CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Rusia - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"352fd0b7-1bb7-45cb-8f7c-4e8b52cdbcc0","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Rusia","wgTitle":"Rusia","wgCurRevisionId":16674022,"wgRevisionId":16674022,"wgArticleId":8804,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută","Articole cu citări ce utilizează caractere din limba rusă (ru)","Pagini cu citări fără titluri","Pagini cu citări de simple URL-uri","Mentenanță CS1: Text în plus: lista autorilor","Webarchive template wayback links","Articole cu surse în limba engleză (en)","Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor","Articole cu surse în limba rusă (ru)","Webarchive template warnings", "Pagini cu legături externe nefuncționale","Pagini cu citări cu parametri fără nume","Pagini cu citări web fără URL","Pagini ce folosesc citări cu dată a accesării dar fără URL","Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română","Țări din Europa","Țări din Asia","Țări slave","Rusia Kieveană","Națiunile G20","Rusia"],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Rusia","wgRelevantArticleId":8804,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true}, "wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":300000,"wgRelatedArticlesCompat":[],"wgCentralAuthMobileDomain":false,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q159","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false,"wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","ext.cite.styles":"ready","mediawiki.page.gallery.styles":"ready","ext.tmh.player.styles":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles": "ready","skins.vector.icons":"ready","jquery.tablesorter.styles":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready","ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"};RLPAGEMODULES=["ext.cite.ux-enhancements","mediawiki.page.gallery","ext.tmh.player","mediawiki.page.media","ext.scribunto.logs","site","mediawiki.page.ready","jquery.tablesorter","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints", "ext.growthExperiments.SuggestedEditSession","wikibase.sidebar.tracking","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.cite.styles%7Cext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.tmh.player.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cjquery.tablesorter.styles%7Cmediawiki.page.gallery.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.4"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/1200px-Flag_of_Russia.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="800"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/800px-Flag_of_Russia.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="533"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/640px-Flag_of_Russia.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="427"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Rusia - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Rusia"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Rusia"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="//login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Rusia rootpage-Rusia skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Meniul principal </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z">Pagina principală</a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r">Schimbări recente</a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente">Cafenea</a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x">Articol aleatoriu</a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow">Facebook</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit">Cum încep pe Wikipedia</a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor">Ajutor</a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire">Portaluri tematice</a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute">Articole cerute</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"> Căutare </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Aspect </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro" class="">Donații</a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Rusia" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class="">Creare cont</a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Rusia" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class="">Autentificare</a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Unelte personale </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro">Donații</a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Rusia" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"> Creare cont</a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Rusia" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"> Autentificare</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EA început o nouă ediție a concursului de scriere! Sunteți cu drag invitați să participați la ediția cu numărul 22, cu articole scrise sau dezvoltate considerabil între 1 aprilie și 30 noiembrie 2024. Pentru înscriere de articole la concurs (nominalizări), condiții de eligibilitate, punctare și alte detalii, vă rugăm să accesați \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Epagina\u0026#160;concursului\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Etimologia" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Etimologia"> <div class="vector-toc-text"> 1 Etimologia </div> </a> <ul id="toc-Etimologia-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Istoria" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Istoria"> <div class="vector-toc-text"> 2 Istoria </div> </a> <button aria-controls="toc-Istoria-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Istoria subsection </button> <ul id="toc-Istoria-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Istoria_timpurie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Istoria_timpurie"> <div class="vector-toc-text"> 2.1 Istoria timpurie </div> </a> <ul id="toc-Istoria_timpurie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Rusia_Kieveană" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Rusia_Kieveană"> <div class="vector-toc-text"> 2.2 Rusia Kieveană </div> </a> <ul id="toc-Rusia_Kieveană-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Marele_Cnezat_al_Moscovei" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Marele_Cnezat_al_Moscovei"> <div class="vector-toc-text"> 2.3 Marele Cnezat al Moscovei </div> </a> <ul id="toc-Marele_Cnezat_al_Moscovei-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Țaratul_Rusiei" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Țaratul_Rusiei"> <div class="vector-toc-text"> 2.4 Țaratul Rusiei </div> </a> <ul id="toc-Țaratul_Rusiei-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Rusia_imperială" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Rusia_imperială"> <div class="vector-toc-text"> 2.5 Rusia imperială </div> </a> <ul id="toc-Rusia_imperială-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Revoluția_din_Februarie_și_Republica_Rusă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Revoluția_din_Februarie_și_Republica_Rusă"> <div class="vector-toc-text"> 2.6 Revoluția din Februarie și Republica Rusă </div> </a> <ul id="toc-Revoluția_din_Februarie_și_Republica_Rusă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Rusia_sovietică_și_războiul_civil" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Rusia_sovietică_și_războiul_civil"> <div class="vector-toc-text"> 2.7 Rusia sovietică și războiul civil </div> </a> <ul id="toc-Rusia_sovietică_și_războiul_civil-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Uniunea_Sovietică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Uniunea_Sovietică"> <div class="vector-toc-text"> 2.8 Uniunea Sovietică </div> </a> <ul id="toc-Uniunea_Sovietică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Federația_Rusă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Federația_Rusă"> <div class="vector-toc-text"> 2.9 Federația Rusă </div> </a> <ul id="toc-Federația_Rusă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Politică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Politică"> <div class="vector-toc-text"> 3 Politică </div> </a> <button aria-controls="toc-Politică-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Politică subsection </button> <ul id="toc-Politică-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Guvernare" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Guvernare"> <div class="vector-toc-text"> 3.1 Guvernare </div> </a> <ul id="toc-Guvernare-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Relații_externe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Relații_externe"> <div class="vector-toc-text"> 3.2 Relații externe </div> </a> <ul id="toc-Relații_externe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Armata" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Armata"> <div class="vector-toc-text"> 3.3 Armata </div> </a> <ul id="toc-Armata-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Împărțire_politico-administrativă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Împărțire_politico-administrativă"> <div class="vector-toc-text"> 3.4 Împărțire politico-administrativă </div> </a> <ul id="toc-Împărțire_politico-administrativă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Geografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Geografie"> <div class="vector-toc-text"> 4 Geografie </div> </a> <button aria-controls="toc-Geografie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Geografie subsection </button> <ul id="toc-Geografie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Clima" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Clima"> <div class="vector-toc-text"> 4.1 Clima </div> </a> <ul id="toc-Clima-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Biodiversitatea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Biodiversitatea"> <div class="vector-toc-text"> 4.2 Biodiversitatea </div> </a> <ul id="toc-Biodiversitatea-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Economia" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Economia"> <div class="vector-toc-text"> 5 Economia </div> </a> <button aria-controls="toc-Economia-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Economia subsection </button> <ul id="toc-Economia-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Corupția" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Corupția"> <div class="vector-toc-text"> 5.1 Corupția </div> </a> <ul id="toc-Corupția-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Agricultura" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Agricultura"> <div class="vector-toc-text"> 5.2 Agricultura </div> </a> <ul id="toc-Agricultura-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Energie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Energie"> <div class="vector-toc-text"> 5.3 Energie </div> </a> <ul id="toc-Energie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Transporturi" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Transporturi"> <div class="vector-toc-text"> 5.4 Transporturi </div> </a> <ul id="toc-Transporturi-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Știință_și_tehnologie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Știință_și_tehnologie"> <div class="vector-toc-text"> 5.5 Știință și tehnologie </div> </a> <ul id="toc-Știință_și_tehnologie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Explorarea_spațiului" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Explorarea_spațiului"> <div class="vector-toc-text"> 5.6 Explorarea spațiului </div> </a> <ul id="toc-Explorarea_spațiului-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Alimentarea_cu_apă_și_canalizarea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Alimentarea_cu_apă_și_canalizarea"> <div class="vector-toc-text"> 5.7 Alimentarea cu apă și canalizarea </div> </a> <ul id="toc-Alimentarea_cu_apă_și_canalizarea-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Demografia" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Demografia"> <div class="vector-toc-text"> 6 Demografia </div> </a> <button aria-controls="toc-Demografia-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Demografia subsection </button> <ul id="toc-Demografia-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Cele_mai_mari_orașe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Cele_mai_mari_orașe"> <div class="vector-toc-text"> 6.1 Cele mai mari orașe </div> </a> <ul id="toc-Cele_mai_mari_orașe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Grupuri_etnice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Grupuri_etnice"> <div class="vector-toc-text"> 6.2 Grupuri etnice </div> </a> <ul id="toc-Grupuri_etnice-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Limbile" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Limbile"> <div class="vector-toc-text"> 6.3 Limbile </div> </a> <ul id="toc-Limbile-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Religia" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Religia"> <div class="vector-toc-text"> 6.4 Religia </div> </a> <ul id="toc-Religia-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Sănătate" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Sănătate"> <div class="vector-toc-text"> 6.5 Sănătate </div> </a> <ul id="toc-Sănătate-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Educație" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Educație"> <div class="vector-toc-text"> 6.6 Educație </div> </a> <ul id="toc-Educație-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Cultura" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Cultura"> <div class="vector-toc-text"> 7 Cultura </div> </a> <button aria-controls="toc-Cultura-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Cultura subsection </button> <ul id="toc-Cultura-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Cultura_populară_și_preparatele_culinare" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Cultura_populară_și_preparatele_culinare"> <div class="vector-toc-text"> 7.1 Cultura populară și preparatele culinare </div> </a> <ul id="toc-Cultura_populară_și_preparatele_culinare-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Arhitectura" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Arhitectura"> <div class="vector-toc-text"> 7.2 Arhitectura </div> </a> <ul id="toc-Arhitectura-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Artele_vizuale" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Artele_vizuale"> <div class="vector-toc-text"> 7.3 Artele vizuale </div> </a> <ul id="toc-Artele_vizuale-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Muzică_și_dans" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Muzică_și_dans"> <div class="vector-toc-text"> 7.4 Muzică și dans </div> </a> <ul id="toc-Muzică_și_dans-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Literatură_și_filozofie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Literatură_și_filozofie"> <div class="vector-toc-text"> 7.5 Literatură și filozofie </div> </a> <ul id="toc-Literatură_și_filozofie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Cinema,_animație_și_mass-media" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Cinema,_animație_și_mass-media"> <div class="vector-toc-text"> 7.6 Cinema, animație și mass-media </div> </a> <ul id="toc-Cinema,_animație_și_mass-media-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Sport" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Sport"> <div class="vector-toc-text"> 7.7 Sport </div> </a> <ul id="toc-Sport-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Sărbătorile_și_simbolurile_naționale" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Sărbătorile_și_simbolurile_naționale"> <div class="vector-toc-text"> 7.8 Sărbătorile și simbolurile naționale </div> </a> <ul id="toc-Sărbătorile_și_simbolurile_naționale-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Turism" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Turism"> <div class="vector-toc-text"> 7.9 Turism </div> </a> <ul id="toc-Turism-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Note" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Note"> <div class="vector-toc-text"> 8 Note </div> </a> <ul id="toc-Note-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Comută cuprinsul </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading">Rusia</h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 320 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-320" aria-hidden="true" > 320 limbi </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-ab mw-list-item"><a href="https://ab.wikipedia.org/wiki/%D0%A3%D1%80%D1%8B%D1%81%D1%82%D3%99%D1%8B%D0%BB%D0%B0" title="Урыстәыла – abhază" lang="ab" hreflang="ab" data-title="Урыстәыла" data-language-autonym="Аԥсшәа" data-language-local-name="abhază" class="interlanguage-link-target">Аԥсшәа</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ace mw-list-item"><a href="https://ace.wikipedia.org/wiki/Rusia" title="Rusia – aceh" lang="ace" hreflang="ace" data-title="Rusia" data-language-autonym="Acèh" data-language-local-name="aceh" class="interlanguage-link-target">Acèh</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ady mw-list-item"><a href="https://ady.wikipedia.org/wiki/%D0%A3%D1%80%D1%8B%D1%81%D1%8B%D0%B5" title="Урысые – adyghe" lang="ady" hreflang="ady" data-title="Урысые" data-language-autonym="Адыгабзэ" data-language-local-name="adyghe" class="interlanguage-link-target">Адыгабзэ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-af badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://af.wikipedia.org/wiki/Rusland" title="Rusland – afrikaans" lang="af" hreflang="af" data-title="Rusland" data-language-autonym="Afrikaans" data-language-local-name="afrikaans" class="interlanguage-link-target">Afrikaans</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-als mw-list-item"><a href="https://als.wikipedia.org/wiki/Russland" title="Russland – germană (Elveția)" lang="gsw" hreflang="gsw" data-title="Russland" data-language-autonym="Alemannisch" data-language-local-name="germană (Elveția)" class="interlanguage-link-target">Alemannisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-alt mw-list-item"><a href="https://alt.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D1%8F" title="Россия – altaică meridională" lang="alt" hreflang="alt" data-title="Россия" data-language-autonym="Алтай тил" data-language-local-name="altaică meridională" class="interlanguage-link-target">Алтай тил</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-am mw-list-item"><a href="https://am.wikipedia.org/wiki/%E1%88%A9%E1%88%B2%E1%8B%AB" title="ሩሲያ – amharică" lang="am" hreflang="am" data-title="ሩሲያ" data-language-autonym="አማርኛ" data-language-local-name="amharică" class="interlanguage-link-target">አማርኛ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ami mw-list-item"><a href="https://ami.wikipedia.org/wiki/Russia" title="Russia – Amis" lang="ami" hreflang="ami" data-title="Russia" data-language-autonym="Pangcah" data-language-local-name="Amis" class="interlanguage-link-target">Pangcah</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-an mw-list-item"><a href="https://an.wikipedia.org/wiki/Rusia" title="Rusia – aragoneză" lang="an" hreflang="an" data-title="Rusia" data-language-autonym="Aragonés" data-language-local-name="aragoneză" class="interlanguage-link-target">Aragonés</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ang mw-list-item"><a href="https://ang.wikipedia.org/wiki/Russland" title="Russland – engleză veche" lang="ang" hreflang="ang" data-title="Russland" data-language-autonym="Ænglisc" data-language-local-name="engleză veche" class="interlanguage-link-target">Ænglisc</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ann mw-list-item"><a href="https://ann.wikipedia.org/wiki/R%E1%BB%8D%E1%B9%A3ia" title="Rọṣia – obolo" lang="ann" hreflang="ann" data-title="Rọṣia" data-language-autonym="Obolo" data-language-local-name="obolo" class="interlanguage-link-target">Obolo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-anp mw-list-item"><a href="https://anp.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B0%E0%A5%82%E0%A4%B8" title="रूस – angika" lang="anp" hreflang="anp" data-title="रूस" data-language-autonym="अंगिका" data-language-local-name="angika" class="interlanguage-link-target">अंगिका</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ar badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/%D8%B1%D9%88%D8%B3%D9%8A%D8%A7" title="روسيا – arabă" lang="ar" hreflang="ar" data-title="روسيا" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="arabă" class="interlanguage-link-target">العربية</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arc mw-list-item"><a href="https://arc.wikipedia.org/wiki/%DC%AA%DC%98%DC%A3%DC%9D%DC%90" title="ܪܘܣܝܐ – aramaică" lang="arc" hreflang="arc" data-title="ܪܘܣܝܐ" data-language-autonym="ܐܪܡܝܐ" data-language-local-name="aramaică" class="interlanguage-link-target">ܐܪܡܝܐ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ary mw-list-item"><a href="https://ary.wikipedia.org/wiki/%D8%B1%D9%88%D8%B3%D9%8A%D8%A7" title="روسيا – Moroccan Arabic" lang="ary" hreflang="ary" data-title="روسيا" data-language-autonym="الدارجة" data-language-local-name="Moroccan Arabic" class="interlanguage-link-target">الدارجة</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arz mw-list-item"><a href="https://arz.wikipedia.org/wiki/%D8%B1%D9%88%D8%B3%D9%8A%D8%A7" title="روسيا – Egyptian Arabic" lang="arz" hreflang="arz" data-title="روسيا" data-language-autonym="مصرى" data-language-local-name="Egyptian Arabic" class="interlanguage-link-target">مصرى</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-as mw-list-item"><a href="https://as.wikipedia.org/wiki/%E0%A7%B0%E0%A6%BE%E0%A6%9B%E0%A6%BF%E0%A6%AF%E0%A6%BC%E0%A6%BE" title="ৰাছিয়া – asameză" lang="as" hreflang="as" data-title="ৰাছিয়া" data-language-autonym="অসমীয়া" data-language-local-name="asameză" class="interlanguage-link-target">অসমীয়া</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ast mw-list-item"><a href="https://ast.wikipedia.org/wiki/Rusia" title="Rusia – asturiană" lang="ast" hreflang="ast" data-title="Rusia" data-language-autonym="Asturianu" data-language-local-name="asturiană" class="interlanguage-link-target">Asturianu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-atj mw-list-item"><a href="https://atj.wikipedia.org/wiki/Russie" title="Russie – atikamekw" lang="atj" hreflang="atj" data-title="Russie" data-language-autonym="Atikamekw" data-language-local-name="atikamekw" class="interlanguage-link-target">Atikamekw</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-av mw-list-item"><a href="https://av.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D1%8F" title="Россия – avară" lang="av" hreflang="av" data-title="Россия" data-language-autonym="Авар" data-language-local-name="avară" class="interlanguage-link-target">Авар</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-avk mw-list-item"><a href="https://avk.wikipedia.org/wiki/Rossia" title="Rossia – Kotava" lang="avk" hreflang="avk" data-title="Rossia" data-language-autonym="Kotava" data-language-local-name="Kotava" class="interlanguage-link-target">Kotava</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-awa mw-list-item"><a href="https://awa.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B0%E0%A5%82%E0%A4%B8" title="रूस – awadhi" lang="awa" hreflang="awa" data-title="रूस" data-language-autonym="अवधी" data-language-local-name="awadhi" class="interlanguage-link-target">अवधी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ay mw-list-item"><a href="https://ay.wikipedia.org/wiki/Rusiya" title="Rusiya – aymara" lang="ay" hreflang="ay" data-title="Rusiya" data-language-autonym="Aymar aru" data-language-local-name="aymara" class="interlanguage-link-target">Aymar aru</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-az mw-list-item"><a href="https://az.wikipedia.org/wiki/Rusiya" title="Rusiya – azeră" lang="az" hreflang="az" data-title="Rusiya" data-language-autonym="Azərbaycanca" data-language-local-name="azeră" class="interlanguage-link-target">Azərbaycanca</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-azb mw-list-item"><a href="https://azb.wikipedia.org/wiki/%D8%B1%D9%88%D8%B3%DB%8C%D9%87" title="روسیه – South Azerbaijani" lang="azb" hreflang="azb" data-title="روسیه" data-language-autonym="تۆرکجه" data-language-local-name="South Azerbaijani" class="interlanguage-link-target">تۆرکجه</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ba mw-list-item"><a href="https://ba.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D3%99%D1%81%D3%99%D0%B9_%D0%A4%D0%B5%D0%B4%D0%B5%D1%80%D0%B0%D1%86%D0%B8%D1%8F%D2%BB%D1%8B" title="Рәсәй Федерацияһы – bașkiră" lang="ba" hreflang="ba" data-title="Рәсәй Федерацияһы" data-language-autonym="Башҡортса" data-language-local-name="bașkiră" class="interlanguage-link-target">Башҡортса</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ban mw-list-item"><a href="https://ban.wikipedia.org/wiki/Rusia" title="Rusia – balineză" lang="ban" hreflang="ban" data-title="Rusia" data-language-autonym="Basa Bali" data-language-local-name="balineză" class="interlanguage-link-target">Basa Bali</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bar mw-list-item"><a href="https://bar.wikipedia.org/wiki/Russland" title="Russland – Bavarian" lang="bar" hreflang="bar" data-title="Russland" data-language-autonym="Boarisch" data-language-local-name="Bavarian" class="interlanguage-link-target">Boarisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bat-smg mw-list-item"><a href="https://bat-smg.wikipedia.org/wiki/Ros%C4%97j%C4%97" title="Rosėjė – Samogitian" lang="sgs" hreflang="sgs" data-title="Rosėjė" data-language-autonym="Žemaitėška" data-language-local-name="Samogitian" class="interlanguage-link-target">Žemaitėška</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bcl mw-list-item"><a href="https://bcl.wikipedia.org/wiki/Rusya" title="Rusya – Central Bikol" lang="bcl" hreflang="bcl" data-title="Rusya" data-language-autonym="Bikol Central" data-language-local-name="Central Bikol" class="interlanguage-link-target">Bikol Central</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be mw-list-item"><a href="https://be.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%B0%D1%81%D1%96%D1%8F" title="Расія – belarusă" lang="be" hreflang="be" data-title="Расія" data-language-autonym="Беларуская" data-language-local-name="belarusă" class="interlanguage-link-target">Беларуская</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be-x-old mw-list-item"><a href="https://be-tarask.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%B0%D1%81%D0%B5%D1%8F" title="Расея – Belarusian (Taraškievica orthography)" lang="be-tarask" hreflang="be-tarask" data-title="Расея" data-language-autonym="Беларуская (тарашкевіца)" data-language-local-name="Belarusian (Taraškievica orthography)" class="interlanguage-link-target">Беларуская (тарашкевіца)</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bew mw-list-item"><a href="https://bew.wikipedia.org/wiki/Ruslan" title="Ruslan – Betawi" lang="bew" hreflang="bew" data-title="Ruslan" data-language-autonym="Betawi" data-language-local-name="Betawi" class="interlanguage-link-target">Betawi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bg mw-list-item"><a href="https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D1%83%D1%81%D0%B8%D1%8F" title="Русия – bulgară" lang="bg" hreflang="bg" data-title="Русия" data-language-autonym="Български" data-language-local-name="bulgară" class="interlanguage-link-target">Български</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bh mw-list-item"><a href="https://bh.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B0%E0%A5%82%E0%A4%B8" title="रूस – Bhojpuri" lang="bh" hreflang="bh" data-title="रूस" data-language-autonym="भोजपुरी" data-language-local-name="Bhojpuri" class="interlanguage-link-target">भोजपुरी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bi mw-list-item"><a href="https://bi.wikipedia.org/wiki/Rasia" title="Rasia – bislama" lang="bi" hreflang="bi" data-title="Rasia" data-language-autonym="Bislama" data-language-local-name="bislama" class="interlanguage-link-target">Bislama</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bjn mw-list-item"><a href="https://bjn.wikipedia.org/wiki/Rusia" title="Rusia – Banjar" lang="bjn" hreflang="bjn" data-title="Rusia" data-language-autonym="Banjar" data-language-local-name="Banjar" class="interlanguage-link-target">Banjar</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-blk mw-list-item"><a href="https://blk.wikipedia.org/wiki/%E1%80%9B%E1%80%9E%E1%80%BB%E1%80%AC%E1%80%B8%E1%80%81%E1%80%99%E1%80%BA%E1%80%B8%E1%80%91%E1%80%AE" title="ရသျားခမ်းထီ – Pa'O" lang="blk" hreflang="blk" data-title="ရသျားခမ်းထီ" data-language-autonym="ပအိုဝ်ႏဘာႏသာႏ" data-language-local-name="Pa'O" class="interlanguage-link-target">ပအိုဝ်ႏဘာႏသာႏ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bm mw-list-item"><a href="https://bm.wikipedia.org/wiki/Risila" title="Risila – bambara" lang="bm" hreflang="bm" data-title="Risila" data-language-autonym="Bamanankan" data-language-local-name="bambara" class="interlanguage-link-target">Bamanankan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bn mw-list-item"><a href="https://bn.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%B0%E0%A6%BE%E0%A6%B6%E0%A6%BF%E0%A6%AF%E0%A6%BC%E0%A6%BE" title="রাশিয়া – bengaleză" lang="bn" hreflang="bn" data-title="রাশিয়া" data-language-autonym="বাংলা" data-language-local-name="bengaleză" class="interlanguage-link-target">বাংলা</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bo mw-list-item"><a href="https://bo.wikipedia.org/wiki/%E0%BD%A8%E0%BD%B4%E0%BC%8B%E0%BD%A2%E0%BD%B4%E0%BC%8B%E0%BD%A6%E0%BD%B4%E0%BC%8D" title="ཨུ་རུ་སུ། – tibetană" lang="bo" hreflang="bo" data-title="ཨུ་རུ་སུ།" data-language-autonym="བོད་ཡིག" data-language-local-name="tibetană" class="interlanguage-link-target">བོད་ཡིག</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bpy mw-list-item"><a href="https://bpy.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%B0%E0%A6%BE%E0%A6%B6%E0%A6%BF%E0%A6%AF%E0%A6%BC%E0%A6%BE" title="রাশিয়া – Bishnupriya" lang="bpy" hreflang="bpy" data-title="রাশিয়া" data-language-autonym="বিষ্ণুপ্রিয়া মণিপুরী" data-language-local-name="Bishnupriya" class="interlanguage-link-target">বিষ্ণুপ্রিয়া মণিপুরী</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-br mw-list-item"><a href="https://br.wikipedia.org/wiki/Rusia" title="Rusia – bretonă" lang="br" hreflang="br" data-title="Rusia" data-language-autonym="Brezhoneg" data-language-local-name="bretonă" class="interlanguage-link-target">Brezhoneg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bs mw-list-item"><a href="https://bs.wikipedia.org/wiki/Rusija" title="Rusija – bosniacă" lang="bs" hreflang="bs" data-title="Rusija" data-language-autonym="Bosanski" data-language-local-name="bosniacă" class="interlanguage-link-target">Bosanski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-btm mw-list-item"><a href="https://btm.wikipedia.org/wiki/Rusia" title="Rusia – Batak Mandailing" lang="btm" hreflang="btm" data-title="Rusia" data-language-autonym="Batak Mandailing" data-language-local-name="Batak Mandailing" class="interlanguage-link-target">Batak Mandailing</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bug mw-list-item"><a href="https://bug.wikipedia.org/wiki/%E1%A8%91%E1%A8%98%E1%A8%94%E1%A8%97%E1%A8%95" title="ᨑᨘᨔᨗᨕ – bugineză" lang="bug" hreflang="bug" data-title="ᨑᨘᨔᨗᨕ" data-language-autonym="Basa Ugi" data-language-local-name="bugineză" class="interlanguage-link-target">Basa Ugi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bxr mw-list-item"><a href="https://bxr.wikipedia.org/wiki/%D0%9E%D1%80%D0%BE%D1%81%D0%BE%D0%B9_%D1%85%D0%BE%D0%BB%D0%B1%D0%BE%D0%BE%D1%82%D0%BE_%D1%83%D0%BB%D0%B0%D1%81" title="Оросой холбоото улас – Russia Buriat" lang="bxr" hreflang="bxr" data-title="Оросой холбоото улас" data-language-autonym="Буряад" data-language-local-name="Russia Buriat" class="interlanguage-link-target">Буряад</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ca mw-list-item"><a href="https://ca.wikipedia.org/wiki/R%C3%BAssia" title="Rússia – catalană" lang="ca" hreflang="ca" data-title="Rússia" data-language-autonym="Català" data-language-local-name="catalană" class="interlanguage-link-target">Català</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cbk-zam mw-list-item"><a href="https://cbk-zam.wikipedia.org/wiki/Rusia" title="Rusia – Chavacano" lang="cbk" hreflang="cbk" data-title="Rusia" data-language-autonym="Chavacano de Zamboanga" data-language-local-name="Chavacano" class="interlanguage-link-target">Chavacano de Zamboanga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cdo mw-list-item"><a href="https://cdo.wikipedia.org/wiki/Ng%C3%B2%CC%A4-l%C3%B2%CC%A4-s%E1%B9%B3%CC%86" title="Ngò̤-lò̤-sṳ̆ – Mindong" lang="cdo" hreflang="cdo" data-title="Ngò̤-lò̤-sṳ̆" data-language-autonym="閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄" data-language-local-name="Mindong" class="interlanguage-link-target">閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ce mw-list-item"><a href="https://ce.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8" title="Росси – cecenă" lang="ce" hreflang="ce" data-title="Росси" data-language-autonym="Нохчийн" data-language-local-name="cecenă" class="interlanguage-link-target">Нохчийн</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ceb mw-list-item"><a href="https://ceb.wikipedia.org/wiki/Rusya" title="Rusya – cebuană" lang="ceb" hreflang="ceb" data-title="Rusya" data-language-autonym="Cebuano" data-language-local-name="cebuană" class="interlanguage-link-target">Cebuano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ch mw-list-item"><a href="https://ch.wikipedia.org/wiki/Russia" title="Russia – chamorro" lang="ch" hreflang="ch" data-title="Russia" data-language-autonym="Chamoru" data-language-local-name="chamorro" class="interlanguage-link-target">Chamoru</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-chr mw-list-item"><a href="https://chr.wikipedia.org/wiki/%E1%8F%B2%E1%8F%82%E1%8E%A2" title="ᏲᏂᎢ – cherokee" lang="chr" hreflang="chr" data-title="ᏲᏂᎢ" data-language-autonym="ᏣᎳᎩ" data-language-local-name="cherokee" class="interlanguage-link-target">ᏣᎳᎩ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-chy mw-list-item"><a href="https://chy.wikipedia.org/wiki/Russia" title="Russia – cheyenne" lang="chy" hreflang="chy" data-title="Russia" data-language-autonym="Tsetsêhestâhese" data-language-local-name="cheyenne" class="interlanguage-link-target">Tsetsêhestâhese</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ckb mw-list-item"><a href="https://ckb.wikipedia.org/wiki/%DA%95%D9%88%D9%88%D8%B3%DB%8C%D8%A7" title="ڕووسیا – kurdă centrală" lang="ckb" hreflang="ckb" data-title="ڕووسیا" data-language-autonym="کوردی" data-language-local-name="kurdă centrală" class="interlanguage-link-target">کوردی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-co mw-list-item"><a href="https://co.wikipedia.org/wiki/Russia" title="Russia – corsicană" lang="co" hreflang="co" data-title="Russia" data-language-autonym="Corsu" data-language-local-name="corsicană" class="interlanguage-link-target">Corsu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-crh mw-list-item"><a href="https://crh.wikipedia.org/wiki/Rusiye" title="Rusiye – turcă crimeeană" lang="crh" hreflang="crh" data-title="Rusiye" data-language-autonym="Qırımtatarca" data-language-local-name="turcă crimeeană" class="interlanguage-link-target">Qırımtatarca</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs mw-list-item"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/Rusko" title="Rusko – cehă" lang="cs" hreflang="cs" data-title="Rusko" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="cehă" class="interlanguage-link-target">Čeština</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-csb mw-list-item"><a href="https://csb.wikipedia.org/wiki/Rusk%C3%B4" title="Ruskô – cașubiană" lang="csb" hreflang="csb" data-title="Ruskô" data-language-autonym="Kaszëbsczi" data-language-local-name="cașubiană" class="interlanguage-link-target">Kaszëbsczi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cu mw-list-item"><a href="https://cu.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D1%A1%D1%81%D1%97%EA%99%97" title="Рѡсїꙗ – slavonă" lang="cu" hreflang="cu" data-title="Рѡсїꙗ" data-language-autonym="Словѣньскъ / ⰔⰎⰑⰂⰡⰐⰠⰔⰍⰟ" data-language-local-name="slavonă" class="interlanguage-link-target">Словѣньскъ / ⰔⰎⰑⰂⰡⰐⰠⰔⰍⰟ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cv mw-list-item"><a href="https://cv.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%B0%C3%A7%C3%A7%D0%B5%D0%B9_%D0%A4%D0%B5%D0%B4%D0%B5%D1%80%D0%B0%D1%86%D0%B8%D0%B9%C4%95" title="Раççей Федерацийĕ – ciuvașă" lang="cv" hreflang="cv" data-title="Раççей Федерацийĕ" data-language-autonym="Чӑвашла" data-language-local-name="ciuvașă" class="interlanguage-link-target">Чӑвашла</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cy mw-list-item"><a href="https://cy.wikipedia.org/wiki/Rwsia" title="Rwsia – galeză" lang="cy" hreflang="cy" data-title="Rwsia" data-language-autonym="Cymraeg" data-language-local-name="galeză" class="interlanguage-link-target">Cymraeg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-da badge-Q17559452 badge-recommendedarticle mw-list-item" title="articol recomandat"><a href="https://da.wikipedia.org/wiki/Rusland" title="Rusland – daneză" lang="da" hreflang="da" data-title="Rusland" data-language-autonym="Dansk" data-language-local-name="daneză" class="interlanguage-link-target">Dansk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dag mw-list-item"><a href="https://dag.wikipedia.org/wiki/Russia" title="Russia – Dagbani" lang="dag" hreflang="dag" data-title="Russia" data-language-autonym="Dagbanli" data-language-local-name="Dagbani" class="interlanguage-link-target">Dagbanli</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-de mw-list-item"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Russland" title="Russland – germană" lang="de" hreflang="de" data-title="Russland" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="germană" class="interlanguage-link-target">Deutsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-din mw-list-item"><a href="https://din.wikipedia.org/wiki/Ruccia" title="Ruccia – dinka" lang="din" hreflang="din" data-title="Ruccia" data-language-autonym="Thuɔŋjäŋ" data-language-local-name="dinka" class="interlanguage-link-target">Thuɔŋjäŋ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-diq mw-list-item"><a href="https://diq.wikipedia.org/wiki/Rusya" title="Rusya – Zazaki" lang="diq" hreflang="diq" data-title="Rusya" data-language-autonym="Zazaki" data-language-local-name="Zazaki" class="interlanguage-link-target">Zazaki</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dsb mw-list-item"><a href="https://dsb.wikipedia.org/wiki/Rusojska" title="Rusojska – sorabă de jos" lang="dsb" hreflang="dsb" data-title="Rusojska" data-language-autonym="Dolnoserbski" data-language-local-name="sorabă de jos" class="interlanguage-link-target">Dolnoserbski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dtp mw-list-item"><a href="https://dtp.wikipedia.org/wiki/Rusia" title="Rusia – Central Dusun" lang="dtp" hreflang="dtp" data-title="Rusia" data-language-autonym="Kadazandusun" data-language-local-name="Central Dusun" class="interlanguage-link-target">Kadazandusun</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dty mw-list-item"><a href="https://dty.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B0%E0%A5%82%E0%A4%B8" title="रूस – Doteli" lang="dty" hreflang="dty" data-title="रूस" data-language-autonym="डोटेली" data-language-local-name="Doteli" class="interlanguage-link-target">डोटेली</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dv mw-list-item"><a href="https://dv.wikipedia.org/wiki/%DE%83%DE%AB%DE%90%DE%A9%DE%88%DE%A8%DE%8D%DE%A7%DE%8C%DE%B0" title="ރޫސީވިލާތް – divehi" lang="dv" hreflang="dv" data-title="ރޫސީވިލާތް" data-language-autonym="ދިވެހިބަސް" data-language-local-name="divehi" class="interlanguage-link-target">ދިވެހިބަސް</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dz mw-list-item"><a href="https://dz.wikipedia.org/wiki/%E0%BD%A2%E0%BC%8B%E0%BD%A4%E0%BD%B2%E0%BC%8B%E0%BD%A1%E0%BD%B1%E0%BD%93%E0%BC%8B%E0%BD%95%E0%BD%BA%E0%BC%8B%E0%BD%8C%E0%BD%B2%E0%BC%8B%E0%BD%A2%E0%BD%BA%E0%BC%8B%E0%BD%A4%E0%BD%B1%E0%BD%93" title="ར་ཤི་ཡཱན་ཕེ་ཌི་རེ་ཤཱན – dzongkha" lang="dz" hreflang="dz" data-title="ར་ཤི་ཡཱན་ཕེ་ཌི་རེ་ཤཱན" data-language-autonym="ཇོང་ཁ" data-language-local-name="dzongkha" class="interlanguage-link-target">ཇོང་ཁ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ee mw-list-item"><a href="https://ee.wikipedia.org/wiki/Russia" title="Russia – ewe" lang="ee" hreflang="ee" data-title="Russia" data-language-autonym="Eʋegbe" data-language-local-name="ewe" class="interlanguage-link-target">Eʋegbe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-el mw-list-item"><a href="https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%A1%CF%89%CF%83%CE%AF%CE%B1" title="Ρωσία – greacă" lang="el" hreflang="el" data-title="Ρωσία" data-language-autonym="Ελληνικά" data-language-local-name="greacă" class="interlanguage-link-target">Ελληνικά</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eml mw-list-item"><a href="https://eml.wikipedia.org/wiki/Rossia" title="Rossia – Emiliano-Romagnolo" lang="egl" hreflang="egl" data-title="Rossia" data-language-autonym="Emiliàn e rumagnòl" data-language-local-name="Emiliano-Romagnolo" class="interlanguage-link-target">Emiliàn e rumagnòl</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en mw-list-item"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Russia" title="Russia – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="Russia" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target">English</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eo mw-list-item"><a href="https://eo.wikipedia.org/wiki/Rusio" title="Rusio – esperanto" lang="eo" hreflang="eo" data-title="Rusio" data-language-autonym="Esperanto" data-language-local-name="esperanto" class="interlanguage-link-target">Esperanto</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es mw-list-item"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Rusia" title="Rusia – spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="Rusia" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target">Español</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-et mw-list-item"><a href="https://et.wikipedia.org/wiki/Venemaa" title="Venemaa – estonă" lang="et" hreflang="et" data-title="Venemaa" data-language-autonym="Eesti" data-language-local-name="estonă" class="interlanguage-link-target">Eesti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eu mw-list-item"><a href="https://eu.wikipedia.org/wiki/Errusia" title="Errusia – bască" lang="eu" hreflang="eu" data-title="Errusia" data-language-autonym="Euskara" data-language-local-name="bască" class="interlanguage-link-target">Euskara</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ext mw-list-item"><a href="https://ext.wikipedia.org/wiki/Russia" title="Russia – Extremaduran" lang="ext" hreflang="ext" data-title="Russia" data-language-autonym="Estremeñu" data-language-local-name="Extremaduran" class="interlanguage-link-target">Estremeñu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fa mw-list-item"><a href="https://fa.wikipedia.org/wiki/%D8%B1%D9%88%D8%B3%DB%8C%D9%87" title="روسیه – persană" lang="fa" hreflang="fa" data-title="روسیه" data-language-autonym="فارسی" data-language-local-name="persană" class="interlanguage-link-target">فارسی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ff mw-list-item"><a href="https://ff.wikipedia.org/wiki/Roosiya" title="Roosiya – fulah" lang="ff" hreflang="ff" data-title="Roosiya" data-language-autonym="Fulfulde" data-language-local-name="fulah" class="interlanguage-link-target">Fulfulde</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fi mw-list-item"><a href="https://fi.wikipedia.org/wiki/Ven%C3%A4j%C3%A4" title="Venäjä – finlandeză" lang="fi" hreflang="fi" data-title="Venäjä" data-language-autonym="Suomi" data-language-local-name="finlandeză" class="interlanguage-link-target">Suomi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fiu-vro mw-list-item"><a href="https://fiu-vro.wikipedia.org/wiki/Vinnemaa" title="Vinnemaa – Võro" lang="vro" hreflang="vro" data-title="Vinnemaa" data-language-autonym="Võro" data-language-local-name="Võro" class="interlanguage-link-target">Võro</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fj mw-list-item"><a href="https://fj.wikipedia.org/wiki/Rusia" title="Rusia – fijiană" lang="fj" hreflang="fj" data-title="Rusia" data-language-autonym="Na Vosa Vakaviti" data-language-local-name="fijiană" class="interlanguage-link-target">Na Vosa Vakaviti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fo mw-list-item"><a href="https://fo.wikipedia.org/wiki/Russland" title="Russland – feroeză" lang="fo" hreflang="fo" data-title="Russland" data-language-autonym="Føroyskt" data-language-local-name="feroeză" class="interlanguage-link-target">Føroyskt</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr mw-list-item"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/Russie" title="Russie – franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="Russie" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target">Français</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-frp mw-list-item"><a href="https://frp.wikipedia.org/wiki/Russia" title="Russia – Arpitan" lang="frp" hreflang="frp" data-title="Russia" data-language-autonym="Arpetan" data-language-local-name="Arpitan" class="interlanguage-link-target">Arpetan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-frr mw-list-item"><a href="https://frr.wikipedia.org/wiki/Ruslun" title="Ruslun – frizonă nordică" lang="frr" hreflang="frr" data-title="Ruslun" data-language-autonym="Nordfriisk" data-language-local-name="frizonă nordică" class="interlanguage-link-target">Nordfriisk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fur mw-list-item"><a href="https://fur.wikipedia.org/wiki/Russie" title="Russie – friulană" lang="fur" hreflang="fur" data-title="Russie" data-language-autonym="Furlan" data-language-local-name="friulană" class="interlanguage-link-target">Furlan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fy mw-list-item"><a href="https://fy.wikipedia.org/wiki/Rusl%C3%A2n" title="Ruslân – frizonă occidentală" lang="fy" hreflang="fy" data-title="Ruslân" data-language-autonym="Frysk" data-language-local-name="frizonă occidentală" class="interlanguage-link-target">Frysk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ga mw-list-item"><a href="https://ga.wikipedia.org/wiki/An_R%C3%BAis" title="An Rúis – irlandeză" lang="ga" hreflang="ga" data-title="An Rúis" data-language-autonym="Gaeilge" data-language-local-name="irlandeză" class="interlanguage-link-target">Gaeilge</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gag mw-list-item"><a href="https://gag.wikipedia.org/wiki/Rusiya" title="Rusiya – găgăuză" lang="gag" hreflang="gag" data-title="Rusiya" data-language-autonym="Gagauz" data-language-local-name="găgăuză" class="interlanguage-link-target">Gagauz</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gan mw-list-item"><a href="https://gan.wikipedia.org/wiki/%E4%BF%84%E7%BE%85%E6%96%AF" title="俄羅斯 – chineză gan" lang="gan" hreflang="gan" data-title="俄羅斯" data-language-autonym="贛語" data-language-local-name="chineză gan" class="interlanguage-link-target">贛語</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gcr mw-list-item"><a href="https://gcr.wikipedia.org/wiki/Risi" title="Risi – Guianan Creole" lang="gcr" hreflang="gcr" data-title="Risi" data-language-autonym="Kriyòl gwiyannen" data-language-local-name="Guianan Creole" class="interlanguage-link-target">Kriyòl gwiyannen</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gd mw-list-item"><a href="https://gd.wikipedia.org/wiki/An_Ruis" title="An Ruis – gaelică scoțiană" lang="gd" hreflang="gd" data-title="An Ruis" data-language-autonym="Gàidhlig" data-language-local-name="gaelică scoțiană" class="interlanguage-link-target">Gàidhlig</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gl mw-list-item"><a href="https://gl.wikipedia.org/wiki/Rusia" title="Rusia – galiciană" lang="gl" hreflang="gl" data-title="Rusia" data-language-autonym="Galego" data-language-local-name="galiciană" class="interlanguage-link-target">Galego</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-glk mw-list-item"><a href="https://glk.wikipedia.org/wiki/%D8%B1%DB%8A%D8%B3%D9%8A%D9%87" title="رۊسيه – Gilaki" lang="glk" hreflang="glk" data-title="رۊسيه" data-language-autonym="گیلکی" data-language-local-name="Gilaki" class="interlanguage-link-target">گیلکی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gn mw-list-item"><a href="https://gn.wikipedia.org/wiki/Rr%C3%BAsia" title="Rrúsia – guarani" lang="gn" hreflang="gn" data-title="Rrúsia" data-language-autonym="Avañe'ẽ" data-language-local-name="guarani" class="interlanguage-link-target">Avañe'ẽ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gom mw-list-item"><a href="https://gom.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B0%E0%A5%82%E0%A4%B8" title="रूस – Goan Konkani" lang="gom" hreflang="gom" data-title="रूस" data-language-autonym="गोंयची कोंकणी / Gõychi Konknni" data-language-local-name="Goan Konkani" class="interlanguage-link-target">गोंयची कोंकणी / Gõychi Konknni</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gor mw-list-item"><a href="https://gor.wikipedia.org/wiki/Rusia" title="Rusia – gorontalo" lang="gor" hreflang="gor" data-title="Rusia" data-language-autonym="Bahasa Hulontalo" data-language-local-name="gorontalo" class="interlanguage-link-target">Bahasa Hulontalo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-got mw-list-item"><a href="https://got.wikipedia.org/wiki/%F0%90%8D%82%F0%90%8C%BF%F0%90%8D%83%F0%90%8C%B0%F0%90%8C%BB%F0%90%8C%B0%F0%90%8C%BD%F0%90%8C%B3" title="𐍂𐌿𐍃𐌰𐌻𐌰𐌽𐌳 – gotică" lang="got" hreflang="got" data-title="𐍂𐌿𐍃𐌰𐌻𐌰𐌽𐌳" data-language-autonym="𐌲𐌿𐍄𐌹𐍃𐌺" data-language-local-name="gotică" class="interlanguage-link-target">𐌲𐌿𐍄𐌹𐍃𐌺</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gu mw-list-item"><a href="https://gu.wikipedia.org/wiki/%E0%AA%B0%E0%AA%B6%E0%AA%BF%E0%AA%AF%E0%AA%BE" title="રશિયા – gujarati" lang="gu" hreflang="gu" data-title="રશિયા" data-language-autonym="ગુજરાતી" data-language-local-name="gujarati" class="interlanguage-link-target">ગુજરાતી</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-guw mw-list-item"><a href="https://guw.wikipedia.org/wiki/Russia" title="Russia – Gun" lang="guw" hreflang="guw" data-title="Russia" data-language-autonym="Gungbe" data-language-local-name="Gun" class="interlanguage-link-target">Gungbe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gv mw-list-item"><a href="https://gv.wikipedia.org/wiki/Yn_Roosh" title="Yn Roosh – manx" lang="gv" hreflang="gv" data-title="Yn Roosh" data-language-autonym="Gaelg" data-language-local-name="manx" class="interlanguage-link-target">Gaelg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ha mw-list-item"><a href="https://ha.wikipedia.org/wiki/Rasha" title="Rasha – hausa" lang="ha" hreflang="ha" data-title="Rasha" data-language-autonym="Hausa" data-language-local-name="hausa" class="interlanguage-link-target">Hausa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hak mw-list-item"><a href="https://hak.wikipedia.org/wiki/Ng%C3%B2-l%C3%B2-s%E1%B9%B3%CC%82" title="Ngò-lò-sṳ̂ – chineză hakka" lang="hak" hreflang="hak" data-title="Ngò-lò-sṳ̂" data-language-autonym="客家語 / Hak-kâ-ngî" data-language-local-name="chineză hakka" class="interlanguage-link-target">客家語 / Hak-kâ-ngî</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-haw mw-list-item"><a href="https://haw.wikipedia.org/wiki/R%C5%ABsia" title="Rūsia – hawaiiană" lang="haw" hreflang="haw" data-title="Rūsia" data-language-autonym="Hawaiʻi" data-language-local-name="hawaiiană" class="interlanguage-link-target">Hawaiʻi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-he mw-list-item"><a href="https://he.wikipedia.org/wiki/%D7%A8%D7%95%D7%A1%D7%99%D7%94" title="רוסיה – ebraică" lang="he" hreflang="he" data-title="רוסיה" data-language-autonym="עברית" data-language-local-name="ebraică" class="interlanguage-link-target">עברית</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hi mw-list-item"><a href="https://hi.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B0%E0%A5%82%E0%A4%B8" title="रूस – hindi" lang="hi" hreflang="hi" data-title="रूस" data-language-autonym="हिन्दी" data-language-local-name="hindi" class="interlanguage-link-target">हिन्दी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hif mw-list-item"><a href="https://hif.wikipedia.org/wiki/Russia" title="Russia – Fiji Hindi" lang="hif" hreflang="hif" data-title="Russia" data-language-autonym="Fiji Hindi" data-language-local-name="Fiji Hindi" class="interlanguage-link-target">Fiji Hindi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hr badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://hr.wikipedia.org/wiki/Rusija" title="Rusija – croată" lang="hr" hreflang="hr" data-title="Rusija" data-language-autonym="Hrvatski" data-language-local-name="croată" class="interlanguage-link-target">Hrvatski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hsb mw-list-item"><a href="https://hsb.wikipedia.org/wiki/Ruska" title="Ruska – sorabă de sus" lang="hsb" hreflang="hsb" data-title="Ruska" data-language-autonym="Hornjoserbsce" data-language-local-name="sorabă de sus" class="interlanguage-link-target">Hornjoserbsce</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ht mw-list-item"><a href="https://ht.wikipedia.org/wiki/Risi" title="Risi – haitiană" lang="ht" hreflang="ht" data-title="Risi" data-language-autonym="Kreyòl ayisyen" data-language-local-name="haitiană" class="interlanguage-link-target">Kreyòl ayisyen</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hu mw-list-item"><a href="https://hu.wikipedia.org/wiki/Oroszorsz%C3%A1g" title="Oroszország – maghiară" lang="hu" hreflang="hu" data-title="Oroszország" data-language-autonym="Magyar" data-language-local-name="maghiară" class="interlanguage-link-target">Magyar</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hy mw-list-item"><a href="https://hy.wikipedia.org/wiki/%D5%8C%D5%B8%D6%82%D5%BD%D5%A1%D5%BD%D5%BF%D5%A1%D5%B6" title="Ռուսաստան – armeană" lang="hy" hreflang="hy" data-title="Ռուսաստան" data-language-autonym="Հայերեն" data-language-local-name="armeană" class="interlanguage-link-target">Հայերեն</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hyw mw-list-item"><a href="https://hyw.wikipedia.org/wiki/%D5%8C%D5%B8%D6%82%D5%BD%D5%AB%D5%A1" title="Ռուսիա – Western Armenian" lang="hyw" hreflang="hyw" data-title="Ռուսիա" data-language-autonym="Արեւմտահայերէն" data-language-local-name="Western Armenian" class="interlanguage-link-target">Արեւմտահայերէն</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ia mw-list-item"><a href="https://ia.wikipedia.org/wiki/Russia" title="Russia – interlingua" lang="ia" hreflang="ia" data-title="Russia" data-language-autonym="Interlingua" data-language-local-name="interlingua" class="interlanguage-link-target">Interlingua</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-iba mw-list-item"><a href="https://iba.wikipedia.org/wiki/Rusia" title="Rusia – iban" lang="iba" hreflang="iba" data-title="Rusia" data-language-autonym="Jaku Iban" data-language-local-name="iban" class="interlanguage-link-target">Jaku Iban</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-id mw-list-item"><a href="https://id.wikipedia.org/wiki/Rusia" title="Rusia – indoneziană" lang="id" hreflang="id" data-title="Rusia" data-language-autonym="Bahasa Indonesia" data-language-local-name="indoneziană" class="interlanguage-link-target">Bahasa Indonesia</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ie mw-list-item"><a href="https://ie.wikipedia.org/wiki/Russia" title="Russia – interlingue" lang="ie" hreflang="ie" data-title="Russia" data-language-autonym="Interlingue" data-language-local-name="interlingue" class="interlanguage-link-target">Interlingue</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ig mw-list-item"><a href="https://ig.wikipedia.org/wiki/Mpaghara_Russia" title="Mpaghara Russia – igbo" lang="ig" hreflang="ig" data-title="Mpaghara Russia" data-language-autonym="Igbo" data-language-local-name="igbo" class="interlanguage-link-target">Igbo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ik mw-list-item"><a href="https://ik.wikipedia.org/wiki/Uruusiq_(nuna)" title="Uruusiq (nuna) – inupiak" lang="ik" hreflang="ik" data-title="Uruusiq (nuna)" data-language-autonym="Iñupiatun" data-language-local-name="inupiak" class="interlanguage-link-target">Iñupiatun</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ilo mw-list-item"><a href="https://ilo.wikipedia.org/wiki/Rusia" title="Rusia – iloko" lang="ilo" hreflang="ilo" data-title="Rusia" data-language-autonym="Ilokano" data-language-local-name="iloko" class="interlanguage-link-target">Ilokano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-inh mw-list-item"><a href="https://inh.wikipedia.org/wiki/%D0%AD%D1%80%D1%81%D0%B5%D1%87%D0%B5" title="Эрсече – ingușă" lang="inh" hreflang="inh" data-title="Эрсече" data-language-autonym="ГӀалгӀай" data-language-local-name="ingușă" class="interlanguage-link-target">ГӀалгӀай</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-io mw-list-item"><a href="https://io.wikipedia.org/wiki/Rusia" title="Rusia – ido" lang="io" hreflang="io" data-title="Rusia" data-language-autonym="Ido" data-language-local-name="ido" class="interlanguage-link-target">Ido</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-is mw-list-item"><a href="https://is.wikipedia.org/wiki/R%C3%BAssland" title="Rússland – islandeză" lang="is" hreflang="is" data-title="Rússland" data-language-autonym="Íslenska" data-language-local-name="islandeză" class="interlanguage-link-target">Íslenska</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it mw-list-item"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Russia" title="Russia – italiană" lang="it" hreflang="it" data-title="Russia" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiană" class="interlanguage-link-target">Italiano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-iu mw-list-item"><a href="https://iu.wikipedia.org/wiki/%E1%90%85%E1%93%9B%E1%93%B4" title="ᐅᓛᓴ – inuktitut" lang="iu" hreflang="iu" data-title="ᐅᓛᓴ" data-language-autonym="ᐃᓄᒃᑎᑐᑦ / inuktitut" data-language-local-name="inuktitut" class="interlanguage-link-target">ᐃᓄᒃᑎᑐᑦ / inuktitut</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ja mw-list-item"><a href="https://ja.wikipedia.org/wiki/%E3%83%AD%E3%82%B7%E3%82%A2" title="ロシア – japoneză" lang="ja" hreflang="ja" data-title="ロシア" data-language-autonym="日本語" data-language-local-name="japoneză" class="interlanguage-link-target">日本語</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jam mw-list-item"><a href="https://jam.wikipedia.org/wiki/Rosha" title="Rosha – Jamaican Creole English" lang="jam" hreflang="jam" data-title="Rosha" data-language-autonym="Patois" data-language-local-name="Jamaican Creole English" class="interlanguage-link-target">Patois</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jbo mw-list-item"><a href="https://jbo.wikipedia.org/wiki/rukygu%27e" title="rukygu'e – lojban" lang="jbo" hreflang="jbo" data-title="rukygu'e" data-language-autonym="La .lojban." data-language-local-name="lojban" class="interlanguage-link-target">La .lojban.</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jv mw-list-item"><a href="https://jv.wikipedia.org/wiki/Ruslan" title="Ruslan – javaneză" lang="jv" hreflang="jv" data-title="Ruslan" data-language-autonym="Jawa" data-language-local-name="javaneză" class="interlanguage-link-target">Jawa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ka mw-list-item"><a href="https://ka.wikipedia.org/wiki/%E1%83%A0%E1%83%A3%E1%83%A1%E1%83%94%E1%83%97%E1%83%98" title="რუსეთი – georgiană" lang="ka" hreflang="ka" data-title="რუსეთი" data-language-autonym="ქართული" data-language-local-name="georgiană" class="interlanguage-link-target">ქართული</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kaa mw-list-item"><a href="https://kaa.wikipedia.org/wiki/Rossiya" title="Rossiya – karakalpak" lang="kaa" hreflang="kaa" data-title="Rossiya" data-language-autonym="Qaraqalpaqsha" data-language-local-name="karakalpak" class="interlanguage-link-target">Qaraqalpaqsha</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kab mw-list-item"><a href="https://kab.wikipedia.org/wiki/Rusya" title="Rusya – kabyle" lang="kab" hreflang="kab" data-title="Rusya" data-language-autonym="Taqbaylit" data-language-local-name="kabyle" class="interlanguage-link-target">Taqbaylit</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kbd mw-list-item"><a href="https://kbd.wikipedia.org/wiki/%D0%A3%D1%80%D1%8B%D1%81%D0%B5%D0%B9" title="Урысей – kabardian" lang="kbd" hreflang="kbd" data-title="Урысей" data-language-autonym="Адыгэбзэ" data-language-local-name="kabardian" class="interlanguage-link-target">Адыгэбзэ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kbp mw-list-item"><a href="https://kbp.wikipedia.org/wiki/Ruusii" title="Ruusii – Kabiye" lang="kbp" hreflang="kbp" data-title="Ruusii" data-language-autonym="Kabɩyɛ" data-language-local-name="Kabiye" class="interlanguage-link-target">Kabɩyɛ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kcg mw-list-item"><a href="https://kcg.wikipedia.org/wiki/Roshya" title="Roshya – tyap" lang="kcg" hreflang="kcg" data-title="Roshya" data-language-autonym="Tyap" data-language-local-name="tyap" class="interlanguage-link-target">Tyap</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kg mw-list-item"><a href="https://kg.wikipedia.org/wiki/Rusia" title="Rusia – congoleză" lang="kg" hreflang="kg" data-title="Rusia" data-language-autonym="Kongo" data-language-local-name="congoleză" class="interlanguage-link-target">Kongo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kge mw-list-item"><a href="https://kge.wikipedia.org/wiki/Rusia" title="Rusia – Komering" lang="kge" hreflang="kge" data-title="Rusia" data-language-autonym="Kumoring" data-language-local-name="Komering" class="interlanguage-link-target">Kumoring</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ki mw-list-item"><a href="https://ki.wikipedia.org/wiki/Racia" title="Racia – kikuyu" lang="ki" hreflang="ki" data-title="Racia" data-language-autonym="Gĩkũyũ" data-language-local-name="kikuyu" class="interlanguage-link-target">Gĩkũyũ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kk mw-list-item"><a href="https://kk.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%B5%D0%B9" title="Ресей – kazahă" lang="kk" hreflang="kk" data-title="Ресей" data-language-autonym="Қазақша" data-language-local-name="kazahă" class="interlanguage-link-target">Қазақша</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-km mw-list-item"><a href="https://km.wikipedia.org/wiki/%E1%9E%9A%E1%9E%BB%E1%9E%9F%E1%9F%92%E1%9E%9F%E1%9F%8A%E1%9E%B8" title="រុស្ស៊ី – khmeră" lang="km" hreflang="km" data-title="រុស្ស៊ី" data-language-autonym="ភាសាខ្មែរ" data-language-local-name="khmeră" class="interlanguage-link-target">ភាសាខ្មែរ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kn mw-list-item"><a href="https://kn.wikipedia.org/wiki/%E0%B2%B0%E0%B2%B7%E0%B3%8D%E0%B2%AF%E0%B2%BE" title="ರಷ್ಯಾ – kannada" lang="kn" hreflang="kn" data-title="ರಷ್ಯಾ" data-language-autonym="ಕನ್ನಡ" data-language-local-name="kannada" class="interlanguage-link-target">ಕನ್ನಡ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ko mw-list-item"><a href="https://ko.wikipedia.org/wiki/%EB%9F%AC%EC%8B%9C%EC%95%84" title="러시아 – coreeană" lang="ko" hreflang="ko" data-title="러시아" data-language-autonym="한국어" data-language-local-name="coreeană" class="interlanguage-link-target">한국어</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-koi mw-list-item"><a href="https://koi.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%BE%D1%87%D0%BC%D1%83" title="Рочму – komi-permiak" lang="koi" hreflang="koi" data-title="Рочму" data-language-autonym="Перем коми" data-language-local-name="komi-permiak" class="interlanguage-link-target">Перем коми</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-krc mw-list-item"><a href="https://krc.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D1%8F_%D0%A4%D0%B5%D0%B4%D0%B5%D1%80%D0%B0%D1%86%D0%B8%D1%8F" title="Россия Федерация – karaceai-balkar" lang="krc" hreflang="krc" data-title="Россия Федерация" data-language-autonym="Къарачай-малкъар" data-language-local-name="karaceai-balkar" class="interlanguage-link-target">Къарачай-малкъар</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ks mw-list-item"><a href="https://ks.wikipedia.org/wiki/%D8%B1%D9%88%D9%97%D8%B3" title="روٗس – cașmiră" lang="ks" hreflang="ks" data-title="روٗس" data-language-autonym="कॉशुर / کٲشُر" data-language-local-name="cașmiră" class="interlanguage-link-target">कॉशुर / کٲشُر</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ksh mw-list-item"><a href="https://ksh.wikipedia.org/wiki/Russland" title="Russland – kölsch" lang="ksh" hreflang="ksh" data-title="Russland" data-language-autonym="Ripoarisch" data-language-local-name="kölsch" class="interlanguage-link-target">Ripoarisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ku mw-list-item"><a href="https://ku.wikipedia.org/wiki/R%C3%BBsya" title="Rûsya – kurdă" lang="ku" hreflang="ku" data-title="Rûsya" data-language-autonym="Kurdî" data-language-local-name="kurdă" class="interlanguage-link-target">Kurdî</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kv mw-list-item"><a href="https://kv.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%BE%D1%87%D0%BC%D1%83" title="Рочму – komi" lang="kv" hreflang="kv" data-title="Рочму" data-language-autonym="Коми" data-language-local-name="komi" class="interlanguage-link-target">Коми</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kw mw-list-item"><a href="https://kw.wikipedia.org/wiki/Russi" title="Russi – cornică" lang="kw" hreflang="kw" data-title="Russi" data-language-autonym="Kernowek" data-language-local-name="cornică" class="interlanguage-link-target">Kernowek</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ky mw-list-item"><a href="https://ky.wikipedia.org/wiki/%D0%9E%D1%80%D1%83%D1%81%D0%B8%D1%8F" title="Орусия – kârgâză" lang="ky" hreflang="ky" data-title="Орусия" data-language-autonym="Кыргызча" data-language-local-name="kârgâză" class="interlanguage-link-target">Кыргызча</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-la mw-list-item"><a href="https://la.wikipedia.org/wiki/Russia" title="Russia – latină" lang="la" hreflang="la" data-title="Russia" data-language-autonym="Latina" data-language-local-name="latină" class="interlanguage-link-target">Latina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lad mw-list-item"><a href="https://lad.wikipedia.org/wiki/Rusia" title="Rusia – ladino" lang="lad" hreflang="lad" data-title="Rusia" data-language-autonym="Ladino" data-language-local-name="ladino" class="interlanguage-link-target">Ladino</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lb mw-list-item"><a href="https://lb.wikipedia.org/wiki/Russland" title="Russland – luxemburgheză" lang="lb" hreflang="lb" data-title="Russland" data-language-autonym="Lëtzebuergesch" data-language-local-name="luxemburgheză" class="interlanguage-link-target">Lëtzebuergesch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lbe mw-list-item"><a href="https://lbe.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D1%8C%D1%80%D0%B0%D1%81%D0%B0%D1%82" title="Аьрасат – Lak" lang="lbe" hreflang="lbe" data-title="Аьрасат" data-language-autonym="Лакку" data-language-local-name="Lak" class="interlanguage-link-target">Лакку</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lez mw-list-item"><a href="https://lez.wikipedia.org/wiki/%D0%A3%D1%80%D1%83%D1%81%D0%B0%D1%82" title="Урусат – lezghian" lang="lez" hreflang="lez" data-title="Урусат" data-language-autonym="Лезги" data-language-local-name="lezghian" class="interlanguage-link-target">Лезги</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lfn mw-list-item"><a href="https://lfn.wikipedia.org/wiki/Rusia" title="Rusia – Lingua Franca Nova" lang="lfn" hreflang="lfn" data-title="Rusia" data-language-autonym="Lingua Franca Nova" data-language-local-name="Lingua Franca Nova" class="interlanguage-link-target">Lingua Franca Nova</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lg mw-list-item"><a href="https://lg.wikipedia.org/wiki/Rwasha" title="Rwasha – ganda" lang="lg" hreflang="lg" data-title="Rwasha" data-language-autonym="Luganda" data-language-local-name="ganda" class="interlanguage-link-target">Luganda</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-li mw-list-item"><a href="https://li.wikipedia.org/wiki/R%C3%B3slandj" title="Róslandj – limburgheză" lang="li" hreflang="li" data-title="Róslandj" data-language-autonym="Limburgs" data-language-local-name="limburgheză" class="interlanguage-link-target">Limburgs</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lij mw-list-item"><a href="https://lij.wikipedia.org/wiki/R%C3%B9scia" title="Rùscia – liguriană" lang="lij" hreflang="lij" data-title="Rùscia" data-language-autonym="Ligure" data-language-local-name="liguriană" class="interlanguage-link-target">Ligure</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lld mw-list-item"><a href="https://lld.wikipedia.org/wiki/Ruscia" title="Ruscia – Ladin" lang="lld" hreflang="lld" data-title="Ruscia" data-language-autonym="Ladin" data-language-local-name="Ladin" class="interlanguage-link-target">Ladin</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lmo mw-list-item"><a href="https://lmo.wikipedia.org/wiki/R%C3%BCssia" title="Rüssia – Lombard" lang="lmo" hreflang="lmo" data-title="Rüssia" data-language-autonym="Lombard" data-language-local-name="Lombard" class="interlanguage-link-target">Lombard</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ln mw-list-item"><a href="https://ln.wikipedia.org/wiki/Rus%C3%AD" title="Rusí – lingala" lang="ln" hreflang="ln" data-title="Rusí" data-language-autonym="Lingála" data-language-local-name="lingala" class="interlanguage-link-target">Lingála</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lo mw-list-item"><a href="https://lo.wikipedia.org/wiki/%E0%BA%9B%E0%BA%B0%E0%BB%80%E0%BA%97%E0%BA%94%E0%BA%A5%E0%BA%B1%E0%BA%94%E0%BB%80%E0%BA%8A%E0%BA%8D" title="ປະເທດລັດເຊຍ – laoțiană" lang="lo" hreflang="lo" data-title="ປະເທດລັດເຊຍ" data-language-autonym="ລາວ" data-language-local-name="laoțiană" class="interlanguage-link-target">ລາວ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lt mw-list-item"><a href="https://lt.wikipedia.org/wiki/Rusija" title="Rusija – lituaniană" lang="lt" hreflang="lt" data-title="Rusija" data-language-autonym="Lietuvių" data-language-local-name="lituaniană" class="interlanguage-link-target">Lietuvių</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ltg mw-list-item"><a href="https://ltg.wikipedia.org/wiki/Kr%C4%ABveja" title="Krīveja – Latgalian" lang="ltg" hreflang="ltg" data-title="Krīveja" data-language-autonym="Latgaļu" data-language-local-name="Latgalian" class="interlanguage-link-target">Latgaļu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lv badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://lv.wikipedia.org/wiki/Krievija" title="Krievija – letonă" lang="lv" hreflang="lv" data-title="Krievija" data-language-autonym="Latviešu" data-language-local-name="letonă" class="interlanguage-link-target">Latviešu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mad mw-list-item"><a href="https://mad.wikipedia.org/wiki/Rusia" title="Rusia – madureză" lang="mad" hreflang="mad" data-title="Rusia" data-language-autonym="Madhurâ" data-language-local-name="madureză" class="interlanguage-link-target">Madhurâ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mai mw-list-item"><a href="https://mai.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B0%E0%A5%82%E0%A4%B8" title="रूस – maithili" lang="mai" hreflang="mai" data-title="रूस" data-language-autonym="मैथिली" data-language-local-name="maithili" class="interlanguage-link-target">मैथिली</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-map-bms mw-list-item"><a href="https://map-bms.wikipedia.org/wiki/Rusia" title="Rusia – Banyumasan" lang="jv-x-bms" hreflang="jv-x-bms" data-title="Rusia" data-language-autonym="Basa Banyumasan" data-language-local-name="Banyumasan" class="interlanguage-link-target">Basa Banyumasan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mdf mw-list-item"><a href="https://mdf.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D1%8F_%D0%BC%D0%B0%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%80" title="Россия мастор – moksha" lang="mdf" hreflang="mdf" data-title="Россия мастор" data-language-autonym="Мокшень" data-language-local-name="moksha" class="interlanguage-link-target">Мокшень</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mg mw-list-item"><a href="https://mg.wikipedia.org/wiki/Rosia" title="Rosia – malgașă" lang="mg" hreflang="mg" data-title="Rosia" data-language-autonym="Malagasy" data-language-local-name="malgașă" class="interlanguage-link-target">Malagasy</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mhr mw-list-item"><a href="https://mhr.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D0%B9" title="Россий – Eastern Mari" lang="mhr" hreflang="mhr" data-title="Россий" data-language-autonym="Олык марий" data-language-local-name="Eastern Mari" class="interlanguage-link-target">Олык марий</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mi mw-list-item"><a href="https://mi.wikipedia.org/wiki/R%C5%ABhia" title="Rūhia – maori" lang="mi" hreflang="mi" data-title="Rūhia" data-language-autonym="Māori" data-language-local-name="maori" class="interlanguage-link-target">Māori</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-min mw-list-item"><a href="https://min.wikipedia.org/wiki/Rusia" title="Rusia – minangkabau" lang="min" hreflang="min" data-title="Rusia" data-language-autonym="Minangkabau" data-language-local-name="minangkabau" class="interlanguage-link-target">Minangkabau</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mk mw-list-item"><a href="https://mk.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D1%83%D1%81%D0%B8%D1%98%D0%B0" title="Русија – macedoneană" lang="mk" hreflang="mk" data-title="Русија" data-language-autonym="Македонски" data-language-local-name="macedoneană" class="interlanguage-link-target">Македонски</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ml mw-list-item"><a href="https://ml.wikipedia.org/wiki/%E0%B4%B1%E0%B4%B7%E0%B5%8D%E0%B4%AF" title="റഷ്യ – malayalam" lang="ml" hreflang="ml" data-title="റഷ്യ" data-language-autonym="മലയാളം" data-language-local-name="malayalam" class="interlanguage-link-target">മലയാളം</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mn badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://mn.wikipedia.org/wiki/%D0%9E%D1%80%D0%BE%D1%81" title="Орос – mongolă" lang="mn" hreflang="mn" data-title="Орос" data-language-autonym="Монгол" data-language-local-name="mongolă" class="interlanguage-link-target">Монгол</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mni mw-list-item"><a href="https://mni.wikipedia.org/wiki/%EA%AF%94%EA%AF%81%EA%AF%A4%EA%AF%8C%EA%AF%A5" title="ꯔꯁꯤꯌꯥ – manipuri" lang="mni" hreflang="mni" data-title="ꯔꯁꯤꯌꯥ" data-language-autonym="ꯃꯤꯇꯩ ꯂꯣꯟ" data-language-local-name="manipuri" class="interlanguage-link-target">ꯃꯤꯇꯩ ꯂꯣꯟ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mnw mw-list-item"><a href="https://mnw.wikipedia.org/wiki/%E1%80%9B%E1%80%AF%E1%80%9B%E1%80%BE%E1%80%AC" title="ရုရှာ – Mon" lang="mnw" hreflang="mnw" data-title="ရုရှာ" data-language-autonym="ဘာသာမန်" data-language-local-name="Mon" class="interlanguage-link-target">ဘာသာမန်</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mr mw-list-item"><a href="https://mr.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B0%E0%A4%B6%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="रशिया – marathi" lang="mr" hreflang="mr" data-title="रशिया" data-language-autonym="मराठी" data-language-local-name="marathi" class="interlanguage-link-target">मराठी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mrj mw-list-item"><a href="https://mrj.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D0%B9" title="Россий – Western Mari" lang="mrj" hreflang="mrj" data-title="Россий" data-language-autonym="Кырык мары" data-language-local-name="Western Mari" class="interlanguage-link-target">Кырык мары</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ms mw-list-item"><a href="https://ms.wikipedia.org/wiki/Rusia" title="Rusia – malaeză" lang="ms" hreflang="ms" data-title="Rusia" data-language-autonym="Bahasa Melayu" data-language-local-name="malaeză" class="interlanguage-link-target">Bahasa Melayu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mt mw-list-item"><a href="https://mt.wikipedia.org/wiki/Russja" title="Russja – malteză" lang="mt" hreflang="mt" data-title="Russja" data-language-autonym="Malti" data-language-local-name="malteză" class="interlanguage-link-target">Malti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mwl mw-list-item"><a href="https://mwl.wikipedia.org/wiki/R%C3%BAssia" title="Rússia – mirandeză" lang="mwl" hreflang="mwl" data-title="Rússia" data-language-autonym="Mirandés" data-language-local-name="mirandeză" class="interlanguage-link-target">Mirandés</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-my mw-list-item"><a href="https://my.wikipedia.org/wiki/%E1%80%9B%E1%80%AF%E1%80%9B%E1%80%BE%E1%80%AC%E1%80%B8%E1%80%94%E1%80%AD%E1%80%AF%E1%80%84%E1%80%BA%E1%80%84%E1%80%B6" title="ရုရှားနိုင်ငံ – birmană" lang="my" hreflang="my" data-title="ရုရှားနိုင်ငံ" data-language-autonym="မြန်မာဘာသာ" data-language-local-name="birmană" class="interlanguage-link-target">မြန်မာဘာသာ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-myv mw-list-item"><a href="https://myv.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D1%8F_%D0%9C%D0%B0%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%80" title="Россия Мастор – erzya" lang="myv" hreflang="myv" data-title="Россия Мастор" data-language-autonym="Эрзянь" data-language-local-name="erzya" class="interlanguage-link-target">Эрзянь</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mzn mw-list-item"><a href="https://mzn.wikipedia.org/wiki/%D8%B1%D9%88%D8%B3%DB%8C%D9%87" title="روسیه – mazanderani" lang="mzn" hreflang="mzn" data-title="روسیه" data-language-autonym="مازِرونی" data-language-local-name="mazanderani" class="interlanguage-link-target">مازِرونی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nap mw-list-item"><a href="https://nap.wikipedia.org/wiki/Russia" title="Russia – napolitană" lang="nap" hreflang="nap" data-title="Russia" data-language-autonym="Napulitano" data-language-local-name="napolitană" class="interlanguage-link-target">Napulitano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds mw-list-item"><a href="https://nds.wikipedia.org/wiki/Russland" title="Russland – germana de jos" lang="nds" hreflang="nds" data-title="Russland" data-language-autonym="Plattdüütsch" data-language-local-name="germana de jos" class="interlanguage-link-target">Plattdüütsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds-nl mw-list-item"><a href="https://nds-nl.wikipedia.org/wiki/Ruslaand" title="Ruslaand – saxona de jos" lang="nds-NL" hreflang="nds-NL" data-title="Ruslaand" data-language-autonym="Nedersaksies" data-language-local-name="saxona de jos" class="interlanguage-link-target">Nedersaksies</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ne mw-list-item"><a href="https://ne.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B0%E0%A5%81%E0%A4%B8" title="रुस – nepaleză" lang="ne" hreflang="ne" data-title="रुस" data-language-autonym="नेपाली" data-language-local-name="nepaleză" class="interlanguage-link-target">नेपाली</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-new mw-list-item"><a href="https://new.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B0%E0%A5%81%E0%A4%B8" title="रुस – newari" lang="new" hreflang="new" data-title="रुस" data-language-autonym="नेपाल भाषा" data-language-local-name="newari" class="interlanguage-link-target">नेपाल भाषा</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nia mw-list-item"><a href="https://nia.wikipedia.org/wiki/Rusia" title="Rusia – nias" lang="nia" hreflang="nia" data-title="Rusia" data-language-autonym="Li Niha" data-language-local-name="nias" class="interlanguage-link-target">Li Niha</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl mw-list-item"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/Rusland" title="Rusland – neerlandeză" lang="nl" hreflang="nl" data-title="Rusland" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandeză" class="interlanguage-link-target">Nederlands</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nn mw-list-item"><a href="https://nn.wikipedia.org/wiki/Russland" title="Russland – norvegiană nynorsk" lang="nn" hreflang="nn" data-title="Russland" data-language-autonym="Norsk nynorsk" data-language-local-name="norvegiană nynorsk" class="interlanguage-link-target">Norsk nynorsk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-no badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://no.wikipedia.org/wiki/Russland" title="Russland – norvegiană bokmål" lang="nb" hreflang="nb" data-title="Russland" data-language-autonym="Norsk bokmål" data-language-local-name="norvegiană bokmål" class="interlanguage-link-target">Norsk bokmål</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nov mw-list-item"><a href="https://nov.wikipedia.org/wiki/Rusia" title="Rusia – Novial" lang="nov" hreflang="nov" data-title="Rusia" data-language-autonym="Novial" data-language-local-name="Novial" class="interlanguage-link-target">Novial</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nqo mw-list-item"><a href="https://nqo.wikipedia.org/wiki/%DF%8C%DF%AC%DF%99%DF%8C%DF%AC%DF%9B%DF%8C%DF%AB" title="ߌ߬ߙߌ߬ߛߌ߫ – n’ko" lang="nqo" hreflang="nqo" data-title="ߌ߬ߙߌ߬ߛߌ߫" data-language-autonym="ߒߞߏ" data-language-local-name="n’ko" class="interlanguage-link-target">ߒߞߏ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nrm mw-list-item"><a href="https://nrm.wikipedia.org/wiki/Russie" title="Russie – Norman" lang="nrf" hreflang="nrf" data-title="Russie" data-language-autonym="Nouormand" data-language-local-name="Norman" class="interlanguage-link-target">Nouormand</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nso mw-list-item"><a href="https://nso.wikipedia.org/wiki/Russia" title="Russia – sotho de nord" lang="nso" hreflang="nso" data-title="Russia" data-language-autonym="Sesotho sa Leboa" data-language-local-name="sotho de nord" class="interlanguage-link-target">Sesotho sa Leboa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nv mw-list-item"><a href="https://nv.wikipedia.org/wiki/Bi%CA%BC%C3%A9%C3%A9%CA%BC_%C5%81ich%C3%AD%C3%AD%CA%BC%C3%AD_Bik%C3%A9yah" title="Biʼééʼ Łichííʼí Bikéyah – navajo" lang="nv" hreflang="nv" data-title="Biʼééʼ Łichííʼí Bikéyah" data-language-autonym="Diné bizaad" data-language-local-name="navajo" class="interlanguage-link-target">Diné bizaad</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ny mw-list-item"><a href="https://ny.wikipedia.org/wiki/Russia" title="Russia – nyanja" lang="ny" hreflang="ny" data-title="Russia" data-language-autonym="Chi-Chewa" data-language-local-name="nyanja" class="interlanguage-link-target">Chi-Chewa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-oc mw-list-item"><a href="https://oc.wikipedia.org/wiki/Russia" title="Russia – occitană" lang="oc" hreflang="oc" data-title="Russia" data-language-autonym="Occitan" data-language-local-name="occitană" class="interlanguage-link-target">Occitan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-olo mw-list-item"><a href="https://olo.wikipedia.org/wiki/Ven%27a" title="Ven'a – Livvi-Karelian" lang="olo" hreflang="olo" data-title="Ven'a" data-language-autonym="Livvinkarjala" data-language-local-name="Livvi-Karelian" class="interlanguage-link-target">Livvinkarjala</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-om mw-list-item"><a href="https://om.wikipedia.org/wiki/Raashiyaa" title="Raashiyaa – oromo" lang="om" hreflang="om" data-title="Raashiyaa" data-language-autonym="Oromoo" data-language-local-name="oromo" class="interlanguage-link-target">Oromoo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-or mw-list-item"><a href="https://or.wikipedia.org/wiki/%E0%AC%8B%E0%AC%B7%E0%AC%BF%E0%AC%86" title="ଋଷିଆ – odia" lang="or" hreflang="or" data-title="ଋଷିଆ" data-language-autonym="ଓଡ଼ିଆ" data-language-local-name="odia" class="interlanguage-link-target">ଓଡ଼ିଆ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-os mw-list-item"><a href="https://os.wikipedia.org/wiki/%D0%A3%C3%A6%D1%80%C3%A6%D1%81%D0%B5" title="Уæрæсе – osetă" lang="os" hreflang="os" data-title="Уæрæсе" data-language-autonym="Ирон" data-language-local-name="osetă" class="interlanguage-link-target">Ирон</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pa mw-list-item"><a href="https://pa.wikipedia.org/wiki/%E0%A8%B0%E0%A9%82%E0%A8%B8" title="ਰੂਸ – punjabi" lang="pa" hreflang="pa" data-title="ਰੂਸ" data-language-autonym="ਪੰਜਾਬੀ" data-language-local-name="punjabi" class="interlanguage-link-target">ਪੰਜਾਬੀ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pag mw-list-item"><a href="https://pag.wikipedia.org/wiki/Rusia" title="Rusia – pangasinan" lang="pag" hreflang="pag" data-title="Rusia" data-language-autonym="Pangasinan" data-language-local-name="pangasinan" class="interlanguage-link-target">Pangasinan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pam mw-list-item"><a href="https://pam.wikipedia.org/wiki/Rusia" title="Rusia – pampanga" lang="pam" hreflang="pam" data-title="Rusia" data-language-autonym="Kapampangan" data-language-local-name="pampanga" class="interlanguage-link-target">Kapampangan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pap mw-list-item"><a href="https://pap.wikipedia.org/wiki/Rusia" title="Rusia – papiamento" lang="pap" hreflang="pap" data-title="Rusia" data-language-autonym="Papiamentu" data-language-local-name="papiamento" class="interlanguage-link-target">Papiamentu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pcd mw-list-item"><a href="https://pcd.wikipedia.org/wiki/Russie" title="Russie – Picard" lang="pcd" hreflang="pcd" data-title="Russie" data-language-autonym="Picard" data-language-local-name="Picard" class="interlanguage-link-target">Picard</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pcm mw-list-item"><a href="https://pcm.wikipedia.org/wiki/Rossia" title="Rossia – pidgin nigerian" lang="pcm" hreflang="pcm" data-title="Rossia" data-language-autonym="Naijá" data-language-local-name="pidgin nigerian" class="interlanguage-link-target">Naijá</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pdc mw-list-item"><a href="https://pdc.wikipedia.org/wiki/Russland" title="Russland – Pennsylvania German" lang="pdc" hreflang="pdc" data-title="Russland" data-language-autonym="Deitsch" data-language-local-name="Pennsylvania German" class="interlanguage-link-target">Deitsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pfl mw-list-item"><a href="https://pfl.wikipedia.org/wiki/Russland" title="Russland – Palatine German" lang="pfl" hreflang="pfl" data-title="Russland" data-language-autonym="Pälzisch" data-language-local-name="Palatine German" class="interlanguage-link-target">Pälzisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pi mw-list-item"><a href="https://pi.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B0%E0%A5%82%E0%A4%B8" title="रूस – pali" lang="pi" hreflang="pi" data-title="रूस" data-language-autonym="पालि" data-language-local-name="pali" class="interlanguage-link-target">पालि</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pih mw-list-item"><a href="https://pih.wikipedia.org/wiki/Rusha" title="Rusha – Norfuk / Pitkern" lang="pih" hreflang="pih" data-title="Rusha" data-language-autonym="Norfuk / Pitkern" data-language-local-name="Norfuk / Pitkern" class="interlanguage-link-target">Norfuk / Pitkern</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl mw-list-item"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/Rosja" title="Rosja – poloneză" lang="pl" hreflang="pl" data-title="Rosja" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="poloneză" class="interlanguage-link-target">Polski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pms mw-list-item"><a href="https://pms.wikipedia.org/wiki/Russia" title="Russia – Piedmontese" lang="pms" hreflang="pms" data-title="Russia" data-language-autonym="Piemontèis" data-language-local-name="Piedmontese" class="interlanguage-link-target">Piemontèis</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnb mw-list-item"><a href="https://pnb.wikipedia.org/wiki/%D8%B1%D9%88%D8%B3" title="روس – Western Punjabi" lang="pnb" hreflang="pnb" data-title="روس" data-language-autonym="پنجابی" data-language-local-name="Western Punjabi" class="interlanguage-link-target">پنجابی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnt mw-list-item"><a href="https://pnt.wikipedia.org/wiki/%CE%A1%CE%BF%CF%85%CF%83%CE%AF%CE%B1" title="Ρουσία – Pontic" lang="pnt" hreflang="pnt" data-title="Ρουσία" data-language-autonym="Ποντιακά" data-language-local-name="Pontic" class="interlanguage-link-target">Ποντιακά</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ps mw-list-item"><a href="https://ps.wikipedia.org/wiki/%D8%B1%D9%88%D8%B3%DB%8C%D9%87" title="روسیه – paștună" lang="ps" hreflang="ps" data-title="روسیه" data-language-autonym="پښتو" data-language-local-name="paștună" class="interlanguage-link-target">پښتو</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/R%C3%BAssia" title="Rússia – portugheză" lang="pt" hreflang="pt" data-title="Rússia" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugheză" class="interlanguage-link-target">Português</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-qu mw-list-item"><a href="https://qu.wikipedia.org/wiki/Rusya" title="Rusya – quechua" lang="qu" hreflang="qu" data-title="Rusya" data-language-autonym="Runa Simi" data-language-local-name="quechua" class="interlanguage-link-target">Runa Simi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rm mw-list-item"><a href="https://rm.wikipedia.org/wiki/Russia" title="Russia – romanșă" lang="rm" hreflang="rm" data-title="Russia" data-language-autonym="Rumantsch" data-language-local-name="romanșă" class="interlanguage-link-target">Rumantsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rmy mw-list-item"><a href="https://rmy.wikipedia.org/wiki/Rusiya" title="Rusiya – Vlax Romani" lang="rmy" hreflang="rmy" data-title="Rusiya" data-language-autonym="Romani čhib" data-language-local-name="Vlax Romani" class="interlanguage-link-target">Romani čhib</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rn mw-list-item"><a href="https://rn.wikipedia.org/wiki/Uburusiya" title="Uburusiya – kirundi" lang="rn" hreflang="rn" data-title="Uburusiya" data-language-autonym="Ikirundi" data-language-local-name="kirundi" class="interlanguage-link-target">Ikirundi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-roa-rup mw-list-item"><a href="https://roa-rup.wikipedia.org/wiki/Arusia" title="Arusia – aromână" lang="rup" hreflang="rup" data-title="Arusia" data-language-autonym="Armãneashti" data-language-local-name="aromână" class="interlanguage-link-target">Armãneashti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-roa-tara mw-list-item"><a href="https://roa-tara.wikipedia.org/wiki/Russie" title="Russie – Tarantino" lang="nap-x-tara" hreflang="nap-x-tara" data-title="Russie" data-language-autonym="Tarandíne" data-language-local-name="Tarantino" class="interlanguage-link-target">Tarandíne</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru mw-list-item"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D1%8F" title="Россия – rusă" lang="ru" hreflang="ru" data-title="Россия" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="rusă" class="interlanguage-link-target">Русский</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rue mw-list-item"><a href="https://rue.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%96%D1%8F" title="Росія – Rusyn" lang="rue" hreflang="rue" data-title="Росія" data-language-autonym="Русиньскый" data-language-local-name="Rusyn" class="interlanguage-link-target">Русиньскый</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rw mw-list-item"><a href="https://rw.wikipedia.org/wiki/Uburusiya" title="Uburusiya – kinyarwanda" lang="rw" hreflang="rw" data-title="Uburusiya" data-language-autonym="Ikinyarwanda" data-language-local-name="kinyarwanda" class="interlanguage-link-target">Ikinyarwanda</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sa mw-list-item"><a href="https://sa.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B0%E0%A4%BE%E0%A4%B8%E0%A5%8D%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="रास्या – sanscrită" lang="sa" hreflang="sa" data-title="रास्या" data-language-autonym="संस्कृतम्" data-language-local-name="sanscrită" class="interlanguage-link-target">संस्कृतम्</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sah mw-list-item"><a href="https://sah.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D1%80%D0%B0%D1%81%D1%81%D1%8B%D1%8B%D0%B9%D0%B0" title="Арассыыйа – sakha" lang="sah" hreflang="sah" data-title="Арассыыйа" data-language-autonym="Саха тыла" data-language-local-name="sakha" class="interlanguage-link-target">Саха тыла</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sat mw-list-item"><a href="https://sat.wikipedia.org/wiki/%E1%B1%A8%E1%B1%9F%E1%B1%A5%E1%B1%A4%E1%B1%AD%E1%B1%9F" title="ᱨᱟᱥᱤᱭᱟ – santali" lang="sat" hreflang="sat" data-title="ᱨᱟᱥᱤᱭᱟ" data-language-autonym="ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ" data-language-local-name="santali" class="interlanguage-link-target">ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sc mw-list-item"><a href="https://sc.wikipedia.org/wiki/R%C3%B9ssia" title="Rùssia – sardiniană" lang="sc" hreflang="sc" data-title="Rùssia" data-language-autonym="Sardu" data-language-local-name="sardiniană" class="interlanguage-link-target">Sardu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-scn badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://scn.wikipedia.org/wiki/Russia" title="Russia – siciliană" lang="scn" hreflang="scn" data-title="Russia" data-language-autonym="Sicilianu" data-language-local-name="siciliană" class="interlanguage-link-target">Sicilianu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sco mw-list-item"><a href="https://sco.wikipedia.org/wiki/Roushie" title="Roushie – scots" lang="sco" hreflang="sco" data-title="Roushie" data-language-autonym="Scots" data-language-local-name="scots" class="interlanguage-link-target">Scots</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sd mw-list-item"><a href="https://sd.wikipedia.org/wiki/%D8%B1%D9%88%D8%B3" title="روس – sindhi" lang="sd" hreflang="sd" data-title="روس" data-language-autonym="سنڌي" data-language-local-name="sindhi" class="interlanguage-link-target">سنڌي</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-se mw-list-item"><a href="https://se.wikipedia.org/wiki/Ruo%C5%A1%C5%A1a" title="Ruošša – sami de nord" lang="se" hreflang="se" data-title="Ruošša" data-language-autonym="Davvisámegiella" data-language-local-name="sami de nord" class="interlanguage-link-target">Davvisámegiella</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sg mw-list-item"><a href="https://sg.wikipedia.org/wiki/Rus%C3%AFi" title="Rusïi – sango" lang="sg" hreflang="sg" data-title="Rusïi" data-language-autonym="Sängö" data-language-local-name="sango" class="interlanguage-link-target">Sängö</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sh mw-list-item"><a href="https://sh.wikipedia.org/wiki/Rusija" title="Rusija – sârbo-croată" lang="sh" hreflang="sh" data-title="Rusija" data-language-autonym="Srpskohrvatski / српскохрватски" data-language-local-name="sârbo-croată" class="interlanguage-link-target">Srpskohrvatski / српскохрватски</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-shi mw-list-item"><a href="https://shi.wikipedia.org/wiki/Rusya" title="Rusya – tachelhit" lang="shi" hreflang="shi" data-title="Rusya" data-language-autonym="Taclḥit" data-language-local-name="tachelhit" class="interlanguage-link-target">Taclḥit</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-shn mw-list-item"><a href="https://shn.wikipedia.org/wiki/%E1%80%99%E1%80%AD%E1%80%B0%E1%80%84%E1%80%BA%E1%80%B8%E1%80%9B%E1%80%90%E1%80%BA%E1%82%88%E1%80%9E%E1%80%BB%E1%82%83%E1%80%B8" title="မိူင်းရတ်ႈသျႃး – shan" lang="shn" hreflang="shn" data-title="မိူင်းရတ်ႈသျႃး" data-language-autonym="ၽႃႇသႃႇတႆး " data-language-local-name="shan" class="interlanguage-link-target">ၽႃႇသႃႇတႆး </a></li><li class="interlanguage-link interwiki-si mw-list-item"><a href="https://si.wikipedia.org/wiki/%E0%B6%BB%E0%B7%94%E0%B7%83%E0%B7%92%E0%B6%BA%E0%B7%8F%E0%B7%80" title="රුසියාව – singhaleză" lang="si" hreflang="si" data-title="රුසියාව" data-language-autonym="සිංහල" data-language-local-name="singhaleză" class="interlanguage-link-target">සිංහල</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-simple mw-list-item"><a href="https://simple.wikipedia.org/wiki/Russia" title="Russia – Simple English" lang="en-simple" hreflang="en-simple" data-title="Russia" data-language-autonym="Simple English" data-language-local-name="Simple English" class="interlanguage-link-target">Simple English</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sk mw-list-item"><a href="https://sk.wikipedia.org/wiki/Rusko" title="Rusko – slovacă" lang="sk" hreflang="sk" data-title="Rusko" data-language-autonym="Slovenčina" data-language-local-name="slovacă" class="interlanguage-link-target">Slovenčina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-skr mw-list-item"><a href="https://skr.wikipedia.org/wiki/%D8%B1%D9%88%D8%B3" title="روس – Saraiki" lang="skr" hreflang="skr" data-title="روس" data-language-autonym="سرائیکی" data-language-local-name="Saraiki" class="interlanguage-link-target">سرائیکی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sl mw-list-item"><a href="https://sl.wikipedia.org/wiki/Rusija" title="Rusija – slovenă" lang="sl" hreflang="sl" data-title="Rusija" data-language-autonym="Slovenščina" data-language-local-name="slovenă" class="interlanguage-link-target">Slovenščina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sm mw-list-item"><a href="https://sm.wikipedia.org/wiki/Rusia" title="Rusia – samoană" lang="sm" hreflang="sm" data-title="Rusia" data-language-autonym="Gagana Samoa" data-language-local-name="samoană" class="interlanguage-link-target">Gagana Samoa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-smn mw-list-item"><a href="https://smn.wikipedia.org/wiki/Ruo%C5%A1%C5%A1%C3%A2" title="Ruoššâ – sami inari" lang="smn" hreflang="smn" data-title="Ruoššâ" data-language-autonym="Anarâškielâ" data-language-local-name="sami inari" class="interlanguage-link-target">Anarâškielâ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sn mw-list-item"><a href="https://sn.wikipedia.org/wiki/Rhashiya" title="Rhashiya – shona" lang="sn" hreflang="sn" data-title="Rhashiya" data-language-autonym="ChiShona" data-language-local-name="shona" class="interlanguage-link-target">ChiShona</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-so mw-list-item"><a href="https://so.wikipedia.org/wiki/Ruushka" title="Ruushka – somaleză" lang="so" hreflang="so" data-title="Ruushka" data-language-autonym="Soomaaliga" data-language-local-name="somaleză" class="interlanguage-link-target">Soomaaliga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sq mw-list-item"><a href="https://sq.wikipedia.org/wiki/Rusia" title="Rusia – albaneză" lang="sq" hreflang="sq" data-title="Rusia" data-language-autonym="Shqip" data-language-local-name="albaneză" class="interlanguage-link-target">Shqip</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr mw-list-item"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D1%83%D1%81%D0%B8%D1%98%D0%B0" title="Русија – sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Русија" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target">Српски / srpski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-srn mw-list-item"><a href="https://srn.wikipedia.org/wiki/Rusland" title="Rusland – sranan tongo" lang="srn" hreflang="srn" data-title="Rusland" data-language-autonym="Sranantongo" data-language-local-name="sranan tongo" class="interlanguage-link-target">Sranantongo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ss mw-list-item"><a href="https://ss.wikipedia.org/wiki/IRashiya" title="IRashiya – swati" lang="ss" hreflang="ss" data-title="IRashiya" data-language-autonym="SiSwati" data-language-local-name="swati" class="interlanguage-link-target">SiSwati</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-st mw-list-item"><a href="https://st.wikipedia.org/wiki/Rashea" title="Rashea – sesotho" lang="st" hreflang="st" data-title="Rashea" data-language-autonym="Sesotho" data-language-local-name="sesotho" class="interlanguage-link-target">Sesotho</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-stq mw-list-item"><a href="https://stq.wikipedia.org/wiki/Ruslound" title="Ruslound – Saterland Frisian" lang="stq" hreflang="stq" data-title="Ruslound" data-language-autonym="Seeltersk" data-language-local-name="Saterland Frisian" class="interlanguage-link-target">Seeltersk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-su mw-list-item"><a href="https://su.wikipedia.org/wiki/Rusia" title="Rusia – sundaneză" lang="su" hreflang="su" data-title="Rusia" data-language-autonym="Sunda" data-language-local-name="sundaneză" class="interlanguage-link-target">Sunda</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sv mw-list-item"><a href="https://sv.wikipedia.org/wiki/Ryssland" title="Ryssland – suedeză" lang="sv" hreflang="sv" data-title="Ryssland" data-language-autonym="Svenska" data-language-local-name="suedeză" class="interlanguage-link-target">Svenska</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sw mw-list-item"><a href="https://sw.wikipedia.org/wiki/Urusi" title="Urusi – swahili" lang="sw" hreflang="sw" data-title="Urusi" data-language-autonym="Kiswahili" data-language-local-name="swahili" class="interlanguage-link-target">Kiswahili</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-szl mw-list-item"><a href="https://szl.wikipedia.org/wiki/Rusyjo" title="Rusyjo – Silesian" lang="szl" hreflang="szl" data-title="Rusyjo" data-language-autonym="Ślůnski" data-language-local-name="Silesian" class="interlanguage-link-target">Ślůnski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-szy mw-list-item"><a href="https://szy.wikipedia.org/wiki/Russia" title="Russia – Sakizaya" lang="szy" hreflang="szy" data-title="Russia" data-language-autonym="Sakizaya" data-language-local-name="Sakizaya" class="interlanguage-link-target">Sakizaya</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ta mw-list-item"><a href="https://ta.wikipedia.org/wiki/%E0%AE%89%E0%AE%B0%E0%AF%81%E0%AE%9A%E0%AE%BF%E0%AE%AF%E0%AE%BE" title="உருசியா – tamilă" lang="ta" hreflang="ta" data-title="உருசியா" data-language-autonym="தமிழ்" data-language-local-name="tamilă" class="interlanguage-link-target">தமிழ்</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tay mw-list-item"><a href="https://tay.wikipedia.org/wiki/Russia" title="Russia – Tayal" lang="tay" hreflang="tay" data-title="Russia" data-language-autonym="Tayal" data-language-local-name="Tayal" class="interlanguage-link-target">Tayal</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tcy mw-list-item"><a href="https://tcy.wikipedia.org/wiki/%E0%B2%B0%E0%B2%B7%E0%B3%8D%E0%B2%AF%E0%B2%BE" title="ರಷ್ಯಾ – Tulu" lang="tcy" hreflang="tcy" data-title="ರಷ್ಯಾ" data-language-autonym="ತುಳು" data-language-local-name="Tulu" class="interlanguage-link-target">ತುಳು</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-te mw-list-item"><a href="https://te.wikipedia.org/wiki/%E0%B0%B0%E0%B0%B7%E0%B1%8D%E0%B0%AF%E0%B0%BE" title="రష్యా – telugu" lang="te" hreflang="te" data-title="రష్యా" data-language-autonym="తెలుగు" data-language-local-name="telugu" class="interlanguage-link-target">తెలుగు</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tet mw-list-item"><a href="https://tet.wikipedia.org/wiki/R%C3%BAsia" title="Rúsia – tetum" lang="tet" hreflang="tet" data-title="Rúsia" data-language-autonym="Tetun" data-language-local-name="tetum" class="interlanguage-link-target">Tetun</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tg mw-list-item"><a href="https://tg.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D1%83%D1%81%D0%B8%D1%8F" title="Русия – tadjică" lang="tg" hreflang="tg" data-title="Русия" data-language-autonym="Тоҷикӣ" data-language-local-name="tadjică" class="interlanguage-link-target">Тоҷикӣ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-th mw-list-item"><a href="https://th.wikipedia.org/wiki/%E0%B8%9B%E0%B8%A3%E0%B8%B0%E0%B9%80%E0%B8%97%E0%B8%A8%E0%B8%A3%E0%B8%B1%E0%B8%AA%E0%B9%80%E0%B8%8B%E0%B8%B5%E0%B8%A2" title="ประเทศรัสเซีย – thailandeză" lang="th" hreflang="th" data-title="ประเทศรัสเซีย" data-language-autonym="ไทย" data-language-local-name="thailandeză" class="interlanguage-link-target">ไทย</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ti mw-list-item"><a href="https://ti.wikipedia.org/wiki/%E1%88%A9%E1%88%B5%E1%8B%AB" title="ሩስያ – tigrină" lang="ti" hreflang="ti" data-title="ሩስያ" data-language-autonym="ትግርኛ" data-language-local-name="tigrină" class="interlanguage-link-target">ትግርኛ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tk mw-list-item"><a href="https://tk.wikipedia.org/wiki/Russi%C3%BDa" title="Russiýa – turkmenă" lang="tk" hreflang="tk" data-title="Russiýa" data-language-autonym="Türkmençe" data-language-local-name="turkmenă" class="interlanguage-link-target">Türkmençe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tl mw-list-item"><a href="https://tl.wikipedia.org/wiki/Rusya" title="Rusya – tagalog" lang="tl" hreflang="tl" data-title="Rusya" data-language-autonym="Tagalog" data-language-local-name="tagalog" class="interlanguage-link-target">Tagalog</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tly mw-list-item"><a href="https://tly.wikipedia.org/wiki/Urusij%C9%99t" title="Urusijət – Talysh" lang="tly" hreflang="tly" data-title="Urusijət" data-language-autonym="Tolışi" data-language-local-name="Talysh" class="interlanguage-link-target">Tolışi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tn mw-list-item"><a href="https://tn.wikipedia.org/wiki/Russia" title="Russia – setswana" lang="tn" hreflang="tn" data-title="Russia" data-language-autonym="Setswana" data-language-local-name="setswana" class="interlanguage-link-target">Setswana</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-to mw-list-item"><a href="https://to.wikipedia.org/wiki/L%C5%ABsia" title="Lūsia – tongană" lang="to" hreflang="to" data-title="Lūsia" data-language-autonym="Lea faka-Tonga" data-language-local-name="tongană" class="interlanguage-link-target">Lea faka-Tonga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tpi mw-list-item"><a href="https://tpi.wikipedia.org/wiki/Rasia" title="Rasia – tok pisin" lang="tpi" hreflang="tpi" data-title="Rasia" data-language-autonym="Tok Pisin" data-language-local-name="tok pisin" class="interlanguage-link-target">Tok Pisin</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/Rusya" title="Rusya – turcă" lang="tr" hreflang="tr" data-title="Rusya" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turcă" class="interlanguage-link-target">Türkçe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-trv mw-list-item"><a href="https://trv.wikipedia.org/wiki/Russia" title="Russia – taroko" lang="trv" hreflang="trv" data-title="Russia" data-language-autonym="Seediq" data-language-local-name="taroko" class="interlanguage-link-target">Seediq</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ts mw-list-item"><a href="https://ts.wikipedia.org/wiki/Rhaxiya" title="Rhaxiya – tsonga" lang="ts" hreflang="ts" data-title="Rhaxiya" data-language-autonym="Xitsonga" data-language-local-name="tsonga" class="interlanguage-link-target">Xitsonga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tt badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://tt.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D1%8F" title="Россия – tătară" lang="tt" hreflang="tt" data-title="Россия" data-language-autonym="Татарча / tatarça" data-language-local-name="tătară" class="interlanguage-link-target">Татарча / tatarça</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tum badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://tum.wikipedia.org/wiki/Russia" title="Russia – tumbuka" lang="tum" hreflang="tum" data-title="Russia" data-language-autonym="ChiTumbuka" data-language-local-name="tumbuka" class="interlanguage-link-target">ChiTumbuka</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tw mw-list-item"><a href="https://tw.wikipedia.org/wiki/Russia" title="Russia – twi" lang="tw" hreflang="tw" data-title="Russia" data-language-autonym="Twi" data-language-local-name="twi" class="interlanguage-link-target">Twi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ty mw-list-item"><a href="https://ty.wikipedia.org/wiki/R%C5%ABtia" title="Rūtia – tahitiană" lang="ty" hreflang="ty" data-title="Rūtia" data-language-autonym="Reo tahiti" data-language-local-name="tahitiană" class="interlanguage-link-target">Reo tahiti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tyv mw-list-item"><a href="https://tyv.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D1%8F" title="Россия – tuvană" lang="tyv" hreflang="tyv" data-title="Россия" data-language-autonym="Тыва дыл" data-language-local-name="tuvană" class="interlanguage-link-target">Тыва дыл</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-udm mw-list-item"><a href="https://udm.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D1%8F" title="Россия – udmurt" lang="udm" hreflang="udm" data-title="Россия" data-language-autonym="Удмурт" data-language-local-name="udmurt" class="interlanguage-link-target">Удмурт</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ug mw-list-item"><a href="https://ug.wikipedia.org/wiki/%D8%B1%D9%88%D8%B3%D9%89%D9%8A%DB%95" title="روسىيە – uigură" lang="ug" hreflang="ug" data-title="روسىيە" data-language-autonym="ئۇيغۇرچە / Uyghurche" data-language-local-name="uigură" class="interlanguage-link-target">ئۇيغۇرچە / Uyghurche</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%96%D1%8F" title="Росія – ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Росія" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target">Українська</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ur mw-list-item"><a href="https://ur.wikipedia.org/wiki/%D8%B1%D9%88%D8%B3" title="روس – urdu" lang="ur" hreflang="ur" data-title="روس" data-language-autonym="اردو" data-language-local-name="urdu" class="interlanguage-link-target">اردو</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uz mw-list-item"><a href="https://uz.wikipedia.org/wiki/Rossiya" title="Rossiya – uzbecă" lang="uz" hreflang="uz" data-title="Rossiya" data-language-autonym="Oʻzbekcha / ўзбекча" data-language-local-name="uzbecă" class="interlanguage-link-target">Oʻzbekcha / ўзбекча</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ve mw-list-item"><a href="https://ve.wikipedia.org/wiki/Rashia" title="Rashia – venda" lang="ve" hreflang="ve" data-title="Rashia" data-language-autonym="Tshivenda" data-language-local-name="venda" class="interlanguage-link-target">Tshivenda</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vec mw-list-item"><a href="https://vec.wikipedia.org/wiki/R%C3%B9sia" title="Rùsia – venetă" lang="vec" hreflang="vec" data-title="Rùsia" data-language-autonym="Vèneto" data-language-local-name="venetă" class="interlanguage-link-target">Vèneto</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vep mw-list-item"><a href="https://vep.wikipedia.org/wiki/Ven%C3%A4ma" title="Venäma – Veps" lang="vep" hreflang="vep" data-title="Venäma" data-language-autonym="Vepsän kel’" data-language-local-name="Veps" class="interlanguage-link-target">Vepsän kel’</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vi mw-list-item"><a href="https://vi.wikipedia.org/wiki/Nga" title="Nga – vietnameză" lang="vi" hreflang="vi" data-title="Nga" data-language-autonym="Tiếng Việt" data-language-local-name="vietnameză" class="interlanguage-link-target">Tiếng Việt</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vls mw-list-item"><a href="https://vls.wikipedia.org/wiki/Rusland" title="Rusland – West Flemish" lang="vls" hreflang="vls" data-title="Rusland" data-language-autonym="West-Vlams" data-language-local-name="West Flemish" class="interlanguage-link-target">West-Vlams</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vo mw-list-item"><a href="https://vo.wikipedia.org/wiki/Rus%C3%A4n" title="Rusän – volapuk" lang="vo" hreflang="vo" data-title="Rusän" data-language-autonym="Volapük" data-language-local-name="volapuk" class="interlanguage-link-target">Volapük</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wa mw-list-item"><a href="https://wa.wikipedia.org/wiki/R%C3%BBsseye" title="Rûsseye – valonă" lang="wa" hreflang="wa" data-title="Rûsseye" data-language-autonym="Walon" data-language-local-name="valonă" class="interlanguage-link-target">Walon</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-war mw-list-item"><a href="https://war.wikipedia.org/wiki/Rusya" title="Rusya – waray" lang="war" hreflang="war" data-title="Rusya" data-language-autonym="Winaray" data-language-local-name="waray" class="interlanguage-link-target">Winaray</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wo mw-list-item"><a href="https://wo.wikipedia.org/wiki/Riisi" title="Riisi – wolof" lang="wo" hreflang="wo" data-title="Riisi" data-language-autonym="Wolof" data-language-local-name="wolof" class="interlanguage-link-target">Wolof</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wuu mw-list-item"><a href="https://wuu.wikipedia.org/wiki/%E4%BF%84%E7%BD%97%E6%96%AF" title="俄罗斯 – chineză wu" lang="wuu" hreflang="wuu" data-title="俄罗斯" data-language-autonym="吴语" data-language-local-name="chineză wu" class="interlanguage-link-target">吴语</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-xal mw-list-item"><a href="https://xal.wikipedia.org/wiki/%D0%9E%D1%80%D1%81%D0%B8%D0%BD_%D0%9D%D0%B8%D0%B8%D1%86%D3%99%D0%BD" title="Орсин Ниицән – calmucă" lang="xal" hreflang="xal" data-title="Орсин Ниицән" data-language-autonym="Хальмг" data-language-local-name="calmucă" class="interlanguage-link-target">Хальмг</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-xh mw-list-item"><a href="https://xh.wikipedia.org/wiki/IRashiya" title="IRashiya – xhosa" lang="xh" hreflang="xh" data-title="IRashiya" data-language-autonym="IsiXhosa" data-language-local-name="xhosa" class="interlanguage-link-target">IsiXhosa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-xmf mw-list-item"><a href="https://xmf.wikipedia.org/wiki/%E1%83%A0%E1%83%A3%E1%83%A1%E1%83%94%E1%83%97%E1%83%98" title="რუსეთი – Mingrelian" lang="xmf" hreflang="xmf" data-title="რუსეთი" data-language-autonym="მარგალური" data-language-local-name="Mingrelian" class="interlanguage-link-target">მარგალური</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yi mw-list-item"><a href="https://yi.wikipedia.org/wiki/%D7%A8%D7%95%D7%A1%D7%9C%D7%90%D7%A0%D7%93" title="רוסלאנד – idiș" lang="yi" hreflang="yi" data-title="רוסלאנד" data-language-autonym="ייִדיש" data-language-local-name="idiș" class="interlanguage-link-target">ייִדיש</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yo mw-list-item"><a href="https://yo.wikipedia.org/wiki/R%E1%BB%8D%CC%81s%C3%AD%C3%A0" title="Rọ́síà – yoruba" lang="yo" hreflang="yo" data-title="Rọ́síà" data-language-autonym="Yorùbá" data-language-local-name="yoruba" class="interlanguage-link-target">Yorùbá</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-za mw-list-item"><a href="https://za.wikipedia.org/wiki/Ngozlozswh" title="Ngozlozswh – zhuang" lang="za" hreflang="za" data-title="Ngozlozswh" data-language-autonym="Vahcuengh" data-language-local-name="zhuang" class="interlanguage-link-target">Vahcuengh</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zea mw-list-item"><a href="https://zea.wikipedia.org/wiki/Rusland" title="Rusland – Zeelandic" lang="zea" hreflang="zea" data-title="Rusland" data-language-autonym="Zeêuws" data-language-local-name="Zeelandic" class="interlanguage-link-target">Zeêuws</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zgh mw-list-item"><a href="https://zgh.wikipedia.org/wiki/%E2%B5%94%E2%B5%93%E2%B5%99%E2%B5%A2%E2%B4%B0" title="ⵔⵓⵙⵢⴰ – tamazight standard marocană" lang="zgh" hreflang="zgh" data-title="ⵔⵓⵙⵢⴰ" data-language-autonym="ⵜⴰⵎⴰⵣⵉⵖⵜ ⵜⴰⵏⴰⵡⴰⵢⵜ" data-language-local-name="tamazight standard marocană" class="interlanguage-link-target">ⵜⴰⵎⴰⵣⵉⵖⵜ ⵜⴰⵏⴰⵡⴰⵢⵜ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh mw-list-item"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/%E4%BF%84%E7%BD%97%E6%96%AF" title="俄罗斯 – chineză" lang="zh" hreflang="zh" data-title="俄罗斯" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chineză" class="interlanguage-link-target">中文</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-classical mw-list-item"><a href="https://zh-classical.wikipedia.org/wiki/%E4%BF%84%E7%BE%85%E6%96%AF" title="俄羅斯 – Literary Chinese" lang="lzh" hreflang="lzh" data-title="俄羅斯" data-language-autonym="文言" data-language-local-name="Literary Chinese" class="interlanguage-link-target">文言</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-min-nan mw-list-item"><a href="https://zh-min-nan.wikipedia.org/wiki/L%C5%8D%CD%98-se-a" title="Lō͘-se-a – chineză min nan" lang="nan" hreflang="nan" data-title="Lō͘-se-a" data-language-autonym="閩南語 / Bân-lâm-gú" data-language-local-name="chineză min nan" class="interlanguage-link-target">閩南語 / Bân-lâm-gú</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-yue mw-list-item"><a href="https://zh-yue.wikipedia.org/wiki/%E4%BF%84%E7%BE%85%E6%96%AF" title="俄羅斯 – cantoneză" lang="yue" hreflang="yue" data-title="俄羅斯" data-language-autonym="粵語" data-language-local-name="cantoneză" class="interlanguage-link-target">粵語</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zu mw-list-item"><a href="https://zu.wikipedia.org/wiki/IRashiya" title="IRashiya – zulu" lang="zu" hreflang="zu" data-title="IRashiya" data-language-autonym="IsiZulu" data-language-local-name="zulu" class="interlanguage-link-target">IsiZulu</a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q159#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Rusia" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a">Articol</a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Rusia" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t">Discuție</a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >română </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Rusia">Lectură</a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v">Modificare</a></li><li id="ca-edit" class="collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e">Modificare sursă</a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Rusia&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >Unelte </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Rusia">Lectură</a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v">Modificare</a></li><li id="ca-more-edit" class="collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e">Modificare sursă</a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Rusia&action=history">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Rusia" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j">Ce trimite aici</a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Rusia" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k">Schimbări corelate</a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u">Trimite fișier</a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q">Pagini speciale</a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Rusia&oldid=16674022" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini">Legătură permanentă</a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Rusia&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină">Informații despre pagină</a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=Rusia&id=16674022&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini">Citează acest articol</a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FRusia">Obține URL scurtat</a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FRusia">Descărcați codul QR</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=Rusia">Creare carte</a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=Rusia&action=show-download-screen">Descărcare ca PDF</a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Rusia&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p">Versiune de tipărit</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-commons mw-list-item"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D1%8F" hreflang="en">Wikimedia Commons</a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikinews mw-list-item"><a href="https://ro.wikinews.org/wiki/Categorie:Rusia" hreflang="ro">Wikiștiri</a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikivoyage mw-list-item"><a href="https://ro.wikivoyage.org/wiki/Rusia" hreflang="ro">Wikivoyage</a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q159" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g">Element Wikidata</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><table class="infocaseta"><tbody><tr><td colspan="2" class="antet harta" style="background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Rusia</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;background: linear-gradient( to right, rgba(204, 210, 217, 1), rgba(204, 210, 217, 1), rgba(204, 210, 217, 1), rgba(156, 163, 170, 1)) repeat-y right; font-size: 130%; line-height: 1.2em; padding-top: 0;">Россия (<a href="/wiki/Limba_rus%C4%83" title="Limba rusă">rusă</a>) Российская Федерация (<a href="/wiki/Limba_rus%C4%83" title="Limba rusă">rusă</a>)</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><table align="center" style="width:100%; background:none;"><tbody><tr><td width="58%"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Russia.svg" class="mw-file-description" title="Drapelul Rusiei"><img alt="Drapelul Rusiei" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/125px-Flag_of_Russia.svg.png" decoding="async" width="125" height="83" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/188px-Flag_of_Russia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/250px-Flag_of_Russia.