CINXE.COM

Uropa - Güiquipeya

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-enabled skin-theme-clientpref-day vector-sticky-header-enabled vector-toc-available" lang="ext" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Uropa - Güiquipeya</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-enabled skin-theme-clientpref-day vector-sticky-header-enabled vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )extwikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t."," \t,"],"wgDigitTransformTable":["",""],"wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","eneru","hebreru","marçu","abril","mayu","juniu","juliu","agostu","setiembri","Otubri","Noviembri","diziembri"],"wgRequestId":"a6069b3d-f4a7-480f-9792-4be533d6e8ca","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Uropa","wgTitle":"Uropa","wgCurRevisionId":133629,"wgRevisionId":133629,"wgArticleId":539,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Páginas con errores en secuencias de órdenes","Wikipedia:Páginas con referencias sin URL y con fecha de acceso","Páginas que usan enlaces mágicos de ISBN","Uropa"],"wgPageViewLanguage":"ext","wgPageContentLanguage":"ext","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Uropa","wgRelevantArticleId":539,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ext","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ext"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":70000,"ScribuntoErrors":{"087dca31":true},"ScribuntoErrors-087dca31":"\u003Cp\u003EError de Lua en package.lua en la línea 80: module 'Módulo:Citas/Sugerencias' not found.\u003C/p\u003E\u003Cp\u003ETraza inversa:\u003C/p\u003E\u003Col class=\"scribunto-trace\"\u003E\u003Cli\u003E\u003Cstrong\u003E[C]\u003C/strong\u003E: en la función \"error\"\u003C/li\u003E\u003Cli\u003E\u003Cstrong\u003Epackage.lua:80\u003C/strong\u003E: en la función \"load\"\u003C/li\u003E\u003Cli\u003E\u003Cstrong\u003Epackage.lua:99\u003C/strong\u003E:\u0026#160;?\u003C/li\u003E\u003Cli\u003E\u003Cstrong\u003E(tail call)\u003C/strong\u003E:\u0026#160;?\u003C/li\u003E\u003Cli\u003E\u003Cstrong\u003Emw.lua:496\u003C/strong\u003E: en la función \"executeModule\"\u003C/li\u003E\u003Cli\u003E\u003Cstrong\u003Emw.lua:768\u003C/strong\u003E: en la función \"loadData\"\u003C/li\u003E\u003Cli\u003E\u003Cstrong\u003E\u003Ca href=\"//ext.wikipedia.org/w/index.php?title=M%C3%B3dulo:Citas\u0026amp;action=edit#mw-ce-l2429\"\u003EMódulo:Citas:2429\u003C/a\u003E\u003C/strong\u003E: en la función \"chunk\"\u003C/li\u003E\u003Cli\u003E\u003Cstrong\u003Emw.lua:527\u003C/strong\u003E:\u0026#160;?\u003C/li\u003E\u003Cli\u003E\u003Cstrong\u003E[C]\u003C/strong\u003E:\u0026#160;?\u003C/li\u003E\u003C/ol\u003E","wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q46","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false}; RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","ext.cite.styles":"ready","mediawiki.page.gallery.styles":"ready","ext.tmh.player.styles":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready"};RLPAGEMODULES=["ext.cite.ux-enhancements","mediawiki.page.gallery","ext.scribunto.errors","mediawiki.page.media","ext.tmh.player","site","mediawiki.page.ready","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ext&amp;modules=ext.cite.styles%7Cext.tmh.player.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cmediawiki.page.gallery.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&amp;only=styles&amp;skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ext&amp;modules=startup&amp;only=scripts&amp;raw=1&amp;skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ext&amp;modules=site.styles&amp;only=styles&amp;skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.22"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/1b/Europe_satellite_orthographic.jpg"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="942"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Europe_satellite_orthographic.jpg/960px-Europe_satellite_orthographic.jpg"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="628"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="502"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Uropa - Güiquipeya"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ext.m.wikipedia.org/wiki/Uropa"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Edital" href="/w/index.php?title=Uropa&amp;action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Güiquipeya (ext)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ext.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ext.wikipedia.org/wiki/Uropa"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ext"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Canal Atom Güiquipeya" href="/w/index.php?title=Especial:CambiosRecientes&amp;feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Uropa rootpage-Uropa skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Ir al contenido</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Sitio"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" title="Menú principal" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Menú prencipal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-menu mw-ui-icon-wikimedia-menu"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Menú prencipal</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Menú prencipal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mover a la barra lateral</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">açonchal</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Güiquipeandu </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage-description" class="mw-list-item"><a href="/wiki/G%C3%BCiquipedia:Port%C3%A1" title="Vessital la página prencipal [z]" accesskey="z"><span>Guiquipeya:Portá</span></a></li><li id="n-portal" class="mw-list-item"><a href="/wiki/G%C3%BCiquipedia:Portal_dela_comunid%C3%A1" title="Al tentu el proyeutu, lo que pueis hazel, ondi alcuentral cosas"><span>Portal dela comunidá</span></a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Especial:CambiosRecientes" title="La lista delos últimus cambius en esta güiqui. [r]" accesskey="r"><span>Muacionis últimas</span></a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Especial:Aleatoria" title="Cargal qualquiel página [x]" accesskey="x"><span>Qualquiel página</span></a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="https://www.mediawiki.org/wiki/Special:MyLanguage/Help:Contents" title="El lugal pa deprendel."><span>Ayúa</span></a></li><li id="n-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Especial:P%C3%A1ginasEspeciales"><span>Páginas especialis</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/G%C3%BCiquipedia:Port%C3%A1" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <span class="mw-logo-container skin-invert"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Güiquipeya" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-ext.svg" style="width: 7.6875em; height: 1.1875em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ext.svg" width="95" height="13" style="width: 5.9375em; height: 0.8125em;"> </span> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Especial:Buscar" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Precural ena Güiquipedia [f]" accesskey="f"><span class="vector-icon mw-ui-icon-search mw-ui-icon-wikimedia-search"></span> <span>Precural</span> </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Precural Güiquipeya" aria-label="Precural Güiquipeya" autocapitalize="sentences" title="Precural ena Güiquipedia [f]" accesskey="f" id="searchInput" > <span class="cdx-text-input__icon cdx-text-input__start-icon"></span> </div> <input type="hidden" name="title" value="Especial:Buscar"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Precural</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Herramientas presonalis"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Apariencia"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Cambiar la apariencia del tamaño, ancho y color de la fuente de la página" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Apariencia" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-appearance mw-ui-icon-wikimedia-appearance"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Apariencia</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="https://donate.wikimedia.org/?wmf_source=donate&amp;wmf_medium=sidebar&amp;wmf_campaign=ext.wikipedia.org&amp;uselang=ext" class=""><span>Donacionis</span></a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Especial:Crear_una_cuenta&amp;returnto=Uropa" title="Te recomendamos crear una cuenta e iniciar sesión; sin embargo, no es obligatorio" class=""><span>Crial cuenta</span></a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Especial:Entrar&amp;returnto=Uropa" title="Te recomendamus que te rustris, inque nu es mestel. [o]" accesskey="o" class=""><span>Acedel</span></a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out" title="Más opciones" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Herramientas presonalis" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-ellipsis mw-ui-icon-wikimedia-ellipsis"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Herramientas presonalis</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Menú de usuario" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="https://donate.wikimedia.org/?wmf_source=donate&amp;wmf_medium=sidebar&amp;wmf_campaign=ext.wikipedia.org&amp;uselang=ext"><span>Donacionis</span></a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Especial:Crear_una_cuenta&amp;returnto=Uropa" title="Te recomendamos crear una cuenta e iniciar sesión; sin embargo, no es obligatorio"><span class="vector-icon mw-ui-icon-userAdd mw-ui-icon-wikimedia-userAdd"></span> <span>Crial cuenta</span></a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Especial:Entrar&amp;returnto=Uropa" title="Te recomendamus que te rustris, inque nu es mestel. [o]" accesskey="o"><span class="vector-icon mw-ui-icon-logIn mw-ui-icon-wikimedia-logIn"></span> <span>Acedel</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-user-menu-anon-editor" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-user-menu-anon-editor" > <div class="vector-menu-heading"> Páginas para editores desconectados <a href="/wiki/Ayua:Introducci%C3%B3n" aria-label="Obtenga más información sobre editar"><span>más información</span></a> </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-anoncontribs" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Especial:MisContribuciones" title="Una lista de modificaciones hechas desde esta dirección IP [y]" accesskey="y"><span>Contribucionis</span></a></li><li id="pt-anontalk" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Especial:MiDiscusi%C3%B3n" title="Caraba sobri las eicionis hechas con esta IP [n]" accesskey="n"><span>La mi carava</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><!-- CentralNotice --></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Sitio"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Contenidos" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Contenidos</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mover a la barra lateral</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">açonchal</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Inicio</div> </a> </li> <li id="toc-Definición" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Definición"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1</span> <span>Definición</span> </div> </a> <ul id="toc-Definición-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Etimología" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Etimología"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2</span> <span>Etimología</span> </div> </a> <ul id="toc-Etimología-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Estoria" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Estoria"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3</span> <span>Estoria</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Estoria-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Alternar subsección Estoria</span> </button> <ul id="toc-Estoria-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Prestoria" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Prestoria"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.1</span> <span>Prestoria</span> </div> </a> <ul id="toc-Prestoria-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Antigüedá_crássica" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Antigüedá_crássica"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.2</span> <span>Antigüedá crássica</span> </div> </a> <ul id="toc-Antigüedá_crássica-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Edá_Meya" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Edá_Meya"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.3</span> <span>Edá Meya</span> </div> </a> <ul id="toc-Edá_Meya-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Edá_Moerna" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Edá_Moerna"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.4</span> <span>Edá Moerna</span> </div> </a> <ul id="toc-Edá_Moerna-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Edá_Contemporánea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Edá_Contemporánea"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.5</span> <span>Edá Contemporánea</span> </div> </a> <ul id="toc-Edá_Contemporánea-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Geografía" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Geografía"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4</span> <span>Geografía</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Geografía-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Alternar subsección Geografía</span> </button> <ul id="toc-Geografía-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Geografía_física" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Geografía_física"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.1</span> <span>Geografía física</span> </div> </a> <ul id="toc-Geografía_física-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Geografía_política" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Geografía_política"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.2</span> <span>Geografía política</span> </div> </a> <ul id="toc-Geografía_política-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Organizacionis_internacionalis_i_regionalis" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Organizacionis_internacionalis_i_regionalis"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.2.1</span> <span>Organizacionis internacionalis i regionalis</span> </div> </a> <ul id="toc-Organizacionis_internacionalis_i_regionalis-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Economía" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Economía"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5</span> <span>Economía</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Economía-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Alternar subsección Economía</span> </button> <ul id="toc-Economía-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Estória_económica" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Estória_económica"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5.1</span> <span>Estória económica</span> </div> </a> <ul id="toc-Estória_económica-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Demografia" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Demografia"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6</span> <span>Demografia</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Demografia-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Alternar subsección Demografia</span> </button> <ul id="toc-Demografia-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Características_dela_puebración" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Características_dela_puebración"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.1</span> <span>Características dela puebración</span> </div> </a> <ul id="toc-Características_dela_puebración-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Puebración_por_sessu" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Puebración_por_sessu"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.2</span> <span>Puebración por sessu</span> </div> </a> <ul id="toc-Puebración_por_sessu-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Diversidá_de_géneru_i_omosexualidá" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Diversidá_de_géneru_i_omosexualidá"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.3</span> <span>Diversidá de géneru i omosexualidá</span> </div> </a> <ul id="toc-Diversidá_de_géneru_i_omosexualidá-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Luenguas" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Luenguas"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.4</span> <span>Luenguas</span> </div> </a> <ul id="toc-Luenguas-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Religión" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Religión"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.5</span> <span>Religión</span> </div> </a> <ul id="toc-Religión-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Coltura" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Coltura"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">7</span> <span>Coltura</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Coltura-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Alternar subsección Coltura</span> </button> <ul id="toc-Coltura-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Arquitetura" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Arquitetura"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">7.1</span> <span>Arquitetura</span> </div> </a> <ul id="toc-Arquitetura-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Desportis" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Desportis"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">7.2</span> <span>Desportis</span> </div> </a> <ul id="toc-Desportis-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Furbo" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Furbo"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">7.2.1</span> <span>Furbo</span> </div> </a> <ul id="toc-Furbo-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Referencias" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Referencias"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">8</span> <span>Referencias</span> </div> </a> <ul id="toc-Referencias-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Contenidos" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" title="Tabla de contenidos" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Cambiar a la tabla de contenidos" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-listBullet mw-ui-icon-wikimedia-listBullet"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Cambiar a la tabla de contenidos</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading"><span class="mw-page-title-main">Uropa</span></h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Ir a un artículo en otro idioma. Disponible en 305 idiomas" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-305" aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-language-progressive mw-ui-icon-wikimedia-language-progressive"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">305 idiomas</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-ab mw-list-item"><a href="https://ab.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – abjasio" lang="ab" hreflang="ab" data-title="Европа" data-language-autonym="Аԥсшәа" data-language-local-name="abjasio" class="interlanguage-link-target"><span>Аԥсшәа</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ace mw-list-item"><a href="https://ace.wikipedia.org/wiki/I%C3%ABrupa" title="Iërupa – achenés" lang="ace" hreflang="ace" data-title="Iërupa" data-language-autonym="Acèh" data-language-local-name="achenés" class="interlanguage-link-target"><span>Acèh</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ady mw-list-item"><a href="https://ady.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D1%83%D1%80%D0%BE%D0%BF%D1%8D" title="Еуропэ – adigué" lang="ady" hreflang="ady" data-title="Еуропэ" data-language-autonym="Адыгабзэ" data-language-local-name="adigué" class="interlanguage-link-target"><span>Адыгабзэ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-af mw-list-item"><a href="https://af.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – afrikáans" lang="af" hreflang="af" data-title="Europa" data-language-autonym="Afrikaans" data-language-local-name="afrikáans" class="interlanguage-link-target"><span>Afrikaans</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-als mw-list-item"><a href="https://als.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – alemán suizo" lang="gsw" hreflang="gsw" data-title="Europa" data-language-autonym="Alemannisch" data-language-local-name="alemán suizo" class="interlanguage-link-target"><span>Alemannisch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-am mw-list-item"><a href="https://am.wikipedia.org/wiki/%E1%8A%A0%E1%8B%8D%E1%88%AE%E1%8D%93" title="አውሮፓ – amárico" lang="am" hreflang="am" data-title="አውሮፓ" data-language-autonym="አማርኛ" data-language-local-name="amárico" class="interlanguage-link-target"><span>አማርኛ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-an mw-list-item"><a href="https://an.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – aragonés" lang="an" hreflang="an" data-title="Europa" data-language-autonym="Aragonés" data-language-local-name="aragonés" class="interlanguage-link-target"><span>Aragonés</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ang mw-list-item"><a href="https://ang.wikipedia.org/wiki/Europe" title="Europe – inglés antiguo" lang="ang" hreflang="ang" data-title="Europe" data-language-autonym="Ænglisc" data-language-local-name="inglés antiguo" class="interlanguage-link-target"><span>Ænglisc</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ann mw-list-item"><a href="https://ann.wikipedia.org/wiki/Yurop" title="Yurop – obolo" lang="ann" hreflang="ann" data-title="Yurop" data-language-autonym="Obolo" data-language-local-name="obolo" class="interlanguage-link-target"><span>Obolo</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-anp mw-list-item"><a href="https://anp.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AF%E0%A5%82%E0%A4%B0%E0%A5%8B%E0%A4%AA" title="यूरोप – angika" lang="anp" hreflang="anp" data-title="यूरोप" data-language-autonym="अंगिका" data-language-local-name="angika" class="interlanguage-link-target"><span>अंगिका</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ar badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="artículo destacado"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/%D8%A3%D9%88%D8%B1%D9%88%D8%A8%D8%A7" title="أوروبا – árabe" lang="ar" hreflang="ar" data-title="أوروبا" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="árabe" class="interlanguage-link-target"><span>العربية</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arc mw-list-item"><a href="https://arc.wikipedia.org/wiki/%DC%90%DC%98%DC%AA%DC%98%DC%A6%DC%90_(%DC%9D%DC%92%DC%AB%DC%AC%DC%90)" title="ܐܘܪܘܦܐ (ܝܒܫܬܐ) – arameo" lang="arc" hreflang="arc" data-title="ܐܘܪܘܦܐ (ܝܒܫܬܐ)" data-language-autonym="ܐܪܡܝܐ" data-language-local-name="arameo" class="interlanguage-link-target"><span>ܐܪܡܝܐ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ary mw-list-item"><a href="https://ary.wikipedia.org/wiki/%D8%A4%D8%B1%D9%88%D9%BE%D8%A7" title="ؤروپا – Moroccan Arabic" lang="ary" hreflang="ary" data-title="ؤروپا" data-language-autonym="الدارجة" data-language-local-name="Moroccan Arabic" class="interlanguage-link-target"><span>الدارجة</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arz mw-list-item"><a href="https://arz.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D9%88%D8%B1%D9%88%D8%A8%D8%A7" title="اوروبا – Egyptian Arabic" lang="arz" hreflang="arz" data-title="اوروبا" data-language-autonym="مصرى" data-language-local-name="Egyptian Arabic" class="interlanguage-link-target"><span>مصرى</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ast mw-list-item"><a href="https://ast.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – asturiano" lang="ast" hreflang="ast" data-title="Europa" data-language-autonym="Asturianu" data-language-local-name="asturiano" class="interlanguage-link-target"><span>Asturianu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-atj mw-list-item"><a href="https://atj.wikipedia.org/wiki/Pakwe_Emitikociwi_Askik" title="Pakwe Emitikociwi Askik – atikamekw" lang="atj" hreflang="atj" data-title="Pakwe Emitikociwi Askik" data-language-autonym="Atikamekw" data-language-local-name="atikamekw" class="interlanguage-link-target"><span>Atikamekw</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-av mw-list-item"><a href="https://av.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – avar" lang="av" hreflang="av" data-title="Европа" data-language-autonym="Авар" data-language-local-name="avar" class="interlanguage-link-target"><span>Авар</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-avk mw-list-item"><a href="https://avk.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – Kotava" lang="avk" hreflang="avk" data-title="Europa" data-language-autonym="Kotava" data-language-local-name="Kotava" class="interlanguage-link-target"><span>Kotava</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-awa mw-list-item"><a href="https://awa.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AF%E0%A5%82%E0%A4%B0%E0%A5%8B%E0%A4%AA" title="यूरोप – avadhi" lang="awa" hreflang="awa" data-title="यूरोप" data-language-autonym="अवधी" data-language-local-name="avadhi" class="interlanguage-link-target"><span>अवधी</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ay mw-list-item"><a href="https://ay.wikipedia.org/wiki/Iwrupa" title="Iwrupa – aimara" lang="ay" hreflang="ay" data-title="Iwrupa" data-language-autonym="Aymar aru" data-language-local-name="aimara" class="interlanguage-link-target"><span>Aymar aru</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-az mw-list-item"><a href="https://az.wikipedia.org/wiki/Avropa" title="Avropa – azerbaiyano" lang="az" hreflang="az" data-title="Avropa" data-language-autonym="Azərbaycanca" data-language-local-name="azerbaiyano" class="interlanguage-link-target"><span>Azərbaycanca</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-azb mw-list-item"><a href="https://azb.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D9%88%D8%B1%D9%88%D9%BE%D8%A7" title="اوروپا – South Azerbaijani" lang="azb" hreflang="azb" data-title="اوروپا" data-language-autonym="تۆرکجه" data-language-local-name="South Azerbaijani" class="interlanguage-link-target"><span>تۆرکجه</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ba mw-list-item"><a href="https://ba.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – baskir" lang="ba" hreflang="ba" data-title="Европа" data-language-autonym="Башҡортса" data-language-local-name="baskir" class="interlanguage-link-target"><span>Башҡортса</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ban mw-list-item"><a href="https://ban.wikipedia.org/wiki/%C3%89ropa" title="Éropa – balinés" lang="ban" hreflang="ban" data-title="Éropa" data-language-autonym="Basa Bali" data-language-local-name="balinés" class="interlanguage-link-target"><span>Basa Bali</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bar mw-list-item"><a href="https://bar.wikipedia.org/wiki/Eiropa" title="Eiropa – Bavarian" lang="bar" hreflang="bar" data-title="Eiropa" data-language-autonym="Boarisch" data-language-local-name="Bavarian" class="interlanguage-link-target"><span>Boarisch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bat-smg mw-list-item"><a href="https://bat-smg.wikipedia.org/wiki/Euruopa" title="Euruopa – Samogitian" lang="sgs" hreflang="sgs" data-title="Euruopa" data-language-autonym="Žemaitėška" data-language-local-name="Samogitian" class="interlanguage-link-target"><span>Žemaitėška</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bbc mw-list-item"><a href="https://bbc.wikipedia.org/wiki/Eropa" title="Eropa – Batak Toba" lang="bbc" hreflang="bbc" data-title="Eropa" data-language-autonym="Batak Toba" data-language-local-name="Batak Toba" class="interlanguage-link-target"><span>Batak Toba</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bcl mw-list-item"><a href="https://bcl.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – Central Bikol" lang="bcl" hreflang="bcl" data-title="Europa" data-language-autonym="Bikol Central" data-language-local-name="Central Bikol" class="interlanguage-link-target"><span>Bikol Central</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be mw-list-item"><a href="https://be.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D1%9E%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Еўропа – bielorruso" lang="be" hreflang="be" data-title="Еўропа" data-language-autonym="Беларуская" data-language-local-name="bielorruso" class="interlanguage-link-target"><span>Беларуская</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be-x-old mw-list-item"><a href="https://be-tarask.wikipedia.org/wiki/%D0%AD%D1%9E%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Эўропа – Belarusian (Taraškievica orthography)" lang="be-tarask" hreflang="be-tarask" data-title="Эўропа" data-language-autonym="Беларуская (тарашкевіца)" data-language-local-name="Belarusian (Taraškievica orthography)" class="interlanguage-link-target"><span>Беларуская (тарашкевіца)</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bew mw-list-item"><a href="https://bew.wikipedia.org/wiki/%C3%88ropa" title="Èropa – Betawi" lang="bew" hreflang="bew" data-title="Èropa" data-language-autonym="Betawi" data-language-local-name="Betawi" class="interlanguage-link-target"><span>Betawi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bg mw-list-item"><a href="https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – búlgaro" lang="bg" hreflang="bg" data-title="Европа" data-language-autonym="Български" data-language-local-name="búlgaro" class="interlanguage-link-target"><span>Български</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bh mw-list-item"><a href="https://bh.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AF%E0%A5%82%E0%A4%B0%E0%A5%8B%E0%A4%AA" title="यूरोप – Bhojpuri" lang="bh" hreflang="bh" data-title="यूरोप" data-language-autonym="भोजपुरी" data-language-local-name="Bhojpuri" class="interlanguage-link-target"><span>भोजपुरी</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bi mw-list-item"><a href="https://bi.wikipedia.org/wiki/Yurop" title="Yurop – bislama" lang="bi" hreflang="bi" data-title="Yurop" data-language-autonym="Bislama" data-language-local-name="bislama" class="interlanguage-link-target"><span>Bislama</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bjn mw-list-item"><a href="https://bjn.wikipedia.org/wiki/Irupa" title="Irupa – Banjar" lang="bjn" hreflang="bjn" data-title="Irupa" data-language-autonym="Banjar" data-language-local-name="Banjar" class="interlanguage-link-target"><span>Banjar</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-blk mw-list-item"><a href="https://blk.wikipedia.org/wiki/%E1%80%A5%E1%80%9B%E1%80%B1%E1%80%AC%E1%80%95%E1%80%90%E1%80%BD%E1%80%AD%E1%80%AF%E1%80%80%E1%80%BA" title="ဥရောပတွိုက် – Pa&#039;O" lang="blk" hreflang="blk" data-title="ဥရောပတွိုက်" data-language-autonym="ပအိုဝ်ႏဘာႏသာႏ" data-language-local-name="Pa&#039;O" class="interlanguage-link-target"><span>ပအိုဝ်ႏဘာႏသာႏ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bm mw-list-item"><a href="https://bm.wikipedia.org/wiki/Eropa" title="Eropa – bambara" lang="bm" hreflang="bm" data-title="Eropa" data-language-autonym="Bamanankan" data-language-local-name="bambara" class="interlanguage-link-target"><span>Bamanankan</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bn mw-list-item"><a href="https://bn.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%87%E0%A6%89%E0%A6%B0%E0%A7%8B%E0%A6%AA" title="ইউরোপ – bengalí" lang="bn" hreflang="bn" data-title="ইউরোপ" data-language-autonym="বাংলা" data-language-local-name="bengalí" class="interlanguage-link-target"><span>বাংলা</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bo mw-list-item"><a href="https://bo.wikipedia.org/wiki/%E0%BD%A1%E0%BD%BC%E0%BC%8B%E0%BD%A2%E0%BD%BC%E0%BD%96%E0%BC%8B%E0%BD%82%E0%BE%B3%E0%BD%B2%E0%BD%84%E0%BC%8B%E0%BC%8D" title="ཡོ་རོབ་གླིང་། – tibetano" lang="bo" hreflang="bo" data-title="ཡོ་རོབ་གླིང་།" data-language-autonym="བོད་ཡིག" data-language-local-name="tibetano" class="interlanguage-link-target"><span>བོད་ཡིག</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-br mw-list-item"><a href="https://br.wikipedia.org/wiki/Europa_(kevandir)" title="Europa (kevandir) – bretón" lang="br" hreflang="br" data-title="Europa (kevandir)" data-language-autonym="Brezhoneg" data-language-local-name="bretón" class="interlanguage-link-target"><span>Brezhoneg</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bs badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="artículo destacado"><a href="https://bs.wikipedia.org/wiki/Evropa" title="Evropa – bosnio" lang="bs" hreflang="bs" data-title="Evropa" data-language-autonym="Bosanski" data-language-local-name="bosnio" class="interlanguage-link-target"><span>Bosanski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-btm mw-list-item"><a href="https://btm.wikipedia.org/wiki/Eropa" title="Eropa – Batak Mandailing" lang="btm" hreflang="btm" data-title="Eropa" data-language-autonym="Batak Mandailing" data-language-local-name="Batak Mandailing" class="interlanguage-link-target"><span>Batak Mandailing</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bug mw-list-item"><a href="https://bug.wikipedia.org/wiki/%E1%A8%95%E1%A8%99%E1%A8%91%E1%A8%9A%E1%A8%84" title="ᨕᨙᨑᨚᨄ – buginés" lang="bug" hreflang="bug" data-title="ᨕᨙᨑᨚᨄ" data-language-autonym="Basa Ugi" data-language-local-name="buginés" class="interlanguage-link-target"><span>Basa Ugi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bxr mw-list-item"><a href="https://bxr.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%BE" title="Европо – Russia Buriat" lang="bxr" hreflang="bxr" data-title="Европо" data-language-autonym="Буряад" data-language-local-name="Russia Buriat" class="interlanguage-link-target"><span>Буряад</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ca mw-list-item"><a href="https://ca.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – catalán" lang="ca" hreflang="ca" data-title="Europa" data-language-autonym="Català" data-language-local-name="catalán" class="interlanguage-link-target"><span>Català</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cbk-zam mw-list-item"><a href="https://cbk-zam.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – Chavacano" lang="cbk" hreflang="cbk" data-title="Europa" data-language-autonym="Chavacano de Zamboanga" data-language-local-name="Chavacano" class="interlanguage-link-target"><span>Chavacano de Zamboanga</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cdo mw-list-item"><a href="https://cdo.wikipedia.org/wiki/%C4%94u-ci%C5%AD" title="Ĕu-ciŭ – Mindong" lang="cdo" hreflang="cdo" data-title="Ĕu-ciŭ" data-language-autonym="閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄" data-language-local-name="Mindong" class="interlanguage-link-target"><span>閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ce mw-list-item"><a href="https://ce.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – checheno" lang="ce" hreflang="ce" data-title="Европа" data-language-autonym="Нохчийн" data-language-local-name="checheno" class="interlanguage-link-target"><span>Нохчийн</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ceb mw-list-item"><a href="https://ceb.wikipedia.org/wiki/Uropa" title="Uropa – cebuano" lang="ceb" hreflang="ceb" data-title="Uropa" data-language-autonym="Cebuano" data-language-local-name="cebuano" class="interlanguage-link-target"><span>Cebuano</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ch mw-list-item"><a href="https://ch.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – chamorro" lang="ch" hreflang="ch" data-title="Europa" data-language-autonym="Chamoru" data-language-local-name="chamorro" class="interlanguage-link-target"><span>Chamoru</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-chr mw-list-item"><a href="https://chr.wikipedia.org/wiki/%E1%8F%B3%E1%8E%B3%E1%8F%9B" title="ᏳᎳᏛ – cheroqui" lang="chr" hreflang="chr" data-title="ᏳᎳᏛ" data-language-autonym="ᏣᎳᎩ" data-language-local-name="cheroqui" class="interlanguage-link-target"><span>ᏣᎳᎩ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-chy mw-list-item"><a href="https://chy.wikipedia.org/wiki/H%C3%B3xov%C3%AA-hooma" title="Hóxovê-hooma – cheyene" lang="chy" hreflang="chy" data-title="Hóxovê-hooma" data-language-autonym="Tsetsêhestâhese" data-language-local-name="cheyene" class="interlanguage-link-target"><span>Tsetsêhestâhese</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ckb mw-list-item"><a href="https://ckb.wikipedia.org/wiki/%D8%A6%DB%95%D9%88%D8%B1%D9%88%D9%88%D9%BE%D8%A7" title="ئەورووپا – kurdo sorani" lang="ckb" hreflang="ckb" data-title="ئەورووپا" data-language-autonym="کوردی" data-language-local-name="kurdo sorani" class="interlanguage-link-target"><span>کوردی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-co mw-list-item"><a href="https://co.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – corso" lang="co" hreflang="co" data-title="Europa" data-language-autonym="Corsu" data-language-local-name="corso" class="interlanguage-link-target"><span>Corsu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-crh mw-list-item"><a href="https://crh.wikipedia.org/wiki/Avropa" title="Avropa – tártaro de Crimea" lang="crh" hreflang="crh" data-title="Avropa" data-language-autonym="Qırımtatarca" data-language-local-name="tártaro de Crimea" class="interlanguage-link-target"><span>Qırımtatarca</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs mw-list-item"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/Evropa" title="Evropa – checo" lang="cs" hreflang="cs" data-title="Evropa" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="checo" class="interlanguage-link-target"><span>Čeština</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-csb mw-list-item"><a href="https://csb.wikipedia.org/wiki/E%C3%B9ropa" title="Eùropa – casubio" lang="csb" hreflang="csb" data-title="Eùropa" data-language-autonym="Kaszëbsczi" data-language-local-name="casubio" class="interlanguage-link-target"><span>Kaszëbsczi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cu mw-list-item"><a href="https://cu.wikipedia.org/wiki/%D0%84%D1%B5%D1%80%D1%A1%D0%BF%D0%B0" title="Єѵрѡпа – eslavo eclesiástico" lang="cu" hreflang="cu" data-title="Єѵрѡпа" data-language-autonym="Словѣньскъ / ⰔⰎⰑⰂⰡⰐⰠⰔⰍⰟ" data-language-local-name="eslavo eclesiástico" class="interlanguage-link-target"><span>Словѣньскъ / ⰔⰎⰑⰂⰡⰐⰠⰔⰍⰟ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cv mw-list-item"><a href="https://cv.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – chuvasio" lang="cv" hreflang="cv" data-title="Европа" data-language-autonym="Чӑвашла" data-language-local-name="chuvasio" class="interlanguage-link-target"><span>Чӑвашла</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cy mw-list-item"><a href="https://cy.wikipedia.org/wiki/Ewrop" title="Ewrop – galés" lang="cy" hreflang="cy" data-title="Ewrop" data-language-autonym="Cymraeg" data-language-local-name="galés" class="interlanguage-link-target"><span>Cymraeg</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-da mw-list-item"><a href="https://da.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – danés" lang="da" hreflang="da" data-title="Europa" data-language-autonym="Dansk" data-language-local-name="danés" class="interlanguage-link-target"><span>Dansk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dag mw-list-item"><a href="https://dag.wikipedia.org/wiki/Tuure" title="Tuure – Dagbani" lang="dag" hreflang="dag" data-title="Tuure" data-language-autonym="Dagbanli" data-language-local-name="Dagbani" class="interlanguage-link-target"><span>Dagbanli</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-de mw-list-item"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – alemán" lang="de" hreflang="de" data-title="Europa" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="alemán" class="interlanguage-link-target"><span>Deutsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-diq mw-list-item"><a href="https://diq.wikipedia.org/wiki/Ewropa" title="Ewropa – Dimli" lang="diq" hreflang="diq" data-title="Ewropa" data-language-autonym="Zazaki" data-language-local-name="Dimli" class="interlanguage-link-target"><span>Zazaki</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dsb mw-list-item"><a href="https://dsb.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – bajo sorbio" lang="dsb" hreflang="dsb" data-title="Europa" data-language-autonym="Dolnoserbski" data-language-local-name="bajo sorbio" class="interlanguage-link-target"><span>Dolnoserbski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dtp mw-list-item"><a href="https://dtp.wikipedia.org/wiki/Eropah" title="Eropah – Central Dusun" lang="dtp" hreflang="dtp" data-title="Eropah" data-language-autonym="Kadazandusun" data-language-local-name="Central Dusun" class="interlanguage-link-target"><span>Kadazandusun</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dty mw-list-item"><a href="https://dty.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AF%E0%A5%81%E0%A4%B0%E0%A5%8B%E0%A4%AA" title="युरोप – Doteli" lang="dty" hreflang="dty" data-title="युरोप" data-language-autonym="डोटेली" data-language-local-name="Doteli" class="interlanguage-link-target"><span>डोटेली</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ee mw-list-item"><a href="https://ee.