CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Prima Republică Elenă - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"987bd806-e2e7-4fad-9cf3-e526f0080fed","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Prima_Republică_Elenă","wgTitle":"Prima Republică Elenă","wgCurRevisionId":16499084,"wgRevisionId":16499084,"wgArticleId":970228,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Pagini care folosesc argumente duplicate în apelarea formatelor","Webarchive template wayback links","Pagini cu note pe 2 coloane","Foste state din Balcani","Desființări în 1832","Fondări în 1822","Foste republici","Războiul de Independență al Greciei"],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Prima_Republică_Elenă","wgRelevantArticleId":970228, "wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":90000,"wgRelatedArticlesCompat":[],"wgCentralAuthMobileDomain":false,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q528546","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true, "wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false,"wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","ext.cite.styles":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready","ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"};RLPAGEMODULES=["ext.cite.ux-enhancements","mediawiki.page.media","site","mediawiki.page.ready","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init", "ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession","wikibase.sidebar.tracking","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.cite.styles%7Cext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.4"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6e/Flag_of_Greece_%281822-1978%29.svg/1200px-Flag_of_Greece_%281822-1978%29.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="800"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6e/Flag_of_Greece_%281822-1978%29.svg/800px-Flag_of_Greece_%281822-1978%29.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="533"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6e/Flag_of_Greece_%281822-1978%29.svg/640px-Flag_of_Greece_%281822-1978%29.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="427"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Prima Republică Elenă - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="//login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Prima_Republică_Elenă rootpage-Prima_Republică_Elenă skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-menu mw-ui-icon-wikimedia-menu"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Meniul principal</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z"><span>Pagina principală</span></a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r"><span>Schimbări recente</span></a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente"><span>Cafenea</span></a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x"><span>Articol aleatoriu</span></a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow"><span>Facebook</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit"><span>Cum încep pe Wikipedia</span></a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor"><span>Ajutor</span></a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire"><span>Portaluri tematice</span></a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute"><span>Articole cerute</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <span class="mw-logo-container skin-invert"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </span> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"><span class="vector-icon mw-ui-icon-search mw-ui-icon-wikimedia-search"></span> <span>Căutare</span> </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > <span class="cdx-text-input__icon cdx-text-input__start-icon"></span> </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-appearance mw-ui-icon-wikimedia-appearance"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Aspect</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro" class=""><span>Donații</span></a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Prima+Republic%C4%83+Elen%C4%83" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class=""><span>Creare cont</span></a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Prima+Republic%C4%83+Elen%C4%83" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class=""><span>Autentificare</span></a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-ellipsis mw-ui-icon-wikimedia-ellipsis"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Unelte personale</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro"><span>Donații</span></a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Prima+Republic%C4%83+Elen%C4%83" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"><span class="vector-icon mw-ui-icon-userAdd mw-ui-icon-wikimedia-userAdd"></span> <span>Creare cont</span></a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Prima+Republic%C4%83+Elen%C4%83" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"><span class="vector-icon mw-ui-icon-logIn mw-ui-icon-wikimedia-logIn"></span> <span>Autentificare</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EA început o nouă ediție a concursului de scriere! Sunteți cu drag invitați să participați la ediția cu numărul 22, cu articole scrise sau dezvoltate considerabil între 1 aprilie și 30 noiembrie 2024. Pentru înscriere de articole la concurs (nominalizări), condiții de eligibilitate, punctare și alte detalii, vă rugăm să accesați \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Epagina\u0026#160;concursului\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Declarația_de_Independență_din_1822" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Declarația_de_Independență_din_1822"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1</span> <span>Declarația de Independență din 1822</span> </div> </a> <ul id="toc-Declarația_de_Independență_din_1822-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Războiul_de_Independență" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Războiul_de_Independență"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2</span> <span>Războiul de Independență</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Războiul_de_Independență-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Războiul de Independență subsection</span> </button> <ul id="toc-Războiul_de_Independență-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Principatele_Dunărene" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Principatele_Dunărene"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.1</span> <span>Principatele Dunărene</span> </div> </a> <ul id="toc-Principatele_Dunărene-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Peloponez" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Peloponez"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.2</span> <span>Peloponez</span> </div> </a> <ul id="toc-Peloponez-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Grecia_centrală" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Grecia_centrală"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.3</span> <span>Grecia centrală</span> </div> </a> <ul id="toc-Grecia_centrală-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Creta" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Creta"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.4</span> <span>Creta</span> </div> </a> <ul id="toc-Creta-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Macedonia" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Macedonia"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.5</span> <span>Macedonia</span> </div> </a> <ul id="toc-Macedonia-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-1822–1824" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#1822–1824"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.6</span> <span>1822–1824</span> </div> </a> <ul id="toc-1822–1824-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Revolution_in_peril:_Infighting" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Revolution_in_peril:_Infighting"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.7</span> <span>Revolution in peril: Infighting</span> </div> </a> <ul id="toc-Revolution_in_peril:_Infighting-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Războiul_maritim" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Războiul_maritim"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.8</span> <span>Războiul maritim</span> </div> </a> <ul id="toc-Războiul_maritim-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Intervenția_egipteană" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Intervenția_egipteană"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.9</span> <span>Intervenția egipteană</span> </div> </a> <ul id="toc-Intervenția_egipteană-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Intervenția_franco-ruso-britanică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Intervenția_franco-ruso-britanică"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3</span> <span>Intervenția franco-ruso-britanică</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Intervenția_franco-ruso-britanică-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Intervenția franco-ruso-britanică subsection</span> </button> <ul id="toc-Intervenția_franco-ruso-britanică-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Atitudinea_inițială_a_puterilor_europene" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Atitudinea_inițială_a_puterilor_europene"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.1</span> <span>Atitudinea inițială a puterilor europene</span> </div> </a> <ul id="toc-Atitudinea_inițială_a_puterilor_europene-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Schimbarea_de_atitudine" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Schimbarea_de_atitudine"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.2</span> <span>Schimbarea de atitudine</span> </div> </a> <ul id="toc-Schimbarea_de_atitudine-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Evoluția_de_la_autonomie_la_independență" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Evoluția_de_la_autonomie_la_independență"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.3</span> <span>Evoluția de la autonomie la independență</span> </div> </a> <ul id="toc-Evoluția_de_la_autonomie_la_independență-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Primele_instituții_politice_și_administrative" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Primele_instituții_politice_și_administrative"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4</span> <span>Primele instituții politice și administrative</span> </div> </a> <ul id="toc-Primele_instituții_politice_și_administrative-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Adunarea_Națională" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Adunarea_Națională"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5</span> <span>Adunarea Națională</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Adunarea_Națională-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Adunarea Națională subsection</span> </button> <ul id="toc-Adunarea_Națională-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Prima_Adunare_Națională_de_la_Epidaurus" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Prima_Adunare_Națională_de_la_Epidaurus"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5.1</span> <span>Prima Adunare Națională de la Epidaurus</span> </div> </a> <ul id="toc-Prima_Adunare_Națională_de_la_Epidaurus-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-A_doua_Adunare_Națională_de_la_Astros" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#A_doua_Adunare_Națională_de_la_Astros"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5.2</span> <span>A doua Adunare Națională de la Astros</span> </div> </a> <ul id="toc-A_doua_Adunare_Națională_de_la_Astros-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-A_treia_Adunare_Națională_de_la_Troezen" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#A_treia_Adunare_Națională_de_la_Troezen"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5.3</span> <span>A treia Adunare Națională de la Troezen</span> </div> </a> <ul id="toc-A_treia_Adunare_Națională_de_la_Troezen-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-A_patra_Adunare_Națională_de_la_Argos" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#A_patra_Adunare_Națională_de_la_Argos"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5.4</span> <span>A patra Adunare Națională de la Argos</span> </div> </a> <ul id="toc-A_patra_Adunare_Națională_de_la_Argos-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-A_cincea_Adunare_Națională_de_la_Nauplion" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#A_cincea_Adunare_Națională_de_la_Nauplion"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5.5</span> <span>A cincea Adunare Națională de la Nauplion</span> </div> </a> <ul id="toc-A_cincea_Adunare_Națională_de_la_Nauplion-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Constituțiile" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Constituțiile"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6</span> <span>Constituțiile</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Constituțiile-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Constituțiile subsection</span> </button> <ul id="toc-Constituțiile-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Constituția_greacă_din_1822" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Constituția_greacă_din_1822"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.1</span> <span>Constituția greacă din 1822</span> </div> </a> <ul id="toc-Constituția_greacă_din_1822-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Constituția_greacă_din_1823" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Constituția_greacă_din_1823"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.2</span> <span>Constituția greacă din 1823</span> </div> </a> <ul id="toc-Constituția_greacă_din_1823-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Constituția_greacă_din_1827" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Constituția_greacă_din_1827"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.3</span> <span>Constituția greacă din 1827</span> </div> </a> <ul id="toc-Constituția_greacă_din_1827-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Administrația_lui_Ioannis_Kapodistrias" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Administrația_lui_Ioannis_Kapodistrias"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">7</span> <span>Administrația lui Ioannis Kapodistrias</span> </div> </a> <ul id="toc-Administrația_lui_Ioannis_Kapodistrias-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Rebeliunea_din_Hydra_și_luptele_de_pe_insula_Poros" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Rebeliunea_din_Hydra_și_luptele_de_pe_insula_Poros"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">8</span> <span>Rebeliunea din Hydra și luptele de pe insula Poros</span> </div> </a> <ul id="toc-Rebeliunea_din_Hydra_și_luptele_de_pe_insula_Poros-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Asasinarea_lui_Kapodistrias_și_fondarea_Regatului_Greciei" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Asasinarea_lui_Kapodistrias_și_fondarea_Regatului_Greciei"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">9</span> <span>Asasinarea lui Kapodistrias și fondarea Regatului Greciei</span> </div> </a> <ul id="toc-Asasinarea_lui_Kapodistrias_și_fondarea_Regatului_Greciei-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Șefii_de_stat_ai_Primei_Republici_Elene" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Șefii_de_stat_ai_Primei_Republici_Elene"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">10</span> <span>Șefii de stat ai Primei Republici Elene</span> </div> </a> <ul id="toc-Șefii_de_stat_ai_Primei_Republici_Elene-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Note" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Note"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">11</span> <span>Note</span> </div> </a> <ul id="toc-Note-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Resurse_internet" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Resurse_internet"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">12</span> <span>Resurse internet</span> </div> </a> <ul id="toc-Resurse_internet-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-listBullet mw-ui-icon-wikimedia-listBullet"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Comută cuprinsul</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading"><span class="mw-page-title-main">Prima Republică Elenă</span></h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 35 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-35" aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-language-progressive mw-ui-icon-wikimedia-language-progressive"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">35 limbi</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-ar mw-list-item"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D9%84%D8%AC%D9%85%D9%87%D9%88%D8%B1%D9%8A%D8%A9_%D8%A7%D9%84%D9%8A%D9%88%D9%86%D8%A7%D9%86%D9%8A%D8%A9_%D8%A7%D9%84%D8%A3%D9%88%D9%84%D9%89" title="الجمهورية اليونانية الأولى – arabă" lang="ar" hreflang="ar" data-title="الجمهورية اليونانية الأولى" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="arabă" class="interlanguage-link-target"><span>العربية</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ast mw-list-item"><a href="https://ast.wikipedia.org/wiki/Primer_Rep%C3%BAblica_Hel%C3%A9nica" title="Primer República Helénica – asturiană" lang="ast" hreflang="ast" data-title="Primer República Helénica" data-language-autonym="Asturianu" data-language-local-name="asturiană" class="interlanguage-link-target"><span>Asturianu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-azb mw-list-item"><a href="https://azb.wikipedia.org/wiki/%D8%A8%DB%8C%D8%B1%DB%8C%D9%86%D8%AC%DB%8C_%DB%8C%D9%88%D9%86%D8%A7%D9%86_%D8%AC%D9%88%D9%85%D9%87%D9%88%D8%B1%DB%8C%D8%AA%DB%8C" title="بیرینجی یونان جومهوریتی – South Azerbaijani" lang="azb" hreflang="azb" data-title="بیرینجی یونان جومهوریتی" data-language-autonym="تۆرکجه" data-language-local-name="South Azerbaijani" class="interlanguage-link-target"><span>تۆرکجه</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bg mw-list-item"><a href="https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%9F%D1%8A%D1%80%D0%B2%D0%B0_%D0%B3%D1%80%D1%8A%D1%86%D0%BA%D0%B0_%D1%80%D0%B5%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B0" title="Първа гръцка република – bulgară" lang="bg" hreflang="bg" data-title="Първа гръцка република" data-language-autonym="Български" data-language-local-name="bulgară" class="interlanguage-link-target"><span>Български</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ca mw-list-item"><a href="https://ca.wikipedia.org/wiki/Primera_Rep%C3%BAblica_Hel%C2%B7l%C3%A8nica" title="Primera República Hel·lènica – catalană" lang="ca" hreflang="ca" data-title="Primera República Hel·lènica" data-language-autonym="Català" data-language-local-name="catalană" class="interlanguage-link-target"><span>Català</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs mw-list-item"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/Prvn%C3%AD_Hel%C3%A9nsk%C3%A1_republika" title="První Helénská republika – cehă" lang="cs" hreflang="cs" data-title="První Helénská republika" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="cehă" class="interlanguage-link-target"><span>Čeština</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-da mw-list-item"><a href="https://da.wikipedia.org/wiki/F%C3%B8rste_gr%C3%A6ske_republik" title="Første græske republik – daneză" lang="da" hreflang="da" data-title="Første græske republik" data-language-autonym="Dansk" data-language-local-name="daneză" class="interlanguage-link-target"><span>Dansk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-de mw-list-item"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Erste_Hellenische_Republik" title="Erste Hellenische Republik – germană" lang="de" hreflang="de" data-title="Erste Hellenische Republik" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="germană" class="interlanguage-link-target"><span>Deutsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-el mw-list-item"><a href="https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%91%CE%84_%CE%95%CE%BB%CE%BB%CE%B7%CE%BD%CE%B9%CE%BA%CE%AE_%CE%94%CE%B7%CE%BC%CE%BF%CE%BA%CF%81%CE%B1%CF%84%CE%AF%CE%B1" title="Α΄ Ελληνική Δημοκρατία – greacă" lang="el" hreflang="el" data-title="Α΄ Ελληνική Δημοκρατία" data-language-autonym="Ελληνικά" data-language-local-name="greacă" class="interlanguage-link-target"><span>Ελληνικά</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en mw-list-item"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/First_Hellenic_Republic" title="First Hellenic Republic – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="First Hellenic Republic" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target"><span>English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es mw-list-item"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Primera_Rep%C3%BAblica_hel%C3%A9nica" title="Primera República helénica – spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="Primera República helénica" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target"><span>Español</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-et mw-list-item"><a href="https://et.wikipedia.org/wiki/Esimene_Kreeka_Vabariik" title="Esimene Kreeka Vabariik – estonă" lang="et" hreflang="et" data-title="Esimene Kreeka Vabariik" data-language-autonym="Eesti" data-language-local-name="estonă" class="interlanguage-link-target"><span>Eesti</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eu mw-list-item"><a href="https://eu.wikipedia.org/wiki/Lehen_Heleniar_Errepublika" title="Lehen Heleniar Errepublika – bască" lang="eu" hreflang="eu" data-title="Lehen Heleniar Errepublika" data-language-autonym="Euskara" data-language-local-name="bască" class="interlanguage-link-target"><span>Euskara</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fa mw-list-item"><a href="https://fa.wikipedia.org/wiki/%D8%AC%D9%85%D9%87%D9%88%D8%B1%DB%8C_%D8%A7%D9%88%D9%84_%DB%8C%D9%88%D9%86%D8%A7%D9%86" title="جمهوری اول یونان – persană" lang="fa" hreflang="fa" data-title="جمهوری اول یونان" data-language-autonym="فارسی" data-language-local-name="persană" class="interlanguage-link-target"><span>فارسی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr mw-list-item"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/Premi%C3%A8re_R%C3%A9publique_(Gr%C3%A8ce)" title="Première République (Grèce) – franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="Première République (Grèce)" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target"><span>Français</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-he mw-list-item"><a href="https://he.wikipedia.org/wiki/%D7%94%D7%A8%D7%A4%D7%95%D7%91%D7%9C%D7%99%D7%A7%D7%94_%D7%94%D7%94%D7%9C%D7%A0%D7%99%D7%AA_%D7%94%D7%A8%D7%90%D7%A9%D7%95%D7%A0%D7%94" title="הרפובליקה ההלנית הראשונה – ebraică" lang="he" hreflang="he" data-title="הרפובליקה ההלנית הראשונה" data-language-autonym="עברית" data-language-local-name="ebraică" class="interlanguage-link-target"><span>עברית</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hi mw-list-item"><a href="https://hi.