CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Istoria Rusiei - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"6dfa6db9-c369-4553-84fc-6eb50165597e","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Istoria_Rusiei","wgTitle":"Istoria Rusiei","wgCurRevisionId":15738897,"wgRevisionId":15738897,"wgArticleId":68745,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Articole fără note de subsol","Webarchive template wayback links","Istoria Europei","Istoria Rusiei"],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Istoria_Rusiei","wgRelevantArticleId":68745,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia", "wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":90000,"wgRelatedArticlesCompat":[],"wgCentralAuthMobileDomain":false,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q161414","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false,"wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={ "ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready","ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"};RLPAGEMODULES=["mediawiki.page.media","site","mediawiki.page.ready","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions", "wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession","wikibase.sidebar.tracking","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.4"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Istoria Rusiei - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Istoria_Rusiei"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Rusiei"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="//login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Istoria_Rusiei rootpage-Istoria_Rusiei skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-menu mw-ui-icon-wikimedia-menu"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Meniul principal</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z"><span>Pagina principală</span></a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r"><span>Schimbări recente</span></a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente"><span>Cafenea</span></a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x"><span>Articol aleatoriu</span></a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow"><span>Facebook</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit"><span>Cum încep pe Wikipedia</span></a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor"><span>Ajutor</span></a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire"><span>Portaluri tematice</span></a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute"><span>Articole cerute</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <span class="mw-logo-container skin-invert"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </span> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"><span class="vector-icon mw-ui-icon-search mw-ui-icon-wikimedia-search"></span> <span>Căutare</span> </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > <span class="cdx-text-input__icon cdx-text-input__start-icon"></span> </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-appearance mw-ui-icon-wikimedia-appearance"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Aspect</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro" class=""><span>Donații</span></a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Istoria+Rusiei" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class=""><span>Creare cont</span></a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Istoria+Rusiei" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class=""><span>Autentificare</span></a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-ellipsis mw-ui-icon-wikimedia-ellipsis"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Unelte personale</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro"><span>Donații</span></a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Istoria+Rusiei" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"><span class="vector-icon mw-ui-icon-userAdd mw-ui-icon-wikimedia-userAdd"></span> <span>Creare cont</span></a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Istoria+Rusiei" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"><span class="vector-icon mw-ui-icon-logIn mw-ui-icon-wikimedia-logIn"></span> <span>Autentificare</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EA început o nouă ediție a concursului de scriere! Sunteți cu drag invitați să participați la ediția cu numărul 22, cu articole scrise sau dezvoltate considerabil între 1 aprilie și 30 noiembrie 2024. Pentru înscriere de articole la concurs (nominalizări), condiții de eligibilitate, punctare și alte detalii, vă rugăm să accesați \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Epagina\u0026#160;concursului\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Istoria_timpurie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Istoria_timpurie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1</span> <span>Istoria timpurie</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Istoria_timpurie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Istoria timpurie subsection</span> </button> <ul id="toc-Istoria_timpurie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Slavii_estici_timpurii" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Slavii_estici_timpurii"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.1</span> <span>Slavii estici timpurii</span> </div> </a> <ul id="toc-Slavii_estici_timpurii-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Hazaria" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Hazaria"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.2</span> <span>Hazaria</span> </div> </a> <ul id="toc-Hazaria-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Rusia_Kieveană" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Rusia_Kieveană"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.3</span> <span>Rusia Kieveană</span> </div> </a> <ul id="toc-Rusia_Kieveană-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Bulgaria_de_pe_Volga" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Bulgaria_de_pe_Volga"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.4</span> <span>Bulgaria de pe Volga</span> </div> </a> <ul id="toc-Bulgaria_de_pe_Volga-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Invazia_mongolă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Invazia_mongolă"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.5</span> <span>Invazia mongolă</span> </div> </a> <ul id="toc-Invazia_mongolă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Hoarda_de_Aur" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Hoarda_de_Aur"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.6</span> <span>Hoarda de Aur</span> </div> </a> <ul id="toc-Hoarda_de_Aur-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Principatul_Moscovei" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Principatul_Moscovei"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2</span> <span>Principatul Moscovei</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Principatul_Moscovei-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Principatul Moscovei subsection</span> </button> <ul id="toc-Principatul_Moscovei-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Dezvoltarea_Principatului_Moscovei" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Dezvoltarea_Principatului_Moscovei"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.1</span> <span>Dezvoltarea Principatului Moscovei</span> </div> </a> <ul id="toc-Dezvoltarea_Principatului_Moscovei-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Ivan_al_III-lea_cel_Mare" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Ivan_al_III-lea_cel_Mare"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.2</span> <span>Ivan al III-lea cel Mare</span> </div> </a> <ul id="toc-Ivan_al_III-lea_cel_Mare-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Ivan_al_IV-lea_cel_Groaznic" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Ivan_al_IV-lea_cel_Groaznic"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.3</span> <span>Ivan al IV-lea cel Groaznic</span> </div> </a> <ul id="toc-Ivan_al_IV-lea_cel_Groaznic-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Timpurile_tulburi" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Timpurile_tulburi"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.4</span> <span>Timpurile tulburi</span> </div> </a> <ul id="toc-Timpurile_tulburi-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Romanovii" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Romanovii"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.5</span> <span>Romanovii</span> </div> </a> <ul id="toc-Romanovii-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Răscoalele_țărănești" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Răscoalele_țărănești"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.6</span> <span>Răscoalele țărănești</span> </div> </a> <ul id="toc-Răscoalele_țărănești-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Imperiul_Rus" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Imperiul_Rus"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3</span> <span>Imperiul Rus</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Imperiul_Rus-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Imperiul Rus subsection</span> </button> <ul id="toc-Imperiul_Rus-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Petru_cel_Mare" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Petru_cel_Mare"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.1</span> <span>Petru cel Mare</span> </div> </a> <ul id="toc-Petru_cel_Mare-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Ecaterina_cea_Mare_și_Alexandru_I" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Ecaterina_cea_Mare_și_Alexandru_I"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.2</span> <span>Ecaterina cea Mare și Alexandru I</span> </div> </a> <ul id="toc-Ecaterina_cea_Mare_și_Alexandru_I-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Imperiul_Rus_după_insurecția_decembristă_(1825–1917)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Imperiul_Rus_după_insurecția_decembristă_(1825–1917)"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.3</span> <span>Imperiul Rus după insurecția decembristă (1825–1917)</span> </div> </a> <ul id="toc-Imperiul_Rus_după_insurecția_decembristă_(1825–1917)-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Insurecția_decembristă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Insurecția_decembristă"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.3.1</span> <span>Insurecția decembristă</span> </div> </a> <ul id="toc-Insurecția_decembristă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Sciziunile_ideologice_și_reacțiunea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Sciziunile_ideologice_și_reacțiunea"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.3.2</span> <span>Sciziunile ideologice și reacțiunea</span> </div> </a> <ul id="toc-Sciziunile_ideologice_și_reacțiunea-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Alexandru_al_II-lea_și_abolirea_iobăgiei" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Alexandru_al_II-lea_și_abolirea_iobăgiei"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.3.3</span> <span>Alexandru al II-lea și abolirea iobăgiei</span> </div> </a> <ul id="toc-Alexandru_al_II-lea_și_abolirea_iobăgiei-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Nihilismul" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Nihilismul"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.3.4</span> <span>Nihilismul</span> </div> </a> <ul id="toc-Nihilismul-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Alexandru_al_III-lea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Alexandru_al_III-lea"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.3.5</span> <span>Alexandru al III-lea</span> </div> </a> <ul id="toc-Alexandru_al_III-lea-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Nicolae_al_II-lea_și_noile_mișcări_revoluționare" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Nicolae_al_II-lea_și_noile_mișcări_revoluționare"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.3.6</span> <span>Nicolae al II-lea și noile mișcări revoluționare</span> </div> </a> <ul id="toc-Nicolae_al_II-lea_și_noile_mișcări_revoluționare-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Revoluția_rusă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Revoluția_rusă"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4</span> <span>Revoluția rusă</span> </div> </a> <ul id="toc-Revoluția_rusă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Războiul_civil_rus" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Războiul_civil_rus"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5</span> <span>Războiul civil rus</span> </div> </a> <ul id="toc-Războiul_civil_rus-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Uniunea_Sovietică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Uniunea_Sovietică"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6</span> <span>Uniunea Sovietică</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Uniunea_Sovietică-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Uniunea Sovietică subsection</span> </button> <ul id="toc-Uniunea_Sovietică-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Înființarea_Uniunii_Sovietice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Înființarea_Uniunii_Sovietice"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.1</span> <span>Înființarea Uniunii Sovietice</span> </div> </a> <ul id="toc-Înființarea_Uniunii_Sovietice-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Comunismul_de_război_și_Noua_Politică_Economică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Comunismul_de_război_și_Noua_Politică_Economică"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.2</span> <span>Comunismul de război și Noua Politică Economică</span> </div> </a> <ul id="toc-Comunismul_de_război_și_Noua_Politică_Economică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Schimbările_din_societatea_rusă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Schimbările_din_societatea_rusă"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.3</span> <span>Schimbările din societatea rusă</span> </div> </a> <ul id="toc-Schimbările_din_societatea_rusă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Industrializarea_și_colectivizarea_agriculturii" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Industrializarea_și_colectivizarea_agriculturii"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.4</span> <span>Industrializarea și colectivizarea agriculturii</span> </div> </a> <ul id="toc-Industrializarea_și_colectivizarea_agriculturii-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Uniunea_Sovietică_pe_arena_internațională" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Uniunea_Sovietică_pe_arena_internațională"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.5</span> <span>Uniunea Sovietică pe arena internațională</span> </div> </a> <ul id="toc-Uniunea_Sovietică_pe_arena_internațională-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Al_doilea_război_mondial" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Al_doilea_război_mondial"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.5.1</span> <span>Al doilea război mondial</span> </div> </a> <ul id="toc-Al_doilea_război_mondial-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Războiul_rece" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Războiul_rece"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.5.2</span> <span>Războiul rece</span> </div> </a> <ul id="toc-Războiul_rece-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Perioadele_Hrușciov_și_Brejnev" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Perioadele_Hrușciov_și_Brejnev"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.6</span> <span>Perioadele Hrușciov și Brejnev</span> </div> </a> <ul id="toc-Perioadele_Hrușciov_și_Brejnev-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Iminenta_destrămare_a_Uniunii_Sovietice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Iminenta_destrămare_a_Uniunii_Sovietice"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.7</span> <span>Iminenta destrămare a Uniunii Sovietice</span> </div> </a> <ul id="toc-Iminenta_destrămare_a_Uniunii_Sovietice-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Apariția_Republicii_Rusia_în_Uniunea_Sovietică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Apariția_Republicii_Rusia_în_Uniunea_Sovietică"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.8</span> <span>Apariția Republicii Rusia în Uniunea Sovietică</span> </div> </a> <ul id="toc-Apariția_Republicii_Rusia_în_Uniunea_Sovietică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Federația_Rusă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Federația_Rusă"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">7</span> <span>Federația Rusă</span> </div> </a> <ul id="toc-Federația_Rusă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Note" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Note"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">8</span> <span>Note</span> </div> </a> <ul id="toc-Note-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Bibliografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Bibliografie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">9</span> <span>Bibliografie</span> </div> </a> <ul id="toc-Bibliografie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Lectură_suplimentară" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Lectură_suplimentară"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">10</span> <span>Lectură suplimentară</span> </div> </a> <ul id="toc-Lectură_suplimentară-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Legături_externe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Legături_externe"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">11</span> <span>Legături externe</span> </div> </a> <ul id="toc-Legături_externe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Vezi_și" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Vezi_și"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">12</span> <span>Vezi și</span> </div> </a> <ul id="toc-Vezi_și-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-listBullet mw-ui-icon-wikimedia-listBullet"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Comută cuprinsul</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading"><span class="mw-page-title-main">Istoria Rusiei</span></h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 79 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-79" aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-language-progressive mw-ui-icon-wikimedia-language-progressive"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">79 limbi</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-ami mw-list-item"><a href="https://ami.wikipedia.org/wiki/Rikisi_no_Rosiya" title="Rikisi no Rosiya – Amis" lang="ami" hreflang="ami" data-title="Rikisi no Rosiya" data-language-autonym="Pangcah" data-language-local-name="Amis" class="interlanguage-link-target"><span>Pangcah</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ar mw-list-item"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/%D8%AA%D8%A7%D8%B1%D9%8A%D8%AE_%D8%B1%D9%88%D8%B3%D9%8A%D8%A7" title="تاريخ روسيا – arabă" lang="ar" hreflang="ar" data-title="تاريخ روسيا" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="arabă" class="interlanguage-link-target"><span>العربية</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ast mw-list-item"><a href="https://ast.wikipedia.org/wiki/Historia_de_Rusia" title="Historia de Rusia – asturiană" lang="ast" hreflang="ast" data-title="Historia de Rusia" data-language-autonym="Asturianu" data-language-local-name="asturiană" class="interlanguage-link-target"><span>Asturianu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-az mw-list-item"><a href="https://az.wikipedia.org/wiki/Rusiya_tarixi" title="Rusiya tarixi – azeră" lang="az" hreflang="az" data-title="Rusiya tarixi" data-language-autonym="Azərbaycanca" data-language-local-name="azeră" class="interlanguage-link-target"><span>Azərbaycanca</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ba mw-list-item"><a href="https://ba.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D3%99%D1%81%D3%99%D0%B9_%D1%82%D0%B0%D1%80%D0%B8%D1%85%D1%8B" title="Рәсәй тарихы – bașkiră" lang="ba" hreflang="ba" data-title="Рәсәй тарихы" data-language-autonym="Башҡортса" data-language-local-name="bașkiră" class="interlanguage-link-target"><span>Башҡортса</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be mw-list-item"><a href="https://be.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D1%96%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%80%D1%8B%D1%8F_%D0%A0%D0%B0%D1%81%D1%96%D1%96" title="Гісторыя Расіі – belarusă" lang="be" hreflang="be" data-title="Гісторыя Расіі" data-language-autonym="Беларуская" data-language-local-name="belarusă" class="interlanguage-link-target"><span>Беларуская</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bg mw-list-item"><a href="https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%98%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%80%D0%B8%D1%8F_%D0%BD%D0%B0_%D0%A0%D1%83%D1%81%D0%B8%D1%8F" title="История на Русия – bulgară" lang="bg" hreflang="bg" data-title="История на Русия" data-language-autonym="Български" data-language-local-name="bulgară" class="interlanguage-link-target"><span>Български</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bn mw-list-item"><a href="https://bn.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%B0%E0%A6%BE%E0%A6%B6%E0%A6%BF%E0%A6%AF%E0%A6%BC%E0%A6%BE%E0%A6%B0_%E0%A6%87%E0%A6%A4%E0%A6%BF%E0%A6%B9%E0%A6%BE%E0%A6%B8" title="রাশিয়ার ইতিহাস – bengaleză" lang="bn" hreflang="bn" data-title="রাশিয়ার ইতিহাস" data-language-autonym="বাংলা" data-language-local-name="bengaleză" class="interlanguage-link-target"><span>বাংলা</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-br mw-list-item"><a href="https://br.wikipedia.org/wiki/Istor_Rusia" title="Istor Rusia – bretonă" lang="br" hreflang="br" data-title="Istor Rusia" data-language-autonym="Brezhoneg" data-language-local-name="bretonă" class="interlanguage-link-target"><span>Brezhoneg</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bs mw-list-item"><a href="https://bs.wikipedia.org/wiki/Historija_Rusije" title="Historija Rusije – bosniacă" lang="bs" hreflang="bs" data-title="Historija Rusije" data-language-autonym="Bosanski" data-language-local-name="bosniacă" class="interlanguage-link-target"><span>Bosanski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bxr mw-list-item"><a href="https://bxr.wikipedia.org/wiki/%D0%9E%D1%80%D0%BE%D1%81%D0%BE%D0%B9_%D1%82%D2%AF%D2%AF%D1%85%D1%8D" title="Оросой түүхэ – Russia Buriat" lang="bxr" hreflang="bxr" data-title="Оросой түүхэ" data-language-autonym="Буряад" data-language-local-name="Russia Buriat" class="interlanguage-link-target"><span>Буряад</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ca mw-list-item"><a href="https://ca.wikipedia.org/wiki/Hist%C3%B2ria_de_R%C3%BAssia" title="Història de Rússia – catalană" lang="ca" hreflang="ca" data-title="Història de Rússia" data-language-autonym="Català" data-language-local-name="catalană" class="interlanguage-link-target"><span>Català</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs mw-list-item"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/D%C4%9Bjiny_Ruska" title="Dějiny Ruska – cehă" lang="cs" hreflang="cs" data-title="Dějiny Ruska" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="cehă" class="interlanguage-link-target"><span>Čeština</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cy mw-list-item"><a href="https://cy.wikipedia.org/wiki/Hanes_Rwsia" title="Hanes Rwsia – galeză" lang="cy" hreflang="cy" data-title="Hanes Rwsia" data-language-autonym="Cymraeg" data-language-local-name="galeză" class="interlanguage-link-target"><span>Cymraeg</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-da mw-list-item"><a href="https://da.wikipedia.org/wiki/Ruslands_historie" title="Ruslands historie – daneză" lang="da" hreflang="da" data-title="Ruslands historie" data-language-autonym="Dansk" data-language-local-name="daneză" class="interlanguage-link-target"><span>Dansk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-de mw-list-item"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Geschichte_Russlands" title="Geschichte Russlands – germană" lang="de" hreflang="de" data-title="Geschichte Russlands" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="germană" class="interlanguage-link-target"><span>Deutsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-el mw-list-item"><a href="https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%99%CF%83%CF%84%CE%BF%CF%81%CE%AF%CE%B1_%CF%84%CE%B7%CF%82_%CE%A1%CF%89%CF%83%CE%AF%CE%B1%CF%82" title="Ιστορία της Ρωσίας – greacă" lang="el" hreflang="el" data-title="Ιστορία της Ρωσίας" data-language-autonym="Ελληνικά" data-language-local-name="greacă" class="interlanguage-link-target"><span>Ελληνικά</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en mw-list-item"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/History_of_Russia" title="History of Russia – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="History of Russia" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target"><span>English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eo mw-list-item"><a href="https://eo.wikipedia.org/wiki/Historio_de_Rusio" title="Historio de Rusio – esperanto" lang="eo" hreflang="eo" data-title="Historio de Rusio" data-language-autonym="Esperanto" data-language-local-name="esperanto" class="interlanguage-link-target"><span>Esperanto</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Historia_de_Rusia" title="Historia de Rusia – spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="Historia de Rusia" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target"><span>Español</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-et mw-list-item"><a href="https://et.wikipedia.org/wiki/Venemaa_ajalugu" title="Venemaa ajalugu – estonă" lang="et" hreflang="et" data-title="Venemaa ajalugu" data-language-autonym="Eesti" data-language-local-name="estonă" class="interlanguage-link-target"><span>Eesti</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eu mw-list-item"><a href="https://eu.wikipedia.org/wiki/Errusiako_historia" title="Errusiako historia – bască" lang="eu" hreflang="eu" data-title="Errusiako historia" data-language-autonym="Euskara" data-language-local-name="bască" class="interlanguage-link-target"><span>Euskara</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fa mw-list-item"><a href="https://fa.wikipedia.org/wiki/%D8%AA%D8%A7%D8%B1%DB%8C%D8%AE_%D8%B1%D9%88%D8%B3%DB%8C%D9%87" title="تاریخ روسیه – persană" lang="fa" hreflang="fa" data-title="تاریخ روسیه" data-language-autonym="فارسی" data-language-local-name="persană" class="interlanguage-link-target"><span>فارسی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fi mw-list-item"><a href="https://fi.wikipedia.org/wiki/Ven%C3%A4j%C3%A4n_historia" title="Venäjän historia – finlandeză" lang="fi" hreflang="fi" data-title="Venäjän historia" data-language-autonym="Suomi" data-language-local-name="finlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Suomi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr mw-list-item"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/Histoire_de_la_Russie" title="Histoire de la Russie – franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="Histoire de la Russie" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target"><span>Français</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ga mw-list-item"><a href="https://ga.wikipedia.org/wiki/Stair_na_R%C3%BAise" title="Stair na Rúise – irlandeză" lang="ga" hreflang="ga" data-title="Stair na Rúise" data-language-autonym="Gaeilge" data-language-local-name="irlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Gaeilge</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gl mw-list-item"><a href="https://gl.wikipedia.org/wiki/Historia_de_Rusia" title="Historia de Rusia – galiciană" lang="gl" hreflang="gl" data-title="Historia de Rusia" data-language-autonym="Galego" data-language-local-name="galiciană" class="interlanguage-link-target"><span>Galego</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-he mw-list-item"><a href="https://he.wikipedia.org/wiki/%D7%94%D7%99%D7%A1%D7%98%D7%95%D7%A8%D7%99%D7%94_%D7%A9%D7%9C_%D7%A8%D7%95%D7%A1%D7%99%D7%94" title="היסטוריה של רוסיה – ebraică" lang="he" hreflang="he" data-title="היסטוריה של רוסיה" data-language-autonym="עברית" data-language-local-name="ebraică" class="interlanguage-link-target"><span>עברית</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hi mw-list-item"><a href="https://hi.