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – ewé" lang="ee" hreflang="ee" data-title="Europa" data-language-autonym="Eʋegbe" data-language-local-name="ewé" class="interlanguage-link-target"><span>Eʋegbe</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-el mw-list-item"><a href="https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%95%CF%85%CF%81%CF%8E%CF%80%CE%B7" title="Ευρώπη – griego" lang="el" hreflang="el" data-title="Ευρώπη" data-language-autonym="Ελληνικά" data-language-local-name="griego" class="interlanguage-link-target"><span>Ελληνικά</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eml mw-list-item"><a href="https://eml.wikipedia.org/wiki/Eur%C3%B3pa" title="Európa – Emiliano-Romagnolo" lang="egl" hreflang="egl" data-title="Európa" data-language-autonym="Emiliàn e rumagnòl" data-language-local-name="Emiliano-Romagnolo" class="interlanguage-link-target"><span>Emiliàn e rumagnòl</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en mw-list-item"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Europe" title="Europe – inglés" lang="en" hreflang="en" data-title="Europe" data-language-autonym="English" data-language-local-name="inglés" class="interlanguage-link-target"><span>English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eo badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="artículo bueno"><a href="https://eo.wikipedia.org/wiki/E%C5%ADropo" title="Eŭropo – esperanto" lang="eo" hreflang="eo" data-title="Eŭropo" data-language-autonym="Esperanto" data-language-local-name="esperanto" class="interlanguage-link-target"><span>Esperanto</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es mw-list-item"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – español" lang="es" hreflang="es" data-title="Europa" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="español" class="interlanguage-link-target"><span>Español</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-et mw-list-item"><a href="https://et.wikipedia.org/wiki/Euroopa" title="Euroopa – estonio" lang="et" hreflang="et" data-title="Euroopa" data-language-autonym="Eesti" data-language-local-name="estonio" class="interlanguage-link-target"><span>Eesti</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eu mw-list-item"><a href="https://eu.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – euskera" lang="eu" hreflang="eu" data-title="Europa" data-language-autonym="Euskara" data-language-local-name="euskera" class="interlanguage-link-target"><span>Euskara</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fa mw-list-item"><a href="https://fa.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D8%B1%D9%88%D9%BE%D8%A7" title="اروپا – persa" lang="fa" hreflang="fa" data-title="اروپا" data-language-autonym="فارسی" data-language-local-name="persa" class="interlanguage-link-target"><span>فارسی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ff mw-list-item"><a href="https://ff.wikipedia.org/wiki/Yuroopu" title="Yuroopu – fula" lang="ff" hreflang="ff" data-title="Yuroopu" data-language-autonym="Fulfulde" data-language-local-name="fula" class="interlanguage-link-target"><span>Fulfulde</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fi mw-list-item"><a href="https://fi.wikipedia.org/wiki/Eurooppa" title="Eurooppa – finés" lang="fi" hreflang="fi" data-title="Eurooppa" data-language-autonym="Suomi" data-language-local-name="finés" class="interlanguage-link-target"><span>Suomi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fiu-vro mw-list-item"><a href="https://fiu-vro.wikipedia.org/wiki/%C3%95uruupa" title="Õuruupa – Võro" lang="vro" hreflang="vro" data-title="Õuruupa" data-language-autonym="Võro" data-language-local-name="Võro" class="interlanguage-link-target"><span>Võro</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fj mw-list-item"><a href="https://fj.wikipedia.org/wiki/Iurope" title="Iurope – fiyiano" lang="fj" hreflang="fj" data-title="Iurope" data-language-autonym="Na Vosa Vakaviti" data-language-local-name="fiyiano" class="interlanguage-link-target"><span>Na Vosa Vakaviti</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fo mw-list-item"><a href="https://fo.wikipedia.org/wiki/Evropa" title="Evropa – feroés" lang="fo" hreflang="fo" data-title="Evropa" data-language-autonym="Føroyskt" data-language-local-name="feroés" class="interlanguage-link-target"><span>Føroyskt</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fon mw-list-item"><a href="https://fon.wikipedia.org/wiki/Europe" title="Europe – fon" lang="fon" hreflang="fon" data-title="Europe" data-language-autonym="Fɔ̀ngbè" data-language-local-name="fon" class="interlanguage-link-target"><span>Fɔ̀ngbè</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr mw-list-item"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/Europe" title="Europe – francés" lang="fr" hreflang="fr" data-title="Europe" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="francés" class="interlanguage-link-target"><span>Français</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-frp mw-list-item"><a href="https://frp.wikipedia.org/wiki/Eropa" title="Eropa – Arpitan" lang="frp" hreflang="frp" data-title="Eropa" data-language-autonym="Arpetan" data-language-local-name="Arpitan" class="interlanguage-link-target"><span>Arpetan</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-frr mw-list-item"><a href="https://frr.wikipedia.org/wiki/Euroopa" title="Euroopa – frisón septentrional" lang="frr" hreflang="frr" data-title="Euroopa" data-language-autonym="Nordfriisk" data-language-local-name="frisón septentrional" class="interlanguage-link-target"><span>Nordfriisk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fur mw-list-item"><a href="https://fur.wikipedia.org/wiki/Europe" title="Europe – friulano" lang="fur" hreflang="fur" data-title="Europe" data-language-autonym="Furlan" data-language-local-name="friulano" class="interlanguage-link-target"><span>Furlan</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fy mw-list-item"><a href="https://fy.wikipedia.org/wiki/Jeropa" title="Jeropa – frisón occidental" lang="fy" hreflang="fy" data-title="Jeropa" data-language-autonym="Frysk" data-language-local-name="frisón occidental" class="interlanguage-link-target"><span>Frysk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ga mw-list-item"><a href="https://ga.wikipedia.org/wiki/An_Eoraip" title="An Eoraip – irlandés" lang="ga" hreflang="ga" data-title="An Eoraip" data-language-autonym="Gaeilge" data-language-local-name="irlandés" class="interlanguage-link-target"><span>Gaeilge</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gag mw-list-item"><a href="https://gag.wikipedia.org/wiki/Evropa" title="Evropa – gagauzo" lang="gag" hreflang="gag" data-title="Evropa" data-language-autonym="Gagauz" data-language-local-name="gagauzo" class="interlanguage-link-target"><span>Gagauz</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gan mw-list-item"><a href="https://gan.wikipedia.org/wiki/%E6%AD%90%E6%B4%B2" title="歐洲 – chino gan" lang="gan" hreflang="gan" data-title="歐洲" data-language-autonym="贛語" data-language-local-name="chino gan" class="interlanguage-link-target"><span>贛語</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gcr mw-list-item"><a href="https://gcr.wikipedia.org/wiki/L%C3%A9r%C3%B2p" title="Léròp – Guianan Creole" lang="gcr" hreflang="gcr" data-title="Léròp" data-language-autonym="Kriyòl gwiyannen" data-language-local-name="Guianan Creole" class="interlanguage-link-target"><span>Kriyòl gwiyannen</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gd mw-list-item"><a href="https://gd.wikipedia.org/wiki/An_Roinn-E%C3%B2rpa" title="An Roinn-Eòrpa – gaélico escocés" lang="gd" hreflang="gd" data-title="An Roinn-Eòrpa" data-language-autonym="Gàidhlig" data-language-local-name="gaélico escocés" class="interlanguage-link-target"><span>Gàidhlig</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gl mw-list-item"><a href="https://gl.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – gallego" lang="gl" hreflang="gl" data-title="Europa" data-language-autonym="Galego" data-language-local-name="gallego" class="interlanguage-link-target"><span>Galego</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-glk mw-list-item"><a href="https://glk.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%DB%8A%D8%B1%DB%8A%D9%BE%D8%A7" title="اۊرۊپا – Gilaki" lang="glk" hreflang="glk" data-title="اۊرۊپا" data-language-autonym="گیلکی" data-language-local-name="Gilaki" class="interlanguage-link-target"><span>گیلکی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gn mw-list-item"><a href="https://gn.wikipedia.org/wiki/Eur%C3%B3pa" title="Európa – guaraní" lang="gn" hreflang="gn" data-title="Európa" data-language-autonym="Avañe&#039;ẽ" data-language-local-name="guaraní" class="interlanguage-link-target"><span>Avañe&#039;ẽ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gom mw-list-item"><a href="https://gom.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AF%E0%A5%81%E0%A4%B0%E0%A5%8B%E0%A4%AA" title="युरोप – Goan Konkani" lang="gom" hreflang="gom" data-title="युरोप" data-language-autonym="गोंयची कोंकणी / Gõychi Konknni" data-language-local-name="Goan Konkani" class="interlanguage-link-target"><span>गोंयची कोंकणी / Gõychi Konknni</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-got mw-list-item"><a href="https://got.wikipedia.org/wiki/%F0%90%8C%B0%F0%90%8C%B9%F0%90%8D%85%F0%90%8D%82%F0%90%8D%89%F0%90%8D%80%F0%90%8C%B0" title="𐌰𐌹𐍅𐍂𐍉𐍀𐌰 – gótico" lang="got" hreflang="got" data-title="𐌰𐌹𐍅𐍂𐍉𐍀𐌰" data-language-autonym="𐌲𐌿𐍄𐌹𐍃𐌺" data-language-local-name="gótico" class="interlanguage-link-target"><span>𐌲𐌿𐍄𐌹𐍃𐌺</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gu mw-list-item"><a href="https://gu.wikipedia.org/wiki/%E0%AA%AF%E0%AB%81%E0%AA%B0%E0%AB%8B%E0%AA%AA" title="યુરોપ – guyaratí" lang="gu" hreflang="gu" data-title="યુરોપ" data-language-autonym="ગુજરાતી" data-language-local-name="guyaratí" class="interlanguage-link-target"><span>ગુજરાતી</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gv mw-list-item"><a href="https://gv.wikipedia.org/wiki/Yn_Oarpey" title="Yn Oarpey – manés" lang="gv" hreflang="gv" data-title="Yn Oarpey" data-language-autonym="Gaelg" data-language-local-name="manés" class="interlanguage-link-target"><span>Gaelg</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ha mw-list-item"><a href="https://ha.wikipedia.org/wiki/Turai" title="Turai – hausa" lang="ha" hreflang="ha" data-title="Turai" data-language-autonym="Hausa" data-language-local-name="hausa" class="interlanguage-link-target"><span>Hausa</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hak mw-list-item"><a href="https://hak.wikipedia.org/wiki/%C3%8Au-ch%C3%BB" title="Êu-chû – chino hakka" lang="hak" hreflang="hak" data-title="Êu-chû" data-language-autonym="客家語 / Hak-kâ-ngî" data-language-local-name="chino hakka" class="interlanguage-link-target"><span>客家語 / Hak-kâ-ngî</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-haw mw-list-item"><a href="https://haw.wikipedia.org/wiki/%CA%BBEulopa" title="ʻEulopa – hawaiano" lang="haw" hreflang="haw" data-title="ʻEulopa" data-language-autonym="Hawaiʻi" data-language-local-name="hawaiano" class="interlanguage-link-target"><span>Hawaiʻi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-he mw-list-item"><a href="https://he.wikipedia.org/wiki/%D7%90%D7%99%D7%A8%D7%95%D7%A4%D7%94" title="אירופה – hebreo" lang="he" hreflang="he" data-title="אירופה" data-language-autonym="עברית" data-language-local-name="hebreo" class="interlanguage-link-target"><span>עברית</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hi mw-list-item"><a href="https://hi.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AF%E0%A5%82%E0%A4%B0%E0%A5%8B%E0%A4%AA" title="यूरोप – hindi" lang="hi" hreflang="hi" data-title="यूरोप" data-language-autonym="हिन्दी" data-language-local-name="hindi" class="interlanguage-link-target"><span>हिन्दी</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hif mw-list-item"><a href="https://hif.wikipedia.org/wiki/Europe" title="Europe – Fiji Hindi" lang="hif" hreflang="hif" data-title="Europe" data-language-autonym="Fiji Hindi" data-language-local-name="Fiji Hindi" class="interlanguage-link-target"><span>Fiji Hindi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hr mw-list-item"><a href="https://hr.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – croata" lang="hr" hreflang="hr" data-title="Europa" data-language-autonym="Hrvatski" data-language-local-name="croata" class="interlanguage-link-target"><span>Hrvatski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hsb mw-list-item"><a href="https://hsb.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – alto sorbio" lang="hsb" hreflang="hsb" data-title="Europa" data-language-autonym="Hornjoserbsce" data-language-local-name="alto sorbio" class="interlanguage-link-target"><span>Hornjoserbsce</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ht mw-list-item"><a href="https://ht.wikipedia.org/wiki/Ew%C3%B2p" title="Ewòp – criollo haitiano" lang="ht" hreflang="ht" data-title="Ewòp" data-language-autonym="Kreyòl ayisyen" data-language-local-name="criollo haitiano" class="interlanguage-link-target"><span>Kreyòl ayisyen</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hu mw-list-item"><a href="https://hu.wikipedia.org/wiki/Eur%C3%B3pa" title="Európa – húngaro" lang="hu" hreflang="hu" data-title="Európa" data-language-autonym="Magyar" data-language-local-name="húngaro" class="interlanguage-link-target"><span>Magyar</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hy mw-list-item"><a href="https://hy.wikipedia.org/wiki/%D4%B5%D5%BE%D6%80%D5%B8%D5%BA%D5%A1" title="Եվրոպա – armenio" lang="hy" hreflang="hy" data-title="Եվրոպա" data-language-autonym="Հայերեն" data-language-local-name="armenio" class="interlanguage-link-target"><span>Հայերեն</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hyw mw-list-item"><a href="https://hyw.wikipedia.org/wiki/%D4%B5%D6%82%D6%80%D5%B8%D5%BA%D5%A1" title="Եւրոպա – Western Armenian" lang="hyw" hreflang="hyw" data-title="Եւրոպա" data-language-autonym="Արեւմտահայերէն" data-language-local-name="Western Armenian" class="interlanguage-link-target"><span>Արեւմտահայերէն</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ia mw-list-item"><a href="https://ia.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – interlingua" lang="ia" hreflang="ia" data-title="Europa" data-language-autonym="Interlingua" data-language-local-name="interlingua" class="interlanguage-link-target"><span>Interlingua</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-iba mw-list-item"><a href="https://iba.wikipedia.org/wiki/Eropah" title="Eropah – iban" lang="iba" hreflang="iba" data-title="Eropah" data-language-autonym="Jaku Iban" data-language-local-name="iban" class="interlanguage-link-target"><span>Jaku Iban</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-id mw-list-item"><a href="https://id.wikipedia.org/wiki/Eropa" title="Eropa – indonesio" lang="id" hreflang="id" data-title="Eropa" data-language-autonym="Bahasa Indonesia" data-language-local-name="indonesio" class="interlanguage-link-target"><span>Bahasa Indonesia</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ie mw-list-item"><a href="https://ie.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – interlingue" lang="ie" hreflang="ie" data-title="Europa" data-language-autonym="Interlingue" data-language-local-name="interlingue" class="interlanguage-link-target"><span>Interlingue</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ig mw-list-item"><a href="https://ig.wikipedia.org/wiki/Obodo_B%C3%A9k%C3%A8" title="Obodo Békè – igbo" lang="ig" hreflang="ig" data-title="Obodo Békè" data-language-autonym="Igbo" data-language-local-name="igbo" class="interlanguage-link-target"><span>Igbo</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ilo mw-list-item"><a href="https://ilo.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – ilocano" lang="ilo" hreflang="ilo" data-title="Europa" data-language-autonym="Ilokano" data-language-local-name="ilocano" class="interlanguage-link-target"><span>Ilokano</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-inh mw-list-item"><a href="https://inh.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – ingush" lang="inh" hreflang="inh" data-title="Европа" data-language-autonym="ГӀалгӀай" data-language-local-name="ingush" class="interlanguage-link-target"><span>ГӀалгӀай</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-io mw-list-item"><a href="https://io.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – ido" lang="io" hreflang="io" data-title="Europa" data-language-autonym="Ido" data-language-local-name="ido" class="interlanguage-link-target"><span>Ido</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-is mw-list-item"><a href="https://is.wikipedia.org/wiki/Evr%C3%B3pa" title="Evrópa – islandés" lang="is" hreflang="is" data-title="Evrópa" data-language-autonym="Íslenska" data-language-local-name="islandés" class="interlanguage-link-target"><span>Íslenska</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it mw-list-item"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – italiano" lang="it" hreflang="it" data-title="Europa" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiano" class="interlanguage-link-target"><span>Italiano</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-iu mw-list-item"><a href="https://iu.wikipedia.org/wiki/%E1%90%83%E1%90%86%E1%95%8C%E1%91%89" title="ᐃᐆᕌᑉ – inuktitut" lang="iu" hreflang="iu" data-title="ᐃᐆᕌᑉ" data-language-autonym="ᐃᓄᒃᑎᑐᑦ / inuktitut" data-language-local-name="inuktitut" class="interlanguage-link-target"><span>ᐃᓄᒃᑎᑐᑦ / inuktitut</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ja mw-list-item"><a href="https://ja.wikipedia.org/wiki/%E3%83%A8%E3%83%BC%E3%83%AD%E3%83%83%E3%83%91" title="ヨーロッパ – japonés" lang="ja" hreflang="ja" data-title="ヨーロッパ" data-language-autonym="日本語" data-language-local-name="japonés" class="interlanguage-link-target"><span>日本語</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jam mw-list-item"><a href="https://jam.wikipedia.org/wiki/Yuurop" title="Yuurop – Jamaican Creole English" lang="jam" hreflang="jam" data-title="Yuurop" data-language-autonym="Patois" data-language-local-name="Jamaican Creole English" class="interlanguage-link-target"><span>Patois</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jbo mw-list-item"><a href="https://jbo.wikipedia.org/wiki/rontu%27a" title="rontu&#039;a – lojban" lang="jbo" hreflang="jbo" data-title="rontu&#039;a" data-language-autonym="La .lojban." data-language-local-name="lojban" class="interlanguage-link-target"><span>La .lojban.</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jv mw-list-item"><a href="https://jv.wikipedia.org/wiki/%C3%89ropa" title="Éropa – javanés" lang="jv" hreflang="jv" data-title="Éropa" data-language-autonym="Jawa" data-language-local-name="javanés" class="interlanguage-link-target"><span>Jawa</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ka mw-list-item"><a href="https://ka.wikipedia.org/wiki/%E1%83%94%E1%83%95%E1%83%A0%E1%83%9D%E1%83%9E%E1%83%90" title="ევროპა – georgiano" lang="ka" hreflang="ka" data-title="ევროპა" data-language-autonym="ქართული" data-language-local-name="georgiano" class="interlanguage-link-target"><span>ქართული</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kaa mw-list-item"><a href="https://kaa.wikipedia.org/wiki/Evropa" title="Evropa – karakalpako" lang="kaa" hreflang="kaa" data-title="Evropa" data-language-autonym="Qaraqalpaqsha" data-language-local-name="karakalpako" class="interlanguage-link-target"><span>Qaraqalpaqsha</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kab mw-list-item"><a href="https://kab.wikipedia.org/wiki/Turuft" title="Turuft – cabileño" lang="kab" hreflang="kab" data-title="Turuft" data-language-autonym="Taqbaylit" data-language-local-name="cabileño" class="interlanguage-link-target"><span>Taqbaylit</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kbd mw-list-item"><a href="https://kbd.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D1%83%D1%80%D0%BE%D0%BF%D1%8D" title="Еуропэ – kabardiano" lang="kbd" hreflang="kbd" data-title="Еуропэ" data-language-autonym="Адыгэбзэ" data-language-local-name="kabardiano" class="interlanguage-link-target"><span>Адыгэбзэ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kbp mw-list-item"><a href="https://kbp.wikipedia.org/wiki/Eer%C9%94p%CA%8B_t%C9%9Bt%CA%8B_wandamm" title="Eerɔpʋ tɛtʋ wandamm – Kabiye" lang="kbp" hreflang="kbp" data-title="Eerɔpʋ tɛtʋ wandamm" data-language-autonym="Kabɩyɛ" data-language-local-name="Kabiye" class="interlanguage-link-target"><span>Kabɩyɛ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kcg mw-list-item"><a href="https://kcg.wikipedia.org/wiki/Yurop" title="Yurop – tyap" lang="kcg" hreflang="kcg" data-title="Yurop" data-language-autonym="Tyap" data-language-local-name="tyap" class="interlanguage-link-target"><span>Tyap</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kg mw-list-item"><a href="https://kg.wikipedia.org/wiki/Mputu" title="Mputu – kongo" lang="kg" hreflang="kg" data-title="Mputu" data-language-autonym="Kongo" data-language-local-name="kongo" class="interlanguage-link-target"><span>Kongo</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kge mw-list-item"><a href="https://kge.wikipedia.org/wiki/Eropa" title="Eropa – Komering" lang="kge" hreflang="kge" data-title="Eropa" data-language-autonym="Kumoring" data-language-local-name="Komering" class="interlanguage-link-target"><span>Kumoring</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kk mw-list-item"><a href="https://kk.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D1%83%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Еуропа – kazajo" lang="kk" hreflang="kk" data-title="Еуропа" data-language-autonym="Қазақша" data-language-local-name="kazajo" class="interlanguage-link-target"><span>Қазақша</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-km mw-list-item"><a href="https://km.wikipedia.org/wiki/%E1%9E%91%E1%9F%92%E1%9E%9C%E1%9E%B8%E1%9E%94%E1%9E%A2%E1%9E%BA%E1%9E%9A%E1%9F%89%E1%9E%BB%E1%9E%94" title="ទ្វីបអឺរ៉ុប – jemer" lang="km" hreflang="km" data-title="ទ្វីបអឺរ៉ុប" data-language-autonym="ភាសាខ្មែរ" data-language-local-name="jemer" class="interlanguage-link-target"><span>ភាសាខ្មែរ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kn mw-list-item"><a href="https://kn.wikipedia.org/wiki/%E0%B2%AF%E0%B3%81%E0%B2%B0%E0%B3%8B%E0%B2%AA%E0%B3%8D" title="ಯುರೋಪ್ – canarés" lang="kn" hreflang="kn" data-title="ಯುರೋಪ್" data-language-autonym="ಕನ್ನಡ" data-language-local-name="canarés" class="interlanguage-link-target"><span>ಕನ್ನಡ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-knc mw-list-item"><a href="https://knc.wikipedia.org/wiki/Europe" title="Europe – Central Kanuri" lang="knc" hreflang="knc" data-title="Europe" data-language-autonym="Yerwa Kanuri" data-language-local-name="Central Kanuri" class="interlanguage-link-target"><span>Yerwa Kanuri</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ko mw-list-item"><a href="https://ko.wikipedia.org/wiki/%EC%9C%A0%EB%9F%BD" title="유럽 – coreano" lang="ko" hreflang="ko" data-title="유럽" data-language-autonym="한국어" data-language-local-name="coreano" class="interlanguage-link-target"><span>한국어</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-koi mw-list-item"><a href="https://koi.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – komi permio" lang="koi" hreflang="koi" data-title="Европа" data-language-autonym="Перем коми" data-language-local-name="komi permio" class="interlanguage-link-target"><span>Перем коми</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-krc mw-list-item"><a href="https://krc.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – karachay-balkar" lang="krc" hreflang="krc" data-title="Европа" data-language-autonym="Къарачай-малкъар" data-language-local-name="karachay-balkar" class="interlanguage-link-target"><span>Къарачай-малкъар</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ks mw-list-item"><a href="https://ks.wikipedia.org/wiki/%DB%8C%D9%88%D9%97%D8%B1%D9%8E%D9%BE" title="یوٗرَپ – cachemir" lang="ks" hreflang="ks" data-title="یوٗرَپ" data-language-autonym="कॉशुर / کٲشُر" data-language-local-name="cachemir" class="interlanguage-link-target"><span>कॉशुर / کٲشُر</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ksh mw-list-item"><a href="https://ksh.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – kölsch" lang="ksh" hreflang="ksh" data-title="Europa" data-language-autonym="Ripoarisch" data-language-local-name="kölsch" class="interlanguage-link-target"><span>Ripoarisch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ku mw-list-item"><a href="https://ku.wikipedia.org/wiki/Ewropa" title="Ewropa – kurdo" lang="ku" hreflang="ku" data-title="Ewropa" data-language-autonym="Kurdî" data-language-local-name="kurdo" class="interlanguage-link-target"><span>Kurdî</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kv badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="artículo destacado"><a href="https://kv.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – komi" lang="kv" hreflang="kv" data-title="Европа" data-language-autonym="Коми" data-language-local-name="komi" class="interlanguage-link-target"><span>Коми</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kw mw-list-item"><a href="https://kw.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – córnico" lang="kw" hreflang="kw" data-title="Europa" data-language-autonym="Kernowek" data-language-local-name="córnico" class="interlanguage-link-target"><span>Kernowek</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ky mw-list-item"><a href="https://ky.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – kirguís" lang="ky" hreflang="ky" data-title="Европа" data-language-autonym="Кыргызча" data-language-local-name="kirguís" class="interlanguage-link-target"><span>Кыргызча</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-la badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="artículo destacado"><a href="https://la.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – latín" lang="la" hreflang="la" data-title="Europa" data-language-autonym="Latina" data-language-local-name="latín" class="interlanguage-link-target"><span>Latina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lad mw-list-item"><a href="https://lad.wikipedia.org/wiki/Evropa" title="Evropa – ladino" lang="lad" hreflang="lad" data-title="Evropa" data-language-autonym="Ladino" data-language-local-name="ladino" class="interlanguage-link-target"><span>Ladino</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lb mw-list-item"><a href="https://lb.wikipedia.org/wiki/Europa_(Kontinent)" title="Europa (Kontinent) – luxemburgués" lang="lb" hreflang="lb" data-title="Europa (Kontinent)" data-language-autonym="Lëtzebuergesch" data-language-local-name="luxemburgués" class="interlanguage-link-target"><span>Lëtzebuergesch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lbe mw-list-item"><a href="https://lbe.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – Lak" lang="lbe" hreflang="lbe" data-title="Европа" data-language-autonym="Лакку" data-language-local-name="Lak" class="interlanguage-link-target"><span>Лакку</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lez mw-list-item"><a href="https://lez.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – lezgiano" lang="lez" hreflang="lez" data-title="Европа" data-language-autonym="Лезги" data-language-local-name="lezgiano" class="interlanguage-link-target"><span>Лезги</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lfn mw-list-item"><a href="https://lfn.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – Lingua Franca Nova" lang="lfn" hreflang="lfn" data-title="Europa" data-language-autonym="Lingua Franca Nova" data-language-local-name="Lingua Franca Nova" class="interlanguage-link-target"><span>Lingua Franca Nova</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lg mw-list-item"><a href="https://lg.wikipedia.org/wiki/Bulaaya" title="Bulaaya – ganda" lang="lg" hreflang="lg" data-title="Bulaaya" data-language-autonym="Luganda" data-language-local-name="ganda" class="interlanguage-link-target"><span>Luganda</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-li mw-list-item"><a href="https://li.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – limburgués" lang="li" hreflang="li" data-title="Europa" data-language-autonym="Limburgs" data-language-local-name="limburgués" class="interlanguage-link-target"><span>Limburgs</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lij mw-list-item"><a href="https://lij.wikipedia.org/wiki/Eur%C3%B2pa" title="Euròpa – ligur" lang="lij" hreflang="lij" data-title="Euròpa" data-language-autonym="Ligure" data-language-local-name="ligur" class="interlanguage-link-target"><span>Ligure</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lld mw-list-item"><a href="https://lld.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – Ladin" lang="lld" hreflang="lld" data-title="Europa" data-language-autonym="Ladin" data-language-local-name="Ladin" class="interlanguage-link-target"><span>Ladin</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lmo mw-list-item"><a href="https://lmo.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – lombardo" lang="lmo" hreflang="lmo" data-title="Europa" data-language-autonym="Lombard" data-language-local-name="lombardo" class="interlanguage-link-target"><span>Lombard</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ln mw-list-item"><a href="https://ln.wikipedia.org/wiki/Er%C3%B3pa" title="Erópa – lingala" lang="ln" hreflang="ln" data-title="Erópa" data-language-autonym="Lingála" data-language-local-name="lingala" class="interlanguage-link-target"><span>Lingála</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lo mw-list-item"><a href="https://lo.wikipedia.org/wiki/%E0%BA%97%E0%BA%B0%E0%BA%A7%E0%BA%B5%E0%BA%9A%E0%BB%80%E0%BA%AD%E0%BA%B5%E0%BA%A3%E0%BA%BB%E0%BA%9A" title="ທະວີບເອີຣົບ – lao" lang="lo" hreflang="lo" data-title="ທະວີບເອີຣົບ" data-language-autonym="ລາວ" data-language-local-name="lao" class="interlanguage-link-target"><span>ລາວ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lt badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="artículo bueno"><a href="https://lt.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – lituano" lang="lt" hreflang="lt" data-title="Europa" data-language-autonym="Lietuvių" data-language-local-name="lituano" class="interlanguage-link-target"><span>Lietuvių</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ltg mw-list-item"><a href="https://ltg.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – Latgalian" lang="ltg" hreflang="ltg" data-title="Europa" data-language-autonym="Latgaļu" data-language-local-name="Latgalian" class="interlanguage-link-target"><span>Latgaļu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lv mw-list-item"><a href="https://lv.wikipedia.org/wiki/Eiropa" title="Eiropa – letón" lang="lv" hreflang="lv" data-title="Eiropa" data-language-autonym="Latviešu" data-language-local-name="letón" class="interlanguage-link-target"><span>Latviešu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mad mw-list-item"><a href="https://mad.wikipedia.org/wiki/%C3%88ropa" title="Èropa – madurés" lang="mad" hreflang="mad" data-title="Èropa" data-language-autonym="Madhurâ" data-language-local-name="madurés" class="interlanguage-link-target"><span>Madhurâ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mai mw-list-item"><a href="https://mai.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AF%E0%A5%81%E0%A4%B0%E0%A5%8B%E0%A4%AA" title="युरोप – maithili" lang="mai" hreflang="mai" data-title="युरोप" data-language-autonym="मैथिली" data-language-local-name="maithili" class="interlanguage-link-target"><span>मैथिली</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-map-bms mw-list-item"><a href="https://map-bms.wikipedia.org/wiki/Eropah" title="Eropah – Banyumasan" lang="jv-x-bms" hreflang="jv-x-bms" data-title="Eropah" data-language-autonym="Basa Banyumasan" data-language-local-name="Banyumasan" class="interlanguage-link-target"><span>Basa Banyumasan</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mg mw-list-item"><a href="https://mg.wikipedia.org/wiki/Eor%C3%B4pa" title="Eorôpa – malgache" lang="mg" hreflang="mg" data-title="Eorôpa" data-language-autonym="Malagasy" data-language-local-name="malgache" class="interlanguage-link-target"><span>Malagasy</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mhr mw-list-item"><a href="https://mhr.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – Eastern Mari" lang="mhr" hreflang="mhr" data-title="Европа" data-language-autonym="Олык марий" data-language-local-name="Eastern Mari" class="interlanguage-link-target"><span>Олык марий</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mi mw-list-item"><a href="https://mi.wikipedia.org/wiki/%C5%AAropi" title="Ūropi – maorí" lang="mi" hreflang="mi" data-title="Ūropi" data-language-autonym="Māori" data-language-local-name="maorí" class="interlanguage-link-target"><span>Māori</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-min mw-list-item"><a href="https://min.wikipedia.org/wiki/Eropa" title="Eropa – minangkabau" lang="min" hreflang="min" data-title="Eropa" data-language-autonym="Minangkabau" data-language-local-name="minangkabau" class="interlanguage-link-target"><span>Minangkabau</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mk mw-list-item"><a href="https://mk.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – macedonio" lang="mk" hreflang="mk" data-title="Европа" data-language-autonym="Македонски" data-language-local-name="macedonio" class="interlanguage-link-target"><span>Македонски</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ml mw-list-item"><a href="https://ml.wikipedia.org/wiki/%E0%B4%AF%E0%B5%82%E0%B4%B1%E0%B5%8B%E0%B4%AA%E0%B5%8D%E0%B4%AA%E0%B5%8D" title="യൂറോപ്പ് – malayálam" lang="ml" hreflang="ml" data-title="യൂറോപ്പ്" data-language-autonym="മലയാളം" data-language-local-name="malayálam" class="interlanguage-link-target"><span>മലയാളം</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mn mw-list-item"><a href="https://mn.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF" title="Европ – mongol" lang="mn" hreflang="mn" data-title="Европ" data-language-autonym="Монгол" data-language-local-name="mongol" class="interlanguage-link-target"><span>Монгол</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mni mw-list-item"><a href="https://mni.wikipedia.org/wiki/%EA%AF%8F%EA%AF%8E%EA%AF%94%EA%AF%A3%EA%AF%9E" title="ꯏꯎꯔꯣꯞ – manipurí" lang="mni" hreflang="mni" data-title="ꯏꯎꯔꯣꯞ" data-language-autonym="ꯃꯤꯇꯩ ꯂꯣꯟ" data-language-local-name="manipurí" class="interlanguage-link-target"><span>ꯃꯤꯇꯩ ꯂꯣꯟ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mnw mw-list-item"><a href="https://mnw.wikipedia.org/wiki/%E1%80%A5%E1%80%9B%E1%80%B1%E1%80%AC%E1%80%95" title="ဥရောပ – Mon" lang="mnw" hreflang="mnw" data-title="ဥရောပ" data-language-autonym="ဘာသာမန်" data-language-local-name="Mon" class="interlanguage-link-target"><span>ဘာသာမန်</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mr mw-list-item"><a href="https://mr.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AF%E0%A5%81%E0%A4%B0%E0%A5%8B%E0%A4%AA" title="युरोप – maratí" lang="mr" hreflang="mr" data-title="युरोप" data-language-autonym="मराठी" data-language-local-name="maratí" class="interlanguage-link-target"><span>मराठी</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mrj mw-list-item"><a href="https://mrj.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – Western Mari" lang="mrj" hreflang="mrj" data-title="Европа" data-language-autonym="Кырык мары" data-language-local-name="Western Mari" class="interlanguage-link-target"><span>Кырык мары</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ms mw-list-item"><a href="https://ms.wikipedia.org/wiki/Eropah" title="Eropah – malayo" lang="ms" hreflang="ms" data-title="Eropah" data-language-autonym="Bahasa Melayu" data-language-local-name="malayo" class="interlanguage-link-target"><span>Bahasa Melayu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mt mw-list-item"><a href="https://mt.wikipedia.org/wiki/Ewropa" title="Ewropa – maltés" lang="mt" hreflang="mt" data-title="Ewropa" data-language-autonym="Malti" data-language-local-name="maltés" class="interlanguage-link-target"><span>Malti</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mwl mw-list-item"><a href="https://mwl.wikipedia.org/wiki/Ouropa" title="Ouropa – mirandés" lang="mwl" hreflang="mwl" data-title="Ouropa" data-language-autonym="Mirandés" data-language-local-name="mirandés" class="interlanguage-link-target"><span>Mirandés</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-my mw-list-item"><a href="https://my.wikipedia.org/wiki/%E1%80%A5%E1%80%9B%E1%80%B1%E1%80%AC%E1%80%95" title="ဥရောပ – birmano" lang="my" hreflang="my" data-title="ဥရောပ" data-language-autonym="မြန်မာဘာသာ" data-language-local-name="birmano" class="interlanguage-link-target"><span>မြန်မာဘာသာ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-myv mw-list-item"><a href="https://myv.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – erzya" lang="myv" hreflang="myv" data-title="Европа" data-language-autonym="Эрзянь" data-language-local-name="erzya" class="interlanguage-link-target"><span>Эрзянь</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mzn mw-list-item"><a href="https://mzn.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D9%88%D8%B1%D9%88%D9%BE%D8%A7_%D9%82%D8%A7%D8%B1%D9%87" title="اوروپا قاره – mazandaraní" lang="mzn" hreflang="mzn" data-title="اوروپا قاره" data-language-autonym="مازِرونی" data-language-local-name="mazandaraní" class="interlanguage-link-target"><span>مازِرونی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nap mw-list-item"><a href="https://nap.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – napolitano" lang="nap" hreflang="nap" data-title="Europa" data-language-autonym="Napulitano" data-language-local-name="napolitano" class="interlanguage-link-target"><span>Napulitano</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds mw-list-item"><a href="https://nds.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – bajo alemán" lang="nds" hreflang="nds" data-title="Europa" data-language-autonym="Plattdüütsch" data-language-local-name="bajo alemán" class="interlanguage-link-target"><span>Plattdüütsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds-nl mw-list-item"><a href="https://nds-nl.wikipedia.org/wiki/Europa_(werelddeel)" title="Europa (werelddeel) – bajo sajón" lang="nds-NL" hreflang="nds-NL" data-title="Europa (werelddeel)" data-language-autonym="Nedersaksies" data-language-local-name="bajo sajón" class="interlanguage-link-target"><span>Nedersaksies</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ne mw-list-item"><a href="https://ne.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AF%E0%A5%81%E0%A4%B0%E0%A5%8B%E0%A4%AA" title="युरोप – nepalí" lang="ne" hreflang="ne" data-title="युरोप" data-language-autonym="नेपाली" data-language-local-name="nepalí" class="interlanguage-link-target"><span>नेपाली</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-new mw-list-item"><a href="https://new.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AF%E0%A5%81%E0%A4%B0%E0%A5%8B%E0%A4%AA" title="युरोप – nevarí" lang="new" hreflang="new" data-title="युरोप" data-language-autonym="नेपाल भाषा" data-language-local-name="nevarí" class="interlanguage-link-target"><span>नेपाल भाषा</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nia mw-list-item"><a href="https://nia.wikipedia.org/wiki/Eropa" title="Eropa – nias" lang="nia" hreflang="nia" data-title="Eropa" data-language-autonym="Li Niha" data-language-local-name="nias" class="interlanguage-link-target"><span>Li Niha</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl mw-list-item"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/Europa_(werelddeel)" title="Europa (werelddeel) – neerlandés" lang="nl" hreflang="nl" data-title="Europa (werelddeel)" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandés" class="interlanguage-link-target"><span>Nederlands</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nn mw-list-item"><a href="https://nn.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – noruego nynorsk" lang="nn" hreflang="nn" data-title="Europa" data-language-autonym="Norsk nynorsk" data-language-local-name="noruego nynorsk" class="interlanguage-link-target"><span>Norsk nynorsk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-no mw-list-item"><a href="https://no.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – noruego bokmal" lang="nb" hreflang="nb" data-title="Europa" data-language-autonym="Norsk bokmål" data-language-local-name="noruego bokmal" class="interlanguage-link-target"><span>Norsk bokmål</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nov mw-list-item"><a href="https://nov.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – Novial" lang="nov" hreflang="nov" data-title="Europa" data-language-autonym="Novial" data-language-local-name="Novial" class="interlanguage-link-target"><span>Novial</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nqo mw-list-item"><a href="https://nqo.wikipedia.org/wiki/%DF%8B%DF%99%DF%90%DF%94%DF%8E%DF%AC" title="ߋߙߐߔߎ߬ – n’ko" lang="nqo" hreflang="nqo" data-title="ߋߙߐߔߎ߬" data-language-autonym="ߒߞߏ" data-language-local-name="n’ko" class="interlanguage-link-target"><span>ߒߞߏ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nrm mw-list-item"><a href="https://nrm.wikipedia.org/wiki/%C3%9Brope" title="Ûrope – Norman" lang="nrf" hreflang="nrf" data-title="Ûrope" data-language-autonym="Nouormand" data-language-local-name="Norman" class="interlanguage-link-target"><span>Nouormand</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nso mw-list-item"><a href="https://nso.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – sotho septentrional" lang="nso" hreflang="nso" data-title="Europa" data-language-autonym="Sesotho sa Leboa" data-language-local-name="sotho septentrional" class="interlanguage-link-target"><span>Sesotho sa Leboa</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nv mw-list-item"><a href="https://nv.wikipedia.org/wiki/T%C3%B3_W%C3%B3naan%C3%ADdi_Bilag%C3%A1ana_Bik%C3%A9yah" title="Tó Wónaanídi Bilagáana Bikéyah – navajo" lang="nv" hreflang="nv" data-title="Tó Wónaanídi Bilagáana Bikéyah" data-language-autonym="Diné bizaad" data-language-local-name="navajo" class="interlanguage-link-target"><span>Diné bizaad</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ny mw-list-item"><a href="https://ny.wikipedia.org/wiki/Europe" title="Europe – nyanja" lang="ny" hreflang="ny" data-title="Europe" data-language-autonym="Chi-Chewa" data-language-local-name="nyanja" class="interlanguage-link-target"><span>Chi-Chewa</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-oc mw-list-item"><a href="https://oc.wikipedia.org/wiki/Eur%C3%B2pa" title="Euròpa – occitano" lang="oc" hreflang="oc" data-title="Euròpa" data-language-autonym="Occitan" data-language-local-name="occitano" class="interlanguage-link-target"><span>Occitan</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-olo mw-list-item"><a href="https://olo.wikipedia.org/wiki/Jevrouppu" title="Jevrouppu – Livvi-Karelian" lang="olo" hreflang="olo" data-title="Jevrouppu" data-language-autonym="Livvinkarjala" data-language-local-name="Livvi-Karelian" class="interlanguage-link-target"><span>Livvinkarjala</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-om mw-list-item"><a href="https://om.wikipedia.org/wiki/Yuurooppi" title="Yuurooppi – oromo" lang="om" hreflang="om" data-title="Yuurooppi" data-language-autonym="Oromoo" data-language-local-name="oromo" class="interlanguage-link-target"><span>Oromoo</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-or mw-list-item"><a href="https://or.wikipedia.org/wiki/%E0%AD%9F%E0%AD%81%E0%AC%B0%E0%AD%8B%E0%AC%AA" title="ୟୁରୋପ – oriya" lang="or" hreflang="or" data-title="ୟୁରୋପ" data-language-autonym="ଓଡ଼ିଆ" data-language-local-name="oriya" class="interlanguage-link-target"><span>ଓଡ଼ିଆ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-os mw-list-item"><a href="https://os.