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AA%E0%A5%8D%E0%A4%B0%E0%A4%A5%E0%A4%AE_%E0%A4%AF%E0%A5%82%E0%A4%A8%E0%A4%BE%E0%A4%A8%E0%A5%80_%E0%A4%97%E0%A4%A3%E0%A4%B0%E0%A4%BE%E0%A4%9C%E0%A5%8D%E0%A4%AF" title="प्रथम यूनानी गणराज्य – hindi" lang="hi" hreflang="hi" data-title="प्रथम यूनानी गणराज्य" data-language-autonym="हिन्दी" data-language-local-name="hindi" class="interlanguage-link-target"><span>हिन्दी</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hy mw-list-item"><a href="https://hy.wikipedia.org/wiki/%D5%80%D5%B8%D6%82%D5%B6%D5%A1%D5%BD%D5%BF%D5%A1%D5%B6%D5%AB_%D5%A1%D5%BC%D5%A1%D5%BB%D5%AB%D5%B6_%D5%B0%D5%A1%D5%B6%D6%80%D5%A1%D5%BA%D5%A5%D5%BF%D5%B8%D6%82%D5%A9%D5%B5%D5%B8%D6%82%D5%B6" title="Հունաստանի առաջին հանրապետություն – armeană" lang="hy" hreflang="hy" data-title="Հունաստանի առաջին հանրապետություն" data-language-autonym="Հայերեն" data-language-local-name="armeană" class="interlanguage-link-target"><span>Հայերեն</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-id mw-list-item"><a href="https://id.wikipedia.org/wiki/Republik_Yunani_Pertama" title="Republik Yunani Pertama – indoneziană" lang="id" hreflang="id" data-title="Republik Yunani Pertama" data-language-autonym="Bahasa Indonesia" data-language-local-name="indoneziană" class="interlanguage-link-target"><span>Bahasa Indonesia</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it mw-list-item"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Prima_Repubblica_ellenica" title="Prima Repubblica ellenica – italiană" lang="it" hreflang="it" data-title="Prima Repubblica ellenica" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiană" class="interlanguage-link-target"><span>Italiano</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ja mw-list-item"><a href="https://ja.wikipedia.org/wiki/%E3%82%AE%E3%83%AA%E3%82%B7%E3%83%A3%E7%AC%AC%E4%B8%80%E5%85%B1%E5%92%8C%E6%94%BF" title="ギリシャ第一共和政 – japoneză" lang="ja" hreflang="ja" data-title="ギリシャ第一共和政" data-language-autonym="日本語" data-language-local-name="japoneză" class="interlanguage-link-target"><span>日本語</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ko mw-list-item"><a href="https://ko.wikipedia.org/wiki/%EA%B7%B8%EB%A6%AC%EC%8A%A4_%EC%A0%9C1%EA%B3%B5%ED%99%94%EA%B5%AD" title="그리스 제1공화국 – coreeană" lang="ko" hreflang="ko" data-title="그리스 제1공화국" data-language-autonym="한국어" data-language-local-name="coreeană" class="interlanguage-link-target"><span>한국어</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ms mw-list-item"><a href="https://ms.wikipedia.org/wiki/Republik_Yunani_Pertama" title="Republik Yunani Pertama – malaeză" lang="ms" hreflang="ms" data-title="Republik Yunani Pertama" data-language-autonym="Bahasa Melayu" data-language-local-name="malaeză" class="interlanguage-link-target"><span>Bahasa Melayu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl mw-list-item"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/Eerste_Helleense_Republiek" title="Eerste Helleense Republiek – neerlandeză" lang="nl" hreflang="nl" data-title="Eerste Helleense Republiek" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Nederlands</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl mw-list-item"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/Pierwsza_Republika_Grecka" title="Pierwsza Republika Grecka – poloneză" lang="pl" hreflang="pl" data-title="Pierwsza Republika Grecka" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="poloneză" class="interlanguage-link-target"><span>Polski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnb mw-list-item"><a href="https://pnb.wikipedia.org/wiki/%D8%AC%D9%85%DB%81%D9%88%D8%B1%DB%8C%DB%81_%DB%8C%D9%88%D9%86%D8%A7%D9%86_%D8%A7%D9%88%D9%84" title="جمہوریہ یونان اول – Western Punjabi" lang="pnb" hreflang="pnb" data-title="جمہوریہ یونان اول" data-language-autonym="پنجابی" data-language-local-name="Western Punjabi" class="interlanguage-link-target"><span>پنجابی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt mw-list-item"><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/Primeira_Rep%C3%BAblica_Hel%C3%AAnica" title="Primeira República Helênica – portugheză" lang="pt" hreflang="pt" data-title="Primeira República Helênica" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugheză" class="interlanguage-link-target"><span>Português</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru mw-list-item"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%9F%D0%B5%D1%80%D0%B2%D0%B0%D1%8F_%D0%93%D1%80%D0%B5%D1%87%D0%B5%D1%81%D0%BA%D0%B0%D1%8F_%D1%80%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B0" title="Первая Греческая республика – rusă" lang="ru" hreflang="ru" data-title="Первая Греческая республика" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="rusă" class="interlanguage-link-target"><span>Русский</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sk mw-list-item"><a href="https://sk.wikipedia.org/wiki/Prv%C3%A1_hel%C3%A9nska_republika" title="Prvá helénska republika – slovacă" lang="sk" hreflang="sk" data-title="Prvá helénska republika" data-language-autonym="Slovenčina" data-language-local-name="slovacă" class="interlanguage-link-target"><span>Slovenčina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sq mw-list-item"><a href="https://sq.wikipedia.org/wiki/Republika_e_Par%C3%AB_Helenike" title="Republika e Parë Helenike – albaneză" lang="sq" hreflang="sq" data-title="Republika e Parë Helenike" data-language-autonym="Shqip" data-language-local-name="albaneză" class="interlanguage-link-target"><span>Shqip</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr mw-list-item"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%9F%D1%80%D0%B2%D0%B0_%D0%B3%D1%80%D1%87%D0%BA%D0%B0_%D1%80%D0%B5%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B0" title="Прва грчка република – sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Прва грчка република" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target"><span>Српски / srpski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/Birinci_Helen_Cumhuriyeti" title="Birinci Helen Cumhuriyeti – turcă" lang="tr" hreflang="tr" data-title="Birinci Helen Cumhuriyeti" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turcă" class="interlanguage-link-target"><span>Türkçe</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%9F%D0%B5%D1%80%D1%88%D0%B0_%D0%B3%D1%80%D0%B5%D1%86%D1%8C%D0%BA%D0%B0_%D1%80%D0%B5%D1%81%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D1%96%D0%BA%D0%B0" title="Перша грецька республіка – ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Перша грецька республіка" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target"><span>Українська</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ur mw-list-item"><a href="https://ur.wikipedia.org/wiki/%D8%AC%D9%85%DB%81%D9%88%D8%B1%DB%8C%DB%81_%DB%8C%D9%88%D9%86%D8%A7%D9%86_%D8%A7%D9%88%D9%84" title="جمہوریہ یونان اول – urdu" lang="ur" hreflang="ur" data-title="جمہوریہ یونان اول" data-language-autonym="اردو" data-language-local-name="urdu" class="interlanguage-link-target"><span>اردو</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh mw-list-item"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/%E5%B8%8C%E8%85%8A%E7%AC%AC%E4%B8%80%E5%85%B1%E5%92%8C%E5%9B%BD" title="希腊第一共和国 – chineză" lang="zh" hreflang="zh" data-title="希腊第一共和国" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chineză" class="interlanguage-link-target"><span>中文</span></a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><span class="wb-langlinks-edit wb-langlinks-link"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q528546#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></span></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a"><span>Articol</span></a></li><li id="ca-talk" class="new vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie:Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&redlink=1" rel="discussion" class="new" title="Discuții despre această pagină — pagină inexistentă [t]" accesskey="t"><span>Discuție</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">română</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-edit" class="collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">Unelte</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-more-edit" class="collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=history"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j"><span>Ce trimite aici</span></a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k"><span>Schimbări corelate</span></a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u"><span>Trimite fișier</span></a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q"><span>Pagini speciale</span></a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&oldid=16499084" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini"><span>Legătură permanentă</span></a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină"><span>Informații despre pagină</span></a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&id=16499084&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini"><span>Citează acest articol</span></a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FPrima_Republic%25C4%2583_Elen%25C4%2583"><span>Obține URL scurtat</span></a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FPrima_Republic%25C4%2583_Elen%25C4%2583"><span>Descărcați codul QR</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=Prima+Republic%C4%83+Elen%C4%83"><span>Creare carte</span></a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=show-download-screen"><span>Descărcare ca PDF</span></a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p"><span>Versiune de tipărit</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q528546" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g"><span>Element Wikidata</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><table class="infocaseta"><tbody><tr><td colspan="2" class="antet blank" style="background-color:#F9F9F9;color:#000000;">Prima Republică Elenă</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;line-height:1.2em; font-size:135%">Republica Elenă</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;line-height:1.2em; font-size:135%">Ἑλληνικὴ Πολιτεία <br /><small> <i>Ellīnikī́ Politía</i></small></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;line-height:1.2em; font-size:135%">—  <b>Stat nerecunoscut internațional (1822-1828)<br />Stat independent (1828-1832)</b>  —</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><table width="100%" style="text-align:center;margin:0 auto;background:transparent"><tbody><tr><td width="50px" style="vertical-align:middle;line-height:105%;font-size:30%;border:0"><a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman"><span style="font-size:300%">←</span></a> <span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2a/Ottoman_flag_alternative_2.svg/30px-Ottoman_flag_alternative_2.svg.png" decoding="async" width="30" height="20" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2a/Ottoman_flag_alternative_2.svg/45px-Ottoman_flag_alternative_2.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2a/Ottoman_flag_alternative_2.svg/60px-Ottoman_flag_alternative_2.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="800" /></a></span></td><td style="vertical-align:middle; text-align:center; font-size:115%; border:0"><time datetime="1822"><a href="/wiki/1822" title="1822">1822</a></time> – <time datetime="1832"><a href="/wiki/1832" title="1832">1832</a></time></td><td width="50px" style="vertical-align:middle;line-height:105%;font-size:30%;border:0;text-align:left"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Regatul_Greciei" title="Regatul Greciei"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Hellenic_Kingdom_Flag_1935.svg/30px-Hellenic_Kingdom_Flag_1935.svg.png" decoding="async" width="30" height="20" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Hellenic_Kingdom_Flag_1935.svg/45px-Hellenic_Kingdom_Flag_1935.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Hellenic_Kingdom_Flag_1935.svg/60px-Hellenic_Kingdom_Flag_1935.svg.png 2x" data-file-width="585" data-file-height="390" /></a></span><a href="/wiki/Regatul_Greciei" title="Regatul Greciei"><span style="font-size:300%">→</span></a> </td></tr></tbody></table></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><table width="100%" style="text-align:center; margin:0 auto; background:none;"><tbody><tr><td align="center" style="border:0; vertical-align:middle;"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Greece_(1822-1978).svg" class="mw-file-description" title="Drapel"><img alt="Drapel" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6e/Flag_of_Greece_%281822-1978%29.svg/125px-Flag_of_Greece_%281822-1978%29.svg.png" decoding="async" width="125" height="83" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6e/Flag_of_Greece_%281822-1978%29.svg/188px-Flag_of_Greece_%281822-1978%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6e/Flag_of_Greece_%281822-1978%29.svg/250px-Flag_of_Greece_%281822-1978%29.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></a></span></td><td align="center" style="border:0; vertical-align:middle;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Greek_Phoenix.png" class="mw-file-description" title="Stemă"><img alt="Stemă" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/53/Greek_Phoenix.png/85px-Greek_Phoenix.png" decoding="async" width="85" height="83" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/53/Greek_Phoenix.png/128px-Greek_Phoenix.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/53/Greek_Phoenix.png/170px-Greek_Phoenix.png 2x" data-file-width="269" data-file-height="263" /></a></span></td></tr><tr style="font-size:95%"><td style="border:0;text-align:center"><a href="/wiki/Drapelul_Greciei" title="Drapelul Greciei">Drapel național</a></td><td style="border:0;text-align:center"><a href="/w/index.php?title=Emblema_na%C8%9Bional%C4%83_a_Greciei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Emblema națională a Greciei — pagină inexistentă">Sigiliul Guvernului Provizoriu (1828-1832)</a></td></tr></tbody></table></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><figure class="mw-halign-center" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Greece1830EL.png" class="mw-file-description" title="Localizare"><img alt="Localizare" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3d/Greece1830EL.png/300px-Greece1830EL.png" decoding="async" width="300" height="300" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3d/Greece1830EL.png/450px-Greece1830EL.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3d/Greece1830EL.png/600px-Greece1830EL.png 2x" data-file-width="1400" data-file-height="1400" /></a><figcaption>Localizare</figcaption></figure><div style="padding-top:0.5em;line-height:1.25em;font-size:90%;">Localizare</div></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/List%C4%83_a_fostelor_capitale_na%C8%9Bionale" title="Listă a fostelor capitale naționale">Capitală</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Nauplion" title="Nauplion">Nauplion</a></td></tr><tr><th style=";">Limbă</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">limba greacă</a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Religie_de_stat" title="Religie de stat">Religie</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Ortodoxie" class="mw-redirect mw-disambig" title="Ortodoxie">ortodoxă</a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#F9F9F9;color:#000000;">Guvernare</th></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Form%C4%83_de_guvernare" class="mw-redirect" title="Formă de guvernare">Formă de guvernare</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Republic%C4%83" title="Republică">Republică</a></td></tr><tr><th style=";">Conducător</th><td colspan="1" class="" style=";"> </td></tr><tr><th style=";font-weight: normal;"> - 1828-1831</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Ioannis_Kapodistrias" title="Ioannis Kapodistrias">Ioannis Kapodistrias</a></td></tr><tr><th style=";font-weight: normal;"> - 1831-1832</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/w/index.php?title=Augustinos_Kapodistrias&action=edit&redlink=1" class="new" title="Augustinos Kapodistrias — pagină inexistentă">Augustinos Kapodistrias</a></td></tr><tr><th style=";font-weight: normal;"> - 1832-1833</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/w/index.php?title=Comisia_guvernamental%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Comisia guvernamentală — pagină inexistentă">Comisia guvernamentală</a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#F9F9F9;color:#000000;">Istorie</th></tr><tr><th style=";font-weight: normal;">Declanșarea <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Independen%C8%9B%C4%83_al_Greciei" title="Războiul de Independență al Greciei">Războiului de Independență</a></th><td colspan="1" class="" style=";"> </td></tr><tr><th style=";font-weight: normal;">Proclamarea independenței</th><td colspan="1" class="" style=";"><time datetime="1822-01-01"><a href="/wiki/1_ianuarie" title="1 ianuarie">1 ianuarie</a> <a href="/wiki/1822" title="1822">1822</a></time></td></tr><tr><th style=";font-weight: normal;"><a href="/wiki/Tratatul_de_la_Constantinopol_(1832)" title="Tratatul de la Constantinopol (1832)">Tratatul de la Constantinopol</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><time datetime="1832-05-07"><a href="/wiki/7_mai" title="7 mai">7 mai</a> <a href="/wiki/1832" title="1832">1832</a></time></td></tr><tr><th style=";font-weight: normal;"><a href="/wiki/Conferin%C8%9Ba_de_la_Londra_(1832)" title="Conferința de la Londra (1832)">Protocolul de la Londra</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><time datetime="1832-08-30"><a href="/wiki/30_august" title="30 august">30 august</a> <a href="/wiki/1832" title="1832">1832</a></time></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#F9F9F9;color:#000000;">Economie</th></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Moned%C4%83" title="Monedă">Monedă</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/w/index.php?title=Phoenix_grecesc&action=edit&redlink=1" class="new" title="Phoenix grecesc — pagină inexistentă">Phoenix</a></td></tr><tr><td class="navigation-only" colspan="2" style="border-top: 2px ##F9F9F9 solid; font-size: 80%; background:inherit; color:var(--color-base, #000); text-align: right;"><span class="plainlinks" style="float:left;">Modifică <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q528546" class="extiw" title="d:Q528546">date</a> / <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&section=0">text</a></span> <span title="Consultați documentația formatului"><span typeof="mw:File"><a href="//ro.wikipedia.org/wiki/Format:Infocaseta_Fost%C4%83_%C8%9Bar%C4%83" title="Consultați documentația formatului"><img alt="Consultați documentația formatului" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/12px-Gtk-dialog-info.svg.png" decoding="async" width="12" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/18px-Gtk-dialog-info.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/24px-Gtk-dialog-info.svg.png 2x" data-file-width="60" data-file-height="60" /></a></span></span></td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16573438">.mw-parser-output .infocaseta{background:var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa);color:var(--color-base,#000)}.mw-parser-output .infobox-subbox{padding:0;border:none;margin:-3px;width:auto;min-width:100%;font-size:100%;clear:none;float:none;background-color:transparent}.mw-parser-output .infobox-3cols-child{margin:auto}.mw-parser-output .infobox .navbar{font-size:100%}body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-header,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-subheader,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-above,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-title,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-image,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-full-data,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-below{text-align:center}</style> <p><b>Prima Republică Elenă</b> (în <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">limba greacă</a>: Αʹ Ελληνική Δημοκρατία) este numele sub care este cunoscut statul grec în timpul <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Independen%C8%9B%C4%83_al_Greciei" title="Războiul de Independență al Greciei">Războiului de Independență</a> de sub stăpânirea <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">Imperiului Otoman</a>. Acesta este un termen pur istoric, care subliniază natura constituțională și democratică a regimului revoluționar care a precedat fondarea <a href="/wiki/Regatul_Greciei" title="Regatul Greciei">Regatului Greciei</a> independent. Acest termen asociază perioada istorică a războiului revoluționar cu formele nemonarhice de organizare ale țării de mai târziu – <a href="/w/index.php?title=A_Doua_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="A Doua Republică Elenă — pagină inexistentă">A Doua Republică Elenă</a> și <a href="/w/index.php?title=A_Treia_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="A Treia Republică Elenă — pagină inexistentă">A Treia Republică Elenă</a>. </p><p>În faza incipientă a rebeliunii antiotomane din 1821, fiecare regiune a Greciei și-a ales propriile foruri conducătoare. Acestea au fost înlocuite de administrația centrală a <a href="/w/index.php?title=Prima_Adunare_Na%C8%9Bional%C4%83_de_la_Epidaurus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prima Adunare Națională de la Epidaurus — pagină inexistentă">Adunării Naționale din Epidaurus</a>, a cărei organizare a marcat nașterea statului elen modern. Consiliile locale de conducere și-au continuat însă existența, autoritatea centrală fiind stabilită ferm doar în 1825. Noul stat nu a fost recunoscut de <a href="/wiki/Mare_putere" title="Mare putere">marile puteri</a> europene ale timpului. Tânărul stat elen, după o serie de victorii inițiale în lupta cu otomanii, a fost amenințat cu dispariția datorită conflictelor interne care au degenerat în <a href="/wiki/R%C4%83zboi_civil" title="Război civil">război civil</a> și a intervenției armatei turco-egiptene condusă de <a href="/w/index.php?title=Ibrahim_Pa%C8%99a_al_Egiptului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ibrahim Pașa al Egiptului — pagină inexistentă">Ibrahim Pașa</a>. </p><p>În momentul în care Ibrahim Pașa a intervenit pentru înăbușirea mișcării revoluționare elene, marile puteri își schimbaseră însă pozițiile politice, fiind favorabile formării unui stat autonom grec sub suzeranivate otomană, în conformitate cu prevederiel <a href="/wiki/Tratatul_de_la_Londra_(1827)" title="Tratatul de la Londra (1827)">Tratatului de la Londra</a> din 1827. Refuzul <a href="/wiki/Sultan" title="Sultan">sultanului</a> de acceptare a termenilor acestui tratat a dus la intervenția aliată europeană și la distrugerea flotei egipteano-otomane în timpul <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Navarino" title="Bătălia de la Navarino">bătăliei de la Navarino</a>. Acest ultim eveniment a facilitat Greciei obținerea independenței depline. </p><p><a href="/w/index.php?title=A_Treia_Adunare_Na%C8%9Bional%C4%83_de_la_Trozen&action=edit&redlink=1" class="new" title="A Treia Adunare Națională de la Trozen — pagină inexistentă">A Treia Adunare Națională de la Trozen</a> a proclamat în 1827 înființarea <b>Statului Elen</b> (Ἑλληνικὴ Πολιτεία) și l-a ales pe <a href="/wiki/Ioannis_Kapodistrias" title="Ioannis Kapodistrias">Ioannis Kapodistrias</a> în funcția de guvernator al Greciei (din acest motiv, Statul Elen este numit câteodată „Guvernorat”). După ce s-a reîntors în țară în ianuarie 1828, Capodistrias a încercat să creeze un stat funcțional și să redreseze țara devastată de război, dar s-a văzut implicat foarte rapid în conflicte cu magnații și liderii militari locali. Capodistrias a fost asasinat de rivalii politici în 1831, iar Grecia s-a afundat într-un <a href="/wiki/R%C4%83zboi_civil" title="Război civil">război civil</a>. Funcția de guvernator a fost preluată de fratele omului politic, <a href="/w/index.php?title=Augustinos_Kapodistrias&action=edit&redlink=1" class="new" title="Augustinos Kapodistrias — pagină inexistentă">Augustinos</a>, care a fost silit să demisioneze după numai șase luni. <a href="/w/index.php?title=A_Cincea_Adunare_Na%C8%9Bional%C4%83_de_la_Nauplion&action=edit&redlink=1" class="new" title="A Cincea Adunare Națională de la Nauplion — pagină inexistentă">A Cincea Adunare Națională de la Nauplion</a> a emis un proiect nou de constituție, iar „Puterile Protectoare” (<a href="/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_Irlandei" title="Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei">Regatul Unit</a>, <a href="/wiki/Monarhia_din_iulie" class="mw-redirect" title="Monarhia din iulie">Franța</a> și <a href="/wiki/Imperiul_Rus" title="Imperiul Rus">Imperiul Rus</a>) au obligat Grecia să accepte forma de guvernare <a href="/wiki/Monarhie" title="Monarhie">monarhică</a> prin rezoluția <a href="/wiki/Conferin%C8%9Ba_de_la_Londra_(1832)" title="Conferința de la Londra (1832)">Conferinței de la Londra</a>. Prințul <a href="/wiki/Bavaria" title="Bavaria">bavarez</a> <a href="/wiki/Otto_al_Greciei" title="Otto al Greciei">Otto</a> a devenit noul rege al Greciei independente. </p> <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Declarația_de_Independență_din_1822"><span id="Declara.C8.9Bia_de_Independen.C8.9B.C4.83_din_1822"></span>Declarația de Independență din 1822</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit&section=1" title="Modifică secțiunea: Declarația de Independență din 1822" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&section=1" title="Edit section's source code: Declarația de Independență din 1822"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>În vreme ce <a href="/wiki/Metternich" class="mw-redirect" title="Metternich">Metternich</a> încercau să tempereze valul reformator din sud Europei, grecii au hotărât să-și autoproclame independența. Forțele <a href="/wiki/Liberalism" title="Liberalism">liberale</a> din <a href="/wiki/Europa_Occidental%C4%83" class="mw-redirect" title="Europa Occidentală">Europa Occidentală</a> au primit cu mare satisfacție declarația de independență elenă, pe care o considera prima schimbare după conservatorul <a href="/wiki/Congresul_de_la_Viena" title="Congresul de la Viena">Congres de la Viena</a>. Grecii au convocat o adunare constituantă, care a emis o lege fundamentală provizorie și a lansat următorul manifest prin care își explicau opțiunea pentru independență. </p> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Nea_Epidavros2.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6e/Nea_Epidavros2.jpg/220px-Nea_Epidavros2.jpg" decoding="async" width="220" height="293" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/6e/Nea_Epidavros2.jpg 1.5x" data-file-width="319" data-file-height="425" /></a><figcaption>Placa memorială a Declarației de Independență din 1 ianuarie 1822 a Primei Adunări Naționale</figcaption></figure> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Războiul_de_Independență"><span id="R.C4.83zboiul_de_Independen.C8.9B.C4.83"></span>Războiul de Independență</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit&section=2" title="Modifică secțiunea: Războiul de Independență" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&section=2" title="Edit section's source code: Războiul de Independență"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Independen%C8%9B%C4%83_al_Greciei" title="Războiul de Independență al Greciei">Războiul de Independență al Greciei</a>.</div><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16505893">@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .rellink{display:flex}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .rellink{display:flex}}</style> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Principatele_Dunărene"><span id="Principatele_Dun.C4.83rene"></span>Principatele Dunărene</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit&section=3" title="Modifică secțiunea: Principatele Dunărene" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&section=3" title="Edit section's source code: Principatele Dunărene"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <table class="toccolours" style="float: right; margin-left: 1em; margin-right: 2em; font-size: 85%; background:#c6dbf7; color:black; width:30em; max-width: 40%;" cellspacing="5"> <tbody><tr> <td style="text-align: left;">„Luptați pentru Credință și Patrie! A venit vremea, o grecilor. Cu mult timp în urmă, popoarele Europei, luptând pentru proprile drepturi și libertăți, ne-au chemat să îi imităm…Popoarele iluminate ale Europei sunt ocupate cu returnarea aceluiași bine și, plini de gratitudine pentru binefacerile făcute de strămoșii noștri lor, doresc eliberarea Greciei. Noi, aparent demni de virtuțile strămoșești și ale secolului actual, suntem plini de speranță că vom primi protecția și ajutorul lor. Mulți dintre acești iubitori de libertate vor veni să lupte alături de noi… Cine va împiedica brațele voastre bărbătești? Inamicul nostru laș este slab și bolnav. Generalii noștri sunt experimentați și conaționalii noștri sunt plini de entuziasm. Uniți-vă, o, bravi și mărinimoși greci! Să se formeze falangele naționale, să apară legiunile patriotice și veți vedea acei vechi giganți ai despotismului prăbușindu-se în fața stindardelor noastre triumfătoare” </td></tr> <tr> <td style="text-align: left;"><b><i>Proclamația lui Ipsilanti de la Iași.