CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Baroc - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"b32e63c8-6dda-4978-9fcf-90297237bfcd","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Baroc","wgTitle":"Baroc","wgCurRevisionId":16671949,"wgRevisionId":16671949,"wgArticleId":34167,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută","Pagini cu citări fără titluri","Pagini cu citări de simple URL-uri","Webarchive template wayback links","Articole cu surse în limba franceză (fr)","Pagini cu legături externe nefuncționale","Articole cu surse în limba engleză (en)","Articole cu surse în limba spaniolă (es)","Pagini care utilizează imagini multiple scalate automat","Articole cu surse în limba italiană (it)", "Pagini cu legături spre conținut disponibil doar pe bază de abonament","Articole Wikipedia cu identificatori BNE","Articole Wikipedia cu identificatori BNF","Articole Wikipedia cu identificatori GND","Articole Wikipedia cu identificatori HDS","Articole Wikipedia cu identificatori LCCN","Articole Wikipedia cu identificatori NKC","Articole Wikipedia cu control de autoritate","Baroc"],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Baroc","wgRelevantArticleId":34167,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true, "nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":100000,"wgRelatedArticlesCompat":[],"wgCentralAuthMobileDomain":false,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q37853","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false,"wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","ext.cite.styles":"ready","mediawiki.page.gallery.styles":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready", "skins.vector.icons":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready","ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"};RLPAGEMODULES=["ext.cite.ux-enhancements","mediawiki.page.media","site","mediawiki.page.ready","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession","wikibase.sidebar.tracking","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.cite.styles%7Cext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cmediawiki.page.gallery.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.4"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ef/Rubens_-_Venus_and_Adonis.jpg/1200px-Rubens_-_Venus_and_Adonis.jpg"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="1040"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ef/Rubens_-_Venus_and_Adonis.jpg/800px-Rubens_-_Venus_and_Adonis.jpg"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="693"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ef/Rubens_-_Venus_and_Adonis.jpg/640px-Rubens_-_Venus_and_Adonis.jpg"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="555"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Baroc - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Baroc"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=Baroc&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Baroc"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="//login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Baroc rootpage-Baroc skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-menu mw-ui-icon-wikimedia-menu"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Meniul principal</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z"><span>Pagina principală</span></a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r"><span>Schimbări recente</span></a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente"><span>Cafenea</span></a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x"><span>Articol aleatoriu</span></a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow"><span>Facebook</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit"><span>Cum încep pe Wikipedia</span></a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor"><span>Ajutor</span></a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire"><span>Portaluri tematice</span></a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute"><span>Articole cerute</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <span class="mw-logo-container skin-invert"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </span> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"><span class="vector-icon mw-ui-icon-search mw-ui-icon-wikimedia-search"></span> <span>Căutare</span> </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > <span class="cdx-text-input__icon cdx-text-input__start-icon"></span> </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-appearance mw-ui-icon-wikimedia-appearance"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Aspect</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro" class=""><span>Donații</span></a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Baroc" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class=""><span>Creare cont</span></a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Baroc" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class=""><span>Autentificare</span></a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-ellipsis mw-ui-icon-wikimedia-ellipsis"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Unelte personale</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro"><span>Donații</span></a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Baroc" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"><span class="vector-icon mw-ui-icon-userAdd mw-ui-icon-wikimedia-userAdd"></span> <span>Creare cont</span></a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Baroc" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"><span class="vector-icon mw-ui-icon-logIn mw-ui-icon-wikimedia-logIn"></span> <span>Autentificare</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EA început o nouă ediție a concursului de scriere! Sunteți cu drag invitați să participați la ediția cu numărul 22, cu articole scrise sau dezvoltate considerabil între 1 aprilie și 30 noiembrie 2024. Pentru înscriere de articole la concurs (nominalizări), condiții de eligibilitate, punctare și alte detalii, vă rugăm să accesați \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Epagina\u0026#160;concursului\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Etimologie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Etimologie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1</span> <span>Etimologie</span> </div> </a> <ul id="toc-Etimologie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Arhitectura:_origini_și_caracteristici" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Arhitectura:_origini_și_caracteristici"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2</span> <span>Arhitectura: origini și caracteristici</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Arhitectura:_origini_și_caracteristici-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Arhitectura: origini și caracteristici subsection</span> </button> <ul id="toc-Arhitectura:_origini_și_caracteristici-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Arhitectura_barocă_italiană" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Arhitectura_barocă_italiană"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.1</span> <span>Arhitectura barocă italiană</span> </div> </a> <ul id="toc-Arhitectura_barocă_italiană-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Arhitectura_barocă_spaniolă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Arhitectura_barocă_spaniolă"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.2</span> <span>Arhitectura barocă spaniolă</span> </div> </a> <ul id="toc-Arhitectura_barocă_spaniolă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Europa_Centrală" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Europa_Centrală"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.3</span> <span>Europa Centrală</span> </div> </a> <ul id="toc-Europa_Centrală-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Barocul_francez_sau_Clasicism" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Barocul_francez_sau_Clasicism"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.4</span> <span>Barocul francez sau <i>Clasicism</i></span> </div> </a> <ul id="toc-Barocul_francez_sau_Clasicism-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Barocul_portughez" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Barocul_portughez"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.5</span> <span>Barocul portughez</span> </div> </a> <ul id="toc-Barocul_portughez-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Barocul_rus" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Barocul_rus"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.6</span> <span>Barocul rus</span> </div> </a> <ul id="toc-Barocul_rus-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Barocul_în_Americile_Latine_Coloniale" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Barocul_în_Americile_Latine_Coloniale"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.7</span> <span>Barocul în Americile Latine Coloniale</span> </div> </a> <ul id="toc-Barocul_în_Americile_Latine_Coloniale-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Barocul_în_coloniile_spaniole_și_portugheze_din_Asia" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Barocul_în_coloniile_spaniole_și_portugheze_din_Asia"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.8</span> <span>Barocul în coloniile spaniole și portugheze din Asia</span> </div> </a> <ul id="toc-Barocul_în_coloniile_spaniole_și_portugheze_din_Asia-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Pictura" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Pictura"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3</span> <span>Pictura</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Pictura-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Pictura subsection</span> </button> <ul id="toc-Pictura-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Americile_Coloniale" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Americile_Coloniale"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.1</span> <span>Americile Coloniale</span> </div> </a> <ul id="toc-Americile_Coloniale-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Sculptura" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Sculptura"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4</span> <span>Sculptura</span> </div> </a> <ul id="toc-Sculptura-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Mobila" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Mobila"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5</span> <span>Mobila</span> </div> </a> <ul id="toc-Mobila-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Muzica_și_baletul" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Muzica_și_baletul"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6</span> <span>Muzica și baletul</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Muzica_și_baletul-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Muzica și baletul subsection</span> </button> <ul id="toc-Muzica_și_baletul-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Compozitori_și_exemple" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Compozitori_și_exemple"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.1</span> <span>Compozitori și exemple</span> </div> </a> <ul id="toc-Compozitori_și_exemple-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Teatrul" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Teatrul"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">7</span> <span>Teatrul</span> </div> </a> <ul id="toc-Teatrul-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Grădinile" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Grădinile"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">8</span> <span>Grădinile</span> </div> </a> <ul id="toc-Grădinile-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Diferențe_între_rococo_și_baroc" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Diferențe_între_rococo_și_baroc"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">9</span> <span>Diferențe între rococo și baroc</span> </div> </a> <ul id="toc-Diferențe_între_rococo_și_baroc-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Sfârșitul_stilului,_condamnarea_și_redescoperirea_academică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Sfârșitul_stilului,_condamnarea_și_redescoperirea_academică"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">10</span> <span>Sfârșitul stilului, condamnarea și redescoperirea academică</span> </div> </a> <ul id="toc-Sfârșitul_stilului,_condamnarea_și_redescoperirea_academică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Vezi_și" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Vezi_și"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">11</span> <span>Vezi și</span> </div> </a> <ul id="toc-Vezi_și-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Referințe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Referințe"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">12</span> <span>Referințe</span> </div> </a> <ul id="toc-Referințe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Surse" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Surse"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">13</span> <span>Surse</span> </div> </a> <ul id="toc-Surse-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Lecturi_suplimentare" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Lecturi_suplimentare"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">14</span> <span>Lecturi suplimentare</span> </div> </a> <ul id="toc-Lecturi_suplimentare-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Legături_externe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Legături_externe"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">15</span> <span>Legături externe</span> </div> </a> <ul id="toc-Legături_externe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-listBullet mw-ui-icon-wikimedia-listBullet"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Comută cuprinsul</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading"><span class="mw-page-title-main">Baroc</span></h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 114 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-114" aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-language-progressive mw-ui-icon-wikimedia-language-progressive"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">114 limbi</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-af mw-list-item"><a href="https://af.wikipedia.org/wiki/Barok" title="Barok – afrikaans" lang="af" hreflang="af" data-title="Barok" data-language-autonym="Afrikaans" data-language-local-name="afrikaans" class="interlanguage-link-target"><span>Afrikaans</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-als mw-list-item"><a href="https://als.wikipedia.org/wiki/Barock" title="Barock – germană (Elveția)" lang="gsw" hreflang="gsw" data-title="Barock" data-language-autonym="Alemannisch" data-language-local-name="germană (Elveția)" class="interlanguage-link-target"><span>Alemannisch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-an mw-list-item"><a href="https://an.wikipedia.org/wiki/Barroco" title="Barroco – aragoneză" lang="an" hreflang="an" data-title="Barroco" data-language-autonym="Aragonés" data-language-local-name="aragoneză" class="interlanguage-link-target"><span>Aragonés</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ar mw-list-item"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/%D8%A8%D8%A7%D8%B1%D9%88%D9%83%D9%8A%D8%A9" title="باروكية – arabă" lang="ar" hreflang="ar" data-title="باروكية" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="arabă" class="interlanguage-link-target"><span>العربية</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arz mw-list-item"><a href="https://arz.wikipedia.org/wiki/%D8%A8%D8%A7%D8%B1%D9%88%D9%83" title="باروك – Egyptian Arabic" lang="arz" hreflang="arz" data-title="باروك" data-language-autonym="مصرى" data-language-local-name="Egyptian Arabic" class="interlanguage-link-target"><span>مصرى</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ast mw-list-item"><a href="https://ast.wikipedia.org/wiki/Barrocu" title="Barrocu – asturiană" lang="ast" hreflang="ast" data-title="Barrocu" data-language-autonym="Asturianu" data-language-local-name="asturiană" class="interlanguage-link-target"><span>Asturianu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-az mw-list-item"><a href="https://az.wikipedia.org/wiki/Barokko" title="Barokko – azeră" lang="az" hreflang="az" data-title="Barokko" data-language-autonym="Azərbaycanca" data-language-local-name="azeră" class="interlanguage-link-target"><span>Azərbaycanca</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ba mw-list-item"><a href="https://ba.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%BA%D0%BA%D0%BE" title="Барокко – bașkiră" lang="ba" hreflang="ba" data-title="Барокко" data-language-autonym="Башҡортса" data-language-local-name="bașkiră" class="interlanguage-link-target"><span>Башҡортса</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bar mw-list-item"><a href="https://bar.wikipedia.org/wiki/Barock" title="Barock – Bavarian" lang="bar" hreflang="bar" data-title="Barock" data-language-autonym="Boarisch" data-language-local-name="Bavarian" class="interlanguage-link-target"><span>Boarisch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be mw-list-item"><a href="https://be.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%BA%D0%B0" title="Барока – belarusă" lang="be" hreflang="be" data-title="Барока" data-language-autonym="Беларуская" data-language-local-name="belarusă" class="interlanguage-link-target"><span>Беларуская</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be-x-old mw-list-item"><a href="https://be-tarask.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%BA%D0%B0" title="Барока – Belarusian (Taraškievica orthography)" lang="be-tarask" hreflang="be-tarask" data-title="Барока" data-language-autonym="Беларуская (тарашкевіца)" data-language-local-name="Belarusian (Taraškievica orthography)" class="interlanguage-link-target"><span>Беларуская (тарашкевіца)</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bg mw-list-item"><a href="https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%BA" title="Барок – bulgară" lang="bg" hreflang="bg" data-title="Барок" data-language-autonym="Български" data-language-local-name="bulgară" class="interlanguage-link-target"><span>Български</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bn mw-list-item"><a href="https://bn.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%AC%E0%A6%BE%E0%A6%B0%E0%A7%8B%E0%A6%95" title="বারোক – bengaleză" lang="bn" hreflang="bn" data-title="বারোক" data-language-autonym="বাংলা" data-language-local-name="bengaleză" class="interlanguage-link-target"><span>বাংলা</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bs mw-list-item"><a href="https://bs.wikipedia.org/wiki/Barok" title="Barok – bosniacă" lang="bs" hreflang="bs" data-title="Barok" data-language-autonym="Bosanski" data-language-local-name="bosniacă" class="interlanguage-link-target"><span>Bosanski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ca mw-list-item"><a href="https://ca.wikipedia.org/wiki/Barroc" title="Barroc – catalană" lang="ca" hreflang="ca" data-title="Barroc" data-language-autonym="Català" data-language-local-name="catalană" class="interlanguage-link-target"><span>Català</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs mw-list-item"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/Baroko" title="Baroko – cehă" lang="cs" hreflang="cs" data-title="Baroko" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="cehă" class="interlanguage-link-target"><span>Čeština</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cv mw-list-item"><a href="https://cv.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%BA%D0%BA%D0%BE" title="Барокко – ciuvașă" lang="cv" hreflang="cv" data-title="Барокко" data-language-autonym="Чӑвашла" data-language-local-name="ciuvașă" class="interlanguage-link-target"><span>Чӑвашла</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cy mw-list-item"><a href="https://cy.wikipedia.org/wiki/Bar%C3%B3c" title="Baróc – galeză" lang="cy" hreflang="cy" data-title="Baróc" data-language-autonym="Cymraeg" data-language-local-name="galeză" class="interlanguage-link-target"><span>Cymraeg</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-da mw-list-item"><a href="https://da.wikipedia.org/wiki/Barokken" title="Barokken – daneză" lang="da" hreflang="da" data-title="Barokken" data-language-autonym="Dansk" data-language-local-name="daneză" class="interlanguage-link-target"><span>Dansk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-de mw-list-item"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Barock" title="Barock – germană" lang="de" hreflang="de" data-title="Barock" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="germană" class="interlanguage-link-target"><span>Deutsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dsb mw-list-item"><a href="https://dsb.wikipedia.org/wiki/Barok" title="Barok – sorabă de jos" lang="dsb" hreflang="dsb" data-title="Barok" data-language-autonym="Dolnoserbski" data-language-local-name="sorabă de jos" class="interlanguage-link-target"><span>Dolnoserbski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-el mw-list-item"><a href="https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%9C%CF%80%CE%B1%CF%81%CF%8C%CE%BA" title="Μπαρόκ – greacă" lang="el" hreflang="el" data-title="Μπαρόκ" data-language-autonym="Ελληνικά" data-language-local-name="greacă" class="interlanguage-link-target"><span>Ελληνικά</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en mw-list-item"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Baroque" title="Baroque – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="Baroque" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target"><span>English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eo mw-list-item"><a href="https://eo.wikipedia.org/wiki/Baroko" title="Baroko – esperanto" lang="eo" hreflang="eo" data-title="Baroko" data-language-autonym="Esperanto" data-language-local-name="esperanto" class="interlanguage-link-target"><span>Esperanto</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Barroco" title="Barroco – spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="Barroco" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target"><span>Español</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-et mw-list-item"><a href="https://et.wikipedia.org/wiki/Barokk" title="Barokk – estonă" lang="et" hreflang="et" data-title="Barokk" data-language-autonym="Eesti" data-language-local-name="estonă" class="interlanguage-link-target"><span>Eesti</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eu mw-list-item"><a href="https://eu.wikipedia.org/wiki/Barrokoa" title="Barrokoa – bască" lang="eu" hreflang="eu" data-title="Barrokoa" data-language-autonym="Euskara" data-language-local-name="bască" class="interlanguage-link-target"><span>Euskara</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ext mw-list-item"><a href="https://ext.wikipedia.org/wiki/Barrocu" title="Barrocu – Extremaduran" lang="ext" hreflang="ext" data-title="Barrocu" data-language-autonym="Estremeñu" data-language-local-name="Extremaduran" class="interlanguage-link-target"><span>Estremeñu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fa mw-list-item"><a href="https://fa.wikipedia.org/wiki/%D8%A8%D8%A7%D8%B1%D9%88%DA%A9" title="باروک – persană" lang="fa" hreflang="fa" data-title="باروک" data-language-autonym="فارسی" data-language-local-name="persană" class="interlanguage-link-target"><span>فارسی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fi mw-list-item"><a href="https://fi.wikipedia.org/wiki/Barokki" title="Barokki – finlandeză" lang="fi" hreflang="fi" data-title="Barokki" data-language-autonym="Suomi" data-language-local-name="finlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Suomi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fo mw-list-item"><a href="https://fo.wikipedia.org/wiki/Barokkur" title="Barokkur – feroeză" lang="fo" hreflang="fo" data-title="Barokkur" data-language-autonym="Føroyskt" data-language-local-name="feroeză" class="interlanguage-link-target"><span>Føroyskt</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr mw-list-item"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/Baroque" title="Baroque – franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="Baroque" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target"><span>Français</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-frr mw-list-item"><a href="https://frr.wikipedia.org/wiki/Barok" title="Barok – frizonă nordică" lang="frr" hreflang="frr" data-title="Barok" data-language-autonym="Nordfriisk" data-language-local-name="frizonă nordică" class="interlanguage-link-target"><span>Nordfriisk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fy mw-list-item"><a href="https://fy.wikipedia.org/wiki/Barok_(stylperioade)" title="Barok (stylperioade) – frizonă occidentală" lang="fy" hreflang="fy" data-title="Barok (stylperioade)" data-language-autonym="Frysk" data-language-local-name="frizonă occidentală" class="interlanguage-link-target"><span>Frysk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ga mw-list-item"><a href="https://ga.wikipedia.org/wiki/Bar%C3%B3cach_(eala%C3%ADn)" title="Barócach (ealaín) – irlandeză" lang="ga" hreflang="ga" data-title="Barócach (ealaín)" data-language-autonym="Gaeilge" data-language-local-name="irlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Gaeilge</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gan mw-list-item"><a href="https://gan.wikipedia.org/wiki/%E5%B7%B4%E6%B4%9B%E5%85%8B%E5%BC%8F" title="巴洛克式 – chineză gan" lang="gan" hreflang="gan" data-title="巴洛克式" data-language-autonym="贛語" data-language-local-name="chineză gan" class="interlanguage-link-target"><span>贛語</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gcr mw-list-item"><a href="https://gcr.wikipedia.org/wiki/Barok" title="Barok – Guianan Creole" lang="gcr" hreflang="gcr" data-title="Barok" data-language-autonym="Kriyòl gwiyannen" data-language-local-name="Guianan Creole" class="interlanguage-link-target"><span>Kriyòl gwiyannen</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gl mw-list-item"><a href="https://gl.wikipedia.org/wiki/Barroco" title="Barroco – galiciană" lang="gl" hreflang="gl" data-title="Barroco" data-language-autonym="Galego" data-language-local-name="galiciană" class="interlanguage-link-target"><span>Galego</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gn mw-list-item"><a href="https://gn.wikipedia.org/wiki/Varr%C3%B3ko" title="Varróko – guarani" lang="gn" hreflang="gn" data-title="Varróko" data-language-autonym="Avañe'ẽ" data-language-local-name="guarani" class="interlanguage-link-target"><span>Avañe'ẽ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ha mw-list-item"><a href="https://ha.wikipedia.org/wiki/Baroque" title="Baroque – hausa" lang="ha" hreflang="ha" data-title="Baroque" data-language-autonym="Hausa" data-language-local-name="hausa" class="interlanguage-link-target"><span>Hausa</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-he mw-list-item"><a href="https://he.wikipedia.org/wiki/%D7%91%D7%90%D7%A8%D7%95%D7%A7" title="בארוק – ebraică" lang="he" hreflang="he" data-title="בארוק" data-language-autonym="עברית" data-language-local-name="ebraică" class="interlanguage-link-target"><span>עברית</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hi mw-list-item"><a href="https://hi.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AC%E0%A4%B0%E0%A5%89%E0%A4%95" title="बरॉक – hindi" lang="hi" hreflang="hi" data-title="बरॉक" data-language-autonym="हिन्दी" data-language-local-name="hindi" class="interlanguage-link-target"><span>हिन्दी</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hr mw-list-item"><a href="https://hr.wikipedia.org/wiki/Barok" title="Barok – croată" lang="hr" hreflang="hr" data-title="Barok" data-language-autonym="Hrvatski" data-language-local-name="croată" class="interlanguage-link-target"><span>Hrvatski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hsb mw-list-item"><a href="https://hsb.wikipedia.org/wiki/Barok" title="Barok – sorabă de sus" lang="hsb" hreflang="hsb" data-title="Barok" data-language-autonym="Hornjoserbsce" data-language-local-name="sorabă de sus" class="interlanguage-link-target"><span>Hornjoserbsce</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ht mw-list-item"><a href="https://ht.wikipedia.org/wiki/Baw%C3%B2k" title="Bawòk – haitiană" lang="ht" hreflang="ht" data-title="Bawòk" data-language-autonym="Kreyòl ayisyen" data-language-local-name="haitiană" class="interlanguage-link-target"><span>Kreyòl ayisyen</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hu mw-list-item"><a href="https://hu.wikipedia.org/wiki/Barokk" title="Barokk – maghiară" lang="hu" hreflang="hu" data-title="Barokk" data-language-autonym="Magyar" data-language-local-name="maghiară" class="interlanguage-link-target"><span>Magyar</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hy mw-list-item"><a href="https://hy.wikipedia.org/wiki/%D4%B2%D5%A1%D6%80%D5%B8%D5%AF%D5%AF%D5%B8" title="Բարոկկո – armeană" lang="hy" hreflang="hy" data-title="Բարոկկո" data-language-autonym="Հայերեն" data-language-local-name="armeană" class="interlanguage-link-target"><span>Հայերեն</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ia mw-list-item"><a href="https://ia.wikipedia.org/wiki/Baroco" title="Baroco – interlingua" lang="ia" hreflang="ia" data-title="Baroco" data-language-autonym="Interlingua" data-language-local-name="interlingua" class="interlanguage-link-target"><span>Interlingua</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-id mw-list-item"><a href="https://id.wikipedia.org/wiki/Barok" title="Barok – indoneziană" lang="id" hreflang="id" data-title="Barok" data-language-autonym="Bahasa Indonesia" data-language-local-name="indoneziană" class="interlanguage-link-target"><span>Bahasa Indonesia</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-io mw-list-item"><a href="https://io.wikipedia.org/wiki/Baroko" title="Baroko – ido" lang="io" hreflang="io" data-title="Baroko" data-language-autonym="Ido" data-language-local-name="ido" class="interlanguage-link-target"><span>Ido</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-is mw-list-item"><a href="https://is.wikipedia.org/wiki/Barokk" title="Barokk – islandeză" lang="is" hreflang="is" data-title="Barokk" data-language-autonym="Íslenska" data-language-local-name="islandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Íslenska</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it mw-list-item"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Barocco" title="Barocco – italiană" lang="it" hreflang="it" data-title="Barocco" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiană" class="interlanguage-link-target"><span>Italiano</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ja mw-list-item"><a href="https://ja.wikipedia.org/wiki/%E3%83%90%E3%83%AD%E3%83%83%E3%82%AF" title="バロック – japoneză" lang="ja" hreflang="ja" data-title="バロック" data-language-autonym="日本語" data-language-local-name="japoneză" class="interlanguage-link-target"><span>日本語</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jam mw-list-item"><a href="https://jam.wikipedia.org/wiki/Baruok" title="Baruok – Jamaican Creole English" lang="jam" hreflang="jam" data-title="Baruok" data-language-autonym="Patois" data-language-local-name="Jamaican Creole English" class="interlanguage-link-target"><span>Patois</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jv mw-list-item"><a href="https://jv.wikipedia.org/wiki/Barok" title="Barok – javaneză" lang="jv" hreflang="jv" data-title="Barok" data-language-autonym="Jawa" data-language-local-name="javaneză" class="interlanguage-link-target"><span>Jawa</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ka mw-list-item"><a href="https://ka.wikipedia.org/wiki/%E1%83%91%E1%83%90%E1%83%A0%E1%83%9D%E1%83%99%E1%83%9D" title="ბაროკო – georgiană" lang="ka" hreflang="ka" data-title="ბაროკო" data-language-autonym="ქართული" data-language-local-name="georgiană" class="interlanguage-link-target"><span>ქართული</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kk mw-list-item"><a href="https://kk.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%BA%D0%BA%D0%BE" title="Барокко – kazahă" lang="kk" hreflang="kk" data-title="Барокко" data-language-autonym="Қазақша" data-language-local-name="kazahă" class="interlanguage-link-target"><span>Қазақша</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kn mw-list-item"><a href="https://kn.wikipedia.org/wiki/%E0%B2%AC%E0%B2%B0%E0%B3%8A%E0%B2%95%E0%B3%8D%E2%80%8C" title="ಬರೊಕ್‌ – kannada" lang="kn" hreflang="kn" data-title="ಬರೊಕ್‌" data-language-autonym="ಕನ್ನಡ" data-language-local-name="kannada" class="interlanguage-link-target"><span>ಕನ್ನಡ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ko mw-list-item"><a href="https://ko.wikipedia.org/wiki/%EB%B0%94%EB%A1%9C%ED%81%AC" title="바로크 – coreeană" lang="ko" hreflang="ko" data-title="바로크" data-language-autonym="한국어" data-language-local-name="coreeană" class="interlanguage-link-target"><span>한국어</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ku mw-list-item"><a href="https://ku.wikipedia.org/wiki/Barok" title="Barok – kurdă" lang="ku" hreflang="ku" data-title="Barok" data-language-autonym="Kurdî" data-language-local-name="kurdă" class="interlanguage-link-target"><span>Kurdî</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ky mw-list-item"><a href="https://ky.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%BA%D0%BA%D0%BE" title="Барокко – kârgâză" lang="ky" hreflang="ky" data-title="Барокко" data-language-autonym="Кыргызча" data-language-local-name="kârgâză" class="interlanguage-link-target"><span>Кыргызча</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-la mw-list-item"><a href="https://la.wikipedia.org/wiki/Barocus" title="Barocus – latină" lang="la" hreflang="la" data-title="Barocus" data-language-autonym="Latina" data-language-local-name="latină" class="interlanguage-link-target"><span>Latina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lb mw-list-item"><a href="https://lb.wikipedia.org/wiki/Barock" title="Barock – luxemburgheză" lang="lb" hreflang="lb" data-title="Barock" data-language-autonym="Lëtzebuergesch" data-language-local-name="luxemburgheză" class="interlanguage-link-target"><span>Lëtzebuergesch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-li mw-list-item"><a href="https://li.wikipedia.org/wiki/Barok" title="Barok – limburgheză" lang="li" hreflang="li" data-title="Barok" data-language-autonym="Limburgs" data-language-local-name="limburgheză" class="interlanguage-link-target"><span>Limburgs</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ln mw-list-item"><a href="https://ln.wikipedia.org/wiki/Bal%C3%B3k%C3%AD" title="Balókí – lingala" lang="ln" hreflang="ln" data-title="Balókí" data-language-autonym="Lingála" data-language-local-name="lingala" class="interlanguage-link-target"><span>Lingála</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lt mw-list-item"><a href="https://lt.wikipedia.org/wiki/Barokas" title="Barokas – lituaniană" lang="lt" hreflang="lt" data-title="Barokas" data-language-autonym="Lietuvių" data-language-local-name="lituaniană" class="interlanguage-link-target"><span>Lietuvių</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lv mw-list-item"><a href="https://lv.wikipedia.org/wiki/Baroks" title="Baroks – letonă" lang="lv" hreflang="lv" data-title="Baroks" data-language-autonym="Latviešu" data-language-local-name="letonă" class="interlanguage-link-target"><span>Latviešu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mk mw-list-item"><a href="https://mk.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%BA" title="Барок – macedoneană" lang="mk" hreflang="mk" data-title="Барок" data-language-autonym="Македонски" data-language-local-name="macedoneană" class="interlanguage-link-target"><span>Македонски</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mn mw-list-item"><a href="https://mn.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%BA%D0%BA%D0%BE" title="Барокко – mongolă" lang="mn" hreflang="mn" data-title="Барокко" data-language-autonym="Монгол" data-language-local-name="mongolă" class="interlanguage-link-target"><span>Монгол</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ms mw-list-item"><a href="https://ms.wikipedia.org/wiki/Baroque" title="Baroque – malaeză" lang="ms" hreflang="ms" data-title="Baroque" data-language-autonym="Bahasa Melayu" data-language-local-name="malaeză" class="interlanguage-link-target"><span>Bahasa Melayu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mt mw-list-item"><a href="https://mt.wikipedia.org/wiki/Barokk" title="Barokk – malteză" lang="mt" hreflang="mt" data-title="Barokk" data-language-autonym="Malti" data-language-local-name="malteză" class="interlanguage-link-target"><span>Malti</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nap mw-list-item"><a href="https://nap.wikipedia.org/wiki/Barocco" title="Barocco – napolitană" lang="nap" hreflang="nap" data-title="Barocco" data-language-autonym="Napulitano" data-language-local-name="napolitană" class="interlanguage-link-target"><span>Napulitano</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds mw-list-item"><a href="https://nds.wikipedia.org/wiki/Barock" title="Barock – germana de jos" lang="nds" hreflang="nds" data-title="Barock" data-language-autonym="Plattdüütsch" data-language-local-name="germana de jos" class="interlanguage-link-target"><span>Plattdüütsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds-nl mw-list-item"><a href="https://nds-nl.wikipedia.org/wiki/Barok" title="Barok – saxona de jos" lang="nds-NL" hreflang="nds-NL" data-title="Barok" data-language-autonym="Nedersaksies" data-language-local-name="saxona de jos" class="interlanguage-link-target"><span>Nedersaksies</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl mw-list-item"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/Barok_(stijlperiode)" title="Barok (stijlperiode) – neerlandeză" lang="nl" hreflang="nl" data-title="Barok (stijlperiode)" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Nederlands</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nn mw-list-item"><a href="https://nn.wikipedia.org/wiki/Barokken" title="Barokken – norvegiană nynorsk" lang="nn" hreflang="nn" data-title="Barokken" data-language-autonym="Norsk nynorsk" data-language-local-name="norvegiană nynorsk" class="interlanguage-link-target"><span>Norsk nynorsk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-no mw-list-item"><a href="https://no.wikipedia.org/wiki/Barokken" title="Barokken – norvegiană bokmål" lang="nb" hreflang="nb" data-title="Barokken" data-language-autonym="Norsk bokmål" data-language-local-name="norvegiană bokmål" class="interlanguage-link-target"><span>Norsk bokmål</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-oc mw-list-item"><a href="https://oc.wikipedia.org/wiki/Barr%C3%B2c" title="Barròc – occitană" lang="oc" hreflang="oc" data-title="Barròc" data-language-autonym="Occitan" data-language-local-name="occitană" class="interlanguage-link-target"><span>Occitan</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pa mw-list-item"><a href="https://pa.wikipedia.org/wiki/%E0%A8%AC%E0%A8%BE%E0%A8%B0%E0%A9%8B%E0%A8%95" title="ਬਾਰੋਕ – punjabi" lang="pa" hreflang="pa" data-title="ਬਾਰੋਕ" data-language-autonym="ਪੰਜਾਬੀ" data-language-local-name="punjabi" class="interlanguage-link-target"><span>ਪੰਜਾਬੀ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl mw-list-item"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/Barok" title="Barok – poloneză" lang="pl" hreflang="pl" data-title="Barok" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="poloneză" class="interlanguage-link-target"><span>Polski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pms mw-list-item"><a href="https://pms.wikipedia.org/wiki/Bar%C3%B2ch" title="Baròch – Piedmontese" lang="pms" hreflang="pms" data-title="Baròch" data-language-autonym="Piemontèis" data-language-local-name="Piedmontese" class="interlanguage-link-target"><span>Piemontèis</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnb mw-list-item"><a href="https://pnb.wikipedia.org/wiki/%D8%A8%D8%A7%D8%B1%D9%88%DA%A9" title="باروک – Western Punjabi" lang="pnb" hreflang="pnb" data-title="باروک" data-language-autonym="پنجابی" data-language-local-name="Western Punjabi" class="interlanguage-link-target"><span>پنجابی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ps mw-list-item"><a href="https://ps.wikipedia.org/wiki/%D8%A8%D8%A7%D8%B1%D9%88%DA%A9" title="باروک – paștună" lang="ps" hreflang="ps" data-title="باروک" data-language-autonym="پښتو" data-language-local-name="paștună" class="interlanguage-link-target"><span>پښتو</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt mw-list-item"><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/Barroco" title="Barroco – portugheză" lang="pt" hreflang="pt" data-title="Barroco" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugheză" class="interlanguage-link-target"><span>Português</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru mw-list-item"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%BA%D0%BA%D0%BE" title="Барокко – rusă" lang="ru" hreflang="ru" data-title="Барокко" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="rusă" class="interlanguage-link-target"><span>Русский</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rue mw-list-item"><a href="https://rue.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%BA%D0%BE" title="Бароко – Rusyn" lang="rue" hreflang="rue" data-title="Бароко" data-language-autonym="Русиньскый" data-language-local-name="Rusyn" class="interlanguage-link-target"><span>Русиньскый</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sah mw-list-item"><a href="https://sah.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%BA%D0%BA%D0%BE" title="Барокко – sakha" lang="sah" hreflang="sah" data-title="Барокко" data-language-autonym="Саха тыла" data-language-local-name="sakha" class="interlanguage-link-target"><span>Саха тыла</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-scn mw-list-item"><a href="https://scn.wikipedia.org/wiki/Baroccu" title="Baroccu – siciliană" lang="scn" hreflang="scn" data-title="Baroccu" data-language-autonym="Sicilianu" data-language-local-name="siciliană" class="interlanguage-link-target"><span>Sicilianu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sh mw-list-item"><a href="https://sh.wikipedia.org/wiki/Barok" title="Barok – sârbo-croată" lang="sh" hreflang="sh" data-title="Barok" data-language-autonym="Srpskohrvatski / српскохрватски" data-language-local-name="sârbo-croată" class="interlanguage-link-target"><span>Srpskohrvatski / српскохрватски</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-simple mw-list-item"><a href="https://simple.wikipedia.org/wiki/Baroque" title="Baroque – Simple English" lang="en-simple" hreflang="en-simple" data-title="Baroque" data-language-autonym="Simple English" data-language-local-name="Simple English" class="interlanguage-link-target"><span>Simple English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sk badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://sk.wikipedia.org/wiki/Barok" title="Barok – slovacă" lang="sk" hreflang="sk" data-title="Barok" data-language-autonym="Slovenčina" data-language-local-name="slovacă" class="interlanguage-link-target"><span>Slovenčina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sl mw-list-item"><a href="https://sl.wikipedia.org/wiki/Barok" title="Barok – slovenă" lang="sl" hreflang="sl" data-title="Barok" data-language-autonym="Slovenščina" data-language-local-name="slovenă" class="interlanguage-link-target"><span>Slovenščina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sq mw-list-item"><a href="https://sq.wikipedia.org/wiki/Baroku" title="Baroku – albaneză" lang="sq" hreflang="sq" data-title="Baroku" data-language-autonym="Shqip" data-language-local-name="albaneză" class="interlanguage-link-target"><span>Shqip</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr mw-list-item"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%BA" title="Барок – sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Барок" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target"><span>Српски / srpski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-stq mw-list-item"><a href="https://stq.wikipedia.org/wiki/Barock" title="Barock – Saterland Frisian" lang="stq" hreflang="stq" data-title="Barock" data-language-autonym="Seeltersk" data-language-local-name="Saterland Frisian" class="interlanguage-link-target"><span>Seeltersk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sv mw-list-item"><a href="https://sv.wikipedia.org/wiki/Barocken" title="Barocken – suedeză" lang="sv" hreflang="sv" data-title="Barocken" data-language-autonym="Svenska" data-language-local-name="suedeză" class="interlanguage-link-target"><span>Svenska</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sw mw-list-item"><a href="https://sw.wikipedia.org/wiki/Baroko" title="Baroko – swahili" lang="sw" hreflang="sw" data-title="Baroko" data-language-autonym="Kiswahili" data-language-local-name="swahili" class="interlanguage-link-target"><span>Kiswahili</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ta mw-list-item"><a href="https://ta.wikipedia.org/wiki/%E0%AE%AA%E0%AE%B0%E0%AF%8B%E0%AE%95%E0%AF%8D" title="பரோக் – tamilă" lang="ta" hreflang="ta" data-title="பரோக்" data-language-autonym="தமிழ்" data-language-local-name="tamilă" class="interlanguage-link-target"><span>தமிழ்</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tg mw-list-item"><a href="https://tg.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%BA%D0%BA%D0%BE" title="Барокко – tadjică" lang="tg" hreflang="tg" data-title="Барокко" data-language-autonym="Тоҷикӣ" data-language-local-name="tadjică" class="interlanguage-link-target"><span>Тоҷикӣ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-th mw-list-item"><a href="https://th.wikipedia.org/wiki/%E0%B8%9A%E0%B8%B2%E0%B8%A3%E0%B8%AD%E0%B8%81" title="บารอก – thailandeză" lang="th" hreflang="th" data-title="บารอก" data-language-autonym="ไทย" data-language-local-name="thailandeză" class="interlanguage-link-target"><span>ไทย</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tl mw-list-item"><a href="https://tl.wikipedia.org/wiki/Estilong_Baroko" title="Estilong Baroko – tagalog" lang="tl" hreflang="tl" data-title="Estilong Baroko" data-language-autonym="Tagalog" data-language-local-name="tagalog" class="interlanguage-link-target"><span>Tagalog</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/Barok" title="Barok – turcă" lang="tr" hreflang="tr" data-title="Barok" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turcă" class="interlanguage-link-target"><span>Türkçe</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tt mw-list-item"><a href="https://tt.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%BA%D0%BA%D0%BE" title="Барокко – tătară" lang="tt" hreflang="tt" data-title="Барокко" data-language-autonym="Татарча / tatarça" data-language-local-name="tătară" class="interlanguage-link-target"><span>Татарча / tatarça</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%BA%D0%BE" title="Бароко – ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Бароко" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target"><span>Українська</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ur mw-list-item"><a href="https://ur.wikipedia.org/wiki/%D8%A8%D8%A7%D8%B1%D9%88%DA%A9" title="باروک – urdu" lang="ur" hreflang="ur" data-title="باروک" data-language-autonym="اردو" data-language-local-name="urdu" class="interlanguage-link-target"><span>اردو</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uz mw-list-item"><a href="https://uz.wikipedia.org/wiki/Barokko" title="Barokko – uzbecă" lang="uz" hreflang="uz" data-title="Barokko" data-language-autonym="Oʻzbekcha / ўзбекча" data-language-local-name="uzbecă" class="interlanguage-link-target"><span>Oʻzbekcha / ўзбекча</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vi mw-list-item"><a href="https://vi.wikipedia.org/wiki/Baroque" title="Baroque – vietnameză" lang="vi" hreflang="vi" data-title="Baroque" data-language-autonym="Tiếng Việt" data-language-local-name="vietnameză" class="interlanguage-link-target"><span>Tiếng Việt</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vls badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://vls.wikipedia.org/wiki/Barok" title="Barok – West Flemish" lang="vls" hreflang="vls" data-title="Barok" data-language-autonym="West-Vlams" data-language-local-name="West Flemish" class="interlanguage-link-target"><span>West-Vlams</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-war mw-list-item"><a href="https://war.wikipedia.org/wiki/Baroko" title="Baroko – waray" lang="war" hreflang="war" data-title="Baroko" data-language-autonym="Winaray" data-language-local-name="waray" class="interlanguage-link-target"><span>Winaray</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wuu mw-list-item"><a href="https://wuu.wikipedia.org/wiki/%E5%B7%B4%E6%B4%9B%E5%85%8B%E8%89%BA%E6%9C%AF" title="巴洛克艺术 – chineză wu" lang="wuu" hreflang="wuu" data-title="巴洛克艺术" data-language-autonym="吴语" data-language-local-name="chineză wu" class="interlanguage-link-target"><span>吴语</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-xmf mw-list-item"><a href="https://xmf.wikipedia.org/wiki/%E1%83%91%E1%83%90%E1%83%A0%E1%83%9D%E1%83%99%E1%83%9D" title="ბაროკო – Mingrelian" lang="xmf" hreflang="xmf" data-title="ბაროკო" data-language-autonym="მარგალური" data-language-local-name="Mingrelian" class="interlanguage-link-target"><span>მარგალური</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh mw-list-item"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/%E5%B7%B4%E6%B4%9B%E5%85%8B%E8%89%BA%E6%9C%AF" title="巴洛克艺术 – chineză" lang="zh" hreflang="zh" data-title="巴洛克艺术" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chineză" class="interlanguage-link-target"><span>中文</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-min-nan mw-list-item"><a href="https://zh-min-nan.wikipedia.org/wiki/Baroque" title="Baroque – chineză min nan" lang="nan" hreflang="nan" data-title="Baroque" data-language-autonym="閩南語 / Bân-lâm-gú" data-language-local-name="chineză min nan" class="interlanguage-link-target"><span>閩南語 / Bân-lâm-gú</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-yue mw-list-item"><a href="https://zh-yue.wikipedia.org/wiki/%E5%B7%B4%E6%B4%9B%E5%85%8B" title="巴洛克 – cantoneză" lang="yue" hreflang="yue" data-title="巴洛克" data-language-autonym="粵語" data-language-local-name="cantoneză" class="interlanguage-link-target"><span>粵語</span></a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><span class="wb-langlinks-edit wb-langlinks-link"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q37853#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></span></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Baroc" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a"><span>Articol</span></a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Baroc" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t"><span>Discuție</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">română</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Baroc"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Baroc&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-edit" class="collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Baroc&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Baroc&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">Unelte</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Baroc"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Baroc&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-more-edit" class="collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Baroc&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Baroc&action=history"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Baroc" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j"><span>Ce trimite aici</span></a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Baroc" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k"><span>Schimbări corelate</span></a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u"><span>Trimite fișier</span></a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q"><span>Pagini speciale</span></a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Baroc&oldid=16671949" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini"><span>Legătură permanentă</span></a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Baroc&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină"><span>Informații despre pagină</span></a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=Baroc&id=16671949&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini"><span>Citează acest articol</span></a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FBaroc"><span>Obține URL scurtat</span></a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FBaroc"><span>Descărcați codul QR</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=Baroc"><span>Creare carte</span></a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=Baroc&action=show-download-screen"><span>Descărcare ca PDF</span></a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Baroc&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p"><span>Versiune de tipărit</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-commons mw-list-item"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Baroque_art" hreflang="en"><span>Wikimedia Commons</span></a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q37853" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g"><span>Element Wikidata</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r13393782/mw-parser-output/.tmulti">.mw-parser-output .tmulti .thumbinner{display:flex;flex-direction:column}.mw-parser-output .tmulti .trow{display:flex;flex-direction:row;clear:left;flex-wrap:wrap;width:100%;box-sizing:border-box}.mw-parser-output .tmulti .tsingle{margin:1px;float:left}.mw-parser-output .tmulti .theader{clear:both;font-weight:bold;text-align:center;align-self:center;background-color:transparent;width:100%}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption{text-align:left;background-color:transparent}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption-center{text-align:center;background-color:transparent}.mw-parser-output .tmulti .text-align-left{text-align:left}.mw-parser-output .tmulti .text-align-right{text-align:right}.mw-parser-output .tmulti .text-align-center{text-align:center}@media all and (max-width:720px){.mw-parser-output .tmulti .thumbinner{width:100%!important;box-sizing:border-box;max-width:none!important;align-items:center}.mw-parser-output .tmulti .trow{justify-content:center}.mw-parser-output .tmulti .tsingle{float:none!important;max-width:100%!important;box-sizing:border-box;text-align:center}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption{text-align:center}}</style><div class="thumb tmulti tright"><div class="thumbinner" style="width:262px;max-width:262px"><div class="trow"><div class="theader" style="text-align:center;background-color:transparent">Barocul</div></div><div class="trow"><div class="tsingle" style="width:260px;max-width:260px"><div class="thumbimage" style="height:223px;overflow:hidden"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Rubens_-_Venus_and_Adonis.jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ef/Rubens_-_Venus_and_Adonis.jpg/258px-Rubens_-_Venus_and_Adonis.jpg" decoding="async" width="258" height="224" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ef/Rubens_-_Venus_and_Adonis.jpg/387px-Rubens_-_Venus_and_Adonis.