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></a></td><td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_Arms_of_the_Russian_Federation.svg" class="mw-file-description" title="Stema Rusiei"><img alt="Stema Rusiei" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f2/Coat_of_Arms_of_the_Russian_Federation.svg/85px-Coat_of_Arms_of_the_Russian_Federation.svg.png" decoding="async" width="85" height="101" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f2/Coat_of_Arms_of_the_Russian_Federation.svg/128px-Coat_of_Arms_of_the_Russian_Federation.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f2/Coat_of_Arms_of_the_Russian_Federation.svg/170px-Coat_of_Arms_of_the_Russian_Federation.svg.png 2x" data-file-width="437" data-file-height="517" /></a></td></tr><tr><td align="center"><a href="/wiki/Drapelul_Rusiei" title="Drapelul Rusiei">Drapelul Rusiei</a></td><td align="center"><a href="/wiki/Stema_Rusiei" title="Stema Rusiei">Stema Rusiei</a></td></tr></tbody></table></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><a href="/wiki/Deviz%C4%83" class="mw-redirect" title="Deviză">Deviză</a>: Reveal your own Russia <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q159#P1546" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><div style="margin:auto;text-align:center"><div style="margin-bottom:20"><a href="/wiki/Imn" title="Imn">Imn</a>: <div style="font-style:italic"><a href="/wiki/Imnul_Na%C8%9Bional_al_Rusiei" title="Imnul Național al Rusiei">Imnul Național al Rusiei</a></div></div> <div style="margin:auto"><audio id="mwe_player_0" controls="" preload="none" data-mw-tmh="" class="mw-file-element" width="220" style="width:220px;" data-durationhint="214" data-mwtitle="Russian_Anthem_chorus.ogg" data-mwprovider="wikimediacommons"><source src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/fc/Russian_Anthem_chorus.ogg" type="audio/ogg; codecs="vorbis"" data-width="0" data-height="0" /><source src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/transcoded/f/fc/Russian_Anthem_chorus.ogg/Russian_Anthem_chorus.ogg.mp3" type="audio/mpeg" data-transcodekey="mp3" data-width="0" data-height="0" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ARussian_Anthem_chorus.ogg&lang=ar&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="ar" label="العربية ‪(ar)‬" data-dir="rtl" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ARussian_Anthem_chorus.ogg&lang=av&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="av" label="авар ‪(av)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ARussian_Anthem_chorus.ogg&lang=az&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="az" label="azərbaycanca ‪(az)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ARussian_Anthem_chorus.ogg&lang=be&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="be" label="беларуская ‪(be)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ARussian_Anthem_chorus.ogg&lang=ce&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="ce" label="нохчийн ‪(ce)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ARussian_Anthem_chorus.ogg&lang=de&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="de" label="Deutsch ‪(de)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ARussian_Anthem_chorus.ogg&lang=en&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="en" label="English ‪(en)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ARussian_Anthem_chorus.ogg&lang=es&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="es" label="español ‪(es)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ARussian_Anthem_chorus.ogg&lang=fa&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="fa" label="فارسی ‪(fa)‬" data-dir="rtl" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ARussian_Anthem_chorus.ogg&lang=fr&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="fr" label="français ‪(fr)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ARussian_Anthem_chorus.ogg&lang=ga&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="ga" label="Gaeilge ‪(ga)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ARussian_Anthem_chorus.ogg&lang=gl&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="gl" label="galego ‪(gl)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ARussian_Anthem_chorus.ogg&lang=hu&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="hu" label="magyar ‪(hu)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ARussian_Anthem_chorus.ogg&lang=id&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="id" label="Bahasa Indonesia ‪(id)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ARussian_Anthem_chorus.ogg&lang=it&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="it" label="italiano ‪(it)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ARussian_Anthem_chorus.ogg&lang=ja&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="ja" label="日本語 ‪(ja)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ARussian_Anthem_chorus.ogg&lang=kk-kz&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="kk-KZ" label="қазақша (Қазақстан) ‪(kk-kz)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ARussian_Anthem_chorus.ogg&lang=ko&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="ko" label="한국어 ‪(ko)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ARussian_Anthem_chorus.ogg&lang=pl&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="pl" label="polski ‪(pl)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ARussian_Anthem_chorus.ogg&lang=pt-br&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="pt-BR" label="português do Brasil ‪(pt-br)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ARussian_Anthem_chorus.ogg&lang=pt&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="pt" label="português ‪(pt)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ARussian_Anthem_chorus.ogg&lang=ru&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="ru" label="русский ‪(ru)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ARussian_Anthem_chorus.ogg&lang=th&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="th" label="ไทย ‪(th)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ARussian_Anthem_chorus.ogg&lang=tr&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="tr" label="Türkçe ‪(tr)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ARussian_Anthem_chorus.ogg&lang=tt&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="tt" label="татарча / tatarça ‪(tt)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ARussian_Anthem_chorus.ogg&lang=uk&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="uk" label="українська ‪(uk)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ARussian_Anthem_chorus.ogg&lang=vi&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="vi" label="Tiếng Việt ‪(vi)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ARussian_Anthem_chorus.ogg&lang=zh-hans&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="zh-Hans" label="中文（简体） ‪(zh-hans)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ARussian_Anthem_chorus.ogg&lang=zh-hant&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="zh-Hant" label="中文（繁體） ‪(zh-hant)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ARussian_Anthem_chorus.ogg&lang=zh&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="zh" label="中文 ‪(zh)‬" data-dir="ltr" /></audio></div></div></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><table><tbody><tr><td><figure class="mw-halign-center" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Russian_Federation_(orthographic_projection).svg" class="mw-file-description" title="Rusia pe glob"><img alt="Rusia pe glob" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Russian_Federation_%28orthographic_projection%29.svg/290px-Russian_Federation_%28orthographic_projection%29.svg.png" decoding="async" width="290" height="290" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Russian_Federation_%28orthographic_projection%29.svg/435px-Russian_Federation_%28orthographic_projection%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Russian_Federation_%28orthographic_projection%29.svg/580px-Russian_Federation_%28orthographic_projection%29.svg.png 2x" data-file-width="541" data-file-height="541" /></a><figcaption>Rusia pe glob</figcaption></figure></td></tr><tr><td><div style="position:relative;top:0.3em">Rusia pe glob</div></td></tr></tbody></table></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Geografie</th></tr><tr><th style=";">Suprafață</th><td colspan="1" class="" style=";"> </td></tr><tr><th style=";font-weight: normal;"> - Total</th><td colspan="1" class="" style=";">17.075.400 km²<a href="#cite_note-ea13c0809d43658e592b7683428ba507-2">[2]</a><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16236537">.mw-parser-output cite.citation{font-style:inherit}.mw-parser-output .citation q{quotes:"„""”""«""»"}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-free a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-limited a,.mw-parser-output .citation .cs1-lock-registration a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Lock-gray-alt-2.svg/9px-Lock-gray-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-subscription a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Lock-red-alt-2.svg/9px-Lock-red-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration{color:#555}.mw-parser-output .cs1-subscription span,.mw-parser-output .cs1-registration span{border-bottom:1px dotted;cursor:help}.mw-parser-output .cs1-ws-icon a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output code.cs1-code{color:inherit;background:inherit;border:inherit;padding:inherit}.mw-parser-output .cs1-hidden-error{display:none;font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-visible-error{font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-maint{display:none;color:#33aa33;margin-left:0.3em}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration,.mw-parser-output .cs1-format{font-size:95%}.mw-parser-output .cs1-kern-left,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-left{padding-left:0.2em}.mw-parser-output .cs1-kern-right,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-right{padding-right:0.2em}</style> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q159#P2046" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Ap%C4%83" title="Apă">Apă</a> (<a href="/wiki/Procentaj" class="mw-redirect" title="Procentaj">%</a>)</th><td colspan="1" class="" style=";">13 procente<a href="#cite_note-adaab9d4e1fe0b56408c85f0a5e5b159-3">[3]</a><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></td></tr><tr><th style=";">Cel mai înalt punct</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Elbrus" title="Elbrus">Elbrus</a> (5.642 m) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q159#P610" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Cel mai jos punct</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Marea_Caspic%C4%83" title="Marea Caspică">Marea Caspică</a> (−28 m) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q159#P1589" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Vecini</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Azerbaidjan" title="Azerbaidjan">Azerbaidjan</a> <a href="/wiki/Belarus" title="Belarus">Belarus</a> <a href="/wiki/Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83" title="Republica Populară Chineză">Republica Populară Chineză</a> <a href="/wiki/Estonia" title="Estonia">Estonia</a> <a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda">Finlanda</a> <a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a> <a href="/wiki/Kazahstan" title="Kazahstan">Kazahstan</a> <a href="/wiki/Letonia" title="Letonia">Letonia</a> <a href="/wiki/Lituania" title="Lituania">Lituania</a> <a href="/wiki/Coreea_de_Nord" title="Coreea de Nord">Coreea de Nord</a> <a href="/wiki/Norvegia" title="Norvegia">Norvegia</a> <a href="/wiki/Japonia" title="Japonia">Japonia</a> <a href="/wiki/Statele_Unite_ale_Americii" title="Statele Unite ale Americii">Statele Unite ale Americii</a> <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a> <a href="/wiki/Mongolia" title="Mongolia">Mongolia</a> <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a> <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a> <a href="/wiki/Suedia" title="Suedia">Suedia</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q159#P47" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Fus_orar" title="Fus orar">Fus orar</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/UTC%2B2" title="UTC+2">UTC+2</a> (<a href="/wiki/UTC%2B2" title="UTC+2">UTC+2</a>) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q159#P421" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Populație</th></tr><tr><th style=";"> - Estimare 2021</th><td colspan="1" class="" style=";">145.975.300</td></tr><tr><th style=";">Limbi oficiale</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Limba_rus%C4%83" title="Limba rusă">limba rusă</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q159#P37" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Etnonim</th><td colspan="1" class="" style=";">ruși (pl.) rus (masc.) rusoaică (fem.) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q159#P1549" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Guvernare</th></tr><tr><th style=";">Sistem politic</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4446300" class="extiw" title="d:Q4446300">Republică Prezidențială</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><a href="/w/index.php?title=Republic%C4%83_Preziden%C8%9Bial%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Republică Prezidențială — pagină inexistentă"></a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q159#P122" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Pre%C8%99edinte_al_Rusiei" title="Președinte al Rusiei">Președinte</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Vladimir_Putin" title="Vladimir Putin">Vladimir Putin</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q159#P35" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Prim-ministrul_Rusiei" title="Prim-ministrul Rusiei">Prim-ministru</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Mihail_Mi%C8%99ustin" title="Mihail Mișustin">Mihail Mișustin</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q159#P6" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Legislativ</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Adunarea_Federal%C4%83_a_Rusiei" title="Adunarea Federală a Rusiei">Adunarea Federală a Rusiei</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q159#P194" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Camere</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Consiliul_Federa%C8%9Biei_Ruse" title="Consiliul Federației Ruse">Sovietul Federației Ruse</a> <a href="/wiki/Duma_de_Stat" title="Duma de Stat">Duma de Stat</a></td></tr><tr><th style=";">Capitala</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Moscova" title="Moscova">Moscova</a> (din <time datetime="1918-03-11">11 martie 1918</time>) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q159#P36" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Istorie</th></tr><tr><th style=";">Sosirea lui <a href="/wiki/Rurik" class="mw-redirect" title="Rurik">Rurik</a><a href="#cite_note-1">[1]</a></th><td colspan="1" class="" style=";">862</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Rusia_Kievean%C4%83" title="Rusia Kieveană">Rusia Kieveană</a></th><td colspan="1" class="" style=";">882</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Cnezatul_Moscovei" title="Cnezatul Moscovei">Marele Țarat al Moscovei</a></th><td colspan="1" class="" style=";">1283</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/%C8%9Aaratul_Rusiei" title="Țaratul Rusiei">Țaratul Rusiei</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><time datetime="1547-01-26">16 ianuarie 1547</time></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Imperiul_Rus" title="Imperiul Rus">Imperiul Rus</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><time datetime="1721-10-22">22 octombrie 1721</time></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Republica_Rus%C4%83" title="Republica Rusă">Republica Rusă</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><time datetime="1917-09-14">14 septembrie 1917</time></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Republica_Sovietic%C4%83_Federativ%C4%83_Socialist%C4%83_Rus%C4%83" title="Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă">RSFS Rusă</a> (<a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_din_Octombrie" title="Revoluția din Octombrie">Revoluția din Octombrie</a>)</th><td colspan="1" class="" style=";"><time datetime="1917-11-07">25 octombrie/7 noiembrie 1917</time></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Uniunea_Republicilor_Sovietice_Socialiste" title="Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste">Uniunea Sovietică</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><time datetime="1922-12-30">30 decembrie 1922</time></td></tr><tr><th style=";"><a href="/w/index.php?title=Declara%C8%9Bia_de_suveranitate&action=edit&redlink=1" class="new" title="Declarația de suveranitate — pagină inexistentă">Declarația de suveranitate</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1432329" class="extiw" title="d:Q1432329">d</a>)</th><td colspan="1" class="" style=";"><time datetime="1990-06-12">12 iunie 1990</time></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Acordurile_de_la_Belaveja" title="Acordurile de la Belaveja">Declarația CSI</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><time datetime="1991-12-08">8 decembrie 1991</time></td></tr><tr><th style=";">Federația Rusă</th><td colspan="1" class="" style=";"><time datetime="1991-12-25">25 decembrie 1991</time></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Constitu%C8%9Bia_Federa%C8%9Biei_Ruse" title="Constituția Federației Ruse">Actuala constituție</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><time datetime="1993-12-12">12 decembrie 1993</time></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Economie</th></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Produs_intern_brut" class="mw-redirect" title="Produs intern brut">PIB</a> (<a href="/wiki/Paritatea_puterii_de_cump%C4%83rare" title="Paritatea puterii de cumpărare">PPC</a>)</th><td colspan="1" class="" style=";"> </td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Produs_intern_brut" class="mw-redirect" title="Produs intern brut">PIB</a> (nominal)</th><td colspan="1" class="" style=";"><time datetime="2021">2021</time></td></tr><tr><th style=";"> - Total</th><td colspan="1" class="" style=";">1.836.892.075.548 de dolar americani<a href="#cite_note-d3051402fac8e7f4a0bc864b5a76e57c-5">[5]</a><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q159#P2131" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Coeficientul_lui_Gini" title="Coeficientul lui Gini">Gini</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q159#P1125" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a>36</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Indicele_dezvolt%C4%83rii_umane" title="Indicele dezvoltării umane">IDU</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q159#P1081" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a>0,822</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Valut%C4%83" title="Valută">Monedă</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Rubl%C4%83_rus%C4%83" title="Rublă rusă">Rublă rusă</a> (<code><a href="/wiki/ISO_4217" title="ISO 4217">RUB</a></code>) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q159#P38" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Coduri și identificatori</th></tr><tr><th style=";">Cod <a href="/wiki/Comitetul_Olimpic_Interna%C8%9Bional" title="Comitetul Olimpic Internațional">CIO</a></th><td colspan="1" class="" style=";">RUS <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q159#P984" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Cod mobil</th><td colspan="1" class="" style=";">250 <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q159#P2258" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Prefix telefonic</th><td colspan="1" class="" style=";">+7 <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q159#P474" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/ISO_3166-2" title="ISO 3166-2">ISO 3166-2</a></th><td colspan="1" class="" style=";">RU <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q159#P297" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Domeniu_na%C8%9Bional_de_nivel_superior" title="Domeniu național de nivel superior">Domeniu Internet</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/.ru" title=".ru">.ru</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q200439" class="extiw" title="d:Q200439">.rf</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr>[[.rf (Internet internationalized country-code top level domain for the Russian Federation)|]] <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16524723" class="extiw" title="d:Q16524723">.рус</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr>[[.рус (top-level domain)|]] <a href="/wiki/.su" title=".su">.su</a><a href="#cite_note-f3eb86a24bc232d3909a35270308eba0-8">[8]</a><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q159#P78" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><div style="font-size:smaller;text-align:left"></div></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Prezență online</th></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://gov.ru/">site web oficial</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.facebook.com/MyCountryRussia">pagină Facebook</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://x.com/Russia">cont Twitter</a> <a class="external text" href="https://hashtags-hub.toolforge.org/russia">hasthtag</a></td></tr><tr><td class="navigation-only" colspan="2" style="border-top: 2px ##ccd2d9 solid; font-size: 80%; background:inherit; color:var(--color-base, #000); text-align: right;">Modifică <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q159" class="extiw" title="d:Q159">date</a> / <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=0">text</a> <a href="//ro.wikipedia.org/wiki/Format:Infocaseta_%C8%9Aar%C4%83" title="Consultați documentația formatului"><img alt="Consultați documentația formatului" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/12px-Gtk-dialog-info.svg.png" decoding="async" width="12" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/18px-Gtk-dialog-info.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/24px-Gtk-dialog-info.svg.png 2x" data-file-width="60" data-file-height="60" /></a></td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16573438">.mw-parser-output .infocaseta{background:var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa);color:var(--color-base,#000)}.mw-parser-output .infobox-subbox{padding:0;border:none;margin:-3px;width:auto;min-width:100%;font-size:100%;clear:none;float:none;background-color:transparent}.mw-parser-output .infobox-3cols-child{margin:auto}.mw-parser-output .infobox .navbar{font-size:100%}body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-header,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-subheader,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-above,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-title,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-image,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-full-data,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-below{text-align:center}</style> Rusia (în <a href="/wiki/Limba_rus%C4%83" title="Limba rusă">rusă</a> Росси́я, transliterat: Rossia; pronunție <a href="/wiki/Limba_rus%C4%83" title="Limba rusă">rusă</a>: <a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional">/rɐˈsʲijə/</a>), oficial Federația Rusă (în <a href="/wiki/Limba_rus%C4%83" title="Limba rusă">rusă</a> Росси́йская Федера́ция, transliterat: Rossiiskaia Federația, pronunțat /rɐˈsʲijskəjə fʲɪdʲɪˈratsɨjə/), este o <a href="/wiki/Stat_suveran" title="Stat suveran">țară</a> în <a href="/wiki/Eurasia" title="Eurasia">Eurasia</a>.<a href="#cite_note-britannica-9">[9]</a> Cu 17.125.200 km², Rusia este cea <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_suprafa%C8%9B%C4%83" title="Lista țărilor după suprafață">mai întinsă țară din lume</a>, acoperind peste o optime din suprafața locuită a Pământului, și <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_popula%C8%9Bie" title="Lista țărilor după populație">a noua ca populație</a>, cu peste 144 de milioane de oameni în decembrie 2017, excluzând <a href="/wiki/Crimeea" title="Crimeea">Crimeea</a>. Aproximativ 77% din populație trăiește în <a href="/wiki/Rusia_european%C4%83" title="Rusia europeană">partea vestică, europeană</a>, a țării. Capitala Rusiei, <a href="/wiki/Moscova" title="Moscova">Moscova</a>, este unul dintre <a href="/w/index.php?title=Cele_mai_mari_ora%C8%99e_din_lume&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cele mai mari orașe din lume — pagină inexistentă">cele mai mari orașe din lume</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1496553" class="extiw" title="d:Q1496553">d</a>); alte mari <a href="/w/index.php?title=List%C4%83_de_ora%C8%99e_din_Rusia_dup%C4%83_popula%C8%9Bie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Listă de orașe din Rusia după populație — pagină inexistentă">orașe</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q135134" class="extiw" title="d:Q135134">d</a>) sunt <a href="/wiki/Sankt_Petersburg" title="Sankt Petersburg">Sankt Petersburg</a>, <a href="/wiki/Novosibirsk" title="Novosibirsk">Novosibirsk</a>, <a href="/wiki/Ekaterinburg" title="Ekaterinburg">Ekaterinburg</a> și <a href="/wiki/Nijni_Novgorod" title="Nijni Novgorod">Nijni Novgorod</a>. Extinsă pe aproape toată <a href="/wiki/Asia_de_Nord" title="Asia de Nord">Asia de Nord</a> și pe o mare parte din <a href="/wiki/Europa_de_Est" title="Europa de Est">Europa de Est</a>, Rusia se întinde pe <a href="/w/index.php?title=Fusele_orare_ale_Rusiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fusele orare ale Rusiei — pagină inexistentă">unsprezece fuse orare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q187202" class="extiw" title="d:Q187202">d</a>) și cuprinde o gamă largă de <a href="/w/index.php?title=Mediul_%C3%AEnconjur%C4%83tor_%C3%AEn_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mediul înconjurător în Rusia — pagină inexistentă">tipuri de mediu</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5381074" class="extiw" title="d:Q5381074">d</a>) și forme de relief. De la nord-vest spre sud-est, Rusia <a href="/w/index.php?title=Frontierele_Rusiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Frontierele Rusiei — pagină inexistentă">are frontiere terestre</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4146572" class="extiw" title="d:Q4146572">d</a>) cu <a href="/wiki/Norvegia" title="Norvegia">Norvegia</a>, <a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda">Finlanda</a>, <a href="/wiki/Estonia" title="Estonia">Estonia</a>, <a href="/wiki/Letonia" title="Letonia">Letonia</a>, <a href="/wiki/Lituania" title="Lituania">Lituania</a> și <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a> (ambele cu <a href="/wiki/Regiunea_Kaliningrad" title="Regiunea Kaliningrad">Regiunea Kaliningrad</a>), <a href="/wiki/Belarus" title="Belarus">Belarus</a>, <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a>, <a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a>, <a href="/wiki/Azerbaidjan" title="Azerbaidjan">Azerbaidjan</a>, <a href="/wiki/Kazahstan" title="Kazahstan">Kazahstan</a>, <a href="/wiki/Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83" title="Republica Populară Chineză">China</a>, <a href="/wiki/Mongolia" title="Mongolia">Mongolia</a> și <a href="/wiki/Coreea_de_Nord" title="Coreea de Nord">Coreea de Nord</a>. Are <a href="/w/index.php?title=Frontier%C4%83_maritim%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Frontieră maritimă — pagină inexistentă">frontiere maritime</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3089219" class="extiw" title="d:Q3089219">d</a>) cu <a href="/wiki/Japonia" title="Japonia">Japonia</a> în <a href="/wiki/Marea_Ohotsk" title="Marea Ohotsk">Marea Ohotsk</a> și cu <a href="/wiki/Statele_Unite_ale_Americii" title="Statele Unite ale Americii">SUA</a> (statul <a href="/wiki/Alaska" title="Alaska">Alaska</a>) în <a href="/wiki/Str%C3%A2mtoarea_Bering" title="Strâmtoarea Bering">Strâmtoarea Bering</a>. <a href="/wiki/Slavi_estici" title="Slavi estici">Slavii răsăriteni</a> au apărut ca grup identificabil în <a href="/wiki/Europa" title="Europa">Europa</a> între secolele al III-lea și al VIII-lea e.n.<a href="#cite_note-autogenerated2-10">[10]</a> Întemeiat și guvernat de o elită războinică <a href="/wiki/Varegi" title="Varegi">varegă</a> și de urmașii ei, statul <a href="/wiki/Evul_Mediu" title="Evul Mediu">Evul Mediu</a> <a href="/wiki/Rusia_Kievean%C4%83" title="Rusia Kieveană">Rutenia</a> a apărut în secolul al IX-lea. În 988, el a adoptat <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83" title="Biserica Ortodoxă">crestinismul ortodox</a> de la <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_R%C4%83s%C4%83rit" title="Imperiul Roman de Răsărit">Imperiul Bizantin</a>,<a href="#cite_note-Curtis-11">[11]</a> începând o sinteză a culturilor bizantină și slavă care a definit <a href="/w/index.php?title=Cultura_rus%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cultura rusă — pagină inexistentă">cultura rusă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1976715" class="extiw" title="d:Q1976715">d</a>) în următorul mileniu.<a href="#cite_note-Curtis-11">[11]</a> Rutenia s-a dezintegrat în cele din urmă în mai multe state mici; majoritatea teritoriilor sale au fost apoi <a href="/wiki/Invazia_mongol%C4%83_%C3%AEn_Rusia_Kievean%C4%83" title="Invazia mongolă în Rusia Kieveană">invadate de mongoli</a> și au devenit tributare <a href="/wiki/Hoarda_de_Aur" title="Hoarda de Aur">Hoardei de Aur</a> nomade în secolul al XIII-lea.<a href="#cite_note-12">[12]</a> <a href="/wiki/Cnezatul_Moscovei" title="Cnezatul Moscovei">Marele Cnezat al Moscovei</a> a reunificat treptat principatele rusești din jur și a obținut independența față de Hoarda de Aur. Până în secolul al XVIII-lea, această țară își întinsese mult granițele prin cuceriri, anexări și <a href="/w/index.php?title=List%C4%83_de_exploratori_ru%C8%99i&action=edit&redlink=1" class="new" title="Listă de exploratori ruși — pagină inexistentă">explorări</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q11793481" class="extiw" title="d:Q11793481">d</a>), transformându-se în <a href="/wiki/Imperiul_Rus" title="Imperiul Rus">Imperiul Rus</a>, al treilea <a href="/wiki/Lista_celor_mai_mari_imperii" title="Lista celor mai mari imperii">imperiu ca întindere</a> din istorie, din <a href="/wiki/Polonia_Congresului" title="Polonia Congresului">Polonia</a> în vest până în <a href="/wiki/America_Rus%C4%83" title="America Rusă">Alaska</a> în est.<a href="#cite_note-13">[13]</a><a href="#cite_note-14">[14]</a> După <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rus%C4%83_din_1917" title="Revoluția Rusă din 1917">Revoluția Rusă</a>, <a href="/wiki/Republica_Sovietic%C4%83_Federativ%C4%83_Socialist%C4%83_Rus%C4%83" title="Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă">Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă</a> a devenit principala și cea mai mare republică constituantă a <a href="/wiki/Uniunea_Republicilor_Sovietice_Socialiste" title="Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste">Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste</a>, primul <a href="/wiki/Stat_socialist" title="Stat socialist">stat socialist</a> prin constituție din lume.<a href="#cite_note-15">[15]</a> Deși inițial aliată cu <a href="/wiki/Germania_Nazist%C4%83" title="Germania Nazistă">Germania Nazistă</a>, Uniunea Sovietică a jucat un <a href="/wiki/Frontul_de_R%C4%83s%C4%83rit_(al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial)" class="mw-redirect" title="Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial)">rol decisiv</a> în victoria <a href="/wiki/Alia%C8%9Bii_din_al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" class="mw-redirect" title="Aliații din al Doilea Război Mondial">Aliaților</a> în <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Al Doilea Război Mondial">al Doilea Război Mondial</a>,<a href="#cite_note-16">[16]</a><a href="#cite_note-17">[17]</a> din care a ieșit ca <a href="/wiki/Superputere" title="Superputere">superputere</a> mondială rivală cu <a href="/wiki/Statele_Unite_ale_Americii" title="Statele Unite ale Americii">Statele Unite</a> în <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Rece" title="Războiul Rece">Războiul Rece</a>. Epoca sovietică a adus unele dintre <a href="/w/index.php?title=Cronologia_inven%C8%9Biilor_%C8%99i_tehnologiei_din_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cronologia invențiilor și tehnologiei din Rusia — pagină inexistentă">cele mai importante realizări tehnologice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7805904" class="extiw" title="d:Q7805904">d</a>) ale secolului al XX-lea, între care <a href="/wiki/Sputnik_1" title="Sputnik 1">primul satelit artificial</a> și lansarea <a href="/wiki/Iuri_Gagarin" title="Iuri Gagarin">primilor oameni în spațiu</a>. Până la sfârșitul lui 1990, <a href="/wiki/Uniunea_Republicilor_Sovietice_Socialiste" title="Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste">Uniunea Sovietică</a> avea a doua economie a lumii, cea mai mare armată permanentă din lume și cel mai mare stoc de arme de distrugere în masă.<a href="#cite_note-GDPinfobox1990-18">[18]</a><a href="#cite_note-19">[19]</a><a href="#cite_note-20">[20]</a> După <a href="/wiki/Destr%C4%83marea_Uniunii_Republicilor_Sovietice_Socialiste" title="Destrămarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste">dizolvarea Uniunii Sovietice</a> în 1991, au apărut douăsprezece republici independente: Rusia, <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a>, <a href="/wiki/Belarus" title="Belarus">Belarus</a>, <a href="/wiki/Kazahstan" title="Kazahstan">Kazahstan</a>, <a href="/wiki/Uzbekistan" title="Uzbekistan">Uzbekistan</a>, <a href="/wiki/Armenia" title="Armenia">Armenia</a>, <a href="/wiki/Azerbaidjan" title="Azerbaidjan">Azerbaidjan</a>, <a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a>, <a href="/wiki/K%C3%A2rg%C3%A2zstan" title="Kârgâzstan">Kîrgîzstan</a>, <a href="/wiki/Republica_Moldova" title="Republica Moldova">Moldova</a>, <a href="/wiki/Tadjikistan" title="Tadjikistan">Tadjikistan</a>, <a href="/wiki/Turkmenistan" title="Turkmenistan">Turkmenistan</a>, iar Statele Baltice anexate forțat și-au redobândit independența: <a href="/wiki/Estonia" title="Estonia">Estonia</a>, <a href="/wiki/Letonia" title="Letonia">Letonia</a>, <a href="/wiki/Lituania" title="Lituania">Lituania</a>; <a href="/wiki/Republica_Sovietic%C4%83_Federativ%C4%83_Socialist%C4%83_Rus%C4%83" title="Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă">RSFS Rusă</a> s-a reconstituit sub forma Federației Ruse și este recunoscută în dreptul internațional ca continuatoare a personalității legale și succesoare a <a href="/wiki/Guvernul_U.R.S.S.-ului" class="mw-redirect" title="Guvernul U.R.S.S.-ului">Uniunii Sovietice</a>.<a href="#cite_note-uk-21">[21]</a> Este guvernată ca republică <a href="/wiki/Federa%C8%9Bie" title="Federație">federală</a> <a href="/wiki/Republic%C4%83_semi-preziden%C8%9Bial%C4%83" class="mw-redirect" title="Republică semi-prezidențială">semiprezidențială</a>. <a href="/wiki/Economia_Rusiei" title="Economia Rusiei">Economia rusă</a> este <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_PIB_(nominal)" title="Lista țărilor în funcție de PIB (nominal)">a douăsprezecea ca mărime</a> după <a href="/wiki/Produs_intern_brut" class="mw-redirect" title="Produs intern brut">PIB nominal</a> și <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_PIB_(PPC)" title="Lista țărilor în funcție de PIB (PPC)">a șasea</a> după <a href="/wiki/Paritatea_puterii_de_cump%C4%83rare" title="Paritatea puterii de cumpărare">paritatea puterii de cumpărare</a> în 2015.<a href="#cite_note-22">[22]</a> Bogatele resurse minerale și energetice ale Rusiei sunt cele mai mari din lume,<a href="#cite_note-23">[23]</a> țara fiind unul dintre principalii <a href="/w/index.php?title=Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_produc%C8%9Bia_de_%C8%9Bi%C8%9Bei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista țărilor după producția de țiței — pagină inexistentă">producători de țiței</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q912281" class="extiw" title="d:Q912281">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_produc%C8%9Bia_de_gaze_naturale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista țărilor după producția de gaze naturale — pagină inexistentă">gaze naturale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2633578" class="extiw" title="d:Q2633578">d</a>) din lume.<a href="#cite_note-IEA-Oil-24">[24]</a><a href="#cite_note-cia-gas-25">[25]</a> Este una dintre cele cinci țări <a href="/wiki/Tratatul_de_Neproliferare_Nuclear%C4%83" title="Tratatul de Neproliferare Nucleară">recunoscute</a> ca <a href="/wiki/List%C4%83_de_%C8%9B%C4%83ri_cu_arme_nucleare" title="Listă de țări cu arme nucleare">deținătoare de arme nucleare</a> și posedă <a href="/wiki/Rusia_%C8%99i_armele_de_distrugere_%C3%AEn_mas%C4%83" title="Rusia și armele de distrugere în masă">cel mai mare arsenal de distrugere în masă</a>.<a href="#cite_note-fas-26">[26]</a> Rusia se revendică <a href="/wiki/Mare_putere" title="Mare putere">mare putere</a> și ca <a href="/w/index.php?title=Putere_regional%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Putere regională — pagină inexistentă">putere regională</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q339834" class="extiw" title="d:Q339834">d</a>) având ambiții de <a href="/wiki/Superputeri_emergente" title="Superputeri emergente">potențială superputere</a>. Este <a href="/w/index.php?title=Membru_permanent_al_Consiliului_de_Securitate_al_ONU&action=edit&redlink=1" class="new" title="Membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU — pagină inexistentă">membru permanent</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6688521" class="extiw" title="d:Q6688521">d</a>) al <a href="/wiki/Consiliul_de_Securitate_al_ONU" title="Consiliul de Securitate al ONU">Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite</a> și partener activ al <a href="/wiki/ASEAN" title="ASEAN">ASEAN</a>,<a href="#cite_note-27">[27]</a><a href="#cite_note-28">[28]</a><a href="#cite_note-29">[29]</a> precum și membru al <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentru_Cooperare_de_la_Shanghai" title="Organizația pentru Cooperare de la Shanghai">Organizației pentru Cooperare de la Shanghai</a>, al <a href="/wiki/G20" title="G20">G20</a>, al <a href="/wiki/Consiliul_Europei" title="Consiliul Europei">Consiliului Europei</a>, al <a href="/wiki/Cooperarea_Economic%C4%83_Asia-Pacific" title="Cooperarea Economică Asia-Pacific">Cooperării Economice Asia-Pacific</a> (APEC), al <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentru_Securitate_%C8%99i_Cooperare_%C3%AEn_Europa" title="Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa">Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa</a> (OSCE), și al <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Mondial%C4%83_a_Comer%C8%9Bului" title="Organizația Mondială a Comerțului">Organizației Mondiale a Comerțului</a> (WTO), precum și membrul conducător al <a href="/wiki/Comunitatea_Statelor_Independente" title="Comunitatea Statelor Independente">Comunității Statelor Independente</a> (CSI), al <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Tratatului_de_Securitate_Colectiv%C4%83" title="Organizația Tratatului de Securitate Colectivă">Organizației Tratatului de Securitate Colectivă</a> (CSTO) și unul din cei cinci membri ai <a href="/wiki/Uniunea_Economic%C4%83_Euroasiatic%C4%83" title="Uniunea Economică Euroasiatică">Uniunii Economice Eurasiatice</a>, împreună cu <a href="/wiki/Armenia" title="Armenia">Armenia</a>, <a href="/wiki/Belarus" title="Belarus">Belarus</a>, <a href="/wiki/Kazahstan" title="Kazahstan">Kazahstan</a> și <a href="/wiki/K%C3%A2rg%C3%A2zstan" title="Kârgâzstan">Kîrgîzstan</a>. <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Etimologia">Etimologia</h2>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=1" title="Modifică secțiunea: Etimologia" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=1" title="Edit section's source code: Etimologia">modificare sursă</a>]</div> Numele Rusia este derivat din <a href="/w/index.php?title=Rus%27&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rus' — pagină inexistentă">Rus'</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q225435" class="extiw" title="d:Q225435">d</a>), numele unui stat medieval astăzi tradus în română ca Rutenia și populat în mare parte de către <a href="/wiki/Slavi_estici" title="Slavi estici">slavii răsăriteni</a>. Acest nume propriu a devenit, ulterior, mai proeminent și țara a început să fie numită de către locuitorii ei Русская Земля („Russkaia zemlea”), care poate fi tradus ca „Pământul rusesc” sau „Țara Rusilor". <a href="/w/index.php?title=Rus%27&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rus' — pagină inexistentă">Numele Rus</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q225435" class="extiw" title="d:Q225435">d</a>) în sine provine de la <a href="/wiki/Rusii" title="Rusii">rusii</a> medievali, negustori și războinici <a href="/w/index.php?title=Suezi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Suezi — pagină inexistentă">suezi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q956420" class="extiw" title="d:Q956420">d</a>)<a href="#cite_note-30">[30]</a><a href="#cite_note-31">[31]</a> care au trecut Marea Baltică și au fondat un stat centrat în <a href="/wiki/Veliki_Novgorod" title="Veliki Novgorod">Novgorod</a>, care mai târziu a devenit <a href="/wiki/Rusia_Kievean%C4%83" title="Rusia Kieveană">Rusia Kieveană</a>. Versiunea latină a numelui Rus' era <a href="/wiki/Rutenia" title="Rutenia">Rutenia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q609850" class="extiw" title="d:Q609850">d</a>), de unde numele de Rutenia, aplicat mai ales regiunilor de sud și de vest ale teritoriilor fostului stat medieval, adiacente Europei Catolice. În scopul de a distinge Rusia Kieveană de alte state derivate din ea, este numită <a href="/wiki/Rusia_Kievean%C4%83" title="Rusia Kieveană">Rutenia Kieveană</a> de către istoriografia modernă. Numele actual al țării, Россия (Rossia), vine de la denumirea <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83_medieval%C4%83" title="Limba greacă medievală">greacă bizantină</a> pentru țara <a href="/w/index.php?title=Rus%27&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rus' — pagină inexistentă">Rus'</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q225435" class="extiw" title="d:Q225435">d</a>), Ρωσσία Rossía—scris Ρωσία (Rosía pronunțat <a href="/wiki/Wikipedia:Pronun%C8%9Bie" title="Wikipedia:Pronunție">[roˈsia]</a>) în <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83_modern%C4%83" title="Limba greacă modernă">greaca modernă</a>.<a href="#cite_note-32">[32]</a> Modul standard de denumire a cetățenilor Rusiei în română este „<a href="https://ro.wiktionary.org/wiki/rus" class="extiw" title="wikt:rus">ruși</a>”;<a href="#cite_note-merriamwebster-33">[33]</a> în rusă cuvântul fiind rossiane (россияне). Există însă două cuvinte <a href="/wiki/Limba_rus%C4%83" title="Limba rusă">rusești</a> care se traduc în română ca „ruși”. Unul este „русские” (russkie), care de cele mai multe ori înseamnă „etnici <a href="/wiki/Ru%C8%99i" title="Ruși">ruși</a>”. Altul este „россияне” (rossiane), care înseamnă „<a href="/w/index.php?title=Cet%C4%83%C8%9Beni_din_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cetățeni din Rusia — pagină inexistentă">cetățeni din Rusia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2754061" class="extiw" title="d:Q2754061">d</a>), indiferent de etnie”. <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Istoria">Istoria</h2>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=2" title="Modifică secțiunea: Istoria" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=2" title="Edit section's source code: Istoria">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Istoria_Rusiei" title="Istoria Rusiei">Istoria Rusiei</a>.</div><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16505893">@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .rellink{display:flex}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .rellink{display:flex}}</style> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Istoria_timpurie">Istoria timpurie</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=3" title="Modifică secțiunea: Istoria timpurie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=3" title="Edit section's source code: Istoria timpurie">modificare sursă</a>]</div> <a href="/w/index.php?title=Pastoralism_nomad&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pastoralism nomad — pagină inexistentă">Pastoralismul nomad</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1361802" class="extiw" title="d:Q1361802">d</a>) s-a dezvoltat în <a href="/wiki/Stepa_ponto-caspic%C4%83" title="Stepa ponto-caspică">stepa Pontico-Caspică</a> începând cu <a href="/wiki/Epoca_cuprului" title="Epoca cuprului">Epoca Cuprului</a>.<a href="#cite_note-Belinskij-34">[34]</a> În <a href="/wiki/Epoca_Clasic%C4%83" title="Epoca Clasică">antichitatea clasică</a>, stepa Pontică era denumită <a href="/wiki/Sci%C8%9Bia" title="Sciția">Sciția</a>. Începând cu secolul al VIII-lea î.e.n., negustorii <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83_veche" title="Limba greacă veche">antici greci</a> au adus civilizația lor în prăvăliile din <a href="/wiki/Tana_(Tanais)" title="Tana (Tanais)">Tanais</a> și <a href="/wiki/Fanagoria" title="Fanagoria">Phanagoria</a>. Unii exploratori greci, cel mai cunoscut dintre aceștia fiind <a href="/wiki/Pytheas" title="Pytheas">Pytheas</a>, au ajuns chiar până la actualul <a href="/wiki/Regiunea_Kaliningrad" title="Regiunea Kaliningrad">Kaliningrad</a>, la Marea Baltică. <a href="/wiki/Roma_Antic%C4%83" title="Roma Antică">Romanii</a> s-au așezat și ei pe țărmul vestic al <a href="/wiki/Marea_Caspic%C4%83" title="Marea Caspică">Mării Caspice</a>, unde <a href="/wiki/Imperiul_Roman" title="Imperiul Roman">imperiul lor</a> avea extremitatea răsăriteană.<a href="#cite_note-35">[35]</a> În secolele al III-lea și al IV-lea e.n., există legende despre un regat got al lui <a href="/w/index.php?title=Oium&action=edit&redlink=1" class="new" title="Oium — pagină inexistentă">Oium</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1432491" class="extiw" title="d:Q1432491">d</a>) în sudul Rusiei care a fost, apoi, cucerit de <a href="/wiki/Huni" title="Huni">huni</a>. Între secolele al III-lea și al VI-lea e.n., <a href="/wiki/Regatul_Bosforului" title="Regatul Bosforului">Regatul Bosforului</a>, o entitate statală elenistică succesoare a coloniilor grecești,<a href="#cite_note-36">[36]</a> a căzut și el sub presiunea invaziilor unor popoare războinice nomade, ca hunii și <a href="/wiki/Avari" title="Avari">avarii</a>.<a href="#cite_note-37">[37]</a> <a href="/wiki/Popor_turcic" title="Popor turcic">Popor turcic</a>, <a href="/wiki/Hazar" class="mw-redirect" title="Hazar">hazarii</a> au dominat stepele <a href="/wiki/Volga" title="Volga">Volgăi</a> inferioare dintre <a href="/wiki/Marea_Caspic%C4%83" title="Marea Caspică">Mările Caspică</a> și <a href="/wiki/Marea_Neagr%C4%83" title="Marea Neagră">Neagră</a> până în secolul al X-lea.<a href="#cite_note-38">[38]</a> <a href="/wiki/Ru%C8%99i" title="Ruși">Rușii</a> moderni consideră drept strămoși <a href="/w/index.php?title=Lista_triburilor_slave_medievale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista triburilor slave medievale — pagină inexistentă">triburile slave</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q159837" class="extiw" title="d:Q159837">d</a>), despre care unii specialiști spun că ar fi originare din zonele împădurite ale <a href="/wiki/Mla%C8%99tina_Pripet" title="Mlaștina Pripet">mlaștinilor Pinsk</a>.<a href="#cite_note-39">[39]</a> Slavii răsăriteni s-au stabilit treptat în vestul Rusiei, în două valuri: unul dinspre <a href="/wiki/Kiev" title="Kiev">Kiev</a> spre actualele <a href="/wiki/Suzdal" title="Suzdal">Suzdal</a> și <a href="/wiki/Murom" title="Murom">Murom</a> și un altul din <a href="/wiki/Polo%C8%9Bk" title="Poloțk">Polotsk</a> spre <a href="/wiki/Veliki_Novgorod" title="Veliki Novgorod">Novgorod</a> și Rostov. Începând din secolul al VII-lea, slavii răsăriteni formează cea mai mare parte a populației vestului Rusiei<a href="#cite_note-40">[40]</a> și au asimilat <a href="/w/index.php?title=Popoare_fino-ugrice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Popoare fino-ugrice — pagină inexistentă">popoarele fino-ugrice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q952057" class="extiw" title="d:Q952057">d</a>) băștinașe, inclusiv <a href="/w/index.php?title=Finii_de_la_Volga&action=edit&redlink=1" class="new" title="Finii de la Volga — pagină inexistentă">meria</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1439159" class="extiw" title="d:Q1439159">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Finii_de_la_Volga&action=edit&redlink=1" class="new" title="Finii de la Volga — pagină inexistentă">muromii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1439159" class="extiw" title="d:Q1439159">d</a>), și <a href="/w/index.php?title=Finii_de_la_Volga&action=edit&redlink=1" class="new" title="Finii de la Volga — pagină inexistentă">meșcerii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1439159" class="extiw" title="d:Q1439159">d</a>), triburile <a href="/wiki/Scit" class="mw-redirect" title="Scit">scite</a> și <a href="/wiki/Sarmat" class="mw-redirect" title="Sarmat">sarmatice</a> iar mai târziu și triburile <a href="/wiki/Varegi" title="Varegi">varegilor</a> de origine germanică. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Rusia_Kieveană">Rusia Kieveană</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=4" title="Modifică secțiunea: Rusia Kieveană" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=4" title="Edit section's source code: Rusia Kieveană">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Kievan_Rus_en.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fb/Kievan_Rus_en.jpg/220px-Kievan_Rus_en.jpg" decoding="async" width="220" height="217" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fb/Kievan_Rus_en.jpg/330px-Kievan_Rus_en.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fb/Kievan_Rus_en.jpg/440px-Kievan_Rus_en.jpg 2x" data-file-width="1384" data-file-height="1368" /></a><figcaption>Rusia kieveană în secolul al 11-lea</figcaption></figure> Înființarea primelor state ale slavilor răsăriteni în secolul al IX-lea a coincis cu sosirea <a href="/wiki/Varegi" title="Varegi">varegilor</a> – negustori, războinici și coloniști din regiunea Mării Baltice. Ei erau în primul rând <a href="/wiki/Vikingi" title="Vikingi">vikingi</a> de origine <a href="/wiki/Scandinavia" title="Scandinavia">scandinavă</a>, care s-au aventurat de-a lungul căilor navigabile de pe țărmul estic al Mării Baltice până la <a href="/w/index.php?title=Drumul_comercial_varego-grec&action=edit&redlink=1" class="new" title="Drumul comercial varego-grec — pagină inexistentă">Mările Neagră</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q378346" class="extiw" title="d:Q378346">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Drumul_comercial_al_Volg%C4%83i&action=edit&redlink=1" class="new" title="Drumul comercial al Volgăi — pagină inexistentă">Caspică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2661187" class="extiw" title="d:Q2661187">d</a>).<a href="#cite_note-41">[41]</a> Potrivit <a href="/wiki/Cronica_vremurilor_trecute" title="Cronica vremurilor trecute">Cronicii vremurilor trecute</a>, un vareg dintre <a href="/wiki/Rusii" title="Rusii">rusi</a>, pe nume <a href="/wiki/Ruric" title="Ruric">Rurik</a>, a fost ales domn al <a href="/wiki/Veliki_Novgorod" title="Veliki Novgorod">Novgorodului</a> în 862. În 882, succesorul lui, <a href="/wiki/Oleg_din_Novgorod" title="Oleg din Novgorod">Oleg</a>, s-a extins spre sud și a cucerit <a href="/wiki/Kiev" title="Kiev">Kievul</a>,<a href="#cite_note-42">[42]</a> care, până atunci, plătea tribut <a href="/wiki/Hazar" class="mw-redirect" title="Hazar">hazarilor</a>, întemeind Rusia Kieveană. Oleg, <a href="/wiki/Igor_al_Kievului" title="Igor al Kievului">Igor</a> (fiul lui Rurik) și <a href="/wiki/Sviatoslav_I_al_Kievului" class="mw-redirect" title="Sviatoslav I al Kievului">Sviatoslav</a> (fiul lui Igor) au supus apoi triburile locale <a href="/wiki/Slavi_estici" title="Slavi estici">est-slave</a> dominației kievene, au distrus <a href="/wiki/Hazar" class="mw-redirect" title="Hazar">haganatul hazar</a> și au lansat mai multe expediții militare în <a href="/w/index.php?title=Expedi%C8%9Bia_rutenilor_%C3%AEn_Paflagonia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Expediția rutenilor în Paflagonia — pagină inexistentă">Bizanț</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2705892" class="extiw" title="d:Q2705892">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Expedi%C8%9Biile_rutenilor_%C3%AEn_Marea_Caspic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Expedițiile rutenilor în Marea Caspică — pagină inexistentă">Persia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2383436" class="extiw" title="d:Q2383436">d</a>). În secolele al X-lea și al XI-lea, Rusia Kieveană a devenit unul dintre cele mai mari și mai prospere state din Europa.<a href="#cite_note-43">[43]</a> Domniile lui <a href="/wiki/Vladimir_I_al_Kievului" title="Vladimir I al Kievului">Vladimir cel Mare</a> (980-1015) și a fiului lui, <a href="/wiki/Iaroslav_I_cel_%C3%8En%C8%9Belept" title="Iaroslav I cel Înțelept">Iaroslav cel Înțelept</a> (1019-1054), constituie <a href="/wiki/Epoca_de_Aur" title="Epoca de Aur">Epoca de Aur</a> a Kievului, în care s-a <a href="/wiki/Cre%C8%99tinarea_Rusiei_Kievene" title="Creștinarea Rusiei Kievene">acceptat</a> <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83" title="Biserica Ortodoxă">creștinismul ortodox</a> de la <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_R%C4%83s%C4%83rit" title="Imperiul Roman de Răsărit">Bizanț</a> și a apărut primul cod de legi al slavilor răsăriteni, <a href="/wiki/Pravila_rus%C4%83" title="Pravila rusă">Russkaia Pravda</a>. În secolele al XI-lea și al XII-lea, incursiunile constante ale triburilor turcice nomade, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Kipceaki&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kipceaki — pagină inexistentă">kipceakii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q682597" class="extiw" title="d:Q682597">d</a>) și <a href="/wiki/Pecenegi" title="Pecenegi">pecenegii</a>, au provocat o migrație masivă a populațiilor slave spre regiunile des împădurite din nord, în special în zona cunoscută sub numele de <a href="/w/index.php?title=Zalesie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zalesie — pagină inexistentă">Zalesie</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2338372" class="extiw" title="d:Q2338372">d</a>).<a href="#cite_note-44">[44]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Lebedev_baptism.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9f/Lebedev_baptism.jpg/220px-Lebedev_baptism.jpg" decoding="async" width="220" height="159" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9f/Lebedev_baptism.jpg/330px-Lebedev_baptism.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9f/Lebedev_baptism.jpg/440px-Lebedev_baptism.jpg 2x" data-file-width="992" data-file-height="715" /></a><figcaption><a href="/wiki/Cre%C8%99tinarea_Rusiei_Kievene" title="Creștinarea Rusiei Kievene">Botezul kievenilor</a>, de Klavdi Lebedev</figcaption></figure> Epoca <a href="/wiki/Feudalism" title="Feudalism">feudalismului</a> și descentralizării a fost marcată de o permanentă luptă internă între membrii <a href="/wiki/Dinastia_Rurik" title="Dinastia Rurik">dinastiei Rurik</a> care domnea colectiv în Rusia Kieveană. Dominația Kievului a slăbit, în folosul statului <a href="/wiki/Cnezatul_Vladimir-Suzdal" title="Cnezatul Vladimir-Suzdal">Vladimir-Suzdal,</a> în nord-est, <a href="/wiki/Republica_Novgorodului" title="Republica Novgorodului">Republicii Novgorod</a> în nord-vest și a <a href="/wiki/Cnezatul_Gali%C8%9Biei-Vol%C3%AEnia" title="Cnezatul Galiției-Volînia">Galiției-Volîniei</a>, în sud-vest. În cele din urmă, Rusia Kieveană s-a dezintegrat, lovitura finală fiind dată de <a href="/wiki/Invazia_mongol%C4%83_%C3%AEn_Rusia_Kievean%C4%83" title="Invazia mongolă în Rusia Kieveană">invazia mongolă</a> din 1237–40<a href="#cite_note-45">[45]</a> care s-a soldat cu distrugerea Kievului<a href="#cite_note-46">[46]</a> și cu moartea a circa jumătate din populația țării.<a href="#cite_note-47">[47]</a> Elita mongolilor invadatori, împreună cu popoarele turcice cucerite de aceștia (cumani, kipceaki, bulgari), au format poporul <a href="/wiki/T%C4%83tari" title="Tătari">tătar</a>, și au întemeiat <a href="/wiki/Hoarda_de_Aur" title="Hoarda de Aur">Hoarda de Aur</a>, de unde au continuat să prade cnezatele rusești; mongolii dominau <a href="/wiki/Cumania" title="Cumania">confederația cumano-kipceakă</a> și <a href="/wiki/Bulgaria_de_pe_Volga" title="Bulgaria de pe Volga">Bulgaria de pe Volga</a> (în zona sudului și centrului Rusiei europene de astăzi) timp de peste două secole.<a href="#cite_note-48">[48]</a> Galiția-Volînia a fost în cele din urmă absorbită de către <a href="/wiki/Regatul_Poloniei" class="mw-disambig" title="Regatul Poloniei">Regatul Poloniei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q577867" class="extiw" title="d:Q577867">d</a>), în timp ce Vladimir-Suzdal și Republica Novgorod, două regiuni dominate de mongoli la periferia Kievului, au pus bazele statalității rusești moderne.<a href="#cite_note-Curtis-11">[11]</a> Novgorodul, împreună cu <a href="/wiki/Pskov" title="Pskov">Pskovul</a>, au păstrat un anumit grad de autonomie în timpul <a href="/wiki/Invazia_mongol%C4%83_%C3%AEn_Rusia_Kievean%C4%83" title="Invazia mongolă în Rusia Kieveană">dominației mongole</a> și au fost în mare măsură cruțate de atrocitățile care au afectat restul țării. În frunte cu cneazul <a href="/wiki/Aleksandr_Nevski" title="Aleksandr Nevski">Alexandr Nevski</a>, novgorodenii au respins invazia suedeză în <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_pe_Neva" title="Bătălia de pe Neva">bătălia de pe Neva</a> în 1240, precum și pe <a href="/wiki/Cruciadele_Nordice" title="Cruciadele Nordice">cruciați germanici</a> în <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Lacul_Peipsi" title="Bătălia de la Lacul Peipsi">bătălia de pe gheață</a> în 1242, întrerupând încercările lor de a coloniza Rutenia nordică. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Marele_Cnezat_al_Moscovei">Marele Cnezat al Moscovei</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=5" title="Modifică secțiunea: Marele Cnezat al Moscovei" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=5" title="Edit section's source code: Marele Cnezat al Moscovei">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Lissner_TroiceSergievaLavr.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2e/Lissner_TroiceSergievaLavr.jpg/220px-Lissner_TroiceSergievaLavr.jpg" decoding="async" width="220" height="153" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2e/Lissner_TroiceSergievaLavr.jpg/330px-Lissner_TroiceSergievaLavr.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2e/Lissner_TroiceSergievaLavr.jpg/440px-Lissner_TroiceSergievaLavr.jpg 2x" data-file-width="2016" data-file-height="1400" /></a><figcaption><a href="/wiki/Serghei_de_Radonej" title="Serghei de Radonej">Serghie de Radonej</a> îl binecuvântează pe <a href="/wiki/Dmitri_Donskoi" title="Dmitri Donskoi">Dmitri Donskoi</a> în <a href="/w/index.php?title=Lavra_Sf._Treime_a_lui_Serghie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lavra Sf. Treime a lui Serghie — pagină inexistentă">Lavra Sf. Treime a lui Serghie</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q211962" class="extiw" title="d:Q211962">d</a>), înainte de <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Kulikovo" title="Bătălia de la Kulikovo">bătălia de la Kulikovo</a>, reprezentat într-o pictură de <a href="/w/index.php?title=Ernst_Lissner&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ernst Lissner — pagină inexistentă">Ernst Lissner</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4263327" class="extiw" title="d:Q4263327">d</a>)</figcaption></figure> Cel mai puternic stat care a apărut în cele din urmă, după distrugerea Rusiei Kievene a fost <a href="/wiki/Cnezatul_Moscovei" title="Cnezatul Moscovei">Marele Cnezat al Moscovei</a> („Țara Muscălească” în cronicile românești), inițial, o parte din <a href="/wiki/Cnezatul_Vladimir-Suzdal" title="Cnezatul Vladimir-Suzdal">Vladimir-Suzdal</a>. Pe când încă era dominată de <a href="/wiki/Mongoli" title="Mongoli">mongolo</a>-<a href="/wiki/T%C4%83tari" title="Tătari">tătari</a> și cu complicitatea lor, Moscova a început să-și afirme influența în centrul zonei rutenești prin secolul al XIV-lea, devenind treptat forța conducătoare a procesului de reunificare a Ruteniei și de expansiune a Rusiei.<a href="#cite_note-49">[49]</a> Ultimul rival al Moscovei, <a href="/wiki/Republica_Novgorodului" title="Republica Novgorodului">Republica Novgorod</a>, prospera ca principal centru de negoț cu <a href="/w/index.php?title=Comer%C8%9B_cu_bl%C4%83nuri&action=edit&redlink=1" class="new" title="Comerț cu blănuri — pagină inexistentă">blănuri</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q878138" class="extiw" title="d:Q878138">d</a>) și cel mai răsăritean port al <a href="/wiki/Liga_Hanseatic%C4%83" title="Liga Hanseatică">Ligii Hanseatice</a>. Vremurile erau tot grele, cu frecvente <a href="/w/index.php?title=Lista_raidurilor_mongole_%C8%99i_t%C4%83tare_contra_Rusiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista raidurilor mongole și tătare contra Rusiei — pagină inexistentă">raiduri mongolo-tătărești</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2365500" class="extiw" title="d:Q2365500">d</a>). <a href="/wiki/Agricultur%C4%83" title="Agricultură">Agricultura</a> a avut de suferit de pe urma <a href="/wiki/Mica_er%C4%83_glaciar%C4%83" title="Mica eră glaciară">Micii Ere Glaciare</a>. Ca și în restul Europei, <a href="/wiki/Pest%C4%83" title="Pestă">ciuma</a> își făcea frecvent apariția între 1350 și 1490.<a href="#cite_note-Byrne_p.62-50">[50]</a> Cu toate acestea, din cauza densității scăzute a populației și a unei igiene mai bune—folosirea pe scară largă de <a href="/wiki/Banea" class="mw-disambig" title="Banea">banea</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1759615" class="extiw" title="d:Q1759615">d</a>), sauna rusească—rata deceselor pricinuite de ciumă nu a fost la fel de mare ca în Europa de Vest,<a href="#cite_note-banya-51">[51]</a> și populația se redresase pe la 1500.<a href="#cite_note-Byrne_p.62-50">[50]</a> În frunte cu cneazul <a href="/wiki/Dmitri_Donskoi" title="Dmitri Donskoi">Dmitri Donskoi</a> al Moscovei și sprijinită de către <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rus%C4%83" title="Biserica Ortodoxă Rusă">Biserica Ortodoxă Rusă</a>, armata unită a cnezatelor rusești a provocat o înfrângere de referință mongolo-tătarilor în <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Kulikovo" title="Bătălia de la Kulikovo">bătălia de la Kulikovo</a> în 1380. Moscova a absorbit treptat cnezatele din jur, inclusiv foștii rivali puternici precum <a href="/w/index.php?title=Principatul_Tverului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Principatul Tverului — pagină inexistentă">Tverul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q163268" class="extiw" title="d:Q163268">d</a>) și <a href="/wiki/Republica_Novgorodului" title="Republica Novgorodului">Novgorodul</a>. <a href="/wiki/Ivan_al_III-lea_al_Rusiei" title="Ivan al III-lea al Rusiei">Ivan al III-lea</a> ("cel Mare") s-a eliberat în cele din urmă de dominația <a href="/wiki/Hoarda_de_Aur" title="Hoarda de Aur">Hoardei de Aur</a> și a consolidat toată Rutenia Centrală și de Nord sub controlul Moscovei. El a fost și primul care și-a luat titlul de „Mare Cneaz al tuturor Rușiilor”.<a href="#cite_note-52">[52]</a> După <a href="/wiki/C%C4%83derea_Constantinopolului" title="Căderea Constantinopolului">căderea Constantinopolului</a> în 1453, Moscova <a href="/wiki/A_treia_Rom%C4%83" title="A treia Romă">a revendicat succesiunea la moștenirea</a> <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_R%C4%83s%C4%83rit" title="Imperiul Roman de Răsărit">Imperiului Roman de Răsărit</a>. Ivan al III-lea s-a căsătorit cu <a href="/wiki/Sofia_Palaiologhina" title="Sofia Palaiologhina">Sophia Palaiologhina</a>, nepoata ultimului <a href="/wiki/Lista_%C3%AEmp%C4%83ra%C8%9Bilor_bizantini" title="Lista împăraților bizantini">împărat bizantin</a> <a href="/wiki/Constantin_al_XI-lea_Paleologul" title="Constantin al XI-lea Paleologul">Constantin al XI-lea</a>, și a preluat <a href="/wiki/Steagul_%C8%99i_emblema_Imperiului_Bizantin" title="Steagul și emblema Imperiului Bizantin">vulturul bicefal bizantin</a> drept însemnul său propriu și, în cele din urmă, al Rusiei. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Țaratul_Rusiei">Țaratul Rusiei</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=6" title="Modifică secțiunea: Țaratul Rusiei" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=6" title="Edit section's source code: Țaratul Rusiei">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ivan_grozny_frame.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f4/Ivan_grozny_frame.jpg/170px-Ivan_grozny_frame.jpg" decoding="async" width="170" height="213" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f4/Ivan_grozny_frame.jpg/255px-Ivan_grozny_frame.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f4/Ivan_grozny_frame.jpg/340px-Ivan_grozny_frame.jpg 2x" data-file-width="600" data-file-height="750" /></a><figcaption>Țarul <a href="/wiki/Ivan_al_IV-lea_al_Rusiei" title="Ivan al IV-lea al Rusiei">Ivan cel Groaznic</a>, ilustrare în Țarski Titulearnik, secolul al XVII-lea</figcaption></figure> În dezvoltarea ideii celei de <a href="/wiki/A_treia_Rom%C4%83" title="A treia Romă">a Treia Rome</a>, marele cneaz <a href="/wiki/Ivan_al_IV-lea_al_Rusiei" title="Ivan al IV-lea al Rusiei">Ivan al IV-lea</a> („cel Groaznic”)<a href="#cite_note-53">[53]</a> a fost încoronat oficial ca primul <a href="/wiki/%C8%9Aaratul_Rusiei" title="Țaratul Rusiei">țar</a> („<a href="/wiki/Cezar_(titlu)" title="Cezar (titlu)">cezár</a>”) al Rusiei în 1547. Țarul a promulgat un nou cod de legi (<a href="/w/index.php?title=Sudebnikul_din_1550&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sudebnikul din 1550 — pagină inexistentă">Sudebnikul din 1550</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2376942" class="extiw" title="d:Q2376942">d</a>)), a stabilit primul organism feudal reprezentativ rusesc (<a href="/wiki/Zemski_Sobor" title="Zemski Sobor">Zemski Sobor</a>) și a introdus autoadministrarea locală în regiunile rurale.<a href="#cite_note-54">[54]</a><a href="#cite_note-55">[55]</a> În lunga sa domnie, Ivan cel Groaznic aproape că a dublat deja întinsul teritoriu rusesc prin anexarea celor trei hanate tătărești în care se dezmembrase <a href="/wiki/Hoarda_de_Aur" title="Hoarda de Aur">Hoarda de Aur</a>: <a href="/wiki/Hanatul_Kazanului" title="Hanatul Kazanului">Kazan</a> și <a href="/wiki/Hanatul_Astrahanului" title="Hanatul Astrahanului">Astrahan</a> de-a lungul <a href="/wiki/Volga" title="Volga">Râului Volga</a>, și <a href="/wiki/Hanatul_Siberiei" title="Hanatul Siberiei">Hanatul Siberiei</a>, în sud-vestul Siberiei. Astfel, la sfârșitul secolului al XVI-lea, Rusia se transformase deja într-un <a href="/wiki/Stat_multina%C8%9Bional" title="Stat multinațional">stat multietnic</a>, <a href="/wiki/Confesiune" title="Confesiune">multiconfesional</a> și <a href="/w/index.php?title=%C8%9Aar%C4%83_transcontinental%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Țară transcontinentală — pagină inexistentă">transcontinental</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1323642" class="extiw" title="d:Q1323642">d</a>). Țaratul a fost însă slăbit de eșecurile repetate în îndelungatul <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Livonian" title="Războiul Livonian">Război Livonian</a> împotriva unei coaliții formate din Polonia, Lituania, și Suedia pentru ieșirea la coasta Mării Baltice și pentru accesul la comerțul maritim practicat acolo.<a href="#cite_note-56">[56]</a> În același timp, tătarii din <a href="/wiki/Hanatul_Crimeii" title="Hanatul Crimeii">Hanatul Crimeei</a>, singurul successor rămas al Hoardei de Aur, a continuat raidurile de pradă în sudul Rusiei.<a href="#cite_note-57">[57]</a> Într-o încercare de a restaura hanatele de la Volga, crimeeni și aliații lor <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">otomani</a> <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Ruso-Crimeene" title="Războaiele Ruso-Crimeene">au invadat Rusia centrală</a> și au reușit și să <a href="/w/index.php?title=Incendierea_Moscovei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Incendierea Moscovei — pagină inexistentă">ardă părți din Moscova</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q686961" class="extiw" title="d:Q686961">d</a>) în 1571.<a href="#cite_note-58">[58]</a> Dar, în anul următor, marea armată invadatoare a fost învinsă de ruși în <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Molodi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Molodi — pagină inexistentă">bătălia de la Molodi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1760784" class="extiw" title="d:Q1760784">d</a>), eliminând pentru totdeauna amenințarea expansiunii otomano-crimeene în Rusia. <a href="/w/index.php?title=Raidurile_crimeeano-nogai&action=edit&redlink=1" class="new" title="Raidurile crimeeano-nogai — pagină inexistentă">Raidurile pentru sclavi ale crimeenilor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4242966" class="extiw" title="d:Q4242966">d</a>) nu au încetat însă până spre sfârșitul secolului al XVII-lea, chiar dacă noua linie de fortificații din sudul Rusiei, <a href="/w/index.php?title=Marea_Linie_a_Abatizei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marea Linie a Abatizei — pagină inexistentă">Marea Linie a Abatizei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q913578" class="extiw" title="d:Q913578">d</a>), a îngustat constant zona accessibilă pentru incursiuni.<a href="#cite_note-59">[59]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Appeal_of_Minin.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8a/Appeal_of_Minin.jpg/170px-Appeal_of_Minin.jpg" decoding="async" width="170" height="200" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8a/Appeal_of_Minin.jpg/255px-Appeal_of_Minin.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8a/Appeal_of_Minin.jpg/340px-Appeal_of_Minin.jpg 2x" data-file-width="2039" data-file-height="2400" /></a><figcaption><a href="/wiki/Kuzma_Minin" title="Kuzma Minin">Kuzma Minin</a> se adresează poporului din <a href="/wiki/Nijni_Novgorod" title="Nijni Novgorod">Nijni Novgorod</a> cerând ridicarea unei armate de voluntari împotriva <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Polono-Rus_(1605-1618)" title="Războiul Polono-Rus (1605-1618)">invadatorilor polonezi</a></figcaption></figure> Moartea fiilor lui Ivan a marcat sfârșitul vechii <a href="/wiki/Dinastia_Rurik" title="Dinastia Rurik">Dinastiei Rurik</a> în 1598 și, în combinație cu <a href="/w/index.php?title=Foametea_din_1601-1603&action=edit&redlink=1" class="new" title="Foametea din 1601-1603 — pagină inexistentă">foametea din 1601-1603</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q192836" class="extiw" title="d:Q192836">d</a>),<a href="#cite_note-60">[60]</a> a condus la un război civil, la domníi de pretendenți, și la intervenția străină în <a href="/wiki/Timpurile_tulburi" title="Timpurile tulburi">Timpurile Tulburi</a> din secolul al XVII-lea.<a href="#cite_note-61">[61]</a> <a href="/wiki/Uniunea_statal%C4%83_polono-lituanian%C4%83" title="Uniunea statală polono-lituaniană">Uniunea Polono–Lituaniană</a> a ocupat părți din Rusia, inclusiv Moscova. În 1612, polonezii au fost obligați să se retragă de către voluntarii ruși conduși de doi eroi naționali, negustorul <a href="/wiki/Kuzma_Minin" title="Kuzma Minin">Kuzma Minin</a> și cneazul <a href="/wiki/Dmitri_Pojarski" title="Dmitri Pojarski">Dmitri Pojarski</a>. <a href="/wiki/Dinastia_Romanov" title="Dinastia Romanov">Dinastia Romanov</a> a urcat pe tron în 1613, prin hotărârea Zemski Soborului, și țara a început redresarea treptată din criză. Rusia și-a continuat creșterea teritorială tot secolul al XVII-lea, perioadă care a reprezentat epoca <a href="/wiki/Cazaci" title="Cazaci">cazacilor</a>. Cazacii erau războinici organizați în comunități militare, asemănătoare <a href="/wiki/Piraterie" title="Piraterie">piraților</a> și <a href="/wiki/Pionier_nord-american" title="Pionier nord-american">pionierilor din Lumea Nouă</a>. În 1648, țăranii din Ucraina s-au alăturat <a href="/wiki/Cazaci_zaporojeni" title="Cazaci zaporojeni">cazacilor zaporojeni</a> în rebeliunea împotriva Poloniei-Lituaniei în timpul <a href="/wiki/R%C4%83scoala_lui_Hmelni%C8%9Bki" title="Răscoala lui Hmelnițki">Răscoalei lui Hmelnițki</a> din cauza oprimării sociale și religioase de care sufereau sub dominație polonă. În 1654, liderul ucrainean <a href="/wiki/Bogdan_Hmelni%C8%9Bki" title="Bogdan Hmelnițki">Bogdan Hmelnițki</a> a cerut protecția țarului rus <a href="/wiki/Alexei_I_al_Rusiei" title="Alexei I al Rusiei">Alexei I</a> pentru Ucraina. Alexei a acceptat oferta, ceea ce a dus la un alt <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Ruso-Polonez_(1654%E2%80%931667)" title="Războiul Ruso-Polonez (1654–1667)">război ruso-polon</a>. În cele din urmă, Ucraina a fost împărțită de-a lungul <a href="/wiki/Nipru" title="Nipru">Niprului</a>, lăsând partea de vest, <a href="/wiki/Ucraina_de_pe_malul_drept" title="Ucraina de pe malul drept">Ucraina de pe malul drept</a>, sub dominație polonă, iar partea de est (<a href="/wiki/Ucraina_de_pe_malul_st%C3%A2ng" title="Ucraina de pe malul stâng">Ucraina de pe malul stâng</a> și <a href="/wiki/Kiev" title="Kiev">Kievul</a>) sub stăpânirea Rusiei. Mai târziu, în 1670-71, <a href="/wiki/Cazaci_de_pe_Don" title="Cazaci de pe Don">cazacii de la Don</a> conduși de <a href="/wiki/Stenka_Razin" title="Stenka Razin">Stenka Razin</a> au inițiat o revoltă majoră în <a href="/wiki/Povolgia" title="Povolgia">Regiunea Volga</a>, dar trupele țarului i-au învins pe rebeli. În est, explorarea și colonizarea rapide ale unor imense teritorii din Siberia a fost condusă în mare parte de vânătorii cazacii care căutau blănuri și fildeș. <a href="/w/index.php?title=List%C4%83_de_exploratori_ru%C8%99i&action=edit&redlink=1" class="new" title="Listă de exploratori ruși — pagină inexistentă">Exploratorii ruși</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q11793481" class="extiw" title="d:Q11793481">d</a>) au înaintat spre est, în primul rând, de-a lungul <a href="/w/index.php?title=Rutelor_fluviale_siberiene&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rutelor fluviale siberiene — pagină inexistentă">rutelor fluviale siberiene</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4106561" class="extiw" title="d:Q4106561">d</a>), și pe la mijlocul secolului al XVII-lea existau așezări rusești în Siberia de Est, pe <a href="/wiki/Peninsula_Ciukotsk" title="Peninsula Ciukotsk">Peninsula Ciukci</a>, de-a lungul <a href="/wiki/Amur_(fluviu)" title="Amur (fluviu)">râului Amur</a>, și pe coasta Pacificului. În 1648, <a href="/wiki/Str%C3%A2mtoarea_Bering" title="Strâmtoarea Bering">Strâmtoarea Bering</a> dintre Asia și America de Nord a fost traversată pentru prima dată de către <a href="/w/index.php?title=Fedot_Alekseyev_Popov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fedot Alekseyev Popov — pagină inexistentă">Fedot Alekseyev Popov</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4372626" class="extiw" title="d:Q4372626">d</a>) și <a href="/wiki/Semion_Dejnev" title="Semion Dejnev">Semion Dejniov</a>. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Rusia_imperială">Rusia imperială</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=7" title="Modifică secțiunea: Rusia imperială" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=7" title="Edit section's source code: Rusia imperială">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Peter_der-Grosse_1838.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/72/Peter_der-Grosse_1838.jpg/170px-Peter_der-Grosse_1838.jpg" decoding="async" width="170" height="228" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/72/Peter_der-Grosse_1838.jpg/255px-Peter_der-Grosse_1838.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/72/Peter_der-Grosse_1838.jpg/340px-Peter_der-Grosse_1838.jpg 2x" data-file-width="894" data-file-height="1200" /></a><figcaption><a href="/wiki/Petru_I_al_Rusiei" title="Petru I al Rusiei">Petru cel Mare</a>, <a href="/wiki/Lista_monarhilor_ru%C8%99i" title="Lista monarhilor ruși">țar al Rusiei</a> în 1682-1721 și primul <a href="/w/index.php?title=%C3%8Emp%C4%83rat_%C8%99i_autocrat_al_%C3%AEntregii_Rusii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Împărat și autocrat al întregii Rusii — pagină inexistentă">împărat al Întregii Rusii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2618625" class="extiw" title="d:Q2618625">d</a>) în 1721-1725. Portret de <a href="/wiki/Paul_Delaroche" title="Paul Delaroche">Paul Delaroche</a> în <a href="/w/index.php?title=Hamburger_Kunsthalle&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hamburger Kunsthalle — pagină inexistentă">Hamburger Kunsthalle</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q169542" class="extiw" title="d:Q169542">d</a>).</figcaption></figure> Sub <a href="/wiki/Petru_I_al_Rusiei" title="Petru I al Rusiei">Petru cel Mare</a>, Rusia a fost proclamată imperiu în 1721 și a devenit recunoscută ca putere mondială. Domnind între 1682 la 1725, Petru a învins Suedia în <a href="/wiki/Marele_R%C4%83zboi_al_Nordului" title="Marele Război al Nordului">Marele Război al Nordului</a>, obligând-o să-i cedeze <a href="/wiki/Carelia" class="mw-redirect" title="Carelia">Karelia</a> Occidentală și <a href="/wiki/Ingria" title="Ingria">Ingria</a> (două regiuni pierdute de Rusia în <a href="/wiki/Timpurile_tulburi" title="Timpurile tulburi">Timpurile Tulburi</a>),<a href="#cite_note-62">[62]</a> precum și <a href="/w/index.php?title=Gubernia_Estonia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gubernia Estonia — pagină inexistentă">Estonia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q720496" class="extiw" title="d:Q720496">d</a>) și <a href="/wiki/Livonia" title="Livonia">Livonia</a>, asigurând Rusiei accesul la mare și comerțul maritim.<a href="#cite_note-63">[63]</a> La <a href="/wiki/Marea_Baltic%C4%83" title="Marea Baltică">Marea Baltică</a>, Petru a fondat o nouă capitală numită <a href="/wiki/Sankt_Petersburg" title="Sankt Petersburg">Sankt Petersburg</a>, cunoscută mai târziu ca „fereastra spre Europa” a Rusiei. <a href="/w/index.php?title=Reformele_lui_Petru_cel_Mare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Reformele lui Petru cel Mare — pagină inexistentă">Reformele lui Petru cel Mare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1973700" class="extiw" title="d:Q1973700">d</a>) au adus considerabile influențe culturale vest-europene în Rusia. Domnia fiicei lui Petru I, <a href="/wiki/Elisabeta_a_Rusiei" title="Elisabeta a Rusiei">Elisabeta</a>, în 1741-62 a adus participarea Rusiei în <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_%C8%98apte_Ani" title="Războiul de Șapte Ani">Războiul de Șapte Ani</a> (1756-63). În timpul acestui conflict, Rusia a anexat temporar <a href="/wiki/Prusia_R%C4%83s%C4%83ritean%C4%83" title="Prusia Răsăriteană">Prusia de Est</a> și chiar a cucerit Berlinul. Cu toate acestea, la moartea Elisabetei, toate aceste cuceriri au fost retrocedate <a href="/wiki/Regatul_Prusiei" title="Regatul Prusiei">Regatului Prusiei</a> de către <a href="/wiki/Petru_al_III-lea_al_Rusiei" title="Petru al III-lea al Rusiei">Petru al III-lea al Rusiei</a> care avea o orientare pro-prusacă. <a href="/wiki/Ecaterina_a_II-a_a_Rusiei" title="Ecaterina a II-a a Rusiei">Ecaterina a II-a</a> („cea Mare”), care a domnit între 1762-96, a domnit de-a lungul epocii <a href="/w/index.php?title=Iluminismului_rusesc&action=edit&redlink=1" class="new" title="Iluminismului rusesc — pagină inexistentă">iluminismului rusesc</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3560581" class="extiw" title="d:Q3560581">d</a>). Ea a extins controlul politic rusesc asupra Uniunii Polono-Lituaniene și a încorporat cele mai multe dintre teritoriile sale în Rusia în timpul <a href="/wiki/%C3%8Emp%C4%83r%C8%9Birile_Poloniei" title="Împărțirile Poloniei">împărțirilor Poloniei</a>, împingând spre vest frontiera rusă în Europa Centrală. În sud, după succesul <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Ruso-Turc" title="Războiul Ruso-Turc">Războaielor Ruso-Turce</a> împotriva <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">Turciei Otomane</a>, Ecaterina a dus frontierele Rusiei până la Marea Neagră, învingând <a href="/wiki/Hanatul_Crimeii" title="Hanatul Crimeii">Hanatul Crimeei</a>. Ca urmare a victoriilor împotriva <a href="/wiki/Dinastia_Qajar%C4%83" title="Dinastia Qajară">Iranului Qajar</a> în <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Ruso-Persane&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războaiele Ruso-Persane — pagină inexistentă">Războaiele Ruso-Persane</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q8543350" class="extiw" title="d:Q8543350">d</a>), până în prima jumătate a secolului al XIX-lea Rusia a dobândit și importante câștiguri teritoriale în <a href="/wiki/Transcaucazia" title="Transcaucazia">Transcaucazia</a> și în <a href="/wiki/Caucazul_de_Nord" title="Caucazul de Nord">Caucazul de Nord</a>, forțând Iranul să-i cedeze definitiv Rusiei ceea ce este în zilele noastre <a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a>, <a href="/wiki/Daghestan" title="Daghestan">Daghestan</a>, <a href="/wiki/Azerbaidjan" title="Azerbaidjan">Azerbaidjan</a> și <a href="/wiki/Armenia" title="Armenia">Armenia</a>.<a href="#cite_note-64">[64]</a><a href="#cite_note-65">[65]</a> Expansiunea a continuat și în timpul lui <a href="/wiki/Alexandru_I_al_Rusiei" title="Alexandru I al Rusiei">Alexandru I</a> (1801-1825) care a smuls Finlanda de la slăbitul regat al Suediei din 1809, și <a href="/wiki/Basarabia" title="Basarabia">Basarabia</a> de la Moldova dominată de otomani în 1812. În același timp, rușii <a href="/wiki/America_Rus%C4%83" title="America Rusă">au colonizat Alaska</a> și chiar au fondat așezări în California, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Fort_Ross&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fort Ross — pagină inexistentă">Fort Ross</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1278115" class="extiw" title="d:Q1278115">d</a>). <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Fair._Kustodiev.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/67/Fair._Kustodiev.jpg/220px-Fair._Kustodiev.jpg" decoding="async" width="220" height="166" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/67/Fair._Kustodiev.jpg/330px-Fair._Kustodiev.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/67/Fair._Kustodiev.jpg/440px-Fair._Kustodiev.jpg 2x" data-file-width="1591" data-file-height="1200" /></a><figcaption>Din sat, de către Boris Kustodiev</figcaption></figure> În 1803-1806, a fost efectuată <a href="/w/index.php?title=Prima_circumnaviga%C8%9Bie_ruseasc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prima circumnavigație rusească — pagină inexistentă">prima circumnavigație rusească</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4349237" class="extiw" title="d:Q4349237">d</a>), urmată mai târziu de alte călătorii rusești de explorare pe mare. În 1820, <a href="/wiki/Fabian_Gottlieb_von_Bellingshausen" title="Fabian Gottlieb von Bellingshausen">o expediție rusească</a> a descoperit continentul <a href="/wiki/Antarctida" title="Antarctida">Antarctica</a>. În diverse alianțe cu țările europene, Rusia a luptat împotriva Franței lui <a href="/wiki/Napoleon_I" title="Napoleon I">Napoleon</a>. <a href="/wiki/Campania_din_Rusia_(1812)" title="Campania din Rusia (1812)">Invazia franceză a Rusiei</a>, la apogeul lui Napoleon în 1812 a ajuns la Moscova, dar în cele din urmă a eșuat lamentabil din cauza rezistenței insistente în combinație cu frigul aprig al <a href="/w/index.php?title=Iernii_ruse%C8%99ti&action=edit&redlink=1" class="new" title="Iernii rusești — pagină inexistentă">iernii rusești</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2668539" class="extiw" title="d:Q2668539">d</a>) care au dus la o înfrângere dezastruoasă a invadatorilor, în care a pierit peste 95% din <a href="/wiki/Grande_Arm%C3%A9e" title="Grande Armée">Grande Armée</a> pan-europeană.<a href="#cite_note-66">[66]</a> Condusă de <a href="/wiki/Mihail_Kutuzov" title="Mihail Kutuzov">Mihail Kutuzov</a> și <a href="/wiki/Mihail_Andreas_Barclay_de_Tolly" title="Mihail Andreas Barclay de Tolly">Barclay de Tolly</a>, armata rusă l-a izgonit pe Napoleon din țară și a străbătut Europa în <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_celei_de-a_%C8%98asea_Coali%C8%9Bii" title="Războiul celei de-a Șasea Coaliții">Războiul celei de a Șasea Coaliții</a>, pătrunzând, în cele din urmă, în Paris. Alexandru I a condus delegația Rusiei la <a href="/wiki/Congresul_de_la_Viena" title="Congresul de la Viena">Congresul de la Viena</a> care a definit harta Europei postnapoleoniene. Ofițerii <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Napoleoniene" title="Războaiele Napoleoniene">Războaielor Napoleoniene</a> au adus ideile liberalismului cu ei înapoi în Rusia și au încercat să reducă puterile țarului în timpul <a href="/wiki/Revolta_decembri%C8%99tilor" title="Revolta decembriștilor">Revoltei Decembriste</a> eșuate în 1825. La sfârșitul domniei conservatoare a lui <a href="/wiki/Nicolae_I_al_Rusiei" title="Nicolae I al Rusiei">Nicolae I</a> (1825-1855), o perioadă de apogeu a puterii și influenței Rusiei în Europa a fost perturbată de înfrângerea în <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Crimeii" title="Războiul Crimeii">Războiul Crimeei</a>. Între 1847 și 1851, aproximativ un milion de oameni au murit de <a href="/wiki/Holer%C4%83" title="Holeră">holeră</a> asiatică.<a href="#cite_note-67">[67]</a> Succesorul lui Nicolae, <a href="/wiki/Alexandru_al_II-lea_al_Rusiei" title="Alexandru al II-lea al Rusiei">Alexandru al II-lea</a> (1855-1881), a adoptat schimbări importante în țară, inclusiv <a href="/wiki/Abolirea_iob%C4%83giei_%C3%AEn_Rusia,_1861" title="Abolirea iobăgiei în Rusia, 1861">abolirea iobăgiei în 1861</a>. Aceste Mari Reforme au stimulat industrializarea și au modernizat armata rusă, care a reușit să elibereze Bulgaria de sub dominația otomană în <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Ruso-Turc_(1877%E2%80%931878)" title="Războiul Ruso-Turc (1877–1878)">Războiul Ruso-Turc din 1877-1878</a>. <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Russian_Imperial_Family_1913.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7a/Russian_Imperial_Family_1913.jpg/220px-Russian_Imperial_Family_1913.jpg" decoding="async" width="220" height="195" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7a/Russian_Imperial_Family_1913.jpg/330px-Russian_Imperial_Family_1913.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7a/Russian_Imperial_Family_1913.jpg/440px-Russian_Imperial_Family_1913.jpg 2x" data-file-width="3711" data-file-height="3281" /></a><figcaption>Împăratul <a href="/wiki/Nicolae_al_II-lea_al_Rusiei" title="Nicolae al II-lea al Rusiei">Nicolae al II-lea al Rusiei</a> și familia sa <a href="/wiki/Execu%C8%9Bia_familiei_Romanov" title="Execuția familiei Romanov">au fost omorâți</a> de bolșevici în 1918</figcaption></figure> Sfârșitul secolului al XIX-lea a adus creșterea a diverse mișcări socialiste în Rusia. Alexandru al II-lea a fost ucis în 1881 de teroriști revoluționari, și domnia fiului său <a href="/wiki/Alexandru_al_III-lea_al_Rusiei" title="Alexandru al III-lea al Rusiei">Alexandru al III-lea</a> (1881-1894) a fost mai puțin liberală, dar mai liniștită. Ultimul împărat rus, <a href="/wiki/Nicolae_al_II-lea_al_Rusiei" title="Nicolae al II-lea al Rusiei">Nicolae al II-lea</a> (1894-1917), nu a putut preîntâmpina evenimentele <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_rus%C4%83_din_1905" title="Revoluția rusă din 1905">Revoluției din 1905</a>, declanșată de înfrângerea în <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Ruso-Japonez" class="mw-redirect" title="Războiul Ruso-Japonez">Războiul Ruso-Japonez</a> și de incidentele de la demonstrațiile cunoscute sub numele de <a href="/wiki/Duminica_%C3%AEns%C3%A2ngerat%C4%83_(1905)" class="mw-redirect" title="Duminica însângerată (1905)">Duminica Însângerată</a>. Revolta a fost înăbușită, dar guvernul a fost obligat să efectueze reforme majore (<a href="/wiki/Constitu%C8%9Bia_Rusiei_(1906)" title="Constituția Rusiei (1906)">Constituția rusă din 1906</a>), inclusiv să acorde <a href="/wiki/Libertatea_de_exprimare" title="Libertatea de exprimare">libertate de exprimare</a> și <a href="/wiki/Libertatea_de_reuniune" title="Libertatea de reuniune">de întrunire</a>, să legalizeze partidele politice și să înființeze un organism legislativ ales, <a href="/wiki/Duma_de_Stat_(Imperiul_Rus)" title="Duma de Stat (Imperiul Rus)">Duma de Stat a Imperiului Rus</a>. <a href="/wiki/Reforma_lui_Stol%C3%AEpin" title="Reforma lui Stolîpin">Reforma agrară a lui Stolîpin</a> a condus la o migrație masivă a țăranilor înspre <a href="/wiki/Siberia" title="Siberia">Siberia</a>. Peste patru milioane de coloniști au sosit în această regiune între 1906 și 1914.<a href="#cite_note-68">[68]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Revoluția_din_Februarie_și_Republica_Rusă">Revoluția din Februarie și Republica Rusă</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=8" title="Modifică secțiunea: Revoluția din Februarie și Republica Rusă" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=8" title="Edit section's source code: Revoluția din Februarie și Republica Rusă">modificare sursă</a>]</div> În 1914, Rusia a intrat în <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">Primul Război Mondial</a> , ca răspuns la declarația de război a Austro-Ungarii față de Serbia, aliata Rusiei, și a luptat pe mai multe fronturi, deși era izolată de aliații săi din <a href="/wiki/Antanta" title="Antanta">Antanta</a>. În 1916, <a href="/wiki/Ofensiva_Brusilov" title="Ofensiva Brusilov">Ofensiva Brusilov</a> a armatei ruse a distrus aproape complet capacitățile militare ale <a href="/wiki/Austro-Ungaria" title="Austro-Ungaria">Austro-Ungariei</a>. Cu toate acestea, neîncrederea deja existentă în rândul publicului față de regim a fost accentuată de creșterea costurilor de război, de <a href="/w/index.php?title=Pierderile_de_vie%C8%9Bi_omene%C8%99ti_%C3%AEn_urma_Primului_R%C4%83zboi_Mondial&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pierderile de vieți omenești în urma Primului Război Mondial — pagină inexistentă">numărul mare de victime</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1378456" class="extiw" title="d:Q1378456">d</a>), și de zvonurile despre corupție și trădare. Toate acestea au format climatul <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rus%C4%83_din_1917" title="Revoluția Rusă din 1917">Revoluției Ruse</a> din 1917, realizată în două acte majore. <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_din_Februarie" title="Revoluția din Februarie">Revoluția din februarie</a> l-a obligat pe <a href="/wiki/Nicolae_al_II-lea_al_Rusiei" title="Nicolae al II-lea al Rusiei">Nicolae al II-lea</a> să abdice; el și familia sa au fost închiși și <a href="/wiki/Execu%C8%9Bia_familiei_Romanov" title="Execuția familiei Romanov">mai târziu executați la Ekaterinburg</a> în timpul <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Civil_Rus" title="Războiul Civil Rus">Războiului Civil Rus</a>. Monarhia a fost înlocuită de o coaliție șubredă de partidele politice care s-a proclamat „<a href="/wiki/Guvernul_Provizoriu_Rus,_1917" title="Guvernul Provizoriu Rus, 1917">Guvernul Provizoriu</a>”. Pe 1/14 septembrie 1917, printr-un decret al Guvernului Provizoriu, a fost proclamată Republica Rusă.<a href="#cite_note-69">[69]</a> Pe 6/19 ianuarie 1918, <a href="/wiki/Adunarea_Constituant%C4%83_Rus%C4%83" title="Adunarea Constituantă Rusă">Adunarea Constituantă Rusă</a> a proclamat Rusia republică democratică federală (ratificând astfel hotărârea Guvernului Provizoriu). A doua zi Adunarea Constituantă a fost dizolvată de <a href="/w/index.php?title=Comitetul_Central_Executiv_Pan-Rus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Comitetul Central Executiv Pan-Rus — pagină inexistentă">Comitetul Executiv Central pan-rus</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q946380" class="extiw" title="d:Q946380">d</a>). <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Thecristisrizenoldrussiancivilwarposter.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0e/Thecristisrizenoldrussiancivilwarposter.jpg/170px-Thecristisrizenoldrussiancivilwarposter.jpg" decoding="async" width="170" height="235" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0e/Thecristisrizenoldrussiancivilwarposter.jpg/255px-Thecristisrizenoldrussiancivilwarposter.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0e/Thecristisrizenoldrussiancivilwarposter.jpg/340px-Thecristisrizenoldrussiancivilwarposter.jpg 2x" data-file-width="1280" data-file-height="1766" /></a><figcaption>Afiș de propagandă al <a href="/wiki/Mi%C8%99carea_Alb%C4%83" title="Mișcarea Albă">Armatei Albe</a> din timpul <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Civil_Rus" title="Războiul Civil Rus">Războiului Civil</a></figcaption></figure> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Rusia_sovietică_și_războiul_civil">Rusia sovietică și războiul civil</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=9" title="Modifică secțiunea: Rusia sovietică și războiul civil" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=9" title="Edit section's source code: Rusia sovietică și războiul civil">modificare sursă</a>]</div> Simultan cu guvernul provizoriu, socialiștii au fondat un guvern paralel, <a href="/wiki/Sovietul_din_Petrograd" title="Sovietul din Petrograd">Sovietul de la Petrograd</a>, care exercita puterea prin intermediul sfaturilor de muncitori și țărani alese democratic, și numite <a href="/wiki/Soviet" title="Soviet">soviete</a>. Această concurență între autoritățile revoluționare a agravat criza din țară, în loc să o rezolve. Socialiștii au beneficiat însă de pe urma unei teorii a revoluțiilor, elaborată pe baza evenimentelor trecute din Franța, care le-a facilitat anticiparea unor mișcări ale adversarilor și le-a oferit soluții verificate, dar care i-a și împins spre extremism. În cele din urmă, <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_din_Octombrie" title="Revoluția din Octombrie">Revoluția din Octombrie</a>, condusă de liderul <a href="/wiki/Bol%C8%99evic" title="Bolșevic">bolșevic</a> <a href="/wiki/Vladimir_Ilici_Lenin" title="Vladimir Ilici Lenin">Vladimir Lenin</a>, a răsturnat Guvernul Provizoriu și a adus sovietelor toată puterea, pe care au folosit-o pentru a fonda primul <a href="/wiki/Stat_socialist" title="Stat socialist">stat socialist</a>. În urma Revoluției din Octombrie, a izbucnit un <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Civil_Rus" title="Războiul Civil Rus">război civil</a> între <a href="/wiki/Anticomunism" title="Anticomunism">anticomuniștii</a> din <a href="/wiki/Mi%C8%99carea_Alb%C4%83" title="Mișcarea Albă">Mișcarea Albă</a> și noul regim <a href="/wiki/Consiliu_muncitoresc" title="Consiliu muncitoresc">sovietic</a> cu <a href="/wiki/Armata_Ro%C8%99ie" title="Armata Roșie">Armata lui Roșie</a>. Rusia Bolșevică a pierdut teritoriile din Ucraina, Polonia, Țările Baltice, și Finlanda prin semnarea <a href="/wiki/Tratatul_de_la_Brest-Litovsk" title="Tratatul de la Brest-Litovsk">Tratatului de la Brest-Litovsk</a> , care au încheiat ostilitățile cu <a href="/wiki/Puterile_Centrale" title="Puterile Centrale">Puterile Centrale</a> din Primul Război Mondial. <a href="/wiki/Alia%C8%9Bii_din_Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Aliații din Primul Război Mondial">Puterile Aliate</a> au lansat o primă <a href="/wiki/Interven%C8%9Bia_alia%C8%9Bilor_%C3%AEn_R%C4%83zboiul_Civil_Rus" title="Intervenția aliaților în Războiul Civil Rus">intervenție militară</a> în sprijinul forțelor anticomuniste. Între timp, atât bolșevicii cât și Mișcarea Albă au declanșat campanii de deportări și execuții împotriva taberei opuse, cunoscute drept <a href="/wiki/Teroarea_Ro%C8%99ie" title="Teroarea Roșie">Teroarea Roșie</a> și, respectiv, <a href="/w/index.php?title=Teroarea_Alb%C4%83_din_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Teroarea Albă din Rusia — pagină inexistentă">Teroarea Albă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q525197" class="extiw" title="d:Q525197">d</a>). Până la sfârșitul războiului civil, economia și infrastructura Rusiei au fost grav deteriorate. Milioane de oameni au devenit <a href="/wiki/Ru%C8%99ii_albi" class="mw-redirect" title="Rușii albi">emigranți albi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q152538" class="extiw" title="d:Q152538">d</a>),<a href="#cite_note-70">[70]</a> și <a href="/wiki/Foametea_din_1921-1922_din_Rusia" title="Foametea din 1921-1922 din Rusia">foametea din 1921</a> a produs până la 5 milioane de victime.<a href="#cite_note-71">[71]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Uniunea_Sovietică">Uniunea Sovietică</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=10" title="Modifică secțiunea: Uniunea Sovietică" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=10" title="Edit section's source code: Uniunea Sovietică">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Soviet_Union_-_Russian_SFSR_(1922).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f4/Soviet_Union_-_Russian_SFSR_%281922%29.svg/220px-Soviet_Union_-_Russian_SFSR_%281922%29.svg.png" decoding="async" width="220" height="140" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f4/Soviet_Union_-_Russian_SFSR_%281922%29.svg/330px-Soviet_Union_-_Russian_SFSR_%281922%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f4/Soviet_Union_-_Russian_SFSR_%281922%29.svg/440px-Soviet_Union_-_Russian_SFSR_%281922%29.svg.png 2x" data-file-width="592" data-file-height="376" /></a><figcaption>RSFS Rusă la momentul <a href="/wiki/Tratatul_pentru_crearea_Uniunii_Sovietice" title="Tratatul pentru crearea Uniunii Sovietice">formării URSS</a> în 1922</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Soviet_Union_-_Russian_SFSR_(1940).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c8/Soviet_Union_-_Russian_SFSR_%281940%29.svg/220px-Soviet_Union_-_Russian_SFSR_%281940%29.svg.png" decoding="async" width="220" height="140" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c8/Soviet_Union_-_Russian_SFSR_%281940%29.svg/330px-Soviet_Union_-_Russian_SFSR_%281940%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c8/Soviet_Union_-_Russian_SFSR_%281940%29.svg/440px-Soviet_Union_-_Russian_SFSR_%281940%29.svg.png 2x" data-file-width="592" data-file-height="376" /></a><figcaption>RSFS Rusă ca parte a URSS în 1940, după <a href="/w/index.php?title=Modific%C4%83rile_teritoriale_intrasovietice_din_1924-1936&action=edit&redlink=1" class="new" title="Modificările teritoriale intrasovietice din 1924-1936 — pagină inexistentă">modificările teritoriale intrasovietice din 1924-1936</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q56558925" class="extiw" title="d:Q56558925">d</a>) și despărțirea <a href="/wiki/Republica_Socialist%C4%83_Sovietic%C4%83_Carelo-Finic%C4%83" title="Republica Socialistă Sovietică Carelo-Finică">RSS Karelo-Finice</a> în 1940</figcaption></figure> <a href="/wiki/Republica_Sovietic%C4%83_Federativ%C4%83_Socialist%C4%83_Rus%C4%83" title="Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă">Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă</a>, împreună cu <a href="/wiki/Republica_Sovietic%C4%83_Socialist%C4%83_Ucrainean%C4%83" title="Republica Sovietică Socialistă Ucraineană">Republicile Sovietice Ucraineană</a>, <a href="/wiki/Republica_Sovietic%C4%83_Socialist%C4%83_Belarus%C4%83" title="Republica Sovietică Socialistă Belarusă">Bielorusă</a>, și <a href="/wiki/Republica_Sovietic%C4%83_Federal%C4%83_Socialist%C4%83_Transcaucazian%C4%83" title="Republica Sovietică Federală Socialistă Transcaucaziană">Transcaucaziană</a>, <a href="/wiki/Tratatul_pentru_crearea_Uniunii_Sovietice" title="Tratatul pentru crearea Uniunii Sovietice">au format</a> <a href="/wiki/Uniunea_Republicilor_Sovietice_Socialiste" title="Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste">Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste</a> (URSS, sau Uniunea Sovietică), la 30 decembrie 1922. Din cele 15 <a href="/wiki/Republicile_Uniunii_Sovietice" title="Republicile Uniunii Sovietice">republici care aveau să formeze URSS</a>, cea mai mare în dimensiune și cu peste jumătate din totalul populației Uniunii era RSFS Rusă, care avea să domine uniunea de-a lungul tuturor celor 69 de ani de istorie a ei. În urma morții lui <a href="/wiki/Vladimir_Ilici_Lenin" title="Vladimir Ilici Lenin">Lenin</a> în 1924, o <a href="/wiki/Lista_conduc%C4%83torilor_Uniunii_Sovietice" title="Lista conducătorilor Uniunii Sovietice">troică</a> a fost desemnată să guverneze Uniunea Sovietică. Cu toate acestea, <a href="/wiki/Iosif_Vissarionovici_Stalin" title="Iosif Vissarionovici Stalin">Iosif Stalin</a> a fost ales <a href="/wiki/Secretar_General_al_Partidului_Comunist_al_Uniunii_Sovietice" class="mw-redirect" title="Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice">secretar general al Partidului Comunist</a>, și a reușit să suprime toate grupurile de opoziție din interiorul partidului și să consolideze puterea în mâinile sale. <a href="/wiki/Lev_Davidovici_Tro%C8%9Bki" title="Lev Davidovici Troțki">Leon Troțki</a>, principalul susținător al <a href="/w/index.php?title=Revolu%C8%9Biei_mondiale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Revoluției mondiale — pagină inexistentă">revoluției mondiale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q874579" class="extiw" title="d:Q874579">d</a>), a fost exilat din Uniunea Sovietică în 1929, și linia principală s-a fixat pe ideea <a href="/wiki/Socialism_%C3%AEntr-o_singur%C4%83_%C8%9Bar%C4%83" title="Socialism într-o singură țară">socialismului într-o singură țară</a>. Permanenta luptă internă din Partidul Bolșevic a culminat cu <a href="/wiki/Marea_Epurare" title="Marea Epurare">Marea Epurare</a>, o perioadă de represiuni în masă în 1937-1938, în care sute de mii de persoane au fost executate, inclusiv <a href="/wiki/Vechi_bol%C8%99evic" title="Vechi bolșevic">membri originari ai partidului</a> și liderii militari acuzați de conspirații pentru <a href="/wiki/Lovitur%C4%83_de_stat" title="Lovitură de stat">lovituri de stat</a>.<a href="#cite_note-72">[72]</a> Sub conducerea lui Stalin, guvernul a lansat o <a href="/wiki/Economie_planificat%C4%83" title="Economie planificată">economie planificată</a>, industrializarea țării predominant rurale, și <a href="/wiki/Colectivizarea_%C3%AEn_Uniunea_Sovietic%C4%83" title="Colectivizarea în Uniunea Sovietică">colectivizarea</a> agriculturii. În această perioadă de schimbări sociale și economice rapide, milioane de oameni au fost trimiși <a href="/wiki/Gulag" title="Gulag">în lagăre de muncă penale</a>,<a href="#cite_note-Getty-73">[73]</a> inclusiv mulți care au fost condamnați politic pentru opoziția lor față de puterea lui Stalin; milioane de oameni au fost <a href="/wiki/Transferuri_de_popula%C8%9Bie_%C3%AEn_Uniunea_Sovietic%C4%83" title="Transferuri de populație în Uniunea Sovietică">deportați și exilați</a> în zonele îndepărtate ale Uniunii Sovietice.<a href="#cite_note-Getty-73">[73]</a> Dezorganizarea produsă de colectivizarea agriculturii, combinată cu cele politicile de stat și cu seceta, au condus la foametea sovietică din 1932-1933.<a href="#cite_note-74">[74]</a> Uniunea Sovietică a fost transformată într-un interval scurt de timp cu costuri imense dintr-o economie în mare măsură agrară într-un important centru industrial de putere. Conform doctrinei <a href="/wiki/Stat_ateu" title="Stat ateu">ateismului de stat</a> în URSS, a existat un „program de stat pentru convertirea forțată la <a href="/w/index.php?title=Ateism_marxist-leninist&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ateism marxist-leninist — pagină inexistentă">ateism</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1186975" class="extiw" title="d:Q1186975">d</a>)” efectuat de comuniști.<a href="#cite_note-75">[75]</a><a href="#cite_note-76">[76]</a><a href="#cite_note-Adappur2000-77">[77]</a> Regimul <a href="/wiki/Comunism" title="Comunism">comunist</a> a atacat religiile pe baza interesului statului și, deși majoritatea religiilor organizate nu au fost interzise, proprietățile cultelor au fost confiscate, credincioșii au fost hărțuiți, și ateismul a fost propagat prin școli.<a href="#cite_note-78">[78]</a> În 1925, guvernul a fondat <a href="/w/index.php?title=Liga_Militan%C8%9Bilor_Atei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Liga Militanților Atei — pagină inexistentă">Liga Militanților Atei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q619552" class="extiw" title="d:Q619552">d</a>) pentru a intensifica persecuțiile.<a href="#cite_note-79">[79]</a> În ce privește Biserica Ortodoxă Rusă, autoritățile au încercat să o controleze și să o exploateze în folosul regimului la momentele de criză, chiar dacă scopul pe termen lung era eliminarea ei. Politica de <a href="/wiki/Conciliatorism" title="Conciliatorism">conciliere</a> a <a href="/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord" title="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord">Regatului Unit</a> și a <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franței</a> față de <a href="/wiki/Anschluss" title="Anschluss">anexarea Austriei</a> și <a href="/wiki/Istoria_Cehoslovaciei_%C3%AEn_timpul_celui_de-al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Istoria Cehoslovaciei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial">dezmembrarea Cehoslovaciei</a> de către <a href="/wiki/Adolf_Hitler" title="Adolf Hitler">Adolf Hitler</a> a avut ca urmare o creștere a puterii și influenței <a href="/wiki/Germania_Nazist%C4%83" title="Germania Nazistă">Germaniei Naziste</a>. În același timp, <a href="/wiki/Germania_Nazist%C4%83" title="Germania Nazistă">al Treilea Reich</a> s-a aliat cu <a href="/wiki/Imperiul_Japonez" title="Imperiul Japonez">Imperiul japonez</a>, un rival al URSS în Orientul Îndepărtat și inamic al URSS în <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_Sovieto%E2%80%93Japonez&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războiul Sovieto–Japonez — pagină inexistentă">Războiul Sovieto–Japonez</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q696389" class="extiw" title="d:Q696389">d</a>) din 1938-39. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:RIAN_archive_2153_After_bombing.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/RIAN_archive_2153_After_bombing.jpg/220px-RIAN_archive_2153_After_bombing.jpg" decoding="async" width="220" height="135" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/RIAN_archive_2153_After_bombing.jpg/330px-RIAN_archive_2153_After_bombing.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/RIAN_archive_2153_After_bombing.jpg/440px-RIAN_archive_2153_After_bombing.jpg 2x" data-file-width="2976" data-file-height="1823" /></a><figcaption><a href="/wiki/Asediul_Leningradului" title="Asediul Leningradului">Asediul Leningradului</a> în timpul celui de <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Al Doilea Război Mondial">al Doilea Război Mondial</a> a fost asediul unui oraș cu cele mai multe victime din istorie.</figcaption></figure> În august 1939, guvernul sovietic a dus această poltiică de conciliere la un nuvel mai înalt, hotărând să îmbunătățească relațiile cu Germania, prin încheierea <a href="/wiki/Pactul_Ribbentrop-Molotov" title="Pactul Ribbentrop-Molotov">Pactului Ribbentrop–Molotov</a>, prin care cele două țări se angajau la <a href="/wiki/Pact_de_neagresiune" title="Pact de neagresiune">neagresiune</a> între ele, dar își împărțeau Europa de Est în sfere de influență pe socoteala statelor independente mai mici din regiune. În timp ce Hitler a cucerit Polonia, iar Franța și alte țări au făcut front comun împotriva lui la începutul celui de <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Al Doilea Război Mondial">al Doilea Război Mondial</a>, URSS a reușit să-și construiască armata și să ocupe <a href="/wiki/Ucraina_de_Vest" title="Ucraina de Vest">Ucraina de Vest</a>, <a href="/wiki/Basarabia" title="Basarabia">Basarabia</a>, <a href="/wiki/%C8%9Ainutul_Her%C8%9Ba" title="Ținutul Herța">Ținutul Herța</a> și <a href="/wiki/Bucovina_de_Nord" title="Bucovina de Nord">Bucovina de Nord</a>, <a href="/wiki/Letonia" title="Letonia">Letonia</a>, <a href="/wiki/Lituania" title="Lituania">Lituania</a> și <a href="/wiki/Estonia" title="Estonia">Estonia</a>, ca urmare a <a href="/wiki/Invazia_sovietic%C4%83_a_Poloniei" title="Invazia sovietică a Poloniei">Invaziei Sovietice a Poloniei</a>, <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Iarn%C4%83" title="Războiul de Iarnă">Războiului de Iarnă</a>, <a href="/w/index.php?title=Ocupa%C8%9Bia_sovietic%C4%83_a_Statelor_Baltice_(1940)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ocupația sovietică a Statelor Baltice (1940) — pagină inexistentă">ocupării statelor Baltice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q14505142" class="extiw" title="d:Q14505142">d</a>) și <a href="/wiki/Ocupa%C8%9Bia_sovietic%C4%83_a_Basarabiei_%C8%99i_Bucovinei_de_Nord" title="Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord">ocupării Basarabia și Bucovina de Nord</a>. Pe 22 iunie 1941, Germania Nazistă a rupt pactul de neagresiune și a invadat Uniunea Sovietică cu cea mai mare și cea mai puternică forță de invazie din istoria omenirii,<a href="#cite_note-80">[80]</a> deschizând <a href="/wiki/Frontul_de_R%C4%83s%C4%83rit_(al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial)" class="mw-redirect" title="Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial)">cel mai mare teatru al celui de al Doilea Război Mondial</a>. Deși <a href="/wiki/Wehrmacht" title="Wehrmacht">armata germană</a> a avut mult succes la început, atacul lor a fost oprit în <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Moscova" title="Bătălia de la Moscova">bătălia de la Moscova</a>. Ulterior, Germanii au suferit mari înfrângeri, în primul rând, în <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Stalingrad" title="Bătălia de la Stalingrad">bătălia de la Stalingrad</a> din iarna lui 1942-1943,<a href="#cite_note-81">[81]</a> și, apoi, în <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Kursk" title="Bătălia de la Kursk">bătălia de la Kursk</a> din vara anului 1943. Un alt eșec german în <a href="/wiki/Asediul_Leningradului" title="Asediul Leningradului">Asediul Leningradului</a>, în care orașul a fost complet blocat pe uscat între 1941 și 1944 de către forțele germane și finlandeze, și populația a suferit de foame cu peste un milion de decese, dar nu a capitulat.<a href="#cite_note-82">[82]</a> Sub administrarea lui Stalin și sub conducerea unor comandanți ca <a href="/wiki/Gheorghi_Jukov" title="Gheorghi Jukov">Gheorghi Jukov</a> și <a href="/wiki/Konstantin_Rokosovski" title="Konstantin Rokosovski">Konstantin Rokossovski</a>, forțele Sovietice au cucerit Europa de Est în 1944-1945 și <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_Berlinului" title="Bătălia Berlinului">au capturat Berlinul</a> în 1945. În august 1945, <a href="/wiki/Armata_Sovietic%C4%83" title="Armata Sovietică">Armata Sovietică</a> i-a îndepărtat pe japonezi din <a href="/wiki/Manciukuo" title="Manciukuo">Manchukuo</a> (nord-estul Chinei) și Coreea de Nord, contribuind la victoria aliaților asupra Japoniei. <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Sputnik_asm.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/be/Sputnik_asm.jpg/220px-Sputnik_asm.jpg" decoding="async" width="220" height="180" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/be/Sputnik_asm.jpg/330px-Sputnik_asm.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/be/Sputnik_asm.jpg/440px-Sputnik_asm.jpg 2x" data-file-width="1094" data-file-height="896" /></a><figcaption><a href="/wiki/Sputnik_1" title="Sputnik 1">Sputnik 1</a> a fost primul satelit artificial</figcaption></figure> Perioada 1941–1945 din Al Doilea Război Mondial a fost denumit de propaganda rusească „<a href="/wiki/Marele_R%C4%83zboi_pentru_Ap%C4%83rarea_Patriei_(termen)" title="Marele Război pentru Apărarea Patriei (termen)">Marele Război Patriotic</a>”. Uniunea Sovietică s-a văzut astfel obligată să treacă de partea Aliaților și, împreună cu Statele Unite, Regatul Unit și China a fost considerată una dintre <a href="/wiki/Cei_patru_mari" title="Cei patru mari">cei patru mari</a> ai aliaților din al Doilea Război Mondial,<a href="#cite_note-83">[83]</a> după care a devenit unul din cei patru jandarmi mondiali după fondarea <a href="/wiki/Consiliul_de_Securitate_al_ONU" title="Consiliul de Securitate al ONU">Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite</a>.<a href="#cite_note-84">[84]</a> În timpul războiului, care a cuprins multe dintre <a href="/w/index.php?title=Lista_b%C4%83t%C4%83liilor_dup%C4%83_num%C4%83rul_de_victime&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista bătăliilor după numărul de victime — pagină inexistentă">operațiunile militare cu cele mai multe victime</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3874858" class="extiw" title="d:Q3874858">d</a>) din istoria omenirii, URSS a pierdut 10,6 milioane de combatanți și 15,9 milioane de civili,<a href="#cite_note-85">[85]</a> adică o treime din numărul total de <a href="/w/index.php?title=Pierderi_omene%C8%99ti_%C3%AEn_cel_de-al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pierderi omenești în cel de-al Doilea Război Mondial — pagină inexistentă">victime ale celui de al Doilea Război Mondial</a>.<a href="#cite_note-86">[86]</a> <a href="/wiki/Economia_Uniunii_Sovietice" title="Economia Uniunii Sovietice">Economia sovietică</a> a suferit o devastare masivă care a fost una din circumstanțele <a href="/wiki/Foametea_din_1946-1947_(Republica_Sovietic%C4%83_Socialist%C4%83_Moldoveneasc%C4%83)" class="mw-redirect" title="Foametea din 1946-1947 (Republica Sovietică Socialistă Moldovenească)">foametei din 1946–47</a>,<a href="#cite_note-87">[87]</a> dar Uniunea Sovietică a ieșit din război ca superputere militară recunoscută pe continentul european. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Soviet_Union_-_Russian_SFSR.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a2/Soviet_Union_-_Russian_SFSR.svg/220px-Soviet_Union_-_Russian_SFSR.svg.png" decoding="async" width="220" height="140" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a2/Soviet_Union_-_Russian_SFSR.svg/330px-Soviet_Union_-_Russian_SFSR.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a2/Soviet_Union_-_Russian_SFSR.svg/440px-Soviet_Union_-_Russian_SFSR.svg.png 2x" data-file-width="592" data-file-height="376" /></a><figcaption>RSFSR în 1956-1991, mai ales după achizițiile teritoriale din urma tratatelor postbelice, anexării republicii <a href="/wiki/Republica_Popular%C4%83_Tuva" title="Republica Populară Tuva">Tuva</a> în 1944, <a href="/w/index.php?title=Transferului_Crimeei_c%C4%83tre_RSS_Ucrainean%C4%83_%C3%AEn_1954&action=edit&redlink=1" class="new" title="Transferului Crimeei către RSS Ucraineană în 1954 — pagină inexistentă">transferului Crimeei către RSS Ucraineană în 1954</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4350192" class="extiw" title="d:Q4350192">d</a>) și încorporarea <a href="/wiki/Republica_Socialist%C4%83_Sovietic%C4%83_Carelo-Finic%C4%83" title="Republica Socialistă Sovietică Carelo-Finică">RSS Karelo-Finice</a> în 1956. În 1991, frontierele imperiului rus au devenit granițele Federației Ruse cu state suverane.</figcaption></figure> După război, Europa Centrală și de Est, inclusiv <a href="/wiki/Republica_Democrat%C4%83_German%C4%83" title="Republica Democrată Germană">Germania de Est</a> și o parte din <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a> au fost ocupate de <a href="/wiki/Armata_Ro%C8%99ie" title="Armata Roșie">Armata Roșie</a> conform înțelegerii de la <a href="/wiki/Conferin%C8%9Ba_de_la_Potsdam" title="Conferința de la Potsdam">Conferința de la Potsdam</a>. URSS a suprimat eforturile de clădire a unor state democratice moderne în teritoriile ocupate, forțând instaurarea de regimuri totalitare comuniste, guverne pe care și le-a aservit constituind <a href="/wiki/Blocul_r%C4%83s%C4%83ritean" title="Blocul răsăritean">Blocul Răsăritean</a>, și cărora nu le-a permis nicio reformă liberală, invadând chiar Cehoslovacia când aceasta a încercat așa ceva în 1968. Devenind a doua <a href="/wiki/Rusia_%C8%99i_armele_de_distrugere_%C3%AEn_mas%C4%83" title="Rusia și armele de distrugere în masă">putere nucleară</a> a lumii, URSS a impus acelor state comasarea în <a href="/wiki/Pactul_de_la_Var%C8%99ovia" title="Pactul de la Varșovia">Pactul de la Varșovia</a>, o alianță care a intrat într-o luptă pentru dominare globală cunoscută sub numele de <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Rece" title="Războiul Rece">Războiul Rece</a>, cu Statele Unite și <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Tratatului_Atlanticului_de_Nord" title="Organizația Tratatului Atlanticului de Nord">NATO</a>. Uniunea Sovietică a sprijinit mișcări revoluționare comuniste în întreaga lume, inclusiv în nou formata Republică Populară Chineză, în <a href="/wiki/Coreea_de_Nord" title="Coreea de Nord">Republica Populară Democrată Coreea</a> și, mai târziu, în <a href="/wiki/Cuba" title="Cuba">Republica Cuba</a>. Importante resurse sovietice au fost <a href="/w/index.php?title=Rela%C8%9Biile_interna%C8%9Bionale_din_CAER&action=edit&redlink=1" class="new" title="Relațiile internaționale din CAER — pagină inexistentă">alocate pentru susținerea</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16849272" class="extiw" title="d:Q16849272">d</a>) regimurilor comuniste din alte țări.<a href="#cite_note-88">[88]</a> După moartea lui Stalin și o perioadă scurtă de <a href="/w/index.php?title=Conducere_colectiv%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Conducere colectivă — pagină inexistentă">conducere colectivă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5146169" class="extiw" title="d:Q5146169">d</a>), noul lider <a href="/wiki/Nikita_Sergheevici_Hru%C8%99ciov" title="Nikita Sergheevici Hrușciov">Nikita Hrușciov</a> a denunțat <a href="/wiki/Cultul_personalit%C4%83%C8%9Bii" title="Cultul personalității">cultul personalității</a> lui Stalin și a lansat politica de <a href="/wiki/Destalinizare" class="mw-redirect" title="Destalinizare">destalinizare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q277560" class="extiw" title="d:Q277560">d</a>). Sistemul de muncă forțată penală a fost reformat și mulți deținuți au fost eliberați și reabilitați (mulți dintre ei postum).