<sup id="cite_ref-1" class="reference"><a href="#cite_note-1"><span class="cite-bracket">[</span>1<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></i></b> </td></tr></tbody></table> <p><a href="/wiki/Alexandru_Ipsilanti" class="mw-redirect mw-disambig" title="Alexandru Ipsilanti">Alexandru Ipsilanti</a> a fost ales șeful <a href="/wiki/Filiki_Eteria" class="mw-redirect" title="Filiki Eteria">Filiki Eteria</a> în aprilie 1820 și a preluat sarcina planificării insurecției elene. Ipsilanti visa să mobilizeze întreaga populație <a href="/wiki/Cre%C8%99tinism" title="Creștinism">creștină</a> din <a href="/wiki/Balcani" class="mw-redirect" title="Balcani">Balcani</a> pentru lupta împotriva otomanilor și să forțeze Rusia să intervină în favoarea coreligionarilor lor. Ipsilanti a traversat în fruntea voluntarilor eleni râul <a href="/wiki/Prut" class="mw-redirect" title="Prut">Prut</a> pe 22 februarie, facându-și intrarea în <a href="/wiki/Principatele_Dun%C4%83rene" title="Principatele Dunărene">Principatele Dunărene</a> <sup id="cite_ref-Clogg32_2-0" class="reference"><a href="#cite_note-Clogg32-2"><span class="cite-bracket">[</span>2<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. Pentru a-i încuraja pe creștinii <a href="/wiki/Rom%C3%A2ni" title="Români">români</a> să se alăture Eteriei, el a anunțat că are sprijinul Marilor Puteri, în principal al Rusiei. La două zile după intrarea în Moldova, Ipsilanti a emis o proclamație prin care îi chema pe <a href="/wiki/Greci" title="Greci">greci</a> și pe restul creștinilor să se ridice la luptă împotriva otomanilor<sup id="cite_ref-autogenerat1_3-0" class="reference"><a href="#cite_note-autogenerat1-3"><span class="cite-bracket">[</span>3<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> . <a href="/wiki/Mihai_Su%C8%9Bu" title="Mihai Suțu">Mihai Suțu</a>, domnitorul Moldovei, membru al Eteriei, și-a pus garda la dispoziția lui Ipsilanti. Între timp, <a href="/w/index.php?title=Patriarhul_Grigorios_al_V-lea_al_Constantinopolului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Patriarhul Grigorios al V-lea al Constantinopolului — pagină inexistentă">Patriarhul Grigorios al V-lea al Constantinopolului</a> și sinodul i-au anatemizat și excomunicat pe Ipsilanti și pe Șuțu, exprimându-se în mod clar împotriva revoluției, în conformitate cu politica bisericii ortodoxe <sup id="cite_ref-4" class="reference"><a href="#cite_note-4"><span class="cite-bracket">[</span>4<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:AlexanderYpsilantisPruth.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ab/AlexanderYpsilantisPruth.jpg/200px-AlexanderYpsilantisPruth.jpg" decoding="async" width="200" height="277" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ab/AlexanderYpsilantisPruth.jpg/300px-AlexanderYpsilantisPruth.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/ab/AlexanderYpsilantisPruth.jpg 2x" data-file-width="325" data-file-height="450" /></a><figcaption> „Alexandru Ipsilanti traversând Prutul”, tablou de Peter von Hess</figcaption></figure> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_the_Sacred_Band_of_1821.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/60/Flag_of_the_Sacred_Band_of_1821.svg/200px-Flag_of_the_Sacred_Band_of_1821.svg.png" decoding="async" width="200" height="133" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/60/Flag_of_the_Sacred_Band_of_1821.svg/300px-Flag_of_the_Sacred_Band_of_1821.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/60/Flag_of_the_Sacred_Band_of_1821.svg/400px-Flag_of_the_Sacred_Band_of_1821.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="400" /></a><figcaption>Drapelul de luptă al lui Ipsilanti</figcaption></figure> <p>În loc să înainteze rapid spre <a href="/wiki/Br%C4%83ila" title="Brăila">Brăila</a>, unde ar fi putut să împiedice armatele otomane să intre în Principate, ceea ce i-ar fi putut forța pe ruși să intervină, Ipsilanti a rămas la iași și a ordonat executarea unui număr de <a href="/wiki/Boier" title="Boier">boieri</a> moldoveni filootomani. După ce a ajuns cu o întârziere de câteva săptămâni în <a href="/wiki/Bucure%C8%99ti" title="București">București</a> (începutul lui aprilie), el a hotărât să nu se alieze cu <a href="/wiki/Pandur" class="mw-redirect" title="Pandur">pandurii</a> lui <a href="/wiki/Tudor_Vladimirescu" title="Tudor Vladimirescu">Tudor Vladimirescu</a>. <a href="/wiki/Tudor_Vladimirescu" title="Tudor Vladimirescu">Tudor Vladimirescu</a> și pandurii săi se aflau deja la București încă de pe 16 martie.Relațiile dintre Vladimirescu și Ipsilanti s-au deteriorat rapid. Prioritatea lui Vladimirescu era să-și consolideze autoritatea în fața domnitorului numit de turci, <a href="/wiki/Scarlat_Callimachi" title="Scarlat Callimachi">Scarlat Callimachi</a> și să mențină relații bune atât cu otomanii cât și cu rușii<sup id="cite_ref-5" class="reference"><a href="#cite_note-5"><span class="cite-bracket">[</span>5<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. Cam în această perioadă, împăratul <a href="/wiki/Alexandru_I_al_Rusiei" title="Alexandru I al Rusiei">Alexandru I</a> i-a cerut ministrului său de externe <a href="/wiki/Ioannis_Kapodistrias" title="Ioannis Kapodistrias">Ioannis Kapodistrias</a> să îi trimită lui Ipsilanti o scrisoare prin care să îi reproșeze liderului Eteriei depășirea mandatului încredințat. Capodistrias l-a anunțat pe Ipsilanti că numele i-a fost șters din lista ofițerilor Imperiului Rus și i s-a comandat să înceteze acțiunile militare. Ipsilanti a încercat să ignore scrisoarea, dar Tudor Vladimirescu a considerat aceasta îl dezleagă de orice obligație față de Eteria. Între cele două tabere a izbucnit un conflict, iar Eteria a încercat să-l asasineze pe Valdimirescu pe 26 mai. După pierderea sprijinului românilor, intrarea forțelor otomane în Muntenia a pecetluit soarta Eteriei. Dezastrul exilaților greci a fost total după înfrângerea din <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Dr%C4%83g%C4%83%C8%99ani" title="Bătălia de la Drăgășani">Bătălia de la Drăgășani</a> de pe 7 iunie<sup id="cite_ref-Clogg33_6-0" class="reference"><a href="#cite_note-Clogg33-6"><span class="cite-bracket">[</span>6<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p><p>Alexandru Ipsilanti, fratele lui Nicolae și o mână de eteriști s-au retras spre <a href="/wiki/R%C3%A2mnicu_V%C3%A2lcea" title="Râmnicu Vâlcea">Râmnicu Vâlcea</a>, unde a rămas mai multe zile negociind cu autoritățile austriece permisiunea de traversare a frontierei. Temându-se că eteriștii ar fi putut să-l predea turcilor, el a răspândit zvonul că Austria a declarat război Imperiului Austriac, a certu organizarea unui <a href="/wiki/Te_Deum" title="Te Deum">Te Deum</a> la <a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Cozia" title="Mănăstirea Cozia">Mănăstirea Cozia</a> și, pretextând că are de făcut o serie de aranjamente cu comandantul austriac, a trecut frontiera în <a href="/wiki/Transilvania" title="Transilvania">Transilvania</a>. Împăratul austriac <a href="/wiki/Francisc_I_al_Austriei" title="Francisc I al Austriei">Francisc</a> era însă un semnatar al <a href="/wiki/Sf%C3%A2nta_Alian%C8%9B%C4%83" title="Sfânta Alianță">Sfintei Alianțe</a>, iar autoritățile austriece au refuzat să îi acorde azil liderilor unei rebeliuni dintr-o țară vecină și Ipsilanti a fost ținut sub strictă observație pentru șapte ani.<sup id="cite_ref-7" class="reference"><a href="#cite_note-7"><span class="cite-bracket">[</span>7<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. Lupta eteriștilor a mai continuat în Moldova ceva vreme, dar până la sfârșitul anului otomanii au înfrânt orice rezistență. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Peloponez">Peloponez</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit&section=4" title="Modifică secțiunea: Peloponez" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&section=4" title="Edit section's source code: Peloponez"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Siege_of_Tripolitsa.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c0/Siege_of_Tripolitsa.jpg/200px-Siege_of_Tripolitsa.jpg" decoding="async" width="200" height="152" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c0/Siege_of_Tripolitsa.jpg/300px-Siege_of_Tripolitsa.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c0/Siege_of_Tripolitsa.jpg/400px-Siege_of_Tripolitsa.jpg 2x" data-file-width="1433" data-file-height="1092" /></a><figcaption>Planul asediul Tripoliței. Detașamentul lui Kolokotronis, care a atacat orașul, este simbolizat cu litera „O”</figcaption></figure> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Nafplion_view_from_Palamidi_castle.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/68/Nafplion_view_from_Palamidi_castle.JPG/200px-Nafplion_view_from_Palamidi_castle.JPG" decoding="async" width="200" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/68/Nafplion_view_from_Palamidi_castle.JPG/300px-Nafplion_view_from_Palamidi_castle.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/68/Nafplion_view_from_Palamidi_castle.JPG/400px-Nafplion_view_from_Palamidi_castle.JPG 2x" data-file-width="2272" data-file-height="1704" /></a><figcaption>Vedere panoramică a Nauplionului, prima capitală a Greciei moderne</figcaption></figure> <p><a href="/wiki/Peloponez" title="Peloponez">Peloponezul</a>, care avea o îndelungată tradiție de rezistență antiotomană, a devenit centrul rebelinii. La începutul anului 1821, absența guvernatorului otoman Hursid Pașa și a trupelor sale a oferit grecilor șansa să se ridice la luptă împotriva ocupanților. O adunare hotărâtoare a avut loc la <a href="/wiki/Aigion" class="mw-redirect" title="Aigion">Vostitsa</a> pe 26 ianuarie, aici participând liderii politico-militari și religioși din întreg Peloponezul. Aici, preotul revoluționar <a href="/w/index.php?title=Papaflessas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Papaflessas — pagină inexistentă">Papaflessas</a>, care a declarat despre sine că este reprezentantul <a href="/wiki/Eteria" title="Eteria">Eteriei</a>, a încercat să îi convigă pe liderii civili și clerul superior de necesitatea declanșării rebeliunii, în ciuda absenței unor garanții cu privire la intervenția Rusiei<sup id="cite_ref-8" class="reference"><a href="#cite_note-8"><span class="cite-bracket">[</span>8<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. După aflarea veștilor intrări lui Ipsilanti în Principatele Dunărene, atmosfera din Peloponez a devenit tensionată, iar la mijlocul lunii martie au izbucnit incidente sporadic între greci și musulmani. Tradiția istorică elenă consideră ziua de 25 martie 1821, când mitropolitul Germanos a sfințit drapelul cu cruce în mănăstirea <a href="/w/index.php?title=Agia_Lavra&action=edit&redlink=1" class="new" title="Agia Lavra — pagină inexistentă">Agia Lavra</a>, ziua în care a izbucnit revoluția, deși unii cercetători pun la îndoială existența istorică a evenimentului<sup id="cite_ref-9" class="reference"><a href="#cite_note-9"><span class="cite-bracket">[</span>9<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p><p><a href="/wiki/Peninsula_Mani" title="Peninsula Mani">Manioții</a> au declarat război turcilor la <a href="/wiki/Areopoli" title="Areopoli">Areopoli</a> pe 17 martie 1821. În aceeași zi, aproximativ 2.000 de manioți sub comanda lui <a href="/w/index.php?title=Petros_Mavromichalis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Petros Mavromichalis — pagină inexistentă">Petros Mavromichalis</a> s-au îndreptat spre <a href="/wiki/Kalamata" title="Kalamata">Kalamata</a>, unde s-au unit cu trupele comandate de <a href="/wiki/Theodoros_Kolokotronis" title="Theodoros Kolokotronis">Theodoros Kolokotronis</a>, <a href="/w/index.php?title=Nikitaras&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nikitaras — pagină inexistentă">Nikitaras</a> și <a href="/w/index.php?title=Papaflessas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Papaflessas — pagină inexistentă">Papaflessas</a>. Kalamata a fost cucerit de greci pe 23 martie<sup id="cite_ref-Kassis39_10-0" class="reference"><a href="#cite_note-Kassis39-10"><span class="cite-bracket">[</span>10<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. Orașul <a href="/w/index.php?title=Kalavryta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kalavryta — pagină inexistentă">Kalavryta</a> a fost asediat pe 21 martie, iar în <a href="/wiki/Patras" title="Patras">Patras</a> conflictul a durat mai multe zile. otomanii au lansat atacuri sporadice asupra orașului, iar revoluționarii conduși de <a href="/w/index.php?title=Panagiotis_Karatzas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Panagiotis Karatzas — pagină inexistentă">Panagiotis Karatzas</a> i-au respins înapoi în fortăreață<sup id="cite_ref-11" class="reference"><a href="#cite_note-11"><span class="cite-bracket">[</span>11<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p><p>Spre sfârșitul lunii martie, grecii controlau practic întreaga zonă rurală, în vreme ce turcii se limitau numai la controlul asupra fortărețelor – <a href="/wiki/Patras" title="Patras">Patras</a>, (recucerită de turci pe 3 aprilie), <a href="/w/index.php?title=Rio,_Grecia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rio, Grecia — pagină inexistentă">Rio</a>, <a href="/w/index.php?title=Acrocorinth&action=edit&redlink=1" class="new" title="Acrocorinth — pagină inexistentă">Acrocorinth</a>, <a href="/wiki/Monemvasia" title="Monemvasia">Monemvasia</a>, <a href="/wiki/Nauplion" title="Nauplion">Nauplion</a> și capitala provincială <a href="/wiki/Tripoli,_Grecia" title="Tripoli, Grecia">Tripolitsa</a>, unde se refugiaseră numeroase famii de turci la începutul rebeliunii. Toate aceste fortărețe au fost asediate de forțele neregulate elene, dar nu au fost cucerite, pentru că revoluționarii nu dispuneau de artilerie. Cu excepția Tripoliței, toate cetățile aveau acces la mare și puteau fi reaprovizionate și sprijinite cu forțe noi de către marina otomană. Kolokotronis a organizat asediul Tripoliței începând din mai, reușind să cucerească orașul pe 23 septembrie<sup id="cite_ref-12" class="reference"><a href="#cite_note-12"><span class="cite-bracket">[</span>12<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. Orașul a fost dat devastat de gloate furioase timp de două zile <sup id="cite_ref-13" class="reference"><a href="#cite_note-13"><span class="cite-bracket">[</span>13<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. Apărătorii turci ai Actrocorinthului au negociat îndelung predarea orașului, eveniment care a avut loc pe 14 ianuarie 1822<sup id="cite_ref-14" class="reference"><a href="#cite_note-14"><span class="cite-bracket">[</span>14<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Grecia_centrală"><span id="Grecia_central.C4.83"></span>Grecia centrală</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit&section=5" title="Modifică secțiunea: Grecia centrală" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&section=5" title="Edit section's source code: Grecia centrală"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="thumb tright"> <div class="thumbinner" style="width:308px;"> <table style="background: transparent; border: 0; padding: 0; margin: 0; width:304px;" cellspacing="0"> <tbody><tr style="vertical-align:middle;"> <td style="padding: auto; margin: 0;" class="thumbimage"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Zografos-Makriyannis_04_Battles_of_Alamana,_Agia_Marina,_Parakitsi.jpg" class="mw-file-description" title="Panagiotis Zographos ilustrează sub îndrumarea generalului Yannis Makriyannis bătăliile de la Alamana (stânga ) și Vassilika (dreapta) (din Scene din Războiul de Independență al Greciei)"><img alt="Imagine indisponibilă" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9d/Zografos-Makriyannis_04_Battles_of_Alamana%2C_Agia_Marina%2C_Parakitsi.jpg/150px-Zografos-Makriyannis_04_Battles_of_Alamana%2C_Agia_Marina%2C_Parakitsi.jpg" decoding="async" width="150" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9d/Zografos-Makriyannis_04_Battles_of_Alamana%2C_Agia_Marina%2C_Parakitsi.jpg/225px-Zografos-Makriyannis_04_Battles_of_Alamana%2C_Agia_Marina%2C_Parakitsi.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9d/Zografos-Makriyannis_04_Battles_of_Alamana%2C_Agia_Marina%2C_Parakitsi.jpg/300px-Zografos-Makriyannis_04_Battles_of_Alamana%2C_Agia_Marina%2C_Parakitsi.jpg 2x" data-file-width="3000" data-file-height="2396" /></a></span> </td> <td style="padding: 0; margin: 0; border: 0; width: 2px"> </td> <td style="padding: auto; margin: 0;" class="thumbimage"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Zografos-Makriyannis_07_Polemos_Vassilikon_2.jpg" class="mw-file-description" title="Panagiotis Zographos ilustrează sub îndrumarea generalului Yannis Makriyannis bătăliile de la Alamana (stânga ) și Vassilika (dreapta) (din Scene din Războiul de Independență al Greciei)"><img alt="Imagine indisponibilă" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/19/Zografos-Makriyannis_07_Polemos_Vassilikon_2.jpg/150px-Zografos-Makriyannis_07_Polemos_Vassilikon_2.jpg" decoding="async" width="150" height="118" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/19/Zografos-Makriyannis_07_Polemos_Vassilikon_2.jpg/225px-Zografos-Makriyannis_07_Polemos_Vassilikon_2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/19/Zografos-Makriyannis_07_Polemos_Vassilikon_2.jpg/300px-Zografos-Makriyannis_07_Polemos_Vassilikon_2.jpg 2x" data-file-width="3000" data-file-height="2361" /></a></span> </td></tr> <tr style="vertical-align:top;"> <td style="padding: 0; margin: 0; border: 0;" colspan="3"><div class="thumbcaption">Panagiotis Zographos ilustrează sub îndrumarea generalului Yannis Makriyannis bătăliile de la Alamana (stânga ) și Vassilika (dreapta) (din <i>Scene din Războiul de Independență al Greciei</i>)</div> </td></tr></tbody></table> </div> </div> <p>Prima regiuni din Grecia Centrală care s-au revoltat a fost <a href="/wiki/Focida" title="Focida">Focida</a> (24 martie) și <a href="/wiki/Amphissa" title="Amphissa">Amphissa</a> (27 martie). În <a href="/wiki/Beo%C8%9Bia" title="Beoția">Beoția</a>, orașul <a href="/wiki/Levadeia" title="Levadeia">Levadeia</a> a fost cucerit de <a href="/w/index.php?title=Athanasios_Diakos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Athanasios Diakos — pagină inexistentă">Athanasios Diakos</a> pe 31 martie. Au urmat <a href="/wiki/Teba" title="Teba">Teba</a> două zile mai târziu. Forțele revoluționare au intrat la mijlocul lui aprilie în <a href="/wiki/Atena" title="Atena">Atena</a> și au obligat garnizoana otomană să se refugieze in <a href="/wiki/Acropol%C4%83" title="Acropolă">Acropolă</a>. <a href="/wiki/Missolonghi" title="Missolonghi">Missolonghi</a> s-a răsculat pe 25 mai, iar reveliunea s-a răspândit rapid în alte orașe din centrul și vestul Greciei<sup id="cite_ref-15" class="reference"><a href="#cite_note-15"><span class="cite-bracket">[</span>15<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p><p>Succesle inițiale ale grecilor au fost puse sub semnul de întrebării de înfrângerile din bătăliile de la <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bătălia de la — pagină inexistentă">Alamana</a> și de la Eleftherohori în fața lui <a href="/w/index.php?title=Omer_Vrioni&action=edit&redlink=1" class="new" title="Omer Vrioni — pagină inexistentă">Omer Vrioni</a>. O altă piedere importantă a grecilor a fost moartea lui Diakos, un lider militar elen promițător, care a fost capturat la Alamana de către turci, care l-au executat mai apoi, atunci când a refuzat să jure credință <a href="/wiki/Sultan" title="Sultan">sultanului</a>. Grecii au reușit să oprească șirul succeselor otomane în <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Gravia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Gravia — pagină inexistentă">bătălia de la Gravia</a>. Aici, <a href="/wiki/Odysseas_Androutsos" title="Odysseas Androutsos">Odysseas Androutsos</a>, în fruntea unei forțe reduse din punct de vedere numeric, a produs pierderi foarte mari armatei turce. Această victorie le-a permis grecilor să se retragă în siguranță, iar Omer Vrioni s-a văzut obligat să-și amâne înanintarea spre Peloponez până când i-au sosit întăriri. Cât timp a așteptat sosirea întăririlor, Omer a atacat Levadeia, pe care a cucerit-o pe 10 iunie, și Atena, unde a despresurat Acropolele, asediat de greci. După ce 2.000 de greci a reușit să distrugă armata turcă care se îndrepta spre Attica în <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Vassilika&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Vassilika — pagină inexistentă">Vassilika</a>, Vrioni a părăsit <a href="/wiki/Attica" title="Attica">Attica</a> în septembrie și s-a retras la <a href="/wiki/Ioannina" title="Ioannina">Ioannina</a>. Spre sfârșitul anului 1821, după victoriile de la Vassilika și Gravia, grecii au reușit să asigure controlul, cel puțin temporar, asupra Greciei centrale<sup id="cite_ref-16" class="reference"><a href="#cite_note-16"><span class="cite-bracket">[</span>16<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Creta">Creta</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit&section=6" title="Modifică secțiunea: Creta" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&section=6" title="Edit section's source code: Creta"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p><a href="/wiki/Creta" title="Creta">Cretanii</a> au participat pe scară largă la rebeliune, dar nu au reușit să obțină eliberarea de sub dominația otomană datorită intervenției egiptene<sup id="cite_ref-Detorakis375_17-0" class="reference"><a href="#cite_note-Detorakis375-17"><span class="cite-bracket">[</span>17<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. <a href="/wiki/Creta" title="Creta">Creta</a> avea o lungă istorie de rezistență antiotomană, faptele de vitejie ale locuitorilor insulei intrând în folclor, precum cele ale lui <a href="/w/index.php?title=Daskalogiannis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Daskalogiannis — pagină inexistentă">Daskalogiannis</a>, ucis în lupta cu turcii<sup id="cite_ref-Detorakis375_17-1" class="reference"><a href="#cite_note-Detorakis375-17"><span class="cite-bracket">[</span>17<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. Rebeliunea grecilor din 1821 din Creta a primit un răspuns violent din partea autorităților otomane. Un mare număr de cretani, inclusiv <a href="/wiki/Preot" title="Preot">preoții</a> considerați capii răscoalei, a fost executat<sup id="cite_ref-18" class="reference"><a href="#cite_note-18"><span class="cite-bracket">[</span>18<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. În ciuda represiunilor dure, elenii nu au cedat și sultanul <a href="/wiki/Mahmud_al_II-lea" title="Mahmud al II-lea">Mahmud al II-lea</a> a fost forțat să ceară ajutorul vasalului său, <a href="/wiki/Muhammad_Ali_al_Egiptului" title="Muhammad Ali al Egiptului">Muhammad Ali al Egiptului</a>, căruia i-a promis stăpânirea asupra <a href="/wiki/Pa%C8%99al%C3%A2c" title="Pașalâc">pașalâcului</a> cretan<sup id="cite_ref-Detorakis375_17-2" class="reference"><a href="#cite_note-Detorakis375-17"><span class="cite-bracket">[</span>17<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. Pe 28 mai 1822, o flotă egipteană de 30 de vase de război și 84 de transport sub comanda ginerului lui Mhemed, Hasan Pașa, a intrat în portul <a href="/wiki/Souda" title="Souda">Souda</a>. După debarcarea trupelor, Hasan Pașa a trecut imediat la represalii sângeroase împotriva satelor din întreaga Cretă<sup id="cite_ref-Detorakis375_17-3" class="reference"><a href="#cite_note-Detorakis375-17"><span class="cite-bracket">[</span>17<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p><p>După moartea accidentală a lui Hasan în februarie 1823, un alt ginere al lui Muhammad Ali, Husein Bey<sup id="cite_ref-19" class="reference"><a href="#cite_note-19"><span class="cite-bracket">[</span>19<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> a continuat represaliile în Creta. El conducea o forță egipteano-turco de 12.000 oameni – infanterie, cavalerie și artilerie – cu cartierul general în <a href="/wiki/Heraklion" title="Heraklion">Heraklion</a>. <a href="/w/index.php?title=Emmanouil_Tombazis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Emmanouil Tombazis — pagină inexistentă">Emmanouil Tombazis</a>, numit comisar al Cretei de către guvernul revoluționar, a convocat pe 22 iunie 1823 o convenție la Arcoudaina, în cadrul căreia a încercat să reconcilieze diferitele facțiuni elene și să le canalizeze eforturile împotriva inamicului comun, otomanii<sup id="cite_ref-20" class="reference"><a href="#cite_note-20"><span class="cite-bracket">[</span>20<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. El a mobilizat 3.000 de oameni la <a href="/w/index.php?title=Gergeri&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gergeri — pagină inexistentă">Gergeri</a> pentru a-i înfrunta pe soldații lui Hussein. Cretanii au fost înfrânți de otomanii mai numeroși și mai bine organizați în bătălia de la Amourgelles de pe 20 august 1823<sup id="cite_ref-21" class="reference"><a href="#cite_note-21"><span class="cite-bracket">[</span>21<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. Până în primăvara anului 1824, rezistența cretanilor fusese restrânsă la câteva zone montane izolate.<sup id="cite_ref-22" class="reference"><a href="#cite_note-22"><span class="cite-bracket">[</span>22<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p><p>În vara anului 1825, gurupuri de cretani care au însumat între trei și patru sute de oameni, s-au reîntors pe insulă, după ce luptaseră împotriva otomanilor în Peloponez. Aceștia au dat un nou imbold rebeliunii din Creta. Pe 9 august 1825, aceste grupuri aflate sub conducerea lui Dimitrios Kallergis și Emmanouil Antoniadis au cucerit forturile <a href="/w/index.php?title=Gramvousa&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gramvousa — pagină inexistentă">Gramvousa</a> și <a href="/w/index.php?title=Kissamos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kissamos — pagină inexistentă">Kissamos</a> (de unde și numele acestei perioade de timp, „Perioada Gramvousa”). După aceste victorii, insurgenții au încercat să reaprindă rebeliunea în regiunile de câmpie ale insulei<sup id="cite_ref-23" class="reference"><a href="#cite_note-23"><span class="cite-bracket">[</span>23<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Frangokastello_S%C3%BCdseite.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/13/Frangokastello_S%C3%BCdseite.jpg/220px-Frangokastello_S%C3%BCdseite.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/13/Frangokastello_S%C3%BCdseite.jpg/330px-Frangokastello_S%C3%BCdseite.