CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Grecia - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"75ff0de8-c990-4083-8147-5574a8e513e4","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Grecia","wgTitle":"Grecia","wgCurRevisionId":16603704,"wgRevisionId":16603704,"wgArticleId":4209,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Pagini cu citări fără titluri","Pagini cu citări de simple URL-uri","Mentenanță CS1: Utilizare explicită a lui et al.","Articole cu surse în limba engleză (en)","Erori CS1: conflict URL–wikilink","Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor","Articole cu surse în limba greacă (el)","Pagini cu legături externe nefuncționale","Erori CS1: caractere invizibile","Erori CS1: legături externe","Mentenanță CS1: URL impropriu", "Webarchive template wayback links","Articole cu surse în limba norvegiană (no)","Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută","Pagini ce folosesc legături automate către ISBN","Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română","Articole Wikipedia care necesită citarea numărului paginii","Pagini cu note flexibile de dimensiune diferită","Articole Wikipedia cu identificatori BNE","Articole Wikipedia cu identificatori BNF","Articole Wikipedia cu identificatori CINII","Articole Wikipedia cu identificatori GND","Articole Wikipedia cu identificatori HDS","Articole Wikipedia cu identificatori ISNI","Articole Wikipedia cu identificatori KULTURNAV","Articole Wikipedia cu identificatori LCCN","Articole Wikipedia cu identificatori MusicBrainz area","Articole Wikipedia cu identificatori NARA","Articole Wikipedia cu identificatori NDL","Articole Wikipedia cu identificatori NKC","Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC","Articole Wikipedia cu identificatori VIAF", "Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF","Control de autoritate cu 14 elemente","Articole Wikipedia cu control de autoritate","Articole bune","Grecia","Țări din Europa","State membre ale Organizației Națiunilor Unite"],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Grecia","wgRelevantArticleId":4209,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":200000,"wgRelatedArticlesCompat":[],"wgCentralAuthMobileDomain":false, "wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q41","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false,"wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","ext.cite.styles":"ready","ext.tmh.player.styles":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","jquery.tablesorter.styles":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready", "ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready","ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"};RLPAGEMODULES=["ext.cite.ux-enhancements","ext.tmh.player","mediawiki.page.media","ext.scribunto.logs","site","mediawiki.page.ready","jquery.tablesorter","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession","wikibase.sidebar.tracking","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.cite.styles%7Cext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.tmh.player.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cjquery.tablesorter.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.4"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Flag_of_Greece.svg/1200px-Flag_of_Greece.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="800"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Flag_of_Greece.svg/800px-Flag_of_Greece.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="533"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Flag_of_Greece.svg/640px-Flag_of_Greece.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="427"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Grecia - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Grecia"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="//login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Grecia rootpage-Grecia skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Meniul principal </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z">Pagina principală</a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r">Schimbări recente</a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente">Cafenea</a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x">Articol aleatoriu</a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow">Facebook</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit">Cum încep pe Wikipedia</a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor">Ajutor</a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire">Portaluri tematice</a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute">Articole cerute</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"> Căutare </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Aspect </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro" class="">Donații</a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Grecia" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class="">Creare cont</a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Grecia" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class="">Autentificare</a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Unelte personale </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro">Donații</a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Grecia" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"> Creare cont</a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Grecia" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"> Autentificare</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EA început o nouă ediție a concursului de scriere! Sunteți cu drag invitați să participați la ediția cu numărul 22, cu articole scrise sau dezvoltate considerabil între 1 aprilie și 30 noiembrie 2024. Pentru înscriere de articole la concurs (nominalizări), condiții de eligibilitate, punctare și alte detalii, vă rugăm să accesați \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Epagina\u0026#160;concursului\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Etimologia" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Etimologia"> <div class="vector-toc-text"> 1 Etimologia </div> </a> <ul id="toc-Etimologia-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Istoria" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Istoria"> <div class="vector-toc-text"> 2 Istoria </div> </a> <button aria-controls="toc-Istoria-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Istoria subsection </button> <ul id="toc-Istoria-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-De_la_primele_prezențe_umane_până_în_secolul_al_III-lea_î.Hr." class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#De_la_primele_prezențe_umane_până_în_secolul_al_III-lea_î.Hr."> <div class="vector-toc-text"> 2.1 De la primele prezențe umane până în secolul al III-lea î.Hr. </div> </a> <ul id="toc-De_la_primele_prezențe_umane_până_în_secolul_al_III-lea_î.Hr.-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Perioadele_elenistică_și_romană_(323_î.Hr.–secolul_al_IV-lea_d.Hr.)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Perioadele_elenistică_și_romană_(323_î.Hr.–secolul_al_IV-lea_d.Hr.)"> <div class="vector-toc-text"> 2.2 Perioadele elenistică și romană (323 î.Hr.–secolul al IV-lea d.Hr.) </div> </a> <ul id="toc-Perioadele_elenistică_și_romană_(323_î.Hr.–secolul_al_IV-lea_d.Hr.)-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Perioada_medievală_(secolul_al_IV-lea–1453)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Perioada_medievală_(secolul_al_IV-lea–1453)"> <div class="vector-toc-text"> 2.3 Perioada medievală (secolul al IV-lea–1453) </div> </a> <ul id="toc-Perioada_medievală_(secolul_al_IV-lea–1453)-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Perioada_otomană_(secolul_al_XV-lea–1821)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Perioada_otomană_(secolul_al_XV-lea–1821)"> <div class="vector-toc-text"> 2.4 Perioada otomană (secolul al XV-lea–1821) </div> </a> <ul id="toc-Perioada_otomană_(secolul_al_XV-lea–1821)-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Războiul_Grec_de_Independență_(1821–1832)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Războiul_Grec_de_Independență_(1821–1832)"> <div class="vector-toc-text"> 2.5 Războiul Grec de Independență (1821–1832) </div> </a> <ul id="toc-Războiul_Grec_de_Independență_(1821–1832)-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Secolul_al_XIX-lea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Secolul_al_XIX-lea"> <div class="vector-toc-text"> 2.6 Secolul al XIX-lea </div> </a> <ul id="toc-Secolul_al_XIX-lea-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Din_secolul_al_XX-lea_până_în_prezent" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Din_secolul_al_XX-lea_până_în_prezent"> <div class="vector-toc-text"> 2.7 Din secolul al XX-lea până în prezent </div> </a> <ul id="toc-Din_secolul_al_XX-lea_până_în_prezent-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Geografia_și_clima" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Geografia_și_clima"> <div class="vector-toc-text"> 3 Geografia și clima </div> </a> <ul id="toc-Geografia_și_clima-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Politica" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Politica"> <div class="vector-toc-text"> 4 Politica </div> </a> <button aria-controls="toc-Politica-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Politica subsection </button> <ul id="toc-Politica-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Partide_politice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Partide_politice"> <div class="vector-toc-text"> 4.1 Partide politice </div> </a> <ul id="toc-Partide_politice-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Lege_și_justiție" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Lege_și_justiție"> <div class="vector-toc-text"> 4.2 Lege și justiție </div> </a> <ul id="toc-Lege_și_justiție-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Relațiile_externe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Relațiile_externe"> <div class="vector-toc-text"> 4.3 Relațiile externe </div> </a> <ul id="toc-Relațiile_externe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Armata" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Armata"> <div class="vector-toc-text"> 4.4 Armata </div> </a> <ul id="toc-Armata-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Împărțire_administrativă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Împărțire_administrativă"> <div class="vector-toc-text"> 4.5 Împărțire administrativă </div> </a> <ul id="toc-Împărțire_administrativă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Economia" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Economia"> <div class="vector-toc-text"> 5 Economia </div> </a> <button aria-controls="toc-Economia-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Economia subsection </button> <ul id="toc-Economia-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Introducere" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Introducere"> <div class="vector-toc-text"> 5.1 Introducere </div> </a> <ul id="toc-Introducere-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Aderarea_la_zona_euro" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Aderarea_la_zona_euro"> <div class="vector-toc-text"> 5.2 Aderarea la zona euro </div> </a> <ul id="toc-Aderarea_la_zona_euro-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Criza_datoriilor_suverane_(2010–)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Criza_datoriilor_suverane_(2010–)"> <div class="vector-toc-text"> 5.3 Criza datoriilor suverane (2010–) </div> </a> <ul id="toc-Criza_datoriilor_suverane_(2010–)-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Agricultura" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Agricultura"> <div class="vector-toc-text"> 5.4 Agricultura </div> </a> <ul id="toc-Agricultura-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Industria_maritimă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Industria_maritimă"> <div class="vector-toc-text"> 5.5 Industria maritimă </div> </a> <ul id="toc-Industria_maritimă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Turism" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Turism"> <div class="vector-toc-text"> 5.6 Turism </div> </a> <ul id="toc-Turism-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Transporturi" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Transporturi"> <div class="vector-toc-text"> 5.7 Transporturi </div> </a> <ul id="toc-Transporturi-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Telecomunicații" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Telecomunicații"> <div class="vector-toc-text"> 5.8 Telecomunicații </div> </a> <ul id="toc-Telecomunicații-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Știință_și_tehnologie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Știință_și_tehnologie"> <div class="vector-toc-text"> 5.9 Știință și tehnologie </div> </a> <ul id="toc-Știință_și_tehnologie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Demografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Demografie"> <div class="vector-toc-text"> 6 Demografie </div> </a> <button aria-controls="toc-Demografie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Demografie subsection </button> <ul id="toc-Demografie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Orașele" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Orașele"> <div class="vector-toc-text"> 6.1 Orașele </div> </a> <ul id="toc-Orașele-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Migrația" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Migrația"> <div class="vector-toc-text"> 6.2 Migrația </div> </a> <ul id="toc-Migrația-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Religia" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Religia"> <div class="vector-toc-text"> 6.3 Religia </div> </a> <ul id="toc-Religia-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Limbi" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Limbi"> <div class="vector-toc-text"> 6.4 Limbi </div> </a> <ul id="toc-Limbi-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Educația" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Educația"> <div class="vector-toc-text"> 6.5 Educația </div> </a> <ul id="toc-Educația-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Sistemul_sanitar" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Sistemul_sanitar"> <div class="vector-toc-text"> 6.6 Sistemul sanitar </div> </a> <ul id="toc-Sistemul_sanitar-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Cultura" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Cultura"> <div class="vector-toc-text"> 7 Cultura </div> </a> <button aria-controls="toc-Cultura-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Cultura subsection </button> <ul id="toc-Cultura-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Teatru" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Teatru"> <div class="vector-toc-text"> 7.1 Teatru </div> </a> <ul id="toc-Teatru-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Filosofia" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Filosofia"> <div class="vector-toc-text"> 7.2 Filosofia </div> </a> <ul id="toc-Filosofia-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Literatura" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Literatura"> <div class="vector-toc-text"> 7.3 Literatura </div> </a> <ul id="toc-Literatura-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Cinematografia" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Cinematografia"> <div class="vector-toc-text"> 7.4 Cinematografia </div> </a> <ul id="toc-Cinematografia-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Bucătăria" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Bucătăria"> <div class="vector-toc-text"> 7.5 Bucătăria </div> </a> <ul id="toc-Bucătăria-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Muzica_și_dansul" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Muzica_și_dansul"> <div class="vector-toc-text"> 7.6 Muzica și dansul </div> </a> <ul id="toc-Muzica_și_dansul-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Sport" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Sport"> <div class="vector-toc-text"> 7.7 Sport </div> </a> <ul id="toc-Sport-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Mitologia" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Mitologia"> <div class="vector-toc-text"> 7.8 Mitologia </div> </a> <ul id="toc-Mitologia-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Sărbători_publice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Sărbători_publice"> <div class="vector-toc-text"> 7.9 Sărbători publice </div> </a> <ul id="toc-Sărbători_publice-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Patrimoniul_mondial" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Patrimoniul_mondial"> <div class="vector-toc-text"> 7.10 Patrimoniul mondial </div> </a> <ul id="toc-Patrimoniul_mondial-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Note_de_completare" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Note_de_completare"> <div class="vector-toc-text"> 8 Note de completare </div> </a> <ul id="toc-Note_de_completare-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Note_bibliografice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Note_bibliografice"> <div class="vector-toc-text"> 9 Note bibliografice </div> </a> <ul id="toc-Note_bibliografice-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Legături_externe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Legături_externe"> <div class="vector-toc-text"> 10 Legături externe </div> </a> <ul id="toc-Legături_externe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Comută cuprinsul </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading">Grecia</h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 289 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-289" aria-hidden="true" > 289 limbi </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-ab mw-list-item"><a href="https://ab.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D1%8B%D1%80%D0%B7%D0%B5%D0%BD%D1%82%D3%99%D1%8B%D0%BB%D0%B0" title="Бырзентәыла – abhază" lang="ab" hreflang="ab" data-title="Бырзентәыла" data-language-autonym="Аԥсшәа" data-language-local-name="abhază" class="interlanguage-link-target">Аԥсшәа</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ace mw-list-item"><a href="https://ace.wikipedia.org/wiki/Yunani" title="Yunani – aceh" lang="ace" hreflang="ace" data-title="Yunani" data-language-autonym="Acèh" data-language-local-name="aceh" class="interlanguage-link-target">Acèh</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ady mw-list-item"><a href="https://ady.wikipedia.org/wiki/%D0%A3%D1%80%D1%8B%D0%BC%D1%8B%D0%B5" title="Урымые – adyghe" lang="ady" hreflang="ady" data-title="Урымые" data-language-autonym="Адыгабзэ" data-language-local-name="adyghe" class="interlanguage-link-target">Адыгабзэ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-af mw-list-item"><a href="https://af.wikipedia.org/wiki/Griekeland" title="Griekeland – afrikaans" lang="af" hreflang="af" data-title="Griekeland" data-language-autonym="Afrikaans" data-language-local-name="afrikaans" class="interlanguage-link-target">Afrikaans</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-als mw-list-item"><a href="https://als.wikipedia.org/wiki/Griechenland" title="Griechenland – germană (Elveția)" lang="gsw" hreflang="gsw" data-title="Griechenland" data-language-autonym="Alemannisch" data-language-local-name="germană (Elveția)" class="interlanguage-link-target">Alemannisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-am mw-list-item"><a href="https://am.wikipedia.org/wiki/%E1%8C%8D%E1%88%AA%E1%8A%AD_(%E1%8A%A0%E1%8C%88%E1%88%AD)" title="ግሪክ (አገር) – amharică" lang="am" hreflang="am" data-title="ግሪክ (አገር)" data-language-autonym="አማርኛ" data-language-local-name="amharică" class="interlanguage-link-target">አማርኛ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ami mw-list-item"><a href="https://ami.wikipedia.org/wiki/Greece" title="Greece – Amis" lang="ami" hreflang="ami" data-title="Greece" data-language-autonym="Pangcah" data-language-local-name="Amis" class="interlanguage-link-target">Pangcah</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-an mw-list-item"><a href="https://an.wikipedia.org/wiki/Grecia" title="Grecia – aragoneză" lang="an" hreflang="an" data-title="Grecia" data-language-autonym="Aragonés" data-language-local-name="aragoneză" class="interlanguage-link-target">Aragonés</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ang mw-list-item"><a href="https://ang.wikipedia.org/wiki/Grecland" title="Grecland – engleză veche" lang="ang" hreflang="ang" data-title="Grecland" data-language-autonym="Ænglisc" data-language-local-name="engleză veche" class="interlanguage-link-target">Ænglisc</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ann mw-list-item"><a href="https://ann.wikipedia.org/wiki/Giris" title="Giris – obolo" lang="ann" hreflang="ann" data-title="Giris" data-language-autonym="Obolo" data-language-local-name="obolo" class="interlanguage-link-target">Obolo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-anp mw-list-item"><a href="https://anp.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%97%E0%A5%8D%E0%A4%B0%E0%A5%80%E0%A4%B8" title="ग्रीस – angika" lang="anp" hreflang="anp" data-title="ग्रीस" data-language-autonym="अंगिका" data-language-local-name="angika" class="interlanguage-link-target">अंगिका</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ar mw-list-item"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D9%84%D9%8A%D9%88%D9%86%D8%A7%D9%86" title="اليونان – arabă" lang="ar" hreflang="ar" data-title="اليونان" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="arabă" class="interlanguage-link-target">العربية</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arc mw-list-item"><a href="https://arc.wikipedia.org/wiki/%DC%9D%DC%98%DC%A2" title="ܝܘܢ – aramaică" lang="arc" hreflang="arc" data-title="ܝܘܢ" data-language-autonym="ܐܪܡܝܐ" data-language-local-name="aramaică" class="interlanguage-link-target">ܐܪܡܝܐ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ary mw-list-item"><a href="https://ary.wikipedia.org/wiki/%D9%84%D9%8A%D9%88%D9%86%D8%A7%D9%86" title="ليونان – Moroccan Arabic" lang="ary" hreflang="ary" data-title="ليونان" data-language-autonym="الدارجة" data-language-local-name="Moroccan Arabic" class="interlanguage-link-target">الدارجة</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arz mw-list-item"><a href="https://arz.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D9%84%D9%8A%D9%88%D9%86%D8%A7%D9%86" title="اليونان – Egyptian Arabic" lang="arz" hreflang="arz" data-title="اليونان" data-language-autonym="مصرى" data-language-local-name="Egyptian Arabic" class="interlanguage-link-target">مصرى</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ast mw-list-item"><a href="https://ast.wikipedia.org/wiki/Grecia" title="Grecia – asturiană" lang="ast" hreflang="ast" data-title="Grecia" data-language-autonym="Asturianu" data-language-local-name="asturiană" class="interlanguage-link-target">Asturianu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-av mw-list-item"><a href="https://av.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D0%B5%D1%80%D0%B5%D0%BA" title="Герек – avară" lang="av" hreflang="av" data-title="Герек" data-language-autonym="Авар" data-language-local-name="avară" class="interlanguage-link-target">Авар</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-avk mw-list-item"><a href="https://avk.wikipedia.org/wiki/Ellasa" title="Ellasa – Kotava" lang="avk" hreflang="avk" data-title="Ellasa" data-language-autonym="Kotava" data-language-local-name="Kotava" class="interlanguage-link-target">Kotava</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-awa mw-list-item"><a href="https://awa.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AF%E0%A5%82%E0%A4%A8%E0%A4%BE%E0%A4%A8" title="यूनान – awadhi" lang="awa" hreflang="awa" data-title="यूनान" data-language-autonym="अवधी" data-language-local-name="awadhi" class="interlanguage-link-target">अवधी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ay mw-list-item"><a href="https://ay.wikipedia.org/wiki/Grisya" title="Grisya – aymara" lang="ay" hreflang="ay" data-title="Grisya" data-language-autonym="Aymar aru" data-language-local-name="aymara" class="interlanguage-link-target">Aymar aru</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-az mw-list-item"><a href="https://az.wikipedia.org/wiki/Yunan%C4%B1stan" title="Yunanıstan – azeră" lang="az" hreflang="az" data-title="Yunanıstan" data-language-autonym="Azərbaycanca" data-language-local-name="azeră" class="interlanguage-link-target">Azərbaycanca</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-azb mw-list-item"><a href="https://azb.wikipedia.org/wiki/%DB%8C%D9%88%D9%86%D8%A7%D9%86" title="یونان – South Azerbaijani" lang="azb" hreflang="azb" data-title="یونان" data-language-autonym="تۆرکجه" data-language-local-name="South Azerbaijani" class="interlanguage-link-target">تۆرکجه</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ba mw-list-item"><a href="https://ba.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D1%80%D0%B5%D1%86%D0%B8%D1%8F" title="Греция – bașkiră" lang="ba" hreflang="ba" data-title="Греция" data-language-autonym="Башҡортса" data-language-local-name="bașkiră" class="interlanguage-link-target">Башҡортса</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ban mw-list-item"><a href="https://ban.wikipedia.org/wiki/Yunani" title="Yunani – balineză" lang="ban" hreflang="ban" data-title="Yunani" data-language-autonym="Basa Bali" data-language-local-name="balineză" class="interlanguage-link-target">Basa Bali</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bar mw-list-item"><a href="https://bar.wikipedia.org/wiki/Griachaland" title="Griachaland – Bavarian" lang="bar" hreflang="bar" data-title="Griachaland" data-language-autonym="Boarisch" data-language-local-name="Bavarian" class="interlanguage-link-target">Boarisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bat-smg mw-list-item"><a href="https://bat-smg.wikipedia.org/wiki/Graik%C4%97j%C4%97" title="Graikėjė – Samogitian" lang="sgs" hreflang="sgs" data-title="Graikėjė" data-language-autonym="Žemaitėška" data-language-local-name="Samogitian" class="interlanguage-link-target">Žemaitėška</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bbc mw-list-item"><a href="https://bbc.wikipedia.org/wiki/Gorik" title="Gorik – Batak Toba" lang="bbc" hreflang="bbc" data-title="Gorik" data-language-autonym="Batak Toba" data-language-local-name="Batak Toba" class="interlanguage-link-target">Batak Toba</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bcl mw-list-item"><a href="https://bcl.wikipedia.org/wiki/Gresya" title="Gresya – Central Bikol" lang="bcl" hreflang="bcl" data-title="Gresya" data-language-autonym="Bikol Central" data-language-local-name="Central Bikol" class="interlanguage-link-target">Bikol Central</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be mw-list-item"><a href="https://be.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D1%80%D1%8D%D1%86%D1%8B%D1%8F" title="Грэцыя – belarusă" lang="be" hreflang="be" data-title="Грэцыя" data-language-autonym="Беларуская" data-language-local-name="belarusă" class="interlanguage-link-target">Беларуская</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be-x-old mw-list-item"><a href="https://be-tarask.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D1%80%D1%8D%D1%86%D1%8B%D1%8F" title="Грэцыя – Belarusian (Taraškievica orthography)" lang="be-tarask" hreflang="be-tarask" data-title="Грэцыя" data-language-autonym="Беларуская (тарашкевіца)" data-language-local-name="Belarusian (Taraškievica orthography)" class="interlanguage-link-target">Беларуская (тарашкевіца)</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bew mw-list-item"><a href="https://bew.wikipedia.org/wiki/Yunani" title="Yunani – Betawi" lang="bew" hreflang="bew" data-title="Yunani" data-language-autonym="Betawi" data-language-local-name="Betawi" class="interlanguage-link-target">Betawi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bg mw-list-item"><a href="https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D1%8A%D1%80%D1%86%D0%B8%D1%8F" title="Гърция – bulgară" lang="bg" hreflang="bg" data-title="Гърция" data-language-autonym="Български" data-language-local-name="bulgară" class="interlanguage-link-target">Български</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bh mw-list-item"><a href="https://bh.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AF%E0%A5%82%E0%A4%A8%E0%A4%BE%E0%A4%A8" title="यूनान – Bhojpuri" lang="bh" hreflang="bh" data-title="यूनान" data-language-autonym="भोजपुरी" data-language-local-name="Bhojpuri" class="interlanguage-link-target">भोजपुरी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bi mw-list-item"><a href="https://bi.wikipedia.org/wiki/Gris" title="Gris – bislama" lang="bi" hreflang="bi" data-title="Gris" data-language-autonym="Bislama" data-language-local-name="bislama" class="interlanguage-link-target">Bislama</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bm mw-list-item"><a href="https://bm.wikipedia.org/wiki/G%C9%9Br%C9%9Bsi" title="Gɛrɛsi – bambara" lang="bm" hreflang="bm" data-title="Gɛrɛsi" data-language-autonym="Bamanankan" data-language-local-name="bambara" class="interlanguage-link-target">Bamanankan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bn mw-list-item"><a href="https://bn.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%97%E0%A7%8D%E0%A6%B0%E0%A6%BF%E0%A6%B8" title="গ্রিস – bengaleză" lang="bn" hreflang="bn" data-title="গ্রিস" data-language-autonym="বাংলা" data-language-local-name="bengaleză" class="interlanguage-link-target">বাংলা</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bo mw-list-item"><a href="https://bo.wikipedia.org/wiki/%E0%BD%80%E0%BD%BA%E0%BC%8B%E0%BD%A2%E0%BD%B2%E0%BC%8B%E0%BD%A6%E0%BD%B2%E0%BC%8D" title="ཀེ་རི་སི། – tibetană" lang="bo" hreflang="bo" data-title="ཀེ་རི་སི།" data-language-autonym="བོད་ཡིག" data-language-local-name="tibetană" class="interlanguage-link-target">བོད་ཡིག</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bpy mw-list-item"><a href="https://bpy.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%97%E0%A7%8D%E0%A6%B0%E0%A7%80%E0%A6%B8" title="গ্রীস – Bishnupriya" lang="bpy" hreflang="bpy" data-title="গ্রীস" data-language-autonym="বিষ্ণুপ্রিয়া মণিপুরী" data-language-local-name="Bishnupriya" class="interlanguage-link-target">বিষ্ণুপ্রিয়া মণিপুরী</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-br mw-list-item"><a href="https://br.wikipedia.org/wiki/Gres_(bro)" title="Gres (bro) – bretonă" lang="br" hreflang="br" data-title="Gres (bro)" data-language-autonym="Brezhoneg" data-language-local-name="bretonă" class="interlanguage-link-target">Brezhoneg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bs mw-list-item"><a href="https://bs.wikipedia.org/wiki/Gr%C4%8Dka" title="Grčka – bosniacă" lang="bs" hreflang="bs" data-title="Grčka" data-language-autonym="Bosanski" data-language-local-name="bosniacă" class="interlanguage-link-target">Bosanski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-btm mw-list-item"><a href="https://btm.wikipedia.org/wiki/Yunani" title="Yunani – Batak Mandailing" lang="btm" hreflang="btm" data-title="Yunani" data-language-autonym="Batak Mandailing" data-language-local-name="Batak Mandailing" class="interlanguage-link-target">Batak Mandailing</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bxr mw-list-item"><a href="https://bxr.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D1%80%D0%B5%D1%86%D0%B8" title="Греци – Russia Buriat" lang="bxr" hreflang="bxr" data-title="Греци" data-language-autonym="Буряад" data-language-local-name="Russia Buriat" class="interlanguage-link-target">Буряад</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ca mw-list-item"><a href="https://ca.wikipedia.org/wiki/Gr%C3%A8cia" title="Grècia – catalană" lang="ca" hreflang="ca" data-title="Grècia" data-language-autonym="Català" data-language-local-name="catalană" class="interlanguage-link-target">Català</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cbk-zam mw-list-item"><a href="https://cbk-zam.wikipedia.org/wiki/Grecia" title="Grecia – Chavacano" lang="cbk" hreflang="cbk" data-title="Grecia" data-language-autonym="Chavacano de Zamboanga" data-language-local-name="Chavacano" class="interlanguage-link-target">Chavacano de Zamboanga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cdo mw-list-item"><a href="https://cdo.wikipedia.org/wiki/H%C4%AD-l%C3%A9-n%C3%A0%CC%A4" title="Hĭ-lé-nà̤ – Mindong" lang="cdo" hreflang="cdo" data-title="Hĭ-lé-nà̤" data-language-autonym="閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄" data-language-local-name="Mindong" class="interlanguage-link-target">閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ce mw-list-item"><a href="https://ce.wikipedia.org/wiki/%D0%96%D0%B5%D0%BB%D1%82%D0%BE%D0%B9%D1%87%D0%BE%D1%8C" title="Желтойчоь – cecenă" lang="ce" hreflang="ce" data-title="Желтойчоь" data-language-autonym="Нохчийн" data-language-local-name="cecenă" class="interlanguage-link-target">Нохчийн</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ceb mw-list-item"><a href="https://ceb.wikipedia.org/wiki/Gresya" title="Gresya – cebuană" lang="ceb" hreflang="ceb" data-title="Gresya" data-language-autonym="Cebuano" data-language-local-name="cebuană" class="interlanguage-link-target">Cebuano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ch mw-list-item"><a href="https://ch.wikipedia.org/wiki/Grecia" title="Grecia – chamorro" lang="ch" hreflang="ch" data-title="Grecia" data-language-autonym="Chamoru" data-language-local-name="chamorro" class="interlanguage-link-target">Chamoru</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-chr mw-list-item"><a href="https://chr.wikipedia.org/wiki/%E1%8E%AA%E1%8E%A2%E1%8E%AF" title="ᎪᎢᎯ – cherokee" lang="chr" hreflang="chr" data-title="ᎪᎢᎯ" data-language-autonym="ᏣᎳᎩ" data-language-local-name="cherokee" class="interlanguage-link-target">ᏣᎳᎩ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ckb mw-list-item"><a href="https://ckb.wikipedia.org/wiki/%DB%8C%DB%86%D9%86%D8%A7%D9%86" title="یۆنان – kurdă centrală" lang="ckb" hreflang="ckb" data-title="یۆنان" data-language-autonym="کوردی" data-language-local-name="kurdă centrală" class="interlanguage-link-target">کوردی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-co mw-list-item"><a href="https://co.wikipedia.org/wiki/Grecia" title="Grecia – corsicană" lang="co" hreflang="co" data-title="Grecia" data-language-autonym="Corsu" data-language-local-name="corsicană" class="interlanguage-link-target">Corsu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-crh mw-list-item"><a href="https://crh.wikipedia.org/wiki/Yunanistan" title="Yunanistan – turcă crimeeană" lang="crh" hreflang="crh" data-title="Yunanistan" data-language-autonym="Qırımtatarca" data-language-local-name="turcă crimeeană" class="interlanguage-link-target">Qırımtatarca</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs mw-list-item"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/%C5%98ecko" title="Řecko – cehă" lang="cs" hreflang="cs" data-title="Řecko" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="cehă" class="interlanguage-link-target">Čeština</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-csb mw-list-item"><a href="https://csb.wikipedia.org/wiki/Greck%C3%B4" title="Greckô – cașubiană" lang="csb" hreflang="csb" data-title="Greckô" data-language-autonym="Kaszëbsczi" data-language-local-name="cașubiană" class="interlanguage-link-target">Kaszëbsczi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cu mw-list-item"><a href="https://cu.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D1%80%D1%8C%D1%86%D0%B8" title="Грьци – slavonă" lang="cu" hreflang="cu" data-title="Грьци" data-language-autonym="Словѣньскъ / ⰔⰎⰑⰂⰡⰐⰠⰔⰍⰟ" data-language-local-name="slavonă" class="interlanguage-link-target">Словѣньскъ / ⰔⰎⰑⰂⰡⰐⰠⰔⰍⰟ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cv mw-list-item"><a href="https://cv.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D1%80%D0%B5%D1%86%D0%B8" title="Греци – ciuvașă" lang="cv" hreflang="cv" data-title="Греци" data-language-autonym="Чӑвашла" data-language-local-name="ciuvașă" class="interlanguage-link-target">Чӑвашла</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cy mw-list-item"><a href="https://cy.wikipedia.org/wiki/Gwlad_Groeg" title="Gwlad Groeg – galeză" lang="cy" hreflang="cy" data-title="Gwlad Groeg" data-language-autonym="Cymraeg" data-language-local-name="galeză" class="interlanguage-link-target">Cymraeg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-da mw-list-item"><a href="https://da.wikipedia.org/wiki/Gr%C3%A6kenland" title="Grækenland – daneză" lang="da" hreflang="da" data-title="Grækenland" data-language-autonym="Dansk" data-language-local-name="daneză" class="interlanguage-link-target">Dansk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dag mw-list-item"><a href="https://dag.wikipedia.org/wiki/Greece" title="Greece – Dagbani" lang="dag" hreflang="dag" data-title="Greece" data-language-autonym="Dagbanli" data-language-local-name="Dagbani" class="interlanguage-link-target">Dagbanli</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-de mw-list-item"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Griechenland" title="Griechenland – germană" lang="de" hreflang="de" data-title="Griechenland" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="germană" class="interlanguage-link-target">Deutsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-diq mw-list-item"><a href="https://diq.wikipedia.org/wiki/Yunan%C4%B1stan" title="Yunanıstan – Zazaki" lang="diq" hreflang="diq" data-title="Yunanıstan" data-language-autonym="Zazaki" data-language-local-name="Zazaki" class="interlanguage-link-target">Zazaki</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dsb mw-list-item"><a href="https://dsb.wikipedia.org/wiki/Grichiska" title="Grichiska – sorabă de jos" lang="dsb" hreflang="dsb" data-title="Grichiska" data-language-autonym="Dolnoserbski" data-language-local-name="sorabă de jos" class="interlanguage-link-target">Dolnoserbski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dty mw-list-item"><a href="https://dty.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%97%E0%A5%8D%E0%A4%B0%E0%A5%80%E0%A4%B8" title="ग्रीस – Doteli" lang="dty" hreflang="dty" data-title="ग्रीस" data-language-autonym="डोटेली" data-language-local-name="Doteli" class="interlanguage-link-target">डोटेली</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dv mw-list-item"><a href="https://dv.wikipedia.org/wiki/%DE%94%DE%AB%DE%82%DE%A7%DE%82%DE%B0" title="ޔޫނާން – divehi" lang="dv" hreflang="dv" data-title="ޔޫނާން" data-language-autonym="ދިވެހިބަސް" data-language-local-name="divehi" class="interlanguage-link-target">ދިވެހިބަސް</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dz mw-list-item"><a href="https://dz.wikipedia.org/wiki/%E0%BD%82%E0%BE%B2%E0%BE%80%E0%BD%A6" title="གྲྀས – dzongkha" lang="dz" hreflang="dz" data-title="གྲྀས" data-language-autonym="ཇོང་ཁ" data-language-local-name="dzongkha" class="interlanguage-link-target">ཇོང་ཁ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ee mw-list-item"><a href="https://ee.wikipedia.org/wiki/Greece" title="Greece – ewe" lang="ee" hreflang="ee" data-title="Greece" data-language-autonym="Eʋegbe" data-language-local-name="ewe" class="interlanguage-link-target">Eʋegbe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-el mw-list-item"><a href="https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%95%CE%BB%CE%BB%CE%AC%CE%B4%CE%B1" title="Ελλάδα – greacă" lang="el" hreflang="el" data-title="Ελλάδα" data-language-autonym="Ελληνικά" data-language-local-name="greacă" class="interlanguage-link-target">Ελληνικά</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eml mw-list-item"><a href="https://eml.wikipedia.org/wiki/Gr%C3%A9cia" title="Grécia – Emiliano-Romagnolo" lang="egl" hreflang="egl" data-title="Grécia" data-language-autonym="Emiliàn e rumagnòl" data-language-local-name="Emiliano-Romagnolo" class="interlanguage-link-target">Emiliàn e rumagnòl</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en mw-list-item"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Greece" title="Greece – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="Greece" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target">English</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eo mw-list-item"><a href="https://eo.wikipedia.org/wiki/Grekio" title="Grekio – esperanto" lang="eo" hreflang="eo" data-title="Grekio" data-language-autonym="Esperanto" data-language-local-name="esperanto" class="interlanguage-link-target">Esperanto</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es mw-list-item"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Grecia" title="Grecia – spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="Grecia" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target">Español</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-et mw-list-item"><a href="https://et.wikipedia.org/wiki/Kreeka" title="Kreeka – estonă" lang="et" hreflang="et" data-title="Kreeka" data-language-autonym="Eesti" data-language-local-name="estonă" class="interlanguage-link-target">Eesti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eu mw-list-item"><a href="https://eu.wikipedia.org/wiki/Grezia" title="Grezia – bască" lang="eu" hreflang="eu" data-title="Grezia" data-language-autonym="Euskara" data-language-local-name="bască" class="interlanguage-link-target">Euskara</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ext mw-list-item"><a href="https://ext.wikipedia.org/wiki/Grecia" title="Grecia – Extremaduran" lang="ext" hreflang="ext" data-title="Grecia" data-language-autonym="Estremeñu" data-language-local-name="Extremaduran" class="interlanguage-link-target">Estremeñu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fa mw-list-item"><a href="https://fa.wikipedia.org/wiki/%DB%8C%D9%88%D9%86%D8%A7%D9%86" title="یونان – persană" lang="fa" hreflang="fa" data-title="یونان" data-language-autonym="فارسی" data-language-local-name="persană" class="interlanguage-link-target">فارسی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ff mw-list-item"><a href="https://ff.wikipedia.org/wiki/Greece" title="Greece – fulah" lang="ff" hreflang="ff" data-title="Greece" data-language-autonym="Fulfulde" data-language-local-name="fulah" class="interlanguage-link-target">Fulfulde</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fi mw-list-item"><a href="https://fi.wikipedia.org/wiki/Kreikka" title="Kreikka – finlandeză" lang="fi" hreflang="fi" data-title="Kreikka" data-language-autonym="Suomi" data-language-local-name="finlandeză" class="interlanguage-link-target">Suomi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fiu-vro mw-list-item"><a href="https://fiu-vro.wikipedia.org/wiki/Kreeka" title="Kreeka – Võro" lang="vro" hreflang="vro" data-title="Kreeka" data-language-autonym="Võro" data-language-local-name="Võro" class="interlanguage-link-target">Võro</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fo badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://fo.wikipedia.org/wiki/Grikkaland" title="Grikkaland – feroeză" lang="fo" hreflang="fo" data-title="Grikkaland" data-language-autonym="Føroyskt" data-language-local-name="feroeză" class="interlanguage-link-target">Føroyskt</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr mw-list-item"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/Gr%C3%A8ce" title="Grèce – franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="Grèce" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target">Français</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-frp mw-list-item"><a href="https://frp.wikipedia.org/wiki/Gr%C3%A8%C3%A7a" title="Grèça – Arpitan" lang="frp" hreflang="frp" data-title="Grèça" data-language-autonym="Arpetan" data-language-local-name="Arpitan" class="interlanguage-link-target">Arpetan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-frr mw-list-item"><a href="https://frr.wikipedia.org/wiki/Grekenlun" title="Grekenlun – frizonă nordică" lang="frr" hreflang="frr" data-title="Grekenlun" data-language-autonym="Nordfriisk" data-language-local-name="frizonă nordică" class="interlanguage-link-target">Nordfriisk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fur mw-list-item"><a href="https://fur.wikipedia.org/wiki/Grecie" title="Grecie – friulană" lang="fur" hreflang="fur" data-title="Grecie" data-language-autonym="Furlan" data-language-local-name="friulană" class="interlanguage-link-target">Furlan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fy mw-list-item"><a href="https://fy.wikipedia.org/wiki/Grikel%C3%A2n" title="Grikelân – frizonă occidentală" lang="fy" hreflang="fy" data-title="Grikelân" data-language-autonym="Frysk" data-language-local-name="frizonă occidentală" class="interlanguage-link-target">Frysk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ga mw-list-item"><a href="https://ga.wikipedia.org/wiki/An_Ghr%C3%A9ig" title="An Ghréig – irlandeză" lang="ga" hreflang="ga" data-title="An Ghréig" data-language-autonym="Gaeilge" data-language-local-name="irlandeză" class="interlanguage-link-target">Gaeilge</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gag mw-list-item"><a href="https://gag.wikipedia.org/wiki/Gre%C8%9Biya" title="Grețiya – găgăuză" lang="gag" hreflang="gag" data-title="Grețiya" data-language-autonym="Gagauz" data-language-local-name="găgăuză" class="interlanguage-link-target">Gagauz</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gan mw-list-item"><a href="https://gan.wikipedia.org/wiki/%E5%B8%8C%E8%87%98" title="希臘 – chineză gan" lang="gan" hreflang="gan" data-title="希臘" data-language-autonym="贛語" data-language-local-name="chineză gan" class="interlanguage-link-target">贛語</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gcr mw-list-item"><a href="https://gcr.wikipedia.org/wiki/Gr%C3%A8s" title="Grès – Guianan Creole" lang="gcr" hreflang="gcr" data-title="Grès" data-language-autonym="Kriyòl gwiyannen" data-language-local-name="Guianan Creole" class="interlanguage-link-target">Kriyòl gwiyannen</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gd mw-list-item"><a href="https://gd.wikipedia.org/wiki/A%27_Ghr%C3%A8ig" title="A' Ghrèig – gaelică scoțiană" lang="gd" hreflang="gd" data-title="A' Ghrèig" data-language-autonym="Gàidhlig" data-language-local-name="gaelică scoțiană" class="interlanguage-link-target">Gàidhlig</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gl mw-list-item"><a href="https://gl.wikipedia.org/wiki/Grecia" title="Grecia – galiciană" lang="gl" hreflang="gl" data-title="Grecia" data-language-autonym="Galego" data-language-local-name="galiciană" class="interlanguage-link-target">Galego</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-glk mw-list-item"><a href="https://glk.wikipedia.org/wiki/%DB%8C%DB%8A%D9%86%D8%A7%D9%86" title="یۊنان – Gilaki" lang="glk" hreflang="glk" data-title="یۊنان" data-language-autonym="گیلکی" data-language-local-name="Gilaki" class="interlanguage-link-target">گیلکی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gn mw-list-item"><a href="https://gn.wikipedia.org/wiki/Gyr%C3%A9sia" title="Gyrésia – guarani" lang="gn" hreflang="gn" data-title="Gyrésia" data-language-autonym="Avañe'ẽ" data-language-local-name="guarani" class="interlanguage-link-target">Avañe'ẽ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gom mw-list-item"><a href="https://gom.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%97%E0%A5%8D%E0%A4%B0%E0%A5%80%E0%A4%B8" title="ग्रीस – Goan Konkani" lang="gom" hreflang="gom" data-title="ग्रीस" data-language-autonym="गोंयची कोंकणी / Gõychi Konknni" data-language-local-name="Goan Konkani" class="interlanguage-link-target">गोंयची कोंकणी / Gõychi Konknni</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-got mw-list-item"><a href="https://got.wikipedia.org/wiki/%F0%90%8C%BA%F0%90%8D%82%F0%90%8C%B4%F0%90%8C%BA%F0%90%8C%B0%F0%90%8C%BB%F0%90%8C%B0%F0%90%8C%BD%F0%90%8C%B3" title="𐌺𐍂𐌴𐌺𐌰𐌻𐌰𐌽𐌳 – gotică" lang="got" hreflang="got" data-title="𐌺𐍂𐌴𐌺𐌰𐌻𐌰𐌽𐌳" data-language-autonym="𐌲𐌿𐍄𐌹𐍃𐌺" data-language-local-name="gotică" class="interlanguage-link-target">𐌲𐌿𐍄𐌹𐍃𐌺</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gu mw-list-item"><a href="https://gu.wikipedia.org/wiki/%E0%AA%97%E0%AB%8D%E0%AA%B0%E0%AB%80%E0%AA%B8" title="ગ્રીસ – gujarati" lang="gu" hreflang="gu" data-title="ગ્રીસ" data-language-autonym="ગુજરાતી" data-language-local-name="gujarati" class="interlanguage-link-target">ગુજરાતી</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gv mw-list-item"><a href="https://gv.wikipedia.org/wiki/Yn_Ghreag" title="Yn Ghreag – manx" lang="gv" hreflang="gv" data-title="Yn Ghreag" data-language-autonym="Gaelg" data-language-local-name="manx" class="interlanguage-link-target">Gaelg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ha mw-list-item"><a href="https://ha.wikipedia.org/wiki/Girka_(%C6%99asa)" title="Girka (ƙasa) – hausa" lang="ha" hreflang="ha" data-title="Girka (ƙasa)" data-language-autonym="Hausa" data-language-local-name="hausa" class="interlanguage-link-target">Hausa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hak mw-list-item"><a href="https://hak.wikipedia.org/wiki/H%C3%AE-lia%CC%8Dp" title="Hî-lia̍p – chineză hakka" lang="hak" hreflang="hak" data-title="Hî-lia̍p" data-language-autonym="客家語 / Hak-kâ-ngî" data-language-local-name="chineză hakka" class="interlanguage-link-target">客家語 / Hak-kâ-ngî</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-haw mw-list-item"><a href="https://haw.wikipedia.org/wiki/Helene" title="Helene – hawaiiană" lang="haw" hreflang="haw" data-title="Helene" data-language-autonym="Hawaiʻi" data-language-local-name="hawaiiană" class="interlanguage-link-target">Hawaiʻi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-he mw-list-item"><a href="https://he.wikipedia.org/wiki/%D7%99%D7%95%D7%95%D7%9F" title="יוון – ebraică" lang="he" hreflang="he" data-title="יוון" data-language-autonym="עברית" data-language-local-name="ebraică" class="interlanguage-link-target">עברית</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hi mw-list-item"><a href="https://hi.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AF%E0%A5%82%E0%A4%A8%E0%A4%BE%E0%A4%A8" title="यूनान – hindi" lang="hi" hreflang="hi" data-title="यूनान" data-language-autonym="हिन्दी" data-language-local-name="hindi" class="interlanguage-link-target">हिन्दी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hif mw-list-item"><a href="https://hif.wikipedia.org/wiki/Greece" title="Greece – Fiji Hindi" lang="hif" hreflang="hif" data-title="Greece" data-language-autonym="Fiji Hindi" data-language-local-name="Fiji Hindi" class="interlanguage-link-target">Fiji Hindi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hr mw-list-item"><a href="https://hr.wikipedia.org/wiki/Gr%C4%8Dka" title="Grčka – croată" lang="hr" hreflang="hr" data-title="Grčka" data-language-autonym="Hrvatski" data-language-local-name="croată" class="interlanguage-link-target">Hrvatski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hsb mw-list-item"><a href="https://hsb.wikipedia.org/wiki/Grjekska" title="Grjekska – sorabă de sus" lang="hsb" hreflang="hsb" data-title="Grjekska" data-language-autonym="Hornjoserbsce" data-language-local-name="sorabă de sus" class="interlanguage-link-target">Hornjoserbsce</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ht mw-list-item"><a href="https://ht.wikipedia.org/wiki/Gr%C3%A8s" title="Grès – haitiană" lang="ht" hreflang="ht" data-title="Grès" data-language-autonym="Kreyòl ayisyen" data-language-local-name="haitiană" class="interlanguage-link-target">Kreyòl ayisyen</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hu mw-list-item"><a href="https://hu.wikipedia.org/wiki/G%C3%B6r%C3%B6gorsz%C3%A1g" title="Görögország – maghiară" lang="hu" hreflang="hu" data-title="Görögország" data-language-autonym="Magyar" data-language-local-name="maghiară" class="interlanguage-link-target">Magyar</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hy badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://hy.wikipedia.org/wiki/%D5%80%D5%B8%D6%82%D5%B6%D5%A1%D5%BD%D5%BF%D5%A1%D5%B6" title="Հունաստան – armeană" lang="hy" hreflang="hy" data-title="Հունաստան" data-language-autonym="Հայերեն" data-language-local-name="armeană" class="interlanguage-link-target">Հայերեն</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hyw mw-list-item"><a href="https://hyw.wikipedia.org/wiki/%D5%85%D5%B8%D6%82%D5%B6%D5%A1%D5%BD%D5%BF%D5%A1%D5%B6" title="Յունաստան – Western Armenian" lang="hyw" hreflang="hyw" data-title="Յունաստան" data-language-autonym="Արեւմտահայերէն" data-language-local-name="Western Armenian" class="interlanguage-link-target">Արեւմտահայերէն</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ia mw-list-item"><a href="https://ia.wikipedia.org/wiki/Grecia" title="Grecia – interlingua" lang="ia" hreflang="ia" data-title="Grecia" data-language-autonym="Interlingua" data-language-local-name="interlingua" class="interlanguage-link-target">Interlingua</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-iba mw-list-item"><a href="https://iba.wikipedia.org/wiki/Gerika" title="Gerika – iban" lang="iba" hreflang="iba" data-title="Gerika" data-language-autonym="Jaku Iban" data-language-local-name="iban" class="interlanguage-link-target">Jaku Iban</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-id mw-list-item"><a href="https://id.wikipedia.org/wiki/Yunani" title="Yunani – indoneziană" lang="id" hreflang="id" data-title="Yunani" data-language-autonym="Bahasa Indonesia" data-language-local-name="indoneziană" class="interlanguage-link-target">Bahasa Indonesia</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ie mw-list-item"><a href="https://ie.wikipedia.org/wiki/Grecia" title="Grecia – interlingue" lang="ie" hreflang="ie" data-title="Grecia" data-language-autonym="Interlingue" data-language-local-name="interlingue" class="interlanguage-link-target">Interlingue</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ig mw-list-item"><a href="https://ig.wikipedia.org/wiki/Greece" title="Greece – igbo" lang="ig" hreflang="ig" data-title="Greece" data-language-autonym="Igbo" data-language-local-name="igbo" class="interlanguage-link-target">Igbo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ilo mw-list-item"><a href="https://ilo.wikipedia.org/wiki/Gresia" title="Gresia – iloko" lang="ilo" hreflang="ilo" data-title="Gresia" data-language-autonym="Ilokano" data-language-local-name="iloko" class="interlanguage-link-target">Ilokano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-inh mw-list-item"><a href="https://inh.wikipedia.org/wiki/%D0%AF%D0%BD%D0%B5%D1%85%D1%8C%D0%B5" title="Янехье – ingușă" lang="inh" hreflang="inh" data-title="Янехье" data-language-autonym="ГӀалгӀай" data-language-local-name="ingușă" class="interlanguage-link-target">ГӀалгӀай</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-io mw-list-item"><a href="https://io.wikipedia.org/wiki/Grekia" title="Grekia – ido" lang="io" hreflang="io" data-title="Grekia" data-language-autonym="Ido" data-language-local-name="ido" class="interlanguage-link-target">Ido</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-is mw-list-item"><a href="https://is.wikipedia.org/wiki/Grikkland" title="Grikkland – islandeză" lang="is" hreflang="is" data-title="Grikkland" data-language-autonym="Íslenska" data-language-local-name="islandeză" class="interlanguage-link-target">Íslenska</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it mw-list-item"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Grecia" title="Grecia – italiană" lang="it" hreflang="it" data-title="Grecia" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiană" class="interlanguage-link-target">Italiano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ja mw-list-item"><a href="https://ja.wikipedia.org/wiki/%E3%82%AE%E3%83%AA%E3%82%B7%E3%83%A3" title="ギリシャ – japoneză" lang="ja" hreflang="ja" data-title="ギリシャ" data-language-autonym="日本語" data-language-local-name="japoneză" class="interlanguage-link-target">日本語</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jam mw-list-item"><a href="https://jam.wikipedia.org/wiki/Griis" title="Griis – Jamaican Creole English" lang="jam" hreflang="jam" data-title="Griis" data-language-autonym="Patois" data-language-local-name="Jamaican Creole English" class="interlanguage-link-target">Patois</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jbo mw-list-item"><a href="https://jbo.wikipedia.org/wiki/xesygu%27e" title="xesygu'e – lojban" lang="jbo" hreflang="jbo" data-title="xesygu'e" data-language-autonym="La .lojban." data-language-local-name="lojban" class="interlanguage-link-target">La .lojban.</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jv mw-list-item"><a href="https://jv.wikipedia.org/wiki/Grikenlan" title="Grikenlan – javaneză" lang="jv" hreflang="jv" data-title="Grikenlan" data-language-autonym="Jawa" data-language-local-name="javaneză" class="interlanguage-link-target">Jawa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ka mw-list-item"><a href="https://ka.wikipedia.org/wiki/%E1%83%A1%E1%83%90%E1%83%91%E1%83%94%E1%83%A0%E1%83%AB%E1%83%9C%E1%83%94%E1%83%97%E1%83%98" title="საბერძნეთი – georgiană" lang="ka" hreflang="ka" data-title="საბერძნეთი" data-language-autonym="ქართული" data-language-local-name="georgiană" class="interlanguage-link-target">ქართული</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kaa mw-list-item"><a href="https://kaa.wikipedia.org/wiki/Greciya" title="Greciya – karakalpak" lang="kaa" hreflang="kaa" data-title="Greciya" data-language-autonym="Qaraqalpaqsha" data-language-local-name="karakalpak" class="interlanguage-link-target">Qaraqalpaqsha</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kab mw-list-item"><a href="https://kab.wikipedia.org/wiki/Legrig" title="Legrig – kabyle" lang="kab" hreflang="kab" data-title="Legrig" data-language-autonym="Taqbaylit" data-language-local-name="kabyle" class="interlanguage-link-target">Taqbaylit</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kbd mw-list-item"><a href="https://kbd.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%BB%D1%8B%D0%B4%D0%B6%D0%B5%D0%B9" title="Алыджей – kabardian" lang="kbd" hreflang="kbd" data-title="Алыджей" data-language-autonym="Адыгэбзэ" data-language-local-name="kabardian" class="interlanguage-link-target">Адыгэбзэ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kbp mw-list-item"><a href="https://kbp.wikipedia.org/wiki/Kr%C9%9Bs%C9%A9" title="Krɛsɩ – Kabiye" lang="kbp" hreflang="kbp" data-title="Krɛsɩ" data-language-autonym="Kabɩyɛ" data-language-local-name="Kabiye" class="interlanguage-link-target">Kabɩyɛ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kcg mw-list-item"><a href="https://kcg.wikipedia.org/wiki/Helat" title="Helat – tyap" lang="kcg" hreflang="kcg" data-title="Helat" data-language-autonym="Tyap" data-language-local-name="tyap" class="interlanguage-link-target">Tyap</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kg mw-list-item"><a href="https://kg.wikipedia.org/wiki/Gelesi" title="Gelesi – congoleză" lang="kg" hreflang="kg" data-title="Gelesi" data-language-autonym="Kongo" data-language-local-name="congoleză" class="interlanguage-link-target">Kongo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kge mw-list-item"><a href="https://kge.wikipedia.org/wiki/Yunani" title="Yunani – Komering" lang="kge" hreflang="kge" data-title="Yunani" data-language-autonym="Kumoring" data-language-local-name="Komering" class="interlanguage-link-target">Kumoring</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ki mw-list-item"><a href="https://ki.wikipedia.org/wiki/Ngiriki" title="Ngiriki – kikuyu" lang="ki" hreflang="ki" data-title="Ngiriki" data-language-autonym="Gĩkũyũ" data-language-local-name="kikuyu" class="interlanguage-link-target">Gĩkũyũ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kk mw-list-item"><a href="https://kk.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D1%80%D0%B5%D0%BA%D0%B8%D1%8F" title="Грекия – kazahă" lang="kk" hreflang="kk" data-title="Грекия" data-language-autonym="Қазақша" data-language-local-name="kazahă" class="interlanguage-link-target">Қазақша</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-km mw-list-item"><a href="https://km.wikipedia.org/wiki/%E1%9E%80%E1%9F%92%E1%9E%9A%E1%9E%B7%E1%9E%80" title="ក្រិក – khmeră" lang="km" hreflang="km" data-title="ក្រិក" data-language-autonym="ភាសាខ្មែរ" data-language-local-name="khmeră" class="interlanguage-link-target">ភាសាខ្មែរ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kn mw-list-item"><a href="https://kn.wikipedia.org/wiki/%E0%B2%97%E0%B3%8D%E0%B2%B0%E0%B3%80%E0%B2%B8%E0%B3%8D" title="ಗ್ರೀಸ್ – kannada" lang="kn" hreflang="kn" data-title="ಗ್ರೀಸ್" data-language-autonym="ಕನ್ನಡ" data-language-local-name="kannada" class="interlanguage-link-target">ಕನ್ನಡ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ko mw-list-item"><a href="https://ko.wikipedia.org/wiki/%EA%B7%B8%EB%A6%AC%EC%8A%A4" title="그리스 – coreeană" lang="ko" hreflang="ko" data-title="그리스" data-language-autonym="한국어" data-language-local-name="coreeană" class="interlanguage-link-target">한국어</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-koi mw-list-item"><a href="https://koi.wikipedia.org/wiki/%D0%AD%D0%BB%D0%BB%D0%B0%D0%B4%D0%B0" title="Эллада – komi-permiak" lang="koi" hreflang="koi" data-title="Эллада" data-language-autonym="Перем коми" data-language-local-name="komi-permiak" class="interlanguage-link-target">Перем коми</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-krc mw-list-item"><a href="https://krc.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D1%80%D0%B5%D1%86%D0%B8%D1%8F" title="Греция – karaceai-balkar" lang="krc" hreflang="krc" data-title="Греция" data-language-autonym="Къарачай-малкъар" data-language-local-name="karaceai-balkar" class="interlanguage-link-target">Къарачай-малкъар</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ksh mw-list-item"><a href="https://ksh.wikipedia.org/wiki/Jrihscheland" title="Jrihscheland – kölsch" lang="ksh" hreflang="ksh" data-title="Jrihscheland" data-language-autonym="Ripoarisch" data-language-local-name="kölsch" class="interlanguage-link-target">Ripoarisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ku mw-list-item"><a href="https://ku.wikipedia.org/wiki/Yewnanistan" title="Yewnanistan – kurdă" lang="ku" hreflang="ku" data-title="Yewnanistan" data-language-autonym="Kurdî" data-language-local-name="kurdă" class="interlanguage-link-target">Kurdî</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kv mw-list-item"><a href="https://kv.wikipedia.org/wiki/%D0%AD%D0%BB%D0%BB%D0%B0%D0%B4%D0%B0" title="Эллада – komi" lang="kv" hreflang="kv" data-title="Эллада" data-language-autonym="Коми" data-language-local-name="komi" class="interlanguage-link-target">Коми</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kw mw-list-item"><a href="https://kw.wikipedia.org/wiki/Pow_Grek" title="Pow Grek – cornică" lang="kw" hreflang="kw" data-title="Pow Grek" data-language-autonym="Kernowek" data-language-local-name="cornică" class="interlanguage-link-target">Kernowek</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-la mw-list-item"><a href="https://la.wikipedia.org/wiki/Graecia" title="Graecia – latină" lang="la" hreflang="la" data-title="Graecia" data-language-autonym="Latina" data-language-local-name="latină" class="interlanguage-link-target">Latina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lad mw-list-item"><a href="https://lad.wikipedia.org/wiki/Gresia" title="Gresia – ladino" lang="lad" hreflang="lad" data-title="Gresia" data-language-autonym="Ladino" data-language-local-name="ladino" class="interlanguage-link-target">Ladino</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lb mw-list-item"><a href="https://lb.wikipedia.org/wiki/Griicheland" title="Griicheland – luxemburgheză" lang="lb" hreflang="lb" data-title="Griicheland" data-language-autonym="Lëtzebuergesch" data-language-local-name="luxemburgheză" class="interlanguage-link-target">Lëtzebuergesch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lez mw-list-item"><a href="https://lez.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D1%80%D0%B5%D1%86%D0%B8%D1%8F" title="Греция – lezghian" lang="lez" hreflang="lez" data-title="Греция" data-language-autonym="Лезги" data-language-local-name="lezghian" class="interlanguage-link-target">Лезги</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lfn mw-list-item"><a href="https://lfn.wikipedia.org/wiki/Elas" title="Elas – Lingua Franca Nova" lang="lfn" hreflang="lfn" data-title="Elas" data-language-autonym="Lingua Franca Nova" data-language-local-name="Lingua Franca Nova" class="interlanguage-link-target">Lingua Franca Nova</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lg mw-list-item"><a href="https://lg.wikipedia.org/wiki/Buyonaani" title="Buyonaani – ganda" lang="lg" hreflang="lg" data-title="Buyonaani" data-language-autonym="Luganda" data-language-local-name="ganda" class="interlanguage-link-target">Luganda</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-li mw-list-item"><a href="https://li.wikipedia.org/wiki/Griekeland" title="Griekeland – limburgheză" lang="li" hreflang="li" data-title="Griekeland" data-language-autonym="Limburgs" data-language-local-name="limburgheză" class="interlanguage-link-target">Limburgs</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lij mw-list-item"><a href="https://lij.wikipedia.org/wiki/Gr%C3%AAcia" title="Grêcia – liguriană" lang="lij" hreflang="lij" data-title="Grêcia" data-language-autonym="Ligure" data-language-local-name="liguriană" class="interlanguage-link-target">Ligure</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lld mw-list-item"><a href="https://lld.wikipedia.org/wiki/Grecia" title="Grecia – Ladin" lang="lld" hreflang="lld" data-title="Grecia" data-language-autonym="Ladin" data-language-local-name="Ladin" class="interlanguage-link-target">Ladin</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lmo mw-list-item"><a href="https://lmo.wikipedia.org/wiki/Grecia" title="Grecia – Lombard" lang="lmo" hreflang="lmo" data-title="Grecia" data-language-autonym="Lombard" data-language-local-name="Lombard" class="interlanguage-link-target">Lombard</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ln mw-list-item"><a href="https://ln.wikipedia.org/wiki/Gresi" title="Gresi – lingala" lang="ln" hreflang="ln" data-title="Gresi" data-language-autonym="Lingála" data-language-local-name="lingala" class="interlanguage-link-target">Lingála</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lo mw-list-item"><a href="https://lo.wikipedia.org/wiki/%E0%BA%9B%E0%BA%B0%E0%BB%80%E0%BA%97%E0%BA%94%E0%BB%80%E0%BA%81%E0%BA%A3%E0%BA%B1%E0%BA%81" title="ປະເທດເກຣັກ – laoțiană" lang="lo" hreflang="lo" data-title="ປະເທດເກຣັກ" data-language-autonym="ລາວ" data-language-local-name="laoțiană" class="interlanguage-link-target">ລາວ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lt mw-list-item"><a href="https://lt.wikipedia.org/wiki/Graikija" title="Graikija – lituaniană" lang="lt" hreflang="lt" data-title="Graikija" data-language-autonym="Lietuvių" data-language-local-name="lituaniană" class="interlanguage-link-target">Lietuvių</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ltg mw-list-item"><a href="https://ltg.wikipedia.org/wiki/Grekeja" title="Grekeja – Latgalian" lang="ltg" hreflang="ltg" data-title="Grekeja" data-language-autonym="Latgaļu" data-language-local-name="Latgalian" class="interlanguage-link-target">Latgaļu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lv mw-list-item"><a href="https://lv.wikipedia.org/wiki/Grie%C4%B7ija" title="Grieķija – letonă" lang="lv" hreflang="lv" data-title="Grieķija" data-language-autonym="Latviešu" data-language-local-name="letonă" class="interlanguage-link-target">Latviešu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mad mw-list-item"><a href="https://mad.wikipedia.org/wiki/Yunani" title="Yunani – madureză" lang="mad" hreflang="mad" data-title="Yunani" data-language-autonym="Madhurâ" data-language-local-name="madureză" class="interlanguage-link-target">Madhurâ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mai mw-list-item"><a href="https://mai.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%97%E0%A5%8D%E0%A4%B0%E0%A5%80%E0%A4%B8" title="ग्रीस – maithili" lang="mai" hreflang="mai" data-title="ग्रीस" data-language-autonym="मैथिली" data-language-local-name="maithili" class="interlanguage-link-target">मैथिली</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-map-bms mw-list-item"><a href="https://map-bms.wikipedia.org/wiki/Yunani" title="Yunani – Banyumasan" lang="jv-x-bms" hreflang="jv-x-bms" data-title="Yunani" data-language-autonym="Basa Banyumasan" data-language-local-name="Banyumasan" class="interlanguage-link-target">Basa Banyumasan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mdf mw-list-item"><a href="https://mdf.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D1%80%D0%B5%D0%BA%D0%BC%D0%B0%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%80" title="Грекмастор – moksha" lang="mdf" hreflang="mdf" data-title="Грекмастор" data-language-autonym="Мокшень" data-language-local-name="moksha" class="interlanguage-link-target">Мокшень</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mg mw-list-item"><a href="https://mg.wikipedia.org/wiki/Grisy" title="Grisy – malgașă" lang="mg" hreflang="mg" data-title="Grisy" data-language-autonym="Malagasy" data-language-local-name="malgașă" class="interlanguage-link-target">Malagasy</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mhr mw-list-item"><a href="https://mhr.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D1%80%D0%B5%D1%86%D0%B8%D0%B9" title="Греций – Eastern Mari" lang="mhr" hreflang="mhr" data-title="Греций" data-language-autonym="Олык марий" data-language-local-name="Eastern Mari" class="interlanguage-link-target">Олык марий</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mi mw-list-item"><a href="https://mi.wikipedia.org/wiki/Kirihi" title="Kirihi – maori" lang="mi" hreflang="mi" data-title="Kirihi" data-language-autonym="Māori" data-language-local-name="maori" class="interlanguage-link-target">Māori</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-min mw-list-item"><a href="https://min.wikipedia.org/wiki/Yunani" title="Yunani – minangkabau" lang="min" hreflang="min" data-title="Yunani" data-language-autonym="Minangkabau" data-language-local-name="minangkabau" class="interlanguage-link-target">Minangkabau</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mk mw-list-item"><a href="https://mk.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D1%80%D1%86%D0%B8%D1%98%D0%B0" title="Грција – macedoneană" lang="mk" hreflang="mk" data-title="Грција" data-language-autonym="Македонски" data-language-local-name="macedoneană" class="interlanguage-link-target">Македонски</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ml mw-list-item"><a href="https://ml.wikipedia.org/wiki/%E0%B4%97%E0%B5%8D%E0%B4%B0%E0%B5%80%E0%B4%B8%E0%B5%8D" title="ഗ്രീസ് – malayalam" lang="ml" hreflang="ml" data-title="ഗ്രീസ്" data-language-autonym="മലയാളം" data-language-local-name="malayalam" class="interlanguage-link-target">മലയാളം</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mn mw-list-item"><a href="https://mn.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D1%80%D0%B5%D0%BA" title="Грек – mongolă" lang="mn" hreflang="mn" data-title="Грек" data-language-autonym="Монгол" data-language-local-name="mongolă" class="interlanguage-link-target">Монгол</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mni mw-list-item"><a href="https://mni.wikipedia.org/wiki/%EA%AF%92%EA%AF%AD%EA%AF%94%EA%AF%A4%EA%AF%81" title="ꯒ꯭ꯔꯤꯁ – manipuri" lang="mni" hreflang="mni" data-title="ꯒ꯭ꯔꯤꯁ" data-language-autonym="ꯃꯤꯇꯩ ꯂꯣꯟ" data-language-local-name="manipuri" class="interlanguage-link-target">ꯃꯤꯇꯩ ꯂꯣꯟ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mr mw-list-item"><a href="https://mr.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%97%E0%A5%8D%E0%A4%B0%E0%A5%80%E0%A4%B8" title="ग्रीस – marathi" lang="mr" hreflang="mr" data-title="ग्रीस" data-language-autonym="मराठी" data-language-local-name="marathi" class="interlanguage-link-target">मराठी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ms mw-list-item"><a href="https://ms.wikipedia.org/wiki/Yunani" title="Yunani – malaeză" lang="ms" hreflang="ms" data-title="Yunani" data-language-autonym="Bahasa Melayu" data-language-local-name="malaeză" class="interlanguage-link-target">Bahasa Melayu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mt mw-list-item"><a href="https://mt.wikipedia.org/wiki/Gre%C4%8Bja" title="Greċja – malteză" lang="mt" hreflang="mt" data-title="Greċja" data-language-autonym="Malti" data-language-local-name="malteză" class="interlanguage-link-target">Malti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mwl mw-list-item"><a href="https://mwl.wikipedia.org/wiki/Gr%C3%A9cia" title="Grécia – mirandeză" lang="mwl" hreflang="mwl" data-title="Grécia" data-language-autonym="Mirandés" data-language-local-name="mirandeză" class="interlanguage-link-target">Mirandés</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-my mw-list-item"><a href="https://my.wikipedia.org/wiki/%E1%80%82%E1%80%9B%E1%80%AD%E1%80%94%E1%80%AD%E1%80%AF%E1%80%84%E1%80%BA%E1%80%84%E1%80%B6" title="ဂရိနိုင်ငံ – birmană" lang="my" hreflang="my" data-title="ဂရိနိုင်ငံ" data-language-autonym="မြန်မာဘာသာ" data-language-local-name="birmană" class="interlanguage-link-target">မြန်မာဘာသာ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-myv mw-list-item"><a href="https://myv.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D1%80%D0%B5%D1%86%D0%B8%D1%8F_%D0%9C%D0%B0%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%80" title="Греция Мастор – erzya" lang="myv" hreflang="myv" data-title="Греция Мастор" data-language-autonym="Эрзянь" data-language-local-name="erzya" class="interlanguage-link-target">Эрзянь</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mzn mw-list-item"><a href="https://mzn.wikipedia.org/wiki/%DB%8C%D9%88%D9%86%D8%A7%D9%86" title="یونان – mazanderani" lang="mzn" hreflang="mzn" data-title="یونان" data-language-autonym="مازِرونی" data-language-local-name="mazanderani" class="interlanguage-link-target">مازِرونی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nap mw-list-item"><a href="https://nap.wikipedia.org/wiki/Grecia" title="Grecia – napolitană" lang="nap" hreflang="nap" data-title="Grecia" data-language-autonym="Napulitano" data-language-local-name="napolitană" class="interlanguage-link-target">Napulitano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds mw-list-item"><a href="https://nds.wikipedia.org/wiki/Grekenland" title="Grekenland – germana de jos" lang="nds" hreflang="nds" data-title="Grekenland" data-language-autonym="Plattdüütsch" data-language-local-name="germana de jos" class="interlanguage-link-target">Plattdüütsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds-nl mw-list-item"><a href="https://nds-nl.wikipedia.org/wiki/Griekenlaand" title="Griekenlaand – saxona de jos" lang="nds-NL" hreflang="nds-NL" data-title="Griekenlaand" data-language-autonym="Nedersaksies" data-language-local-name="saxona de jos" class="interlanguage-link-target">Nedersaksies</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ne mw-list-item"><a href="https://ne.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%97%E0%A5%8D%E0%A4%B0%E0%A4%BF%E0%A4%B8" title="ग्रिस – nepaleză" lang="ne" hreflang="ne" data-title="ग्रिस" data-language-autonym="नेपाली" data-language-local-name="nepaleză" class="interlanguage-link-target">नेपाली</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-new mw-list-item"><a href="https://new.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%97%E0%A5%8D%E0%A4%B0%E0%A5%80%E0%A4%B8" title="ग्रीस – newari" lang="new" hreflang="new" data-title="ग्रीस" data-language-autonym="नेपाल भाषा" data-language-local-name="newari" class="interlanguage-link-target">नेपाल भाषा</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl mw-list-item"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/Griekenland" title="Griekenland – neerlandeză" lang="nl" hreflang="nl" data-title="Griekenland" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandeză" class="interlanguage-link-target">Nederlands</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nn mw-list-item"><a href="https://nn.wikipedia.org/wiki/Hellas" title="Hellas – norvegiană nynorsk" lang="nn" hreflang="nn" data-title="Hellas" data-language-autonym="Norsk nynorsk" data-language-local-name="norvegiană nynorsk" class="interlanguage-link-target">Norsk nynorsk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-no mw-list-item"><a href="https://no.wikipedia.org/wiki/Hellas" title="Hellas – norvegiană bokmål" lang="nb" hreflang="nb" data-title="Hellas" data-language-autonym="Norsk bokmål" data-language-local-name="norvegiană bokmål" class="interlanguage-link-target">Norsk bokmål</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nov mw-list-item"><a href="https://nov.wikipedia.org/wiki/Grekia" title="Grekia – Novial" lang="nov" hreflang="nov" data-title="Grekia" data-language-autonym="Novial" data-language-local-name="Novial" class="interlanguage-link-target">Novial</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nrm mw-list-item"><a href="https://nrm.wikipedia.org/wiki/Gr%C3%AAce" title="Grêce – Norman" lang="nrf" hreflang="nrf" data-title="Grêce" data-language-autonym="Nouormand" data-language-local-name="Norman" class="interlanguage-link-target">Nouormand</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nso mw-list-item"><a href="https://nso.wikipedia.org/wiki/Greece" title="Greece – sotho de nord" lang="nso" hreflang="nso" data-title="Greece" data-language-autonym="Sesotho sa Leboa" data-language-local-name="sotho de nord" class="interlanguage-link-target">Sesotho sa Leboa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nv mw-list-item"><a href="https://nv.wikipedia.org/wiki/Dahojiy%C3%A1anii_Bik%C3%A9yah" title="Dahojiyáanii Bikéyah – navajo" lang="nv" hreflang="nv" data-title="Dahojiyáanii Bikéyah" data-language-autonym="Diné bizaad" data-language-local-name="navajo" class="interlanguage-link-target">Diné bizaad</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ny mw-list-item"><a href="https://ny.wikipedia.org/wiki/Greece" title="Greece – nyanja" lang="ny" hreflang="ny" data-title="Greece" data-language-autonym="Chi-Chewa" data-language-local-name="nyanja" class="interlanguage-link-target">Chi-Chewa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-oc mw-list-item"><a href="https://oc.wikipedia.org/wiki/Gr%C3%A8cia" title="Grècia – occitană" lang="oc" hreflang="oc" data-title="Grècia" data-language-autonym="Occitan" data-language-local-name="occitană" class="interlanguage-link-target">Occitan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-olo mw-list-item"><a href="https://olo.wikipedia.org/wiki/Gretsii" title="Gretsii – Livvi-Karelian" lang="olo" hreflang="olo" data-title="Gretsii" data-language-autonym="Livvinkarjala" data-language-local-name="Livvi-Karelian" class="interlanguage-link-target">Livvinkarjala</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-om mw-list-item"><a href="https://om.wikipedia.org/wiki/Giriik" title="Giriik – oromo" lang="om" hreflang="om" data-title="Giriik" data-language-autonym="Oromoo" data-language-local-name="oromo" class="interlanguage-link-target">Oromoo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-os mw-list-item"><a href="https://os.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D1%80%D0%B5%D0%BA%D1%8A" title="Грекъ – osetă" lang="os" hreflang="os" data-title="Грекъ" data-language-autonym="Ирон" data-language-local-name="osetă" class="interlanguage-link-target">Ирон</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pa mw-list-item"><a href="https://pa.wikipedia.org/wiki/%E0%A8%AF%E0%A9%82%E0%A8%A8%E0%A8%BE%E0%A8%A8" title="ਯੂਨਾਨ – punjabi" lang="pa" hreflang="pa" data-title="ਯੂਨਾਨ" data-language-autonym="ਪੰਜਾਬੀ" data-language-local-name="punjabi" class="interlanguage-link-target">ਪੰਜਾਬੀ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pag mw-list-item"><a href="https://pag.wikipedia.org/wiki/Gresia" title="Gresia – pangasinan" lang="pag" hreflang="pag" data-title="Gresia" data-language-autonym="Pangasinan" data-language-local-name="pangasinan" class="interlanguage-link-target">Pangasinan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pam mw-list-item"><a href="https://pam.wikipedia.org/wiki/Gresya" title="Gresya – pampanga" lang="pam" hreflang="pam" data-title="Gresya" data-language-autonym="Kapampangan" data-language-local-name="pampanga" class="interlanguage-link-target">Kapampangan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pap mw-list-item"><a href="https://pap.wikipedia.org/wiki/Gresia" title="Gresia – papiamento" lang="pap" hreflang="pap" data-title="Gresia" data-language-autonym="Papiamentu" data-language-local-name="papiamento" class="interlanguage-link-target">Papiamentu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pcd mw-list-item"><a href="https://pcd.wikipedia.org/wiki/Gr%C3%A8che" title="Grèche – Picard" lang="pcd" hreflang="pcd" data-title="Grèche" data-language-autonym="Picard" data-language-local-name="Picard" class="interlanguage-link-target">Picard</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pdc mw-list-item"><a href="https://pdc.wikipedia.org/wiki/Griechenlen" title="Griechenlen – Pennsylvania German" lang="pdc" hreflang="pdc" data-title="Griechenlen" data-language-autonym="Deitsch" data-language-local-name="Pennsylvania German" class="interlanguage-link-target">Deitsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pi mw-list-item"><a href="https://pi.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%97%E0%A5%8D%E0%A4%B0%E0%A5%80%E0%A4%B8_(%E0%A4%AF%E0%A5%82%E0%A4%A8%E0%A4%BE%E0%A4%A8)" title="ग्रीस (यूनान) – pali" lang="pi" hreflang="pi" data-title="ग्रीस (यूनान)" data-language-autonym="पालि" data-language-local-name="pali" class="interlanguage-link-target">पालि</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pih mw-list-item"><a href="https://pih.wikipedia.org/wiki/Griis" title="Griis – Norfuk / Pitkern" lang="pih" hreflang="pih" data-title="Griis" data-language-autonym="Norfuk / Pitkern" data-language-local-name="Norfuk / Pitkern" class="interlanguage-link-target">Norfuk / Pitkern</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl mw-list-item"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/Grecja" title="Grecja – poloneză" lang="pl" hreflang="pl" data-title="Grecja" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="poloneză" class="interlanguage-link-target">Polski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pms mw-list-item"><a href="https://pms.wikipedia.org/wiki/Grecia" title="Grecia – Piedmontese" lang="pms" hreflang="pms" data-title="Grecia" data-language-autonym="Piemontèis" data-language-local-name="Piedmontese" class="interlanguage-link-target">Piemontèis</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnb mw-list-item"><a href="https://pnb.wikipedia.org/wiki/%DB%8C%D9%88%D9%86%D8%A7%D9%86" title="یونان – Western Punjabi" lang="pnb" hreflang="pnb" data-title="یونان" data-language-autonym="پنجابی" data-language-local-name="Western Punjabi" class="interlanguage-link-target">پنجابی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnt mw-list-item"><a href="https://pnt.wikipedia.org/wiki/%CE%95%CE%BB%CE%BB%CE%AC%CE%B4%CE%B1" title="Ελλάδα – Pontic" lang="pnt" hreflang="pnt" data-title="Ελλάδα" data-language-autonym="Ποντιακά" data-language-local-name="Pontic" class="interlanguage-link-target">Ποντιακά</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ps mw-list-item"><a href="https://ps.wikipedia.org/wiki/%D9%8A%D9%88%D9%86%D8%A7%D9%86" title="يونان – paștună" lang="ps" hreflang="ps" data-title="يونان" data-language-autonym="پښتو" data-language-local-name="paștună" class="interlanguage-link-target">پښتو</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/Gr%C3%A9cia" title="Grécia – portugheză" lang="pt" hreflang="pt" data-title="Grécia" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugheză" class="interlanguage-link-target">Português</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-qu mw-list-item"><a href="https://qu.wikipedia.org/wiki/Ilinusuyu" title="Ilinusuyu – quechua" lang="qu" hreflang="qu" data-title="Ilinusuyu" data-language-autonym="Runa Simi" data-language-local-name="quechua" class="interlanguage-link-target">Runa Simi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rm mw-list-item"><a href="https://rm.wikipedia.org/wiki/Grezia" title="Grezia – romanșă" lang="rm" hreflang="rm" data-title="Grezia" data-language-autonym="Rumantsch" data-language-local-name="romanșă" class="interlanguage-link-target">Rumantsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rmy mw-list-item"><a href="https://rmy.wikipedia.org/wiki/Yelenistan" title="Yelenistan – Vlax Romani" lang="rmy" hreflang="rmy" data-title="Yelenistan" data-language-autonym="Romani čhib" data-language-local-name="Vlax Romani" class="interlanguage-link-target">Romani čhib</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rn mw-list-item"><a href="https://rn.wikipedia.org/wiki/Ubugiriki" title="Ubugiriki – kirundi" lang="rn" hreflang="rn" data-title="Ubugiriki" data-language-autonym="Ikirundi" data-language-local-name="kirundi" class="interlanguage-link-target">Ikirundi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-roa-rup mw-list-item"><a href="https://roa-rup.wikipedia.org/wiki/G%C3%A3rtsii" title="Gãrtsii – aromână" lang="rup" hreflang="rup" data-title="Gãrtsii" data-language-autonym="Armãneashti" data-language-local-name="aromână" class="interlanguage-link-target">Armãneashti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-roa-tara mw-list-item"><a href="https://roa-tara.wikipedia.org/wiki/Grecie" title="Grecie – Tarantino" lang="nap-x-tara" hreflang="nap-x-tara" data-title="Grecie" data-language-autonym="Tarandíne" data-language-local-name="Tarantino" class="interlanguage-link-target">Tarandíne</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru mw-list-item"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D1%80%D0%B5%D1%86%D0%B8%D1%8F" title="Греция – rusă" lang="ru" hreflang="ru" data-title="Греция" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="rusă" class="interlanguage-link-target">Русский</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rue mw-list-item"><a href="https://rue.wikipedia.org/wiki/%D2%90%D1%80%D0%B5%D1%86%D1%96%D1%8F" title="Ґреція – Rusyn" lang="rue" hreflang="rue" data-title="Ґреція" data-language-autonym="Русиньскый" data-language-local-name="Rusyn" class="interlanguage-link-target">Русиньскый</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rw mw-list-item"><a href="https://rw.wikipedia.org/wiki/Ubugereki" title="Ubugereki – kinyarwanda" lang="rw" hreflang="rw" data-title="Ubugereki" data-language-autonym="Ikinyarwanda" data-language-local-name="kinyarwanda" class="interlanguage-link-target">Ikinyarwanda</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sa mw-list-item"><a href="https://sa.