<a href="#cite_note-89">[89]</a> Relaxarea generală a politicilor represive a devenit cunoscută mai târziu drept <a href="/wiki/Dezghe%C8%9Bul_Hru%C8%99ciov" title="Dezghețul Hrușciov">Dezghețul lui Hrușciov</a>. În același timp, însă, tensiunile cu Statele Unite au sporit când cei doi rivali s-au ciocnit pe desfășurarea de către Statele Unite a <a href="/w/index.php?title=PGM-19_Jupiter&action=edit&redlink=1" class="new" title="PGM-19 Jupiter — pagină inexistentă">rachetelor Jupiter</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1473449" class="extiw" title="d:Q1473449">d</a>) din Turcia și amplasarea de către sovietici <a href="/wiki/Criza_rachetelor_cubaneze" title="Criza rachetelor cubaneze">a unor rachete în Cuba</a>. În 1957, <a href="/wiki/Uniunea_Republicilor_Sovietice_Socialiste" title="Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste">Uniunea Sovietică</a> a lansat primul <a href="/wiki/Satelit_artificial" title="Satelit artificial">satelit artificial</a> din lume, <a href="/wiki/Sputnik_1" title="Sputnik 1">Sputnik 1</a>, începând astfel <a href="/wiki/Era_spa%C8%9Bial%C4%83" title="Era spațială">Epoca Spațială</a>. <a href="/wiki/Astronaut" title="Astronaut">Cosmonautul</a> rus <a href="/wiki/Iuri_Gagarin" title="Iuri Gagarin">Iuri Gagarin</a> a devenit primul om pe orbita Pământului, la bordul navei cu echipaj uman <a href="/wiki/Vostok_1" title="Vostok 1">Vostok 1</a> pe <a href="/w/index.php?title=Ziua_Cosmonauticii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ziua Cosmonauticii — pagină inexistentă">12 aprilie 1961</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q673442" class="extiw" title="d:Q673442">d</a>). În urma înlăturării de la putere a lui Hrușciov în 1964, a urmat o altă perioadă de <a href="/w/index.php?title=Conducere_colectiv%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Conducere colectivă — pagină inexistentă">conducere colectivă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q13548824" class="extiw" title="d:Q13548824">d</a>), până când <a href="/wiki/Leonid_Brejnev" title="Leonid Brejnev">Leonid Brejnev</a> a devenit lider. Epoca anilor 1970 și începutul anilor 1980 a fost desemnat mai târziu ca <a href="/wiki/Perioada_stagn%C4%83rii_(1964%E2%80%931985)" title="Perioada stagnării (1964–1985)">Epoca Stagnării</a>, o perioadă în care creșterea economică a încetinit și politicile sociale au devenit statice. <a href="/w/index.php?title=Reforma_lui_Kos%C3%AEghin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Reforma lui Kosîghin — pagină inexistentă">Reforma lui Kosîghin</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4530429" class="extiw" title="d:Q4530429">d</a>) din 1965 își propunea o <a href="/wiki/Descentralizare" title="Descentralizare">descentralizare</a> parțială a <a href="/wiki/Economia_Uniunii_Sovietice" title="Economia Uniunii Sovietice">economiei sovietice</a> și a schimbat accentul de la <a href="/w/index.php?title=Industria_grea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Industria grea — pagină inexistentă">industria grea</a> și de armament spre <a href="/w/index.php?title=Industrie_u%C8%99oar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Industrie ușoară — pagină inexistentă">industria ușoară</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q770899" class="extiw" title="d:Q770899">d</a>) și a <a href="/wiki/Bun_final" title="Bun final">bunurilor de consum</a>, dar a fost înăbușită de către aripa comunistă conservatoare venită la putere odată cu Brejnev. <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Gorbachev_and_Reagan_1988-5.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/53/Gorbachev_and_Reagan_1988-5.jpg/170px-Gorbachev_and_Reagan_1988-5.jpg" decoding="async" width="170" height="253" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/53/Gorbachev_and_Reagan_1988-5.jpg/255px-Gorbachev_and_Reagan_1988-5.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/53/Gorbachev_and_Reagan_1988-5.jpg/340px-Gorbachev_and_Reagan_1988-5.jpg 2x" data-file-width="504" data-file-height="750" /></a><figcaption>Secretarul general comunist sovietic <a href="/wiki/Mihail_Gorbaciov" title="Mihail Gorbaciov">Mihail Gorbaciov</a> și președintele SUA <a href="/wiki/Ronald_Reagan" title="Ronald Reagan">Ronald Reagan</a> în Piața Roșie în timpul Summitului de la Moscova, 31 mai 1988</figcaption></figure> În 1979, după o revoluție comunistă în Afganistan, <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_din_Afganistan_(1979-1989)" title="Războiul din Afganistan (1979-1989)">forțele sovietice au intrat</a> în această țară în sprijinul comuniștilor. Ocupația a drenat resursele economice și a trenat fără a obține rezultate politice semnificative. În cele din urmă, Armata Sovietică a fost retrasă din Afganistan în 1989 din cauza opoziției internaționale, a războiului de gherilă antisovietic persistent și a lipsei de susținere de către cetățenii sovietici. Începând cu 1985, ultimul lider sovietic <a href="/wiki/Mihail_Gorbaciov" title="Mihail Gorbaciov">Mihail Gorbaciov</a>, care a încercat să înfăptuiască reforma liberală a sistemului sovietic, a introdus politicile de <a href="/wiki/Glasnost" title="Glasnost">glasnost</a> (deschidere) și <a href="/wiki/Perestroika" title="Perestroika">perestroika</a> (restructurare), într-o încercare de a pune capăt <a href="/wiki/Perioada_stagn%C4%83rii_(1964%E2%80%931985)" title="Perioada stagnării (1964–1985)">perioadei de stagnare economică</a> și de a democratiza guvernarea. Aceasta a condus însă la creșterea unor puternice mișcări naționaliste și separatiste. Înainte de 1991, economia sovietică era a doua din lume,<a href="#cite_note-90">[90]</a> dar, în timpul ultimilor ani, a fost afectată de lipsa bunurilor din magazinele alimentare, de deficitele bugetare uriașe, și de creșterea explozivă a ofertei de bani, care a condus la inflație.<a href="#cite_note-91">[91]</a> Prin 1991, frământările economice și politice au început să fiarbă, după ce Republicile Baltice au ales să se separe de Uniunea Sovietică. Pe 17 martie, s-a organizat un <a href="/wiki/Referendum" title="Referendum">referendum</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2679354" class="extiw" title="d:Q2679354">d</a>), în care marea majoritate a cetățenilor participanți au votat în favoarea modificării Uniunii Sovietice într-o <a href="/wiki/Noul_tratat_unional" title="Noul tratat unional">nouă federație</a>. În august 1991, <a href="/wiki/Tentativa_sovietic%C4%83_de_lovitur%C4%83_de_stat_din_1991" title="Tentativa sovietică de lovitură de stat din 1991">o tentativă de lovitură de stat</a> organizată de unii membri ai guvernului lui Gorbaciov, îndreptată împotriva lui Gorbaciov și vizând conservarea Uniunii Sovietice, a dus, în schimb, la sfârșitul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și la un nou val de declarații de independență ale republicilor constituente. Pe 25 decembrie 1991, URSS <a href="/wiki/Destr%C4%83marea_Uniunii_Republicilor_Sovietice_Socialiste" title="Destrămarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste">s-a dizolvat</a> în 15 <a href="/wiki/State_postsovietice" title="State postsovietice">state postsovietice</a>. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Federația_Rusă">Federația Rusă</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=11" title="Modifică secțiunea: Federația Rusă" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=11" title="Edit section's source code: Federația Rusă">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Moscow_Business_Center_5073-84.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/af/Moscow_Business_Center_5073-84.jpg/220px-Moscow_Business_Center_5073-84.jpg" decoding="async" width="220" height="167" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/af/Moscow_Business_Center_5073-84.jpg/330px-Moscow_Business_Center_5073-84.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/af/Moscow_Business_Center_5073-84.jpg/440px-Moscow_Business_Center_5073-84.jpg 2x" data-file-width="5125" data-file-height="3889" /></a><figcaption><a href="/wiki/Moscow_City" title="Moscow City">Moscow International Business Center</a></figcaption></figure> În iunie 1991, <a href="/wiki/Boris_El%C8%9B%C3%AEn" title="Boris Elțîn">Boris Elțin</a> a devenit primul președinte ales direct din istoria Rusiei, atunci când a fost ales președinte al RSFS Ruse, care avea să devină Federația Rusă independentă, în luna decembrie a acelui an. În timpul și după dezintegrarea Uniunii Sovietice, au fost întreprinse ample reforme, inclusiv <a href="/w/index.php?title=Privatizarea_%C3%AEn_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Privatizarea în Rusia — pagină inexistentă">privatizări</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1964068" class="extiw" title="d:Q1964068">d</a>) și <a href="/wiki/Comer%C8%9B_liber" title="Comerț liber">liberalizarea piețelor și comerțului</a>,<a href="#cite_note-OECD-92">[92]</a> precum și schimbări radicale în liniile unei „<a href="/w/index.php?title=Terapie_de_%C8%99oc&action=edit&redlink=1" class="new" title="Terapie de șoc — pagină inexistentă">terapii de șoc</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1648240" class="extiw" title="d:Q1648240">d</a>)" așa cum recomanda <a href="/wiki/Fondul_Monetar_Interna%C8%9Bional" title="Fondul Monetar Internațional">Fondul Monetar Internațional</a>.<a href="#cite_note-Sciolino,_E-93">[93]</a> Toate acestea au avut ca urmare o mare <a href="/wiki/Criz%C4%83_economic%C4%83" title="Criză economică">criză economică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q114380" class="extiw" title="d:Q114380">d</a>), caracterizată printr-o scădere cu 50% a PIBului și a producției industriale între 1990 și 1995.<a href="#cite_note-OECD-92">[92]</a><a href="#cite_note-94">[94]</a> Privatizarea a trecut controlul asupra întreprinderilor din mâinile unor agenții de stat în cele ale unor persoane cu relații sau rude în interiorul guvernului. Mulți dintre noii îmbogățiți au mutat active și bani în afara țării într-o uriașă <a href="/w/index.php?title=Migra%C8%9Bia_capitalului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Migrația capitalului — pagină inexistentă">migrație de capital</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3656849" class="extiw" title="d:Q3656849">d</a>).<a href="#cite_note-95">[95]</a> Recesiunea a dus la prăbușirea serviciilor sociale; <a href="/wiki/Natalitate" title="Natalitate">natalitatea</a> s-a prăbușit în timp ce <a href="/wiki/Mortalitate" title="Mortalitate">mortalitatea</a> creștea.<a href="#cite_note-TBTCTES106-96">[96]</a> Milioane de oameni au rămas săraci, rata sărăciei crescând de la 1,5% așa cum era raportată spre sfârșitul epocii sovietice până la 39–49% până la jumătatea lui 1993.<a href="#cite_note-worldbank-97">[97]</a> Anii 1990 au adus generalizarea corupției extreme și criminalității organizate, atât de natură financiară, cât și violentă.<a href="#cite_note-98">[98]</a> Anii 1990 au fost afectați și de conflictele armate din <a href="/wiki/Caucazul_de_Nord" title="Caucazul de Nord">Caucazul de Nord</a>, statul rus reprimând armat atât cererile de independență ale unor popoare majoritare în acele zone, cât și insurecțiile <a href="/wiki/Islamism" title="Islamism">islamiste</a> în care au degenerat ele. După ce <a href="/wiki/Cecenia" title="Cecenia">cecenii</a> și-au declarat independența, la începutul anilor 1990, Rusia a refuzat să le asculte cererile și s-a lansat într-un <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Cecen" title="Primul Război Cecen">război intermitent de gherilă</a> cu grupurile de rebeli. <a href="/w/index.php?title=Terorismul_%C3%AEn_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Terorismul în Rusia — pagină inexistentă">Atacurile teroriste împotriva civililor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1957716" class="extiw" title="d:Q1957716">d</a>) efectuate de către separatiști, mai ales <a href="/w/index.php?title=Criza_ostaticilor_din_teatrul_din_Moscova&action=edit&redlink=1" class="new" title="Criza ostaticilor din teatrul din Moscova — pagină inexistentă">criza ostaticilor din teatrul din Moscova</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4670" class="extiw" title="d:Q4670">d</a>) și <a href="/wiki/Asediul_%C8%99colii_din_Beslan" class="mw-redirect" title="Asediul școlii din Beslan">asediul școlii din Beslan</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q193733" class="extiw" title="d:Q193733">d</a>), au provocat sute de decese și au atras atenția la nivel mondial. Pe de altă parte, Rusia a sprijinit mișcarile separatiste din alte foste republici sovietice, cum ar fi conflictele din Abhazia și Osetia în Georgia, conflictul din Nagorno-Karabah din Azerbaidjan și cel din Transnistria din Republica Moldova. Ca succesoare a URSS, Rusia a preluat atât drepturile (cum ar fi locul în Consiliul de Securitate al ONU) cât și responsabilitățile acesteia, cum ar fi soluționarea datoriilor externe, populația ei fiind circa jumătate din populația URSS la momentul dizolvării.<a href="#cite_note-Pravda.ru-99">[99]</a> Deficitele bugetare mari au cauzat <a href="/w/index.php?title=Criza_financiar%C4%83_din_1998_din_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Criza financiară din 1998 din Rusia — pagină inexistentă">criza financiară din 1998</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1142572" class="extiw" title="d:Q1142572">d</a>)<a href="#cite_note-100">[100]</a> și o nouă scădere a PIB.<a href="#cite_note-OECD-92">[92]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Vladimir_Putin_with_Boris_Yeltsin-5.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d9/Vladimir_Putin_with_Boris_Yeltsin-5.jpg/220px-Vladimir_Putin_with_Boris_Yeltsin-5.jpg" decoding="async" width="220" height="146" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d9/Vladimir_Putin_with_Boris_Yeltsin-5.jpg/330px-Vladimir_Putin_with_Boris_Yeltsin-5.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d9/Vladimir_Putin_with_Boris_Yeltsin-5.jpg/440px-Vladimir_Putin_with_Boris_Yeltsin-5.jpg 2x" data-file-width="5000" data-file-height="3315" /></a><figcaption>De la stânga la dreapta: <a href="/wiki/Patriarhul_Alexei_al_II-lea_al_Moscovei" title="Patriarhul Alexei al II-lea al Moscovei">patriarhul Alexei al II-lea</a>, <a href="/wiki/Vladimir_Putin" title="Vladimir Putin">Vladimir Putin</a>, <a href="/wiki/Boris_El%C8%9B%C3%AEn" title="Boris Elțîn">Boris Elțîn</a></figcaption></figure> La 31 decembrie 1999, președintele Elțin a demisionat pe neașteptate, lăsând funcția în mâinile recent numitului prim-ministru, <a href="/wiki/Vladimir_Putin" title="Vladimir Putin">Vladimir Putin</a>, care apoi a câștigat <a href="/wiki/Alegeri_preziden%C8%9Biale_%C3%AEn_Rusia,_2000" title="Alegeri prezidențiale în Rusia, 2000">alegerile prezidențiale din 2000</a>. Putin a <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Cecen" title="Al Doilea Război Cecen">reprimat insurgența cecenă</a>, deși încă mai există violențe sporadice în Caucazul de Nord. <a href="/w/index.php?title=Cronologia_pie%C8%9Bei_petrolului_dup%C4%83_2003&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cronologia pieței petrolului după 2003 — pagină inexistentă">Prețul ridicat al petrolului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16000852" class="extiw" title="d:Q16000852">d</a>) în combinație cu moneda slabă, urmate de creșterea cererii pe plan intern, de consum și investiții au ajutat economia să crească timp de nouă ani consecutivi, îmbunătățind nivelul de trai și crescând influența Rusiei pe scena mondială.<a href="#cite_note-cia-101">[101]</a> După criza economică mondială declanșată în 2008, prețul petrolului a scăzut, și economia Rusiei a stagnat, sărăcia reluându-și creșterea.<a href="#cite_note-102">[102]</a> Deși Putin și-a consolidat un regim autoritar și nedemocratic care suprimă sistematic mișcările de opoziție de orice fel,<a href="#cite_note-103">[103]</a> venirea la putere a lui Putin a coincis cu unele oportunități economice și atitudinea sa fermă împotriva insurgențelor l-a făcut în general popular în Rusia.<a href="#cite_note-104">[104]</a> În 2008, pentru a respecta limitarea numărului de mandate prezidențiale consecutive, Putin l-a lăsat pe <a href="/wiki/Dmitri_Medvedev" title="Dmitri Medvedev">Dmitri Medvedev</a> să fie ales președinte al Rusiei din partea partidului său, în timp ce Putin a devenit <a href="/wiki/Prim-ministru_al_Rusiei" class="mw-redirect" title="Prim-ministru al Rusiei">prim-ministru</a>. Cei doi au făcut rocada inversă la <a href="/wiki/Alegeri_preziden%C8%9Biale_%C3%AEn_Rusia,_2012" title="Alegeri prezidențiale în Rusia, 2012">alegerile prezidențiale din 2012</a>, Medvedev redevenind prim-ministru. În 2014, după ce președintele <a href="/wiki/Viktor_Ianukovici" title="Viktor Ianukovici">Viktor Ianukovîci</a> al <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucrainei</a> a fugit din țară în urma <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_ucrainean%C4%83_din_2014" title="Revoluția ucraineană din 2014">demonstrațiilor de stradă</a>, Putin a cerut și a primit autorizare din partea legislativului rus să <a href="/wiki/Interven%C8%9Bia_armat%C4%83_rus%C4%83_%C3%AEn_Ucraina" class="mw-redirect" title="Intervenția armată rusă în Ucraina">desfășoare trupe rusești în Ucraina</a>.<a href="#cite_note-105">[105]</a><a href="#cite_note-BBCPutinDeploys-106">[106]</a><a href="#cite_note-Radyuhin-107">[107]</a><a href="#cite_note-walker-the-guardian-2014-descend-108">[108]</a><a href="#cite_note-bloomberg-news-2014-request-109">[109]</a> După ocuparea Crimeei, Rusia <a href="/wiki/Referendumul_din_Crimeea,_2014" title="Referendumul din Crimeea, 2014">a organizat acolo un referendum</a> și a anunțat rezultate care favorizează separarea regiunii de Ucraina,<a href="#cite_note-110">[110]</a><a href="#cite_note-111">[111]</a><a href="#cite_note-112">[112]</a><a href="#cite_note-113">[113]</a><a href="#cite_note-114">[114]</a><a href="#cite_note-115">[115]</a> urmată de aderarea ei la Federația Rusă. La 27 martie, Adunarea Generală a ONU a condamnat într-o rezoluție <a href="/wiki/Anexarea_Crimeei_de_c%C4%83tre_Federa%C8%9Bia_Rus%C4%83" class="mw-redirect" title="Anexarea Crimeei de către Federația Rusă">anexarea Crimeei de către Rusia</a> cu 100 de voturi pentru, 11 împotrivă și 58 de abțineri.<a href="#cite_note-116">[116]</a> În luna septembrie 2015, Rusia a declanșat o <a href="/wiki/Interven%C8%9Bia_militar%C4%83_a_Rusiei_%C3%AEn_R%C4%83zboiul_civil_din_Siria" class="mw-redirect" title="Intervenția militară a Rusiei în Războiul civil din Siria">intervenție militară</a> în Războiul Civil Sirian, constând în atacuri aeriene împotriva grupurilor care se opun regimului totalitar al lui Bashar al-Assad, indiferent dacă sunt militanți islamiști din <a href="/wiki/Statul_Islamic" title="Statul Islamic">Statul Islamic</a>, din <a href="/wiki/Frontul_al-Nusra" title="Frontul al-Nusra">Frontul al-Nusra (al-Qaeda în Levant)</a>, grupări kurde sau grupuri de rebeli sirieni anti-Assad. La 24 februarie 2022, <a href="/wiki/Invazia_Rusiei_%C3%AEn_Ucraina_(2022)" class="mw-redirect" title="Invazia Rusiei în Ucraina (2022)">Rusia invadeaza Ucraina</a>. Pe 30 septembrie 2022, președintele rus <a href="/wiki/Vladimir_Putin" title="Vladimir Putin">Vladimir Putin</a> a lansat procesul de anexare a regiunilor pe care le controlează din Ucraina, spunând că va semna legi pentru a le absorbi în ciuda condamnării internaționale și va proteja regiunile nou încorporate folosind „toate mijloacele disponibile”.<a href="#cite_note-117">[117]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Politică">Politică</h2>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=12" title="Modifică secțiunea: Politică" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=12" title="Edit section's source code: Politică">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Guvernare">Guvernare</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=13" title="Modifică secțiunea: Guvernare" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=13" title="Edit section's source code: Guvernare">modificare sursă</a>]</div> Potrivit <a href="/wiki/Constitu%C8%9Bia_Federa%C8%9Biei_Ruse" title="Constituția Federației Ruse">Constituției Rusiei</a>, țara este o federație și o republică <a href="/wiki/Republic%C4%83_semipreziden%C8%9Bial%C4%83" title="Republică semiprezidențială">semi-prezidențială</a> în care președintele este <a href="/wiki/%C8%98ef_de_stat" title="Șef de stat">șeful de stat</a>,<a href="#cite_note-118">[118]</a> <a href="/wiki/Prim-ministru_al_Rusiei" class="mw-redirect" title="Prim-ministru al Rusiei">prim-ministrul</a> este <a href="/wiki/%C8%98ef_de_guvern" title="Șef de guvern">șeful guvernului</a>. Structural, Federația Rusă este organizată ca un <a href="/wiki/Democra%C8%9Bie_reprezentativ%C4%83" title="Democrație reprezentativă">regim reprezentativ</a> <a href="/wiki/Pluripartidism" title="Pluripartidism">pluripartid</a>, cu guvernul federal compus din trei ramuri: <ul><li>Legislativ <a href="/wiki/Bicameralism" title="Bicameralism">bicameral</a>: <a href="/wiki/Adunarea_Federal%C4%83_a_Rusiei" title="Adunarea Federală a Rusiei">Adunarea Federală a Rusiei</a>, formată din 450 de deputați ai <a href="/wiki/Duma_de_Stat" title="Duma de Stat">Dumei de Stat</a> și 170 de membri ai <a href="/wiki/Consiliul_Federa%C8%9Biei_Ruse" title="Consiliul Federației Ruse">Consiliului Federației</a>, adoptă <a href="/w/index.php?title=Legisla%C8%9Bie_federal%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Legislație federală — pagină inexistentă">legi federale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1006612" class="extiw" title="d:Q1006612">d</a>), <a href="/wiki/Declara%C8%9Bie_de_r%C4%83zboi" title="Declarație de război">declară război</a>, ratifică tratatele, <a href="/w/index.php?title=Putere_bugetar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Putere bugetară — pagină inexistentă">aprobă bugete</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7236582" class="extiw" title="d:Q7236582">d</a>) și poate <a href="/w/index.php?title=Impeachment&action=edit&redlink=1" class="new" title="Impeachment — pagină inexistentă">pune sub acuzare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q480498" class="extiw" title="d:Q480498">d</a>) președintele.</li> <li>Executivul: <a href="/wiki/Pre%C8%99edinte_al_Rusiei" title="Președinte al Rusiei">Președintele</a> este <a href="/w/index.php?title=Comandant_suprem_al_For%C8%9Belor_Armate_ale_Federa%C8%9Biei_Ruse&action=edit&redlink=1" class="new" title="Comandant suprem al Forțelor Armate ale Federației Ruse — pagină inexistentă">comandantul suprem</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4109060" class="extiw" title="d:Q4109060">d</a>) al <a href="/wiki/For%C8%9Bele_armate_ale_Federa%C8%9Biei_Ruse" title="Forțele armate ale Federației Ruse">Forțelor Armate</a>, are drept de veto asupra <a href="/wiki/Proiect_de_lege" title="Proiect de lege">proiectelor de acte legislative</a> înainte ca acestea să devină lege, și numește <a href="/w/index.php?title=Guvernul_Rusiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Guvernul Rusiei — pagină inexistentă">Guvernul Rusiei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1140115" class="extiw" title="d:Q1140115">d</a>) (Cabinetul) și alți ofițeri, care administrează și aplică legile și politicile federale.</li> <li><a href="/wiki/Puterea_judec%C4%83toreasc%C4%83" class="mw-redirect" title="Puterea judecătorească">Puterea judecătorească</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4445376" class="extiw" title="d:Q4445376">d</a>): <a href="/w/index.php?title=Curtea_Constitu%C8%9Bional%C4%83_(Federa%C8%9Bia_Rus%C4%83)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Curtea Constituțională (Federația Rusă) — pagină inexistentă">Curtea Constituțională</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q584759" class="extiw" title="d:Q584759">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Curtea_Suprem%C4%83_a_Rusiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Curtea Supremă a Rusiei — pagină inexistentă">Curtea Supremă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2622450" class="extiw" title="d:Q2622450">d</a>) și instanțele federale inferioare, ai căror judecători sunt numiți de către Consiliul Federației, la recomandarea Președintelui, interpretează legea și pot anula legile pe care le consideră <a href="/w/index.php?title=Controlul_legitimit%C4%83%C8%9Bii_constitu%C8%9Bionale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Controlul legitimității constituționale — pagină inexistentă">neconstituționale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2515622" class="extiw" title="d:Q2515622">d</a>).</li></ul> Președintele este ales prin vot popular pentru un mandat de șase ani (eligibil pentru oricâte mandate, dar dintre care nu pot fi mai mult de două consecutive).<a href="#cite_note-119">[119]</a> Cabinetul este alcătuit din prim-ministru, viceprim-miniștri, miniștri și alte câteva persoane; toți membrii sunt numiți de președinte la recomandarea prim-ministrului (a cărui numire trebuie aprobată de Duma de Stat). Deși teoretic este un sistem pluripartid, viața politică a Rusiei este dominată de partidul <a href="/wiki/Rusia_Unit%C4%83" title="Rusia Unită">Rusia Unită</a> și sateliții săi, mișcările de opoziție mai serioase fiind reprimate de autorități.<a href="#cite_note-122">[122]</a> Alte partide astfel tolerate sunt <a href="/wiki/Partidul_Comunist_al_Federa%C8%9Biei_Ruse" title="Partidul Comunist al Federației Ruse">Partidul Comunist</a>, gruparea ultranaționalistă <a href="/wiki/Partidul_Liberal_Democrat" class="mw-disambig" title="Partidul Liberal Democrat">Partidul Liberal Democrat</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q212115" class="extiw" title="d:Q212115">d</a>), și partidul socialist <a href="/wiki/Rusia_Just%C4%83_-_Pentru_Adev%C4%83r" title="Rusia Justă - Pentru Adevăr">O Rusie Dreaptă</a>. În 2013, Rusia a fost clasată pe locul 122 din 167 de țări după <a href="/wiki/Indicele_democra%C8%9Biei" title="Indicele democrației">Indicele Democrației</a>, compilat de <a href="/wiki/The_Economist" title="The Economist">The Economist</a> Intelligence Unit,<a href="#cite_note-wjp-123">[123]</a> în timp ce <a href="/w/index.php?title=World_Justice_Project&action=edit&redlink=1" class="new" title="World Justice Project — pagină inexistentă">World Justice Project</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q8035892" class="extiw" title="d:Q8035892">d</a>), plasa Rusia pe locul 80 of 99 countries surveyed in terms of rule of law.<a href="#cite_note-124">[124]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Relații_externe">Relații externe</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=14" title="Modifică secțiunea: Relații externe" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=14" title="Edit section's source code: Relații externe">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Continental_Orgs_Map.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/02/Continental_Orgs_Map.png/220px-Continental_Orgs_Map.png" decoding="async" width="220" height="102" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/02/Continental_Orgs_Map.png/330px-Continental_Orgs_Map.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/02/Continental_Orgs_Map.png/440px-Continental_Orgs_Map.png 2x" data-file-width="1357" data-file-height="628" /></a><figcaption>Ca <a href="/w/index.php?title=%C8%9Aar%C4%83_transcontinental%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Țară transcontinentală — pagină inexistentă">țară transcontinentală</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1323642" class="extiw" title="d:Q1323642">d</a>), Rusia este membră atât a <a href="/wiki/Consiliul_Europei" title="Consiliul Europei">Consiliului Europei</a> (COE) cât și a <a href="/w/index.php?title=Dialogului_pentru_Cooperare_Asiatic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dialogului pentru Cooperare Asiatică — pagină inexistentă">Dialogului pentru Cooperare Asiatică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q776874" class="extiw" title="d:Q776874">d</a>).</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Council_of_Europe_(blue).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7a/Council_of_Europe_%28blue%29.svg/220px-Council_of_Europe_%28blue%29.svg.png" decoding="async" width="220" height="185" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7a/Council_of_Europe_%28blue%29.svg/330px-Council_of_Europe_%28blue%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7a/Council_of_Europe_%28blue%29.svg/440px-Council_of_Europe_%28blue%29.svg.png 2x" data-file-width="2045" data-file-height="1720" /></a><figcaption>Federația Rusă a devenit al 39-lea stat membru al <a href="/wiki/Consiliul_Europei" title="Consiliul Europei">Consiliului Europei</a> pe data de 28 februarie 1996</figcaption></figure> Federația rusă este recunoscută în dreptul internațional ca <a href="/wiki/Stat_succesor" title="Stat succesor">stat succesor</a> al fostei <a href="/wiki/Uniunea_Republicilor_Sovietice_Socialiste" title="Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste">Uniuni Sovietice</a>.<a href="#cite_note-uk-21">[21]</a> Rusia continuă să pună în aplicare angajamentele internaționale ale URSS, și a asumat locul permanent al URSS în <a href="/wiki/Consiliul_de_Securitate_al_ONU" title="Consiliul de Securitate al ONU">Consiliul de Securitate al ONU</a>, apartenența la alte organizații internaționale, drepturile și obligațiile prevăzute de tratatele internaționale, precum și activele și datoriile. Rusia are o politică externă cu mai multe fațete. În 2009, ea menținea relații diplomatice cu 191 de țări și avea <a href="/w/index.php?title=144_de_ambasade&action=edit&redlink=1" class="new" title="144 de ambasade — pagină inexistentă">144 de ambasade</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2997523" class="extiw" title="d:Q2997523">d</a>). Politica externă este stabilită de către președinte și pusă în aplicare de către <a href="/wiki/Ministerul_Afacerilor_Externe_(Rusia)" title="Ministerul Afacerilor Externe (Rusia)">Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei</a>.<a href="#cite_note-125">[125]</a> Ca successor al unei foste superputeri, statutul geopolitic al Rusiei a fost adesea discutat, în special în legătură cu viziunile <a href="/wiki/Multipolaritate" title="Multipolaritate">unipolare și multipolare</a> asupra sistemului politic global. Deși în general se acceptă că Rusia este o <a href="/wiki/Mare_putere" title="Mare putere">mare putere</a>, în anii recenți mai mulți lideri mondiali,<a href="#cite_note-126">[126]</a><a href="#cite_note-127">[127]</a> specialiști,<a href="#cite_note-128">[128]</a> comentatori și politicieni<a href="#cite_note-129">[129]</a> o văd ca pe o <a href="/wiki/Superputeri_emergente" title="Superputeri emergente">potențială superputere</a>.<a href="#cite_note-130">[130]</a><a href="#cite_note-131">[131]</a><a href="#cite_note-132">[132]</a> Rusia este unul din cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU. Țara participă la <a href="/w/index.php?title=Cvartetul_Orientului_Mijlociu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cvartetul Orientului Mijlociu — pagină inexistentă">Cvartetul Orientului Mijlociu</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q922129" class="extiw" title="d:Q922129">d</a>) și la <a href="/w/index.php?title=Convorbirile_hexapartite&action=edit&redlink=1" class="new" title="Convorbirile hexapartite — pagină inexistentă">discuțiile hexapartite</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q495543" class="extiw" title="d:Q495543">d</a>) cu Coreea de Nord. Rusia este membră a <a href="/wiki/Consiliul_Europei" title="Consiliul Europei">Consiliului Europei</a>, a <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentru_Securitate_%C8%99i_Cooperare_%C3%AEn_Europa" title="Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa">OSCE</a>, și a <a href="/wiki/Cooperarea_Economic%C4%83_Asia-Pacific" title="Cooperarea Economică Asia-Pacific">APEC</a>. Rusia își asumă de regulă rol de conducere în cadrul organizațiilor regionale ca <a href="/wiki/Comunitatea_Statelor_Independente" title="Comunitatea Statelor Independente">CSI</a>, <a href="/wiki/Comunitatea_Economic%C4%83_Euroasiatic%C4%83" class="mw-redirect" title="Comunitatea Economică Euroasiatică">EurAsEC</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q473996" class="extiw" title="d:Q473996">d</a>), <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Tratatului_de_Securitate_Colectiv%C4%83" title="Organizația Tratatului de Securitate Colectivă">CSTO</a>, și <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentru_Cooperare_de_la_Shanghai" title="Organizația pentru Cooperare de la Shanghai">SCO</a>.<a href="#cite_note-133">[133]</a> Rusia a devenit al 39-lea stat membru al Consiliului Europei în 1996.<a href="#cite_note-134">[134]</a> În 1998, Rusia a ratificat <a href="/wiki/Conven%C8%9Bia_European%C4%83_a_Drepturilor_Omului" title="Convenția Europeană a Drepturilor Omului">Convenția Europeană pentru Drepturile Omului</a>. Bazele legale pentru relațiile UE cu Rusia le constituie Acordul de Parteneriat și Cooperare cu Rusia, intrat în vigoare în 1997, înnoit în mai 2003.<a href="#cite_note-135">[135]</a><a href="#cite_note-136">[136]</a> După dizolvarea Uniunii Sovietice, la început, Rusia a dezvoltat o relație mai amicală cu <a href="/wiki/Statele_Unite" class="mw-redirect" title="Statele Unite">Statele Unite</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2631417" class="extiw" title="d:Q2631417">d</a>) și cu <a href="/wiki/NATO" class="mw-redirect" title="NATO">NATO</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1959840" class="extiw" title="d:Q1959840">d</a>), dar ulterior, relația cu lumea euro-atlantică s-a deteriorat semnificativ din cauza mai multor conflicte.<a href="#cite_note-137">[137]</a><a href="#cite_note-138">[138]</a> <a href="/w/index.php?title=Consiliul_de_cooperare_NATO-Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Consiliul de cooperare NATO-Rusia — pagină inexistentă">Consiliul de cooperare NATO-Rusia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1959840" class="extiw" title="d:Q1959840">d</a>) a fost înființat în 2002 pentru a permite Statelor Unite, Rusiei și celor 27 de aliați din NATO să colaboreze pentru exploatarea oportunităților de acțiune comună.<a href="#cite_note-139">[139]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:BRICS_leaders_meet_on_the_sidelines_of_2016_G20_Summit_in_China.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6b/BRICS_leaders_meet_on_the_sidelines_of_2016_G20_Summit_in_China.jpg/220px-BRICS_leaders_meet_on_the_sidelines_of_2016_G20_Summit_in_China.jpg" decoding="async" width="220" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6b/BRICS_leaders_meet_on_the_sidelines_of_2016_G20_Summit_in_China.jpg/330px-BRICS_leaders_meet_on_the_sidelines_of_2016_G20_Summit_in_China.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6b/BRICS_leaders_meet_on_the_sidelines_of_2016_G20_Summit_in_China.jpg/440px-BRICS_leaders_meet_on_the_sidelines_of_2016_G20_Summit_in_China.jpg 2x" data-file-width="1568" data-file-height="858" /></a><figcaption>Liderii țărilor <a href="/wiki/BRICS" title="BRICS">BRICS</a> în 2016: <a href="/wiki/Michel_Temer" title="Michel Temer">Michel Temer</a> din Brazilia, <a href="/wiki/Narendra_Modi" title="Narendra Modi">Narendra Modi</a> din India, <a href="/wiki/Xi_Jinping" title="Xi Jinping">Xi Jinping</a> din China, <a href="/wiki/Vladimir_Putin" title="Vladimir Putin">Vladimir Putin</a> din Rusia și <a href="/wiki/Jacob_Zuma" title="Jacob Zuma">Jacob Zuma</a> din Africa de Sud</figcaption></figure> Rusia întreține relații pozitive cu alte țări membre ale <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentru_Cooperare_de_la_Shanghai" title="Organizația pentru Cooperare de la Shanghai">SCO</a> și <a href="/wiki/BRICS" title="BRICS">BRICS</a>.<a href="#cite_note-140">[140]</a> Mai recent, țara a întărit semnificativ legăturile bilaterale cu <a href="/wiki/Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83" title="Republica Populară Chineză">Republica Populară Chineză</a> semnând <a href="/w/index.php?title=Tratatul_de_prietenie_ruso-chinez_din_2001&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tratatul de prietenie ruso-chinez din 2001 — pagină inexistentă">Tratatul de Prietenie</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2152104" class="extiw" title="d:Q2152104">d</a>) și construind <a href="/w/index.php?title=Oleoductul_Siberia_oriental%C4%83_-_Oceanul_Pacific&action=edit&redlink=1" class="new" title="Oleoductul Siberia orientală - Oceanul Pacific — pagină inexistentă">conducta petrolieră transsiberiană</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1193010" class="extiw" title="d:Q1193010">d</a>) și <a href="/wiki/Puterea_Siberiei" title="Puterea Siberiei">gazoductul Siberia-China</a>, formând astfel o <a href="/w/index.php?title=Rela%C8%9Biile_%C3%AEntre_China_%C8%99i_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Relațiile între China și Rusia — pagină inexistentă">relație specială cu China</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q130570" class="extiw" title="d:Q130570">d</a>).<a href="#cite_note-141">[141]</a><a href="#cite_note-142">[142]</a> <a href="/wiki/India" title="India">India</a> este cel mai mare client al Rusiei pe piața de echipamente militare și cele două țări au <a href="/w/index.php?title=Rela%C8%9Bii_strategice_%C8%99i_de_ap%C4%83rare_extinse&action=edit&redlink=1" class="new" title="Relații strategice și de apărare extinse — pagină inexistentă">relații strategice și de apărare extinse</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3622116" class="extiw" title="d:Q3622116">d</a>).<a href="#cite_note-143">[143]</a> Un important aspect al relațiilor Rusiei cu Occidentul îl constituie critica din partea guvernelor occidentale, mass-media mondiale și a principalelor organizații watchdog pentru democrație și drepturile omului, pe tema sistemului politic rusesc și a gestionării <a href="/w/index.php?title=Drepturile_omului_%C3%AEn_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Drepturile omului în Rusia — pagină inexistentă">drepturilor omului în această țară</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q953879" class="extiw" title="d:Q953879">d</a>) (inclusiv <a href="/w/index.php?title=Drepturile_LGBT_%C3%AEn_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Drepturile LGBT în Rusia — pagină inexistentă">drepturile LGBT</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2300774" class="extiw" title="d:Q2300774">d</a>), <a href="/wiki/Libertatea_presei" title="Libertatea presei">libertatea presei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4411066" class="extiw" title="d:Q4411066">d</a>), și rapoartele despre <a href="/w/index.php?title=List%C4%83_de_jurnali%C8%99ti_uci%C8%99i_%C3%AEn_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Listă de jurnaliști uciși în Rusia — pagină inexistentă">ziariștii uciși</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2026985" class="extiw" title="d:Q2026985">d</a>)). În particular, organizații ca <a href="/wiki/Amnesty_International" title="Amnesty International">Amnesty International</a> și <a href="/wiki/Human_Rights_Watch" title="Human Rights Watch">Human Rights Watch</a> consideră că Rusia nu are suficiente atribute democratice și permite cetățenilor ei exercitarea unor foarte limitate drepturi politice și cetățenești.<a href="#cite_note-144">[144]</a><a href="#cite_note-145">[145]</a> <a href="/wiki/Freedom_House" title="Freedom House">Freedom House</a> clasează Rusia ca țară „neliberă”, acuzând „alegerile regizate cu grijă” și absența dezbaterilor.<a href="#cite_note-146">[146]</a> Ministerul Rus de Externe spunea despre raportul <a href="/w/index.php?title=Freedom_in_the_World&action=edit&redlink=1" class="new" title="Freedom in the World — pagină inexistentă">Freedom in the World</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1417780" class="extiw" title="d:Q1417780">d</a>) din 2006 că ar fi „prefabricat”, acuzând că drepturile omului au devenit o armă politică a Statelor Unite și că organizațiile extrapolează „fapte izolate care se pot întâmpla în orice țară” în „tendințe dominante”.<a href="#cite_note-147">[147]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Armata">Armata</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=15" title="Modifică secțiunea: Armata" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=15" title="Edit section's source code: Armata">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Army-2015_2.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3f/Army-2015_2.png/220px-Army-2015_2.png" decoding="async" width="220" height="124" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3f/Army-2015_2.png/330px-Army-2015_2.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3f/Army-2015_2.png/440px-Army-2015_2.png 2x" data-file-width="960" data-file-height="540" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Parcul_de_recreere_militar-patriotic_al_For%C8%9Belor_Armate_ale_Federa%C8%9Biei_Ruse&action=edit&redlink=1" class="new" title="Parcul de recreere militar-patriotic al Forțelor Armate ale Federației Ruse — pagină inexistentă">Parcul de recreere militar-patriotic al Forțelor Armate ale Federației Ruse</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q20117095" class="extiw" title="d:Q20117095">d</a>)</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:%D0%A8%D0%B5%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B8%D0%B5_%D1%80%D0%B5%D0%B3%D0%B8%D0%BE%D0%BD%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D0%BE%D0%B9_%D0%BF%D0%B0%D1%82%D1%80%D0%B8%D0%BE%D1%82%D0%B8%D1%87%D0%B5%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%B9_%D0%BE%D0%B1%D1%89%D0%B5%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D0%B9_%D0%BE%D1%80%D0%B3%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D0%B7%D0%B0%D1%86%D0%B8%D0%B8_%C2%AB%D0%91%D0%B5%D1%81%D1%81%D0%BC%D0%B5%D1%80%D1%82%D0%BD%D1%8B%D0%B9_%D0%BF%D0%BE%D0%BB%D0%BA%C2%BB_-_1.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/99/%D0%A8%D0%B5%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B8%D0%B5_%D1%80%D0%B5%D0%B3%D0%B8%D0%BE%D0%BD%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D0%BE%D0%B9_%D0%BF%D0%B0%D1%82%D1%80%D0%B8%D0%BE%D1%82%D0%B8%D1%87%D0%B5%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%B9_%D0%BE%D0%B1%D1%89%D0%B5%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D0%B9_%D0%BE%D1%80%D0%B3%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D0%B7%D0%B0%D1%86%D0%B8%D0%B8_%C2%AB%D0%91%D0%B5%D1%81%D1%81%D0%BC%D0%B5%D1%80%D1%82%D0%BD%D1%8B%D0%B9_%D0%BF%D0%BE%D0%BB%D0%BA%C2%BB_-_1.jpg/220px-%D0%A8%D0%B5%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B8%D0%B5_%D1%80%D0%B5%D0%B3%D0%B8%D0%BE%D0%BD%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D0%BE%D0%B9_%D0%BF%D0%B0%D1%82%D1%80%D0%B8%D0%BE%D1%82%D0%B8%D1%87%D0%B5%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%B9_%D0%BE%D0%B1%D1%89%D0%B5%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D0%B9_%D0%BE%D1%80%D0%B3%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D0%B7%D0%B0%D1%86%D0%B8%D0%B8_%C2%AB%D0%91%D0%B5%D1%81%D1%81%D0%BC%D0%B5%D1%80%D1%82%D0%BD%D1%8B%D0%B9_%D0%BF%D0%BE%D0%BB%D0%BA%C2%BB_-_1.jpg" decoding="async" width="220" height="136" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/99/%D0%A8%D0%B5%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B8%D0%B5_%D1%80%D0%B5%D0%B3%D0%B8%D0%BE%D0%BD%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D0%BE%D0%B9_%D0%BF%D0%B0%D1%82%D1%80%D0%B8%D0%BE%D1%82%D0%B8%D1%87%D0%B5%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%B9_%D0%BE%D0%B1%D1%89%D0%B5%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D0%B9_%D0%BE%D1%80%D0%B3%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D0%B7%D0%B0%D1%86%D0%B8%D0%B8_%C2%AB%D0%91%D0%B5%D1%81%D1%81%D0%BC%D0%B5%D1%80%D1%82%D0%BD%D1%8B%D0%B9_%D0%BF%D0%BE%D0%BB%D0%BA%C2%BB_-_1.jpg/330px-%D0%A8%D0%B5%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B8%D0%B5_%D1%80%D0%B5%D0%B3%D0%B8%D0%BE%D0%BD%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D0%BE%D0%B9_%D0%BF%D0%B0%D1%82%D1%80%D0%B8%D0%BE%D1%82%D0%B8%D1%87%D0%B5%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%B9_%D0%BE%D0%B1%D1%89%D0%B5%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D0%B9_%D0%BE%D1%80%D0%B3%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D0%B7%D0%B0%D1%86%D0%B8%D0%B8_%C2%AB%D0%91%D0%B5%D1%81%D1%81%D0%BC%D0%B5%D1%80%D1%82%D0%BD%D1%8B%D0%B9_%D0%BF%D0%BE%D0%BB%D0%BA%C2%BB_-_1.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/99/%D0%A8%D0%B5%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B8%D0%B5_%D1%80%D0%B5%D0%B3%D0%B8%D0%BE%D0%BD%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D0%BE%D0%B9_%D0%BF%D0%B0%D1%82%D1%80%D0%B8%D0%BE%D1%82%D0%B8%D1%87%D0%B5%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%B9_%D0%BE%D0%B1%D1%89%D0%B5%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D0%B9_%D0%BE%D1%80%D0%B3%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D0%B7%D0%B0%D1%86%D0%B8%D0%B8_%C2%AB%D0%91%D0%B5%D1%81%D1%81%D0%BC%D0%B5%D1%80%D1%82%D0%BD%D1%8B%D0%B9_%D0%BF%D0%BE%D0%BB%D0%BA%C2%BB_-_1.jpg/440px-%D0%A8%D0%B5%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B8%D0%B5_%D1%80%D0%B5%D0%B3%D0%B8%D0%BE%D0%BD%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D0%BE%D0%B9_%D0%BF%D0%B0%D1%82%D1%80%D0%B8%D0%BE%D1%82%D0%B8%D1%87%D0%B5%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%B9_%D0%BE%D0%B1%D1%89%D0%B5%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D0%B9_%D0%BE%D1%80%D0%B3%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D0%B7%D0%B0%D1%86%D0%B8%D0%B8_%C2%AB%D0%91%D0%B5%D1%81%D1%81%D0%BC%D0%B5%D1%80%D1%82%D0%BD%D1%8B%D0%B9_%D0%BF%D0%BE%D0%BB%D0%BA%C2%BB_-_1.jpg 2x" data-file-width="1880" data-file-height="1160" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Parada_din_2015_de_la_Moscova_de_Ziua_Victoriei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Parada din 2015 de la Moscova de Ziua Victoriei — pagină inexistentă">Parada din 2015 de la Moscova de Ziua Victoriei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q18890075" class="extiw" title="d:Q18890075">d</a>): Rușii din „<a href="/w/index.php?title=Regimentul_imortal&action=edit&redlink=1" class="new" title="Regimentul imortal — pagină inexistentă">Regimentul Nemuritor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q19850419" class="extiw" title="d:Q19850419">d</a>)”, purtând portrete ale strămoșilor lor care au luptat în <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Al Doilea Război Mondial">al Doilea Război Mondial</a>.</figcaption></figure> Armata Rusă este împărțită în <a href="/w/index.php?title=For%C8%9Bele_Terestre&action=edit&redlink=1" class="new" title="Forțele Terestre — pagină inexistentă">Forțele Terestre</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1031386" class="extiw" title="d:Q1031386">d</a>), <a href="/wiki/Marina_Militar%C4%83_Rus%C4%83" title="Marina Militară Rusă">Marină</a> și <a href="/wiki/For%C8%9Bele_Aeriene_Ruse" title="Forțele Aeriene Ruse">Forțele Aeriene</a>. Există și trei ramuri independente: <a href="/wiki/For%C8%9Bele_de_Rachete_Strategice_Ruse" title="Forțele de Rachete Strategice Ruse">Forțele de Rachete Strategice</a>, <a href="/w/index.php?title=For%C8%9Bele_de_Ap%C4%83rare_Aerospa%C8%9Bial%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Forțele de Apărare Aerospațială — pagină inexistentă">Forțele de Apărare Aerospațială</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2894518" class="extiw" title="d:Q2894518">d</a>), și <a href="/w/index.php?title=Trupele_Aeropurtate&action=edit&redlink=1" class="new" title="Trupele Aeropurtate — pagină inexistentă">Trupele Aeropurtate</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q977436" class="extiw" title="d:Q977436">d</a>). Pe la 2017, armata era alcătuită din 1 milion de militari activi, fiind <a href="/wiki/List%C4%83_de_%C8%9B%C4%83ri_cu_nivelul_dot%C4%83rii_cu_echipament_militar" title="Listă de țări cu nivelul dotării cu echipament militar">a cincea</a> din lume.<a href="#cite_note-Global-148">[148]</a> Mai sunt și încă 2,5 milioane de rezerviști, numărul total de trupe în rezervă fiind probabil de circa 20 de milioane.<a href="#cite_note-149">[149]</a> Serviciul militar este obligatoriu pentru bărbații cu vârste între 18–27 și durează un an.<a href="#cite_note-cia-101">[101]</a> Rusia are <a href="/wiki/Rusia_%C8%99i_armele_de_distrugere_%C3%AEn_mas%C4%83" title="Rusia și armele de distrugere în masă">cel mai mare stoc de arme nucleare</a> din lume, a doua flotă de submarine cu rachete balistice, și singura forță de <a href="/wiki/Bombardier_strategic" title="Bombardier strategic">bombardiere strategice</a> activă în afara Statelor Unite.<a href="#cite_note-fas-26">[26]</a><a href="#cite_note-150">[150]</a> Forța de <a href="/wiki/Tanc" title="Tanc">tancuri</a> este cea mai mare din lume, în timp ce marina de suprafață și forțele aeriene sunt printre cele mai mari. Țara are o industrie de armament mare și complet autohtonă, care produce mare parte din echipamentul său militar propriu cu doar câteva tipuri de arme fiind importate. Este unul dintre principalii furnizori de armament pe plan mondial încă din 2001, reprezentând circa 30% din vânzările mondiale de arme<a href="#cite_note-151">[151]</a> și exportând arme în circa 80 de țări.<a href="#cite_note-152">[152]</a> <a href="/wiki/Stockholm_International_Peace_Research_Institute" title="Stockholm International Peace Research Institute">Stockholm International Peace Research Institute</a>, SIPRI, a găsit că Rusia este al doilea cel mai mare exportator de arme din anii 2010–2014, crescându-și exporturile cu 37% față de perioada 2005–2009. În 2010–2014, Rusia a livrat armament în 56 de state, precum și forțelor rebele din Ucraina de est.<a href="#cite_note-sipri1-153">[153]</a> Bugetul militar oficial al Rusiei pe 2014 era de circa 2,49 bilioane de ruble (circa 69,3 miliarde de dolari), <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_cheltuielile_militare" title="Lista țărilor după cheltuielile militare">al treilea ca mărime</a> din lume după SUA și China. Acesta urma să crească la 3,03 bilioane de ruble (83,7 miliarde de dolari) în 2015, și 3,36 bilioane de ruble (93,9 miliarde de dolari) în 2016.<a href="#cite_note-154">[154]</a> Estimările neoficiale dau cifre mult mai mari însă, de exemplu <a href="/wiki/Stockholm_International_Peace_Research_Institute" title="Stockholm International Peace Research Institute">Stockholm International Peace Research Institute</a> (SIPRI) estima în baza sa de date a cheltuielilor militare pe 2013 că Rusia cheltuia cu armata în 2012 90,749 miliarde de dolari.<a href="#cite_note-155">[155]</a> Această estimare reprezenta o creștere de peste 18 miliarde de dolari față de estimarea aceleiași instituții pentru bugetul pe 2011, de 71,9 miliarde de dolari.<a href="#cite_note-156">[156]</a> În 2014, bugetul militar al Rusiei este mai mare decât al oricărei alte țări <a href="/wiki/Europa" title="Europa">europene</a>. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Împărțire_politico-administrativă">Împărțire politico-administrativă</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=16" title="Modifică secțiunea: Împărțire politico-administrativă" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=16" title="Edit section's source code: Împărțire politico-administrativă">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-center" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Map_of_federal_subjects_of_Russia_(2014).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7d/Map_of_federal_subjects_of_Russia_%282014%29.svg/220px-Map_of_federal_subjects_of_Russia_%282014%29.svg.png" decoding="async" width="220" height="121" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7d/Map_of_federal_subjects_of_Russia_%282014%29.svg/330px-Map_of_federal_subjects_of_Russia_%282014%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7d/Map_of_federal_subjects_of_Russia_%282014%29.svg/440px-Map_of_federal_subjects_of_Russia_%282014%29.svg.png 2x" data-file-width="5029" data-file-height="2767" /></a><figcaption>Subiectele federale ale Rusiei</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Vladimir_Putin_8_November_2000-1.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5b/Vladimir_Putin_8_November_2000-1.jpg/220px-Vladimir_Putin_8_November_2000-1.jpg" decoding="async" width="220" height="164" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5b/Vladimir_Putin_8_November_2000-1.jpg/330px-Vladimir_Putin_8_November_2000-1.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5b/Vladimir_Putin_8_November_2000-1.jpg/440px-Vladimir_Putin_8_November_2000-1.jpg 2x" data-file-width="449" data-file-height="334" /></a><figcaption>Președintele rus <a href="/wiki/Vladimir_Putin" title="Vladimir Putin">Vladimir Putin</a> și <a href="/wiki/Ahmat_Kad%C3%AErov" title="Ahmat Kadîrov">Ahmat Kadîrov</a>, fostul rebel și capul Republicii Cecene, 2000</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:RIAN_archive_172139_Dmitry_Medvedev_visits_Kazan.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e9/RIAN_archive_172139_Dmitry_Medvedev_visits_Kazan.jpg/220px-RIAN_archive_172139_Dmitry_Medvedev_visits_Kazan.jpg" decoding="async" width="220" height="134" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e9/RIAN_archive_172139_Dmitry_Medvedev_visits_Kazan.jpg/330px-RIAN_archive_172139_Dmitry_Medvedev_visits_Kazan.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e9/RIAN_archive_172139_Dmitry_Medvedev_visits_Kazan.jpg/440px-RIAN_archive_172139_Dmitry_Medvedev_visits_Kazan.jpg 2x" data-file-width="1024" data-file-height="622" /></a><figcaption>Președintele rus <a href="/wiki/Dmitri_Medvedev" title="Dmitri Medvedev">Dmitri Medvedev</a> și președintele Tatarstanului <a href="/w/index.php?title=Mintimer_%C5%9E%C3%A4ymief&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mintimer Şäymief — pagină inexistentă">Mintimer Șaimiev</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q368896" class="extiw" title="d:Q368896">d</a>) la <a href="/wiki/Kazan" title="Kazan">Kazan</a>, capitala <a href="/wiki/Tatarstan" title="Tatarstan">Tatarstanului</a>, 2011</figcaption></figure> <dl><dt>Subiectele federale</dt></dl> Conform <a href="/wiki/Constitu%C8%9Bia_Federa%C8%9Biei_Ruse" title="Constituția Federației Ruse">Constituției</a>, țara este alcătuită din optzeci și cinci de <a href="/wiki/Subiectele_federale_ale_Rusiei" class="mw-redirect" title="Subiectele federale ale Rusiei">subiecte federale</a>,<a href="#cite_note-157">[157]</a> inclusiv <a href="/wiki/Republica_Crimeea" title="Republica Crimeea">Republica Crimeea</a> și <a href="/wiki/Ora%C8%99e_federale_ale_Rusiei" title="Orașe federale ale Rusiei">orașul federal</a> <a href="/wiki/Sevastopol" title="Sevastopol">Sevastopol</a>, a căror apartenență la Rusia nu este recunoscută.<a href="#cite_note-158">[158]</a> În 1993, la adoptarea Constituției, erau listate optzeci și nouă subiecte federale, dar ulterior câteva au fost comasate. Aceste subiecte au toate reprezentare egală—câte doi delegați—în <a href="/wiki/Consiliul_Federa%C8%9Biei_Ruse" title="Consiliul Federației Ruse">Consiliul Federației</a>.<a href="#cite_note-159">[159]</a> Ele au însă diferite grade de autonomie. <ul><li>46 de <a href="/wiki/Regiunile_Rusiei" title="Regiunile Rusiei">regiuni</a> (oblasturi): cel mai numeros tip de subiect, cu guvernator și a legislativ ales local.<a href="#cite_note-FZ_gub_elect-160">[160]</a></li> <li>22 de <a href="/wiki/Republicile_Rusiei" title="Republicile Rusiei">republici</a> nominal autonome; fiecare are propria constituție, un șef al republicii sau un post similar, ales direct,<a href="#cite_note-FZ_gub_elect-160">[160]</a><a href="#cite_note-161">[161]</a> și un parlament. Republicile au dreptul să-și stabilească propria lor limbă oficială, alături de limba rusă, dar sunt reprezentate de către guvernul federal în afacerile internaționale. Republicile sunt menite să fie entități dedicate unor minorități etnice specifice.</li> <li>9 <a href="/wiki/%C8%9Ainuturile_Rusiei" title="Ținuturile Rusiei">kraiuri</a> (teritorii): în esență, același lucru ca regiunile. Această denumire este una istorică, dată cândva regiunilor de frontieră și, mai târziu, și diviziunilor administrative care cuprindeau ocoluri autonome sau regiuni autonome.</li> <li>4 <a href="/wiki/Districte_autonome_ale_Rusiei" title="Districte autonome ale Rusiei">districte autonome</a> (okruguri autonome): la început entități autonome în cadrul regiunilor și kraiurilor, create pentru minoritățile etnice; ulterior, în 1990, statutul lor a fost ridicat la rang egal cu subiectele. Cu excepția <a href="/wiki/Districtul_autonom_Ciukotka" title="Districtul autonom Ciukotka">districtului autonom Ciukotka</a>, toate districtele autonome sunt în subordinea administrativă a unui krai sau a unei regiuni din care fac parte.</li> <li>1 <a href="/wiki/Subiectele_federale_ale_Rusiei" class="mw-redirect" title="Subiectele federale ale Rusiei">regiune autonomă</a> (<a href="/wiki/Regiunea_Autonom%C4%83_Evreiasc%C4%83" title="Regiunea Autonomă Evreiască">Regiunea Autonomă Evreiască</a>): din punct de vedere istoric, regiunile autonome erau unități administrative subordonate kraiurilor. În 1990, toate acestea, cu excepția ROA Evreiești, au fost ridicate la statutul de republică.</li> <li>3 <a href="/w/index.php?title=Ora%C8%99_federal&action=edit&redlink=1" class="new" title="Oraș federal — pagină inexistentă">orașe federale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q537250" class="extiw" title="d:Q537250">d</a>) (Moscova, <a href="/wiki/Sankt_Petersburg" title="Sankt Petersburg">Sankt Petersburg</a> și <a href="/wiki/Sevastopol" title="Sevastopol">Sevastopol</a>): marile orașe care funcționează ca regiuni separate.</li></ul> <dl><dt>Districtele federale</dt></dl> Subiectele sunt grupate în opt <a href="/wiki/Districtele_federale_ale_Rusiei" title="Districtele federale ale Rusiei">districte federale</a>, fiecare administrat de către un reprezentant desemnat de președintele Rusiei.<a href="#cite_note-162">[162]</a> Spre deosebire de subiectele federale, districtele federale nu sunt unitate administrativă, ci un nivel de administrare a guvernului federal. Trimișii districtelor federale servesc drept agenți de legătură între subiectele federației și guvernul federal și sunt în primul rând responsabili cu supravegherea respectării de către subiecte a legilor federale. <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Geografie">Geografie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=17" title="Modifică secțiunea: Geografie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=17" title="Edit section's source code: Geografie">modificare sursă</a>]</div> <div class="noviewer thumb tright"><div class="thumbinner" style="width:752px"><div style="position:relative;width:750px;border:1px solid lightgray"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Russia_edcp_relief_location_map.jpg" class="mw-file-description" title="Rusia se află în Eurasia"><img alt="Rusia se află în Eurasia" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3c/Russia_edcp_relief_location_map.jpg/750px-Russia_edcp_relief_location_map.jpg" decoding="async" width="750" height="405" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3c/Russia_edcp_relief_location_map.jpg/1125px-Russia_edcp_relief_location_map.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3c/Russia_edcp_relief_location_map.jpg/1500px-Russia_edcp_relief_location_map.jpg 2x" data-file-width="2362" data-file-height="1274" /></a><div style="position:absolute;top:39.446%;left:11.746%"><div style="position:absolute;left:-4px;top:-4px;line-height:0"><a href="/wiki/Moscova" title="Moscova"><img alt="Moscova" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/Etoile-Rouge.svg/8px-Etoile-Rouge.svg.png" decoding="async" width="8" height="8" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/Etoile-Rouge.svg/12px-Etoile-Rouge.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/Etoile-Rouge.svg/16px-Etoile-Rouge.svg.png 2x" data-file-width="400" data-file-height="400" /></a></div><div style="font-size:90%;line-height:110%;color:#000 !important;position:absolute;width:6em;top:-0.75em;left:5px;text-align:left"><a href="/wiki/Moscova" title="Moscova">Moscova</a></div></div><div style="position:absolute;top:26.439%;left:13.053%"><div style="position:absolute;left:-4px;top:-4px;line-height:0"><a href="/wiki/Sankt_Petersburg" title="St. Petersburg"><img alt="Sankt Petersburg" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/City_locator_26.svg/8px-City_locator_26.svg.png" decoding="async" width="8" height="8" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/City_locator_26.svg/12px-City_locator_26.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/City_locator_26.svg/16px-City_locator_26.svg.png 2x" data-file-width="10" data-file-height="10" /></a></div><div style="font-size:90%;line-height:110%;color:#000 !important;position:absolute;width:6em;top:-0.75em;left:5px;text-align:left"><a href="/wiki/Sankt_Petersburg" title="Sankt Petersburg">St. Petersburg</a></div></div><div style="position:absolute;top:29.202%;left:11.952%"><div style="position:absolute;left:-4px;top:-4px;line-height:0"><a href="/wiki/Veliki_Novgorod" title="Novgorod"><img alt="Veliki Novgorod" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/8px-Red_pog.svg.png" decoding="async" width="8" height="8" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/12px-Red_pog.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/16px-Red_pog.svg.png 2x" data-file-width="64" data-file-height="64" /></a></div><div style="font-size:90%;line-height:110%;color:#000 !important;position:absolute;width:6em;top:5px;left:-3em;text-align:center"><a href="/wiki/Veliki_Novgorod" title="Veliki Novgorod">Novgorod</a></div></div><div style="position:absolute;top:71.749%;left:37.97%"><div style="position:absolute;left:-4px;top:-4px;line-height:0"><a href="/wiki/Novosibirsk" title="Novosibirsk"><img alt="Novosibirsk" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/City_locator_26.svg/8px-City_locator_26.svg.png" decoding="async" width="8" height="8" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/City_locator_26.svg/12px-City_locator_26.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/City_locator_26.svg/16px-City_locator_26.svg.png 2x" data-file-width="10" data-file-height="10" /></a></div><div style="font-size:90%;line-height:110%;color:#000 !important;position:absolute;width:6em;top:5px;left:-3em;text-align:center"><a href="/wiki/Novosibirsk" title="Novosibirsk">Novosibirsk</a></div></div><div style="position:absolute;top:56.837%;left:24.518%"><div style="position:absolute;left:-4px;top:-4px;line-height:0"><a href="/wiki/Ekaterinburg" title="Ekaterinburg"><img alt="Ekaterinburg" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/City_locator_26.svg/8px-City_locator_26.svg.png" decoding="async" width="8" height="8" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/City_locator_26.svg/12px-City_locator_26.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/City_locator_26.svg/16px-City_locator_26.svg.png 2x" data-file-width="10" data-file-height="10" /></a></div><div style="font-size:90%;line-height:110%;color:#000 !important;position:absolute;width:6em;top:-0.75em;left:5px;text-align:left"><a href="/wiki/Ekaterinburg" title="Ekaterinburg">Ekaterinburg</a></div></div><div style="position:absolute;top:44.661%;left:15.248%"><div style="position:absolute;left:-4px;top:-4px;line-height:0"><a href="/wiki/Nijni_Novgorod" title="Nijni Novgorod"><img alt="Nijni Novgorod" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/City_locator_26.svg/8px-City_locator_26.svg.png" decoding="async" width="8" height="8" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/City_locator_26.svg/12px-City_locator_26.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/City_locator_26.svg/16px-City_locator_26.svg.png 2x" data-file-width="10" data-file-height="10" /></a></div><div style="font-size:90%;line-height:110%;color:#000 !important;position:absolute;width:6em;top:-0.75em;left:5px;text-align:left"><a href="/wiki/Nijni_Novgorod" title="Nijni Novgorod">Nijni Novgorod</a></div></div><div style="position:absolute;top:50.07%;left:17.384%"><div style="position:absolute;left:-4px;top:-4px;line-height:0"><a href="/wiki/Kazan" title="Kazan"><img alt="Kazan" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/8px-Red_pog.svg.png" decoding="async" width="8" height="8" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/12px-Red_pog.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/16px-Red_pog.svg.png 2x" data-file-width="64" data-file-height="64" /></a></div><div style="font-size:90%;line-height:110%;color:#000 !important;position:absolute;width:6em;top:-0.75em;right:5px;text-align:right"><a href="/wiki/Kazan" title="Kazan">Kazan</a></div></div><div style="position:absolute;top:60.686%;left:23.884%"><div style="position:absolute;left:-4px;top:-4px;line-height:0"><a href="/wiki/Celeabinsk" title="Celeabinsk"><img alt="Celeabinsk" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/8px-Red_pog.svg.png" decoding="async" width="8" height="8" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/12px-Red_pog.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/16px-Red_pog.svg.png 2x" data-file-width="64" data-file-height="64" /></a></div><div style="font-size:90%;line-height:110%;color:#000 !important;position:absolute;width:6em;top:-0.75em;left:5px;text-align:left"><a href="/wiki/Celeabinsk" title="Celeabinsk">Celeabinsk</a></div></div><div style="position:absolute;top:68.058%;left:31.439%"><div style="position:absolute;left:-4px;top:-4px;line-height:0"><a href="/wiki/Omsk" title="Omsk"><img alt="alt text for Omsk" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/8px-Red_pog.svg.png" decoding="async" width="8" height="8" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/12px-Red_pog.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/16px-Red_pog.svg.png 2x" data-file-width="64" data-file-height="64" /></a></div><div style="font-size:90%;line-height:110%;color:#000 !important;position:absolute;width:6em;top:5px;left:-3em;text-align:center"><a href="/wiki/Omsk" title="Omsk">Omsk</a></div></div><div style="position:absolute;top:55.489%;left:15.838%"><div style="position:absolute;left:-4px;top:-4px;line-height:0"><a href="/wiki/Samara,_Rusia" title="Samara"><img alt="Samara" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/8px-Red_pog.svg.png" decoding="async" width="8" height="8" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/12px-Red_pog.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/16px-Red_pog.svg.png 2x" data-file-width="64" data-file-height="64" /></a></div><div style="font-size:90%;line-height:110%;color:#000 !important;position:absolute;width:6em;top:-0.75em;right:5px;text-align:right"><a href="/wiki/Samara,_Rusia" class="mw-redirect" title="Samara, Rusia">Samara</a></div></div><div style="position:absolute;top:54.506%;left:4.703%"><div style="position:absolute;left:-4px;top:-4px;line-height:0"><a href="/wiki/Rostov-pe-Don" title="Rostov"><img alt="Rostov-pe-Don" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/City_locator_26.svg/8px-City_locator_26.svg.png" decoding="async" width="8" height="8" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/City_locator_26.svg/12px-City_locator_26.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/City_locator_26.svg/16px-City_locator_26.svg.png 2x" data-file-width="10" data-file-height="10" /></a></div><div style="font-size:90%;line-height:110%;color:#000 !important;position:absolute;width:6em;bottom:5px;left:-3em;text-align:center"><a href="/wiki/Rostov-pe-Don" title="Rostov-pe-Don">Rostov</a></div></div><div style="position:absolute;top:57.524%;left:20.39%"><div style="position:absolute;left:-4px;top:-4px;line-height:0"><a href="/wiki/Ufa" title="Ufa"><img alt="Ufa" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/8px-Red_pog.svg.png" decoding="async" width="8" height="8" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/12px-Red_pog.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/16px-Red_pog.svg.png 2x" data-file-width="64" data-file-height="64" /></a></div><div style="font-size:90%;line-height:110%;color:#000 !important;position:absolute;width:6em;top:5px;left:-3em;text-align:center"><a href="/wiki/Ufa" title="Ufa">Ufa</a></div></div><div style="position:absolute;top:71.77%;left:45.186%"><div style="position:absolute;left:-4px;top:-4px;line-height:0"><a href="/wiki/Krasnoiarsk" title="Krasnoiarsk"><img alt="alt text for Krasnoiarsk" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/8px-Red_pog.svg.png" decoding="async" width="8" height="8" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/12px-Red_pog.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/16px-Red_pog.svg.png 2x" data-file-width="64" data-file-height="64" /></a></div><div style="font-size:90%;line-height:110%;color:#000 !important;position:absolute;width:6em;top:-0.75em;left:5px;text-align:left"><a href="/wiki/Krasnoiarsk" title="Krasnoiarsk">Krasnoiarsk</a></div></div><div style="position:absolute;top:51.655%;left:22.939%"><div style="position:absolute;left:-4px;top:-4px;line-height:0"><a href="/wiki/Perm" title="Perm"><img alt="alt text for Perm" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/8px-Red_pog.svg.png" decoding="async" width="8" height="8" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/12px-Red_pog.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/16px-Red_pog.svg.png 2x" data-file-width="64" data-file-height="64" /></a></div><div style="font-size:90%;line-height:110%;color:#000 !important;position:absolute;width:6em;top:-0.75em;left:5px;text-align:left"><a href="/wiki/Perm" title="Perm">Perm</a></div></div><div style="position:absolute;top:47.199%;left:8.608%"><div style="position:absolute;left:-4px;top:-4px;line-height:0"><a href="/wiki/Voronej" title="Voronej"><img alt="Voronej" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/8px-Red_pog.svg.png" decoding="async" width="8" height="8" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/12px-Red_pog.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/16px-Red_pog.svg.png 2x" data-file-width="64" data-file-height="64" /></a></div><div style="font-size:90%;line-height:110%;color:#000 !important;position:absolute;width:6em;top:-0.75em;right:5px;text-align:right"><a href="/wiki/Voronej" title="Voronej">Voronej</a></div></div><div style="position:absolute;top:57.629%;left:8.797%"><div style="position:absolute;left:-4px;top:-4px;line-height:0"><a href="/wiki/Volgograd" title="Volgograd"><img alt="Volgograd" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/8px-Red_pog.svg.png" decoding="async" width="8" height="8" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/12px-Red_pog.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/16px-Red_pog.svg.png 2x" data-file-width="64" data-file-height="64" /></a></div><div style="font-size:90%;line-height:110%;color:#000 !important;position:absolute;width:6em;top:5px;left:-3em;text-align:center"><a href="/wiki/Volgograd" title="Volgograd">Volgograd</a></div></div><div style="position:absolute;top:28.725%;left:21.233%"><div style="position:absolute;left:-4px;top:-4px;line-height:0"><a href="/wiki/Arhanghelsk" title="Arhanghelsk"><img alt="Arhanghelsk" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/8px-Red_pog.svg.png" decoding="async" width="8" height="8" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/12px-Red_pog.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/16px-Red_pog.svg.png 2x" data-file-width="64" data-file-height="64" /></a></div><div style="font-size:90%;line-height:110%;color:#000 !important;position:absolute;width:6em;top:5px;left:-3em;text-align:center"><a href="/wiki/Arhanghelsk" title="Arhanghelsk">Arhanghelsk</a></div></div><div style="position:absolute;top:63.506%;left:3.773%"><div style="position:absolute;left:-4px;top:-4px;line-height:0"><a href="/wiki/Peatigorsk" title="Peatigorsk"><img alt="Peatigorsk" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/City_locator_26.svg/8px-City_locator_26.svg.png" decoding="async" width="8" height="8" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/City_locator_26.svg/12px-City_locator_26.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/City_locator_26.svg/16px-City_locator_26.svg.png 2x" data-file-width="10" data-file-height="10" /></a></div><div style="font-size:90%;line-height:110%;color:#000 !important;position:absolute;width:6em;top:5px;left:-3em;text-align:center"><a href="/wiki/Peatigorsk" class="mw-redirect" title="Peatigorsk">Peatigorsk</a></div></div><div style="position:absolute;top:60.1%;left:1.29%"><div style="position:absolute;left:-4px;top:-4px;line-height:0"><a href="/wiki/Soci" title="Soci"><img alt="Soci" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/8px-Red_pog.svg.png" decoding="async" width="8" height="8" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/12px-Red_pog.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/16px-Red_pog.svg.png 2x" data-file-width="64" data-file-height="64" /></a></div><div style="font-size:90%;line-height:110%;color:#000 !important;position:absolute;width:6em;bottom:5px;left:-3em;text-align:center"><a href="/wiki/Soci" title="Soci">Soci</a></div></div><div style="position:absolute;top:80.663%;left:53.258%"><div style="position:absolute;left:-4px;top:-4px;line-height:0"><a href="/wiki/Irkutsk" title="Irkutsk"><img alt="Irkutsk" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/8px-Red_pog.svg.png" decoding="async" width="8" height="8" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/12px-Red_pog.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/16px-Red_pog.svg.png 2x" data-file-width="64" data-file-height="64" /></a></div><div style="font-size:90%;line-height:110%;color:#000 !important;position:absolute;width:6em;top:-0.75em;left:5px;text-align:left"><a href="/wiki/Irkutsk" title="Irkutsk">Irkutsk</a></div></div><div style="position:absolute;top:51.569%;left:67.018%"><div style="position:absolute;left:-4px;top:-4px;line-height:0"><a href="/wiki/Iakutsk" title="Iakutsk"><img alt="Iakutsk" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/8px-Red_pog.svg.png" decoding="async" width="8" height="8" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/12px-Red_pog.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/16px-Red_pog.svg.png 2x" data-file-width="64" data-file-height="64" /></a></div><div style="font-size:90%;line-height:110%;color:#000 !important;position:absolute;width:6em;top:-0.75em;left:5px;text-align:left"><a href="/wiki/Iakutsk" title="Iakutsk">Iakutsk</a></div></div><div style="position:absolute;top:76.587%;left:77.878%"><div style="position:absolute;left:-4px;top:-4px;line-height:0"><a href="/wiki/Habarovsk" title="Habarovsk"><img alt="Habarovsk" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/City_locator_26.svg/8px-City_locator_26.svg.png" decoding="async" width="8" height="8" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/City_locator_26.svg/12px-City_locator_26.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/City_locator_26.svg/16px-City_locator_26.svg.png 2x" data-file-width="10" data-file-height="10" /></a></div><div style="font-size:90%;line-height:110%;color:#000 !important;position:absolute;width:6em;top:5px;left:-3em;text-align:center"><a href="/wiki/Habarovsk" title="Habarovsk">Habarovsk</a></div></div><div style="position:absolute;top:89.958%;left:78.435%"><div style="position:absolute;left:-4px;top:-4px;line-height:0"><a href="/wiki/Vladivostok" title="Vladivostok"><img alt="Vladivostok" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/8px-Red_pog.svg.png" decoding="async" width="8" height="8" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/12px-Red_pog.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/16px-Red_pog.svg.png 2x" data-file-width="64" data-file-height="64" /></a></div><div style="font-size:90%;line-height:110%;color:#000 !important;position:absolute;width:6em;top:-0.75em;left:5px;text-align:left"><a href="/wiki/Vladivostok" title="Vladivostok">Vladivostok</a></div></div><div style="position:absolute;top:43.538%;left:79.471%"><div style="position:absolute;left:-4px;top:-4px;line-height:0"><a href="/wiki/Magadan" title="Magadan"><img alt="Magadan" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/8px-Red_pog.svg.png" decoding="async" width="8" height="8" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/12px-Red_pog.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/16px-Red_pog.svg.png 2x" data-file-width="64" data-file-height="64" /></a></div><div style="font-size:90%;line-height:110%;color:#000 !important;position:absolute;width:6em;top:-0.75em;right:5px;text-align:right"><a href="/wiki/Magadan" title="Magadan">Magadan</a></div></div><div style="position:absolute;top:73.356%;left:84.352%"><div style="position:absolute;left:-4px;top:-4px;line-height:0"><a href="/wiki/Iujno-Sahalinsk" title="Iujno-Sahalinsk"><img alt="Iujno-Sahalinsk" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/8px-Red_pog.svg.png" decoding="async" width="8" height="8" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/12px-Red_pog.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/16px-Red_pog.svg.png 2x" data-file-width="64" data-file-height="64" /></a></div><div style="font-size:90%;line-height:110%;color:#000 !important;position:absolute;width:6em;top:-0.75em;left:5px;text-align:left"><a href="/wiki/Iujno-Sahalinsk" title="Iujno-Sahalinsk">Iujno-Sahalinsk</a></div></div><div style="position:absolute;top:47.379%;left:89.046%"><div style="position:absolute;left:-4px;top:-4px;line-height:0"><a href="/wiki/Petropavlovsk-Kamceatski" title="Petropavlovsk-Kamceatski"><img alt="Petropavlovsk-Kamceatski" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/8px-Red_pog.svg.png" decoding="async" width="8" height="8" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/12px-Red_pog.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/16px-Red_pog.svg.png 2x" data-file-width="64" data-file-height="64" /></a></div><div style="font-size:90%;line-height:110%;color:#000 !important;position:absolute;width:6em;top:5px;left:-3em;text-align:center"><a href="/wiki/Petropavlovsk-Kamceatski" title="Petropavlovsk-Kamceatski">Petropavlovsk-Kamceatski</a></div></div><div style="position:absolute;top:21.788%;left:4.096%"><div style="position:absolute;left:-4px;top:-4px;line-height:0"><a href="/wiki/Kaliningrad" title="Kaliningrad"><img alt="Kaliningrad" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/8px-Red_pog.svg.png" decoding="async" width="8" height="8" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/12px-Red_pog.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Red_pog.svg/16px-Red_pog.svg.png 2x" data-file-width="64" data-file-height="64" /></a></div><div style="font-size:90%;line-height:110%;color:#000 !important;position:absolute;width:6em;top:-0.75em;left:5px;text-align:left"><a href="/wiki/Kaliningrad" title="Kaliningrad">Kaliningrad</a></div></div></div><div class="thumbcaption"><div class="magnify"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Russia_edcp_relief_location_map.jpg" title="Fișier:Russia edcp relief location map.jpg"> </a></div>Harta Rusiei cu locațiile marilor orașe</div></div></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Russia_K%C3%B6ppen.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c7/Russia_K%C3%B6ppen.svg/220px-Russia_K%C3%B6ppen.svg.png" decoding="async" width="220" height="176" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c7/Russia_K%C3%B6ppen.svg/330px-Russia_K%C3%B6ppen.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c7/Russia_K%C3%B6ppen.svg/440px-Russia_K%C3%B6ppen.svg.png 2x" data-file-width="990" data-file-height="792" /></a><figcaption>Tipurile de climă din Rusia în <a href="/wiki/Clasificarea_climatic%C4%83_K%C3%B6ppen" title="Clasificarea climatică Köppen">clasificarea Köppen</a></figcaption></figure> Rusia este cea <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_suprafa%C8%9B%C4%83" title="Lista țărilor după suprafață">mai întinsă țară din lume</a>; suprafața sa totală este de 17.075.200 km2.<a href="#cite_note-General_Information-163">[163]</a><a href="#cite_note-area-164">[164]</a> Ea se află între latitudinile de <a href="/w/index.php?title=Paralela_de_41%C2%BA_latitudine_nordic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Paralela de 41º latitudine nordică — pagină inexistentă">41°</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1316072" class="extiw" title="d:Q1316072">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=82%C2%B0_N&action=edit&redlink=1" class="new" title="82° N — pagină inexistentă">82° N</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1255500" class="extiw" title="d:Q1255500">d</a>) și între longitudinile de <a href="/w/index.php?title=19%C2%B0_E&action=edit&redlink=1" class="new" title="19° E — pagină inexistentă">19° E</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2705853" class="extiw" title="d:Q2705853">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=169%C2%B0&action=edit&redlink=1" class="new" title="169° — pagină inexistentă">169°</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2628917" class="extiw" title="d:Q2628917">d</a>). Expansiunea teritorială a Rusiei s-a realizat în mare parte în secolul al XVI-lea sub cazacul <a href="/wiki/Ermak_Timofeevici" title="Ermak Timofeevici">Iermak Timofeievici</a> în timpul domniei lui <a href="/wiki/Ivan_al_IV-lea_al_Rusiei" title="Ivan al IV-lea al Rusiei">Ivan cel Groaznic</a>, într-o vreme când orașele-stat concurente din regiunile de vest ale Rusiei s-au unit pentru a forma o singură țară. Iermak a adunat o armată și a mers spre est, unde a cucerit aproape toate teritoriile care odinioară aparținuseră <a href="/wiki/Imperiul_Mongol" title="Imperiul Mongol">mongolilor</a>, învingându-l pe conducătorul lor, <a href="/w/index.php?title=Hanul_Kucium&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hanul Kucium — pagină inexistentă">hanul Kucium</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q138237" class="extiw" title="d:Q138237">d</a>).<a href="#cite_note-165">[165]</a> Rusia are o bază largă de resurse naturale, inclusiv mari depozite de cherestea, petrol, gaze naturale, cărbune, minereuri și alte resurse minerale. Cele mai îndepărtate două puncte ale Rusiei sunt la aproximativ 8.000 km distanță de-a lungul unei <a href="/wiki/Geodezic%C4%83" title="Geodezică">geodezice</a>. Aceste puncte sunt: un <a href="/w/index.php?title=Cordonul_litoral_al_Vistulei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cordonul litoral al Vistulei — pagină inexistentă">cordon litoral al Vistulei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5601" class="extiw" title="d:Q5601">d</a>) de 60 km la granița cu Polonia ce desparte <a href="/w/index.php?title=Golful_Gda%C5%84sk&action=edit&redlink=1" class="new" title="Golful Gdańsk — pagină inexistentă">Golful Gdańsk</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q213367" class="extiw" title="d:Q213367">d</a>) de <a href="/w/index.php?title=Limanul_Vistulei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Limanul Vistulei — pagină inexistentă">Limanul Vistulei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5605" class="extiw" title="d:Q5605">d</a>) și cel mai sud-estic punct al <a href="/wiki/Insulele_Kurile" title="Insulele Kurile">Insulelor Kurile</a>. Punctele aflate la cea mai mare distanță pe <a href="/wiki/Longitudine" title="Longitudine">longitudine</a> sunt la 6.600 km distanță pe o linie geodezică. Aceste puncte sunt: în partea de vest, același cordon litoral de pe granița cu Polonia, și în est, <a href="/wiki/Insula_Marele_Diomede" title="Insula Marele Diomede">Insula Marele Diomede</a>. Federația Rusă se întinde pe 11 <a href="/wiki/Fus_orar" title="Fus orar">fuse orare</a>. <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:%D0%AD%D0%BB%D1%8C%D0%B1%D1%80%D1%83%D1%81_%D1%81_%D0%BF%D0%B5%D1%80%D0%B5%D0%B2%D0%B0%D0%BB%D0%B0_%D0%93%D1%83%D0%BC%D0%B1%D0%B0%D1%88%D0%B8.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/%D0%AD%D0%BB%D1%8C%D0%B1%D1%80%D1%83%D1%81_%D1%81_%D0%BF%D0%B5%D1%80%D0%B5%D0%B2%D0%B0%D0%BB%D0%B0_%D0%93%D1%83%D0%BC%D0%B1%D0%B0%D1%88%D0%B8.JPG/220px-%D0%AD%D0%BB%D1%8C%D0%B1%D1%80%D1%83%D1%81_%D1%81_%D0%BF%D0%B5%D1%80%D0%B5%D0%B2%D0%B0%D0%BB%D0%B0_%D0%93%D1%83%D0%BC%D0%B1%D0%B0%D1%88%D0%B8.JPG" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/%D0%AD%D0%BB%D1%8C%D0%B1%D1%80%D1%83%D1%81_%D1%81_%D0%BF%D0%B5%D1%80%D0%B5%D0%B2%D0%B0%D0%BB%D0%B0_%D0%93%D1%83%D0%BC%D0%B1%D0%B0%D1%88%D0%B8.JPG/330px-%D0%AD%D0%BB%D1%8C%D0%B1%D1%80%D1%83%D1%81_%D1%81_%D0%BF%D0%B5%D1%80%D0%B5%D0%B2%D0%B0%D0%BB%D0%B0_%D0%93%D1%83%D0%BC%D0%B1%D0%B0%D1%88%D0%B8.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/%D0%AD%D0%BB%D1%8C%D0%B1%D1%80%D1%83%D1%81_%D1%81_%D0%BF%D0%B5%D1%80%D0%B5%D0%B2%D0%B0%D0%BB%D0%B0_%D0%93%D1%83%D0%BC%D0%B1%D0%B0%D1%88%D0%B8.JPG/440px-%D0%AD%D0%BB%D1%8C%D0%B1%D1%80%D1%83%D1%81_%D1%81_%D0%BF%D0%B5%D1%80%D0%B5%D0%B2%D0%B0%D0%BB%D0%B0_%D0%93%D1%83%D0%BC%D0%B1%D0%B0%D1%88%D0%B8.JPG 2x" data-file-width="3264" data-file-height="2448" /></a><figcaption><a href="/wiki/Elbrus" title="Elbrus">Muntele Elbrus</a>, cel mai înalt punct din <a href="/wiki/Caucaz" title="Caucaz">Caucaz</a>, din Rusia și din Europa</figcaption></figure> Mare parte din suprafața Rusiei constă din vaste întinderi de câmpii care sunt predominant <a href="/wiki/Step%C4%83" title="Stepă">stepe</a> înspre sud și puternic împădurite spre nord, cu <a href="/wiki/Tundr%C4%83" title="Tundră">tundră</a> de-a lungul coastei de nord. Rusia deține 10% din <a href="/wiki/Teren_arabil" title="Teren arabil">terenul arabil</a> din lume.<a href="#cite_note-166">[166]</a> Se întâlnesc lanțuri muntoase de-a lungul frontierelor sudice, cum ar fi <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Caucaz" title="Munții Caucaz">Caucazul</a> (cu <a href="/wiki/Elbrus" title="Elbrus">Muntele Elbrus</a> care, la 5.462 m, este cel mai înalt punct din Rusia și din Europa) și <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Altai" title="Munții Altai">Altai</a> (cu <a href="/w/index.php?title=Muntele_Beluha&action=edit&redlink=1" class="new" title="Muntele Beluha — pagină inexistentă">Muntele Beluha</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q724367" class="extiw" title="d:Q724367">d</a>), care, la 4.506 m este cel mai înalt punct din Siberia din afara <a href="/wiki/Orientul_%C3%8Endep%C4%83rtat_Rus" title="Orientul Îndepărtat Rus">Orientului Îndepărtat Rus</a>); și în est, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Lan%C8%9Bul_Verhoiansk&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lanțul Verhoiansk — pagină inexistentă">Lanțul Verhoiansk</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q215917" class="extiw" title="d:Q215917">d</a>) sau vulcanii din <a href="/wiki/Kamceatka" title="Kamceatka">Peninsula Kamceatka</a> (cu <a href="/wiki/Kliucevskaia_Sopka" title="Kliucevskaia Sopka">Kliuchevskaia Sopka</a>, care, la 4.750 m, este cel mai înalt <a href="/wiki/Vulcan" title="Vulcan">vulcan activ</a> din Eurasia, precum și cel mai înalt punct al <a href="/wiki/Asia_de_Nord" title="Asia de Nord">Rusiei Asiatice</a>). <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Ural" title="Munții Ural">Munții Ural</a>, bogați în resurse minerale, formează un lanț pe direcția nord-sud care desparte Europa de Asia. Rusia are o coastă lungă de peste 37.000 km de-a lungul Oceanelor Arctic și Pacific, precum și de-a lungul <a href="/wiki/Marea_Baltic%C4%83" title="Marea Baltică">Mării Baltice</a>, <a href="/wiki/Marea_Azov" title="Marea Azov">Mării Azov</a>, <a href="/wiki/Marea_Neagr%C4%83" title="Marea Neagră">Mării Negre</a> și <a href="/wiki/Marea_Caspic%C4%83" title="Marea Caspică">Mării Caspice</a>.<a href="#cite_note-cia-101">[101]</a> <a href="/wiki/Marea_Barents" title="Marea Barents">Marea Barents</a>, <a href="/wiki/Marea_Alb%C4%83" title="Marea Albă">Marea Albă</a>, <a href="/wiki/Marea_Kara" title="Marea Kara">Marea Kara</a>, <a href="/wiki/Marea_Laptev" title="Marea Laptev">Marea Laptev</a>, <a href="/wiki/Marea_Siberian%C4%83_Oriental%C4%83" title="Marea Siberiană Orientală">Marea Siberiei de Est</a>, <a href="/wiki/Marea_Ciukotsk" title="Marea Ciukotsk">Marea Ciukotsk</a>, <a href="/wiki/Marea_Bering" title="Marea Bering">Marea Bering</a>, <a href="/wiki/Marea_Ohotsk" title="Marea Ohotsk">Marea Ohotsk</a> și <a href="/wiki/Marea_Japoniei" title="Marea Japoniei">Marea Japoniei</a> sunt legate de Rusia prin intermediul Oceanelor Arctic și Pacific. Cele mai mari insule și arhipelaguri rusești sunt <a href="/wiki/Novaia_Zemlea" title="Novaia Zemlea">arhipelagul Novaia Zemlea</a>, <a href="/wiki/Arhipelagul_Franz_Josef" title="Arhipelagul Franz Josef">Franz Josef</a>, <a href="/wiki/Severnaia_Zemlea" title="Severnaia Zemlea">Severnaia Zemlea</a>, <a href="/wiki/Insulele_Noua_Siberie" title="Insulele Noua Siberie">Insulele Noua Siberie</a>, <a href="/wiki/Insula_Vranghel" title="Insula Vranghel">Insula Vranghel</a>, <a href="/wiki/Insulele_Kurile" title="Insulele Kurile">Insulele Kurile</a> și <a href="/wiki/Insula_Sahalin" title="Insula Sahalin">Sahalin</a>. <a href="/wiki/Insulele_Diomede" title="Insulele Diomede">Insulele Diomede</a> (una controlată de Rusia, cealaltă de Statele Unite) sunt la doar 3 km distanță, iar <a href="/w/index.php?title=Insula_Kuna%C8%99ir&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insula Kunașir — pagină inexistentă">Insula Kunașir</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q847285" class="extiw" title="d:Q847285">d</a>) este la aproximativ 20 km de <a href="/wiki/Insula_Hokkaid%C5%8D" title="Insula Hokkaidō">Hokkaido</a>, Japonia. <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:%D0%9D%D0%BE%D0%B2%D0%BE%D0%B4%D0%B5%D0%B2%D0%B8%D1%87%D1%8C%D0%B5_20050020.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ab/%D0%9D%D0%BE%D0%B2%D0%BE%D0%B4%D0%B5%D0%B2%D0%B8%D1%87%D1%8C%D0%B5_20050020.jpg/220px-%D0%9D%D0%BE%D0%B2%D0%BE%D0%B4%D0%B5%D0%B2%D0%B8%D1%87%D1%8C%D0%B5_20050020.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ab/%D0%9D%D0%BE%D0%B2%D0%BE%D0%B4%D0%B5%D0%B2%D0%B8%D1%87%D1%8C%D0%B5_20050020.jpg/330px-%D0%9D%D0%BE%D0%B2%D0%BE%D0%B4%D0%B5%D0%B2%D0%B8%D1%87%D1%8C%D0%B5_20050020.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ab/%D0%9D%D0%BE%D0%B2%D0%BE%D0%B4%D0%B5%D0%B2%D0%B8%D1%87%D1%8C%D0%B5_20050020.jpg/440px-%D0%9D%D0%BE%D0%B2%D0%BE%D0%B4%D0%B5%D0%B2%D0%B8%D1%87%D1%8C%D0%B5_20050020.jpg 2x" data-file-width="1260" data-file-height="945" /></a><figcaption><a href="/wiki/Volga" title="Volga">Râul Volga</a> în <a href="/wiki/Regiunea_Samara" title="Regiunea Samara">regiunea Samara</a></figcaption></figure> Rusia are mii de <a href="/wiki/List%C4%83_de_r%C3%A2uri_din_Rusia" title="Listă de râuri din Rusia">râuri</a> și întinderi de apă interioare, având una dintre cele mai ample resurse de ape de suprafață. Lacurile ei conțin aproximativ un sfert din <a href="/wiki/Ap%C4%83_dulce" title="Apă dulce">apa dulce</a> în stare lichidă din lume.<a href="#cite_note-loc-167">[167]</a> Cea mai mare și mai cunoscută întindere de apă dulce din Rusia este <a href="/wiki/Lacul_Baikal" title="Lacul Baikal">Lacul Baikal</a>, cel mai adânc, mai curat, mai vechi și mai voluminos lac de apă dulce din lume.<a href="#cite_note-baikal-168">[168]</a> Baikal conține el singur o cincime din apa dulce de suprafață din lume.<a href="#cite_note-loc-167">[167]</a> Alte mari lacuri sunt <a href="/wiki/Lacul_Ladoga" title="Lacul Ladoga">Ladoga</a> și <a href="/wiki/Lacul_Onega" title="Lacul Onega">Onega</a>, două din <a href="/wiki/Lista_celor_mai_mari_lacuri_din_Europa" title="Lista celor mai mari lacuri din Europa">cele mai mari lacuri din Europa</a>. Rusia este a doua țară din lume după Brazilia ca volum de <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_resursele_regenerabile_de_ap%C4%83" title="Lista țărilor în funcție de resursele regenerabile de apă">resurse acvatice regenerabile totale</a>. Din cele 100.000 de râuri din țară,<a href="#cite_note-169">[169]</a> cel mai cunoscut este <a href="/wiki/Volga" title="Volga">Volga</a>, nu doar deoarece este <a href="/wiki/List%C4%83_de_r%C3%A2uri_din_Europa" title="Listă de râuri din Europa">cel mai lung râu din Europa</a>, dar și din cauza rolului său important în istoria Rusiei.<a href="#cite_note-cia-101">[101]</a> Râurile siberiene <a href="/wiki/Obi" title="Obi">Obi</a>, <a href="/wiki/Enisei" title="Enisei">Ienisei</a>, <a href="/wiki/Lena" title="Lena">Lena</a> și <a href="/wiki/Amur_(fluviu)" title="Amur (fluviu)">Amur</a> sunt printre <a href="/wiki/List%C4%83_de_fluvii_dup%C4%83_lungime" title="Listă de fluvii după lungime">cele mai lungi râuri din lume</a>. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Clima">Clima</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=18" title="Modifică secțiunea: Clima" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=18" title="Edit section's source code: Clima">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:%D0%A1%D0%B0%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BD%D1%81%D0%BA%D0%B8%D0%B9_%D1%85%D1%80%D0%B5%D0%B1%D0%B5%D1%82.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f0/%D0%A1%D0%B0%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BD%D1%81%D0%BA%D0%B8%D0%B9_%D1%85%D1%80%D0%B5%D0%B1%D0%B5%D1%82.jpg/220px-%D0%A1%D0%B0%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BD%D1%81%D0%BA%D0%B8%D0%B9_%D1%85%D1%80%D0%B5%D0%B1%D0%B5%D1%82.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f0/%D0%A1%D0%B0%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BD%D1%81%D0%BA%D0%B8%D0%B9_%D1%85%D1%80%D0%B5%D0%B1%D0%B5%D1%82.jpg/330px-%D0%A1%D0%B0%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BD%D1%81%D0%BA%D0%B8%D0%B9_%D1%85%D1%80%D0%B5%D0%B1%D0%B5%D1%82.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f0/%D0%A1%D0%B0%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BD%D1%81%D0%BA%D0%B8%D0%B9_%D1%85%D1%80%D0%B5%D0%B1%D0%B5%D1%82.jpg/440px-%D0%A1%D0%B0%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BD%D1%81%D0%BA%D0%B8%D0%B9_%D1%85%D1%80%D0%B5%D0%B1%D0%B5%D1%82.jpg 2x" data-file-width="1549" data-file-height="1037" /></a><figcaption><a href="/wiki/Taiga" title="Taiga">Taiga</a> în <a href="/w/index.php?title=Parcul_Na%C8%9Bional_Iughid_Va&action=edit&redlink=1" class="new" title="Parcul Național Iughid Va — pagină inexistentă">Parcul Național Iughid Va</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q142874" class="extiw" title="d:Q142874">d</a>) din <a href="/wiki/Republica_Komi" class="mw-redirect" title="Republica Komi">Republica Komi</a></figcaption></figure> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:%D0%9F%D1%80%D0%BE%D0%B1%D0%BA%D0%B0_%D0%BD%D0%B0_%D1%83%D0%BB%D0%B8%D1%86%D0%B5_%D0%9B%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D0%BD%D0%B0_(%D0%A1%D0%BE%D1%87%D0%B8).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/%D0%9F%D1%80%D0%BE%D0%B1%D0%BA%D0%B0_%D0%BD%D0%B0_%D1%83%D0%BB%D0%B8%D1%86%D0%B5_%D0%9B%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D0%BD%D0%B0_%28%D0%A1%D0%BE%D1%87%D0%B8%29.jpg/220px-%D0%9F%D1%80%D0%BE%D0%B1%D0%BA%D0%B0_%D0%BD%D0%B0_%D1%83%D0%BB%D0%B8%D1%86%D0%B5_%D0%9B%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D0%BD%D0%B0_%28%D0%A1%D0%BE%D1%87%D0%B8%29.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/%D0%9F%D1%80%D0%BE%D0%B1%D0%BA%D0%B0_%D0%BD%D0%B0_%D1%83%D0%BB%D0%B8%D1%86%D0%B5_%D0%9B%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D0%BD%D0%B0_%28%D0%A1%D0%BE%D1%87%D0%B8%29.jpg/330px-%D0%9F%D1%80%D0%BE%D0%B1%D0%BA%D0%B0_%D0%BD%D0%B0_%D1%83%D0%BB%D0%B8%D1%86%D0%B5_%D0%9B%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D0%BD%D0%B0_%28%D0%A1%D0%BE%D1%87%D0%B8%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/%D0%9F%D1%80%D0%BE%D0%B1%D0%BA%D0%B0_%D0%BD%D0%B0_%D1%83%D0%BB%D0%B8%D1%86%D0%B5_%D0%9B%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D0%BD%D0%B0_%28%D0%A1%D0%BE%D1%87%D0%B8%29.jpg/440px-%D0%9F%D1%80%D0%BE%D0%B1%D0%BA%D0%B0_%D0%BD%D0%B0_%D1%83%D0%BB%D0%B8%D1%86%D0%B5_%D0%9B%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D0%BD%D0%B0_%28%D0%A1%D0%BE%D1%87%D0%B8%29.jpg 2x" data-file-width="2816" data-file-height="2112" /></a><figcaption><a href="/wiki/Soci" title="Soci">Soci</a>, pe malul <a href="/wiki/Marea_Neagr%C4%83" title="Marea Neagră">Mării Negre</a></figcaption></figure> Dimensiunile enorme ale Rusiei și depărtarea multor zone față de mare duce la dominația <a href="/w/index.php?title=Climat_continental_umed&action=edit&redlink=1" class="new" title="Climat continental umed — pagină inexistentă">climatului continental umed</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q589326" class="extiw" title="d:Q589326">d</a>), care este răspândit în toate regiunile țării, cu excepția tundrei și sud-vestului extrem. Munții din sud blochează fluxul maselor de aer cald din Oceanul Indian, în timp ce câmpiile din vest și nord expune teritoriul la influențele arctice și atlantice.<a href="#cite_note-congress-170">[170]</a> Cea mai mare parte din Rusia europeană nordică și Siberia au un <a href="/wiki/Clim%C4%83_subarctic%C4%83" title="Climă subarctică">climat subarctic</a>, cu ierni extrem de severe în regiunile interioare din nord-estul Siberiei (cea mai mare parte a <a href="/wiki/Iacutia" title="Iacutia">Republicii Saha</a>, unde se situează <a href="/w/index.php?title=Polul_frigului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Polul frigului — pagină inexistentă">Polul Nord al frigului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1320111" class="extiw" title="d:Q1320111">d</a>), cu temperatura minimă absolută înregistrată pe Pământ, de -71,2 <a href="/wiki/Celsius" title="Celsius">°C</a>, și cu ierni ceva mai moderate în alte regiuni. Atât fâșia de pământ de-a lungul țărmului Oceanului Arctic, cât și <a href="/w/index.php?title=Insulele_Arctice_ruse%C8%99ti&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insulele Arctice rusești — pagină inexistentă">Insulele Arctice rusești</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2481950" class="extiw" title="d:Q2481950">d</a>) au un <a href="/wiki/Climat_polar" title="Climat polar">climat polar</a>. Partea de coastă a <a href="/wiki/%C8%9Ainutul_Krasnodar" title="Ținutul Krasnodar">kraiului Krasnodar</a> de la Marea Neagră, în special la <a href="/wiki/Soci" title="Soci">Soci</a>, are un <a href="/wiki/Clim%C4%83_subtropical%C4%83_umed%C4%83" class="mw-redirect" title="Climă subtropicală umedă">climat subtropical umed,</a> cu ierni blânde și umede. În multe regiuni din Siberia de Est și Orientul Îndepărtat, iarna este uscată, comparativ cu vara; în alte părți ale țării precipitațiile sunt mai omogen răspândite pe anotimpuri. Precipitațiile de iarnă din cele mai multe părți ale țării cad de obicei sub formă de ninsoare. Regiunea de-a lungul Volgăi Inferioare și coasta Mării Caspice, precum și unele zone din partea sudică a Siberiei, dispun de un <a href="/wiki/Climat_semiarid" title="Climat semiarid">climat semiarid</a>. În mare parte din teritoriu, există doar două anotimpuri—iarna și vara—primăvara și toamna sunt de obicei perioade scurte de schimbare între temperaturi extrem de scăzute și temperaturi extrem de ridicate.<a href="#cite_note-congress-170">[170]</a> Cea mai rece lună este ianuarie (februarie pe litoral); cea mai călduroasă este de obicei iulie. Sunt frecvente diferențele mari de temperatură. În timpul iernii, temperaturile se răcesc, atât de la sud la nord, cât și de la vest la est. Verile pot fi destul de călduroase, chiar și în Siberia.<a href="#cite_note-171">[171]</a> Zonele din interiorul continentului sunt cele mai uscate. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Biodiversitatea">Biodiversitatea</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=19" title="Modifică secțiunea: Biodiversitatea" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=19" title="Edit section's source code: Biodiversitatea">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Medved_mzoo.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/82/Medved_mzoo.jpg/170px-Medved_mzoo.jpg" decoding="async" width="170" height="227" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/82/Medved_mzoo.jpg/255px-Medved_mzoo.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/82/Medved_mzoo.jpg/340px-Medved_mzoo.jpg 2x" data-file-width="480" data-file-height="640" /></a><figcaption><a href="/wiki/Urs_brun" title="Urs brun">Ursul brun</a> este un simbol popular al Rusiei, în special în Occident</figcaption></figure> De la nord la sud, <a href="/wiki/C%C3%A2mpia_Europei_de_Est" title="Câmpia Europei de Est">Câmpia Europei de Est</a>, denumită și Câmpia Rusă, este acoperită cu <a href="/wiki/Tundr%C4%83" title="Tundră">tundra</a> arctică, apoi pădurile de conifere (<a href="/wiki/Taiga" title="Taiga">taiga</a>), <a href="/w/index.php?title=P%C4%83dure_temperat%C4%83_de_foioase_%C8%99i_de_amestec&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pădure temperată de foioase și de amestec — pagină inexistentă">pădurile de amestec și de foioase</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q622896" class="extiw" title="d:Q622896">d</a>), pășune (<a href="/wiki/Step%C4%83" title="Stepă">stepă</a>), și semideșert (malurile Mării Caspice), modificările de vegetație reflectând variațiile climatice. Siberia prezintă o secvență similară, dar acolo predomină taigaua. Rusia are cele mai mari <a href="/wiki/Rezerva%C8%9Bie_natural%C4%83" title="Rezervație naturală">rezerve de pădure</a>,<a href="#cite_note-fao.org-172">[172]</a> cunoscute sub numele de „plămânii Europei”,<a href="#cite_note-173">[173]</a> fiind depășită doar de <a href="/wiki/P%C4%83durea_Amazonian%C4%83" title="Pădurea Amazoniană">pădurea amazoniană</a> la cantitatea de <a href="/wiki/Dioxid_de_carbon" title="Dioxid de carbon">dioxid de carbon</a> absorbită. În Rusia trăiesc 266 de specii de mamifere și 780 de specii de păsări. Un total de 415 specii de animale au fost incluse în <a href="/w/index.php?title=Cartea_Rosie_a_Federa%C8%9Biei_Ruse&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cartea Rosie a Federației Ruse — pagină inexistentă">Cartea Rosie a Federației Ruse</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q569223" class="extiw" title="d:Q569223">d</a>) din 1997, iar acum sunt protejate.<a href="#cite_note-174">[174]</a> Există 28 de <a href="/w/index.php?title=Situri_%C3%AEn_Patrimoniul_Mondial_UNESCO_%C3%AEn_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Situri în Patrimoniul Mondial UNESCO în Rusia — pagină inexistentă">situri în Patrimoniul Mondial UNESCO în Rusia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2331837" class="extiw" title="d:Q2331837">d</a>),<a href="#cite_note-175">[175]</a> 40 de <a href="/w/index.php?title=Programul_Omul_%C8%99i_Biosfera&action=edit&redlink=1" class="new" title="Programul Omul și Biosfera — pagină inexistentă">rezervații ale biosferei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q14018439" class="extiw" title="d:Q14018439">d</a>),<a href="#cite_note-176">[176]</a> 41 de <a href="/w/index.php?title=Parcurile_na%C8%9Bionale_din_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Parcurile naționale din Rusia — pagină inexistentă">parcuri naționale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1969226" class="extiw" title="d:Q1969226">d</a>) și 101 <a href="/w/index.php?title=Rezerva%C8%9Bii_naturale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rezervații naturale — pagină inexistentă">rezervații naturale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1484173" class="extiw" title="d:Q1484173">d</a>). <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Economia">Economia</h2>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=20" title="Modifică secțiunea: Economia" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=20" title="Edit section's source code: Economia">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Moscow-City_(36211143494).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/02/Moscow-City_%2836211143494%29.jpg/220px-Moscow-City_%2836211143494%29.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/02/Moscow-City_%2836211143494%29.jpg/330px-Moscow-City_%2836211143494%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/02/Moscow-City_%2836211143494%29.jpg/440px-Moscow-City_%2836211143494%29.jpg 2x" data-file-width="3753" data-file-height="2813" /></a><figcaption><a href="/wiki/Moscow_City" title="Moscow City">Moscow International Business Center</a></figcaption></figure> Rusia are o <a href="/wiki/Economie_mixt%C4%83" title="Economie mixtă">economie mixtă</a> cu venituri medii spre ridicate<a href="#cite_note-https://datahelpdesk.worldbank.org-177">[177]</a> cu resurse naturale enorme, îndeosebi <a href="/wiki/%C8%9Ai%C8%9Bei" class="mw-redirect" title="Țiței">țiței</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7222299" class="extiw" title="d:Q7222299">d</a>) și gaze naturale. Este <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_PIB_(nominal)" title="Lista țărilor în funcție de PIB (nominal)">a 12-a economie a lumii</a> după PIB nominal și <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_PIB_(PPC)" title="Lista țărilor în funcție de PIB (PPC)">a șasea</a> după <a href="/wiki/Paritatea_puterii_de_cump%C4%83rare" title="Paritatea puterii de cumpărare">paritatea puterii de cumpărare</a> (PPC). De la începutul secolului al XXI-lea, consumul intern mai ridicat și stabilitatea politică au stimulat creșterea economică a Rusiei. Țara a încheiat anul 2008 cu al nouălea an consecutiv de creștere, dar aceasta a încetinit odată cu declinul prețului petrolului și gazelor. PIB real pe cap de locuitor, luâng în calcul PPP era de 19.840 în 2010.<a href="#cite_note-wdi-178">[178]</a> Creșterea a fost în principal alimentată de bunurile și serviciile netranzacționate pentru piața internă, și nu de petrol și exporturile de resurse minerale.<a href="#cite_note-cia-101">[101]</a> Salariul mediu nominal în Rusia era de 967 de dolari pe lună la începutul lui 2013, o creștere de la valoarea de 80 de dolari din 2000.<a href="#cite_note-179">[179]</a><a href="#cite_note-180">[180]</a> În mai 2016, salariul mediu nominal lunar scăzuse însă la 450 de dolari pe lună,<a href="#cite_note-181">[181]</a> și impozitarea veniturilor individuale se făcea la o cotă de 13% pentru majoritatea veniturilor.<a href="#cite_note-182">[182]</a> Circa 19,2 milioane de ruși trăiau <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_ponderea_popula%C8%9Biei_care_tr%C4%83ie%C8%99te_sub_pragul_s%C4%83r%C4%83ciei" title="Lista țărilor în funcție de ponderea populației care trăiește sub pragul sărăciei">sub limita sărăciei</a> în 2016,<a href="#cite_note-183">[183]</a> o creștere semnificativă de la 16,1 milioane în 2015.<a href="#cite_note-worldbank-97">[97]</a> Șomajul în Rusia era de 5,4% în 2014, o scădere de la circa 12,4% în 1999.<a href="#cite_note-184">[184]</a> Oficial, circa 20–25% din populația Rusiei este clasificată drept clasă de mijloc; unii economiști și sociologi consideră însă că această cifră este exagerată și că fracția reală este pe la 7%.<a href="#cite_note-185">[185]</a> După Statele Unite, Uniunea Europeană și alte țări au impus <a href="/wiki/Sanc%C8%9Biuni_interna%C8%9Bionale_%C3%AEmpotriva_Rusiei_(2014)" class="mw-redirect" title="Sancțiuni internaționale împotriva Rusiei (2014)">sancțiuni economice</a> după <a href="/wiki/Anexarea_Crimeei_de_c%C4%83tre_Federa%C8%9Bia_Rus%C4%83" class="mw-redirect" title="Anexarea Crimeei de către Federația Rusă">anexarea Crimeei</a>, fapt care, combinat cu scăderea prețului petrolului, a dus la scăderea drastică a clasei de mijloc rusești.<a href="#cite_note-186">[186]</a><a href="#cite_note-187">[187]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:GDP_of_Russia_since_1989.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/04/GDP_of_Russia_since_1989.svg/220px-GDP_of_Russia_since_1989.svg.png" decoding="async" width="220" height="103" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/04/GDP_of_Russia_since_1989.svg/330px-GDP_of_Russia_since_1989.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/04/GDP_of_Russia_since_1989.svg/440px-GDP_of_Russia_since_1989.svg.png 2x" data-file-width="1130" data-file-height="530" /></a><figcaption>PIB-ul Rusiei ajustat după paritatea puterii de cumpărare (PPP) din 1989 (în <a href="/w/index.php?title=Dolar_Geary-Khamis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dolar Geary-Khamis — pagină inexistentă">dolari internaționali</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q550207" class="extiw" title="d:Q550207">d</a>) ajustați după puterea de cumpărare și inflație la prețurile din 2013).</figcaption></figure> Petrolul, gazele naturale, metalele și lemnul reprezintă peste 80% din exporturile Rusiei.<a href="#cite_note-cia-101">[101]</a> Din 2003, exporturile de resurse naturale au început să-și piardă din importanța economică după ce piața internă s-a întărit considerabil. În 2012, sectorul petrol-gaze reprezenta 16% din <a href="/wiki/Produs_intern_brut" class="mw-redirect" title="Produs intern brut">PIB</a>, 52% din veniturile la bugetul federal și peste 80% din totalul exporturilor.<a href="#cite_note-188">[188]</a><a href="#cite_note-EIA-189">[189]</a><a href="#cite_note-190">[190]</a> Veniturile din exporturile de petrol au permis Rusiei să-și crească rezervele valutare de la 12 miliarde de dolari în 1999 la 597,3 miliarde de dolari la <time datetime="2008-08-01">1 august 2008</time>. În aprilie 2017, rezervele valutare ale Rusiei scăzuseră însă la 332 miliarde de dolari.<a href="#cite_note-191">[191]</a> Politica macroeconomică a ministrului de finanțe <a href="/w/index.php?title=Alexei_Kudrin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alexei Kudrin — pagină inexistentă">Alexei Kudrin</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q351014" class="extiw" title="d:Q351014">d</a>) a fost una prudentă și solidă, veniturile excedentare fiind stocate în <a href="/w/index.php?title=Fondul_de_Stabilizare_al_Rusiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fondul de Stabilizare al Rusiei — pagină inexistentă">Fondul de Stabilizare al Rusiei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1462167" class="extiw" title="d:Q1462167">d</a>).<a href="#cite_note-euromoney-192">[192]</a> În 2006, Rusia își plătise o parte din uriașele ei datorii istorice,<a href="#cite_note-193">[193]</a> rămânând cu <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_datoria_extern%C4%83" title="Lista țărilor în funcție de datoria externă">una din cele mai mici datorii externe dintre marile economii</a>.<a href="#cite_note-194">[194]</a> Fondul de Stabilizare a ajutat Rusia să iasă din <a href="/wiki/Marea_Recesiune" title="Marea Recesiune">criza financiară globală</a> într-o stare mult mai bună decât se așteptaseră mulți experți.<a href="#cite_note-euromoney-192">[192]</a> Un cod fiscal mai simplificat, adoptat în 2001, a redus povara fiscală asupra oamenilor și a crescut dramatic veniturile statului.<a href="#cite_note-195">[195]</a> Rusia are o <a href="/w/index.php?title=Cot%C4%83_unic%C4%83_de_impozitare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cotă unică de impozitare — pagină inexistentă">cotă unică de impozitare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q825846" class="extiw" title="d:Q825846">d</a>) de 13%, fiind astfel al doilea cel mai atrăgător sistem de impozitare personală pentru persoane individuale, după Emiratele Arabe Unite.<a href="#cite_note-196">[196]</a> Potrivit <a href="/wiki/Bloomberg" title="Bloomberg">Bloomberg</a>, Rusia este considerată mult înaintea majorității celorlalte țări cu resurse bogate, la capitolul dezvoltare economică, cu o lungă tradiție a educației, științei și industriei.<a href="#cite_note-197">[197]</a> Țara are o mai mare proporție de absolvenți de învățământ superior decât orice altă țară din Eurasia.<a href="#cite_note-198">[198]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Russia_and_China_sign_major_gas_deal.jpeg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3d/Russia_and_China_sign_major_gas_deal.jpeg/220px-Russia_and_China_sign_major_gas_deal.jpeg" decoding="async" width="220" height="152" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3d/Russia_and_China_sign_major_gas_deal.jpeg/330px-Russia_and_China_sign_major_gas_deal.jpeg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3d/Russia_and_China_sign_major_gas_deal.jpeg/440px-Russia_and_China_sign_major_gas_deal.jpeg 2x" data-file-width="4894" data-file-height="3372" /></a><figcaption>La <time datetime="2014-05-21">21 mai 2014</time>, Rusia și <a href="/wiki/Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83" title="Republica Populară Chineză">China</a> au semnat o înțelegere comercială cu gaze naturale în valoare de 400 de miliarde de dolari. Începând cu 2019, Rusia intenționează să furnizeze <a href="/wiki/Gaz_natural" title="Gaz natural">gaze naturale</a> Chinei pentru următorii 30 de ani.</figcaption></figure> Dezvoltarea economică a țării a fost una dezechilibrată geografic, regiunea Moscova contribuind cu o <a href="/w/index.php?title=Lista_subiectelor_federale_ale_Rusiei_dup%C4%83_PRB&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista subiectelor federale ale Rusiei după PRB — pagină inexistentă">pondere foarte mare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4436577" class="extiw" title="d:Q4436577">d</a>) la PIB-ul țării.<a href="#cite_note-199">[199]</a> S-a observat și o inegalitate a veniturilor gospodăriilor, Credit Suisse găsind distribuția averilor rușilor mult mai extremă decât la alte țări, disparitatea fiind atât de mare încât „merită un loc într-o categorie separată”.<a href="#cite_note-pbs-200">[200]</a><a href="#cite_note-CSRIGWR-201">[201]</a> O altă problemă este modernizarea infrastructurii, îmbătrânită și inadecvată după neglijarea ei în anii 1990; guvernul a afirmat că va investi 1 bilion de dolari în dezvoltarea infrastructurii până în 2020.<a href="#cite_note-202">[202]</a> În decembrie 2011, Rusia a fost primită în Organizația Mondială a Comerțului după 18 ani de dialog, ceea ce îi permite să aibă acces mai larg la piețele externe.<a href="#cite_note-203">[203]</a> Unii analiști estimează că apartenența la OMC ar putea ajuta economia Rusiei să crească cu până la 3% pe an.<a href="#cite_note-204">[204]</a> Rusia se este a doua cea mai coruptă țară din Europa (după Ucraina), conform <a href="/wiki/Indicele_de_percep%C8%9Bie_a_corup%C8%9Biei" title="Indicele de percepție a corupției">Indicelui Percepției Corupției</a>. Camera de Comerț Ruso-Norvegiană a identificat corupția drept „una din cele mai mari probleme cu care se confruntă companiile, atât rusești cât și străine”.<a href="#cite_note-205">[205]</a> Corupția în Rusia este percepută drept o problemă importantă,<a href="#cite_note-CPI2015-206">[206]</a> cu impact asupra tuturor aspectelor vieții, inclusiv în <a href="/w/index.php?title=Guvernul_Rusiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Guvernul Rusiei — pagină inexistentă">administrația publică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1140115" class="extiw" title="d:Q1140115">d</a>),<a href="#cite_note-Suhara-207">[207]</a><a href="#cite_note-208">[208]</a> <a href="/w/index.php?title=For%C8%9Bele_de_mili%C8%9Bie_din_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Forțele de miliție din Rusia — pagină inexistentă">aplicarea legii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6503288" class="extiw" title="d:Q6503288">d</a>),<a href="#cite_note-209">[209]</a> <a href="/w/index.php?title=Sistemul_sanitar_din_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sistemul sanitar din Rusia — pagină inexistentă">sănătate</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4116927" class="extiw" title="d:Q4116927">d</a>)<a href="#cite_note-210">[210]</a> și <a href="/w/index.php?title=Sistemul_de_educa%C8%9Bie_din_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sistemul de educație din Rusia — pagină inexistentă">educație</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q861612" class="extiw" title="d:Q861612">d</a>).<a href="#cite_note-211">[211]</a> Fenomenul corupției este puternic înrădăcinat ca model istoric de guvernare publică în Rusia și este pus pe seama slăbiciunii generale a <a href="/wiki/Suprema%C8%9Bia_dreptului" title="Supremația dreptului">statului de drept</a> în Rusia.<a href="#cite_note-Suhara-207">[207]</a> Conform rezultatelor din 2016 ale <a href="/wiki/Indicele_de_percep%C8%9Bie_a_corup%C8%9Biei" title="Indicele de percepție a corupției">Indicelui de Percepție a Corupției</a> calculat de <a href="/wiki/Transparency_International" title="Transparency International">Transparency International</a>, Rusia s-a clasat pe locul 131 din 176 de țări studiate, cu un punctaj de 29.<a href="#cite_note-212">[212]</a> Banca centrală rusă și-a anunțat în 2013 planurile de a lăsa liber cursul rublei în 2015. Conform unui test de stress efectuat de banca centrală, sistemul financiar rus ar putea suporta o scădere a valorii monedei cu 25%–30% fără intervenții majore ale băncii centrale. Economia Rusiei a intrat însă în stagnare spre sfârșitul lui 2013 și, pe lângă <a href="/wiki/Conflictul_armat_din_Donbas" title="Conflictul armat din Donbas">Războiul din Donbass</a>, este amenințată de intrarea în stagflație, o creștere lentă însoțită de inflație mare. Declinul recent al rublei rusești a crescut costurile cu care companiile rusești își plătesc dobânzile în dolari americani și în alte valute străine care s-au întărit în raport cu rubla; astfel, companiile rusești trebuie să plătească mai mult în venituri în rublă pentru a-și plăti creditorii în dolari sau în alte valute.<a href="#cite_note-213">[213]</a> În martie 2016, rubla se devalorizase cu peste 50 de procente din iulie 2014.<a href="#cite_note-Nasdaq_Mar2016-214">[214]</a> După ce inflația scăzuse la 3,6% în 2012, cea mai scăzută de la pierderea controlului asupra Uniunii Sovietice, inflația a sărit la aproape 7,5% în 2014, ceea ce a determinat banca centrală să-și crească rata împrumuturilor la 8% de la 5,5% în 2013.<a href="#cite_note-215">[215]</a><a href="#cite_note-216">[216]</a><a href="#cite_note-217">[217]</a> Într-un articol publicat în octombrie 2014 în Bloomberg Business Week, se afirma că Rusia a început să-și mute din ce în ce mai mult economia spre China ca răspuns la tensiunile financiare crescânde de după anexarea Crimeei și sancțiunile economice occidentale.<a href="#cite_note-218">[218]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Corupția">Corupția</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=21" title="Modifică secțiunea: Corupția" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=21" title="Edit section's source code: Corupția">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Anti-Corruption_Rally_in_Saint_Petersburg_(2017-06-12)_54.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9b/Anti-Corruption_Rally_in_Saint_Petersburg_%282017-06-12%29_54.jpg/220px-Anti-Corruption_Rally_in_Saint_Petersburg_%282017-06-12%29_54.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9b/Anti-Corruption_Rally_in_Saint_Petersburg_%282017-06-12%29_54.jpg/330px-Anti-Corruption_Rally_in_Saint_Petersburg_%282017-06-12%29_54.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9b/Anti-Corruption_Rally_in_Saint_Petersburg_%282017-06-12%29_54.jpg/440px-Anti-Corruption_Rally_in_Saint_Petersburg_%282017-06-12%29_54.jpg 2x" data-file-width="2048" data-file-height="1536" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Protestele_din_2017-2018&action=edit&redlink=1" class="new" title="Protestele din 2017-2018 — pagină inexistentă">Protestele din 2017-2018</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q30253388" class="extiw" title="d:Q30253388">d</a>), organizate de opoziția rusă</figcaption></figure> Există multe estimări diferite ale costului efectiv al corupției.<a href="#cite_note-ararat.osipian-219">[219]</a> Conform statisticilor oficiale ale guvernului, publicate de Rosstat, „economia subterană” ar reprezenta doar 15% din PIB-ul Rusiei din 2011, cuprinzând aici salarii nedeclarate (pentru a evita plata impozitelor și contribuțiilor sociale) și alte tipuri de evaziune fiscală.<a href="#cite_note-220">[220]</a> Conform estimărilor Rosstat, corupția reprezenta în 2011 numai 3,5 până la 7% din PIB. Spre comparație, experți independenți avansează cifre de până la 25% din PIB-ul Rusiei.<a href="#cite_note-221">[221]</a> Un raport al Băncii Mondiale plasează această cifră pe la 48%.<a href="#cite_note-222">[222]</a> Există și o schimbare a principalului obiectiv al mitei: anterior, oficialii luau mită pentru a închide ochii la infracțiuni, dar acum iau mită doar pentru a-și face datoria.<a href="#cite_note-223">[223]</a> În cele din urmă, populația rusă este cea care plătește pentru această corupție, prin creșteri rapide ale prețurilor locuințelor, apei, gazelor și energiei electrice, care depășesc semnificativ rata inflației, și sunt un rezultat direct al corupției masive la cel mai înalt nivel.<a href="#cite_note-224">[224]</a> În ultimii ani, reacția la corupție s-a schimbat: din al doilea mandat al lui Putin, foarte puține cazuri de corupție au fost subiect de scandal. Sistemul lui Putin se remarcă prin amestecul omniprezent și fățiș între serviciile publice și afaceri, precum și prin utilizarea de rude, prieteni și cunoștințe pentru a beneficia de cheltuieli bugetare și a prelua proprietatea statului.<a href="#cite_note-ararat.osipian-219">[219]</a> Pe <time datetime="2017-03-26">26 martie 2017</time>, au avut loc <a href="/wiki/Proteste" class="mw-redirect" title="Proteste">proteste</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q30253388" class="extiw" title="d:Q30253388">d</a>) împotriva corupției din guvernul federal rus, simultan în mai multe orașe din țară.<a href="#cite_note-225">[225]</a> Acestea au fost declanșate de lipsa de reacție adecvată din partea autorităților ruse la publicarea filmului de investigație <a href="/w/index.php?title=Nu-i_spune_Dimon&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nu-i spune Dimon — pagină inexistentă">Nu-i spune Dimon</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q28864595" class="extiw" title="d:Q28864595">d</a>), care a acumulat mai mult de 20 de milioane de vizualizări pe YouTube.<a href="#cite_note-226">[226]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Lada_2107_aka_Lada_Riva_October_1995_1452cc.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e6/Lada_2107_aka_Lada_Riva_October_1995_1452cc.jpg/220px-Lada_2107_aka_Lada_Riva_October_1995_1452cc.jpg" decoding="async" width="220" height="121" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e6/Lada_2107_aka_Lada_Riva_October_1995_1452cc.jpg/330px-Lada_2107_aka_Lada_Riva_October_1995_1452cc.