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ef/Rubens_-_Venus_and_Adonis.jpg/516px-Rubens_-_Venus_and_Adonis.jpg 2x" data-file-width="2104" data-file-height="1823" /></a></span></div><div class="thumbcaption text-align-center"><i><a href="/wiki/Venus" title="Venus">Venus</a> și Adonis</i> de <a href="/wiki/Peter_Paul_Rubens" title="Peter Paul Rubens">Peter Paul Rubens</a> (1635–1640)</div></div></div><div class="trow"><div class="tsingle" style="width:260px;max-width:260px"><div class="thumbimage" style="height:420px;overflow:hidden"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ecstasy_of_St._Teresa_HDR.jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1a/Ecstasy_of_St._Teresa_HDR.jpg/258px-Ecstasy_of_St._Teresa_HDR.jpg" decoding="async" width="258" height="421" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1a/Ecstasy_of_St._Teresa_HDR.jpg/387px-Ecstasy_of_St._Teresa_HDR.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1a/Ecstasy_of_St._Teresa_HDR.jpg/516px-Ecstasy_of_St._Teresa_HDR.jpg 2x" data-file-width="2433" data-file-height="3967" /></a></span></div><div class="thumbcaption text-align-center"><i><a href="/w/index.php?title=Extazul_Sfintei_Tereza&action=edit&redlink=1" class="new" title="Extazul Sfintei Tereza — pagină inexistentă">Extazul Sfintei Tereza</a></i> de <a href="/wiki/Gian_Lorenzo_Bernini" title="Gian Lorenzo Bernini">Gian Lorenzo Bernini</a> (1651)</div></div></div><div class="trow"><div class="tsingle" style="width:260px;max-width:260px"><div class="thumbimage" style="height:171px;overflow:hidden"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Cour_de_Marbre_du_Ch%C3%A2teau_de_Versailles_October_5,_2011.jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e8/Cour_de_Marbre_du_Ch%C3%A2teau_de_Versailles_October_5%2C_2011.jpg/258px-Cour_de_Marbre_du_Ch%C3%A2teau_de_Versailles_October_5%2C_2011.jpg" decoding="async" width="258" height="171" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e8/Cour_de_Marbre_du_Ch%C3%A2teau_de_Versailles_October_5%2C_2011.jpg/387px-Cour_de_Marbre_du_Ch%C3%A2teau_de_Versailles_October_5%2C_2011.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e8/Cour_de_Marbre_du_Ch%C3%A2teau_de_Versailles_October_5%2C_2011.jpg/516px-Cour_de_Marbre_du_Ch%C3%A2teau_de_Versailles_October_5%2C_2011.jpg 2x" data-file-width="4288" data-file-height="2848" /></a></span></div><div class="thumbcaption text-align-center"><i><a href="/wiki/Palatul_Versailles" title="Palatul Versailles">Palatul de la Versailles</a></i> din <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> (<abbr title="circa">c.</abbr>1660-1715)</div></div></div><div class="trow"><div class="thumbcaption" style="background-color:transparent;color:var(--color-base, #000)"><b>Perioadă</b> secolele al XVII-lea și al XVIII-lea</div></div></div></div> <p><b>Barocul</b> este un stil în <a href="/wiki/Arhitectura_baroc%C4%83" title="Arhitectura barocă">arhitectură</a>, <a href="/wiki/Muzica_baroc%C4%83" title="Muzica barocă">muzică</a>, <a href="/wiki/Dansul_baroc" title="Dansul baroc">dans</a>, <a href="/w/index.php?title=Pictura_baroc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pictura barocă — pagină inexistentă">pictură</a>, <a href="/w/index.php?title=Sculptura_baroc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sculptura barocă — pagină inexistentă">sculptură</a> și alte arte care au înflorit în Europa de la începutul <a href="/wiki/Secolul_al_XVII-lea" title="Secolul al XVII-lea">secolului al XVII-lea</a> până în <a href="/wiki/Anii_1740" title="Anii 1740">anii 1740</a>, „stingându-se” în deceniul următor. Pe teritoriile imperiilor <a href="/wiki/Imperiul_Spaniol" title="Imperiul Spaniol">spaniol</a> și <a href="/wiki/Imperiul_colonial_portughez" title="Imperiul colonial portughez">portughez</a>, inclusiv în <a href="/wiki/Peninsula_Iberic%C4%83" title="Peninsula Iberică">Peninsula Iberică</a>, a continuat, împreună cu noi stiluri, până în primul deceniu al <a href="/wiki/Secolul_al_XIX-lea" title="Secolul al XIX-lea">anilor 1800</a> </p><p>A succedat <a href="/w/index.php?title=Arta_renascentist%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arta renascentistă — pagină inexistentă">arta renascentistă</a> și <a href="/wiki/Manierism" title="Manierism">manierismul</a>, și a precedat <a href="/wiki/Rococo" title="Rococo">rococoul</a> și <a href="/wiki/Neoclasicism" title="Neoclasicism">neoclasicismul</a>. A fost susținut de <a href="/wiki/Biserica_Catolic%C4%83" title="Biserica Catolică">Biserica Catolică</a>, ca un mijloc de a combate simplitatea și austeritatea arhitecturii, artei și muzicii <a href="/wiki/Protestantism" title="Protestantism">protestante</a>, chiar dacă arta barocă de tip <a href="/wiki/Luteranism" title="Luteranism">luteran</a> s-a dezvoltat și în anumite părți ale Europei.<sup id="cite_ref-Heal2011_1-0" class="reference"><a href="#cite_note-Heal2011-1"><span class="cite-bracket">[</span>1<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Stilul baroc folosea contrastul, mișcarea, detaliile exuberante, culoarea profundă, măreția și surpriza ca să atingă un sentiment de uimire. Stilul a apărut la începutul secolului al XVII-lea, în <a href="/wiki/Roma" title="Roma">Roma</a>, apoi răspândindu-se rapid în Franța, Italia de nord, Spania și Portugalia, iar mai târziu în Austria, sudul Germaniei și Rusia. Până în <a href="/wiki/Anii_1730" title="Anii 1730">anii 1730</a>, evoluase într-un stil și mai flamboiant, numit <i><a href="/wiki/Rocaille" title="Rocaille">rocaille</a></i> sau <i><a href="/wiki/Rococo" title="Rococo">rococo</a></i>, care a apărut în Franța și Europa Centrală până la mijlocul secolului al XVIII-lea. </p><p>În <a href="/wiki/Arte_decorative" title="Arte decorative">artele decorativă</a> se produce un exces de ornamentație. Îndepărtarea de la clasicismul renascentist are căi proprii în fiecare țară. Dar o caracteristică generală e aceea că peste tot punctul de plecare îl constituie elementele ornamentale introduse de <a href="/wiki/Rena%C8%99terea" title="Renașterea">Renaștere</a>. Repertoriul clasic e aglomerat, îndesit, suprapus, încărcat, cu scopul de a stârni efecte de șoc. Motive noi introduse de baroc sunt: <a href="/wiki/Cartu%C8%99_(design)" title="Cartuș (design)">cartușul</a>, trofeele și armele, coșuri cu fructe sau flori, și altele, realizate în marchetărie, <a href="/wiki/Stuc" title="Stuc">stucaturi</a>, sau sculptate.<sup id="cite_ref-2" class="reference"><a href="#cite_note-2"><span class="cite-bracket">[</span>2<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Etimologie">Etimologie</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Baroc&veaction=edit&section=1" title="Modifică secțiunea: Etimologie" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Baroc&action=edit&section=1" title="Edit section's source code: Etimologie"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Pendant_in_the_form_of_a_siren_MET_DT7173.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/47/Pendant_in_the_form_of_a_siren_MET_DT7173.jpg/220px-Pendant_in_the_form_of_a_siren_MET_DT7173.jpg" decoding="async" width="220" height="262" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/47/Pendant_in_the_form_of_a_siren_MET_DT7173.jpg/330px-Pendant_in_the_form_of_a_siren_MET_DT7173.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/47/Pendant_in_the_form_of_a_siren_MET_DT7173.jpg/440px-Pendant_in_the_form_of_a_siren_MET_DT7173.jpg 2x" data-file-width="3357" data-file-height="4000" /></a><figcaption>Pandantiv în formă de siren, făcut dintr-o <i><a href="/w/index.php?title=Perl%C4%83_baroc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Perlă barocă — pagină inexistentă">perlă barocă</a></i> (torsul) cu un set de monturi de aur emailat cu rubine, probabil circa 1860, în <a href="/wiki/Muzeul_Metropolitan_de_Art%C4%83" class="mw-redirect" title="Muzeul Metropolitan de Artă">Muzeul Metropolitan de Artă</a> (New York City)</figcaption></figure> <p>Cuvântul românesc „baroc” provine direct din <a href="/wiki/Limba_francez%C4%83" title="Limba franceză">franceză</a>.<sup id="cite_ref-3" class="reference"><a href="#cite_note-3"><span class="cite-bracket">[</span>3<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Unii cercetători afirmă că termenul francez provine de la cuvântul portughez „barroco” (în traducere „o perlă defectuoasă”), care e posibil să derive de la <a href="/wiki/Limba_latin%C4%83" title="Limba latină">latinescul</a> „verruca”,<sup id="cite_ref-4" class="reference"><a href="#cite_note-4"><span class="cite-bracket">[</span>4<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> („verucă”) sau de la un cuvânt cu sufixul „-ǒccu” (comun în Iberia pre-romană).<sup id="cite_ref-5" class="reference"><a href="#cite_note-5"><span class="cite-bracket">[</span>5<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-Encyclopedia_6-0" class="reference"><a href="#cite_note-Encyclopedia-6"><span class="cite-bracket">[</span>6<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-Wictionary_7-0" class="reference"><a href="#cite_note-Wictionary-7"><span class="cite-bracket">[</span>7<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Alte surse sugerează un termen <a href="/wiki/Latina_medieval%C4%83" title="Latina medievală">latin medieval</a> folosit în logică, „baroco”, ca fiind cea mai probabilă sursă.<sup id="cite_ref-auto_8-0" class="reference"><a href="#cite_note-auto-8"><span class="cite-bracket">[</span>8<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În <a href="/wiki/Secolul_al_XVI-lea" title="Secolul al XVI-lea">secolul al XVI-lea</a>, cuvântul latin medieval „baroco” a trecut dincolo de logica scolastică și era folosit pentru a caracteriza orice care părea absurd de complex. Filozoful francez <a href="/wiki/Michel_de_Montaigne" title="Michel de Montaigne">Michel de Montaigne</a> (1533-1592) a asociat termenul „baroco” cu „Bizar și inutil de complicat”.<sup id="cite_ref-BAROQUE_:_Etymologie_de_BAROQUE_9-0" class="reference"><a href="#cite_note-BAROQUE_:_Etymologie_de_BAROQUE-9"><span class="cite-bracket">[</span>9<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Alte surse timpurii asociază barocul cu magia, complexitatea, confuzia și excesul. </p><p>Cuvântul „baroc” a fost asociat și cu perlele neregulate înainte de <a href="/wiki/Secolul_al_XVIII-lea" title="Secolul al XVIII-lea">secolul al XVIII-lea</a>. „Baroque“-ul francez și „barroco”-ul portughez erau termeni asociați adesea cu bijuteriile. Un exemplu din 1531 folosește termenul ca să descrie perlele într-un inventar al comorilor a lui <a href="/wiki/Carol_al_V-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Carol al V-lea al Franței">Carol al V-lea al Franței</a>.<sup id="cite_ref-10" class="reference"><a href="#cite_note-10"><span class="cite-bracket">[</span>10<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Mai târziu, cuvântul apare într-o ediție din 1694 a <i>Le Dictionnaire de l’Académie Française</i>, care descrie „broque”-ul ca fiind „folosit doar pentru perlele care sunt imperfect de rotunde.”<sup id="cite_ref-11" class="reference"><a href="#cite_note-11"><span class="cite-bracket">[</span>11<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Un dicționar portughez din 1728 descrie într-un mod asemănător „barroco”-ul ca însemnând „o perla inegală și de proastă calitate”.<sup id="cite_ref-12" class="reference"><a href="#cite_note-12"><span class="cite-bracket">[</span>12<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>O derivare alternativă a cuvântului „baroc” sugerează numele pictorului italian <a href="/w/index.php?title=Federico_Barocci&action=edit&redlink=1" class="new" title="Federico Barocci — pagină inexistentă">Federico Barocci</a> (1528–1612), ale cărui opere au influențat stilul.<sup id="cite_ref-13" class="reference"><a href="#cite_note-13"><span class="cite-bracket">[</span>13<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În secolul al XVIII-lea termenul a început să fie folosit ca să descrie muzica, și nu într-un mod lingușitor. Într-o recenzie satirică anonimă a premierei lui <i><a href="/w/index.php?title=Hippolyte_et_Aricie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hippolyte et Aricie — pagină inexistentă">Hippolyte et Aricie</a></i>, de <a href="/wiki/Jean-Philippe_Rameau" title="Jean-Philippe Rameau">Jean-Philippe Rameau</a>, în octombrie 1733, care a fost tipărită în <i><a href="/wiki/Mercure_de_France" title="Mercure de France">Mercure de France</a></i> în mai 1734, criticul a scris că noutatea în această operă este „du barocque”, plângându-se că muzica nu avea o melodie coerentă, nu se confrunta cu disonanțele, schimbă în mod constant cheia și contorul, și trecea rapid prin fiecare dispozitiv compozițional.<sup id="cite_ref-14" class="reference"><a href="#cite_note-14"><span class="cite-bracket">[</span>14<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În 1762, <i>Le Dictionnaire de l'Académie Française</i> a consemnat că termenul poate să descrie figurat ceva „neregulat, bizar sau inegal”.<sup id="cite_ref-15" class="reference"><a href="#cite_note-15"><span class="cite-bracket">[</span>15<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p><a href="/wiki/Jean-Jacques_Rousseau" title="Jean-Jacques Rousseau">Jean-Jacques Rousseau</a>, care erau un muzician și compozitor, precum și filozof, a scris în 1768 în <i><a href="/w/index.php?title=Enciclop%C3%A9die&action=edit&redlink=1" class="new" title="Enciclopédie — pagină inexistentă">Enciclopédie</a></i>: „Muzica barocă este aceea în care armonia este confundată și încărcată de modulări și disonanțe. Cântarea este aspră și nefirească, intonația este dificilă și mișcarea limitată. Se pare că termenul provine de la cuvântul „baroco” folosit de logicieni.”.<sup id="cite_ref-BAROQUE_:_Etymologie_de_BAROQUE_9-1" class="reference"><a href="#cite_note-BAROQUE_:_Etymologie_de_BAROQUE-9"><span class="cite-bracket">[</span>9<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-Encyclopedie_16-0" class="reference"><a href="#cite_note-Encyclopedie-16"><span class="cite-bracket">[</span>16<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În 1788, <a href="/wiki/Antoine_Chrysostome_Quatrem%C3%A8re_de_Quincy" title="Antoine Chrysostome Quatremère de Quincy">Quatremère de Quincy</a> a definit termenul în <i><a href="/w/index.php?title=Encyclop%C3%A9die_M%C3%A9thodique&action=edit&redlink=1" class="new" title="Encyclopédie Méthodique — pagină inexistentă">Encyclopédie Méthodique</a></i> ca „un stil arhitectural care e foarte împodobit și chinuit”.<sup id="cite_ref-17" class="reference"><a href="#cite_note-17"><span class="cite-bracket">[</span>17<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Termenii francezi „style baroque” și „musique baroque” au apărut în <i>Le Dictionnaire de l’Académie Française</i> în 1835.<sup id="cite_ref-18" class="reference"><a href="#cite_note-18"><span class="cite-bracket">[</span>18<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Până la mijlocul secolului al XIX-lea, criticii de artă și istoricii au adoptat termenul „baroc” ca o modalitate de a ridiculiza arta post-renascentistă. Ăsta a fost sensul cuvântului folosit în 1855 de istoricul de artă <a href="/wiki/Jacob_Burckhardt" title="Jacob Burckhardt">Jacob Burckhardt</a>, care a scris că artiștii baroci „disprețuiau și abuzau detaliile” pentru că le lipsea „respectul pentru tradiție”.<sup id="cite_ref-19" class="reference"><a href="#cite_note-19"><span class="cite-bracket">[</span>19<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În 1888, istoricul de artă <a href="/w/index.php?title=Heinrich_W%C3%B6lfflin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Heinrich Wölfflin — pagină inexistentă">Heinrich Wölfflin</a> a publicat prima lucrare academică serioasă asupra stilului, <i>Renaissance und Barock</i>, care a descris diferențele dintre pictura, sculptura și arhitectura renascentiste și cele baroce.<sup id="cite_ref-20" class="reference"><a href="#cite_note-20"><span class="cite-bracket">[</span>20<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Arhitectura:_origini_și_caracteristici"><span id="Arhitectura:_origini_.C8.99i_caracteristici"></span>Arhitectura: origini și caracteristici</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Baroc&veaction=edit&section=2" title="Modifică secțiunea: Arhitectura: origini și caracteristici" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Baroc&action=edit&section=2" title="Edit section's source code: Arhitectura: origini și caracteristici"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Arhitectura_baroc%C4%83" title="Arhitectura barocă">Arhitectura barocă</a>.</div><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16505893">@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .rellink{display:flex}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .rellink{display:flex}}</style> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:G.B.Gaulli-Triumph_of_the_Name_of_Jesus.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9c/G.B.Gaulli-Triumph_of_the_Name_of_Jesus.jpg/170px-G.B.Gaulli-Triumph_of_the_Name_of_Jesus.jpg" decoding="async" width="170" height="306" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9c/G.B.Gaulli-Triumph_of_the_Name_of_Jesus.jpg/255px-G.B.Gaulli-Triumph_of_the_Name_of_Jesus.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9c/G.B.Gaulli-Triumph_of_the_Name_of_Jesus.jpg/340px-G.B.Gaulli-Triumph_of_the_Name_of_Jesus.jpg 2x" data-file-width="3160" data-file-height="5695" /></a><figcaption><i>Quadratura</i> sau <a href="/wiki/Trompe_l%27%C5%93il" class="mw-redirect" title="Trompe l'œil">trompe l'œil</a> pe un tavan al bisericii <a href="/wiki/Il_Ges%C3%B9" title="Il Gesù">Il Gesù</a> din <a href="/wiki/Roma" title="Roma">Roma</a>, de <a href="/w/index.php?title=Giovanni_Battista_Gaulli&action=edit&redlink=1" class="new" title="Giovanni Battista Gaulli — pagină inexistentă">Giovanni Battista Gaulli</a>, din 1673-1678<sup id="cite_ref-21" class="reference"><a href="#cite_note-21"><span class="cite-bracket">[</span>21<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></figcaption></figure> <p>Barocul în arhitectură a fost rezultatul doctrinelor adoptate de <a href="/wiki/Biserica_Catolic%C4%83" title="Biserica Catolică">Biserica Catolică</a> la <a href="/wiki/Conciliul_Tridentin" title="Conciliul Tridentin">Conciliul Tridentin</a> în 1545–1563, ca răspuns la <a href="/wiki/Reforma_Protestant%C4%83" title="Reforma Protestantă">Reforma Protestantă</a>. Prima fază a <a href="/wiki/Contrareforma" title="Contrareforma">Contrareformei</a> impunea un stil academic sever asupra arhitecturii religioase, care apelase la intelectuali, dar nu la masa credincioșilor. Conciliul Tridentin a decis în schimb să apeleze la un public mai popular și a declarat că artele ar trebui să comunice teme religioase cu implicare directă și emoțională. <sup id="cite_ref-22" class="reference"><a href="#cite_note-22"><span class="cite-bracket">[</span>22<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-23" class="reference"><a href="#cite_note-23"><span class="cite-bracket">[</span>23<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Arta barocă luterană s-a dezvoltat ca un semn al identității, ca răspuns la <i><a href="/wiki/Beeldenstorm" title="Beeldenstorm">beeldenstorm</a></i> al calviniștilor.<sup id="cite_ref-2018Heal_24-0" class="reference"><a href="#cite_note-2018Heal-24"><span class="cite-bracket">[</span>24<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Bisericile baroce sunt proiectate cu un spațiu central mare, unde credincioșii ar putea să fie aproape de altar, cu o cupolă ridicată, permițând luminii să lumineze biserica de dedesubt. Cupola e una dintre trăsăturile simbolice centrale ale arhitecturii baroce care ilustrează unirea dintre ceruri și pământ, interiorul cupolei fiind decorat generos cu picturi cu îngeri și sfinți și cu statuete de <a href="/wiki/Stuc" title="Stuc">stuc</a> cu îngeri, dând impresia celor de mai jos că se uită spre rai.<sup id="cite_ref-25" class="reference"><a href="#cite_note-25"><span class="cite-bracket">[</span>25<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> O altă trăsătură a bisericilor baroce este <i>quadratura</i>; picturi <a href="/wiki/Trompe-l%27%C5%93il" title="Trompe-l'œil">trompe-l'œil</a> pe tavan înconjurate de stucaturi, fie reale, fie pictate, aglomerate cu picturi cu sfinți și îngeri și conectate prin detalii arhitecturale cu balustrade și <a href="/wiki/Consol%C4%83" title="Consolă">console</a>. Picturile quadratura cu <a href="/wiki/Atlant" title="Atlant">atlanți</a> sub cornișe par să susțină tavanul bisericii. Spre deosebire de plafoanele pictate ale lui <a href="/wiki/Michelangelo" class="mw-redirect" title="Michelangelo">Michelangelo</a> din <a href="/wiki/Capela_Sixtin%C4%83" title="Capela Sixtină">Capela Sixtină</a>, care au combinat diferite scene, fiecare cu propria perspectivă, ca să fie privite pe rând, picturile baroce de pe tavane sunt create cu atenție, astfel încât privitorul de pe podeaua bisericii să vadă întregul tavan în perspectivă corectă, ca și cum figurile ar fi reale. </p><p>Interioarele bisericilor baroce deveneau din ce în ce mai ornamentate în anumite perioade și se concentrau în jurul altarului, de obicei așezat sub cupolă. Unele dintre cele mai cunoscute opere decorative baroce sunt <a href="/wiki/Cathedra_Petri" title="Cathedra Petri">Scaunul Sfântului Petru</a> (1647–53) și <a href="/w/index.php?title=Baldachinul_Sf%C3%A2ntului_Petru&action=edit&redlink=1" class="new" title="Baldachinul Sfântului Petru — pagină inexistentă">Baldachinul Sfântului Petru</a> (1623–34), ambele de <a href="/wiki/Gian_Lorenzo_Bernini" title="Gian Lorenzo Bernini">Gian Lorenzo Bernini</a>, în <a href="/wiki/Bazilica_Sf%C3%A2ntul_Petru" class="mw-redirect" title="Bazilica Sfântul Petru">Bazilica Sfântul Petru</a> din <a href="/wiki/Roma" title="Roma">Roma</a>. Baldachinul Sfântului Petru este un exemplu al echilibrului contrariilor în arta barocă; proporțiile gigantice ale operei, cu ușurința aparentă a baldachinului; și contrastul dintre coloanele răsucite solide, bronzul, aurul și marmura operei cu draperiile curgătoare ale îngerilor de pe baldachin.<sup id="cite_ref-Ducher_pages_106-107_26-0" class="reference"><a href="#cite_note-Ducher_pages_106-107-26"><span class="cite-bracket">[</span>26<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <a href="/wiki/Frauenkirche_din_Dresda" title="Frauenkirche din Dresda">Frauenkirche din Dresda</a> servește ca un exemplu important al artei baroce luterane, care a fost finalizată în 1743 după ce a fost comandată de consiliul luteran al orașului <a href="/wiki/Dresda" title="Dresda">Dresda</a> și a fost „comparată de observatorii din secolul al XVIII-lea cu Sfântul Petru din Roma”.<sup id="cite_ref-Heal2011_1-1" class="reference"><a href="#cite_note-Heal2011-1"><span class="cite-bracket">[</span>1<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Coloanele răsucite din interiorul bisericilor sunt una dintre principalele trăsăturile ale barocului. Oferă atât un sentiment de mișcare, cât și un mod dramatic de a reflecta lumina. <a href="/wiki/Cartu%C8%99_(design)" title="Cartuș (design)">Cartușul</a> e un alt ornament caracteristic ornamentării baroce. Acestea erau plăci mari sculptate din marmură sau piatră, de obicei ovale și cu o suprafață rotunjită, care conținea imagini sau text cu litere aurite și erau așezate ca decorațiuni interioare sau deasupra ușilor clădirilor, transmițând mesaje celor de mai jos. Au avut o mare varietate de versiuni de-a lungul timpului și au fost găsite în toate tipurile de clădiri, de la catedrale și palate până la capele mici.<sup id="cite_ref-27" class="reference"><a href="#cite_note-27"><span class="cite-bracket">[</span>27<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Arhitecții baroc foloseau uneori perspectiva forțată ca să creeze iluzii. Pentru <a href="/w/index.php?title=Palazzo_Spada&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palazzo Spada — pagină inexistentă">Palatul Spada</a> din Roma, Borromini a folosit coloane cu dimensiuni în scădere, o podea de îngustare și statuie în miniatură din grădina de dincolo ca să creeze iluzia că un pasaj avea o lungime de 30 de metri, când avea de fapt doar șapte metri lungime. O statuie de la sfârșitul pasajului pare să aibă dimensiuni naturale, chiar dacă are doar 60 de centimetri înălțime. Borromini a proiectat iluzia cu ajutorul unui matematician. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Arhitectura_barocă_italiană"><span id="Arhitectura_baroc.C4.83_italian.C4.83"></span>Arhitectura barocă italiană</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Baroc&veaction=edit&section=3" title="Modifică secțiunea: Arhitectura barocă italiană" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Baroc&action=edit&section=3" title="Edit section's source code: Arhitectura barocă italiană"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r13393782/mw-parser-output/.tmulti"><div class="thumb tmulti tright"><div class="thumbinner" style="width:292px;max-width:292px"><div class="trow"><div class="tsingle" style="width:290px;max-width:290px"><div class="thumbimage" style="height:150px;overflow:hidden"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Basilica_di_San_Pietro_in_Vaticano_September_2015-1a.jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f5/Basilica_di_San_Pietro_in_Vaticano_September_2015-1a.jpg/288px-Basilica_di_San_Pietro_in_Vaticano_September_2015-1a.jpg" decoding="async" width="288" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f5/Basilica_di_San_Pietro_in_Vaticano_September_2015-1a.jpg/432px-Basilica_di_San_Pietro_in_Vaticano_September_2015-1a.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f5/Basilica_di_San_Pietro_in_Vaticano_September_2015-1a.jpg/576px-Basilica_di_San_Pietro_in_Vaticano_September_2015-1a.jpg 2x" data-file-width="13066" data-file-height="6823" /></a></span></div></div></div><div class="trow"><div class="tsingle" style="width:152px;max-width:152px"><div class="thumbimage" style="height:200px;overflow:hidden"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Baldaquin_Bernin_Saint-Pierre_Vatican.jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/Baldaquin_Bernin_Saint-Pierre_Vatican.jpg/150px-Baldaquin_Bernin_Saint-Pierre_Vatican.jpg" decoding="async" width="150" height="200" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/Baldaquin_Bernin_Saint-Pierre_Vatican.jpg/225px-Baldaquin_Bernin_Saint-Pierre_Vatican.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/Baldaquin_Bernin_Saint-Pierre_Vatican.jpg/300px-Baldaquin_Bernin_Saint-Pierre_Vatican.jpg 2x" data-file-width="1841" data-file-height="2456" /></a></span></div></div><div class="tsingle" style="width:136px;max-width:136px"><div class="thumbimage" style="height:200px;overflow:hidden"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Chair_of_Saint_Peter.jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/Chair_of_Saint_Peter.jpg/134px-Chair_of_Saint_Peter.jpg" decoding="async" width="134" height="201" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/Chair_of_Saint_Peter.jpg/201px-Chair_of_Saint_Peter.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/Chair_of_Saint_Peter.jpg/268px-Chair_of_Saint_Peter.jpg 2x" data-file-width="2592" data-file-height="3888" /></a></span></div></div></div><div class="trow"><div class="thumbcaption" style="background-color:transparent;color:var(--color-base, #000)"><a href="/wiki/Bazilica_Sf%C3%A2ntul_Petru_din_Roma" title="Bazilica Sfântul Petru din Roma">Bazilica Sfântul Petru</a> (Roma), terminată în 1615, de <a href="/wiki/Donato_Bramante" title="Donato Bramante">Donato Bramante</a>, <a href="/wiki/Michelangelo_Buonarroti" title="Michelangelo Buonarroti">Michelangelo</a>, <a href="/w/index.php?title=Carlo_Maderno&action=edit&redlink=1" class="new" title="Carlo Maderno — pagină inexistentă">Carlo Maderno</a> și alții<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBailey2012211_28-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBailey2012211-28"><span class="cite-bracket">[</span>28<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div></div></div></div> <p>Prima clădire din Roma care a avut o fațadă barocă a fost Biserica <a href="/wiki/Il_Ges%C3%B9" title="Il Gesù">Il Gesù</a> în 1584; era clar după standardele baroce de mai târziu, dar a marcat o ruptură de fațadele tradiționale renascentiste care au precedat-o. Interiorul acestei biserici a rămas foarte auster o perioadă, până când a fost ornamentat intens. </p><p>La <a href="/wiki/Roma" title="Roma">Roma</a> în 1605, <a href="/wiki/Papa_Paul_al_V-lea" title="Papa Paul al V-lea">Paul al V-lea</a> a devenit primul dintr-o serie de <a href="/wiki/Lista_papilor" title="Lista papilor">papi</a> care au comandat construirea de bazilici și biserici concepute astfel încât sâ inspire emoția și uimirea printr-o proliferare de forme și o bogăție de culori și efecte dramatice.<sup id="cite_ref-29" class="reference"><a href="#cite_note-29"><span class="cite-bracket">[</span>29<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Printre cele mai influente monumente ale barocului timpuriu au fost fațada <a href="/wiki/Bazilica_Sf%C3%A2ntul_Petru_din_Roma" title="Bazilica Sfântul Petru din Roma">Bazilicii Sfântul Petru</a> (1606-1619), precum și noua navă și loggia care au legat fațada cu cupola lui <a href="/wiki/Michelangelo" class="mw-redirect" title="Michelangelo">Michelangelo</a> din biserica anterioară. Noul proiect a creat un contrast dramatic între cupola în creștere și fațada disproporționat de lată, și contrastul pe fațada însăși între coloanele <a href="/wiki/Ordinul_doric" title="Ordinul doric">dorice</a> și marea masă a <a href="/wiki/Portic" title="Portic">porticului</a>.<sup id="cite_ref-30" class="reference"><a href="#cite_note-30"><span class="cite-bracket">[</span>30<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În mijlocul secolului al XVII-lea, stilul a atins apogeul. Multe lucrări monumentale au fost comandate de papii <a href="/wiki/Papa_Urban_al_VIII-lea" title="Papa Urban al VIII-lea">Urban al VIII-lea</a> și <a href="/wiki/Papa_Alexandru_al_VII-lea" title="Papa Alexandru al VII-lea">Alexandru al VII-lea</a>. Sculptorul și arhitectul <a href="/wiki/Gian_Lorenzo_Bernini" title="Gian Lorenzo Bernini">Gian Lorenzo Bernini</a> a proiectat o nouă colonadă cvadruplă în jurul Pieței Sfântul Petru (1656-1667). Cele trei galerii de coloane dintr-o elipsă uriașă echilibrează cupola supradimensionată și îi dau bisericii și pieței o unitate și o atmosferă de teatru uriaș.<sup id="cite_ref-Ducher_page_104_31-0" class="reference"><a href="#cite_note-Ducher_page_104-31"><span class="cite-bracket">[</span>31<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Un alt inovator major al barocului italian a fost <a href="/wiki/Francesco_Borromini" title="Francesco Borromini">Francesco Borromini</a>, a cărui principală lucrare e Biserica <a href="/w/index.php?title=San_Carlo_alle_Quattro_Fontane&action=edit&redlink=1" class="new" title="San Carlo alle Quattro Fontane — pagină inexistentă">San Carlo alle Quattro Fontane</a> (1634–1646). Simțul mișcării este dat nu de decorare, ci de pereții înșiși, care se ondulează și prin elementele concave și convexe, inclusiv un turn și un balcon ovale introduse într-o traversă concavă. Interiorul e la fel de revoluționar, spațiul principal al bisericii fiind oval, sub o cupolă ovală.<sup id="cite_ref-Ducher_page_104_31-1" class="reference"><a href="#cite_note-Ducher_page_104-31"><span class="cite-bracket">[</span>31<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Tavanele pictate, aglomerate cu îngeri, sfinți și efecte arhitecturale <a href="/wiki/Trompe_l%27%C5%93il" class="mw-redirect" title="Trompe l'œil">trompe-l'œil</a>, sunt o trăsătură importantă a barocului italian. Lucrări importante includ <i>Intrarea Sfântului Ignace în Paradis</i> de <a href="/wiki/Andrea_Pozzo" title="Andrea Pozzo">Andrea Pozzo</a> (1685-1695) din <a href="/wiki/Biserica_Sant%27Ignazio_din_Roma" title="Biserica Sant'Ignazio din Roma">Biserica Sant'Ignazio din Roma</a> și <i>Triumful Numelui lui Iisus</i> de <a href="/w/index.php?title=Giovanni_Battista_Gaulli&action=edit&redlink=1" class="new" title="Giovanni Battista Gaulli — pagină inexistentă">Giovanni Battista Gaulli</a> în Biserica <a href="/wiki/Il_Ges%C3%B9" title="Il Gesù">Il Gesù</a> din <a href="/wiki/Roma" title="Roma">Roma</a> (1669-1683), care prezintă figuri care se revarsă din cadru, o iluminare dramatică oblică și contraste întunecate de lumină.<sup id="cite_ref-32" class="reference"><a href="#cite_note-32"><span class="cite-bracket">[</span>32<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Stilul s-a răspândit rapid din Roma în alte regiuni din Italia: A apărut în <a href="/wiki/Vene%C8%9Bia" title="Veneția">Veneția</a> în <a href="/wiki/Bazilica_Santa_Maria_della_Salute_din_Vene%C8%9Bia" title="Bazilica Santa Maria della Salute din Veneția">Bazilica Santa Maria della Salute</a> (1631–1687) de <a href="/w/index.php?title=Baldassare_Longhena&action=edit&redlink=1" class="new" title="Baldassare Longhena — pagină inexistentă">Baldassare Longhena</a>, o formă octogonală extrem de originală încoronată cu o cupolă enormă. A apărut și în <a href="/wiki/Torino" title="Torino">Torino</a>, în special în Capela Sfântului Giulgiu (1668–1694) de <a href="/wiki/Guarino_Guarini" title="Guarino Guarini">Guarino Guarini</a>. Stilul a început să fie folosit și la palate; Guarini a proiectat <a href="/w/index.php?title=Palazzo_Carignano&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palazzo Carignano — pagină inexistentă">Palazzo Carignano</a> din Torino, în timp ce Longhena a proiectat <a href="/w/index.php?title=Ca%27_Rezzonico&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ca' Rezzonico — pagină inexistentă">Ca' Rezzonico</a> pe <a href="/wiki/Canal_Grande" title="Canal Grande">Canalul Mare</a>, (1657), finalizat de <a href="/w/index.php?title=Giorgio_Massari&action=edit&redlink=1" class="new" title="Giorgio Massari — pagină inexistentă">Giorgio Massari</a>, decorat cu picturi de <a href="/wiki/Giovanni_Battista_Tiepolo" title="Giovanni Battista Tiepolo">Giovanni Battista Tiepolo</a>.<sup id="cite_ref-33" class="reference"><a href="#cite_note-33"><span class="cite-bracket">[</span>33<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> O serie de cutremure masive din <a href="/wiki/Sicilia" title="Sicilia">Sicilia</a> a făcut necesară reconstrucția majorității lor și mai multe au fost construite în exuberantul baroc târziu sau în rococo. </p> <ul class="gallery mw-gallery-traditional"> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Santa_Maria_della_Salute_from_Hotel_Monaco.jpg" class="mw-file-description" title="Santa Maria della Salute (Veneția), 1631-1687, de Baldassare Longhena[34]"><img alt="Santa Maria della Salute (Veneția), 1631-1687, de Baldassare Longhena[34]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e9/Santa_Maria_della_Salute_from_Hotel_Monaco.jpg/100px-Santa_Maria_della_Salute_from_Hotel_Monaco.jpg" decoding="async" width="100" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e9/Santa_Maria_della_Salute_from_Hotel_Monaco.jpg/150px-Santa_Maria_della_Salute_from_Hotel_Monaco.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e9/Santa_Maria_della_Salute_from_Hotel_Monaco.jpg/200px-Santa_Maria_della_Salute_from_Hotel_Monaco.jpg 2x" data-file-width="3973" data-file-height="5965" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/Bazilica_Santa_Maria_della_Salute_din_Vene%C8%9Bia" title="Bazilica Santa Maria della Salute din Veneția">Santa Maria della Salute</a> (<a href="/wiki/Vene%C8%9Bia" title="Veneția">Veneția</a>), 1631-1687, de <a href="/w/index.php?title=Baldassare_Longhena&action=edit&redlink=1" class="new" title="Baldassare Longhena — pagină inexistentă">Baldassare Longhena</a><sup id="cite_ref-FOOTNOTEHodge201929_34-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEHodge201929-34"><span class="cite-bracket">[</span>34<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:San_Carlo_alle_Quattro_Fontane_-_Front.jpg" class="mw-file-description" title="San Carlo alle Quattro Fontane (Roma), 1638-1677, de Francesco Borromini[35]"><img alt="San Carlo alle Quattro Fontane (Roma), 1638-1677, de Francesco Borromini[35]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/San_Carlo_alle_Quattro_Fontane_-_Front.jpg/104px-San_Carlo_alle_Quattro_Fontane_-_Front.jpg" decoding="async" width="104" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/San_Carlo_alle_Quattro_Fontane_-_Front.jpg/156px-San_Carlo_alle_Quattro_Fontane_-_Front.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/San_Carlo_alle_Quattro_Fontane_-_Front.jpg/208px-San_Carlo_alle_Quattro_Fontane_-_Front.jpg 2x" data-file-width="3638" data-file-height="5233" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=San_Carlo_alle_Quattro_Fontane&action=edit&redlink=1" class="new" title="San Carlo alle Quattro Fontane — pagină inexistentă">San Carlo alle Quattro Fontane</a> (<a href="/wiki/Roma" title="Roma">Roma</a>), 1638-1677, de <a href="/wiki/Francesco_Borromini" title="Francesco Borromini">Francesco Borromini</a><sup id="cite_ref-FOOTNOTEJones2014226_35-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEJones2014226-35"><span class="cite-bracket">[</span>35<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Obelisco_Fontana_dei_Fiumi_Piazza_Navona_Roma.jpg" class="mw-file-description" title="Fontana dei Quattro Fiumi (Roma), 1648-1651, de Gian Lorenzo Bernini[36]"><img alt="Fontana dei Quattro Fiumi (Roma), 1648-1651, de Gian Lorenzo Bernini[36]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a5/Obelisco_Fontana_dei_Fiumi_Piazza_Navona_Roma.jpg/73px-Obelisco_Fontana_dei_Fiumi_Piazza_Navona_Roma.jpg" decoding="async" width="73" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a5/Obelisco_Fontana_dei_Fiumi_Piazza_Navona_Roma.jpg/109px-Obelisco_Fontana_dei_Fiumi_Piazza_Navona_Roma.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a5/Obelisco_Fontana_dei_Fiumi_Piazza_Navona_Roma.jpg/145px-Obelisco_Fontana_dei_Fiumi_Piazza_Navona_Roma.jpg 2x" data-file-width="6763" data-file-height="13926" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=Fontana_dei_Quattro_Fiumi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fontana dei Quattro Fiumi — pagină inexistentă">Fontana dei Quattro Fiumi</a> (Roma), 1648-1651, de <a href="/wiki/Gian_Lorenzo_Bernini" title="Gian Lorenzo Bernini">Gian Lorenzo Bernini</a><sup id="cite_ref-FOOTNOTEBailey2012213_36-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBailey2012213-36"><span class="cite-bracket">[</span>36<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:St_Peter%27s_Square,_Vatican_City_-_April_2007.jpg" class="mw-file-description" title="Piața Sf. Petru (Roma), 1656-1667, de Gian Lorenzo Bernini[28]"><img alt="Piața Sf. Petru (Roma), 1656-1667, de Gian Lorenzo Bernini[28]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/St_Peter%27s_Square%2C_Vatican_City_-_April_2007.jpg/150px-St_Peter%27s_Square%2C_Vatican_City_-_April_2007.jpg" decoding="async" width="150" height="84" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/St_Peter%27s_Square%2C_Vatican_City_-_April_2007.jpg/225px-St_Peter%27s_Square%2C_Vatican_City_-_April_2007.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/St_Peter%27s_Square%2C_Vatican_City_-_April_2007.jpg/300px-St_Peter%27s_Square%2C_Vatican_City_-_April_2007.jpg 2x" data-file-width="4200" data-file-height="2359" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/Pia%C8%9Ba_Sf._Petru_din_Roma" class="mw-redirect" title="Piața Sf. Petru din Roma">Piața Sf. Petru</a> (Roma), 1656-1667, de Gian Lorenzo Bernini<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBailey2012211_28-1" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBailey2012211-28"><span class="cite-bracket">[</span>28<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:%C3%89glise_Santa_Maria_Pace_-_Rome_(IT62)_-_2021-08-28_-_3.jpg" class="mw-file-description" title="Santa Maria della Pace (Roma), 1656-1667, de Pietro da Cortona[37]"><img alt="Santa Maria della Pace (Roma), 1656-1667, de Pietro da Cortona[37]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/09/%C3%89glise_Santa_Maria_Pace_-_Rome_%28IT62%29_-_2021-08-28_-_3.jpg/142px-%C3%89glise_Santa_Maria_Pace_-_Rome_%28IT62%29_-_2021-08-28_-_3.jpg" decoding="async" width="142" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/09/%C3%89glise_Santa_Maria_Pace_-_Rome_%28IT62%29_-_2021-08-28_-_3.jpg/213px-%C3%89glise_Santa_Maria_Pace_-_Rome_%28IT62%29_-_2021-08-28_-_3.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/09/%C3%89glise_Santa_Maria_Pace_-_Rome_%28IT62%29_-_2021-08-28_-_3.jpg/284px-%C3%89glise_Santa_Maria_Pace_-_Rome_%28IT62%29_-_2021-08-28_-_3.jpg 2x" data-file-width="4839" data-file-height="5108" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=Santa_Maria_della_Pace&action=edit&redlink=1" class="new" title="Santa Maria della Pace — pagină inexistentă">Santa Maria della Pace</a> (Roma), 1656-1667, de <a href="/wiki/Pietro_da_Cortona" title="Pietro da Cortona">Pietro da Cortona</a><sup id="cite_ref-FOOTNOTEHopkins201473_37-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEHopkins201473-37"><span class="cite-bracket">[</span>37<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> </ul> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Arhitectura_barocă_spaniolă"><span id="Arhitectura_baroc.C4.83_spaniol.C4.83"></span>Arhitectura barocă spaniolă</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Baroc&veaction=edit&section=4" title="Modifică secțiunea: Arhitectura barocă spaniolă" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Baroc&action=edit&section=4" title="Edit section's source code: Arhitectura barocă spaniolă"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/w/index.php?title=Arhitectura_baroc%C4%83_spaniol%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arhitectura barocă spaniolă — pagină inexistentă">Arhitectura barocă spaniolă</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p>Biserica catolică din Spania, în special iezuiții, au fost forța arhitecturii baroce spaniole. Prima lucrare importantă în stil a fost Capela San Isidro din <a href="/wiki/Madrid" title="Madrid">Madrid</a>, începută în 1643 de <a href="/w/index.php?title=Pedro_de_la_Torre&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pedro de la Torre — pagină inexistentă">Pedro de la Torre</a>. A contrastat o bogăție extremă de ornamente pe exterior, cu simplitate în interior, împărțită în mai multe spații și folosind efecte de lumină cu scopul de a crea un sentiment de mister.<sup id="cite_ref-38" class="reference"><a href="#cite_note-38"><span class="cite-bracket">[</span>38<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Catedrala din <a href="/wiki/Santiago_de_Compostela" title="Santiago de Compostela">Santiago de Compostela</a> a fost modernizată cu o serie de adăugări baroce începând de la sfârșitul secolului al XVII-lea, începând cu un turn clopotniță extrem de decorat (1680), apoi flancat de două turnuri și mai înalte și mai ornamentate, numite „Obradorio”, adăugate între 1738 și 1750 de <a href="/w/index.php?title=Fernando_de_Casas_Novoa&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fernando de Casas Novoa — pagină inexistentă">Fernando de Casas Novoa</a>. Un alt reper al barocului spaniol este turnul paraclis al <a href="/w/index.php?title=Palacio_de_San_Telmo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palacio de San Telmo — pagină inexistentă">Palatului San Telmo</a> din <a href="/wiki/Sevilla" title="Sevilla">Sevilla</a>, de <a href="/w/index.php?title=Leonardo_de_Figueroa&action=edit&redlink=1" class="new" title="Leonardo de Figueroa — pagină inexistentă">Leonardo de Figueroa</a>.<sup id="cite_ref-Cabanne_pages_48-51_39-0" class="reference"><a href="#cite_note-Cabanne_pages_48-51-39"><span class="cite-bracket">[</span>39<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p><a href="/wiki/Granada" title="Granada">Granada</a> fusese doar eliberată de mauri în secolul al XV-lea și avea propria sa varietate de baroc. Pictorul, sculptorul și arhitectul <a href="/w/index.php?title=Alonso_Cano&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alonso Cano — pagină inexistentă">Alonso Cano</a> a proiectat interiorul baroc al <a href="/w/index.php?title=Catedrala_din_Granada&action=edit&redlink=1" class="new" title="Catedrala din Granada — pagină inexistentă">Catedralei din Granada</a> între 1652 și până la moartea sa în 1657. Prezintă contraste dramatice ale coloanelor albe masive și a decorului auriu. </p><p>Cea mai puternic ornamentată și fastuoasă formă de arhitectură barocă spaniolă e cunoscută ca stilul <a href="/w/index.php?title=Churrigueresque&action=edit&redlink=1" class="new" title="Churrigueresque — pagină inexistentă">Churrigueresque</a>, numit după frații <a href="/w/index.php?title=Churriguera&action=edit&redlink=1" class="new" title="Churriguera — pagină inexistentă">Churriguera</a>, care au lucrat în principal la <a href="/wiki/Salamanca" title="Salamanca">Salamanca</a> și <a href="/wiki/Madrid" title="Madrid">Madrid</a>. Lucrările lor includ clădirile din piața principală a orașului, <a href="/w/index.php?title=Plaza_Mayor_din_Salamanca&action=edit&redlink=1" class="new" title="Plaza Mayor din Salamanca — pagină inexistentă">Plaza Mayor din Salamanca</a> (1729).<sup id="cite_ref-Cabanne_pages_48-51_39-1" class="reference"><a href="#cite_note-Cabanne_pages_48-51-39"><span class="cite-bracket">[</span>39<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Acest stil baroc extrem de ornamentat a fost foarte influent în multe biserici și catedrale construite de spanioli în Americi. </p><p>Alți arhitecți spanioli notabili ai barocului târziu sunt <a href="/w/index.php?title=Pedro_de_Ribera&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pedro de Ribera — pagină inexistentă">Pedro de Ribera</a>, un elev al lui Churriguera, care a proiectat Azilul Regal de la San Fernando din Madrid, și <a href="/w/index.php?title=Narciso_Tom%C3%A9&action=edit&redlink=1" class="new" title="Narciso Tomé — pagină inexistentă">Narciso Tomé</a>, care a proiectat renumitul altar <a href="/w/index.php?title=El_Transparente&action=edit&redlink=1" class="new" title="El Transparente — pagină inexistentă">El Transparente</a>, din <a href="/wiki/Catedrala_din_Toledo" title="Catedrala din Toledo">Catedrala din Toledo</a> (1729–32), care dă iluzia, într-o anumită lumină, de a pluti în sus.<sup id="cite_ref-Cabanne_pages_48-51_39-2" class="reference"><a href="#cite_note-Cabanne_pages_48-51-39"><span class="cite-bracket">[</span>39<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Arhitecții barocului spaniol au avut un efect mult peste Spania; munca lor a fost extrem de influentă asupra bisericilor construite în coloniile spaniole din America Latină și Filipine. Biserica construită de iezuiți pentru un colegiu din <a href="/w/index.php?title=Tepotzotl%C3%A1n&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tepotzotlán — pagină inexistentă">Tepotzotlán</a>, cu fațada și turnul ornamentate baroc, este un bun exemplu. </p> <ul class="gallery mw-gallery-traditional"> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Palacio_San_Telmo_facade_Seville_Spain.jpg" class="mw-file-description" title="Palacio de San Telmo (Sevilla, Spania), 1682-1796, de Leonardo de Figueroa"><img alt="Palacio de San Telmo (Sevilla, Spania), 1682-1796, de Leonardo de Figueroa" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6d/Palacio_San_Telmo_facade_Seville_Spain.jpg/150px-Palacio_San_Telmo_facade_Seville_Spain.jpg" decoding="async" width="150" height="113" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6d/Palacio_San_Telmo_facade_Seville_Spain.jpg/225px-Palacio_San_Telmo_facade_Seville_Spain.