CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Țările de Jos - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"ab73599c-62dd-4d74-8d1f-fa5d5bf5b9bc","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Țările_de_Jos","wgTitle":"Țările de Jos","wgCurRevisionId":16656934,"wgRevisionId":16656934,"wgArticleId":203823,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Pagini unde formatnum este apelat cu argument non-numeric","Pagini cu citări fără titluri","Pagini cu citări de simple URL-uri","Articole cu surse în limba neerlandeză (nl)","Articole cu surse în limba engleză (en)","Pagini cu citări ce folosesc parametri necunoscuți","Webarchive template wayback links","Articole cu surse în limba franceză (fr)","Articole cu surse în limba germană (de)","Pagini cu legături externe nefuncționale", "Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută","Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română","Pagini care utilizează imagini multiple scalate automat","Pagini cu note flexibile de dimensiune diferită","Articole Wikipedia cu identificatori BIBSYS","Articole Wikipedia cu identificatori BNE","Articole Wikipedia cu identificatori BNF","Articole Wikipedia cu identificatori CINII","Articole Wikipedia cu identificatori GND","Articole Wikipedia cu identificatori HDS","Articole Wikipedia cu identificatori ISNI","Articole Wikipedia cu identificatori KULTURNAV","Articole Wikipedia cu identificatori LCCN","Articole Wikipedia cu identificatori MusicBrainz area","Articole Wikipedia cu identificatori NARA","Articole Wikipedia cu identificatori NDL","Articole Wikipedia cu identificatori NKC","Articole Wikipedia cu identificatori SBN","Articole Wikipedia cu identificatori SELIBR","Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC","Articole Wikipedia cu identificatori VIAF", "Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF","Control de autoritate cu 17 elemente","Articole Wikipedia cu control de autoritate","Articles containing French-language text","Pages with unreviewed translations","Pagini cu hărți","Țări transcontinentale","Țări din Europa","Regatul Țărilor de Jos","Țările de Jos"],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Țările_de_Jos","wgRelevantArticleId":203823,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true}, "wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":300000,"wgRelatedArticlesCompat":[],"wgCentralAuthMobileDomain":false,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q55","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false,"wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","ext.kartographer.style":"ready","ext.cite.styles":"ready","ext.tmh.player.styles":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready", "skins.vector.icons":"ready","jquery.tablesorter.styles":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready","ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"};RLPAGEMODULES=["ext.kartographer.link","ext.cite.ux-enhancements","ext.tmh.player","mediawiki.page.media","ext.scribunto.logs","site","mediawiki.page.ready","jquery.tablesorter","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession" ,"wikibase.sidebar.tracking","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.cite.styles%7Cext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.kartographer.style%7Cext.tmh.player.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cjquery.tablesorter.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.4"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Flag_of_the_Netherlands.svg/1200px-Flag_of_the_Netherlands.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="800"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Flag_of_the_Netherlands.svg/800px-Flag_of_the_Netherlands.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="533"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Flag_of_the_Netherlands.svg/640px-Flag_of_the_Netherlands.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="427"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Țările de Jos - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="//login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Țările_de_Jos rootpage-Țările_de_Jos skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Meniul principal </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z">Pagina principală</a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r">Schimbări recente</a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente">Cafenea</a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x">Articol aleatoriu</a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow">Facebook</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit">Cum încep pe Wikipedia</a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor">Ajutor</a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire">Portaluri tematice</a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute">Articole cerute</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"> Căutare </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Aspect </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro" class="">Donații</a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class="">Creare cont</a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class="">Autentificare</a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Unelte personale </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro">Donații</a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"> Creare cont</a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"> Autentificare</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EA început o nouă ediție a concursului de scriere! Sunteți cu drag invitați să participați la ediția cu numărul 22, cu articole scrise sau dezvoltate considerabil între 1 aprilie și 30 noiembrie 2024. Pentru înscriere de articole la concurs (nominalizări), condiții de eligibilitate, punctare și alte detalii, vă rugăm să accesați \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Epagina\u0026#160;concursului\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Etimologie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Etimologie"> <div class="vector-toc-text"> 1 Etimologie </div> </a> <button aria-controls="toc-Etimologie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Etimologie subsection </button> <ul id="toc-Etimologie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Statul_și_regiunea_Țărilor_de_Jos" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Statul_și_regiunea_Țărilor_de_Jos"> <div class="vector-toc-text"> 1.1 Statul și regiunea Țărilor de Jos </div> </a> <ul id="toc-Statul_și_regiunea_Țărilor_de_Jos-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Olanda" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Olanda"> <div class="vector-toc-text"> 1.2 Olanda </div> </a> <ul id="toc-Olanda-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Limbile" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Limbile"> <div class="vector-toc-text"> 1.3 Limbile </div> </a> <ul id="toc-Limbile-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Istorie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Istorie"> <div class="vector-toc-text"> 2 Istorie </div> </a> <button aria-controls="toc-Istorie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Istorie subsection </button> <ul id="toc-Istorie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Preistorie_(înainte_de_800_î.e.n.)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Preistorie_(înainte_de_800_î.e.n.)"> <div class="vector-toc-text"> 2.1 Preistorie (înainte de 800 î.e.n.) </div> </a> <ul id="toc-Preistorie_(înainte_de_800_î.e.n.)-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Celții,_triburile_germanice_și_romanii_(800_î.e.n.–410_e.n.)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Celții,_triburile_germanice_și_romanii_(800_î.e.n.–410_e.n.)"> <div class="vector-toc-text"> 2.2 Celții, triburile germanice și romanii (800 î.e.n.–410 e.n.) </div> </a> <ul id="toc-Celții,_triburile_germanice_și_romanii_(800_î.e.n.–410_e.n.)-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Evul_Mediu_timpuriu_(411–1000)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Evul_Mediu_timpuriu_(411–1000)"> <div class="vector-toc-text"> 2.3 Evul Mediu timpuriu (411–1000) </div> </a> <ul id="toc-Evul_Mediu_timpuriu_(411–1000)-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Evul_Mediu_mijlociu_(1000–1384)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Evul_Mediu_mijlociu_(1000–1384)"> <div class="vector-toc-text"> 2.4 Evul Mediu mijlociu (1000–1384) </div> </a> <ul id="toc-Evul_Mediu_mijlociu_(1000–1384)-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Țările_de_Jos_burgunde,_habsburgice_și_spaniole_(1384–1581)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Țările_de_Jos_burgunde,_habsburgice_și_spaniole_(1384–1581)"> <div class="vector-toc-text"> 2.5 Țările de Jos burgunde, habsburgice și spaniole (1384–1581) </div> </a> <ul id="toc-Țările_de_Jos_burgunde,_habsburgice_și_spaniole_(1384–1581)-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Republica_Neerlandeză_(1581–1795)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Republica_Neerlandeză_(1581–1795)"> <div class="vector-toc-text"> 2.6 Republica Neerlandeză (1581–1795) </div> </a> <ul id="toc-Republica_Neerlandeză_(1581–1795)-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Republica_și_Regatul_Batav_(1795–1890)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Republica_și_Regatul_Batav_(1795–1890)"> <div class="vector-toc-text"> 2.7 Republica și Regatul Batav (1795–1890) </div> </a> <ul id="toc-Republica_și_Regatul_Batav_(1795–1890)-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Războaiele_mondiale_și_perioada_de_după_(1890-prezent)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Războaiele_mondiale_și_perioada_de_după_(1890-prezent)"> <div class="vector-toc-text"> 2.8 Războaiele mondiale și perioada de după (1890-prezent) </div> </a> <ul id="toc-Războaiele_mondiale_și_perioada_de_după_(1890-prezent)-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Geografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Geografie"> <div class="vector-toc-text"> 3 Geografie </div> </a> <button aria-controls="toc-Geografie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Geografie subsection </button> <ul id="toc-Geografie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Geologie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Geologie"> <div class="vector-toc-text"> 3.1 Geologie </div> </a> <ul id="toc-Geologie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Inundații" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Inundații"> <div class="vector-toc-text"> 3.2 Inundații </div> </a> <ul id="toc-Inundații-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Construcțiile_Delta" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Construcțiile_Delta"> <div class="vector-toc-text"> 3.3 Construcțiile Delta </div> </a> <ul id="toc-Construcțiile_Delta-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Clima" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Clima"> <div class="vector-toc-text"> 3.4 Clima </div> </a> <ul id="toc-Clima-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Natura" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Natura"> <div class="vector-toc-text"> 3.5 Natura </div> </a> <ul id="toc-Natura-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Insulele_din_Caraibe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Insulele_din_Caraibe"> <div class="vector-toc-text"> 3.6 Insulele din Caraibe </div> </a> <ul id="toc-Insulele_din_Caraibe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Guvernare_și_politică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Guvernare_și_politică"> <div class="vector-toc-text"> 4 Guvernare și politică </div> </a> <button aria-controls="toc-Guvernare_și_politică-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Guvernare și politică subsection </button> <ul id="toc-Guvernare_și_politică-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Cultura_politică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Cultura_politică"> <div class="vector-toc-text"> 4.1 Cultura politică </div> </a> <ul id="toc-Cultura_politică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Partidele_politice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Partidele_politice"> <div class="vector-toc-text"> 4.2 Partidele politice </div> </a> <ul id="toc-Partidele_politice-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Guvernarea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Guvernarea"> <div class="vector-toc-text"> 4.3 Guvernarea </div> </a> <ul id="toc-Guvernarea-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Împărțirea_administrativă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Împărțirea_administrativă"> <div class="vector-toc-text"> 4.4 Împărțirea administrativă </div> </a> <ul id="toc-Împărțirea_administrativă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Relații_externe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Relații_externe"> <div class="vector-toc-text"> 4.5 Relații externe </div> </a> <ul id="toc-Relații_externe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Apărarea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Apărarea"> <div class="vector-toc-text"> 4.6 Apărarea </div> </a> <ul id="toc-Apărarea-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Economie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Economie"> <div class="vector-toc-text"> 5 Economie </div> </a> <button aria-controls="toc-Economie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Economie subsection </button> <ul id="toc-Economie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Gaze_naturale" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Gaze_naturale"> <div class="vector-toc-text"> 5.1 Gaze naturale </div> </a> <ul id="toc-Gaze_naturale-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Agricultura_și_resursele_naturale" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Agricultura_și_resursele_naturale"> <div class="vector-toc-text"> 5.2 Agricultura și resursele naturale </div> </a> <ul id="toc-Agricultura_și_resursele_naturale-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Demografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Demografie"> <div class="vector-toc-text"> 6 Demografie </div> </a> <button aria-controls="toc-Demografie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Demografie subsection </button> <ul id="toc-Demografie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Zone_urbane_funcționale" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Zone_urbane_funcționale"> <div class="vector-toc-text"> 6.1 Zone urbane funcționale </div> </a> <ul id="toc-Zone_urbane_funcționale-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Limbile_2" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Limbile_2"> <div class="vector-toc-text"> 6.2 Limbile </div> </a> <ul id="toc-Limbile_2-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Religie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Religie"> <div class="vector-toc-text"> 6.3 Religie </div> </a> <ul id="toc-Religie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Educație" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Educație"> <div class="vector-toc-text"> 6.4 Educație </div> </a> <ul id="toc-Educație-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Sănătate" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Sănătate"> <div class="vector-toc-text"> 6.5 Sănătate </div> </a> <ul id="toc-Sănătate-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Transporturile" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Transporturile"> <div class="vector-toc-text"> 7 Transporturile </div> </a> <button aria-controls="toc-Transporturile-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Transporturile subsection </button> <ul id="toc-Transporturile-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Transportul_rutier" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Transportul_rutier"> <div class="vector-toc-text"> 7.1 Transportul rutier </div> </a> <ul id="toc-Transportul_rutier-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Transport_public" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Transport_public"> <div class="vector-toc-text"> 7.2 Transport public </div> </a> <ul id="toc-Transport_public-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Ciclism" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Ciclism"> <div class="vector-toc-text"> 7.3 Ciclism </div> </a> <ul id="toc-Ciclism-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Transportul_pe_apă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Transportul_pe_apă"> <div class="vector-toc-text"> 7.4 Transportul pe apă </div> </a> <ul id="toc-Transportul_pe_apă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Transportul_aerian" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Transportul_aerian"> <div class="vector-toc-text"> 7.5 Transportul aerian </div> </a> <ul id="toc-Transportul_aerian-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Cultură" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Cultură"> <div class="vector-toc-text"> 8 Cultură </div> </a> <button aria-controls="toc-Cultură-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Cultură subsection </button> <ul id="toc-Cultură-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Artă,_arhitectură_și_filozofie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Artă,_arhitectură_și_filozofie"> <div class="vector-toc-text"> 8.1 Artă, arhitectură și filozofie </div> </a> <ul id="toc-Artă,_arhitectură_și_filozofie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Sudul_Țărilor_de_Jos" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Sudul_Țărilor_de_Jos"> <div class="vector-toc-text"> 8.2 Sudul Țărilor de Jos </div> </a> <ul id="toc-Sudul_Țărilor_de_Jos-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Sistemul_neerlandez_de_valori" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Sistemul_neerlandez_de_valori"> <div class="vector-toc-text"> 8.3 Sistemul neerlandez de valori </div> </a> <ul id="toc-Sistemul_neerlandez_de_valori-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Neerlandezii_și_ecologia" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Neerlandezii_și_ecologia"> <div class="vector-toc-text"> 8.4 Neerlandezii și ecologia </div> </a> <ul id="toc-Neerlandezii_și_ecologia-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Muzică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Muzică"> <div class="vector-toc-text"> 8.5 Muzică </div> </a> <ul