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B0%E0%A5%82%E0%A4%B8_%E0%A4%95%E0%A4%BE_%E0%A4%87%E0%A4%A4%E0%A4%BF%E0%A4%B9%E0%A4%BE%E0%A4%B8" title="रूस का इतिहास – hindi" lang="hi" hreflang="hi" data-title="रूस का इतिहास" data-language-autonym="हिन्दी" data-language-local-name="hindi" class="interlanguage-link-target"><span>हिन्दी</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hr mw-list-item"><a href="https://hr.wikipedia.org/wiki/Povijest_Rusije" title="Povijest Rusije – croată" lang="hr" hreflang="hr" data-title="Povijest Rusije" data-language-autonym="Hrvatski" data-language-local-name="croată" class="interlanguage-link-target"><span>Hrvatski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hu mw-list-item"><a href="https://hu.wikipedia.org/wiki/Oroszorsz%C3%A1g_t%C3%B6rt%C3%A9nelme" title="Oroszország történelme – maghiară" lang="hu" hreflang="hu" data-title="Oroszország történelme" data-language-autonym="Magyar" data-language-local-name="maghiară" class="interlanguage-link-target"><span>Magyar</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hy mw-list-item"><a href="https://hy.wikipedia.org/wiki/%D5%8C%D5%B8%D6%82%D5%BD%D5%A1%D5%BD%D5%BF%D5%A1%D5%B6%D5%AB_%D5%BA%D5%A1%D5%BF%D5%B4%D5%B8%D6%82%D5%A9%D5%B5%D5%B8%D6%82%D5%B6" title="Ռուսաստանի պատմություն – armeană" lang="hy" hreflang="hy" data-title="Ռուսաստանի պատմություն" data-language-autonym="Հայերեն" data-language-local-name="armeană" class="interlanguage-link-target"><span>Հայերեն</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-id mw-list-item"><a href="https://id.wikipedia.org/wiki/Sejarah_Rusia" title="Sejarah Rusia – indoneziană" lang="id" hreflang="id" data-title="Sejarah Rusia" data-language-autonym="Bahasa Indonesia" data-language-local-name="indoneziană" class="interlanguage-link-target"><span>Bahasa Indonesia</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-io mw-list-item"><a href="https://io.wikipedia.org/wiki/Historio_di_Rusia" title="Historio di Rusia – ido" lang="io" hreflang="io" data-title="Historio di Rusia" data-language-autonym="Ido" data-language-local-name="ido" class="interlanguage-link-target"><span>Ido</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it mw-list-item"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Storia_della_Russia" title="Storia della Russia – italiană" lang="it" hreflang="it" data-title="Storia della Russia" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiană" class="interlanguage-link-target"><span>Italiano</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ja mw-list-item"><a href="https://ja.wikipedia.org/wiki/%E3%83%AD%E3%82%B7%E3%82%A2%E3%81%AE%E6%AD%B4%E5%8F%B2" title="ロシアの歴史 – japoneză" lang="ja" hreflang="ja" data-title="ロシアの歴史" data-language-autonym="日本語" data-language-local-name="japoneză" class="interlanguage-link-target"><span>日本語</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ka mw-list-item"><a href="https://ka.wikipedia.org/wiki/%E1%83%A0%E1%83%A3%E1%83%A1%E1%83%94%E1%83%97%E1%83%98%E1%83%A1_%E1%83%98%E1%83%A1%E1%83%A2%E1%83%9D%E1%83%A0%E1%83%98%E1%83%90" title="რუსეთის ისტორია – georgiană" lang="ka" hreflang="ka" data-title="რუსეთის ისტორია" data-language-autonym="ქართული" data-language-local-name="georgiană" class="interlanguage-link-target"><span>ქართული</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ko mw-list-item"><a href="https://ko.wikipedia.org/wiki/%EB%9F%AC%EC%8B%9C%EC%95%84%EC%9D%98_%EC%97%AD%EC%82%AC" title="러시아의 역사 – coreeană" lang="ko" hreflang="ko" data-title="러시아의 역사" data-language-autonym="한국어" data-language-local-name="coreeană" class="interlanguage-link-target"><span>한국어</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ku mw-list-item"><a href="https://ku.wikipedia.org/wiki/D%C3%AEroka_R%C3%BBsyay%C3%AA" title="Dîroka Rûsyayê – kurdă" lang="ku" hreflang="ku" data-title="Dîroka Rûsyayê" data-language-autonym="Kurdî" data-language-local-name="kurdă" class="interlanguage-link-target"><span>Kurdî</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-la mw-list-item"><a href="https://la.wikipedia.org/wiki/Historia_Russiae" title="Historia Russiae – latină" lang="la" hreflang="la" data-title="Historia Russiae" data-language-autonym="Latina" data-language-local-name="latină" class="interlanguage-link-target"><span>Latina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lb mw-list-item"><a href="https://lb.wikipedia.org/wiki/Geschicht_vu_Russland" title="Geschicht vu Russland – luxemburgheză" lang="lb" hreflang="lb" data-title="Geschicht vu Russland" data-language-autonym="Lëtzebuergesch" data-language-local-name="luxemburgheză" class="interlanguage-link-target"><span>Lëtzebuergesch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lt mw-list-item"><a href="https://lt.wikipedia.org/wiki/Rusijos_istorija" title="Rusijos istorija – lituaniană" lang="lt" hreflang="lt" data-title="Rusijos istorija" data-language-autonym="Lietuvių" data-language-local-name="lituaniană" class="interlanguage-link-target"><span>Lietuvių</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lv mw-list-item"><a href="https://lv.wikipedia.org/wiki/Krievijas_v%C4%93sture" title="Krievijas vēsture – letonă" lang="lv" hreflang="lv" data-title="Krievijas vēsture" data-language-autonym="Latviešu" data-language-local-name="letonă" class="interlanguage-link-target"><span>Latviešu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mk badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://mk.wikipedia.org/wiki/%D0%98%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%80%D0%B8%D1%98%D0%B0_%D0%BD%D0%B0_%D0%A0%D1%83%D1%81%D0%B8%D1%98%D0%B0" title="Историја на Русија – macedoneană" lang="mk" hreflang="mk" data-title="Историја на Русија" data-language-autonym="Македонски" data-language-local-name="macedoneană" class="interlanguage-link-target"><span>Македонски</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mn mw-list-item"><a href="https://mn.wikipedia.org/wiki/%D0%9E%D1%80%D0%BE%D1%81%D1%8B%D0%BD_%D1%82%D2%AF%D2%AF%D1%85" title="Оросын түүх – mongolă" lang="mn" hreflang="mn" data-title="Оросын түүх" data-language-autonym="Монгол" data-language-local-name="mongolă" class="interlanguage-link-target"><span>Монгол</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mr mw-list-item"><a href="https://mr.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B0%E0%A4%B6%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE%E0%A4%9A%E0%A4%BE_%E0%A4%87%E0%A4%A4%E0%A4%BF%E0%A4%B9%E0%A4%BE%E0%A4%B8" title="रशियाचा इतिहास – marathi" lang="mr" hreflang="mr" data-title="रशियाचा इतिहास" data-language-autonym="मराठी" data-language-local-name="marathi" class="interlanguage-link-target"><span>मराठी</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ms mw-list-item"><a href="https://ms.wikipedia.org/wiki/Sejarah_Rusia" title="Sejarah Rusia – malaeză" lang="ms" hreflang="ms" data-title="Sejarah Rusia" data-language-autonym="Bahasa Melayu" data-language-local-name="malaeză" class="interlanguage-link-target"><span>Bahasa Melayu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mwl mw-list-item"><a href="https://mwl.wikipedia.org/wiki/St%C3%B3ria_de_la_R%C3%BAssia" title="Stória de la Rússia – mirandeză" lang="mwl" hreflang="mwl" data-title="Stória de la Rússia" data-language-autonym="Mirandés" data-language-local-name="mirandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Mirandés</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-my mw-list-item"><a href="https://my.wikipedia.org/wiki/%E1%80%9B%E1%80%AF%E1%80%9B%E1%80%BE%E1%80%AC%E1%80%B8_%E1%80%9E%E1%80%99%E1%80%AD%E1%80%AF%E1%80%84%E1%80%BA%E1%80%B8" title="ရုရှား သမိုင်း – birmană" lang="my" hreflang="my" data-title="ရုရှား သမိုင်း" data-language-autonym="မြန်မာဘာသာ" data-language-local-name="birmană" class="interlanguage-link-target"><span>မြန်မာဘာသာ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl mw-list-item"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/Geschiedenis_van_Rusland" title="Geschiedenis van Rusland – neerlandeză" lang="nl" hreflang="nl" data-title="Geschiedenis van Rusland" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Nederlands</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nn mw-list-item"><a href="https://nn.wikipedia.org/wiki/Russisk_historie" title="Russisk historie – norvegiană nynorsk" lang="nn" hreflang="nn" data-title="Russisk historie" data-language-autonym="Norsk nynorsk" data-language-local-name="norvegiană nynorsk" class="interlanguage-link-target"><span>Norsk nynorsk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-no badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://no.wikipedia.org/wiki/Russlands_historie" title="Russlands historie – norvegiană bokmål" lang="nb" hreflang="nb" data-title="Russlands historie" data-language-autonym="Norsk bokmål" data-language-local-name="norvegiană bokmål" class="interlanguage-link-target"><span>Norsk bokmål</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-oc mw-list-item"><a href="https://oc.wikipedia.org/wiki/Ist%C3%B2ria_de_Russia" title="Istòria de Russia – occitană" lang="oc" hreflang="oc" data-title="Istòria de Russia" data-language-autonym="Occitan" data-language-local-name="occitană" class="interlanguage-link-target"><span>Occitan</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pa mw-list-item"><a href="https://pa.wikipedia.org/wiki/%E0%A8%B0%E0%A9%82%E0%A8%B8_%E0%A8%A6%E0%A8%BE_%E0%A8%87%E0%A8%A4%E0%A8%BF%E0%A8%B9%E0%A8%BE%E0%A8%B8" title="ਰੂਸ ਦਾ ਇਤਿਹਾਸ – punjabi" lang="pa" hreflang="pa" data-title="ਰੂਸ ਦਾ ਇਤਿਹਾਸ" data-language-autonym="ਪੰਜਾਬੀ" data-language-local-name="punjabi" class="interlanguage-link-target"><span>ਪੰਜਾਬੀ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl mw-list-item"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/Historia_Rosji" title="Historia Rosji – poloneză" lang="pl" hreflang="pl" data-title="Historia Rosji" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="poloneză" class="interlanguage-link-target"><span>Polski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnb mw-list-item"><a href="https://pnb.wikipedia.org/wiki/%D8%B1%D9%88%D8%B3_%D8%AF%DB%8C_%D8%AA%D8%B1%DB%8C%D8%AE" title="روس دی تریخ – Western Punjabi" lang="pnb" hreflang="pnb" data-title="روس دی تریخ" data-language-autonym="پنجابی" data-language-local-name="Western Punjabi" class="interlanguage-link-target"><span>پنجابی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ps mw-list-item"><a href="https://ps.wikipedia.org/wiki/%D8%AF_%D8%B1%D9%88%D8%B3%DB%8C%DB%90_%D8%AA%D8%A7%D8%B1%DB%8C%D8%AE" title="د روسیې تاریخ – paștună" lang="ps" hreflang="ps" data-title="د روسیې تاریخ" data-language-autonym="پښتو" data-language-local-name="paștună" class="interlanguage-link-target"><span>پښتو</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt mw-list-item"><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/Hist%C3%B3ria_da_R%C3%BAssia" title="História da Rússia – portugheză" lang="pt" hreflang="pt" data-title="História da Rússia" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugheză" class="interlanguage-link-target"><span>Português</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru mw-list-item"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%98%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%80%D0%B8%D1%8F_%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B8%D0%B8" title="История России – rusă" lang="ru" hreflang="ru" data-title="История России" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="rusă" class="interlanguage-link-target"><span>Русский</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-scn mw-list-item"><a href="https://scn.wikipedia.org/wiki/Storia_d%C3%A2_Russia" title="Storia dâ Russia – siciliană" lang="scn" hreflang="scn" data-title="Storia dâ Russia" data-language-autonym="Sicilianu" data-language-local-name="siciliană" class="interlanguage-link-target"><span>Sicilianu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sh mw-list-item"><a href="https://sh.wikipedia.org/wiki/Historija_Rusije" title="Historija Rusije – sârbo-croată" lang="sh" hreflang="sh" data-title="Historija Rusije" data-language-autonym="Srpskohrvatski / српскохрватски" data-language-local-name="sârbo-croată" class="interlanguage-link-target"><span>Srpskohrvatski / српскохрватски</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-si mw-list-item"><a href="https://si.wikipedia.org/wiki/%E0%B6%BB%E0%B7%94%E0%B7%83%E0%B7%92%E0%B6%BA%E0%B7%8F%E0%B7%80%E0%B7%99%E0%B7%84%E0%B7%92_%E0%B6%89%E0%B6%AD%E0%B7%92%E0%B7%84%E0%B7%8F%E0%B7%83%E0%B6%BA" title="රුසියාවෙහි ඉතිහාසය – singhaleză" lang="si" hreflang="si" data-title="රුසියාවෙහි ඉතිහාසය" data-language-autonym="සිංහල" data-language-local-name="singhaleză" class="interlanguage-link-target"><span>සිංහල</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-simple mw-list-item"><a href="https://simple.wikipedia.org/wiki/History_of_Russia" title="History of Russia – Simple English" lang="en-simple" hreflang="en-simple" data-title="History of Russia" data-language-autonym="Simple English" data-language-local-name="Simple English" class="interlanguage-link-target"><span>Simple English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sk mw-list-item"><a href="https://sk.wikipedia.org/wiki/Dejiny_Ruska" title="Dejiny Ruska – slovacă" lang="sk" hreflang="sk" data-title="Dejiny Ruska" data-language-autonym="Slovenčina" data-language-local-name="slovacă" class="interlanguage-link-target"><span>Slovenčina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sl mw-list-item"><a href="https://sl.wikipedia.org/wiki/Zgodovina_Rusije" title="Zgodovina Rusije – slovenă" lang="sl" hreflang="sl" data-title="Zgodovina Rusije" data-language-autonym="Slovenščina" data-language-local-name="slovenă" class="interlanguage-link-target"><span>Slovenščina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%98%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%80%D0%B8%D1%98%D0%B0_%D0%A0%D1%83%D1%81%D0%B8%D1%98%D0%B5" title="Историја Русије – sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Историја Русије" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target"><span>Српски / srpski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sv mw-list-item"><a href="https://sv.wikipedia.org/wiki/Rysslands_historia" title="Rysslands historia – suedeză" lang="sv" hreflang="sv" data-title="Rysslands historia" data-language-autonym="Svenska" data-language-local-name="suedeză" class="interlanguage-link-target"><span>Svenska</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sw mw-list-item"><a href="https://sw.wikipedia.org/wiki/Historia_ya_Urusi" title="Historia ya Urusi – swahili" lang="sw" hreflang="sw" data-title="Historia ya Urusi" data-language-autonym="Kiswahili" data-language-local-name="swahili" class="interlanguage-link-target"><span>Kiswahili</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ta mw-list-item"><a href="https://ta.wikipedia.org/wiki/%E0%AE%89%E0%AE%B0%E0%AF%81%E0%AE%9A%E0%AE%BF%E0%AE%AF_%E0%AE%B5%E0%AE%B0%E0%AE%B2%E0%AE%BE%E0%AE%B1%E0%AF%81" title="உருசிய வரலாறு – tamilă" lang="ta" hreflang="ta" data-title="உருசிய வரலாறு" data-language-autonym="தமிழ்" data-language-local-name="tamilă" class="interlanguage-link-target"><span>தமிழ்</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-th mw-list-item"><a href="https://th.wikipedia.org/wiki/%E0%B8%9B%E0%B8%A3%E0%B8%B0%E0%B8%A7%E0%B8%B1%E0%B8%95%E0%B8%B4%E0%B8%A8%E0%B8%B2%E0%B8%AA%E0%B8%95%E0%B8%A3%E0%B9%8C%E0%B8%A3%E0%B8%B1%E0%B8%AA%E0%B9%80%E0%B8%8B%E0%B8%B5%E0%B8%A2" title="ประวัติศาสตร์รัสเซีย – thailandeză" lang="th" hreflang="th" data-title="ประวัติศาสตร์รัสเซีย" data-language-autonym="ไทย" data-language-local-name="thailandeză" class="interlanguage-link-target"><span>ไทย</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/Rusya_tarihi" title="Rusya tarihi – turcă" lang="tr" hreflang="tr" data-title="Rusya tarihi" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turcă" class="interlanguage-link-target"><span>Türkçe</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%86%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%80%D1%96%D1%8F_%D0%A0%D0%BE%D1%81%D1%96%D1%97" title="Історія Росії – ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Історія Росії" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target"><span>Українська</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ur mw-list-item"><a href="https://ur.wikipedia.org/wiki/%D8%AA%D8%A7%D8%B1%DB%8C%D8%AE_%D8%B1%D9%88%D8%B3" title="تاریخ روس – urdu" lang="ur" hreflang="ur" data-title="تاریخ روس" data-language-autonym="اردو" data-language-local-name="urdu" class="interlanguage-link-target"><span>اردو</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vi mw-list-item"><a href="https://vi.wikipedia.org/wiki/L%E1%BB%8Bch_s%E1%BB%AD_Nga" title="Lịch sử Nga – vietnameză" lang="vi" hreflang="vi" data-title="Lịch sử Nga" data-language-autonym="Tiếng Việt" data-language-local-name="vietnameză" class="interlanguage-link-target"><span>Tiếng Việt</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wuu mw-list-item"><a href="https://wuu.wikipedia.org/wiki/%E4%BF%84%E7%BD%97%E6%96%AF%E5%8E%86%E5%8F%B2" title="俄罗斯历史 – chineză wu" lang="wuu" hreflang="wuu" data-title="俄罗斯历史" data-language-autonym="吴语" data-language-local-name="chineză wu" class="interlanguage-link-target"><span>吴语</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-xmf mw-list-item"><a href="https://xmf.wikipedia.org/wiki/%E1%83%A0%E1%83%A3%E1%83%A1%E1%83%94%E1%83%97%E1%83%98%E1%83%A8_%E1%83%98%E1%83%A1%E1%83%A2%E1%83%9D%E1%83%A0%E1%83%98%E1%83%90" title="რუსეთიშ ისტორია – Mingrelian" lang="xmf" hreflang="xmf" data-title="რუსეთიშ ისტორია" data-language-autonym="მარგალური" data-language-local-name="Mingrelian" class="interlanguage-link-target"><span>მარგალური</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yi mw-list-item"><a href="https://yi.wikipedia.org/wiki/%D7%94%D7%99%D7%A1%D7%98%D7%90%D7%A8%D7%99%D7%A2_%D7%A4%D7%95%D7%9F_%D7%A8%D7%95%D7%A1%D7%9C%D7%90%D7%A0%D7%93" title="היסטאריע פון רוסלאנד – idiș" lang="yi" hreflang="yi" data-title="היסטאריע פון רוסלאנד" data-language-autonym="ייִדיש" data-language-local-name="idiș" class="interlanguage-link-target"><span>ייִדיש</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh mw-list-item"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/%E4%BF%84%E7%BD%97%E6%96%AF%E5%8E%86%E5%8F%B2" title="俄罗斯历史 – chineză" lang="zh" hreflang="zh" data-title="俄罗斯历史" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chineză" class="interlanguage-link-target"><span>中文</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-yue mw-list-item"><a href="https://zh-yue.wikipedia.org/wiki/%E4%BF%84%E7%BE%85%E6%96%AF%E5%8F%B2" title="俄羅斯史 – cantoneză" lang="yue" hreflang="yue" data-title="俄羅斯史" data-language-autonym="粵語" data-language-local-name="cantoneză" class="interlanguage-link-target"><span>粵語</span></a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><span class="wb-langlinks-edit wb-langlinks-link"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q161414#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></span></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Istoria_Rusiei" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a"><span>Articol</span></a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Istoria_Rusiei" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t"><span>Discuție</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">română</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Istoria_Rusiei"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-edit" class="collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">Unelte</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Istoria_Rusiei"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-more-edit" class="collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=history"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Istoria_Rusiei" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j"><span>Ce trimite aici</span></a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Istoria_Rusiei" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k"><span>Schimbări corelate</span></a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u"><span>Trimite fișier</span></a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q"><span>Pagini speciale</span></a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&oldid=15738897" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini"><span>Legătură permanentă</span></a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină"><span>Informații despre pagină</span></a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=Istoria_Rusiei&id=15738897&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini"><span>Citează acest articol</span></a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FIstoria_Rusiei"><span>Obține URL scurtat</span></a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FIstoria_Rusiei"><span>Descărcați codul QR</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=Istoria+Rusiei"><span>Creare carte</span></a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=Istoria_Rusiei&action=show-download-screen"><span>Descărcare ca PDF</span></a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p"><span>Versiune de tipărit</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-commons mw-list-item"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:History_of_Russia" hreflang="en"><span>Wikimedia Commons</span></a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q161414" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g"><span>Element Wikidata</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16501920">.mw-parser-output .ambox{margin:0px 10%;border:1px solid #aaa;border-left:10px solid #1e90ff;background:#fbfbfb}.mw-parser-output table.ambox-notice{border-left:10px solid #1e90ff}.mw-parser-output table.ambox-speedy{border-left:10px solid #b22222;background:#fee}.mw-parser-output table.ambox-delete{border-left:10px solid #b22222}.mw-parser-output table.ambox-content{border-left:10px solid #f28500}.mw-parser-output table.ambox-style{border-left:10px solid #f4c430}.mw-parser-output table.ambox-move{border-left:10px solid #9932cc}.mw-parser-output table.ambox-protection{border-left:10px solid #bba}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-notice{border-left:10px solid #000f1e!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-speedy{background-color:#310402!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-speedy,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-delete{border-left:10px solid #070101!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-content{border-left:10px solid #261500!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-style{border-left:10px solid #544004!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-move{border-left:10px solid #1e0a28!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-protection{border-left:10px solid #bba!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-notice,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-delete,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-content,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-style,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-move,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .ambox-protection{background-color:#202122!important}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-notice{border-left:10px solid #000f1e!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-speedy{background-color:#310402!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-speedy,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-delete{border-left:10px solid #070101!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-content{border-left:10px solid #261500!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-style{border-left:10px solid #544004!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-move{border-left:10px solid #1e0a28!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-protection{border-left:10px solid #bba!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-notice,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-delete,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-content,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-style,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-move,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .ambox-protection{background-color:#202122!important}}</style><table class="metadata plainlinks ambox ambox ambox-style ambox-style" style=""> <tbody><tr><td class="mbox-image"><div style="width: 52px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Text_document_with_red_question_mark.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a4/Text_document_with_red_question_mark.svg/50px-Text_document_with_red_question_mark.svg.png" decoding="async" width="50" height="50" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a4/Text_document_with_red_question_mark.svg/75px-Text_document_with_red_question_mark.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a4/Text_document_with_red_question_mark.svg/100px-Text_document_with_red_question_mark.svg.png 2x" data-file-width="48" data-file-height="48" /></a></span></div></td><td class="mbox-text" style=""><span class="mbox-text-span">Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, <a href="/wiki/Wikipedia:Verificabilitate" title="Wikipedia:Verificabilitate">sursele</a> sale rămân neclare deoarece îi lipsesc <a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor#.E2.80.9ENote.E2.80.9D" title="Wikipedia:Citarea surselor">notele de subsol</a>.<br /> Puteți ajuta introducând <a href="/wiki/Ajutor:Note" title="Ajutor:Note">citări mai precise</a> ale surselor.<span class="hide-when-compact"> </span><span class="hide-when-compact"> </span></span></td></tr></tbody></table> <table class="infobox" cellspacing="5" style="width: 22em; text-align: left; font-size: 88%; line-height: 1.5em; width:18em;; padding: 0px;"> <tbody><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center; font-size: 125%; font-weight: bold; padding:0.25em 0; background:#ccf; font-size:135%;"><a class="mw-selflink selflink">Istoria Rusiei</a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center; padding:0.5em 0;"> <span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_Arms_of_the_Russian_Federation.svg" class="mw-file-description" title="Stema Rusiei"><img alt="Stema Rusiei" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f2/Coat_of_Arms_of_the_Russian_Federation.svg/75px-Coat_of_Arms_of_the_Russian_Federation.svg.png" decoding="async" width="75" height="89" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f2/Coat_of_Arms_of_the_Russian_Federation.svg/113px-Coat_of_Arms_of_the_Russian_Federation.