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6d/Palacio_San_Telmo_facade_Seville_Spain.jpg/300px-Palacio_San_Telmo_facade_Seville_Spain.jpg 2x" data-file-width="3038" data-file-height="2294" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=Palacio_de_San_Telmo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palacio de San Telmo — pagină inexistentă">Palacio de San Telmo</a> (<a href="/wiki/Sevilla" title="Sevilla">Sevilla</a>, Spania), 1682-1796, de <a href="/w/index.php?title=Leonardo_de_Figueroa&action=edit&redlink=1" class="new" title="Leonardo de Figueroa — pagină inexistentă">Leonardo de Figueroa</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Granada,_Monasterio_de_La_Cartuja,_sacristia_(2).jpg" class="mw-file-description" title="Sacristia Mănăstirii Cartusiene din Granada (Granada, Spania), 1727-1764, de Narciso Tomé[40]"><img alt="Sacristia Mănăstirii Cartusiene din Granada (Granada, Spania), 1727-1764, de Narciso Tomé[40]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f6/Granada%2C_Monasterio_de_La_Cartuja%2C_sacristia_%282%29.jpg/112px-Granada%2C_Monasterio_de_La_Cartuja%2C_sacristia_%282%29.jpg" decoding="async" width="112" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f6/Granada%2C_Monasterio_de_La_Cartuja%2C_sacristia_%282%29.jpg/169px-Granada%2C_Monasterio_de_La_Cartuja%2C_sacristia_%282%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f6/Granada%2C_Monasterio_de_La_Cartuja%2C_sacristia_%282%29.jpg/225px-Granada%2C_Monasterio_de_La_Cartuja%2C_sacristia_%282%29.jpg 2x" data-file-width="2976" data-file-height="3968" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Sacristia <a href="/w/index.php?title=M%C4%83n%C4%83stirea_Cartusian%C4%83_din_Granada&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mănăstirea Cartusiană din Granada — pagină inexistentă">Mănăstirii Cartusiene din Granada</a> (<a href="/wiki/Granada" title="Granada">Granada</a>, Spania), 1727-1764, de <a href="/w/index.php?title=Narciso_Tom%C3%A9&action=edit&redlink=1" class="new" title="Narciso Tomé — pagină inexistentă">Narciso Tomé</a><sup id="cite_ref-FOOTNOTEHopkins201482_40-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEHopkins201482-40"><span class="cite-bracket">[</span>40<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Catedral_de_Santiago_de_Compostela_agosto_2018_(cropped).jpg" class="mw-file-description" title="Fațada Catedralei orașului Santiago de Compostela (Spania), 1738, de Fernando de Casas Novoa[41]"><img alt="Fațada Catedralei orașului Santiago de Compostela (Spania), 1738, de Fernando de Casas Novoa[41]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/Catedral_de_Santiago_de_Compostela_agosto_2018_%28cropped%29.jpg/150px-Catedral_de_Santiago_de_Compostela_agosto_2018_%28cropped%29.jpg" decoding="async" width="150" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/Catedral_de_Santiago_de_Compostela_agosto_2018_%28cropped%29.jpg/225px-Catedral_de_Santiago_de_Compostela_agosto_2018_%28cropped%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/Catedral_de_Santiago_de_Compostela_agosto_2018_%28cropped%29.jpg/300px-Catedral_de_Santiago_de_Compostela_agosto_2018_%28cropped%29.jpg 2x" data-file-width="3024" data-file-height="3024" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Fațada Catedralei orașului <a href="/wiki/Santiago_de_Compostela" title="Santiago de Compostela">Santiago de Compostela</a> (Spania), 1738, de <a href="/w/index.php?title=Fernando_de_Casas_Novoa&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fernando de Casas Novoa — pagină inexistentă">Fernando de Casas Novoa</a><sup id="cite_ref-FOOTNOTEBailey201212_41-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBailey201212-41"><span class="cite-bracket">[</span>41<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> </ul> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Europa_Centrală"><span id="Europa_Central.C4.83"></span>Europa Centrală</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Baroc&veaction=edit&section=5" title="Modifică secțiunea: Europa Centrală" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Baroc&action=edit&section=5" title="Edit section's source code: Europa Centrală"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r13393782/mw-parser-output/.tmulti"><div class="thumb tmulti tright"><div class="thumbinner" style="width:292px;max-width:292px"><div class="trow"><div class="tsingle" style="width:290px;max-width:290px"><div class="thumbimage" style="height:211px;overflow:hidden"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Karlskirche_Wien_September_2016.jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/81/Karlskirche_Wien_September_2016.jpg/288px-Karlskirche_Wien_September_2016.jpg" decoding="async" width="288" height="212" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/81/Karlskirche_Wien_September_2016.jpg/432px-Karlskirche_Wien_September_2016.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/81/Karlskirche_Wien_September_2016.jpg/576px-Karlskirche_Wien_September_2016.jpg 2x" data-file-width="2900" data-file-height="2133" /></a></span></div></div></div><div class="trow"><div class="tsingle" style="width:134px;max-width:134px"><div class="thumbimage" style="height:125px;overflow:hidden"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Iglesia_de_San_Carlos_Borromeo,_Viena,_Austria,_2020-01-31,_DD_49-51_HDR.jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Iglesia_de_San_Carlos_Borromeo%2C_Viena%2C_Austria%2C_2020-01-31%2C_DD_49-51_HDR.jpg/132px-Iglesia_de_San_Carlos_Borromeo%2C_Viena%2C_Austria%2C_2020-01-31%2C_DD_49-51_HDR.jpg" decoding="async" width="132" height="125" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Iglesia_de_San_Carlos_Borromeo%2C_Viena%2C_Austria%2C_2020-01-31%2C_DD_49-51_HDR.jpg/198px-Iglesia_de_San_Carlos_Borromeo%2C_Viena%2C_Austria%2C_2020-01-31%2C_DD_49-51_HDR.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Iglesia_de_San_Carlos_Borromeo%2C_Viena%2C_Austria%2C_2020-01-31%2C_DD_49-51_HDR.jpg/264px-Iglesia_de_San_Carlos_Borromeo%2C_Viena%2C_Austria%2C_2020-01-31%2C_DD_49-51_HDR.jpg 2x" data-file-width="4953" data-file-height="4708" /></a></span></div></div><div class="tsingle" style="width:154px;max-width:154px"><div class="thumbimage" style="height:125px;overflow:hidden"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Iglesia_de_San_Carlos_Borromeo,_Viena,_Austria,_2020-01-31,_DD_52-54_HDR.jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3e/Iglesia_de_San_Carlos_Borromeo%2C_Viena%2C_Austria%2C_2020-01-31%2C_DD_52-54_HDR.jpg/152px-Iglesia_de_San_Carlos_Borromeo%2C_Viena%2C_Austria%2C_2020-01-31%2C_DD_52-54_HDR.jpg" decoding="async" width="152" height="126" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3e/Iglesia_de_San_Carlos_Borromeo%2C_Viena%2C_Austria%2C_2020-01-31%2C_DD_52-54_HDR.jpg/228px-Iglesia_de_San_Carlos_Borromeo%2C_Viena%2C_Austria%2C_2020-01-31%2C_DD_52-54_HDR.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3e/Iglesia_de_San_Carlos_Borromeo%2C_Viena%2C_Austria%2C_2020-01-31%2C_DD_52-54_HDR.jpg/304px-Iglesia_de_San_Carlos_Borromeo%2C_Viena%2C_Austria%2C_2020-01-31%2C_DD_52-54_HDR.jpg 2x" data-file-width="5611" data-file-height="4641" /></a></span></div></div></div><div class="trow"><div class="thumbcaption" style="background-color:transparent;color:var(--color-base, #000)"><a href="/w/index.php?title=Karlskirche&action=edit&redlink=1" class="new" title="Karlskirche — pagină inexistentă">Karlskirche</a> (<a href="/wiki/Viena" title="Viena">Viena</a>, <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a>), 1715-1737, de <a href="/w/index.php?title=Johann_Bernhard_Fischer_von_Erlach&action=edit&redlink=1" class="new" title="Johann Bernhard Fischer von Erlach — pagină inexistentă">Johann Bernhard Fischer von Erlach</a><sup id="cite_ref-FOOTNOTEJones2014230_42-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEJones2014230-42"><span class="cite-bracket">[</span>42<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div></div></div></div> <p>Din 1680 până în 1750, multe catedrale, abații și biserici de pelerinaj foarte decorate au fost construite în Europa Centrală, în Bavaria, Austria, Boemia și sud-vestul Poloniei. Unele sunt în stil <a href="/wiki/Rococo" title="Rococo">rococo</a>, un stil distinct, mai flamboiant și mai asimetric, care a ieșit din baroc, iar apoi l-a înlocuit în <a href="/wiki/Europa_Central%C4%83" title="Europa Centrală">Europa Centrală</a> în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, până când a fost înlocuit la rândul său de <a href="/wiki/Neoclasicism" title="Neoclasicism">neoclasicism</a>.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEDucher201492_43-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEDucher201492-43"><span class="cite-bracket">[</span>43<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Prinții multitudinii de state din acea regiune au ales, de asemenea, barocul sau rococoul pentru palatele și reședințele lor și au folosit adesea arhitecți instruiți-italian pentru ca să le construiască.<sup id="cite_ref-44" class="reference"><a href="#cite_note-44"><span class="cite-bracket">[</span>44<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Arhitecți notabili sunt Johann Fischer von Erlach, <a href="/w/index.php?title=Lukas_von_Hildebrandt&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lukas von Hildebrandt — pagină inexistentă">Lukas von Hildebrandt</a> și <a href="/w/index.php?title=Dominikus_Zimmermann&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dominikus Zimmermann — pagină inexistentă">Dominikus Zimmermann</a> în <a href="/wiki/Bavaria" title="Bavaria">Bavaria</a>, <a href="/wiki/Balthasar_Neumann" title="Balthasar Neumann">Balthasar Neumann</a> în <a href="/wiki/Br%C3%BChl_(Rheinland)" title="Brühl (Rheinland)">Brühl</a> și <a href="/w/index.php?title=Matth%C3%A4us_Daniel_P%C3%B6ppelmann&action=edit&redlink=1" class="new" title="Matthäus Daniel Pöppelmann — pagină inexistentă">Matthäus Daniel Pöppelmann</a> în <a href="/wiki/Dresda" title="Dresda">Dresda</a>. În <a href="/wiki/Prusia" title="Prusia">Prusia</a>, <a href="/wiki/Frederic_al_II-lea_al_Prusiei" title="Frederic al II-lea al Prusiei">Frederic al II-lea</a> a fost inspirat de <a href="/w/index.php?title=Marele_Trianon&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marele Trianon — pagină inexistentă">Marele Trianon</a> al <a href="/wiki/Palatul_Versailles" title="Palatul Versailles">Palatului de la Versailles</a> și l-a folosit ca model pentru reședința sa de vară, <a href="/wiki/Sanssouci" title="Sanssouci">Sanssouci</a>, din <a href="/wiki/Potsdam" title="Potsdam">Potsdam</a>, conceput pentru el de <a href="/w/index.php?title=Georg_Wenzeslaus_von_Knobelsdorff&action=edit&redlink=1" class="new" title="Georg Wenzeslaus von Knobelsdorff — pagină inexistentă">Georg Wenzeslaus von Knobelsdorff</a> (1745-1747). O altă operă a arhitecturii palatelor baroce este <a href="/wiki/Palatul_Zwinger_din_Dresda" title="Palatul Zwinger din Dresda">Zwingerul</a> din <a href="/wiki/Dresda" title="Dresda">Dresda</a>, fosta orangerie a palatului ducilor <a href="/wiki/Saxoni" title="Saxoni">Saxonia</a>, din secolul al XVIII-lea. </p><p>Un exemplu reprezentativ de biserică rococo este <a href="/w/index.php?title=Basilika_Vierzehnheiligen&action=edit&redlink=1" class="new" title="Basilika Vierzehnheiligen — pagină inexistentă">Basilika Vierzehnheiligen</a>, sau <i>Bazilica celor Paisprezece Sfinți Ajutători</i>, o biserică de pelerinaj situată în apropierea orașului <a href="/wiki/Bad_Staffelstein" title="Bad Staffelstein">Bad Staffelstein</a>, lângă <a href="/wiki/Bamberg" title="Bamberg">Bamberg</a>, în <a href="/wiki/Bavaria" title="Bavaria">Bavaria</a>. Bazilica a fost proiectată de <a href="/wiki/Balthasar_Neumann" title="Balthasar Neumann">Balthasar Neumann</a> și a fost construită între 1743 și 1772, planul său fiind o serie de cercuri care se înfășoară în jurul unui oval central, cu altarul plasat în centrul exact al bisericii. Interiorul acestei biserici ilustrează vârful decorațiunii rococo.<sup id="cite_ref-45" class="reference"><a href="#cite_note-45"><span class="cite-bracket">[</span>45<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Un alt exemplu notabil al stilului este <a href="/wiki/Wieskirche" title="Wieskirche">Wieskirche</a>, o biserică de pelerinaj din sudul Bavariei. A fost proiectată de frații <a href="/w/index.php?title=Johann_Baptist_Zimmermann&action=edit&redlink=1" class="new" title="Johann Baptist Zimmermann — pagină inexistentă">Johann Baptist Zimmermann</a> și <a href="/w/index.php?title=Dominikus_Zimmermann&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dominikus Zimmermann — pagină inexistentă">Dominikus Zimmermann</a>. Este situată pe poalele <a href="/wiki/Alpi" title="Alpi">Alpilor</a>, în municipalitatea <a href="/wiki/Steingaden" title="Steingaden">Steingaden</a>, în <a href="/wiki/Districtul_Weilheim-Schongau" title="Districtul Weilheim-Schongau">districtul Weilheim-Schongau</a> din Bavaria (Germania). Construcția a fost ridicată între anii 1745 și 1754, iar interiorul e decorat cu <a href="/wiki/Fresc%C4%83" title="Frescă">fresce</a> și <a href="/wiki/Stuc" title="Stuc">stucaturi</a> în tradiția <a href="/w/index.php?title=%C8%98coala_Wessobrunner&action=edit&redlink=1" class="new" title="Școala Wessobrunner — pagină inexistentă">Școlii Wessobrunner</a>. Acum este un patrimoniu mondial UNESCO. </p><p>Un alt exemplu notabil este <a href="/wiki/Biserica_Sf%C3%A2ntul_Nicolae_(Mal%C3%A1_Strana)" class="mw-redirect" title="Biserica Sfântul Nicolae (Malá Strana)">Biserica Sfântul Nicolae (Malá Strana)</a> din <a href="/wiki/Praga" title="Praga">Praga</a> (1704–55), construită de <a href="/w/index.php?title=Christoph_Dientzenhofer&action=edit&redlink=1" class="new" title="Christoph Dientzenhofer — pagină inexistentă">Christoph Dientzenhofer</a> și fiul său <a href="/wiki/Kilian_Ignaz_Dientzenhofer" title="Kilian Ignaz Dientzenhofer">Kilian Ignaz Dientzenhofer</a>. Decorația acoperă toți pereții din interiorul bisericii. Altarul este așezat în naos sub cupola centrală și înconjurat de capele, lumina coborând din cupola de deasupra și din capelele din jur. Altarul este înconjurat în întregime de arcade, coloane, balustrade curbate și <a href="/wiki/Pilastru" title="Pilastru">pilaștri</a> din piatră colorată, care sunt bogat decorate cu statui, creând o confuzie deliberată între arhitectura reală și ornamentație. Arhitectura este transformată într-un teatru de lumină, culoare și mișcare.<sup id="cite_ref-Ducher_pages_106-107_26-1" class="reference"><a href="#cite_note-Ducher_pages_106-107-26"><span class="cite-bracket">[</span>26<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a>, <a href="/wiki/Barocul_%C3%AEn_Polonia" title="Barocul în Polonia">barocul polonez</a> de inspirație italiană a durat de la începutul secolului al XVII-lea până la mijlocul secolului al XVIII-lea și a accentuat bogăția de detalii și culori. Prima clădire barocă din Polonia actuală și probabil una dintre cele mai recunoscute este <a href="/wiki/Biserica_Sfin%C8%9Bilor_Petru_%C8%99i_Pavel_din_Cracovia" class="mw-redirect" title="Biserica Sfinților Petru și Pavel din Cracovia">Biserica Sfinților Petru și Pavel</a> din <a href="/wiki/Cracovia" title="Cracovia">Cracovia</a>, proiectată de <a href="/w/index.php?title=Giovanni_Battista_Trevano&action=edit&redlink=1" class="new" title="Giovanni Battista Trevano — pagină inexistentă">Giovanni Battista Trevano</a>. <a href="/w/index.php?title=Columna_lui_Sigismund&action=edit&redlink=1" class="new" title="Columna lui Sigismund — pagină inexistentă">Columna lui Sigismund</a> din <a href="/wiki/Var%C8%99ovia" title="Varșovia">Varșovia</a>, ridicată în 1644, a fost primul monument baroc laic din lume construit sub forma unei <a href="/wiki/Coloan%C4%83" title="Coloană">coloane</a>.<sup id="cite_ref-46" class="reference"><a href="#cite_note-46"><span class="cite-bracket">[</span>46<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Stilul de reședință palatială a fost exemplificat de <a href="/wiki/Palatul_Wilan%C3%B3w" title="Palatul Wilanów">Palatul Wilanów</a>, construit între 1677 și 1696.<sup id="cite_ref-47" class="reference"><a href="#cite_note-47"><span class="cite-bracket">[</span>47<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Cel mai cunoscut arhitect baroc activ în Polonia a fost <a href="/wiki/Neerlandezi" title="Neerlandezi">olandezul</a> <a href="/w/index.php?title=Tylman_van_Gameren&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tylman van Gameren — pagină inexistentă">Tylman van Gameren</a>, iar lucrările sale notabile includ <a href="/w/index.php?title=Biserica_Sf%C3%A2ntul_Kazimierz&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica Sfântul Kazimierz — pagină inexistentă">Biserica Sfântul Kazimierz</a> din <a href="/wiki/Var%C8%99ovia" title="Varșovia">Varșovia</a> și <a href="/w/index.php?title=Palatul_Krasi%C5%84ski&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palatul Krasiński — pagină inexistentă">Palatul Krasiński</a>, <a href="/w/index.php?title=Biserica_Sf%C3%A2nta_Ana_din_Cracovia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica Sfânta Ana din Cracovia — pagină inexistentă">Biserica Sfânta Ana din Cracovia</a> și <a href="/w/index.php?title=Palatul_Branicki_din_Bia%C5%82ystok&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palatul Branicki din Białystok — pagină inexistentă">Palatul Branicki</a> din <a href="/wiki/Bialystok" class="mw-redirect" title="Bialystok">Bialystok</a>.<sup id="cite_ref-48" class="reference"><a href="#cite_note-48"><span class="cite-bracket">[</span>48<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Cu toate astea, cea mai celebrată operă a barocului polonez este Catedrala Fara din <a href="/wiki/Pozna%C5%84" title="Poznań">Poznań</a>, cu detalii de <a href="/w/index.php?title=Pompeo_Ferrari&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pompeo Ferrari — pagină inexistentă">Pompeo Ferrari</a>. </p> <ul class="gallery mw-gallery-traditional"> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Iglesia_colegial_de_Poznan,_Poznan,_Polonia,_2014-09-18,_DD_19-21_HDR.jpg" class="mw-file-description" title="Poznań Fara (Poznań, Polonia) 1651–1732, de Bartłomiej Nataniel Wąsowski, Giovanni Catenazzi și Pompeo Ferrari"><img alt="Poznań Fara (Poznań, Polonia) 1651–1732, de Bartłomiej Nataniel Wąsowski, Giovanni Catenazzi și Pompeo Ferrari" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/Iglesia_colegial_de_Poznan%2C_Poznan%2C_Polonia%2C_2014-09-18%2C_DD_19-21_HDR.jpg/150px-Iglesia_colegial_de_Poznan%2C_Poznan%2C_Polonia%2C_2014-09-18%2C_DD_19-21_HDR.jpg" decoding="async" width="150" height="110" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/Iglesia_colegial_de_Poznan%2C_Poznan%2C_Polonia%2C_2014-09-18%2C_DD_19-21_HDR.jpg/225px-Iglesia_colegial_de_Poznan%2C_Poznan%2C_Polonia%2C_2014-09-18%2C_DD_19-21_HDR.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/Iglesia_colegial_de_Poznan%2C_Poznan%2C_Polonia%2C_2014-09-18%2C_DD_19-21_HDR.jpg/300px-Iglesia_colegial_de_Poznan%2C_Poznan%2C_Polonia%2C_2014-09-18%2C_DD_19-21_HDR.jpg 2x" data-file-width="4814" data-file-height="3529" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=Pozna%C5%84_Fara&action=edit&redlink=1" class="new" title="Poznań Fara — pagină inexistentă">Poznań Fara</a> (<a href="/wiki/Pozna%C5%84" title="Poznań">Poznań</a>, <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a>) 1651–1732, de Bartłomiej Nataniel Wąsowski, Giovanni Catenazzi și <a href="/w/index.php?title=Pompeo_Ferrari&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pompeo Ferrari — pagină inexistentă">Pompeo Ferrari</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Wien_Graben_Pests%C3%A4ule_Ostseite.jpg" class="mw-file-description" title="Coloana Ciumei (Viena, Austria), 1682 și 1694, de Matthias Rauchmiller și Johann Bernhard Fischer von Erlach[49]"><img alt="Coloana Ciumei (Viena, Austria), 1682 și 1694, de Matthias Rauchmiller și Johann Bernhard Fischer von Erlach[49]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8c/Wien_Graben_Pests%C3%A4ule_Ostseite.jpg/115px-Wien_Graben_Pests%C3%A4ule_Ostseite.jpg" decoding="async" width="115" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8c/Wien_Graben_Pests%C3%A4ule_Ostseite.jpg/173px-Wien_Graben_Pests%C3%A4ule_Ostseite.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8c/Wien_Graben_Pests%C3%A4ule_Ostseite.jpg/230px-Wien_Graben_Pests%C3%A4ule_Ostseite.jpg 2x" data-file-width="4554" data-file-height="5928" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/Coloana_Ciumei_din_Viena" title="Coloana Ciumei din Viena">Coloana Ciumei</a> (<a href="/wiki/Viena" title="Viena">Viena</a>, <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a>), 1682 și 1694, de <a href="/w/index.php?title=Matthias_Rauchmiller&action=edit&redlink=1" class="new" title="Matthias Rauchmiller — pagină inexistentă">Matthias Rauchmiller</a> și <a href="/w/index.php?title=Johann_Bernhard_Fischer_von_Erlach&action=edit&redlink=1" class="new" title="Johann Bernhard Fischer von Erlach — pagină inexistentă">Johann Bernhard Fischer von Erlach</a><sup id="cite_ref-FOOTNOTEBailey2012216_49-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBailey2012216-49"><span class="cite-bracket">[</span>49<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:St._Nikolaus_auf_der_Kleinseite_Innenraum_1.jpg" class="mw-file-description" title="Biserica Sfântul Nicolae (Praga, Republica Cehă), 1703-1711, de Christoph Dientzenhofer[50]"><img alt="Biserica Sfântul Nicolae (Praga, Republica Cehă), 1703-1711, de Christoph Dientzenhofer[50]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/St._Nikolaus_auf_der_Kleinseite_Innenraum_1.jpg/150px-St._Nikolaus_auf_der_Kleinseite_Innenraum_1.jpg" decoding="async" width="150" height="113" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/St._Nikolaus_auf_der_Kleinseite_Innenraum_1.jpg/225px-St._Nikolaus_auf_der_Kleinseite_Innenraum_1.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/St._Nikolaus_auf_der_Kleinseite_Innenraum_1.jpg/300px-St._Nikolaus_auf_der_Kleinseite_Innenraum_1.jpg 2x" data-file-width="12000" data-file-height="9000" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/Biserica_Sf%C3%A2ntul_Nicolae_din_Praga_(Mal%C3%A1_Strana)" title="Biserica Sfântul Nicolae din Praga (Malá Strana)">Biserica Sfântul Nicolae</a> (<a href="/wiki/Praga" title="Praga">Praga</a>, <a href="/wiki/Republica_Ceh%C4%83" class="mw-redirect" title="Republica Cehă">Republica Cehă</a>), 1703-1711, de <a href="/w/index.php?title=Christoph_Dientzenhofer&action=edit&redlink=1" class="new" title="Christoph Dientzenhofer — pagină inexistentă">Christoph Dientzenhofer</a><sup id="cite_ref-FOOTNOTEBailey2012188_50-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBailey2012188-50"><span class="cite-bracket">[</span>50<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Palacio_Belvedere,_Viena,_Austria,_2020-02-01,_DD_87-89_HDR.jpg" class="mw-file-description" title="Palatul Belvedere (Viena), 1717-1723, de Johann Lukas von Hildebrandt[51]"><img alt="Palatul Belvedere (Viena), 1717-1723, de Johann Lukas von Hildebrandt[51]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d4/Palacio_Belvedere%2C_Viena%2C_Austria%2C_2020-02-01%2C_DD_87-89_HDR.jpg/150px-Palacio_Belvedere%2C_Viena%2C_Austria%2C_2020-02-01%2C_DD_87-89_HDR.jpg" decoding="async" width="150" height="59" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d4/Palacio_Belvedere%2C_Viena%2C_Austria%2C_2020-02-01%2C_DD_87-89_HDR.jpg/225px-Palacio_Belvedere%2C_Viena%2C_Austria%2C_2020-02-01%2C_DD_87-89_HDR.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d4/Palacio_Belvedere%2C_Viena%2C_Austria%2C_2020-02-01%2C_DD_87-89_HDR.jpg/300px-Palacio_Belvedere%2C_Viena%2C_Austria%2C_2020-02-01%2C_DD_87-89_HDR.jpg 2x" data-file-width="7285" data-file-height="2867" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/Palatul_Belvedere" title="Palatul Belvedere">Palatul Belvedere</a> (Viena), 1717-1723, de <a href="/wiki/Johann_Lukas_von_Hildebrandt" title="Johann Lukas von Hildebrandt">Johann Lukas von Hildebrandt</a><sup id="cite_ref-FOOTNOTEHopkins201477_51-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEHopkins201477-51"><span class="cite-bracket">[</span>51<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Pa%C5%82ac_w_Rogalinie_od_strony_ogrodu_02.jpg" class="mw-file-description" title="Palatul Rogalin (Rogalin, Polonia), 1768-1774[52]"><img alt="Palatul Rogalin (Rogalin, Polonia), 1768-1774[52]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/db/Pa%C5%82ac_w_Rogalinie_od_strony_ogrodu_02.jpg/150px-Pa%C5%82ac_w_Rogalinie_od_strony_ogrodu_02.jpg" decoding="async" width="150" height="100" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/db/Pa%C5%82ac_w_Rogalinie_od_strony_ogrodu_02.jpg/225px-Pa%C5%82ac_w_Rogalinie_od_strony_ogrodu_02.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/db/Pa%C5%82ac_w_Rogalinie_od_strony_ogrodu_02.jpg/300px-Pa%C5%82ac_w_Rogalinie_od_strony_ogrodu_02.jpg 2x" data-file-width="6189" data-file-height="4126" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Palatul Rogalin (<a href="/w/index.php?title=Rogalin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rogalin — pagină inexistentă">Rogalin</a>, Polonia), 1768-1774<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBailey2012231_52-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBailey2012231-52"><span class="cite-bracket">[</span>52<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> </ul> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Barocul_francez_sau_Clasicism">Barocul francez sau <i>Clasicism</i></h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Baroc&veaction=edit&section=6" title="Modifică secțiunea: Barocul francez sau Clasicism" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Baroc&action=edit&section=6" title="Edit section's source code: Barocul francez sau Clasicism"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/w/index.php?title=Arhitectura_baroc%C4%83_francez%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arhitectura barocă franceză — pagină inexistentă">Arhitectura barocă franceză</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r13393782/mw-parser-output/.tmulti"><div class="thumb tmulti tright"><div class="thumbinner" style="width:442px;max-width:442px"><div class="trow"><div class="tsingle" style="width:110px;max-width:110px"><div class="thumbimage" style="height:107px;overflow:hidden"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Saint-Germain-en-Laye_Ch%C3%A2teau_Vieux_2011_081_(cropped).jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/71/Saint-Germain-en-Laye_Ch%C3%A2teau_Vieux_2011_081_%28cropped%29.jpg/108px-Saint-Germain-en-Laye_Ch%C3%A2teau_Vieux_2011_081_%28cropped%29.jpg" decoding="async" width="108" height="108" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/71/Saint-Germain-en-Laye_Ch%C3%A2teau_Vieux_2011_081_%28cropped%29.jpg/162px-Saint-Germain-en-Laye_Ch%C3%A2teau_Vieux_2011_081_%28cropped%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/71/Saint-Germain-en-Laye_Ch%C3%A2teau_Vieux_2011_081_%28cropped%29.jpg/216px-Saint-Germain-en-Laye_Ch%C3%A2teau_Vieux_2011_081_%28cropped%29.jpg 2x" data-file-width="1986" data-file-height="1982" /></a></span></div></div><div class="tsingle" style="width:163px;max-width:163px"><div class="thumbimage" style="height:107px;overflow:hidden"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ch%C3%A2teau_de_Versailles_-2009-12-29_040.JPG" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Ch%C3%A2teau_de_Versailles_-2009-12-29_040.JPG/161px-Ch%C3%A2teau_de_Versailles_-2009-12-29_040.JPG" decoding="async" width="161" height="107" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Ch%C3%A2teau_de_Versailles_-2009-12-29_040.JPG/242px-Ch%C3%A2teau_de_Versailles_-2009-12-29_040.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Ch%C3%A2teau_de_Versailles_-2009-12-29_040.JPG/322px-Ch%C3%A2teau_de_Versailles_-2009-12-29_040.JPG 2x" data-file-width="3315" data-file-height="2210" /></a></span></div></div><div class="tsingle" style="width:163px;max-width:163px"><div class="thumbimage" style="height:107px;overflow:hidden"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Maisons-Laffitte_Chateau_de_Maisons_2011_53.jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b5/Maisons-Laffitte_Chateau_de_Maisons_2011_53.jpg/161px-Maisons-Laffitte_Chateau_de_Maisons_2011_53.jpg" decoding="async" width="161" height="107" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b5/Maisons-Laffitte_Chateau_de_Maisons_2011_53.jpg/242px-Maisons-Laffitte_Chateau_de_Maisons_2011_53.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b5/Maisons-Laffitte_Chateau_de_Maisons_2011_53.jpg/322px-Maisons-Laffitte_Chateau_de_Maisons_2011_53.jpg 2x" data-file-width="3888" data-file-height="2592" /></a></span></div></div></div><div class="trow"><div class="tsingle" style="width:83px;max-width:83px"><div class="thumbimage" style="height:147px;overflow:hidden"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ch%C3%A2teau_de_Versailles,_salle_des_gardes_de_la_reine,_porte.jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e6/Ch%C3%A2teau_de_Versailles%2C_salle_des_gardes_de_la_reine%2C_porte.jpg/81px-Ch%C3%A2teau_de_Versailles%2C_salle_des_gardes_de_la_reine%2C_porte.jpg" decoding="async" width="81" height="148" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e6/Ch%C3%A2teau_de_Versailles%2C_salle_des_gardes_de_la_reine%2C_porte.jpg/122px-Ch%C3%A2teau_de_Versailles%2C_salle_des_gardes_de_la_reine%2C_porte.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e6/Ch%C3%A2teau_de_Versailles%2C_salle_des_gardes_de_la_reine%2C_porte.jpg/162px-Ch%C3%A2teau_de_Versailles%2C_salle_des_gardes_de_la_reine%2C_porte.jpg 2x" data-file-width="2287" data-file-height="4169" /></a></span></div></div><div class="tsingle" style="width:199px;max-width:199px"><div class="thumbimage" style="height:147px;overflow:hidden"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:P1020923_(5015160701).jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f7/P1020923_%285015160701%29.jpg/197px-P1020923_%285015160701%29.jpg" decoding="async" width="197" height="148" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f7/P1020923_%285015160701%29.jpg/296px-P1020923_%285015160701%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f7/P1020923_%285015160701%29.jpg/394px-P1020923_%285015160701%29.jpg 2x" data-file-width="4000" data-file-height="3000" /></a></span></div></div><div class="tsingle" style="width:154px;max-width:154px"><div class="thumbimage" style="height:147px;overflow:hidden"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Detail_above_a_door_in_the_Salon_de_la_Guerre_du_Ch%C3%A2teau_de_Versailles.jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/de/Detail_above_a_door_in_the_Salon_de_la_Guerre_du_Ch%C3%A2teau_de_Versailles.jpg/152px-Detail_above_a_door_in_the_Salon_de_la_Guerre_du_Ch%C3%A2teau_de_Versailles.jpg" decoding="async" width="152" height="148" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/de/Detail_above_a_door_in_the_Salon_de_la_Guerre_du_Ch%C3%A2teau_de_Versailles.jpg/228px-Detail_above_a_door_in_the_Salon_de_la_Guerre_du_Ch%C3%A2teau_de_Versailles.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/de/Detail_above_a_door_in_the_Salon_de_la_Guerre_du_Ch%C3%A2teau_de_Versailles.jpg/304px-Detail_above_a_door_in_the_Salon_de_la_Guerre_du_Ch%C3%A2teau_de_Versailles.jpg 2x" data-file-width="3481" data-file-height="3391" /></a></span></div></div></div><div class="trow"><div class="thumbcaption" style="background-color:transparent;color:var(--color-base, #000)">Diverse <a href="/wiki/Ornament_(art%C4%83)" title="Ornament (artă)">ornamente</a> și elemente arhitecturale baroce franceze</div></div></div></div> <p>Franța a rezistat în mare parte barocului ornat din Italia, Spania, Viena și restul Europei. Barocul francez (adesea denumit „Grand Clasicism” sau pur și simplu „Clasicism” în Franța) este strâns asociat cu operele construite pentru <a href="/wiki/Ludovic_al_XIV-lea" class="mw-redirect" title="Ludovic al XIV-lea">Ludovic al XIV-lea</a> și <a href="/wiki/Ludovic_al_XV-lea" class="mw-redirect" title="Ludovic al XV-lea">Ludovic al XV-lea</a>; prezintă mai multă ordine geometrică și măsură decât barocul și o decorație mai puțin elaborată pe fațade și în interioare. <a href="/wiki/Ludovic_al_XIV-lea" class="mw-redirect" title="Ludovic al XIV-lea">Ludovic al XIV-lea</a> l-a invitat pe un maestru al barocului, Bernini, să prezinte un design pentru noua aripă a <a href="/wiki/Luvru" class="mw-redirect" title="Luvru">Luvrului</a>, dar a respins-o în favoarea unui design mai clasic de <a href="/w/index.php?title=Claude_Perrault&action=edit&redlink=1" class="new" title="Claude Perrault — pagină inexistentă">Claude Perrault</a> și <a href="/wiki/Louis_Le_Vau" title="Louis Le Vau">Louis Le Vau</a>.<sup id="cite_ref-53" class="reference"><a href="#cite_note-53"><span class="cite-bracket">[</span>53<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Printre principalii arhitecți ai stilului s-au numărat <a href="/wiki/Fran%C3%A7ois_Mansart" title="François Mansart">François Mansart</a> (<a href="/w/index.php?title=Chateau_de_Balleroy&action=edit&redlink=1" class="new" title="Chateau de Balleroy — pagină inexistentă">Chateau de Balleroy</a>, 1626-1636), <a href="/w/index.php?title=Pierre_Le_Muet&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pierre Le Muet — pagină inexistentă">Pierre Le Muet</a> (Biserica <a href="/w/index.php?title=Val-de-Gr%C3%A2ce&action=edit&redlink=1" class="new" title="Val-de-Grâce — pagină inexistentă">Val-de-Grâce</a>, 1645-1665), <a href="/wiki/Louis_Le_Vau" title="Louis Le Vau">Louis Le Vau</a> (<a href="/wiki/Castelul_Vaux-le-Vicomte" title="Castelul Vaux-le-Vicomte">Vaux-le-Vicomte</a>, 1657-1661) și mai ales <a href="/wiki/Jules_Hardouin_Mansart" class="mw-redirect" title="Jules Hardouin Mansart">Jules Hardouin Mansart</a> și <a href="/wiki/Robert_de_Cotte" title="Robert de Cotte">Robert de Cotte</a>, ale căror opere au inclus <a href="/w/index.php?title=Sala_Oglizilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sala Oglizilor — pagină inexistentă">Galerie des Glaces</a> și <a href="/w/index.php?title=Grand_Trianon&action=edit&redlink=1" class="new" title="Grand Trianon — pagină inexistentă">Marele Trianon</a> de la <a href="/wiki/Versailles" title="Versailles">Versailles</a> (1687-1688). Mansart a fost, de asemenea, responsabil pentru clasicismul baroc al <a href="/w/index.php?title=Place_Vend%C3%B4me&action=edit&redlink=1" class="new" title="Place Vendôme — pagină inexistentă">Pieței Vendôme</a> (1686-1699).<sup id="cite_ref-54" class="reference"><a href="#cite_note-54"><span class="cite-bracket">[</span>54<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Principalul proiect regal al perioadei a fost extinderea <a href="/wiki/Palatul_de_la_Versailles" class="mw-redirect" title="Palatul de la Versailles">Palatului de la Versailles</a>, început în 1661 de Le Vau cu decorarea de pictorul <a href="/wiki/Charles_Le_Brun" title="Charles Le Brun">Charles Le Brun</a>. Grădinile au fost proiectate de <a href="/w/index.php?title=Andr%C3%A9_Le_N%C3%B4tre&action=edit&redlink=1" class="new" title="André Le Nôtre — pagină inexistentă">André Le Nôtre</a> special ca să completeze și să amplifice arhitectura. Galerie des Glaces (Sala Oglinzilor), piesa centrală a château-ului, cu picturi ale lui Le Brun, a fost construită între 1678 și 1686. Mansart a finalizat Marele Trianon în 1687. Capela, proiectată de Cotte, a fost terminată în 1710. După moartea lui Ludovic al XIV-lea, Ludovic al XV-lea a adăugat mai intimul <a href="/wiki/Micul_Trianon" title="Micul Trianon">Mic Trianon</a> și teatrul foarte ornat. Fântânile din grădini au fost concepute astfel încât să fie văzute din interior și ca să adăuge un efect dramatic. Palatul a fost admirat și copiat de alți monarhi ai Europei, în special <a href="/wiki/Petru_I_al_Rusiei" title="Petru I al Rusiei">Petru cel Mare</a> al Rusiei, care a vizitat Versaillesul la începutul domniei lui Ludovic al XV-lea și și-a construit propria versiune la <a href="/w/index.php?title=Palatul_Peterhof&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palatul Peterhof — pagină inexistentă">Palatul Peterhof</a>, lângă <a href="/wiki/Sankt_Petersburg" title="Sankt Petersburg">Sankt Petersburg</a>, între 1705 și 1725.<sup id="cite_ref-55" class="reference"><a href="#cite_note-55"><span class="cite-bracket">[</span>55<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <ul class="gallery mw-gallery-traditional"> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ch%C3%A2teau_de_Maisons-Laffitte_001.jpg" class="mw-file-description" title="Château de Maisons (Franța), de François Mansart, 1630-1651[56]"><img alt="Château de Maisons (Franța), de François Mansart, 1630-1651[56]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/52/Ch%C3%A2teau_de_Maisons-Laffitte_001.jpg/150px-Ch%C3%A2teau_de_Maisons-Laffitte_001.jpg" decoding="async" width="150" height="105" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/52/Ch%C3%A2teau_de_Maisons-Laffitte_001.jpg/225px-Ch%C3%A2teau_de_Maisons-Laffitte_001.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/52/Ch%C3%A2teau_de_Maisons-Laffitte_001.jpg/300px-Ch%C3%A2teau_de_Maisons-Laffitte_001.jpg 2x" data-file-width="3970" data-file-height="2775" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=Ch%C3%A2teau_de_Maisons&action=edit&redlink=1" class="new" title="Château de Maisons — pagină inexistentă">Château de Maisons</a> (Franța), de <a href="/wiki/Fran%C3%A7ois_Mansart" title="François Mansart">François Mansart</a>, 1630-1651<sup id="cite_ref-FOOTNOTEHopkins201485_56-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEHopkins201485-56"><span class="cite-bracket">[</span>56<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Louvre-facade-est.jpg" class="mw-file-description" title="Fațada de Est a Luvrului (Paris), 1665-1680, de Claude Perrault și Louis Le Vau[57]"><img alt="Fațada de Est a Luvrului (Paris), 1665-1680, de Claude Perrault și Louis Le Vau[57]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Louvre-facade-est.jpg/150px-Louvre-facade-est.jpg" decoding="async" width="150" height="57" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Louvre-facade-est.jpg/225px-Louvre-facade-est.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Louvre-facade-est.jpg/300px-Louvre-facade-est.jpg 2x" data-file-width="3419" data-file-height="1306" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=Colonada_Luvrului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Colonada Luvrului — pagină inexistentă">Fațada de Est</a> a <a href="/wiki/Palatul_Luvru" title="Palatul Luvru">Luvrului</a> (Paris), 1665-1680, de <a href="/w/index.php?title=Claude_Perrault&action=edit&redlink=1" class="new" title="Claude Perrault — pagină inexistentă">Claude Perrault</a> și Louis Le Vau<sup id="cite_ref-FOOTNOTEHopkins201486_57-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEHopkins201486-57"><span class="cite-bracket">[</span>57<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Chapelle_Royale_Ch%C3%A2teau_Versailles_-_Versailles_(FR78)_-_2021-12-19_-_1.jpg" class="mw-file-description" title="Capela Palatului de la Versailles (Versailles, Franța), 1696-1710[58]"><img alt="Capela Palatului de la Versailles (Versailles, Franța), 1696-1710[58]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c9/Chapelle_Royale_Ch%C3%A2teau_Versailles_-_Versailles_%28FR78%29_-_2021-12-19_-_1.jpg/112px-Chapelle_Royale_Ch%C3%A2teau_Versailles_-_Versailles_%28FR78%29_-_2021-12-19_-_1.jpg" decoding="async" width="112" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c9/Chapelle_Royale_Ch%C3%A2teau_Versailles_-_Versailles_%28FR78%29_-_2021-12-19_-_1.jpg/169px-Chapelle_Royale_Ch%C3%A2teau_Versailles_-_Versailles_%28FR78%29_-_2021-12-19_-_1.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c9/Chapelle_Royale_Ch%C3%A2teau_Versailles_-_Versailles_%28FR78%29_-_2021-12-19_-_1.jpg/225px-Chapelle_Royale_Ch%C3%A2teau_Versailles_-_Versailles_%28FR78%29_-_2021-12-19_-_1.jpg 2x" data-file-width="3024" data-file-height="4032" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=Capelele_Versaillesului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Capelele Versaillesului — pagină inexistentă">Capela Palatului de la Versailles</a> (<a href="/wiki/Versailles" title="Versailles">Versailles</a>, Franța), 1696-1710<sup id="cite_ref-58" class="reference"><a href="#cite_note-58"><span class="cite-bracket">[</span>58<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Porte_Saint-Denis_01.jpg" class="mw-file-description" title="Porte Saint-Denis (Paris), 1672, de François Blondel[59]"><img alt="Porte Saint-Denis (Paris), 1672, de François Blondel[59]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Porte_Saint-Denis_01.jpg/150px-Porte_Saint-Denis_01.jpg" decoding="async" width="150" height="113" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Porte_Saint-Denis_01.jpg/225px-Porte_Saint-Denis_01.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Porte_Saint-Denis_01.jpg/300px-Porte_Saint-Denis_01.jpg 2x" data-file-width="4900" data-file-height="3675" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=Porte_Saint-Denis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Porte Saint-Denis — pagină inexistentă">Porte Saint-Denis</a> (Paris), 1672, de <a href="/wiki/Fran%C3%A7ois_Blondel" title="François Blondel">François Blondel</a><sup id="cite_ref-59" class="reference"><a href="#cite_note-59"><span class="cite-bracket">[</span>59<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Cath%C3%A9drale_Saint-Louis-des-Invalides,_140309_2.jpg" class="mw-file-description" title="Dôme des Invalides (Paris), 1677-1706, de Jules Hardouin-Mansart[60]"><img alt="Dôme des Invalides (Paris), 1677-1706, de Jules Hardouin-Mansart[60]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4e/Cath%C3%A9drale_Saint-Louis-des-Invalides%2C_140309_2.jpg/112px-Cath%C3%A9drale_Saint-Louis-des-Invalides%2C_140309_2.jpg" decoding="async" width="112" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4e/Cath%C3%A9drale_Saint-Louis-des-Invalides%2C_140309_2.jpg/169px-Cath%C3%A9drale_Saint-Louis-des-Invalides%2C_140309_2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4e/Cath%C3%A9drale_Saint-Louis-des-Invalides%2C_140309_2.jpg/225px-Cath%C3%A9drale_Saint-Louis-des-Invalides%2C_140309_2.jpg 2x" data-file-width="3364" data-file-height="4485" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/H%C3%B4tel_des_Invalides" title="Hôtel des Invalides">Dôme des Invalides</a> (Paris), 1677-1706, de <a href="/wiki/Jules_Hardouin-Mansart" title="Jules Hardouin-Mansart">Jules Hardouin-Mansart</a><sup id="cite_ref-FOOTNOTEBailey2012238_60-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBailey2012238-60"><span class="cite-bracket">[</span>60<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Chateau_Versailles_Galerie_des_Glaces.jpg" class="mw-file-description" title="Sala Oglinzilor a Palatului de la Versailles, 1678-1684[61]"><img alt="Sala Oglinzilor a Palatului de la Versailles, 1678-1684[61]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f1/Chateau_Versailles_Galerie_des_Glaces.jpg/150px-Chateau_Versailles_Galerie_des_Glaces.jpg" decoding="async" width="150" height="100" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f1/Chateau_Versailles_Galerie_des_Glaces.jpg/225px-Chateau_Versailles_Galerie_des_Glaces.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f1/Chateau_Versailles_Galerie_des_Glaces.jpg/300px-Chateau_Versailles_Galerie_des_Glaces.jpg 2x" data-file-width="3892" data-file-height="2584" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/Sala_Oglinzilor" title="Sala Oglinzilor">Sala Oglinzilor</a> a Palatului de la Versailles, 1678-1684<sup id="cite_ref-61" class="reference"><a href="#cite_note-61"><span class="cite-bracket">[</span>61<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Palace_of_Versailles_June_2010.jpg" class="mw-file-description" title="Fațada grădinii Palatului de la Versailles, 1678-1688, de Jules Hardouin-Mansart[62]"><img alt="Fațada grădinii Palatului de la Versailles, 1678-1688, de Jules Hardouin-Mansart[62]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/76/Palace_of_Versailles_June_2010.jpg/150px-Palace_of_Versailles_June_2010.jpg" decoding="async" width="150" height="84" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/76/Palace_of_Versailles_June_2010.jpg/225px-Palace_of_Versailles_June_2010.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/76/Palace_of_Versailles_June_2010.jpg/300px-Palace_of_Versailles_June_2010.jpg 2x" data-file-width="2960" data-file-height="1665" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Fațada grădinii Palatului de la Versailles, 1678-1688, de Jules Hardouin-Mansart<sup id="cite_ref-62" class="reference"><a href="#cite_note-62"><span class="cite-bracket">[</span>62<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Cour_de_Marbre_du_Ch%C3%A2teau_de_Versailles_October_5,_2011.jpg" class="mw-file-description" title="Curtea de Marmură a Palatului de la Versailles, 1680[63]"><img alt="Curtea de Marmură a Palatului de la Versailles, 1680[63]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e8/Cour_de_Marbre_du_Ch%C3%A2teau_de_Versailles_October_5%2C_2011.jpg/150px-Cour_de_Marbre_du_Ch%C3%A2teau_de_Versailles_October_5%2C_2011.jpg" decoding="async" width="150" height="100" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e8/Cour_de_Marbre_du_Ch%C3%A2teau_de_Versailles_October_5%2C_2011.jpg/225px-Cour_de_Marbre_du_Ch%C3%A2teau_de_Versailles_October_5%2C_2011.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e8/Cour_de_Marbre_du_Ch%C3%A2teau_de_Versailles_October_5%2C_2011.jpg/300px-Cour_de_Marbre_du_Ch%C3%A2teau_de_Versailles_October_5%2C_2011.jpg 2x" data-file-width="4288" data-file-height="2848" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Curtea de Marmură a Palatului de la Versailles, 1680<sup id="cite_ref-63" class="reference"><a href="#cite_note-63"><span class="cite-bracket">[</span>63<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Place_Vendome,_Paris_20_April_2011.jpg" class="mw-file-description" title="Place Vendôme (Paris), 1699-1706, de Jules Hardouin-Mansart[64]"><img alt="Place Vendôme (Paris), 1699-1706, de Jules Hardouin-Mansart[64]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7a/Place_Vendome%2C_Paris_20_April_2011.jpg/150px-Place_Vendome%2C_Paris_20_April_2011.jpg" decoding="async" width="150" height="51" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7a/Place_Vendome%2C_Paris_20_April_2011.jpg/225px-Place_Vendome%2C_Paris_20_April_2011.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7a/Place_Vendome%2C_Paris_20_April_2011.jpg/300px-Place_Vendome%2C_Paris_20_April_2011.jpg 2x" data-file-width="10000" data-file-height="3417" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=Place_Vend%C3%B4me&action=edit&redlink=1" class="new" title="Place Vendôme — pagină inexistentă">Place Vendôme</a> (Paris), 1699-1706, de <a href="/wiki/Jules_Hardouin-Mansart" title="Jules Hardouin-Mansart">Jules Hardouin-Mansart</a><sup id="cite_ref-64" class="reference"><a href="#cite_note-64"><span class="cite-bracket">[</span>64<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:H%C3%B4tel_de_Rothelin_-_fa%C3%A7ade_cour.jpg" class="mw-file-description" title="Hôtel de Rothelin-Charolais (Paris), 1700-1704, de Pierre Cailleteau[65]"><img alt="Hôtel de Rothelin-Charolais (Paris), 1700-1704, de Pierre Cailleteau[65]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/H%C3%B4tel_de_Rothelin_-_fa%C3%A7ade_cour.jpg/150px-H%C3%B4tel_de_Rothelin_-_fa%C3%A7ade_cour.jpg" decoding="async" width="150" height="103" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/H%C3%B4tel_de_Rothelin_-_fa%C3%A7ade_cour.jpg/225px-H%C3%B4tel_de_Rothelin_-_fa%C3%A7ade_cour.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/H%C3%B4tel_de_Rothelin_-_fa%C3%A7ade_cour.jpg/300px-H%C3%B4tel_de_Rothelin_-_fa%C3%A7ade_cour.jpg 2x" data-file-width="2800" data-file-height="1918" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=H%C3%B4tel_de_Rothelin-Charolais&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hôtel de Rothelin-Charolais — pagină inexistentă">Hôtel de Rothelin-Charolais</a> (Paris), 1700-1704, de <a href="/w/index.php?title=Pierre_Cailleteau&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pierre Cailleteau — pagină inexistentă">Pierre Cailleteau</a><sup id="cite_ref-65" class="reference"><a href="#cite_note-65"><span class="cite-bracket">[</span>65<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> </ul> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Barocul_portughez">Barocul portughez</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Baroc&veaction=edit&section=7" title="Modifică secțiunea: Barocul portughez" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Baroc&action=edit&section=7" title="Edit section's source code: Barocul portughez"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Arhitectura barocă în Portugalia a durat aproximativ două secole (sfârșitul secolului al XVII-lea și secolul al XVIII-lea). Domnia lui <a href="/wiki/Ioan_al_V-lea_al_Portugaliei" title="Ioan al V-lea al Portugaliei">Ioan al V-lea</a> și cea a lui <a href="/wiki/Iosif_I_al_Portugaliei" title="Iosif I al Portugaliei">Iosif I</a> au avut importuri crescute de aur și diamante, într-o perioadă numită Absolutism Regal, care i-a permis barocului portughez să înflorească. </p><p>Arhitectura barocă din Portugalia se bucură de o situație specială și o cronologie diferită de restul Europei. E condiționată de mai mulți factori politici, artistici și economici, care generează mai multe faze și diferite tipuri de influențe exterioare, rezultând într-un amestec unic.<sup id="cite_ref-66" class="reference"><a href="#cite_note-66"><span class="cite-bracket">[</span>66<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Este o formă unică portugheză. Un alt factor cheie este existența arhitecturii iezuite, numită și „stil simplu” (Estilo Chão sau Estilo Plano)<sup id="cite_ref-67" class="reference"><a href="#cite_note-67"><span class="cite-bracket">[</span>67<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> care, după cum sugerează numele, este mai simplă și pare oarecum austeră. </p><p>Clădirile sunt bazilici cu o singură cameră, capela principală adâncă, cu capele laterale (cu uși mici pentru comunicare), fără decorațiuni interioare sau exterioare, cu un portal foarte simplu și ferestre. Este o clădire foarte practică, care îi permite să fie construită în întregul imperiu cu mici ajustări și pregătită ca să fie decorată mai târziu sau când o să fie disponibile resurse economice. </p><p>De fapt, primul baroc portughez nu lipsește din clădire, deoarece „stilul simplu” este ușor de transformat, prin decorare (pictură, decorare cu plăcuțe de faianță, etc.), transformând zonele goale în scenarii baroce pompoase și elaborate. Același lucru poate să fie aplicat și la exterior. Ulterior, este ușor să adaptezi clădirea la gustul timpului și al locului și să adaugi noi caracteristici și detalii. Practic și economic. </p><p>Cu mai mulți locuitori și resurse economice mai bune, nordul, în special zonele <a href="/wiki/Porto" title="Porto">Porto</a> și <a href="/wiki/Braga" title="Braga">Braga</a>,<sup id="cite_ref-68" class="reference"><a href="#cite_note-68"><span class="cite-bracket">[</span>68<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-69" class="reference"><a href="#cite_note-69"><span class="cite-bracket">[</span>69<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-70" class="reference"><a href="#cite_note-70"><span class="cite-bracket">[</span>70<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> au asistat la o reînnoire arhitecturală, vizibilă în marea listă de biserici, mănăstiri și palate construite de aristocrație. </p><p><a href="/wiki/Porto" title="Porto">Porto</a> este orașul barocului în Portugalia. Centrul său istoric face parte din lista <a href="/wiki/Locuri_din_Patrimoniul_Mondial_UNESCO" title="Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO">Locurilor din Patrimoniul Mondial</a> <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Na%C8%9Biunilor_Unite_pentru_Educa%C8%9Bie,_%C8%98tiin%C8%9B%C4%83_%C8%99i_Cultur%C4%83" title="Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură">UNESCO</a>. </p><p>Multe dintre operele baroce din zona istorică a orașului și nu numai, aparțin lui <a href="/w/index.php?title=Nicolau_Nasoni&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nicolau Nasoni — pagină inexistentă">Nicolau Nasoni</a>, un arhitect italian care locuia în Portugalia, desenând clădiri originale cu amplasamente scenografice, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Biserica_Cl%C3%A9rigos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica Clérigos — pagină inexistentă">biserica și turnul lui Clérigos</a>,<sup id="cite_ref-71" class="reference"><a href="#cite_note-71"><span class="cite-bracket">[</span>71<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> logia <a href="/w/index.php?title=Catedrala_din_Porto&action=edit&redlink=1" class="new" title="Catedrala din Porto — pagină inexistentă">Catedralei din Porto</a>, biserica din Misericórdia, <a href="/w/index.php?title=Palatul_S%C3%A3o_Jo%C3%A3o_Novo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palatul São João Novo — pagină inexistentă">Palatul São João Novo</a>,<sup id="cite_ref-72" class="reference"><a href="#cite_note-72"><span class="cite-bracket">[</span>72<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <a href="/w/index.php?title=Pal%C3%A1cio_do_Freixo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palácio do Freixo — pagină inexistentă">Palatul Freixo</a>,<sup id="cite_ref-73" class="reference"><a href="#cite_note-73"><span class="cite-bracket">[</span>73<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <a href="/w/index.php?title=Palatul_Episcopal_din_Porto&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palatul Episcopal din Porto — pagină inexistentă">Palatul Episcopal</a> (în <a href="/wiki/Limba_portughez%C4%83" title="Limba portugheză">portugheză</a>: <i>Paço Episcopal do Porto</i>)<sup id="cite_ref-74" class="reference"><a href="#cite_note-74"><span class="cite-bracket">[</span>74<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> împreună cu mulți alții. </p> <ul class="gallery mw-gallery-traditional"> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Biblioteca_Joanina_Universidade_de_Coimbra_IMG_0664.JPG" class="mw-file-description" title="Bibliotecă Universitară (Universitatea Coimbra, Coimbra, Portugalia), 1716-1728, de Gaspar Ferreira[75]"><img alt="Bibliotecă Universitară (Universitatea Coimbra, Coimbra, Portugalia), 1716-1728, de Gaspar Ferreira[75]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/71/Biblioteca_Joanina_Universidade_de_Coimbra_IMG_0664.JPG/112px-Biblioteca_Joanina_Universidade_de_Coimbra_IMG_0664.JPG" decoding="async" width="112" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/71/Biblioteca_Joanina_Universidade_de_Coimbra_IMG_0664.JPG/169px-Biblioteca_Joanina_Universidade_de_Coimbra_IMG_0664.