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%C3%A6" title="Европæ – osético" lang="os" hreflang="os" data-title="Европæ" data-language-autonym="Ирон" data-language-local-name="osético" class="interlanguage-link-target"><span>Ирон</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pa mw-list-item"><a href="https://pa.wikipedia.org/wiki/%E0%A8%AF%E0%A9%82%E0%A8%B0%E0%A8%AA" title="ਯੂਰਪ – punyabí" lang="pa" hreflang="pa" data-title="ਯੂਰਪ" data-language-autonym="ਪੰਜਾਬੀ" data-language-local-name="punyabí" class="interlanguage-link-target"><span>ਪੰਜਾਬੀ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pag mw-list-item"><a href="https://pag.wikipedia.org/wiki/Europe" title="Europe – pangasinán" lang="pag" hreflang="pag" data-title="Europe" data-language-autonym="Pangasinan" data-language-local-name="pangasinán" class="interlanguage-link-target"><span>Pangasinan</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pam mw-list-item"><a href="https://pam.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – pampanga" lang="pam" hreflang="pam" data-title="Europa" data-language-autonym="Kapampangan" data-language-local-name="pampanga" class="interlanguage-link-target"><span>Kapampangan</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pap mw-list-item"><a href="https://pap.wikipedia.org/wiki/Oropa" title="Oropa – papiamento" lang="pap" hreflang="pap" data-title="Oropa" data-language-autonym="Papiamentu" data-language-local-name="papiamento" class="interlanguage-link-target"><span>Papiamentu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pcd mw-list-item"><a href="https://pcd.wikipedia.org/wiki/Urope" title="Urope – Picard" lang="pcd" hreflang="pcd" data-title="Urope" data-language-autonym="Picard" data-language-local-name="Picard" class="interlanguage-link-target"><span>Picard</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pdc mw-list-item"><a href="https://pdc.wikipedia.org/wiki/Eiropaa" title="Eiropaa – Pennsylvania German" lang="pdc" hreflang="pdc" data-title="Eiropaa" data-language-autonym="Deitsch" data-language-local-name="Pennsylvania German" class="interlanguage-link-target"><span>Deitsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pfl mw-list-item"><a href="https://pfl.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – Palatine German" lang="pfl" hreflang="pfl" data-title="Europa" data-language-autonym="Pälzisch" data-language-local-name="Palatine German" class="interlanguage-link-target"><span>Pälzisch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl mw-list-item"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – polaco" lang="pl" hreflang="pl" data-title="Europa" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="polaco" class="interlanguage-link-target"><span>Polski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pms mw-list-item"><a href="https://pms.wikipedia.org/wiki/Eur%C3%B2pa" title="Euròpa – Piedmontese" lang="pms" hreflang="pms" data-title="Euròpa" data-language-autonym="Piemontèis" data-language-local-name="Piedmontese" class="interlanguage-link-target"><span>Piemontèis</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnb mw-list-item"><a href="https://pnb.wikipedia.org/wiki/%DB%8C%D9%88%D8%B1%D9%BE" title="یورپ – Western Punjabi" lang="pnb" hreflang="pnb" data-title="یورپ" data-language-autonym="پنجابی" data-language-local-name="Western Punjabi" class="interlanguage-link-target"><span>پنجابی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnt badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="artículo destacado"><a href="https://pnt.wikipedia.org/wiki/%CE%95%CF%85%CF%81%CF%8E%CF%80%CE%B7%CE%BD" title="Ευρώπην – Pontic" lang="pnt" hreflang="pnt" data-title="Ευρώπην" data-language-autonym="Ποντιακά" data-language-local-name="Pontic" class="interlanguage-link-target"><span>Ποντιακά</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ps mw-list-item"><a href="https://ps.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D8%B1%D9%88%D9%BE%D8%A7" title="اروپا – pastún" lang="ps" hreflang="ps" data-title="اروپا" data-language-autonym="پښتو" data-language-local-name="pastún" class="interlanguage-link-target"><span>پښتو</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt mw-list-item"><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – portugués" lang="pt" hreflang="pt" data-title="Europa" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugués" class="interlanguage-link-target"><span>Português</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pwn mw-list-item"><a href="https://pwn.wikipedia.org/wiki/iyurupu" title="iyurupu – Paiwan" lang="pwn" hreflang="pwn" data-title="iyurupu" data-language-autonym="Pinayuanan" data-language-local-name="Paiwan" class="interlanguage-link-target"><span>Pinayuanan</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-qu mw-list-item"><a href="https://qu.wikipedia.org/wiki/Iwrupa" title="Iwrupa – quechua" lang="qu" hreflang="qu" data-title="Iwrupa" data-language-autonym="Runa Simi" data-language-local-name="quechua" class="interlanguage-link-target"><span>Runa Simi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rm mw-list-item"><a href="https://rm.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – romanche" lang="rm" hreflang="rm" data-title="Europa" data-language-autonym="Rumantsch" data-language-local-name="romanche" class="interlanguage-link-target"><span>Rumantsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rmy mw-list-item"><a href="https://rmy.wikipedia.org/wiki/Evropa" title="Evropa – Vlax Romani" lang="rmy" hreflang="rmy" data-title="Evropa" data-language-autonym="Romani čhib" data-language-local-name="Vlax Romani" class="interlanguage-link-target"><span>Romani čhib</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ro mw-list-item"><a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – rumano" lang="ro" hreflang="ro" data-title="Europa" data-language-autonym="Română" data-language-local-name="rumano" class="interlanguage-link-target"><span>Română</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-roa-rup mw-list-item"><a href="https://roa-rup.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – arrumano" lang="rup" hreflang="rup" data-title="Europa" data-language-autonym="Armãneashti" data-language-local-name="arrumano" class="interlanguage-link-target"><span>Armãneashti</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-roa-tara mw-list-item"><a href="https://roa-tara.wikipedia.org/wiki/Europe" title="Europe – Tarantino" lang="nap-x-tara" hreflang="nap-x-tara" data-title="Europe" data-language-autonym="Tarandíne" data-language-local-name="Tarantino" class="interlanguage-link-target"><span>Tarandíne</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru mw-list-item"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – ruso" lang="ru" hreflang="ru" data-title="Европа" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="ruso" class="interlanguage-link-target"><span>Русский</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rue mw-list-item"><a href="https://rue.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – Rusyn" lang="rue" hreflang="rue" data-title="Европа" data-language-autonym="Русиньскый" data-language-local-name="Rusyn" class="interlanguage-link-target"><span>Русиньскый</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rw mw-list-item"><a href="https://rw.wikipedia.org/wiki/Burayi" title="Burayi – kinyarwanda" lang="rw" hreflang="rw" data-title="Burayi" data-language-autonym="Ikinyarwanda" data-language-local-name="kinyarwanda" class="interlanguage-link-target"><span>Ikinyarwanda</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sa mw-list-item"><a href="https://sa.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AF%E0%A5%82%E0%A4%B0%E0%A5%8B%E0%A4%AA%E0%A4%96%E0%A4%A3%E0%A5%8D%E0%A4%A1%E0%A4%83" title="यूरोपखण्डः – sánscrito" lang="sa" hreflang="sa" data-title="यूरोपखण्डः" data-language-autonym="संस्कृतम्" data-language-local-name="sánscrito" class="interlanguage-link-target"><span>संस्कृतम्</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sah mw-list-item"><a href="https://sah.wikipedia.org/wiki/%D0%94%D1%8C%D0%BE%D0%B1%D1%83%D1%80%D1%83%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Дьобуруопа – sakha" lang="sah" hreflang="sah" data-title="Дьобуруопа" data-language-autonym="Саха тыла" data-language-local-name="sakha" class="interlanguage-link-target"><span>Саха тыла</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sat mw-list-item"><a href="https://sat.wikipedia.org/wiki/%E1%B1%AD%E1%B1%A9%E1%B1%A8%E1%B1%B3%E1%B1%AF" title="ᱭᱩᱨᱳᱯ – santali" lang="sat" hreflang="sat" data-title="ᱭᱩᱨᱳᱯ" data-language-autonym="ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ" data-language-local-name="santali" class="interlanguage-link-target"><span>ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sc mw-list-item"><a href="https://sc.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – sardo" lang="sc" hreflang="sc" data-title="Europa" data-language-autonym="Sardu" data-language-local-name="sardo" class="interlanguage-link-target"><span>Sardu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-scn mw-list-item"><a href="https://scn.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – siciliano" lang="scn" hreflang="scn" data-title="Europa" data-language-autonym="Sicilianu" data-language-local-name="siciliano" class="interlanguage-link-target"><span>Sicilianu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sco mw-list-item"><a href="https://sco.wikipedia.org/wiki/Europe" title="Europe – escocés" lang="sco" hreflang="sco" data-title="Europe" data-language-autonym="Scots" data-language-local-name="escocés" class="interlanguage-link-target"><span>Scots</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sd mw-list-item"><a href="https://sd.wikipedia.org/wiki/%D9%8A%D9%8F%D9%88%D8%B1%D9%8E%D9%BE" title="يُورَپ – sindi" lang="sd" hreflang="sd" data-title="يُورَپ" data-language-autonym="سنڌي" data-language-local-name="sindi" class="interlanguage-link-target"><span>سنڌي</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-se mw-list-item"><a href="https://se.wikipedia.org/wiki/Eurohp%C3%A1" title="Eurohpá – sami septentrional" lang="se" hreflang="se" data-title="Eurohpá" data-language-autonym="Davvisámegiella" data-language-local-name="sami septentrional" class="interlanguage-link-target"><span>Davvisámegiella</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sg mw-list-item"><a href="https://sg.wikipedia.org/wiki/A%C3%AAropa" title="Aêropa – sango" lang="sg" hreflang="sg" data-title="Aêropa" data-language-autonym="Sängö" data-language-local-name="sango" class="interlanguage-link-target"><span>Sängö</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sh mw-list-item"><a href="https://sh.wikipedia.org/wiki/Evropa" title="Evropa – serbocroata" lang="sh" hreflang="sh" data-title="Evropa" data-language-autonym="Srpskohrvatski / српскохрватски" data-language-local-name="serbocroata" class="interlanguage-link-target"><span>Srpskohrvatski / српскохрватски</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-shi mw-list-item"><a href="https://shi.wikipedia.org/wiki/Urupa" title="Urupa – tashelhit" lang="shi" hreflang="shi" data-title="Urupa" data-language-autonym="Taclḥit" data-language-local-name="tashelhit" class="interlanguage-link-target"><span>Taclḥit</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-shn mw-list-item"><a href="https://shn.wikipedia.org/wiki/%E1%80%9A%E1%80%B0%E1%80%B8%E1%80%9B%E1%80%B0%E1%80%95%E1%80%BA%E1%82%89" title="ယူးရူပ်ႉ – shan" lang="shn" hreflang="shn" data-title="ယူးရူပ်ႉ" data-language-autonym="တႆး" data-language-local-name="shan" class="interlanguage-link-target"><span>တႆး</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-si mw-list-item"><a href="https://si.wikipedia.org/wiki/%E0%B6%BA%E0%B7%94%E0%B6%BB%E0%B7%9D%E0%B6%B4%E0%B6%BA" title="යුරෝපය – cingalés" lang="si" hreflang="si" data-title="යුරෝපය" data-language-autonym="සිංහල" data-language-local-name="cingalés" class="interlanguage-link-target"><span>සිංහල</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-simple mw-list-item"><a href="https://simple.wikipedia.org/wiki/Europe" title="Europe – Simple English" lang="en-simple" hreflang="en-simple" data-title="Europe" data-language-autonym="Simple English" data-language-local-name="Simple English" class="interlanguage-link-target"><span>Simple English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sk mw-list-item"><a href="https://sk.wikipedia.org/wiki/Eur%C3%B3pa" title="Európa – eslovaco" lang="sk" hreflang="sk" data-title="Európa" data-language-autonym="Slovenčina" data-language-local-name="eslovaco" class="interlanguage-link-target"><span>Slovenčina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-skr mw-list-item"><a href="https://skr.wikipedia.org/wiki/%DB%8C%D9%88%D8%B1%D9%BE" title="یورپ – Saraiki" lang="skr" hreflang="skr" data-title="یورپ" data-language-autonym="سرائیکی" data-language-local-name="Saraiki" class="interlanguage-link-target"><span>سرائیکی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sl mw-list-item"><a href="https://sl.wikipedia.org/wiki/Evropa" title="Evropa – esloveno" lang="sl" hreflang="sl" data-title="Evropa" data-language-autonym="Slovenščina" data-language-local-name="esloveno" class="interlanguage-link-target"><span>Slovenščina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sm mw-list-item"><a href="https://sm.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – samoano" lang="sm" hreflang="sm" data-title="Europa" data-language-autonym="Gagana Samoa" data-language-local-name="samoano" class="interlanguage-link-target"><span>Gagana Samoa</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-smn mw-list-item"><a href="https://smn.wikipedia.org/wiki/Euroop" title="Euroop – sami inari" lang="smn" hreflang="smn" data-title="Euroop" data-language-autonym="Anarâškielâ" data-language-local-name="sami inari" class="interlanguage-link-target"><span>Anarâškielâ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sn mw-list-item"><a href="https://sn.wikipedia.org/wiki/Yuropu" title="Yuropu – shona" lang="sn" hreflang="sn" data-title="Yuropu" data-language-autonym="ChiShona" data-language-local-name="shona" class="interlanguage-link-target"><span>ChiShona</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-so mw-list-item"><a href="https://so.wikipedia.org/wiki/Yurub" title="Yurub – somalí" lang="so" hreflang="so" data-title="Yurub" data-language-autonym="Soomaaliga" data-language-local-name="somalí" class="interlanguage-link-target"><span>Soomaaliga</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sq badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="artículo bueno"><a href="https://sq.wikipedia.org/wiki/Evropa" title="Evropa – albanés" lang="sq" hreflang="sq" data-title="Evropa" data-language-autonym="Shqip" data-language-local-name="albanés" class="interlanguage-link-target"><span>Shqip</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr mw-list-item"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – serbio" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Европа" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="serbio" class="interlanguage-link-target"><span>Српски / srpski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-srn badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="artículo destacado"><a href="https://srn.wikipedia.org/wiki/Ropa" title="Ropa – sranan tongo" lang="srn" hreflang="srn" data-title="Ropa" data-language-autonym="Sranantongo" data-language-local-name="sranan tongo" class="interlanguage-link-target"><span>Sranantongo</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ss mw-list-item"><a href="https://ss.wikipedia.org/wiki/IYurophu" title="IYurophu – suazi" lang="ss" hreflang="ss" data-title="IYurophu" data-language-autonym="SiSwati" data-language-local-name="suazi" class="interlanguage-link-target"><span>SiSwati</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-st mw-list-item"><a href="https://st.wikipedia.org/wiki/Uropa" title="Uropa – sotho meridional" lang="st" hreflang="st" data-title="Uropa" data-language-autonym="Sesotho" data-language-local-name="sotho meridional" class="interlanguage-link-target"><span>Sesotho</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-stq mw-list-item"><a href="https://stq.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – Saterland Frisian" lang="stq" hreflang="stq" data-title="Europa" data-language-autonym="Seeltersk" data-language-local-name="Saterland Frisian" class="interlanguage-link-target"><span>Seeltersk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-su mw-list-item"><a href="https://su.wikipedia.org/wiki/%C3%89ropa" title="Éropa – sundanés" lang="su" hreflang="su" data-title="Éropa" data-language-autonym="Sunda" data-language-local-name="sundanés" class="interlanguage-link-target"><span>Sunda</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sv mw-list-item"><a href="https://sv.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – sueco" lang="sv" hreflang="sv" data-title="Europa" data-language-autonym="Svenska" data-language-local-name="sueco" class="interlanguage-link-target"><span>Svenska</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sw mw-list-item"><a href="https://sw.wikipedia.org/wiki/Ulaya" title="Ulaya – suajili" lang="sw" hreflang="sw" data-title="Ulaya" data-language-autonym="Kiswahili" data-language-local-name="suajili" class="interlanguage-link-target"><span>Kiswahili</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-syl mw-list-item"><a href="https://syl.wikipedia.org/wiki/%EA%A0%81%EA%A0%83%EA%A0%9E%EA%A0%A5%EA%A0%99" title="ꠁꠃꠞꠥꠙ – Sylheti" lang="syl" hreflang="syl" data-title="ꠁꠃꠞꠥꠙ" data-language-autonym="ꠍꠤꠟꠐꠤ" data-language-local-name="Sylheti" class="interlanguage-link-target"><span>ꠍꠤꠟꠐꠤ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-szl mw-list-item"><a href="https://szl.wikipedia.org/wiki/Ojropa" title="Ojropa – silesio" lang="szl" hreflang="szl" data-title="Ojropa" data-language-autonym="Ślůnski" data-language-local-name="silesio" class="interlanguage-link-target"><span>Ślůnski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-szy mw-list-item"><a href="https://szy.wikipedia.org/wiki/O-cuo" title="O-cuo – Sakizaya" lang="szy" hreflang="szy" data-title="O-cuo" data-language-autonym="Sakizaya" data-language-local-name="Sakizaya" class="interlanguage-link-target"><span>Sakizaya</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ta mw-list-item"><a href="https://ta.wikipedia.org/wiki/%E0%AE%90%E0%AE%B0%E0%AF%8B%E0%AE%AA%E0%AF%8D%E0%AE%AA%E0%AE%BE" title="ஐரோப்பா – tamil" lang="ta" hreflang="ta" data-title="ஐரோப்பா" data-language-autonym="தமிழ்" data-language-local-name="tamil" class="interlanguage-link-target"><span>தமிழ்</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tay mw-list-item"><a href="https://tay.wikipedia.org/wiki/Oco" title="Oco – Atayal" lang="tay" hreflang="tay" data-title="Oco" data-language-autonym="Tayal" data-language-local-name="Atayal" class="interlanguage-link-target"><span>Tayal</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tcy mw-list-item"><a href="https://tcy.wikipedia.org/wiki/%E0%B2%AF%E0%B3%81%E0%B2%B0%E0%B3%8B%E0%B2%AA%E0%B3%8D" title="ಯುರೋಪ್ – Tulu" lang="tcy" hreflang="tcy" data-title="ಯುರೋಪ್" data-language-autonym="ತುಳು" data-language-local-name="Tulu" class="interlanguage-link-target"><span>ತುಳು</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tdd mw-list-item"><a href="https://tdd.wikipedia.org/wiki/%E1%A5%95%E1%A5%A7%E1%A5%B0_%E1%A5%9E%E1%A5%A8%E1%A5%99%E1%A5%B3" title="ᥕᥧᥰ ᥞᥨᥙᥳ – Tai Nuea" lang="tdd" hreflang="tdd" data-title="ᥕᥧᥰ ᥞᥨᥙᥳ" data-language-autonym="ᥖᥭᥰ ᥖᥬᥲ ᥑᥨᥒᥰ" data-language-local-name="Tai Nuea" class="interlanguage-link-target"><span>ᥖᥭᥰ ᥖᥬᥲ ᥑᥨᥒᥰ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-te mw-list-item"><a href="https://te.wikipedia.org/wiki/%E0%B0%90%E0%B0%B0%E0%B1%8B%E0%B0%AA%E0%B0%BE" title="ఐరోపా – telugu" lang="te" hreflang="te" data-title="ఐరోపా" data-language-autonym="తెలుగు" data-language-local-name="telugu" class="interlanguage-link-target"><span>తెలుగు</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tet mw-list-item"><a href="https://tet.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – tetún" lang="tet" hreflang="tet" data-title="Europa" data-language-autonym="Tetun" data-language-local-name="tetún" class="interlanguage-link-target"><span>Tetun</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tg mw-list-item"><a href="https://tg.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B2%D1%80%D1%83%D0%BF%D0%BE" title="Аврупо – tayiko" lang="tg" hreflang="tg" data-title="Аврупо" data-language-autonym="Тоҷикӣ" data-language-local-name="tayiko" class="interlanguage-link-target"><span>Тоҷикӣ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-th mw-list-item"><a href="https://th.wikipedia.org/wiki/%E0%B8%97%E0%B8%A7%E0%B8%B5%E0%B8%9B%E0%B8%A2%E0%B8%B8%E0%B9%82%E0%B8%A3%E0%B8%9B" title="ทวีปยุโรป – tailandés" lang="th" hreflang="th" data-title="ทวีปยุโรป" data-language-autonym="ไทย" data-language-local-name="tailandés" class="interlanguage-link-target"><span>ไทย</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ti mw-list-item"><a href="https://ti.wikipedia.org/wiki/%E1%8A%A4%E1%8B%8D%E1%88%AE%E1%8C%B3" title="ኤውሮጳ – tigriña" lang="ti" hreflang="ti" data-title="ኤውሮጳ" data-language-autonym="ትግርኛ" data-language-local-name="tigriña" class="interlanguage-link-target"><span>ትግርኛ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tk mw-list-item"><a href="https://tk.wikipedia.org/wiki/%C3%9Dewropa" title="Ýewropa – turcomano" lang="tk" hreflang="tk" data-title="Ýewropa" data-language-autonym="Türkmençe" data-language-local-name="turcomano" class="interlanguage-link-target"><span>Türkmençe</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tl mw-list-item"><a href="https://tl.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – tagalo" lang="tl" hreflang="tl" data-title="Europa" data-language-autonym="Tagalog" data-language-local-name="tagalo" class="interlanguage-link-target"><span>Tagalog</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tly mw-list-item"><a href="https://tly.wikipedia.org/wiki/Avrop%C9%99" title="Avropə – Talysh" lang="tly" hreflang="tly" data-title="Avropə" data-language-autonym="Tolışi" data-language-local-name="Talysh" class="interlanguage-link-target"><span>Tolışi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-to mw-list-item"><a href="https://to.wikipedia.org/wiki/%CA%BBEulope" title="ʻEulope – tongano" lang="to" hreflang="to" data-title="ʻEulope" data-language-autonym="Lea faka-Tonga" data-language-local-name="tongano" class="interlanguage-link-target"><span>Lea faka-Tonga</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tpi mw-list-item"><a href="https://tpi.wikipedia.org/wiki/Yurop" title="Yurop – tok pisin" lang="tpi" hreflang="tpi" data-title="Yurop" data-language-autonym="Tok Pisin" data-language-local-name="tok pisin" class="interlanguage-link-target"><span>Tok Pisin</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/Avrupa" title="Avrupa – turco" lang="tr" hreflang="tr" data-title="Avrupa" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turco" class="interlanguage-link-target"><span>Türkçe</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ts mw-list-item"><a href="https://ts.wikipedia.org/wiki/Yuropa" title="Yuropa – tsonga" lang="ts" hreflang="ts" data-title="Yuropa" data-language-autonym="Xitsonga" data-language-local-name="tsonga" class="interlanguage-link-target"><span>Xitsonga</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tt mw-list-item"><a href="https://tt.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – tártaro" lang="tt" hreflang="tt" data-title="Европа" data-language-autonym="Татарча / tatarça" data-language-local-name="tártaro" class="interlanguage-link-target"><span>Татарча / tatarça</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tum mw-list-item"><a href="https://tum.wikipedia.org/wiki/Europe" title="Europe – tumbuka" lang="tum" hreflang="tum" data-title="Europe" data-language-autonym="ChiTumbuka" data-language-local-name="tumbuka" class="interlanguage-link-target"><span>ChiTumbuka</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ty mw-list-item"><a href="https://ty.wikipedia.org/wiki/%E2%80%99Europa" title="’Europa – tahitiano" lang="ty" hreflang="ty" data-title="’Europa" data-language-autonym="Reo tahiti" data-language-local-name="tahitiano" class="interlanguage-link-target"><span>Reo tahiti</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tyv mw-list-item"><a href="https://tyv.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – tuviniano" lang="tyv" hreflang="tyv" data-title="Европа" data-language-autonym="Тыва дыл" data-language-local-name="tuviniano" class="interlanguage-link-target"><span>Тыва дыл</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-udm mw-list-item"><a href="https://udm.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – udmurt" lang="udm" hreflang="udm" data-title="Европа" data-language-autonym="Удмурт" data-language-local-name="udmurt" class="interlanguage-link-target"><span>Удмурт</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ug mw-list-item"><a href="https://ug.wikipedia.org/wiki/%D9%8A%D8%A7%DB%8B%D8%B1%D9%88%D9%BE%D8%A7" title="ياۋروپا – uigur" lang="ug" hreflang="ug" data-title="ياۋروپا" data-language-autonym="ئۇيغۇرچە / Uyghurche" data-language-local-name="uigur" class="interlanguage-link-target"><span>ئۇيغۇرچە / Uyghurche</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%84%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Європа – ucraniano" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Європа" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraniano" class="interlanguage-link-target"><span>Українська</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ur mw-list-item"><a href="https://ur.wikipedia.org/wiki/%DB%8C%D9%88%D8%B1%D9%BE" title="یورپ – urdu" lang="ur" hreflang="ur" data-title="یورپ" data-language-autonym="اردو" data-language-local-name="urdu" class="interlanguage-link-target"><span>اردو</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uz mw-list-item"><a href="https://uz.wikipedia.org/wiki/Yevropa" title="Yevropa – uzbeko" lang="uz" hreflang="uz" data-title="Yevropa" data-language-autonym="Oʻzbekcha / ўзбекча" data-language-local-name="uzbeko" class="interlanguage-link-target"><span>Oʻzbekcha / ўзбекча</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vec mw-list-item"><a href="https://vec.wikipedia.org/wiki/Eoropa" title="Eoropa – veneciano" lang="vec" hreflang="vec" data-title="Eoropa" data-language-autonym="Vèneto" data-language-local-name="veneciano" class="interlanguage-link-target"><span>Vèneto</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vep mw-list-item"><a href="https://vep.wikipedia.org/wiki/Evrop" title="Evrop – Veps" lang="vep" hreflang="vep" data-title="Evrop" data-language-autonym="Vepsän kel’" data-language-local-name="Veps" class="interlanguage-link-target"><span>Vepsän kel’</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vi mw-list-item"><a href="https://vi.wikipedia.org/wiki/Ch%C3%A2u_%C3%82u" title="Châu Âu – vietnamita" lang="vi" hreflang="vi" data-title="Châu Âu" data-language-autonym="Tiếng Việt" data-language-local-name="vietnamita" class="interlanguage-link-target"><span>Tiếng Việt</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vls mw-list-item"><a href="https://vls.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – West Flemish" lang="vls" hreflang="vls" data-title="Europa" data-language-autonym="West-Vlams" data-language-local-name="West Flemish" class="interlanguage-link-target"><span>West-Vlams</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vo mw-list-item"><a href="https://vo.wikipedia.org/wiki/Yurop" title="Yurop – volapük" lang="vo" hreflang="vo" data-title="Yurop" data-language-autonym="Volapük" data-language-local-name="volapük" class="interlanguage-link-target"><span>Volapük</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wa mw-list-item"><a href="https://wa.wikipedia.org/wiki/Urope" title="Urope – valón" lang="wa" hreflang="wa" data-title="Urope" data-language-autonym="Walon" data-language-local-name="valón" class="interlanguage-link-target"><span>Walon</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-war mw-list-item"><a href="https://war.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – waray" lang="war" hreflang="war" data-title="Europa" data-language-autonym="Winaray" data-language-local-name="waray" class="interlanguage-link-target"><span>Winaray</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wo mw-list-item"><a href="https://wo.wikipedia.org/wiki/Tugal" title="Tugal – wólof" lang="wo" hreflang="wo" data-title="Tugal" data-language-autonym="Wolof" data-language-local-name="wólof" class="interlanguage-link-target"><span>Wolof</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wuu mw-list-item"><a href="https://wuu.wikipedia.org/wiki/%E6%AC%A7%E6%B4%B2" title="欧洲 – chino wu" lang="wuu" hreflang="wuu" data-title="欧洲" data-language-autonym="吴语" data-language-local-name="chino wu" class="interlanguage-link-target"><span>吴语</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-xh mw-list-item"><a href="https://xh.wikipedia.org/wiki/IYurophu" title="IYurophu – xhosa" lang="xh" hreflang="xh" data-title="IYurophu" data-language-autonym="IsiXhosa" data-language-local-name="xhosa" class="interlanguage-link-target"><span>IsiXhosa</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-xmf mw-list-item"><a href="https://xmf.wikipedia.org/wiki/%E1%83%94%E1%83%95%E1%83%A0%E1%83%9D%E1%83%9E%E1%83%90" title="ევროპა – Mingrelian" lang="xmf" hreflang="xmf" data-title="ევროპა" data-language-autonym="მარგალური" data-language-local-name="Mingrelian" class="interlanguage-link-target"><span>მარგალური</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yi mw-list-item"><a href="https://yi.wikipedia.org/wiki/%D7%90%D7%99%D7%99%D7%A8%D7%90%D7%A4%D7%A2" title="אייראפע – yidis" lang="yi" hreflang="yi" data-title="אייראפע" data-language-autonym="ייִדיש" data-language-local-name="yidis" class="interlanguage-link-target"><span>ייִדיש</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yo mw-list-item"><a href="https://yo.wikipedia.org/wiki/Europe" title="Europe – yoruba" lang="yo" hreflang="yo" data-title="Europe" data-language-autonym="Yorùbá" data-language-local-name="yoruba" class="interlanguage-link-target"><span>Yorùbá</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-za mw-list-item"><a href="https://za.wikipedia.org/wiki/Ouhcouh" title="Ouhcouh – zhuang" lang="za" hreflang="za" data-title="Ouhcouh" data-language-autonym="Vahcuengh" data-language-local-name="zhuang" class="interlanguage-link-target"><span>Vahcuengh</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zea mw-list-item"><a href="https://zea.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – Zeelandic" lang="zea" hreflang="zea" data-title="Europa" data-language-autonym="Zeêuws" data-language-local-name="Zeelandic" class="interlanguage-link-target"><span>Zeêuws</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zgh mw-list-item"><a href="https://zgh.wikipedia.org/wiki/%E2%B5%9C%E2%B5%93%E2%B5%95%E2%B5%93%E2%B4%B1%E2%B5%9C" title="ⵜⵓⵕⵓⴱⵜ – tamazight estándar marroquí" lang="zgh" hreflang="zgh" data-title="ⵜⵓⵕⵓⴱⵜ" data-language-autonym="ⵜⴰⵎⴰⵣⵉⵖⵜ ⵜⴰⵏⴰⵡⴰⵢⵜ" data-language-local-name="tamazight estándar marroquí" class="interlanguage-link-target"><span>ⵜⴰⵎⴰⵣⵉⵖⵜ ⵜⴰⵏⴰⵡⴰⵢⵜ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh mw-list-item"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/%E6%AC%A7%E6%B4%B2" title="欧洲 – chino" lang="zh" hreflang="zh" data-title="欧洲" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chino" class="interlanguage-link-target"><span>中文</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-classical mw-list-item"><a href="https://zh-classical.wikipedia.org/wiki/%E6%AD%90%E7%BE%85%E5%B7%B4%E6%B4%B2" title="歐羅巴洲 – Literary Chinese" lang="lzh" hreflang="lzh" data-title="歐羅巴洲" data-language-autonym="文言" data-language-local-name="Literary Chinese" class="interlanguage-link-target"><span>文言</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-min-nan mw-list-item"><a href="https://zh-min-nan.wikipedia.org/wiki/Au-chiu" title="Au-chiu – chino min nan" lang="nan" hreflang="nan" data-title="Au-chiu" data-language-autonym="閩南語 / Bân-lâm-gú" data-language-local-name="chino min nan" class="interlanguage-link-target"><span>閩南語 / Bân-lâm-gú</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-yue mw-list-item"><a href="https://zh-yue.wikipedia.org/wiki/%E6%AD%90%E6%B4%B2" title="歐洲 – cantonés" lang="yue" hreflang="yue" data-title="歐洲" data-language-autonym="粵語" data-language-local-name="cantonés" class="interlanguage-link-target"><span>粵語</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zu mw-list-item"><a href="https://zu.wikipedia.org/wiki/IYurophu" title="IYurophu – zulú" lang="zu" hreflang="zu" data-title="IYurophu" data-language-autonym="IsiZulu" data-language-local-name="zulú" class="interlanguage-link-target"><span>IsiZulu</span></a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><span class="wb-langlinks-edit wb-langlinks-link"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q46#sitelinks-wikipedia" title="Editar enlaces interlingüísticos" class="wbc-editpage">Edital atijus</a></span></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Espaciu de nombris"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Uropa" title="Vel l&#039;artícalu [c]" accesskey="c"><span>Artícalu</span></a></li><li id="ca-talk" class="new vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Caraba:Uropa&amp;action=edit&amp;redlink=1" rel="discussion" class="new" title="Carava al tentu del artícalu (la página nu dessisti) [t]" accesskey="t"><span>Carava</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Cambiar variante de idioma" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">estremeñu</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Guipás"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Uropa"><span>Leyel</span></a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;veaction=edit" title="Edital esta página [v]" accesskey="v"><span>Edital</span></a></li><li id="ca-edit" class="collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;action=edit" title="Editar el código fuente de esta página [e]" accesskey="e"><span>Editá&#039;l códigu</span></a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;action=history" title="Velsionis anterioris d&#039;esta página. [h]" accesskey="h"><span>Guipal l&#039;estorial</span></a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Página de herramientas"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Achiperris" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">Achiperris</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Achiperris</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mover a la barra lateral</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">açonchal</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Más opciones" > <div class="vector-menu-heading"> Acciones </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Uropa"><span>Leyel</span></a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;veaction=edit" title="Edital esta página [v]" accesskey="v"><span>Edital</span></a></li><li id="ca-more-edit" class="collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;action=edit" title="Editar el código fuente de esta página [e]" accesskey="e"><span>Editá&#039;l códigu</span></a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;action=history"><span>Guipal l&#039;estorial</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Especial:LoQueEnlazaAqu%C3%AD/Uropa" title="Lista con tolas páginas wiki qu&#039;atijan aquina [j]" accesskey="j"><span>Lo qu&#039;atija pacá</span></a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Especial:CambiosEnEnlazadas/Uropa" rel="nofollow" title="Últimus cambius en páginas atijás dendi esta página [k]" accesskey="k"><span>Muacionis relacionás</span></a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="//commons.wikimedia.org/wiki/Special:UploadWizard?uselang=ext" title="Empuntal archivus [u]" accesskey="u"><span>Empuntal archivu</span></a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;oldid=133629" title="Atihu remanenti a esta velsión de la páhina"><span>Atiju prepetu</span></a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;action=info" title="Más informacionis a tentu dela página"><span>Informacionis dela página</span></a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Especial:Citar&amp;page=Uropa&amp;id=133629&amp;wpFormIdentifier=titleform" title="Información sobre cómo citar esta página"><span>Almiental esti artícalu</span></a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Especial:Acortador_de_URL&amp;url=https%3A%2F%2Fext.wikipedia.org%2Fwiki%2FUropa"><span>Obtener URL acortado</span></a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Especial:QrCode&amp;url=https%3A%2F%2Fext.wikipedia.org%2Fwiki%2FUropa"><span>Descargar código QR</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Imprimir/exportar </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Especial:Libro&amp;bookcmd=book_creator&amp;referer=Uropa"><span>Crear un libro</span></a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Especial:DownloadAsPdf&amp;page=Uropa&amp;action=show-download-screen"><span>Descargar como PDF</span></a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;printable=yes" title="Velsión pa imprental desta páhina [p]" accesskey="p"><span>Velsión pa imprental</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> En otros proyectos </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-commons mw-list-item"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Europe" hreflang="en"><span>Wikimedia Commons</span></a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q46" title="Enlace al elemento conectado del repositorio de datos [g]" accesskey="g"><span>Elemento de Wikidata</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Página de herramientas"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Apariencia"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Apariencia</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mover a la barra lateral</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">açonchal</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> </div> <div id="siteSub" class="noprint">Dendi Güiquipeya</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ext" dir="ltr"><figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Archivu:Europe_satellite_orthographic.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Europe_satellite_orthographic.jpg/330px-Europe_satellite_orthographic.jpg" decoding="async" width="300" height="235" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Europe_satellite_orthographic.jpg/500px-Europe_satellite_orthographic.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Europe_satellite_orthographic.jpg/960px-Europe_satellite_orthographic.jpg 2x" data-file-width="1158" data-file-height="909" /></a><figcaption>Situación d´Uropa nel mundu</figcaption></figure> <p><b>Uropa</b> es unu los <a href="/wiki/Continenti" title="Continenti">continentis</a> que holman el <a href="/w/index.php?title=Supicontinenti_Ur%C3%A1sia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Supicontinenti Urásia (la página nu dessisti)">supicontinenti Urásia</a>, assitiá entri los paralelus 36º i 70º de latitú norti. De holma convencional i ebiu a motivus estóricus es consierá un continenti, inque de maea natural nu lo seya. Se destiendi ena metá oriental el emisfériu Norti, dendi el <a href="/wiki/Oc%C3%A9anu_Glacial_%C3%81rticu" title="Océanu Glacial Árticu">Océanu Glacial Árticu</a> pol norti hata el <a href="/wiki/Mari_Mediterr%C3%A1neu" title="Mari Mediterráneu">mari Mediterráneu</a> pol sul. Pol oesti, llega hata el <a href="/wiki/Oc%C3%A9anu_Atl%C3%A1nticu" class="mw-redirect" title="Océanu Atlánticu">Océanu Atlánticu</a>, pol esti arraya con <a href="/wiki/%C3%81sia" title="Ásia">Ásia</a>, de la que la aseparan los <a href="/wiki/Montis_Uralis" title="Montis Uralis">Montis Uralis</a><sup id="cite_ref-1" class="reference"><a href="#cite_note-1"><span class="cite-bracket">&#91;</span>1<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup>. </p><p>Uropa es el segundu continentí más chiquinu en términus de superficii. Abarca 10&#160;530&#160;751 km² u el 2&#160;% dela superficii del mundiu i alreol de 6,8&#160;% del total delas tierras emergiás. Alberga un gran númeru d’Estaus soberanus (alreol de 50) el númeru essautu dependi dela definición dela huenti d’Uropa, asín cumu dela esclusión u inclusión d’Estaus parcialmenti reconocíus. De tous los paísis uropeus, <a href="/w/index.php?title=Rusia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Rusia (la página nu dessisti)">Rusia</a> (país <a href="/w/index.php?title=Urasia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Urasia (la página nu dessisti)">uroasiáticu</a>) es el mayol en superficii (al mesmu tiempu que es el Estau soberanu reconocíu internacionalmenti más estensu del mundu), mientris que la <a href="/wiki/Ci%C3%A1_del_Vaticanu" title="Ciá del Vaticanu">Ciá del Vaticanu</a> es el más chiquinu (al mesmu tiempu qu'es el Estau soberanu i internacionalmenti reconocíu más chiquinu del mundiu). Uropa es el cuartu continentí más puebrau endispués d’<a href="/wiki/Asia" class="mw-redirect" title="Asia">Asia</a>, <a href="/wiki/%C3%81frica" title="África">África</a> i <a href="/wiki/Am%C3%A9rica" title="América">América</a>, col <a href="/w/index.php?title=Prantilla:Formatnum&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Prantilla:Formatnum (la página nu dessisti)">Prantilla:Formatnum</a>&#160;% dela puebración mundial (2017).