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/13/Frangokastello_S%C3%BCdseite.jpg/440px-Frangokastello_S%C3%BCdseite.jpg 2x" data-file-width="3495" data-file-height="2619" /></a><figcaption>Zidurile Frangokastell</figcaption></figure> <p>Deși otomanii nu au reușit să recucerească forturile, ai au reușit să oprească diseminarea insurgenției în vestul insulei. Turcii au asediat Gramvousa și insurgenții au trebuit să supraviețuiască în următorii doi ani bazându-se doar pe acțiunile <a href="/wiki/Piraterie" title="Piraterie">pieraterești</a>. Gramvousa a devenit un centru al pirateriei, care a afectat grav transporturile navale turco-egiptene și europene. În timpul celor peste doi ani de asediu, populația din Gramvousa s-au organizat de asemenea natură încât au devenit autonomi, au construit o școlă și au construit o biserică dedicată <a href="/wiki/Fecioara_Maria" title="Fecioara Maria">Maicii Domnului</a> <i>Panagia i Kleftrina</i> („Maica Domnului Pirat”)<sup id="cite_ref-Detorakis383_24-0" class="reference"><a href="#cite_note-Detorakis383-24"><span class="cite-bracket">[</span>24<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. În ianuarie 1828, <a href="/wiki/Epir" title="Epir">epiriotul</a> <a href="/w/index.php?title=Hatzimichalis_Dalianis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hatzimichalis Dalianis — pagină inexistentă">Hatzimichalis Dalianis</a> și cei 700 de greci de sub comanda lui au debarcat în Creta și în martie au cucerit castelul <a href="/w/index.php?title=Francocastello&action=edit&redlink=1" class="new" title="Francocastello — pagină inexistentă">Francocastello</a> din regiunea <a href="/w/index.php?title=Sfakia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sfakia — pagină inexistentă">Sfakia</a>. Răspunsul otomanilor a fost rapid – Mustafa Naili Pașa a asediat cetatea cu o armată de 8.000 de oameni. După câteva zile, turcii au cucerit Francocastello, iar Dalianis a pierit în luptă alături de alți 385 dintre oamenii lui<sup id="cite_ref-Bakker_25-0" class="reference"><a href="#cite_note-Bakker-25"><span class="cite-bracket">[</span>25<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. În 1828, Kapodistrias a trimis o expediție (la care participau și francezii și britanicii) în Creta să rezolve problema pirateriei. Această expediție a distrus toate vasele piraților din Gramvousa, iar fortul a trecut sub comanda britanică<sup id="cite_ref-Detorakis383_24-1" class="reference"><a href="#cite_note-Detorakis383-24"><span class="cite-bracket">[</span>24<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Macedonia">Macedonia</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit&section=7" title="Modifică secțiunea: Macedonia" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&section=7" title="Edit section's source code: Macedonia"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Dezvolatarea economică a <a href="/wiki/Salonic" title="Salonic">Salonicului</a> și a altor orașe din <a href="/wiki/Macedonia_(regiune)" title="Macedonia (regiune)">Macedonia</a> a conicis cu renaștere culturală și politică grecilor. Ideiile promovate prin cântecele patriotice ale lui <a href="/wiki/Rigas_Velestinlis" title="Rigas Velestinlis">Rigas Feraios</a> și ale altora au lăsat o impresie puternică asupra locuitorilor regiunii. După câțiva ani, revoarea revoluționară din sudul Greciei s-a răspândit și alte regiuni. Liderul revoluției în Macedonia a fost <a href="/w/index.php?title=Emmanouel_Pappas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Emmanouel Pappas — pagină inexistentă">Emmanouel Pappas</a> din satul <a href="/w/index.php?title=Emmanouil_Pappas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Emmanouil Pappas — pagină inexistentă">Dobista</a>, <a href="/wiki/Prefectura_Serres" title="Prefectura Serres">Serres</a>, care devenise membru al <a href="/wiki/Filiki_Eteria" class="mw-redirect" title="Filiki Eteria">Filiki Eteria</a> în 1819. Papas și-a cheltuit o bună parte a averii în favoarea cauzei revoluționare<sup id="cite_ref-26" class="reference"><a href="#cite_note-26"><span class="cite-bracket">[</span>26<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Emmanouil_Papas-Serres,_Greece.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4b/Emmanouil_Papas-Serres%2C_Greece.JPG/200px-Emmanouil_Papas-Serres%2C_Greece.JPG" decoding="async" width="200" height="267" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4b/Emmanouil_Papas-Serres%2C_Greece.JPG/300px-Emmanouil_Papas-Serres%2C_Greece.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4b/Emmanouil_Papas-Serres%2C_Greece.JPG/400px-Emmanouil_Papas-Serres%2C_Greece.JPG 2x" data-file-width="2304" data-file-height="3072" /></a><figcaption>Stauia lui Emmanouel Pappas din Serres</figcaption></figure> <p>Papas, urmând instrucțiunile lui Alexandru Ipsilanti, (pregătirea terenului urmată de ridicarea la luptă populația Macedoniei), a încărcat o corabie cu arme și muniție la Constantinopol pe 23 martie și s-a îndreptat spre <a href="/wiki/Muntele_Atos" class="mw-redirect" title="Muntele Atos">Muntele Atos</a>, considerat locul portivit pentru declanșarea insurecției. Istoricul notează în „Istorica Macedoniei” că „nu fuseseră făcute pregătiri adecvate pentru rebeliune, iar idealurile revoluționare nu fuseseră reconciliate cu lumea ideologică a călugărilor din cadrul regimului atonit”<sup id="cite_ref-27" class="reference"><a href="#cite_note-27"><span class="cite-bracket">[</span>27<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. Pe 8 mai, turcii înfuriați de debarcarea marinarilor din <a href="/wiki/Psara" title="Psara">Psara</a> la <a href="/wiki/Stomio_(Larissa)" title="Stomio (Larissa)">Tsayezi</a>, de capturarea negustorilor turci și confiscarea bunurilor lor, au năvălit pe străzile din Serres, au percheziționat casele celor mai importanți creștini în căutarea de arme, i-au închis pe mitropolit și pe 150 de negustori și le-a confiscat marfa, ca represalii pentru acțiunile de la Tsayezi<sup id="cite_ref-28" class="reference"><a href="#cite_note-28"><span class="cite-bracket">[</span>28<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p><p>Yusuf Bey, guvernatorul Salonicului, a închis în pușcăria garnizoanei peste 400 de ostatici, dintre care aproximativ 100 de călugări din împrejurimi. El a încercat de asemenea să-i captureze pe cei mai bogați negustori din <a href="/wiki/Polygyros" title="Polygyros">Polygyros</a>, dar aceștia din urmă au reușit să fugă. Pe 17 mai, grecii din Polygyros s-au răsculat, i-au ucis pe guvernatorul local și 14 dintre oamenii săi și i-au rănit pe alți trei. Încercările unor detașamente înarmate ale turcilor au fost respinse de răsculați. A doua zi, în timp ce rebeliunea se generaliza în <a href="/wiki/Prefectura_Halkidiki" title="Prefectura Halkidiki">satele din Halkidiki</a>, Yusuf Bey a ordonat executarea a jumătate dintre ostatici. După cum avea să mărturisească <a href="/w/index.php?title=Mullah&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mullah — pagină inexistentă">mullahul</a> Salonicului, strigătele de jale se auzeau neîncetat pe străzile orașului, iar Yusuf Bey, aga ienicerilor, ulemalele și alți lideri militari otomani se comportau ca nebunii<sup id="cite_ref-29" class="reference"><a href="#cite_note-29"><span class="cite-bracket">[</span>29<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p><p>Distrugerile provocate popuției orașului au fost atât de mari, încât comunitate elenă s-a refăcut de-abia la sfârșitul secolului<sup id="cite_ref-30" class="reference"><a href="#cite_note-30"><span class="cite-bracket">[</span>30<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. Revolta a devenit cu adevărat puternică în momentul în care călugării Muntelui Atos, cei din <a href="/wiki/Kassandra,_Halkidiki" class="mw-redirect" title="Kassandra, Halkidiki">Kassandra</a> și cei de pe insula <a href="/wiki/Thasos" title="Thasos">Thasos</a> s-au alăturat insurgenților<sup id="cite_ref-31" class="reference"><a href="#cite_note-31"><span class="cite-bracket">[</span>31<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p><p>Rebeliunea din Halkidiki s-a dezvoltat încet și dezorganizat. În iunie 1821, insurgenții au încercat să înrerupă comunicațiile dintre <a href="/wiki/Tracia" title="Tracia">Tracia</a> și sudul Greciei, pentru a-l împiedica pe Hadji Mehmet Bayram Pașa să transfere trupele din <a href="/wiki/Asia_Mic%C4%83" class="mw-redirect" title="Asia Mică">Asia Mică</a> în Peloponez. Rebelii au reușit doar să întârzie deplasarea turcilor, fiind înfrânți în pasul Retina (Salonic)<sup id="cite_ref-32" class="reference"><a href="#cite_note-32"><span class="cite-bracket">[</span>32<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p><p>Insurecția din Halkidiki s-a rezumat doar la acțiunile din peninsulele Muntelui Atos și Kassandra. Pe 30 noiembrie 1821, ofensiva declanșată de noul pașa al Salonicului, Mehmet Emin Abulubud, s-a încheiat cu o victorie decisivă otomană la Kassandra. Supraviețuitorii eleni ai înfrângerii de la Kassandra, printre ei aflându-se și Pappas, au fost salvați de vasele din <a href="/wiki/Psara" title="Psara">Psara</a>, care i-a transportat în <a href="/w/index.php?title=Skiathos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Skiathos — pagină inexistentă">Skiathos</a>, <a href="/wiki/Skopelos" title="Skopelos">Skopelos</a> și <a href="/wiki/Skyros" title="Skyros">Skyros</a>. Papas a murit în timp ce se îndrepta spre insula Hydra. În acest timp, rebelii din <a href="/wiki/Sithonia" title="Sithonia">Sithonia</a>, <a href="/wiki/Muntele_Athos" title="Muntele Athos">Muntele Athos</a> și <a href="/wiki/Thasos" title="Thasos">Thasos</a> au <a href="/wiki/Capitulare" title="Capitulare">capitulat condiționat</a><sup id="cite_ref-33" class="reference"><a href="#cite_note-33"><span class="cite-bracket">[</span>33<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p><p>În ciuda înfrângerilor suferite în răsăritul Macedoniei, rebeliunile au izbucnit în Macedonia centrală și vestică, de la <a href="/wiki/Muntele_Olimp" title="Muntele Olimp">Muntele Olimp</a> până în <a href="/wiki/Prefectura_Pieria" title="Prefectura Pieria">Pieria</a> și <a href="/w/index.php?title=Mun%C8%9Bii_Vermion&action=edit&redlink=1" class="new" title="Munții Vermion — pagină inexistentă">Vermion</a>. În toamna anului 1821, Nikolaos Kasomoulis a fost trimis în sudul Greciei ca reprezentant al Macedoniei de Sud-Est și s-a întâlnit cu Demetrius Ipsilanti. El i-a scris mai apoi lui Papas din Hydra, cerndu-i să viziteze Olimpul și să se întâlnească cu șefii militari de acolo, pe care să-i înflăcăreze cu entuziasmul său patriotic<sup id="cite_ref-34" class="reference"><a href="#cite_note-34"><span class="cite-bracket">[</span>34<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. La începutul anului 1822, <a href="/w/index.php?title=Anastasios_Karatasos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Anastasios Karatasos — pagină inexistentă">Anastasios Karatasos</a> și <a href="/w/index.php?title=Aggelis_Gatsos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Aggelis Gatsos — pagină inexistentă">Aggelis Gatsos</a> a aranjat o întâlnire cu alți <i>armatoloi</i>. În timpul acestei întâlniri s-a hotărât ca insurecția să se bazeze pe acțiunile din trei orașe: <a href="/wiki/Naousa" title="Naousa">Naousa</a>, <a href="/w/index.php?title=Kastania_(Pieria),_Greece&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kastania (Pieria), Greece — pagină inexistentă">Kastania</a> și <a href="/w/index.php?title=Siatista&action=edit&redlink=1" class="new" title="Siatista — pagină inexistentă">Siatista</a><sup id="cite_ref-35" class="reference"><a href="#cite_note-35"><span class="cite-bracket">[</span>35<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p><p>În 1822, Mehmed Emin a stabilizat situația otomanilor fiind victorios în luptele de la <a href="/wiki/Kolindros" title="Kolindros">Kolindros</a> și Kastania<sup id="cite_ref-36" class="reference"><a href="#cite_note-36"><span class="cite-bracket">[</span>36<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. În nord, în apropierea localității <a href="/w/index.php?title=Naousa,_Imathia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Naousa, Imathia — pagină inexistentă">Naousa</a>, <a href="/w/index.php?title=Zafeirakis_Theodosiou&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zafeirakis Theodosiou — pagină inexistentă">Zafeirakis Theodosiou</a>, Karatasos și Gatsos au organizat apărarea orașului. Primele lupte au dat câștig de cauză grecilor. Mehmed Emin a atacat mai apoi orașul în fruntea unei armate formate de 20.600 de soldați, dintre care doar ceva mai puțin de jumătate soldați ai armatei regulate. Mehmed Emin a reușit în urma mai multor atacuri să cucerească Naousa în aprilie. Victoria otomană a fost facilitată de trădarea dușmanilor lui Zafeirakis, care au dezvăluit atacatorilor existență unei zone neapărate<sup id="cite_ref-37" class="reference"><a href="#cite_note-37"><span class="cite-bracket">[</span>37<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. Comandatul otoman a ordonat după victorie execuții sumare ale luptătorilor și represalii împotriva civililor. Există mărturii despre femei care au preferat să se sinucidă decât să fie luate și vândute ca <a href="/wiki/Sclavie" title="Sclavie">sclave</a>. Cei care au reușit să scape din încercuirea de la Naousa s-au retras spre <a href="/wiki/Kozani" title="Kozani">Kozani</a>, <a href="/w/index.php?title=Siatista&action=edit&redlink=1" class="new" title="Siatista — pagină inexistentă">Siatista</a> ori au reușit să ajungă la mare, de unde au fost transportați cu corăbiile insurgenților în insulele <a href="/wiki/Marea_Egee" title="Marea Egee">Mării Egee</a> <sup id="cite_ref-38" class="reference"><a href="#cite_note-38"><span class="cite-bracket">[</span>38<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="1822–1824"><span id="1822.E2.80.931824"></span>1822–1824</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit&section=8" title="Modifică secțiunea: 1822–1824" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&section=8" title="Edit section's source code: 1822–1824"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Până în 1825, activitatea revoluționară a fost fragmentată, resimțind lipsa unei conduceri centrale puternice și a coordonării. Cu toate acestea, turcii nu au reușit să obțină înăbușirea rebeliunilor datorită problemelor logistice care i-au obligat să organizeze campanii militare de mică amploare. De-a lungul întregii perioade, liderii militari greci au adoptat o tactică care să le permită contracararea superiorității numerice a turcilor. Pe de altă parte, eforturile militare ale turcilor au fost îngreunate de lipsa pieselor de artilerie<sup id="cite_ref-39" class="reference"><a href="#cite_note-39"><span class="cite-bracket">[</span>39<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p><p>Grecii nu au reușit să profite de seria de succese de la începutul mișcării revoluționare din 1821, iar otomanii au preluat treptat inițiativa, organizând două campanii militare în vestul și estul Greciei comandate de Mustafa Reșit Pașa, respectiv Mahmud Dramali Pașa. Dramali Pașa a traversat <a href="/wiki/Rumelia" title="Rumelia">Rumelia</a> și a invadat <a href="/wiki/Moreea" title="Moreea">Moreea</a>, dar a fost învins în <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Dervenakia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Dervenakia — pagină inexistentă">bătălia de la Dervenakia</a><sup id="cite_ref-40" class="reference"><a href="#cite_note-40"><span class="cite-bracket">[</span>40<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. Campania din vestul Greciei s-a încheiat la rândul ei cu înfrângerea lui Mustafa Reșit la <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Karpenisi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Karpenisi — pagină inexistentă">Karpenisi</a><sup id="cite_ref-41" class="reference"><a href="#cite_note-41"><span class="cite-bracket">[</span>41<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Revolution_in_peril:_Infighting">Revolution in peril: Infighting</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit&section=9" title="Modifică secțiunea: Revolution in peril: Infighting" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&section=9" title="Edit section's source code: Revolution in peril: Infighting"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_civile_elene_1824%E2%80%931825&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războaiele civile elene 1824–1825 — pagină inexistentă">Războaiele civile elene 1824–1825</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p>Pirma Adunare Națională convocată la <a href="/wiki/Epidaurus" class="mw-redirect" title="Epidaurus">Epidaurus</a> în decembrie 1821 era formată aproape în exclusivitate din personalități din <a href="/wiki/Peloponez" title="Peloponez">Peloponez</a>. Adunarea Națională a promulgat <a href="/w/index.php?title=Constitu%C8%9Bia_Greac%C4%83_din_1822&action=edit&redlink=1" class="new" title="Constituția Greacă din 1822 — pagină inexistentă">prima constituție elenă (1822)</a> și a numit membrii guvernului și reprezentanții acestuia în regiunile controlate de revoluționari. Mavrokordatos și-a asigurat funcția de președinte al guvernului, în vreme ce Ipsilanti, cel care fusese inițiatorul convocării parlamentului, a fost ales președinte al legislativului, un rol de importanță limitată<sup id="cite_ref-42" class="reference"><a href="#cite_note-42"><span class="cite-bracket">[</span>42<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. Liderii militari și politici ai <a href="/wiki/Filiki_Eteria" class="mw-redirect" title="Filiki Eteria">Filiki Eteria</a> au fost marginalizați, dar influența politică a lui <a href="/wiki/Theodoros_Kolokotronis" title="Theodoros Kolokotronis">Theodoros Kolokotronis</a> a crescut treptat. El a reușit să preia prin intermediul apropiaților săi controlul politic asupra Senatului, iar din punct de vedere militar asupra <a href="/wiki/Nauplion" title="Nauplion">Nauplionului</a>. Guvernul central a încercat să-l marginalizeze pe Kolokotronis. În 1822, guvernul a decis ca noua Adunare Națională să fie convocată la Nauplion și i-a cerut lui Kolokotronis să cedeze controlul cetății în mâinile forțelor loiale administrației centrale. Kolokotronis a refuzat să cedeze, iar lucrările Adunării Naționale au fost convocate în martie 1823 în <a href="/wiki/Astros_(Grecia)" title="Astros (Grecia)">Astros</a>. Puterile guvernului central au fost crescute în dauna puterii regionale, a fost votată o <a href="/w/index.php?title=Constitu%C8%9Bia_greac%C4%83_din_1823&action=edit&redlink=1" class="new" title="Constituția greacă din 1823 — pagină inexistentă">nouă constituție</a> și au fost aleși noi membri ai guvernului și corpurilor legiuitor<sup id="cite_ref-43" class="reference"><a href="#cite_note-43"><span class="cite-bracket">[</span>43<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p> <div class="thumb tright"> <div class="thumbinner" style="width:268px;"> <table style="background: transparent; border: 0; padding: 0; margin: 0; width:264px;" cellspacing="0"> <tbody><tr style="vertical-align:middle;"> <td style="padding: auto; margin: 0;" class="thumbimage"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Londos2.jpg" class="mw-file-description" title="Andreas Londos (stânga) și Theodoros Kolokotronis (dreapta) au fost dușmani în timpul primei faze a războiului civil, care a divizat Peloponezul. Ei s-au aliat în a doua parte a războiului civil, mult mai sângeroasă decât prima."><img alt="Imagine indisponibilă" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e5/Londos2.jpg/120px-Londos2.jpg" decoding="async" width="120" height="167" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e5/Londos2.jpg/180px-Londos2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e5/Londos2.jpg/240px-Londos2.jpg 2x" data-file-width="288" data-file-height="400" /></a></span> </td> <td style="padding: 0; margin: 0; border: 0; width: 2px"> </td> <td style="padding: auto; margin: 0;" class="thumbimage"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Kolokotronis_Theodore.JPG" class="mw-file-description" title="Andreas Londos (stânga) și Theodoros Kolokotronis (dreapta) au fost dușmani în timpul primei faze a războiului civil, care a divizat Peloponezul. Ei s-au aliat în a doua parte a războiului civil, mult mai sângeroasă decât prima."><img alt="Imagine indisponibilă" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e5/Kolokotronis_Theodore.JPG/140px-Kolokotronis_Theodore.JPG" decoding="async" width="140" height="167" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e5/Kolokotronis_Theodore.JPG/210px-Kolokotronis_Theodore.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e5/Kolokotronis_Theodore.JPG/280px-Kolokotronis_Theodore.JPG 2x" data-file-width="536" data-file-height="638" /></a></span> </td></tr> <tr style="vertical-align:top;"> <td style="padding: 0; margin: 0; border: 0;" colspan="3"><div class="thumbcaption">Andreas Londos (stânga) și Theodoros Kolokotronis (dreapta) au fost dușmani în timpul primei faze a războiului civil, care a divizat Peloponezul. Ei s-au aliat în a doua parte a războiului civil, mult mai sângeroasă decât prima. </div> </td></tr></tbody></table> </div> </div> <p>Administrația centrală a încercat să-i atragă de partea sa pe cei mai importanți lideri militari ai momentului și i-au propus lui Kolokotronis funcția de vicepreședinte al guvernului. Kolokotronis a acceptat funcția, dar a provocat o criză de proporții când l-a împiedicat pe Mavrokordatos, care fusese ales președinte al parlamentului, să-și ocupe în mod oficial funcția. Atitudinea lui Kolokotronis a provocat o reacție dură din partea parlamentarilor<sup id="cite_ref-44" class="reference"><a href="#cite_note-44"><span class="cite-bracket">[</span>44<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. Criza a culminat cu acțiunea parlamentului, cotrolat de majoritatea celor originari din <a href="/wiki/Rumelia" title="Rumelia">Rumelia</a> și <a href="/wiki/Insula_Hydra" class="mw-redirect" title="Insula Hydra">insula Hydra</a>, care a demis guvernul și pe șeful cabinetului, Petros Mavromichalis. Kolokotronis și cei mai mulți deputați originari din <a href="/wiki/Peloponez" title="Peloponez">Peloponez</a>, ca și liderii militari locali, îl spriijineau Mavromichalis, care a fost proclamat președintele unui guvern cu sediul în <a href="/wiki/Tripoli,_Grecia" title="Tripoli, Grecia">Tripolitsa</a>. Restul deputaților au sprijinit formarea unui al doilea guvern cu sediul în <a href="/wiki/Kranidi" title="Kranidi">Kranidi</a> în frunte cu <a href="/w/index.php?title=Georgios_Kountouriotis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Georgios Kountouriotis — pagină inexistentă">Kountouriotis</a>. Forțele loiale acestui al doilea guvern au asediat în martie 1824 Nauplionul și Tripolitsa. După o lună de lupte și negocieri s-au ajuns la o înțelegere între cele două facțiuni. Prima fază a <a href="/wiki/R%C4%83zboi_civil" title="Război civil">războiului civil</a> s-a încheiat în mod oficial pe 22 mai, dar cei mai mulți membri ai executivului s-au arătat nemulțumiți de termenii „blânzi” ai înțelegerii semnate de reprezentanții executivului, Londos și Zaimis<sup id="cite_ref-45" class="reference"><a href="#cite_note-45"><span class="cite-bracket">[</span>45<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p><p>În acestă perioadă au fost livrate guvernului elen primele două tranșe ale unui împrumut britanic, ceea ce a întărit mult pozițiile guvernului elen, dar a creat condiții pentru noi lupte interne. Sprijinitorii lui Kountouriotis au intrat în conflict cu guvernul și, după ce s-au aliat cu Kolokotronis, au redeschis conflictul civil. În ciuda faptului că generalul Kolokotronis a rămas inactiv o perioadă de timp datorită morții fiului său, Panos, forțele guvernamentale nu au reușit să-și înfrângă oponenții. După reorganizarea forțelor guvernamentale, noul comandant <a href="/wiki/Ioannis_Kolettis" title="Ioannis Kolettis">Ioannis Kolettis</a> a decis desfășurarea a două acțiuni ofensive: una în <a href="/wiki/Corintia" title="Corintia">Corintia</a> și alta în <a href="/wiki/Prefectura_Ahaia" title="Prefectura Ahaia">Ahaia</a>. În ianuarie 1825, forțele guvernamentale l-au arestat pe Kolokotronis și alți sprijinitori ai săi. În mai 1825, în condițiile intervenției forțelor egiptene ale lui <a href="/wiki/Muhammad_Ali_al_Egiptului" title="Muhammad Ali al Egiptului">viceregelui Egiptului, Muhammad Ali</a>, toți cei întemnițați au fost eliberați și amnistiați<sup id="cite_ref-46" class="reference"><a href="#cite_note-46"><span class="cite-bracket">[</span>46<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Războiul_maritim"><span id="R.C4.83zboiul_maritim"></span>Războiul maritim</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit&section=10" title="Modifică secțiunea: Războiul maritim" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&section=10" title="Edit section's source code: Războiul maritim"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Cannon_at_Hydra.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/10/Cannon_at_Hydra.jpg/200px-Cannon_at_Hydra.jpg" decoding="async" width="200" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/10/Cannon_at_Hydra.jpg/300px-Cannon_at_Hydra.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/10/Cannon_at_Hydra.jpg/400px-Cannon_at_Hydra.jpg 2x" data-file-width="3264" data-file-height="2448" /></a><figcaption>Tun de pe insula Hydra</figcaption></figure> <p>Încă din primele faze ale războiului revoluționar, cucerirea supremației maritime a fost vitale pentru greci. Supremația navală elenă ar fi permis revoluționarilor să împiedice reaprovizionarea garnizoanelor otomane izolate și aducerea de întăriri din alte provinciile <a href="/wiki/Asia" title="Asia">asiatice</a> ale <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">Imperiului Otoman</a>. Flota greacă fusese creată de negustorii bogați din insulele <a href="/wiki/Marea_Egee" title="Marea Egee">Mării Egee</a>: <a href="/wiki/Insula_Hydra" class="mw-redirect" title="Insula Hydra">Hydra</a>, <a href="/w/index.php?title=Spetses&action=edit&redlink=1" class="new" title="Spetses — pagină inexistentă">Spetses</a> și <a href="/wiki/Psara" title="Psara">Psara</a>. Fiecare insulă a echipat, încadrat cu echipaje și întreținut propriile lor escadre, comandate de proprii amirali. În ciuda paptului că vasele grecești aveau echipaje experimentate, marinarii nu aveau experiență de luptă, iar corăbiile nu erau construite pentru război, fiind dotate doar cu tunuri ușoare<sup id="cite_ref-47" class="reference"><a href="#cite_note-47"><span class="cite-bracket">[</span>47<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. Flota otomană se bucura de o serie de avantaje în conflictul naval cu grecii: vasele aveau destinație militară, echipajele erau formate din militari, flota era sprijinită de resursele întregului imperiu, iar comanda era centralizată de <a href="/w/index.php?title=Kapudan_Pa%C8%99a&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kapudan Pașa — pagină inexistentă">Kapudan Pașa</a>. Flota otomană era formată din 23 de <a href="/wiki/Vas_de_linie" title="Vas de linie">vase de linie</a>, echipate cu 80 de <a href="/wiki/Tun" title="Tun">tunuri</a>, 7 <a href="/wiki/Fregat%C4%83" title="Fregată">fregate</a> cu 50 de tunuri, 5 <a href="/wiki/Corvet%C4%83" title="Corvetă">corvete</a> cu 30 de tunuri și 40 <a href="/wiki/Bric" title="Bric">bricuri</a> cu 20 sau mai puține tunuri<sup id="cite_ref-48" class="reference"><a href="#cite_note-48"><span class="cite-bracket">[</span>48<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Logothetis_Lykourgos_Greek_Fighter.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/23/Logothetis_Lykourgos_Greek_Fighter.JPG/180px-Logothetis_Lykourgos_Greek_Fighter.JPG" decoding="async" width="180" height="227" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/23/Logothetis_Lykourgos_Greek_Fighter.JPG/270px-Logothetis_Lykourgos_Greek_Fighter.