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/71/Biblioteca_Joanina_Universidade_de_Coimbra_IMG_0664.JPG/225px-Biblioteca_Joanina_Universidade_de_Coimbra_IMG_0664.JPG 2x" data-file-width="1377" data-file-height="1835" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=Biblioteca_Joanina&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biblioteca Joanina — pagină inexistentă">Bibliotecă Universitară</a> (<a href="/wiki/Universitatea_Coimbra" class="mw-redirect" title="Universitatea Coimbra">Universitatea Coimbra</a>, <a href="/wiki/Coimbra" title="Coimbra">Coimbra</a>, <a href="/wiki/Portugalia" title="Portugalia">Portugalia</a>), 1716-1728, de <a href="/w/index.php?title=Gaspar_Ferreira&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gaspar Ferreira — pagină inexistentă">Gaspar Ferreira</a><sup id="cite_ref-FOOTNOTEBailey2012269_75-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBailey2012269-75"><span class="cite-bracket">[</span>75<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Mafra_(27595630149)_(cropped).jpg" class="mw-file-description" title="Palatul din Mafra (Mafra, Portugalia), 1717-1755, by João Frederico Ludovice[76]"><img alt="Palatul din Mafra (Mafra, Portugalia), 1717-1755, by João Frederico Ludovice[76]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4b/Mafra_%2827595630149%29_%28cropped%29.jpg/150px-Mafra_%2827595630149%29_%28cropped%29.jpg" decoding="async" width="150" height="80" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4b/Mafra_%2827595630149%29_%28cropped%29.jpg/225px-Mafra_%2827595630149%29_%28cropped%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4b/Mafra_%2827595630149%29_%28cropped%29.jpg/300px-Mafra_%2827595630149%29_%28cropped%29.jpg 2x" data-file-width="5760" data-file-height="3072" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=Palatul_din_Mafra&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palatul din Mafra — pagină inexistentă">Palatul din Mafra</a> (<a href="/w/index.php?title=Mafra,_Portugalia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mafra, Portugalia — pagină inexistentă">Mafra</a>, Portugalia), 1717-1755, by <a href="/w/index.php?title=Jo%C3%A3o_Frederico_Ludovice&action=edit&redlink=1" class="new" title="João Frederico Ludovice — pagină inexistentă">João Frederico Ludovice</a><sup id="cite_ref-FOOTNOTEBailey2012245_76-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBailey2012245-76"><span class="cite-bracket">[</span>76<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Patriarcato_di_Lisbona_(3093346552).jpg" class="mw-file-description" title="Azulejo în Mănăstirea São Vicente de Fora (Lisabona, Portugalia), cu o scenă bazată pe un print de a Jean Le Pautre, 1730-1735, arhitect necunoscut[77]"><img alt="Azulejo în Mănăstirea São Vicente de Fora (Lisabona, Portugalia), cu o scenă bazată pe un print de a Jean Le Pautre, 1730-1735, arhitect necunoscut[77]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/18/Patriarcato_di_Lisbona_%283093346552%29.jpg/150px-Patriarcato_di_Lisbona_%283093346552%29.jpg" decoding="async" width="150" height="113" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/18/Patriarcato_di_Lisbona_%283093346552%29.jpg/225px-Patriarcato_di_Lisbona_%283093346552%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/18/Patriarcato_di_Lisbona_%283093346552%29.jpg/300px-Patriarcato_di_Lisbona_%283093346552%29.jpg 2x" data-file-width="1181" data-file-height="886" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/Azulejo" title="Azulejo">Azulejo</a> în <a href="/w/index.php?title=M%C4%83n%C4%83stirea_S%C3%A3o_Vicente_de_Fora&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mănăstirea São Vicente de Fora — pagină inexistentă">Mănăstirea São Vicente de Fora</a> (<a href="/wiki/Lisabona" title="Lisabona">Lisabona</a>, Portugalia), cu o scenă bazată pe un print de a <a href="/w/index.php?title=Jean_Le_Pautre&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jean Le Pautre — pagină inexistentă">Jean Le Pautre</a>, 1730-1735, arhitect necunoscut<sup id="cite_ref-77" class="reference"><a href="#cite_note-77"><span class="cite-bracket">[</span>77<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Bom_Jesus_2017_(10).jpg" class="mw-file-description" title="Marea Scară a Bisericii de Pelerinaj Bom Jesus do Monte (Braga, Portugalia), c.1784, de Carlos Luís Ferreira Amarante și alții[78]"><img alt="Marea Scară a Bisericii de Pelerinaj Bom Jesus do Monte (Braga, Portugalia), c.1784, de Carlos Luís Ferreira Amarante și alții[78]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/71/Bom_Jesus_2017_%2810%29.jpg/150px-Bom_Jesus_2017_%2810%29.jpg" decoding="async" width="150" height="113" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/71/Bom_Jesus_2017_%2810%29.jpg/225px-Bom_Jesus_2017_%2810%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/71/Bom_Jesus_2017_%2810%29.jpg/300px-Bom_Jesus_2017_%2810%29.jpg 2x" data-file-width="3968" data-file-height="2976" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Marea Scară a <a href="/w/index.php?title=Sanctuarul_Bom_Jesus_do_Monte&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sanctuarul Bom Jesus do Monte — pagină inexistentă">Bisericii de Pelerinaj Bom Jesus do Monte</a> (<a href="/wiki/Braga" title="Braga">Braga</a>, Portugalia), <abbr title="circa">c.</abbr>1784, de <a href="/w/index.php?title=Carlos_Lu%C3%ADs_Ferreira_Amarante&action=edit&redlink=1" class="new" title="Carlos Luís Ferreira Amarante — pagină inexistentă">Carlos Luís Ferreira Amarante</a> și alții<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBailey2012246_78-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBailey2012246-78"><span class="cite-bracket">[</span>78<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> </ul> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Barocul_rus">Barocul rus</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Baroc&veaction=edit&section=8" title="Modifică secțiunea: Barocul rus" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Baroc&action=edit&section=8" title="Edit section's source code: Barocul rus"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articole principale: <a href="/wiki/Barocul_Nar%C3%AE%C8%99kin" title="Barocul Narîșkin">Barocul Narîșkin</a>, <a href="/wiki/Barocul_petrin" title="Barocul petrin">Barocul petrin</a> și <a href="/w/index.php?title=Barocul_siberian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Barocul siberian — pagină inexistentă">Barocul siberian</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p>Debutul barocului rus sau <a href="/wiki/Barocul_petrin" title="Barocul petrin">barocul petrin</a> e rezultatul unei lungi vizite a lui <a href="/wiki/Petru_I_al_Rusiei" title="Petru I al Rusiei">Petru cel Mare</a> în vestul Europei între 1697 și 1698, unde a vizitat Chateaux de la Fontainebleu și Palatul de la Versailles, precum și alte monumente. El a decis, la întoarcerea în Rusia, să construiască monumente asemănătoare în Sankt Petersburg, care a devenit noua capitală a Rusiei în 1712. Monumentele majore ale barocului petrin includ <a href="/wiki/Catedrala_Sfin%C8%9Bii_Petru_%C8%99i_Pavel_din_Sankt_Petersburg" title="Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Sankt Petersburg">Catedrala Petru și Pavel</a> și <a href="/w/index.php?title=Palatul_Menshikov_din_Sankt_Petersburg&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palatul Menshikov din Sankt Petersburg — pagină inexistentă">Palatul Menshikov din Sankt Petersburg</a>. </p><p>În timpul domniei <a href="/wiki/Ana_a_Rusiei" title="Ana a Rusiei">împărătesei Ana</a> și celei a <a href="/wiki/Elisabeta_a_Rusiei" title="Elisabeta a Rusiei">Elisabetei</a>, arhitectura rusă a fost dominată de o formă luxurioasă a stilul baroc a lui <a href="/w/index.php?title=Francesco_Bartolomeo_Rastrelli&action=edit&redlink=1" class="new" title="Francesco Bartolomeo Rastrelli — pagină inexistentă">Bartolomeo Rastrelli</a>, originar din Italia, care s-a dezvoltat în barocul elisabetan. Clădirile specifice lui Rastrelli includ <a href="/wiki/Palatul_de_Iarn%C4%83_din_Sankt_Petersburg" title="Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg">Palatul de Iarnă</a>, <a href="/wiki/Palatul_Ecaterina" title="Palatul Ecaterina">Palatul Ecaterina</a> și <a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Smoln%C3%AEi" title="Mănăstirea Smolnîi">Mănăstirea Smolnîi</a>. Un alt monument al barocului elisabetan e și <a href="/w/index.php?title=Poarta_Ro%C8%99ie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Poarta Roșie — pagină inexistentă">Poarta Roșie</a>.<sup id="cite_ref-79" class="reference"><a href="#cite_note-79"><span class="cite-bracket">[</span>79<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>La <a href="/wiki/Moscova" title="Moscova">Moscova</a>, <a href="/wiki/Barocul_Nar%C3%AE%C8%99kin" title="Barocul Narîșkin">barocul Narîșkin</a> a devenit răspândit, în special în arhitectura bisericilor ortodoxe de la sfârșitul secolului al XVII-lea. Era o combinație între barocul vest-european cu stilurile populare tradiționale <a href="/w/index.php?title=Arhitectura_rus%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arhitectura rusă — pagină inexistentă">rusești</a>. </p> <ul class="gallery mw-gallery-traditional"> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:2019-08-02-3847-Saint_Petersburg.jpg" class="mw-file-description" title="Grădinile Peterhof (Sankt Petersburg, Rusia), 1746-1758[80]"><img alt="Grădinile Peterhof (Sankt Petersburg, Rusia), 1746-1758[80]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/2019-08-02-3847-Saint_Petersburg.jpg/150px-2019-08-02-3847-Saint_Petersburg.jpg" decoding="async" width="150" height="97" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/2019-08-02-3847-Saint_Petersburg.jpg/225px-2019-08-02-3847-Saint_Petersburg.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/2019-08-02-3847-Saint_Petersburg.jpg/300px-2019-08-02-3847-Saint_Petersburg.jpg 2x" data-file-width="4288" data-file-height="2774" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Grădinile <a href="/w/index.php?title=Palatul_Peterhof&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palatul Peterhof — pagină inexistentă">Peterhof</a> (<a href="/wiki/Sankt_Petersburg" title="Sankt Petersburg">Sankt Petersburg</a>, <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a>), 1746-1758<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBailey2012360_80-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBailey2012360-80"><span class="cite-bracket">[</span>80<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Smolny_Cathedral_SPB_02.jpg" class="mw-file-description" title="Mănăstirea Smolnîi (Sankt Petersburg), 1748, de Francesco Bartolomeo Rastrelli[81]"><img alt="Mănăstirea Smolnîi (Sankt Petersburg), 1748, de Francesco Bartolomeo Rastrelli[81]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a1/Smolny_Cathedral_SPB_02.jpg/150px-Smolny_Cathedral_SPB_02.jpg" decoding="async" width="150" height="100" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a1/Smolny_Cathedral_SPB_02.jpg/225px-Smolny_Cathedral_SPB_02.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a1/Smolny_Cathedral_SPB_02.jpg/300px-Smolny_Cathedral_SPB_02.jpg 2x" data-file-width="3200" data-file-height="2133" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Smoln%C3%AEi" title="Mănăstirea Smolnîi">Mănăstirea Smolnîi</a> (Sankt Petersburg), 1748, de <a href="/w/index.php?title=Francesco_Bartolomeo_Rastrelli&action=edit&redlink=1" class="new" title="Francesco Bartolomeo Rastrelli — pagină inexistentă">Francesco Bartolomeo Rastrelli</a><sup id="cite_ref-FOOTNOTEBailey2012354_81-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBailey2012354-81"><span class="cite-bracket">[</span>81<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Catherine_Palace_in_Tsarskoe_Selo.jpg" class="mw-file-description" title="Țarskoe Selo (Pușkin, Rusia), 1749-1756, de Francesco Bartolomeo Rastrelli[82]"><img alt="Țarskoe Selo (Pușkin, Rusia), 1749-1756, de Francesco Bartolomeo Rastrelli[82]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f0/Catherine_Palace_in_Tsarskoe_Selo.jpg/150px-Catherine_Palace_in_Tsarskoe_Selo.jpg" decoding="async" width="150" height="99" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f0/Catherine_Palace_in_Tsarskoe_Selo.jpg/225px-Catherine_Palace_in_Tsarskoe_Selo.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f0/Catherine_Palace_in_Tsarskoe_Selo.jpg/300px-Catherine_Palace_in_Tsarskoe_Selo.jpg 2x" data-file-width="3700" data-file-height="2451" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/%C8%9Aarskoe_Selo" title="Țarskoe Selo">Țarskoe Selo</a> (<a href="/wiki/Pu%C8%99kin_(ora%C8%99)" title="Pușkin (oraș)">Pușkin</a>, Rusia), 1749-1756, de Francesco Bartolomeo Rastrelli<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBailey2012358_82-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBailey2012358-82"><span class="cite-bracket">[</span>82<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> </ul> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Barocul_în_Americile_Latine_Coloniale"><span id="Barocul_.C3.AEn_Americile_Latine_Coloniale"></span>Barocul în Americile Latine Coloniale</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Baroc&veaction=edit&section=9" title="Modifică secțiunea: Barocul în Americile Latine Coloniale" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Baroc&action=edit&section=9" title="Edit section's source code: Barocul în Americile Latine Coloniale"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articole principale: <a href="/w/index.php?title=Barocul_%C3%AEn_Brazilia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Barocul în Brazilia — pagină inexistentă">Barocul în Brazilia</a>, <a href="/w/index.php?title=Barocul_andean&action=edit&redlink=1" class="new" title="Barocul andean — pagină inexistentă">Barocul andean</a> și <a href="/w/index.php?title=Churrigueresque&action=edit&redlink=1" class="new" title="Churrigueresque — pagină inexistentă">Churrigueresque</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Arequipa_Iglesia_de_la_Compania_de_Jesus.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a9/Arequipa_Iglesia_de_la_Compania_de_Jesus.jpg/220px-Arequipa_Iglesia_de_la_Compania_de_Jesus.jpg" decoding="async" width="220" height="293" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a9/Arequipa_Iglesia_de_la_Compania_de_Jesus.jpg/330px-Arequipa_Iglesia_de_la_Compania_de_Jesus.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a9/Arequipa_Iglesia_de_la_Compania_de_Jesus.jpg/440px-Arequipa_Iglesia_de_la_Compania_de_Jesus.jpg 2x" data-file-width="2143" data-file-height="2857" /></a><figcaption>Fațada <a href="/w/index.php?title=Biserica_Iezuit%C4%83_din_Arequipa&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica Iezuită din Arequipa — pagină inexistentă">Bisericii Iezuite</a> din <a href="/wiki/Arequipa" title="Arequipa">Arequipa</a> (<a href="/wiki/Peru" title="Peru">Peru</a>), 1698-1699, de Diego de Adrián și alții<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBailey2012366_83-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBailey2012366-83"><span class="cite-bracket">[</span>83<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></figcaption></figure> <p>Datorită colonizării Americii de către țările europene, barocul a apărut în mod natural și în <a href="/wiki/Lumea_Nou%C4%83" title="Lumea Nouă">Lumea Nouă</a>, găsind un teren deosebit de favorabil în regiunile dominate de Spania și Portugalia, ambele țări fiind centralizate și monarhii catolice. Artiști europeni au migrat în America, au făcut școală și, odată cu pătrunderea pe scară largă a <a href="/wiki/Misiune_cre%C8%99tin%C4%83" title="Misiune creștină">misionarilor catolici</a>, mulți dintre ei fiind artiști pricepuți, au creat un baroc multiform adesea influențat de gustul popular. Meșterii creoli și <a href="/wiki/Amerindieni" title="Amerindieni">amerindieni</a> au făcut multe pentru crearea acestui caracteristic baroc unic. Principalele centre de cultivare a barocului american, care sunt încă în picioare, sunt (în ordinea asta) <a href="/wiki/Mexic" title="Mexic">Mexic</a>, <a href="/wiki/Brazilia" title="Brazilia">Brazilia</a>, <a href="/wiki/Peru" title="Peru">Peru</a>, <a href="/wiki/Ecuador" title="Ecuador">Ecuador</a>, <a href="/wiki/Cuba" title="Cuba">Cuba</a>, <a href="/wiki/Columbia" title="Columbia">Columbia</a>, <a href="/wiki/Bolivia" title="Bolivia">Bolivia</a>, <a href="/wiki/Guatemala" title="Guatemala">Guatemala</a> și <a href="/wiki/Puerto_Rico" title="Puerto Rico">Puerto Rico</a>. </p><p>De remarcat, este așa-numitul „baroc misionar”, dezvoltat în cadrul reducerilor spaniole în zonele care se extind din Mexic și porțiuni de sud-vest ale actualelor <a href="/wiki/Statele_Unite_ale_Americii" title="Statele Unite ale Americii">State Unite</a> până în sudul Argentinei și Chile, așezări indigene organizate de spanioli catolici misionari, cu scopul de a-i converti la credința creștină și de a-i acultura în viața occidentală, formând un baroc hibrid influențat de cultura autohtonă, în care au înflorit mulți artizani și muzicieni indieni sau creoli, chiar alfabetizați, unii cu o mare pricepere și talent. Relatările misionarilor repetă adesea că arta occidentală, în special muzica, a avut un impact hipnotic asupra silvicultorilor, iar imaginile sfinților erau privite ca având mari puteri. Mulți indieni au fost convertiți și a fost creată o nouă formă de devotament, de intensitate pasională, încărcată de misticism, superstiție și teatralitate, care a încântat în masele festive, concertele sacre și misterele.<sup id="cite_ref-84" class="reference"><a href="#cite_note-84"><span class="cite-bracket">[</span>84<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-85" class="reference"><a href="#cite_note-85"><span class="cite-bracket">[</span>85<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Arhitectura barocă colonială din America spaniolă se caracterizează printr-o decorare adâncă (portalul <a href="/w/index.php?title=Biserica_San_Felipe_Neri_%E2%80%9ELa_Profesa%E2%80%9D&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica San Felipe Neri „La Profesa” — pagină inexistentă">Bisericii La Profesa</a> din <a href="/wiki/Ciudad_de_M%C3%A9xico" title="Ciudad de México">Ciudad de México</a>; fațade acoperite cu <a href="/wiki/Azulejo" title="Azulejo">azulejouri</a> în stilul puebla, ca la <a href="/w/index.php?title=Biserica_San_Francisco_Acatepec&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica San Francisco Acatepec — pagină inexistentă">Biserica San Francisco Acatepec</a> din <a href="/w/index.php?title=San_Andr%C3%A9s_Cholula_(Puebla)&action=edit&redlink=1" class="new" title="San Andrés Cholula (Puebla) — pagină inexistentă">San Andrés Cholula</a>), care va fi exacerbat în așa-numitul stil <a href="/w/index.php?title=Churrigueresque&action=edit&redlink=1" class="new" title="Churrigueresque — pagină inexistentă">Churrigueresque</a> (Fațada Catedralei Metropolitane din Ciudad de México, de Lorenzo Rodríguez; Biserica San Francisco Javier, din <a href="/w/index.php?title=Tepotzotl%C3%A1n&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tepotzotlán — pagină inexistentă">Tepotzotlán</a>; Biserica Santa Prisca din <a href="/wiki/Taxco" title="Taxco">Taxco</a>). În Peru, construcțiile dezvoltate în cea mai mare parte în orașele <a href="/wiki/Lima" title="Lima">Lima</a>, <a href="/wiki/Cusco" class="mw-redirect" title="Cusco">Cusco</a>, <a href="/wiki/Arequipa" title="Arequipa">Arequipa</a> și <a href="/w/index.php?title=Trujillo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Trujillo — pagină inexistentă">Trujillo</a> începând cu 1650 prezintă caracteristici originale care sunt avansate chiar și în barocul european, ca folosirea <a href="/w/index.php?title=Coloan%C4%83_solomonic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Coloană solomonică — pagină inexistentă">coloanelor solomonice</a> (<a href="/w/index.php?title=Biserica_Compa%C3%B1iei_de_Jes%C3%BAs&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica Compañiei de Jesús — pagină inexistentă">Biserica Compañiei de Jesús</a> din Cusco; Bazilica și Mănăstirea San Francisco din Lima).<sup id="cite_ref-86" class="reference"><a href="#cite_note-86"><span class="cite-bracket">[</span>86<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Alte țări includ: Catedrala Mitropolitană din <a href="/wiki/Sucre" title="Sucre">Sucre</a>, în <a href="/wiki/Bolivia" title="Bolivia">Bolivia</a>; <a href="/w/index.php?title=Bazilica_Catedral%C4%83_din_Esquipulas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bazilica Catedrală din Esquipulas — pagină inexistentă">Bazilica Catedrală din Esquipulas</a>, în <a href="/wiki/Guatemala" title="Guatemala">Guatemala</a>; <a href="/w/index.php?title=Catedrala_din_Tegucigalpa&action=edit&redlink=1" class="new" title="Catedrala din Tegucigalpa — pagină inexistentă">Catedrala din Tegucigalpa</a>, în <a href="/wiki/Honduras" title="Honduras">Honduras</a>; <a href="/w/index.php?title=Catedrala_Le%C3%B3n_din_Nicaragua&action=edit&redlink=1" class="new" title="Catedrala León din Nicaragua — pagină inexistentă">Catedrala León din Nicaragua</a>; <a href="/w/index.php?title=Biserica_la_Compa%C3%B1%C3%ADa_de_Jes%C3%BAs_(Quito)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica la Compañía de Jesús (Quito) — pagină inexistentă">Biserica la Compañía de Jesús</a> din <a href="/wiki/Quito" title="Quito">Quito</a> (<a href="/wiki/Ecuador" title="Ecuador">Ecuador</a>); Biserica San Ignacio din <a href="/wiki/Bogot%C3%A1" title="Bogotá">Bogotá</a> (<a href="/wiki/Columbia" title="Columbia">Columbia</a>); <a href="/wiki/Catedrala_din_Caracas" title="Catedrala din Caracas">Catedrala din Caracas</a>, în <a href="/wiki/Venezuela" title="Venezuela">Venezuela</a>; <a href="/w/index.php?title=Cabildo_din_Buenos_Aires&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cabildo din Buenos Aires — pagină inexistentă">Cabildo din Buenos Aires</a>, în <a href="/wiki/Argentina" title="Argentina">Argentina</a>; <a href="/w/index.php?title=Biserica_Santo_Domingo_(Santiago_de_Chile)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica Santo Domingo (Santiago de Chile) — pagină inexistentă">Biserica Santo Domingo</a> din <a href="/wiki/Santiago_de_Chile" title="Santiago de Chile">Santiago</a> (<a href="/wiki/Chile" title="Chile">Chile</a>); și <a href="/w/index.php?title=Catedrala_din_Havana&action=edit&redlink=1" class="new" title="Catedrala din Havana — pagină inexistentă">Catedrala din Havana</a>, în <a href="/wiki/Cuba" title="Cuba">Cuba</a>. De asemenea, merită amintite bisericilor misiunilor iezuite Spaniole din Bolivia, cele ale misiunilor iezuiților spanioli în <a href="/wiki/Paraguay" title="Paraguay">Paraguay</a>, cele ale misiunilor spaniole în Mexic și cele ale misiunilor spaniole franciscane din California.<sup id="cite_ref-87" class="reference"><a href="#cite_note-87"><span class="cite-bracket">[</span>87<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În <a href="/wiki/Brazilia" title="Brazilia">Brazilia</a>, la fel ca în metropola, <a href="/wiki/Portugalia" title="Portugalia">Portugalia</a>, arhitectura are o anumită influență italiană, de obicei de tip <a href="/wiki/Francesco_Borromini" title="Francesco Borromini">borrominesc</a>, așa cum se observă la <a href="/w/index.php?title=Catedrala_din_Recife&action=edit&redlink=1" class="new" title="Catedrala din Recife — pagină inexistentă">Catedrala din Recife</a> (1784) și Biserica din Nossa Senhora da Glória do Outeiro, din <a href="/wiki/Rio_de_Janeiro" title="Rio de Janeiro">Rio de Janeiro</a> (1739). În regiunea <a href="/wiki/Minas_Gerais" title="Minas Gerais">Minas Gerais</a>, a fost evidențiată opera lui <a href="/wiki/Aleijadinho" title="Aleijadinho">Aleijadinho</a>, autorul unui grup de biserici care se remarcă prin planimetria lor curbă, fațadele cu efecte dinamice concave-convexe și un tratament plastic al tuturor elementelor arhitecturale (<a href="/w/index.php?title=Biserica_S%C3%A3o_Francisco_de_Assis_din_Ouro_Preto&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica São Francisco de Assis din Ouro Preto — pagină inexistentă">Biserica São Francisco de Assis</a> din <a href="/wiki/Ouro_Preto" title="Ouro Preto">Ouro Preto</a>, 1765–1788). </p> <ul class="gallery mw-gallery-traditional"> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Cath%C3%A9drale_de_Cusco_D%C3%A9cembre_2007e.jpg" class="mw-file-description" title="Catedrala din Cusco (Cusco, Peru), 1559-1654[88]"><img alt="Catedrala din Cusco (Cusco, Peru), 1559-1654[88]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/67/Cath%C3%A9drale_de_Cusco_D%C3%A9cembre_2007e.jpg/150px-Cath%C3%A9drale_de_Cusco_D%C3%A9cembre_2007e.jpg" decoding="async" width="150" height="101" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/67/Cath%C3%A9drale_de_Cusco_D%C3%A9cembre_2007e.jpg/225px-Cath%C3%A9drale_de_Cusco_D%C3%A9cembre_2007e.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/67/Cath%C3%A9drale_de_Cusco_D%C3%A9cembre_2007e.jpg/300px-Cath%C3%A9drale_de_Cusco_D%C3%A9cembre_2007e.jpg 2x" data-file-width="5059" data-file-height="3413" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=Catedrala_din_Cusco&action=edit&redlink=1" class="new" title="Catedrala din Cusco — pagină inexistentă">Catedrala din Cusco</a> (<a href="/wiki/Cusco" class="mw-redirect" title="Cusco">Cusco</a>, <a href="/wiki/Peru" title="Peru">Peru</a>), 1559-1654<sup id="cite_ref-FOOTNOTEHopkins201481_88-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEHopkins201481-88"><span class="cite-bracket">[</span>88<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Vista_de_la_Fachada_del_Templo_de_San_Francisco_Acatepec_9.jpg" class="mw-file-description" title="Biserica San Francisco Acatepec (San Andrés Cholula, Mexic), secolele 17-18"><img alt="Biserica San Francisco Acatepec (San Andrés Cholula, Mexic), secolele 17-18" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/29/Vista_de_la_Fachada_del_Templo_de_San_Francisco_Acatepec_9.jpg/112px-Vista_de_la_Fachada_del_Templo_de_San_Francisco_Acatepec_9.jpg" decoding="async" width="112" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/29/Vista_de_la_Fachada_del_Templo_de_San_Francisco_Acatepec_9.jpg/169px-Vista_de_la_Fachada_del_Templo_de_San_Francisco_Acatepec_9.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/29/Vista_de_la_Fachada_del_Templo_de_San_Francisco_Acatepec_9.jpg/225px-Vista_de_la_Fachada_del_Templo_de_San_Francisco_Acatepec_9.jpg 2x" data-file-width="3000" data-file-height="4000" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=Biserica_San_Francisco_Acatepec&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica San Francisco Acatepec — pagină inexistentă">Biserica San Francisco Acatepec</a> (<a href="/w/index.php?title=San_Andr%C3%A9s_Cholula,_Puebla&action=edit&redlink=1" class="new" title="San Andrés Cholula, Puebla — pagină inexistentă">San Andrés Cholula</a>, <a href="/wiki/Mexic" title="Mexic">Mexic</a>), secolele 17-18</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:20170807_Bolivia_1373_crop_Potos%C3%AD_sRGB_(37270469644).jpg" class="mw-file-description" title="Biserica San Lorenzo de Carangas (Potosí, Bolivia), mijlocul secolului 16–c.1744[89][90]"><img alt="Biserica San Lorenzo de Carangas (Potosí, Bolivia), mijlocul secolului 16–c.1744[89][90]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/45/20170807_Bolivia_1373_crop_Potos%C3%AD_sRGB_%2837270469644%29.jpg/112px-20170807_Bolivia_1373_crop_Potos%C3%AD_sRGB_%2837270469644%29.jpg" decoding="async" width="112" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/45/20170807_Bolivia_1373_crop_Potos%C3%AD_sRGB_%2837270469644%29.jpg/169px-20170807_Bolivia_1373_crop_Potos%C3%AD_sRGB_%2837270469644%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/45/20170807_Bolivia_1373_crop_Potos%C3%AD_sRGB_%2837270469644%29.jpg/225px-20170807_Bolivia_1373_crop_Potos%C3%AD_sRGB_%2837270469644%29.jpg 2x" data-file-width="2700" data-file-height="3599" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=Biserica_San_Lorenzo_de_Carangas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica San Lorenzo de Carangas — pagină inexistentă">Biserica San Lorenzo de Carangas</a> (<a href="/wiki/Potos%C3%AD" title="Potosí">Potosí</a>, <a href="/wiki/Bolivia" title="Bolivia">Bolivia</a>), mijlocul secolului 16–<abbr title="circa">c.</abbr>1744<sup id="cite_ref-89" class="reference"><a href="#cite_note-89"><span class="cite-bracket">[</span>89<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-90" class="reference"><a href="#cite_note-90"><span class="cite-bracket">[</span>90<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Iglesia_de_Santo_Domingo,_Santiago,_2017-09-24.jpg" class="mw-file-description" title="Santo Domingo Church (Santiago, Chile), 1747–1808[91]"><img alt="Santo Domingo Church (Santiago, Chile), 1747–1808[91]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e1/Iglesia_de_Santo_Domingo%2C_Santiago%2C_2017-09-24.jpg/80px-Iglesia_de_Santo_Domingo%2C_Santiago%2C_2017-09-24.jpg" decoding="async" width="80" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e1/Iglesia_de_Santo_Domingo%2C_Santiago%2C_2017-09-24.jpg/121px-Iglesia_de_Santo_Domingo%2C_Santiago%2C_2017-09-24.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e1/Iglesia_de_Santo_Domingo%2C_Santiago%2C_2017-09-24.jpg/161px-Iglesia_de_Santo_Domingo%2C_Santiago%2C_2017-09-24.jpg 2x" data-file-width="2007" data-file-height="3731" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=Biserica_Santo_Domingo_din_Santiago_de_Chile&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica Santo Domingo din Santiago de Chile — pagină inexistentă">Santo Domingo Church</a> (<a href="/wiki/Santiago_de_Chile" title="Santiago de Chile">Santiago</a>, <a href="/wiki/Chile" title="Chile">Chile</a>), 1747–1808<sup id="cite_ref-91" class="reference"><a href="#cite_note-91"><span class="cite-bracket">[</span>91<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Templo_de_Santa_Prisca_de_Taxco_de_Alarc%C3%B3n,_Guerrero.jpg" class="mw-file-description" title="Biserica Santa Prisca de Taxco (Taxco, Mexic), 1751-1758, de Diego Durán și Cayetano Sigüenza[92]"><img alt="Biserica Santa Prisca de Taxco (Taxco, Mexic), 1751-1758, de Diego Durán și Cayetano Sigüenza[92]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/Templo_de_Santa_Prisca_de_Taxco_de_Alarc%C3%B3n%2C_Guerrero.jpg/100px-Templo_de_Santa_Prisca_de_Taxco_de_Alarc%C3%B3n%2C_Guerrero.jpg" decoding="async" width="100" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/Templo_de_Santa_Prisca_de_Taxco_de_Alarc%C3%B3n%2C_Guerrero.jpg/150px-Templo_de_Santa_Prisca_de_Taxco_de_Alarc%C3%B3n%2C_Guerrero.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/Templo_de_Santa_Prisca_de_Taxco_de_Alarc%C3%B3n%2C_Guerrero.jpg/201px-Templo_de_Santa_Prisca_de_Taxco_de_Alarc%C3%B3n%2C_Guerrero.jpg 2x" data-file-width="2496" data-file-height="3728" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=Biserica_Santa_Prisca_de_Taxco&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica Santa Prisca de Taxco — pagină inexistentă">Biserica Santa Prisca de Taxco</a> (<a href="/wiki/Taxco" title="Taxco">Taxco</a>, Mexic), 1751-1758, de <a href="/w/index.php?title=Diego_Dur%C3%A1n&action=edit&redlink=1" class="new" title="Diego Durán — pagină inexistentă">Diego Durán</a> și <a href="/w/index.php?title=Cayetano_Sig%C3%BCenza&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cayetano Sigüenza — pagină inexistentă">Cayetano Sigüenza</a><sup id="cite_ref-FOOTNOTEHopkins201483_92-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEHopkins201483-92"><span class="cite-bracket">[</span>92<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> </ul> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Barocul_în_coloniile_spaniole_și_portugheze_din_Asia"><span id="Barocul_.C3.AEn_coloniile_spaniole_.C8.99i_portugheze_din_Asia"></span>Barocul în coloniile spaniole și portugheze din Asia</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Baroc&veaction=edit&section=10" title="Modifică secțiunea: Barocul în coloniile spaniole și portugheze din Asia" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Baroc&action=edit&section=10" title="Edit section's source code: Barocul în coloniile spaniole și portugheze din Asia"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Bisericile_Baroce_din_Filipine" title="Bisericile Baroce din Filipine">Bisericile Baroce din Filipine</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p>În coloniile portugheze din India (<a href="/wiki/Goa" title="Goa">Goa</a>, <a href="/wiki/Daman_%C8%99i_Diu" title="Daman și Diu">Daman și Diu</a>) a înflorit un stil arhitectural de forme baroce amestecate cu elemente hinduse, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Catedrala_Se&action=edit&redlink=1" class="new" title="Catedrala Se — pagină inexistentă">Catedrala din Goa</a>. Setul de biserici și mănăstiri din Goa a fost declarat <a href="/wiki/Locuri_din_Patrimoniul_Mondial_UNESCO" title="Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO">patrimoniu mondial</a> în 1986. </p><p>În <a href="/wiki/Filipine" title="Filipine">Filipine</a>, care a făcut parte din Imperiul Spaniol pentru o lungă perioadă de timp, se păstrează un număr mare de construcții baroce, inclusiv <a href="/wiki/Bisericile_Baroce_din_Filipine" title="Bisericile Baroce din Filipine">Bisericile Baroce din Filipine</a>, care patru dintre acestea, alătrui de orașul baroc și neoclasic <a href="/wiki/Vigan" title="Vigan">Vigan</a>, sunt ambele <a href="/wiki/Locuri_din_Patrimoniul_Mondial_UNESCO" title="Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO">locuri de patrimoniu</a> <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Na%C8%9Biunilor_Unite_pentru_Educa%C8%9Bie,_%C8%98tiin%C8%9B%C4%83_%C8%99i_Cultur%C4%83" title="Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură">UNESCO</a>. De asemenea, a fost foarte remarcabil <a href="/w/index.php?title=Intramuros&action=edit&redlink=1" class="new" title="Intramuros — pagină inexistentă">Orașul cu Zid din Manila</a> (Intramuros). </p> <ul class="gallery mw-gallery-traditional"> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Restos_de_la_Catedral_de_San_Pablo,_Macao,_2013-08-08,_DD_05.jpg" class="mw-file-description" title="São Paulo (Macao, China), 1601[93]"><img alt="São Paulo (Macao, China), 1601[93]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e1/Restos_de_la_Catedral_de_San_Pablo%2C_Macao%2C_2013-08-08%2C_DD_05.jpg/150px-Restos_de_la_Catedral_de_San_Pablo%2C_Macao%2C_2013-08-08%2C_DD_05.jpg" decoding="async" width="150" height="137" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e1/Restos_de_la_Catedral_de_San_Pablo%2C_Macao%2C_2013-08-08%2C_DD_05.jpg/225px-Restos_de_la_Catedral_de_San_Pablo%2C_Macao%2C_2013-08-08%2C_DD_05.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e1/Restos_de_la_Catedral_de_San_Pablo%2C_Macao%2C_2013-08-08%2C_DD_05.jpg/300px-Restos_de_la_Catedral_de_San_Pablo%2C_Macao%2C_2013-08-08%2C_DD_05.jpg 2x" data-file-width="3372" data-file-height="3090" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/Ruinele_Bisericii_Sf%C3%A2ntul_Paul_din_Macao" title="Ruinele Bisericii Sfântul Paul din Macao">São Paulo</a> (<a href="/wiki/Macao" title="Macao">Macao</a>, <a href="/wiki/China" title="China">China</a>), 1601<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBailey2012226_93-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBailey2012226-93"><span class="cite-bracket">[</span>93<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Eglise_St_Paul.jpg" class="mw-file-description" title="São Paulo (Diu, India), 1601[94]"><img alt="São Paulo (Diu, India), 1601[94]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/Eglise_St_Paul.jpg/100px-Eglise_St_Paul.jpg" decoding="async" width="100" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/Eglise_St_Paul.jpg/150px-Eglise_St_Paul.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/Eglise_St_Paul.jpg/200px-Eglise_St_Paul.jpg 2x" data-file-width="963" data-file-height="1444" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=Biserica_Sf%C3%A2ntul_Paul_din_Diu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica Sfântul Paul din Diu — pagină inexistentă">São Paulo</a> (<a href="/wiki/Diu" title="Diu">Diu</a>, <a href="/wiki/India" title="India">India</a>), 1601<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBailey2012378_94-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBailey2012378-94"><span class="cite-bracket">[</span>94<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Paoay_Church,_Paoay,_Ilocos_Norte,_Philippines_-_panoramio_(1).jpg" class="mw-file-description" title="Biserica Sfântul Augustin (Paoay, Luzon, Filipine), începută în 1694[95]"><img alt="Biserica Sfântul Augustin (Paoay, Luzon, Filipine), începută în 1694[95]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9c/Paoay_Church%2C_Paoay%2C_Ilocos_Norte%2C_Philippines_-_panoramio_%281%29.jpg/150px-Paoay_Church%2C_Paoay%2C_Ilocos_Norte%2C_Philippines_-_panoramio_%281%29.jpg" decoding="async" width="150" height="84" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9c/Paoay_Church%2C_Paoay%2C_Ilocos_Norte%2C_Philippines_-_panoramio_%281%29.jpg/225px-Paoay_Church%2C_Paoay%2C_Ilocos_Norte%2C_Philippines_-_panoramio_%281%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9c/Paoay_Church%2C_Paoay%2C_Ilocos_Norte%2C_Philippines_-_panoramio_%281%29.jpg/300px-Paoay_Church%2C_Paoay%2C_Ilocos_Norte%2C_Philippines_-_panoramio_%281%29.jpg 2x" data-file-width="4602" data-file-height="2584" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/Biserica_Paoay" title="Biserica Paoay">Biserica Sfântul Augustin</a> (<a href="/w/index.php?title=Paoay&action=edit&redlink=1" class="new" title="Paoay — pagină inexistentă">Paoay</a>, <a href="/wiki/Luzon" title="Luzon">Luzon</a>, <a href="/wiki/Filipine" title="Filipine">Filipine</a>), începută în 1694<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBailey2012387_95-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBailey2012387-95"><span class="cite-bracket">[</span>95<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Goa_vecchia,_basilica_di_bom_jesus,_interno,_pulpito_01.jpg" class="mw-file-description" title="Amvon (Bazilica Bom Jesus, Goa, India), secolul 18[96]"><img alt="Amvon (Bazilica Bom Jesus, Goa, India), secolul 18[96]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a5/Goa_vecchia%2C_basilica_di_bom_jesus%2C_interno%2C_pulpito_01.jpg/70px-Goa_vecchia%2C_basilica_di_bom_jesus%2C_interno%2C_pulpito_01.jpg" decoding="async" width="70" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a5/Goa_vecchia%2C_basilica_di_bom_jesus%2C_interno%2C_pulpito_01.jpg/106px-Goa_vecchia%2C_basilica_di_bom_jesus%2C_interno%2C_pulpito_01.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a5/Goa_vecchia%2C_basilica_di_bom_jesus%2C_interno%2C_pulpito_01.jpg/141px-Goa_vecchia%2C_basilica_di_bom_jesus%2C_interno%2C_pulpito_01.jpg 2x" data-file-width="2316" data-file-height="4914" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Amvon (<a href="/w/index.php?title=Bazilica_Bom_Jesus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bazilica Bom Jesus — pagină inexistentă">Bazilica Bom Jesus</a>, <a href="/wiki/Goa" title="Goa">Goa</a>, India), secolul 18<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBailey2012380_96-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBailey2012380-96"><span class="cite-bracket">[</span>96<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> </ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Pictura">Pictura</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Baroc&veaction=edit&section=11" title="Modifică secțiunea: Pictura" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Baroc&action=edit&section=11" title="Edit section's source code: Pictura"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/w/index.php?title=Pictura_baroc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pictura barocă — pagină inexistentă">Pictura barocă</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Las_Meninas,_by_Diego_Vel%C3%A1zquez,_from_Prado_in_Google_Earth.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/31/Las_Meninas%2C_by_Diego_Vel%C3%A1zquez%2C_from_Prado_in_Google_Earth.jpg/220px-Las_Meninas%2C_by_Diego_Vel%C3%A1zquez%2C_from_Prado_in_Google_Earth.jpg" decoding="async" width="220" height="253" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/31/Las_Meninas%2C_by_Diego_Vel%C3%A1zquez%2C_from_Prado_in_Google_Earth.jpg/330px-Las_Meninas%2C_by_Diego_Vel%C3%A1zquez%2C_from_Prado_in_Google_Earth.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/31/Las_Meninas%2C_by_Diego_Vel%C3%A1zquez%2C_from_Prado_in_Google_Earth.jpg/440px-Las_Meninas%2C_by_Diego_Vel%C3%A1zquez%2C_from_Prado_in_Google_Earth.jpg 2x" data-file-width="26065" data-file-height="30000" /></a><figcaption><i><a href="/w/index.php?title=Las_Meninas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Las Meninas — pagină inexistentă">Las Meninas</a></i> (domnișoarele de onoare); de <a href="/wiki/Diego_Vel%C3%A1zquez" title="Diego Velázquez">Diego Velázquez</a>; 1656–1657; ulei pe pânză; 318 × 276 cm; <a href="/wiki/Muzeul_Prado" title="Muzeul Prado">Muzeul Prado</a>, <a href="/wiki/Madrid" title="Madrid">Madrid</a>, <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a></figcaption></figure> <p>Pictorii baroc au lucrat în mod deliberat pentru a se separa de pictorii din perioada Renașterii și cea a manierismului. În paleta lor, foloseau culori intense și calde, în special <a href="/wiki/Culoare_primar%C4%83" title="Culoare primară">culorile primare</a> roșu, albastru și galben, punându-le frecvent pe toate cele trei în apropiere.<sup id="cite_ref-97" class="reference"><a href="#cite_note-97"><span class="cite-bracket">[</span>97<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Evitau lumina uniformă a picturii renascentiste și foloseau contraste puternice de lumină și întuneric pe anumite părți ale operei cu scopul de a direcționa atenția asupra acțiunilor sau personajelor centrale. În compozițiile lor, evitau scenele liniștite ale picturilor renascentiste, alegând cele mai dinamice și dramatice momente. Spre deosebire de fețele liniștite ale picturilor renascentiste, fețele din picturile baroce exprimau clar emoții. Adesea foloseau asimetria, cu acțiune care se desfășoară departe de centrul imaginii, creând axe care nu erau nici verticale, nici orizontale, ci inclinate spre stânga sau spre dreapta, dând un sentiment de instabilitate și mișcare. Impresia de mișcare era sporită prin costumele personajelor suflate de vânt sau mișcate de propriile gesturi. Impresiile generale erau mișcarea, emoția și drama.<sup id="cite_ref-98" class="reference"><a href="#cite_note-98"><span class="cite-bracket">[</span>98<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Un alt element esențial al picturii baroce e alegoria; fiecare tablou spunea o poveste și avea un mesaj, adesea criptat în simboluri și personaje alegorice, pe care un spectator educat era de așteptat să le cunoască și să le citească.<sup id="cite_ref-99" class="reference"><a href="#cite_note-99"><span class="cite-bracket">[</span>99<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Exemplare timpurii ale ideilor baroce italiene în pictură au avut loc la <a href="/wiki/Bologna" title="Bologna">Bologna</a>, unde <a href="/wiki/Annibale_Carracci" title="Annibale Carracci">Annibale Carracci</a>, <a href="/wiki/Agostino_Carracci" title="Agostino Carracci">Agostino Carracci</a> și <a href="/wiki/Ludovico_Carracci" title="Ludovico Carracci">Ludovico Carracci</a> au căutat să readucă artele vizuale la clasicismul ordonat al Renașterii. Cu toate acestea, arta lor a încorporat idei centrale ale Contrareformei; ele incluzând emoții intense și imagini religioase care apelau mai mult la inimă decât la intelect.<sup id="cite_ref-100" class="reference"><a href="#cite_note-100"><span class="cite-bracket">[</span>100<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Un alt pictor influent din epoca barocului a fost <a href="/wiki/Caravaggio" title="Caravaggio">Michelangelo Merisi da Caravaggio</a>. Abordarea sa realistă asupra figurii umane, pictată direct din viață și reflectată dramatic pe un fundal întunecat, i-a șocat pe contemporanii săi și a deschis un nou capitol în istoria picturii. Alți pictori majori asociați strâns cu stilul baroc sunt <a href="/wiki/Artemisia_Gentileschi" title="Artemisia Gentileschi">Artemisia Gentileschi</a>, <a href="/wiki/Guido_Reni" title="Guido Reni">Guido Reni</a>, <a href="/w/index.php?title=Domenichino&action=edit&redlink=1" class="new" title="Domenichino — pagină inexistentă">Domenichino</a>, <a href="/wiki/Andrea_Pozzo" title="Andrea Pozzo">Andrea Pozzo</a> și <a href="/w/index.php?title=Paolo_de_Matteis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Paolo de Matteis — pagină inexistentă">Paolo de Matteis</a> în Italia; <a href="/wiki/Francisco_de_Zurbar%C3%A1n" title="Francisco de Zurbarán">Francisco de Zurbarán</a> și <a href="/wiki/Diego_Vel%C3%A1zquez" title="Diego Velázquez">Diego Velázquez</a> în Spania; <a href="/w/index.php?title=Adam_Elsheimer&action=edit&redlink=1" class="new" title="Adam Elsheimer — pagină inexistentă">Adam Elsheimer</a> în Germania; și <a href="/wiki/Nicolas_Poussin" title="Nicolas Poussin">Nicolas Poussin</a> și <a href="/w/index.php?title=Georges_de_La_Tour&action=edit&redlink=1" class="new" title="Georges de La Tour — pagină inexistentă">Georges de La Tour</a> în Franța (chiar dacă Poussin și-a petrecut cea mai mare parte a vieții sale în care a muncit în Italia). Poussin și La Tour au adoptat un stil baroc „clasic”, cu mai puțin accent pe emoție și o atenție mai mare pe linia personajelor din tablou decât la culoare. </p><p><a href="/wiki/Peter_Paul_Rubens" title="Peter Paul Rubens">Peter Paul Rubens</a> a fost cel mai important pictor al barocului flamand. Compozițiile foarte încărcate de Rubens fac referire la aspectele erudite ale istoriei clasice și creștine. Stilul său baroc unic și extrem de popular a accentuat mișcarea, culoarea și senzualitatea, care semăna cu stilul artistic dramatic promovat de <a href="/wiki/Contrareforma" title="Contrareforma">Contrareformă</a>. Rubens s-a specializat în crearea de altare, portrete, peisaje și <a href="/wiki/Pictura_istoric%C4%83" title="Pictura istorică">picturi istorice</a> ale unor subiecte mitologice și alegorice. </p><p>O tehnică importantă a picturii baroce e <i>Quadratura</i> sau pictura în <i><a href="/w/index.php?title=Trompe-l%27oeil&action=edit&redlink=1" class="new" title="Trompe-l'oeil — pagină inexistentă">trompe-l'oeil</a></i>, care „păcălesc ochiul” la propriu. Erau, de obicei, pictate pe <a href="/wiki/Stuc" title="Stuc">stucaturile</a> plafoanelor sau al pereților superiori și al balustradelor, dând impresia celor de pe pământ care se uită în sus, că vedeau cerurile populate cu mulțimi de îngeri, sfinți și alte figuri cerești, așezate pe cerul pictat și arhitectură imaginară.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEDucher201492_43-1" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEDucher201492-43"><span class="cite-bracket">[</span>43<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În Italia, artiștii au colaborat adesea cu arhitecți la decorarea interioarelor. <a href="/wiki/Pietro_da_Cortona" title="Pietro da Cortona">Pietro da Cortona</a> a fost unul dintre pictorii secolului al XVII-lea care a folosit modul ăsta iluzionist de a picta. Printre cele mai importante opere ale sale se numără frescele pe care le-a pictat pentru <a href="/w/index.php?title=Palazzo_Barberini&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palazzo Barberini — pagină inexistentă">Palatul familiei Barberini</a> (1633–39), care glorifică domnia <a href="/wiki/Papa_Urban_al_VIII-lea" title="Papa Urban al VIII-lea">Papei Urban al VIII-lea</a>. Compozițiile lui Pietro da Cortona au fost cele mai mari fresce decorative executate la Roma de la operele lui <a href="/wiki/Michelangelo" class="mw-redirect" title="Michelangelo">Michelangelo</a> din <a href="/wiki/Capela_Sixtin%C4%83" title="Capela Sixtină">Capela Sixtină</a>.<sup id="cite_ref-101" class="reference"><a href="#cite_note-101"><span class="cite-bracket">[</span>101<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p><a href="/wiki/Fran%C3%A7ois_Boucher" title="François Boucher">François Boucher</a> a fost o figură importantă în <a href="/wiki/Rococo" title="Rococo">rococoul</a> francez, mai delicat, apărut în perioada barocului târziu. A creat designuri pentru tapiserii, covoare și decoruri de teatru, precum și picturi. Opera sa a fost extrem de populară cu <a href="/wiki/Madame_de_Pompadour" title="Madame de Pompadour">Madame de Pompadour</a>, amanta regelui <a href="/wiki/Ludovic_al_XV-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic al XV-lea al Franței">Ludovic al XV-lea al Franței</a>. Picturile sale prezintă teme romantice mitologice și ușor erotice.<sup id="cite_ref-102" class="reference"><a href="#cite_note-102"><span class="cite-bracket">[</span>102<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <ul class="gallery mw-gallery-traditional"> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Annibale_Carracci,_Resurrezione,_Louvre.jpg" class="mw-file-description" title="Învierea lui Hristos; de Annibale Carracci; 1593; ulei pe pânză; 217 x 160 cm; Luvru[103]"><img alt="Învierea lui Hristos; de Annibale Carracci; 1593; ulei pe pânză; 217 x 160 cm; Luvru[103]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/07/Annibale_Carracci%2C_Resurrezione%2C_Louvre.jpg/109px-Annibale_Carracci%2C_Resurrezione%2C_Louvre.jpg" decoding="async" width="109" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/07/Annibale_Carracci%2C_Resurrezione%2C_Louvre.jpg/164px-Annibale_Carracci%2C_Resurrezione%2C_Louvre.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/07/Annibale_Carracci%2C_Resurrezione%2C_Louvre.jpg/219px-Annibale_Carracci%2C_Resurrezione%2C_Louvre.jpg 2x" data-file-width="1241" data-file-height="1700" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=%C3%8Envierea_(Annibale_Carracci)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Învierea (Annibale Carracci) — pagină inexistentă">Învierea lui Hristos</a>; de <a href="/wiki/Annibale_Carracci" title="Annibale Carracci">Annibale Carracci</a>; 1593; ulei pe pânză; 217 x 160 cm; <a href="/wiki/Luvru" class="mw-redirect" title="Luvru">Luvru</a><sup id="cite_ref-FOOTNOTEHodge201723_103-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEHodge201723-103"><span class="cite-bracket">[</span>103<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:The_Triumph_of_Bacchus_and_Ariadne_-_Annibale_Carracci_-_1597_-_Farnese_Gallery,_Rome.jpg" class="mw-file-description" title="Triumful lui Bacchus și Adriane (parte din Iubirile Zeilor); de Annibale Carracci; c.1597-1600; frescă; lungime (galeria): 20,2 m; Palazzo Farnese, Roma[104]"><img alt="Triumful lui Bacchus și Adriane (parte din Iubirile Zeilor); de Annibale Carracci; c.1597-1600; frescă; lungime (galeria): 20,2 m; Palazzo Farnese, Roma[104]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/The_Triumph_of_Bacchus_and_Ariadne_-_Annibale_Carracci_-_1597_-_Farnese_Gallery%2C_Rome.jpg/150px-The_Triumph_of_Bacchus_and_Ariadne_-_Annibale_Carracci_-_1597_-_Farnese_Gallery%2C_Rome.jpg" decoding="async" width="150" height="77" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/The_Triumph_of_Bacchus_and_Ariadne_-_Annibale_Carracci_-_1597_-_Farnese_Gallery%2C_Rome.jpg/225px-The_Triumph_of_Bacchus_and_Ariadne_-_Annibale_Carracci_-_1597_-_Farnese_Gallery%2C_Rome.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/The_Triumph_of_Bacchus_and_Ariadne_-_Annibale_Carracci_-_1597_-_Farnese_Gallery%2C_Rome.jpg/300px-The_Triumph_of_Bacchus_and_Ariadne_-_Annibale_Carracci_-_1597_-_Farnese_Gallery%2C_Rome.jpg 2x" data-file-width="2685" data-file-height="1382" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><i>Triumful lui <a href="/wiki/Bacchus" title="Bacchus">Bacchus</a> și Adriane</i> (parte din <i><a href="/w/index.php?title=Iubirile_Zeilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Iubirile Zeilor — pagină inexistentă">Iubirile Zeilor</a></i>); de <a href="/wiki/Annibale_Carracci" title="Annibale Carracci">Annibale Carracci</a>; <abbr title="circa">c.