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e6/Lada_2107_aka_Lada_Riva_October_1995_1452cc.jpg/440px-Lada_2107_aka_Lada_Riva_October_1995_1452cc.jpg 2x" data-file-width="2710" data-file-height="1496" /></a><figcaption>Peste două milioane de vehicule <a href="/wiki/Lada_Riva" title="Lada Riva">Lada Riva</a> au fost produse din 1980 până în 2010</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Lada_Vesta_Concept.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8a/Lada_Vesta_Concept.JPG/220px-Lada_Vesta_Concept.JPG" decoding="async" width="220" height="149" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8a/Lada_Vesta_Concept.JPG/330px-Lada_Vesta_Concept.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8a/Lada_Vesta_Concept.JPG/440px-Lada_Vesta_Concept.JPG 2x" data-file-width="1992" data-file-height="1346" /></a><figcaption>O <a href="/wiki/Lada_Vesta" title="Lada Vesta">Lada Vesta</a>. <a href="/wiki/Lada" title="Lada">Lada</a> este marca <a href="/wiki/AvtoVAZ" title="AvtoVAZ">AvtoVAZ</a>, cel mai mare producător rus de autovehicule.</figcaption></figure> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Agricultura">Agricultura</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=22" title="Modifică secțiunea: Agricultura" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=22" title="Edit section's source code: Agricultura">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ivan_Shishkin_-_%D0%A0%D0%BE%D0%B6%D1%8C_-_Google_Art_Project.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/eb/Ivan_Shishkin_-_%D0%A0%D0%BE%D0%B6%D1%8C_-_Google_Art_Project.jpg/220px-Ivan_Shishkin_-_%D0%A0%D0%BE%D0%B6%D1%8C_-_Google_Art_Project.jpg" decoding="async" width="220" height="124" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/eb/Ivan_Shishkin_-_%D0%A0%D0%BE%D0%B6%D1%8C_-_Google_Art_Project.jpg/330px-Ivan_Shishkin_-_%D0%A0%D0%BE%D0%B6%D1%8C_-_Google_Art_Project.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/eb/Ivan_Shishkin_-_%D0%A0%D0%BE%D0%B6%D1%8C_-_Google_Art_Project.jpg/440px-Ivan_Shishkin_-_%D0%A0%D0%BE%D0%B6%D1%8C_-_Google_Art_Project.jpg 2x" data-file-width="4000" data-file-height="2254" /></a><figcaption><a href="/wiki/Lan_de_secar%C4%83" title="Lan de secară">Lan de secară</a>, de <a href="/wiki/Ivan_%C8%98i%C8%99kin" title="Ivan Șișkin">Ivan Șișkin</a>. Rusia este principalul producător mondial de <a href="/wiki/Orz" title="Orz">orz</a>, <a href="/wiki/Hri%C8%99c%C4%83" title="Hrișcă">hrișcă</a> și <a href="/wiki/Ov%C4%83z" title="Ovăz">ovăz</a>, și unul dintre cei mai mari producători și exportatori de <a href="/wiki/Secar%C4%83" title="Secară">secară</a>, <a href="/w/index.php?title=Semin%C8%9Be_de_floarea-soarelui&action=edit&redlink=1" class="new" title="Semințe de floarea-soarelui — pagină inexistentă">semințe de floarea-soarelui</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1076906" class="extiw" title="d:Q1076906">d</a>) și <a href="/wiki/Gr%C3%A2u" title="Grâu">grâu</a>.</figcaption></figure> Suprafața totală cultivată în Rusia este estimată la 1.237.294 km², a patra din lume.<a href="#cite_note-227">[227]</a> Din 1999 până în 2009, agricultura Rusiei a crescut în mod constant,<a href="#cite_note-228">[228]</a> și țara s-a transformat dintr-un importator de cereale în al treilea cel mai mare exportator de cereale, după UE și Statele Unite ale Americii.<a href="#cite_note-229">[229]</a> Producția de carne a crescut de la 6,813,000 tone în 1999 la 9,331,000 de tone în 2008, și continuă să crească.<a href="#cite_note-230">[230]</a> Această restaurare a agriculturii a fost susținută de o politică de creditare a guvernului, ajutând atât fermierii individuali cât și marile societăți agricole privatizate care au fost odată <a href="/wiki/Colhoz" title="Colhoz">colhozurile</a> sovietice și care încă dețin cea mai mare parte a terenurilor agricole.<a href="#cite_note-231">[231]</a> Fermele mari se concentrează în principal pe producția de cereale și pe <a href="/wiki/Cre%C8%99terea_animalelor" class="mw-redirect" title="Creșterea animalelor">creșterea animalelor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q80962" class="extiw" title="d:Q80962">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Gospod%C4%83riile_private_mici&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gospodăriile private mici — pagină inexistentă">gospodăriile private mici</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4368311" class="extiw" title="d:Q4368311">d</a>) produc cea mai mare parte a cartofilor, legumelor și fructelor din țară.<a href="#cite_note-232">[232]</a> Deoarece Rusia are ieșire la trei oceane (Atlantic, Arctic și Pacific), flotele de pescuit rusești constituie un mare producător de pește. Rusia a capturat 3,191,068 de tone de pește în 2005.<a href="#cite_note-233">[233]</a> Atât exporturile cât și importurile de pește și produse marine au crescut semnificativ în ultimii ani, ajungând la $2,415 și respectiv la $2,036 milioane de euro, respectiv, în 2008.<a href="#cite_note-234">[234]</a> Întinsă de la Marea Baltică la Oceanul Pacific, Rusia are mai mult de o cincime din pădurile lumii, ceea ce o face să fie cea mai împădurită țară din lume.<a href="#cite_note-fao.org-172">[172]</a><a href="#cite_note-FAO_2010-235">[235]</a> Cu toate acestea, potrivit unui studiu din 2012 al <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentru_Alimenta%C8%9Bie_%C8%99i_Agricultur%C4%83" title="Organizația pentru Alimentație și Agricultură">Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite</a> și Guvernul Federației Ruse,<a href="#cite_note-236">[236]</a> considerabilul potențial al pădurilor rusești este subexploatat și cota Rusiei în comerțul mondial cu produse forestiere este mai mică de patru la sută.<a href="#cite_note-237">[237]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Energie">Energie</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=23" title="Modifică secțiunea: Energie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=23" title="Edit section's source code: Energie">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:RF_NG_pipestoEU.gif" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/RF_NG_pipestoEU.gif/170px-RF_NG_pipestoEU.gif" decoding="async" width="170" height="218" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/RF_NG_pipestoEU.gif/255px-RF_NG_pipestoEU.gif 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/RF_NG_pipestoEU.gif/340px-RF_NG_pipestoEU.gif 2x" data-file-width="590" data-file-height="757" /></a><figcaption>Rusia este un furnizor-cheie de <a href="/wiki/Petrol" title="Petrol">petrol</a> și <a href="/wiki/Gaz_natural" title="Gaz natural">gaze</a> pentru mare parte din Europa</figcaption></figure> În ultimii ani, Rusia a fost frecvent descrisă în mass-media ca o <a href="/w/index.php?title=Putere_energetic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Putere energetică — pagină inexistentă">superputere energetică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2630815" class="extiw" title="d:Q2630815">d</a>).<a href="#cite_note-238">[238]</a><a href="#cite_note-239">[239]</a> Țara are cele mai mari <a href="/w/index.php?title=Rezerve_de_gaze_naturale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rezerve de gaze naturale — pagină inexistentă">rezerve de gaze naturale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3116737" class="extiw" title="d:Q3116737">d</a>),<a href="#cite_note-240">[240]</a> se află pe locul 8 în lume după <a href="/w/index.php?title=Rezerve_de_petrol&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rezerve de petrol — pagină inexistentă">rezervele de petrol</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q13218212" class="extiw" title="d:Q13218212">d</a>),<a href="#cite_note-241">[241]</a> și pe locul al doilea cel la <a href="/wiki/C%C4%83rbune" title="Cărbune">rezervele de cărbune</a>.<a href="#cite_note-242">[242]</a> Rusia este cel mai important <a href="/w/index.php?title=Exportator_de_gaze_naturale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Exportator de gaze naturale — pagină inexistentă">exportator de gaze naturale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1053945" class="extiw" title="d:Q1053945">d</a>)<a href="#cite_note-243">[243]</a> și al doilea cel mai mare <a href="/w/index.php?title=Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_produc%C8%9Bia_de_gaze_naturale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista țărilor după producția de gaze naturale — pagină inexistentă">producător de gaze naturale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2633578" class="extiw" title="d:Q2633578">d</a>),<a href="#cite_note-cia-gas-25">[25]</a> în timp ce este și cel mai mare <a href="/w/index.php?title=Exportator_de_petrol&action=edit&redlink=1" class="new" title="Exportator de petrol — pagină inexistentă">exportator de petrol</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3131192" class="extiw" title="d:Q3131192">d</a>) și cel mai mare <a href="/w/index.php?title=Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_produc%C8%9Bia_de_%C8%9Bi%C8%9Bei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista țărilor după producția de țiței — pagină inexistentă">producător de petrol</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q912281" class="extiw" title="d:Q912281">d</a>).<a href="#cite_note-IEA-Oil-24">[24]</a> Rusia este pe locul al treilea în clasamentul <a href="/w/index.php?title=Produc%C4%83torilor_de_energie_electric%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Producătorilor de energie electrică — pagină inexistentă">producătorilor de energie electrică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1326614" class="extiw" title="d:Q1326614">d</a>) din lume<a href="#cite_note-244">[244]</a> și pe al 5-lea în cel al <a href="/w/index.php?title=Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_produc%C8%9Bia_de_energie_regenerabil%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista țărilor după producția de energie regenerabilă — pagină inexistentă">producătorilor de energie din surse regenerabile</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3908103" class="extiw" title="d:Q3908103">d</a>), în special pe baza producției <a href="/wiki/Hidroelectricitate" title="Hidroelectricitate">hidrocentralelor</a>.<a href="#cite_note-245">[245]</a> Mari cascade de <a href="/wiki/Hidroelectricitate" title="Hidroelectricitate">hidrocentrale</a> sunt construite în Rusia Europeană de-a lungul râurilor mari ca Volga. Partea asiatică a Rusiei dispune și ea de un număr mare de hidrocentrale; cu toate acestea, giganticul potențial hidroenergetic al Siberiei și al Orientului Îndepărtat Rus rămâne în mare măsură neexploatat. Rusia a fost prima țară care a dezvoltat energia nucleară civilă și a construit <a href="/w/index.php?title=Centrala_nuclear%C4%83_de_la_Obninsk&action=edit&redlink=1" class="new" title="Centrala nucleară de la Obninsk — pagină inexistentă">prima centrală nucleară</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1739453" class="extiw" title="d:Q1739453">d</a>) din lume. În prezent, țara este pe locul al patrulea după <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_puterea_nuclear%C4%83" title="Lista țărilor după puterea nucleară">producția de energie nucleară</a>,<a href="#cite_note-246">[246]</a> toată <a href="/wiki/Energia_nuclear%C4%83_%C3%AEn_Rusia" title="Energia nucleară în Rusia">energia nucleară din Rusia</a> fiind gestionată de către societatea de stat <a href="/w/index.php?title=Rosatom&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rosatom — pagină inexistentă">Rosatom</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q514140" class="extiw" title="d:Q514140">d</a>). Acest sector se dezvoltă rapid, cu scopul de a crește cota totală de energie nucleară de la actualul nivel de 16,9% la 23% până în 2020. Guvernul rus intenționează să aloce 127 de miliarde de ruble ($5.42 miliarde de euro) pentru un program federal dedicat următoarei generații de tehnologie nucleară.<a href="#cite_note-247">[247]</a> În luna mai 2014, într-o vizită de două zile la Shanghai, președintele Putin a semnat un contract în numele Gazpromului prin care gigantul energetic rus urma să <a href="/wiki/Puterea_Siberiei" title="Puterea Siberiei">aprovizioneze China</a> cu 38 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an. Construcția unei conducte care să faciliteze înțelegerea a fost convenită, în condițiile în care Rusia urma să contribuie cu 55 de miliarde de dolari la costul proiectului, iar China cu 22 demilitarde, în ceea ce Putin a descris ca fiind „cel mai mare proiect de construcție pentru următorii patru ani”. Gazele naturale trebuie să înceapă a fi livrate cândva între 2018 și 2020 și să continue timp de 30 de ani, China plătind pentru aceasta 400 de miliarde de dolari.<a href="#cite_note-CNPCdeal-248">[248]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Transporturi">Transporturi</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=24" title="Modifică secțiunea: Transporturi" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=24" title="Edit section's source code: Transporturi">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:TransSiberianRailwayAtKm9288.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/TransSiberianRailwayAtKm9288.jpg/220px-TransSiberianRailwayAtKm9288.jpg" decoding="async" width="220" height="300" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/TransSiberianRailwayAtKm9288.jpg/330px-TransSiberianRailwayAtKm9288.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/TransSiberianRailwayAtKm9288.jpg/440px-TransSiberianRailwayAtKm9288.jpg 2x" data-file-width="1464" data-file-height="1995" /></a><figcaption>Borna kilometrului 9288 de la capătul <a href="/wiki/Calea_ferat%C4%83_transsiberian%C4%83" title="Calea ferată transsiberiană">Căii Ferate Transsiberiene</a> de la <a href="/wiki/Vladivostok" title="Vladivostok">Vladivostok</a></figcaption></figure> Transportul feroviar în Rusia este cea mai mare parte monopol de stat administrat de <a href="/wiki/RJD" title="RJD">Căile Ferate Ruse</a>. Compania reprezintă peste 3,6% din PIB-ul Rusiei și gestionează 39% din traficul total de mărfuri (inclusiv conducte) și peste 42% din traficul de călători.<a href="#cite_note-rzd-249">[249]</a> Lungimea totală a liniilor de cale ferată des utilizate depășește 85.500 km,<a href="#cite_note-rzd-249">[249]</a> a doua după Statele Unite ale Americii. Peste 44.000 km de linie sunt <a href="/wiki/Sistem_de_electrificare_feroviar%C4%83" title="Sistem de electrificare feroviară">electrificați</a>,<a href="#cite_note-250">[250]</a> cel mai mare număr din lume, și, în plus, există peste 30.000 km de linii nepublice. Spre deosebire de cele mai multe rețele feroviare din lume, căile ferate rusești utilizează <a href="/wiki/Ecartament_larg" title="Ecartament larg">ecartamentul larg</a> de 1.520 mm, cu excepția celor 957 km de pe <a href="/wiki/Insula_Sahalin" title="Insula Sahalin">Insula Sahalin</a>, unde se folosește ecartamentul îngust de 1.067 mm. Cea mai renumită cale ferată din Rusia este <a href="/wiki/Calea_ferat%C4%83_transsiberian%C4%83" title="Calea ferată transsiberiană">Transsiberiana</a> (Transsib), care deține recordul numărului de fuse orare traversate, cu 7, precum și pe cel de cea mai lungă linie deservită permanent din lume, Moscova-<a href="/wiki/Vladivostok" title="Vladivostok">Vladivostok</a> (9.259 km), Moscova–<a href="/wiki/Phenian" title="Phenian">Pyongyang</a> (10.267 km)<a href="#cite_note-251">[251]</a> și <a href="/wiki/Kiev" title="Kiev">Kiev</a>–Vladivostok (11.085 km).<a href="#cite_note-252">[252]</a> În 2006, Rusia avea <a href="/w/index.php?title=Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_dimensiunea_re%C8%9Belei_de_drumuri&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista țărilor după dimensiunea rețelei de drumuri — pagină inexistentă">933.000 de km de drumuri</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2427950" class="extiw" title="d:Q2427950">d</a>), din care 755.000 erau asfaltate.<a href="#cite_note-253">[253]</a> Unele dintre acestea alcătuiesc <a href="/wiki/List%C4%83_de_autostr%C4%83zi_%C3%AEn_Rusia" title="Listă de autostrăzi în Rusia">sistemul federal rus de autostrăzi</a>. Cu o suprafață mare a uscatului, țara are densitatea de drumuri cea mai mică dintre toate țările <a href="/wiki/G8" class="mw-redirect" title="G8">G8</a> și <a href="/wiki/BRIC" class="mw-redirect" title="BRIC">BRIC</a>.<a href="#cite_note-254">[254]</a> Mare parte din căile navigabile interioare ale Rusiei, care totalizează 102.000 km, sunt realizate pe râuri sau lacuri naturale. În partea europeană a țării, rețeaua de canale conectează bazinele râurilor mari. Capitala Rusiei, Moscova, este uneori numită „portul de la cinci mări”, din cauza legăturilor sale navigabile cu Marea Baltică, <a href="/wiki/Marea_Alb%C4%83" title="Marea Albă">Marea Albă</a>, Marea Caspică, <a href="/wiki/Marea_Azov" title="Marea Azov">Marea Azov</a> și <a href="/wiki/Marea_Neagr%C4%83" title="Marea Neagră">Marea Neagră</a>. <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Yamal_2009.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f5/Yamal_2009.JPG/220px-Yamal_2009.JPG" decoding="async" width="220" height="146" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f5/Yamal_2009.JPG/330px-Yamal_2009.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f5/Yamal_2009.JPG/440px-Yamal_2009.JPG 2x" data-file-width="3008" data-file-height="2000" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Iamal&action=edit&redlink=1" class="new" title="Iamal — pagină inexistentă">Iamal</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1459518" class="extiw" title="d:Q1459518">d</a>), unul dintre <a href="/w/index.php?title=Sp%C4%83rg%C4%83tor_de_ghea%C8%9B%C4%83_nuclear&action=edit&redlink=1" class="new" title="Spărgător de gheață nuclear — pagină inexistentă">spărgătoarele de gheață</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q544823" class="extiw" title="d:Q544823">d</a>) ale Rusiei<a href="#cite_note-255">[255]</a></figcaption></figure> Marile porturi maritime ale Rusiei sunt <a href="/wiki/Rostov-pe-Don" title="Rostov-pe-Don">Rostov-pe-Don</a> la Marea Azov, <a href="/wiki/Novorossiisk" title="Novorossiisk">Novorossiisk</a> la Marea Neagră, <a href="/wiki/Astrahan" title="Astrahan">Astrahan</a> și <a href="/wiki/Mahacikala" title="Mahacikala">Mahacikala</a> la Marea Caspică, <a href="/wiki/Kaliningrad" title="Kaliningrad">Kaliningrad</a> și Sankt Petersburg la Marea Baltică, <a href="/wiki/Arhanghelsk" title="Arhanghelsk">Arhanghelsk</a> la Marea Albă, <a href="/wiki/Murmansk" title="Murmansk">Murmansk</a> la Marea Barents, <a href="/wiki/Petropavlovsk-Kamceatski" title="Petropavlovsk-Kamceatski">Petropavlovsk-Kamceatski</a> și <a href="/wiki/Vladivostok" title="Vladivostok">Vladivostok</a> la Oceanul Pacific. În 2008, țara deținea 1448 vase comerciale. Singura flotă de <a href="/w/index.php?title=Sp%C4%83rg%C4%83tor_de_ghea%C8%9B%C4%83_nuclear&action=edit&redlink=1" class="new" title="Spărgător de gheață nuclear — pagină inexistentă">spărgătoare de gheață nucleare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q544823" class="extiw" title="d:Q544823">d</a>) din lume promovează exploatarea economică a <a href="/w/index.php?title=Platoul_continental_al_Rusiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Platoul continental al Rusiei — pagină inexistentă">platoului continental al Rusiei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5165337" class="extiw" title="d:Q5165337">d</a>) la Oceanul Arctic și dezvoltă comerțului pe mare prin <a href="/w/index.php?title=Ruta_maritim%C4%83_a_Nordului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ruta maritimă a Nordului — pagină inexistentă">Ruta Maritimă Nordică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q21707256" class="extiw" title="d:Q21707256">d</a>) , între Europa și Asia de Est. După <a href="/w/index.php?title=Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_lungimea_total%C4%83_a_conductelor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista țărilor după lungimea totală a conductelor — pagină inexistentă">lungimea totală a conductelor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6614037" class="extiw" title="d:Q6614037">d</a>), Rusia este pe locul al doilea după Statele Unite ale Americii. În prezent, se lucrează la multe noi proiecte de conducte, inclusiv <a href="/wiki/Nord_Stream" title="Nord Stream">Nord Stream</a> și <a href="/wiki/South_Stream" title="South Stream">South Stream</a>, conducte de gaze naturale către Europa, și <a href="/w/index.php?title=Oleoductul_Siberia_oriental%C4%83_-_Oceanul_Pacific&action=edit&redlink=1" class="new" title="Oleoductul Siberia orientală - Oceanul Pacific — pagină inexistentă">conducta petrolieră Siberia de Est – Oceanul Pacific</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1193010" class="extiw" title="d:Q1193010">d</a>) (ESPO) pentru Orientul Îndepărtat Rus și China. Rusia are 1216 aeroporturi,<a href="#cite_note-256">[256]</a> cele mai aglomerate fiind <a href="/wiki/Aeroportul_Interna%C8%9Bional_Moscova_Sheremetyevo" class="mw-redirect" title="Aeroportul Internațional Moscova Sheremetyevo">Șeremetievo</a>, <a href="/wiki/Aeroportul_Interna%C8%9Bional_Domodedovo" title="Aeroportul Internațional Domodedovo">Domodedovo</a> și <a href="/wiki/Aeroportul_interna%C8%9Bional_Vnukovo" title="Aeroportul internațional Vnukovo">Aeroportul internațional Vnukovo</a> din Moscova, și <a href="/wiki/Aeroportul_interna%C8%9Bional_Pulkovo" title="Aeroportul internațional Pulkovo">Pulkovo</a> din Sankt-Petersburg. De obicei, marile orașe rusești au sisteme bine dezvoltate de transport public, cu cele mai frecvente varietăți de vehicule în exploatare fiind autobuzul, <a href="/wiki/Troleibuz" title="Troleibuz">troleibuzul</a> și tramvaiul. Șapte orașe din Rusia, și anume <a href="/wiki/Metroul_din_Moscova" title="Metroul din Moscova">Moscova</a>, <a href="/wiki/Metroul_din_Sankt_Petersburg" title="Metroul din Sankt Petersburg">Sankt Petersburg</a>, <a href="/wiki/Metroul_din_Nijni_Novgorod" title="Metroul din Nijni Novgorod">Nijni Novgorod</a>, <a href="/wiki/Metroul_din_Novosibirsk" title="Metroul din Novosibirsk">Novosibirsk</a>, <a href="/wiki/Metroul_din_Samara" title="Metroul din Samara">Samara</a>, <a href="/wiki/Metroul_din_Ekaterinburg" title="Metroul din Ekaterinburg">Ekaterinburg</a>, <a href="/wiki/Metroul_din_Kazan" title="Metroul din Kazan">Kazan</a>, au rețele subterane de metrou, în timp ce <a href="/wiki/Volgograd" title="Volgograd">Volgogradul</a> dispune de un metrotram. Lungimea totală a metrourilor din Rusia este 465,4 km. <a href="/wiki/Metroul_din_Moscova" title="Metroul din Moscova">Metroul din Moscova</a> și <a href="/wiki/Metroul_din_Sankt_Petersburg" title="Metroul din Sankt Petersburg">cel din Sankt Petersburg</a> sunt cele mai vechi din Rusia, deschise în 1935 și, respectiv, 1955. Aceste două sunt printre cele mai rapide și <a href="/wiki/Lista_sistemelor_de_metrou" title="Lista sistemelor de metrou">mai aglomerate sisteme de metrou</a> din lume, iar unele dintre ele sunt renumite pentru decorațiunile bogate și unice ale stațiilor lor, o tradiție comună în metrourilor și căilor ferate de suprafață rusești. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Știință_și_tehnologie">Știință și tehnologie</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=25" title="Modifică secțiunea: Știință și tehnologie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=25" title="Edit section's source code: Știință și tehnologie">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:M.V.Lomonosov_after_G.C.Prenner_(middle_of_19th_c,_MGU).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9c/M.V.Lomonosov_after_G.C.Prenner_%28middle_of_19th_c%2C_MGU%29.jpg/170px-M.V.Lomonosov_after_G.C.Prenner_%28middle_of_19th_c%2C_MGU%29.jpg" decoding="async" width="170" height="224" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9c/M.V.Lomonosov_after_G.C.Prenner_%28middle_of_19th_c%2C_MGU%29.jpg/255px-M.V.Lomonosov_after_G.C.Prenner_%28middle_of_19th_c%2C_MGU%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9c/M.V.Lomonosov_after_G.C.Prenner_%28middle_of_19th_c%2C_MGU%29.jpg/340px-M.V.Lomonosov_after_G.C.Prenner_%28middle_of_19th_c%2C_MGU%29.jpg 2x" data-file-width="1052" data-file-height="1389" /></a><figcaption><a href="/wiki/Mihail_Lomonosov" title="Mihail Lomonosov">Mihail Lomonosov</a> (1711-1765), om de știință <a href="/wiki/Polimat" class="mw-redirect" title="Polimat">polimat</a>, inventator, poet și artist</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ivan_Pavlov_NLM2.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c2/Ivan_Pavlov_NLM2.jpg/170px-Ivan_Pavlov_NLM2.jpg" decoding="async" width="170" height="210" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c2/Ivan_Pavlov_NLM2.jpg/255px-Ivan_Pavlov_NLM2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c2/Ivan_Pavlov_NLM2.jpg/340px-Ivan_Pavlov_NLM2.jpg 2x" data-file-width="1142" data-file-height="1410" /></a><figcaption><a href="/wiki/Ivan_Pavlov" title="Ivan Pavlov">Ivan Pavlov</a> (1849-1936), fiziolog, laureat al Premiului Nobel în 1904</figcaption></figure> Știința și tehnologia în Rusia au înflorit încă din <a href="/wiki/Iluminism" title="Iluminism">Epoca Iluminismului</a>, când <a href="/wiki/Petru_I_al_Rusiei" title="Petru I al Rusiei">Petru cel Mare</a> a fondat <a href="/wiki/Academia_Rus%C4%83_de_%C8%98tiin%C8%9Be" title="Academia Rusă de Științe">Academia Rusă de Științe</a> și <a href="/wiki/Universitatea_de_Stat_din_Sankt_Petersburg" title="Universitatea de Stat din Sankt Petersburg">Universitatea de Stat din Sankt Petersburg</a>, iar <a href="/wiki/Polimat" class="mw-redirect" title="Polimat">polimatul</a> <a href="/wiki/Mihail_Lomonosov" title="Mihail Lomonosov">Mihail Lomonosov</a> a fondat <a href="/wiki/Universitatea_de_Stat_din_Moscova" title="Universitatea de Stat din Moscova">Universitatea de Stat din Moscova</a>, deschizând calea unei puternice tradiții autohtone de învățare și inovare. În secolele al XIX-lea și al XX-lea, țara a produs un număr mare de oameni de știință și inventatori celebri. <a href="/w/index.php?title=%C8%98coala_ruseasc%C4%83_de_fizic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Școala rusească de fizică — pagină inexistentă">Școala rusească de fizică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6596096" class="extiw" title="d:Q6596096">d</a>) a început cu Lomonosov, care a propus legea de conservare a materiei care precede <a href="/wiki/Legea_conserv%C4%83rii_energiei" title="Legea conservării energiei">legea de conservare a energiei</a>. Printre descoperirile și invențiile rușilor în domeniul fizicii se numără <a href="/wiki/Arc_electric" title="Arc electric">arcul electric</a>, <a href="/wiki/Legea_lui_Lenz" title="Legea lui Lenz">legea electrodinamică a lui Lenz</a>, <a href="/w/index.php?title=Grup_spa%C8%9Bial&action=edit&redlink=1" class="new" title="Grup spațial — pagină inexistentă">grupurile spațiale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q899033" class="extiw" title="d:Q899033">d</a>) ale <a href="/wiki/Cristal" title="Cristal">cristalelor</a>, <a href="/wiki/Celul%C4%83_solar%C4%83" title="Celulă solară">celula fotoelectrică</a>, <a href="/wiki/Superfluid" title="Superfluid">superfluiditatea</a>, <a href="/wiki/Efectul_Cerenkov" title="Efectul Cerenkov">radiația Cerenkov</a>, <a href="/wiki/Rezonan%C8%9B%C4%83_electronic%C4%83_de_spin" title="Rezonanță electronică de spin">rezonanța electronică de spin</a>, <a href="/w/index.php?title=Heterotranzistoarele&action=edit&redlink=1" class="new" title="Heterotranzistoarele — pagină inexistentă">heterotranzistoarele</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1616270" class="extiw" title="d:Q1616270">d</a>) și <a href="/wiki/Holografie" title="Holografie">holografia 3D</a>. <a href="/wiki/Laser" title="Laser">Laserii</a> și <a href="/wiki/Maser" title="Maser">maserii</a> au fost co-inventați de <a href="/wiki/Nikolai_Basov" title="Nikolai Basov">Nikolai Basov</a> și <a href="/wiki/Alexandr_Mihailovici_Prohorov" title="Alexandr Mihailovici Prohorov">Aleksandr Prohorov</a>, în timp ce ideea de <a href="/w/index.php?title=Tokamak&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tokamak — pagină inexistentă">tokamak</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q188589" class="extiw" title="d:Q188589">d</a>) pentru controlul <a href="/wiki/Fuziune_nuclear%C4%83" title="Fuziune nucleară">fuziunii nucleare</a> a fost introdus de către <a href="/wiki/Igor_Tamm" title="Igor Tamm">Igor Tamm</a>, <a href="/wiki/Andrei_Saharov" title="Andrei Saharov">Andrei Saharov</a> și <a href="/wiki/Lev_Ar%C8%9Bimovici" title="Lev Arțimovici">Lev Arțimovici</a>, ceea ce a dus în cele din urmă la proiectul internaționale <a href="/wiki/ITER" title="ITER">ITER</a>, la care Rusia ia parte. Din vremea lui <a href="/wiki/Nikolai_Ivanovici_Lobacevski" title="Nikolai Ivanovici Lobacevski">Nikolai Lobacevski</a> („<a href="/wiki/Nicolaus_Copernic" title="Nicolaus Copernic">Copernic</a> al <a href="/wiki/Geometrie" title="Geometrie">geometriei</a>”, care a creat <a href="/wiki/Geometrii_neeuclidiene" title="Geometrii neeuclidiene">geometria neeuclidiană</a>) și a profesorului <a href="/wiki/Pafnuti_Ceb%C3%AE%C8%99ev" title="Pafnuti Cebîșev">Pafnuti Cebîșev</a>, <a href="/w/index.php?title=%C8%98coala_rus%C4%83_de_matematic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Școala rusă de matematică — pagină inexistentă">școala rusă de matematică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q621883" class="extiw" title="d:Q621883">d</a>) a devenit una dintre cele mai influente din lume.<a href="#cite_note-257">[257]</a> Printre discipolii lui Cebîșev se numără <a href="/wiki/Alexandr_Liapunov" title="Alexandr Liapunov">Aleksandr Liapunov</a>, care a fondat <a href="/w/index.php?title=Teoria_stabilit%C4%83%C8%9Bii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Teoria stabilității — pagină inexistentă">teoria modernă a stabilității</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1756677" class="extiw" title="d:Q1756677">d</a>), și <a href="/wiki/Andrei_Markov" title="Andrei Markov">Andrei Markov</a> care a inventat <a href="/wiki/Lan%C8%9B_Markov" title="Lanț Markov">lanțurile Markov</a>. În secolul al XX-lea, matematicieni sovietici, cum ar fi <a href="/wiki/Andrei_Nikolaevici_Kolmogorov" title="Andrei Nikolaevici Kolmogorov">Andrei Kolmogorov</a>, <a href="/wiki/Israel_Gelfand" title="Israel Gelfand">Israel Gelfand</a>, și <a href="/wiki/Serghei_Sobolev" title="Serghei Sobolev">Serghei Sobolev</a>, a adus contribuții majore la diferite domenii ale matematicii. Nouă matematicieni sovietici/ruși au fost premiați cu <a href="/wiki/Medalia_Fields" title="Medalia Fields">Medalia Fields</a>, cel mai prestigios premiu în matematică. Recent, <a href="/wiki/Grigori_Perelman" title="Grigori Perelman">Grigori Perelman</a> a primit Premiu Clay pentru rezolvarea uneia dintre <a href="/w/index.php?title=Problemele_Mileniului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Problemele Mileniului — pagină inexistentă">Problemele Mileniului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q727000" class="extiw" title="d:Q727000">d</a>), demonstrația finală a <a href="/wiki/Conjectura_lui_Poincar%C3%A9" title="Conjectura lui Poincaré">conjecturii lui Poincaré</a> în 2002.<a href="#cite_note-258">[258]</a> <a href="/w/index.php?title=Chimistul_rus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Chimistul rus — pagină inexistentă">Chimistul rus</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4116932" class="extiw" title="d:Q4116932">d</a>) <a href="/wiki/Dimitri_Mendeleev" title="Dimitri Mendeleev">Dmitri Mendeleev</a> a inventat <a href="/wiki/Tabelul_periodic_al_elementelor" title="Tabelul periodic al elementelor">tabelul periodic</a>, cadrul principal al <a href="/wiki/Chimie" title="Chimie">chimiei</a> moderne. <a href="/wiki/Aleksandr_Butlerov" title="Aleksandr Butlerov">Aleksandr Butlerov</a> a fost unul dintre creatorii teoriei <a href="/wiki/Structur%C4%83_chimic%C4%83" title="Structură chimică">structurii chimice</a>, joacă un rol central în <a href="/wiki/Chimie_organic%C4%83" title="Chimie organică">chimia organică</a>. <a href="/w/index.php?title=Biologi_ru%C8%99i&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biologi ruși — pagină inexistentă">Biologi ruși</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4436561" class="extiw" title="d:Q4436561">d</a>) cunoscuți au fost <a href="/w/index.php?title=Dmitri_Ivanovski,&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dmitri Ivanovski, — pagină inexistentă">Dmitri Ivanovski,</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q358935" class="extiw" title="d:Q358935">d</a>) care a descoperit virusuri, <a href="/wiki/Ivan_Pavlov" title="Ivan Pavlov">Ivan Pavlov,</a> care a fost primul care a experimentat cu <a href="/wiki/Condi%C8%9Bionare_clasic%C4%83" title="Condiționare clasică">condiționarea clasică</a>, și <a href="/wiki/Ilia_Ilici_Mecinikov" title="Ilia Ilici Mecinikov">Ilia Mecinikov</a>, cercetător pionier al <a href="/wiki/Sistemul_imunitar" title="Sistemul imunitar">sistemului imunitar</a> și ale <a href="/wiki/Probiotic" title="Probiotic">probioticelor</a>. Mulți oameni de știință și inventatori ruși au activat în diaspora, cum ar fi <a href="/wiki/Igor_Sikorsky" class="mw-redirect" title="Igor Sikorsky">Igor Sikorski</a>, care a construit primele <a href="/wiki/Avion_comercial" title="Avion comercial">avioane de linie</a> și elicoptere moderne; <a href="/w/index.php?title=Vladimir_K._Zworykin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vladimir K. Zworykin — pagină inexistentă">Vladimir K. Zworykin</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q296545" class="extiw" title="d:Q296545">d</a>), adesea numit „părintele televiziunii”; chimistul <a href="/wiki/Ilya_Prigogine" title="Ilya Prigogine">Ilya Prigogine</a>, cunoscut pentru munca sa în domeniul <a href="/w/index.php?title=Structurilor_disipative&action=edit&redlink=1" class="new" title="Structurilor disipative — pagină inexistentă">structurilor disipative</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q596577" class="extiw" title="d:Q596577">d</a>) și sistemelor complexe; economiștii laureați ai Premiului Nobel <a href="/wiki/Simon_Kuznets" title="Simon Kuznets">Simon Kuznets</a> și <a href="/wiki/Wassily_Leontief" title="Wassily Leontief">Wassily Leontief</a>; fizicianul <a href="/wiki/George_Gamow" title="George Gamow">Gheorghi Gamov</a> (un autor al teoriei <a href="/wiki/Big_Bang" title="Big Bang">Big Bangului</a>) și specialistul în științe sociale, <a href="/w/index.php?title=Pitirim_Sorokin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pitirim Sorokin — pagină inexistentă">Pitirim Sorokin</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q319816" class="extiw" title="d:Q319816">d</a>). Mulți străini au activat în Rusia pentru o lungă perioadă de timp, cum ar fi <a href="/wiki/Leonhard_Euler" title="Leonhard Euler">Leonard Euler</a> și <a href="/wiki/Alfred_Nobel" title="Alfred Nobel">Alfred Nobel</a>. Printre <a href="/w/index.php?title=Cronologia_inven%C8%9Biilor_%C8%99i_tehnologiei_din_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cronologia invențiilor și tehnologiei din Rusia — pagină inexistentă">invențiile rusești</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7805904" class="extiw" title="d:Q7805904">d</a>) se numără <a href="/w/index.php?title=Sudura_cu_arc&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sudura cu arc — pagină inexistentă">sudura cu arc</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q422937" class="extiw" title="d:Q422937">d</a>) dezvoltată de <a href="/w/index.php?title=Nikolai_Benardos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nikolai Benardos — pagină inexistentă">Nikolai Benardos</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2605969" class="extiw" title="d:Q2605969">d</a>), continuată mai departe de către <a href="/w/index.php?title=Nikolai_Slaveanov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nikolai Slaveanov — pagină inexistentă">Nikolai Slaveanov</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2630661" class="extiw" title="d:Q2630661">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Konstantin_Hrenov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Konstantin Hrenov — pagină inexistentă">Konstantin Hrenov</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4501313" class="extiw" title="d:Q4501313">d</a>) și alți ingineri ruși. <a href="/w/index.php?title=Gleb_Kotelnikov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gleb Kotelnikov — pagină inexistentă">Gleb Kotelnikov</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q742217" class="extiw" title="d:Q742217">d</a>) a inventat <a href="/wiki/Para%C8%99ut%C4%83" title="Parașută">parașuta în rucsac</a>, în timp ce <a href="/w/index.php?title=Evgheni_Certovski&action=edit&redlink=1" class="new" title="Evgheni Certovski — pagină inexistentă">Evgheni Certovski</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q8053260" class="extiw" title="d:Q8053260">d</a>) a introdus <a href="/w/index.php?title=Costumul_de_presiune&action=edit&redlink=1" class="new" title="Costumul de presiune — pagină inexistentă">costumul de presiune</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1260747" class="extiw" title="d:Q1260747">d</a>). <a href="/wiki/Aleksandr_Lod%C3%AEghin" title="Aleksandr Lodîghin">Alexandr Lodîghin</a> și <a href="/wiki/Pavel_Iablocikov" title="Pavel Iablocikov">Pavel Iablocikov</a> au fost pionieri ai <a href="/w/index.php?title=Iluminatului_electric&action=edit&redlink=1" class="new" title="Iluminatului electric — pagină inexistentă">iluminatului electric</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1326621" class="extiw" title="d:Q1326621">d</a>), iar <a href="/w/index.php?title=Mihail_Dolivo-Dobrovolski&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mihail Dolivo-Dobrovolski — pagină inexistentă">Mihail Dolivo-Dobrovolski</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q698816" class="extiw" title="d:Q698816">d</a>) a prezentat primele sisteme <a href="/w/index.php?title=Curent_electric_trifazic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Curent electric trifazic — pagină inexistentă">electrice trifazate</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q471846" class="extiw" title="d:Q471846">d</a>), utilizate astăzi pe scară largă. <a href="/w/index.php?title=Serghei_Lebedev&action=edit&redlink=1" class="new" title="Serghei Lebedev — pagină inexistentă">Serghei Lebedev</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q289805" class="extiw" title="d:Q289805">d</a>) a inventat primul tip de <a href="/wiki/Cauciuc_sintetic" title="Cauciuc sintetic">cauciuc sintetic</a> comercializabil și produs în masă. Primul <a href="/wiki/Calculator_ternar" title="Calculator ternar">calculator ternar</a>, <a href="/w/index.php?title=Setun&action=edit&redlink=1" class="new" title="Setun — pagină inexistentă">Setun</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2877829" class="extiw" title="d:Q2877829">d</a>), a fost dezvoltat de către <a href="/w/index.php?title=Nikolai_Brusen%C8%9Bov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nikolai Brusențov — pagină inexistentă">Nikolai Brusențov</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4097210" class="extiw" title="d:Q4097210">d</a>). <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Sukhoi_T-50_Beltyukov.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/Sukhoi_T-50_Beltyukov.jpg/220px-Sukhoi_T-50_Beltyukov.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/Sukhoi_T-50_Beltyukov.jpg/330px-Sukhoi_T-50_Beltyukov.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/Sukhoi_T-50_Beltyukov.jpg/440px-Sukhoi_T-50_Beltyukov.jpg 2x" data-file-width="1280" data-file-height="853" /></a><figcaption><a href="/wiki/Suhoi_Su-57" title="Suhoi Su-57">Sukhoi Su-57</a> este <a href="/w/index.php?title=Un_avion_de_lupt%C4%83_de_a_cincea_genera%C8%9Bie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Un avion de luptă de a cincea generație — pagină inexistentă">un avion de luptă de a cincea generație</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q560406" class="extiw" title="d:Q560406">d</a>)dezvoltat pentru <a href="/wiki/For%C8%9Bele_Aeriene_Ruse" title="Forțele Aeriene Ruse">Forțele Aeriene Ruse</a></figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Mir_on_12_June_1998edit1.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/22/Mir_on_12_June_1998edit1.jpg/220px-Mir_on_12_June_1998edit1.jpg" decoding="async" width="220" height="211" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/22/Mir_on_12_June_1998edit1.jpg/330px-Mir_on_12_June_1998edit1.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/22/Mir_on_12_June_1998edit1.jpg/440px-Mir_on_12_June_1998edit1.jpg 2x" data-file-width="2100" data-file-height="2010" /></a><figcaption><a href="/wiki/Sta%C8%9Bie_spa%C8%9Bial%C4%83" title="Stație spațială">Stația spațială</a> <a href="/wiki/Sta%C8%9Bia_Spa%C8%9Bial%C4%83_Mir" title="Stația Spațială Mir">Mir</a></figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Soyuz_TMA-2_launch.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/47/Soyuz_TMA-2_launch.jpg/170px-Soyuz_TMA-2_launch.jpg" decoding="async" width="170" height="265" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/47/Soyuz_TMA-2_launch.jpg/255px-Soyuz_TMA-2_launch.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/47/Soyuz_TMA-2_launch.jpg/340px-Soyuz_TMA-2_launch.jpg 2x" data-file-width="1927" data-file-height="3000" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Soyuz_TMA-2&action=edit&redlink=1" class="new" title="Soyuz TMA-2 — pagină inexistentă">Soyuz TMA-2</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1424721" class="extiw" title="d:Q1424721">d</a>) lansată de la <a href="/wiki/Baikonur" title="Baikonur">Baikonur</a>, <a href="/wiki/Kazahstan" title="Kazahstan">Kazahstan</a>, transportând unul dintre primele echipaje rezidente la <a href="/wiki/Sta%C8%9Bia_Spa%C8%9Bial%C4%83_Interna%C8%9Bional%C4%83" title="Stația Spațială Internațională">Stația Spațială Internațională</a></figcaption></figure> În secolul al XX-lea, o serie de <a href="/w/index.php?title=Ingineri_aerospa%C8%9Biali_sovietici&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ingineri aerospațiali sovietici — pagină inexistentă">ingineri aerospațiali sovietici</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6596045" class="extiw" title="d:Q6596045">d</a>), inspirat de operele fundamentale ale lui <a href="/wiki/Nikolai_Egorovici_Jukovski" title="Nikolai Egorovici Jukovski">Nikolai Jukovski</a>, <a href="/wiki/Serghei_Ciapl%C3%AEghin" title="Serghei Ciaplîghin">Serghei Ceaplîghin</a> și ale altora, au proiectat multe sute de modele de aeronave civile și militare și au fondat o serie de KB-uri (Birouri de Construcție) care constituie acum cea mai mare parte a <a href="/w/index.php?title=Corpora%C8%9Biei_Unite_a_Avioanelor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Corporației Unite a Avioanelor — pagină inexistentă">Corporației Unite a Avioanelor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1136226" class="extiw" title="d:Q1136226">d</a>). Printre celebrele avioane rusești se numără seria de aeronave civile <a href="/wiki/Tupolev" title="Tupolev">Tu</a>, avioanele de luptă <a href="/wiki/Suhoi" title="Suhoi">Su</a> și <a href="/wiki/Mikoian-Gurevici" title="Mikoian-Gurevici">MiG</a>, elicopterele din seriile <a href="/wiki/Ka" class="mw-redirect mw-disambig" title="Ka">Ka</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q241828" class="extiw" title="d:Q241828">d</a>) si <a href="/w/index.php?title=Mi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mi — pagină inexistentă">Mi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q898825" class="extiw" title="d:Q898825">d</a>). Multe modele de avioane rusești sunt pe <a href="/w/index.php?title=Lista_celor_mai_produse_de_avioane&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista celor mai produse de avioane — pagină inexistentă">lista celor mai produse de avioane</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2351758" class="extiw" title="d:Q2351758">d</a>) din istorie. Tancurile de luptă rusești celebre au fost <a href="/wiki/T-34" title="T-34">T34</a>, cel mai produs tip de tanc din al Doilea Război Mondial,<a href="#cite_note-259">[259]</a> și alte tancuri din seria T, inclusiv cel mai produs tanc din istorie, <a href="/wiki/T-54/55" title="T-54/55">T54/55</a>.<a href="#cite_note-260">[260]</a> <a href="/wiki/AK-47" title="AK-47">AK47</a> și <a href="/wiki/AK-74" title="AK-74">AK74</a> ale lui <a href="/wiki/Mihail_Kala%C8%99nikov" title="Mihail Kalașnikov">Mihail Kalașnikov</a> constituie cel mai utilizat tip de <a href="/wiki/Pu%C8%99c%C4%83_de_asalt" title="Pușcă de asalt">pușcă de asalt</a> din lume—atât de mult încât s-au fabricat mai multe puști de tip AK-tip decât toate celelalte tipuri la un loc.<a href="#cite_note-261">[261]</a> Cu toate aceste realizări, cu toate acestea, de la sfârșitul epocii Sovietice Rusia a rămas în urma Occidentului la o serie de tehnologii, mai ales cele legate de <a href="/w/index.php?title=Economisirea_energiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Economisirea energiei — pagină inexistentă">conservarea energiei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q380170" class="extiw" title="d:Q380170">d</a>) și producția de <a href="/wiki/Bun_final" title="Bun final">bunuri de consum</a>. Criza din anii 1990 a dus la reducerea drastică a sprijinului de stat pentru știință și la <a href="/wiki/Exodul_intelectualilor" title="Exodul intelectualilor">migrația masivă a forței de muncă intelectuale</a> din Rusia. În anii 2000, pe valul unui nou boom economic, situația științelor și tehnologiei în Rusia s-a îmbunătățit, iar guvernul a <a href="/w/index.php?title=Lansat_o_campanie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lansat o campanie — pagină inexistentă">lansat o campanie</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6807369" class="extiw" title="d:Q6807369">d</a>) care vizează modernizarea și <a href="/wiki/Inova%C8%9Bie" title="Inovație">inovația</a>. Președintele rus Dmitri Medvedev a formulat prioritățile de vârf ale țării, în dezvoltarea tehnologică: <ul><li><a href="/w/index.php?title=Eficien%C8%9B%C4%83_energetic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Eficiență energetică — pagină inexistentă">Utilizarea eficientă a energiei</a></li> <li>Tehnologia informației, incluzând atât produse comune cât și produse combinate cu <a href="/w/index.php?title=Tehnologia_spa%C8%9Bial%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tehnologia spațială — pagină inexistentă">tehnologia spațială</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q211485" class="extiw" title="d:Q211485">d</a>)</li> <li><a href="/wiki/Energie_nuclear%C4%83" title="Energie nucleară">Energia nucleară</a></li> <li><a href="/wiki/Medicament" title="Medicament">Produse farmaceutice</a><a href="#cite_note-Sputniknews.com_2018-11-16-262">[262]</a></li></ul> În prezent, Rusia a finalizat <a href="/wiki/Sistem_de_naviga%C8%9Bie_prin_satelit" title="Sistem de navigație prin satelit">sistemul de navigație prin satelit</a> <a href="/wiki/GLONASS" title="GLONASS">GLONASS</a>. Țara are în curs de dezvoltare propriile <a href="/wiki/Suhoi_Su-57" title="Suhoi Su-57">avioane de luptă cu reacție de a cincea generație</a> și construirea primulei <a href="/w/index.php?title=Centrale_nucleare_mobile&action=edit&redlink=1" class="new" title="Centrale nucleare mobile — pagină inexistentă">centrale nucleare mobile</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q669013" class="extiw" title="d:Q669013">d</a>) seriale din lume. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Explorarea_spațiului">Explorarea spațiului</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=26" title="Modifică secțiunea: Explorarea spațiului" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=26" title="Edit section's source code: Explorarea spațiului">modificare sursă</a>]</div> Realizările rusești în domeniul <a href="/w/index.php?title=Tehnologiei_spa%C8%9Biale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tehnologiei spațiale — pagină inexistentă">tehnologiei spațiale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q211485" class="extiw" title="d:Q211485">d</a>) și <a href="/wiki/Explorarea_spa%C8%9Biului" title="Explorarea spațiului">explorării spațiului</a> datează de la <a href="/wiki/Konstantin_%C8%9Aiolkovski" title="Konstantin Țiolkovski">Konstantin Țiolkovski</a>, părintele <a href="/wiki/Astronautic%C4%83" title="Astronautică">astronauticii</a> teoretice.<a href="#cite_note-263">[263]</a> Lucrările sale i-au inspirat pe inginerii sovietici de rachete, cum ar fi <a href="/wiki/Serghei_Koroliov" title="Serghei Koroliov">Serghei Koroliov</a>, <a href="/w/index.php?title=Valentin_Glu%C8%99ko&action=edit&redlink=1" class="new" title="Valentin Glușko — pagină inexistentă">Valentin Glușko</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q342397" class="extiw" title="d:Q342397">d</a>), și mulți alții, care au contribuit la succesul <a href="/wiki/Programul_spa%C8%9Bial_sovietic" title="Programul spațial sovietic">programului spațial sovietic</a> în stadiile incipiente ale <a href="/wiki/Cursa_Spa%C8%9Bial%C4%83" title="Cursa Spațială">Cursa Spațiale</a>. În 1957, a fost lansat primul <a href="/wiki/Satelit_artificial" title="Satelit artificial">satelit artificial</a> pe orbita Pământului, <a href="/wiki/Sputnik_1" title="Sputnik 1">Sputnik 1</a>; în 1961, primul om care a reușit să iasă în spațiu a fost <a href="/wiki/Iuri_Gagarin" title="Iuri Gagarin">Iuri Gagarin</a>. Au urmat multe alte <a href="/wiki/Cronologia_explor%C4%83rii_spa%C8%9Biului" title="Cronologia explorării spațiului">recorduri în explorarea spațiului</a> realizate de sovietici și ruși, inclusiv prima <a href="/wiki/Activitate_extravehicular%C4%83" title="Activitate extravehiculară">ieșire în spațiu</a> efectuată de către <a href="/wiki/Aleksei_Leonov" title="Aleksei Leonov">Alexei Leonov</a>, <a href="/wiki/Luna_9" title="Luna 9">Luna 9</a> a fost prima navă care a ajuns pe <a href="/wiki/Luna" title="Luna">Lună</a>, <a href="/w/index.php?title=Venera_7&action=edit&redlink=1" class="new" title="Venera 7 — pagină inexistentă">Venera 7</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q152800" class="extiw" title="d:Q152800">d</a>) a fost prima care a aterizat pe o altă planetă (<a href="/wiki/Venus" title="Venus">Venus</a>), <a href="/wiki/Marte_3" title="Marte 3">Marte 3</a>, pe atunci primul care a ajuns pe <a href="/wiki/Marte_(planet%C4%83)" title="Marte (planetă)">Marte</a>, primul <a href="/wiki/Rover" title="Rover">rover de explorare spațială</a>, <a href="/wiki/Programul_Lunohod" title="Programul Lunohod">Lunohod 1</a>, și prima <a href="/wiki/Sta%C8%9Bie_spa%C8%9Bial%C4%83" title="Stație spațială">stație spațială</a>, <a href="/w/index.php?title=Saliut_1&action=edit&redlink=1" class="new" title="Saliut 1 — pagină inexistentă">Saliut 1</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q211761" class="extiw" title="d:Q211761">d</a>) și <a href="/wiki/Sta%C8%9Bia_Spa%C8%9Bial%C4%83_Mir" title="Stația Spațială Mir">Mir</a>. După <a href="/wiki/Destr%C4%83marea_Uniunii_Republicilor_Sovietice_Socialiste" title="Destrămarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste">prăbușirea Uniunii Sovietice</a>, unele programe de explorare spațială finanțate de stat, inclusiv programul navetei spațiale <a href="/wiki/Naveta_spa%C8%9Bial%C4%83_Buran" title="Naveta spațială Buran">Buran</a>, au fost anulate sau amânate, în timp ce participarea industriei spațiale rusești la activități comerciale și de cooperare internațională s-au intensificat. În zilele noastre, Rusia este cel mai mare lansator de sateliți.<a href="#cite_note-264">[264]</a> După ce programul american <a href="/wiki/Navet%C4%83_spa%C8%9Bial%C4%83" title="Navetă spațială">Space Shuttle</a> s-a încheiat în 2011, <a href="/wiki/Soiuz_(rachet%C4%83)" title="Soiuz (rachetă)">rachetele Soiuz</a> au devenit singurul furnizor de servicii de transport pentru astronauții de pe <a href="/wiki/Sta%C8%9Bia_Spa%C8%9Bial%C4%83_Interna%C8%9Bional%C4%83" title="Stația Spațială Internațională">Stația Spațială Internațională</a>. Roscosmos dezvoltă și nava spațială <a href="/w/index.php?title=Federa%C8%9Bia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Federația — pagină inexistentă">Federația</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q923623" class="extiw" title="d:Q923623">d</a>), pentru a înlocui navetele învechite Soiuz, și care ar putea transporta misiuni umane pe orbita lunară în preajma lui 2025.<a href="#cite_note-265">[265]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Alimentarea_cu_apă_și_canalizarea">Alimentarea cu apă și canalizarea</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=27" title="Modifică secțiunea: Alimentarea cu apă și canalizarea" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=27" title="Edit section's source code: Alimentarea cu apă și canalizarea">modificare sursă</a>]</div> În Rusia, aproximativ 70% din apa potabilă provine din apele de suprafață și 30% din apele subterane. În 2004, sistemele de alimentare cu apă aveau o capacitate totală de 90 de milioane de metri cubi pe zi. Utilizarea medie rezidențială de apă era de 248 de litri pe cap de locuitor pe zi.<a href="#cite_note-UN-266">[266]</a> O pătrime din resursele mondiale de apă dulce de suprafață și <a href="/wiki/Ape_subterane" title="Ape subterane">subterană</a> se situează în Rusia. Sectorul rețelelor de apă este una dintre cele mai mari industrii din Rusia care deservesc întreaga populație a țării. <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Demografia">Demografia</h2>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=28" title="Modifică secțiunea: Demografia" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=28" title="Edit section's source code: Demografia">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:%D0%9F%D0%BB%D0%BE%D1%82%D0%BD%D0%BE%D1%81%D1%82%D1%8C_%D0%BD%D0%B0%D1%81%D0%B5%D0%BB%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F_%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D0%B8_%D0%BF%D0%BE_%D0%BC%D1%83%D0%BD%D0%B8%D1%86%D0%B8%D0%BF%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D1%8B%D0%BC_%D0%BE%D0%B1%D1%80%D0%B0%D0%B7%D0%BE%D0%B2%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D1%8F%D0%BC.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ea/%D0%9F%D0%BB%D0%BE%D1%82%D0%BD%D0%BE%D1%81%D1%82%D1%8C_%D0%BD%D0%B0%D1%81%D0%B5%D0%BB%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F_%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D0%B8_%D0%BF%D0%BE_%D0%BC%D1%83%D0%BD%D0%B8%D1%86%D0%B8%D0%BF%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D1%8B%D0%BC_%D0%BE%D0%B1%D1%80%D0%B0%D0%B7%D0%BE%D0%B2%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D1%8F%D0%BC.png/220px-%D0%9F%D0%BB%D0%BE%D1%82%D0%BD%D0%BE%D1%81%D1%82%D1%8C_%D0%BD%D0%B0%D1%81%D0%B5%D0%BB%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F_%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D0%B8_%D0%BF%D0%BE_%D0%BC%D1%83%D0%BD%D0%B8%D1%86%D0%B8%D0%BF%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D1%8B%D0%BC_%D0%BE%D0%B1%D1%80%D0%B0%D0%B7%D0%BE%D0%B2%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D1%8F%D0%BC.png" decoding="async" width="220" height="113" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ea/%D0%9F%D0%BB%D0%BE%D1%82%D0%BD%D0%BE%D1%81%D1%82%D1%8C_%D0%BD%D0%B0%D1%81%D0%B5%D0%BB%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F_%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D0%B8_%D0%BF%D0%BE_%D0%BC%D1%83%D0%BD%D0%B8%D1%86%D0%B8%D0%BF%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D1%8B%D0%BC_%D0%BE%D0%B1%D1%80%D0%B0%D0%B7%D0%BE%D0%B2%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D1%8F%D0%BC.png/330px-%D0%9F%D0%BB%D0%BE%D1%82%D0%BD%D0%BE%D1%81%D1%82%D1%8C_%D0%BD%D0%B0%D1%81%D0%B5%D0%BB%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F_%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D0%B8_%D0%BF%D0%BE_%D0%BC%D1%83%D0%BD%D0%B8%D1%86%D0%B8%D0%BF%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D1%8B%D0%BC_%D0%BE%D0%B1%D1%80%D0%B0%D0%B7%D0%BE%D0%B2%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D1%8F%D0%BC.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ea/%D0%9F%D0%BB%D0%BE%D1%82%D0%BD%D0%BE%D1%81%D1%82%D1%8C_%D0%BD%D0%B0%D1%81%D0%B5%D0%BB%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F_%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D0%B8_%D0%BF%D0%BE_%D0%BC%D1%83%D0%BD%D0%B8%D1%86%D0%B8%D0%BF%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D1%8B%D0%BC_%D0%BE%D0%B1%D1%80%D0%B0%D0%B7%D0%BE%D0%B2%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D1%8F%D0%BC.png/440px-%D0%9F%D0%BB%D0%BE%D1%82%D0%BD%D0%BE%D1%81%D1%82%D1%8C_%D0%BD%D0%B0%D1%81%D0%B5%D0%BB%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F_%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D0%B8_%D0%BF%D0%BE_%D0%BC%D1%83%D0%BD%D0%B8%D1%86%D0%B8%D0%BF%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D1%8B%D0%BC_%D0%BE%D0%B1%D1%80%D0%B0%D0%B7%D0%BE%D0%B2%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D1%8F%D0%BC.png 2x" data-file-width="7200" data-file-height="3684" /></a><figcaption>Districtele federale după densitatea populației. Populația este mai densă în partea europeană a țării, cu climat mai blând, cu centrele cele mai mari în Moscova, Sankt Petersburg și alte orașe.<a href="#cite_note-267">[267]</a></figcaption></figure> Etnicii <a href="/wiki/Ru%C8%99i" title="Ruși">Ruși</a> compun 81% din populația țării.<a href="#cite_note-perepis-2010.ru-268">[268]</a> În Federația Rusă trăiesc însă și multe minorități importante. În total, 160 de grupuri etnice și popoare autohtone diferite trăiesc în interiorul granițelor sale.<a href="#cite_note-ethnicgroups-269">[269]</a> Deși populația Rusiei este relativ mare, <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_densitatea_popula%C8%9Biei" title="Lista țărilor după densitatea populației">densitatea este scăzută</a> din cauza dimensiunilor enorme ale țării. Populația este mai densă în <a href="/wiki/Rusia_european%C4%83" title="Rusia europeană">Rusia Europeană</a>, în apropiere de <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Ural" title="Munții Ural">Munții Ural</a>, și în sud-vestul Siberiei. 73% din populație trăiește în zone urbane, în timp ce 27% trăiește în mediul rural.<a href="#cite_note-270">[270]</a> Rezultatele <a href="/w/index.php?title=Recens%C4%83m%C3%A2ntului_din_2010&action=edit&redlink=1" class="new" title="Recensământului din 2010 — pagină inexistentă">recensământului din 2010</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q787182" class="extiw" title="d:Q787182">d</a>) arată o populație totală de 142.856.536 de locuitori.<a href="#cite_note-2010Census-271">[271]</a> Populația Rusiei a atins apogeul de 148.689.000 în 1991, chiar înainte de <a href="/wiki/Destr%C4%83marea_Uniunii_Republicilor_Sovietice_Socialiste" title="Destrămarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste">destrămarea Uniunii Sovietice</a>. A trecut apoi printr-un declin rapid, începând cu mijlocul anilor 1990.<a href="#cite_note-272">[272]</a> Declinul a încetinit până aproape de stagnare în ultimii ani, din cauza scăderii <a href="/wiki/Mortalitate" title="Mortalitate">mortalității</a>, creșterii <a href="/wiki/Natalitate" title="Natalitate">natalității</a> și creșterii <a href="/wiki/Imigra%C8%9Bie" title="Imigrație">imigrației</a>.<a href="#cite_note-gks-273">[273]</a> În 2009, Rusia a înregistrat o creștere anuală a populației, pentru prima dată în cincisprezece ani, cu un număr total de 10.500.<a href="#cite_note-gks-273">[273]</a> 279.906 de migranți au sosit în Federația Rusă, în același an, din care 93% din țările <a href="/wiki/Comunitatea_Statelor_Independente" title="Comunitatea Statelor Independente">CSI</a>.<a href="#cite_note-gks-273">[273]</a> Numărul de emigranți ruși a scăzut constant, de la 359,000 în 2000 la 32.000 în 2009.<a href="#cite_note-gks-273">[273]</a> Există, de asemenea, un procent estimat de 10 milioane de <a href="/w/index.php?title=Imigran%C8%9Bi_ilegali&action=edit&redlink=1" class="new" title="Imigranți ilegali — pagină inexistentă">imigranți ilegali</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q17050722" class="extiw" title="d:Q17050722">d</a>) din state ex-sovietice.<a href="#cite_note-274">[274]</a> În Rusia trăiesc aproximativ 116 milioane de etnici ruși<a href="#cite_note-ethnicgroups-269">[269]</a> și aproximativ 20 de milioane de etnici ruși trăiesc în afara Rusiei în fostele republici ale Uniunii Sovietice,<a href="#cite_note-275">[275]</a> cea mai mare parte în Ucraina și Kazahstan.<a href="#cite_note-276">[276]</a> <a href="/w/index.php?title=Recens%C4%83m%C3%A2ntul_din_2010&action=edit&redlink=1" class="new" title="Recensământul din 2010 — pagină inexistentă">Recensământul din 2010</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q787182" class="extiw" title="d:Q787182">d</a>) a înregistrat 81% din populație ca fiind <a href="/wiki/Ru%C8%99i" title="Ruși">etnici rusi</a>, și 19% de alte etnii:<a href="#cite_note-perepis-2010.ru-268">[268]</a> 3,7% <a href="/wiki/T%C4%83tari" title="Tătari">tătari</a>; 1,4% <a href="/wiki/Ucraineni" title="Ucraineni">ucraineni</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1977290" class="extiw" title="d:Q1977290">d</a>); 1,1% <a href="/wiki/Ba%C8%99chiri" title="Bașchiri">bașkiri</a>; 1% <a href="/wiki/Ciuva%C8%99i" title="Ciuvași">ciuvași</a>; 11,8% altele nespecificate. Conform recensământului, 84,93% din populația rusă aparține grupurilor etnice europene (slavi, germanici, finici ne-<a href="/w/index.php?title=Ugrici&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ugrici — pagină inexistentă">ugrici</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4469187" class="extiw" title="d:Q4469187">d</a>), greci și altele). Aceasta reprezintă o scădere față de anul 2002, când aceștia constituiau mai mult de 86% din populație.<a href="#cite_note-perepis-2010.ru-268">[268]</a> Rata de natalitate în Rusia este mai mare decât în majoritatea țărilor europene (13,3 nașteri la 1000 de persoane în 2014<a href="#cite_note-gks-273">[273]</a> în comparație cu media <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunii Europene</a> de 10,1 la 1000),<a href="#cite_note-EU_crude_rates-277">[277]</a> dar rata deceselor este și ea substanțial mai mare (în 2014, rata deceselor în Rusia era de 13,1 la 1000 de persoane<a href="#cite_note-gks-273">[273]</a> în comparație cu media UE de 9,7 la 1000).<a href="#cite_note-EU_crude_rates-277">[277]</a> Ministerul rus al Sănătății și Afacerilor Sociale a prezis că, până în 2011, rata deceselor urma să fie egală cu rata natalității din cauza creșterii fertilității și scăderii mortalității.<a href="#cite_note-278">[278]</a> Guvernul pune în aplicare o serie de programe concepute pentru a crește rata natalității și a atrage mai mulți migranți. Alocațiile lunare pentru copii au fost dublate la echivalentul a 55 de dolari, și o plată unică de 9200 de dolari se oferă din 2007 femeilor care au un al doilea copil.<a href="#cite_note-279">[279]</a> În 2006, în încercarea de a compensa declinul demografic al țării, guvernul rus a început simplificarea legilor de imigrare și a lansat un program de stat „de acordare de asistență pentru imigrația voluntară a etnicilor ruși din fostele republici sovietice”.<a href="#cite_note-280">[280]</a> În 2009, Rusia a înregistrat cea mai mare rată a natalității de la dizolvarea Uniunii Sovietice.<a href="#cite_note-gks-273">[273]</a><a href="#cite_note-281">[281]</a> În 2012, rata natalității a crescut din nou. Rusia a înregistrat 1.896.263 de nașteri, cel mai mare număr din 1990, și chiar a depășit numărul anual de nașteri din perioada 1967-1969, cu o rată totală a fertilității de aproximativ 1,7, cea mai mare din 1991. În august 2012, în timp ce țara avea parte de prima creștere demografică din anii 1990, președintele Putin a declarat că populația Rusiei ar putea ajunge la 146 de milioane până în 2025, în principal ca urmare a imigrației.<a href="#cite_note-282">[282]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Cele_mai_mari_orașe">Cele mai mari orașe</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=29" title="Modifică secțiunea: Cele mai mari orașe" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=29" title="Edit section's source code: Cele mai mari orașe">modificare sursă</a>]</div> <table class="navbox" style="width: 97%"> <tbody><tr> <th colspan="10" style="padding:0.3em 0; line-height:1.4em;"> <a href="/wiki/Format:Cele_mai_mari_ora%C8%99e_din_Rusia" title="Format:Cele mai mari orașe din Rusia">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Cele_mai_mari_ora%C8%99e_din_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Cele mai mari orașe din Rusia — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Cele_mai_mari_ora%C8%99e_din_Rusia&action=edit">m</a>  Cele mai mari orașe din <a class="mw-selflink selflink">Rusia</a> Rosstat (2016<a href="#cite_note-283">[283]</a><a href="#cite_note-284">[284]</a>/2017) </th></tr> <tr> <th> </th> <th>Loc </th> <th><a href="/wiki/Lista_ora%C8%99elor_din_Rusia" title="Lista orașelor din Rusia">Numele orașului</a> </th> <th><a href="/wiki/Subiectele_federale_ale_Rusiei" class="mw-redirect" title="Subiectele federale ale Rusiei">Subiect federal</a> </th> <th>Pop. </th> <th>Loc </th> <th><a href="/wiki/Lista_ora%C8%99elor_din_Rusia" title="Lista orașelor din Rusia">Numele orașului</a> </th> <th><a href="/wiki/Subiectele_federale_ale_Rusiei" class="mw-redirect" title="Subiectele federale ale Rusiei">Subiect federal</a> </th> <th>Pop. </th> <th> </th></tr> <tr> <td rowspan="10" style="text-align: center"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Moscow-City_skyline.jpg" class="mw-file-description" title="Moscova"><img alt="Moscova" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f6/Moscow-City_skyline.jpg/135px-Moscow-City_skyline.jpg" decoding="async" width="135" height="87" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f6/Moscow-City_skyline.jpg/203px-Moscow-City_skyline.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f6/Moscow-City_skyline.jpg/270px-Moscow-City_skyline.jpg 2x" data-file-width="1000" data-file-height="647" /></a> <a href="/wiki/Moscova" title="Moscova">Moscova</a> <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:PalaceSquare.JPG" class="mw-file-description" title="Sankt Petersburg"><img alt="Sankt Petersburg" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7e/PalaceSquare.JPG/135px-PalaceSquare.JPG" decoding="async" width="135" height="101" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7e/PalaceSquare.JPG/203px-PalaceSquare.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7e/PalaceSquare.JPG/270px-PalaceSquare.JPG 2x" data-file-width="915" data-file-height="685" /></a> <a href="/wiki/Sankt_Petersburg" title="Sankt Petersburg">Sankt Petersburg</a> </td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">1</td> <td align="left"><a href="/wiki/Moscova" title="Moscova">Moscova</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Moscova" title="Moscova">Moscova</a></td> <td><a href="#cite_note-Moscow,_Saint_Petersburg-285">[285]</a>12.381.000</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">11</td> <td align="left"><a href="/wiki/Rostov-pe-Don" title="Rostov-pe-Don">Rostov-pe-Don</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Regiunea_Rostov" title="Regiunea Rostov">Regiunea Rostov</a></td> <td>1.120.000 </td> <td rowspan="10" style="text-align: center"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:%D0%A1%D0%B8%D0%B1%D0%B8%D1%80%D1%81%D0%BA%D0%B8%D0%B9_%D0%B1%D0%B0%D0%BD%D0%BA_%D0%A1%D0%B1%D0%B5%D1%80%D0%B1%D0%B0%D0%BD%D0%BA%D0%B0_%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D0%B8.jpg" class="mw-file-description" title="Novosibirsk"><img alt="Novosibirsk" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/%D0%A1%D0%B8%D0%B1%D0%B8%D1%80%D1%81%D0%BA%D0%B8%D0%B9_%D0%B1%D0%B0%D0%BD%D0%BA_%D0%A1%D0%B1%D0%B5%D1%80%D0%B1%D0%B0%D0%BD%D0%BA%D0%B0_%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D0%B8.jpg/135px-%D0%A1%D0%B8%D0%B1%D0%B8%D1%80%D1%81%D0%BA%D0%B8%D0%B9_%D0%B1%D0%B0%D0%BD%D0%BA_%D0%A1%D0%B1%D0%B5%D1%80%D0%B1%D0%B0%D0%BD%D0%BA%D0%B0_%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D0%B8.jpg" decoding="async" width="135" height="101" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/%D0%A1%D0%B8%D0%B1%D0%B8%D1%80%D1%81%D0%BA%D0%B8%D0%B9_%D0%B1%D0%B0%D0%BD%D0%BA_%D0%A1%D0%B1%D0%B5%D1%80%D0%B1%D0%B0%D0%BD%D0%BA%D0%B0_%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D0%B8.jpg/203px-%D0%A1%D0%B8%D0%B1%D0%B8%D1%80%D1%81%D0%BA%D0%B8%D0%B9_%D0%B1%D0%B0%D0%BD%D0%BA_%D0%A1%D0%B1%D0%B5%D1%80%D0%B1%D0%B0%D0%BD%D0%BA%D0%B0_%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D0%B8.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/%D0%A1%D0%B8%D0%B1%D0%B8%D1%80%D1%81%D0%BA%D0%B8%D0%B9_%D0%B1%D0%B0%D0%BD%D0%BA_%D0%A1%D0%B1%D0%B5%D1%80%D0%B1%D0%B0%D0%BD%D0%BA%D0%B0_%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D0%B8.jpg/270px-%D0%A1%D0%B8%D0%B1%D0%B8%D1%80%D1%81%D0%BA%D0%B8%D0%B9_%D0%B1%D0%B0%D0%BD%D0%BA_%D0%A1%D0%B1%D0%B5%D1%80%D0%B1%D0%B0%D0%BD%D0%BA%D0%B0_%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D0%B8.jpg 2x" data-file-width="400" data-file-height="300" /></a> <a href="/wiki/Novosibirsk" title="Novosibirsk">Novosibirsk</a> <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Yekaterinburg_skyline2.jpg" class="mw-file-description" title="Ekaterinburg"><img alt="Ekaterinburg" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/86/Yekaterinburg_skyline2.jpg/135px-Yekaterinburg_skyline2.jpg" decoding="async" width="135" height="98" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/86/Yekaterinburg_skyline2.jpg/203px-Yekaterinburg_skyline2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/86/Yekaterinburg_skyline2.jpg/270px-Yekaterinburg_skyline2.jpg 2x" data-file-width="2250" data-file-height="1635" /></a> <a href="/wiki/Ekaterinburg" title="Ekaterinburg">Ekaterinburg</a> </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">2</td> <td align="left"><a href="/wiki/Sankt_Petersburg" title="Sankt Petersburg">Sankt Petersburg</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Sankt_Petersburg" title="Sankt Petersburg">Sankt Petersburg</a></td> <td><a href="#cite_note-Moscow,_Saint_Petersburg-285">[285]</a>5.282.000</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">12</td> <td align="left"><a href="/wiki/Krasnoiarsk" title="Krasnoiarsk">Krasnoiarsk</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/%C8%9Ainutul_Krasnoiarsk" title="Ținutul Krasnoiarsk">Ținutul Krasnoiarsk</a></td> <td><a href="#cite_note-286">[286]</a>1.084.000 </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">3</td> <td align="left"><a href="/wiki/Novosibirsk" title="Novosibirsk">Novosibirsk</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Regiunea_Novosibirsk" title="Regiunea Novosibirsk">Regiunea Novosibirsk</a></td> <td><a href="#cite_note-287">[287]</a>1.603.000</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">13</td> <td align="left"><a href="/wiki/Perm" title="Perm">Perm</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/%C8%9Ainutul_Perm" title="Ținutul Perm">Ținutul Perm</a></td> <td>1.042.000 </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">4</td> <td align="left"><a href="/wiki/Ekaterinburg" title="Ekaterinburg">Ekaterinburg</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Regiunea_Sverdlovsk" title="Regiunea Sverdlovsk">Regiunea Sverdlovsk</a></td> <td><a href="#cite_note-288">[288]</a>1.456.000</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">14</td> <td align="left"><a href="/wiki/Voronej" title="Voronej">Voronej</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Regiunea_Voronej" title="Regiunea Voronej">Regiunea Voronej</a></td> <td>1.032.000 </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">5</td> <td align="left"><a href="/wiki/Nijni_Novgorod" title="Nijni Novgorod">Nijni Novgorod</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Regiunea_Nijni_Novgorod" title="Regiunea Nijni Novgorod">Regiunea Nijni Novgorod</a></td> <td>1.267.000</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">15</td> <td align="left"><a href="/wiki/Volgograd" title="Volgograd">Volgograd</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Regiunea_Volgograd" title="Regiunea Volgograd">Regiunea Volgograd</a></td> <td>1.016.000 </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">6</td> <td align="left"><a href="/wiki/Kazan" title="Kazan">Kazan</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Tatarstan" title="Tatarstan">Tatarstan</a></td> <td><a href="#cite_note-289">[289]</a>1.232.000</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">16</td> <td align="left"><a href="/wiki/Krasnodar" title="Krasnodar">Krasnodar</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/%C8%9Ainutul_Krasnodar" title="Ținutul Krasnodar">Ținutul Krasnodar</a></td> <td><a href="#cite_note-290">[290]</a>881.000 </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">7</td> <td align="left"><a href="/wiki/Celeabinsk" title="Celeabinsk">Celeabinsk</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Regiunea_Celeabinsk" title="Regiunea Celeabinsk">Regiunea Celeabinsk</a></td> <td><a href="#cite_note-291">[291]</a>1.199.000</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">17</td> <td align="left"><a href="/wiki/Saratov" title="Saratov">Saratov</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Regiunea_Saratov" title="Regiunea Saratov">Regiunea Saratov</a></td> <td>843.000 </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">8</td> <td align="left"><a href="/wiki/Omsk" title="Omsk">Omsk</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Regiunea_Omsk" title="Regiunea Omsk">Regiunea Omsk</a></td> <td><a href="#cite_note-292">[292]</a>1.178.000</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">18</td> <td align="left"><a href="/wiki/Toliatti" title="Toliatti">Toliatti</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Regiunea_Samara" title="Regiunea Samara">Regiunea Samara</a></td> <td><a href="#cite_note-Samara-293">[293]</a>711 </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">9</td> <td align="left"><a href="/wiki/Samara,_Rusia" class="mw-redirect" title="Samara, Rusia">Samara</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Regiunea_Samara" title="Regiunea Samara">Regiunea Samara</a></td> <td><a href="#cite_note-Samara-293">[293]</a>1.170.000</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">19</td> <td align="left"><a href="/wiki/Ijevsk" title="Ijevsk">Ijevsk</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Udmurtia" title="Udmurtia">Udmurtia</a></td> <td><a href="#cite_note-294">[294]</a>646.000 </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">10</td> <td align="left"><a href="/wiki/Ufa" title="Ufa">Ufa</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Ba%C8%99chiria" title="Bașchiria">Bașchiria</a></td> <td><a href="#cite_note-295">[295]</a>1.126.000</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">20</td> <td align="left"><a href="/wiki/Ulianovsk" title="Ulianovsk">Uleanovsk</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Regiunea_Ulianovsk" title="Regiunea Ulianovsk">Regiunea Uleanovsk</a></td> <td>622.000 </td></tr> </tbody></table> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Grupuri_etnice">Grupuri etnice</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=30" title="Modifică secțiunea: Grupuri etnice" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=30" title="Edit section's source code: Grupuri etnice">modificare sursă</a>]</div> Rusia este un stat multinațional cu <a href="/w/index.php?title=Peste_170_de_grupuri_etnice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Peste 170 de grupuri etnice — pagină inexistentă">peste 170 de grupuri etnice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6619043" class="extiw" title="d:Q6619043">d</a>) recunoscute ca naționalități; populațiile din aceste grupuri variază enorm, de la milioane (de exemplu, ruși și tătari) la sub 10.000 de (de exemplu, <a href="/wiki/Sami_(popor)" title="Sami (popor)">sami</a> și <a href="/wiki/Inui%C8%9Bi" title="Inuiți">inuiți</a>).<a href="#cite_note-296">[296]</a><ul class="gallery mw-gallery-packed"> <li class="gallerycaption">Grupuri etnice din Rusia</li> <li class="gallerybox" style="width: 182px"> <div class="thumb" style="width: 180px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Novosibirsk-Karimov.jpg" class="mw-file-description" title="Familie de ruși⁠(d) cazaci din Siberia"><img alt="Familie de ruși⁠(d) cazaci din Siberia" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Novosibirsk-Karimov.jpg/270px-Novosibirsk-Karimov.jpg" decoding="async" width="180" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Novosibirsk-Karimov.jpg/405px-Novosibirsk-Karimov.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Novosibirsk-Karimov.jpg/540px-Novosibirsk-Karimov.jpg 2x" data-file-width="720" data-file-height="480" /></a></div> <div class="gallerytext">Familie de <a href="/w/index.php?title=Diaspora_rus%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Diaspora rusă — pagină inexistentă">ruși</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1968578" class="extiw" title="d:Q1968578">d</a>) <a href="/wiki/Cazaci" title="Cazaci">cazaci</a> din Siberia</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 162px"> <div class="thumb" style="width: 160px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:%D0%98%D0%BB_%D0%9A%D2%AF%D0%BD%D1%8D_-_%D0%94%D0%B5%D0%BD%D1%8C_%D0%B3%D0%BE%D1%81%D1%83%D0%B4%D0%B0%D1%80%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%B8_%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8_%D0%A1%D0%B0%D1%85%D0%B0_32.jpg" class="mw-file-description" title="Iacuți în Republica Saha"><img alt="Iacuți în Republica Saha" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/af/%D0%98%D0%BB_%D0%9A%D2%AF%D0%BD%D1%8D_-_%D0%94%D0%B5%D0%BD%D1%8C_%D0%B3%D0%BE%D1%81%D1%83%D0%B4%D0%B0%D1%80%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%B8_%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8_%D0%A1%D0%B0%D1%85%D0%B0_32.jpg/240px-%D0%98%D0%BB_%D0%9A%D2%AF%D0%BD%D1%8D_-_%D0%94%D0%B5%D0%BD%D1%8C_%D0%B3%D0%BE%D1%81%D1%83%D0%B4%D0%B0%D1%80%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%B8_%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8_%D0%A1%D0%B0%D1%85%D0%B0_32.jpg" decoding="async" width="160" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/af/%D0%98%D0%BB_%D0%9A%D2%AF%D0%BD%D1%8D_-_%D0%94%D0%B5%D0%BD%D1%8C_%D0%B3%D0%BE%D1%81%D1%83%D0%B4%D0%B0%D1%80%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%B8_%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8_%D0%A1%D0%B0%D1%85%D0%B0_32.jpg/360px-%D0%98%D0%BB_%D0%9A%D2%AF%D0%BD%D1%8D_-_%D0%94%D0%B5%D0%BD%D1%8C_%D0%B3%D0%BE%D1%81%D1%83%D0%B4%D0%B0%D1%80%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%B8_%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8_%D0%A1%D0%B0%D1%85%D0%B0_32.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/af/%D0%98%D0%BB_%D0%9A%D2%AF%D0%BD%D1%8D_-_%D0%94%D0%B5%D0%BD%D1%8C_%D0%B3%D0%BE%D1%81%D1%83%D0%B4%D0%B0%D1%80%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%B8_%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8_%D0%A1%D0%B0%D1%85%D0%B0_32.jpg/480px-%D0%98%D0%BB_%D0%9A%D2%AF%D0%BD%D1%8D_-_%D0%94%D0%B5%D0%BD%D1%8C_%D0%B3%D0%BE%D1%81%D1%83%D0%B4%D0%B0%D1%80%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%B8_%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8_%D0%A1%D0%B0%D1%85%D0%B0_32.jpg 2x" data-file-width="1024" data-file-height="768" /></a></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/Iacu%C8%9Bi" title="Iacuți">Iacuți</a> în <a href="/wiki/Iacutia" title="Iacutia">Republica Saha</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 162px"> <div class="thumb" style="width: 160px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Sourb_Gevorg_Art_1.JPG" class="mw-file-description" title="Armeni⁠(d) din Volgograd"><img alt="Armeni⁠(d) din Volgograd" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/70/Sourb_Gevorg_Art_1.JPG/240px-Sourb_Gevorg_Art_1.JPG" decoding="async" width="160" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/70/Sourb_Gevorg_Art_1.JPG/360px-Sourb_Gevorg_Art_1.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/70/Sourb_Gevorg_Art_1.JPG/480px-Sourb_Gevorg_Art_1.JPG 2x" data-file-width="3264" data-file-height="2448" /></a></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=Armenii_din_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Armenii din Rusia — pagină inexistentă">Armeni</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2598589" class="extiw" title="d:Q2598589">d</a>) din <a href="/wiki/Volgograd" title="Volgograd">Volgograd</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 162px"> <div class="thumb" style="width: 160px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Komi_peoples.jpg" class="mw-file-description" title="Komi⁠(d)"><img alt="Komi⁠(d)" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/87/Komi_peoples.jpg/240px-Komi_peoples.jpg" decoding="async" width="160" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/87/Komi_peoples.jpg/360px-Komi_peoples.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/87/Komi_peoples.jpg/480px-Komi_peoples.jpg 2x" data-file-width="800" data-file-height="600" /></a></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=Popoare_Komi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Popoare Komi — pagină inexistentă">Komi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q203319" class="extiw" title="d:Q203319">d</a>)</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 162px"> <div class="thumb" style="width: 160px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:%D0%94%D0%BE%D0%BC%D0%B1%D1%80%D0%B8%D1%81%D1%82%D1%8B_%D0%B2_%D0%BD%D0%B0%D1%86%D0%B8%D0%BE%D0%BD%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D1%8B%D1%85_%D0%BA%D0%B0%D0%BB%D0%BC%D1%8B%D1%86%D0%BA%D0%B8%D1%85_%D0%BA%D0%BE%D1%81%D1%82%D1%8E%D0%BC%D0%B0%D1%85.jpg" class="mw-file-description" title="Kalmîki în Elista"><img alt="Kalmîki în Elista" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b8/%D0%94%D0%BE%D0%BC%D0%B1%D1%80%D0%B8%D1%81%D1%82%D1%8B_%D0%B2_%D0%BD%D0%B0%D1%86%D0%B8%D0%BE%D0%BD%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D1%8B%D1%85_%D0%BA%D0%B0%D0%BB%D0%BC%D1%8B%D1%86%D0%BA%D0%B8%D1%85_%D0%BA%D0%BE%D1%81%D1%82%D1%8E%D0%BC%D0%B0%D1%85.jpg/240px-%D0%94%D0%BE%D0%BC%D0%B1%D1%80%D0%B8%D1%81%D1%82%D1%8B_%D0%B2_%D0%BD%D0%B0%D1%86%D0%B8%D0%BE%D0%BD%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D1%8B%D1%85_%D0%BA%D0%B0%D0%BB%D0%BC%D1%8B%D1%86%D0%BA%D0%B8%D1%85_%D0%BA%D0%BE%D1%81%D1%82%D1%8E%D0%BC%D0%B0%D1%85.jpg" decoding="async" width="160" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b8/%D0%94%D0%BE%D0%BC%D0%B1%D1%80%D0%B8%D1%81%D1%82%D1%8B_%D0%B2_%D0%BD%D0%B0%D1%86%D0%B8%D0%BE%D0%BD%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D1%8B%D1%85_%D0%BA%D0%B0%D0%BB%D0%BC%D1%8B%D1%86%D0%BA%D0%B8%D1%85_%D0%BA%D0%BE%D1%81%D1%82%D1%8E%D0%BC%D0%B0%D1%85.jpg/360px-%D0%94%D0%BE%D0%BC%D0%B1%D1%80%D0%B8%D1%81%D1%82%D1%8B_%D0%B2_%D0%BD%D0%B0%D1%86%D0%B8%D0%BE%D0%BD%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D1%8B%D1%85_%D0%BA%D0%B0%D0%BB%D0%BC%D1%8B%D1%86%D0%BA%D0%B8%D1%85_%D0%BA%D0%BE%D1%81%D1%82%D1%8E%D0%BC%D0%B0%D1%85.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b8/%D0%94%D0%BE%D0%BC%D0%B1%D1%80%D0%B8%D1%81%D1%82%D1%8B_%D0%B2_%D0%BD%D0%B0%D1%86%D0%B8%D0%BE%D0%BD%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D1%8B%D1%85_%D0%BA%D0%B0%D0%BB%D0%BC%D1%8B%D1%86%D0%BA%D0%B8%D1%85_%D0%BA%D0%BE%D1%81%D1%82%D1%8E%D0%BC%D0%B0%D1%85.jpg/480px-%D0%94%D0%BE%D0%BC%D0%B1%D1%80%D0%B8%D1%81%D1%82%D1%8B_%D0%B2_%D0%BD%D0%B0%D1%86%D0%B8%D0%BE%D0%BD%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D1%8B%D1%85_%D0%BA%D0%B0%D0%BB%D0%BC%D1%8B%D1%86%D0%BA%D0%B8%D1%85_%D0%BA%D0%BE%D1%81%D1%82%D1%8E%D0%BC%D0%B0%D1%85.jpg 2x" data-file-width="4000" data-file-height="3000" /></a></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/Calmuci" title="Calmuci">Kalmîki</a> în <a href="/wiki/Elista" title="Elista">Elista</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 224px"> <div class="thumb" style="width: 222px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:%D0%9D%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%B4%D1%8B_%D0%9A%D0%B0%D0%B2%D0%BA%D0%B0%D0%B7%D0%B0_19_%D0%B2%D0%B5%D0%BA.JPG" class="mw-file-description" title="Costume populare din Caucazul de Nord: osetinii⁠(d), cerchezi, karbadieni și ceceni."><img alt="Costume populare din Caucazul de Nord: osetinii⁠(d), cerchezi, karbadieni și ceceni." src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6d/%D0%9D%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%B4%D1%8B_%D0%9A%D0%B0%D0%B2%D0%BA%D0%B0%D0%B7%D0%B0_19_%D0%B2%D0%B5%D0%BA.JPG/333px-%D0%9D%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%B4%D1%8B_%D0%9A%D0%B0%D0%B2%D0%BA%D0%B0%D0%B7%D0%B0_19_%D0%B2%D0%B5%D0%BA.JPG" decoding="async" width="222" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6d/%D0%9D%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%B4%D1%8B_%D0%9A%D0%B0%D0%B2%D0%BA%D0%B0%D0%B7%D0%B0_19_%D0%B2%D0%B5%D0%BA.JPG/500px-%D0%9D%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%B4%D1%8B_%D0%9A%D0%B0%D0%B2%D0%BA%D0%B0%D0%B7%D0%B0_19_%D0%B2%D0%B5%D0%BA.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6d/%D0%9D%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%B4%D1%8B_%D0%9A%D0%B0%D0%B2%D0%BA%D0%B0%D0%B7%D0%B0_19_%D0%B2%D0%B5%D0%BA.JPG/666px-%D0%9D%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%B4%D1%8B_%D0%9A%D0%B0%D0%B2%D0%BA%D0%B0%D0%B7%D0%B0_19_%D0%B2%D0%B5%D0%BA.JPG 2x" data-file-width="3118" data-file-height="1686" /></a></div> <div class="gallerytext">Costume populare din <a href="/wiki/Caucazul_de_Nord" title="Caucazul de Nord">Caucazul de Nord</a>: <a href="/w/index.php?title=Ose%C8%9Bi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Oseți — pagină inexistentă">osetinii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q106974" class="extiw" title="d:Q106974">d</a>), <a href="/wiki/Cerchezi" title="Cerchezi">cerchezi</a>, <a href="/wiki/Kabardini" title="Kabardini">karbadieni</a> și <a href="/wiki/Ceceni" title="Ceceni">ceceni</a>.</div> </li> </ul> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Limbile">Limbile</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=31" title="Modifică secțiunea: Limbile" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=31" title="Edit section's source code: Limbile">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Russian_language_status_and_proficiency_in_the_World.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1e/Russian_language_status_and_proficiency_in_the_World.svg/220px-Russian_language_status_and_proficiency_in_the_World.svg.png" decoding="async" width="220" height="89" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1e/Russian_language_status_and_proficiency_in_the_World.svg/330px-Russian_language_status_and_proficiency_in_the_World.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1e/Russian_language_status_and_proficiency_in_the_World.svg/440px-Russian_language_status_and_proficiency_in_the_World.svg.png 2x" data-file-width="936" data-file-height="377" /></a><figcaption>Zona unde <a href="/wiki/Limba_rus%C4%83" title="Limba rusă">limba rusă</a> este vorbită ca limbă oficială sau este vorbită ca prima sau a doua limbă de peste 30% din populație.</figcaption></figure> Cele 160 de grupuri etnice din Rusia vorbesc 100 de limbi.<a href="#cite_note-britannica-9">[9]</a> Conform Recensământului din 2002, 142,6 de milioane de oameni vorbesc limba rusă, urmată de <a href="/wiki/Limba_t%C4%83tar%C4%83" title="Limba tătară">tătară</a> cu 5,3 milioane de vorbitori și de <a href="/wiki/Limba_ucrainean%C4%83" title="Limba ucraineană">ucraineană,</a> cu 1,8 milioane.<a href="#cite_note-297">[297]</a> Limba rusă este singura limbă oficială de stat, dar Constituția acordă <a href="/wiki/Republicile_Rusiei" title="Republicile Rusiei">republicilor</a> individuale dreptul de a stabili propriile lor limbi de stat în plus față de limba rusă.<a href="#cite_note-298">[298]</a> În ciuda distribuției sale largi, limba rusă este omogenă în țară. Rusa este limba cea mai răspândită geografic din Eurasia, precum și cea mai vorbită <a href="/wiki/Limbi_slave" title="Limbi slave">limbă slavă</a>.<a href="#cite_note-299">[299]</a> Acesta aparține familiei <a href="/wiki/Limbi_indo-europene" title="Limbi indo-europene">limbilor indo-europene</a> și este una dintre membrele grupului <a href="/wiki/Limbile_slave_de_est" class="mw-redirect" title="Limbile slave de est">limbilor slave răsăritene</a>, celelalte fiind <a href="/wiki/Limba_bielorus%C4%83" class="mw-redirect" title="Limba bielorusă">belarusa</a> și <a href="/wiki/Limba_ucrainean%C4%83" title="Limba ucraineană">ucraineana</a> (cu variația ei, <a href="/wiki/Limba_rutean%C4%83" title="Limba ruteană">ruteana</a>). Exemple scrise ale <a href="/wiki/Slav%C4%83_Estic%C4%83_Veche" title="Slavă Estică Veche">slavei vechi răsăritene</a> (rusa veche) sunt atestate începând cu secolul al X-lea.<a href="#cite_note-300">[300]</a> Limba rusă este a doua cea mai utilizată limbă pe <a href="/wiki/Internet" title="Internet">Internet</a>, după engleză,<a href="#cite_note-301">[301]</a> una dintre cele două limbi oficiale de la bordul <a href="/wiki/Sta%C8%9Bia_Spa%C8%9Bial%C4%83_Interna%C8%9Bional%C4%83" title="Stația Spațială Internațională">Stației Spațiale Internaționale</a><a href="#cite_note-302">[302]</a> și este una dintre cele șase <a href="/w/index.php?title=Limbi_oficiale_ale_ONU&action=edit&redlink=1" class="new" title="Limbi oficiale ale ONU — pagină inexistentă">limbi oficiale ale ONU</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2511187" class="extiw" title="d:Q2511187">d</a>).<a href="#cite_note-303">[303]</a> 35 de limbi sunt recunoscute oficial în Rusia, în diferite regiuni de către guvernele locale. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Linguistic_map_of_the_Altaic,_Turkic_and_Uralic_languages_(en).png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c2/Linguistic_map_of_the_Altaic%2C_Turkic_and_Uralic_languages_%28en%29.png/220px-Linguistic_map_of_the_Altaic%2C_Turkic_and_Uralic_languages_%28en%29.png" decoding="async" width="220" height="138" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c2/Linguistic_map_of_the_Altaic%2C_Turkic_and_Uralic_languages_%28en%29.png/330px-Linguistic_map_of_the_Altaic%2C_Turkic_and_Uralic_languages_%28en%29.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c2/Linguistic_map_of_the_Altaic%2C_Turkic_and_Uralic_languages_%28en%29.png/440px-Linguistic_map_of_the_Altaic%2C_Turkic_and_Uralic_languages_%28en%29.png 2x" data-file-width="3245" data-file-height="2036" /></a><figcaption>Distribuția limbilor <a href="/wiki/Limbi_uralice" title="Limbi uralice">uralice</a>, <a href="/wiki/Limbi_altaice" title="Limbi altaice">altaice</a>, și yukaghir</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Fenno-Ugrian_languages.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/24/Fenno-Ugrian_languages.png/220px-Fenno-Ugrian_languages.png" decoding="async" width="220" height="173" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/24/Fenno-Ugrian_languages.png/330px-Fenno-Ugrian_languages.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/24/Fenno-Ugrian_languages.png/440px-Fenno-Ugrian_languages.png 2x" data-file-width="1025" data-file-height="808" /></a><figcaption>Distribuția geografică a popoarelor fino-ugrice și samoedice</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Caucasus-ethnic_en.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/Caucasus-ethnic_en.svg/220px-Caucasus-ethnic_en.svg.png" decoding="async" width="220" height="250" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/Caucasus-ethnic_en.svg/330px-Caucasus-ethnic_en.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/Caucasus-ethnic_en.svg/440px-Caucasus-ethnic_en.svg.png 2x" data-file-width="977" data-file-height="1111" /></a><figcaption><a href="/wiki/Limbi_caucaziene" title="Limbi caucaziene">Grupuri etnolingvistice</a> în regiunea <a href="/wiki/Caucaz" title="Caucaz">Caucazului</a></figcaption></figure> <table class="wikitable sortable"> <tbody><tr> <th>Limba </th> <th>Familie de limbi </th> <th>Subiecte federale </th> <th>Sursă </th></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Limba_abazin%C4%83" title="Limba abazină">Abaza</a> </td> <td>Nord-vest-caucaziană </td> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Karachay-Cherkessia.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Flag_of_Karachay-Cherkessia.svg/23px-Flag_of_Karachay-Cherkessia.svg.png" decoding="async" width="23" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Flag_of_Karachay-Cherkessia.svg/35px-Flag_of_Karachay-Cherkessia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Flag_of_Karachay-Cherkessia.svg/46px-Flag_of_Karachay-Cherkessia.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="600" /></a> <a href="/wiki/Karaciai-Cerchezia" title="Karaciai-Cerchezia">Karaciai-Cerchezia</a> </td> <td><a href="#cite_note-KarCherk-304">[304]</a> </td></tr> <tr> <td>Adîghee </td> <td>Nord-vest-caucaziană </td> <td><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/16/Flag_of_Adygea.svg/23px-Flag_of_Adygea.svg.png" decoding="async" width="23" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/16/Flag_of_Adygea.svg/35px-Flag_of_Adygea.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/16/Flag_of_Adygea.svg/46px-Flag_of_Adygea.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="500" /> <a href="/wiki/Ad%C3%AEgheia" title="Adîgheia">Adygea</a> </td> <td><a href="#cite_note-305">[305]</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Limba_altai" title="Limba altai">Altai</a> </td> <td><a href="/wiki/Limbi_turcice" title="Limbi turcice">Turcică</a> </td> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Altai_Republic.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Flag_of_Altai_Republic.svg/23px-Flag_of_Altai_Republic.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Flag_of_Altai_Republic.svg/35px-Flag_of_Altai_Republic.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Flag_of_Altai_Republic.svg/46px-Flag_of_Altai_Republic.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="800" /></a> <a href="/wiki/Republica_Altai" title="Republica Altai">Republica Altai</a> </td> <td><a href="#cite_note-Altai-306">[306]</a><a href="#cite_note-LawAltai-307">[307]</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Limba_ba%C8%99chir%C4%83" title="Limba bașchiră">Bașkiră</a> </td> <td><a href="/wiki/Limbi_turcice" title="Limbi turcice">Turcică</a> </td> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Bashkortostan.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3d/Flag_of_Bashkortostan.svg/23px-Flag_of_Bashkortostan.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3d/Flag_of_Bashkortostan.svg/35px-Flag_of_Bashkortostan.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3d/Flag_of_Bashkortostan.svg/46px-Flag_of_Bashkortostan.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></a> <a href="/wiki/Ba%C8%99chiria" title="Bașchiria">Bașchiria</a> </td> <td><a href="#cite_note-308">[308]</a> </td></tr> <tr> <td>Buriată </td> <td><a href="/wiki/Limbi_mongolice" title="Limbi mongolice">Mongolică</a> </td> <td><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/68/Flag_of_Buryatia.svg/23px-Flag_of_Buryatia.svg.png" decoding="async" width="23" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/68/Flag_of_Buryatia.svg/35px-Flag_of_Buryatia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/68/Flag_of_Buryatia.svg/46px-Flag_of_Buryatia.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="300" /> <a href="/wiki/Bureatia" title="Bureatia">Buriatia</a> </td> <td><a href="#cite_note-309">[309]</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Limba_cecen%C4%83" title="Limba cecenă">Cecenă</a> </td> <td>Nord-est-caucaziană </td> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Chechen_Republic_of_Ichkeria.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Flag_of_Chechen_Republic_of_Ichkeria.svg/23px-Flag_of_Chechen_Republic_of_Ichkeria.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Flag_of_Chechen_Republic_of_Ichkeria.svg/35px-Flag_of_Chechen_Republic_of_Ichkeria.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Flag_of_Chechen_Republic_of_Ichkeria.svg/46px-Flag_of_Chechen_Republic_of_Ichkeria.svg.png 2x" data-file-width="1100" data-file-height="700" /></a> <a href="/wiki/Republica_Cecen%C4%83_Icikeria" title="Republica Cecenă Icikeria">Republica Cecenă Icikeria</a> </td> <td><a href="#cite_note-310">[310]</a> </td></tr> <tr> <td>Cercheză </td> <td>Nord-vest-caucaziană </td> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Karachay-Cherkessia.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Flag_of_Karachay-Cherkessia.svg/23px-Flag_of_Karachay-Cherkessia.svg.png" decoding="async" width="23" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Flag_of_Karachay-Cherkessia.svg/35px-Flag_of_Karachay-Cherkessia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Flag_of_Karachay-Cherkessia.svg/46px-Flag_of_Karachay-Cherkessia.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="600" /></a> <a href="/wiki/Karaciai-Cerchezia" title="Karaciai-Cerchezia">Karaciai-Cerchezia</a> </td> <td><a href="#cite_note-KarCherk-304">[304]</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Limba_ciuva%C8%99%C4%83" title="Limba ciuvașă">Ciuvașă</a> </td> <td><a href="/wiki/Limbi_turcice" title="Limbi turcice">Turcică</a> </td> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Chuvashia.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d7/Flag_of_Chuvashia.svg/23px-Flag_of_Chuvashia.svg.png" decoding="async" width="23" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d7/Flag_of_Chuvashia.svg/35px-Flag_of_Chuvashia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d7/Flag_of_Chuvashia.svg/46px-Flag_of_Chuvashia.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="320" /></a> <a href="/wiki/Ciuva%C8%99ia" title="Ciuvașia">Ciuvașia</a> </td> <td><a href="#cite_note-311">[311]</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Limba_t%C4%83tar%C4%83_crimeean%C4%83" title="Limba tătară crimeeană">Tătară crimeeană</a> </td> <td><a href="/wiki/Limbi_turcice" title="Limbi turcice">Turcică</a> </td> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Crimea.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Flag_of_Crimea.svg/23px-Flag_of_Crimea.svg.png" decoding="async" width="23" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Flag_of_Crimea.svg/35px-Flag_of_Crimea.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Flag_of_Crimea.svg/46px-Flag_of_Crimea.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="600" /></a> <a href="/wiki/Republica_Crimeea" title="Republica Crimeea">Republica Crimeea</a> </td> <td><a href="#cite_note-Crimea-312">[312]</a> </td></tr> <tr> <td>Erzia </td> <td><a href="/wiki/Limbi_uralice" title="Limbi uralice">Uralică</a> </td> <td><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2f/Flag_of_Mordovia.svg/23px-Flag_of_Mordovia.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2f/Flag_of_Mordovia.svg/35px-Flag_of_Mordovia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2f/Flag_of_Mordovia.svg/45px-Flag_of_Mordovia.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="341" /> <a href="/wiki/Mordovia" title="Mordovia">Mordovia</a> </td> <td><a href="#cite_note-Mordovia-313">[313]</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Limba_ingu%C8%99%C4%83" title="Limba ingușă">Ingușă</a> </td> <td>Nord-est-caucaziană </td> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Ingushetia.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/00/Flag_of_Ingushetia.svg/23px-Flag_of_Ingushetia.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/00/Flag_of_Ingushetia.svg/35px-Flag_of_Ingushetia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/00/Flag_of_Ingushetia.svg/46px-Flag_of_Ingushetia.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="400" /></a> <a href="/wiki/Ingu%C8%99etia" title="Ingușetia">Ingușetia</a> </td> <td><a href="#cite_note-314">[314]</a> </td></tr> <tr> <td>Kabardiană </td> <td>Nord-vest-caucaziană </td> <td><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d8/Flag_of_Kabardino-Balkaria.svg/23px-Flag_of_Kabardino-Balkaria.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d8/Flag_of_Kabardino-Balkaria.svg/35px-Flag_of_Kabardino-Balkaria.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d8/Flag_of_Kabardino-Balkaria.svg/45px-Flag_of_Kabardino-Balkaria.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="800" /> <a href="/wiki/Kabardino-Balkaria" title="Kabardino-Balkaria">Kabardino-Balkaria</a> </td> <td><a href="#cite_note-KabBalk-315">[315]</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Limba_kalm%C3%AEc%C4%83" title="Limba kalmîcă">Kalmîkă</a> </td> <td><a href="/wiki/Limbi_mongolice" title="Limbi mongolice">Mongolică</a> </td> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Kalmykia.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9f/Flag_of_Kalmykia.svg/23px-Flag_of_Kalmykia.svg.png" decoding="async" width="23" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9f/Flag_of_Kalmykia.svg/35px-Flag_of_Kalmykia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9f/Flag_of_Kalmykia.svg/46px-Flag_of_Kalmykia.svg.png 2x" data-file-width="640" data-file-height="320" /></a> <a href="/wiki/Kalm%C3%AEkia" title="Kalmîkia">Kalmîkia</a> </td> <td><a href="#cite_note-316">[316]</a> </td></tr> <tr> <td>Karaceai-balkară </td> <td><a href="/wiki/Limbi_turcice" title="Limbi turcice">Turcică</a> </td> <td><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d8/Flag_of_Kabardino-Balkaria.svg/23px-Flag_of_Kabardino-Balkaria.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d8/Flag_of_Kabardino-Balkaria.svg/35px-Flag_of_Kabardino-Balkaria.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d8/Flag_of_Kabardino-Balkaria.svg/45px-Flag_of_Kabardino-Balkaria.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="800" /> <a href="/wiki/Kabardino-Balkaria" title="Kabardino-Balkaria">Kabardino-Balkaria</a> <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Karachay-Cherkessia.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Flag_of_Karachay-Cherkessia.svg/23px-Flag_of_Karachay-Cherkessia.svg.png" decoding="async" width="23" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Flag_of_Karachay-Cherkessia.svg/35px-Flag_of_Karachay-Cherkessia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Flag_of_Karachay-Cherkessia.svg/46px-Flag_of_Karachay-Cherkessia.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="600" /></a> <a href="/wiki/Karaciai-Cerchezia" title="Karaciai-Cerchezia">Karaciai-Cerchezia</a> </td> <td><a href="#cite_note-KarCherk-304">[304]</a><a href="#cite_note-KabBalk-315">[315]</a> </td></tr> <tr> <td>Hakas </td> <td><a href="/wiki/Limbi_turcice" title="Limbi turcice">Turcică</a> </td> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Khakassia.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ec/Flag_of_Khakassia.svg/23px-Flag_of_Khakassia.svg.png" decoding="async" width="23" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ec/Flag_of_Khakassia.svg/35px-Flag_of_Khakassia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ec/Flag_of_Khakassia.svg/46px-Flag_of_Khakassia.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="600" /></a> <a href="/wiki/Hakasia" title="Hakasia">Hacasia</a> </td> <td><a href="#cite_note-317">[317]</a> </td></tr> <tr> <td>Komi </td> <td><a href="/wiki/Limbi_uralice" title="Limbi uralice">Uralică</a> </td> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Komi.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/Flag_of_Komi.svg/23px-Flag_of_Komi.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/Flag_of_Komi.svg/35px-Flag_of_Komi.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/Flag_of_Komi.svg/46px-Flag_of_Komi.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="800" /></a> <a href="/wiki/Komi" title="Komi">Republica Komi</a> </td> <td><a href="#cite_note-318">[318]</a> </td></tr> <tr> <td>Mari de sus </td> <td><a href="/wiki/Limbi_uralice" title="Limbi uralice">Uralică</a> </td> <td><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a7/Flag_of_Mari_El.svg/23px-Flag_of_Mari_El.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a7/Flag_of_Mari_El.svg/35px-Flag_of_Mari_El.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a7/Flag_of_Mari_El.svg/45px-Flag_of_Mari_El.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /> <a href="/wiki/Mari_El" title="Mari El">Mari El</a> </td> <td><a href="#cite_note-Mari-El-319">[319]</a> </td></tr> <tr> <td>Mari de jos </td> <td><a href="/wiki/Limbi_uralice" title="Limbi uralice">Uralică</a> </td> <td><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a7/Flag_of_Mari_El.svg/23px-Flag_of_Mari_El.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a7/Flag_of_Mari_El.svg/35px-Flag_of_Mari_El.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a7/Flag_of_Mari_El.svg/45px-Flag_of_Mari_El.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /> <a href="/wiki/Mari_El" title="Mari El">Mari El</a> </td> <td><a href="#cite_note-Mari-El-319">[319]</a> </td></tr> <tr> <td>Mokșa </td> <td><a href="/wiki/Limbi_uralice" title="Limbi uralice">Uralică</a> </td> <td><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2f/Flag_of_Mordovia.svg/23px-Flag_of_Mordovia.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2f/Flag_of_Mordovia.svg/35px-Flag_of_Mordovia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2f/Flag_of_Mordovia.svg/45px-Flag_of_Mordovia.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="341" /> <a href="/wiki/Mordovia" title="Mordovia">Mordovia</a> </td> <td><a href="#cite_note-Mordovia-313">[313]</a> </td></tr> <tr> <td>Nogai </td> <td><a href="/wiki/Limbi_turcice" title="Limbi turcice">Turcică</a> </td> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Karachay-Cherkessia.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Flag_of_Karachay-Cherkessia.svg/23px-Flag_of_Karachay-Cherkessia.svg.png" decoding="async" width="23" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Flag_of_Karachay-Cherkessia.svg/35px-Flag_of_Karachay-Cherkessia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Flag_of_Karachay-Cherkessia.svg/46px-Flag_of_Karachay-Cherkessia.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="600" /></a> <a href="/wiki/Karaciai-Cerchezia" title="Karaciai-Cerchezia">Karaciai-Cerchezia</a> </td> <td><a href="#cite_note-KarCherk-304">[304]</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Limba_oset%C4%83" title="Limba osetă">Oseta</a> </td> <td><a href="/wiki/Limbi_indo-europene" title="Limbi indo-europene">Indo-europeană</a> </td> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_North_Ossetia.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1c/Flag_of_North_Ossetia.svg/23px-Flag_of_North_Ossetia.svg.png" decoding="async" width="23" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1c/Flag_of_North_Ossetia.svg/35px-Flag_of_North_Ossetia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1c/Flag_of_North_Ossetia.svg/46px-Flag_of_North_Ossetia.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="300" /></a> <a href="/wiki/Osetia_de_Nord" title="Osetia de Nord">Osetia de Nord</a> </td> <td><a href="#cite_note-320">[320]</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Limba_t%C4%83tar%C4%83" title="Limba tătară">Tătara</a> </td> <td><a href="/wiki/Limbi_turcice" title="Limbi turcice">Turcică</a> </td> <td><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/28/Flag_of_Tatarstan.svg/23px-Flag_of_Tatarstan.svg.png" decoding="async" width="23" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/28/Flag_of_Tatarstan.svg/35px-Flag_of_Tatarstan.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/28/Flag_of_Tatarstan.svg/46px-Flag_of_Tatarstan.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="300" /> <a href="/wiki/Tatarstan" title="Tatarstan">Tatarstan</a> </td> <td><a href="#cite_note-321">[321]</a> </td></tr> <tr> <td>Tuvană </td> <td><a href="/wiki/Limbi_turcice" title="Limbi turcice">Turcică</a> </td> <td><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/77/Flag_of_Tuva.svg/23px-Flag_of_Tuva.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/77/Flag_of_Tuva.svg/35px-Flag_of_Tuva.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/77/Flag_of_Tuva.svg/45px-Flag_of_Tuva.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /> <a href="/wiki/Tuva" title="Tuva">Tuva</a> </td> <td><a href="#cite_note-322">[322]</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Limba_udmurt%C4%83" title="Limba udmurtă">Udmurtă</a> </td> <td><a href="/wiki/Limbi_uralice" title="Limbi uralice">Uralic</a> </td> <td><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c7/Flag_of_Udmurtia.svg/23px-Flag_of_Udmurtia.svg.png" decoding="async" width="23" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c7/Flag_of_Udmurtia.svg/35px-Flag_of_Udmurtia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c7/Flag_of_Udmurtia.svg/46px-Flag_of_Udmurtia.svg.png 2x" data-file-width="540" data-file-height="270" /> <a href="/wiki/Udmurtia" title="Udmurtia">Udmurtia</a> </td> <td><a href="#cite_note-323">[323]</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Limba_ucrainean%C4%83" title="Limba ucraineană">Ucraineana</a> </td> <td><a href="/wiki/Limbi_indo-europene" title="Limbi indo-europene">Indo-europeană</a> </td> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Crimea.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Flag_of_Crimea.svg/23px-Flag_of_Crimea.svg.png" decoding="async" width="23" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Flag_of_Crimea.svg/35px-Flag_of_Crimea.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Flag_of_Crimea.svg/46px-Flag_of_Crimea.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="600" /></a> <a href="/wiki/Republica_Crimeea" title="Republica Crimeea">Republica Crimeea</a> </td> <td><a href="#cite_note-Crimea-312">[312]</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Limba_iakut%C4%83" title="Limba iakută">Iakuta</a> </td> <td><a href="/wiki/Limbi_turcice" title="Limbi turcice">Turcică</a> </td> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Sakha.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/eb/Flag_of_Sakha.svg/23px-Flag_of_Sakha.svg.png" decoding="async" width="23" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/eb/Flag_of_Sakha.svg/35px-Flag_of_Sakha.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/eb/Flag_of_Sakha.svg/46px-Flag_of_Sakha.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="256" /></a> <a href="/wiki/Iacutia" title="Iacutia">Iacutia</a> </td> <td><a href="#cite_note-324">[324]</a> </td></tr></tbody></table> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Religia">Religia</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=32" title="Modifică secțiunea: Religia" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=32" title="Edit section's source code: Religia">modificare sursă</a>]</div> <div class="barbox tright" style="overflow-x: auto;"> <div style="border:1px solid silver; font-size:88%; padding:0.4em; width:auto; background: white;"> <table style="text-align:left; border-collapse:collapse; width:100%;"> <tbody><tr style="background:none"><th style="text-align:center;" colspan="5">Religia în Rusia la 2012 (Sreda Arena Atlas)<a href="#cite_note-2012ArenaAtlas-325">[325]</a><a href="#cite_note-2012Arena-religion-maps-326">[326]</a></th></tr> <tr style="font-size:88%; height:4px;"> <td style="padding:0 4px; text-align:left;"></td> <td style="padding:0 4px; text-align:right;"></td> <td style="width:100px; text-align:left;"></td> <td style="padding:0 4px; width:1em; text-align:right;"></td> <td style="padding:0 4px; text-align:right;"></td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; min-width: 8em;"><a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rus%C4%83" title="Biserica Ortodoxă Rusă">Ortodocși ruși</a></td> <td style="width: 100px; border-left: solid 1px silver; border-right: solid 1px silver;"><div style="background:DarkOrchid; width:41.1%; overflow: hidden;"> </div></td> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; text-align: right;">41.1%</td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; min-width: 8em;">Alți <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83" title="Biserica Ortodoxă">ortodocși</a></td> <td style="width: 100px; border-left: solid 1px silver; border-right: solid 1px silver;"><div style="background:MediumOrchid; width:1.8%; overflow: hidden;"> </div></td> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; text-align: right;">1.8%</td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; min-width: 8em;">Alți <a href="/wiki/Cre%C8%99tini" class="mw-redirect" title="Creștini">creștini</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16958075" class="extiw" title="d:Q16958075">d</a>)</td> <td style="width: 100px; border-left: solid 1px silver; border-right: solid 1px silver;"><div style="background:DeepSkyBlue; width:4.5%; overflow: hidden;"> </div></td> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; text-align: right;">4.5%</td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; min-width: 8em;"><a href="/wiki/Musulmani" class="mw-redirect" title="Musulmani">Musulmani</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1423103" class="extiw" title="d:Q1423103">d</a>)</td> <td style="width: 100px; border-left: solid 1px silver; border-right: solid 1px silver;"><div style="background:Green; width:6.6%; overflow: hidden;"> </div></td> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; text-align: right;">6.6%</td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; min-width: 8em;"><a href="/w/index.php?title=Budi%C8%99ti&action=edit&redlink=1" class="new" title="Budiști — pagină inexistentă">Budiști</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1191253" class="extiw" title="d:Q1191253">d</a>)</td> <td style="width: 100px; border-left: solid 1px silver; border-right: solid 1px silver;"><div style="background:Yellow; width:0.5%; overflow: hidden;"> </div></td> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; text-align: right;">0.5%</td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; min-width: 8em;"><a href="/wiki/Rodnoverie" title="Rodnoverie">Rodnoveri</a> și alte credințe autohtone</td> <td style="width: 100px; border-left: solid 1px silver; border-right: solid 1px silver;"><div style="background:Red; width:1.2%; overflow: hidden;"> </div></td> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; text-align: right;">1.2%</td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; min-width: 8em;"><a href="/w/index.php?title=Spirituali_dar_nereligio%C8%99i&action=edit&redlink=1" class="new" title="Spirituali dar nereligioși — pagină inexistentă">Spirituali dar nereligioși</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3493578" class="extiw" title="d:Q3493578">d</a>)</td> <td style="width: 100px; border-left: solid 1px silver; border-right: solid 1px silver;"><div style="background:Gray; width:25.2%; overflow: hidden;"> </div></td> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; text-align: right;">25.2%</td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; min-width: 8em;"><a href="/wiki/Ateism" title="Ateism">Atei</a> și <a href="/wiki/Ireligiozitate" title="Ireligiozitate">fără religie</a></td> <td style="width: 100px; border-left: solid 1px silver; border-right: solid 1px silver;"><div style="background:Black; width:13%; overflow: hidden;"> </div></td> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; text-align: right;">13%</td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; min-width: 8em;">Altele și religie nedeclarată</td> <td style="width: 100px; border-left: solid 1px silver; border-right: solid 1px silver;"><div style="background:DarkSlateGray; width:6.1%; overflow: hidden;"> </div></td> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; text-align: right;">6.1%</td> </tr> </tbody></table> </div> </div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Eggink_VelKnVladimir.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/23/Eggink_VelKnVladimir.jpg/220px-Eggink_VelKnVladimir.jpg" decoding="async" width="220" height="157" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/23/Eggink_VelKnVladimir.jpg/330px-Eggink_VelKnVladimir.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/23/Eggink_VelKnVladimir.jpg/440px-Eggink_VelKnVladimir.jpg 2x" data-file-width="1964" data-file-height="1400" /></a><figcaption>Pictură de Ivan Eggink înfățișându-l pe Vladimir ascultând preoți ortodocși, în timp ce solul <a href="/wiki/Pap%C4%83" title="Papă">papal</a> stă deoparte nemulțumit</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Vasnetsov_Bapt_Vladimir.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8b/Vasnetsov_Bapt_Vladimir.jpg/170px-Vasnetsov_Bapt_Vladimir.jpg" decoding="async" width="170" height="210" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8b/Vasnetsov_Bapt_Vladimir.jpg/255px-Vasnetsov_Bapt_Vladimir.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8b/Vasnetsov_Bapt_Vladimir.jpg/340px-Vasnetsov_Bapt_Vladimir.jpg 2x" data-file-width="945" data-file-height="1170" /></a><figcaption>Botezul lui Vladimir, frescă de <a href="/wiki/Viktor_Vasne%C8%9Bov" title="Viktor Vasnețov">Viktor Vasnețov</a></figcaption></figure> Rușii au practicat <a href="/wiki/Ortodoxie" class="mw-redirect mw-disambig" title="Ortodoxie">creștinismul ortodox</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q383258" class="extiw" title="d:Q383258">d</a>) începând cu secolul al X-lea. În conformitate cu tradițiile istorice ale Bisericii Ortodoxe, <a href="/wiki/Cre%C8%99tinism" title="Creștinism">creștinismul</a> a fost adus mai întâi pe teritoriul modern al <a href="/wiki/Belarus" title="Belarus">Belarusului</a>, Rusiei și <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucrainei</a> de <a href="/wiki/Andrei_(apostol)" class="mw-redirect" title="Andrei (apostol)">Sfântul Andrei</a>, primul <a href="/wiki/Apostol" title="Apostol">apostol</a> al lui <a href="/wiki/Isus_din_Nazaret" title="Isus din Nazaret">Isus din Nazaret</a>.<a href="#cite_note-encarta-327">[327]</a> Conform Cronicii primare, <a href="/wiki/Cre%C8%99tinare" title="Creștinare">creștinarea</a> definitivă a <a href="/wiki/Rusia_Kievean%C4%83" title="Rusia Kieveană">Rusiei Kievene</a> datează din anul 988 (anul este contestat<a href="#cite_note-328">[328]</a>), atunci când <a href="/wiki/Vladimir_I_al_Kievului" title="Vladimir I al Kievului">Vladimir cel Mare</a> a fost botezat în <a href="/wiki/Chersonesos" title="Chersonesos">Chersonesus</a> și a început să-și boteze familia și pe oamenii din <a href="/wiki/Kiev" title="Kiev">Kiev</a>. Cele două evenimente sunt în mod tradițional denumite „botezul Ruteniei” (în <a href="/wiki/Limba_rus%C4%83" title="Limba rusă">rusă</a> Крещение Руси, în <a href="/wiki/Limba_ucrainean%C4%83" title="Limba ucraineană">ucraineană</a> Хрещення Русі) în literatura rusă și ucraineană. Mare parte din populația rusă, ca și alte popoare slave, au păstrat timp de secole o dublă credință (dvoeverie), în religia autohtonă și în creștinismul ortodox. La data <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rus%C4%83_din_1917" title="Revoluția Rusă din 1917">Revoluției din 1917</a>, <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rus%C4%83" title="Biserica Ortodoxă Rusă">Biserica Ortodoxă Rusă</a> era profund integrată în <a href="/wiki/Autocra%C8%9Bie" title="Autocrație">statul autocratic</a>, și se bucura de statutul de biserică oficială. Acest lucru a fost un factor important care a contribuit la atitudinea bolșevicilor față de religie și măsurile pe care le-a luat pentru a o controla. Bolșevicii erau alcătuiți din mulți neruși, ruși comuniști și evrei, cum ar fi <a href="/wiki/Vladimir_Ilici_Lenin" title="Vladimir Ilici Lenin">Vladimir Lenin</a>, <a href="/wiki/Lev_Davidovici_Tro%C8%9Bki" title="Lev Davidovici Troțki">Leon Troțki</a>, <a href="/wiki/Grigori_Zinoviev" title="Grigori Zinoviev">Grigori Zinoviev</a>, <a href="/wiki/Lev_Borisovici_Kamenev" title="Lev Borisovici Kamenev">Lev Kamenev</a>, <a href="/w/index.php?title=Grigori_Sokolnikov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Grigori Sokolnikov — pagină inexistentă">Grigori Sokolnikov</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q521431" class="extiw" title="d:Q521431">d</a>) care erau indiferenți față de creștinism și se bazau pe scrierile filosofului german <a href="/wiki/Karl_Marx" title="Karl Marx">Karl Marx</a>, <a href="/wiki/Marxism-leninism" title="Marxism-leninism">marxism–leninismul</a> ca ideologie inspirând și fundamentând <a href="/wiki/Partid_comunist" title="Partid comunist">Partidul Comunist</a>.<a href="#cite_note-PoU-329">[329]</a> Astfel, URSS a devenit una dintre primele țări <a href="/wiki/Comunism" title="Comunism">comuniste</a> care au proclamat, ca un obiectiv ideologic, <a href="/wiki/Stat_ateu" title="Stat ateu">eliminarea religiei</a><a href="#cite_note-Kowalewski-330">[330]</a> și înlocuirea acesteia cu un <a href="/wiki/Ateism" title="Ateism">ateism</a> universal.<a href="#cite_note-331">[331]</a><a href="#cite_note-332">[332]</a> Guvernul comunist ridiculiza religiile și credincioșii, și propaga ateismul în școli.