<sup id="cite_ref-2" class="reference"><a href="#cite_note-2"><span class="cite-bracket">&#91;</span>2<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>Uropa, en particulal la <a href="/w/index.php?title=Antigua_Grecia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Antigua Grecia (la página nu dessisti)">Antigua Grecia</a>, es la cuna dela <a href="/w/index.php?title=Coltura_ocidental&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Coltura ocidental (la página nu dessisti)">coltura ocidental</a>. La <a href="/w/index.php?title=Ca%C3%ADa_del_Imperio_romano_de_Ocidente&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Caía del Imperio romano de Ocidente (la página nu dessisti)">caída</a> del <a href="/w/index.php?title=Imperio_romano_de_Ocidente&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Imperio romano de Ocidente (la página nu dessisti)">Imperio romano de Ocidente</a>, duranti el <a href="/w/index.php?title=Per%C3%ADou_delas_grandis_migracionis&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Períou delas grandis migracionis (la página nu dessisti)">períou delas grandis migracionis</a>, marcó el fin dela <a href="/w/index.php?title=Estoria_antigua&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Estoria antigua (la página nu dessisti)">Edá Antigua</a> i el prencipiu duna era conocía cumu la <a href="/wiki/Ed%C3%A1_Meya" class="mw-redirect" title="Edá Meya">Edá Meya</a>. </p><p>El <a href="/w/index.php?title=Renacimientu&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Renacimientu (la página nu dessisti)">Renacimientu</a>, colus sus consiguientis <a href="/w/index.php?title=Umanismo_renacentista&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Umanismo renacentista (la página nu dessisti)">umanismu</a>, <a href="/w/index.php?title=Arti_del_Renacimientu&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Arti del Renacimientu (la página nu dessisti)">arti</a> i <a href="/w/index.php?title=Estoria_dela_ciencia_nel_Renacimientu&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Estoria dela ciencia nel Renacimientu (la página nu dessisti)">ciencia</a>, amás dela <a href="/w/index.php?title=Era_delos_descubrimientus&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Era delos descubrimientus (la página nu dessisti)">esploración</a>, llevun al «vieju continentí», i finalmenti al restu del mundu, ala <a href="/w/index.php?title=Ed%C3%A1_Moelna&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Edá Moelna (la página nu dessisti)">Edá Moelna</a>. A partil d’esti períou, las nacionis uropeas desempeñan un papel preponderanti enos asuntus mundialis, dendi el <a href="/wiki/Sigru_XVI" title="Sigru XVI">sigru XVIpalanti</a> especialmenti, endispués del prencipiu dela <a href="/w/index.php?title=Colonialismu&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Colonialismu (la página nu dessisti)">colonización</a> (ogañu, nacionis que ejercin <a href="/w/index.php?title=Egemon%C3%ADa&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Egemonía (la página nu dessisti)">podel egemónicu mundial</a> cumu <a href="/wiki/Estaus_Un%C3%ADus" title="Estaus Uníus">Estaus Uníus</a> son el resultau dela <a href="/w/index.php?title=Colonizaci%C3%B3n_uropea_d%27Am%C3%A9rica&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Colonización uropea d&#39;América (la página nu dessisti)">colonización uropea</a>). Enos sigrus <a href="/w/index.php?title=Siglu_XVII&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Siglu XVII (la página nu dessisti)">siglu XVII</a> i <a href="/w/index.php?title=Siglu_XVIII&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Siglu XVIII (la página nu dessisti)">siglu XVIII</a>, las nacionis uropeas controlarun la mayol parti d’<a href="/wiki/%C3%81frica" title="África">África</a>, <a href="/wiki/Am%C3%A9rica" title="América">América</a>, i gran parti d’<a href="/wiki/Asia" class="mw-redirect" title="Asia">Asia</a>, i posteriormenti tamién <a href="/wiki/Ocean%C3%ADa" class="mw-redirect" title="Oceanía">Oceanía</a>. </p><p>La <a href="/w/index.php?title=Revoluci%C3%B3n_Industrial&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Revolución Industrial (la página nu dessisti)">Revolución Industrial</a>, que prencipió nel <a href="/wiki/Reinu_Un%C3%ADu" title="Reinu Uníu">Reinu Uníu</a> nel <a href="/wiki/Sigru_XVIII" title="Sigru XVIII">sigru XVIII</a>, diu lugal a un cambiu radical enos ámbitus económicu, tecnológicu, coltural i social en Uropa Ocidental, que impató nel restu del mundu. </p><p>La <a href="/w/index.php?title=Primera_Guerra_Mundial&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Primera Guerra Mundial (la página nu dessisti)">Primera</a> i la <a href="/w/index.php?title=Segundera_Guerra_Mundial&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Segundera Guerra Mundial (la página nu dessisti)">Segundera Guerra Mundial</a> condujun a una disminución nel dominiu d’Uropa enos asuntus mundialis, quandu los <a href="/wiki/Estaus_Un%C3%ADus" title="Estaus Uníus">Estaus Uníus</a> i la <a href="/wiki/Uni%C3%B3n_Sovi%C3%A9tica" title="Unión Soviética">Unión Soviética</a> tomarun la preeminencia. </p><p>La <a href="/w/index.php?title=Guerra_Fr%C3%ADa&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Guerra Fría (la página nu dessisti)">Guerra Fría</a> entri las dos superpotencias dividió Uropa alo largu del <a href="/w/index.php?title=Tel%C3%B3n_de_Acero&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Telón de Acero (la página nu dessisti)">Telón de Acero</a>. La <a href="/w/index.php?title=Integraci%C3%B3n_uropea&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Integración uropea (la página nu dessisti)">integración uropea</a> diu lugal a la hormación del <a href="/w/index.php?title=Conseju_d%E2%80%99Uropa&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Conseju d’Uropa (la página nu dessisti)">Conseju d’Uropa</a> i la <a href="/wiki/Uni%C3%B3n_Uropea" title="Unión Uropea">Unión Uropea</a> en Uropa ocidental, las qualis s’an espandíu acia el esti dendi la <a href="/w/index.php?title=Estoria_dela_URSS_(1985-1991)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Estoria dela URSS (1985-1991) (la página nu dessisti)">disolución dela Unión Soviética</a> en 1991. </p> <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Definición"><span id="Definici.C3.B3n"></span>Definición</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;veaction=edit&amp;section=1" title="Edital seción: Definición" class="mw-editsection-visualeditor"><span>Edital</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;action=edit&amp;section=1" title="Editar el código fuente de la sección: Definición"><span>Editá&#39;l códigu</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Archivu:Etimolog%C3%ADas_-_Mapa_del_Mundo_Conocido.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7d/Etimolog%C3%ADas_-_Mapa_del_Mundo_Conocido.jpg/250px-Etimolog%C3%ADas_-_Mapa_del_Mundo_Conocido.jpg" decoding="async" width="220" height="219" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7d/Etimolog%C3%ADas_-_Mapa_del_Mundo_Conocido.jpg/330px-Etimolog%C3%ADas_-_Mapa_del_Mundo_Conocido.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7d/Etimolog%C3%ADas_-_Mapa_del_Mundo_Conocido.jpg/500px-Etimolog%C3%ADas_-_Mapa_del_Mundo_Conocido.jpg 2x" data-file-width="1197" data-file-height="1191" /></a><figcaption><i><a href="/w/index.php?title=Mapa_de_T_en_O&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Mapa de T en O (la página nu dessisti)">Mapa de T en O</a></i> del añu 623, imprimíu en 1472, ondi Uropa apaeci cumu una delas tres secionis del mundiu, huntu a Asia i África, arrodeás por un océanu circular.</figcaption></figure> <p>El términu <i>Uropa</i> tien diversus usus, i los prencipalis son de caráctel <a href="/w/index.php?title=Geograf%C3%ADa&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Geografía (la página nu dessisti)">geográficu</a> i <a href="/w/index.php?title=Pul%C3%ADtica&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Pulítica (la página nu dessisti)">pulíticu</a>. </p><p>Geográficamenti, Uropa es la <a href="/w/index.php?title=Pen%C3%ADnsula&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Península (la página nu dessisti)">península</a> más ocidental d’<a href="/w/index.php?title=Urasia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Urasia (la página nu dessisti)">Urasia</a>; limitá al norti, oesti i sul pol <a href="/wiki/Oc%C3%A9anu_Atl%C3%A1nticu" class="mw-redirect" title="Océanu Atlánticu">océanu Atlánticu</a>, el <a href="/wiki/Mari_B%C3%A1lticu" title="Mari Bálticu">mari Bálticu</a>, el <a href="/wiki/Mari_del_Norti" title="Mari del Norti">mari del Norti</a>, el <a href="/w/index.php?title=Mari_Mediterr%C3%A1neo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Mari Mediterráneo (la página nu dessisti)">mari Mediterráneo</a> (encruyendu los sus maris interioris, cumu el <a href="/w/index.php?title=Mari_Egeo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Mari Egeo (la página nu dessisti)">Egeo</a>, <a href="/w/index.php?title=Mari_Adri%C3%A1tico&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Mari Adriático (la página nu dessisti)">Adriático</a> i <a href="/w/index.php?title=Mari_Tirreno&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Mari Tirreno (la página nu dessisti)">Tirreno</a>, entri otrus), el <a href="/w/index.php?title=Mari_de_M%C3%A1rmara&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Mari de Mármara (la página nu dessisti)">mari de Mármara</a>, i el <a href="/wiki/Mari_Negru" title="Mari Negru">mari Negru</a> i al esti polos <a href="/wiki/Montis_Uralis" title="Montis Uralis">montis Uralis</a>, el <a href="/w/index.php?title=R%C3%ADu_Ural&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Ríu Ural (la página nu dessisti)">ríu Ural</a>, el <a href="/w/index.php?title=Mari_Caspio&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Mari Caspio (la página nu dessisti)">mari Caspio</a> i la cordillera del <a href="/w/index.php?title=C%C3%A1ucasu&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Cáucasu (la página nu dessisti)">Cáucasu</a>. La UE considera cumu talis a tolus aquellus situáus dentru delos límitis geográficus tradicionalis, incluyendu <a href="/wiki/Chipri" title="Chipri">Chipri</a>, <a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a>, <a href="/wiki/Armenia" class="mw-redirect" title="Armenia">Armenia</a> i <a href="/wiki/Azerbaiy%C3%A1n" title="Azerbaiyán">Azerbaiyán</a>.<sup id="cite_ref-3" class="reference"><a href="#cite_note-3"><span class="cite-bracket">&#91;</span>3<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>Enas obras d’<a href="/w/index.php?title=Homeru&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Homeru (la página nu dessisti)">Homeru</a>, Εὐρώπη es solu la reina mitológica de <a href="/w/index.php?title=Creta&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Creta (la página nu dessisti)">Creta</a> i nu una denominación geográfica, sin embargu, el (assín llamaú) <i><a href="/w/index.php?title=Himnu_Hom%C3%A9ricu&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Himnu Homéricu (la página nu dessisti)">Himnu Homéricu</a> a Apolu</i> (250-251) usa el términu pa referilsi a la parti continental de <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a>, pol oposición al Peloponesu i alas islas. <a href="/w/index.php?title=Hes%C3%ADodo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Hesíodo (la página nu dessisti)">Hesíodo</a>, ena conclusión dela su <a href="/w/index.php?title=Teogon%C3%ADa&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Teogonía (la página nu dessisti)">Teogonía</a> (versu 964) aludi a «los continentis» peru sin precizal los sus nombris, con to se duda que dichu pasaji pertenezca a esti autol. Más tardi, dendi el añu 500&#160;a.&#160;C. el su significau se refieri a tola tierra al oesti del <a href="/w/index.php?title=Mari_Egeo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Mari Egeo (la página nu dessisti)">mari Egeo</a>. En <a href="/w/index.php?title=Her%C3%B3doto&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Heródoto (la página nu dessisti)">Heródoto</a> Uropa es el mayol delos continentis, estendiéndusi al norti del <a href="/w/index.php?title=Mari_Mediterr%C3%A1neo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Mari Mediterráneo (la página nu dessisti)">Mediterráneo</a> dendi las <a href="/w/index.php?title=Columnas_de_Heracles&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Columnas de Heracles (la página nu dessisti)">Columnas de Hércules</a> del <a href="/w/index.php?title=Estrecho_de_Gibraltar&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Estrecho de Gibraltar (la página nu dessisti)">estrecho de Gibraltar</a> ata más allá del <a href="/wiki/R%C3%ADu_Indu" title="Ríu Indu">ríu Indu</a>. </p><p>Dendi la <a href="/w/index.php?title=Per%C3%ADodo_helen%C3%ADstico&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Período helenístico (la página nu dessisti)">época helenística</a>, se consideró a Uropa cumu el territoriu ubicau al norti del Mediterráneo, el <a href="/w/index.php?title=Helesponto&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Helesponto (la página nu dessisti)">Helesponto</a> (<a href="/w/index.php?title=Dardanelos&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Dardanelos (la página nu dessisti)">Dardanelos</a>), la <a href="/w/index.php?title=Prop%C3%B3ntide&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Propóntide (la página nu dessisti)">Propóntide</a> (<a href="/w/index.php?title=Mari_de_M%C3%A1rmara&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Mari de Mármara (la página nu dessisti)">mari de Mármara</a>) i el <a href="/w/index.php?title=B%C3%B3sforo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bósforo (la página nu dessisti)">Bósforo</a>, siendu el <a href="/w/index.php?title=R%C3%ADu_Tanais&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Ríu Tanais (la página nu dessisti)">ríu Tanais</a> (<a href="/w/index.php?title=R%C3%ADu_Don&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Ríu Don (la página nu dessisti)">Don</a>) la su huenti nororiental. Asín, <a href="/w/index.php?title=Marco_Terencio_Varr%C3%B3n&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Marco Terencio Varrón (la página nu dessisti)">Varrón</a><sup id="cite_ref-4" class="reference"><a href="#cite_note-4"><span class="cite-bracket">&#91;</span>4<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> considera que el mundiu puei sel dividíu a partil del Bósforo, las tierras situás al norti d’esi ríu corresponderían a Uropa. A pesal de ellu, el términu nu tuvun entoncís denguna connotación política. De hechu dendi el <a href="/wiki/Sigru_IV" title="Sigru IV">sigru IV</a> esistió una <a href="/w/index.php?title=Provincia_romana&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Provincia romana (la página nu dessisti)">provincia romana</a> llamá Uropa cumu una subdivisión menol dela provincia romana de <a href="/w/index.php?title=Tracia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Tracia (la página nu dessisti)">Tracia</a>,<sup id="cite_ref-5" class="reference"><a href="#cite_note-5"><span class="cite-bracket">&#91;</span>5<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> ena cual estuvu incluyía Constantinopla. Uropa, en sentíu literariu u meramenti geográficu, correspondía a una delas tres partis del mundiu, separá d’África por Gibraltar, i d’Asia pol Don. <a href="/w/index.php?title=Flavio_Josefo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Flavio Josefo (la página nu dessisti)">Flavio Josefo</a>, cuya obra influyó enas concepcionis medievalis, agregaba que a siu otorgá por <a href="/w/index.php?title=No%C3%A9&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Noé (la página nu dessisti)">Noé</a> al su hiju <a href="/w/index.php?title=Jafet&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Jafet (la página nu dessisti)">Jafet</a>. </p> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Archivu:Map_of_Europe_and_its_limits.png" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9c/Map_of_Europe_and_its_limits.png/500px-Map_of_Europe_and_its_limits.png" decoding="async" width="350" height="229" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9c/Map_of_Europe_and_its_limits.png/960px-Map_of_Europe_and_its_limits.png 1.5x" data-file-width="1596" data-file-height="1043" /></a><figcaption><span style="margin:0px; padding-bottom:1px; font-size:90%; display:block;"><span style="border:#67e836; background-color:#67e836; color:#67e836;">&#160;&#160;&#160;&#160;</span>&#160;Uropa d’acuerdu cuna definición amplamenti aceptá</span><span style="margin:0px; padding-bottom:1px; font-size:90%; display:block;"><span style="border:#9ac0ea; background-color:#9ac0ea; color:#9ac0ea;">&#160;&#160;&#160;&#160;</span>&#160;Territoriu asiáticu de paísis transcontinentalis</span><span style="margin:0px; padding-bottom:1px; font-size:90%; display:block;"><span style="border:#5d66be; background-color:#5d66be; color:#5d66be;">&#160;&#160;&#160;&#160;</span>&#160;Geográficamenti nu uropeus, peru consideraus n'Uropa pola su historia i coltura</span></figcaption></figure> <p>Ata finalis del Meyevu se mantuvun estas huentis d’Uropa, peru a medía que s’ampliaba el mundiu conocíu polos uropeus, resultaba insuficienti. Fue el geógrafu suecu <a href="/w/index.php?title=Philip_Johan_von_Strahlenberg&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Philip Johan von Strahlenberg (la página nu dessisti)">Philip Johan von Strahlenberg</a>, quien hacia 1730 propusu fijal el límiti oriental del continentí enos <a href="/wiki/Montis_Uralis" title="Montis Uralis">montis Uralis</a>, propuesta acoyía cun agrau pola <a href="/w/index.php?title=Imperio_ruso&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Imperio ruso (la página nu dessisti)">monarquía rusa</a>. </p><p>Ata el <a href="/wiki/Sigru_XVI" title="Sigru XVI">sigru XVI</a> el términu Uropa nu era d’usu general i se prefería referilsi a ella cumu «la Cristiandá». Esta espresión, dendi el Renacimientu i la Reforma, prencipió a sel sustituía pol nombri propiu del continentí, con menus conotacionis confesionalis-colturalis i teniendu en cuenta la invasión i ocupación turca de gran parti delos <a href="/w/index.php?title=Balcanis&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Balcanis (la página nu dessisti)">Balcanis</a>. </p><p>Ogañu, el términu Uropa puei sel gastau tantu de manera amplia, pa designal a la península más occidental d’<a href="/w/index.php?title=Eurasia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Eurasia (la página nu dessisti)">Eurasia</a>, cumu dun modu más restringíu; los Estaus miembrus dela <a href="/wiki/Uni%C3%B3n_Uropea" title="Unión Uropea">Unión Uropea</a>. Tamién se gasta pa aludil a una serii de nacionis que compartin una identidá coltural común ala qual se califica de «uropea». En esti sentíu es cumu lo gasta el <a href="/w/index.php?title=Conseju_d%E2%80%99Uropa&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Conseju d’Uropa (la página nu dessisti)">Conseju d’Uropa</a> delos cualis 49 paísis miembrus solu 27 pertenecin a la Unión Uropea i la pertenencia de <a href="/w/index.php?title=Turqu%C3%ADa&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Turquía (la página nu dessisti)">Turquía</a>, país que mayoritariamenti se sitúa geográficamenti en Asia.<sup id="cite_ref-6" class="reference"><a href="#cite_note-6"><span class="cite-bracket">&#91;</span>6<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Pol otru lau, los habitantis d’algunas islas uropeas; especialmenti <a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a> u el <a href="/wiki/Reinu_Un%C3%ADu" title="Reinu Uníu">Reinu Uníu</a>, peru tamién <a href="/w/index.php?title=Escandinavia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Escandinavia (la página nu dessisti)">Escandinavia</a>, se refierin a la Uropa continental cumu «<a href="/w/index.php?title=Europa_continental&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Europa continental (la página nu dessisti)">el Continentí</a>».<sup id="cite_ref-7" class="reference"><a href="#cite_note-7"><span class="cite-bracket">&#91;</span>7<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Etimología"><span id="Etimolog.C3.ADa"></span>Etimología</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;veaction=edit&amp;section=2" title="Edital seción: Etimología" class="mw-editsection-visualeditor"><span>Edital</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;action=edit&amp;section=2" title="Editar el código fuente de la sección: Etimología"><span>Editá&#39;l códigu</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Archivu:Moreau,_Europa_and_the_Bull.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ed/Moreau%2C_Europa_and_the_Bull.jpg/220px-Moreau%2C_Europa_and_the_Bull.jpg" decoding="async" width="220" height="276" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ed/Moreau%2C_Europa_and_the_Bull.jpg/330px-Moreau%2C_Europa_and_the_Bull.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ed/Moreau%2C_Europa_and_the_Bull.jpg/440px-Moreau%2C_Europa_and_the_Bull.jpg 2x" data-file-width="894" data-file-height="1121" /></a><figcaption><i>Uropa i el toru</i> de <a href="/w/index.php?title=Gustave_Moreau&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Gustave Moreau (la página nu dessisti)">Gustave Moreau</a> (c. 1869).</figcaption></figure> <p>Tradicionalmenti s'asocia l'origin del topónimu <i>Uropa</i> cun pressonaji dela <a href="/w/index.php?title=Mitolog%C3%ADa_griega&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Mitología griega (la página nu dessisti)">mitología griega</a>. En efeutu, <a href="/w/index.php?title=Uropa_(mitolog%C3%ADa)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Uropa (mitología) (la página nu dessisti)">Uropa</a> (en <a href="/w/index.php?title=Griego_antiguo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Griego antiguo (la página nu dessisti)">griego antiguo</a>, Εὐρώπη, <i>Eurṓpē</i>) era hija d’<a href="/w/index.php?title=Ag%C3%A9nor&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Agénor (la página nu dessisti)">Agénor</a> i de <a href="/w/index.php?title=Telefasa&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Telefasa (la página nu dessisti)">Telefasa</a>, germana de <a href="/w/index.php?title=Cadmo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Cadmo (la página nu dessisti)">Cadmo</a>, una prencesa <a href="/w/index.php?title=Fenicia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Fenicia (la página nu dessisti)">fenicia</a>. Quandu estaba divirtiéndusi cunas sus compañeras ena playa, <a href="/wiki/Zeus" title="Zeus">Zeus</a> l'observó i acabó enamorándu-si della. Zeus se transformó nun toru blancu, tan mansu, que Uropa se acercó aél, pussu floris sobri el su pescueçu i finalmenti s'atrevió a montal-llu; entoncís, Zeus se levantó i cruzó el mari, llevándo-la ala isla de <a href="/w/index.php?title=Creta&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Creta (la página nu dessisti)">Creta</a>, ondi Uropa diu a luz a <a href="/w/index.php?title=Minos&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Minos (la página nu dessisti)">Minos</a> i a Sarpedón, col cual regresó a Asia. Del nombri desta mujel provendríe el del continenti. </p><p>Una delas ipótesis más conocía, considera que surdi dela composición delas palabras griegas εὖρος («anchu») i ὤψ («vista, oju»)<sup id="cite_ref-8" class="reference"><a href="#cite_note-8"><span class="cite-bracket">&#91;</span>8<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup>. Sin embargu, otra hipótesis más aceptá por lingüistas, proponi qu'Uropa provieni dela raíz –<a href="/w/index.php?title=Lenguas_sem%C3%ADticas&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Lenguas semíticas (la página nu dessisti)">semítica</a>– del acadio <i>"erebu"</i>, que significa «ponelsi el sol» (Ocidenti); <i>irib</i> en <a href="/w/index.php?title=Idioma_acadio&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma acadio (la página nu dessisti)">asiriu</a>, <i>ereb</i> n'<a href="/w/index.php?title=Idioma_arameu&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma arameu (la página nu dessisti)">arameu</a>, abiéndu-si propuestu la forma <i>*ʔurūbā</i> cumu la denominación original delas «tierras ocidentalis».<sup id="cite_ref-9" class="reference"><a href="#cite_note-9"><span class="cite-bracket">&#91;</span>9<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-10" class="reference"><a href="#cite_note-10"><span class="cite-bracket">&#91;</span>10<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Dendi una perspectiva asiática u mediooriental, el <a href="/wiki/Sol" title="Sol">sol</a> se poni efectivamenti n'Uropa, la tierra al oesti. Aun quandu esta seya la etimología más acetá ogañu, algunus envestigaoris cumu M. L. West an sosteniu que «fonológicamenti, la coincidencia entri el nombri d’Uropa i qualsequia delas formas semíticas del vocabu es mu probi».<sup id="cite_ref-11" class="reference"><a href="#cite_note-11"><span class="cite-bracket">&#91;</span>11<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>La mayol parti delas lenguas gastan palabras derivás d’<i>Uropa</i> pa referil-si al continentí. En <a href="/w/index.php?title=Idioma_chino&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma chino (la página nu dessisti)">chinu</a>, por exemplu, s’emplea <i>Ōuzhōu</i> (歐洲), qu'es una abreviatura del nombri transliterau; <i>Ōuluóbā zhōu</i> (歐羅巴洲). Sin embargu, nalgunas <a href="/w/index.php?title=Lenguas_t%C3%BArquicas&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Lenguas túrquicas (la página nu dessisti)">lenguas túrquicas</a> se gasta el términu <i>Frangistán</i> ('Tierra delos Francus') de manera coloquial, anqui el nombri «oficial» del continentí sea <i>Avrupa</i> u <i>Evropa</i>.<sup id="cite_ref-12" class="reference"><a href="#cite_note-12"><span class="cite-bracket">&#91;</span>12<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>El primel usu del términu «uropeus» (<i>uropensis</i>) paici abel-si dau ena <i><a href="/w/index.php?title=Cr%C3%B3nica_moz%C3%A1rabe&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Crónica mozárabe (la página nu dessisti)">Crónica mozárabe</a></i> de 754, pa referilsi al <a href="/w/index.php?title=Conquista_musulmana_dela_pen%C3%ADnsula_ib%C3%A9rica&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Conquista musulmana dela península ibérica (la página nu dessisti)">enfrentamientu entri los reinus cristianus i la expansión musulmana</a>.<sup id="cite_ref-13" class="reference"><a href="#cite_note-13"><span class="cite-bracket">&#91;</span>13<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Estoria">Estoria</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;veaction=edit&amp;section=3" title="Edital seción: Estoria" class="mw-editsection-visualeditor"><span>Edital</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;action=edit&amp;section=3" title="Editar el código fuente de la sección: Estoria"><span>Editá&#39;l códigu</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Archivu:Nebra_Scheibe.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7b/Nebra_Scheibe.jpg/220px-Nebra_Scheibe.jpg" decoding="async" width="220" height="216" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7b/Nebra_Scheibe.jpg/330px-Nebra_Scheibe.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7b/Nebra_Scheibe.jpg/440px-Nebra_Scheibe.jpg 2x" data-file-width="1611" data-file-height="1584" /></a><figcaption>El <a href="/w/index.php?title=Discu_celesti_de_Nebra&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Discu celesti de Nebra (la página nu dessisti)">discu celesti de Nebra</a>, descubiertu en Alemaña es la representación más antigua que se conoci dela bóveda celesti.<sup id="cite_ref-14" class="reference"><a href="#cite_note-14"><span class="cite-bracket">&#91;</span>14<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup></figcaption></figure> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Prestoria">Prestoria</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;veaction=edit&amp;section=4" title="Edital seción: Prestoria" class="mw-editsection-visualeditor"><span>Edital</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;action=edit&amp;section=4" title="Editar el código fuente de la sección: Prestoria"><span>Editá&#39;l códigu</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>La <a href="/w/index.php?title=Homo_neanderthalensis&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Homo neanderthalensis (la página nu dessisti)">neandertal</a> está considerá cumu la única especii humana autótona d’Uropa. En efeutu, sigún las hallauras paleontológicas, se alcuentraba presenti en Uropa quandu aportó el <i><a href="/wiki/Homo_sapiens" class="mw-redirect" title="Homo sapiens">Homo sapiens</a></i> (identificau polos fósilis del <a href="/w/index.php?title=Ombri_de_Croma%C3%B1%C3%B3n&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Ombri de Cromañón (la página nu dessisti)">Cromagnon</a>), especii ala que perteneci tola la umanidá atual. Las dos especiis umanas conviviun duranti bastanti tiempu ata que el neandertal s'extinguió, probabilmenti debíu ala competiencia col <i>sapiens</i>, si bien entavía quean abundus interrogantis sobri dichu eventu i acerca dela posibilidá d’<a href="/w/index.php?title=H%C3%ADbrido_(biolog%C3%ADa)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Híbrido (biología) (la página nu dessisti)">hibridación</a> entri dambas dos especis.<sup id="cite_ref-15" class="reference"><a href="#cite_note-15"><span class="cite-bracket">&#91;</span>15<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p>Duranti los 2,5 millonis d’añus del Pleistocenu (era geológica), numerosas fasis frías llamás glacialis (Era de Yelu Cuaternaria), u avanzis significantis delas capas de yelu continental, n’Uropa i América del Norti, ocurrierun a intervalus d’alreol de 40.000 a 100.000 añus. Los largus periodus glacialis estavan separaus por periodus más templaus i más cortus llamáus interglacialis que duraban alreol de 10.000–15.000 añus. El últimu episodiu fríu del últimu periodu glacial acabó alreol de 10.000 añus dantis. La Tierra está ogañu nun periodu interglacial del Cuaternariu, llamau el Holocenu (era geológica atual). </p><p>El Homo erectus georgicus, que vivía aprosimadamenti aicí 1,8 millonis d’añus en Georgia, es el homininu (miembru dela tribu humana) más antiguu que s’a descubiertu n’Uropa. Otrus restus d’homininus, que datan d’aprosimadamenti 1 millón d’añus, s’an descubiertu en Atapuerca, España. El ombri de Neandertal (nombráu assina pol valli de Neandertal n’Alemania) apareció n’Uropa aicí 150.000 añus dantis (a aicí 115.000 añus ya se alcuentra nel territoriu dela Polónia atual[60]) i desapareció del registru fósil aicí 40.000 añus dantis, siendu el su últimu refugiu la Península Ibérica. Los Neandertalis fuerun reemplazaus por humanus moernus (Cro-Magnons), que paici que aparecierun n’Uropa alreol de 43.000 a 40.000 añus dantis. Sin embargu, tamién dessisti evidencia de que el Homo sapiens llegó a Uropa alreol de 54.000 añus dantis, unus 10.000 añus dantis de lo que se pensaba dantis. Los lugaris más antigus d’Uropa que datan de 48.000 añus dantis son Riparo Mochi (Italia), Geissenklösterle (Alemania) i Isturitz (Francia). </p><p>El periodu Neolíticu uropeu —marcau pola coltivación de cosechas i la cría de ganaú, el aumentu del númeru d’asentamientus i el gastu generalizau dela alfarería— prencipió alreol del 7000 dantis dela Era Común en Grecia i los Balcanis, probablimenti influyenciau por prácticas agrícolas anterioris n’Anatolia i el Cercanu Orienti. S’estendió dendi los Balcanis a lo largu delos vallis del Danubiu i el Rin (coltura dela Alfarería Lineal), i a lo largu dela costa mediterránea (coltura Cardial). Entri el 4500 i el 3000 dantis dela Era Común, estas culturas neolíticas dela Uropa central se desarrollarun más pal oesti i el norti, transmitiendu nuevas habilidais adquirías ena producción d’artefactus de cobri. En Uropa Occidental el periodu Neolíticu se caracterizó no por grandis asentamientus agrícolas, sinu por monumentus de campu, cumu recintus de calzá, túmulus funerarius i tumbas megalíticas. El horizonti cultural dela Cerámica Cordá floreció ena transición del Neolíticu al Calcolíticu. Duranti esti periodu se construyerun monumentus megalíticus gigantis, cumu los Templus Megalíticus de Malta i Stonehenge, por toa Uropa Occidental i del Sul.[ </p><p>Las puebracionis nativas moernas d’Uropa desciendin en gran parti de tres linajis distintus: cazadoris-recoletoris mesolíticus, descendientis de puebracionis asociás cola coltura Epigravetiansi paleolítica; agricultoris uropeus tempranus neolíticus que migrarun dendi Anatolia duranti la Revolución Neolítica aicí 9.000 añus dantis; i ganaerus dela estepa Yamnaya que s’expandierun n’Uropa dendi la estepa póntica-cáspica d’Ucrania i el sul de Rusia en el contestu delas migracionis indoeuropeas aicí 5.000 añus dantis. La Edá de Bronci uropea prencipió aicí el 3200 dantis dela Era Común en Grecia cola civilización minoica en Creta, la primera civilización avanzá n’Uropa. Los minoicus fuerun seguíus polos micénicus, que colapsarun repentinamenti alreol del 1200 dantis dela Era Común, dando prencipiu a la Edá de Hierru uropea. La colonización dela Edá de Hierru polos griegus i fenicius diu lugal a ciais mediterráneas tempranas. El prencipiu dela Italia i Grecia dela Edá de Hierru dendi alreol del sigru VIII dantis dela Era Común diu lugal gradualmenti a la Antigüedad Clásica estórica, cuyo prencipiu a vezis se data en el 776 dantis dela Era Común, el añu delos primerus Juegus Olímpicus. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Antigüedá_crássica"><span id="Antig.C3.BCed.C3.A1_cr.C3.A1ssica"></span>Antigüedá crássica</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;veaction=edit&amp;section=5" title="Edital seción: Antigüedá crássica" class="mw-editsection-visualeditor"><span>Edital</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;action=edit&amp;section=5" title="Editar el código fuente de la sección: Antigüedá crássica"><span>Editá&#39;l códigu</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>La Antigüedá estuvu marcá pol influju dela civilización <a href="/w/index.php?title=Antigua_Grecia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Antigua Grecia (la página nu dessisti)">greco</a><a href="/w/index.php?title=Antigua_Roma&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Antigua Roma (la página nu dessisti)">latina</a>, i del Imperiu Romanu sobri el restu d’Uropa. La <a href="/w/index.php?title=Ca%C3%ADa_del_Imperio_romanu_de_Ocidenti&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Caía del Imperio romanu de Ocidenti (la página nu dessisti)">caía del Imperio romanu de Ocidenti</a> i la llegá de nuevus grupus étnicus cun nuevus reinus, llevó ala fragmentación política d’Uropa. Duranti essi períou debíu ala mayol produtividá dela agricultura mediterránea i la mayol eficiencia del transporti marítimu sobri el terrestri, la çona mediterránea soportaba mayoris densidais de puebración i tenía las prencipalis ciais. Por esa razón, los fatoris demográficus i geográficus condicionun nessa época el mayol desarrollu económicu relativu del sul d’Uropa, frenti al norti d’Uropa más fríu i, en general, cun peoris recursus agrícolas. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Edá_Meya"><span id="Ed.C3.A1_Meya"></span>Edá Meya</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;veaction=edit&amp;section=6" title="Edital seción: Edá Meya" class="mw-editsection-visualeditor"><span>Edital</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;action=edit&amp;section=6" title="Editar el código fuente de la sección: Edá Meya"><span>Editá&#39;l códigu</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Archivu:MercatormapFullEurope16thcentury.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/MercatormapFullEurope16thcentury.jpg/250px-MercatormapFullEurope16thcentury.jpg" decoding="async" width="220" height="167" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/MercatormapFullEurope16thcentury.jpg/330px-MercatormapFullEurope16thcentury.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/MercatormapFullEurope16thcentury.jpg/500px-MercatormapFullEurope16thcentury.jpg 2x" data-file-width="3296" data-file-height="2500" /></a><figcaption>Mapa d’Uropa de <a href="/w/index.php?title=Gerardus_Mercator&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Gerardus Mercator (la página nu dessisti)">Gerardus Mercator</a>.</figcaption></figure> <p>El prencipiu dela Edá Meya se sitúa tradicionalmenti nel añu 476 cola caída del <a href="/w/index.php?title=Imperiu_romanu_d%27Ocidenti&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Imperiu romanu d&#39;Ocidenti (la página nu dessisti)">Imperiu romanu d'Ocidenti</a>. Esti acontecimientu fue seguíu por sucesivus intentus d’unificación i conquista, que sumierun al continentí n'abundus confliutus i guerras duranti la Edá Meya, cumu la <a href="/w/index.php?title=Guerra_delos_Cien_A%C3%B1us&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Guerra delos Cien Añus (la página nu dessisti)">guerra delos Cien Añus</a> que duró más dun sigru. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Edá_Moerna"><span id="Ed.C3.A1_Moerna"></span>Edá Moerna</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;veaction=edit&amp;section=7" title="Edital seción: Edá Moerna" class="mw-editsection-visualeditor"><span>Edital</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;action=edit&amp;section=7" title="Editar el código fuente de la sección: Edá Moerna"><span>Editá&#39;l códigu</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>L'Edá Moerna marca, pa Uropa, el prencepiu de processus que muchu endispués darán lugal a la globalización, i es el tiempu nel que los confliutus bélicus se hizun ca vezi más desastrosus, cumu la llamá <a href="/w/index.php?title=Guerra_delos_Trenta_A%C3%B1us&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Guerra delos Trenta Añus (la página nu dessisti)">guerra delos Trenta Añus</a>. Duranti esti períodu, las armas de fuegu uropeas, debíu alos constantis confliutus entri potencias uropeas, mejorun notablementi. Si bien Uropa tenía una puebración mu inferiol a China o India, i tamién una <a href="/w/index.php?title=Produtividad&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Produtividad (la página nu dessisti)">produtividad</a> menol (hacia 1500, Orienti Meyu, China i India concentraban el 60&#160;% dela produción mundial), los recursus provenientis d’América i la su tenología militá sedríen un factor emportanti a partil dela segunda metá del <a href="/wiki/Sigru_XIX" title="Sigru XIX">sigru XIX</a>, quandu diversas potencias uropeas tuvun choquis armaus cun China i India. </p><p>Un factor que influiría decisivamenti ena espansión dela coltura uropea (religión, lengua, etc.) fue la llamá <a href="/w/index.php?title=Espansi%C3%B3n_uropea&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Espansión uropea (la página nu dessisti)">espansión uropea</a> que tuvun una primera ola nel <a href="/wiki/Sigru_XVI" title="Sigru XVI">sigru XVI</a> n'América i en dos olas posterioris hizun con que gran parti d’Asia, África i Oceanía tamién estuvieran controlás políticamenti por paísis uropeus. </p> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Archivu:EC-EU-enlargement_animation.gif" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bb/EC-EU-enlargement_animation.gif/220px-EC-EU-enlargement_animation.gif" decoding="async" width="220" height="168" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bb/EC-EU-enlargement_animation.gif/330px-EC-EU-enlargement_animation.gif 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bb/EC-EU-enlargement_animation.gif/440px-EC-EU-enlargement_animation.gif 2x" data-file-width="680" data-file-height="520" /></a><figcaption>Procesu d’ampliación dela <a href="/wiki/Uni%C3%B3n_Uropea" title="Unión Uropea">Unión Uropea</a>.</figcaption></figure> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Edá_Contemporánea"><span id="Ed.C3.A1_Contempor.C3.A1nea"></span>Edá Contemporánea</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;veaction=edit&amp;section=8" title="Edital seción: Edá Contemporánea" class="mw-editsection-visualeditor"><span>Edital</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;action=edit&amp;section=8" title="Editar el código fuente de la sección: Edá Contemporánea"><span>Editá&#39;l códigu</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Los processus económicus i el desenvolvimientu científicu i tecnológicu s’acelerarun en desmedru d’otrus continentis de manera muchu más notoria duranti la Edá Contemporánea, produciendu tensionis por competiencias que desencadenun más guerras (cumu las <a href="/w/index.php?title=Guerras_Napole%C3%B3nicas&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Guerras Napoleónicas (la página nu dessisti)">Guerras Napoleónicas</a> i las <a href="/w/index.php?title=Guerras_mundialis&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Guerras mundialis (la página nu dessisti)">Guerras Mundialis</a>). Ogañu los procesus tendentis ala unificación se procuran pacíficamenti, tal es el casu dela Unión Uropea, el cual origin se remonta ala <a href="/w/index.php?title=Declaraci%C3%B3n_Schuman&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Declaración Schuman (la página nu dessisti)">Declaración Schuman</a> de 1950. </p><p>Uropa es el continentí que a teníu más influenci política, militá i económica ena estoria del mundu enos dos últimus sigrus. Sin embargu, antis del <a href="/wiki/Sigru_XIX" title="Sigru XIX">sigru XIX</a>, China i India eran demográfica i económicamenti más importantis que Uropa: hacia 1500, Orienti Meyu, India i China concentraban cerca del 60&#160;% dela producción mundial; i pocu antis de 1800, el 80&#160;%.<sup id="cite_ref-Robert_1_16-0" class="reference"><a href="#cite_note-Robert_1-16"><span class="cite-bracket">&#91;</span>16<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-John_1_17-0" class="reference"><a href="#cite_note-John_1-17"><span class="cite-bracket">&#91;</span>17<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Geografía"><span id="Geograf.C3.ADa"></span>Geografía</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;veaction=edit&amp;section=9" title="Edital seción: Geografía" class="mw-editsection-visualeditor"><span>Edital</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;action=edit&amp;section=9" title="Editar el código fuente de la sección: Geografía"><span>Editá&#39;l códigu</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Archivu:Europe_topography_map.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Europe_topography_map.png/250px-Europe_topography_map.png" decoding="async" width="220" height="179" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Europe_topography_map.png/330px-Europe_topography_map.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Europe_topography_map.png/500px-Europe_topography_map.png 2x" data-file-width="1473" data-file-height="1198" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Topograf%C3%ADa&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Topografía (la página nu dessisti)">Topografía</a> d’Uropa.