id="toc-Muzică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Filmul_și_televiziunea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Filmul_și_televiziunea"> <div class="vector-toc-text"> 8.6 Filmul și televiziunea </div> </a> <ul id="toc-Filmul_și_televiziunea-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Sport" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Sport"> <div class="vector-toc-text"> 8.7 Sport </div> </a> <ul id="toc-Sport-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Gastronomie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Gastronomie"> <div class="vector-toc-text"> 8.8 Gastronomie </div> </a> <ul id="toc-Gastronomie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Patrimoniul_cultural_colonial" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Patrimoniul_cultural_colonial"> <div class="vector-toc-text"> 8.9 Patrimoniul cultural colonial </div> </a> <ul id="toc-Patrimoniul_cultural_colonial-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Note_de_completare" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Note_de_completare"> <div class="vector-toc-text"> 9 Note de completare </div> </a> <ul id="toc-Note_de_completare-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Note_bibliografice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Note_bibliografice"> <div class="vector-toc-text"> 10 Note bibliografice </div> </a> <ul id="toc-Note_bibliografice-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Lectură_suplimentară" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Lectură_suplimentară"> <div class="vector-toc-text"> 11 Lectură suplimentară </div> </a> <ul id="toc-Lectură_suplimentară-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Legături_externe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Legături_externe"> <div class="vector-toc-text"> 12 Legături externe </div> </a> <ul id="toc-Legături_externe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Comută cuprinsul </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading">Țările de Jos</h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 289 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-289" aria-hidden="true" > 289 limbi </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-ab mw-list-item"><a href="https://ab.wikipedia.org/wiki/%D0%9D%D0%B5%D0%B4%D0%B5%D1%80%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D0%B4" title="Недерланд – abhază" lang="ab" hreflang="ab" data-title="Недерланд" data-language-autonym="Аԥсшәа" data-language-local-name="abhază" class="interlanguage-link-target">Аԥсшәа</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ace mw-list-item"><a href="https://ace.wikipedia.org/wiki/Blanda" title="Blanda – aceh" lang="ace" hreflang="ace" data-title="Blanda" data-language-autonym="Acèh" data-language-local-name="aceh" class="interlanguage-link-target">Acèh</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-af badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://af.wikipedia.org/wiki/Nederland" title="Nederland – afrikaans" lang="af" hreflang="af" data-title="Nederland" data-language-autonym="Afrikaans" data-language-local-name="afrikaans" class="interlanguage-link-target">Afrikaans</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-als mw-list-item"><a href="https://als.wikipedia.org/wiki/Niederlande" title="Niederlande – germană (Elveția)" lang="gsw" hreflang="gsw" data-title="Niederlande" data-language-autonym="Alemannisch" data-language-local-name="germană (Elveția)" class="interlanguage-link-target">Alemannisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-am mw-list-item"><a href="https://am.wikipedia.org/wiki/%E1%8A%94%E1%8B%98%E1%88%AD%E1%88%8B%E1%8A%95%E1%8B%B5" title="ኔዘርላንድ – amharică" lang="am" hreflang="am" data-title="ኔዘርላንድ" data-language-autonym="አማርኛ" data-language-local-name="amharică" class="interlanguage-link-target">አማርኛ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ami mw-list-item"><a href="https://ami.wikipedia.org/wiki/Netherlands" title="Netherlands – Amis" lang="ami" hreflang="ami" data-title="Netherlands" data-language-autonym="Pangcah" data-language-local-name="Amis" class="interlanguage-link-target">Pangcah</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-an mw-list-item"><a href="https://an.wikipedia.org/wiki/Pa%C3%ADses_Baixos" title="Países Baixos – aragoneză" lang="an" hreflang="an" data-title="Países Baixos" data-language-autonym="Aragonés" data-language-local-name="aragoneză" class="interlanguage-link-target">Aragonés</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ang mw-list-item"><a href="https://ang.wikipedia.org/wiki/Ni%C3%B0erland" title="Niðerland – engleză veche" lang="ang" hreflang="ang" data-title="Niðerland" data-language-autonym="Ænglisc" data-language-local-name="engleză veche" class="interlanguage-link-target">Ænglisc</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ann mw-list-item"><a href="https://ann.wikipedia.org/wiki/Nedelan" title="Nedelan – obolo" lang="ann" hreflang="ann" data-title="Nedelan" data-language-autonym="Obolo" data-language-local-name="obolo" class="interlanguage-link-target">Obolo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-anp mw-list-item"><a href="https://anp.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%A8%E0%A5%80%E0%A4%A6%E0%A4%B0%E0%A4%B2%E0%A5%88%E0%A4%82%E0%A4%A1" title="नीदरलैंड – angika" lang="anp" hreflang="anp" data-title="नीदरलैंड" data-language-autonym="अंगिका" data-language-local-name="angika" class="interlanguage-link-target">अंगिका</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ar badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/%D9%87%D9%88%D9%84%D9%86%D8%AF%D8%A7" title="هولندا – arabă" lang="ar" hreflang="ar" data-title="هولندا" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="arabă" class="interlanguage-link-target">العربية</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arc mw-list-item"><a href="https://arc.wikipedia.org/wiki/%DC%97%DC%98%DC%A0%DC%A2%DC%95%DC%90" title="ܗܘܠܢܕܐ – aramaică" lang="arc" hreflang="arc" data-title="ܗܘܠܢܕܐ" data-language-autonym="ܐܪܡܝܐ" data-language-local-name="aramaică" class="interlanguage-link-target">ܐܪܡܝܐ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ary mw-list-item"><a href="https://ary.wikipedia.org/wiki/%D9%87%D9%88%D9%84%D8%A7%D9%86%D8%AF%D8%A7" title="هولاندا – Moroccan Arabic" lang="ary" hreflang="ary" data-title="هولاندا" data-language-autonym="الدارجة" data-language-local-name="Moroccan Arabic" class="interlanguage-link-target">الدارجة</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arz mw-list-item"><a href="https://arz.wikipedia.org/wiki/%D9%86%D9%8A%D8%AF%D9%8A%D8%B1%D9%84%D8%A7%D9%86%D8%AF" title="نيديرلاند – Egyptian Arabic" lang="arz" hreflang="arz" data-title="نيديرلاند" data-language-autonym="مصرى" data-language-local-name="Egyptian Arabic" class="interlanguage-link-target">مصرى</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-as mw-list-item"><a href="https://as.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%A8%E0%A7%87%E0%A6%A6%E0%A6%BE%E0%A7%B0%E0%A6%B2%E0%A7%87%E0%A6%A3%E0%A7%8D%E0%A6%A1" title="নেদাৰলেণ্ড – asameză" lang="as" hreflang="as" data-title="নেদাৰলেণ্ড" data-language-autonym="অসমীয়া" data-language-local-name="asameză" class="interlanguage-link-target">অসমীয়া</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ast mw-list-item"><a href="https://ast.wikipedia.org/wiki/Pa%C3%ADses_Baxos" title="Países Baxos – asturiană" lang="ast" hreflang="ast" data-title="Países Baxos" data-language-autonym="Asturianu" data-language-local-name="asturiană" class="interlanguage-link-target">Asturianu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-av mw-list-item"><a href="https://av.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D1%8C%D0%BE%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D0%B4" title="Гьоланд – avară" lang="av" hreflang="av" data-title="Гьоланд" data-language-autonym="Авар" data-language-local-name="avară" class="interlanguage-link-target">Авар</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-avk mw-list-item"><a href="https://avk.wikipedia.org/wiki/Nederlanda" title="Nederlanda – Kotava" lang="avk" hreflang="avk" data-title="Nederlanda" data-language-autonym="Kotava" data-language-local-name="Kotava" class="interlanguage-link-target">Kotava</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-awa mw-list-item"><a href="https://awa.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%A8%E0%A5%80%E0%A4%A6%E0%A4%B0%E0%A4%B2%E0%A5%88%E0%A4%82%E0%A4%A1" title="नीदरलैंड – awadhi" lang="awa" hreflang="awa" data-title="नीदरलैंड" data-language-autonym="अवधी" data-language-local-name="awadhi" class="interlanguage-link-target">अवधी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ay mw-list-item"><a href="https://ay.wikipedia.org/wiki/Aynacha_Jach%27a_Markanaka" title="Aynacha Jach'a Markanaka – aymara" lang="ay" hreflang="ay" data-title="Aynacha Jach'a Markanaka" data-language-autonym="Aymar aru" data-language-local-name="aymara" class="interlanguage-link-target">Aymar aru</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-az mw-list-item"><a href="https://az.wikipedia.org/wiki/Niderland" title="Niderland – azeră" lang="az" hreflang="az" data-title="Niderland" data-language-autonym="Azərbaycanca" data-language-local-name="azeră" class="interlanguage-link-target">Azərbaycanca</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-azb mw-list-item"><a href="https://azb.wikipedia.org/wiki/%D9%87%D9%88%D9%84%D9%86%D8%AF" title="هولند – South Azerbaijani" lang="azb" hreflang="azb" data-title="هولند" data-language-autonym="تۆرکجه" data-language-local-name="South Azerbaijani" class="interlanguage-link-target">تۆرکجه</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ba mw-list-item"><a href="https://ba.wikipedia.org/wiki/%D0%9D%D0%B8%D0%B4%D0%B5%D1%80%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D0%B4" title="Нидерланд – bașkiră" lang="ba" hreflang="ba" data-title="Нидерланд" data-language-autonym="Башҡортса" data-language-local-name="bașkiră" class="interlanguage-link-target">Башҡортса</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ban mw-list-item"><a href="https://ban.wikipedia.org/wiki/Belanda" title="Belanda – balineză" lang="ban" hreflang="ban" data-title="Belanda" data-language-autonym="Basa Bali" data-language-local-name="balineză" class="interlanguage-link-target">Basa Bali</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bar mw-list-item"><a href="https://bar.wikipedia.org/wiki/Holland" title="Holland – Bavarian" lang="bar" hreflang="bar" data-title="Holland" data-language-autonym="Boarisch" data-language-local-name="Bavarian" class="interlanguage-link-target">Boarisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bat-smg mw-list-item"><a href="https://bat-smg.wikipedia.org/wiki/N%C4%ABderland%C4%81" title="Nīderlandā – Samogitian" lang="sgs" hreflang="sgs" data-title="Nīderlandā" data-language-autonym="Žemaitėška" data-language-local-name="Samogitian" class="interlanguage-link-target">Žemaitėška</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bbc mw-list-item"><a href="https://bbc.wikipedia.org/wiki/Bolanda" title="Bolanda – Batak Toba" lang="bbc" hreflang="bbc" data-title="Bolanda" data-language-autonym="Batak Toba" data-language-local-name="Batak Toba" class="interlanguage-link-target">Batak Toba</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bcl mw-list-item"><a href="https://bcl.wikipedia.org/wiki/Nederlands" title="Nederlands – Central Bikol" lang="bcl" hreflang="bcl" data-title="Nederlands" data-language-autonym="Bikol Central" data-language-local-name="Central Bikol" class="interlanguage-link-target">Bikol Central</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be mw-list-item"><a href="https://be.wikipedia.org/wiki/%D0%9D%D1%96%D0%B4%D1%8D%D1%80%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D1%8B" title="Нідэрланды – belarusă" lang="be" hreflang="be" data-title="Нідэрланды" data-language-autonym="Беларуская" data-language-local-name="belarusă" class="interlanguage-link-target">Беларуская</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be-x-old mw-list-item"><a href="https://be-tarask.wikipedia.org/wiki/%D0%9D%D1%96%D0%B4%D1%8D%D1%80%D0%BB%D1%8F%D0%BD%D0%B4%D1%8B" title="Нідэрлянды – Belarusian (Taraškievica orthography)" lang="be-tarask" hreflang="be-tarask" data-title="Нідэрлянды" data-language-autonym="Беларуская (тарашкевіца)" data-language-local-name="Belarusian (Taraškievica orthography)" class="interlanguage-link-target">Беларуская (тарашкевіца)</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bew mw-list-item"><a href="https://bew.wikipedia.org/wiki/Welanda" title="Welanda – Betawi" lang="bew" hreflang="bew" data-title="Welanda" data-language-autonym="Betawi" data-language-local-name="Betawi" class="interlanguage-link-target">Betawi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bg mw-list-item"><a href="https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%9D%D0%B8%D0%B4%D0%B5%D1%80%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D0%B8%D1%8F" title="Нидерландия – bulgară" lang="bg" hreflang="bg" data-title="Нидерландия" data-language-autonym="Български" data-language-local-name="bulgară" class="interlanguage-link-target">Български</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bh mw-list-item"><a href="https://bh.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%A8%E0%A5%80%E0%A4%A6%E0%A4%B0%E0%A4%B2%E0%A5%88%E0%A4%82%E0%A4%A1" title="नीदरलैंड – Bhojpuri" lang="bh" hreflang="bh" data-title="नीदरलैंड" data-language-autonym="भोजपुरी" data-language-local-name="Bhojpuri" class="interlanguage-link-target">भोजपुरी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bi mw-list-item"><a href="https://bi.wikipedia.org/wiki/Neselan" title="Neselan – bislama" lang="bi" hreflang="bi" data-title="Neselan" data-language-autonym="Bislama" data-language-local-name="bislama" class="interlanguage-link-target">Bislama</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bjn mw-list-item"><a href="https://bjn.wikipedia.org/wiki/Walanda" title="Walanda – Banjar" lang="bjn" hreflang="bjn" data-title="Walanda" data-language-autonym="Banjar" data-language-local-name="Banjar" class="interlanguage-link-target">Banjar</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-blk mw-list-item"><a href="https://blk.wikipedia.org/wiki/%E1%80%94%E1%80%9A%E1%80%BA%E1%80%90%E1%80%AC%E1%80%9C%E1%80%94%E1%80%BA%E1%80%81%E1%80%99%E1%80%BA%E1%80%B8%E1%80%91%E1%80%AE" title="နယ်တာလန်ခမ်းထီ – Pa'O" lang="blk" hreflang="blk" data-title="နယ်တာလန်ခမ်းထီ" data-language-autonym="ပအိုဝ်ႏဘာႏသာႏ" data-language-local-name="Pa'O" class="interlanguage-link-target">ပအိုဝ်ႏဘာႏသာႏ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bn mw-list-item"><a href="https://bn.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%A8%E0%A7%87%E0%A6%A6%E0%A6%BE%E0%A6%B0%E0%A6%B2%E0%A7%8D%E0%A6%AF%E0%A6%BE%E0%A6%A8%E0%A7%8D%E0%A6%A1%E0%A6%B8" title="নেদারল্যান্ডস – bengaleză" lang="bn" hreflang="bn" data-title="নেদারল্যান্ডস" data-language-autonym="বাংলা" data-language-local-name="bengaleză" class="interlanguage-link-target">বাংলা</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bo mw-list-item"><a href="https://bo.wikipedia.org/wiki/%E0%BD%A7%E0%BD%BC%E0%BC%8B%E0%BD%A3%E0%BD%93%E0%BC%8D" title="ཧོ་ལན། – tibetană" lang="bo" hreflang="bo" data-title="ཧོ་ལན།" data-language-autonym="བོད་ཡིག" data-language-local-name="tibetană" class="interlanguage-link-target">བོད་ཡིག</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bpy mw-list-item"><a href="https://bpy.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%A8%E0%A7%87%E0%A6%A6%E0%A6%BE%E0%A6%B0%E0%A6%B2%E0%A7%8D%E0%A6%AF%E0%A6%BE%E0%A6%A8%E0%A7%8D%E0%A6%A1" title="নেদারল্যান্ড – Bishnupriya" lang="bpy" hreflang="bpy" data-title="নেদারল্যান্ড" data-language-autonym="বিষ্ণুপ্রিয়া মণিপুরী" data-language-local-name="Bishnupriya" class="interlanguage-link-target">বিষ্ণুপ্রিয়া মণিপুরী</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-br mw-list-item"><a href="https://br.wikipedia.org/wiki/Izelvroio%C3%B9" title="Izelvroioù – bretonă" lang="br" hreflang="br" data-title="Izelvroioù" data-language-autonym="Brezhoneg" data-language-local-name="bretonă" class="interlanguage-link-target">Brezhoneg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bs mw-list-item"><a href="https://bs.wikipedia.org/wiki/Nizozemska" title="Nizozemska – bosniacă" lang="bs" hreflang="bs" data-title="Nizozemska" data-language-autonym="Bosanski" data-language-local-name="bosniacă" class="interlanguage-link-target">Bosanski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-btm mw-list-item"><a href="https://btm.wikipedia.org/wiki/Bolanda" title="Bolanda – Batak Mandailing" lang="btm" hreflang="btm" data-title="Bolanda" data-language-autonym="Batak Mandailing" data-language-local-name="Batak Mandailing" class="interlanguage-link-target">Batak Mandailing</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bug mw-list-item"><a href="https://bug.wikipedia.org/wiki/Balanda" title="Balanda – bugineză" lang="bug" hreflang="bug" data-title="Balanda" data-language-autonym="Basa Ugi" data-language-local-name="bugineză" class="interlanguage-link-target">Basa Ugi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bxr mw-list-item"><a href="https://bxr.wikipedia.org/wiki/%D0%9D%D0%B8%D0%B4%D0%B5%D1%80%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D0%B4" title="Нидерланд – Russia Buriat" lang="bxr" hreflang="bxr" data-title="Нидерланд" data-language-autonym="Буряад" data-language-local-name="Russia Buriat" class="interlanguage-link-target">Буряад</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ca mw-list-item"><a href="https://ca.wikipedia.org/wiki/Pa%C3%AFsos_Baixos" title="Països Baixos – catalană" lang="ca" hreflang="ca" data-title="Països Baixos" data-language-autonym="Català" data-language-local-name="catalană" class="interlanguage-link-target">Català</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cbk-zam mw-list-item"><a href="https://cbk-zam.wikipedia.org/wiki/Holanda" title="Holanda – Chavacano" lang="cbk" hreflang="cbk" data-title="Holanda" data-language-autonym="Chavacano de Zamboanga" data-language-local-name="Chavacano" class="interlanguage-link-target">Chavacano de Zamboanga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cdo mw-list-item"><a href="https://cdo.wikipedia.org/wiki/H%C3%B2%CC%A4-l%C3%A0ng" title="Hò̤-làng – Mindong" lang="cdo" hreflang="cdo" data-title="Hò̤-làng" data-language-autonym="閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄" data-language-local-name="Mindong" class="interlanguage-link-target">閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ce mw-list-item"><a