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/23/Logothetis_Lykourgos_Greek_Fighter.JPG/360px-Logothetis_Lykourgos_Greek_Fighter.JPG 2x" data-file-width="428" data-file-height="540" /></a><figcaption>Lykourgos Logothetis (1772 - 1850), conducătorul revoluției în insula Samos</figcaption></figure> <p>Pentru contracararea superiorității otomane, grecii au decis să folosească <a href="/w/index.php?title=Vas_incendiar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vas incendiar — pagină inexistentă">vasele incendiare</a> (în <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">limba greacă</a> πυρπολικά or μπουρλότα), care își dovediseră eficiența în timpul <a href="/wiki/Revolta_Orlov" title="Revolta Orlov">expediției fraților Orlov</a> din 1770. Primul atac cu vase incendiare din timpul revoluției a fost făcut pe 27 ami 1821 la Ereson, în insula <a href="/wiki/Lesbos" title="Lesbos">Lesbos</a>, când <a href="/w/index.php?title=Dimitrios_Papanikolis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dimitrios Papanikolis — pagină inexistentă">Dimitrios Papanikolis</a> a reușit să distrugă o fregată otomană folosind această tactică. Grecii au descoperit că vasele incendiare erau arme eficiente împotriva corăbiilor otomane. În anii care au urmat, vasele incendiare elene au devenit tot mai eficiente, încât și-au căpătat faima internațională. Per total, cele 59 de vase incendiare folosite în luptă au distrus 39 de vase inamice. </p><p>În același timp, s-au desfășurat și lupte navale clasice. Succesele navale elene au crescut moralul rebelilor și au asigurat succesul acestora în <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Independen%C8%9B%C4%83_al_Greciei" title="Războiul de Independență al Greciei">Războiul de Independență</a>. </p><p>Este adevărat că, în ciuda succeselor inițiale, grecii s-au implicat într-un <a href="/wiki/R%C4%83zboi_civil" title="Război civil">război civil</a>, existența Republicii Elene fiind pusă în cumpănă după ce <a href="/wiki/Sultan" title="Sultan">sultanul</a> l-a chemat în ajutor pe vasalul său, <a href="/wiki/Muhammad_Ali_al_Egiptului" title="Muhammad Ali al Egiptului">Muhammad Ali al Egiptului</a>. Grecii, a căror capacitate de luptă era diminuată de luptele interne și problemele financiare, nu au fost capabili să-și mențină flota în continuă stare de luptă, ceea ce a permis flotei turco-egiptene să obțină o serie de victorii și să debarce forța expediționară egipteană la <a href="/wiki/Methoni" title="Methoni">Methoni</a>. După intervenția egiteană în Peloponez, revoluția elenă a fost amenințată cu înfrângerea, fiind salvată doar de intervenția <a href="/wiki/Mare_putere" title="Mare putere">Marilor Puteri</a> și de victoria acestora din <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Navarino" title="Bătălia de la Navarino">bătălia de la Navarino</a> din 1827. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Intervenția_egipteană"><span id="Interven.C8.9Bia_egiptean.C4.83"></span>Intervenția egipteană</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit&section=11" title="Modifică secțiunea: Intervenția egipteană" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&section=11" title="Edit section's source code: Intervenția egipteană"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Intervenția egipteană a fost limitată la început doar la <a href="/wiki/Creta" title="Creta">Creta</a> și <a href="/wiki/Cipru" title="Cipru">Cipru</a>. Succesele egiptenilor i-au pus pe turci într-o poziție dificilă: să accepte în continuare ajutorul viceregelui <a href="/wiki/Muhammad_Ali_al_Egiptului" title="Muhammad Ali al Egiptului">Muhammad Ali</a> și să fie obligați să facă față ambițiilor crescute ale acestuia, sau să continue lupta fără implicarea acestuia în luptă și să riște să fie înfrânți. Muhammad Ali a fost de acord în cele din urmă să-și trimită trupele în ajutorul suzeranului său cu condiția să obțină controlul nu doar asupra Cretei și Ciprului, dar și asupra <a href="/wiki/Peloponez" title="Peloponez">Peloponezului</a> și <a href="/wiki/Siria" title="Siria">Siriei</a> <sup id="cite_ref-Howarth182_49-0" class="reference"><a href="#cite_note-Howarth182-49"><span class="cite-bracket">[</span>49<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Giuseppe_Mazzola_-_The_Attack_of_Ibrahim_Pasha_against_Messolonghi.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Giuseppe_Mazzola_-_The_Attack_of_Ibrahim_Pasha_against_Messolonghi.jpg/240px-Giuseppe_Mazzola_-_The_Attack_of_Ibrahim_Pasha_against_Messolonghi.jpg" decoding="async" width="240" height="179" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b7/Giuseppe_Mazzola_-_The_Attack_of_Ibrahim_Pasha_against_Messolonghi.jpg 1.5x" data-file-width="320" data-file-height="239" /></a><figcaption><i>Atacul lui Ibrahim împotriva Missolonghi</i>, tablou de Giuseppe Pietro Mazzola</figcaption></figure> <p>Fiul lui Muhammad Ali, Ibrahim Pașa, și-a debarcat trupele la <a href="/wiki/Methoni,_Messinia" class="mw-redirect" title="Methoni, Messinia">Methoni</a> pe 24 februarie 1825. După o lună de zile, el dispunea de o armată de 10.000 de infanteriști și 1.000 de cavaleriști<sup id="cite_ref-Howarth186_50-0" class="reference"><a href="#cite_note-Howarth186-50"><span class="cite-bracket">[</span>50<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. Ibrahim a obținut rapid o victorie împotriva garnizoanei elene de pe insula <a href="/w/index.php?title=Sphactiria&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sphactiria — pagină inexistentă">Sphactiria</a>, din apropierea coastei <a href="/wiki/Messinia" title="Messinia">Messiniei</a><sup id="cite_ref-Howarth188_51-0" class="reference"><a href="#cite_note-Howarth188-51"><span class="cite-bracket">[</span>51<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p><p>În condițiile în care grecii erau implicați în conflicte interne și erau profund dezorganizați, Ibrahim Pașa a trecut la ofensivă și a devastat vestul Peloponezul. Guvernul elen a încercat să revigoreze armata și l-a eliberat pe Kolokotronis din închisoare, dar nici acesta nu a reușit să oprească seria succeselor militare egiptene. La sfârșitul lunii iunie, Ibrahim a cucerit orașul <a href="/wiki/Argos" title="Argos">Argos</a>, din imediata vecinătate a capitalei <a href="/wiki/Nauplion" title="Nauplion">Nauplion</a>. Nauplionul a fost salvat de comodorul Gawen Hamilton din <a href="/wiki/Royal_Navy" class="mw-redirect" title="Royal Navy">Royal Navy</a>, care și-a plasat vasele într-o formație care dădea impresia atacatorilor că sunt gata să acorde sprijin de artilerie grecilor din oraș<sup id="cite_ref-Howarth233189_52-0" class="reference"><a href="#cite_note-Howarth233189-52"><span class="cite-bracket">[</span>52<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p><p>În acest timp, turcii au asediat orașul <a href="/wiki/Missolonghi" title="Missolonghi">Missolonghi</a> din Grecia centrală. Asediul a început pe 15 aprilie 1825, în aceeași zi în care <a href="/wiki/Navarino" class="mw-redirect" title="Navarino">Navarino</a> a fost cucerit de egiptenii lui Ibrahim<sup id="cite_ref-Howarth190_53-0" class="reference"><a href="#cite_note-Howarth190-53"><span class="cite-bracket">[</span>53<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. La începutul toamnei, vasele elene de sub comanda lui Andreas Miaoulis a forțat flota turcă din <a href="/wiki/Golful_Corint" class="mw-redirect" title="Golful Corint">Golful Corint</a> să se retragă, folosind cu succes tactica vaselor incendiare. Egiptenii s-au alăturat turcilor în ianuarie pentru întărirea asediului de la Missolonghi, dar elenii au reușit să reziste atacului comun<sup id="cite_ref-Howarth194_54-0" class="reference"><a href="#cite_note-Howarth194-54"><span class="cite-bracket">[</span>54<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p><p>În primăvara anului 1826, Ibrahim a reușit după lupte sângeroase să cucerească mlaștinile din jurul orașului, izolându-l astfel de mare și tăindu-i aprovizionarea<sup id="cite_ref-Howarth195_55-0" class="reference"><a href="#cite_note-Howarth195-55"><span class="cite-bracket">[</span>55<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. Egiptenii și turcii le-au cerut asediaților să capituleze și le-au transmis acestora din urmă condițiile, respinse însă de greci. Pe 22 aprilie, grecii au hotărât să declanșeze un atac surpriză cu 3.000 de luptători, care să deschidă drumul spre mare a 6.000 de femeil, copii și a altor necombatanți<sup id="cite_ref-Howarth196_56-0" class="reference"><a href="#cite_note-Howarth196-56"><span class="cite-bracket">[</span>56<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. Un dezertor <a href="/wiki/Bulgari" title="Bulgari">bulgar</a> i-a înformat însă pe asediatori de intenția grecilor. În timpul atacului, numai 1.800 de greci au reușit să străpungă liniile egiptene. Între 3 și 4.000 de femei și copii greci au fost luați prizonieri și mai apoi vânduți ca sclavi. O parte dintre cei care nu au fost luați prizonieri imedioat, au decis să se arunce în aer cu încărcături de <a href="/wiki/Praf_de_pu%C8%99c%C4%83" title="Praf de pușcă">praf de pușcă</a>, pentru ca să evite <a href="/wiki/Sclavie" title="Sclavie">sclavia</a><sup id="cite_ref-Howarth197_57-0" class="reference"><a href="#cite_note-Howarth197-57"><span class="cite-bracket">[</span>57<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p><p>Ibrahim și-a trimis un reprezentant în <a href="/wiki/Peninsula_Mani" title="Peninsula Mani">Peninsula Mani</a> pentru ca să le ceară locuitorilor regiunii să capituleze, alternativa fiind devastarea teritoriilor în mod asemănător cu ce se petrecuse în Peolponez. Manioții s-au lăsat impresionați și i-au răspuns lui Ibrahim că așteaptă înarmați atacul egiptenilor<sup id="cite_ref-Kassis40_58-0" class="reference"><a href="#cite_note-Kassis40-58"><span class="cite-bracket">[</span>58<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p><p>Egiptenii au încercat să pătrundă în regine pe din direcția nord-est, dar au fost opriți pe 21 iunie 1826 în fața fortificațiilor de la Vergas. Cei 7.000 de egipteni au fost opriți din înaintare de 2.000 de manioți și 500 de refugiați din alte regiuni ale Greciei până când Kolokotronis a juns în regiune, atacându-i din spate pe otomani. Ibrahim a fost obligat să-și retragă forțele. O a doua tentativă de intrare în Peninsula Mani a fost respinsă de forțele elene. De această dată, manioții au contraatact, urmărindu-i pe egipteni prin <a href="/wiki/Kalamata" title="Kalamata">Kalamata</a> până la Vergas. Aceste tentative eșuate nu doar că a provocat pierderi însemnate forțelor lui Ibrahim (aproximativ 2.500 de morți), dar a zădărnicit planurile lui Ibrahim de cucerire a peninsulei dinspre nord. Ibrahim a avut mai multe tentative de cucerire a peninsulei Mani, dar de fiecare dată a fost respins cu pierderi grele<sup id="cite_ref-Kassis40-1_59-0" class="reference"><a href="#cite_note-Kassis40-1-59"><span class="cite-bracket">[</span>59<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Intervenția_franco-ruso-britanică"><span id="Interven.C8.9Bia_franco-ruso-britanic.C4.83"></span>Intervenția franco-ruso-britanică</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit&section=12" title="Modifică secțiunea: Intervenția franco-ruso-britanică" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&section=12" title="Edit section's source code: Intervenția franco-ruso-britanică"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare">Vezi și: <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Navarino" title="Bătălia de la Navarino">Bătălia de la Navarino</a> și <a href="/wiki/Chestiunea_Oriental%C4%83" title="Chestiunea Orientală">Chestiunea Orientală </a>.</div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Atitudinea_inițială_a_puterilor_europene"><span id="Atitudinea_ini.C8.9Bial.C4.83_a_puterilor_europene"></span>Atitudinea inițială a puterilor europene</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit&section=13" title="Modifică secțiunea: Atitudinea inițială a puterilor europene" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&section=13" title="Edit section's source code: Atitudinea inițială a puterilor europene"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Atunci când veștile despre izbucnirea revoluției elene au ajuns în Europa, toate marile puteri ale vremii au reacționat cu o ostilitate nedisimulată. Deși marile puteri recunoșteau că Imperiul Otoman se află într-un proces de dezintegrare, ele nu știau cum să gestioneze acest proces, (o problemă cunoscută în epocă drept „<a href="/wiki/Chestiunea_Oriental%C4%83" title="Chestiunea Orientală">Chestiunea Orientală</a>”). Ministrul de externe britanic, <a href="/wiki/Robert_Stewart" title="Robert Stewart">vicontele Castlereagh</a>, se temea de complicațiile pe care le-ar genera un asemenea eveniment. Temeri asemănătoare erau împărtășite și de ministrul de externe austriac, <a href="/wiki/Klemens_Wenzel_von_Metternich" title="Klemens Wenzel von Metternich">prințul Metternich</a>, iar împăratul Rusiei, <a href="/wiki/Alexandru_I_al_Rusiei" title="Alexandru I al Rusiei">Alexandru I</a>, considera că numai păstrarea <i>status quo</i>-ului putea asigura pacea în Europa. Toți acești oameni de stat erau în favoarea păstrării așa-numitei „<a href="/wiki/Congresul_de_la_Viena" title="Congresul de la Viena">Înțelegeri a Europei</a>”. </p><p>Metternich încerca de asemenea să șubrezească poziția ministrului de externe rus, <a href="/wiki/Ioannis_Kapodistrias" title="Ioannis Kapodistrias">Ioannis Kapodistrias</a>, care era de origine elenă. Kapodistrias îi ceruse împăratului ca Rusia să declare război Turciei și să elibereze Grecia, o acțiune care ar fi dus la creșterea prestigiului imperiului. Metternich a reușit să-l convingă pe Alexandru I că ministrul Kapodistrias avea legături cu revoluționarii italieni <a href="/wiki/Carbonari" title="Carbonari">Carbonari</a>. Datorită acestui fapt, ministrul de externe rus a căzut în dizgrație. Kapodistrias a demisionat din funcție ca urmare a reacției Rusie la acțiunea lui Ipsilanti și s-a autoexilat în <a href="/wiki/Elve%C8%9Bia" title="Elveția">Elveția</a><sup id="cite_ref-60" class="reference"><a href="#cite_note-60"><span class="cite-bracket">[</span>60<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. Poziția lui Alexandru I era totuși fluctuantă, date fiind pretențiile sale de protector al <a href="/wiki/Ortodoxie" class="mw-redirect mw-disambig" title="Ortodoxie">ortodoxiei</a>. În plus, creștinii ruși au fost puternic afectați de condamnarea la moarte a patriarhului. Acest complex de factori explică de ce, după denunțare hotărâtă a revoluției elene, împăratul Rusiei a dat în cele din urmă un <a href="/wiki/Ultimatum" title="Ultimatum">ultimatum</a> Constantinopolelui pe 27 iulie1821. Primejdia izbucnirii războiului a fost îndepărtată pentru ceva vreme, după ce sultanul a fost de acord, ca urmare a intervențiilor lui Metternich și Castlereagh, să facă unele concesii rușilor.<sup id="cite_ref-61" class="reference"><a href="#cite_note-61"><span class="cite-bracket">[</span>61<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Pe 14 decembrie 1822, <a href="/wiki/Sf%C3%A2nta_Alian%C8%9B%C4%83" title="Sfânta Alianță">Sfânta Alianță</a> a denunțat revoluția elenă, pe care au considerat-o ca o acțiune insolentă și prost organizată. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Schimbarea_de_atitudine">Schimbarea de atitudine</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit&section=14" title="Modifică secțiunea: Schimbarea de atitudine" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&section=14" title="Edit section's source code: Schimbarea de atitudine"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>În august 1822, a fost numit un nou ministru de externe în persoana lui <a href="/wiki/George_Canning" title="George Canning">George Canning</a>. Canning ținea seama de simpatia populară față de cauza grecilor și considera că se apropia vremea când ar fi fost necesară o înțelegere între părțile aflate în conflict. În plus, el se temea că Rusia ar fi putut întreprinde măsuri unilaterale împotriva Turciei.<sup id="cite_ref-62" class="reference"><a href="#cite_note-62"><span class="cite-bracket">[</span>62<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Canning avea să declare în martie 1823 că atunci când o întreagă națiune se revoltă împotriva cuceritorilor săi, națiunea nu poate fi considerată una „piraterească”, ci una în stare de război. El a atras atenția Imperiului Otoman în luna februarie a aceluiași an asupra faptului că Regatul Unit avea să păstreze relațiile amicale cu Turcia numai în condițiile în care drepturile supușilor creștini ai sultanului erau respectate. Comisarul britanic al Insulelor Ioniene, care erau sub controlul Londrei, a primit ordinul să-i considere în stare de război cu turcii, ceea ce ușura acțiunile elenilor de perturbare a aprovizionării turcilor. Aceste măsuri au dus la creșterea influenței britanice în zonă. Această influență a crescut odată semnarea unor înțelegeri de împrumut dintre greci și mai multe bănci britanice în 1824 și 1825. Aceste împrumuturi au transformat practic <a href="/wiki/City_of_London" title="City of London">City of London</a> în finanțatorul revoluției elene și a dus la apariția unui partid filobritanic în Grecia, care considera că doar sprijinul Regatului Unit putea asigura câștigarea independenței țării. În același timp, au apărut și partide filofranceze și filoruse. Fiecare dintre aceste facțiuni avea să participe la o luptă dură pentru putere în timpul domniei regelui Otto.<sup id="cite_ref-63" class="reference"><a href="#cite_note-63"><span class="cite-bracket">[</span>63<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>După ce pe tronul Rusiei s-a urcat <a href="/wiki/Nicolae_I_al_Rusiei" title="Nicolae I al Rusiei">împăratul Nicolae I</a> în decembrie 1825, Canning a decis să ia măsuri imediate. El l-a trimis pe <a href="/wiki/Arthur_Wellesley" title="Arthur Wellesley">ducele de Wellington</a> ca ambasador în Rusia. După consultări diplomatice intense a fost semnat Protocolul de la Sankt Petersburg din 4 aprilie 1826. Acest document stipula ca cele două puteri să acționeze ca mediatori între greci și turci, pornind de la premisele câștigării autonomiei complete a Greciei în cadrul statului otoman. Chiar înainte de întâlnirea cu Wellington, împăratul Rusiei trimisese un ultimatul <a href="/wiki/Poarta" class="mw-redirect" title="Poarta">Porții</a>, prin care cerea evacuarea <a href="/wiki/Principatele_Dun%C4%83rene" title="Principatele Dunărene">Principatelor Dunărene</a> și rezolvarea chestiunilor aflate în suspensie între cele două puteri de către ambasadori plenipotențiari turci trimiși la negocieri în capitala Rusiei. Sultanul a fost de acord să-și trimită ambasadorii la negocieri și, pe 7 octombrie 1826, a semnat <a href="/wiki/Conven%C8%9Bia_de_la_Akkerman" title="Convenția de la Akkerman">Convenția de la Akkerman</a>, acceptând pretențiile țarului cu privire la <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a> și Principatele Dunărene.<sup id="cite_ref-64" class="reference"><a href="#cite_note-64"><span class="cite-bracket">[</span>64<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Navarino.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e8/Navarino.jpg/220px-Navarino.jpg" decoding="async" width="220" height="139" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e8/Navarino.jpg/330px-Navarino.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e8/Navarino.jpg/440px-Navarino.jpg 2x" data-file-width="1990" data-file-height="1260" /></a><figcaption><i>Bătălia navală de la Navarino</i>, tablou de Ambroise Louis Garneray (1827).</figcaption></figure> <p>Grecii s-au supus condițiilor mediatorilor europeni, dar turcii și egiptenii nu s-au arătat dornici să oprească luptele. Drept consecință, Canning a început negocierea unui <a href="/wiki/Tratatul_de_la_Londra_(1827)" title="Tratatul de la Londra (1827)">tratat tripartid</a> (6 iulie 1827) cu Franța și Rusia. Tratatul prevedea ca puterile semnatare să-și ofere încă o dată oficiile de mediatori și, în condițiile în care turcii ar fi respins oferta, să intervină prin orice mijloace pentru oprirea ostilităților. Pe la sfârșitul lunii iulie 1827, în Grecia au ajuns veștile despre finalizarea echipării noii flote egiptene în portul <a href="/wiki/Alexandria,_Egipt" title="Alexandria, Egipt">Alexandria</a>. Aceasta a început deplasarea spre <a href="/wiki/Pylos" class="mw-redirect" title="Pylos">Navarino</a>, unde urma să se alăture restului flotei egipteano-turce. Această forță navală avea ca prim obiectiv atacarea Insulei Hydra și scoaterea flotei sale din luptă. Pe 29 august, Poarta a respins în mod oficial medierea europeană și, prin urmare, comandantul flotelor britanice și franceze din <a href="/wiki/Marea_Mediteran%C4%83" title="Marea Mediterană">Marea Mediterană</a>, amiralii <a href="/w/index.php?title=Edward_Codrington&action=edit&redlink=1" class="new" title="Edward Codrington — pagină inexistentă">Edward Codrington</a> și <a href="/w/index.php?title=Henri_de_Rigny&action=edit&redlink=1" class="new" title="Henri de Rigny — pagină inexistentă">Henri de Rigny</a>, și-au deplasat corăbiile de sub comanda lor în Golful Argos și au luat legătura cu reprezentanții grecilor la bordul HMS Asia.<sup id="cite_ref-Howarth231_65-0" class="reference"><a href="#cite_note-Howarth231-65"><span class="cite-bracket">[</span>65<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:ModernEgypt,_Muhammad_Ali_by_Auguste_Couder,_BAP_17996.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2d/ModernEgypt%2C_Muhammad_Ali_by_Auguste_Couder%2C_BAP_17996.jpg/220px-ModernEgypt%2C_Muhammad_Ali_by_Auguste_Couder%2C_BAP_17996.jpg" decoding="async" width="220" height="278" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2d/ModernEgypt%2C_Muhammad_Ali_by_Auguste_Couder%2C_BAP_17996.jpg/330px-ModernEgypt%2C_Muhammad_Ali_by_Auguste_Couder%2C_BAP_17996.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2d/ModernEgypt%2C_Muhammad_Ali_by_Auguste_Couder%2C_BAP_17996.jpg/440px-ModernEgypt%2C_Muhammad_Ali_by_Auguste_Couder%2C_BAP_17996.jpg 2x" data-file-width="4638" data-file-height="5862" /></a><figcaption>Portretul lui Muhammad Ali Pașa, tablou de Auguste Couder, 1841. Expediția acestuia în Pelopoponez a precipitat intervenția puterilor europene în conflictul din Grecia</figcaption></figure> <p>După ce delegația elenă condusă de Mavrocordatos a acceptat termenii anglo-franco-ruși, aliații au declarat că sunt sprijinitorii semnării unui armistițiu. În același timp, forțele navale anglo-franceze au primit ordinul să intercepteze transporturile de provizii pentru forțele lui Ibrahim. Când flota lui Mehmet Ali a părăsit Alexandria în ciuda avertismentelor franco-britanice și s-a alăturat restului flotei otomano-egiptene la Navarino pe 8 septembrie, Codrington s-a deplasat aici cu escadra de sub comanda sa. Navele britanice au ajuns la Navario pe 12 octombrie. A doua zi, a sosit și escadra franceză condusă amiralul de Rigny și cea rusă, de sub comanda lui <a href="/w/index.php?title=Loghin_Petrovici_Gheiden&action=edit&redlink=1" class="new" title="Loghin Petrovici Gheiden — pagină inexistentă">L. Heyden</a>. Codgrinton și de Rigny au încercat să negocieze cu Ibrahim, dar acesta a insistat că trebuie să se supună ordinului sultanului de distrugere a Hydrei. Codrington a amenințat că orice încercare a flotei otomano-egiptene de părăsire a radei va duce la distrugerea acesteia. Ibrahim a acceptat să ceară sultanului în scris schimbarea ordinului de atac și, în același timp, a cerut oprirea acțiunilor ofensive ale grecilor și filelenilor. Codrington a promis la rândul lui că va opri atacurile elenilor împotriva armatei musulmane. Mai apoi, a permis majorității navelor de sub comanda sa să părăsească Navarino și să se reîntoarcă la <a href="/wiki/Malta" title="Malta">Malta</a>. În același timp, flota franceză a plecat la rândul ei în insulele Mării Egee.<sup id="cite_ref-Howarth233-34_66-0" class="reference"><a href="#cite_note-Howarth233-34-66"><span class="cite-bracket">[</span>66<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În momentul în care un filogrec, Frank Hastings, a distrus o escadră navală turcă, Ibrahim a trimis un detașament să atace agresorul. Codrington nu a fost informat despre acțiunea lui Hastings și a tras concluzia că Ibrahim a încălcat înțelegerile. Ca urmare, comandantul britanic a interceptat detașamentul naval turco-egiptean și l-a obligat să se reîntoarcă la bază. A doua zi, întreaga flotă condusă de însuși Ibrahim a fost obligată să se reîntoarcă la bază, după ce a încercat să iasă în larg în urmărirea lui Hastings. Codrington și-a chemat din Malta toate navele. Lui i s-au alăturat și contingentele francez și rus. Ibrahim începuse în acel moment o campanie de anihilare a rebelilor greci din Peloponez, fiind convins că aliații europeni fuseseră cei care încălcaseră înțelegerea.<sup id="cite_ref-Howarth236-37_67-0" class="reference"><a href="#cite_note-Howarth236-37-67"><span class="cite-bracket">[</span>67<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Pe 20 octombrie 1827, vasele de război britanice, ruse și franceze au intrat în Golful Navarino atât ca să se adăpostească de furtună, cât și pentru a împiedica ieșirea în larg a flotei turco-egiptene. Un ofițer de legătură britanic, trimis în misiune să ceară retragerea corăbiilor incendiare egiptene a fost împușcat mortal. Echipajul fregatei la bordul căreia se afla ofițerul britanic împușcat a răspuns cu focuri de muschetă. Egiptenii au răspuns lansând o ghiulea împotriva vasului amiral francez, „Sirene”, iar francezii au deschis la rândul lor focul.<sup id="cite_ref-Howarth239_68-0" class="reference"><a href="#cite_note-Howarth239-68"><span class="cite-bracket">[</span>68<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Bătălia s-a încheiat cu o victorie completă a aliaților europeni și cu anihilarea flotei egipteano-turce. Doar 14 corăbii turco-egiptene dintre cele 89 care au luat parte la luptă s-au mai întors în portul Alexandria. Aproximativ 8.000 de membrii ai echipajelor lor au pierit în luptă. Aliații nu au pierdut nicio navă în luptă și au avut doar 181 morți dintre militarii îmbarcați. <a href="/wiki/Poarta" class="mw-redirect" title="Poarta">Poarta</a> a cerut compensații pentru corăbiile pierdute, dar europenii au refuzat să plătească, motivând că turcii au acționat ca agresori. Ambasadorii celor trei puteri europene au părăsit Constantinopolul. Bătălia a fost aspru criticată în Anglia, fiind considerată un „eveniment regretabil”, în condițiile în care Turcia a fost caracterizată drept un „aliat vechi”. Codrington a fost la rândul lui blamat pentru că a permis vaselor turco-egiptene să se retragă cu toată prada, inclusiv cu 2.000 de greci care aveau să fie vânduți ca sclavi. În schimb, în Franța, vestea victoriei de la Navarino a fost întâmpinată cu entuziasm, iar guvernul s-a bucurat de o creștere neașteptată de popularitate. Rusia s-a folosit de eveniment pentru a declara război Turciei.