</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><span><video id="mwe_player_0" poster="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/25/Europe_from_Space_in_4K.webm/220px--Europe_from_Space_in_4K.webm.jpg" controls="" preload="none" data-mw-tmh="" class="mw-file-element" width="220" height="124" data-durationhint="210" data-mwtitle="Europe_from_Space_in_4K.webm" data-mwprovider="wikimediacommons" resource="/wiki/Archivu:Europe_from_Space_in_4K.webm"><source src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/transcoded/2/25/Europe_from_Space_in_4K.webm/Europe_from_Space_in_4K.webm.480p.vp9.webm" type="video/webm; codecs=&quot;vp9, opus&quot;" data-transcodekey="480p.vp9.webm" data-width="854" data-height="480" /><source src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/transcoded/2/25/Europe_from_Space_in_4K.webm/Europe_from_Space_in_4K.webm.720p.vp9.webm" type="video/webm; codecs=&quot;vp9, opus&quot;" data-transcodekey="720p.vp9.webm" data-width="1280" data-height="720" /><source src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/transcoded/2/25/Europe_from_Space_in_4K.webm/Europe_from_Space_in_4K.webm.1080p.vp9.webm" type="video/webm; codecs=&quot;vp9, opus&quot;" data-transcodekey="1080p.vp9.webm" data-width="1920" data-height="1080" /><source src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/25/Europe_from_Space_in_4K.webm" type="video/webm; codecs=&quot;vp9, opus&quot;" data-width="3840" data-height="2160" /><source src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/transcoded/2/25/Europe_from_Space_in_4K.webm/Europe_from_Space_in_4K.webm.144p.mjpeg.mov" type="video/quicktime" data-transcodekey="144p.mjpeg.mov" data-width="256" data-height="144" /><source src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/transcoded/2/25/Europe_from_Space_in_4K.webm/Europe_from_Space_in_4K.webm.240p.vp9.webm" type="video/webm; codecs=&quot;vp9, opus&quot;" data-transcodekey="240p.vp9.webm" data-width="426" data-height="240" /><source src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/transcoded/2/25/Europe_from_Space_in_4K.webm/Europe_from_Space_in_4K.webm.360p.vp9.webm" type="video/webm; codecs=&quot;vp9, opus&quot;" data-transcodekey="360p.vp9.webm" data-width="640" data-height="360" /><source src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/transcoded/2/25/Europe_from_Space_in_4K.webm/Europe_from_Space_in_4K.webm.360p.webm" type="video/webm; codecs=&quot;vp8, vorbis&quot;" data-transcodekey="360p.webm" data-width="640" data-height="360" /></video></span><figcaption>Uropa dendi l'espaciu</figcaption></figure> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Geografía_física"><span id="Geograf.C3.ADa_f.C3.ADsica"></span>Geografía física</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;veaction=edit&amp;section=10" title="Edital seción: Geografía física" class="mw-editsection-visualeditor"><span>Edital</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;action=edit&amp;section=10" title="Editar el código fuente de la sección: Geografía física"><span>Editá&#39;l códigu</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Uropa, el segundu continentí más chiquinu del mundu tras Oceanía, tien una estensión de 10&#160;530&#160;751&#160;km², representandu el 7&#160;% delas tierras emergias. </p><p>Palrandu estrictamenti en términus de ciencia <a href="/w/index.php?title=Geograf%C3%ADa&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Geografía (la página nu dessisti)">geográfica</a> moerna, Uropa, cumu Oceanía, dejan d’estal categorizás cumu continentis i son considerás <a href="/w/index.php?title=Macro-unidad_geogr%C3%A1fica&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Macro-unidad geográfica (la página nu dessisti)">macro-unidais geográficas</a> (MUG); ya que en efectu, nel casu d’Uropa esta macrounidá geográfica es una prolongación ocidental del continentí euroasiáticu. Caracteriza a Uropa, tantu eno geográficu (cun mucha incidencia ena climáticu cumu ena su <a href="/w/index.php?title=Geograf%C3%ADa_umana&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Geografía umana (la página nu dessisti)">geografía umana</a>), la elevada cantidá meya de costas marítimas i oceánicas debía ala presencia d’abondus penínsulas, golfus, maris interioris i islas. Estu i el influju dela <a href="/w/index.php?title=Corrienti_del_Golfu&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Corrienti del Golfu (la página nu dessisti)">corrienti del Golfu</a> i la prossimidá delos desiertus cálidus d’África i Asia determinan qu'en Uropa preponeri, pessi alas latitudis, un <a href="/w/index.php?title=Climi_templau&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Climi templau (la página nu dessisti)">climi templau</a> escepcionalmenti benignu pa la abitabilidá umana. Porotra parti la abundancia de costas i idrovías a permitíu i permiti el tránsitu de puebracionis i endispués el su establecimientu dendi finis del <a href="/w/index.php?title=Pleistocenu&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Pleistocenu (la página nu dessisti)">pleistocenu</a> (quandu los <i><a href="/wiki/Homo_sapiens" class="mw-redirect" title="Homo sapiens">Homo sapiens</a></i> sustituyun alos <i><a href="/w/index.php?title=Hombre_de_Neanderthal&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Hombre de Neanderthal (la página nu dessisti)">Homo neandertalensis</a></i>). </p> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Archivu:Europe_biogeography_countries_en.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/66/Europe_biogeography_countries_en.svg/250px-Europe_biogeography_countries_en.svg.png" decoding="async" width="220" height="155" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/66/Europe_biogeography_countries_en.svg/330px-Europe_biogeography_countries_en.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/66/Europe_biogeography_countries_en.svg/500px-Europe_biogeography_countries_en.svg.png 2x" data-file-width="3535" data-file-height="2491" /></a><figcaption>Regionis biogeográficas d’Uropa.</figcaption></figure> <p>Tamién es Uropa, si se la considera de mo tradicional cumun continentí, el continentí más chanu, cuna artura meya de 230 metrus. La mássima espresión destas planiciis es La Gran Chanura del Norti, que s’estiendi 2000&#160;km dendi las costas atlánticas francesas ata los montis <a href="/w/index.php?title=Uralis&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Uralis (la página nu dessisti)">Uralis</a>, la hunti física más oriental cun Asia. Los puntus más artus son el <a href="/w/index.php?title=Monti_Elbrus&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Monti Elbrus (la página nu dessisti)">monti Elbrus</a> (Rusia) n'Uropa oriental (5642&#160;m), el <a href="/w/index.php?title=Shkhara&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Shkhara (la página nu dessisti)">Shkhara</a> (Georgia) (5204&#160;m) i el <a href="/w/index.php?title=Mont_Blanc&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Mont Blanc (la página nu dessisti)">Mont Blanc</a> (Francia-Italia) en Uropa ocidental (4807&#160;m). </p> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Archivu:Dents_du_Peigne_et_Mont-Blanc_depuis_les_Arcs_(hiver_2023).JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/57/Dents_du_Peigne_et_Mont-Blanc_depuis_les_Arcs_%28hiver_2023%29.JPG/220px-Dents_du_Peigne_et_Mont-Blanc_depuis_les_Arcs_%28hiver_2023%29.JPG" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/57/Dents_du_Peigne_et_Mont-Blanc_depuis_les_Arcs_%28hiver_2023%29.JPG/330px-Dents_du_Peigne_et_Mont-Blanc_depuis_les_Arcs_%28hiver_2023%29.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/57/Dents_du_Peigne_et_Mont-Blanc_depuis_les_Arcs_%28hiver_2023%29.JPG/440px-Dents_du_Peigne_et_Mont-Blanc_depuis_les_Arcs_%28hiver_2023%29.JPG 2x" data-file-width="3264" data-file-height="2448" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Mont_Blanc&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Mont Blanc (la página nu dessisti)">Mont Blanc</a> vistu dendi <a href="/wiki/Francia" title="Francia">Francia</a></figcaption></figure> <p>Al sul, Uropa está assepará del <a href="/wiki/%C3%81frica" title="África">continentí africanu</a> pol <a href="/w/index.php?title=Mari_Mediterr%C3%A1neo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Mari Mediterráneo (la página nu dessisti)">mari Mediterráneo</a>, rayavque se reduci a unus pocos quilómetrus enel <a href="/wiki/Estrechu_de_Gibraltar" class="mw-redirect" title="Estrechu de Gibraltar">estrechu de Gibraltar</a>, al sulesti los límitis cun Asia tamién están daus pol Mediterráneo i los sus maris subsidiarius, el <a href="/w/index.php?title=Mari_de_M%C3%A1rmara&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Mari de Mármara (la página nu dessisti)">mari de Mármara</a> i el <a href="/wiki/Mari_Negru" title="Mari Negru">mari Negru</a>. Si bien se observa, el mari Mediterráneo i la su cuenca más que un límiti (sigún los momentus estóricus) es un nexu d’unión clos otrus «continentis» (las macrounidais geográficas d’Asia i África), resultandu los verdaderus límitis colturalis i étnicus las extensas regionis desérticas que s’ubican al otru lau del Mediterráneu. Considerandu a <a href="/wiki/Islandia" title="Islandia">Islandia</a> cumu parti d’Uropa i a <a href="/wiki/Groenlandia" title="Groenlandia">Groenlandia</a> cumu parti d’América, se puei observal que las distancias entri Uropa i el continentí americanu son tamién bastanti exiguas. </p> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Archivu:Linz_Blick_%C3%BCber_die_Donau_nach_Urfahr_mit_WikiEule_2023-4107.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4d/Linz_Blick_%C3%BCber_die_Donau_nach_Urfahr_mit_WikiEule_2023-4107.jpg/220px-Linz_Blick_%C3%BCber_die_Donau_nach_Urfahr_mit_WikiEule_2023-4107.jpg" decoding="async" width="220" height="146" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4d/Linz_Blick_%C3%BCber_die_Donau_nach_Urfahr_mit_WikiEule_2023-4107.jpg/330px-Linz_Blick_%C3%BCber_die_Donau_nach_Urfahr_mit_WikiEule_2023-4107.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4d/Linz_Blick_%C3%BCber_die_Donau_nach_Urfahr_mit_WikiEule_2023-4107.jpg/440px-Linz_Blick_%C3%BCber_die_Donau_nach_Urfahr_mit_WikiEule_2023-4107.jpg 2x" data-file-width="6048" data-file-height="4024" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Danubiu&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Danubiu (la página nu dessisti)">Danubiu</a> en <a href="/w/index.php?title=Linz&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Linz (la página nu dessisti)">Linz</a>, <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a></figcaption></figure> <p>Uropa es el únicu continentí sin desiertus áridus tropicalis. Los <a href="/w/index.php?title=Bosqui&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bosqui (la página nu dessisti)">bosquis</a>, que cubrían práticamenti toa Uropa, an cedíu bastante terrenu produtu dela atividá umana. Ena actualidá, los paísis con mayol cantidá d’ectáres de bosquis son Rusia, Francia, Ucrania, España i Suecia (que son tamién, amás dela uroasiática Turquía, los más estensus territorialmenti). Los prencipalis <a href="/wiki/R%C3%ADu" title="Ríu">ríus</a> que pola su navegabilidá tienin mayol trascendencia económica son el <a href="/w/index.php?title=Volga&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Volga (la página nu dessisti)">Volga</a>, el <a href="/w/index.php?title=Danubiu&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Danubiu (la página nu dessisti)">Danubiu</a>, el <a href="/w/index.php?title=Rin&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Rin (la página nu dessisti)">Rin</a> i el <a href="/w/index.php?title=Loira&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Loira (la página nu dessisti)">Loira</a>, entri otrus, siendu amás algunus delos más estensus d’Uropa. </p><p>Entri los golfus d’Uropa destacan el <a href="/w/index.php?title=Golfu_de_Vizcaya&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Golfu de Vizcaya (la página nu dessisti)">golfu de Vizcaya</a> (Francia i España), el de <a href="/w/index.php?title=Golfu_de_C%C3%A1diz&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Golfu de Cádiz (la página nu dessisti)">Cádiz</a> (España i Portugal), el de <a href="/w/index.php?title=Dardanelos&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Dardanelos (la página nu dessisti)">Dardanelos</a> i el del <a href="/w/index.php?title=B%C3%B3sforo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bósforo (la página nu dessisti)">Bósforo</a> (Turquía), el de <a href="/w/index.php?title=Estrechu_de_Mesina&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Estrechu de Mesina (la página nu dessisti)">Mesina</a> (Italia) i el de <a href="/w/index.php?title=Oresund&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Oresund (la página nu dessisti)">Oresund</a> (Dinamarca i Suecia), entri otrus. </p><p>Las sus prencipalis penínsulas son la <a href="/w/index.php?title=Escandinavia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Escandinavia (la página nu dessisti)">Escandinava</a> (Suecia, Noruega), <a href="/wiki/Pen%C3%ADnsula_ib%C3%A9rica" class="mw-redirect" title="Península ibérica">ibérica</a> (España, Portugal, Andorra i Gibraltar), <a href="/w/index.php?title=Pen%C3%ADnsula_it%C3%A1lica&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Península itálica (la página nu dessisti)">itálica</a> (Italia, San Marinu i Ciá del Vaticanu), <a href="/w/index.php?title=Pen%C3%ADnsula_delos_Balcanis&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Península delos Balcanis (la página nu dessisti)">balcánica</a> (Grecia, Albania, Bulgaria, Macedonia del Norti, Serbia, Croacia, Montenegru, Bosnia-Herzegovina, Eslovenia i Rumania); amás delas penínsulas de <a href="/w/index.php?title=Pen%C3%ADnsula_de_Kola&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Península de Kola (la página nu dessisti)">Kola</a> (Rusia), <a href="/w/index.php?title=Jutlandia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Jutlandia (la página nu dessisti)">Jutlandia</a> (Dinamarca), <a href="/wiki/Breta%C3%B1a" title="Bretaña">Bretaña</a> (Francia) i <a href="/wiki/Crimea" title="Crimea">Crimea</a> (<a href="/w/index.php?title=Territoriu_disputau&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Territoriu disputau (la página nu dessisti)">disputau</a> entri Rusia i <a href="/wiki/Ucrania" title="Ucrania">Ucrania</a>). </p><p>Las sus prencipalis islas son <a href="/w/index.php?title=Gran_Breta%C3%B1a&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Gran Bretaña (la página nu dessisti)">Gran Bretaña</a> (<a href="/w/index.php?title=Inglaterra&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Inglaterra (la página nu dessisti)">Inglaterra</a>, <a href="/wiki/Escocia" title="Escocia">Escocia</a> i <a href="/w/index.php?title=Gales&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Gales (la página nu dessisti)">Gales</a>), <a href="/wiki/Islandia" title="Islandia">Islandia</a> i <a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a> (<a href="/w/index.php?title=Rep%C3%BAblica_d%27Irlanda&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="República d&#39;Irlanda (la página nu dessisti)">República d'Irlanda</a> i <a href="/wiki/Irlanda_del_Norti" title="Irlanda del Norti">Irlanda del Norti</a>), ubicás nel norti d’Uropa. Tamién <a href="/wiki/Sicilia" title="Sicilia">Sicilia</a> i <a href="/wiki/Cerde%C3%B1a" title="Cerdeña">Cerdeña</a> (<a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a>), <a href="/wiki/C%C3%B3rcega" title="Córcega">Córcega</a> (<a href="/wiki/Francia" title="Francia">Francia</a>) i <a href="/w/index.php?title=Creta&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Creta (la página nu dessisti)">Creta</a> (<a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a>), nel sul d’Uropa (<a href="/w/index.php?title=Mari_Mediterr%C3%A1neo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Mari Mediterráneo (la página nu dessisti)">Mari Mediterráneo</a>), entri otras. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Geografía_política"><span id="Geograf.C3.ADa_pol.C3.ADtica"></span>Geografía política</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;veaction=edit&amp;section=11" title="Edital seción: Geografía política" class="mw-editsection-visualeditor"><span>Edital</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;action=edit&amp;section=11" title="Editar el código fuente de la sección: Geografía política"><span>Editá&#39;l códigu</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Archivu:Europe_countries_map_es.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/09/Europe_countries_map_es.png/300px-Europe_countries_map_es.png" decoding="async" width="300" height="244" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/09/Europe_countries_map_es.png/450px-Europe_countries_map_es.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/09/Europe_countries_map_es.png/600px-Europe_countries_map_es.png 2x" data-file-width="1475" data-file-height="1200" /></a><figcaption>Mapa de países d'Uropa</figcaption></figure> <p>Uropa está dividía políticamenti en cincuenta Estaus soberanus, cincu Estaus cun limitau reconocimientu i seis territorius dependientis. En el continentí se hallan algunus delos <a href="/w/index.php?title=Estado_naci%C3%B3n&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Estado nación (la página nu dessisti)">Estaus nación</a> más antigus del mundu. </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Organizacionis_internacionalis_i_regionalis">Organizacionis internacionalis i regionalis</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;veaction=edit&amp;section=12" title="Edital seción: Organizacionis internacionalis i regionalis" class="mw-editsection-visualeditor"><span>Edital</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;action=edit&amp;section=12" title="Editar el código fuente de la sección: Organizacionis internacionalis i regionalis"><span>Editá&#39;l códigu</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Archivu:Supranational_European_Bodies-es.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2d/Supranational_European_Bodies-es.svg/500px-Supranational_European_Bodies-es.svg.png" decoding="async" width="500" height="354" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2d/Supranational_European_Bodies-es.svg/750px-Supranational_European_Bodies-es.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2d/Supranational_European_Bodies-es.svg/1000px-Supranational_European_Bodies-es.svg.png 2x" data-file-width="1189" data-file-height="841" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Diagrama_de_Euler&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Diagrama de Euler (la página nu dessisti)">Diagrama de Euler</a> colas relacionis intergubernamentales n'Uropa</figcaption></figure> <p>Tolos los Estaus uropeus soberanus son biembrus de plenu derechu delas <a href="/w/index.php?title=Organizaci%C3%B3n_delas_Nacionis_Unias&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Organización delas Nacionis Unias (la página nu dessisti)">Nacionis Unías</a> (ONU), i se alcuentran entri las sus filas dozi paísis uropeus cumu fundantis. A nivel económicu, los Estaus uropeus forman parti del <a href="/w/index.php?title=Fondu_Monetariu_Enternacional&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Fondu Monetariu Enternacional (la página nu dessisti)">Fondu Monetariu Enternacional</a> (salvu Andorra, el Vaticanu, Mónacu i Liechtenstein), inque algunus nu cumplin col artículu VIII cumu son <a href="/w/index.php?title=Bosnia_i_Herzegovina&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bosnia i Herzegovina (la página nu dessisti)">Bosnia i Herzegovina</a> i <a href="/wiki/Albania" class="mw-redirect" title="Albania">Albania</a>. Nel casu dela <a href="/w/index.php?title=Organizaci%C3%B3n_Mundial_del_Comerciu&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Organización Mundial del Comerciu (la página nu dessisti)">Organización Mundial del Comerciu</a> s'integran tos salvu el <a href="/wiki/M%C3%B3nacu" title="Mónacu">Prencepau de Mónacu</a> i <a href="/w/index.php?title=San_Marino&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="San Marino (la página nu dessisti)">San Marino</a>, amás de paísis cumu <a href="/wiki/Andorra" title="Andorra">Andorra</a>, <a href="/wiki/Azerbaiy%C3%A1n" title="Azerbaiyán">Azerbaiyán</a>, <a href="/w/index.php?title=Bielorrusia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bielorrusia (la página nu dessisti)">Bielorrusia</a>, <a href="/w/index.php?title=Bosnia_i_Herzegovina&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bosnia i Herzegovina (la página nu dessisti)">Bosnia i Herzegovina</a>, la <a href="/w/index.php?title=Ci%C3%A1_del_Vaticano&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Ciá del Vaticano (la página nu dessisti)">Ciá del Vaticano</a> i <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a> que tienin el estatus d'observantis. El potencial económicu d’Uropa haizi que quatru paísis uropeus (<a href="/wiki/Alema%C3%B1a" title="Alemaña">Alemaña</a>, <a href="/wiki/Francia" title="Francia">Francia</a>, <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> i <a href="/wiki/Reinu_Uniu" class="mw-redirect" title="Reinu Uniu">Reinu Uniu</a>) estén entri las prencepalis economías del mundu. Estas potencias suelin unil-si enos llamaus <a href="/w/index.php?title=G7&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="G7 (la página nu dessisti)">G7</a>, <a href="/w/index.php?title=Grupo_de_los_Doci&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Grupo de los Doci (la página nu dessisti)">G12</a> i <a href="/w/index.php?title=G20&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="G20 (la página nu dessisti)">G20</a>. Recientementi, s'unió la <a href="/wiki/Uni%C3%B3n_Uropea" title="Unión Uropea">Unión Uropea</a> cumu miembru permanenti. </p><p>En materia de justicia i seguridá, tolos los paísis uropeus están integraus ena <a href="/w/index.php?title=Interpol&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Interpol (la página nu dessisti)">Interpol</a>. Nel casu dela <a href="/w/index.php?title=Corti_Penal_Enternacional&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Corti Penal Enternacional (la página nu dessisti)">Corti Penal Enternacional</a>, quatru paísis nu an firmau ni ratificau el <a href="/w/index.php?title=Estatutu_de_Roma&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Estatutu de Roma (la página nu dessisti)">Estatutu de Roma</a> (Rusia, Azerbaiyán, Turquía i Vaticanu). Mientris que son tres los firmantis que entavía nu lo an ratificau (Ucrania, Armeña i Mónacu). Rusia, pola su parti, firmó el Estatutu, peru en 2016 retiró la su firma.<sup id="cite_ref-18" class="reference"><a href="#cite_note-18"><span class="cite-bracket">&#91;</span>18<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Nel restu de paísis s'acepta la jurisdición dela Corte Penal Internacional pa juzgal casus de críminis contra la umanidá. </p><p>En casu del <a href="/w/index.php?title=Movimientu_de_Pa%C3%ADsis_No_Alineaus&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Movimientu de Paísis No Alineaus (la página nu dessisti)">Movimientu de Paísis No Alineaus</a> (1961) so dos nacionis uropeas (<a href="/w/index.php?title=Bielorrusia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bielorrusia (la página nu dessisti)">Bielorrusia</a> i <a href="/wiki/Azerbaiy%C3%A1n" title="Azerbaiyán">Azerbaiyán</a>) forman parti desta organización en favol dela neutralidá. </p><p>Dessistin otras organizacionis de tipu transcontinental cumu la <a href="/w/index.php?title=OCDE&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="OCDE (la página nu dessisti)">OCDE</a> en 1961 (paísis americanus, uropeus i asiáticus) ala que se aderierun ventiquatru paísis uropeus. Cumu organizacionis transcontinentales entri Uropa i América alcuentramus l'<a href="/w/index.php?title=Organizaci%C3%B3n_pala_Segurid%C3%A1_i_la_Coperaci%C3%B3n_n%27Uropa&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Organización pala Seguridá i la Coperación n&#39;Uropa (la página nu dessisti)">Organización pala Seguridá i la Coperación n'Uropa</a> (1975) pa fomental la democracia, los derechus umanus, el control d'armas i la seguridá. Tamién la organización militár <a href="/wiki/OTAN" title="OTAN">OTAN</a> (1949), ala que pertencin veintiséis Estaus uropeus (dos potencias nuclearis cumu el Reinu Uníu i Francia). D’igual modu l'OTAN mantien dendi 1994 un programa pa estrechal laçus cun Estaus dela antigua <a href="/wiki/Uni%C3%B3n_Sovi%C3%A9tica" title="Unión Soviética">Unión Soviética</a> i otrus paísis uropeus, la <a href="/w/index.php?title=Asociaci%C3%B3n_para_la_Paz&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Asociación para la Paz (la página nu dessisti)">Asociación para la Paz</a>. </p><p>Rusia mantien una alianza militar contrapuesta ala Organización del Tratau del Atlánticu Norti, i es la <a href="/w/index.php?title=Organizaci%C3%B3n_del_Tratau_dela_Segurid%C3%A1_Coletiva&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Organización del Tratau dela Seguridá Coletiva (la página nu dessisti)">Organización del Tratau dela Seguridá Coletiva</a> dela que forman parti seis nacionis (<a href="/w/index.php?title=Rusia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Rusia (la página nu dessisti)">Rusia</a>, <a href="/wiki/Arme%C3%B1a" title="Armeña">Armeña</a> i <a href="/w/index.php?title=Bielorrusia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bielorrusia (la página nu dessisti)">Bielorrusia</a> por parti uropea más <a href="/w/index.php?title=Kazajist%C3%A1n&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Kazajistán (la página nu dessisti)">Kazajistán</a>, Tayikistán i Kirguistán). </p><p>A nivel de investigación destaca l'<a href="/w/index.php?title=Agencia_Espacial_Uropea&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Agencia Espacial Uropea (la página nu dessisti)">Agencia Espacial Uropea</a> (1975), ala que pertenecin ventidós Estaus uropeus, que fomenta la esploración espacial i el programa de satélitis uropeus. </p><p>La mayol parti delos paísis uropeus dau el su pesu políticu i financieru están presentis en abondas organizacionis mundialis i regionalis (fuera d’Uropa) en caliá de biembrus permanentis o biembrus observantis cassu del <a href="/w/index.php?title=Bancu_Asi%C3%A1ticu_de_Desenvolvimientu&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bancu Asiáticu de Desenvolvimientu (la página nu dessisti)">Bancu Asiáticu de Desenvolvimientu</a> (1966), con quarenta i ochu paísis regionalis i diecinuevi nu regionalis, o el <a href="/w/index.php?title=Bancu_Asi%C3%A1ticu_d%27Inversi%C3%B3n_n%27Infraestrutura&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bancu Asiáticu d&#39;Inversión n&#39;Infraestrutura (la página nu dessisti)">Bancu Asiáticu d'Inversión n'Infraestrutura</a>, a iniciativa dela <a href="/wiki/Rep%C3%BAbrica_Populal_China" class="mw-redirect" title="Repúbrica Populal China">Repúbrica Populal de China</a> en 2014, qu'engloba a trenta i un Estaus asiáticus i algunus uropeus cumu España, Alemaña o Francia. </p><p>L'organización regional más antigua d’Uropa es el <a href="/w/index.php?title=Conseju_d%27Uropa&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Conseju d&#39;Uropa (la página nu dessisti)">Conseju d'Uropa</a> (1949), que es una organización enternacional de ámbitu regional destiná a promovel, medianti la coperación delos Estaus d’Uropa, la configuración dun espaciu políticu i jurídicu común nel continentí, sustentau sobri los valoris dela democracia, los derechus umanus i el imperiu dela lei. Constituiu pol <a href="/w/index.php?title=Tratau_de_Londres_(1949)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Tratau de Londres (1949) (la página nu dessisti)">Tratau de Londres</a> el 5 de mayu de 1949, l'única qu'integra nel su senu a tolos los Estaus uropeus, cola salvedá de Bielorrusia, Kazajistán i la Ciá del Vaticanu, excluyíus por sel los sus regímis políticus incompatiblis colos prencipius que sostriban la pertencia al Conseju. </p> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Archivu:EU-candidate_countries_map.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2e/EU-candidate_countries_map.svg/250px-EU-candidate_countries_map.svg.png" decoding="async" width="220" height="168" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2e/EU-candidate_countries_map.svg/330px-EU-candidate_countries_map.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2e/EU-candidate_countries_map.svg/500px-EU-candidate_countries_map.svg.png 2x" data-file-width="680" data-file-height="520" /></a><figcaption>Unión Uropea i paísis candidatus.</figcaption></figure> <p>El Conseju d’Uropa a perdíu pesu ena actualidá, ya que la pulítica uropea vien marcá pola existencia dun enti al qual pertenecin ventisieti paísis d’Uropa. Se trata dela <a href="/wiki/Uni%C3%B3n_Uropea" title="Unión Uropea">Unión Uropea</a> (creá en 1958 cumu <a href="/w/index.php?title=Comunidad_Econ%C3%B3mica_Uropea&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Comunidad Económica Uropea (la página nu dessisti)">Comunidad Económica Uropea</a>). L'Unión Uropea fomenta la integración delos sus miembrus medianti una serii de mecanismus cumu la cesión de competencias ala Unión Uropea, supeditación delos Estaus a leis uropeas, Justicia uropea u política esteriol única i consensuá. Amás, los Estaus biembrus dela Unión participan a través delas institucionis comunitarias cumu el <a href="/w/index.php?title=Consejo_de_la_Uni%C3%B3n_Uropea&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Consejo de la Unión Uropea (la página nu dessisti)">Consejo de la Unión Uropea</a>, la <a href="/w/index.php?title=Comisi%C3%B3n_Uropea&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Comisión Uropea (la página nu dessisti)">Comisión Uropea</a> o el <a href="/w/index.php?title=Parlamentu_Uropeu&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Parlamentu Uropeu (la página nu dessisti)">Parlamentu Uropeu</a> entri otras. L'Unión trabaja en varius organismus regionalis tantu pa los Estaus biembrus cumu pa los paísis nu pertencientis ala Unión Uropea: </p> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Mercau_%C3%9Anicu_Uropeu&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Mercau Únicu Uropeu (la página nu dessisti)">Mercau Únicu Uropeu</a>:</li></ul> <p>Es unu delos instrumentus d’integración económica dela Unión, consistenti nel establecimientu dun mercau común entri los Estaus biembrus. Nesti mercau únicu circulan libramienti los bienis, servicius i capitalis i las pressonas i, nel su interirol, los ciudadanus dela Unión puein vivil, trabajal, estudial o hazel negocius con libertá. </p> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Espaciu_Econ%C3%B3micu_Uropeo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Espaciu Económicu Uropeo (la página nu dessisti)">Espaciu Económicu Uropeo</a> (1994): Acuerdu entri los biembrus dela Unión Uropea (UE) i dela <a href="/w/index.php?title=Asociaci%C3%B3n_Uropea_de_Libri_Comerciu&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Asociación Uropea de Libri Comerciu (la página nu dessisti)">Asociación Uropea de Libri Comerciu</a> (AELC), escetu Suiça. La su creación permitiu alos paísis dela AELC participal nel mercau interiol dela Unión Uropea sin tenel que adheril-si ala UE.</li></ul> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Uni%C3%B3n_Aduanera_dela_Uni%C3%B3n_Uropea&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Unión Aduanera dela Unión Uropea (la página nu dessisti)">Unión Aduanera dela Unión Uropea</a>: es una unión aduanera entri tolos los Estaus biembrus dela Unión Uropea i quatru Estaus nu biembrus (<a href="/wiki/Andorra" title="Andorra">Andorra</a>, <a href="/w/index.php?title=San_Marino&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="San Marino (la página nu dessisti)">San Marino</a>, <a href="/w/index.php?title=M%C3%B3naco&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Mónaco (la página nu dessisti)">Mónaco</a> i <a href="/w/index.php?title=Turqu%C3%ADa&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Turquía (la página nu dessisti)">Turquía</a>) más las dependencias británicas n'Uropa (salvu Gibraltar). A diferencia dela çona de libri comerciu, los biembrus dela unión aduanera imponen una tarifa común alas mercancías esteriolis qu'entran ala unión.</li></ul> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Acordanza_de_Schengen&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Acordanza de Schengen (la página nu dessisti)">Acordanza de Schengen</a> (1995): Que suprimi los controlis fronteiriçus interioris en favol dela libri circulación.</li></ul> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Urozona&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Urozona (la página nu dessisti)">Urozona</a> (1999): Creá polos paísis dela Unión, ogañu 19, que acetun l'<a href="/w/index.php?title=Euro&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Euro (la página nu dessisti)">euro</a> cumu moneda i toman las decisionis a través del <a href="/w/index.php?title=Bancu_Central_Uropeo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bancu Central Uropeo (la página nu dessisti)">Bancu Central Uropeo</a>. Amás otrus quatru paísis fuera dela Unión gastan el euro medianti un acuerdu prevíu (<a href="/wiki/Andorra" title="Andorra">Andorra</a>, <a href="/wiki/San_Marinu" title="San Marinu">San Marinu</a>, <a href="/wiki/M%C3%B3nacu" title="Mónacu">Mónacu</a> i <a href="/wiki/Ci%C3%A1_del_Vaticanu" title="Ciá del Vaticanu">Vaticanu</a>) i dos lo hazin sin acuerdu prevíu, Kosovu i Montenegru).</li></ul> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Sistema_Uropeo_de_Bancus_Centralis&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Sistema Uropeo de Bancus Centralis (la página nu dessisti)">Sistema Uropeo de Bancus Centralis</a>: L'objetivu primordial que s'asigna al SEBC es el de mantenel l'estabilidá de precius, sin perjuici del qual «apoyará las políticas económicas generalis dela Comuniá».</li></ul> <p>Fueraparti de sel un atul prencepal dentru del continentí uropeu, l'Unión Uropea, mantien relacionis con otrus organismus continentalis: mantien reunionis con paísis d’Asia (ASEM), cuna CELAC medianti las <a href="/w/index.php?title=I_Cumbri_dela_Comuni%C3%A1_d%27Estaus_Latinoamericanus_i_Caribe%C3%B1usi_la_Uni%C3%B3n_Uropea&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="I Cumbri dela Comuniá d&#39;Estaus Latinoamericanus i Caribeñusi la Unión Uropea (la página nu dessisti)">Cumbri CELAC-UE</a> i con Estaus d'África, del Caribe i del Pacíficu (ACP) pa, a través de varius acuerdus (el más recienti <a href="/w/index.php?title=Acuerdu_de_Coton%C3%BA&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Acuerdu de Cotonú (la página nu dessisti)">Acuerdu de Cotonú</a> del añu 2000) luchal contra la pobreza juntu con la Unión Uropea que trabaja por meyu del Fondu Uropeu de Desembolvimientu. L'Unión Uropea trabaja a través dela firma de acuerdus económicus. </p><p>La prencepal alternativa uropea en bloqui económicu ala Unión Uropea fue la <a href="/w/index.php?title=Asociaci%C3%B3n_Uropea_de_Libri_Comercio&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Asociación Uropea de Libri Comercio (la página nu dessisti)">Asociación Uropea de Libri Comercio</a> (EFTA n'ingrés) fundá en 1960 cumu contrapesu ala CEE. Nostanti col pasu del tiempu muchus delos sus biembrus abandonun la organización pa ingresal ena CEE (<a href="/wiki/Reinu_Uniu" class="mw-redirect" title="Reinu Uniu">Reinu Uniu</a> i <a href="/wiki/Dinamarca" title="Dinamarca">Dinamarca</a> en 1972, Portugal en 1986, <a href="/wiki/Finlandia" title="Finlandia">Finlandia</a>, <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a> i <a href="/wiki/Suecia" title="Suecia">Suecia</a> en 1991) dejandu el bloqui cun quatru biembrus (Suiça, Liechtenstein, Noruega i Islandia). A nivel políticu alcuentramus el <a href="/w/index.php?title=Estau_dela_Uni%C3%B3n_(entidad_pol%C3%ADtica)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Estau dela Unión (entidad política) (la página nu dessisti)">Estau dela Unión</a> (1997) una unión entri Rusia i Bielorrusia. </p><p>DEssistin otrus organismus de caráter regional cumu el NB8 (8 Nórdicu-Bálticu), organismu de cooperación entri Estaus nórdicus i bálticus. Estas dos árias tienin amás las sus propias organizacionis cumu el <a href="/w/index.php?title=Conseju_N%C3%B3rdicu&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Conseju Nórdicu (la página nu dessisti)">Conseju Nórdicu</a> (1952) i la <a href="/w/index.php?title=Asamblea_B%C3%A1ltica&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Asamblea Báltica (la página nu dessisti)">Asamblea Báltica</a> (1990). Una delas más antiguas es la unión política-económica de <a href="/wiki/B%C3%A9lgica" title="Bélgica">Bélgica</a>, <a href="/w/index.php?title=Pa%C3%ADsis_Baxus&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Paísis Baxus (la página nu dessisti)">Paísis Baxus</a> i <a href="/w/index.php?title=Luxemburgo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Luxemburgo (la página nu dessisti)">Luxemburgo</a>, conocía cumu <a href="/w/index.php?title=Benelux&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Benelux (la página nu dessisti)">Benelux</a>, que fue fundá en 1948. </p><p>Las <a href="/w/index.php?title=Islas_brit%C3%A1nicas&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Islas británicas (la página nu dessisti)">islas británicas</a> (compuestas por Irlanda i el Reinu Uníu) estaban integrás ena <a href="/wiki/Uni%C3%B3n_Uropea" title="Unión Uropea">Unión Uropea</a>. En 2020, se produxu la <a href="/w/index.php?title=Salia_del_Reinu_Uniu_dela_Uni%C3%B3n_Uropea&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Salia del Reinu Uniu dela Unión Uropea (la página nu dessisti)">salia del Reinu Uniu dela Unión Uropea</a> mientris que Irlanda permaneci ena Unión. Dambos dos paísis están por fuera del espaciu Schengen. Porotra parti, entri ambos mantienin dendi 1923 una <a href="/w/index.php?title=Common_Travel_Area&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Common Travel Area (la página nu dessisti)">área de libri circulación</a> que permiti alos ciudadanus d'ambus paísis movel-si enas islas sin control de pasaportis. </p><p>Ena çona oriental d’Uropa dessistin tamién otras organizacionis regionalis cumu el <a href="/w/index.php?title=Grupo_de_Visegrado&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Grupo de Visegrado (la página nu dessisti)">Grupo de Visegrado</a> (1991) pa fomental la cooperación entri <a href="/w/index.php?title=Ungr%C3%ADa&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Ungría (la página nu dessisti)">Ungría</a>, <a href="/wiki/Polo%C3%B1a" title="Poloña">Poloña</a>, la <a href="/wiki/Rep%C3%BAbrica_Checa" title="Repúbrica Checa">Repúbrica Checa</a> i <a href="/wiki/Eslovaquia" title="Eslovaquia">Eslovaquia</a>. O la <a href="/w/index.php?title=Coperaci%C3%B3n_Econ%C3%B3mica_del_Mari_Negru&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Coperación Económica del Mari Negru (la página nu dessisti)">Coperación Económica del Mari Negru</a> (1992) con paísis biembrus ribereñus del mari Negru más Albaña, Serbia, Moldavia, Azerbaiyán i Grecia. Destaca tamién el <a href="/w/index.php?title=Acuerdu_centruropeu_de_libri_chambu&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Acuerdu centruropeu de libri chambu (la página nu dessisti)">Acuerdu centruropeu de libri chambu</a> (CEFTA) fundau en 1992 palos paísis orientalis d’Uropa similal ala EFTA i ala CEE. Nel su mássimu esplendol estuvu compuestu por catorci Estaus inque ohañu lo conforman seis (quatru dela Antigua <a href="/wiki/Yugoslavia" title="Yugoslavia">Yugoslavia</a> más <a href="/wiki/Moldavia" title="Moldavia">Moldavia</a> i <a href="/wiki/Alba%C3%B1a" title="Albaña">Albaña</a>), otrus Estaus l'abandonun pa ingresal ena Unión Uropea: </p> <ul><li><a href="/wiki/Polo%C3%B1a" title="Poloña">Poloña</a>, <a href="/w/index.php?title=Ungr%C3%ADa&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Ungría (la página nu dessisti)">Ungría</a>, <a href="/wiki/Rep%C3%BAbrica_Checa" title="Repúbrica Checa">Repúbrica Checa</a>, <a href="/wiki/Eslovaquia" title="Eslovaquia">Eslovaquia</a> i <a href="/wiki/Eslovenia" class="mw-redirect" title="Eslovenia">Eslovenia</a> (2004)</li> <li><a href="/wiki/Rumania" title="Rumania">Rumania</a> i <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> (2007)</li> <li><a href="/wiki/Croacia" title="Croacia">Croacia</a> (2013)</li></ul> <p>En 2013, fue un grupu informau llamau <a href="/w/index.php?title=EuroMed&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="EuroMed (la página nu dessisti)">EuroMed</a> el qual ámbitu es de creal una alianza del sul pa represental la singularidá delos sus biembrus. Los biembrus son: <a href="/w/index.php?title=Chipre&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Chipre (la página nu dessisti)">Chipre</a>, <a href="/wiki/Croacia" title="Croacia">Croacia</a>, <a href="/wiki/Eslovenia" class="mw-redirect" title="Eslovenia">Eslovenia</a>, <a href="/wiki/Espa%C3%B1a" title="España">España</a>, <a href="/wiki/Francia" title="Francia">Francia</a>, <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a>, <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a>, <a href="/wiki/Malta" title="Malta">Malta</a> i <a href="/wiki/Portugal" title="Portugal">Portugal</a>. </p><p><a href="/w/index.php?title=Rusia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Rusia (la página nu dessisti)">Rusia</a> tieni una fuerti influenci en paísis uropeus dela antigua órbita soviética, dellu se desprendi la creación dela <a href="/w/index.php?title=Comunidad_de_Estau_Independientis&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Comunidad de Estau Independientis (la página nu dessisti)">Comunidad de Estau Independientis</a> (1992), que inclui a <a href="/wiki/Azerbaiy%C3%A1n" title="Azerbaiyán">Azerbaiyán</a>, <a href="/w/index.php?title=Bielorrusia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bielorrusia (la página nu dessisti)">Bielorrusia</a>, <a href="/wiki/Moldavia" title="Moldavia">Moldavia</a> i Armeña. Finalmenti, pa contrarrestal esta influencia rusa, se creó en 1997 <a href="/w/index.php?title=GUAM&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="GUAM (la página nu dessisti)">GUAM</a> entri quatru paísis relacionaus cuna Comunidá de Estaus Independientis: <a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a> (antigu biembru), <a href="/wiki/Ucrania" title="Ucrania">Ucrania</a> (Estau observadol), <a href="/wiki/Azerbaiy%C3%A1n" title="Azerbaiyán">Azerbaiyán</a>, i <a href="/wiki/Moldavia" title="Moldavia">Moldavia</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Economía"><span id="Econom.C3.ADa"></span>Economía</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;veaction=edit&amp;section=13" title="Edital seción: Economía" class="mw-editsection-visualeditor"><span>Edital</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;action=edit&amp;section=13" title="Editar el código fuente de la sección: Economía"><span>Editá&#39;l códigu</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Archivu:Europe-GDP-PPP-per-capita-map.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/85/Europe-GDP-PPP-per-capita-map.png/250px-Europe-GDP-PPP-per-capita-map.png" decoding="async" width="250" height="191" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/85/Europe-GDP-PPP-per-capita-map.png/375px-Europe-GDP-PPP-per-capita-map.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/85/Europe-GDP-PPP-per-capita-map.png/500px-Europe-GDP-PPP-per-capita-map.png 2x" data-file-width="2560" data-file-height="1957" /></a><figcaption>Nacionis uropeas sigún renta per cápita.