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AF%E0%A4%B5%E0%A4%A8%E0%A4%A6%E0%A5%87%E0%A4%B6%E0%A4%83" title="यवनदेशः – sanscrită" lang="sa" hreflang="sa" data-title="यवनदेशः" data-language-autonym="संस्कृतम्" data-language-local-name="sanscrită" class="interlanguage-link-target">संस्कृतम्</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sah mw-list-item"><a href="https://sah.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D1%80%D0%B5%D1%86%D0%B8%D1%8F" title="Греция – sakha" lang="sah" hreflang="sah" data-title="Греция" data-language-autonym="Саха тыла" data-language-local-name="sakha" class="interlanguage-link-target">Саха тыла</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sat mw-list-item"><a href="https://sat.wikipedia.org/wiki/%E1%B1%9C%E1%B1%BD%E1%B1%A8%E1%B1%A4%E1%B1%A0" title="ᱜᱽᱨᱤᱠ – santali" lang="sat" hreflang="sat" data-title="ᱜᱽᱨᱤᱠ" data-language-autonym="ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ" data-language-local-name="santali" class="interlanguage-link-target">ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sc mw-list-item"><a href="https://sc.wikipedia.org/wiki/Gr%C3%A8ghia" title="Grèghia – sardiniană" lang="sc" hreflang="sc" data-title="Grèghia" data-language-autonym="Sardu" data-language-local-name="sardiniană" class="interlanguage-link-target">Sardu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-scn mw-list-item"><a href="https://scn.wikipedia.org/wiki/Grecia" title="Grecia – siciliană" lang="scn" hreflang="scn" data-title="Grecia" data-language-autonym="Sicilianu" data-language-local-name="siciliană" class="interlanguage-link-target">Sicilianu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sco mw-list-item"><a href="https://sco.wikipedia.org/wiki/Greece" title="Greece – scots" lang="sco" hreflang="sco" data-title="Greece" data-language-autonym="Scots" data-language-local-name="scots" class="interlanguage-link-target">Scots</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sd mw-list-item"><a href="https://sd.wikipedia.org/wiki/%D9%8A%D9%88%D9%86%D8%A7%D9%86" title="يونان – sindhi" lang="sd" hreflang="sd" data-title="يونان" data-language-autonym="سنڌي" data-language-local-name="sindhi" class="interlanguage-link-target">سنڌي</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-se mw-list-item"><a href="https://se.wikipedia.org/wiki/Greika" title="Greika – sami de nord" lang="se" hreflang="se" data-title="Greika" data-language-autonym="Davvisámegiella" data-language-local-name="sami de nord" class="interlanguage-link-target">Davvisámegiella</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sh mw-list-item"><a href="https://sh.wikipedia.org/wiki/Gr%C4%8Dka" title="Grčka – sârbo-croată" lang="sh" hreflang="sh" data-title="Grčka" data-language-autonym="Srpskohrvatski / српскохрватски" data-language-local-name="sârbo-croată" class="interlanguage-link-target">Srpskohrvatski / српскохрватски</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-shi mw-list-item"><a href="https://shi.wikipedia.org/wiki/Lyunan" title="Lyunan – tachelhit" lang="shi" hreflang="shi" data-title="Lyunan" data-language-autonym="Taclḥit" data-language-local-name="tachelhit" class="interlanguage-link-target">Taclḥit</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-shn mw-list-item"><a href="https://shn.wikipedia.org/wiki/%E1%80%99%E1%80%AD%E1%80%B0%E1%80%84%E1%80%BA%E1%80%B8%E1%81%B5%E1%80%9B%E1%80%AD%E1%80%90%E1%80%BA%E1%82%88" title="မိူင်းၵရိတ်ႈ – shan" lang="shn" hreflang="shn" data-title="မိူင်းၵရိတ်ႈ" data-language-autonym="ၽႃႇသႃႇတႆး " data-language-local-name="shan" class="interlanguage-link-target">ၽႃႇသႃႇတႆး </a></li><li class="interlanguage-link interwiki-si mw-list-item"><a href="https://si.wikipedia.org/wiki/%E0%B6%9C%E0%B7%8A%E2%80%8D%E0%B6%BB%E0%B7%93%E0%B7%83%E0%B7%92%E0%B6%BA" title="ග්‍රීසිය – singhaleză" lang="si" hreflang="si" data-title="ග්‍රීසිය" data-language-autonym="සිංහල" data-language-local-name="singhaleză" class="interlanguage-link-target">සිංහල</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-simple mw-list-item"><a href="https://simple.wikipedia.org/wiki/Greece" title="Greece – Simple English" lang="en-simple" hreflang="en-simple" data-title="Greece" data-language-autonym="Simple English" data-language-local-name="Simple English" class="interlanguage-link-target">Simple English</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sk mw-list-item"><a href="https://sk.wikipedia.org/wiki/Gr%C3%A9cko" title="Grécko – slovacă" lang="sk" hreflang="sk" data-title="Grécko" data-language-autonym="Slovenčina" data-language-local-name="slovacă" class="interlanguage-link-target">Slovenčina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-skr mw-list-item"><a href="https://skr.wikipedia.org/wiki/%DB%8C%D9%88%D9%86%D8%A7%D9%86" title="یونان – Saraiki" lang="skr" hreflang="skr" data-title="یونان" data-language-autonym="سرائیکی" data-language-local-name="Saraiki" class="interlanguage-link-target">سرائیکی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sl mw-list-item"><a href="https://sl.wikipedia.org/wiki/Gr%C4%8Dija" title="Grčija – slovenă" lang="sl" hreflang="sl" data-title="Grčija" data-language-autonym="Slovenščina" data-language-local-name="slovenă" class="interlanguage-link-target">Slovenščina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sm mw-list-item"><a href="https://sm.wikipedia.org/wiki/Eleni" title="Eleni – samoană" lang="sm" hreflang="sm" data-title="Eleni" data-language-autonym="Gagana Samoa" data-language-local-name="samoană" class="interlanguage-link-target">Gagana Samoa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-smn mw-list-item"><a href="https://smn.wikipedia.org/wiki/Kreikka" title="Kreikka – sami inari" lang="smn" hreflang="smn" data-title="Kreikka" data-language-autonym="Anarâškielâ" data-language-local-name="sami inari" class="interlanguage-link-target">Anarâškielâ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sn mw-list-item"><a href="https://sn.wikipedia.org/wiki/Vugiriki" title="Vugiriki – shona" lang="sn" hreflang="sn" data-title="Vugiriki" data-language-autonym="ChiShona" data-language-local-name="shona" class="interlanguage-link-target">ChiShona</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-so mw-list-item"><a href="https://so.wikipedia.org/wiki/Giriiga" title="Giriiga – somaleză" lang="so" hreflang="so" data-title="Giriiga" data-language-autonym="Soomaaliga" data-language-local-name="somaleză" class="interlanguage-link-target">Soomaaliga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sq mw-list-item"><a href="https://sq.wikipedia.org/wiki/Greqia" title="Greqia – albaneză" lang="sq" hreflang="sq" data-title="Greqia" data-language-autonym="Shqip" data-language-local-name="albaneză" class="interlanguage-link-target">Shqip</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr mw-list-item"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D1%80%D1%87%D0%BA%D0%B0" title="Грчка – sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Грчка" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target">Српски / srpski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-srn mw-list-item"><a href="https://srn.wikipedia.org/wiki/Grikikondre" title="Grikikondre – sranan tongo" lang="srn" hreflang="srn" data-title="Grikikondre" data-language-autonym="Sranantongo" data-language-local-name="sranan tongo" class="interlanguage-link-target">Sranantongo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ss mw-list-item"><a href="https://ss.wikipedia.org/wiki/IGrikhi" title="IGrikhi – swati" lang="ss" hreflang="ss" data-title="IGrikhi" data-language-autonym="SiSwati" data-language-local-name="swati" class="interlanguage-link-target">SiSwati</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-stq mw-list-item"><a href="https://stq.wikipedia.org/wiki/Griechenlound" title="Griechenlound – Saterland Frisian" lang="stq" hreflang="stq" data-title="Griechenlound" data-language-autonym="Seeltersk" data-language-local-name="Saterland Frisian" class="interlanguage-link-target">Seeltersk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-su mw-list-item"><a href="https://su.wikipedia.org/wiki/Yunani" title="Yunani – sundaneză" lang="su" hreflang="su" data-title="Yunani" data-language-autonym="Sunda" data-language-local-name="sundaneză" class="interlanguage-link-target">Sunda</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sv mw-list-item"><a href="https://sv.wikipedia.org/wiki/Grekland" title="Grekland – suedeză" lang="sv" hreflang="sv" data-title="Grekland" data-language-autonym="Svenska" data-language-local-name="suedeză" class="interlanguage-link-target">Svenska</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sw mw-list-item"><a href="https://sw.wikipedia.org/wiki/Ugiriki" title="Ugiriki – swahili" lang="sw" hreflang="sw" data-title="Ugiriki" data-language-autonym="Kiswahili" data-language-local-name="swahili" class="interlanguage-link-target">Kiswahili</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-szl mw-list-item"><a href="https://szl.wikipedia.org/wiki/Grecyj%C5%8F" title="Grecyjŏ – Silesian" lang="szl" hreflang="szl" data-title="Grecyjŏ" data-language-autonym="Ślůnski" data-language-local-name="Silesian" class="interlanguage-link-target">Ślůnski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-szy mw-list-item"><a href="https://szy.wikipedia.org/wiki/Greece" title="Greece – Sakizaya" lang="szy" hreflang="szy" data-title="Greece" data-language-autonym="Sakizaya" data-language-local-name="Sakizaya" class="interlanguage-link-target">Sakizaya</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ta mw-list-item"><a href="https://ta.wikipedia.org/wiki/%E0%AE%95%E0%AE%BF%E0%AE%B0%E0%AF%87%E0%AE%95%E0%AF%8D%E0%AE%95%E0%AE%AE%E0%AF%8D_(%E0%AE%A8%E0%AE%BE%E0%AE%9F%E0%AF%81)" title="கிரேக்கம் (நாடு) – tamilă" lang="ta" hreflang="ta" data-title="கிரேக்கம் (நாடு)" data-language-autonym="தமிழ்" data-language-local-name="tamilă" class="interlanguage-link-target">தமிழ்</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tay mw-list-item"><a href="https://tay.wikipedia.org/wiki/Greece" title="Greece – Tayal" lang="tay" hreflang="tay" data-title="Greece" data-language-autonym="Tayal" data-language-local-name="Tayal" class="interlanguage-link-target">Tayal</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-te mw-list-item"><a href="https://te.wikipedia.org/wiki/%E0%B0%97%E0%B1%8D%E0%B0%B0%E0%B1%80%E0%B0%B8%E0%B1%8D" title="గ్రీస్ – telugu" lang="te" hreflang="te" data-title="గ్రీస్" data-language-autonym="తెలుగు" data-language-local-name="telugu" class="interlanguage-link-target">తెలుగు</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tet mw-list-item"><a href="https://tet.wikipedia.org/wiki/Gr%C3%A9sia" title="Grésia – tetum" lang="tet" hreflang="tet" data-title="Grésia" data-language-autonym="Tetun" data-language-local-name="tetum" class="interlanguage-link-target">Tetun</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tg mw-list-item"><a href="https://tg.wikipedia.org/wiki/%D0%AE%D0%BD%D0%BE%D0%BD" title="Юнон – tadjică" lang="tg" hreflang="tg" data-title="Юнон" data-language-autonym="Тоҷикӣ" data-language-local-name="tadjică" class="interlanguage-link-target">Тоҷикӣ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-th mw-list-item"><a href="https://th.wikipedia.org/wiki/%E0%B8%9B%E0%B8%A3%E0%B8%B0%E0%B9%80%E0%B8%97%E0%B8%A8%E0%B8%81%E0%B8%A3%E0%B8%B5%E0%B8%8B" title="ประเทศกรีซ – thailandeză" lang="th" hreflang="th" data-title="ประเทศกรีซ" data-language-autonym="ไทย" data-language-local-name="thailandeză" class="interlanguage-link-target">ไทย</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ti mw-list-item"><a href="https://ti.wikipedia.org/wiki/%E1%8C%8D%E1%88%AA%E1%8A%AD" title="ግሪክ – tigrină" lang="ti" hreflang="ti" data-title="ግሪክ" data-language-autonym="ትግርኛ" data-language-local-name="tigrină" class="interlanguage-link-target">ትግርኛ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tk mw-list-item"><a href="https://tk.wikipedia.org/wiki/%C3%9Dunanystan" title="Ýunanystan – turkmenă" lang="tk" hreflang="tk" data-title="Ýunanystan" data-language-autonym="Türkmençe" data-language-local-name="turkmenă" class="interlanguage-link-target">Türkmençe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tl mw-list-item"><a href="https://tl.wikipedia.org/wiki/Gresya" title="Gresya – tagalog" lang="tl" hreflang="tl" data-title="Gresya" data-language-autonym="Tagalog" data-language-local-name="tagalog" class="interlanguage-link-target">Tagalog</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tly mw-list-item"><a href="https://tly.wikipedia.org/wiki/Junanyston" title="Junanyston – Talysh" lang="tly" hreflang="tly" data-title="Junanyston" data-language-autonym="Tolışi" data-language-local-name="Talysh" class="interlanguage-link-target">Tolışi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-to mw-list-item"><a href="https://to.wikipedia.org/wiki/Kalisi" title="Kalisi – tongană" lang="to" hreflang="to" data-title="Kalisi" data-language-autonym="Lea faka-Tonga" data-language-local-name="tongană" class="interlanguage-link-target">Lea faka-Tonga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tpi mw-list-item"><a href="https://tpi.wikipedia.org/wiki/Gris" title="Gris – tok pisin" lang="tpi" hreflang="tpi" data-title="Gris" data-language-autonym="Tok Pisin" data-language-local-name="tok pisin" class="interlanguage-link-target">Tok Pisin</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/Yunanistan" title="Yunanistan – turcă" lang="tr" hreflang="tr" data-title="Yunanistan" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turcă" class="interlanguage-link-target">Türkçe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-trv mw-list-item"><a href="https://trv.wikipedia.org/wiki/Greece" title="Greece – taroko" lang="trv" hreflang="trv" data-title="Greece" data-language-autonym="Seediq" data-language-local-name="taroko" class="interlanguage-link-target">Seediq</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ts mw-list-item"><a href="https://ts.wikipedia.org/wiki/Greece" title="Greece – tsonga" lang="ts" hreflang="ts" data-title="Greece" data-language-autonym="Xitsonga" data-language-local-name="tsonga" class="interlanguage-link-target">Xitsonga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tt mw-list-item"><a href="https://tt.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D1%80%D0%B5%D1%86%D0%B8%D1%8F" title="Греция – tătară" lang="tt" hreflang="tt" data-title="Греция" data-language-autonym="Татарча / tatarça" data-language-local-name="tătară" class="interlanguage-link-target">Татарча / tatarça</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tum mw-list-item"><a href="https://tum.wikipedia.org/wiki/Greece" title="Greece – tumbuka" lang="tum" hreflang="tum" data-title="Greece" data-language-autonym="ChiTumbuka" data-language-local-name="tumbuka" class="interlanguage-link-target">ChiTumbuka</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tw mw-list-item"><a href="https://tw.wikipedia.org/wiki/Hela" title="Hela – twi" lang="tw" hreflang="tw" data-title="Hela" data-language-autonym="Twi" data-language-local-name="twi" class="interlanguage-link-target">Twi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-udm mw-list-item"><a href="https://udm.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D1%80%D0%B5%D1%86%D0%B8%D1%8F" title="Греция – udmurt" lang="udm" hreflang="udm" data-title="Греция" data-language-autonym="Удмурт" data-language-local-name="udmurt" class="interlanguage-link-target">Удмурт</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ug mw-list-item"><a href="https://ug.wikipedia.org/wiki/%DA%AF%D8%B1%DB%90%D8%AA%D8%B3%D9%89%D9%8A%DB%95" title="گرېتسىيە – uigură" lang="ug" hreflang="ug" data-title="گرېتسىيە" data-language-autonym="ئۇيغۇرچە / Uyghurche" data-language-local-name="uigură" class="interlanguage-link-target">ئۇيغۇرچە / Uyghurche</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D1%80%D0%B5%D1%86%D1%96%D1%8F" title="Греція – ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Греція" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target">Українська</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ur mw-list-item"><a href="https://ur.wikipedia.org/wiki/%DB%8C%D9%88%D9%86%D8%A7%D9%86" title="یونان – urdu" lang="ur" hreflang="ur" data-title="یونان" data-language-autonym="اردو" data-language-local-name="urdu" class="interlanguage-link-target">اردو</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uz mw-list-item"><a href="https://uz.wikipedia.org/wiki/Gretsiya" title="Gretsiya – uzbecă" lang="uz" hreflang="uz" data-title="Gretsiya" data-language-autonym="Oʻzbekcha / ўзбекча" data-language-local-name="uzbecă" class="interlanguage-link-target">Oʻzbekcha / ўзбекча</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vec mw-list-item"><a href="https://vec.wikipedia.org/wiki/Gresa" title="Gresa – venetă" lang="vec" hreflang="vec" data-title="Gresa" data-language-autonym="Vèneto" data-language-local-name="venetă" class="interlanguage-link-target">Vèneto</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vep mw-list-item"><a href="https://vep.wikipedia.org/wiki/Grekanma" title="Grekanma – Veps" lang="vep" hreflang="vep" data-title="Grekanma" data-language-autonym="Vepsän kel’" data-language-local-name="Veps" class="interlanguage-link-target">Vepsän kel’</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vi mw-list-item"><a href="https://vi.wikipedia.org/wiki/Hy_L%E1%BA%A1p" title="Hy Lạp – vietnameză" lang="vi" hreflang="vi" data-title="Hy Lạp" data-language-autonym="Tiếng Việt" data-language-local-name="vietnameză" class="interlanguage-link-target">Tiếng Việt</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vls mw-list-item"><a href="https://vls.wikipedia.org/wiki/Grieknland" title="Grieknland – West Flemish" lang="vls" hreflang="vls" data-title="Grieknland" data-language-autonym="West-Vlams" data-language-local-name="West Flemish" class="interlanguage-link-target">West-Vlams</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vo mw-list-item"><a href="https://vo.wikipedia.org/wiki/Grik%C3%A4n" title="Grikän – volapuk" lang="vo" hreflang="vo" data-title="Grikän" data-language-autonym="Volapük" data-language-local-name="volapuk" class="interlanguage-link-target">Volapük</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wa mw-list-item"><a href="https://wa.wikipedia.org/wiki/Grece" title="Grece – valonă" lang="wa" hreflang="wa" data-title="Grece" data-language-autonym="Walon" data-language-local-name="valonă" class="interlanguage-link-target">Walon</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-war mw-list-item"><a href="https://war.wikipedia.org/wiki/Gresya" title="Gresya – waray" lang="war" hreflang="war" data-title="Gresya" data-language-autonym="Winaray" data-language-local-name="waray" class="interlanguage-link-target">Winaray</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wo mw-list-item"><a href="https://wo.wikipedia.org/wiki/Girees" title="Girees – wolof" lang="wo" hreflang="wo" data-title="Girees" data-language-autonym="Wolof" data-language-local-name="wolof" class="interlanguage-link-target">Wolof</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wuu mw-list-item"><a href="https://wuu.wikipedia.org/wiki/%E5%B8%8C%E8%85%8A" title="希腊 – chineză wu" lang="wuu" hreflang="wuu" data-title="希腊" data-language-autonym="吴语" data-language-local-name="chineză wu" class="interlanguage-link-target">吴语</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-xh mw-list-item"><a href="https://xh.wikipedia.org/wiki/Grisi" title="Grisi – xhosa" lang="xh" hreflang="xh" data-title="Grisi" data-language-autonym="IsiXhosa" data-language-local-name="xhosa" class="interlanguage-link-target">IsiXhosa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-xmf mw-list-item"><a href="https://xmf.wikipedia.org/wiki/%E1%83%A1%E1%83%90%E1%83%91%E1%83%94%E1%83%A0%E1%83%AB%E1%83%9C%E1%83%94%E1%83%97%E1%83%98" title="საბერძნეთი – Mingrelian" lang="xmf" hreflang="xmf" data-title="საბერძნეთი" data-language-autonym="მარგალური" data-language-local-name="Mingrelian" class="interlanguage-link-target">მარგალური</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yi mw-list-item"><a href="https://yi.wikipedia.org/wiki/%D7%92%D7%A8%D7%99%D7%9B%D7%A0%D7%9C%D7%90%D7%A0%D7%93" title="גריכנלאנד – idiș" lang="yi" hreflang="yi" data-title="גריכנלאנד" data-language-autonym="ייִדיש" data-language-local-name="idiș" class="interlanguage-link-target">ייִדיש</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yo mw-list-item"><a href="https://yo.wikipedia.org/wiki/G%C3%ADr%C3%AD%C3%ACs%C3%AC" title="Gíríìsì – yoruba" lang="yo" hreflang="yo" data-title="Gíríìsì" data-language-autonym="Yorùbá" data-language-local-name="yoruba" class="interlanguage-link-target">Yorùbá</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-za mw-list-item"><a href="https://za.wikipedia.org/wiki/Sihla" title="Sihla – zhuang" lang="za" hreflang="za" data-title="Sihla" data-language-autonym="Vahcuengh" data-language-local-name="zhuang" class="interlanguage-link-target">Vahcuengh</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zea mw-list-item"><a href="https://zea.wikipedia.org/wiki/Griek%27nland" title="Griek'nland – Zeelandic" lang="zea" hreflang="zea" data-title="Griek'nland" data-language-autonym="Zeêuws" data-language-local-name="Zeelandic" class="interlanguage-link-target">Zeêuws</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zgh mw-list-item"><a href="https://zgh.wikipedia.org/wiki/%E2%B4%B0%E2%B4%B3%E2%B5%94%E2%B5%89%E2%B4%BD" title="ⴰⴳⵔⵉⴽ – tamazight standard marocană" lang="zgh" hreflang="zgh" data-title="ⴰⴳⵔⵉⴽ" data-language-autonym="ⵜⴰⵎⴰⵣⵉⵖⵜ ⵜⴰⵏⴰⵡⴰⵢⵜ" data-language-local-name="tamazight standard marocană" class="interlanguage-link-target">ⵜⴰⵎⴰⵣⵉⵖⵜ ⵜⴰⵏⴰⵡⴰⵢⵜ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh mw-list-item"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/%E5%B8%8C%E8%85%8A" title="希腊 – chineză" lang="zh" hreflang="zh" data-title="希腊" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chineză" class="interlanguage-link-target">中文</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-classical mw-list-item"><a href="https://zh-classical.wikipedia.org/wiki/%E5%B8%8C%E8%87%98" title="希臘 – Literary Chinese" lang="lzh" hreflang="lzh" data-title="希臘" data-language-autonym="文言" data-language-local-name="Literary Chinese" class="interlanguage-link-target">文言</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-min-nan mw-list-item"><a href="https://zh-min-nan.wikipedia.org/wiki/Hi-lia%CC%8Dp" title="Hi-lia̍p – chineză min nan" lang="nan" hreflang="nan" data-title="Hi-lia̍p" data-language-autonym="閩南語 / Bân-lâm-gú" data-language-local-name="chineză min nan" class="interlanguage-link-target">閩南語 / Bân-lâm-gú</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-yue mw-list-item"><a href="https://zh-yue.wikipedia.org/wiki/%E5%B8%8C%E8%87%98" title="希臘 – cantoneză" lang="yue" hreflang="yue" data-title="希臘" data-language-autonym="粵語" data-language-local-name="cantoneză" class="interlanguage-link-target">粵語</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zu mw-list-item"><a href="https://zu.wikipedia.org/wiki/IGreki" title="IGreki – zulu" lang="zu" hreflang="zu" data-title="IGreki" data-language-autonym="IsiZulu" data-language-local-name="zulu" class="interlanguage-link-target">IsiZulu</a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q41#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Grecia" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a">Articol</a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Grecia" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t">Discuție</a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >română </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Grecia">Lectură</a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v">Modificare</a></li><li id="ca-edit" class="collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e">Modificare sursă</a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Grecia&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >Unelte </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Grecia">Lectură</a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v">Modificare</a></li><li id="ca-more-edit" class="collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e">Modificare sursă</a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Grecia&action=history">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Grecia" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j">Ce trimite aici</a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Grecia" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k">Schimbări corelate</a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u">Trimite fișier</a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q">Pagini speciale</a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Grecia&oldid=16603704" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini">Legătură permanentă</a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Grecia&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină">Informații despre pagină</a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=Grecia&id=16603704&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini">Citează acest articol</a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FGrecia">Obține URL scurtat</a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FGrecia">Descărcați codul QR</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=Grecia">Creare carte</a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=Grecia&action=show-download-screen">Descărcare ca PDF</a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Grecia&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p">Versiune de tipărit</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-commons mw-list-item"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/%CE%95%CE%BB%CE%BB%CE%AC%CE%B4%CE%B1" hreflang="en">Wikimedia Commons</a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikinews mw-list-item"><a href="https://ro.wikinews.org/wiki/Categorie:Grecia" hreflang="ro">Wikiștiri</a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikivoyage mw-list-item"><a href="https://ro.wikivoyage.org/wiki/Grecia" hreflang="ro">Wikivoyage</a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q41" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g">Element Wikidata</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> <div id="mw-indicator-featured" class="mw-indicator"><div class="mw-parser-output"> <a href="/wiki/Wikipedia:Articole_bune" title="Acesta este un articol bun. Apăsați aici pentru mai multe informații."><img alt="Acesta este un articol bun. Apăsați aici pentru mai multe informații." src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/94/Symbol_support_vote.svg/20px-Symbol_support_vote.svg.png" decoding="async" width="20" height="21" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/94/Symbol_support_vote.svg/30px-Symbol_support_vote.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/94/Symbol_support_vote.svg/40px-Symbol_support_vote.svg.png 2x" data-file-width="180" data-file-height="185" /></a></div></div> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><table class="infocaseta"><tbody><tr><td colspan="2" class="antet harta" style="background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Grecia</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;background: linear-gradient( to right, rgba(204, 210, 217, 1), rgba(204, 210, 217, 1), rgba(204, 210, 217, 1), rgba(156, 163, 170, 1)) repeat-y right; font-size: 130%; line-height: 1.2em; padding-top: 0;">Republica Elenă Ελληνική Δημοκρατίa (<a href="/wiki/Greac%C4%83" class="mw-redirect" title="Greacă">greacă</a>) Ellīnikī́ Dīmokratía (<a href="/wiki/Greac%C4%83" class="mw-redirect" title="Greacă">greacă</a>)</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><table align="center" style="width:100%; background:none;"><tbody><tr><td width="58%"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Greece.svg" class="mw-file-description" title="Drapelul Greciei"><img alt="Drapelul Greciei" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Flag_of_Greece.svg/125px-Flag_of_Greece.svg.png" decoding="async" width="125" height="83" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Flag_of_Greece.svg/188px-Flag_of_Greece.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Flag_of_Greece.svg/250px-Flag_of_Greece.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="400" /></a></td><td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Greece.svg" class="mw-file-description" title="Stema Greciei[*]"><img alt="Stema Greciei[*]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7c/Coat_of_arms_of_Greece.svg/85px-Coat_of_arms_of_Greece.svg.png" decoding="async" width="85" height="87" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7c/Coat_of_arms_of_Greece.svg/128px-Coat_of_arms_of_Greece.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7c/Coat_of_arms_of_Greece.svg/170px-Coat_of_arms_of_Greece.svg.png 2x" data-file-width="281" data-file-height="286" /></a></td></tr><tr><td align="center"><a href="/wiki/Drapelul_Greciei" title="Drapelul Greciei">Drapelul Greciei</a></td><td align="center"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q181147" class="extiw" title="d:Q181147">Stema Greciei</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><a href="/w/index.php?title=Stema_Greciei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stema Greciei — pagină inexistentă"></a></td></tr></tbody></table></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><a href="/wiki/Deviz%C4%83" class="mw-redirect" title="Deviză">Deviză</a>: <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2746673" class="extiw" title="d:Q2746673">Elefthería í thánatos</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><a href="/w/index.php?title=Elefther%C3%ADa_%C3%AD_th%C3%A1natos_(motto-ul_na%C5%A3ional_al_Greciei)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Elefthería í thánatos (motto-ul naţional al Greciei) — pagină inexistentă"></a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q41#P1546" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><div style="margin:auto;text-align:center"><div style="margin-bottom:20"><a href="/wiki/Imn_na%C8%9Bional" title="Imn național">Imnul național</a>: <span lang="grc" class="polytonic" style="font-family: 'SBL BibLit', 'SBL Greek', Athena, 'EB Garamond 12', 'Foulis Greek', Cardo, 'Gentium Plus', Gentium, Garamond, 'Palatino Linotype', 'DejaVu Sans', 'DejaVu Serif', FreeSerif, FreeSans, 'Arial Unicode MS', 'Lucida Sans Unicode', 'Lucida Grande', Code2000, sans-serif;">Ὕμνος εἰς τὴν Ἐλευθερίαν <a href="/wiki/Imnos_pros_tin_Eleftherian" title="Imnos pros tin Eleftherian">Imnos pros tin Eleftherian</a></div> <div style="margin:auto"><audio id="mwe_player_0" controls="" preload="none" data-mw-tmh="" class="mw-file-element" width="220" style="width:220px;" data-durationhint="46" data-mwtitle="Hymn_to_liberty_instrumental.oga" data-mwprovider="wikimediacommons"><source src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/db/Hymn_to_liberty_instrumental.oga" type="audio/ogg; codecs="vorbis"" data-width="0" data-height="0" /><source src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/transcoded/d/db/Hymn_to_liberty_instrumental.oga/Hymn_to_liberty_instrumental.oga.mp3" type="audio/mpeg" data-transcodekey="mp3" data-width="0" data-height="0" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AHymn_to_liberty_instrumental.oga&lang=el&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="el" label="Ελληνικά ‪(el)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AHymn_to_liberty_instrumental.oga&lang=en&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="en" label="English ‪(en)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AHymn_to_liberty_instrumental.oga&lang=es&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="es" label="español ‪(es)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AHymn_to_liberty_instrumental.oga&lang=fr&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="fr" label="français ‪(fr)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AHymn_to_liberty_instrumental.oga&lang=grc&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="grc" label="Ἀρχαία ἑλληνικὴ ‪(grc)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AHymn_to_liberty_instrumental.oga&lang=he&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="he" label="עברית ‪(he)‬" data-dir="rtl" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AHymn_to_liberty_instrumental.oga&lang=id&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="id" label="Bahasa Indonesia ‪(id)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AHymn_to_liberty_instrumental.oga&lang=ja&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="ja" label="日本語 ‪(ja)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AHymn_to_liberty_instrumental.oga&lang=ko&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="ko" label="한국어 ‪(ko)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AHymn_to_liberty_instrumental.oga&lang=pt&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="pt" label="português ‪(pt)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AHymn_to_liberty_instrumental.oga&lang=tr&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="tr" label="Türkçe ‪(tr)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AHymn_to_liberty_instrumental.oga&lang=uk&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="uk" label="українська ‪(uk)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AHymn_to_liberty_instrumental.oga&lang=vi&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="vi" label="Tiếng Việt ‪(vi)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AHymn_to_liberty_instrumental.oga&lang=zh-hant&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="zh-Hant" label="中文（繁體） ‪(zh-hant)‬" data-dir="ltr" /></audio></div></div></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><table><tbody><tr><td><figure class="mw-halign-center" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:EU-Greece.svg" class="mw-file-description" title="Localizarea Greciei"><img alt="Localizarea Greciei" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/21/EU-Greece.svg/290px-EU-Greece.svg.png" decoding="async" width="290" height="244" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/21/EU-Greece.svg/435px-EU-Greece.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/21/EU-Greece.svg/580px-EU-Greece.svg.png 2x" data-file-width="2045" data-file-height="1720" /></a><figcaption>Localizarea Greciei</figcaption></figure></td></tr><tr><td><div style="position:relative;top:0.3em">Localizarea Greciei</div></td></tr></tbody></table></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Geografie</th></tr><tr><th style=";">Suprafață</th><td colspan="1" class="" style=";"> </td></tr><tr><th style=";font-weight: normal;"> - totală</th><td colspan="1" class="" style=";">131,957 km² (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_suprafa%C8%9B%C4%83" title="Lista țărilor după suprafață">locul 96</a>)</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Ap%C4%83" title="Apă">Apă</a> (<a href="/wiki/Procentaj" class="mw-redirect" title="Procentaj">%</a>)</th><td colspan="1" class="" style=";">1.51 (2015)<a href="#cite_note-1">[1]</a></td></tr><tr><th style=";">Cel mai înalt punct</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Muntele_Olimp" title="Muntele Olimp">Muntele Olimp</a> (2.919 m) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q41#P610" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Cel mai jos punct</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1027846" class="extiw" title="d:Q1027846">Frear ton Oinousson</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr>[[Frear ton Oinousson (deepest part of the Mediterranean Sea)|]] (−5.269 m) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q41#P1589" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Cel mai mare oraș</th><td colspan="1" class="" style=";">Atena</td></tr><tr><th style=";">Vecini</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Albania" title="Albania">Albania</a><a href="#cite_note-9171f3546477a4a800ea04b824b6df67-5">[5]</a><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16236537">.mw-parser-output cite.citation{font-style:inherit}.mw-parser-output .citation q{quotes:"„""”""«""»"}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-free a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-limited a,.mw-parser-output .citation .cs1-lock-registration a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Lock-gray-alt-2.svg/9px-Lock-gray-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-subscription a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Lock-red-alt-2.svg/9px-Lock-red-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration{color:#555}.mw-parser-output .cs1-subscription span,.mw-parser-output .cs1-registration span{border-bottom:1px dotted;cursor:help}.mw-parser-output .cs1-ws-icon a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output code.cs1-code{color:inherit;background:inherit;border:inherit;padding:inherit}.mw-parser-output .cs1-hidden-error{display:none;font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-visible-error{font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-maint{display:none;color:#33aa33;margin-left:0.3em}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration,.mw-parser-output .cs1-format{font-size:95%}.mw-parser-output .cs1-kern-left,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-left{padding-left:0.2em}.mw-parser-output .cs1-kern-right,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-right{padding-right:0.2em}</style><a href="#cite_note-0af778b2604fdde435b52353dbcf0dab-6">[6]</a><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a><a href="#cite_note-9171f3546477a4a800ea04b824b6df67-5">[5]</a><a href="#cite_note-0af778b2604fdde435b52353dbcf0dab-6">[6]</a> <a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Macedonia de Nord</a><a href="#cite_note-9171f3546477a4a800ea04b824b6df67-5">[5]</a><a href="#cite_note-0af778b2604fdde435b52353dbcf0dab-6">[6]</a> <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a><a href="#cite_note-9171f3546477a4a800ea04b824b6df67-5">[5]</a><a href="#cite_note-0af778b2604fdde435b52353dbcf0dab-6">[6]</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q41#P47" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Fus_orar" title="Fus orar">Fus orar</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Eastern_European_Time" class="mw-redirect" title="Eastern European Time">EET</a> (<a href="/wiki/UTC%2B2" title="UTC+2">UTC+2</a>)</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Or%C4%83_de_var%C4%83" class="mw-redirect" title="Oră de vară">Ora de vară</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/EEST" class="mw-redirect" title="EEST">EEST</a> (<a href="/wiki/UTC%2B3" title="UTC+3">UTC+3</a>)</td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Populație</th></tr><tr><th style=";">Densitate</th><td colspan="1" class="" style=";">82 loc/km²</td></tr><tr><th style=";"> - Estimare 2021</th><td colspan="1" class="" style=";">10.482.487</td></tr><tr><th style=";">Limbi oficiale</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">Greaca</a></td></tr><tr><th style=";">Etnonim</th><td colspan="1" class="" style=";">greci (pl.) grec (masc.) grecoaică (fem.) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q41#P1549" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Guvernare</th></tr><tr><th style=";">Sistem politic</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Republic%C4%83_parlamentar%C4%83" title="Republică parlamentară">Republică parlamentară</a> <a href="/wiki/Stat_unitar" title="Stat unitar">unitară</a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Pre%C8%99edintele_Greciei" title="Președintele Greciei">Președinte</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Ekaterini_Sakellaropoulou" title="Ekaterini Sakellaropoulou">Ekaterini Sakellaropoulou</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q41#P35" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/w/index.php?title=Prim-ministru_al_Greciei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prim-ministru al Greciei — pagină inexistentă">Prim-ministru</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4377230" class="extiw" title="d:Q4377230">d</a>)</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Kyriakos_Mitsotakis" title="Kyriakos Mitsotakis">Kyriakos Mitsotakis</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q41#P6" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Legislativ</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/w/index.php?title=Parlamentul_Elen&action=edit&redlink=1" class="new" title="Parlamentul Elen — pagină inexistentă">Parlamentul Elen</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q477089" class="extiw" title="d:Q477089">d</a>) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q41#P194" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Capitala</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Atena" title="Atena">Atena</a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Istorie</th></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Independen%C8%9B%C4%83_al_Greciei" title="Războiul de Independență al Greciei">Independență</a> de la <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">Imperiul Otoman</a></td></tr><tr><th style=";">Declarată</th><td colspan="1" class="" style=";">1 ianuarie 1822, la <a href="/w/index.php?title=Prima_Adunare_Na%C8%9Bional%C4%83_de_la_Epidaur&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prima Adunare Națională de la Epidaur — pagină inexistentă">Prima Adunare Națională</a></td></tr><tr><th style=";">Recunoscută</th><td colspan="1" class="" style=";">3 februarie 1830, în <a href="/w/index.php?title=Protocolul_de_la_Londra&action=edit&redlink=1" class="new" title="Protocolul de la Londra — pagină inexistentă">Protocolul de la Londra</a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Constitu%C8%9Bia_Greciei" class="mw-redirect" title="Constituția Greciei">Constituția actuală</a></th><td colspan="1" class="" style=";">11 iunie 1975, <a href="/w/index.php?title=Istoria_constitu%C8%9Bional%C4%83_a_Greciei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria constituțională a Greciei — pagină inexistentă">A treia Republica Elenă</a></td></tr><tr><th style=";">Aderare la <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">UE</a></th><td colspan="1" class="" style=";">1 ianuarie 1981</td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Economie</th></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Produs_intern_brut" class="mw-redirect" title="Produs intern brut">PIB</a> (<a href="/wiki/Paritatea_puterii_de_cump%C4%83rare" title="Paritatea puterii de cumpărare">PPC</a>)</th><td colspan="1" class="" style=";">2021</td></tr><tr><th style=";"> - Total</th><td colspan="1" class="" style=";">▲ $339.668 miliarde<a href="#cite_note-WEO_database-2">[2]</a></td></tr><tr><th style=";"> - Pe cap de locuitor</th><td colspan="1" class="" style=";">▲ $31.821<a href="#cite_note-WEO_database-2">[2]</a> (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_PIB_(PPC)" title="Lista țărilor în funcție de PIB (PPC)">locul 47</a>)</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Produs_intern_brut" class="mw-redirect" title="Produs intern brut">PIB</a> (nominal)</th><td colspan="1" class="" style=";">2021</td></tr><tr><th style=";"> - Total</th><td colspan="1" class="" style=";">▲ $211.645 miliarde<a href="#cite_note-WEO_database-2">[2]</a> (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_PIB_(nominal)" title="Lista țărilor în funcție de PIB (nominal)">locul 51</a>)</td></tr><tr><th style=";"> - Pe cap de locuitor</th><td colspan="1" class="" style=";"> (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_PIB_(nominal)" title="Lista țărilor în funcție de PIB (nominal)">locul 41</a>)▲ $19.827<a href="#cite_note-WEO_database-2">[2]</a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Coeficientul_lui_Gini" title="Coeficientul lui Gini">Gini</a> (2020)</th><td colspan="1" class="" style=";">31.4 (mediu) (locul 6)</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Indicele_dezvolt%C4%83rii_umane" title="Indicele dezvoltării umane">IDU</a> (2019)</th><td colspan="1" class="" style=";">▲ 0.888 (foarte ridicat) (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_indicele_dezvolt%C4%83rii_umane" title="Lista țărilor după indicele dezvoltării umane">locul 32</a>)</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Valut%C4%83" title="Valută">Monedă</a></th><td colspan="1" class="" style=";">Euro (€)2</td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Coduri și identificatori</th></tr><tr><th style=";">Cod <a href="/wiki/Comitetul_Olimpic_Interna%C8%9Bional" title="Comitetul Olimpic Internațional">CIO</a></th><td colspan="1" class="" style=";">GRE <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q41#P984" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Cod mobil</th><td colspan="1" class="" style=";">202 <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q41#P2258" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Prefix telefonic</th><td colspan="1" class="" style=";">30</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/ISO_3166-2" title="ISO 3166-2">ISO 3166-2</a></th><td colspan="1" class="" style=";">GR <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q41#P297" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Domeniu_na%C8%9Bional_de_nivel_superior" title="Domeniu național de nivel superior">Domeniu Internet</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/.gr" title=".gr">.gr</a>3</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><div style="font-size:smaller;text-align:left">De asemenea, acest imn național este și al <a href="/wiki/Cipru" title="Cipru">Ciprului</a>.</div></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Prezență online</th></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.government.gov.gr">site web oficial</a> <a class="external text" href="https://hashtags-hub.toolforge.org/greece">hasthtag</a></td></tr><tr><td class="navigation-only" colspan="2" style="border-top: 2px ##ccd2d9 solid; font-size: 80%; background:inherit; color:var(--color-base, #000); text-align: right;">Modifică <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q41" class="extiw" title="d:Q41">date</a> / <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=0">text</a> <a href="//ro.wikipedia.org/wiki/Format:Infocaseta_%C8%9Aar%C4%83" title="Consultați documentația formatului"><img alt="Consultați documentația formatului" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/12px-Gtk-dialog-info.svg.png" decoding="async" width="12" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/18px-Gtk-dialog-info.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/24px-Gtk-dialog-info.svg.png 2x" data-file-width="60" data-file-height="60" /></a></td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16573438">.mw-parser-output .infocaseta{background:var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa);color:var(--color-base,#000)}.mw-parser-output .infobox-subbox{padding:0;border:none;margin:-3px;width:auto;min-width:100%;font-size:100%;clear:none;float:none;background-color:transparent}.mw-parser-output .infobox-3cols-child{margin:auto}.mw-parser-output .infobox .navbar{font-size:100%}body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-header,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-subheader,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-above,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-title,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-image,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-full-data,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-below{text-align:center}</style> Grecia (în <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">greacă</a> Ελλάδα, transliterat: Elláda, pronunție în greacă: <a href="/wiki/Wikipedia:Pronun%C8%9Bie" title="Wikipedia:Pronunție">[eˈlaða]</a>), oficial, Republica Elenă (în <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">greacă</a> Ελληνική Δημοκρατία, transliterat: Ellīnikī́ Dīmokratía <a href="/wiki/Wikipedia:Pronun%C8%9Bie" title="Wikipedia:Pronunție">[eliniˈci ðimokraˈti.a]</a>)<a href="#cite_note-8">[8]</a> și cunoscută încă din antichitate și sub denumirea de Elada, este o țară din <a href="/wiki/Europa_de_Sud" title="Europa de Sud">Europa de Sud</a>.<a href="#cite_note-9">[9]</a> Conform recensământului din 2011, populația Greciei este de circa 11 milioane de locuitori. Cel mai mare oraș și capitala țării este <a href="/wiki/Atena" title="Atena">Atena</a>. Grecia se află amplasată strategic la intersecția între <a href="/wiki/Europa" title="Europa">Europa</a>, <a href="/wiki/Asia_de_Vest" title="Asia de Vest">Asia de Vest</a> și <a href="/wiki/Africa" title="Africa">Africa</a>,<a href="#cite_note-KolliasGünlük-ȘenesenGülay2003-10">[10]</a><a href="#cite_note-PaulstonKiesling2012-11">[11]</a><a href="#cite_note-Focas2004-12">[12]</a> și se învecinează la nord-vest cu <a href="/wiki/Albania" title="Albania">Albania</a>, la nord cu <a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Macedonia de Nord</a> și cu <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a>, și la nord-est cu <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a>. Țara este formată din nouă regiuni istorico-geografice: <a href="/wiki/Macedonia_(Grecia)" title="Macedonia (Grecia)">Macedonia</a>, <a href="/wiki/Grecia_Central%C4%83" title="Grecia Centrală">Grecia Centrală</a>, <a href="/wiki/Peloponez" title="Peloponez">Pelopones</a>, <a href="/wiki/Tesalia" title="Tesalia">Tesalia</a>, <a href="/wiki/Epir" title="Epir">Epir</a>, <a href="/wiki/Insulele_Egee" title="Insulele Egee">Insulele din Marea Egee</a> (inclusiv <a href="/wiki/Dodecanez" title="Dodecanez">Dodecanezele</a> și <a href="/wiki/Insulele_Ciclade" title="Insulele Ciclade">Cicladele</a>), <a href="/w/index.php?title=Tracia_de_Vest&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tracia de Vest — pagină inexistentă">Tracia de Vest</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Western_Thrace" class="extiw" title="en:Western Thrace">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Western+Thrace&targettitle=Tracia+de+Vest">traduceți</a>], <a href="/wiki/Insula_Creta" class="mw-redirect" title="Insula Creta">Creta</a> și <a href="/wiki/Insulele_Ionice" title="Insulele Ionice">Insulele din Marea Ionică</a>. <a href="/wiki/Marea_Egee" title="Marea Egee">Marea Egee</a> se află la est de partea continentală, <a href="/wiki/Marea_Ionic%C4%83" title="Marea Ionică">Marea Ionică</a> se află la vest, iar <a href="/wiki/Marea_Mediteran%C4%83" title="Marea Mediterană">Marea Mediterană</a> la sud. Grecia are cea mai lungă coastă din bazinul Mediteranei și a 11-a ca lungime din lume, cu 13.676 km lungime, deținând și un mare număr de insule (aproximativ 1.400, dintre care 227 sunt locuite). Optzeci la sută din teritoriul grec este format din munți, dintre care cel mai înalt este <a href="/wiki/Muntele_Olimp" title="Muntele Olimp">Muntele Olimp</a> cu 2.917 m. Grecia modernă își trage rădăcinile din civilizația <a href="/wiki/Grecia_Antic%C4%83" title="Grecia Antică">Greciei Antice</a>, începând cu <a href="/w/index.php?title=Civiliza%C8%9Biile_egeene&action=edit&redlink=1" class="new" title="Civilizațiile egeene — pagină inexistentă">civilizațiile egeene</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Aegean_civilizations" class="extiw" title="en:Aegean civilizations">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Aegean+civilizations&targettitle=civiliza%C8%9Biile+egeene">traduceți</a>] din <a href="/wiki/Epoca_Bronzului" title="Epoca Bronzului">Epoca Bronzului</a>, și este considerată a fi leagănul culturii occidentale. Ea este locul de naștere al <a href="/wiki/Democra%C8%9Bia_atenian%C4%83" title="Democrația ateniană">democrației ca formă de guvernare</a>,<a href="#cite_note-13">[13]</a> al <a href="/w/index.php?title=Filosofia_occidental%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Filosofia occidentală — pagină inexistentă">filosofiei occidentale</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Western_philosophy" class="extiw" title="en:Western philosophy">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Western+philosophy&targettitle=Filosofia+occidental%C4%83">traduceți</a>],<a href="#cite_note-14">[14]</a> al <a href="/wiki/Jocurile_Olimpice" title="Jocurile Olimpice">Jocurilor Olimpice</a>, al <a href="/w/index.php?title=Literatura_occidental%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Literatura occidentală — pagină inexistentă">literaturii occidentale</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Western_literature" class="extiw" title="en:Western literature">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Western+literature&targettitle=Literatura+occidental%C4%83">traduceți</a>] și al <a href="/wiki/Istoriografie" title="Istoriografie">istoriografiei</a>, științelor politice, al marilor principii științifice și matematice,<a href="#cite_note-Heath1981-15">[15]</a> și al <a href="/wiki/Dramaturgie" class="mw-redirect" title="Dramaturgie">dramaturgiei</a> occidentale,<a href="#cite_note-16">[16]</a> incluzând genurile <a href="/wiki/Tragedie" title="Tragedie">tragediei</a> și <a href="/wiki/Comedie" title="Comedie">comediei</a>. Realizările culturale și tehnologice ale Greciei au influențat mult întreaga lume, multe aspecte ale civilizației grecești pătrunzând în Orient prin campaniile lui <a href="/wiki/Alexandru_cel_Mare" title="Alexandru cel Mare">Alexandru cel Mare</a>, și în Occident prin intermediul <a href="/wiki/Imperiul_Roman" title="Imperiul Roman">Imperiului Roman</a>. Această bogată moștenire este parțial reflectată de cele 18 situri din <a href="/wiki/Patrimoniul_mondial_UNESCO" class="mw-redirect" title="Patrimoniul mondial UNESCO">patrimoniul mondial UNESCO</a> aflate în Grecia, ceea ce plasează țara pe locul al șaselea în Europa și al treisprezecelea în lume. Statul grec modern, care cuprinde mare parte din miezul istoric al civilizației grecești, a fost înființat în 1830 după <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Independen%C8%9B%C4%83_al_Greciei" title="Războiul de Independență al Greciei">Războiul Grec de Independență</a> față de <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">Imperiul Otoman</a>. Grecia este o țară <a href="/wiki/Democra%C8%9Bie" title="Democrație">democratică</a><a href="#cite_note-17">[17]</a> și dezvoltată, cu o economie de venit mare avansată, un nivel de trai ridicat<a href="#cite_note-18">[18]</a><a href="#cite_note-Economist2005-19">[19]</a> și un <a href="/wiki/Indicele_dezvolt%C4%83rii_umane" title="Indicele dezvoltării umane">Indice al Dezvoltării Umane</a> foarte ridicat.<a href="#cite_note-20">[20]</a> Grecia este membru fondator al <a href="/wiki/ONU" class="mw-redirect" title="ONU">Organizației Națiunilor Unite</a>, și membru al <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunii Europene</a> de la aderarea la o structură precursoare a acesteia în 1981 (precum și membră a zonei <a href="/wiki/Euro" title="Euro">euro</a> din 2001<a href="#cite_note-europa.eu-21">[21]</a>), și este și membră a mai multor instituții internaționale, inclusiv <a href="/wiki/Consiliul_Europei" title="Consiliul Europei">Consiliul Europei</a>, <a href="/wiki/NATO" class="mw-redirect" title="NATO">NATO</a>,<a href="#cite_note-integrated1974-22">[a]</a> <a href="/wiki/OECD" class="mw-redirect" title="OECD">OECD</a>, <a href="/wiki/OSCE" class="mw-redirect" title="OSCE">OSCE</a> și <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Mondial%C4%83_a_Comer%C8%9Bului" title="Organizația Mondială a Comerțului">OMC</a>. Economia Greciei este cea mai mare din <a href="/wiki/Peninsula_Balcanic%C4%83" title="Peninsula Balcanică">Balcani</a>, în care țara este un important investitor regional. <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Etimologia">Etimologia</h2>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=1" title="Modifică secțiunea: Etimologia" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=1" title="Edit section's source code: Etimologia">modificare sursă</a>]</div> Numele poporului și al țării diferă față de cele utilizate în alte limbi, locuri sau culturi. Deși grecii își denumesc țara Hellas sau Ellada (în <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">greacă</a> Ελλάς sau Ελλάδα) și numele oficial este Republica Elenă, în <a href="/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Limba română">română</a> ea este denumită Grecia, termen latin utilizat de către <a href="/wiki/Roma_Antic%C4%83" title="Roma Antică">romani</a> (în scrierea Graecia), ceea ce înseamnă literal „țara grecilor”, și care derivă de la numele grecesc Γραικός (transliterat Graikos). Și în română se utilizează uneori numele Elada. <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Istoria">Istoria</h2>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=2" title="Modifică secțiunea: Istoria" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=2" title="Edit section's source code: Istoria">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Istoria_Greciei" title="Istoria Greciei">Istoria Greciei</a>.</div><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16505893">@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .rellink{display:flex}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .rellink{display:flex}}</style> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="De_la_primele_prezențe_umane_până_în_secolul_al_III-lea_î.Hr.">De la primele prezențe umane până în secolul al III-lea î.Hr.</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=3" title="Modifică secțiunea: De la primele prezențe umane până în secolul al III-lea î.Hr." class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=3" title="Edit section's source code: De la primele prezențe umane până în secolul al III-lea î.Hr.">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Grecia_Antic%C4%83" title="Grecia Antică">Grecia Antică</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Fresco_of_a_fisherman,_Akrotiri,_Greece.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ae/Fresco_of_a_fisherman%2C_Akrotiri%2C_Greece.jpg/160px-Fresco_of_a_fisherman%2C_Akrotiri%2C_Greece.jpg" decoding="async" width="160" height="285" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ae/Fresco_of_a_fisherman%2C_Akrotiri%2C_Greece.jpg/240px-Fresco_of_a_fisherman%2C_Akrotiri%2C_Greece.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ae/Fresco_of_a_fisherman%2C_Akrotiri%2C_Greece.jpg/320px-Fresco_of_a_fisherman%2C_Akrotiri%2C_Greece.jpg 2x" data-file-width="1656" data-file-height="2952" /></a><figcaption>Frescă minoică de la Akrotiri din <a href="/wiki/Santorini" title="Santorini">Santorini</a>.</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Lions-Gate-Mycenae.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/25/Lions-Gate-Mycenae.jpg/220px-Lions-Gate-Mycenae.jpg" decoding="async" width="220" height="178" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/25/Lions-Gate-Mycenae.jpg/330px-Lions-Gate-Mycenae.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/25/Lions-Gate-Mycenae.jpg/440px-Lions-Gate-Mycenae.jpg 2x" data-file-width="3000" data-file-height="2430" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Poarta_Leilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Poarta Leilor — pagină inexistentă">Poarta Leilor</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Lion_Gate" class="extiw" title="en:Lion Gate">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Lion+Gate&targettitle=Poarta+Leilor">traduceți</a>], <a href="/wiki/Micene" title="Micene">Micene</a>.</figcaption></figure> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Greek_Colonization_Archaic_Period.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/Greek_Colonization_Archaic_Period.svg/400px-Greek_Colonization_Archaic_Period.svg.png" decoding="async" width="400" height="227" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/Greek_Colonization_Archaic_Period.svg/600px-Greek_Colonization_Archaic_Period.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/Greek_Colonization_Archaic_Period.svg/800px-Greek_Colonization_Archaic_Period.svg.png 2x" data-file-width="855" data-file-height="485" /></a><figcaption>Teritorii și colonii grecești în <a href="/wiki/Perioada_arhaic%C4%83_%C3%AEn_Grecia" title="Perioada arhaică în Grecia">Perioada Arhaică</a> (750-550 î.Hr.)</figcaption></figure> Cea mai veche urmă de prezență umană în <a href="/wiki/Balcani" class="mw-redirect" title="Balcani">Balcani</a>, datând de circa 270.000 de ani, se găsește în <a href="/wiki/Pe%C8%99tera_Petralona" title="Peștera Petralona">peștera Petralona</a>, din provincia grecească actuală <a href="/wiki/Macedonia_(Grecia)" title="Macedonia (Grecia)">Macedonia</a>.<a href="#cite_note-Borza-23">[22]</a> Așezările <a href="/wiki/Neolitic" title="Neolitic">neolitice</a> din Grecia, datând din mileniul al VII-lea î.Hr.,<a href="#cite_note-Borza-23">[22]</a> sunt printre cele mai vechi din Europa, țara aflându-se pe ruta pe care s-a răspândit revoluția agrară din <a href="/wiki/Orientul_Apropiat" title="Orientul Apropiat">Orientul Apropiat</a> în Europa.<a href="#cite_note-24">[23]</a> Grecia este leagănul primelor civilizații europene avansate și locul unde s-a născut civilizația occidentală,<a href="#cite_note-Slomp2011-25">[24]</a><a href="#cite_note-Fullinwider1996-26">[25]</a><a href="#cite_note-BullietCrossley2007-27">[26]</a><a href="#cite_note-Pomeroy1999-28">[27]</a><a href="#cite_note-Frucht2004-29">[28]</a> începând cu <a href="/wiki/Civiliza%C8%9Bia_cicladic%C4%83" title="Civilizația cicladică">civilizația cicladică</a> din insulele din <a href="/wiki/Marea_Egee" title="Marea Egee">Marea Egee</a> pe la 3200 î.Hr.,<a href="#cite_note-30">[29]</a> <a href="/wiki/Civiliza%C8%9Bia_minoic%C4%83" title="Civilizația minoică">civilizația minoică</a> din Creta (2700–1500 î.Hr.),<a href="#cite_note-Frucht2004-29">[28]</a><a href="#cite_note-World_and_Its_Peoples-31">[30]</a> și apoi <a href="/wiki/Civiliza%C8%9Bia_micenian%C4%83" title="Civilizația miceniană">civilizația miceniană</a> pe continent (1900–1100 î.Hr.).<a href="#cite_note-World_and_Its_Peoples-31">[30]</a> Aceste civilizații cunoșteau scrisul, forma indescifrabilă de scriere a civilizației minoice fiind denumită <a href="/wiki/Liniar_A" title="Liniar A">Linear A</a>, iar cea a micenienilor, <a href="/wiki/Liniar_B" title="Liniar B">Linear B</a>, o veche formă a <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">limbii grecești</a>. Micenienii i-au asimilat și absorbit treptat pe minoici, dar și civilizația lor s-a prăbușit violent prin preajma lui 1200 î.Hr., într-o vreme de agitație regională denumită <a href="/w/index.php?title=Colapsul_epocii_bronzului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Colapsul epocii bronzului — pagină inexistentă">Colapsul din Epoca Bronzului</a>.<a href="#cite_note-32">[31]</a> Aceasta a adus o perioadă denumită <a href="/wiki/Era_%22%C3%AEntunecat%C4%83%22_a_Greciei" class="mw-redirect" title="Era "întunecată" a Greciei">Epoca Întunecată</a>, din care lipsesc mărturiile scrise. Sfârșitul Epocii Întunecate este datat prin tradiție la anul 776 î.Hr., anul primelor <a href="/wiki/Jocuri_Olimpice_antice" class="mw-redirect" title="Jocuri Olimpice antice">Jocuri Olimpice</a>.<a href="#cite_note-33">[32]</a> <a href="/wiki/Iliada" title="Iliada">Iliada</a> și <a href="/wiki/Odiseea" title="Odiseea">Odiseea</a>, textele fundamentale ale literaturii occidentale, sunt considerate a fi fost compuse de <a href="/wiki/Homer" title="Homer">Homer</a> în <a href="/wiki/Secolul_al_VIII-lea_%C3%AE.Hr." title="Secolul al VIII-lea î.Hr.">secolele al VIII-lea</a>–<a href="/wiki/Secolul_al_VIII-lea_%C3%AE.Hr." title="Secolul al VIII-lea î.Hr.">al VII-lea î.Hr.</a>.<a href="#cite_note-34">[33]</a><a href="#cite_note-The_Odyssey_2003-35">[34]</a> Odată cu sfârșitul Epocii Întunecate, au apărut diferite regate și <a href="/wiki/Ora%C8%99-stat" title="Oraș-stat">orașe-stat</a> în toată peninsula greacă, care s-au răspândit până la țărmurile <a href="/wiki/Marea_Neagr%C4%83" title="Marea Neagră">Mării Negre</a>, <a href="/wiki/Magna_Graecia" title="Magna Graecia">Italia de Sud</a> (în <a href="/wiki/Limba_latin%C4%83" title="Limba latină">latină</a> Magna Graecia, sau Grecia Mare) și <a href="/wiki/Asia_Mic%C4%83" class="mw-redirect" title="Asia Mică">Asia Mică</a>. Aceste state și coloniile lor au atins niveluri înalte de prosperitate, care au avut ca efect o explozie culturală fără precedent, cea a <a href="/wiki/Grecia_clasic%C4%83" title="Grecia clasică">Greciei clasice</a>, exprimată prin <a href="/wiki/Arhitectura_Greciei_antice" title="Arhitectura Greciei antice">arhitectură</a>, <a href="/wiki/Teatrul_%C3%AEn_Grecia_antic%C4%83" title="Teatrul în Grecia antică">teatru</a>, <a href="/wiki/Grecia_Antic%C4%83" title="Grecia Antică">știință</a>, matematică și <a href="/wiki/Filozofia_greac%C4%83_clasic%C4%83" title="Filozofia greacă clasică">filosofie</a>. În <a href="/wiki/508_%C3%AE.Hr." class="mw-redirect" title="508 î.Hr.">508 î.Hr.</a>, <a href="/wiki/Clistene" title="Clistene">Clistene</a> a instituit primul sistem <a href="/wiki/Democra%C8%9Bia_atenian%C4%83" title="Democrația ateniană">democratic</a> de guvernare în <a href="/wiki/Atena" title="Atena">Atena</a>.<a href="#cite_note-BKDunn1992-36">[35]</a><a href="#cite_note-BKRaaflaud2007-37">[36]</a> Până în <a href="/wiki/500_%C3%AE.Hr." class="mw-redirect" title="500 î.Hr.">500 î.Hr.</a>, <a href="/wiki/Imperiul_Ahemenid" title="Imperiul Ahemenid">Imperiul Persan</a> controla teritorii ce se întindeau din zona lor de origine din Iran până în Grecia și Turcia actuale, și a devenit o amenințare pentru orașele-stat grecești. Tentativele orașelor-stat din <a href="/wiki/Asia_Mic%C4%83" class="mw-redirect" title="Asia Mică">Asia Mică</a> de a răsturna dominația persană au eșuat, iar Persia a <a href="/wiki/Prima_invazie_persan%C4%83_a_Greciei" title="Prima invazie persană a Greciei">invadat statele Greciei continentale</a> în <a href="/wiki/492_%C3%AE.Hr." class="mw-redirect" title="492 î.Hr.">492 î.Hr.</a>, dar a fost obligată să se retragă după o înfrângere în <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Maraton" title="Bătălia de la Maraton">bătălia de la Maraton</a> din <a href="/wiki/490_%C3%AE.Hr." class="mw-redirect" title="490 î.Hr.">490 î.Hr.</a> O <a href="/wiki/A_doua_invazie_persan%C4%83_a_Greciei" title="A doua invazie persană a Greciei">a doua invazie</a> a urmat în <a href="/wiki/480_%C3%AE.Hr." class="mw-redirect" title="480 î.Hr.">480 î.Hr.</a> În ciuda rezistenței eroice din <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Termopile" title="Bătălia de la Termopile">bătălia de la Termopile</a>, opusă de greci din mai multe orașe, în frunte cu <a href="/wiki/Sparta" title="Sparta">spartanii</a>, forțele persane au prădat Atena. După mai multe victorii grecești în 480 și 479 î.Hr. la <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Salamina" title="Bătălia de la Salamina">Salamina</a>, <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Plateea" title="Bătălia de la Plateea">Plateea</a> și <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Mycale" title="Bătălia de la Mycale">Mycale</a>, perșii au fost obligați din nou să se retragă. Conflictele militare, denumite <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Medice" title="Războaiele Medice">Războaiele Medice</a>, au fost purtate mai ales de Atena și de Sparta. Faptul că Grecia nu era o țară unificată a făcut ca adesea să apară conflicte între diferitele orașe-stat. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:The_Parthenon_in_Athens.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/The_Parthenon_in_Athens.jpg/220px-The_Parthenon_in_Athens.jpg" decoding="async" width="220" height="155" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/The_Parthenon_in_Athens.jpg/330px-The_Parthenon_in_Athens.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/The_Parthenon_in_Athens.jpg/440px-The_Parthenon_in_Athens.jpg 2x" data-file-width="1144" data-file-height="804" /></a><figcaption><a href="/wiki/Partenon" class="mw-redirect" title="Partenon">Partenonul</a> de pe <a href="/wiki/Acropola_din_Atena" title="Acropola din Atena">Acropola din Atena</a> este unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale <a href="/wiki/Grecia_clasic%C4%83" title="Grecia clasică">Greciei clasice</a>.</figcaption></figure> Cel mai devastator război inter-grec din antichitatea clasică a fost <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_Peloponesiac&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războiul Peloponesiac — pagină inexistentă">Războiul Peloponesiac</a> (431–404 î.Hr.), care a marcat decăderea <a href="/wiki/Liga_de_la_Delos" title="Liga de la Delos">Imperiului Atenian</a> din statutul de principală putere a Greciei Antice. Atât Atena, cât și Sparta au fost ulterior depășite de <a href="/wiki/Teba" title="Teba">Teba</a> și apoi de <a href="/wiki/Macedonia_Antic%C4%83" title="Macedonia Antică">Macedonia</a>, ultima unificând lumea greacă în <a href="/wiki/Liga_de_la_Corint" title="Liga de la Corint">Liga de la Corint</a>, sub conducerea lui <a href="/wiki/Filip_al_II-lea_al_Macedoniei" title="Filip al II-lea al Macedoniei">Filip al II-lea</a>, care a fost ales conducător al primului stat grec unificat din istorie. După asasinarea lui Filip al II-lea, fiul său, <a href="/wiki/Alexandru_cel_Mare" title="Alexandru cel Mare">Alexandru al III-lea cel Mare</a> a preluat conducerea Ligii de la Corint și a declanșat o invazie a Imperiului Persan cu forțele combinate ale tuturor orașelor-stat grecești în <a href="/wiki/334_%C3%AE.Hr." title="334 î.Hr.">334 î.Hr.</a> După victoriile grecilor în bătăliile de la <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Granicus" title="Bătălia de la Granicus">Granicus</a>, <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Issos" title="Bătălia de la Issos">Issus</a> și <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Gaugamela" title="Bătălia de la Gaugamela">Gaugamela</a>, grecii au ocupat <a href="/wiki/Susa" title="Susa">Susa</a> și <a href="/wiki/Persepolis" title="Persepolis">Persepolis</a>, capitala ceremonială a Persiei, în <a href="/wiki/330_%C3%AE.Hr." title="330 î.Hr.">330 î.Hr.</a> Imperiul lui Alexandru cel Mare se întindea din Grecia în vest până în actualul <a href="/wiki/Pakistan" title="Pakistan">Pakistan</a> în est, și până în <a href="/wiki/Egipt" title="Egipt">Egipt</a> în sud. Înainte de moartea sa subită în <a href="/wiki/323_%C3%AE.Hr." title="323 î.Hr.">323 î.Hr.</a>, Alexandru plănuia și o invazie a <a href="/wiki/Arabia" class="mw-redirect" title="Arabia">Arabiei</a>. Moartea sa a cauzat prăbușirea vastului său imperiu, care a fost divizat în mai multe regate, cele mai cunoscute fiind <a href="/wiki/Imperiul_Seleucid" title="Imperiul Seleucid">Imperiul Seleucid</a> și <a href="/wiki/Regatul_Ptolemeic" title="Regatul Ptolemeic">Egiptul Ptolemaic</a>. Printre alte stat fondate de greci se numără <a href="/wiki/Regatul_Greco-Bactrian" title="Regatul Greco-Bactrian">Regatul Greco-Bactrian</a> și <a href="/wiki/Regatul_Indo-Grec" title="Regatul Indo-Grec">Regatul Greco-Indian</a> în India. Numeroși greci au migrat către <a href="/wiki/Alexandria,_Egipt" title="Alexandria, Egipt">Alexandria</a>, <a href="/wiki/Antiohia" title="Antiohia">Antiohia</a>, <a href="/wiki/Seleucia" title="Seleucia">Seleucia</a> și în numeroase alte orașe elenistice din Asia și din Africa.<a href="#cite_note-38">[37]</a> Deși unitatea politică a imperiului lui Alexandru nu a putut fi conservată, ea a dus la o dominație a <a href="/wiki/Grecia_elenistic%C4%83" title="Grecia elenistică">civilizației elenistice</a> și a limbii grece în teritoriile cucerite de Alexandru, ce a durat cel puțin două secole, și, în cazul unor părți din țărmul estic al Mediteranei, considerabil mai mult.<a href="#cite_note-39">[38]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Perioadele_elenistică_și_romană_(323_î.Hr.–secolul_al_IV-lea_d.Hr.)">Perioadele elenistică și romană (323 î.Hr.–secolul al IV-lea d.Hr.)</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=4" title="Modifică secțiunea: Perioadele elenistică și romană (323 î.Hr.–secolul al IV-lea d.Hr.)" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=4" title="Edit section's source code: Perioadele elenistică și romană (323 î.Hr.–secolul al IV-lea d.Hr.)">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articole principale: <a href="/wiki/Grecia_elenistic%C4%83" title="Grecia elenistică">Grecia elenistică</a> și <a href="/wiki/Grecia_roman%C4%83" title="Grecia romană">Grecia romană</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:NAMA_Machine_d%27Anticyth%C3%A8re_1.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/66/NAMA_Machine_d%27Anticyth%C3%A8re_1.jpg/220px-NAMA_Machine_d%27Anticyth%C3%A8re_1.jpg" decoding="async" width="220" height="196" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/66/NAMA_Machine_d%27Anticyth%C3%A8re_1.jpg/330px-NAMA_Machine_d%27Anticyth%C3%A8re_1.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/66/NAMA_Machine_d%27Anticyth%C3%A8re_1.jpg/440px-NAMA_Machine_d%27Anticyth%C3%A8re_1.jpg 2x" data-file-width="1036" data-file-height="924" /></a><figcaption><a href="/wiki/Mecanismul_de_la_Antikythera" title="Mecanismul de la Antikythera">Mecanismul de la Antikythera</a> (c. 100 î.Hr.) este considerat a fi cel mai vechi calculator analog mecanic (<a href="/w/index.php?title=Muzeul_Na%C8%9Bional_de_Arheologie_de_la_Atena&action=edit&redlink=1" class="new" title="Muzeul Național de Arheologie de la Atena — pagină inexistentă">Muzeul Național de Arheologie de la Atena</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/National_Archaeological_Museum,_Athens" class="extiw" title="en:National Archaeological Museum, Athens">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=National+Archaeological+Museum%2C+Athens&targettitle=Muzeul+Na%C8%9Bional+de+Arheologie+de+la+Atena">traduceți</a>]).</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Alexander_and_Bucephalus_-_Battle_of_Issus_mosaic_-_Museo_Archeologico_Nazionale_-_Naples_BW.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Alexander_and_Bucephalus_-_Battle_of_Issus_mosaic_-_Museo_Archeologico_Nazionale_-_Naples_BW.jpg/220px-Alexander_and_Bucephalus_-_Battle_of_Issus_mosaic_-_Museo_Archeologico_Nazionale_-_Naples_BW.jpg" decoding="async" width="220" height="313" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Alexander_and_Bucephalus_-_Battle_of_Issus_mosaic_-_Museo_Archeologico_Nazionale_-_Naples_BW.jpg/330px-Alexander_and_Bucephalus_-_Battle_of_Issus_mosaic_-_Museo_Archeologico_Nazionale_-_Naples_BW.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Alexander_and_Bucephalus_-_Battle_of_Issus_mosaic_-_Museo_Archeologico_Nazionale_-_Naples_BW.jpg/440px-Alexander_and_Bucephalus_-_Battle_of_Issus_mosaic_-_Museo_Archeologico_Nazionale_-_Naples_BW.jpg 2x" data-file-width="1557" data-file-height="2213" /></a><figcaption>Detaliu din <a href="/w/index.php?title=Mozaicul_Alexandru&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mozaicul Alexandru — pagină inexistentă">Mozaicul Alexandru</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Alexander_Mosaic" class="extiw" title="en:Alexander Mosaic">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Alexander+Mosaic&targettitle=Mozaicul+Alexandru">traduceți</a>], ce îl prezintă pe <a href="/wiki/Alexandru_cel_Mare" title="Alexandru cel Mare">Alexandru cel Mare</a> pe calul său, <a href="/wiki/Bucefal" title="Bucefal">Bucephalus</a>.</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ac.galerius2.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f2/Ac.galerius2.jpg/220px-Ac.galerius2.jpg" decoding="async" width="220" height="139" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f2/Ac.galerius2.jpg/330px-Ac.galerius2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f2/Ac.galerius2.jpg 2x" data-file-width="404" data-file-height="255" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Arcul_lui_Galerius_%C8%99i_Rotunda&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arcul lui Galerius și Rotunda — pagină inexistentă">Rotunda</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Arch_of_Galerius_and_Rotunda" class="extiw" title="en:Arch of Galerius and Rotunda">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Arch+of+Galerius+and+Rotunda&targettitle=Arcul+lui+Galerius+%C8%99i+Rotunda">traduceți</a>] romană din <a href="/wiki/Salonic" title="Salonic">Salonic</a>.</figcaption></figure> După o <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Diadohilor" title="Războaiele Diadohilor">perioadă de derută</a> ce a urmat morții lui Alexandru, <a href="/w/index.php?title=Dinastia_Antigonid%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dinastia Antigonidă — pagină inexistentă">dinastia Antigonidă</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Antigonid_dynasty" class="extiw" title="en:Antigonid dynasty">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Antigonid+dynasty&targettitle=dinastia+Antigonid%C4%83">traduceți</a>], inițiată de unul dintre generalii lui Alexandru, a preluat controlul asupra Macedoniei până în <a href="/wiki/276_%C3%AE.Hr." title="276 î.Hr.">276 î.Hr.</a>, precum și hegemonia asupra majorității orașelor-stat grecești.<a href="#cite_note-40">[39]</a> Începând cu circa anul <a href="/wiki/200_%C3%AE.Hr." title="200 î.Hr.">200 î.Hr.</a>, <a href="/wiki/Republica_Roman%C4%83" title="Republica Romană">Republica Romană</a> a devenit din ce în ce mai implicată în chestiunile grecești și s-a implicat într-o <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Macedonene&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războaiele Macedonene — pagină inexistentă">serie de războaie cu Macedonia</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Macedonian_Wars" class="extiw" title="en:Macedonian Wars">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Macedonian+Wars&targettitle=R%C4%83zboaiele+Macedonene">traduceți</a>].<a href="#cite_note-Flower-41">[40]</a> Înfrângerea Macedoniei în <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Pydna&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Pydna — pagină inexistentă">bătălia de la Pydna</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_Pydna" class="extiw" title="en:Battle of Pydna">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Battle+of+Pydna&targettitle=b%C4%83t%C4%83lia+de+la+Pydna">traduceți</a>] din 168 î.e.n. a fost începutul sfârșitului puterii Antigonizilor în Grecia.<a href="#cite_note-42">[41]</a> În 146 <a href="/wiki/%C3%8E.Hr." title="Î.Hr.">î.Hr.</a>, Macedonia a fost anexată ca provincie a Romei, restul Greciei devenind protectorat roman.<a href="#cite_note-Flower-41">[40]</a><a href="#cite_note-Ward-43">[42]</a> Cucerirea romană a fost deplină la <a href="/wiki/27_%C3%AE.Hr." title="27 î.Hr.">27 î.Hr.</a>, când împăratul roman <a href="/wiki/Augustus" class="mw-redirect" title="Augustus">Augustus</a> a anexat restul Greciei și a organizat-o sub forma <a href="/wiki/Provincie_roman%C4%83" title="Provincie romană">provinciei senatoriale</a> <a href="/wiki/Achaea_(provincie_roman%C4%83)" class="mw-redirect" title="Achaea (provincie romană)">Achaea</a>.<a href="#cite_note-Ward-43">[42]</a> În ciuda superiorității militare, romanii admirau realizările culturii grecești și s-au lăsat <a href="/w/index.php?title=Lumea_greco-roman%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lumea greco-romană — pagină inexistentă">puternic influențați</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Greco-Roman_world" class="extiw" title="en:Greco-Roman world">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Greco-Roman+world&targettitle=Lumea+greco-roman%C4%83">traduceți</a>] de ele, de unde și celebra afirmație a lui <a href="/wiki/Hora%C8%9Biu" class="mw-redirect" title="Horațiu">Horațiu</a>: Graecia capta ferum victorem cepit („Grecia, deși cucerită, și-a luat cuceritorul prizonier”).<a href="#cite_note-44">[43]</a> Știința, tehnologia și matematica grecești sunt în general considerate a fi ajuns la un apogeu în timpul perioadei elenistice.<a href="#cite_note-45">[44]</a> Comunitățile vorbitoare de greacă din estul elenizat au contribuit la răspândirea creștinismului timpuriu în <a href="/wiki/Secolul_al_II-lea" title="Secolul al II-lea">secolele al II-lea</a> și <a href="/wiki/Secolul_al_II-lea" title="Secolul al II-lea">al III-lea</a>,<a href="#cite_note-46">[45]</a> și primii lideri și autori creștini (cel mai cunoscut fiind <a href="/wiki/Pavel_(apostol)" title="Pavel (apostol)">apostolul Pavel</a>) erau în general vorbitori de greacă,<a href="#cite_note-47">[46]</a> deși niciunul nu era originar din Grecia. Grecia însăși avea o tendință de a rămâne la păgânism și nu a fost un centru influent al creștinismului timpuriu: de fapt, unele practici religioase ale Greciei Antice au rămas utilizate până la sfârșitul <a href="/wiki/Secolul_al_IV-lea" title="Secolul al IV-lea">secolului al IV-lea</a>,<a href="#cite_note-48">[47]</a> iar unele zone, cum ar fi <a href="/wiki/Peloponez" title="Peloponez">Peloponezul</a> de sud-est, au rămas păgâne până în <a href="/wiki/Secolul_al_X-lea" title="Secolul al X-lea">secolul al X-lea</a>.<a href="#cite_note-49">[48]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Perioada_medievală_(secolul_al_IV-lea–1453)">Perioada medievală (secolul al IV-lea–1453)</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=5" title="Modifică secțiunea: Perioada medievală (secolul al IV-lea–1453)" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=5" title="Edit section's source code: Perioada medievală (secolul al IV-lea–1453)">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Imperiul_Bizantin" class="mw-redirect" title="Imperiul Bizantin">Imperiul Bizantin</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Justinian555AD.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9b/Justinian555AD.png/220px-Justinian555AD.png" decoding="async" width="220" height="119" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9b/Justinian555AD.png/330px-Justinian555AD.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9b/Justinian555AD.png/440px-Justinian555AD.png 2x" data-file-width="2111" data-file-height="1144" /></a><figcaption><a href="/wiki/Imperiul_Bizantin" class="mw-redirect" title="Imperiul Bizantin">Imperiul Bizantin</a> la maxima sa întindere în timpul lui <a href="/wiki/Iustinian_I" title="Iustinian I">Iustinian I</a>, în anul <a href="/wiki/555" title="555">555</a></figcaption></figure> După căderea Imperiului Roman de Apus în secolul al V-lea, <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_R%C4%83s%C4%83rit" title="Imperiul Roman de Răsărit">Imperiul Roman de Răsărit</a> este denumit prin convenție Imperiul Bizantin (deși la acea vreme, era denumit simplu „Imperiul Roman”) și a continuat să existe până în 1453. Cu capitala la <a href="/wiki/Constantinopol" title="Constantinopol">Constantinopol</a>, limba și literatura sa erau grecești, iar religia predominant <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83" title="Biserica Ortodoxă">creștină ortodoxă</a>.