<sup id="cite_ref-Howarth241_69-0" class="reference"><a href="#cite_note-Howarth241-69"><span class="cite-bracket">[</span>69<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În obtombrie 1828, scena politică elenă s-a regrupat și s-a format un nou guvern sub conducerea lui Kapodistrias. Grecii s-au străduit ca, până în momentul în care guvernele europene aveau să impună un armistițiu, să cucerească controlul asupra cât mai multor teritorii, inclusiv asupra orașelor <a href="/wiki/Atena" title="Atena">Atena</a> și <a href="/wiki/Teba" title="Teba">Teba</a>. Guvernele britanic și rus au acceptat inițiativa Parisului, care a propus ca un corp expediționar francez să fie trimis în Peloponez pentru alungarea forțelor terestre ale lui Ibrahim. Pe 30 august 1828, corpul expediționar francez sub conducerea lui <a href="/wiki/Nicolas_Joseph_Maison" title="Nicolas Joseph Maison">Nicolas Joseph Maison</a> a debarcat la <a href="/wiki/Petalidi" title="Petalidi">Petalidi</a>. Francezii au luptat alături de greci, reușind să alunge toate forțele ostile până pe 30 octombrie. Se poate spune că Maison a impus astfel respectarea convenției negociate și semnate de Codrington și Muhammad Ali la Alexandria, prin care se stipula retragerea tuturor forțelor egiptene din Peloponez.<sup id="cite_ref-70" class="reference"><a href="#cite_note-70"><span class="cite-bracket">[</span>70<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Ultima luptă majoră din cadrul războiului a fost <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Petra&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Petra — pagină inexistentă">bătălia de la Petra</a>. Forțele elene comandate de Demetrius Ipsilanti, instruite în stil occidental, au renunțat la tacticile de <a href="/wiki/Gheril%C4%83" class="mw-redirect" title="Gherilă">gherilă</a> și au reușit să câștige o importantă victorie împotriva forțelor lui Aslan Bei. Turcii au cedat toată regiunea cuprinsă între orașul <a href="/w/index.php?title=Livadeia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Livadeia — pagină inexistentă">Livadeia</a> și râul <a href="/w/index.php?title=Spercheios&action=edit&redlink=1" class="new" title="Spercheios — pagină inexistentă">Spercheios</a>, primind în schimb dreptul de trecere liberă pentru trupele care se retrăgeau din Grecia Centrală. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Evoluția_de_la_autonomie_la_independență"><span id="Evolu.C8.9Bia_de_la_autonomie_la_independen.C8.9B.C4.83"></span>Evoluția de la autonomie la independență</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit&section=15" title="Modifică secțiunea: Evoluția de la autonomie la independență" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&section=15" title="Edit section's source code: Evoluția de la autonomie la independență"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Thomas_Lawrence,_John_Count_Capo_D%27Istria.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/Thomas_Lawrence%2C_John_Count_Capo_D%27Istria.jpg/120px-Thomas_Lawrence%2C_John_Count_Capo_D%27Istria.jpg" decoding="async" width="120" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/Thomas_Lawrence%2C_John_Count_Capo_D%27Istria.jpg/180px-Thomas_Lawrence%2C_John_Count_Capo_D%27Istria.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/Thomas_Lawrence%2C_John_Count_Capo_D%27Istria.jpg/240px-Thomas_Lawrence%2C_John_Count_Capo_D%27Istria.jpg 2x" data-file-width="614" data-file-height="768" /></a><figcaption>Ioannis Kapodistrias a fost primul șef al statului independent grec</figcaption></figure> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Stieler_Joseph_C._-_Portrait_of_Othon_as_a_young_man_-_Google_Art_Project.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8c/Stieler_Joseph_C._-_Portrait_of_Othon_as_a_young_man_-_Google_Art_Project.jpg/120px-Stieler_Joseph_C._-_Portrait_of_Othon_as_a_young_man_-_Google_Art_Project.jpg" decoding="async" width="120" height="151" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8c/Stieler_Joseph_C._-_Portrait_of_Othon_as_a_young_man_-_Google_Art_Project.jpg/180px-Stieler_Joseph_C._-_Portrait_of_Othon_as_a_young_man_-_Google_Art_Project.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8c/Stieler_Joseph_C._-_Portrait_of_Othon_as_a_young_man_-_Google_Art_Project.jpg/240px-Stieler_Joseph_C._-_Portrait_of_Othon_as_a_young_man_-_Google_Art_Project.jpg 2x" data-file-width="2483" data-file-height="3115" /></a><figcaption>Otto de Bavaria a fost primul rege al Regatui al Greciei, proclamat după Conferința de la Londra (1832)</figcaption></figure> <p>Pe 21 decembrie 1828, ambasadorii Regatului Unit, Rusiei și Franței s-au întâlnit pe insula <a href="/w/index.php?title=Poros&action=edit&redlink=1" class="new" title="Poros — pagină inexistentă">Poros</a> și au pregătit un protocol, care prevedea crearea unui stat autonom, condus de un monarh, a cărui autoritate trebuia confirmată prin <a href="/w/index.php?title=Firman_(decret)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Firman (decret) — pagină inexistentă">firman</a> al Sultanului. Cele trei puteri propuneau ca granița statului elen să se întindă de la <a href="/wiki/Arta,_Grecia" title="Arta, Grecia">Arta</a> la <a href="/wiki/Volos" class="mw-redirect" title="Volos">Volos</a> și, în ciuda eforturilor lui Kapodistrias, noul stat urma să includă numai insulele <a href="/wiki/Cyclades" class="mw-redirect" title="Cyclades">Cyclades</a>, <a href="/wiki/Sporades" class="mw-redirect" title="Sporades">Sporades</a>, <a href="/wiki/Samos" title="Samos">Samos</a> și, în anumite condiții, <a href="/wiki/Creta" title="Creta">Creta</a>. Conferința de la Londra a stabilit prin protocolul din 22 martie 1829 acceptarea celor mai multe prevederi ale înțelegerii de la Poros. Noua graniță nu a inclus insulele Samos și Creta în noul stat elen.<sup id="cite_ref-71" class="reference"><a href="#cite_note-71"><span class="cite-bracket">[</span>71<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Territorial_Expansion_of_Greece_from_1832%E2%80%931947.gif" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/00/Territorial_Expansion_of_Greece_from_1832%E2%80%931947.gif/220px-Territorial_Expansion_of_Greece_from_1832%E2%80%931947.gif" decoding="async" width="220" height="158" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/00/Territorial_Expansion_of_Greece_from_1832%E2%80%931947.gif/330px-Territorial_Expansion_of_Greece_from_1832%E2%80%931947.gif 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/00/Territorial_Expansion_of_Greece_from_1832%E2%80%931947.gif/440px-Territorial_Expansion_of_Greece_from_1832%E2%80%931947.gif 2x" data-file-width="868" data-file-height="624" /></a><figcaption>Harta teritoriului inițial al Regatului Greciei, cu granițele stabilite de Tratatul de la Londra din 1832 (albastru închis).</figcaption></figure> <p><a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_ruso-turc_(1828%E2%80%931829)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războiul ruso-turc (1828–1829) — pagină inexistentă">Rusia a exercitat presiuni</a> deosebite pentru ca Turcia să accepte prevederile Tratatului de la Londra. Turcia a acceptat în final pe 6 iulie 1827 prevederile Tratatului de la Londra și pe cele ale Protocolului pe 22 martie 1829. La scurtă vreme după aceea, Regatul Unit și Franța au căzut de acord asupra ideii unui stat independent elen, în încercarea de a limita influența Rusiei în Grecia.<sup id="cite_ref-72" class="reference"><a href="#cite_note-72"><span class="cite-bracket">[</span>72<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Rusia nu a părut încântată de noua inițiativă, dar nu a putut să o respingă și, în consecință, cele trei puteri au căzut în cele din urmă de acord să creeze un stat independent elen, pus sub protecția colectivă a Londrei, Parisului și Sankt Petersburgului și au semnat protocolul din 3 februarie 1830.<sup id="cite_ref-73" class="reference"><a href="#cite_note-73"><span class="cite-bracket">[</span>73<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Una dintre prevederile protocolului prevedea ca noul monarh să fie <a href="/wiki/Leopold_I_al_Belgiei" title="Leopold I al Belgiei">regele Belgiei, Leopold I</a>. Acesta din urmă a fost însă descurajat de imaginea sumbră zugrăvită de Kapodistrias. În plus, potențialul monarh era nemulțumit de linia de frontieră nou, care era defavorabilă noului stat. Negocierile au fost oprite pentru o vreme, după asasinarea lui Kapodistrias în 1831 în <a href="/wiki/Nauplion" title="Nauplion">Nauplion</a> de către membrii clanului Mavromichalis.<sup id="cite_ref-74" class="reference"><a href="#cite_note-74"><span class="cite-bracket">[</span>74<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Retragerea candidaturii lui Leopold la tronul Greciei și izbucnirea <a href="/w/index.php?title=Revolu%C8%9Bia_din_Iulie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Revoluția din Iulie — pagină inexistentă">Revoluției din Iulie</a> din Franța a întârziat rezolvarea problemei frontierei noului regat până după momentul formării unui nou guvern britanic. <a href="/wiki/Henry_Temple" title="Henry Temple">Henry Temple</a>, noul ministru de externe, a acceptat în cele din urmă ca frontiera Regatului Greciei să fie linia Arta-Volos. Negocierile cu privire la includerea Cretei între frontierele noului stat nu au dus însă la niciun rezultat. </p><p>În luna mai a anului 1832, în timpul <a href="/wiki/Conferin%C8%9Ba_de_la_Londra_(1832)" title="Conferința de la Londra (1832)">Conferinței de la Londra</a>, cele trei mari puteri, (Regatul Unit, Franța și Rusia) au oferit tronul regelui <a href="/wiki/Bavaria" title="Bavaria">Bavariei</a>, <a href="/wiki/Otto_al_Greciei" title="Otto al Greciei">Ludwig von Wittelsbach</a>, fără a-i consulta în vreun fel pe greci. Marile puteri, în calitatea lor de garanți ai monarhiei elene, au căzut de acord să garanteze și un împrumut de 60.000.000 franci pentru noul rege și și-au împuternicit ambasadorii din Turcia să vegheze la apărarea păcii. Prin înțelegerea semantă pe 7 mai 1832 între Bavaria și puterile garante, Grecia era definită drept un „stat monarhic și independent”, care era însă obligat să plătească o despăgubire <a href="/wiki/Poarta_Otoman%C4%83" title="Poarta Otomană">Porții Otomane</a>. Înțelegerea stabilea și modul în care urma să funcționeze regența elenă, până la majoratul lui Otto, precum și eliberarea unui nou împrumut în valoare de 2,4 milioane de <a href="/wiki/Lir%C4%83_sterlin%C4%83" title="Liră sterlină">lire</a>.<sup id="cite_ref-75" class="reference"><a href="#cite_note-75"><span class="cite-bracket">[</span>75<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Pe 21 iulie 1832, ambasadorul britanic pe lângă Sublima Poartă, Sir Stratford Canning, și ceilalți reprezentanți ai marilor puteri au semnat <a href="/wiki/Tratatul_de_la_Constantinopole_(1832)" class="mw-redirect" title="Tratatul de la Constantinopole (1832)">Tratatul de la Constantinopole</a>, care stabilea granița greco-turcă pe linia Arta-Volos.<sup id="cite_ref-76" class="reference"><a href="#cite_note-76"><span class="cite-bracket">[</span>76<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Granițele regatului au fost reconfirmate prin Protocolu din 30 august 1832, prin care marile puteri ratificau aranjamentele stabilite la Constantinopole.<sup id="cite_ref-77" class="reference"><a href="#cite_note-77"><span class="cite-bracket">[</span>77<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Primele_instituții_politice_și_administrative"><span id="Primele_institu.C8.9Bii_politice_.C8.99i_administrative"></span>Primele instituții politice și administrative</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit&section=16" title="Modifică secțiunea: Primele instituții politice și administrative" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&section=16" title="Edit section's source code: Primele instituții politice și administrative"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Areios_Pagos_Anatolikis_Ellados.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8c/Areios_Pagos_Anatolikis_Ellados.svg/200px-Areios_Pagos_Anatolikis_Ellados.svg.png" decoding="async" width="200" height="123" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8c/Areios_Pagos_Anatolikis_Ellados.svg/300px-Areios_Pagos_Anatolikis_Ellados.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8c/Areios_Pagos_Anatolikis_Ellados.svg/400px-Areios_Pagos_Anatolikis_Ellados.svg.png 2x" data-file-width="488" data-file-height="300" /></a><figcaption>Drapelul Aeropagului Greciei Continentale Răsăritene cu simbolurile credinței, dragostei și speranței</figcaption></figure> <p>După căderea <a href="/wiki/Kalamata" title="Kalamata">Kalamatei</a>, Senantul <a href="/wiki/Messinia" title="Messinia">Messinian</a>, primul consiliu de guvernare locală grecesc, și-a început activitatea. Aproape în același timp, a fost convocat Directoratul <a href="/wiki/Prefectura_Ahaia" title="Prefectura Ahaia">Ahaian</a> la <a href="/wiki/Patras" title="Patras">Patras</a>. Membrii directoratului au fost siliți în scurtă vreme să fugă la <a href="/w/index.php?title=Kalavryta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kalavryta — pagină inexistentă">Kalavryta</a>. La inițiativa Senatului Messinian a fost convocat o adunare legislativă <a href="/wiki/Peloponez" title="Peloponez">peloponeziană</a>. Pe 26 mai au fost aleși 26 de senatori ai acestui Senat. Cei mai mulți dintre membrii Senatului Peloponizian au fost lideri locali laici și religioși, sau persoane aflate sub influența acestora. Când <a href="/w/index.php?title=Dimitrios_Ipsilanti&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dimitrios Ipsilanti — pagină inexistentă">Dimitrios Ipsilanti</a> a sosit în Peloponez ca reprezentant oficial al <a href="/wiki/Filiki_Eteria" class="mw-redirect" title="Filiki Eteria">Filiki Eteria</a>, el a încercat să preia controlul mișcării revoluționare și a propus adoptarea unui nou sistem de alegere a membrilor senatului. Această propunere avea susținerea liderilor militari, dar nu era pe placul celor politici. </p><p>Și <a href="/wiki/Fanariot" class="mw-redirect" title="Fanariot">marile familii fanariote</a> au organizat adunări legislative. În Grecia centrală a fost convocat o asemenea adunare de către <a href="/w/index.php?title=Alexandros_Mavrokordatos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alexandros Mavrokordatos — pagină inexistentă">Alexandros Mavrokordatos</a> (în vest) și de către <a href="/w/index.php?title=Theodoros_Negris&action=edit&redlink=1" class="new" title="Theodoros Negris — pagină inexistentă">Theodoros Negris</a> (în est). Aceste adunări au adoptat două statute locale: „Carta Greciei Continentale Vestice” și „Ordinul Legal al Greciei Continentale Estice”. Aceste statute au asigurat crearea a două organe administrative locale în Grecia centrale: <a href="/w/index.php?title=Areopagul_Greciei_Continentale_Estice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Areopagul Greciei Continentale Estice — pagină inexistentă">Areopagul Greciei Continentale Estice</a> și <a href="/w/index.php?title=Senatul_Greciei_Continentale_Vestice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Senatul Greciei Continentale Vestice — pagină inexistentă">Senatul Greciei Continentale Vestice</a><sup id="cite_ref-78" class="reference"><a href="#cite_note-78"><span class="cite-bracket">[</span>78<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p><p>Cele trei statute locale au fost recunoscute de <a href="/w/index.php?title=Prima_Adunare_Na%C8%9Bional%C4%83_de_la_Epidaurus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prima Adunare Națională de la Epidaurus — pagină inexistentă">Prima Adunare Națională</a>, dar instituțiile administrative respective au fost transformate în ramuri ale administrației centrale. Ele aveau să fie dizolvate mai târziu de <a href="/w/index.php?title=A_doua_Adunare_Na%C8%9Bional%C4%83_de_la_Astros&action=edit&redlink=1" class="new" title="A doua Adunare Națională de la Astros — pagină inexistentă">A doua Adunare Națională</a><sup id="cite_ref-79" class="reference"><a href="#cite_note-79"><span class="cite-bracket">[</span>79<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Adunarea_Națională"><span id="Adunarea_Na.C8.9Bional.C4.83"></span>Adunarea Națională</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit&section=17" title="Modifică secțiunea: Adunarea Națională" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&section=17" title="Edit section's source code: Adunarea Națională"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Prima_Adunare_Națională_de_la_Epidaurus"><span id="Prima_Adunare_Na.C8.9Bional.C4.83_de_la_Epidaurus"></span>Prima Adunare Națională de la Epidaurus</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit&section=18" title="Modifică secțiunea: Prima Adunare Națională de la Epidaurus" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&section=18" title="Edit section's source code: Prima Adunare Națională de la Epidaurus"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/w/index.php?title=Prima_Adunare_Na%C8%9Bional%C4%83_de_la_Epidaurus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prima Adunare Națională de la Epidaurus — pagină inexistentă">Prima Adunare Națională de la Epidaurus</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Maurokordatos2.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0d/Maurokordatos2.jpg/180px-Maurokordatos2.jpg" decoding="async" width="180" height="252" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/0d/Maurokordatos2.jpg 1.5x" data-file-width="207" data-file-height="290" /></a><figcaption>Alexandros Mavrokordatos a jucat un rol important în cadrul lucrărilor Primei Adunări Naționale</figcaption></figure> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Nea_Epidavros1.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bd/Nea_Epidavros1.jpg/180px-Nea_Epidavros1.jpg" decoding="async" width="180" height="258" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bd/Nea_Epidavros1.jpg/270px-Nea_Epidavros1.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/bd/Nea_Epidavros1.jpg 2x" data-file-width="296" data-file-height="425" /></a><figcaption>Monumentul închinat Primei Adunări Naționale de la Epidaurus</figcaption></figure> <p><b>Prima Adunare Națională de la Epidaurus</b> (în <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">limba greacă</a>:<b>Α' Εθνοσυνέλευση της Επιδαύρου</b>, 1821–1822), a fost prima întrunire a <a href="/w/index.php?title=Adunarea_Na%C8%9Bional%C4%83_a_Greciei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Adunarea Națională a Greciei — pagină inexistentă">Adunării Naționale</a>, un organ politic național reprezentativ al revoluționarilor greci. </p><p>Adunarea a avut ședința inaugurală în decembrie 1821 în Piada (<a href="/wiki/Epidaurus" class="mw-redirect" title="Epidaurus">Epidaurus</a>). La ședințele acestei adunări au participat reprezentanții regiunilor implicate în <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Independen%C8%9B%C4%83_al_Greciei" title="Războiul de Independență al Greciei">Războiul de Independență</a> împotriva <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">Imperiului Otoman</a>. </p><p>Majoritatea reprezentanților erau notabilități locale și clerici din provinciile <a href="/wiki/Moreea" title="Moreea">Moreea</a>, <a href="/wiki/Rumelia" title="Rumelia">Rumelia</a> și din insule. Au participat de asemenea un număr de <a href="/wiki/Fanariot" class="mw-redirect" title="Fanariot">fanarioți</a> și oameni de cultură. Au fost absenți însă lideri importanți precum <a href="/wiki/Alexandru_Ipsilanti" class="mw-redirect mw-disambig" title="Alexandru Ipsilanti">Alexandru Ipsilanti</a> și cei mai importanți lideri militari din Rumelia și Peloponez. Dintre cei 59 de reprezentanți prezenți, 20 erau moșieri, 13 armatori, 12 intelectuali, 4 lideri militari, 3 preoți, 3 negustori și 4 aveau alte ocupații. </p><p>Adunarea a votat o serie de documente, cel mai important fiind <i><a href="/w/index.php?title=Constitu%C8%9Bia_Greac%C4%83_din_1822&action=edit&redlink=1" class="new" title="Constituția Greacă din 1822 — pagină inexistentă">Constituția Provizorie a Greciei</a></i> (<i>Προσωρινό Πολίτευμα της Ελλάδος</i>), care includea de asemenea Declarația de Independență. </p><p>Adunarea a ales pe 15 ianuarie 1822 un consiliu executiv format din 5 membri, prezidat de prințul <a href="/w/index.php?title=Alexandros_Mavrocordatos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alexandros Mavrocordatos — pagină inexistentă">Alexandros Mavrocordatos</a>. Cei cinci membri ai consiliului au numit primul guvern cu 8 ministere. Primul legislativ a avut 33 de membri. O caracteristică importantă a Primei Adunări Naționale a fost faptul că în Constituție nu s-a făcut nicio referire la <a href="/wiki/Filiki_Eteria" class="mw-redirect" title="Filiki Eteria">Filiki Eteria</a>, deși <a href="/w/index.php?title=Demitrios_Ipsilanti&action=edit&redlink=1" class="new" title="Demitrios Ipsilanti — pagină inexistentă">Demitrios Ipsilanti</a>, fratele lui <a href="/wiki/Alexandru_Ipsilanti" class="mw-redirect mw-disambig" title="Alexandru Ipsilanti">Alexandru Ipsilanti</a>, reprezentant oficial al Eteriei, a fost numit președintele Parlamentului, un organ controlat însă de liderii locali eleni. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="A_doua_Adunare_Națională_de_la_Astros"><span id="A_doua_Adunare_Na.C8.9Bional.C4.83_de_la_Astros"></span>A doua Adunare Națională de la Astros</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit&section=19" title="Modifică secțiunea: A doua Adunare Națională de la Astros" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&section=19" title="Edit section's source code: A doua Adunare Națională de la Astros"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/w/index.php?title=A_doua_Adunare_Na%C8%9Bional%C4%83_de_la_Astros&action=edit&redlink=1" class="new" title="A doua Adunare Națională de la Astros — pagină inexistentă">A doua Adunare Națională de la Astros</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p><b>A doua Adunare Națională de la Astros</b> (în <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">limba greacă</a>:<b>Β' Εθνοσυνέλευση στο Άστρος</b>) a fost corpul legiuitor al revoluționarilor eleni în timpul <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Independen%C8%9B%C4%83_al_Greciei" title="Războiul de Independență al Greciei">Războiului de Independență</a> împotriva Imperiului Otoman. </p><p>Adunarea a fost convocată la <a href="/wiki/Astros_(Grecia)" title="Astros (Grecia)">Astros</a> între 29 martie – 18 aprilie 1823 sub președinția lui <a href="/w/index.php?title=Petros_Mavromichalis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Petros Mavromichalis — pagină inexistentă">Petros Mavromichalis</a>. Cea mai importantă sarcină a acestei Adunări a fost revizuirea Constituției adoptate la Epidaurus în 1822 de către reprezentanții aleși la Prima Adunare Națională. <a href="/w/index.php?title=Constitu%C8%9Bia_Greac%C4%83_din_1823&action=edit&redlink=1" class="new" title="Constituția Greacă din 1823 — pagină inexistentă">Noua constituție</a> aprobată pe 13 aprilie, numită „Legea Epidaurus” pentru a sublinia continuitatea legii fundamentale, s-a dovedit mult mai bine fundamentată din punct de vedere legal decât precedenta lege fundamentală. Ea asigura puteri crescute ale legislativului față de executiv, limitând dreptul de veto al guvernului. Noua constituție a marcat progrese legislative în domeniul apărării <a href="/wiki/Drepturile_omului" title="Drepturile omului">drepturilor omului</a>: garantarea proprietății, a egalității în drepturi a tuturor locuitorilor Greciei, nu doar a etnicilor <a href="/wiki/Greci" title="Greci">greci</a>, a <a href="/w/index.php?title=Liberatea_presei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Liberatea presei — pagină inexistentă">libertății presei</a> precum și abolirea <a href="/wiki/Sclavie" title="Sclavie">scalviei</a>. Noua constituție a marcat încetarea existenței guvernelor regionale. În schimb, constituția a păstrat prevederea termenului anual de existență a ramurilor administrative, aceasta din cauza creșterii neîncrederii dintre politicieni și militari. Adunarea Națională a votat o nouă lege electorală prin care dreptul la vot a fost acordat „bărbaților”, nu ca până atunci „seniorilor”, iar vârsta legală pentru exercitarea dreptului de a alege a fost coborâtă de la 30 la 25 de ani. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="A_treia_Adunare_Națională_de_la_Troezen"><span id="A_treia_Adunare_Na.C8.9Bional.C4.83_de_la_Troezen"></span>A treia Adunare Națională de la Troezen</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit&section=20" title="Modifică secțiunea: A treia Adunare Națională de la Troezen" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&section=20" title="Edit section's source code: A treia Adunare Națională de la Troezen"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/w/index.php?title=A_treia_Adunare_Na%C8%9Bional%C4%83_de_la_Troezen&action=edit&redlink=1" class="new" title="A treia Adunare Națională de la Troezen — pagină inexistentă">A treia Adunare Națională de la Troezen</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p><b>A treia Adunare Națională de la Troezen</b> (în <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">limba greacă</a>:<b>Γ' Εθνοσυνέλευση της Τροιζίνας</b>) a fost convocată în timpul fazelor finale ale Războiului de Independență. </p><p>A treai Adunare Națională a fost convocată cu întârziere pentru mijlocul lunii aprilie 1826 la <a href="/wiki/Epidaurus" class="mw-redirect" title="Epidaurus">Piada</a>, dar și-a întrerupt ședințele ca urmare a cuceririi orașului <a href="/wiki/Missolonghi" title="Missolonghi">Missolonghi</a> de către turci. Încercările de convocare a unei noi Adunări în toamna aceluiași an au eșuat datorită neînțelegerilor dintre diferitele facțiuni. În schimb, au fost convocate două adunări rivale la <a href="/w/index.php?title=Aegina&action=edit&redlink=1" class="new" title="Aegina — pagină inexistentă">Aegina</a> și <a href="/wiki/Ermioni" title="Ermioni">Kastri</a>. După negocieri intense, toate facțiunile au căzut de acord să participe la o Adunare la Troezen. 168 de delegați au fost prezenți la deschiderea sub președinția lui <a href="/w/index.php?title=Georgios_Sisinis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Georgios Sisinis — pagină inexistentă">Georgios Sisinis</a> a lucrărilor Adunării Naționale pe 19 martie 1827. </p><p>Adunarea a hotărât să creeze o funcție supremă, superioară celei de șef al executivului, cea de „Guvernator al Greciei”. Pentru această funcție a fost ales pe 3 aprilie cu un mandat de șapte ani contele <a href="/wiki/Ioannis_Kapodistrias" title="Ioannis Kapodistrias">Ioannis Kapodistrias</a>. Până la preluarea oficială a funcției de către Kapodistria aflat în străinătate a fost numită o Comisie guvernamentală care să acționeze în numele lui. </p><p>Adunarea Națională a aprobat pe 1 mai 1827 <a href="/w/index.php?title=Constitu%C8%9Bia_Greac%C4%83_din_1827&action=edit&redlink=1" class="new" title="Constituția Greacă din 1827 — pagină inexistentă">„Constituția Politică a Greciei”</a>. Aceasta a fost prima constituție care nu a mai fost etichetată „provizorie”, semnalând dorința grecilor pentru obținerea independenței totale față de Imperiul Otoman. Noua lege fundamentală avea 150 de articole și a stabilit o serie de principii care au rămas valabile până în ziua de azi in <a href="/wiki/Constitu%C8%9Bia_Greciei" class="mw-redirect" title="Constituția Greciei">Constituția Greciei</a>. Constituția a stabilit o <a href="/wiki/Separarea_puterilor" class="mw-redirect" title="Separarea puterilor">separare clară a puterilor în stat</a>, investind guvernatorul Greciei cu puteri executive și un corp <a href="/w/index.php?title=Boule_(Grecia_antic%C4%83)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Boule (Grecia antică) — pagină inexistentă">al reprezentanților poporului</a> cu puteri legislative. Guvernatorul avea doar puterea să suspende prin <a href="/wiki/Veto" title="Veto">veto</a> legile votate, dar nu avea dreptul să dizolve parlamentul. Persoana guvernatorului era inviolabilă, în timp ce miniștri erau responsabili pentru acțiunile lor publice. </p><p>Ultima acțiune întreprinsă de Adunare înainte de dizolvarea sa a fost arpobare pe 4 mai 1827 a stabilirii orașului <a href="/wiki/Nauplion" title="Nauplion">Nauplion</a> drept <a href="/wiki/Capital%C4%83" title="Capitală">capitală</a> a Greciei și ca sediu al parlamentului și guvernului. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="A_patra_Adunare_Națională_de_la_Argos"><span id="A_patra_Adunare_Na.C8.9Bional.C4.83_de_la_Argos"></span>A patra Adunare Națională de la Argos</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit&section=21" title="Modifică secțiunea: A patra Adunare Națională de la Argos" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&section=21" title="Edit section's source code: A patra Adunare Națională de la Argos"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/w/index.php?title=A_patra_Adunare_Na%C8%9Bional%C4%83_de_la_Argos&action=edit&redlink=1" class="new" title="A patra Adunare Națională de la Argos — pagină inexistentă">A patra Adunare Națională de la Argos</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p><b>A patra Adunare Națională de la Argos </b> (în <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">limba greacă</a>:Δ' Εθνοσυνέλευση Άργους) a fost convocată în <a href="/wiki/Argos" title="Argos">Argos</a> pe 11 iulie 1839, în faza finală a Războiului de Independență. </p><p>A patra Adunare Națională de la Argos a fost deschisă cu participarea a 236 de reprezentanți din toate teritoriile grecești, inclusiv cele aflate încă sub controlul guvernului otoman precum <a href="/wiki/Creta" title="Creta">Creta</a> sau <a href="/wiki/Macedonia_(regiune)" title="Macedonia (regiune)">Macedonia</a>. Deputații au fost aleși pentru prima oară prin vot. </p><p>Adunarea a adoptat o serie de reforme propuse de Kapodistrias, printre care: </p> <ul><li>Înlocuirea consiliului consultativ <i>Panellinion</i> cu un <a href="/w/index.php?title=Senatul_Greciei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Senatul Greciei — pagină inexistentă">Senat</a> cu 27 de membri;</li> <li>Adoptarea unei <a href="/wiki/Moned%C4%83_na%C8%9Bional%C4%83" class="mw-redirect" title="Monedă națională">monede naționale</a> – <a href="/w/index.php?title=Phoenix_grecesc&action=edit&redlink=1" class="new" title="Phoenix grecesc — pagină inexistentă">Phoenix</a>.</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="A_cincea_Adunare_Națională_de_la_Nauplion"><span id="A_cincea_Adunare_Na.C8.9Bional.C4.83_de_la_Nauplion"></span>A cincea Adunare Națională de la Nauplion</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit&section=22" title="Modifică secțiunea: A cincea Adunare Națională de la Nauplion" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&section=22" title="Edit section's source code: A cincea Adunare Națională de la Nauplion"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/w/index.php?title=A_cincea_Adunare_Na%C8%9Bional%C4%83_de_la_Nauplion&action=edit&redlink=1" class="new" title="A cincea Adunare Națională de la Nauplion — pagină inexistentă">A cincea Adunare Națională de la Nauplion</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p><b>A cincea Adunare Națională de la Nauplion</b> (în <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">limba greacă</a>Ε' Εθνοσυνέλευση) a fost convocată la <a href="/wiki/Argos" title="Argos">Argos</a> pe 5 decembrie 1831, după care a fost modificat locul de desfășurare la <a href="/wiki/Nauplion" title="Nauplion">Nauplion</a> la începutul anului 1832. </p><p>Adunarea Națională de la Nauplion a fost ultima din seria convențiilor din timpul Războiului de Independență. În cadrul lucrărilor adunării a fost aprobată decizia marilor puteri la <a href="/wiki/Conferin%C8%9Ba_de_la_Londra_(1832)" title="Conferința de la Londra (1832)">Conferința de la Londra</a> cu privire la alegerea prințului <a href="/wiki/Bavaria" title="Bavaria">bavarez</a> <a href="/wiki/Otto_al_Greciei" title="Otto al Greciei">Otto Friedrich Ludwig von Wittelsbach</a> ca <a href="/wiki/Rege_al_Greciei" class="mw-redirect" title="Rege al Greciei">rege al Greciei</a>. Adunarea Națională a adoptat pe 15 martie 1832 o <a href="/w/index.php?title=Constitu%C8%9Bia_Greac%C4%83_din_1832&action=edit&redlink=1" class="new" title="Constituția Greacă din 1832 — pagină inexistentă">nouă constituție</a> numită „Constituția Politică a Greciei” (Πολιτικόν Σύνταγμα της Ελλάδος), numită uneori drept „Constituția hegemonică” (Ηγεμονικόν Σύνταγμα). Adunarea Națională s-a dizolvat la scurtă vreme după adoptarea constituției ca urmare a neînțelegerilor dintre diferitele facțiuni politice. După sosirea lui Otto în Grecia în februarie 1833, <a href="/wiki/Regen%C8%9B%C4%83" title="Regență">regența</a> care a guvernat țara până la majoratul regelui a ignorat legea fundamentală iar, după majorat, Otto însuși nu a respectat constituția, domnind ca <a href="/wiki/Absolutism" title="Absolutism">monarh absolut</a>. Grecia independentă a primit o <a href="/w/index.php?title=Constitu%C8%9Bia_Greac%C4%83_din_1844&action=edit&redlink=1" class="new" title="Constituția Greacă din 1844 — pagină inexistentă">nouă constituție</a> doar după <a href="/w/index.php?title=Revolu%C8%9Bia_din_3_septembrie_1844&action=edit&redlink=1" class="new" title="Revoluția din 3 septembrie 1844 — pagină inexistentă">lovitura de stat din 3 septembrie 1844</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Constituțiile"><span id="Constitu.C8.9Biile"></span>Constituțiile</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit&section=23" title="Modifică secțiunea: Constituțiile" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&section=23" title="Edit section's source code: Constituțiile"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Constituția_greacă_din_1822"><span id="Constitu.C8.9Bia_greac.C4.83_din_1822"></span>Constituția greacă din 1822</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit&section=24" title="Modifică secțiunea: Constituția greacă din 1822" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&section=24" title="Edit section's source code: Constituția greacă din 1822"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/w/index.php?title=Constitu%C8%9Bia_greac%C4%83_din_1822&action=edit&redlink=1" class="new" title="Constituția greacă din 1822 — pagină inexistentă">Constituția greacă din 1822</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p><b>Constituția greacă din 1822</b> a fost un document adoptat de <a href="/w/index.php?title=Prima_Adunare_Na%C8%9Bional%C4%83_de_la_Epidaurus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prima Adunare Națională de la Epidaurus — pagină inexistentă">Prima Adunare Națională de la Epidaurus</a> pe 1 ianurie 1822. Acest document a fost cunoscut în mod oficial drept <b>Constituția Provizorie a Greciei</b> (<i>Προσωρινό Πολίτευμα της Ελλάδος</i>). Acesta act este considerat prima constituție a Greciei moderne și a fost o încercare de organizare temporară guvernamentală și militară până la convocarea unui parlament național care să îndeplinească și funcția de adunare constituțională. </p><p>Această constituție a înlocuit o serie de acte care fuseseră aprobate de comitetele revoluționare locale, precum Senatul Greciei Continentale de Vest, Areopagul Greciei Continentale de Est sau Organizația Senatului Peoloponeziac. Aceste organizații formate cu un an în urmă, în anul izbucnirii Războiului de Independență. Constituția era în cea mai mare parte creația italianului V. Gallina, care a evitat în mod deliberat principiile liberale și democratice ale constituțiilor revoluționare franceze din 1793 și 1795, ca și constituția americană din 1787. O astfel de alegere a fost făcută pentru ca <a href="/wiki/Sf%C3%A2nta_Alian%C8%9B%C4%83" title="Sfânta Alianță">Sfânta Alianță</a>, puternic antileberală, să fie alarmată. Acesta a fost motivul pentru care s-a evitat de asemenea orice referință la <a href="/wiki/Filiki_Eteria" class="mw-redirect" title="Filiki Eteria">Filiki Eteria</a>. </p><p>Constituția a consfințit crearea a două organe administrative centrale – unul deliberativ, (Parlamentul) și unul executiv (guvernul) – care aveau însă în acele vremuri sarcini destul de neclar definite și insuficient separate. Această declarație a luat forma oficialăa unui text constituțional. </p><p>Constituția avea un număr de 109 articole. </p> <ul><li>Partea I trata problemele religiei și a drepturilor civile ale grecilor și stabilea rolul conducător al <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_a_Greciei" title="Biserica Ortodoxă a Greciei">Bisericii Ortodoxe a Greciei</a>;</li> <li>Partea a II-a trata problemele administrative;</li> <li>Partea a III-a stabilea sarcinile legislativului;</li> <li>Partea a IV-a stabilea sarcinile executivului.</li></ul> <p>Această constituție poate fi considerată drept una liberală și democratică, deși a reprezentat un compromis între liderii militari și marii proprietari de pământ, care erau cei mai numeroși în Prima Adunare Națională. Crearea Parlamentului și Guvernului ca cei doi poli ai puterii în stat reflectă grija pentru păstrarea echilibrului puterii în stat. Echivalența constituțională dintre legislativ și executiv reflectă suspiciunile care existau între deputații Adunării Naționale și care a dus la paralizarea procedurilor de concepere și votare a legilor<sup id="cite_ref-Al31-32_80-0" class="reference"><a href="#cite_note-Al31-32-80"><span class="cite-bracket">[</span>80<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. Ar mai trebui spus că greutățile revoluției au împiedicat implementarea tuturor prevederilor constituției<sup id="cite_ref-Al31-32_80-1" class="reference"><a href="#cite_note-Al31-32-80"><span class="cite-bracket">[</span>80<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Constituția_greacă_din_1823"><span id="Constitu.C8.9Bia_greac.C4.83_din_1823"></span>Constituția greacă din 1823</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit&section=25" title="Modifică secțiunea: Constituția greacă din 1823" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&section=25" title="Edit section's source code: Constituția greacă din 1823"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/w/index.php?title=Constitu%C8%9Bia_greac%C4%83_din_1823&action=edit&redlink=1" class="new" title="Constituția greacă din 1823 — pagină inexistentă">Constituția greacă din 1823</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p><b>Constituția greacă din 1823</b> este a doua constituție adoptată în timpul Războiului de Independența izbucnit în 1821. În primăvara anului 1823 a fost convocată a doua Adunare națională, care a adoptat legea fundamentală cunoscută și ca „Legea de la Epidauros” (<i>Νόμος της Επιδαύρου</i>). Perioada în care a fost adoptată acestă contituție a fost una dificilă pentru revoluție, umbrită de războiul civil dintre facțiunile rivale din Grecia. </p><p>Constituția din 1823 avea 99 de articole și 7 secțiuni: </p> <ul><li>Secțiunea Α': Despre religie;</li> <li>Secțiunea Β': Despre drepturile grecilor;</li> <li>Secțiunea Γ': Despre funcțiile administrației;</li> <li>Secțiunea Δ': Despre îndatoririle corpuluiu legislativ;</li> <li>Secțiunea Ε': Despre îndatoririle corpuluiu exectutiv;</li> <li>Secțiunea ΣΤ': Despre deputați;</li> <li>Secțiunea Ζ': Despre ramura judecătorească.</li></ul> <p>Constituția din 1823 avea aproape aceeași structură cu cea din 1822. Prevederile cu privire la drepturile omului erau mult mai extinse, iar funcțiile justiției erau mult mai bine expuse. Basically, the Constitution of 1823 has the same structure with the <a href="/w/index.php?title=Greek_Constitution_of_1822&action=edit&redlink=1" class="new" title="Greek Constitution of 1822 — pagină inexistentă">Constitution of 1822</a>. The provisions for the human rights are more extended and the function of the justice is regulated in a more detailed way. <a href="/w/index.php?title=Petros_Mavromichalis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Petros Mavromichalis — pagină inexistentă">Petrobey Mavromichalis</a> a fost reales președintele executivului. A doua Adunare Națională a dizolvat toate parlamentele locale și a desființat titlul de „Comandat șef” atribuit mai înainte lui <a href="/wiki/Theodoros_Kolokotronis" title="Theodoros Kolokotronis">Theodoros Kolokotronis</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Constituția_greacă_din_1827"><span id="Constitu.C8.9Bia_greac.C4.83_din_1827"></span>Constituția greacă din 1827</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit&section=26" title="Modifică secțiunea: Constituția greacă din 1827" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&section=26" title="Edit section's source code: Constituția greacă din 1827"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/w/index.php?title=Constitu%C8%9Bia_greac%C4%83_din_1827&action=edit&redlink=1" class="new" title="Constituția greacă din 1827 — pagină inexistentă">Constituția greacă din 1827</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <p><b>Constituția greacă din 1827</b> a fost semnată și ratificată în luna iunie de către deputații celei de-a treia Adunări Naționale în timpul ultimei faze a Războiului de Independență și a reprezentat primul pas important în direcția realizării unei guvernări cetralizate, care unea toate elementele implicate în lupta de eliberare. Această Adunare Națională a fost convocată inițial în <a href="/w/index.php?title=Piada&action=edit&redlink=1" class="new" title="Piada — pagină inexistentă">Piada</a> în 1825, iar după aceea în <a href="/w/index.php?title=Troezen&action=edit&redlink=1" class="new" title="Troezen — pagină inexistentă">Troezen</a> în 1827. După alegerea în unanimitate a lui <a href="/wiki/Ioannis_Kapodistrias" title="Ioannis Kapodistrias">Ioannis Kapodistrias</a> în funcția de guvernator al Greciei pentru un mandat de șapte ani, deputații au votat pentru „Constituția politică a Greciei”. Adunarea a avut în vedere să ofere țării un guvern stabil, creat după modelele democratice și liberale, proclamând pentru prima oară în Grecia principiul suveranității poporului. Acest principiul fundamental a fost adoptat de toate constituțiile elene de după 1864. </p><p>Constituția cuprindea 150 de articole. Ea stabilea o <a href="/wiki/Separarea_puterilor" class="mw-redirect" title="Separarea puterilor">separarea strictă a puterilor</a> în stat, stabilea puterile executive ale guvernatorului și acorda puterea legislativă corpului reprezentativ al poporului numit „Vouli”. Guvernatorul avea putere de <a href="/wiki/Veto" title="Veto">veto</a> care îi permitea doar să suspende aplicarea unor legi și era lipsit de dreptul să suspende legislativul. Pe de altă parte, guvernatorul era „inviolabil”, în timp ce secretarii de stat (miniștii) erau responsabili pentru acțiunile lor publice. În acest fel ,constituția din 1827 a introdus pentru prima oară așa-numitul „principiu parlamentar”. Această contituție a marcat și un important pas înainte în domeniul drepturilor omului. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Administrația_lui_Ioannis_Kapodistrias"><span id="Administra.C8.9Bia_lui_Ioannis_Kapodistrias"></span>Administrația lui Ioannis Kapodistrias</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit&section=27" title="Modifică secțiunea: Administrația lui Ioannis Kapodistrias" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&section=27" title="Edit section's source code: Administrația lui Ioannis Kapodistrias"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Kapodistrias3.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/Kapodistrias3.jpg/180px-Kapodistrias3.jpg" decoding="async" width="180" height="238" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/Kapodistrias3.jpg/270px-Kapodistrias3.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2b/Kapodistrias3.jpg 2x" data-file-width="300" data-file-height="396" /></a><figcaption>Ioannis Kapodistrias</figcaption></figure> <p>După sosirea sa în țară, Kapodistrias a lansat un program de reforme fără precedent în Grecia, pentru modernizarea țării. El a restabilit pacea și unitatea militară, punând capăt celei de-a doua faze a războiului civil, a reorganizat armata, care a reușit să recucerească teritoriile pierdute în fața otomanilor în timpul conflictului intern. Kapodistrias este inițiatorul unui sistem modern de <a href="/wiki/Carantin%C4%83" title="Carantină">carantină</a>, care a ajutat ținerea sub control a unor epidemii precum <a href="/wiki/Febr%C4%83_tifoid%C4%83" title="Febră tifoidă">febra tifoidă</a>, <a href="/wiki/Holer%C4%83" title="Holeră">holera</a> și <a href="/wiki/Dizenterie" title="Dizenterie">dezinteria</a> pentru prima dată de la izbucnirea Războiului de Independență. El a negociat cu puterile occidentale și Imperiul Otoman granițele Greciei și gradul de independență al țării și a semnat tratatul de pace care pune capăt războiului cu puterea suzerană. În timpul mandatului său a fost introdusă moneda națională, <a href="/w/index.php?title=Phoenix_grecesc&action=edit&redlink=1" class="new" title="Phoenix grecesc — pagină inexistentă">phoenixul</a>, a organizat administrația locală și, într-o încercare de ridicare a nivelului de viață a populației, a introdus cultivarea <a href="/wiki/Cartof" title="Cartof">cartofului</a> în regiune. </p> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Phoenix_Greek_coin_1828-1833.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3e/Phoenix_Greek_coin_1828-1833.jpg/220px-Phoenix_Greek_coin_1828-1833.jpg" decoding="async" width="220" height="107" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3e/Phoenix_Greek_coin_1828-1833.jpg/330px-Phoenix_Greek_coin_1828-1833.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3e/Phoenix_Greek_coin_1828-1833.jpg/440px-Phoenix_Greek_coin_1828-1833.jpg 2x" data-file-width="800" data-file-height="390" /></a><figcaption> Phoenix – față și reves</figcaption></figure> <p>Modul în care Kapodistrias a introdus cultivarea cartofului a intrat în folclor. După ce primul transport de cartofi a fost adus în Grecia, el a odonat ca tuberculii să fie oferiți oricărei persoane interesate. Cartoful a fost primit însă cu mare neîncredere de populație, iar eforturile lui Kapodistrias păreau sortite eșecului. Cunoscând năravurile poporului său, Kapodistrias a ordonat ca întregul transport să fie reîncărcat pe vase sub strictă pază militară, sub privirile curioșilor adunați în docurile portului Nauplion. În scurtă vreme au început să circule zvonuri care afirmau că o marfă atât de bină păzită trebuia să fie foarte valoroasă. Oamenii s-au adunat în număr mare să privească cartofii „importanți” și în scurtă vreme a fost înregistrată prima tentativă de furt. Militarii de gardă primiseră ordine să închidă ochii la furtișaguri și în scurtă vreme cartofii au fost „furați”, iar planul lui Kapodistrias a avut succes. </p><p>În plus, ca parte a programului său, el a încercat să submineze autoritatea clanurilor sau dinastiilor tradiționale, pe care el le considera moștenirea nefolositoare a unei epoci apuse și învechite.<sup id="cite_ref-81" class="reference"><a href="#cite_note-81"><span class="cite-bracket">[</span>81<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>. El a subestimat însă puterea politică și militară a <i>capetanaioi</i> (καπεταναίοι – comandanți), care fuseseră conducătorii rebeliunii împotriva Imperiului Otoman și care se așteptaseră să ocupe funcții importante în conducerea Greciei independente. </p><p>În momentul în care a izbucnit un conflict armat între liderii militari locali din <a href="/wiki/Laconia" title="Laconia">Laconia</a> și reprezentantul oficial al guvernului, Kapodistrias a cerut sprijinul trupelor ruse, datorită faptului că cea mai mare parte a armatei elene era controlată de <i>capetanaioi</i> care participaseră la rebeliune. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Rebeliunea_din_Hydra_și_luptele_de_pe_insula_Poros"><span id="Rebeliunea_din_Hydra_.C8.99i_luptele_de_pe_insula_Poros"></span>Rebeliunea din Hydra și luptele de pe insula Poros</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit&section=28" title="Modifică secțiunea: Rebeliunea din Hydra și luptele de pe insula Poros" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&section=28" title="Edit section's source code: Rebeliunea din Hydra și luptele de pe insula Poros"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>În 1831, conducerea lui Kapoistrias a devenit mai nepopulară, în special în rândurile locuitorilor <a href="/wiki/Peninsula_Mani" title="Peninsula Mani">peninsulei Mani</a> și a negustorilor puternici și bogați din insulele <a href="/wiki/Insula_Hydra" class="mw-redirect" title="Insula Hydra">Hydra</a>, <a href="/w/index.php?title=Spetses&action=edit&redlink=1" class="new" title="Spetses — pagină inexistentă">Spetses</a> și <a href="/wiki/Psara" title="Psara">Psara</a>. Taxele vamale percepute de hydrioți erau principala sursă de venit a municipalităților, așa că acestea au refuzat să cedeze banii rezultați guvernului central. Refuzul lui Kapodistria de convocare a Adunării Naționale a fost considerată o pornire despotică, influențată de experiența sa rusă. Municipalitatea din Hydra a cerut amiralilor locali Miaoulis și Mavrocordatos să atace portul Poros și să pună stăpânire pe flota greacă ancorată aici. Miaoulis a reușit să pună stăpânire pe flota elenă și să evite astfel blocada insulelor pe care le reprezenta. În aceste condiții, se părea că guvernatorul Greciei ar fi fost silit să convoace Adunarea Națională. </p><p>Kapodistrias a cerut ajutorul rezidenților francezi și britanici pentru înăbușirea rebeliunii, dar a fost refuzat. Colonelul (mai târziu generalul) Kallergis a organizat o expediție a unei unități a armatei regulate elene incomplet instruite sprijinită de <a href="/wiki/Mili%C8%9Bie" title="Miliție">miliții</a> populare și l-a atact pe Miaoulis, care nu a putut să opună o rezistență serioasă cu cei doar 200 de oameni ai săi. Fortul Heidek de pe insula <a href="/w/index.php?title=Bourtzi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bourtzi — pagină inexistentă">Bourtzi</a> a fost cucerit de miliții, iar bricul <i>Spetses</i> al rebelilor a fost scufundat. Rebelii de pe Poros au fost încercuiți pe uscat de forțele lui Kallergis, iar pe mare de flota rusă și au fost obligați să capituleze. Miaoulis a fost forțat să-și <a href="/wiki/Sabordare" title="Sabordare">sabordeze</a> vasele <i>Hellas</i> și <i>Hydra</i>, după care s-a retras cu oamenii săi pe insula Hydra. </p><p>Pierderea unora dintre cele mai bune corăbii a reprezentat un handicap greu de recuperat pentru flota elenă pentru o lungă perioadă de timp și a slăbit mult poziția sa politică. El a convocat în cele din urmă Adunarea Națională, dar opoziția față de guvernarea sa a continuat să crească. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Asasinarea_lui_Kapodistrias_și_fondarea_Regatului_Greciei"><span id="Asasinarea_lui_Kapodistrias_.C8.99i_fondarea_Regatului_Greciei"></span>Asasinarea lui Kapodistrias și fondarea Regatului Greciei</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit&section=29" title="Modifică secțiunea: Asasinarea lui Kapodistrias și fondarea Regatului Greciei" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&section=29" title="Edit section's source code: Asasinarea lui Kapodistrias și fondarea Regatului Greciei"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Regatul_Greciei" title="Regatul Greciei">Regatul Greciei</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Tsokos-dolofonia-Kapodistria.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5e/Tsokos-dolofonia-Kapodistria.JPG/220px-Tsokos-dolofonia-Kapodistria.JPG" decoding="async" width="220" height="145" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5e/Tsokos-dolofonia-Kapodistria.JPG/330px-Tsokos-dolofonia-Kapodistria.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5e/Tsokos-dolofonia-Kapodistria.JPG/440px-Tsokos-dolofonia-Kapodistria.JPG 2x" data-file-width="627" data-file-height="414" /></a><figcaption><i>Asasinarea lui Ioannis Kapodistrias</i>, tablou de Dionysios Tsokos.</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Peter_v_Hess_Empfang_K%C3%B6nig_Otto_(1).