href="https://ce.wikipedia.org/wiki/%D0%9D%D0%B8%D0%B4%D0%B5%D1%80%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D0%B0%D1%88" title="Нидерландаш – cecenă" lang="ce" hreflang="ce" data-title="Нидерландаш" data-language-autonym="Нохчийн" data-language-local-name="cecenă" class="interlanguage-link-target">Нохчийн</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ceb mw-list-item"><a href="https://ceb.wikipedia.org/wiki/Olandres" title="Olandres – cebuană" lang="ceb" hreflang="ceb" data-title="Olandres" data-language-autonym="Cebuano" data-language-local-name="cebuană" class="interlanguage-link-target">Cebuano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ch mw-list-item"><a href="https://ch.wikipedia.org/wiki/Netherlands" title="Netherlands – chamorro" lang="ch" hreflang="ch" data-title="Netherlands" data-language-autonym="Chamoru" data-language-local-name="chamorro" class="interlanguage-link-target">Chamoru</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-chr mw-list-item"><a href="https://chr.wikipedia.org/wiki/%E1%8E%BE%E1%8F%8D%E1%8E%A9_%E1%8F%81%E1%8F%9B%E1%8E%B3%E1%8F%82" title="ᎾᏍᎩ ᏁᏛᎳᏂ – cherokee" lang="chr" hreflang="chr" data-title="ᎾᏍᎩ ᏁᏛᎳᏂ" data-language-autonym="ᏣᎳᎩ" data-language-local-name="cherokee" class="interlanguage-link-target">ᏣᎳᎩ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-chy mw-list-item"><a href="https://chy.wikipedia.org/wiki/Netherlands" title="Netherlands – cheyenne" lang="chy" hreflang="chy" data-title="Netherlands" data-language-autonym="Tsetsêhestâhese" data-language-local-name="cheyenne" class="interlanguage-link-target">Tsetsêhestâhese</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ckb mw-list-item"><a href="https://ckb.wikipedia.org/wiki/%DA%BE%DB%86%DA%B5%DB%95%D9%86%D8%AF%D8%A7" title="ھۆڵەندا – kurdă centrală" lang="ckb" hreflang="ckb" data-title="ھۆڵەندا" data-language-autonym="کوردی" data-language-local-name="kurdă centrală" class="interlanguage-link-target">کوردی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-co mw-list-item"><a href="https://co.wikipedia.org/wiki/Paesi_Bassi" title="Paesi Bassi – corsicană" lang="co" hreflang="co" data-title="Paesi Bassi" data-language-autonym="Corsu" data-language-local-name="corsicană" class="interlanguage-link-target">Corsu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-crh mw-list-item"><a href="https://crh.wikipedia.org/wiki/Felemenk" title="Felemenk – turcă crimeeană" lang="crh" hreflang="crh" data-title="Felemenk" data-language-autonym="Qırımtatarca" data-language-local-name="turcă crimeeană" class="interlanguage-link-target">Qırımtatarca</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs mw-list-item"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/Nizozemsko" title="Nizozemsko – cehă" lang="cs" hreflang="cs" data-title="Nizozemsko" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="cehă" class="interlanguage-link-target">Čeština</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-csb mw-list-item"><a href="https://csb.wikipedia.org/wiki/N%C3%A9derlandzk%C3%B4" title="Néderlandzkô – cașubiană" lang="csb" hreflang="csb" data-title="Néderlandzkô" data-language-autonym="Kaszëbsczi" data-language-local-name="cașubiană" class="interlanguage-link-target">Kaszëbsczi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cu mw-list-item"><a href="https://cu.wikipedia.org/wiki/%D0%9D%D0%B8%D0%B4%D1%94%D1%80%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D0%B4%EA%99%91" title="Нидєрландꙑ – slavonă" lang="cu" hreflang="cu" data-title="Нидєрландꙑ" data-language-autonym="Словѣньскъ / ⰔⰎⰑⰂⰡⰐⰠⰔⰍⰟ" data-language-local-name="slavonă" class="interlanguage-link-target">Словѣньскъ / ⰔⰎⰑⰂⰡⰐⰠⰔⰍⰟ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cv mw-list-item"><a href="https://cv.wikipedia.org/wiki/%D0%9D%D0%B8%D0%B4%D0%B5%D1%80%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D0%B4" title="Нидерланд – ciuvașă" lang="cv" hreflang="cv" data-title="Нидерланд" data-language-autonym="Чӑвашла" data-language-local-name="ciuvașă" class="interlanguage-link-target">Чӑвашла</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cy mw-list-item"><a href="https://cy.wikipedia.org/wiki/Yr_Iseldiroedd" title="Yr Iseldiroedd – galeză" lang="cy" hreflang="cy" data-title="Yr Iseldiroedd" data-language-autonym="Cymraeg" data-language-local-name="galeză" class="interlanguage-link-target">Cymraeg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-da mw-list-item"><a href="https://da.wikipedia.org/wiki/Holland" title="Holland – daneză" lang="da" hreflang="da" data-title="Holland" data-language-autonym="Dansk" data-language-local-name="daneză" class="interlanguage-link-target">Dansk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-de mw-list-item"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Niederlande" title="Niederlande – germană" lang="de" hreflang="de" data-title="Niederlande" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="germană" class="interlanguage-link-target">Deutsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-diq mw-list-item"><a href="https://diq.wikipedia.org/wiki/Holanda" title="Holanda – Zazaki" lang="diq" hreflang="diq" data-title="Holanda" data-language-autonym="Zazaki" data-language-local-name="Zazaki" class="interlanguage-link-target">Zazaki</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dsb mw-list-item"><a href="https://dsb.wikipedia.org/wiki/Ni%C5%BEozemska" title="Nižozemska – sorabă de jos" lang="dsb" hreflang="dsb" data-title="Nižozemska" data-language-autonym="Dolnoserbski" data-language-local-name="sorabă de jos" class="interlanguage-link-target">Dolnoserbski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dtp mw-list-item"><a href="https://dtp.wikipedia.org/wiki/Belanda" title="Belanda – Central Dusun" lang="dtp" hreflang="dtp" data-title="Belanda" data-language-autonym="Kadazandusun" data-language-local-name="Central Dusun" class="interlanguage-link-target">Kadazandusun</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dty mw-list-item"><a href="https://dty.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%A8%E0%A5%87%E0%A4%A6%E0%A4%B0%E0%A4%B2%E0%A5%8D%E0%A4%AF%E0%A4%BE%E0%A4%A8%E0%A5%8D%E0%A4%A1" title="नेदरल्यान्ड – Doteli" lang="dty" hreflang="dty" data-title="नेदरल्यान्ड" data-language-autonym="डोटेली" data-language-local-name="Doteli" class="interlanguage-link-target">डोटेली</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dv mw-list-item"><a href="https://dv.wikipedia.org/wiki/%DE%82%DE%AC%DE%8B%DE%A6%DE%8D%DE%AD%DE%82%DE%B0%DE%91%DE%AA" title="ނެދަލޭންޑު – divehi" lang="dv" hreflang="dv" data-title="ނެދަލޭންޑު" data-language-autonym="ދިވެހިބަސް" data-language-local-name="divehi" class="interlanguage-link-target">ދިވެހިބަސް</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dz mw-list-item"><a href="https://dz.wikipedia.org/wiki/%E0%BD%93%E0%BD%BA%E0%BC%8B%E0%BD%91%E0%BD%A2%E0%BC%8B%E0%BD%A3%E0%BD%BA%E0%BD%93%E0%BD%8C%E0%BD%A6%E0%BD%B2%E0%BC%8B" title="ནེ་དར་ལེནཌསི་ – dzongkha" lang="dz" hreflang="dz" data-title="ནེ་དར་ལེནཌསི་" data-language-autonym="ཇོང་ཁ" data-language-local-name="dzongkha" class="interlanguage-link-target">ཇོང་ཁ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ee mw-list-item"><a href="https://ee.wikipedia.org/wiki/Netherlands" title="Netherlands – ewe" lang="ee" hreflang="ee" data-title="Netherlands" data-language-autonym="Eʋegbe" data-language-local-name="ewe" class="interlanguage-link-target">Eʋegbe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-el mw-list-item"><a href="https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%9F%CE%BB%CE%BB%CE%B1%CE%BD%CE%B4%CE%AF%CE%B1" title="Ολλανδία – greacă" lang="el" hreflang="el" data-title="Ολλανδία" data-language-autonym="Ελληνικά" data-language-local-name="greacă" class="interlanguage-link-target">Ελληνικά</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eml mw-list-item"><a href="https://eml.wikipedia.org/wiki/Ul%C3%A0nda" title="Ulànda – Emiliano-Romagnolo" lang="egl" hreflang="egl" data-title="Ulànda" data-language-autonym="Emiliàn e rumagnòl" data-language-local-name="Emiliano-Romagnolo" class="interlanguage-link-target">Emiliàn e rumagnòl</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en mw-list-item"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Netherlands" title="Netherlands – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="Netherlands" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target">English</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eo badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://eo.wikipedia.org/wiki/Nederlando" title="Nederlando – esperanto" lang="eo" hreflang="eo" data-title="Nederlando" data-language-autonym="Esperanto" data-language-local-name="esperanto" class="interlanguage-link-target">Esperanto</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Pa%C3%ADses_Bajos" title="Países Bajos – spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="Países Bajos" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target">Español</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-et mw-list-item"><a href="https://et.wikipedia.org/wiki/Holland" title="Holland – estonă" lang="et" hreflang="et" data-title="Holland" data-language-autonym="Eesti" data-language-local-name="estonă" class="interlanguage-link-target">Eesti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eu mw-list-item"><a href="https://eu.wikipedia.org/wiki/Herbehereak" title="Herbehereak – bască" lang="eu" hreflang="eu" data-title="Herbehereak" data-language-autonym="Euskara" data-language-local-name="bască" class="interlanguage-link-target">Euskara</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ext mw-list-item"><a href="https://ext.wikipedia.org/wiki/Paisis_Baxus" title="Paisis Baxus – Extremaduran" lang="ext" hreflang="ext" data-title="Paisis Baxus" data-language-autonym="Estremeñu" data-language-local-name="Extremaduran" class="interlanguage-link-target">Estremeñu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fa mw-list-item"><a href="https://fa.wikipedia.org/wiki/%D9%87%D9%84%D9%86%D8%AF" title="هلند – persană" lang="fa" hreflang="fa" data-title="هلند" data-language-autonym="فارسی" data-language-local-name="persană" class="interlanguage-link-target">فارسی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ff mw-list-item"><a href="https://ff.wikipedia.org/wiki/Holannda" title="Holannda – fulah" lang="ff" hreflang="ff" data-title="Holannda" data-language-autonym="Fulfulde" data-language-local-name="fulah" class="interlanguage-link-target">Fulfulde</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fi badge-Q17559452 badge-recommendedarticle mw-list-item" title="articol recomandat"><a href="https://fi.wikipedia.org/wiki/Alankomaat" title="Alankomaat – finlandeză" lang="fi" hreflang="fi" data-title="Alankomaat" data-language-autonym="Suomi" data-language-local-name="finlandeză" class="interlanguage-link-target">Suomi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fiu-vro mw-list-item"><a href="https://fiu-vro.wikipedia.org/wiki/Holland" title="Holland – Võro" lang="vro" hreflang="vro" data-title="Holland" data-language-autonym="Võro" data-language-local-name="Võro" class="interlanguage-link-target">Võro</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fj mw-list-item"><a href="https://fj.wikipedia.org/wiki/Oladi" title="Oladi – fijiană" lang="fj" hreflang="fj" data-title="Oladi" data-language-autonym="Na Vosa Vakaviti" data-language-local-name="fijiană" class="interlanguage-link-target">Na Vosa Vakaviti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fo mw-list-item"><a href="https://fo.wikipedia.org/wiki/Ni%C3%B0urlond" title="Niðurlond – feroeză" lang="fo" hreflang="fo" data-title="Niðurlond" data-language-autonym="Føroyskt" data-language-local-name="feroeză" class="interlanguage-link-target">Føroyskt</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr mw-list-item"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/Pays-Bas_(pays_constitutif)" title="Pays-Bas (pays constitutif) – franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="Pays-Bas (pays constitutif)" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target">Français</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-frr mw-list-item"><a href="https://frr.wikipedia.org/wiki/Neederl%C3%B6nje" title="Neederlönje – frizonă nordică" lang="frr" hreflang="frr" data-title="Neederlönje" data-language-autonym="Nordfriisk" data-language-local-name="frizonă nordică" class="interlanguage-link-target">Nordfriisk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fur mw-list-item"><a href="https://fur.wikipedia.org/wiki/Pa%C3%AEs_Bas" title="Paîs Bas – friulană" lang="fur" hreflang="fur" data-title="Paîs Bas" data-language-autonym="Furlan" data-language-local-name="friulană" class="interlanguage-link-target">Furlan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fy mw-list-item"><a href="https://fy.wikipedia.org/wiki/Nederl%C3%A2n" title="Nederlân – frizonă occidentală" lang="fy" hreflang="fy" data-title="Nederlân" data-language-autonym="Frysk" data-language-local-name="frizonă occidentală" class="interlanguage-link-target">Frysk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ga mw-list-item"><a href="https://ga.wikipedia.org/wiki/An_%C3%8Dsilt%C3%ADr" title="An Ísiltír – irlandeză" lang="ga" hreflang="ga" data-title="An Ísiltír" data-language-autonym="Gaeilge" data-language-local-name="irlandeză" class="interlanguage-link-target">Gaeilge</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gag mw-list-item"><a href="https://gag.wikipedia.org/wiki/Niderland" title="Niderland – găgăuză" lang="gag" hreflang="gag" data-title="Niderland" data-language-autonym="Gagauz" data-language-local-name="găgăuză" class="interlanguage-link-target">Gagauz</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gan mw-list-item"><a href="https://gan.wikipedia.org/wiki/%E8%8D%B7%E8%98%AD" title="荷蘭 – chineză gan" lang="gan" hreflang="gan" data-title="荷蘭" data-language-autonym="贛語" data-language-local-name="chineză gan" class="interlanguage-link-target">贛語</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gd mw-list-item"><a href="https://gd.wikipedia.org/wiki/Na_T%C3%ACrean_%C3%8Csle" title="Na Tìrean Ìsle – gaelică scoțiană" lang="gd" hreflang="gd" data-title="Na Tìrean Ìsle" data-language-autonym="Gàidhlig" data-language-local-name="gaelică scoțiană" class="interlanguage-link-target">Gàidhlig</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gl mw-list-item"><a href="https://gl.wikipedia.org/wiki/Pa%C3%ADses_Baixos" title="Países Baixos – galiciană" lang="gl" hreflang="gl" data-title="Países Baixos" data-language-autonym="Galego" data-language-local-name="galiciană" class="interlanguage-link-target">Galego</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gn mw-list-item"><a href="https://gn.wikipedia.org/wiki/Tet%C3%A3ngu%C3%A9ra_Yv%C3%BDi" title="Tetãnguéra Yvýi – guarani" lang="gn" hreflang="gn" data-title="Tetãnguéra Yvýi" data-language-autonym="Avañe'ẽ" data-language-local-name="guarani" class="interlanguage-link-target">Avañe'ẽ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gom mw-list-item"><a href="https://gom.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%A8%E0%A5%87%E0%A4%A6%E0%A4%B0%E0%A4%B2%E0%A4%81%E0%A4%A1%E0%A5%8D%E0%A4%B8" title="नेदरलँड्स – Goan Konkani" lang="gom" hreflang="gom" data-title="नेदरलँड्स" data-language-autonym="गोंयची कोंकणी / Gõychi Konknni" data-language-local-name="Goan Konkani" class="interlanguage-link-target">गोंयची कोंकणी / Gõychi Konknni</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gor mw-list-item"><a href="https://gor.wikipedia.org/wiki/Walanta" title="Walanta – gorontalo" lang="gor" hreflang="gor" data-title="Walanta" data-language-autonym="Bahasa Hulontalo" data-language-local-name="gorontalo" class="interlanguage-link-target">Bahasa Hulontalo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-got mw-list-item"><a href="https://got.wikipedia.org/wiki/%F0%90%8C%BD%F0%90%8C%B9%F0%90%8C%B8%F0%90%8D%82%F0%90%8C%B0%F0%90%8C%BB%F0%90%8C%B0%F0%90%8C%BD%F0%90%8C%B3" title="𐌽𐌹𐌸𐍂𐌰𐌻𐌰𐌽𐌳 – gotică" lang="got" hreflang="got" data-title="𐌽𐌹𐌸𐍂𐌰𐌻𐌰𐌽𐌳" data-language-autonym="𐌲𐌿𐍄𐌹𐍃𐌺" data-language-local-name="gotică" class="interlanguage-link-target">𐌲𐌿𐍄𐌹𐍃𐌺</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gu mw-list-item"><a href="https://gu.wikipedia.org/wiki/%E0%AA%A8%E0%AB%87%E0%AA%A7%E0%AA%B0%E0%AA%B2%E0%AB%87%E0%AA%82%E0%AA%A1" title="નેધરલેંડ – gujarati" lang="gu" hreflang="gu" data-title="નેધરલેંડ" data-language-autonym="ગુજરાતી" data-language-local-name="gujarati" class="interlanguage-link-target">ગુજરાતી</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gv mw-list-item"><a href="https://gv.wikipedia.org/wiki/Yn_%C3%87heer_Injil" title="Yn Çheer Injil – manx" lang="gv" hreflang="gv" data-title="Yn Çheer Injil" data-language-autonym="Gaelg" data-language-local-name="manx" class="interlanguage-link-target">Gaelg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ha mw-list-item"><a href="https://ha.wikipedia.org/wiki/Holand" title="Holand – hausa" lang="ha" hreflang="ha" data-title="Holand" data-language-autonym="Hausa" data-language-local-name="hausa" class="interlanguage-link-target">Hausa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hak mw-list-item"><a href="https://hak.wikipedia.org/wiki/H%C3%B2-l%C3%A0n" title="Hò-làn – chineză hakka" lang="hak" hreflang="hak" data-title="Hò-làn" data-language-autonym="客家語 / Hak-kâ-ngî" data-language-local-name="chineză hakka" class="interlanguage-link-target">客家語 / Hak-kâ-ngî</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-haw mw-list-item"><a href="https://haw.wikipedia.org/wiki/Nekelana" title="Nekelana – hawaiiană" lang="haw" hreflang="haw" data-title="Nekelana" data-language-autonym="Hawaiʻi" data-language-local-name="hawaiiană" class="interlanguage-link-target">Hawaiʻi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-he mw-list-item"><a href="https://he.wikipedia.org/wiki/%D7%94%D7%95%D7%9C%D7%A0%D7%93" title="הולנד – ebraică" lang="he" hreflang="he" data-title="הולנד" data-language-autonym="עברית" data-language-local-name="ebraică" class="interlanguage-link-target">עברית</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hi mw-list-item"><a href="https://hi.