<a href="#cite_note-50">[49]</a> Începând cu <a href="/wiki/Secolul_al_IV-lea" title="Secolul al IV-lea">secolul al IV-lea</a>, teritoriile balcanice ale imperiului, inclusiv Grecia, au suferit de pe urma dislocărilor de populație cauzate de <a href="/wiki/Migra%C8%9Bia_popoarelor" title="Migrația popoarelor">Invaziile Barbare</a>. Raidurile și expedițiile de jaf ale <a href="/wiki/Go%C8%9Bi" title="Goți">goților</a> și <a href="/wiki/Huni" title="Huni">hunilor</a> din secolele al IV-lea–al V-lea, împreună cu invazia slavă a Greciei din <a href="/wiki/Secolul_al_VII-lea" title="Secolul al VII-lea">secolul al VII-lea</a>, au avut ca rezultat o prăbușire dramatică a autorității imperiale în peninsula greacă.<a href="#cite_note-FOOTNOTEFine199135–6-51">[50]</a> După invazia slavilor, guvernul imperial mai păstra control doar asupra insulelor și zonelor de coastă, anume asupra orașelor Atena, Corint și Salonic, în timp ce unele zone montane din interior rezistau invaziei și continuau să recunoască autoritatea imperială, fără însă a fi ajutate.<a href="#cite_note-FOOTNOTEFine199135–6-51">[50]</a> În afara acestor zone, se consideră în general că a avut loc și o așezare a slavilor, deși pe o scară foarte redusă.<a href="#cite_note-FOOTNOTEFine199163–6-52">[51]</a><a href="#cite_note-53">[52]</a> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Maltan_knights_castle_in_rh.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a6/Maltan_knights_castle_in_rh.jpg/250px-Maltan_knights_castle_in_rh.jpg" decoding="async" width="250" height="71" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a6/Maltan_knights_castle_in_rh.jpg/375px-Maltan_knights_castle_in_rh.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a6/Maltan_knights_castle_in_rh.jpg/500px-Maltan_knights_castle_in_rh.jpg 2x" data-file-width="600" data-file-height="171" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Palatul_Marelui_Maestru_al_Cavalerilor_de_Rodos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palatul Marelui Maestru al Cavalerilor de Rodos — pagină inexistentă">Palatul Marelui Maestru al Cavalerilor de Rodos</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Palace_of_the_Grand_Master_of_the_Knights_of_Rhodes" class="extiw" title="en:Palace of the Grand Master of the Knights of Rhodes">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Palace+of+the+Grand+Master+of+the+Knights+of+Rhodes&targettitle=Palatul+Marelui+Maestru+al+Cavalerilor+de+Rodos">traduceți</a>], rămășiță a stăpânirii <a href="/wiki/Ordinul_Ospitalierilor" title="Ordinul Ospitalierilor">Ordinul Ospitalierilor</a> de pe insulă.</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Mystras_palace.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1e/Mystras_palace.JPG/220px-Mystras_palace.JPG" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1e/Mystras_palace.JPG/330px-Mystras_palace.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1e/Mystras_palace.JPG/440px-Mystras_palace.JPG 2x" data-file-width="2304" data-file-height="1728" /></a><figcaption>Palatul <a href="/wiki/Mystras" class="mw-redirect" title="Mystras">Mystras</a>, rămășiță a <a href="/wiki/Despotatul_Moreei" title="Despotatul Moreei">despotatului Moreei</a>.</figcaption></figure> Recuperarea provinciilor pierdute de bizantini a început către sfârșitul <a href="/wiki/Secolul_al_VIII-lea" title="Secolul al VIII-lea">secolului al VIII-lea</a> și o mare parte din peninsula greacă a revenit sub control imperial treptat, de-a lungul <a href="/wiki/Secolul_al_IX-lea" title="Secolul al IX-lea">secolului al IX-lea</a>.<a href="#cite_note-EB2-54">[53]</a><a href="#cite_note-FOOTNOTEFine199179–83-55">[54]</a> Acest proces a fost facilitat de un mare influx de greci din Sicilia și din Asia Mică spre peninsula greacă, în timp ce, simultan, numeroși slavi cădeau prizonieri sau se reașezau în Asia Mică, iar cei care rămâneau erau asimilați.<a href="#cite_note-FOOTNOTEFine199163–6-52">[51]</a> În secolele al XI-lea și al XII-lea, revenirea stabilității a avut ca rezultat o puternică creștere economică – mult mai puternică decât în teritoriile anatoliene ale imperiului.<a href="#cite_note-EB2-54">[53]</a> După <a href="/wiki/Cruciada_a_patra" title="Cruciada a patra">cruciada a patra</a> și <a href="/wiki/C%C4%83derea_Constantinopolului" title="Căderea Constantinopolului">căderea Constantinopolului</a> în fața „latinilor” în 1204, mare parte din Grecia a căzut rapid sub dominație <a href="/wiki/Franci" title="Franci">francă</a><a href="#cite_note-EB3-56">[55]</a> (perioada a fost denumită <a href="/wiki/Frankokratia" title="Frankokratia">Frankokratia</a>) sau <a href="/wiki/Republica_Vene%C8%9Bian%C4%83" title="Republica Venețiană">venețiană</a> în cazul unora dintre insule.<a href="#cite_note-EB3A-57">[56]</a> Reînființarea Imperiului Bizantin la Constantinopol în 1261 a fost însoțită de recuperarea a mare parte din teritoriul peninsulei grecești, deși <a href="/wiki/Principatul_Ahaia" title="Principatul Ahaia">principatul franc al Aheei</a> din <a href="/wiki/Peloponez" title="Peloponez">Peloponez</a> a rămas o importantă putere regională până în <a href="/wiki/Secolul_al_XIV-lea" title="Secolul al XIV-lea">secolul al XIV-lea</a>, în timp ce insulele au rămas în mare parte sub control genovez sau venețian.<a href="#cite_note-EB3-56">[55]</a> Ca atare, personalități remarcabile ale timpului au propus de asemenea schimbarea titlului imperial în „împărat al <a href="/wiki/Greci" title="Greci">elenilor</a>”,<a href="#cite_note-Vasiliev-58">[57]</a><a href="#cite_note-RuncimanRunciman1985-59">[58]</a> și, la sfârșitul secolului paisprezece, la împărat se făcea referire în mod frecvent cu „împăratul elenilor”.<a href="#cite_note-CareyCarey1968-60">[59]</a> În mod asemănător, în anumite tratate internaționale ale timpului, împăratul bizantin este calificat drept „Imperator Graecorum”.<a href="#cite_note-61">[60]</a> În secolul al XIV-lea, mare parte din peninsula greacă a fost pierdută de Imperiu după ce mai întâi <a href="/wiki/S%C3%A2rbi" title="Sârbi">sârbii</a> și apoi <a href="/wiki/Otomani" class="mw-redirect" title="Otomani">otomanii</a> au ocupat teritoriu imperial.<a href="#cite_note-EB4-62">[61]</a> Până la începutul <a href="/wiki/Secolul_al_XV-lea" title="Secolul al XV-lea">secolului al XV-lea</a>, înaintarea otomană a dus la limitarea teritoriului bizantin din Grecia în principal la <a href="/wiki/Despotatul_Moreei" title="Despotatul Moreei">Despotatul Moreei</a> din Peloponez.<a href="#cite_note-EB4-62">[61]</a> După căderea Constantinopolului în mâinile otomanilor în 1453, Morea a fost ultima rămășiță a Imperiului Bizantin care a rezistat în fața turcilor. Aceasta a căzut și ea în mâinile lor în 1460, desăvârșind cucerirea otomană a Greciei continentale.<a href="#cite_note-EB5-63">[62]</a> După cucerirea turcească, numeroși cărturari bizantini, care până atunci conservaseră cunoașterea antică grecească, au fugit în Occident, luând cu ei numeroase volume de literatură și contribuind astfel semnificativ la <a href="/wiki/Rena%C8%99tere" class="mw-redirect" title="Renaștere">Renaștere</a>.<a href="#cite_note-JJN-64">[63]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Perioada_otomană_(secolul_al_XV-lea–1821)">Perioada otomană (secolul al XV-lea–1821)</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=6" title="Modifică secțiunea: Perioada otomană (secolul al XV-lea–1821)" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=6" title="Edit section's source code: Perioada otomană (secolul al XV-lea–1821)">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare">Vezi și: <a href="/wiki/Fanario%C8%9Bi" class="mw-redirect" title="Fanarioți">Fanarioți</a>.</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Angelokastro_(Corfu).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/Angelokastro_%28Corfu%29.jpg/220px-Angelokastro_%28Corfu%29.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/Angelokastro_%28Corfu%29.jpg/330px-Angelokastro_%28Corfu%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/Angelokastro_%28Corfu%29.jpg/440px-Angelokastro_%28Corfu%29.jpg 2x" data-file-width="3264" data-file-height="2448" /></a><figcaption>Castelul bizantin de la <a href="/w/index.php?title=Anghelokastro_(Corfu)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Anghelokastro (Corfu) — pagină inexistentă">Anghelokastro</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Angelokastro_(Corfu)" class="extiw" title="en:Angelokastro (Corfu)">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Angelokastro+%28Corfu%29&targettitle=Anghelokastro+%28Corfu%29">traduceți</a>] a rezistat cu succes asediului otoman în primul atac asupra Insulei Corfu din 1537, în asediul din 1571, și în marele asediu din 1716 care i-a forțat pe turci să renunțe la cucerirea insulei.<a href="#cite_note-Stamatopoulos1993-65">[64]</a></figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:B%C3%ADl%C3%A1_v%C4%9B%C5%BE,_Thesalloniki.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/B%C3%ADl%C3%A1_v%C4%9B%C5%BE%2C_Thesalloniki.jpg/220px-B%C3%ADl%C3%A1_v%C4%9B%C5%BE%2C_Thesalloniki.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/B%C3%ADl%C3%A1_v%C4%9B%C5%BE%2C_Thesalloniki.jpg/330px-B%C3%ADl%C3%A1_v%C4%9B%C5%BE%2C_Thesalloniki.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/B%C3%ADl%C3%A1_v%C4%9B%C5%BE%2C_Thesalloniki.jpg/440px-B%C3%ADl%C3%A1_v%C4%9B%C5%BE%2C_Thesalloniki.jpg 2x" data-file-width="1600" data-file-height="1200" /></a><figcaption><a href="/wiki/Turnul_Alb_din_Salonic" title="Turnul Alb din Salonic">Turnul Alb din Salonic</a>, una dintre cele mai cunoscute structuri otomane rămase în Grecia.</figcaption></figure> În timp ce mare parte a Greciei continentale și a insulelor din Marea Egee erau sub control otoman până la sfârșitul secolului al XV-lea, <a href="/wiki/Cipru" title="Cipru">Ciprul</a> și <a href="/wiki/Creta" title="Creta">Creta</a> rămăseseră teritoriu <a href="/wiki/Republica_Vene%C8%9Bian%C4%83" title="Republica Venețiană">venețian</a> și nu au căzut în mâinile otomanilor decât în 1571, respectiv în 1670. Singura parte a lumii vorbitoare de limba greacă ce a scăpat de o îndelungată stăpânire otomană au fost <a href="/wiki/Insulele_Ionice" title="Insulele Ionice">Insulele Ionice</a>, care au rămas venețiene până la cucerirea lor de către <a href="/wiki/Prima_Republic%C4%83_Francez%C4%83" title="Prima Republică Franceză">Prima Republică Franceză</a> în 1797, după care au trecut în mâinile <a href="/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei" class="mw-redirect" title="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei">Regatului Unit</a> în 1809 până la reunificarea cu Grecia în 1864.<a href="#cite_note-FOOTNOTEClogg1992-66">[65]</a>[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită pagina</a>] În timp ce grecii din Insulele Ionice și cei din <a href="/wiki/Constantinopol" title="Constantinopol">Constantinopol</a> trăiau în prosperitate, cei din urmă obținând poziții puternice în cadrul administrației otomane,<a href="#cite_note-FOOTNOTEClogg1992-66">[65]</a>[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită pagina</a>] mare parte din populația Greciei continentale a suferit consecințele economice ale cuceririi turcești. S-au impus taxe grele, și în ultimii ani ai Imperiului Otoman s-a aplicat o politică de creare a domeniilor ereditare, care a dus la <a href="/wiki/Iobag" class="mw-redirect" title="Iobag">iobăgirea</a> populației grecești.<a href="#cite_note-67">[66]</a> <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Greac%C4%83" class="mw-redirect" title="Biserica Ortodoxă Greacă">Biserica Ortodoxă Greacă</a> și <a href="/wiki/Patriarhia_Ecumenic%C4%83_de_Constantinopol" title="Patriarhia Ecumenică de Constantinopol">Patriarhia Ecumenică de Constantinopol</a> erau considerate de guvernele otomane ca autorități dominante asupra întregii populații ortodoxe din Imperiul Otoman, indiferent dacă era sau nu grecească. Deși statul otoman nu a obligat pe cei ce nu erau musulmani să se convertească la <a href="/wiki/Islam" title="Islam">Islam</a>, creștinii se confruntau cu diferite tipuri de discriminări care le confereau statut de cetățeni de rang inferior ai Imperiului Otoman. Discriminările împotriva creștinilor, în special când erau combinate cu rele tratamente aplicate de autoritățile otomane locale, au dus la unele convertiri de fațadă la Islam. În secolul al XIX-lea, numeroși „cripto-creștini” s-au întors la vechea lor credință religioasă.<a href="#cite_note-FOOTNOTEClogg1992-66">[65]</a>[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită pagina</a>] Natura administrației otomane a Greciei era însă variată, și era aplicată arbitrar și adesea dur.<a href="#cite_note-FOOTNOTEClogg1992-66">[65]</a>[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită pagina</a>] Unele orașe aveau guvernatori numiți de sultan, în timp ce altele (cum ar fi Atena) se bucurau de o oarecare autonomie. Regiunile muntoase din interior și numeroase insule au rămas practic autonome față de statul otoman timp de mai multe secole.<a href="#cite_note-FOOTNOTEClogg1992-66">[65]</a>[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită pagina</a>] Când izbucneau conflicte militare între Imperiul Otoman și alte state, grecii se răsculau de obicei împotriva Imperiului, cu doar câteva excepții. Înainte de revoluția greacă, existaseră câteva războaie în care grecii au luptat împotriva otomanilor, notabile fiind participarea grecilor în <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Lepanto" title="Bătălia de la Lepanto">bătălia de la Lepanto</a> din 1571, <a href="/w/index.php?title=R%C4%83scoala_din_Epir_din_1611&action=edit&redlink=1" class="new" title="Răscoala din Epir din 1611 — pagină inexistentă">Răscoalele Țărănești din Epir</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q12877110" class="extiw" title="d:Q12877110">d</a>) din 1600–1601, <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_Moreea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războiul din Moreea — pagină inexistentă">Războiul din Moreea</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Morean_War" class="extiw" title="en:Morean War">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Morean+War&targettitle=R%C4%83zboiul+din+Moreea">traduceți</a>] din 1684–1699, și <a href="/wiki/Revolta_Orlov" title="Revolta Orlov">Revolta lui Orlov</a> instigată de <a href="/wiki/Imperiul_Rus" title="Imperiul Rus">ruși</a> în 1770, care avea ca scop dezmembrarea Imperiului Otoman în folosul intereselor rusești.<a href="#cite_note-FOOTNOTEClogg1992-66">[65]</a>[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită pagina</a>] Aceste ridicări la luptă au fost înăbușite de otomani cu mari vărsări de sânge.<a href="#cite_note-68">[67]</a><a href="#cite_note-69">[68]</a> Secolele al XVI-lea și al XVII-lea sunt considerate ca un fel de „epocă întunecată” a istoriei grecești, perspectiva răsturnării dominațîei otomane părând foarte îndepărtate, doar Insulele Ionice rămânând libere de turci. <a href="/wiki/Corfu" title="Corfu">Corfu</a> a rezistat la trei mari asedii în <a href="/w/index.php?title=Asediul_Insulei_Corfu_(1537)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Asediul Insulei Corfu (1537) — pagină inexistentă">1537</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Siege_of_Corfu_(1537)" class="extiw" title="en:Siege of Corfu (1537)">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Siege+of+Corfu+%281537%29&targettitle=Asediul+Insulei+Corfu+%281537%29">traduceți</a>], 1571 și <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_Turco-Vene%C8%9Bian_(1714-1718)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războiul Turco-Venețian (1714-1718) — pagină inexistentă">1716</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Ottoman%E2%80%93Venetian_War_(1714%E2%80%9318)#The_Siege_of_Corfu" class="extiw" title="en:Ottoman–Venetian War (1714–18)">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Ottoman%E2%80%93Venetian+War+%281714%E2%80%9318%29%23The+Siege+of+Corfu&targettitle=R%C4%83zboiul+Turco-Vene%C8%9Bian+%281714-1718%29">traduceți</a>], toate soldate cu respingerea otomanilor. În secolul al XVIII-lea, însă, a apărut o clasă înstărită și răspândită de negustori greci. Aceștia au ajuns să domine comerțul în interiorul Imperiului Otoman, înființând comunități în bazinul Mediteranei, în Balcani și chiar în Europa Occidentală. Deși cucerirea otomană tăiase legăturile Greciei cu mișcările intelectuale europene ale vremii, cum ar fi <a href="/wiki/Reforma_Protestant%C4%83" title="Reforma Protestantă">Reforma Protestantă</a> și <a href="/wiki/Iluminism" title="Iluminism">iluminismul</a>, aceste idei, împreună cu idealurile <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_Francez%C4%83" title="Revoluția Franceză">Revoluției Franceze</a> și ale <a href="/w/index.php?title=Na%C8%9Bionalismul_romantic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Naționalismul romantic — pagină inexistentă">naționalismului romantic</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/romantic_nationalism" class="extiw" title="en:romantic nationalism">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=romantic+nationalism&targettitle=Na%C8%9Bionalismul+romantic">traduceți</a>] au început să pătrundă în lumea greacă prin intermediul diasporei mercantile.<a href="#cite_note-FOOTNOTEClogg1992-66">[65]</a>[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită pagina</a>] Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, <a href="/wiki/Rigas_Velestinlis" title="Rigas Velestinlis">Rigas Feraios</a>, primul revoluționar care și-a închipuit un stat grec independent, a publicat o serie de documente legate de independența Greciei, inclusiv un imn național și, la <a href="/wiki/Viena" title="Viena">Viena</a>, prima hartă detaliată a Greciei, dar a fost ucis de agenți otomani în 1798.<a href="#cite_note-FOOTNOTEClogg1992-66">[65]</a>[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită pagina</a>]<a href="#cite_note-70">[69]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Războiul_Grec_de_Independență_(1821–1832)">Războiul Grec de Independență (1821–1832)</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=7" title="Modifică secțiunea: Războiul Grec de Independență (1821–1832)" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=7" title="Edit section's source code: Războiul Grec de Independență (1821–1832)">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_independen%C8%9B%C4%83_al_Greciei" class="mw-redirect" title="Războiul de independență al Greciei">Războiul de independență al Greciei</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:The_sortie_of_Messologhi_by_Theodore_Vryzakis.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0e/The_sortie_of_Messologhi_by_Theodore_Vryzakis.jpg/220px-The_sortie_of_Messologhi_by_Theodore_Vryzakis.jpg" decoding="async" width="220" height="305" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0e/The_sortie_of_Messologhi_by_Theodore_Vryzakis.jpg/330px-The_sortie_of_Messologhi_by_Theodore_Vryzakis.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0e/The_sortie_of_Messologhi_by_Theodore_Vryzakis.jpg/440px-The_sortie_of_Messologhi_by_Theodore_Vryzakis.jpg 2x" data-file-width="793" data-file-height="1100" /></a><figcaption>Ruperea asediului de la Missolonghi, în timpul <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_independen%C8%9B%C4%83_al_Greciei" class="mw-redirect" title="Războiul de independență al Greciei">Războiului Grec de Independență</a> (1821–1830), de <a href="/w/index.php?title=Theodoros_Vryzakis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Theodoros Vryzakis — pagină inexistentă">Theodoros Vryzakis</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Theodoros_Vryzakis" class="extiw" title="en:Theodoros Vryzakis">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Theodoros+Vryzakis&targettitle=Theodoros+Vryzakis">traduceți</a>].</figcaption></figure> În 1814 a fost înființată o societate secretă denumită <a href="/wiki/Filiki_Eteria" class="mw-redirect" title="Filiki Eteria">Filiki Eteria</a> („Societatea Prietenilor”) cu scopul eliberării Greciei. Eteria a pus la cale, împreună cu revoluționari din toate popoarele din Balcani, declanșarea de revoluții simultane în <a href="/wiki/Pelopones" class="mw-redirect" title="Pelopones">Pelopones</a>, în <a href="/wiki/Principatele_Dun%C4%83rene" title="Principatele Dunărene">Principatele Dunărene</a> și la <a href="/wiki/Constantinopol" title="Constantinopol">Constantinopol</a>. <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_de_la_1821" title="Revoluția de la 1821">Prima dintre aceste revoluții</a> a izbucnit la 4 februarie 1821 în <a href="/wiki/%C8%9Aara_Rom%C3%A2neasc%C4%83" title="Țara Românească">Țara Românească</a> sub conducerea localnicului <a href="/wiki/Tudor_Vladimirescu" title="Tudor Vladimirescu">Tudor Vladimirescu</a>, susținută de o revoluție declanșată cu o lună mai târziu de <a href="/wiki/Alexandru_Ipsilanti_Eteristul" title="Alexandru Ipsilanti Eteristul">Alexandru Ipsilanti</a> dar, dezavuată de țarul rus pe al cărui suport se bizuiau, acțiunea a fost rapid înăbușită de otomani. Evenimentele au declanșat însă reacții în lanț și la 17 martie 1821 <a href="/w/index.php?title=Manio%C8%9Bi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Manioți — pagină inexistentă">manioții</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Maniots" class="extiw" title="en:Maniots">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Maniots&targettitle=Manio%C8%9Bi">traduceți</a>] din Pelopones au declarat război otomanilor.<a href="#cite_note-Brewer,_D._2001,_pp._235-71">[70]</a> Până la sfârșitul lunii, întregul Pelopones era în război deschis contra otomanilor și în octombrie 1821, grecii conduși de <a href="/wiki/Theodoros_Kolokotronis" title="Theodoros Kolokotronis">Theodoros Kolokotronis</a> cuceriseră <a href="/wiki/Tripoli,_Grecia" title="Tripoli, Grecia">Tripolița</a>. Revolta peloponesiacă a fost rapid urmată de alte insurecții în <a href="/wiki/Creta" title="Creta">Creta</a>, <a href="/wiki/Macedonia_(Grecia)" title="Macedonia (Grecia)">Macedonia</a> și în <a href="/wiki/Grecia_Central%C4%83" title="Grecia Centrală">Grecia Centrală</a>, care însă aveau să fie rapid înăbușite. Între timp însă, marina grecească improvizată reușea să învingă flotele otomane din <a href="/wiki/Marea_Egee" title="Marea Egee">Marea Egee</a> și să împiedice sosirea pe mare a întăririlor otomane. În 1822 și 1824, turcii și egiptenii au devastat insulele, inclusiv <a href="/wiki/M%C4%83celul_din_Chios" title="Măcelul din Chios">Chiosul</a> și <a href="/wiki/Psara" title="Psara">Psara</a>, comițând masacre nediscriminatorii ale populației.<a href="#cite_note-Brewer,_D._2001,_pp._235-71">[70]</a> Aceste acțiuni au avut ca efect galvanizarea opiniei publice din Europa Occidentală în favoarea rebelilor greci.<a href="#cite_note-FOOTNOTEClogg1992-66">[65]</a>[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită pagina</a>] Au apărut însă tensiuni între diferite facțiuni grecești, care au dus la două războaie civile consecutive. Între timp, sultanul otoman a negociat cu <a href="/wiki/Muhammad_Ali_al_Egiptului" title="Muhammad Ali al Egiptului">Mehmet Ali al Egiptului</a>, care a acceptat să-l trimită pe fiul său <a href="/w/index.php?title=Ibrahim_Pa%C8%99a_al_Egiptului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ibrahim Pașa al Egiptului — pagină inexistentă">Ibrahim Pașa</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Ibrahim_Pasha_of_Egypt" class="extiw" title="en:Ibrahim Pasha of Egypt">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Ibrahim+Pasha+of+Egypt&targettitle=Ibrahim+Pa%C8%99a+al+Egiptului">traduceți</a>] și Grecia cu o armată pentru a suprima revolta în schimbul unor teritorii. Ibrahim a debarcat în Pelopones în februarie 1825 și a obținut rapid victorii: până la sfârșitul lui 1825, mare parte din Pelopones era sub control egiptean, iar orașul <a href="/wiki/Missolonghi" title="Missolonghi">Missolonghi</a>—asediat de turci din aprilie 1825—a căzut în aprilie 1826. Deși Ibrahim a fost învins în <a href="/wiki/Peninsula_Mani" title="Peninsula Mani">Mani</a>, el a reușit să înabușe mare parte din revolta peloponesiacă că a recucerit <a href="/wiki/Atena" title="Atena">Atena</a>. După ani de negocieri, trei Mari Puteri, <a href="/wiki/Imperiul_Rus" title="Imperiul Rus">Rusia</a>, <a href="/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_Irlandei" title="Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei">Regatul Unit</a> și <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a>, au hotărât să intervină în conflict. Fiecare țară a trimis câte o flotă în Grecia. La vestea că flotele combinate otomano-egiptene se pregăteau să atace insula grecească <a href="/wiki/Hydra_(insul%C4%83)" title="Hydra (insulă)">Hydra</a>, flota aliată a interceptat-o pe cea otomano-egipteană la <a href="/wiki/Pylos" class="mw-redirect" title="Pylos">Navarino</a>. După o săptămână de expectativă, <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Navarino" title="Bătălia de la Navarino">au izbucnit luptele</a> ce s-au soldat cu distrugerea flotei turco-egiptene. O <a href="/wiki/Expedi%C8%9Bia_din_Moreea" title="Expediția din Moreea">forță expediționară franceză</a> a fost trimisă pentru a supraveghea evacuarea armatei egiptene din Pelopones, în timp ce grecii au ocupat o parte din Grecia Centrală până în 1828. Ca urmare a anilor de negocieri, prin <a href="/w/index.php?title=Protocolul_de_la_Londra_(1830)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Protocolul de la Londra (1830) — pagină inexistentă">Protocolul de la Londra</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/London_Protocol_(1830)" class="extiw" title="en:London Protocol (1830)">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=London+Protocol+%281830%29&targettitle=Protocolul+de+la+Londra+%281830%29">traduceți</a>], în 1830, a fost recunoscută independența <a href="/wiki/Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83" title="Prima Republică Elenă">unui stat grecesc incipient</a>. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Secolul_al_XIX-lea">Secolul al XIX-lea</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=8" title="Modifică secțiunea: Secolul al XIX-lea" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=8" title="Edit section's source code: Secolul al XIX-lea">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare">Vezi și: <a href="/wiki/Regatul_Greciei" title="Regatul Greciei">Regatul Greciei</a>.</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Peter_v_Hess_Empfang_K%C3%B6nig_Otto_(1).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b3/Peter_v_Hess_Empfang_K%C3%B6nig_Otto_%281%29.jpg/220px-Peter_v_Hess_Empfang_K%C3%B6nig_Otto_%281%29.jpg" decoding="async" width="220" height="135" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b3/Peter_v_Hess_Empfang_K%C3%B6nig_Otto_%281%29.jpg/330px-Peter_v_Hess_Empfang_K%C3%B6nig_Otto_%281%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b3/Peter_v_Hess_Empfang_K%C3%B6nig_Otto_%281%29.jpg/440px-Peter_v_Hess_Empfang_K%C3%B6nig_Otto_%281%29.jpg 2x" data-file-width="3435" data-file-height="2112" /></a><figcaption>Intrarea <a href="/wiki/Otto_al_Greciei" title="Otto al Greciei">Regelui Otto</a> în Atena, <a href="/w/index.php?title=Peter_von_Hess&action=edit&redlink=1" class="new" title="Peter von Hess — pagină inexistentă">Peter von Hess</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q388523" class="extiw" title="d:Q388523">d</a>), 1839.</figcaption></figure> În 1827 <a href="/wiki/Ioannis_Kapodistrias" title="Ioannis Kapodistrias">Ioannis Kapodistrias</a> din <a href="/wiki/Corfu" title="Corfu">Corfu</a> a fost ales ca primul guvernator al noii republici. În urma asasinării lui în 1831, <a href="/wiki/Marile_Puteri" class="mw-redirect" title="Marile Puteri">Marile Puteri</a> au instaurat o <a href="/wiki/Regatul_Greciei" title="Regatul Greciei">monarhie</a> sub domnia lui <a href="/wiki/Otto_al_Greciei" title="Otto al Greciei">Otto</a> din <a href="/wiki/Casa_de_Wittelsbach" title="Casa de Wittelsbach">Casa de Wittelsbach</a> originară din <a href="/wiki/Bavaria" title="Bavaria">Bavaria</a>. În 1843 o revoltă l-a făcut pe rege să accepte o constituție și o adunare reprezentativă. Din cauza domniei sale autoritare, el a fost în cele din urmă detronat în 1862 și după un an înlocuit cu prințul Wilhelm al Danemarcei, care a luat numele de <a href="/wiki/George_I_al_Greciei" title="George I al Greciei">George I</a> și a adus cu el Insulele Ionice ca dar de încoronare din partea Regatului Unit. În 1877, <a href="/w/index.php?title=Charilaos_Trikoupis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Charilaos Trikoupis — pagină inexistentă">Charilaos Trikoupis</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Charilaos_Trikoupis" class="extiw" title="en:Charilaos Trikoupis">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Charilaos+Trikoupis&targettitle=Charilaos+Trikoupis">traduceți</a>], creditat cu o importantă îmbunătățire a infrastructurii din țară, a limitat puterea monarhiei de a influența Adunarea Națională prin impunerea regulii <a href="/wiki/Mo%C8%9Biune_de_cenzur%C4%83" title="Moțiune de cenzură">votului de încredere</a> ce trebuie acordat oricărui potențial șef al guvernului. <a href="/wiki/Corup%C8%9Bie" title="Corupție">Corupția</a>, combinată cu cheltuielile mari ale lui Trikoupis pe proiecte necesare de infrastructură, cum ar fi <a href="/wiki/Canalul_Corint" title="Canalul Corint">Canalul Corintului</a>, au dus la impozitarea exagerată și la slăbirea economiei grecești, obligând declararea insolvenței publice în 1893 și acceptarea impunerii Controlului Financiar Internațional pentru plata datoriilor naționale. O altă problemă politică în secolul al XIX-lea era una unic grecească: problema limbii oficiale. Grecii vorbeau o formă de greacă denumită <a href="/w/index.php?title=Greaca_modern%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Greaca modernă — pagină inexistentă">„demotică”</a>. Mare parte din elite o considerau însă pe aceasta un dialect țărănesc și erau hotărâți să restaureze greaca veche. <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Territorial_Expansion_of_Greece_from_1832%E2%80%931947.gif" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/00/Territorial_Expansion_of_Greece_from_1832%E2%80%931947.gif/400px-Territorial_Expansion_of_Greece_from_1832%E2%80%931947.gif" decoding="async" width="400" height="288" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/00/Territorial_Expansion_of_Greece_from_1832%E2%80%931947.gif/600px-Territorial_Expansion_of_Greece_from_1832%E2%80%931947.gif 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/00/Territorial_Expansion_of_Greece_from_1832%E2%80%931947.gif/800px-Territorial_Expansion_of_Greece_from_1832%E2%80%931947.gif 2x" data-file-width="868" data-file-height="624" /></a><figcaption>Evoluția teritorială a <a href="/wiki/Regatul_Greciei" title="Regatul Greciei">Regatului Greciei</a> până la 1947.</figcaption></figure> Ca urmare, documentele guvernamentale se publicau în greaca <a href="/w/index.php?title=Katharevousa&action=edit&redlink=1" class="new" title="Katharevousa — pagină inexistentă">Katharevousa</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Katharevousa" class="extiw" title="en:Katharevousa">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Katharevousa&targettitle=Katharevousa">traduceți</a>] (purificată), o formă pe care puțini greci obișnuiți știau să o citească. Liberalii favorizau recunoașterea demoticii ca limbă națională, dar conservatorii și Biserica Ortodoxă s-au opus oricărui efort în acest sens, până într-acolo încât, atunci când <a href="/wiki/Noul_Testament" title="Noul Testament">Noul Testament</a> a fost tradus în demotică în 1901, au izbucnit revolte în Atena și guvernul a căzut (Evangeliaka). Chestiunea avea să continue să otrăvească viața politică grecească până în anii 1970. Toți grecii erau uniți, însă, în hotărârea de a elibera și restul provinciilor vorbitoare de greacă de sub control otoman. Mai ales în <a href="/wiki/Creta" title="Creta">Creta</a>, o <a href="/w/index.php?title=Revolta_Cretan%C4%83_(1866-1869)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Revolta Cretană (1866-1869) — pagină inexistentă">revoltă prelungită în 1866–1869</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Cretan_Revolt_(1866%E2%80%931869)" class="extiw" title="en:Cretan Revolt (1866–1869)">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Cretan+Revolt+%281866%E2%80%931869%29&targettitle=Revolta+Cretan%C4%83+%281866-1869%29">traduceți</a>] agitase spiritele. Când a izucnit <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Ruso-Turc_(1877%E2%80%931878)" title="Războiul Ruso-Turc (1877–1878)">războiul între Rusia și Imperiul Otoman în 1877</a>, sentimentul popular grec era în favoarea rușilor, dar Grecia era prea îngrijorată de perspectiva unei intervenții britanice pentru a intra oficial în război. Cu toate acestea, în 1881, <a href="/wiki/Tesalia" title="Tesalia">Tesalia</a> și mici părți din <a href="/wiki/Epir" title="Epir">Epir</a> au fost transferate Greciei ca urmare a <a href="/wiki/Tratatul_de_la_Berlin_(1878)" title="Tratatul de la Berlin (1878)">tratatului de la Berlin</a>, deși Creta a rămas la otomani. Grecii din Creta au continuat să se răscoale și în 1897, guvernul grec al lui Theodoros Deligiannis, cedând presiunii populare, a declarat război otomanilor. În <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Greco-Turc_(1897)" class="mw-redirect" title="Războiul Greco-Turc (1897)">Războiul Greco-Turc</a> ce a urmat, slab pregătita și slab dotata armată greacă a fost învinsă de otomani. Prin intervenția Marilor Puteri însă, Grecia a pierdut doar puțin teritoriu de-a lungul graniței, iar Creta a devenit <a href="/w/index.php?title=Statul_Cretan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Statul Cretan — pagină inexistentă">stat autonom</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Cretan_State" class="extiw" title="en:Cretan State">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Cretan+State&targettitle=Statul+Cretan">traduceți</a>] condus de <a href="/wiki/Prin%C8%9Bul_George_al_Greciei_%C8%99i_Danemarcei" title="Prințul George al Greciei și Danemarcei">prințul George al Greciei</a>. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Din_secolul_al_XX-lea_până_în_prezent">Din secolul al XX-lea până în prezent</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=9" title="Modifică secțiunea: Din secolul al XX-lea până în prezent" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=9" title="Edit section's source code: Din secolul al XX-lea până în prezent">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Bundesarchiv_Bild_101I-164-0389-23A,_Athen,_Hissen_der_Hakenkreuzflagge.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3b/Bundesarchiv_Bild_101I-164-0389-23A%2C_Athen%2C_Hissen_der_Hakenkreuzflagge.jpg/170px-Bundesarchiv_Bild_101I-164-0389-23A%2C_Athen%2C_Hissen_der_Hakenkreuzflagge.jpg" decoding="async" width="170" height="242" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3b/Bundesarchiv_Bild_101I-164-0389-23A%2C_Athen%2C_Hissen_der_Hakenkreuzflagge.jpg/255px-Bundesarchiv_Bild_101I-164-0389-23A%2C_Athen%2C_Hissen_der_Hakenkreuzflagge.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3b/Bundesarchiv_Bild_101I-164-0389-23A%2C_Athen%2C_Hissen_der_Hakenkreuzflagge.jpg/340px-Bundesarchiv_Bild_101I-164-0389-23A%2C_Athen%2C_Hissen_der_Hakenkreuzflagge.jpg 2x" data-file-width="559" data-file-height="795" /></a><figcaption>Soldați germani ridicând <a href="/w/index.php?title=Reichskriegsflagge&action=edit&redlink=1" class="new" title="Reichskriegsflagge — pagină inexistentă">Reichskriegsflagge</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Reichskriegsflagge" class="extiw" title="en:Reichskriegsflagge">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Reichskriegsflagge&targettitle=Reichskriegsflagge">traduceți</a>] pe <a href="/wiki/Acropola_din_Atena" title="Acropola din Atena">Acropola din Atena</a>. Avea să fie dat jos într-una dintre primele acțiuni ale <a href="/wiki/Rezisten%C8%9Ba_greac%C4%83" title="Rezistența greacă">rezistenței grecești</a>.</figcaption></figure> La sfârșitul <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Balcanice" title="Războaiele Balcanice">Războaielor Balcanice</a>, întinderea teritorială și demografică a Greciei crescuse. În anii ce au urmat, lupta dintre <a href="/wiki/Constantin_I_al_Greciei" title="Constantin I al Greciei">Constantin I</a> și charismaticul prim ministru <a href="/wiki/Eleftherios_Venizelos" title="Eleftherios Venizelos">Eleftherios Venizelos</a> pe tema politicii externe a țării în ajunul Primului Război Mondial a dominat scena politică a țării, și a împărțit țara în două grupuri antagonice. De-a lungul unei părți din Primul Război Mondial, Grecia a avut două guverne, un guvern pro-german regalist la <a href="/wiki/Atena" title="Atena">Atena</a> și un guvern pro-britanic, venizelist la <a href="/wiki/Salonic" title="Salonic">Salonic</a>. Cele două guverne au fost unificate în 1917, când Grecia a intrat oficial în război de partea <a href="/wiki/Antanta" title="Antanta">Antantei</a>. După Primul Război Mondial, Grecia a încercat să anexeze noi teritorii din <a href="/wiki/Asia_Mic%C4%83" class="mw-redirect" title="Asia Mică">Asia Mică</a>, o regiune care la acea vreme avea o numeroasă populație greacă, dar a fost învinsă în <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Greco-Turc_(1919-1922)" class="mw-redirect" title="Războiul Greco-Turc (1919-1922)">Războiul Greco-Turc din 1919–1922</a>, care a avut ca rezultat un <a href="/wiki/Schimburile_de_popula%C8%9Bie_dintre_Grecia_%C8%99i_Turcia" title="Schimburile de populație dintre Grecia și Turcia">masiv schimb de populații între cele două țări</a> conform <a href="/wiki/Tratatul_de_la_Lausanne" title="Tratatul de la Lausanne">Tratatului de la Lausanne</a>.<a href="#cite_note-72">[71]</a> Conform diferitelor surse,<a href="#cite_note-73">[72]</a> câteva sute de mii de <a href="/wiki/Greci_pontici" title="Greci pontici">greci pontici</a> au murit în această perioadă în ceea ce este uneori denumit <a href="/wiki/Genocidul_grecilor" title="Genocidul grecilor">genocidul grecilor pontici</a>.<a href="#cite_note-74">[73]</a> Epoca ce a urmat a fost una marcată de instabilitate, umbrită de dificila misiune de a introduce un milion și jumătate de refugiați greci din Turcia în societatea grecească. Populația greacă a <a href="/wiki/Istanbul" title="Istanbul">Istanbulului</a> a scăzut de la 300.000 în 1900 la circa 3.000 în 2001.<a href="#cite_note-minorities-75">[74]</a> După evenimentele dezastruoase din Asia Mică, monarhia a fost abolită după un referendum ținut în 1924 și s-a declarat <a href="/w/index.php?title=A_Doua_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="A Doua Republică Elenă — pagină inexistentă">a Doua Republică Elenă</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Second_Hellenic_Republic" class="extiw" title="en:Second Hellenic Republic">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Second+Hellenic+Republic&targettitle=a+Doua+Republic%C4%83+Elen%C4%83">traduceți</a>]. Premierul <a href="/w/index.php?title=Georgios_Kondylis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Georgios Kondylis — pagină inexistentă">Georgios Kondylis</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Georgios_Kondylis" class="extiw" title="en:Georgios Kondylis">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Georgios+Kondylis&targettitle=Georgios+Kondylis">traduceți</a>] a preluat puterea în 1935 și a abolit efectiv republica reinstaurând monarhia printr-un nou referendum în 1935. În anul următor, a urmat o <a href="/wiki/Lovitur%C4%83_de_stat" title="Lovitură de stat">lovitură de stat</a> care l-a instaurat pe <a href="/wiki/Ioannis_Metaxas" title="Ioannis Metaxas">Ioannis Metaxas</a> ca lider al unui regim dictatorial denumit <a href="/w/index.php?title=Regimul_de_la_4_August&action=edit&redlink=1" class="new" title="Regimul de la 4 August — pagină inexistentă">Regimul de la 4 August</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/4th_of_August_Regime" class="extiw" title="en:4th of August Regime">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=4th+of+August+Regime&targettitle=Regimul+de+la+4+August">traduceți</a>]. Deși stat totalitar, Grecia a rămas în relații bune cu Regatul Unit și nu s-a aliat cu Axa. La 28 octombrie 1940, <a href="/wiki/Regatul_Italiei_(1861%E2%80%931946)" class="mw-redirect" title="Regatul Italiei (1861–1946)">Italia</a> fascistă a cerut capitularea Greciei, dar administrația greacă a refuzat și, în <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_greco-italian" title="Războiul greco-italian">Războiul Greco-Italian</a> care a urmat, Grecia a respins forțele italiene în Albania, aducând <a href="/wiki/Alia%C8%9Bii_din_al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" class="mw-redirect" title="Aliații din al Doilea Război Mondial">Aliaților</a> prima victorie terestră împotriva <a href="/wiki/Puterile_Axei" title="Puterile Axei">Axei</a>. Țara avea în cele din urmă să cadă în fața unor forțe germane trimise de urgență în <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_Greciei" title="Bătălia Greciei">Bătălia Greciei</a>. Ocupanții germani s-au confruntat totuși cu probleme grave cauzate de <a href="/wiki/Rezisten%C8%9Ba_greac%C4%83" title="Rezistența greacă">rezistența grecească</a>. Peste 100.000 de civili au murit de foame în iarna lui 1941–1942, și marea majoritate a evreilor au fost deportați și uciși în <a href="/w/index.php?title=Lag%C4%83r_de_concentrare_nazist&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lagăr de concentrare nazist — pagină inexistentă">lagărele naziste de concentrare</a>.<a href="#cite_note-76">[75]</a> După eliberare, Grecia a trecut printr-un <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Civil_Grec" title="Războiul Civil Grec">război civil</a> între comuniști și anticomuniști, care a dus la devastare economică și grave tensiuni sociale între dreapta și stânga predominant comunistă, tensiuni ce au durat treizeci de ani.<a href="#cite_note-77">[76]</a> Următoarele două decenii au fost caracterizate prin marginalizarea stângii în sferele politică și socială, dar și printr-o rapidă creștere economică parțial generată de <a href="/wiki/Planul_Marshall" title="Planul Marshall">Planul Marshall</a>. Demiterea guvernului centrist al lui <a href="/w/index.php?title=Georgios_Papandreou&action=edit&redlink=1" class="new" title="Georgios Papandreou — pagină inexistentă">Georgios Papandreou</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q311207" class="extiw" title="d:Q311207">d</a>) de către regele <a href="/wiki/Constantin_al_II-lea_al_Greciei" title="Constantin al II-lea al Greciei">Constantin al II-lea</a> în iulie 1965 a dus la o nouă perioadă de agitație politică, ce a culminat cu lovitura de stat de la 21 aprilie 1967 și instaurarea <a href="/wiki/Junta_greac%C4%83" class="mw-redirect" title="Junta greacă">Regimul Coloneilor</a>. Suprimarea brutală a <a href="/wiki/Revolta_de_la_Politehnica_din_Atena" title="Revolta de la Politehnica din Atena">Revoltei de la Politehnica din Atena</a> la 17 noiembrie 1973 a transmis unde de șoc prin regimul dictatorial, și printr-o contralovitură de stat a fost instaurat ca dictator generalul de brigadă <a href="/w/index.php?title=Dimitrios_Ioannidis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dimitrios Ioannidis — pagină inexistentă">Dimitrios Ioannidis</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q460912" class="extiw" title="d:Q460912">d</a>) ca dictator. La 20 iulie 1974, în urma <a href="/wiki/Invazia_turc%C4%83_a_Ciprului" class="mw-redirect" title="Invazia turcă a Ciprului">invadării insulei Cipru de către Turcia</a>, regimul s-a prăbușit. Fostul prim ministru <a href="/wiki/Konstantinos_Karamanlis" title="Konstantinos Karamanlis">Konstantinos Karamanlis</a> a fost invitat să se întoarcă de la Paris, unde trăise în exil autoimpus din 1963, momentul marcând începutul epocii <a href="/w/index.php?title=Metapolitefsi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Metapolitefsi — pagină inexistentă">Metapolitefsi</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Metapolitefsi" class="extiw" title="en:Metapolitefsi">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Metapolitefsi&targettitle=Metapolitefsi">traduceți</a>]. Primele alegeri multipartid de după 1964 s-au ținut la prima aniversare a revoltei de la Politehnică. La 11 iunie 1975 a fost promulgată o <a href="/wiki/Constitu%C8%9Bia_Greciei" class="mw-redirect" title="Constituția Greciei">constituție</a> democrată și republicană după un <a href="/w/index.php?title=Referendumul_pentru_instaurarea_republicii_%C3%AEn_Grecia,_1974&action=edit&redlink=1" class="new" title="Referendumul pentru instaurarea republicii în Grecia, 1974 — pagină inexistentă">referendum</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Greek_republic_referendum,_1974" class="extiw" title="en:Greek republic referendum, 1974">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Greek+republic+referendum%2C+1974&targettitle=Referendumul+pentru+instaurarea+republicii+%C3%AEn+Grecia%2C+1974">traduceți</a>] în care locuitorii au ales să nu restaureze monarhia. Între timp, <a href="/wiki/Andreas_Papandreou" title="Andreas Papandreou">Andreas Papandreou</a> a înființat <a href="/wiki/PASOK" title="PASOK">Mișcarea Socialistă Pan-elenă</a> (PASOK) ca răspuns la partidul de orientare conservatoare <a href="/wiki/Noua_Democra%C8%9Bie_(Grecia)" title="Noua Democrație (Grecia)">Noua Democrație</a> al lui Karamanlis, cele două formațiuni politice alternând la guvernare de atunci. Grecia a aderat din nou la NATO în 1980.<a href="#cite_note-autogenerated2-78">[77]</a> Grecia a devenit al zecelea membru al <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Comunităților Europene</a> (structură subsumată ulterior de <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a>) la 1 ianuarie 1981, aducând o perioadă de creștere susținută. Investiții pe scară largă în întreprinderi industriale și în infrastructură, precum și fondurile europene și veniturile crescânde provenite din turism, navigație comercială și un sector al serviciilor în rapidă creștere au ridicat standardul de viață la un nivel fără precedent. <a href="/wiki/Rela%C8%9Biile_greco-turce" class="mw-redirect" title="Relațiile greco-turce">Relațiile cu Turcia vecină</a>, încordate prin tradiție, s-au ameliorat după ce ambele țări au fost lovite de cutremure succesive în 1999, ceea ce a dus la ridicarea vetoului grecesc împotriva candidaturii Turciei la aderarea la Uniunea Europeană. Țara a adoptat moneda euro în 2001 și a găzduit <a href="/w/index.php?title=Jocurile_Olimpice_de_Var%C4%83_2004&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jocurile Olimpice de Vară 2004 — pagină inexistentă">Olimpiada de vară din 2004</a> la Atena. Mai recent, Grecia a suferit mult de pe urma <a href="/wiki/Marea_Recesiune" title="Marea Recesiune">recesiunii de la sfârșitul anilor 2000</a> și a jucat un rol central în <a href="/wiki/Criza_datoriilor_europene" title="Criza datoriilor europene">criza datoriilor suverane din Europa</a>. <a href="/wiki/Criza_datoriei_publice_din_Grecia" title="Criza datoriei publice din Grecia">Criza datoriei publice grecești</a>, criza economică și <a href="/w/index.php?title=Protestele_din_Grecia_din_2010%E2%80%932012&action=edit&redlink=1" class="new" title="Protestele din Grecia din 2010–2012 — pagină inexistentă">protestele ce au urmat</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/2010%E2%80%932012_Greek_protests" class="extiw" title="en:2010–2012 Greek protests">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=2010%E2%80%932012+Greek+protests&targettitle=Protestele+din+Grecia+din+2010%E2%80%932012">traduceți</a>] au perturbat puternic politica internă și au amenințat în mod repetat piețele financiare europeană și globală de la începutul crizei în 2010. <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Geografia_și_clima">Geografia și clima</h2>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=10" title="Modifică secțiunea: Geografia și clima" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=10" title="Edit section's source code: Geografia și clima">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Geografia_Greciei" title="Geografia Greciei">Geografia Greciei</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <table style="float:right; margin:10px" cellspacing="0" cellpadding="0"> <tbody><tr> <td><div style="position: relative"><figure class="mw-default-size mw-halign-center mw-image-border" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:000_Greqia_harta.PNG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/58/000_Greqia_harta.PNG" decoding="async" width="366" height="350" class="mw-file-element" data-file-width="366" data-file-height="350" /></a><figcaption></figcaption></figure> <div style="position:absolute;left:18px;top:38px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Albania.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/36/Flag_of_Albania.svg/25px-Flag_of_Albania.svg.png" decoding="async" width="25" height="18" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/36/Flag_of_Albania.svg/38px-Flag_of_Albania.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/36/Flag_of_Albania.svg/50px-Flag_of_Albania.svg.png 2x" data-file-width="700" data-file-height="500" /></a></div> <div style="position:absolute;left:11px;top:56px;"><a href="/wiki/Albania" title="Albania">Albania</a></div> <div style="position:absolute;left:74px;top:10px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_North_Macedonia.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/79/Flag_of_North_Macedonia.svg/25px-Flag_of_North_Macedonia.svg.png" decoding="async" width="25" height="13" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/79/Flag_of_North_Macedonia.svg/38px-Flag_of_North_Macedonia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/79/Flag_of_North_Macedonia.svg/50px-Flag_of_North_Macedonia.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="600" /></a></div> <div style="position:absolute;left:50px;top:22px;"><a href="/wiki/Republica_Macedonia" class="mw-redirect" title="Republica Macedonia">Macedonia</a></div> <div style="position:absolute;left:174px;top:2px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Bulgaria.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Flag_of_Bulgaria.svg/25px-Flag_of_Bulgaria.svg.png" decoding="async" width="25" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Flag_of_Bulgaria.svg/38px-Flag_of_Bulgaria.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Flag_of_Bulgaria.svg/50px-Flag_of_Bulgaria.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="600" /></a></div> <div style="position:absolute;left:160px;top:16px;"><a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a></div> <div style="position:absolute;left:283px;top:135px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Turkey.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Flag_of_Turkey.svg/25px-Flag_of_Turkey.svg.png" decoding="async" width="25" height="17" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Flag_of_Turkey.svg/38px-Flag_of_Turkey.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Flag_of_Turkey.svg/50px-Flag_of_Turkey.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="800" /></a></div> <div style="position:absolute;left:272px;top:150px;"><a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a></div> <div style="position:absolute;left:20px;top:254px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Greece.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Flag_of_Greece.svg/65px-Flag_of_Greece.svg.png" decoding="async" width="65" height="43" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Flag_of_Greece.svg/98px-Flag_of_Greece.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Flag_of_Greece.svg/130px-Flag_of_Greece.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="400" /></a></div> <div style="position:absolute;left:27px;top:299px;"><big>Grecia</big></div> <div style="position:absolute;left:157px;top:172px;"><a href="/wiki/Atena" title="Atena">ATENA</a></div> <div style="position:absolute;left:124px;top:71px;"><a href="/wiki/Salonic" title="Salonic">Salonic</a></div> <div style="position:absolute;left:160px;top:42px;"><a href="/wiki/Kavala" title="Kavala">Kavala</a></div> <div style="position:absolute;left:184px;top:60px;"><a href="/wiki/Thasos" title="Thasos">Thasos</a></div> <div style="position:absolute;left:228px;top:53px;"><a href="/wiki/Alexandroupoli" class="mw-redirect" title="Alexandroupoli">Alexandroupoli</a></div> <div style="position:absolute;left:219px;top:70px;"><a href="/wiki/Samothraki" title="Samothraki">Samotracia</a></div> <div style="position:absolute;left:0;top:101px;"><a href="/wiki/Corfu" title="Corfu">Corfu</a></div> <div style="position:absolute;left:1px;top:117px;"><a href="/wiki/Igoumenitsa" title="Igoumenitsa">Igoumenitsa</a></div> <div style="position:absolute;left:113px;top:107px;"><a href="/wiki/Larissa" class="mw-redirect" title="Larissa">Larissa</a></div> <div style="position:absolute;left:133px;top:118px;"><a href="/wiki/Volos" class="mw-redirect" title="Volos">Volos</a></div> <div style="position:absolute;left:90px;top:140px;"><a href="/wiki/Lam%C3%ADa" title="Lamía">Lamía</a></div> <div style="position:absolute;left:58px;top:108px;"><a href="/wiki/Ioannina" title="Ioannina">Ioannina</a></div> <div style="position:absolute;left:151px;top:156px;"><a href="/wiki/Chalcis" class="mw-redirect" title="Chalcis">Chalcis</a></div> <div style="position:absolute;left:59px;top:173px;"><a href="/wiki/Patras" title="Patras">Patras</a></div> <div style="position:absolute;left:90px;top:180px;"><a href="/wiki/Corint" title="Corint">Corint</a></div> <div style="position:absolute;left:80px;top:202px;"><a href="/wiki/Nafplion" class="mw-redirect" title="Nafplion">Nafplion</a></div> <div style="position:absolute;left:75px;top:220px;"><a href="/wiki/Sparti" title="Sparti">Sparta</a></div> <div style="position:absolute;left:55px;top:225px;"><a href="/wiki/Kalamata" title="Kalamata">Kalamata</a></div> <div style="position:absolute;left:100px;top:236px;"><a href="/wiki/Areopoli" title="Areopoli">Areopoli</a></div> <div style="position:absolute;left:137px;top:186px;"><a href="/wiki/Pireu" title="Pireu">Pireu</a></div> <div style="position:absolute;left:111px;top:172px;"><a href="/wiki/Eleusina" title="Eleusina">Eleusina</a></div> <div style="position:absolute;left:148px;top:200px;"><a href="/wiki/Laurium" title="Laurium">Laurium</a></div> <div style="position:absolute;left:204px;top:290px;"><a href="/wiki/Heraklion" title="Heraklion">Heraklion</a></div> <div style="position:absolute;left:91px;top:54px;"><a href="/wiki/Macedonia_(Grecia)" title="Macedonia (Grecia)">Macedonia</a></div> <div style="position:absolute;left:197px;top:43px;"><a href="/w/index.php?title=Tracia_de_Vest&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tracia de Vest — pagină inexistentă">Tracia</a></div> <div style="position:absolute;left:41px;top:95px;"><a href="/wiki/Epir_(regiune)" class="mw-redirect" title="Epir (regiune)">Epir</a></div> <div style="position:absolute;left:72px;top:119px;"><a href="/wiki/Tesalia" title="Tesalia">Tesalia</a></div> <div style="position:absolute;left:133px;top:142px;"><a href="/wiki/Evia" title="Evia">Evia</a></div> <div style="position:absolute;left:57px;top:150px;"><a href="/wiki/Grecia_Central%C4%83" title="Grecia Centrală">Grecia Centrală</a></div> <div style="position:absolute;left:64px;top:191px;"><a href="/wiki/Peloponez" title="Peloponez">Peloponez</a></div> <div style="position:absolute;left:57px;top:79px;"><a href="/wiki/Muntele_Olimp" title="Muntele Olimp">Muntele Olimp</a></div> <div style="position:absolute;left:10px;top:143px;"><a href="/wiki/Lefkada" title="Lefkada">Lefkada</a></div> <div style="position:absolute;left:8px;top:175px;"><a href="/wiki/Kefalonia" class="mw-redirect" title="Kefalonia">Kefalonia</a></div> <div style="position:absolute;left:3px;top:190px;"><a href="/wiki/Zakynthos" title="Zakynthos">Zakynthos</a></div> <div style="position:absolute;left:180px;top:88px;"><a href="/wiki/Lemnos" title="Lemnos">Lemnos</a></div> <div style="position:absolute;left:213px;top:128px;"><a href="/wiki/Lesbos" title="Lesbos">Lesbos</a></div> <div style="position:absolute;left:211px;top:162px;"><a href="/wiki/Chios" class="mw-disambig" title="Chios">Chios</a></div> <div style="position:absolute;left:265px;top:185px;"><a href="/wiki/Samos" title="Samos">Samos</a></div> <div style="position:absolute;left:180px;top:185px;"><a href="/wiki/Andros_(Grecia)" class="mw-redirect" title="Andros (Grecia)">Andros</a></div> <div style="position:absolute;left:189px;top:195px;"><a href="/wiki/Tinos" title="Tinos">Tinos</a></div> <div style="position:absolute;left:205px;top:207px;"><a href="/wiki/Mykonos" title="Mykonos">Mykonos</a></div> <div style="position:absolute;left:225px;top:191px;"><a href="/w/index.php?title=Icaria&action=edit&redlink=1" class="new" title="Icaria — pagină inexistentă">Icaria</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q209576" class="extiw" title="d:Q209576">d</a>)</div> <div style="position:absolute;left:254px;top:209px;"><a href="/wiki/Patmos" class="mw-redirect" title="Patmos">Patmos</a></div> <div style="position:absolute;left:220px;top:220px;"><a href="/wiki/Naxos" title="Naxos">Naxos</a></div> <div style="position:absolute;left:181px;top:234px;"><a href="/wiki/Milos" class="mw-redirect" title="Milos">Milos</a></div> <div style="position:absolute;left:165px;top:249px;"><a href="/wiki/Santorini" title="Santorini">Santorini</a></div> <div style="position:absolute;left:251px;top:233px;"><a href="/wiki/Kos" title="Kos">Kos</a></div> <div style="position:absolute;left:269px;top:263px;"><a href="/wiki/Rhodos" class="mw-redirect" title="Rhodos">Rhodos</a></div> <div style="position:absolute;left:277px;top:282px;"><a href="/wiki/Karpathos" title="Karpathos">Karpathos</a></div> <div style="position:absolute;left:268px;top:300px;"><a href="/wiki/Kasos" title="Kasos">Kasos</a></div> <div style="position:absolute;left:105px;top:258px;"><a href="/wiki/Kythira" title="Kythira">Kythira</a></div> <div style="position:absolute;left:170px;top:322px;"><a href="/wiki/Gavdos" title="Gavdos">Gavdos</a></div> <div style="position:absolute;left:194px;top:140px;"><a href="/wiki/Marea_Egee" title="Marea Egee">Marea</a></div> <div style="position:absolute;left:214px;top:177px;"><a href="/wiki/Marea_Egee" title="Marea Egee">Egee</a></div> <div style="position:absolute;left:185px;top:268px;"><a href="/wiki/Marea_Cretei" title="Marea Cretei">Marea Cretei</a></div> <div style="position:absolute;left:133px;top:228px;"><a href="/w/index.php?title=Marea_Myrtoan%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marea Myrtoană — pagină inexistentă">Marea</a></div> <div style="position:absolute;left:147px;top:237px;"><a href="/w/index.php?title=Marea_Myrtoan%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marea Myrtoană — pagină inexistentă">Myrtoană</a></div> <div style="position:absolute;left:09px;top:208px;"><a href="/wiki/Marea_Ionic%C4%83" title="Marea Ionică">Marea</a></div> <div style="position:absolute;left:14px;top:223px;"><a href="/wiki/Marea_Ionic%C4%83" title="Marea Ionică">Ionică</a></div> <div style="position:absolute;left:225px;top:319px;"><a href="/wiki/Marea_Mediteran%C4%83" title="Marea Mediterană">Marea</a></div> <div style="position:absolute;left:238px;top:333px;"><a href="/wiki/Marea_Mediteran%C4%83" title="Marea Mediterană">Mediterană</a></div> <div style="position:absolute;left:192px;top:305px;"><a href="/wiki/Insula_Creta" class="mw-redirect" title="Insula Creta">Creta</a></div> <div style="position:absolute;left:169px;top:105px;"><a href="/w/index.php?title=Insulele_Egeene&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insulele Egeene — pagină inexistentă">Insulele</a></div> <div style="position:absolute;left:180px;top:117px;"><a href="/w/index.php?title=Insulele_Egeene&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insulele Egeene — pagină inexistentă">Egeene</a></div> <div style="position:absolute;left:143px;top:217px;"><a href="/wiki/Insulele_Ciclade" title="Insulele Ciclade">Cicladele</a></div> <div style="position:absolute;left:229px;top:247px;"><a href="/wiki/Insulele_Dodecaneze" class="mw-redirect" title="Insulele Dodecaneze">Dodecanezele</a></div> <div style="position:absolute;left:02px;top:151px;"><a href="/wiki/Insulele_Ionice" title="Insulele Ionice">Insulele</a></div> <div style="position:absolute;left:01px;top:161px;"><a href="/wiki/Insulele_Ionice" title="Insulele Ionice">Ionice</a></div> </div></td></tr></tbody></table> Grecia este formată dintr-o parte continentală muntoasă și peninsulară, întinzându-se în mare în capătul sudic al <a href="/wiki/Peninsula_Balcanic%C4%83" title="Peninsula Balcanică">Peninsulei Balcanice</a>, terminându-se cu peninsula <a href="/wiki/Pelopones" class="mw-redirect" title="Pelopones">Pelopones</a> (separată de restul continentului printr-un <a href="/wiki/Canalul_Corint" title="Canalul Corint">canal</a> prin <a href="/w/index.php?title=Istmul_Corintului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istmul Corintului — pagină inexistentă">Istmul Corintului</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Isthmus_of_Corinth" class="extiw" title="en:Isthmus of Corinth">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Isthmus+of+Corinth&targettitle=Istmul+Corintului">traduceți</a>]). Datorită coastei deosebit de complexe și datorită numeroaselor insule, Grecia are a unsprezecea cea mai lungă coastă din lume, cu 13.676 km;<a href="#cite_note-79">[78]</a> frontiera sa terestră este de doar 1.160 km. Țara se află aproximativ între paralelele de 34° și 42° latitudine nordică, și între meridianele de 19° și 30° longitudine estică. Grecia are un număr mare de insule, între 1.200 și 6.000, în funcție de definiție,<a href="#cite_note-80">[79]</a> dintre care 227 sunt locuite. Creta este cea mai mare și mai populată; <a href="/wiki/Euboea" class="mw-redirect" title="Euboea">Euboea</a>, separată de continent prin <a href="/wiki/Str%C3%A2mtoarea_Euripos" title="Strâmtoarea Euripos">Strâmtoarea Euripus</a> lată de 60 m, este a doua ca mărime, urmată de <a href="/wiki/Rhodos" class="mw-redirect" title="Rhodos">Rhodos</a> și <a href="/wiki/Lesbos" title="Lesbos">Lesbos</a>. Insulele grecești sunt grupate prin tradiție în următoarele arhipelaguri: <a href="/w/index.php?title=Insulele_Argo-Saronice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insulele Argo-Saronice — pagină inexistentă">Insulele Argo-Saronice</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Argo-Saronic_Islands" class="extiw" title="en:Argo-Saronic Islands">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Argo-Saronic+Islands&targettitle=Insulele+Argo-Saronice">traduceți</a>] din Golful Saronic de lângă Atena, Cicladele, o colecție mare dar densă ce ocupă partea centrală a Mării Egee, <a href="/w/index.php?title=Insulele_Egeene_de_Nord&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insulele Egeene de Nord — pagină inexistentă">Insulele Egeene de Nord</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/North_Aegean_islands" class="extiw" title="en:North Aegean islands">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=North+Aegean+islands&targettitle=Insulele+Egeene+de+Nord">traduceți</a>], o grupare aproximativă aflată în largul coastei vestice a Turciei, Dodecanezele, o altă mulțime vagă de insule din sud-est, aflate între Creta și Turcia, <a href="/wiki/Arhipelagul_insulelor_Sporade" title="Arhipelagul insulelor Sporade">Sporadele</a>, un grup mic și compact în largul coastei Euboeei de nord-est, Insulele Ionice, aflate la vest de continent în Marea Ionică. Optzeci la sută din teritoriul Greciei este format din munți și dealuri, ceea ce face țara să fie una dintre cele mai muntoase din Europa. <a href="/wiki/Muntele_Olimp" title="Muntele Olimp">Muntele Olimp</a>, sălașul mitic al <a href="/wiki/Cei_Doisprezece_Olimpieni" title="Cei Doisprezece Olimpieni">zeilor greci</a>, culminează cu vârful Mytikas 2.917 m, cel mai înalt din țară. Grecia vestică are mai multe lacuri și zone umede și este dominată de <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Pindului" title="Munții Pindului">Munții Pindului</a>. O continuare a <a href="/wiki/Alpii_Dinarici" title="Alpii Dinarici">Alpilor Dinarici</a>, acest lanț atinge o altitudine maximă de 2.637 m în vârful <a href="/w/index.php?title=Smolikas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Smolikas — pagină inexistentă">Smolikas</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Smolikas" class="extiw" title="en:Smolikas">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Smolikas&targettitle=Smolikas">traduceți</a>] (al doilea din Grecia), și de-a lungul istoriei a constituit o importantă barieră împotriva transportului dintre est și vest. <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Greece_topo.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bc/Greece_topo.jpg/220px-Greece_topo.jpg" decoding="async" width="220" height="187" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bc/Greece_topo.jpg/330px-Greece_topo.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bc/Greece_topo.jpg/440px-Greece_topo.jpg 2x" data-file-width="1400" data-file-height="1193" /></a><figcaption>Hartă fizică a Greciei.</figcaption></figure> Munții Pindului continuă în Peloponesul central, trece insulele <a href="/wiki/Kythera" class="mw-redirect" title="Kythera">Kythera</a> și Antikythera și ajung până în sud-vestul Egeei, în Insula Creta unde se termină. Insulele din Egee sunt de fapt culmi ale unor munți submarini ce au constituit odată o prelungire a continentului. Munții Pindului sunt caracterizați de creste înalte și abrupte, adesea întretăiate de văi adânci și de alte peisaje carstice. Spectaculoasele <a href="/w/index.php?title=Cheile_Vikos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cheile Vikos — pagină inexistentă">chei Vikos</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Vikos_Gorge" class="extiw" title="en:Vikos Gorge">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Vikos+Gorge&targettitle=Cheile+Vikos">traduceți</a>], parte din <a href="/w/index.php?title=Parcul_Na%C8%9Bional_Vikos-Aoos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Parcul Național Vikos-Aoos — pagină inexistentă">Parcul Național Vikos-Aoos</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Vikos-Aoos_National_Park" class="extiw" title="en:Vikos-Aoos National Park">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Vikos-Aoos+National+Park&targettitle=Parcul+Na%C8%9Bional+Vikos-Aoos">traduceți</a>] din Munții Pindului, sunt trecute în <a href="/wiki/Guinness_World_Records" title="Guinness World Records">Cartea Recordurilor Guinness</a> ca cele mai adânci chei din lume.<a href="#cite_note-81">[80]</a> O altă formațiune remarcabilă sunt stâlpii de piatră <a href="/wiki/Meteora" title="Meteora">Meteora</a>, în vârful cărora au fost construite mănăstiri ortodoxe medievale. <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:%CE%9D%CE%B1%CF%85%CE%AC%CE%B3%CE%B9%CE%BF_%CE%96%CE%B1%CE%BA%CF%8D%CE%BD%CE%B8%CE%BF%CF%85.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/45/%CE%9D%CE%B1%CF%85%CE%AC%CE%B3%CE%B9%CE%BF_%CE%96%CE%B1%CE%BA%CF%8D%CE%BD%CE%B8%CE%BF%CF%85.jpg/170px-%CE%9D%CE%B1%CF%85%CE%AC%CE%B3%CE%B9%CE%BF_%CE%96%CE%B1%CE%BA%CF%8D%CE%BD%CE%B8%CE%BF%CF%85.jpg" decoding="async" width="170" height="227" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/45/%CE%9D%CE%B1%CF%85%CE%AC%CE%B3%CE%B9%CE%BF_%CE%96%CE%B1%CE%BA%CF%8D%CE%BD%CE%B8%CE%BF%CF%85.jpg/255px-%CE%9D%CE%B1%CF%85%CE%AC%CE%B3%CE%B9%CE%BF_%CE%96%CE%B1%CE%BA%CF%8D%CE%BD%CE%B8%CE%BF%CF%85.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/45/%CE%9D%CE%B1%CF%85%CE%AC%CE%B3%CE%B9%CE%BF_%CE%96%CE%B1%CE%BA%CF%8D%CE%BD%CE%B8%CE%BF%CF%85.jpg/340px-%CE%9D%CE%B1%CF%85%CE%AC%CE%B3%CE%B9%CE%BF_%CE%96%CE%B1%CE%BA%CF%8D%CE%BD%CE%B8%CE%BF%CF%85.jpg 2x" data-file-width="1536" data-file-height="2048" /></a><figcaption>Golful <a href="/w/index.php?title=Navagio&action=edit&redlink=1" class="new" title="Navagio — pagină inexistentă">Navagio</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2460851" class="extiw" title="d:Q2460851">d</a>) (al „Naufragiului”), <a href="/wiki/Zakynthos" title="Zakynthos">Zakynthos</a></figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Olympus_Litochoro.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Olympus_Litochoro.JPG/220px-Olympus_Litochoro.JPG" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Olympus_Litochoro.JPG/330px-Olympus_Litochoro.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Olympus_Litochoro.JPG/440px-Olympus_Litochoro.JPG 2x" data-file-width="800" data-file-height="600" /></a><figcaption><a href="/wiki/Muntele_Olimp" title="Muntele Olimp">Muntele Olimp</a></figcaption></figure> Nord-estul Greciei are alți munți de altitudini mari, <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Rodopi" title="Munții Rodopi">Rodopii</a>, care se întind în regiunea Macedoniei de Est și Traciei; zona ese acoperită cu întinse păduri seculare, inclusiv celebra pădure Dadia din <a href="/w/index.php?title=Evros_(unitate_regional%C4%83)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Evros (unitate regională) — pagină inexistentă">unitatea regională Evros</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Evros_(regional_unit)" class="extiw" title="en:Evros (regional unit)">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Evros+%28regional+unit%29&targettitle=Evros+%28unitate+regional%C4%83%29">traduceți</a>], din nord-estul extrem al țării. Câmpii întinse sunt amplasate în principal în regiunile <a href="/wiki/Tesalia" title="Tesalia">Tesalia</a>, <a href="/wiki/Macedonia_Central%C4%83" title="Macedonia Centrală">Macedonia Centrală</a> și <a href="/w/index.php?title=Tracia_de_Vest&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tracia de Vest — pagină inexistentă">Tracia</a>. Ele constituie regiuni economice-cheie, fiind printre puținele zone cu terenuri arabile. Specii marine rare, cum ar fi <a href="/wiki/Foc%C4%83" class="mw-redirect" title="Focă">focile</a> și <a href="/wiki/%C8%9Aestoas%C4%83_marin%C4%83" title="Țestoasă marină">țestoasele de mare</a>, trăiesc în mările din jurul Greciei continentale, în timp ce densele sale păduri sunt habitat pentru <a href="/wiki/Urs_brun" title="Urs brun">ursul brun</a>, <a href="/wiki/R%C3%A2s_(animal)" title="Râs (animal)">râsul</a>, <a href="/wiki/C%C4%83prioar%C4%83" title="Căprioară">căprioară</a> și capră sălbatică. Clima Greciei este în principal <a href="/wiki/Clim%C4%83_mediteranean%C4%83" class="mw-redirect" title="Climă mediteraneană">mediteraneană</a> cu ierni blânde și umede și cu veri uscate și călduroase. Acest tip de climă este prezent în toate zonele de coastă, inclusiv în Atena, în Ciclade, Dodocaneze, Creta și Pelopones, în Insulele Ionice și în unele părți din Grecia continentală centrală. Munții Pindului afectează puternic clima din țară, zonele de la vest de munți fiind considerabil mai umede în medie (din cauza expunerii mai mari la vânturile de vest care aduc umezeală) decât cele aflate la est de munți (din cauza unui efect de <a href="/wiki/Umbr%C4%83_pluviometric%C4%83" title="Umbră pluviometrică">umbră pluviometrică</a>). Zonele montane din Grecia de nord-vest (părți din <a href="/wiki/Epir" title="Epir">Epir</a>, <a href="/wiki/Grecia_Central%C4%83" title="Grecia Centrală">Grecia Centrală</a>, <a href="/wiki/Tesalia" title="Tesalia">Tesalia</a>, <a href="/wiki/Macedonia_de_Vest" title="Macedonia de Vest">Macedonia de Vest</a>) ca și în zonele centrale muntoase ale Peloponesului – inclusiv părți din regiunile <a href="/w/index.php?title=Aheea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Aheea — pagină inexistentă">Aheea</a>, <a href="/wiki/Arcadia" title="Arcadia">Arcadia</a> și <a href="/wiki/Laconia" title="Laconia">Laconia</a> – prezintă o <a href="/wiki/Climat_alpin" title="Climat alpin">climă alpină</a> cu zăpezi abundente. Zonele interioare ale Greciei nordice, din Macedonia centrală și din Macedonia de Est și Tracia prezintă o <a href="/w/index.php?title=Temperate_climate&action=edit&redlink=1" class="new" title="Temperate climate — pagină inexistentă">temperate climate</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/clim%C4%83_temperat%C4%83" class="extiw" title="en:climă temperată">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=clim%C4%83+temperat%C4%83&targettitle=temperate+climate">traduceți</a>], cu ierni reci și umede și cu veri calde și uscate marcate de furtuni frecvente. Zăpada cade anual în munți și în nordul țării, apărând însă uneori și în zonele mai joase, cum ar fi Atena. <a href="/wiki/Geobotanic%C4%83" title="Geobotanică">Fitogeografic</a>, Grecia aparține <a href="/wiki/Regatul_Boreal" title="Regatul Boreal">regatului boreal</a> și este împărțită între provincia est-mediteraneană a <a href="/wiki/Zona_mediteranean%C4%83" class="mw-redirect" title="Zona mediteraneană">regiunii mediteraneene</a> și provincia ilirică a <a href="/w/index.php?title=Regiunea_circumboreal%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Regiunea circumboreală — pagină inexistentă">regiunii circumboreale</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Circumboreal_Region" class="extiw" title="en:Circumboreal Region">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Circumboreal+Region&targettitle=Regiunea+circumboreal%C4%83">traduceți</a>]. Conform <a href="/wiki/World_Wide_Fund_for_Nature" title="World Wide Fund for Nature">World Wide Fund for Nature</a> și <a href="/w/index.php?title=Agen%C8%9Bia_European%C4%83_de_Mediu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Agenția Europeană de Mediu — pagină inexistentă">Agenției Europene de Mediu</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/European_Environment_Agency" class="extiw" title="en:European Environment Agency">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=European+Environment+Agency&targettitle=Agen%C8%9Bia+European%C4%83+de+Mediu">traduceți</a>], teritoriul Greciei poate fi împărțit în șase ecoregiuni: <a href="/w/index.php?title=P%C4%83durile_de_foioase_ilire&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pădurile de foioase ilire — pagină inexistentă">pădurile de foioase ilire</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Illyrian_deciduous_forests" class="extiw" title="en:Illyrian deciduous forests">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Illyrian+deciduous+forests&targettitle=p%C4%83durile+de+foioase+ilire">traduceți</a>], <a href="/w/index.php?title=P%C4%83durile_de_amestec_ale_Mun%C8%9Bilor_Pindului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pădurile de amestec ale Munților Pindului — pagină inexistentă">pădurile de amestec ale Munților Pindului</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Pindus_Mountains_mixed_forests" class="extiw" title="en:Pindus Mountains mixed forests">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Pindus+Mountains+mixed+forests&targettitle=p%C4%83durile+de+amestec+ale+Mun%C8%9Bilor+Pindului">traduceți</a>], <a href="/w/index.php?title=P%C4%83durile_de_amestec_balcanice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pădurile de amestec balcanice — pagină inexistentă">pădurile de amestec balcanice</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Balkan_mixed_forests" class="extiw" title="en:Balkan mixed forests">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Balkan+mixed+forests&targettitle=p%C4%83durile+de+amestec+balcanice">traduceți</a>], pădurile de amestec din RodopiRhodope montane mixed forests, pădurile de amestec și de sclerofile ale Egeei și Turciei de Vest, și pădurile mediteraneene din Creta. <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Politica">Politica</h2>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=11" title="Modifică secțiunea: Politica" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=11" title="Edit section's source code: Politica">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:20090728_palamidi90.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0b/20090728_palamidi90.jpg/220px-20090728_palamidi90.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0b/20090728_palamidi90.jpg/330px-20090728_palamidi90.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0b/20090728_palamidi90.jpg/440px-20090728_palamidi90.jpg 2x" data-file-width="3872" data-file-height="2592" /></a><figcaption><a href="/wiki/Nafplion" class="mw-redirect" title="Nafplion">Nafplion</a>, prima capitală a Greciei moderne.</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Hellenic_Parliament_from_high_above.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/11/Hellenic_Parliament_from_high_above.jpg/220px-Hellenic_Parliament_from_high_above.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/11/Hellenic_Parliament_from_high_above.jpg/330px-Hellenic_Parliament_from_high_above.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/11/Hellenic_Parliament_from_high_above.jpg/440px-Hellenic_Parliament_from_high_above.jpg 2x" data-file-width="1600" data-file-height="1071" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Parlamentul_Elen&action=edit&redlink=1" class="new" title="Parlamentul Elen — pagină inexistentă">Parlamentul Elen</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Hellenic_Parliament" class="extiw" title="en:Hellenic Parliament">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Hellenic+Parliament&targettitle=Parlamentul+Elen">traduceți</a>] din centrul <a href="/wiki/Atena" title="Atena">Atenei</a>.</figcaption></figure> Grecia este o <a href="/wiki/Republic%C4%83_parlamentar%C4%83" title="Republică parlamentară">republică parlamentară</a>.<a href="#cite_note-con51,53-82">[81]</a> Șeful de stat este președintele Greciei care este ales de către Parlamentul Greciei pentru un mandat de 5 ani.<a href="#cite_note-con51,53-82">[81]</a> Actuala <a href="/wiki/Constitu%C8%9Bia_Greciei_din_1975" title="Constituția Greciei din 1975">constituție</a> a fost redactată și adoptată de al Cincilea Parlament Revizionar al Elenilor și a intrat în vigoare în 1975 după căderea <a href="/wiki/Junta_greac%C4%83" class="mw-redirect" title="Junta greacă">juntei militare din 1967–1974</a>. Ea a fost revizuită de atunci de trei ori, în 1986, 2001 și2008. Constituția, formată din 120 de articole, stipulează <a href="/wiki/Separarea_puterilor_%C3%AEn_stat" class="mw-redirect" title="Separarea puterilor în stat">separarea puterilor în stat</a> între ramurile <a href="/wiki/Puterea_executiv%C4%83" class="mw-redirect" title="Puterea executivă">executivă</a>, <a href="/wiki/Puterea_legislativ%C4%83" class="mw-redirect" title="Puterea legislativă">legislativă</a> și <a href="/wiki/Puterea_judec%C4%83toreasc%C4%83" class="mw-redirect" title="Puterea judecătorească">judecătorească</a>, acordând garanții extinse (întărite în 2001) pentru drepturile cetățenești și sociale.<a href="#cite_note-FOOTNOTEDagtoglou199121-83">[82]</a><a href="#cite_note-FOOTNOTEVenizelos2002131–32,_165–72-84">[83]</a> Dreptul de vot pentru femei este garantat printr-un amendament la Constituția din 1952. Conform Constituției, puterea executivă este exercitată de președinte și de guvern.<a href="#cite_note-con51,53-82">[81]</a> De la amendamentul din 1986, rolul președintelui a fost redus semnificativ la unul în mare parte ceremonial; puterea politică se află astfel în principal în mâinile primului ministru.<a href="#cite_note-M477-478-85">[84]</a> Postul de prim ministru, șeful guvernului Greciei, aparține actualului lider al partidului politic ce poate obține un vot de încredere în Parlament. Președintele numește formal primul ministru și, la recomandarea sa, numește și concediază alți membri ai guvernului.<a href="#cite_note-con51,53-82">[81]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Kapodistrias2.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/00/Kapodistrias2.jpg/170px-Kapodistrias2.jpg" decoding="async" width="170" height="251" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/00/Kapodistrias2.jpg/255px-Kapodistrias2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/00/Kapodistrias2.jpg/340px-Kapodistrias2.jpg 2x" data-file-width="350" data-file-height="516" /></a><figcaption>Contele <a href="/wiki/Ioannis_Kapodistrias" title="Ioannis Kapodistrias">Ioannis Kapodistrias</a> (1776–1831), primul șef al statului, guvernator al Greciei independente și fondator al statului grec modern.</figcaption></figure> Puterea legislativă este exercitată de un <a href="/wiki/Unicameralism" title="Unicameralism">parlament unicameral</a> cu 300 de membri.<a href="#cite_note-con51,53-82">[81]</a> Legile adoptate de Parlament sunt promulgate de președinte.<a href="#cite_note-con51,53-82">[81]</a> La fiecare patru ani se țin alegeri parlamentare, dar președintele este obligat să dizolve parlamentul mai devreme, la propunerea guvernului, în condițiile unor probleme naționale de importanță excepțională.<a href="#cite_note-con51,53-82">[81]</a> Președintele este obligat să dizolve parlamentul și în cazul în care opoziția adoptă o <a href="/wiki/Mo%C8%9Biune_de_cenzur%C4%83" title="Moțiune de cenzură">moțiune de neîncredere</a>.<a href="#cite_note-con51,53-82">[81]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Partide_politice">Partide politice</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=12" title="Modifică secțiunea: Partide politice" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=12" title="Edit section's source code: Partide politice">modificare sursă</a>]</div> <style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r13393782/mw-parser-output/.tmulti">.mw-parser-output .tmulti .thumbinner{display:flex;flex-direction:column}.mw-parser-output .tmulti .trow{display:flex;flex-direction:row;clear:left;flex-wrap:wrap;width:100%;box-sizing:border-box}.mw-parser-output .tmulti .tsingle{margin:1px;float:left}.mw-parser-output .tmulti .theader{clear:both;font-weight:bold;text-align:center;align-self:center;background-color:transparent;width:100%}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption{text-align:left;background-color:transparent}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption-center{text-align:center;background-color:transparent}.mw-parser-output .tmulti .text-align-left{text-align:left}.mw-parser-output .tmulti .text-align-right{text-align:right}.mw-parser-output .tmulti .text-align-center{text-align:center}@media all and (max-width:720px){.mw-parser-output .tmulti .thumbinner{width:100%!important;box-sizing:border-box;max-width:none!important;align-items:center}.mw-parser-output .tmulti .trow{justify-content:center}.mw-parser-output .tmulti .tsingle{float:none!important;max-width:100%!important;box-sizing:border-box;text-align:center}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption{text-align:center}}</style><div class="thumb tmulti tright"><div class="thumbinner" style="width:392px;max-width:392px"><div class="trow"><div class="tsingle" style="width:200px;max-width:200px"><div class="thumbimage" style="height:262px;overflow:hidden"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Katerina_Sakellaropoulou,_October_2022_(cropped).jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Katerina_Sakellaropoulou%2C_October_2022_%28cropped%29.jpg/198px-Katerina_Sakellaropoulou%2C_October_2022_%28cropped%29.jpg" decoding="async" width="198" height="263" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Katerina_Sakellaropoulou%2C_October_2022_%28cropped%29.jpg/297px-Katerina_Sakellaropoulou%2C_October_2022_%28cropped%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Katerina_Sakellaropoulou%2C_October_2022_%28cropped%29.jpg/396px-Katerina_Sakellaropoulou%2C_October_2022_%28cropped%29.jpg 2x" data-file-width="650" data-file-height="865" /></a></div></div><div class="tsingle" style="width:188px;max-width:188px"><div class="thumbimage" style="height:262px;overflow:hidden"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Kyriakos_MITSOTAKIS_in_Informal_leaders%27_meeting_-_June_2024_(cropped).jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Kyriakos_MITSOTAKIS_in_Informal_leaders%27_meeting_-_June_2024_%28cropped%29.jpg/186px-Kyriakos_MITSOTAKIS_in_Informal_leaders%27_meeting_-_June_2024_%28cropped%29.jpg" decoding="async" width="186" height="262" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Kyriakos_MITSOTAKIS_in_Informal_leaders%27_meeting_-_June_2024_%28cropped%29.jpg/279px-Kyriakos_MITSOTAKIS_in_Informal_leaders%27_meeting_-_June_2024_%28cropped%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Kyriakos_MITSOTAKIS_in_Informal_leaders%27_meeting_-_June_2024_%28cropped%29.jpg/372px-Kyriakos_MITSOTAKIS_in_Informal_leaders%27_meeting_-_June_2024_%28cropped%29.jpg 2x" data-file-width="1190" data-file-height="1679" /></a></div></div></div><div class="trow"><div class="thumbcaption" style="background-color:transparent;color:var(--color-base, #000)"><a href="/wiki/Ekaterini_Sakellaropoulou" title="Ekaterini Sakellaropoulou">Ekaterini Sakellaropoulou</a>, președintele Republicii Elene; și prim-ministrul <a href="/wiki/Kyriakos_Mitsotakis" title="Kyriakos Mitsotakis">Kyriakos Mitsotakis</a></div></div></div></div> De la restaurarea democrației, sistemul de partide din Grecia a fost dominat de partidul liberal-conservator <a href="/wiki/Noua_Democra%C8%9Bie_(Grecia)" title="Noua Democrație (Grecia)">Noua Democrație</a> (ND) și de <a href="/wiki/PASOK" title="PASOK">Mișcarea Socialistă Pan-Elenă</a> (PASOK) de orientare social-democrată.