</abbr>1597-1600; frescă; lungime (galeria): 20,2 m; <a href="/w/index.php?title=Palazzo_Farnese&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palazzo Farnese — pagină inexistentă">Palazzo Farnese</a>, Roma<sup id="cite_ref-104" class="reference"><a href="#cite_note-104"><span class="cite-bracket">[</span>104<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:The_Calling_of_Saint_Matthew-Caravaggo_(1599-1600).jpg" class="mw-file-description" title="Chemarea Sfântului Matei; de Caravaggio; 1599–1600; ulei pe pânză; 3 x 2 m; San Luigi dei Francesi, Roma[105]"><img alt="Chemarea Sfântului Matei; de Caravaggio; 1599–1600; ulei pe pânză; 3 x 2 m; San Luigi dei Francesi, Roma[105]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/48/The_Calling_of_Saint_Matthew-Caravaggo_%281599-1600%29.jpg/150px-The_Calling_of_Saint_Matthew-Caravaggo_%281599-1600%29.jpg" decoding="async" width="150" height="143" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/48/The_Calling_of_Saint_Matthew-Caravaggo_%281599-1600%29.jpg/225px-The_Calling_of_Saint_Matthew-Caravaggo_%281599-1600%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/48/The_Calling_of_Saint_Matthew-Caravaggo_%281599-1600%29.jpg/300px-The_Calling_of_Saint_Matthew-Caravaggo_%281599-1600%29.jpg 2x" data-file-width="4096" data-file-height="3915" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><i><a href="/w/index.php?title=Chemarea_Sf%C3%A2ntului_Matei_(Caravaggio)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Chemarea Sfântului Matei (Caravaggio) — pagină inexistentă">Chemarea Sfântului Matei</a></i>; de <a href="/wiki/Caravaggio" title="Caravaggio">Caravaggio</a>; 1599–1600; ulei pe pânză; 3 x 2 m; <a href="/w/index.php?title=San_Luigi_dei_Francesi&action=edit&redlink=1" class="new" title="San Luigi dei Francesi — pagină inexistentă">San Luigi dei Francesi</a>, Roma<sup id="cite_ref-FOOTNOTEFortenberry2017244_105-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEFortenberry2017244-105"><span class="cite-bracket">[</span>105<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Artemisia_Gentileschi_-_Giuditta_decapita_Oloferne_-_Google_Art_Project-Adjust.jpg" class="mw-file-description" title="Iudita Tăindu-i lui Olofern Capul; de Artemisia Gentileschi; 1611-1612; ulei pe pânză; 163 x 126 cm; Galeria Uffizi, Florența, Italia[106]"><img alt="Iudita Tăindu-i lui Olofern Capul; de Artemisia Gentileschi; 1611-1612; ulei pe pânză; 163 x 126 cm; Galeria Uffizi, Florența, Italia[106]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/50/Artemisia_Gentileschi_-_Giuditta_decapita_Oloferne_-_Google_Art_Project-Adjust.jpg/122px-Artemisia_Gentileschi_-_Giuditta_decapita_Oloferne_-_Google_Art_Project-Adjust.jpg" decoding="async" width="122" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/50/Artemisia_Gentileschi_-_Giuditta_decapita_Oloferne_-_Google_Art_Project-Adjust.jpg/183px-Artemisia_Gentileschi_-_Giuditta_decapita_Oloferne_-_Google_Art_Project-Adjust.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/50/Artemisia_Gentileschi_-_Giuditta_decapita_Oloferne_-_Google_Art_Project-Adjust.jpg/244px-Artemisia_Gentileschi_-_Giuditta_decapita_Oloferne_-_Google_Art_Project-Adjust.jpg 2x" data-file-width="2685" data-file-height="3301" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=Iudita_T%C4%83indu-i_lui_Olofern_Capul_(Artemisia_Gentileschi,_Floren%C8%9Ba)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Iudita Tăindu-i lui Olofern Capul (Artemisia Gentileschi, Florența) — pagină inexistentă">Iudita Tăindu-i lui Olofern Capul</a>; de <a href="/wiki/Artemisia_Gentileschi" title="Artemisia Gentileschi">Artemisia Gentileschi</a>; 1611-1612; ulei pe pânză; 163 x 126 cm; <a href="/wiki/Galeria_Uffizi" title="Galeria Uffizi">Galeria Uffizi</a>, <a href="/wiki/Floren%C8%9Ba" title="Florența">Florența</a>, Italia<sup id="cite_ref-106" class="reference"><a href="#cite_note-106"><span class="cite-bracket">[</span>106<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Peter_Paul_Rubens_-_The_Four_Continents.jpg" class="mw-file-description" title="Cele Patru Continente; de Peter Paul Rubens; c.1615; ulei pe pânză; 209 x 284 cm; Muzeul de Istorie a Artei din Viena, Viena, Austria"><img alt="Cele Patru Continente; de Peter Paul Rubens; c.1615; ulei pe pânză; 209 x 284 cm; Muzeul de Istorie a Artei din Viena, Viena, Austria" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/70/Peter_Paul_Rubens_-_The_Four_Continents.jpg/150px-Peter_Paul_Rubens_-_The_Four_Continents.jpg" decoding="async" width="150" height="110" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/70/Peter_Paul_Rubens_-_The_Four_Continents.jpg/225px-Peter_Paul_Rubens_-_The_Four_Continents.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/70/Peter_Paul_Rubens_-_The_Four_Continents.jpg/300px-Peter_Paul_Rubens_-_The_Four_Continents.jpg 2x" data-file-width="4320" data-file-height="3158" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><i><a href="/w/index.php?title=Cele_Patru_Continente&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cele Patru Continente — pagină inexistentă">Cele Patru Continente</a></i>; de <a href="/wiki/Peter_Paul_Rubens" title="Peter Paul Rubens">Peter Paul Rubens</a>; <abbr title="circa">c.</abbr>1615; ulei pe pânză; 209 x 284 cm; <a href="/wiki/Muzeul_de_Istorie_a_Artei_din_Viena" title="Muzeul de Istorie a Artei din Viena">Muzeul de Istorie a Artei din Viena</a>, <a href="/wiki/Viena" title="Viena">Viena</a>, <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Nicolas_Poussin_-_L%27Enl%C3%A8vement_des_Sabines_(1634-5).jpg" class="mw-file-description" title="Răpirea Sabinelor; de Nicolas Poussin; 1634–1635; ulei pe pânză; 1,55 × 2,1 m; Muzeul Metropolitan de Artă, New York City[107]"><img alt="Răpirea Sabinelor; de Nicolas Poussin; 1634–1635; ulei pe pânză; 1,55 × 2,1 m; Muzeul Metropolitan de Artă, New York City[107]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a8/Nicolas_Poussin_-_L%27Enl%C3%A8vement_des_Sabines_%281634-5%29.jpg/150px-Nicolas_Poussin_-_L%27Enl%C3%A8vement_des_Sabines_%281634-5%29.jpg" decoding="async" width="150" height="110" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a8/Nicolas_Poussin_-_L%27Enl%C3%A8vement_des_Sabines_%281634-5%29.jpg/225px-Nicolas_Poussin_-_L%27Enl%C3%A8vement_des_Sabines_%281634-5%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a8/Nicolas_Poussin_-_L%27Enl%C3%A8vement_des_Sabines_%281634-5%29.jpg/300px-Nicolas_Poussin_-_L%27Enl%C3%A8vement_des_Sabines_%281634-5%29.jpg 2x" data-file-width="3907" data-file-height="2876" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><i><a href="/w/index.php?title=R%C4%83pirea_Sabinelor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Răpirea Sabinelor — pagină inexistentă">Răpirea Sabinelor</a></i>; de <a href="/wiki/Nicolas_Poussin" title="Nicolas Poussin">Nicolas Poussin</a>; 1634–1635; ulei pe pânză; 1,55 × 2,1 m; <a href="/wiki/Muzeul_Metropolitan_de_Art%C4%83" class="mw-redirect" title="Muzeul Metropolitan de Artă">Muzeul Metropolitan de Artă</a>, New York City<sup id="cite_ref-FOOTNOTEFortenberry2017243_107-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEFortenberry2017243-107"><span class="cite-bracket">[</span>107<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:La_ronda_de_noche,_por_Rembrandt_van_Rijn.jpg" class="mw-file-description" title="Rondul de noapte; de Rembrandt; 1642; ulei pe pânză; 3,63 × 4,37 m; Rijksmuseum, Amsterdam, Țările de Jos[108]"><img alt="Rondul de noapte; de Rembrandt; 1642; ulei pe pânză; 3,63 × 4,37 m; Rijksmuseum, Amsterdam, Țările de Jos[108]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3a/La_ronda_de_noche%2C_por_Rembrandt_van_Rijn.jpg/150px-La_ronda_de_noche%2C_por_Rembrandt_van_Rijn.jpg" decoding="async" width="150" height="122" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3a/La_ronda_de_noche%2C_por_Rembrandt_van_Rijn.jpg/225px-La_ronda_de_noche%2C_por_Rembrandt_van_Rijn.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3a/La_ronda_de_noche%2C_por_Rembrandt_van_Rijn.jpg/300px-La_ronda_de_noche%2C_por_Rembrandt_van_Rijn.jpg 2x" data-file-width="14168" data-file-height="11528" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><i><a href="/wiki/Rondul_de_noapte" class="mw-redirect" title="Rondul de noapte">Rondul de noapte</a></i>; de <a href="/wiki/Rembrandt" title="Rembrandt">Rembrandt</a>; 1642; ulei pe pânză; 3,63 × 4,37 m; <a href="/wiki/Rijksmuseum" title="Rijksmuseum">Rijksmuseum</a>, <a href="/wiki/Amsterdam" title="Amsterdam">Amsterdam</a>, <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Țările de Jos">Țările de Jos</a><sup id="cite_ref-FOOTNOTEFortenberry2017256_108-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEFortenberry2017256-108"><span class="cite-bracket">[</span>108<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Claude_Lorrain_008.jpg" class="mw-file-description" title="Îmbarcarea Reginei din Saba; de Claude Lorrain; 1648; ulei pe pânză; 149,1 × 196,7 cm; National Gallery, Londra"><img alt="Îmbarcarea Reginei din Saba; de Claude Lorrain; 1648; ulei pe pânză; 149,1 × 196,7 cm; National Gallery, Londra" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/81/Claude_Lorrain_008.jpg/150px-Claude_Lorrain_008.jpg" decoding="async" width="150" height="114" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/81/Claude_Lorrain_008.jpg/225px-Claude_Lorrain_008.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/81/Claude_Lorrain_008.jpg/300px-Claude_Lorrain_008.jpg 2x" data-file-width="6000" data-file-height="4563" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><i><a href="/w/index.php?title=%C3%8Embarcarea_Reginei_din_Saba&action=edit&redlink=1" class="new" title="Îmbarcarea Reginei din Saba — pagină inexistentă">Îmbarcarea Reginei din Saba</a></i>; de <a href="/wiki/Claude_Lorrain" title="Claude Lorrain">Claude Lorrain</a>; 1648; ulei pe pânză; 149,1 × 196,7 cm; <a href="/wiki/National_Gallery" title="National Gallery">National Gallery</a>, Londra</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Michaelina_wautier-triunfo_de_baco.JPG" class="mw-file-description" title="Triumful lui Bacchus; de Michaelina Wautier; înainte de 1659; ulei pe pânză; 270 x 354 cm; Muzeul de Istorie a Artei din Viena[109]"><img alt="Triumful lui Bacchus; de Michaelina Wautier; înainte de 1659; ulei pe pânză; 270 x 354 cm; Muzeul de Istorie a Artei din Viena[109]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b3/Michaelina_wautier-triunfo_de_baco.JPG/150px-Michaelina_wautier-triunfo_de_baco.JPG" decoding="async" width="150" height="115" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b3/Michaelina_wautier-triunfo_de_baco.JPG/225px-Michaelina_wautier-triunfo_de_baco.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b3/Michaelina_wautier-triunfo_de_baco.JPG/300px-Michaelina_wautier-triunfo_de_baco.JPG 2x" data-file-width="3600" data-file-height="2750" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><i><a href="/w/index.php?title=Triumful_lui_Bacchus_(Wautier)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Triumful lui Bacchus (Wautier) — pagină inexistentă">Triumful lui Bacchus</a></i>; de <a href="/w/index.php?title=Michaelina_Wautier&action=edit&redlink=1" class="new" title="Michaelina Wautier — pagină inexistentă">Michaelina Wautier</a>; înainte de 1659; ulei pe pânză; 270 x 354 cm; Muzeul de Istorie a Artei din Viena<sup id="cite_ref-109" class="reference"><a href="#cite_note-109"><span class="cite-bracket">[</span>109<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Maria_van_Oosterwijck,_Kunsthistorisches_Museum_Wien,_Gem%C3%A4ldegalerie_-_Vanitas-Stilleben_-_GG_5714.jpg" class="mw-file-description" title="Natură Moartă; de Maria van Oosterwijck; 1668; ulei pe pânză; 73 x 88,5 cm; Muzeul de Istorie a Artei din Viena[110]"><img alt="Natură Moartă; de Maria van Oosterwijck; 1668; ulei pe pânză; 73 x 88,5 cm; Muzeul de Istorie a Artei din Viena[110]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b3/Maria_van_Oosterwijck%2C_Kunsthistorisches_Museum_Wien%2C_Gem%C3%A4ldegalerie_-_Vanitas-Stilleben_-_GG_5714.jpg/150px-Maria_van_Oosterwijck%2C_Kunsthistorisches_Museum_Wien%2C_Gem%C3%A4ldegalerie_-_Vanitas-Stilleben_-_GG_5714.jpg" decoding="async" width="150" height="123" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b3/Maria_van_Oosterwijck%2C_Kunsthistorisches_Museum_Wien%2C_Gem%C3%A4ldegalerie_-_Vanitas-Stilleben_-_GG_5714.jpg/225px-Maria_van_Oosterwijck%2C_Kunsthistorisches_Museum_Wien%2C_Gem%C3%A4ldegalerie_-_Vanitas-Stilleben_-_GG_5714.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b3/Maria_van_Oosterwijck%2C_Kunsthistorisches_Museum_Wien%2C_Gem%C3%A4ldegalerie_-_Vanitas-Stilleben_-_GG_5714.jpg/300px-Maria_van_Oosterwijck%2C_Kunsthistorisches_Museum_Wien%2C_Gem%C3%A4ldegalerie_-_Vanitas-Stilleben_-_GG_5714.jpg 2x" data-file-width="1420" data-file-height="1165" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><i>Natură Moartă</i>; de <a href="/w/index.php?title=Maria_van_Oosterwijck&action=edit&redlink=1" class="new" title="Maria van Oosterwijck — pagină inexistentă">Maria van Oosterwijck</a>; 1668; ulei pe pânză; 73 x 88,5 cm; Muzeul de Istorie a Artei din Viena<sup id="cite_ref-110" class="reference"><a href="#cite_note-110"><span class="cite-bracket">[</span>110<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> </ul> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Americile_Coloniale">Americile Coloniale</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Baroc&veaction=edit&section=12" title="Modifică secțiunea: Americile Coloniale" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Baroc&action=edit&section=12" title="Edit section's source code: Americile Coloniale"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Angel_letiel.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/61/Angel_letiel.jpg/150px-Angel_letiel.jpg" decoding="async" width="150" height="210" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/61/Angel_letiel.jpg/225px-Angel_letiel.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/61/Angel_letiel.jpg/300px-Angel_letiel.jpg 2x" data-file-width="1352" data-file-height="1896" /></a><figcaption>Exemplu de pictură boliviană (al <a href="/w/index.php?title=%C8%98coala_de_la_Cusco&action=edit&redlink=1" class="new" title="Școala de la Cusco — pagină inexistentă">Școlii de la S Cusco</a>): un <a href="/w/index.php?title=%C3%81ngeles_arcabuceros&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ángeles arcabuceros — pagină inexistentă">Ángel arcabucero</a>, din secolul al XVII-lea</figcaption></figure> <p>În Americile sub conducere Spaniolă, primele influențe au fost de la <a href="/wiki/Tenebrism" title="Tenebrism">tenebrismul</a> <a href="/wiki/Sevilla" title="Sevilla">sevillan</a>, în special de la <a href="/wiki/Francisco_de_Zurbar%C3%A1n" title="Francisco de Zurbarán">Francisco de Zurbarán</a> - unele dintre ale cărui lucrări sunt încă păstrate în <a href="/wiki/Mexic" title="Mexic">Mexic</a> și <a href="/wiki/Peru" title="Peru">Peru</a> - așa cum se poate observa în opera mexicanilor <a href="/w/index.php?title=Jos%C3%A9_Ju%C3%A1rez&action=edit&redlink=1" class="new" title="José Juárez — pagină inexistentă">José Juárez</a> și <a href="/w/index.php?title=Sebasti%C3%A1n_L%C3%B3pez_de_Arteaga&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sebastián López de Arteaga — pagină inexistentă">Sebastián López de Arteaga</a>, și a bolivianului <a href="/w/index.php?title=Melchor_P%C3%A9rez_de_Holgu%C3%ADn&action=edit&redlink=1" class="new" title="Melchor Pérez de Holguín — pagină inexistentă">Melchor Pérez de Holguín</a>. <a href="/w/index.php?title=%C8%98coala_Cusco&action=edit&redlink=1" class="new" title="Școala Cusco — pagină inexistentă">Școala de pictură din Cusco</a> a apărut după sosirea pictorului italian <a href="/w/index.php?title=Bernardo_Bitti&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bernardo Bitti — pagină inexistentă">Bernardo Bitti</a> în 1583, care a introdus manierismul în Americi. Acesta a evidențiat opera lui <a href="/w/index.php?title=Luis_de_Ria%C3%B1o&action=edit&redlink=1" class="new" title="Luis de Riaño — pagină inexistentă">Luis de Riaño</a>, discipol al italianului <a href="/w/index.php?title=Angelino_Medoro&action=edit&redlink=1" class="new" title="Angelino Medoro — pagină inexistentă">Angelino Medoro</a>, autorul picturilor murale ale Bisericii San Pedro din <a href="/w/index.php?title=Andahuaylillas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Andahuaylillas — pagină inexistentă">Andahuaylillas</a>. De asemenea, au fost evidențiat pictorii amerindieni (<a href="/wiki/Quechua_(etnie)" title="Quechua (etnie)">quechua</a>) <a href="/wiki/Diego_Quispe_Tito" title="Diego Quispe Tito">Diego Quispe Tito</a> și <a href="/wiki/Basilio_Santa_Cruz_Pumacallao" title="Basilio Santa Cruz Pumacallao">Basilio Santa Cruz Pumacallao</a>, precum și <a href="/w/index.php?title=Marcos_Zapata&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marcos Zapata — pagină inexistentă">Marcos Zapata</a>, autorul celor cincizeci de pânze mari care acoperă arcadele înalte ale <a href="/w/index.php?title=Catedrala_din_Cusco&action=edit&redlink=1" class="new" title="Catedrala din Cusco — pagină inexistentă">Catedralei din Cusco</a>. În <a href="/wiki/Ecuador" title="Ecuador">Ecuador</a>, s-a format <a href="/w/index.php?title=%C8%98coala_Quito&action=edit&redlink=1" class="new" title="Școala Quito — pagină inexistentă">Școala Quito</a>, reprezentată în principal de <a href="/wiki/Metis" title="Metis">metisul</a> <a href="/w/index.php?title=Miguel_de_Santiago&action=edit&redlink=1" class="new" title="Miguel de Santiago — pagină inexistentă">Miguel de Santiago</a> și <a href="/w/index.php?title=Creol&action=edit&redlink=1" class="new" title="Creol — pagină inexistentă">creolul</a> <a href="/w/index.php?title=Nicol%C3%A1s_Javier_de_Gor%C3%ADbar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nicolás Javier de Goríbar — pagină inexistentă">Nicolás Javier de Goríbar</a>. </p><p>În secolul al XVIII-lea altarele sculptate au început să fie înlocuite de picturi, dezvoltând notabil pictura barocă în Americi. În mod similar, se creează cererea de lucrări civile, în principal portrete ale claselor aristocratice și ale ierarhiei ecleziastice. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Sculptura">Sculptura</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Baroc&veaction=edit&section=13" title="Modifică secțiunea: Sculptura" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Baroc&action=edit&section=13" title="Edit section's source code: Sculptura"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/w/index.php?title=Sculptura_baroc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sculptura barocă — pagină inexistentă">Sculptura barocă</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p>Figura dominantă în sculptura barocă a fost <a href="/wiki/Gian_Lorenzo_Bernini" title="Gian Lorenzo Bernini">Gian Lorenzo Bernini</a>. Sub patronajul <a href="/wiki/Papa_Urban_al_VIII-lea" title="Papa Urban al VIII-lea">papei Urban al VIII-lea</a>, el a realizat o serie remarcabilă de statui monumentale de sfinți și figuri ale căror fețe și gesturi și-au exprimat în mod viu emoțiile, precum și busturi de un realism excepțional, și lucrări decorative pentru Vatican, inclusiv impunătorul <a href="/wiki/Cathedra_Petri" title="Cathedra Petri">Scaun al Sfântului Petru</a> sub cupola din <a href="/wiki/Bazilica_Sf%C3%A2ntul_Petru_din_Roma" title="Bazilica Sfântul Petru din Roma">Bazilica Sfântul Petru din Roma</a>. În plus, a proiectat fântâni cu grupuri monumentale de sculpturi pentru decorarea unor piețe importante ale Romei.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBoucher1998146_111-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBoucher1998146-111"><span class="cite-bracket">[</span>111<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Sculptura barocă e inspirată de statuile romane antice, în special de celebra statuie <a href="/wiki/Laocoon_%C8%99i_fiii_s%C4%83i" title="Laocoon și fiii săi">Laocoon și fiii săi</a> din secolul I d.Hr., care a fost e în <a href="/wiki/Muzeele_Vaticane" title="Muzeele Vaticane">Muzeele Vaticane</a>. Când a vizitat Parisul în 1665, Bernini s-a adresat studenților de la Academia de pictură și sculptură. El a sfătuit elevii să lucreze bazându-se pe modele clasice, mai degrabă decât pe natură. Le-a spus elevilor: „Când am avut probleme cu prima mea statuie, l-am consultat pe <i>Antinous</i> ca un oracol”.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBoucher199816_112-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBoucher199816-112"><span class="cite-bracket">[</span>112<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Printre sculptorii barocului francez târziu se numără <a href="/w/index.php?title=%C3%89tienne_Maurice_Falconet&action=edit&redlink=1" class="new" title="Étienne Maurice Falconet — pagină inexistentă">Étienne Maurice Falconet</a> și <a href="/w/index.php?title=Jean_Baptiste_Pigalle&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jean Baptiste Pigalle — pagină inexistentă">Jean Baptiste Pigalle</a>. Pigalle a fost însărcinat de <a href="/wiki/Frederic_al_II-lea_al_Prusiei" title="Frederic al II-lea al Prusiei">Frederic cel Mare</a> să realizeze statui pentru propria versiunea a lui Frederic a Versaillesului, la <a href="/wiki/Sanssouci" title="Sanssouci">Sanssouci</a>, în <a href="/wiki/Potsdam" title="Potsdam">Potsdam</a> (Germania). Falconet a primit, de asemenea, o importantă comisie străină, creând celebra statuie a lui <a href="/wiki/Petru_I_al_Rusiei" title="Petru I al Rusiei">Petru cel Mare</a> pe cal care e în <a href="/wiki/Sankt_Petersburg" title="Sankt Petersburg">Sankt Petersburg</a>. </p><p>În Spania, sculptorul <a href="/w/index.php?title=Francisco_Salzillo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Francisco Salzillo — pagină inexistentă">Francisco Salzillo</a> a lucrat exclusiv pe teme religioase, folosind lemn policromat. Unele dintre cele mai fine meșteșuguri sculpturale baroce sunt altarele cu <a href="/wiki/Stuc" title="Stuc">stucaturi</a> aurite ale bisericilor din coloniile spaniole ale Lumii Noi, realizate de meșteri locali; exemple includ Capela Rozariului care e în Biserica Santo Domingo din <a href="/wiki/Oaxaca" class="mw-redirect" title="Oaxaca">Oaxaca</a> (Mexic), 1724–1731. </p> <ul class="gallery mw-gallery-traditional"> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Francesco_mochi,_santa_veronica,_1632,_02,2.jpg" class="mw-file-description" title="Sfânta Veronica; de Francesco Mochi; 1629-1639; marmură de Carrara; înălțime: 5 m; Bazilica Sfântul Petru (Vatican)"><img alt="Sfânta Veronica; de Francesco Mochi; 1629-1639; marmură de Carrara; înălțime: 5 m; Bazilica Sfântul Petru (Vatican)" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Francesco_mochi%2C_santa_veronica%2C_1632%2C_02%2C2.jpg/100px-Francesco_mochi%2C_santa_veronica%2C_1632%2C_02%2C2.jpg" decoding="async" width="100" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Francesco_mochi%2C_santa_veronica%2C_1632%2C_02%2C2.jpg/150px-Francesco_mochi%2C_santa_veronica%2C_1632%2C_02%2C2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Francesco_mochi%2C_santa_veronica%2C_1632%2C_02%2C2.jpg/200px-Francesco_mochi%2C_santa_veronica%2C_1632%2C_02%2C2.jpg 2x" data-file-width="2432" data-file-height="3648" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><i>Sfânta Veronica</i>; de <a href="/w/index.php?title=Francesco_Mochi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Francesco Mochi — pagină inexistentă">Francesco Mochi</a>; 1629-1639; <a href="/w/index.php?title=Marmur%C4%83_de_Carrara&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marmură de Carrara — pagină inexistentă">marmură de Carrara</a>; înălțime: 5 m; <a href="/wiki/Bazilica_Sf%C3%A2ntul_Petru_din_Roma" title="Bazilica Sfântul Petru din Roma">Bazilica Sfântul Petru</a> (<a href="/wiki/Vatican" title="Vatican">Vatican</a>)</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ecstasy_of_St._Teresa_HDR.jpg" class="mw-file-description" title="Extazul Sfintei Tereza; de Gian Lorenzo Bernini; 1647–1652; marmură; înălțime: 3,5 m; Santa Maria della Vittoria (Roma)[113]"><img alt="Extazul Sfintei Tereza; de Gian Lorenzo Bernini; 1647–1652; marmură; înălțime: 3,5 m; Santa Maria della Vittoria (Roma)[113]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1a/Ecstasy_of_St._Teresa_HDR.jpg/92px-Ecstasy_of_St._Teresa_HDR.jpg" decoding="async" width="92" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1a/Ecstasy_of_St._Teresa_HDR.jpg/138px-Ecstasy_of_St._Teresa_HDR.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1a/Ecstasy_of_St._Teresa_HDR.jpg/184px-Ecstasy_of_St._Teresa_HDR.jpg 2x" data-file-width="2433" data-file-height="3967" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><i><a href="/w/index.php?title=Extazul_Sfintei_Tereza&action=edit&redlink=1" class="new" title="Extazul Sfintei Tereza — pagină inexistentă">Extazul Sfintei Tereza</a></i>; de <a href="/wiki/Gian_Lorenzo_Bernini" title="Gian Lorenzo Bernini">Gian Lorenzo Bernini</a>; 1647–1652; marmură; înălțime: 3,5 m; <a href="/w/index.php?title=Santa_Maria_della_Vittoria,_Rome&action=edit&redlink=1" class="new" title="Santa Maria della Vittoria, Rome — pagină inexistentă">Santa Maria della Vittoria</a> (Roma)<sup id="cite_ref-FOOTNOTEFortenberry2017252_113-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEFortenberry2017252-113"><span class="cite-bracket">[</span>113<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Fame_riding_Pegasus_Coysevox_Louvre_MR1824.jpg" class="mw-file-description" title="Faima Regelui Călărind Un Pegas; de Antoine Coysevox; 1701-1702; marmură de Carrara; înălțime: 3,15 m, lățime: 2,91 m, adâncime: 1,28 m; Luvru"><img alt="Faima Regelui Călărind Un Pegas; de Antoine Coysevox; 1701-1702; marmură de Carrara; înălțime: 3,15 m, lățime: 2,91 m, adâncime: 1,28 m; Luvru" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/93/Fame_riding_Pegasus_Coysevox_Louvre_MR1824.jpg/143px-Fame_riding_Pegasus_Coysevox_Louvre_MR1824.jpg" decoding="async" width="143" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/93/Fame_riding_Pegasus_Coysevox_Louvre_MR1824.jpg/214px-Fame_riding_Pegasus_Coysevox_Louvre_MR1824.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/93/Fame_riding_Pegasus_Coysevox_Louvre_MR1824.jpg/285px-Fame_riding_Pegasus_Coysevox_Louvre_MR1824.jpg 2x" data-file-width="2200" data-file-height="2315" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><i>Faima Regelui Călărind Un Pegas</i>; de <a href="/w/index.php?title=Antoine_Coysevox&action=edit&redlink=1" class="new" title="Antoine Coysevox — pagină inexistentă">Antoine Coysevox</a>; 1701-1702; marmură de Carrara; înălțime: 3,15 m, lățime: 2,91 m, adâncime: 1,28 m; <a href="/wiki/Luvru" class="mw-redirect" title="Luvru">Luvru</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Venus_Giving_Arms_to_Aeneas_MET_DT215153.jpg" class="mw-file-description" title="Venus dându-i Arme lui Aeneas; de Jean Cornu; 1704; teracotă și lemn puctat; înălțime: 108 cm; Muzeul Metropolitan de Artă (New York City)"><img alt="Venus dându-i Arme lui Aeneas; de Jean Cornu; 1704; teracotă și lemn puctat; înălțime: 108 cm; Muzeul Metropolitan de Artă (New York City)" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7f/Venus_Giving_Arms_to_Aeneas_MET_DT215153.jpg/120px-Venus_Giving_Arms_to_Aeneas_MET_DT215153.jpg" decoding="async" width="120" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7f/Venus_Giving_Arms_to_Aeneas_MET_DT215153.jpg/180px-Venus_Giving_Arms_to_Aeneas_MET_DT215153.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7f/Venus_Giving_Arms_to_Aeneas_MET_DT215153.jpg/240px-Venus_Giving_Arms_to_Aeneas_MET_DT215153.jpg 2x" data-file-width="2978" data-file-height="3722" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><i>Venus dându-i Arme lui Aeneas</i>; de <a href="/w/index.php?title=Jean_Cornu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jean Cornu — pagină inexistentă">Jean Cornu</a>; 1704; teracotă și lemn puctat; înălțime: 108 cm; <a href="/wiki/Muzeul_Metropolitan_de_Art%C4%83" class="mw-redirect" title="Muzeul Metropolitan de Artă">Muzeul Metropolitan de Artă</a> (New York City)</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ermit%C3%A1%C5%BE_(39).jpg" class="mw-file-description" title="Moartea lui Adonis; de Giuseppe Mazzuoli; anii’ 1710; marmură; înălțime: 193 cm; Muzeul Ermitaj (Sankt Petersburg, Rusia)"><img alt="Moartea lui Adonis; de Giuseppe Mazzuoli; anii’ 1710; marmură; înălțime: 193 cm; Muzeul Ermitaj (Sankt Petersburg, Rusia)" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Ermit%C3%A1%C5%BE_%2839%29.jpg/112px-Ermit%C3%A1%C5%BE_%2839%29.jpg" decoding="async" width="112" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Ermit%C3%A1%C5%BE_%2839%29.jpg/169px-Ermit%C3%A1%C5%BE_%2839%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Ermit%C3%A1%C5%BE_%2839%29.jpg/225px-Ermit%C3%A1%C5%BE_%2839%29.jpg 2x" data-file-width="2112" data-file-height="2816" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><i><a href="/wiki/Moartea_lui_Adonis_(Mazzuoli)" title="Moartea lui Adonis (Mazzuoli)">Moartea lui Adonis</a></i>; de <a href="/w/index.php?title=Giuseppe_Mazzuoli_(1644%E2%80%931725)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Giuseppe Mazzuoli (1644–1725) — pagină inexistentă">Giuseppe Mazzuoli</a>; anii’ 1710; marmură; înălțime: 193 cm; <a href="/wiki/Muzeul_Ermitaj" title="Muzeul Ermitaj">Muzeul Ermitaj</a> (<a href="/wiki/Sankt_Petersburg" title="Sankt Petersburg">Sankt Petersburg</a>, <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a>)</div> </li> </ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Mobila">Mobila</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Baroc&veaction=edit&section=14" title="Modifică secțiunea: Mobila" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Baroc&action=edit&section=14" title="Edit section's source code: Mobila"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/w/index.php?title=Mobila_Ludovic_al_XIV-lea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mobila Ludovic al XIV-lea — pagină inexistentă">Mobila Ludovic al XIV-lea</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p>Principalele motive folosite sunt: <a href="/wiki/Cornucopia" title="Cornucopia">cornul abundenței</a>, <a href="/wiki/Feston" title="Feston">festoane</a>, <a href="/wiki/Putto" title="Putto">îngerași bebeluși (amorași)</a>, capete de lei care țin în bot un inel metalic, capete feminine înconjurate de ghirlande, <a href="/wiki/Cartu%C8%99_(design)" title="Cartuș (design)">cartușe</a> ovale, <a href="/wiki/Acant%C4%83_(arhitectur%C4%83)" class="mw-redirect" title="Acantă (arhitectură)">frunze de acant</a>, coloane <a href="/wiki/Ordin_clasic" title="Ordin clasic">clasice</a>, <a href="/wiki/Cariatid%C4%83" title="Cariatidă">cariatide</a>, <a href="/wiki/Fronton" title="Fronton">frontoane</a> și alte elemente de <a href="/wiki/Arhitectura_clasic%C4%83" title="Arhitectura clasică">arhitectură clasică</a> sculptate pe unele piese de mobilier,<sup id="cite_ref-114" class="reference"><a href="#cite_note-114"><span class="cite-bracket">[</span>114<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> coșuri cu fructe sau flori, scoici, armuri și trofee, capete de <a href="/wiki/Apollo" title="Apollo">Apollo</a> sau de <a href="/wiki/Bacchus" title="Bacchus">Bacchus</a> și <a href="/wiki/Volut%C4%83" title="Volută">volute</a> în formă de C.<sup id="cite_ref-115" class="reference"><a href="#cite_note-115"><span class="cite-bracket">[</span>115<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În prima perioadă a domniei lui <a href="/wiki/Ludovic_al_XIV-lea" class="mw-redirect" title="Ludovic al XIV-lea">Ludovic al XIV-lea</a>, mobilierul a urmat stilul anterior al lui Ludovic al XIII-lea, fiind fost masiv, și decorat cu ornamente sculptate și aurire. După 1680, mulțumită în mare parte designerului de mobilă <a href="/w/index.php?title=Andr%C3%A9_Charles_Boulle&action=edit&redlink=1" class="new" title="André Charles Boulle — pagină inexistentă">André Charles Boulle</a>, a apărut un stil mai original și mai delicat, cunoscut uneori sub numele de marchetărie Boulle. S-a bazat pe incrustații de <a href="/wiki/Abanos" title="Abanos">abanos</a> și alte tipuri rare de lemn, o tehnică folosită pentru prima dată la Florența în secolul al XV-lea, care a fost rafinată și dezvoltată de Boulle și alții care lucrau pentru Ludovic al XIV-lea. Mobila era încrustată cu plăci de abanos, cupru și lemn exotic de diferite culori.<sup id="cite_ref-116" class="reference"><a href="#cite_note-116"><span class="cite-bracket">[</span>116<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Au apărut tipuri de mobilă noi și deseori de durată; <a href="/w/index.php?title=Comoda&action=edit&redlink=1" class="new" title="Comoda — pagină inexistentă">comoda</a>, cu două-patru sertare, a înlocuit vechiul <i>coffre</i> (cufăr). <i>Canapé</i>, sau canapeaua, apărea, sub forma unei combinații de două sau trei fotolii. Au apărut noi tipuri de fotolii, inclusiv <i>fauteuil en confessionale</i> sau „fotoliul confesional”, care aveau perne căptușite de o parte și de alta a spătarului scaunului. De asemenea, consola și-a făcut prima apariție, fiind proiectată ca să fie așezată pe un perete. Un alt tip de mobilă nou a fost <i>table à gibier</i>, o masă cu blat de marmură pentru a ține vesela. Au apărut tipuri timpurii de birouri; <a href="/w/index.php?title=Bureau_Mazarin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bureau Mazarin — pagină inexistentă">biroul Mazarin</a> avea o secțiune centrală așezată în spate, între două rânduri de sertare, cu patru picioare pe fiecare rând.<sup id="cite_ref-117" class="reference"><a href="#cite_note-117"><span class="cite-bracket">[</span>117<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <ul class="gallery mw-gallery-traditional"> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Decorative_arts_in_the_Louvre_-_Room_32_D201903_(cropped).jpg" class="mw-file-description" title="Pat din Château d'Effiat; c.1650; nuc natural, catifea de mătase genoveză cizelata si mătase brodata; 295 cm; Louvre[118]"><img alt="Pat din Château d'Effiat; c.1650; nuc natural, catifea de mătase genoveză cizelata si mătase brodata; 295 cm; Louvre[118]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b9/Decorative_arts_in_the_Louvre_-_Room_32_D201903_%28cropped%29.jpg/116px-Decorative_arts_in_the_Louvre_-_Room_32_D201903_%28cropped%29.jpg" decoding="async" width="116" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b9/Decorative_arts_in_the_Louvre_-_Room_32_D201903_%28cropped%29.jpg/174px-Decorative_arts_in_the_Louvre_-_Room_32_D201903_%28cropped%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b9/Decorative_arts_in_the_Louvre_-_Room_32_D201903_%28cropped%29.jpg/232px-Decorative_arts_in_the_Louvre_-_Room_32_D201903_%28cropped%29.jpg 2x" data-file-width="872" data-file-height="1127" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Pat din Château d'Effiat; <abbr title="circa">c.</abbr>1650; nuc natural, catifea de mătase genoveză cizelata si mătase brodata; 295 cm; <a href="/wiki/Louvre" class="mw-redirect" title="Louvre">Louvre</a><sup id="cite_ref-118" class="reference"><a href="#cite_note-118"><span class="cite-bracket">[</span>118<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Francia,_tavolo_da_parete,_1685-90_ca.jpg" class="mw-file-description" title="Masă de perete; 1685-1690; lemn sculptat, aurit și gessoit, cu blat de marmură; 83,6 × 128,6 × 71,6 cm; Institutul de Artă din Chicago (SUA)[119]"><img alt="Masă de perete; 1685-1690; lemn sculptat, aurit și gessoit, cu blat de marmură; 83,6 × 128,6 × 71,6 cm; Institutul de Artă din Chicago (SUA)[119]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a2/Francia%2C_tavolo_da_parete%2C_1685-90_ca.jpg/150px-Francia%2C_tavolo_da_parete%2C_1685-90_ca.jpg" decoding="async" width="150" height="104" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a2/Francia%2C_tavolo_da_parete%2C_1685-90_ca.jpg/225px-Francia%2C_tavolo_da_parete%2C_1685-90_ca.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a2/Francia%2C_tavolo_da_parete%2C_1685-90_ca.jpg/300px-Francia%2C_tavolo_da_parete%2C_1685-90_ca.jpg 2x" data-file-width="2260" data-file-height="1572" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Masă de perete; 1685-1690; lemn sculptat, aurit și <a href="/w/index.php?title=Gesso&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gesso — pagină inexistentă">gessoit</a>, cu blat de marmură; 83,6 × 128,6 × 71,6 cm; <a href="/w/index.php?title=Institutul_de_Art%C4%83_din_Chicago&action=edit&redlink=1" class="new" title="Institutul de Artă din Chicago — pagină inexistentă">Institutul de Artă din Chicago</a> (SUA)<sup id="cite_ref-119" class="reference"><a href="#cite_note-119"><span class="cite-bracket">[</span>119<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Armoire_aux_perroquets_du_Louvre.jpg" class="mw-file-description" title="Dulap; de André Charles Boulle; c.1700; abanos și furnir cu amarant, lemne policrome, alamă, staniu, scoică, și marchetărie de corn cu o ramă de stejar, bronz aurit; 255,5 x 157,5 cm; Luvru[120]"><img alt="Dulap; de André Charles Boulle; c.1700; abanos și furnir cu amarant, lemne policrome, alamă, staniu, scoică, și marchetărie de corn cu o ramă de stejar, bronz aurit; 255,5 x 157,5 cm; Luvru[120]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d2/Armoire_aux_perroquets_du_Louvre.jpg/100px-Armoire_aux_perroquets_du_Louvre.jpg" decoding="async" width="100" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d2/Armoire_aux_perroquets_du_Louvre.jpg/150px-Armoire_aux_perroquets_du_Louvre.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d2/Armoire_aux_perroquets_du_Louvre.jpg/200px-Armoire_aux_perroquets_du_Louvre.jpg 2x" data-file-width="3456" data-file-height="5184" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Dulap; de <a href="/w/index.php?title=Andr%C3%A9_Charles_Boulle&action=edit&redlink=1" class="new" title="André Charles Boulle — pagină inexistentă">André Charles Boulle</a>; <abbr title="circa">c.</abbr>1700; abanos și furnir cu amarant, lemne policrome, alamă, <a href="/wiki/Staniu" title="Staniu">staniu</a>, scoică, și <a href="/w/index.php?title=Marchet%C4%83rie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marchetărie — pagină inexistentă">marchetărie</a> de corn cu o ramă de stejar, bronz aurit; 255,5 x 157,5 cm; Luvru<sup id="cite_ref-120" class="reference"><a href="#cite_note-120"><span class="cite-bracket">[</span>120<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Commode_MET_DP108742.jpg" class="mw-file-description" title="Comodă; de André Charles Boulle; c.1710-1732; nuc furniruit cu abanos și marchetărie de alamă gravată și carapace de broască țestoasă, monturi de bronz aurit, blat de marmură; 87,6 x 128,3 x 62,9 cm; Muzeul Metropolitan de Artă (New York City)[121]"><img alt="Comodă; de André Charles Boulle; c.1710-1732; nuc furniruit cu abanos și marchetărie de alamă gravată și carapace de broască țestoasă, monturi de bronz aurit, blat de marmură; 87,6 x 128,3 x 62,9 cm; Muzeul Metropolitan de Artă (New York City)[121]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/97/Commode_MET_DP108742.jpg/150px-Commode_MET_DP108742.jpg" decoding="async" width="150" height="125" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/97/Commode_MET_DP108742.jpg/225px-Commode_MET_DP108742.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/97/Commode_MET_DP108742.jpg/300px-Commode_MET_DP108742.jpg 2x" data-file-width="3857" data-file-height="3222" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Comodă; de André Charles Boulle; <abbr title="circa">c.</abbr>1710-1732; nuc furniruit cu abanos și <a href="/w/index.php?title=Marchet%C4%83rie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marchetărie — pagină inexistentă">marchetărie</a> de alamă gravată și carapace de broască țestoasă, monturi de bronz aurit, blat de marmură; 87,6 x 128,3 x 62,9 cm; <a href="/wiki/Muzeul_Metropolitan_de_Art%C4%83" class="mw-redirect" title="Muzeul Metropolitan de Artă">Muzeul Metropolitan de Artă</a> (New York City)<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBailey2012287_121-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBailey2012287-121"><span class="cite-bracket">[</span>121<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 185px"> <div class="thumb" style="width: 180px; height: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Heinrich_ludwig_rohde_o_ferdinand_plitzner_(attr.),_scrittoio_a_ribalta,_magonza_1720_ca.jpg" class="mw-file-description" title="Birou; de Heinrich Ludwig Rohde sau Ferdinand Plitzner; circa 1715–1725; marchetărie de arțar, amarant, mahon și nuc pe molid și stejar; 90 × 84 × 44,5 cm; Institutul de Artă din Chicago[122]"><img alt="Birou; de Heinrich Ludwig Rohde sau Ferdinand Plitzner; circa 1715–1725; marchetărie de arțar, amarant, mahon și nuc pe molid și stejar; 90 × 84 × 44,5 cm; Institutul de Artă din Chicago[122]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/51/Heinrich_ludwig_rohde_o_ferdinand_plitzner_%28attr.%29%2C_scrittoio_a_ribalta%2C_magonza_1720_ca.jpg/139px-Heinrich_ludwig_rohde_o_ferdinand_plitzner_%28attr.%29%2C_scrittoio_a_ribalta%2C_magonza_1720_ca.jpg" decoding="async" width="139" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/51/Heinrich_ludwig_rohde_o_ferdinand_plitzner_%28attr.%29%2C_scrittoio_a_ribalta%2C_magonza_1720_ca.jpg/208px-Heinrich_ludwig_rohde_o_ferdinand_plitzner_%28attr.%29%2C_scrittoio_a_ribalta%2C_magonza_1720_ca.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/51/Heinrich_ludwig_rohde_o_ferdinand_plitzner_%28attr.%29%2C_scrittoio_a_ribalta%2C_magonza_1720_ca.jpg/278px-Heinrich_ludwig_rohde_o_ferdinand_plitzner_%28attr.%29%2C_scrittoio_a_ribalta%2C_magonza_1720_ca.jpg 2x" data-file-width="1672" data-file-height="1804" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Birou; de <a href="/w/index.php?title=Heinrich_Ludwig_Rohde&action=edit&redlink=1" class="new" title="Heinrich Ludwig Rohde — pagină inexistentă">Heinrich Ludwig Rohde</a> sau <a href="/w/index.php?title=Ferdinand_Plitzner&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ferdinand Plitzner — pagină inexistentă">Ferdinand Plitzner</a>; circa 1715–1725; marchetărie de arțar, amarant, mahon și nuc pe molid și stejar; 90 × 84 × 44,5 cm; Institutul de Artă din Chicago<sup id="cite_ref-122" class="reference"><a href="#cite_note-122"><span class="cite-bracket">[</span>122<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> </ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Muzica_și_baletul"><span id="Muzica_.C8.99i_baletul"></span>Muzica și baletul</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Baroc&veaction=edit&section=15" title="Modifică secțiunea: Muzica și baletul" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Baroc&action=edit&section=15" title="Edit section's source code: Muzica și baletul"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articole principale: <a href="/wiki/Muzica_baroc%C4%83" title="Muzica barocă">Muzica barocă</a> și <a href="/wiki/Dansul_baroc" title="Dansul baroc">Dansul baroc</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Vivaldi.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bd/Vivaldi.jpg/170px-Vivaldi.jpg" decoding="async" width="170" height="210" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bd/Vivaldi.jpg/255px-Vivaldi.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bd/Vivaldi.jpg/340px-Vivaldi.jpg 2x" data-file-width="1595" data-file-height="1966" /></a><figcaption><a href="/wiki/Antonio_Vivaldi" title="Antonio Vivaldi">Antonio Vivaldi</a> (1678–1741)</figcaption></figure> <p>Termenul „baroc” este folosit și pentru stilul muzicii compuse într-o perioadă care se suprapune cu cea a artei baroce. Primele folosiri ale termenului „baroc” pentru muzică au fost criticile. Într-o recenzie anonimă, satirică, a premierei din octombrie 1733 a <i><a href="/w/index.php?title=Hippolyte_et_Aricie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hippolyte et Aricie — pagină inexistentă">Hippolyte et Aricie</a></i> a lui Rameau, tipărită în <i>Mercure de France</i> în mai 1734, criticul a presupus că noutatea acestei opere este „du barocque”, plângându-se că muzica nu avea melodie coerentă, era plină de disonanțe neîntrerupte și a fost schimbată constant cheia.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEPalisca2001_123-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEPalisca2001-123"><span class="cite-bracket">[</span>123<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <a href="/wiki/Jean-Jacques_Rousseau" title="Jean-Jacques Rousseau">Jean-Jacques Rousseau</a>, care era un muzician și un compozitor remarcat, precum și filozof, a făcut o observație foarte asemănătoare în 1768 în celebra <i>Encylopedié</i> a lui Denis Diderot: „Muzica barocă este aceea în care armonia este confundată și încărcată de modulări și disonanțe. Cântarea este aspră și nefirească, intonația este dificilă și mișcarea limitată. Se pare că termenul provine de la cuvântul „baroco” folosit de logicieni.”.<sup id="cite_ref-Encyclopedie_16-1" class="reference"><a href="#cite_note-Encyclopedie-16"><span class="cite-bracket">[</span>16<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Folosirea comună a termenului pentru muzica din perioada asta a început abia în 1919, de <a href="/w/index.php?title=Curt_Sachs&action=edit&redlink=1" class="new" title="Curt Sachs — pagină inexistentă">Curt Sachs</a><sup id="cite_ref-124" class="reference"><a href="#cite_note-124"><span class="cite-bracket">[</span>124<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> și abia în 1940 a fost folosit pentru prima dată în engleză într-un articol publicat de <a href="/w/index.php?title=Manfred_Bukofzer&action=edit&redlink=1" class="new" title="Manfred Bukofzer — pagină inexistentă">Manfred Bukofzer</a>.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEPalisca2001_123-1" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEPalisca2001-123"><span class="cite-bracket">[</span>123<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ballet_de_la_nuit_1653.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/06/Ballet_de_la_nuit_1653.jpg/170px-Ballet_de_la_nuit_1653.jpg" decoding="async" width="170" height="261" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/06/Ballet_de_la_nuit_1653.jpg/255px-Ballet_de_la_nuit_1653.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/06/Ballet_de_la_nuit_1653.jpg/340px-Ballet_de_la_nuit_1653.jpg 2x" data-file-width="1020" data-file-height="1566" /></a><figcaption>Ludovic al XIV-lea costumat pentru <i>Ballet Royal de la Nuit</i> (1653)</figcaption></figure> <p>Perioada barocă a fost una de experimentare și inovație muzicală. Au fost inventate forme noi, inclusiv <a href="/wiki/Concert_(compozi%C8%9Bie_muzical%C4%83)" class="mw-redirect" title="Concert (compoziție muzicală)">concertul</a> și <a href="/w/index.php?title=Sinfonia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sinfonia — pagină inexistentă">sinfonia</a>. <a href="/wiki/Oper%C4%83" title="Operă">Opera</a> s-a născut în Italia la sfârșitul secolului al XVI-lea (cu <a href="/wiki/Dafne" class="mw-redirect" title="Dafne">Dafne</a> a lui <a href="/wiki/Jacopo_Peri" title="Jacopo Peri">Jacopo Peri</a>, în cea mai mare parte pierdută, produsă la <a href="/wiki/Floren%C8%9Ba" title="Florența">Florența</a> în 1598) și s-a răspândit la puțin timp prin restul Europei: Ludovic al XIV-lea a creat prima Academie Regală de Muzică, în 1669, poetul <a href="/w/index.php?title=Pierre_Perrin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pierre Perrin — pagină inexistentă">Pierre Perrin</a> a deschis o academie de operă la Paris, primul teatru de operă din Franța deschis publicului și a premiat <i><a href="/w/index.php?title=Pomone_(oper%C4%83)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pomone (operă) — pagină inexistentă">Pomone</a></i>, prima mare operă în limba franceză, cu muzica de <a href="/w/index.php?title=Robert_Cambert&action=edit&redlink=1" class="new" title="Robert Cambert — pagină inexistentă">Robert Cambert</a>, cu cinci acte și balet.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBély2005152–54_125-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBély2005152–54-125"><span class="cite-bracket">[</span>125<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <a href="/wiki/Heinrich_Sch%C3%BCtz" title="Heinrich Schütz">Heinrich Schütz</a> în Germania, <a href="/wiki/Jean-Baptiste_Lully" title="Jean-Baptiste Lully">Jean-Baptiste Lully</a> în Franța și <a href="/wiki/Henry_Purcell" title="Henry Purcell">Henry Purcell</a> în Anglia, au contribuit cu toții la stabilirea tradițiilor lor naționale în secolul al XVII-lea. </p><p>Baletul clasic își are originea și în epoca barocă. Stilul dansului de curte a fost adus în Franța de <a href="/wiki/Maria_de_Medici" title="Maria de Medici">Maria de Medici</a>, iar la început membrii înșiși au fost dansatorii. Ludovic al XIV-lea a cântat în public în mai multe balete. În martie 1662, <a href="/w/index.php?title=Acad%C3%A9mie_Royale_de_Danse&action=edit&redlink=1" class="new" title="Académie Royale de Danse — pagină inexistentă">Académie Royale de Danse</a> a fost fondată de rege. A fost prima școală și o companie profesionistă de dans și a stabilit standardele și vocabularul pentru baletul din toată Europa în perioada respectivă.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBély2005152–54_125-1" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBély2005152–54-125"><span class="cite-bracket">[</span>125<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În perioada asta au fost introduse câteva instrumente noi, inclusiv pianul. Invenția pianului este creditată lui <a href="/wiki/Bartolomeo_Cristofori" title="Bartolomeo Cristofori">Bartolomeo Cristofori</a> (1655-1731) din <a href="/wiki/Padova" title="Padova">Padova</a> (Italia) care a fost angajat de <a href="/wiki/Ferdinando_de%27_Medici,_Mare_Prin%C8%9B_de_Toscana" title="Ferdinando de' Medici, Mare Prinț de Toscana">Ferdinando de' Medici, Mare Prinț de Toscana</a>, ca Păstrător al Instrumentelor.<sup id="cite_ref-126" class="reference"><a href="#cite_note-126"><span class="cite-bracket">[</span>126<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-metmuseum_127-0" class="reference"><a href="#cite_note-metmuseum-127"><span class="cite-bracket">[</span>127<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Cristofori a numit instrumentul „un cimbalo di cipresso di piano e forte” („o tastatură de chiparos cu moale și tare”), prescurtat de-a lungul timpului ca „pianoforte”, „fortepiano” și mai târziu, pur și simplu, pian.