</figcaption></figure> <p>Nel <a href="/wiki/Sigru_XIX" title="Sigru XIX">sigru XIX</a>, se realiza la primera integración moerna dela economía de varius Estaus uropeus a través dela <a href="/w/index.php?title=Uni%C3%B3n_Aduanera_de_Alema%C3%B1a&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Unión Aduanera de Alemaña (la página nu dessisti)">Unión Aduanera de Alemaña</a>. Duranti essa época se consolida el poderíu económicu uropeu i Uropa a finalis del <a href="/wiki/Sigru_XIX" title="Sigru XIX">sigru XIX</a> llegó a sel la macrorregión con mayol renta per cápita del mundu, siendu ogañu un continentí ondi se colocan la mayol parti de paísis de renta alta. </p><p>Inqui siendu la renta meya uropea alta, dessisti una gran disparidá ena riqueza económica delos distintus paísis uropeus, asín, mientris qu'enas cincu prencipalis economías el <a href="/w/index.php?title=PIB_per_c%C3%A1pita&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="PIB per cápita (la página nu dessisti)">PIB per cápita</a> supera los 50 000 <a href="/w/index.php?title=D%C3%B3lar_estadounidense&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Dólar estadounidense (la página nu dessisti)">USD</a> por pressona, <a href="/wiki/Moldavia" title="Moldavia">Moldavia</a> ábati sobrepasa los 2000 USD. El <a href="/w/index.php?title=FMI&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="FMI (la página nu dessisti)">FMI</a> estima que el <a href="/w/index.php?title=PIB&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="PIB (la página nu dessisti)">PIB</a> <a href="/w/index.php?title=Paridad_de_poer_aquisitivu&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Paridad de poer aquisitivu (la página nu dessisti)">(PPA)</a> uropeu pa 2022, fue de $32,25 billonis de dólaris, un 21,2&#160;% del PIB mundial. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Estória_económica"><span id="Est.C3.B3ria_econ.C3.B3mica"></span>Estória económica</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;veaction=edit&amp;section=14" title="Edital seción: Estória económica" class="mw-editsection-visualeditor"><span>Edital</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;action=edit&amp;section=14" title="Editar el código fuente de la sección: Estória económica"><span>Editá&#39;l códigu</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Si bien dessistierun n'Uropa dendi la Antigüedá grandis imperius qu'eran potencias militaris i las sus sociedais tenían un grau d’especialización i complejidá económica superioris a otras partis del planeta, ni duranti la <a href="/wiki/Ed%C3%A1_Meya" class="mw-redirect" title="Edá Meya">Edá Meya</a> ni duranti la <a href="/w/index.php?title=Ed%C3%A1_Moerna&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Edá Moerna (la página nu dessisti)">Edá Moerna</a> l'economía uropea fue superior ala de otras regionis d’Asia. Duranti la Edá Moerna, <a href="/w/index.php?title=Est%C3%B3ria_de_Asia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Estória de Asia (la página nu dessisti)">Asia</a> entavía siguió siendu el continentí económicamenti más produtivu. Acia 1500, <a href="/w/index.php?title=Oriente_Meyu&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Oriente Meyu (la página nu dessisti)">Oriente Meyu</a>, <a href="/w/index.php?title=India&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="India (la página nu dessisti)">India</a> i <a href="/wiki/China" title="China">China</a> concentraban cerca del 60&#160;% dela produción mundial, i pocu dantis de 1800 el 80&#160;%. Duranti el <a href="/wiki/Sigru_XVIII" title="Sigru XVIII">sigru XVIII</a>, los textilís d’India se esportaban estensivamenti a Francia i Inglaterra. I gran cantidá de produtus industrialis chinus estaban presentis, tantu ena América colonial dendi el <a href="/wiki/Sigru_XVII" title="Sigru XVII">sigru XVII</a>, cumu n'Uropa. S’estima que un 75&#160;% dela plata extraía polos españolis en América acabó en China a cambiu dela compra de produtus manufaturaus en China.<sup id="cite_ref-Robert_1_16-1" class="reference"><a href="#cite_note-Robert_1-16"><span class="cite-bracket">&#91;</span>16<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-John_1_17-1" class="reference"><a href="#cite_note-John_1-17"><span class="cite-bracket">&#91;</span>17<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> La <a href="/w/index.php?title=Revoluci%C3%B3n_industrial&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Revolución industrial (la página nu dessisti)">revolución industrial</a> uropea alteró esti equilibriu, i medianti conquista militá gran parti d’Asia i África pasarun a estal controlás por potencias uropeas, duranti la <a href="/w/index.php?title=Espansi%C3%B3n_europea&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Espansión europea (la página nu dessisti)">segunda i tercera oleás</a> dela <a href="/w/index.php?title=Espansi%C3%B3n_uropea&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Espansión uropea (la página nu dessisti)">Espansión uropea</a>. </p><p>Duranti el <a href="/wiki/Sigru_XX" title="Sigru XX">sigru XX</a>, Uropa i algunas delas sus escolonias n'América pasun a sel las regionis más produtivas i con mayol renta per cápita en el mundu. Inqui enos añus 1920, Estaus Uníus superaría ya alos paísis uropeus más desenvolvius en <a href="/w/index.php?title=Renta_per_c%C3%A1pita&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Renta per cápita (la página nu dessisti)">renta per cápita</a>. Aún assín, Uropa a seguíu siendu unu delos prencepalis polus económicus del mundu ata el <a href="/wiki/Sigru_XXI" title="Sigru XXI">sigru XXI</a>, con nivelis de renta so igualaus por Estaus Uníus, Canadá, Australia, Nueva Zelanda, Japón i Corea del Sul. Sin embargu, la nueva realidá dela <a href="/w/index.php?title=Econom%C3%ADa_mundial&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Economía mundial (la página nu dessisti)">economía mundial</a> se a consolidau nel transcursu delas tres últimas décadas, marcá prencipalmenti pola desintegración dela <a href="/wiki/Uni%C3%B3n_Sovi%C3%A9tica" title="Unión Soviética">Unión Soviética</a> i el vertiginosu crecimientu dela <a href="/wiki/Rep%C3%BAbrica_Populal_China" class="mw-redirect" title="Repúbrica Populal China">Repúbrica Populal China</a> i otras regionis d’Asia. </p><p>Unu delos factoris más notorius dela dinámica económica uropea dendi 1970 fue la materialización dela unidá económica de güena parti d’Uropa. Assín, la dinámica económica del continentí a estau supeditá al funcionamientu dela <a href="/wiki/Uni%C3%B3n_Uropea" title="Unión Uropea">Unión Uropea</a>. Ogañu, venti Estaus uropeus compartin una mesma moneda, el <a href="/w/index.php?title=Euro&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Euro (la página nu dessisti)">euro</a> (€). Otra delas particularidais dela economía uropea es el hechu de que varius estaus de poca estensión territorial, sin mayoris recursus naturalis i sin poseel costas, cuentan con economías prósperas i con un elevau niveli de via. Tal es el casu d’<a href="/wiki/Andorra" title="Andorra">Andorra</a>, <a href="/w/index.php?title=Luxemburgo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Luxemburgo (la página nu dessisti)">Luxemburgo</a>, <a href="/w/index.php?title=Suiza&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Suiza (la página nu dessisti)">Suiza</a> o <a href="/wiki/Liechtenstein" title="Liechtenstein">Liechtenstein</a>, asín cumu <a href="/w/index.php?title=M%C3%B3naco&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Mónaco (la página nu dessisti)">Mónaco</a>, inque esti úrtimu posee costas nel <a href="/wiki/Mari_Mediterr%C3%A1neu" title="Mari Mediterráneu">Mediterráneu</a>. </p><p>La dinámica dela economía uropea s'a vistu afetá enos últimus cinquenta añus por dos chambus emportantis ena economía mundial. El primeru dellus a siu la <a href="/w/index.php?title=Globalizaci%C3%B3n&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Globalización (la página nu dessisti)">globalización</a>. Por ella, gran parti dela atividá industrial a pasau a <a href="/w/index.php?title=Estremo_Oriente&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Estremo Oriente (la página nu dessisti)">Estremo Oriente</a>, i por esso Uropa a basau un porcentaji ca vezi más mayol dela su economía en setoris d'alta tecnología i servicius financierus. Estu a provocau en gran parti la <a href="/w/index.php?title=Financiarizaci%C3%B3n&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Financiarización (la página nu dessisti)">financiarización</a> dela economía produtiva, que por una serii de malus diseñus i mala regulación desencadenó la <a href="/w/index.php?title=Gran_Recesi%C3%B3n&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Gran Recesión (la página nu dessisti)">Gran Recesión de 2008</a> que fue especialmenti aguzá en muchas regionis d’Uropa i tuvo efetus políticus i el crecimientu del rechazu ala profundización dela unión política ena <a href="/wiki/Uni%C3%B3n_Uropea" title="Unión Uropea">Unión Uropea</a>. Assín en 2016, s'aprobó la <a href="/w/index.php?title=Salia_del_Reinu_Uniu_dela_Uni%C3%B3n_Uropea&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Salia del Reinu Uniu dela Unión Uropea (la página nu dessisti)">salia del Reinu Uniu dela Unión Uropea</a>, hechu que diu credibilidá al <a href="/w/index.php?title=Euroescepticismo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Euroescepticismo (la página nu dessisti)">euroescepticismo</a> notrus paísis uropeus. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Demografia">Demografia</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;veaction=edit&amp;section=15" title="Edital seción: Demografia" class="mw-editsection-visualeditor"><span>Edital</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;action=edit&amp;section=15" title="Editar el código fuente de la sección: Demografia"><span>Editá&#39;l códigu</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>La puebración uropea actual es, ena su imensa mayoria, <a href="/w/index.php?title=Fenotipu&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Fenotipu (la página nu dessisti)">fenotípicamenti</a> <a href="/w/index.php?title=Blancu_(pressona)&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Blancu (pressona) (la página nu dessisti)">caucásica</a>, i está dividía en tres grandis grupus: </p> <ul><li>Los <a href="/w/index.php?title=Pueblus_germ%C3%A1nicus&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Pueblus germánicus (la página nu dessisti)">germánicus</a>, que suelin tenel una pigmentación de piel blanca clara i rosá, cabellu rubiu, rojizu o castañu claru i los ojus azulis, verdis i miel-avellana. Abitan prencepalmenti n'<a href="/w/index.php?title=Escandinavia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Escandinavia (la página nu dessisti)">Escandinavia</a>, <a href="/wiki/Alema%C3%B1a" title="Alemaña">Alemaña</a>, <a href="/w/index.php?title=Islas_brit%C3%A1nicas&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Islas británicas (la página nu dessisti)">islas británicas</a>, <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a>, <a href="/wiki/Sui%C3%A7a" title="Suiça">Suiça</a>, <a href="/wiki/Paisis_Baxus" title="Paisis Baxus">Paisis Baxus</a>, nortis de <a href="/wiki/Francia" title="Francia">Francia</a> i <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a>, etc.</li></ul> <ul><li>Los <a href="/w/index.php?title=Pueblus_grecolatinus&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Pueblus grecolatinus (la página nu dessisti)">grecolatinus</a>, que ena su mayoria tienin la piel blanca cun ligeru rubol (mejillas semirrojas) nel rostrol, cabellu oscuru, que puei dil dendi el negru ata el castañu claru. Se dan los ojus marronis, verdis, grisus u azulis. Abitan <a href="/wiki/Espa%C3%B1a" title="España">España</a>, <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a>, <a href="/wiki/Francia" title="Francia">Francia</a>, <a href="/wiki/Portugal" title="Portugal">Portugal</a>, <a href="/wiki/Rumania" title="Rumania">Rumania</a> i <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a>.</li></ul> <ul><li>Los <a href="/w/index.php?title=Pueblus_eslavus&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Pueblus eslavus (la página nu dessisti)">eslavus</a>, que ocupan mayoritariamenti el esti d’Uropa (<a href="/w/index.php?title=Rusia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Rusia (la página nu dessisti)">Rusia</a>, <a href="/w/index.php?title=Bielorrusia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bielorrusia (la página nu dessisti)">Bielorrusia</a>, <a href="/w/index.php?title=Ucra%C3%B1a&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Ucraña (la página nu dessisti)">Ucraña</a>, <a href="/wiki/Esto%C3%B1a" title="Estoña">Estoña</a>, <a href="/wiki/Leto%C3%B1a" title="Letoña">Letoña</a>, <a href="/wiki/Lituania" class="mw-redirect" title="Lituania">Lituania</a>, <a href="/wiki/Polo%C3%B1a" title="Poloña">Poloña</a>, <a href="/w/index.php?title=Chequia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Chequia (la página nu dessisti)">Chequia</a>, <a href="/wiki/Eslovaquia" title="Eslovaquia">Eslovaquia</a> i algunus paísis delos <a href="/w/index.php?title=Balcanis&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Balcanis (la página nu dessisti)">Balcanis</a>). Inque enas regionis intermeyas entri estus tres grupus, s’alcuentran muchas puebracionis que apresentan caraterísticas de tos.</li></ul> <p>Tamién vivin otrus grupus de puebración que nu pertencin a estus tres mayoritarius cumu los <a href="/w/index.php?title=Pueblu_jud%C3%ADu&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Pueblu judíu (la página nu dessisti)">judíus</a>, los <a href="/wiki/Alba%C3%B1a" title="Albaña">albanesis</a>, los <a href="/w/index.php?title=Pueblu_gitanu&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Pueblu gitanu (la página nu dessisti)">gitanus</a>, los <a href="/w/index.php?title=Turcus&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Turcus (la página nu dessisti)">turcus</a>, los <a href="/w/index.php?title=Samis&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Samis (la página nu dessisti)">laponis</a>, etc. </p><p>Fuerun varius los grupus étnicus que, a lo largu delos sigrus, invadierun el continentí uropeu, entri ellus destacamus alos <a href="/w/index.php?title=%C3%8Dberos&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Íberos (la página nu dessisti)">íberos</a>, <a href="/w/index.php?title=Celtas&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Celtas (la página nu dessisti)">celtas</a>, <a href="/w/index.php?title=Pueblus_germ%C3%A1nicus&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Pueblus germánicus (la página nu dessisti)">germanus</a>, <a href="/w/index.php?title=Vikingus&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Vikingus (la página nu dessisti)">vikingus</a> (germánicus), <a href="/w/index.php?title=Latinus&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Latinus (la página nu dessisti)">latinus</a> u <a href="/w/index.php?title=Antigua_Roma&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Antigua Roma (la página nu dessisti)">romanus</a> (itálicus), <a href="/wiki/Etruscus" title="Etruscus">etruscus</a> (itálicus), <a href="/w/index.php?title=Antigua_Grecia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Antigua Grecia (la página nu dessisti)">helénicus</a>, <a href="/w/index.php?title=Eslavus&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Eslavus (la página nu dessisti)">eslavus</a>, etc. Consideraus endispués autótunus de dichu continentí, alos qualis se suma la migración dendi el continentí asiáticu: <a href="/w/index.php?title=Fenicius&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Fenicius (la página nu dessisti)">fenicius</a>, <a href="/w/index.php?title=Pueblu_%C3%A1rabi&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Pueblu árabi (la página nu dessisti)">árabis</a>, <a href="/w/index.php?title=Jud%C3%ADus&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Judíus (la página nu dessisti)">judíus</a> i <a href="/w/index.php?title=Gitanus&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Gitanus (la página nu dessisti)">gitanus</a> entri otrus. </p><p>Ogañu dessistin otrus tipus d’inmigrantis, entri ellus los asiáticus del lejano orienti i los provenientis d’<a href="/wiki/%C3%81frica" title="África">África</a>, <a href="/w/index.php?title=Am%C3%A9rica_Central&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="América Central (la página nu dessisti)">Centroamérica</a> i <a href="/w/index.php?title=Am%C3%A9rica_del_Sur&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="América del Sur (la página nu dessisti)">Sudamérica</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Características_dela_puebración"><span id="Caracter.C3.ADsticas_dela_puebraci.C3.B3n"></span>Características dela puebración</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;veaction=edit&amp;section=16" title="Edital seción: Características dela puebración" class="mw-editsection-visualeditor"><span>Edital</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;action=edit&amp;section=16" title="Editar el código fuente de la sección: Características dela puebración"><span>Editá&#39;l códigu</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Archivu:Europe_population_over_65_2008-2018_01.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b9/Europe_population_over_65_2008-2018_01.svg/250px-Europe_population_over_65_2008-2018_01.svg.png" decoding="async" width="220" height="104" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b9/Europe_population_over_65_2008-2018_01.svg/330px-Europe_population_over_65_2008-2018_01.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b9/Europe_population_over_65_2008-2018_01.svg/500px-Europe_population_over_65_2008-2018_01.svg.png 2x" data-file-width="1285" data-file-height="607" /></a><figcaption>Proporción dela puebración de 65 añus u más (% puebración total) a 2008 i a 2018. Huenti: Eurostat</figcaption></figure> <p>Con respetu ala situación demográfica, destaca el hechu de cómo nel continentí uropeu la mayol parti delos sus abitantis correspondi a una puebración adulta entri los 30 i 50 añus de edá, cun avejantamientu progressivu i una marcá disminución dela puebración juvenil. Esta situación ya resulta preocupanti en varius paísis uropeus, cumu <a href="/wiki/Alema%C3%B1a" title="Alemaña">Alemaña</a>, <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a>, <a href="/wiki/Francia" title="Francia">Francia</a>, <a href="/wiki/Sui%C3%A7a" title="Suiça">Suiça</a>, <a href="/wiki/B%C3%A9lgica" title="Bélgica">Bélgica</a>, <a href="/wiki/Paisis_Baxus" title="Paisis Baxus">Paisis Baxus</a>, <a href="/wiki/Espa%C3%B1a" title="España">España</a>, los paísis <a href="/w/index.php?title=Pen%C3%ADnsula_Escandinava&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Península Escandinava (la página nu dessisti)">escandinavus</a>, <a href="/wiki/Dinamarca" title="Dinamarca">Dinamarca</a>, <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a> i el <a href="/wiki/Reinu_Uniu" class="mw-redirect" title="Reinu Uniu">Reinu Uniu</a>, enos que se produci una pirámidi puebracional invertía cuna escasa puebración juvenil i sobri tó infantil. Esti fenómenu tamién se da n'Uropa Oriental, ondi, ena década de 1990, la caída del comunismu provocó un colasu dela natalidá, ya de por sí baxa dentru delos paísis comunistas uropeus, juntu cun un bruscu aumentu dela mortalidá. Enos últimus añus, la caída dela natalidá nel antiguu bloqui comunista se a amortiguaú, lo que a permitíu una recuperación dunus indicis de natalidá más próximus ala estabilización dela puebración ena atualidá (1,5 hijus por mujel).<sup id="cite_ref-19" class="reference"><a href="#cite_note-19"><span class="cite-bracket">&#91;</span>19<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> En paísis cumu <a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a>, <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a>, <a href="/wiki/Portugal" title="Portugal">Portugal</a> i <a href="/wiki/Islandia" title="Islandia">Islandia</a>, el procesu davejantamientu tamién s’instaló ena sociedá, lo que provoca con que la puebración destus paísis decrezca anualmenti i ni la inmigración logra cubril esta problemática. Juntu con <a href="/wiki/Jap%C3%B3n" title="Japón">Japón</a> (Asia), estus úrtimus encabezan enos paísis cun las demografías más avejantás del mundu. Nostanti la situación con respetu ala diferencia entri la natalidá i mortalidá ya se a equilibrau últimamenti. </p><p>Uropa del Sul i Uropa Ocidental son las regionis cun mayol promediu de pressonas mayoris nel mundo, ogañu comprendin el 21% dela puebración, con más de 65 añus de edá.<sup id="cite_ref-20" class="reference"><a href="#cite_note-20"><span class="cite-bracket">&#91;</span>20<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Las proyeccionis apuntan a que en 2050 Uropa alcanzará el 30&#160;%.<sup id="cite_ref-21" class="reference"><a href="#cite_note-21"><span class="cite-bracket">&#91;</span>21<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Estu se debi al hechu de que la puebración <a href="/w/index.php?title=Tasa_de_fecundidad&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Tasa de fecundidad (la página nu dessisti)">a teníu hijus por debaju del niveli de reemplazu</a> dendi la década de 1970. Las <a href="/w/index.php?title=Naciones_Unidas&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Naciones Unidas (la página nu dessisti)">Naciones Unidas</a> predicin que Uropa disminuirá la su puebración entri 2022 i 2050 en un -7 por cientu, sin cambial los movimientus d’inmigración.<sup id="cite_ref-22" class="reference"><a href="#cite_note-22"><span class="cite-bracket">&#91;</span>22<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup>&#160; </p> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Archivu:Tammerkoski_from_air_2.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/89/Tammerkoski_from_air_2.jpg/250px-Tammerkoski_from_air_2.jpg" decoding="async" width="220" height="278" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/89/Tammerkoski_from_air_2.jpg/330px-Tammerkoski_from_air_2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/89/Tammerkoski_from_air_2.jpg/500px-Tammerkoski_from_air_2.jpg 2x" data-file-width="1024" data-file-height="1293" /></a><figcaption><a href="/wiki/Tampere" title="Tampere">Tampere</a> es una delas ciais más atrativas de <a href="/wiki/Finlandia" title="Finlandia">Finlandia</a> i los <a href="/w/index.php?title=Pa%C3%ADsis_n%C3%B3rdicus&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Paísis nórdicus (la página nu dessisti)">paísis nórdicus</a>.<sup id="cite_ref-23" class="reference"><a href="#cite_note-23"><span class="cite-bracket">&#91;</span>23<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-24" class="reference"><a href="#cite_note-24"><span class="cite-bracket">&#91;</span>24<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-25" class="reference"><a href="#cite_note-25"><span class="cite-bracket">&#91;</span>25<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-26" class="reference"><a href="#cite_note-26"><span class="cite-bracket">&#91;</span>26<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup><sup id="cite_ref-27" class="reference"><a href="#cite_note-27"><span class="cite-bracket">&#91;</span>27<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup></figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Archivu:Saami_Family_1900.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/87/Saami_Family_1900.jpg/220px-Saami_Family_1900.jpg" decoding="async" width="220" height="162" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/87/Saami_Family_1900.jpg/330px-Saami_Family_1900.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/87/Saami_Family_1900.jpg/440px-Saami_Family_1900.jpg 2x" data-file-width="3320" data-file-height="2440" /></a><figcaption>Familia <a href="/w/index.php?title=Lapones&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Lapones (la página nu dessisti)">sami</a> en 1900.</figcaption></figure> <p>Otru rasgu caraterísticu dela demografía uropea es la elevá tassa d’inmigración. En esti aspetu destaca <a href="/wiki/Espa%C3%B1a" title="España">España</a> enos últimus añus: de tenel una puebración estranjera inferiol alos 100&#160;000 habitantis en 1999, s'a passau a varius millonis, ya por cima del 10&#160;% dela puebración i s'a convertíu nel primel recetor uropeu d’inmigración, superandu inclusu alos paísis que tradicionalmenti fuerun los recetoris dela inmigración, cumu <a href="/wiki/Alema%C3%B1a" title="Alemaña">Alemaña</a>, <a href="/wiki/Francia" title="Francia">Francia</a> u el <a href="/wiki/Reinu_Uniu" class="mw-redirect" title="Reinu Uniu">Reinu Uniu</a>. Nel casu d’España, se pasó de 39 millonis d’abitantis en 1999, i cuna pronuncia caída dela puebración dendi los 42 millonis que se había dau enos añus prevíus a 1999, a 45 millonis en 2006, sin incluyil la inmigración ilegal; esti hechu sirvió al gobiernu español pa aumental el pesu dentru del parlamentu uropeu, al recibil más escañus pola su puebración. </p><p>Los problemas asociaus al avejantamientu dela puebración puein sel resumíus en dos partis, un menol crecimientu económicu polos desequilibrius del sistema social i por un rasgu de menol innovación dentru delas sociedais avejantás, i el mantenimientu del sistema de pensionis, cuya balança de pagus queda seriamenti dañau quandu el númeru de pensionistas supera al de trabajantis. Por estas dos raçonis, por consideralsi un complementu delos sistemas d’ayua enternacional, i pola política de hechus consumaus, algunus gobiernus uropeus an sostribau la inmigración n'épocas de bonanza económica u pa paliar los problemas antis citaus. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Puebración_por_sessu"><span id="Puebraci.C3.B3n_por_sessu"></span>Puebración por sessu</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;veaction=edit&amp;section=17" title="Edital seción: Puebración por sessu" class="mw-editsection-visualeditor"><span>Edital</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;action=edit&amp;section=17" title="Editar el código fuente de la sección: Puebración por sessu"><span>Editá&#39;l códigu</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Ena mayol parti delos paísis del continentí las mujeris superan alos hombris en cantidá, esceutu <a href="/wiki/Andorra" title="Andorra">Andorra</a>, <a href="/wiki/Alba%C3%B1a" title="Albaña">Albaña</a>, <a href="/wiki/Islandia" title="Islandia">Islandia</a> i la colonia <a href="/wiki/Reinu_Uniu" class="mw-redirect" title="Reinu Uniu">británica</a> de <a href="/wiki/Gibraltar" title="Gibraltar">Gibraltar</a>. Nestus paísis, la puebración masculina es mayoritaria, si bien dessistin ciertas variacionis entri <a href="/wiki/Uropa_Ocidental" title="Uropa Ocidental">Uropa Ocidental</a> i <a href="/w/index.php?title=Uropa_Oriental&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Uropa Oriental (la página nu dessisti)">Uropa Oriental</a>. Las pressonas de sessu masculinu inferiol a 65 añus son mayoria prencipalmenti en paísis cumu <a href="/wiki/Alema%C3%B1a" title="Alemaña">Alemaña</a>, <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a>, <a href="/wiki/B%C3%A9lgica" title="Bélgica">Bélgica</a>, <a href="/wiki/Dinamarca" title="Dinamarca">Dinamarca</a>, <a href="/wiki/Francia" title="Francia">Francia</a>, <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a>, <a href="/w/index.php?title=Ungr%C3%ADa&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Ungría (la página nu dessisti)">Ungría</a>, <a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a>, <a href="/wiki/Reinu_Uniu" class="mw-redirect" title="Reinu Uniu">Reinu Uniu</a>, <a href="/w/index.php?title=Pa%C3%ADsis_Baxus&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Paísis Baxus (la página nu dessisti)">Paísis Baxus</a>, los paísis <a href="/w/index.php?title=Pen%C3%ADnsula_Escandinava&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Península Escandinava (la página nu dessisti)">escandinavus</a> i otrus. Amás nestus paísis, la cantidá porcentual de varonis s’alcuentra en crecimientu i col passu del tiempu podríen igualal u superal alas mujeris. En paísis cumu <a href="/wiki/Espa%C3%B1a" title="España">España</a>, <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> i <a href="/wiki/Portugal" title="Portugal">Portugal</a>, la puebración de dambus dos sexus s’alcuentra ábati equilibraá, sobri tó ena etapa juvenil, seguía dela de adultez i dela tercera edá. Ena mayol parti delos paísis d’Uropa Oriental, cumu ena antigua <a href="/wiki/Uni%C3%B3n_Sovi%C3%A9tica" title="Unión Soviética">Unión Soviética</a> i el restu delos <a href="/w/index.php?title=Balcanis&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Balcanis (la página nu dessisti)">Balcanis</a>, las mujeris menoris de 65 añus i mayoris de 64 añus son mayoria, i los varonis son minoria por varias décimas porcentualis. Estu se debi alas guerras desatás enos <a href="/w/index.php?title=Balcanis&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Balcanis (la página nu dessisti)">Balcanis</a>, pues los varonis son forçaus al serviciu militá obligatoriu, lo qual a provocau que declinin bastanti. El su crecimientu solu dependerá entoncís del númeru de nacimientus. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Diversidá_de_géneru_i_omosexualidá"><span id="Diversid.C3.A1_de_g.C3.A9neru_i_omosexualid.C3.A1"></span>Diversidá de géneru i omosexualidá</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;veaction=edit&amp;section=18" title="Edital seción: Diversidá de géneru i omosexualidá" class="mw-editsection-visualeditor"><span>Edital</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;action=edit&amp;section=18" title="Editar el código fuente de la sección: Diversidá de géneru i omosexualidá"><span>Editá&#39;l códigu</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>N’Uropa s'apresenta más influyenti la comunidá <a href="/w/index.php?title=LGBT&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="LGBT (la página nu dessisti)">LGBT</a> qu'en qualquiel otra región del mundu. Sigún un estudiu del <a href="/w/index.php?title=Eurobar%C3%B3metru&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Eurobarómetru (la página nu dessisti)">Eurobarómetru</a>, ena mayol parti delos paísis d’Uropa Occidental entri el 70 i 98&#160;% delos ciudadanus por diferenti país aceta l'omosexualidá i el <a href="/w/index.php?title=Matrimo%C3%B1u_igualitariu&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Matrimoñu igualitariu (la página nu dessisti)">matrimoñu igualitariu</a>, entri los qualis figuran <a href="/wiki/Paisis_Baxus" title="Paisis Baxus">Paisis Baxus</a>, <a href="/wiki/Suecia" title="Suecia">Suecia</a>, <a href="/wiki/Dinamarca" title="Dinamarca">Dinamarca</a>, <a href="/wiki/Espa%C3%B1a" title="España">España</a>, <a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a>, <a href="/wiki/B%C3%A9lgica" title="Bélgica">Bélgica</a>, <a href="/wiki/Luxemburgu" class="mw-redirect" title="Luxemburgu">Luxemburgu</a>, <a href="/wiki/Francia" title="Francia">Francia</a>, <a href="/wiki/Reinu_Uniu" class="mw-redirect" title="Reinu Uniu">Reinu Uniu</a>, <a href="/wiki/Alema%C3%B1a" title="Alemaña">Alemaña</a>, <a href="/wiki/Finlandia" title="Finlandia">Finlandia</a>, <a href="/wiki/Portugal" title="Portugal">Portugal</a>, <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a> i <a href="/wiki/Malta" title="Malta">Malta</a>.<sup id="cite_ref-Sin_nombre-rHD5-1_28-0" class="reference"><a href="#cite_note-Sin_nombre-rHD5-1-28"><span class="cite-bracket">&#91;</span>28<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Nel lau opuestu, enos paísis d’Uropa Oriental menol del 55&#160;% por ca país tien la mesma opinión,<sup id="cite_ref-Sin_nombre-rHD5-1_28-1" class="reference"><a href="#cite_note-Sin_nombre-rHD5-1-28"><span class="cite-bracket">&#91;</span>28<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> siendu <a href="/wiki/Lituania" class="mw-redirect" title="Lituania">Lituania</a>, <a href="/wiki/Eslovaquia" title="Eslovaquia">Eslovaquia</a>, <a href="/w/index.php?title=Ruman%C3%ADa&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Rumanía (la página nu dessisti)">Rumanía</a>, <a href="/wiki/Letonia" class="mw-redirect" title="Letonia">Letonia</a> i <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a>.<sup id="cite_ref-29" class="reference"><a href="#cite_note-29"><span class="cite-bracket">&#91;</span>29<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Diversas encuestas an estimau que en varius paísis uropeus la tasa d’homosexualis i lesbianas son un segmentu visibli a pesal de sel minoria; por exemplu, estus componin el 22&#160;% delos neerlandesis, el 14&#160;% delos francesis<sup id="cite_ref-30" class="reference"><a href="#cite_note-30"><span class="cite-bracket">&#91;</span>30<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> i el 8,5&#160;% delos británicus.<sup id="cite_ref-31" class="reference"><a href="#cite_note-31"><span class="cite-bracket">&#91;</span>31<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> D’igual horma, n’Uropa están los primerus paísis ondi el matrimonio entri pressonas del mesmu sexu se hizu legal, dessistendu actualmenti cumu tal en <a href="/w/index.php?title=Pa%C3%ADses_Bajos&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Países Bajos (la página nu dessisti)">Países Bajos</a>, <a href="/wiki/B%C3%A9lgica" title="Bélgica">Bélgica</a>, <a href="/wiki/Espa%C3%B1a" title="España">España</a>, <a href="/wiki/Dinamarca" title="Dinamarca">Dinamarca</a>, <a href="/wiki/Noruega" title="Noruega">Noruega</a>, <a href="/wiki/Suecia" title="Suecia">Suecia</a>, <a href="/wiki/Islandia" title="Islandia">Islandia</a>, <a href="/wiki/Portugal" title="Portugal">Portugal</a>, <a href="/wiki/Francia" title="Francia">Francia</a>, <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a>, <a href="/wiki/Malta" title="Malta">Malta</a>, <a href="/w/index.php?title=Alemania&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Alemania (la página nu dessisti)">Alemania</a>, <a href="/wiki/Finlandia" title="Finlandia">Finlandia</a>, <a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a>, <a href="/w/index.php?title=Luxemburgo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Luxemburgo (la página nu dessisti)">Luxemburgo</a>, i el <a href="/w/index.php?title=Reino_Unido&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Reino Unido (la página nu dessisti)">Reino Unido</a>. En otrus delos paísis occidentalis i algunus orientalis dessisti solamenti la unión civil.<sup id="cite_ref-32" class="reference"><a href="#cite_note-32"><span class="cite-bracket">&#91;</span>32<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> </p><p><br /> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Luenguas">Luenguas</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;veaction=edit&amp;section=19" title="Edital seción: Luenguas" class="mw-editsection-visualeditor"><span>Edital</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;action=edit&amp;section=19" title="Editar el código fuente de la sección: Luenguas"><span>Editá&#39;l códigu</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Archivu:Lenguas_de_europa.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Lenguas_de_europa.png/250px-Lenguas_de_europa.png" decoding="async" width="220" height="198" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Lenguas_de_europa.png/330px-Lenguas_de_europa.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Lenguas_de_europa.png/500px-Lenguas_de_europa.png 2x" data-file-width="1524" data-file-height="1370" /></a><figcaption>Luenguas d’Uropa.</figcaption></figure> <p>So el 3&#160;% de tolas <a href="/w/index.php?title=Luenguas_del_mundo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Luenguas del mundo (la página nu dessisti)">luenguas del mundo</a> es autótona d’Uropa, polo qu'el continentí es una delas regionis cun menol <a href="/w/index.php?title=Diversidad_ling%C3%BC%C3%ADstica&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Diversidad lingüística (la página nu dessisti)">diversidad lingüística</a> del mundu.<sup id="cite_ref-33" class="reference"><a href="#cite_note-33"><span class="cite-bracket">&#91;</span>33<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> Aún assín Uropa es una región cuna cierta diversidá lingüística, ya que dessisti un elevau númeru de luenguas regionalis, que pertencin a diferentis grupus filogenéticus. Entri las lenguas uropeas están: </p> <ul><li>Del <a href="/w/index.php?title=Lenguas_indoeuropeas&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Lenguas indoeuropeas (la página nu dessisti)">grupu indoeuropeu</a>:</li></ul> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Lenguas_b%C3%A1lticas&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Lenguas bálticas (la página nu dessisti)">Lenguas bálticas</a>: <a href="/w/index.php?title=Idioma_let%C3%B3n&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma letón (la página nu dessisti)">letón</a> i <a href="/w/index.php?title=Idioma_lituano&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma lituano (la página nu dessisti)">lituano</a>.</li></ul> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Lenguas_celtas&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Lenguas celtas (la página nu dessisti)">Lenguas celtas</a>: <a href="/w/index.php?title=Idioma_bret%C3%B3n&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma bretón (la página nu dessisti)">bretón</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_c%C3%B3rnico&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma córnico (la página nu dessisti)">córnico</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_ga%C3%A9lico_escoc%C3%A9s&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma gaélico escocés (la página nu dessisti)">gaélico escocés</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_gal%C3%A9s&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma galés (la página nu dessisti)">galés</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_irland%C3%A9s&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma irlandés (la página nu dessisti)">irlandés</a> i <a href="/w/index.php?title=Idioma_man%C3%A9s&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma manés (la página nu dessisti)">manés</a>.</li></ul> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Lenguas_eslavas&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Lenguas eslavas (la página nu dessisti)">Lenguas eslavas</a>: <a href="/w/index.php?title=Idioma_bielorruso&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma bielorruso (la página nu dessisti)">bielorruso</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_serbocroata&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma serbocroata (la página nu dessisti)">serbocroata</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_b%C3%BAlgaro&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma búlgaro (la página nu dessisti)">búlgaro</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_checo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma checo (la página nu dessisti)">checo</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_eslovaco&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma eslovaco (la página nu dessisti)">eslovaco</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_esloveno&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma esloveno (la página nu dessisti)">esloveno</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_macedonio&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma macedonio (la página nu dessisti)">macedonio</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_montenegrino&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma montenegrino (la página nu dessisti)">montenegrino</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_polaco&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma polaco (la página nu dessisti)">polaco</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_ruso&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma ruso (la página nu dessisti)">ruso</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_bajo_sorabo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma bajo sorabo (la página nu dessisti)">bajo sorabo</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_alto_sorabo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma alto sorabo (la página nu dessisti)">alto sorabo</a> i <a href="/w/index.php?title=Idioma_ucraniano&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma ucraniano (la página nu dessisti)">ucraniano</a>.</li></ul> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Lenguas_germ%C3%A1nicas&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Lenguas germánicas (la página nu dessisti)">Lenguas germánicas</a>: <a href="/w/index.php?title=Idioma_alem%C3%A1n&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma alemán (la página nu dessisti)">alemán</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_dan%C3%A9s&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma danés (la página nu dessisti)">danés</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_fero%C3%A9s&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma feroés (la página nu dessisti)">feroés</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_fris%C3%B3n&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma frisón (la página nu dessisti)">frisón</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_ingl%C3%A9s&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma inglés (la página nu dessisti)">inglés</a>, <a href="/wiki/Idioma_island%C3%A9s" class="mw-redirect" title="Idioma islandés">islandés</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_luxemburgu%C3%A9s&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma luxemburgués (la página nu dessisti)">luxemburgués</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_neerland%C3%A9s&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma neerlandés (la página nu dessisti)">neerlandés</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_noruego&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma noruego (la página nu dessisti)">noruego</a> i <a href="/w/index.php?title=Idioma_sueco&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma sueco (la página nu dessisti)">sueco</a>.