<a href="#cite_note-86">[b]</a> Printre alte partide reprezentate în <a href="/w/index.php?title=Parlamentul_Elen&action=edit&redlink=1" class="new" title="Parlamentul Elen — pagină inexistentă">Parlamentul Elen</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q477089" class="extiw" title="d:Q477089">d</a>) se numără <a href="/wiki/Syriza" class="mw-redirect" title="Syriza">Coaliția Stângii Radicale</a> (SYRIZA), <a href="/wiki/Partidul_Comunist_al_Greciei" title="Partidul Comunist al Greciei">Partidul Comunist din Grecia</a> (KKE), <a href="/w/index.php?title=Solu%C8%9Bia_Greceasc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Soluția Grecească — pagină inexistentă">Soluția Grecească</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q50736163" class="extiw" title="d:Q50736163">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=MeRA25&action=edit&redlink=1" class="new" title="MeRA25 — pagină inexistentă">MeRA25</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q61046702" class="extiw" title="d:Q61046702">d</a>). PASOK și Noua Democrație au alternat la putere până la izbucnirii <a href="/wiki/Criza_datoriei_publice_din_Grecia" title="Criza datoriei publice din Grecia">crizei datoriilor suverane</a> în 2009. De atunci, cele două mari partide, Noua Democrație și PASOK, au trecut printr-o scădere drastică de popularitate.<a href="#cite_note-Political_Climate_and_Governance_December_2011-87">[85]</a><a href="#cite_note-Political_Climate_and_Governance_January_2012-88">[86]</a><a href="#cite_note-Panhellenic_Research_for_ET3-89">[87]</a><a href="#cite_note-Research_from_Pulse_RC_for_Pontiki-90">[88]</a><a href="#cite_note-Varometro_Feb_2011-91">[89]</a> În noiembrie 2011, cele două mari partide s-au alăturat mai micului <a href="/w/index.php?title=Alerta_Popular%C4%83_Ortodox%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alerta Populară Ortodoxă — pagină inexistentă">Alerta Populară Ortodoxă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q226085" class="extiw" title="d:Q226085">d</a>) într-o <a href="/w/index.php?title=Larg%C4%83_coali%C8%9Bie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Largă coaliție — pagină inexistentă">largă coaliție</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2184704" class="extiw" title="d:Q2184704">d</a>), sprijinind în parlament un <a href="/w/index.php?title=Guvern_de_uniune_na%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Guvern de uniune națională — pagină inexistentă">guvern de uniune națională</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q327922" class="extiw" title="d:Q327922">d</a>) condus de fostul vicepreședinte al <a href="/wiki/Banca_Central%C4%83_European%C4%83" title="Banca Centrală Europeană">Băncii Centrale Europene</a> <a href="/wiki/Lucas_Papademos" title="Lucas Papademos">Lucas Papademos</a>.<a href="#cite_note-92">[90]</a> <a href="/w/index.php?title=Panos_Kammenos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Panos Kammenos — pagină inexistentă">Panos Kammenos</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1467594" class="extiw" title="d:Q1467594">d</a>) a votat împotriva acestui guvern și a părăsit ND formând gruparea <a href="/wiki/Populism_de_dreapta" title="Populism de dreapta">populistă de dreapta</a> <a href="/w/index.php?title=Grecii_Independen%C8%9Bi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Grecii Independenți — pagină inexistentă">Grecii Independenți</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q529666" class="extiw" title="d:Q529666">d</a>). Guvernul de coaliție a condus țara până la <a href="/w/index.php?title=Alegerile_parlamentare_din_mai_2012&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alegerile parlamentare din mai 2012 — pagină inexistentă">alegerile parlamentare din mai 2012</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q429958" class="extiw" title="d:Q429958">d</a>). Puterea partidelor politice tradiționale grecești, <a href="/wiki/PASOK" title="PASOK">PASOK</a> și <a href="/wiki/Noua_Democra%C8%9Bie_(Grecia)" title="Noua Democrație (Grecia)">Noua Democrație</a>, a scăzut de la 43% la 13% și, respectiv, de la 33% la 18%. Partidul de stânga <a href="/wiki/SYRIZA" title="SYRIZA">SYRIZA</a> a devenit al doilea partid, cu o creștere de la 4% la 16%. Niciun partid nu a putut forma un guvern stabil, ceea ce a dus la <a href="/w/index.php?title=Alegerile_anticipate_din_iunie_2012&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alegerile anticipate din iunie 2012 — pagină inexistentă">alegerile anticipate din iunie 2012</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q751553" class="extiw" title="d:Q751553">d</a>). Rezultatul a fost formarea unei coaliții de guvernare din <a href="/wiki/Noua_Democra%C8%9Bie_(Grecia)" title="Noua Democrație (Grecia)">Noua Democrație</a> (29%), <a href="/wiki/PASOK" title="PASOK">PASOK</a> (12%) și <a href="/w/index.php?title=St%C3%A2nga_Democrat%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stânga Democrată — pagină inexistentă">Stânga Democrată</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1128823" class="extiw" title="d:Q1128823">d</a>) (6%). După aceea, SYRIZA a depășit PASOK drept principal partid pe partea de centru-stânga.<a href="#cite_note-93">[91]</a> <a href="/wiki/Alexis_Tsipras" title="Alexis Tsipras">Alexis Tsipras</a> a dus SYRIZA la victorie în <a href="/w/index.php?title=Alegerile_generale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alegerile generale — pagină inexistentă">alegerile generale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q17091742" class="extiw" title="d:Q17091742">d</a>) de la <time datetime="2015-01-25">25 ianuarie 2015</time>, în care a obținut cu doar două locuri mai puțin în parlament decât ar fi avut nevoie pentru o majoritate. Tsipras a ajuns la un acord cu <a href="/w/index.php?title=Grecii_Independen%C8%9Bi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Grecii Independenți — pagină inexistentă">Grecii Independenți</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q529666" class="extiw" title="d:Q529666">d</a>) pentru o coaliție. Deși a încercat să obțină în august 2015 mai multe locuri într-o nouă rundă de alegeri anticipate, Tsipras nu a obținut un alt rezultat, având doar 145 de locuri din 300 șî văzându-se nevoit să guverneze din nou cu Grecii Independenți. Tsipras a reușit să stabilizeze economia Greciei, dar în acest proces a dat înapoi de la multe din promisiunile făcute în campaniile care i-au adus victoria, și a fost învins în <a href="/w/index.php?title=Alegerile_din_iulie_2019&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alegerile din iulie 2019 — pagină inexistentă">alegerile din iulie 2019</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q25053460" class="extiw" title="d:Q25053460">d</a>) de <a href="/wiki/Kyriakos_Mitsotakis" title="Kyriakos Mitsotakis">Kyriakos Mitsotakis</a>, liderul partidului Noua Democrație. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Lege_și_justiție">Lege și justiție</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=13" title="Modifică secțiunea: Lege și justiție" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=13" title="Edit section's source code: Lege și justiție">modificare sursă</a>]</div> Puterea judecătorească în Grecia este independentă de ramurile executivă și legislativă, și cuprinde trei curți supreme: <a href="/w/index.php?title=Curtea_de_Casa%C8%9Bie_(Grecia)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Curtea de Casație (Grecia) — pagină inexistentă">Curtea de Casație</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Court_of_Cassation_(Greece)" class="extiw" title="en:Court of Cassation (Greece)">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Court+of+Cassation+%28Greece%29&targettitle=Curtea+de+Casa%C8%9Bie+%28Grecia%29">traduceți</a>] (Άρειος Πάγος), <a href="/w/index.php?title=Consiliul_de_Stat_(Grecia)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Consiliul de Stat (Grecia) — pagină inexistentă">Consiliul de Stat</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Council_of_State_(Greece)" class="extiw" title="en:Council of State (Greece)">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Council+of+State+%28Greece%29&targettitle=Consiliul+de+Stat+%28Grecia%29">traduceți</a>] (Συμβούλιο της Επικρατείας) și <a href="/w/index.php?title=Camera_de_Conturi_(Grecia)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Camera de Conturi (Grecia) — pagină inexistentă">Curtea de Auditori</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Chamber_of_Accounts_(Greece)" class="extiw" title="en:Chamber of Accounts (Greece)">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Chamber+of+Accounts+%28Greece%29&targettitle=Camera+de+Conturi+%28Grecia%29">traduceți</a>] (Ελεγκτικό Συνέδριο). Sistemul judiciar este format și din instanțe civile, care judecă cauze civile și penale, și din instanțe administrative, care judecă dispute între cetățeni și autoritățile administrative grecești. <a href="/w/index.php?title=Poli%C8%9Bia_Elen%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Poliția Elenă — pagină inexistentă">Poliția Elenă</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Hellenic_Police" class="extiw" title="en:Hellenic Police">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Hellenic+Police&targettitle=Poli%C8%9Bia+Elen%C4%83">traduceți</a>] (în <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">greacă</a> Ελληνική Αστυνομία) este forța polițienească națională, o agenție foarte mare, cu responsabilități de la controlul traficului la antiterorism. Ea a fost înființată în forma actuală în 1984 ca urmare a comasării Jandarmeriei (Χωροφυλακή, Chorofylaki) cu Polițiile Orășenești (Αστυνομία Πόλεων, Astynomia Poleon).<a href="#cite_note-94">[92]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Relațiile_externe">Relațiile externe</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=14" title="Modifică secțiunea: Relațiile externe" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=14" title="Edit section's source code: Relațiile externe">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Foreign_relations_of_Greece.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/07/Foreign_relations_of_Greece.svg/400px-Foreign_relations_of_Greece.svg.png" decoding="async" width="400" height="191" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/07/Foreign_relations_of_Greece.svg/600px-Foreign_relations_of_Greece.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/07/Foreign_relations_of_Greece.svg/800px-Foreign_relations_of_Greece.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="245" /></a><figcaption>Reprezentare prin:<a href="#cite_note-95">[93]</a>      ambasadă –      ambasadă în altă țară      consulat general –      legație –      fără reprezentare –      Grecia</figcaption></figure> Politica externă a Greciei se efectuează prin <a href="/w/index.php?title=Ministerul_Afacerilor_Externe_(Grecia)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ministerul Afacerilor Externe (Grecia) — pagină inexistentă">Ministerul Afacerilor Externe</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Ministry_for_Foreign_Affairs_(Greece)" class="extiw" title="en:Ministry for Foreign Affairs (Greece)">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Ministry+for+Foreign+Affairs+%28Greece%29&targettitle=Ministerul+Afacerilor+Externe+%28Grecia%29">traduceți</a>], al cărui actual ministru este <a href="/w/index.php?title=Nikos_Dendias&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nikos Dendias — pagină inexistentă">Nikos Dendias</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Nikos_Dendias" class="extiw" title="en:Nikos Dendias">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Nikos+Dendias&targettitle=Nikos+Dendias">traduceți</a>] de la Noua Democrație. Grecia a dezvoltat o politică regională al cărui obiectiv este promovarea păcii și stabilității în <a href="/wiki/Peninsula_Balcanic%C4%83" title="Peninsula Balcanică">Balcani</a>, în bazinul <a href="/wiki/Marea_Mediteran%C4%83" title="Marea Mediterană">Mediteranei</a>, și în <a href="/wiki/Orientul_Mijlociu" title="Orientul Mijlociu">Orientul Mijlociu</a>.<a href="#cite_note-MFA_regional_policy-96">[94]</a> Ministerul identifică trei aspecte de importanță deosebită pentru statul grec: revendicările <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turciei</a> privind ceea ce ministerul definește drept suveranitate grecească asupra <a href="/wiki/Marea_Egee" title="Marea Egee">Mării Egee</a> și a spațiului său aerian;<a href="#cite_note-MFA_issues-97">[95]</a> legitimitatea <a href="/wiki/Republica_Turc%C4%83_a_Ciprului_de_Nord" title="Republica Turcă a Ciprului de Nord">Republicii Turce a Ciprului de Nord</a> în insula <a href="/wiki/Cipru" title="Cipru">Cipru</a>;<a href="#cite_note-MFA_issues-97">[95]</a> și <a href="/w/index.php?title=Disputa_privind_denumirea_Republicii_Macedonia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Disputa privind denumirea Republicii Macedonia — pagină inexistentă">disputa privind denumirea Republicii Macedonia</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Macedonia_naming_dispute" class="extiw" title="en:Macedonia naming dispute">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Macedonia+naming+dispute&targettitle=disputa+privind+denumirea+Republicii+Macedonia">traduceți</a>]<a href="#cite_note-MFA_issues-97">[95]</a> cu mica țară din Balcani al cărei nume este similar cu al celei mai mari regiuni din Grecia ca suprafață. Grecia este membră a mai multor organizații internaționale, inclusiv <a href="/wiki/Consiliul_Europei" title="Consiliul Europei">Consiliul Europei</a>, <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a>, <a href="/w/index.php?title=Uniunea_Mediteranei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Uniunea Mediteranei — pagină inexistentă">Uniunea Mediteranei</a> și <a href="/wiki/Na%C8%9Biunile_Unite" class="mw-redirect" title="Națiunile Unite">Națiunile Unite</a>, al cărei membru fondator este. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Armata">Armata</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=15" title="Modifică secțiunea: Armata" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=15" title="Edit section's source code: Armata">modificare sursă</a>]</div> <table class="toccolours" style="float:right; margin:0 0 1em 1em; border:1px #ddd solid;"> <caption>Ramurile Forțelor Armate Elene </caption> <tbody><tr style="text-align:center;"> <td style="width:120px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Hellenic_Army_-_LEO2A6HEL_-_7231.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c2/Hellenic_Army_-_LEO2A6HEL_-_7231.jpg/173px-Hellenic_Army_-_LEO2A6HEL_-_7231.jpg" decoding="async" width="173" height="130" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c2/Hellenic_Army_-_LEO2A6HEL_-_7231.jpg/260px-Hellenic_Army_-_LEO2A6HEL_-_7231.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c2/Hellenic_Army_-_LEO2A6HEL_-_7231.jpg/347px-Hellenic_Army_-_LEO2A6HEL_-_7231.jpg 2x" data-file-width="2304" data-file-height="1728" /></a> Forțele Terestre Elene Leopard 2A6 HEL </td> <td style="width:120px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:HS_Psara_F454.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/HS_Psara_F454.jpg/207px-HS_Psara_F454.jpg" decoding="async" width="207" height="130" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/HS_Psara_F454.jpg/311px-HS_Psara_F454.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/HS_Psara_F454.jpg/414px-HS_Psara_F454.jpg 2x" data-file-width="1960" data-file-height="1232" /></a> Marina Elenă <a href="/w/index.php?title=MEKO&action=edit&redlink=1" class="new" title="MEKO — pagină inexistentă">MEKO</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q577801" class="extiw" title="d:Q577801">d</a>)-200 HN </td> <td style="width:120px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:HAF_F-16D_Falcon.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f4/HAF_F-16D_Falcon.jpg/195px-HAF_F-16D_Falcon.jpg" decoding="async" width="195" height="130" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f4/HAF_F-16D_Falcon.jpg/292px-HAF_F-16D_Falcon.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f4/HAF_F-16D_Falcon.jpg/389px-HAF_F-16D_Falcon.jpg 2x" data-file-width="4256" data-file-height="2848" /></a> Forțele Aeriene Elene <a href="/wiki/F-16_Fighting_Falcon" title="F-16 Fighting Falcon">F-16 Fighting Falcon</a> </td></tr></tbody></table> Forțele Armate Elene sunt supervizate de <a href="/w/index.php?title=Statul_Major_Na%C8%9Bional_Elen_de_Ap%C4%83rare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Statul Major Național Elen de Apărare — pagină inexistentă">Statul Major Național Elen de Apărare</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Hellenic_National_Defense_General_Staff" class="extiw" title="en:Hellenic National Defense General Staff">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Hellenic+National+Defense+General+Staff&targettitle=Statul+Major+Na%C8%9Bional+Elen+de+Ap%C4%83rare">traduceți</a>] (în <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">greacă</a> Γενικό Επιτελείο Εθνικής Άμυνας – ΓΕΕΘΑ) și constă din trei ramuri: <ul><li><a href="/w/index.php?title=For%C8%9Bele_Terestre_Elene&action=edit&redlink=1" class="new" title="Forțele Terestre Elene — pagină inexistentă">Forțele Terestre Elene</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Hellenic_Army" class="extiw" title="en:Hellenic Army">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Hellenic+Army&targettitle=For%C8%9Bele+Terestre+Elene">traduceți</a>];</li> <li><a href="/w/index.php?title=Marina_Elen%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marina Elenă — pagină inexistentă">Marina Elenă</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Hellenic_Navy" class="extiw" title="en:Hellenic Navy">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Hellenic+Navy&targettitle=Marina+Elen%C4%83">traduceți</a>];</li> <li><a href="/w/index.php?title=For%C8%9Bele_Aeriene_Elene&action=edit&redlink=1" class="new" title="Forțele Aeriene Elene — pagină inexistentă">Forțele Aeriene Elene</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Hellenic_Air_Force" class="extiw" title="en:Hellenic Air Force">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Hellenic+Air+Force&targettitle=For%C8%9Bele+Aeriene+Elene">traduceți</a>].</li></ul> Autoritatea civilă pentru armata greacă este <a href="/w/index.php?title=Ministerul_Ap%C4%83r%C4%83rii_Na%C8%9Bionale_(Grecia)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ministerul Apărării Naționale (Grecia) — pagină inexistentă">Ministerul Apărării Naționale</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Ministry_of_National_Defence_(Greece)" class="extiw" title="en:Ministry of National Defence (Greece)">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Ministry+of+National+Defence+%28Greece%29&targettitle=Ministerul+Ap%C4%83r%C4%83rii+Na%C8%9Bionale+%28Grecia%29">traduceți</a>]. Mai mult, Grecia întreține <a href="/w/index.php?title=Paza_de_Coast%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Paza de Coastă Elenă — pagină inexistentă">Paza de Coastă Elenă</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Hellenic_Coast_Guard" class="extiw" title="en:Hellenic Coast Guard">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Hellenic+Coast+Guard&targettitle=Paza+de+Coast%C4%83+Elen%C4%83">traduceți</a>] pentru aplicarea legii pe mare și pentru operațiuni de căutare și salvare. Grecia are serviciu militar obligatoriu pentru bărbați, în timp ce femeile pot îndeplini stagiul militar în regim de voluntariat. În 2009, serviciul militar în Grecia era de nouă luni pentru bărbații între 19 și 45 de ani. Forțele Armate se îndreaptă însă către un sistem de armată complet profesionistă, iar guvernul a promis reducerea, apoi abolirea serviciului militar obligatoriu. Bărbații greci cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani și care trăiesc în zone sensibile din punct de vedere strategic pot fi obligați să efectueze, contra unei plăți, un serviciu în Garda Națională. Ca membru <a href="/wiki/NATO" class="mw-redirect" title="NATO">NATO</a>, armata greacă participă la exerciții și operațiuni sub auspiciile alianței. Grecia cheltuiește peste 7 miliarde de dolari anual cu armata, sau 2,3% din PIB, fiind clasată pe locul 24 în lume. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Împărțire_administrativă">Împărțire administrativă</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=16" title="Modifică secțiunea: Împărțire administrativă" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=16" title="Edit section's source code: Împărțire administrativă">modificare sursă</a>]</div> De la <a href="/w/index.php?title=Programul_Kallikratis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Programul Kallikratis — pagină inexistentă">programul Kallikratis</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Kallikratis_programme" class="extiw" title="en:Kallikratis programme">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Kallikratis+programme&targettitle=programul+Kallikratis">traduceți</a>], care a reformat organizarea administrativ-teritorială a țării începând cu 1 ianuarie 2011, Grecia este împărțită în treisprezece <a href="/w/index.php?title=Regiunile_Greciei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Regiunile Greciei — pagină inexistentă">regiuni</a> împărțite mai departe în 325 de <a href="/w/index.php?title=Comunele_Greciei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Comunele Greciei — pagină inexistentă">comune</a>. Cele 54 de foste <a href="/wiki/Prefecturile_Greciei" class="mw-redirect" title="Prefecturile Greciei">prefecturi și administrații la nivel de prefectură</a> au fost păstrate în mare parte ca subunități ale regiunilor. Șapte administrații descentralizate grupează de la una la trei regiuni în scopuri administrative. Există și o regiune autonomă, <a href="/wiki/Muntele_Athos" title="Muntele Athos">Muntele Athos</a> (în <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">greacă</a> Agio Oros, „Muntele Sfânt”), care se învecinează cu regiunea <a href="/wiki/Macedonia_Central%C4%83" title="Macedonia Centrală">Macedonia Centrală</a>. <table> <tbody><tr> <td valign="middle"> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Peripheries_of_Greece_numbered.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/48/Peripheries_of_Greece_numbered.svg/300px-Peripheries_of_Greece_numbered.svg.png" decoding="async" width="300" height="259" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/48/Peripheries_of_Greece_numbered.svg/450px-Peripheries_of_Greece_numbered.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/48/Peripheries_of_Greece_numbered.svg/600px-Peripheries_of_Greece_numbered.svg.png 2x" data-file-width="8460" data-file-height="7315" /></a><figcaption></figcaption></figure> </td> <td> <table class="wikitable sortable" style="text-align:left;"> <tbody><tr style="font-size:100%; text-align:center;"> <th>No.</th> <th><a href="/w/index.php?title=Regiunile_Greciei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Regiunile Greciei — pagină inexistentă">Regiune</a></th> <th>Reședință</th> <th>Arie (km²)</th> <th>Populație<a href="#cite_note-2011census-98">[96]</a></th> <th>PIB (miliarde)<a href="#cite_note-Eurostat_Regional_GDP-99">[97]</a> </th></tr> <tr> <td style="text-align:center;">1</td> <td><a href="/wiki/Attica" title="Attica">Attica</a></td> <td><a href="/wiki/Atena" title="Atena">Atena</a></td> <td style="text-align:right">3,808</td> <td style="text-align:right">1,470</td> <td style="text-align:right">3.812.330</td> <td style="text-align:right">€103.334 </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;">2</td> <td><a href="/wiki/Grecia_Central%C4%83" title="Grecia Centrală">Grecia Centrală</a></td> <td><a href="/wiki/Lam%C3%ADa" title="Lamía">Lamía</a></td> <td style="text-align:right">15,549</td> <td style="text-align:right">6,004</td> <td style="text-align:right">546.870</td> <td style="text-align:right">€12.530 </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;">3</td> <td><a href="/wiki/Macedonia_Central%C4%83" title="Macedonia Centrală">Macedonia Centrală</a></td> <td><a href="/wiki/Salonic" title="Salonic">Salonic</a></td> <td style="text-align:right">18,811</td> <td style="text-align:right">7,263</td> <td style="text-align:right">1.874.590</td> <td style="text-align:right">€34.458 </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;">4</td> <td><a href="/wiki/Insula_Creta" class="mw-redirect" title="Insula Creta">Creta</a></td> <td><a href="/wiki/Heraklion" title="Heraklion">Heraklion</a></td> <td style="text-align:right">8,259</td> <td style="text-align:right">3,189</td> <td style="text-align:right">621.340</td> <td style="text-align:right">€12.854 </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;">5</td> <td><a href="/wiki/Macedonia_de_Est_%C8%99i_Tracia" title="Macedonia de Est și Tracia">Macedonia de Est și Tracia</a></td> <td><a href="/wiki/Komotini" title="Komotini">Komotini</a></td> <td style="text-align:right">14,157</td> <td style="text-align:right">5,466</td> <td style="text-align:right">606,170</td> <td style="text-align:right">€9.054 </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;">6</td> <td><a href="/wiki/Epir" title="Epir">Epir</a></td> <td><a href="/wiki/Ioannina" title="Ioannina">Ioannina</a></td> <td style="text-align:right">9,203</td> <td style="text-align:right">3,553</td> <td style="text-align:right">336,650</td> <td style="text-align:right">€5.827 </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;">7</td> <td><a href="/wiki/Insulele_Ionice" title="Insulele Ionice">Insulele Ionice</a></td> <td><a href="/wiki/Corfu" title="Corfu">Corfu</a></td> <td style="text-align:right">2,307</td> <td style="text-align:right">891</td> <td style="text-align:right">206,470</td> <td style="text-align:right">€4.464 </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;">8</td> <td><a href="/wiki/Egeea_de_Nord" title="Egeea de Nord">Egeea de Nord</a></td> <td><a href="/wiki/Mytilene" title="Mytilene">Mytilene</a></td> <td style="text-align:right">3,836</td> <td style="text-align:right">1,481</td> <td style="text-align:right">197,810</td> <td style="text-align:right">€3.579 </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;">9</td> <td><a href="/wiki/Pelopones" class="mw-redirect" title="Pelopones">Pelopones</a></td> <td><a href="/wiki/Tripoli,_Grecia" title="Tripoli, Grecia">Tripoli</a></td> <td style="text-align:right">15,490</td> <td style="text-align:right">5,981</td> <td style="text-align:right">581,980</td> <td style="text-align:right">€11.230 </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;">10</td> <td><a href="/wiki/Egeea_de_Sud" title="Egeea de Sud">Egeea de Sud</a></td> <td><a href="/wiki/Ermoupoli" class="mw-redirect" title="Ermoupoli">Ermoupoli</a></td> <td style="text-align:right">5,286</td> <td style="text-align:right">2,041</td> <td style="text-align:right">308,610</td> <td style="text-align:right">€7.816 </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;">11</td> <td><a href="/wiki/Tesalia" title="Tesalia">Tesalia</a></td> <td><a href="/wiki/Larissa" class="mw-redirect" title="Larissa">Larissa</a></td> <td style="text-align:right">14,037</td> <td style="text-align:right">5,420</td> <td style="text-align:right">730,730</td> <td style="text-align:right">€12.905 </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;">12</td> <td><a href="/wiki/Grecia_de_Vest" title="Grecia de Vest">Grecia de Vest</a></td> <td><a href="/wiki/Patras" title="Patras">Patras</a></td> <td style="text-align:right">11,350</td> <td style="text-align:right">4,382</td> <td style="text-align:right">680,190</td> <td style="text-align:right">€12.122 </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;">13</td> <td><a href="/wiki/Macedonia_de_Vest" title="Macedonia de Vest">Macedonia de Vest</a></td> <td><a href="/wiki/Kozani" title="Kozani">Kozani</a></td> <td style="text-align:right">9,451</td> <td style="text-align:right">3,649</td> <td style="text-align:right">282,120</td> <td style="text-align:right">€5.564 </td></tr> <tr style="font-size:100%; text-align:center;"> <th>No.</th> <th>Stat autonom</th> <th>Capitală</th> <th>Arie (km²)</th> <th>Populație<a href="#cite_note-2011census-98">[96]</a></th> <th>PIB (miliarde)<a href="#cite_note-Eurostat_Regional_GDP-99">[97]</a> </th></tr> <tr> <td style="text-align:center;">(14)</td> <td><a href="/wiki/Muntele_Athos" title="Muntele Athos">Muntele Athos</a></td> <td><a href="/w/index.php?title=Karyes&action=edit&redlink=1" class="new" title="Karyes — pagină inexistentă">Karyes</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q632870" class="extiw" title="d:Q632870">d</a>)</td> <td style="text-align:right">390</td> <td style="text-align:right">151</td> <td style="text-align:right">1,830</td> <td><a href="/w/index.php?title=Format:NA&action=edit&redlink=1" class="new" title="Format:NA — pagină inexistentă">Format:NA</a> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Economia">Economia</h2>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=17" title="Modifică secțiunea: Economia" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=17" title="Edit section's source code: Economia">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Introducere">Introducere</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=18" title="Modifică secțiunea: Introducere" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=18" title="Edit section's source code: Introducere">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Greece_peripheries_GDP_per_capita.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/Greece_peripheries_GDP_per_capita.svg/220px-Greece_peripheries_GDP_per_capita.svg.png" decoding="async" width="220" height="220" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/Greece_peripheries_GDP_per_capita.svg/330px-Greece_peripheries_GDP_per_capita.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/Greece_peripheries_GDP_per_capita.svg/440px-Greece_peripheries_GDP_per_capita.svg.png 2x" data-file-width="7304" data-file-height="7315" /></a><figcaption>PIB pe cap de locuitor în 2008 conform Eurostat.</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Greece_GDP_growth_1961-2010.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5a/Greece_GDP_growth_1961-2010.svg/220px-Greece_GDP_growth_1961-2010.svg.png" decoding="async" width="220" height="170" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5a/Greece_GDP_growth_1961-2010.svg/330px-Greece_GDP_growth_1961-2010.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5a/Greece_GDP_growth_1961-2010.svg/440px-Greece_GDP_growth_1961-2010.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="463" /></a><figcaption>Creșterea economică a Greciei între 1961 și 2010, comparată cu media zonei Euro din 1996. Grecia a intrat în recesiune în 2009.</figcaption></figure> Economia Greciei este a 34-a (în termeni nominali) și a 42-a (în termenii parității puterii de cumpărare) din lume, cu 299<a href="#cite_note-World_Bank_GDP_(nominal)-100">[98]</a> sau 304<a href="#cite_note-World_Bank_GDP_(PPP)-101">[99]</a> miliarde de dolari PIB, conform statisticilor <a href="/wiki/Banca_Mondial%C4%83" title="Banca Mondială">Băncii Mondiale</a> pe anul 2011. Grecia este, în plus, a 15-a economie între cele 28 de state membre ale <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunii Europene</a>.<a href="#cite_note-Eurostat_GDP-102">[100]</a> În termeni de venit pe cap de locuitor, Grecia se clasează pe locul al 29-lea sau al 33-lea (în funcție de PIB nominal, respectiv în termenii PPC) din lume la 27.875 de dolari, respectiv 27.624 de dolari. Grecia este o <a href="/wiki/%C8%9Aar%C4%83_dezvoltat%C4%83" title="Țară dezvoltată">țară dezvoltată</a> cu standarde de viață ridicate. Economia sa cuprinde <a href="/w/index.php?title=Sectorul_servicii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sectorul servicii — pagină inexistentă">sectorul servicii</a> (85%) și <a href="/wiki/Industrie" title="Industrie">industria</a> (12%), în timp ce <a href="/wiki/Agricultura" class="mw-redirect" title="Agricultura">agricultura</a> formează 3% din produsul național brut.<a href="#cite_note-GDP_by_sector-103">[101]</a> Printre cele mai importante sectoare economice se numără <a href="/wiki/Turismul_%C3%AEn_Grecia" title="Turismul în Grecia">turismul</a> (cu 14,9 milioane<a href="#cite_note-World_Tourism_Organization-104">[102]</a> de turiști internaționali în 2009, este a șaptea cea mai vizitată țară a Uniunii Europene<a href="#cite_note-World_Tourism_Organization-104">[102]</a> și a 16-a din lume<a href="#cite_note-World_Tourism_Organization-104">[102]</a> de către <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Mondial%C4%83_a_Turismului" title="Organizația Mondială a Turismului">Organizația Mondială a Turismului</a>); și navigația comercială (cu 16,2%<a href="#cite_note-UN_Shipping_report_2011-105">[103]</a> din capacitatea mondială totală, marina comercială greacă fiind cea mai mare din lume<a href="#cite_note-UN_Shipping_report_2011-105">[103]</a>), în timp ce țara este și un considerabil producător agricol (incluzând culturile de pește) în cadrul uniunii. Cu o economie mai mare decât a tuturor celorlalte țări balcanice la un loc, Grecia este cea mai mare economie a Peninsulei Balcanice,<a href="#cite_note-BalkanInsight-106">[104]</a><a href="#cite_note-Keridis-107">[105]</a> și un important investitor regional.<a href="#cite_note-BalkanInsight-106">[104]</a><a href="#cite_note-Keridis-107">[105]</a> Grecia este al doilea cel mai mare investitor străin în Albania, al treilea în Bulgaria, în primii trei investitori străini în România și Serbia și cel mai important partener comercial și cel mai mare investitor străin în Macedonia. Băncile grecești deschid o nouă filială în Balcani aproape săptămânal.<a href="#cite_note-Bell2002-108">[106]</a><a href="#cite_note-AydinIfantis2004-109">[107]</a><a href="#cite_note-Thompson2012-110">[108]</a> Compania greacă de telecomunicații <a href="/wiki/OTE" title="OTE">OTE</a>, parte a portofoliului grupului german <a href="/wiki/Deutsche_Telekom" title="Deutsche Telekom">Deutsche Telekom</a> a devenit un investitor puternic în fosta Iugoslavie și în alte țări balcanice.<a href="#cite_note-Bell2002-108">[106]</a> Economia greacă este clasificată ca avansată<a href="#cite_note-Advanced_economies-111">[109]</a><a href="#cite_note-112">[110]</a><a href="#cite_note-113">[111]</a><a href="#cite_note-114">[112]</a> și cu <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_cu_venituri_mari_conform_B%C4%83ncii_Mondiale" title="Lista țărilor cu venituri mari conform Băncii Mondiale">venituri mari</a>.<a href="#cite_note-High_income_economies-115">[113]</a> Grecia este membru fondator al <a href="/wiki/OECD" class="mw-redirect" title="OECD">Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare</a> (OECD) și al <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_de_Cooperare_Economic%C4%83_la_Marea_Neagr%C4%83" title="Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră">Organizației pentru Cooperarea Economică în Marea Neagră</a> (BSEC). În 1979 s-a semnat aderarea țării la <a href="/wiki/Comunit%C4%83%C8%9Bile_Europene" title="Comunitățile Europene">Comunitățile Europene</a> și la <a href="/wiki/Cele_patru_libert%C4%83%C8%9Bi_de_circula%C8%9Bie" class="mw-redirect" title="Cele patru libertăți de circulație">piața unică europeană</a> procesul fiind terminat în 1982. În ianuarie 2001 Grecia a adoptat moneda unică <a href="/wiki/Euro" title="Euro">Euro</a>, înlocuind <a href="/w/index.php?title=Drahma_greceasc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Drahma grecească — pagină inexistentă">drahma grecească</a> la un curs de schimb de 340,75 drahme pentru un euro.<a href="#cite_note-Drachma_exchange_rate-116">[114]</a> Grecia este membră a <a href="/wiki/Fondul_Monetar_Interna%C8%9Bional" title="Fondul Monetar Internațional">Fondului Monetar Internațional</a> și al <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Mondial%C4%83_a_Comer%C8%9Bului" title="Organizația Mondială a Comerțului">Organizației Mondiale a Comerțului</a>, și era în 2010 a 31-a țară din lume după <a href="/w/index.php?title=Indicele_Globaliz%C4%83rii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Indicele Globalizării — pagină inexistentă">Indicele Globalizării</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Globalization_Index" class="extiw" title="en:Globalization Index">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Globalization+Index&targettitle=Indicele+Globaliz%C4%83rii">traduceți</a>] KOF. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Aderarea_la_zona_euro">Aderarea la zona euro</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=19" title="Modifică secțiunea: Aderarea la zona euro" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=19" title="Edit section's source code: Aderarea la zona euro">modificare sursă</a>]</div> Grecia a fost acceptată în <a href="/wiki/Uniunea_Economic%C4%83_%C8%99i_Monetar%C4%83_(Uniunea_European%C4%83)" title="Uniunea Economică și Monetară (Uniunea Europeană)">Uniunea Economică și Monetară a Uniunii Europene</a> de către <a href="/wiki/Consiliul_European" title="Consiliul European">Consiliul European</a> la 19 iunie 2000, pe baza mai multor criterii de convergență (rata inflației, deficit bugetar, datorie publică, dobânzi pe termen lung, rată de schimb) folosind anul 1999 ca an de referință. După <a href="/w/index.php?title=Auditul_Financiar_din_Grecia,_2004&action=edit&redlink=1" class="new" title="Auditul Financiar din Grecia, 2004 — pagină inexistentă">un audit financiar</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Greek_Financial_Audit,_2004" class="extiw" title="en:Greek Financial Audit, 2004">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Greek+Financial+Audit%2C+2004&targettitle=Auditul+Financiar+din+Grecia%2C+2004">traduceți</a>] comandat de noul guvern al partidului Noua Democrație în 2004, <a href="/wiki/Eurostat" title="Eurostat">Eurostat</a> a arătat că statisticile deficitului bugetar fuseseră subestimate.<a href="#cite_note-117">[115]</a> Majoritatea diferențelor de la nivelul valorilor pentru deficitul bugetar în documentul revizuit au fost determinate de o schimbare temporară de către noul guvern a practicilor contabile, și anume de consemnarea cheltuielilor la comandarea materialului militar în loc de consemnarea lor la primirea materialului.<a href="#cite_note-118">[116]</a> Aplicarea retroactivă a metodologiei ESA95 (începând cu 2000) de către Eurostat a fost însă cea care a ridicat deficitul bugetar în anul de referință 1999 la 3,38% din PIB, depășind astfel limita de 3%. Aceasta a dus la afirmații că Grecia nu îndeplinea de fapt toate cele cinci criterii de aderare la zona euro, și percepția comună a fost că Grecia a intrat în zona euro prin „falsificarea” datelor de deficit bugetar. Afirmații similare s-au făcut ulterior și despre alte țări europene, ca Italia<a href="#cite_note-FOOTNOTEStoryLandonThomasSchwartz2010-119">[117]</a><a href="#cite_note-120">[118]</a><a href="#cite_note-121">[119]</a>) În raportul OECD pe 2005 pentru Grecia,<a href="#cite_note-OECD_Greece_2005-122">[120]</a> se afirma clar că „impactul noilor reguli contabile asupra cifrelor fiscale pentru anii din 1997 până în 1999 s-a înscris între 0,7 și 1 punct procentual din PIB; această schimbare retroactivă a metodologiei a fost responsabilă pentru depășirea pragului de deficit de 3% în 1999, anul calificării [Greciei] pentru aderarea la uniunea monetară”. Cele de mai sus l-au făcut pe ministrul grec de finanțe să arate că deficitul bugetar pe 1999 era sub limtia de 3% la calcularea cu metodologia ESA79 în vigoare la data candidaturii Greciei, și deci criteriul fusese îndeplinit.<a href="#cite_note-123">[121]</a> Anchetatorii contabili au găsit însă că datele trimise de Grecia la Eurostat prezentau distribuții statistice ce constituie indicii de manipulare a datelor.<a href="#cite_note-124">[122]</a><a href="#cite_note-125">[123]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Criza_datoriilor_suverane_(2010–)">Criza datoriilor suverane (2010–)</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=20" title="Modifică secțiunea: Criza datoriilor suverane (2010–)" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=20" title="Edit section's source code: Criza datoriilor suverane (2010–)">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Criza_datoriei_publice_din_Grecia" title="Criza datoriei publice din Grecia">Criza datoriei publice din Grecia</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Greece_public_debt_1999-2010.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/29/Greece_public_debt_1999-2010.svg/220px-Greece_public_debt_1999-2010.svg.png" decoding="async" width="220" height="231" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/29/Greece_public_debt_1999-2010.svg/330px-Greece_public_debt_1999-2010.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/29/Greece_public_debt_1999-2010.svg/440px-Greece_public_debt_1999-2010.svg.png 2x" data-file-width="690" data-file-height="724" /></a><figcaption>Datoria publică a Greciei între 1999–2010 comparativ cu media zonei euro</figcaption></figure> Până la sfârșitul lui 2009, ca urmare a unei combinații de factori locali și internaționali, economia Greciei s-a confruntat cu <a href="/wiki/Criza_datoriilor_europene" title="Criza datoriilor europene">cea mai severă criză a ei</a> de la restaurarea democrației în 1974, guvernul grec revizuindu-și deficitul bugetar de la 6% la 12,7% din produsul intern brut (PIB).<a href="#cite_note-126">[124]</a><a href="#cite_note-127">[125]</a> La începutul lui 2010, s-a aflat că, prin asistența din partea <a href="/wiki/Goldman_Sachs" title="Goldman Sachs">Goldman Sachs</a>, <a href="/wiki/JPMorgan_Chase" title="JPMorgan Chase">JPMorgan Chase</a> și a numeroase alte bănci, s-au dezvoltat produse financiare care permiteau guvernelor Greciei, Italiei și ale altor țări europene să-și ascundă datoriile.<a href="#cite_note-Rehn-128">[126]</a><a href="#cite_note-Goldman-129">[127]</a> Zeci de acorduri similare s-au efectuat în toată Europa, prin acestea băncile furnizând bani în avans în schimbul unor plăți viitoare de către guvernele implicate; la rândul lor, riscurile financiare ale țărilor implicate erau ținute în afara registrelor.<a href="#cite_note-Goldman-129">[127]</a><a href="#cite_note-130">[128]</a><a href="#cite_note-Bloomberg-131">[129]</a><a href="#cite_note-The_Telegraph-132">[130]</a><a href="#cite_note-The_Guardian-133">[131]</a><a href="#cite_note-Der_Spiegel-134">[132]</a> Conform <a href="/wiki/Der_Spiegel" title="Der Spiegel">Der Spiegel</a>, creditele acordate guvernelor europene erau deghizate în „schimburi” și astfel nu mai erau înregistrate ca datorii. Cum Eurostat ignora la vremea aceea statisticile legate de produse financiare derivate, un dealer german de astfel de produse comentase pentru Der Spiegel că „regulile de la Maastricht pot fi ocolite pe căi relativ legale prin schimburi” și că „în anii anteriori, Italia folosise un truc similar pentru a-și masca datoria reală cu ajutorul unei alte bănci americane”.<a href="#cite_note-Der_Spiegel-134">[132]</a> Aceste condiții permiseseră guvernului grec să cheltuiască mult peste cât își permitea, îndeplinind în același timp țintele de deficit bugetar ale Uniunii Europene.<a href="#cite_note-Goldman-129">[127]</a><a href="#cite_note-135">[133]</a> În mai 2010, guvernul grec a revizuit din nou deficitul, estimându-l la 13,6%,<a href="#cite_note-136">[134]</a> al doilea din lume în raport cu PIB-ul, <a href="/wiki/Islanda" title="Islanda">Islanda</a> fiind pe primul loc cu 15,7% și <a href="/wiki/Regatul_Unit" class="mw-redirect" title="Regatul Unit">Regatul Unit</a> pe al treilea cu 12,6%.<a href="#cite_note-137">[135]</a> În ce privește datoria publică, previziunile erau că ar putea ajunge la 120% din PIB în 2010.<a href="#cite_note-138">[136]</a> Ca urmare, a avut loc o <a href="/wiki/Criza_datoriei_publice_din_Grecia" title="Criza datoriei publice din Grecia">criză de încredere internațională</a> în capacitatea Greciei de a-și plăti datoria suverană. Pentru a evita încetarea de plăți, în mai 2010 celelalte țări ale zonei Euro, împreună cu FMI, au oferit un pachet de salvare ce implica acordarea Greciei a unui credit de 45 de miliarde de euro imediat, împreună cu alte credite totalizând 110 miliarde de euro.<a href="#cite_note-139">[137]</a><a href="#cite_note-140">[138]</a> Pentru a asigura finanțarea, Grecia era obligată să adopte măsuri dure de austeritate pentru a-și aduce deficitul sub control.<a href="#cite_note-141">[139]</a> La 15 noiembrie 2010, Eurostat a revizuit cifrele pentru datoria publică a Greciei, după o misiune metodologică la Atena în contextul procedurii de deficit excesiv, și a estimat deficitul bugetar al Greciei pe 2009 la 15,4% din PIB și datoria publică la 126,8% din PIB, cel mai mare din toate statele membre ale UE.<a href="#cite_note-142">[140]</a> În 2011, s-a constatat că pachetul de salvare nu era suficient și în 2012 s-a acceptat un nou pachet de 130 de miliarde de euro, acordat cu condiții stricte, între care o reformă financiară și alte măsuri de austeritate.<a href="#cite_note-BBCQ&A-143">[141]</a> Ca parte a înțelegerii, Grecia urma să reducă cu 53% povara taxelor asupra creditorilor privați și toate profiturile realizate de băncile centrale din zona euro pe datoria grecească urmau să fie repatriate în Grecia.<a href="#cite_note-BBCQ&A-143">[141]</a> O echipă de monitorizare a fost instituită la Atena pentru a asigura că reformele acceptate sunt puse în practică, iar valoarea ratelor de datorie pe trei luni a fost blocată într-un cont special.<a href="#cite_note-BBCQ&A-143">[141]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Agricultura">Agricultura</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=21" title="Modifică secțiunea: Agricultura" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=21" title="Edit section's source code: Agricultura">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Cloudy_olive_oil1.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/25/Cloudy_olive_oil1.jpg/220px-Cloudy_olive_oil1.jpg" decoding="async" width="220" height="146" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/25/Cloudy_olive_oil1.jpg/330px-Cloudy_olive_oil1.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/25/Cloudy_olive_oil1.jpg/440px-Cloudy_olive_oil1.jpg 2x" data-file-width="450" data-file-height="299" /></a><figcaption>Ulei de măsline grecesc</figcaption></figure> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Zante_currant_drying_in_Tsilivi.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2e/Zante_currant_drying_in_Tsilivi.jpg/240px-Zante_currant_drying_in_Tsilivi.jpg" decoding="async" width="240" height="160" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2e/Zante_currant_drying_in_Tsilivi.jpg/360px-Zante_currant_drying_in_Tsilivi.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2e/Zante_currant_drying_in_Tsilivi.jpg/480px-Zante_currant_drying_in_Tsilivi.jpg 2x" data-file-width="1024" data-file-height="681" /></a><figcaption>Stafide uscate la soare în <a href="/wiki/Zakynthos" title="Zakynthos">Zakynthos</a></figcaption></figure> În 2010, Grecia a fost cel mai mare producător de <a href="/wiki/Bumbac" title="Bumbac">bumbac</a> din <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a> (183.800 tone) și de <a href="/wiki/Fistic" title="Fistic">fistic</a> (8.000 tone)<a href="#cite_note-eurostat_agriculture_1-144">[142]</a> și s-a clasat pe locul al doilea la producția de <a href="/wiki/Orez" title="Orez">orez</a> (229.500 tons)<a href="#cite_note-eurostat_agriculture_1-144">[142]</a> și de <a href="/wiki/M%C4%83sline" class="mw-redirect" title="Măsline">măsline</a> (147.500 tone),<a href="#cite_note-eurostat_agriculture_2-145">[143]</a> pe locul trei la producția de <a href="/w/index.php?title=Curmale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Curmale — pagină inexistentă">curmale</a> (11.000 tone),<a href="#cite_note-eurostat_agriculture_2-145">[143]</a> <a href="/wiki/Migdale" class="mw-redirect" title="Migdale">migdale</a> (44.000 tone),<a href="#cite_note-eurostat_agriculture_2-145">[143]</a> <a href="/wiki/Tomate" class="mw-redirect" title="Tomate">tomate</a> (1.400.000 tone)<a href="#cite_note-eurostat_agriculture_2-145">[143]</a> și <a href="/wiki/Pepene" class="mw-redirect" title="Pepene">pepeni</a> (578.400 tone)<a href="#cite_note-eurostat_agriculture_2-145">[143]</a> și pe locul al patrulea la producția de <a href="/wiki/Tutun" title="Tutun">tutun</a> (22.000 tone).<a href="#cite_note-eurostat_agriculture_1-144">[142]</a> Agricultura contribuie cu 3,8% la PIB-ul țării și angajează 12,4% din forța de muncă la nivel național. Grecia este un beneficiar major al <a href="/w/index.php?title=Politica_Agricol%C4%83_Comun%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Politica Agricolă Comună — pagină inexistentă">Politicii Agricole Comune</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Common_Agricultural_Policy" class="extiw" title="en:Common Agricultural Policy">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Common+Agricultural+Policy&targettitle=Politica+Agricol%C4%83+Comun%C4%83">traduceți</a>] a Uniunii Europene. Ca urmare a aderării țării la Comunitatea Europeană, mare parte din infrastructura sa agricolă a fost modernizată cu fonduri europene și producția agricolă a crescut. Între 2000 și 2007, fermele ecologice din Grecia au înregistrat o creștere de 885%, cel mai mare procentaj din UE. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Industria_maritimă">Industria maritimă</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=22" title="Modifică secțiunea: Industria maritimă" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=22" title="Edit section's source code: Industria maritimă">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Greek_tanker_ship.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3a/Greek_tanker_ship.png/220px-Greek_tanker_ship.png" decoding="async" width="220" height="143" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3a/Greek_tanker_ship.png/330px-Greek_tanker_ship.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3a/Greek_tanker_ship.png/440px-Greek_tanker_ship.png 2x" data-file-width="1019" data-file-height="663" /></a><figcaption>Grecia controlează 16,2% din flota comercială mondială, a sa fiind cea mai mare din lume. Grecia se situează pe primele cinci locuri la toate tipurile de nave, între care pe primul loc la petroliere și vase de transport marfă.</figcaption></figure> Industria navigației este un element-cheie al activităților economice din Grecia începând cu vremurile antice.<a href="#cite_note-shipping-146">[144]</a> Astăzi, navigația este una dintre cele mai importante industrii ale țării. Ea reprezintă 4,5% din PIB, și are circ 160.000 de angajați (4% din forța de muncă), și reprezintă 1/3 din deficitul comercial al țării.<a href="#cite_note-nbg-147">[145]</a> În anii 1960, dimensiunea flotei grecești s-a dublat, în principal prin investiții derulate de magnații <a href="/wiki/Aristotel_Onassis" title="Aristotel Onassis">Aristotel Onassis</a> și <a href="/w/index.php?title=Stavros_Niarchos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stavros Niarchos — pagină inexistentă">Stavros Niarchos</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Stavros_Niarchos" class="extiw" title="en:Stavros Niarchos">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Stavros+Niarchos&targettitle=Stavros+Niarchos">traduceți</a>].<a href="#cite_note-slate-148">[146]</a> Baza industriei maritime grecești moderne s-a format după al Doilea Război Mondial când armatorii greci au putut acumula vase vândute ieftin de guvernul american prin <a href="/w/index.php?title=Legea_V%C3%A2nz%C4%83rilor_de_Vase&action=edit&redlink=1" class="new" title="Legea Vânzărilor de Vase — pagină inexistentă">Legea Vânzărilor de Vase</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Ship_Sales_Act" class="extiw" title="en:Ship Sales Act">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Ship+Sales+Act&targettitle=Legea+V%C3%A2nz%C4%83rilor+de+Vase">traduceți</a>] din anii 1940.<a href="#cite_note-slate-148">[146]</a> Conform unui raport din 2011 al <a href="/wiki/Conferin%C8%9Ba_Na%C8%9Biunilor_Unite_pentru_Comer%C8%9B_%C8%99i_Dezvoltare" title="Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare">Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare</a>, marina comercială greacă este cea mai mare din lume, reprezentând 16,2% din capacitatea mondială de transport,<a href="#cite_note-UN_Shipping_report_2011-105">[103]</a> în creștere de la 15,96% în 2010.<a href="#cite_note-UN_Shipping_report-149">[147]</a> Numărul echivalent în 2006 era și mai mare, de 18,2%.<a href="#cite_note-UN_Shipping_report_2-150">[148]</a> Tonajul total al flotei comerciale naționale este de 202 milioane tone capacitate de încărcare, cel mai ridicat din lume.<a href="#cite_note-UN_Shipping_report_2011-105">[103]</a> În termeni de număr total de vase, <a href="/w/index.php?title=Marina_Comercial%C4%83_Greac%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marina Comercială Greacă — pagină inexistentă">Marina Comercială Greacă</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Greek_Merchant_Navy" class="extiw" title="en:Greek Merchant Navy">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Greek+Merchant+Navy&targettitle=Marina+Comercial%C4%83+Greac%C4%83">traduceți</a>] este pe locul al patrulea în lume, cu 3.150 de nave (dintre care 741 sunt înmatriculate în Grecia, iar restul de 2.409 în porturi străine).<a href="#cite_note-UN_Shipping_report-149">[147]</a> După categiruuke de vase, Grecia este pe primul loc la petroliere și <a href="/wiki/Vrachier" title="Vrachier">vrachiere</a>, pe locul patru la numărul de <a href="/wiki/Portcontainer" title="Portcontainer">port-containere</a>, și pe al cincilea la alte vase.<a href="#cite_note-BTS-151">[149]</a> Flota actuală este însă mai mică decât dimensiunea-record de 5.000 de vase, înregistrată la sfârșitul anilor 1970.<a href="#cite_note-shipping-146">[144]</a> Numărul total de vase sub pavilion grec (ceea ce cuprinde flotele străine) este de 1.517, sau 5,3% din capacitatea de încărcare mondială (locul 5).<a href="#cite_note-UN_Shipping_report-149">[147]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Turism">Turism</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=23" title="Modifică secțiunea: Turism" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=23" title="Edit section's source code: Turism">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Turismul_%C3%AEn_Grecia" title="Turismul în Grecia">Turismul în Grecia</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <figure class="mw-halign-center" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Corfu_Town_R02.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3c/Corfu_Town_R02.jpg/900px-Corfu_Town_R02.jpg" decoding="async" width="900" height="184" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3c/Corfu_Town_R02.jpg/1350px-Corfu_Town_R02.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3c/Corfu_Town_R02.jpg/1800px-Corfu_Town_R02.jpg 2x" data-file-width="8999" data-file-height="1835" /></a><figcaption>Vedere panoramică a unor părți din <a href="/wiki/Corfu_(ora%C8%99)" title="Corfu (oraș)">orașul Corfu</a>, sit în <a href="/wiki/Patrimoniul_mondial_UNESCO" class="mw-redirect" title="Patrimoniul mondial UNESCO">patrimoniul mondial UNESCO</a>, văzut de la <a href="/w/index.php?title=Cetatea_Veche,_Corfu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cetatea Veche, Corfu — pagină inexistentă">Palaio Frourio</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Old_Fortress,_Corfu" class="extiw" title="en:Old Fortress, Corfu">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Old+Fortress%2C+Corfu&targettitle=Cetatea+Veche%2C+Corfu">traduceți</a>]. Golful Garitsa este în stânga și portul <a href="/wiki/Corfu" title="Corfu">Corfu</a> în partea superioară-dreaptă a imagini. <a href="/w/index.php?title=Pia%C8%9Ba_Spianada&action=edit&redlink=1" class="new" title="Piața Spianada — pagină inexistentă">Spianada</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Spianada_Square" class="extiw" title="en:Spianada Square">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Spianada+Square&targettitle=Pia%C8%9Ba+Spianada">traduceți</a>] se află în fundal.</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ia_Santorini-2009-1.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/66/Ia_Santorini-2009-1.JPG/220px-Ia_Santorini-2009-1.JPG" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/66/Ia_Santorini-2009-1.JPG/330px-Ia_Santorini-2009-1.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/66/Ia_Santorini-2009-1.JPG/440px-Ia_Santorini-2009-1.JPG 2x" data-file-width="640" data-file-height="427" /></a><figcaption>Panoramă a insulei <a href="/wiki/Santorini" title="Santorini">Santorini</a>.</figcaption></figure> Un procentaj important din venitul național grecesc provine din turism. Turismul finanțează 16% din produsul intern brut.<a href="#cite_note-152">[150]</a> Conform statisticilor <a href="/wiki/Eurostat" title="Eurostat">Eurostat</a>, Grecia a primit în 2009 peste 19,5 milioane de turiști,<a href="#cite_note-Eurostat_Tourism_table-153">[151]</a> în creștere față de cei 17,7 milioane care au venit în 2007.<a href="#cite_note-Eurostat_Tourism-154">[152]</a> Marea majoritate a vizitatorilor Greciei din 2007 provin de pe continentul european, în număr de 12,7 milioane,<a href="#cite_note-A2001-155">[153]</a> Deși majoritatea vizitatorilor de o singură naționalitate sunt cei din Regatul Unit, (2,6 milioane), urmați îndeaproape de cei din Germania (2,3 milioane).<a href="#cite_note-A2001-155">[153]</a> În 2010, cea mai vizitată regiune a Greciei a fost <a href="/wiki/Macedonia_Central%C4%83" title="Macedonia Centrală">Macedonia Centrală</a>, cu 18% din fluxul total național de turiști (în total 3,6 milioane de turiști), urmată de <a href="/wiki/Attica" title="Attica">Attica</a> cu 2,6 milioane și de <a href="/wiki/Pelopones" class="mw-redirect" title="Pelopones">Pelopones</a> cu 1,8 milioane.<a href="#cite_note-Eurostat_Tourism_table-153">[151]</a> <a href="/w/index.php?title=Grecia_de_Nord&action=edit&redlink=1" class="new" title="Grecia de Nord — pagină inexistentă">Grecia de Nord</a> este cea mai vizitată regiune geografică, cu 6,5 milioane de turiști, urmată de Grecia Centrală cu 6,3 milioane.<a href="#cite_note-Eurostat_Tourism_table-153">[151]</a> În 2010, <a href="/wiki/Lonely_Planet" title="Lonely Planet">Lonely Planet</a> a clasat al doilea oraș al Greciei, <a href="/wiki/Salonic" title="Salonic">Salonic</a>, pe locul al cincilea în lista celor mai bune orașe pentru petreceri din lume, comparabil cu alte orașe cum ar fi <a href="/wiki/Dubai" class="mw-redirect" title="Dubai">Dubai</a> și <a href="/wiki/Montreal" class="mw-redirect" title="Montreal">Montreal</a>.<a href="#cite_note-156">[154]</a> În 2011, <a href="/wiki/Santorini" title="Santorini">Santorini</a> a fost votată „cea mai bună insulă din lume” în <a href="/w/index.php?title=Travel_%2B_Leisure&action=edit&redlink=1" class="new" title="Travel + Leisure — pagină inexistentă">Travel + Leisure</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Travel_%2B_Leisure" class="extiw" title="en:Travel + Leisure">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Travel+%2B+Leisure&targettitle=Travel+%2B+Leisure">traduceți</a>].<a href="#cite_note-Best_Islands-157">[155]</a> Insula învecinată <a href="/wiki/Mykonos" title="Mykonos">Mykonos</a> s-a clasat a cincea în categoria europeană.<a href="#cite_note-Best_Islands-157">[155]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Transporturi">Transporturi</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=24" title="Modifică secțiunea: Transporturi" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=24" title="Edit section's source code: Transporturi">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:A2_Motorway,_Greece_-_Section_Siatista-Kozani_-_Kalamia_Exit_-_04.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6d/A2_Motorway%2C_Greece_-_Section_Siatista-Kozani_-_Kalamia_Exit_-_04.jpg/220px-A2_Motorway%2C_Greece_-_Section_Siatista-Kozani_-_Kalamia_Exit_-_04.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6d/A2_Motorway%2C_Greece_-_Section_Siatista-Kozani_-_Kalamia_Exit_-_04.jpg/330px-A2_Motorway%2C_Greece_-_Section_Siatista-Kozani_-_Kalamia_Exit_-_04.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6d/A2_Motorway%2C_Greece_-_Section_Siatista-Kozani_-_Kalamia_Exit_-_04.jpg/440px-A2_Motorway%2C_Greece_-_Section_Siatista-Kozani_-_Kalamia_Exit_-_04.jpg 2x" data-file-width="3072" data-file-height="2304" /></a><figcaption>Chiar înainte de nodul de pe <a href="/wiki/Egnatia_Odos" title="Egnatia Odos">Autostrada Egnatia Odos</a> de la intersecția cu <a href="/w/index.php?title=Autostrada_A27_(Grecia)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Autostrada A27 (Grecia) — pagină inexistentă">A27</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Motorway_27_(Greece)" class="extiw" title="en:Motorway 27 (Greece)">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Motorway+27+%28Greece%29&targettitle=Autostrada+A27+%28Grecia%29">traduceți</a>] la <a href="/wiki/Kozani" title="Kozani">Kozani</a></figcaption></figure> Începând cu anii 1980, rețelele rutieră și feroviară ale Greciei au fost modernizate semnificativ. Între cele mai importante lucrări se numără <a href="/wiki/Egnatia_Odos" title="Egnatia Odos">autostrada A2 (Egnatia Odos)</a>, care leagă Grecia de nord-vest (<a href="/wiki/Igoumenitsa" title="Igoumenitsa">Igoumenitsa</a>) cu Grecia de nord și nord-est (<a href="/w/index.php?title=Kipoi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kipoi — pagină inexistentă">Kipoi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6414658" class="extiw" title="d:Q6414658">d</a>)); și <a href="/w/index.php?title=Podul_Rio%E2%80%93Antirrio&action=edit&redlink=1" class="new" title="Podul Rio–Antirrio — pagină inexistentă">podul Rio–Antirrio</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Rio%E2%80%93Antirrio_bridge" class="extiw" title="en:Rio–Antirrio bridge">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Rio%E2%80%93Antirrio+bridge&targettitle=podul+Rio%E2%80%93Antirrio">traduceți</a>], cel mai lung pod suspendat cu cabluri din Europa (2.250 m lungime), ce leagă Peloponesul de <a href="/wiki/Agios_Georgios_(Rio)" title="Agios Georgios (Rio)">Rio</a> (7 km de <a href="/wiki/Patras" title="Patras">Patras</a>) cu <a href="/wiki/Antirrio" title="Antirrio">Antirrio</a> în Grecia Centrală. Alte proiecte importante aflate în derulare sunt conversia șoselei <a href="/w/index.php?title=Drumul_Na%C8%9Bional_8A_(Grecia)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Drumul Național 8A (Grecia) — pagină inexistentă">GR-8A</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Greek_National_Road_8A" class="extiw" title="en:Greek National Road 8A">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Greek+National+Road+8A&targettitle=Drumul+Na%C8%9Bional+8A+%28Grecia%29">traduceți</a>], care leagă Atena de Patras și mai departe de <a href="/wiki/Pyrgos,_Grecia" title="Pyrgos, Grecia">Pyrgos</a> în Peloponesul de vest, într-o autostradă modernizată pe toată lungimea (proiect ce trebuia terminat în 2014); terminarea unor segmente de autostradă de pe <a href="/wiki/Drumul_na%C8%9Bional_1_(Grecia)" title="Drumul național 1 (Grecia)">A1</a>, ce leagă Atena de <a href="/wiki/Salonic" title="Salonic">Salonic</a>; și construirea <a href="/w/index.php?title=Metroul_Salonic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Metroul Salonic — pagină inexistentă">metroului Salonic</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Thessaloniki_Metro" class="extiw" title="en:Thessaloniki Metro">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Thessaloniki+Metro&targettitle=Metroul+Salonic">traduceți</a>]. În deosebi zona metropolitană Atena este deservită de una dintre cele mai moderne și eficiente infrastructuri de transport din Europa, cum ar fi <a href="/wiki/Aeroportul_Interna%C8%9Bional_Atena" title="Aeroportul Internațional Atena">Aeroportul Internațional Atena</a>, rețeaua de autostrăzi private <a href="/w/index.php?title=Attiki_Odos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Attiki Odos — pagină inexistentă">Attiki Odos</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Attiki_Odos" class="extiw" title="en:Attiki Odos">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Attiki+Odos&targettitle=Attiki+Odos">traduceți</a>] și sistemul extins de <a href="/w/index.php?title=Metroul_din_Atena&action=edit&redlink=1" class="new" title="Metroul din Atena — pagină inexistentă">metrou al Atenei</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Athens_Metro" class="extiw" title="en:Athens Metro">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Athens+Metro&targettitle=Metroul+din+Atena">traduceți</a>]. Majoritatea insulelor grecești și a orașelor principale ale țării sunt legate prin căi aeriene deservite mai ales de cele două principale companii aeriene grecești, <a href="/w/index.php?title=Olympic_Air&action=edit&redlink=1" class="new" title="Olympic Air — pagină inexistentă">Olympic Air</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Olympic_Air" class="extiw" title="en:Olympic Air">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Olympic+Air&targettitle=Olympic+Air">traduceți</a>] și <a href="/wiki/Aegean_Airlines" title="Aegean Airlines">Aegean Airlines</a>. Legăturile maritime s-au îmbunătățit cu vase moderne și rapide, inclusiv <a href="/wiki/Nav%C4%83_cu_aripi_portante" title="Navă cu aripi portante">nave cu aripi portante</a> și <a href="/wiki/Catamaran" title="Catamaran">catamarane</a>. Legăturile feroviare joacă un rol relativ redus în Grecia față de alte țări europene, dar și ele s-au extins, cu noi legături suburbane pentru navetiști, deservite de <a href="/w/index.php?title=Proastiakos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Proastiakos — pagină inexistentă">Proastiakos</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Proastiakos" class="extiw" title="en:Proastiakos">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Proastiakos&targettitle=Proastiakos">traduceți</a>] în jurul Atenei, către aeroporturi, <a href="/wiki/Kiato" title="Kiato">Kiato</a> și <a href="/wiki/Chalkida" class="mw-redirect" title="Chalkida">Chalkida</a>; în jurul Salonicului, către orașele <a href="/wiki/Larissa" class="mw-redirect" title="Larissa">Larissa</a> și <a href="/wiki/Edessa,_Grecia" title="Edessa, Grecia">Edessa</a>; și în jurul Patrasului. S-a stabilit și o legătură feroviară modernă între Atena și Salonic, în timp ce se desfășoară și o dublare a mai multor linii din rețeaua de 2.500 km. Legăturile feroviare internaționale conectează orașele grecești cu restul Europei, cu Peninsula Balcanică și cu Turcia, deși ele au fost suspendate în 2011 din cauza crizei economice. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Telecomunicații">Telecomunicații</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=25" title="Modifică secțiunea: Telecomunicații" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=25" title="Edit section's source code: Telecomunicații">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Athens-Kiffisia-aerial.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/Athens-Kiffisia-aerial.jpg/220px-Athens-Kiffisia-aerial.jpg" decoding="async" width="220" height="166" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/Athens-Kiffisia-aerial.jpg/330px-Athens-Kiffisia-aerial.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/Athens-Kiffisia-aerial.jpg/440px-Athens-Kiffisia-aerial.jpg 2x" data-file-width="1000" data-file-height="753" /></a><figcaption>Sediul <a href="/wiki/OTE" title="OTE">OTE</a> din Atena.</figcaption></figure> Rețelele de comunicație și de informații digitale ajung în toate regiunile. Există peste 35.000 km de cablu de fibră optică. Legăturile rapide la internet sunt foarte răspândite: existau în total 2.252.653 de legături de mare viteză la începutul lui 2011, ceea ce însemna o penetrare a internetului de mare viteză de 20%.<a href="#cite_note-cnbc-158">[156]</a> Conform datelor din 2012 furnizate de <a href="/w/index.php?title=Autoritatea_Statistic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Autoritatea Statistică Elenă — pagină inexistentă">ELSTAT</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Hellenic_Statistical_Authority" class="extiw" title="en:Hellenic Statistical Authority">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Hellenic+Statistical+Authority&targettitle=Autoritatea+Statistic%C4%83+Elen%C4%83">traduceți</a>], 53,6% din gospodării utilizau regulat Internetul, dintre care 94,8% aveau legături de mare viteză.<a href="#cite_note-ELSTAT-Zougla.gr_article-159">[157]</a> <a href="/wiki/Internet_caf%C3%A9" title="Internet café">Internet café-urile</a> ce oferă acces la Internet, la aplicații mobile și la jocuri multiplayer sunt și ele ceva obișnuit în țară, în timp ce internetul mobil în rețele de telefonie <a href="/wiki/3G" title="3G">3G</a> și legături <a href="/wiki/Wi-Fi" title="Wi-Fi">Wi-Fi</a> se pot găsi aproape pretutindeni.<a href="#cite_note-160">[158]</a> Gradul de utilizare a internetului mobil 3G a crescut abrupt în ultimii ani, cu o creștere de 340% între lunile august ale anilor 2011 și 2012.<a href="#cite_note-161">[159]</a> <a href="/w/index.php?title=Uniunea_Interna%C8%9Bional%C4%83_pentru_Telecomunica%C8%9Bii_a_Na%C8%9Biunilor_Unite&action=edit&redlink=1" class="new" title="Uniunea Internațională pentru Telecomunicații a Națiunilor Unite — pagină inexistentă">Uniunea Internațională pentru Telecomunicații a Națiunilor Unite</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/United_Nations_International_Telecommunication_Union" class="extiw" title="en:United Nations International Telecommunication Union">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=United+Nations+International+Telecommunication+Union&targettitle=Uniunea+Interna%C8%9Bional%C4%83+pentru+Telecomunica%C8%9Bii+a+Na%C8%9Biunilor+Unite">traduceți</a>] clasează Grecia în primele 30 de țări din lume cu o infrastructură de date deosebit de dezvoltată.<a href="#cite_note-162">[160]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Știință_și_tehnologie">Știință și tehnologie</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=26" title="Modifică secțiunea: Știință și tehnologie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=26" title="Edit section's source code: Știință și tehnologie">modificare sursă</a>]</div> Secretariatul General pentru Cercetare și Tehnologie al Ministerului Dezvoltării este responsabil de proiectarea, implementarea și supervizarea politicilor naționale pentru cercetare și tehnologie. În 2003, cheltuielile publice pentru <a href="/w/index.php?title=Cercetare_%C8%99i_dezvoltare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cercetare și dezvoltare — pagină inexistentă">cercetare și dezvoltare</a> (R&D) erau de 456,37 milioane de euro (în creștere cu 12,6% față de 2002). Totalul cheltuielilor cu R&D (public și privat) ca procentaj din PIB au crescut considerabil de la începutul ultimului deceniu al secolului al XX-lea, de la 0,38% în 1989, la 0,65% în 2001. Cheltuielile cu R&D în Grecia rămân mai scăzute ca media UE de 1,93%, dar, conform Research DC, pe baza datelor de la OECD și Eurostat, între 1990 și 1998, totalul cheltuielilor cu R&D în Grecia s-a bucurat de a treia cea mai mare creștere din Europa, după <a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda">Finlanda</a> și Irlanda. Din cauza amplasării strategice, forța de muncă calificată și stabilitatea economică, numeroase companii multinaționale, cum ar fi <a href="/wiki/Ericsson" title="Ericsson">Ericsson</a>, <a href="/wiki/Siemens_AG" title="Siemens AG">Siemens</a>, <a href="/wiki/Motorola" title="Motorola">Motorola</a> și <a href="/wiki/Coca-Cola" title="Coca-Cola">Coca-Cola</a> au centre regionale de cercetare și dezvoltare în Grecia. Parcurile tehnologice grecești cu incubatoare tehnologice sunt Parcul Științific și Tehnologic din Creta (Heraklion), Parcul Tehnologic Salonic, Parcul Tehnologic Lavrio, Parcul Științific Patras, și Parcul Științific și Tehnologic al Epirului (Ioannina). Grecia este membră a <a href="/wiki/Agen%C8%9Bia_Spa%C8%9Bial%C4%83_European%C4%83" title="Agenția Spațială Europeană">Agenției Spațiale Europene</a> (ESA) din 2005.<a href="#cite_note-163">[161]</a> Cooperarea între ESA și Comitetul Spațial Național Elen a început în primii ani ai ultimului deceniu al secolului trecut. În 1994, Grecia și ESA au semnat primul acord de cooperare. După ce a cerut oficial aderarea ca membru cu drepturi depline în 2003, Grecia a devenit a șaisprezecea țară membră a ESA la 16 martie 2005. Ca membru al ESA, Grecia participă la activitățile de telecomunicații și tehnologie ale agenției, precum și la Inițiativa de <a href="/w/index.php?title=Monitorizare_Global%C4%83_pentru_Medi_%C8%99i_Securitate&action=edit&redlink=1" class="new" title="Monitorizare Globală pentru Medi și Securitate — pagină inexistentă">Monitorizare Globală pentru Medi și Securitate</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Global_Monitoring_for_Environment_and_Security" class="extiw" title="en:Global Monitoring for Environment and Security">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Global+Monitoring+for+Environment+and+Security&targettitle=Monitorizare+Global%C4%83+pentru+Medi+%C8%99i+Securitate">traduceți</a>]. În 2007, Grecia era a opta țară din lume după procentul de înscriere în învățământul superior (procentul în rândul femeilor fiind mai mare decât al bărbaților) în timp ce grecii din diaspora sunt la fel de activi în domeniul educației. Sute de mii de studenți greci participă anual la cursurile universităților din tot Occidentul, în timp ce listele de profesori ale principalelor universități occidentale conțin un număr remarcabil de nume grecești.<a href="#cite_note-164">[162]</a> Între oamenii de știință greci de prim rang în vremurile moderne se numără <a href="/w/index.php?title=Dimitrios_Galanos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dimitrios Galanos — pagină inexistentă">Dimitrios Galanos</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Dimitrios_Galanos" class="extiw" title="en:Dimitrios Galanos">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Dimitrios+Galanos&targettitle=Dimitrios+Galanos">traduceți</a>], <a href="/wiki/Georgios_Papanikolaou" title="Georgios Papanikolaou">Georgios Papanikolaou</a> (inventatorul <a href="/wiki/Test_Babe%C8%99_Papanicolau" title="Test Babeș Papanicolau">testului Papanicolaou</a>), <a href="/wiki/Nicholas_Negroponte" title="Nicholas Negroponte">Nicholas Negroponte</a>, <a href="/wiki/Constantin_Carath%C3%A9odory" title="Constantin Carathéodory">Constantin Carathéodory</a>, <a href="/w/index.php?title=Manolis_Andronikos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Manolis Andronikos — pagină inexistentă">Manolis Andronikos</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Manolis_Andronikos" class="extiw" title="en:Manolis Andronikos">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Manolis+Andronikos&targettitle=Manolis+Andronikos">traduceți</a>], <a href="/w/index.php?title=Michael_Dertouzos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Michael Dertouzos — pagină inexistentă">Michael Dertouzos</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Michael_Dertouzos" class="extiw" title="en:Michael Dertouzos">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Michael+Dertouzos&targettitle=Michael+Dertouzos">traduceți</a>], <a href="/wiki/John_Argyris" title="John Argyris">John Argyris</a>, <a href="/w/index.php?title=Panagiotis_Kondylis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Panagiotis Kondylis — pagină inexistentă">Panagiotis Kondylis</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Panagiotis_Kondylis" class="extiw" title="en:Panagiotis Kondylis">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Panagiotis+Kondylis&targettitle=Panagiotis+Kondylis">traduceți</a>], <a href="/w/index.php?title=John_Iliopoulos&action=edit&redlink=1" class="new" title="John Iliopoulos — pagină inexistentă">John Iliopoulos</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/John_Iliopoulos" class="extiw" title="en:John Iliopoulos">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=John+Iliopoulos&targettitle=John+Iliopoulos">traduceți</a>] (laureat al <a href="/w/index.php?title=Premiul_Dirac&action=edit&redlink=1" class="new" title="Premiul Dirac — pagină inexistentă">Premiului Dirac</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Dirac_Prize" class="extiw" title="en:Dirac Prize">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Dirac+Prize&targettitle=Premiul+Dirac">traduceți</a>] pentru contribuțiile sale la fizica quarkului charm, o contribuție majoră la nașterea Modelului Standard, teoria modernă a particulelor elementare), <a href="/wiki/Iosif_Sifakis" title="Iosif Sifakis">Joseph Sifakis</a> (laurat al <a href="/wiki/Premiul_Turing" title="Premiul Turing">Premiului Turing</a> pe 2007, „Nobelul” informaticii), <a href="/wiki/Christos_Papadimitriou" title="Christos Papadimitriou">Christos Papadimitriou</a> (<a href="/w/index.php?title=Premiul_Knuth&action=edit&redlink=1" class="new" title="Premiul Knuth — pagină inexistentă">Premiul Knuth</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Knuth_Prize" class="extiw" title="en:Knuth Prize">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Knuth+Prize&targettitle=Premiul+Knuth">traduceți</a>] pe 2002 și al <a href="/w/index.php?title=Premiul_G%C3%B6del&action=edit&redlink=1" class="new" title="Premiul Gödel — pagină inexistentă">Premiului Gödel</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/G%C3%B6del_Prize" class="extiw" title="en:Gödel Prize">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=G%C3%B6del+Prize&targettitle=Premiul+G%C3%B6del">traduceți</a>]), <a href="/w/index.php?title=Mihalis_Yannakakis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mihalis Yannakakis — pagină inexistentă">Mihalis Yannakakis</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Mihalis_Yannakakis" class="extiw" title="en:Mihalis Yannakakis">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Mihalis+Yannakakis&targettitle=Mihalis+Yannakakis">traduceți</a>] (Premiul Knuth pe 2012) și <a href="/w/index.php?title=Dimitri_Nanopoulos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dimitri Nanopoulos — pagină inexistentă">Dimitri Nanopoulos</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Dimitri_Nanopoulos" class="extiw" title="en:Dimitri Nanopoulos">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Dimitri+Nanopoulos&targettitle=Dimitri+Nanopoulos">traduceți</a>]. <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Demografie">Demografie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=27" title="Modifică secțiunea: Demografie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=27" title="Edit section's source code: Demografie">modificare sursă</a>]</div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Brainsik-ermoupoli.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/04/Brainsik-ermoupoli.jpg/340px-Brainsik-ermoupoli.jpg" decoding="async" width="340" height="151" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/04/Brainsik-ermoupoli.jpg/510px-Brainsik-ermoupoli.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/04/Brainsik-ermoupoli.jpg/680px-Brainsik-ermoupoli.jpg 2x" data-file-width="3060" data-file-height="1357" /></a><figcaption><a href="/wiki/Ermoupolis" title="Ermoupolis">Ermoupolis</a>, pe insula <a href="/w/index.php?title=Syros&action=edit&redlink=1" class="new" title="Syros — pagină inexistentă">Syros</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q211230" class="extiw" title="d:Q211230">d</a>), capitala <a href="/wiki/Ciclade" class="mw-redirect" title="Ciclade">Cicladelor</a>.</figcaption></figure> Organizația statistică oficială a Greciei este <a href="/w/index.php?title=Autoritatea_Statistic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Autoritatea Statistică Elenă — pagină inexistentă">Autoritatea Statistică Elenă</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Hellenic_Statistical_Authority" class="extiw" title="en:Hellenic Statistical Authority">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Hellenic+Statistical+Authority&targettitle=Autoritatea+Statistic%C4%83+Elen%C4%83">traduceți</a>] (ELSTAT), conform căreia populația Greciei în 2011 era de 10.815.197 de locuitori.<a href="#cite_note-ELSTAT-165">[163]</a> Societatea grecească este destul de omogenă, 94% din populație fiind formată din etnici <a href="/wiki/Greci" title="Greci">greci</a> vorbitori de <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">limbă greacă</a>. Rata natalității în 2003 se ridica la 9,5 la mia de locuitori, semnificativ mai redusă decât cea de 14,5 la mia de locuitori în 1981. În același timp, rata mortalității a crescut ușor de la 8,9 la mia de locuitori în 1981 la 9,6 în 2003. Societatea greacă s-a schimbat rapid în ultimele decenii. Rata fertilității în scădere a dus la o creștere a vârstei mediane, ceea ce coincide cu <a href="/w/index.php?title=%C3%8Emb%C4%83tr%C3%A2nirea_demografic%C4%83_a_Europei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Îmbătrânirea demografică a Europei — pagină inexistentă">îmbătrânirea demografică a Europei</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/aging_of_Europe" class="extiw" title="en:aging of Europe">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=aging+of+Europe&targettitle=%C3%AEmb%C4%83tr%C3%A2nirea+demografic%C4%83+a+Europei">traduceți</a>] în ansamblu. În 2001, 16,71% din populație avea cel puțin 65 de ani, 68,12% era între 15 și 64 de ani, iar 15,18% erau de până în 14 ani.<a href="#cite_note-nssg-166">[164]</a> Rata căsătoriilor a scăzut constant de la aproape 71 la mia de locuitori în 1981 până în 2002, crescând ușor în 2003 la 61 la mia de locuitori și scăzând din nou la 51 în 2004.<a href="#cite_note-nssg-166">[164]</a> Rata divorțurilor a crescut și ea – de la 191,2 la mia de căsătorii în 1991 la 239,5 la mia de căsătorii în 2004.<a href="#cite_note-nssg-166">[164]</a> Ca urmare, familia greacă medie este mai mică și mai vârstnică decât în generațiile anterioare. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Orașele">Orașele</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=28" title="Modifică secțiunea: Orașele" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=28" title="Edit section's source code: Orașele">modificare sursă</a>]</div> Aproape două treimi din greci trăiesc în zone urbane. Cele mai mari și mai influente centre metropolitane ale Greciei sunt <a href="/wiki/Atena" title="Atena">Atena</a> și <a href="/wiki/Salonic" title="Salonic">Salonic</a>, cu populații metropolitane de circa 4 milioane și respectiv un milion de locuitori. Alte orașe cu populație urbană de peste 100.000 de locuitori sunt <a href="/wiki/Patras" title="Patras">Patras</a>, <a href="/wiki/Heraklion" title="Heraklion">Heraklion</a>, <a href="/wiki/Larissa" class="mw-redirect" title="Larissa">Larissa</a>, <a href="/wiki/Volos" class="mw-redirect" title="Volos">Volos</a>, <a href="/w/index.php?title=Rhodos_(ora%C8%99)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rhodos (oraș) — pagină inexistentă">Rhodos</a>, <a href="/wiki/Ioannina" title="Ioannina">Ioannina</a>, <a href="/wiki/Chania" title="Chania">Chania</a> și <a href="/wiki/Chalcis" class="mw-redirect" title="Chalcis">Chalcis</a>.