<a href="#cite_note-333">[333]</a> Confiscarea proprietăților ecleziastice a fost de multe ori bazată pe acuzații de acumulare ilegală de avere. Ateismul de stat în Uniunea Sovietică era cunoscut în limba rusă ca gosateizm,<a href="#cite_note-Kowalewski-330">[330]</a> și se baza pe ideologia <a href="/wiki/Marxism-leninism" title="Marxism-leninism">marxist–leninistă</a>. <a href="/w/index.php?title=Ateism_marxist-leninist&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ateism marxist-leninist — pagină inexistentă">Ateismul marxist–leninist</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1186975" class="extiw" title="d:Q1186975">d</a>) susține în mod constant controlul, suprimarea, și eliminarea religiei. În termen de aproximativ un an de la revoluție, statul a <a href="/wiki/Expropriere" title="Expropriere">expropriat</a> toate proprietățile bisericii, inclusiv bisericile însele și, în perioada 1922-1926, 28 de <a href="/wiki/Episcop" title="Episcop">episcopi</a> ortodocși ruși și peste 1200 de <a href="/wiki/Preot" title="Preot">preoți</a> au fost uciși. Mai mulți au fost persecutați.<a href="#cite_note-autogenerated1-334">[334]</a> După prăbușirea Uniunii Sovietice, a venit o reînnoire a religiilor în Rusia, și printre slavi, au apărut diverse mișcări în afară de creștinism, inclusiv <a href="/wiki/Rodnoverie" title="Rodnoverie">rodnoveria</a> (reconstrucționism al păgânismului slav), <a href="/w/index.php?title=Anastasianismul_(cedrii_sun%C4%83tori)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Anastasianismul (cedrii sunători) — pagină inexistentă">anastasianismul (cedrii sunători)</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4189521" class="extiw" title="d:Q4189521">d</a>), <a href="/wiki/Hinduism" title="Hinduism">hinduismul</a>,<a href="#cite_note-335">[335]</a> <a href="/w/index.php?title=%C8%98amanismul_siberian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Șamanismul siberian — pagină inexistentă">șamanismul siberian</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q176885" class="extiw" title="d:Q176885">d</a>)<a href="#cite_note-336">[336]</a> și alte religii. În prezent, nu există niciun recensământ oficial al religiilor din Rusia, iar estimările sunt bazate numai pe sondaje. În 2012, organizația de cercetare Sreda a publicat Arena Atlas, o enumerare detaliată a populațiilor și naționalităților religioase din Rusia, pe baza unui sondaj pe un eșantion mare răspândit prin toată țara. Ei au descoperit că 46,8% dintre ruși se declarau creștini (dintre care 41% ortodocși, 1,5% creștini pur și simplu sau afiliați la alte biserici decât cea ortodoxă rusă, 4,1% creștini neafiliați, și mai puțin de 1% catolici și protestanți), în timp ce 25% erau <a href="/w/index.php?title=Spirituali,_dar_nereligio%C8%99i&action=edit&redlink=1" class="new" title="Spirituali, dar nereligioși — pagină inexistentă">spirituali, dar nereligioși</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3493578" class="extiw" title="d:Q3493578">d</a>), 13% erau atei, 6,5% erau <a href="/wiki/Musulman" title="Musulman">musulmani</a>, 1,2% erau adepți ai „religiilor tradiționale în cinstea zeilor și strămoșilor” (inclusiv rodnoveria, <a href="/wiki/Tengriism" title="Tengriism">tengrismul</a> și alte <a href="/w/index.php?title=Religii_etnice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Religii etnice — pagină inexistentă">religii etnice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1189816" class="extiw" title="d:Q1189816">d</a>)), și 0,5% <a href="/wiki/Budism_tibetan" title="Budism tibetan">budiști tibetani</a>. Cu toate acestea, mai târziu în acel an, <a href="/w/index.php?title=Levada_Center&action=edit&redlink=1" class="new" title="Levada Center — pagină inexistentă">Levada Center</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1819354" class="extiw" title="d:Q1819354">d</a>) estima că 76% dintre ruși era fost creștini,<a href="#cite_note-levada.ru-337">[337]</a> iar în iunie 2013, Public Opinion Foundation<a href="#cite_note-fom.ru-338">[338]</a> estimează că 65% din populație era creștină. Aceste constatări sunt în conformitate cu estimările <a href="/w/index.php?title=Pew_Research_Center&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pew Research Center — pagină inexistentă">Pew Research Center</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1635722" class="extiw" title="d:Q1635722">d</a>) din 2011 conform cărora 73,6% dintre ruși erau creștini,<a href="#cite_note-pewforum.org-339">[339]</a> precum și cu sondajele <a href="/w/index.php?title=Centrului_Rus_de_Cercetare_a_Opiniei_Publice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Centrului Rus de Cercetare a Opiniei Publice — pagină inexistentă">Centrului Rus de Cercetare a Opiniei Publice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1512375" class="extiw" title="d:Q1512375">d</a>) (VCIOM) din 2010 (~77% creștini),<a href="#cite_note-wciom.ru-340">[340]</a> și al lui Ipsos MORI din 2011 (69%).<a href="#cite_note-fgi-tbff.org-341">[341]</a> Cea mai recentă constatare a <a href="/w/index.php?title=Pew_Research_Center&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pew Research Center — pagină inexistentă">Pew Research Center</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1635722" class="extiw" title="d:Q1635722">d</a>) a fost că, în 2015, 71% din populația Rusiei sa declara ortodoxă, 15% <a href="/wiki/Ireligiozitate" title="Ireligiozitate">neafiliată religios</a>—o categorie care include <a href="/wiki/Ateism" title="Ateism">atei</a>, <a href="/wiki/Agnosticism" title="Agnosticism">agnostici</a> și cei care descriu religia drept „<a href="/w/index.php?title=Niciuna_anume&action=edit&redlink=1" class="new" title="Niciuna anume — pagină inexistentă">niciuna anume</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q513425" class="extiw" title="d:Q513425">d</a>)”, 10% musulmani, și 2% alți creștini, în timp ce 1% aparțin altor religii.<a href="#cite_note-Religious_Belief_in_Central_and_Eastern_Europe-342">[342]</a> <a href="/wiki/Ireligiozitate" title="Ireligiozitate">Neafiliații religioși</a> se împărțeau între 4% atei, 1% <a href="/wiki/Agnosticism" title="Agnosticism">agnostici</a> și 10% ca <a href="/w/index.php?title=Nicio_religie_anume&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nicio religie anume — pagină inexistentă">nicio religie anume</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q513425" class="extiw" title="d:Q513425">d</a>).<a href="#cite_note-pewforum.org-339">[339]</a> Studiul menționa că, în timpul regimului comunist, represiunea religiei era larg răspândită, și se sprijina pe <a href="/w/index.php?title=Legisla%C8%9Bia_sovietic%C4%83_anti-religioas%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Legislația sovietică anti-religioasă — pagină inexistentă">legislația sovietică anti-religioasă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7571747" class="extiw" title="d:Q7571747">d</a>); în 1991, 37% din populația Rusiei era ortodoxă. După <a href="/wiki/Destr%C4%83marea_Uniunii_Republicilor_Sovietice_Socialiste" title="Destrămarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste">dizolvarea Uniunii Sovietice</a>, apartenența la Biserica Ortodoxă a crescut substanțial și în 2015 aproximativ 71% din populația Rusiei se declara ortodoxă, cota neafiliatilor religioși scăzând de la 61% în 1991 la 18% în 2008.<a href="#cite_note-343">[343]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Entry_Processin.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Entry_Processin.jpg/220px-Entry_Processin.jpg" decoding="async" width="220" height="170" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Entry_Processin.jpg/330px-Entry_Processin.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Entry_Processin.jpg/440px-Entry_Processin.jpg 2x" data-file-width="1500" data-file-height="1157" /></a><figcaption>Procesiunea țarului <a href="/wiki/Alexandru_al_II-lea_al_Rusiei" title="Alexandru al II-lea al Rusiei">Alexandru al II-lea</a> în <a href="/wiki/Catedrala_Adormirea_Maicii_Domnului_din_Moscova" title="Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Moscova">Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”</a> din Moscova, în timpul <a href="/w/index.php?title=%C3%8Encoron%C4%83rii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Încoronării — pagină inexistentă">încoronării</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q834550" class="extiw" title="d:Q834550">d</a>) din 1856</figcaption></figure> Creștinismul ortodox, <a href="/wiki/Islam" title="Islam">islamul</a>, <a href="/wiki/Iudaism" title="Iudaism">iudaismul</a>, <a href="/wiki/Budism" title="Budism">budismul</a> și religiile etnice sunt recunoscute ca religii tradiționale ale Rusiei, alcătuind „moștenirea istorică” a țării.<a href="#cite_note-344">[344]</a> Datând de la <a href="/wiki/Cre%C8%99tinarea_Rusiei_Kievene" title="Creștinarea Rusiei Kievene">creștinarea Rusiei Kievene</a> în secolul al X-lea, ortodoxia rusă este religia dominantă a țării; există însă și confesiuni creștine mai mici, cum ar fi catolicii, <a href="/wiki/Biserica_Apostolic%C4%83_Armean%C4%83" title="Biserica Apostolică Armeană">armenii gregorieni</a> și diferitele biserici protestante. Biserica Ortodoxă Rusă a fost biserica de stat înainte de Revoluție și rămâne cel mai mare corp religios din țară. Un procent estimat la 95% parohiile ortodoxe înregistrate aparțin Bisericii Ortodoxe Ruse, existând un număr mai mic de alte Biserici Ortodoxe.<a href="#cite_note-religare.ru-345">[345]</a> Cu toate acestea, marea majoritate a credincioșilor ortodocși nu merg la biserică în mod regulat. Paștele este cea mai populară sărbătoare religioasă în Rusia, fiind sărbătorită de un mare segment al populației ruse, inclusiv de un mare număr dintre cei nereligioși. Mai mult de trei sferturi din populația rusă sărbătoresc Paștele făcând prăjituri tradiționale de Paște, ouă colorate și <a href="/wiki/Pasc%C4%83" title="Pască">pască</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2055235" class="extiw" title="d:Q2055235">d</a>).<a href="#cite_note-346">[346]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B3%D0%B8%D0%B5%D0%B2_%D0%9F%D0%BE%D1%81%D0%B0%D0%B4._%D0%A2%D1%80%D0%BE%D0%B8%D1%86%D0%B5-%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B3%D0%B8%D0%B5%D0%B2%D0%B0_%D0%BB%D0%B0%D0%B2%D1%80%D0%B0._3.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fc/%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B3%D0%B8%D0%B5%D0%B2_%D0%9F%D0%BE%D1%81%D0%B0%D0%B4._%D0%A2%D1%80%D0%BE%D0%B8%D1%86%D0%B5-%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B3%D0%B8%D0%B5%D0%B2%D0%B0_%D0%BB%D0%B0%D0%B2%D1%80%D0%B0._3.jpg/220px-%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B3%D0%B8%D0%B5%D0%B2_%D0%9F%D0%BE%D1%81%D0%B0%D0%B4._%D0%A2%D1%80%D0%BE%D0%B8%D1%86%D0%B5-%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B3%D0%B8%D0%B5%D0%B2%D0%B0_%D0%BB%D0%B0%D0%B2%D1%80%D0%B0._3.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fc/%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B3%D0%B8%D0%B5%D0%B2_%D0%9F%D0%BE%D1%81%D0%B0%D0%B4._%D0%A2%D1%80%D0%BE%D0%B8%D1%86%D0%B5-%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B3%D0%B8%D0%B5%D0%B2%D0%B0_%D0%BB%D0%B0%D0%B2%D1%80%D0%B0._3.jpg/330px-%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B3%D0%B8%D0%B5%D0%B2_%D0%9F%D0%BE%D1%81%D0%B0%D0%B4._%D0%A2%D1%80%D0%BE%D0%B8%D1%86%D0%B5-%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B3%D0%B8%D0%B5%D0%B2%D0%B0_%D0%BB%D0%B0%D0%B2%D1%80%D0%B0._3.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fc/%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B3%D0%B8%D0%B5%D0%B2_%D0%9F%D0%BE%D1%81%D0%B0%D0%B4._%D0%A2%D1%80%D0%BE%D0%B8%D1%86%D0%B5-%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B3%D0%B8%D0%B5%D0%B2%D0%B0_%D0%BB%D0%B0%D0%B2%D1%80%D0%B0._3.jpg/440px-%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B3%D0%B8%D0%B5%D0%B2_%D0%9F%D0%BE%D1%81%D0%B0%D0%B4._%D0%A2%D1%80%D0%BE%D0%B8%D1%86%D0%B5-%D0%A1%D0%B5%D1%80%D0%B3%D0%B8%D0%B5%D0%B2%D0%B0_%D0%BB%D0%B0%D0%B2%D1%80%D0%B0._3.jpg 2x" data-file-width="800" data-file-height="600" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Lavra_Sf%C3%A2ntul_Serghie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lavra Sfântul Serghie — pagină inexistentă">Lavra Sfântul Serghie</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q211962" class="extiw" title="d:Q211962">d</a>), centru spiritual al <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rus%C4%83" title="Biserica Ortodoxă Rusă">Bisericii Ortodoxe Ruse</a></figcaption></figure> Islamul este a doua cea mai mare religie din Rusia, după Ortodoxia rusă.<a href="#cite_note-347">[347]</a> Este religia tradițională sau predominantă în rândul unor <a href="/w/index.php?title=Etnii_caucaziene&action=edit&redlink=1" class="new" title="Etnii caucaziene — pagină inexistentă">etnii caucaziene</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q46295" class="extiw" title="d:Q46295">d</a>) (în special <a href="/wiki/Ceceni" title="Ceceni">ceceni</a>, <a href="/wiki/Ingu%C8%99i" title="Inguși">inguși</a> și <a href="/wiki/Cerchezi" title="Cerchezi">cerchezi</a>), și printre unele <a href="/wiki/Popor_turcic" title="Popor turcic">popoare turcice</a> (în special <a href="/wiki/T%C4%83tari" title="Tătari">tătarii</a> și <a href="/wiki/Ba%C8%99chiri" title="Bașchiri">bașkirilor</a>). Budismul este tradițional în trei regiuni din Federația Rusă: <a href="/wiki/Buriatia" class="mw-redirect" title="Buriatia">Buriatia</a>, <a href="/wiki/Tuva" title="Tuva">Tuva</a>, și <a href="/wiki/Kalm%C3%AEkia" title="Kalmîkia">Kalmîkia</a>. Potrivit diferitelor rapoarte, proporția de <a href="/wiki/Ireligiozitate" title="Ireligiozitate">nereligioși</a> din Rusia este între 16% și 48% din populație.<a href="#cite_note-348">[348]</a> Conform unor studii recente, procentul de atei a scăzut semnificativ de-a lungul deceniilor, după dizolvarea Uniunii Sovietice.<a href="#cite_note-2013_Belivers-349">[349]</a><a href="#cite_note-GallupInt-350">[350]</a> În chestiuni culturale și sociale, Vladimir Putin a colaborat îndeaproape cu Biserica Ortodoxă Rusă. <a href="/wiki/Patriarhul_Chiril_I_al_Moscovei" title="Patriarhul Chiril I al Moscovei">Patriarhul Chiril al Moscovei</a>, capul Bisericii, a susținut candidatura sa în 2012. Steven Myers relatează: „biserica, odinioară puternic reprimată, a ieșit din colapsul sovietic ca fiind una dintre cele mai respectate instituții... Acum Chiril i-a condus pe credincioși direct într-o alianță cu statul.”<a href="#cite_note-351">[351]</a> Mark Woods oferă exemple concrete de cum Biserica sub <a href="/wiki/Patriarhul_Chiril_I_al_Moscovei" title="Patriarhul Chiril I al Moscovei">Patriarhul Chiril al Moscovei</a> a sprijinit expansiunea puterii rusești în Crimeea și estul Ucrainei.<a href="#cite_note-352">[352]</a> În sens mai larg, New York Times relata în septembrie 2016 că politica Bisericii sprijină apelul făcut de Kremlin social-conservatorilor: <dl><dd>Aprig dușman al homosexualității și al oricărei încercări de a pune drepturile individuale mai presus de privilegiile familiei, comunității sau națiunii, Biserica Ortodoxă Rusă ajută la proiectarea imaginii Rusiei ca aliat natural al tuturor celor care tânjesc după o lume iliberală, ferită de valul globalizării, multiculturalismului, drepturile femeilor și ale homosexualilor.<a href="#cite_note-353">[353]</a></dd></dl> Pe <time datetime="2017-04-26">26 aprilie 2017</time>, pentru prima dată, <a href="/w/index.php?title=Comisia_Statelor_Unite_privind_Libertatea_Religioas%C4%83_Interna%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Comisia Statelor Unite privind Libertatea Religioasă Internațională — pagină inexistentă">Comisia Statelor Unite privind Libertatea Religioasă Internațională</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7889635" class="extiw" title="d:Q7889635">d</a>) (USCIRF) a clasificat Rusia ca fiind una dintre țările care încalcă cel mai grav libertatea religioasă, recomandând în raportul anual pe 2017 ca guvernul SUA să considere Rusia o „țară de interes special” conform Legii Libertății Religioase Internaționale și să negocieze pentru libertatea religioasă. Raportul afirmă: „—este singurul stat care nu numai că și-a intensificat permanent reprimarea libertății religioase de când USCIRF a început monitorizarea, dar și-a și extins politicile represive....variind de la hărțuiri administrative la încarcerări arbitrare și execuții extrajudiciare, sunt puse în aplicare într-un mod care este sistematic, neîntrerupt, și evident.”<a href="#cite_note-354">[354]</a> Pe <time datetime="2017-04-04">4 aprilie 2017</time>, <a href="/w/index.php?title=Raportorul_special_al_ONU&action=edit&redlink=1" class="new" title="Raportorul special al ONU — pagină inexistentă">raportorul special al ONU</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q15143900" class="extiw" title="d:Q15143900">d</a>) privind Libertatea de Opinie și de Exprimare <a href="/w/index.php?title=David_Kaye&action=edit&redlink=1" class="new" title="David Kaye — pagină inexistentă">David Kaye</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q18350596" class="extiw" title="d:Q18350596">d</a>), raportorul special al ONU privind Libertățile de Întrunire Pașnică și de Asociere <a href="/w/index.php?title=Maina_Kiai&action=edit&redlink=1" class="new" title="Maina Kiai — pagină inexistentă">Maina Kiai</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q17068162" class="extiw" title="d:Q17068162">d</a>), și raportorul special al ONU privind Libertatea de Religie și Credință, <a href="/w/index.php?title=Ahmed_Shaheed&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ahmed Shaheed — pagină inexistentă">Ahmed Shaheed</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1255051" class="extiw" title="d:Q1255051">d</a>) au condamnat felul în care Rusia îi tratează pe martorii lui Iehova.<a href="#cite_note-355">[355]</a> Multe alte țări și organizații internaționale au vorbit despre abuzurile religioase ale Rusiei.<a href="#cite_note-356">[356]</a><a href="#cite_note-357">[357]</a> În Federația Rusă Martorii lui Iehova sunt persecutați începând cu 2017 fără o motivație clară, ceea ce aduce aminte de <a href="/wiki/Inchizi%C8%9Bie" title="Inchiziție">Inchiziție</a>.<a href="#cite_note-ABC_News_2021-358">[358]</a><a href="#cite_note-Board_2021-359">[359]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Sănătate">Sănătate</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=33" title="Modifică secțiunea: Sănătate" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=33" title="Edit section's source code: Sănătate">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Terapevt_Mudrov_train.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e3/Terapevt_Mudrov_train.JPG/220px-Terapevt_Mudrov_train.JPG" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e3/Terapevt_Mudrov_train.JPG/330px-Terapevt_Mudrov_train.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e3/Terapevt_Mudrov_train.JPG/440px-Terapevt_Mudrov_train.JPG 2x" data-file-width="2048" data-file-height="1536" /></a><figcaption>O clinică mobilă utilizată pentru a oferi asistență medicală în stații de cale ferată îndepărtate</figcaption></figure> Constituția rusă garantează, <a href="/w/index.php?title=Sistem_sanitar_universal&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sistem sanitar universal — pagină inexistentă">îngrijire sanitară universală</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3274205" class="extiw" title="d:Q3274205">d</a>) pentru toți cetățenii săi.<a href="#cite_note-360">[360]</a> În practică, cu toate acestea, accesul la serviciile sanitare este parțial limitat, din cauza <a href="/w/index.php?title=Obligativit%C4%83%C8%9Bii_%C3%AEnregistr%C4%83rii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Obligativității înregistrării — pagină inexistentă">obligativității înregistrării</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5587014" class="extiw" title="d:Q5587014">d</a>).<a href="#cite_note-361">[361]</a> Rusia are mai mulți medici, spitale, și angajați sanitari decât aproape orice altă țară din lume pe cap de locuitor,<a href="#cite_note-362">[362]</a> dar, cu toate acestea, de la dizolvarea Uniunii Sovietice, starea de sănătate a populației ruse a scăzut considerabil ca urmare a schimbărilor sociale, economice, și în stilul de viață;<a href="#cite_note-363">[363]</a> Tendința s-a inversat abia în ultimii ani, speranța medie de viață crescând cu 5,2 ani pentru bărbați și de 3,1 ani pentru femei între 2006 și 2014.<a href="#cite_note-demo26data-364">[364]</a> Din cauza actualei <a href="/wiki/Criza_financiar%C4%83_din_Rusia_(2014%E2%80%932015)" title="Criza financiară din Rusia (2014–2015)">crize financiare ruse</a> declanșată în 2014, reducerile majore ale cheltuielilor de sănătate au dus la un declin al calității serviciilor din sistemul medical de stat. Aproximativ 40% dintre facilitățile medicale de bază au mai puțini angajați decât ar trebui să aibă, celelalte fiind închise. Timpul de așteptare pentru tratament a crescut, iar pacienții sunt obligați să plătească pentru mai multe servicii care anterior erau gratuite.<a href="#cite_note-365">[365]</a><a href="#cite_note-366">[366]</a> În 2014, speranța medie de viață în Rusia era de 65,29 de ani pentru bărbați și 76,49 de ani pentru femei.<a href="#cite_note-demo26data-364">[364]</a> Cel mai mare factor care contribuie la speranța de viață relativ scăzută a bărbaților este rată mare de mortalitate în rândul bărbaților de vârstă activă. Decesele apar mai ales din cauze care pot fi prevenite, cum ar fi alcoolismul, fumatul, accidentele rutiere și crimele violente.<a href="#cite_note-gks-273">[273]</a> Ca urmare, Rusia are una dintre <a href="/w/index.php?title=Ponderile_de_gen&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ponderile de gen — pagină inexistentă">ponderile de gen</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1068155" class="extiw" title="d:Q1068155">d</a>) cele mai înclinate spre femei din lume, cu o medie de 0,859 bărbați pentru fiecare femeie.<a href="#cite_note-cia-101">[101]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Educație">Educație</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=34" title="Modifică secțiunea: Educație" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=34" title="Edit section's source code: Educație">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Moscow_State_University.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9c/Moscow_State_University.jpg/220px-Moscow_State_University.jpg" decoding="async" width="220" height="121" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9c/Moscow_State_University.jpg/330px-Moscow_State_University.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9c/Moscow_State_University.jpg/440px-Moscow_State_University.jpg 2x" data-file-width="4450" data-file-height="2455" /></a><figcaption><a href="/wiki/Universitatea_de_Stat_din_Moscova" title="Universitatea de Stat din Moscova">Universitatea de Stat Lomonosov din Moscova</a></figcaption></figure> Rusia are cel mai mare număr de absolvenți de colegiu sau mai mare în termeni de procent din populație din lume, cu 54%.<a href="#cite_note-367">[367]</a> Rusia are un sistem de <a href="/w/index.php?title=Educa%C8%9Bie_gratuit%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Educație gratuită — pagină inexistentă">educație gratuită</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5500224" class="extiw" title="d:Q5500224">d</a>), garantat pentru toți cetățenii de <a href="/wiki/Constitu%C8%9Bia_Federa%C8%9Biei_Ruse" title="Constituția Federației Ruse">Constituție</a>,<a href="#cite_note-368">[368]</a> deși admiterea la unitățile de învățământ superior subvenționate este extrem de competitivă.<a href="#cite_note-369">[369]</a> Ca un rezultat al marelui accent pus pe știință și tehnologie în educație, cercetările făcute în Rusia în domeniile medical, matematic, științific și al cercetării aerospațiale este, în general, de ordin înalt.<a href="#cite_note-370">[370]</a> Începând cu anul 1990, s-a introdus educația școlară de 11 ani. Educația în școlile secundare de stat secundar este gratuită. Educația universitară este gratuită, cu unele excepții. O parte substanțială a studenților sunt înscriși la studii subvenționate complet, dar multe instituții de stat au început să ofere și ele locuri cu taxă.<a href="#cite_note-371">[371]</a> Cele mai vechi și mai mari <a href="/w/index.php?title=Universit%C4%83%C8%9Bi_din_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universități din Rusia — pagină inexistentă">universități din Rusia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1961276" class="extiw" title="d:Q1961276">d</a>) sunt <a href="/wiki/Universitatea_de_Stat_din_Moscova" title="Universitatea de Stat din Moscova">Universitatea de Stat din Moscova</a> și <a href="/wiki/Universitatea_de_Stat_din_Sankt_Petersburg" title="Universitatea de Stat din Sankt Petersburg">Universitatea de Stat din Sankt Petersburg</a>. În anii 2000, pentru a crea instituții de învățământ superior și cercetare la o scară comparabilă în mai multe regiuni ale Federației Ruse, guvernul a lansat un program de înființare de „universități federale”, cea mai mare parte prin fuzionarea unor universități regionale existente și institute de cercetare mari cu o finanțare specială. Printre aceste noi instituții se numără <a href="/w/index.php?title=Universitatea_Federal%C4%83_de_Sud&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universitatea Federală de Sud — pagină inexistentă">Universitatea Federală de Sud</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2065921" class="extiw" title="d:Q2065921">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Universitatea_Federal%C4%83_Siberian%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universitatea Federală Siberiană — pagină inexistentă">Universitatea Federală Siberiană</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2382644" class="extiw" title="d:Q2382644">d</a>), <a href="/wiki/Universitatea_de_stat_din_Kazan" class="mw-redirect" title="Universitatea de stat din Kazan">Universitatea Federală Kazan Volga</a>, <a href="/w/index.php?title=Universitatea_Federal%C4%83_de_Nord-Est&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universitatea Federală de Nord-Est — pagină inexistentă">Universitatea Federală de Nord-Est</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1869280" class="extiw" title="d:Q1869280">d</a>), și <a href="/w/index.php?title=Universitatea_Federal%C4%83_a_Orientului_%C3%8Endep%C4%83rtat&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universitatea Federală a Orientului Îndepărtat — pagină inexistentă">Universitatea Federală a Orientului Îndepărtat</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q702303" class="extiw" title="d:Q702303">d</a>). Potrivit QS World University Rankings pe 2018, instituția de învățământ rusă cu cel mai înalt rang este <a href="/wiki/Universitatea_de_Stat_din_Moscova" title="Universitatea de Stat din Moscova">Universitatea de Stat din Moscova</a>, clasată pe locul 95 în lume. <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Cultura">Cultura</h2>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=35" title="Modifică secțiunea: Cultura" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=35" title="Edit section's source code: Cultura">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Cultura_populară_și_preparatele_culinare">Cultura populară și preparatele culinare</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=36" title="Modifică secțiunea: Cultura populară și preparatele culinare" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=36" title="Edit section's source code: Cultura populară și preparatele culinare">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Kustodiev_Merchants_Wife.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/07/Kustodiev_Merchants_Wife.jpg/220px-Kustodiev_Merchants_Wife.jpg" decoding="async" width="220" height="229" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/07/Kustodiev_Merchants_Wife.jpg/330px-Kustodiev_Merchants_Wife.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/07/Kustodiev_Merchants_Wife.jpg/440px-Kustodiev_Merchants_Wife.jpg 2x" data-file-width="1200" data-file-height="1250" /></a><figcaption>Soție de negustor, pictură de <a href="/w/index.php?title=Boris_Kustodiev&action=edit&redlink=1" class="new" title="Boris Kustodiev — pagină inexistentă">Boris Kustodiev</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q313275" class="extiw" title="d:Q313275">d</a>), ilustrând <a href="/w/index.php?title=Cultura_ceaiului_%C3%AEn_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cultura ceaiului în Rusia — pagină inexistentă">cultura ceaiului în Rusia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3699347" class="extiw" title="d:Q3699347">d</a>)</figcaption></figure> Există peste 160 de grupuri etnice diferite și popoare autohtone în Rusia.<a href="#cite_note-ethnicgroups-269">[269]</a> Vasta diversitate culturală a țării se întinde de la etnicii <a href="/wiki/Ru%C8%99i" title="Ruși">ruși</a> cu tradițiile lor <a href="/wiki/Slavi" title="Slavi">slave</a> și <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83" title="Biserica Ortodoxă">ortodoxe</a>, la <a href="/wiki/T%C4%83tari" title="Tătari">tătari</a> și <a href="/wiki/Ba%C8%99chiri" title="Bașchiri">bașkiri</a> de cultură turcică musulmană, la <a href="/wiki/Budism" title="Budism">budiștii</a> <a href="/wiki/Popoare_migratoare" title="Popoare migratoare">nomazi</a> <a href="/w/index.php?title=Buria%C8%9Bi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Buriați — pagină inexistentă">buriați</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q207050" class="extiw" title="d:Q207050">d</a>) și <a href="/wiki/Calmuci" title="Calmuci">kalmîki</a>, la popoarele <a href="/wiki/%C8%98amanism" title="Șamanism">șamanice</a> din <a href="/w/index.php?title=Nordul_extrem&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nordul extrem — pagină inexistentă">nordul extrem</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q965661" class="extiw" title="d:Q965661">d</a>) și Siberia, muntenii din <a href="/wiki/Caucazul_de_Nord" title="Caucazul de Nord">Caucazul de Nord</a>, și <a href="/w/index.php?title=Popoare_fino-ugrice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Popoare fino-ugrice — pagină inexistentă">popoarele fino-ugrice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q952057" class="extiw" title="d:Q952057">d</a>) din <a href="/wiki/Districtul_Federal_Nord-Vestic" title="Districtul Federal Nord-Vestic">Rusia de Nord-Vest</a> și <a href="/wiki/Povolgia" title="Povolgia">regiunea Volga</a>. <a href="/w/index.php?title=Tehnici_de_lucru_manual&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tehnici de lucru manual — pagină inexistentă">Artizanatul</a>, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Juc%C4%83ria_D%C3%AEmkovo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jucăria Dîmkovo — pagină inexistentă">jucăria Dîmkovo</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3186697" class="extiw" title="d:Q3186697">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Hohloma&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hohloma — pagină inexistentă">hohloma</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1075568" class="extiw" title="d:Q1075568">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Gjel&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gjel — pagină inexistentă">gjel</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1127520" class="extiw" title="d:Q1127520">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Miniaturile_paleh&action=edit&redlink=1" class="new" title="Miniaturile paleh — pagină inexistentă">miniaturile paleh</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q774174" class="extiw" title="d:Q774174">d</a>) reprezintă un aspect important al <a href="/wiki/Folclor" title="Folclor">culturii populare</a> rusești. Îmbrăcămintea populară rusească cuprinde <a href="/wiki/Caftan" title="Caftan">caftan</a>, <a href="/w/index.php?title=Kosovorotka&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kosovorotka — pagină inexistentă">kosovorotka</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1785130" class="extiw" title="d:Q1785130">d</a>) și <a href="/wiki/C%C4%83ciul%C4%83_ruseasc%C4%83" title="Căciulă rusească">ușanka</a> pentru bărbați, <a href="/w/index.php?title=Sarafane&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sarafane — pagină inexistentă">sarafane</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q630573" class="extiw" title="d:Q630573">d</a>) și <a href="/wiki/Coco%C8%99nic" title="Cocoșnic">cocoșnic</a> pentru femei, <a href="/w/index.php?title=Bast_shoe&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bast shoe — pagină inexistentă">bast shoe</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q280497" class="extiw" title="d:Q280497">d</a>) și <a href="/wiki/P%C3%A2slari" title="Pâslari">valenki</a> drept încălțăminte. Hainele <a href="/wiki/Cazaci" title="Cazaci">cazacilor</a> din sudul Rusiei includ <a href="/wiki/Burka" title="Burka">burka</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1016353" class="extiw" title="d:Q1016353">d</a>) și <a href="/wiki/Papaha" title="Papaha">papaha</a>, trăsătură comună cu popoarele din Caucazul de Nord. <a href="/w/index.php?title=Buc%C4%83t%C4%83ria_ruseasc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bucătăria rusească — pagină inexistentă">Bucătăria rusă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q12505" class="extiw" title="d:Q12505">d</a>) utilizează pe scară largă pește, carne de pasăre, ciuperci, fructe de padure, miere. Culturile de <a href="/wiki/Secar%C4%83" title="Secară">secară</a>, grâu, <a href="/wiki/Orz" title="Orz">orz</a> și <a href="/wiki/Mei" title="Mei">mei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q259438" class="extiw" title="d:Q259438">d</a>) oferă ingredientele pentru diverse sortimente de pâine, <a href="/w/index.php?title=Cl%C4%83tite&action=edit&redlink=1" class="new" title="Clătite — pagină inexistentă">clătite</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q44541" class="extiw" title="d:Q44541">d</a>) și cereale, precum și pentru <a href="/wiki/Kvas" class="mw-redirect" title="Kvas">cvas</a>, bere și vodcă. <a href="/w/index.php?title=P%C3%A2inea_neagr%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pâinea neagră — pagină inexistentă">Pâinea neagră</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3893120" class="extiw" title="d:Q3893120">d</a>) este destul de populară în Rusia, în comparație cu restul lumii. Supele aromate și tocanele sunt <a href="/wiki/Supa_de_varz%C4%83" title="Supa de varză">supa de varză</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q34292" class="extiw" title="d:Q34292">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Ciorbele&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ciorbele — pagină inexistentă">ciorbele</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4551" class="extiw" title="d:Q4551">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Uha&action=edit&redlink=1" class="new" title="Uha — pagină inexistentă">uha</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1102230" class="extiw" title="d:Q1102230">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Soleanka&action=edit&redlink=1" class="new" title="Soleanka — pagină inexistentă">soleanka</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q550490" class="extiw" title="d:Q550490">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Okro%C8%99ka&action=edit&redlink=1" class="new" title="Okroșka — pagină inexistentă">okroșka</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q611164" class="extiw" title="d:Q611164">d</a>). <a href="/wiki/Sm%C3%A2nt%C3%A2n%C4%83" title="Smântână">Smântâna</a> se adaugă de multe ori la supe și salate. <a href="/wiki/Piro%C8%99c%C4%83" title="Piroșcă">Piroșki</a>, <a href="/w/index.php?title=Blini&action=edit&redlink=1" class="new" title="Blini — pagină inexistentă">blini</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q815898" class="extiw" title="d:Q815898">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=S%C3%AErniki&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sîrniki — pagină inexistentă">sîrniki</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1726195" class="extiw" title="d:Q1726195">d</a>) sunt variante locale ale clătitelor. <a href="/w/index.php?title=Puiul_Kiev&action=edit&redlink=1" class="new" title="Puiul Kiev — pagină inexistentă">Puiul Kiev</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q542283" class="extiw" title="d:Q542283">d</a>), <a href="/wiki/Pelmeni" title="Pelmeni">pelmeni</a> și <a href="/wiki/%C8%98a%C8%99l%C3%A2c" title="Șașlâc">frigăruile</a> sunt feluri de mâncare populare din carne, ultimele două fiind de origine tătărească și, respectiv, caucaziană. Alte preparate din carne sunt sarmalele (<a href="/wiki/Sarma" title="Sarma">golubțî</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6499669" class="extiw" title="d:Q6499669">d</a>)), de obicei umplute cu carne.<a href="#cite_note-mrig-golubtsy-372">[372]</a> Ca salate, există <a href="/w/index.php?title=Salata_%C3%A0_la_russe&action=edit&redlink=1" class="new" title="Salata à la russe — pagină inexistentă">salata à la russe</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q281278" class="extiw" title="d:Q281278">d</a>) (numită în Rusia „salată Olivier”), <a href="/w/index.php?title=Vinegret&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vinegret — pagină inexistentă">Vinegret</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q15220576" class="extiw" title="d:Q15220576">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Heringul_%C3%AEn_hain%C4%83_de_blan%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Heringul în haină de blană — pagină inexistentă">heringul în haină de blană</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2631681" class="extiw" title="d:Q2631681">d</a>). Numeroasele grupuri etnice din Rusia au tradiții distincte legate de <a href="/w/index.php?title=Muzic%C4%83_ruseasc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Muzică rusească — pagină inexistentă">muzica populară</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2498201" class="extiw" title="d:Q2498201">d</a>). Instrumentele muzicale tipic rusești sunt <a href="/w/index.php?title=Guzla&action=edit&redlink=1" class="new" title="Guzla — pagină inexistentă">guzla</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1147128" class="extiw" title="d:Q1147128">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Balalaica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Balalaica — pagină inexistentă">balalaica</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q178389" class="extiw" title="d:Q178389">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Jaleika&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jaleika — pagină inexistentă">jaleika</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1437981" class="extiw" title="d:Q1437981">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Garmo%C8%99ka&action=edit&redlink=1" class="new" title="Garmoșka — pagină inexistentă">garmoșka</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1494360" class="extiw" title="d:Q1494360">d</a>). Muzica populară a avut o influență semnificativă asupra compozitorilor clasici ruși, și în timpurile moderne, este o sursă de inspirație pentru mai multe <a href="/wiki/Muzic%C4%83_popular%C4%83" title="Muzică populară">formații folk</a>, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Melnitsa&action=edit&redlink=1" class="new" title="Melnitsa — pagină inexistentă">Melnița</a>. <a href="/w/index.php?title=C%C3%A2ntecele_populare_ruse%C8%99ti&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cântecele populare rusești — pagină inexistentă">Cântecele populare rusești</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4400498" class="extiw" title="d:Q4400498">d</a>), precum și <a href="/w/index.php?title=Muzic%C4%83_sovietic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Muzică sovietică — pagină inexistentă">cântecele patriotice sovietice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q130572" class="extiw" title="d:Q130572">d</a>), constituie cea mai mare parte din repertoriul renumitului <a href="/w/index.php?title=Ansamblul_Alexandrov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ansamblul Alexandrov — pagină inexistentă">cor al Armatei Roșii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q620990" class="extiw" title="d:Q620990">d</a>) și al altor ansambluri populare. Rușii au <a href="/w/index.php?title=Multe_tradi%C8%9Bii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Multe tradiții — pagină inexistentă">multe tradiții</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3536402" class="extiw" title="d:Q3536402">d</a>), inclusiv spălarea în <a href="/wiki/Banea" class="mw-disambig" title="Banea">banea</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1759615" class="extiw" title="d:Q1759615">d</a>), o baie cu aburi fierbinți oarecum similară cu <a href="/wiki/Saun%C4%83" title="Saună">sauna</a>.<a href="#cite_note-banya-51">[51]</a> <a href="/wiki/Folclorul_Rusiei" title="Folclorul Rusiei">Folclorul rusesc</a> vechi își are rădăcinile în <a href="/w/index.php?title=Religia_slav%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Religia slavă — pagină inexistentă">religiile slave</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q838267" class="extiw" title="d:Q838267">d</a>) păgâne. Multe <a href="/w/index.php?title=Basme_ruse%C8%99ti&action=edit&redlink=1" class="new" title="Basme rusești — pagină inexistentă">basme rusești</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7534220" class="extiw" title="d:Q7534220">d</a>) și <a href="/wiki/B%C3%AElin%C4%83" title="Bîlină">bîline</a> au fost adaptate pentru filme de animație, sau pentru filme artistice ale unor renumiți regizori ca <a href="/wiki/Aleksandr_Ptu%C8%99ko" title="Aleksandr Ptușko">Aleksandr Ptușko</a> (<a href="/wiki/Balada_voinicului" title="Balada voinicului">Ilia Muromeț</a>, <a href="/wiki/Sadko_(film)" title="Sadko (film)">Sadko</a>) și <a href="/w/index.php?title=Alexander_Rou&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alexander Rou — pagină inexistentă">Alexander Rou</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q963135" class="extiw" title="d:Q963135">d</a>) (<a href="/wiki/Jack_Frost" title="Jack Frost">Jack Frost</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q319163" class="extiw" title="d:Q319163">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Vasilisa_cea_Frumoas%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vasilisa cea Frumoasă — pagină inexistentă">Vasilisa cea Frumoasă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1219413" class="extiw" title="d:Q1219413">d</a>)). Poeți ruși, între care <a href="/w/index.php?title=Piotr_Ier%C8%99ov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Piotr Ierșov — pagină inexistentă">Piotr Ierșov</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1397000" class="extiw" title="d:Q1397000">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Leonid_Filatov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Leonid Filatov — pagină inexistentă">Leonid Filatov</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q782176" class="extiw" title="d:Q782176">d</a>), au făcut o serie de celebre interpretăripoetic edalebunor asme clasice, și, în unele cazuri, ca acela al <a href="/wiki/Aleksandr_Pu%C8%99kin" title="Aleksandr Pușkin">l</a>lui <a href="/wiki/Aleksandr_Pu%C8%99kin" title="Aleksandr Pușkin">lexandruPușkin</a>, cau reat, de asemenea, peoeziidde inspirație folclorică și basme culte e o mare popularitate. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Arhitectura">Arhitectura</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=37" title="Modifică secțiunea: Arhitectura" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=37" title="Edit section's source code: Arhitectura">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Saint_Basil_Cathedral,_Moscow.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/07/Saint_Basil_Cathedral%2C_Moscow.jpg/170px-Saint_Basil_Cathedral%2C_Moscow.jpg" decoding="async" width="170" height="227" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/07/Saint_Basil_Cathedral%2C_Moscow.jpg/255px-Saint_Basil_Cathedral%2C_Moscow.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/07/Saint_Basil_Cathedral%2C_Moscow.jpg/340px-Saint_Basil_Cathedral%2C_Moscow.jpg 2x" data-file-width="3864" data-file-height="5152" /></a><figcaption><a href="/wiki/Catedrala_Sf%C3%A2ntul_Vasile_din_Moscova" title="Catedrala Sfântul Vasile din Moscova">Catedrala Sfântul Vasile</a>, din <a href="/wiki/Pia%C8%9Ba_Ro%C8%99ie" title="Piața Roșie">Piața Roșie</a>, <a href="/wiki/Moscova" title="Moscova">Moscova</a>, unul dintre cele mai populare simboluri ale țării</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Saint_Isaac%27s_Cathedral_in_SPB.jpeg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Saint_Isaac%27s_Cathedral_in_SPB.jpeg/220px-Saint_Isaac%27s_Cathedral_in_SPB.jpeg" decoding="async" width="220" height="146" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Saint_Isaac%27s_Cathedral_in_SPB.jpeg/330px-Saint_Isaac%27s_Cathedral_in_SPB.jpeg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Saint_Isaac%27s_Cathedral_in_SPB.jpeg/440px-Saint_Isaac%27s_Cathedral_in_SPB.jpeg 2x" data-file-width="3600" data-file-height="2384" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Catedrala_Sf%C3%A2ntul_Isaac&action=edit&redlink=1" class="new" title="Catedrala Sfântul Isaac — pagină inexistentă">Catedrala Sfântul Isaac</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q215423" class="extiw" title="d:Q215423">d</a>) din <a href="/wiki/Sankt_Petersburg" title="Sankt Petersburg">Sankt Petersburg</a>, în stil neoclasic</figcaption></figure> De la <a href="/wiki/Cre%C8%99tinarea_Rusiei_Kievene" title="Creștinarea Rusiei Kievene">creștinarea Rusiei Kievene</a>, arhitectura rusă a fost influențată în principal de <a href="/wiki/Arhitectur%C4%83_bizantin%C4%83" class="mw-redirect" title="Arhitectură bizantină">arhitectura bizantină</a>. În afară de fortificații (<a href="/wiki/Kremlinul_din_Moscova" title="Kremlinul din Moscova">kremlinuri</a>), principalele clădiri din piatră, ale vechii Rutenii au fost <a href="/wiki/Cre%C8%99tinism_ortodox" class="mw-redirect" title="Creștinism ortodox">biserici ortodoxe</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2031836" class="extiw" title="d:Q2031836">d</a>), cu multe <a href="/wiki/Dom" title="Dom">cupole</a>, de multe ori aurite sau viu colorate. <a href="/w/index.php?title=Aristotile_Fioravanti&action=edit&redlink=1" class="new" title="Aristotile Fioravanti — pagină inexistentă">Aristotel Fioravanti</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q548256" class="extiw" title="d:Q548256">d</a>) și alți arhitecți italieni au adus tendințele <a href="/wiki/Rena%C8%99terea" title="Renașterea">renascentiste</a> în Rusia secolului al XV-lea, în timp ce secolul al XVI-lea a adus dezvoltarea <a href="/w/index.php?title=Bisericilor_%C3%AEn_form%C4%83_de_cort&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bisericilor în formă de cort — pagină inexistentă">bisericilor în formă de cort</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q149276" class="extiw" title="d:Q149276">d</a>), culminând cu <a href="/wiki/Catedrala_Sf%C3%A2ntul_Vasile_din_Moscova" title="Catedrala Sfântul Vasile din Moscova">Catedrala Sfântul Vasile din Moscova</a>.<a href="#cite_note-373">[373]</a> Până în acel moment, <a href="/w/index.php?title=Cupol%C4%83_%C3%AEn_form%C4%83_de_ceap%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cupolă în formă de ceapă — pagină inexistentă">cupola în formă de ceapă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q244621" class="extiw" title="d:Q244621">d</a>) era complet dezvoltată și ea.<a href="#cite_note-374">[374]</a> În secolul al XVII-lea, „stilul de foc” al ornamentelor a înflorit în Moscova și <a href="/wiki/Iaroslavl" title="Iaroslavl">Iaroslavl</a> deschizând, treptat, calea <a href="/wiki/Barocul_Nar%C3%AE%C8%99kin" title="Barocul Narîșkin">barocului Narîșkin</a> din 1690. După <a href="/w/index.php?title=Reformele_lui_Petru_cel_Mare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Reformele lui Petru cel Mare — pagină inexistentă">reformele lui Petru cel Mare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1973700" class="extiw" title="d:Q1973700">d</a>), schimbarea stilurilor arhitecturale din Rusia a urmat, în general, tendințele din Europa de Vest. Gustul pentru arhitectură <a href="/wiki/Rococo" title="Rococo">rococo</a> din secolul al XVIII-lea a condus la lucrările ornamentate ale lui <a href="/w/index.php?title=Francesco_Bartolomeo_Rastrelli&action=edit&redlink=1" class="new" title="Francesco Bartolomeo Rastrelli — pagină inexistentă">Francesco Bartolomeo Rastrelli</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q299687" class="extiw" title="d:Q299687">d</a>) și ale urmașilor săi. Domniile <a href="/wiki/Ecaterina_a_II-a_a_Rusiei" title="Ecaterina a II-a a Rusiei">Ecaterinei cea Mare</a> și a nepotului său, <a href="/wiki/Alexandru_I_al_Rusiei" title="Alexandru I al Rusiei">Alexandru I</a>, au adus înflorirea <a href="/wiki/Arhitectura_neoclasic%C4%83" title="Arhitectura neoclasică">arhitecturii neoclasice</a>, mai ales în capitala <a href="/wiki/Sankt_Petersburg" title="Sankt Petersburg">Sankt Petersburg</a>. A doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost dominată de stilurile <a href="/w/index.php?title=Neobizantin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Neobizantin — pagină inexistentă">neobizantin</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2860359" class="extiw" title="d:Q2860359">d</a>) și al <a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terii_ruse%C8%99ti&action=edit&redlink=1" class="new" title="Renașterii rusești — pagină inexistentă">renașterii rusești</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2026876" class="extiw" title="d:Q2026876">d</a>). Stilurile predominante ale secolului al XX-lea au fost <a href="/wiki/Art_Nouveau" title="Art Nouveau">Art Nouveau</a>, <a href="/wiki/Arhitectur%C4%83_constructivist%C4%83" title="Arhitectură constructivistă">constructivism</a>, și <a href="/w/index.php?title=Stilul_imperial_stalinist&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stilul imperial stalinist — pagină inexistentă">stilul imperial stalinist</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1134824" class="extiw" title="d:Q1134824">d</a>). Cu schimbarea de valori impusă de ideologia comunistă, tradiția de conservare a fost întreruptă. Societățile independente de conservare a patrimoniului, chiar și cele care apărau doar monumentele laice, cum ar fi OIRU din Moscova, au fost desființate până la sfârșitul anilor 1920. O nouă campanie antireligioasă, lansată în 1929, a coincis cu colectivizarea țăranilor; distrugerea bisericilor din orașe a atins punctul culminant în jurul anului 1932. Multe biserici au fost demolate, inclusiv <a href="/wiki/Catedrala_Hristos_M%C3%A2ntuitorul_din_Moscova" class="mw-redirect" title="Catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova">Catedrala Hristos Mântuitorul</a> din Moscova. Numai In Moscova, pierderile între 1917-2006 sunt estimate la peste 640 de clădiri notabile (inclusiv 150 până la 200 de monumente istorice, dintr-un inventar total de 3.500) – unele au dispărut complet, altele au fost înlocuite cu replici de beton. În 1955, un nou lider sovietic, <a href="/wiki/Nikita_Sergheevici_Hru%C8%99ciov" title="Nikita Sergheevici Hrușciov">Nikita Hrușciov</a>, a condamnat „excesele” fostei arhitecturi academice,<a href="#cite_note-375">[375]</a> și sfârșitul erei sovietice a fost dominat de <a href="/w/index.php?title=Func%C8%9Bionalism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Funcționalism — pagină inexistentă">funcționalismul arhitectural</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q47942" class="extiw" title="d:Q47942">d</a>) simplu. Aceasta a ajutat oarecum la rezolvarea problemei locuințelor, dar a creat un număr mare de clădiri de valoare arhitecturală scăzută, în contrast cu stilurile anterioare luminoase. <a href="/w/index.php?title=%C3%8En_1959,_Nikita_Hru%C8%99ciov_a_lansat_propria_lui_campanie_antireligioas%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="În 1959, Nikita Hrușciov a lansat propria lui campanie antireligioasă — pagină inexistentă">În 1959, Nikita Hrușciov a lansat propria lui campanie antireligioasă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7382189" class="extiw" title="d:Q7382189">d</a>). Prin 1964, peste 10 mii de biserici din 20 de mii au fost închise (mai ales în zonele rurale) și multe au fost demolate. Din 58 de mănăstiri și schituri ce funcționau în 1959, doar șaisprezece ani mai rămăseseră în 1964; din cele cincizeci de biserici ce funcționau la Moscova în 1959, treizeci au fost închise și șase demolate. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Artele_vizuale">Artele vizuale</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=38" title="Modifică secțiunea: Artele vizuale" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=38" title="Edit section's source code: Artele vizuale">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:%D0%9F%D0%B0%D0%BC%D1%8F%D1%82%D0%BD%D0%B8%D0%BA_%D0%B8%D0%BC%D0%BF%D0%B5%D1%80%D0%B0%D1%82%D1%80%D0%B8%D1%86%D0%B5_%D0%95%D0%BA%D0%B0%D1%82%D0%B5%D1%80%D0%B8%D0%BD%D0%B5_II_(1).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/%D0%9F%D0%B0%D0%BC%D1%8F%D1%82%D0%BD%D0%B8%D0%BA_%D0%B8%D0%BC%D0%BF%D0%B5%D1%80%D0%B0%D1%82%D1%80%D0%B8%D1%86%D0%B5_%D0%95%D0%BA%D0%B0%D1%82%D0%B5%D1%80%D0%B8%D0%BD%D0%B5_II_%281%29.jpg/240px-%D0%9F%D0%B0%D0%BC%D1%8F%D1%82%D0%BD%D0%B8%D0%BA_%D0%B8%D0%BC%D0%BF%D0%B5%D1%80%D0%B0%D1%82%D1%80%D0%B8%D1%86%D0%B5_%D0%95%D0%BA%D0%B0%D1%82%D0%B5%D1%80%D0%B8%D0%BD%D0%B5_II_%281%29.jpg" decoding="async" width="240" height="157" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/%D0%9F%D0%B0%D0%BC%D1%8F%D1%82%D0%BD%D0%B8%D0%BA_%D0%B8%D0%BC%D0%BF%D0%B5%D1%80%D0%B0%D1%82%D1%80%D0%B8%D1%86%D0%B5_%D0%95%D0%BA%D0%B0%D1%82%D0%B5%D1%80%D0%B8%D0%BD%D0%B5_II_%281%29.jpg/360px-%D0%9F%D0%B0%D0%BC%D1%8F%D1%82%D0%BD%D0%B8%D0%BA_%D0%B8%D0%BC%D0%BF%D0%B5%D1%80%D0%B0%D1%82%D1%80%D0%B8%D1%86%D0%B5_%D0%95%D0%BA%D0%B0%D1%82%D0%B5%D1%80%D0%B8%D0%BD%D0%B5_II_%281%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/%D0%9F%D0%B0%D0%BC%D1%8F%D1%82%D0%BD%D0%B8%D0%BA_%D0%B8%D0%BC%D0%BF%D0%B5%D1%80%D0%B0%D1%82%D1%80%D0%B8%D1%86%D0%B5_%D0%95%D0%BA%D0%B0%D1%82%D0%B5%D1%80%D0%B8%D0%BD%D0%B5_II_%281%29.jpg/480px-%D0%9F%D0%B0%D0%BC%D1%8F%D1%82%D0%BD%D0%B8%D0%BA_%D0%B8%D0%BC%D0%BF%D0%B5%D1%80%D0%B0%D1%82%D1%80%D0%B8%D1%86%D0%B5_%D0%95%D0%BA%D0%B0%D1%82%D0%B5%D1%80%D0%B8%D0%BD%D0%B5_II_%281%29.jpg 2x" data-file-width="4725" data-file-height="3092" /></a><figcaption>Monumentul <a href="/wiki/Ecaterina_a_II-a_a_Rusiei" title="Ecaterina a II-a a Rusiei">Ecaterinei cea Mare</a> din Sankt Petersburg, realizat de sculptorul Mihail Mikeșin</figcaption></figure> Pictura rusească timpurie este reprezentată de <a href="/wiki/Icoane" class="mw-redirect" title="Icoane">icoane</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1998617" class="extiw" title="d:Q1998617">d</a>) și <a href="/wiki/Fresc%C4%83" title="Frescă">fresce</a>, cele două genuri moștenite de la <a href="/wiki/Byzantium" class="mw-redirect" title="Byzantium">Bizanț</a>. Pe măsură ce Țaratul Moscovei se dezvolta, <a href="/wiki/Teofan_Grecul" title="Teofan Grecul">Teofan Grecul</a>, <a href="/wiki/Dionisius" title="Dionisius">Dionisie</a> și <a href="/wiki/Andrei_Rubliov" title="Andrei Rubliov">Andrei Rubliov</a> au devenit nume vitale asociate cu o artă rusească distinctă. <a href="/w/index.php?title=Academia_rus%C4%83_de_Arte&action=edit&redlink=1" class="new" title="Academia rusă de Arte — pagină inexistentă">Academia rusă de Arte</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4397946" class="extiw" title="d:Q4397946">d</a>) a fost creată în 1757<a href="#cite_note-376">[376]</a> și a conferit artiștilor ruși un rol și statut internațional. <a href="/w/index.php?title=Ivan_Argunov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ivan Argunov — pagină inexistentă">Ivan Argunov</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q948370" class="extiw" title="d:Q948370">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Dmitri_Levitzki&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dmitri Levitzki — pagină inexistentă">Dmitri Levitzki</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q556681" class="extiw" title="d:Q556681">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Vladimir_Borovikovski&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vladimir Borovikovski — pagină inexistentă">Vladimir Borovikovski</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q262098" class="extiw" title="d:Q262098">d</a>) și alți academicieni ai secolului al XVIII-lea s-au axat mai ales pe <a href="/wiki/Portret" title="Portret">portrete</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1400853" class="extiw" title="d:Q1400853">d</a>). În secolul al XIX-lea, atunci când înfloreau <a href="/wiki/Neoclasicism" title="Neoclasicism">neoclasicismul</a> și <a href="/wiki/Romantism" title="Romantism">romantismul</a>, temele mitologice și biblice au inspirat multe picturi celebre, mai ales cele ale lui <a href="/w/index.php?title=Karl_Bryullov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Karl Bryullov — pagină inexistentă">Karl Bryullov</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4768" class="extiw" title="d:Q4768">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Alexandr_Ivanov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alexandr Ivanov — pagină inexistentă">Alexandr Ivanov</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q76829" class="extiw" title="d:Q76829">d</a>). <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Rublev_Arhangel_Mikhail.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Rublev_Arhangel_Mikhail.jpg/170px-Rublev_Arhangel_Mikhail.jpg" decoding="async" width="170" height="257" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Rublev_Arhangel_Mikhail.jpg/255px-Rublev_Arhangel_Mikhail.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Rublev_Arhangel_Mikhail.jpg/340px-Rublev_Arhangel_Mikhail.jpg 2x" data-file-width="1300" data-file-height="1963" /></a><figcaption>Arhanghelul Mihail (1408) de <a href="/wiki/Andrei_Rubliov" title="Andrei Rubliov">Andrei Rubliov</a></figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Diana,_Endymion_and_Satyr_by_Karl_Briullov.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0d/Diana%2C_Endymion_and_Satyr_by_Karl_Briullov.jpg/170px-Diana%2C_Endymion_and_Satyr_by_Karl_Briullov.jpg" decoding="async" width="170" height="157" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0d/Diana%2C_Endymion_and_Satyr_by_Karl_Briullov.jpg/255px-Diana%2C_Endymion_and_Satyr_by_Karl_Briullov.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0d/Diana%2C_Endymion_and_Satyr_by_Karl_Briullov.jpg/340px-Diana%2C_Endymion_and_Satyr_by_Karl_Briullov.jpg 2x" data-file-width="1102" data-file-height="1017" /></a><figcaption>"Diana, Endymion și Satyrul" (1847, <a href="/wiki/Muzeul_Rus" title="Muzeul Rus">Muzeul Rus</a>) de <a href="/w/index.php?title=Karl_Briullov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Karl Briullov — pagină inexistentă">Karl Briullov</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4768" class="extiw" title="d:Q4768">d</a>), o figură cheie în trecerea de la neoclasicismul rus la romantism.</figcaption></figure> La mijlocul secolului al XIX-lea, grupul de artiști <a href="/w/index.php?title=Peredvijniki&action=edit&redlink=1" class="new" title="Peredvijniki — pagină inexistentă">Peredvijniki</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q109260" class="extiw" title="d:Q109260">d</a>) (Hoinarii) s-a despărțit de Academie și a inițiat o școală de artă eliberată de restricțiile academice.<a href="#cite_note-377">[377]</a> Aceștia erau pictori preponderent <a href="/wiki/Realism_(art%C4%83)" title="Realism (artă)">realiști</a> care au imortalizat identitatea rusă în peisaje cu râuri largi, păduri și poienile de mesteacăn, precum și scene viguroase de gen și portrete robust ale contemporanilor lor. Unii artiști axat pe ilustrând mareanunor te dramatice din istoria rusiei, în timp ce ceilalți s-au întors la <a href="/wiki/Critic%C4%83_social%C4%83" title="Critică socială">critica socială</a>, expunând situația săracilor și parodiind autoritățile; <a href="/w/index.php?title=Realismul_critic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Realismul critic — pagină inexistentă">realismul critic</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q15080858" class="extiw" title="d:Q15080858">d</a>) a înflorit sub domnia lui <a href="/wiki/Alexandru_al_II-lea_al_Rusiei" title="Alexandru al II-lea al Rusiei">Alexandru al II-lea</a>. Printre realiștii de frunte se numără <a href="/wiki/Ivan_%C8%98i%C8%99kin" title="Ivan Șișkin">Ivan Șișkin</a>, <a href="/wiki/Arhip_Kuindji" title="Arhip Kuindji">Arhip Kuindji</a>, <a href="/w/index.php?title=Ivan_Kramskoi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ivan Kramskoi — pagină inexistentă">Ivan Kramskoi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q207758" class="extiw" title="d:Q207758">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Vasili_Polenov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vasili Polenov — pagină inexistentă">Vasili Polenov</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q318393" class="extiw" title="d:Q318393">d</a>), <a href="/wiki/Isaac_Levitan" title="Isaac Levitan">Isaac Levitan</a>, <a href="/wiki/Vasili_Surikov" title="Vasili Surikov">Vasili Surikov</a>, <a href="/wiki/Viktor_Vasne%C8%9Bov" title="Viktor Vasnețov">Viktor Vasnetsov</a>, <a href="/wiki/Ilia_Repin" title="Ilia Repin">Ilia Repin</a>, și <a href="/w/index.php?title=Boris_Kustodiev&action=edit&redlink=1" class="new" title="Boris Kustodiev — pagină inexistentă">Boris Kustodiev</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q313275" class="extiw" title="d:Q313275">d</a>). La rândul său, începutul secolului al XX-lea a adus nașterea picturii <a href="/wiki/Simbolism" title="Simbolism">simboliste</a>, reprezentată de <a href="/wiki/Mihail_Vrubel" title="Mihail Vrubel">Mihail Vrubel</a>, <a href="/wiki/Kuzma_Petrov-Vodkin" title="Kuzma Petrov-Vodkin">Kuzma Petrov-Vodkin</a>, și <a href="/wiki/Nicholas_Roerich" title="Nicholas Roerich">Nicholas Roerich</a>. <a href="/w/index.php?title=Avangarda_rus%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Avangarda rusă — pagină inexistentă">Avangarda rusă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1401605" class="extiw" title="d:Q1401605">d</a>) a fost un val mare și influent al <a href="/wiki/Art%C4%83_modern%C4%83" title="Artă modernă">artei moderniste</a>, care a înflorit în Rusia aproximativ între 1890-1930. Termenul se referă la mai multe mișcări artistice separate, dar indisolubil legate, care au avut loc la acea dată, și anume <a href="/w/index.php?title=Neo-primitivismul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Neo-primitivismul — pagină inexistentă">neo-primitivismul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q10336318" class="extiw" title="d:Q10336318">d</a>), <a href="/wiki/Suprematism" title="Suprematism">suprematismul</a>, <a href="/wiki/Constructivism_(art%C4%83)" title="Constructivism (artă)">constructivismul</a>, <a href="/w/index.php?title=Raionismul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Raionismul — pagină inexistentă">raionismul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q941875" class="extiw" title="d:Q941875">d</a>), și <a href="/wiki/Futurism_rus" title="Futurism rus">futurismul rus</a>. Artiști notabili din această epocă se numără <a href="/wiki/El_Lissitzky" title="El Lissitzky">El Lissitzky</a>, <a href="/wiki/Kazimir_Malevici" title="Kazimir Malevici">Kazimir Malevici</a>, <a href="/wiki/Vasili_Kandinski" title="Vasili Kandinski">Vasili Kandinski</a>, <a href="/wiki/Marc_Chagall" title="Marc Chagall">Marc Chagall</a>. Din 1930, ideile revoluționare ale <a href="/wiki/Avangard%C4%83_(art%C4%83)" title="Avangardă (artă)">avangardei</a> s-au ciocnit de nou-apăruta direcție conservatoare a <a href="/wiki/Realism_socialist" title="Realism socialist">realismului socialist</a>. Arta sovietică a produs lucrări care erau furios patriotice și <a href="/wiki/Antifascism" title="Antifascism">anti-fasciste</a> în timpul și după <a href="/wiki/Frontul_de_R%C4%83s%C4%83rit_(al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial)" class="mw-redirect" title="Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial)">al Doilea Război Mondial</a>. Mai multe memoriale de război, marcate de o mare solemnitate reținută, au fost construite în întreaga țară. Artiștii sovietici au combinat adesea inovarea cu realismul socialist, în special sculptorii <a href="/wiki/Vera_Muhina" title="Vera Muhina">Vera Muhina</a>, <a href="/w/index.php?title=Evgheni_Vucetici&action=edit&redlink=1" class="new" title="Evgheni Vucetici — pagină inexistentă">Evgheni Vucetici</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q557355" class="extiw" title="d:Q557355">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Ernst_Neizvestn%C3%AEi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ernst Neizvestnîi — pagină inexistentă">Ernst Neizvestnîi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q622814" class="extiw" title="d:Q622814">d</a>). <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Muzică_și_dans">Muzică și dans</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=39" title="Modifică secțiunea: Muzică și dans" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=39" title="Edit section's source code: Muzică și dans">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Snowdance.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/be/Snowdance.jpg/170px-Snowdance.jpg" decoding="async" width="170" height="245" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/be/Snowdance.jpg/255px-Snowdance.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/be/Snowdance.jpg/340px-Snowdance.jpg 2x" data-file-width="2048" data-file-height="2948" /></a><figcaption>Scena Dansul zăpezii din baletul <a href="/wiki/Sp%C4%83rg%C4%83torul_de_nuci" title="Spărgătorul de nuci">Spărgătorul de nuci</a>, compus de <a href="/wiki/Piotr_Ilici_Ceaikovski" title="Piotr Ilici Ceaikovski">Piotr Ilici Ceaikovski</a></figcaption></figure> Muzica în Rusia secolului al XIX-lea a fost definită de tensiunile între compozitorul clasic <a href="/wiki/Mihail_Glinka" title="Mihail Glinka">Mihail Glinka</a>, împreună cu alți membri ai celor Cinci, care au îmbrățișat identitatea națională rusească și au adăugat elemente religioase și populare pentru compozițiile lor, și, pe de altă parte, <a href="/w/index.php?title=Societatea_Muzical%C4%83_Rus%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Societatea Muzicală Rusă — pagină inexistentă">Societatea Muzicală Rusă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q275357" class="extiw" title="d:Q275357">d</a>) condusă de compozitorii <a href="/wiki/Anton_Rubinstein" title="Anton Rubinstein">Anton</a> și <a href="/w/index.php?title=Nikolai_Rubinstein&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nikolai Rubinstein — pagină inexistentă">Nikolai Rubinstein</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q311791" class="extiw" title="d:Q311791">d</a>), mai conservatoare din punct de vedere muzical. Tradiția ulterioară a lui <a href="/wiki/Piotr_Ilici_Ceaikovski" title="Piotr Ilici Ceaikovski">Piotr Ilici Ceaikovski</a>, unul dintre cei mai mari compozitori ai <a href="/wiki/Romantism_muzical" class="mw-redirect" title="Romantism muzical">epocii romantice</a>, a fost continuată în secolul al XX-lea de <a href="/wiki/Serghei_Rahmaninov" title="Serghei Rahmaninov">Serghei Rahmaninov</a>.<a href="#cite_note-378">[378]</a> Compozitori ruși de renume mondial din secolul al XX-lea au fost și <a href="/wiki/Alexandr_Scriabin" class="mw-redirect" title="Alexandr Scriabin">Alexandr Scriabin</a>, <a href="/wiki/Igor_Stravinski" title="Igor Stravinski">Igor Stravinski</a>, <a href="/wiki/Serghei_Prokofiev" title="Serghei Prokofiev">Serghei Prokofiev</a>, <a href="/wiki/Dmitri_%C8%98ostakovici" title="Dmitri Șostakovici">Dmitri Șostakovici</a> și <a href="/w/index.php?title=Alfred_Schnittke&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alfred Schnittke — pagină inexistentă">Alfred Schnittke</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q158078" class="extiw" title="d:Q158078">d</a>). Conservatoarele rusești au produs generații de soliști renumiți. Printre cei mai cunoscuți sunt violoniștii <a href="/wiki/Jascha_Heifetz" title="Jascha Heifetz">Jascha Heifetz</a>, <a href="/wiki/David_Fiodorovici_Oistrah" title="David Fiodorovici Oistrah">David Oistrah</a>, <a href="/w/index.php?title=Leonid_Kogan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Leonid Kogan — pagină inexistentă">Leonid Kogan</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q379616" class="extiw" title="d:Q379616">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Gidon_Kremer&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gidon Kremer — pagină inexistentă">Gidon Kremer</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q159915" class="extiw" title="d:Q159915">d</a>), și <a href="/w/index.php?title=Maxim_Vengherov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Maxim Vengherov — pagină inexistentă">Maxim Vengherov</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q441388" class="extiw" title="d:Q441388">d</a>); violonceliștii <a href="/w/index.php?title=Mstislav_Rostropovici&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mstislav Rostropovici — pagină inexistentă">Mstislav Rostropovici</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q152043" class="extiw" title="d:Q152043">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Natalia_Gutman&action=edit&redlink=1" class="new" title="Natalia Gutman — pagină inexistentă">Natalia Gutman</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q272462" class="extiw" title="d:Q272462">d</a>); pianiștii <a href="/wiki/Vladimir_Horowitz" title="Vladimir Horowitz">Vladimir Horowitz</a>, <a href="/wiki/Sviatoslav_Richter" title="Sviatoslav Richter">Sviatoslav Richter</a>, <a href="/wiki/Emil_Gilels" title="Emil Gilels">Emil Gilels</a>, <a href="/w/index.php?title=Vladimir_Sofronitski&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vladimir Sofronitski — pagină inexistentă">Vladimir Sofronitski</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q950150" class="extiw" title="d:Q950150">d</a>) și <a href="/wiki/Evgeny_Kissin" class="mw-redirect" title="Evgeny Kissin">Evgheni Kissin</a>; și vocaliștii <a href="/wiki/Feodor_%C8%98aliapin" title="Feodor Șaliapin">Fiodor Șaleapin</a>, <a href="/w/index.php?title=Mark_Reizen&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mark Reizen — pagină inexistentă">Mark Reizen</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1387918" class="extiw" title="d:Q1387918">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Elena_Obraz%C8%9Bova&action=edit&redlink=1" class="new" title="Elena Obrazțova — pagină inexistentă">Elena Obrazțova</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q464791" class="extiw" title="d:Q464791">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Tamara_Sineavskaia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tamara Sineavskaia — pagină inexistentă">Tamara Sineavskaia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3742244" class="extiw" title="d:Q3742244">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Nina_Dorliak&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nina Dorliak — pagină inexistentă">Nina Dorleak</a>, <a href="/w/index.php?title=Galina_Vi%C8%99nevskaia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Galina Vișnevskaia — pagină inexistentă">Galina Vișnevskaia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q230916" class="extiw" title="d:Q230916">d</a>), <a href="/wiki/Anna_Netrebko" title="Anna Netrebko">Anna Netrebko</a> și <a href="/wiki/Dmitri_Hvorostovski" title="Dmitri Hvorostovski">Dmitri Hvorostovski</a>.<a href="#cite_note-379">[379]</a> În secolul al XX-lea, balerinii ruși <a href="/wiki/Anna_Pavlova" title="Anna Pavlova">Anna Pavlova</a> și <a href="/w/index.php?title=Vaslav_Nijinsky&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vaslav Nijinsky — pagină inexistentă">Vaslav Nijinski</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q194363" class="extiw" title="d:Q194363">d</a>) au devenit celebri, iar călătoriile impresarului <a href="/w/index.php?title=Serghei_Deaghilev&action=edit&redlink=1" class="new" title="Serghei Deaghilev — pagină inexistentă">Serghei Deaghilev</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q211513" class="extiw" title="d:Q211513">d</a>) în străinătate cu ale sale <a href="/wiki/Ballets_russes" class="mw-redirect" title="Ballets russes">Balete Ruse</a> au influențat profund dezvoltarea dansului în întreaga lume.<a href="#cite_note-380">[380]</a> Baletul sovietic a păstrat tradițiile perfecționate în secolul al XIX-lea,<a href="#cite_note-381">[381]</a> și școala de coregrafie a Uniunii Sovietice a produs multe stele internaționale, între care <a href="/wiki/Galina_Ulanova" title="Galina Ulanova">Galina Ulanova</a>, <a href="/wiki/Maia_Plise%C8%9Bkaia" title="Maia Plisețkaia">Maia Plisetskaia</a>, <a href="/wiki/Rudolf_Nuriev" title="Rudolf Nuriev">Rudolf Nureiev</a>, și <a href="/wiki/Mihail_Bar%C3%AE%C8%99nikov" title="Mihail Barîșnikov">Mihail Barîșnikov</a>. <a href="/w/index.php?title=Baletul_Bol%C8%99oi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Baletul Bolșoi — pagină inexistentă">Baletul Bolșoi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q891586" class="extiw" title="d:Q891586">d</a>) de la Moscova și <a href="/w/index.php?title=Baletul_Mariinski&action=edit&redlink=1" class="new" title="Baletul Mariinski — pagină inexistentă">Baletul Mariinski</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1503773" class="extiw" title="d:Q1503773">d</a>) din St. Petersburg rămân celebre în întreaga lume.<a href="#cite_note-382">[382]</a> <a href="/w/index.php?title=Muzica_rock_modern%C4%83_din_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Muzica rock modernă din Rusia — pagină inexistentă">Muzica rock modernă din Rusia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2624785" class="extiw" title="d:Q2624785">d</a>) își are rădăcinile atât în <a href="/wiki/Rock_and_roll" title="Rock and roll">rock and rollul</a> și <a href="/wiki/Heavy_metal" title="Heavy metal">heavy metalul</a> din Occident, cât și în tradițiile <a href="/w/index.php?title=Barzilor_ru%C8%99i&action=edit&redlink=1" class="new" title="Barzilor ruși — pagină inexistentă">barzilor ruși</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4056436" class="extiw" title="d:Q4056436">d</a>) din epoca sovietică, cum ar fi <a href="/wiki/Vladimir_V%C3%AEso%C8%9Bki" title="Vladimir Vîsoțki">Vladimir Visoțki</a> și <a href="/w/index.php?title=Bulat_Okudjava&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bulat Okudjava — pagină inexistentă">Bulat Okudjava</a>.<a href="#cite_note-383">[383]</a> Formații rock de succes în Rusia sunt <a href="/w/index.php?title=Ma%C8%99ina_Vremeni&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mașina Vremeni — pagină inexistentă">Mașina Vremeni</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1492998" class="extiw" title="d:Q1492998">d</a>), <a href="/wiki/DDT_(forma%C8%9Bie)" title="DDT (formație)">DDT</a>, <a href="/w/index.php?title=Aquarium&action=edit&redlink=1" class="new" title="Aquarium — pagină inexistentă">Aquarium</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q119590" class="extiw" title="d:Q119590">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Alisa&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alisa — pagină inexistentă">Alisa</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2837199" class="extiw" title="d:Q2837199">d</a>), <a href="/wiki/Kino" title="Kino">Kino</a>, <a href="/wiki/Kipelov" title="Kipelov">Kipelov</a>, <a href="/w/index.php?title=Nautilus_Pompilius&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nautilus Pompilius — pagină inexistentă">Nautilus Pompilius</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q127888" class="extiw" title="d:Q127888">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Aria&action=edit&redlink=1" class="new" title="Aria — pagină inexistentă">Aria</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q785828" class="extiw" title="d:Q785828">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Grajdanskaia_Oborona&action=edit&redlink=1" class="new" title="Grajdanskaia Oborona — pagină inexistentă">Grajdanskaia Oborona</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q912340" class="extiw" title="d:Q912340">d</a>), <a href="/wiki/Splin" title="Splin">Splin</a>, și <a href="/w/index.php?title=Korol_i_%C8%98ut&action=edit&redlink=1" class="new" title="Korol i Șut — pagină inexistentă">Korol i Șut</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q476792" class="extiw" title="d:Q476792">d</a>). <a href="/w/index.php?title=Muzica_pop_ruseasc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Muzica pop rusească — pagină inexistentă">Muzica pop rusească</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q378495" class="extiw" title="d:Q378495">d</a>) s-a dezvoltat din ceea ce era cunoscut în perioada sovietică drept estrada, devenind o adevărată industrie, unii artiști dobândind largă recunoaștere internațională, cum ar fi <a href="/wiki/T.A.T.u." title="T.A.T.u.">t.A.T.u.</a>, <a href="/wiki/VIA_Gra" title="VIA Gra">Nu Virgos</a> și <a href="/wiki/Vitas" title="Vitas">Vitas</a>. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Literatură_și_filozofie">Literatură și filozofie</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=40" title="Modifică secțiunea: Literatură și filozofie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=40" title="Edit section's source code: Literatură și filozofie">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:L.N.Tolstoy_Prokudin-Gorsky.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/L.N.Tolstoy_Prokudin-Gorsky.jpg/170px-L.N.Tolstoy_Prokudin-Gorsky.jpg" decoding="async" width="170" height="235" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/L.N.Tolstoy_Prokudin-Gorsky.jpg/255px-L.N.Tolstoy_Prokudin-Gorsky.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/L.N.Tolstoy_Prokudin-Gorsky.jpg/340px-L.N.Tolstoy_Prokudin-Gorsky.jpg 2x" data-file-width="2167" data-file-height="3000" /></a><figcaption><a href="/wiki/Lev_Tolstoi" title="Lev Tolstoi">Lev Tolstoi</a> este considerat unul dintre cei mai mari autori din toate timpurile</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Vasily_Perov_-_%D0%9F%D0%BE%D1%80%D1%82%D1%80%D0%B5%D1%82_%D0%A4.%D0%9C.%D0%94%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B5%D0%B2%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%B3%D0%BE_-_Google_Art_Project.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/78/Vasily_Perov_-_%D0%9F%D0%BE%D1%80%D1%82%D1%80%D0%B5%D1%82_%D0%A4.%D0%9C.%D0%94%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B5%D0%B2%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%B3%D0%BE_-_Google_Art_Project.jpg/170px-Vasily_Perov_-_%D0%9F%D0%BE%D1%80%D1%82%D1%80%D0%B5%D1%82_%D0%A4.%D0%9C.%D0%94%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B5%D0%B2%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%B3%D0%BE_-_Google_Art_Project.jpg" decoding="async" width="170" height="213" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/78/Vasily_Perov_-_%D0%9F%D0%BE%D1%80%D1%82%D1%80%D0%B5%D1%82_%D0%A4.%D0%9C.%D0%94%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B5%D0%B2%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%B3%D0%BE_-_Google_Art_Project.jpg/255px-Vasily_Perov_-_%D0%9F%D0%BE%D1%80%D1%82%D1%80%D0%B5%D1%82_%D0%A4.%D0%9C.%D0%94%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B5%D0%B2%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%B3%D0%BE_-_Google_Art_Project.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/78/Vasily_Perov_-_%D0%9F%D0%BE%D1%80%D1%82%D1%80%D0%B5%D1%82_%D0%A4.%D0%9C.%D0%94%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B5%D0%B2%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%B3%D0%BE_-_Google_Art_Project.jpg/340px-Vasily_Perov_-_%D0%9F%D0%BE%D1%80%D1%82%D1%80%D0%B5%D1%82_%D0%A4.%D0%9C.%D0%94%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%B5%D0%B2%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%B3%D0%BE_-_Google_Art_Project.jpg 2x" data-file-width="3200" data-file-height="4000" /></a><figcaption><a href="/wiki/Feodor_Dostoievski" title="Feodor Dostoievski">Fiodor Dostoievski</a></figcaption></figure> În secolul al XVIII-lea, în epoca de <a href="/w/index.php?title=Iluminismului_rus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Iluminismului rus — pagină inexistentă">iluminismului rus</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3560581" class="extiw" title="d:Q3560581">d</a>), dezvoltarea <a href="/wiki/Literatura_rus%C4%83" title="Literatura rusă">literaturii ruse</a> a fost stimulată de lucrările de <a href="/wiki/Mihail_Lomonosov" title="Mihail Lomonosov">Mihail Lomonosov</a> și <a href="/wiki/Denis_Ivanovici_Fonvizin" title="Denis Ivanovici Fonvizin">Denis Fonvizin</a>. Până la începutul secolului al XIX-lea, a apărut o tradiție națională modernă, care a produs unii dintre cei mai mari scriitori din istoria Rusiei. Această perioadă, cunoscută drept <a href="/w/index.php?title=Epoca_de_Aur_a_poeziei_ruse&action=edit&redlink=1" class="new" title="Epoca de Aur a poeziei ruse — pagină inexistentă">Epoca de Aur a poeziei ruse</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5579125" class="extiw" title="d:Q5579125">d</a>), a început cu <a href="/wiki/Aleksandr_Pu%C8%99kin" title="Aleksandr Pușkin">Alexandr Pușkin</a>, considerat fondatorul limbii literare ruse moderne ruse și de multe ori descris ca „Shakespeare-ul rus”.<a href="#cite_note-384">[384]</a> A continuat cu poezia lui <a href="/wiki/Mihail_Lermontov" title="Mihail Lermontov">Mihail Lermontov</a> și <a href="/wiki/Nikolai_Nekrasov" title="Nikolai Nekrasov">Nikolai Nekrasov</a>, dramele lui <a href="/wiki/Aleksandr_Ostrovski" title="Aleksandr Ostrovski">Alexandr Ostrovski</a> și <a href="/wiki/Anton_Cehov" title="Anton Cehov">Anton Cehov</a>, și proza lui <a href="/wiki/Nikolai_Gogol" title="Nikolai Gogol">Nikolai Gogol</a> și <a href="/wiki/Ivan_Turgheniev" title="Ivan Turgheniev">Turgheniev</a>. <a href="/wiki/Lev_Tolstoi" title="Lev Tolstoi">Lev Tolstoi</a> și <a href="/wiki/Feodor_Dostoievski" title="Feodor Dostoievski">Dostoievski</a> au fost descriși de criticii literari ca cei mai mari romancieri din toate timpurile.<a href="#cite_note-385">[385]</a><a href="#cite_note-386">[386]</a> În anii 1880, epoca celor mai mari romancieri trecuse, genurile dominante devenind povestirile de ficțiune și poezia. Următoarele câteva decenii au devenit cunoscute drept <a href="/wiki/Veacul_de_argint" title="Veacul de argint">Veacul de Argint al poeziei ruse</a>, atunci când locul dominant al <a href="/wiki/Realism_literar" title="Realism literar">realismului literar</a> a fost luat de <a href="/wiki/Simbolism" title="Simbolism">simbolism</a>. Autori mai importanți din această epocă au fost poeți ca <a href="/wiki/Valeri_Briusov" title="Valeri Briusov">Valeri Briusov</a>, <a href="/wiki/Viaceslav_Ivanov" class="mw-redirect" title="Viaceslav Ivanov">Viacheslav Ivanov</a>, <a href="/wiki/Aleksandr_Blok" title="Aleksandr Blok">Alexandr Blok</a>, <a href="/wiki/Nikolai_Gumiliov" title="Nikolai Gumiliov">Nikolai Gumiliov</a> și <a href="/wiki/Anna_Ahmatova" title="Anna Ahmatova">Anna Ahmatova</a>, și romancierii <a href="/wiki/Leonid_Andreev" title="Leonid Andreev">Leonid Andreev</a>, <a href="/wiki/Ivan_Bunin" title="Ivan Bunin">Ivan Bunin</a>, și <a href="/wiki/Maxim_Gorki" title="Maxim Gorki">Maxim Gorki</a>. <a href="/wiki/Lista_filozofilor_ru%C8%99i" class="mw-redirect" title="Lista filozofilor ruși">Filosofia rusă</a> a înflorit în secolul al XIX-lea, când a fost definită inițial de opoziția într <a href="/wiki/Occidentalism" title="Occidentalism">occidentaliști</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q370870" class="extiw" title="d:Q370870">d</a>), care pledau pentru modelele politice și economice occidentale, și <a href="/wiki/Slavofil" title="Slavofil">slavofili</a>, care insistau pe dezvoltarea Rusiei ca o civilizație unică. Acest din urmă grup îi include pe <a href="/w/index.php?title=Nikolaj_Jakovlevic_Danilevskij&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nikolaj Jakovlevic Danilevskij — pagină inexistentă">Nikolai Danilevski</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q120664" class="extiw" title="d:Q120664">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Konstantin_Leontiev&action=edit&redlink=1" class="new" title="Konstantin Leontiev — pagină inexistentă">Konstantin Leontiev</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q542090" class="extiw" title="d:Q542090">d</a>), fondatorii ai <a href="/w/index.php?title=Eurasianismului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Eurasianismului — pagină inexistentă">eurasianismului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1324222" class="extiw" title="d:Q1324222">d</a>). În dezvoltarea sa de mai târziu, filosofia rusă a fost întotdeauna marcată de o profundă conexiune cu literatura și de interesul față de creativitate, societate, politică și naționalism; <a href="/wiki/Cosmism" title="Cosmism">cosmismul rus</a> și filozofia religioasă au fost alte zone importante. Filozofi notabili de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au fost <a href="/wiki/Vladimir_Soloviov_(filosof)" title="Vladimir Soloviov (filosof)">Vladimir Soloviev</a>, <a href="/w/index.php?title=Serghei_Bulgakov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Serghei Bulgakov — pagină inexistentă">Serghei Bulgakov</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q332535" class="extiw" title="d:Q332535">d</a>), <a href="/wiki/Vladimir_Vernadski" title="Vladimir Vernadski">Vladimir Vernadski</a>. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:AleksandrPushkin.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/AleksandrPushkin.jpg/170px-AleksandrPushkin.jpg" decoding="async" width="170" height="206" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/AleksandrPushkin.jpg/255px-AleksandrPushkin.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/AleksandrPushkin.jpg/340px-AleksandrPushkin.jpg 2x" data-file-width="890" data-file-height="1080" /></a><figcaption><a href="/wiki/Aleksandr_Pu%C8%99kin" title="Aleksandr Pușkin">Alexandr Pușkin</a> (portret de <a href="/wiki/Vasili_Tropinin" title="Vasili Tropinin">Vasili Tropinin</a>)</figcaption></figure> După <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rus%C4%83_din_1917" title="Revoluția Rusă din 1917">Revoluția Rusă din 1917</a>, mulți scriitori și filosofi renumiți aupărăsit țara, inclusiv Bunin, <a href="/wiki/Vladimir_Nabokov" title="Vladimir Nabokov">Vladimir Nabokov</a> și <a href="/wiki/Nikolai_Berdiaev" title="Nikolai Berdiaev">Nikolai Berdeaiev</a>, în timp ce o nouă generație de autori talentați s-au aadunatîntr-un efort de a crea o <a href="/w/index.php?title=Cultur%C4%83_proletar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cultură proletară — pagină inexistentă">cultură proletară</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4354941" class="extiw" title="d:Q4354941">d</a>) distinctă specifică noului stat sovietic. În 1930, cenzura literaturii a fost înăsprită în conformitate cu politica <a href="/wiki/Realism_socialist" title="Realism socialist">realismului socialist</a>. La sfârșitul anilor 1950, restricțiile asupra literaturii au fost relaxate, iar prin deceniile anilor 1970 și 1980, scriitorii au ignorat din ce în ce mai mult recomandările oficiale. Printre autorii mai importanți din epoca sovietică se numără romancierii <a href="/wiki/Evgheni_Zamiatin" title="Evgheni Zamiatin">Evgheni Zamiatin</a> (emigrat), <a href="/wiki/Ilf_%C8%99i_Petrov" title="Ilf și Petrov">Ilf și Petrov</a>, <a href="/wiki/Mihail_Bulgakov" title="Mihail Bulgakov">Mihail Bulgakov</a> (cenzurat), <a href="/wiki/Mihail_%C8%98olohov" title="Mihail Șolohov">Mihail Șolohov</a> și <a href="/wiki/Boris_Pasternak" title="Boris Pasternak">Boris Pasternak</a> și poeții <a href="/wiki/Vladimir_Maiakovski" title="Vladimir Maiakovski">Vladimir Maiakovski</a>, <a href="/wiki/Evgheni_Evtu%C8%99enko" title="Evgheni Evtușenko">Evgheni Evtușenko</a>, și <a href="/w/index.php?title=Andrei_Voznesenski&action=edit&redlink=1" class="new" title="Andrei Voznesenski — pagină inexistentă">Andrei Voznesenski</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q236619" class="extiw" title="d:Q236619">d</a>). Uniunea Sovietică a fost și o mare producătoare de science-fiction, cu opere scrise de autori precum <a href="/wiki/Arkadi_%C8%99i_Boris_Struga%C8%9Bki" title="Arkadi și Boris Strugațki">Arkadi și Boris Strugatski</a>, <a href="/wiki/Kir_Bul%C3%AEciov" title="Kir Bulîciov">Kir Bulîciov</a>, <a href="/wiki/Aleksandr_Beleaev" title="Aleksandr Beleaev">Alexandr Beleaev</a> și <a href="/wiki/Ivan_Efremov" title="Ivan Efremov">Ivan Efremov</a>.<a href="#cite_note-387">[387]</a> Tradițiile <a href="/wiki/%C8%98tiin%C8%9Bifico-fantasticul_rus" title="Științifico-fantasticul rus">rusești de science-fiction și fantasy</a> sunt continuate astăzi de numeroși scriitori. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Cinema,_animație_și_mass-media">Cinema, animație și mass-media</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=41" title="Modifică secțiunea: Cinema, animație și mass-media" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=41" title="Edit section's source code: Cinema, animație și mass-media">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Vintage_Potemkin.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/85/Vintage_Potemkin.jpg/160px-Vintage_Potemkin.jpg" decoding="async" width="160" height="226" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/85/Vintage_Potemkin.jpg/240px-Vintage_Potemkin.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/85/Vintage_Potemkin.jpg/320px-Vintage_Potemkin.jpg 2x" data-file-width="3541" data-file-height="5000" /></a><figcaption>Afiș al filmului <a href="/wiki/Cruci%C8%99%C4%83torul_Potemkin_(film)" title="Crucișătorul Potemkin (film)">Crucișătorul Potemkin</a> (1925) de <a href="/wiki/Serghei_Eisenstein" title="Serghei Eisenstein">Serghei Eisenstein</a>, care a fost numit cel <a href="/wiki/List%C4%83_de_filme_considerate_cele_mai_bune" title="Listă de filme considerate cele mai bune">mai bun film din toate timpurile</a>, la <a href="/w/index.php?title=Expo_58&action=edit&redlink=1" class="new" title="Expo 58 — pagină inexistentă">Târgul Mondial de la Bruxelles</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q74035" class="extiw" title="d:Q74035">d</a>) din 1958.</figcaption></figure> <a href="/wiki/Cinematografia_sovietic%C4%83" class="mw-redirect" title="Cinematografia sovietică">Cinematografia sovietică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1940844" class="extiw" title="d:Q1940844">d</a>) și, mai târziu, cea rusă, a fost un focar de inovație în perioada imediat următoare lui 1917, care a produs filme de renume mondial, cum ar fi <a href="/wiki/Cruci%C8%99%C4%83torul_Potemkin_(film)" title="Crucișătorul Potemkin (film)">Crucișătorul Potemkin</a> de <a href="/wiki/Serghei_Eisenstein" title="Serghei Eisenstein">Serghei Eisenstein</a>.<a href="#cite_note-film-388">[388]</a> Eisenstein a fost discipol al regizorului și teoreticianului <a href="/w/index.php?title=Lev_Kule%C8%99ov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lev Kuleșov — pagină inexistentă">Lev Kuleșov</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q55199" class="extiw" title="d:Q55199">d</a>), care a dezvoltat <a href="/w/index.php?title=Teoria_sovietic%C4%83_a_montajului_de_film&action=edit&redlink=1" class="new" title="Teoria sovietică a montajului de film — pagină inexistentă">teoria sovietică a montajului de film</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3321104" class="extiw" title="d:Q3321104">d</a>) la prima școală de film din lume, la <a href="/wiki/Institutul_de_Cinematografie_Gherasimov" class="mw-redirect" title="Institutul de Cinematografie Gherasimov">Institutul Unional de Cinematografie</a>. <a href="/w/index.php?title=Dziga_Vertov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dziga Vertov — pagină inexistentă">Dziga Vertov</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q55193" class="extiw" title="d:Q55193">d</a>), a cărui teorie kino-glaz—conform căreia aparatul de filmat, ca și ochiul uman, se folosește cel mai bine pentru a explora viața reală—a avut un impact imens asupra dezvoltării filmului documentar și realismului cinematografic. Ulterior, politica de stat a realismului socialist a limitat creativitatea; cu toate acestea, multe filme sovietice în acest stil au avut succes artistic, cum ar fi <a href="/wiki/Ceapaev" class="mw-redirect" title="Ceapaev">Ceapaev</a>, <a href="/wiki/Zboar%C4%83_cocorii" title="Zboară cocorii">Zboară cocorii</a>, și <a href="/wiki/Balada_soldatului" title="Balada soldatului">Balada unui soldat</a>.<a href="#cite_note-film-388">[388]</a> Anii 1960 și 1970 au adus o mai mare varietate de stiluri artistice în cinematografia sovietică. Comediile lui <a href="/wiki/Eldar_Reazanov" title="Eldar Reazanov">Eldar Reazanov</a> și <a href="/wiki/Leonid_Gaidai" title="Leonid Gaidai">Leonid Gaidai</a> din acea vreme erau extrem de populare, multe din replicile din ele fiind încă folosite astăzi. În 1961-1968 <a href="/wiki/Serghei_Bondarciuk" title="Serghei Bondarciuk">Serghei Bondarciuk</a> a regizat o <a href="/wiki/R%C4%83zboi_%C8%99i_pace_(film_%C3%AEn_patru_p%C4%83r%C8%9Bi)" title="Război și pace (film în patru părți)">adaptare de film</a> după romanul lui Lev Tolstoi <a href="/wiki/R%C4%83zboi_%C8%99i_pace" class="mw-redirect" title="Război și pace">Război și Pace</a>, care a fost <a href="/wiki/Lista_celor_mai_costisitoare_filme" title="Lista celor mai costisitoare filme">cel mai scump film</a> realizat în Uniunea Sovietică și a câștigat <a href="/wiki/Premiile_Oscar" title="Premiile Oscar">Oscar</a>.<a href="#cite_note-389">[389]</a> În 1969, a fost lansat <a href="/wiki/Soarele_alb_al_pustiului" title="Soarele alb al pustiului">Soarele Alb al Deșertului</a> de <a href="/w/index.php?title=Vladimir_Mot%C3%AEl&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vladimir Motîl — pagină inexistentă">Vladimir Motîl</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1927433" class="extiw" title="d:Q1927433">d</a>), un film foarte popular în genul <a href="/w/index.php?title=Ostern&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostern — pagină inexistentă">Ostern</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q26268098" class="extiw" title="d:Q26268098">d</a>); filmul este urmărit în mod tradițional de către <a href="/w/index.php?title=Cosmonau%C8%9Bi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cosmonauți — pagină inexistentă">cosmonauți</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3359326" class="extiw" title="d:Q3359326">d</a>), înainte de orice călătorie în spațiu.<a href="#cite_note-390">[390]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Medvedev_-_Russia_Today_3.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/24/Medvedev_-_Russia_Today_3.jpg/220px-Medvedev_-_Russia_Today_3.jpg" decoding="async" width="220" height="136" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/24/Medvedev_-_Russia_Today_3.jpg/330px-Medvedev_-_Russia_Today_3.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/24/Medvedev_-_Russia_Today_3.jpg/440px-Medvedev_-_Russia_Today_3.jpg 2x" data-file-width="1100" data-file-height="678" /></a><figcaption>Dmitri Medvedev în studioul de la <a href="/wiki/Washington,_D.C." title="Washington, D.C.">Washington</a> al postului <a href="/wiki/Russia_Today" title="Russia Today">Russia Today</a> cu <a href="/w/index.php?title=Margarita_Minsk&action=edit&redlink=1" class="new" title="Margarita Minsk — pagină inexistentă">Margarita Minsk</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4419809" class="extiw" title="d:Q4419809">d</a>)</figcaption></figure> <a href="/w/index.php?title=Anima%C8%9Bia_ruseasc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Animația rusească — pagină inexistentă">Animația rusească</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1367179" class="extiw" title="d:Q1367179">d</a>) datează de la sfârșitul perioadei <a href="/wiki/Imperiul_Rus" title="Imperiul Rus">Imperiului Rus</a>. În epoca sovietică, studioul <a href="/wiki/Soiuzmultfilm" title="Soiuzmultfilm">Soyuzmultfilm</a> a fost cel mai mare producător de animație. Animatorii sovietici dezvoltat o mare varietate de tehnici și stiluri estetice inovatoare, regizori valoroși fiind <a href="/w/index.php?title=Ivan_Ivanov-Vano&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ivan Ivanov-Vano — pagină inexistentă">Ivan Ivanov-Vano</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1066055" class="extiw" title="d:Q1066055">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Fiodor_Hitruk&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fiodor Hitruk — pagină inexistentă">Fiodor Hitruk</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q732039" class="extiw" title="d:Q732039">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Aleksandr_Tatarski&action=edit&redlink=1" class="new" title="Aleksandr Tatarski — pagină inexistentă">Aleksandr Tatarski</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2627503" class="extiw" title="d:Q2627503">d</a>). Mulți eroi ale desenelor animate sovietice, cum ar fi <a href="/wiki/Winnie_de_Plu%C8%99" title="Winnie de Pluș">Winnie-the-Pooh</a> în stil ursesc, <a href="/w/index.php?title=Cebura%C8%99ka&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ceburașka — pagină inexistentă">Ceburașka</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q161731" class="extiw" title="d:Q161731">d</a>); lupul și iepurele din <a href="/wiki/Nu,_pogodi!" title="Nu, pogodi!">Nu, Pogodi!</a>, au rămas celebre în Rusia și în țările din jur. Sfârșitul anilor 1980 și 1990 au fost o perioadă de criză în cinematografia și animația rusești. Deși regizorii ruși a devenit liberi în a se exprima, subvențiile de stat au fost reduse drastic, ceea ce a avut ca rezultat scăderea numărului de filme produse. Primii ani din secolul al XXI-lea au adus creșteri ale audiențelor și, ulterior, prosperitatea industriei în contextul relansării economice. Nivelurile de producție sunt deja mai mari decât în Regatul Unit și Germania.<a href="#cite_note-391">[391]</a> Veniturile totale de box-office din Rusia erau în 2007 de 565 milioane de dolari, in crestere cu 37% față de anul precedent.<a href="#cite_note-392">[392]</a> În 2002, <a href="/w/index.php?title=Arca_ruseasc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arca rusească — pagină inexistentă">Arca rusească</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q59721" class="extiw" title="d:Q59721">d</a>) a devenit primul film de lung metraj filmat vreodată într-o singură dublă. Tradiția animației sovietic au fost dezvoltată recent de regizori ca <a href="/wiki/Aleksandr_Petrov" title="Aleksandr Petrov">Aleksandr Petrov</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1386470" class="extiw" title="d:Q1386470">d</a>) și studiouri ca <a href="/w/index.php?title=Melni%C8%9Ba_Animation&action=edit&redlink=1" class="new" title="Melnița Animation — pagină inexistentă">Melnița Animation</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6813261" class="extiw" title="d:Q6813261">d</a>), iar canalul YouTube care difuzează desenele animate <a href="/wiki/Ma%C8%99a_%C8%99i_ursul" title="Mașa și ursul">Mașa și ursul</a> a ajuns între cele mai urmărite zece de pe platformă.<a href="#cite_note-Pro_TV_2016_08:45-04-duminica_10-393">[393]</a> Deși au existat câteva stații sau canale în perioada sovietică, în ultimele două decenii au apărut multe <a href="/w/index.php?title=Posturi_de_radio&action=edit&redlink=1" class="new" title="Posturi de radio — pagină inexistentă">posturi de radio</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1257353" class="extiw" title="d:Q1257353">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Televiziunea_%C3%AEn_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Televiziunea în Rusia — pagină inexistentă">canale de televiziune</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2891283" class="extiw" title="d:Q2891283">d</a>) private. În 2005, a început să emită <a href="/wiki/Russia_Today" title="Russia Today">Russia Today</a>, un post de televiziune de stat în limba engleză, iar în 2007 a fost lansată și ediția sa de limbă arabă, <a href="/w/index.php?title=RT_Arabic&action=edit&redlink=1" class="new" title="RT Arabic — pagină inexistentă">RT Arabic</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2988616" class="extiw" title="d:Q2988616">d</a>). Cenzura și <a href="/w/index.php?title=Libertatea_presei_%C3%AEn_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Libertatea presei în Rusia — pagină inexistentă">libertatea presei în Rusia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4411066" class="extiw" title="d:Q4411066">d</a>) rămân însă și astăzi o problemă principală în media ruse. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Sport">Sport</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=42" title="Modifică secțiunea: Sport" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=42" title="Edit section's source code: Sport">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Russia_vs_Egypt_2018.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/33/Russia_vs_Egypt_2018.jpg/220px-Russia_vs_Egypt_2018.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/33/Russia_vs_Egypt_2018.jpg/330px-Russia_vs_Egypt_2018.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/33/Russia_vs_Egypt_2018.jpg/440px-Russia_vs_Egypt_2018.jpg 2x" data-file-width="1500" data-file-height="1000" /></a><figcaption><a href="/wiki/Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_fotbal_a_Rusiei" title="Echipa națională de fotbal a Rusiei">Echipa națională de fotbal a Rusiei</a> la <a href="/wiki/Campionatul_Mondial_de_Fotbal_2018" title="Campionatul Mondial de Fotbal 2018">Cupa Mondială FIFA 2018</a> din Rusia</figcaption></figure> Sportivii sovietici și, mai târziu, <a href="/wiki/Rusia_la_Jocurile_Olimpice" title="Rusia la Jocurile Olimpice">cei ruși</a> au fost întotdeauna pe primele patru locuri la numărul de medalii de aur câștigate la Jocurile Olimpice de Vară. Gimnaștii, atleții, halterofilii, luptătorii, boxerii, scrimerii, trăgătorii, schiorii, biatloniștii, patinatorii artistici și de viteză au fost în mod constant printre cei mai buni din lume, alături jucătorii echipelor sovietice de baschet, handbal, volei și hochei pe gheață.<a href="#cite_note-394">[394]</a> <a href="/wiki/Jocurile_Olimpice_de_var%C4%83_din_1980" title="Jocurile Olimpice de vară din 1980">Jocurile Olimpice de Vară din 1980</a> s-au ținut la Moscova, în timp ce <a href="/wiki/Jocurile_Olimpice_de_iarn%C4%83_din_2014" title="Jocurile Olimpice de iarnă din 2014">Jocurile Olimpice de Iarnă 2014</a> au fost găzduite de <a href="/wiki/Soci" title="Soci">Soci</a>. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:RIAN_archive_386859_KHL_finals_-_Ak_Bars_vs._Lokomotiv_Yaroslavl_1-0.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6c/RIAN_archive_386859_KHL_finals_-_Ak_Bars_vs._Lokomotiv_Yaroslavl_1-0.jpg/220px-RIAN_archive_386859_KHL_finals_-_Ak_Bars_vs._Lokomotiv_Yaroslavl_1-0.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6c/RIAN_archive_386859_KHL_finals_-_Ak_Bars_vs._Lokomotiv_Yaroslavl_1-0.jpg/330px-RIAN_archive_386859_KHL_finals_-_Ak_Bars_vs._Lokomotiv_Yaroslavl_1-0.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6c/RIAN_archive_386859_KHL_finals_-_Ak_Bars_vs._Lokomotiv_Yaroslavl_1-0.jpg/440px-RIAN_archive_386859_KHL_finals_-_Ak_Bars_vs._Lokomotiv_Yaroslavl_1-0.jpg 2x" data-file-width="2480" data-file-height="1654" /></a><figcaption>Finala <a href="/w/index.php?title=KHL&action=edit&redlink=1" class="new" title="KHL — pagină inexistentă">KHL</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q190001" class="extiw" title="d:Q190001">d</a>), ligă considerată a doua cea mai bună din lume</figcaption></figure> Deși <a href="/wiki/Hochei_pe_ghea%C8%9B%C4%83" title="Hochei pe gheață">hocheiul pe gheață</a> a fost introdus abia în epoca sovietică, <a href="/w/index.php?title=Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_a_Uniuni_Sovietice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Echipa națională a Uniuni Sovietice — pagină inexistentă">echipa națională a Uniuni Sovietice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1330035" class="extiw" title="d:Q1330035">d</a>) a reușit să câștige aurul la aproape toate <a href="/wiki/Hochei_pe_ghea%C8%9B%C4%83_la_Jocurile_Olimpice" title="Hochei pe gheață la Jocurile Olimpice">Jocurile Olimpice</a> și <a href="/wiki/Campionatul_Mondial_de_Hochei_pe_Ghea%C8%9B%C4%83" title="Campionatul Mondial de Hochei pe Gheață">Campionatele Mondiale</a> la care a participat, beneficiind de faptul că echipa americană participa la aceste competiții cu amatorii de la echipele de colegiu. Jucătorii ruși <a href="/w/index.php?title=Valeri_Harlamov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Valeri Harlamov — pagină inexistentă">Valeri Harlamov</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q380267" class="extiw" title="d:Q380267">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Serghei_Makarov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Serghei Makarov — pagină inexistentă">Serghei Makarov</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q505412" class="extiw" title="d:Q505412">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Veaceslav_Fetisov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Veaceslav Fetisov — pagină inexistentă">Viaceslav Fetisov</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q553302" class="extiw" title="d:Q553302">d</a>) și <a href="/wiki/Vladislav_Tretiak" title="Vladislav Tretiak">Vladislav Tretiak</a> ocupă patru din cele șase poziții în Echipa Secolului întocmită de IIHF.<a href="#cite_note-395">[395]</a> Rusia nu a câștigat aurul olimpic la hochei pe gheață niciodată după victoria <a href="/wiki/Echipa_Unificat%C4%83_la_Jocurile_Olimpice" title="Echipa Unificată la Jocurile Olimpice">Echipei Unificate</a> în 1992. Rusia a câștigat însă <a href="/w/index.php?title=Campionatul_Mondial_IIHF&action=edit&redlink=1" class="new" title="Campionatul Mondial IIHF — pagină inexistentă">Campionatul Mondial IIHF</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4403" class="extiw" title="d:Q4403">d</a>) în <a href="/wiki/1993" title="1993">1993</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q704589" class="extiw" title="d:Q704589">d</a>), <a href="/wiki/2008" title="2008">2008</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6318520" class="extiw" title="d:Q6318520">d</a>), <a href="/wiki/2009" title="2009">2009</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3361801" class="extiw" title="d:Q3361801">d</a>),<a href="#cite_note-396">[396]</a> <a href="/wiki/2012" title="2012">2012</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q285853" class="extiw" title="d:Q285853">d</a>) și <a href="/wiki/2014" title="2014">2014</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4403" class="extiw" title="d:Q4403">d</a>). <a href="/w/index.php?title=Liga_Continental%C4%83_de_Hochei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Liga Continentală de Hochei — pagină inexistentă">Liga Continentală de Hochei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q190001" class="extiw" title="d:Q190001">d</a>) (KHL) a fost fondată în 2008 ca succesoare a <a href="/w/index.php?title=Superligii_ruse&action=edit&redlink=1" class="new" title="Superligii ruse — pagină inexistentă">Superligii ruse</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q843898" class="extiw" title="d:Q843898">d</a>). Ea era considerată cea mai puternică ligă de hochei din Europa în 2009,<a href="#cite_note-397">[397]</a> și a doua din lume.<a href="#cite_note-398">[398]</a> Este o ligă profesionistă internațională de hochei destinată <a href="/wiki/Eurasia" title="Eurasia">Eurasiei</a> și este formată din 29 de echipe, dintre care 21 sunt din Rusia și alte 7 provin din <a href="/wiki/Letonia" title="Letonia">Letonia</a>, <a href="/wiki/Kazahstan" title="Kazahstan">Kazahstan</a>, <a href="/wiki/Belarus" title="Belarus">Belarus</a>, <a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda">Finlanda</a>, <a href="/wiki/Slovacia" title="Slovacia">Slovacia</a>, <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> și <a href="/wiki/Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83" title="Republica Populară Chineză">China</a>. KHL este pe locul 4 în Europa la numărul de spectatori.<a href="#cite_note-399">[399]</a> <a href="/wiki/Bandy" title="Bandy">Bandy</a>, denumit și <a href="/wiki/Bandy" title="Bandy">hochei rusesc</a>, este un alt sport tradițional pe gheață.<a href="#cite_note-400">[400]</a> Uniunea Sovietică a câștigat toate <a href="/w/index.php?title=Campionatele_Mondiale_de_Bandy&action=edit&redlink=1" class="new" title="Campionatele Mondiale de Bandy — pagină inexistentă">Campionatele Mondiale de Bandy</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q806391" class="extiw" title="d:Q806391">d</a>) la masculin între 1957-1979,<a href="#cite_note-401">[401]</a> dar și ulterior altele câteva. După dizolvarea Uniunii Sovietice, Rusia a fost mereu una dintre cele mai de succes echipe, câștigând multe campionate mondiale. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Dmitry_Medvedev_20_May_2008-2.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/52/Dmitry_Medvedev_20_May_2008-2.jpg/220px-Dmitry_Medvedev_20_May_2008-2.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/52/Dmitry_Medvedev_20_May_2008-2.jpg/330px-Dmitry_Medvedev_20_May_2008-2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/52/Dmitry_Medvedev_20_May_2008-2.jpg/440px-Dmitry_Medvedev_20_May_2008-2.jpg 2x" data-file-width="500" data-file-height="334" /></a><figcaption>Dmitri Medvedev cu <a href="/w/index.php?title=Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_masculin%C4%83_de_hochei_pe_ghea%C8%9B%C4%83_a_Rusiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Echipa națională masculină de hochei pe gheață a Rusiei — pagină inexistentă">echipa națională masculină de hochei pe gheață a Rusiei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q845895" class="extiw" title="d:Q845895">d</a>)</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Opening_of_XXII_Winter_Olympic_Games_(2338-13).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7d/Opening_of_XXII_Winter_Olympic_Games_%282338-13%29.jpg/220px-Opening_of_XXII_Winter_Olympic_Games_%282338-13%29.jpg" decoding="async" width="220" height="146" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7d/Opening_of_XXII_Winter_Olympic_Games_%282338-13%29.jpg/330px-Opening_of_XXII_Winter_Olympic_Games_%282338-13%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7d/Opening_of_XXII_Winter_Olympic_Games_%282338-13%29.jpg/440px-Opening_of_XXII_Winter_Olympic_Games_%282338-13%29.jpg 2x" data-file-width="4928" data-file-height="3280" /></a><figcaption>Deschiderea <a href="/wiki/Jocurile_Olimpice_de_iarn%C4%83_din_2014" title="Jocurile Olimpice de iarnă din 2014">Jocurilor Olimpice de Iarnă 2014</a></figcaption></figure> <a href="/wiki/Fotbal" title="Fotbal">Fotbalul</a> este unul dintre cele mai populare sporturi în Rusia modernă. Echipa națională sovietică a devenit prima campioană europeană, după ce a câștigat <a href="/wiki/Campionatul_European_de_Fotbal_1960" class="mw-redirect" title="Campionatul European de Fotbal 1960">Euro 1960</a>. Prezent la patru <a href="/wiki/Campionatul_Mondial_de_Fotbal" title="Campionatul Mondial de Fotbal">Cupe Mondiale FIFA</a> din 1958 până în 1970, <a href="/wiki/Lev_Ia%C8%99in" title="Lev Iașin">Lev Iașin</a> este considerat unul dintre cei mai mari portari din istoria fotbalului, și a fost ales în <a href="/w/index.php?title=Echipa_de_vis_a_Cupelor_Mondiale_FIFA&action=edit&redlink=1" class="new" title="Echipa de vis a Cupelor Mondiale FIFA — pagină inexistentă">echipa de vis a Cupelor Mondiale FIFA</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q115786" class="extiw" title="d:Q115786">d</a>).<a href="#cite_note-FIFA-402">[402]</a> Naționala sovietică a ajuns apoi în finala <a href="/wiki/Campionatul_European_de_Fotbal_1988" title="Campionatul European de Fotbal 1988">Euro 1988</a>. În 1956 și 1988, Uniunea Sovietică a câștigat medalia de aur la <a href="/wiki/Fotbal_la_Jocurile_Olimpice" title="Fotbal la Jocurile Olimpice">turneul olimpic de fotbal</a>. Cluburile rusești <a href="/wiki/%C8%9ASKA_Moscova" title="ȚSKA Moscova">ȚSKA Moscova</a> și <a href="/wiki/FC_Zenit_Sankt_Petersburg" title="FC Zenit Sankt Petersburg">Zenit St. Petersburg</a> au câștigat <a href="/wiki/UEFA_Europa_League" title="UEFA Europa League">Cupa UEFA</a> în 2005 și 2008. <a href="/wiki/Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_fotbal_a_Rusiei" title="Echipa națională de fotbal a Rusiei">Echipa națională de fotbal a Rusiei</a> a ajuns în semifinala <a href="/wiki/Campionatul_European_de_Fotbal_2008" title="Campionatul European de Fotbal 2008">Euro 2008</a>, pierzând doar în fața viitorilor campioni, Spania. Rusia a găzduit apoi <a href="/wiki/Campionatul_Mondial_de_Fotbal_2018" title="Campionatul Mondial de Fotbal 2018">Cupa Mondială FIFA 2018</a>, cu 11 orașe gazdă situate în partea Europeană a țării și în regiunea Ural.<a href="#cite_note-403">[403]</a> În 2007, <a href="/w/index.php?title=Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_baschet_a_Rusiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Echipa națională de baschet a Rusiei — pagină inexistentă">echipa națională de baschet a Rusiei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q391402" class="extiw" title="d:Q391402">d</a>) a câștigat <a href="/wiki/Campionatul_European_de_Baschet" title="Campionatul European de Baschet">Campionatul European de Baschet</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q390319" class="extiw" title="d:Q390319">d</a>). Clubul rusesc de baschet <a href="/wiki/%C8%9ASKA_Moscova_(baschet_masculin)" title="ȚSKA Moscova (baschet masculin)">PBC ȚSKA Moscova</a> este una dintre echipele de top ale Europei, câștigătoare a <a href="/wiki/Euroliga" title="Euroliga">Euroligii</a> în <a href="/wiki/2006" title="2006">2006</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q687056" class="extiw" title="d:Q687056">d</a>) și <a href="/wiki/2008" title="2008">2008</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1420396" class="extiw" title="d:Q1420396">d</a>). <a href="/wiki/Larisa_Lat%C3%AEnina" title="Larisa Latînina">Larisa Latînina</a>, care deține în prezent recordul pentru cele mai multe medalii olimpice de aur câștigate de o femeie, a făcut din URSS o forță dominantă în domeniul gimnasticii pentru mulți ani.<a href="#cite_note-404">[404]</a> Astăzi, Rusia domină competițiile de <a href="/wiki/Gimnastic%C4%83_ritmic%C4%83" title="Gimnastică ritmică">gimnastică ritmică</a> prin <a href="/wiki/Yevgeniya_Kanayeva" class="mw-redirect" title="Yevgeniya Kanayeva">Evghenia Kanaeva</a>. Medaliatul olimpic cu aur la 50 m și 100 m liber <a href="/wiki/Alexandr_Popov_(%C3%AEnot%C4%83tor)" title="Alexandr Popov (înotător)">Alexandr Popov</a> este considerat unul din marii înotători de viteză din istorie.<a href="#cite_note-405">[405]</a> La <a href="/wiki/%C3%8Enot_sincron" title="Înot sincron">înot sincron</a> Rusia este cea mai bună din lume, cu aproape toate medalii de aur la jocurile Olimpice și Campionatele Mondiale fiind obținute de ruși în ultimele decenii. <a href="/wiki/Patinaj_artistic" title="Patinaj artistic">Patinajul artistic</a> este un alt sport popular în Rusia, în special <a href="/w/index.php?title=Patinaj_artistic_pe_perechi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Patinaj artistic pe perechi — pagină inexistentă">pe perechi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1682809" class="extiw" title="d:Q1682809">d</a>) și la <a href="/w/index.php?title=Dans_pe_ghea%C8%9B%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dans pe gheață — pagină inexistentă">dans pe gheață</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q926191" class="extiw" title="d:Q926191">d</a>). Cu excepția ediției <a href="/wiki/2010" title="2010">2010</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q325409" class="extiw" title="d:Q325409">d</a>), medalia de aur a fost câștigată mereu de perechi ruse sau sovietice din 1964. De la sfârșitul epocii sovietice, tenisul a crescut în popularitate și Rusia a produs o serie de jucători celebri, între care <a href="/wiki/Maria_%C8%98arapova" title="Maria Șarapova">Maria Șarapova</a>. În artele marțiale, Rusia a produs sportivi și luptători de <a href="/wiki/Sambo" title="Sambo">Sambo</a>, ca <a href="/wiki/Fiodor_Emelianenko" title="Fiodor Emelianenko">Fiodor Emelianenko</a>. <a href="/wiki/%C8%98ah_(joc)" title="Șah (joc)">Șahul</a> este un joc foarte popular în Rusia; din 1927, maeștrii ruși au deținut <a href="/wiki/Campionatul_Mondial_de_%C8%98ah" title="Campionatul Mondial de Șah">titlul mondial la șah</a> aproape continuu.<a href="#cite_note-406">[406]</a> <a href="/wiki/Jocurile_Olimpice_de_iarn%C4%83_din_2014" title="Jocurile Olimpice de iarnă din 2014">Jocurile Olimpice de Iarnă 2014</a> au avut loc la Soci, în sudul Rusiei. În 2016, <a href="/w/index.php?title=Raportul_McLaren&action=edit&redlink=1" class="new" title="Raportul McLaren — pagină inexistentă">Raportul McLaren</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q26155344" class="extiw" title="d:Q26155344">d</a>) a găsit dovezi ale <a href="/w/index.php?title=Dopajul_%C3%AEn_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dopajul în Rusia — pagină inexistentă">dopajului susținut de stat</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q44013763" class="extiw" title="d:Q44013763">d</a>) și ale unei conspirații instituțional pentru a acoperi testele antidopong pozitive ale concurenților ruși.<a href="#cite_note-407">[407]</a> În 1 decembrie 2017, 25 de sportivi fuseseră descalificați și 11 medalii fuseseră reatribuite. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Russian_fans_FIFA_2018.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ef/Russian_fans_FIFA_2018.jpg/220px-Russian_fans_FIFA_2018.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ef/Russian_fans_FIFA_2018.jpg/330px-Russian_fans_FIFA_2018.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ef/Russian_fans_FIFA_2018.jpg/440px-Russian_fans_FIFA_2018.jpg 2x" data-file-width="1500" data-file-height="1000" /></a><figcaption>Suporteri ai naționalei ruse de fotbal de la <a href="/wiki/Campionatul_Mondial_de_Fotbal_2018" title="Campionatul Mondial de Fotbal 2018">Cupa Mondială FIFA 2018</a></figcaption></figure> Formula 1 este din ce în ce mai populară în Rusia. În 2010, <a href="/wiki/Vitali_Petrov" title="Vitali Petrov">Vitali Petrov</a> din <a href="/wiki/V%C3%AEborg" title="Vîborg">Vîborg</a> a devenit primul rus care a pilotat în Formula 1, și a fost imediat urmat de un al doilea – <a href="/wiki/Daniil_Kveat" title="Daniil Kveat">Daniil Kveat</a>, din <a href="/wiki/Ufa" title="Ufa">Ufa</a> – în 2014. Au existat doar două Mari Premii ale Rusiei (în 1913 și 1914), dar <a href="/wiki/Marele_Premiu_al_Rusiei" title="Marele Premiu al Rusiei">Marele Premiu al Rusiei</a> a revenit ca parte a sezonului <a href="/wiki/Formula_1" title="Formula 1">Formula 1</a> în <a href="/wiki/Sezonul_de_Formula_1_din_2014" title="Sezonul de Formula 1 din 2014">2014</a>, ca parte a unei înțelegeri pe șase ani.<a href="#cite_note-408">[408]</a> Rusia are cele mai multe medalii olimpice pierdute pentru încălcări ale legilor dopajului (<a href="/wiki/51" title="51">51</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q772866" class="extiw" title="d:Q772866">d</a>)), mai multe ca orice țară, de patru ori mai multe decât a doua clasată, și mai mult de o treime din totalul la nivel mondial, și 129 de sportivi au fost prinși <a href="/w/index.php?title=Dopajul_la_Jocurile_Olimpice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dopajul la Jocurile Olimpice — pagină inexistentă">dopați la Jocurile Olimpice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4888823" class="extiw" title="d:Q4888823">d</a>), tot cel mai mare număr din toate țările. Din 2011 până în 2015, peste o mie de concurenți din Rusia de la diverse sporturi, inclusiv de vară, de iarnă, și paralimpice, au beneficiat de acoperirea statului,<a href="#cite_note-409">[409]</a><a href="#cite_note-410">[410]</a><a href="#cite_note-NYT161209-411">[411]</a><a href="#cite_note-Guardian161209-412">[412]</a><a href="#cite_note-413">[413]</a> fără nicio indicație că programul ar fi încetat de atunci.