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEIsacoff201223_128-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEIsacoff201223-128"><span class="cite-bracket">[</span>128<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Compozitori_și_exemple"><span id="Compozitori_.C8.99i_exemple"></span>Compozitori și exemple</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Baroc&veaction=edit&section=16" title="Modifică secțiunea: Compozitori și exemple" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Baroc&action=edit&section=16" title="Edit section's source code: Compozitori și exemple"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Giovanni_Gabrieli&action=edit&redlink=1" class="new" title="Giovanni Gabrieli — pagină inexistentă">Giovanni Gabrieli</a> (c. 1554/1557–1612) <i><a href="/w/index.php?title=Sonata_pian%27_e_forte&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sonata pian' e forte — pagină inexistentă">Sonata pian' e forte</a></i> (1597), <i><a href="/w/index.php?title=In_Ecclesiis&action=edit&redlink=1" class="new" title="In Ecclesiis — pagină inexistentă">In Ecclesiis</a></i> (din Symphoniae sacrae cartea a II-a, 1615)</li> <li><a href="/w/index.php?title=Giovanni_Girolamo_Kapsperger&action=edit&redlink=1" class="new" title="Giovanni Girolamo Kapsperger — pagină inexistentă">Giovanni Girolamo Kapsperger</a> (c. 1580–1651) <i><a href="/w/index.php?title=Libro_primo_di_villanelle,_20&action=edit&redlink=1" class="new" title="Libro primo di villanelle, 20 — pagină inexistentă">Libro primo di villanelle, 20</a></i> (1610)</li> <li><a href="/wiki/Claudio_Monteverdi" title="Claudio Monteverdi">Claudio Monteverdi</a> (1567–1643), <i><a href="/wiki/L%27Orfeo" title="L'Orfeo">L'Orfeo, favola in musica</a></i> (1610)</li> <li><a href="/wiki/Heinrich_Sch%C3%BCtz" title="Heinrich Schütz">Heinrich Schütz</a> (1585–1672), <i><a href="/w/index.php?title=Musikalische_Exequien&action=edit&redlink=1" class="new" title="Musikalische Exequien — pagină inexistentă">Musikalische Exequien</a></i> (1629, 1647, 1650)</li> <li><a href="/w/index.php?title=Francesco_Cavalli&action=edit&redlink=1" class="new" title="Francesco Cavalli — pagină inexistentă">Francesco Cavalli</a> (1602–1676), <i><a href="/w/index.php?title=Egisto_(oper%C4%83)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Egisto (operă) — pagină inexistentă"> L'Egisto</a></i> (1643), <i><a href="/w/index.php?title=Ercole_amante&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ercole amante — pagină inexistentă">Ercole amante</a></i> (1662), <i><a href="/w/index.php?title=Scipione_affricano&action=edit&redlink=1" class="new" title="Scipione affricano — pagină inexistentă">Scipione affricano</a></i> (1664)</li> <li><a href="/wiki/Jean-Baptiste_Lully" title="Jean-Baptiste Lully">Jean-Baptiste Lully</a> (1632–1687), <i><a href="/w/index.php?title=Armide_(Lully)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Armide (Lully) — pagină inexistentă">Armide</a></i> (1686)</li> <li><a href="/wiki/Marc-Antoine_Charpentier" title="Marc-Antoine Charpentier">Marc-Antoine Charpentier</a> (1643–1704), <i><a href="/w/index.php?title=Te_Deum_(Charpentier)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Te Deum (Charpentier) — pagină inexistentă">Te Deum</a></i> (1688–1698)</li> <li><a href="/w/index.php?title=Heinrich_Ignaz_Franz_Biber&action=edit&redlink=1" class="new" title="Heinrich Ignaz Franz Biber — pagină inexistentă">Heinrich Ignaz Franz Biber</a> (1644–1704), <i><a href="/w/index.php?title=Sonate_de_rozariu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sonate de rozariu — pagină inexistentă">Sonate de rozariu</a></i> (1681)</li> <li><a href="/w/index.php?title=John_Blow&action=edit&redlink=1" class="new" title="John Blow — pagină inexistentă">John Blow</a> (1649–1708), <i><a href="/w/index.php?title=Venus_%C8%99i_Adonis_(oper%C4%83)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Venus și Adonis (operă) — pagină inexistentă">Venus și Adonis</a></i> (1680–1687)</li></ul> <ul><li><a href="/wiki/Johann_Pachelbel" title="Johann Pachelbel">Johann Pachelbel</a> (1653–1706)</li> <li><a href="/wiki/Arcangelo_Corelli" title="Arcangelo Corelli">Arcangelo Corelli</a> (1653–1713)</li> <li><a href="/wiki/Marin_Marais" title="Marin Marais">Marin Marais</a> (1656–1728), <i><a href="/w/index.php?title=Sonnerie_de_Ste-Genevi%C3%A8ve_du_Mont-de-Paris&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sonnerie de Ste-Geneviève du Mont-de-Paris — pagină inexistentă">Sonnerie de Ste-Geneviève du Mont-de-Paris</a></i> (1723)</li> <li><a href="/wiki/Henry_Purcell" title="Henry Purcell">Henry Purcell</a> (1659–1695), <i><a href="/wiki/Dido_%C8%99i_Aeneas" title="Dido și Aeneas">Dido și Aeneas</a></i> (1688)</li> <li><a href="/wiki/Alessandro_Scarlatti" title="Alessandro Scarlatti">Alessandro Scarlatti</a> (1660–1725), <i><a href="/w/index.php?title=L%27honest%C3%A0_negli_amori&action=edit&redlink=1" class="new" title="L'honestà negli amori — pagină inexistentă">L'honestà negli amori</a></i> (1680), <i><a href="/w/index.php?title=Il_Pompeo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Il Pompeo — pagină inexistentă">Il Pompeo</a></i> (1683), <i><a href="/w/index.php?title=Mitridate_Eupatore&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mitridate Eupatore — pagină inexistentă">Mitridate Eupatore</a></i> (1707)</li> <li><a href="/w/index.php?title=Fran%C3%A7ois_Couperin&action=edit&redlink=1" class="new" title="François Couperin — pagină inexistentă">François Couperin</a> (1668–1733), <i><a href="/w/index.php?title=Les_barricades_myst%C3%A9rieuses&action=edit&redlink=1" class="new" title="Les barricades mystérieuses — pagină inexistentă">Les barricades mystérieuses</a></i> (1717)</li> <li><a href="/wiki/Tomaso_Albinoni" title="Tomaso Albinoni">Tomaso Albinoni</a> (1671–1751), <i><a href="/w/index.php?title=Didone_abbandonata_(Albinoni)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Didone abbandonata (Albinoni) — pagină inexistentă">Didone abbandonata</a></i> (1724)</li> <li><a href="/wiki/Antonio_Vivaldi" title="Antonio Vivaldi">Antonio Vivaldi</a> (1678–1741), <i><a href="/w/index.php?title=Cele_Patru_Anotimpuri_(Vivaldi)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cele Patru Anotimpuri (Vivaldi) — pagină inexistentă">Cele Patru Anotimpuri</a></i> (1725)</li> <li><a href="/w/index.php?title=Jan_Dismas_Zelenka&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jan Dismas Zelenka — pagină inexistentă">Jan Dismas Zelenka</a> (1679–1745), <i><a href="/w/index.php?title=Il_Serpente_di_Bronzo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Il Serpente di Bronzo — pagină inexistentă">Il Serpente di Bronzo</a></i> (1730), <i><a href="/w/index.php?title=Missa_Sanctissimae_Trinitatis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Missa Sanctissimae Trinitatis — pagină inexistentă">Missa Sanctissimae Trinitatis</a></i> (1736)</li> <li><a href="/wiki/Georg_Philipp_Telemann" title="Georg Philipp Telemann">Georg Philipp Telemann</a> (1681–1767), <i><a href="/w/index.php?title=Der_Tag_des_Gerichts&action=edit&redlink=1" class="new" title="Der Tag des Gerichts — pagină inexistentă">Der Tag des Gerichts</a></i> (1762)</li> <li><a href="/w/index.php?title=Johann_David_Heinichen&action=edit&redlink=1" class="new" title="Johann David Heinichen — pagină inexistentă">Johann David Heinichen</a> (1683–1729)</li> <li><a href="/wiki/Jean-Philippe_Rameau" title="Jean-Philippe Rameau">Jean-Philippe Rameau</a> (1683–1764), <i><a href="/w/index.php?title=Dardanus_(oper%C4%83)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dardanus (operă) — pagină inexistentă">Dardanus</a></i> (1739)</li> <li><a href="/wiki/Georg_Friedrich_H%C3%A4ndel" title="Georg Friedrich Händel">Georg Friedrich Händel</a> (1685–1759), <i><a href="/w/index.php?title=Muzica_apelor_(H%C3%A4ndel)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Muzica apelor (Händel) — pagină inexistentă">Muzica apelor</a></i> (1717), <i><a href="/w/index.php?title=Mesia_(Handel)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mesia (Handel) — pagină inexistentă">Mesia</a></i> (1741)</li> <li><a href="/wiki/Domenico_Scarlatti" title="Domenico Scarlatti">Domenico Scarlatti</a> (1685–1757), sonate pentru clavecin</li> <li><a href="/wiki/Johann_Sebastian_Bach" title="Johann Sebastian Bach">Johann Sebastian Bach</a> (1685–1750), <i><a href="/wiki/Concertele_brandenburgice" title="Concertele brandenburgice">Concertele brandenburgice</a></i> (1721), <i><a href="/wiki/Patimile_dup%C4%83_Matei_(oratoriu)" title="Patimile după Matei (oratoriu)">Patimile după Matei</a></i> (1727)</li> <li><a href="/w/index.php?title=Nicola_Porpora&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nicola Porpora — pagină inexistentă">Nicola Porpora</a> (1686–1768), <i><a href="/w/index.php?title=Semiramide_riconosciuta_(Porpora)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Semiramide riconosciuta (Porpora) — pagină inexistentă">Semiramide riconosciuta</a></i> (1729)</li> <li><a href="/wiki/Giovanni_Battista_Pergolesi" title="Giovanni Battista Pergolesi">Giovanni Battista Pergolesi</a> (1710–1736), <i><a href="/w/index.php?title=Stabat_Mater&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stabat Mater — pagină inexistentă">Stabat Mater</a></i> (1736)</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Teatrul">Teatrul</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Baroc&veaction=edit&section=17" title="Modifică secțiunea: Teatrul" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Baroc&action=edit&section=17" title="Edit section's source code: Teatrul"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Set_design_Act5_of_Androm%C3%A8de_by_P_Corneille_1650_-_Gallica.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/58/Set_design_Act5_of_Androm%C3%A8de_by_P_Corneille_1650_-_Gallica.jpg/300px-Set_design_Act5_of_Androm%C3%A8de_by_P_Corneille_1650_-_Gallica.jpg" decoding="async" width="300" height="205" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/58/Set_design_Act5_of_Androm%C3%A8de_by_P_Corneille_1650_-_Gallica.jpg/450px-Set_design_Act5_of_Androm%C3%A8de_by_P_Corneille_1650_-_Gallica.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/58/Set_design_Act5_of_Androm%C3%A8de_by_P_Corneille_1650_-_Gallica.jpg/600px-Set_design_Act5_of_Androm%C3%A8de_by_P_Corneille_1650_-_Gallica.jpg 2x" data-file-width="5060" data-file-height="3450" /></a><figcaption>Decor scenic pentru <i>Andromedé</i> de <a href="/wiki/Pierre_Corneille" title="Pierre Corneille">Pierre Corneille</a> (1650)</figcaption></figure> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Design_for_a_theater_set_created_by_Giacomo_Torelli_da_Fano_for_the_ballet_%27Les_Noces_de_Th%C3%A9tis%27,_from_%27D%C3%A9corations_et_machines_aprest%C3%A9es_aux_nopces_de_T%C3%A9tis,_Ballet_Royal%27_MET_DP855549.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Design_for_a_theater_set_created_by_Giacomo_Torelli_da_Fano_for_the_ballet_%27Les_Noces_de_Th%C3%A9tis%27%2C_from_%27D%C3%A9corations_et_machines_aprest%C3%A9es_aux_nopces_de_T%C3%A9tis%2C_Ballet_Royal%27_MET_DP855549.jpg/300px-thumbnail.jpg" decoding="async" width="300" height="225" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Design_for_a_theater_set_created_by_Giacomo_Torelli_da_Fano_for_the_ballet_%27Les_Noces_de_Th%C3%A9tis%27%2C_from_%27D%C3%A9corations_et_machines_aprest%C3%A9es_aux_nopces_de_T%C3%A9tis%2C_Ballet_Royal%27_MET_DP855549.jpg/450px-thumbnail.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Design_for_a_theater_set_created_by_Giacomo_Torelli_da_Fano_for_the_ballet_%27Les_Noces_de_Th%C3%A9tis%27%2C_from_%27D%C3%A9corations_et_machines_aprest%C3%A9es_aux_nopces_de_T%C3%A9tis%2C_Ballet_Royal%27_MET_DP855549.jpg/600px-thumbnail.jpg 2x" data-file-width="3658" data-file-height="2746" /></a><figcaption>Design pentru un decor scenic creat de <a href="/w/index.php?title=Giacomo_Torelli&action=edit&redlink=1" class="new" title="Giacomo Torelli — pagină inexistentă">Giacomo Torelli</a> pentru baletul <i>Les Noces de Thétis</i>, din <i>Décorations et machines aprestées aux nopces de Tétis, Ballet Royal</i></figcaption></figure> <p>Perioada barocă a fost o epocă de aur pentru teatrul din Franța și Spania; dramaturgii vremii includ <a href="/wiki/Pierre_Corneille" title="Pierre Corneille">Pierre Corneille</a>, <a href="/wiki/Jean_Racine" title="Jean Racine">Jean Racine</a> și <a href="/wiki/Moli%C3%A8re" title="Molière">Molière</a> în Franța; și <a href="/wiki/Lope_de_Vega" title="Lope de Vega">Lope de Vega</a> și <a href="/wiki/Pedro_Calder%C3%B3n_de_la_Barca" title="Pedro Calderón de la Barca">Pedro Calderón de la Barca</a> în Spania. </p><p>În perioada barocă, arta și stilul teatrului au evoluat rapid, alături de dezvoltarea operei și a baletului. Proiectarea de teatre mai noi și mai mari, folosirea mai largă a <a href="/wiki/Avanscen%C4%83" title="Avanscenă">avanscenei</a>, care a încurajat mai multe efecte scenice și spectacole.<sup id="cite_ref-129" class="reference"><a href="#cite_note-129"><span class="cite-bracket">[</span>129<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Barocul a avut un caracter catolic și conservator în Spania, după un model literar italian în perioada Renașterii.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEGonzález_Mas19801–2_130-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEGonzález_Mas19801–2-130"><span class="cite-bracket">[</span>130<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Teatrul baroc hispanic a vizat un conținut public cu o realitate ideală care a manifestat trei sentimente fundamentale: religia catolică, mândria monarhică și națională, și onoarea originare din lumea cavalerească.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEGonzález_Mas19808_131-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEGonzález_Mas19808-131"><span class="cite-bracket">[</span>131<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Două perioade sunt cunoscute în teatrul baroc spaniol, divizarea având loc în 1630. Prima perioadă este reprezentată în principal de <a href="/wiki/Lope_de_Vega" title="Lope de Vega">Lope de Vega</a>, și de <a href="/wiki/Tirso_de_Molina" title="Tirso de Molina">Tirso de Molina</a>, <a href="/w/index.php?title=Gaspar_Aguilar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gaspar Aguilar — pagină inexistentă">Gaspar Aguilar</a>, <a href="/wiki/Guill%C3%A9n_de_Castro" title="Guillén de Castro">Guillén de Castro</a>, <a href="/wiki/Antonio_Mira_de_Amescua" title="Antonio Mira de Amescua">Antonio Mira de Amescua</a>, <a href="/wiki/Luis_V%C3%A9lez_de_Guevara" title="Luis Vélez de Guevara">Luis Vélez de Guevara</a>, <a href="/wiki/Juan_Ruiz_de_Alarc%C3%B3n" title="Juan Ruiz de Alarcón">Juan Ruiz de Alarcón</a>, <a href="/w/index.php?title=Diego_Jim%C3%A9nez_de_Enciso&action=edit&redlink=1" class="new" title="Diego Jiménez de Enciso — pagină inexistentă">Diego Jiménez de Enciso</a>, <a href="/w/index.php?title=Luis_Belmonte_Berm%C3%BAdez&action=edit&redlink=1" class="new" title="Luis Belmonte Bermúdez — pagină inexistentă">Luis Belmonte Bermúdez</a>, <a href="/w/index.php?title=Felipe_God%C3%ADnez&action=edit&redlink=1" class="new" title="Felipe Godínez — pagină inexistentă">Felipe Godínez</a>, <a href="/w/index.php?title=Luis_Qui%C3%B1ones_de_Benavente&action=edit&redlink=1" class="new" title="Luis Quiñones de Benavente — pagină inexistentă">Luis Quiñones de Benavente</a> sau <a href="/w/index.php?title=Juan_P%C3%A9rez_de_Montalb%C3%A1n&action=edit&redlink=1" class="new" title="Juan Pérez de Montalbán — pagină inexistentă">Juan Pérez de Montalbán</a>. A doua perioadă e reprezentată de <a href="/wiki/Pedro_Calder%C3%B3n_de_la_Barca" title="Pedro Calderón de la Barca">Pedro Calderón de la Barca</a> și dramaturgii <a href="/w/index.php?title=Antonio_Hurtado_de_Mendoza&action=edit&redlink=1" class="new" title="Antonio Hurtado de Mendoza — pagină inexistentă">Antonio Hurtado de Mendoza</a>, <a href="/w/index.php?title=%C3%81lvaro_Cubillo_de_Arag%C3%B3n&action=edit&redlink=1" class="new" title="Álvaro Cubillo de Aragón — pagină inexistentă">Álvaro Cubillo de Aragón</a>, <a href="/w/index.php?title=Jer%C3%B3nimo_de_C%C3%A1ncer&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jerónimo de Cáncer — pagină inexistentă">Jerónimo de Cáncer</a>, <a href="/w/index.php?title=Francisco_de_Rojas_Zorrilla&action=edit&redlink=1" class="new" title="Francisco de Rojas Zorrilla — pagină inexistentă">Francisco de Rojas Zorrilla</a>, <a href="/w/index.php?title=Juan_de_Matos_Fragoso&action=edit&redlink=1" class="new" title="Juan de Matos Fragoso — pagină inexistentă">Juan de Matos Fragoso</a>, <a href="/w/index.php?title=Antonio_Coello_y_Ochoa&action=edit&redlink=1" class="new" title="Antonio Coello y Ochoa — pagină inexistentă">Antonio Coello y Ochoa</a>, <a href="/wiki/Agust%C3%ADn_Moreto" title="Agustín Moreto">Agustín Moreto</a> și <a href="/w/index.php?title=Francisco_Bances_Candamo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Francisco Bances Candamo — pagină inexistentă">Francisco Bances Candamo</a>.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEGonzález_Mas198013_132-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEGonzález_Mas198013-132"><span class="cite-bracket">[</span>132<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Clasificările astea sunt vagi deoarece fiecare autor avea propriul său stil. S-ar putea chiar ca „maniera” lui Lope să fie mai liberală și mai structurată decât cea a lui Calderón.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEGonzález_Mas198091_133-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEGonzález_Mas198091-133"><span class="cite-bracket">[</span>133<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Lope de Vega a introdus prin noua sa carte <i>Arte nuevo de hacer comedias en este tiempo</i> (1609) „noua comedie”. El a stabilit o nouă formulă dramatică care a rupt cele trei unități ale lui <a href="/wiki/Aristotel" title="Aristotel">Aristotel</a> ale școlii italiene de poezie (acțiune, timp și loc) și o a patra unitate a lui Aristotel, care se referă la stil, amestecând elemente tragice și comice care prezintă diferite tipuri de versete și strofe peste ceea ce e reprezentat.<sup id="cite_ref-134" class="reference"><a href="#cite_note-134"><span class="cite-bracket">[</span>134<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Deși Lope cunoaștea foarte bine artele plastice, nu le-a folosit în cea mai mare parte a carierei sale, nici în teatru sau în scenografie. Comedia lui Lope a acordat un al doilea rol aspectelor vizuale ale reprezentării teatrale.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEAmadei-Pulice19906_135-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEAmadei-Pulice19906-135"><span class="cite-bracket">[</span>135<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Tirso de Molina, Lope de Vega, și Calderón sunt cei mai importanți scriitori de piese de teatru din Epoca de Aur a Spaniei. Lucrări lor, cunoscute pentru inteligența lor subtilă și pentru înțelegerea profundă a umanității unei persoane, ar putea să fie considerate un punct de legătură între comedia primitivă a lui Lope și comedia mai complexă a lui Calderón. Tirso de Molina este cel mai cunoscut pentru două lucrări, <i>Suspiciunile Condamnate</i> și <i><a href="/wiki/Seduc%C4%83torul_din_Sevilla_%C8%99i_oaspetele_de_piatr%C4%83" title="Seducătorul din Sevilla și oaspetele de piatră">Seducătorul din Sevilla și Oaspetele de Piatră</a></i>, una dintre primele versiuni ale mitului lui <a href="/wiki/Don_Juan" class="mw-redirect mw-disambig" title="Don Juan">Don Juan</a>.<sup id="cite_ref-136" class="reference"><a href="#cite_note-136"><span class="cite-bracket">[</span>136<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>La sosirea sa la Madrid, <a href="/w/index.php?title=Cosimo_Lotti&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cosimo Lotti — pagină inexistentă">Cosimo Lotti</a> a adus la curtea spaniolă cele mai avansate tehnici teatrale din Europa. Tehnicile și cunoștințele sale de mecanică au fost aplicate în expoziții la palate, numite „Fiestas” și în expoziții fastuoase pe râuri sau fântâni artificiale numite „Naumaquias”. El a fost responsabil pentru amenajarea Grădinilor din Parcul Buen Retiro, de la <a href="/w/index.php?title=Palatul_Zarzuela&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palatul Zarzuela — pagină inexistentă">Palatul Zarzuela</a>, de la <a href="/w/index.php?title=Palatul_Regal_din_Aranjuez&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palatul Regal din Aranjuez — pagină inexistentă">Palatul Regal din Aranjuez</a> și de construirea clădirii teatrale a Coliseo del Buen Retiro.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEAmadei-Pulice199026–27_137-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEAmadei-Pulice199026–27-137"><span class="cite-bracket">[</span>137<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Libertatea, vitalitatea și deschiderea lui Lope au dat un pas în reflexia intelectuală și precizia formală a lui Calderón. În comedia sa a reflectat intențiile sale ideologice și doctrinale, mai presus de pasiune și acțiune.<sup id="cite_ref-138" class="reference"><a href="#cite_note-138"><span class="cite-bracket">[</span>138<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Genul Comedia este politic, multi-artistic și într-un sens hibrid. Textul poetic împletit cu Media și resurse provenind din arhitectură, muzică și pictură s-au format din lipsa de peisaj și angajarea dialogului de acțiune.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEAmadei-Pulice19906–9_139-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEAmadei-Pulice19906–9-139"><span class="cite-bracket">[</span>139<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Cel mai cunoscut dramaturg german a fost <a href="/wiki/Andreas_Gryphius" title="Andreas Gryphius">Andreas Gryphius</a>, care a folosit modelul <a href="/wiki/Ordinul_iezuit" title="Ordinul iezuit">iezuit</a> al <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Țările de Jos">olandezului</a> <a href="/wiki/Joost_van_den_Vondel" title="Joost van den Vondel">Joost van den Vondel</a> și <a href="/wiki/Pierre_Corneille" title="Pierre Corneille">Pierre Corneille</a>. A existat și <a href="/w/index.php?title=Compania_Velthen&action=edit&redlink=1" class="new" title="Compania Velthen — pagină inexistentă">Compania Velthen</a> care a combinat tradițiile comedianților englezi și <a href="/wiki/Commedia_dell%27arte" title="Commedia dell'arte">commedia del'arte</a> cu teatrul clasic al lui Corneille și <a href="/wiki/Moli%C3%A8re" title="Molière">Molière</a>. Compania sa de turism a fost poate cea mai semnificativă și mai importantă din secolul al XVII-lea. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Grădinile"><span id="Gr.C4.83dinile"></span>Grădinile</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Baroc&veaction=edit&section=18" title="Modifică secțiunea: Grădinile" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Baroc&action=edit&section=18" title="Edit section's source code: Grădinile"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/w/index.php?title=Gr%C4%83dina_baroc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Grădina barocă — pagină inexistentă">Grădina barocă</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p><a href="/w/index.php?title=Gr%C4%83dina_baroc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Grădina barocă — pagină inexistentă">Grădina barocă</a>, cunoscută și sub numele de <i>jardin à la française</i> sau grădină formală franceză, a apărut pentru prima dată la Roma în secolul al XVI-lea, apoi mai ales în Franța, în secolul al XVII-lea, în grădinile <a href="/wiki/Castelul_Vaux-le-Vicomte" title="Castelul Vaux-le-Vicomte">Castelului Vaux-le-Vicomte</a> și în cele ale <a href="/wiki/Palatul_Versailles" title="Palatul Versailles">Palatului de la Versailles</a>. Grădinile baroce au fost construite de regi și prinți în Germania, Olanda, Austria, Spania, Polonia, Italia și Rusia până la mijlocul secolului al XVIII-lea, când au început să fie create grădinile în stilul englezesc de peisaj mai natural. </p><p>Scopul grădinilor baroce era să ilustreze puterea omului asupra naturii și gloria constructorilor lor, grădinile fiind dispuse în forma unor modele geometrice, așa cum sunt camerele unei case. De obicei, erau văzute cel mai bine din exterior, fie dintr-un castel sau de la o terasă. Elementele unei grădini baroce includ un <a href="/w/index.php?title=Parterres&action=edit&redlink=1" class="new" title="Parterres — pagină inexistentă">parterres</a> de paturi de flori, garduri vii joase tăiate în modele baroce ornamentate, sau benzi drepte și alei de pietriș care împărțeau și încrucișau grădina. Terasele, rampele, scările și cascadele sunt amplasate acolo unde există diferențe de înălțime și oferă puncte de vedere. În iazurile circulare sau dreptunghiulare, sau în bazinele de apă sunt așezate fântâni și statui. Tufișurile și crengile tăiate cu grijă sau rândurile de copaci identici, dau aspectul de ziduri de verdeață și sunt fundaluri pentru statui. Pe margini, de obicei, grădinile aveau pavilioane, oranjeri și alte structuri în care vizitatorii pot să se adăpostească de soare sau ploaie.<sup id="cite_ref-Kluckert_2015_pp._152-160_140-0" class="reference"><a href="#cite_note-Kluckert_2015_pp._152-160-140"><span class="cite-bracket">[</span>140<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p><br /> Grădinile baroce au necesitat un număr enorm de grădinari, tuns continuu și apă abundentă. În partea mai târzie a perioadei baroce, elementele formale au început să fie înlocuite cu trăsături mai naturale, inclusiv căi șerpuite, pâlcuri de diverși copaci lăsați să crească nemărginit; arhitectură rustică și structuri pitorești, cum ar fi temple romane sau pagode chinezești, precum și „grădini secrete” de pe marginile grădinii principale, pline de verdeață, unde vizitatorii pot să citească sau să aibă conversații liniștite. La mijlocul secolului al XVIII-lea, majoritatea grădinilor baroce au fost parțial sau integral transformate în variații ale grădinii peisajului englez.<sup id="cite_ref-Kluckert_2015_pp._152-160_140-1" class="reference"><a href="#cite_note-Kluckert_2015_pp._152-160-140"><span class="cite-bracket">[</span>140<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Pe lângă cele ale <a href="/wiki/Palatul_de_la_Versailles" class="mw-redirect" title="Palatul de la Versailles">Palatului de la Versailles</a> și ale <a href="/wiki/Castelul_Vaux-le-Vicomte" title="Castelul Vaux-le-Vicomte">Castelului Vaux-le-Vicomte</a>, grădinile baroce celebre care mai păstrează o mare parte a aspectului inițial includ cele pe care le au <a href="/wiki/Palatul_Regal_din_Caserta" title="Palatul Regal din Caserta">Palatul Regal din Caserta</a>, lângă <a href="/wiki/Napoli" title="Napoli">Napoli</a>; <a href="/wiki/Castelul_Nymphenburg" title="Castelul Nymphenburg">Castelul Nymphenburg</a> și <a href="/wiki/Castelele_Augustusburg_%C8%99i_Falkenlust" title="Castelele Augustusburg și Falkenlust">Castelele Augustusburg și Falkenlust</a> din Germania; <a href="/w/index.php?title=Palatul_Het_Loo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palatul Het Loo — pagină inexistentă">Palatul Het Loo</a> din Olanda; <a href="/wiki/Palatul_Belvedere" title="Palatul Belvedere">Palatul Belvedere</a> din Viena; și <a href="/w/index.php?title=Palatul_Peterhof&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palatul Peterhof — pagină inexistentă">Palatul Peterhof</a> din <a href="/wiki/Sankt_Petersburg" title="Sankt Petersburg">Sankt Petersburg</a> (Rusia).<sup id="cite_ref-Kluckert_2015_pp._152-160_140-2" class="reference"><a href="#cite_note-Kluckert_2015_pp._152-160-140"><span class="cite-bracket">[</span>140<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <ul class="gallery mw-gallery-traditional"> <li class="gallerybox" style="width: 205px"> <div class="thumb" style="width: 200px; height: 200px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Kasteel_van_Vaux-le-Vicomte_-_Maincy_06.jpg" class="mw-file-description" title="Grădinile de la Vaux-le-Vicomte (Franța), 1657-1661, de André Le Nôtre[141]"><img alt="Grădinile de la Vaux-le-Vicomte (Franța), 1657-1661, de André Le Nôtre[141]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0e/Kasteel_van_Vaux-le-Vicomte_-_Maincy_06.jpg/170px-Kasteel_van_Vaux-le-Vicomte_-_Maincy_06.jpg" decoding="async" width="170" height="128" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0e/Kasteel_van_Vaux-le-Vicomte_-_Maincy_06.jpg/255px-Kasteel_van_Vaux-le-Vicomte_-_Maincy_06.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0e/Kasteel_van_Vaux-le-Vicomte_-_Maincy_06.jpg/340px-Kasteel_van_Vaux-le-Vicomte_-_Maincy_06.jpg 2x" data-file-width="2048" data-file-height="1536" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Grădinile de la <a href="/wiki/Castelul_Vaux-le-Vicomte" title="Castelul Vaux-le-Vicomte">Vaux-le-Vicomte</a> (Franța), 1657-1661, de <a href="/w/index.php?title=Andr%C3%A9_Le_N%C3%B4tre&action=edit&redlink=1" class="new" title="André Le Nôtre — pagină inexistentă">André Le Nôtre</a><sup id="cite_ref-FOOTNOTEBailey2012328_141-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBailey2012328-141"><span class="cite-bracket">[</span>141<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 205px"> <div class="thumb" style="width: 200px; height: 200px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Vue_a%C3%A9rienne_du_domaine_de_Versailles_le_20_ao%C3%BBt_2014_par_ToucanWings_-_Creative_Commons_By_Sa_3.0_-_22.jpg" class="mw-file-description" title="Grădinile de la Versailles, începute în 1661, de André Le Nôtre[142]"><img alt="Grădinile de la Versailles, începute în 1661, de André Le Nôtre[142]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Vue_a%C3%A9rienne_du_domaine_de_Versailles_le_20_ao%C3%BBt_2014_par_ToucanWings_-_Creative_Commons_By_Sa_3.0_-_22.jpg/170px-Vue_a%C3%A9rienne_du_domaine_de_Versailles_le_20_ao%C3%BBt_2014_par_ToucanWings_-_Creative_Commons_By_Sa_3.0_-_22.jpg" decoding="async" width="170" height="113" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Vue_a%C3%A9rienne_du_domaine_de_Versailles_le_20_ao%C3%BBt_2014_par_ToucanWings_-_Creative_Commons_By_Sa_3.0_-_22.jpg/255px-Vue_a%C3%A9rienne_du_domaine_de_Versailles_le_20_ao%C3%BBt_2014_par_ToucanWings_-_Creative_Commons_By_Sa_3.0_-_22.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Vue_a%C3%A9rienne_du_domaine_de_Versailles_le_20_ao%C3%BBt_2014_par_ToucanWings_-_Creative_Commons_By_Sa_3.0_-_22.jpg/340px-Vue_a%C3%A9rienne_du_domaine_de_Versailles_le_20_ao%C3%BBt_2014_par_ToucanWings_-_Creative_Commons_By_Sa_3.0_-_22.jpg 2x" data-file-width="4726" data-file-height="3140" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=Gr%C4%83dinile_de_la_Versailles&action=edit&redlink=1" class="new" title="Grădinile de la Versailles — pagină inexistentă">Grădinile de la Versailles</a>, începute în 1661, de André Le Nôtre<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBailey2012332_142-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBailey2012332-142"><span class="cite-bracket">[</span>142<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 205px"> <div class="thumb" style="width: 200px; height: 200px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Het_Loo_Hauptachse.JPG" class="mw-file-description" title="Grădinile Palatului Het Loo (Țările de Jos), 1689[143]"><img alt="Grădinile Palatului Het Loo (Țările de Jos), 1689[143]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/28/Het_Loo_Hauptachse.JPG/170px-Het_Loo_Hauptachse.JPG" decoding="async" width="170" height="128" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/28/Het_Loo_Hauptachse.JPG/255px-Het_Loo_Hauptachse.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/28/Het_Loo_Hauptachse.JPG/340px-Het_Loo_Hauptachse.JPG 2x" data-file-width="2592" data-file-height="1944" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Grădinile <a href="/w/index.php?title=Palatul_Het_Loo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palatul Het Loo — pagină inexistentă">Palatului Het Loo</a> (<a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Țările de Jos">Țările de Jos</a>), 1689<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBailey2012334_143-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBailey2012334-143"><span class="cite-bracket">[</span>143<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 205px"> <div class="thumb" style="width: 200px; height: 200px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:1_Tessinska_palatset_tr%C3%A4dg%C3%A5rd_2.jpg" class="mw-file-description" title="Grădina Palatului Tessin (Stockholm, Suedia), 1692-1700, de Nicodemus Tessin cel Tânăr[144]"><img alt="Grădina Palatului Tessin (Stockholm, Suedia), 1692-1700, de Nicodemus Tessin cel Tânăr[144]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/1_Tessinska_palatset_tr%C3%A4dg%C3%A5rd_2.jpg/170px-1_Tessinska_palatset_tr%C3%A4dg%C3%A5rd_2.jpg" decoding="async" width="170" height="114" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/1_Tessinska_palatset_tr%C3%A4dg%C3%A5rd_2.jpg/255px-1_Tessinska_palatset_tr%C3%A4dg%C3%A5rd_2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/1_Tessinska_palatset_tr%C3%A4dg%C3%A5rd_2.jpg/340px-1_Tessinska_palatset_tr%C3%A4dg%C3%A5rd_2.jpg 2x" data-file-width="3872" data-file-height="2592" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Grădina <a href="/w/index.php?title=Palatul_Tessin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palatul Tessin — pagină inexistentă">Palatului Tessin</a> (<a href="/wiki/Stockholm" title="Stockholm">Stockholm</a>, <a href="/wiki/Suedia" title="Suedia">Suedia</a>), 1692-1700, de <a href="/w/index.php?title=Nicodemus_Tessin_cel_T%C3%A2n%C4%83r&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nicodemus Tessin cel Tânăr — pagină inexistentă">Nicodemus Tessin cel Tânăr</a><sup id="cite_ref-FOOTNOTEBailey2012336_144-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBailey2012336-144"><span class="cite-bracket">[</span>144<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></div> </li> </ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Diferențe_între_rococo_și_baroc"><span id="Diferen.C8.9Be_.C3.AEntre_rococo_.C8.99i_baroc"></span>Diferențe între rococo și baroc</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Baroc&veaction=edit&section=19" title="Modifică secțiunea: Diferențe între rococo și baroc" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Baroc&action=edit&section=19" title="Edit section's source code: Diferențe între rococo și baroc"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Următoarele sunt caracteristici ale <a href="/wiki/Rococo" title="Rococo">rococoului</a>, pe care barocul nu le are: </p> <ul><li>abandonarea parțială a simetriei, totul fiind compus din linii grațioase și curbe, asemănătoare cu cele <a href="/wiki/Art_Nouveau" title="Art Nouveau">Art Nouveau</a></li> <li>cantitatea imensă de curbe asimetrice și <a href="/wiki/Volut%C4%83" title="Volută">volute</a> în formă de C</li> <li>folosirea foarte larg răspândită a florilor în ornamentație, un exemplu fiind <a href="/wiki/Feston" title="Feston">festoanele</a> făcute din flori</li> <li>motivele japoneze și chinezești</li> <li>culori pastelate calde<sup id="cite_ref-145" class="reference"><a href="#cite_note-145"><span class="cite-bracket">[</span>145<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> (alb-galben, crem, griuri perlate, bleuri foarte deschise)<sup id="cite_ref-146" class="reference"><a href="#cite_note-146"><span class="cite-bracket">[</span>146<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Sfârșitul_stilului,_condamnarea_și_redescoperirea_academică"><span id="Sf.C3.A2r.C8.99itul_stilului.2C_condamnarea_.C8.99i_redescoperirea_academic.C4.83"></span>Sfârșitul stilului, condamnarea și redescoperirea academică</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Baroc&veaction=edit&section=20" title="Modifică secțiunea: Sfârșitul stilului, condamnarea și redescoperirea academică" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Baroc&action=edit&section=20" title="Edit section's source code: Sfârșitul stilului, condamnarea și redescoperirea academică"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p><a href="/wiki/Madame_de_Pompadour" title="Madame de Pompadour">Madame de Pompadour</a>, amanta lui <a href="/wiki/Ludovic_al_XV-lea" class="mw-redirect" title="Ludovic al XV-lea">Ludovic al XV-lea</a>, a contribuit la declinul stilurilor baroc și rococo. În 1750 și-a trimis nepotul, <a href="/w/index.php?title=Abel-Fran%C3%A7ois_Poisson_de_Vandi%C3%A8res&action=edit&redlink=1" class="new" title="Abel-François Poisson de Vandières — pagină inexistentă">Abel-François Poisson de Vandières</a>, într-o misiune de doi ani de studiere a evoluțiile artistice și arheologice în Italia. A fost însoțit de mai mulți artiști, printre care gravorul <a href="/w/index.php?title=Nicolas_Cochin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nicolas Cochin — pagină inexistentă">Nicolas Cochin</a> și arhitectul <a href="/wiki/Jacques-Germain_Soufflot" title="Jacques-Germain Soufflot">Jacques-Germain Soufflot</a>. S-au întors la Paris cu o pasiune pentru arta clasică. Vandiéres a devenit marchizul de Marigny și a fost numit director regal al clădirilor în 1754. A făcut ca neoclasicismul să fie tendința principală a arhitecturii franceze oficiale. Cochin a devenit un important critic de artă; a cerut un stil grandios, cu un nou accent pe antichitate și nobilime în academiile de arhitectură.<sup id="cite_ref-FOOTNOTECabanne1988106_147-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTECabanne1988106-147"><span class="cite-bracket">[</span>147<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Istoricul de artă și arheologul german pionier <a href="/wiki/Johann_Joachim_Winckelmann" title="Johann Joachim Winckelmann">Johann Joachim Winckelmann</a> a condamnat, de asemenea, stilul baroc și a lăudat valorile superioare ale artei și arhitecturii clasice. Până în secolul XIX, Barocul era o țintă a ridicolului și a criticii. Criticul neoclasic Francesco Milizia a scris: „Borrominini în arhitectură, Bernini în sculptură, Pietro da Cortona în pictură... sunt o ciumă pe bunul gust, care a infectat un număr mare de artiști”.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBoucher19989_148-0" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBoucher19989-148"><span class="cite-bracket">[</span>148<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În secolul al XIX-lea, critica a mers chiar mai departe; criticul britanic <a href="/wiki/John_Ruskin" title="John Ruskin">John Ruskin</a> a declarat că sculptura barocă nu este numai rea, ci și coruptă din punct de vedere moral.<sup id="cite_ref-FOOTNOTEBoucher19989_148-1" class="reference"><a href="#cite_note-FOOTNOTEBoucher19989-148"><span class="cite-bracket">[</span>148<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Istoricul de artă elvețian Heinrich Wölfflin (1864-1945) a început reabilitarea cuvântului Baroc în opera sa Renaissance und Barock (1888); Wölfflin a identificat barocul drept „mișcarea importată în masă”, o artă antitetică artei renascentiste. El nu a făcut distincțiile între <a href="/wiki/Manierism" title="Manierism">manierism</a> și baroc pe care le fac scriitorii moderni și a ignorat faza ulterioară, barocul academic care a durat în secolul al XVIII-lea. Arta și arhitectura barocului au devenit la modă între cele două Războaie Mondiale și au rămas în mare parte în favoarea critică. Termenul de „baroc” poate să fie folosit în continuare, de obicei peiorativ, care descrie lucrări de artă, meșteșuguri sau design care se consideră că au o ornamentare excesivă sau o complexitate a liniei. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Vezi_și"><span id="Vezi_.C8.99i"></span>Vezi și</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Baroc&veaction=edit&section=21" title="Modifică secțiunea: Vezi și" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Baroc&action=edit&section=21" title="Edit section's source code: Vezi și"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="noprint tright portal" style="border:solid #aaa 1px; margin:0.5em 0 0.5em 0.5em;"> <table style="background:var(--background-color-interactive-subtle, #f9f9f9); color:inherit; font-size:85%; line-height:110%; max-width:175px;"> <tbody><tr> <td style="text-align: center;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Nuvola_apps_kcoloredit.png" class="mw-file-description"><img alt="Portal icon" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Nuvola_apps_kcoloredit.png/28px-Nuvola_apps_kcoloredit.png" decoding="async" width="28" height="28" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Nuvola_apps_kcoloredit.png/42px-Nuvola_apps_kcoloredit.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Nuvola_apps_kcoloredit.png/56px-Nuvola_apps_kcoloredit.png 2x" data-file-width="128" data-file-height="128" /></a></span> </td> <td style="padding: 0 0.2em; vertical-align: middle; font-style: italic; font-weight: bold"><b><a href="/wiki/Portal:Art%C4%83" title="Portal:Artă">Portal Artă </a></b> </td></tr> <tr valign="middle"> <td style="text-align: center;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:P_christianity.svg" class="mw-file-description"><img alt="Portal icon" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/79/P_christianity.svg/31px-P_christianity.svg.png" decoding="async" width="31" height="28" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/79/P_christianity.svg/47px-P_christianity.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/79/P_christianity.svg/62px-P_christianity.svg.png 2x" data-file-width="400" data-file-height="360" /></a></span> </td> <td style="padding: 0 0.2em; vertical-align: middle; font-style: italic; font-weight: bold"><b><a href="/wiki/Portal:Cre%C8%99tinism" title="Portal:Creștinism">Portal Creștinism </a></b> </td></tr> </tbody></table></div> <div class="div-col columns column-width" style="-moz-column-width: 20em; -webkit-column-width: 20em; column-width: 20em;"> <ul><li><a href="/wiki/List%C4%83_cu_exemple_de_arhitectur%C4%83_baroc%C4%83" title="Listă cu exemple de arhitectură barocă">Listă cu exemple de arhitectură barocă</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Barocul_%C3%AEn_Brazilia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Barocul în Brazilia — pagină inexistentă">Barocul în Brazilia</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Arhitectura_baroc%C4%83_ceh%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arhitectura barocă cehă — pagină inexistentă">Arhitectura barocă cehă</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Arhitectura_baroc%C4%83_olandez%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arhitectura barocă olandeză — pagină inexistentă">Arhitectura barocă olandeză</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Barocul_englez&action=edit&redlink=1" class="new" title="Barocul englez — pagină inexistentă">Barocul englez</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Arhitectura_baroc%C4%83_francez%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arhitectura barocă franceză — pagină inexistentă">Arhitectura barocă franceză</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Barocul_italian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Barocul italian — pagină inexistentă">Barocul italian</a></li> <li><a href="/wiki/Barocul_sicilian" class="mw-redirect" title="Barocul sicilian">Barocul sicilian</a></li> <li><a href="/wiki/Barocul_%C3%AEn_Polonia" title="Barocul în Polonia">Barocul în Polonia</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Arhitectura_baroc%C4%83_%C3%AEn_Portugalia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arhitectura barocă în Portugalia — pagină inexistentă">Arhitectura barocă în Portugalia</a></li> <li><a href="/wiki/Barocul_Nar%C3%AE%C8%99kin" title="Barocul Narîșkin">Barocul Narîșkin</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Barocul_siberian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Barocul siberian — pagină inexistentă">Barocul siberian</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Literatura_spaniol%C4%83_baroc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Literatura spaniolă barocă — pagină inexistentă">Literatura spaniolă barocă</a></li> <li><a href="/wiki/Barocul_ucrainean" title="Barocul ucrainean">Barocul ucrainean</a></li></ul> </div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Referințe"><span id="Referin.C8.9Be"></span>Referințe</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Baroc&veaction=edit&section=22" title="Modifică secțiunea: Referințe" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Baroc&action=edit&section=22" title="Edit section's source code: Referințe"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-references-wrap mw-references-columns"><ol class="references"> <li id="cite_note-Heal2011-1">^ <a href="#cite_ref-Heal2011_1-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Heal2011_1-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><cite class="citation journal">Heal, Bridget (<time datetime="2011-12-01">1 decembrie 2011</time>). „<span style="padding-left:0.2em;">'</span>Better Papist than Calvinist': Art and Identity in Later Lutheran Germany”. <i>German History</i> (în English). German History Society. <b>29</b> (4): 584–609. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1093%2Fgerhis%2Fghr066">10.1093/gerhis/ghr066</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/0266-3554">0266-3554</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=German+History&rft.atitle=%27Better+Papist+than+Calvinist%27%3A+Art+and+Identity+in+Later+Lutheran+Germany&rft.volume=29&rft.issue=4&rft.pages=584-609&rft.date=2011-12-01&rft_id=info%3Adoi%2F10.1093%2Fgerhis%2Fghr066&rft.issn=0266-3554&rft.aulast=Heal&rft.aufirst=Bridget&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><span class="citation-comment" style="display:none; color:#33aa33; margin-left:0.3em">Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) </span><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16236537">.mw-parser-output cite.citation{font-style:inherit}.mw-parser-output .citation q{quotes:"„""”""«""»"}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-free a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-limited a,.mw-parser-output .citation .cs1-lock-registration a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Lock-gray-alt-2.svg/9px-Lock-gray-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-subscription a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Lock-red-alt-2.svg/9px-Lock-red-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration{color:#555}.mw-parser-output .cs1-subscription span,.mw-parser-output .cs1-registration span{border-bottom:1px dotted;cursor:help}.mw-parser-output .cs1-ws-icon a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output code.cs1-code{color:inherit;background:inherit;border:inherit;padding:inherit}.mw-parser-output .cs1-hidden-error{display:none;font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-visible-error{font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-maint{display:none;color:#33aa33;margin-left:0.3em}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration,.mw-parser-output .cs1-format{font-size:95%}.mw-parser-output .cs1-kern-left,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-left{padding-left:0.2em}.mw-parser-output .cs1-kern-right,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-right{padding-right:0.2em}</style></span> </li> <li id="cite_note-2"><b><a href="#cite_ref-2">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Graur, Neaga (<time datetime="1970">1970</time>). <i>Stiluri în arta decorativă</i>. Cerces. p. 153, 154 & 156.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Stiluri+%C3%AEn+arta+decorativ%C4%83&rft.pages=153%2C+154+%26+156&rft.pub=Cerces&rft.date=1970&rft.aulast=Graur&rft.aufirst=Neaga&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-3"><b><a href="#cite_ref-3">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://dexonline.ro/definitie/baroc">https://dexonline.ro/definitie/baroc</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft_id=https%3A%2F%2Fdexonline.ro%2Fdefinitie%2Fbaroc&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span> <span style="font-size:100%" class="error citation-comment">Lipsește sau este vid: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|title=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#citation_missing_title" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)</span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-4"><b><a href="#cite_ref-4">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.dicionarioetimologico.com.br/barroco/">„Origem da palavra BARROCO - Etimologia”</a>. <i>Dicionário Etimológico</i>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Dicion%C3%A1rio+Etimol%C3%B3gico&rft.atitle=Origem+da+palavra+BARROCO+-+Etimologia&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.dicionarioetimologico.com.br%2Fbarroco%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-5"><b><a href="#cite_ref-5">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cnrtl.fr/etymologie/baroque">„BAROQUE : Etymologie de BAROQUE”</a>. <i>www.cnrtl.fr</i>. <q>empr. au port. <i>barroco</i> « rocher granitique » et « perle irrégulière », attesté dep. le xiiie s. sous la forme <i>barroca</i> (<i>Inquisitiones</i>, p. 99, <i>Portugaliae Monumenta Historica</i>, 1856 sqq. dans Mach.), d'orig. obsc., prob. préromane en raison du suff. -ǒccu très répandu sur le territoire ibérique</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.cnrtl.fr&rft.atitle=BAROQUE+%3A+Etymologie+de+BAROQUE&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cnrtl.fr%2Fetymologie%2Fbaroque&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-Encyclopedia-6"><b><a href="#cite_ref-Encyclopedia_6-0">^</a></b> <span class="reference-text"><span typeof="mw:File"><span><img alt="Wikisource" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png" decoding="async" width="12" height="13" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/18px-Wikisource-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/24px-Wikisource-logo.svg.png 2x" data-file-width="410" data-file-height="430" /></span></span> <cite class="citation encyclopaedia">„<a href="https://ro.wikisource.org/wiki/en:1911_Encyclop%C3%A6dia_Britannica/Baroque" class="extiw" title="s:en:1911 Encyclopædia Britannica/Baroque">Baroque</a>”. <i><a href="/wiki/Encyclop%C3%A6dia_Britannica_1911" title="Encyclopædia Britannica 1911">Encyclopædia Britannica</a></i>. <b>3</b> (ed. 11). <time datetime="1911">1911</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Baroque&rft.btitle=Encyclop%C3%A6dia+Britannica&rft.edition=11&rft.date=1911&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-Wictionary-7"><b><a href="#cite_ref-Wictionary_7-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web">Wiktionary. <a class="external text" href="https://en.wiktionary.org/wiki/baroque#Etymology">„Baroque – Etymology”</a><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2019-06-17">17 iunie 2019</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Baroque+%E2%80%93+Etymology&rft.au=Wiktionary&rft_id=https%3A%2F%2Fen.wiktionary.org%2Fwiki%2Fbaroque%23Etymology&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-auto-8"><b><a href="#cite_ref-auto_8-0">^</a></b> <span class="reference-text">Robert Hudson Vincent, <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://read.dukeupress.edu/modern-language-quarterly/article-abstract/80/3/233/139274">„Baroco: The Logic of English Baroque Poetics”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Baroco%3A+The+Logic+of+English+Baroque+Poetics&rft_id=https%3A%2F%2Fread.dukeupress.edu%2Fmodern-language-quarterly%2Farticle-abstract%2F80%2F3%2F233%2F139274&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> Modern Language Quarterly, Volume 80, Issue 3 (September 2019)</span> </li> <li id="cite_note-BAROQUE_:_Etymologie_de_BAROQUE-9">^ <a href="#cite_ref-BAROQUE_:_Etymologie_de_BAROQUE_9-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-BAROQUE_:_Etymologie_de_BAROQUE_9-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.cnrtl.fr/etymologie/baroque">„BAROQUE : Etymologie de BAROQUE”</a>. <i>www.cnrtl.fr</i><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2019-01-04">4 ianuarie 2019</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.cnrtl.fr&rft.atitle=BAROQUE+%3A+Etymologie+de+BAROQUE&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.cnrtl.fr%2Fetymologie%2Fbaroque&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-10"><b><a href="#cite_ref-10">^</a></b> <span class="reference-text"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=CMdwCgAAQBAJ&pg=PR28&lpg">Michael Meere, <i>French Renaissance and Baroque Drama: Text, Performance, Theory</i></a>, Rowman & Littlefield, 2015, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1611495490" title="Special:Referințe în cărți/1611495490">ISBN: 1611495490</a></span> </li> <li id="cite_note-11"><b><a href="#cite_ref-11">^</a></b> <span class="reference-text">"se dit seulement des perles qui sont d'une rondeur fort imparfaite". <a rel="nofollow" class="external text" href="https://artflsrv03.uchicago.edu/philologic4/publicdicos/navigate/3/1385/">Le Dictionnaire de l'Académie Française (1694)</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200608155119/https://artflsrv03.uchicago.edu/philologic4/publicdicos/navigate/3/1385/">Arhivat</a> în <time datetime="2020-06-08">8 iunie 2020</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</span> </li> <li id="cite_note-12"><b><a href="#cite_ref-12">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Bluteau, Raphael (<time datetime="1728">1728</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190102094518/http://dicionarios.bbm.usp.br/pt-br/dicionario/1/barroca"><i>Vocabulario Portuguez & Latino</i></a>. <b>2</b>. p. 58. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://dicionarios.bbm.usp.br/pt-br/dicionario/1/barroca">original</a> la <time datetime="2019-01-02">2 ianuarie 2019</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2020-06-08">8 iunie 2020</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Vocabulario+Portuguez+%26+Latino&rft.pages=58&rft.date=1728&rft.aulast=Bluteau&rft.aufirst=Raphael&rft_id=http%3A%2F%2Fdicionarios.bbm.usp.br%2Fpt-br%2Fdicionario%2F1%2Fbarroca&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-13"><b><a href="#cite_ref-13">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation encyclopaedia"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.etymonline.com/word/baroque#etymonline_v_5258">„Baroque”</a>. <i>Online Etymological Dictionary</i><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2018-12-31">31 decembrie 2018</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Baroque&rft.btitle=Online+Etymological+Dictionary&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.etymonline.com%2Fword%2Fbaroque%23etymonline_v_5258&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537">: "But Klein suggests the name may be from Italian painter Federico Barocci (1528–1612), whose work influenced the style."