</li></ul> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Lenguas_romances&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Lenguas romances (la página nu dessisti)">Lenguas romances</a> (procedentis del <a href="/wiki/Lat%C3%ADn" class="mw-redirect" title="Latín">latín</a>): <a href="/w/index.php?title=Idioma_aragon%C3%A9s&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma aragonés (la página nu dessisti)">aragonés</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_asturleon%C3%A9s&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma asturleonés (la página nu dessisti)">asturleonés</a> u <a href="/w/index.php?title=Idioma_asturleon%C3%A9s&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma asturleonés (la página nu dessisti)">bable</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_catal%C3%A1n&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma catalán (la página nu dessisti)">catalán</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_corso&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma corso (la página nu dessisti)">corso</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_dalm%C3%A1tico&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma dalmático (la página nu dessisti)">dálmata</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_espa%C3%B1ol&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma español (la página nu dessisti)">español</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_franc%C3%A9s&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma francés (la página nu dessisti)">francés</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_gallego&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma gallego (la página nu dessisti)">gallego</a>, <a href="/w/index.php?title=Lenguas_galoit%C3%A1licas&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Lenguas galoitálicas (la página nu dessisti)">galoitálico</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_italiano&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma italiano (la página nu dessisti)">italiano</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_judeoespa%C3%B1ol&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma judeoespañol (la página nu dessisti)">ladino</a>, <a href="/wiki/Lat%C3%ADn" class="mw-redirect" title="Latín">latín</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_napolitano&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma napolitano (la página nu dessisti)">napolitano</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_occitano&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma occitano (la página nu dessisti)">occitano</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_portugu%C3%A9s&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma portugués (la página nu dessisti)">portugués</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_retorromance&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma retorromance (la página nu dessisti)">retorromance</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_rumano&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma rumano (la página nu dessisti)">rumano</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_sardo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma sardo (la página nu dessisti)">sardo</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_siciliano&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma siciliano (la página nu dessisti)">siciliano</a>, i <a href="/w/index.php?title=Idioma_val%C3%B3n&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma valón (la página nu dessisti)">valón</a>.</li></ul> <ul><li>Otras lenguas indoeuropeas: <a href="/w/index.php?title=Idioma_alban%C3%A9s&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma albanés (la página nu dessisti)">albanés</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_armenio&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma armenio (la página nu dessisti)">armenio</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_griego&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma griego (la página nu dessisti)">griego</a> i <a href="/w/index.php?title=Idioma_roman%C3%AD&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma romaní (la página nu dessisti)">romaní</a>.</li></ul> <ul><li>Del <a href="/w/index.php?title=Lenguas_t%C3%BArquicas&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Lenguas túrquicas (la página nu dessisti)">grupu túrquico</a>: <a href="/w/index.php?title=Idioma_azer%C3%AD&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma azerí (la página nu dessisti)">azerí</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_kazajo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma kazajo (la página nu dessisti)">kazajo</a> i <a href="/w/index.php?title=Idioma_turco&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma turco (la página nu dessisti)">turco</a>.</li></ul> <ul><li>Del <a href="/w/index.php?title=Lenguas_ugrofinesas&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Lenguas ugrofinesas (la página nu dessisti)">grupu ugrofinés</a>: <a href="/w/index.php?title=Idioma_estonio&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma estonio (la página nu dessisti)">estonio</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_fin%C3%A9s&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma finés (la página nu dessisti)">finés</a>, <a href="/w/index.php?title=Idioma_h%C3%BAngaro&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma húngaro (la página nu dessisti)">húngaro</a> i <a href="/w/index.php?title=Idioma_lap%C3%B3n&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma lapón (la página nu dessisti)">lapón</a> (<a href="/w/index.php?title=Lenguas_sami&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Lenguas sami (la página nu dessisti)">sami</a>).</li></ul> <ul><li>Dotrus grupus lingüísticus:</li></ul> <p><a href="/wiki/Euskera" class="mw-redirect" title="Euskera">Euskera</a> </p><p><a href="/w/index.php?title=Idioma_georgiano&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma georgiano (la página nu dessisti)">Georgiano</a> </p><p><a href="/w/index.php?title=Idioma_malt%C3%A9s&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma maltés (la página nu dessisti)">Maltés</a> </p> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Lengua_artificial&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Lengua artificial (la página nu dessisti)">Lenguas planificás</a>: <a href="/w/index.php?title=Esperanto&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Esperanto (la página nu dessisti)">esperanto</a> (en tolus los paísis del continentí), <a href="/w/index.php?title=Idioma_intereslavo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Idioma intereslavo (la página nu dessisti)">intereslavo</a> (enos paísis eslavus), <a href="/wiki/Ido" title="Ido">ido</a>, <a href="/w/index.php?title=Interlingua&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Interlingua (la página nu dessisti)">interlingua</a> i <a href="/w/index.php?title=Volap%C3%BCk&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Volapük (la página nu dessisti)">volapük</a> por algunas pressonas.</li></ul> <p>Sigún datus d’Ethnologue<sup id="cite_ref-34" class="reference"><a href="#cite_note-34"><span class="cite-bracket">&#91;</span>34<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> las cincu lenguas maternas más palrás n’Uropa son el ruso, l'alemán, el francés, l'ingrés i el italiano. Nostanti, por el númeru total d’ablantis (lengua materna más segunda lengua), las cincu lenguas más palrás n’Uropa son l'ingrés, el francés, el ruso, l'alemán i l'español. Assimesmu, las cincu lenguas uropeas más palrás nel mundu (lengua materna más segunda lengua) son l'inglés, l'español, el francés, el ruso i el portugués. </p><p>Amás los <a href="/w/index.php?title=Migraci%C3%B3n&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Migración (la página nu dessisti)">procesus migratorius</a> que cobrun emportancia a partil dela segunda metá del <a href="/wiki/Sigru_XX" title="Sigru XX">sigru XX</a>, hizun con que n’Uropa s’instalun importantis minorías de pressonas cuyas luenguas tienin un origen alótonu. Entri las lenguas alótonas destacan las <a href="/w/index.php?title=Luenguas_de_%C3%81frica&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Luenguas de África (la página nu dessisti)">luenguas de África</a> (en particulal delos <a href="/w/index.php?title=Luenguas_sem%C3%ADticas&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Luenguas semíticas (la página nu dessisti)">grupus semíticu</a>, <a href="/w/index.php?title=Luenguas_bereber&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Luenguas bereber (la página nu dessisti)">bereber</a>) i <a href="/w/index.php?title=Luenguas_N%C3%ADger-Congo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Luenguas Níger-Congo (la página nu dessisti)">Níger-Congo</a>) i las <a href="/w/index.php?title=Luenguas_de_Asia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Luenguas de Asia (la página nu dessisti)">luenguas de Asia</a> (en particulal las <a href="/w/index.php?title=Ulenguas_indoiranias&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Ulenguas indoiranias (la página nu dessisti)">indoiranias</a> i las <a href="/w/index.php?title=Luenguas_sin%C3%ADticas&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Luenguas siníticas (la página nu dessisti)">siníticas</a>, que tamién son las más numerosas dela propia Asia). Por paísis, s’aprecia que los paísis uropeus cun passau estóricu colonial destacau tiendin a recebil inmigrantis procedentis delas sus escolonias, polo que tamién se palran un ciertu númeru de lenguas minoritarias palrás enas escolonias. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Religión"><span id="Religi.C3.B3n"></span>Religión</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;veaction=edit&amp;section=20" title="Edital seción: Religión" class="mw-editsection-visualeditor"><span>Edital</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;action=edit&amp;section=20" title="Editar el código fuente de la sección: Religión"><span>Editá&#39;l códigu</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p><a href="/w/index.php?title=Archivo:Religiones_de_europa.png&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Archivo:Religiones de europa.png (la página nu dessisti)">miniatura|Religiones d’Uropa.</a> </p><p>Conjuntus religious: </p> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Uropa_del_Norti&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Uropa del Norti (la página nu dessisti)">Uropa del Norti</a> <a href="/w/index.php?title=Protestanti&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Protestanti (la página nu dessisti)">protestanti</a> (<a href="/wiki/Reinu_Uniu" class="mw-redirect" title="Reinu Uniu">Reinu Uniu</a>, <a href="/w/index.php?title=Escandinavia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Escandinavia (la página nu dessisti)">Escandinavia</a>, <a href="/w/index.php?title=Norti_de_Alema%C3%B1a&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Norti de Alemaña (la página nu dessisti)">norti de Alemaña</a>, norti de <a href="/wiki/Sui%C3%A7a" title="Suiça">Suiça</a>, <a href="/wiki/Esto%C3%B1a" title="Estoña">Estoña</a> i <a href="/wiki/Leto%C3%B1a" title="Letoña">Letoña</a>).</li></ul> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Uropa_del_Esti&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Uropa del Esti (la página nu dessisti)">Uropa del Esti</a> <a href="/w/index.php?title=Iglesia_ortodoxa&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Iglesia ortodoxa (la página nu dessisti)">ortodoxa</a> (<a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a>, <a href="/w/index.php?title=Rusia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Rusia (la página nu dessisti)">Rusia</a>, <a href="/w/index.php?title=Bielorrusia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bielorrusia (la página nu dessisti)">Bielorrusia</a>, <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a>, <a href="/wiki/Ucrania" title="Ucrania">Ucrania</a>, <a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a>, <a href="/wiki/Rumania" title="Rumania">Rumania</a>, <a href="/w/index.php?title=Macedonia_del_Norte&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Macedonia del Norte (la página nu dessisti)">Macedonia del Norte</a>, <a href="/wiki/Moldavia" title="Moldavia">Moldavia</a>, <a href="/w/index.php?title=Montenegro&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Montenegro (la página nu dessisti)">Montenegro</a>, <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a>, <a href="/wiki/Armenia" class="mw-redirect" title="Armenia">Armenia</a>).</li></ul> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Uropa_del_Sul&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Uropa del Sul (la página nu dessisti)">Uropa del Sul</a>, del Oesti i del Centru <a href="/w/index.php?title=Iglesia_cat%C3%B3lica&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Iglesia católica (la página nu dessisti)">católica</a> (<a href="/w/index.php?title=Ciudad_del_Vaticano&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Ciudad del Vaticano (la página nu dessisti)">Ciudad del Vaticano</a>, <a href="/wiki/Portugal" title="Portugal">Portugal</a>, <a href="/wiki/Espa%C3%B1a" title="España">España</a>, <a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a>, <a href="/w/index.php?title=Rep%C3%BAblica_Checa&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="República Checa (la página nu dessisti)">República Checa</a>, <a href="/wiki/Eslovaquia" title="Eslovaquia">Eslovaquia</a>, <a href="/wiki/Eslovenia" class="mw-redirect" title="Eslovenia">Eslovenia</a>, <a href="/wiki/Andorra" title="Andorra">Andorra</a>, <a href="/w/index.php?title=M%C3%B3naco&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Mónaco (la página nu dessisti)">Mónaco</a>, <a href="/w/index.php?title=San_Marino&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="San Marino (la página nu dessisti)">San Marino</a>, <a href="/w/index.php?title=Luxemburgo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Luxemburgo (la página nu dessisti)">Luxemburgo</a>, Restu de <a href="/w/index.php?title=Suiza&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Suiza (la página nu dessisti)">Suiza</a>, <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a>, <a href="/wiki/Francia" title="Francia">Francia</a>, <a href="/wiki/B%C3%A9lgica" title="Bélgica">Bélgica</a>, <a href="/wiki/Lituania" class="mw-redirect" title="Lituania">Lituania</a>, <a href="/w/index.php?title=Bielorrusia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bielorrusia (la página nu dessisti)">Bielorrusia</a>, <a href="/w/index.php?title=Sul_de_Alemania&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Sul de Alemania (la página nu dessisti)">sul de Alemania</a>, <a href="/wiki/Polonia" class="mw-redirect" title="Polonia">Polonia</a>, <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a>, <a href="/wiki/Croacia" title="Croacia">Croacia</a>).</li></ul> <p>Los <a href="/w/index.php?title=Iglesia_cat%C3%B3lica_en_Europa&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Iglesia católica en Europa (la página nu dessisti)">católicus</a> son mayoritarius en 23 paísis,<a href="/w/index.php?title=Prantilla:Cita_requerida&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Prantilla:Cita requerida (la página nu dessisti)">Prantilla:Cita requerida</a> los protestantis en 13, <a href="/w/index.php?title=Prantilla:Cita_requerida&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Prantilla:Cita requerida (la página nu dessisti)">Prantilla:Cita requerida</a> los ortodoxus en 11<a href="/w/index.php?title=Prantilla:Cita_requerida&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Prantilla:Cita requerida (la página nu dessisti)">Prantilla:Cita requerida</a>, los <a href="/w/index.php?title=Sunismo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Sunismo (la página nu dessisti)">musulmanis suníis</a> en tres (<a href="/wiki/Albania" class="mw-redirect" title="Albania">Albania</a>, <a href="/w/index.php?title=Bosnia-Herzegovina&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bosnia-Herzegovina (la página nu dessisti)">Bosnia-Herzegovina</a>, <a href="/w/index.php?title=Turqu%C3%ADa&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Turquía (la página nu dessisti)">Turquía</a>) más la <a href="/w/index.php?title=Rep%C3%BAblica_Turca_del_Norte_de_Chipre&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="República Turca del Norte de Chipre (la página nu dessisti)">República Turca del Norte de Chipre</a> i los <a href="/w/index.php?title=Chiismo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Chiismo (la página nu dessisti)">musulmanis chiíis</a> en <a href="/wiki/Azerbaiy%C3%A1n" title="Azerbaiyán">Azerbaiyán</a>. </p><p>Dessistin minorías religiosas dentru destus grandis conjuntus: </p> <ul><li>Los <a href="/wiki/Juda%C3%ADsmu" title="Judaísmu">judíus</a> están presentis n’Uropa dendi los tiempus del <a href="/wiki/Imperiu_romanu" title="Imperiu romanu">Imperiu romanu</a>, an siu perseguíus dendi la <a href="/w/index.php?title=Edad_Meya&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Edad Meya (la página nu dessisti)">Edad Meya</a> i sufrun una <a href="/w/index.php?title=Soluci%C3%B3n_final&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Solución final (la página nu dessisti)">política d’esterminación total</a> duranti la <a href="/w/index.php?title=Segundera_Guerra_Mundial&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Segundera Guerra Mundial (la página nu dessisti)">Segundera Guerra Mundial</a>.</li></ul> <ul><li>El <a href="/wiki/Islam" title="Islam">islam</a> está presenti enos Balcanis, antiguamenti sometíus al <a href="/wiki/Imperiu_otomanu" title="Imperiu otomanu">Imperiu otomanu</a> (Albania, Bosnia i Herzegovina, Kosovo, Macedonia del Norti), en Turquía (tantu en el su 97&#160;% asiáticu cumu en el su 3&#160;% en continentí uropeu), en Rusia (<a href="/w/index.php?title=Rep%C3%BAbrica_de_Tartarist%C3%A1n&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Repúbrica de Tartaristán (la página nu dessisti)">Tatarstan</a>, <a href="/w/index.php?title=Rep%C3%BAblica_de_Baskortost%C3%A1n&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="República de Baskortostán (la página nu dessisti)">Baskortostán</a>, repúblicas del <a href="/w/index.php?title=C%C3%A1ucaso_septentrional&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Cáucaso septentrional (la página nu dessisti)">Cáucaso Norti</a>), Azerbaiyán i, cumu consecuencia dela <a href="/w/index.php?title=Inmigraci%C3%B3n&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Inmigración (la página nu dessisti)">inmigración</a>, en Francia, Reino Unido, Alemania, España, Países Bajus, Bélgica, etc.</li></ul> <ul><li>Las religionis d’extremo orienti: sintoísmo, budismo, hinduismo, confucionismo. La única región mayoritariamenti <a href="/w/index.php?title=Budismo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Budismo (la página nu dessisti)">budista</a> d’Uropa es la Repúbrica de <a href="/w/index.php?title=Kalmukia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Kalmukia (la página nu dessisti)">Kalmukia</a>, en el suroesti dela <a href="/w/index.php?title=Rusia_Europea&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Rusia Europea (la página nu dessisti)">Rusia Europea</a>.</li></ul> <ul><li>Dessistin comunidais florecientis dela <a href="/w/index.php?title=Fe_Bah%C3%A1%27%C3%AD&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Fe Bahá&#39;í (la página nu dessisti)">fe bahá'í</a> en tolus los paísis.</li></ul> <ul><li>El <a href="/w/index.php?title=Ate%C3%ADsmo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Ateísmo (la página nu dessisti)">ateísmo</a> es minoritariu (peru crecienti): sigún la obra de J. Baudérot, <i>Religión i laicidá ena Uropa delos 12</i>, 1994, página 259: un cuartu dela puebración dela UE sedría «no religiosa» i el 5&#160;% delos uropeus sedrían ateus. Una encuesta llevaá a 21 paísis sobri 21&#160;000 pressonas i publicá en diciembri de 2004 anunció que el 25&#160;% delos uropeus del esti se declaran ateus contra un 12&#160;% enos paísis d’Uropa Central i Oriental. En el casu delos paísis excomunistas d’Uropa Oriental, el ateísmo se mantieni u se reduxu dendi la década de 1990 ata agora, casu contrariu, en Uropa Central i prencipalmenti Nórdica el ateísmo s’a elevau en el mesmu períodu. Sigún algunas encuestas religiosas hechas por el <i><a href="/w/index.php?title=Wall_Street_Journal&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Wall Street Journal (la página nu dessisti)">Wall Street Journal</a></i>, el <a href="/w/index.php?title=Eurobar%C3%B3metro&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Eurobarómetro (la página nu dessisti)">Eurobarómetro</a>, etc., el ateísmo i agnosticismo se distribuyin desta manera: 1&#160;% en Turquía, 6&#160;% en Rumanía, 6&#160;% en Irlanda, 8&#160;% en Grecia, 9&#160;% en Suiza, 10&#160;% en Bulgaria, 11&#160;% en Polonia, 14&#160;% en Escocia, el 14&#160;% en Italia, 17&#160;% en Irlanda, 20&#160;% en Ucrania, 22&#160;% en Noruega, 23&#160;% en Austria, 24,9&#160;% en España, 26&#160;% en Alemania, 27,8&#160;% en Bélgica, 29&#160;% en Inglaterra, 32&#160;% en Finlandia, 34&#160;% en Francia, 36&#160;% en Rusia, 41&#160;% en los Países Bajus, 44&#160;% en Dinamarca, 46&#160;% en Suecia; i finalmenti en Chequia i Estonia representan más dela metá siendu el 51&#160;% en el primeru i el 55&#160;% en el segundu, dambos dos juntus con <a href="/wiki/China" title="China">China</a> (52&#160;%) encabezan entri los paísis más ateus u menus creyentis del mundu.</li></ul> <p><br /> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Coltura">Coltura</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;veaction=edit&amp;section=21" title="Edital seción: Coltura" class="mw-editsection-visualeditor"><span>Edital</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;action=edit&amp;section=21" title="Editar el código fuente de la sección: Coltura"><span>Editá&#39;l códigu</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Palral de coltura uropea es difícil porque n’Uropa s’an siu sucediendu muchas culturas (i, a menú an asimilau contribucionis no uropeas) duranti milis d’añus. Una definicion dela coltura d’Uropa debi necesariamenti tenel en cuenta los límitis geográficus del continentí. </p> <ul class="gallery mw-gallery-packed"> <li class="gallerybox" style="width: 162px"> <div class="thumb" style="width: 160px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Archivu:Nobelprize_Award_Ceremony_2010.jpg" class="mw-file-description" title="Premio Nobel"><img alt="Premio Nobel" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a5/Nobelprize_Award_Ceremony_2010.jpg/250px-Nobelprize_Award_Ceremony_2010.jpg" decoding="async" width="160" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a5/Nobelprize_Award_Ceremony_2010.jpg/500px-Nobelprize_Award_Ceremony_2010.jpg 1.5x" data-file-width="1632" data-file-height="1224" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=Premio_Nobel&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Premio Nobel (la página nu dessisti)">Premio Nobel</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 142.66666666667px"> <div class="thumb" style="width: 140.66666666667px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Archivu:ABBA_-_TopPop_1974_5.png" class="mw-file-description" title="Festival de la Canción de Eurovisión (ABBA)"><img alt="Festival de la Canción de Eurovisión (ABBA)" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cb/ABBA_-_TopPop_1974_5.png/250px-ABBA_-_TopPop_1974_5.png" decoding="async" width="141" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cb/ABBA_-_TopPop_1974_5.png/330px-ABBA_-_TopPop_1974_5.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cb/ABBA_-_TopPop_1974_5.png/500px-ABBA_-_TopPop_1974_5.png 2x" data-file-width="500" data-file-height="426" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=Festival_de_la_Canci%C3%B3n_de_Eurovisi%C3%B3n&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Festival de la Canción de Eurovisión (la página nu dessisti)">Festival de la Canción de Eurovisión</a> (<a href="/w/index.php?title=ABBA&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="ABBA (la página nu dessisti)">ABBA</a>)</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 228.66666666667px"> <div class="thumb" style="width: 226.66666666667px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Archivu:European_Film_Academy_-_European_Film_Awards_logo.svg" class="mw-file-description" title="Academia de Cine Uropeu"><img alt="Academia de Cine Uropeu" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/39/European_Film_Academy_-_European_Film_Awards_logo.svg/340px-European_Film_Academy_-_European_Film_Awards_logo.svg.png" decoding="async" width="227" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/39/European_Film_Academy_-_European_Film_Awards_logo.svg/510px-European_Film_Academy_-_European_Film_Awards_logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/39/European_Film_Academy_-_European_Film_Awards_logo.svg/680px-European_Film_Academy_-_European_Film_Awards_logo.svg.png 2x" data-file-width="340" data-file-height="180" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=Academia_de_Cine_Uropeu&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Academia de Cine Uropeu (la página nu dessisti)">Academia de Cine Uropeu</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 92.666666666667px"> <div class="thumb" style="width: 90.666666666667px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Archivu:Trofeo_UEFA_Champions_League.jpg" class="mw-file-description" title="Liga de Campeonis dela UEFA"><img alt="Liga de Campeonis dela UEFA" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c5/Trofeo_UEFA_Champions_League.jpg/250px-Trofeo_UEFA_Champions_League.jpg" decoding="async" width="91" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c5/Trofeo_UEFA_Champions_League.jpg/330px-Trofeo_UEFA_Champions_League.jpg 2x" data-file-width="448" data-file-height="594" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=Liga_de_Campeonis_dela_UEFA&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Liga de Campeonis dela UEFA (la página nu dessisti)">Liga de Campeonis dela UEFA</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 182px"> <div class="thumb" style="width: 180px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Archivu:Treffen_der_Astronauten.jpg" class="mw-file-description" title="Agencia Espacial Uropea"><img alt="Agencia Espacial Uropea" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/40/Treffen_der_Astronauten.jpg/330px-Treffen_der_Astronauten.jpg" decoding="async" width="180" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/40/Treffen_der_Astronauten.jpg/500px-Treffen_der_Astronauten.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/40/Treffen_der_Astronauten.jpg/960px-Treffen_der_Astronauten.jpg 2x" data-file-width="3543" data-file-height="2362" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=Agencia_Espacial_Uropea&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Agencia Espacial Uropea (la página nu dessisti)">Agencia Espacial Uropea</a></div> </li> </ul> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Arquitetura">Arquitetura</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;veaction=edit&amp;section=22" title="Edital seción: Arquitetura" class="mw-editsection-visualeditor"><span>Edital</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;action=edit&amp;section=22" title="Editar el código fuente de la sección: Arquitetura"><span>Editá&#39;l códigu</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Archivu:Petersdom_von_Engelsburg_gesehen.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/15/Petersdom_von_Engelsburg_gesehen.jpg/250px-Petersdom_von_Engelsburg_gesehen.jpg" decoding="async" width="210" height="158" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/15/Petersdom_von_Engelsburg_gesehen.jpg/330px-Petersdom_von_Engelsburg_gesehen.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/15/Petersdom_von_Engelsburg_gesehen.jpg/500px-Petersdom_von_Engelsburg_gesehen.jpg 2x" data-file-width="1600" data-file-height="1200" /></a><figcaption>La <a href="/w/index.php?title=Bas%C3%ADlica_de_San_Pedro&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Basílica de San Pedro (la página nu dessisti)">Basílica de San Pedro</a> es un exemplu d’arquitetura uropea.</figcaption></figure> <p>Dendi la Antigüedad, muchas delas prencipalis corrientis arquitectónicas se desarrollarun por toa Uropa, ata más allá delas sus rayas. En el primer mileniu <a href="/w/index.php?title=Antis_de_Cristu&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Antis de Cristu (la página nu dessisti)">antis de Cristu</a>, los <a href="/w/index.php?title=Antigua_Grecia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Antigua Grecia (la página nu dessisti)">griegus</a> fundarun colonias por tou el <a href="/w/index.php?title=Mediterr%C3%A1neo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Mediterráneo (la página nu dessisti)">Mediterráneo</a>, seguíus polos <a href="/w/index.php?title=Imperio_romano&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Imperio romano (la página nu dessisti)">romanus</a>; exportarun la su <a href="/w/index.php?title=Arquitectura&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Arquitectura (la página nu dessisti)">arquitectura</a>, la su <a href="/wiki/Escultura" title="Escultura">escultura</a> i la su <a href="/wiki/Literatura" title="Literatura">literatura</a> alos paísis que ocuparun. Ena periferia destus territorius se desarrollarun movimientus artísticus originalis, en contactu conas civilizacionis <a href="/w/index.php?title=Celta&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Celta (la página nu dessisti)">celta</a>, <a href="/w/index.php?title=Iberos&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Iberos (la página nu dessisti)">ibérica</a>... Peru el lugal desta coltura es más importanti en el mundu mediterráneu (el <i>Mari Nostrum</i>) que ena propia Uropa (el arti grecorromanu está particularmenti bien representau en <a href="/w/index.php?title=%C3%81frica_del_Norte&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="África del Norte (la página nu dessisti)">África del Norte</a> i <a href="/w/index.php?title=Oriente_Medio&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Oriente Medio (la página nu dessisti)">Oriente Medio</a>). En el norti, los arquitetus están influyíus pola coltura celta, que tuvu un notabli dominiu delos metalis i el cobri. </p><p>Sin embargu, la civilización romana sobrepasó la costa mediterránea endispués dela <a href="/w/index.php?title=Guerra_de_las_Galias&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Guerra de las Galias (la página nu dessisti)">guerra de las Galias</a>, alcanzó el <a href="/w/index.php?title=Rin&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Rin (la página nu dessisti)">Rin</a> i los límitis d’<a href="/wiki/Escocia" title="Escocia">Escocia</a>. Las invasionis del final del <a href="/w/index.php?title=Imperio_romano&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Imperio romano (la página nu dessisti)">Imperio romano</a> perturbarun la situación: el <a href="/w/index.php?title=Arti_grecorromanu&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Arti grecorromanu (la página nu dessisti)">arti grecorromanu</a> s’extinguió cola decadencia delas grandis ciais, mientris que se difundió un arti d’inspiración germánica, más ásperu i rústicu, relacionau col arti celta. Sin embargu, puestu que el <a href="/w/index.php?title=Imperio_bizantino&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Imperio bizantino (la página nu dessisti)">Imperio bizantino</a> permaneció en el Esti, los sus cánonis arquitectónicus, i el gastu del <a href="/w/index.php?title=Mosaico&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Mosaico (la página nu dessisti)">mosaico</a> se desarrolló en <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a>; esti país permaneció abiertu alas influencias bizantinas ata la toma de <a href="/w/index.php?title=Ca%C3%ADda_de_Constantinopla&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Caída de Constantinopla (la página nu dessisti)">Constantinopla</a> por parti delos turcus islámicus procedentis d’Asia en 1453, inque los mesmus invasoris turcus otomanus desarrollarun «el su propiu arti islámicu» a partil del <a href="/w/index.php?title=Arti_bizantino&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Arti bizantino (la página nu dessisti)">arti bizantino</a> con obras cumu la <a href="/w/index.php?title=Mezquita_Azul&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Mezquita Azul (la página nu dessisti)">Mezquita Azul</a> debia al convertíu <a href="/w/index.php?title=Sinan&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Sinan (la página nu dessisti)">Sinan</a>, quien en gran mediá se basó ena iglesia bizantina medieval de <a href="/w/index.php?title=Santa_Sof%C3%ADa&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Santa Sofía (la página nu dessisti)">Santa Sofía</a>. </p><p>Con respetu a <a href="/w/index.php?title=Rascacielus&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Rascacielus (la página nu dessisti)">rascacielus</a> i grandis edificacionis, comenzarun a construilsi n’Uropa endispués dela <a href="/w/index.php?title=Segunda_Guerra_Mundial&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Segunda Guerra Mundial (la página nu dessisti)">Segunda Guerra Mundial</a> debiu al desenvolvimiento económicu dela mayoria delos paísis d’<a href="/w/index.php?title=Uropa_Occidental&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Uropa Occidental (la página nu dessisti)">Uropa occidental</a>. Nostanti, pocas ciais del continentí uropeu tienin una concentración de rascacielos tan alta cumu las grandis ciais d’<a href="/w/index.php?title=Estados_Unidos&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Estados Unidos (la página nu dessisti)">Estados Unidos</a> i <a href="/w/index.php?title=Rep%C3%BAblica_Popular_China&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="República Popular China (la página nu dessisti)">China</a>. De hechu, Uropa no cuenta cun ningún rascacielos ena lista delos 10 edificius más altus del mundu.<sup id="cite_ref-35" class="reference"><a href="#cite_note-35"><span class="cite-bracket">&#91;</span>35<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup>. Las ciais uropeas cun más rascacielos estóricamenti an siu <a href="/wiki/Par%C3%ADs" title="París">París</a>, <a href="/w/index.php?title=Londres&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Londres (la página nu dessisti)">Londres</a>, <a href="/wiki/Madrid" class="mw-redirect" title="Madrid">Madrid</a> i <a href="/w/index.php?title=Fr%C3%A1ncfort_del_Meno&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Fráncfort del Meno (la página nu dessisti)">Fráncfort del Meno</a>, sin embargu, están siendu reemplazás por <a href="/wiki/Mosc%C3%BA" title="Moscú">Moscú</a> i <a href="/w/index.php?title=San_Petersburgo&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="San Petersburgo (la página nu dessisti)">San Petersburgo</a>, cuyo desenvolvimiento enos últimus añus a favoreciu la construcción d’edificius de gran altura. Ogañu, 8 delos 10 <a href="/w/index.php?title=Anexo:Edificios_m%C3%A1s_altos_de_Europa&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Anexo:Edificios más altos de Europa (la página nu dessisti)">rascacielos más altus d’Uropa</a> s’alcuentran ubicaus en Rusia. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Desportis">Desportis</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;veaction=edit&amp;section=23" title="Edital seción: Desportis" class="mw-editsection-visualeditor"><span>Edital</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;action=edit&amp;section=23" title="Editar el código fuente de la sección: Desportis"><span>Editá&#39;l códigu</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Furbo">Furbo</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;veaction=edit&amp;section=24" title="Edital seción: Furbo" class="mw-editsection-visualeditor"><span>Edital</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;action=edit&amp;section=24" title="Editar el código fuente de la sección: Furbo"><span>Editá&#39;l códigu</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Uropa es la cuna del <a href="/w/index.php?title=F%C3%BAtbol&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Fútbol (la página nu dessisti)">fútbol</a> moernu.<sup id="cite_ref-36" class="reference"><a href="#cite_note-36"><span class="cite-bracket">&#91;</span>36<span class="cite-bracket">&#93;</span></a></sup> A mediáus del <a href="/wiki/Sigru_XIX" title="Sigru XIX">sigru XIX</a> se crearun las reglas en <a href="/w/index.php?title=Inglaterra&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Inglaterra (la página nu dessisti)">Inglaterra</a>, i unus añus más tardi s’estendió por tou el continentí gracias a estudiantis, ingenierus, marinerus, soldaus i empresarius. Entri las organizacionis futbolísticas uropeas s’incluyin la <a href="/w/index.php?title=Liga_de_Campeonis_dela_UEFA&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Liga de Campeonis dela UEFA (la página nu dessisti)">Liga de Campeonis dela UEFA</a>, la <a href="/w/index.php?title=Liga_Uropa_dela_UEFA&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Liga Uropa dela UEFA (la página nu dessisti)">Liga Uropa dela UEFA</a>, la <a href="/w/index.php?title=Liga_Uropa_Conferencia_dela_UEFA&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Liga Uropa Conferencia dela UEFA (la página nu dessisti)">Liga Uropa Conferencia dela UEFA</a>, la <a href="/w/index.php?title=Recopa_d%E2%80%99Uropa&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Recopa d’Uropa (la página nu dessisti)">Recopa d’Uropa</a>, la <a href="/w/index.php?title=Supercopa_d%E2%80%99Uropa&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Supercopa d’Uropa (la página nu dessisti)">Supercopa d’Uropa</a> i la <a href="/w/index.php?title=Copa_Intertoto&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Copa Intertoto (la página nu dessisti)">Copa Intertoto</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Referencias">Referencias</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;veaction=edit&amp;section=25" title="Edital seción: Referencias" class="mw-editsection-visualeditor"><span>Edital</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Uropa&amp;action=edit&amp;section=25" title="Editar el código fuente de la sección: Referencias"><span>Editá&#39;l códigu</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="listaref" style="list-style-type: decimal;"><ol class="references"> <li id="cite_note-1"><span class="mw-cite-backlink"><a href="#cite_ref-1">↑</a></span> <span class="reference-text"><span id="CITAREFMerke" class="citation publicación">Merke, Federico. «Reflexiones sobre la Seguridad y la Identidad en Europa». <i>Universidad Nacional Tres de Febrero</i>: 18-19.</span><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fext.wikipedia.org%3AUropa&amp;rft.atitle=Reflexiones+sobre+la+Seguridad+y+la+Identidad+en+Europa&amp;rft.au=Merke%2C+Federico&amp;rft.aufirst=Federico&amp;rft.aulast=Merke&amp;rft.genre=article&amp;rft.jtitle=Universidad+Nacional+Tres+de+Febrero&amp;rft.pages=18-19&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span> <span style="display:none;font-size:100%" class="error citation-comment"><code>&#124;fechaacceso=</code> requiere <code>&#124;url=</code> (<a href="/w/index.php?title=Ayuda:Errores_en_las_referencias&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Ayuda:Errores en las referencias (la página nu dessisti)">ayuda</a>)</span> <a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://www.untref.edu.ar/documentos/niei//Reflexiones%20sobre%20la%20Seguridad%20y%20la%20Identidad%20en%20Europa.pdf">[1]</a></span> </li> <li id="cite_note-2"><span class="mw-cite-backlink"><a href="#cite_ref-2">↑</a></span> <span class="reference-text">Cita web | url = <a rel="nofollow" class="external text" href="https://population.un.org/wpp/DVD/Files/1_Indicators">(Standard)/EXCEL_FILES/1_Population/WPP2017_POP_F01_1_TOTAL_POPULATION_BOTH_SEXES.xlsx</a>(<a rel="nofollow" class="external free" href="https://population.un.org/wpp/DVD/Files/1_Indicators%20(Standard)/EXCEL_FILES/1_Population/WPP2017_POP_F01_1_TOTAL_POPULATION_BOTH_SEXES.xlsx)">https://population.un.org/wpp/DVD/Files/1_Indicators%20(Standard)/EXCEL_FILES/1_Population/WPP2017_POP_F01_1_TOTAL_POPULATION_BOTH_SEXES.xlsx)</a> | títulu = World Population Prospects: The 2017 Revision | fechaacceso = 12 de abril de 2019 | fecha = 1 de juniu de 2017 | sitioweb = <a href="/w/index.php?title=Organizaci%C3%B3n_de_Naciones_Unidas&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Organización de Naciones Unidas (la página nu dessisti)">Organización de Naciones Unidas (ONU)</a> | idioma = en | cita = File POP/1-1: Total population (both sexes combined) by region, subregion and country, annually for 1950-2100 (thousands) | formato = xlsx | urlarchivo = <a rel="nofollow" class="external autonumber" href="https://web.archive.org/web/20190413020909/https://population.un.org/wpp/DVD/Files/1_Indicators%20(Standard)/EXCEL_FILES/1_Population/WPP2017_POP_F01_1_TOTAL_POPULATION_BOTH_SEXES.xlsx">[2]</a>(<a rel="nofollow" class="external free" href="https://web.archive.org/web/20190413020909/https://population.un.org/wpp/DVD/Files/1_Indicators%20(Standard)/EXCEL_FILES/1_Population/WPP2017_POP_F01_1_TOTAL_POPULATION_BOTH_SEXES.xlsx)">https://web.archive.org/web/20190413020909/https://population.un.org/wpp/DVD/Files/1_Indicators%20(Standard)/EXCEL_FILES/1_Population/WPP2017_POP_F01_1_TOTAL_POPULATION_BOTH_SEXES.xlsx)</a> | fechaarchivo = 13 de abril de 2019</span> </li> <li id="cite_note-3"><span class="mw-cite-backlink"><a href="#cite_ref-3">↑</a></span> <span class="reference-text"><strong class="error"><span class="scribunto-error mw-scribunto-error-087dca31">Error de Lua en package.lua en la línea 80: module &#39;Módulo:Citas/Sugerencias&#39; not found.</span></strong></span> </li> <li id="cite_note-4"><span class="mw-cite-backlink"><a href="#cite_ref-4">↑</a></span> <span class="reference-text">De Lingua Latina, 5, 31.</span> </li> <li id="cite_note-5"><span class="mw-cite-backlink"><a href="#cite_ref-5">↑</a></span> <span class="reference-text"><strong class="error"><span class="scribunto-error mw-scribunto-error-087dca31">Error de Lua en package.lua en la línea 80: module &#39;Módulo:Citas/Sugerencias&#39; not found.</span></strong></span> </li> <li id="cite_note-6"><span class="mw-cite-backlink"><a href="#cite_ref-6">↑</a></span> <span class="reference-text">Cita web |url=<a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://www.coe.int/t/es/com/about_coe/">[3]</a>(<a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.coe.int/t/es/com/about_coe/">http://www.coe.int/t/es/com/about_coe/</a>) |títulu=default |fechaacceso=19 de mayu de 2016 |fecha=13 de mayu de 2016 |urlarchivo=<a rel="nofollow" class="external autonumber" href="https://web.archive.org/web/20070426100613/http://www.coe.int/t/es/com/about_coe/">[4]</a>(<a rel="nofollow" class="external free" href="https://web.archive.org/web/20070426100613/http://www.coe.int/t/es/com/about_coe/">https://web.archive.org/web/20070426100613/http://www.coe.int/t/es/com/about_coe/</a>) |fechaarchivo=26 de abril de 2007 </span> </li> <li id="cite_note-7"><span class="mw-cite-backlink"><a href="#cite_ref-7">↑</a></span> <span class="reference-text">Cfr. Sykes, Tom. Fog In Channel …? - Exploring Britain?s Relationship With Europe. <a href="/wiki/Especial:FuentesDeLibros/1907149066" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 1-907149-06-6</a></span> </li> <li id="cite_note-8"><span class="mw-cite-backlink"><a href="#cite_ref-8">↑</a></span> <span class="reference-text">Cita publicación|url=<a rel="nofollow" class="external free" href="https://helvia.uco.es/bitstream/handle/10396/8749/12.2.pdf?sequence=1&amp;isAllowed=y%7Ctítulu=El">https://helvia.uco.es/bitstream/handle/10396/8749/12.2.pdf?sequence=1&amp;isAllowed=y%7Ctítulu=El</a> mitu del raptu de Uropa cumu puntu de partía pa la creación duna identidá.