<a href="#cite_note-414">[414]</a> Rusia a fost țara-gazdă pentru <a href="/wiki/Campionatul_Mondial_de_Fotbal_2018" title="Campionatul Mondial de Fotbal 2018">Cupa Mondială FIFA 2018</a>. Meciurile au avut loc între 14 iunie și 15 iulie 2018, pe stadioane din 11 orașe diferite din Rusia, și anume <a href="/wiki/Kaliningrad" title="Kaliningrad">Kaliningrad</a>, <a href="/wiki/Kazan" title="Kazan">Kazan</a>, <a href="/wiki/Moscova" title="Moscova">Moscova</a>, <a href="/wiki/Nijni_Novgorod" title="Nijni Novgorod">Nijni Novgorod</a>, <a href="/wiki/Rostov-pe-Don" title="Rostov-pe-Don">Rostov-pe-Don</a>, <a href="/wiki/Sankt_Petersburg" title="Sankt Petersburg">Sankt-Petersburg</a>, <a href="/wiki/Samara_(Rusia)" title="Samara (Rusia)">Samara</a>, <a href="/wiki/Saransk" title="Saransk">Saransk</a>, <a href="/wiki/Soci" title="Soci">Soci</a>, <a href="/wiki/Volgograd" title="Volgograd">Volgograd</a> și <a href="/wiki/Ekaterinburg" title="Ekaterinburg">Ekaterinburg</a>. Aceasta a fost prima <a href="/wiki/Fotbal" title="Fotbal">fotbal</a> Cupa Mondială desfășurată vreodată în <a href="/wiki/Europa_de_Est" title="Europa de Est">Europa de Est</a>. Rusia va găzdui și jocuri de la <a href="/wiki/Campionatul_European_de_Fotbal_2020" title="Campionatul European de Fotbal 2020">Euro 2020</a>. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Sărbătorile_și_simbolurile_naționale">Sărbătorile și simbolurile naționale</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=43" title="Modifică secțiunea: Sărbătorile și simbolurile naționale" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=43" title="Edit section's source code: Sărbătorile și simbolurile naționale">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Alyye_parusa.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9b/Alyye_parusa.jpg/220px-Alyye_parusa.jpg" decoding="async" width="220" height="146" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9b/Alyye_parusa.jpg/330px-Alyye_parusa.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9b/Alyye_parusa.jpg/440px-Alyye_parusa.jpg 2x" data-file-width="1195" data-file-height="795" /></a><figcaption>Sărbătoarea Pânzelor Roșii pe <a href="/wiki/Neva" title="Neva">râul Neva</a> în <a href="/wiki/Sankt_Petersburg" title="Sankt Petersburg">Sankt Petersburg</a></figcaption></figure> Există șapte <a href="/w/index.php?title=S%C4%83rb%C4%83tori_publice_din_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sărbători publice din Rusia — pagină inexistentă">sărbători publice din Rusia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1401527" class="extiw" title="d:Q1401527">d</a>),<a href="#cite_note-415">[415]</a> cu excepția celor întotdeauna sărbătorite duminică. Tradițiile rusești de Anul Nou se aseamănă cu cele occidentale de Crăciun, pomul împodobit de Crăciun fiind însă <a href="/w/index.php?title=Atribuit_Anului_Nou&action=edit&redlink=1" class="new" title="Atribuit Anului Nou — pagină inexistentă">atribuit Anului Nou</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2594139" class="extiw" title="d:Q2594139">d</a>) și cadouri, iar varianta locală a personajului <a href="/wiki/Mo%C8%99_Cr%C4%83ciun" title="Moș Crăciun">Moș Crăciun</a> fiind numită Ded Moroz (<a href="/w/index.php?title=Ded_Moroz&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ded Moroz — pagină inexistentă">Moș Gerilă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q488159" class="extiw" title="d:Q488159">d</a>)). <a href="/wiki/Cr%C4%83ciun" title="Crăciun">Crăciunul pe stil vechi</a> se sărbătorește în Rusia la 7 ianuarie, deoarece <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rus%C4%83" title="Biserica Ortodoxă Rusă">Biserica Ortodoxă Rusă</a> încă urmează în integralitate <a href="/wiki/Calendarul_iulian" title="Calendarul iulian">calendarul iulian</a>, toate sărbătorile creștine cu dată fixă fiind la 13 zile după cele occidentale. Alte două mari sărbători Creștine sunt Paștele și <a href="/w/index.php?title=Duminica_Sfintei_Treimi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Duminica Sfintei Treimi — pagină inexistentă">Duminica Sfintei Treimi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q541946" class="extiw" title="d:Q541946">d</a>). <a href="/wiki/Eid_al-Adha" title="Eid al-Adha">Kurban Bayram</a> și <a href="/wiki/Eid_ul-Fitr" title="Eid ul-Fitr">Uraza Bayram</a> sunt celebrate de către rușii musulmani. Alte sărbători legale rusești sunt <a href="/w/index.php?title=Ziua_Ap%C4%83r%C4%83torilor_Patriei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ziua Apărătorilor Patriei — pagină inexistentă">Ziua Apărătorilor Patriei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q163708" class="extiw" title="d:Q163708">d</a>) (23 februarie), în cinstea militarilor ruși; <a href="/wiki/Ziua_Interna%C8%9Bional%C4%83_a_Femeii" title="Ziua Internațională a Femeii">Ziua Internațională a femeii</a> (8 martie), care în Rusia combină tradițiile de <a href="/wiki/Ziua_Mamei" title="Ziua Mamei">Ziua Mamei</a> și <a href="/wiki/Ziua_%C3%AEndr%C4%83gosti%C8%9Bilor" title="Ziua îndrăgostiților">Ziua Îndrăgostiților</a>; <a href="/wiki/Ziua_Muncii" title="Ziua Muncii">Ziua Muncii</a> (1 mai); <a href="/wiki/Ziua_Victoriei_(9_mai)" title="Ziua Victoriei (9 mai)">Ziua Victoriei</a> (9 mai); <a href="/w/index.php?title=Ziua_Rusiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ziua Rusiei — pagină inexistentă">Ziua Rusiei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1432329" class="extiw" title="d:Q1432329">d</a>) (12 iunie); <a href="/w/index.php?title=Ziua_Unit%C4%83%C8%9Bii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ziua Unității — pagină inexistentă">Ziua Unității</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1355116" class="extiw" title="d:Q1355116">d</a>) (4 noiembrie), comemorarea revoltei populare care a gonit forțele polone de ocupație din Moscova, în 1612. <a href="/wiki/Ziua_Victoriei_(9_mai)" title="Ziua Victoriei (9 mai)">Ziua Victoriei</a> este a doua cel mai populară sărbătoare în Rusia; se comemorează victoria împotriva <a href="/wiki/Nazism" title="Nazism">nazismului</a> în <a href="/wiki/Frontul_de_R%C4%83s%C4%83rit_(al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial)" class="mw-redirect" title="Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial)">al Doilea Război Mondial</a>. O mare <a href="/w/index.php?title=Parad%C4%83_militar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Paradă militară — pagină inexistentă">paradă militară</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1413045" class="extiw" title="d:Q1413045">d</a>), găzduită de <a href="/wiki/Pre%C8%99edinte_al_Rusiei" title="Președinte al Rusiei">Președintele Rusiei</a>, se organizează anual la Moscova în <a href="/wiki/Pia%C8%9Ba_Ro%C8%99ie" title="Piața Roșie">Piața Roșie</a>. Parade similare au loc în toate marile orașe din Rusia și în orașele cu statut <a href="/wiki/Ora%C8%99_Erou" title="Oraș Erou">oraș-erou</a> sau oraș al gloriei militare. Sărbători neoficiale populare sunt <a href="/w/index.php?title=Anul_Nou_pe_stil_vechi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Anul Nou pe stil vechi — pagină inexistentă">Anul Nou pe stil vechi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q438198" class="extiw" title="d:Q438198">d</a>) (Anul Nou după calendarul iulian, 14 ianuarie), <a href="/w/index.php?title=Ziua_Tatiana&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ziua Tatiana — pagină inexistentă">Ziua Tatiana</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2997205" class="extiw" title="d:Q2997205">d</a>) (zi liberă pentru elevi, pe 25 ianuarie), <a href="/wiki/Masleni%C8%9Ba" title="Maslenița">Maslenița</a> (o sărbătoare precreștină a primăverii, cu o săptămână înainte de <a href="/wiki/Postul_Mare" title="Postul Mare">Postul Mare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2751046" class="extiw" title="d:Q2751046">d</a>)), <a href="/w/index.php?title=Ziua_Cosmonauticii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ziua Cosmonauticii — pagină inexistentă">Ziua Cosmonauticii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q673442" class="extiw" title="d:Q673442">d</a>) (omagiu pentru primul om în spațiu), <a href="/w/index.php?title=Ziua_Ivan_Kupala&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ziua Ivan Kupala — pagină inexistentă">Ziua Ivan Kupala</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q8152262" class="extiw" title="d:Q8152262">d</a>) (o altă sărbătoare precreștină, pe 7 iulie) și <a href="/w/index.php?title=Ziua_Petru_%C8%99i_Fevronia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ziua Petru și Fevronia — pagină inexistentă">Ziua Petru și Fevronia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4158133" class="extiw" title="d:Q4158133">d</a>) (care are loc pe 8 iulie și este echivalenta rusească a Zilei Îndrăgostiților, concentrându-se, cu toate acestea, pe iubirea de familie și fidelitate). <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Russian-Matroshka2.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/58/Russian-Matroshka2.jpg/220px-Russian-Matroshka2.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/58/Russian-Matroshka2.jpg/330px-Russian-Matroshka2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/58/Russian-Matroshka2.jpg/440px-Russian-Matroshka2.jpg 2x" data-file-width="2560" data-file-height="1920" /></a><figcaption><a href="/wiki/Matrio%C8%99ka" title="Matrioșka">Păpușă Matrioșka</a> dezasamblată</figcaption></figure> Simbolurile de stat ale Rusiei cuprind <a href="/wiki/Steagul_%C8%99i_emblema_Imperiului_Bizantin" title="Steagul și emblema Imperiului Bizantin">vulturul bicefal</a> <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_R%C4%83s%C4%83rit" title="Imperiul Roman de Răsărit">bizantin</a>, combinat cu <a href="/w/index.php?title=Stema_Moscovei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stema Moscovei — pagină inexistentă">Sf. Gheorghe al Moscovei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2079384" class="extiw" title="d:Q2079384">d</a>) pe <a href="/wiki/Stema_Rusiei" title="Stema Rusiei">stema Rusiei</a>. <a href="/wiki/Drapelul_Rusiei" title="Drapelul Rusiei">Drapelul rus</a> datează de la sfârșitul perioadei <a href="/wiki/%C8%9Aaratul_Rusiei" title="Țaratul Rusiei">Țaratului Rusiei</a> și a fost utilizat pe scară largă din vremea <a href="/wiki/Imperiul_Rus" title="Imperiul Rus">Imperiului Rus</a>. <a href="/wiki/Imnul_Na%C8%9Bional_al_Rusiei" title="Imnul Național al Rusiei">Imnul Rusiei</a> are aceeași melodie ca <a href="/wiki/Imnul_Uniunii_Sovietice" title="Imnul Uniunii Sovietice">imnul sovietic</a>, dar versuri diferite. <a href="/wiki/Deviz%C4%83_(expresie)" title="Deviză (expresie)">Motto</a>-ul imperial Dumnezeu este cu noi și cel sovietic Proletari din toate țările, uniți-vă! sunt acum perimate și nu au fost înlocuite cu altul. <a href="/wiki/Secera_%C8%99i_ciocanul" title="Secera și ciocanul">Secera și ciocanul</a> și <a href="/wiki/Stema_Uniunii_Sovietice" title="Stema Uniunii Sovietice">stema sovietică</a> completă încă mai apar în multe locuri publice din orașele rusești ca parte a vechilor decorațiuni arhitecturale. <a href="/w/index.php?title=Steaua_ro%C8%99ie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Steaua roșie — pagină inexistentă">Steaua roșie</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q208578" class="extiw" title="d:Q208578">d</a>) sovietică este și ea întâlnită de multe ori pe echipamente militare și la memorialele de război. <a href="/w/index.php?title=Drapelul_ro%C8%99u&action=edit&redlink=1" class="new" title="Drapelul roșu — pagină inexistentă">Drapelul roșu</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16666904" class="extiw" title="d:Q16666904">d</a>) continuă să fie cinstit, mai ales <a href="/w/index.php?title=Drapelul_victoriei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Drapelul victoriei — pagină inexistentă">drapelul victoriei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q72298" class="extiw" title="d:Q72298">d</a>) din 1945. <a href="/wiki/Matrio%C8%99ka" title="Matrioșka">Păpușa Matrioșka</a> este recunoscută ca simbol al Rusiei, și principalele embleme arhitecturale sunt <a href="/wiki/Kremlinul_din_Moscova" title="Kremlinul din Moscova">Kremlinul din Moscova</a> și <a href="/wiki/Catedrala_Sf%C3%A2ntul_Vasile_din_Moscova" title="Catedrala Sfântul Vasile din Moscova">Catedrala Sfântul Vasile</a>. <a href="/w/index.php?title=Cebura%C8%99ka&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ceburașka — pagină inexistentă">Ceburașka</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q161731" class="extiw" title="d:Q161731">d</a>) este o mascotă a <a href="/wiki/Rusia_la_Jocurile_Olimpice" title="Rusia la Jocurile Olimpice">echipei naționale olimpice ruse</a>. Sfinții protectori ai țării sunt <a href="/wiki/Fecioara_Maria" title="Fecioara Maria">Sf. Maria</a>, <a href="/wiki/Nicolae_de_Mira" class="mw-redirect" title="Nicolae de Mira">Sf. Nicolae</a>, <a href="/wiki/Andrei_(apostol)" class="mw-redirect" title="Andrei (apostol)">Sf. Andrei</a>, <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Gheorghe" title="Sfântul Gheorghe">Sf. Gheorghe</a>, <a href="/wiki/Aleksandr_Nevski" title="Aleksandr Nevski">Sf. Alexandru Nevski</a>, <a href="/wiki/Serghei_de_Radonej" title="Serghei de Radonej">Sfântul Serghie de Radonej</a> și <a href="/wiki/Serafim_de_Sarov" title="Serafim de Sarov">Sfântul Serafim de Sarov</a>. <a href="/wiki/Mu%C8%99e%C8%9Bel" title="Mușețel">Mușețelul</a> este <a href="/wiki/Emblema_floral%C4%83" title="Emblema florală">floarea națională</a>, în timp ce <a href="/wiki/Mesteac%C4%83n" title="Mesteacăn">mesteacănul</a> este <a href="/w/index.php?title=Copaci_na%C8%9Bionali&action=edit&redlink=1" class="new" title="Copaci naționali — pagină inexistentă">copacul național</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3235701" class="extiw" title="d:Q3235701">d</a>). <a href="/w/index.php?title=Ursul_rus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ursul rus — pagină inexistentă">Ursul rus</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1550582" class="extiw" title="d:Q1550582">d</a>) este un animal-simbol și o <a href="/wiki/Personificare_na%C8%9Bional%C4%83" title="Personificare națională">personificare națională</a> a Rusiei, deși această imagine are o origine occidentală și Rușii înșiși au acceptat-o doar destul de recent. O personificare națională autohtonă este <a href="/w/index.php?title=Mama_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mama Rusia — pagină inexistentă">Mama Rusia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q913523" class="extiw" title="d:Q913523">d</a>). <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Turism">Turism</h3>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=44" title="Modifică secțiunea: Turism" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=44" title="Edit section's source code: Turism">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Grand_Cascade_of_Peterhof_01.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/ba/Grand_Cascade_of_Peterhof_01.jpg/220px-Grand_Cascade_of_Peterhof_01.jpg" decoding="async" width="220" height="146" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/ba/Grand_Cascade_of_Peterhof_01.jpg/330px-Grand_Cascade_of_Peterhof_01.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/ba/Grand_Cascade_of_Peterhof_01.jpg/440px-Grand_Cascade_of_Peterhof_01.jpg 2x" data-file-width="3200" data-file-height="2119" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Palatul_Peterhof&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palatul Peterhof — pagină inexistentă">Cascada Mare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1258473" class="extiw" title="d:Q1258473">d</a>) din <a href="/w/index.php?title=Palatul_Peterhof&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palatul Peterhof — pagină inexistentă">Peterhof</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1258473" class="extiw" title="d:Q1258473">d</a>), o destinație turistică populară în Sankt Petersburg</figcaption></figure> Turismul din Rusia a înregistrat o creștere rapidă de la sfârșitul perioadei Sovietice, mai întâi turismul intern și apoi cel internațional, alimentate de patrimoniul cultural bogat și de marea varietate naturală a țării. Cele mai importante trasee turistice din Rusia includ o călătorie prin orașele vechi din <a href="/wiki/Inelul_de_Aur_al_Rusiei" title="Inelul de Aur al Rusiei">Inelul de Aur</a>, croaziere pe râuri mari ca <a href="/wiki/Volga" title="Volga">Volga</a>, și călătorii de lungă durată pe celebra <a href="/wiki/Calea_ferat%C4%83_transsiberian%C4%83" title="Calea ferată transsiberiană">cale ferată Trans-Siberiană</a>. În 2013, Rusia a fost vizitată de 28,4 milioane de <a href="/wiki/Turism" title="Turism">turiști</a>; este a noua cea mai vizitată țară din lume și a șaptea din Europa.<a href="#cite_note-416">[416]</a> Numărul de vizitatori occidentali a scăzut în 2014.<a href="#cite_note-417">[417]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Mamaev_kurgan_(%D0%9E%D0%9A%D0%9D).JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/03/Mamaev_kurgan_%28%D0%9E%D0%9A%D0%9D%29.JPG/170px-Mamaev_kurgan_%28%D0%9E%D0%9A%D0%9D%29.JPG" decoding="async" width="170" height="229" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/03/Mamaev_kurgan_%28%D0%9E%D0%9A%D0%9D%29.JPG/255px-Mamaev_kurgan_%28%D0%9E%D0%9A%D0%9D%29.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/03/Mamaev_kurgan_%28%D0%9E%D0%9A%D0%9D%29.JPG/340px-Mamaev_kurgan_%28%D0%9E%D0%9A%D0%9D%29.JPG 2x" data-file-width="2240" data-file-height="3011" /></a><figcaption><a href="/wiki/Patria_Mam%C4%83" title="Patria Mamă">Patria-mamă</a> din <a href="/wiki/Volgograd" title="Volgograd">Volgograd</a> este cea mai înaltă statuie a unei femei din lume (fără a cuprinde piedestalul)</figcaption></figure> Cele mai vizitate destinații din Rusia sunt Moscova și Sankt Petersburg, actuala și, respectiv, fosta capitală a țării. Recunoscute ca <a href="/wiki/Ora%C8%99_global" title="Oraș global">orașe globale</a>, aici se află muzee de renume mondial ca <a href="/wiki/Galeria_Tretiakov" title="Galeria Tretiakov">Galeria Treteakov</a> și <a href="/wiki/Muzeul_Ermitaj" title="Muzeul Ermitaj">muzeul Ermitaj</a>, teatre celebre ca <a href="/wiki/Teatrul_Bol%C8%99oi" title="Teatrul Bolșoi">Bolșoi</a> și <a href="/wiki/Teatrul_Mariinski" title="Teatrul Mariinski">Mariinski</a>, biserici ornate, cum ar fi Catedrala Sfântul Vasile din Moscova, <a href="/wiki/Catedrala_Hristos_M%C3%A2ntuitorul_din_Moscova" class="mw-redirect" title="Catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova">Catedrala Hristos Mântuitorul</a>, <a href="/w/index.php?title=Catedrala_Sf%C3%A2ntul_Isaac&action=edit&redlink=1" class="new" title="Catedrala Sfântul Isaac — pagină inexistentă">Catedrala Sfântul Isaac</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q215423" class="extiw" title="d:Q215423">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Biserica_M%C3%A2ntuitorului_pe_S%C3%A2nge&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica Mântuitorului pe Sânge — pagină inexistentă">Biserica Mântuitorului pe Sânge</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q215208" class="extiw" title="d:Q215208">d</a>), impresionante fortificații cum ar fi <a href="/wiki/Kremlinul_din_Moscova" title="Kremlinul din Moscova">Kremlinul</a> și <a href="/wiki/Fort%C4%83rea%C8%9Ba_Petru_%C8%99i_Pavel" title="Fortăreața Petru și Pavel">Fortăreața Petru și Pavel</a>, piețe și străzi ca <a href="/wiki/Pia%C8%9Ba_Ro%C8%99ie" title="Piața Roșie">Piața Roșie</a>, <a href="/wiki/Pia%C8%9Ba_Palatului_(Sankt_Petersburg)" title="Piața Palatului (Sankt Petersburg)">Piața Palatului</a>, <a href="/w/index.php?title=Strada_Tverskaia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Strada Tverskaia — pagină inexistentă">Strada Tverskaia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1644209" class="extiw" title="d:Q1644209">d</a>), <a href="/wiki/Nevski_Prospekt" title="Nevski Prospekt">Nevski Prospect</a>, și <a href="/w/index.php?title=Strada_Arbat&action=edit&redlink=1" class="new" title="Strada Arbat — pagină inexistentă">Strada Arbat</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q269373" class="extiw" title="d:Q269373">d</a>). Palate și parcuri bogate se găsesc în fostele reședințe imperiale din suburbiile <a href="/wiki/Moscova" title="Moscova">Moscovei</a> (<a href="/w/index.php?title=Kolomenskoe&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kolomenskoe — pagină inexistentă">Kolomenskoe</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q652464" class="extiw" title="d:Q652464">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Parcul_%C8%9Aari%C8%9B%C3%AEno&action=edit&redlink=1" class="new" title="Parcul Țarițîno — pagină inexistentă">Țarițîno</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q147994" class="extiw" title="d:Q147994">d</a>)) și St. Petersburg (<a href="/w/index.php?title=Palatul_Peterhof&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palatul Peterhof — pagină inexistentă">Peterhof</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1258473" class="extiw" title="d:Q1258473">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Strelna&action=edit&redlink=1" class="new" title="Strelna — pagină inexistentă">Strelna</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q258138" class="extiw" title="d:Q258138">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Palatul_Oranienbaum&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palatul Oranienbaum — pagină inexistentă">Oranienbaum</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2315050" class="extiw" title="d:Q2315050">d</a>), <a href="/wiki/Palatul_Gatcina" title="Palatul Gatcina">Gatcina</a>, <a href="/w/index.php?title=Pavlovsk&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pavlovsk — pagină inexistentă">Pavlovsk</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q405637" class="extiw" title="d:Q405637">d</a>) și <a href="/wiki/Tsarskoye_Selo" class="mw-redirect" title="Tsarskoye Selo">Țarskoe Selo</a>). În Moscova se găsesc construcții reușite de <a href="/w/index.php?title=Arhitectur%C4%83_sovietic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arhitectură sovietică — pagină inexistentă">arhitectură sovietică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1134824" class="extiw" title="d:Q1134824">d</a>), împreună cu <a href="/wiki/Moscow_City" title="Moscow City">zgârie-nori moderni</a>, în timp ce St Petersburg, supranumit Veneția Nordului, se mândrește cu arhitectura sa clasică, multe râuri, canale și <a href="/wiki/Poduri" class="mw-redirect mw-disambig" title="Poduri">poduri</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1958597" class="extiw" title="d:Q1958597">d</a>). <a href="/wiki/Kazan" title="Kazan">Kazan</a>, capitala <a href="/wiki/Tatarstan" title="Tatarstan">Tatarstanului</a>, prezintă un amestec de cultură creștină rusă și tătară musulmană. Orașul a înregistrat brandul de a Treia Capitală a Rusiei, deși o serie de alte orașe mari concurau pentru acest statut, inclusiv <a href="/wiki/Novosibirsk" title="Novosibirsk">Novosibirsk</a>, <a href="/wiki/Ekaterinburg" title="Ekaterinburg">Ekaterinburg</a> și <a href="/wiki/Nijni_Novgorod" title="Nijni Novgorod">Nijni Novgorod</a>. Coasta caldă a Mării Negre este locul unde se află mai multe stațiuni populare de litoral, cum ar fi <a href="/wiki/Soci" title="Soci">Soci</a>, gazda <a href="/wiki/Jocurile_Olimpice_de_iarn%C4%83_din_2014" title="Jocurile Olimpice de iarnă din 2014">Jocurilor Olimpice de Iarnă 2014</a>. Munții din <a href="/wiki/Caucazul_de_Nord" title="Caucazul de Nord">Caucazul de Nord</a> conțin populare stațiuni de schi, cum ar fi Dombai. Cea mai renumită destinație naturală din Rusia este <a href="/wiki/Lacul_Baikal" title="Lacul Baikal">Lacul Baikal</a>, Ochiul Albastru al Siberiei. Acest lac unic, cel mai vechi și mai adânc din lume, are ape limpezi și este înconjurat de munți acoperiți de <a href="/wiki/Taiga" title="Taiga">taiga</a>. Alte destinații naturale populare sunt <a href="/wiki/Kamceatka" title="Kamceatka">Kamceatka</a> cu vulcani și gheizere, <a href="/wiki/Carelia" class="mw-redirect" title="Carelia">Karelia</a>, cu lacurile sale și stâncile de <a href="/wiki/Granit" title="Granit">granit</a>, <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Altai" title="Munții Altai">Munții Altai</a>, și stepele sălbatice din <a href="/wiki/Tuva" title="Tuva">Tuva</a>. <div style="clear:both"></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note">Note</h2>[<a href="/w/index.php?title=Rusia&veaction=edit&section=45" title="Modifică secțiunea: Note" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Rusia&action=edit&section=45" title="Edit section's source code: Note">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-references-wrap mw-references-columns"><ol class="references"> <li id="cite_note-1"><a href="#cite_ref-1">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140714233159/http://www.1150russia.ru/ukaz-prezidenta-rf-o-prazdnovanii-1150-letiya-zarozhdeniya-rossiyskoy-gosudarstvennosti.html"><bdi lang="ru">Указ Президента РФ "О праздновании 1150-летия зарождения российской государственности"</bdi></a> [Presidential Decree "On celebrating the 1150th anniversary of Russian statehood"]. www.1150russia.ru (în Russian). Комитет культуры Новгородской области (Novgorod Region Culture Committee). <time datetime="2011-03-03">3 martie 2011</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.1150russia.ru/ukaz-prezidenta-rf-o-prazdnovanii-1150-letiya-zarozhdeniya-rossiyskoy-gosudarstvennosti.html">original</a> la <time datetime="2014-07-14">14 iulie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2016-10-20">20 octombrie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.1150russia.ru&rft.atitle=%D0%A3%D0%BA%D0%B0%D0%B7+%D0%9F%D1%80%D0%B5%D0%B7%D0%B8%D0%B4%D0%B5%D0%BD%D1%82%D0%B0+%D0%A0%D0%A4+%22%D0%9E+%D0%BF%D1%80%D0%B0%D0%B7%D0%B4%D0%BD%D0%BE%D0%B2%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D0%B8+1150-%D0%BB%D0%B5%D1%82%D0%B8%D1%8F+%D0%B7%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%B6%D0%B4%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F+%D1%80%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D0%B9%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%B9+%D0%B3%D0%BE%D1%81%D1%83%D0%B4%D0%B0%D1%80%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%B8%22&rft.date=2011-03-03&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.1150russia.ru%2Fukaz-prezidenta-rf-o-prazdnovanii-1150-letiya-zarozhdeniya-rossiyskoy-gosudarstvennosti.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-ea13c0809d43658e592b7683428ba507-2"><a href="#cite_ref-ea13c0809d43658e592b7683428ba507_2-0">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.britannica.com/facts/Russia">Encyclopædia Britannica</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Encyclop%C3%A6dia+Britannica&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2Ffacts%2FRussia&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988">  </li> <li id="cite_note-adaab9d4e1fe0b56408c85f0a5e5b159-3"><a href="#cite_ref-adaab9d4e1fe0b56408c85f0a5e5b159_3-0">^</a> <cite class="citation"> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110728064121/http://www.gks.ru/scripts/free/1c.exe?XXXX09F.2.1%2F010000R">https://web.archive.org/web/20110728064121/http://www.gks.ru/scripts/free/1c.exe?XXXX09F.2.1%2F010000R</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft_id=https%3A%2F%2Fweb.archive.org%2Fweb%2F20110728064121%2Fhttp%3A%2F%2Fwww.gks.ru%2Fscripts%2Ffree%2F1c.exe%3FXXXX09F.2.1%252F010000R&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988">  Lipsește sau este vid: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|title=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#citation_missing_title" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>) </li> <li id="cite_note-cac6de36d2679b1c59c60b67d5d15bff-4"><a href="#cite_ref-cac6de36d2679b1c59c60b67d5d15bff_4-0">^</a> <cite class="citation"> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.worldometers.info/world-population/russia-population/">https://www.worldometers.info/world-population/russia-population/</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.worldometers.info%2Fworld-population%2Frussia-population%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988">  Lipsește sau este vid: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|title=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#citation_missing_title" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>) </li> <li id="cite_note-d3051402fac8e7f4a0bc864b5a76e57c-5"><a href="#cite_ref-d3051402fac8e7f4a0bc864b5a76e57c_5-0">^</a> <cite class="citation">, <a href="/wiki/Banca_Mondial%C4%83" title="Banca Mondială">Banca Mondială</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD">https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD</a>, accesat în <time datetime="2023-08-26">26 august 2023</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.pub=Banca+Mondial%C4%83&rft_id=https%3A%2F%2Fdata.worldbank.org%2Findicator%2FNY.GDP.MKTP.CD&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988">  Lipsește sau este vid: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|title=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#citation_missing_title" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>) </li> <li id="cite_note-8f499ad3b3f4fbe732a4b253ad107af9-6"><a href="#cite_ref-8f499ad3b3f4fbe732a4b253ad107af9_6-0">^</a> <cite class="citation"> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI">https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft_id=https%3A%2F%2Fdata.worldbank.org%2Findicator%2FSI.POV.GINI&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988">  Lipsește sau este vid: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|title=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#citation_missing_title" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>) </li> <li id="cite_note-3c961c7df12d4aeb22cf5d11432b5a5b-7"><a href="#cite_ref-3c961c7df12d4aeb22cf5d11432b5a5b_7-0">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://hdr.undp.org/data-center/human-development-index#/indicies/HDI">Raportul Dezvoltării Umane</a>, <time datetime="2022">2022</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Raportul+Dezvolt%C4%83rii+Umane&rft.date=2022&rft_id=https%3A%2F%2Fhdr.undp.org%2Fdata-center%2Fhuman-development-index%23%2Findicies%2FHDI&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988">  </li> <li id="cite_note-f3eb86a24bc232d3909a35270308eba0-8"><a href="#cite_ref-f3eb86a24bc232d3909a35270308eba0_8-0">^</a> <cite class="citation"> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://info.nic.ru/node/3204">http://info.nic.ru/node/3204</a></cite>  Lipsește sau este vid: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|title=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#citation_missing_title" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>) </li> <li id="cite_note-britannica-9">^ <a href="#cite_ref-britannica_9-0">a</a> <a href="#cite_ref-britannica_9-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/EBchecked/topic/513251/Russia">„Russia”</a>. Encyclopædia Britannica. Accesat în <time datetime="2008-01-31">31 ianuarie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russia&rft.pub=Encyclop%C3%A6dia+Britannica&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2FEBchecked%2Ftopic%2F513251%2FRussia&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-autogenerated2-10"><a href="#cite_ref-autogenerated2_10-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/EBchecked/topic/513251/Russia?anchor=ref422350">„Russia”</a>. Encyclopædia Britannica. Accesat în <time datetime="2008-01-31">31 ianuarie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russia&rft.pub=Encyclop%C3%A6dia+Britannica&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2FEBchecked%2Ftopic%2F513251%2FRussia%3Fanchor%3Dref422350&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Curtis-11">^ <a href="#cite_ref-Curtis_11-0">a</a> <a href="#cite_ref-Curtis_11-1">b</a> <a href="#cite_ref-Curtis_11-2">c</a> <cite class="citation web">Excerpted from Glenn E. Curtis (ed.) (<time datetime="1998">1998</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070927230631/http://www.shsu.edu/~his_ncp/Kievan.html">„Russia: A Country Study: Kievan Rus' and Mongol Periods”</a>. Washington, D.C.: Federal Research Division of the <a href="/wiki/Library_of_Congress" class="mw-redirect" title="Library of Congress">Library of Congress</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.shsu.edu/~his_ncp/Kievan.html">original</a> la <time datetime="2007-09-27">27 septembrie 2007</time>. Accesat în <time datetime="2007-07-20">20 iulie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russia%3A+A+Country+Study%3A+Kievan+Rus%27+and+Mongol+Periods&rft.pub=Washington%2C+D.C.%3A+Federal+Research+Division+of+the+Library+of+Congress&rft.date=1998&rft.au=Excerpted+from+Glenn+E.+Curtis+%28ed.%29&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.shsu.edu%2F~his_ncp%2FKievan.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Text în plus: lista autorilor (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Text_%C3%AEn_plus:_lista_autorilor" title="Categorie:Mentenanță CS1: Text în plus: lista autorilor">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-12"><a href="#cite_ref-12">^</a> <cite class="citation book"><a href="/w/index.php?title=Michael_Prawdin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Michael Prawdin — pagină inexistentă">Prawdin, Michael</a> (<time datetime="1967">1967</time>). „Introduction”. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=1xOTdQWlpGYC">The Mongol Empire: Its Rise and Legacy</a>. Transaction Publishers. pp. 512–550. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/141282897X" title="Special:Referințe în cărți/141282897X">141282897X</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Introduction&rft.btitle=The+Mongol+Empire%3A+Its+Rise+and+Legacy&rft.pages=512-550&rft.pub=Transaction+Publishers&rft.date=1967&rft.isbn=141282897X&rft.aulast=Prawdin&rft.aufirst=Michael&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D1xOTdQWlpGYC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-13"><a href="#cite_ref-13">^</a> <cite class="citation journal"><a href="/w/index.php?title=Rein_Taagepera&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rein Taagepera — pagină inexistentă">Rein Taagepera</a> (<time datetime="1997">1997</time>). „Expansion and Contraction Patterns of Large Polities: Context for Russia”. <a href="/w/index.php?title=International_Studies_Quarterly&action=edit&redlink=1" class="new" title="International Studies Quarterly — pagină inexistentă">International Studies Quarterly</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q13129253" class="extiw" title="d:Q13129253">d</a>). 41 (3): 475–504. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1111%2F0020-8833.00053">10.1111/0020-8833.00053</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/0020-8833">0020-8833</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=%3AInternational+Studies+Quarterly%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22International+Studies+Quarterly+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.atitle=Expansion+and+Contraction+Patterns+of+Large+Polities%3A+Context+for+Russia&rft.volume=41&rft.issue=3&rft.pages=475-504&rft.date=1997&rft_id=info%3Adoi%2F10.1111%2F0020-8833.00053&rft.issn=0020-8833&rft.au=Rein+Taagepera&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-14"><a href="#cite_ref-14">^</a> <cite class="citation web">Peter Turchin (<time datetime="2006">2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070222011511/http://jwsr.ucr.edu/archive/vol12/number2/pdf/jwsr-v12n2-tah.pdf">„East-West Orientation of Historical Empires”</a> (PDF). Journal of World-Systems Research, Vol. 12 (no. 2). pp. 219–229. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://jwsr.ucr.edu/archive/vol12/number2/pdf/jwsr-v12n2-tah.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2007-02-22">22 februarie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=East-West+Orientation+of+Historical+Empires&rft.pages=219-229&rft.pub=Journal+of+World-Systems+Research%2C+Vol.+12+%28no.+2%29&rft.date=2006&rft.au=Peter+Turchin&rft_id=http%3A%2F%2Fjwsr.ucr.edu%2Farchive%2Fvol12%2Fnumber2%2Fpdf%2Fjwsr-v12n2-tah.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-15"><a href="#cite_ref-15">^</a> <cite class="citation book">Jonathan R. Adelman; Cristann Lea Gibson (<time datetime="1989-07-01">1 iulie 1989</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=XXcVAAAAIAAJ&pg=PA4+">Contemporary Soviet Military Affairs: The Legacy of World War II</a>. Unwin Hyman. p. 4. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-04-445031-3" title="Special:Referințe în cărți/978-0-04-445031-3">978-0-04-445031-3</a>. Accesat în <time datetime="2012-06-15">15 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Contemporary+Soviet+Military+Affairs%3A+The+Legacy+of+World+War+II&rft.pages=4&rft.pub=Unwin+Hyman&rft.date=1989-07-01&rft.isbn=978-0-04-445031-3&rft.au=Jonathan+R.+Adelman&rft.au=Cristann+Lea+Gibson&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DXXcVAAAAIAAJ%26pg%3DPA4%2B&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-16"><a href="#cite_ref-16">^</a> <cite class="citation book">Weinberg, G. L. (<time datetime="1995">1995</time>). A World at Arms: A Global History of World War II. Cambridge University Press. p. 264. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-521-55879-4" title="Special:Referințe în cărți/0-521-55879-4">0-521-55879-4</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+World+at+Arms%3A+A+Global+History+of+World+War+II&rft.pages=264&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=1995&rft.isbn=0-521-55879-4&rft.au=Weinberg%2C+G.+L.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-17"><a href="#cite_ref-17">^</a> Rozhnov, Konstantin, "<a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/4508901.stm">Who won World War II?</a>". BBC. </li> <li id="cite_note-GDPinfobox1990-18"><a href="#cite_ref-GDPinfobox1990_18-0">^</a> <cite class="citation book"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.theodora.com/wfb/1990/rankings/gdp_million_1.html">GDP – Million 1990</a>. <a href="/wiki/CIA_Factbook" class="mw-redirect" title="CIA Factbook">CIA Factbook</a>. <time datetime="1991">1991</time>. Accesat în <time datetime="2015-11-30">30 noiembrie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=GDP+%E2%80%93+Million+1990&rft.pub=CIA+Factbook&rft.date=1991&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.theodora.com%2Fwfb%2F1990%2Frankings%2Fgdp_million_1.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-19"><a href="#cite_ref-19">^</a> Scott and Scott (1979) p. 305 </li> <li id="cite_note-20"><a href="#cite_ref-20">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.ctbto.org/specials/testing-times/30-october-1961-the-tsar-bomba">„30 octombrie 1961 – The Tsar Bomba: CTBTO Preparatory Commission”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=30+octombrie+1961+%E2%80%93+The+Tsar+Bomba%3A+CTBTO+Preparatory+Commission&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.ctbto.org%2Fspecials%2Ftesting-times%2F30-october-1961-the-tsar-bomba&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-uk-21">^ <a href="#cite_ref-uk_21-0">a</a> <a href="#cite_ref-uk_21-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20091016040108/http://www.fco.gov.uk/en/travel-and-living-abroad/travel-advice-by-country/country-profile/europe/russia/">„Country Profile: Russia”</a>. Foreign & Commonwealth Office of the United Kingdom. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.fco.gov.uk/en/travel-and-living-abroad/travel-advice-by-country/country-profile/europe/russia/">original</a> la <time datetime="2009-10-16">16 octombrie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2007-12-27">27 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Country+Profile%3A+Russia&rft.pub=Foreign+%26+Commonwealth+Office+of+the+United+Kingdom&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.fco.gov.uk%2Fen%2Ftravel-and-living-abroad%2Ftravel-advice-by-country%2Fcountry-profile%2Feurope%2Frussia%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-22"><a href="#cite_ref-22">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2015/01/weodata/weorept.aspx?pr.x=83&pr.y=16&sy=2015&ey=2015&scsm=1&ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&c=193%2C273%2C223%2C156%2C924%2C922%2C132%2C184%2C134%2C534%2C536%2C136%2C158%2C112%2C111%2C542&s=NGDPD%2CPPPGDP&grp=0&a=">„Report for Selected Countries and Subjects”</a>. <a href="/wiki/International_Monetary_Fund" class="mw-redirect" title="International Monetary Fund">IMF</a>. Accesat în <time datetime="2015-04-27">27 aprilie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Report+for+Selected+Countries+and+Subjects&rft.pub=IMF&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.imf.org%2Fexternal%2Fpubs%2Fft%2Fweo%2F2015%2F01%2Fweodata%2Fweorept.aspx%3Fpr.x%3D83%26pr.y%3D16%26sy%3D2015%26ey%3D2015%26scsm%3D1%26ssd%3D1%26sort%3Dcountry%26ds%3D.%26br%3D1%26c%3D193%252C273%252C223%252C156%252C924%252C922%252C132%252C184%252C134%252C534%252C536%252C136%252C158%252C112%252C111%252C542%26s%3DNGDPD%252CPPPGDP%26grp%3D0%26a%3D&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-23"><a href="#cite_ref-23">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.unesco.ru/en/?module=pages&action=view&id=1">„Commission of the Russian Federation for UNESCO: Panorama of Russia”</a>. Unesco.ru. Accesat în <time datetime="2010-10-29">29 octombrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Commission+of+the+Russian+Federation+for+UNESCO%3A+Panorama+of+Russia&rft.pub=Unesco.ru&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.unesco.ru%2Fen%2F%3Fmodule%3Dpages%26action%3Dview%26id%3D1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-IEA-Oil-24">^ <a href="#cite_ref-IEA-Oil_24-0">a</a> <a href="#cite_ref-IEA-Oil_24-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120518015934/http://omrpublic.iea.org/omrarchive/18jan12sup.pdf">„International Energy Agency – Oil Market Report”</a> (PDF). <time datetime="2012-01-18">18 ianuarie 2012</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://omrpublic.iea.org/omrarchive/18jan12sup.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2012-05-18">18 mai 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-02-20">20 februarie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=International+Energy+Agency+%E2%80%93+Oil+Market+Report&rft.date=2012-01-18&rft_id=http%3A%2F%2Fomrpublic.iea.org%2Fomrarchive%2F18jan12sup.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-cia-gas-25">^ <a href="#cite_ref-cia-gas_25-0">a</a> <a href="#cite_ref-cia-gas_25-1">b</a> "<a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2249rank.html">Country Comparison :: Natural gas – production</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160315051210/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2249rank.html">Arhivat</a> în <time datetime="2016-03-15">15 martie 2016</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.", CIA World Factbook. Retrieved 3 februarie 2014. </li> <li id="cite_note-fas-26">^ <a href="#cite_ref-fas_26-0">a</a> <a href="#cite_ref-fas_26-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://fas.org/nuke/guide/summary.htm">„Status of Nuclear Powers and Their Nuclear Capabilities”</a>. Federation of American Scientists. martie 2008. Accesat în <time datetime="2014-03-19">19 martie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Status+of+Nuclear+Powers+and+Their+Nuclear+Capabilities&rft.pub=Federation+of+American+Scientists&rft.date=2008-03&rft_id=https%3A%2F%2Ffas.org%2Fnuke%2Fguide%2Fsummary.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-27"><a href="#cite_ref-27">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200831093723/https://www.aseantoday.com/2018/05/strengthened-asean-russian-military-links-are-a-signal-russia-is-serious-about-its-pivot-to-asia/">„Strengthened ASEAN-Russian military links are a signal Russia is serious about its pivot to Asia”</a>. www.aseantoday.com. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.aseantoday.com/2018/05/strengthened-asean-russian-military-links-are-a-signal-russia-is-serious-about-its-pivot-to-asia/">original</a> la <time datetime="2020-08-31">31 august 2020</time>. Accesat în <time datetime="2018-11-16">16 noiembrie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=www.aseantoday.com&rft.atitle=Strengthened+ASEAN-Russian+military+links+are+a+signal+Russia+is+serious+about+its+pivot+to+Asia&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.aseantoday.com%2F2018%2F05%2Fstrengthened-asean-russian-military-links-are-a-signal-russia-is-serious-about-its-pivot-to-asia%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-28"><a href="#cite_ref-28">^</a> <cite class="citation news">Desk, Devdiscourse News. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.devdiscourse.com/Article/8113-russia-and-asean-reaffirm-to-deepen-their-partnership">„Russia and ASEAN reaffirm to deepen their partnership | Global Edition”</a>. Devdiscourse (în engleză).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Devdiscourse&rft.atitle=Russia+and+ASEAN+reaffirm+to+deepen+their+partnership+%7C+Global+Edition&rft.aulast=Desk&rft.aufirst=Devdiscourse+News&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.devdiscourse.com%2FArticle%2F8113-russia-and-asean-reaffirm-to-deepen-their-partnership&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-29"><a href="#cite_ref-29">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://en.russia-asean20.ru/">„ASEAN - Russia”</a>. en.russia-asean20.ru (în engleză).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=en.russia-asean20.ru&rft.atitle=ASEAN+-+Russia&rft_id=http%3A%2F%2Fen.russia-asean20.ru%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-30"><a href="#cite_ref-30">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.etymonline.com/index.php?term=Russia">„Online Etymology Dictionary”</a>. Etymonline.com. Accesat în <time datetime="2011-11-02">2 noiembrie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Online+Etymology+Dictionary&rft.pub=Etymonline.com&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.etymonline.com%2Findex.php%3Fterm%3DRussia&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-31"><a href="#cite_ref-31">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.thefreedictionary.com/rus">„Rus – definition of Rus by the Free Online Dictionary, Thesaurus and Encyclopedia”</a>. Thefreedictionary.com. Accesat în <time datetime="2011-11-02">2 noiembrie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Rus+%E2%80%93+definition+of+Rus+by+the+Free+Online+Dictionary%2C+Thesaurus+and+Encyclopedia&rft.pub=Thefreedictionary.com&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.thefreedictionary.com%2Frus&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-32"><a href="#cite_ref-32">^</a> <cite class="citation book">Milner-Gulland, R. R. (<time datetime="1997">1997</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=BgJjHFwmj2UC&pg=PA1">The Russians: The People of Europe</a>. Blackwell Publishing. pp. 1–4. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-631-21849-1" title="Special:Referințe în cărți/0-631-21849-1">0-631-21849-1</a>. Accesat în <time datetime="2016-12-15">15 decembrie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Russians%3A+The+People+of+Europe&rft.pages=1-4&rft.pub=Blackwell+Publishing&rft.date=1997&rft.isbn=0-631-21849-1&rft.aulast=Milner-Gulland&rft.aufirst=R.+R.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DBgJjHFwmj2UC%26pg%3DPA1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-merriamwebster-33"><a href="#cite_ref-merriamwebster_33-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.merriam-webster.com/dictionary/Russian">„Definition of Russian”</a>. Merriam-Webster. Accesat în <time datetime="2016-09-21">21 septembrie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Definition+of+Russian&rft.pub=Merriam-Webster&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.merriam-webster.com%2Fdictionary%2FRussian&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Belinskij-34"><a href="#cite_ref-Belinskij_34-0">^</a> <cite class="citation journal">Belinskij A, Härke, H (<time datetime="1999">1999</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080610043326/http://cat.he.net/~archaeol/9903/newsbriefs/ipatovo.html">„The 'Princess' of Ipatovo”</a>. Archeology. 52 (2). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://cat.he.net/~archaeol/9903/newsbriefs/ipatovo.html">original</a> la <time datetime="2008-06-10">10 iunie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2007-12-26">26 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Archeology&rft.atitle=The+%27Princess%27+of+Ipatovo&rft.volume=52&rft.issue=2&rft.date=1999&rft.au=Belinskij+A%2C+H%C3%A4rke%2C+H&rft_id=http%3A%2F%2Fcat.he.net%2F~archaeol%2F9903%2Fnewsbriefs%2Fipatovo.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Nume_multiple:_lista_autorilor" title="Categorie:Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-35"><a href="#cite_ref-35">^</a> <cite class="citation book">Jacobson, E. (<time datetime="1995">1995</time>). The Art of the Scythians: The Interpenetration of Cultures at the Edge of the Hellenic World. Brill. p. 38. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-90-04-09856-5" title="Special:Referințe în cărți/978-90-04-09856-5">978-90-04-09856-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Art+of+the+Scythians%3A+The+Interpenetration+of+Cultures+at+the+Edge+of+the+Hellenic+World&rft.pages=38&rft.pub=Brill&rft.date=1995&rft.isbn=978-90-04-09856-5&rft.au=Jacobson%2C+E.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-36"><a href="#cite_ref-36">^</a> <cite class="citation book">Tsetskhladze, G. R. (<time datetime="1998">1998</time>). The Greek Colonisation of the Black Sea Area: Historical Interpretation of Archaeology. F. Steiner. p. 48. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-3-515-07302-8" title="Special:Referințe în cărți/978-3-515-07302-8">978-3-515-07302-8</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Greek+Colonisation+of+the+Black+Sea+Area%3A+Historical+Interpretation+of+Archaeology&rft.pages=48&rft.pub=F.+Steiner&rft.date=1998&rft.isbn=978-3-515-07302-8&rft.au=Tsetskhladze%2C+G.+R.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-37"><a href="#cite_ref-37">^</a> <cite class="citation book">Turchin, P. (<time datetime="2003">2003</time>). Historical Dynamics: Why States Rise and Fall. Princeton University Press. pp. 185–186. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-691-11669-3" title="Special:Referințe în cărți/978-0-691-11669-3">978-0-691-11669-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Historical+Dynamics%3A+Why+States+Rise+and+Fall&rft.pages=185-186&rft.pub=Princeton+University+Press&rft.date=2003&rft.isbn=978-0-691-11669-3&rft.au=Turchin%2C+P.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-38"><a href="#cite_ref-38">^</a> <cite class="citation book">Christian, D. (<time datetime="1998">1998</time>). A History of Russia, Central Asia and Mongolia. Blackwell Publishing. pp. 286–288. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-631-20814-3" title="Special:Referințe în cărți/978-0-631-20814-3">978-0-631-20814-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+History+of+Russia%2C+Central+Asia+and+Mongolia&rft.pages=286-288&rft.pub=Blackwell+Publishing&rft.date=1998&rft.isbn=978-0-631-20814-3&rft.au=Christian%2C+D.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-39"><a href="#cite_ref-39">^</a> Pentru o discuție despre originile slavilor, vezi <cite class="citation book">Barford, P. M. (<time datetime="2001">2001</time>). The Early Slavs. Cornell University Press. pp. 15–16. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8014-3977-3" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8014-3977-3">978-0-8014-3977-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Early+Slavs&rft.pages=15-16&rft.pub=Cornell+University+Press&rft.date=2001&rft.isbn=978-0-8014-3977-3&rft.au=Barford%2C+P.+M.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-40"><a href="#cite_ref-40">^</a> <cite class="citation book">Christian, D. (<time datetime="1998">1998</time>). A History of Russia, Central Asia and Mongolia. Blackwell Publishing. pp. 6–7.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+History+of+Russia%2C+Central+Asia+and+Mongolia&rft.pages=6-7&rft.pub=Blackwell+Publishing&rft.date=1998&rft.au=Christian%2C+D.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-41"><a href="#cite_ref-41">^</a> <cite class="citation book">Obolensky, D. (<time datetime="1994">1994</time>). Byzantium and the Slavs. St Vladimir's Seminary Press. p. 42. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-88141-008-2" title="Special:Referințe în cărți/978-0-88141-008-2">978-0-88141-008-2</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Byzantium+and+the+Slavs&rft.pages=42&rft.pub=St+Vladimir%27s+Seminary+Press&rft.date=1994&rft.isbn=978-0-88141-008-2&rft.au=Obolensky%2C+D.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-42"><a href="#cite_ref-42">^</a> <cite class="citation book">Thompson, J.W.; Johnson, E.N. (<time datetime="1937">1937</time>). An Introduction to Medieval Europe, 300–1500. W. W. Norton & Co. p. 268. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-415-34699-3" title="Special:Referințe în cărți/978-0-415-34699-3">978-0-415-34699-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=An+Introduction+to+Medieval+Europe%2C+300%E2%80%931500&rft.pages=268&rft.pub=W.+W.+Norton+%26+Co.&rft.date=1937&rft.isbn=978-0-415-34699-3&rft.au=Thompson%2C+J.W.&rft.au=Johnson%2C+E.N.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-43"><a href="#cite_ref-43">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.state.gov/t/pm/64851.htm">„Ukraine: Security Assistance”</a>. U.S. Department of State. Accesat în <time datetime="2007-12-27">27 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Ukraine%3A+Security+Assistance&rft.pub=U.S.+Department+of+State&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.state.gov%2Ft%2Fpm%2F64851.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-44"><a href="#cite_ref-44">^</a> <cite class="citation book">Klyuchevsky, V. (<time datetime="1987">1987</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.kulichki.com/inkwell/text/special/history/kluch/kluch16.htm">The course of the Russian history</a>. 1. Myslʹ. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-5-244-00072-6" title="Special:Referințe în cărți/978-5-244-00072-6">978-5-244-00072-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+course+of+the+Russian+history&rft.pub=Mysl%CA%B9&rft.date=1987&rft.isbn=978-5-244-00072-6&rft.au=Klyuchevsky%2C+V.&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.kulichki.com%2Finkwell%2Ftext%2Fspecial%2Fhistory%2Fkluch%2Fkluch16.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-45"><a href="#cite_ref-45">^</a> <cite class="citation book">Hamm, M.F. (<time datetime="1995">1995</time>). Kiev: A Portrait, 1800–1917. Princeton University Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-691-02585-8" title="Special:Referințe în cărți/978-0-691-02585-8">978-0-691-02585-8</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Kiev%3A+A+Portrait%2C+1800%E2%80%931917&rft.pub=Princeton+University+Press&rft.date=1995&rft.isbn=978-0-691-02585-8&rft.au=Hamm%2C+M.F.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-46"><a href="#cite_ref-46">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.is/20110427075859/https://tspace.library.utoronto.ca/citd/RussianHeritage/4.PEAS/4.L/12.III.5.html">„The Destruction of Kiev”</a>. Tspace.library.utoronto.ca. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://tspace.library.utoronto.ca/citd/RussianHeritage/4.PEAS/4.L/12.III.5.html">original</a> la <time datetime="2011-04-27">27 aprilie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2011-01-19">19 ianuarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Destruction+of+Kiev&rft.pub=Tspace.library.utoronto.ca&rft_id=https%3A%2F%2Ftspace.library.utoronto.ca%2Fcitd%2FRussianHeritage%2F4.PEAS%2F4.L%2F12.III.5.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-47"><a href="#cite_ref-47">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100121024544/http://www.parallelsixty.com/history-russia.shtml">„History of Russia from Early Slavs history and Kievan Rus to Romanovs dynasty”</a>. Parallelsixty.com. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.parallelsixty.com/history-russia.shtml">original</a> la <time datetime="2010-01-21">21 ianuarie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2010-04-27">27 aprilie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=History+of+Russia+from+Early+Slavs+history+and+Kievan+Rus+to+Romanovs+dynasty&rft.pub=Parallelsixty.com&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.parallelsixty.com%2Fhistory-russia.shtml&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-48"><a href="#cite_ref-48">^</a> <cite class="citation book">Рыбаков, Б. А. (<time datetime="1948">1948</time>). Ремесло Древней Руси. pp. 525–533, 780–781.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=%D0%A0%D0%B5%D0%BC%D0%B5%D1%81%D0%BB%D0%BE+%D0%94%D1%80%D0%B5%D0%B2%D0%BD%D0%B5%D0%B9+%D0%A0%D1%83%D1%81%D0%B8&rft.pages=525-533%2C+780-781&rft.date=1948&rft.au=%D0%A0%D1%8B%D0%B1%D0%B0%D0%BA%D0%BE%D0%B2%2C+%D0%91.+%D0%90.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-49"><a href="#cite_ref-49">^</a> <cite class="citation book">Davies, Brian. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.reenactor.ru/ARH/PDF/Davies.pdf">Warfare. State and Society on the Black Sea Steppe, 1500–1700</a> [Război. Stat și societate în stepa Mării Negre, 1500-1700] (PDF). Routledge, 2014. p. 4.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Warfare.+State+and+Society+on+the+Black+Sea+Steppe%2C+1500%E2%80%931700&rft.pages=4&rft.pub=Routledge%2C+2014&rft.aulast=Davies&rft.aufirst=Brian&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.reenactor.ru%2FARH%2FPDF%2FDavies.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Byrne_p.62-50">^ <a href="#cite_ref-Byrne_p.62_50-0">a</a> <a href="#cite_ref-Byrne_p.62_50-1">b</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=yw3HmjRvVQMC&pg=PA62">Black Death</a>, p. 62, pe <a href="/wiki/Google_Books" class="mw-redirect" title="Google Books">Google Books</a>. Joseph Patrick Byrne (2004). p. 62. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-313-32492-1" title="Special:Referințe în cărți/0-313-32492-1">ISBN: 0-313-32492-1</a> </li> <li id="cite_note-banya-51">^ <a href="#cite_ref-banya_51-0">a</a> <a href="#cite_ref-banya_51-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.is/20120530043947/http://sauna-banya.ru/ist.html">„The history of banya and sauna”</a> (în rusă). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://sauna-banya.ru/ist.html">original</a> la <time datetime="2012-05-30">30 mai 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+history+of+banya+and+sauna&rft_id=http%3A%2F%2Fsauna-banya.ru%2Fist.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-52"><a href="#cite_ref-52">^</a> <cite class="citation web">May, T. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080607055652/http://www.accd.edu/sac/history/keller/Mongols/states3.html">„Khanate of the Golden Horde”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.accd.edu/sac/history/keller/Mongols/states3.html">original</a> la <time datetime="2008-06-07">7 iunie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2007-12-27">27 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Khanate+of+the+Golden+Horde&rft.au=May%2C+T.&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.accd.edu%2Fsac%2Fhistory%2Fkeller%2FMongols%2Fstates3.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-53"><a href="#cite_ref-53">^</a> <cite class="citation book">McConnell, Frank D. (<time datetime="1979">1979</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=rqhZAAAAMAAJ">Storytelling and Mythmaking: Images from Film and Literature</a>. <a href="/wiki/Oxford_University_Press" title="Oxford University Press">Oxford University Press</a>. p. 78. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-19-502572-5" title="Special:Referințe în cărți/0-19-502572-5">0-19-502572-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Storytelling+and+Mythmaking%3A+Images+from+Film+and+Literature&rft.pages=78&rft.pub=Oxford+University+Press&rft.date=1979&rft.isbn=0-19-502572-5&rft.aulast=McConnell&rft.aufirst=Frank+D.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DrqhZAAAAMAAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-54"><a href="#cite_ref-54">^</a> <cite class="citation book">Solovyov, S. (<time datetime="2001">2001</time>). History of Russia from the Earliest Times. 6. AST. pp. 562–604. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-5-17-002142-0" title="Special:Referințe în cărți/978-5-17-002142-0">978-5-17-002142-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=History+of+Russia+from+the+Earliest+Times&rft.pages=562-604&rft.pub=AST&rft.date=2001&rft.isbn=978-5-17-002142-0&rft.au=Solovyov%2C+S.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-55"><a href="#cite_ref-55">^</a> <cite class="citation book">Skrynnikov, R. (<time datetime="1981">1981</time>). Ivan the Terrible. Academic Intl Pr. p. 219. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-87569-039-1" title="Special:Referințe în cărți/978-0-87569-039-1">978-0-87569-039-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Ivan+the+Terrible&rft.pages=219&rft.pub=Academic+Intl+Pr&rft.date=1981&rft.isbn=978-0-87569-039-1&rft.au=Skrynnikov%2C+R.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-56"><a href="#cite_ref-56">^</a> <cite class="citation book">Solovyov, S. (<time datetime="2001">2001</time>). History of Russia from the Earliest Times. 6. AST. pp. 751–908. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-5-17-002142-0" title="Special:Referințe în cărți/978-5-17-002142-0">978-5-17-002142-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=History+of+Russia+from+the+Earliest+Times&rft.pages=751-908&rft.pub=AST&rft.date=2001&rft.isbn=978-5-17-002142-0&rft.au=Solovyov%2C+S.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-57"><a href="#cite_ref-57">^</a> <cite class="citation web">Eizo Matsuki. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110501041101/http://www.econ.hit-u.ac.jp/~areastd/mediterranean/mw/pdf/18/10.pdf">„The Crimean Tatars and their Russian-Captive Slaves”</a> (PDF). Mediterranean Studies Group at Hitotsubashi University. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.econ.hit-u.ac.jp/~areastd/mediterranean/mw/pdf/18/10.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2011-05-01">1 mai 2011</time>. Accesat în <time datetime="2013-05-04">4 mai 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Crimean+Tatars+and+their+Russian-Captive+Slaves&rft.pub=Mediterranean+Studies+Group+at+Hitotsubashi+University&rft.au=Eizo+Matsuki&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.econ.hit-u.ac.jp%2F~areastd%2Fmediterranean%2Fmw%2Fpdf%2F18%2F10.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-58"><a href="#cite_ref-58">^</a> <cite class="citation book">Solovyov, S. (<time datetime="2001">2001</time>). History of Russia from the Earliest Times. 6. AST. pp. 751–809. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-5-17-002142-0" title="Special:Referințe în cărți/978-5-17-002142-0">978-5-17-002142-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=History+of+Russia+from+the+Earliest+Times&rft.pages=751-809&rft.pub=AST&rft.date=2001&rft.isbn=978-5-17-002142-0&rft.au=Solovyov%2C+S.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-59"><a href="#cite_ref-59">^</a> <cite class="citation web"><a href="/w/index.php?title=Brian_Glyn_Williams&action=edit&redlink=1" class="new" title="Brian Glyn Williams — pagină inexistentă">Brian Glyn Williams</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q17026772" class="extiw" title="d:Q17026772">d</a>) (<time datetime="2013">2013</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131021092115/http://www.jamestown.org/uploads/media/Crimean_Tatar_-_complete_report_01.pdf">„The Sultan's Raiders: The Military Role of the Crimean Tatars in the Ottoman Empire”</a> (PDF). <a href="/w/index.php?title=Jamestown_Foundation&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jamestown Foundation — pagină inexistentă">Jamestown Foundation</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2090146" class="extiw" title="d:Q2090146">d</a>). p. 27. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.jamestown.org/uploads/media/Crimean_Tatar_-_complete_report_01.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2013-10-21">21 octombrie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=%3AJamestown+Foundation%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Jamestown+Foundation+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.atitle=The+Sultan%27s+Raiders%3A+The+Military+Role+of+the+Crimean+Tatars+in+the+Ottoman+Empire&rft.pages=27&rft.date=2013&rft.au=%3ABrian+Glyn+Williams%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Brian+Glyn+Williams+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.jamestown.org%2Fuploads%2Fmedia%2FCrimean_Tatar_-_complete_report_01.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-60"><a href="#cite_ref-60">^</a> <cite class="citation book">Borisenkov, E., Pasetski, V. (<time datetime="1988">1988</time>). The Thousand-Year Annals of the Extreme Meteorological Phenomena. p. 190. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-5-244-00212-6" title="Special:Referințe în cărți/978-5-244-00212-6">978-5-244-00212-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Thousand-Year+Annals+of+the+Extreme+Meteorological+Phenomena&rft.pages=190&rft.date=1988&rft.isbn=978-5-244-00212-6&rft.au=Borisenkov%2C+E.%2C+Pasetski%2C+V.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Nume_multiple:_lista_autorilor" title="Categorie:Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-61"><a href="#cite_ref-61">^</a> <cite class="citation book">Solovyov, S. (<time datetime="2001">2001</time>). History of Russia from the Earliest Times. 7. AST. pp. 461–568. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-5-17-002142-0" title="Special:Referințe în cărți/978-5-17-002142-0">978-5-17-002142-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=History+of+Russia+from+the+Earliest+Times&rft.pages=461-568&rft.pub=AST&rft.date=2001&rft.isbn=978-5-17-002142-0&rft.au=Solovyov%2C+S.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-62"><a href="#cite_ref-62">^</a> <cite class="citation book">Solovyov, S. (<time datetime="2001">2001</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://militera.lib.ru/common/solovyev1/09_01.html">History of Russia from the Earliest Times</a>. 9, ch.1. AST. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-5-17-002142-0" title="Special:Referințe în cărți/978-5-17-002142-0">978-5-17-002142-0</a>. Accesat în <time datetime="2007-12-27">27 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=History+of+Russia+from+the+Earliest+Times&rft.pub=AST&rft.date=2001&rft.isbn=978-5-17-002142-0&rft.au=Solovyov%2C+S.&rft_id=http%3A%2F%2Fmilitera.lib.ru%2Fcommon%2Fsolovyev1%2F09_01.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-63"><a href="#cite_ref-63">^</a> <cite class="citation book">Solovyov, S. (<time datetime="2001">2001</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://militera.lib.ru/common/solovyev1/15_01.html">History of Russia from the Earliest Times</a>. 15, ch.1. AST.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=History+of+Russia+from+the+Earliest+Times&rft.pub=AST&rft.date=2001&rft.au=Solovyov%2C+S.&rft_id=http%3A%2F%2Fmilitera.lib.ru%2Fcommon%2Fsolovyev1%2F15_01.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-64"><a href="#cite_ref-64">^</a> Timothy C. Dowling <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=KTq2BQAAQBAJ&pg=PA728">Russia at War: From the Mongol Conquest to Afghanistan, Chechnya, and Beyond</a> pp 728–730 ABC-CLIO, 2 decembrie 2014 <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1598849484" title="Special:Referințe în cărți/1598849484">ISBN: 1598849484</a> </li> <li id="cite_note-65"><a href="#cite_ref-65">^</a> John F. Baddeley, "The Russian Conquest of the Caucasus", Longman, Green and Co., London: 1908. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0700706341" title="Special:Referințe în cărți/978-0700706341">ISBN: 978-0700706341</a> p. 90 </li> <li id="cite_note-66"><a href="#cite_ref-66">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://countrystudies.us/russia/5.htm">„Ruling the Empire”</a>. Library of Congress. Accesat în <time datetime="2007-12-27">27 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Ruling+the+Empire&rft.pub=Library+of+Congress&rft_id=http%3A%2F%2Fcountrystudies.us%2Frussia%2F5.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-67"><a href="#cite_ref-67">^</a> Geoffrey A. Hosking (2001). "<a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=oh-5AAmboMUC&pg=PA9">Russia and the Russians: a history</a>". Harvard University Press. p. 9. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-674-00473-6" title="Special:Referințe în cărți/0-674-00473-6">ISBN: 0-674-00473-6</a> </li> <li id="cite_note-68"><a href="#cite_ref-68">^</a> N. M. Dronin, E. G. Bellinger (2005). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=9a5j_JL6cqIC&pg=PA38">Climate dependence and food problems in Russia, 1900–1990: The interaction of climate and agricultural policy and their effect on food problems</a>, p. 38, pe <a href="/wiki/Google_Books" class="mw-redirect" title="Google Books">Google Books</a>. Central European University Press. p. 38. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/963-7326-10-3" title="Special:Referințe în cărți/963-7326-10-3">ISBN: 963-7326-10-3</a> </li> <li id="cite_note-69"><a href="#cite_ref-69">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.prlib.ru/history/619540">„Провозглашена Российская республика”</a>. Президентская библиотека имени Б.Н. Ельцина. <time datetime="2017-02-07">7 februarie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=%D0%9F%D1%80%D0%B5%D0%B7%D0%B8%D0%B4%D0%B5%D0%BD%D1%82%D1%81%D0%BA%D0%B0%D1%8F+%D0%B1%D0%B8%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BE%D1%82%D0%B5%D0%BA%D0%B0+%D0%B8%D0%BC%D0%B5%D0%BD%D0%B8+%D0%91.%D0%9D.+%D0%95%D0%BB%D1%8C%D1%86%D0%B8%D0%BD%D0%B0&rft.atitle=%D0%9F%D1%80%D0%BE%D0%B2%D0%BE%D0%B7%D0%B3%D0%BB%D0%B0%D1%88%D0%B5%D0%BD%D0%B0+%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D0%B9%D1%81%D0%BA%D0%B0%D1%8F+%D1%80%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B0&rft.date=2017-02-07&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.prlib.ru%2Fhistory%2F619540&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-70"><a href="#cite_ref-70">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=uUsLAAAAIAAJ&pg=PA3">Transactions of the American Philosophical Society</a>. James E. Hassell (1991), p. 3. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-87169-817-X" title="Special:Referințe în cărți/0-87169-817-X">ISBN: 0-87169-817-X</a> </li> <li id="cite_note-71"><a href="#cite_ref-71">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20121219101057/http://www.icrc.org/eng/resources/documents/misc/5rfhjy.htm">Foametea din Rusia: ascuns ororile din 1921</a>, Comitetul Internațional al Crucii Roșii </li> <li id="cite_note-72"><a href="#cite_ref-72">^</a> Abbott Gleason (2009). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=JyN0hlKcfTcC&pg=PA373">A Companion to Russian History</a>, p. 373, pe <a href="/wiki/Google_Books" class="mw-redirect" title="Google Books">Google Books</a>. Wiley-Blackwell. p. 373. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1-4051-3560-3" title="Special:Referințe în cărți/1-4051-3560-3">ISBN: 1-4051-3560-3</a> </li> <li id="cite_note-Getty-73">^ <a href="#cite_ref-Getty_73-0">a</a> <a href="#cite_ref-Getty_73-1">b</a> Getty, Rittersporn, Zemskov. "Victimele Sovietice Sistemului Penal în Anii de Dinainte de Război: O Primă Abordare pe Baza de Dovadă". The American Historical Review, Vol. 98, Nr. 4 (octombrie 1993), pp. 1017-49. </li> <li id="cite_note-74"><a href="#cite_ref-74">^</a> <a href="/w/index.php?title=R._W._Davies&action=edit&redlink=1" class="new" title="R. W. Davies — pagină inexistentă">R. W. Davies</a>, <a href="/w/index.php?title=S._G._Wheatcroft&action=edit&redlink=1" class="new" title="S. G. Wheatcroft — pagină inexistentă">S. G. Wheatcroft</a> (2004). The Years of Hunger: Soviet Agriculture, 1931–33, p. 401. </li> <li id="cite_note-75"><a href="#cite_ref-75">^</a> Religion and the State in Russia and China: Suppression, Survival, and Revival, by Christopher Marsh, page 47. Continuum International Publishing Group, 2011. </li> <li id="cite_note-76"><a href="#cite_ref-76">^</a> Inside Central Asia: A Political and Cultural History, by Dilip Hiro. Penguin, 2009. </li> <li id="cite_note-Adappur2000-77"><a href="#cite_ref-Adappur2000_77-0">^</a> <cite class="citation book">Adappur, Abraham (<time datetime="2000">2000</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=44DYAAAAMAAJ">Religion and the Cultural Crisis in India and the West</a> (în engleză). Intercultural Publications. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9788185574479" title="Special:Referințe în cărți/9788185574479">9788185574479</a>. Accesat în <time datetime="2016-07-14">14 iulie 2016</time>. <q>Forced Conversion under Atheistic Regimes: It might be added that the most modern example of forced "conversions" came not from any theocratic state, but from a professedly atheist government — that of the Soviet Union under the Communists.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Religion+and+the+Cultural+Crisis+in+India+and+the+West&rft.pub=Intercultural+Publications&rft.date=2000&rft.isbn=9788185574479&rft.aulast=Adappur&rft.aufirst=Abraham&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D44DYAAAAMAAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-78"><a href="#cite_ref-78">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.loc.gov/exhibits/archives/anti.html">„Anti-religious Campaigns”</a>. www.loc.gov (în engleză). Accesat în <time datetime="2018-04-09">9 aprilie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.loc.gov&rft.atitle=Anti-religious+Campaigns&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.loc.gov%2Fexhibits%2Farchives%2Fanti.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-79"><a href="#cite_ref-79">^</a> Geoffrey Blainey; A Short History of Christianity; Viking; 2011; p.494" </li> <li id="cite_note-80"><a href="#cite_ref-80">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/EBchecked/topic/648813/World-War-II">„World War II”</a>. Encyclopædia Britannica. Accesat în <time datetime="2008-03-09">9 martie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Encyclop%C3%A6dia+Britannica&rft.atitle=World+War+II&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2FEBchecked%2Ftopic%2F648813%2FWorld-War-II&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-81"><a href="#cite_ref-81">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/EBchecked/topic/648813/World-War-II">„The Allies' first decisive successes: Stalingrad and the German retreat, summer 1942 – February 1943”</a>. Encyclopædia Britannica. Accesat în <time datetime="2008-03-12">12 martie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Encyclop%C3%A6dia+Britannica&rft.atitle=The+Allies%27+first+decisive+successes%3A+Stalingrad+and+the+German+retreat%2C+summer+1942+%E2%80%93+February+1943&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2FEBchecked%2Ftopic%2F648813%2FWorld-War-II&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-82"><a href="#cite_ref-82">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110629173955/http://www.cambridge.org/gb/knowledge/isbn/item1173696/?site_locale=en_GB">Moștenirea Asediul Leningradului, 1941-1995</a>. Cambridge University Press. </li> <li id="cite_note-83"><a href="#cite_ref-83">^</a> <cite class="citation book"><a href="/w/index.php?title=Douglas_Brinkley&action=edit&redlink=1" class="new" title="Douglas Brinkley — pagină inexistentă">Brinkley, Douglas</a> (<time datetime="2003">2003</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=HymSg_Pp7X0C&pg=PA223">The New York Times Living History: World War II, 1942–1945: The Allied Counteroffensive</a>. Macmillan, 2004. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9780805072471" title="Special:Referințe în cărți/9780805072471">9780805072471</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+New+York+Times+Living+History%3A+World+War+II%2C+1942%E2%80%931945%3A+The+Allied+Counteroffensive&rft.pub=Macmillan%2C+2004&rft.date=2003&rft.isbn=9780805072471&rft.aulast=Brinkley&rft.aufirst=Douglas&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DHymSg_Pp7X0C%26pg%3DPA223&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-84"><a href="#cite_ref-84">^</a> <cite class="citation book"><a href="/w/index.php?title=Brian_Urquhart&action=edit&redlink=1" class="new" title="Brian Urquhart — pagină inexistentă">Urquhart, Brian</a>. Looking for the Sheriff. New York Review of Books, 16 iulie 1998.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Looking+for+the+Sheriff&rft.pub=New+York+Review+of+Books%2C+16+iulie+1998&rft.aulast=Urquhart&rft.aufirst=Brian&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-85"><a href="#cite_ref-85">^</a> <cite class="citation book">Erlikman, V. (<time datetime="2004">2004</time>). Poteri narodonaseleniia v XX veke : spravochnik. Moskva: Russkai︠a︡ panorama. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-5-93165-107-1" title="Special:Referințe în cărți/978-5-93165-107-1">978-5-93165-107-1</a>. Note: Estimates for Soviet World War II casualties vary between sources.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Poteri+narodonaseleniia+v+XX+veke+%3A+spravochnik&rft.place=Moskva&rft.pub=Russkai%EF%B8%A0a%EF%B8%A1+panorama&rft.date=2004&rft.isbn=978-5-93165-107-1&rft.au=Erlikman%2C+V.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-86"><a href="#cite_ref-86">^</a> Geoffrey A. Hosking (2006). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=CDMVMqDvp4QC&pg=PA242">Rulers and victims: the Russians in the Soviet Union</a>, p. 242, pe <a href="/wiki/Google_Books" class="mw-redirect" title="Google Books">Google Books</a>. Harvard University Press. p. 242. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-674-02178-9" title="Special:Referințe în cărți/0-674-02178-9">ISBN: 0-674-02178-9</a> </li> <li id="cite_note-87"><a href="#cite_ref-87">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://countrystudies.us/russia/12.htm">„Reconstruction and Cold War”</a>. Library of Congress. Accesat în <time datetime="2007-12-27">27 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Reconstruction+and+Cold+War&rft.pub=Library+of+Congress&rft_id=http%3A%2F%2Fcountrystudies.us%2Frussia%2F12.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-88"><a href="#cite_ref-88">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://rs6.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd/cstdy:@field%28DOCID+su0391%29">Foreign trade</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170309155830/http://rs6.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd%2Fcstdy%3A%40field%28DOCID+su0391%29">Arhivat</a> în <time datetime="2017-03-09">9 martie 2017</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. din A Country Study: Soviet Union (Former). Proiect al <a href="/wiki/Library_of_Congress_Country_Studies" title="Library of Congress Country Studies">Library of Congress Country Studies</a>. </li> <li id="cite_note-89"><a href="#cite_ref-89">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090626002132/http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,916205-2,00.html">„Great Escapes from the Gulag”</a>. TIME. <time datetime="1978-06-05">5 iunie 1978</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,916205-2,00.html">original</a> la <time datetime="2009-06-26">26 iunie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2008-08-01">1 august 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=TIME&rft.atitle=Great+Escapes+from+the+Gulag&rft.date=1978-06-05&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.time.com%2Ftime%2Fmagazine%2Farticle%2F0%2C9171%2C916205-2%2C00.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-90"><a href="#cite_ref-90">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110427053700/http://www.umsl.edu/services/govdocs/wofact90/world12.txt">„1990 CIA World Factbook”</a>. <a href="/wiki/Central_Intelligence_Agency" title="Central Intelligence Agency">Central Intelligence Agency</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.umsl.edu/services/govdocs/wofact90/world12.txt">original</a> la <time datetime="2011-04-27">27 aprilie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2008-03-09">9 martie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=1990+CIA+World+Factbook&rft.pub=Central+Intelligence+Agency&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.umsl.edu%2Fservices%2Fgovdocs%2Fwofact90%2Fworld12.txt&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-91"><a href="#cite_ref-91">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.photius.com/countries/russia/economy/russia_economy_unforeseen_results_o~1315.html">„Russia Unforeseen Results of Reform”</a>. The Library of Congress Country Studies; CIA World Factbook. Accesat în <time datetime="2008-03-10">10 martie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russia+Unforeseen+Results+of+Reform&rft.pub=The+Library+of+Congress+Country+Studies%3B+CIA+World+Factbook&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.photius.com%2Fcountries%2Frussia%2Feconomy%2Frussia_economy_unforeseen_results_o~1315.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-OECD-92">^ <a href="#cite_ref-OECD_92-0">a</a> <a href="#cite_ref-OECD_92-1">b</a> <a href="#cite_ref-OECD_92-2">c</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.oecd.org/dataoecd/7/50/2452793.pdf">„Russian Federation”</a> (PDF). Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD). Accesat în <time datetime="2008-02-24">24 februarie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russian+Federation&rft.pub=Organisation+for+Economic+Co-operation+and+Development+%28OECD%29&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.oecd.org%2Fdataoecd%2F7%2F50%2F2452793.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Sciolino,_E-93"><a href="#cite_ref-Sciolino,_E_93-0">^</a> <cite class="citation news">Sciolino, E. (<time datetime="1993-12-21">21 decembrie 1993</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.nytimes.com/1993/12/21/world/us-is-abandoning-shock-therapy-for-therussians.html">„U.S. is abandoning 'shock therapy' for the Russians”</a>. New York Times. Accesat în <time datetime="2008-01-20">20 ianuarie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=New+York+Times&rft.atitle=U.S.+is+abandoning+%27shock+therapy%27+for+the+Russians&rft.date=1993-12-21&rft.au=Sciolino%2C+E.&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.nytimes.com%2F1993%2F12%2F21%2Fworld%2Fus-is-abandoning-shock-therapy-for-therussians.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-94"><a href="#cite_ref-94">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd/cstdy:@field(DOCID+ru0119)">„Russia: Economic Conditions in Mid-1996”</a>. Library of Congress. Accesat în <time datetime="2011-03-04">4 martie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russia%3A+Economic+Conditions+in+Mid-1996&rft.pub=Library+of+Congress&rft_id=http%3A%2F%2Flcweb2.loc.gov%2Fcgi-bin%2Fquery%2Fr%3Ffrd%2Fcstdy%3A%40field%28DOCID%2Bru0119%29&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-95"><a href="#cite_ref-95">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20071122013031/http://www.businessweek.com/1999/99_48/b3657252.htm">„Russia: Clawing Its Way Back to Life (int'l edition)”</a>. BusinessWeek. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.businessweek.com/1999/99_48/b3657252.htm">original</a> la <time datetime="2007-11-22">22 noiembrie 2007</time>. Accesat în <time datetime="2007-12-27">27 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=BusinessWeek&rft.atitle=Russia%3A+Clawing+Its+Way+Back+to+Life+%28int%27l+edition%29&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.businessweek.com%2F1999%2F99_48%2Fb3657252.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-TBTCTES106-96"><a href="#cite_ref-TBTCTES106_96-0">^</a> <cite class="citation book">Walter C. Clemens (<time datetime="2001">2001</time>). The Baltic Transformed: Complexity Theory and European Security. Rowman & Littlefield. p. 106. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8476-9859-2" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8476-9859-2">978-0-8476-9859-2</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Baltic+Transformed%3A+Complexity+Theory+and+European+Security&rft.pages=106&rft.pub=Rowman+%26+Littlefield&rft.date=2001&rft.isbn=978-0-8476-9859-2&rft.au=Walter+C.+Clemens&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-worldbank-97">^ <a href="#cite_ref-worldbank_97-0">a</a> <a href="#cite_ref-worldbank_97-1">b</a> <cite class="citation book">Branko Milanovic (<time datetime="1998">1998</time>). Income, Inequality, and Poverty During the Transformation from Planned to Market Economy. The World Bank. pp. 186–189.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Income%2C+Inequality%2C+and+Poverty+During+the+Transformation+from+Planned+to+Market+Economy&rft.pages=186-189&rft.pub=The+World+Bank&rft.date=1998&rft.au=Branko+Milanovic&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-98"><a href="#cite_ref-98">^</a> <cite class="citation journal">Jason Bush (<time datetime="2006-10-19">19 octombrie 2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20081220105050/http://www.businessweek.com/globalbiz/content/oct2006/gb20061019_110749_page_2.htm">„What's Behind Russia's Crime Wave?”</a>. BusinessWeek. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.businessweek.com/globalbiz/content/oct2006/gb20061019_110749_page_2.htm">original</a> la <time datetime="2008-12-20">20 decembrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=BusinessWeek&rft.atitle=What%27s+Behind+Russia%27s+Crime+Wave%3F&rft.date=2006-10-19&rft.au=Jason+Bush&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.businessweek.com%2Fglobalbiz%2Fcontent%2Foct2006%2Fgb20061019_110749_page_2.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Pravda.ru-99"><a href="#cite_ref-Pravda.ru_99-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://english.pravda.ru/russia/economics/22-08-2006/84038-parisclub-0/">„Russia pays off USSR's entire debt, sets to become crediting country”</a>. Pravda.ru. Accesat în <time datetime="2007-12-27">27 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russia+pays+off+USSR%27s+entire+debt%2C+sets+to+become+crediting+country&rft.pub=Pravda.ru&rft_id=http%3A%2F%2Fenglish.pravda.ru%2Frussia%2Feconomics%2F22-08-2006%2F84038-parisclub-0%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-100"><a href="#cite_ref-100">^</a> <cite class="citation web">A. Aslund. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160304030126/http://www.iie.com/publications/papers/aslund0108.pdf">„Russia's Capitalist Revolution”</a> (PDF). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.iie.com/publications/papers/aslund0108.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2016-03-04">4 martie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2008-03-28">28 martie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russia%27s+Capitalist+Revolution&rft.au=A.+Aslund&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.iie.com%2Fpublications%2Fpapers%2Faslund0108.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-cia-101">^ <a href="#cite_ref-cia_101-0">a</a> <a href="#cite_ref-cia_101-1">b</a> <a href="#cite_ref-cia_101-2">c</a> <a href="#cite_ref-cia_101-3">d</a> <a href="#cite_ref-cia_101-4">e</a> <a href="#cite_ref-cia_101-5">f</a> <a href="#cite_ref-cia_101-6">g</a> <cite class="citation web">The World Factbook. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150703195129/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/rs.html">„CIA”</a>. Central Intelligence Agency. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/rs.html">original</a> la <time datetime="2015-07-03">3 iulie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2007-12-26">26 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=CIA&rft.pub=Central+Intelligence+Agency&rft.au=The+World+Factbook&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Flibrary%2Fpublications%2Fthe-world-factbook%2Fgeos%2Frs.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-102"><a href="#cite_ref-102">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.worldbank.org/eca/pubs/rer35_ENG.pdf">„Page Not Found”</a> (PDF).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Page+Not+Found&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.worldbank.org%2Feca%2Fpubs%2Frer35_ENG.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-103"><a href="#cite_ref-103">^</a> <cite class="citation web">Treisman, D. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20041111074502/http://www.international.ucla.edu/article.asp?parentid=16294">„Is Russia's Experiment with Democracy Over?”</a>. UCLA International Institute. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.international.ucla.edu/article.asp?parentid=16294">original</a> la <time datetime="2004-11-11">11 noiembrie 2004</time>. Accesat în <time datetime="2007-12-31">31 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Is+Russia%27s+Experiment+with+Democracy+Over%3F&rft.pub=UCLA+International+Institute&rft.au=Treisman%2C+D&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.international.ucla.edu%2Farticle.asp%3Fparentid%3D16294&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-104"><a href="#cite_ref-104">^</a> <cite class="citation news">Stone, N (<time datetime="2007-12-04">4 decembrie 2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100525073652/http://www.timesonline.co.uk/tol/comment/columnists/guest_contributors/article2994651.ece">„No wonder they like Putin”</a>. The Times. UK. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.timesonline.co.uk/tol/comment/columnists/guest_contributors/article2994651.ece">original</a> la <time datetime="2010-05-25">25 mai 2010</time>. Accesat în <time datetime="2007-12-31">31 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Times&rft.atitle=No+wonder+they+like+Putin&rft.date=2007-12-04&rft.au=Stone%2C+N&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.timesonline.co.uk%2Ftol%2Fcomment%2Fcolumnists%2Fguest_contributors%2Farticle2994651.ece&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-105"><a href="#cite_ref-105">^</a> <cite class="citation news">Reuters (<time datetime="2014-03-03">3 martie 2014</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.nbcnews.com/storyline/ukraine-crisis/ousted-ukrainian-president-asked-russian-troops-envoy-says-n43506">„Ousted Ukrainian President Asked For Russian Troops, Envoy Says”</a>. NBC News. Accesat în <time datetime="2014-03-21">21 martie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Ousted+Ukrainian+President+Asked+For+Russian+Troops%2C+Envoy+Says&rft.date=2014-03-03&rft.au=Reuters&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.nbcnews.com%2Fstoryline%2Fukraine-crisis%2Fousted-ukrainian-president-asked-russian-troops-envoy-says-n43506&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-BBCPutinDeploys-106"><a href="#cite_ref-BBCPutinDeploys_106-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.com/news/world-europe-26400597">„Putin to deploy Russian troops in Ukraine”</a>. BBC News. <time datetime="2014-03-01">1 martie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2014-03-01">1 martie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Putin+to+deploy+Russian+troops+in+Ukraine&rft.pub=BBC+News&rft.date=2014-03-01&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bbc.com%2Fnews%2Fworld-europe-26400597&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Radyuhin-107"><a href="#cite_ref-Radyuhin_107-0">^</a> <cite class="citation news">Radyuhin, Vladimir (<time datetime="2014-03-01">1 martie 2014</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.thehindu.com/news/international/world/russian-parliament-approves-use-of-force-in-crimea/article5739708.ece">„Russian Parliament approves use of army in Ukraine”</a>. The Hindu. Chennai, India.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Hindu&rft.atitle=Russian+Parliament+approves+use+of+army+in+Ukraine&rft.date=2014-03-01&rft.aulast=Radyuhin&rft.aufirst=Vladimir&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.thehindu.com%2Fnews%2Finternational%2Fworld%2Frussian-parliament-approves-use-of-force-in-crimea%2Farticle5739708.ece&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-walker-the-guardian-2014-descend-108"><a href="#cite_ref-walker-the-guardian-2014-descend_108-0">^</a> <cite class="citation news">Walker, Shaun (<time datetime="2014-03-04">4 martie 2014</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/world/2014/mar/04/ukraine-crisis-russian-troops-crimea-john-kerry-kiev">„Russian takeover of Crimea will not descend into war, says Vladimir Putin”</a>. <a href="/wiki/The_Guardian" title="The Guardian">The Guardian</a>. Accesat în <time datetime="2014-03-04">4 martie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Guardian&rft.atitle=Russian+takeover+of+Crimea+will+not+descend+into+war%2C+says+Vladimir+Putin&rft.date=2014-03-04&rft.aulast=Walker&rft.aufirst=Shaun&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Fworld%2F2014%2Fmar%2F04%2Fukraine-crisis-russian-troops-crimea-john-kerry-kiev&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-bloomberg-news-2014-request-109"><a href="#cite_ref-bloomberg-news-2014-request_109-0">^</a> <cite class="citation news">Yoon, Sangwon; Krasnolutska, Daryna; Choursina, Kateryna (<time datetime="2014-03-04">4 martie 2014</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bloomberg.com/news/articles/2014-03-04/russia-calls-ukraine-intervention-legal-citing-yanukovych-letter">„Russia Stays in Ukraine as Putin Channels Yanukovych Request”</a>. <a href="/w/index.php?title=Bloomberg_News&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bloomberg News — pagină inexistentă">Bloomberg News</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q14270642" class="extiw" title="d:Q14270642">d</a>). Accesat în <time datetime="2014-03-05">5 martie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=%3ABloomberg+News%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Bloomberg+News+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.atitle=Russia+Stays+in+Ukraine+as+Putin+Channels+Yanukovych+Request&rft.date=2014-03-04&rft.aulast=Yoon&rft.aufirst=Sangwon&rft.au=Krasnolutska%2C+Daryna&rft.au=Choursina%2C+Kateryna&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bloomberg.com%2Fnews%2Farticles%2F2014-03-04%2Frussia-calls-ukraine-intervention-legal-citing-yanukovych-letter&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-110"><a href="#cite_ref-110">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.com/news/world-europe-26465962">„Ukraine crisis: Crimea parliament asks to join Russia”</a>. BBC News. <time datetime="2014-03-06">6 martie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2015-04-27">27 aprilie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=BBC+News&rft.atitle=Ukraine+crisis%3A+Crimea+parliament+asks+to+join+Russia&rft.date=2014-03-06&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bbc.com%2Fnews%2Fworld-europe-26465962&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-111"><a href="#cite_ref-111">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.osce.org/cio/116313">„OSCE”</a>. Accesat în <time datetime="2015-04-27">27 aprilie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=OSCE&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.osce.org%2Fcio%2F116313&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-112"><a href="#cite_ref-112">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ohchr.org/Documents/Countries/UA/Ukraine_Report_15April2014.doc">„Report on the human rights situation in Ukraine”</a>. <a href="/wiki/%C3%8Enaltul_Comisar_al_ONU_pentru_drepturile_omului" title="Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului">Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului</a>. <time datetime="2014-04-15">15 aprilie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Report+on+the+human+rights+situation+in+Ukraine&rft.pub=%C3%8Enaltul+Comisar+al+ONU+pentru+drepturile+omului&rft.date=2014-04-15&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ohchr.org%2FDocuments%2FCountries%2FUA%2FUkraine_Report_15April2014.doc&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-113"><a href="#cite_ref-113">^</a> <cite class="citation web">Jacobs, Harrison (<time datetime="2014-04-11">11 aprilie 2014</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140502032433/http://www.businessinsider.co.id/un-hints-russia-may-have-rigged-crimea-vote-2014-4/#.U2CVCPl_v38">„The UN's Scathing Crimea Report Suggests Russia May Have Rigged Secession Vote”</a>. <a href="/wiki/Business_Insider" title="Business Insider">Business Insider</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.businessinsider.co.id/un-hints-russia-may-have-rigged-crimea-vote-2014-4/#.U2CVCPl_v38">original</a> la <time datetime="2014-05-02">2 mai 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Business+Insider&rft.atitle=The+UN%27s+Scathing+Crimea+Report+Suggests+Russia+May+Have+Rigged+Secession+Vote&rft.date=2014-04-11&rft.aulast=Jacobs&rft.aufirst=Harrison&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.businessinsider.co.id%2Fun-hints-russia-may-have-rigged-crimea-vote-2014-4%2F%23.U2CVCPl_v38&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-114"><a href="#cite_ref-114">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.hungarianambiance.com/2014/03/jobbik-mep-bela-kovacs-crimean.html">„Jobbik MEP Béla Kovács: The Crimean referendum is perfectly legitimate”</a>. hungarianambiance.com. <time datetime="2014-03-16">16 martie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2015-04-27">27 aprilie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Jobbik+MEP+B%C3%A9la+Kov%C3%A1cs%3A+The+Crimean+referendum+is+perfectly+legitimate&rft.pub=hungarianambiance.com&rft.date=2014-03-16&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.hungarianambiance.com%2F2014%2F03%2Fjobbik-mep-bela-kovacs-crimean.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-115"><a href="#cite_ref-115">^</a> 16 martie 2014, David Herszenhornmarch, The New York Times, "Crimea Votes to Secede From Ukraine as Russian Troops Keep Watch." </li> <li id="cite_note-116"><a href="#cite_ref-116">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.un.org/News/dh/pdf/english/2014/27032014.pdf">„Backing Ukraine's territorial integrity, UN Assembly declares Crimea referendum invalid”</a> (PDF). UN Daily News. UN News Centre. <time datetime="2014-03-27">27 martie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2016-10-20">20 octombrie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=UN+Daily+News&rft.atitle=Backing+Ukraine%27s+territorial+integrity%2C+UN+Assembly+declares+Crimea+referendum+invalid&rft.date=2014-03-27&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.un.org%2FNews%2Fdh%2Fpdf%2Fenglish%2F2014%2F27032014.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-117"><a href="#cite_ref-117">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.washingtonpost.com/world/ukrainian-official-russian-strike-kills-23-wounds-28/2022/09/30/c8bb567a-408a-11ed-8c6e-9386bd7cd826_story.html">The Washington Post - Breaking news and latest headlines, U.S. news, world news, and video</a> (în engleză), Washington Post</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Washington+Post+-+Breaking+news+and+latest+headlines%2C+U.S.+news%2C+world+news%2C+and+video&rft.pub=Washington+Post&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.washingtonpost.com%2Fworld%2Fukrainian-official-russian-strike-kills-23-wounds-28%2F2022%2F09%2F30%2Fc8bb567a-408a-11ed-8c6e-9386bd7cd826_story.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-118"><a href="#cite_ref-118">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.constitution.ru/en/10003000-05.htm">„The Constitution of the Russian Federation”</a>. (Article 80, §1). Accesat în <time datetime="2007-12-27">27 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=%28Article+80%2C+%C2%A71%29&rft.atitle=The+Constitution+of+the+Russian+Federation&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.constitution.ru%2Fen%2F10003000-05.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-119"><a href="#cite_ref-119">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.constitution.ru/en/10003000-05.htm">„The Constitution of the Russian Federation”</a>. (Article 81, §3). Accesat în <time datetime="2007-12-27">27 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=%28Article+81%2C+%C2%A73%29&rft.atitle=The+Constitution+of+the+Russian+Federation&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.constitution.ru%2Fen%2F10003000-05.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-The_Guardian_2018-09-25-120"><a href="#cite_ref-The_Guardian_2018-09-25_120-0">^</a> <cite id="CITEREFMiriam_Elder2012" class="citation">Miriam Elder (<time datetime="2012-08-17">17 august 2012</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/music/2012/aug/17/pussy-riot-sentenced-prison-putin">„Pussy Riot sentenced to two years in prison colony over anti-Putin protest”</a>, The Guardian, accesat în <time datetime="2018-09-25">25 septembrie 2018</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Guardian&rft.atitle=Pussy+Riot+sentenced+to+two+years+in+prison+colony+over+anti-Putin+protest&rft.date=2012-08-17&rft.au=Miriam+Elder&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Fmusic%2F2012%2Faug%2F17%2Fpussy-riot-sentenced-prison-putin&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Nytimes.com_2018-09-25-121"><a href="#cite_ref-Nytimes.com_2018-09-25_121-0">^</a> <cite id="CITEREFAndrew_E._Kramer2018" class="citation">Andrew E. Kramer (<time datetime="2018-09-24">24 septembrie 2018</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.nytimes.com/2018/09/24/world/europe/russia-navalny.html">„Seconds After Release From Jail, Russia Arrests Aleksei Navalny Again”</a>, The <a href="/wiki/New_York_Times" class="mw-redirect" title="New York Times">New York Times</a>, accesat în <time datetime="2018-09-25">25 septembrie 2018</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+New+York+Times&rft.atitle=Seconds+After+Release+From+Jail%2C+Russia+Arrests+Aleksei+Navalny+Again&rft.date=2018-09-24&rft.au=Andrew+E.+Kramer&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.nytimes.com%2F2018%2F09%2F24%2Fworld%2Feurope%2Frussia-navalny.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-122"><a href="#cite_ref-122">^</a> Vezi, de exemplu, condamnările grupului Pussy Riot<a href="#cite_note-The_Guardian_2018-09-25-120">[120]</a> și arestările repetate ale opozantului Alexei Navalnîi.<a href="#cite_note-Nytimes.com_2018-09-25-121">[121]</a> </li> <li id="cite_note-wjp-123"><a href="#cite_ref-wjp_123-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://pages.eiu.com/rs/eiu2/images/Democracy-Index-2012.pdf">„Democracy at a standstill”</a> (PDF). <a href="/w/index.php?title=World_Justice_Project&action=edit&redlink=1" class="new" title="World Justice Project — pagină inexistentă">World Justice Project</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q8035892" class="extiw" title="d:Q8035892">d</a>). <time datetime="2013">2013</time>. p. 7. Accesat în <time datetime="2014-08-09">9 august 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Democracy+at+a+standstill&rft.pages=7&rft.pub=%3AWorld+Justice+Project%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22World+Justice+Project+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.date=2013&rft_id=http%3A%2F%2Fpages.eiu.com%2Frs%2Feiu2%2Fimages%2FDemocracy-Index-2012.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-124"><a href="#cite_ref-124">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150429071718/http://data.worldjusticeproject.org/#/index/RUS">„World Justice Project Rule of Law Index 2014”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://data.worldjusticeproject.org/#/index/RUS">original</a> la <time datetime="2015-04-29">29 aprilie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2018-11-16">16 noiembrie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=World+Justice+Project+Rule+of+Law+Index+2014&rft_id=http%3A%2F%2Fdata.worldjusticeproject.org%2F%23%2Findex%2FRUS&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-125"><a href="#cite_ref-125">^</a> <cite class="citation web">Kosachev. K. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200217133702/https://eng.globalaffairs.ru/number/n_3372">„Russian Foreign Policy Vertical”</a>. Russia in Global Affairs. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://eng.globalaffairs.ru/number/n_3372">original</a> la <time datetime="2020-02-17">17 februarie 2020</time>. Accesat în <time datetime="2007-12-27">27 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russian+Foreign+Policy+Vertical&rft.pub=Russia+in+Global+Affairs&rft.au=Kosachev.+K&rft_id=http%3A%2F%2Feng.globalaffairs.ru%2Fnumber%2Fn_3372&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-126"><a href="#cite_ref-126">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://articles.latimes.com/2009/sep/11/world/fg-russia-chavez11">Venezuela's President Hugo Chávez recognizes independence of breakaway Georgia republics</a> by Megan K. Stack. 9 septembrie 2009 </li> <li id="cite_note-127"><a href="#cite_ref-127">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110430182020/http://freevideo.rt.com/video/1759">Netanyahu declares Russia as superpower</a> Russia Today News 15 februarie 2010 </li> <li id="cite_note-128"><a href="#cite_ref-128">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://georgiandaily.com/index.php?option=com_content&task=view&id=6527">Superpower Reborn</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110427085654/https://georgiandaily.com/index.php?option=com_content&task=view&id=6527">Arhivat</a> în <time datetime="27">27 d.Hr.</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. by <a href="/w/index.php?title=Ronald_Steel&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ronald Steel — pagină inexistentă">Ronald Steel</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7365299" class="extiw" title="d:Q7365299">d</a>). New York Times, 24 august 2008 </li> <li id="cite_note-129"><a href="#cite_ref-129">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://video.google.com/videoplay?docid=-9079543725663390621">„Russia is a Superpower CNN, US Senators telling the truth”</a>. <time datetime="2008-08-30">30 august 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russia+is+a+Superpower+CNN%2C+US+Senators+telling+the+truth&rft.date=2008-08-30&rft_id=http%3A%2F%2Fvideo.google.com%2Fvideoplay%3Fdocid%3D-9079543725663390621&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-130"><a href="#cite_ref-130">^</a> <cite class="citation book">Rosefielde, Steven (<time datetime="2005">2005</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=eC6HdSYZhRgC">Russia in the 21st Century The Prodigal Superpower</a>. Cambridge University Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-521-83678-4" title="Special:Referințe în cărți/978-0-521-83678-4">978-0-521-83678-4</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Russia+in+the+21st+Century+The+Prodigal+Superpower&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=2005&rft.isbn=978-0-521-83678-4&rft.aulast=Rosefielde&rft.aufirst=Steven&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DeC6HdSYZhRgC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-131"><a href="#cite_ref-131">^</a> <cite class="citation web">Atwell, Kyle (<time datetime="2008-08-25">25 august 2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170730094430/http://atlanticreview.org/archives/1160-Is-Russia-a-Superpower-Cold-War-II.html">„Is Russia a Superpower? Cold War II?”</a>. Atlantic Review. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://atlanticreview.org/archives/1160-Is-Russia-a-Superpower-Cold-War-II.html">original</a> la <time datetime="2017-07-30">30 iulie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2016-10-20">20 octombrie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Is+Russia+a+Superpower%3F+Cold+War+II%3F&rft.pub=Atlantic+Review&rft.date=2008-08-25&rft.aulast=Atwell&rft.aufirst=Kyle&rft_id=http%3A%2F%2Fatlanticreview.org%2Farchives%2F1160-Is-Russia-a-Superpower-Cold-War-II.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-132"><a href="#cite_ref-132">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.spiegel.de/international/world/russia-s-strategy-what-s-looming-in-ukraine-is-more-threatening-than-georgia-a-584631.html">„What's Looming in Ukraine Is more Threatening than Georgia”</a>. <a href="/wiki/Der_Spiegel" title="Der Spiegel">Der Spiegel</a>. <time datetime="2008-10-16">16 octombrie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2016-10-20">20 octombrie 2016</time>. <q>Nikonov: Russia is not a superpower and won't be one for the foreseeable future. But Russia is a great power. It was one, it is one and it will continue to be one.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=What%27s+Looming+in+Ukraine+Is+more+Threatening+than+Georgia&rft.date=2008-10-16&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.spiegel.de%2Finternational%2Fworld%2Frussia-s-strategy-what-s-looming-in-ukraine-is-more-threatening-than-georgia-a-584631.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-133"><a href="#cite_ref-133">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.globalsecurity.org/military/world/int/sco.htm">The Shanghai Cooperation Organisation</a> at Globalsecurity.org 27 aprilie 2005 </li> <li id="cite_note-134"><a href="#cite_ref-134">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.coe.int/en/web/portal/russian-federation;jsessionid=72C03060D9E7D3EB3C05D542C3E3E1E8">„Russian Federation – Member state”</a>. Council of Europe. Accesat în <time datetime="2015-04-28">28 aprilie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russian+Federation+%E2%80%93+Member+state&rft.pub=Council+of+Europe&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.coe.int%2Fen%2Fweb%2Fportal%2Frussian-federation%3Bjsessionid%3D72C03060D9E7D3EB3C05D542C3E3E1E8&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-135"><a href="#cite_ref-135">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://eeas.europa.eu/delegations/russia/eu_russia/political_relations/legal_framework/index_en.htm">„Legal framework – The Partnership and Cooperation Agreement”</a>. Delegation of the European Union to Russia. <time datetime="2009-02-13">13 februarie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2015-04-27">27 aprilie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Legal+framework+%E2%80%93+The+Partnership+and+Cooperation+Agreement&rft.pub=Delegation+of+the+European+Union+to+Russia&rft.date=2009-02-13&rft_id=http%3A%2F%2Feeas.europa.eu%2Fdelegations%2Frussia%2Feu_russia%2Fpolitical_relations%2Flegal_framework%2Findex_en.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-136"><a href="#cite_ref-136">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://eeas.europa.eu/delegations/russia/eu_russia/political_relations/political_framework/index_en.htm">„Political framework – Europe and Russia: Building a Strategic Partnership”</a>. Delegation of the European Union to Russia. <time datetime="2009-02-13">13 februarie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2015-04-27">27 aprilie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Political+framework+%E2%80%93+Europe+and+Russia%3A+Building+a+Strategic+Partnership&rft.pub=Delegation+of+the+European+Union+to+Russia&rft.date=2009-02-13&rft_id=http%3A%2F%2Feeas.europa.eu%2Fdelegations%2Frussia%2Feu_russia%2Fpolitical_relations%2Fpolitical_framework%2Findex_en.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-137"><a href="#cite_ref-137">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.nato.int/docu/review/2014/russia-ukraine-nato-crisis/Ukraine-crisis-NATO-Russia-relations/EN/index.htm">„The Ukraine crisis and NATO-Russia relations”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=The+Ukraine+crisis+and+NATO-Russia+relations&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.nato.int%2Fdocu%2Freview%2F2014%2Frussia-ukraine-nato-crisis%2FUkraine-crisis-NATO-Russia-relations%2FEN%2Findex.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-138"><a href="#cite_ref-138">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.thedailybeast.com/trump-russiaus-relations-at-worst-level-in-history">„current U.S.-Russia relations worse than cold war era”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=current+U.S.-Russia+relations+worse+than+cold+war+era&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.thedailybeast.com%2Ftrump-russiaus-relations-at-worst-level-in-history&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-139"><a href="#cite_ref-139">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070411124719/http://www.nato.int/issues/nato-russia/topic.html">„NATO-Russia relations”</a>. NATO. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.nato.int/issues/nato-russia/topic.html">original</a> la <time datetime="2007-04-11">11 aprilie 2007</time>. Accesat în <time datetime="2007-12-27">27 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=NATO-Russia+relations&rft.pub=NATO&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.nato.int%2Fissues%2Fnato-russia%2Ftopic.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-140"><a href="#cite_ref-140">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://news.cgtn.com/news/3d3d674e784d544f77457a6333566d54/share.html">„SCO countries come to Qingdao consolidated and strong”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=SCO+countries+come+to+Qingdao+consolidated+and+strong&rft_id=https%3A%2F%2Fnews.cgtn.com%2Fnews%2F3d3d674e784d544f77457a6333566d54%2Fshare.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-141"><a href="#cite_ref-141">^</a> <cite class="citation news">Page, Jeremy (<time datetime="2010-09-26">26 septembrie 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.wsj.com/articles/SB10001424052748704082104575515543164948682">„Russian Oil Route Will Open to China”</a>. <a href="/wiki/The_Wall_Street_Journal" title="The Wall Street Journal">The Wall Street Journal</a>. Accesat în <time datetime="2010-09-28">28 septembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Wall+Street+Journal&rft.atitle=Russian+Oil+Route+Will+Open+to+China&rft.date=2010-09-26&rft.aulast=Page&rft.aufirst=Jeremy&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.wsj.com%2Farticles%2FSB10001424052748704082104575515543164948682&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-142"><a href="#cite_ref-142">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.reuters.com/article/2011/01/01/russia-china-oil-idUSLDE6BU0CK20110101?rpc=401&">„Russia in milestone oil pipeline supply to China”</a>. Reuters. <time datetime="2011-01-01">1 ianuarie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2011-03-21">21 martie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Russia+in+milestone+oil+pipeline+supply+to+China&rft.date=2011-01-01&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.reuters.com%2Farticle%2F2011%2F01%2F01%2Frussia-china-oil-idUSLDE6BU0CK20110101%3Frpc%3D401%26&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-143"><a href="#cite_ref-143">^</a> <cite class="citation news">Kotoky, Anurag (<time datetime="2013-11-16">16 noiembrie 2013</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140307111939/http://uk.reuters.com/article/2013/11/16/uk-russia-india-aircraftcarrier-idUKBRE9AF03820131116">„Indian navy gets Russian carrier as it seeks to bolster military”</a>. Ruetes. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://uk.reuters.com/article/2013/11/16/uk-russia-india-aircraftcarrier-idUKBRE9AF03820131116">original</a> la <time datetime="2014-03-07">7 martie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2017-02-26">26 februarie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Ruetes&rft.atitle=Indian+navy+gets+Russian+carrier+as+it+seeks+to+bolster+military&rft.date=2013-11-16&rft.aulast=Kotoky&rft.aufirst=Anurag&rft_id=http%3A%2F%2Fuk.reuters.com%2Farticle%2F2013%2F11%2F16%2Fuk-russia-india-aircraftcarrier-idUKBRE9AF03820131116&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-144"><a href="#cite_ref-144">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100713010532/http://www.amnesty.org/en/region/russia/report-2009">„Amnesty International report on Russia”</a>. Amnesty International. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.amnesty.org/en/region/russia/report-2009">original</a> la <time datetime="2010-07-13">13 iulie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2010-07-11">11 iulie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Amnesty+International+report+on+Russia&rft.pub=Amnesty+International&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.amnesty.org%2Fen%2Fregion%2Frussia%2Freport-2009&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-145"><a href="#cite_ref-145">^</a> Human Rights Watch on Russia and Chechnya <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.hrw.org/en/video/2008/04/06/russia-trial">HTW.org</a> </li> <li id="cite_note-146"><a href="#cite_ref-146">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131213022340/http://www.freedomhouse.org/report/freedom-world/2009/russia?page=22&year=2009&country=7689#.VT7KCuH9ycw">„Annual report Russia”</a>. Freedom House. <time datetime="2004-05-10">10 mai 2004</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://freedomhouse.org/report/freedom-world/2009/russia?page=22&year=2009&country=7689#.VT7KCuH9ycw">original</a> la <time datetime="2013-12-13">13 decembrie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2010-04-27">27 aprilie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Annual+report+Russia&rft.pub=Freedom+House&rft.date=2004-05-10&rft_id=https%3A%2F%2Ffreedomhouse.org%2Freport%2Ffreedom-world%2F2009%2Frussia%3Fpage%3D22%26year%3D2009%26country%3D7689%23.VT7KCuH9ycw&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-147"><a href="#cite_ref-147">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.newsru.com/russia/21jun2006/fh.html">„МИД России назвал доклад Freedom House "дубиной" в руках Вашингтона”</a> (în rusă). Newsru.com. Accesat în <time datetime="2010-04-27">27 aprilie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%9C%D0%98%D0%94+%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D0%B8+%D0%BD%D0%B0%D0%B7%D0%B2%D0%B0%D0%BB+%D0%B4%D0%BE%D0%BA%D0%BB%D0%B0%D0%B4+Freedom+House+%22%D0%B4%D1%83%D0%B1%D0%B8%D0%BD%D0%BE%D0%B9%22+%D0%B2+%D1%80%D1%83%D0%BA%D0%B0%D1%85+%D0%92%D0%B0%D1%88%D0%B8%D0%BD%D0%B3%D1%82%D0%BE%D0%BD%D0%B0&rft.pub=Newsru.com&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.newsru.com%2Frussia%2F21jun2006%2Ffh.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Global-148"><a href="#cite_ref-Global_148-0">^</a> <cite class="citation web">Security, Global. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.globalsecurity.org/military/world/russia/personnel.htm">„Russian Military Personnel”</a>. Accesat în <time datetime="2017-05-01">1 mai 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russian+Military+Personnel&rft.aulast=Security&rft.aufirst=Global&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.globalsecurity.org%2Fmilitary%2Fworld%2Frussia%2Fpersonnel.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-149"><a href="#cite_ref-149">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://wikileaks.org/gifiles/docs/27/2704254_re-russian-reserve-forces-.html">„The Global Intelligence Files”</a>. wikileaks.org. Accesat în <time datetime="2015-04-01">1 aprilie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=wikileaks.org&rft.atitle=The+Global+Intelligence+Files&rft_id=https%3A%2F%2Fwikileaks.org%2Fgifiles%2Fdocs%2F27%2F2704254_re-russian-reserve-forces-.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> IISS listed total reserves as 20,000,000 for many years, assuming a Soviet-style callup. The potential reserve personnel of Russia may be as high as 20 million, depending on how the figures are counted. </li> <li id="cite_note-150"><a href="#cite_ref-150">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.komonews.com/news/national/28390779.html">Russia pilots proud of flights to foreign shores</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110501084738/http://www.komonews.com/news/national/28390779.html">Arhivat</a> în <time datetime="1">1 d.Hr.</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. by David Nowak. The Associated Press, 15 septembrie 2008 </li> <li id="cite_note-151"><a href="#cite_ref-151">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20060613172226/http://www.abc.net.au/news/newsitems/200606/s1661277.htm">„US drives world military spending to record high”</a>. Australian Broadcasting Corporation. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.abc.net.au/news/newsitems/200606/s1661277.htm">original</a> la <time datetime="2006-06-13">13 iunie 2006</time>. Accesat în <time datetime="2007-12-27">27 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=US+drives+world+military+spending+to+record+high&rft.pub=Australian+Broadcasting+Corporation&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.abc.net.au%2Fnews%2Fnewsitems%2F200606%2Fs1661277.