</span> </li> <li id="cite_note-14"><b><a href="#cite_ref-14">^</a></b> <span class="reference-text">Claude V. Palisca, "Baroque". <i>The New Grove Dictionary of Music and Musicians</i>, a doua ediție, editată de <a href="/w/index.php?title=Stanley_Sadie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stanley Sadie — pagină inexistentă">Stanley Sadie</a> și <a href="/w/index.php?title=John_Tyrrell_(muzicolog)&action=edit&redlink=1" class="new" title="John Tyrrell (muzicolog) — pagină inexistentă">John Tyrrell</a> (London: Macmillan Publishers, 2001).</span> </li> <li id="cite_note-15"><b><a href="#cite_ref-15">^</a></b> <span class="reference-text">"se dit aussi au figuré, pour irrégulier, bizarre, inégale." <a rel="nofollow" class="external text" href="https://artflsrv03.uchicago.edu/philologic4/publicdicos/navigate/8/3310/">Le Dictionnaire de l'Académie Française (1762)</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20191228164119/https://artflsrv03.uchicago.edu/philologic4/publicdicos/navigate/8/3310/">Arhivat</a> în <time datetime="2019-12-28">28 decembrie 2019</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</span> </li> <li id="cite_note-Encyclopedie-16">^ <a href="#cite_ref-Encyclopedie_16-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Encyclopedie_16-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><i>Encyclopedie</i>; <i>Lettre sur la Musique Française</i> sub conducerea lui <a href="/wiki/Denis_Diderot" title="Denis Diderot">Denis Diderot</a></span> </li> <li id="cite_note-17"><b><a href="#cite_ref-17">^</a></b> <span class="reference-text">Quatremère de Quincy, <i>Encyclopédie Méthodique</i>, 'Architecture<i>, volume 1, cited by , B. Migliorini, </i>Manierismo, baròcco, rococò<i>, Rome, 1962, p. 46</i></span> </li> <li id="cite_note-18"><b><a href="#cite_ref-18">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200821054535/https://artflsrv03.uchicago.edu/philologic4/publicdicos/navigate/12/4108/?byte=1867064">„dictionnaires d'autrefois public access collection”</a>. <i>artflsrv03.uchicago.edu</i>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://artflsrv03.uchicago.edu/philologic4/publicdicos/navigate/12/4108/?byte=1867064">original</a> la <time datetime="2020-08-21">21 august 2020</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2019-01-02">2 ianuarie 2019</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=artflsrv03.uchicago.edu&rft.atitle=dictionnaires+d%27autrefois+public+access+collection&rft_id=https%3A%2F%2Fartflsrv03.uchicago.edu%2Fphilologic4%2Fpublicdicos%2Fnavigate%2F12%2F4108%2F%3Fbyte%3D1867064&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-19"><b><a href="#cite_ref-19">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Burckhardt, Jacob (<time datetime="1855">1855</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/gri_33125008298461"><i>Der Cicerone : eine Anleitung zum Genuss der Kunstwerke Italiens</i></a>. Schweighauser. p. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/gri_33125008298461/page/n377">356</a>. <a href="/wiki/OCLC" title="OCLC">OCLC</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/oclc/315796790">315796790</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Der+Cicerone+%3A+eine+Anleitung+zum+Genuss+der+Kunstwerke+Italiens&rft.pages=356&rft.pub=Schweighauser&rft.date=1855&rft_id=info%3Aoclcnum%2F315796790&rft.aulast=Burckhardt&rft.aufirst=Jacob&rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Fgri_33125008298461&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-20"><b><a href="#cite_ref-20">^</a></b> <span class="reference-text"> Hopkins, Owen, <i>Les Styles en Architecture</i> (2014), p. 70.</span> </li> <li id="cite_note-21"><b><a href="#cite_ref-21">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Denizeau, Gérard (<time datetime="2018">2018</time>). <i>Zapping Prin Istoria Artelor</i>. rao. p. 117. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-606-006-149-6" title="Special:Referințe în cărți/978-606-006-149-6">978-606-006-149-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Zapping+Prin+Istoria+Artelor&rft.pages=117&rft.pub=rao&rft.date=2018&rft.isbn=978-606-006-149-6&rft.aulast=Denizeau&rft.aufirst=G%C3%A9rard&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-22"><b><a href="#cite_ref-22">^</a></b> <span class="reference-text">Hughes, J. Quentin (1953). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://melitensiawth.com/incoming/Index/Melita%20Historica/MH.01(1952-55)/MH.1(1953)2/orig05.pdf">The Influence of Italian Mannerism Upon Maltese Architecture</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170314232116/http://melitensiawth.com/incoming/Index/Melita%20Historica/MH.01(1952-55)/MH.1(1953)2/orig05.pdf">Arhivat</a> în <time datetime="2017-03-14">14 martie 2017</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. <i>Melitensiawath</i>. Retrieved 8 July 2016. pp. 104–110.</span> </li> <li id="cite_note-23"><b><a href="#cite_ref-23">^</a></b> <span class="reference-text">Helen Gardner, Fred S. Kleiner, and Christin J. Mamiya, <i>Gardner's Art Through the Ages</i> (Belmont, CA: <a href="/w/index.php?title=Thomson/Wadsworth&action=edit&redlink=1" class="new" title="Thomson/Wadsworth — pagină inexistentă">Thomson/Wadsworth</a>, 2005), p. 516.</span> </li> <li id="cite_note-2018Heal-24"><b><a href="#cite_ref-2018Heal_24-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web">Heal, Bridget (<time datetime="2018-02-20">20 februarie 2018</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://blog.oup.com/2018/02/reformation-lutheran-baroque/">„The Reformation and Lutheran Baroque”</a> (în English). <a href="/wiki/Oxford_University_Press" title="Oxford University Press">Oxford University Press</a><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2018-05-01">1 mai 2018</time></span>. <q>However, the writings of theologians can go only so far towards explaining the evolution of confessional consciousness and the shaping of religious identity. Lutheran attachment to religious images was a result not only of Luther’s own cautious endorsement of their use, but also of the particular religious and political context in which his Reformation unfolded. After the reformer’s death in 1546, the image question was fiercely contested once again. But as Calvinism, with its iconoclastic tendencies, spread, Germany’s Lutherans responded by reaffirming their commitment to the proper use of religious images. In 1615, Berlin’s Lutheran citizens even rioted when their Calvinist rulers removed images from the city’s Cathedral.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Reformation+and+Lutheran+Baroque&rft.pub=Oxford+University+Press&rft.date=2018-02-20&rft.aulast=Heal&rft.aufirst=Bridget&rft_id=https%3A%2F%2Fblog.oup.com%2F2018%2F02%2Freformation-lutheran-baroque%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><span class="citation-comment" style="display:none; color:#33aa33; margin-left:0.3em">Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) </span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-25"><b><a href="#cite_ref-25">^</a></b> <span class="reference-text">Ducher, pg. 102</span> </li> <li id="cite_note-Ducher_pages_106-107-26">^ <a href="#cite_ref-Ducher_pages_106-107_26-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Ducher_pages_106-107_26-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text">Ducher (1988) p. 106-107</span> </li> <li id="cite_note-27"><b><a href="#cite_ref-27">^</a></b> <span class="reference-text">Ducher (1988), pg. 102</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBailey2012211-28">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBailey2012211_28-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBailey2012211_28-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBailey2012">Bailey 2012</a>, pp. 211.</span> </li> <li id="cite_note-29"><b><a href="#cite_ref-29">^</a></b> <span class="reference-text">Cabanne (1988) page 12</span> </li> <li id="cite_note-30"><b><a href="#cite_ref-30">^</a></b> <span class="reference-text">Ducher (1988)</span> </li> <li id="cite_note-Ducher_page_104-31">^ <a href="#cite_ref-Ducher_page_104_31-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Ducher_page_104_31-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text">Ducher (1988) p. 104.</span> </li> <li id="cite_note-32"><b><a href="#cite_ref-32">^</a></b> <span class="reference-text">Cabanne (1988) page 15</span> </li> <li id="cite_note-33"><b><a href="#cite_ref-33">^</a></b> <span class="reference-text">Cabanne (1988), pages 18–19.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEHodge201929-34"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEHodge201929_34-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHodge2019">Hodge 2019</a>, p. 29.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEJones2014226-35"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEJones2014226_35-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFJones2014">Jones 2014</a>, p. 226.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBailey2012213-36"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBailey2012213_36-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBailey2012">Bailey 2012</a>, pp. 213.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEHopkins201473-37"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEHopkins201473_37-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHopkins2014">Hopkins 2014</a>, p. 73.</span> </li> <li id="cite_note-38"><b><a href="#cite_ref-38">^</a></b> <span class="reference-text">Cabanne (1988) page 48-49</span> </li> <li id="cite_note-Cabanne_pages_48-51-39">^ <a href="#cite_ref-Cabanne_pages_48-51_39-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Cabanne_pages_48-51_39-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Cabanne_pages_48-51_39-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <span class="reference-text">Cabanne (1988) pgs. 48–51</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEHopkins201482-40"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEHopkins201482_40-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHopkins2014">Hopkins 2014</a>, p. 82.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBailey201212-41"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBailey201212_41-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBailey2012">Bailey 2012</a>, pp. 12.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEJones2014230-42"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEJones2014230_42-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFJones2014">Jones 2014</a>, p. 230.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEDucher201492-43">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTEDucher201492_43-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEDucher201492_43-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFDucher2014">Ducher (2014)</a>, p. 92.</span> </li> <li id="cite_note-44"><b><a href="#cite_ref-44">^</a></b> <span class="reference-text">Cabanne (1988), pp. 89–94.</span> </li> <li id="cite_note-45"><b><a href="#cite_ref-45">^</a></b> <span class="reference-text">Ducher (1988) pp. 104–105.</span> </li> <li id="cite_note-46"><b><a href="#cite_ref-46">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://culture.pl/pl/dzielo/kolumna-zygmunta-iii-wazy-w-warszawie">„Kolumna Zygmunta III Wazy w Warszawie”</a>. <i>Culture.pl</i><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2019-06-24">24 iunie 2019</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Culture.pl&rft.atitle=Kolumna+Zygmunta+III+Wazy+w+Warszawie&rft_id=https%3A%2F%2Fculture.pl%2Fpl%2Fdzielo%2Fkolumna-zygmunta-iii-wazy-w-warszawie&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-47"><b><a href="#cite_ref-47">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.anothertravelguide.com/destinations/europe/poland/warsaw/culture/muzeji/wilanow_palace/">„WILANÓW PALACE”</a>. <i>www.anothertravelguide.com</i><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2019-06-24">24 iunie 2019</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.anothertravelguide.com&rft.atitle=WILAN%C3%93W+PALACE&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.anothertravelguide.com%2Fdestinations%2Feurope%2Fpoland%2Fwarsaw%2Fculture%2Fmuzeji%2Fwilanow_palace%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-48"><b><a href="#cite_ref-48">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.codart.nl/guide/agenda/tylman-z-gameren-architekt-warszawy-polak-z-wyboru-holender-z-pochodzenia/">„Tylman z Gameren – architekt Warszawy: Polak z wyboru, Holender z pochodzenia -”</a>. <i>CODART</i><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2019-06-24">24 iunie 2019</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=CODART&rft.atitle=Tylman+z+Gameren+%E2%80%93+architekt+Warszawy%3A+Polak+z+wyboru%2C+Holender+z+pochodzenia+-&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.codart.nl%2Fguide%2Fagenda%2Ftylman-z-gameren-architekt-warszawy-polak-z-wyboru-holender-z-pochodzenia%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBailey2012216-49"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBailey2012216_49-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBailey2012">Bailey 2012</a>, p. 216.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBailey2012188-50"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBailey2012188_50-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBailey2012">Bailey 2012</a>, pp. 188.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEHopkins201477-51"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEHopkins201477_51-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHopkins2014">Hopkins 2014</a>, p. 77.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBailey2012231-52"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBailey2012231_52-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBailey2012">Bailey 2012</a>, pp. 231.</span> </li> <li id="cite_note-53"><b><a href="#cite_ref-53">^</a></b> <span class="reference-text">Cabanne (1988) pages 25–32.</span> </li> <li id="cite_note-54"><b><a href="#cite_ref-54">^</a></b> <span class="reference-text">Cabanne (1988), pgs. 25–28.</span> </li> <li id="cite_note-55"><b><a href="#cite_ref-55">^</a></b> <span class="reference-text">Cabanne (1988), pgs. 28–33.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEHopkins201485-56"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEHopkins201485_56-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHopkins2014">Hopkins 2014</a>, p. 85.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEHopkins201486-57"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEHopkins201486_57-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHopkins2014">Hopkins 2014</a>, p. 86.</span> </li> <li id="cite_note-58"><b><a href="#cite_ref-58">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Martin, Henry (<time datetime="1927">1927</time>). <i>Le Style Louis XIV</i> (în franceză). Flammarion. p. 39.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Le+Style+Louis+XIV&rft.pages=39&rft.pub=Flammarion&rft.date=1927&rft.aulast=Martin&rft.aufirst=Henry&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-59"><b><a href="#cite_ref-59">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Larbodière, Jean-Marc (<time datetime="2015">2015</time>). <i>L'Architecture de Paris des Origins à Aujourd'hui</i> (în franceză). Massin. p. 73. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-2-7072-0915-3" title="Special:Referințe în cărți/978-2-7072-0915-3">978-2-7072-0915-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=L%27Architecture+de+Paris+des+Origins+%C3%A0+Aujourd%27hui&rft.pages=73&rft.pub=Massin&rft.date=2015&rft.isbn=978-2-7072-0915-3&rft.aulast=Larbodi%C3%A8re&rft.aufirst=Jean-Marc&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBailey2012238-60"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBailey2012238_60-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBailey2012">Bailey 2012</a>, pp. 238.</span> </li> <li id="cite_note-61"><b><a href="#cite_ref-61">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Martin, Henry (<time datetime="1927">1927</time>). <i>Le Style Louis XIV</i> (în franceză). Flammarion. p. 31.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Le+Style+Louis+XIV&rft.pages=31&rft.pub=Flammarion&rft.date=1927&rft.aulast=Martin&rft.aufirst=Henry&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-62"><b><a href="#cite_ref-62">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Martin, Henry (<time datetime="1927">1927</time>). <i>Le Style Louis XIV</i> (în franceză). Flammarion. p. 21.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Le+Style+Louis+XIV&rft.pages=21&rft.pub=Flammarion&rft.date=1927&rft.aulast=Martin&rft.aufirst=Henry&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-63"><b><a href="#cite_ref-63">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Martin, Henry (<time datetime="1927">1927</time>). <i>Le Style Louis XIV</i> (în franceză). Flammarion. p. 18.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Le+Style+Louis+XIV&rft.pages=18&rft.pub=Flammarion&rft.date=1927&rft.aulast=Martin&rft.aufirst=Henry&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-64"><b><a href="#cite_ref-64">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Martin, Henry (<time datetime="1927">1927</time>). <i>Le Style Louis XIV</i> (în franceză). Flammarion. p. 15.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Le+Style+Louis+XIV&rft.pages=15&rft.pub=Flammarion&rft.date=1927&rft.aulast=Martin&rft.aufirst=Henry&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-65"><b><a href="#cite_ref-65">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Martin, Henry (<time datetime="1927">1927</time>). <i>Le Style Louis XIV</i> (în franceză). Flammarion. p. 37.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Le+Style+Louis+XIV&rft.pages=37&rft.pub=Flammarion&rft.date=1927&rft.aulast=Martin&rft.aufirst=Henry&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-66"><b><a href="#cite_ref-66">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.nga.gov/research/publications/pdf-library/age-of-the-baroque-in-portugal.html">„Age of the Baroque in Portugal”</a>. <i>www.nga.gov</i>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.nga.gov&rft.atitle=Age+of+the+Baroque+in+Portugal&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.nga.gov%2Fresearch%2Fpublications%2Fpdf-library%2Fage-of-the-baroque-in-portugal.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-67"><b><a href="#cite_ref-67">^</a></b> <span class="reference-text"><a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.resumos.net/files/caracterizacaodaarquiteturacha.doc">http://www.resumos.net/files/caracterizacaodaarquiteturacha.doc</a></span> </li> <li id="cite_note-68"><b><a href="#cite_ref-68">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation journal">Bury, J. B. (<time datetime="1956">1956</time>). „Late Baroque and Rococo in North Portugal”. <i>Journal of the Society of Architectural Historians</i>. <b>15</b> (3): 7–15. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.2307%2F987760">10.2307/987760</a>. <a href="/wiki/JSTOR" title="JSTOR">JSTOR</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.jstor.org/stable/987760">987760</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Journal+of+the+Society+of+Architectural+Historians&rft.atitle=Late+Baroque+and+Rococo+in+North+Portugal&rft.volume=15&rft.issue=3&rft.pages=7-15&rft.date=1956&rft_id=info%3Adoi%2F10.2307%2F987760&rft_id=%2F%2Fwww.jstor.org%2Fstable%2F987760&rft.au=Bury%2C+J.+B.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-69"><b><a href="#cite_ref-69">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://tastebraga.com/um-roteiro-pelo-barroco-bracarense/">„Um Roteiro pelo Barroco bracarense”</a>. <i>Taste Braga</i>. <time datetime="2017-08-30">30 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Taste+Braga&rft.atitle=Um+Roteiro+pelo+Barroco+bracarense&rft.date=2017-08-30&rft_id=https%3A%2F%2Ftastebraga.com%2Fum-roteiro-pelo-barroco-bracarense%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-70"><b><a href="#cite_ref-70">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200203175857/https://culturanorte.gov.pt/pt/noticias/apresentacao-do-livro-itinerarios-barrocos/">„Notícias - Direção Regional de Cultura do Norte”</a>. <i>culturanorte.gov.pt</i>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://culturanorte.gov.pt/pt/noticias/apresentacao-do-livro-itinerarios-barrocos/">original</a> la <time datetime="2020-02-03">3 februarie 2020</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2020-06-12">12 iunie 2020</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=culturanorte.gov.pt&rft.atitle=Not%C3%ADcias+-+Dire%C3%A7%C3%A3o+Regional+de+Cultura+do+Norte&rft_id=https%3A%2F%2Fculturanorte.gov.pt%2Fpt%2Fnoticias%2Fapresentacao-do-livro-itinerarios-barrocos%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-71"><b><a href="#cite_ref-71">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.torredosclerigos.pt/en/history-and-architecture/architecture-and-baroque/">„Architecture and the Baroque”</a>. <i>www.torredosclerigos.pt</i>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.torredosclerigos.pt&rft.atitle=Architecture+and+the+Baroque&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.torredosclerigos.pt%2Fen%2Fhistory-and-architecture%2Farchitecture-and-baroque%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><sup>[<i><a href="/wiki/Wikipedia:Leg%C4%83turi_externe" title="Wikipedia:Legături externe">nefuncțională</a></i> – <a rel="nofollow" class="external text" href="http://web.archive.org/web/*/http://www.torredosclerigos.pt/en/history-and-architecture/architecture-and-baroque/"><i>arhivă</i></a>]</sup></span> </li> <li id="cite_note-72"><b><a href="#cite_ref-72">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.upt.pt/page.php?p=654">„Church of S. João Novo”</a>. <i>www.upt.pt</i>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.upt.pt&rft.atitle=Church+of+S.+Jo%C3%A3o+Novo&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.upt.pt%2Fpage.php%3Fp%3D654&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-73"><b><a href="#cite_ref-73">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.patrimoniocultural.gov.pt/pt/patrimonio/patrimonio-imovel/pesquisa-do-patrimonio/classificado-ou-em-vias-de-classificacao/geral/view/70403/">„DGPC | Pesquisa Geral”</a>. <i>www.patrimoniocultural.gov.pt</i>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.patrimoniocultural.gov.pt&rft.atitle=DGPC+%26%23124%3B+Pesquisa+Geral&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.patrimoniocultural.gov.pt%2Fpt%2Fpatrimonio%2Fpatrimonio-imovel%2Fpesquisa-do-patrimonio%2Fclassificado-ou-em-vias-de-classificacao%2Fgeral%2Fview%2F70403%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-74"><b><a href="#cite_ref-74">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.patrimoniocultural.gov.pt/en/patrimonio/patrimonio-imovel/pesquisa-do-patrimonio/classificado-ou-em-vias-de-classificacao/geral/view/70404">„DGPC | Pesquisa Geral”</a>. <i>www.patrimoniocultural.gov.pt</i>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.patrimoniocultural.gov.pt&rft.atitle=DGPC+%26%23124%3B+Pesquisa+Geral&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.patrimoniocultural.gov.pt%2Fen%2Fpatrimonio%2Fpatrimonio-imovel%2Fpesquisa-do-patrimonio%2Fclassificado-ou-em-vias-de-classificacao%2Fgeral%2Fview%2F70404&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBailey2012269-75"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBailey2012269_75-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBailey2012">Bailey 2012</a>, p. 269.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBailey2012245-76"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBailey2012245_76-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBailey2012">Bailey 2012</a>, p. 245.</span> </li> <li id="cite_note-77"><b><a href="#cite_ref-77">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">van Lemmen, Hans (<time datetime="2013">2013</time>). <i>5000 Years of Tiles</i> (în engleză). The British Museum Press. p. 129. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7141-5099-4" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7141-5099-4">978-0-7141-5099-4</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=5000+Years+of+Tiles&rft.pages=129&rft.pub=The+British+Museum+Press&rft.date=2013&rft.isbn=978-0-7141-5099-4&rft.aulast=van+Lemmen&rft.aufirst=Hans&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBailey2012246-78"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBailey2012246_78-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBailey2012">Bailey 2012</a>, p. 246.</span> </li> <li id="cite_note-79"><b><a href="#cite_ref-79">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">William Craft Brumfield (<time datetime="1993">1993</time>). „Chapter Eight: The Foundations of the Baroque in Saint Petersburg”. <span class="plainlinks"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/historyofrussian0000brum"><i>A History of Russian Architecture</i><span style="padding-left:0.15em"><span typeof="mw:File"><span title="Necesită înregistrare gratuită"><img alt="Necesită înregistrare gratuită" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Lock-blue-alt-2.svg/9px-Lock-blue-alt-2.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Lock-blue-alt-2.svg/14px-Lock-blue-alt-2.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Lock-blue-alt-2.svg/18px-Lock-blue-alt-2.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></span></span></span></a></span>. Cambridge: Cambridge University Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-521-40333-7" title="Special:Referințe în cărți/978-0-521-40333-7">978-0-521-40333-7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Chapter+Eight%3A+The+Foundations+of+the+Baroque+in+Saint+Petersburg&rft.btitle=A+History+of+Russian+Architecture&rft.place=Cambridge&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=1993&rft.isbn=978-0-521-40333-7&rft.au=William+Craft+Brumfield&rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Fhistoryofrussian0000brum&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBailey2012360-80"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBailey2012360_80-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBailey2012">Bailey 2012</a>, p. 360.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBailey2012354-81"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBailey2012354_81-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBailey2012">Bailey 2012</a>, p. 354.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBailey2012358-82"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBailey2012358_82-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBailey2012">Bailey 2012</a>, p. 358.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBailey2012366-83"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBailey2012366_83-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBailey2012">Bailey 2012</a>, p. 366.</span> </li> <li id="cite_note-84"><b><a href="#cite_ref-84">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Thomas da Costa Kaufmann (<time datetime="1999">1999</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://books.google.com/books?id=Hzbsz3TOsZAC&pg=PA274#v=onepage&q&f=false">„12 / East and West: Jesuit Art and Artists in Central Europe, and Central European Art in the Americas”</a>. În John W. O'Malley; Gauvin Alexander Bailey; Steven J. Harris; T. Frank Kennedy. <i>The Jesuits: Cultures, Sciences, and the Arts, 1540–1773, Volume 1</i>. University of Toronto Press. pp. 274–304.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=12+%2F+East+and+West%3A+Jesuit+Art+and+Artists+in+Central+Europe%2C+and+Central+European+Art+in+the+Americas&rft.btitle=The+Jesuits%3A+Cultures%2C+Sciences%2C+and+the+Arts%2C+1540%E2%80%931773%2C+Volume+1&rft.pages=274-304&rft.pub=University+of+Toronto+Press&rft.date=1999&rft.au=Thomas+da+Costa+Kaufmann&rft_id=http%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DHzbsz3TOsZAC%26pg%3DPA274%23v%3Donepage%26q%26f%3Dfalse&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-85"><b><a href="#cite_ref-85">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Gauvin Alexander Bailey (<time datetime="1999">1999</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/?id=6-sWGjwVmEQC&pg=PA1&dq=missions+jesuits#v=onepage"><i>Art on the Jesuit Missions in Asia and Latin America, 1542–1773</i></a>. University of Toronto Press. pp. 4–10. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9780802085078" title="Special:Referințe în cărți/9780802085078">9780802085078</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Art+on+the+Jesuit+Missions+in+Asia+and+Latin+America%2C+1542%E2%80%931773&rft.pages=4-10&rft.pub=University+of+Toronto+Press&rft.date=1999&rft.isbn=9780802085078&rft.au=Gauvin+Alexander+Bailey&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2F%3Fid%3D6-sWGjwVmEQC%26pg%3DPA1%26dq%3Dmissions%2Bjesuits%23v%3Donepage&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-86"><b><a href="#cite_ref-86">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web">José Maria Azcarate Ristori; Alfonso Emilio Perez Sanchez; Juan Antonio Ramirez Dominguez (<time datetime="1983">1983</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.iberlibro.com/Historia-Arte-Cou-Jos%C3%A9-Maria-Azcarate/30142498322/bd">„Historia Del Arte”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Historia+Del+Arte&rft.date=1983&rft.au=Jos%C3%A9+Maria+Azcarate+Ristori&rft.au=Alfonso+Emilio+Perez+Sanchez&rft.au=Juan+Antonio+Ramirez+Dominguez&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.iberlibro.com%2FHistoria-Arte-Cou-Jos%25C3%25A9-Maria-Azcarate%2F30142498322%2Fbd&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-87"><b><a href="#cite_ref-87">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Larousse (<time datetime="1990">1990</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.iberlibro.com/DICCIONARIO-ENCICLOPEDICO-LAROUSSE-12-TOMOS-VV.AA/1337306759/bd"><i>DICCIONARIO ENCICLOPEDICO LAROUSSE. 12 TOMOS</i></a>. Barcelona: Editorial Planeta.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=DICCIONARIO+ENCICLOPEDICO+LAROUSSE.+12+TOMOS.&rft.place=Barcelona&rft.pub=Editorial+Planeta&rft.date=1990&rft.au=Larousse&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.iberlibro.com%2FDICCIONARIO-ENCICLOPEDICO-LAROUSSE-12-TOMOS-VV.AA%2F1337306759%2Fbd&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEHopkins201481-88"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEHopkins201481_88-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHopkins2014">Hopkins 2014</a>, p. 81.</span> </li> <li id="cite_note-89"><b><a href="#cite_ref-89">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Sara Castro-Klaren (<time datetime="2013">2013</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=YmEDDQAAQBAJ&dq=san+lorenzo+de+carangas&pg=PA169"><i>A Companion to Latin American Literature and Culture</i></a>. New Jersey: <a href="/wiki/John_Wiley_%26_Sons" class="mw-redirect" title="John Wiley & Sons">John Wiley & Sons</a>. p. 169. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1118492147" title="Special:Referințe în cărți/978-1118492147">978-1118492147</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+Companion+to+Latin+American+Literature+and+Culture&rft.place=New+Jersey&rft.pages=169&rft.pub=John+Wiley+%26+Sons&rft.date=2013&rft.isbn=978-1118492147&rft.au=Sara+Castro-Klaren&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DYmEDDQAAQBAJ%26dq%3Dsan%2Blorenzo%2Bde%2Bcarangas%26pg%3DPA169&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-90"><b><a href="#cite_ref-90">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book"><a href="/w/index.php?title=Rough_Guides&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rough Guides — pagină inexistentă">Rough Guides</a> (<time datetime="2018">2018</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=EzKWDwAAQBAJ&dq=san+lorenzo+de+carangas&pg=PT247"><i>The Rough Guide to Bolivia (Travel Guide eBook)</i></a> (ed. Fifth). London: <a href="/w/index.php?title=Apa_Publications&action=edit&redlink=1" class="new" title="Apa Publications — pagină inexistentă">Apa Publications</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1786719980" title="Special:Referințe în cărți/978-1786719980">978-1786719980</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Rough+Guide+to+Bolivia+%28Travel+Guide+eBook%29&rft.place=London&rft.edition=Fifth&rft.pub=Apa+Publications&rft.date=2018&rft.isbn=978-1786719980&rft.au=Rough+Guides&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DEzKWDwAAQBAJ%26dq%3Dsan%2Blorenzo%2Bde%2Bcarangas%26pg%3DPT247&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-91"><b><a href="#cite_ref-91">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.santiagocapital.cl/fichas/home/iglesia-de-santo-domingo/iglesias/">„Iglesia de Santo Domingo”</a>. <i>Ministry of Tourism of Chile website</i> (în spaniolă).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Ministry+of+Tourism+of+Chile+website&rft.atitle=Iglesia+de+Santo+Domingo&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.santiagocapital.cl%2Ffichas%2Fhome%2Figlesia-de-santo-domingo%2Figlesias%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><sup>[<i><a href="/wiki/Wikipedia:Leg%C4%83turi_externe" title="Wikipedia:Legături externe">nefuncțională</a></i>]</sup></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEHopkins201483-92"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEHopkins201483_92-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHopkins2014">Hopkins 2014</a>, p. 83.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBailey2012226-93"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBailey2012226_93-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBailey2012">Bailey 2012</a>, pp. 226.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBailey2012378-94"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBailey2012378_94-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBailey2012">Bailey 2012</a>, pp. 378.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBailey2012387-95"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBailey2012387_95-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBailey2012">Bailey 2012</a>, pp. 387.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBailey2012380-96"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBailey2012380_96-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBailey2012">Bailey 2012</a>, pp. 380.</span> </li> <li id="cite_note-97"><b><a href="#cite_ref-97">^</a></b> <span class="reference-text">Prater and Bauer, <i>La Peinture du baroque</i> (1997), pg. 11</span> </li> <li id="cite_note-98"><b><a href="#cite_ref-98">^</a></b> <span class="reference-text">Prater and Bauer, <i>La Peinture du baroque</i> (1997), pgs. 3–15</span> </li> <li id="cite_note-99"><b><a href="#cite_ref-99">^</a></b> <span class="reference-text">Prater and Bauer, <i>La Peinture du baroque</i> (1997), pg. 12</span> </li> <li id="cite_note-100"><b><a href="#cite_ref-100">^</a></b> <span class="reference-text">"Elements of the Baroque Style." In <i>Arts and Humanities Through the Eras</i>, edited by Edward I. Bleiberg, James Allan Evans, Kristen Mossler Figg, Philip M. Soergel, and John Block Friedman, 466–470. Vol. 5, The Age of the Baroque and Enlightenment 1600–1800. Detroit, MI: Gale, 2005.</span> </li> <li id="cite_note-101"><b><a href="#cite_ref-101">^</a></b> <span class="reference-text">Ducher (1988) pages 108–109</span> </li> <li id="cite_note-102"><b><a href="#cite_ref-102">^</a></b> <span class="reference-text">Cabanne (1988) pp. 102–104</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEHodge201723-103"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEHodge201723_103-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHodge2017">Hodge 2017</a>, p. 23.</span> </li> <li id="cite_note-104"><b><a href="#cite_ref-104">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Fortenberry, Diane (<time datetime="2017">2017</time>). <i>THE ART MUSEUM</i> (în engleză). Phaidon. p. 246. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978_0_7148_7502_6" title="Special:Referințe în cărți/978 0 7148 7502 6">978 0 7148 7502 6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=THE+ART+MUSEUM&rft.pages=246&rft.pub=Phaidon&rft.date=2017&rft.isbn=9780714875026&rft.aulast=Fortenberry&rft.aufirst=Diane&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEFortenberry2017244-105"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEFortenberry2017244_105-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFFortenberry2017">Fortenberry 2017</a>, p. 244.</span> </li> <li id="cite_note-106"><b><a href="#cite_ref-106">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Morrill, Rebecca (<time datetime="2019">2019</time>). <i>Great Women Artists</i> (în engleză). Phaidon. p. 150. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7148-7877-5" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7148-7877-5">978-0-7148-7877-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Great+Women+Artists&rft.pages=150&rft.pub=Phaidon&rft.date=2019&rft.isbn=978-0-7148-7877-5&rft.aulast=Morrill&rft.aufirst=Rebecca&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEFortenberry2017243-107"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEFortenberry2017243_107-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFFortenberry2017">Fortenberry 2017</a>, p. 243.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEFortenberry2017256-108"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEFortenberry2017256_108-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFFortenberry2017">Fortenberry 2017</a>, p. 256.</span> </li> <li id="cite_note-109"><b><a href="#cite_ref-109">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Morrill, Rebecca (<time datetime="2019">2019</time>). <i>Great Women Artists</i> (în engleză). Phaidon. p. 425. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978_0_7148_7877_5" title="Special:Referințe în cărți/978 0 7148 7877 5">978 0 7148 7877 5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Great+Women+Artists&rft.pages=425&rft.pub=Phaidon&rft.date=2019&rft.isbn=9780714878775&rft.aulast=Morrill&rft.aufirst=Rebecca&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-110"><b><a href="#cite_ref-110">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Morrill, Rebecca (<time datetime="2019">2019</time>). <i>Great Women Artists</i> (în engleză). Phaidon. p. 304. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978_0_7148_7877_5" title="Special:Referințe în cărți/978 0 7148 7877 5">978 0 7148 7877 5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Great+Women+Artists&rft.pages=304&rft.pub=Phaidon&rft.date=2019&rft.isbn=9780714878775&rft.aulast=Morrill&rft.aufirst=Rebecca&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBoucher1998146-111"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBoucher1998146_111-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBoucher1998">Boucher (1998)</a>, p. 146.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBoucher199816-112"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBoucher199816_112-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBoucher1998">Boucher (1998)</a>, p. 16.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEFortenberry2017252-113"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEFortenberry2017252_113-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFFortenberry2017">Fortenberry 2017</a>, p. 252.</span> </li> <li id="cite_note-114"><b><a href="#cite_ref-114">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Graur, Neaga (<time datetime="1970">1970</time>). <i>Stiluri în arta decorativă</i>. Cerces. p. 168.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Stiluri+%C3%AEn+arta+decorativ%C4%83&rft.pages=168&rft.pub=Cerces&rft.date=1970&rft.aulast=Graur&rft.aufirst=Neaga&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-115"><b><a href="#cite_ref-115">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Graur, Neaga (<time datetime="1970">1970</time>). <i>Stiluri în arta decorativă</i>. Cerces. p. 176 & 177.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Stiluri+%C3%AEn+arta+decorativ%C4%83&rft.pages=176+%26+177&rft.pub=Cerces&rft.date=1970&rft.aulast=Graur&rft.aufirst=Neaga&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-116"><b><a href="#cite_ref-116">^</a></b> <span class="reference-text">Renault and Lazé, <i>Les Styles de l'architecture et du mobilier</i> (2006), pg. 59</span> </li> <li id="cite_note-117"><b><a href="#cite_ref-117">^</a></b> <span class="reference-text">Renault and Lazé, <i>Les Styles de l'architecture et du mobilier</i> (2006), pg. 59</span> </li> <li id="cite_note-118"><b><a href="#cite_ref-118">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Jacquemart, Albert (<time datetime="2012">2012</time>). <i>Decorative Art</i> (în engleză). Parkstone. p. 44. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-84484-899-7" title="Special:Referințe în cărți/978-1-84484-899-7">978-1-84484-899-7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Decorative+Art&rft.pages=44&rft.pub=Parkstone&rft.date=2012&rft.isbn=978-1-84484-899-7&rft.aulast=Jacquemart&rft.aufirst=Albert&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-119"><b><a href="#cite_ref-119">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.artic.edu/artworks/93997/pier-table">https://www.artic.edu/artworks/93997/pier-table</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.artic.edu%2Fartworks%2F93997%2Fpier-table&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span> <span style="font-size:100%" class="error citation-comment">Lipsește sau este vid: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|title=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#citation_missing_title" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)</span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-120"><b><a href="#cite_ref-120">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Jacquemart, Albert (<time datetime="2012">2012</time>). <i>Decorative Art</i> (în engleză). Parkstone. p. 70. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-84484-899-7" title="Special:Referințe în cărți/978-1-84484-899-7">978-1-84484-899-7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Decorative+Art&rft.pages=70&rft.pub=Parkstone&rft.date=2012&rft.isbn=978-1-84484-899-7&rft.aulast=Jacquemart&rft.aufirst=Albert&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBailey2012287-121"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBailey2012287_121-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBailey2012">Bailey 2012</a>, p. 287.</span> </li> <li id="cite_note-122"><b><a href="#cite_ref-122">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.artic.edu/artworks/187069/slant-front-desk">https://www.artic.edu/artworks/187069/slant-front-desk</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.artic.edu%2Fartworks%2F187069%2Fslant-front-desk&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span> <span style="font-size:100%" class="error citation-comment">Lipsește sau este vid: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|title=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#citation_missing_title" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)</span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEPalisca2001-123">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTEPalisca2001_123-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEPalisca2001_123-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFPalisca2001">Palisca 2001</a>.</span> </li> <li id="cite_note-124"><b><a href="#cite_ref-124">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book"><a href="/w/index.php?title=Curt_Sachs&action=edit&redlink=1" class="new" title="Curt Sachs — pagină inexistentă">Sachs, Curt</a> (<time datetime="1919">1919</time>). <i>Barockmusik</i> [<i>Baroque Music</i>]. Jahrbuch der Musikbibliothek Peters (în German). <b>26</b>. Leipzig: Edition Peters. pp. 7–15.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Barockmusik&rft.place=Leipzig&rft.series=Jahrbuch+der+Musikbibliothek+Peters&rft.pages=7-15&rft.pub=Edition+Peters&rft.date=1919&rft.aulast=Sachs&rft.aufirst=Curt&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><span class="citation-comment" style="display:none; color:#33aa33; margin-left:0.3em">Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) </span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBély2005152–54-125">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBély2005152–54_125-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBély2005152–54_125-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBély2005">Bély (2005)</a>, pp. 152–54.</span> </li> <li id="cite_note-126"><b><a href="#cite_ref-126">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Erlich, Cyril (<time datetime="1990">1990</time>). <i>The Piano: A History</i>. <a href="/wiki/Oxford_University_Press" title="Oxford University Press">Oxford University Press</a>, USA; Revised edition. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-19-816171-9" title="Special:Referințe în cărți/0-19-816171-9">0-19-816171-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Piano%3A+A+History&rft.pub=Oxford+University+Press%2C+USA%3B+Revised+edition&rft.date=1990&rft.isbn=0-19-816171-9&rft.aulast=Erlich&rft.aufirst=Cyril&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-metmuseum-127"><b><a href="#cite_ref-metmuseum_127-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web">Powers, Wendy (octombrie 2003). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.metmuseum.org/toah/hd/cris/hd_cris.htm">„The Piano: The Pianofortes of Bartolomeo Cristofori (1655–1731)”</a>. <i>Heilbrunn Timeline of Art History</i>. New York: The Metropolitan Museum of Art<span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2014-01-27">27 ianuarie 2014</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Heilbrunn+Timeline+of+Art+History&rft.atitle=The+Piano%3A+The+Pianofortes+of+Bartolomeo+Cristofori+%281655%E2%80%931731%29&rft.date=2003-10&rft.aulast=Powers&rft.aufirst=Wendy&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.metmuseum.org%2Ftoah%2Fhd%2Fcris%2Fhd_cris.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEIsacoff201223-128"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEIsacoff201223_128-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFIsacoff2012">Isacoff (2012)</a>, p. 23.</span> </li> <li id="cite_note-129"><b><a href="#cite_ref-129">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.britannica.com/art/theater-building/Baroque-theatres-and-staging">„Baroque theatres and staging”</a>. <i>Encyclopædia Britannica</i><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2019-11-14">14 noiembrie 2019</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Encyclop%C3%A6dia+Britannica&rft.atitle=Baroque+theatres+and+staging&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2Fart%2Ftheater-building%2FBaroque-theatres-and-staging&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEGonzález_Mas19801–2-130"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEGonzález_Mas19801–2_130-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFGonzález_Mas1980">González Mas (1980)</a>, pp. 1–2.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEGonzález_Mas19808-131"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEGonzález_Mas19808_131-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFGonzález_Mas1980">González Mas (1980)</a>, p. 8.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEGonzález_Mas198013-132"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEGonzález_Mas198013_132-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFGonzález_Mas1980">González Mas (1980)</a>, p. 13.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEGonzález_Mas198091-133"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEGonzález_Mas198091_133-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFGonzález_Mas1980">González Mas (1980)</a>, p. 91.</span> </li> <li id="cite_note-134"><b><a href="#cite_ref-134">^</a></b> <span class="reference-text">Lope de Vega, 2010, Comedias: El Remedio en la Desdicha. El Mejor Alcalde El Rey, pp. 446–447</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEAmadei-Pulice19906-135"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEAmadei-Pulice19906_135-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFAmadei-Pulice1990">Amadei-Pulice (1990)</a>, p. 6.</span> </li> <li id="cite_note-136"><b><a href="#cite_ref-136">^</a></b> <span class="reference-text">Wilson, Edward M.; Moir, Duncan (1992). <i>Historia de la literatura española: Siglo De Oro: Teatro</i> (1492–1700). Editorial Ariel, pp. 155–158</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEAmadei-Pulice199026–27-137"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEAmadei-Pulice199026–27_137-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFAmadei-Pulice1990">Amadei-Pulice (1990)</a>, pp. 26–27.</span> </li> <li id="cite_note-138"><b><a href="#cite_ref-138">^</a></b> <span class="reference-text">Molina Jiménez, María Belén (2008). El teatro musical de Calderón de la Barca: Análisis textual. EDITUM, p. 56</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEAmadei-Pulice19906–9-139"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEAmadei-Pulice19906–9_139-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFAmadei-Pulice1990">Amadei-Pulice (1990)</a>, pp. 6–9.</span> </li> <li id="cite_note-Kluckert_2015_pp._152-160-140">^ <a href="#cite_ref-Kluckert_2015_pp._152-160_140-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Kluckert_2015_pp._152-160_140-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Kluckert_2015_pp._152-160_140-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Kluckert, Ehrenfried (<time datetime="2015">2015</time>). „Les Jardins Baroques”. <i>L'Art Baroque – Architecture- Sculpture- Peinture</i>. Cologne: H.F. Ulmann. pp. 152–160. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-3-8480-0856-8" title="Special:Referințe în cărți/978-3-8480-0856-8">978-3-8480-0856-8</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Les+Jardins+Baroques&rft.btitle=L%27Art+Baroque+%E2%80%93+Architecture-+Sculpture-+Peinture&rft.place=Cologne&rft.pages=152-160&rft.pub=H.F.+Ulmann&rft.date=2015&rft.isbn=978-3-8480-0856-8&rft.aulast=Kluckert&rft.aufirst=Ehrenfried&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> (French translation from German)</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBailey2012328-141"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBailey2012328_141-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBailey2012">Bailey 2012</a>, pp. 328.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBailey2012332-142"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBailey2012332_142-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBailey2012">Bailey 2012</a>, pp. 332.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBailey2012334-143"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBailey2012334_143-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBailey2012">Bailey 2012</a>, pp. 334.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBailey2012336-144"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBailey2012336_144-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBailey2012">Bailey 2012</a>, pp. 336.</span> </li> <li id="cite_note-145"><b><a href="#cite_ref-145">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Graur, Neaga (<time datetime="1970">1970</time>). <i>Stiluri în arta decorativă</i>. Bucharest: Cerces. p. 160 & 163.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Stiluri+%C3%AEn+arta+decorativ%C4%83&rft.place=Bucharest&rft.pages=160+%26+163&rft.pub=Cerces&rft.date=1970&rft.aulast=Graur&rft.aufirst=Neaga&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-146"><b><a href="#cite_ref-146">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Graur, Neaga (<time datetime="1970">1970</time>). <i>Stiluri în arta decorativă</i>. Bucharest: Cerces. p. 192.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Stiluri+%C3%AEn+arta+decorativ%C4%83&rft.place=Bucharest&rft.pages=192&rft.pub=Cerces&rft.date=1970&rft.aulast=Graur&rft.aufirst=Neaga&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTECabanne1988106-147"><b><a href="#cite_ref-FOOTNOTECabanne1988106_147-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFCabanne1988">Cabanne (1988)</a>, p. 106.</span> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBoucher19989-148">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBoucher19989_148-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEBoucher19989_148-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBoucher1998">Boucher (1998)</a>, p. 9.