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b3/Peter_v_Hess_Empfang_K%C3%B6nig_Otto_%281%29.jpg/220px-Peter_v_Hess_Empfang_K%C3%B6nig_Otto_%281%29.jpg" decoding="async" width="220" height="135" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b3/Peter_v_Hess_Empfang_K%C3%B6nig_Otto_%281%29.jpg/330px-Peter_v_Hess_Empfang_K%C3%B6nig_Otto_%281%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b3/Peter_v_Hess_Empfang_K%C3%B6nig_Otto_%281%29.jpg/440px-Peter_v_Hess_Empfang_K%C3%B6nig_Otto_%281%29.jpg 2x" data-file-width="3435" data-file-height="2112" /></a><figcaption><i>Intrarea regelui Otto în Atena</i>, tablou dePeter von Hess</figcaption></figure> <p>Kapodistrias a ordonat în 1831 întemnițarea lui <a href="/w/index.php?title=Petros_Mavromichalis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Petros Mavromichalis — pagină inexistentă">Petrobey Mavromichalis</a>, cel mai cunoscut lider local din <a href="/wiki/Peninsula_Mani" title="Peninsula Mani">Peninsula Mani</a>, regiunea cea mai turbulentă din Grecia. Un asemena act a fost considerat o ofensă mortală la adresa familiei Mavromichalis și, drept răzbunare, fratele și fiul lui Petros, <a href="/w/index.php?title=Konstantinos_Mavromichalis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Konstantinos Mavromichalis — pagină inexistentă">Konstantis</a>, respectiv <a href="/w/index.php?title=Georgios_Mavromichalis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Georgios Mavromichalis — pagină inexistentă">Georgios</a>, l-au asasinat pe 9 octombrie 1831 (27 septembrie <a href="/wiki/Calendarul_iulian" title="Calendarul iulian">stil vechi</a>) pe Kapodistrias pe treptele bisericii <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Spiridon" title="Sfântul Spiridon">Sfântul Spiridon</a> din <a href="/wiki/Nauplion" title="Nauplion">Nauplion</a>. </p><p>Kapodistrias a decis să meargă la slujba religioasă în ciuda opoziției gărzilor de corp și a apropiaților săi. În momentul în care a ajuns la biserică, el i-a zărit pe cei doi Mavromichalis așteptându-l. Cei doi au înaintat, părând că vor să salute, când Konstantis a scos pistolul și a tras. Glonțul a ratat ținta, infigându-se în peretele bisericii, unde poate fi văzut și astăzi. După aceasta, Konstantis l-a înjunghiat pe Iannis Kapodistrias, iar Georgios l-a împușcat pe acesta din urmă în cap. Konstantis a fost la rândul lui împușcat mortal de generalul Fotomaras, care a urmărit întreaga scenă de la fereasta casei sale. Georgios a reușit să fugă și s-a refugiat în clădirea ambasadei franceze. S-a predat însă după câteva zile autorităților elene. Giorgios a fost judecat și condamnat la moarte prin împușcare. . </p><p><a href="/w/index.php?title=Augustinos_Kapodistrias&action=edit&redlink=1" class="new" title="Augustinos Kapodistrias — pagină inexistentă">Augustinos Kapodistrias</a> i-a succedat fratelui său Ioannis Kapodistrias în funcția de guvernator al Greciei. Augustinos a condus țara doar șase luni, perioadă în care țara s-a scufundat în haos. </p><p>Prin <a href="/wiki/Conferin%C8%9Ba_de_la_Londra_(1832)" title="Conferința de la Londra (1832)">protocolul de la Londra</a> semnat pe 7 mai 1832 s-a stabilit proclamarea <a href="/wiki/Regatul_Greciei" title="Regatul Greciei">regatului independent al Greciei</a>, cu principele <a href="/wiki/Bavaria" title="Bavaria">bavarez</a> <a href="/wiki/Otto_I_al_Greciei" class="mw-redirect" title="Otto I al Greciei">Otto</a> devenind rege și cu un consiliu de regență până la majortatul acestuia. Granița de nord a noului regat a fost stabilită pe linia Arta-Volos. În același timp, puterile protectoare au fost de acord cu acordarea unui împrumut de 2.400.000 £ și cu despăgubirea Imperiului Otoman cu 40.000.000 de piaștri, pentru pierderile suferite. </p><p>Noile frontiere au fost reaprobate prin Protocolul de la Londra din 30 august 1832, semnat de <a href="/wiki/Mare_putere" title="Mare putere">Marile Puteri</a>, care ratificau astfel <a href="/wiki/Tratatul_de_la_Constantinopol_(1832)" title="Tratatul de la Constantinopol (1832)">Acordul de la Constantinopol</a> și marca în mod oficial încheierea <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Independen%C8%9B%C4%83_al_Greciei" title="Războiul de Independență al Greciei">Războiului de Independență</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Șefii_de_stat_ai_Primei_Republici_Elene"><span id=".C8.98efii_de_stat_ai_Primei_Republici_Elene"></span>Șefii de stat ai Primei Republici Elene</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit&section=30" title="Modifică secțiunea: Șefii de stat ai Primei Republici Elene" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&section=30" title="Edit section's source code: Șefii de stat ai Primei Republici Elene"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Alexandros_Mavrocordatos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alexandros Mavrocordatos — pagină inexistentă">Alexandros Mavrocordatos</a> (15 ianuarie 1822 – 29 martie 1823)</li> <li><a href="/w/index.php?title=Petros_Mavromichalis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Petros Mavromichalis — pagină inexistentă">Petros Mavromichalis</a> (29 martie 1823 - martie 1824)</li> <li><a href="/w/index.php?title=Georgios_Kountouriotis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Georgios Kountouriotis — pagină inexistentă">Georgios Kountouriotis</a> (martie 1824 – 19 martie 1827)</li> <li><a href="/wiki/Ioannis_Kapodistrias" title="Ioannis Kapodistrias">Ioannis Kapodistrias</a> (24 ianuarie 1828 – 9 octombrie 1831)</li> <li><a href="/w/index.php?title=Augustinos_Kapodistrias&action=edit&redlink=1" class="new" title="Augustinos Kapodistrias — pagină inexistentă">Augustinos Kapodistrias</a> (9 octombrie 1831 – 9 aprilie 1832)</li> <li>Comisia Guvernamentală (9 aprilie 1832 – 2 februarie 1833)</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note">Note</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit&section=31" title="Modifică secțiunea: Note" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&section=31" title="Edit section's source code: Note"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="references-small columns references-column-count references-column-count-2" style="-moz-column-count: 2; -webkit-column-count: 2; column-count: 2; list-style-type: decimal;"> <div class="mw-references-wrap mw-references-columns"><ol class="references"> <li id="cite_note-1"><b><a href="#cite_ref-1">^</a></b> <span class="reference-text">Clogg, <i>The Movement for Greek Independence</i>, p. 201</span> </li> <li id="cite_note-Clogg32-2"><b><a href="#cite_ref-Clogg32_2-0">^</a></b> <span class="reference-text">Clogg, <i>A Concise History of Greece</i>, p. 32</span> </li> <li id="cite_note-autogenerat1-3"><b><a href="#cite_ref-autogenerat1_3-0">^</a></b> <span class="reference-text">Clogg, <i>A Concise History of Greece</i>, p. 32<br />* Hitchins, <i>The Romanians</i>, 149–150</span> </li> <li id="cite_note-4"><b><a href="#cite_ref-4">^</a></b> <span class="reference-text">Clogg, <i>Review</i> pp. 251–252.<br />* Koliopoulos & Veremis, <i>Greece: the Modern Sequel</i>, pp. 143–144.</span> </li> <li id="cite_note-5"><b><a href="#cite_ref-5">^</a></b> <span class="reference-text">Hitchins, <i>The Romanians</i>, 149–150</span> </li> <li id="cite_note-Clogg33-6"><b><a href="#cite_ref-Clogg33_6-0">^</a></b> <span class="reference-text">Clogg, <i>A Concise History of Greece</i>, p. 33</span> </li> <li id="cite_note-7"><b><a href="#cite_ref-7">^</a></b> <span class="reference-text">Paroulakis, p. 44.</span> </li> <li id="cite_note-8"><b><a href="#cite_ref-8">^</a></b> <span class="reference-text">Papageorgiou, "First Year of Freedom", p. 59.</span> </li> <li id="cite_note-9"><b><a href="#cite_ref-9">^</a></b> <span class="reference-text">Frazee, <i>The Orthodox Church and Independent Greece</i>, p. 19.</span> </li> <li id="cite_note-Kassis39-10"><b><a href="#cite_ref-Kassis39_10-0">^</a></b> <span class="reference-text">Kassis, <i>Mani's History</i>, p. 39.<br />* Papageorgiou, "First Year of Freedom", p. 60.</span> </li> <li id="cite_note-11"><b><a href="#cite_ref-11">^</a></b> <span class="reference-text">Vakalopoulos, "The Great Greek Revolution", pp. 327–331</span> </li> <li id="cite_note-12"><b><a href="#cite_ref-12">^</a></b> <span class="reference-text">Kassis, <i>Mani's History</i>, p. 39.<br />* Papageorgiou, "First Year of Freedom", p. 63–64.</span> </li> <li id="cite_note-13"><b><a href="#cite_ref-13">^</a></b> <span class="reference-text">St. Clair, <i>That Greece Might still Be Free</i>, p. 45.</span> </li> <li id="cite_note-14"><b><a href="#cite_ref-14">^</a></b> <span class="reference-text">Papageorgiou, "First Year of Freedom", p. 64.</span> </li> <li id="cite_note-15"><b><a href="#cite_ref-15">^</a></b> <span class="reference-text">Papageorgiou, "First Year of Freedom", p. 60–62.</span> </li> <li id="cite_note-16"><b><a href="#cite_ref-16">^</a></b> <span class="reference-text">Papageorgiou, "First Year of Freedom", p. 64–66.</span> </li> <li id="cite_note-Detorakis375-17">^ <a href="#cite_ref-Detorakis375_17-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Detorakis375_17-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Detorakis375_17-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Detorakis375_17-3"><sup><i><b>d</b></i></sup></a> <span class="reference-text">Detorakis, <i>Turkish rule in Crete</i>, p. 375</span> </li> <li id="cite_note-18"><b><a href="#cite_ref-18">^</a></b> <span class="reference-text">Detorakis, <i>Turkish rule in Crete</i>, p. 365</span> </li> <li id="cite_note-19"><b><a href="#cite_ref-19">^</a></b> <span class="reference-text">Detorakis, <i>Turkish rule in Crete</i>, p. 378</span> </li> <li id="cite_note-20"><b><a href="#cite_ref-20">^</a></b> <span class="reference-text">Krimbas, <i>Greek Auditors</i>, 155</span> </li> <li id="cite_note-21"><b><a href="#cite_ref-21">^</a></b> <span class="reference-text">Detorakis, <i>Turkish rule in Crete</i>, p. 379</span> </li> <li id="cite_note-22"><b><a href="#cite_ref-22">^</a></b> <span class="reference-text">St. Clair, <i>That Greece Might still Be Free</i>, 227</span> </li> <li id="cite_note-23"><b><a href="#cite_ref-23">^</a></b> <span class="reference-text">Detorakis, <i>Turkish rule in Crete</i>, p. 381</span> </li> <li id="cite_note-Detorakis383-24">^ <a href="#cite_ref-Detorakis383_24-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Detorakis383_24-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text">Detorakis, <i>Turkish rule in Crete</i>, p. 383</span> </li> <li id="cite_note-Bakker-25"><b><a href="#cite_ref-Bakker_25-0">^</a></b> <span class="reference-text"> <cite class="citation book">Bakker, Johan. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://books.google.com/?id=bDQJ5ubpxzcC&dq="><i>Across Crete: From Khania to Herakleion</i></a>. I. B.Tauris. pp. 82–83. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9781850433873" title="Special:Referințe în cărți/9781850433873">9781850433873</a><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2003-03-18">18 martie 2003</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Across+Crete%3A+From+Khania+to+Herakleion&rft.pages=82-83&rft.pub=I.+B.Tauris&rft.isbn=9781850433873&rft.aulast=Bakker&rft.aufirst=Johan&rft_id=http%3A%2F%2Fbooks.google.com%2F%3Fid%3DbDQJ5ubpxzcC%26dq%3D&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3APrima+Republic%C4%83+Elen%C4%83" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16236537">.mw-parser-output cite.citation{font-style:inherit}.mw-parser-output .citation q{quotes:"„""”""«""»"}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-free a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-limited a,.mw-parser-output .citation .cs1-lock-registration a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Lock-gray-alt-2.svg/9px-Lock-gray-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-subscription a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Lock-red-alt-2.svg/9px-Lock-red-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration{color:#555}.mw-parser-output .cs1-subscription span,.mw-parser-output .cs1-registration span{border-bottom:1px dotted;cursor:help}.mw-parser-output .cs1-ws-icon a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output code.cs1-code{color:inherit;background:inherit;border:inherit;padding:inherit}.mw-parser-output .cs1-hidden-error{display:none;font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-visible-error{font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-maint{display:none;color:#33aa33;margin-left:0.3em}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration,.mw-parser-output .cs1-format{font-size:95%}.mw-parser-output .cs1-kern-left,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-left{padding-left:0.2em}.mw-parser-output .cs1-kern-right,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-right{padding-right:0.2em}</style></span> </li> <li id="cite_note-26"><b><a href="#cite_ref-26">^</a></b> <span class="reference-text">Vacalopoulos, <i>History of Macedonia</i></span> </li> <li id="cite_note-27"><b><a href="#cite_ref-27">^</a></b> <span class="reference-text">Vacalopoulos, <i>History of Macedonia</i>, p.592</span> </li> <li id="cite_note-28"><b><a href="#cite_ref-28">^</a></b> <span class="reference-text">Vacalopoulos, <i>History of Macedonia</i>, pp. 594–595</span> </li> <li id="cite_note-29"><b><a href="#cite_ref-29">^</a></b> <span class="reference-text">Vacalopoulos, <i>History of Macedonia</i>, pp. 595–596</span> </li> <li id="cite_note-30"><b><a href="#cite_ref-30">^</a></b> <span class="reference-text">Mazower, <i>Salonica, City of Ghosts</i>, pp. 132–139</span> </li> <li id="cite_note-31"><b><a href="#cite_ref-31">^</a></b> <span class="reference-text">Vacalopoulos, <i>History of Macedonia</i>, pp. 601–603</span> </li> <li id="cite_note-32"><b><a href="#cite_ref-32">^</a></b> <span class="reference-text">Vacalopoulos, <i>History of Macedonia</i>, p.609</span> </li> <li id="cite_note-33"><b><a href="#cite_ref-33">^</a></b> <span class="reference-text">Vacalopoulos, <i>History of Macedonia</i>, pp. 615–619</span> </li> <li id="cite_note-34"><b><a href="#cite_ref-34">^</a></b> <span class="reference-text">Vacalopoulos, <i>History of Macedonia</i>, pp. 627–628</span> </li> <li id="cite_note-35"><b><a href="#cite_ref-35">^</a></b> <span class="reference-text">Vacalopoulos, <i>History of Macedonia</i>, pp. 628–629</span> </li> <li id="cite_note-36"><b><a href="#cite_ref-36">^</a></b> <span class="reference-text">Vacalopoulos, <i>History of Macedonia</i>, pp. 633–636</span> </li> <li id="cite_note-37"><b><a href="#cite_ref-37">^</a></b> <span class="reference-text">Vacalopoulos, <i>History of Macedonia</i>, pp. 635–637</span> </li> <li id="cite_note-38"><b><a href="#cite_ref-38">^</a></b> <span class="reference-text">Vacalopoulos, <i>History of Macedonia</i>, pp. 638–639</span> </li> <li id="cite_note-39"><b><a href="#cite_ref-39">^</a></b> <span class="reference-text">Tzakis, "The Military Events", pp. 73–78</span> </li> <li id="cite_note-40"><b><a href="#cite_ref-40">^</a></b> <span class="reference-text">Dakin, <i>The Greek Struggle for independence</i>, pp. 96–8.</span> </li> <li id="cite_note-41"><b><a href="#cite_ref-41">^</a></b> <span class="reference-text">Dakin, <i>The Greek Struggle for independence</i>, p. 99.</span> </li> <li id="cite_note-42"><b><a href="#cite_ref-42">^</a></b> <span class="reference-text">Dakin, <i>The Greek Struggle for independence</i>, pp. 87–9.</span> </li> <li id="cite_note-43"><b><a href="#cite_ref-43">^</a></b> <span class="reference-text">Rotzokos, "Civil Wars", 143–151</span> </li> <li id="cite_note-44"><b><a href="#cite_ref-44">^</a></b> <span class="reference-text">Rotzokos, "Civil Wars", 152–154</span> </li> <li id="cite_note-45"><b><a href="#cite_ref-45">^</a></b> <span class="reference-text">Dimitropoulos, <i>Theodoros Kolokotronis</i>, 79–81<br />* Rotzokos, "Civil Wars", 154–161</span> </li> <li id="cite_note-46"><b><a href="#cite_ref-46">^</a></b> <span class="reference-text">Dimitropoulos, <i>Theodoros Kolokotronis</i>, 79–81<br />* Rotzokos, "Civil Wars", 164–170.</span> </li> <li id="cite_note-47"><b><a href="#cite_ref-47">^</a></b> <span class="reference-text">Brewer, pp. 89–91.</span> </li> <li id="cite_note-48"><b><a href="#cite_ref-48">^</a></b> <span class="reference-text">Brewer, pp. 91–92.</span> </li> <li id="cite_note-Howarth182-49"><b><a href="#cite_ref-Howarth182_49-0">^</a></b> <span class="reference-text">Howarth, <i>The Greek Adventure</i>, p. 182.<br />* Sayyid-Marsot, <i>Egypt in the Reign of Muhammad Ali</i>, p. 206.</span> </li> <li id="cite_note-Howarth186-50"><b><a href="#cite_ref-Howarth186_50-0">^</a></b> <span class="reference-text">Howarth, <i>The Greek Adventure</i>, p. 186.</span> </li> <li id="cite_note-Howarth188-51"><b><a href="#cite_ref-Howarth188_51-0">^</a></b> <span class="reference-text">Howarth, <i>The Greek Adventure</i>, p. 188.</span> </li> <li id="cite_note-Howarth233189-52"><b><a href="#cite_ref-Howarth233189_52-0">^</a></b> <span class="reference-text">Howarth, <i>The Greek Adventure</i>, p. 189.</span> </li> <li id="cite_note-Howarth190-53"><b><a href="#cite_ref-Howarth190_53-0">^</a></b> <span class="reference-text">Howarth, <i>The Greek Adventure</i>, pp. 233–34.</span> </li> <li id="cite_note-Howarth194-54"><b><a href="#cite_ref-Howarth194_54-0">^</a></b> <span class="reference-text">Howarth, <i>The Greek Adventure</i>, p. 192–194.</span> </li> <li id="cite_note-Howarth195-55"><b><a href="#cite_ref-Howarth195_55-0">^</a></b> <span class="reference-text">Howarth, <i>The Greek Adventure</i>, p. 195.</span> </li> <li id="cite_note-Howarth196-56"><b><a href="#cite_ref-Howarth196_56-0">^</a></b> <span class="reference-text">Howarth, <i>The Greek Adventure</i>, p. 196.</span> </li> <li id="cite_note-Howarth197-57"><b><a href="#cite_ref-Howarth197_57-0">^</a></b> <span class="reference-text">Howarth, <i>The Greek Adventure</i>, p. 197.</span> </li> <li id="cite_note-Kassis40-58"><b><a href="#cite_ref-Kassis40_58-0">^</a></b> <span class="reference-text">Kassis, <i>Mani's History</i>, p. 40.</span> </li> <li id="cite_note-Kassis40-1-59"><b><a href="#cite_ref-Kassis40-1_59-0">^</a></b> <span class="reference-text">Kassis, <i>Mani's History</i>, pp. 40–1.</span> </li> <li id="cite_note-60"><b><a href="#cite_ref-60">^</a></b> <span class="reference-text">Troyat, <i>Alexander of Russia</i>, pp. 269–270</span> </li> <li id="cite_note-61"><b><a href="#cite_ref-61">^</a></b> <span class="reference-text">Stavrianos, <i>The Balkans since 1453</i>, pp. 286–288</span> </li> <li id="cite_note-62"><b><a href="#cite_ref-62">^</a></b> <span class="reference-text">Stavrianos, <i>The Balkans since 1453</i>, p. 288</span> </li> <li id="cite_note-63"><b><a href="#cite_ref-63">^</a></b> <span class="reference-text">Newer and Modern History"(Ιστορία Νεότερη και Σύγχρονη), Vas. Sfyroeras, Schoolbook for Triti Gymnasiou, 6th edition, Athens 1996, p.191-192</span> </li> <li id="cite_note-64"><b><a href="#cite_ref-64">^</a></b> <span class="reference-text">Stavrianos, <i>The Balkans since 1453</i>, pp. 288–289</span> </li> <li id="cite_note-Howarth231-65"><b><a href="#cite_ref-Howarth231_65-0">^</a></b> <span class="reference-text">Howarth, <i>The Greek Adventure</i>, p. 231</span> </li> <li id="cite_note-Howarth233-34-66"><b><a href="#cite_ref-Howarth233-34_66-0">^</a></b> <span class="reference-text">Howarth, <i>The Greek Adventure</i>, pp. 231–34.</span> </li> <li id="cite_note-Howarth236-37-67"><b><a href="#cite_ref-Howarth236-37_67-0">^</a></b> <span class="reference-text">Howarth, <i>The Greek Adventure</i>, pp. 236–37.</span> </li> <li id="cite_note-Howarth239-68"><b><a href="#cite_ref-Howarth239_68-0">^</a></b> <span class="reference-text">Howarth, <i>The Greek Adventure</i>, p. 239.</span> </li> <li id="cite_note-Howarth241-69"><b><a href="#cite_ref-Howarth241_69-0">^</a></b> <span class="reference-text">Howarth, <i>The Greek Adventure</i>, p. 241.</span> </li> <li id="cite_note-70"><b><a href="#cite_ref-70">^</a></b> <span class="reference-text">Finlay, <i>History of the Greek Revolution</i>, II, 192–193<br />* Williams, <i>The Ottoman Empire and Its Successors</i>, 102</span> </li> <li id="cite_note-71"><b><a href="#cite_ref-71">^</a></b> <span class="reference-text">Dimakis, <i>The Great Powers and the Struggle of 1821</i>, 525</span> </li> <li id="cite_note-72"><b><a href="#cite_ref-72">^</a></b> <span class="reference-text">Bridge & Bullen, <i>The Great Powers and the European States System</i>, 83<br />* Dimakis, <i>The Great Powers and the Struggle of 1821</i>, 526–527</span> </li> <li id="cite_note-73"><b><a href="#cite_ref-73">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070930185207/http://www.mfa.gr/NR/rdonlyres/E1DA0D5F-5493-4BF4-8FD3-D5CD6C6BB96C/0/1830_london_protocol.doc">„London Protocol”</a>. Greek Ministry of Foreign Affairs. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mfa.gr/NR/rdonlyres/E1DA0D5F-5493-4BF4-8FD3-D5CD6C6BB96C/0/1830_london_protocol.doc">original</a> <span style="font-size:85%;">(DOC)</span> la <time datetime="2007-09-30">30 septembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=London+Protocol&rft.pub=Greek+Ministry+of+Foreign+Affairs&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.mfa.gr%2FNR%2Frdonlyres%2FE1DA0D5F-5493-4BF4-8FD3-D5CD6C6BB96C%2F0%2F1830_london_protocol.doc&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3APrima+Republic%C4%83+Elen%C4%83" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-74"><b><a href="#cite_ref-74">^</a></b> <span class="reference-text">Clogg, <i>A Short History of Modern Greece</i>, pp. 66–67<br />* Verzijl, <i>International Law in Historical Perspective</i>, pp. 462–463</span> </li> <li id="cite_note-75"><b><a href="#cite_ref-75">^</a></b> <span class="reference-text">Clogg, <i>A Short History of Modern Greece</i>, pp. 68–69<br />* <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20081002170858/http://www.mfa.gr/NR/rdonlyres/2201071A-B2D4-4360-A8A3-6C4C324DA136/0/1832_constantinople_treaty.doc">„Treaty of Constantinople”</a>. Greek Ministry of Foreign Affairs. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mfa.gr/NR/rdonlyres/2201071A-B2D4-4360-A8A3-6C4C324DA136/0/1832_constantinople_treaty.doc">original</a> <span style="font-size:85%;">(DOC)</span> la <time datetime="2008-10-02">2 octombrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Treaty+of+Constantinople&rft.pub=Greek+Ministry+of+Foreign+Affairs&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.mfa.gr%2FNR%2Frdonlyres%2F2201071A-B2D4-4360-A8A3-6C4C324DA136%2F0%2F1832_constantinople_treaty.doc&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3APrima+Republic%C4%83+Elen%C4%83" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-76"><b><a href="#cite_ref-76">^</a></b> <span class="reference-text">Verzijl, <i>International Law in Historical Perspective</i>, pp. 462–463. The new boundaries are defined in the <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mfa.gr/NR/rdonlyres/2201071A-B2D4-4360-A8A3-6C4C324DA136/0/1832_constantinople_treaty.doc">first article of the Treaty</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20081002170858/http://www.mfa.gr/NR/rdonlyres/2201071A-B2D4-4360-A8A3-6C4C324DA136/0/1832_constantinople_treaty.doc">Arhivat</a> în <time datetime="2008-10-02">2 octombrie 2008</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>..</span> </li> <li id="cite_note-77"><b><a href="#cite_ref-77">^</a></b> <span class="reference-text"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mfa.gr/NR/rdonlyres/2201071A-B2D4-4360-A8A3-6C4C324DA136/0/1832_constantinople_treaty.doc">Treaty of Constantinople</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20081002170858/http://www.mfa.gr/NR/rdonlyres/2201071A-B2D4-4360-A8A3-6C4C324DA136/0/1832_constantinople_treaty.doc">Arhivat</a> în <time datetime="2008-10-02">2 octombrie 2008</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., Greek Ministry of Foreign Affairs</span> </li> <li id="cite_note-78"><b><a href="#cite_ref-78">^</a></b> <span class="reference-text">Koliopoulos & Veremis, <i>Greece: the Modern Sequel</i>, pp. 14–17.<br />* Papageorgiou, "First Year of Freedom", pp. 67–70.</span> </li> <li id="cite_note-79"><b><a href="#cite_ref-79">^</a></b> <span class="reference-text">Koliopoulos & Veremis, <i>Greece: the Modern Sequel</i>, pp. 19–20.<br />* Theodoridis, "A Modern State", pp. 129–130.</span> </li> <li id="cite_note-Al31-32-80">^ <a href="#cite_ref-Al31-32_80-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Al31-32_80-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"> <cite class="citation book">Alivizatos, Nicos (<time datetime="1996">1996</time>). <i>Introduction of the Greek Constitutional History-Volume I</i>. Antonis Sakkoulas. pp. 31–32.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Introduction+of+the+Greek+Constitutional+History-Volume+I&rft.pages=31-32&rft.pub=Antonis+Sakkoulas&rft.date=1996&rft.aulast=Alivizatos&rft.aufirst=Nicos&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3APrima+Republic%C4%83+Elen%C4%83" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-81"><b><a href="#cite_ref-81">^</a></b> <span class="reference-text">John S. Koliopoulos, <i>Brigands with a Cause - Brigandage and Irredentism in Modern Greece 1821-1912</i>, Clarendon Press Oxford (1987), p. 67.</span> </li> </ol></div></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Resurse_internet">Resurse internet</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&veaction=edit&section=32" title="Modifică secțiunea: Resurse internet" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&action=edit&section=32" title="Edit section's source code: Resurse internet"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <ul><li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.hellenicparliament.gr/en/Vouli-ton-Ellinon/To-Politevma/Syntagmatiki-Istoria/">Parlamentul Greciei – Istoria Constituțională a Greciei</a></li></ul>    </div><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Prima_Republică_Elenă&oldid=16499084">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Prima_Republică_Elenă&oldid=16499084</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorii</a>: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Foste_state_din_Balcani" title="Categorie:Foste state din Balcani">Foste state din Balcani</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Desfiin%C8%9B%C4%83ri_%C3%AEn_1832" title="Categorie:Desființări în 1832">Desființări în 1832</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Fond%C4%83ri_%C3%AEn_1822" title="Categorie:Fondări în 1822">Fondări în 1822</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Foste_republici" title="Categorie:Foste republici">Foste republici</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:R%C4%83zboiul_de_Independen%C8%9B%C4%83_al_Greciei" title="Categorie:Războiul de Independență al Greciei">Războiul de Independență al Greciei</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_care_folosesc_argumente_duplicate_%C3%AEn_apelarea_formatelor" title="Categorie:Pagini care folosesc argumente duplicate în apelarea formatelor">Pagini care folosesc argumente duplicate în apelarea formatelor</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Webarchive_template_wayback_links" title="Categorie:Webarchive template wayback links">Webarchive template wayback links</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_note_pe_2_coloane" title="Categorie:Pagini cu note pe 2 coloane">Pagini cu note pe 2 coloane</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 26 septembrie 2024, ora 08:34.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-6b7f745dd4-m5pdf","wgBackendResponseTime":196,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.381","walltime":"0.592","ppvisitednodes":{"value":2309,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":27864,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":1772,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":9,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":0,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":1,"limit":20},"unstrip-size":{"value":44566,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":1,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 382.088 1 -total"," 48.89% 186.812 1 Format:Infocaseta_Foste_țări"," 27.21% 103.980 1 Format:ListaNote"," 13.31% 50.850 2 Format:Citat_carte"," 5.91% 22.569 11 Format:Articol_principal"," 3.71% 14.181 2 Format:Double_image"," 2.74% 10.469 2 Format:Citat_web"," 2.00% 7.627 2 Format:Webarchive"," 1.87% 7.149 1 Format:Vezi_și"," 0.75% 2.848 1 Format:Dezlink"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.129","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":3380609,"limit":52428800}},"cachereport":{"origin":"mw-web.codfw.main-7d89b5d4c4-fhl47","timestamp":"20241120120643","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"Prima Republic\u0103 Elen\u0103","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Prima_Republic%C4%83_Elen%C4%83","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q528546","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q528546","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2012-04-17T10:43:53Z","dateModified":"2024-09-26T06:34:31Z","image":"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/6\/6e\/Flag_of_Greece_%281822-1978%29.svg"}</script> </body> </html>