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%A8%E0%A5%80%E0%A4%A6%E0%A4%B0%E0%A4%B2%E0%A5%88%E0%A4%A3%E0%A5%8D%E0%A4%A1" title="नीदरलैण्ड – hindi" lang="hi" hreflang="hi" data-title="नीदरलैण्ड" data-language-autonym="हिन्दी" data-language-local-name="hindi" class="interlanguage-link-target">हिन्दी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hif mw-list-item"><a href="https://hif.wikipedia.org/wiki/The_Netherlands" title="The Netherlands – Fiji Hindi" lang="hif" hreflang="hif" data-title="The Netherlands" data-language-autonym="Fiji Hindi" data-language-local-name="Fiji Hindi" class="interlanguage-link-target">Fiji Hindi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hr mw-list-item"><a href="https://hr.wikipedia.org/wiki/Nizozemska" title="Nizozemska – croată" lang="hr" hreflang="hr" data-title="Nizozemska" data-language-autonym="Hrvatski" data-language-local-name="croată" class="interlanguage-link-target">Hrvatski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hsb mw-list-item"><a href="https://hsb.wikipedia.org/wiki/Ni%C5%BEozemska" title="Nižozemska – sorabă de sus" lang="hsb" hreflang="hsb" data-title="Nižozemska" data-language-autonym="Hornjoserbsce" data-language-local-name="sorabă de sus" class="interlanguage-link-target">Hornjoserbsce</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ht mw-list-item"><a href="https://ht.wikipedia.org/wiki/Peyiba" title="Peyiba – haitiană" lang="ht" hreflang="ht" data-title="Peyiba" data-language-autonym="Kreyòl ayisyen" data-language-local-name="haitiană" class="interlanguage-link-target">Kreyòl ayisyen</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hu mw-list-item"><a href="https://hu.wikipedia.org/wiki/Hollandia" title="Hollandia – maghiară" lang="hu" hreflang="hu" data-title="Hollandia" data-language-autonym="Magyar" data-language-local-name="maghiară" class="interlanguage-link-target">Magyar</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hy mw-list-item"><a href="https://hy.wikipedia.org/wiki/%D5%86%D5%AB%D5%A4%D5%A5%D6%80%D5%AC%D5%A1%D5%B6%D5%A4%D5%B6%D5%A5%D6%80" title="Նիդերլանդներ – armeană" lang="hy" hreflang="hy" data-title="Նիդերլանդներ" data-language-autonym="Հայերեն" data-language-local-name="armeană" class="interlanguage-link-target">Հայերեն</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hyw mw-list-item"><a href="https://hyw.wikipedia.org/wiki/%D5%86%D5%AB%D5%BF%D5%A8%D6%80%D5%AC%D5%A5%D5%B6%D5%BF" title="Նիտըրլենտ – Western Armenian" lang="hyw" hreflang="hyw" data-title="Նիտըրլենտ" data-language-autonym="Արեւմտահայերէն" data-language-local-name="Western Armenian" class="interlanguage-link-target">Արեւմտահայերէն</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ia badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://ia.wikipedia.org/wiki/Pais_Basse" title="Pais Basse – interlingua" lang="ia" hreflang="ia" data-title="Pais Basse" data-language-autonym="Interlingua" data-language-local-name="interlingua" class="interlanguage-link-target">Interlingua</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-iba mw-list-item"><a href="https://iba.wikipedia.org/wiki/Belanda" title="Belanda – iban" lang="iba" hreflang="iba" data-title="Belanda" data-language-autonym="Jaku Iban" data-language-local-name="iban" class="interlanguage-link-target">Jaku Iban</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-id mw-list-item"><a href="https://id.wikipedia.org/wiki/Belanda" title="Belanda – indoneziană" lang="id" hreflang="id" data-title="Belanda" data-language-autonym="Bahasa Indonesia" data-language-local-name="indoneziană" class="interlanguage-link-target">Bahasa Indonesia</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ie mw-list-item"><a href="https://ie.wikipedia.org/wiki/Nederland" title="Nederland – interlingue" lang="ie" hreflang="ie" data-title="Nederland" data-language-autonym="Interlingue" data-language-local-name="interlingue" class="interlanguage-link-target">Interlingue</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ig mw-list-item"><a href="https://ig.wikipedia.org/wiki/Netherlands" title="Netherlands – igbo" lang="ig" hreflang="ig" data-title="Netherlands" data-language-autonym="Igbo" data-language-local-name="igbo" class="interlanguage-link-target">Igbo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ilo mw-list-item"><a href="https://ilo.wikipedia.org/wiki/Olanda" title="Olanda – iloko" lang="ilo" hreflang="ilo" data-title="Olanda" data-language-autonym="Ilokano" data-language-local-name="iloko" class="interlanguage-link-target">Ilokano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-inh mw-list-item"><a href="https://inh.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D0%BE%D0%BB%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D0%B8" title="Голланди – ingușă" lang="inh" hreflang="inh" data-title="Голланди" data-language-autonym="ГӀалгӀай" data-language-local-name="ingușă" class="interlanguage-link-target">ГӀалгӀай</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-io mw-list-item"><a href="https://io.wikipedia.org/wiki/Nederlando" title="Nederlando – ido" lang="io" hreflang="io" data-title="Nederlando" data-language-autonym="Ido" data-language-local-name="ido" class="interlanguage-link-target">Ido</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-is mw-list-item"><a href="https://is.wikipedia.org/wiki/Holland" title="Holland – islandeză" lang="is" hreflang="is" data-title="Holland" data-language-autonym="Íslenska" data-language-local-name="islandeză" class="interlanguage-link-target">Íslenska</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it mw-list-item"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Paesi_Bassi" title="Paesi Bassi – italiană" lang="it" hreflang="it" data-title="Paesi Bassi" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiană" class="interlanguage-link-target">Italiano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ja mw-list-item"><a href="https://ja.wikipedia.org/wiki/%E3%82%AA%E3%83%A9%E3%83%B3%E3%83%80" title="オランダ – japoneză" lang="ja" hreflang="ja" data-title="オランダ" data-language-autonym="日本語" data-language-local-name="japoneză" class="interlanguage-link-target">日本語</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jam mw-list-item"><a href="https://jam.wikipedia.org/wiki/Nedalanz" title="Nedalanz – Jamaican Creole English" lang="jam" hreflang="jam" data-title="Nedalanz" data-language-autonym="Patois" data-language-local-name="Jamaican Creole English" class="interlanguage-link-target">Patois</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jbo mw-list-item"><a href="https://jbo.wikipedia.org/wiki/nederland" title="nederland – lojban" lang="jbo" hreflang="jbo" data-title="nederland" data-language-autonym="La .lojban." data-language-local-name="lojban" class="interlanguage-link-target">La .lojban.</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jv mw-list-item"><a href="https://jv.wikipedia.org/wiki/Walanda" title="Walanda – javaneză" lang="jv" hreflang="jv" data-title="Walanda" data-language-autonym="Jawa" data-language-local-name="javaneză" class="interlanguage-link-target">Jawa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ka mw-list-item"><a href="https://ka.wikipedia.org/wiki/%E1%83%9C%E1%83%98%E1%83%93%E1%83%94%E1%83%A0%E1%83%9A%E1%83%90%E1%83%9C%E1%83%93%E1%83%94%E1%83%91%E1%83%98" title="ნიდერლანდები – georgiană" lang="ka" hreflang="ka" data-title="ნიდერლანდები" data-language-autonym="ქართული" data-language-local-name="georgiană" class="interlanguage-link-target">ქართული</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kaa mw-list-item"><a href="https://kaa.wikipedia.org/wiki/Niderlandiya" title="Niderlandiya – karakalpak" lang="kaa" hreflang="kaa" data-title="Niderlandiya" data-language-autonym="Qaraqalpaqsha" data-language-local-name="karakalpak" class="interlanguage-link-target">Qaraqalpaqsha</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kab mw-list-item"><a href="https://kab.wikipedia.org/wiki/Timura_n_Wadda" title="Timura n Wadda – kabyle" lang="kab" hreflang="kab" data-title="Timura n Wadda" data-language-autonym="Taqbaylit" data-language-local-name="kabyle" class="interlanguage-link-target">Taqbaylit</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kbd mw-list-item"><a href="https://kbd.wikipedia.org/wiki/%D0%A9%D3%80%D1%8B%D0%BB%D1%8A%D0%B0%D0%B1%D0%B6%D1%8C%D1%8D%D1%85%D1%8D%D1%80" title="ЩӀылъабжьэхэр – kabardian" lang="kbd" hreflang="kbd" data-title="ЩӀылъабжьэхэр" data-language-autonym="Адыгэбзэ" data-language-local-name="kabardian" class="interlanguage-link-target">Адыгэбзэ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kbp mw-list-item"><a href="https://kbp.wikipedia.org/wiki/Peyibaa" title="Peyibaa – Kabiye" lang="kbp" hreflang="kbp" data-title="Peyibaa" data-language-autonym="Kabɩyɛ" data-language-local-name="Kabiye" class="interlanguage-link-target">Kabɩyɛ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kg mw-list-item"><a href="https://kg.wikipedia.org/wiki/Pays-Bas" title="Pays-Bas – congoleză" lang="kg" hreflang="kg" data-title="Pays-Bas" data-language-autonym="Kongo" data-language-local-name="congoleză" class="interlanguage-link-target">Kongo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kge mw-list-item"><a href="https://kge.wikipedia.org/wiki/Balando" title="Balando – Komering" lang="kge" hreflang="kge" data-title="Balando" data-language-autonym="Kumoring" data-language-local-name="Komering" class="interlanguage-link-target">Kumoring</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ki mw-list-item"><a href="https://ki.wikipedia.org/wiki/Netharandi" title="Netharandi – kikuyu" lang="ki" hreflang="ki" data-title="Netharandi" data-language-autonym="Gĩkũyũ" data-language-local-name="kikuyu" class="interlanguage-link-target">Gĩkũyũ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kk mw-list-item"><a href="https://kk.wikipedia.org/wiki/%D0%9D%D0%B8%D0%B4%D0%B5%D1%80%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D0%B4" title="Нидерланд – kazahă" lang="kk" hreflang="kk" data-title="Нидерланд" data-language-autonym="Қазақша" data-language-local-name="kazahă" class="interlanguage-link-target">Қазақша</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-km mw-list-item"><a href="https://km.wikipedia.org/wiki/%E1%9E%A0%E1%9E%BB%E1%9E%9B%E1%9F%92%E1%9E%9B%E1%9E%84%E1%9F%8B" title="ហុល្លង់ – khmeră" lang="km" hreflang="km" data-title="ហុល្លង់" data-language-autonym="ភាសាខ្មែរ" data-language-local-name="khmeră" class="interlanguage-link-target">ភាសាខ្មែរ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kn mw-list-item"><a href="https://kn.wikipedia.org/wiki/%E0%B2%A8%E0%B3%86%E0%B2%A6%E0%B2%B0%E0%B3%8D%E2%80%8D%E0%B2%B2%E0%B3%8D%E0%B2%AF%E0%B2%BE%E0%B2%82%E0%B2%A1%E0%B3%8D%E0%B2%B8%E0%B3%8D" title="ನೆದರ್‍ಲ್ಯಾಂಡ್ಸ್ – kannada" lang="kn" hreflang="kn" data-title="ನೆದರ್‍ಲ್ಯಾಂಡ್ಸ್" data-language-autonym="ಕನ್ನಡ" data-language-local-name="kannada" class="interlanguage-link-target">ಕನ್ನಡ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ko mw-list-item"><a href="https://ko.wikipedia.org/wiki/%EB%84%A4%EB%8D%9C%EB%9E%80%EB%93%9C" title="네덜란드 – coreeană" lang="ko" hreflang="ko" data-title="네덜란드" data-language-autonym="한국어" data-language-local-name="coreeană" class="interlanguage-link-target">한국어</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-koi mw-list-item"><a href="https://koi.wikipedia.org/wiki/%D0%9D%D0%B5%D0%B4%D0%B5%D1%80%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D0%B4" title="Недерланд – komi-permiak" lang="koi" hreflang="koi" data-title="Недерланд" data-language-autonym="Перем коми" data-language-local-name="komi-permiak" class="interlanguage-link-target">Перем коми</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-krc mw-list-item"><a href="https://krc.wikipedia.org/wiki/%D0%9D%D0%B8%D0%B4%D0%B5%D1%80%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D0%BB%D0%B0" title="Нидерландла – karaceai-balkar" lang="krc" hreflang="krc" data-title="Нидерландла" data-language-autonym="Къарачай-малкъар" data-language-local-name="karaceai-balkar" class="interlanguage-link-target">Къарачай-малкъар</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ksh mw-list-item"><a href="https://ksh.wikipedia.org/wiki/Neddel%C3%A4ng" title="Neddeläng – kölsch" lang="ksh" hreflang="ksh" data-title="Neddeläng" data-language-autonym="Ripoarisch" data-language-local-name="kölsch" class="interlanguage-link-target">Ripoarisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ku mw-list-item"><a href="https://ku.wikipedia.org/wiki/Holenda" title="Holenda – kurdă" lang="ku" hreflang="ku" data-title="Holenda" data-language-autonym="Kurdî" data-language-local-name="kurdă" class="interlanguage-link-target">Kurdî</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kv mw-list-item"><a href="https://kv.wikipedia.org/wiki/%D0%9D%D0%B8%D0%B4%D0%B5%D1%80%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D1%8A%D1%8F%D1%81" title="Нидерландъяс – komi" lang="kv" hreflang="kv" data-title="Нидерландъяс" data-language-autonym="Коми" data-language-local-name="komi" class="interlanguage-link-target">Коми</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kw mw-list-item"><a href="https://kw.wikipedia.org/wiki/Iseldiryow" title="Iseldiryow – cornică" lang="kw" hreflang="kw" data-title="Iseldiryow" data-language-autonym="Kernowek" data-language-local-name="cornică" class="interlanguage-link-target">Kernowek</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ky mw-list-item"><a href="https://ky.wikipedia.org/wiki/%D0%9D%D0%B8%D0%B4%D0%B5%D1%80%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D0%B4" title="Нидерланд – kârgâză" lang="ky" hreflang="ky" data-title="Нидерланд" data-language-autonym="Кыргызча" data-language-local-name="kârgâză" class="interlanguage-link-target">Кыргызча</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-la mw-list-item"><a href="https://la.wikipedia.org/wiki/Nederlandia" title="Nederlandia – latină" lang="la" hreflang="la" data-title="Nederlandia" data-language-autonym="Latina" data-language-local-name="latină" class="interlanguage-link-target">Latina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lad mw-list-item"><a href="https://lad.wikipedia.org/wiki/Paizes_Bashos" title="Paizes Bashos – ladino" lang="lad" hreflang="lad" data-title="Paizes Bashos" data-language-autonym="Ladino" data-language-local-name="ladino" class="interlanguage-link-target">Ladino</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lb mw-list-item"><a href="https://lb.wikipedia.org/wiki/Holland" title="Holland – luxemburgheză" lang="lb" hreflang="lb" data-title="Holland" data-language-autonym="Lëtzebuergesch" data-language-local-name="luxemburgheză" class="interlanguage-link-target">Lëtzebuergesch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lbe mw-list-item"><a href="https://lbe.wikipedia.org/wiki/%D0%9D%D0%B8%D0%B4%D0%B5%D1%80%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D1%80%D1%83" title="Нидерландру – Lak" lang="lbe" hreflang="lbe" data-title="Нидерландру" data-language-autonym="Лакку" data-language-local-name="Lak" class="interlanguage-link-target">Лакку</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lez mw-list-item"><a href="https://lez.wikipedia.org/wiki/%D0%9D%D0%B8%D0%B4%D0%B5%D1%80%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D0%B0%D1%80" title="Нидерландар – lezghian" lang="lez" hreflang="lez" data-title="Нидерландар" data-language-autonym="Лезги" data-language-local-name="lezghian" class="interlanguage-link-target">Лезги</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lfn mw-list-item"><a href="https://lfn.wikipedia.org/wiki/Nederland" title="Nederland – Lingua Franca Nova" lang="lfn" hreflang="lfn" data-title="Nederland" data-language-autonym="Lingua Franca Nova" data-language-local-name="Lingua Franca Nova" class="interlanguage-link-target">Lingua Franca Nova</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-li mw-list-item"><a href="https://li.wikipedia.org/wiki/Nederland" title="Nederland – limburgheză" lang="li" hreflang="li" data-title="Nederland" data-language-autonym="Limburgs" data-language-local-name="limburgheză" class="interlanguage-link-target">Limburgs</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lij mw-list-item"><a href="https://lij.wikipedia.org/wiki/Paixi_Basci" title="Paixi Basci – liguriană" lang="lij" hreflang="lij" data-title="Paixi Basci" data-language-autonym="Ligure" data-language-local-name="liguriană" class="interlanguage-link-target">Ligure</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lld mw-list-item"><a href="https://lld.wikipedia.org/wiki/Paejes_Basc" title="Paejes Basc – Ladin" lang="lld" hreflang="lld" data-title="Paejes Basc" data-language-autonym="Ladin" data-language-local-name="Ladin" class="interlanguage-link-target">Ladin</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lmo mw-list-item"><a href="https://lmo.wikipedia.org/wiki/Paes_Bass" title="Paes Bass – Lombard" lang="lmo" hreflang="lmo" data-title="Paes Bass" data-language-autonym="Lombard" data-language-local-name="Lombard" class="interlanguage-link-target">Lombard</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ln mw-list-item"><a href="https://ln.wikipedia.org/wiki/Holanda" title="Holanda – lingala" lang="ln" hreflang="ln" data-title="Holanda" data-language-autonym="Lingála" data-language-local-name="lingala" class="interlanguage-link-target">Lingála</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lo mw-list-item"><a href="https://lo.wikipedia.org/wiki/%E0%BA%9B%E0%BA%B0%E0%BB%80%E0%BA%97%E0%BA%94%E0%BB%82%E0%BA%AE%E0%BA%99%E0%BA%A5%E0%BA%B1%E0%BA%87" title="ປະເທດໂຮນລັງ – laoțiană" lang="lo" hreflang="lo" data-title="ປະເທດໂຮນລັງ" data-language-autonym="ລາວ" data-language-local-name="laoțiană" class="interlanguage-link-target">ລາວ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lt mw-list-item"><a href="https://lt.wikipedia.org/wiki/Nyderlandai" title="Nyderlandai – lituaniană" lang="lt" hreflang="lt" data-title="Nyderlandai" data-language-autonym="Lietuvių" data-language-local-name="lituaniană" class="interlanguage-link-target">Lietuvių</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ltg mw-list-item"><a href="https://ltg.wikipedia.org/wiki/N%C4%ABderlandeja" title="Nīderlandeja – Latgalian" lang="ltg" hreflang="ltg" data-title="Nīderlandeja" data-language-autonym="Latgaļu" data-language-local-name="Latgalian" class="interlanguage-link-target">Latgaļu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lv mw-list-item"><a href="https://lv.wikipedia.org/wiki/N%C4%ABderlande" title="Nīderlande – letonă" lang="lv" hreflang="lv" data-title="Nīderlande" data-language-autonym="Latviešu" data-language-local-name="letonă" class="interlanguage-link-target">Latviešu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mad mw-list-item"><a href="https://mad.wikipedia.org/wiki/B%C3%A2l%C3%A2ndh%C3%A2" title="Bâlândhâ – madureză" lang="mad" hreflang="mad" data-title="Bâlândhâ" data-language-autonym="Madhurâ" data-language-local-name="madureză" class="interlanguage-link-target">Madhurâ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-map-bms mw-list-item"><a href="https://map-bms.wikipedia.org/wiki/Landa" title="Landa – Banyumasan" lang="jv-x-bms" hreflang="jv-x-bms" data-title="Landa" data-language-autonym="Basa Banyumasan" data-language-local-name="Banyumasan" class="interlanguage-link-target">Basa Banyumasan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mdf mw-list-item"><a href="https://mdf.wikipedia.org/wiki/%D0%9D%D0%B5%D0%B4%D0%B5%D1%80%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D1%82%D1%82" title="Недерлантт – moksha" lang="mdf" hreflang="mdf" data-title="Недерлантт" data-language-autonym="Мокшень" data-language-local-name="moksha" class="interlanguage-link-target">Мокшень</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mg mw-list-item"><a href="https://mg.wikipedia.org/wiki/Nederlandy" title="Nederlandy – malgașă" lang="mg" hreflang="mg" data-title="Nederlandy" data-language-autonym="Malagasy" data-language-local-name="malgașă" class="interlanguage-link-target">Malagasy</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mhr mw-list-item"><a href="https://mhr.wikipedia.org/wiki/%D0%9D%D0%B8%D0%B4%D0%B5%D1%80%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D1%8B" title="Нидерланды – Eastern Mari" lang="mhr" hreflang="mhr" data-title="Нидерланды" data-language-autonym="Олык марий" data-language-local-name="Eastern Mari" class="interlanguage-link-target">Олык марий</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mi mw-list-item"><a href="https://mi.wikipedia.org/wiki/H%C5%8Drana" title="Hōrana – maori" lang="mi" hreflang="mi" data-title="Hōrana" data-language-autonym="Māori" data-language-local-name="maori" class="interlanguage-link-target">Māori</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-min mw-list-item"><a href="https://min.wikipedia.org/wiki/Balando" title="Balando – minangkabau" lang="min" hreflang="min" data-title="Balando" data-language-autonym="Minangkabau" data-language-local-name="minangkabau" class="interlanguage-link-target">Minangkabau</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mk mw-list-item"><a href="https://mk.wikipedia.org/wiki/%D0%A5%D0%BE%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D0%B8%D1%98%D0%B0" title="Холандија – macedoneană" lang="mk" hreflang="mk" data-title="Холандија" data-language-autonym="Македонски" data-language-local-name="macedoneană" class="interlanguage-link-target">Македонски</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ml mw-list-item"><a href="https://ml.wikipedia.org/wiki/%E0%B4%A8%E0%B5%86%E0%B4%A4%E0%B5%BC%E0%B4%B2%E0%B4%A8%E0%B5%8D%E0%B4%B1%E0%B5%8D%E0%B4%B8%E0%B5%8D" title="നെതർലന്റ്സ് – malayalam" lang="ml" hreflang="ml" data-title="നെതർലന്റ്സ്" data-language-autonym="മലയാളം" data-language-local-name="malayalam" class="interlanguage-link-target">മലയാളം</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mn mw-list-item"><a href="https://mn.wikipedia.org/wiki/%D0%9D%D0%B8%D0%B4%D0%B5%D1%80%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D0%B4" title="Нидерланд – mongolă" lang="mn" hreflang="mn" data-title="Нидерланд" data-language-autonym="Монгол" data-language-local-name="mongolă" class="interlanguage-link-target">Монгол</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mni mw-list-item"><a href="https://mni.wikipedia.org/wiki/%EA%AF%85%EA%AF%A6%EA%AF%8A%EA%AF%94%EA%AF%82%EA%AF%A6%EA%AF%9F%EA%AF%97%EA%AF%81" title="ꯅꯦꯊꯔꯂꯦꯟꯗꯁ – manipuri" lang="mni" hreflang="mni" data-title="ꯅꯦꯊꯔꯂꯦꯟꯗꯁ" data-language-autonym="ꯃꯤꯇꯩ ꯂꯣꯟ" data-language-local-name="manipuri" class="interlanguage-link-target">ꯃꯤꯇꯩ ꯂꯣꯟ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mr mw-list-item"><a href="https://mr.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%A8%E0%A5%87%E0%A4%A6%E0%A4%B0%E0%A4%B2%E0%A4%81%E0%A4%A1%E0%A5%8D%E0%A4%B8" title="नेदरलँड्स – marathi" lang="mr" hreflang="mr" data-title="नेदरलँड्स" data-language-autonym="मराठी" data-language-local-name="marathi" class="interlanguage-link-target">मराठी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ms mw-list-item"><a href="https://ms.wikipedia.org/wiki/Belanda" title="Belanda – malaeză" lang="ms" hreflang="ms" data-title="Belanda" data-language-autonym="Bahasa Melayu" data-language-local-name="malaeză" class="interlanguage-link-target">Bahasa Melayu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mt mw-list-item"><a href="https://mt.wikipedia.org/wiki/Pajji%C5%BCi_l-Baxxi" title="Pajjiżi l-Baxxi – malteză" lang="mt" hreflang="mt" data-title="Pajjiżi l-Baxxi" data-language-autonym="Malti" data-language-local-name="malteză" class="interlanguage-link-target">Malti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mwl mw-list-item"><a href="https://mwl.wikipedia.org/wiki/Pa%C3%ADzes_Baixos" title="Paízes Baixos – mirandeză" lang="mwl" hreflang="mwl" data-title="Paízes Baixos" data-language-autonym="Mirandés" data-language-local-name="mirandeză" class="interlanguage-link-target">Mirandés</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-my mw-list-item"><a href="https://my.wikipedia.org/wiki/%E1%80%94%E1%80%9A%E1%80%BA%E1%80%9E%E1%80%AC%E1%80%9C%E1%80%94%E1%80%BA%E1%80%94%E1%80%AD%E1%80%AF%E1%80%84%E1%80%BA%E1%80%84%E1%80%B6" title="နယ်သာလန်နိုင်ငံ – birmană" lang="my" hreflang="my" data-title="နယ်သာလန်နိုင်ငံ" data-language-autonym="မြန်မာဘာသာ" data-language-local-name="birmană" class="interlanguage-link-target">မြန်မာဘာသာ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-myv mw-list-item"><a href="https://myv.wikipedia.org/wiki/%D0%9D%D0%B8%D0%B4%D0%B5%D1%80%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D0%BE%D0%BD%D1%8C_%D0%9C%D0%B0%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%80" title="Нидерландонь Мастор – erzya" lang="myv" hreflang="myv" data-title="Нидерландонь Мастор" data-language-autonym="Эрзянь" data-language-local-name="erzya" class="interlanguage-link-target">Эрзянь</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mzn mw-list-item"><a href="https://mzn.wikipedia.org/wiki/%D9%87%D9%84%D9%86%D8%AF" title="هلند – mazanderani" lang="mzn" hreflang="mzn" data-title="هلند" data-language-autonym="مازِرونی" data-language-local-name="mazanderani" class="interlanguage-link-target">مازِرونی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nap mw-list-item"><a href="https://nap.wikipedia.org/wiki/Ulanna" title="Ulanna – napolitană" lang="nap" hreflang="nap" data-title="Ulanna" data-language-autonym="Napulitano" data-language-local-name="napolitană" class="interlanguage-link-target">Napulitano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds mw-list-item"><a href="https://nds.wikipedia.org/wiki/Nedderlannen_(Europa)" title="Nedderlannen (Europa) – germana de jos" lang="nds" hreflang="nds" data-title="Nedderlannen (Europa)" data-language-autonym="Plattdüütsch" data-language-local-name="germana de jos" class="interlanguage-link-target">Plattdüütsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds-nl mw-list-item"><a href="https://nds-nl.wikipedia.org/wiki/Nederlaand" title="Nederlaand – saxona de jos" lang="nds-NL" hreflang="nds-NL" data-title="Nederlaand" data-language-autonym="Nedersaksies" data-language-local-name="saxona de jos" class="interlanguage-link-target">Nedersaksies</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ne mw-list-item"><a href="https://ne.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%A8%E0%A5%87%E0%A4%A6%E0%A4%B0%E0%A4%B2%E0%A5%8D%E0%A4%AF%E0%A4%BE%E0%A4%A8%E0%A5%8D%E0%A4%A1" title="नेदरल्यान्ड – nepaleză" lang="ne" hreflang="ne" data-title="नेदरल्यान्ड" data-language-autonym="नेपाली" data-language-local-name="nepaleză" class="interlanguage-link-target">नेपाली</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-new mw-list-item"><a href="https://new.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%A8%E0%A5%87%E0%A4%A6%E0%A4%B0%E0%A4%B2%E0%A5%8D%E0%A4%AF%E0%A4%BE%E0%A4%A8%E0%A5%8D%E0%A4%A6%E0%A5%8D%E0%A4%B8%E0%A5%8D" title="नेदरल्यान्द्स् – newari" lang="new" hreflang="new" data-title="नेदरल्यान्द्स्" data-language-autonym="नेपाल भाषा" data-language-local-name="newari" class="interlanguage-link-target">नेपाल भाषा</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nia mw-list-item"><a href="https://nia.wikipedia.org/wiki/Belanda" title="Belanda – nias" lang="nia" hreflang="nia" data-title="Belanda" data-language-autonym="Li Niha" data-language-local-name="nias" class="interlanguage-link-target">Li Niha</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl mw-list-item"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/Nederland" title="Nederland – neerlandeză" lang="nl" hreflang="nl" data-title="Nederland" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandeză" class="interlanguage-link-target">Nederlands</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nn mw-list-item"><a href="https://nn.wikipedia.org/wiki/Nederland" title="Nederland – norvegiană nynorsk" lang="nn" hreflang="nn" data-title="Nederland" data-language-autonym="Norsk nynorsk" data-language-local-name="norvegiană nynorsk" class="interlanguage-link-target">Norsk nynorsk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-no mw-list-item"><a href="https://no.wikipedia.org/wiki/Nederland" title="Nederland – norvegiană bokmål" lang="nb" hreflang="nb" data-title="Nederland" data-language-autonym="Norsk bokmål" data-language-local-name="norvegiană bokmål" class="interlanguage-link-target">Norsk bokmål</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nov mw-list-item"><a href="https://nov.wikipedia.org/wiki/Nederlande" title="Nederlande – Novial" lang="nov" hreflang="nov" data-title="Nederlande" data-language-autonym="Novial" data-language-local-name="Novial" class="interlanguage-link-target">Novial</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nrm mw-list-item"><a href="https://nrm.wikipedia.org/wiki/Pays_Bas" title="Pays Bas – Norman" lang="nrf" hreflang="nrf" data-title="Pays Bas" data-language-autonym="Nouormand" data-language-local-name="Norman" class="interlanguage-link-target">Nouormand</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nso mw-list-item"><a href="https://nso.wikipedia.org/wiki/Netherlands" title="Netherlands – sotho de nord" lang="nso" hreflang="nso" data-title="Netherlands" data-language-autonym="Sesotho sa Leboa" data-language-local-name="sotho de nord" class="interlanguage-link-target">Sesotho sa Leboa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nv mw-list-item"><a href="https://nv.wikipedia.org/wiki/Tsin_Bikee%CA%BC_Dine%CA%BC%C3%A9_Bik%C3%A9yah" title="Tsin Bikeeʼ Dineʼé Bikéyah – navajo" lang="nv" hreflang="nv" data-title="Tsin Bikeeʼ Dineʼé Bikéyah" data-language-autonym="Diné bizaad" data-language-local-name="navajo" class="interlanguage-link-target">Diné bizaad</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ny mw-list-item"><a href="https://ny.wikipedia.org/wiki/Netherlands" title="Netherlands – nyanja" lang="ny" hreflang="ny" data-title="Netherlands" data-language-autonym="Chi-Chewa" data-language-local-name="nyanja" class="interlanguage-link-target">Chi-Chewa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-oc mw-list-item"><a href="https://oc.wikipedia.org/wiki/Pa%C3%AFses_Basses" title="Païses Basses – occitană" lang="oc" hreflang="oc" data-title="Païses Basses" data-language-autonym="Occitan" data-language-local-name="occitană" class="interlanguage-link-target">Occitan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-olo mw-list-item"><a href="https://olo.wikipedia.org/wiki/Alangomuat" title="Alangomuat – Livvi-Karelian" lang="olo" hreflang="olo" data-title="Alangomuat" data-language-autonym="Livvinkarjala" data-language-local-name="Livvi-Karelian" class="interlanguage-link-target">Livvinkarjala</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-om mw-list-item"><a href="https://om.wikipedia.org/wiki/Neezerlaandi" title="Neezerlaandi – oromo" lang="om" hreflang="om" data-title="Neezerlaandi" data-language-autonym="Oromoo" data-language-local-name="oromo" class="interlanguage-link-target">Oromoo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-os mw-list-item"><a href="https://os.wikipedia.org/wiki/%D0%9D%D0%B8%D0%B4%D0%B5%D1%80%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D1%82%C3%A6" title="Нидерландтæ – osetă" lang="os" hreflang="os" data-title="Нидерландтæ" data-language-autonym="Ирон" data-language-local-name="osetă" class="interlanguage-link-target">Ирон</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pa mw-list-item"><a href="https://pa.wikipedia.org/wiki/%E0%A8%A8%E0%A9%80%E0%A8%A6%E0%A8%B0%E0%A8%B2%E0%A9%88%E0%A8%82%E0%A8%A1%E0%A8%9C%E0%A8%BC" title="ਨੀਦਰਲੈਂਡਜ਼ – punjabi" lang="pa" hreflang="pa" data-title="ਨੀਦਰਲੈਂਡਜ਼" data-language-autonym="ਪੰਜਾਬੀ" data-language-local-name="punjabi" class="interlanguage-link-target">ਪੰਜਾਬੀ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pag mw-list-item"><a href="https://pag.wikipedia.org/wiki/Ol%C3%A1nda" title="Olánda – pangasinan" lang="pag" hreflang="pag" data-title="Olánda" data-language-autonym="Pangasinan" data-language-local-name="pangasinan" class="interlanguage-link-target">Pangasinan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pam mw-list-item"><a href="https://pam.wikipedia.org/wiki/Neerlandia" title="Neerlandia – pampanga" lang="pam" hreflang="pam" data-title="Neerlandia" data-language-autonym="Kapampangan" data-language-local-name="pampanga" class="interlanguage-link-target">Kapampangan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pap mw-list-item"><a href="https://pap.wikipedia.org/wiki/Hulanda" title="Hulanda – papiamento" lang="pap" hreflang="pap" data-title="Hulanda" data-language-autonym="Papiamentu" data-language-local-name="papiamento" class="interlanguage-link-target">Papiamentu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pcd mw-list-item"><a href="https://pcd.wikipedia.org/wiki/Bas-Pa%C3%AFs" title="Bas-Païs – Picard" lang="pcd" hreflang="pcd" data-title="Bas-Païs" data-language-autonym="Picard" data-language-local-name="Picard" class="interlanguage-link-target">Picard</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pdc mw-list-item"><a href="https://pdc.wikipedia.org/wiki/Holland" title="Holland – Pennsylvania German" lang="pdc" hreflang="pdc" data-title="Holland" data-language-autonym="Deitsch" data-language-local-name="Pennsylvania German" class="interlanguage-link-target">Deitsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pfl mw-list-item"><a href="https://pfl.wikipedia.org/wiki/Niederlande" title="Niederlande – Palatine German" lang="pfl" hreflang="pfl" data-title="Niederlande" data-language-autonym="Pälzisch" data-language-local-name="Palatine German" class="interlanguage-link-target">Pälzisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pi mw-list-item"><a href="https://pi.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%A8%E0%A5%87%E0%A4%A6%E0%A4%B0%E0%A4%B2%E0%A5%88%E0%A4%82%E0%A4%A1%E0%A5%8D%E0%A4%B8" title="नेदरलैंड्स – pali" lang="pi" hreflang="pi" data-title="नेदरलैंड्स" data-language-autonym="पालि" data-language-local-name="pali" class="interlanguage-link-target">पालि</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pih mw-list-item"><a href="https://pih.wikipedia.org/wiki/Dem_Nethiland" title="Dem Nethiland – Norfuk / Pitkern" lang="pih" hreflang="pih" data-title="Dem Nethiland" data-language-autonym="Norfuk / Pitkern" data-language-local-name="Norfuk / Pitkern" class="interlanguage-link-target">Norfuk / Pitkern</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl mw-list-item"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/Holandia_(kraj_sk%C5%82adowy_Kr%C3%B3lestwa_Niderland%C3%B3w)" title="Holandia (kraj składowy Królestwa Niderlandów) – poloneză" lang="pl" hreflang="pl" data-title="Holandia (kraj składowy Królestwa Niderlandów)" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="poloneză" class="interlanguage-link-target">Polski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pms mw-list-item"><a href="https://pms.wikipedia.org/wiki/Pais_Bass" title="Pais Bass – Piedmontese" lang="pms" hreflang="pms" data-title="Pais Bass" data-language-autonym="Piemontèis" data-language-local-name="Piedmontese" class="interlanguage-link-target">Piemontèis</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnb mw-list-item"><a href="https://pnb.wikipedia.org/wiki/%D9%86%DB%8C%D8%AF%D8%B1%D9%84%DB%8C%D9%86%DA%88%D8%B2" title="نیدرلینڈز – Western Punjabi" lang="pnb" hreflang="pnb" data-title="نیدرلینڈز" data-language-autonym="پنجابی" data-language-local-name="Western Punjabi" class="interlanguage-link-target">پنجابی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnt mw-list-item"><a href="https://pnt.wikipedia.org/wiki/%CE%9F%CE%BB%CE%BB%CE%B1%CE%BD%CE%B4%CE%AF%CE%B1" title="Ολλανδία – Pontic" lang="pnt" hreflang="pnt" data-title="Ολλανδία" data-language-autonym="Ποντιακά" data-language-local-name="Pontic" class="interlanguage-link-target">Ποντιακά</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ps mw-list-item"><a href="https://ps.wikipedia.org/wiki/%D9%87%D8%A7%D9%84%D9%86%DA%89" title="هالنډ – paștună" lang="ps" hreflang="ps" data-title="هالنډ" data-language-autonym="پښتو" data-language-local-name="paștună" class="interlanguage-link-target">پښتو</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt mw-list-item"><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/Pa%C3%ADses_Baixos" title="Países Baixos – portugheză" lang="pt" hreflang="pt" data-title="Países Baixos" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugheză" class="interlanguage-link-target">Português</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-qu mw-list-item"><a href="https://qu.wikipedia.org/wiki/Urasuyu" title="Urasuyu – quechua" lang="qu" hreflang="qu" data-title="Urasuyu" data-language-autonym="Runa Simi" data-language-local-name="quechua" class="interlanguage-link-target">Runa Simi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rm mw-list-item"><a href="https://rm.wikipedia.org/wiki/Pajais_Bass" title="Pajais Bass – romanșă" lang="rm" hreflang="rm" data-title="Pajais Bass" data-language-autonym="Rumantsch" data-language-local-name="romanșă" class="interlanguage-link-target">Rumantsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rmy mw-list-item"><a href="https://rmy.wikipedia.org/wiki/Olanda" title="Olanda – Vlax Romani" lang="rmy" hreflang="rmy" data-title="Olanda" data-language-autonym="Romani čhib" data-language-local-name="Vlax Romani" class="interlanguage-link-target">Romani čhib</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-roa-rup mw-list-item"><a href="https://roa-rup.wikipedia.org/wiki/Olanda" title="Olanda – aromână" lang="rup" hreflang="rup" data-title="Olanda" data-language-autonym="Armãneashti" data-language-local-name="aromână" class="interlanguage-link-target">Armãneashti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-roa-tara mw-list-item"><a href="https://roa-tara.wikipedia.org/wiki/Paj%C3%A8sere_Vasce" title="Pajèsere Vasce – Tarantino" lang="nap-x-tara" hreflang="nap-x-tara" data-title="Pajèsere Vasce" data-language-autonym="Tarandíne" data-language-local-name="Tarantino" class="interlanguage-link-target">Tarandíne</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru mw-list-item"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%9D%D0%B8%D0%B4%D0%B5%D1%80%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D1%8B" title="Нидерланды – rusă" lang="ru" hreflang="ru" data-title="Нидерланды" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="rusă" class="interlanguage-link-target">Русский</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rue mw-list-item"><a href="https://rue.wikipedia.org/wiki/%D0%9D%D1%96%D0%B4%D0%B5%D1%80%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D1%8B" title="Нідерланды – Rusyn" lang="rue" hreflang="rue" data-title="Нідерланды" data-language-autonym="Русиньскый" data-language-local-name="Rusyn" class="interlanguage-link-target">Русиньскый</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rw mw-list-item"><a href="https://rw.wikipedia.org/wiki/Ubuholandi" title="Ubuholandi – kinyarwanda" lang="rw" hreflang="rw" data-title="Ubuholandi" data-language-autonym="Ikinyarwanda" data-language-local-name="kinyarwanda" class="interlanguage-link-target">Ikinyarwanda</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sa mw-list-item"><a href="https://sa.