|apellidos=Romero González|nombre=Damaris|fecha=2004|publicación=Universidá de Córdoba|página=15|cita=Otra etimología de "Uropa" es la que la aizi provenil de "εὖρὤπος" ondi "εὖρος" se traduci por "estenso, largu, vastu, espaciosu" i "ὤψ, ὤπος", por "aspectu". Asín, "Uropa" significaría "de largu aspectu" i, de ahí, región estensa, espaciosa. Esta hipótesis es posibri debíu a que los propius griegus desconocían los límitis dela tierra que habitaban.</span> </li> <li id="cite_note-9"><span class="mw-cite-backlink"><a href="#cite_ref-9">↑</a></span> <span class="reference-text">Cita web |url=<a rel="nofollow" class="external free" href="http://etimologias.dechile.net/?Europa">http://etimologias.dechile.net/?Europa</a> |títulu=UROPA |fechaacceso=26 de noviembri de 2016 |sitioweb=etimologias.dechile.net</span> </li> <li id="cite_note-10"><span class="mw-cite-backlink"><a href="#cite_ref-10">↑</a></span> <span class="reference-text">Cita publicación|url=<a rel="nofollow" class="external free" href="https://helvia.uco.es/bitstream/handle/10396/8749/12.2.pdf?sequence=1&amp;isAllowed=y%7Ctítulu=El">https://helvia.uco.es/bitstream/handle/10396/8749/12.2.pdf?sequence=1&amp;isAllowed=y%7Ctítulu=El</a> mitu del raptu de Uropa cumu puntu de partía pa la creación duna identidá|apellidos=Romero González|nombre=Dámaris|fecha=2004|publicación=Universidá de Córdoba. Revista de estudios de ciencias sociales y humanidais.|fechaacceso=9-12-2024|cita=Sin embargu, la teoría más plausibri es la que aizi procedel el origin desta denominación nu del griegu sinu del acádicu. Desta manera, 'Uropa' sedría 'erebu', que significaría occidenti, ondi muéri el sol, pues la otra parti del mundiu sedría orienti, ondi naci.</span> </li> <li id="cite_note-11"><span class="mw-cite-backlink"><a href="#cite_ref-11">↑</a></span> <span class="reference-text">West. M. L. (1997). <i>The east face of Helicon: west Asiatic elements in Greek poetry and myth</i>. Oxford: Clarendon Press. pp. 451. <a href="/wiki/Especial:FuentesDeLibros/0198152213" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 0-19-815221-3</a>.</span> </li> <li id="cite_note-12"><span class="mw-cite-backlink"><a href="#cite_ref-12">↑</a></span> <span class="reference-text">Davidson, Roderic H. (1960). «Where is the Middle East?» <i>Foreign Affairs</i> 38: 665-675.</span> </li> <li id="cite_note-13"><span class="mw-cite-backlink"><a href="#cite_ref-13">↑</a></span> <span class="reference-text">Citau en Kwame Anthony Appiah, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/world/2016/nov/09/western-civilisation-appiah-reith-lecture">«There is no such thing as western civilisation.» 9 de noviembri de 2016.</a> <i>The Guardian</i>; u en Jacques Le Goff, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.es/books?id=LHWMKZUpgPAC&amp;pg=PA390&amp;dq="><i>Diccionario razonado del Occidente medieval</i></a>, Akal, 2003, p. 390.</span> </li> <li id="cite_note-14"><span class="mw-cite-backlink"><a href="#cite_ref-14">↑</a></span> <span class="reference-text">Cita web |url=<a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://www.dw-world.de/popups/popup_imageoftheday/0,2173,1911494_lang_28,00.html">[5]</a>(<a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.dw-world.de/popups/popup_imageoftheday/0,2173,1911494_lang_28,00.html">http://www.dw-world.de/popups/popup_imageoftheday/0,2173,1911494_lang_28,00.html</a>) |títulu= Discu celesti de Nebra |año= 2006 |obra= <a href="/w/index.php?title=Deutsche_Welle&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Deutsche Welle (la página nu dessisti)">Deutsche Welle</a> 22 de hebreru de 2006 |fechaacceso= 10 de juniu de 2008 |urlarchivo=<a rel="nofollow" class="external autonumber" href="https://web.archive.org/web/20080805033838/http://www.dw-world.de/popups/popup_imageoftheday/0,2173,1911494_lang_28,00.html">[6]</a>(<a rel="nofollow" class="external free" href="https://web.archive.org/web/20080805033838/http://www.dw-world.de/popups/popup_imageoftheday/0,2173,1911494_lang_28,00.html">https://web.archive.org/web/20080805033838/http://www.dw-world.de/popups/popup_imageoftheday/0,2173,1911494_lang_28,00.html</a>) |fechaarchivo= 5 de agostu de 2008 </span> </li> <li id="cite_note-15"><span class="mw-cite-backlink"><a href="#cite_ref-15">↑</a></span> <span class="reference-text"><strong class="error"><span class="scribunto-error mw-scribunto-error-087dca31">Error de Lua en package.lua en la línea 80: module &#39;Módulo:Citas/Sugerencias&#39; not found.</span></strong></span> </li> <li id="cite_note-Robert_1-16"><span class="mw-cite-backlink">↑ <sup><a href="#cite_ref-Robert_1_16-0">16,0</a></sup> <sup><a href="#cite_ref-Robert_1_16-1">16,1</a></sup></span> <span class="reference-text">Marks, Robert B. (2007): <i>Los orígenis del mundu modernu</i>, ed. Crítica, <a href="/wiki/Especial:FuentesDeLibros/9788484329305" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 978-84-8432-930-5</a></span> </li> <li id="cite_note-John_1-17"><span class="mw-cite-backlink">↑ <sup><a href="#cite_ref-John_1_17-0">17,0</a></sup> <sup><a href="#cite_ref-John_1_17-1">17,1</a></sup></span> <span class="reference-text">Hobson, John M. (2004): <i>Los orígenis orientalis dela civilización de ocidenti</i>, ed. Crítica, <a href="/wiki/Especial:FuentesDeLibros/8484327183" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 84-8432-718-3</a></span> </li> <li id="cite_note-18"><span class="mw-cite-backlink"><a href="#cite_ref-18">↑</a></span> <span class="reference-text">cita noticia |url=<a rel="nofollow" class="external autonumber" href="https://www.rtve.es/noticias/20161116/rusia-revoca-su-firma-del-estatuto-roma-corte-penal-internacional/1444285.shtml">[7]</a>(<a rel="nofollow" class="external free" href="https://www.rtve.es/noticias/20161116/rusia-revoca-su-firma-del-estatuto-roma-corte-penal-internacional/1444285.shtml">https://www.rtve.es/noticias/20161116/rusia-revoca-su-firma-del-estatuto-roma-corte-penal-internacional/1444285.shtml</a>) |títulu=Rusia abandona la Corte Penal Internacional |fechaacceso=30 de noviembri de 2024 |fecha=16 de noviembri de 2016 |periódico=<a href="/w/index.php?title=RTVE&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="RTVE (la página nu dessisti)">RTVE</a> |agencia=<a href="/w/index.php?title=Agencia_EFE&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Agencia EFE (la página nu dessisti)">Agencia EFE</a> |urlarchivo=<a rel="nofollow" class="external autonumber" href="https://web.archive.org/web/20161118015332/https://www.rtve.es/noticias/20161116/rusia-revoca-su-firma-del-estatuto-roma-corte-penal-internacional/1444285.shtml">[8]</a>(<a rel="nofollow" class="external free" href="https://web.archive.org/web/20161118015332/https://www.rtve.es/noticias/20161116/rusia-revoca-su-firma-del-estatuto-roma-corte-penal-internacional/1444285.shtml">https://web.archive.org/web/20161118015332/https://www.rtve.es/noticias/20161116/rusia-revoca-su-firma-del-estatuto-roma-corte-penal-internacional/1444285.shtml</a>) |fechaarchivo=18 de noviembri de 2016</span> </li> <li id="cite_note-19"><span class="mw-cite-backlink"><a href="#cite_ref-19">↑</a></span> <span class="reference-text">Cita web |url=<a rel="nofollow" class="external autonumber" href="https://web.archive.org/web/20080519224458/http://www.yaledailynews.com/articles/view/23784">[9]</a>(<a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.yaledailynews.com/articles/view/23784">http://www.yaledailynews.com/articles/view/23784</a>) |títulu=White Europeans: An endangered species? |editorial=Yale Daily News |fechaacceso=10 de juniu de 2008 |urlarchivo=<a rel="nofollow" class="external autonumber" href="https://web.archive.org/web/20080619050440/http://www.yaledailynews.com/articles/view/23784">[10]</a>(<a rel="nofollow" class="external free" href="https://web.archive.org/web/20080619050440/http://www.yaledailynews.com/articles/view/23784">https://web.archive.org/web/20080619050440/http://www.yaledailynews.com/articles/view/23784</a>) |fechaarchivo=19 de juniu de 2008</span> </li> <li id="cite_note-20"><span class="mw-cite-backlink"><a href="#cite_ref-20">↑</a></span> <span class="reference-text">[<a rel="nofollow" class="external autonumber" href="https://interactives.prb.org/2021-wpds/">[11]</a>(<a rel="nofollow" class="external free" href="https://interactives.prb.org/2021-wpds/">https://interactives.prb.org/2021-wpds/</a>) 2021 World Population Data Sheet. PRB] (en inglés)</span> </li> <li id="cite_note-21"><span class="mw-cite-backlink"><a href="#cite_ref-21">↑</a></span> <span class="reference-text">[<a rel="nofollow" class="external autonumber" href="https://www.un.org/development/desa/pd/sites/www.un.org.development.desa.pd/files/wpp2022_summary_of_results.pdf">[12]</a>(<a rel="nofollow" class="external free" href="https://www.un.org/development/desa/pd/sites/www.un.org.development.desa.pd/files/wpp2022_summary_of_results.pdf">https://www.un.org/development/desa/pd/sites/www.un.org.development.desa.pd/files/wpp2022_summary_of_results.pdf</a>) World Population Prospects 2022 Summary of Results. <a href="/w/index.php?title=Naciones_Unidas&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Naciones Unidas (la página nu dessisti)">Naciones Unidas</a> (en inglés) pp. 7]</span> </li> <li id="cite_note-22"><span class="mw-cite-backlink"><a href="#cite_ref-22">↑</a></span> <span class="reference-text">[<a rel="nofollow" class="external autonumber" href="https://www.un.org/development/desa/pd/sites/www.un.org.development.desa.pd/files/wpp2022_summary_of_results.pdf">[13]</a>(<a rel="nofollow" class="external free" href="https://www.un.org/development/desa/pd/sites/www.un.org.development.desa.pd/files/wpp2022_summary_of_results.pdf">https://www.un.org/development/desa/pd/sites/www.un.org.development.desa.pd/files/wpp2022_summary_of_results.pdf</a>) World Population Prospects 2022 Summary of Results. <a href="/w/index.php?title=Naciones_Unidas&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Naciones Unidas (la página nu dessisti)">Naciones Unidas</a> (en ingrés), pp. 9]</span> </li> <li id="cite_note-23"><span class="mw-cite-backlink"><a href="#cite_ref-23">↑</a></span> <span class="reference-text">[<a rel="nofollow" class="external autonumber" href="https://yle.fi/uutiset/osasto/news/tampere_rated_finlands_most_popular_city/10133848">[14]</a>(<a rel="nofollow" class="external free" href="https://yle.fi/uutiset/osasto/news/tampere_rated_finlands_most_popular_city/10133848">https://yle.fi/uutiset/osasto/news/tampere_rated_finlands_most_popular_city/10133848</a>) Tampere rated Finland’s most popular city] (en inglés)</span> </li> <li id="cite_note-24"><span class="mw-cite-backlink"><a href="#cite_ref-24">↑</a></span> <span class="reference-text">[<a rel="nofollow" class="external autonumber" href="https://visittampere.fi/en/news/worlds-most-hipster-cities-revealed-tampere-ranked-number-26/">[15]</a>(<a rel="nofollow" class="external free" href="https://visittampere.fi/en/news/worlds-most-hipster-cities-revealed-tampere-ranked-number-26/">https://visittampere.fi/en/news/worlds-most-hipster-cities-revealed-tampere-ranked-number-26/</a>) World’s most hipster cities revealed: Tampere ranked number 26!] (en inglés)</span> </li> <li id="cite_note-25"><span class="mw-cite-backlink"><a href="#cite_ref-25">↑</a></span> <span class="reference-text">[<a rel="nofollow" class="external autonumber" href="https://www.foreigner.fi/articulo/tourism/five-finnish-cities-worth-touristic-visit/20190623190002002246.html">[16]</a>(<a rel="nofollow" class="external free" href="https://www.foreigner.fi/articulo/tourism/five-finnish-cities-worth-touristic-visit/20190623190002002246.html">https://www.foreigner.fi/articulo/tourism/five-finnish-cities-worth-touristic-visit/20190623190002002246.html</a>) 5 Finnish cities that deserve a tourist visit] (en inglés)</span> </li> <li id="cite_note-26"><span class="mw-cite-backlink"><a href="#cite_ref-26">↑</a></span> <span class="reference-text">[<a rel="nofollow" class="external autonumber" href="https://www.opiskelijantampere.fi/en/most-student-friendly-city-in-finland/">[17]</a>(<a rel="nofollow" class="external free" href="https://www.opiskelijantampere.fi/en/most-student-friendly-city-in-finland/">https://www.opiskelijantampere.fi/en/most-student-friendly-city-in-finland/</a>) Most student friendly city in Finland] (en inglés)</span> </li> <li id="cite_note-27"><span class="mw-cite-backlink"><a href="#cite_ref-27">↑</a></span> <span class="reference-text">[<a rel="nofollow" class="external autonumber" href="https://land8.com/tampere-the-most-exciting-city-youve-never-heard-of/">[18]</a>(<a rel="nofollow" class="external free" href="https://land8.com/tampere-the-most-exciting-city-youve-never-heard-of/">https://land8.com/tampere-the-most-exciting-city-youve-never-heard-of/</a>) Tampere: The Most Exciting City You’ve Never Heard Of] (en inglés)</span> </li> <li id="cite_note-Sin_nombre-rHD5-1-28"><span class="mw-cite-backlink">↑ <sup><a href="#cite_ref-Sin_nombre-rHD5-1_28-0">28,0</a></sup> <sup><a href="#cite_ref-Sin_nombre-rHD5-1_28-1">28,1</a></sup></span> <span class="reference-text"><span class="citation web">[<a rel="nofollow" class="external autonumber" href="https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/infographics_2019_lgbti_final.pdf">[19]</a>(<a rel="nofollow" class="external free" href="https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/infographics_2019_lgbti_final.pdf">https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/infographics_2019_lgbti_final.pdf</a>) «EuroCom LGBT Discrimination 2019»].</span><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fext.wikipedia.org%3AUropa&amp;rft.btitle=EuroCom%0ALGBT+Discrimination+2019&amp;rft.genre=book&amp;rft_id=%5Bhttps%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Finfo%2Fsites%2Fdefault%2Ffiles%2Finfographics_2019_lgbti_final.pdf%5D%28https%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Finfo%2Fsites%2Fdefault%2Ffiles%2Finfographics_2019_lgbti_final.pdf%29&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span></span> </li> <li id="cite_note-29"><span class="mw-cite-backlink"><a href="#cite_ref-29">↑</a></span> <span class="reference-text"> Campos García, Juan Manuel <a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://www.lavanguardia.com/vangdata/20151006/54437898165/paises-ue-mas-menos-proclives-aceptar-matrimonio-homosexual.html">[20]</a>(<a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.lavanguardia.com/vangdata/20151006/54437898165/paises-ue-mas-menos-proclives-aceptar-matrimonio-homosexual.html">http://www.lavanguardia.com/vangdata/20151006/54437898165/paises-ue-mas-menos-proclives-aceptar-matrimonio-homosexual.html</a>) Los países de la UE más proclives a aceptar el matrimonio homosexual] <a href="/w/index.php?title=La_Vanguardia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="La Vanguardia (la página nu dessisti)">La Vanguardia</a>. 06 de octubri de 2015.</span> </li> <li id="cite_note-30"><span class="mw-cite-backlink"><a href="#cite_ref-30">↑</a></span> <span class="reference-text">MLE Resource <a rel="nofollow" class="external autonumber" href="https://www.urbanreproductivehealth.org/resource/aids-and-sexual-behaviour-france">[21]</a>(<a rel="nofollow" class="external free" href="https://www.urbanreproductivehealth.org/resource/aids-and-sexual-behaviour-france">https://www.urbanreproductivehealth.org/resource/aids-and-sexual-behaviour-france</a>) <a href="/w/index.php?title=Prantilla:Wayback&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Prantilla:Wayback (la página nu dessisti)">Prantilla:Wayback</a> 13 de eneru de 2011.</span> </li> <li id="cite_note-31"><span class="mw-cite-backlink"><a href="#cite_ref-31">↑</a></span> <span class="reference-text"><a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://www.cronicas.org/cm_armario.htm">[22]</a>(<a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.cronicas.org/cm_armario.htm">http://www.cronicas.org/cm_armario.htm</a>) Sondeos. Muestreos, Sondeos y Encuestas de la Orientación Sexual en el Reino Unido]</span> </li> <li id="cite_note-32"><span class="mw-cite-backlink"><a href="#cite_ref-32">↑</a></span> <span class="reference-text"><a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://www.rtve.es/noticias/20170630/solo-once-paises-del-mundo-esta-legalizado-matrimonio-homosexual/667560.shtml">[23]</a>(<a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.rtve.es/noticias/20170630/solo-once-paises-del-mundo-esta-legalizado-matrimonio-homosexual/667560.shtml">http://www.rtve.es/noticias/20170630/solo-once-paises-del-mundo-esta-legalizado-matrimonio-homosexual/667560.shtml</a>) El matrimonio homosexual es ya legal en 23 países]</span> </li> <li id="cite_note-33"><span class="mw-cite-backlink"><a href="#cite_ref-33">↑</a></span> <span class="reference-text">Cita web |url=<a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://www.sabiask.com/sabiasque/geografia/cuantas-lenguas-hay-mundo.html">[24]</a>(<a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.sabiask.com/sabiasque/geografia/cuantas-lenguas-hay-mundo.html">http://www.sabiask.com/sabiasque/geografia/cuantas-lenguas-hay-mundo.html</a>) |título=Sabiask.com </span> </li> <li id="cite_note-34"><span class="mw-cite-backlink"><a href="#cite_ref-34">↑</a></span> <span class="reference-text">Summer Institute of Linguistics (SIL international), 2022</span> </li> <li id="cite_note-35"><span class="mw-cite-backlink"><a href="#cite_ref-35">↑</a></span> <span class="reference-text"><span class="citation web">[<a rel="nofollow" class="external autonumber" href="https://www.delmundo.top/listas/edificios-mas-altos-mundo/">[25]</a>(<a rel="nofollow" class="external free" href="https://www.delmundo.top/listas/edificios-mas-altos-mundo/">https://www.delmundo.top/listas/edificios-mas-altos-mundo/</a>) «Los 10 edificios más altos del mundo»].</span><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fext.wikipedia.org%3AUropa&amp;rft.btitle=Los+10+edificios+m%C3%A1s+altos+del+mundo&amp;rft.genre=book&amp;rft_id=%5Bhttps%3A%2F%2Fwww.delmundo.top%2Flistas%2Fedificios-mas-altos-mundo%2F%5D%28https%3A%2F%2Fwww.delmundo.top%2Flistas%2Fedificios-mas-altos-mundo%2F%29&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span></span> </li> <li id="cite_note-36"><span class="mw-cite-backlink"><a href="#cite_ref-36">↑</a></span> <span class="reference-text"><span id="CITAREFRadnedge2009" class="citation libro">Radnedge, Keir (2009). «Uropa». Escrito en España. En Corteel, Martin, ed. <i>World Football Records 2010</i> (abm Communication Management, Sociedad Limitada, trad.) &#91;<i>Récords mundialis de fútbol 2010</i>&#93; (2009 edición). 20 Mortimer Street London W1T 3JW: Carlton Books Limited. p.&#160;6. <small><a href="/w/index.php?title=ISBN&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="ISBN (la página nu dessisti)">ISBN</a>&#160;<a href="/wiki/Especial:FuentesDeLibros/9788484415787" title="Especial:FuentesDeLibros/9788484415787">9788484415787</a></small>.</span><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&amp;rfr_id=info%3Asid%2Fext.wikipedia.org%3AUropa&amp;rft.atitle=World+Football+Records+2010&amp;rft.au=Radnedge%2C+Keir&amp;rft.aufirst=Keir&amp;rft.aulast=Radnedge&amp;rft.btitle=Uropa&amp;rft.date=2009&amp;rft.edition=2009&amp;rft.genre=bookitem&amp;rft.isbn=9788484415787&amp;rft.pages=6&amp;rft.place=20+Mortimer+Street+London+W1T+3JW&amp;rft.pub=Carlton+Books+Limited&amp;rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook" class="Z3988"><span style="display:none;">&#160;</span></span> <span style="display:none;font-size:100%" class="error citation-comment"><code>&#124;fechaacceso=</code> requiere <code>&#124;url=</code> (<a href="/w/index.php?title=Ayuda:Errores_en_las_referencias&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Ayuda:Errores en las referencias (la página nu dessisti)">ayuda</a>)</span> </span> </li> </ol></div> <p><br /> </p> <div role="navigation" class="navbox" aria-labelledby="60px&amp;#124;_Paisis_i_Dependencias_d&amp;#039;Uropa" style="padding:3px"><table class="collapsible autocollapse &lt;-- Grupos --&gt; navbox-inner" style="border-spacing:0;background:transparent;color:inherit"><tbody><tr><th scope="col" class="navbox-title" colspan="2"><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r121620">.mw-parser-output .navbar{display:inline;font-size:88%;font-weight:normal}.mw-parser-output .navbar-collapse{float:left;text-align:left}.mw-parser-output .navbar-boxtext{word-spacing:0}.mw-parser-output .navbar ul{display:inline-block;white-space:nowrap;line-height:inherit}.mw-parser-output .navbar-brackets::before{margin-right:-0.125em;content:"[ "}.mw-parser-output .navbar-brackets::after{margin-left:-0.125em;content:" ]"}.mw-parser-output .navbar li{word-spacing:-0.125em}.mw-parser-output .navbar-mini abbr{font-variant:small-caps;border-bottom:none;text-decoration:none;cursor:inherit}.mw-parser-output .navbar-ct-full{font-size:114%;margin:0 7em}.mw-parser-output .navbar-ct-mini{font-size:114%;margin:0 4em}.mw-parser-output .infobox .navbar{font-size:100%}.mw-parser-output .navbox .navbar{display:block;font-size:100%}.mw-parser-output .navbox-title .navbar{float:left;text-align:left;margin-right:0.5em}</style><div class="navbar plainlinks hlist navbar-mini"><ul><li class="nv-ver"><a href="/w/index.php?title=Prantilla:Uropa_pol%C3%ADtica&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Prantilla:Uropa política (la página nu dessisti)"><abbr title="Ver esta plantilla" style=";;background:none transparent;border:none;">v</abbr></a></li><li class="nv-discusión"><a href="/w/index.php?title=Prantilla_caraba:Uropa_pol%C3%ADtica&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Prantilla caraba:Uropa política (la página nu dessisti)"><abbr title="Conversar sobre esta plantilla" style=";;background:none transparent;border:none;">t</abbr></a></li><li class="nv-editar"><a class="external text" href="https://ext.wikipedia.org/w/index.php?title=Prantilla:Uropa_pol%C3%ADtica&amp;action=edit"><abbr title="Editar esta plantilla" style=";;background:none transparent;border:none;">e</abbr></a></li></ul></div><div id="60px&amp;#124;_Paisis_i_Dependencias_d&amp;#039;Uropa" style="font-size:114%"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Archivu:LocationEurope.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e9/LocationEurope.png/60px-LocationEurope.png" decoding="async" width="60" height="31" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e9/LocationEurope.png/90px-LocationEurope.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e9/LocationEurope.png/120px-LocationEurope.png 2x" data-file-width="2759" data-file-height="1404" /></a></span> Paisis i Dependencias d'<a class="mw-selflink selflink">Uropa</a></div></th></tr><tr style="height:2px"><td colspan="2"></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group">Paisis soveranus</th><td class="navbox-list navbox-odd hlist" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/Alba%C3%B1a" title="Albaña">Albaña</a></li> <li><a href="/wiki/Alema%C3%B1a" title="Alemaña">Alemaña</a></li> <li><a href="/wiki/Andorra" title="Andorra">Andorra</a></li> <li><a href="/wiki/Arme%C3%B1a" title="Armeña">Armeña</a><sup>2</sup></li> <li><a href="/wiki/%C3%81ustria" class="mw-redirect" title="Áustria">Áustria</a></li> <li><a href="/wiki/Azerbaiy%C3%A1n" title="Azerbaiyán">Azerbaiyán</a><sup>1</sup></li> <li><a href="/wiki/B%C3%A9lgica" title="Bélgica">Bélgica</a></li> <li><a href="/wiki/Bielorrussia" title="Bielorrussia">Bielorrussia</a></li> <li><a href="/wiki/Bosnia_Ercegovina" class="mw-redirect" title="Bosnia Ercegovina">Bosnia Ercegovina</a></li> <li><a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a></li> <li><a href="/wiki/Cazast%C3%A1n" title="Cazastán">Cazastán</a><sup>1</sup></li> <li><a href="/wiki/Chipri" title="Chipri">Chipri</a><sup>2</sup></li> <li><a href="/wiki/Ci%C3%A1_del_Vaticanu" title="Ciá del Vaticanu">Ciá del Vaticanu</a></li> <li><a href="/wiki/Croacia" title="Croacia">Croacia</a></li> <li><a href="/wiki/Dinamarca" title="Dinamarca">Dinamarca</a><sup>3</sup></li> <li><a href="/wiki/Eslovaquia" title="Eslovaquia">Eslovaquia</a></li> <li><a href="/wiki/Eslove%C3%B1a" title="Esloveña">Esloveña</a></li> <li><a href="/wiki/Espa%C3%B1a" title="España">España</a><sup>2</sup></li> <li><a href="/wiki/Esto%C3%B1a" title="Estoña">Estoña</a></li> <li><a href="/wiki/Finlandia" title="Finlandia">Finlandia</a></li> <li><a href="/wiki/Francia" title="Francia">Francia</a><sup>1 , 3</sup></li> <li><a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a><sup>1 , 2</sup></li> <li><a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a></li> <li><a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a></li> <li><a href="/wiki/Islandia" title="Islandia">Islandia</a></li> <li><a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a><sup>1</sup></li> <li><a href="/wiki/Leto%C3%B1a" title="Letoña">Letoña</a></li> <li><a href="/wiki/Liechtenstein" title="Liechtenstein">Liechtenstein</a></li> <li><a href="/wiki/Litua%C3%B1a" title="Lituaña">Lituaña</a></li> <li><a href="/wiki/Lussembulgu" class="mw-redirect" title="Lussembulgu">Lussembulgu</a></li> <li><a href="/wiki/Maced%C3%B3nia_del_Norti" class="mw-redirect" title="Macedónia del Norti">Macedónia del Norti</a></li> <li><a href="/wiki/Malta" title="Malta">Malta</a></li> <li><a href="/wiki/Moldavia" title="Moldavia">Moldavia</a></li> <li><a href="/wiki/M%C3%B3nacu" title="Mónacu">Mónacu</a></li> <li><a href="/wiki/Montenegru" title="Montenegru">Montenegru</a></li> <li><a href="/wiki/Noruega" title="Noruega">Noruega</a></li> <li><a href="/wiki/Paisis_Baxus" title="Paisis Baxus">Paisis Baxus</a><sup>3</sup></li> <li><a href="/wiki/Polo%C3%B1a" title="Poloña">Poloña</a></li> <li><a href="/wiki/Portugal" title="Portugal">Portugal</a><sup>2</sup></li> <li><a href="/wiki/Reinu_Uniu" class="mw-redirect" title="Reinu Uniu">Reinu Uniu</a><sup>3</sup></li> <li><a href="/wiki/Rep%C3%BAbrica_Checa" title="Repúbrica Checa">Repúbrica Checa</a></li> <li><a href="/wiki/Rumania" title="Rumania">Rumania</a></li> <li><a href="/wiki/Russia" title="Russia">Russia</a><sup>1</sup></li> <li><a href="/wiki/San_Marinu" title="San Marinu">San Marinu</a></li> <li><a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a></li> <li><a href="/wiki/Suecia" title="Suecia">Suecia</a></li> <li><a href="/wiki/Sui%C3%A7a" title="Suiça">Suiça</a></li> <li><a href="/wiki/Turquia" title="Turquia">Turquia</a><sup>1</sup></li> <li><a href="/wiki/Ucrania" title="Ucrania">Ucrania</a></li> <li><a href="/wiki/Ungria" title="Ungria">Ungria</a></li></ul> </div></td></tr><tr style="height:2px"><td colspan="2"></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group">Paisis con reconocencia descutía</th><td class="navbox-list navbox-even hlist" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Ajasia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Ajasia (la página nu dessisti)">Ajasia</a><sup>2</sup></li> <li><a href="/w/index.php?title=Chipri_del_Norti&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Chipri del Norti (la página nu dessisti)">Chipri del Norti</a><sup>2</sup></li> <li><a href="/wiki/Cosovu" title="Cosovu">Cosovu</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Ossetia_del_Sul&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Ossetia del Sul (la página nu dessisti)">Ossetia del Sul</a><sup>2</sup></li> <li><a href="/w/index.php?title=Trasnistria&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Trasnistria (la página nu dessisti)">Trasnistria</a></li></ul> </div></td></tr><tr style="height:2px"><td colspan="2"></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group">Territorius dependientis <br />o soverauns especialis</th><td class="navbox-list navbox-odd hlist" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"></div><table cellspacing="0" class="nowraplinks navbox-subgroup" style="width:100%;;;;"><tbody><tr><td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Dinamarca" title="Dinamarca">Dinamarca</a></td><td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Islas_Feroes" title="Islas Feroes">Feroes</a> (<small><a href="/w/index.php?title=Reinu_de_Dinamarca&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Reinu de Dinamarca (la página nu dessisti)">Reinu de Dinamarca</a></small>)</div></td></tr><tr style="height:2px"><td></td></tr><tr><td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Reinu_Un%C3%ADu" title="Reinu Uníu">Reinu Uníu</a></td><td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/w/index.php?title=Akrotiri_i_Dekelia&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Akrotiri i Dekelia (la página nu dessisti)">Akrotiri i Dekelia</a> · <a href="/wiki/Gibraltar" title="Gibraltar">Gibraltar</a> (<small><a href="/w/index.php?title=Territorius_Brit%C3%A1nicus_d%27Ultramari&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Territorius Británicus d&#39;Ultramari (la página nu dessisti)">Territorius Británicus d'Ultramari</a></small>) · Dependencias dela Corona (<a href="/w/index.php?title=Isla_de_Man&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Isla de Man (la página nu dessisti)">Isla de Man</a> · <a href="/w/index.php?title=Bailialgu_de_Jersey&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bailialgu de Jersey (la página nu dessisti)">Bailialgu de Jersey</a> · <a href="/w/index.php?title=Bailialgu_de_Guernsey&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Bailialgu de Guernsey (la página nu dessisti)">Bailialgu de Guernsey</a> (<small><a href="/w/index.php?title=Alderney&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Alderney (la página nu dessisti)">Alderney</a> · <a href="/w/index.php?title=Guernsey&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Guernsey (la página nu dessisti)">Guernsey</a> · <a href="/w/index.php?title=Sark&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Sark (la página nu dessisti)">Sark</a></small>))</div></td></tr><tr style="height:2px"><td></td></tr><tr><td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Finlandia" title="Finlandia">Finlandia</a></td><td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/w/index.php?title=Islas_%C3%85land&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Islas Åland (la página nu dessisti)">Åland</a></div></td></tr><tr style="height:2px"><td></td></tr><tr><td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Noruega" title="Noruega">Noruega</a></td><td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/w/index.php?title=Islas_Svalbard&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Islas Svalbard (la página nu dessisti)">Svalbard</a></div></td></tr></tbody></table><div></div></td></tr><tr style="height:2px"><td colspan="2"></td></tr><tr><td class="navbox-abovebelow" colspan="2"><div> <ol><li>Paisis i territorius que se destientin polos arrayus geográficus d'Uropa con sotrus continentis</li> <li>Paisis i territorius que geográficamenti s'alcuentra ahuera d'Uropa peru consideraus uropeus por razonis estóricas, colturalis i políticas</li> <li>Paisis con territorius o dependencias ahuera delos arrayus geográficus d'Uropa</li></ol> </div></td></tr></tbody></table></div> <!-- NewPP limit report Parsed by mw‐api‐int.eqiad.main‐998c54df4‐cfltx Cached time: 20250331000805 Cache expiry: 2592000 Reduced expiry: false Complications: [show‐toc] CPU time usage: 0.257 seconds Real time usage: 0.330 seconds Preprocessor visited node count: 1748/1000000 Post‐expand include size: 22074/2097152 bytes Template argument size: 1869/2097152 bytes Highest expansion depth: 7/100 Expensive parser function count: 0/500 Unstrip recursion depth: 0/20 Unstrip post‐expand size: 35851/5000000 bytes Lua time usage: 0.037/10.000 seconds Lua memory usage: 2335976/52428800 bytes Number of Wikibase entities loaded: 0/400 --> <!-- Transclusion expansion time report (%,ms,calls,template) 100.00% 155.249 1 -total 54.68% 84.890 1 Prantilla:Listaref 24.12% 37.449 1 Prantilla:Europa 22.69% 35.232 1 Prantilla:Cita_publicación 18.15% 28.180 5 Prantilla:Cita_web 3.71% 5.757 1 Prantilla:Navbox 2.50% 3.886 1 Prantilla:Cita_libro 1.35% 2.101 3 Prantilla:Legend 0.91% 1.410 3 Prantilla:Cita_requerida 0.78% 1.209 1 Prantilla:Formatnum --> <!-- Saved in parser cache with key extwiki:pcache:539:|#|:idhash:canonical and timestamp 20250331000805 and revision id 133629. Rendering was triggered because: api-parse --> </div><!--esi <esi:include src="/esitest-fa8a495983347898/content" /> --><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?useformat=desktop&amp;type=1x1&amp;usesul3=0" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Arrecuperau dendi "<a dir="ltr" href="https://ext.wikipedia.org/w/index.php?title=Uropa&amp;oldid=133629">https://ext.wikipedia.org/w/index.php?title=Uropa&amp;oldid=133629</a>"</div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Especial:Categor%C3%ADas" title="Especial:Categorías">Categorias</a>: <ul><li><a href="/w/index.php?title=Categor%C3%ADa:P%C3%A1ginas_con_errores_en_secuencias_de_%C3%B3rdenes&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Categoría:Páginas con errores en secuencias de órdenes (la página nu dessisti)">Páginas con errores en secuencias de órdenes</a></li><li><a href="/w/index.php?title=Categor%C3%ADa:Wikipedia:P%C3%A1ginas_con_referencias_sin_URL_y_con_fecha_de_acceso&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Categoría:Wikipedia:Páginas con referencias sin URL y con fecha de acceso (la página nu dessisti)">Wikipedia:Páginas con referencias sin URL y con fecha de acceso</a></li><li><a href="/w/index.php?title=Categor%C3%ADa:P%C3%A1ginas_que_usan_enlaces_m%C3%A1gicos_de_ISBN&amp;action=edit&amp;redlink=1" class="new" title="Categoría:Páginas que usan enlaces mágicos de ISBN (la página nu dessisti)">Páginas que usan enlaces mágicos de ISBN</a></li><li><a href="/wiki/Categor%C3%ADa:Uropa" title="Categoría:Uropa">Uropa</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Las últimas muacionis desta página huerun alas 22:57 el día 27 dez 2024.</li> <li id="footer-info-copyright">El texto está disponible bajo la <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.es">Licencia Creative Commons Atribución-CompartirIgual 4.0</a>. Pueden existir condiciones adicionales. Véanse los <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use/es">términos de uso</a> para más detalles.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy/es">Pulítica</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/G%C3%BCiquipedia:Enjolmaci%C3%B3n">Al tentu Güiquipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/G%C3%BCiquipedia:Arrayu_heneral_de_responsabili%C3%A1">Avissu legal</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cóigu de conduta</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Desarrollaerus</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ext.wikipedia.org">Estadísticas</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement/es">Declaración de cookies</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ext.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Uropa&amp;mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versión pa móvilis</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://www.wikimedia.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><picture><source media="(min-width: 500px)" srcset="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29"><img src="/static/images/footer/wikimedia.svg" width="25" height="25" alt="Wikimedia Foundation" lang="en" loading="lazy"></picture></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><picture><source media="(min-width: 500px)" srcset="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" width="88" height="31"><img src="/w/resources/assets/mediawiki_compact.svg" alt="Powered by MediaWiki" lang="en" width="25" height="25" loading="lazy"></picture></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-header-container vector-sticky-header-container"> <div id="vector-sticky-header" class="vector-sticky-header"> <div class="vector-sticky-header-start"> <div class="vector-sticky-header-icon-start vector-button-flush-left vector-button-flush-right" aria-hidden="true"> <button class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-sticky-header-search-toggle" tabindex="-1" data-event-name="ui.vector-sticky-search-form.icon"><span class="vector-icon mw-ui-icon-search mw-ui-icon-wikimedia-search"></span> <span>Precural</span> </button> </div> <div role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box"> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail"> <form action="/w/index.php" id="vector-sticky-search-form" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Precural Güiquipeya"> <span class="cdx-text-input__icon cdx-text-input__start-icon"></span> </div> <input type="hidden" name="title" value="Especial:Buscar"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Precural</button> </form> </div> </div> </div> <div class="vector-sticky-header-context-bar"> <nav aria-label="Contenidos" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-sticky-header-toc" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-sticky-header-toc vector-sticky-header-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-sticky-header-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-sticky-header-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Cambiar a la tabla de contenidos" > <label id="vector-sticky-header-toc-label" for="vector-sticky-header-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-listBullet mw-ui-icon-wikimedia-listBullet"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Cambiar a la tabla de contenidos</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-sticky-header-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div class="vector-sticky-header-context-bar-primary" aria-hidden="true" ><span class="mw-page-title-main">Uropa</span></div> </div> </div> <div class="vector-sticky-header-end" aria-hidden="true"> <div class="vector-sticky-header-icons"> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-talk-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="talk-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-speechBubbles mw-ui-icon-wikimedia-speechBubbles"></span> <span></span> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-subject-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="subject-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-article mw-ui-icon-wikimedia-article"></span> <span></span> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-history-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="history-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-history mw-ui-icon-wikimedia-wikimedia-history"></span> <span></span> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only mw-watchlink" id="ca-watchstar-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="watch-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-star mw-ui-icon-wikimedia-wikimedia-star"></span> <span></span> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-ve-edit-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="ve-edit-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-edit mw-ui-icon-wikimedia-wikimedia-edit"></span> <span></span> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-edit-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="wikitext-edit-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-wikiText mw-ui-icon-wikimedia-wikimedia-wikiText"></span> <span></span> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-viewsource-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="ve-edit-protected-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-editLock mw-ui-icon-wikimedia-wikimedia-editLock"></span> <span></span> </a> </div> <div class="vector-sticky-header-buttons"> <button class="cdx-button cdx-button--weight-quiet mw-interlanguage-selector" id="p-lang-btn-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-language mw-ui-icon-wikimedia-wikimedia-language"></span> <span>305 idiomas</span> </button> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive" id="ca-addsection-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="addsection-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-speechBubbleAdd-progressive mw-ui-icon-wikimedia-speechBubbleAdd-progressive"></span> <span>Añidil tema</span> </a> </div> <div class="vector-sticky-header-icon-end"> <div class="vector-user-links"> </div> </div> </div> </div> </div> <div class="mw-portlet mw-portlet-dock-bottom emptyPortlet" id="p-dock-bottom"> <ul> </ul> </div> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-697bc6cbd6-6jc49","wgBackendResponseTime":253,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.257","walltime":"0.330","ppvisitednodes":{"value":1748,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":22074,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":1869,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":7,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":0,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":0,"limit":20},"unstrip-size":{"value":35851,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":0,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 155.249 1 -total"," 54.68% 84.890 1 Prantilla:Listaref"," 24.12% 37.449 1 Prantilla:Europa"," 22.69% 35.232 1 Prantilla:Cita_publicación"," 18.15% 28.180 5 Prantilla:Cita_web"," 3.71% 5.757 1 Prantilla:Navbox"," 2.50% 3.886 1 Prantilla:Cita_libro"," 1.35% 2.101 3 Prantilla:Legend"," 0.91% 1.410 3 Prantilla:Cita_requerida"," 0.78% 1.209 1 Prantilla:Formatnum"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.037","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":2335976,"limit":52428800}},"cachereport":{"origin":"mw-api-int.eqiad.main-998c54df4-cfltx","timestamp":"20250331000805","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"Uropa","url":"https:\/\/ext.wikipedia.org\/wiki\/Uropa","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q46","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q46","author":{"@type":"Organization","name":"Colaboradores de los proyectos Wikimedia"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2007-06-13T22:07:05Z","dateModified":"2024-12-27T22:57:53Z","image":"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/1\/1b\/Europe_satellite_orthographic.jpg","headline":"continenti"}</script> </body> </html>

Pages: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10