</span> </li> </ol></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Surse">Surse</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Baroc&veaction=edit&section=23" title="Modifică secțiunea: Surse" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Baroc&action=edit&section=23" title="Edit section's source code: Surse"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r12727094">.mw-parser-output .refbegin{font-size:90%;margin-bottom:0.5em}.mw-parser-output .refbegin-hanging-indents>ul{list-style-type:none;margin-left:0}.mw-parser-output .refbegin-hanging-indents>ul>li,.mw-parser-output .refbegin-hanging-indents>dl>dd{margin-left:0;padding-left:3.2em;text-indent:-3.2em;list-style:none}.mw-parser-output .refbegin-100{font-size:100%}</style><div class="refbegin columns references-column-width" style="-moz-column-width: 30em; -webkit-column-width: 30em; column-width: 30em;"> <ul><li><cite class="citation book">Amadei-Pulice, María Alicia (<time datetime="1990">1990</time>). <i>Calderón y el barroco: exaltación y engaño de los sentidos</i>. Purdue University monographs in Romance languages (în italiană). <b>31</b>. Amsterdam; Philadelphia: John Benjamins Publishing Company. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-9-02-721747-9" title="Special:Referințe în cărți/978-9-02-721747-9">978-9-02-721747-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Calder%C3%B3n+y+el+barroco%3A+exaltaci%C3%B3n+y+enga%C3%B1o+de+los+sentidos&rft.place=Amsterdam%3B+Philadelphia&rft.series=Purdue+University+monographs+in+Romance+languages&rft.pub=John+Benjamins+Publishing+Company&rft.date=1990&rft.isbn=978-9-02-721747-9&rft.aulast=Amadei-Pulice&rft.aufirst=Mar%C3%ADa+Alicia&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation book">Bailey, Gauvin Alexander (<time datetime="2012">2012</time>). <i>Baroque & Rococo</i>. Phaidon. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7148-5742-8" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7148-5742-8">978-0-7148-5742-8</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Baroque+%26+Rococo&rft.pub=Phaidon&rft.date=2012&rft.isbn=978-0-7148-5742-8&rft.aulast=Bailey&rft.aufirst=Gauvin+Alexander&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation book">Bély, Lucien (<time datetime="2005">2005</time>). <i>Louis XIV – Le Plus Grand Roi du Monde</i> (în franceză). Editions Jean-Paul Gisserot. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-2-87-747772-7" title="Special:Referințe în cărți/978-2-87-747772-7">978-2-87-747772-7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Louis+XIV+%E2%80%93+Le+Plus+Grand+Roi+du+Monde&rft.pub=Editions+Jean-Paul+Gisserot&rft.date=2005&rft.isbn=978-2-87-747772-7&rft.aulast=B%C3%A9ly&rft.aufirst=Lucien&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation book">Boucher, Bruce (<time datetime="1998">1998</time>). <i>Italian Baroque Sculpture</i>. World of Art. Thames & Hudson. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-500-20307-5" title="Special:Referințe în cărți/0-500-20307-5">0-500-20307-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Italian+Baroque+Sculpture&rft.series=World+of+Art&rft.pub=Thames+%26+Hudson&rft.date=1998&rft.isbn=0-500-20307-5&rft.aulast=Boucher&rft.aufirst=Bruce&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation book">Cabanne, Pierre (<time datetime="1988">1988</time>). <i>L'Art Classique et le Baroque</i> (în franceză). Paris: Larousse. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-2-03-583324-2" title="Special:Referințe în cărți/978-2-03-583324-2">978-2-03-583324-2</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=L%27Art+Classique+et+le+Baroque&rft.place=Paris&rft.pub=Larousse&rft.date=1988&rft.isbn=978-2-03-583324-2&rft.aulast=Cabanne&rft.aufirst=Pierre&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li>Causa, Raffaello, <i>L'Art au XVIII siècle du rococo à Goya</i> (1963), (în franceză) Hachcette, Paris <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/2-86535-036-3" title="Special:Referințe în cărți/2-86535-036-3">ISBN: 2-86535-036-3</a></li> <li><cite class="citation book">Ducher, Robert (<time datetime="1988">1988</time>). <i>Caractéristique des Styles</i>. Paris: Flammarion. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/2-08-011539-1" title="Special:Referințe în cărți/2-08-011539-1">2-08-011539-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Caract%C3%A9ristique+des+Styles&rft.place=Paris&rft.pub=Flammarion&rft.date=1988&rft.isbn=2-08-011539-1&rft.aulast=Ducher&rft.aufirst=Robert&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation book">Ducher, Robert (<time datetime="2014">2014</time>). <i>La Caractéristique des Styles</i>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=La+Caract%C3%A9ristique+des+Styles&rft.date=2014&rft.aulast=Ducher&rft.aufirst=Robert&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li>Gardner, Helen, Fred S. Kleiner, și Christin J. Mamiya. 2005. <i><a href="/w/index.php?title=Gardner%27s_Art_Through_the_Ages&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gardner's Art Through the Ages — pagină inexistentă">Gardner's Art Through the Ages</a></i>, a 12-a ediție. Belmont, CA: <a href="/w/index.php?title=Thomson/Wadsworth&action=edit&redlink=1" class="new" title="Thomson/Wadsworth — pagină inexistentă">Thomson/Wadsworth</a>. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-15-505090-7" title="Special:Referințe în cărți/978-0-15-505090-7">ISBN: 978-0-15-505090-7</a> (copertă cartonată)</li> <li><cite class="citation book"><a href="/w/index.php?title=Ezequiel_Gonz%C3%A1lez_Mas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ezequiel González Mas — pagină inexistentă">González Mas, Ezequiel</a> (<time datetime="1980">1980</time>). <i>Historia de la literatura española: (Siglo XVII). Barroco</i>, Volumen 3<i><span></span></i>. La Editorial, UPR.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Historia+de+la+literatura+espa%C3%B1ola%3A+%28Siglo+XVII%29.+Barroco%2C+Volumen+3&rft.pub=La+Editorial%2C+UPR&rft.date=1980&rft.aulast=Gonz%C3%A1lez+Mas&rft.aufirst=Ezequiel&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation book">Hodge, Susie (<time datetime="2017">2017</time>). <i>The Short Story of Art</i>. Laurence King Publishing. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-78067-968-6" title="Special:Referințe în cărți/978-1-78067-968-6">978-1-78067-968-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Short+Story+of+Art&rft.pub=Laurence+King+Publishing&rft.date=2017&rft.isbn=978-1-78067-968-6&rft.aulast=Hodge&rft.aufirst=Susie&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation book">Hodge, Susie (<time datetime="2019">2019</time>). <i>The Short Story of Architecture</i> (în engleză). Laurence King Publishing. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-7862-7370-3" title="Special:Referințe în cărți/978-1-7862-7370-3">978-1-7862-7370-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Short+Story+of+Architecture&rft.pub=Laurence+King+Publishing&rft.date=2019&rft.isbn=978-1-7862-7370-3&rft.aulast=Hodge&rft.aufirst=Susie&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation book">Hopkins, Owen (<time datetime="2014">2014</time>). <i>Architectural Styles: A Visual Guide</i> (în engleză). Laurence King. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-178067-163-5" title="Special:Referințe în cărți/978-178067-163-5">978-178067-163-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Architectural+Styles%3A+A+Visual+Guide&rft.pub=Laurence+King&rft.date=2014&rft.isbn=978-178067-163-5&rft.aulast=Hopkins&rft.aufirst=Owen&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation book">Isacoff, Stuart (<time datetime="2012">2012</time>). <i>A Natural History of the Piano: The Instrument, the Music, the Musicians – From Mozart to Modern Jazz and Everything in Between</i>. Knopf Doubleday Publishing.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+Natural+History+of+the+Piano%3A+The+Instrument%2C+the+Music%2C+the+Musicians+%E2%80%93+From+Mozart+to+Modern+Jazz+and+Everything+in+Between&rft.pub=Knopf+Doubleday+Publishing&rft.date=2012&rft.aulast=Isacoff&rft.aufirst=Stuart&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li>Prater, Andreas, și Bauer, Hermann, <i>La Peinture du baroque</i> (1997), (în franceză), Taschen, Paris <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/3-8228-8365-4" title="Special:Referințe în cărți/3-8228-8365-4">ISBN: 3-8228-8365-4</a></li> <li>Tazartes, Maurizia, <i>Fontaines de Rome</i>, (2004), (în franceză) Citadelles, Paris <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/2-85088-200-3" title="Special:Referințe în cărți/2-85088-200-3">ISBN: 2-85088-200-3</a></li></ul> </div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Lecturi_suplimentare">Lecturi suplimentare</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Baroc&veaction=edit&section=24" title="Modifică secțiunea: Lecturi suplimentare" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Baroc&action=edit&section=24" title="Edit section's source code: Lecturi suplimentare"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r12727094"><div class="refbegin columns references-column-width" style="-moz-column-width: 30em; -webkit-column-width: 30em; column-width: 30em;"> <ul><li>Andersen, Liselotte. 1969. <i>Baroque and Rococo Art</i>, New York: H. N. Abrams. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8109-8027-3" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8109-8027-3">ISBN: 978-0-8109-8027-3</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Gauvin_Alexander_Bailey&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gauvin Alexander Bailey — pagină inexistentă">Bailey, Gauvin Alexander</a>. 2012. <i>Baroque & Rococo</i>, London: Phaidon Press. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7148-5742-8" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7148-5742-8">ISBN: 978-0-7148-5742-8</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Germain_Bazin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Germain Bazin — pagină inexistentă">Bazin, Germain</a>, 1964. <i>Baroque and Rococo</i>. Praeger World of Art Series. New York: Praeger. (Originally published in French, as <i>Classique, baroque et rococo</i>. Paris: Larousse. English edition reprinted as <i>Baroque and Rococo Art</i>, New York: Praeger, 1974)</li> <li><a href="/w/index.php?title=Christine_Buci-Glucksmann&action=edit&redlink=1" class="new" title="Christine Buci-Glucksmann — pagină inexistentă">Buci-Glucksmann, Christine</a>. 1994. <i>Baroque Reason: The Aesthetics of Modernity</i>. Sage.</li> <li>Downes, Kerry, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.oxfordartonline.com/subscriber/article/grove/art/T006459">"Baroque"</a>, <a href="/w/index.php?title=Grove_Art_Online&action=edit&redlink=1" class="new" title="Grove Art Online — pagină inexistentă">Grove Art Online</a>, Oxford Art Online, Oxford University Press, Web. 23 Oct. 2017.<sup class="noprint Inline-Template"><span title="Materialul de lângă acest tag are nevoie de verificarea informației cu citarea sursei/surselor. din November 2019" style="white-space: nowrap;">[<i><a href="/wiki/Wikipedia:Verificabilitate" title="Wikipedia:Verificabilitate">verificare necesară</a></i>]</span></sup> <span style="font-size:0.95em; font-size: 90%; color: #555">(necesită abonare)</span></li> <li>Hills, Helen (ed.). 2011. <i>Rethinking the Baroque</i>. Farnham, Surrey; Burlington, VT: Ashgate. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7546-6685-1" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7546-6685-1">ISBN: 978-0-7546-6685-1</a>.</li> <li>Hortolà, Policarp, 2013, <i>The Aesthetics of Haemotaphonomy: Stylistic Parallels between a Science and Literature and the Visual Arts</i>. <a href="/w/index.php?title=Sant_Vicent_del_Raspeig&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sant Vicent del Raspeig — pagină inexistentă">Sant Vicent del Raspeig</a>: ECU. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-84-9948-991-9" title="Special:Referințe în cărți/978-84-9948-991-9">ISBN: 978-84-9948-991-9</a>.</li> <li><a href="/w/index.php?title=Michael_Kitson&action=edit&redlink=1" class="new" title="Michael Kitson — pagină inexistentă">Kitson, Michael</a>. 1966. <i>The Age of Baroque</i>. Landmarks of the World's Art. London: Hamlyn; New York: McGraw-Hill.</li> <li><a href="/w/index.php?title=Gregg_Lambert&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gregg Lambert — pagină inexistentă">Lambert, Gregg</a>, 2004. <i>Return of the Baroque in Modern Culture</i>. Continuum. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8264-6648-8" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8264-6648-8">ISBN: 978-0-8264-6648-8</a>.</li> <li><a href="/w/index.php?title=John_Rupert_Martin&action=edit&redlink=1" class="new" title="John Rupert Martin — pagină inexistentă">Martin, John Rupert</a>. 1977. <i>Baroque</i>. Icon Editions. New York: Harper and Rowe. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-06-435332-X" title="Special:Referințe în cărți/0-06-435332-X">ISBN: 0-06-435332-X</a> (cloth); <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-06-430077-3" title="Special:Referințe în cărți/0-06-430077-3">ISBN: 0-06-430077-3</a> (pbk.)</li> <li><cite class="citation book">Palisca, Claude V. (<time datetime="1991">1991</time>) [1961]. <i>Baroque Music</i>. Prentice Hall History of Music (ed. 3rd). Englewood Cliffs, N.J.: Prentice Hall. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-13-058496-7" title="Special:Referințe în cărți/0-13-058496-7">0-13-058496-7</a>. <a href="/wiki/OCLC" title="OCLC">OCLC</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/oclc/318382784">318382784</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Baroque+Music&rft.place=Englewood+Cliffs%2C+N.J.&rft.series=Prentice+Hall+History+of+Music&rft.edition=3rd&rft.pub=Prentice+Hall&rft.date=1991&rft_id=info%3Aoclcnum%2F318382784&rft.isbn=0-13-058496-7&rft.aulast=Palisca&rft.aufirst=Claude+V.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation book">Riegl, Alois (<time datetime="2010">2010</time>). Hopkins, Andrew, ed. <i>The Origins of Baroque Art in Rome (Texts and Documents)</i>. Getty Research Institute. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-6060-6041-4" title="Special:Referințe în cărți/978-1-6060-6041-4">978-1-6060-6041-4</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Origins+of+Baroque+Art+in+Rome+%28Texts+and+Documents%29&rft.pub=Getty+Research+Institute&rft.date=2010&rft.isbn=978-1-6060-6041-4&rft.aulast=Riegl&rft.aufirst=Alois&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation book"><a href="/w/index.php?title=Heinrich_W%C3%B6lfflin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Heinrich Wölfflin — pagină inexistentă">Wölfflin, Heinrich</a> (<time datetime="1964">1964</time>) [Originally published in German, 1888]. <i>Renaissance and Baroque</i>. Tradus de Simon, Kathrin. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-0021-7349-2" title="Special:Referințe în cărți/0-0021-7349-2">0-0021-7349-2</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Renaissance+and+Baroque&rft.date=1964&rft.isbn=0-0021-7349-2&rft.aulast=W%C3%B6lfflin&rft.aufirst=Heinrich&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><a href="/w/index.php?title=Vuillemin,_Jean-Claude&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vuillemin, Jean-Claude — pagină inexistentă">Vuillemin, Jean-Claude</a>, 2013. <i>Episteme baroque: le mot et la chose</i>. Hermann. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-2-7056-8448-8" title="Special:Referințe în cărți/978-2-7056-8448-8">ISBN: 978-2-7056-8448-8</a>.</li> <li>Wakefield, Steve. 2004. <i>Carpentier's Baroque Fiction: Returning Medusa's Gaze</i>. Colección Támesis. Serie A, Monografías 208. Rochester, NY: Tamesis. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1-85566-107-1" title="Special:Referințe în cărți/1-85566-107-1">ISBN: 1-85566-107-1</a>.</li> <li>Massimo Colella, Il Barocco sabaudo tra mecenatismo e retorica. Maria Giovanna Battista di Savoia Nemours e l’Accademia Reale Letteraria di Torino, Fondazione 1563 per l’Arte e la Cultura della Compagnia di San Paolo, Torino (“Alti Studi sull’Età e la Cultura del Barocco”, IV-1), 2019, pp. 180.</li> <li>Massimo Colella, Separatezza e conversazione. Sondaggi intertestuali attorno a Ciro di Pers, in «Xenia. Trimestrale di Letteratura e Cultura» (Genova), IV, 1, 2019, pp. 11–37.</li></ul> </div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Legături_externe"><span id="Leg.C4.83turi_externe"></span>Legături externe</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Baroc&veaction=edit&section=25" title="Modifică secțiunea: Legături externe" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Baroc&action=edit&section=25" title="Edit section's source code: Legături externe"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="noprint" style="clear:right;border:solid #aaa 1px;margin:0 0 1em 1em;font-size:90%;background:var(--background-color-interactive-subtle, #f8f9f9);color:color:var(--color-base, #000);width:230px;padding:2px;spacing:2px;text-align:center;float:right"><div style="float:left;vertical-align:middle"><figure class="mw-halign-none" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Commons-logo.svg" class="mw-file-description" title="Commons"><img alt="Commons" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/30px-Commons-logo.svg.png" decoding="async" width="30" height="40" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/45px-Commons-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/60px-Commons-logo.svg.png 2x" data-file-width="1024" data-file-height="1376" /></a><figcaption>Commons</figcaption></figure></div><div style="margin-left:35px;line-height:normal;vertical-align:middle"><a href="/wiki/Wikimedia_Commons" title="Wikimedia Commons">Wikimedia Commons</a> conține materiale multimedia legate de <span class="plainlinks"><b><a class="external text" href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Baroque_art?uselang=ro">baroc</a></b></span></div></div> <ul><li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.baroquelife.org">The baroque and rococo culture</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ibiblio.org/wm/paint/glo/baroque/">Webmuseum Paris</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20180902092035/http://www.sentieridelbarocco.it/">barocke in Val di Noto – Sizilien</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.all-art.org/history252_contents_Baroque_Rococo.html">Baroque in the "History of Art"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20101030044455/http://all-art.org/history252_contents_Baroque_Rococo.html">Arhivat</a> în <time datetime="2010-10-30">30 octombrie 2010</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070624152123/http://www.antiquestopic.com/the-baroque-style-1620-1700/">The Baroque style and Luis XIV influence</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/radio4/history/inourtime/inourtime.shtml">Melvyn Bragg's BBC Radio 4 program <i>In Our Time</i>: The Baroque</a></li> <li><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070819090827/http://www.vam.ac.uk/vastatic/microsites/british_galleries/bg_styles/Style03b/index.html">„Baroque Style Guide”</a>. British Galleries. <a href="/wiki/Victoria_and_Albert_Museum" title="Victoria and Albert Museum">Victoria and Albert Museum</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.vam.ac.uk/vastatic/microsites/british_galleries/bg_styles/Style03b/index.html">original</a> la <time datetime="2007-08-19">19 august 2007</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2007-07-16">16 iulie 2007</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Baroque+Style+Guide&rft.pub=Victoria+and+Albert+Museum&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.vam.ac.uk%2Fvastatic%2Fmicrosites%2Fbritish_galleries%2Fbg_styles%2FStyle03b%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ABaroc" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li></ul> <div role="navigation" class="navbox" aria-labelledby="Arhitectura_barocă_pe_regiuni" style="padding:3px"><table class="nowraplinks collapsible autocollapse navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="col" class="navbox-title" colspan="2"><div class="plainlinks hlist navbar mini"><ul><li class="nv-view"><a href="/wiki/Format:Arhitectura_baroc%C4%83_pe_%C8%9B%C4%83ri" title="Format:Arhitectura barocă pe țări"><abbr title="Vizualizează acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">v</abbr></a></li><li class="nv-talk"><a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Arhitectura_baroc%C4%83_pe_%C8%9B%C4%83ri&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Arhitectura barocă pe țări — pagină inexistentă"><abbr title="Discută acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">d</abbr></a></li><li class="nv-edit"><a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Arhitectura_baroc%C4%83_pe_%C8%9B%C4%83ri&action=edit"><abbr title="Modifică acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">m</abbr></a></li></ul></div><div id="Arhitectura_barocă_pe_regiuni" style="font-size:100%;margin:0 4em"><a href="/wiki/Arhitectura_baroc%C4%83" title="Arhitectura barocă">Arhitectura barocă</a> pe regiuni</div></th></tr><tr><td colspan="2" class="navbox-list navbox-odd hlist" style="width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Barocul_%C3%AEn_Brazilia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Barocul în Brazilia — pagină inexistentă">Brazilia</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Barocul_andean&action=edit&redlink=1" class="new" title="Barocul andean — pagină inexistentă">Anzii Centrali</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Arhitectura_baroc%C4%83_ceh%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arhitectura barocă cehă — pagină inexistentă">Cehia (Boemia, Moravia)</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Arhitectura_baroc%C4%83_olandez%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arhitectura barocă olandeză — pagină inexistentă">Republica Țărilor de Jos</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Barocul_englez&action=edit&redlink=1" class="new" title="Barocul englez — pagină inexistentă">Anglia</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Arhitectura_baroc%C4%83_francez%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arhitectura barocă franceză — pagină inexistentă">Franța</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Arhitectura_baroc%C4%83_%C3%AEn_Germania&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arhitectura barocă în Germania — pagină inexistentă">Germania</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Arhitectura_baroc%C4%83_italian%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arhitectura barocă italiană — pagină inexistentă">Italia</a> (<a href="/wiki/Barocul_sicilian" class="mw-redirect" title="Barocul sicilian">Sicilia</a>)</li> <li><a href="/w/index.php?title=Arhitectura_baroc%C4%83_maltez%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arhitectura barocă malteză — pagină inexistentă">Malta</a></li> <li><a href="/wiki/Barocul_%C3%AEn_Polonia" title="Barocul în Polonia">Polonia</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Arhitectura_baroc%C4%83_%C3%AEn_Portugalia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arhitectura barocă în Portugalia — pagină inexistentă">Portugalia</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Arhitectura_baroc%C4%83_%C3%AEn_Rusia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arhitectura barocă în Rusia — pagină inexistentă">Rusia</a> <ul><li><a href="/wiki/Barocul_petrin" title="Barocul petrin">Petrin</a></li> <li><a href="/wiki/Barocul_Nar%C3%AE%C8%99kin" title="Barocul Narîșkin">Narîșkin</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Barocul_elisabetan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Barocul elisabetan — pagină inexistentă">Elisabetan</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Barocul_siberian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Barocul siberian — pagină inexistentă">Siberian</a></li></ul></li> <li><a href="/w/index.php?title=Arhitectura_baroc%C4%83_spaniol%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arhitectura barocă spaniolă — pagină inexistentă">Spania</a></li> <li><a href="/wiki/Barocul_ucrainean" title="Barocul ucrainean">Ucraina</a></li></ul> </div></td></tr></tbody></table></div> <div role="navigation" class="navbox" aria-labelledby="Mișcările_artistice_occidentale" style="padding:3px"><table class="nowraplinks collapsible collapsed navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="col" class="navbox-title" colspan="2" style="background:#EAE0C8; color:black;"><div class="plainlinks hlist navbar mini"><ul><li class="nv-view"><a href="/w/index.php?title=Format:Western_art_movements&action=edit&redlink=1" class="new" title="Format:Western art movements — pagină inexistentă"><abbr title="Vizualizează acest format" style="background:#EAE0C8; color:black;;;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">v</abbr></a></li><li class="nv-talk"><a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Western_art_movements&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Western art movements — pagină inexistentă"><abbr title="Discută acest format" style="background:#EAE0C8; color:black;;;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">d</abbr></a></li><li class="nv-edit"><a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Western_art_movements&action=edit"><abbr title="Modifică acest format" style="background:#EAE0C8; color:black;;;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">m</abbr></a></li></ul></div><div id="Mișcările_artistice_occidentale" style="font-size:100%;margin:0 4em"><a href="/wiki/Arta_Europei" title="Arta Europei">Mișcările artistice occidentale</a></div></th></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="background:#EAE0C8; color:black;;width:1%"><a href="/wiki/Arta_antic%C4%83" title="Arta antică">Arta antică</a></th><td class="navbox-list navbox-odd hlist" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/Arta_egiptean%C4%83_antic%C4%83" title="Arta egipteană antică">Egipteană</a></li> <li><a href="/wiki/Arta_%C3%AEn_Grecia_antic%C4%83" title="Arta în Grecia antică">Greacă</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Arta_etrusc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arta etruscă — pagină inexistentă">Etruscă</a></li> <li><a href="/wiki/Arta_roman%C4%83" title="Arta romană">Romană</a></li></ul> </div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="background:#EAE0C8; color:black;;width:1%"><a href="/wiki/Arta_medieval%C4%83" title="Arta medievală">Arta medievală</a></th><td class="navbox-list navbox-even hlist" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/Arta_paleocre%C8%99tin%C4%83" title="Arta paleocreștină">Paleocreștină</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Arta_anglo-saxon%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arta anglo-saxonă — pagină inexistentă">Anglo-saxonă</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Arta_%C8%99i_arhitectura_vizigot%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arta și arhitectura vizigotă — pagină inexistentă">Vizigotă</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Arta_%C8%99i_arhitectura_preromanice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arta și arhitectura preromanice — pagină inexistentă">Preromanică</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Arta_insular%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arta insulară — pagină inexistentă">Insulară</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Arta_viking%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arta vikingă — pagină inexistentă">Vikingă</a></li> <li><a href="/wiki/Arta_bizantin%C4%83" title="Arta bizantină">Bizantină</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Arta_%C8%99i_arhitectura_merovigiene&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arta și arhitectura merovigiene — pagină inexistentă">Merovigiană</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Arta_carolingian%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arta carolingiană — pagină inexistentă">Carolingiană</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Arta_ottonian%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arta ottoniană — pagină inexistentă">Ottoniană</a></li> <li><a href="/wiki/Arta_romanic%C4%83" title="Arta romanică">Romanică</a></li> <li><a href="/wiki/Arta_gotic%C4%83" title="Arta gotică">Gotică</a> (<a href="/w/index.php?title=Goticul_interna%C8%9Bional&action=edit&redlink=1" class="new" title="Goticul internațional — pagină inexistentă">Goticul internațional</a>)</li></ul> </div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="background:#EAE0C8; color:black;;width:1%"><a href="/w/index.php?title=Arta_renascentist%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arta renascentistă — pagină inexistentă">Arta renascentistă</a></th><td class="navbox-list navbox-odd hlist" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Pictura_renascentist%C4%83_italian%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pictura renascentistă italiană — pagină inexistentă">Renascentistă italiană</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Pictura_olandez%C4%83_timpurie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pictura olandeză timpurie — pagină inexistentă">Olandeză timpurie</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea_german%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Renașterea germană — pagină inexistentă">Renascentistă germană</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Manierism_de_Antwerp&action=edit&redlink=1" class="new" title="Manierism de Antwerp — pagină inexistentă">Manieriștii de Antwerp</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=%C8%98coala_dun%C4%83rean%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Școala dunăreană — pagină inexistentă">Școala dunăreană</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Rena%C8%99terea_%C3%AEnalt%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Renașterea înaltă — pagină inexistentă">Renașterea înaltă</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Pictura_vene%C8%9Bian%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pictura venețiană — pagină inexistentă">Pictura venețiană</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Romanism_(pictur%C4%83)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Romanism (pictură) — pagină inexistentă">Romanistă</a></li> <li><a href="/wiki/Manierism" title="Manierism">Manierism</a></li> <li><a href="/wiki/%C8%98coala_de_la_Fontainebleau" title="Școala de la Fontainebleau">Școala de la Fontainebleau</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Manierismul_nordic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Manierismul nordic — pagină inexistentă">Manieristă nordică</a></li></ul> </div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="background:#EAE0C8; color:black;;width:1%">Secolul al XVII-lea</th><td class="navbox-list navbox-even hlist" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a class="mw-selflink selflink">Barocă</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Caravaggisti&action=edit&redlink=1" class="new" title="Caravaggisti — pagină inexistentă">Caravaggisti</a></li> <li><a href="/wiki/Clasicism" title="Clasicism">Clasicistă</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Pictura_epocii_olandeze_de_aur&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pictura epocii olandeze de aur — pagină inexistentă">Epocii olandeze de aur</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Pictura_baroc%C4%83_olandez%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pictura barocă olandeză — pagină inexistentă">Barocă olandeză</a></li></ul> </div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="background:#EAE0C8; color:black;;width:1%">Secolul al XVIII-lea</th><td class="navbox-list navbox-odd hlist" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/Rocaille" title="Rocaille">Rocaille</a></li> <li><a href="/wiki/Rococo" title="Rococo">Rococo</a></li> <li><a href="/wiki/Neoclasicism" title="Neoclasicism">Neoclasică</a></li> <li><a href="/wiki/Romantism" title="Romantism">Romantică</a></li></ul> </div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="background:#EAE0C8; color:black;;width:1%">Secolul al XIX-lea</th><td class="navbox-list navbox-even hlist" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/Art%C4%83_naiv%C4%83" title="Artă naivă">Naivă</a></li> <li><a href="/wiki/Realism_(art%C4%83)" title="Realism (artă)">Realistă</a></li> <li><a href="/wiki/Stil_istoricist" title="Stil istoricist">Istoricistă</a></li> <li><a href="/wiki/Stil_Biedermeier" class="mw-redirect" title="Stil Biedermeier">Biedermeier</a></li> <li><a href="/wiki/%C8%98coala_de_la_Barbizon" title="Școala de la Barbizon">Școala de la Barbizon</a></li> <li><a href="/wiki/Prerafaeli%C8%9Bii" title="Prerafaeliții">Prerafaelită</a></li> <li><a href="/wiki/Academism" title="Academism">Academică</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=%C8%98coala_r%C3%A2ului_Hudson&action=edit&redlink=1" class="new" title="Școala râului Hudson — pagină inexistentă">Școala râului Hudson</a></li> <li><a href="/wiki/Estetism" title="Estetism">Estetică</a></li> <li><a href="/wiki/Impresionism" title="Impresionism">Impresionistă</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=%C8%98coala_de_la_Heidelberg&action=edit&redlink=1" class="new" title="Școala de la Heidelberg — pagină inexistentă">Școala de la Heidelberg</a></li> <li><a href="/wiki/Simbolism" title="Simbolism">Simbolistă</a></li> <li><a href="/wiki/Art_Nouveau" title="Art Nouveau">Art Nouveau</a></li> <li><a href="/wiki/Postimpresionism" title="Postimpresionism">Postimpresionistă</a></li> <li><a href="/wiki/Neoimpresionism" title="Neoimpresionism">Neoimpresionistă</a></li> <li><a href="/wiki/Cloazonism" title="Cloazonism">Cloazonistă</a></li> <li><a href="/wiki/Les_Nabis" title="Les Nabis">Les Nabis</a></li> <li><a href="/wiki/Sintetism" title="Sintetism">Sintetistă</a></li> <li><a href="/wiki/Costumbrism" title="Costumbrism">Costumbristă</a></li></ul> </div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="background:#EAE0C8; color:black;;width:1%">Secolul al XX-lea</th><td class="navbox-list navbox-odd hlist" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/Mi%C8%99carea_artistic%C4%83_Arts_and_Crafts" class="mw-redirect" title="Mișcarea artistică Arts and Crafts">Arts and Crafts</a></li> <li><a href="/wiki/Fauvism" title="Fauvism">Fauvistă</a></li> <li><a href="/wiki/Die_Br%C3%BCcke" title="Die Brücke">Die Brücke</a></li> <li><a href="/wiki/Cubism" title="Cubism">Cubistă</a></li> <li><a href="/wiki/Expresionism" title="Expresionism">Expresionistă</a></li> <li><a href="/wiki/Futurism" title="Futurism">Futuristă</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Pictura_metafizic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pictura metafizică — pagină inexistentă">Metafizică</a></li> <li><a href="/wiki/Der_Blaue_Reiter" title="Der Blaue Reiter">Der Blaue Reiter</a></li> <li><a href="/wiki/Orfism_(istoria_artelor)" title="Orfism (istoria artelor)">Orfistă</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Sincromism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sincromism — pagină inexistentă">Sincromistă</a></li> <li><a href="/wiki/Dada" title="Dada">Dadaistă</a></li> <li><a href="/wiki/De_Stijl" title="De Stijl">De Stijl</a></li> <li><a href="/wiki/Purism" title="Purism">Puristă</a></li> <li><a href="/wiki/Bauhaus" title="Bauhaus">Bauhaus</a></li> <li><a href="/wiki/Cinetism" title="Cinetism">Cinetică</a></li> <li><a href="/wiki/Suprarealism" title="Suprarealism">Suprarealistă</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Neofauvism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Neofauvism — pagină inexistentă">Neofauvistă</a></li> <li><a href="/wiki/Art_Deco" title="Art Deco">Art Deco</a></li> <li><a href="/wiki/Pop_art" title="Pop art">Pop art</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Neodada&action=edit&redlink=1" class="new" title="Neodada — pagină inexistentă">Neodadaistă</a></li> <li><a href="/wiki/Fotorealism" class="mw-redirect" title="Fotorealism">Fotorealistă</a></li></ul> </div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="background:#EAE0C8; color:black;;width:1%">Secolul al XXI-lea</th><td class="navbox-list navbox-even hlist" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/Hiperrealism" title="Hiperrealism">Hiperrealistă</a></li></ul> </div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="background:#EAE0C8; color:black;;width:1%">Vezi și</th><td class="navbox-list navbox-odd hlist" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/Istoria_artei" title="Istoria artei">Istoria artei</a></li> <li><a href="/wiki/Avangard%C4%83_(art%C4%83)" title="Avangardă (artă)">Avangardă</a></li> <li><a href="/wiki/Art%C4%83_modern%C4%83" title="Artă modernă">Arta modernă</a></li> <li><a href="/wiki/Modernism" title="Modernism">Modernism</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Pictura_vestic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pictura vestică — pagină inexistentă">Pictura vestică</a></li></ul> </div></td></tr><tr><td class="navbox-abovebelow" colspan="2" style="background:#EAE0C8; color:black;"><div><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Symbol_category_class.svg" class="mw-file-description" title="Categorie"><img alt="Categorie" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Symbol_category_class.svg/16px-Symbol_category_class.svg.png" decoding="async" width="16" height="16" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Symbol_category_class.svg/24px-Symbol_category_class.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Symbol_category_class.svg/32px-Symbol_category_class.svg.png 2x" data-file-width="180" data-file-height="185" /></a></span> <a href="/wiki/Categorie:Mi%C8%99c%C4%83ri_artistice" class="mw-redirect" title="Categorie:Mișcări artistice">Categorie:Mișcări artistice</a></div></td></tr></tbody></table></div> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><span style=";;border:none;"><a href="/wiki/Format:Istoria_Europei" title="Format:Istoria Europei"><span title="Vizualizare format" style=";;border:none;;">v</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Istoria_Europei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Istoria Europei — pagină inexistentă"><span title="Discuție format" style=";;border:none;;">d</span></a> <span style="font-size:80%;">•</span> <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Istoria_Europei&action=edit"><span title="Acest format se poate modifica. Folosiți butonul de previzualizare înainte de a salva." style=";;border:none;;">m</span></a></span></div></div><span class="" style="font-size: 110%;"><big><a href="/wiki/Istoria_Europei" title="Istoria Europei">Istoria Europei</a></big></span> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Preistorie </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Europa_paleolitic%C4%83" title="Europa paleolitică">Europa paleolitică</a> • <a href="/w/index.php?title=Europa_neolitic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Europa neolitică — pagină inexistentă">Europa neolitică</a> • <a href="/w/index.php?title=Epoca_bronzului_european%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Epoca bronzului europeană — pagină inexistentă">Epoca bronzului europeană</a> • <a href="/w/index.php?title=Epoca_fierului_european%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Epoca fierului europeană — pagină inexistentă">Epoca fierului europeană</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Antichitate </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Grecia_antic%C4%83" class="mw-redirect" title="Grecia antică">Grecia antică</a> • <a href="/wiki/Roma_antic%C4%83" class="mw-redirect" title="Roma antică">Roma antică</a> • <a href="/wiki/Grecia_elenistic%C4%83" title="Grecia elenistică">Perioada elenistică</a> • <a href="/wiki/Antichitatea_t%C3%A2rzie" title="Antichitatea târzie">Antichitatea târzie</a> • <a href="/w/index.php?title=Cre%C8%99tinism_timpuriu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Creștinism timpuriu — pagină inexistentă">Creștinism timpuriu</a> • <a href="/wiki/Declinul_%C8%99i_c%C4%83derea_Imperiului_Roman_de_Apus" title="Declinul și căderea Imperiului Roman de Apus">Căderea Imperiului Roman de Apus</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Evul_Mediu" title="Evul Mediu">Evul Mediu</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Evul_Mediu_timpuriu" class="mw-redirect" title="Evul Mediu timpuriu">Evul Mediu timpuriu</a> • <a href="/wiki/Migra%C8%9Bia_popoarelor" title="Migrația popoarelor">Migrația popoarelor</a> • <a href="/wiki/Imperiul_Bizantin" class="mw-redirect" title="Imperiul Bizantin">Imperiul Bizantin</a> • <a href="/wiki/Statele_Papale" title="Statele Papale">Statele Papale</a> • <a href="/wiki/Republicile_maritime" title="Republicile maritime">Republicile maritime</a> • <a href="/wiki/Epoca_vikingilor" title="Epoca vikingilor">Epoca vikingilor</a> • <a href="/wiki/Rusia_Kievean%C4%83" title="Rusia Kieveană">Rusia Kieveană</a> • <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Roman" title="Sfântul Imperiu Roman">Sfântul Imperiu Roman</a> • <a href="/wiki/Feudalism" title="Feudalism">Feudalism</a> • <a href="/wiki/Cruciade" class="mw-redirect" title="Cruciade">Cruciade</a> • <a href="/wiki/Marea_invazie_mongol%C4%83" title="Marea invazie mongolă">Marea invazie mongolă</a> • <a href="/wiki/%C8%9Aaratul_S%C3%A2rb" title="Țaratul Sârb">Țaratul Sârb</a> • <a href="/wiki/Moartea_Neagr%C4%83" class="mw-redirect" title="Moartea Neagră">Moartea Neagră</a> • <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_100_de_Ani" title="Războiul de 100 de Ani">Războiul de 100 de Ani</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Începutul erei moderne </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Rena%C8%99tere" class="mw-redirect" title="Renaștere">Renaștere</a> • <a href="/wiki/Perioada_marilor_descoperiri" title="Perioada marilor descoperiri">Perioada marilor descoperiri</a> • <a href="/wiki/Reforma_Protestant%C4%83" title="Reforma Protestantă">Reforma Protestantă</a> • <a class="mw-selflink selflink">Baroc</a> • <a href="/wiki/Marele_Ducat_de_Toscana" title="Marele Ducat de Toscana">Marele Ducat de Toscana</a> • <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Treizeci_de_Ani" title="Războiul de Treizeci de Ani">Războiul de Treizeci de Ani</a> • <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">Imperiul Otoman</a> • <a href="/wiki/Imperiul_colonial_portughez" title="Imperiul colonial portughez">Imperiul portughez</a> • <a href="/wiki/Imperiul_Spaniol" title="Imperiul Spaniol">Imperiul spaniol</a> • <a href="/wiki/Imperiul_Britanic" title="Imperiul Britanic">Imperiul britanic</a> • <a href="/wiki/Monarhia_Habsburgic%C4%83" title="Monarhia Habsburgică">Monarhia habsburgică</a> • <a href="/wiki/Imperiul_Rus" title="Imperiul Rus">Imperiul rus</a> • <a href="/wiki/Iluminism" title="Iluminism">Iluminism</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Modernitate </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_industrial%C4%83" title="Revoluția industrială">Revoluția industrială</a> • <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83" class="mw-redirect" title="Revoluția franceză">Revoluția franceză</a> • <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Napoleoniene" title="Războaiele Napoleoniene">Războaiele napoleoniene</a> • <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_de_la_1848" title="Revoluția de la 1848">Revoluțiile de la 1848</a> • <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">Primul Război Mondial</a> • <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rus%C4%83_din_1917" title="Revoluția Rusă din 1917">Revoluția rusă</a> • <a href="/wiki/Perioada_interbelic%C4%83" title="Perioada interbelică">Perioada interbelică</a> • <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Al Doilea Război Mondial">Al Doilea Război Mondial</a> • <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Rece" title="Războiul Rece">Războiul rece</a> • <a href="/wiki/Integrare_european%C4%83" title="Integrare europeană">Integrare europeană</a> • <a href="/wiki/Pandemia_de_coronaviroz%C4%83_(COVID-19)_%C3%AEn_Europa" title="Pandemia de coronaviroză (COVID-19) în Europa">Pandemia de COVID-19</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Vezi și </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Arta_Europei" title="Arta Europei">Arta Europei</a> • <a href="/wiki/Istoria_cre%C8%99tinismului" title="Istoria creștinismului">Istoria creștinismului</a> • <a href="/wiki/Istoria_Uniunii_Europene" title="Istoria Uniunii Europene">Istoria Uniunii Europene</a></div> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16513826">.mw-parser-output .navbox{margin:0 auto 0}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}</style> <div role="navigation" class="navbox" aria-label="Navbox" style="padding:3px"><table class="nowraplinks hlist navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate">Control de autoritate</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Biblioteca_Nacional_de_Espa%C3%B1a" class="mw-redirect" title="Biblioteca Nacional de España">BNE</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://catalogo.bne.es/uhtbin/authoritybrowse.cgi?action=display&authority_id=XX525325">XX525325</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Biblioth%C3%A8que_nationale_de_France" title="Bibliothèque nationale de France">BNF</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://catalogue.bnf.fr/ark:/12148/cb11948397n">cb11948397n</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb11948397n">(data)</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Integrated_Authority_File" class="mw-redirect" title="Integrated Authority File">GND</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://d-nb.info/gnd/4004541-9">4004541-9</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Historical_Dictionary_of_Switzerland" class="mw-redirect" title="Historical Dictionary of Switzerland">HDS</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://hls-dhs-dss.ch/fr/articles/011182">011182</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Library_of_Congress_Control_Number" class="mw-redirect" title="Library of Congress Control Number">LCCN</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://id.loc.gov/authorities/subjects/sh85008345">sh85008345</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/National_Library_of_the_Czech_Republic" class="mw-redirect" title="National Library of the Czech Republic">NKC</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://aleph.nkp.cz/F/?func=find-c&local_base=aut&ccl_term=ica=ph118766&CON_LNG=ENG">ph118766</a></span></span></li></ul> </div></td><td class="navbox-image" rowspan="1" style="width:1px;padding:0px 0px 0px 2px"><div><span class="skin-invert" typeof="mw:File/Frameless"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/20px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png" decoding="async" width="20" height="20" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/30px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/40px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 2x" data-file-width="20" data-file-height="20" /></a></span></div></td></tr></tbody></table></div>    </div><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Baroc&oldid=16671949">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Baroc&oldid=16671949</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorie</a>: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Baroc" title="Categorie:Baroc">Baroc</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_cit%C4%83ri_f%C4%83r%C4%83_titluri" title="Categorie:Pagini cu citări fără titluri">Pagini cu citări fără titluri</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_cit%C4%83ri_de_simple_URL-uri" title="Categorie:Pagini cu citări de simple URL-uri">Pagini cu citări de simple URL-uri</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Webarchive_template_wayback_links" title="Categorie:Webarchive template wayback links">Webarchive template wayback links</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_francez%C4%83_(fr)" title="Categorie:Articole cu surse în limba franceză (fr)">Articole cu surse în limba franceză (fr)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_leg%C4%83turi_externe_nefunc%C8%9Bionale" title="Categorie:Pagini cu legături externe nefuncționale">Pagini cu legături externe nefuncționale</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_englez%C4%83_(en)" title="Categorie:Articole cu surse în limba engleză (en)">Articole cu surse în limba engleză (en)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_spaniol%C4%83_(es)" title="Categorie:Articole cu surse în limba spaniolă (es)">Articole cu surse în limba spaniolă (es)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_care_utilizeaz%C4%83_imagini_multiple_scalate_automat" title="Categorie:Pagini care utilizează imagini multiple scalate automat">Pagini care utilizează imagini multiple scalate automat</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_italian%C4%83_(it)" title="Categorie:Articole cu surse în limba italiană (it)">Articole cu surse în limba italiană (it)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_leg%C4%83turi_spre_con%C8%9Binut_disponibil_doar_pe_baz%C4%83_de_abonament" title="Categorie:Pagini cu legături spre conținut disponibil doar pe bază de abonament">Pagini cu legături spre conținut disponibil doar pe bază de abonament</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BNE" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BNE">Articole Wikipedia cu identificatori BNE</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BNF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BNF">Articole Wikipedia cu identificatori BNF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_GND" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori GND">Articole Wikipedia cu identificatori GND</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_HDS" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori HDS">Articole Wikipedia cu identificatori HDS</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_LCCN" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori LCCN">Articole Wikipedia cu identificatori LCCN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NKC" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NKC">Articole Wikipedia cu identificatori NKC</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_control_de_autoritate" title="Categorie:Articole Wikipedia cu control de autoritate">Articole Wikipedia cu control de autoritate</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 20 noiembrie 2024, ora 21:33.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Baroc&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-5cd4cd96d5-m9wk5","wgBackendResponseTime":186,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"1.019","walltime":"1.365","ppvisitednodes":{"value":7205,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":199605,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":10136,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":13,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":23,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":1,"limit":20},"unstrip-size":{"value":360716,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":1,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 1060.276 1 -total"," 13.92% 147.622 46 Format:Cite_book"," 8.79% 93.188 25 Format:Cite_web"," 8.19% 86.791 1 Format:Commons_category"," 6.55% 69.400 4 Format:Multiple_image"," 5.80% 61.447 2 Format:Cite_journal"," 5.75% 60.992 41 Format:Sfn"," 4.25% 45.094 1 Format:Istoria_Europei"," 4.05% 42.897 1 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 3.51% 37.222 1 Format:Control_de_autoritate"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.422","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":3954689,"limit":52428800}},"cachereport":{"origin":"mw-web.eqiad.main-587f7d4878-ls7q9","timestamp":"20241120193908","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"Baroc","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Baroc","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q37853","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q37853","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2005-11-11T22:36:33Z","dateModified":"2024-11-20T19:33:56Z","image":"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/e\/ef\/Rubens_-_Venus_and_Adonis.jpg"}</script> </body> </html>