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%A8%E0%A5%87%E0%A4%A6%E0%A4%B0%E0%A5%8D%E0%A4%B2%E0%A5%87%E0%A4%A3%E0%A5%8D%E0%A4%A1%E0%A5%8D%E0%A4%A6%E0%A5%87%E0%A4%B6%E0%A4%83" title="नेदर्लेण्ड्देशः – sanscrită" lang="sa" hreflang="sa" data-title="नेदर्लेण्ड्देशः" data-language-autonym="संस्कृतम्" data-language-local-name="sanscrită" class="interlanguage-link-target">संस्कृतम्</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sah mw-list-item"><a href="https://sah.wikipedia.org/wiki/%D0%9D%D0%B8%D0%B4%D0%B5%D1%80%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D0%B4" title="Нидерланд – sakha" lang="sah" hreflang="sah" data-title="Нидерланд" data-language-autonym="Саха тыла" data-language-local-name="sakha" class="interlanguage-link-target">Саха тыла</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sat mw-list-item"><a href="https://sat.wikipedia.org/wiki/%E1%B1%B1%E1%B1%AE%E1%B1%AB%E1%B1%9F%E1%B1%A8%E1%B1%9E%E1%B1%AE%E1%B1%B1%E1%B1%B0%E1%B1%A5" title="ᱱᱮᱫᱟᱨᱞᱮᱱᱰᱥ – santali" lang="sat" hreflang="sat" data-title="ᱱᱮᱫᱟᱨᱞᱮᱱᱰᱥ" data-language-autonym="ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ" data-language-local-name="santali" class="interlanguage-link-target">ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sc mw-list-item"><a href="https://sc.wikipedia.org/wiki/Paisos_B%C3%A0scios" title="Paisos Bàscios – sardiniană" lang="sc" hreflang="sc" data-title="Paisos Bàscios" data-language-autonym="Sardu" data-language-local-name="sardiniană" class="interlanguage-link-target">Sardu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-scn mw-list-item"><a href="https://scn.wikipedia.org/wiki/Paisi_Vasci" title="Paisi Vasci – siciliană" lang="scn" hreflang="scn" data-title="Paisi Vasci" data-language-autonym="Sicilianu" data-language-local-name="siciliană" class="interlanguage-link-target">Sicilianu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sco mw-list-item"><a href="https://sco.wikipedia.org/wiki/Netherlands" title="Netherlands – scots" lang="sco" hreflang="sco" data-title="Netherlands" data-language-autonym="Scots" data-language-local-name="scots" class="interlanguage-link-target">Scots</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sd mw-list-item"><a href="https://sd.wikipedia.org/wiki/%D9%86%D9%8A%D8%AF%D8%B1%D9%84%D9%8A%D9%86%DA%8A%D8%B2" title="نيدرلينڊز – sindhi" lang="sd" hreflang="sd" data-title="نيدرلينڊز" data-language-autonym="سنڌي" data-language-local-name="sindhi" class="interlanguage-link-target">سنڌي</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-se mw-list-item"><a href="https://se.wikipedia.org/wiki/Vuolleeatnamat" title="Vuolleeatnamat – sami de nord" lang="se" hreflang="se" data-title="Vuolleeatnamat" data-language-autonym="Davvisámegiella" data-language-local-name="sami de nord" class="interlanguage-link-target">Davvisámegiella</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sh mw-list-item"><a href="https://sh.wikipedia.org/wiki/Nizozemska" title="Nizozemska – sârbo-croată" lang="sh" hreflang="sh" data-title="Nizozemska" data-language-autonym="Srpskohrvatski / српскохрватски" data-language-local-name="sârbo-croată" class="interlanguage-link-target">Srpskohrvatski / српскохрватски</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-shn mw-list-item"><a href="https://shn.wikipedia.org/wiki/%E1%80%99%E1%80%AD%E1%80%B0%E1%80%84%E1%80%BA%E1%80%B8%E1%81%BC%E1%82%84%E1%82%87%E1%80%90%E1%82%83%E1%82%87%E1%80%9C%E1%82%85%E1%81%BC%E1%80%BA%E1%82%87" title="မိူင်းၼႄႇတႃႇလႅၼ်ႇ – shan" lang="shn" hreflang="shn" data-title="မိူင်းၼႄႇတႃႇလႅၼ်ႇ" data-language-autonym="ၽႃႇသႃႇတႆး " data-language-local-name="shan" class="interlanguage-link-target">ၽႃႇသႃႇတႆး </a></li><li class="interlanguage-link interwiki-si mw-list-item"><a href="https://si.wikipedia.org/wiki/%E0%B6%B1%E0%B7%99%E0%B6%AF%E0%B6%BB%E0%B7%8A%E0%B6%BD%E0%B6%B1%E0%B7%8A%E0%B6%AD%E0%B6%BA" title="නෙදර්ලන්තය – singhaleză" lang="si" hreflang="si" data-title="නෙදර්ලන්තය" data-language-autonym="සිංහල" data-language-local-name="singhaleză" class="interlanguage-link-target">සිංහල</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-simple mw-list-item"><a href="https://simple.wikipedia.org/wiki/Netherlands" title="Netherlands – Simple English" lang="en-simple" hreflang="en-simple" data-title="Netherlands" data-language-autonym="Simple English" data-language-local-name="Simple English" class="interlanguage-link-target">Simple English</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sk mw-list-item"><a href="https://sk.wikipedia.org/wiki/Holandsko" title="Holandsko – slovacă" lang="sk" hreflang="sk" data-title="Holandsko" data-language-autonym="Slovenčina" data-language-local-name="slovacă" class="interlanguage-link-target">Slovenčina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sl mw-list-item"><a href="https://sl.wikipedia.org/wiki/Nizozemska" title="Nizozemska – slovenă" lang="sl" hreflang="sl" data-title="Nizozemska" data-language-autonym="Slovenščina" data-language-local-name="slovenă" class="interlanguage-link-target">Slovenščina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sm mw-list-item"><a href="https://sm.wikipedia.org/wiki/Netalani" title="Netalani – samoană" lang="sm" hreflang="sm" data-title="Netalani" data-language-autonym="Gagana Samoa" data-language-local-name="samoană" class="interlanguage-link-target">Gagana Samoa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-smn mw-list-item"><a href="https://smn.wikipedia.org/wiki/Vu%C3%A1l%C3%A1d%C3%A2hen%C3%A2meh" title="Vuáládâhenâmeh – sami inari" lang="smn" hreflang="smn" data-title="Vuáládâhenâmeh" data-language-autonym="Anarâškielâ" data-language-local-name="sami inari" class="interlanguage-link-target">Anarâškielâ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sn mw-list-item"><a href="https://sn.wikipedia.org/wiki/Holandi" title="Holandi – shona" lang="sn" hreflang="sn" data-title="Holandi" data-language-autonym="ChiShona" data-language-local-name="shona" class="interlanguage-link-target">ChiShona</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-so mw-list-item"><a href="https://so.wikipedia.org/wiki/Holland" title="Holland – somaleză" lang="so" hreflang="so" data-title="Holland" data-language-autonym="Soomaaliga" data-language-local-name="somaleză" class="interlanguage-link-target">Soomaaliga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sq mw-list-item"><a href="https://sq.wikipedia.org/wiki/Holanda" title="Holanda – albaneză" lang="sq" hreflang="sq" data-title="Holanda" data-language-autonym="Shqip" data-language-local-name="albaneză" class="interlanguage-link-target">Shqip</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr mw-list-item"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%A5%D0%BE%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D0%B8%D1%98%D0%B0" title="Холандија – sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Холандија" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target">Српски / srpski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-srn mw-list-item"><a href="https://srn.wikipedia.org/wiki/Bakrakondre" title="Bakrakondre – sranan tongo" lang="srn" hreflang="srn" data-title="Bakrakondre" data-language-autonym="Sranantongo" data-language-local-name="sranan tongo" class="interlanguage-link-target">Sranantongo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ss mw-list-item"><a href="https://ss.wikipedia.org/wiki/IDashi" title="IDashi – swati" lang="ss" hreflang="ss" data-title="IDashi" data-language-autonym="SiSwati" data-language-local-name="swati" class="interlanguage-link-target">SiSwati</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-st mw-list-item"><a href="https://st.wikipedia.org/wiki/H%C3%B4lan%C3%AA" title="Hôlanê – sesotho" lang="st" hreflang="st" data-title="Hôlanê" data-language-autonym="Sesotho" data-language-local-name="sesotho" class="interlanguage-link-target">Sesotho</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-stq mw-list-item"><a href="https://stq.wikipedia.org/wiki/Niederlounde" title="Niederlounde – Saterland Frisian" lang="stq" hreflang="stq" data-title="Niederlounde" data-language-autonym="Seeltersk" data-language-local-name="Saterland Frisian" class="interlanguage-link-target">Seeltersk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-su mw-list-item"><a href="https://su.wikipedia.org/wiki/Walanda" title="Walanda – sundaneză" lang="su" hreflang="su" data-title="Walanda" data-language-autonym="Sunda" data-language-local-name="sundaneză" class="interlanguage-link-target">Sunda</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sv mw-list-item"><a href="https://sv.wikipedia.org/wiki/Nederl%C3%A4nderna" title="Nederländerna – suedeză" lang="sv" hreflang="sv" data-title="Nederländerna" data-language-autonym="Svenska" data-language-local-name="suedeză" class="interlanguage-link-target">Svenska</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sw mw-list-item"><a href="https://sw.wikipedia.org/wiki/Uholanzi" title="Uholanzi – swahili" lang="sw" hreflang="sw" data-title="Uholanzi" data-language-autonym="Kiswahili" data-language-local-name="swahili" class="interlanguage-link-target">Kiswahili</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-szy mw-list-item"><a href="https://szy.wikipedia.org/wiki/Netherlands" title="Netherlands – Sakizaya" lang="szy" hreflang="szy" data-title="Netherlands" data-language-autonym="Sakizaya" data-language-local-name="Sakizaya" class="interlanguage-link-target">Sakizaya</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ta mw-list-item"><a href="https://ta.wikipedia.org/wiki/%E0%AE%A8%E0%AF%86%E0%AE%A4%E0%AE%B0%E0%AF%8D%E0%AE%B2%E0%AE%BE%E0%AE%A8%E0%AF%8D%E0%AE%A4%E0%AF%81" title="நெதர்லாந்து – tamilă" lang="ta" hreflang="ta" data-title="நெதர்லாந்து" data-language-autonym="தமிழ்" data-language-local-name="tamilă" class="interlanguage-link-target">தமிழ்</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tay mw-list-item"><a href="https://tay.wikipedia.org/wiki/Netherlands" title="Netherlands – Tayal" lang="tay" hreflang="tay" data-title="Netherlands" data-language-autonym="Tayal" data-language-local-name="Tayal" class="interlanguage-link-target">Tayal</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-te mw-list-item"><a href="https://te.wikipedia.org/wiki/%E0%B0%A8%E0%B1%86%E0%B0%A6%E0%B0%B0%E0%B1%8D%E0%B0%B2%E0%B0%BE%E0%B0%82%E0%B0%A1%E0%B1%8D%E0%B0%B8%E0%B1%8D" title="నెదర్లాండ్స్ – telugu" lang="te" hreflang="te" data-title="నెదర్లాండ్స్" data-language-autonym="తెలుగు" data-language-local-name="telugu" class="interlanguage-link-target">తెలుగు</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tet mw-list-item"><a href="https://tet.wikipedia.org/wiki/Olanda" title="Olanda – tetum" lang="tet" hreflang="tet" data-title="Olanda" data-language-autonym="Tetun" data-language-local-name="tetum" class="interlanguage-link-target">Tetun</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tg mw-list-item"><a href="https://tg.wikipedia.org/wiki/%D2%B2%D0%BE%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D0%B4" title="Ҳоланд – tadjică" lang="tg" hreflang="tg" data-title="Ҳоланд" data-language-autonym="Тоҷикӣ" data-language-local-name="tadjică" class="interlanguage-link-target">Тоҷикӣ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-th mw-list-item"><a href="https://th.wikipedia.org/wiki/%E0%B8%9B%E0%B8%A3%E0%B8%B0%E0%B9%80%E0%B8%97%E0%B8%A8%E0%B9%80%E0%B8%99%E0%B9%80%E0%B8%98%E0%B8%AD%E0%B8%A3%E0%B9%8C%E0%B9%81%E0%B8%A5%E0%B8%99%E0%B8%94%E0%B9%8C" title="ประเทศเนเธอร์แลนด์ – thailandeză" lang="th" hreflang="th" data-title="ประเทศเนเธอร์แลนด์" data-language-autonym="ไทย" data-language-local-name="thailandeză" class="interlanguage-link-target">ไทย</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ti mw-list-item"><a href="https://ti.wikipedia.org/wiki/%E1%8A%94%E1%8B%98%E1%88%AD%E1%88%8B%E1%8A%95%E1%8B%B5" title="ኔዘርላንድ – tigrină" lang="ti" hreflang="ti" data-title="ኔዘርላንድ" data-language-autonym="ትግርኛ" data-language-local-name="tigrină" class="interlanguage-link-target">ትግርኛ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tk mw-list-item"><a href="https://tk.wikipedia.org/wiki/Niderlandi%C3%BDa" title="Niderlandiýa – turkmenă" lang="tk" hreflang="tk" data-title="Niderlandiýa" data-language-autonym="Türkmençe" data-language-local-name="turkmenă" class="interlanguage-link-target">Türkmençe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tl mw-list-item"><a href="https://tl.wikipedia.org/wiki/Netherlands" title="Netherlands – tagalog" lang="tl" hreflang="tl" data-title="Netherlands" data-language-autonym="Tagalog" data-language-local-name="tagalog" class="interlanguage-link-target">Tagalog</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tly mw-list-item"><a href="https://tly.wikipedia.org/wiki/Niderland" title="Niderland – Talysh" lang="tly" hreflang="tly" data-title="Niderland" data-language-autonym="Tolışi" data-language-local-name="Talysh" class="interlanguage-link-target">Tolışi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-to mw-list-item"><a href="https://to.wikipedia.org/wiki/H%C5%8Dlani" title="Hōlani – tongană" lang="to" hreflang="to" data-title="Hōlani" data-language-autonym="Lea faka-Tonga" data-language-local-name="tongană" class="interlanguage-link-target">Lea faka-Tonga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tpi mw-list-item"><a href="https://tpi.wikipedia.org/wiki/Holan" title="Holan – tok pisin" lang="tpi" hreflang="tpi" data-title="Holan" data-language-autonym="Tok Pisin" data-language-local-name="tok pisin" class="interlanguage-link-target">Tok Pisin</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/Hollanda" title="Hollanda – turcă" lang="tr" hreflang="tr" data-title="Hollanda" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turcă" class="interlanguage-link-target">Türkçe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-trv mw-list-item"><a href="https://trv.wikipedia.org/wiki/Netherlands" title="Netherlands – taroko" lang="trv" hreflang="trv" data-title="Netherlands" data-language-autonym="Seediq" data-language-local-name="taroko" class="interlanguage-link-target">Seediq</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ts mw-list-item"><a href="https://ts.wikipedia.org/wiki/Netherlands" title="Netherlands – tsonga" lang="ts" hreflang="ts" data-title="Netherlands" data-language-autonym="Xitsonga" data-language-local-name="tsonga" class="interlanguage-link-target">Xitsonga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tt mw-list-item"><a href="https://tt.wikipedia.org/wiki/%D0%9D%D0%B8%D0%B4%D0%B5%D1%80%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D0%B4" title="Нидерланд – tătară" lang="tt" hreflang="tt" data-title="Нидерланд" data-language-autonym="Татарча / tatarça" data-language-local-name="tătară" class="interlanguage-link-target">Татарча / tatarça</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tum mw-list-item"><a href="https://tum.wikipedia.org/wiki/Netherlands" title="Netherlands – tumbuka" lang="tum" hreflang="tum" data-title="Netherlands" data-language-autonym="ChiTumbuka" data-language-local-name="tumbuka" class="interlanguage-link-target">ChiTumbuka</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tw mw-list-item"><a href="https://tw.wikipedia.org/wiki/Netherlands" title="Netherlands – twi" lang="tw" hreflang="tw" data-title="Netherlands" data-language-autonym="Twi" data-language-local-name="twi" class="interlanguage-link-target">Twi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-udm mw-list-item"><a href="https://udm.wikipedia.org/wiki/%D0%9D%D0%B8%D0%B4%D0%B5%D1%80%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D0%B4" title="Нидерланд – udmurt" lang="udm" hreflang="udm" data-title="Нидерланд" data-language-autonym="Удмурт" data-language-local-name="udmurt" class="interlanguage-link-target">Удмурт</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ug mw-list-item"><a href="https://ug.wikipedia.org/wiki/%DA%AF%D9%88%D9%84%D9%84%D8%A7%D9%86%D8%AF%D9%89%D9%8A%DB%95" title="گوللاندىيە – uigură" lang="ug" hreflang="ug" data-title="گوللاندىيە" data-language-autonym="ئۇيغۇرچە / Uyghurche" data-language-local-name="uigură" class="interlanguage-link-target">ئۇيغۇرچە / Uyghurche</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%9D%D1%96%D0%B4%D0%B5%D1%80%D0%BB%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D0%B8" title="Нідерланди – ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Нідерланди" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target">Українська</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ur mw-list-item"><a href="https://ur.wikipedia.org/wiki/%D9%86%DB%8C%D8%AF%D8%B1%D9%84%DB%8C%D9%86%DA%88%D8%B2" title="نیدرلینڈز – urdu" lang="ur" hreflang="ur" data-title="نیدرلینڈز" data-language-autonym="اردو" data-language-local-name="urdu" class="interlanguage-link-target">اردو</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uz mw-list-item"><a href="https://uz.wikipedia.org/wiki/Niderlandiya" title="Niderlandiya – uzbecă" lang="uz" hreflang="uz" data-title="Niderlandiya" data-language-autonym="Oʻzbekcha / ўзбекча" data-language-local-name="uzbecă" class="interlanguage-link-target">Oʻzbekcha / ўзбекча</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vec mw-list-item"><a