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f2/Coat_of_Arms_of_the_Russian_Federation.svg/150px-Coat_of_Arms_of_the_Russian_Federation.svg.png 2x" data-file-width="437" data-file-height="517" /></a></span><br /><small>Acest articol este parte a unei <a href="/wiki/Categorie:Rusia" title="Categorie:Rusia"><b>serii</b></a></small><hr /> </td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center; line-height:1em;; font-weight:normal;"><a href="/wiki/Slavii_estici_timpurii" class="mw-redirect" title="Slavii estici timpurii">Slavii estici timpurii</a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center; line-height:1em;; font-weight:normal;"><a href="/wiki/Rusia_Kievean%C4%83" title="Rusia Kieveană">Rusia Kieveană</a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center; line-height:1em;; font-weight:normal;"><a href="/wiki/Bulgaria_de_pe_Volga" title="Bulgaria de pe Volga">Bulgaria de pe Volga</a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center; line-height:1em;; font-weight:normal;"><a href="/wiki/Hazar" class="mw-redirect" title="Hazar">Hazarii</a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center; line-height:1em;; font-weight:normal;"><a href="/wiki/Cnezatul_Vladimir-Suzdal" title="Cnezatul Vladimir-Suzdal">Cnezatul Vladimir-Suzdal</a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center; line-height:1em;; font-weight:normal;"><a href="/wiki/Republica_Novgorodului" title="Republica Novgorodului">Republica Novgorodului</a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center; line-height:1em;; font-weight:normal;"><a href="/wiki/Invazia_mongol%C4%83_%C3%AEn_Rusia_Kievean%C4%83" title="Invazia mongolă în Rusia Kieveană">Invazia mongolă</a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center; line-height:1em;; font-weight:normal;"><a href="/wiki/Hoarda_de_Aur" title="Hoarda de Aur">Hoarda de Aur</a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center; line-height:1em;; font-weight:normal;"><a href="/wiki/Hanatul_Kazanului" title="Hanatul Kazanului">Hanatul Kazanului</a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center; line-height:1em;; font-weight:normal;"><a href="/wiki/Hanatul_Astrahanului" title="Hanatul Astrahanului">Hanatul Astrahanului</a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center; line-height:1em;; font-weight:normal;"><a href="/wiki/Hanatul_Siberiei" title="Hanatul Siberiei">Hanatul Siberiei</a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center; line-height:1em;; font-weight:normal;"><a href="/wiki/Hanatul_Crimeii" title="Hanatul Crimeii">Hanatul Crimeii</a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center; line-height:1em;; font-weight:normal;"><a href="/wiki/Cnezatul_Moscovei" title="Cnezatul Moscovei">Cnezatul Moscovei</a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center; line-height:1em;; font-weight:normal;"><a href="/wiki/%C8%9Aaratul_Rusiei" title="Țaratul Rusiei">Țaratul Rusiei</a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center; line-height:1em;; font-weight:normal;"><a href="/wiki/Imperiul_Rus" title="Imperiul Rus">Imperiul Rus</a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center; line-height:1em;; font-weight:normal;"><a href="/wiki/Istoria_Rusiei,_1682-1796" title="Istoria Rusiei, 1682-1796"> 1682-1796</a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center; line-height:1em;; font-weight:normal;"><a href="/wiki/Istoria_Rusiei,_1796-1855" title="Istoria Rusiei, 1796-1855"> 1796-1855</a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center; line-height:1em;; font-weight:normal;"><a href="/wiki/Istoria_Rusiei,_1855-1892" title="Istoria Rusiei, 1855-1892"> 1855-1892</a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center; line-height:1em;; font-weight:normal;"><a href="/wiki/Istoria_Rusiei,_1892-1917" title="Istoria Rusiei, 1892-1917"> 1892-1917</a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center; line-height:1em;; font-weight:normal;"><a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_rus%C4%83_din_1905" title="Revoluția rusă din 1905">Revoluția din 1905</a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center; line-height:1em;; font-weight:normal;"><a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rus%C4%83_din_1917" title="Revoluția Rusă din 1917"> Revoluția din 1917</a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center; line-height:1em;; font-weight:normal;"><a href="/wiki/Republica_Rus%C4%83" title="Republica Rusă">Republica Rusă</a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center; line-height:1em;; font-weight:normal;"><a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Civil_Rus" title="Războiul Civil Rus">Războiul civil</a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center; line-height:1em;; font-weight:normal;"><a href="/wiki/Istoria_Uniunii_Sovietice" title="Istoria Uniunii Sovietice">Uniunea Sovietică</a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center; line-height:1em;; font-weight:normal;"><a href="/wiki/Istoria_Uniunii_Sovietice_(1927-1953)" title="Istoria Uniunii Sovietice (1927-1953)">1927-1953</a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center; line-height:1em;; font-weight:normal;"><a href="/wiki/Istoria_Uniunii_Sovietice_(1953-1985)" title="Istoria Uniunii Sovietice (1953-1985)">1953-1985</a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center; line-height:1em;; font-weight:normal;"><a href="/wiki/Istoria_Uniunii_Sovietice_(1985-1991)" title="Istoria Uniunii Sovietice (1985-1991)">1985-1991</a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center; line-height:1em;; font-weight:normal;"><a href="/wiki/Istoria_Rusiei_postsovietice" title="Istoria Rusiei postsovietice">Federația Rusă</a></td></tr><tr><td colspan="2" style="text-align:center; text-align:right;"><hr /><b><a href="/wiki/Portal:Rusia" title="Portal:Rusia">Portal Rusia</a></b><br />  <span class="noprint plainlinks" style="white-space: nowrap; font-size: xx-small; font-weight: normal; ;"><a href="/wiki/Format:Istoria_Rusiei" title="Format:Istoria Rusiei"><span title="Vizualizare format" style=";">v</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Istoria_Rusiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Istoria Rusiei — pagină inexistentă"><span title="Discuție format" style=";">d</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Istoria_Rusiei&action=edit"><span title="Acest format se poate modifica. Folosiți butonul de previzualizare înainte de a salva." style=";">m</span></a></span> </td></tr> </tbody></table> <p><b>Istoria Rusiei</b> începe cu istoria <a href="/wiki/Slavii_estici_timpurii" class="mw-redirect" title="Slavii estici timpurii">slavilor de răsărit</a>, grupul etnic din care s-au născut mai târziu <a href="/wiki/Rus" class="mw-disambig" title="Rus">rușii</a>, <a href="/wiki/Ucrainean" class="mw-redirect" title="Ucrainean">ucrainenii</a> și <a href="/wiki/Belarus_(popor)" class="mw-redirect" title="Belarus (popor)">belarușii</a>. Primul stat al slavilor de răsărit, <a href="/wiki/Rusia_Kievean%C4%83" title="Rusia Kieveană">Rusia Kieveană</a>, a adoptat <a href="/wiki/Cre%C8%99tinism" title="Creștinism">creștinismul</a> sub influența <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_R%C4%83s%C4%83rit" title="Imperiul Roman de Răsărit">Imperiului Bizantin</a> în <a href="/wiki/988" title="988">988</a>, începând astfel sinteza dintre cultura <a href="/wiki/Slavi" title="Slavi">slavă</a> și cea <a href="/wiki/Cultura_bizantin%C4%83" title="Cultura bizantină">bizantină</a>, care avea să definească cultura rusă pentru următoarele șapte secole. Rusia Kieveană a dispărut până în cele din urmă ca stat, lăsând în urmă mai multe state aflate în competiție pentru dreptul de a se numi moștenitori ai culturii și poziției dominante. După <a href="/wiki/Secolul_al_XIII-lea" title="Secolul al XIII-lea">secolul al XIII-lea</a>, <a href="/wiki/Marele_Ducat_al_Moscovei" class="mw-redirect" title="Marele Ducat al Moscovei">Marele Ducat al Moscovei</a> a ajuns să domine fostul centru cultural și politic, Kievul. În <a href="/wiki/Secolul_al_XVIII-lea" title="Secolul al XVIII-lea">secolul al XVIII-lea</a>, Principatul Moscovei s-a transformat în <a href="/wiki/Imperiul_Rus" title="Imperiul Rus">Imperiul Rus</a>, care se întindea din <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a> până la <a href="/wiki/Oceanul_Pacific" title="Oceanul Pacific">Oceanul Pacific</a>. Expansiunea către vest a imperiului i-a făcut pe conducătorii țării din ce în ce mai conștienți de marea lor rămânere în urmă și a distrus izolarea țării în care au apărut primele etape ale cuceririlor. Regimurile care s-au succedat în <a href="/wiki/Secolul_al_XIX-lea" title="Secolul al XIX-lea">secolul al XIX-lea</a> au luat în seamă aceste presiuni printr-o combinație de reforme incomplete și represiune. <a href="/wiki/Iob%C4%83gia_din_Rusia" class="mw-redirect" title="Iobăgia din Rusia">Iobăgia din Rusia</a> a fost <a href="/wiki/Abolirea_iob%C4%83giei_%C3%AEn_Rusia,_1861" title="Abolirea iobăgiei în Rusia, 1861">abolită în 1861</a>, dar eliberarea țăranilor a fost făcută în condiții nefavorabile pentru aceștia și a alimentat presiunile revoluționare. Între momentul eliberării iobagilor și cel al începerii <a href="/wiki/Primul_r%C4%83zboi_mondial" class="mw-redirect" title="Primul război mondial">primului război mondial</a> din <a href="/wiki/1914" title="1914">1914</a>, <a href="/wiki/Reforma_lui_Stol%C3%AEpin" title="Reforma lui Stolîpin">reformele lui Stolîpin</a>, <a href="/wiki/Constitu%C8%9Bia_rus%C4%83_din_1906" class="mw-redirect" title="Constituția rusă din 1906">prima constituție rusă</a> și alegerile pentru prima <a href="/wiki/Duma_de_Stat_(Imperiul_Rus)" title="Duma de Stat (Imperiul Rus)">Dumă</a> au adus schimbări importante în viața economică și politică a Rusiei, dar <a href="/wiki/%C8%9Aar" title="Țar">țarii</a> nu au cedat puterile autocratice. </p><p>Înfrângerile militare și lipsurile alimentare au declanșat <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_rus%C4%83_din_1917" class="mw-redirect" title="Revoluția rusă din 1917">Revoluția rusă</a> din <a href="/wiki/1917" title="1917">1917</a>, aducându-i la putere pe <a href="/wiki/Bol%C8%99evic" title="Bolșevic">bolșevici</a>, care în scurtă vreme aveau să se reboteze <i><a href="/wiki/Partidul_Comunist_al_Uniunii_Sovietice" title="Partidul Comunist al Uniunii Sovietice">comuniști</a></i>. Între <a href="/wiki/1922" title="1922">1922</a> și <a href="/wiki/1991" title="1991">1991</a>, istoria Rusiei s-a confundat practic cu <a href="/wiki/Istoria_Uniunii_Sovietice" title="Istoria Uniunii Sovietice">istoria Uniunii Sovietice</a>. URSS-ul a fost un imperiu bazat pe ideologia <a href="/wiki/Comunism" title="Comunism">comunistă</a>, având aproximativ aceleași granițe cu cele ale <a href="/wiki/Imperiul_Rus" title="Imperiul Rus">Imperiului Rus</a>, care pierise în <a href="/wiki/1917" title="1917">1917</a> odată cu ultimul <a href="/wiki/%C8%9Aar" title="Țar">țar</a>, <a href="/wiki/Nicolae_al_II-lea_al_Rusiei" title="Nicolae al II-lea al Rusiei">Nicolae al II-lea</a>. Din acest moment în continuare, conducerea Uniunii Sovietice s-a bazat pe sistemul politic al unui singur partid, cel al comuniștilor, (noul nume al bolșevicilor din martie <a href="/wiki/1918" title="1918">1918</a>). Până în cele din urmă, până la sfârșitul <a href="/wiki/Anii_1980" title="Anii 1980">deceniului al nouălea al secolului trecut</a>, cum slăbiciunea structurilor economice și politice a devenit acută, s-au petrecut schimbări în economie și clasa conducătoare a țării, care nu au fost salvate de aceste modificări, ci i-au grăbit URSS-ului dezintegrarea. </p><p><a href="/wiki/Istoria_Rusiei_postsovietice" title="Istoria Rusiei postsovietice">Istoria Federației Ruse</a> este scurtă, începând cu momentul prăbușirii Uniunii Sovietice la sfârșitul anului <a href="/wiki/1991" title="1991">1991</a>. Rusia a continuat să existe ca stat pentru mai mult de o mie de ani, în timpul secolului al XX-lea fiind chiar inima Uniunii Sovietice. Din momentul în care și-a câștigat independența, Rusia a pretins a fi succesorul de drept al URSS-ului pe scena internațională. Totuși, Rusia a pierdut statutul de <a href="/wiki/Superputere" title="Superputere">superputere</a> și face eforturi mari pentru a abandona sistemul politic și economic <a href="/wiki/Economie_planificat%C4%83" title="Economie planificată">socialist</a> și al proprietății de stat asupra mijloacelor de producție. Rusia face eforturi, deseori dureroase, pentru edificarea unei economii <a href="/wiki/Capitalism" title="Capitalism">capitaliste</a> de piață. Se poate afirma, fără mari șanse de a greși, că Rusia de azi continuă să aibă legături economice și culturale cu predecesoarele sale, Imperiul Țarist și cu Uniunea Sovietică. </p> <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Istoria_timpurie">Istoria timpurie</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=1" title="Modifică secțiunea: Istoria timpurie" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=1" title="Edit section's source code: Istoria timpurie"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:IE_expansion.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5a/IE_expansion.png/250px-IE_expansion.png" decoding="async" width="250" height="153" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5a/IE_expansion.png/375px-IE_expansion.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/5a/IE_expansion.png 2x" data-file-width="450" data-file-height="275" /></a><figcaption><a href="/wiki/Ipoteza_Kurgan" class="mw-redirect" title="Ipoteza Kurgan">Ipoteza Kurgan</a>: sudul Rusiei văzut ca <a href="/wiki/Urheimat" title="Urheimat">urheimat</a> al <a href="/wiki/Indo-europeni" title="Indo-europeni">popoarelor indo-europene</a>.</figcaption></figure> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Slavii_estici_timpurii">Slavii estici timpurii</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=2" title="Modifică secțiunea: Slavii estici timpurii" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=2" title="Edit section's source code: Slavii estici timpurii"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Slavii_estici_timpurii" class="mw-redirect" title="Slavii estici timpurii">Slavii estici timpurii</a>.</div><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16505893">@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .rellink{display:flex}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .rellink{display:flex}}</style> <p>Strămoșii <a href="/wiki/Rus" class="mw-disambig" title="Rus">rușilor</a> au fost <a href="/wiki/Popoare_slave" class="mw-redirect" title="Popoare slave">triburile slave</a>, ale căror tărâmuri natale sunt considerate de unii oameni de știință ca fiind zonă împădurită a <a href="/wiki/Mla%C8%99tinile_Pripet" class="mw-redirect" title="Mlaștinile Pripet">mlaștinilor Pripet</a>. Mutându-se în teritoriile eliberate prin migrație de <a href="/wiki/Triburi_germanice" title="Triburi germanice">triburile germanice</a>, slavii răsăriteni au ocupat pământurile dintre <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Carpa%C8%9Bi" title="Munții Carpați">Munții Carpați</a> și <a href="/wiki/Don_(Rusia)" class="mw-redirect" title="Don (Rusia)">râul Don</a>. În acest teritoriu au ajuns sub influența <a href="/wiki/Cre%C8%99tinism" title="Creștinism">creștinismului</a> <a href="/wiki/Imperiul_Bizantin" class="mw-redirect" title="Imperiul Bizantin">bizantin</a>. În timp ce <a href="/wiki/Imperiul_Bizantin" class="mw-redirect" title="Imperiul Bizantin">Imperiul Bizantin</a> trecea printr-un tot mai accentuat declin economic și politic, cultura sa continua să influențeze Rusia în timpul secolelor ei de maturizare. Cu timpul, <a href="/wiki/Slavi" title="Slavi">slavii</a> au intrat în contact cu numeroase grupuri etnice care trăiau alături de ei în câmpiile Europei răsăritene (<a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a>, <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a>, <a href="/wiki/Belarus" title="Belarus">Belarus</a>), cum ar fi <a href="/wiki/Sci%C8%9Bi" title="Sciți">sciții</a>, <a href="/wiki/Sarma%C8%9Bi" title="Sarmați">sarmații</a> și <a href="/wiki/Cimerieni" title="Cimerieni">cimerienii</a> (de origine <a href="/wiki/Trac" class="mw-redirect" title="Trac">tracă</a>) dar și cu nou-veniții <a href="/wiki/Varegi" title="Varegi">varegi</a> (<a href="/wiki/Vikingi" title="Vikingi">vikingi</a>) de origine germanică, și pe care le-au asimilat, din această sinteză etno-lingvistică rezultând poporul <a href="/wiki/Rus" class="mw-disambig" title="Rus">rus</a> modern. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Hazaria">Hazaria</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=3" title="Modifică secțiunea: Hazaria" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=3" title="Edit section's source code: Hazaria"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Hazaria" class="mw-redirect" title="Hazaria">Hazaria</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p><a href="/wiki/Hazar" class="mw-redirect" title="Hazar">Hazarii</a> erau un <a href="/wiki/Popor_turcic" title="Popor turcic">popor turcic</a> care au stăpânit zona <a href="/wiki/Step%C4%83" title="Stepă">stepei</a> bazinului inferior al râului <a href="/wiki/Volga" title="Volga">Volga</a>, între <a href="/wiki/Marea_Caspic%C4%83" title="Marea Caspică">Marea Caspică</a> și <a href="/wiki/Marea_Neagr%C4%83" title="Marea Neagră">Marea Neagră</a>, între <a href="/wiki/Secolul_al_VII-lea" title="Secolul al VII-lea">secolele al VII-lea</a> și <a href="/wiki/Secolul_al_XIII-lea" title="Secolul al XIII-lea">al XIII-lea</a>. În secolul al VIII-lea, hazarii au trecut la religia <a href="/wiki/Iudaism" title="Iudaism">iudaică</a>. Capitala lor era <a href="/w/index.php?title=Itil&action=edit&redlink=1" class="new" title="Itil — pagină inexistentă">Itil</a>, în apropierea orașului <a href="/wiki/Astrahan" title="Astrahan">Astrahan</a> din zilele noastre. </p><p>Fiind cunoscuți pentru legile, toleranța și cosmopolitismul lor, hazarii au fost principalii intermediari între zona Baltică și imperiul <a href="/wiki/Abasid" class="mw-redirect" title="Abasid">Abasid</a> <a href="/wiki/Islam" title="Islam">islamic</a> cu centrul la <a href="/wiki/Bagdad" title="Bagdad">Bagdad</a>. În secolele al VIII-lea și al IX-lea, multe triburi slave plăteau tribut hazarilor. Toleranța acestora din urmă a început să scadă în cele din urmă, când <a href="/wiki/Oleg" title="Oleg">Oleg</a>, un războinic <a href="/wiki/Vareg" class="mw-redirect" title="Vareg">vareg</a>, a atacat din <a href="/wiki/Novgorod" class="mw-redirect" title="Novgorod">Novgorod</a> spre sud orașul <a href="/wiki/Kiev" title="Kiev">Kiev</a> pentru a-i alunga pe hazari. Oleg a fost fondatorul <a href="/wiki/Rusia_Kievean%C4%83" title="Rusia Kieveană">Rusiei Kievene</a> în jurul anului <a href="/wiki/880" title="880">880</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Rusia_Kieveană"><span id="Rusia_Kievean.C4.83"></span>Rusia Kieveană</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=4" title="Modifică secțiunea: Rusia Kieveană" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=4" title="Edit section's source code: Rusia Kieveană"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Rusia_Kievean%C4%83" title="Rusia Kieveană">Rusia Kieveană</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p><a href="/wiki/Viking" class="mw-redirect" title="Viking">Vikingii</a> <a href="/wiki/Scandinavia" title="Scandinavia">scandinavi</a> numiți "<a href="/wiki/Vareg" class="mw-redirect" title="Vareg">varegi</a>" de către <a href="/wiki/Imperiul_Bizantin" class="mw-redirect" title="Imperiul Bizantin">bizantini</a>, au combinat <a href="/wiki/Piraterie" title="Piraterie">pirateria</a> cu negustoria și au început să străbată căile navigabile dinspre <a href="/wiki/Marea_Baltic%C4%83" title="Marea Baltică">Marea Baltică</a> către <a href="/wiki/Marea_Neagr%C4%83" title="Marea Neagră">Marea Neagră</a> și <a href="/wiki/Marea_Caspic%C4%83" title="Marea Caspică">Marea Caspică</a>. <a href="/wiki/Popoare_slave" class="mw-redirect" title="Popoare slave">Slavii</a> așezați de-a lungul acestor râuri îi angajau deseori pe varegi să-i apere. Conform <a href="/wiki/Povestea_anilor_care_au_fost" class="mw-redirect" title="Povestea anilor care au fost">primelor cronici kievene</a>, un vareg numit <a href="/wiki/Rurik" class="mw-redirect" title="Rurik">Rurik</a> a devenit prinț al <a href="/wiki/Novgorod" class="mw-redirect" title="Novgorod">Novgorodului</a> pe la anul <a href="/wiki/860" title="860">860</a>, mai înainte ca succesorii să se mute către sud și să-și extindă autoritatea asupra <a href="/wiki/Kiev" title="Kiev">Kievului</a>. Până la sfârșitul secolului al IX-lea, prinții varegi și-au extins autoritatea asupra unei zone vaste care a început să fie cunoscută sub numele de Rusia. </p><p>Numele "Rusia", (ca și <a href="/wiki/Limba_finlandez%C4%83" title="Limba finlandeză">finlandezul</a> <i>Ruotsi</i> și <a href="/wiki/Limba_eston%C4%83" title="Limba estonă">estonul</a> <i>Rootsi</i>), este considerate de unii cercetători ca fiind înrudit cu numele regiunii <a href="/w/index.php?title=Roslagen&action=edit&redlink=1" class="new" title="Roslagen — pagină inexistentă">Roslagen</a> (o zonă de coastă a <a href="/wiki/Suedia" title="Suedia">Suediei</a>), pentru ca alții să-l considere ca având rădăcini slave sau <a href="/wiki/Limba_persan%C4%83" title="Limba persană">persane</a>. (Vezi și: <a href="/w/index.php?title=Etimologia_cuv%C3%A2ntului_rus_%C8%99i_a_derivatelui_lui&action=edit&redlink=1" class="new" title="Etimologia cuvântului rus și a derivatelui lui — pagină inexistentă">Etimologia cuvântului rus și a derivatelui lui</a>). </p><p>Rusia Kieveană, primul stat al slavilor răsăriteni, a apărut în <a href="/wiki/Secolul_al_IX-lea" title="Secolul al IX-lea">secolul al IX-lea</a> de-a lungul râului <a href="/wiki/Nipru" title="Nipru">Nipru</a> ca o federație de principate cu interese comune în comerțul de blănuri, sclavi și ceară dintre Scandinavia și Imperiul Bizantin, de-a lungul râului Nipru. Până la sfârșitul <a href="/wiki/Secolul_al_X-lea" title="Secolul al X-lea">secolul al X-lea</a>, minoritatea varegă a fost asimilată de majoritatea slavă. </p><p> Printre realizările de durată ale Rusiei Kievene s-a numărat convertirea la <a href="/wiki/Ortodoxie_r%C4%83s%C4%83ritean%C4%83" class="mw-redirect" title="Ortodoxie răsăriteană">creștinismul ortodox</a> în varianta slavă, care avea să definească cultura rusă pentru următoarea mie de ani. Convertirea la <a href="/wiki/Cre%C8%99tinism" title="Creștinism">creștinism</a> s-a făcut în <a href="/wiki/988" title="988">988</a>, printr-un act public de <a href="/wiki/Botez" title="Botez">botez</a> al locuitorilor <a href="/wiki/Kiev" title="Kiev">Kievului</a>, în timpul domniei lui <a href="/wiki/Vladimir_I_al_Kievului" title="Vladimir I al Kievului">prințului Vladimir I</a>. Câțiva ani mai târziu, a fost introdus primul cod de legi, <a href="/wiki/Pravila_rus%C4%83" title="Pravila rusă">Pravila rusă</a>. Încă de la început, principii kieveni au urmat exemplul bizantin și au ținut biserica sub controlul lor strict, chiar și în ceea ce privește veniturile acesteia, astfel statul rus și biserica sa națională au rămas tot timpul strâns legate.</p><figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Kievan_Rus_en.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fb/Kievan_Rus_en.jpg/275px-Kievan_Rus_en.jpg" decoding="async" width="275" height="272" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fb/Kievan_Rus_en.jpg/413px-Kievan_Rus_en.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fb/Kievan_Rus_en.jpg/550px-Kievan_Rus_en.jpg 2x" data-file-width="1384" data-file-height="1368" /></a><figcaption>Rusia Kieveană în secolul al XI-lea.</figcaption></figure> <p>Până în <a href="/wiki/Secolul_al_XI-lea" title="Secolul al XI-lea">secolul al XI-lea</a>, în special în timpul domniei lui <a href="/wiki/Iaroslav_cel_%C3%8En%C8%9Belept" class="mw-redirect" title="Iaroslav cel Înțelept">Iaroslav cel Înțelept</a>, în Rusia Kieveană a avut loc un proces de dezvoltare economică și culturală, în deosebi în domeniile arhitecturii și literaturii, cu rezultate net superioare celor din vestul Europei. În comparație cu limbile popoarelor creștine din apusul Europei, limba rusă a fost foarte puțin influențată de <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">limba greacă</a> și de <a href="/wiki/Limba_latin%C4%83" title="Limba latină">limba latină</a> în care erau scrise primele lucrări teologice creștine. Acest fapt s-a datorat alegerii de la început ca limbă de desfășurare a <a href="/wiki/Liturghie" title="Liturghie">liturghiei</a> a <a href="/wiki/Limba_slavon%C4%83_bisericeasc%C4%83" class="mw-redirect" title="Limba slavonă bisericească">limbii slavone</a> în locul celei grecești sau latinești. </p><p>Triburile nomade turcice <a href="/wiki/Cuman" class="mw-redirect" title="Cuman">cumane</a> (polovoții, <a href="/wiki/Kipciak" class="mw-redirect" title="Kipciak">kipciakii</a>) au cucerit regiunile stepelor sudice dintre granițele Rusiei Kievene și de-a lungul coastei Marii Negre și au fondat un stat – Deșt-e-Kipciak. Respingerea atacurilor nomazilor, în special cele îndreptate împotriva Kievului, care se afla doar la o zi distanță călare de sălașurile lor din stepe, a fost o povară foarte grea pentru rușii kieveni. </p><p>În cele din urmă, Rusia Kieveană s-a destrămat ca stat datorită luptelor armate dintre membrii familiei princiare care stăpâneau în devălmășie țara. Dominația Kievului a pălit din ce în ce mai mult, în folosul <a href="/wiki/Republica_Novgorodului" title="Republica Novgorodului">Novgorodului</a> aflat la nord, a cnezatului <a href="/wiki/Vladimir-Suzdal" class="mw-redirect" title="Vladimir-Suzdal">Vladimir-Suzdal</a> în nord-est și a principatului <a href="/wiki/Halici" class="mw-redirect" title="Halici">Halici</a>-<a href="/wiki/Vol%C3%AEnia" class="mw-redirect" title="Volînia">Volînia</a> în sud-vest. Resturile Rusiei Kievene au fost cucerite de <a href="/wiki/Hoarda_de_Aur" title="Hoarda de Aur">Hoarda de Aur</a> a <a href="/wiki/Mongol" class="mw-redirect" title="Mongol">mongolilor</a> în <a href="/wiki/Secolul_al_XIII-lea" title="Secolul al XIII-lea">secolul al XIII-lea</a>. Kievul a fost distrus. Principatul Halici-Volînia a fost până la urmă absorbit în <a href="/wiki/Uniunea_statal%C4%83_polono-lituanian%C4%83" title="Uniunea statală polono-lituaniană">Uniunea statală polono-lituaniană</a>. Cnezatul Vladimir-Suzdal, aflat sub suzeranitatea mongolilor, și Novgorodul independent aveau să devină baza pentru formarea națiunii moderne ruse. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Bulgaria_de_pe_Volga">Bulgaria de pe Volga</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=5" title="Modifică secțiunea: Bulgaria de pe Volga" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=5" title="Edit section's source code: Bulgaria de pe Volga"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Bulgaria_de_pe_Volga" title="Bulgaria de pe Volga">Bulgaria de pe Volga</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p>Bulgaria de pe Volga a fost un stat ne-slav aflat pe cursul mijlociu al râului <a href="/wiki/Volga" title="Volga">Volga</a>. După invazia mongolilor, a devenit parte a <a href="/wiki/Hoarda_de_Aur" title="Hoarda de Aur">Hoardei de Aur</a>. <a href="/w/index.php?title=Ciuva%C8%99&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ciuvaș — pagină inexistentă">Ciuvașii</a> și <a href="/wiki/T%C4%83tar" class="mw-redirect" title="Tătar">tătarii de la Kazan</a> sunt descendenții <a href="/wiki/Bulgar" class="mw-redirect" title="Bulgar">bulgarilor</a> de pe Volga. Până în <a href="/wiki/Secolul_al_X-lea" title="Secolul al X-lea">secolul al X-lea</a>, bulgarii de pe Volga au fost convertiți la <a href="/wiki/Islam" title="Islam">islam</a>, ceea ce i-a făcut independenți de <a href="/wiki/Hazaria" class="mw-redirect" title="Hazaria">Hazaria</a>. În <a href="/wiki/Secolul_al_XVI-lea" title="Secolul al XVI-lea">secolul al XVI-lea</a>, Rusia a cucerit pământurile bulgarilor în timpul țarului <a href="/wiki/Ivan_al_IV-lea_al_Rusiei" title="Ivan al IV-lea al Rusiei">Ivan cel Groaznic</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Invazia_mongolă"><span id="Invazia_mongol.C4.83"></span>Invazia mongolă</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=6" title="Modifică secțiunea: Invazia mongolă" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=6" title="Edit section's source code: Invazia mongolă"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Invazia_mongol%C4%83_%C3%AEn_Rusia" class="mw-redirect" title="Invazia mongolă în Rusia">Invazia mongolă în Rusia</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p>Invazia mongolilor a accentuat fragmentarea Rusiei Kievene. În <a href="/wiki/1223" title="1223">1223</a>, Rusia Kieveană a trebuit să facă față campaniei militare hotărâtoare a mongolilor, fiind învinsă cu desăvârșire în <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_r%C3%A2ul_Kalka&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bătălia de la râul Kalka — pagină inexistentă">bătălia de la râul Kalka</a>. În <a href="/wiki/1240" title="1240">1240</a>, mongolii au prădat orașul Kiev și și-au continuat atacul către vest în <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a> și <a href="/wiki/Ungaria" title="Ungaria">Ungaria</a>. Până în acel moment, mongolii cuceriseră aproape toate principatele rusești, doar Novgorodul rămânând independent. </p><p>Impactul invaziei mongolilor asupra teritoriilor rusești a fost inegal. Aproape jumate din populația teritoriului a fost pierdută în timpul invaziei. Cultura citadină a fost complet distrusă. Orașe precum Kievul nu și-au mai revenit niciodată după devastările atacului inițial. În timp ce Novgorodul continua să prospere, orașul <a href="/wiki/Moscova" title="Moscova">Moscova</a>, aflat sub suzeranitate mongolă, a început să înflorească din 1328. Deși armatele rusești au reușit să învingă Hoarda de Aur în <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Kulikovo" title="Bătălia de la Kulikovo">bătălia de la Kulikovo</a> în 1380, mongolii au continuat să domine teritoriile locuite de ruși și să pretindă de la prinții ruși tribut până pe la anul 1480. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Hoarda_de_Aur">Hoarda de Aur</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=7" title="Modifică secțiunea: Hoarda de Aur" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=7" title="Edit section's source code: Hoarda de Aur"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Hoarda_de_Aur" title="Hoarda de Aur">Hoarda de Aur</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p>Capitala Hoardei de Aur a fost orașul <a href="/w/index.php?title=Sarai_(ora%C8%99)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sarai (oraș) — pagină inexistentă">Sarai</a> pe râul <a href="/wiki/Volga" title="Volga">Volga</a>, în apropierea orașului <a href="/wiki/Volgograd" title="Volgograd">Volgograd</a>. Cnejii (prinții) din sudul și estul Rusiei erau obligați să plătească tribut mongolilor, numiți de obicei <a href="/wiki/T%C4%83tar" class="mw-redirect" title="Tătar">tătarii</a> <a href="/wiki/Hoarda_de_Aur" title="Hoarda de Aur">Hoardei de Aur</a>. În schimb, cnejii primeau hrisoave prin care erau împuterniciți să acționeze ca înlocuitori ai <a href="/wiki/Han" title="Han">hanului</a>. Prinții primeau o libertate considerabilă în ceea ce privește guvernarea teritoriilor aflate sub controlul lor. Unul dintre acești prinți, <a href="/wiki/Alexandr_Nevski" class="mw-redirect" title="Alexandr Nevski">Alexandr Nevski</a>, cneaz al <a href="/wiki/Vladimir-Suzdal" class="mw-redirect" title="Vladimir-Suzdal">Vladimirului</a>, a câștigat un rol deosebit de important printre semenii săi în secolul al XIII-lea în urma victoriilor răsunătoare împotriva <a href="/w/index.php?title=Cavalerii_tetoni&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cavalerii tetoni — pagină inexistentă">cavalerilor teutoni</a>, <a href="/wiki/Suedez" class="mw-redirect" title="Suedez">suedezilor</a> și <a href="/wiki/Lituanian" class="mw-redirect" title="Lituanian">lituanienilor</a>. În ochii cnezilor și <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rus%C4%83" title="Biserica Ortodoxă Rusă">bisericii ortodoxe</a>, occidentalii păreau o amenințare mult mai mare la adresa stilului de viață rusesc decât mongolii. Nevski a obținut protecția mongolilor și ajutorul acestora în lupta împotriva invadatorilor din vest, care, sperând să se folosească de prăbușirea puterii rușilor după invazia nomazilor, încercau să cucerească noi teritorii în răsărit. În ciuda acestui fapt, urmașii lui Nevski s-au răzvrătit împotriva dominației tătare, deoarece invaziile mongolilor în principatele rusești au continuat pe tot timpul existenței Hoardei de Aur, provocând uriașe devastări. </p><p>Influențele mongolilor asupra rușilor s-au cunoscut în special în ceea ce privește tacticile militare și dezvoltarea drumurilor comerciale. În timpul ocupației mongole, Principatul Moscovei și-a dezvoltat rețeaua de drumuri poștale, a pus bazele unor recensăminte exacte, a dezvoltat sistemul fiscal și organizarea armatei. Înfluența orientală a rămas puternică până în secolul al XVIII-lea, moment din care țarii au făcut eforturi conștiente continui pentru occidentalizarea țării lor. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Principatul_Moscovei">Principatul Moscovei</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=8" title="Modifică secțiunea: Principatul Moscovei" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=8" title="Edit section's source code: Principatul Moscovei"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Principatul_Moscovei" class="mw-redirect" title="Principatul Moscovei">Principatul Moscovei</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Dezvoltarea_Principatului_Moscovei">Dezvoltarea Principatului Moscovei</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=9" title="Modifică secțiunea: Dezvoltarea Principatului Moscovei" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=9" title="Edit section's source code: Dezvoltarea Principatului Moscovei"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p><a href="/w/index.php?title=Daniil_Alexandrovici&action=edit&redlink=1" class="new" title="Daniil Alexandrovici — pagină inexistentă">Daniil Alexandrovici</a>, cel mai tânăr fiu al lui Nevski, o fondat principatul având capitala la <a href="/wiki/Moscova" title="Moscova">Moscova</a>, până la urmă reușind să-i alunge pe tătari din Rusia. Foarte bine plasat în centrul sistemului de râuri rusești și înconjurat de codri și de mlaștini de nepătruns, Principatul (Cnezatul) Moscovei a fost la început unul dintre vasalii Cnezatului Vladimirului, dar în scurtă vreme situația s-a schimbat, Moscova absorbindu-și fostul suzeran. Un factor extrem de important în ascensiunea Moscovei a fost colaborarea cnezilor săi cu stăpânii mongoli, care le-a acordat titlul de Mari Prinți ai Rusiei și i-au împuternicit să colecteze tributurile datorate mongolilor de restul cnezatelor rusești. Prestigiul principatului a crescut și mai mult atunci când Moscova a devenit centrul spiritual al <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rus%C4%83" title="Biserica Ortodoxă Rusă">Bisericii Ortodoxe Ruse</a>. Mitropolitul bisericii ruse a fugit din Kiev în <a href="/wiki/Vladimir-Suzdal" class="mw-redirect" title="Vladimir-Suzdal">Vladimir</a> în <a href="/wiki/1299" title="1299">1299</a>, pentru ca peste câțiva ani mai târziu să-și mute scaunul mitropolitan în Moscova. </p><p>Până la jumatetea secolului al XIV-lea, puterea mongolilor a scăzut suficient de mult pentru ca Marii Prinți ai Rusiei să fie capabili să lupte cu sorți de izbândă împotriva <a href="/w/index.php?title=Jugul_mongol&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jugul mongol — pagină inexistentă">jugului mongol</a>. În <a href="/wiki/1380" title="1380">1380</a>, la <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Kulikovo" title="Bătălia de la Kulikovo">Kulikovo</a>, pe râul <a href="/wiki/Don" class="mw-disambig" title="Don">Don</a>, armatele hanului au fost învinse și, deși această victorie nu a determinat sfârșitul controlului tătar asupra Rusiei, i-a adus o mare faimă cneazului creștin învingător. Cnejii de la Moscova aveau în acest moment o poziție extrem de puternică din punct de vedere politic, și până la mijlocul secolului al XV-lea, principatul și-a mărit încontinuu întinderea prin cumpărări, război sau alianțe matrimoniale. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Ivan_al_III-lea_cel_Mare">Ivan al III-lea cel Mare</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=10" title="Modifică secțiunea: Ivan al III-lea cel Mare" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=10" title="Edit section's source code: Ivan al III-lea cel Mare"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>În secolul al XV-lea, principii Moscovei au început să strângă pământurile rusești sub ascultarea lor. Cel care a reușit cel mai bine în această întreprindere a fost <a href="/wiki/Ivan_al_III-lea_al_Rusiei" title="Ivan al III-lea al Rusiei">Ivan cel Mare</a> (<a href="/wiki/1462" title="1462">1462</a>–<a href="/wiki/1505" title="1505">1505</a>), care a fost conducătorul care a pus fundațiile viitorului stat național rus. Ivan a reușit să crească de mai mult de două ori suprafața principatului său, plasând cea mai mare parte a nordului Rusiei sub conducerea Moscovei. De asemenea, Ivan și-a proclamat suzeranitatea absolută asupra tuturor cnejilor și nobililor ruși. După ce a refuzat să mai plătească tributul tătarilor, Ivan a inițiat o serie de atacuri care a deschis calea către înfrângerea definitivă a Hoardei de Aur, care se afla într-un proces continuu de decădere și de descompunere în mai multe hoarde și hanate. </p><p>Ivan a căutat să protejeze granițele sudice împotriva <a href="/w/index.php?title=Invaziile_t%C4%83t%C4%83rilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Invaziile tătărilor — pagină inexistentă">atacurilor hoardelor</a>. Pentru atingerea acestui țel, Ivan a oferit moșii nobililor în schimbul obligațiilor militare. Acest sistem de acordare al moșiilor boierilor războinici a fost cel care a creat baza unei extrem de puternice armate de cavaleriști. </p><p>În timpul conflictului cu <a href="/wiki/Pskov" title="Pskov">Pskovul</a>, călugărul <a href="/w/index.php?title=Filofei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Filofei — pagină inexistentă">Filofei</a> i-a scris o scrisoare lui Ivan al III-lea în care îi făcea profeția că regatul rus care avea să vină urma să devină <a href="/wiki/A_treia_Rom%C4%83" title="A treia Romă">a treia Romă</a>. Ivan a intrat în conflict cu <a href="/wiki/Lituania" title="Lituania">Lituania</a>, puternicul rival din nord-vest al rușilor, pentru controlul mai multor principate semiindependente desprinse din defuncta Rusie Kieveană, aflate pe cursul superior al râurilor <a href="/wiki/Done%C8%9B" class="mw-redirect" title="Doneț">Doneț</a> și <a href="/wiki/Nipru" title="Nipru">Nipru</a>. Cu ajutorul trădării unora dintre cnejii locali, după încăierări de frontieră și un război cu lituanieinii care s-a terminat fără rezultate spectaculoase de-abia în <a href="/wiki/1503" title="1503">1503</a>, Ivan al III-lea a reușit să cucerească noi teritorii în vest, iar Principatul Moscovei și-a triplat suprafața în timpul domniei lui. </p><p>Consolidarea puterii în interiorul țării a fost acompaniată de expansiunea externă. Până în secolul al XVI-lea, cnejii de la Moscova au considerat întreg teritoriul Rusiei ca pe proprietatea lor colectivă. Diferiți prinți semiindependenți mai pretindeau încă stăpânirea asupra anumitor teritorii, dar Ivan al III-lea i-a forțat pe prinții mai puțin importanți să-l recunoască pe el și pe descendenții lui ca șefi de necontestat în domeniile militar, juridic și al afacerilor externe. Încet, încet, conducătorii Principatului Moscovei s-au ridicat până la rangul de puternici domnitori autocrați, <a href="/wiki/%C8%9Aar" title="Țar">țari</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Ivan_al_IV-lea_cel_Groaznic">Ivan al IV-lea cel Groaznic</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=11" title="Modifică secțiunea: Ivan al IV-lea cel Groaznic" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=11" title="Edit section's source code: Ivan al IV-lea cel Groaznic"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Kremlinpic4.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/62/Kremlinpic4.jpg/200px-Kremlinpic4.jpg" decoding="async" width="200" height="247" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/62/Kremlinpic4.jpg/300px-Kremlinpic4.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/62/Kremlinpic4.jpg/400px-Kremlinpic4.jpg 2x" data-file-width="530" data-file-height="655" /></a><figcaption>Portret al lui Ivan al IV-lea cel Groaznic.</figcaption></figure> <p>Ivan al IV-lea cel Groaznic a fost primul cneaz moscovit care s-a intitulat "<a href="/wiki/%C8%9Aar" title="Țar">țar</a>." </p><p>Dezvoltarea puterii autocrate a țarului a ajuns la apogeu în timpul domniei lui <a href="/wiki/Ivan_al_IV-lea_al_Rusiei" title="Ivan al IV-lea al Rusiei">Ivan cel Groaznic</a> (<a href="/wiki/1547" title="1547">1547</a>–<a href="/wiki/1584" title="1584">1584</a>). Ivan a întărit poziția țarului până la un nivel nemaiîntâlnit, subordonându-și fără îndurare nobilii voinței sale, executând sau exilându-i pe cei care i se împotriveau câtuși de puțin. Ivan cel Groaznic a fost și un politician vizionar care a promulgat un nou cod de legi, reformând morala clerului, dar a și ctitorit de biserici, printre care și <a href="/w/index.php?title=Catedrala_Sf%C3%A2ntului_Vasile&action=edit&redlink=1" class="new" title="Catedrala Sfântului Vasile — pagină inexistentă">Catedrala Sfântului Vasile</a>, care străjuiește și în zilele noastre <a href="/wiki/Pia%C8%9Ba_Ro%C8%99ie" title="Piața Roșie">Piața Roșie</a>. Tot în această perioadă, <a href="/wiki/Cazac" class="mw-redirect" title="Cazac">cazacii</a> ruși au fondat primele așezări în vestul <a href="/wiki/Siberia" title="Siberia">Siberiei</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Timpurile_tulburi">Timpurile tulburi</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=12" title="Modifică secțiunea: Timpurile tulburi" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=12" title="Edit section's source code: Timpurile tulburi"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Moartea fiului fără de urmași al lui Ivan cel Groaznic, <a href="/wiki/Feodor_I_al_Rusiei" title="Feodor I al Rusiei">Feodor</a>, a fost urmată de o perioadă de războaie civile cunoscute ca "<a href="/wiki/Timpurile_tulburi" title="Timpurile tulburi">timpurile tulburi</a>" ca urmare a luptelor pentru succesiune între nobilii care-și recuceriseră pozițiile dominante. </p><p>Autocrația a supraviețuit acestei perioade de tulburări și de domnii ale unor țari slabi și corupți datorită puterii birocrației centrale guvernamentale. Funcționarii au continuat să-și facă datoria, indiferent de legitimitatea țarului sau de facțiunea care-l controla din umbră pe acesta. </p><p>Luptele pentru succesiune din "timpurile tulburi" au dus la pierderea a numeroase teritorii în folosul <a href="/wiki/Uniunea_statal%C4%83_polono-lituanian%C4%83" title="Uniunea statală polono-lituaniană">statului polono-lituanian</a> și a <a href="/wiki/Suedia" title="Suedia">Suediei</a> în timpul unor conflicte armate precum <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_Dmitriad&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războiul Dmitriad — pagină inexistentă">războiul Dmitriad (războiul polono-rus (1605-1618))</a>, <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_ingrian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războiul ingrian — pagină inexistentă">războiul ingrian</a> și <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_pentru_Smolensk&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războiul pentru Smolensk — pagină inexistentă">cel pentru controlul Smolenskului (războiul polono-rus (1632-1634))</a>. Rusia și-a revenit complet la mijlocul secolului al XVII-lea, odată cu victoriile în războaiele împotriva statului polono-lituanian (<a href="/wiki/1654" title="1654">1654</a>–<a href="/wiki/1667" title="1667">1667</a>), care au adus importante câștiguri, printre cele mai importante fiind Smolenskul, Kievul și jumătatea răsăriteană a Ucrainei. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Romanovii">Romanovii</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=13" title="Modifică secțiunea: Romanovii" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=13" title="Edit section's source code: Romanovii"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Ordinea a fost reinstaurată în <a href="/wiki/1613" title="1613">1613</a>, când <a href="/wiki/Mihail_I_al_Rusiei" title="Mihail I al Rusiei">Mihail Romanov</a>, nepotul lui Ivan cel Groaznic, a fost ales țar de o adunare a rușilor din care făceau parte reprezentanții a 50 de orașe. Dinastia <a href="/wiki/Romanov" class="mw-redirect" title="Romanov">Romanov</a> a domnit în Rusia până în <a href="/wiki/1917" title="1917">1917</a>. </p><p>Sarcina imediată a țarilor din noua dinastie a fost reinstaurarea ordinii. Din fericire pentru moscoviți, cei mai importanți inamici al lor, <a href="/wiki/Uniunea_statal%C4%83_polono-lituanian%C4%83" title="Uniunea statală polono-lituaniană">Uniunea statală polono-lituaniană</a> și <a href="/wiki/Suedia" title="Suedia">Suedia</a>, erau implicați într-un conflict bilateral, ceea ce a permis rușilor să facă pace cu suedezii în <a href="/wiki/1617" title="1617">1617</a> și să semneze un armistițiu cu polonezii în <a href="/wiki/1619" title="1619">1619</a>. </p><p>Decât să-și mai riște viețile și averile în noi războaie civile, <i><a href="/wiki/Boier" title="Boier">boierii</a></i> au ales calea cooperării cu noua putere, care a reușit astfel să desăvârșească munca de centralizare birocratică. Statul astfel centralizat a avut nevoie de serviciile atât a vechii nobilimi cât și a proaspeților înnobilați, în special în domeniul militar. Pentru serviciile aduse țarului, boieriilor li s-a îngăduit să definitiveze lungul proces al iobăgirii țăranilor. </p><p>În secolele care trecuseră, statul îngrădiseră gradual dreptul țăranilor de a se muta de pe o moșie pe alta, de la un <a href="/wiki/Latifundiar" title="Latifundiar">latifundiar</a> la altul. Cum statul acceptase total <a href="/wiki/Iobag" class="mw-redirect" title="Iobag">iobăgia</a>, țăranii care fugeau de pe moșiile de care erau legați deveneau infractori împotriva statului. Stăpânii de pământ aveau puteri depline asupra țăranilor lor și puteau să-i dea la schimb, să-i împrumute, să-i vândă sau să-i pună garanție, cu sau fără moșia pe care trăiau. Statul și aristocrația au aruncat povara copleșitoare a impozitelor și taxelor pe umerii țărănimii. Datoriile iobagilor crescuseră de o sută de ori în secolul al XVII-lea față de nivelurile secolul care trecuse. În plus, și pătura mijlocie a negustorilor și meseriașilor era supusă impozitării, aceștia fiind obligați, la fel ca țăranii, să nu-și părăsească orașul. Reprezentanții tuturor claselor sociale aveau îndatoriri militare și trebuiau să plătească taxe speciale. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Răscoalele_țărănești"><span id="R.C4.83scoalele_.C8.9B.C4.83r.C4.83ne.C8.99ti"></span>Răscoalele țărănești</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=14" title="Modifică secțiunea: Răscoalele țărănești" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=14" title="Edit section's source code: Răscoalele țărănești"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Într-o perioadă în care răscoalele țăranilor erau endemice, cea mai mare ridicare la luptă a iobagilor a fost cea din <a href="/wiki/1667" title="1667">1667</a>. Atunci când <a href="/wiki/Cazac" class="mw-redirect" title="Cazac">cazacii</a> s-au răsculat împotriva centralizării crescute a statului, iobagii li s-au alăturat și au părăsit moșiile stăpânilor feudali. Liderul cazac rebel <a href="/wiki/Stenka_Razin" title="Stenka Razin">Stenka Razin</a> și-a condus tovarășii în susul râului Volga, incitând țăranii la răscoală și înlocuind conducerile locale cu șefi numiți din rândurile cazacilor. Armata țarului a reușit în cele din urmă să zdrobească răsculații în <a href="/wiki/1670" title="1670">1670</a>. Un an mai târziu, Stenka a fost capturat, condamnat la moarte și decapitat. Răscoala și represiunile care au urmat după înfrângerea revoltei au dus la o scădere importantă a populației țărănești în zonele în care se desfășurase revolta. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Imperiul_Rus">Imperiul Rus</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=15" title="Modifică secțiunea: Imperiul Rus" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=15" title="Edit section's source code: Imperiul Rus"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Imperiul_Rus" title="Imperiul Rus">Imperiul Rus</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Russia_1533-1896.gif" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9c/Russia_1533-1896.gif/200px-Russia_1533-1896.gif" decoding="async" width="200" height="142" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9c/Russia_1533-1896.gif/300px-Russia_1533-1896.gif 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9c/Russia_1533-1896.gif/400px-Russia_1533-1896.gif 2x" data-file-width="4820" data-file-height="3420" /></a><figcaption>Harta expansiunii Rusiei din 1533 până în 1896. Ivan al IV-lea a cucerit <a href="/wiki/Hanatul_Kazanului" title="Hanatul Kazanului">Hanatul Kazanului</a> (1533-84) și <a href="/wiki/Hanatul_Astrahanului" title="Hanatul Astrahanului">Hanatul Astrahanului</a> (1556), reușind să aibă controlul asupra văii Volgii până la vărsare în Marea Caspică. Din <a href="/wiki/Anii_1580" title="Anii 1580">deceniul al nouălea al secolului al XVI-lea</a>, comerțul cu blănuri i-a ispitit pe ruși să traverseze <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Urali" class="mw-redirect" title="Munții Urali">Munții Urali</a> și să pătrundă adânc în <a href="/wiki/Siberia" title="Siberia">Siberia</a>. <a href="/wiki/Petru_I_al_Rusiei" title="Petru I al Rusiei">Petru cel Mare</a> a depus eforturi deosebite pentru câștigarea unei ieșiri la <a href="/wiki/Marea_Baltic%C4%83" title="Marea Baltică">Marea Baltică</a>, cucerind în <a href="/wiki/1721" title="1721">1721</a> o zonă importantă aflată până atunci în stăpânirea Suediei. <a href="/wiki/Ecaterina_cea_Mare" class="mw-redirect" title="Ecaterina cea Mare">Ecaterina cea Mare</a> a anexat Hanatul <a href="/wiki/Crimeea" title="Crimeea">Crimeii</a> și anumite teritorii ale statului polono-lituanian. Rușii au reușit să-i învingă pe <a href="/wiki/Kazah" class="mw-redirect" title="Kazah">kazahi</a> (1816-54), desăvârșind controlul rusesc al <a href="/wiki/Caucaz" title="Caucaz">Caucazului</a> (1857-64) și au anexat hanatele din <a href="/wiki/Asia_Central%C4%83" title="Asia Centrală">Asia Centrală</a> (1865-76). <a href="/wiki/China" title="China">China</a> a cedat țarilor bazinul râului <a href="/wiki/Amur" class="mw-redirect mw-disambig" title="Amur">Amur</a> și porțiuni ale coastei <a href="/wiki/Oceanul_Pacific" title="Oceanul Pacific">Oceanului Pacific</a>, (aici fiind înființat portul <a href="/wiki/Vladivostok" title="Vladivostok">Vladivostok</a> în 1860), și au închiriat rușilor orașul <a href="/wiki/Port_Arthur" class="mw-disambig" title="Port Arthur">Port Arthur</a> (1898).</figcaption></figure> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Petru_cel_Mare">Petru cel Mare</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=16" title="Modifică secțiunea: Petru cel Mare" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=16" title="Edit section's source code: Petru cel Mare"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p><a href="/wiki/Petru_I_al_Rusiei" title="Petru I al Rusiei">Petru cel Mare</a>, <a href="/wiki/1672" title="1672">1672</a>–<a href="/wiki/1725" title="1725">1725</a>, a consolidat autocrația în Rusia și a avut un loc de primă mărime în transformarea țării într-un stat după model european. De la începuturile modeste ale Principatului Moscovei din secolul al XIV-lea, Rusia devenise cel mai mare stat din lume în vremea lui Petru cel Mare. Având o suprafață de trei ori mai mare decât <a href="/wiki/Europa" title="Europa">Europa</a>, Imperiul Rus se întindea de la <a href="/wiki/Marea_Baltic%C4%83" title="Marea Baltică">Marea Baltică</a> până la <a href="/wiki/Oceanul_Pacific" title="Oceanul Pacific">Oceanul Pacific</a>. Cea mai mare parte a expansiunii avusese loc în secolul al XVII-lea, culminând cu înființarea primei colonii rusești de țărmul Pacificului, recucerirea Kievului și pacificarea triburilor siberiene. Totuși, acest vast teritoriu era populat de numai 14 milioane de oameni. Recoltele de grâu erau mai mici decât ale vest-europenilor, în condițiile în care majoritatea populației era ocupată cu agricultura și locuia la țară. Numai o mică parte a populației imperiului locuia în orașe. </p><p>Petru a fost profund impresionat de tehnologiile avansate, măiestria militară și priceperea în conducerea afacerilor statului din Europa de vest. A studiat tacticile și fortificațiile occidentale și a înființat o armată de 300.000 de miltari aleși numai dintre supușii săi, înrolați pe viață. În <a href="/wiki/1697" title="1697">1697</a>-<a href="/wiki/1698" title="1698">1698</a>, al a fost primul principe rus care a vizitat <a href="/wiki/Europa_Occidental%C4%83" class="mw-redirect" title="Europa Occidentală">Europa Occidentală</a>, unde el și anturajul său au făcut o impresie profundă. După această călătorie, Petru și-a luat titlul de <b>împărat</b> iar numele oficial al țării a fost schimbat în <b><a href="/wiki/Imperiul_Rus" title="Imperiul Rus">Imperiul Rus</a></b> în <a href="/wiki/1721" title="1721">1721</a>. </p><p>Petru a făcut primul efort militar de proporții împotriva <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">turcilor otomani</a>. Mai apoi, atenția împăratului s-a îndreptat către nord. Rusia încă nu avea nici un port maritim sigur în zona de nord, cu excepția <a href="/wiki/Arhanghelsk" title="Arhanghelsk">Arhanghelskului</a> la <a href="/wiki/Marea_Alb%C4%83" title="Marea Albă">Marea Albă</a>, ale cărei ape erau înghețate nouă luni pe an. Accesul la <a href="/wiki/Marea_Baltic%C4%83" title="Marea Baltică">Marea Baltică</a> era blocat de <a href="/wiki/Suedia" title="Suedia">Suedia</a>, care înconjura țărmurile Balticii din trei părți. Ambiția lui Petru cel Mare de a cuceri o "fereastră către mare" l-a făcut pe împărat să perfecteze în <a href="/wiki/1699" title="1699">1699</a> o alianță secretă cu <a href="/wiki/Uniunea_statal%C4%83_polono-lituanian%C4%83" title="Uniunea statală polono-lituaniană">Uniunea statală polono-lituaniană</a> și <a href="/wiki/Danemarca" title="Danemarca">Danemarca</a> împotriva Suediei, după care a declanșat <a href="/wiki/Marele_r%C4%83zboi_al_nordului" class="mw-redirect" title="Marele război al nordului">Marele război al nordului</a>. Războiul s-a încheiat în <a href="/wiki/1721" title="1721">1721</a>, când Suedia epuizată a cerut pacea. Imperiul Rus a câștigat patru provincii la sudul și estul <a href="/wiki/Golful_Finic" title="Golful Finic">Golfului Finic</a>, ceea ce deschidea mult dorita poartă maritimă către vest și asigura posibilitatea construirii unui port la Marea Baltică. La ordinul împăratului Petru cel Mare s-a construit noua capitală a Rusiei, <a href="/wiki/Sankt_Peterburg" class="mw-redirect" title="Sankt Peterburg">Sankt Peterburg</a>, ca o "fereastră deschisă către Europa", înlocuind Moscova atât ca centru politic cât și ca centru cultural. </p><p>Eforturile cerute de expedițiile militare ale lui Petru cel Mare au dus la izbucnirea unei noi revolte. Invocând numele răsculatului celebru <a href="/wiki/Stenka_Razin" title="Stenka Razin">Stenka Razin</a>, o altă <a href="/w/index.php?title=C%C4%83petenie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Căpetenie — pagină inexistentă">căpetenie</a> cazacă, <a href="/w/index.php?title=Kondrati_Bulavin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kondrati Bulavin — pagină inexistentă">Kondrati Bulavin</a>, a pornit o răscoală, înăbușită în sânge în cele din urmă. </p><p>Petru și-a reorganizat forma de guvernământ după ultimele modele occidentale, transformând Rusia într-un <a href="/w/index.php?title=Absolutism_politic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Absolutism politic — pagină inexistentă">stat absolutist</a>. El a înlocuit <a href="/wiki/Duma" title="Duma">Duma</a> <i>boierilor</i> (consiliul nobililor) cu un Senat format din nouă membri. S-a trecut la reforma administrativă, apărând noi provincii și districte. Petru a dat ca sarcină noului numit Senat colectarea taxelor și impozitelor. În timpul domniei sale, sumele colectate la bugetul statului au crescut de trei ori. Ca parte a reformelor, Biserica Ortodoxă Rusă a fost incorporată parțial în structura administrativă a statului, transformând-o într-o unealtă a guvernării. Petru a abolit patriarhatul și la înlocuit cu un organ colectiv de conducere, <a href="/w/index.php?title=Sf%C3%A2tul_Sonod&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sfâtul Sonod — pagină inexistentă">Sfâtul Sonod</a>, condus de un funcționar secular al statului. În aceste vremuri, orice vestigii ale formelor locale de autoguvernare au fost desființate, iar Petru a continuat politica înaintașilor lui de a obliga toată nobilimea să presteze servicii statului. </p><p>Petru cel Mare a murit în <a href="/wiki/1725" title="1725">1725</a>, lăsând o situație neclară a succesiunii și un imperiu sleit de puteri. Domnia sa a adus în prim plan problemele rămânerii în urmă a Rusiei în comparație cu statele occidentale, a oportunității reformelor descrise mai sus și a multor altora pe care au trebuit succesorii săi să le rezolve. Totuși, Petru cel Mare este cel care a pus bazele statului modern rus. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Ecaterina_cea_Mare_și_Alexandru_I"><span id="Ecaterina_cea_Mare_.C8.99i_Alexandru_I"></span>Ecaterina cea Mare și Alexandru I</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=17" title="Modifică secțiunea: Ecaterina cea Mare și Alexandru I" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=17" title="Edit section's source code: Ecaterina cea Mare și Alexandru I"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Au trebuit să treacă aproape 40 de ani pentru ca să apară un conducător la fel de ambițios și de dur care să se urce pe tronul imperial. <a href="/wiki/Ecaterina_a_II-a_a_Rusiei" title="Ecaterina a II-a a Rusiei">Ecaterina a II-a (cea Mare)</a>, a fost o prințesă germană căsătorită cu moștenitorul tronului. Cum soțul său era un retardat, Ecaterina a consimțit în mod tacit la asasinarea lui. Versiunea oficială a fost că <a href="/wiki/Petru_al_II-lea_al_Rusiei" title="Petru al II-lea al Rusiei">țarul Petru al III-lea</a> a murit de "<a href="/wiki/Apoplexie" class="mw-redirect" title="Apoplexie">apoplexie</a>", Ecaterina fiind proclamată împărăteasă în <a href="/wiki/1762" title="1762">1762</a>. </p><p>Ecaterina a contribuit la renașterea nobilimii rusești, proces care începuse timid imediat după moartea lui Petru cel Mare. Servicul de stat a fost abolit, Ecaterina oferind în schimb numeroase funcții guvernamentale în provincie reprezentanților aristocrației. </p><p>Ecaterina cea Mare a extins controlul politic al Rusiei asupra statului polono-lituanian prin acțiuni cum a fost aceea a sprijinirii <a href="/wiki/Confedera%C8%9Bia_de_la_Targowica" title="Confederația de la Targowica">Confederației de la Targowica</a>. Costul campaniilor militare ale împărătesei a fost plătit în special de țăranii iobagi, obligați să muncească mai mult pe pământurile stăpânilor lor, ceea ce a dus la o răscoală de proporții în <a href="/wiki/1773" title="1773">1773</a>, după ce Ecaterina a aprobat legea care permitea vânzarea șerbilor separat de pământul pe care lucrau. Conduși de un cazac, <a href="/w/index.php?title=Emilian_Pugaciov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Emilian Pugaciov — pagină inexistentă">Emilian Pugaciov</a>, mobilizați de lozinca "La spânzurătoare cu toți moșierii!", răsculații ajunseseră să amenințe să cucerească Moscova. În cele din urmă, țăranii revoltați au fost învinși șî pedepsiți fără milă. Pugaciov a fost luat prizonier și mai apoi executat în <a href="/wiki/Pia%C8%9Ba_Ro%C8%99ie" title="Piața Roșie">Piața Roșie</a>, dar amenințarea revoltelor a continuat tot timpul domniei Ecaterinei. </p><p>Chiar în timpul desfășurării răscoalei lui Pugaciov, Ecaterina a reușit să poarte un război victorios împotriva <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">Imperiului Otoman</a> și a cucerit teritoriile din nordul <a href="/wiki/Marea_Neagr%C4%83" title="Marea Neagră">Mării Negre</a>. Apoi, în înțelegere cu <a href="/wiki/Prusia" title="Prusia">Prusia</a> și <a href="/wiki/Imperiul_Austriac" title="Imperiul Austriac">Imperiul Austriac</a>, a ocupat jumate din <a href="/wiki/Uniunea_statal%C4%83_polono-lituanian%C4%83" title="Uniunea statală polono-lituaniană">Uniunea statală polono-lituaniană</a> în timpul celor <a href="/wiki/%C3%8Emp%C4%83r%C8%9Birile_Poloniei" title="Împărțirile Poloniei">trei împărțiri ale Poloniei</a>. La moartea împărătesei în <a href="/wiki/1796" title="1796">1796</a>, politica expansionistă a Ecaterinei transformase Rusia într-o mare putere Europeană. Expansiunea rusă a continuat și în vremea țarului <a href="/wiki/Alexandru_I_al_Rusiei" title="Alexandru I al Rusiei">Alexandru I</a> care a anexat în <a href="/wiki/1809" title="1809">1809</a> <a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda">Finlanda</a>, cedată de o <a href="/w/index.php?title=Suedie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Suedie — pagină inexistentă">Suedie</a> mult prea slăbită ca să mai poată opune rezistență. </p><p>Împăratul <a href="/wiki/Napoleon_I_al_Fran%C8%9Bei" class="mw-redirect" title="Napoleon I al Franței">Napoleon I</a> a făcut o mare greșeală <a href="/wiki/Invazia_lui_Napoleon_%C3%AEn_Rusia" class="mw-redirect" title="Invazia lui Napoleon în Rusia">invadând Rusia</a> în <a href="/wiki/1812" title="1812">1812</a> după o dispută cu țarul Alexandru I. Campania franceză a fost o catastrofă militară. Deși armata lui Napoleon a ajuns până la Moscova, tactica rusească a <a href="/wiki/Tactica_p%C4%83m%C3%A2ntului_p%C3%A2rjolit" title="Tactica pământului pârjolit">pământului pârjolit</a> i-a împiedicat pe invadatori să se bucure de roadele victoriilor lor. În timpul cumplitei ierni rusești, mii de soldați francezi au murit degerați. După retragerea trupelor franceze, armatele ruse le-au urmărit până la porțile Parisului. După ce Rusia și aliații ei l-au învins pe Napoleon, țarul Alexandru I a devenit „salvatorul Europei” și a jucat un rol important în redesenarea hărții Europei la <a href="/wiki/Congresul_de_la_Viena" title="Congresul de la Viena">Congresul de la Viena</a> din <a href="/wiki/1815" title="1815">1815</a>. </p><p>Deși Rusia avea să joace un rol politic extrem de important în secolul care a urmat, poziție asigurată de victoria asupra Franței napoleoniene, menținerea iobăgiei țăranilor a periclitat progresul economic al imperiului într-o măsură foarte mare. Cum creșterea economică a țărilor vest-europene s-a accelerat în timpul <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_industrial%C4%83" title="Revoluția industrială">revoluției industriale</a> care se declanșase în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Rusia a rămas și mai mult în urmă, ducând la apariția a și mai multor probleme imperiului în a-și menține statutul de mare putere. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Imperiul_Rus_după_insurecția_decembristă_(1825–1917)"><span id="Imperiul_Rus_dup.C4.83_insurec.C8.9Bia_decembrist.C4.83_.281825.E2.80.931917.29"></span>Imperiul Rus după insurecția decembristă (1825–1917)</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=18" title="Modifică secțiunea: Imperiul Rus după insurecția decembristă (1825–1917)" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=18" title="Edit section's source code: Imperiul Rus după insurecția decembristă (1825–1917)"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Russisches_Reich_1828.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ef/Russisches_Reich_1828.JPG/300px-Russisches_Reich_1828.JPG" decoding="async" width="300" height="213" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ef/Russisches_Reich_1828.JPG/450px-Russisches_Reich_1828.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ef/Russisches_Reich_1828.JPG/600px-Russisches_Reich_1828.JPG 2x" data-file-width="5136" data-file-height="3641" /></a><figcaption>Imperiul Țarist în anul 1828</figcaption></figure> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Insurecția_decembristă"><span id="Insurec.C8.9Bia_decembrist.C4.83"></span>Insurecția decembristă</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=19" title="Modifică secțiunea: Insurecția decembristă" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=19" title="Edit section's source code: Insurecția decembristă"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Statutul de mare putere al Imperiului Rus punea în umbră într-o oarecare măsură ineficiența guvernului său, izolarea față de propriul popor și grava înapoiere economică. După înfrângerea lui Napoleon, Alexandru I s-a arătat dispus să accepte reforme constituționale. Până în cele din urmă, foarte puține astfel de reforme au fost aplicate, acestea nefiind unele cuprinzătoare. </p><p>Alexandru I, un țar relativ liberal, a fost urmat pe tron de fratele său mai mic, <a href="/wiki/Nicolae_I_al_Rusiei" title="Nicolae I al Rusiei">Nicolae I</a> (<a href="/wiki/1825" title="1825">1825</a>–<a href="/wiki/1855" title="1855">1855</a>), care a trebuit să facă față unei revolte chiar la începutul domniei sale. Cauzele acestei revolte se datorau războaielor napoleoniene, când un mare număr de ofițeri învățați au traversat toată Europa în timpul campaniilor militare. Fiind influențați de liberalismul european, acești ofițeri au încercat la reîntoarcerea în țară să provoace schimbări în sistemul autocratic rusesc. Rezultatul a fost <a href="/w/index.php?title=Insurec%C8%9Bia_decembrist%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insurecția decembristă — pagină inexistentă">insurecția</a> din decembrie <a href="/wiki/1825" title="1825">1825</a>, o mișcare a unui mic număr de nobili liberali și ofițeri de armată care au încercat să-l urce pe tron pe fratele lui Nicolae I ca monarh constituțional. Insurecția a fost foarte ușor înăbușită, făcându-l pe Nicolae să înceteze programul de occidentalizare a țării început de Petru cel Mare și să pună accentul pe politica numită și "Autocrație, ortodoxie, și respect pentru popor." </p><p>Rusia a trebuit să facă față si revoltelor din teritoriile proaspăt cucerite în vest – <a href="/w/index.php?title=Revolta_din_noiembrie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Revolta din noiembrie — pagină inexistentă">Revolta din noiembrie</a> în <a href="/wiki/1830" title="1830">1830</a> și <a href="/w/index.php?title=Revolta_din_ianuarie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Revolta din ianuarie — pagină inexistentă">Revolta din ianuarie</a> în <a href="/wiki/1863" title="1863">1863</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Sciziunile_ideologice_și_reacțiunea"><span id="Sciziunile_ideologice_.C8.99i_reac.C8.9Biunea"></span>Sciziunile ideologice și reacțiunea</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=20" title="Modifică secțiunea: Sciziunile ideologice și reacțiunea" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=20" title="Edit section's source code: Sciziunile ideologice și reacțiunea"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Bakuninfull.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/28/Bakuninfull.jpg/220px-Bakuninfull.jpg" decoding="async" width="220" height="316" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/28/Bakuninfull.jpg 1.5x" data-file-width="250" data-file-height="359" /></a><figcaption><a href="/wiki/Mihail_Bakunin" title="Mihail Bakunin">Mihail Bakunin</a></figcaption></figure> <p>Înăbușirea dură a "insurecției din decembrie" a făcut din "14 decembrie" o dată comemorată cu respect de toate mișcările revoluționare de mai târziu. Pentru a împiedica izbucnirea altor revolte, școlile și universitățile au fost puse sub atenta supraveghere a poliției. Spionii poliției au fost infiltrați peste tot. Revoluționarii, chiar și cei bănuiți numai, au fost trimiși cu miile în lagărele de muncă din Siberia. </p><p>Acestea au fost condițiile în care <a href="/wiki/Mihail_Bakunin" title="Mihail Bakunin">Mihail Bakunin</a> a devenit întemeietorul <a href="/wiki/Anarhism" title="Anarhism">anarhismului</a> rusesc. El a părăsit Rusia în <a href="/wiki/1842" title="1842">1842</a> plecând în <a href="/wiki/Europa_Occidental%C4%83" class="mw-redirect" title="Europa Occidentală">Europa Occidentală</a>, unde a devenit un membru activ al mișcării socialiste. După participarea al <a href="/w/index.php?title=Revolta_din_mai_de_la_Dresda&action=edit&redlink=1" class="new" title="Revolta din mai de la Dresda — pagină inexistentă">Revolta din mai de la Dresda</a> din <a href="/wiki/1848" title="1848">1848</a>, el a fost închis și trimis în Siberia. A evadat până la urmă și s-a reîntors în Europa. După înâlnirea cu <a href="/wiki/Karl_Marx" title="Karl Marx">Karl Marx</a>, și-au unit forțele, în ciuda marilor diferențe ideologice și tactice. </p><p>Problema direcției în care trebuia să se îndrepte Rusia era în discuție încă din timpul lui Petru cel Mare și a politicii sale de occidentalizare a țării. Taberele erau împărțite: unii doreau copierea modelelor occidentale, în timp ce alții doreau renunțarea la tot ce era străin șî revenirea la tradițiile trecutului. Ultima cale era dorită de <a href="/wiki/Slavofil" title="Slavofil">slavofili</a>, care-și manifestau plini de dispreț părerea despre vestul "decadent". Slavofilii se opuneau birocrației și proslăveau <a href="/wiki/Colectivism" title="Colectivism">colectivismul</a> <a href="/wiki/Evul_mediu" class="mw-redirect" title="Evul mediu">medieval</a> rusesc, așa numitul <i><a href="/wiki/Mir_(social)" title="Mir (social)">mir</a></i>, sau obștea sătească, împotriva <a href="/wiki/Individualism" title="Individualism">individualismului</a> occidental. Mai târziu, <a href="/wiki/Comunism" title="Comunism">comunismul</a> din Uniunea Sovietică avea să se bazeze nu numai pe doctrina lui Karl Marx, dar și îndelunga tradiție rusească a obștii sătești medievale, <i>mir</i>. </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Alexandru_al_II-lea_și_abolirea_iobăgiei"><span id="Alexandru_al_II-lea_.C8.99i_abolirea_iob.C4.83giei"></span>Alexandru al II-lea și abolirea iobăgiei</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=21" title="Modifică secțiunea: Alexandru al II-lea și abolirea iobăgiei" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=21" title="Edit section's source code: Alexandru al II-lea și abolirea iobăgiei"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Un an mai înaintea morții țarului Nicolae I, Rusia a fost implicată în <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Crimeii" title="Războiul Crimeii">războiul Crimeii</a>. De când jucase rolul hotărâtor în înfrângerea armatelor lui Napoleon, Rusia fusese privită ca având o armată invincibilă, lucru care s-a dovedit eronat în timpul conflictului din <a href="/wiki/Peninsula_Crimeea" class="mw-redirect" title="Peninsula Crimeea">peninsula Crimeea</a>. Înfrângerea rușilor în timpul acestui război a pus în evidență foarte clar slăbiciunile Imperiului Țarist. </p><p>Când pe tronul imperiului s-a urcat în <a href="/wiki/1855" title="1855">1855</a> <a href="/wiki/Alexandru_al_II-lea_al_Rusiei" title="Alexandru al II-lea al Rusiei">Alexandru al II-lea</a>, dorința de reforme era generală. Mișcarea umanistă rusească, care era legată moral și ideologic de <a href="/wiki/Aboli%C8%9Bionism" title="Aboliționism">aboliționismul</a> din <a href="/wiki/Statele_Unite_ale_Americii" title="Statele Unite ale Americii">Statele Unite ale Americii</a> de dinaintea <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_civil_american" class="mw-redirect" title="Războiul civil american">războiului civil american</a>, ataca în mod public iobăgia. În <a href="/wiki/1859" title="1859">1859</a>, în Imperiul Rus trăiau 23.000.000 de iobagi, deseori în condiții mai grele decât șerbii vest-europeni de pe <a href="/wiki/Feud%C4%83" title="Feudă">feudele</a> din secolul al XVI-lea. Țarul a hotărât să abolească iobăgia printr-o mișcare de sus în jos, decât să aștepte desființarea șerbiei de jos în sus prin revoluție. </p><p><a href="/wiki/Abolirea_iob%C4%83giei_%C3%AEn_Rusia,_1861" title="Abolirea iobăgiei în Rusia, 1861">Emanciparea iobagilor</a> în <a href="/wiki/1861" title="1861">1861</a> a fost singurul eveniment important din istoria Rusiei în secolul al XIX-lea. A fost începutul sfârșitului monopolului puterii aristocrației funciare. Emanciparea țăranilor a eliberat forța de muncă a țăranilor, care aveau astfel posibilitatea să aleagă liber munca în întreprinderile industriale de la orașe, a dat un imbold important economiei în general și industriei în particular și a făcut să crească numărul celor care făceau parte din așa zisă clasă de mijloc. Totuși, țăranii nu au primit în mod gratuit pământurile pe care le lucraseră, ci au plătit taxe către stat pentru toată durata vieții lor, bani din care guvernul i-a răsplătit generos pe moșierii care-și pierduseră proprietățile. În multe situații, țăranii au căpătat terenurile mai puțin fertile. Toate pământurile oferite țăranilor au devenit proprietatea obștilor sătești, care a vegheat la împărțirea echitabilă a proprietății între membrii comunităților rurale. Deși iobăgia a fost desființată, tensiunile revoluționare nu au scăzut, în ciuda bunelor intenții ale țarului. </p><p>La sfârșitul <a href="/wiki/Anii_1870" title="Anii 1870">deceniului al optulea al secolului al XIX-lea</a>, Rusia și Imperiul Otoman s-au înfruntat în <a href="/wiki/Balcani" class="mw-redirect" title="Balcani">Balcani</a>. Din <a href="/wiki/1875" title="1875">1875</a> până în <a href="/wiki/1877" title="1877">1877</a>, criza balcanică s-a acutizat prin izbucnirea revoltelor antiotomane în diversele națiuni slave din zonă, rebeliuni apărate de Rusia și înăbușite cu duritate de Imperiul Otoman. Naționalismul rusesc a devenit un factor hotărâtor pentru sprijinirea luptei de eliberare națională a balcanicilor creștini-ortodocși de sub jugul otoman, Bulgaria și Serbia ajungând să se bucure de un statut de protectorate ale Rusiei. În 1877, Rusia a intrat în război împotriva Imperiului Otoman. În aproape un an, turcii au fost nevoiți să ceară pacea. Diplomații și generalii naționaliști ruși au reușit să-l convingă pe Alexandru al II-lea să-i oblige pe otomani să semneze în martie 1878 <a href="/wiki/Tratatul_de_la_San_Stefano" title="Tratatul de la San Stefano">Tratatul de la San Stefano</a>. Conform prevederilor acestui acord, Bulgaria devenea independentă și căpăta un teritoriu vast în sud-vestul Balcanilor. Când Marea Britanie și-a manifestat în mod agresiv dezacordul față de prevederile păcii care tocmai fusese încheiată, amenințând cu declararea războiului, Rusia sleită de lupte a fost nevoită să cedeze pretențiilor englezilor. La <a href="/wiki/Congresul_de_la_Berlin" title="Congresul de la Berlin">Congresul de la Berlin</a> din iulie 1878, Rusia a fost de acord cu restrângerea teritoriilor atribuite Bulgariei independente. Rezultatul a fost acutizarea sentimentelor antigermane și antiaustriece ale naționaliștilor ruși, resentimente care aveau să joace un rol important în declanșarea <a href="/wiki/Primul_r%C4%83zboi_mondial" class="mw-redirect" title="Primul război mondial">primului război mondial</a>. Dezamăgirile datorate războiului au fost de asemenea un catalizator al tensiunilor revoluționare din Rusia. </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Nihilismul">Nihilismul</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=22" title="Modifică secțiunea: Nihilismul" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=22" title="Edit section's source code: Nihilismul"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>În <a href="/wiki/Anii_1860" title="Anii 1860">deceniul al șaptelea al secolului al XIX-lea</a> s-a dezvoltat în Rusia o mișcare cunoscută ca <a href="/w/index.php?title=Mi%C8%99carea_nihilist%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mișcarea nihilistă — pagină inexistentă">nihilism</a>. De ceva vreme, liberalii ruși erau dezamăgiți de ceea ce erau considerate discuțiile sterile ale <a href="/wiki/Intelectualitate" class="mw-redirect" title="Intelectualitate">intelectualității ruse</a>. Nihiliștii puneau la îndoială toate valorile, apărând independența individului, șocând societatea rusească. </p><p>Nihiliștii au încercat la început să convingă aristocrația de necesitatea reformelor. După eșecul în această întreprindere, ei "și-au întors fața către popor", activând în rândurile țăranilor în cadrul mișcării <a href="/w/index.php?title=Narodnicism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Narodnicism — pagină inexistentă">narodniciste</a>. </p><p>Cum mișcarea narodnicilor câștiga tot mai mulți adepți, guvernul a trecut imediat la desființarea ei. Ca răspuns al reacției guvernamentale tot mai hotărâte, din mișcarea mamă s-a desprins o facțiune narodnică radicală ,care era adepta <a href="/wiki/Terorism" title="Terorism">terorismului</a>. Unul câte unul, funcționari guvernamentali de frunte au fost împușcați sau uciși în atacuri cu bombe. După mai multe tentative eșuate, Alexandru al II-lea a fost asasinat în <a href="/wiki/1881" title="1881">1881</a>, chiar în ziua în care în care aprobase o propunere de convocare a unei adunări consultative pentru a discuta noile reforme care să completeze legea abolirii iobăgiei, reforme care trebuiau să scadă presiunea revoluționară. </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Alexandru_al_III-lea">Alexandru al III-lea</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=23" title="Modifică secțiunea: Alexandru al III-lea" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=23" title="Edit section's source code: Alexandru al III-lea"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Kramskoy_Alexander_III.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/Kramskoy_Alexander_III.jpg/220px-Kramskoy_Alexander_III.jpg" decoding="async" width="220" height="314" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/Kramskoy_Alexander_III.jpg/330px-Kramskoy_Alexander_III.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/Kramskoy_Alexander_III.jpg/440px-Kramskoy_Alexander_III.jpg 2x" data-file-width="1200" data-file-height="1712" /></a><figcaption>Portret al țarului <a href="/wiki/Alexandru_al_III-lea_al_Rusiei" title="Alexandru al III-lea al Rusiei">Alexandru al III-lea</a> (1886)</figcaption></figure> <p>Spre deosebire de tatăl său, noul țar <a href="/wiki/Alexandru_al_III-lea_al_Rusiei" title="Alexandru al III-lea al Rusiei">Alexandru al III-lea</a> a fost de-a lungul întregii sale domnii un împărat conservator care a dus pe culmi noi principiul "Autocrație, ortodoxie și naționalism" al lui Nicolae I. Un slavofil convins, Alexandru al III-lea a crezut că Rusia poate fi salvată de la haos prin îndepărtarea rușilor în frunte chiar cu el de influența occidentală subversivă. </p><p>Cel mai important sfătuitor al țarului a fost <a href="/w/index.php?title=Constantin_Petrovici_Pobedonos%C8%9Bev&action=edit&redlink=1" class="new" title="Constantin Petrovici Pobedonosțev — pagină inexistentă">Constantin Petrovici Pobedonosțev</a>, profesor particular al lui Alexandru al III-lea și al fiului acestuia, Nicolae al II-lea, și conducătorul Sfântului Sinod din <a href="/wiki/1880" title="1880">1880</a> până în <a href="/wiki/1895" title="1895">1895</a>. El îi învățase pe elevii lui imperiali să se teamă de <a href="/wiki/Libertatea_cuv%C3%A2ntului" class="mw-redirect" title="Libertatea cuvântului">libertatea cuvântului</a> și de presă și să urască democrația, constituția și sistemul parlamentar. În timpul lui Pobedonosțev, revoluționarii au fost vânați, iar politica de <a href="/wiki/Rusificare" title="Rusificare">rusificare</a> a căpătat o dezvoltare copleșitoare în tot imperiul. În timpul domniei lui Alexandru al III-lea, s-a consfințit alianța cu Franța republicană, Rusia bucurându-se de credite importante din această țară pentru dezvoltarea industriei naționale. </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Nicolae_al_II-lea_și_noile_mișcări_revoluționare"><span id="Nicolae_al_II-lea_.C8.99i_noile_mi.C8.99c.C4.83ri_revolu.C8.9Bionare"></span>Nicolae al II-lea și noile mișcări revoluționare</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=24" title="Modifică secțiunea: Nicolae al II-lea și noile mișcări revoluționare" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=24" title="Edit section's source code: Nicolae al II-lea și noile mișcări revoluționare"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Alexandru al III-lea a fost urmat pe tronul imperial de fiul său <a href="/wiki/Nicolae_al_II-lea_al_Rusiei" title="Nicolae al II-lea al Rusiei">Nicolae al II-lea</a> (<a href="/wiki/1894" title="1894">1894</a>–<a href="/wiki/1917" title="1917">1917</a>). Revoluția industrială, care începuse să exercite o influență tot mai mare asupra societății rusești, au dus la crearea de noi forțe care în cele din urmă au răsturnat țarismul. Elementele liberale dintre capitaliștii industriali și din nobilimea progresistă credeau în reformele sociale pașnice și în monarhia constituțională, înrolându-se în partide precum cel <a href="/wiki/Partidul_Constitu%C8%9Bional_Democratic" title="Partidul Constituțional Democratic">Constituțional Democratic (Kadeții)</a>. <a href="/wiki/Partidul_Socialist_Revolu%C8%9Bionar" title="Partidul Socialist Revoluționar">Socialiștii Revoluționari (Eserii)</a>, inspirându-se din tradițiile narodniciste, luptau pentru împărțirea pământului celor care îl lucrau de fapt —țăranii. Alt partid radical era cel al <a href="/wiki/Partidul_Social_Democrat_al_Muncii_din_Rusia" class="mw-redirect" title="Partidul Social Democrat al Muncii din Rusia">Social-Democraților</a>, exponenți ai <a href="/wiki/Marxism" title="Marxism">marxismului</a> în Rusia. Bucurându-se de sprijinul intelectualilor radicali și al clasei muncitoare orășenești, social-democrații luptau pentru reforme sociale și economice radicale. </p><p>În <a href="/wiki/1903" title="1903">1903</a>, PSDMR s-a rupt în două facțiuni – <a href="/wiki/Men%C8%99evic" title="Menșevic">menșevicii</a>, sau moderații, și <a href="/wiki/Bol%C8%99evic" title="Bolșevic">bolșevicii</a>, sau radicalii. Meșevicii credeau că socialismul se va dezvolta treptat și pașnic și că regimul țarist urma să fie înlocuit de regimul republican democrat în care socialiștii urmau să coopereze cu partidele burgheze liberale. Bolșevicii conduși de <a href="/wiki/Vladimir_Ilici_Lenin" title="Vladimir Ilici Lenin">Vladimir Ilici Lenin</a> considerau necesară formare unei elite de revoluționari de profesie, supuși unei puternice discipline de partid, care să acționeze ca avangardă a proletariatului în lupta pentru cucerirea puterii pe cale revoluționară. </p><p>Eșecul dezastruos a armatelor țariste în <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_ruso-japonez" title="Războiul ruso-japonez">războiul ruso-japonez</a> (<a href="/wiki/1904" title="1904">1904</a>–<a href="/wiki/1905" title="1905">1905</a>) a fost o lovitură gravă regimului țarist și a crescut la cote uriașe potențialul revoluționar. În ianuarie <a href="/wiki/1905" title="1905">1905</a>, în urma incidentului cunoscut ca "<a href="/wiki/Duminica_%C3%AEns%C3%A2ngerat%C4%83_(1905)" class="mw-redirect" title="Duminica însângerată (1905)">Duminica însângerată</a>", în timpul căruia <a href="/wiki/Cazac" class="mw-redirect" title="Cazac">cazacii</a> au deschis focul asupra unor demonstranți pașnici conduși de părintele <a href="/wiki/Gheorghi_Gapon" title="Gheorghi Gapon">Gheorghi Gapon</a> ucigând numeroase persoane în fața <a href="/wiki/Palatul_de_Iarn%C4%83" class="mw-redirect" title="Palatul de Iarnă">Palatului de Iarnă</a> din <a href="/wiki/Sankt_Peterburg" class="mw-redirect" title="Sankt Peterburg">Sankt Peterburg</a>, s-a declanșat <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_rus%C4%83_din_1905" title="Revoluția rusă din 1905">revoluția rusă din 1905</a>. <a href="/wiki/Soviet" title="Soviet">Soviete</a> muncitorilor au fost înființate în cele mai multe orașe, aceste organe colective de conducere ocupându-se de organizarea activităților revoluționare. Mișcările de protest au paralizat țara. </p><p>În octombrie 1905, țarul Nicolae al II-lea a fost de acord fără nici o tragere de inimă să semneze faimosul <a href="/w/index.php?title=Proclama%C8%9Bia_din_Octombrie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Proclamația din Octombrie — pagină inexistentă">Manifest din Octombrie</a>, prin care își da acordul pentru convocarea fără întârziere a <a href="/wiki/Duma" title="Duma">Dumei</a>. Grupurile moderate au fost satisfăcute, dar socialiștii au respins reformele ca insuficiente și au încercat să organizeze noi greve. Până la sfârșitul anului 1905, poziția țarului a fost puternic întărită de lipsa de unitate a celor care doreau reforme. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Revoluția_rusă"><span id="Revolu.C8.9Bia_rus.C4.83"></span>Revoluția rusă</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=25" title="Modifică secțiunea: Revoluția rusă" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=25" title="Edit section's source code: Revoluția rusă"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_rus%C4%83_din_1917" class="mw-redirect" title="Revoluția rusă din 1917">Revoluția rusă din 1917</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Vladimir_Lenin.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/Vladimir_Lenin.jpg/220px-Vladimir_Lenin.jpg" decoding="async" width="220" height="299" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/Vladimir_Lenin.jpg/330px-Vladimir_Lenin.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/Vladimir_Lenin.jpg/440px-Vladimir_Lenin.jpg 2x" data-file-width="1432" data-file-height="1945" /></a><figcaption><a href="/wiki/Vladimir_Ilici_Lenin" title="Vladimir Ilici Lenin">Vladimir Ilici Lenin</a> după reîntoarcerea la Petrograd</figcaption></figure> <p>Țarul Nicolae al II-lea și supușii săi au intrat în luptele <a href="/wiki/Primul_r%C4%83zboi_mondial" class="mw-redirect" title="Primul război mondial">primului război mondial</a> cu entuziasm și patriotism, pentru a-i apăra pe frații slavi <a href="/wiki/S%C3%A2rb" class="mw-redirect" title="Sârb">sârbi</a>. În august 1914, armatele rusești le-au atacat pe cele germane pentru a sprijini lupta francezilor pe <a href="/wiki/Frontul_de_vest_(primul_r%C4%83zboi_mondial)" class="mw-redirect" title="Frontul de vest (primul război mondial)">frontul de vest</a>. Numai că slăbiciunea economiei rusești și corupția și ineficiența guvernamentale au fost ascunse doar pentru scurt timp în spatele naționalismului fervent. Înfrângerile militare și incompetența guvernamentală au radicalizat foarte repede populația rusă. Controlul german asupra Mării Baltice și a otomanilor asupra Mării Negre au privat Rusia de accesul la piețele potențiale și de fluxul aprovizionării din partea aliaților. </p><p>Până la mijlocul anului 1915, impactul războiului era profund demoralizator. Aprovizionarea cu alimente și combustibili intrase în criză, iar inflația cunoștea niveluri neînchipuit de mari. Tot mai des, muncitorii plătiți prost recurgeau la grevă în sprijinul cererilor lor economice, iar țăranii, care doreau să capete pământ, erau în continuu gata să se revolte. În acest timp, încrederea publicului în regim era subminată de influența politică asupra guvernului, adevărată sau bănuită, a lui <a href="/wiki/Grigori_Rasputin" title="Grigori Rasputin">Grigori Rasputin</a>. Asasinarea lui Rasputin la sfârșitul anului <a href="/wiki/1916" title="1916">1916</a> a pus capăt scandalului, dar nu a refăcut prestigiul pierdut al țarismului. </p><p>Pe <a href="/wiki/3_martie" title="3 martie">3 martie</a> <a href="/wiki/1917" title="1917">1917</a>, a izbucnit o grevă într-o fabrică din <a href="/wiki/Petrograd" class="mw-redirect" title="Petrograd">Petrograd</a> (fostul <a href="/wiki/Sankt_Peterburg" class="mw-redirect" title="Sankt Peterburg">Sankt Peterburg</a>). Într-o săptămână, toți muncitorii din oraș încetaseră lucrul și izbucniseră lupte de stradă. Când țarul a dizolvat Duma și a ordonat muncitorilor să reia lucrul, aceste acțiuni au declanșat <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_din_Februarie" title="Revoluția din Februarie">Revoluția din Februarie</a>. </p><p>Duma a refuzat să se desființeze, greviștii au convocat adunări de masă sfidând regimul, iar armata a trecut deschis de partea protestatarilor. Câteva zile mai târziu a fost numit de către Dumă un <a href="/wiki/Guvernul_provizoriu_rus,_1917" class="mw-redirect" title="Guvernul provizoriu rus, 1917">guvern provizoriu</a> condus de <a href="/wiki/Gheorghi_Evghenievici_Lvov" title="Gheorghi Evghenievici Lvov">Prințul Lvov</a>. A doua zi, țarul a abdicat. În acest timp, socialiștii din Petrograd au format un <i>soviet</i> (consiliu) al deputaților muncitorilor și soldaților ca să se înzestreze cu puterea de care duceau lipsă în Dumă. </p><p>În iulie, primul-ministru al guvernului provizoriu a demisionat și a fost înlocuit de <a href="/wiki/Alexandr_Kerenski" class="mw-redirect" title="Alexandr Kerenski">Alexandr Kerenski</a>, care era un politician mult mai progresist decât predecesorul său, dar insuficient de radical, după părerea bolșevicilor. În timp ce guvernul provizoriu bătea pasul pe loc, sovietul marxist din capitală își înmulțea organizațiile, înființând noi soviete locale în toată țara. În acest timp, Kerenski a făcut greșeala fatală de a angaja Rusia în continuare în luptele războiului mondial, o hotărâre extrem de nepopulară în rândurile mulțimii sătulă de privațiuni. </p><p>Lenin s-a reîntors în Rusia din exilul său din <a href="/wiki/Elve%C8%9Bia" title="Elveția">Elveția</a> cu ajutorul serviciilor de spionaj germane. Germanii sperau ca certurile politice să facă Rusia să înceteze lupta. Când trenul cu care se deplasase Lenin a intrat în gară, o mulțime de mii de țărani, muncitori și soldați l-a întâmpinat cu entuziasm pe liderul bolșevic. După numeroase lupte de culise, sovieții au reușit să preia controlul guvernului în noiembrie 1917, Kerenski și miniștrii guvernului său moderat fiind alungați în exil, tot acest șir de fapte rămânând în istorie ca <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_din_Octombrie" title="Revoluția din Octombrie">Revoluția din Octombrie</a>. </p><p>Când parlamentul, în ședința din ianuarie <a href="/wiki/1918" title="1918">1918</a>, a refuzat să se transforme doar într-o marionetă în mâinile bolșevicilor, oamenii înarmați ai lui Lenin i-au împrăștiat membrii cu forță. Odată cu dizolvarea parlamentului constituțional ales, orice urmă de democrație burgheză fusese definitiv ștearsă. După ce a scăpat de piedica opoziției moderate, Lenin a ales să facă pacea cu germanii prin <a href="/wiki/Tratatul_de_la_Brest-Litovsk" title="Tratatul de la Brest-Litovsk">tratatul de la Brest-Litovsk</a> (1918), făcând importante sacrificii teritoriale. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Războiul_civil_rus"><span id="R.C4.83zboiul_civil_rus"></span>Războiul civil rus</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=26" title="Modifică secțiunea: Războiul civil rus" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=26" title="Edit section's source code: Războiul civil rus"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_civil_rus" class="mw-redirect" title="Războiul civil rus">Războiul civil rus</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p>Pentru răsturnarea bolșevicilor de la putere s-a închegat o puternică alianță contrarevoluționară numită <a href="/wiki/Mi%C8%99carea_Alb%C4%83" title="Mișcarea Albă">Mișcarea Albă</a>. În acest timp, <a href="/wiki/Alia%C8%9Bii_din_primul_r%C4%83zboi_mondial" class="mw-redirect" title="Aliații din primul război mondial">Aliații</a> au trimis mai multe armate expediționare în Rusia pentru sprijinirea forțelor <a href="/wiki/Alb-" title="Alb-">anticomuniste</a>. Aliații s-au temut, după semnarea Tratatului de la Brest-Litovsk, că bolșevicii s-ar fi putut alia cu germanii și, de asemenea, au sperat că un guvern al anticomuniștilor, odată ajuns la putere, ar fi angajat din nou țara în conflictul mondial împotriva <a href="/wiki/Puterile_Centrale" title="Puterile Centrale">Puterilor Centrale</a>. În toamna anului 1918, guvernul comunist se afla într-o situație extrem de periculoasă, atacat fiind de inamicii interni și de foștii aliați, de forțele anarhiste și de forțele armate ale unor state vremelnic independente – Belarus și Ucraina. </p><p>Pentru a face față acestor urgențe, în Rusia a fost instaurat un regim de teroare, <a href="/wiki/Armata_Ro%C8%99ie" title="Armata Roșie">Armata Roșie</a> și <a href="/wiki/CEKA" title="CEKA">CEKA</a> reușind să distrugă toți inamicii revoluției. În ciuda idealurilor înălțătoare pe care le declaraseră, bolșevicii nu se bucurau de sprijinul tuturor elementelor societății și de aceea au recurs la măsuri dictatoriale brutale în timpul războiului civil. Bolșevicii au distrus poliția secretă țaristă, atât de disprețuită de rușii de toate orientările politice, și au desființat toate instituțiile imperiale. Pentru a asigura supraviețuirea propriului regim politic, bolșevicii au înființat propria poliție politică, mai mare și acționând mai brutal decât defuncta Ohrană. Până în <a href="/wiki/1920" title="1920">1920</a>, ultimele elemente albe au fost zdrobite, armatele străine au fost evacuate din tară, în Belarus, Ucraina și în Caucaz au fost impuse la conducere guverne bolșevice, care nu au făcut decât să perpetueze în forme noi conducerea autocrată rusă. </p><p>Cât timp Rusia a fost implicată în războiul civil, frontiera dintre Rusia și Polonia a rămas nedesenată de <a href="/wiki/Tratatul_de_la_Versailles" title="Tratatul de la Versailles">tratatele de pace</a>. În 1919 a izbucnit <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_polono-sovietic" title="Războiul polono-sovietic">războiul polono-sovietic</a> care s-a încheiat în 1921 cu înfrângerea armatelor bolșevice și împărțirea între cei doi beligeranți a Ucrainei și Belarusului. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Uniunea_Sovietică"><span id="Uniunea_Sovietic.C4.83"></span>Uniunea Sovietică</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=27" title="Modifică secțiunea: Uniunea Sovietică" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=27" title="Edit section's source code: Uniunea Sovietică"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei_%C8%99i_a_Uniunii_Sovietice_(1917-1927)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria Rusiei și a Uniunii Sovietice (1917-1927) — pagină inexistentă">Istoria Rusiei și a Uniunii Sovietice (1917-1927)</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Înființarea_Uniunii_Sovietice"><span id=".C3.8Enfiin.C8.9Barea_Uniunii_Sovietice"></span>Înființarea Uniunii Sovietice</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=28" title="Modifică secțiunea: Înființarea Uniunii Sovietice" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=28" title="Edit section's source code: Înființarea Uniunii Sovietice"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Istoria Rusiei între <a href="/wiki/1922" title="1922">1922</a> și <a href="/wiki/1991" title="1991">1991</a> s-a confundat practic cu istoria Uniunii Sovietice. Această uniune bazată pe ideologie, înființată în decembrie 1922 de liderii <a href="/wiki/Partidul_Comunist_al_Uniunii_Sovietice" title="Partidul Comunist al Uniunii Sovietice">partidului comunist</a>, corespundea în mare cu teritoriile fostului imperiu țarist. La început, uniunea a avut patru republici constitutive: <a href="/wiki/Republica_Sovietic%C4%83_Federal%C4%83_Socialist%C4%83_Rus%C4%83" class="mw-redirect" title="Republica Sovietică Federală Socialistă Rusă">RSFS Rusă</a>, <a href="/wiki/Republica_Sovietic%C4%83_Socialist%C4%83_Ucrainean%C4%83" title="Republica Sovietică Socialistă Ucraineană">RSS Ucraineană</a>, <a href="/wiki/Republica_Sovietic%C4%83_Socialist%C4%83_Bielorus%C4%83" class="mw-redirect" title="Republica Sovietică Socialistă Bielorusă">RSS Bielorusă</a> și <a href="/wiki/Republica_Sovietic%C4%83_Federal%C4%83_Socialist%C4%83_Transcaucazian%C4%83" title="Republica Sovietică Federală Socialistă Transcaucaziană">RSFS Transcaucaziană</a>. </p><p>Constituția adoptată în 1927 stabilea un <b>sistem <i>federal</i> </b> de guvernare bazat pe o serie de soviete sătești, orășenești și regionale. Acest sistem piramidal avea în vârf Congresul Unional al Sovietelor. Deși se părea că acest congres al sovietelor deținea puterea suverană în stat, această adunare era sub controlul partidului comunist, care la rândul lui era controlat de <a href="/wiki/Politburo_al_Comitetului_Central_al_Partidului_Comunist_al_Uniunii_Sovietice" class="mw-redirect" title="Politburo al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice">Biroul Politic al CC al PCUS</a>. Capitala a fost mutată la <a href="/wiki/Moscova" title="Moscova">Moscova</a>, atât din considerente de securitate cât și pentru a rupe definitiv cu tradițiile țariste. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Comunismul_de_război_și_Noua_Politică_Economică"><span id="Comunismul_de_r.C4.83zboi_.C8.99i_Noua_Politic.C4.83_Economic.C4.83"></span>Comunismul de război și Noua Politică Economică</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=29" title="Modifică secțiunea: Comunismul de război și Noua Politică Economică" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=29" title="Edit section's source code: Comunismul de război și Noua Politică Economică"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Perioada cuprinsă între momentul cuceririi puterii de către bolșevici după victoria <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_din_Octombrie" title="Revoluția din Octombrie">Marii Revoluții Socialiste din Octombrie</a> <a href="/wiki/1917" title="1917">1917</a> și <a href="/wiki/1921" title="1921">1921</a> a fost cunoscută cu numele de <a href="/wiki/Comunism_de_r%C4%83zboi" title="Comunism de război">comunism de război</a>. Băncile, căile ferate, fabricile de tot felul, societățile de asigurare și transportul naval au fost naționalizate iar circulația banilor a fost restrânsă. A apărut rapid o mișcare importantă de opoziție. Țăranii doreau să primească bani pentru produsele agricole și se opuneau predării surplusurilor de alimente către stat, ca parte a politicii oficiale pe timp de război. Având de înfruntat opoziția țăranilor, Lenin a inițiat o retragere strategică, abandonând comunismul de război în favoarea <a href="/wiki/Noua_Politic%C4%83_Economic%C4%83" title="Noua Politică Economică">NEP – Noii Politici Economice</a>. Țăranilor li s-a permis să-și vândă surplusurile de alimente pe piața liberă, renunțându-se la rechizițiile atât de nepopulare. A fost stimulată circulația mărfurilor, fiind permis comerțul cu amănuntul. Statul a continuat să controleze strict sistemul bancar, transporturile, industria grea și serviciile publice. </p><p>Deși opoziția de stânga din rândurile comuniștilor a criticat toleranța arătată fată de țăranii bogați – <a href="/wiki/Culac" title="Culac">culacii</a> – care erau principalii beneficiari ai NEP-ului, această nouă abordare a economiei s-a dovedit benefică pentru toată lumea. Renunțarea la Noua Politică Economică a devenit țelul prioritar al opoziției de stânga după moartea lui Lenin în <a href="/wiki/1924" title="1924">1924</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Schimbările_din_societatea_rusă"><span id="Schimb.C4.83rile_din_societatea_rus.C4.83"></span>Schimbările din societatea rusă</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=30" title="Modifică secțiunea: Schimbările din societatea rusă" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=30" title="Edit section's source code: Schimbările din societatea rusă"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Russia_ethnic.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7e/Russia_ethnic.JPG/220px-Russia_ethnic.JPG" decoding="async" width="220" height="271" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7e/Russia_ethnic.JPG/330px-Russia_ethnic.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7e/Russia_ethnic.JPG/440px-Russia_ethnic.JPG 2x" data-file-width="1017" data-file-height="1253" /></a><figcaption>Harta etnică a Rusiei europene din perioada anterioară Primului Război Mondial</figcaption></figure> <p>În timp ce economia Rusiei era transformată, viața socială a populației suferea schimbări cel puțin la fel de radicale. De la începutul revoluției, guvernul a încercat să diminueze puterea patriarhală a familiei. <a href="/wiki/Divor%C8%9B" title="Divorț">Divorțul</a> nu a mai avut nevoie pentru pronunțare de o hotărâre judecătorească și, pentru a elibera total femeia de responsabilitatea sarcinilor nedorite, <a href="/wiki/Avort" title="Avort">avortul</a> a fost legalizat încă din <a href="/wiki/1920" title="1920">1920</a>. Ca urmare, a avut loc un proces de emancipare a femeii și de întărire a prezenței ei pe piața muncii. Tinerele fete au fost încurajate să-și desăvârșească studiile și să-și facă o carieră în fabrici sau birouri. Au fost înființate creșe și grădinițe pentru îngrijirea copiilor mici și s-au făcut eforturi pentru a schimba centrul de greutate a vieții sociale a oamenilor din cămine către grupurile de recreere, cluburile sovietice. </p><p>Noul regim a abandonat politica țaristă de <a href="/wiki/Discriminare" title="Discriminare">discriminare</a> a <a href="/wiki/Minoritate_na%C8%9Bional%C4%83" class="mw-redirect" title="Minoritate națională">minorităților naționale</a> în favoarea unei politici de asimilare a celor peste 200 de grupuri etnice din societatea sovietică. O altă caracteristică a regimului a fost dezvoltarea fără precedent a serviciilor medicale. Au fost duse campanii naționale pentru eradicarea <a href="/wiki/Tifos" title="Tifos">tifosului</a>, <a href="/wiki/Holer%C4%83" title="Holeră">holerei</a> și <a href="/wiki/Malarie" title="Malarie">malariei</a>. Numărul de medici a crescut atât de repede cât a permis capacitatea instituțiilor superioare de învățământ medical. <a href="/wiki/Mortalitate_infantil%C4%83" title="Mortalitate infantilă">Mortalitatea infantilă</a> a scăzut rapid, iar <a href="/wiki/Speran%C8%9Ba_de_via%C8%9B%C4%83" class="mw-redirect" title="Speranța de viață">speranța de viață</a> a crescut semnificativ. </p><p>Guvernul a promovat <a href="/wiki/Ateism" title="Ateism">ateismul</a> și <a href="/wiki/Materialism" title="Materialism">materialismul</a> care formau baza teoriei <a href="/wiki/Marxism" title="Marxism">marxiste</a>. Această politică se opunea religiei organizate, în special pentru a distruge puterea <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rus%C4%83" title="Biserica Ortodoxă Rusă">Bisericii Ortodoxe Ruse</a>, unul dintre stâlpii de rezistență ai defunctului regim țarist și o barieră extrem de dificil de depășit în lupta pentru promovarea schimbărilor sociale. Numeroși lideri religioși au fost trimiși în <a href="/wiki/Lag%C4%83r_de_munc%C4%83" title="Lagăr de muncă">lagărele de muncă</a>. Membrilor de partid li s-a interzis să participe la serviciile religioase. Învățământul public a fost separat de biserică, iar din programa școlară a fost scoasă religia. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Industrializarea_și_colectivizarea_agriculturii"><span id="Industrializarea_.C8.99i_colectivizarea_agriculturii"></span>Industrializarea și colectivizarea agriculturii</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=31" title="Modifică secțiunea: Industrializarea și colectivizarea agriculturii" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=31" title="Edit section's source code: Industrializarea și colectivizarea agriculturii"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Bundesarchiv_Bild_183-R85625,_Sowjetunion,_H%C3%BCttenkombinat_in_Magnitogorsk.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cb/Bundesarchiv_Bild_183-R85625%2C_Sowjetunion%2C_H%C3%BCttenkombinat_in_Magnitogorsk.jpg/220px-Bundesarchiv_Bild_183-R85625%2C_Sowjetunion%2C_H%C3%BCttenkombinat_in_Magnitogorsk.jpg" decoding="async" width="220" height="322" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cb/Bundesarchiv_Bild_183-R85625%2C_Sowjetunion%2C_H%C3%BCttenkombinat_in_Magnitogorsk.jpg/330px-Bundesarchiv_Bild_183-R85625%2C_Sowjetunion%2C_H%C3%BCttenkombinat_in_Magnitogorsk.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cb/Bundesarchiv_Bild_183-R85625%2C_Sowjetunion%2C_H%C3%BCttenkombinat_in_Magnitogorsk.jpg/440px-Bundesarchiv_Bild_183-R85625%2C_Sowjetunion%2C_H%C3%BCttenkombinat_in_Magnitogorsk.jpg 2x" data-file-width="546" data-file-height="800" /></a><figcaption>Construcția orașului și combinatului de oțeluri <a href="/wiki/Magnitogorsk" title="Magnitogorsk">Magnitogorsk</a> a fost obiectivul principal al primului plan cincinal stalinist.</figcaption></figure> <p>Perioada <a href="/wiki/1929" title="1929">1929</a> – <a href="/wiki/1939" title="1939">1939</a> reprezintă un deceniu tumultos în istoria rusă – o perioadă de industrializare masivă (<a href="/wiki/Industrializare_for%C8%9Bat%C4%83" title="Industrializare forțată">industrializare forțată</a>) și de lupte politice, în timpul cărora <a href="/wiki/Iosif_Vissarionovici_Stalin" title="Iosif Vissarionovici Stalin">Iosif Vissarionovici Stalin</a> a reușit să obțină controlul total asupra societății sovietice, exercitând o putere practic nelimitată, cum nici măcar de țari nu avuseseră. După moartea lui <a href="/wiki/Lenin" class="mw-redirect" title="Lenin">Lenin</a>, Stalin s-a luptat să câștige controlul asupra Uniunii Sovietice împotriva facțiunilor rivale din <a href="/wiki/Politburo" class="mw-redirect" title="Politburo">Politburo</a>, în special împotriva celei conduse de <a href="/wiki/Lev_Tro%C8%9Bki" class="mw-redirect" title="Lev Troțki">Lev Troțki</a>. Până în <a href="/wiki/1928" title="1928">1928</a>, după ce <a href="/wiki/Tro%C8%9Bkism" title="Troțkism">troțkiștii</a> au fost ori exilați, ori îndepărtați de la putere, Stalin a fost gata să pună în practică un extrem de vast program de industrializare. </p><p>În <a href="/wiki/1928" title="1928">1928</a>, Stalin a făcut propunerea pentru primul <a href="/wiki/Plan_cincinal" title="Plan cincinal">plan cincinal</a>. Marcând renunțarea la <a href="/wiki/NEP" class="mw-redirect" title="NEP">NEP</a>, acesta a fost primul dintr-o serie de planuri care urmăreau rapida edificare a unei industrii grele, <a href="/wiki/Colectivizarea_agriculturii_%C3%AEn_URSS" class="mw-redirect" title="Colectivizarea agriculturii în URSS">colectivizarea agriculturii</a> și dezvoltarea limitată a producției de <a href="/w/index.php?title=Produc%C8%9Bia_bunurilor_de_larg_consum_%C3%AEn_URSS&action=edit&redlink=1" class="new" title="Producția bunurilor de larg consum în URSS — pagină inexistentă">bunuri le larg consum</a>. În timp ce în lumea capitalistă fabricile și minele erau închise sau lucrau la cote reduse în timpul <a href="/wiki/Marea_criz%C4%83_economic%C4%83" title="Marea criză economică">Marii crize economice</a>, lăsând milioane de lucrători fără loc de muncă, sovieticii lucrau mai mult de opt ore pe zi, șase zile pe săptămână, într-un efort susținut pentru construirea unei structuri economice total noi. </p><p>Ca parte a acestui plan, statul a preluat controlul agriculturii prin intermediul fermelor de stat (<a href="/wiki/Sovhoz" title="Sovhoz">sovhozuri</a>) și a celor colective (<a href="/wiki/Colhoz" title="Colhoz">colhozuri</a>) în cadrul procesului <a href="/wiki/Colectivizarea_agriculturii_%C3%AEn_URSS" class="mw-redirect" title="Colectivizarea agriculturii în URSS">de colectivizare forțată</a>. Printr-un decret din februarie <a href="/wiki/1930" title="1930">1930</a>, aproape un milion de <a href="/wiki/Culac" title="Culac">"culaci"</a> au fost alungați de pe pământurile lor. Mulți țărani s-au opus măsurilor luate de stat în agricultură, deseori lăsând pământul în paragină, ascunzând recoltele sau ucigându-și animalele pentru a nu încăpea pe mâna autorităților. În unele zone, țăranii s-au răsculat, iar mulți dintre cei socotiți "culaci" au fost executați. Combinația dintre vremea nefavorabilă, deficiențele în funcționarea fermelor colective organizate în grabă și masivele confiscări de produse agricole a dus la izbucnirea unei foamete de proporții, mai multe milioane de oameni pierzându-și viața în special în sud-vestul Rusiei și în Ucraina (<a href="/wiki/Holodomor" title="Holodomor">Holodomor</a>). </p><p>Condițiile de viața tot mai grele de la țară a făcut ca milioane de țărani să ia calea orașelor în continuă creștere, ceea ce a dus la alimentarea cu forța de muncă ieftină a uzinelor și la creșterea explozivă a numărului de orășeni în numai câțiva ani. </p><p>Planurile cincinale au dus la obținerea unor rezultate remarcabile în ramurile neagricole. Rusia, care era una dintre cele mai sărace națiuni în momentul izbucnirii <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_din_Octombrie" title="Revoluția din Octombrie">revoluției bolșevice</a>, se dezvolta printr-o rată a industrializării fenomenală, depășind rata industrializării Germaniei din secolul al XIX-lea și cea a Japoniei de la începutul secolului al XX-lea. Conform cifrelor oficiale, producția industrială a crescut în <a href="/wiki/1932" title="1932">1932</a> cu 334% fața de nivelul anului <a href="/wiki/1914" title="1914">1914</a> și în <a href="/wiki/1937" title="1937">1937</a> cu 180% fată de nivelul anului 1932. Se consideră că supraviețuirea Uniunii Sovietice în fața invaziei <a href="/wiki/Germania_Nazist%C4%83" title="Germania Nazistă">germane</a> din timpul celui de-<a href="/wiki/Al_doilea_r%C4%83zboi_mondial" class="mw-redirect" title="Al doilea război mondial">al doilea război mondial</a> se datorează capacităților de producție dezvoltate în timpul primelor planuri cincinale. </p><p>În paralel cu planificarea economiei, Stalin și-a întărit puterea personală. Poliția secretă arestase și trimisese în arest, în lagăre de muncă sau executase zeci de mii de cetățeni sovietici. Toți cei șase membri ai Biroului Politic din 1920 care-i supraviețuiseră lui Lenin, au fost epurați. <a href="/wiki/Vechi_bol%C8%99evic" title="Vechi bolșevic">Veteranii bolșevici</a> care-i fuseseră loiali lui Lenin, ofițeri superiori și generali ai Armatei Roșii și directori industriali au fost lichidați în timpul <a href="/wiki/Marea_Epurare" title="Marea Epurare">epurărilor staliniste</a>. Epurările din celelalte republici sovietice au ajutat centralizarea controlului societății sovietice. </p><p>Represiunile staliniste au dus la crearea unui sistem vast de lagăre și așezări obligatorii pentru exilații intern, care depășea cu mult pe cele înființate în timpul țarismului. Numeroși cetățeni au fost pedepsiți draconic pentru crime închipuite de sabotaj sau spionaj, ca și pentru altele precum terorismul, furtul din averea obștească, parazitismul social, etc. Munca prestată de condamnații din <a href="/wiki/Lag%C4%83r_de_munc%C4%83" title="Lagăr de muncă">lagărele de muncă</a> ale sistemului <a href="/wiki/Gulag" title="Gulag">Gulagului</a> a fost un element esențial în susținerea efortului de industrializare a țării. Se apreciază că aproape 5% din populația URSS a fost într-un moment sau altul subiectul încarcerării în sistemul Gulagurilor. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Uniunea_Sovietică_pe_arena_internațională"><span id="Uniunea_Sovietic.C4.83_pe_arena_interna.C8.9Bional.C4.83"></span>Uniunea Sovietică pe arena internațională</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=32" title="Modifică secțiunea: Uniunea Sovietică pe arena internațională" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=32" title="Edit section's source code: Uniunea Sovietică pe arena internațională"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Al_doilea_război_mondial"><span id="Al_doilea_r.C4.83zboi_mondial"></span>Al doilea război mondial</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=33" title="Modifică secțiunea: Al doilea război mondial" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=33" title="Edit section's source code: Al doilea război mondial"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Până în 1939, Uniunea Sovietică a fost dușmanul oficial al Germaniei Naziste, sprijinindu-i pe republicanii spanioli care luptat împotriva fasciștilor spanioli, italieni și germani în <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_civil_spaniol" class="mw-redirect" title="Războiul civil spaniol">războiul civil spaniol</a>. În <a href="/wiki/1938" title="1938">1938</a>, Germania și puterile vest-europene au semnat <a href="/wiki/%C3%8En%C8%9Belegerea_de_la_M%C3%BCnchen" class="mw-redirect" title="Înțelegerea de la München">Înțelegerea de la München</a> prin care <a href="/wiki/Cehoslovacia" title="Cehoslovacia">Cehoslovacia</a> era împărțită între Germania și Polonia. Această înțelegere a crescut temerile sovietice pentru un atac german, ceea ce a făcut ca, în cele din urmă, URSS să ia inițiativa diplomatică. În 1939, a fost semnat <a href="/wiki/Pactul_Molotov-Ribbentrop" class="mw-redirect" title="Pactul Molotov-Ribbentrop">Pactul Molotov-Ribbentrop</a>, în mod oficial un tratat de neagresiune, în fapt o înțelegere între două puteri pentru împărțirea sferelor de influență. Pe 17 septembrie 1939, în timp ce armatele germane erau la 150 de kilometri de granițele sovietice, <a href="/wiki/Armata_Ro%C8%99ie" title="Armata Roșie">Armata Roșie</a> a <a href="/wiki/Campania_polonez%C4%83_din_septembrie" class="mw-redirect" title="Campania poloneză din septembrie">invadat Polonia de răsărit</a> populată de etnici ucraineni și belaruși. Sovieticii au atacat mai târziu <a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda">Finlanda</a>, într-o agresiune ce avea să fie cunoscută ca <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_iarn%C4%83" class="mw-redirect" title="Războiul de iarnă">Războiul de iarnă</a> (1939 – 1940). Sovieticii au fost victorioși, au câștigat <a href="/wiki/Istmul_Karelia" class="mw-redirect" title="Istmul Karelia">istmul Karelia</a>, dar și-au demonstrat slăbiciunile armatei devastate de epurările staliniste. În ciuda eforturilor lui Stalin de a se ține departe de <a href="/wiki/Al_doilea_r%C4%83zboi_mondial" class="mw-redirect" title="Al doilea război mondial">conflictul european</a>, Germania a <a href="/wiki/Opera%C8%9Biunea_Barbarossa" title="Operațiunea Barbarossa">atacat URSS-ul</a> pe <a href="/wiki/22_iunie" title="22 iunie">22 iunie</a> <a href="/wiki/1941" title="1941">1941</a>. Până în noiembrie, Germania ocupase toată Ucraina, începuse <a href="/wiki/Asediul_Leningradului" title="Asediul Leningradului">asediul Leningradului</a> și ajunsese la porțile <a href="/wiki/Moscova" title="Moscova">Moscovei</a>. </p><p>Victoria sovietică în <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Stalingrad" title="Bătălia de la Stalingrad">bătălia de la Stalingrad</a> s-a dovedit a fi un punct de cotitură în desfășurarea conflictului, răsturnând cursul întregului război. După pierderea acestei bătălii, Germania s-a dovedit incapabilă de a mai duce o operațiune ofensivă cu sorți de izbândă împotriva Armatei Roșii, inițiativa strategică aparținând pentru tot restul războiului sovieticilor. Până la sfârșitul anului <a href="/wiki/1943" title="1943">1943</a>, Armata Roșie a reușit despresurarea Leningradului și eliberarea celei mai mari părți a Ucrainei. Până la sfârșitul anului <a href="/wiki/1944" title="1944">1944</a>, frontul se mutase dincolo de granițele stabilite de pactul de neagresiune din 1939, iar forțele sovietice au pătruns în țările Europei Răsăritene. Bucurându-se de o superioritate decisivă în oameni și materiale, forțele sovietice au pătruns în Germania de răsărit, cucerind Berlinul în mai <a href="/wiki/1945" title="1945">1945</a>. Războiul cu Germania s-a încheiat cu triumful sovietic. </p><p>Deși Uniunea Sovietică a fost învingătoare la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, economia sa era devastată, numeroase întreprinderi industriale erau în ruină, șeptelul era decimat, iar forța de muncă fusese drastic împuținată de pierderea celor peste 27 de milioane de oameni căzuți în luptă. Peste 70 de mii de localități fuseseră făcute una cu pământul. Zece milioane de cetățeni au pierit datorită politicii represive ale germanilor și aliaților ei în teritoriile ocupate. <i><a href="/wiki/Einsatzgruppen" class="mw-redirect" title="Einsatzgruppen">Einsatzgruppen</a></i>, împreună cu colaboratorii baltici și ucraineni, au participat la genocidul populației evreiești sovietice. Armata și jandarmeria română au participat la genocidul evreilor din regiunea Odessa. În timpul ocupației, în regiunea Leningrad, aproape un sfert din populația sovietică a pierit. Teritoriile ocupate de germani au suferit de pe urma atrocităților armatei, deportării unor cetățeni pentru a fi folosiți la muncă forțată, dar și datorită tacticii „pământului pârjolit” a Armatei Roșii aflate în retragere. Un număr neprecizat de cetățeni sovietici au murit datorită foametei și absenței celei mai elementare asistențe medicale. Se apreciază că 3,5 milioane de prizonieri din cei 5,5 milioane aflați în lagărele germane au pierit de foame, muncă extenuantă și boli. </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Războiul_rece"><span id="R.C4.83zboiul_rece"></span>Războiul rece</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=34" title="Modifică secțiunea: Războiul rece" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=34" title="Edit section's source code: Războiul rece"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_rece" class="mw-redirect" title="Războiul rece">Războiul rece</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p>Colaborarea dintre aliații principali a câștigat războiul și ar fi trebuit să servească ca bază pentru reconstrucția și securitatea postbelică. Totuși, conflictul dintre interesele sovietice și americane, cunoscut ca <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_rece" class="mw-redirect" title="Războiul rece">Războiul rece</a>, a ajuns să domine scena internațională în perioada postbelică ca o confruntare a ideologiilor. </p><p>Rădăcinile războiului rece pot fi găsite în conflictul dintre Stalin și președintele american <a href="/wiki/Harry_Truman" class="mw-redirect" title="Harry Truman">Harry Truman</a> pe tema viitorului Europei răsăritene, conflict izbucnit în timpul discuțiilor de la <a href="/wiki/Conferin%C8%9Ba_de_la_Potsdam" title="Conferința de la Potsdam">Potsdam</a> din vara anului 1945. Rusia a suferit trei invazii devastatoare în ultimii 150 de ani, în timpul războaielor napoleoniene, primului război mondial și celui de-al doilea război mondial. Stalin dorea să înființeze o zonă tampon între Germania și Uniunea Sovietică. Truman considera că Stalin a trădat <a href="/wiki/Conferin%C8%9Ba_de_la_Ialta" title="Conferința de la Ialta">înțelegerile de la Ialta</a>. Stalin se simțea din ce în ce mai sigur pe poziții, având toată <a href="/wiki/Europa_R%C4%83s%C4%83ritean%C4%83" class="mw-redirect" title="Europa Răsăriteană">Europa Răsăriteană</a> ocupată de Armata Roșie și fiind pe cale să obțină <a href="/wiki/Proiectul_bombei_atomice_sovietice" class="mw-redirect" title="Proiectul bombei atomice sovietice">prima bombă atomică sovietică</a>. </p><p>În aprilie <a href="/wiki/1949" title="1949">1949</a>, Statele Unite au fost inițiatorii <a href="/wiki/NATO" class="mw-redirect" title="NATO">NATO</a>, o alianță defensivă în care părțile semnatare se angajau să considere atacul asupra oricăreia dintre aliați ca un atac împotriva alianței. Ca răspuns, Uniunea Sovietică a înființat în <a href="/wiki/1955" title="1955">1955</a> <a href="/wiki/Pactul_de_la_Var%C8%99ovia" title="Pactul de la Varșovia">Pactul de la Varșovia</a>, o alianță care să asigure o contrapondere militară și politică la NATO. Divizarea Europei între țările occidentale și blocul sovietic s-a dezvoltat mai apoi la scară globală, în special după 1949, când monopolul nuclear american a luat sfârșit odată cu testarea <a href="/wiki/Joe-1" class="mw-redirect" title="Joe-1">primei bombe nucleare sovietice</a> și preluarea puterii în <a href="/wiki/Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83" title="Republica Populară Chineză">China</a> de către <a href="/wiki/Partidul_Comunist_Chinez" title="Partidul Comunist Chinez">Partidul Comunist Chinez</a>. </p><p>Politica pe termen lung a sovieticilor viza menținerea și întărirea securității naționale și menținerea hegemoniei asupra Europei Răsăritene. Uniunea Sovietică și-a menținut dominația asupra Pactului de la Varșovia zdrobind <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_maghiar%C4%83_din_1956" class="mw-redirect" title="Revoluția maghiară din 1956">Revoluția maghiară din 1956</a>, înăbușind <a href="/wiki/Prim%C4%83vara_de_la_Praga" title="Primăvara de la Praga">Primăvara de la Praga</a> din Cehoslovacia din <a href="/wiki/1968" title="1968">1968</a> și sprijinind scoaterea în afara legii a sindicatului <a href="/wiki/Solidaritatea" title="Solidaritatea">Solidaritatea</a> din Polonia din <a href="/wiki/Anii_1980" title="Anii 1980">deceniul al nouălea al secolului trecut</a>. </p><p>Deși Uniunea Sovietică a continuat să mențină un control strâns asupra sferei sale de influență din Europa Răsăriteană, Războiul Rece a făcut loc <i><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_Rece_(1962-1991)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războiul Rece (1962-1991) — pagină inexistentă">Destinderii</a></i>, în politica internațională apărând relații mult mai complicate decât cea dintre două blocuri diametral opuse. Țările mici au cucerit mult mai multă libertate de mișcare și mai multă independență în politica externă, iar cele două supraputeri au reușit să-și găsească interese comune în lupta pentru limitarea proliferării armelor nucleare prin tratate precum <a href="/wiki/SALT_I" class="mw-redirect" title="SALT I">SALT I</a>, <a href="/wiki/SALT_II" class="mw-redirect" title="SALT II">SALT II</a> și <a href="/w/index.php?title=Tratatul_%C3%AEmpotriva_rachetelor_balistice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tratatul împotriva rachetelor balistice — pagină inexistentă">Tratatul împotriva rachetelor balistice</a>. </p><p>Relațiile americano-sovietice s-au deteriorat în urma <a href="/wiki/Invazia_sovietic%C4%83_din_Afganistan" class="mw-redirect" title="Invazia sovietică din Afganistan">invaziei sovietice din Afganistan</a> din <a href="/wiki/1979" title="1979">1979</a> și a <a href="/w/index.php?title=Alegerile_preziden%C8%9Biale_din_SUA,_1980&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alegerile prezidențiale din SUA, 1980 — pagină inexistentă">alegerii președintelui american Ronald Regan din 1980</a>, un anticomunist hotărât. Relațiile dintre cele două superputeri s-au îmbunătățit din nou în ultimii 15 ani ai secolului trecut. Odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice din <a href="/wiki/1991" title="1991">1991</a>, Rusia a pierdut statutul de <a href="/wiki/Supraputere" class="mw-redirect" title="Supraputere">supraputere</a> pe care o cucerise la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Perioadele_Hrușciov_și_Brejnev"><span id="Perioadele_Hru.C8.99ciov_.C8.99i_Brejnev"></span>Perioadele Hrușciov și Brejnev</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=35" title="Modifică secțiunea: Perioadele Hrușciov și Brejnev" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=35" title="Edit section's source code: Perioadele Hrușciov și Brejnev"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Istoria_Uniunii_Sovietice_(1953-1985)" title="Istoria Uniunii Sovietice (1953-1985)">Istoria Uniunii Sovietice (1953-1985)</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p>În lupta pentru putere care a izbucnit după moartea lui Stalin din <a href="/wiki/1953" title="1953">1953</a>, cei mai apropiați colaboratori ai dictatorului au fost învinși. <a href="/wiki/Nikita_Hru%C8%99ciov" class="mw-redirect" title="Nikita Hrușciov">Nikita Hrușciov</a> și-a întărit poziția prin discursul ținut mai înainte de începerea <a href="/w/index.php?title=Congresul_al_XX-lea_al_Partidului_Comunist_al_Uniunii_Sovietice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Congresul al XX-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice — pagină inexistentă">Congresului al XX-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice</a> din 1956 în care a atacat atrocitățile și <a href="/wiki/Cultul_personalit%C4%83%C8%9Bii" title="Cultul personalității">cultul personalității</a> lui Stalin. Prin atacul său, Hrușciov a accelerat o serie de reforme. Abandonând politica de dezvoltare exclusivă a industriei grele, Hrușciov a făcut să crescă aprovizionarea populației cu bunuri de larg consum și a stimulat producția agricolă. Noile politici au îmbunătățit nivelul de trai, deși au continuat să existe lipsuri în ceea ce privește bunurile electrocasnice, îmbrăcămintea și alte bunuri. Sistemul judiciar, deși aflat încă sub controlul total al Partidului Comunist, nu s-a mai caracterizat prin teroare, iar intelectualii au căpătat mai multă libertate de expresie. </p><p>Pe <a href="/wiki/4_octombrie" title="4 octombrie">4 octombrie</a> <a href="/wiki/1957" title="1957">1957</a>, Uniunea Sovietică a lansat primul satelit artificial al pământului, <a href="/wiki/Sputnik_1" title="Sputnik 1">Sputnik 1</a>. Pe <a href="/wiki/12_aprilie" title="12 aprilie">12 aprilie</a> <a href="/wiki/1961" title="1961">1961</a>, <a href="/wiki/Iuri_Gagarin" title="Iuri Gagarin">Iuri Gagarin</a> a devenit primul om care a călătorit în cosmos în capsula spațială <a href="/wiki/Vostok_1" title="Vostok 1">Vostok 1</a>. </p><p>In 1964, Hrușciov fost exclus din CC al PCUS, fiind acuzat de numeroase erori, printre care <a href="/wiki/Criza_rachetelor_din_Cuba" class="mw-redirect" title="Criza rachetelor din Cuba">Criza rachetelor din Cuba</a> și adâncirea <a href="/wiki/Ruptura_chino-sovietic%C4%83" class="mw-redirect" title="Ruptura chino-sovietică">rupturii chino-sovietice</a>. După o scurtă perioadă de conducere colectivă, un birocrat veteran, <a href="/wiki/Leonid_Brejnev" title="Leonid Brejnev">Leonid Brejnev</a>, i-a luat locul lui Hrușciov. </p><p>În ciuda eforturilor lui Hrușciov de a îmbunătăți planificarea economică, sistemul economic a rămas dependent de planificarea centralizată, care nu avea nimic în comun cu mecanismele economiei de piață. Uniunea Sovietică, o țară industrială dezvoltată, nu a mai putut menține în <a href="/wiki/Anii_1970" title="Anii 1970">deceniul al optulea al secolului trecut</a> ritmurile înalte de dezvoltare din sectorul industrial pe care le realizase în ani de mai înainte. Tot mai multe investiții și tot mai multă forță de muncă erau necesare pentru continuarea creșterii economice, dar aceste resurse erau tot mai dificil de obținut, parțial și datorită accentului care se punea pe producția de bunuri de larg consum. Deși sarcinile de plan din aceste perioade s-au aflat sub nivelurile planurilor cincinale precedente, ele nu au fost îndeplinite. Agricultura a rămas slab dezvoltată în toată perioada în care în fruntea țării s-au aflat Hrușciov și Brejnev. </p><p>Deși anumite bunuri electrocasnice și alte bunuri de folosință îndelungată au devenit mult mai accesibile în <a href="/wiki/Anii_1960" title="Anii 1960">deceniile al șaptelea</a> și al <a href="/wiki/Anii_1970" title="Anii 1970">optulea al secolului al XX-lea</a>, îmbunătățirea adusă aprovizionării cu alimente și condițiile de locuit au rămas nesatisfăcătoare. Creșterea nevoilor de consum și lipsurile în aprovizionare dintr-un sistem în care prețurile erau stabilite artificial, au încurajat furturile din proprietatea statului și dezvoltarea <a href="/wiki/Pia%C8%9Ba_neagr%C4%83" title="Piața neagră">pieței negre</a>. Dar, în contrast cu spiritul revoluționar care a caracterizat primii ani după nașterea Uniunii Sovietice, starea de spirit a conducerii sovietice în momentul în care a murit Brejnev în 1982 era de împotrivire la orice fel de reformă. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Iminenta_destrămare_a_Uniunii_Sovietice"><span id="Iminenta_destr.C4.83mare_a_Uniunii_Sovietice"></span>Iminenta destrămare a Uniunii Sovietice</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=36" title="Modifică secțiunea: Iminenta destrămare a Uniunii Sovietice" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=36" title="Edit section's source code: Iminenta destrămare a Uniunii Sovietice"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Două direcții au devenit dominante în deceniile care au urmat: evidenta prăbușire a structurilor economice și politice sovietice și încercările incomplete de reforme care ar fi trebuit să stopeze procesul distructiv. După rapida succesiune la putere a lui <a href="/wiki/Iuri_Andropov" class="mw-redirect" title="Iuri Andropov">Iuri Andropov</a> și <a href="/wiki/Constantin_Cernenko" class="mw-redirect" title="Constantin Cernenko">Constantin Cernenko</a>, figuri de tranziție cu rădăcini adânci în tradiția brejnevistă, în fruntea statului sovietic a ajuns relativ tânărul <a href="/wiki/Mihail_Gorbaciov" title="Mihail Gorbaciov">Mihail Gorbaciov</a>, care s-a angajat în efectuarea unor schimbări profunde în conducerea țarii și în economie. Politica de <i><a href="/wiki/Glasnost" title="Glasnost">glasnost</a></i> a ușurat accesul public la informații după decenii de represiuni guvernamentale. Gorbaciov a eșuat în tentativa de redresare a sistemului sovietic. În <a href="/wiki/1991" title="1991">1991</a>, un complot al ultraconservatorilor comuniști a încercat fără succes să-l îndepărteze pe Gorbaciov de la putere, dar a reușit să declanșeze procesul de dezintegrare a Uniunii Sovietice. (<i>Vezi și</i>: <a href="/w/index.php?title=Lovitura_de_stat_sovietic%C4%83_din_1991&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lovitura de stat sovietică din 1991 — pagină inexistentă">Lovitura de stat sovietică din 1991</a>). </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Apariția_Republicii_Rusia_în_Uniunea_Sovietică"><span id="Apari.C8.9Bia_Republicii_Rusia_.C3.AEn_Uniunea_Sovietic.C4.83"></span>Apariția Republicii Rusia în Uniunea Sovietică</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=37" title="Modifică secțiunea: Apariția Republicii Rusia în Uniunea Sovietică" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=37" title="Edit section's source code: Apariția Republicii Rusia în Uniunea Sovietică"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Datorită poziției dominante a Rusiei în cadrul Uniunii Sovietice, puțini făceau deosebirea dintre URSS și Rusia. Deși regimul sovietic era dominat de ruși, asta nu însemna că <a href="/wiki/RSFS_Rus%C4%83" class="mw-redirect" title="RSFS Rusă">RSFS Rusă</a> avea mari beneficii datorită acestui fapt. În Uniunea Sovietică, Rusiei îi lipseau chiar și acele instrumente ale statalității pe are celelalte republici unionale le aveau, așa cum erau secțiile naționale ale partidului comunist, <a href="/wiki/KGB" title="KGB">KGB</a>-ul, Academiile de Științe și altele asemenea. Motivul era desogur că dacă aceste organizații ar fi avut secții și la nivelul RSFS Ruse, acest fapt ar fi slăbit puterile structurilor de la nivel unional. </p><p>La sfârșitul deceniului al nouălea, Gorbaciov a subestimat importanța RSFS Ruse, care se ridica la statutul de a doua bază a puterii politice în Uniune. A apărut o mișcare naționalistă rusă care se opunea Uniunii, aceasta argumentând că Rusia a subvenționat prea multă vreme alte republici sărace cu bani, <a href="/wiki/Petrol" title="Petrol">petrol</a> și energie ieftine. Rușii cereau să aibă propriile lor instituții, inexistente datorită poziției tării, care se confunda cu cea a Uniunii Sovietice. Odată cu creșterea naționalismului rusesc au apărut tensiuni între cei care doreau menținerea unei uniuni dominate de Rusia și cei care doreau crearea unui puternic stat rusesc. </p><p>Aceste tensiuni au fost ilustrate de lupta politică dintre Gorbaciov și <a href="/wiki/Boris_El%C8%9B%C3%AEn" title="Boris Elțîn">Boris Elțîn</a>. Îndepărtat de Gorbaciov din marea politică unională în <a href="/wiki/1987" title="1987">1987</a>, Elțîn, un comunist de modă veche, care numai disident nu putea fi caracterizat, a avut nevoie de o platformă politică alternativă pentru a-l învinge pe Gorbaciov. Această platformă politică antigorbaciovistă a fost una a naționalismului rusesc și a democratizării. Printr-o remarcabilă întorsătură a sorților politici, Elțîn a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Sovietului Suprem al Rusiei în mai <a href="/wiki/1990" title="1990">1990</a>, devenind astfel primul președinte ales al țării. În următoarele luni au fost aprobate o serie de legi care dădeau prioritate legilor Rusiei în fața celor ale Uniunii și care stabileau cedarea numai a unei treimi a veniturilor bugetare rusești către bugetul unional. </p><p><a href="/w/index.php?title=Lovitura_de_stat_sovietic%C4%83_din_1991&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lovitura de stat sovietică din 1991 — pagină inexistentă">Lovitura de stat din august 1991</a> condusă de comuniștii ultraconservatori a fost înfrântă rapid și datorită intervenției lui Elțîn. Complotiștii au dorit să salveze partidul comunist și Uniunea, în schimb au reușit să le grăbească dispariția. </p><p>Uniunea Sovietică a încetat să existe în mod oficial pe <a href="/wiki/25_decembrie" title="25 decembrie">25 decembrie</a> <a href="/wiki/1991" title="1991">1991</a>. Ultimul act al transferului de putere de la URSS la Rusia a fost făcut în momentul predării de către Gorbaciov a servietei cu codurile pentru lansare rachetelor nucleare către noul președinte rus, Boris Elțîn. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Federația_Rusă"><span id="Federa.C8.9Bia_Rus.C4.83"></span>Federația Rusă</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=38" title="Modifică secțiunea: Federația Rusă" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=38" title="Edit section's source code: Federația Rusă"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Istoria_Rusiei_postsovietice" title="Istoria Rusiei postsovietice">Istoria Rusiei postsovietice</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p>De la mijlocul celui de al zecelea deceniu al secolului trecut, Rusia a avut un sistem electoral multipartit. Era însă foarte greu de numit un guvern stabil, reprezentativ, datorită a două probleme structurale: lupta dintre președinte și parlament și sistemul politic anarhic. Deși Elțîn era văzut în occident ca un democrat, concepția sa de președinție era de-a dreptul autocratică. El ori a acționat în locul propriului său prim-ministru (până în iunie <a href="/wiki/1992" title="1992">1992</a>), sau a numit prim-miniștrii indiferent de părerea parlamentarilor. </p><p>În acest timp, mulțimea de partide mici și aversiunea lor pentru alianțe coerente a menținut legislativul într-o stare haotică. Fractura politică dintre președintele Elțîn și conducerea parlamentului a dus în <a href="/wiki/1993" title="1993">1993</a> la <a href="/wiki/Criza_constitu%C8%9Bional%C4%83_rus%C4%83_din_1993" title="Criza constituțională rusă din 1993">criza constituțională din septembrie-octombrie 1993</a>. Această criză a avut punctul culminant pe <a href="/wiki/3_octombrie" title="3 octombrie">3 octombrie</a>, când Elțîn a ales o soluție radicală să tranșeze disputa în favoarea sa: a chemat tancurile să deschidă focul împotriva <a href="/w/index.php?title=Casa_Alb%C4%83_a_Rusiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Casa Albă a Rusiei — pagină inexistentă">Casei Albe rusești</a>. Cum Elțîn a luat decizia neconstituțională de dizolvare a parlamentului, țara s-a aflat mai aproape de izbucnirea unui război civil ca niciodată de la izbucnirea revoluției din 1917. Elțîn a reușit să impună o constituție care asigura puteri sporite președintelui, constituție aprobată prin referendum în decembrie 1993. Votul din decembrie a asigurat însă un câștig electoral important pentru comuniști și naționaliști, ceea ce reflecta creșterea nemulțumirilor populare datorită costului reformelor economice <a href="/wiki/Neoliberalism" title="Neoliberalism">neoliberale</a>. </p><p>Deși Elțin a venit la putere adus de un uriaș val de optimism, el nu și-a mai refăcut niciodată cota de popularitate după ce <a href="/wiki/Egor_Gaidar" title="Egor Gaidar">Egor Gaidar</a> a pus în practică reforma economică a "<a href="/w/index.php?title=Terapie_de_%C8%99oc_(economie)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Terapie de șoc (economie) — pagină inexistentă">terapiei de șoc</a>", prin care se punea capăt erei prețurilor controlate și/sau subvenționate de stat și liberaliza comerțul exterior în <a href="/wiki/1992" title="1992">1992</a>. (<i>Vezi și</i> <a href="/wiki/Economia_Rusiei#Reforma_economică_din_anii_1990" title="Economia Rusiei">Economia Rusiei#Reforma economică din anii 1990</a>). Reformele au dus la prăbușirea imediată a standardului de viață a unei importante părți a populației, în special al celor care beneficiaseră din plin de pe urma politicii sovietice de control al prețurilor și veniturilor, de subvenții și de programele de sprijin special. La sfârșitul secolului trecut, Rusia a suferit o scădere economică mult mai gravă decât suferiseră Statele Unite ale Americii și Germania în timpul marii crize economice din anii ’30.<sup><span id="ref_3" class="plainlinks"><a class="external autonumber" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Rusiei#endnote_3">[1]</a></span></sup> </p><p>Reformele economice au consolidat o oligarhie cu legături în lumea interlopă, cu adânci rădăcini în sistemul sovietic. Urmând sfaturile <a href="/wiki/Banca_Mondial%C4%83" title="Banca Mondială">Băncii Mondiale</a> și <a href="/wiki/Fondul_Monetar_Interna%C8%9Bional" title="Fondul Monetar Internațional">Fondului Monetar Internațional</a>, Rusia a procedat la cel mai rapid și mai vast program de privatizare văzut până atunci în lume. În numai câțiva ani, comerțul cu amănuntul, comerțul engros, serviciile și mica industrie erau în mâini private. Cele mai mari întreprinderi au intrat în proprietatea foștilor lor manageri, dând naștere unei noi și bogate <a href="/w/index.php?title=Oligarhia_rus%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Oligarhia rusă — pagină inexistentă">oligarhii ruse</a> aflate în strânsă legătură cu elementele criminale sau cu investitorii străini.<sup><span id="ref_4" class="plainlinks"><a class="external autonumber" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Rusiei#endnote_4">[2]</a></span></sup> Pe de altă parte, mulți muncitori, datorită inflației și șomajului, au fost împinși spre sărăcie, prostituție și criminalitate. În același timp, guvernul a pierdut controlul asupra colectării banilor la bugetul central. În plină criză economică, economia Rusie a fost lovită și de crashul financiar din <a href="/wiki/1998" title="1998">1998</a>. </p><p>Însă reîntoarcerea la economia planificată socialistă a părut de neconceput, spre ușurarea occidentalilor. Economia Rusiei și-a mai revenit după <a href="/wiki/1999" title="1999">1999</a> și datorită creșterii rapide a prețului petrolului, cea mai importantă marfă de export a țării, dar nivelurile de dezvoltare sunt încă mult departe de cele din epoca sovietică. </p><p>După criza financiară din 1998, Elțîn și-a încheiat cariera politică. La începutul anului <a href="/wiki/2000" title="2000">2000</a>, Elțîn a anunțat în mod surprinzător că demisionează, lăsând conducerea țării în mâinile puțin cunoscutului la acea vreme prim-ministru <a href="/wiki/Vladimir_Putin" title="Vladimir Putin">Vladimir Putin</a>, un fost ofițer KGB și șef al urmașei poliției politice sovietice, FSB. În 2000, Putin și-a învins contracandidații în alegerile prezidențiale încă din primul tur. Putin a fost reales în <a href="/wiki/2004" title="2004">2004</a> cu 71% din voturi, iar aliații săi politici au câștigat alegerile legislative, observatorii internaționali și naționali remarcând însă numeroase neregularități. Observatorii internaționali au fost și mai alarmați de măsurile prezidențiale de creștere a controlului asupra parlamentului, societății civile și a conducătorilor de la nivelul regional. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note">Note</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=39" title="Modifică secțiunea: Note" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=39" title="Edit section's source code: Note"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ol><li><span class="citation wikicite" id="endnote_1"><b><a href="#ref_1">^</a></b></span> <a href="/w/index.php?title=Theda_Skocpol&action=edit&redlink=1" class="new" title="Theda Skocpol — pagină inexistentă">Theda Skocpol</a>, <i><a href="/w/index.php?title=States_and_Social_Revolutions&action=edit&redlink=1" class="new" title="States and Social Revolutions — pagină inexistentă">States and Social Revolutions</a>: A Comparative Analysis of France, Russia, and China</i>. Cambridge U Press, 1988.</li> <li><span class="citation wikicite" id="endnote_2"><b><a href="#ref_2">^</a></b></span> Roberta Manning, <i>The Crisis of the Old Order in Russia: Gentry and Government</i>. Princeton University Press, 1982.</li> <li><span class="citation wikicite" id="endnote_3"><b><a href="#ref_3">^</a></b></span> Peter Nolan, <i>China's Rise, Russia's Fall</i>. Macmillan Press, 1995. pag. 17–18.</li> <li><span class="citation wikicite" id="endnote_4"><b><a href="#ref_4">^</a></b></span> Fairbanks, Jr., Charles H. 1999. "The Feudalization of the State". <i>Journal of Democracy</i> 10(2):47–53.</li></ol> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Bibliografie">Bibliografie</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=40" title="Modifică secțiunea: Bibliografie" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=40" title="Edit section's source code: Bibliografie"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p><b>Rusia prerevoluționară</b> </p> <ul><li>Becker, Seymour. "Nobility and Privilege in Late Imperial Russia", in <i>American Historical Review</i> 92:4 (October 1987) pp. 1006–1007.</li> <li>Russia : a country study / Federal Research Division, Library of Congress; edited by Glenn E. Curtis. Washington, DC : Federal Research Division, Library of Congress,1998. DK510.23 .R883 1998</li> <li><a href="/wiki/Hobsbawm,_Eric" class="mw-redirect" title="Hobsbawm, Eric">Hobsbawm, Eric</a>. <i>The Age of Revolution</i>, 1789–1848 Vintage, 1996.</li> <li>Manning, Roberta. <i>The Crisis of the Old Order in Russia: Gentry and Government</i>. Princeton University Press, 1982.</li> <li>Skocpol, Theda. <i>States and Social Revolutions: A Comparative Analysis of France, Russia, and China</i>. Cambridge U Press, 1988.</li></ul> <p><b>Epoca sovietică</b> </p> <ul><li>Cohen, Stephen F. <i>Rethinking the Soviet Experience: Politics and History since 1917</i>. New York: Oxford University Press, 1985.</li> <li>Fitzpatrick, Sheila. <i>The Russian Revolution</i>. New York: Oxford University Press, 1982.</li> <li>Goldman, Marshall I. "Economic Problems in the Soviet Union", <i>Current History</i>, 82, October 1983, 322–25.</li> <li>Paul R. Gregory and Robert C. Stuart, <i>Russian and Soviet Economic Performance and Structure</i>, Addison-Wesley,Seventh Edition, 2001/</li> <li>Lewin, Moshe. <i>Russian Peasants and Soviet Power</i>. Evanston: Northwestern University Press, 1968.</li> <li>McCauley, Martin. <i>The Soviet Union 1917–1991</i>. 2d ed. London: Longman, 1993.</li> <li>Remington, Thomas. <i>Building Socialism in Bolshevik Russia</i>. Pittsburgh: University of Pittsburgh Press, 1984.</li></ul> <p><b>Epoca postsovietica</b> </p> <ul><li>Cohen, Stephen. <i>Failed Crusade: America and the Tragedy of Post-Communist Russia</i>. New York: W.W. Norton, 2000.</li> <li>Fairbanks, Jr., Charles H. 1999. "The Feudalization of the State." <i>Journal of Democracy</i> 10(2):47–53.</li> <li>Paul R. Gregory and Robert C. Stuart, <i>Russian and Soviet Economic Performance and Structure</i>, Addison-Wesley, Seventh Edition, 2001.</li> <li>Medvedev, Roy. <i>Post-Soviet Russia A Journey Through the Yeltsin Era</i></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.badley.info/history/Russia.country.year.index.html">Russia chronology World History Database</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150923181439/http://www.badley.info/history/Russia.country.year.index.html">Arhivat</a> în <time datetime="2015-09-23">23 septembrie 2015</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Lectură_suplimentară"><span id="Lectur.C4.83_suplimentar.C4.83"></span>Lectură suplimentară</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=41" title="Modifică secțiunea: Lectură suplimentară" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=41" title="Edit section's source code: Lectură suplimentară"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li>Geoffrey Hosking, <i>Rusia – popor si imperiu 1552-1917</i>, Editura Polirom, Bucuresti, 2001</li> <li>Nicholas V. Riasanovsky, <i>O istorie a Rusiei</i>, Institutul European Iași, 2001</li> <li>Martin Sixsmith, <i>Rusia. Un mileniu de istorie</i>, traducere de Justina Bandol și Eugen Popa, editura Humanitas, 2016 - <a rel="nofollow" class="external text" href="http://adevarul.ro/cultura/carti/istoria-rusiei-n-ati-mai-citit-o-vreodata-fragment-exclusivitate-noua-panorama-molohului-rusesc-furori-hotare-1_57cee57e5ab6550cb86c0b23/index.html">recenzie</a></li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Legături_externe"><span id="Leg.C4.83turi_externe"></span>Legături externe</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=42" title="Modifică secțiunea: Legături externe" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=42" title="Edit section's source code: Legături externe"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://adevarul.ro/international/rusia/cafeneaua-coanei-europa-vii-matrioska-pokerul-1_53304cb90d133766a82ffd30/index.html">Cafeneaua Coanei Europa (VII): Matrioșka și pokerul</a>, 24 martie 2014, Florin Olteanu, <i>Adevărul</i></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/rusia-razboi-i-revolu-ie-1914-1921">Rusia între război și revoluție (1914-1921)</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130203064156/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/rusia-razboi-i-revolu-ie-1914-1921">Arhivat</a> în <time datetime="2013-02-03">3 februarie 2013</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., Andreea Lupșor, <i>Historia</i></li></ul> <p><br /> </p> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible collapsed" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><span style=";;border:none;"><a href="/wiki/Format:Istoria_Europei_dup%C4%83_%C8%9Bar%C4%83" title="Format:Istoria Europei după țară"><span title="Vizualizare format" style=";;border:none;;">v</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Istoria_Europei_dup%C4%83_%C8%9Bar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Istoria Europei după țară — pagină inexistentă"><span title="Discuție format" style=";;border:none;;">d</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Istoria_Europei_dup%C4%83_%C8%9Bar%C4%83&action=edit"><span title="Acest format se poate modifica. Folosiți butonul de previzualizare înainte de a salva." style=";;border:none;;">m</span></a></span></div></div><span class="" style="font-size: 110%;"><a href="/wiki/Istoria_Europei" title="Istoria Europei">Istoria Europei</a> după țară</span> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/List%C4%83_de_%C8%9B%C4%83ri_europene" class="mw-redirect" title="Listă de țări europene">Țări independente</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <div> <p><a href="/wiki/Istoria_Albaniei" title="Istoria Albaniei">Albania</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Andorrei" title="Istoria Andorrei">Andorra</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Armeniei" title="Istoria Armeniei">Armenia</a><small><sup>1</sup></small> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Austriei" title="Istoria Austriei">Austria</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Azerbaidjanului" title="Istoria Azerbaidjanului">Azerbaidjan</a><small><sup>2</sup></small> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Belarusului" title="Istoria Belarusului">Belarus</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Belgiei" title="Istoria Belgiei">Belgia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Bosniei_%C8%99i_Her%C8%9Begovinei" title="Istoria Bosniei și Herțegovinei">Bosnia și Herțegovina</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Bulgariei" title="Istoria Bulgariei">Bulgaria</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Croa%C8%9Biei" title="Istoria Croației">Croația</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Istoria_Ciprului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria Ciprului — pagină inexistentă">Cipru</a><small><sup>1</sup></small> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Cehiei" title="Istoria Cehiei">Cehia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Danemarcei" title="Istoria Danemarcei">Danemarca</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Elve%C8%9Biei" title="Istoria Elveției">Elveția</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Estoniei" title="Istoria Estoniei">Estonia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Finlandei" title="Istoria Finlandei">Finlanda</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Fran%C8%9Bei" title="Istoria Franței">Franța</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Georgiei" title="Istoria Georgiei">Georgia</a><small><sup>2</sup></small> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Germaniei" title="Istoria Germaniei">Germania</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Greciei" title="Istoria Greciei">Grecia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Islandei" title="Istoria Islandei">Islanda</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Irlandei" title="Istoria Irlandei">Irlanda</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Italiei" title="Istoria Italiei">Italia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Istoria_Kazahstanului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria Kazahstanului — pagină inexistentă">Kazahstan</a><small><sup>3</sup></small> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Letoniei" title="Istoria Letoniei">Letonia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Liechtensteinului" title="Istoria Liechtensteinului">Liechtenstein</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Lituaniei" title="Istoria Lituaniei">Lituania</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Luxemburgului" title="Istoria Luxemburgului">Luxemburg</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Republicii_Macedonia" class="mw-redirect" title="Istoria Republicii Macedonia">Republica Macedonia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Maltei" title="Istoria Maltei">Malta</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Republicii_Moldova" title="Istoria Republicii Moldova">Moldova</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Principatului_Monaco" title="Istoria Principatului Monaco">Monaco</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Muntenegrului" title="Istoria Muntenegrului">Muntenegru</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Norvegiei" title="Istoria Norvegiei">Norvegia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Istoria_Olandei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria Olandei — pagină inexistentă">Olanda</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Poloniei" title="Istoria Poloniei">Polonia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Portugaliei" title="Istoria Portugaliei">Portugalia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Regatului_Unit" title="Istoria Regatului Unit">Regatul Unit</a> (<small><a href="/wiki/Istoria_Angliei" title="Istoria Angliei">Anglia</a>, <a href="/w/index.php?title=Istoria_Irlandei_de_Nord&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria Irlandei de Nord — pagină inexistentă">Irlanda de Nord</a>, <a href="/w/index.php?title=Istoria_Sco%C8%9Biei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria Scoției — pagină inexistentă">Scoția</a>, <a href="/w/index.php?title=Istoria_%C8%9A%C4%83rii_Galilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria Țării Galilor — pagină inexistentă">Țara Galilor</a></small>) <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Rom%C3%A2niei" title="Istoria României">România</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a class="mw-selflink selflink">Rusia</a><small><sup>3</sup></small> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Istoria_San_Marinoului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria San Marinoului — pagină inexistentă">San Marino</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Serbiei" title="Istoria Serbiei">Serbia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Slovaciei" title="Istoria Slovaciei">Slovacia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Sloveniei" title="Istoria Sloveniei">Slovenia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Spaniei" title="Istoria Spaniei">Spania</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Suediei" title="Istoria Suediei">Suedia</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Turciei" title="Istoria Turciei">Turcia</a><small><sup>3</sup></small> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Ungariei" title="Istoria Ungariei">Ungaria</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Ucrainei" title="Istoria Ucrainei">Ucraina</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Vaticanului" title="Istoria Vaticanului">Vatican</a> </p> </div> </div></td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="7"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Europe_(orthographic_projection).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/150px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png" decoding="async" width="150" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/225px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/300px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png 2x" data-file-width="541" data-file-height="541" /></a></span> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/List%C4%83_de_%C8%9B%C4%83ri_europene" class="mw-redirect" title="Listă de țări europene">Republici, teritorii și regiuni<br />recunoscute parțial</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <div> <p><a href="/w/index.php?title=Istoria_Abhaziei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria Abhaziei — pagină inexistentă">Abhazia</a><small><sup>2</sup></small> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_provinciei_Kosovo" title="Istoria provinciei Kosovo">Kosovo</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Istoria_Nagorno-Karabahiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria Nagorno-Karabahiei — pagină inexistentă">Nagorno-Karabah</a><small><sup>1</sup></small> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Istoria_Osetiei_de_Sud&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria Osetiei de Sud — pagină inexistentă">Osetia de Sud</a><small><sup>2</sup></small> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Istoria_Republicii_Turce_a_Ciprului_de_Nord&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria Republicii Turce a Ciprului de Nord — pagină inexistentă">Republica Turcă a Ciprului de Nord</a><small><sup>1</sup></small> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Istoria_Transnistriei" title="Istoria Transnistriei">Transnistria</a> </p> </div> </div></td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/List%C4%83_de_%C8%9B%C4%83ri_europene" class="mw-redirect" title="Listă de țări europene">Teritorii și regiuni nesuverane</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <div> <p><a href="/w/index.php?title=Istoria_Akrotirei_%C8%99i_Dhekeliei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria Akrotirei și Dhekeliei — pagină inexistentă">Akrotiri și Dhekelia</a><small><sup>1</sup></small> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Istoria_Insulelor_%C3%85land&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria Insulelor Åland — pagină inexistentă">Insulele Åland</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Istoria_Insulelor_Feroe&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria Insulelor Feroe — pagină inexistentă">Insulele Feroe</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Istoria_Gibraltarului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria Gibraltarului — pagină inexistentă">Gibraltar</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Istoria_Guernseyului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria Guernseyului — pagină inexistentă">Guernsey</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Istoria_Insulei_Jersey&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria Insulei Jersey — pagină inexistentă">Insula Jersey</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Istoria_Insulei_Man&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria Insulei Man — pagină inexistentă">Insula Man</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Istoria_Svalbardului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria Svalbardului — pagină inexistentă">Svalbard</a> </p> </div> </div></td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Alte entități </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <div> <p><a href="/wiki/Istoria_Uniunii_Europene" title="Istoria Uniunii Europene">Uniunea Europeană</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Istoria_Ordinului_Militar_Suveran_al_Maltei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria Ordinului Militar Suveran al Maltei — pagină inexistentă">Ordin Militar Suveran al Maltei</a> </p> </div> </div></td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16513826">.mw-parser-output .navbox{margin:0 auto 0}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}</style> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Vezi_și"><span id="Vezi_.C8.99i"></span>Vezi și</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&veaction=edit&section=43" title="Modifică secțiunea: Vezi și" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&action=edit&section=43" title="Edit section's source code: Vezi și"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Politica_%C3%AEn_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Politica în Rusia — pagină inexistentă">Politica în Rusia</a></li> <li><a href="/wiki/Economia_Rusiei" title="Economia Rusiei">Economia Rusiei</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Colonizarea_rus%C4%83_a_Americilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Colonizarea rusă a Americilor — pagină inexistentă">Colonizarea rusă a Americilor</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Istoria_%C3%AEmp%C4%83r%C8%9Birii_administrative_a_Rusiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria împărțirii administrative a Rusiei — pagină inexistentă">Istoria împărțirii administrative a Rusiei</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Lista_ru%C8%99ilor_faimo%C8%99i&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista rușilor faimoși — pagină inexistentă">Lista rușilor faimoși</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Istoria_evreilor_%C3%AEn_Rusia_%C8%99i_Uniunea_Sovietic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria evreilor în Rusia și Uniunea Sovietică — pagină inexistentă">Istoria evreilor în Rusia și Uniunea Sovietică</a></li> <li><a href="/wiki/Istoria_militar%C4%83_a_Uniunii_Sovietice" title="Istoria militară a Uniunii Sovietice">Istoria militară a Uniunii Sovietice</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Tabel_cronologic_al_istoriei_Rusiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tabel cronologic al istoriei Rusiei — pagină inexistentă">Tabel cronologic al istoriei Rusiei</a></li></ul> <div class="noprint" style="clear:right;border:solid #aaa 1px;margin:0 0 1em 1em;font-size:90%;background:var(--background-color-interactive-subtle, #f8f9f9);color:color:var(--color-base, #000);width:230px;padding:2px;spacing:2px;text-align:center;float:right"><div style="float:left;vertical-align:middle"><figure class="mw-halign-none" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Commons-logo.svg" class="mw-file-description" title="Commons"><img alt="Commons" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/30px-Commons-logo.svg.png" decoding="async" width="30" height="40" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/45px-Commons-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/60px-Commons-logo.svg.png 2x" data-file-width="1024" data-file-height="1376" /></a><figcaption>Commons</figcaption></figure></div><div style="margin-left:35px;line-height:normal;vertical-align:middle"><a href="/wiki/Wikimedia_Commons" title="Wikimedia Commons">Wikimedia Commons</a> conține materiale multimedia legate de <span class="plainlinks"><b><a class="external text" href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Historical_maps_of_Russia?uselang=ro">istoria Rusiei</a></b></span></div></div> <p><br /> </p> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><span style=";;border:none;"><a href="/wiki/Format:Subiecte_Rusia" title="Format:Subiecte Rusia"><span title="Vizualizare format" style=";;border:none;;">v</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Subiecte_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Subiecte Rusia — pagină inexistentă"><span title="Discuție format" style=";;border:none;;">d</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Subiecte_Rusia&action=edit"><span title="Acest format se poate modifica. Folosiți butonul de previzualizare înainte de a salva." style=";;border:none;;">m</span></a></span></div></div><span class="" style="font-size: 110%;"><a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a> — <a href="/wiki/Categorie:Ru%C8%99i" title="Categorie:Ruși">Ruși</a> — <a href="/wiki/Limba_rus%C4%83" title="Limba rusă">Limba rusă</a></span> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/For%C8%9Bele_armate_ale_Federa%C8%9Biei_Ruse" title="Forțele armate ale Federației Ruse">Apărare</a> • <a href="/w/index.php?title=List%C4%83_de_localit%C4%83%C8%9Bi_din_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Listă de localități din Rusia — pagină inexistentă">Așezări</a> • <a href="/wiki/Moscova" title="Moscova">Capitala</a> • <a href="/w/index.php?title=Clima_Rusiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Clima Rusiei — pagină inexistentă">Climă</a> • <a href="/wiki/Categorie:Politicieni_ru%C8%99i" title="Categorie:Politicieni ruși">Conducători</a> • <a href="/w/index.php?title=Cultura_Rusiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cultura Rusiei — pagină inexistentă">Cultură</a> • <a href="/wiki/Demografia_Rusiei" title="Demografia Rusiei">Demografie</a> • <a href="/wiki/Drapelul_Rusiei" title="Drapelul Rusiei">Drapel</a> • <a href="/wiki/Economia_Rusiei" title="Economia Rusiei">Economie</a> • <a href="/w/index.php?title=Educa%C8%9Bia_%C3%AEn_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Educația în Rusia — pagină inexistentă">Educație</a> • <a href="/w/index.php?title=Fauna_Rusiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fauna Rusiei — pagină inexistentă">Faună</a> • <a href="/w/index.php?title=Flora_Rusiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Flora Rusiei — pagină inexistentă">Floră</a> • <a href="/wiki/Geografia_Rusiei" title="Geografia Rusiei">Geografie</a> • <a href="/w/index.php?title=Hidrografia_Rusiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hidrografia Rusiei — pagină inexistentă">Hidrografie</a> • <a class="mw-selflink selflink">Istorie</a> • <a href="/wiki/%C3%8Emp%C4%83r%C8%9Birea_administrativ%C4%83_a_Rusiei" class="mw-redirect" title="Împărțirea administrativă a Rusiei">Împărțire administrativă</a> • <a href="/wiki/Lista_ora%C8%99elor_din_Rusia" title="Lista orașelor din Rusia">Orașe</a> • <a href="/wiki/Politica_Rusiei" title="Politica Rusiei">Politică</a> • <a href="/wiki/Rela%C8%9Biile_externe_ale_Rusiei" title="Relațiile externe ale Rusiei">Relații externe</a> • <a href="/w/index.php?title=S%C4%83n%C4%83tatea_%C3%AEn_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sănătatea în Rusia — pagină inexistentă">Sănătate</a> • <a href="/w/index.php?title=Sportul_%C3%AEn_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sportul în Rusia — pagină inexistentă">Sport</a> • <a href="/wiki/Stema_Rusiei" title="Stema Rusiei">Stemă</a> • <a href="/wiki/Turismul_%C3%AEn_Rusia" title="Turismul în Rusia">Turism</a></div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="1"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Russia.svg" class="mw-file-description" title="Drapelul Rusiei"><img alt="Drapelul Rusiei" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/70px-Flag_of_Russia.svg.png" decoding="async" width="70" height="47" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/105px-Flag_of_Russia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/140px-Flag_of_Russia.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></a></span> <p>  </p> </td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style=";" colspan="3"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Atlas_of_Russia" class="extiw" title="commons:Atlas of Russia">Atlas</a> • <a href="/wiki/Categorie:Cioturi_Rusia" title="Categorie:Cioturi Rusia">Cioturi</a> • <a href="/wiki/Categorie:Formate_Rusia" title="Categorie:Formate Rusia">Formate</a> • <a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Russia" class="extiw" title="commons:Category:Russia">Imagini</a> • <a href="/wiki/Portal:Rusia" title="Portal:Rusia">Portal</a> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826">    </div><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&oldid=15738897">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&oldid=15738897</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorii</a>: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Istoria_Europei" title="Categorie:Istoria Europei">Istoria Europei</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Istoria_Rusiei" title="Categorie:Istoria Rusiei">Istoria Rusiei</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_f%C4%83r%C4%83_note_de_subsol" title="Categorie:Articole fără note de subsol">Articole fără note de subsol</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Webarchive_template_wayback_links" title="Categorie:Webarchive template wayback links">Webarchive template wayback links</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 12 iunie 2023, ora 15:31.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_Rusiei&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-f69cdc8f6-jlfln","wgBackendResponseTime":240,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.364","walltime":"0.477","ppvisitednodes":{"value":4072,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":87604,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":39421,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":12,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":0,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":0,"limit":20},"unstrip-size":{"value":11580,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":0,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 294.734 1 -total"," 29.55% 87.083 1 Format:Note_de_subsol"," 28.54% 84.127 1 Format:Meta-casetăma"," 21.07% 62.111 2 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 20.95% 61.758 1 Format:Istoria_Europei_după_țară"," 15.46% 45.565 1 Format:Commonscat"," 13.82% 40.736 1 Format:Category_handler"," 13.43% 39.569 1 Format:Istoria_Rusiei"," 13.10% 38.597 1 Format:Meta-casetă/core"," 12.36% 36.438 1 Format:Istorie_regiune"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.063","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":1946721,"limit":52428800}},"cachereport":{"origin":"mw-web.eqiad.main-6b6c9bdc8b-nzhj4","timestamp":"20241104095006","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"Istoria Rusiei","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Istoria_Rusiei","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q161414","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q161414","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2006-03-05T08:31:14Z","dateModified":"2023-06-12T13:31:32Z"}</script> </body> </html>