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-152"><a href="#cite_ref-152">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://sputniknews.com/russia/20071224/93979601.html">„Russia arms exports could exceed $7 bln in 2007 – Ivanov”</a>. RIA Novosti. Accesat în <time datetime="2008-01-27">27 ianuarie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russia+arms+exports+could+exceed+%247+bln+in+2007+%E2%80%93+Ivanov&rft.pub=RIA+Novosti&rft_id=http%3A%2F%2Fsputniknews.com%2Frussia%2F20071224%2F93979601.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-sipri1-153"><a href="#cite_ref-sipri1_153-0">^</a> <cite class="citation web">Wezeman, Pieter D. (martie 2015). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160705053333/http://books.sipri.org/files/FS/SIPRIFS1503.pdf">„Trends in International Arms Transfer, 2014”</a> (PDF). Stockholm International Peace Research Institute. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://books.sipri.org/files/FS/SIPRIFS1503.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2016-07-05">5 iulie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2016-08-04">4 august 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Trends+in+International+Arms+Transfer%2C+2014&rft.pub=Stockholm+International+Peace+Research+Institute&rft.date=2015-03&rft.aulast=Wezeman&rft.aufirst=Pieter+D.&rft_id=http%3A%2F%2Fbooks.sipri.org%2Ffiles%2FFS%2FSIPRIFS1503.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-154"><a href="#cite_ref-154">^</a> <cite class="citation web">Kazak, Sergey. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://sputniknews.com/military/20131008/184004336.html">„Russia to Up Nuclear Weapons Spending 50% by 2016”</a>. RIA Novosti. Accesat în <time datetime="2014-03-01">1 martie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russia+to+Up+Nuclear+Weapons+Spending+50%25+by+2016&rft.pub=RIA+Novosti&rft.aulast=Kazak&rft.aufirst=Sergey&rft_id=http%3A%2F%2Fsputniknews.com%2Fmilitary%2F20131008%2F184004336.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-155"><a href="#cite_ref-155">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140208055140/https://milexdata.sipri.org/files/?file=SIPRI%2Bmilex%2Bdata%2B1988-2012%2Bv2.xlsx">„SIPRI Military Expenditure Database”</a>. Stockholm International Peace Research Institute. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://milexdata.sipri.org/files/?file=SIPRI+milex+data+1988-2012+v2.xlsx">original</a> la <time datetime="2014-02-08">8 februarie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2014-03-01">1 martie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=SIPRI+Military+Expenditure+Database&rft.pub=Stockholm+International+Peace+Research+Institute&rft_id=http%3A%2F%2Fmilexdata.sipri.org%2Ffiles%2F%3Ffile%3DSIPRI%2Bmilex%2Bdata%2B1988-2012%2Bv2.xlsx&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-156"><a href="#cite_ref-156">^</a> <cite class="citation web">Toohey, Nathan. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140305133919/http://themoscownews.com/russia/20120417/189640006.html">„Russia's defense spending grows to third largest in the world”</a>. Moscow Times. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://themoscownews.com/russia/20120417/189640006.html">original</a> la <time datetime="2014-03-05">5 martie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2014-03-01">1 martie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russia%27s+defense+spending+grows+to+third+largest+in+the+world&rft.pub=Moscow+Times&rft.aulast=Toohey&rft.aufirst=Nathan&rft_id=http%3A%2F%2Fthemoscownews.com%2Frussia%2F20120417%2F189640006.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-157"><a href="#cite_ref-157">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140413142716/http://pravo.gov.ru:8080/page.aspx?94685">„The Constitution of the Russian Federation”</a>. <a href="/w/index.php?title=Pravo.gov.ru&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pravo.gov.ru — pagină inexistentă">pravo.gov.ru</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4340315" class="extiw" title="d:Q4340315">d</a>) (în Russian). <time datetime="2014-04-11">11 aprilie 2014</time>. pp. 19, 21. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://pravo.gov.ru:8080/page.aspx?94685">original</a> la <time datetime="2014-04-13">13 aprilie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=%3Apravo.gov.ru%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22pravo.gov.ru+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.atitle=The+Constitution+of+the+Russian+Federation&rft.pages=19%2C+21&rft.date=2014-04-11&rft_id=http%3A%2F%2Fpravo.gov.ru%3A8080%2Fpage.aspx%3F94685&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-158"><a href="#cite_ref-158">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://kremlin.ru/events/president/news/20605">„Treaty Between the Russian Federation and the Republic of Crimea on Ascension to the Russian Federation of the Republic of Crimea and on Establishment of New Subjects Within the Russian Federation”</a> (în rusă). Kremlin.ru. <time datetime="2014-03-18">18 martie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2014-04-10">10 aprilie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Treaty+Between+the+Russian+Federation+and+the+Republic+of+Crimea+on+Ascension+to+the+Russian+Federation+of+the+Republic+of+Crimea+and+on+Establishment+of+New+Subjects+Within+the+Russian+Federation&rft.pub=Kremlin.ru&rft.date=2014-03-18&rft_id=http%3A%2F%2Fkremlin.ru%2Fevents%2Fpresident%2Fnews%2F20605&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-159"><a href="#cite_ref-159">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.constitution.ru/en/10003000-06.htm">„The Constitution of the Russian Federation”</a>. (Article 95, §2). Accesat în <time datetime="2007-12-27">27 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=%28Article+95%2C+%C2%A72%29&rft.atitle=The+Constitution+of+the+Russian+Federation&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.constitution.ru%2Fen%2F10003000-06.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-FZ_gub_elect-160">^ <a href="#cite_ref-FZ_gub_elect_160-0">a</a> <a href="#cite_ref-FZ_gub_elect_160-1">b</a> Alegerile directe ale șefilor de republici (și alte entități federale) sunt mandatate prin Articolul 18 din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://constitution.garant.ru/act/federative/12117177/chapter/3/#300">Legea Federală din 06.10.1999 Nr. 184-FZ</a> cum a fost modificat prin <a rel="nofollow" class="external text" href="http://base.garant.ru/70169404/#131">Legea Federală din 2.05.2012 Nr. 40-FZ</a> </li> <li id="cite_note-161"><a href="#cite_ref-161">^</a> Designation of republican heads as presidents is forbidden by <a rel="nofollow" class="external text" href="http://graph.document.kremlin.ru/page.aspx?1;1538006">Federal Law of 28.12.2010 No. 406-FZ</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130116214932/https://graph.document.kremlin.ru/page.aspx?1%3B1538006">Arhivat</a> în <time datetime="16">16 d.Hr.</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., but transitional period lasts until 1 ianuarie 2015 </li> <li id="cite_note-162"><a href="#cite_ref-162">^</a> Clasificare rus de Regiuni Economice (OK 024-95) de la 1 ianuarie, anul 1997, astfel cum a fost modificat prin Amendamentele #1/1998 prin #5/2001. (Secțiunea I. Districtele Federale) </li> <li id="cite_note-General_Information-163"><a href="#cite_ref-General_Information_163-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.russianembassy.org/page/general-information">„General Information”</a>. Russian 6Embassy. Accesat în <time datetime="2016-02-14">14 februarie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=General+Information&rft.pub=Russian+6Embassy&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.russianembassy.org%2Fpage%2Fgeneral-information&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-area-164"><a href="#cite_ref-area_164-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gks.ru/free_doc/doc_2015/region/reg-pok15.pdf">Regiunile din Rusia. Indicatori economici și sociali 2015</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160409175249/http://www.gks.ru/free_doc/doc_2015/region/reg-pok15.pdf">Arhivat</a> în <time datetime="2016-04-09">9 aprilie 2016</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. Serviciul Federal de Stat pentru Statistică al Rusiei </li> <li id="cite_note-165"><a href="#cite_ref-165">^</a> Alton S Donnelly, The Russian Conquest of Bashkiria, 1968, pages 23 and 127; Lincoln, W. Bruce. The Conquest of a Continent: Siberia and the Russians. New York: Random House, 1994, p. 30 </li> <li id="cite_note-166"><a href="#cite_ref-166">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://sputniknews.com/analysis/20080222/99853566.html">„Oil prices drive the cost of food”</a>. RIA Novosti. Accesat în <time datetime="2008-02-22">22 februarie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Oil+prices+drive+the+cost+of+food&rft.pub=RIA+Novosti&rft_id=http%3A%2F%2Fsputniknews.com%2Fanalysis%2F20080222%2F99853566.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-loc-167">^ <a href="#cite_ref-loc_167-0">a</a> <a href="#cite_ref-loc_167-1">b</a> <cite class="citation web">Library of Congress. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://countrystudies.us/russia/23.htm">„Topography and drainage”</a>. Accesat în <time datetime="2007-12-26">26 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Topography+and+drainage&rft.au=Library+of+Congress&rft_id=http%3A%2F%2Fcountrystudies.us%2Frussia%2F23.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-baikal-168"><a href="#cite_ref-baikal_168-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://pubs.usgs.gov/fs/baikal/">„Lake Baikal—A Touchstone for Global Change and Rift Studies”</a>. United States Geological Survey. Accesat în <time datetime="2007-12-26">26 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Lake+Baikal%E2%80%94A+Touchstone+for+Global+Change+and+Rift+Studies&rft.pub=United+States+Geological+Survey&rft_id=http%3A%2F%2Fpubs.usgs.gov%2Ffs%2Fbaikal%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-169"><a href="#cite_ref-169">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/EBchecked/topic/24432/Angara-River">„Angara River”</a>. Encyclopædia Britannica. <time datetime="2007">2007</time>. Accesat în <time datetime="2007-12-26">26 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Angara+River&rft.pub=Encyclop%C3%A6dia+Britannica&rft.date=2007&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2FEBchecked%2Ftopic%2F24432%2FAngara-River&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-congress-170">^ <a href="#cite_ref-congress_170-0">a</a> <a href="#cite_ref-congress_170-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://countrystudies.us/russia/24.htm">„Climate”</a>. Library of Congress. Accesat în <time datetime="2007-12-26">26 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Climate&rft.pub=Library+of+Congress&rft_id=http%3A%2F%2Fcountrystudies.us%2Frussia%2F24.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-171"><a href="#cite_ref-171">^</a> <cite class="citation journal">Drozdov, V. A.; Glezer, O. B.; Nefedova, T. G.; Shabdurasulov, I. V. (<time datetime="1992">1992</time>). „Ecological and Geographical Characteristics of the Coastal Zone of the Black Sea”. GeoJournal. 27 (2): 169. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1007%2FBF00717701">10.1007/BF00717701</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=GeoJournal&rft.atitle=Ecological+and+Geographical+Characteristics+of+the+Coastal+Zone+of+the+Black+Sea&rft.volume=27&rft.issue=2&rft.pages=169&rft.date=1992&rft_id=info%3Adoi%2F10.1007%2FBF00717701&rft.aulast=Drozdov&rft.aufirst=V.+A.&rft.au=Glezer%2C+O.+B.&rft.au=Nefedova%2C+T.+G.&rft.au=Shabdurasulov%2C+I.+V.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-fao.org-172">^ <a href="#cite_ref-fao.org_172-0">a</a> <a href="#cite_ref-fao.org_172-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.fao.org/docrep/013/i1757e/i1757e.pdf">„FAO. 2010. Global Forest Resources Assessment 2010. Main Report. FAO Forestry Working Paper 163, Rome, Italy”</a> (PDF). Accesat în <time datetime="2013-05-04">4 mai 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=FAO.+2010.+Global+Forest+Resources+Assessment+2010.+Main+Report.+FAO+Forestry+Working+Paper+163%2C+Rome%2C+Italy&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.fao.org%2Fdocrep%2F013%2Fi1757e%2Fi1757e.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-173"><a href="#cite_ref-173">^</a> <cite class="citation news">Walsh, N. P. (<time datetime="2003-09-19">19 septembrie 2003</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/world/2003/sep/19/environment.russia">„It's Europe's lungs and home to many rare species. But to Russia it's £100bn of wood”</a>. London: Guardian (UK). Accesat în <time datetime="2007-12-26">26 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=It%27s+Europe%27s+lungs+and+home+to+many+rare+species.+But+to+Russia+it%27s+%C2%A3100bn+of+wood&rft.date=2003-09-19&rft.au=Walsh%2C+N.+P.&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Fworld%2F2003%2Fsep%2F19%2Fenvironment.russia&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-174"><a href="#cite_ref-174">^</a> <cite class="citation web">I. A. Merzliakova (<time datetime="1997-11-01">1 noiembrie 1997</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160428185844/http://enrin.grida.no/biodiv/biodiv/national/russia/state/00440.htm">„List of animals of the Red Data Book of Russian Federation”</a>. UNEP/GRID–Arendal. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://enrin.grida.no/biodiv/biodiv/national/russia/state/00440.htm">original</a> la <time datetime="2016-04-28">28 aprilie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2010-04-27">27 aprilie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=List+of+animals+of+the+Red+Data+Book+of+Russian+Federation&rft.pub=UNEP%2FGRID%E2%80%93Arendal&rft.date=1997-11-01&rft.au=I.+A.+Merzliakova&rft_id=http%3A%2F%2Fenrin.grida.no%2Fbiodiv%2Fbiodiv%2Fnational%2Frussia%2Fstate%2F00440.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-175"><a href="#cite_ref-175">^</a> <cite class="citation web">The World Heritage List—UNESCO. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://whc.unesco.org/en/statesparties/ru">„Russian Federation”</a>. Accesat în <time datetime="2017-07-26">26 iulie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russian+Federation&rft.au=The+World+Heritage+List%E2%80%94UNESCO&rft_id=http%3A%2F%2Fwhc.unesco.org%2Fen%2Fstatesparties%2Fru&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-176"><a href="#cite_ref-176">^</a> <cite class="citation web">The World Network of Biosphere Reserves—UNESCO. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.unesco.org/new/en/natural-sciences/environment/ecological-sciences/">„Russian Federation”</a>. Accesat în <time datetime="2007-12-26">26 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russian+Federation&rft.au=The+World+Network+of+Biosphere+Reserves%E2%80%94UNESCO&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.unesco.org%2Fnew%2Fen%2Fnatural-sciences%2Fenvironment%2Fecological-sciences%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-https://datahelpdesk.worldbank.org-177"><a href="#cite_ref-https://datahelpdesk.worldbank.org_177-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external autonumber" href="https://datahelpdesk.worldbank.org/knowledgebase/articles/906519-world-bank-country-and-lending-groups">[1]</a>, <a href="/wiki/Banca_Mondial%C4%83" title="Banca Mondială">Banca Mondială</a> </li> <li id="cite_note-wdi-178"><a href="#cite_ref-wdi_178-0">^</a> <cite class="citation web">World Bank. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://databank.worldbank.org/">„World Development Indicators”</a>. World Bank. Accesat în <time datetime="2011-08-06">6 august 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=World+Development+Indicators&rft.pub=World+Bank&rft.au=World+Bank&rft_id=http%3A%2F%2Fdatabank.worldbank.org%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-179"><a href="#cite_ref-179">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.nbcnews.com/id/24443419/">„Russians weigh an enigma with Putin's protégé”</a>. MSNBC. Accesat în <time datetime="2008-05-09">9 mai 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russians+weigh+an+enigma+with+Putin%27s+prot%C3%A9g%C3%A9&rft.pub=MSNBC&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.nbcnews.com%2Fid%2F24443419%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-180"><a href="#cite_ref-180">^</a> <cite class="citation news">Mark Adomanis (<time datetime="2012-10-09">9 octombrie 2012</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.forbes.com/sites/markadomanis/2012/09/10/what-is-the-russian-middle-class-probably-not-what-you-think/">„What is the Russian Middle Class? Probably Not What You Think”</a>. Forbes. Accesat în <time datetime="2015-04-27">27 aprilie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Forbes&rft.atitle=What+is+the+Russian+Middle+Class%3F+Probably+Not+What+You+Think&rft.date=2012-10-09&rft.au=Mark+Adomanis&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.forbes.com%2Fsites%2Fmarkadomanis%2F2012%2F09%2F10%2Fwhat-is-the-russian-middle-class-probably-not-what-you-think%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-181"><a href="#cite_ref-181">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.rbth.com/business/2016/05/20/the-average-salary-in-russia-is-now-lower-than-in-china-and-poland_594893">„The average salary in Russia is now lower than in China and Poland”</a>. rbth.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+average+salary+in+Russia+is+now+lower+than+in+China+and+Poland&rft.pub=rbth&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.rbth.com%2Fbusiness%2F2016%2F05%2F20%2Fthe-average-salary-in-russia-is-now-lower-than-in-china-and-poland_594893&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-182"><a href="#cite_ref-182">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.voxeu.org/article/effects-russia-s-flat-tax">„Lessons from the Russia's 2001 Flat Tax Reform”</a>. Voxeu.org. Accesat în <time datetime="2013-05-04">4 mai 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Lessons+from+the+Russia%27s+2001+Flat+Tax+Reform&rft.pub=Voxeu.org&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.voxeu.org%2Farticle%2Feffects-russia-s-flat-tax&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-183"><a href="#cite_ref-183">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.wsj.com/articles/number-of-russians-living-in-poverty-rises-1458581478">„Number of Russians Living in Poverty Rises”</a>. The Wall Street Journal. <time datetime="2016-03-21">21 martie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Wall+Street+Journal&rft.atitle=Number+of+Russians+Living+in+Poverty+Rises&rft.date=2016-03-21&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.wsj.com%2Farticles%2Fnumber-of-russians-living-in-poverty-rises-1458581478&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-184"><a href="#cite_ref-184">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://sputniknews.com/russia/20080208/98724898.html">„Russia's unemployment rate down 10% in 2007 – report”</a>. RIA Novosti. Accesat în <time datetime="2008-05-09">9 mai 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russia%27s+unemployment+rate+down+10%25+in+2007+%E2%80%93+report&rft.pub=RIA+Novosti&rft_id=http%3A%2F%2Fsputniknews.com%2Frussia%2F20080208%2F98724898.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-185"><a href="#cite_ref-185">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170916202200/http://www.insor-russia.ru/ru/news/about_insor/377">„7 percent of the Russian population is categorized as middle class”</a>. insor-russia.ru. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.insor-russia.ru/ru/news/about_insor/377">original</a> la <time datetime="2017-09-16">16 septembrie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2017-06-03">3 iunie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=7+percent+of+the+Russian+population+is+categorized+as+middle+class&rft.pub=insor-russia.ru&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.insor-russia.ru%2Fru%2Fnews%2Fabout_insor%2F377&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-186"><a href="#cite_ref-186">^</a> <cite class="citation web">Meyer, Henry; Anna; rianova (<time datetime="2015-04-23">23 aprilie 2015</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bloomberg.com/news/articles/2015-04-23/putin-s-miracle-dissolves-as-russian-middle-class-faces-crunch">„Putin's Miracle Dissolves as Russian Middle Class Faces Crunch”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Putin%27s+Miracle+Dissolves+as+Russian+Middle+Class+Faces+Crunch&rft.date=2015-04-23&rft.aulast=Meyer&rft.aufirst=Henry&rft.au=Anna&rft.au=rianova&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bloomberg.com%2Fnews%2Farticles%2F2015-04-23%2Fputin-s-miracle-dissolves-as-russian-middle-class-faces-crunch&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-187"><a href="#cite_ref-187">^</a> <cite class="citation journal">Overland, Indra; Fjaertoft, Daniel (<time datetime="2015">2015</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.researchgate.net/publication/281776234">„Financial Sanctions Impact Russian Oil, Equipment Export Ban's Effects Limited”</a>. "Oil and Gas Journal". 113 (8): 66–72.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=%22Oil+and+Gas+Journal%22&rft.atitle=Financial+Sanctions+Impact+Russian+Oil%2C+Equipment+Export+Ban%27s+Effects+Limited&rft.volume=113&rft.issue=8&rft.pages=66-72&rft.date=2015&rft.aulast=Overland&rft.aufirst=Indra&rft.au=Fjaertoft%2C+Daniel&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.researchgate.net%2Fpublication%2F281776234&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-188"><a href="#cite_ref-188">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20141022042737/http://wdi.worldbank.org/table/3.15">„World Development Indicators: Contribution of natural resources to gross domestic product”</a>. <a href="/wiki/Banca_Mondial%C4%83" title="Banca Mondială">Banca Mondială</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://wdi.worldbank.org/table/3.15">original</a> la <time datetime="2014-10-22">22 octombrie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2014-07-21">21 iulie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=World+Development+Indicators%3A+Contribution+of+natural+resources+to+gross+domestic+product&rft.pub=Banca+Mondial%C4%83&rft_id=http%3A%2F%2Fwdi.worldbank.org%2Ftable%2F3.15&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-EIA-189"><a href="#cite_ref-EIA_189-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140324135804/http://www.eia.gov/countries/cab.cfm?fips=rs">„Russia – Analysis”</a>. <a href="/w/index.php?title=EIA&action=edit&redlink=1" class="new" title="EIA — pagină inexistentă">EIA</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1133499" class="extiw" title="d:Q1133499">d</a>). <time datetime="2014-03-12">12 martie 2014</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.eia.gov/countries/cab.cfm?fips=RS">original</a> la <time datetime="2014-03-24">24 martie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2014-07-21">21 iulie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russia+%E2%80%93+Analysis&rft.pub=%3AEIA%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22EIA+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.date=2014-03-12&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.eia.gov%2Fcountries%2Fcab.cfm%3Ffips%3DRS&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-190"><a href="#cite_ref-190">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://sputniknews.com/business/20070921/80301609.html">„Russia fixed asset investment to reach $370 bln by 2010–Kudrin”</a>. RIA Novosti. Accesat în <time datetime="2007-12-27">27 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russia+fixed+asset+investment+to+reach+%24370+bln+by+2010%E2%80%93Kudrin&rft.pub=RIA+Novosti&rft_id=http%3A%2F%2Fsputniknews.com%2Fbusiness%2F20070921%2F80301609.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-191"><a href="#cite_ref-191">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.cbr.ru/eng/hd_base/default.aspx?Prtid=mrrf_m">„International Reserves of the Russian Federation (End of period)”</a>. cbr.ru. Accesat în <time datetime="2017-06-03">3 iunie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=International+Reserves+of+the+Russian+Federation+%28End+of+period%29&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.cbr.ru%2Feng%2Fhd_base%2Fdefault.aspx%3FPrtid%3Dmrrf_m&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-euromoney-192">^ <a href="#cite_ref-euromoney_192-0">a</a> <a href="#cite_ref-euromoney_192-1">b</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.euromoney.com/Article/2683869/Kudrin-and-Fischer-honoured-by-Euromoney-at-IMFWorld.html">„Kudrin and Fischer honoured by Euromoney and IMF/World Bank meetings in Washington”</a>. Euromoney. Accesat în <time datetime="2011-03-04">4 martie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Kudrin+and+Fischer+honoured+by+Euromoney+and+IMF%2FWorld+Bank+meetings+in+Washington&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.euromoney.com%2FArticle%2F2683869%2FKudrin-and-Fischer-honoured-by-Euromoney-at-IMFWorld.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-193"><a href="#cite_ref-193">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://sputniknews.com/russia/20061031/55272320.html">„Russia's foreign debt down 31.3% in Q3—finance ministry”</a>. RIA Novosti. Accesat în <time datetime="2007-12-27">27 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russia%27s+foreign+debt+down+31.3%25+in+Q3%E2%80%94finance+ministry&rft.pub=RIA+Novosti&rft_id=http%3A%2F%2Fsputniknews.com%2Frussia%2F20061031%2F55272320.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-194"><a href="#cite_ref-194">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2079rank.html">Debt – external</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190317104350/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2079rank.html">Arhivat</a> în <time datetime="2019-03-17">17 martie 2019</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., <a href="/wiki/CIA_World_Factbook" class="mw-redirect" title="CIA World Factbook">CIA World Factbook</a>. Retrieved 22 mai 2010. </li> <li id="cite_note-195"><a href="#cite_ref-195">^</a> <cite class="citation news">Tavernise, S. (<time datetime="2002-03-23">23 martie 2002</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://query.nytimes.com/gst/fullpage.html?res=9E01E0DC163BF930A15750C0A9649C8B63">„Russia Imposes Flat Tax on Income, and Its Coffers Swell”</a>. The New York Times. Accesat în <time datetime="2007-12-27">27 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+New+York+Times&rft.atitle=Russia+Imposes+Flat+Tax+on+Income%2C+and+Its+Coffers+Swell&rft.date=2002-03-23&rft.au=Tavernise%2C+S.&rft_id=https%3A%2F%2Fquery.nytimes.com%2Fgst%2Ffullpage.html%3Fres%3D9E01E0DC163BF930A15750C0A9649C8B63&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-196"><a href="#cite_ref-196">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110427032348/http://www.mercer.com.au/pressrelease/details.htm?idContent=1287670">„Global personal taxation comparison survey–market rankings”</a>. Mercer (consulting firms). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mercer.com.au/pressrelease/details.htm?idContent=1287670">original</a> la <time datetime="2011-04-27">27 aprilie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2007-12-27">27 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Global+personal+taxation+comparison+survey%E2%80%93market+rankings&rft.pub=Mercer+%28consulting+firms%29&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.mercer.com.au%2Fpressrelease%2Fdetails.htm%3FidContent%3D1287670&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-197"><a href="#cite_ref-197">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20061213231938/http://www.businessweek.com/globalbiz/content/dec2006/gb20061207_520461_page_2.htm">„Russia: How Long Can The Fun Last?”</a>. BusinessWeek. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.businessweek.com/globalbiz/content/dec2006/gb20061207_520461_page_2.htm">original</a> la <time datetime="2006-12-13">13 decembrie 2006</time>. Accesat în <time datetime="2007-12-27">27 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=BusinessWeek&rft.atitle=Russia%3A+How+Long+Can+The+Fun+Last%3F&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.businessweek.com%2Fglobalbiz%2Fcontent%2Fdec2006%2Fgb20061207_520461_page_2.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-198"><a href="#cite_ref-198">^</a> <cite class="citation news">Finnegan, Leah (<time datetime="2010-07-22">22 iulie 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.huffingtonpost.com/2010/07/22/countries-with-the-most-c_n_655393.html#s117395&title=Switzerland_313">„Countries with the MOST College Graduates (PHOTOS)”</a>. Huffington Post. Accesat în <time datetime="2011-12-07">7 decembrie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Huffington+Post&rft.atitle=Countries+with+the+MOST+College+Graduates+%28PHOTOS%29&rft.date=2010-07-22&rft.aulast=Finnegan&rft.aufirst=Leah&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.huffingtonpost.com%2F2010%2F07%2F22%2Fcountries-with-the-most-c_n_655393.html%23s117395%26title%3DSwitzerland_313&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-199"><a href="#cite_ref-199">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gks.ru/bgd/free/b01_19/IssWWW.exe/Stg/d000/vrp98-07.htm">GRP by federal subjects of Russia, 1998–2007</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170805105125/http://www.gks.ru/bgd/free/b01_19/IssWWW.exe/Stg/d000/vrp98-07.htm">Arhivat</a> în <time datetime="2017-08-05">5 august 2017</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. ru </li> <li id="cite_note-pbs-200"><a href="#cite_ref-pbs_200-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.pbs.org/wgbh/pages/frontline/foreign-affairs-defense/putins-way/inequality-and-the-putin-economy-inside-the-numbers/">„Inequality and the Putin Economy: Inside the Numbers”</a>. pbs.org. Frontline. Accesat în <time datetime="2015-01-14">14 ianuarie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=pbs.org&rft.atitle=Inequality+and+the+Putin+Economy%3A+Inside+the+Numbers&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.pbs.org%2Fwgbh%2Fpages%2Ffrontline%2Fforeign-affairs-defense%2Fputins-way%2Finequality-and-the-putin-economy-inside-the-numbers%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-CSRIGWR-201"><a href="#cite_ref-CSRIGWR_201-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150214122103/https://publications.credit-suisse.com/tasks/render/file/?fileID=60931FDE-A2D2-F568-B041B58C5EA591A4">„Global Wealth Report 2014”</a>. Credit Suisse. Research Institute. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://publications.credit-suisse.com/tasks/render/file/?fileID=60931FDE-A2D2-F568-B041B58C5EA591A4">original</a> la <time datetime="2015-02-14">14 februarie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2015-01-14">14 ianuarie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Global+Wealth+Report+2014&rft.pub=Credit+Suisse.+Research+Institute&rft_id=https%3A%2F%2Fpublications.credit-suisse.com%2Ftasks%2Frender%2Ffile%2F%3FfileID%3D60931FDE-A2D2-F568-B041B58C5EA591A4&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-202"><a href="#cite_ref-202">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://sputniknews.com/russia/20070920/80058850.html">„Russia to invest $1 trillion in infrastructure by 2020 – ministry”</a>. RIA Novosti. Accesat în <time datetime="2008-07-31">31 iulie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russia+to+invest+%241+trillion+in+infrastructure+by+2020+%E2%80%93+ministry&rft.pub=RIA+Novosti&rft_id=http%3A%2F%2Fsputniknews.com%2Frussia%2F20070920%2F80058850.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-203"><a href="#cite_ref-203">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.wto.org/english/news_e/news11_e/acc_rus_16dec11_e.htm">„WTO | 2011 News items – Ministerial Conference approves Russia's WTO membership”</a>. www.wto.org (în engleză). Accesat în <time datetime="2018-04-09">9 aprilie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.wto.org&rft.atitle=WTO+%7C+2011+News+items+%E2%80%93+Ministerial+Conference+approves+Russia%27s+WTO+membership&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.wto.org%2Fenglish%2Fnews_e%2Fnews11_e%2Facc_rus_16dec11_e.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-204"><a href="#cite_ref-204">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://blogs.ft.com/beyond-brics/2011/12/16/russia-finally-joins-wto/#axzz1u6TcNKZX">„Russia finally joins WTO”</a>. Financial Times. <time datetime="2011-12-16">16 decembrie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2013-05-04">4 mai 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russia+finally+joins+WTO&rft.pub=Financial+Times&rft.date=2011-12-16&rft_id=http%3A%2F%2Fblogs.ft.com%2Fbeyond-brics%2F2011%2F12%2F16%2Frussia-finally-joins-wto%2F%23axzz1u6TcNKZX&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-205"><a href="#cite_ref-205">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070918143400/http://www.nrcc.no/rusbedin/database_doingbusiness.html">„Doing business in Russia”</a>. Norwegian-Russian Chamber of Commerce. <time datetime="2012-06-10">10 iunie 2012</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.nrcc.no/rusbedin/database_doingbusiness.html">original</a> la <time datetime="2007-09-18">18 septembrie 2007</time>. Accesat în <time datetime="2012-06-10">10 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Doing+business+in+Russia&rft.pub=Norwegian-Russian+Chamber+of+Commerce&rft.date=2012-06-10&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.nrcc.no%2Frusbedin%2Fdatabase_doingbusiness.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-CPI2015-206"><a href="#cite_ref-CPI2015_206-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20151202072021/http://www.transparency.org/cpi2014/results">„Corruption Perceptions Index 2014”</a>. Transparency International. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.transparency.org/cpi2014/results">original</a> la <time datetime="2015-12-02">2 decembrie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2015-12-04">4 decembrie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Corruption+Perceptions+Index+2014&rft.pub=Transparency+International&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.transparency.org%2Fcpi2014%2Fresults&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Suhara-207">^ <a href="#cite_ref-Suhara_207-0">a</a> <a href="#cite_ref-Suhara_207-1">b</a> <cite class="citation web">Suhara, Manabu. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160304192618/https://src-h.slav.hokudai.ac.jp/sympo/03september/pdf/M_Suhara.pdf">„Corruption in Russia: A Historical Perspective”</a> (PDF). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://src-h.slav.hokudai.ac.jp/sympo/03september/pdf/M_Suhara.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2016-03-04">4 martie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2015-12-04">4 decembrie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Corruption+in+Russia%3A+A+Historical+Perspective&rft.au=Suhara%2C+Manabu&rft_id=https%3A%2F%2Fsrc-h.slav.hokudai.ac.jp%2Fsympo%2F03september%2Fpdf%2FM_Suhara.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-208"><a href="#cite_ref-208">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://meduza.io/en/news/2015/12/07/russia-lost-4-billion-dollars-on-unfavorable-state-procurement-contracts-in-the-last-year">„Russia lost 4 billion dollars on unfavorable state procurement contracts in the last year”</a>. Meduza (în engleză). Accesat în <time datetime="2015-12-07">7 decembrie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Meduza&rft.atitle=Russia+lost+4+billion+dollars+on+unfavorable+state+procurement+contracts+in+the+last+year&rft_id=https%3A%2F%2Fmeduza.io%2Fen%2Fnews%2F2015%2F12%2F07%2Frussia-lost-4-billion-dollars-on-unfavorable-state-procurement-contracts-in-the-last-year&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-209"><a href="#cite_ref-209">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.economist.com/node/15731344">„Cops for hire”</a>. Economist. <time datetime="2010">2010</time>. Accesat în <time datetime="2015-12-04">4 decembrie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Cops+for+hire&rft.pub=Economist&rft.date=2010&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.economist.com%2Fnode%2F15731344&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-210"><a href="#cite_ref-210">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.iza.org/conference_files/worldb2010/zelenska_t5300.pdf">„Corruption in Russian Health Care: The Determinants and Incidence of Bribery”</a> (PDF). <time datetime="2010">2010</time>. Accesat în <time datetime="2015-12-04">4 decembrie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Corruption+in+Russian+Health+Care%3A+The+Determinants+and+Incidence+of+Bribery&rft.date=2010&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.iza.org%2Fconference_files%2Fworldb2010%2Fzelenska_t5300.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-211"><a href="#cite_ref-211">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://ethics.harvard.edu/blog/corruption-universities-common-disease-russia-and-ukraine">„Corruption at Universities is a Common Disease for Russia and Ukraine”</a>. Harvard University. <time datetime="2014">2014</time>. Accesat în <time datetime="2015-12-04">4 decembrie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Corruption+at+Universities+is+a+Common+Disease+for+Russia+and+Ukraine&rft.pub=Harvard+University&rft.date=2014&rft_id=http%3A%2F%2Fethics.harvard.edu%2Fblog%2Fcorruption-universities-common-disease-russia-and-ukraine&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-212"><a href="#cite_ref-212">^</a> <cite class="citation news">e.V., Transparency International. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.today/20170130045244/http://www.transparency.org/news/feature/corruption_perceptions_index_2016">„Corruption Perceptions Index 2016”</a>. www.transparency.org. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.transparency.org/news/feature/corruption_perceptions_index_2016">original</a> la <time datetime="2017-01-30">30 ianuarie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2017-03-24">24 martie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=www.transparency.org&rft.atitle=Corruption+Perceptions+Index+2016&rft.aulast=e.V.&rft.aufirst=Transparency+International&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.transparency.org%2Fnews%2Ffeature%2Fcorruption_perceptions_index_2016&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-213"><a href="#cite_ref-213">^</a> <cite class="citation web">Sujata Rao (<time datetime="2014-11-10">10 noiembrie 2014</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.reuters.com/article/2014/11/10/russia-rouble-debt-idUSL6N0T02OR20141110">„Falling rouble creates debt payment headache for Russian companies”</a>. Reuters. Accesat în <time datetime="2014-12-16">16 decembrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Reuters&rft.atitle=Falling+rouble+creates+debt+payment+headache+for+Russian+companies&rft.date=2014-11-10&rft.au=Sujata+Rao&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.reuters.com%2Farticle%2F2014%2F11%2F10%2Frussia-rouble-debt-idUSL6N0T02OR20141110&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Nasdaq_Mar2016-214"><a href="#cite_ref-Nasdaq_Mar2016_214-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.nasdaq.com/article/bank-of-russia-keeps-rates-on-hold-20160318-00172">„Today's Stock Market News and Analysis from Nasdaq.com”</a>. NASDAQ.com.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=NASDAQ.com&rft.atitle=Today%27s+Stock+Market+News+and+Analysis+from+Nasdaq.com&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.nasdaq.com%2Farticle%2Fbank-of-russia-keeps-rates-on-hold-20160318-00172&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-215"><a href="#cite_ref-215">^</a> <cite class="citation news">Ostroukh, Andrey (<time datetime="2014-01-17">17 ianuarie 2014</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.wsj.com/news/articles/SB10001424052702304419104579326441407494108">„Russia Ready to Float Ruble Next Year Regardless of Rate”</a>. Wall Street Journal.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Russia+Ready+to+Float+Ruble+Next+Year+Regardless+of+Rate&rft.date=2014-01-17&rft.aulast=Ostroukh&rft.aufirst=Andrey&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.wsj.com%2Fnews%2Farticles%2FSB10001424052702304419104579326441407494108&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-216"><a href="#cite_ref-216">^</a> <cite class="citation news">Razumovskaya, Olga (<time datetime="2014-07-25">25 iulie 2014</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.wsj.com/articles/russian-central-bank-raises-key-interest-rate-to-8-from-7-5-1406284743">„Russian Central Bank Raises Key Interest Rate to 8% From 7.5%”</a>. Wall Street Journal.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Russian+Central+Bank+Raises+Key+Interest+Rate+to+8%25+From+7.5%25&rft.date=2014-07-25&rft.aulast=Razumovskaya&rft.aufirst=Olga&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.wsj.com%2Farticles%2Frussian-central-bank-raises-key-interest-rate-to-8-from-7-5-1406284743&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-217"><a href="#cite_ref-217">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bloomberg.com/quote/USDRUB:CUR">„USD/RUB exchange rate”</a>. Bloomberg L.P.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=USD%2FRUB+exchange+rate&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bloomberg.com%2Fquote%2FUSDRUB%3ACUR&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-218"><a href="#cite_ref-218">^</a> "China Embraces Russia", Bloomberg Business Week, 9 octombrie 2014, pp 15–16. </li> <li id="cite_note-ararat.osipian-219">^ <a href="#cite_ref-ararat.osipian_219-0">a</a> <a href="#cite_ref-ararat.osipian_219-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://sites.google.com/site/araratosipian/">„ararat.osipian”</a>. sites.google.com.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=sites.google.com&rft.atitle=ararat.osipian&rft_id=https%3A%2F%2Fsites.google.com%2Fsite%2Fararatosipian%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-220"><a href="#cite_ref-220">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120616223602/http://www.interfax.ru/txt.asp?id=242603">„Доля теневой экономики в РФ снизилась почти до 15%, таблицы "затраты-выпуск"... – Пресс-центр – Интерфакс”</a>. Interfax.ru. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://interfax.ru/txt.asp?id=242603&sec=1476&sw=%F0%E0%E7%EC%E5%F0+%F2%E5%ED%E5%E2%EE%E9+%FD%EA%E">original</a> la <time datetime="2012-06-16">16 iunie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2014-07-14">14 iulie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%94%D0%BE%D0%BB%D1%8F+%D1%82%D0%B5%D0%BD%D0%B5%D0%B2%D0%BE%D0%B9+%D1%8D%D0%BA%D0%BE%D0%BD%D0%BE%D0%BC%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%D0%B2+%D0%A0%D0%A4+%D1%81%D0%BD%D0%B8%D0%B7%D0%B8%D0%BB%D0%B0%D1%81%D1%8C+%D0%BF%D0%BE%D1%87%D1%82%D0%B8+%D0%B4%D0%BE+15%25%2C+%D1%82%D0%B0%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D1%86%D1%8B+%22%D0%B7%D0%B0%D1%82%D1%80%D0%B0%D1%82%D1%8B-%D0%B2%D1%8B%D0%BF%D1%83%D1%81%D0%BA%22...+%E2%80%93+%D0%9F%D1%80%D0%B5%D1%81%D1%81-%D1%86%D0%B5%D0%BD%D1%82%D1%80+%E2%80%93+%D0%98%D0%BD%D1%82%D0%B5%D1%80%D1%84%D0%B0%D0%BA%D1%81&rft.pub=Interfax.ru&rft_id=http%3A%2F%2Finterfax.ru%2Ftxt.asp%3Fid%3D242603%26sec%3D1476%26sw%3D%25F0%25E0%25E7%25EC%25E5%25F0%2B%25F2%25E5%25ED%25E5%25E2%25EE%25E9%2B%25FD%25EA%25E&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-221"><a href="#cite_ref-221">^</a> Source: Milov, Nemtsov, Ryzhkov, Shorina (2011). "Putin. Corruption. Independent expert report", p. 6. </li> <li id="cite_note-222"><a href="#cite_ref-222">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.newsland.ru/news/detail/id/580475/">„Коррупция в России как система "распилки" ВВП – новость из рубрики Общество, актуальная информация, обсуждение новости, дискуссии на Newsland”</a>. Newsland.ru. Accesat în <time datetime="2014-07-14">14 iulie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%9A%D0%BE%D1%80%D1%80%D1%83%D0%BF%D1%86%D0%B8%D1%8F+%D0%B2+%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D0%B8+%D0%BA%D0%B0%D0%BA+%D1%81%D0%B8%D1%81%D1%82%D0%B5%D0%BC%D0%B0+%22%D1%80%D0%B0%D1%81%D0%BF%D0%B8%D0%BB%D0%BA%D0%B8%22+%D0%92%D0%92%D0%9F+%E2%80%93+%D0%BD%D0%BE%D0%B2%D0%BE%D1%81%D1%82%D1%8C+%D0%B8%D0%B7+%D1%80%D1%83%D0%B1%D1%80%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%D0%9E%D0%B1%D1%89%D0%B5%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%BE%2C+%D0%B0%D0%BA%D1%82%D1%83%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D0%B0%D1%8F+%D0%B8%D0%BD%D1%84%D0%BE%D1%80%D0%BC%D0%B0%D1%86%D0%B8%D1%8F%2C+%D0%BE%D0%B1%D1%81%D1%83%D0%B6%D0%B4%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D0%B5+%D0%BD%D0%BE%D0%B2%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%B8%2C+%D0%B4%D0%B8%D1%81%D0%BA%D1%83%D1%81%D1%81%D0%B8%D0%B8+%D0%BD%D0%B0+Newsland&rft.pub=Newsland.ru&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.newsland.ru%2Fnews%2Fdetail%2Fid%2F580475%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-223"><a href="#cite_ref-223">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://ria.ru/economy/20110201/329132334.html">„Средний размер взятки в России в 2010 году вырос с 27 до 47 тысяч руб | РИА Новости”</a>. Ria.ru. Accesat în <time datetime="2014-07-14">14 iulie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%A1%D1%80%D0%B5%D0%B4%D0%BD%D0%B8%D0%B9+%D1%80%D0%B0%D0%B7%D0%BC%D0%B5%D1%80+%D0%B2%D0%B7%D1%8F%D1%82%D0%BA%D0%B8+%D0%B2+%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D0%B8+%D0%B2+2010+%D0%B3%D0%BE%D0%B4%D1%83+%D0%B2%D1%8B%D1%80%D0%BE%D1%81+%D1%81+27+%D0%B4%D0%BE+47+%D1%82%D1%8B%D1%81%D1%8F%D1%87+%D1%80%D1%83%D0%B1+%26%23124%3B+%D0%A0%D0%98%D0%90+%D0%9D%D0%BE%D0%B2%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%B8&rft.pub=Ria.ru&rft_id=http%3A%2F%2Fria.ru%2Feconomy%2F20110201%2F329132334.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-224"><a href="#cite_ref-224">^</a> Milov et al., Op. cit., 2011, p. 6. </li> <li id="cite_note-225"><a href="#cite_ref-225">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.washingtonpost.com/world/russian-police-arrest-protesters-at-nationwide-anti-corruption-rallies/2017/03/26/11208e46-10a1-11e7-aa57-2ca1b05c41b8_story.html?tid=a_inl">„Russian police arrest anti-corruption leader Navalny, hundreds more in nationwide rallies”</a>. Accesat în <time datetime="2017-06-04">4 iunie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Russian+police+arrest+anti-corruption+leader+Navalny%2C+hundreds+more+in+nationwide+rallies&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.washingtonpost.com%2Fworld%2Frussian-police-arrest-protesters-at-nationwide-anti-corruption-rallies%2F2017%2F03%2F26%2F11208e46-10a1-11e7-aa57-2ca1b05c41b8_story.html%3Ftid%3Da_inl&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-226"><a href="#cite_ref-226">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.nytimes.com/2017/03/02/world/europe/russia-dmitri-medvedev-aleksei-navalny.html">„Kremlin Critic Says Russian Premier, Dmitri Medvedev, Built Property Empire on Graft”</a>. Accesat în <time datetime="2017-06-04">4 iunie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Kremlin+Critic+Says+Russian+Premier%2C+Dmitri+Medvedev%2C+Built+Property+Empire+on+Graft&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.nytimes.com%2F2017%2F03%2F02%2Fworld%2Feurope%2Frussia-dmitri-medvedev-aleksei-navalny.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-227"><a href="#cite_ref-227">^</a> "<a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2097.html">Utilizarea terenurilor</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140326095031/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2097.html">Arhivat</a> în <time datetime="2014-03-26">26 martie 2014</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.", <a href="/wiki/CIA_World_Factbook" class="mw-redirect" title="CIA World Factbook">CIA World Factbook</a> </li> <li id="cite_note-228"><a href="#cite_ref-228">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gks.ru/bgd/regl/b09_02/IssWWW.exe/Stg/d010/1-03.doc">Date</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110501012219/http://www.gks.ru/bgd/regl/b09_02/IssWWW.exe/Stg/d010/1-03.doc">Arhivat</a> în <time datetime="2011-05-01">1 mai 2011</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. de la <a href="/w/index.php?title=Serviciul_Federal_de_Stat_pentru_Statistic%C4%83_din_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Serviciul Federal de Stat pentru Statistică din Rusia — pagină inexistentă">Serviciul Federal de Stat pentru Statistică din Rusia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2624680" class="extiw" title="d:Q2624680">d</a>) ru </li> <li id="cite_note-229"><a href="#cite_ref-229">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.is/20120108052630/http://www.rosbankjournal.ru/news/11588">Russia takes the third place in the world by grain exports</a>, rosbankjournal.ru ru </li> <li id="cite_note-230"><a href="#cite_ref-230">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gks.ru/bgd/regl/b09_02/IssWWW.exe/Stg/d010/1-04.doc">Date</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110501012309/http://www.gks.ru/bgd/regl/b09_02/IssWWW.exe/Stg/d010/1-04.doc">Arhivat</a> în <time datetime="2011-05-01">1 mai 2011</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. de la <a href="/w/index.php?title=Serviciul_Federal_de_Stat_pentru_Statistic%C4%83_din_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Serviciul Federal de Stat pentru Statistică din Rusia — pagină inexistentă">Serviciul Federal de Stat pentru Statistică din Rusia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2624680" class="extiw" title="d:Q2624680">d</a>) ru </li> <li id="cite_note-231"><a href="#cite_ref-231">^</a> "<a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gks.ru/bgd/regl/b09_38/IssWWW.exe/Stg/d01/04-01.htm">Agricultural land by type of owners</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110501011316/http://www.gks.ru/bgd/regl/b09_38/IssWWW.exe/Stg/d01/04-01.htm">Arhivat</a> în <time datetime="2011-05-01">1 mai 2011</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.", <a href="/w/index.php?title=Serviciul_Federal_de_Stat_pentru_Statistic%C4%83_din_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Serviciul Federal de Stat pentru Statistică din Rusia — pagină inexistentă">Serviciul Federal de Stat pentru Statistică din Rusia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2624680" class="extiw" title="d:Q2624680">d</a>), 2009 ru </li> <li id="cite_note-232"><a href="#cite_ref-232">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gks.ru/bgd/regl/b09_38/IssWWW.exe/Stg/d01/02-28.htm">Main agricultural products by type of owners</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110501011307/http://www.gks.ru/bgd/regl/b09_38/IssWWW.exe/Stg/d01/02-28.htm">Arhivat</a> în <time datetime="2011-05-01">1 mai 2011</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. <a href="/w/index.php?title=Serviciul_Federal_de_Stat_pentru_Statistic%C4%83_din_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Serviciul Federal de Stat pentru Statistică din Rusia — pagină inexistentă">Serviciul Federal de Stat pentru Statistică din Rusia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2624680" class="extiw" title="d:Q2624680">d</a>), 2009 ru </li> <li id="cite_note-233"><a href="#cite_ref-233">^</a> <cite class="citation web">Brown, Felicity (<time datetime="2009-09-02">2 septembrie 2009</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/environment/datablog/2009/sep/02/fish-capture-country">„Fish capture by country since 1950”</a>. Guardian. Accesat în <time datetime="2013-05-04">4 mai 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Fish+capture+by+country+since+1950&rft.pub=Guardian&rft.date=2009-09-02&rft.aulast=Brown&rft.aufirst=Felicity&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Fenvironment%2Fdatablog%2F2009%2Fsep%2F02%2Ffish-capture-country&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-234"><a href="#cite_ref-234">^</a> "<a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gks.ru/bgd/regl/b09_13/IssWWW.exe/Stg/html4/15-07.htm">Exports and imports of fish and sea products</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100706101156/http://www.gks.ru/bgd/regl/b09_13/IssWWW.exe/Stg/html4/15-07.htm">Arhivat</a> în <time datetime="2010-07-06">6 iulie 2010</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.", <a href="/w/index.php?title=Serviciul_Federal_de_Stat_pentru_Statistic%C4%83_din_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Serviciul Federal de Stat pentru Statistică din Rusia — pagină inexistentă">Serviciul Federal de Stat pentru Statistică din Rusia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2624680" class="extiw" title="d:Q2624680">d</a>), 2009 ru </li> <li id="cite_note-FAO_2010-235"><a href="#cite_ref-FAO_2010_235-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.fao.org/docrep/014/i1757r/i1757r.pdf">„Глобальная оценка лесных ресурсов 2010 года”</a> [Global Forest Resources Assessment 2010] (PDF) (în rusă). FAO Forestry Working Paper 163, Rome, Italy. <time datetime="2010">2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%93%D0%BB%D0%BE%D0%B1%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D0%B0%D1%8F+%D0%BE%D1%86%D0%B5%D0%BD%D0%BA%D0%B0+%D0%BB%D0%B5%D1%81%D0%BD%D1%8B%D1%85+%D1%80%D0%B5%D1%81%D1%83%D1%80%D1%81%D0%BE%D0%B2+2010+%D0%B3%D0%BE%D0%B4%D0%B0&rft.pub=FAO+Forestry+Working+Paper+163%2C+Rome%2C+Italy&rft.date=2010&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.fao.org%2Fdocrep%2F014%2Fi1757r%2Fi1757r.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-236"><a href="#cite_ref-236">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160101114510/http://www.fao.org/news/story/en/item/157942/icode/">„Innovations and investments urged to modernize Russian forest sector www.fao.org”</a>. FAO. <time datetime="2012-09-25">25 septembrie 2012</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.fao.org/news/story/en/item/157942/icode/">original</a> la <time datetime="2016-01-01">1 ianuarie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2013-05-04">4 mai 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Innovations+and+investments+urged+to+modernize+Russian+forest+sector+www.fao.org&rft.pub=FAO&rft.date=2012-09-25&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.fao.org%2Fnews%2Fstory%2Fen%2Fitem%2F157942%2Ficode%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-237"><a href="#cite_ref-237">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.fao.org/docrep/016/i3020e/i3020e00.pdf">„The Russian Federation Forest Sector Outlook Study to 2030”</a> (PDF). FAO. Rome, Italy. <time datetime="2012">2012</time>. Accesat în <time datetime="2013-05-04">4 mai 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Russian+Federation+Forest+Sector+Outlook+Study+to+2030&rft.pub=FAO.+Rome%2C+Italy&rft.date=2012&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.fao.org%2Fdocrep%2F016%2Fi3020e%2Fi3020e00.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-238"><a href="#cite_ref-238">^</a> <cite class="citation news">Gronholt-Pedersen, Jacon (<time datetime="2010-09-22">22 septembrie 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.wsj.com/articles/SB10001424052748704129204575505373365685564">„Russia, China in Deal On Refinery, Not Gas”</a>. The Wall Street Journal. Accesat în <time datetime="2017-10-06">6 octombrie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Wall+Street+Journal&rft.atitle=Russia%2C+China+in+Deal+On+Refinery%2C+Not+Gas&rft.date=2010-09-22&rft.aulast=Gronholt-Pedersen&rft.aufirst=Jacon&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.wsj.com%2Farticles%2FSB10001424052748704129204575505373365685564&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-239"><a href="#cite_ref-239">^</a> <cite class="citation news">Winfrey, Graham (<time datetime="2010-01-06">6 ianuarie 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.businessinsider.com/why-russia-is-about-to-change-the-world-2010-1">„Did A New Pipeline Just Make Russia The Most Important Energy Superpower By Far?”</a>. Business Insider. Accesat în <time datetime="2017-10-06">6 octombrie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Did+A+New+Pipeline+Just+Make+Russia+The+Most+Important+Energy+Superpower+By+Far%3F&rft.date=2010-01-06&rft.aulast=Winfrey&rft.aufirst=Graham&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.businessinsider.com%2Fwhy-russia-is-about-to-change-the-world-2010-1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-240"><a href="#cite_ref-240">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170307234405/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2253rank.html">„Country Comparison :: Natural gas – proved reserves”</a>. CIA World Factbook. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2253rank.html">original</a> la <time datetime="2017-03-07">7 martie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2014-02-03">3 februarie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Country+Comparison+%3A%3A+Natural+gas+%E2%80%93+proved+reserves&rft.pub=CIA+World+Factbook&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Flibrary%2Fpublications%2Fthe-world-factbook%2Frankorder%2F2253rank.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-241"><a href="#cite_ref-241">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130615184739/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2244rank.html">„Country Comparison :: Oil – proved reserves”</a>. CIA World Factbook. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2244rank.html">original</a> la <time datetime="2013-06-15">15 iunie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2014-02-03">3 februarie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Country+Comparison+%3A%3A+Oil+%E2%80%93+proved+reserves&rft.pub=CIA+World+Factbook&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Flibrary%2Fpublications%2Fthe-world-factbook%2Frankorder%2F2244rank.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537">. </li> <li id="cite_note-242"><a href="#cite_ref-242">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090206104056/http://bp.com/liveassets/bp_internet/globalbp/globalbp_uk_english/reports_and_publications/statistical_energy_review_2007/STAGING/local_assets/downloads/spreadsheets/statistical_review_full_report_workbook_2007.xls">„BP Statistical review of world energy June 2007”</a>. BP. iunie 2007. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://bp.com/liveassets/bp_internet/globalbp/globalbp_uk_english/reports_and_publications/statistical_energy_review_2007/STAGING/local_assets/downloads/spreadsheets/statistical_review_full_report_workbook_2007.xls">original</a> (XLS) la <time datetime="2009-02-06">6 februarie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2007-10-22">22 octombrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=BP+Statistical+review+of+world+energy+June+2007&rft.pub=BP&rft.date=2007-06&rft_id=http%3A%2F%2Fbp.com%2Fliveassets%2Fbp_internet%2Fglobalbp%2Fglobalbp_uk_english%2Freports_and_publications%2Fstatistical_energy_review_2007%2FSTAGING%2Flocal_assets%2Fdownloads%2Fspreadsheets%2Fstatistical_review_full_report_workbook_2007.xls&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-243"><a href="#cite_ref-243">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20181124005928/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2251rank.html">„Country Comparison :: Natural gas – exports”</a>. CIA World Factbook. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2251rank.html">original</a> la <time datetime="2018-11-24">24 noiembrie 2018</time>. Accesat în <time datetime="2014-02-03">3 februarie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Country+Comparison+%3A%3A+Natural+gas+%E2%80%93+exports&rft.pub=CIA+World+Factbook&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Flibrary%2Fpublications%2Fthe-world-factbook%2Frankorder%2F2251rank.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-244"><a href="#cite_ref-244">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20181001031249/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2232rank.html">„Country Comparison :: Electricity – production”</a>. CIA World Factbook. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2232rank.html">original</a> la <time datetime="2018-10-01">1 octombrie 2018</time>. Accesat în <time datetime="2014-02-03">3 februarie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Country+Comparison+%3A%3A+Electricity+%E2%80%93+production&rft.pub=CIA+World+Factbook&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Flibrary%2Fpublications%2Fthe-world-factbook%2Frankorder%2F2232rank.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-245"><a href="#cite_ref-245">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090206104056/http://bp.com/liveassets/bp_internet/globalbp/globalbp_uk_english/reports_and_publications/statistical_energy_review_2007/STAGING/local_assets/downloads/spreadsheets/statistical_review_full_report_workbook_2007.xls">„BP Statistical Review of World Energy June 2009: Hydroelectricity consumption”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://bp.com/liveassets/bp_internet/globalbp/globalbp_uk_english/reports_and_publications/statistical_energy_review_2007/STAGING/local_assets/downloads/spreadsheets/statistical_review_full_report_workbook_2007.xls">original</a> la <time datetime="2009-02-06">6 februarie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2010-10-29">29 octombrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=BP+Statistical+Review+of+World+Energy+June+2009%3A+Hydroelectricity+consumption&rft_id=http%3A%2F%2Fbp.com%2Fliveassets%2Fbp_internet%2Fglobalbp%2Fglobalbp_uk_english%2Freports_and_publications%2Fstatistical_energy_review_2007%2FSTAGING%2Flocal_assets%2Fdownloads%2Fspreadsheets%2Fstatistical_review_full_report_workbook_2007.xls&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-246"><a href="#cite_ref-246">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110107102229/http://www.iaea.org/programmes/a2/index.html">Nuclear Power Plant Information</a>, <a href="/wiki/Agen%C8%9Bia_Interna%C8%9Bional%C4%83_pentru_Energie_Atomic%C4%83" title="Agenția Internațională pentru Energie Atomică">Agenția Internațională pentru Energie Atomică</a>. Accesat la <time datetime="2006-06-12">12 iunie 2006</time>. </li> <li id="cite_note-247"><a href="#cite_ref-247">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.amur.kp.ru/daily/24458/620649/">Russia builds nuclear power stations all over the world</a> at amur.kp.ru ru </li> <li id="cite_note-CNPCdeal-248"><a href="#cite_ref-CNPCdeal_248-0">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.russiaherald.com/index.php/sid/222206767">„China and Russia sign $400 billion 30-year gas deal”</a>. Russia Herald. Accesat în <time datetime="2014-05-22">22 mai 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=China+and+Russia+sign+%24400+billion+30-year+gas+deal&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.russiaherald.com%2Findex.php%2Fsid%2F222206767&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-rzd-249">^ <a href="#cite_ref-rzd_249-0">a</a> <a href="#cite_ref-rzd_249-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20091004034659/http://eng.rzd.ru/isvp/public/rzdeng?STRUCTURE_ID=4">„Russian Railways”</a>. Eng.rzd.ru. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://eng.rzd.ru/isvp/public/rzdeng?STRUCTURE_ID=4">original</a> la <time datetime="2009-10-04">4 octombrie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2010-01-02">2 ianuarie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russian+Railways&rft.pub=Eng.rzd.ru&rft_id=http%3A%2F%2Feng.rzd.ru%2Fisvp%2Fpublic%2Frzdeng%3FSTRUCTURE_ID%3D4&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-250"><a href="#cite_ref-250">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110426092402/http://invest.gov.ru/en/government_support/sectors/infrastructure/">„Invest in Russia–Infrastructure”</a>. Invest.gov.ru. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://invest.gov.ru/en/government_support/sectors/infrastructure/">original</a> la <time datetime="2011-04-26">26 aprilie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2010-04-27">27 aprilie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Invest+in+Russia%E2%80%93Infrastructure&rft.pub=Invest.gov.ru&rft_id=http%3A%2F%2Finvest.gov.ru%2Fen%2Fgovernment_support%2Fsectors%2Finfrastructure%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-251"><a href="#cite_ref-251">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.poezda.net/en/web">Mersul trenurilor CSI</a>, ruta nr. 002, Moscova-Pyongyang, august 2009. Notă: mai multe rute diferite pot avea același număr. </li> <li id="cite_note-252"><a href="#cite_ref-252">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.poezda.net/en/web">Mersul trenurilor CSI</a>, ruta nr. 350, Kiev-Vladivostok, august 2009. </li> <li id="cite_note-253"><a href="#cite_ref-253">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gks.ru/bgd/regl/b08_11/IssWWW.exe/Stg/d02/18-09.htm">Statistici Rosstat despre lungimea drumurilor</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20081014012402/http://www.gks.ru/bgd/regl/b08_11/IssWWW.exe/Stg/d02/18-09.htm">Arhivat</a> în <time datetime="2008-10-14">14 octombrie 2008</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. Accesat la 10 iunie 2009 </li> <li id="cite_note-254"><a href="#cite_ref-254">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090417001324/http://www.iraptranstats.net/rus">„Transport in Russia”</a>. International Transport Statistics Database. iRAP. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.iraptranstats.net/rus">original</a> la <time datetime="2009-04-17">17 aprilie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2009-02-17">17 februarie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=International+Transport+Statistics+Database&rft.atitle=Transport+in+Russia&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.iraptranstats.net%2Frus&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-255"><a href="#cite_ref-255">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://englishrussia.com/2008/03/31/russian-atomic-icebreakers/">„Russian Atomic Icebreakers”</a>. English Russia. <time datetime="2008-03-31">31 martie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2015-04-27">27 aprilie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russian+Atomic+Icebreakers&rft.pub=English+Russia&rft.date=2008-03-31&rft_id=http%3A%2F%2Fenglishrussia.com%2F2008%2F03%2F31%2Frussian-atomic-icebreakers%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-256"><a href="#cite_ref-256">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160530055415/https://www.cia.gov/library/Publications/the-world-factbook/rankorder/2053rank.html">„CIA The World Factbook–Rank Order–Airports”</a>. Cia.gov. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2053rank.html">original</a> la <time datetime="2016-05-30">30 mai 2016</time>. Accesat în <time datetime="2011-01-19">19 ianuarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=CIA+The+World+Factbook%E2%80%93Rank+Order%E2%80%93Airports&rft.pub=Cia.gov&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Flibrary%2Fpublications%2Fthe-world-factbook%2Frankorder%2F2053rank.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-257"><a href="#cite_ref-257">^</a> <cite class="citation book">Yakov Sinai, ed. (<time datetime="2003">2003</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=BFsnWXkqZaMC">Russian Mathematicians in the 20th Century</a>. Princeton, NJ: Princeton University Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-981-02-4390-6" title="Special:Referințe în cărți/978-981-02-4390-6">978-981-02-4390-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Russian+Mathematicians+in+the+20th+Century&rft.place=Princeton%2C+NJ&rft.pub=Princeton+University+Press&rft.date=2003&rft.isbn=978-981-02-4390-6&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DBFsnWXkqZaMC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-258"><a href="#cite_ref-258">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130428112451/http://www.claymath.org/poincare/index.html">„The Poincaré Conjecture”</a>. Claymath.org. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.claymath.org/poincare/index.html">original</a> la <time datetime="2013-04-28">28 aprilie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-05-04">4 mai 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Poincar%C3%A9+Conjecture&rft.pub=Claymath.org&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.claymath.org%2Fpoincare%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-259"><a href="#cite_ref-259">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.achtungpanzer.com/panzerkampfwagen-t-34r-soviet-t-34-in-german-service.htm">Panzerkampfwagen T-34(r)</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110222215401/http://www.achtungpanzer.com/panzerkampfwagen-t-34r-soviet-t-34-in-german-service.htm">Arhivat</a> în <time datetime="22">22 d.Hr.</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. by George Parada (n.d.) Achtung Panzer! website. Retrieved 17 noiembrie 2008 </li> <li id="cite_note-260"><a href="#cite_ref-260">^</a> Halberstadt, Hans Inside the Great Tanks The Crowood Press Ltd. Wiltshire, England 1997 94–96 <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1-86126-270-1" title="Special:Referințe în cărți/1-86126-270-1">ISBN: 1-86126-270-1</a>: "The T-54/T-55 series is the hands down, all-time most popular tank in history. </li> <li id="cite_note-261"><a href="#cite_ref-261">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.csae.ox.ac.uk/workingpapers/pdfs/2006-13text.pdf">„Weaponomics: The Economics of Small Arms”</a> (PDF). Accesat în <time datetime="2013-05-04">4 mai 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Weaponomics%3A+The+Economics+of+Small+Arms&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.csae.ox.ac.uk%2Fworkingpapers%2Fpdfs%2F2006-13text.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Sputniknews.com_2018-11-16-262"><a href="#cite_ref-Sputniknews.com_2018-11-16_262-0">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://sputniknews.com/russia/20091011156428675/">„Medvedev outlines priorities for Russian economy's modernization”</a>, Sputniknews.com, <time datetime="2009-10-11">11 octombrie 2009</time>, accesat în <time datetime="2018-11-16">16 noiembrie 2018</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Sputniknews.com&rft.atitle=Medvedev+outlines+priorities+for+Russian+economy%27s+modernization&rft.date=2009-10-11&rft_id=https%3A%2F%2Fsputniknews.com%2Frussia%2F20091011156428675%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-263"><a href="#cite_ref-263">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.aiaa.org/index.cfm">„American Institute of Aeronautics and Astronautics”</a>. Aiaa.org. Accesat în <time datetime="2010-01-02">2 ianuarie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=American+Institute+of+Aeronautics+and+Astronautics&rft.pub=Aiaa.org&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.aiaa.org%2Findex.cfm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-264"><a href="#cite_ref-264">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100128201450/http://www.russianspaceweb.com/2009.html">„Russian space program in 2009: plans and reality”</a>. Russianspaceweb.com. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.russianspaceweb.com/2009.html">original</a> la <time datetime="2010-01-28">28 ianuarie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2010-04-27">27 aprilie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russian+space+program+in+2009%3A+plans+and+reality&rft.pub=Russianspaceweb.com&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.russianspaceweb.com%2F2009.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-265"><a href="#cite_ref-265">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20191221043110/https://www.spaceflightinsider.com/organizations/roscosmos/russia-may-select-first-crew-federation-spacecraft-next-year/">„Russia may select first crew for its Federation spacecraft next year”</a>. www.spaceflightinsider.com. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.spaceflightinsider.com/organizations/roscosmos/russia-may-select-first-crew-federation-spacecraft-next-year/">original</a> la <time datetime="2019-12-21">21 decembrie 2019</time>. Accesat în <time datetime="2018-11-16">16 noiembrie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=www.spaceflightinsider.com&rft.atitle=Russia+may+select+first+crew+for+its+Federation+spacecraft+next+year&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.spaceflightinsider.com%2Forganizations%2Froscosmos%2Frussia-may-select-first-crew-federation-spacecraft-next-year%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-UN-266"><a href="#cite_ref-UN_266-0">^</a> Națiunile Unite:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.un.org/esa/agenda21/natlinfo/countr/russia/RussiaSanitation04f.pdf">Sanitation Country Profile Russian Federation</a>, 2004 </li> <li id="cite_note-267"><a href="#cite_ref-267">^</a> <cite class="citation web">LandRussia, LandRussia (<time datetime="2018-11-05">5 noiembrie 2018</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gks.ru/free_doc/doc_2016/bul_dr/mun_obr2016.rar">„According To The Latest Data Russia's Demography Is Still In Sharp Decline”</a>. Accesat în <time datetime="2018-11-05">5 noiembrie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=According+To+The+Latest+Data+Russia%27s+Demography+Is+Still+In+Sharp+Decline&rft.date=2018-11-05&rft.aulast=LandRussia&rft.aufirst=LandRussia&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.gks.ru%2Ffree_doc%2Fdoc_2016%2Fbul_dr%2Fmun_obr2016.rar&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-perepis-2010.ru-268">^ <a href="#cite_ref-perepis-2010.ru_268-0">a</a> <a href="#cite_ref-perepis-2010.ru_268-1">b</a> <a href="#cite_ref-perepis-2010.ru_268-2">c</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120118212344/http://www.perepis-2010.ru/results_of_the_census/result-december-2011.ppt">„ВПН-2010”</a>. perepis-2010.ru. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.perepis-2010.ru/results_of_the_census/result-december-2011.ppt">original</a> la <time datetime="2012-01-18">18 ianuarie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=perepis-2010.ru&rft.atitle=%D0%92%D0%9F%D0%9D-2010&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.perepis-2010.ru%2Fresults_of_the_census%2Fresult-december-2011.ppt&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-ethnicgroups-269">^ <a href="#cite_ref-ethnicgroups_269-0">a</a> <a href="#cite_ref-ethnicgroups_269-1">b</a> <a href="#cite_ref-ethnicgroups_269-2">c</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://demoscope.ru/weekly/ssp/rus_nac_02.php">Ethnic groups in Russia</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110622084055/http://demoscope.ru/weekly/ssp/rus_nac_02.php">Arhivat</a> în <time datetime="22">22 d.Hr.</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., 2002 census, Demoscope Weekly. Retrieved 5 februarie 2009. </li> <li id="cite_note-270"><a href="#cite_ref-270">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120303135317/http://www.gks.ru/free_doc/2007/b07_12/05-01.htm">„Resident population”</a>. <a href="/w/index.php?title=Serviciul_Federal_de_Stat_pentru_Statistic%C4%83_din_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Serviciul Federal de Stat pentru Statistică din Rusia — pagină inexistentă">Serviciul Federal de Stat pentru Statistică din Rusia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2624680" class="extiw" title="d:Q2624680">d</a>). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gks.ru/free_doc/2007/b07_12/05-01.htm">original</a> la <time datetime="2012-03-03">3 martie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2007-12-27">27 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Resident+population&rft.pub=%3AServiciul+Federal+de+Stat+pentru+Statistic%C4%83+din+Rusia%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Serviciul+Federal+de+Stat+pentru+Statistic%C4%83+din+Rusia+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.gks.ru%2Ffree_doc%2F2007%2Fb07_12%2F05-01.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-2010Census-271"><a href="#cite_ref-2010Census_271-0">^</a> <cite id="CITEREFServiciul_de_Stat_de_Statistică_al_Federației_Ruse2011" class="citation web">Serviciul de Stat de Statistică al Federației Ruse (<time datetime="2011">2011</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gks.ru/free_doc/new_site/perepis2010/croc/perepis_itogi1612.htm">„Всероссийская перепись населения 2010 года. Том 1”</a> [Recensământul populației întregii Rusii din 2010, vol. 1]. Всероссийская перепись населения 2010 года [Recensământul populației întregii Rusii 2010] (în rusă). <a href="/w/index.php?title=Serviciul_Federal_de_Stat_pentru_Statistic%C4%83_din_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Serviciul Federal de Stat pentru Statistică din Rusia — pagină inexistentă">Serviciul de Stat de Statistică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2624680" class="extiw" title="d:Q2624680">d</a>).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=%D0%92%D1%81%D0%B5%D1%80%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D0%B9%D1%81%D0%BA%D0%B0%D1%8F+%D0%BF%D0%B5%D1%80%D0%B5%D0%BF%D0%B8%D1%81%D1%8C+%D0%BD%D0%B0%D1%81%D0%B5%D0%BB%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F+2010+%D0%B3%D0%BE%D0%B4%D0%B0+%5BRecens%C4%83m%C3%A2ntul+popula%C8%9Biei+%C3%AEntregii+Rusii+2010%5D&rft.atitle=%D0%92%D1%81%D0%B5%D1%80%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D0%B9%D1%81%D0%BA%D0%B0%D1%8F+%D0%BF%D0%B5%D1%80%D0%B5%D0%BF%D0%B8%D1%81%D1%8C+%D0%BD%D0%B0%D1%81%D0%B5%D0%BB%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F+2010+%D0%B3%D0%BE%D0%B4%D0%B0.+%D0%A2%D0%BE%D0%BC+1&rft.date=2011&rft.au=Serviciul+de+Stat+de+Statistic%C4%83+al+Federa%C8%9Biei+Ruse&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.gks.ru%2Ffree_doc%2Fnew_site%2Fperepis2010%2Fcroc%2Fperepis_itogi1612.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-272"><a href="#cite_ref-272">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://countrystudies.us/russia/29.htm">„Demographics”</a>. Library of Congress. Accesat în <time datetime="2008-01-16">16 ianuarie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Demographics&rft.pub=Library+of+Congress&rft_id=http%3A%2F%2Fcountrystudies.us%2Frussia%2F29.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-gks-273">^ <a href="#cite_ref-gks_273-0">a</a> <a href="#cite_ref-gks_273-1">b</a> <a href="#cite_ref-gks_273-2">c</a> <a href="#cite_ref-gks_273-3">d</a> <a href="#cite_ref-gks_273-4">e</a> <a href="#cite_ref-gks_273-5">f</a> <a href="#cite_ref-gks_273-6">g</a> <a href="#cite_ref-gks_273-7">h</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gks.ru/free_doc/2010/demo/dem-sit-09.doc">Modern demografice din Rusia</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20101217150324/http://www.gks.ru/free_doc/2010/demo/dem-sit-09.doc">Arhivat</a> în <time datetime="2010-12-17">17 decembrie 2010</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. de <a href="/w/index.php?title=Serviciul_Federal_de_Stat_pentru_Statistic%C4%83_din_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Serviciul Federal de Stat pentru Statistică din Rusia — pagină inexistentă">Serviciul Federal de Stat pentru Statistică din Rusia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2624680" class="extiw" title="d:Q2624680">d</a>). Accesat la 5 octombrie 2010 </li> <li id="cite_note-274"><a href="#cite_ref-274">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080915210918/http://www.iht.com/articles/2007/01/15/news/migrate.php">„Russia cracking down on illegal migrants”</a>. International Herald Tribune. <time datetime="2007-01-15">15 ianuarie 2007</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.iht.com/articles/2007/01/15/news/migrate.php">original</a> la <time datetime="2008-09-15">15 septembrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=International+Herald+Tribune&rft.atitle=Russia+cracking+down+on+illegal+migrants&rft.date=2007-01-15&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.iht.com%2Farticles%2F2007%2F01%2F15%2Fnews%2Fmigrate.php&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-275"><a href="#cite_ref-275">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100525073623/http://www.timesonline.co.uk/tol/news/world/europe/article728982.ece">„Putin tries to lure millions of Russian expats home”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.timesonline.co.uk/tol/news/world/europe/article728982.ece">original</a> la <time datetime="2010-05-25">25 mai 2010</time>. Accesat în <time datetime="2010-04-25">25 aprilie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Putin+tries+to+lure+millions+of+Russian+expats+home&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.timesonline.co.uk%2Ftol%2Fnews%2Fworld%2Feurope%2Farticle728982.ece&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-276"><a href="#cite_ref-276">^</a> <cite class="citation book">Moya Flynn (<time datetime="2004">2004</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=YLeAxHLmgR8C&pg=PA15">Migrant resettlement in the Russian federation: reconstructing 'homes' and 'homelands'</a> [Recolonizarea migranților în Federația Rusă: reconstrucția «caselor» și «patriilor»]. Anthem Press. p. 15. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1-84331-117-8" title="Special:Referințe în cărți/1-84331-117-8">1-84331-117-8</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Migrant+resettlement+in+the+Russian+federation%3A+reconstructing+%27homes%27+and+%27homelands%27&rft.pages=15&rft.pub=Anthem+Press&rft.date=2004&rft.isbn=1-84331-117-8&rft.au=Moya+Flynn&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DYLeAxHLmgR8C%26pg%3DPA15&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-EU_crude_rates-277">^ <a href="#cite_ref-EU_crude_rates_277-0">a</a> <a href="#cite_ref-EU_crude_rates_277-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://ec.europa.eu/eurostat/web/population-demography-migration-projections/population-data/database?p_p_id=NavTreeportletprod_WAR_NavTreeportletprod_INSTANCE_2pAWwssjV8xq&p_p_lifecycle=0&p_p_state=normal&p_p_mode=view&p_p_col_id=column-2&p_p_col_pos=1&p_p_col_count=2">„Demographic balance and crude rates at national level”</a>. Eurostat. Accesat în <time datetime="2016-06-01">1 iunie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Demographic+balance+and+crude+rates+at+national+level&rft.pub=Eurostat&rft_id=http%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Feurostat%2Fweb%2Fpopulation-demography-migration-projections%2Fpopulation-data%2Fdatabase%3Fp_p_id%3DNavTreeportletprod_WAR_NavTreeportletprod_INSTANCE_2pAWwssjV8xq%26p_p_lifecycle%3D0%26p_p_state%3Dnormal%26p_p_mode%3Dview%26p_p_col_id%3Dcolumn-2%26p_p_col_pos%3D1%26p_p_col_count%3D2&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-278"><a href="#cite_ref-278">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://sputniknews.com/russia/20080123/97616414.html">„Russia's birth, mortality rates to equal by 2011–ministry”</a>. RIA Novosti. Accesat în <time datetime="2008-02-10">10 februarie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russia%27s+birth%2C+mortality+rates+to+equal+by+2011%E2%80%93ministry&rft.pub=RIA+Novosti&rft_id=http%3A%2F%2Fsputniknews.com%2Frussia%2F20080123%2F97616414.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-279"><a href="#cite_ref-279">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://lcweb2.loc.gov/frd/cs/profiles/Russia.pdf">„Country Profile: Russia”</a> (PDF). <a href="/wiki/Library_of_Congress" class="mw-redirect" title="Library of Congress">Library of Congress</a>—Federal Research Division. octombrie 2006. Accesat în <time datetime="2007-12-27">27 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Country+Profile%3A+Russia&rft.pub=Library+of+Congress%E2%80%94Federal+Research+Division&rft.date=2006-10&rft_id=http%3A%2F%2Flcweb2.loc.gov%2Ffrd%2Fcs%2Fprofiles%2FRussia.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-280"><a href="#cite_ref-280">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://sputniknews.com/analysis/20060714/51327247.html">„Russia trying to resolve demographic problem through immigration”</a>. rian.ru. <time datetime="2006-07-14">14 iulie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=rian.ru&rft.atitle=Russia+trying+to+resolve+demographic+problem+through+immigration&rft.date=2006-07-14&rft_id=http%3A%2F%2Fsputniknews.com%2Fanalysis%2F20060714%2F51327247.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-281"><a href="#cite_ref-281">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://demoscope.ru/weekly/ias/ias05.php?tim=0&cou=26&terr=1&ind=26&Submit=OK">Russian birth rates 1950–2008</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110430195030/https://demoscope.ru/weekly/ias/ias05.php?tim=0&cou=26&terr=1&ind=26&Submit=OK">Arhivat</a> în <time datetime="30">30 d.Hr.</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. Demoscope Weekly. Retrieved October 2010. </li> <li id="cite_note-282"><a href="#cite_ref-282">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://sputniknews.com/society/20120820/175324629.html">„Immigration Drives Russian Population Increase”</a>. ria.ru. <time datetime="2012-08-20">20 august 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=ria.ru&rft.atitle=Immigration+Drives+Russian+Population+Increase&rft.date=2012-08-20&rft_id=http%3A%2F%2Fsputniknews.com%2Fsociety%2F20120820%2F175324629.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-283"><a href="#cite_ref-283">^</a> <cite class="citation report">Surinov, A.; et al., ed. (<time datetime="2016">2016</time>). „5. Population: Cities with population size of 1 million persons and over”. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gks.ru/free_doc/doc_2016/rusfig/rus16e.pdf">Russia in Figures</a> (PDF) (Raport). Moscova: Federal State Statistics Service (Rosstat). p. 82. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-5-89476-420-7" title="Special:Referințe în cărți/978-5-89476-420-7">978-5-89476-420-7</a>. Accesat în <time datetime="2017-06-12">12 iunie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=report&rft.btitle=Russia+in+Figures&rft.place=Moscova&rft.pages=82&rft.pub=Federal+State+Statistics+Service+%28Rosstat%29&rft.date=2016&rft.isbn=978-5-89476-420-7&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.gks.ru%2Ffree_doc%2Fdoc_2016%2Frusfig%2Frus16e.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-284"><a href="#cite_ref-284">^</a> <cite class="citation report">Оксенойт, Г. К. (<time datetime="2016">2016</time>). „31. Численность населения городов и поселков городского типа по федеральным округам и субъектам Российской Федерации”. În Рахманинов, М. В. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gks.ru/free_doc/doc_2016/bul_dr/mun_obr2016.rar">Численность населения Российской Федерации: По муниципальным образованиям</a> (Raport) (în rusă). Москва: Федеральная служба государственной статистики (Росстат). Accesat în <time datetime="2017-06-12">12 iunie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=report&rft.btitle=%D0%A7%D0%B8%D1%81%D0%BB%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D1%81%D1%82%D1%8C+%D0%BD%D0%B0%D1%81%D0%B5%D0%BB%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F+%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D0%B9%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%B9+%D0%A4%D0%B5%D0%B4%D0%B5%D1%80%D0%B0%D1%86%D0%B8%D0%B8%3A+%D0%9F%D0%BE+%D0%BC%D1%83%D0%BD%D0%B8%D1%86%D0%B8%D0%BF%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D1%8B%D0%BC+%D0%BE%D0%B1%D1%80%D0%B0%D0%B7%D0%BE%D0%B2%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D1%8F%D0%BC&rft.place=%D0%9C%D0%BE%D1%81%D0%BA%D0%B2%D0%B0&rft.pub=%D0%A4%D0%B5%D0%B4%D0%B5%D1%80%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D0%B0%D1%8F+%D1%81%D0%BB%D1%83%D0%B6%D0%B1%D0%B0+%D0%B3%D0%BE%D1%81%D1%83%D0%B4%D0%B0%D1%80%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D0%B9+%D1%81%D1%82%D0%B0%D1%82%D0%B8%D1%81%D1%82%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%28%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D1%82%D0%B0%D1%82%29&rft.date=2016&rft.aulast=%D0%9E%D0%BA%D1%81%D0%B5%D0%BD%D0%BE%D0%B9%D1%82&rft.aufirst=%D0%93.+%D0%9A.&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.gks.ru%2Ffree_doc%2Fdoc_2016%2Fbul_dr%2Fmun_obr2016.rar&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Moscow,_Saint_Petersburg-285">^ <a href="#cite_ref-Moscow,_Saint_Petersburg_285-0">a</a> <a href="#cite_ref-Moscow,_Saint_Petersburg_285-1">b</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gks.ru/free_doc/new_site/population/demo/Popul2017.xls">"Оценка численности постоянного населения на 1 января 2017 года и в среднем за 2016 год"</a>. gks.ru. Accesat la <time datetime="2017-06-12">12 iunie 2017</time>. </li> <li id="cite_note-286"><a href="#cite_ref-286">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170203162719/http://web.krasstat.gks.ru/offstat/02/3/1.8.xls">"Предварительная оценка численности постоянного населения на 1 января 2017 года и в среднем за 2016 год по городским округам и муниципальным районам Красноярского края"</a>. krasstat.gks.ru. Accesat la <time datetime="2017-06-12">12 iunie 2017</time>. </li> <li id="cite_note-287"><a href="#cite_ref-287">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://novosibstat.gks.ru/wps/wcm/connect/rosstat_ts/novosibstat/resources/95583c8047d3eecb9007b4ed3bc4492f/%D0%A7%D0%B8%D1%81%D0%BB%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D1%81%D1%82%D1%8C+%D0%BD%D0%B0%D1%81%D0%B5%D0%BB%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F+%D0%BF%D0%BE+%D0%BC%D1%83%D0%BD%D0%B8%D1%86%D0%B8%D0%BF%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D1%8B%D0%BC+%D0%BE%D0%B1%D1%80%D0%B0%D0%B7%D0%BE%D0%B2%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D1%8F%D0%BC+%D0%BD%D0%B0+1+%D1%8F%D0%BD%D0%B2%D0%B0%D1%80%D1%8F+2017+%D0%B3%D0%BE%D0%B4%D0%B0+%D0%B8+%D0%B2+%D1%81%D1%80%D0%B5%D0%B4%D0%BD%D0%B5%D0%BC+%D0%B7%D0%B0+2016+%D0%B3%D0%BE%D0%B4.pdf">"Численность населения по муниципальным районам и городским округам Новосибирской области на 1 января 2017 года и в среднем за 2016 год"</a>. novosibstat.gks.ru. Accesat la <time datetime="2017-06-12">12 iunie 2017</time>. </li> <li id="cite_note-288"><a href="#cite_ref-288">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://sverdl.gks.ru/wps/wcm/connect/rosstat_ts/sverdl/resources/e4c519004583f25b940fdde7d6b68498/%D0%9F%D1%80%D0%B5%D0%B4%D0%B2%D0%B0%D1%80.+%D1%87%D0%B8%D1%81%D0%BB_2016.xlsx">"Предварительная оценка численности населения на 1 января 2017 года и в среднем за 2016 год"</a>. sverdl.gks.ru. Accesat la <time datetime="2017-06-12">12 iunie 2017</time>. </li> <li id="cite_note-289"><a href="#cite_ref-289">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://tatstat.gks.ru/wps/wcm/connect/rosstat_ts/tatstat/resources/86490b80406de8baa7f9ef4d45abe5e4/%D0%9C%D0%9E%D1%87%D0%B8%D1%81%D0%BB2017.pdf">"Численность населения муниципальных образований Республики Татарстан на начало 2017 года"</a>. tatstat.gks.ru. Accesat la <time datetime="2017-06-12">12 iunie 2017</time>. </li> <li id="cite_note-290"><a href="#cite_ref-290">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://krsdstat.gks.ru/wps/wcm/connect/rosstat_ts/krsdstat/resources/ce0b4e004079d32983daeb4d45abe5e4/%D0%9E%D1%86%D0%B5%D0%BD%D0%BA%D0%B0+%D1%87%D0%B8%D1%81%D0%BB%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%B8_01.01.2017.htm">"Оценка численности населения на 1 января 2017 года по муниципальным образованиям Краснодарского края"</a>. krsdstat.gks.ru. Accesat la <time datetime="2017-06-12">12 iunie 2017</time>. </li> <li id="cite_note-291"><a href="#cite_ref-291">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://chelstat.gks.ru/wps/wcm/connect/rosstat_ts/chelstat/resources/52702d0040667078ba58fb4d45abe5e4/%D0%A7%D0%B8%D1%81%D0%BB%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D1%81%D1%82%D1%8C+%D0%BF%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%8F%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D0%B3%D0%BE+%D0%BD%D0%B0%D1%81%D0%B5%D0%BB%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F_2017.doc">"Численность постоянного населения Челябинской области в разрезе городских округов, муниципальных районов, городских и сельских поселений на 1 января 2017 года"</a>. chelstat.gks.ru. Accesat la <time datetime="2017-06-12">12 iunie 2017</time>. </li> <li id="cite_note-292"><a href="#cite_ref-292">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gks.ru/dbscripts/munst/munst52/DBInet.cgi">"База данных показателей муниципальных образований Омской области (Население)"</a>. gks.ru. Accesat la <time datetime="2017-06-12">12 iunie 2017</time>. </li> <li id="cite_note-Samara-293">^ <a href="#cite_ref-Samara_293-0">a</a> <a href="#cite_ref-Samara_293-1">b</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://samarastat.gks.ru/wps/wcm/connect/rosstat_ts/samarastat/resources/79e57c804fda20259856bda19f9463e4/%D0%A1%D0%B0%D0%B9%D1%82+%D0%A7%D0%B8%D1%81%D0%BB%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D1%81%D1%82%D1%8C+%D0%BD%D0%B0+01.01.2017%D0%B3.+%D0%B7%D0%B0+2016%D0%B3..xls">"Утвержденная численность постоянного населения Самарской области (на 1. 1. 2017. г. и среднегодовая за 2016. г.)"</a>. samarastat.gks.ru. Accesat la <time datetime="2017-06-12">12 iunie 2017</time>. </li> <li id="cite_note-294"><a href="#cite_ref-294">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://udmstat.gks.ru/wps/wcm/connect/rosstat_ts/udmstat/resources/f82b47004064698da5b9ef4d45abe5e4/%D0%A7%D0%B8%D1%81%D0%BB%D0%9C%D0%9E_2017.pdf">"Численность постоянного населения Удмуртской Республики /Утверждено Росстатом (письмо от 3. 3. 2017. г., № 08-08-4/891-ТО)/"</a>. udmstat.gks.ru. Accesat la <time datetime="2017-06-12">12 iunie 2017</time>. </li> <li id="cite_note-295"><a href="#cite_ref-295">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://bashstat.gks.ru/wps/wcm/connect/rosstat_ts/bashstat/resources/147f550040a71d1998ed9da3e1dde74c/%D0%9E%D1%86%D0%B5%D0%BD%D0%BA%D0%B0+%D1%87%D0%B8%D1%81%D0%BB%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%B8+%D0%BF%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%8F%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D0%B3%D0%BE+%D0%BD%D0%B0%D1%81%D0%B5%D0%BB%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%D0%91%D0%B0%D1%88%D0%BA%D0%BE%D1%80%D1%82%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%B0%D0%BD+%D0%BD%D0%B0+1+%D1%8F%D0%BD%D0%B2%D0%B0%D1%80%D1%8F+2017+%D0%B3.pdf">"Оценка численности постоянного населения Республики Башкортостан на 1 января 2017 года по муниципальным образованиям"</a>. gks.ru. Accesat la <time datetime="2017-06-12">12 iunie 2017</time>. </li> <li id="cite_note-296"><a href="#cite_ref-296">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?id=846655">„Report by Mr. Alvaro Gil-Robles on his Visits to the Russian Federation”</a>. <a href="/wiki/Consiliul_Europei" title="Consiliul Europei">Consiliul Europei</a>, <a href="/w/index.php?title=Commissioner_for_Human_Rights&action=edit&redlink=1" class="new" title="Commissioner for Human Rights — pagină inexistentă">Commissioner for Human Rights</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q968482" class="extiw" title="d:Q968482">d</a>). <time datetime="2005-04-20">20 aprilie 2005</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Report+by+Mr.+Alvaro+Gil-Robles+on+his+Visits+to+the+Russian+Federation&rft.pub=Consiliul+Europei%2C+%3ACommissioner+for+Human+Rights%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Commissioner+for+Human+Rights+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.date=2005-04-20&rft_id=https%3A%2F%2Fwcd.coe.int%2FViewDoc.jsp%3Fid%3D846655&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-297"><a href="#cite_ref-297">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110719233704/http://www.perepis2002.ru/index.html?id=87">„Russian Census of 2002”</a>. 4.3. Population by nationalities and knowledge of Russian; 4.4. Spreading of knowledge of languages (except Russian). <a href="/w/index.php?title=Serviciul_Federal_de_Stat_pentru_Statistic%C4%83_din_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Serviciul Federal de Stat pentru Statistică din Rusia — pagină inexistentă">Serviciul Federal de Stat pentru Statistică din Rusia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2624680" class="extiw" title="d:Q2624680">d</a>). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.perepis2002.ru/index.html?id=87">original</a> la <time datetime="2011-07-19">19 iulie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2008-01-16">16 ianuarie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=4.3.+Population+by+nationalities+and+knowledge+of+Russian%3B+4.4.+Spreading+of+knowledge+of+languages+%28except+Russian%29&rft.atitle=Russian+Census+of+2002&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.perepis2002.ru%2Findex.html%3Fid%3D87&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-298"><a href="#cite_ref-298">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.constitution.ru/en/10003000-04.htm">„The Constitution of the Russian Federation”</a>. (Article 68, § 2). Accesat în <time datetime="2007-12-27">27 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=%28Article+68%2C+%C2%A7+2%29&rft.atitle=The+Constitution+of+the+Russian+Federation&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.constitution.ru%2Fen%2F10003000-04.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-299"><a href="#cite_ref-299">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070106002617/http://learn.utoronto.ca/Page625.aspx">„Russian language”</a>. University of Toronto. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://learn.utoronto.ca/Page625.aspx">original</a> la <time datetime="2007-01-06">6 ianuarie 2007</time>. Accesat în <time datetime="2007-12-27">27 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russian+language&rft.pub=University+of+Toronto&rft_id=http%3A%2F%2Flearn.utoronto.ca%2FPage625.aspx&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-300"><a href="#cite_ref-300">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130727003320/http://www.foreigntranslations.com/languages/russian-translation/russian-language-history/?page-content.cfm%2Fpage%2Frussian-language">„Russian Language History”</a>. Foreigntranslations.com. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.foreigntranslations.com/languages/russian-translation/russian-language-history/?page-content.cfm/page/russian-language">original</a> la <time datetime="2013-07-27">27 iulie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-05-04">4 mai 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russian+Language+History&rft.pub=Foreigntranslations.com&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.foreigntranslations.com%2Flanguages%2Frussian-translation%2Frussian-language-history%2F%3Fpage-content.cfm%2Fpage%2Frussian-language&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-301"><a href="#cite_ref-301">^</a> <cite class="citation web">Matthias Gelbmann (<time datetime="2013-03-19">19 martie 2013</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://w3techs.com/blog/entry/russian_is_now_the_second_most_used_language_on_the_web">„Russian is now the second most used language on the web”</a>. W3Techs. Q-Success. Accesat în <time datetime="2013-06-17">17 iunie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=W3Techs&rft.atitle=Russian+is+now+the+second+most+used+language+on+the+web&rft.date=2013-03-19&rft.au=Matthias+Gelbmann&rft_id=http%3A%2F%2Fw3techs.com%2Fblog%2Fentry%2Frussian_is_now_the_second_most_used_language_on_the_web&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-302"><a href="#cite_ref-302">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://global.jaxa.jp/article/special/expedition/wakata01_e.html">„JAXA – My Long Mission in Space”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=JAXA+%E2%80%93+My+Long+Mission+in+Space&rft_id=http%3A%2F%2Fglobal.jaxa.jp%2Farticle%2Fspecial%2Fexpedition%2Fwakata01_e.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-303"><a href="#cite_ref-303">^</a> <cite class="citation web">Poser, Bill (<time datetime="2004-05-05">5 mai 2004</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://itre.cis.upenn.edu/~myl/languagelog/archives/000854.html">„The languages of the UN”</a>. Itre.cis.upenn.edu. Accesat în <time datetime="2010-10-29">29 octombrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+languages+of+the+UN&rft.pub=Itre.cis.upenn.edu&rft.date=2004-05-05&rft.aulast=Poser&rft.aufirst=Bill&rft_id=http%3A%2F%2Fitre.cis.upenn.edu%2F~myl%2Flanguagelog%2Farchives%2F000854.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-KarCherk-304">^ <a href="#cite_ref-KarCherk_304-0">a</a> <a href="#cite_ref-KarCherk_304-1">b</a> <a href="#cite_ref-KarCherk_304-2">c</a> <a href="#cite_ref-KarCherk_304-3">d</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://constitution.garant.ru/region/cons_karach/chapter/1/#block_11">„Конституция Карачаево-Черкесской Республики от 5 марта 1996 г. / Глава 1. Основы конституционного строя”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%9A%D0%BE%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%82%D1%83%D1%86%D0%B8%D1%8F+%D0%9A%D0%B0%D1%80%D0%B0%D1%87%D0%B0%D0%B5%D0%B2%D0%BE-%D0%A7%D0%B5%D1%80%D0%BA%D0%B5%D1%81%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%B9+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%D0%BE%D1%82+5+%D0%BC%D0%B0%D1%80%D1%82%D0%B0+1996+%D0%B3.+%2F+%D0%93%D0%BB%D0%B0%D0%B2%D0%B0+1.+%D0%9E%D1%81%D0%BD%D0%BE%D0%B2%D1%8B+%D0%BA%D0%BE%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%82%D1%83%D1%86%D0%B8%D0%BE%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D0%B3%D0%BE+%D1%81%D1%82%D1%80%D0%BE%D1%8F&rft_id=http%3A%2F%2Fconstitution.garant.ru%2Fregion%2Fcons_karach%2Fchapter%2F1%2F%23block_11&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-305"><a href="#cite_ref-305">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://constitution.garant.ru/region/cons_adig/chapter/1/#block_5">„Конституция Республики Адыгея (принята на XIV сессии Законодательного Собрания (Хасэ) – Парламента Республики Адыгея 10 марта 1995 года) / Глава 1. Права и свободы человека и гражданина”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%9A%D0%BE%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%82%D1%83%D1%86%D0%B8%D1%8F+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%D0%90%D0%B4%D1%8B%D0%B3%D0%B5%D1%8F+%28%D0%BF%D1%80%D0%B8%D0%BD%D1%8F%D1%82%D0%B0+%D0%BD%D0%B0+XIV+%D1%81%D0%B5%D1%81%D1%81%D0%B8%D0%B8+%D0%97%D0%B0%D0%BA%D0%BE%D0%BD%D0%BE%D0%B4%D0%B0%D1%82%D0%B5%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D0%BE%D0%B3%D0%BE+%D0%A1%D0%BE%D0%B1%D1%80%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D1%8F+%28%D0%A5%D0%B0%D1%81%D1%8D%29+%E2%80%93+%D0%9F%D0%B0%D1%80%D0%BB%D0%B0%D0%BC%D0%B5%D0%BD%D1%82%D0%B0+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%D0%90%D0%B4%D1%8B%D0%B3%D0%B5%D1%8F+10+%D0%BC%D0%B0%D1%80%D1%82%D0%B0+1995+%D0%B3%D0%BE%D0%B4%D0%B0%29+%2F+%D0%93%D0%BB%D0%B0%D0%B2%D0%B0+1.+%D0%9F%D1%80%D0%B0%D0%B2%D0%B0+%D0%B8+%D1%81%D0%B2%D0%BE%D0%B1%D0%BE%D0%B4%D1%8B+%D1%87%D0%B5%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D0%BA%D0%B0+%D0%B8+%D0%B3%D1%80%D0%B0%D0%B6%D0%B4%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D0%BD%D0%B0&rft_id=http%3A%2F%2Fconstitution.garant.ru%2Fregion%2Fcons_adig%2Fchapter%2F1%2F%23block_5&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Altai-306"><a href="#cite_ref-Altai_306-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://constitution.garant.ru/region/cons_altai/chapter/1/#block_13">„Конституция Республики Алтай (Основной Закон) (принята 7 июня 1997 г.) / Глава I. Общие положения”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%9A%D0%BE%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%82%D1%83%D1%86%D0%B8%D1%8F+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%D0%90%D0%BB%D1%82%D0%B0%D0%B9+%28%D0%9E%D1%81%D0%BD%D0%BE%D0%B2%D0%BD%D0%BE%D0%B9+%D0%97%D0%B0%D0%BA%D0%BE%D0%BD%29+%28%D0%BF%D1%80%D0%B8%D0%BD%D1%8F%D1%82%D0%B0+7+%D0%B8%D1%8E%D0%BD%D1%8F+1997+%D0%B3.%29+%2F+%D0%93%D0%BB%D0%B0%D0%B2%D0%B0+I.+%D0%9E%D0%B1%D1%89%D0%B8%D0%B5+%D0%BF%D0%BE%D0%BB%D0%BE%D0%B6%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F&rft_id=http%3A%2F%2Fconstitution.garant.ru%2Fregion%2Fcons_altai%2Fchapter%2F1%2F%23block_13&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-LawAltai-307"><a href="#cite_ref-LawAltai_307-0">^</a> Закон Республики Алтай «О языках». <a rel="nofollow" class="external text" href="http://zakon.scli.ru/ru/legal_texts/legislation_RF/printable.php?do4=document&id4=d2599158-01ed-47a8-8227-3057d6dbed48">Глава I, статья 4</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150925163436/http://zakon.scli.ru/ru/legal_texts/legislation_RF/printable.php?do4=document&id4=d2599158-01ed-47a8-8227-3057d6dbed48">Arhivat</a> în <time datetime="25">25 d.Hr.</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. </li> <li id="cite_note-308"><a href="#cite_ref-308">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://constitution.garant.ru/region/cons_bashkor/chapter/1/#block_4001">„Конституция Республики Башкортостан от 24 декабря 1993 г. N ВС-22/15 / Глава 1. Основы конституционного строя Республики Башкортостан”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%9A%D0%BE%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%82%D1%83%D1%86%D0%B8%D1%8F+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%D0%91%D0%B0%D1%88%D0%BA%D0%BE%D1%80%D1%82%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%B0%D0%BD+%D0%BE%D1%82+24+%D0%B4%D0%B5%D0%BA%D0%B0%D0%B1%D1%80%D1%8F+1993+%D0%B3.+N+%D0%92%D0%A1-22%2F15+%2F+%D0%93%D0%BB%D0%B0%D0%B2%D0%B0+1.+%D0%9E%D1%81%D0%BD%D0%BE%D0%B2%D1%8B+%D0%BA%D0%BE%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%82%D1%83%D1%86%D0%B8%D0%BE%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D0%B3%D0%BE+%D1%81%D1%82%D1%80%D0%BE%D1%8F+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%D0%91%D0%B0%D1%88%D0%BA%D0%BE%D1%80%D1%82%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%B0%D0%BD&rft_id=http%3A%2F%2Fconstitution.garant.ru%2Fregion%2Fcons_bashkor%2Fchapter%2F1%2F%23block_4001&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-309"><a href="#cite_ref-309">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://constitution.garant.ru/region/cons_buryat/chapter/3/#block_67">„Конституция Республики Бурятия (принята Верховным Советом Республики Бурятия 22 февраля 1994 г.) / Глава 3. Государственно-правовой статус Республики Бурятия”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%9A%D0%BE%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%82%D1%83%D1%86%D0%B8%D1%8F+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%D0%91%D1%83%D1%80%D1%8F%D1%82%D0%B8%D1%8F+%28%D0%BF%D1%80%D0%B8%D0%BD%D1%8F%D1%82%D0%B0+%D0%92%D0%B5%D1%80%D1%85%D0%BE%D0%B2%D0%BD%D1%8B%D0%BC+%D0%A1%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D1%82%D0%BE%D0%BC+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%D0%91%D1%83%D1%80%D1%8F%D1%82%D0%B8%D1%8F+22+%D1%84%D0%B5%D0%B2%D1%80%D0%B0%D0%BB%D1%8F+1994+%D0%B3.%29+%2F+%D0%93%D0%BB%D0%B0%D0%B2%D0%B0+3.+%D0%93%D0%BE%D1%81%D1%83%D0%B4%D0%B0%D1%80%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D0%BE-%D0%BF%D1%80%D0%B0%D0%B2%D0%BE%D0%B2%D0%BE%D0%B9+%D1%81%D1%82%D0%B0%D1%82%D1%83%D1%81+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%D0%91%D1%83%D1%80%D1%8F%D1%82%D0%B8%D1%8F&rft_id=http%3A%2F%2Fconstitution.garant.ru%2Fregion%2Fcons_buryat%2Fchapter%2F3%2F%23block_67&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-310"><a href="#cite_ref-310">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://constitution.garant.ru/region/cons_chech/chapter/1/#block_10">„Конституция Чеченской Республики (принята 23 марта 2003 г.) / Глава 1. Основы конституционного строя”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%9A%D0%BE%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%82%D1%83%D1%86%D0%B8%D1%8F+%D0%A7%D0%B5%D1%87%D0%B5%D0%BD%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%B9+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%28%D0%BF%D1%80%D0%B8%D0%BD%D1%8F%D1%82%D0%B0+23+%D0%BC%D0%B0%D1%80%D1%82%D0%B0+2003+%D0%B3.%29+%2F+%D0%93%D0%BB%D0%B0%D0%B2%D0%B0+1.+%D0%9E%D1%81%D0%BD%D0%BE%D0%B2%D1%8B+%D0%BA%D0%BE%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%82%D1%83%D1%86%D0%B8%D0%BE%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D0%B3%D0%BE+%D1%81%D1%82%D1%80%D0%BE%D1%8F&rft_id=http%3A%2F%2Fconstitution.garant.ru%2Fregion%2Fcons_chech%2Fchapter%2F1%2F%23block_10&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-311"><a href="#cite_ref-311">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://constitution.garant.ru/region/cons_chuvash/chapter/1/#block_8">„Конституция Чувашской Республики (принята Государственным Советом Чувашской Республики 30 ноября 2000 г.) / Глава 1. Основы конституционного строя Чувашской Республики”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%9A%D0%BE%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%82%D1%83%D1%86%D0%B8%D1%8F+%D0%A7%D1%83%D0%B2%D0%B0%D1%88%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%B9+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%28%D0%BF%D1%80%D0%B8%D0%BD%D1%8F%D1%82%D0%B0+%D0%93%D0%BE%D1%81%D1%83%D0%B4%D0%B0%D1%80%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D1%8B%D0%BC+%D0%A1%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D1%82%D0%BE%D0%BC+%D0%A7%D1%83%D0%B2%D0%B0%D1%88%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%B9+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+30+%D0%BD%D0%BE%D1%8F%D0%B1%D1%80%D1%8F+2000+%D0%B3.%29+%2F+%D0%93%D0%BB%D0%B0%D0%B2%D0%B0+1.+%D0%9E%D1%81%D0%BD%D0%BE%D0%B2%D1%8B+%D0%BA%D0%BE%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%82%D1%83%D1%86%D0%B8%D0%BE%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D0%B3%D0%BE+%D1%81%D1%82%D1%80%D0%BE%D1%8F+%D0%A7%D1%83%D0%B2%D0%B0%D1%88%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%B9+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8&rft_id=http%3A%2F%2Fconstitution.garant.ru%2Fregion%2Fcons_chuvash%2Fchapter%2F1%2F%23block_8&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Crimea-312">^ <a href="#cite_ref-Crimea_312-0">a</a> <a href="#cite_ref-Crimea_312-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rg.ru/printable/2014/05/06/krim-konstituciya-reg-dok.html">„Constitution of the Republic of Crimea”</a>. Article 10 (în Russian). State Council, Republic of Crimea. <time datetime="2014-04-11">11 aprilie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2014-10-14">14 octombrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Article+10&rft.atitle=Constitution+of+the+Republic+of+Crimea&rft.date=2014-04-11&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.rg.ru%2Fprintable%2F2014%2F05%2F06%2Fkrim-konstituciya-reg-dok.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Mordovia-313">^ <a href="#cite_ref-Mordovia_313-0">a</a> <a href="#cite_ref-Mordovia_313-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://constitution.garant.ru/region/cons_mordov/chapter/1/#block_14">„Конституция Республики Мордовия (принята 21 сентября 1995 г.) / Глава 1. Основы конституционного строя Республики Мордовия (п.п. 1 – 13)”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%9A%D0%BE%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%82%D1%83%D1%86%D0%B8%D1%8F+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%D0%9C%D0%BE%D1%80%D0%B4%D0%BE%D0%B2%D0%B8%D1%8F+%28%D0%BF%D1%80%D0%B8%D0%BD%D1%8F%D1%82%D0%B0+21+%D1%81%D0%B5%D0%BD%D1%82%D1%8F%D0%B1%D1%80%D1%8F+1995+%D0%B3.%29+%2F+%D0%93%D0%BB%D0%B0%D0%B2%D0%B0+1.+%D0%9E%D1%81%D0%BD%D0%BE%D0%B2%D1%8B+%D0%BA%D0%BE%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%82%D1%83%D1%86%D0%B8%D0%BE%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D0%B3%D0%BE+%D1%81%D1%82%D1%80%D0%BE%D1%8F+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%D0%9C%D0%BE%D1%80%D0%B4%D0%BE%D0%B2%D0%B8%D1%8F+%28%D0%BF.%D0%BF.+1+%E2%80%93+13%29&rft_id=http%3A%2F%2Fconstitution.garant.ru%2Fregion%2Fcons_mordov%2Fchapter%2F1%2F%23block_14&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-314"><a href="#cite_ref-314">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://constitution.garant.ru/region/cons_ingush/">„Конституция Республики Ингушетия (принята 27 февраля 1994 г.)”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%9A%D0%BE%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%82%D1%83%D1%86%D0%B8%D1%8F+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%D0%98%D0%BD%D0%B3%D1%83%D1%88%D0%B5%D1%82%D0%B8%D1%8F+%28%D0%BF%D1%80%D0%B8%D0%BD%D1%8F%D1%82%D0%B0+27+%D1%84%D0%B5%D0%B2%D1%80%D0%B0%D0%BB%D1%8F+1994+%D0%B3.%29&rft_id=http%3A%2F%2Fconstitution.garant.ru%2Fregion%2Fcons_ingush%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-KabBalk-315">^ <a href="#cite_ref-KabBalk_315-0">a</a> <a href="#cite_ref-KabBalk_315-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://constitution.garant.ru/region/cons_kabardin/chapter/3/#block_76">„Конституция Кабардино-Балкарской Республики от 1 сентября 1997 г. N 28-РЗ (принята Парламентом Кабардино-Балкарской Республики 1 сентября 1997 г.) (в редакции, принятой Конституционным Собранием 12 июля 2006 г., республиканских законов от 28 июля 2001 г. / Глава III Государственное устройство”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%9A%D0%BE%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%82%D1%83%D1%86%D0%B8%D1%8F+%D0%9A%D0%B0%D0%B1%D0%B0%D1%80%D0%B4%D0%B8%D0%BD%D0%BE-%D0%91%D0%B0%D0%BB%D0%BA%D0%B0%D1%80%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%B9+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%D0%BE%D1%82+1+%D1%81%D0%B5%D0%BD%D1%82%D1%8F%D0%B1%D1%80%D1%8F+1997+%D0%B3.+N+28-%D0%A0%D0%97+%28%D0%BF%D1%80%D0%B8%D0%BD%D1%8F%D1%82%D0%B0+%D0%9F%D0%B0%D1%80%D0%BB%D0%B0%D0%BC%D0%B5%D0%BD%D1%82%D0%BE%D0%BC+%D0%9A%D0%B0%D0%B1%D0%B0%D1%80%D0%B4%D0%B8%D0%BD%D0%BE-%D0%91%D0%B0%D0%BB%D0%BA%D0%B0%D1%80%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%B9+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+1+%D1%81%D0%B5%D0%BD%D1%82%D1%8F%D0%B1%D1%80%D1%8F+1997+%D0%B3.%29+%28%D0%B2+%D1%80%D0%B5%D0%B4%D0%B0%D0%BA%D1%86%D0%B8%D0%B8%2C+%D0%BF%D1%80%D0%B8%D0%BD%D1%8F%D1%82%D0%BE%D0%B9+%D0%9A%D0%BE%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%82%D1%83%D1%86%D0%B8%D0%BE%D0%BD%D0%BD%D1%8B%D0%BC+%D0%A1%D0%BE%D0%B1%D1%80%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D0%B5%D0%BC+12+%D0%B8%D1%8E%D0%BB%D1%8F+2006+%D0%B3.%2C+%D1%80%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B0%D0%BD%D1%81%D0%BA%D0%B8%D1%85+%D0%B7%D0%B0%D0%BA%D0%BE%D0%BD%D0%BE%D0%B2+%D0%BE%D1%82+28+%D0%B8%D1%8E%D0%BB%D1%8F+2001+%D0%B3.+%2F+%D0%93%D0%BB%D0%B0%D0%B2%D0%B0+III+%D0%93%D0%BE%D1%81%D1%83%D0%B4%D0%B0%D1%80%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D0%B5+%D1%83%D1%81%D1%82%D1%80%D0%BE%D0%B9%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%BE&rft_id=http%3A%2F%2Fconstitution.garant.ru%2Fregion%2Fcons_kabardin%2Fchapter%2F3%2F%23block_76&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-316"><a href="#cite_ref-316">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://constitution.garant.ru/region/cons_kalmik/#block_18">„Степное Уложение (Конституция) Республики Калмыкия от 5 апреля 1994 г”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%A1%D1%82%D0%B5%D0%BF%D0%BD%D0%BE%D0%B5+%D0%A3%D0%BB%D0%BE%D0%B6%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D0%B5+%28%D0%9A%D0%BE%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%82%D1%83%D1%86%D0%B8%D1%8F%29+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%D0%9A%D0%B0%D0%BB%D0%BC%D1%8B%D0%BA%D0%B8%D1%8F+%D0%BE%D1%82+5+%D0%B0%D0%BF%D1%80%D0%B5%D0%BB%D1%8F+1994+%D0%B3&rft_id=http%3A%2F%2Fconstitution.garant.ru%2Fregion%2Fcons_kalmik%2F%23block_18&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-317"><a href="#cite_ref-317">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://constitution.garant.ru/region/cons_hakas/chapter/3/#block_69">„Конституция Республики Хакасия (принята на XVII сессии Верховного Совета Республики Хакасия (первого созыва) 25 мая 1995 года) / Глава III. Статус и административно-территориальное устройство Республики Хакасия”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%9A%D0%BE%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%82%D1%83%D1%86%D0%B8%D1%8F+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%D0%A5%D0%B0%D0%BA%D0%B0%D1%81%D0%B8%D1%8F+%28%D0%BF%D1%80%D0%B8%D0%BD%D1%8F%D1%82%D0%B0+%D0%BD%D0%B0+XVII+%D1%81%D0%B5%D1%81%D1%81%D0%B8%D0%B8+%D0%92%D0%B5%D1%80%D1%85%D0%BE%D0%B2%D0%BD%D0%BE%D0%B3%D0%BE+%D0%A1%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D1%82%D0%B0+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%D0%A5%D0%B0%D0%BA%D0%B0%D1%81%D0%B8%D1%8F+%28%D0%BF%D0%B5%D1%80%D0%B2%D0%BE%D0%B3%D0%BE+%D1%81%D0%BE%D0%B7%D1%8B%D0%B2%D0%B0%29+25+%D0%BC%D0%B0%D1%8F+1995+%D0%B3%D0%BE%D0%B4%D0%B0%29+%2F+%D0%93%D0%BB%D0%B0%D0%B2%D0%B0+III.+%D0%A1%D1%82%D0%B0%D1%82%D1%83%D1%81+%D0%B8+%D0%B0%D0%B4%D0%BC%D0%B8%D0%BD%D0%B8%D1%81%D1%82%D1%80%D0%B0%D1%82%D0%B8%D0%B2%D0%BD%D0%BE-%D1%82%D0%B5%D1%80%D1%80%D0%B8%D1%82%D0%BE%D1%80%D0%B8%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D0%BE%D0%B5+%D1%83%D1%81%D1%82%D1%80%D0%BE%D0%B9%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%BE+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%D0%A5%D0%B0%D0%BA%D0%B0%D1%81%D0%B8%D1%8F&rft_id=http%3A%2F%2Fconstitution.garant.ru%2Fregion%2Fcons_hakas%2Fchapter%2F3%2F%23block_69&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-318"><a href="#cite_ref-318">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://constitution.garant.ru/region/cons_komi/chapter/3/#block_67">„Конституция Республики Коми от 17 февраля 1994 г. / Глава III. Государственный статус Республики Коми и административно-территориальное устройство”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%9A%D0%BE%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%82%D1%83%D1%86%D0%B8%D1%8F+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%D0%9A%D0%BE%D0%BC%D0%B8+%D0%BE%D1%82+17+%D1%84%D0%B5%D0%B2%D1%80%D0%B0%D0%BB%D1%8F+1994+%D0%B3.+%2F+%D0%93%D0%BB%D0%B0%D0%B2%D0%B0+III.+%D0%93%D0%BE%D1%81%D1%83%D0%B4%D0%B0%D1%80%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D1%8B%D0%B9+%D1%81%D1%82%D0%B0%D1%82%D1%83%D1%81+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%D0%9A%D0%BE%D0%BC%D0%B8+%D0%B8+%D0%B0%D0%B4%D0%BC%D0%B8%D0%BD%D0%B8%D1%81%D1%82%D1%80%D0%B0%D1%82%D0%B8%D0%B2%D0%BD%D0%BE-%D1%82%D0%B5%D1%80%D1%80%D0%B8%D1%82%D0%BE%D1%80%D0%B8%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D0%BE%D0%B5+%D1%83%D1%81%D1%82%D1%80%D0%BE%D0%B9%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%BE&rft_id=http%3A%2F%2Fconstitution.garant.ru%2Fregion%2Fcons_komi%2Fchapter%2F3%2F%23block_67&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Mari-El-319">^ <a href="#cite_ref-Mari-El_319-0">a</a> <a href="#cite_ref-Mari-El_319-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://constitution.garant.ru/region/cons_mariy/chapter/1/#block_1150">„Конституция Республики Марий Эл (принята Конституционным Собранием Республики Марий Эл 24 июня 1995 г.) / Глава I. Основы конституционного строя”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%9A%D0%BE%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%82%D1%83%D1%86%D0%B8%D1%8F+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%D0%9C%D0%B0%D1%80%D0%B8%D0%B9+%D0%AD%D0%BB+%28%D0%BF%D1%80%D0%B8%D0%BD%D1%8F%D1%82%D0%B0+%D0%9A%D0%BE%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%82%D1%83%D1%86%D0%B8%D0%BE%D0%BD%D0%BD%D1%8B%D0%BC+%D0%A1%D0%BE%D0%B1%D1%80%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D0%B5%D0%BC+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%D0%9C%D0%B0%D1%80%D0%B8%D0%B9+%D0%AD%D0%BB+24+%D0%B8%D1%8E%D0%BD%D1%8F+1995+%D0%B3.%29+%2F+%D0%93%D0%BB%D0%B0%D0%B2%D0%B0+I.+%D0%9E%D1%81%D0%BD%D0%BE%D0%B2%D1%8B+%D0%BA%D0%BE%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%82%D1%83%D1%86%D0%B8%D0%BE%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D0%B3%D0%BE+%D1%81%D1%82%D1%80%D0%BE%D1%8F&rft_id=http%3A%2F%2Fconstitution.garant.ru%2Fregion%2Fcons_mariy%2Fchapter%2F1%2F%23block_1150&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-320"><a href="#cite_ref-320">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://constitution.garant.ru/region/cons_osetiya/chapter/1/#block_15">„Конституция Республики Северная Осетия-Алания (принята Верховным Советом Республики Северная Осетия 12 ноября 1994 г.) / Глава 1. Основы конституционного строя”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%9A%D0%BE%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%82%D1%83%D1%86%D0%B8%D1%8F+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%D0%A1%D0%B5%D0%B2%D0%B5%D1%80%D0%BD%D0%B0%D1%8F+%D0%9E%D1%81%D0%B5%D1%82%D0%B8%D1%8F-%D0%90%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D1%8F+%28%D0%BF%D1%80%D0%B8%D0%BD%D1%8F%D1%82%D0%B0+%D0%92%D0%B5%D1%80%D1%85%D0%BE%D0%B2%D0%BD%D1%8B%D0%BC+%D0%A1%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D1%82%D0%BE%D0%BC+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%D0%A1%D0%B5%D0%B2%D0%B5%D1%80%D0%BD%D0%B0%D1%8F+%D0%9E%D1%81%D0%B5%D1%82%D0%B8%D1%8F+12+%D0%BD%D0%BE%D1%8F%D0%B1%D1%80%D1%8F+1994+%D0%B3.