href="https://vec.wikipedia.org/wiki/Paezi_Basi" title="Paezi Basi – venetă" lang="vec" hreflang="vec" data-title="Paezi Basi" data-language-autonym="Vèneto" data-language-local-name="venetă" class="interlanguage-link-target">Vèneto</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vep mw-list-item"><a href="https://vep.wikipedia.org/wiki/Alamad" title="Alamad – Veps" lang="vep" hreflang="vep" data-title="Alamad" data-language-autonym="Vepsän kel’" data-language-local-name="Veps" class="interlanguage-link-target">Vepsän kel’</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vi mw-list-item"><a href="https://vi.wikipedia.org/wiki/H%C3%A0_Lan" title="Hà Lan – vietnameză" lang="vi" hreflang="vi" data-title="Hà Lan" data-language-autonym="Tiếng Việt" data-language-local-name="vietnameză" class="interlanguage-link-target">Tiếng Việt</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vls mw-list-item"><a href="https://vls.wikipedia.org/wiki/Holland" title="Holland – West Flemish" lang="vls" hreflang="vls" data-title="Holland" data-language-autonym="West-Vlams" data-language-local-name="West Flemish" class="interlanguage-link-target">West-Vlams</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vo mw-list-item"><a href="https://vo.wikipedia.org/wiki/Ned%C3%A4n" title="Nedän – volapuk" lang="vo" hreflang="vo" data-title="Nedän" data-language-autonym="Volapük" data-language-local-name="volapuk" class="interlanguage-link-target">Volapük</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wa mw-list-item"><a href="https://wa.wikipedia.org/wiki/Bas_Payis" title="Bas Payis – valonă" lang="wa" hreflang="wa" data-title="Bas Payis" data-language-autonym="Walon" data-language-local-name="valonă" class="interlanguage-link-target">Walon</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-war mw-list-item"><a href="https://war.wikipedia.org/wiki/Nederlandes" title="Nederlandes – waray" lang="war" hreflang="war" data-title="Nederlandes" data-language-autonym="Winaray" data-language-local-name="waray" class="interlanguage-link-target">Winaray</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wo mw-list-item"><a href="https://wo.wikipedia.org/wiki/Olaand" title="Olaand – wolof" lang="wo" hreflang="wo" data-title="Olaand" data-language-autonym="Wolof" data-language-local-name="wolof" class="interlanguage-link-target">Wolof</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wuu mw-list-item"><a href="https://wuu.wikipedia.org/wiki/%E5%B0%BC%E5%BE%B7%E5%85%B0" title="尼德兰 – chineză wu" lang="wuu" hreflang="wuu" data-title="尼德兰" data-language-autonym="吴语" data-language-local-name="chineză wu" class="interlanguage-link-target">吴语</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-xh mw-list-item"><a href="https://xh.wikipedia.org/wiki/ENetherlands" title="ENetherlands – xhosa" lang="xh" hreflang="xh" data-title="ENetherlands" data-language-autonym="IsiXhosa" data-language-local-name="xhosa" class="interlanguage-link-target">IsiXhosa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-xmf mw-list-item"><a href="https://xmf.wikipedia.org/wiki/%E1%83%9C%E1%83%98%E1%83%93%E1%83%94%E1%83%A0%E1%83%9A%E1%83%90%E1%83%9C%E1%83%93%E1%83%94%E1%83%A4%E1%83%98" title="ნიდერლანდეფი – Mingrelian" lang="xmf" hreflang="xmf" data-title="ნიდერლანდეფი" data-language-autonym="მარგალური" data-language-local-name="Mingrelian" class="interlanguage-link-target">მარგალური</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yi mw-list-item"><a href="https://yi.wikipedia.org/wiki/%D7%94%D7%90%D7%9C%D7%90%D7%A0%D7%93" title="האלאנד – idiș" lang="yi" hreflang="yi" data-title="האלאנד" data-language-autonym="ייִדיש" data-language-local-name="idiș" class="interlanguage-link-target">ייִדיש</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yo mw-list-item"><a href="https://yo.wikipedia.org/wiki/N%E1%BA%B9%CC%81d%C3%A1l%C3%A1nd%C3%AC" title="Nẹ́dálándì – yoruba" lang="yo" hreflang="yo" data-title="Nẹ́dálándì" data-language-autonym="Yorùbá" data-language-local-name="yoruba" class="interlanguage-link-target">Yorùbá</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-za mw-list-item"><a href="https://za.wikipedia.org/wiki/Hozlanz" title="Hozlanz – zhuang" lang="za" hreflang="za" data-title="Hozlanz" data-language-autonym="Vahcuengh" data-language-local-name="zhuang" class="interlanguage-link-target">Vahcuengh</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zea mw-list-item"><a href="https://zea.wikipedia.org/wiki/Nederland" title="Nederland – Zeelandic" lang="zea" hreflang="zea" data-title="Nederland" data-language-autonym="Zeêuws" data-language-local-name="Zeelandic" class="interlanguage-link-target">Zeêuws</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zgh mw-list-item"><a href="https://zgh.wikipedia.org/wiki/%E2%B5%80%E2%B5%93%E2%B5%8D%E2%B4%B0%E2%B5%8F%E2%B4%B7%E2%B4%B0" title="ⵀⵓⵍⴰⵏⴷⴰ – tamazight standard marocană" lang="zgh" hreflang="zgh" data-title="ⵀⵓⵍⴰⵏⴷⴰ" data-language-autonym="ⵜⴰⵎⴰⵣⵉⵖⵜ ⵜⴰⵏⴰⵡⴰⵢⵜ" data-language-local-name="tamazight standard marocană" class="interlanguage-link-target">ⵜⴰⵎⴰⵣⵉⵖⵜ ⵜⴰⵏⴰⵡⴰⵢⵜ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh mw-list-item"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/%E8%8D%B7%E5%85%B0" title="荷兰 – chineză" lang="zh" hreflang="zh" data-title="荷兰" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chineză" class="interlanguage-link-target">中文</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-classical mw-list-item"><a href="https://zh-classical.wikipedia.org/wiki/%E8%8D%B7%E8%98%AD" title="荷蘭 – Literary Chinese" lang="lzh" hreflang="lzh" data-title="荷蘭" data-language-autonym="文言" data-language-local-name="Literary Chinese" class="interlanguage-link-target">文言</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-min-nan mw-list-item"><a href="https://zh-min-nan.wikipedia.org/wiki/H%C3%B4-l%C3%A2n" title="Hô-lân – chineză min nan" lang="nan" hreflang="nan" data-title="Hô-lân" data-language-autonym="閩南語 / Bân-lâm-gú" data-language-local-name="chineză min nan" class="interlanguage-link-target">閩南語 / Bân-lâm-gú</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-yue mw-list-item"><a href="https://zh-yue.wikipedia.org/wiki/%E8%8D%B7%E8%98%AD" title="荷蘭 – cantoneză" lang="yue" hreflang="yue" data-title="荷蘭" data-language-autonym="粵語" data-language-local-name="cantoneză" class="interlanguage-link-target">粵語</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zu mw-list-item"><a href="https://zu.wikipedia.org/wiki/Netherlands" title="Netherlands – zulu" lang="zu" hreflang="zu" data-title="Netherlands" data-language-autonym="IsiZulu" data-language-local-name="zulu" class="interlanguage-link-target">IsiZulu</a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q55#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a">Articol</a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t">Discuție</a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >română </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos">Lectură</a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v">Modificare</a></li><li id="ca-edit" class="collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e">Modificare sursă</a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >Unelte </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos">Lectură</a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v">Modificare</a></li><li id="ca-more-edit" class="collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e">Modificare sursă</a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=history">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j">Ce trimite aici</a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k">Schimbări corelate</a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u">Trimite fișier</a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q">Pagini speciale</a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&oldid=16656934" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini">Legătură permanentă</a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină">Informații despre pagină</a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&id=16656934&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini">Citează acest articol</a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2F%25C8%259A%25C4%2583rile_de_Jos">Obține URL scurtat</a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2F%25C8%259A%25C4%2583rile_de_Jos">Descărcați codul QR</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=%C8%9A%C4%83rile+de+Jos">Creare carte</a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=show-download-screen">Descărcare ca PDF</a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p">Versiune de tipărit</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-commons mw-list-item"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Nederland" hreflang="en">Wikimedia Commons</a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikinews mw-list-item"><a href="https://ro.wikinews.org/wiki/Categorie:Olanda" hreflang="ro">Wikiștiri</a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikivoyage mw-list-item"><a href="https://ro.wikivoyage.org/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" hreflang="ro">Wikivoyage</a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q55" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g">Element Wikidata</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><div role="note" class="dezambiguizare">Pagina „Olanda” trimite aici. Pentru regiunea istorică vedeți <a href="/wiki/Olanda_(regiune)" title="Olanda (regiune)">Olanda (regiune)</a>.</div> <table class="infocaseta"><tbody><tr><td colspan="2" class="antet harta" style="background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Țările de Jos</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;background: linear-gradient( to right, rgba(204, 210, 217, 1), rgba(204, 210, 217, 1), rgba(204, 210, 217, 1), rgba(156, 163, 170, 1)) repeat-y right; font-size: 130%; line-height: 1.2em; padding-top: 0;">Nederland (<a href="/wiki/Limba_neerlandez%C4%83" title="Limba neerlandeză">neerlandeză</a>) Koninkrijk der Nederlanden (<a href="/wiki/Limba_neerlandez%C4%83" title="Limba neerlandeză">neerlandeză</a>)</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><table align="center" style="width:100%; background:none;"><tbody><tr><td width="58%"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_the_Netherlands.svg" class="mw-file-description" title="Drapelul Țărilor de Jos"><img alt="Drapelul Țărilor de Jos" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Flag_of_the_Netherlands.svg/125px-Flag_of_the_Netherlands.svg.png" decoding="async" width="125" height="83" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Flag_of_the_Netherlands.svg/188px-Flag_of_the_Netherlands.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Flag_of_the_Netherlands.svg/250px-Flag_of_the_Netherlands.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></a></td><td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Royal_coat_of_arms_of_the_Netherlands.svg" class="mw-file-description" title="Stema Țărilor de Jos[*]"><img alt="Stema Țărilor de Jos[*]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ea/Royal_coat_of_arms_of_the_Netherlands.svg/85px-Royal_coat_of_arms_of_the_Netherlands.svg.png" decoding="async" width="85" height="93" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ea/Royal_coat_of_arms_of_the_Netherlands.svg/128px-Royal_coat_of_arms_of_the_Netherlands.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ea/Royal_coat_of_arms_of_the_Netherlands.svg/170px-Royal_coat_of_arms_of_the_Netherlands.svg.png 2x" data-file-width="952" data-file-height="1045" /></a></td></tr><tr><td align="center"><a href="/wiki/Drapelul_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Drapelul Țărilor de Jos">Drapelul Țărilor de Jos</a></td><td align="center"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q200191" class="extiw" title="d:Q200191">Stema Țărilor de Jos</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><a href="/w/index.php?title=Stema_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stema Țărilor de Jos — pagină inexistentă"></a></td></tr></tbody></table></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><a href="/wiki/Deviz%C4%83" class="mw-redirect" title="Deviză">Deviză</a>: Je maintiendrai (<a href="/wiki/Limba_francez%C4%83" title="Limba franceză">franceză</a>) Ik zal handhaven (<a href="/wiki/Limba_neerlandez%C4%83" title="Limba neerlandeză">neerlandeză</a>)</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><div style="margin:auto;text-align:center"><div style="margin-bottom:20"><a href="/wiki/Imn" title="Imn">Imn</a>: <div style="font-style:italic"><a href="/wiki/Wilhelmus_van_Nassouwe" title="Wilhelmus van Nassouwe">Wilhelmus van Nassouwe</a></div></div> <div style="margin:auto"><audio id="mwe_player_0" controls="" preload="none" data-mw-tmh="" class="mw-file-element" width="220" style="width:220px;" data-durationhint="123" data-mwtitle="Wilhelmus_koor.oga" data-mwprovider="wikimediacommons"><source src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/e3/Wilhelmus_koor.oga" type="audio/ogg; codecs="vorbis"" data-width="0" data-height="0" /><source src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/transcoded/e/e3/Wilhelmus_koor.oga/Wilhelmus_koor.oga.mp3" type="audio/mpeg" data-transcodekey="mp3" data-width="0" data-height="0" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AWilhelmus_koor.oga&lang=en&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="en" label="English ‪(en)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AWilhelmus_koor.oga&lang=it&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="it" label="italiano ‪(it)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AWilhelmus_koor.oga&lang=ms&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="ms" label="Bahasa Melayu ‪(ms)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AWilhelmus_koor.oga&lang=nl&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="nl" label="Nederlands ‪(nl)‬" data-dir="ltr" /></audio></div></div></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><table><tbody><tr><td><figure class="mw-halign-center" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:EU-Netherlands.svg" class="mw-file-description" title="Localizarea  Țărilor de Jos  (verde închis) – pe continentul european  (verde și gri închis) – in Uniunea Europeană  (verde)"><img alt="Localizarea  Țărilor de Jos  (verde închis) – pe continentul european  (verde și gri închis) – in Uniunea Europeană  (verde)" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/27/EU-Netherlands.svg/290px-EU-Netherlands.svg.png" decoding="async" width="290" height="244" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/27/EU-Netherlands.svg/435px-EU-Netherlands.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/27/EU-Netherlands.svg/580px-EU-Netherlands.svg.png 2x" data-file-width="2045" data-file-height="1720" /></a><figcaption><div style="text-align:center;font-size:11px;line-height:1.15em;">Localizarea  Țărilor de Jos  (verde închis)– pe <a href="/wiki/Europa" title="Europa">continentul european</a>  (verde și gri închis) – in <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a>  (verde)</div></figcaption></figure></td></tr><tr><td><div style="position:relative;top:0.3em"><div style="text-align:center;font-size:11px;line-height:1.15em;">Localizarea  Țărilor de Jos  (verde închis)– pe <a href="/wiki/Europa" title="Europa">continentul european</a>  (verde și gri închis) – in <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a>  (verde)</div></div></td></tr></tbody></table></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><table><tbody><tr><td><figure class="mw-halign-center" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:BES_islands_location_map.svg" class="mw-file-description" title="Localizarea  municipalităților speciale neerlandeze  (verde închis)"><img alt="Localizarea  municipalităților speciale neerlandeze  (verde închis)" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/BES_islands_location_map.svg/290px-BES_islands_location_map.svg.png" decoding="async" width="290" height="249" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/BES_islands_location_map.svg/435px-BES_islands_location_map.