<a href="#cite_note-cities-167">[165]</a> Tabelul de mai jos conține o listă cu cele mai mari orașe din Grecia după populația din zona lor urbană contiguă; care nu sunt nici formate din numeroase comune, evident în cazurile Atenei și Salonicului, sau conținute într-o comună mai mare, caz evident la majoritatea orașelor mai mici din țară. Cifrele provin din rezultatele preliminare ale recensământului din mai 2011. <table class="navbox" style="width: 97%"> <tbody><tr> <th colspan="10" style="padding:0.3em 0; line-height:1.4em;"> <a href="/w/index.php?title=Format:Grecia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Format:Grecia — pagină inexistentă">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Grecia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Grecia — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Grecia&action=edit">m</a>  Cele mai mari orașe din <a class="mw-selflink selflink">Grecia</a> <a href="/w/index.php?title=Autoritatea_Statistic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Autoritatea Statistică Elenă — pagină inexistentă">Autoritatea Statistică Elenă</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Hellenic_Statistical_Authority" class="extiw" title="en:Hellenic Statistical Authority">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Hellenic+Statistical+Authority&targettitle=Autoritatea+Statistic%C4%83+Elen%C4%83">traduceți</a>], recensământul din 2011<a href="#cite_note-2011census-98">[96]</a> </th></tr> <tr> <th> </th> <th>Loc </th> <th><a href="/wiki/Lista_ora%C8%99elor_din_Grecia" title="Lista orașelor din Grecia">Numele orașului</a> </th> <th><a href="/w/index.php?title=Regiunile_Greciei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Regiunile Greciei — pagină inexistentă">Regiune</a> </th> <th>Pop. </th> <th>Loc </th> <th><a href="/wiki/Lista_ora%C8%99elor_din_Grecia" title="Lista orașelor din Grecia">Numele orașului</a> </th> <th><a href="/w/index.php?title=Regiunile_Greciei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Regiunile Greciei — pagină inexistentă">Regiune</a> </th> <th>Pop. </th> <th> </th></tr> <tr> <td rowspan="10" style="text-align: center"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Attica_06-13_Athens_50_View_from_Philopappos_-_Acropolis_Hill.jpg" class="mw-file-description" title="Atena"><img alt="Atena" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Attica_06-13_Athens_50_View_from_Philopappos_-_Acropolis_Hill.jpg/135px-Attica_06-13_Athens_50_View_from_Philopappos_-_Acropolis_Hill.jpg" decoding="async" width="135" height="84" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Attica_06-13_Athens_50_View_from_Philopappos_-_Acropolis_Hill.jpg/203px-Attica_06-13_Athens_50_View_from_Philopappos_-_Acropolis_Hill.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Attica_06-13_Athens_50_View_from_Philopappos_-_Acropolis_Hill.jpg/270px-Attica_06-13_Athens_50_View_from_Philopappos_-_Acropolis_Hill.jpg 2x" data-file-width="5000" data-file-height="3125" /></a> <a href="/wiki/Atena" title="Atena">Atena</a> <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Salonica-view-aerial2.jpg" class="mw-file-description" title="Thessaloniki"><img alt="Thessaloniki" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fe/Salonica-view-aerial2.jpg/135px-Salonica-view-aerial2.jpg" decoding="async" width="135" height="101" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fe/Salonica-view-aerial2.jpg/203px-Salonica-view-aerial2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fe/Salonica-view-aerial2.jpg/270px-Salonica-view-aerial2.jpg 2x" data-file-width="800" data-file-height="600" /></a> <a href="/wiki/Thessaloniki" class="mw-redirect" title="Thessaloniki">Thessaloniki</a> </td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">1</td> <td align="left"><a href="/wiki/Atena" title="Atena">Atena</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Attica" title="Attica">Attica</a></td> <td>3.074.160</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">11</td> <td align="left"><a href="/wiki/Agrinio" class="mw-redirect" title="Agrinio">Agrinio</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Grecia_de_Vest" title="Grecia de Vest">Grecia de Vest</a></td> <td>93.930 </td> <td rowspan="10" style="text-align: center"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Patras_from_the_fortress.jpg" class="mw-file-description" title="Patras"><img alt="Patras" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/Patras_from_the_fortress.jpg/135px-Patras_from_the_fortress.jpg" decoding="async" width="135" height="99" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/Patras_from_the_fortress.jpg/203px-Patras_from_the_fortress.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/Patras_from_the_fortress.jpg/270px-Patras_from_the_fortress.jpg 2x" data-file-width="3007" data-file-height="2213" /></a> <a href="/wiki/Patras" title="Patras">Patras</a> <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:%CE%97%CF%81%CE%AC%CE%BA%CE%BB%CE%B5%CE%B9%CE%BF_4795.JPG" class="mw-file-description" title="Heraklion"><img alt="Heraklion" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bc/%CE%97%CF%81%CE%AC%CE%BA%CE%BB%CE%B5%CE%B9%CE%BF_4795.JPG/135px-%CE%97%CF%81%CE%AC%CE%BA%CE%BB%CE%B5%CE%B9%CE%BF_4795.JPG" decoding="async" width="135" height="95" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bc/%CE%97%CF%81%CE%AC%CE%BA%CE%BB%CE%B5%CE%B9%CE%BF_4795.JPG/203px-%CE%97%CF%81%CE%AC%CE%BA%CE%BB%CE%B5%CE%B9%CE%BF_4795.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bc/%CE%97%CF%81%CE%AC%CE%BA%CE%BB%CE%B5%CE%B9%CE%BF_4795.JPG/270px-%CE%97%CF%81%CE%AC%CE%BA%CE%BB%CE%B5%CE%B9%CE%BF_4795.JPG 2x" data-file-width="4488" data-file-height="3160" /></a> <a href="/wiki/Heraklion" title="Heraklion">Heraklion</a> </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">2</td> <td align="left"><a href="/wiki/Thessaloniki" class="mw-redirect" title="Thessaloniki">Thessaloniki</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Macedonia_Central%C4%83" title="Macedonia Centrală">Macedonia Centrală</a></td> <td>790.824</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">12</td> <td align="left"><a href="/wiki/Katerini" title="Katerini">Katerini</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Macedonia_Central%C4%83" title="Macedonia Centrală">Macedonia Centrală</a></td> <td>86.170 </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">3</td> <td align="left"><a href="/wiki/Patras" title="Patras">Patras</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Grecia_de_Vest" title="Grecia de Vest">Grecia de Vest</a></td> <td>214.580</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">13</td> <td align="left"><a href="/wiki/Trikala" title="Trikala">Trikala</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Tesalia" title="Tesalia">Tesalia</a></td> <td>80.900 </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">4</td> <td align="left"><a href="/wiki/Heraklion" title="Heraklion">Heraklion</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Creta" title="Creta">Creta</a></td> <td>173.450</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">14</td> <td align="left"><a href="/wiki/Serres" title="Serres">Serres</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Macedonia_Central%C4%83" title="Macedonia Centrală">Macedonia Centrală</a></td> <td>76.240 </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">5</td> <td align="left"><a href="/wiki/Larissa" class="mw-redirect" title="Larissa">Larissa</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Tesalia" title="Tesalia">Tesalia</a></td> <td>163.380</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">15</td> <td align="left"><a href="/wiki/Lam%C3%ADa" title="Lamía">Lamía</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Grecia_Central%C4%83" title="Grecia Centrală">Grecia Centrală</a></td> <td>74.720 </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">6</td> <td align="left"><a href="/wiki/Volos" class="mw-redirect" title="Volos">Volos</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Tesalia" title="Tesalia">Tesalia</a></td> <td>144.420</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">16</td> <td align="left"><a href="/wiki/Alexandroupoli" class="mw-redirect" title="Alexandroupoli">Alexandroupoli</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Macedonia_de_Est_%C8%99i_Tracia" title="Macedonia de Est și Tracia">Macedonia de E./Tracia</a></td> <td>72.750 </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">7</td> <td align="left"><a href="/w/index.php?title=Rodos_(ora%C8%99)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rodos (oraș) — pagină inexistentă">Rodos</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Egeea_de_Sud" title="Egeea de Sud">Egeea de Sud</a></td> <td>118.623</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">17</td> <td align="left"><a href="/wiki/Kozani" title="Kozani">Kozani</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Macedonia_de_Vest" title="Macedonia de Vest">Macedonia de Vest</a></td> <td>70.420 </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">8</td> <td align="left"><a href="/wiki/Ioannina" title="Ioannina">Ioannina</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Epir" title="Epir">Epir</a></td> <td>111.740</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">18</td> <td align="left"><a href="/wiki/Kavala" title="Kavala">Kavala</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Macedonia_de_Est_%C8%99i_Tracia" title="Macedonia de Est și Tracia">Macedonia de E./Tracia</a></td> <td>70.360 </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">9</td> <td align="left"><a href="/wiki/Chania" title="Chania">Chania</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Creta" title="Creta">Creta</a></td> <td>108.310</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">19</td> <td align="left"><a href="/wiki/Kalamata" title="Kalamata">Kalamata</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Peloponez" title="Peloponez">Peloponez</a></td> <td>70.130 </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">10</td> <td align="left"><a href="/wiki/Chalcis" class="mw-redirect" title="Chalcis">Chalcis</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Grecia_Central%C4%83" title="Grecia Centrală">Grecia Centrală</a></td> <td>102.420</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">20</td> <td align="left"><a href="/wiki/Veria" title="Veria">Veria</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Macedonia_Central%C4%83" title="Macedonia Centrală">Macedonia Centrală</a></td> <td>66.630 </td></tr> </tbody></table> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Migrația">Migrația</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=29" title="Modifică secțiunea: Migrația" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=29" title="Edit section's source code: Migrația">modificare sursă</a>]</div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:50_largest_Greek_diaspora.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e4/50_largest_Greek_diaspora.png/350px-50_largest_Greek_diaspora.png" decoding="async" width="350" height="154" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e4/50_largest_Greek_diaspora.png/525px-50_largest_Greek_diaspora.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e4/50_largest_Greek_diaspora.png/700px-50_largest_Greek_diaspora.png 2x" data-file-width="1425" data-file-height="625" /></a><figcaption>Hartă ce evidențiază cele 50 de țări cu cele mai mari comunități ale diasporei grecești.</figcaption></figure> De-a lungul secolului al XX-lea, milioane de greci au emigrat în <a href="/w/index.php?title=Grecii_din_Statele_Unite_ale_Americii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Grecii din Statele Unite ale Americii — pagină inexistentă">Statele Unite</a>, <a href="/w/index.php?title=Grecii_din_Regatul_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Grecii din Regatul Unit — pagină inexistentă">Regatul Unit</a>, <a href="/w/index.php?title=Grecii_din_Australia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Grecii din Australia — pagină inexistentă">Australia</a>, <a href="/w/index.php?title=Grecii_din_Canada&action=edit&redlink=1" class="new" title="Grecii din Canada — pagină inexistentă">Canada</a> și <a href="/w/index.php?title=Grecii_din_Germania&action=edit&redlink=1" class="new" title="Grecii din Germania — pagină inexistentă">Germania</a>, constituind o numeroasă diaspora. Migrația netă a început să devină pozitivă începând cu anii 1970, dar până la începutul anilor 1990, principalul influx a fost cel al foștilor emigranți reveniți în țară.<a href="#cite_note-eliamep-168">[166]</a> Un studiu al Observatorului Mediteranean pentru migrație susține că recensământul din 2001 a înregistrat 762.191 de persoane fără cetățenie greacă ce trăiau în Grecia, ceea ce ar constitui circa 7% din totalul populației. Dintre rezidenții străini, 48.560 erau cetățeni ai altor state din UE sau din <a href="/wiki/Asocia%C8%9Bia_European%C4%83_a_Liberului_Schimb" title="Asociația Europeană a Liberului Schimb">European Free Trade Association</a> și 17.426 erau ciprioți cu statut privilegiat. Majoritatea provin din țări est-europene extracomunitare: Albania (56%), Bulgaria (5%) și România (3%), în timp ce imigranții din statele fostei URSS (Georgia, Rusia, Ucraina, Moldova, etc.) compuneau 10% din total.<a href="#cite_note-169">[167]</a> Cea mai mare aglomerare de populație de imigranți extracomunitari se află în marile centre urbane, în principal în Atena, cu 132.000 de imigranți, adică 17% din populația locală, urmată de Salonic, cu 27.000 de imigranți, adică 7% din populația locală. Există și un număr considerabil de etnici greci cetățeni străini proveniți din minoritățile grecești din Albania și din fosta Uniune Sovietică.<a href="#cite_note-eliamep-168">[166]</a> Grecia, împreună cu <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> și cu Spania, se confruntă cu un mare influx de imigranți ilegali ce încearcă să pătrundă în UE prin țară. Imigranții ilegali ce pătrund în Grecia o fac mai ales pe la frontiera cu <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a> de pe <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Mari%C8%9Ba" title="Râul Marița">râul Evros</a>. În 2012, majoritatea imigranților ilegali ce intrau în Grecia proveneau din <a href="/wiki/Afganistan" title="Afganistan">Afganistan</a>, urmați de <a href="/wiki/Pakistan" title="Pakistan">pakistanezi</a> și persoane din <a href="/wiki/Bangladesh" title="Bangladesh">Bangladesh</a>.<a href="#cite_note-170">[168]</a> Începând din 2012, operațiuni polițienești cotidiene pe scară largă (denumite „Xenios Zeus”) au loc în Atena și în alte mari orașe grecești pentru detenția imigranților ilegali. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Religia">Religia</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=30" title="Modifică secțiunea: Religia" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=30" title="Edit section's source code: Religia">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Greece_meteora_monasteries.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/62/Greece_meteora_monasteries.JPG/220px-Greece_meteora_monasteries.JPG" decoding="async" width="220" height="127" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/62/Greece_meteora_monasteries.JPG/330px-Greece_meteora_monasteries.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/62/Greece_meteora_monasteries.JPG/440px-Greece_meteora_monasteries.JPG 2x" data-file-width="1600" data-file-height="926" /></a><figcaption>Mănăstirile <a href="/wiki/Meteora" title="Meteora">Meteora</a> din <a href="/wiki/Tesalia" title="Tesalia">Tesalia</a></figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Chora_di_Patmos_con_il_Monastero_di_San_Giovanni_%22il_teologo%22.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b6/Chora_di_Patmos_con_il_Monastero_di_San_Giovanni_%22il_teologo%22.JPG/220px-Chora_di_Patmos_con_il_Monastero_di_San_Giovanni_%22il_teologo%22.JPG" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b6/Chora_di_Patmos_con_il_Monastero_di_San_Giovanni_%22il_teologo%22.JPG/330px-Chora_di_Patmos_con_il_Monastero_di_San_Giovanni_%22il_teologo%22.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b6/Chora_di_Patmos_con_il_Monastero_di_San_Giovanni_%22il_teologo%22.JPG/440px-Chora_di_Patmos_con_il_Monastero_di_San_Giovanni_%22il_teologo%22.JPG 2x" data-file-width="2560" data-file-height="1920" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=M%C4%83n%C4%83stirea_Sf%C3%A2ntul_Ioan_Teologul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mănăstirea Sfântul Ioan Teologul — pagină inexistentă">Mănăstirea Sfântul Ioan Teologul</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Monastery_of_Saint_John_the_Theologian" class="extiw" title="en:Monastery of Saint John the Theologian">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Monastery+of+Saint+John+the+Theologian&targettitle=M%C4%83n%C4%83stirea+Sf%C3%A2ntul+Ioan+Teologul">traduceți</a>], <a href="/wiki/Patmos" class="mw-redirect" title="Patmos">Patmos</a></figcaption></figure> Constituția Greciei recunoaște <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Greac%C4%83" class="mw-redirect" title="Biserica Ortodoxă Greacă">creștinismul ortodox</a> drept religie „predominantă” în țară, garantând însă libertatea religioasă pentru toată lumea.<a href="#cite_note-con51,53-82">[81]</a> Guvernul grec nu ține statistici privind grupurile religioase și la recensăminte nu se înregistrează afilierea religioasă. Conform Departamentului de Stat american, circa 97% din cetățenii greci se identifică drept creștini ortodocși.<a href="#cite_note-religion-171">[169]</a> Într-un sondaj <a href="/wiki/Eurobarometru" title="Eurobarometru">Eurobarometru</a> efectuat în 2010 de <a href="/wiki/Eurostat" title="Eurostat">Eurostat</a>, 79% din cetățenii greci au răspuns că „cred că există un Dumnezeu”.<a href="#cite_note-eurostat-172">[170]</a> Conform altor surse, 15,8% din greci se autodescriu drept „foarte religioși”, cel mai ridicat procent din toate țările europene. Acest sondaj a găsit și că doar 3,5% nu au mers niciodată la biserică, față de 4,9% în Polonia și 59,1% în Cehia.<a href="#cite_note-forskning.no-173">[171]</a> Estimări ale <a href="/w/index.php?title=Minoritatea_musulman%C4%83_din_Grecia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Minoritatea musulmană din Grecia — pagină inexistentă">minorității musulmane</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Muslim_minority_of_Greece" class="extiw" title="en:Muslim minority of Greece">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Muslim+minority+of+Greece&targettitle=Minoritatea+musulman%C4%83+din+Grecia">traduceți</a>], aflată mai ales în <a href="/wiki/Tracia" title="Tracia">Tracia</a>, se înscriu între 98.000 și 140.000,<a href="#cite_note-religion-171">[169]</a><a href="#cite_note-religion2-174">[172]</a> (circa 1%) în timp ce comunitatea de imigranți musulmani numără între 200.000 și 300.000. Imigranții albanezi în Grecia sunt de regulă asociați religiei musulmane, deși majoritatea sunt nereligioși.<a href="#cite_note-175">[173]</a> După <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Greco-Turc_(1919-1922)" class="mw-redirect" title="Războiul Greco-Turc (1919-1922)">Războiul Greco Turc din 1919–1922</a> și în urma <a href="/wiki/Tratatul_de_la_Lausanne" title="Tratatul de la Lausanne">tratatului de la Lausanne</a> din 1923, Grecia și Turcia au convenit asupra unui <a href="/wiki/Schimburile_de_popula%C8%9Bie_dintre_Grecia_%C8%99i_Turcia" title="Schimburile de populație dintre Grecia și Turcia">transfer de populație pe baza identității religioase și culturale</a>. Circa 500.000 de musulmani din Grecia, predominant <a href="/wiki/Turci" title="Turci">turci</a>, dar și musulmani de alte etnii, au părăsit țara în schimbul sosirii a circa 1.500.000 de greci din <a href="/wiki/Asia_Mic%C4%83" class="mw-redirect" title="Asia Mică">Asia Mică</a>.<a href="#cite_note-176">[174]</a> <div class="barbox tleft" style="overflow-x: auto;"> <div style="border:1px solid silver; font-size:88%; padding:0.4em; width:auto; background: white;"> <table style="text-align:left; border-collapse:collapse; width:100%;"> <tbody><tr style="background:#ddd"><th style="text-align:center;" colspan="5">Religiozitatea în Grecia (2001)<a href="#cite_note-177">[175]</a></th></tr> <tr style="font-size:88%; height:4px;"> <td style="padding:0 4px; text-align:left;"></td> <td style="padding:0 4px; text-align:right;"></td> <td style="width:100px; text-align:left;"></td> <td style="padding:0 4px; width:1em; text-align:right;"></td> <td style="padding:0 4px; text-align:right;"></td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; min-width: 8em;">Ortodoxie</td> <td style="width: 100px; border-left: solid 1px silver; border-right: solid 1px silver;"><div style="background:blue; width:98%; overflow: hidden;"> </div></td> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; text-align: right;">98%</td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; min-width: 8em;">Islam</td> <td style="width: 100px; border-left: solid 1px silver; border-right: solid 1px silver;"><div style="background:green; width:1.3%; overflow: hidden;"> </div></td> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; text-align: right;">1.3%</td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; min-width: 8em;">Altele</td> <td style="width: 100px; border-left: solid 1px silver; border-right: solid 1px silver;"><div style="background:grey; width:0.7%; overflow: hidden;"> </div></td> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; text-align: right;">0.7%</td> </tr> </tbody></table> </div> </div> <div class="barbox tleft" style="overflow-x: auto;"> <div style="border:1px solid silver; font-size:88%; padding:0.4em; width:220px; background: white;"> <table style="text-align:left; border-collapse:collapse; width:100%;"> <tbody><tr style="background:none"><th style="text-align:center;" colspan="5">Religiozitatea în Grecia (2010)<a href="#cite_note-eurostat-172">[170]</a></th></tr> <tr style="font-size:88%; height:4px;"> <td style="padding:0 4px; text-align:left;"></td> <td style="padding:0 4px; text-align:right;"></td> <td style="width:100px; text-align:left;"></td> <td style="padding:0 4px; width:1em; text-align:right;"></td> <td style="padding:0 4px; text-align:right;"></td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; min-width: 8em;">Credința în Dumnezeu</td> <td style="width: 100px; border-left: solid 1px silver; border-right: solid 1px silver;"><div style="background:navy; width:79%; overflow: hidden;"> </div></td> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; text-align: right;">79%</td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; min-width: 8em;">Credința într-un spirit sau forță vitală</td> <td style="width: 100px; border-left: solid 1px silver; border-right: solid 1px silver;"><div style="background:lightblue; width:16%; overflow: hidden;"> </div></td> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; text-align: right;">16%</td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; min-width: 8em;">Fără credință</td> <td style="width: 100px; border-left: solid 1px silver; border-right: solid 1px silver;"><div style="background:gold; width:4%; overflow: hidden;"> </div></td> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; text-align: right;">4%</td> </tr> </tbody></table> </div> </div> Iudaismul a existat în Grecia de peste 2.000 de ani. <a href="/wiki/Evrei_sefarzi" title="Evrei sefarzi">Evreii sefarzi</a> aveau o numeroasă prezență în orașul <a href="/wiki/Salonic" title="Salonic">Salonic</a> (în 1900, circa 80.000 de evrei, adică majoritatea populației),<a href="#cite_note-178">[176]</a> dar astăzi comunitatea evreiască din Grecia, care a supraviețuit ocupației germane și <a href="/wiki/Holocaust" title="Holocaust">Holocaustului</a> din timpul celui de al Doilea Război Mondial, este estimată la circa 5.500 de persoane.<a href="#cite_note-religion-171">[169]</a><a href="#cite_note-religion2-174">[172]</a> <a href="/wiki/Biserica_Romano-Catolic%C4%83" title="Biserica Romano-Catolică">Biserica Romano-Catolică</a> are circa 50.000 de credincioși în rândul cetățenilor greci<a href="#cite_note-religion-171">[169]</a><a href="#cite_note-religion2-174">[172]</a> și comunitatea de imigranți romano-catolici numără circa 200.000 de persoane.<a href="#cite_note-religion-171">[169]</a> Dintre grecii ortodocși, circa 500.000 sunt <a href="/w/index.php?title=Biserica_Ortodox%C4%83_Greac%C4%83_de_Rit_Vechi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica Ortodoxă Greacă de Rit Vechi — pagină inexistentă">ortodocși de rit vechi</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Greek_Old_Calendarists" class="extiw" title="en:Greek Old Calendarists">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Greek+Old+Calendarists&targettitle=Biserica+Ortodox%C4%83+Greac%C4%83+de+Rit+Vechi">traduceți</a>].<a href="#cite_note-religion2-174">[172]</a> Protestanții, în care se includ <a href="/w/index.php?title=Biserica_Evanghelic%C4%83_Greac%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica Evanghelică Greacă — pagină inexistentă">Biserica Evanghelică Greacă</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Greek_Evangelical_Church" class="extiw" title="en:Greek Evangelical Church">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Greek+Evangelical+Church&targettitle=Biserica+Evanghelic%C4%83+Greac%C4%83">traduceți</a>] și <a href="/w/index.php?title=Bisericile_evanghelice_libere&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bisericile evanghelice libere — pagină inexistentă">bisericile evanghelice libere</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Free_Evangelical_Churches" class="extiw" title="en:Free Evangelical Churches">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Free+Evangelical+Churches&targettitle=bisericile+evanghelice+libere">traduceți</a>], au circa 30.000 de credincioși.<a href="#cite_note-religion-171">[169]</a><a href="#cite_note-religion2-174">[172]</a> Bisericile penticostale ale Sinodului Grec al Bisericii Apostolice au 12.000 de membri.<a href="#cite_note-179">[177]</a> Ca număr de biserici, cea mai mare congregație protestantă din Grecia este <a href="/w/index.php?title=Biserica_Apostolic%C4%83_Liber%C4%83_a_Rusaliilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica Apostolică Liberă a Rusaliilor — pagină inexistentă">Biserica Apostolică Liberă a Rusaliilor</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Free_Apostolic_Church_of_Pentecost" class="extiw" title="en:Free Apostolic Church of Pentecost">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Free+Apostolic+Church+of+Pentecost&targettitle=Biserica+Apostolic%C4%83+Liber%C4%83+a+Rusaliilor">traduceți</a>], cu 120 de biserici.<a href="#cite_note-180">[178]</a> Nu există statistici oficiale despre numărul de credincioși ai acestui cult, dar Biserica Ortodoxă Greacă estimează numărul lor la 20.000.<a href="#cite_note-181">[179]</a> <a href="/wiki/Martorii_lui_Iehova" title="Martorii lui Iehova">Martorii lui Iehova</a> afirmă că au 28.859 de membri activi.<a href="#cite_note-religion-171">[169]</a><a href="#cite_note-religion2-174">[172]</a><a href="#cite_note-182">[180]</a> Câteva mii de greci practică <a href="/w/index.php?title=Elenism_(religie)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Elenism (religie) — pagină inexistentă">reconstrucționismul politeistic grecesc</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Hellenism_(religion)" class="extiw" title="en:Hellenism (religion)">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Hellenism+%28religion%29&targettitle=Elenism+%28religie%29">traduceți</a>] (credința în vechii zei greci).<a href="#cite_note-183">[181]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Limbi">Limbi</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=31" title="Modifică secțiunea: Limbi" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=31" title="Edit section's source code: Limbi">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Modern_Greek_dialects_en.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c3/Modern_Greek_dialects_en.svg/220px-Modern_Greek_dialects_en.svg.png" decoding="async" width="220" height="205" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c3/Modern_Greek_dialects_en.svg/330px-Modern_Greek_dialects_en.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c3/Modern_Greek_dialects_en.svg/440px-Modern_Greek_dialects_en.svg.png 2x" data-file-width="750" data-file-height="700" /></a><figcaption>Distribuția principalelor arii dialectale ale limbii grece moderne.</figcaption></figure> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Greece_linguistic_minorities.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/63/Greece_linguistic_minorities.svg/240px-Greece_linguistic_minorities.svg.png" decoding="async" width="240" height="262" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/63/Greece_linguistic_minorities.svg/360px-Greece_linguistic_minorities.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/63/Greece_linguistic_minorities.svg/480px-Greece_linguistic_minorities.svg.png 2x" data-file-width="566" data-file-height="617" /></a><figcaption>Regiuni cu prezență tradițională a altor limbi decât greaca. Astăzi, greaca este limba dominantă în toată țara.<a href="#cite_note-184">[182]</a><a href="#cite_note-185">[183]</a><a href="#cite_note-186">[184]</a><a href="#cite_note-187">[185]</a><a href="#cite_note-188">[186]</a><a href="#cite_note-FOOTNOTETrudgill2000-189">[187]</a></figcaption></figure> Primele dovezi textuale ale limbii grece datează din secolul al XV-lea î.e.n., de la scrierea <a href="/wiki/Liniar_B" title="Liniar B">Liniar B</a> asociată <a href="/wiki/Civiliza%C8%9Bia_micenian%C4%83" title="Civilizația miceniană">civilizației miceniene</a>. Greaca a devenit o <a href="/wiki/Lingua_franca" title="Lingua franca">lingua franca</a> vorbită pe scară largă în lumea mediteraneană și dincolo de aceasta în <a href="/w/index.php?title=Antichitatea_Clasic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Antichitatea Clasică — pagină inexistentă">Antichitatea Clasică</a>, și avea să devină ulterior limbă oficială în Imperiul Bizantin. În secolele al XIX-lea și al XX-lea, a existat o dispută majoră despre care ar trebui să fie limbă oficială a greciei — <a href="/w/index.php?title=Katharevousa&action=edit&redlink=1" class="new" title="Katharevousa — pagină inexistentă">Katharevousa</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Katharevousa" class="extiw" title="en:Katharevousa">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Katharevousa&targettitle=Katharevousa">traduceți</a>] arhaică, creată în secolul al XOX-lea și utilizată ca limbă literară, sau <a href="/w/index.php?title=Greaca_demotic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Greaca demotică — pagină inexistentă">demotica</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Dimotiki" class="extiw" title="en:Dimotiki">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Dimotiki&targettitle=Greaca+demotic%C4%83">traduceți</a>], forma evoluată natural din <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83_medieval%C4%83" title="Limba greacă medievală">greaca bizantină</a> și vorbită în popor. Disputa a fost tranșată în 1976, când demotica a devenit unica variantă oficială a limbii grecești, iar Katharevousa a încetat să mai fie folosită. Astăzi, Grecia este relativ omogenă din punct de vedere lingvistică, o mare majoritate a populației autohtone folosind greaca drept limbă maternă sau chiar unică limbă. În cadrul populației elenofone, vorbitorii <a href="/w/index.php?title=Limba_greac%C4%83_pontic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Limba greacă pontică — pagină inexistentă">dialectului distinct pontic</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Pontic_Greek" class="extiw" title="en:Pontic Greek">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Pontic+Greek&targettitle=Limba+greac%C4%83+pontic%C4%83">traduceți</a>] au venit în Grecia din Asia Mică după <a href="/wiki/Genocidul_grecilor" title="Genocidul grecilor">Genocidul Grecilor</a> și constituie un grup important. Minoritatea musulmană din Tracia, circa 0,95% din populația totală, constă din vorbitori de <a href="/wiki/Limba_turc%C4%83" title="Limba turcă">turcă</a>, <a href="/wiki/Limba_bulgar%C4%83" title="Limba bulgară">bulgară</a> (<a href="/wiki/Pomaci" title="Pomaci">pomaci</a>)<a href="#cite_note-FOOTNOTETrudgill2000-189">[187]</a> și <a href="/wiki/Limba_romani" title="Limba romani">romani</a>. Romani este vorbită și de <a href="/wiki/Romi" title="Romi">romii</a> creștini din alte părți ale țării. Alte limbi minoritare sunt vorbite și de populații minoritare din diferite părți ale țării. Utilizarea lor a scăzut drastic de-a lungul secolului al XX-lea prin asimilarea de către majoritatea elenofonă. Astăzi, ele mai sunt vorbite în principal de către vârstnici și sunt pe cale de dispariție. Aceasta este valabilă pentru <a href="/wiki/Arvani%C8%9Bi" title="Arvaniți">arvaniți</a>, o minoritate vorbitoare de <a href="/wiki/Limba_albanez%C4%83" title="Limba albaneză">albaneză</a> aflată mai ales în zonele rurale din jurul Atenei, ca și pentru <a href="/wiki/Arom%C3%A2ni" title="Aromâni">aromâni</a> și <a href="/wiki/Megleno-rom%C3%A2ni" class="mw-redirect" title="Megleno-români">megleniți</a>, grupuri denumite colectiv <a href="/wiki/Vlahi" title="Vlahi">vlahi</a>, a căror limbă este apropiată de <a href="/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Limba română">română</a> și care trăiau în zonele montane din Grecia centrală. Membrii acestor grupuri se identifică cel mai adesea din punct de vedere etnic ca greci<a href="#cite_note-190">[188]</a> și astăzi vorbesc cel puțin și limba greacă. În preajma frontierei nordice a Greciei există și niște grupuri vorbitoare de limbi slave, denumite local slavomacedoneană, majoritatea identificându-se etnic ca greci. Dialectele lor pot fi clasificate din punct de vedere lingvistic ca forme ale <a href="/wiki/Limba_macedonean%C4%83" title="Limba macedoneană">limbii macedonene</a> sau ale <a href="/wiki/Limba_bulgar%C4%83" title="Limba bulgară">bulgarei</a>.<a href="#cite_note-The_Bulgarian_language-191">[189]</a> Se estimează că după schimburile demografice din 1923, regiunea istorică grecească Macedonia avea între 200.000 și 400.000 de vorbitori de limbi slave.<a href="#cite_note-minorities-75">[74]</a> Comunitatea evreiască din Grecia vorbește tradițional <a href="/wiki/Limba_ladino" title="Limba ladino">ladino</a> (iudeo-spaniolă), astăzi vorbită de doar câteva mii de persoane. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Educația">Educația</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=32" title="Modifică secțiunea: Educația" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=32" title="Edit section's source code: Educația">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ionian_Academy_in_daylight_2.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/67/Ionian_Academy_in_daylight_2.JPG/170px-Ionian_Academy_in_daylight_2.JPG" decoding="async" width="170" height="227" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/67/Ionian_Academy_in_daylight_2.JPG/255px-Ionian_Academy_in_daylight_2.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/67/Ionian_Academy_in_daylight_2.JPG/340px-Ionian_Academy_in_daylight_2.JPG 2x" data-file-width="2448" data-file-height="3264" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Academia_Ionic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Academia Ionică — pagină inexistentă">Academia Ionică</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Ionian_Academy" class="extiw" title="en:Ionian Academy">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Ionian+Academy&targettitle=Academia+Ionic%C4%83">traduceți</a>] din <a href="/wiki/Corfu" title="Corfu">Corfu</a>, prima instituție academică a Greciei moderne.</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Attica_06-13_Athens_28_Academy_of_Athens.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/12/Attica_06-13_Athens_28_Academy_of_Athens.jpg/220px-Attica_06-13_Athens_28_Academy_of_Athens.jpg" decoding="async" width="220" height="220" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/12/Attica_06-13_Athens_28_Academy_of_Athens.jpg/330px-Attica_06-13_Athens_28_Academy_of_Athens.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/12/Attica_06-13_Athens_28_Academy_of_Athens.jpg/440px-Attica_06-13_Athens_28_Academy_of_Athens.jpg 2x" data-file-width="3200" data-file-height="3200" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Academia_din_Atena_(modern%C4%83)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Academia din Atena (modernă) — pagină inexistentă">Academia din Atena</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Academy_of_Athens_(modern)" class="extiw" title="en:Academy of Athens (modern)">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Academy+of+Athens+%28modern%29&targettitle=Academia+din+Atena+%28modern%C4%83%29">traduceți</a>] este academia națională a Greciei, și cea mai înaltă instituție de cercetări din țară.</figcaption></figure> Educația obligatorie în Grecia cuprinde școlile primare (Δημοτικό Σχολείο, Dimotikó Scholeio) și gimnaziul (Γυμνάσιο). Grădinițele (Παιδικός σταθμός, Paidikós Stathmós) sunt populare dar nu sunt obligatorii decât de la 4 ani în sus, fiind denumite Νηπιαγωγείο, Nipiagogeío. Copiii încep școala primară la 6 ani și ea durează alți șase. Gimnaziul începe la 12 ani și durează trei ani. Școlile secundare grecești sunt fie licee unificate (Γενικό Λύκειο, Genikό Lykeiό), fie școli tehnice sau vocaționale (Τεχνικά και Επαγγελματικά Εκπαιδευτήρια, "TEE"). Unele instituții de învățământ vocațional (Ινστιτούτα Επαγγελματικής Κατάρτισης, "IEK") oferă o educație formală neclasificată. Ele pot accepta atât absolvenți de gimnaziu, fie absolvenți de liceu, acestea nu sunt clasificate în cadrul vreunui nivel de educație. Conform Legii-Cadru (3549/2007), învățământul superior public se desfășoară în „cele mai înalte instituții de învățământ” (Ανώτατα Εκπαιδευτικά Ιδρύματα, Anótata Ekpaideytiká Idrýmata, "ΑΕΙ") și constă din două sectoare paralele: sectorul universitar (universități, politehnici, școli de artă și universități deschise) și sectorul tehnologic (Instituțiile de Învățământ Tehnologic și Școala de Educație Pedagogică și Tehnologică). Există și instituții de învățământ superior private, ce oferă cursuri orientate vocațional de scurtă durată (2 până la 3 ani), care funcționează sub autoritatea altor ministere. Studenții sunt admiși în aceste instituții în funcție de rezultatele lor la examinările naționale care au loc după terminarea celui de al treilea an de liceu. Studenții în vârstă de peste 20 de ani pot fi admiși și la <a href="/w/index.php?title=Universitatea_Elen%C4%83_Deschis%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universitatea Elenă Deschisă — pagină inexistentă">Universitatea Elenă Deschisă</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Hellenic_Open_University" class="extiw" title="en:Hellenic Open University">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Hellenic+Open+University&targettitle=Universitatea+Elen%C4%83+Deschis%C4%83">traduceți</a>] printr-o formă de loterie. <a href="/wiki/Universitatea_Na%C8%9Bional%C4%83_%C8%99i_Capodistrian%C4%83_din_Atena" title="Universitatea Națională și Capodistriană din Atena">Universitatea Capodistriană din Atena</a> este cea mai veche universitate din estul Mediteranei. Sistemul de învățământ grecesc cuprinde și grădinițe, școli primare și gimnaziale speciale pentru persoane cu nevoi speciale sau cu dificultăți de învățare. Există și gimnazii și licee specializate în domeniile muzical, teologic și sportiv. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Sistemul_sanitar">Sistemul sanitar</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=33" title="Modifică secțiunea: Sistemul sanitar" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=33" title="Edit section's source code: Sistemul sanitar">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Iaso_General_Hospital_of_Thessaly.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/Iaso_General_Hospital_of_Thessaly.JPG/220px-Iaso_General_Hospital_of_Thessaly.JPG" decoding="async" width="220" height="127" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/Iaso_General_Hospital_of_Thessaly.JPG/330px-Iaso_General_Hospital_of_Thessaly.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/Iaso_General_Hospital_of_Thessaly.JPG/440px-Iaso_General_Hospital_of_Thessaly.JPG 2x" data-file-width="1694" data-file-height="976" /></a><figcaption>Spitalul General Iaso al <a href="/wiki/Tesalia" title="Tesalia">Tesaliei</a></figcaption></figure> În Grecia funcționează un sistem sanitar universal. Într-un raport din 2000 al <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Mondial%C4%83_a_S%C4%83n%C4%83t%C4%83%C8%9Bii" title="Organizația Mondială a Sănătății">OMS</a>, acest sistem a fost clasat pe locul 14 din 191 de țări studiate.<a href="#cite_note-WHO_report-192">[190]</a> Într-un raport din 2013 al Organizației <a href="/wiki/Salva%C8%9Bi_Copiii" class="mw-redirect" title="Salvați Copiii">Salvați Copiii</a>, Grecia a fost plasată pe locul 19 (din 176 de țări) la capitolul situației mamelor și copiilor nou-născuți.<a href="#cite_note-Save_the_Children_report-193">[191]</a> În 2010, existau în toată țara 138 de spitale cu 31.000 de paturi, dar la 1 iulie 2011, Ministerul Sănătății și Solidarității Sociale a anunțat un plan de reorganizare administrativă a lor, în 77 de instituții spitalicești cu 36.035 de paturi, ca reformă necesară cu scopul reducerii cheltuielilor și ridicării standardelor de îngrijire medicală.<a href="#cite_note-Health_Reform-194">[192]</a> Cheltuielile sanitare în Grecia reprezentau 9,6% din PIB în 2007 conform unui raport din 2011 al <a href="/wiki/OECD" class="mw-redirect" title="OECD">OECD</a>, puțin peste media OECD de 9,5%.<a href="#cite_note-OECD-195">[193]</a> Țara are cel mai mare raport de medici la mia de locuitori din toate țările OECD.<a href="#cite_note-OECD-195">[193]</a> Speranța de viață în Grecia este de 80,3 ani, peste media OECD de 79,5,<a href="#cite_note-OECD-195">[193]</a> și una din cele mai mari din lume. Insula <a href="/w/index.php?title=Icaria&action=edit&redlink=1" class="new" title="Icaria — pagină inexistentă">Icaria</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q209576" class="extiw" title="d:Q209576">d</a>) are cel mai mare procentaj de nonagenari din lume; aproximativ 33% din locuitorii insulei trăiesc până după vârsta de 90 de ani.<a href="#cite_note-NPR-196">[194]</a> Autorul cărții <a href="/w/index.php?title=Blue_Zone&action=edit&redlink=1" class="new" title="Blue Zone — pagină inexistentă">Blue Zone</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3299670" class="extiw" title="d:Q3299670">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Dan_Buettner&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dan Buettner — pagină inexistentă">Dan Buettner</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Dan_Buettner" class="extiw" title="en:Dan Buettner">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Dan+Buettner&targettitle=Dan+Buettner">traduceți</a>] a scris în <a href="/wiki/The_New_York_Times" title="The New York Times">The New York Times</a> un articol despre longevitatea icarienilor, cu titlul „The Island Where People Forget to Die”.<a href="#cite_note-NYT-197">[195]</a> Raportul OCDE pe 2011 a arătat că Grecia are cel mai mare procent de fumători zilnici adulți din toate cele 34 de state membre ale OCDE.<a href="#cite_note-OECD-195">[193]</a> Rata obezității este de 18,1%, peste media OECD de 15.1%, dar considerabil mai puțin decât cea din Statele Unite, de 27,7%.<a href="#cite_note-OECD-195">[193]</a> În 2008, Grecia are cea mai mare rată a percepției unei bune sănătăți din OCDE, de 98,5%.<a href="#cite_note-OECD_Health_Status-198">[196]</a> Rata mortalitații infantile este una dintre cele mai mici din lumea dezvoltată, cu 3,1 decese la 1.000 de nașteri.<a href="#cite_note-OECD-195">[193]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Cultura">Cultura</h2>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=34" title="Modifică secțiunea: Cultura" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=34" title="Edit section's source code: Cultura">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Cultura_Greciei" title="Cultura Greciei">Cultura Greciei</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> Cultura Greciei a evoluat în câteva mii de ani, începând cu <a href="/wiki/Civiliza%C8%9Bia_micenian%C4%83" title="Civilizația miceniană">Grecia miceniană</a> și continuând cel mai notabil cu <a href="/wiki/Grecia_Antic%C4%83" title="Grecia Antică">Grecia Clasică</a>, de-a lungul influenței <a href="/wiki/Imperiul_Roman" title="Imperiul Roman">Imperiului Roman</a> cu continuarea sa în Răsărit de către <a href="/wiki/Imperiul_Bizantin" class="mw-redirect" title="Imperiul Bizantin">Imperiul Bizantin</a>. Alte culturi și popoare, cum ar fi <a href="/wiki/Frankokratia" title="Frankokratia">statele latin și franc</a>, <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">Imperiul Otoman</a>, <a href="/wiki/Republica_Vene%C8%9Bian%C4%83" title="Republica Venețiană">Republica Venețiană</a>, <a href="/wiki/Republica_Genovez%C4%83" class="mw-redirect" title="Republica Genoveză">Republica Genoveză</a> și chiar <a href="/wiki/Imperiul_Britanic" title="Imperiul Britanic">Imperiul Britanic</a> și-au lăsat amprenta asupra culturii grecești moderne, deși istoricii creditează <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Grec_de_Independen%C8%9B%C4%83" class="mw-redirect" title="Războiul Grec de Independență">Războiul Grec de Independență</a> ca principal moment de revitalizare a Greciei și dată de naștere a unei entități culturale moderne. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Teatru">Teatru</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=35" title="Modifică secțiunea: Teatru" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=35" title="Edit section's source code: Teatru">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Amphitheatre_in_Epidavros.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/34/Amphitheatre_in_Epidavros.jpg/220px-Amphitheatre_in_Epidavros.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/34/Amphitheatre_in_Epidavros.jpg/330px-Amphitheatre_in_Epidavros.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/34/Amphitheatre_in_Epidavros.jpg/440px-Amphitheatre_in_Epidavros.jpg 2x" data-file-width="1600" data-file-height="1200" /></a><figcaption><a href="/wiki/Teatrul_din_Epidaurus" class="mw-redirect" title="Teatrul din Epidaurus">Teatrul antic din Epidaurus</a> continuă să fie folosit pentru interpretarea de piese antice grecești.</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Corfu_Town_Hall_R01.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/53/Corfu_Town_Hall_R01.jpg/220px-Corfu_Town_Hall_R01.jpg" decoding="async" width="220" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/53/Corfu_Town_Hall_R01.jpg/330px-Corfu_Town_Hall_R01.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/53/Corfu_Town_Hall_R01.jpg/440px-Corfu_Town_Hall_R01.jpg 2x" data-file-width="3766" data-file-height="2569" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Nobile_Teatro_di_San_Giacomo_di_Corf%C3%B9&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nobile Teatro di San Giacomo di Corfù — pagină inexistentă">Nobile Teatro di San Giacomo di Corfù</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Nobile_Teatro_di_San_Giacomo_di_Corf%C3%B9" class="extiw" title="en:Nobile Teatro di San Giacomo di Corfù">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Nobile+Teatro+di+San+Giacomo+di+Corf%C3%B9&targettitle=Nobile+Teatro+di+San+Giacomo+di+Corf%C3%B9">traduceți</a>], primul teatru și operă din Grecia modernă, locul unde s-a interpretat prima operă pe un libret exclusiv grecesc, „Candidatul Parlamentar” de <a href="/w/index.php?title=Spyridon_Xyndas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Spyridon Xyndas — pagină inexistentă">Spyridon Xyndas</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Spyridon_Xyndas" class="extiw" title="en:Spyridon Xyndas">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Spyridon+Xyndas&targettitle=Spyridon+Xyndas">traduceți</a>].</figcaption></figure> Arta teatrală s-a născut în Grecia. <a href="/wiki/Polis" title="Polis">Orașul-stat</a> antic <a href="/w/index.php?title=Atena_antic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Atena antică — pagină inexistentă">Atena</a>, care a devenit o importantă putere culturală, politică și militară în această perioadă, a fost centrul principal unde s-a practicat această artă, unde a fost instituționalizată ca parte a unui festival denumit <a href="/w/index.php?title=Dionysia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dionysia — pagină inexistentă">Dionysia</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Dionysia" class="extiw" title="en:Dionysia">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Dionysia&targettitle=Dionysia">traduceți</a>], în cinstea zeulul grec <a href="/wiki/Dionis" title="Dionis">Dionis</a>. Tragedia (sfârșitul secolului al VI-lea î.e.n.), comedia (486 î.e.n.) și satira au fost cele trei specii ale genului dramatic apărute aici. În perioada bizantină, arta dramatică a scăzut mult. Marios Ploritis arată că unica formă care a supraviețuit a fost teatrul popular (Mimos și Pantomimos), în ciuda ostilității autortităților.<a href="#cite_note-199">[197]</a> Ulterior, în perioada dominației otomane, principala artă dramatică practicată a fost <a href="/w/index.php?title=Karagiozis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Karagiozis — pagină inexistentă">Karagiozis</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1860623" class="extiw" title="d:Q1860623">d</a>). Renașterea care a dus la teatrul grecesc modern a avut loc în <a href="/w/index.php?title=Creta_Vene%C8%9Bian%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Creta Venețiană — pagină inexistentă">Creta Venețiană</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Venetian_Crete" class="extiw" title="en:Venetian Crete">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Venetian+Crete&targettitle=Creta+Vene%C8%9Bian%C4%83">traduceți</a>]. Dramaturgi importanți au fost <a href="/wiki/Vitsentzos_Kornaros" title="Vitsentzos Kornaros">Vitsentzos Kornaros</a> și <a href="/wiki/Georgios_Chortatzis" title="Georgios Chortatzis">Georgios Chortatzis</a>. Teatrul grecesc modern a apărut după <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_independen%C8%9B%C4%83_al_Greciei" class="mw-redirect" title="Războiul de independență al Greciei">independență</a>, la începutul secolului al XIX-lea, și a fost influențat la început de teatrul și melodrama <a href="/wiki/Heptanez" title="Heptanez">heptaneziene</a>, și de opera italiană. <a href="/w/index.php?title=Nobile_Teatro_di_San_Giacomo_di_Corf%C3%B9&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nobile Teatro di San Giacomo di Corfù — pagină inexistentă">Nobile Teatro di San Giacomo di Corfù</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Nobile_Teatro_di_San_Giacomo_di_Corf%C3%B9" class="extiw" title="en:Nobile Teatro di San Giacomo di Corfù">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Nobile+Teatro+di+San+Giacomo+di+Corf%C3%B9&targettitle=Nobile+Teatro+di+San+Giacomo+di+Corf%C3%B9">traduceți</a>] a fost primul teatru și operă din Grecia modernă și locul unde a fost interpretată prima operă grecească, Candidatul parlamentar de <a href="/w/index.php?title=Spyridon_Xyndas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Spyridon Xyndas — pagină inexistentă">Spyridon Xyndas</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Spyridon_Xyndas" class="extiw" title="en:Spyridon Xyndas">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Spyridon+Xyndas&targettitle=Spyridon+Xyndas">traduceți</a>] (după un <a href="/wiki/Libret" title="Libret">libret</a> exclusiv grecesc). La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, teatrul atenian a fost dominat de teatru de revistă, comedii muzicale, operete și nocturne, iar dramaturgi remarcabili au fost <a href="/w/index.php?title=Spyridon_Samaras&action=edit&redlink=1" class="new" title="Spyridon Samaras — pagină inexistentă">Spyridon Samaras</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Spyridon_Samaras" class="extiw" title="en:Spyridon Samaras">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Spyridon+Samaras&targettitle=Spyridon+Samaras">traduceți</a>], <a href="/w/index.php?title=Dionysios_Lavrangas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dionysios Lavrangas — pagină inexistentă">Dionysios Lavrangas</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Dionysios_Lavrangas" class="extiw" title="en:Dionysios Lavrangas">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Dionysios+Lavrangas&targettitle=Dionysios+Lavrangas">traduceți</a>], <a href="/w/index.php?title=Theophrastos_Sakellaridis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Theophrastos Sakellaridis — pagină inexistentă">Theophrastos Sakellaridis</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Theophrastos_Sakellaridis" class="extiw" title="en:Theophrastos Sakellaridis">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Theophrastos+Sakellaridis&targettitle=Theophrastos+Sakellaridis">traduceți</a>] și alții. <a href="/w/index.php?title=Teatrul_Na%C8%9Bional_al_Greciei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Teatrul Național al Greciei — pagină inexistentă">Teatrul Național al Greciei</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/National_Theatre_of_Greece" class="extiw" title="en:National Theatre of Greece">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=National+Theatre+of+Greece&targettitle=Teatrul+Na%C8%9Bional+al+Greciei">traduceți</a>] a fost înființat în 1880. Dramaturgi moderni cunoscuți sunt <a href="/w/index.php?title=Gregorios_Xenopoulos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gregorios Xenopoulos — pagină inexistentă">Gregorios Xenopoulos</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Gregorios_Xenopoulos" class="extiw" title="en:Gregorios Xenopoulos">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Gregorios+Xenopoulos&targettitle=Gregorios+Xenopoulos">traduceți</a>], <a href="/wiki/Nikos_Kazantzakis" title="Nikos Kazantzakis">Nikos Kazantzakis</a>, <a href="/w/index.php?title=Pantelis_Horn&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pantelis Horn — pagină inexistentă">Pantelis Horn</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Pantelis_Horn" class="extiw" title="en:Pantelis Horn">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Pantelis+Horn&targettitle=Pantelis+Horn">traduceți</a>], <a href="/w/index.php?title=Alekos_Sakellarios&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alekos Sakellarios — pagină inexistentă">Alekos Sakellarios</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Alekos_Sakellarios" class="extiw" title="en:Alekos Sakellarios">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Alekos+Sakellarios&targettitle=Alekos+Sakellarios">traduceți</a>] și <a href="/w/index.php?title=Iakovos_Kambanelis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Iakovos Kambanelis — pagină inexistentă">Iakovos Kambanelis</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Iakovos_Kambanelis" class="extiw" title="en:Iakovos Kambanelis">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Iakovos+Kambanelis&targettitle=Iakovos+Kambanelis">traduceți</a>], iar cei mai cunoscuți actori sunt <a href="/w/index.php?title=Cybele_Andrianou&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cybele Andrianou — pagină inexistentă">Cybele Andrianou</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Cybele_Andrianou" class="extiw" title="en:Cybele Andrianou">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Cybele+Andrianou&targettitle=Cybele+Andrianou">traduceți</a>], <a href="/wiki/Marika_Kotopouli" title="Marika Kotopouli">Marika Kotopouli</a>, <a href="/w/index.php?title=Aimilios_Veakis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Aimilios Veakis — pagină inexistentă">Aimilios Veakis</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Aimilios_Veakis" class="extiw" title="en:Aimilios Veakis">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Aimilios+Veakis&targettitle=Aimilios+Veakis">traduceți</a>], <a href="/w/index.php?title=Orestis_Makris&action=edit&redlink=1" class="new" title="Orestis Makris — pagină inexistentă">Orestis Makris</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Orestis_Makris" class="extiw" title="en:Orestis Makris">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Orestis+Makris&targettitle=Orestis+Makris">traduceți</a>], <a href="/wiki/Katina_Paxinou" title="Katina Paxinou">Katina Paxinou</a>, <a href="/w/index.php?title=Manos_Katrakis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Manos Katrakis — pagină inexistentă">Manos Katrakis</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Manos_Katrakis" class="extiw" title="en:Manos Katrakis">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Manos+Katrakis&targettitle=Manos+Katrakis">traduceți</a>] și <a href="/w/index.php?title=Dimitris_Horn&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dimitris Horn — pagină inexistentă">Dimitris Horn</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Dimitris_Horn" class="extiw" title="en:Dimitris Horn">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Dimitris+Horn&targettitle=Dimitris+Horn">traduceți</a>]. Regizori importanți sunt <a href="/w/index.php?title=Dimitris_Rontiris&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dimitris Rontiris — pagină inexistentă">Dimitris Rontiris</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Dimitris_Rontiris" class="extiw" title="en:Dimitris Rontiris">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Dimitris+Rontiris&targettitle=Dimitris+Rontiris">traduceți</a>], <a href="/w/index.php?title=Alexis_Minotis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alexis Minotis — pagină inexistentă">Alexis Minotis</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Alexis_Minotis" class="extiw" title="en:Alexis Minotis">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Alexis+Minotis&targettitle=Alexis+Minotis">traduceți</a>] și <a href="/w/index.php?title=Karolos_Koun&action=edit&redlink=1" class="new" title="Karolos Koun — pagină inexistentă">Karolos Koun</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Karolos_Koun" class="extiw" title="en:Karolos Koun">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Karolos+Koun&targettitle=Karolos+Koun">traduceți</a>]. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Filosofia">Filosofia</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=36" title="Modifică secțiunea: Filosofia" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=36" title="Edit section's source code: Filosofia">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Socrates_by_Leonidas_Drosis,_Athens_-_Academy_of_Athens.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/61/Socrates_by_Leonidas_Drosis%2C_Athens_-_Academy_of_Athens.JPG/220px-Socrates_by_Leonidas_Drosis%2C_Athens_-_Academy_of_Athens.JPG" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/61/Socrates_by_Leonidas_Drosis%2C_Athens_-_Academy_of_Athens.JPG/330px-Socrates_by_Leonidas_Drosis%2C_Athens_-_Academy_of_Athens.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/61/Socrates_by_Leonidas_Drosis%2C_Athens_-_Academy_of_Athens.JPG/440px-Socrates_by_Leonidas_Drosis%2C_Athens_-_Academy_of_Athens.JPG 2x" data-file-width="2592" data-file-height="1944" /></a><figcaption>Statuia lui <a href="/wiki/Socrate" title="Socrate">Socrate</a> din fața <a href="/w/index.php?title=Academia_Atenei_(modern%C4%83)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Academia Atenei (modernă) — pagină inexistentă">Academiei Atenei</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Academy_of_Athens_(modern)" class="extiw" title="en:Academy of Athens (modern)">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Academy+of+Athens+%28modern%29&targettitle=Academia+Atenei+%28modern%C4%83%29">traduceți</a>].</figcaption></figure> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Plato_Silanion_Musei_Capitolini_MC1377.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/Plato_Silanion_Musei_Capitolini_MC1377.jpg/150px-Plato_Silanion_Musei_Capitolini_MC1377.jpg" decoding="async" width="150" height="225" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/Plato_Silanion_Musei_Capitolini_MC1377.jpg/225px-Plato_Silanion_Musei_Capitolini_MC1377.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/Plato_Silanion_Musei_Capitolini_MC1377.jpg/300px-Plato_Silanion_Musei_Capitolini_MC1377.jpg 2x" data-file-width="2400" data-file-height="3600" /></a><figcaption>Bustul lui <a href="/wiki/Platon" title="Platon">Platon</a>. „Cea mai sigură caracterizare a tradiției filosofice europene este că ea constă dintr-un șir de note de subsol pe lângă <a href="/wiki/Platon" title="Platon">Platon</a>.” (<a href="/wiki/Alfred_North_Whitehead" title="Alfred North Whitehead">Alfred North Whitehead</a>, <a href="/w/index.php?title=Process_and_Reality&action=edit&redlink=1" class="new" title="Process and Reality — pagină inexistentă">Process and Reality</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q455957" class="extiw" title="d:Q455957">d</a>), 1929).</figcaption></figure> Tradițiile filosofice occidentale au început în <a href="/wiki/Grecia_Antic%C4%83" title="Grecia Antică">Grecia Antică</a> în secolul al VI-lea î.e.n. Primii filosofi sunt denumiți „presocratici”, ceea ce arată că au fost înainte de <a href="/wiki/Socrate" title="Socrate">Socrate</a>, ale cărui contribuții marchează un punct de cotitură în gândirea occidentală. Presocraticii proveneau din coloniile estice și vestice grecești, și s-au păstrat doar fragmente din operele lor originale, în unele cazuri doar câte o singură propoziție. Odată cu Socrate a început o nouă perioadă filosofică. Ca și <a href="/wiki/Sofism" title="Sofism">sofiștii</a>, el respingea întru totul speculațiile fizice pe care le lansau predecesorii săi, și a pornit de la gândurile și părerile oamenilor. Aspecte din filosofia lui Socrate au fost unificate de <a href="/wiki/Platon" title="Platon">Platon</a>, care le-a combinat cu numeroase principii stabilite de filosofi mai vechi, dezvoltând acest sistem complet. <a href="/wiki/Aristotel" title="Aristotel">Aristotel</a> din <a href="/wiki/Stagira" title="Stagira">Stagira</a>, cel mai important discipol al lui Platon, împarte cu dascălul său titlul de cel mai mare filosof al antichității. Dar în timp ce Platon încercase să elucideze și să explice lucruri din punctul de vedere suprasenzorial al formei, elevul său a preferat să înceapă de la faptele provenite din experiență. Cu excepția acestor trei mari filosofi greci, alte mari școli filosofice grecești cu alți fondatori au fost în antichitate <a href="/wiki/Stoicism" title="Stoicism">stoicismul</a>, <a href="/wiki/Epicurianism" class="mw-redirect" title="Epicurianism">epicurianismul</a>, <a href="/wiki/Scepticism" title="Scepticism">scepticismul</a> și <a href="/wiki/Neoplatonism" title="Neoplatonism">neoplatonismul</a>.<a href="#cite_note-200">[198]</a> <a href="/wiki/Filozofia_bizantin%C4%83" title="Filozofia bizantină">Filosofia bizantină</a> se referă la ideile filosofice distinctive ale înțelepților din <a href="/wiki/Imperiul_Bizantin" class="mw-redirect" title="Imperiul Bizantin">Imperiul Bizantin</a>, mai ales între secolele al VIII-lea și al XV-lea. Ea se caracterizează printr-o perspetivă <a href="/wiki/Cre%C8%99tinism" title="Creștinism">creștină</a>, dar una care poate extrage idei direct din textele grecești ale lui <a href="/wiki/Platon" title="Platon">Platon</a>, <a href="/wiki/Aristotel" title="Aristotel">Aristotel</a> și din ale neoplatoniștilor. În perioada modernă, <a href="/w/index.php?title=Diafotismos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Diafotismos — pagină inexistentă">diafotismos</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Modern_Greek_Enlightenment" class="extiw" title="en:Modern Greek Enlightenment">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Modern+Greek+Enlightenment&targettitle=diafotismos">traduceți</a>] (în <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">greacă</a> Διαφωτισμός, „iluminarea”) a fost expresia greacă a <a href="/wiki/Iluminism" title="Iluminism">iluminismului</a> și a ideilor sale filosofice și politice. Reprezentanți notabili au fost <a href="/wiki/Adamantios_Korais" title="Adamantios Korais">Adamantios Korais</a>, <a href="/wiki/Rigas_Velestinlis" title="Rigas Velestinlis">Rigas Feraios</a> și <a href="/w/index.php?title=Theophilos_Kairis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Theophilos Kairis — pagină inexistentă">Theophilos Kairis</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Theophilos_Kairis" class="extiw" title="en:Theophilos Kairis">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Theophilos+Kairis&targettitle=Theophilos+Kairis">traduceți</a>]. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Literatura">Literatura</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=37" title="Modifică secțiunea: Literatura" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=37" title="Edit section's source code: Literatura">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Adamantios_Korais.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Adamantios_Korais.jpg/160px-Adamantios_Korais.jpg" decoding="async" width="160" height="217" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Adamantios_Korais.jpg/240px-Adamantios_Korais.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d6/Adamantios_Korais.jpg 2x" data-file-width="300" data-file-height="407" /></a><figcaption><a href="/wiki/Adamantios_Korais" title="Adamantios Korais">Adamantios Korais</a>, umanist creditat cu punerea bazelor literaturii grecești moderne, figură de marcă a iluminismului grecesc.</figcaption></figure> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Giorgos_Seferis_1963.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b1/Giorgos_Seferis_1963.jpg/160px-Giorgos_Seferis_1963.jpg" decoding="async" width="160" height="226" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b1/Giorgos_Seferis_1963.jpg/240px-Giorgos_Seferis_1963.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b1/Giorgos_Seferis_1963.jpg 2x" data-file-width="280" data-file-height="396" /></a><figcaption><a href="/wiki/Giorgos_Seferis" title="Giorgos Seferis">Giorgos Seferis</a>, laureat al <a href="/wiki/Premiul_Nobel_pentru_Literatur%C4%83" class="mw-redirect" title="Premiul Nobel pentru Literatură">Premiului Nobel pentru Literatură</a> (1963).</figcaption></figure> Literatura greacă poate fi împărțită în trei mari categorii corespunzând a trei mari perioade: antică, bizantină și modernă. La începutul literaturii grecești stau cele două opere monumentale ale lui <a href="/wiki/Homer" title="Homer">Homer</a>: <a href="/wiki/Iliada" title="Iliada">Iliada</a> și <a href="/wiki/Odiseea" title="Odiseea">Odiseea</a>. Deși există diferite datări istorice, ele apăruseră deja pe la 800 î.e.n. sau puțin după. În perioada clasică au apărut multe dintre speciile literare occidentale: <a href="/wiki/Poezie_liric%C4%83" title="Poezie lirică">poezia lirică</a>, <a href="/wiki/Od%C4%83" title="Odă">oda</a>, <a href="/wiki/Pastoral%C4%83" class="mw-redirect mw-disambig" title="Pastorală">pastorala</a>, <a href="/wiki/Elegie" title="Elegie">elegia</a>, <a href="/wiki/Epigram%C4%83" title="Epigramă">epigrama</a>; teatrul de <a href="/wiki/Comedie" title="Comedie">comedie</a> și <a href="/wiki/Tragedie" title="Tragedie">tragedie</a>; <a href="/w/index.php?title=Istoriografia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoriografia — pagină inexistentă">istoriografia</a>, <a href="/wiki/Retorica" class="mw-redirect" title="Retorica">retorica</a>, dialectica filosofică, și tratatul filosofic au apărut toate în această perioadă. Cei mai mari poeți lirici au fost <a href="/wiki/Sappho" title="Sappho">Sappho</a> și <a href="/wiki/Pindar" title="Pindar">Pindar</a>. Dintre sutele de tragedii scrise și jucate în perioada clasică, s-au păstrat doar nu număr restrâns de piese ce provin de la trei autori: <a href="/wiki/Eschil" title="Eschil">Eschil</a>, <a href="/wiki/Sofocle" title="Sofocle">Sofocle</a> și <a href="/wiki/Euripide" title="Euripide">Euripide</a>. Piesele ce au rămas de la <a href="/wiki/Aristofan" title="Aristofan">Aristofan</a> sunt și ele o valoroasă comoară comică, în timp ce <a href="/wiki/Herodot" title="Herodot">Herodot</a> și <a href="/wiki/Tucidide" title="Tucidide">Tucidide</a> sunt doi dintre cei mai influenți istorici ai vremii. Literatura bizantină a fost scrisă în dialectele atic, medieval și timpuriu modern ale limbii grecești, și este expresia vieții intelectuale a grecilor bizantini în Evul Mediu creștin. Literatura greacă modernă este scrisă în greaca modernă și își trage originile din operele bizantine ale secolului al XI-lea. Poezia renascentistă cretană <a href="/w/index.php?title=Erotokritos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Erotokritos — pagină inexistentă">Erotokritos</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Erotokritos" class="extiw" title="en:Erotokritos">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Erotokritos&targettitle=Erotokritos">traduceți</a>] este fără îndoială capodopera acestei perioade în literatura greacă. Este o baladă cavelerească în versuri scrisă pe la 1600 de <a href="/wiki/Vitsentzos_Kornaros" title="Vitsentzos Kornaros">Vitsentzos Kornaros</a> (1553–1613). Ulterior, în perioada iluminismului grecesc (<a href="/w/index.php?title=Modern_Greek_Enlightenment&action=edit&redlink=1" class="new" title="Modern Greek Enlightenment — pagină inexistentă">Modern Greek Enlightenment</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3424747" class="extiw" title="d:Q3424747">d</a>)), scriitori ca <a href="/wiki/Adamantios_Korais" title="Adamantios Korais">Adamantios Korais</a> și <a href="/wiki/Rigas_Velestinlis" title="Rigas Velestinlis">Rigas Feraios</a> au pregătit <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Independen%C8%9B%C4%83_al_Greciei" title="Războiul de Independență al Greciei">Războiului de Independență</a> (1821–1830). Principalele figuri literare ale Greciei moderne sunt <a href="/w/index.php?title=Dionysios_Solomos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dionysios Solomos — pagină inexistentă">Dionysios Solomos</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Dionysios_Solomos" class="extiw" title="en:Dionysios Solomos">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Dionysios+Solomos&targettitle=Dionysios+Solomos">traduceți</a>], <a href="/wiki/Andreas_Kalvos" title="Andreas Kalvos">Andreas Kalvos</a>, <a href="/wiki/Anghelos_Sikelianos" title="Anghelos Sikelianos">Angelos Sikelianos</a>, <a href="/w/index.php?title=Emmanuel_Rhoides&action=edit&redlink=1" class="new" title="Emmanuel Rhoides — pagină inexistentă">Emmanuel Rhoides</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Emmanuel_Rhoides" class="extiw" title="en:Emmanuel Rhoides">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Emmanuel+Rhoides&targettitle=Emmanuel+Rhoides">traduceți</a>], <a href="/w/index.php?title=Kostis_Palamas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kostis Palamas — pagină inexistentă">Kostis Palamas</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Kostis_Palamas" class="extiw" title="en:Kostis Palamas">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Kostis+Palamas&targettitle=Kostis+Palamas">traduceți</a>], <a href="/w/index.php?title=Penelope_Delta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Penelope Delta — pagină inexistentă">Penelope Delta</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Penelope_Delta" class="extiw" title="en:Penelope Delta">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Penelope+Delta&targettitle=Penelope+Delta">traduceți</a>], <a href="/wiki/Giannis_Ritsos" title="Giannis Ritsos">Yannis Ritsos</a>, <a href="/wiki/Alexandros_Papadiamantis" title="Alexandros Papadiamantis">Alexandros Papadiamantis</a>, <a href="/wiki/Nikos_Kazantzakis" title="Nikos Kazantzakis">Nikos Kazantzakis</a>, <a href="/w/index.php?title=Andreas_Embeirikos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Andreas Embeirikos — pagină inexistentă">Andreas Embeirikos</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Andreas_Embeirikos" class="extiw" title="en:Andreas Embeirikos">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Andreas+Embeirikos&targettitle=Andreas+Embeirikos">traduceți</a>], <a href="/wiki/Kostas_Karyotakis" title="Kostas Karyotakis">Kostas Karyotakis</a>, <a href="/w/index.php?title=Gregorios_Xenopoulos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gregorios Xenopoulos — pagină inexistentă">Gregorios Xenopoulos</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Gregorios_Xenopoulos" class="extiw" title="en:Gregorios Xenopoulos">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Gregorios+Xenopoulos&targettitle=Gregorios+Xenopoulos">traduceți</a>], <a href="/wiki/Konstantinos_Kavafis" title="Konstantinos Kavafis">Constantin Cavafy</a> și <a href="/wiki/Demetrios_Vikelas" title="Demetrios Vikelas">Demetrius Vikelas</a>. Doi autori greci au primit <a href="/wiki/Premiul_Nobel_pentru_Literatur%C4%83" class="mw-redirect" title="Premiul Nobel pentru Literatură">Premiul Nobel pentru Literatură</a>: <a href="/wiki/Giorgos_Seferis" title="Giorgos Seferis">George Seferis</a> în 1963 și <a href="/wiki/Odysseas_Elytis" title="Odysseas Elytis">Odysseas Elytis</a> în 1979. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Cinematografia">Cinematografia</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=38" title="Modifică secțiunea: Cinematografia" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=38" title="Edit section's source code: Cinematografia">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Theodoros_Angelopoulos_Athens_26-4-2009-2.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/Theodoros_Angelopoulos_Athens_26-4-2009-2.jpg/170px-Theodoros_Angelopoulos_Athens_26-4-2009-2.jpg" decoding="async" width="170" height="254" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/Theodoros_Angelopoulos_Athens_26-4-2009-2.jpg/255px-Theodoros_Angelopoulos_Athens_26-4-2009-2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/Theodoros_Angelopoulos_Athens_26-4-2009-2.jpg/340px-Theodoros_Angelopoulos_Athens_26-4-2009-2.jpg 2x" data-file-width="428" data-file-height="640" /></a><figcaption>Regizorul <a href="/w/index.php?title=Theodoros_Angelopoulos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Theodoros Angelopoulos — pagină inexistentă">Theodoros Angelopoulos</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Theodoros_Angelopoulos" class="extiw" title="en:Theodoros Angelopoulos">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Theodoros+Angelopoulos&targettitle=Theodoros+Angelopoulos">traduceți</a>], laureat al premiului <a href="/wiki/Palme_d%27Or" title="Palme d'Or">Palme d'Or</a> la Festivalul de Film de la Cannes din 1998.</figcaption></figure> Cinematografia a apărut în Grecia pentru prima oară în 1896, dar primul cinematograf a fost deschis publicului în 1907. În 1914, a fost înființată Compania de Filme Asty și a început turnarea de filme de lung metraj. Golfo (Γκόλφω), o celebră și clasică poveste de dragostea, este considerat a fi primul film artistic grecesc, deși fuseseră turnate anterior și alte producții minore și buletine de știri. În 1931, <a href="/w/index.php?title=Orestis_Laskos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Orestis Laskos — pagină inexistentă">Orestis Laskos</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Orestis_Laskos" class="extiw" title="en:Orestis Laskos">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Orestis+Laskos&targettitle=Orestis+Laskos">traduceți</a>] a regizat Daphnis și Chloe (Δάφνις και Χλόη), cu prima scenă nud din istoria cinematografiei europene; a fost și primul film grecesc difuzat în străinătate. În 1944, <a href="/wiki/Katina_Paxinou" title="Katina Paxinou">Katina Paxinou</a> a primit <a href="/wiki/Premiul_Oscar_pentru_cea_mai_bun%C4%83_actri%C8%9B%C4%83_%C3%AEn_rol_secundar" title="Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță în rol secundar">Premiul Academiei Americane pentru cea mai bună actriță în rol secundar</a> pentru rolul său din filmul <a href="/wiki/Pentru_cine_bat_clopotele_(film)" title="Pentru cine bat clopotele (film)">Pentru cine bat clopotele</a>. Anii 1950 și începutul anilor 1960 sunt considerați a fi o epocă de aur a filmului grecesc. Regizori și actori ai acestei epoci au fost recunoscuți ca figuri istorice importante în Grecia și au dobândit renume internațional: <a href="/wiki/Irene_Papas" title="Irene Papas">Irene Papas</a>, <a href="/wiki/Melina_Mercouri" title="Melina Mercouri">Melina Mercouri</a>, <a href="/wiki/Michael_Cacoyannis" title="Michael Cacoyannis">Mihalis Kakogiannis</a>, <a href="/w/index.php?title=Alekos_Sakellarios&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alekos Sakellarios — pagină inexistentă">Alekos Sakellarios</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Alekos_Sakellarios" class="extiw" title="en:Alekos Sakellarios">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Alekos+Sakellarios&targettitle=Alekos+Sakellarios">traduceți</a>], <a href="/w/index.php?title=Nikos_Tsiforos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nikos Tsiforos — pagină inexistentă">Nikos Tsiforos</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Nikos_Tsiforos" class="extiw" title="en:Nikos Tsiforos">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Nikos+Tsiforos&targettitle=Nikos+Tsiforos">traduceți</a>], <a href="/w/index.php?title=Iakovos_Kambanelis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Iakovos Kambanelis — pagină inexistentă">Iakovos Kambanelis</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Iakovos_Kambanelis" class="extiw" title="en:Iakovos Kambanelis">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Iakovos+Kambanelis&targettitle=Iakovos+Kambanelis">traduceți</a>], <a href="/wiki/Katina_Paxinou" title="Katina Paxinou">Katina Paxinou</a>, <a href="/w/index.php?title=Nikos_Koundouros&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nikos Koundouros — pagină inexistentă">Nikos Koundouros</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Nikos_Koundouros" class="extiw" title="en:Nikos Koundouros">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Nikos+Koundouros&targettitle=Nikos+Koundouros">traduceți</a>], <a href="/w/index.php?title=Ellie_Lambeti&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ellie Lambeti — pagină inexistentă">Ellie Lambeti</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Ellie_Lambeti" class="extiw" title="en:Ellie Lambeti">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Ellie+Lambeti&targettitle=Ellie+Lambeti">traduceți</a>] și alții. Se realizau pe atunci peste șaizeci de filme pe an, majoritatea cu elemente de film noir. Sunt cunoscute filmele <a href="/wiki/Falsa_lir%C4%83_de_aur" title="Falsa liră de aur">Η κάλπικη λίρα</a> (1955, în regia lui <a href="/w/index.php?title=Giorgos_Tzavellas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Giorgos Tzavellas — pagină inexistentă">Giorgos Tzavellas</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Giorgos_Tzavellas" class="extiw" title="en:Giorgos Tzavellas">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Giorgos+Tzavellas&targettitle=Giorgos+Tzavellas">traduceți</a>]), Πικρό Ψωμί (1951, regizat de Grigoris Grigoriou), <a href="/w/index.php?title=O_Drakos&action=edit&redlink=1" class="new" title="O Drakos — pagină inexistentă">O Drakos</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/O_Drakos" class="extiw" title="en:O Drakos">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=O+Drakos&targettitle=O+Drakos">traduceți</a>] (1956, regizat de <a href="/w/index.php?title=Nikos_Koundouros&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nikos Koundouros — pagină inexistentă">Nikos Koundouros</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Nikos_Koundouros" class="extiw" title="en:Nikos Koundouros">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Nikos+Koundouros&targettitle=Nikos+Koundouros">traduceți</a>]), <a href="/w/index.php?title=Stella_(film_din_1955)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stella (film din 1955) — pagină inexistentă">Stella</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Stella_(1955_film)" class="extiw" title="en:Stella (1955 film)">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Stella+%281955+film%29&targettitle=Stella+%28film+din+1955%29">traduceți</a>] (1955, regizat de Cacoyannis după un scenariu de Kampanellis). Cacoyannis a regizat și <a href="/wiki/Zorba_Grecul_(roman)" title="Zorba Grecul (roman)">Zorba grecul</a> cu Anthony Quinn în rolul principal, nominalizat la Oscarul pentru cea mai bună regie, cel mai bun scenariu adaptat și cel mai bun film. <a href="/w/index.php?title=Finos_Film&action=edit&redlink=1" class="new" title="Finos Film — pagină inexistentă">Finos Film</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Finos_Film" class="extiw" title="en:Finos Film">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Finos+Film&targettitle=Finos+Film">traduceți</a>] a contribuit la această perioadă cu filme cum ar fi Λατέρνα, Φτώχεια και Φιλότιμο, <a href="/w/index.php?title=Madalena_(film)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Madalena (film) — pagină inexistentă">Madalena</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Madalena_(film)" class="extiw" title="en:Madalena (film)">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Madalena+%28film%29&targettitle=Madalena+%28film%29">traduceți</a>], <a href="/w/index.php?title=I_theia_ap%27_to_Chicago&action=edit&redlink=1" class="new" title="I theia ap' to Chicago — pagină inexistentă">Η Θεία από το Σικάγο</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/I_theia_ap%27_to_Chicago" class="extiw" title="en:I theia ap' to Chicago">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=I+theia+ap%27+to+Chicago&targettitle=I+theia+ap%27+to+Chicago">traduceți</a>], Το ξύλο βγήκε από τον Παράδεισο și multe altele. În anii 1970 și 1980, <a href="/w/index.php?title=Theo_Angelopoulos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Theo Angelopoulos — pagină inexistentă">Theo Angelopoulos</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Theo_Angelopoulos" class="extiw" title="en:Theo Angelopoulos">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Theo+Angelopoulos&targettitle=Theo+Angelopoulos">traduceți</a>] a regizat o serie de filme notabile și apreciate. Filmul său <a href="/wiki/Eternitatea_%C8%99i_%C3%AEnc%C4%83_o_zi" title="Eternitatea și încă o zi">Eternitatea și încă o zi</a> a câștigat <a href="/wiki/Palme_d%27Or" title="Palme d'Or">Palme d'Or</a> și Premiul Juriului Ecumenic la <a href="/wiki/Festivalul_de_Film_de_la_Cannes" class="mw-redirect" title="Festivalul de Film de la Cannes">Festivalul de Film de la Cannes</a> din 1998. Diaspora grecească a dat și ea lumii cineaști de renume mondial, între care francezul de origine greacă <a href="/wiki/Costa-Gavras" title="Costa-Gavras">Costa-Gavras</a> și americanii <a href="/wiki/Elia_Kazan" title="Elia Kazan">Elia Kazan</a>, <a href="/wiki/John_Cassavetes" title="John Cassavetes">John Cassavetes</a> și <a href="/wiki/Alexander_Payne" title="Alexander Payne">Alexander Payne</a>. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Bucătăria">Bucătăria</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=39" title="Modifică secțiunea: Bucătăria" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=39" title="Edit section's source code: Bucătăria">modificare sursă</a>]</div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Greek_Salad_Choriatiki.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5f/Greek_Salad_Choriatiki.jpg/180px-Greek_Salad_Choriatiki.jpg" decoding="async" width="180" height="137" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5f/Greek_Salad_Choriatiki.jpg/270px-Greek_Salad_Choriatiki.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5f/Greek_Salad_Choriatiki.jpg/360px-Greek_Salad_Choriatiki.jpg 2x" data-file-width="774" data-file-height="590" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Salat%C4%83_greceasc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Salată grecească — pagină inexistentă">Salată grecească</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Greek_salad" class="extiw" title="en:Greek salad">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Greek+salad&targettitle=Salat%C4%83+greceasc%C4%83">traduceți</a>]</figcaption></figure> Bucătăria grecească este una cu specific mediteranean, și în cadrul ei, o tradiție culinară foarte reprezentativă este cea cretană.