%29+%2F+%D0%93%D0%BB%D0%B0%D0%B2%D0%B0+1.+%D0%9E%D1%81%D0%BD%D0%BE%D0%B2%D1%8B+%D0%BA%D0%BE%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%82%D1%83%D1%86%D0%B8%D0%BE%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D0%B3%D0%BE+%D1%81%D1%82%D1%80%D0%BE%D1%8F&rft_id=http%3A%2F%2Fconstitution.garant.ru%2Fregion%2Fcons_osetiya%2Fchapter%2F1%2F%23block_15&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-321"><a href="#cite_ref-321">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://constitution.garant.ru/region/cons_tatar/chapter/1/#block_8">„Конституция Республики Татарстан от 6 ноября 1992 г. / Глава 1. Государственный Совет Республики Татарстан”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%9A%D0%BE%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%82%D1%83%D1%86%D0%B8%D1%8F+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%D0%A2%D0%B0%D1%82%D0%B0%D1%80%D1%81%D1%82%D0%B0%D0%BD+%D0%BE%D1%82+6+%D0%BD%D0%BE%D1%8F%D0%B1%D1%80%D1%8F+1992+%D0%B3.+%2F+%D0%93%D0%BB%D0%B0%D0%B2%D0%B0+1.+%D0%93%D0%BE%D1%81%D1%83%D0%B4%D0%B0%D1%80%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D1%8B%D0%B9+%D0%A1%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D1%82+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%D0%A2%D0%B0%D1%82%D0%B0%D1%80%D1%81%D1%82%D0%B0%D0%BD&rft_id=http%3A%2F%2Fconstitution.garant.ru%2Fregion%2Fcons_tatar%2Fchapter%2F1%2F%23block_8&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-322"><a href="#cite_ref-322">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://constitution.garant.ru/region/cons_tiva/chapter/1/#block_5">„Конституция Республики Тыва (принята Референдумом Республики Тыва 6 мая 2001 г.) / Глава I. Основы конституционного строя”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%9A%D0%BE%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%82%D1%83%D1%86%D0%B8%D1%8F+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%D0%A2%D1%8B%D0%B2%D0%B0+%28%D0%BF%D1%80%D0%B8%D0%BD%D1%8F%D1%82%D0%B0+%D0%A0%D0%B5%D1%84%D0%B5%D1%80%D0%B5%D0%BD%D0%B4%D1%83%D0%BC%D0%BE%D0%BC+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%D0%A2%D1%8B%D0%B2%D0%B0+6+%D0%BC%D0%B0%D1%8F+2001+%D0%B3.%29+%2F+%D0%93%D0%BB%D0%B0%D0%B2%D0%B0+I.+%D0%9E%D1%81%D0%BD%D0%BE%D0%B2%D1%8B+%D0%BA%D0%BE%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%82%D1%83%D1%86%D0%B8%D0%BE%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D0%B3%D0%BE+%D1%81%D1%82%D1%80%D0%BE%D1%8F&rft_id=http%3A%2F%2Fconstitution.garant.ru%2Fregion%2Fcons_tiva%2Fchapter%2F1%2F%23block_5&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-323"><a href="#cite_ref-323">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://constitution.garant.ru/region/cons_udmurt/chapter/1/#block_9">„Конституция Удмуртской Республики от 7 декабря 1994 г. / Глава 1. Основы Конституционного строя”</a>. constitution.garant.ru.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=constitution.garant.ru&rft.atitle=%D0%9A%D0%BE%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%82%D1%83%D1%86%D0%B8%D1%8F+%D0%A3%D0%B4%D0%BC%D1%83%D1%80%D1%82%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%B9+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%D0%BE%D1%82+7+%D0%B4%D0%B5%D0%BA%D0%B0%D0%B1%D1%80%D1%8F+1994+%D0%B3.+%2F+%D0%93%D0%BB%D0%B0%D0%B2%D0%B0+1.+%D0%9E%D1%81%D0%BD%D0%BE%D0%B2%D1%8B+%D0%9A%D0%BE%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%82%D1%83%D1%86%D0%B8%D0%BE%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D0%B3%D0%BE+%D1%81%D1%82%D1%80%D0%BE%D1%8F&rft_id=http%3A%2F%2Fconstitution.garant.ru%2Fregion%2Fcons_udmurt%2Fchapter%2F1%2F%23block_9&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-324"><a href="#cite_ref-324">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://constitution.garant.ru/region/cons_saha/chapter/3/#block_46">„Конституция (Основной Закон) Республики Саха (Якутия) / Глава 3. Национально-государственный статус, административно-территориальное устройство”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%9A%D0%BE%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%82%D1%83%D1%86%D0%B8%D1%8F+%28%D0%9E%D1%81%D0%BD%D0%BE%D0%B2%D0%BD%D0%BE%D0%B9+%D0%97%D0%B0%D0%BA%D0%BE%D0%BD%29+%D0%A0%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B8+%D0%A1%D0%B0%D1%85%D0%B0+%28%D0%AF%D0%BA%D1%83%D1%82%D0%B8%D1%8F%29+%2F+%D0%93%D0%BB%D0%B0%D0%B2%D0%B0+3.+%D0%9D%D0%B0%D1%86%D0%B8%D0%BE%D0%BD%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D0%BE-%D0%B3%D0%BE%D1%81%D1%83%D0%B4%D0%B0%D1%80%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D1%8B%D0%B9+%D1%81%D1%82%D0%B0%D1%82%D1%83%D1%81%2C+%D0%B0%D0%B4%D0%BC%D0%B8%D0%BD%D0%B8%D1%81%D1%82%D1%80%D0%B0%D1%82%D0%B8%D0%B2%D0%BD%D0%BE-%D1%82%D0%B5%D1%80%D1%80%D0%B8%D1%82%D0%BE%D1%80%D0%B8%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D0%BE%D0%B5+%D1%83%D1%81%D1%82%D1%80%D0%BE%D0%B9%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%BE&rft_id=http%3A%2F%2Fconstitution.garant.ru%2Fregion%2Fcons_saha%2Fchapter%2F3%2F%23block_46&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-2012ArenaAtlas-325"><a href="#cite_ref-2012ArenaAtlas_325-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://sreda.org/en/arena">"Arena: Atlas of Religions and Nationalities in Russia"</a>. Sreda, 2012. </li> <li id="cite_note-2012Arena-religion-maps-326"><a href="#cite_ref-2012Arena-religion-maps_326-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170421154615/http://c2.kommersant.ru/ISSUES.PHOTO/OGONIOK/2012/034/ogcyhjk2.jpg">„2012 Arena Atlas Religion Maps”</a>. Ogonek. <time datetime="2012-08-27">27 august 2012</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://c2.kommersant.ru/ISSUES.PHOTO/OGONIOK/2012/034/ogcyhjk2.jpg">original</a> la <time datetime="2017-04-21">21 aprilie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2017-04-21">21 aprilie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=2012+Arena+Atlas+Religion+Maps&rft.pub=Ogonek&rft.date=2012-08-27&rft_id=http%3A%2F%2Fc2.kommersant.ru%2FISSUES.PHOTO%2FOGONIOK%2F2012%2F034%2Fogcyhjk2.jpg&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-encarta-327"><a href="#cite_ref-encarta_327-0">^</a> <cite class="citation encyclopaedia">Microsoft Encarta Online Encyclopedia 2007. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080109010927/https://encarta.msn.com/encyclopedia_761569000_6/Russia.html">Russia</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://encarta.msn.com/encyclopedia_761569000_6/Russia.html">original</a> la <time datetime="2008-01-09">9 ianuarie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2007-12-27">27 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Russia&rft.au=Microsoft+Encarta+Online+Encyclopedia+2007&rft_id=http%3A%2F%2Fencarta.msn.com%2Fencyclopedia_761569000_6%2FRussia.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-328"><a href="#cite_ref-328">^</a> Oleg Rapov, Russkaia țerkov v IX–pervoi treti XII veka (Biserica Rusă din secolul al IX-lea până în prima treime a secolului al XII-lea). Moscova, 1988. </li> <li id="cite_note-PoU-329"><a href="#cite_ref-PoU_329-0">^</a> <cite id="CITEREFArto_Luukkanen⁠(d)1994" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Arto_Luukkanen&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arto Luukkanen — pagină inexistentă">Arto Luukkanen</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4801366" class="extiw" title="d:Q4801366">d</a>) (<time datetime="1994">1994</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://openlibrary.org/books/OL25433417M/The_Party_of_Unbelief">The Party of Unbelief</a> [Partidul Necredinței], Helsinki: Studia Historica 48, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-951-710-008-3" title="Special:Referințe în cărți/978-951-710-008-3">978-951-710-008-3</a>, <a href="/wiki/OCLC" title="OCLC">OCLC</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/oclc/832629341">832629341</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Party+of+Unbelief&rft.place=Helsinki&rft.pub=Studia+Historica+48&rft.date=1994&rft_id=info%3Aoclcnum%2F832629341&rft.isbn=978-951-710-008-3&rft.au=%3AArto+Luukkanen%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Arto+Luukkanen+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft_id=https%3A%2F%2Fopenlibrary.org%2Fbooks%2FOL25433417M%2FThe_Party_of_Unbelief&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Kowalewski-330">^ <a href="#cite_ref-Kowalewski_330-0">a</a> <a href="#cite_ref-Kowalewski_330-1">b</a> <cite class="citation journal">Kowalewski, David (octombrie 1980). „Protest for Religious Rights in the USSR: Characteristics and Consequences”. Russian Review. 39 (4): 426–441. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.2307%2F128810">10.2307/128810</a>. <a href="/wiki/JSTOR" title="JSTOR">JSTOR</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.jstor.org/stable/128810">128810</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Russian+Review&rft.atitle=Protest+for+Religious+Rights+in+the+USSR%3A+Characteristics+and+Consequences&rft.volume=39&rft.issue=4&rft.pages=426-441&rft.date=1980-10&rft_id=info%3Adoi%2F10.2307%2F128810&rft_id=%2F%2Fwww.jstor.org%2Fstable%2F128810&rft.aulast=Kowalewski&rft.aufirst=David&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-331"><a href="#cite_ref-331">^</a> <cite class="citation book">Ramet, Sabrina Petra. (Ed) (<time datetime="1993">1993</time>). Religious Policy in the Soviet Union. Cambridge University Press. p. 4.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Religious+Policy+in+the+Soviet+Union&rft.pages=4&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=1993&rft.aulast=Ramet&rft.aufirst=Sabrina+Petra.+%28Ed%29&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Text în plus: lista autorilor (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Text_%C3%AEn_plus:_lista_autorilor" title="Categorie:Mentenanță CS1: Text în plus: lista autorilor">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-332"><a href="#cite_ref-332">^</a> <cite class="citation book">Anderson, John (<time datetime="1994">1994</time>). Religion, State and Politics in the Soviet Union and Successor States. Cambridge, England: Cambridge University Press. p. 3. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-521-46784-1" title="Special:Referințe în cărți/978-0-521-46784-1">978-0-521-46784-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Religion%2C+State+and+Politics+in+the+Soviet+Union+and+Successor+States&rft.place=Cambridge%2C+England&rft.pages=3&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=1994&rft.isbn=978-0-521-46784-1&rft.aulast=Anderson&rft.aufirst=John&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-333"><a href="#cite_ref-333">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.loc.gov/exhibits/archives/anti.html">„Anti-religious Campaigns”</a>. Loc.gov. Accesat în <time datetime="2011-09-19">19 septembrie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Anti-religious+Campaigns&rft.pub=Loc.gov&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.loc.gov%2Fexhibits%2Farchives%2Fanti.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-autogenerated1-334"><a href="#cite_ref-autogenerated1_334-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://countrystudies.us/russia/38.htm">Country Studies: Russia-The Russian Orthodox Church</a> U.S. Library of Congress, Accesat la 3 aprilie 2008 </li> <li id="cite_note-335"><a href="#cite_ref-335">^</a> <cite class="citation journal">Tkatcheva, Anna (<time datetime="1994">1994</time>). „Neo-Hindu Movements and Orthodox Christianity in Post-Communist Russia”. India International Centre Quarterly. 21 (2/3): 151–162. <a href="/wiki/JSTOR" title="JSTOR">JSTOR</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.jstor.org/stable/23003642">23003642</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=India+International+Centre+Quarterly&rft.atitle=Neo-Hindu+Movements+and+Orthodox+Christianity+in+Post-Communist+Russia&rft.volume=21&rft.issue=2%2F3&rft.pages=151-162&rft.date=1994&rft_id=%2F%2Fwww.jstor.org%2Fstable%2F23003642&rft.aulast=Tkatcheva&rft.aufirst=Anna&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-336"><a href="#cite_ref-336">^</a> <cite class="citation journal">Kharitonova, Valentina (<time datetime="2015">2015</time>). „Revived Shamanism in the Social Life of Russia”. Folklore. 62: 37–54. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.7592%2FFEJF2015.62">10.7592/FEJF2015.62</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/1406-0949">1406-0949</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Folklore&rft.atitle=Revived+Shamanism+in+the+Social+Life+of+Russia&rft.volume=62&rft.pages=37-54&rft.date=2015&rft_id=info%3Adoi%2F10.7592%2FFEJF2015.62&rft.issn=1406-0949&rft.aulast=Kharitonova&rft.aufirst=Valentina&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-levada.ru-337"><a href="#cite_ref-levada.ru_337-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.levada.ru/2012/12/17/v-rossii-74-pravoslavnyh-i-7-musulman"><bdi lang="ru">Пресс выпуски – В России 74% православных и 7% мусульман</bdi></a> [Press releases – In Russia 74% are Orthodox and 7% are Muslims]. levada.ru (în rusă). <time datetime="2012-12-17">17 decembrie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2015-04-29">29 aprilie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=levada.ru&rft.atitle=%D0%9F%D1%80%D0%B5%D1%81%D1%81+%D0%B2%D1%8B%D0%BF%D1%83%D1%81%D0%BA%D0%B8+%E2%80%93+%D0%92+%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D0%B8+74%25+%D0%BF%D1%80%D0%B0%D0%B2%D0%BE%D1%81%D0%BB%D0%B0%D0%B2%D0%BD%D1%8B%D1%85+%D0%B8+7%25+%D0%BC%D1%83%D1%81%D1%83%D0%BB%D1%8C%D0%BC%D0%B0%D0%BD&rft.date=2012-12-17&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.levada.ru%2F2012%2F12%2F17%2Fv-rossii-74-pravoslavnyh-i-7-musulman&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-fom.ru-338"><a href="#cite_ref-fom.ru_338-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://fom.ru/obshchestvo/10953"><bdi lang="ru">Ценности: религиозность</bdi></a> [Values: Religious]. fom.ru (în rusă). <time datetime="2013-06-14">14 iunie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2015-04-29">29 aprilie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=fom.ru&rft.atitle=%D0%A6%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%B8%3A+%D1%80%D0%B5%D0%BB%D0%B8%D0%B3%D0%B8%D0%BE%D0%B7%D0%BD%D0%BE%D1%81%D1%82%D1%8C&rft.date=2013-06-14&rft_id=http%3A%2F%2Ffom.ru%2Fobshchestvo%2F10953&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-pewforum.org-339">^ <a href="#cite_ref-pewforum.org_339-0">a</a> <a href="#cite_ref-pewforum.org_339-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.pewforum.org/2011/12/19/global-christianity-exec/">„Global Christianity – A Report on the Size and Distribution of the World's Christian Population”</a>. Pew Research Center's Religion & Public Life Project. <time datetime="2011-12-19">19 decembrie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2015-04-29">29 aprilie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Pew+Research+Center%27s+Religion+%26+Public+Life+Project&rft.atitle=Global+Christianity+%E2%80%93+A+Report+on+the+Size+and+Distribution+of+the+World%27s+Christian+Population&rft.date=2011-12-19&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.pewforum.org%2F2011%2F12%2F19%2Fglobal-christianity-exec%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-wciom.ru-340"><a href="#cite_ref-wciom.ru_340-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200929201730/https://wciom.ru/index.php?id=268&uid=13365%2F"><bdi lang="ru">ВЦИОМ: Социальное самочувствие россиян и экономические реалии: непересекающиеся пространства?</bdi></a> [Ședința consiliului științific al VCIOM: bunăstarea rușilor și realitățile economice: spații paralele?]. Russian Public Opinion Research Center (în rusă). <time datetime="2014-10-28">28 octombrie 2014</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://wciom.ru/index.php?id=268&uid=13365">original</a> la <time datetime="2020-09-29">29 septembrie 2020</time>. Accesat în <time datetime="2015-04-29">29 aprilie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Russian+Public+Opinion+Research+Center&rft.atitle=%D0%92%D0%A6%D0%98%D0%9E%D0%9C%3A+%D0%A1%D0%BE%D1%86%D0%B8%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D0%BE%D0%B5+%D1%81%D0%B0%D0%BC%D0%BE%D1%87%D1%83%D0%B2%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B8%D0%B5+%D1%80%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D1%8F%D0%BD+%D0%B8+%D1%8D%D0%BA%D0%BE%D0%BD%D0%BE%D0%BC%D0%B8%D1%87%D0%B5%D1%81%D0%BA%D0%B8%D0%B5+%D1%80%D0%B5%D0%B0%D0%BB%D0%B8%D0%B8%3A+%D0%BD%D0%B5%D0%BF%D0%B5%D1%80%D0%B5%D1%81%D0%B5%D0%BA%D0%B0%D1%8E%D1%89%D0%B8%D0%B5%D1%81%D1%8F+%D0%BF%D1%80%D0%BE%D1%81%D1%82%D1%80%D0%B0%D0%BD%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B0%3F&rft.date=2014-10-28&rft_id=http%3A%2F%2Fwciom.ru%2Findex.php%3Fid%3D268%26uid%3D13365&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-fgi-tbff.org-341"><a href="#cite_ref-fgi-tbff.org_341-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130117013643/http://www.fgi-tbff.org/sites/default/files/elfinder/FGIImages/Research/fromresearchtopolicy/ipsos_mori_briefing_pack.pdf">„Views on globalisation and faith”</a> (PDF). <time datetime="2011-07-05">5 iulie 2011</time>. p. 40. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.fgi-tbff.org/sites/default/files/elfinder/FGIImages/Research/fromresearchtopolicy/ipsos_mori_briefing_pack.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2013-01-17">17 ianuarie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Views+on+globalisation+and+faith&rft.pages=40&rft.date=2011-07-05&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.fgi-tbff.org%2Fsites%2Fdefault%2Ffiles%2Felfinder%2FFGIImages%2FResearch%2Ffromresearchtopolicy%2Fipsos_mori_briefing_pack.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Religious_Belief_in_Central_and_Eastern_Europe-342"><a href="#cite_ref-Religious_Belief_in_Central_and_Eastern_Europe_342-0">^</a> <cite class="citation web">ANALYSIS (<time datetime="2017-05-10">10 mai 2017</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170513130508/http://assets.pewresearch.org/wp-content/uploads/sites/11/2017/05/10104119/CEUP-FULL-REPORT.pdf">„Religious Belief and National Belonging in Central and Eastern Europe”</a> (PDF). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://assets.pewresearch.org/wp-content/uploads/sites/11/2017/05/10104119/CEUP-FULL-REPORT.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2017-05-13">13 mai 2017</time>. Accesat în <time datetime="2017-05-12">12 mai 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Religious+Belief+and+National+Belonging+in+Central+and+Eastern+Europe&rft.date=2017-05-10&rft.au=ANALYSIS&rft_id=http%3A%2F%2Fassets.pewresearch.org%2Fwp-content%2Fuploads%2Fsites%2F11%2F2017%2F05%2F10104119%2FCEUP-FULL-REPORT.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-343"><a href="#cite_ref-343">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.pewforum.org/2017/05/10/religious-belief-and-national-belonging-in-central-and-eastern-europe/">„Religious Belief and National Belonging in Central and Eastern Europe”</a>. <time datetime="2017-05-10">10 mai 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Religious+Belief+and+National+Belonging+in+Central+and+Eastern+Europe&rft.date=2017-05-10&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.pewforum.org%2F2017%2F05%2F10%2Freligious-belief-and-national-belonging-in-central-and-eastern-europe%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-344"><a href="#cite_ref-344">^</a> <cite class="citation book">Rev. Canon Michael Bourdeaux (<time datetime="2002">2002</time>). „Trends in Religious Policy”. În Imogen Bell. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=EPP3ti4hysUC&pg=PA47">Eastern Europe, Russia and Central Asia 2003</a> (ed. 3). Taylor & Francis. p. 47. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-85743-137-7" title="Special:Referințe în cărți/978-1-85743-137-7">978-1-85743-137-7</a>. Accesat în <time datetime="2015-04-29">29 aprilie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Trends+in+Religious+Policy&rft.btitle=Eastern+Europe%2C+Russia+and+Central+Asia+2003&rft.pages=47&rft.edition=3&rft.pub=Taylor+%26+Francis&rft.date=2002&rft.isbn=978-1-85743-137-7&rft.au=Rev.+Canon+Michael+Bourdeaux&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DEPP3ti4hysUC%26pg%3DPA47&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-religare.ru-345"><a href="#cite_ref-religare.ru_345-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.religare.ru/2_36302.html">„Сведения о религиозных организациях, зарегистрированных в Российской Федерации”</a> [Data about religious organizations registered in Russian Federation according to Federal Migration Service records] (în rusă). <time datetime="2006-12-19">19 decembrie 2006</time>. Accesat în <time datetime="2007-12-27">27 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%A1%D0%B2%D0%B5%D0%B4%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F+%D0%BE+%D1%80%D0%B5%D0%BB%D0%B8%D0%B3%D0%B8%D0%BE%D0%B7%D0%BD%D1%8B%D1%85+%D0%BE%D1%80%D0%B3%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D0%B7%D0%B0%D1%86%D0%B8%D1%8F%D1%85%2C+%D0%B7%D0%B0%D1%80%D0%B5%D0%B3%D0%B8%D1%81%D1%82%D1%80%D0%B8%D1%80%D0%BE%D0%B2%D0%B0%D0%BD%D0%BD%D1%8B%D1%85+%D0%B2+%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D0%B9%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%B9+%D0%A4%D0%B5%D0%B4%D0%B5%D1%80%D0%B0%D1%86%D0%B8%D0%B8&rft.date=2006-12-19&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.religare.ru%2F2_36302.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-346"><a href="#cite_ref-346">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.interfax-religion.com/?act=news&div=8400">„Over 90 percent of Russians are going to celebrate Easter anyway – poll”</a>. Interfax Religion. <time datetime="2011-04-22">22 aprilie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2011-11-02">2 noiembrie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Over+90+percent+of+Russians+are+going+to+celebrate+Easter+anyway+%E2%80%93+poll&rft.pub=Interfax+Religion&rft.date=2011-04-22&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.interfax-religion.com%2F%3Fact%3Dnews%26div%3D8400&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-347"><a href="#cite_ref-347">^</a> <cite class="citation book">„Russian Federation”. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=wm3w1oGCaEoC&pg=PA1387">Europe: Belarus, Russian Federation and Ukraine</a>. World and Its Peoples. Marshall Cavendish. <time datetime="2010">2010</time>. p. 1387. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7614-7900-0" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7614-7900-0">978-0-7614-7900-0</a>. Accesat în <time datetime="2015-04-29">29 aprilie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Russian+Federation&rft.btitle=Europe%3A+Belarus%2C+Russian+Federation+and+Ukraine&rft.series=World+and+Its+Peoples&rft.pages=1387&rft.pub=Marshall+Cavendish&rft.date=2010&rft.isbn=978-0-7614-7900-0&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Dwm3w1oGCaEoC%26pg%3DPA1387&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-348"><a href="#cite_ref-348">^</a> <cite class="citation book">Zuckerman, P. (<time datetime="2005">2005</time>). „Atheism: Contemporary Rates and Patterns”. În Michael Martin. The Cambridge Companion to Atheism. Cambridge University Press.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Atheism%3A+Contemporary+Rates+and+Patterns&rft.btitle=The+Cambridge+Companion+to+Atheism&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=2005&rft.aulast=Zuckerman&rft.aufirst=P.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-2013_Belivers-349"><a href="#cite_ref-2013_Belivers_349-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.sova-center.ru/religion/discussions/how-many/2013/01/d26201/"><bdi lang="ru">Социологи вновь посчитали верующих россиян</bdi></a> [Sociologii i-au numărat din nou pe credincioșii ruși] (în rusă). <a href="/w/index.php?title=SOVA_Center&action=edit&redlink=1" class="new" title="SOVA Center — pagină inexistentă">SOVA Center</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1429721" class="extiw" title="d:Q1429721">d</a>) for Information and Analysis. <time datetime="2013-01-15">15 ianuarie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-04-29">29 aprilie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%A1%D0%BE%D1%86%D0%B8%D0%BE%D0%BB%D0%BE%D0%B3%D0%B8+%D0%B2%D0%BD%D0%BE%D0%B2%D1%8C+%D0%BF%D0%BE%D1%81%D1%87%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BB%D0%B8+%D0%B2%D0%B5%D1%80%D1%83%D1%8E%D1%89%D0%B8%D1%85+%D1%80%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D1%8F%D0%BD&rft.pub=%3ASOVA+Center%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22SOVA+Center+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E+for+Information+and+Analysis&rft.date=2013-01-15&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.sova-center.ru%2Freligion%2Fdiscussions%2Fhow-many%2F2013%2F01%2Fd26201%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-GallupInt-350"><a href="#cite_ref-GallupInt_350-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120812210929/http://redcresearch.ie/wp-content/uploads/2012/08/RED-C-press-release-Religion-and-Atheism-25-7-12.pdf">„Global Index of Religion and Atheism”</a> (PDF). <a href="/w/index.php?title=Worldwide_Independent_Network/Gallup_International_Association&action=edit&redlink=1" class="new" title="Worldwide Independent Network/Gallup International Association — pagină inexistentă">Worldwide Independent Network/Gallup International Association</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://redcresearch.ie/wp-content/uploads/2012/08/RED-C-press-release-Religion-and-Atheism-25-7-12.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2012-08-12">12 august 2012</time>. Accesat în <time datetime="2015-11-07">7 noiembrie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Global+Index+of+Religion+and+Atheism&rft.pub=Worldwide+Independent+Network%2FGallup+International+Association&rft_id=http%3A%2F%2Fredcresearch.ie%2Fwp-content%2Fuploads%2F2012%2F08%2FRED-C-press-release-Religion-and-Atheism-25-7-12.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-351"><a href="#cite_ref-351">^</a> <cite class="citation book">Myers (<time datetime="2016">2016</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=1PO4DAAAQBAJ&pg=PA404">The New Tsar</a>. p. 404. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-345-80279-8" title="Special:Referințe în cărți/978-0-345-80279-8">978-0-345-80279-8</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+New+Tsar&rft.pages=404&rft.date=2016&rft.isbn=978-0-345-80279-8&rft.au=Myers&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D1PO4DAAAQBAJ%26pg%3DPA404&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-352"><a href="#cite_ref-352">^</a> <cite class="citation web">Woods, Mark. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.christiantoday.com/article/how.the.russian.orthodox.church.is.backing.vladimir.putins.new.world.order/81108.htm">„How the Russian Orthodox Church is backing Vladimir Putin's new world order”</a>. <a href="/w/index.php?title=Christian_Today&action=edit&redlink=1" class="new" title="Christian Today — pagină inexistentă">Christian Today</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q43261592" class="extiw" title="d:Q43261592">d</a>) (în engleză). Accesat în <time datetime="2017-03-12">12 martie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=%3AChristian+Today%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Christian+Today+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.atitle=How+the+Russian+Orthodox+Church+is+backing+Vladimir+Putin%27s+new+world+order&rft.aulast=Woods&rft.aufirst=Mark&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.christiantoday.com%2Farticle%2Fhow.the.russian.orthodox.church.is.backing.vladimir.putins.new.world.order%2F81108.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-353"><a href="#cite_ref-353">^</a> <cite class="citation news">Higgins, Andrew (<time datetime="2016-09-13">13 septembrie 2016</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.nytimes.com/2016/09/14/world/europe/russia-orthodox-church.html">„In Expanding Russian Influence, Faith Combines With Firepower”</a>. <a href="/wiki/The_New_York_Times" title="The New York Times">The New York Times</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/0362-4331">0362-4331</a>. Accesat în <time datetime="2017-03-12">12 martie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+New+York+Times&rft.atitle=In+Expanding+Russian+Influence%2C+Faith+Combines+With+Firepower&rft.date=2016-09-13&rft.issn=0362-4331&rft.aulast=Higgins&rft.aufirst=Andrew&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.nytimes.com%2F2016%2F09%2F14%2Fworld%2Feurope%2Frussia-orthodox-church.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-354"><a href="#cite_ref-354">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.uscirf.gov/sites/default/files/Russia.2017.pdf">„Russia Tier1 USCIRF recommended countries of particular concern (CPC)”</a> (PDF). <time datetime="2017-04-26">26 aprilie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russia+Tier1+USCIRF+recommended+countries+of+particular+concern+%28CPC%29&rft.date=2017-04-26&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.uscirf.gov%2Fsites%2Fdefault%2Ffiles%2FRussia.2017.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-355"><a href="#cite_ref-355">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.forum18.org/archive.php?article_id=2274">„RUSSIA:Jehovah's Witnesses banned, property confiscated”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=RUSSIA%3AJehovah%27s+Witnesses+banned%2C+property+confiscated&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.forum18.org%2Farchive.php%3Farticle_id%3D2274&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-356"><a href="#cite_ref-356">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170829034920/http://www2.stetson.edu/~psteeves/relnews/170421c.html">„Russia Religion News”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www2.stetson.edu/~psteeves/relnews/170421c.html">original</a> la <time datetime="2017-08-29">29 august 2017</time>. Accesat în <time datetime="2018-11-16">16 noiembrie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russia+Religion+News&rft_id=http%3A%2F%2Fwww2.stetson.edu%2F~psteeves%2Frelnews%2F170421c.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-357"><a href="#cite_ref-357">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.hrw.org/news/2017/04/20/russia-court-bans-jehovahs-witnesses">„Russia: Court Bans Jehovah's Witnesses”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russia%3A+Court+Bans+Jehovah%27s+Witnesses&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.hrw.org%2Fnews%2F2017%2F04%2F20%2Frussia-court-bans-jehovahs-witnesses&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-ABC_News_2021-358"><a href="#cite_ref-ABC_News_2021_358-0">^</a> <cite class="citation web">Reevell, Patrick (<time datetime="2021-07-18">18 iulie 2021</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://abcnews.go.com/International/russias-mysterious-campaign-jehovahs-witnesses/story?id=78629389">„Russia's mysterious campaign against Jehovah's Witnesses”</a>. ABC News. Accesat în <time datetime="2021-12-24">24 decembrie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=ABC+News&rft.atitle=Russia%27s+mysterious+campaign+against+Jehovah%27s+Witnesses&rft.date=2021-07-18&rft.aulast=Reevell&rft.aufirst=Patrick&rft_id=https%3A%2F%2Fabcnews.go.com%2FInternational%2Frussias-mysterious-campaign-jehovahs-witnesses%2Fstory%3Fid%3D78629389&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Board_2021-359"><a href="#cite_ref-Board_2021_359-0">^</a> <cite class="citation web">Board, Editorial (<time datetime="2021-10-28">28 octombrie 2021</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.washingtonpost.com/opinions/2021/10/28/absurd-crime-religious-worship-putins-russia/">„The absurd 'crime' of religious worship in Putin's Russia”</a>. Washington Post. Accesat în <time datetime="2021-12-24">24 decembrie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Washington+Post&rft.atitle=The+absurd+%27crime%E2%80%99+of+religious+worship+in+Putin%E2%80%99s+Russia&rft.date=2021-10-28&rft.aulast=Board&rft.aufirst=Editorial&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.washingtonpost.com%2Fopinions%2F2021%2F10%2F28%2Fabsurd-crime-religious-worship-putins-russia%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-360"><a href="#cite_ref-360">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.constitution.ru/en/10003000-03.htm">„The Constitution of the Russian Federation”</a>. Article 41. Accesat în <time datetime="2007-12-27">27 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Article+41&rft.atitle=The+Constitution+of+the+Russian+Federation&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.constitution.ru%2Fen%2F10003000-03.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-361"><a href="#cite_ref-361">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.newsru.com/russia/06jun2007/lukin.html">„Российский омбудсмен будет бороться с дискриминацией по "прописке" через суд”</a> [Avocatul poporului din Rusia va lupta cu discriminarea pe baza „înregistrării” pașapoartelor în instanțe] (în rusă). <time datetime="2007-06-06">6 iunie 2007</time>. Accesat în <time datetime="2018-11-23">23 noiembrie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D0%B9%D1%81%D0%BA%D0%B8%D0%B9+%D0%BE%D0%BC%D0%B1%D1%83%D0%B4%D1%81%D0%BC%D0%B5%D0%BD+%D0%B1%D1%83%D0%B4%D0%B5%D1%82+%D0%B1%D0%BE%D1%80%D0%BE%D1%82%D1%8C%D1%81%D1%8F+%D1%81+%D0%B4%D0%B8%D1%81%D0%BA%D1%80%D0%B8%D0%BC%D0%B8%D0%BD%D0%B0%D1%86%D0%B8%D0%B5%D0%B9+%D0%BF%D0%BE+%22%D0%BF%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B8%D1%81%D0%BA%D0%B5%22+%D1%87%D0%B5%D1%80%D0%B5%D0%B7+%D1%81%D1%83%D0%B4&rft.date=2007-06-06&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.newsru.com%2Frussia%2F06jun2007%2Flukin.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-362"><a href="#cite_ref-362">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.justlande/refd.com/english/Russia/Articles/Health/Healthcare-in-Russia">„Healthcare in Russia – Don't Play Russian Roulette”</a>. justlanded.com. Accesat în <time datetime="2010-10-03">3 octombrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Healthcare+in+Russia+%E2%80%93+Don%27t+Play+Russian+Roulette&rft.pub=justlanded.com&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.justlande%2Frefd.com%2Fenglish%2FRussia%2FArticles%2FHealth%2FHealthcare-in-Russia&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537">[<a href="/wiki/Wikipedia:Leg%C4%83turi_externe" title="Wikipedia:Legături externe">nefuncțională</a>] </li> <li id="cite_note-363"><a href="#cite_ref-363">^</a> <cite class="citation news">W. R. Leonard (aprilie 2002). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://arquivo.pt/wayback/20090628122206/http://findarticles.com/p/articles/mi_qa3659/is_200204/ai_n9037764">„Declining growth status of indigenous Siberian children in post-Soviet Russia”</a>. Human Biology. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://findarticles.com/p/articles/mi_qa3659/is_200204/ai_n9037764">original</a> la <time datetime="2009-06-28">28 iunie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2007-12-27">27 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Human+Biology&rft.atitle=Declining+growth+status+of+indigenous+Siberian+children+in+post-Soviet+Russia&rft.date=2002-04&rft.au=W.+R.+Leonard&rft_id=http%3A%2F%2Ffindarticles.com%2Fp%2Farticles%2Fmi_qa3659%2Fis_200204%2Fai_n9037764&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-demo26data-364">^ <a href="#cite_ref-demo26data_364-0">a</a> <a href="#cite_ref-demo26data_364-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150321150842/http://www.gks.ru/free_doc/new_site/population/demo/demo26.xls">„ОЖИДАЕМАЯ ПРОДОЛЖИТЕЛЬНОСТЬ ЖИЗНИ ПРИ РОЖДЕНИИ”</a> [Speranța de viață la naștere]. <a href="/w/index.php?title=Serviciul_Federal_de_Stat_pentru_Statistic%C4%83_din_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Serviciul Federal de Stat pentru Statistică din Rusia — pagină inexistentă">Serviciul Federal de Stat pentru Statistică din Rusia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2624680" class="extiw" title="d:Q2624680">d</a>) (în rusă). <time datetime="2015-04-02">2 aprilie 2015</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gks.ru/free_doc/new_site/population/demo/demo26.xls">original</a> (XLS) la <time datetime="2015-03-21">21 martie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2015-04-26">26 aprilie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=%3AServiciul+Federal+de+Stat+pentru+Statistic%C4%83+din+Rusia%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Serviciul+Federal+de+Stat+pentru+Statistic%C4%83+din+Rusia+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.atitle=%D0%9E%D0%96%D0%98%D0%94%D0%90%D0%95%D0%9C%D0%90%D0%AF+%D0%9F%D0%A0%D0%9E%D0%94%D0%9E%D0%9B%D0%96%D0%98%D0%A2%D0%95%D0%9B%D0%AC%D0%9D%D0%9E%D0%A1%D0%A2%D0%AC+%D0%96%D0%98%D0%97%D0%9D%D0%98+%D0%9F%D0%A0%D0%98+%D0%A0%D0%9E%D0%96%D0%94%D0%95%D0%9D%D0%98%D0%98&rft.date=2015-04-02&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.gks.ru%2Ffree_doc%2Fnew_site%2Fpopulation%2Fdemo%2Fdemo26.xls&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-365"><a href="#cite_ref-365">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bloomberg.com/news/articles/2015-05-13/in-russia-universal-health-care-is-for-all-who-can-afford-it">„In Putin's Russia, Universal Health Care Is for All Who Pay”</a>. Bloomberg.com. <time datetime="2015-05-13">13 mai 2015</time>. Accesat în <time datetime="2017-04-24">24 aprilie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Bloomberg.com&rft.atitle=In+Putin%E2%80%99s+Russia%2C+Universal+Health+Care+Is+for+All+Who+Pay&rft.date=2015-05-13&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bloomberg.com%2Fnews%2Farticles%2F2015-05-13%2Fin-russia-universal-health-care-is-for-all-who-can-afford-it&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-366"><a href="#cite_ref-366">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.jamestown.org/single/?tx_ttnews%5Btt_news%5D=42927&no_cache=1#.V5RZTqIlrIU">„Putin's Cutbacks in Health Care Send Russian Mortality Rates Back Up – Jamestown”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Putin%27s+Cutbacks+in+Health+Care+Send+Russian+Mortality+Rates+Back+Up+%E2%80%93+Jamestown&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.jamestown.org%2Fsingle%2F%3Ftx_ttnews%255Btt_news%255D%3D42927%26no_cache%3D1%23.V5RZTqIlrIU&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-367"><a href="#cite_ref-367">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.huffingtonpost.com/2010/07/22/countries-with-the-most-c_n_655393.html#s117394&title=United_Kingdom_318">„Countries With The MOST College Graduates”</a>. <a href="/wiki/Huffington_Post" class="mw-redirect" title="Huffington Post">Huffington Post</a>. Accesat în <time datetime="2013-09-27">27 septembrie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Countries+With+The+MOST+College+Graduates&rft.pub=Huffington+Post&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.huffingtonpost.com%2F2010%2F07%2F22%2Fcountries-with-the-most-c_n_655393.html%23s117394%26title%3DUnited_Kingdom_318&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-368"><a href="#cite_ref-368">^</a> David Johnson, ed., Politics, Modernisation and Educational Reform in Russia: From Past to Present (2010) </li> <li id="cite_note-369"><a href="#cite_ref-369">^</a> <cite class="citation web">Smolentseva, A. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100827051359/http://www.bc.edu/research/cihe.html">„Bridging the Gap Between Higher and Secondary Education in Russia”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.bc.edu/research/cihe.html">original</a> la <time datetime="2010-08-27">27 august 2010</time>. Accesat în <time datetime="2007-12-27">27 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Bridging+the+Gap+Between+Higher+and+Secondary+Education+in+Russia&rft.au=Smolentseva%2C+A&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bc.edu%2Fresearch%2Fcihe.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-370"><a href="#cite_ref-370">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.state.gov/r/pa/ei/bgn/3183.htm">„Background Note: Russia”</a>. U.S. Department of State. Accesat în <time datetime="2008-01-02">2 ianuarie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Background+Note%3A+Russia&rft.pub=U.S.+Department+of+State&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.state.gov%2Fr%2Fpa%2Fei%2Fbgn%2F3183.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-371"><a href="#cite_ref-371">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120303145808/http://www.gks.ru/free_doc/2007/b07_12/08-10.htm">„Higher Education Institutions”</a>. <a href="/w/index.php?title=Serviciul_Federal_de_Stat_pentru_Statistic%C4%83_din_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Serviciul Federal de Stat pentru Statistică din Rusia — pagină inexistentă">Serviciul Federal de Stat pentru Statistică din Rusia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2624680" class="extiw" title="d:Q2624680">d</a>). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gks.ru/free_doc/2007/b07_12/08-10.htm">original</a> la <time datetime="2012-03-03">3 martie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2008-01-01">1 ianuarie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Higher+Education+Institutions&rft.pub=%3AServiciul+Federal+de+Stat+pentru+Statistic%C4%83+din+Rusia%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Serviciul+Federal+de+Stat+pentru+Statistic%C4%83+din+Rusia+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.gks.ru%2Ffree_doc%2F2007%2Fb07_12%2F08-10.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-mrig-golubtsy-372"><a href="#cite_ref-mrig-golubtsy_372-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130501190658/http://www.moscow-russia-insiders-guide.com/how-to-cook-golubtzy.html">„How to Cook Golubtzy”</a>. Moscow-russia-insiders-guide.com. <time datetime="2011-08-06">6 august 2011</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.moscow-russia-insiders-guide.com/how-to-cook-golubtzy.html">original</a> la <time datetime="2013-05-01">1 mai 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-05-04">4 mai 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=How+to+Cook+Golubtzy&rft.pub=Moscow-russia-insiders-guide.com&rft.date=2011-08-06&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.moscow-russia-insiders-guide.com%2Fhow-to-cook-golubtzy.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-373"><a href="#cite_ref-373">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130116214934/http://www.rusarch.ru/zagraevsky19.htm">The first stone tented roof church and the origins of the tented roof architecture</a> by <a href="/w/index.php?title=Sergey_Zagraevsky&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sergey Zagraevsky — pagină inexistentă">Sergey Zagraevsky</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q386412" class="extiw" title="d:Q386412">d</a>) at RusArch.ru ru </li> <li id="cite_note-374"><a href="#cite_ref-374">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130116215900/http://www.rusarch.ru/zagraevsky1.htm">The shapes of domes of ancient Russian churches</a> by <a href="/w/index.php?title=Sergey_Zagraevsky&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sergey Zagraevsky — pagină inexistentă">Sergey Zagraevsky</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q386412" class="extiw" title="d:Q386412">d</a>) at the site of RusArch.ru ru </li> <li id="cite_note-375"><a href="#cite_ref-375">^</a> În rusă: Постановление ЦК КПСС и СМ СССР "Об устранении излишеств в проектировании и строительстве", <time datetime="1955-11-04">4 noiembrie 1955</time> (decretul lui Hrușciov despre lichidarea exceselor ...) </li> <li id="cite_note-376"><a href="#cite_ref-376">^</a> <cite class="citation web">„The Russian Academy of Arts” (în engleză). Academia Rusă de Arte.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Russian+Academy+of+Arts&rft.pub=Academia+Rus%C4%83+de+Arte&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988">  Text "<a rel="nofollow" class="external free" href="https://en.rah.ru/academy/the_russian_academy_of_arts/">https://en.rah.ru/academy/the_russian_academy_of_arts/</a>" ignorat (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#text_ignored" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>); <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|url=</code> lipsă sau vid (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#cite_web_url" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>); <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|access-date=</code> necesită <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|url=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#accessdate_missing_url" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-377"><a href="#cite_ref-377">^</a> <cite class="citation book">Gray, Camilla (<time datetime="2002">2002</time>). Russian Experiment in Art. London: Thames and Hudson. p. 9.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Russian+Experiment+in+Art&rft.place=London&rft.pages=9&rft.pub=Thames+and+Hudson&rft.date=2002&rft.aulast=Gray&rft.aufirst=Camilla&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-378"><a href="#cite_ref-378">^</a> <cite class="citation book">Norris, Gregory; ed. Stanley, Sadie (<time datetime="1980">1980</time>). The New Grove Dictionary of Music and Musicians, 2nd edition. London: MacMillian. p. 707. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-333-23111-1" title="Special:Referințe în cărți/978-0-333-23111-1">978-0-333-23111-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+New+Grove+Dictionary+of+Music+and+Musicians%2C+2nd+edition&rft.place=London&rft.pages=707&rft.pub=MacMillian&rft.date=1980&rft.isbn=978-0-333-23111-1&rft.au=Norris%2C+Gregory%3B+ed.+Stanley%2C+Sadie&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Nume_multiple:_lista_autorilor" title="Categorie:Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-379"><a href="#cite_ref-379">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/EBchecked/topic/513251/Russia/38636/Music">„Russia::Music”</a>. Encyclopædia Britannica. Accesat în <time datetime="2009-10-05">5 octombrie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russia%3A%3AMusic&rft.pub=Encyclop%C3%A6dia+Britannica&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2FEBchecked%2Ftopic%2F513251%2FRussia%2F38636%2FMusic&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-380"><a href="#cite_ref-380">^</a> <cite class="citation book">Garafola, L (<time datetime="1989">1989</time>). Diaghilev's Ballets Russes. Oxford University Press. p. 576. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-19-505701-0" title="Special:Referințe în cărți/978-0-19-505701-0">978-0-19-505701-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Diaghilev%27s+Ballets+Russes&rft.pages=576&rft.pub=Oxford+University+Press&rft.date=1989&rft.isbn=978-0-19-505701-0&rft.au=Garafola%2C+L&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-381"><a href="#cite_ref-381">^</a> <cite class="citation web">K. K. Cashin. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080102150415/https://etd.lib.fsu.edu/theses/available/etd-04072005-133328/unrestricted/12_kkc_chap5.pdf">„Alexander Pushkin's Influence on Russian Ballet—Chapter Five: Pushkin, Soviet Ballet, and Afterward”</a> (PDF). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://etd.lib.fsu.edu/theses/available/etd-04072005-133328/unrestricted/12_kkc_chap5.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2008-01-02">2 ianuarie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2007-12-27">27 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Alexander+Pushkin%27s+Influence+on+Russian+Ballet%E2%80%94Chapter+Five%3A+Pushkin%2C+Soviet+Ballet%2C+and+Afterward&rft.au=K.+K.+Cashin&rft_id=http%3A%2F%2Fetd.lib.fsu.edu%2Ftheses%2Favailable%2Fetd-04072005-133328%2Funrestricted%2F12_kkc_chap5.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-382"><a href="#cite_ref-382">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://petersburgcity.com/news/culture/2005/11/18/theatre/">„A Tale of Two Operas”</a>. Petersburg City. Accesat în <time datetime="2008-01-11">11 ianuarie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=A+Tale+of+Two+Operas&rft.pub=Petersburg+City&rft_id=http%3A%2F%2Fpetersburgcity.com%2Fnews%2Fculture%2F2005%2F11%2F18%2Ftheatre%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-383"><a href="#cite_ref-383">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.russia-ic.com/culture_art/music/380/#r1">History of Rock Music in Russia</a> la Russia-InfoCentre </li> <li id="cite_note-384"><a href="#cite_ref-384">^</a> <cite class="citation book">Kelly, C (<time datetime="2001">2001</time>). Russian Literature: A Very Short Introduction (Paperback). Oxford Paperbacks. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-19-280144-9" title="Special:Referințe în cărți/978-0-19-280144-9">978-0-19-280144-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Russian+Literature%3A+A+Very+Short+Introduction+%28Paperback%29&rft.pub=Oxford+Paperbacks&rft.date=2001&rft.isbn=978-0-19-280144-9&rft.au=Kelly%2C+C&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-385"><a href="#cite_ref-385">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/EBchecked/topic/513793/Russian-literature">„Russian literature; Leo Tolstoy”</a>. Encyclopædia Britannica. Accesat în <time datetime="2008-04-11">11 aprilie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russian+literature%3B+Leo+Tolstoy&rft.pub=Encyclop%C3%A6dia+Britannica&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2FEBchecked%2Ftopic%2F513793%2FRussian-literature&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-386"><a href="#cite_ref-386">^</a> <cite class="citation news">Otto Friedrich (<time datetime="1971-09-06">6 septembrie 1971</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://content.time.com/time/magazine/article/0,9171,943893,00.html">„Freaking-Out with Fyodor”</a>. Time Magazine. Accesat în <time datetime="2008-04-10">10 aprilie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Time+Magazine&rft.atitle=Freaking-Out+with+Fyodor&rft.date=1971-09-06&rft.au=Otto+Friedrich&rft_id=http%3A%2F%2Fcontent.time.com%2Ftime%2Fmagazine%2Farticle%2F0%2C9171%2C943893%2C00.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-387"><a href="#cite_ref-387">^</a> <cite class="citation book">McGuire, Patrick L. (<time datetime="1985">1985</time>). Red stars: political aspects of Soviet science fiction. Studies in speculative fiction (Vol. 7, ill.). UMI Research Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8357-1579-9" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8357-1579-9">978-0-8357-1579-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Red+stars%3A+political+aspects+of+Soviet+science+fiction.+Studies+in+speculative+fiction+%28Vol.+7%2C+ill.%29&rft.pub=UMI+Research+Press&rft.date=1985&rft.isbn=978-0-8357-1579-9&rft.au=McGuire%2C+Patrick+L.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-film-388">^ <a href="#cite_ref-film_388-0">a</a> <a href="#cite_ref-film_388-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/EBchecked/topic/513251/Russia">„Russia:Motion pictures”</a>. Encyclopædia Britannica. <time datetime="2007">2007</time>. Accesat în <time datetime="2007-12-27">27 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russia%3AMotion+pictures&rft.pub=Encyclop%C3%A6dia+Britannica&rft.date=2007&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2FEBchecked%2Ftopic%2F513251%2FRussia&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-389"><a href="#cite_ref-389">^</a> Birgit Beumers. A History of Russian Cinema. Berg Publishers (2009). <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-84520-215-6" title="Special:Referințe în cărți/978-1-84520-215-6">ISBN: 978-1-84520-215-6</a>. p. 143. </li> <li id="cite_note-390"><a href="#cite_ref-390">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080905102633/http://filmlinc.com/wrt/onsale08/russian08/whitesunofthedesert.html">„White Sun of the Desert”</a>. Film Society of Lincoln Center. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://filmlinc.com/wrt/onsale08/russian08/whitesunofthedesert.html">original</a> la <time datetime="2008-09-05">5 septembrie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2008-01-18">18 ianuarie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=White+Sun+of+the+Desert&rft.pub=Film+Society+of+Lincoln+Center&rft_id=http%3A%2F%2Ffilmlinc.com%2Fwrt%2Fonsale08%2Frussian08%2Fwhitesunofthedesert.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-391"><a href="#cite_ref-391">^</a> <cite class="citation web">Dzieciolowski, Z. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20181001194311/https://www.opendemocracy.net/globalization-Film/russian_film_3726.jsp">„Kinoeye: Russia's reviving film industry”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.opendemocracy.net/globalization-Film/russian_film_3726.jsp">original</a> la <time datetime="2018-10-01">1 octombrie 2018</time>. Accesat în <time datetime="2007-12-27">27 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Kinoeye%3A+Russia%27s+reviving+film+industry&rft.au=Dzieciolowski%2C+Z&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.opendemocracy.net%2Fglobalization-Film%2Frussian_film_3726.jsp&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-392"><a href="#cite_ref-392">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.joomag.com/magazine/Russia/4228/p44">„Russian Entertainment & Media Industry worth $27.9 bn by 2011”</a>. joomag magazine. Accesat în <time datetime="2010-10-03">3 octombrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russian+Entertainment+%26+Media+Industry+worth+%2427.9+bn+by+2011&rft.pub=joomag+magazine&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.joomag.com%2Fmagazine%2FRussia%2F4228%2Fp44&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Pro_TV_2016_08:45-04-duminica_10-393"><a href="#cite_ref-Pro_TV_2016_08:45-04-duminica_10_393-0">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://stirileprotv.ro/stiri/social/desenul-animat-rusesc-difuzat-in-peste-120-de-tari-cum-a-ajuns-masa-si-ursul-in-top-10-cele-mai-vizionate-din-toata-lumea.html">„Desenul animat rusesc, difuzat in peste 120 de tari. Cum a ajuns "Mașa si ursul" in top 10 cele mai vizionate din toata lumea - Stirileprotv.ro”</a>, Pro TV, <time datetime="2016-04-10">10 aprilie 2016</time>, accesat în <time datetime="2018-11-23">23 noiembrie 2018</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Pro+TV&rft.atitle=Desenul+animat+rusesc%2C+difuzat+in+peste+120+de+tari.+Cum+a+ajuns+%22Ma%C8%99a+si+ursul%22+in+top+10+cele+mai+vizionate+din+toata+lumea+-+Stirileprotv.ro&rft.date=2016-04-10&rft_id=https%3A%2F%2Fstirileprotv.ro%2Fstiri%2Fsocial%2Fdesenul-animat-rusesc-difuzat-in-peste-120-de-tari-cum-a-ajuns-masa-si-ursul-in-top-10-cele-mai-vizionate-din-toata-lumea.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-394"><a href="#cite_ref-394">^</a> <cite class="citation journal"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.la84foundation.org/OlympicInformationCenter/OlympicReview/1974/ore84/ore84k.pdf">„The USSR and Olympism”</a> (PDF). <a href="/wiki/Comitetul_Olimpic_Interna%C8%9Bional" title="Comitetul Olimpic Internațional">Comitetul Olimpic Internațional</a> (84): 530–557. octombrie 1974. Accesat în <time datetime="2008-03-28">28 martie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Comitetul+Olimpic+Interna%C8%9Bional&rft.atitle=The+USSR+and+Olympism&rft.issue=84&rft.pages=530-557&rft.date=1974-10&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.la84foundation.org%2FOlympicInformationCenter%2FOlympicReview%2F1974%2Fore84%2Fore84k.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-395"><a href="#cite_ref-395">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090610024004/http://www.iihf.com/channels/iihf-world-championship/news/news-singleview-world-championship/article/iihf-centennial-all-star-team.html">„IIHF Centennial All-Star Team”</a>. Iihf.com. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.iihf.com/channels/iihf-world-championship/news/news-singleview-world-championship/article/iihf-centennial-all-star-team.html">original</a> la <time datetime="2009-06-10">10 iunie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2010-04-27">27 aprilie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=IIHF+Centennial+All-Star+Team&rft.pub=Iihf.com&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.iihf.com%2Fchannels%2Fiihf-world-championship%2Fnews%2Fnews-singleview-world-championship%2Farticle%2Fiihf-centennial-all-star-team.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-396"><a href="#cite_ref-396">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.iihf.com/sk/home-of-hockey/news/news-singleview/?tx_ttnews%5btt_news%5d=3570&cHash=e297f36b56c3588a73701c29a8895077">„Pure gold: Russia repeats!”</a>. <a href="/wiki/Federa%C8%9Bia_Interna%C8%9Bional%C4%83_de_Hochei_pe_Ghea%C8%9B%C4%83" title="Federația Internațională de Hochei pe Gheață">Federația Internațională de Hochei pe Gheață</a>. <time datetime="2009-05-10">10 mai 2009</time>. Accesat în <time datetime="2015-08-28">28 august 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Pure+gold%3A+Russia+repeats%21&rft.pub=Federa%C8%9Bia+Interna%C8%9Bional%C4%83+de+Hochei+pe+Ghea%C8%9B%C4%83&rft.date=2009-05-10&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.iihf.com%2Fsk%2Fhome-of-hockey%2Fnews%2Fnews-singleview%2F%3Ftx_ttnews%5Btt_news%5D%3D3570%26cHash%3De297f36b56c3588a73701c29a8895077&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-397"><a href="#cite_ref-397">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.iihf.com/home-of-hockey/news/news-singleview/?tx_ttnews%5btt_news%5d=761&cHash=9ba72730fbb5b1cd42b3115bf5ad3e81">„Russian league tops first CHL ranking”</a>. <time datetime="2008-03-07">7 martie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2015-08-28">28 august 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russian+league+tops+first+CHL+ranking&rft.date=2008-03-07&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.iihf.com%2Fhome-of-hockey%2Fnews%2Fnews-singleview%2F%3Ftx_ttnews%5Btt_news%5D%3D761%26cHash%3D9ba72730fbb5b1cd42b3115bf5ad3e81&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-398"><a href="#cite_ref-398">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.iihf.com/home-of-hockey/news/news-singleview/?tx_ttnews%5btt_news%5d=6876&cHash=60f30f7f072dfbdf8e5b4c471559f28f">„World of difference for KHL?”</a>. iihf.com. <time datetime="2012-05-07">7 mai 2012</time>. Accesat în <time datetime="2015-08-28">28 august 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=World+of+difference+for+KHL%3F&rft.pub=iihf.com&rft.date=2012-05-07&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.iihf.com%2Fhome-of-hockey%2Fnews%2Fnews-singleview%2F%3Ftx_ttnews%5Btt_news%5D%3D6876%26cHash%3D60f30f7f072dfbdf8e5b4c471559f28f&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-399"><a href="#cite_ref-399">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://fhr.ru/en/main/ofnews/card/?id_4=7476">„KHL is on the 4th place by attendance”</a>. IIHF. Accesat în <time datetime="2017-06-02">2 iunie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=KHL+is+on+the+4th+place+by+attendance&rft.pub=IIHF&rft_id=http%3A%2F%2Ffhr.ru%2Fen%2Fmain%2Fofnews%2Fcard%2F%3Fid_4%3D7476&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-400"><a href="#cite_ref-400">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://old.rusbandy.ru/content.html@PageID=325">„Russian Bandy Championship, 2006–7 season”</a>. bandy.ru. Accesat în <time datetime="2010-10-03">3 octombrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russian+Bandy+Championship%2C+2006%E2%80%937+season&rft.pub=bandy.ru&rft_id=http%3A%2F%2Fold.rusbandy.ru%2Fcontent.html%40PageID%3D325&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-401"><a href="#cite_ref-401">^</a> <cite class="citation web">Ralph Hickok (<time datetime="2013-02-18">18 februarie 2013</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://webarchive.loc.gov/all/20020223063329/http://www.hickoksports.com/history/bandy.shtml">„Bandy”</a>. Hickoksports.com. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.hickoksports.com/history/bandy.shtml">original</a> la <time datetime="2002-02-23">23 februarie 2002</time>. Accesat în <time datetime="2013-05-04">4 mai 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Bandy&rft.pub=Hickoksports.com&rft.date=2013-02-18&rft.au=Ralph+Hickok&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.hickoksports.com%2Fhistory%2Fbandy.shtml&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-FIFA-402"><a href="#cite_ref-FIFA_402-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.today/20131128022620/http://www.fifa.com/classicfootball/players/player=174638/">„Yashin, the impregnable Spider”</a> [Iașin, păianjenul impenetrabil]. FIFA. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.fifa.com/classicfootball/players/player=174638/">original</a> la <time datetime="2013-11-28">28 noiembrie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-11-28">28 noiembrie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Yashin%2C+the+impregnable+Spider&rft.pub=FIFA&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.fifa.com%2Fclassicfootball%2Fplayers%2Fplayer%3D174638%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-403"><a href="#cite_ref-403">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/football/2012/sep/29/russia-host-cities-2018-world-cup">„Russia announce the 11 host cities to stage matches for 2018 World Cup”</a>. The Guardian. <time datetime="2017-04-06">6 aprilie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Russia+announce+the+11+host+cities+to+stage+matches+for+2018+World+Cup&rft.date=2017-04-06&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Ffootball%2F2012%2Fsep%2F29%2Frussia-host-cities-2018-world-cup&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-404"><a href="#cite_ref-404">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://edition.cnn.com/2008/SPORT/07/07/oly.olympians/index.html">„Legendary Olympians”</a>. CNN. <time datetime="2008-08-19">19 august 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Legendary+Olympians&rft.date=2008-08-19&rft_id=http%3A%2F%2Fedition.cnn.com%2F2008%2FSPORT%2F07%2F07%2Foly.olympians%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-405"><a href="#cite_ref-405">^</a> <cite class="citation book">Lohn, John (<time datetime="2013">2013</time>). They Ruled the Pool: The 100 Greatest Swimmers in History. Rowman & Littlefield. p. 35.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=They+Ruled+the+Pool%3A+The+100+Greatest+Swimmers+in+History&rft.pages=35&rft.pub=Rowman+%26+Littlefield&rft.date=2013&rft.aulast=Lohn&rft.aufirst=John&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-406"><a href="#cite_ref-406">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.chessgames.com/wcc.html">„Chessgames guide to the World Championship”</a>. Chessgames.com. Accesat în <time datetime="2010-10-29">29 octombrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Chessgames+guide+to+the+World+Championship&rft.pub=Chessgames.com&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.chessgames.com%2Fwcc.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-407"><a href="#cite_ref-407">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170917032530/https://www.wada-ama.org/en/media/news/2016-12/wada-statement-regarding-conclusion-of-mclaren-investigation">„WADA Statement regarding conclusion of McLaren Investigation”</a>. World Anti-Doping Agency. <time datetime="2016-12-09">9 decembrie 2016</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.wada-ama.org/en/media/news/2016-12/wada-statement-regarding-conclusion-of-mclaren-investigation">original</a> la <time datetime="2017-09-17">17 septembrie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2018-11-16">16 noiembrie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=WADA+Statement+regarding+conclusion+of+McLaren+Investigation&rft.pub=World+Anti-Doping+Agency&rft.date=2016-12-09&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.wada-ama.org%2Fen%2Fmedia%2Fnews%2F2016-12%2Fwada-statement-regarding-conclusion-of-mclaren-investigation&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-408"><a href="#cite_ref-408">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200506075724/http://en.espn.co.uk/f1/motorsport/story/31127.html">„Russia secures 2014 grand prix deal”</a>. ESPN. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://en.espn.co.uk/f1/motorsport/story/31127.html">original</a> la <time datetime="2020-05-06">6 mai 2020</time>. Accesat în <time datetime="2011-10-24">24 octombrie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Russia+secures+2014+grand+prix+deal&rft.pub=ESPN&rft_id=http%3A%2F%2Fen.espn.co.uk%2Ff1%2Fmotorsport%2Fstory%2F31127.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-409"><a href="#cite_ref-409">^</a> <cite class="citation news">Ruiz, Rebecca (<time datetime="2016-07-18">18 iulie 2016</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.nytimes.com/2016/07/19/sports/report-confirms-state-sponsored-doping-by-russia-at-olympics.html">„Russia May Face Olympics Ban as Doping Scheme Is Confirmed”</a>. <a href="/wiki/The_New_York_Times" title="The New York Times">The New York Times</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/0362-4331">0362-4331</a>. Accesat în <time datetime="2016-07-26">26 iulie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+New+York+Times&rft.atitle=Russia+May+Face+Olympics+Ban+as+Doping+Scheme+Is+Confirmed&rft.date=2016-07-18&rft.issn=0362-4331&rft.aulast=Ruiz&rft.aufirst=Rebecca&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.nytimes.com%2F2016%2F07%2F19%2Fsports%2Freport-confirms-state-sponsored-doping-by-russia-at-olympics.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-410"><a href="#cite_ref-410">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.wada-ama.org/en/resources/doping-control-process/mclaren-independent-investigation-report-part-ii">„MCLAREN INDEPENDENT INVESTIGATION REPORT – PART II”</a>. wada-ama.org. <time datetime="2016-12-09">9 decembrie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=wada-ama.org&rft.atitle=MCLAREN+INDEPENDENT+INVESTIGATION+REPORT+%E2%80%93+PART+II&rft.date=2016-12-09&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.wada-ama.org%2Fen%2Fresources%2Fdoping-control-process%2Fmclaren-independent-investigation-report-part-ii&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-NYT161209-411"><a href="#cite_ref-NYT161209_411-0">^</a> <cite class="citation news">Ruiz, Rebecca R. (<time datetime="2016-12-09">9 decembrie 2016</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.nytimes.com/2016/12/09/sports/russia-doping-mclaren-report.html">„Russia's Doping Program Laid Bare by Extensive Evidence in Report”</a>. The New York Times.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+New+York+Times&rft.atitle=Russia%E2%80%99s+Doping+Program+Laid+Bare+by+Extensive+Evidence+in+Report&rft.date=2016-12-09&rft.aulast=Ruiz&rft.aufirst=Rebecca+R.&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.nytimes.com%2F2016%2F12%2F09%2Fsports%2Frussia-doping-mclaren-report.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Guardian161209-412"><a href="#cite_ref-Guardian161209_412-0">^</a> <cite class="citation news">Ostlere, Lawrence (<time datetime="2016-12-09">9 decembrie 2016</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/sport/live/2016/dec/09/mclaren-report-into-doping-in-sport-part-two-live">„McLaren report: more than 1,000 Russian athletes involved in doping conspiracy”</a>. The Guardian.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Guardian&rft.atitle=McLaren+report%3A+more+than+1%2C000+Russian+athletes+involved+in+doping+conspiracy&rft.date=2016-12-09&rft.aulast=Ostlere&rft.aufirst=Lawrence&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Fsport%2Flive%2F2016%2Fdec%2F09%2Fmclaren-report-into-doping-in-sport-part-two-live&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-413"><a href="#cite_ref-413">^</a> <cite class="citation news">Ellingworth, James (<time datetime="2016-12-13">13 decembrie 2016</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20161214061329/https://apnews.com/8be9cb7fcb5b4d65b1031597bb9f9e5e/Emails-show-how-Russian-officials-covered-up-mass-doping">„Emails show how Russian officials covered up mass doping”</a>. <a href="/wiki/Associated_Press" title="Associated Press">Associated Press</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://apnews.com/8be9cb7fcb5b4d65b1031597bb9f9e5e/Emails-show-how-Russian-officials-covered-up-mass-doping">original</a> la <time datetime="2016-12-14">14 decembrie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Associated+Press&rft.atitle=Emails+show+how+Russian+officials+covered+up+mass+doping&rft.date=2016-12-13&rft.aulast=Ellingworth&rft.aufirst=James&rft_id=https%3A%2F%2Fapnews.com%2F8be9cb7fcb5b4d65b1031597bb9f9e5e%2FEmails-show-how-Russian-officials-covered-up-mass-doping&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-414"><a href="#cite_ref-414">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://nytimes.com/2017/12/27/opinion/2018-winter-olympics-russia.html">„The 2018 Winter Olympics Are Already Tainted”</a>. The New York Times. <time datetime="2017-12-27">27 decembrie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2017-12-27">27 decembrie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=The+New+York+Times&rft.atitle=The+2018+Winter+Olympics+Are+Already+Tainted&rft.date=2017-12-27&rft_id=https%3A%2F%2Fnytimes.com%2F2017%2F12%2F27%2Fopinion%2F2018-winter-olympics-russia.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-415"><a href="#cite_ref-415">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20101130020221/http://sras.org/russian_holidays#">„Official days off for public holidays in Russia”</a>. Sras.org. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.sras.org/russian_holidays">original</a> la <time datetime="2010-11-30">30 noiembrie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2010-10-29">29 octombrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Official+days+off+for+public+holidays+in+Russia&rft.pub=Sras.org&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.sras.org%2Frussian_holidays&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-416"><a href="#cite_ref-416">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150112082549/http://www.e-unwto.org/content/r13521/fulltext.pdf">„Tourism Highlights 2014”</a> (PDF). UNWTO (World Tourism Organization). <time datetime="2014">2014</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.e-unwto.org/content/r13521/fulltext.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2015-01-12">12 ianuarie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2015-01-20">20 ianuarie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Tourism+Highlights+2014&rft.pub=UNWTO+%28World+Tourism+Organization%29&rft.date=2014&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.e-unwto.org%2Fcontent%2Fr13521%2Ffulltext.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-417"><a href="#cite_ref-417">^</a> <cite class="citation web">Kuzmin, Viktor (<time datetime="2014-07-03">3 iulie 2014</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://rbth.com/business/2014/07/03/concern_in_russia_as_foreign_tourist_numbers_slump_37899.html">„Concern in Russia as foreign tourist numbers slump”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Concern+in+Russia+as+foreign+tourist+numbers+slump&rft.date=2014-07-03&rft.aulast=Kuzmin&rft.aufirst=Viktor&rft_id=http%3A%2F%2Frbth.com%2Fbusiness%2F2014%2F07%2F03%2Fconcern_in_russia_as_foreign_tourist_numbers_slump_37899.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ARusia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> </ol></div> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:Subiecte_Rusia" title="Format:Subiecte Rusia">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Subiecte_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Subiecte Rusia — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Subiecte_Rusia&action=edit">m</a></div></div><a class="mw-selflink selflink">Rusia</a> — <a href="/wiki/Categorie:Ru%C8%99i" title="Categorie:Ruși">Ruși</a> — <a href="/wiki/Limba_rus%C4%83" title="Limba rusă">Limba rusă</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/For%C8%9Bele_armate_ale_Federa%C8%9Biei_Ruse" title="Forțele armate ale Federației Ruse">Apărare</a> • <a href="/w/index.php?title=List%C4%83_de_localit%C4%83%C8%9Bi_din_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Listă de localități din Rusia — pagină inexistentă">Așezări</a> • <a href="/wiki/Moscova" title="Moscova">Capitala</a> • <a href="/w/index.php?title=Clima_Rusiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Clima Rusiei — pagină inexistentă">Climă</a> • <a href="/wiki/Categorie:Politicieni_ru%C8%99i" title="Categorie:Politicieni ruși">Conducători</a> • <a href="/w/index.php?title=Cultura_Rusiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cultura Rusiei — pagină inexistentă">Cultură</a> • <a href="/wiki/Demografia_Rusiei" title="Demografia Rusiei">Demografie</a> • <a href="/wiki/Drapelul_Rusiei" title="Drapelul Rusiei">Drapel</a> • <a href="/wiki/Economia_Rusiei" title="Economia Rusiei">Economie</a> • <a href="/w/index.php?title=Educa%C8%9Bia_%C3%AEn_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Educația în Rusia — pagină inexistentă">Educație</a> • <a href="/w/index.php?title=Fauna_Rusiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fauna Rusiei — pagină inexistentă">Faună</a> • <a href="/w/index.php?title=Flora_Rusiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Flora Rusiei — pagină inexistentă">Floră</a> • <a href="/wiki/Geografia_Rusiei" title="Geografia Rusiei">Geografie</a> • <a href="/w/index.php?title=Hidrografia_Rusiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hidrografia Rusiei — pagină inexistentă">Hidrografie</a> • <a href="/wiki/Istoria_Rusiei" title="Istoria Rusiei">Istorie</a> • <a href="/wiki/%C3%8Emp%C4%83r%C8%9Birea_administrativ%C4%83_a_Rusiei" class="mw-redirect" title="Împărțirea administrativă a Rusiei">Împărțire administrativă</a> • <a href="/wiki/Lista_ora%C8%99elor_din_Rusia" title="Lista orașelor din Rusia">Orașe</a> • <a href="/wiki/Politica_Rusiei" title="Politica Rusiei">Politică</a> • <a href="/wiki/Rela%C8%9Biile_externe_ale_Rusiei" title="Relațiile externe ale Rusiei">Relații externe</a> • <a href="/w/index.php?title=S%C4%83n%C4%83tatea_%C3%AEn_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sănătatea în Rusia — pagină inexistentă">Sănătate</a> • <a href="/w/index.php?title=Sportul_%C3%AEn_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sportul în Rusia — pagină inexistentă">Sport</a> • <a href="/wiki/Stema_Rusiei" title="Stema Rusiei">Stemă</a> • <a href="/wiki/Turismul_%C3%AEn_Rusia" title="Turismul în Rusia">Turism</a></div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="1"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Russia.svg" class="mw-file-description" title="Drapelul Rusiei"><img alt="Drapelul Rusiei" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/70px-Flag_of_Russia.svg.png" decoding="async" width="70" height="47" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/105px-Flag_of_Russia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/140px-Flag_of_Russia.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></a> </td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style=";" colspan="3"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Atlas_of_Russia" class="extiw" title="commons:Atlas of Russia">Atlas</a> • <a href="/wiki/Categorie:Cioturi_Rusia" title="Categorie:Cioturi Rusia">Cioturi</a> • <a href="/wiki/Categorie:Formate_Rusia" title="Categorie:Formate Rusia">Formate</a> • <a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Russia" class="extiw" title="commons:Category:Russia">Imagini</a> • <a href="/wiki/Portal:Rusia" title="Portal:Rusia">Portal</a> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16513826">.mw-parser-output .navbox{margin:0 auto 0}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}</style> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:Europa_slav%C4%83" title="Format:Europa slavă">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Europa_slav%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Europa slavă — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Europa_slav%C4%83&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/Europa_slav%C4%83" title="Europa slavă">Europa slavă</a> (țări europene vorbitoare de <a href="/wiki/Limbi_slave" title="Limbi slave">limbi slave</a>) </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Limbi slave de vest </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Cehia" title="Cehia">Cehia</a> · <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a> · <a href="/wiki/Slovacia" title="Slovacia">Slovacia</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Limbi slave de est </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Belarus" title="Belarus">Belarus</a> · <a class="mw-selflink selflink">Rusia</a> · <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Limbi slave de sud </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia și Herțegovina</a> · <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> · <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> · <a href="/wiki/Muntenegru" title="Muntenegru">Muntenegru</a> · <a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Macedonia de Nord</a> · <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a> · <a href="/wiki/Slovenia" title="Slovenia">Slovenia</a></div> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:Comunitatea_Statelor_Independente" title="Format:Comunitatea Statelor Independente">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Comunitatea_Statelor_Independente&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Comunitatea Statelor Independente — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Comunitatea_Statelor_Independente&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/Comunitatea_Statelor_Independente" title="Comunitatea Statelor Independente">Comunitatea Statelor Independente (CSI)</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">State membre</div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Armenia" title="Armenia">Armenia</a> · <a href="/wiki/Azerbaidjan" title="Azerbaidjan">Azerbaidjan</a> · <a href="/wiki/Belarus" title="Belarus">Belarus</a> · <a href="/wiki/Kazahstan" title="Kazahstan">Kazahstan</a> · <a href="/wiki/K%C3%A2rg%C3%A2zstan" title="Kârgâzstan">Kârgâzstan</a> · <a href="/wiki/Republica_Moldova" title="Republica Moldova">Republica Moldova</a> · <a class="mw-selflink selflink">Rusia</a> · <a href="/wiki/Tadjikistan" title="Tadjikistan">Tadjikistan</a> · <a href="/wiki/Turkmenistan" title="Turkmenistan">Turkmenistan</a> · <a href="/wiki/Uzbekistan" title="Uzbekistan">Uzbekistan</a></div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="3"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_the_CIS.svg" class="mw-file-description" title="CSI"><img alt="CSI" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/11/Flag_of_the_CIS.svg/75px-Flag_of_the_CIS.svg.png" decoding="async" width="75" height="38" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/11/Flag_of_the_CIS.svg/113px-Flag_of_the_CIS.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/11/Flag_of_the_CIS.svg/150px-Flag_of_the_CIS.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="600" /></a> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Foste membre</div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a> · <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a></div> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/w/index.php?title=Format:G7&action=edit&redlink=1" class="new" title="Format:G7 — pagină inexistentă">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:G7&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:G7 — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:G7&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/G8" class="mw-redirect" title="G8">Grupul celor Șapte (G7)</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Membri </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <div> <a href="/wiki/Canada" title="Canada">Canada</a> · <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> · <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a> · <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> · <a href="/wiki/Japonia" title="Japonia">Japonia</a> · <a href="/wiki/Regatul_Unit" class="mw-redirect" title="Regatul Unit">Regatul Unit</a> · <a href="/wiki/Statele_Unite_ale_Americii" title="Statele Unite ale Americii">SUA</a> </div></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Observatori </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <div> <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a> </div></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Vezi și </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <div> <a class="mw-selflink selflink">Rusia</a> (membru suspendat) · </div></div> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Format:Țări europene">v</a> • <a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Discuție Format:Țări europene">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:%C8%9A%C4%83ri_europene&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">Țări independente sau recunoscute parțial și regiuni nesuverane în Europa</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><a href="/wiki/List%C4%83_de_%C8%9B%C4%83ri_europene" class="mw-redirect" title="Listă de țări europene">Țări independente</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <div> <a href="/wiki/Albania" title="Albania">Albania</a> · <a href="/wiki/Andorra" title="Andorra">Andorra</a> · <a href="/wiki/Armenia" title="Armenia">Armenia</a>1 · <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a> · <a href="/wiki/Azerbaidjan" title="Azerbaidjan">Azerbaidjan</a>2 · <a href="/wiki/Belarus" title="Belarus">Belarus</a> · <a href="/wiki/Belgia" title="Belgia">Belgia</a> · <a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia și Herțegovina</a> · <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> · <a href="/wiki/Cehia" title="Cehia">Cehia</a> · <a href="/wiki/Cipru" title="Cipru">Cipru</a>1 · <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> · <a href="/wiki/Danemarca" title="Danemarca">Danemarca</a> · <a href="/wiki/Elve%C8%9Bia" title="Elveția">Elveția</a> · <a href="/wiki/Estonia" title="Estonia">Estonia</a> · <a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda">Finlanda</a> · <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> · <a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a>2 · <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a> · <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a>  · <a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a> · <a href="/wiki/Islanda" title="Islanda">Islanda</a> · <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> · <a href="/wiki/Letonia" title="Letonia">Letonia</a> · <a href="/wiki/Liechtenstein" title="Liechtenstein">Liechtenstein</a> · <a href="/wiki/Lituania" title="Lituania">Lituania</a> · <a href="/wiki/Luxemburg" title="Luxemburg">Luxemburg</a> · <a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Macedonia de Nord</a> · <a href="/wiki/Malta" title="Malta">Malta</a> · <a href="/wiki/Republica_Moldova" title="Republica Moldova">Republica Moldova</a> · <a href="/wiki/Monaco" title="Monaco">Monaco</a> · <a href="/wiki/Muntenegru" title="Muntenegru">Muntenegru</a> · <a href="/wiki/Norvegia" title="Norvegia">Norvegia</a> · <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a> · <a href="/wiki/Portugalia" title="Portugalia">Portugalia</a> · <a href="/wiki/Regatul_Unit" class="mw-redirect" title="Regatul Unit">Regatul Unit</a> · <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> · <a class="mw-selflink selflink">Rusia</a>3 · <a href="/wiki/San_Marino" title="San Marino">San Marino</a> · <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a> · <a href="/wiki/Slovacia" title="Slovacia">Slovacia</a> · <a href="/wiki/Slovenia" title="Slovenia">Slovenia</a> · <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a> · <a href="/wiki/Suedia" title="Suedia">Suedia</a> · <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a>3 · <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Țările de Jos">Țările de Jos</a> · <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a> · <a href="/wiki/Ungaria" title="Ungaria">Ungaria</a> · <a href="/wiki/Vatican" title="Vatican">Vatican</a> </div></div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="5"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Europe_(orthographic_projection).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/150px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png" decoding="async" width="150" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/225px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/300px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png 2x" data-file-width="541" data-file-height="541" /></a> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">Republici, teritorii și regiuni recunoscute parțial</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <div> <a href="/wiki/Abhazia" title="Abhazia">Abhazia</a>2 · <a href="/wiki/Republica_Turc%C4%83_a_Ciprului_de_Nord" title="Republica Turcă a Ciprului de Nord">Ciprul de Nord</a>1 · <a href="/wiki/Republica_Kosovo" class="mw-redirect" title="Republica Kosovo">Kosovo</a> · <a href="/wiki/Osetia_de_Sud" title="Osetia de Sud">Osetia de Sud</a>2 · <a href="/wiki/Republica_Moldoveneasc%C4%83_Nistrean%C4%83" title="Republica Moldovenească Nistreană">Republica Moldovenească Nistreană</a> </div></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">Teritorii și regiuni nesuverane</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <div> </div> <table cellspacing="0" class="nowraplinks navbox-subgroup" style="width:100%;;;"> <tbody><tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Danemarca</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Insulele_Feroe" title="Insulele Feroe">Insulele Feroe</a> · <a href="/wiki/Groenlanda" title="Groenlanda">Groenlanda</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Finlanda</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Insulele_%C3%85land" title="Insulele Åland">Insulele Åland</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Grecia</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Muntele_Athos" title="Muntele Athos">Muntele Athos</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Norvegia</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Svalbard" title="Svalbard">Svalbard</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Regatul Unit</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Akrotiri_%C8%99i_Dhekelia" title="Akrotiri și Dhekelia">Akrotiri și Dhekelia</a>1 · <a href="/wiki/Gibraltar" title="Gibraltar">Gibraltar</a> · <a href="/wiki/Guernsey" title="Guernsey">Guernsey</a> · <a href="/wiki/Insula_Man" title="Insula Man">Insula Man</a> · <a href="/wiki/Insula_Jersey" title="Insula Jersey">Jersey</a></div> </td></tr></tbody></table> <div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> </div></div> </td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style=";" colspan="3">1 În întregime în Asia, dar din punct de vedere istoric este considerat european  · 2 Parțial sau în întregime în Asia, în funcție de definirea graniței  · 3 Stat transcontinental (preponderent asiatic) Țări după continent: <a href="/wiki/Format:Africa" title="Format:Africa">Africa</a>  · <a href="/wiki/Format:America_de_Nord" title="Format:America de Nord">America de Nord</a>  · <a href="/wiki/Format:America_de_Sud" title="Format:America de Sud">America de Sud</a>  · <a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_%C3%AEn_Asia" title="Format:Țări în Asia">Asia</a>  · <a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Format:Țări europene">Europa</a>  · <a href="/wiki/Format:Oceania" title="Format:Oceania">Oceania</a> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_%C3%AEn_Asia" title="Format:Țări în Asia">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:%C8%9A%C4%83ri_%C3%AEn_Asia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Țări în Asia — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:%C8%9A%C4%83ri_%C3%AEn_Asia&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_asiatice" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane asiatice">Țări independente sau recunoscute parțial și regiuni nesuverane în Asia</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_asiatice" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane asiatice">Țări independente</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <div> <a href="/wiki/Afganistan" title="Afganistan">Afganistan</a> · <a href="/wiki/Arabia_Saudit%C4%83" title="Arabia Saudită">Arabia Saudită</a> · <a href="/wiki/Armenia" title="Armenia">Armenia</a>1 · <a href="/wiki/Azerbaidjan" title="Azerbaidjan">Azerbaidjan</a>2 · <a href="/wiki/Bahrain" title="Bahrain">Bahrain</a> · <a href="/wiki/Bangladesh" title="Bangladesh">Bangladesh</a> · <a href="/wiki/Bhutan" title="Bhutan">Bhutan</a> · <a href="/wiki/Birmania" class="mw-redirect" title="Birmania">Birmania</a> · <a href="/wiki/Brunei" title="Brunei">Brunei</a> · <a href="/wiki/Cambodgia" title="Cambodgia">Cambodgia</a> · <a href="/wiki/Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83" title="Republica Populară Chineză">Republica Populară Chineză</a> · <a href="/wiki/Cipru" title="Cipru">Cipru</a> · <a href="/wiki/Coreea_de_Nord" title="Coreea de Nord">Coreea de Nord</a> · <a href="/wiki/Coreea_de_Sud" title="Coreea de Sud">Coreea de Sud</a> · <a href="/wiki/Egipt" title="Egipt">Egipt</a>3 · <a href="/wiki/Emiratele_Arabe_Unite" title="Emiratele Arabe Unite">Emiratele Arabe Unite</a> · <a href="/wiki/Filipine" title="Filipine">Filipine</a> · <a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a>2 · <a href="/wiki/India" title="India">India</a> · <a href="/wiki/Indonezia" title="Indonezia">Indonezia</a>2 · <a href="/wiki/Iordania" title="Iordania">Iordania</a> · <a href="/wiki/Irak" title="Irak">Irak</a> · <a href="/wiki/Iran" title="Iran">Iran</a> · <a href="/wiki/Israel" title="Israel">Israel</a> · <a href="/wiki/Japonia" title="Japonia">Japonia</a> · <a href="/wiki/Kazahstan" title="Kazahstan">Kazahstan</a>2 · <a href="/wiki/K%C3%AErg%C3%AEzstan" class="mw-redirect" title="Kîrgîzstan">Kîrgîzstan</a> · <a href="/wiki/Kuweit" title="Kuweit">Kuweit</a> · <a href="/wiki/Laos" title="Laos">Laos</a> · <a href="/wiki/Liban" title="Liban">Liban</a> · <a href="/wiki/Malaysia" title="Malaysia">Malaysia</a> · <a href="/wiki/Maldive" title="Maldive">Maldive</a> · <a href="/wiki/Mongolia" title="Mongolia">Mongolia</a> · <a href="/wiki/Nepal" title="Nepal">Nepal</a> · <a href="/wiki/Oman" title="Oman">Oman</a> · <a href="/wiki/Pakistan" title="Pakistan">Pakistan</a> · <a href="/wiki/Qatar" title="Qatar">Qatar</a> · <a class="mw-selflink selflink">Rusia</a>3 · <a href="/wiki/Singapore" title="Singapore">Singapore</a> · <a href="/wiki/Siria" title="Siria">Siria</a> · <a href="/wiki/Sri_Lanka" title="Sri Lanka">Sri Lanka</a> · <a href="/wiki/Tadjikistan" title="Tadjikistan">Tadjikistan</a> · <a href="/wiki/Thailanda" title="Thailanda">Thailanda</a> · <a href="/wiki/Timorul_de_Est" title="Timorul de Est">Timorul de Est</a>2 · <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a>3 · <a href="/wiki/Turkmenistan" title="Turkmenistan">Turkmenistan</a> · <a href="/wiki/Uzbekistan" title="Uzbekistan">Uzbekistan</a> · <a href="/wiki/Vietnam" title="Vietnam">Vietnam</a> · <a href="/wiki/Yemen" title="Yemen">Yemen</a> </div> </div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="5"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Asia_(orthographic_projection).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/Asia_%28orthographic_projection%29.svg/150px-Asia_%28orthographic_projection%29.svg.png" decoding="async" width="150" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/Asia_%28orthographic_projection%29.svg/225px-Asia_%28orthographic_projection%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/Asia_%28orthographic_projection%29.svg/300px-Asia_%28orthographic_projection%29.svg.png 2x" data-file-width="541" data-file-height="541" /></a> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_asiatice" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane asiatice">Republici, teritorii și regiuni recunoscute parțial</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <div> <a href="/wiki/Abhazia" title="Abhazia">Abhazia</a> · <a href="/wiki/Republica_Turc%C4%83_a_Ciprului_de_Nord" title="Republica Turcă a Ciprului de Nord">Ciprul de Nord</a>1 · <a href="/wiki/Republica_Nagorno-Karabah" class="mw-redirect" title="Republica Nagorno-Karabah">Nagorno-Karabah</a>1 · <a href="/wiki/Osetia_de_Sud" title="Osetia de Sud">Osetia de Sud</a>2 · <a href="/wiki/Statul_Palestina" title="Statul Palestina">Statul Palestina</a> · <a href="/wiki/Republica_Chinez%C4%83" class="mw-redirect" title="Republica Chineză">Republica Chineză</a> </div> </div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_asiatice" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane asiatice">Teritorii și regiuni nesuverane</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <div> </div> <table cellspacing="0" class="nowraplinks navbox-subgroup" style="width:100%;;;"> <tbody><tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Australia</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Insula_Cr%C4%83ciunului" title="Insula Crăciunului">Insula Crăciunului</a> · <a href="/wiki/Insulele_Cocos" title="Insulele Cocos">Insulele Cocos</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Republica Populară Chineză</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Hong_Kong" title="Hong Kong">Hong Kong</a> · <a href="/wiki/Macao" title="Macao">Macao</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Regatul Unit</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Akrotiri_%C8%99i_Dhekelia" title="Akrotiri și Dhekelia">Akrotiri și Dhekelia</a>1 · <a href="/wiki/Teritoriul_Britanic_din_Oceanul_Indian" title="Teritoriul Britanic din Oceanul Indian">Teritoriul Britanic din Oceanul Indian</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Irak</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Kurdistanul_Irakian" title="Kurdistanul Irakian">Kurdistanul Irakian</a></div> </td></tr></tbody></table> <div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> </div></div> </td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style=";" colspan="3">1 În întregime în Asia, dar din punct de vedere istoric este considerat european  · 2 Parțial sau în întregime în Asia, în funcție de definirea graniței  · 3 Stat transcontinental Țări după continent: <a href="/wiki/Format:Africa" title="Format:Africa">Africa</a>  · <a href="/wiki/Format:America_de_Nord" title="Format:America de Nord">America de Nord</a>  · <a href="/wiki/Format:America_de_Sud" title="Format:America de Sud">America de Sud</a>  · <a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_%C3%AEn_Asia" title="Format:Țări în Asia">Asia</a>  · <a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Format:Țări europene">Europa</a>  · <a href="/wiki/Format:Oceania" title="Format:Oceania">Oceania</a> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:Imperialism_postsovietic" title="Format:Imperialism postsovietic">v</a> • <a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:Imperialism_postsovietic" title="Discuție Format:Imperialism postsovietic">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Imperialism_postsovietic&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/Imperialism" title="Imperialism">Imperialism</a> postsovietic </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div style="text-align:center"><a href="/wiki/Istoria_Rusiei_postsovietice" title="Istoria Rusiei postsovietice">Istoria Rusiei postsovietice</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> </div> <table cellspacing="0" class="nowraplinks navbox-subgroup" style="width:100%;;;"> <tbody><tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div style="text-align:center"><a href="/wiki/Uniunea_Republicilor_Sovietice_Socialiste" title="Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste">URSS</a></div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Destr%C4%83marea_Uniunii_Republicilor_Sovietice_Socialiste" title="Destrămarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste">Destrămarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste</a> · <a href="/wiki/State_postsovietice" title="State postsovietice">State postsovietice</a> <a href="/w/index.php?title=Nostalgia_pentru_Uniunea_Sovietic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nostalgia pentru Uniunea Sovietică — pagină inexistentă">Nostalgia pentru URSS</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Nostalgia_for_the_Soviet_Union" class="extiw" title="en:Nostalgia for the Soviet Union">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Nostalgia+for+the+Soviet+Union&targettitle=Nostalgia+pentru+Uniunea+Sovietic%C4%83%7CNostalgia+pentru+URSS">traduceți</a>] · <a href="/wiki/F%C4%83cut_%C3%AEn_URSS" title="Făcut în URSS">Făcut în URSS</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div style="text-align:center"><a href="/wiki/Politica_Rusiei" title="Politica Rusiei">Politica Rusiei</a></div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/w/index.php?title=Na%C8%9Bionalism_rus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Naționalism rus — pagină inexistentă">Naționalism rus</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Russian_nationalism" class="extiw" title="en:Russian nationalism">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Russian+nationalism&targettitle=Na%C8%9Bionalism+rus">traduceți</a>] · <a href="/wiki/Iredentism_rus" title="Iredentism rus">Iredentism rus</a> · <a href="/wiki/Ruscism" title="Ruscism">Ruscism</a> · <a href="/w/index.php?title=Neosovietism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Neosovietism — pagină inexistentă">Neosovietism</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Neo-sovietism" class="extiw" title="en:Neo-sovietism">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Neo-sovietism&targettitle=Neosovietism">traduceți</a>] · <a href="/wiki/Vladimir_Putin" title="Vladimir Putin">Vladimir Putin</a> · <a href="/wiki/Aleksandr_Dughin" title="Aleksandr Dughin">Aleksandr Dughin</a> · <a href="/wiki/Vladimir_Jirinovski" title="Vladimir Jirinovski">Vladimir Jirinovski</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div style="text-align:center"><a href="/wiki/Geopolitic%C4%83" title="Geopolitică">Geopolitică</a></div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a class="mw-selflink selflink">Federația Rusă</a> · <a href="/wiki/Regiunea_Baltic%C4%83" title="Regiunea Baltică">Regiunea Baltică</a> · <a href="/wiki/Istmul_ponto-baltic" title="Istmul ponto-baltic">Istmul ponto-baltic</a> · <a href="/wiki/Zona_extins%C4%83_a_M%C4%83rii_Negre" title="Zona extinsă a Mării Negre">Zona extinsă a Mării Negre</a> · <a href="/wiki/Balcanii_Eurasiatici" title="Balcanii Eurasiatici">Balcanii Eurasiatici</a> · <a href="/w/index.php?title=Regiunea_Caspic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Regiunea Caspică — pagină inexistentă">Regiunea Caspică</a> · <a href="/wiki/Doctrina_vecin%C4%83t%C4%83%C8%9Bii_apropiate" title="Doctrina vecinătății apropiate">Doctrina vecinătății apropiate</a> · <a href="/w/index.php?title=Doctrina_Putin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Doctrina Putin — pagină inexistentă">Doctrina Putin</a> · <a href="/wiki/Lumea_rus%C4%83" title="Lumea rusă">Lumea rusă (Russkii Mir)</a> · <a href="/wiki/Occidentul_colectiv" title="Occidentul colectiv">Occidentul colectiv</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div style="text-align:center"><a href="/wiki/Rela%C8%9Biile_externe_ale_Rusiei" title="Relațiile externe ale Rusiei">Relațiile externe ale Rusiei</a></div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Uniunea_Statal%C4%83_Rusia-Belarus" title="Uniunea Statală Rusia-Belarus">Uniunea Statală Rusia-Belarus</a> · <a href="/wiki/Comunitatea_Statelor_Independente" title="Comunitatea Statelor Independente">Comunitatea Statelor Independente</a> · <a href="/wiki/Uniunea_Vamal%C4%83_Euroasiatic%C4%83" title="Uniunea Vamală Euroasiatică">Uniunea Vamală Euroasiatică</a> · <a href="/w/index.php?title=L%C4%83rgirea_Uniunii_Economice_Eurasiatice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lărgirea Uniunii Economice Eurasiatice — pagină inexistentă">Lărgirea Uniunii Economice Eurasiatice</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Enlargement_of_the_Eurasian_Economic_Union" class="extiw" title="en:Enlargement of the Eurasian Economic Union">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Enlargement+of+the+Eurasian+Economic+Union&targettitle=L%C4%83rgirea+Uniunii+Economice+Eurasiatice">traduceți</a>] · <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Tratatului_de_Securitate_Colectiv%C4%83" title="Organizația Tratatului de Securitate Colectivă">Organizația Tratatului de Securitate Colectivă</a></div> </td></tr></tbody></table> <div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"></div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="7"><figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:BMP-Bendery.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/56/BMP-Bendery.JPG/150px-BMP-Bendery.JPG" decoding="async" width="150" height="113" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/56/BMP-Bendery.JPG/225px-BMP-Bendery.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/56/BMP-Bendery.JPG/300px-BMP-Bendery.JPG 2x" data-file-width="800" data-file-height="600" /></a><figcaption></figcaption></figure><figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:2008_South_Ossetia_war_en.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3f/2008_South_Ossetia_war_en.svg/150px-2008_South_Ossetia_war_en.svg.png" decoding="async" width="150" height="106" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3f/2008_South_Ossetia_war_en.svg/225px-2008_South_Ossetia_war_en.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3f/2008_South_Ossetia_war_en.svg/300px-2008_South_Ossetia_war_en.svg.png 2x" data-file-width="1940" data-file-height="1370" /></a><figcaption></figcaption></figure><figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Evstafiev-chechnya-palace-gunman.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cc/Evstafiev-chechnya-palace-gunman.jpg/150px-Evstafiev-chechnya-palace-gunman.jpg" decoding="async" width="150" height="98" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cc/Evstafiev-chechnya-palace-gunman.jpg/225px-Evstafiev-chechnya-palace-gunman.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cc/Evstafiev-chechnya-palace-gunman.jpg/300px-Evstafiev-chechnya-palace-gunman.jpg 2x" data-file-width="700" data-file-height="457" /></a><figcaption></figcaption></figure><figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Possible_routes_of_alleged_Russian_invasion_of_Ukraine_(January_2022).png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/be/Possible_routes_of_alleged_Russian_invasion_of_Ukraine_%28January_2022%29.png/150px-Possible_routes_of_alleged_Russian_invasion_of_Ukraine_%28January_2022%29.png" decoding="async" width="150" height="105" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/be/Possible_routes_of_alleged_Russian_invasion_of_Ukraine_%28January_2022%29.png/225px-Possible_routes_of_alleged_Russian_invasion_of_Ukraine_%28January_2022%29.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/be/Possible_routes_of_alleged_Russian_invasion_of_Ukraine_%28January_2022%29.png/300px-Possible_routes_of_alleged_Russian_invasion_of_Ukraine_%28January_2022%29.png 2x" data-file-width="2560" data-file-height="1796" /></a><figcaption></figcaption></figure> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div style="text-align:center"><a href="/wiki/Conflicte_postsovietice" title="Conflicte postsovietice">Conflicte postsovietice</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> </div> <table cellspacing="0" class="nowraplinks navbox-subgroup" style="width:100%;;;"> <tbody><tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div style="text-align:center"><a href="/wiki/Republica_Moldova" title="Republica Moldova">Republica Moldova</a></div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Conflictul_din_G%C4%83g%C4%83uzia" title="Conflictul din Găgăuzia">Conflictul din Găgăuzia</a> · <a href="/wiki/Cronologia_conflictului_din_Transnistria" title="Cronologia conflictului din Transnistria">Cronologia conflictului din Transnistria</a> · <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_din_Transnistria" title="Războiul din Transnistria">Războiul din Transnistria</a> · <a href="/wiki/Memorandumul_Kozak" title="Memorandumul Kozak">Memorandumul Kozak</a> · <a href="/wiki/Memorandumul_de_la_Moscova_din_1997" title="Memorandumul de la Moscova din 1997">Memorandumul de la Moscova din 1997</a> · <a href="/wiki/Conflictul_transnistrean_din_2006" title="Conflictul transnistrean din 2006">Conflictul transnistrean din 2006</a> · <a href="/wiki/Referendumul_din_Transnistria,_2006" title="Referendumul din Transnistria, 2006">Referendumul din Transnistria, 2006</a> · <a href="/wiki/Embargoul_rus_asupra_vinurilor_din_Republica_Moldova_%C8%99i_Georgia_(2006)" title="Embargoul rus asupra vinurilor din Republica Moldova și Georgia (2006)">Embargoul asupra vinurilor moldovenești și georgiene (2006)</a> · <a href="/w/index.php?title=Embargoul_rus_asupra_vinurilor_din_Republica_Moldova_(2010)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Embargoul rus asupra vinurilor din Republica Moldova (2010) — pagină inexistentă">Embargoul asupra vinurilor moldovenești (2010)</a> · <a href="/wiki/Embargoul_rus_asupra_vinurilor_din_Republica_Moldova_(2013%E2%80%932015)" title="Embargoul rus asupra vinurilor din Republica Moldova (2013–2015)">Embargoul asupra vinurilor moldovenești (2013–2015)</a> · <a href="/wiki/Referendumul_din_G%C4%83g%C4%83uzia,_2014" title="Referendumul din Găgăuzia, 2014">Referendumul din Găgăuzia, 2014</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div style="text-align:center"><a href="/wiki/Caucaz" title="Caucaz">Caucaz</a></div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Cecen" title="Primul Război Cecen">Primul Război Cecen</a> · <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Cecen" title="Al Doilea Război Cecen">Al Doilea Război Cecen</a> · <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Ruso-Georgian" title="Războiul Ruso-Georgian">Războiul Ruso-Georgian</a> · <a href="/wiki/Purificarea_etnic%C4%83_a_georgienilor_din_Abhazia" title="Purificarea etnică a georgienilor din Abhazia">Purificarea etnică a georgienilor din Abhazia</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div style="text-align:center"><a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a></div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/w/index.php?title=Despre_unitatea_istoric%C4%83_a_ru%C8%99ilor_%C8%99i_ucrainenilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor — pagină inexistentă">Despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/On_the_Historical_Unity_of_Russians_and_Ukrainians" class="extiw" title="en:On the Historical Unity of Russians and Ukrainians">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=On+the+Historical+Unity+of+Russians+and+Ukrainians&targettitle=Despre+unitatea+istoric%C4%83+a+ru%C8%99ilor+%C8%99i+ucrainenilor">traduceți</a>] · <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_ruso-ucrainean_(din_2014)" class="mw-redirect" title="Războiul ruso-ucrainean (din 2014)">Războiul ruso-ucrainean (din 2014)</a> · <a href="/wiki/Conflictul_armat_din_Donbas" title="Conflictul armat din Donbas">Conflictul armat din Donbas</a> · <a href="/wiki/Teritoriile_Ucrainei_ocupate_temporar" title="Teritoriile Ucrainei ocupate temporar">Teritoriile Ucrainei ocupate temporar</a> · <a href="/wiki/Republica_Popular%C4%83_Harkov" title="Republica Populară Harkov">Republica Populară Harkov</a> · <a href="/wiki/Republica_Popular%C4%83_Done%C8%9Bk" title="Republica Populară Donețk">Republica Populară Donețk</a> · <a href="/wiki/Republica_Popular%C4%83_Lugansk" title="Republica Populară Lugansk">Republica Populară Lugansk</a> · <a href="/wiki/Novorusia_(stat)" title="Novorusia (stat)">Novorusia (stat)</a> · <a href="/wiki/Tulbur%C4%83rile_civile_proruse_din_Ucraina_din_2014" title="Tulburările civile proruse din Ucraina din 2014">Tulburările civile proruse din Ucraina din 2014</a> · <a href="/wiki/Criza_din_Crimeea_din_2014" title="Criza din Crimeea din 2014">Criza din Crimeea din 2014</a> · <a href="/wiki/Referendumul_din_Crimeea,_2014" title="Referendumul din Crimeea, 2014">Referendumul din Crimeea, 2014</a> · <a href="/wiki/Anexarea_Crimeii_de_c%C4%83tre_Federa%C8%9Bia_Rus%C4%83" title="Anexarea Crimeii de către Federația Rusă">Anexarea Crimeii de către Federația Rusă</a> · <a href="/wiki/Criza_ruso-ucrainean%C4%83_(2021-2022)" title="Criza ruso-ucraineană (2021-2022)">Criza ruso-ucraineană (2021-2022)</a> · <a href="/wiki/Invazia_Rusiei_%C3%AEn_Ucraina_(2022)" class="mw-redirect" title="Invazia Rusiei în Ucraina (2022)">Invazia Rusiei în Ucraina (2022)</a> · <a href="/w/index.php?title=Ce_trebuie_s%C4%83_fac%C4%83_Rusia_cu_Ucraina&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ce trebuie să facă Rusia cu Ucraina — pagină inexistentă">Ce trebuie să facă Rusia cu Ucraina</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/What_Russia_should_do_with_Ukraine" class="extiw" title="en:What Russia should do with Ukraine">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=What+Russia+should+do+with+Ukraine&targettitle=Ce+trebuie+s%C4%83+fac%C4%83+Rusia+cu+Ucraina">traduceți</a>] · <a href="/w/index.php?title=Referendumurile_de_anexare_din_Ucraina_din_2022&action=edit&redlink=1" class="new" title="Referendumurile de anexare din Ucraina din 2022 — pagină inexistentă">Referendumurile de anexare din Ucraina din 2022</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/2022_annexation_referendums_in_Russian-occupied_Ukraine" class="extiw" title="en:2022 annexation referendums in Russian-occupied Ukraine">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=2022+annexation+referendums+in+Russian-occupied+Ukraine&targettitle=Referendumurile+de+anexare+din+Ucraina+din+2022">traduceți</a>]</div> </td></tr></tbody></table> <div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div style="text-align:center"><a href="/wiki/Orientul_Mijlociu" title="Orientul Mijlociu">Orientul Mijlociu</a> & <a href="/wiki/Africa" title="Africa">Africa</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/w/index.php?title=Interven%C8%9Bia_militar%C4%83_a_Rusiei_%C3%AEn_R%C4%83zboiul_Civil_Sirian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Intervenția militară a Rusiei în Războiul Civil Sirian — pagină inexistentă">Intervenția militară a Rusiei în Războiul Civil Sirian</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Russian_involvement_in_the_Syrian_civil_war" class="extiw" title="en:Russian involvement in the Syrian civil war">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Russian+involvement+in+the+Syrian+civil+war&targettitle=Interven%C8%9Bia+militar%C4%83+a+Rusiei+%C3%AEn+R%C4%83zboiul+Civil+Sirian">traduceți</a>] · <a href="/wiki/Grupul_Wagner" title="Grupul Wagner">Grupul Wagner</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div style="text-align:center">Relații internaționale</div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Sanc%C8%9Biuni_interna%C8%9Bionale_%C3%AEn_timpul_R%C4%83zboiului_Ruso-Ucrainean" title="Sancțiuni internaționale în timpul Războiului Ruso-Ucrainean">Sancțiuni internaționale în timpul Războiului Ruso-Ucrainean</a> · <a href="/wiki/O_Declara%C8%9Bie_asupra_%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83turii_referitoare_la_%E2%80%9ELumea_rus%C4%83%E2%80%9D_(%E2%80%9ERusskiy_mir%E2%80%9D)" class="mw-redirect" title="O Declarație asupra învățăturii referitoare la „Lumea rusă” („Russkiy mir”)">O Declarație asupra învățăturii referitoare la „Lumea rusă” („Russkiy mir”)</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style=";" colspan="3"><div style="text-align:center"><a href="/wiki/Format:Conflicte_postsovietice" title="Format:Conflicte postsovietice">Format:Conflicte postsovietice</a> · <a href="/wiki/Neocolonialism" title="Neocolonialism">Neocolonialism</a>  · <a href="/wiki/Colonialism" title="Colonialism">Colonialism</a></div> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826">    </div><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rusia&oldid=16674022">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rusia&oldid=16674022</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorii</a>: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:%C8%9A%C4%83ri_din_Europa" title="Categorie:Țări din Europa">Țări din Europa</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:%C8%9A%C4%83ri_din_Asia" title="Categorie:Țări din Asia">Țări din Asia</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:%C8%9A%C4%83ri_slave" title="Categorie:Țări slave">Țări slave</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Rusia_Kievean%C4%83" title="Categorie:Rusia Kieveană">Rusia Kieveană</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Na%C8%9Biunile_G20" title="Categorie:Națiunile G20">Națiunile G20</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Rusia" title="Categorie:Rusia">Rusia</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_cit%C4%83ri_ce_utilizeaz%C4%83_caractere_din_limba_rus%C4%83_(ru)" title="Categorie:Articole cu citări ce utilizează caractere din limba rusă (ru)">Articole cu citări ce utilizează caractere din limba rusă (ru)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_cit%C4%83ri_f%C4%83r%C4%83_titluri" title="Categorie:Pagini cu citări fără titluri">Pagini cu citări fără titluri</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_cit%C4%83ri_de_simple_URL-uri" title="Categorie:Pagini cu citări de simple URL-uri">Pagini cu citări de simple URL-uri</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Text_%C3%AEn_plus:_lista_autorilor" title="Categorie:Mentenanță CS1: Text în plus: lista autorilor">Mentenanță CS1: Text în plus: lista autorilor</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Webarchive_template_wayback_links" title="Categorie:Webarchive template wayback links">Webarchive template wayback links</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_englez%C4%83_(en)" title="Categorie:Articole cu surse în limba engleză (en)">Articole cu surse în limba engleză (en)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Nume_multiple:_lista_autorilor" title="Categorie:Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor">Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_rus%C4%83_(ru)" title="Categorie:Articole cu surse în limba rusă (ru)">Articole cu surse în limba rusă (ru)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Webarchive_template_warnings" title="Categorie:Webarchive template warnings">Webarchive template warnings</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_leg%C4%83turi_externe_nefunc%C8%9Bionale" title="Categorie:Pagini cu legături externe nefuncționale">Pagini cu legături externe nefuncționale</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_cit%C4%83ri_cu_parametri_f%C4%83r%C4%83_nume" title="Categorie:Pagini cu citări cu parametri fără nume">Pagini cu citări cu parametri fără nume</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_cit%C4%83ri_web_f%C4%83r%C4%83_URL" title="Categorie:Pagini cu citări web fără URL">Pagini cu citări web fără URL</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_ce_folosesc_cit%C4%83ri_cu_dat%C4%83_a_acces%C4%83rii_dar_f%C4%83r%C4%83_URL" title="Categorie:Pagini ce folosesc citări cu dată a accesării dar fără URL">Pagini ce folosesc citări cu dată a accesării dar fără URL</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_leg%C4%83turi_c%C4%83tre_elemente_f%C4%83r%C4%83_etichet%C4%83_%C3%AEn_limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Categorie:Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română">Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 22 noiembrie 2024, ora 03:38.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Rusia&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-f69cdc8f6-prwmm","wgBackendResponseTime":224,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"5.463","walltime":"7.791","ppvisitednodes":{"value":31828,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":1182511,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":240015,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":21,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":15,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":1,"limit":20},"unstrip-size":{"value":1149098,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":37,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 6606.643 1 -total"," 34.85% 2302.243 493 Format:Ill-wd"," 16.59% 1095.987 1 Format:Infocaseta_Țară"," 12.06% 797.076 219 Format:Citat_web"," 11.16% 737.236 1 Format:Location_map+"," 10.37% 685.115 27 Format:Location_map~"," 2.70% 178.286 43 Format:Citat_știre"," 2.59% 171.304 46 Format:Citat_carte"," 2.58% 170.697 11 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 2.55% 168.297 16 Format:Flag-wd"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"3.561","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":47332398,"limit":52428800},"limitreport-logs":"number1 = \"+36\"\nnumber2 = 36\nnumber1 = \"+0.822\"\nnumber2 = 0.822\nnumber1 = 17075400\nnumber2 = 17075400\nnumber1 = 145975300\nnumber2 = 145975300\nnumber1 = \"17125200\"\nnumber2 = 17125200\nnumber1 = \"17075200\"\nnumber2 = 17075200\nnumber1 = \"8000\"\nnumber2 = 8000\nnumber1 = \"60\"\nnumber2 = 60\nnumber1 = \"6600\"\nnumber2 = 6600\nnumber1 = \"5462\"\nnumber2 = 5462\nnumber1 = \"4506\"\nnumber2 = 4506\nnumber1 = \"4750\"\nnumber2 = 4750\nnumber1 = \"37000\"\nnumber2 = 37000\nnumber1 = \"3\"\nnumber2 = 3\nnumber1 = \"20\"\nnumber2 = 20\nnumber1 = \"1237294\"\nnumber2 = 1237294\nnumber1 = \"85500\"\nnumber2 = 85500\nnumber1 = \"44000\"\nnumber2 = 44000\nnumber1 = \"30000\"\nnumber2 = 30000\nnumber1 = \"1520\"\nnumber2 = 1520\nnumber1 = \"957\"\nnumber2 = 957\nnumber1 = \"1067\"\nnumber2 = 1067\nnumber1 = \"9259\"\nnumber2 = 9259\nnumber1 = \"10267\"\nnumber2 = 10267\nnumber1 = \"11085\"\nnumber2 = 11085\nnumber1 = \"102000\"\nnumber2 = 102000\nnumber1 = \"465.4\"\nnumber2 = 465.4\nnumber1 = \"12381000\"\nnumber2 = 12381000\nnumber1 = \"1120000\"\nnumber2 = 1120000\nnumber1 = \"5282000\"\nnumber2 = 5282000\nnumber1 = \"1,084,000\"\nnumber2 = 1084000\nnumber1 = \"1603000\"\nnumber2 = 1603000\nnumber1 = \"1042000\"\nnumber2 = 1042000\nnumber1 = \"1456000\"\nnumber2 = 1456000\nnumber1 = \"1032000\"\nnumber2 = 1032000\nnumber1 = \"1,267,000\"\nnumber2 = 1267000\nnumber1 = \"1016000\"\nnumber2 = 1016000\nnumber1 = \"1232000\"\nnumber2 = 1232000\nnumber1 = \"881000\"\nnumber2 = 881000\nnumber1 = \"1199000\"\nnumber2 = 1199000\nnumber1 = \"843000\"\nnumber2 = 843000\nnumber1 = \"1178000\"\nnumber2 = 1178000\nnumber1 = \"711,000\"\nnumber2 = 711\nnumber1 = \"1170000\"\nnumber2 = 1170000\nnumber1 = \"646000\"\nnumber2 = 646000\nnumber1 = \"1,126,000\"\nnumber2 = 1126000\nnumber1 = \"622000\"\nnumber2 = 622000\n","limitreport-profile":[["recursiveClone \u003CmwInit.lua:45\u003E","560","15.6"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getEntityStatements","380","10.6"],["?","320","8.9"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getSiteLinkPageName","220","6.1"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::callParserFunction","180","5.0"],["type","160","4.5"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getLabelByLanguage","160","4.5"],["(for generator)","140","3.9"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::gmatch_init","100","2.8"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::preprocess","80","2.2"],["[others]","1280","35.8"]]},"cachereport":{"origin":"mw-web.codfw.main-f69cdc8f6-fgzdv","timestamp":"20241123091607","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"Rusia","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Rusia","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q159","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q159","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2004-05-22T13:38:54Z","dateModified":"2024-11-22T01:38:26Z","image":"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/f\/f3\/Flag_of_Russia.svg","headline":"\u021bar\u0103 transcontinental\u0103 din Europa de Est \u0219i Asia de Nord"}</script> </body> </html>