<a href="#cite_note-201">[199]</a> Bucătăria grecească folosește ingrediente proaspete pe care le integrează în diferite feluri de mâncare tradiționale locale, cum ar fi <a href="/wiki/Musaca" title="Musaca">musacaua</a>, stifado, <a href="/w/index.php?title=Salat%C4%83_greceasc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Salată grecească — pagină inexistentă">salata grecească</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Greek_salad" class="extiw" title="en:Greek salad">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Greek+salad&targettitle=Salat%C4%83+greceasc%C4%83">traduceți</a>], fasolada (un fel de iahnie fără carne), <a href="/w/index.php?title=Spanakopita&action=edit&redlink=1" class="new" title="Spanakopita — pagină inexistentă">spanakopita</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/spanakopita" class="extiw" title="en:spanakopita">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=spanakopita&targettitle=spanakopita">traduceți</a>] (plăcinte cu spanac) și <a href="/wiki/Frig%C4%83rui" title="Frigărui">frigărui</a> (denumite souvlaki). Unele feluri de mâncare pot fi identificate ca având originile în Grecia Antică, așa cum este cazul cu <a href="/wiki/Scordolea" title="Scordolea">skordalia</a> (un piureu gros de nuci, migdale, usturoi pisat și ulei de măsline), supa de <a href="/wiki/Linte" title="Linte">linte</a>, <a href="/w/index.php?title=Retsina&action=edit&redlink=1" class="new" title="Retsina — pagină inexistentă">Retsina</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1310859" class="extiw" title="d:Q1310859">d</a>) (vin alb sau rosé cu aromă de rășină de brad) și pasteli (batoane cu susan copt cu miere). În toată Grecia, oamenii mănâncă din vase mici, denumite <a href="/w/index.php?title=Meze&action=edit&redlink=1" class="new" title="Meze — pagină inexistentă">meze</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/meze" class="extiw" title="en:meze">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=meze&targettitle=meze">traduceți</a>] cu diverse sosuri, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Tzatziki&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tzatziki — pagină inexistentă">tzatziki</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/tzatziki" class="extiw" title="en:tzatziki">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=tzatziki&targettitle=tzatziki">traduceți</a>], caracatiță la grătar și pești mici, <a href="/w/index.php?title=Br%C3%A2nz%C4%83_feta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Brânză feta — pagină inexistentă">brânză feta</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/feta_cheese" class="extiw" title="en:feta cheese">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=feta+cheese&targettitle=br%C3%A2nz%C4%83+feta">traduceți</a>], <a href="/w/index.php?title=Dolmades&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dolmades — pagină inexistentă">dolmades</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/dolmades" class="extiw" title="en:dolmades">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=dolmades&targettitle=dolmades">traduceți</a>] (sarmale în foi de viță cu umplutură din orez, coacăze și muguri de brad), diverse legume uscate, <a href="/wiki/M%C4%83slin" title="Măslin">măsline</a> și brânză. <a href="/wiki/Ulei_de_m%C4%83sline" title="Ulei de măsline">uleiul de măsline</a> se adaugă la aproape orice fel de mâncare. Deserturile dulci sunt exemplificate de <a href="/w/index.php?title=Galaktoboureko&action=edit&redlink=1" class="new" title="Galaktoboureko — pagină inexistentă">galaktoboureko</a>⁠(<a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/galaktoboureko" class="extiw" title="fr:galaktoboureko">fr</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=fr&page=galaktoboureko&targettitle=galaktoboureko">traduceți</a>], și băuturile locale sunt <a href="/w/index.php?title=Ouzo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ouzo — pagină inexistentă">ouzo</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q337687" class="extiw" title="d:Q337687">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Metaxa&action=edit&redlink=1" class="new" title="Metaxa — pagină inexistentă">Metaxa</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q753068" class="extiw" title="d:Q753068">d</a>) și o diversitate de vinuri între care și retsina. Bucătăria grecească variază mult o zonă la alta în interiorul continentului și de la insulă la insulă. Utilizează unele arome mai mult ca în alte bucătării mediteraneene: <a href="/wiki/Oregano" title="Oregano">oregano</a>, <a href="/wiki/Ment%C4%83" title="Mentă">mentă</a>, usturoi, <a href="/wiki/Ceap%C4%83" title="Ceapă">ceapă</a>, <a href="/wiki/M%C4%83rar" title="Mărar">mărar</a> și frunze de <a href="/wiki/Dafin" title="Dafin">dafin</a>. Alte ierburi și condimente utilizate sunt <a href="/wiki/Busuioc" title="Busuioc">busuiocul</a>, <a href="/wiki/Cimbru" title="Cimbru">cimbrul</a> și semințele de <a href="/wiki/Fenicul" title="Fenicul">fenicul</a>. Numeroase rețete grecești, mai ales din zonele nordice ale țării, utilizează în combinație cu carnea în tocană condimente „dulci”, cum ar fi <a href="/wiki/Scor%C8%9Bi%C8%99oar%C4%83" title="Scorțișoară">scorțișoara</a> și <a href="/wiki/Cui%C8%99oare" title="Cuișoare">cuișoarele</a>. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Muzica_și_dansul">Muzica și dansul</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=40" title="Modifică secțiunea: Muzica și dansul" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=40" title="Edit section's source code: Muzica și dansul">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Maria_Callas_1958.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a1/Maria_Callas_1958.jpg/170px-Maria_Callas_1958.jpg" decoding="async" width="170" height="226" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a1/Maria_Callas_1958.jpg/255px-Maria_Callas_1958.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a1/Maria_Callas_1958.jpg/340px-Maria_Callas_1958.jpg 2x" data-file-width="461" data-file-height="613" /></a><figcaption><a href="/wiki/Maria_Callas" title="Maria Callas">Maria Callas</a>, una dintre cele mai cunoscute și influente cântărețe de <a href="/wiki/Oper%C4%83" title="Operă">operă</a> ale secolului al XX-lea.</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Mikis2004.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/Mikis2004.jpg/170px-Mikis2004.jpg" decoding="async" width="170" height="219" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/Mikis2004.jpg/255px-Mikis2004.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/Mikis2004.jpg/340px-Mikis2004.jpg 2x" data-file-width="1168" data-file-height="1508" /></a><figcaption><a href="/wiki/Mikis_Theodorakis" title="Mikis Theodorakis">Mikis Theodorakis</a> (dreapta), unul dintre cei mai populari și mai importanți compozitori greci.</figcaption></figure> Muzica vocală grecească are origini în vremurile antichității în care coruri mixte cântau la spectacole, sărbători sau în ceremonii religioase. Instrumentele din acea perioadă erau <a href="/w/index.php?title=Aulos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Aulos — pagină inexistentă">aulos</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/aulos" class="extiw" title="en:aulos">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=aulos&targettitle=aulos">traduceți</a>] și <a href="/wiki/Lira" class="mw-redirect mw-disambig" title="Lira">lira</a> cu corzi ciupite, mai ales varianta denumită <a href="/w/index.php?title=Kithara&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kithara — pagină inexistentă">kithara</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/kithara" class="extiw" title="en:kithara">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=kithara&targettitle=kithara">traduceți</a>]. Muzica a jucat un rol important în sistemul de educație în Grecia Antică. Băieții învățau muzica de la șase ani. Alte influențe ulterioare, din <a href="/wiki/Imperiul_Roman" title="Imperiul Roman">Imperiul Roman</a>, Orientul Mijlociu și <a href="/wiki/Imperiul_Bizantin" class="mw-redirect" title="Imperiul Bizantin">Imperiul Bizantin</a> și-au pus și ele amprenta pe muzica grecească. <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Sfakia-dance.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/Sfakia-dance.jpg/170px-Sfakia-dance.jpg" decoding="async" width="170" height="112" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/Sfakia-dance.jpg/255px-Sfakia-dance.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2b/Sfakia-dance.jpg 2x" data-file-width="300" data-file-height="197" /></a><figcaption>Dansatori <a href="/wiki/Creta" title="Creta">cretani</a> de muzică tradițională.</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Rembetes_Karaiskaki_1933.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f0/Rembetes_Karaiskaki_1933.jpg/170px-Rembetes_Karaiskaki_1933.jpg" decoding="async" width="170" height="96" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f0/Rembetes_Karaiskaki_1933.jpg/255px-Rembetes_Karaiskaki_1933.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f0/Rembetes_Karaiskaki_1933.jpg/340px-Rembetes_Karaiskaki_1933.jpg 2x" data-file-width="4376" data-file-height="2479" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Rebetes&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rebetes — pagină inexistentă">Rebetes</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Rebetes" class="extiw" title="en:Rebetes">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Rebetes&targettitle=Rebetes">traduceți</a>] din Karaiskaki, <a href="/wiki/Pireu" title="Pireu">Pireu</a> (1933). La stânga, <a href="/w/index.php?title=Markos_Vamvakaris&action=edit&redlink=1" class="new" title="Markos Vamvakaris — pagină inexistentă">Markos Vamvakaris</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Markos_Vamvakaris" class="extiw" title="en:Markos Vamvakaris">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Markos+Vamvakaris&targettitle=Markos+Vamvakaris">traduceți</a>] cu bouzouki, la mijloc <a href="/w/index.php?title=Giorgos_Batis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Giorgos Batis — pagină inexistentă">Giorgos Batis</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Giorgos_Batis" class="extiw" title="en:Giorgos Batis">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Giorgos+Batis&targettitle=Giorgos+Batis">traduceți</a>] cu chitară.</figcaption></figure> Deși noua tehnică polifonică se dezvolta deja în Occident, <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83" title="Biserica Ortodoxă">Biserica Ortodoxă</a> s-a opus oricărei schimbări. De aceea, <a href="/wiki/Muzica_bizantin%C4%83" title="Muzica bizantină">muzica bizantină</a> a rămas monofonică și fără vreo formă de acompaniament instrumental. Ca urmare, și în ciuda anumitor tentative ale unor cântăreți greci (ca Manouel Gazis, Ioannis Plousiadinos sau cipriotul Ieronimos o Tragoudistis), muzica bizantină a fost privată de elementele care în Occident încurajaseră o dezvoltare neîngrădită a artei. Această metodă care a păstrat muzica departe de polifonie, împreună cu secole de cultură continuă, au permis muzicii monofone să se dezvolte. Împreună cu cântecul (bisericesc) bizantin, grecii au cultivat și <a href="/w/index.php?title=Muzic%C4%83_popular%C4%83_greceasc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Muzică populară grecească — pagină inexistentă">cântecul popular</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Greek_folk_music" class="extiw" title="en:Greek folk music">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Greek+folk+music&targettitle=Muzic%C4%83+popular%C4%83+greceasc%C4%83">traduceți</a>] împărțit în două cicluri, cel <a href="/w/index.php?title=C%C3%A2ntece_akritice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cântece akritice — pagină inexistentă">akritic</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Acritic_songs" class="extiw" title="en:Acritic songs">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Acritic+songs&targettitle=C%C3%A2ntece+akritice">traduceți</a>] și cel <a href="/wiki/Kleft" title="Kleft">klephtic</a>. Cântecul acritic a apărut între secolele al IX-lea și al X-lea și exprima viața și greutățile <a href="/wiki/Akrites" title="Akrites">akriților</a> (grăniceri) Imperiului Bizantin, cele mai bine cunoscute fiind poveștile asociate cu <a href="/wiki/Digenes_Akritas" title="Digenes Akritas">Digenes Akritas</a>. Ciclul klephtic a apărut între perioada bizantină târzie și <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Independen%C8%9B%C4%83_al_Greciei" title="Războiul de Independență al Greciei">Războiul de Independență</a>. Acesta din urmă, împreună cu cântecele istorice, paraloghes (balade), cântecele de dragoste, <a href="/w/index.php?title=Mantinada&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mantinada — pagină inexistentă">mantinadele</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/mantinada" class="extiw" title="en:mantinada">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=mantinada&targettitle=mantinada">traduceți</a>], cântecele de nuntă, cântecele de exil și bocetele exprimau viața grecilor. Există o unitate între lupta poporului grec pentru libertate, bucuriile și regretele lor și atitudinea lor față de dragoste și față de moarte. Kantádhes-urile (καντάδες '<a href="/wiki/Serenad%C4%83" title="Serenadă">serenade</a>'; sing.: καντάδα) heptanezane au devenit strămoșul cântecului grec modern, influențându-i dezvoltarea. În prima parte a secolului următor, mai mulți compozitori greci au continuat să împrumute elemente din stilul heptanezan. Cele mai populare cântece din perioada 1870–1930 erau așa-numitele serenade ateniene, și cântecele interpretate pe scenă (επιθεωρησιακά τραγούδια „cântece de teatru de revistă”) în teatre de revistă, <a href="/wiki/Operet%C4%83" title="Operetă">operete</a> și <a href="/w/index.php?title=Nocturne&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nocturne — pagină inexistentă">nocturne</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/nocturne" class="extiw" title="en:nocturne">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=nocturne&targettitle=nocturne">traduceți</a>] care dominau scena teatrelor din Atena. <a href="/wiki/Rembetiko" title="Rembetiko">Rebetiko</a>, la început o muzică asociată cu clasele de jos, dar apoi (și mai ales după <a href="/wiki/Schimburile_de_popula%C8%9Bie_dintre_Grecia_%C8%99i_Turcia" title="Schimburile de populație dintre Grecia și Turcia">schimbul de populație între Grecia și Turcia</a>) a ajuns la o acceptare mai generală pe măsură ce asperitățile caracterului său evident subcultural au fost cizelate, uneori până la a deveni de nerecunoscut. El a stat la baza a ceea ce mai târziu a devenit <a href="/wiki/La%C3%AFka" title="Laïka">laïkó</a> (cântec din popor). Cei mai cunoscuți artiști ai genului sunt Apostolos Kaldaras, <a href="/w/index.php?title=Grigoris_Bithikotsis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Grigoris Bithikotsis — pagină inexistentă">Grigoris Bithikotsis</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Grigoris_Bithikotsis" class="extiw" title="en:Grigoris Bithikotsis">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Grigoris+Bithikotsis&targettitle=Grigoris+Bithikotsis">traduceți</a>], <a href="/w/index.php?title=Stelios_Kazantzidis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stelios Kazantzidis — pagină inexistentă">Stelios Kazantzidis</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Stelios_Kazantzidis" class="extiw" title="en:Stelios Kazantzidis">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Stelios+Kazantzidis&targettitle=Stelios+Kazantzidis">traduceți</a>], <a href="/w/index.php?title=George_Dalaras&action=edit&redlink=1" class="new" title="George Dalaras — pagină inexistentă">George Dalaras</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/George_Dalaras" class="extiw" title="en:George Dalaras">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=George+Dalaras&targettitle=George+Dalaras">traduceți</a>], <a href="/w/index.php?title=Haris_Alexiou&action=edit&redlink=1" class="new" title="Haris Alexiou — pagină inexistentă">Haris Alexiou</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Haris_Alexiou" class="extiw" title="en:Haris Alexiou">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Haris+Alexiou&targettitle=Haris+Alexiou">traduceți</a>] și <a href="/wiki/Glykeria" title="Glykeria">Glykeria</a>. În ce privește muzica clasică, prin <a href="/wiki/Insulele_Ionice" title="Insulele Ionice">Insulele Ionice</a> (aflate sub guvernare și influență occidentală) au fost introduse marile progrese ale muzicii clasice din Europa de Vest către grecii de pe continent. Regiunea este notabilă pentru nașterea primii școli de muzică clasică grecească (<a href="/w/index.php?title=%C8%98coala_Ionic%C4%83_(muzic%C4%83)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Școala Ionică (muzică) — pagină inexistentă">Școala Ionică sau Heptanezană</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Ionian_School_(music)" class="extiw" title="en:Ionian School (music)">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Ionian+School+%28music%29&targettitle=%C8%98coala+Ionic%C4%83+%28muzic%C4%83%29">traduceți</a>], în <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">greacă</a> Επτανησιακή Σχολή), înființată în 1815. Reprezentați de marcă ai genului sunt <a href="/w/index.php?title=Nikolaos_Mantzaros&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nikolaos Mantzaros — pagină inexistentă">Nikolaos Mantzaros</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Nikolaos_Mantzaros" class="extiw" title="en:Nikolaos Mantzaros">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Nikolaos+Mantzaros&targettitle=Nikolaos+Mantzaros">traduceți</a>], <a href="/w/index.php?title=Spyridon_Xyndas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Spyridon Xyndas — pagină inexistentă">Spyridon Xyndas</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Spyridon_Xyndas" class="extiw" title="en:Spyridon Xyndas">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Spyridon+Xyndas&targettitle=Spyridon+Xyndas">traduceți</a>], <a href="/w/index.php?title=Spyridon_Samaras&action=edit&redlink=1" class="new" title="Spyridon Samaras — pagină inexistentă">Spyridon Samaras</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Spyridon_Samaras" class="extiw" title="en:Spyridon Samaras">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Spyridon+Samaras&targettitle=Spyridon+Samaras">traduceți</a>] și <a href="/w/index.php?title=Pavlos_Carrer&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pavlos Carrer — pagină inexistentă">Pavlos Carrer</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Pavlos_Carrer" class="extiw" title="en:Pavlos Carrer">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Pavlos+Carrer&targettitle=Pavlos+Carrer">traduceți</a>]. <a href="/w/index.php?title=Manolis_Kalomiris&action=edit&redlink=1" class="new" title="Manolis Kalomiris — pagină inexistentă">Manolis Kalomiris</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Manolis_Kalomiris" class="extiw" title="en:Manolis Kalomiris">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Manolis+Kalomiris&targettitle=Manolis+Kalomiris">traduceți</a>] este considerat fondatorul școlii naționale muzicale grecești. În secolul al XX-lea, compozitorii greci au avut un impact important asupra dezvoltării muzicii clasice moderne și de avangardă, cu figuri ca <a href="/wiki/Iannis_Xenakis" title="Iannis Xenakis">Iannis Xenakis</a>, <a href="/w/index.php?title=Nikos_Skalkottas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nikos Skalkottas — pagină inexistentă">Nikos Skalkottas</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Nikos_Skalkottas" class="extiw" title="en:Nikos Skalkottas">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Nikos+Skalkottas&targettitle=Nikos+Skalkottas">traduceți</a>] și <a href="/w/index.php?title=Dimitri_Mitropoulos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dimitri Mitropoulos — pagină inexistentă">Dimitri Mitropoulos</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Dimitri_Mitropoulos" class="extiw" title="en:Dimitri Mitropoulos">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Dimitri+Mitropoulos&targettitle=Dimitri+Mitropoulos">traduceți</a>]. În același timp, compozitori și muzicieni ca <a href="/wiki/Mikis_Theodorakis" title="Mikis Theodorakis">Mikis Theodorakis</a>, <a href="/w/index.php?title=Manos_Hatzidakis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Manos Hatzidakis — pagină inexistentă">Manos Hatzidakis</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Manos_Hatzidakis" class="extiw" title="en:Manos Hatzidakis">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Manos+Hatzidakis&targettitle=Manos+Hatzidakis">traduceți</a>], <a href="/w/index.php?title=Eleni_Karaindrou&action=edit&redlink=1" class="new" title="Eleni Karaindrou — pagină inexistentă">Eleni Karaindrou</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Eleni_Karaindrou" class="extiw" title="en:Eleni Karaindrou">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Eleni+Karaindrou&targettitle=Eleni+Karaindrou">traduceți</a>], <a href="/wiki/Vangelis" title="Vangelis">Vangelis</a> și <a href="/wiki/Demis_Roussos" title="Demis Roussos">Demis Roussos</a> au căpătat admiratori pe plan internațional, muzica lor incluzând coloane sonore de film, cum ar fi <a href="/wiki/Zorba_Grecul_(roman)" title="Zorba Grecul (roman)">Zorba grecul</a>, <a href="/wiki/Serpico" title="Serpico">Serpico</a>, <a href="/w/index.php?title=Niciodat%C4%83_duminica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Niciodată duminica — pagină inexistentă">Niciodată duminica</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Never_on_Sunday" class="extiw" title="en:Never on Sunday">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Never+on+Sunday&targettitle=Niciodat%C4%83+duminica">traduceți</a>], <a href="/wiki/America,_America!_(film)" title="America, America! (film)">America America</a>, <a href="/wiki/Eternitatea_%C8%99i_%C3%AEnc%C4%83_o_zi" title="Eternitatea și încă o zi">Eternitatea și încă o zi</a>, <a href="/wiki/Carele_de_foc" title="Carele de foc">Care de foc</a>. Compozitori americani de origine greacă sunt <a href="/w/index.php?title=Yanni&action=edit&redlink=1" class="new" title="Yanni — pagină inexistentă">Yanni</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Yanni" class="extiw" title="en:Yanni">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Yanni&targettitle=Yanni">traduceți</a>] și <a href="/w/index.php?title=Basil_Poledouris&action=edit&redlink=1" class="new" title="Basil Poledouris — pagină inexistentă">Basil Poledouris</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Basil_Poledouris" class="extiw" title="en:Basil Poledouris">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Basil+Poledouris&targettitle=Basil+Poledouris">traduceți</a>]. Între muzicienii și cântăreții notabili în domeniul operei și muzicii clasice din secolele al XX-lea și al XXI-lea se numără <a href="/wiki/Maria_Callas" title="Maria Callas">Maria Callas</a>, <a href="/wiki/Nana_Mouskouri" title="Nana Mouskouri">Nana Mouskouri</a>, <a href="/w/index.php?title=Mario_Frangoulis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mario Frangoulis — pagină inexistentă">Mario Frangoulis</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Mario_Frangoulis" class="extiw" title="en:Mario Frangoulis">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Mario+Frangoulis&targettitle=Mario+Frangoulis">traduceți</a>], <a href="/w/index.php?title=Leonidas_Kavakos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Leonidas Kavakos — pagină inexistentă">Leonidas Kavakos</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Leonidas_Kavakos" class="extiw" title="en:Leonidas Kavakos">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Leonidas+Kavakos&targettitle=Leonidas+Kavakos">traduceți</a>], <a href="/w/index.php?title=Dimitris_Sgouros&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dimitris Sgouros — pagină inexistentă">Dimitris Sgouros</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Dimitris_Sgouros" class="extiw" title="en:Dimitris Sgouros">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Dimitris+Sgouros&targettitle=Dimitris+Sgouros">traduceți</a>] și alții. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Sport">Sport</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=41" title="Modifică secțiunea: Sport" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=41" title="Edit section's source code: Sport">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Louis_entering_Kallimarmaron_at_the_1896_Athens_Olympics.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d0/Louis_entering_Kallimarmaron_at_the_1896_Athens_Olympics.jpg/210px-Louis_entering_Kallimarmaron_at_the_1896_Athens_Olympics.jpg" decoding="async" width="210" height="146" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d0/Louis_entering_Kallimarmaron_at_the_1896_Athens_Olympics.jpg/315px-Louis_entering_Kallimarmaron_at_the_1896_Athens_Olympics.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d0/Louis_entering_Kallimarmaron_at_the_1896_Athens_Olympics.jpg/420px-Louis_entering_Kallimarmaron_at_the_1896_Athens_Olympics.jpg 2x" data-file-width="694" data-file-height="481" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Spiridon_Louis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Spiridon Louis — pagină inexistentă">Spiridon Louis</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Spiridon_Louis" class="extiw" title="en:Spiridon Louis">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Spiridon+Louis&targettitle=Spiridon+Louis">traduceți</a>] intrând pe <a href="/w/index.php?title=Stadionul_Panathenaic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stadionul Panathenaic — pagină inexistentă">Stadionul Panathenaic</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Panathenaic_Stadium" class="extiw" title="en:Panathenaic Stadium">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Panathenaic+Stadium&targettitle=Stadionul+Panathenaic">traduceți</a>] la sfârșitul maratonului de la <a href="/w/index.php?title=Jocurile_Olimpice_de_Var%C4%83_1896&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jocurile Olimpice de Vară 1896 — pagină inexistentă">Jocurile Olimpice de Vară 1896</a>.</figcaption></figure> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Basketball_WC_2006_Final_3.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e3/Basketball_WC_2006_Final_3.jpg/210px-Basketball_WC_2006_Final_3.jpg" decoding="async" width="210" height="178" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e3/Basketball_WC_2006_Final_3.jpg/315px-Basketball_WC_2006_Final_3.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e3/Basketball_WC_2006_Final_3.jpg/420px-Basketball_WC_2006_Final_3.jpg 2x" data-file-width="1011" data-file-height="855" /></a><figcaption>Grecia a câștigat medalia de argint la <a href="/w/index.php?title=Campionatul_Mondial_de_Baschet_2006&action=edit&redlink=1" class="new" title="Campionatul Mondial de Baschet 2006 — pagină inexistentă">Campionatul Mondial de Baschet 2006</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/2006_FIBA_World_Championship" class="extiw" title="en:2006 FIBA World Championship">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=2006+FIBA+World+Championship&targettitle=Campionatul+Mondial+de+Baschet+2006">traduceți</a>] după o memorabilă victorie cu 101–95 împotriva <a href="/w/index.php?title=Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_baschet_masculin_a_Statelor_Unite_ale_Americii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Echipa națională de baschet masculin a Statelor Unite ale Americii — pagină inexistentă">SUA</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/United_States_men%27s_national_basketball_team" class="extiw" title="en:United States men's national basketball team">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=United+States+men%27s+national+basketball+team&targettitle=Echipa+na%C8%9Bional%C4%83+de+baschet+masculin+a+Statelor+Unite+ale+Americii">traduceți</a>].</figcaption></figure> Grecia este locul de naștere al <a href="/wiki/Jocuri_Olimpice_antice" class="mw-redirect" title="Jocuri Olimpice antice">Jocurilor Olimpice antice</a>, atestate pentru prima oară în 776 î.e.n. la <a href="/wiki/Olympia,_Grecia" title="Olympia, Grecia">Olympia</a>, și au găzduit de două ori <a href="/wiki/Jocurile_Olimpice" title="Jocurile Olimpice">Jocurile Olimpice</a> moderne, <a href="/w/index.php?title=Jocurile_Olimpice_de_Var%C4%83_1896&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jocurile Olimpice de Vară 1896 — pagină inexistentă">ediția inaugurală din 1896</a> și <a href="/w/index.php?title=Jocurile_Olimpice_de_Var%C4%83_2004&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jocurile Olimpice de Vară 2004 — pagină inexistentă">cea din 2004</a>. Delegația greacă deschide fiecare paradă a națiunilor de la deschiderea Jocurilor Olimpice, întrucât este țara fondatoare a precursorului antic al competiției. Grecia este una dintre cele doar patru țări care au participat la toate Jocurile Olimpice de Vară. Câștigând în total 110 medalii (30 de aur, 42 de argint și 38 de bronz), Grecia se află pe locul 32 în clasamentul olimpic istoric pe medalii. Cea mai bună performanță a fost la prima ediție, când Grecia a terminat pe locul al doilea cu 10 medalii de aur. <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Charisteas%27_Siegtreffer_im_Finale_der_Euro_2004.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/eb/Charisteas%27_Siegtreffer_im_Finale_der_Euro_2004.jpg/210px-Charisteas%27_Siegtreffer_im_Finale_der_Euro_2004.jpg" decoding="async" width="210" height="158" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/eb/Charisteas%27_Siegtreffer_im_Finale_der_Euro_2004.jpg/315px-Charisteas%27_Siegtreffer_im_Finale_der_Euro_2004.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/eb/Charisteas%27_Siegtreffer_im_Finale_der_Euro_2004.jpg/420px-Charisteas%27_Siegtreffer_im_Finale_der_Euro_2004.jpg 2x" data-file-width="640" data-file-height="480" /></a><figcaption><a href="/wiki/Angelos_Charisteas" title="Angelos Charisteas">Angelos Charisteas</a> înscriind golul victoriei Greciei la <a href="/wiki/Finala_Campionatului_European_de_Fotbal_2004" title="Finala Campionatului European de Fotbal 2004">Finala UEFA Euro 2004</a>.</figcaption></figure> <a href="/wiki/Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_fotbal_a_Greciei" title="Echipa națională de fotbal a Greciei">Echipa națională de fotbal</a>, aflată în 2014 pe locul 12 mondial (și care înregistrase performanța maximă în 2008 și în 2011, când a fost pe locul 8),<a href="#cite_note-202">[200]</a> a fost încoronată campioană a Europei la <a href="/wiki/UEFA_Euro_2004" class="mw-redirect" title="UEFA Euro 2004">Euro 2004</a> la una dintre cele mai mari surprize din istoria competiției și a devenit una dintre cele mai de succes echipe naționale din fotbalul european, una dintre cele nouă câștigătoare ale <a href="/wiki/Campionatul_European_de_Fotbal" title="Campionatul European de Fotbal">Campionatului European</a>.<a href="#cite_note-Euro2004-203">[201]</a> <a href="/wiki/Superliga_Greac%C4%83" class="mw-redirect" title="Superliga Greacă">Superliga Greciei</a> este prima ligă a țării, în care participă optsprezece echipe, dintre care cele mai de succes sunt <a href="/wiki/Olympiacos_F.C." class="mw-redirect" title="Olympiacos F.C.">Olympiacos</a>, <a href="/wiki/Panathinaikos_F.C." class="mw-redirect" title="Panathinaikos F.C.">Panathinaikos</a> și <a href="/wiki/AEK_Atena" class="mw-redirect" title="AEK Atena">AEK Atena</a>. <a href="/w/index.php?title=Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_baschet_a_Greciei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Echipa națională de baschet a Greciei — pagină inexistentă">Echipa națională de baschet a Greciei</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Greece_national_basketball_team" class="extiw" title="en:Greece national basketball team">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Greece+national+basketball+team&targettitle=Echipa+na%C8%9Bional%C4%83+de+baschet+a+Greciei">traduceți</a>] are o tradiție de excelență pe mai multe decenii, fiind considerată printre cele mai mari puteri ale baschetului mondial. În 2012, ea era pe locul 4 în lume și pe locul 2 în Europa.<a href="#cite_note-204">[202]</a> Ea a câștigat <a href="/wiki/Campionatul_European_de_Baschet" title="Campionatul European de Baschet">Campionatul European</a> de două ori în 1987 și în 2005,<a href="#cite_note-205">[203]</a> și au ajuns în semifinale la două Campionate Mondiale, obținând locul al doilea în <a href="/w/index.php?title=Campionatul_Mondial_de_Baschet_2006&action=edit&redlink=1" class="new" title="Campionatul Mondial de Baschet 2006 — pagină inexistentă">2006</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/2006_FIBA_World_Championship" class="extiw" title="en:2006 FIBA World Championship">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=2006+FIBA+World+Championship&targettitle=Campionatul+Mondial+de+Baschet+2006">traduceți</a>], după o spectaculoasă victorie cu 101–95 contra <a href="/w/index.php?title=Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_baschet_a_Statelor_Unite&action=edit&redlink=1" class="new" title="Echipa națională de baschet a Statelor Unite — pagină inexistentă">echipei SUA</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/United_States_men%27s_national_basketball_team" class="extiw" title="en:United States men's national basketball team">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=United+States+men%27s+national+basketball+team&targettitle=Echipa+na%C8%9Bional%C4%83+de+baschet+a+Statelor+Unite">traduceți</a>] în semifinale. Prima ligă internă de baschet, <a href="/w/index.php?title=A1_Ethniki&action=edit&redlink=1" class="new" title="A1 Ethniki — pagină inexistentă">A1 Ethniki</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/A1_Ethniki" class="extiw" title="en:A1 Ethniki">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=A1+Ethniki&targettitle=A1+Ethniki">traduceți</a>], este formată din paisprezece echipem dintre cale cele mai titrate sunt <a href="/w/index.php?title=Olympiacos_B.C.&action=edit&redlink=1" class="new" title="Olympiacos B.C. — pagină inexistentă">Olympiacos</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Olympiacos_B.C." class="extiw" title="en:Olympiacos B.C.">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Olympiacos+B.C.&targettitle=Olympiacos+B.C.">traduceți</a>], <a href="/w/index.php?title=Panathinaikos_BC&action=edit&redlink=1" class="new" title="Panathinaikos BC — pagină inexistentă">Panathinaikos</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Panathinaikos_BC" class="extiw" title="en:Panathinaikos BC">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Panathinaikos+BC&targettitle=Panathinaikos+BC">traduceți</a>], <a href="/w/index.php?title=Aris_B.C.&action=edit&redlink=1" class="new" title="Aris B.C. — pagină inexistentă">Aris Salonic</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Aris_B.C." class="extiw" title="en:Aris B.C.">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Aris+B.C.&targettitle=Aris+B.C.">traduceți</a>] și <a href="/w/index.php?title=BC_AEK_Atena&action=edit&redlink=1" class="new" title="BC AEK Atena — pagină inexistentă">AEK Atena</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/AEK_Atens_B.C." class="extiw" title="en:AEK Atens B.C.">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=AEK+Atens+B.C.&targettitle=BC+AEK+Atena">traduceți</a>]. Echipele de club elene sunt cele mai titrate din Europa în ultimii 25 de ani, câștigând 9 <a href="/w/index.php?title=Euroliga_de_Baschet&action=edit&redlink=1" class="new" title="Euroliga de Baschet — pagină inexistentă">Euroligi</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Euroleague_Basketball" class="extiw" title="en:Euroleague Basketball">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Euroleague+Basketball&targettitle=Euroliga+de+Baschet">traduceți</a>] de la trecerea la noul format în 1988, nicio altă țară neavând mai mult de 4 titluri similare în această perioadă. În afara celor 9 Euroligi, echipele grecești au câștigat 3 <a href="/w/index.php?title=Tripla_Coroan%C4%83_(baschet)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tripla Coroană (baschet) — pagină inexistentă">Triple Coroane</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Triple_Crown_in_Basketball" class="extiw" title="en:Triple Crown in Basketball">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Triple+Crown+in+Basketball&targettitle=Tripla+Coroan%C4%83+%28baschet%29">traduceți</a>], 5 <a href="/w/index.php?title=Cupa_Saporta_FIBA&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cupa Saporta FIBA — pagină inexistentă">Cupe Saporta</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/FIBA_Saporta_Cup" class="extiw" title="en:FIBA Saporta Cup">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=FIBA+Saporta+Cup&targettitle=Cupa+Saporta+FIBA">traduceți</a>], 2 <a href="/w/index.php?title=Cupa_Kora%C4%87_FIBA&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cupa Korać FIBA — pagină inexistentă">Cupe Korać</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/FIBA_Kora%C4%87_Cup" class="extiw" title="en:FIBA Korać Cup">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=FIBA+Kora%C4%87+Cup&targettitle=Cupa+Kora%C4%87+FIBA">traduceți</a>] și un <a href="/wiki/FIBA_EuroCup_Challenge" title="FIBA EuroCup Challenge">trofeu EuroCup Challenge</a>. <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:TennisAt2004SummerOlympics-1.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/TennisAt2004SummerOlympics-1.jpg/210px-TennisAt2004SummerOlympics-1.jpg" decoding="async" width="210" height="145" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/TennisAt2004SummerOlympics-1.jpg/315px-TennisAt2004SummerOlympics-1.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/TennisAt2004SummerOlympics-1.jpg/420px-TennisAt2004SummerOlympics-1.jpg 2x" data-file-width="1600" data-file-height="1107" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Centrul_Olimpic_de_Tenis_din_Atena&action=edit&redlink=1" class="new" title="Centrul Olimpic de Tenis din Atena — pagină inexistentă">Centrul Olimpic de Tenis din Atena</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Athens_Olympic_Tennis_Centre" class="extiw" title="en:Athens Olympic Tennis Centre">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Athens+Olympic+Tennis+Centre&targettitle=Centrul+Olimpic+de+Tenis+din+Atena">traduceți</a>] la <a href="/w/index.php?title=Jocurile_Olimpice_de_Var%C4%83_2004&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jocurile Olimpice de Vară 2004 — pagină inexistentă">Jocurile Olimpice de Vară 2004</a>.</figcaption></figure> Echipa feminină de polo pe apă este și ea una din forțele mondiale ale acestui sport, campioană mondială în 2011 după victoria obținută pe terenul adversarelor contra Chinei. Ea a obținut și medaliile de argint în 2004, aurul la Liga Mondială din 2005 și medaliile europene de argint în 2010 și în 2012. Echipa similară masculină a ajuns pe locul trei mondial în 2005, învingând Croația în finala mică a Campionatelor Mondiale de Natație din 2005 desfășurate în <a href="/wiki/Canada" title="Canada">Canada</a>. Principalele ligi naționale sunt considerate a fi printre cele mai puternice campionate din poloul european, cluburile participante având și ele succes în competițiile europene. La masculin, Olympiacos a câștigat Liga Campionilor,<a href="#cite_note-206">[204]</a> SuperCupa Europei și <a href="/w/index.php?title=Tripla_Coroan%C4%83_(polo_pe_ap%C4%83)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tripla Coroană (polo pe apă) — pagină inexistentă">Tripla Coroană</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Triple_Crown_(water_polo)" class="extiw" title="en:Triple Crown (water polo)">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Triple+Crown+%28water+polo%29&targettitle=Tripla+Coroan%C4%83+%28polo+pe+ap%C4%83%29">traduceți</a>] în 2002<a href="#cite_note-207">[205]</a> devenind astfel primul club din istoria poloului pe apă care a câștigat toate competițiile la care a participat într-un singur an (campionatul grec, Cupa Grecia, Liga Campionilor și Supercupa Europei),<a href="#cite_note-208">[206]</a> iar <a href="/w/index.php?title=NC_Vouliagmeni&action=edit&redlink=1" class="new" title="NC Vouliagmeni — pagină inexistentă">NC Vouliagmeni</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/NC_Vouliagmeni" class="extiw" title="en:NC Vouliagmeni">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=NC+Vouliagmeni&targettitle=NC+Vouliagmeni">traduceți</a>] a câștigat în 1997 Cupa Cupelor. La feminin, echipele grecești <a href="/w/index.php?title=NC_Vouliagmeni&action=edit&redlink=1" class="new" title="NC Vouliagmeni — pagină inexistentă">NC Vouliagmeni</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/NC_Vouliagmeni" class="extiw" title="en:NC Vouliagmeni">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=NC+Vouliagmeni&targettitle=NC+Vouliagmeni">traduceți</a>], <a href="/w/index.php?title=ANO_Glyfada&action=edit&redlink=1" class="new" title="ANO Glyfada — pagină inexistentă">Glyfada NSC</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/ANO_Glyfada" class="extiw" title="en:ANO Glyfada">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=ANO+Glyfada&targettitle=ANO+Glyfada">traduceți</a>], Olympiacos, <a href="/w/index.php?title=Ethnikos_Piraeus_Water_Polo_Club&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ethnikos Piraeus Water Polo Club — pagină inexistentă">Ethnikos Piraeus</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Ethnikos_Piraeus_Water_Polo_Club" class="extiw" title="en:Ethnikos Piraeus Water Polo Club">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Ethnikos+Piraeus+Water+Polo+Club&targettitle=Ethnikos+Piraeus+Water+Polo+Club">traduceți</a>]) sunt printre cele mai puternice din Europa, având la activ 4 Cupe ale Campionilor, trofee LEN și 2 Supercupe. Echipa masculină de volei are două medalii de bronz, una la Campionatul European de Volei și alta la Liga Europeană de Volei, locul 5 olimpic și locul 6 la Campionatul Mondial. Campionatul grec este considerat unul dintre cele mai puternice de pe continent, <a href="/w/index.php?title=Olympiacos_S.C.&action=edit&redlink=1" class="new" title="Olympiacos S.C. — pagină inexistentă">Olympiacos</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Olympiacos_S.C." class="extiw" title="en:Olympiacos S.C.">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Olympiacos+S.C.&targettitle=Olympiacos+S.C.">traduceți</a>] fiind cea mai titrată echipă, cu cel mai mare număr de titluri naționale și singura echipă grecească care a câștigat titluri europene; ea a câștigat două <a href="/w/index.php?title=CEV_Top_Teams_Cup&action=edit&redlink=1" class="new" title="CEV Top Teams Cup — pagină inexistentă">Cupe CEV</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/CEV_Top_Teams_Cup" class="extiw" title="en:CEV Top Teams Cup">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=CEV+Top+Teams+Cup&targettitle=CEV+Top+Teams+Cup">traduceți</a>], au fost de două ori finalistă a <a href="/wiki/Liga_Campionilor_CEV" title="Liga Campionilor CEV">CEV Champions League</a> și au jucat 12 semifinale în competițiile europene. <a href="/w/index.php?title=VC_Iraklis_Salonic&action=edit&redlink=1" class="new" title="VC Iraklis Salonic — pagină inexistentă">Iraklis</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Iraklis_Thessaloniki_V.C." class="extiw" title="en:Iraklis Thessaloniki V.C.">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Iraklis+Thessaloniki+V.C.&targettitle=VC+Iraklis+Salonic">traduceți</a>] a avut și ea succes în competițiile europene, fiind de trei ori finalistă în Liga Campionilor. Din alte sporturi, <a href="/wiki/Cricket" class="mw-redirect" title="Cricket">cricketul</a> și <a href="/wiki/Handbal" title="Handbal">handbalul</a> sunt populare în <a href="/wiki/Corfu" title="Corfu">Corfu</a>, respectiv în <a href="/wiki/Veria" title="Veria">Veria</a>. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Mitologia">Mitologia</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=42" title="Modifică secțiunea: Mitologia" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=42" title="Edit section's source code: Mitologia">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Zeus_Otricoli_Pio-Clementino_Inv257.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Zeus_Otricoli_Pio-Clementino_Inv257.jpg/180px-Zeus_Otricoli_Pio-Clementino_Inv257.jpg" decoding="async" width="180" height="274" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Zeus_Otricoli_Pio-Clementino_Inv257.jpg/270px-Zeus_Otricoli_Pio-Clementino_Inv257.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Zeus_Otricoli_Pio-Clementino_Inv257.jpg/360px-Zeus_Otricoli_Pio-Clementino_Inv257.jpg 2x" data-file-width="1840" data-file-height="2800" /></a><figcaption><a href="/wiki/Zeus" title="Zeus">Zeus</a>, zeul suprem din <a href="/wiki/Cei_Doisprezece_Olimpieni" title="Cei Doisprezece Olimpieni">dodekatheon</a>.</figcaption></figure> Numeroșii zei ai religiei Greciei antice, precum și eroii legendari ai <a href="/wiki/Epopee" title="Epopee">epopeelor</a> antice (<a href="/wiki/Odiseea" title="Odiseea">Odiseea</a> și <a href="/wiki/Iliada" title="Iliada">Iliada</a>), și evenimentele cărora le sunt protagoniști toți aceștia constituie ceea ce astăzi este denumit popular „mitologia greacă”. În afara rolului religios, mitologia vechilor greci juca și un rol cosmologic, încercând să explice formarea și funcționarea lumii. Principalii zei ai grecilor antici erau <a href="/wiki/Cei_Doisprezece_Olimpieni" title="Cei Doisprezece Olimpieni">Dodekatheon</a> (cei doisprezece zei), care trăiau, conform legendei, pe Muntele Olimp. Cel mai important dintre aceștia era <a href="/wiki/Zeus" title="Zeus">Zeus</a>, regele zeilor, căsătorit cu <a href="/wiki/Hera" title="Hera">Hera</a>, care îi era și soră. Ceilalți zei greci erau <a href="/wiki/Demetra" title="Demetra">Demetra</a>, <a href="/wiki/Hades" title="Hades">Hades</a>, <a href="/wiki/Ares" title="Ares">Ares</a>, <a href="/wiki/Poseidon" title="Poseidon">Poseidon</a>, <a href="/wiki/Atena_(mitologie)" title="Atena (mitologie)">Atena</a>, <a href="/wiki/Dionis" title="Dionis">Dionis</a>, <a href="/wiki/Apollo" title="Apollo">Apollo</a>, <a href="/wiki/Artemis" title="Artemis">Artemis</a>, <a href="/wiki/Afrodita" title="Afrodita">Afrodita</a>, <a href="/wiki/Hefaistos" title="Hefaistos">Hefaistos</a> și <a href="/wiki/Hermes" title="Hermes">Hermes</a>. În afara acestora, grecii mai aveau și alte credințe mistice, cum ar fi cele în <a href="/w/index.php?title=Numf%C4%83_(mitologie)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Numfă (mitologie) — pagină inexistentă">nimfe</a>, și în alte ființe magice. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Sărbători_publice">Sărbători publice</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=43" title="Modifică secțiunea: Sărbători publice" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=43" title="Edit section's source code: Sărbători publice">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:GreciaIdraEpitaffioKalami.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/98/GreciaIdraEpitaffioKalami.jpg/220px-GreciaIdraEpitaffioKalami.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/98/GreciaIdraEpitaffioKalami.jpg/330px-GreciaIdraEpitaffioKalami.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/98/GreciaIdraEpitaffioKalami.jpg/440px-GreciaIdraEpitaffioKalami.jpg 2x" data-file-width="2048" data-file-height="1536" /></a><figcaption>Procesiune a <a href="/wiki/Epitaf_(obiect_de_cult)" class="mw-disambig" title="Epitaf (obiect de cult)">epitafului</a>, în <a href="/wiki/S%C3%A2mb%C4%83ta_Mare" title="Sâmbăta Mare">Sâmbăta Mare</a></figcaption></figure> Conform legislației grecești, fiecare duminică a anului este o sărbătoare publică. În plus, există patru sărbători publice oficiale obligatorii: 25 martie (Ziua Independenței), a doua zi de <a href="/wiki/Pa%C8%99tele_cre%C8%99tin" class="mw-redirect" title="Paștele creștin">Paște</a>, 15 august (Adormirea Maicii Domnului) și 25 decembrie (<a href="/wiki/Cr%C4%83ciun" title="Crăciun">Crăciunul</a>). Alte două zile, 1 mai (<a href="/wiki/Ziua_Muncii" title="Ziua Muncii">Ziua Muncii</a>) și 28 octombrie (<a href="/wiki/Ziua_Ohi" title="Ziua Ohi">Ziua Ohi</a>), sunt reglementate prin lege ca sărbători opționale, dar de regulă angajații primesc liber. În Grecia mai există însă și alte sărbători declarate de Ministerul Muncii ca fiind obligatorii sau opționale. Lista lor se schimbă rar și nu s-a modificat în ultimele decenii, ea ducând numărul sărbătorilor legale din fiecare an la unsprezece. Pe lângă sărbătorile naționale, există unele sărbători de nivel local, comunitar sau de grup profesional. De exemplu, multe comune au un sfânt protector, ziua sărbătoririi sale fiind onomastica comunei. Între festivalurile importante se numără <a href="/w/index.php?title=Carnavalul_de_la_Patras&action=edit&redlink=1" class="new" title="Carnavalul de la Patras — pagină inexistentă">Carnavalul de la Patras</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Patras_Carnival" class="extiw" title="en:Patras Carnival">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Patras+Carnival&targettitle=Carnavalul+de+la+Patras">traduceți</a>], <a href="/w/index.php?title=Festivalul_de_la_Atena&action=edit&redlink=1" class="new" title="Festivalul de la Atena — pagină inexistentă">Festivalul de la Atena</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Athens_Festival" class="extiw" title="en:Athens Festival">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Athens+Festival&targettitle=Festivalul+de+la+Atena">traduceți</a>] și diferite sărbători locale ale vinului. Orașul <a href="/wiki/Salonic" title="Salonic">Salonic</a> găzduiește și el mai multe evenimente, dintre care cel mai important este <a href="/wiki/Festivalul_Interna%C8%9Bional_de_Film_de_la_Salonic" title="Festivalul Internațional de Film de la Salonic">Festivalul Internațional de Film de la Salonic</a>.<a href="#cite_note-209">[207]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Patrimoniul_mondial">Patrimoniul mondial</h3>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=44" title="Modifică secțiunea: Patrimoniul mondial" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=44" title="Edit section's source code: Patrimoniul mondial">modificare sursă</a>]</div> <a href="/wiki/Patrimoniul_mondial_UNESCO" class="mw-redirect" title="Patrimoniul mondial UNESCO">Patrimoniul mondial UNESCO</a> cuprinde 17 obiective din Grecia. Două (<a href="/wiki/Muntele_Athos" title="Muntele Athos">Muntele Athos</a> și <a href="/wiki/Meteora" title="Meteora">Meteora</a>) sunt mixte culturale și naturale, restul fiind doar culturale: <a href="/w/index.php?title=Templul_lui_Apollo_Epicurius&action=edit&redlink=1" class="new" title="Templul lui Apollo Epicurius — pagină inexistentă">templul lui Apollo Epicurius</a> de la Basae, <a href="/wiki/Acropola_din_Atena" title="Acropola din Atena">Acropola din Atena</a>, <a href="/w/index.php?title=Situl_arheologic_Delphi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Situl arheologic Delphi — pagină inexistentă">situl arheologic Delphi</a>, <a href="/wiki/Rodos" title="Rodos">orașul medieval Rodos</a>, <a href="/w/index.php?title=Monumentele_paleocre%C8%99tine_%C8%99i_bizantine_din_Salonic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Monumentele paleocreștine și bizantine din Salonic — pagină inexistentă">monumentele paleocreștine și bizantine din Salonic</a>, <a href="/w/index.php?title=Sanctuarul_lui_Asklepios_de_la_Epidaurus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sanctuarul lui Asklepios de la Epidaurus — pagină inexistentă">sanctuarul lui Asklepios de la Epidaurus</a>, <a href="/w/index.php?title=Situl_arheologic_Olympia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Situl arheologic Olympia — pagină inexistentă">situl arheologic Olympia</a>, <a href="/w/index.php?title=Situl_arheologic_Mystras&action=edit&redlink=1" class="new" title="Situl arheologic Mystras — pagină inexistentă">situl arheologic Mystras</a>, <a href="/w/index.php?title=Insula_Delos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insula Delos — pagină inexistentă">Insula Delos</a>, <a href="/w/index.php?title=M%C4%83n%C4%83stirile_Daphni,_Hosios_Loukas_%C8%99i_Nea_Moni_din_Chios&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mănăstirile Daphni, Hosios Loukas și Nea Moni din Chios — pagină inexistentă">mănăstirile Daphni, Hosios Loukas și Nea Moni din Chios</a>, <a href="/w/index.php?title=Pythagoreionul_%C8%99i_Heraionul_din_Samos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pythagoreionul și Heraionul din Samos — pagină inexistentă">Pythagoreionul și Heraionul din Samos</a>, <a href="/wiki/Vergina" title="Vergina">situl arheologic Aigai</a>, <a href="/w/index.php?title=Siturile_arheologice_Mycenae_%C8%99i_Tirnys&action=edit&redlink=1" class="new" title="Siturile arheologice Mycenae și Tirnys — pagină inexistentă">siturile arheologice Mycenae și Tirnys</a>, centrul istoric cu mănăstirea „Sfântul Ioan Teologul” și cu Peștera Apocalipsei de pe <a href="/wiki/Insula_Patmos" title="Insula Patmos">Insula Patmos</a> și orașul istoric <a href="/wiki/Corfu" title="Corfu">Corfu</a>.<a href="#cite_note-210">[208]</a> De asemenea, patrimoniul mondial intangibil cuprinde <a href="/w/index.php?title=Tehnica_cultiv%C4%83rii_masticului_%C3%AEn_insula_Chios&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tehnica cultivării masticului în insula Chios — pagină inexistentă">tehnica cultivării masticului în insula Chios</a><a href="#cite_note-211">[209]</a> și (element comun cu alte câteva țări) <a href="/wiki/Dieta_mediteranean%C4%83" class="mw-redirect" title="Dieta mediteraneană">regimul alimentar mediteranean</a>.<a href="#cite_note-212">[210]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note_de_completare">Note de completare</h2>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=45" title="Modifică secțiunea: Note de completare" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=45" title="Edit section's source code: Note de completare">modificare sursă</a>]</div> <div class="references-small" style="list-style-type: lower-alpha;"> <div class="mw-references-wrap"><ol class="references"> <li id="cite_note-integrated1974-22"><a href="#cite_ref-integrated1974_22-0">^</a> La 14 august 1974, forțele grecești s-au retras din structura militară integrată a <a href="/wiki/NATO" class="mw-redirect" title="NATO">NATO</a> în semn de protest față de ocuparea de către Turcia a Ciprului de Nord; Grecia a revenit în NATO în 1980. </li> <li id="cite_note-86"><a href="#cite_ref-86">^</a> Pentru o analiză diacronică a sistemului de partide din Grecia, vezi <a href="#CITEREFPappas2003">Pappas 2003</a>, pp. 90–114. , care distinge trei tipuri separate de sisteme de partide care s-au dezvoltat în ordine consecutivă, și anume, un sistem cu partid predominant (din 1952 până în 1963), un sistem de pluralism polarizat (între 1963 și 1981), și un sistem cu două partide (din 1981). </li> </ol></div></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note_bibliografice">Note bibliografice</h2>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=46" title="Modifică secțiunea: Note bibliografice" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=46" title="Edit section's source code: Note bibliografice">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-references-wrap mw-references-columns"><ol class="references"> <li id="cite_note-1"><a href="#cite_ref-1">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://stats.oecd.org/Index.aspx?DataSetCode=SURFACE_WATER#">„Surface water and surface water change”</a>. <a href="/w/index.php?title=Organisation_for_Economic_Co-operation_and_Development&action=edit&redlink=1" class="new" title="Organisation for Economic Co-operation and Development — pagină inexistentă">Organisation for Economic Co-operation and Development</a> (OECD). Accesat în <time datetime="2020-10-11">11 octombrie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Surface+water+and+surface+water+change&rft.pub=Organisation+for+Economic+Co-operation+and+Development+%28OECD%29&rft_id=https%3A%2F%2Fstats.oecd.org%2FIndex.aspx%3FDataSetCode%3DSURFACE_WATER%23&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-WEO_database-2">^ <a href="#cite_ref-WEO_database_2-0">a</a> <a href="#cite_ref-WEO_database_2-1">b</a> <a href="#cite_ref-WEO_database_2-2">c</a> <a href="#cite_ref-WEO_database_2-3">d</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2021/October/weo-report?c=174,&s=NGDPD,PPPGDP,NGDPRPPPPC,NGDPDPC,PPPPC,&sy=2019&ey=2021&ssm=0&scsm=1&scc=0&ssd=1&ssc=0&sic=0&sort=country&ds=.&br=1">„World Economic Outlook Database: October 2021”</a>. Washington, D.C.: <a href="/wiki/International_Monetary_Fund" class="mw-redirect" title="International Monetary Fund">International Monetary Fund</a>. <time datetime="2021-10-12">12 octombrie 2021</time>. Accesat în <time datetime="2021-10-12">12 octombrie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=World+Economic+Outlook+Database%3A+October+2021&rft.place=Washington%2C+D.C.&rft.pub=International+Monetary+Fund&rft.date=2021-10-12&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.imf.org%2Fen%2FPublications%2FWEO%2Fweo-database%2F2021%2FOctober%2Fweo-report%3Fc%3D174%2C%26s%3DNGDPD%2CPPPGDP%2CNGDPRPPPPC%2CNGDPDPC%2CPPPPC%2C%26sy%3D2019%26ey%3D2021%26ssm%3D0%26scsm%3D1%26scc%3D0%26ssd%3D1%26ssc%3D0%26sic%3D0%26sort%3Dcountry%26ds%3D.%26br%3D1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-3"><a href="#cite_ref-3">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.statistics.gr/documents/20181/bf91316c-4831-8cde-01c9-f7c8f5ff2fbc">„INCOME INEQUALITY”</a>. Piraeus: Hellenic Statistical Authority. <time datetime="2020-06-19">19 iunie 2020</time>. Accesat în <time datetime="2020-06-23">23 iunie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=INCOME+INEQUALITY&rft.place=Piraeus&rft.pub=Hellenic+Statistical+Authority&rft.date=2020-06-19&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.statistics.gr%2Fdocuments%2F20181%2Fbf91316c-4831-8cde-01c9-f7c8f5ff2fbc&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-UNHDR-4"><a href="#cite_ref-UNHDR_4-0">^</a> <cite class="citation book"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://hdr.undp.org/sites/default/files/hdr2020.pdf">Human Development Report 2020 The Next Frontier: Human Development and the Anthropocene</a> (PDF). United Nations Development Programme. <time datetime="2020-12-15">15 decembrie 2020</time>. pp. 343–346. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-92-1-126442-5" title="Special:Referințe în cărți/978-92-1-126442-5">978-92-1-126442-5</a>. Accesat în <time datetime="2020-12-16">16 decembrie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Human+Development+Report+2020+The+Next+Frontier%3A+Human+Development+and+the+Anthropocene&rft.pages=343-346&rft.pub=United+Nations+Development+Programme&rft.date=2020-12-15&rft.isbn=978-92-1-126442-5&rft_id=http%3A%2F%2Fhdr.undp.org%2Fsites%2Fdefault%2Ffiles%2Fhdr2020.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-9171f3546477a4a800ea04b824b6df67-5">^ <a href="#cite_ref-9171f3546477a4a800ea04b824b6df67_5-0">a</a> <a href="#cite_ref-9171f3546477a4a800ea04b824b6df67_5-1">b</a> <a href="#cite_ref-9171f3546477a4a800ea04b824b6df67_5-2">c</a> <a href="#cite_ref-9171f3546477a4a800ea04b824b6df67_5-3">d</a> <cite class="citation"> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/EBchecked/topic/244154/Greece/26430/Greek-history-since-World-War-IGreece">http://www.britannica.com/EBchecked/topic/244154/Greece/26430/Greek-history-since-World-War-IGreece</a>, accesat în <time datetime="2015-03-29">29 martie 2015</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2FEBchecked%2Ftopic%2F244154%2FGreece%2F26430%2FGreek-history-since-World-War-IGreece&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988">  Lipsește sau este vid: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|title=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#citation_missing_title" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>) </li> <li id="cite_note-0af778b2604fdde435b52353dbcf0dab-6">^ <a href="#cite_ref-0af778b2604fdde435b52353dbcf0dab_6-0">a</a> <a href="#cite_ref-0af778b2604fdde435b52353dbcf0dab_6-1">b</a> <a href="#cite_ref-0af778b2604fdde435b52353dbcf0dab_6-2">c</a> <a href="#cite_ref-0af778b2604fdde435b52353dbcf0dab_6-3">d</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.brockhaus.de/">Brockhaus Enzyklopädie</a>, accesat în <time datetime="2021-05-31">31 mai 2021</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=%3Cspan+lang%3D%22de%22%3EBrockhaus+Enzyklop%C3%A4die%3C%2Fspan%3E&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.brockhaus.de%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988">  </li> <li id="cite_note-6214aefe86f1901ba4be20aaa2d344a9-7"><a href="#cite_ref-6214aefe86f1901ba4be20aaa2d344a9_7-0">^</a> <cite class="citation"> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.statistics.gr/el/2021-census-res-pop-results">https://www.statistics.gr/el/2021-census-res-pop-results</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.statistics.gr%2Fel%2F2021-census-res-pop-results&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988">  Lipsește sau este vid: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|title=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#citation_missing_title" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>) </li> <li id="cite_note-8"><a href="#cite_ref-8">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160825033157/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/gr.html">„Greece: Government”</a>. World Factbook. <a href="/wiki/Central_Intelligence_Agency" title="Central Intelligence Agency">Central Intelligence Agency</a>. <time datetime="2007-03-15">15 martie 2007</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/gr.html">original</a> la <time datetime="2016-08-25">25 august 2016</time>. Accesat în <time datetime="2007-04-07">7 aprilie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=World+Factbook&rft.atitle=Greece%3A+Government&rft.date=2007-03-15&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Flibrary%2Fpublications%2Fthe-world-factbook%2Fgeos%2Fgr.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-9"><a href="#cite_ref-9">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://unstats.un.org/unsd/geoinfo/ungegn/docs/23-gegn/wp/gegn23wp48.pdf">Stats</a> (PDF), <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Na%C8%9Biunilor_Unite" title="Organizația Națiunilor Unite">UN</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Stats&rft.pub=UN&rft_id=http%3A%2F%2Funstats.un.org%2Funsd%2Fgeoinfo%2Fungegn%2Fdocs%2F23-gegn%2Fwp%2Fgegn23wp48.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-KolliasGünlük-ȘenesenGülay2003-10"><a href="#cite_ref-KolliasGünlük-ȘenesenGülay2003_10-0">^</a> <cite class="citation book">Chrēstos G. Kollias; Gülay Günlük-Șenesen; Gülden Ayman (<time datetime="2003">2003</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=E_e4CT57tZYC&pg=PA10">Greece and Turkey in the 21st Century: Conflict Or Cooperation : a Political Economy Perspective</a>. Nova Publishers. p. 10. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-59033-753-0" title="Special:Referințe în cărți/978-1-59033-753-0">978-1-59033-753-0</a>. Accesat în <time datetime="2013-04-12">12 aprilie 2013</time>. <q>Greece's Strategic Position In The Balkans And Eastern Mediterranean Greece is located at the crossroads of three continents (Europe, Asia and Africa). It is an integral part of the Balkans (where it is the only country that is a member of the ...)</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Greece+and+Turkey+in+the+21st+Century%3A+Conflict+Or+Cooperation+%3A+a+Political+Economy+Perspective&rft.pages=10&rft.pub=Nova+Publishers&rft.date=2003&rft.isbn=978-1-59033-753-0&rft.au=Chr%C4%93stos+G.+Kollias&rft.au=G%C3%BClay+G%C3%BCnl%C3%BCk-%C8%98enesen&rft.au=G%C3%BClden+Ayman&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DE_e4CT57tZYC%26pg%3DPA10&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-PaulstonKiesling2012-11"><a href="#cite_ref-PaulstonKiesling2012_11-0">^</a> <cite class="citation book">Christina Bratt Paulston; Scott F. Kiesling; Elizabeth S. Rangel (<time datetime="2012-02-13">13 februarie 2012</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=L2_JtZV7ZIYC&pg=PA292">The Handbook of Intercultural Discourse and Communication</a>. John Wiley & Sons. p. 292. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-4051-6272-2" title="Special:Referințe în cărți/978-1-4051-6272-2">978-1-4051-6272-2</a>. Accesat în <time datetime="2013-04-12">12 aprilie 2013</time>. <q>Introduction Greece and Turkey are situated at the crossroads of Europe, Asia, the Middle East and <a href="/wiki/Africa" title="Africa">Africa</a>, and their inhabitants have had a long history of cultural interaction even though their languages are neither genetically nor typologically ...</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Handbook+of+Intercultural+Discourse+and+Communication&rft.pages=292&rft.pub=John+Wiley+%26+Sons&rft.date=2012-02-13&rft.isbn=978-1-4051-6272-2&rft.au=Christina+Bratt+Paulston&rft.au=Scott+F.+Kiesling&rft.au=Elizabeth+S.+Rangel&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DL2_JtZV7ZIYC%26pg%3DPA292&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Focas2004-12"><a href="#cite_ref-Focas2004_12-0">^</a> <cite class="citation book">Caralampo Focas (<time datetime="2004">2004</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=MO33_NB5sWcC&pg=PA114">Transport Issues And Problems In Southeastern Europe</a>. Ashgate Publishing, Ltd. p. 114. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7546-1970-3" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7546-1970-3">978-0-7546-1970-3</a>. Accesat în <time datetime="2013-04-12">12 aprilie 2013</time>. <q>Greece itself shows a special geopolitical importance as it is situated at the crossroads of three continents – Europe, Asia and Africa – and can be therefore considered as a natural bridge between Europe and the Middle East</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Transport+Issues+And+Problems+In+Southeastern+Europe&rft.pages=114&rft.pub=Ashgate+Publishing%2C+Ltd.&rft.date=2004&rft.isbn=978-0-7546-1970-3&rft.au=Caralampo+Focas&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DMO33_NB5sWcC%26pg%3DPA114&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-13"><a href="#cite_ref-13">^</a> <a href="/w/index.php?title=Finley,_Moses_I.&action=edit&redlink=1" class="new" title="Finley, Moses I. — pagină inexistentă">Finley, Moses I.</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q553825" class="extiw" title="d:Q553825">d</a>) (1985). Democracy Ancient and Modern. 2d ed. Londra: <a href="/w/index.php?title=Hogarth_Press&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hogarth Press — pagină inexistentă">Hogarth Press</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1623362" class="extiw" title="d:Q1623362">d</a>). </li> <li id="cite_note-14"><a href="#cite_ref-14">^</a> <a href="/w/index.php?title=Copleston,_Frederick&action=edit&redlink=1" class="new" title="Copleston, Frederick — pagină inexistentă">Copleston, Frederick</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q981839" class="extiw" title="d:Q981839">d</a>). History of Philosophy, Volume 1. </li> <li id="cite_note-Heath1981-15"><a href="#cite_ref-Heath1981_15-0">^</a> <cite class="citation book">Thomas Heath (<time datetime="1981">1981</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=drnY3Vjix3kC">A History of Greek Mathematics</a>. Courier Dover Publications. p. 1. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-486-24073-2" title="Special:Referințe în cărți/978-0-486-24073-2">978-0-486-24073-2</a>. Accesat în <time datetime="2013-08-19">19 august 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+History+of+Greek+Mathematics&rft.pages=1&rft.pub=Courier+Dover+Publications&rft.date=1981&rft.isbn=978-0-486-24073-2&rft.au=Thomas+Heath&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DdrnY3Vjix3kC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-16"><a href="#cite_ref-16">^</a> Brockett, Oscar G. (1991) History of the Theatre (sixth edition). Boston; Londra: <a href="/w/index.php?title=Allyn_%26_Bacon&action=edit&redlink=1" class="new" title="Allyn & Bacon — pagină inexistentă">Allyn & Bacon</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4733449" class="extiw" title="d:Q4733449">d</a>). </li> <li id="cite_note-17"><a href="#cite_ref-17">^</a> <cite class="citation web">Greece. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140804065032/http://www.freedomhouse.org/report/freedom-world/2013/greece-0">„Greece”</a>. Freedom House. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.freedomhouse.org/report/freedom-world/2013/greece-0">original</a> la <time datetime="2014-08-04">4 august 2014</time>. Accesat în <time datetime="2014-04-23">23 aprilie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Greece&rft.pub=Freedom+House&rft.au=Greece&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.freedomhouse.org%2Freport%2Ffreedom-world%2F2013%2Fgreece-0&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-18"><a href="#cite_ref-18">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.thedailybeast.com/newsweek/2010/08/15/interactive-infographic-of-the-worlds-best-countries.html">„Interactive Infographic of the World's Best Countries”</a>. <a href="/wiki/Newsweek" title="Newsweek">Newsweek</a>. New York. <time datetime="2010-08-15">15 august 2010</time>. Accesat în <time datetime="2013-09-10">10 septembrie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Newsweek&rft.atitle=Interactive+Infographic+of+the+World%27s+Best+Countries&rft.date=2010-08-15&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.thedailybeast.com%2Fnewsweek%2F2010%2F08%2F15%2Finteractive-infographic-of-the-worlds-best-countries.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Economist2005-19"><a href="#cite_ref-Economist2005_19-0">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.economist.com/media/pdf/QUALITY_OF_LIFE.pdf">„The Economist Intelligence Unit's Quality-of-Life Index”</a> (PDF). The Economist. <time datetime="2005">2005</time>. Accesat în <time datetime="2013-09-10">10 septembrie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Economist&rft.atitle=The+Economist+Intelligence+Unit%27s+Quality-of-Life+Index&rft.date=2005&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.economist.com%2Fmedia%2Fpdf%2FQUALITY_OF_LIFE.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-20"><a href="#cite_ref-20">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://hdr.undp.org/en/statistics/">„Human Development Index (HDI) – 2012 Rankings”</a>. 2013 Human Development Report. New York: <a href="/wiki/Programul_Na%C8%9Biunilor_Unite_pentru_Dezvoltare" title="Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare">Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare</a>. <time datetime="2013">2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-09-10">10 septembrie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=2013+Human+Development+Report&rft.atitle=Human+Development+Index+%28HDI%29+%E2%80%93+2012+Rankings&rft.date=2013&rft_id=http%3A%2F%2Fhdr.undp.org%2Fen%2Fstatistics%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-europa.eu-21"><a href="#cite_ref-europa.eu_21-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://europa.eu/about-eu/countries/member-countries/greece/index_en.htm">„Greece”</a>. Member States of the EU. <a href="/wiki/European_Union" class="mw-redirect" title="European Union">European Union</a>. Accesat în <time datetime="2007-04-07">7 aprilie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Member+States+of+the+EU&rft.atitle=Greece&rft_id=http%3A%2F%2Feuropa.eu%2Fabout-eu%2Fcountries%2Fmember-countries%2Fgreece%2Findex_en.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Borza-23">^ <a href="#cite_ref-Borza_23-0">a</a> <a href="#cite_ref-Borza_23-1">b</a> <cite id="CITEREFBorza1992" class="citation">Borza, EN (<time datetime="1992">1992</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=614pd07OtfQC&pg=PA58">In the Shadow of Olympus: The Emergence of Macedon</a>, Princeton University Press, p. 58</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=In+the+Shadow+of+Olympus%3A+The+Emergence+of+Macedon&rft.pages=58&rft.pub=Princeton+University+Press&rft.date=1992&rft.aulast=Borza&rft.aufirst=EN&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D614pd07OtfQC%26pg%3DPA58&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-24"><a href="#cite_ref-24">^</a> <cite id="CITEREFPerlès2001" class="citation">Perlès, Catherine (<time datetime="2001">2001</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=LQQ3tx5_t7QC">The Early Neolithic in Greece: The First Farming Communities in Europe</a>, Cambridge University Press, p. 1</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Early+Neolithic+in+Greece%3A+The+First+Farming+Communities+in+Europe&rft.pages=1&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=2001&rft.aulast=Perl%C3%A8s&rft.aufirst=Catherine&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DLQQ3tx5_t7QC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Slomp2011-25"><a href="#cite_ref-Slomp2011_25-0">^</a> <cite class="citation book">Slomp, Hans (<time datetime="2011-09-30">30 septembrie 2011</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=LmfAPmwE6YYC&pg=PA50">Europe, A Political Profile: An American Companion to European Politics: An American Companion to European Politics</a>. ABC-CLIO. p. 50. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-313-39182-8" title="Special:Referințe în cărți/978-0-313-39182-8">978-0-313-39182-8</a>. Accesat în <time datetime="2012-12-05">5 decembrie 2012</time>. <q>Greek Culture and Democracy. As the cradle of European civilization, Greece long, long ago discovered the value and beauty of the individual human being; Greek gods were actually no more than super-humans. Around 500 BC, Greece</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Europe%2C+A+Political+Profile%3A+An+American+Companion+to+European+Politics%3A+An+American+Companion+to+European+Politics&rft.pages=50&rft.pub=ABC-CLIO&rft.date=2011-09-30&rft.isbn=978-0-313-39182-8&rft.aulast=Slomp&rft.aufirst=Hans&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DLmfAPmwE6YYC%26pg%3DPA50&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Fullinwider1996-26"><a href="#cite_ref-Fullinwider1996_26-0">^</a> <cite class="citation book">Fullinwider, Robert K (<time datetime="1996-01-26">26 ianuarie 1996</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=VrXWLLwigTEC&pg=PA55">Public Education in a Multicultural Society: Policy, Theory, Critique</a>. Cambridge University Press. p. 55. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-521-49958-3" title="Special:Referințe în cărți/978-0-521-49958-3">978-0-521-49958-3</a>. Accesat în <time datetime="2012-12-05">5 decembrie 2012</time>. <q>Similarly obscured was the influence of Egypt on Greece, which European civilization honors as its fountainhead.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Public+Education+in+a+Multicultural+Society%3A+Policy%2C+Theory%2C+Critique&rft.pages=55&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=1996-01-26&rft.isbn=978-0-521-49958-3&rft.aulast=Fullinwider&rft.aufirst=Robert+K&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DVrXWLLwigTEC%26pg%3DPA55&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-BullietCrossley2007-27"><a href="#cite_ref-BullietCrossley2007_27-0">^</a> <cite class="citation book">Bulliet, Richard W; Kyle Crossley, Pamela; Headrick, Daniel R; Johnson, Lyman L; Hirsch, Steven W (<time datetime="2007-02-21">21 februarie 2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=TM4cFlroi7AC&pg=PA95">The Earth and Its Peoples: A Global History to 1550</a>. Cengage. p. 95. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-618-77150-9" title="Special:Referințe în cărți/978-0-618-77150-9">978-0-618-77150-9</a>. Accesat în <time datetime="2012-12-05">5 decembrie 2012</time>. <q>The emergence of the Minoan civilization on the island of Crete and the Mycenaean civilization of Greece is another... was home to the first European civilization to have complex political and social structures and advanced technologies</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Earth+and+Its+Peoples%3A+A+Global+History+to+1550&rft.pages=95&rft.pub=Cengage&rft.date=2007-02-21&rft.isbn=978-0-618-77150-9&rft.aulast=Bulliet&rft.aufirst=Richard+W&rft.au=Kyle+Crossley%2C+Pamela&rft.au=Headrick%2C+Daniel+R&rft.au=Johnson%2C+Lyman+L&rft.au=Hirsch%2C+Steven+W&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DTM4cFlroi7AC%26pg%3DPA95&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Pomeroy1999-28"><a href="#cite_ref-Pomeroy1999_28-0">^</a> <cite class="citation book">Pomeroy, Sarah B (<time datetime="1999">1999</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=INUT5sZku1UC">Ancient Greece: A Political, Social, and Cultural History</a>. Oxford University Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-19-509742-9" title="Special:Referințe în cărți/978-0-19-509742-9">978-0-19-509742-9</a>. Accesat în <time datetime="2012-12-05">5 decembrie 2012</time>. <q>Written by four leading authorities on the classical world, here is a new history of ancient Greece that dynamically presents a generation of new scholarship on the birthplace of Western civilization.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Ancient+Greece%3A+A+Political%2C+Social%2C+and+Cultural+History&rft.pub=Oxford+University+Press&rft.date=1999&rft.isbn=978-0-19-509742-9&rft.aulast=Pomeroy&rft.aufirst=Sarah+B&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DINUT5sZku1UC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Frucht2004-29">^ <a href="#cite_ref-Frucht2004_29-0">a</a> <a href="#cite_ref-Frucht2004_29-1">b</a> <cite class="citation book">Frucht, Richard C (<time datetime="2004-12-31">31 decembrie 2004</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=lVBB1a0rC70C&pg=PA847">Eastern Europe: An Introduction to the People, Lands, and Culture</a>. ABC-CLIO. p. 847. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-57607-800-6" title="Special:Referințe în cărți/978-1-57607-800-6">978-1-57607-800-6</a>. Accesat în <time datetime="2012-12-05">5 decembrie 2012</time>. <q>People appear to have first entered Greece as hunter-gatherers from southwest Asia about 50,000 years... of Bronze Age culture and technology laid the foundations for the rise of Europe's first civilization, Minoan Crete</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Eastern+Europe%3A+An+Introduction+to+the+People%2C+Lands%2C+and+Culture&rft.pages=847&rft.pub=ABC-CLIO&rft.date=2004-12-31&rft.isbn=978-1-57607-800-6&rft.aulast=Frucht&rft.aufirst=Richard+C&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DlVBB1a0rC70C%26pg%3DPA847&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-30"><a href="#cite_ref-30">^</a> <cite id="CITEREFSansone2011" class="citation">Sansone, David (<time datetime="2011">2011</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=YJONdN0dNYQC&pg=PT27">Ancient Greek civilzation</a>, Wiley, p. 5</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Ancient+Greek+civilzation&rft.pages=5&rft.pub=Wiley&rft.date=2011&rft.aulast=Sansone&rft.aufirst=David&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DYJONdN0dNYQC%26pg%3DPT27&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-World_and_Its_Peoples-31">^ <a href="#cite_ref-World_and_Its_Peoples_31-0">a</a> <a href="#cite_ref-World_and_Its_Peoples_31-1">b</a> <cite class="citation book"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=b5vHRWp8yqEC&pg=PA1458">World and Its Peoples</a>. Marshall Cavendish. septembrie 2009. p. 1458. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7614-7902-4" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7614-7902-4">978-0-7614-7902-4</a>. Accesat în <time datetime="2012-12-05">5 decembrie 2012</time>. <q>Greece was home to the earliest European civilizations, the Minoan civilization of Crete, which developed around 2000 BCE, and the Mycenaean civilization on the Greek mainland, which emerged about 400 years later. The ancient Minoan</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=World+and+Its+Peoples&rft.pages=1458&rft.pub=Marshall+Cavendish&rft.date=2009-09&rft.isbn=978-0-7614-7902-4&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Db5vHRWp8yqEC%26pg%3DPA1458&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-32"><a href="#cite_ref-32">^</a> <cite id="CITEREFDrews1995" class="citation">Drews, Robert (<time datetime="1995">1995</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=bFpK6aXEWN8C">The End of the Bronze Age: Changes in Warfare and the Catastrophe Ca. 1200 BC</a>, Princeton University Press, p. 3</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+End+of+the+Bronze+Age%3A+Changes+in+Warfare+and+the+Catastrophe+Ca.+1200+BC&rft.pages=3&rft.pub=Princeton+University+Press&rft.date=1995&rft.aulast=Drews&rft.aufirst=Robert&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DbFpK6aXEWN8C&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-33"><a href="#cite_ref-33">^</a> <cite id="CITEREFShort1987" class="citation">Short, John R (<time datetime="1987">1987</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=uGE9AAAAIAAJ&pg=PA10">An Introduction to Urban Geography</a>, Routledge, p. 10</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=An+Introduction+to+Urban+Geography&rft.pages=10&rft.pub=Routledge&rft.date=1987&rft.aulast=Short&rft.aufirst=John+R&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DuGE9AAAAIAAJ%26pg%3DPA10&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-34"><a href="#cite_ref-34">^</a> Vidal-Naquet, Pierre. Le monde d’Homère (The World of Homer), Perrin (2000), p. 19. </li> <li id="cite_note-The_Odyssey_2003-35"><a href="#cite_ref-The_Odyssey_2003_35-0">^</a> <a href="/w/index.php?title=D._C._H._Rieu&action=edit&redlink=1" class="new" title="D. C. H. Rieu — pagină inexistentă">D. C. H. Rieu</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5203524" class="extiw" title="d:Q5203524">d</a>)'s introduction to The Odyssey (Penguin, 2003), p. xi. </li> <li id="cite_note-BKDunn1992-36"><a href="#cite_ref-BKDunn1992_36-0">^</a> <cite id="CITEREFDunn1994" class="citation">Dunn, John (<time datetime="1994">1994</time>), Democracy: the unfinished journey 508 BC – 1993 AD, Oxford University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-19-827934-5" title="Special:Referințe în cărți/0-19-827934-5">0-19-827934-5</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Democracy%3A+the+unfinished+journey+508+BC+%E2%80%93+1993+AD&rft.pub=Oxford+University+Press&rft.date=1994&rft.isbn=0-19-827934-5&rft.aulast=Dunn&rft.aufirst=John&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-BKRaaflaud2007-37"><a href="#cite_ref-BKRaaflaud2007_37-0">^</a> <cite id="CITEREFRaaflaubOberWallace2007" class="citation">Raaflaub, Kurt A; Ober, Josiah; Wallace, Robert W (<time datetime="2007">2007</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=6qaSHHMaGVkC">Origin of Democracy in Ancient Greece</a>, University of California Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-520-24562-8" title="Special:Referințe în cărți/0-520-24562-8">0-520-24562-8</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Origin+of+Democracy+in+Ancient+Greece&rft.pub=University+of+California+Press&rft.date=2007&rft.isbn=0-520-24562-8&rft.aulast=Raaflaub&rft.aufirst=Kurt+A&rft.au=Ober%2C+Josiah&rft.au=Wallace%2C+Robert+W&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D6qaSHHMaGVkC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-38"><a href="#cite_ref-38">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.princeton.edu/~pswpc/pdfs/morris/120509.pdf">„Growth of the Greek Colonies in the First Millenium BC”</a> (PDF). <a href="/wiki/Princeton_University" class="mw-redirect" title="Princeton University">Princeton University</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Growth+of+the+Greek+Colonies+in+the+First+Millenium+BC&rft.pub=Princeton+University&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.princeton.edu%2F~pswpc%2Fpdfs%2Fmorris%2F120509.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-39"><a href="#cite_ref-39">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/EBchecked/topic/260307/Hellenistic-Age">„Hellenistic Age”</a>. Online. Encyclopaedia Britannica. Accesat în <time datetime="2012-04-29">29 aprilie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Online&rft.atitle=Hellenistic+Age&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2FEBchecked%2Ftopic%2F260307%2FHellenistic-Age&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-40"><a href="#cite_ref-40">^</a> <cite class="citation book">Spielvogel, Jackson (<time datetime="2005">2005</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=xcNIBlwrjMsC&pg=PA89">Western Civilization</a>. I: To 1715. Thomson Wadsworth. pp. 89–90. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-534-64603-4" title="Special:Referințe în cărți/0-534-64603-4">0-534-64603-4</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Western+Civilization&rft.pages=89-90&rft.pub=Thomson+Wadsworth&rft.date=2005&rft.isbn=0-534-64603-4&rft.aulast=Spielvogel&rft.aufirst=Jackson&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DxcNIBlwrjMsC%26pg%3DPA89&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Flower-41">^ <a href="#cite_ref-Flower_41-0">a</a> <a href="#cite_ref-Flower_41-1">b</a> <cite class="citation book">Flower, Harriet, ed. (<time datetime="2004">2004</time>). The Roman Republic. pp. 248, 258. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-521-00390-3" title="Special:Referințe în cărți/0-521-00390-3">0-521-00390-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Roman+Republic&rft.pages=248%2C+258&rft.date=2004&rft.isbn=0-521-00390-3&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-42"><a href="#cite_ref-42">^</a> <cite class="citation">„Antigonid dynasty”, Britannica (ed. online), <time datetime="2008">2008</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Antigonid+dynasty&rft.btitle=Britannica&rft.edition=online&rft.date=2008&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Ward-43">^ <a href="#cite_ref-Ward_43-0">a</a> <a href="#cite_ref-Ward_43-1">b</a> <cite class="citation book">Ward, Allen Mason; et al. (<time datetime="2003">2003</time>). A history of the Roman people. p. 276. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-13-038480-5" title="Special:Referințe în cărți/978-0-13-038480-5">978-0-13-038480-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+history+of+the+Roman+people&rft.pages=276&rft.date=2003&rft.isbn=978-0-13-038480-5&rft.aulast=Ward&rft.aufirst=Allen+Mason&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Utilizare explicită a lui et al. (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Utilizare_explicit%C4%83_a_lui_et_al." title="Categorie:Mentenanță CS1: Utilizare explicită a lui et al.">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-44"><a href="#cite_ref-44">^</a> <cite class="citation book">Zoch, Paul (<time datetime="2000">2000</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=95bu0O3LLlsC&pg=PA136">Ancient Rome: An Introductory History</a>. p. 136. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8061-3287-7" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8061-3287-7">978-0-8061-3287-7</a>. Accesat în <time datetime="2012-04-29">29 aprilie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Ancient+Rome%3A+An+Introductory+History&rft.pages=136&rft.date=2000&rft.isbn=978-0-8061-3287-7&rft.aulast=Zoch&rft.aufirst=Paul&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D95bu0O3LLlsC%26pg%3DPA136&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-45"><a href="#cite_ref-45">^</a> <cite id="CITEREFKossoScott2009" class="citation">Kosso, Cynthia; Scott, Anne (<time datetime="2009">2009</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=UTkXFLfmLTkC&pg=PA51">The Nature and Function of Water, Baths, Bathing, and Hygiene from Antiquity Through the Renaissance</a>, Brill, p. 51</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Nature+and+Function+of+Water%2C+Baths%2C+Bathing%2C+and+Hygiene+from+Antiquity+Through+the+Renaissance&rft.pages=51&rft.pub=Brill&rft.date=2009&rft.aulast=Kosso&rft.aufirst=Cynthia&rft.au=Scott%2C+Anne&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DUTkXFLfmLTkC%26pg%3DPA51&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537">, 538 pp. </li> <li id="cite_note-46"><a href="#cite_ref-46">^</a> <cite class="citation book">Ferguson, Everett (<time datetime="2003">2003</time>). Backgrounds of Early Christianity. pp. 617–18. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8028-2221-5" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8028-2221-5">978-0-8028-2221-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Backgrounds+of+Early+Christianity&rft.pages=617-18&rft.date=2003&rft.isbn=978-0-8028-2221-5&rft.aulast=Ferguson&rft.aufirst=Everett&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-47"><a href="#cite_ref-47">^</a> <cite class="citation book">Dunstan, William (<time datetime="2011">2011</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=xkOhwFzz1AkC&pg=PA500">Ancient Rome</a>. p. 500. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7425-6834-1" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7425-6834-1">978-0-7425-6834-1</a>. Accesat în <time datetime="2012-04-29">29 aprilie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Ancient+Rome&rft.pages=500&rft.date=2011&rft.isbn=978-0-7425-6834-1&rft.aulast=Dunstan&rft.aufirst=William&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DxkOhwFzz1AkC%26pg%3DPA500&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-48"><a href="#cite_ref-48">^</a> <cite class="citation book">Milburn, Robert (<time datetime="1992">1992</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=OcRTwsDq_Z4C&pg=PA158">Early Christian Art and Architecture</a>. p. 158. Accesat în <time datetime="2012-04-29">29 aprilie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Early+Christian+Art+and+Architecture&rft.pages=158&rft.date=1992&rft.aulast=Milburn&rft.aufirst=Robert&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DOcRTwsDq_Z4C%26pg%3DPA158&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-49"><a href="#cite_ref-49">^</a> <cite class="citation book">Makrides, Nikolaos (<time datetime="2009">2009</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=kKOY5NsekfkC&pg=PA17">Hellenic Temples and Christian Churches: A Concise History of the Religious Cultures of Greece from Antiquity to the Present</a>. NYU Press. p. 206. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8147-9568-2" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8147-9568-2">978-0-8147-9568-2</a>. Accesat în <time datetime="2012-04-29">29 aprilie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Hellenic+Temples+and+Christian+Churches%3A+A+Concise+History+of+the+Religious+Cultures+of+Greece+from+Antiquity+to+the+Present&rft.pages=206&rft.pub=NYU+Press&rft.date=2009&rft.isbn=978-0-8147-9568-2&rft.aulast=Makrides&rft.aufirst=Nikolaos&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DkKOY5NsekfkC%26pg%3DPA17&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-50"><a href="#cite_ref-50">^</a> <cite class="citation book">Jeffreys, Elizabeth, ed. (<time datetime="2008">2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=liFKua_cWL8C&pg=PA4">The Oxford Handbook of Byzantine Studies</a>. p. 4. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-19-925246-6" title="Special:Referințe în cărți/978-0-19-925246-6">978-0-19-925246-6</a>. Accesat în <time datetime="2012-04-29">29 aprilie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Oxford+Handbook+of+Byzantine+Studies&rft.pages=4&rft.date=2008&rft.isbn=978-0-19-925246-6&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DliFKua_cWL8C%26pg%3DPA4&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEFine199135–6-51">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTEFine199135–6_51-0">a</a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEFine199135–6_51-1">b</a> <a href="#CITEREFFine1991">Fine 1991</a>, pp. 35–6. </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEFine199163–6-52">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTEFine199163–6_52-0">a</a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEFine199163–6_52-1">b</a> <a href="#CITEREFFine1991">Fine 1991</a>, pp. 63–6. </li> <li id="cite_note-53"><a href="#cite_ref-53">^</a> <cite id="CITEREFGregory2010" class="citation">Gregory, TE (<time datetime="2010">2010</time>), A History of Byzantium, Wiley-Blackwell, p. 169, <q>It is now generally agreed that the people who lived in the Balkans after the Slavic "invasions" were probably for the most part the same as those who had lived there earlier, although the creation of new political groups and arrival of small immigrants caused people to look at themselves as distinct from their neighbors, including the Byzantines.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+History+of+Byzantium&rft.pages=169&rft.pub=Wiley-Blackwell&rft.date=2010&rft.aulast=Gregory&rft.aufirst=TE&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-EB2-54">^ <a href="#cite_ref-EB2_54-0">a</a> <a href="#cite_ref-EB2_54-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/EBchecked/topic/244154/Greece/26387/Byzantine-recovery">„Greece During the Byzantine Period: Byzantine recovery”</a>. Online. Encyclopaedia Britannica. Accesat în <time datetime="2012-04-28">28 aprilie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Online&rft.atitle=Greece+During+the+Byzantine+Period%3A+Byzantine+recovery&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2FEBchecked%2Ftopic%2F244154%2FGreece%2F26387%2FByzantine-recovery&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEFine199179–83-55"><a href="#cite_ref-FOOTNOTEFine199179–83_55-0">^</a> <a href="#CITEREFFine1991">Fine 1991</a>, pp. 79–83. </li> <li id="cite_note-EB3-56">^ <a href="#cite_ref-EB3_56-0">a</a> <a href="#cite_ref-EB3_56-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/EBchecked/topic/244154/Greece/26389/Results-of-the-Fourth-Crusade">„Greece During the Byzantine Period: Results of the Fourth Crusade”</a>. Online. Encyclopaedia Britannica. Accesat în <time datetime="2012-04-28">28 aprilie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Online&rft.atitle=Greece+During+the+Byzantine+Period%3A+Results+of+the+Fourth+Crusade&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2FEBchecked%2Ftopic%2F244154%2FGreece%2F26389%2FResults-of-the-Fourth-Crusade&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-EB3A-57"><a href="#cite_ref-EB3A_57-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/EBchecked/topic/244154/Greece/26395/The-islands">„Greece During the Byzantine Period: The islands”</a>. Online. Encyclopaedia Britannica. Accesat în <time datetime="2012-05-14">14 mai 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Online&rft.atitle=Greece+During+the+Byzantine+Period%3A+The+islands&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2FEBchecked%2Ftopic%2F244154%2FGreece%2F26395%2FThe-islands&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Vasiliev-58"><a href="#cite_ref-Vasiliev_58-0">^</a> <cite class="citation book">Vasiliev, Alexander A. (<time datetime="1964">1964</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/?id=RtM0qClcIX4C">History of the Byzantine Empire, 324–1453</a> (în engleză). University of Wisconsin Press. p. 582. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9780299809256" title="Special:Referințe în cărți/9780299809256">9780299809256</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=History+of+the+Byzantine+Empire%2C+324%E2%80%931453&rft.pages=582&rft.pub=University+of+Wisconsin+Press&rft.date=1964&rft.isbn=9780299809256&rft.aulast=Vasiliev&rft.aufirst=Alexander+A.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2F%3Fid%3DRtM0qClcIX4C&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-RuncimanRunciman1985-59"><a href="#cite_ref-RuncimanRunciman1985_59-0">^</a> <cite class="citation book">Steven Runciman; Sir Steven Runciman (<time datetime="1985-10-24">24 octombrie 1985</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=Vm5OGIBgoHMC&pg=PA120">The Great Church in Captivity: A Study of the Patriarchate of Constantinople from the Eve of the Turkish Conquest to the Greek War of Independence</a>. Cambridge University Press. p. 120. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-521-31310-0" title="Special:Referințe în cărți/978-0-521-31310-0">978-0-521-31310-0</a>. <q>Prin secolul cincisprezece, cei mai mulți intelectuali bizantini făceau referire la ei înșiși ca fiind eleni. Ioan Argyropoulus chiar îl numește pe împărat 'împăratul elenilor' și descrie ultimele războaie ale Bizanțului ca luptă pentru eliberarea Hellasului.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Great+Church+in+Captivity%3A+A+Study+of+the+Patriarchate+of+Constantinople+from+the+Eve+of+the+Turkish+Conquest+to+the+Greek+War+of+Independence&rft.pages=120&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=1985-10-24&rft.isbn=978-0-521-31310-0&rft.au=Steven+Runciman&rft.au=Sir+Steven+Runciman&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DVm5OGIBgoHMC%26pg%3DPA120&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-CareyCarey1968-60"><a href="#cite_ref-CareyCarey1968_60-0">^</a> <cite class="citation book">Jane Perry Clark Carey; Andrew Galbraith Carey (<time datetime="1968">1968</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=ltw7AAAAMAAJ">The Web of Modern Greek Politics</a>. Columbia University Press. p. 33. <q>Către sfârșitul secolului paisprezece, împăratul bizantin era adesea numit „împăratul elenilor”</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Web+of+Modern+Greek+Politics&rft.pages=33&rft.pub=Columbia+University+Press&rft.date=1968&rft.au=Jane+Perry+Clark+Carey&rft.au=Andrew+Galbraith+Carey&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Dltw7AAAAMAAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-61"><a href="#cite_ref-61">^</a> <cite class="citation book">Hilsdale, Cecily J. (<time datetime="2014">2014</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.gr/books?id=t7GkAgAAQBAJ&pg=PA8">Byzantine Art and Diplomacy in an Age of Decline</a> (în engleză). Cambridge University Press. pp. 82–83. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9781107729384" title="Special:Referințe în cărți/9781107729384">9781107729384</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Byzantine+Art+and+Diplomacy+in+an+Age+of+Decline&rft.pages=82-83&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=2014&rft.isbn=9781107729384&rft.aulast=Hilsdale&rft.aufirst=Cecily+J.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.gr%2Fbooks%3Fid%3Dt7GkAgAAQBAJ%26pg%3DPA8&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-EB4-62">^ <a href="#cite_ref-EB4_62-0">a</a> <a href="#cite_ref-EB4_62-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/EBchecked/topic/244154/Greece/26391/Thessaly-and-surrounding-regions">„Greece During the Byzantine Period: Serbian and Ottoman advances”</a>. Online. Encyclopaedia Britannica. Accesat în <time datetime="2012-04-28">28 aprilie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Online&rft.atitle=Greece+During+the+Byzantine+Period%3A+Serbian+and+Ottoman+advances&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2FEBchecked%2Ftopic%2F244154%2FGreece%2F26391%2FThessaly-and-surrounding-regions&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-EB5-63"><a href="#cite_ref-EB5_63-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/EBchecked/topic/244154/Greece/26391/Thessaly-and-surrounding-regions">„Greece During the Byzantine Period: The Peloponnese advances”</a>. Encyclopaedia Britannica. Accesat în <time datetime="2012-04-28">28 aprilie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Encyclopaedia+Britannica&rft.atitle=Greece+During+the+Byzantine+Period%3A+The+Peloponnese+advances&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2FEBchecked%2Ftopic%2F244154%2FGreece%2F26391%2FThessaly-and-surrounding-regions&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-JJN-64"><a href="#cite_ref-JJN_64-0">^</a> <cite class="citation book">Norwich, John Julius (<time datetime="1997">1997</time>). A Short History of Byzantium. Vintage Books. p. xxi. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-679-77269-3" title="Special:Referințe în cărți/0-679-77269-3">0-679-77269-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+Short+History+of+Byzantium&rft.pages=xxi&rft.pub=Vintage+Books&rft.date=1997&rft.isbn=0-679-77269-3&rft.aulast=Norwich&rft.aufirst=John+Julius&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Stamatopoulos1993-65"><a href="#cite_ref-Stamatopoulos1993_65-0">^</a> <cite class="citation book">Nondas Stamatopoulos (<time datetime="1993">1993</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=6m0-AQAAIAAJ">Old Corfu: history and culture</a>. N. Stamatopoulos. pp. 164–165. Accesat în <time datetime="2013-04-06">6 aprilie 2013</time>. <q>Again, during the first great siege of Corfu by the Turks in 1537, Angelocastro ... and After a siege lasting a year the invaders were finally driven away by the defenders of the fortress who were helped by the inhabitants of the neighbouring villages. In 1571, when they once more invaded Corfu, the Turks again unsuccessfully attacked, Angelocastro, where 4,000 people had taken refuge. During the second great siege of the city by the Turks in 1716, Angelokastro once again served</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Old+Corfu%3A+history+and+culture&rft.pages=164-165&rft.pub=N.+Stamatopoulos&rft.date=1993&rft.au=Nondas+Stamatopoulos&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D6m0-AQAAIAAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEClogg1992-66">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTEClogg1992_66-0">a</a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEClogg1992_66-1">b</a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEClogg1992_66-2">c</a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEClogg1992_66-3">d</a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEClogg1992_66-4">e</a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEClogg1992_66-5">f</a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEClogg1992_66-6">g</a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEClogg1992_66-7">h</a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTEClogg1992_66-8">i</a> <a href="#CITEREFClogg1992">Clogg 1992</a>. </li> <li id="cite_note-67"><a href="#cite_ref-67">^</a> <cite id="CITEREFKourvetarisDobratz1987" class="citation">Kourvetaris, George; Dobratz, Betty (<time datetime="1987">1987</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=ePwcAAAAYAAJ">A profile of modern Greece: in search of identity</a>, Clarendon Press, p. 33</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+profile+of+modern+Greece%3A+in+search+of+identity&rft.pages=33&rft.pub=Clarendon+Press&rft.date=1987&rft.aulast=Kourvetaris&rft.aufirst=George&rft.au=Dobratz%2C+Betty&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DePwcAAAAYAAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-68"><a href="#cite_ref-68">^</a> <cite id="CITEREFHarrington1968" class="citation">Harrington, Lyn (<time datetime="1968">1968</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=d7BAAAAAIAAJ">Greece and the Greeks</a>, T Nelson, p. 124</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Greece+and+the+Greeks&rft.pages=124&rft.pub=T+Nelson&rft.date=1968&rft.aulast=Harrington&rft.aufirst=Lyn&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Dd7BAAAAAIAAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537">, 221 pp. </li> <li id="cite_note-69"><a href="#cite_ref-69">^</a> <cite id="CITEREFStokesGorman2010" class="citation">Stokes, Jamie; Gorman, Anthony (<time datetime="2010">2010</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=stl97FdyRswC&pg=PA256">Encyclopedia of the Peoples of Africa and the Middle East</a>, Infobase, p. 256, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-4381-2676-0" title="Special:Referințe în cărți/978-1-4381-2676-0">978-1-4381-2676-0</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Encyclopedia+of+the+Peoples+of+Africa+and+the+Middle+East&rft.pages=256&rft.pub=Infobase&rft.date=2010&rft.isbn=978-1-4381-2676-0&rft.aulast=Stokes&rft.aufirst=Jamie&rft.au=Gorman%2C+Anthony&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Dstl97FdyRswC%26pg%3DPA256&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-70"><a href="#cite_ref-70">^</a> <cite id="CITEREFKatsiaridi-Hering2009" class="citation">Katsiaridi-Hering, Olga (<time datetime="2009">2009</time>), „La famiglia nell'economia europea, secc. XIII-XVIII”, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=WsyHfHzeP_8C&pg=PA410">Atti della "quarantesima Settimana di studi," 6–10 Aprile 2008</a>, Istituto internazionale di storia economica F. Datini. Simonetta Cavaciocchi. Firenze University Press, p. 410, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-88-8453-910-6" title="Special:Referințe în cărți/978-88-8453-910-6">978-88-8453-910-6</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=La+famiglia+nell%27economia+europea%2C+secc.+XIII-XVIII&rft.btitle=Atti+della+%22quarantesima+Settimana+di+studi%2C%22+6%E2%80%9310+Aprile+2008&rft.pages=410&rft.pub=Istituto+internazionale+di+storia+economica+F.+Datini.+Simonetta+Cavaciocchi.+Firenze+University+Press&rft.date=2009&rft.isbn=978-88-8453-910-6&rft.aulast=Katsiaridi-Hering&rft.aufirst=Olga&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DWsyHfHzeP_8C%26pg%3DPA410&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Brewer,_D._2001,_pp._235-71">^ <a href="#cite_ref-Brewer,_D._2001,_pp._235_71-0">a</a> <a href="#cite_ref-Brewer,_D._2001,_pp._235_71-1">b</a> Brewer, D. The Greek War of Independence: The Struggle for Freedom from Ottoman Oppression and the Birth of the Modern Greek Nation. Overlook Press, 2001, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/158567172X" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 1-58567-172-X</a>, pp. 235–36. </li> <li id="cite_note-72"><a href="#cite_ref-72">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.spiegel.de/international/0,1518,451140,00.html">„The Diaspora Welcomes the Pope”</a>, <a href="/wiki/Der_Spiegel" title="Der Spiegel">Der Spiegel</a>, <a href="/wiki/Germany" class="mw-redirect" title="Germany">DE</a>, <time datetime="2006-11-28">28 noiembrie 2006</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Der+Spiegel&rft.atitle=The+Diaspora+Welcomes+the+Pope&rft.date=2006-11-28&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.spiegel.de%2Finternational%2F0%2C1518%2C451140%2C00.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-73"><a href="#cite_ref-73">^</a> <cite id="CITEREFRummel1998" class="citation"><a href="/w/index.php?title=R._J._Rummel&action=edit&redlink=1" class="new" title="R. J. Rummel — pagină inexistentă">Rummel, RJ</a> (<time datetime="1998">1998</time>), „The Holocaust in Comparative and Historical Perspective”, Idea Journal of Social Issues, 3 (2)</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Idea+Journal+of+Social+Issues&rft.atitle=The+Holocaust+in+Comparative+and+Historical+Perspective&rft.volume=3&rft.issue=2&rft.date=1998&rft.aulast=Rummel&rft.aufirst=RJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-74"><a href="#cite_ref-74">^</a> <cite id="CITEREFHedges2000" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Chris_Hedges&action=edit&redlink=1" class="new" title="Chris Hedges — pagină inexistentă">Hedges, Chris</a> (<time datetime="2000-09-17">17 septembrie 2000</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.nytimes.com/2000/09/17/nyregion/a-few-words-in-greek-tell-of-a-homeland-lost.html">„A Few Words in Greek Tell of a Homeland Lost”</a>, <a href="/wiki/The_New_York_Times" title="The New York Times">The New York Times</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+New+York+Times&rft.atitle=A+Few+Words+in+Greek+Tell+of+a+Homeland+Lost&rft.date=2000-09-17&rft.aulast=Hedges&rft.aufirst=Chris&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.nytimes.com%2F2000%2F09%2F17%2Fnyregion%2Fa-few-words-in-greek-tell-of-a-homeland-lost.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-minorities-75">^ <a href="#cite_ref-minorities_75-0">a</a> <a href="#cite_ref-minorities_75-1">b</a> Roudometof, Victor; Robertson, Roland (2001). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=I9p_m7oXQ00C&pg=PA186">Nationalism, Globalization, and Orthodoxy – The Social Origins of Ethnic Conflict in the Balkans</a>, p. 186, pe <a href="/wiki/Google_Books" class="mw-redirect" title="Google Books">Google Books</a>. <a href="/wiki/Westport,_Connecticut" title="Westport, Connecticut">Westport, Connecticut</a>: <a href="/wiki/Greenwood_Publishing_Group" title="Greenwood Publishing Group">Greenwood</a>. p. 186. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9780313319495" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 978-0-313-31949-5</a>. </li> <li id="cite_note-76"><a href="#cite_ref-76">^</a> <cite class="citation">„Greek history since World War I”, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/EBchecked/topic/244154/Greece/26430/Greek-history-since-World-War-IGreece">[[Encyclopædia Britannica]]</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Greek+history+since+World+War+I&rft.btitle=Encyclop%C3%A6dia+Britannica&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2FEBchecked%2Ftopic%2F244154%2FGreece%2F26430%2FGreek-history-since-World-War-IGreece&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988">  Conflict URL–wikilink (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#wikilink_in_url" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-77"><a href="#cite_ref-77">^</a> <a href="/w/index.php?title=Mazower,_Mark&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mazower, Mark — pagină inexistentă">Mazower, Mark</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q984165" class="extiw" title="d:Q984165">d</a>). After the War was Over. </li> <li id="cite_note-autogenerated2-78"><a href="#cite_ref-autogenerated2_78-0">^</a> History, Editorial Consultant: Adam Hart-Davis. <a href="/wiki/DK" class="mw-disambig" title="DK">DK</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1245484" class="extiw" title="d:Q1245484">d</a>). <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9781856130622" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 978-1-85613-062-2</a>. </li> <li id="cite_note-79"><a href="#cite_ref-79">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110503213215/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2060.html?countryName=Greece&countryCode=gr&regionCode=eu&#gr">„The World Fact Book – Field Listing :: Coastline”</a>. <a href="/wiki/Central_Intelligence_Agency" title="Central Intelligence Agency">Central Intelligence Agency</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2060.html?countryName=Greece&countryCode=gr&regionCode=eu&#gr">original</a> la <time datetime="2011-05-03">3 mai 2011</time>. Accesat în <time datetime="2011-03-17">17 martie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+World+Fact+Book+%E2%80%93+Field+Listing+%3A%3A+Coastline&rft.pub=Central+Intelligence+Agency&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Flibrary%2Fpublications%2Fthe-world-factbook%2Ffields%2F2060.html%3FcountryName%3DGreece%26countryCode%3Dgr%26regionCode%3Deu%26%23gr&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-80"><a href="#cite_ref-80">^</a> <cite class="citation book">Marker, Sherry; Bowman, John; Kerasiotis, Peter; Sarna, Heidi (<time datetime="2010">2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=wvlP7D9C_7gC&pg=PA12">Frommer's Greek Islands</a>. <a href="/wiki/Wiley" class="mw-redirect" title="Wiley">Wiley</a>. p. 12. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-470-52664-4" title="Special:Referințe în cărți/978-0-470-52664-4">978-0-470-52664-4</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Frommer%27s+Greek+Islands&rft.pages=12&rft.pub=Wiley&rft.date=2010&rft.isbn=978-0-470-52664-4&rft.au=Marker%2C+Sherry%3B+Bowman%2C+John%3B+Kerasiotis%2C+Peter%3B+Sarna%2C+Heidi&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DwvlP7D9C_7gC%26pg%3DPA12&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Nume_multiple:_lista_autorilor" title="Categorie:Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-81"><a href="#cite_ref-81">^</a> <cite class="citation book"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=D4wYAAAAIAAJ">Guinness World Records 2005: Special 50th Anniversary Edition</a>. Guinness World Records. <time datetime="2004">2004</time>. p. 52. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-892051-22-6" title="Special:Referințe în cărți/978-1-892051-22-6">978-1-892051-22-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Guinness+World+Records+2005%3A+Special+50th+Anniversary+Edition&rft.pages=52&rft.pub=Guinness+World+Records&rft.date=2004&rft.isbn=978-1-892051-22-6&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DD4wYAAAAIAAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-con51,53-82">^ <a href="#cite_ref-con51,53_82-0">a</a> <a href="#cite_ref-con51,53_82-1">b</a> <a href="#cite_ref-con51,53_82-2">c</a> <a href="#cite_ref-con51,53_82-3">d</a> <a href="#cite_ref-con51,53_82-4">e</a> <a href="#cite_ref-con51,53_82-5">f</a> <a href="#cite_ref-con51,53_82-6">g</a> <a href="#cite_ref-con51,53_82-7">h</a> <a href="#cite_ref-con51,53_82-8">i</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070925181747/http://www.parliament.gr/english/politeuma/syntagma.pdf">„Syntagma”</a> (PDF) (în greacă). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.parliament.gr/english/politeuma/syntagma.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2007-09-25">25 septembrie 2007</time>. Accesat în <time datetime="2009-08-02">2 august 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Syntagma&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.parliament.gr%2Fenglish%2Fpoliteuma%2Fsyntagma.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> [<a href="/wiki/Wikipedia:Leg%C4%83turi_externe" title="Wikipedia:Legături externe">nefuncțională</a>] </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEDagtoglou199121-83"><a href="#cite_ref-FOOTNOTEDagtoglou199121_83-0">^</a> <a href="#CITEREFDagtoglou1991">Dagtoglou 1991</a>, p. 21. </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEVenizelos2002131–32,_165–72-84"><a href="#cite_ref-FOOTNOTEVenizelos2002131–32,_165–72_84-0">^</a> <a href="#CITEREFVenizelos2002">Venizelos 2002</a>, pp. 131–32, 165–72. </li> <li id="cite_note-M477-478-85"><a href="#cite_ref-M477-478_85-0">^</a> <a href="#CITEREFMavrias2002">Mavrias 2002</a>, pp. 477–78, 486–87. </li> <li id="cite_note-Political_Climate_and_Governance_December_2011-87"><a href="#cite_ref-Political_Climate_and_Governance_December_2011_87-0">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120425150133/http://www.vprc.gr/uplds/File/teleytaia%20nea/Epikaira/Political%20Climate%20and%20Governance_December2011.pdf">„Πολιτική Συγκυρία & Διακυβέρνηση”</a> [Political climate & governance] (PDF). GR: VPRC. <time datetime="2011-12-22">22 decembrie 2011</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.vprc.gr/uplds/File/teleytaia%20nea/Epikaira/Political%20Climate%20and%20Governance_December2011.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2012-04-25">25 aprilie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2011-12-22">22 decembrie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=%CE%A0%CE%BF%CE%BB%CE%B9%CF%84%CE%B9%CE%BA%CE%AE+%CE%A3%CF%85%CE%B3%CE%BA%CF%85%CF%81%CE%AF%CE%B1+%26+%CE%94%CE%B9%CE%B1%CE%BA%CF%85%CE%B2%CE%AD%CF%81%CE%BD%CE%B7%CF%83%CE%B7&rft.date=2011-12-22&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.vprc.gr%2Fuplds%2FFile%2Fteleytaia%2520nea%2FEpikaira%2FPolitical%2520Climate%2520and%2520Governance_December2011.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Political_Climate_and_Governance_January_2012-88"><a href="#cite_ref-Political_Climate_and_Governance_January_2012_88-0">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150923235341/http://www.eklogika.gr/uploads/files/Dimoskopiseis/Political_Conjuncture_and_Governance_Jan2012.pdf">„Πολιτική Συγκυρία & Διακυβέρνηση”</a> [Political conjuncture & governance] (PDF). VPRC. GR. <time datetime="2012-01-26">26 ianuarie 2012</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.eklogika.gr/uploads/files/Dimoskopiseis/Political_Conjuncture_and_Governance_Jan2012.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2015-09-23">23 septembrie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2012-01-26">26 ianuarie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=VPRC&rft.atitle=%CE%A0%CE%BF%CE%BB%CE%B9%CF%84%CE%B9%CE%BA%CE%AE+%CE%A3%CF%85%CE%B3%CE%BA%CF%85%CF%81%CE%AF%CE%B1+%26+%CE%94%CE%B9%CE%B1%CE%BA%CF%85%CE%B2%CE%AD%CF%81%CE%BD%CE%B7%CF%83%CE%B7&rft.date=2012-01-26&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.eklogika.gr%2Fuploads%2Ffiles%2FDimoskopiseis%2FPolitical_Conjuncture_and_Governance_Jan2012.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Panhellenic_Research_for_ET3-89"><a href="#cite_ref-Panhellenic_Research_for_ET3_89-0">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150924010522/http://www.eklogika.gr/uploads/files/Dimoskopiseis/ToThePoint-Ert3_30-1-12.pdf">„Πανελλαδικη Ερευνα για την ET3”</a> (PDF). To The Point. GR. <time datetime="2012-01-29">29 ianuarie 2012</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.eklogika.gr/uploads/files/Dimoskopiseis/ToThePoint-Ert3_30-1-12.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2015-09-24">24 septembrie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2012-01-29">29 ianuarie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=To+The+Point&rft.atitle=%CE%A0%CE%B1%CE%BD%CE%B5%CE%BB%CE%BB%CE%B1%CE%B4%CE%B9%CE%BA%CE%B7+%CE%95%CF%81%CE%B5%CF%85%CE%BD%CE%B1+%CE%B3%CE%B9%CE%B1+%CF%84%CE%B7%CE%BD+ET3&rft.date=2012-01-29&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.eklogika.gr%2Fuploads%2Ffiles%2FDimoskopiseis%2FToThePoint-Ert3_30-1-12.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Research_from_Pulse_RC_for_Pontiki-90"><a href="#cite_ref-Research_from_Pulse_RC_for_Pontiki_90-0">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150923235437/http://www.eklogika.gr/uploads/files/Dimoskopiseis/PulseRC-ToPontiki_2-2-2012.pdf">„Ερευνα της Pulse RC για το Ποντικι”</a> (PDF). GR: Pulse RC. <time datetime="2012-02-02">2 februarie 2012</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.eklogika.gr/uploads/files/Dimoskopiseis/PulseRC-ToPontiki_2-2-2012.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2015-09-23">23 septembrie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2012-02-02">2 februarie 2012</time> – via Ek logika.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=%CE%95%CF%81%CE%B5%CF%85%CE%BD%CE%B1+%CF%84%CE%B7%CF%82+Pulse+RC+%CE%B3%CE%B9%CE%B1+%CF%84%CE%BF+%CE%A0%CE%BF%CE%BD%CF%84%CE%B9%CE%BA%CE%B9&rft.date=2012-02-02&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.eklogika.gr%2Fuploads%2Ffiles%2FDimoskopiseis%2FPulseRC-ToPontiki_2-2-2012.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Varometro_Feb_2011-91"><a href="#cite_ref-Varometro_Feb_2011_91-0">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150924010637/http://www.eklogika.gr/uploads/files/Dimoskopiseis/varometro_2_12.pdf">„Πολιτικό Βαρόμετρο 99”</a> [Political barometer] (PDF). Public Issue. Ek logika. <time datetime="2012-02-07">7 februarie 2012</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.eklogika.gr/uploads/files/Dimoskopiseis/varometro_2_12.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2015-09-24">24 septembrie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2011-02-07">7 februarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Public+Issue&rft.atitle=%CE%A0%CE%BF%CE%BB%CE%B9%CF%84%CE%B9%CE%BA%CF%8C+%CE%92%CE%B1%CF%81%CF%8C%CE%BC%CE%B5%CF%84%CF%81%CE%BF+99&rft.date=2012-02-07&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.eklogika.gr%2Fuploads%2Ffiles%2FDimoskopiseis%2Fvarometro_2_12.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-92"><a href="#cite_ref-92">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/news/world-europe-15671354">„Lucas Papademos named as new Greek prime minister”</a>. BBC News. <time datetime="2011-11-10">10 noiembrie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2011-11-10">10 noiembrie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=BBC+News&rft.atitle=Lucas+Papademos+named+as+new+Greek+prime+minister&rft.date=2011-11-10&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fnews%2Fworld-europe-15671354&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-93"><a href="#cite_ref-93">^</a> <cite class="citation book">Katsourides, Yiannos (<time datetime="2016-09-22">22 septembrie 2016</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=EYQgDQAAQBAJ&pg=PA94&q=syriza%2520pasok%2520centre-left">Radical Left Parties in Government: The Cases of SYRIZA and AKEL</a> (în engleză). Springer. p. 94. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9781137588418" title="Special:Referințe în cărți/9781137588418">9781137588418</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Radical+Left+Parties+in+Government%3A+The+Cases+of+SYRIZA+and+AKEL&rft.pages=94&rft.pub=Springer&rft.date=2016-09-22&rft.isbn=9781137588418&rft.aulast=Katsourides&rft.aufirst=Yiannos&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DEYQgDQAAQBAJ%26pg%3DPA94%26q%3Dsyriza%252520pasok%252520centre-left&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-94"><a href="#cite_ref-94">^</a> Legea 1481/1 octombrie 1984, Monitorul Oficial al Republicii Elene, A-152 </li> <li id="cite_note-95"><a href="#cite_ref-95">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mfa.gr/www.mfa.gr/el-GR/Services/Directory/GreekAuthoritiesAbroad/#Β">„Αρχές του Εξωτερικού (Missions Abroad)”</a>. Ministerul de Externe al Republicii Elene (în greacă). www.mfa.gr. Accesat în <time datetime="2011-07-02">2 iulie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Ministerul+de+Externe+al+Republicii+Elene&rft.atitle=%CE%91%CF%81%CF%87%CE%AD%CF%82+%CF%84%CE%BF%CF%85+%CE%95%CE%BE%CF%89%CF%84%CE%B5%CF%81%CE%B9%CE%BA%CE%BF%CF%8D+%28Missions+Abroad%29&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.mfa.gr%2Fwww.mfa.gr%2Fel-GR%2FServices%2FDirectory%2FGreekAuthoritiesAbroad%2F%23%CE%92&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-MFA_regional_policy-96"><a href="#cite_ref-MFA_regional_policy_96-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mfa.gr/en/foreign-policy/regional-policy/">„Regional Policy”</a>. <a href="/w/index.php?title=Ministerul_Afacerilor_Externe_(Grecia)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ministerul Afacerilor Externe (Grecia) — pagină inexistentă">Ministerul Afacerilor Externe</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Ministry_for_Foreign_Affairs_(Greece)" class="extiw" title="en:Ministry for Foreign Affairs (Greece)">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Ministry+for+Foreign+Affairs+%28Greece%29&targettitle=Ministerul+Afacerilor+Externe+%28Grecia%29">traduceți</a>]. Accesat în <time datetime="2012-02-23">23 februarie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Regional+Policy&rft.pub=Ministerul+Afacerilor+Externe%3Csup%3E%3Csmall%3E%26%23x2060%3B%28%3Cspan+title%3D%22%E2%80%9EMinistry+for+Foreign+Affairs+%28Greece%29%E2%80%9D+la+Wikipedia+%C3%AEn+englez%C4%83%22%3Een%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E%3Csup+class%3D%22plainlinks%22++%3E%3Csmall%3Ehttps%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FSpecial%3AContentTranslation%3Ftitle%3DSpecial%3AContentTranslation%26campaign%3Dcontributionsmenu%26to%3Dro%26from%3Den%26page%3DMinistry%2Bfor%2BForeign%2BAffairs%2B%2528Greece%2529%26targettitle%3DMinisterul%2BAfacerilor%2BExterne%2B%2528Grecia%2529+traduce%C8%9Bi%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.mfa.gr%2Fen%2Fforeign-policy%2Fregional-policy%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988">  line feed character în <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|publisher=</code> la poziția 266 (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#invisible_char" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>); Legătură externa în <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|publisher=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#param_has_ext_link" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-MFA_issues-97">^ <a href="#cite_ref-MFA_issues_97-0">a</a> <a href="#cite_ref-MFA_issues_97-1">b</a> <a href="#cite_ref-MFA_issues_97-2">c</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mfa.gr/en/foreign-policy-issues/">„Foreign Policy Issues”</a>. <a href="/w/index.php?title=Ministerul_Afacerilor_Externe_(Grecia)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ministerul Afacerilor Externe (Grecia) — pagină inexistentă">Ministerul Afacerilor Externe</a>⁠(<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Ministry_for_Foreign_Affairs_(Greece)" class="extiw" title="en:Ministry for Foreign Affairs (Greece)">en</a>)[<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:ContentTranslation?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=ro&from=en&page=Ministry+for+Foreign+Affairs+%28Greece%29&targettitle=Ministerul+Afacerilor+Externe+%28Grecia%29">traduceți</a>]. Accesat în <time datetime="2012-02-23">23 februarie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Foreign+Policy+Issues&rft.pub=Ministerul+Afacerilor+Externe%3Csup%3E%3Csmall%3E%26%23x2060%3B%28%3Cspan+title%3D%22%E2%80%9EMinistry+for+Foreign+Affairs+%28Greece%29%E2%80%9D+la+Wikipedia+%C3%AEn+englez%C4%83%22%3Een%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E%3Csup+class%3D%22plainlinks%22++%3E%3Csmall%3Ehttps%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FSpecial%3AContentTranslation%3Ftitle%3DSpecial%3AContentTranslation%26campaign%3Dcontributionsmenu%26to%3Dro%26from%3Den%26page%3DMinistry%2Bfor%2BForeign%2BAffairs%2B%2528Greece%2529%26targettitle%3DMinisterul%2BAfacerilor%2BExterne%2B%2528Grecia%2529+traduce%C8%9Bi%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.mfa.gr%2Fen%2Fforeign-policy-issues%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988">  line feed character în <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|publisher=</code> la poziția 266 (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#invisible_char" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>); Legătură externa în <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|publisher=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#param_has_ext_link" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-2011census-98">^ <a href="#cite_ref-2011census_98-0">a</a> <a href="#cite_ref-2011census_98-1">b</a> <a href="#cite_ref-2011census_98-2">c</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.tovima.gr/files/1/2011/07/22/apografh22.pdf">„'Πίνακας 1: Προσωρινά αποτελέσματα του Μόνιμου Πληθυσμού της Ελλάδος' [Tabelul 1: Rezultate provizorii referitoare la populația stabilă a Greciei]”</a> (PDF). National Statistical Service of Greece: Ανακοίνωση προσωρινών αποτελεσμάτων Απογραφής Πληθυσμού 2011, 22 Ιουλίου 2011.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%27%CE%A0%CE%AF%CE%BD%CE%B1%CE%BA%CE%B1%CF%82+1%3A+%CE%A0%CF%81%CE%BF%CF%83%CF%89%CF%81%CE%B9%CE%BD%CE%AC+%CE%B1%CF%80%CE%BF%CF%84%CE%B5%CE%BB%CE%AD%CF%83%CE%BC%CE%B1%CF%84%CE%B1+%CF%84%CE%BF%CF%85+%CE%9C%CF%8C%CE%BD%CE%B9%CE%BC%CE%BF%CF%85+%CE%A0%CE%BB%CE%B7%CE%B8%CF%85%CF%83%CE%BC%CE%BF%CF%8D+%CF%84%CE%B7%CF%82+%CE%95%CE%BB%CE%BB%CE%AC%CE%B4%CE%BF%CF%82%27+%5BTabelul+1%3A+Rezultate+provizorii+referitoare+la+popula%C8%9Bia+stabil%C4%83+a+Greciei%5D&rft.pub=National+Statistical+Service+of+Greece%3A+%CE%91%CE%BD%CE%B1%CE%BA%CE%BF%CE%AF%CE%BD%CF%89%CF%83%CE%B7+%CF%80%CF%81%CE%BF%CF%83%CF%89%CF%81%CE%B9%CE%BD%CF%8E%CE%BD+%CE%B1%CF%80%CE%BF%CF%84%CE%B5%CE%BB%CE%B5%CF%83%CE%BC%CE%AC%CF%84%CF%89%CE%BD+%CE%91%CF%80%CE%BF%CE%B3%CF%81%CE%B1%CF%86%CE%AE%CF%82+%CE%A0%CE%BB%CE%B7%CE%B8%CF%85%CF%83%CE%BC%CE%BF%CF%8D+2011%2C+22+%CE%99%CE%BF%CF%85%CE%BB%CE%AF%CE%BF%CF%85+2011&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.tovima.gr%2Ffiles%2F1%2F2011%2F07%2F22%2Fapografh22.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Eurostat_Regional_GDP-99">^ <a href="#cite_ref-Eurostat_Regional_GDP_99-0">a</a> <a href="#cite_ref-Eurostat_Regional_GDP_99-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/graph.do?tab=graph&plugin=1&pcode=tgs00003&language=en&toolbox=sort">„Regional gross domestic product (million EUR), by NUTS 2 regions”</a> [Produsul intern brut pe regiuni NUTS-2 în milioane de euro]. <a href="/wiki/Eurostat" title="Eurostat">Eurostat</a>. <time datetime="2008">2008</time>. Accesat în <time datetime="2011-10-25">25 octombrie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Regional+gross+domestic+product+%28million+EUR%29%2C+by+NUTS+2+regions&rft.pub=Eurostat&rft.date=2008&rft_id=http%3A%2F%2Fepp.eurostat.ec.europa.eu%2Ftgm%2Fgraph.do%3Ftab%3Dgraph%26plugin%3D1%26pcode%3Dtgs00003%26language%3Den%26toolbox%3Dsort&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-World_Bank_GDP_(nominal)-100"><a href="#cite_ref-World_Bank_GDP_(nominal)_100-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20121027094940/http://databank.worldbank.org/databank/download/GDP.pdf">„Gross domestic product 2011”</a> (PDF). <a href="/wiki/Banca_Mondial%C4%83" title="Banca Mondială">Banca Mondială</a>. <time datetime="2012-07-09">9 iulie 2012</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://databank.worldbank.org/databank/download/GDP.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2012-10-27">27 octombrie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-07-20">20 iulie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Gross+domestic+product+2011&rft.pub=Banca+Mondial%C4%83&rft.date=2012-07-09&rft_id=http%3A%2F%2Fdatabank.worldbank.org%2Fdatabank%2Fdownload%2FGDP.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-World_Bank_GDP_(PPP)-101"><a href="#cite_ref-World_Bank_GDP_(PPP)_101-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20121119084328/http://databank.worldbank.org/databank/download/GDP_PPP.pdf">„Gross domestic product 2011, PPP”</a> (PDF). World Bank. <time datetime="2012-07-09">9 iulie 2012</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://databank.worldbank.org/databank/download/GDP_PPP.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2012-11-19">19 noiembrie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-07-20">20 iulie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Gross+domestic+product+2011%2C+PPP&rft.pub=World+Bank&rft.date=2012-07-09&rft_id=http%3A%2F%2Fdatabank.worldbank.org%2Fdatabank%2Fdownload%2FGDP_PPP.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Eurostat_GDP-102"><a href="#cite_ref-Eurostat_GDP_102-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/national_accounts/data/main_tables">„Gross domestic product at market prices (tec00001)”</a>. <a href="/wiki/Eurostat" title="Eurostat">Eurostat</a>. Accesat în <time datetime="2012-02-22">22 februarie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Gross+domestic+product+at+market+prices+%28tec00001%29&rft.pub=Eurostat&rft_id=http%3A%2F%2Fepp.eurostat.ec.europa.eu%2Fportal%2Fpage%2Fportal%2Fnational_accounts%2Fdata%2Fmain_tables&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-GDP_by_sector-103"><a href="#cite_ref-GDP_by_sector_103-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.statistics.gr/portal/page/portal/ESYE/PAGE-themes?p_param=A0702&r_param=SEL12&y_param=2011_00&mytabs=0">„Gross Added Value by Industry (A17; Years 2000–2011)”</a>. Piraeus: Hellenic Statistical Authority. Accesat în <time datetime="2012-03-22">22 martie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Gross+Added+Value+by+Industry+%28A17%3B+Years+2000%E2%80%932011%29&rft.place=Piraeus&rft.pub=Hellenic+Statistical+Authority&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.statistics.gr%2Fportal%2Fpage%2Fportal%2FESYE%2FPAGE-themes%3Fp_param%3DA0702%26r_param%3DSEL12%26y_param%3D2011_00%26mytabs%3D0&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-World_Tourism_Organization-104">^ <a href="#cite_ref-World_Tourism_Organization_104-0">a</a> <a href="#cite_ref-World_Tourism_Organization_104-1">b</a> <a href="#cite_ref-World_Tourism_Organization_104-2">c</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150903225411/http://www.unwto.org/facts/eng/pdf/barometer/UNWTO_Barom10_2_en.pdf">„UNWTO World Tourism Barometer”</a> (PDF). <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Mondial%C4%83_a_Turismului" title="Organizația Mondială a Turismului">Organizația Mondială a Turismului</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.unwto.org/facts/eng/pdf/barometer/UNWTO_Barom10_2_en.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2015-09-03">3 septembrie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2012-02-22">22 februarie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=UNWTO+World+Tourism+Barometer&rft.pub=Organiza%C8%9Bia+Mondial%C4%83+a+Turismului&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.unwto.org%2Ffacts%2Feng%2Fpdf%2Fbarometer%2FUNWTO_Barom10_2_en.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-UN_Shipping_report_2011-105">^ <a href="#cite_ref-UN_Shipping_report_2011_105-0">a</a> <a href="#cite_ref-UN_Shipping_report_2011_105-1">b</a> <a href="#cite_ref-UN_Shipping_report_2011_105-2">c</a> <a href="#cite_ref-UN_Shipping_report_2011_105-3">d</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.unctad.org/en/docs/rmt2011_en.pdf">„Review of Maritime Transport 2011”</a> (PDF). United Nations. <time datetime="2011">2011</time>. Accesat în <time datetime="2012-02-17">17 februarie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Review+of+Maritime+Transport+2011&rft.pub=United+Nations&rft.date=2011&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.unctad.org%2Fen%2Fdocs%2Frmt2011_en.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-BalkanInsight-106">^ <a href="#cite_ref-BalkanInsight_106-0">a</a> <a href="#cite_ref-BalkanInsight_106-1">b</a> <cite id="CITEREFLikmetaBIRN2012" class="citation">Likmeta, Besar; BIRN, Gjirokastra (<time datetime="2012-07-11">11 iulie 2012</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.balkaninsight.com/en/article/albania-businesses-seek-new-markets-as-greek-crisis-hits-home">„Albania Eyes New Markets as Greek Crisis Hits Home Businesses affected by the economic downturn in Greece are seeking new markets in the West, hoping that a cheap and qualified labour force will draw fresh clients”</a>, Balkan Insight, accesat în <time datetime="2014-04-18">18 aprilie 2014</time>, <q>Greece is the Balkan region's largest economy and has been an important investor in Southeast Europe over the past decade</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Balkan+Insight&rft.atitle=Albania+Eyes+New+Markets+as+Greek+Crisis+Hits+Home+Businesses+affected+by+the+economic+downturn+in+Greece+are+seeking+new+markets+in+the+West%2C+hoping+that+a+cheap+and+qualified+labour+force+will+draw+fresh+clients&rft.date=2012-07-11&rft.aulast=Likmeta&rft.aufirst=Besar&rft.au=BIRN%2C+Gjirokastra&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.balkaninsight.com%2Fen%2Farticle%2Falbania-businesses-seek-new-markets-as-greek-crisis-hits-home&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Keridis-107">^ <a href="#cite_ref-Keridis_107-0">a</a> <a href="#cite_ref-Keridis_107-1">b</a> <cite id="CITEREFKeridis2006" class="citation">Keridis, Dimitris (<time datetime="2006-03-03">3 martie 2006</time>), Greece and the Balkans: From Stabilization to Growth (lecture), Montreal, QC, <a href="/wiki/Canada" title="Canada">CA</a>: Hellenic Studies Unit at Concordia University, <q>Greece has a larger economy than all the Balkan countries combined. Greece is also an important regional investor</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Greece+and+the+Balkans%3A+From+Stabilization+to+Growth&rft.place=Montreal%2C+QC%2C+CA&rft.pub=Hellenic+Studies+Unit+at+Concordia+University&rft.date=2006-03-03&rft.aulast=Keridis&rft.aufirst=Dimitris&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Bell2002-108">^ <a href="#cite_ref-Bell2002_108-0">a</a> <a href="#cite_ref-Bell2002_108-1">b</a> <cite class="citation book">Imogen Bell (<time datetime="2002">2002</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=4CrpzRJCbckC&pg=PA282">Central and South-Eastern Europe: 2003</a>. Routledge. p. 282. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-85743-136-0" title="Special:Referințe în cărți/978-1-85743-136-0">978-1-85743-136-0</a>. Accesat în <time datetime="2013-05-27">27 mai 2013</time>. <q>show that Greece has become the largest investor into Macedonia (FYRM), while Greek companies such as OTE have also developed strong presences in Yugoslavia and other Balkan countries.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Central+and+South-Eastern+Europe%3A+2003&rft.pages=282&rft.pub=Routledge&rft.date=2002&rft.isbn=978-1-85743-136-0&rft.au=Imogen+Bell&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D4CrpzRJCbckC%26pg%3DPA282&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-AydinIfantis2004-109"><a href="#cite_ref-AydinIfantis2004_109-0">^</a> <cite class="citation book">Mustafa Aydin; Kostas Ifantis (<time datetime="2004-02-28">28 februarie 2004</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=NuyWdJfQf4kC&pg=PA267">Turkish-Greek Relations: The Security Dilemma in the Aegean</a>. Taylor & Francis. pp. 266–267. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-203-50191-7" title="Special:Referințe în cărți/978-0-203-50191-7">978-0-203-50191-7</a>. Accesat în <time datetime="2013-05-27">27 mai 2013</time>. <q>second largest investor of foreign capital in Albania, and the third largest foreign investor in Bulgaria. Greece is the most important trading partner of the Former Yugoslav Republic of Macedonia.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Turkish-Greek+Relations%3A+The+Security+Dilemma+in+the+Aegean&rft.pages=266-267&rft.pub=Taylor+%26+Francis&rft.date=2004-02-28&rft.isbn=978-0-203-50191-7&rft.au=Mustafa+Aydin&rft.au=Kostas+Ifantis&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DNuyWdJfQf4kC%26pg%3DPA267&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Thompson2012-110"><a href="#cite_ref-Thompson2012_110-0">^</a> <cite class="citation book">Wayne C. Thompson (<time datetime="2012-08-09">9 august 2012</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=lKCMvYFQCCMC&pg=PA283">Western Europe 2012</a>. Stryker Post. p. 283. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-61048-898-3" title="Special:Referințe în cărți/978-1-61048-898-3">978-1-61048-898-3</a>. Accesat în <time datetime="2013-05-27">27 mai 2013</time>. <q>Greeks are already among the three largest investors in Bulgaria, Romania and Serbia, and overall Greek investment in the ... Its banking sector represents 16% of banking activities in the region, and Greek banks open a new branch in a Balkan country almost weekly.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Western+Europe+2012&rft.pages=283&rft.pub=Stryker+Post&rft.date=2012-08-09&rft.isbn=978-1-61048-898-3&rft.au=Wayne+C.+Thompson&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DlKCMvYFQCCMC%26pg%3DPA283&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Advanced_economies-111"><a href="#cite_ref-Advanced_economies_111-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2011/02/pdf/text.pdf">„World Economic Outlook”</a> (PDF). <a href="/wiki/International_Monetary_Fund" class="mw-redirect" title="International Monetary Fund">International Monetary Fund</a>. Accesat în <time datetime="2012-02-23">23 februarie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=World+Economic+Outlook&rft.pub=International+Monetary+Fund&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.imf.org%2Fexternal%2Fpubs%2Fft%2Fweo%2F2011%2F02%2Fpdf%2Ftext.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-112"><a href="#cite_ref-112">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2013/01/weodata/groups.htm#ae">„Groups and Aggregates Information”</a>. World Economic Outlook Database. <a href="/wiki/International_Monetary_Fund" class="mw-redirect" title="International Monetary Fund">International Monetary Fund</a>. aprilie 2013. Accesat în <time datetime="2013-09-10">10 septembrie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=World+Economic+Outlook+Database&rft.atitle=Groups+and+Aggregates+Information&rft.date=2013-04&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.imf.org%2Fexternal%2Fpubs%2Fft%2Fweo%2F2013%2F01%2Fweodata%2Fgroups.htm%23ae&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-113"><a href="#cite_ref-113">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080409033504/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/appendix/appendix-b.html">„Appendix B: International Organizations and Groups”</a>. <a href="/wiki/The_World_Factbook" title="The World Factbook">The World Factbook</a>. <a href="/wiki/Central_Intelligence_Agency" title="Central Intelligence Agency">Central Intelligence Agency</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/appendix/appendix-b.html">original</a> la <time datetime="2008-04-09">9 aprilie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2013-09-10">10 septembrie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=The+World+Factbook&rft.atitle=Appendix+B%3A+International+Organizations+and+Groups&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Flibrary%2Fpublications%2Fthe-world-factbook%2Fappendix%2Fappendix-b.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-114"><a href="#cite_ref-114">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://data.worldbank.org/about/country-classifications/country-and-lending-groups#OECD_members">„Country and Lending Groups”</a>. <a href="/wiki/Banca_Mondial%C4%83" title="Banca Mondială">Banca Mondială</a>. Accesat în <time datetime="2013-09-10">10 septembrie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Country+and+Lending+Groups&rft.pub=Banca+Mondial%C4%83&rft_id=http%3A%2F%2Fdata.worldbank.org%2Fabout%2Fcountry-classifications%2Fcountry-and-lending-groups%23OECD_members&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-High_income_economies-115"><a href="#cite_ref-High_income_economies_115-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://data.worldbank.org/about/country-classifications/country-and-lending-groups#High_income">„Country and Lending Groups”</a>. Country classifications. <a href="/wiki/Banca_Mondial%C4%83" title="Banca Mondială">Banca Mondială</a>. Accesat în <time datetime="2012-02-22">22 februarie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Country+classifications&rft.atitle=Country+and+Lending+Groups&rft_id=http%3A%2F%2Fdata.worldbank.org%2Fabout%2Fcountry-classifications%2Fcountry-and-lending-groups%23High_income&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Drachma_exchange_rate-116"><a href="#cite_ref-Drachma_exchange_rate_116-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ecb.int/euro/intro/html/index.en.html">„Fixed Euro conversion rates”</a>. European Central Bank. Accesat în <time datetime="2012-02-23">23 februarie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Fixed+Euro+conversion+rates&rft.pub=European+Central+Bank&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ecb.int%2Feuro%2Fintro%2Fhtml%2Findex.en.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-117"><a href="#cite_ref-117">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/GREECE/EN/GREECE-EN.PDF">„The revision of the Greek government deficit & debt figures”</a> (PDF) (report). <a href="/wiki/Europa" title="Europa">EU</a>: Eurostat. <time datetime="2004-11-22">22 noiembrie 2004</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+revision+of+the+Greek+government+deficit+%26+debt+figures&rft.place=EU&rft.pub=Eurostat&rft.date=2004-11-22&rft_id=http%3A%2F%2Fepp.eurostat.ec.europa.eu%2Fcache%2FITY_PUBLIC%2FGREECE%2FEN%2FGREECE-EN.PDF&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-118"><a href="#cite_ref-118">^</a> <cite class="citation news">Simitis, Costa; Stournaras, Yannis (<time datetime="2012-04-26">26 aprilie 2012</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.guardian.co.uk/global/2012/apr/26/greece-europe-north-south-divide?pagewanted=all">„Greece did not Cause the Euro Crisis”</a>. Londra, <a href="/wiki/Regatul_Unit" class="mw-redirect" title="Regatul Unit">Regatul Unit</a>: Guardian. Accesat în <time datetime="2014-04-18">18 aprilie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Greece+did+not+Cause+the+Euro+Crisis&rft.date=2012-04-26&rft.aulast=Simitis&rft.aufirst=Costa&rft.au=Stournaras%2C+Yannis&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.guardian.co.uk%2Fglobal%2F2012%2Fapr%2F26%2Fgreece-europe-north-south-divide%3Fpagewanted%3Dall&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEStoryLandonThomasSchwartz2010-119"><a href="#cite_ref-FOOTNOTEStoryLandonThomasSchwartz2010_119-0">^</a> <a href="#CITEREFStoryLandonThomasSchwartz2010">Story et al. 2010</a>. </li> <li id="cite_note-120"><a href="#cite_ref-120">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20111105110951/http://www.cfr.org/italy/enron-italy-parallels-between-romes-efforts-qualify-euro-entry-financial-chicanery-texas/p4455">„Enron and Italy: Parallels between Rome's efforts to qualify for euro entry and the financial chicanery in Texas”</a>. Council on Foreign Relations. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.cfr.org/italy/enron-italy-parallels-between-romes-efforts-qualify-euro-entry-financial-chicanery-texas/p4455">original</a> la <time datetime="2011-11-05">5 noiembrie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2014-09-23">23 septembrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Enron+and+Italy%3A+Parallels+between+Rome%27s+efforts+to+qualify+for+euro+entry+and+the+financial+chicanery+in+Texas&rft.pub=Council+on+Foreign+Relations&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.cfr.org%2Fitaly%2Fenron-italy-parallels-between-romes-efforts-qualify-euro-entry-financial-chicanery-texas%2Fp4455&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-121"><a href="#cite_ref-121">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.icmagroup.org/assets/documents/Derivatives%20and%20Public%20Debt%20Management.pdf">„Derivatives and Public Debt Management”</a> (PDF). International Securities Market Association (ISMA) in cooperation with the Council on Foreign Relations.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Derivatives+and+Public+Debt+Management&rft.pub=International+Securities+Market+Association+%28ISMA%29+in+cooperation+with+the+Council+on+Foreign+Relations&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.icmagroup.org%2Fassets%2Fdocuments%2FDerivatives%2520and%2520Public%2520Debt%2520Management.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-OECD_Greece_2005-122"><a href="#cite_ref-OECD_Greece_2005_122-0">^</a> <cite class="citation book">„Greece”. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=Wstn-8rGQZQC">Economic Surveys</a>. 12. OECD. septembrie 2005. p. 47. Accesat în <time datetime="2011-09-25">25 septembrie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Greece&rft.btitle=Economic+Surveys&rft.pages=47&rft.pub=OECD&rft.date=2005-09&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DWstn-8rGQZQC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-123"><a href="#cite_ref-123">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.hri.org/news/greek/ana/2004/04-12-08.ana.html#09">„Finmin says fiscal data saga has ended in wake of EU report”</a>. HRI. <time datetime="2004-12-08">8 decembrie 2004</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Finmin+says+fiscal+data+saga+has+ended+in+wake+of+EU+report&rft.pub=HRI&rft.date=2004-12-08&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.hri.org%2Fnews%2Fgreek%2Fana%2F2004%2F04-12-08.ana.html%2309&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-124"><a href="#cite_ref-124">^</a> <cite class="citation news">Harford, Tim (<time datetime="2011-09-09">9 septembrie 2011</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.ft.com/cms/s/2/171aaa36-d8f1-11e0-aff1-00144feabdc0.html#ixzz1XWna9dha">„Look out for No. 1”</a>. The Financial Times.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Look+out+for+No.+1&rft.date=2011-09-09&rft.aulast=Harford&rft.aufirst=Tim&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ft.com%2Fcms%2Fs%2F2%2F171aaa36-d8f1-11e0-aff1-00144feabdc0.html%23ixzz1XWna9dha&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-125"><a href="#cite_ref-125">^</a> <cite class="citation journal">Rauch, Bernhard; Max, Göttsche; Brähler, Gernot; Engel, Stefan (<time datetime="2011">2011</time>). „Fact and Fiction in EU-Governmental Economic Data”. German Economic Review. 12 (3): 244–54.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=German+Economic+Review&rft.atitle=Fact+and+Fiction+in+EU-Governmental+Economic+Data&rft.volume=12&rft.issue=3&rft.pages=244-54&rft.date=2011&rft.aulast=Rauch&rft.aufirst=Bernhard&rft.au=Max%2C+G%C3%B6ttsche&rft.au=Br%C3%A4hler%2C+Gernot&rft.au=Engel%2C+Stefan&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-126"><a href="#cite_ref-126">^</a> Lynn, Matthew (2011). Bust: Greece, the Euro and the Sovereign Debt Crisis. <a href="/wiki/Hoboken,_New_Jersey" title="Hoboken, New Jersey">Hobeken</a>, New Jersey: <a href="/wiki/Wiley" class="mw-redirect" title="Wiley">Wiley</a>. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9780470976111" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 978-0-470-97611-1</a>. </li> <li id="cite_note-127"><a href="#cite_ref-127">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.economist.com/node/15452594?story_id=15452594">„Greece's Sovereign-Debt Crunch: A Very European Crisis”</a>. The Economist. <time datetime="2010-02-04">4 februarie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2010-05-02">2 mai 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Economist&rft.atitle=Greece%27s+Sovereign-Debt+Crunch%3A+A+Very+European+Crisis&rft.date=2010-02-04&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.economist.com%2Fnode%2F15452594%3Fstory_id%3D15452594&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Rehn-128"><a href="#cite_ref-Rehn_128-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://euobserver.com/19/30015">„Rehn: No Other State Will Need a Bail-Out”</a>. <a href="/w/index.php?title=EUobserver&action=edit&redlink=1" class="new" title="EUobserver — pagină inexistentă">EUobserver</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q507198" class="extiw" title="d:Q507198">d</a>). Accesat în <time datetime="2010-05-06">6 mai 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Rehn%3A+No+Other+State+Will+Need+a+Bail-Out&rft.pub=%3AEUobserver%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22EUobserver+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft_id=http%3A%2F%2Feuobserver.com%2F19%2F30015&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Goldman-129">^ <a href="#cite_ref-Goldman_129-0">a</a> <a href="#cite_ref-Goldman_129-1">b</a> <a href="#cite_ref-Goldman_129-2">c</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100305175636/http://www.businessinsider.com/henry-blodget-greece-paid-goldman-300-million-to-help-it-hide-its-ballooning-debts-2010-2">„Greece Paid Goldman $300 Million To Help It Hide Its Ballooning Debts”</a>. <a href="/wiki/Business_Insider" title="Business Insider">Business Insider</a>. Arhivat din original în <time datetime="2010-03-05">5 martie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2010-05-06">6 mai 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Greece+Paid+Goldman+%24300+Million+To+Help+It+Hide+Its+Ballooning+Debts&rft.pub=Business+Insider&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.businessinsider.com%2Fhenry-blodget-greece-paid-goldman-300-million-to-help-it-hide-its-ballooning-debts-2010-2&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: URL impropriu (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_URL_impropriu" title="Categorie:Mentenanță CS1: URL impropriu">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-130"><a href="#cite_ref-130">^</a> <cite class="citation news">LOUISE STORY; LANDON THOMAS Jr; NELSON D. SCHWARTZ (<time datetime="2010-02-13">13 februarie 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.nytimes.com/2010/02/14/business/global/14debt.html?pagewanted=all&_r=0">„Global Business: Wall St. Helped to Mask Debt Fueling Europe's Crisis”</a>. <a href="/wiki/The_New_York_Times" title="The New York Times">The New York Times</a>. <q>In dozens of deals across the Continent, banks provided cash upfront in return for government payments in the future, with those liabilities then left off the books. Greece, for example, traded away the rights to airport fees and lottery proceeds in years to come.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+New+York+Times&rft.atitle=Global+Business%3A+Wall+St.+Helped+to+Mask+Debt+Fueling+Europe%E2%80%99s+Crisis&rft.date=2010-02-13&rft.au=LOUISE+STORY&rft.au=LANDON+THOMAS+Jr&rft.au=NELSON+D.+SCHWARTZ&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.nytimes.com%2F2010%2F02%2F14%2Fbusiness%2Fglobal%2F14debt.html%3Fpagewanted%3Dall%26_r%3D0&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Bloomberg-131"><a href="#cite_ref-Bloomberg_131-0">^</a> <cite class="citation news">Nicholas Dunbar & Elisa Martinuzzi (<time datetime="2012-03-05">5 martie 2012</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.bloomberg.com/news/2012-03-06/goldman-secret-greece-loan-shows-two-sinners-as-client-unravels.html">„Goldman Secret Greece Loan Shows Two Sinners as Client Unravels”</a>. Bloomberg. <q>Greece actually executed the swap transactions to reduce its debt-to-gross-domestic-product ratio because all member states were required by the Maastricht Treaty to show an improvement in their public finances,” Laffan said in an e-mail. “The swaps were one of several techniques that many European governments used to meet the terms of the treaty.”</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Goldman+Secret+Greece+Loan+Shows+Two+Sinners+as+Client+Unravels&rft.date=2012-03-05&rft.au=Nicholas+Dunbar+%26+Elisa+Martinuzzi&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bloomberg.com%2Fnews%2F2012-03-06%2Fgoldman-secret-greece-loan-shows-two-sinners-as-client-unravels.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-The_Telegraph-132"><a href="#cite_ref-The_Telegraph_132-0">^</a> <cite class="citation news">Edmund Conway Economics (<time datetime="2010-02-15">15 februarie 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160412054034/http://blogs.telegraph.co.uk/finance/edmundconway/100003757/did-goldman-sachs-help-britain-hide-its-debts-too/">„Did Goldman Sachs help Britain hide its debts too?”</a>. <a href="/wiki/The_Daily_Telegraph" title="The Daily Telegraph">The Telegraph</a>. Londra. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://blogs.telegraph.co.uk/finance/edmundconway/100003757/did-goldman-sachs-help-britain-hide-its-debts-too/">original</a> la <time datetime="2016-04-12">12 aprilie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2014-09-23">23 septembrie 2014</time>. <q>One of the more intriguing lines from that latter piece says: “Instruments developed by Goldman Sachs, JPMorgan Chase and a wide range of other banks enabled politicians to mask additional borrowing in Greece, Italy and possibly elsewhere.” So, the obvious question goes, what about the UK? Did Britain hide its debts? Was Goldman Sachs involved? Should we panic?</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Telegraph&rft.atitle=Did+Goldman+Sachs+help+Britain+hide+its+debts+too%3F&rft.date=2010-02-15&rft.au=Edmund+Conway+Economics&rft_id=http%3A%2F%2Fblogs.telegraph.co.uk%2Ffinance%2Fedmundconway%2F100003757%2Fdid-goldman-sachs-help-britain-hide-its-debts-too%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-The_Guardian-133"><a href="#cite_ref-The_Guardian_133-0">^</a> <cite class="citation news">Elena Moya (<time datetime="2010-02-16">16 februarie 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/business/2010/feb/16/greek-debt-goldman-sachs">„Banks that inflated Greek debt should be investigated, EU urges”</a>. <a href="/wiki/The_Guardian" title="The Guardian">The Guardian</a>. <q>"These instruments were not invented by Greece, nor did investment banks discover them just for Greece," said Christophoros Sardelis, who was chief of Greece's debt management agency when the contracts were conducted with Goldman Sachs.Such contracts were also used by other European countries until Eurostat, the EU's statistic agency, stopped accepting them later in the decade. Eurostat has also asked Athens to clarify the contracts.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Guardian&rft.atitle=Banks+that+inflated+Greek+debt+should+be+investigated%2C+EU+urges&rft.date=2010-02-16&rft.au=Elena+Moya&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Fbusiness%2F2010%2Ffeb%2F16%2Fgreek-debt-goldman-sachs&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Der_Spiegel-134">^ <a href="#cite_ref-Der_Spiegel_134-0">a</a> <a href="#cite_ref-Der_Spiegel_134-1">b</a> <cite class="citation news">Beat Balzli (<time datetime="2010-02-08">8 februarie 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.spiegel.de/international/europe/greek-debt-crisis-how-goldman-sachs-helped-greece-to-mask-its-true-debt-a-676634.html">„Greek Debt Crisis: How Goldman Sachs Helped Greece to Mask its True Debt”</a>. <a href="/wiki/Der_Spiegel" title="Der Spiegel">Der Spiegel</a>. Accesat în <time datetime="2013-10-29">29 octombrie 2013</time>. <q>This credit disguised as a swap didn't show up in the Greek debt statistics. Eurostat's reporting rules don't comprehensively record transactions involving financial derivatives. "The Maastricht rules can be circumvented quite legally through swaps," says a German derivatives dealer. In previous years, Italy used a similar trick to mask its true debt with the help of a different US bank.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Der+Spiegel&rft.atitle=Greek+Debt+Crisis%3A+How+Goldman+Sachs+Helped+Greece+to+Mask+its+True+Debt&rft.date=2010-02-08&rft.au=Beat+Balzli&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.spiegel.de%2Finternational%2Feurope%2Fgreek-debt-crisis-how-goldman-sachs-helped-greece-to-mask-its-true-debt-a-676634.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-135"><a href="#cite_ref-135">^</a> <cite class="citation news">Story, Louise; Thomas Jr, Landon; Schwartz, Nelson D. (<time datetime="2010-02-14">14 februarie 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.nytimes.com/2010/02/14/business/global/14debt.html?pagewanted=1&hp">„Wall St. Helped To Mask Debt Fueling Europe's Crisis”</a>. The New York Times. Accesat în <time datetime="2010-05-06">6 mai 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+New+York+Times&rft.atitle=Wall+St.+Helped+To+Mask+Debt+Fueling+Europe%27s+Crisis&rft.date=2010-02-14&rft.au=Story%2C+Louise%3B+Thomas+Jr%2C+Landon%3B+Schwartz%2C+Nelson+D.&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.nytimes.com%2F2010%2F02%2F14%2Fbusiness%2Fglobal%2F14debt.html%3Fpagewanted%3D1%26hp&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Nume_multiple:_lista_autorilor" title="Categorie:Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-136"><a href="#cite_ref-136">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.bloomberg.com/apps/news?pid=newsarchive&sid=aUi3XLUwIIVA">„Papandreou Faces Bond Rout as Budget Worsens, Workers Strike”</a>. Bloomberg. <time datetime="2010-04-22">22 aprilie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2010-05-02">2 mai 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Papandreou+Faces+Bond+Rout+as+Budget+Worsens%2C+Workers+Strike&rft.date=2010-04-22&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bloomberg.com%2Fapps%2Fnews%3Fpid%3Dnewsarchive%26sid%3DaUi3XLUwIIVA&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-137"><a href="#cite_ref-137">^</a> <cite class="citation news">Staff (<time datetime="2010-02-19">19 februarie 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.telegraph.co.uk/finance/financialcrisis/7269629/Britains-deficit-third-worst-in-the-world-table.html">„Britain's Deficit Third Worst in the World, Table”</a>. The Daily Telegraph. Londra. Accesat în <time datetime="2011-08-05">5 august 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Daily+Telegraph&rft.atitle=Britain%27s+Deficit+Third+Worst+in+the+World%2C+Table&rft.date=2010-02-19&rft.au=Staff&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.telegraph.co.uk%2Ffinance%2Ffinancialcrisis%2F7269629%2FBritains-deficit-third-worst-in-the-world-table.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-138"><a href="#cite_ref-138">^</a> <cite class="citation news">Melander, Ingrid; Papchristou, Harry (<time datetime="2009-11-05">5 noiembrie 2009</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20121128104139/http://www.reuters.com/article/2009/11/05/greece-budget-debt-idUSATH00496420091105">„Greek Debt To Reach 120.8 Pct of GDP in '10 – Draft”</a>. Reuters. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.reuters.com/article/2009/11/05/greece-budget-debt-idUSATH00496420091105">original</a> la <time datetime="2012-11-28">28 noiembrie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2011-08-05">5 august 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Greek+Debt+To+Reach+120.8+Pct+of+GDP+in+%2710+%E2%80%93+Draft&rft.date=2009-11-05&rft.au=Melander%2C+Ingrid%3B+Papchristou%2C+Harry&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.reuters.com%2Farticle%2F2009%2F11%2F05%2Fgreece-budget-debt-idUSATH00496420091105&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Nume_multiple:_lista_autorilor" title="Categorie:Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-139"><a href="#cite_ref-139">^</a> <cite class="citation news">Thesing, Gabi; Krause-Jackson, Flavia (<time datetime="2010-05-03">3 mai 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.bloomberg.com/news/2010-05-02/greece-faces-unprecedented-cuts-as-159b-rescue-nears.html">„Greece Faces `Unprecedented' Cuts as $159B Rescue Nears”</a>. Bloomberg. Accesat în <time datetime="2010-05-06">6 mai 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Greece+Faces+%60Unprecedented%27+Cuts+as+%24159B+Rescue+Nears&rft.date=2010-05-03&rft.au=Thesing%2C+Gabi%3B+Krause-Jackson%2C+Flavia&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bloomberg.com%2Fnews%2F2010-05-02%2Fgreece-faces-unprecedented-cuts-as-159b-rescue-nears.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Nume_multiple:_lista_autorilor" title="Categorie:Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-140"><a href="#cite_ref-140">^</a> <cite class="citation news">Kerin Hope (<time datetime="2010-05-02">2 mai 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.ft.com/cms/s/0/08a87e4e-55c4-11df-b835-00144feab49a.html">„EU Puts Positive Spin on Greek Rescue”</a>. Financial Times. Accesat în <time datetime="2010-05-06">6 mai 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Financial+Times&rft.atitle=EU+Puts+Positive+Spin+on+Greek+Rescue&rft.date=2010-05-02&rft.au=Kerin+Hope&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ft.com%2Fcms%2Fs%2F0%2F08a87e4e-55c4-11df-b835-00144feab49a.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-141"><a href="#cite_ref-141">^</a> <cite class="citation news">Newman, Rick (<time datetime="2011-11-03">3 noiembrie 2011</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.usnews.com/news/blogs/rick-newman/2011/11/03/lessons-for-congress-from-the-chaos-in-greece">„Lessons for Congress From the Chaos in Greece”</a>. US News. Accesat în <time datetime="2011-11-03">3 noiembrie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=US+News&rft.atitle=Lessons+for+Congress+From+the+Chaos+in+Greece&rft.date=2011-11-03&rft.aulast=Newman&rft.aufirst=Rick&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.usnews.com%2Fnews%2Fblogs%2Frick-newman%2F2011%2F11%2F03%2Flessons-for-congress-from-the-chaos-in-greece&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-142"><a href="#cite_ref-142">^</a> <cite class="citation web">van Puyvelde, Eric (<time datetime="2010-11-15">15 noiembrie 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110501045213/http://www.europolitics.info/economy-monetary-affairs/deficits-increase-in-eurozone-and-eu-artb287086-50.html">„Deficits Increase in Eurozone and EU”</a>. <a href="/wiki/Eurostat" title="Eurostat">Eurostat</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.europolitics.info/economy-monetary-affairs/deficits-increase-in-eurozone-and-eu-artb287086-50.html">original</a> la <time datetime="2011-05-01">1 mai 2011</time>. Accesat în <time datetime="2010-12-19">19 decembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Deficits+Increase+in+Eurozone+and+EU&rft.pub=Eurostat&rft.date=2010-11-15&rft.au=van+Puyvelde%2C+Eric&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.europolitics.info%2Feconomy-monetary-affairs%2Fdeficits-increase-in-eurozone-and-eu-artb287086-50.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-BBCQ&A-143">^ <a href="#cite_ref-BBCQ&A_143-0">a</a> <a href="#cite_ref-BBCQ&A_143-1">b</a> <a href="#cite_ref-BBCQ&A_143-2">c</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/news/business-13798000">„Q&A: Greek debt”</a>. BBC News Online. Accesat în <time datetime="2012-05-14">14 mai 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Q%26A%3A+Greek+debt&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fnews%2Fbusiness-13798000&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-eurostat_agriculture_1-144">^ <a href="#cite_ref-eurostat_agriculture_1_144-0">a</a> <a href="#cite_ref-eurostat_agriculture_1_144-1">b</a> <a href="#cite_ref-eurostat_agriculture_1_144-2">c</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20141006122431/http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do">„Crops products (excluding fruits and vegetables) (annual data)”</a>. <a href="/wiki/Eurostat" title="Eurostat">Eurostat</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do">original</a> la <time datetime="2014-10-06">6 octombrie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2011-10-19">19 octombrie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Crops+products+%28excluding+fruits+and+vegetables%29+%28annual+data%29&rft.pub=Eurostat&rft_id=http%3A%2F%2Fappsso.eurostat.ec.europa.eu%2Fnui%2FsubmitViewTableAction.do&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-eurostat_agriculture_2-145">^ <a href="#cite_ref-eurostat_agriculture_2_145-0">a</a> <a href="#cite_ref-eurostat_agriculture_2_145-1">b</a> <a href="#cite_ref-eurostat_agriculture_2_145-2">c</a> <a href="#cite_ref-eurostat_agriculture_2_145-3">d</a> <a href="#cite_ref-eurostat_agriculture_2_145-4">e</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do">„Fruits and vegetables (annual data)”</a>. <a href="/wiki/Eurostat" title="Eurostat">Eurostat</a>. Accesat în <time datetime="2011-10-19">19 octombrie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Fruits+and+vegetables+%28annual+data%29&rft.pub=Eurostat&rft_id=http%3A%2F%2Fappsso.eurostat.ec.europa.eu%2Fnui%2Fshow.do&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-shipping-146">^ <a href="#cite_ref-shipping_146-0">a</a> <a href="#cite_ref-shipping_146-1">b</a> <cite class="citation web">Polemis, Spyros M. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.greece.org/poseidon/work/articles/polemis_one.html">„The History of Greek Shipping”</a>. greece.org. Accesat în <time datetime="2007-04-09">9 aprilie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+History+of+Greek+Shipping&rft.pub=greece.org&rft.au=Polemis%2C+Spyros+M.&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.greece.org%2Fposeidon%2Fwork%2Farticles%2Fpolemis_one.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-nbg-147"><a href="#cite_ref-nbg_147-0">^</a> <cite class="citation web">Press release (<time datetime="2006-05-11">11 mai 2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070831114031/http://www.nbg.gr/en/pr_release_resb.asp?P_ID=463">„Greek Shipping Is Modernized To Remain a Global Leader and Expand Its Contribution to the Greek Economy”</a>. <a href="/wiki/National_Bank_of_Greece" title="National Bank of Greece">National Bank of Greece</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.nbg.gr/en/pr_release_resb.asp?P_ID=463">original</a> la <time datetime="2007-08-31">31 august 2007</time>. Accesat în <time datetime="2007-04-08">8 aprilie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Greek+Shipping+Is+Modernized+To+Remain+a+Global+Leader+and+Expand+Its+Contribution+to+the+Greek+Economy&rft.pub=National+Bank+of+Greece&rft.date=2006-05-11&rft.au=Press+release&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.nbg.gr%2Fen%2Fpr_release_resb.asp%3FP_ID%3D463&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-slate-148">^ <a href="#cite_ref-slate_148-0">a</a> <a href="#cite_ref-slate_148-1">b</a> <cite class="citation news">Engber, Daniel (<time datetime="2005-08-17">17 august 2005</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.slate.com/?id=2124542&">„So Many Greek Shipping Magnates..”</a>. <a href="/w/index.php?title=Slate&action=edit&redlink=1" class="new" title="Slate — pagină inexistentă">Slate</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q60497" class="extiw" title="d:Q60497">d</a>). Accesat în <time datetime="2011-08-05">5 august 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=%3ASlate%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Slate+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.atitle=So+Many+Greek+Shipping+Magnates...&rft.date=2005-08-17&rft.au=Engber%2C+Daniel&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.slate.com%2F%3Fid%3D2124542%26&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-UN_Shipping_report-149">^ <a href="#cite_ref-UN_Shipping_report_149-0">a</a> <a href="#cite_ref-UN_Shipping_report_149-1">b</a> <a href="#cite_ref-UN_Shipping_report_149-2">c</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.unctad.org/en/docs/rmt2010_en.pdf">„Review of Maritime Transport 2010”</a> (PDF). United Nations. <time datetime="2010">2010</time>. Accesat în <time datetime="2011-08-10">10 august 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Review+of+Maritime+Transport+2010&rft.pub=United+Nations&rft.date=2010&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.unctad.org%2Fen%2Fdocs%2Frmt2010_en.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-UN_Shipping_report_2-150"><a href="#cite_ref-UN_Shipping_report_2_150-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.unctad.org/en/docs/rmt2006_en.pdf">„Review of Maritime Transport 2006”</a> (PDF). United Nations. <time datetime="2006">2006</time>. Accesat în <time datetime="2011-08-10">10 august 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Review+of+Maritime+Transport+2006&rft.pub=United+Nations&rft.date=2006&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.unctad.org%2Fen%2Fdocs%2Frmt2006_en.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-BTS-151"><a href="#cite_ref-BTS_151-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rita.dot.gov/bts/sites/rita.dot.gov.bts/files/publications/maritime_trade_and_transportation/2007/html/table_02_01.html">„Top 15 Ranking of World Merchant Fleet by Country of Owner, Year-End 2006”</a>. U.S. <a href="/w/index.php?title=Bureau_of_Transportation_Statistics&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bureau of Transportation Statistics — pagină inexistentă">Bureau of Transportation Statistics</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4998432" class="extiw" title="d:Q4998432">d</a>). <time datetime="2001">2001</time>. Accesat în <time datetime="2013-06-11">11 iunie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Top+15+Ranking+of+World+Merchant+Fleet+by+Country+of+Owner%2C+Year-End+2006&rft.pub=U.S.+%3ABureau+of+Transportation+Statistics%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Bureau+of+Transportation+Statistics+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.date=2001&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.rita.dot.gov%2Fbts%2Fsites%2Frita.dot.gov.bts%2Ffiles%2Fpublications%2Fmaritime_trade_and_transportation%2F2007%2Fhtml%2Ftable_02_01.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-152"><a href="#cite_ref-152">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ekathimerini.com/4dcgi/_w_articles_wsite2_1_24/07/2012_453521">„Greece's 5-month tourism receipts drop 12.5 percent”</a>. ekathimerini.com. Accesat în <time datetime="2013-03-26">26 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Greece%27s+5-month+tourism+receipts+drop+12.5+percent&rft.pub=ekathimerini.com&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ekathimerini.com%2F4dcgi%2F_w_articles_wsite2_1_24%2F07%2F2012_453521&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Eurostat_Tourism_table-153">^ <a href="#cite_ref-Eurostat_Tourism_table_153-0">a</a> <a href="#cite_ref-Eurostat_Tourism_table_153-1">b</a> <a href="#cite_ref-Eurostat_Tourism_table_153-2">c</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupModifyTableLayout.do">„Nights spent in tourist accommodation establishments – regional – annual data”</a>. <a href="/wiki/Eurostat" title="Eurostat">Eurostat</a>. <time datetime="2010">2010</time>. Accesat în <time datetime="2011-08-10">10 august 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Nights+spent+in+tourist+accommodation+establishments+%E2%80%93+regional+%E2%80%93+annual+data&rft.pub=Eurostat&rft.date=2010&rft_id=http%3A%2F%2Fappsso.eurostat.ec.europa.eu%2Fnui%2FsetupModifyTableLayout.do&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Eurostat_Tourism-154"><a href="#cite_ref-Eurostat_Tourism_154-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-HA-10-001-11/EN/KS-HA-10-001-11-EN.PDF">„Tourism”</a> (PDF). <a href="/wiki/Eurostat" title="Eurostat">Eurostat</a>. <time datetime="2010">2010</time>. Accesat în <time datetime="2011-08-10">10 august 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Tourism&rft.pub=Eurostat&rft.date=2010&rft_id=http%3A%2F%2Fepp.eurostat.ec.europa.eu%2Fcache%2FITY_OFFPUB%2FKS-HA-10-001-11%2FEN%2FKS-HA-10-001-11-EN.PDF&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-A2001-155">^ <a href="#cite_ref-A2001_155-0">a</a> <a href="#cite_ref-A2001_155-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.statistics.gr/portal/page/portal/ESYE/BUCKET/A2001/Other/A2001_STO03_TB_MM_12_2007_02_F_GR.pdf">„02. Αφίξεις αλλοδαπών από το εξωτερικό κατά υπηκοότητα και μέσο ταξιδίου ( Δεκέμβριος 2007 )”</a> [02. Sosiri de persoane din străinătate după naționalitate și mijloace de transport (decembrie 2007)] (PDF) (în greacă). Hellenic National Statistics Agency. decembrie 2007. Accesat în <time datetime="2011-08-10">10 august 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=02.++%CE%91%CF%86%CE%AF%CE%BE%CE%B5%CE%B9%CF%82+%CE%B1%CE%BB%CE%BB%CE%BF%CE%B4%CE%B1%CF%80%CF%8E%CE%BD+%CE%B1%CF%80%CF%8C+%CF%84%CE%BF+%CE%B5%CE%BE%CF%89%CF%84%CE%B5%CF%81%CE%B9%CE%BA%CF%8C+%CE%BA%CE%B1%CF%84%CE%AC+%CF%85%CF%80%CE%B7%CE%BA%CE%BF%CF%8C%CF%84%CE%B7%CF%84%CE%B1+%CE%BA%CE%B1%CE%B9+%CE%BC%CE%AD%CF%83%CE%BF+%CF%84%CE%B1%CE%BE%CE%B9%CE%B4%CE%AF%CE%BF%CF%85+%28+%CE%94%CE%B5%CE%BA%CE%AD%CE%BC%CE%B2%CF%81%CE%B9%CE%BF%CF%82+2007+%29&rft.pub=Hellenic+National+Statistics+Agency&rft.date=2007-12&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.statistics.gr%2Fportal%2Fpage%2Fportal%2FESYE%2FBUCKET%2FA2001%2FOther%2FA2001_STO03_TB_MM_12_2007_02_F_GR.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-156"><a href="#cite_ref-156">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.lonelyplanet.com/canada/travel-tips-and-articles/39339">„Ultimate party cities”</a>. <a href="/wiki/Lonely_Planet" title="Lonely Planet">Lonely Planet</a>. Accesat în <time datetime="2011-08-10">10 august 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Ultimate+party+cities&rft.pub=Lonely+Planet&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.lonelyplanet.com%2Fcanada%2Ftravel-tips-and-articles%2F39339&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Best_Islands-157">^ <a href="#cite_ref-Best_Islands_157-0">a</a> <a href="#cite_ref-Best_Islands_157-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.travelandleisure.com/worldsbest/2011/islands/europe-islands/242">„World's Best Awards – Islands”</a>. <a href="/w/index.php?title=Travel_%2B_Leisure&action=edit&redlink=1" class="new" title="Travel + Leisure — pagină inexistentă">Travel + Leisure</a>. Accesat în <time datetime="2011-08-10">10 august 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=World%27s+Best+Awards+%E2%80%93+Islands&rft.pub=Travel+%2B+Leisure&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.travelandleisure.com%2Fworldsbest%2F2011%2Fislands%2Feurope-islands%2F242&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-cnbc-158"><a href="#cite_ref-cnbc_158-0">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.in.gr/science-technology/article/?aid=1231106170">„Το 20% του πληθυσμού πλησιάζει η διείσδυση της ευρυζωνικότητας στην Ελλάδα”</a> [Penetrarea internetului de mare viteză ajunge la 20% din populație în Grecia] (în greacă). in.gr. <time datetime="2011-05-02">2 mai 2011</time>. Accesat în <time datetime="2014-04-18">18 aprilie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=%CE%A4%CE%BF+20%25+%CF%84%CE%BF%CF%85+%CF%80%CE%BB%CE%B7%CE%B8%CF%85%CF%83%CE%BC%CE%BF%CF%8D+%CF%80%CE%BB%CE%B7%CF%83%CE%B9%CE%AC%CE%B6%CE%B5%CE%B9+%CE%B7+%CE%B4%CE%B9%CE%B5%CE%AF%CF%83%CE%B4%CF%85%CF%83%CE%B7+%CF%84%CE%B7%CF%82+%CE%B5%CF%85%CF%81%CF%85%CE%B6%CF%89%CE%BD%CE%B9%CE%BA%CF%8C%CF%84%CE%B7%CF%84%CE%B1%CF%82+%CF%83%CF%84%CE%B7%CE%BD+%CE%95%CE%BB%CE%BB%CE%AC%CE%B4%CE%B1&rft.date=2011-05-02&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.in.gr%2Fscience-technology%2Farticle%2F%3Faid%3D1231106170&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-ELSTAT-Zougla.gr_article-159"><a href="#cite_ref-ELSTAT-Zougla.gr_article_159-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.zougla.gr/greece/article/to-536-ton-nikokirion-dia8eti-sindesi-sto-diadiktio">„Το 53,6% των νοικοκυριών διαθέτει σύνδεση στο διαδίκτυο”</a> [The 53 % 2C6% of households connected to the internet]. Zougla.gr. Accesat în <time datetime="2013-03-26">26 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%CE%A4%CE%BF+53%2C6%25+%CF%84%CF%89%CE%BD+%CE%BD%CE%BF%CE%B9%CE%BA%CE%BF%CE%BA%CF%85%CF%81%CE%B9%CF%8E%CE%BD+%CE%B4%CE%B9%CE%B1%CE%B8%CE%AD%CF%84%CE%B5%CE%B9+%CF%83%CF%8D%CE%BD%CE%B4%CE%B5%CF%83%CE%B7+%CF%83%CF%84%CE%BF+%CE%B4%CE%B9%CE%B1%CE%B4%CE%AF%CE%BA%CF%84%CF%85%CE%BF&rft.pub=Zougla.gr&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.zougla.gr%2Fgreece%2Farticle%2Fto-536-ton-nikokirion-dia8eti-sindesi-sto-diadiktio&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-160"><a href="#cite_ref-160">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.openjourney.com/blogs/josh/free-wifi-internet-greek-islands-47.html">„Finding Free WiFi Internet in the Greek Islands”</a>. Open Journey. <time datetime="2011-06-29">29 iunie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2011-08-20">20 august 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Finding+Free+WiFi+Internet+in+the+Greek+Islands&rft.pub=Open+Journey&rft.date=2011-06-29&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.openjourney.com%2Fblogs%2Fjosh%2Ffree-wifi-internet-greek-islands-47.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-161"><a href="#cite_ref-161">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.tovima.gr/finance/article/?aid=474421">„Sharp increase 340% of mobile internet”</a>. TA NEA. <time datetime="2012-09-12">12 septembrie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-09-12">12 septembrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Sharp+increase+340%25+of+mobile+internet&rft.pub=TA+NEA&rft.date=2012-09-12&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.tovima.gr%2Ffinance%2Farticle%2F%3Faid%3D474421&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-162"><a href="#cite_ref-162">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.itu.int/net/pressoffice/backgrounders/general/pdf/5.pdf">„ICT Development Index (IDI), 2010 and 2008”</a> (PDF). <a href="/w/index.php?title=The_United_Nations_Telecommunication_Union&action=edit&redlink=1" class="new" title="The United Nations Telecommunication Union — pagină inexistentă">International Telecommunication Union</a>. Accesat în <time datetime="2012-07-22">22 iulie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=ICT+Development+Index+%28IDI%29%2C+2010+and+2008&rft.pub=International+Telecommunication+Union&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.itu.int%2Fnet%2Fpressoffice%2Fbackgrounders%2Fgeneral%2Fpdf%2F5.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> p. 15. </li> <li id="cite_note-163"><a href="#cite_ref-163">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.esa.int/esaCP/SEMWYQRMD6E_Benefits_0.html">„Greece becomes 16th ESA Member State”</a>. ESA. <time datetime="2005-03-22">22 martie 2005</time>. Accesat în <time datetime="2012-05-15">15 mai 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Greece+becomes+16th+ESA+Member+State&rft.pub=ESA&rft.date=2005-03-22&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.esa.int%2FesaCP%2FSEMWYQRMD6E_Benefits_0.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-164"><a href="#cite_ref-164">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.economist.com/world/europe/displaystory.cfm?story_id=E1_STQTVNJ">„University reforms in Greece face student protests”</a>. The Economist. <time datetime="2006-07-06">6 iulie 2006</time>. Accesat în <time datetime="2008-12-19">19 decembrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Economist&rft.atitle=University+reforms+in+Greece+face+student+protests&rft.date=2006-07-06&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.economist.com%2Fworld%2Feurope%2Fdisplaystory.cfm%3Fstory_id%3DE1_STQTVNJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-ELSTAT-165"><a href="#cite_ref-ELSTAT_165-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140817195146/http://www.statistics.gr/portal/page/portal/ESYE/BUCKET/General/A1602_SAM01_DT_DC_00_2011_02_F_GR.pdf">„2011 Greek Census”</a> (PDF). <a href="/w/index.php?title=Hellenic_Statistical_Authority&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hellenic Statistical Authority — pagină inexistentă">Hellenic Statistical Authority</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1275124" class="extiw" title="d:Q1275124">d</a>). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.statistics.gr/portal/page/portal/ESYE/BUCKET/General/A1602_SAM01_DT_DC_00_2011_02_F_GR.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2014-08-17">17 august 2014</time>. Accesat în <time datetime="2012-08-10">10 august 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=2011+Greek+Census&rft.pub=%3AHellenic+Statistical+Authority%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Hellenic+Statistical+Authority+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.statistics.gr%2Fportal%2Fpage%2Fportal%2FESYE%2FBUCKET%2FGeneral%2FA1602_SAM01_DT_DC_00_2011_02_F_GR.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-nssg-166">^ <a href="#cite_ref-nssg_166-0">a</a> <a href="#cite_ref-nssg_166-1">b</a> <a href="#cite_ref-nssg_166-2">c</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20071124142319/http://www.statistics.gr/eng_tables/hellas_in_numbers_eng.pdf">„Greece in Numbers”</a> (PDF). <a href="/w/index.php?title=Hellenic_Statistical_Authority&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hellenic Statistical Authority — pagină inexistentă">Hellenic Statistical Authority</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1275124" class="extiw" title="d:Q1275124">d</a>). <time datetime="2006">2006</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.statistics.gr/eng_tables/hellas_in_numbers_eng.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2007-11-24">24 noiembrie 2007</time>. Accesat în <time datetime="2007-12-14">14 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Greece+in+Numbers&rft.pub=%3AHellenic+Statistical+Authority%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Hellenic+Statistical+Authority+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.date=2006&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.statistics.gr%2Feng_tables%2Fhellas_in_numbers_eng.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-cities-167"><a href="#cite_ref-cities_167-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080117231653/http://www.statistics.gr/Athena2001/Athena2001.ASP?wcu=$cmd=0$id=5200712142356520314915">„Athena 2001 Census”</a>. <a href="/w/index.php?title=Hellenic_Statistical_Authority&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hellenic Statistical Authority — pagină inexistentă">Hellenic Statistical Authority</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1275124" class="extiw" title="d:Q1275124">d</a>). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.statistics.gr/Athena2001/Athena2001.ASP?wcu=$cmd=0$id=5200712142356520314915">original</a> la <time datetime="2008-01-17">17 ianuarie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2007-12-14">14 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Athena+2001+Census&rft.pub=%3AHellenic+Statistical+Authority%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Hellenic+Statistical+Authority+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.statistics.gr%2FAthena2001%2FAthena2001.ASP%3Fwcu%3D%24cmd%3D0%24id%3D5200712142356520314915&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-eliamep-168">^ <a href="#cite_ref-eliamep_168-0">a</a> <a href="#cite_ref-eliamep_168-1">b</a> Triandafyllidou, Anna. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.idea6fp.uw.edu.pl/pliki/POES_Greece_PB_3.pdf">"Migration and Migration Policy in Greece"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130923025433/http://www.idea6fp.uw.edu.pl/pliki/POES_Greece_PB_3.pdf">Arhivat</a> în <time datetime="2013-09-23">23 septembrie 2013</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. Critical Review and Policy Recommendations. <a href="/w/index.php?title=Hellenic_Foundation_for_European_and_Foreign_Policy&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hellenic Foundation for European and Foreign Policy — pagină inexistentă">Hellenic Foundation for European and Foreign Policy</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5707218" class="extiw" title="d:Q5707218">d</a>). No. 3, April 2009 </li> <li id="cite_note-169"><a href="#cite_ref-169">^</a> Kasimis, Charalambos; Kassimi, Chryssa (June 2004). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.migrationinformation.org/Profiles/display.cfm?ID=228">"Greece: A History of Migration"</a>. Migration Information Source. </li> <li id="cite_note-170"><a href="#cite_ref-170">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.guardian.co.uk/world/feedarticle/10403249">„In crisis, Greece rounds up immigrants – Associated Press”</a>. Londra: The Guardian. <time datetime="2012-08-22">22 august 2012</time>. Accesat în <time datetime="2013-06-11">11 iunie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=In+crisis%2C+Greece+rounds+up+immigrants+%E2%80%93+Associated+Press&rft.date=2012-08-22&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.guardian.co.uk%2Fworld%2Ffeedarticle%2F10403249&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-religion-171">^ <a href="#cite_ref-religion_171-0">a</a> <a href="#cite_ref-religion_171-1">b</a> <a href="#cite_ref-religion_171-2">c</a> <a href="#cite_ref-religion_171-3">d</a> <a href="#cite_ref-religion_171-4">e</a> <a href="#cite_ref-religion_171-5">f</a> <a href="#cite_ref-religion_171-6">g</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.state.gov/g/drl/rls/irf/2007/90178.htm">„Greece”</a>. International Religious Freedom Report 2007. <a href="/wiki/United_States_Department_of_State" class="mw-redirect" title="United States Department of State">United States Department of State</a>, Bureau of Democracy, Human Rights, and Labor. <time datetime="2006-09-15">15 septembrie 2006</time>. Accesat în <time datetime="2007-04-14">14 aprilie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=International+Religious+Freedom+Report+2007&rft.atitle=Greece&rft.date=2006-09-15&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.state.gov%2Fg%2Fdrl%2Frls%2Firf%2F2007%2F90178.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-eurostat-172">^ <a href="#cite_ref-eurostat_172-0">a</a> <a href="#cite_ref-eurostat_172-1">b</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_341_en.pdf">Special Eurobarometer, biotechnology; Fieldwork: January–February 2010</a> (PDF), octombrie 2010, p. 204</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Special+Eurobarometer%2C+biotechnology%3B+Fieldwork%3A+January%E2%80%93February+2010&rft.pages=204&rft.date=2010-10&rft_id=http%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Fpublic_opinion%2Farchives%2Febs%2Febs_341_en.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-forskning.no-173"><a href="#cite_ref-forskning.no_173-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131105210342/http://www.forskning.no/artikler/2005/oktober/1128932447.69">„Dagens ESS: Religiøsitet og kirkebesøk”</a> [ESS astăzi: Religiozitatea și vizitele la biserică] (în norvegiană). Forskning. <time datetime="2005-10-11">11 octombrie 2005</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.forskning.no/artikler/2005/oktober/1128932447.69">original</a> la <time datetime="2013-11-05">5 noiembrie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2010-09-11">11 septembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Dagens+ESS%3A+Religi%C3%B8sitet+og+kirkebes%C3%B8k&rft.pub=Forskning&rft.date=2005-10-11&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.forskning.no%2Fartikler%2F2005%2Foktober%2F1128932447.69&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-religion2-174">^ <a href="#cite_ref-religion2_174-0">a</a> <a href="#cite_ref-religion2_174-1">b</a> <a href="#cite_ref-religion2_174-2">c</a> <a href="#cite_ref-religion2_174-3">d</a> <a href="#cite_ref-religion2_174-4">e</a> <a href="#cite_ref-religion2_174-5">f</a> <cite class="citation web">Ktistakis, Ioannis; Sitaropoulos, Nicholas (<time datetime="2004-06-22">22 iunie 2004</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070605013415/http://ec.europa.eu/employment_social/fundamental_rights/pdf/aneval/religion_el.pdf">„Executive Summary Discrimination on the Grounds of Religion and Belief Greece”</a> (PDF). <a href="/wiki/Comisia_European%C4%83" title="Comisia Europeană">Comisia Europeană</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://ec.europa.eu/employment_social/fundamental_rights/pdf/aneval/religion_el.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2007-06-05">5 iunie 2007</time>. Accesat în <time datetime="2007-04-14">14 aprilie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Executive+Summary+Discrimination+on+the+Grounds+of+Religion+and+Belief+Greece&rft.pub=Comisia+European%C4%83&rft.date=2004-06-22&rft.aulast=Ktistakis&rft.aufirst=Ioannis&rft.au=Sitaropoulos%2C+Nicholas&rft_id=http%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Femployment_social%2Ffundamental_rights%2Fpdf%2Faneval%2Freligion_el.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-175"><a href="#cite_ref-175">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.state.gov/g/drl/rls/irf/2006/71383.htm">„Greece”</a>. <a href="/wiki/United_States_Department_of_State" class="mw-redirect" title="United States Department of State">United States Department of State</a>. <time datetime="2005-08-26">26 august 2005</time>. Accesat în <time datetime="2009-01-06">6 ianuarie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Greece&rft.pub=United+States+Department+of+State&rft.date=2005-08-26&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.state.gov%2Fg%2Fdrl%2Frls%2Firf%2F2006%2F71383.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-176"><a href="#cite_ref-176">^</a> <cite class="citation">„Turkey – Population”, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://countrystudies.us/turkey/24.htm">Country studies</a>, US: <a href="/wiki/Library_of_Congress" class="mw-redirect" title="Library of Congress">Library of Congress</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Turkey+%E2%80%93+Population&rft.btitle=Country+studies&rft.place=US&rft.pub=Library+of+Congress&rft_id=http%3A%2F%2Fcountrystudies.us%2Fturkey%2F24.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-177"><a href="#cite_ref-177">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160825033157/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/gr.html">„The World Factbook”</a>. CIA. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/gr.html">original</a> la <time datetime="2016-08-25">25 august 2016</time>. Accesat în <time datetime="2013-03-26">26 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+World+Factbook&rft.pub=CIA&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Flibrary%2Fpublications%2Fthe-world-factbook%2Fgeos%2Fgr.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-178"><a href="#cite_ref-178">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.jewishvirtuallibrary.org/jsource/vjw/Greece.html">Greece</a>, <a href="/w/index.php?title=Jewish_Virtual_Library&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jewish Virtual Library — pagină inexistentă">Jewish Virtual Library</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2535917" class="extiw" title="d:Q2535917">d</a>)</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Greece&rft.pub=%3AJewish+Virtual+Library%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Jewish+Virtual+Library+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.jewishvirtuallibrary.org%2Fjsource%2Fvjw%2FGreece.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-179"><a href="#cite_ref-179">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20041216225859/http://www.pentecost.gr/English/history%20keim.htm">„Synod of Apostolic Church of Christ”</a>. GR: Pentecost. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.pentecost.gr/English/history.htm">original</a> la <time datetime="2004-12-16">16 decembrie 2004</time>. Accesat în <time datetime="2009-03-22">22 martie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Synod+of+Apostolic+Church+of+Christ&rft.place=GR&rft.pub=Pentecost&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.pentecost.gr%2FEnglish%2Fhistory.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-180"><a href="#cite_ref-180">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080421172048/http://www.christianity.gr/church/addresses.php">„Church addresses”</a> (în greacă). GR: Christianity.gr. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.christianity.gr/church/addresses.php">original</a> la <time datetime="2008-04-21">21 aprilie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2009-03-22">22 martie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Church+addresses&rft.place=GR&rft.pub=Christianity.gr&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.christianity.gr%2Fchurch%2Faddresses.php&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-181"><a href="#cite_ref-181">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20081202062529/http://www.egolpio.com/PENTECOSTAL/freechurpentecost.htm">„Estimare ortodoxă”</a> (în greacă). Egolpio. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.egolpio.com/PENTECOSTAL/freechurpentecost.htm">original</a> la <time datetime="2008-12-02">2 decembrie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2009-03-22">22 martie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Estimare+ortodox%C4%83&rft.pub=Egolpio&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.egolpio.com%2FPENTECOSTAL%2Ffreechurpentecost.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-182"><a href="#cite_ref-182">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120619050101/http://www.watchtower.org/e/statistics/worldwide_report.htm">„Report”</a>. <a href="/wiki/Turnul_de_veghe" title="Turnul de veghe">Turnul de veghe</a>. <time datetime="2009">2009</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://watchtower.org/e/statistics/worldwide_report.htm">original</a> la <time datetime="2012-06-19">19 iunie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2010-12-16">16 decembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Turnul+de+veghe&rft.atitle=Report&rft.date=2009&rft_id=http%3A%2F%2Fwatchtower.org%2Fe%2Fstatistics%2Fworldwide_report.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-183"><a href="#cite_ref-183">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.archaeology.org/0501/abstracts/letter.html">„Letter From Greece: The Gods Return to Olympus”</a>. Archaeology.org. Accesat în <time datetime="2014-06-10">10 iunie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Letter+From+Greece%3A+The+Gods+Return+to+Olympus&rft.pub=Archaeology.org&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.archaeology.org%2F0501%2Fabstracts%2Fletter.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-184"><a href="#cite_ref-184">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ethnologue.com/show_map.asp?name=GR&seq=10">„Languages of Greece”</a>. Ethnologue. Summer institute of Linguistics. Accesat în <time datetime="2010-12-19">19 decembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Ethnologue&rft.atitle=Languages+of+Greece&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ethnologue.com%2Fshow_map.asp%3Fname%3DGR%26seq%3D10&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-185"><a href="#cite_ref-185">^</a> <cite class="citation">Le (slavo)macédonien/bulgare en Grèce, Euromosaic</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Le+%28slavo%29mac%C3%A9donien%2Fbulgare+en+Gr%C3%A8ce&rft.pub=Euromosaic&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-186"><a href="#cite_ref-186">^</a> <cite class="citation">L'arvanite/albanais en Grèce, Euromosaic</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=L%27arvanite%2Falbanais+en+Gr%C3%A8ce&rft.pub=Euromosaic&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-187"><a href="#cite_ref-187">^</a> <cite class="citation">Le valaque/aromoune-aroumane en Grèce, Euromosaic</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Le+valaque%2Faromoune-aroumane+en+Gr%C3%A8ce&rft.pub=Euromosaic&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-188"><a href="#cite_ref-188">^</a> <cite class="citation">The Turkish language in education in Greece, Mercator-Education: European Network for Regional or Minority Languages and Education</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Turkish+language+in+education+in+Greece&rft.pub=Mercator-Education%3A+European+Network+for+Regional+or+Minority+Languages+and+Education&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTETrudgill2000-189">^ <a href="#cite_ref-FOOTNOTETrudgill2000_189-0">a</a> <a href="#cite_ref-FOOTNOTETrudgill2000_189-1">b</a> <a href="#CITEREFTrudgill2000">Trudgill 2000</a>. </li> <li id="cite_note-190"><a href="#cite_ref-190">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.cilevics.eu/minelres/reports/greece/greece_NGO.htm">Minority Rights Group, Greece, Report about Compliance with the Principles of the Framework Convention for the Protection of National Minorities (along guidelines for state reports according to Article 25.1 of the Convention)</a>, Greek Helsinki Monitor, <time datetime="1999-09-08">8 septembrie 1999</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Minority+Rights+Group%2C+Greece%2C+Report+about+Compliance+with+the+Principles+of+the+Framework+Convention+for+the+Protection+of+National+Minorities+%28along+guidelines+for+state+reports+according+to+Article+25.1+of+the+Convention%29&rft.pub=Greek+Helsinki+Monitor&rft.date=1999-09-08&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.cilevics.eu%2Fminelres%2Freports%2Fgreece%2Fgreece_NGO.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-The_Bulgarian_language-191"><a href="#cite_ref-The_Bulgarian_language_191-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.kwintessential.co.uk/language/about/bulgarian.html">„The Bulgarian Language”</a>. Kwintessential. <a href="/wiki/United_Kingdom" class="mw-redirect" title="United Kingdom">UK</a>. Accesat în <time datetime="2010-10-17">17 octombrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Kwintessential&rft.atitle=The+Bulgarian+Language&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.kwintessential.co.uk%2Flanguage%2Fabout%2Fbulgarian.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-WHO_report-192"><a href="#cite_ref-WHO_report_192-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.who.int/whr/2000/en/whr00_en.pdf">„Health Systems: Improving Performance”</a> (PDF). <a href="/w/index.php?title=World_Health_Report&action=edit&redlink=1" class="new" title="World Health Report — pagină inexistentă">World Health Report</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q8035805" class="extiw" title="d:Q8035805">d</a>). <a href="/wiki/World_Health_Organization" class="mw-redirect" title="World Health Organization">World Health Organization</a>. <time datetime="2000">2000</time>. Accesat în <time datetime="2011-07-22">22 iulie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=%3AWorld+Health+Report%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22World+Health+Report+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.atitle=Health+Systems%3A+Improving+Performance&rft.date=2000&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.who.int%2Fwhr%2F2000%2Fen%2Fwhr00_en.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Save_the_Children_report-193"><a href="#cite_ref-Save_the_Children_report_193-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130505125839/http://www.savethechildren.org/site/c.8rKLIXMGIpI4E/b.8585863/k.9F31/State_of_the_Worlds_Mothers.htm">„State of the World's Mothers 2013”</a>. <a href="/w/index.php?title=Save_the_Children_Report&action=edit&redlink=1" class="new" title="Save the Children Report — pagină inexistentă">Save the Children Report</a>. <a href="/wiki/Salva%C8%9Bi_Copiii" class="mw-redirect" title="Salvați Copiii">Salvați Copiii</a>. <time datetime="2013">2013</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.savethechildren.org/site/c.8rKLIXMGIpI4E/b.8585863/k.9F31/State_of_the_Worlds_Mothers.htm">original</a> (PDF) la <time datetime="2013-05-05">5 mai 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-05-07">7 mai 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Save+the+Children+Report&rft.atitle=State+of+the+World%27s+Mothers+2013&rft.date=2013&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.savethechildren.org%2Fsite%2Fc.8rKLIXMGIpI4E%2Fb.8585863%2Fk.9F31%2FState_of_the_Worlds_Mothers.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Health_Reform-194"><a href="#cite_ref-Health_Reform_194-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ethnos.gr/article.asp?catid=22768&subid=2&pubid=63299225">„Προταση Λειτουργικων Αναδιαταξεων Μοναδων Υγειασ Εσυ”</a> [Propuneri pentru rearanjarea funcțională a unităților sanitare] (PDF) (în greacă). Ethnos. <time datetime="2011-07-01">1 iulie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2011-07-22">22 iulie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%CE%A0%CF%81%CE%BF%CF%84%CE%B1%CF%83%CE%B7+%CE%9B%CE%B5%CE%B9%CF%84%CE%BF%CF%85%CF%81%CE%B3%CE%B9%CE%BA%CF%89%CE%BD+%CE%91%CE%BD%CE%B1%CE%B4%CE%B9%CE%B1%CF%84%CE%B1%CE%BE%CE%B5%CF%89%CE%BD+%CE%9C%CE%BF%CE%BD%CE%B1%CE%B4%CF%89%CE%BD+%CE%A5%CE%B3%CE%B5%CE%B9%CE%B1%CF%83+%CE%95%CF%83%CF%85&rft.pub=Ethnos&rft.date=2011-07-01&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ethnos.gr%2Farticle.asp%3Fcatid%3D22768%26subid%3D2%26pubid%3D63299225&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-OECD-195">^ <a href="#cite_ref-OECD_195-0">a</a> <a href="#cite_ref-OECD_195-1">b</a> <a href="#cite_ref-OECD_195-2">c</a> <a href="#cite_ref-OECD_195-3">d</a> <a href="#cite_ref-OECD_195-4">e</a> <a href="#cite_ref-OECD_195-5">f</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090902163839/http://www.oecd.org/dataoecd/45/54/38979850.pdf">„How Does Greece Compare”</a> (PDF). Health Data. <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentru_Cooperare_%C8%99i_Dezvoltare_Economic%C4%83" title="Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică">Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică</a>. <time datetime="2011">2011</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.oecd.org/dataoecd/45/54/38979850.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2009-09-02">2 septembrie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2011-07-22">22 iulie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Health+Data&rft.atitle=How+Does+Greece+Compare&rft.date=2011&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.oecd.org%2Fdataoecd%2F45%2F54%2F38979850.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-NPR-196"><a href="#cite_ref-NPR_196-0">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.npr.org/templates/story/story.php?storyId=103744881">„The Island Where People Live Longer”</a>. NPR. <time datetime="2009-05-02">2 mai 2009</time>. Accesat în <time datetime="2013-04-06">6 aprilie 2013</time>. <q>Buettner and a team of demographers work with census data to identify blue zones around the world. They found Icaria had the highest percentage of 90-year-olds anywhere on the planet — nearly 1 out of 3 people make it to their 90s.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=NPR&rft.atitle=The+Island+Where+People+Live+Longer&rft.date=2009-05-02&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.npr.org%2Ftemplates%2Fstory%2Fstory.php%3FstoryId%3D103744881&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-NYT-197"><a href="#cite_ref-NYT_197-0">^</a> <cite class="citation news">DAN BUETTNER (<time datetime="2012-10-24">24 octombrie 2012</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.nytimes.com/2012/10/28/magazine/the-island-where-people-forget-to-die.html?pagewanted=all&_r=0">„The Island Where People Forget to Die”</a>. The New York Times. Accesat în <time datetime="2013-04-06">6 aprilie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+New+York+Times&rft.atitle=The+Island+Where+People+Forget+to+Die&rft.date=2012-10-24&rft.au=DAN+BUETTNER&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.nytimes.com%2F2012%2F10%2F28%2Fmagazine%2Fthe-island-where-people-forget-to-die.html%3Fpagewanted%3Dall%26_r%3D0&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-OECD_Health_Status-198"><a href="#cite_ref-OECD_Health_Status_198-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://stats.oecd.org/index.aspx?DataSetCode=HEALTH_STAT">„Perceived Health Status”</a>. <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentru_Cooperare_%C8%99i_Dezvoltare_Economic%C4%83" title="Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică">Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică</a>. Accesat în <time datetime="2011-07-22">22 iulie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Perceived+Health+Status&rft.pub=Organiza%C8%9Bia+pentru+Cooperare+%C8%99i+Dezvoltare+Economic%C4%83&rft_id=http%3A%2F%2Fstats.oecd.org%2Findex.aspx%3FDataSetCode%3DHEALTH_STAT&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-199"><a href="#cite_ref-199">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.24grammata.com/?p=32749">„Culture e-Magazine – Free eBooks – WebTV » Τo Θέατρο στο Βυζάντιο και την Οθωμανική περίοδο”</a>. 24grammata.com. <time datetime="2012-03-18">18 martie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2014-04-23">23 aprilie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Culture+e-Magazine+%E2%80%93+Free+eBooks+%E2%80%93+WebTV+%C2%BB+%CE%A4o+%CE%98%CE%AD%CE%B1%CF%84%CF%81%CE%BF+%CF%83%CF%84%CE%BF+%CE%92%CF%85%CE%B6%CE%AC%CE%BD%CF%84%CE%B9%CE%BF+%CE%BA%CE%B1%CE%B9+%CF%84%CE%B7%CE%BD+%CE%9F%CE%B8%CF%89%CE%BC%CE%B1%CE%BD%CE%B9%CE%BA%CE%AE+%CF%80%CE%B5%CF%81%CE%AF%CE%BF%CE%B4%CE%BF&rft.pub=24grammata.com&rft.date=2012-03-18&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.24grammata.com%2F%3Fp%3D32749&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-200"><a href="#cite_ref-200">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.iep.utm.edu/greekphi/">„Ancient Greek Philosophy”</a>. Internet encyclopedia of philosophy.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Internet+encyclopedia+of+philosophy&rft.atitle=Ancient+Greek+Philosophy&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.iep.utm.edu%2Fgreekphi%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-201"><a href="#cite_ref-201">^</a> <cite class="citation book">Edelstein, Sari (<time datetime="2010-10-22">22 octombrie 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=lj0CeaIIETkC&pg=PA147">Food, Cuisine, and Cultural Competency for Culinary, Hospitality, and Nutrition Professionals</a>. Jones & Bartlett. pp. 147–49. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7637-5965-0" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7637-5965-0">978-0-7637-5965-0</a>. Accesat în <time datetime="2011-12-27">27 decembrie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Food%2C+Cuisine%2C+and+Cultural+Competency+for+Culinary%2C+Hospitality%2C+and+Nutrition+Professionals&rft.pages=147-49&rft.pub=Jones+%26+Bartlett&rft.date=2010-10-22&rft.isbn=978-0-7637-5965-0&rft.aulast=Edelstein&rft.aufirst=Sari&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Dlj0CeaIIETkC%26pg%3DPA147&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-202"><a href="#cite_ref-202">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20181224011850/https://www.fifa.com/worldfootball/ranking/lastranking/gender=m/fullranking.html">„World Rankings”</a>. <a href="/wiki/FIFA" title="FIFA">FIFA</a>. iulie 2009. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.fifa.com/worldfootball/ranking/lastranking/gender=m/fullranking.html">original</a> la <time datetime="2018-12-24">24 decembrie 2018</time>. Accesat în <time datetime="2009-07-23">23 iulie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=World+Rankings&rft.pub=FIFA&rft.date=2009-07&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.fifa.com%2Fworldfootball%2Franking%2Flastranking%2Fgender%3Dm%2Ffullranking.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Euro2004-203"><a href="#cite_ref-Euro2004_203-0">^</a> <cite class="citation news">McNulty, Phil (<time datetime="2004-07-04">4 iulie 2004</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/sport2/hi/football/euro_2004/3860105.stm">„Greece Win Euro 2004”</a>. News. BBC. Accesat în <time datetime="2007-05-07">7 mai 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=News&rft.atitle=Greece+Win+Euro+2004&rft.date=2004-07-04&rft.aulast=McNulty&rft.aufirst=Phil&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2Fsport2%2Fhi%2Ffootball%2Feuro_2004%2F3860105.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-204"><a href="#cite_ref-204">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080824050605/http://www.fiba.com/pages/eng/fc/even/rank/rankMen.asp">„Ranking Men after Olympic Games: Tournament Men (2008)”</a>. <a href="/wiki/International_Basketball_Federation" class="mw-redirect" title="International Basketball Federation">International Basketball Federation</a>. august 2008. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.fiba.com/pages/eng/fc/even/rank/rankMen.asp">original</a> la <time datetime="2008-08-24">24 august 2008</time>. Accesat în <time datetime="2008-08-24">24 august 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Ranking+Men+after+Olympic+Games%3A+Tournament+Men+%282008%29&rft.pub=International+Basketball+Federation&rft.date=2008-08&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.fiba.com%2Fpages%2Feng%2Ffc%2Feven%2Frank%2FrankMen.asp&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-205"><a href="#cite_ref-205">^</a> <cite class="citation news">Wilkinson, Simon (<time datetime="2005-09-26">26 septembrie 2005</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://sports.espn.go.com/nba/news/story?id=2172612">„Greece Tops Germany for Euro Title”</a>. <a href="/wiki/ESPN" title="ESPN">ESPN</a>. Accesat în <time datetime="2007-05-07">7 mai 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Greece+Tops+Germany+for+Euro+Title&rft.date=2005-09-26&rft.aulast=Wilkinson&rft.aufirst=Simon&rft_id=http%3A%2F%2Fsports.espn.go.com%2Fnba%2Fnews%2Fstory%3Fid%3D2172612&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-206"><a href="#cite_ref-206">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.onsports.gr/Polo/Afierwmata/item/216317-Otan-i-Eyropi-ypoklithike-ston-Olympiako-%28photos-videos%29">„Όταν η Ευρώπη υποκλίθηκε στον Ολυμπιακό”</a> (în greacă). onsports.gr. Accesat în <time datetime="2012-06-14">14 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%CE%8C%CF%84%CE%B1%CE%BD+%CE%B7+%CE%95%CF%85%CF%81%CF%8E%CF%80%CE%B7+%CF%85%CF%80%CE%BF%CE%BA%CE%BB%CE%AF%CE%B8%CE%B7%CE%BA%CE%B5+%CF%83%CF%84%CE%BF%CE%BD+%CE%9F%CE%BB%CF%85%CE%BC%CF%80%CE%B9%CE%B1%CE%BA%CF%8C&rft.pub=onsports.gr&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.onsports.gr%2FPolo%2FAfierwmata%2Fitem%2F216317-Otan-i-Eyropi-ypoklithike-ston-Olympiako-%2528photos-videos%2529&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-207"><a href="#cite_ref-207">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.newsnow.gr/article/105413/san-simerakokkinise-ton-dounavi-protathlitis-evropis-sto-polo-o-thrylos-vinteo.html">„Σαν σήμερα κοκκίνησε τον Δούναβη, Πρωταθλητής Ευρώπης στο πόλο ο Θρύλος”</a> (în greacă). newsnow.gr. Accesat în <time datetime="2013-01-11">11 ianuarie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%CE%A3%CE%B1%CE%BD+%CF%83%CE%AE%CE%BC%CE%B5%CF%81%CE%B1+%CE%BA%CE%BF%CE%BA%CE%BA%CE%AF%CE%BD%CE%B7%CF%83%CE%B5+%CF%84%CE%BF%CE%BD+%CE%94%CE%BF%CF%8D%CE%BD%CE%B1%CE%B2%CE%B7%2C+%CE%A0%CF%81%CF%89%CF%84%CE%B1%CE%B8%CE%BB%CE%B7%CF%84%CE%AE%CF%82+%CE%95%CF%85%CF%81%CF%8E%CF%80%CE%B7%CF%82+%CF%83%CF%84%CE%BF+%CF%80%CF%8C%CE%BB%CE%BF+%CE%BF+%CE%98%CF%81%CF%8D%CE%BB%CE%BF%CF%82&rft.pub=newsnow.gr&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.newsnow.gr%2Farticle%2F105413%2Fsan-simerakokkinise-ton-dounavi-protathlitis-evropis-sto-polo-o-thrylos-vinteo.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-208"><a href="#cite_ref-208">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131213190337/http://archive.sport.gr/news/021229/polo.asp">„Έγραψε ιστορία ο Θρύλος”</a> (în Greek). sport.gr. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://archive.sport.gr/news/021229/polo.asp">original</a> la <time datetime="2013-12-13">13 decembrie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2012-12-18">18 decembrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%CE%88%CE%B3%CF%81%CE%B1%CF%88%CE%B5+%CE%B9%CF%83%CF%84%CE%BF%CF%81%CE%AF%CE%B1+%CE%BF+%CE%98%CF%81%CF%8D%CE%BB%CE%BF%CF%82&rft.pub=sport.gr&rft_id=http%3A%2F%2Farchive.sport.gr%2Fnews%2F021229%2Fpolo.asp&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-209"><a href="#cite_ref-209">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.filmfestival.gr/default.aspx?lang=el-GR&loc=1&page=586">Thessaloniki International Film Festival – Profile</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150905090357/http://www.filmfestival.gr/default.aspx?lang=el-GR&loc=1&page=586">Arhivat</a> în <time datetime="2015-09-05">5 septembrie 2015</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. (in Greek) </li> <li id="cite_note-210"><a href="#cite_ref-210">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://whc.unesco.org/en/statesparties/gr">„Greece - UNESCO World Heritage Centre”</a>, Whc.unesco.org, accesat în <time datetime="2015-04-16">16 aprilie 2015</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Whc.unesco.org&rft.atitle=Greece+-+UNESCO+World+Heritage+Centre&rft_id=http%3A%2F%2Fwhc.unesco.org%2Fen%2Fstatesparties%2Fgr&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-211"><a href="#cite_ref-211">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.unesco.org/culture/ich/RL/00993">„UNESCO Culture Sector - Intangible Heritage - 2003 Convention :”</a>, Unesco.org, accesat în <time datetime="2015-04-16">16 aprilie 2015</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Unesco.org&rft.atitle=UNESCO+Culture+Sector+-+Intangible+Heritage+-+2003+Convention+%3A&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.unesco.org%2Fculture%2Fich%2FRL%2F00993&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-212"><a href="#cite_ref-212">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.unesco.org/culture/ich/RL/00884">„UNESCO Culture Sector - Intangible Heritage - 2003 Convention :”</a>, Unesco.org, accesat în <time datetime="2015-04-16">16 aprilie 2015</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Unesco.org&rft.atitle=UNESCO+Culture+Sector+-+Intangible+Heritage+-+2003+Convention+%3A&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.unesco.org%2Fculture%2Fich%2FRL%2F00884&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AGrecia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> </ol></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Legături_externe">Legături externe</h2>[<a href="/w/index.php?title=Grecia&veaction=edit&section=47" title="Modifică secțiunea: Legături externe" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Grecia&action=edit&section=47" title="Edit section's source code: Legături externe">modificare sursă</a>]</div> <div class="noprint" style="clear: right; border: solid #aaa 1px; margin: 0 0 1em 1em; font-size: 90%; background-color:var(--background-color-interactive-subtle, #f8f9f9); color:var(--color-base, #000); width: 230px; padding: 2px; spacing: 2px; text-align: center; float: right;"> <div style="float: left; vertical-align:middle;"><figure class="mw-halign-none" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Commons-logo.svg" class="mw-file-description" title="Commons"><img alt="Commons" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/30px-Commons-logo.svg.png" decoding="async" width="30" height="40" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/45px-Commons-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/60px-Commons-logo.svg.png 2x" data-file-width="1024" data-file-height="1376" /></a><figcaption>Commons</figcaption></figure></div> <div style="margin-left: 35px; line-height:normal; vertical-align:middle;"><a href="/wiki/Wikimedia_Commons" title="Wikimedia Commons">Wikimedia Commons</a> conține materiale multimedia legate de <a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Greece" class="extiw" title="commons:Greece">Grecia</a></div> </div> <ul><li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.greece.gov.gr/english.html/">Portalul administrației grecești</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20031207182622/http://www.greece.gov.gr/english.html">Arhivat</a> în <time datetime="2003-12-07">7 decembrie 2003</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.olympion.de/greek-embassies-worldwide.html">A list of Greek Embassies Worldwide</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20051120001641/http://www.olympion.de/greek-embassies-worldwide.html">Arhivat</a> în <time datetime="2005-11-20">20 noiembrie 2005</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.amosnews.ro/arhiva/25-martie-grecia-sarbatoreste-ziua-independentei-25-03-2011">25 Martie - Grecia sărbătorește Ziua Independenței</a>, 25 martie 2011, Amos News</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.amosnews.ro/arhiva/ziua-nationala-greciei-28-10-2010">Ziua Națională a Greciei</a>, 28 octombrie 2010, Amos News</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.evz.ro/detalii/stiri/magia-nesfarsita-a-pietrelor-844466.html">Magia nesfârșită a pietrelor</a>, 25 martie 2009, Teodora Trandafir, Evenimentul zilei</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://incomemagazine.ro/articles/grecia-tara-care-si-a-atras-de-partea-ei-zeii-turismului">Grecia, tara care si-a atras de partea ei Zeii Turismului</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160305224928/http://incomemagazine.ro/articles/grecia-tara-care-si-a-atras-de-partea-ei-zeii-turismului">Arhivat</a> în <time datetime="2016-03-05">5 martie 2016</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., 14 iulie 2009, Admin, Income Magazine</li></ul> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:Subiecte_Grecia" title="Format:Subiecte Grecia">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Subiecte_Grecia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Subiecte Grecia — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Subiecte_Grecia&action=edit">m</a></div></div><a class="mw-selflink selflink">Grecia</a> — <a href="/wiki/Categorie:Greci" title="Categorie:Greci">Greci</a> — <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">Limba greacă</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Armata_Greciei" title="Armata Greciei">Apărare</a> • <a href="/w/index.php?title=List%C4%83_de_localit%C4%83%C8%9Bi_din_Grecia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Listă de localități din Grecia — pagină inexistentă">Așezări</a> • <a href="/wiki/Atena" title="Atena">Capitala</a> • <a href="/w/index.php?title=Clima_Greciei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Clima Greciei — pagină inexistentă">Climă</a> • <a href="/w/index.php?title=List%C4%83_de_conduc%C4%83tori_ai_Greciei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Listă de conducători ai Greciei — pagină inexistentă">Conducători</a> • <a href="/wiki/Cultura_Greciei" title="Cultura Greciei">Cultură</a> • <a href="/wiki/Demografia_Greciei" title="Demografia Greciei">Demografie</a> • <a href="/wiki/Drapelul_Greciei" title="Drapelul Greciei">Drapel</a> • <a href="/wiki/Economia_Greciei" title="Economia Greciei">Economie</a> • <a href="/w/index.php?title=Educa%C8%9Bia_%C3%AEn_Grecia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Educația în Grecia — pagină inexistentă">Educație</a> • <a href="/w/index.php?title=Flora_Greciei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Flora Greciei — pagină inexistentă">Floră</a> • <a href="/w/index.php?title=Fauna_Greciei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fauna Greciei — pagină inexistentă">Faună</a> • <a href="/wiki/Geografia_Greciei" title="Geografia Greciei">Geografie</a> • <a href="/wiki/Hidrografia_Greciei" title="Hidrografia Greciei">Hidrografie</a> • <a href="/wiki/Istoria_Greciei" title="Istoria Greciei">Istorie</a> • <a href="/wiki/Subdiviziunile_Greciei" title="Subdiviziunile Greciei">Împărțire administrativă</a> • <a href="/wiki/Lista_ora%C8%99elor_din_Grecia" title="Lista orașelor din Grecia">Orașe</a> • <a href="/w/index.php?title=Politica_Greciei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Politica Greciei — pagină inexistentă">Politică</a> • <a href="/w/index.php?title=S%C4%83n%C4%83tatea_%C3%AEn_Grecia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sănătatea în Grecia — pagină inexistentă">Sănătate</a> • <a href="/w/index.php?title=Sportul_%C3%AEn_Grecia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sportul în Grecia — pagină inexistentă">Sport</a> • <a href="/w/index.php?title=Stema_Greciei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stema Greciei — pagină inexistentă">Stemă</a> • <a href="/wiki/Turismul_%C3%AEn_Grecia" title="Turismul în Grecia">Turism</a></div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="1"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Greece.svg" class="mw-file-description" title="Drapelul Greciei"><img alt="Drapelul Greciei" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Flag_of_Greece.svg/70px-Flag_of_Greece.svg.png" decoding="async" width="70" height="47" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Flag_of_Greece.svg/105px-Flag_of_Greece.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Flag_of_Greece.svg/140px-Flag_of_Greece.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="400" /></a> </td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style=";" colspan="3"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Atlas_of_Greece" class="extiw" title="commons:Atlas of Greece">Atlas</a> • <a href="/wiki/Categorie:Cioturi_Grecia" title="Categorie:Cioturi Grecia">Cioturi</a> • <a href="/wiki/Categorie:Formate_Grecia" title="Categorie:Formate Grecia">Formate</a> • <a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Greece" class="extiw" title="commons:Category:Greece">Imagini</a> • <a href="/w/index.php?title=Portal:Grecia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Portal:Grecia — pagină inexistentă">Portal</a> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16513826">.mw-parser-output .navbox{margin:0 auto 0}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}</style> <div class="Boxmerge"> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_balcanice" title="Format:Țări balcanice">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:%C8%9A%C4%83ri_balcanice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Țări balcanice — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:%C8%9A%C4%83ri_balcanice&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/%C8%9Aar%C4%83" title="Țară">Țări</a> <a href="/wiki/Peninsula_Balcanic%C4%83" title="Peninsula Balcanică">balcanice</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Stat complet localizat din punct de vedere geografic </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Albania" title="Albania">Albania</a> · <a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia și Herțegovina</a> · <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> · <a class="mw-selflink selflink">Grecia</a> · <a href="/wiki/Kosovo" title="Kosovo">Kosovo</a>1 · <a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Macedonia de Nord</a> · <a href="/wiki/Muntenegru" title="Muntenegru">Muntenegru</a> </div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="7"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Balkan_topo_en.jpg" class="mw-file-description" title="Peninsula Balcanică"><img alt="Peninsula Balcanică" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b6/Balkan_topo_en.jpg/100px-Balkan_topo_en.jpg" decoding="async" width="100" height="91" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b6/Balkan_topo_en.jpg/150px-Balkan_topo_en.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b6/Balkan_topo_en.jpg/200px-Balkan_topo_en.jpg 2x" data-file-width="840" data-file-height="767" /></a> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Stat localizat în mod semnificativ </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a> · <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> </div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Stat localizat în afara peninsulei, în cea mai mare parte </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> · <a href="/wiki/Slovenia" title="Slovenia">Slovenia</a> · <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a> · <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> </div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Vezi și </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Balcani" class="mw-redirect" title="Balcani">Balcani</a> · <a href="/wiki/Istoria_Balcanilor" title="Istoria Balcanilor">Istoria Balcanilor</a> · <a href="/wiki/Limbile_din_Peninsula_Balcanic%C4%83" class="mw-redirect" title="Limbile din Peninsula Balcanică">Limbile balcanice</a> (<a href="/wiki/Uniunea_lingvistic%C4%83_balcanic%C4%83" title="Uniunea lingvistică balcanică">Uniunea lingvistică balcanică</a>) · <a href="/wiki/Balcanizare" title="Balcanizare">Balcanizare</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style=";" colspan="3">1 <a href="/wiki/Declara%C8%9Bia_de_independen%C8%9B%C4%83_a_Republicii_Kosovo_din_2008" title="Declarația de independență a Republicii Kosovo din 2008">Și-a declarat independența</a> față de <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a> la 17 februarie 2008 și este recunoscută de <a href="/wiki/Recunoa%C8%99terea_independen%C8%9Bei_Republicii_Kosovo_la_nivel_interna%C8%9Bional" title="Recunoașterea independenței Republicii Kosovo la nivel internațional">108</a> <a href="/wiki/Lista_statelor_membre_ale_Organiza%C8%9Biei_Na%C8%9Biunilor_Unite" title="Lista statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite">state membre ONU</a>. </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:TariUE" title="Format:TariUE">v</a> • <a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:TariUE" title="Discuție Format:TariUE">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:TariUE&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a> și <a href="/wiki/Extinderea_Uniunii_Europene" title="Extinderea Uniunii Europene">țări candidate la extindere</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Țări membre </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a> · <a href="/wiki/Belgia" title="Belgia">Belgia</a> · <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> · <a href="/wiki/Cehia" title="Cehia">Cehia</a> · <a href="/wiki/Cipru" title="Cipru">Cipru</a> · <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> · <a href="/wiki/Danemarca" title="Danemarca">Danemarca</a> · <a href="/wiki/Estonia" title="Estonia">Estonia</a> · <a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda">Finlanda</a> · <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> · <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a> · <a class="mw-selflink selflink">Grecia</a> · <a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a> · <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> · <a href="/wiki/Letonia" title="Letonia">Letonia</a> · <a href="/wiki/Lituania" title="Lituania">Lituania</a> · <a href="/wiki/Luxemburg" title="Luxemburg">Luxemburg</a> · <a href="/wiki/Malta" title="Malta">Malta</a> · <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a> · <a href="/wiki/Portugalia" title="Portugalia">Portugalia</a> · <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> · <a href="/wiki/Slovacia" title="Slovacia">Slovacia</a> · <a href="/wiki/Slovenia" title="Slovenia">Slovenia</a> · <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a> · <a href="/wiki/Suedia" title="Suedia">Suedia</a> · <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Țările de Jos">Țările de Jos</a> · <a href="/wiki/Ungaria" title="Ungaria">Ungaria</a></div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="5"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Europe.svg" class="mw-file-description" title="Uniunea Europeană"><img alt="Uniunea Europeană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/75px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="75" height="50" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/113px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/150px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Țări candidate </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Albania" title="Albania">Albania</a> · <a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Macedonia de Nord</a> · <a href="/wiki/Rela%C8%9Biile_dintre_Republica_Moldova_%C8%99i_Uniunea_European%C4%83" title="Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană">Republica Moldova</a> · <a href="/wiki/Muntenegru" title="Muntenegru">Muntenegru</a> · <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a> · <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a> · <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Țări aplicante </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia și Herțegovina</a> · <a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a></div> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_dezvoltate" title="Format:Țări dezvoltate">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:%C8%9A%C4%83ri_dezvoltate&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Țări dezvoltate — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:%C8%9A%C4%83ri_dezvoltate&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/%C8%9Aar%C4%83_dezvoltat%C4%83" title="Țară dezvoltată">Țări dezvoltate</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Andorra" title="Andorra">Andorra</a> · <a href="/wiki/Australia" title="Australia">Australia</a> · <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a> · <a href="/wiki/Belgia" title="Belgia">Belgia</a> · <a href="/wiki/Canada" title="Canada">Canada</a> · <a href="/wiki/Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83" title="Republica Populară Chineză">Republica Populară Chineză</a> · <a href="/wiki/Coreea_de_Sud" title="Coreea de Sud">Coreea de Sud</a> · <a href="/wiki/Danemarca" title="Danemarca">Danemarca</a> · <a href="/wiki/Elve%C8%9Bia" title="Elveția">Elveția</a> · <a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda">Finlanda</a> · <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> · <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a> · <a href="/wiki/India" title="India">India</a> · <a href="/wiki/Indonezia" title="Indonezia">Indonezia</a> · <a href="/wiki/Islanda" title="Islanda">Islanda</a> · <a href="/wiki/Israel" title="Israel">Israel</a> · <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> · <a href="/wiki/Japonia" title="Japonia">Japonia</a> · <a href="/wiki/Liechtenstein" title="Liechtenstein">Liechtenstein</a> · <a href="/wiki/Luxemburg" title="Luxemburg">Luxemburg</a> · <a href="/wiki/Mexic" title="Mexic">Mexic</a> · <a href="/wiki/Monaco" title="Monaco">Monaco</a> · <a href="/wiki/Norvegia" title="Norvegia">Norvegia</a> · <a href="/wiki/Noua_Zeeland%C4%83" title="Noua Zeelandă">Noua Zeelandă</a> · <a href="/wiki/Regatul_Unit" class="mw-redirect" title="Regatul Unit">Regatul Unit</a> · <a href="/wiki/San_Marino" title="San Marino">San Marino</a> · <a href="/wiki/Singapore" title="Singapore">Singapore</a> · <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a> · <a href="/wiki/Statele_Unite_ale_Americii" title="Statele Unite ale Americii">Statele Unite ale Americii</a> · <a href="/wiki/Suedia" title="Suedia">Suedia</a> · <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a> · <a href="/wiki/Republica_Chinez%C4%83" class="mw-redirect" title="Republica Chineză">Taiwan</a> · <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Țările de Jos">Țările de Jos</a></div> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Format:Țări europene">v</a> • <a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Discuție Format:Țări europene">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:%C8%9A%C4%83ri_europene&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">Țări independente sau recunoscute parțial și regiuni nesuverane în Europa</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><a href="/wiki/List%C4%83_de_%C8%9B%C4%83ri_europene" class="mw-redirect" title="Listă de țări europene">Țări independente</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <div> <a href="/wiki/Albania" title="Albania">Albania</a> · <a href="/wiki/Andorra" title="Andorra">Andorra</a> · <a href="/wiki/Armenia" title="Armenia">Armenia</a>1 · <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a> · <a href="/wiki/Azerbaidjan" title="Azerbaidjan">Azerbaidjan</a>2 · <a href="/wiki/Belarus" title="Belarus">Belarus</a> · <a href="/wiki/Belgia" title="Belgia">Belgia</a> · <a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia și Herțegovina</a> · <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> · <a href="/wiki/Cehia" title="Cehia">Cehia</a> · <a href="/wiki/Cipru" title="Cipru">Cipru</a>1 · <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> · <a href="/wiki/Danemarca" title="Danemarca">Danemarca</a> · <a href="/wiki/Elve%C8%9Bia" title="Elveția">Elveția</a> · <a href="/wiki/Estonia" title="Estonia">Estonia</a> · <a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda">Finlanda</a> · <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> · <a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a>2 · <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a> · <a class="mw-selflink selflink">Grecia</a>  · <a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a> · <a href="/wiki/Islanda" title="Islanda">Islanda</a> · <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> · <a href="/wiki/Letonia" title="Letonia">Letonia</a> · <a href="/wiki/Liechtenstein" title="Liechtenstein">Liechtenstein</a> · <a href="/wiki/Lituania" title="Lituania">Lituania</a> · <a href="/wiki/Luxemburg" title="Luxemburg">Luxemburg</a> · <a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Macedonia de Nord</a> · <a href="/wiki/Malta" title="Malta">Malta</a> · <a href="/wiki/Republica_Moldova" title="Republica Moldova">Republica Moldova</a> · <a href="/wiki/Monaco" title="Monaco">Monaco</a> · <a href="/wiki/Muntenegru" title="Muntenegru">Muntenegru</a> · <a href="/wiki/Norvegia" title="Norvegia">Norvegia</a> · <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a> · <a href="/wiki/Portugalia" title="Portugalia">Portugalia</a> · <a href="/wiki/Regatul_Unit" class="mw-redirect" title="Regatul Unit">Regatul Unit</a> · <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> · <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a>3 · <a href="/wiki/San_Marino" title="San Marino">San Marino</a> · <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a> · <a href="/wiki/Slovacia" title="Slovacia">Slovacia</a> · <a href="/wiki/Slovenia" title="Slovenia">Slovenia</a> · <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a> · <a href="/wiki/Suedia" title="Suedia">Suedia</a> · <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a>3 · <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Țările de Jos">Țările de Jos</a> · <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a> · <a href="/wiki/Ungaria" title="Ungaria">Ungaria</a> · <a href="/wiki/Vatican" title="Vatican">Vatican</a> </div></div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="5"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Europe_(orthographic_projection).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/150px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png" decoding="async" width="150" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/225px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/300px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png 2x" data-file-width="541" data-file-height="541" /></a> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">Republici, teritorii și regiuni recunoscute parțial</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <div> <a href="/wiki/Abhazia" title="Abhazia">Abhazia</a>2 · <a href="/wiki/Republica_Turc%C4%83_a_Ciprului_de_Nord" title="Republica Turcă a Ciprului de Nord">Ciprul de Nord</a>1 · <a href="/wiki/Republica_Kosovo" class="mw-redirect" title="Republica Kosovo">Kosovo</a> · <a href="/wiki/Osetia_de_Sud" title="Osetia de Sud">Osetia de Sud</a>2 · <a href="/wiki/Republica_Moldoveneasc%C4%83_Nistrean%C4%83" title="Republica Moldovenească Nistreană">Republica Moldovenească Nistreană</a> </div></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">Teritorii și regiuni nesuverane</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <div> </div> <table cellspacing="0" class="nowraplinks navbox-subgroup" style="width:100%;;;"> <tbody><tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Danemarca</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Insulele_Feroe" title="Insulele Feroe">Insulele Feroe</a> · <a href="/wiki/Groenlanda" title="Groenlanda">Groenlanda</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Finlanda</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Insulele_%C3%85land" title="Insulele Åland">Insulele Åland</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Grecia</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Muntele_Athos" title="Muntele Athos">Muntele Athos</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Norvegia</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Svalbard" title="Svalbard">Svalbard</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Regatul Unit</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Akrotiri_%C8%99i_Dhekelia" title="Akrotiri și Dhekelia">Akrotiri și Dhekelia</a>1 · <a href="/wiki/Gibraltar" title="Gibraltar">Gibraltar</a> · <a href="/wiki/Guernsey" title="Guernsey">Guernsey</a> · <a href="/wiki/Insula_Man" title="Insula Man">Insula Man</a> · <a href="/wiki/Insula_Jersey" title="Insula Jersey">Jersey</a></div> </td></tr></tbody></table> <div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> </div></div> </td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style=";" colspan="3">1 În întregime în Asia, dar din punct de vedere istoric este considerat european  · 2 Parțial sau în întregime în Asia, în funcție de definirea graniței  · 3 Stat transcontinental (preponderent asiatic) Țări după continent: <a href="/wiki/Format:Africa" title="Format:Africa">Africa</a>  · <a href="/wiki/Format:America_de_Nord" title="Format:America de Nord">America de Nord</a>  · <a href="/wiki/Format:America_de_Sud" title="Format:America de Sud">America de Sud</a>  · <a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_%C3%AEn_Asia" title="Format:Țări în Asia">Asia</a>  · <a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Format:Țări europene">Europa</a>  · <a href="/wiki/Format:Oceania" title="Format:Oceania">Oceania</a> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> </div> <div role="navigation" class="navbox" aria-label="Navbox" style="padding:3px"><table class="nowraplinks hlist navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate">Control de autoritate</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/Biblioteca_Nacional_de_Espa%C3%B1a" class="mw-redirect" title="Biblioteca Nacional de España">BNE</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="http://catalogo.bne.es/uhtbin/authoritybrowse.cgi?action=display&authority_id=XX450889">XX450889</a></li> <li><a href="/wiki/Biblioth%C3%A8que_nationale_de_France" title="Bibliothèque nationale de France">BNF</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://catalogue.bnf.fr/ark:/12148/cb118727476">cb118727476</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb118727476">(data)</a></li> <li><a href="/wiki/CiNii" title="CiNii">CiNii</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://ci.nii.ac.jp/author/DA01404242?l=en">DA01404242</a></li> <li><a href="/wiki/Integrated_Authority_File" class="mw-redirect" title="Integrated Authority File">GND</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://d-nb.info/gnd/4022047-3">4022047-3</a></li> <li><a href="/wiki/Historical_Dictionary_of_Switzerland" class="mw-redirect" title="Historical Dictionary of Switzerland">HDS</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://hls-dhs-dss.ch/fr/articles/003355">003355</a></li> <li><a href="/wiki/International_Standard_Name_Identifier" title="International Standard Name Identifier">ISNI</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="http://isni.org/isni/0000000405552357">0000 0004 0555 2357</a></li> <li><a href="/wiki/KulturNav" title="KulturNav">KulturNav</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="http://kulturnav.org/4959abe5-98e8-4e89-a7a0-a0998b6ccd2f">4959abe5-98e8-4e89-a7a0-a0998b6ccd2f</a></li> <li><a href="/wiki/Library_of_Congress_Control_Number" class="mw-redirect" title="Library of Congress Control Number">LCCN</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://id.loc.gov/authorities/names/n80046090">n80046090</a></li> <li><a href="/wiki/MusicBrainz" title="MusicBrainz">MusicBrainz</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://musicbrainz.org/area/803db0ca-b6ed-3bbc-aeb8-f89efd0a2168">803db0ca-b6ed-3bbc-aeb8-f89efd0a2168</a></li> <li><a href="/wiki/National_Archives_and_Records_Administration" title="National Archives and Records Administration">NARA</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://catalog.archives.gov/id/10035789">10035789</a></li> <li><a href="/wiki/National_Diet_Library" class="mw-redirect" title="National Diet Library">NDL</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://id.ndl.go.jp/auth/ndlna/00562473">00562473</a></li> <li><a href="/wiki/National_Library_of_the_Czech_Republic" class="mw-redirect" title="National Library of the Czech Republic">NKC</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://aleph.nkp.cz/F/?func=find-c&local_base=aut&ccl_term=ica=ge131737&CON_LNG=ENG">ge131737</a></li> <li><a href="/wiki/Syst%C3%A8me_universitaire_de_documentation" title="Système universitaire de documentation">SUDOC</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.idref.fr/026488523">026488523</a></li> <li><a href="/wiki/Virtual_International_Authority_File" title="Virtual International Authority File">VIAF</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://viaf.org/viaf/131265011">131265011</a></li> <li> <a href="/wiki/WorldCat_Identities" class="mw-redirect" title="WorldCat Identities">WorldCat Identities</a> (via VIAF): <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.worldcat.org/identities/containsVIAFID/131265011">131265011</a></li></ul> </div></td><td class="navbox-image" rowspan="1" style="width:1px;padding:0px 0px 0px 2px"><div><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/20px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png" decoding="async" width="20" height="20" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/30px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/40px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 2x" data-file-width="20" data-file-height="20" /></a></div></td></tr></tbody></table></div>    </div><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Grecia&oldid=16603704">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Grecia&oldid=16603704</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorii</a>: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_bune" title="Categorie:Articole bune">Articole bune</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Grecia" title="Categorie:Grecia">Grecia</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:%C8%9A%C4%83ri_din_Europa" title="Categorie:Țări din Europa">Țări din Europa</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:State_membre_ale_Organiza%C8%9Biei_Na%C8%9Biunilor_Unite" title="Categorie:State membre ale Organizației Națiunilor Unite">State membre ale Organizației Națiunilor Unite</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_cit%C4%83ri_f%C4%83r%C4%83_titluri" title="Categorie:Pagini cu citări fără titluri">Pagini cu citări fără titluri</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_cit%C4%83ri_de_simple_URL-uri" title="Categorie:Pagini cu citări de simple URL-uri">Pagini cu citări de simple URL-uri</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Utilizare_explicit%C4%83_a_lui_et_al." title="Categorie:Mentenanță CS1: Utilizare explicită a lui et al.">Mentenanță CS1: Utilizare explicită a lui et al.</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_englez%C4%83_(en)" title="Categorie:Articole cu surse în limba engleză (en)">Articole cu surse în limba engleză (en)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Erori_CS1:_conflict_URL%E2%80%93wikilink" title="Categorie:Erori CS1: conflict URL–wikilink">Erori CS1: conflict URL–wikilink</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Nume_multiple:_lista_autorilor" title="Categorie:Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor">Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_greac%C4%83_(el)" title="Categorie:Articole cu surse în limba greacă (el)">Articole cu surse în limba greacă (el)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_leg%C4%83turi_externe_nefunc%C8%9Bionale" title="Categorie:Pagini cu legături externe nefuncționale">Pagini cu legături externe nefuncționale</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Erori_CS1:_caractere_invizibile" title="Categorie:Erori CS1: caractere invizibile">Erori CS1: caractere invizibile</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Erori_CS1:_leg%C4%83turi_externe" title="Categorie:Erori CS1: legături externe">Erori CS1: legături externe</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_URL_impropriu" title="Categorie:Mentenanță CS1: URL impropriu">Mentenanță CS1: URL impropriu</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Webarchive_template_wayback_links" title="Categorie:Webarchive template wayback links">Webarchive template wayback links</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_norvegian%C4%83_(no)" title="Categorie:Articole cu surse în limba norvegiană (no)">Articole cu surse în limba norvegiană (no)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_ce_folosesc_leg%C4%83turi_automate_c%C4%83tre_ISBN" title="Categorie:Pagini ce folosesc legături automate către ISBN">Pagini ce folosesc legături automate către ISBN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_leg%C4%83turi_c%C4%83tre_elemente_f%C4%83r%C4%83_etichet%C4%83_%C3%AEn_limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Categorie:Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română">Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_care_necesit%C4%83_citarea_num%C4%83rului_paginii" title="Categorie:Articole Wikipedia care necesită citarea numărului paginii">Articole Wikipedia care necesită citarea numărului paginii</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_note_flexibile_de_dimensiune_diferit%C4%83" title="Categorie:Pagini cu note flexibile de dimensiune diferită">Pagini cu note flexibile de dimensiune diferită</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BNE" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BNE">Articole Wikipedia cu identificatori BNE</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BNF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BNF">Articole Wikipedia cu identificatori BNF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_CINII" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori CINII">Articole Wikipedia cu identificatori CINII</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_GND" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori GND">Articole Wikipedia cu identificatori GND</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_HDS" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori HDS">Articole Wikipedia cu identificatori HDS</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_ISNI" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori ISNI">Articole Wikipedia cu identificatori ISNI</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_KULTURNAV" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori KULTURNAV">Articole Wikipedia cu identificatori KULTURNAV</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_LCCN" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori LCCN">Articole Wikipedia cu identificatori LCCN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_MusicBrainz_area" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori MusicBrainz area">Articole Wikipedia cu identificatori MusicBrainz area</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NARA" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NARA">Articole Wikipedia cu identificatori NARA</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NDL" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NDL">Articole Wikipedia cu identificatori NDL</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NKC" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NKC">Articole Wikipedia cu identificatori NKC</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_SUDOC" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC">Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_VIAF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori VIAF">Articole Wikipedia cu identificatori VIAF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_WorldCat-VIAF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF">Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Control_de_autoritate_cu_14_elemente" title="Categorie:Control de autoritate cu 14 elemente">Control de autoritate cu 14 elemente</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_control_de_autoritate" title="Categorie:Articole Wikipedia cu control de autoritate">Articole Wikipedia cu control de autoritate</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 25 octombrie 2024, ora 12:07.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Grecia&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-f69cdc8f6-4zjqf","wgBackendResponseTime":211,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"2.548","walltime":"3.748","ppvisitednodes":{"value":25180,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":842455,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":123741,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":21,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":226,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":1,"limit":20},"unstrip-size":{"value":645136,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":21,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 2978.031 1 -total"," 22.53% 670.834 1 Format:Infocaseta_Țară"," 17.09% 508.989 48 Format:Ill-wd"," 13.47% 401.166 85 Format:Cite_web"," 6.86% 204.432 221 Format:Ill"," 4.76% 141.724 34 Format:Cite_book"," 4.51% 134.394 32 Format:Cite_news"," 4.00% 118.998 32 Format:Citation"," 3.19% 95.148 6 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 1.93% 57.518 1 Format:Control_de_autoritate"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"1.217","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":6717955,"limit":52428800},"limitreport-logs":"number1 = 131.957\nnumber2 = 131.957\nnumber1 = 10482487\nnumber2 = 10482487\nnumber1 = \"13676\"\nnumber2 = 13676\nnumber1 = \"2917\"\nnumber2 = 2917\nnumber1 = \"13676\"\nnumber2 = 13676\nnumber1 = \"1160\"\nnumber2 = 1160\nnumber1 = \"60\"\nnumber2 = 60\nnumber1 = \"2917\"\nnumber2 = 2917\nnumber1 = \"2637\"\nnumber2 = 2637\nnumber1 = \"2250\"\nnumber2 = 2250\nnumber1 = \"7\"\nnumber2 = 7\nnumber1 = \"2500\"\nnumber2 = 2500\nnumber1 = \"35000\"\nnumber2 = 35000\n","limitreport-profile":[["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getEntityStatements","160","13.3"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::preprocess","120","10.0"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getAllExpandedArguments","100","8.3"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::match","80","6.7"],["?","60","5.0"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::gmatch_init","60","5.0"],["recursiveClone \u003CmwInit.lua:45\u003E","60","5.0"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::plain","60","5.0"],["\u003Cmw.lua:694\u003E","60","5.0"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::formatDate","40","3.3"],["[others]","400","33.3"]]},"cachereport":{"origin":"mw-web.eqiad.main-5dc468848-lqkhz","timestamp":"20241123090415","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"Grecia","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Grecia","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q41","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q41","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2003-12-23T18:25:52Z","dateModified":"2024-10-25T10:07:28Z","image":"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/5\/5c\/Flag_of_Greece.svg","headline":"stat \u00een Europa de Sud"}</script> </body> </html>