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/BES_islands_location_map.svg/580px-BES_islands_location_map.svg.png 2x" data-file-width="1346" data-file-height="1156" /></a><figcaption><div style="text-align:center;font-size:11px;line-height:1.15em;">Localizarea  <a href="/wiki/Antilele_Neerlandeze" title="Antilele Neerlandeze">municipalităților speciale neerlandeze</a>  (verde închis)</div></figcaption></figure></td></tr><tr><td><div style="position:relative;top:0.3em"><div style="text-align:center;font-size:11px;line-height:1.15em;">Localizarea  <a href="/wiki/Antilele_Neerlandeze" title="Antilele Neerlandeze">municipalităților speciale neerlandeze</a>  (verde închis)</div></div></td></tr></tbody></table></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Geografie</th></tr><tr><th style=";">Suprafață</th><td colspan="1" class="" style=";"> </td></tr><tr><th style=";font-weight: normal;"> - Total</th><td colspan="1" class="" style=";">37.378 km²<a href="#cite_note-e31021911c12b5d9d07abf26a699da6e-5">[5]</a><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16236537">.mw-parser-output cite.citation{font-style:inherit}.mw-parser-output .citation q{quotes:"„""”""«""»"}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-free a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-limited a,.mw-parser-output .citation .cs1-lock-registration a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Lock-gray-alt-2.svg/9px-Lock-gray-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-subscription a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Lock-red-alt-2.svg/9px-Lock-red-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration{color:#555}.mw-parser-output .cs1-subscription span,.mw-parser-output .cs1-registration span{border-bottom:1px dotted;cursor:help}.mw-parser-output .cs1-ws-icon a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output code.cs1-code{color:inherit;background:inherit;border:inherit;padding:inherit}.mw-parser-output .cs1-hidden-error{display:none;font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-visible-error{font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-maint{display:none;color:#33aa33;margin-left:0.3em}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration,.mw-parser-output .cs1-format{font-size:95%}.mw-parser-output .cs1-kern-left,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-left{padding-left:0.2em}.mw-parser-output .cs1-kern-right,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-right{padding-right:0.2em}</style> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q55#P2046" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Ap%C4%83" title="Apă">Apă</a> (<a href="/wiki/Procentaj" class="mw-redirect" title="Procentaj">%</a>)</th><td colspan="1" class="" style=";">18,7 procente<a href="#cite_note-1de9608308c33e5f909ca1a226055f04-6">[6]</a><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></td></tr><tr><th style=";">Cel mai înalt punct</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1301834" class="extiw" title="d:Q1301834">muntele Scenery</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><a href="/w/index.php?title=Muntele_Scenery_(potentially_active_volcano_on_Saba,_the_Caribbean_Netherlands)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Muntele Scenery (potentially active volcano on Saba, the Caribbean Netherlands) — pagină inexistentă"></a><a href="#cite_note-d442614586c6a468e13047cee051c071-7">[7]</a><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><a href="#cite_note-b75722174a39fe10ff46c81f2e7c5b83-8">[8]</a><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> (870 m) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q55#P610" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Cel mai jos punct</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2077313" class="extiw" title="d:Q2077313">Zuidplaspolder</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><a href="/w/index.php?title=Zuidplaspolder&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zuidplaspolder — pagină inexistentă"></a> (−6,76 m) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q55#P1589" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Vecini</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a> <a href="/wiki/Belgia" title="Belgia">Belgia</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q55#P47" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Fus_orar" title="Fus orar">Fus orar</a></th><td colspan="1" class="" style=";">CET (<a href="/wiki/UTC%2B1" title="UTC+1">UTC+1</a>)</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Or%C4%83_de_var%C4%83" class="mw-redirect" title="Oră de vară">Ora de vară</a></th><td colspan="1" class="" style=";">CEST (<a href="/wiki/UTC%2B2" title="UTC+2">UTC+2</a>)</td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Populație</th></tr><tr><th style=";">Densitate</th><td colspan="1" class="" style=";">409,6 loc/km²</td></tr><tr><th style=";"> - Estimare 2016<a href="#cite_note-1">[1]</a></th><td colspan="1" class="" style=";">17.016.967 (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_popula%C8%9Bie" title="Lista țărilor după populație">locul 67</a>)</td></tr><tr><th style=";"> - Estimare 2024</th><td colspan="1" class="" style=";">17.942.942</td></tr><tr><th style=";">Limbi oficiale</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Neerlandez%C4%83" class="mw-redirect" title="Neerlandeză">Neerlandeză</a></td></tr><tr><th style=";">Etnonim</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Neerlandezi" title="Neerlandezi">Neerlandezi</a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Guvernare</th></tr><tr><th style=";">Sistem politic</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Monarhie_constitu%C8%9Bional%C4%83" title="Monarhie constituțională">Monarhie constituțională</a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/w/index.php?title=Monarh_al_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Monarh al Țărilor de Jos — pagină inexistentă">Monarh</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2045066" class="extiw" title="d:Q2045066">d</a>)</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Willem-Alexander_al_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Willem-Alexander al Țărilor de Jos">Willem-Alexander al Țărilor de Jos</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q55#P35" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/w/index.php?title=Prim-ministru_al_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prim-ministru al Țărilor de Jos — pagină inexistentă">Prim-ministru</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3058109" class="extiw" title="d:Q3058109">d</a>)</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Dick_Schoof" title="Dick Schoof">Dick Schoof</a><a href="#cite_note-9bcc1fe76729c6968a3746d54a92b02b-10">[10]</a><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q55#P6" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Legislativ</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/w/index.php?title=States_General&action=edit&redlink=1" class="new" title="States General — pagină inexistentă">States General</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1371388" class="extiw" title="d:Q1371388">d</a>) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q55#P194" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Capitala</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Amsterdam" title="Amsterdam">Amsterdam</a><a href="#cite_note-c4308f89392cb3a6cdd3cbbc5cfb3469-11">[11]</a><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> (<a href="/wiki/De_jure" title="De jure">de jure</a>) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q55#P36" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Istorie</th></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;">Independența față de <a href="/wiki/Imperiul_Spaniol" title="Imperiul Spaniol">Imperiul Spaniol</a></td></tr><tr><th style=";">Proclamată</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/26_iulie" title="26 iulie">26 iulie</a> <a href="/wiki/1581" title="1581">1581</a></td></tr><tr><th style=";">Recunoscută</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/30_ianuarie" title="30 ianuarie">30 ianuarie</a> <a href="/wiki/1648" title="1648">1648</a></td></tr><tr><th style=";">Proclamarea regatului</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/16_martie" title="16 martie">16 martie</a> <a href="/wiki/1815" title="1815">1815</a></td></tr><tr><th style=";">Aderare la <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">UE</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/9_mai" title="9 mai">9 mai</a> <a href="/wiki/1950" title="1950">1950</a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Economie</th></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Produs_intern_brut" class="mw-redirect" title="Produs intern brut">PIB</a> (<a href="/wiki/Paritatea_puterii_de_cump%C4%83rare" title="Paritatea puterii de cumpărare">PPC</a>)</th><td colspan="1" class="" style=";">2021</td></tr><tr><th style=";"> - Total</th><td colspan="1" class="" style=";">▲ $1.055 trilioane<a href="#cite_note-imf2-2">[2]</a> (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_PIB_(PPC)" title="Lista țărilor în funcție de PIB (PPC)">locul 27</a>)</td></tr><tr><th style=";"> - Pe cap de locuitor</th><td colspan="1" class="" style=";">▲ $60.461<a href="#cite_note-imf2-2">[2]</a> (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_PIB_(PPC)" title="Lista țărilor în funcție de PIB (PPC)">locul 11</a>)</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Produs_intern_brut" class="mw-redirect" title="Produs intern brut">PIB</a> (nominal)</th><td colspan="1" class="" style=";">2021</td></tr><tr><th style=";"> - Total</th><td colspan="1" class="" style=";">▲ $1.012 trilioane<a href="#cite_note-imf2-2">[2]</a> (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_PIB_(nominal)" title="Lista țărilor în funcție de PIB (nominal)">locul 17</a>)</td></tr><tr><th style=";"> - Pe cap de locuitor</th><td colspan="1" class="" style=";"> (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_PIB_(nominal)" title="Lista țărilor în funcție de PIB (nominal)">locul 12</a>)▲ $58.003<a href="#cite_note-imf2-2">[2]</a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Coeficientul_lui_Gini" title="Coeficientul lui Gini">Gini</a> (2020)</th><td colspan="1" class="" style=";">27.5 (increase)</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Indicele_dezvolt%C4%83rii_umane" title="Indicele dezvoltării umane">IDU</a> (2019)</th><td colspan="1" class="" style=";">0.944 (increase) (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_indicele_dezvolt%C4%83rii_umane" title="Lista țărilor după indicele dezvoltării umane">locul 8</a>)</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Valut%C4%83" title="Valută">Monedă</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Euro" title="Euro">euro</a> (<code><a href="/wiki/ISO_4217" title="ISO 4217">EUR</a><a href="#cite_note-714138d1af8786bea8c16814ba0b93fc-12">[12]</a><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></code>) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q55#P38" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Coduri și identificatori</th></tr><tr><th style=";">Cod <a href="/wiki/Comitetul_Olimpic_Interna%C8%9Bional" title="Comitetul Olimpic Internațional">CIO</a></th><td colspan="1" class="" style=";">NED <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q55#P984" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Cod mobil</th><td colspan="1" class="" style=";">204 <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q55#P2258" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Prefix telefonic</th><td colspan="1" class="" style=";">+31 <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q55#P474" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Domeniu_na%C8%9Bional_de_nivel_superior" title="Domeniu național de nivel superior">Domeniu Internet</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/.nl" title=".nl">.nl</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q55#P78" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><div style="font-size:smaller;text-align:left"></div></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Prezență online</th></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.rijksoverheid.nl/">site web oficial</a> <a class="external text" href="https://hashtags-hub.toolforge.org/Netherlands">hasthtag</a></td></tr><tr><td class="navigation-only" colspan="2" style="border-top: 2px ##ccd2d9 solid; font-size: 80%; background:inherit; color:var(--color-base, #000); text-align: right;">Modifică <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q55" class="extiw" title="d:Q55">date</a> / <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=0">text</a> <a href="//ro.wikipedia.org/wiki/Format:Infocaseta_%C8%9Aar%C4%83" title="Consultați documentația formatului"><img alt="Consultați documentația formatului" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/12px-Gtk-dialog-info.svg.png" decoding="async" width="12" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/18px-Gtk-dialog-info.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/24px-Gtk-dialog-info.svg.png 2x" data-file-width="60" data-file-height="60" /></a></td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16573438">.mw-parser-output .infocaseta{background:var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa);color:var(--color-base,#000)}.mw-parser-output .infobox-subbox{padding:0;border:none;margin:-3px;width:auto;min-width:100%;font-size:100%;clear:none;float:none;background-color:transparent}.mw-parser-output .infobox-3cols-child{margin:auto}.mw-parser-output .infobox .navbar{font-size:100%}body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-header,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-subheader,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-above,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-title,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-image,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-full-data,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-below{text-align:center}</style> Țările de Jos (în <a href="/wiki/Limba_neerlandez%C4%83" title="Limba neerlandeză">neerlandeză</a> Nederland), <a href="/wiki/Olanda_(terminologie)" class="mw-redirect" title="Olanda (terminologie)">informal</a> Olanda,<a href="#cite_note-Netherlands_vs._Holland-13">[13]</a><a href="#cite_note-14">[14]</a> este o țară situată în <a href="/wiki/Europa_de_Vest" title="Europa de Vest">Europa de Vest</a> cu teritorii în <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos_Caraibiene" title="Țările de Jos Caraibiene">Caraibe</a>. Este cea mai mare dintre cele patru țări constituente ale <a href="/wiki/Regatul_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Regatul Țărilor de Jos">Regatului Țărilor de Jos</a>.<a href="#cite_note-15">[15]</a><a href="#cite_note-16">[16]</a><a href="#cite_note-17">[17]</a> (în neerlandeză: het Koninkrijk der Nederlanden).<a href="#cite_note-18">[18]</a> În Europa, Țările de Jos este formată din <a href="/wiki/Provinciile_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Provinciile Țărilor de Jos">douăsprezece provincii</a>, care se învecinează cu <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a> la est, <a href="/wiki/Belgia" title="Belgia">Belgia</a> la sud și <a href="/wiki/Marea_Nordului" title="Marea Nordului">Marea Nordului</a> la nord-vest, având <a href="/w/index.php?title=Frontier%C4%83_maritim%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Frontieră maritimă — pagină inexistentă">granițe maritime</a> în Marea Nordului cu acele țări și cu <a href="/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord" title="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord">Regatul Unit</a>.<a href="#cite_note-19">[19]</a> În <a href="/wiki/Caraibe" title="Caraibe">Caraibe</a>, este formată din trei comune speciale: insulele <a href="/wiki/Bonaire" title="Bonaire">Bonaire</a>, <a href="/wiki/Sint_Eustatius" title="Sint Eustatius">Sint Eustatius</a> și <a href="/wiki/Saba" title="Saba">Saba</a>.<a href="#cite_note-21">[a]</a> Limba oficială a țării este neerlandeza, <a href="/w/index.php?title=Frizona_occidental%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Frizona occidentală — pagină inexistentă">frizona occidentală</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q27175" class="extiw" title="d:Q27175">d</a>) fiind limbă oficială secundară în provincia <a href="/wiki/Provincia_Frizia" title="Provincia Frizia">Friesland</a>, iar engleza și <a href="/wiki/Papiamento" title="Papiamento">papiamento</a> fiind limbi oficiale secundare în Țările de Jos Caraibiene. <a href="/w/index.php?title=Dialectele_neerlandeze_saxone_de_jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dialectele neerlandeze saxone de jos — pagină inexistentă">Saxona de jos neerlandeză</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q516137" class="extiw" title="d:Q516137">d</a>) și <a href="/wiki/Limba_limburghez%C4%83" title="Limba limburgheză">limburgheza</a> sunt limbi regionale recunoscute (vorbite în est și, respectiv, sud-est), în timp ce <a href="/w/index.php?title=Limbajul_olandez_al_semnelor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Limbajul olandez al semnelor — pagină inexistentă">limbajul olandez al semnelor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2201099" class="extiw" title="d:Q2201099">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Sinte_Romani&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sinte Romani — pagină inexistentă">Sinte Romani</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1793299" class="extiw" title="d:Q1793299">d</a>) și <a href="/wiki/Limba_idi%C8%99" title="Limba idiș">idișul</a> sunt limbi neteritoriale recunoscute. Cele mai mari patru orașe din Țările de Jos sunt <a href="/wiki/Amsterdam" title="Amsterdam">Amsterdam</a>, <a href="/wiki/Rotterdam" title="Rotterdam">Rotterdam</a>, <a href="/wiki/Haga" title="Haga">Haga</a> și <a href="/wiki/Utrecht" title="Utrecht">Utrecht</a>.<a href="#cite_note-22">[21]</a> Amsterdam este cel mai populat oraș și <a href="/wiki/Capitala_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Capitala Țărilor de Jos">capitala</a> nominală a țării,<a href="#cite_note-23">[22]</a> timp ce la Haga se află sediul <a href="/w/index.php?title=St%C4%83rilor_Generale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stărilor Generale — pagină inexistentă">Stărilor Generale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1371388" class="extiw" title="d:Q1371388">d</a>), al <a href="/w/index.php?title=Cabinetului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cabinetului — pagină inexistentă">Cabinetului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2479200" class="extiw" title="d:Q2479200">d</a>) și al <a href="/w/index.php?title=Cur%C8%9Bii_Supreme&action=edit&redlink=1" class="new" title="Curții Supreme — pagină inexistentă">Curții Supreme</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q133765" class="extiw" title="d:Q133765">d</a>).<a href="#cite_note-24">[23]</a> <a href="/wiki/Portul_Rotterdam" title="Portul Rotterdam">Portul Rotterdam</a> este cel mai aglomerat <a href="/wiki/Port" title="Port">port maritim</a> din Europa.<a href="#cite_note-Ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/ddn-20200402-2_2021-11-25-25">[24]</a> <a href="/wiki/Aeroportul_Amsterdam_Schiphol" title="Aeroportul Amsterdam Schiphol">Aeroportul Amsterdam Schiphol</a> este cel mai aglomerat aeroport din Țările de Jos și al treilea cel mai aglomerat din Europa. Țara este membră fondatoare a Uniunii Europene, a <a href="/wiki/Zona_euro" title="Zona euro">zonei euro</a>, a <a href="/w/index.php?title=G10&action=edit&redlink=1" class="new" title="G10 — pagină inexistentă">G10</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1411881" class="extiw" title="d:Q1411881">d</a>), <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Tratatului_Atlanticului_de_Nord" title="Organizația Tratatului Atlanticului de Nord">NATO</a>, <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentru_Cooperare_%C8%99i_Dezvoltare_Economic%C4%83" title="Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică">OCDE</a> și <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Mondial%C4%83_a_Comer%C8%9Bului" title="Organizația Mondială a Comerțului">OMC</a>, precum și o parte a <a href="/wiki/Spa%C8%9Biul_Schengen" title="Spațiul Schengen">spațiului Schengen</a> și a Uniunii trilaterale <a href="/wiki/Benelux" title="Benelux">Benelux.</a> Ea găzduiește mai multe <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bie_interguvernamental%C4%83" title="Organizație interguvernamentală">organizații interguvernamentale</a> și <a href="/w/index.php?title=Tribunale_interna%C8%9Bionale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tribunale internaționale — pagină inexistentă">tribunale internaționale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1262438" class="extiw" title="d:Q1262438">d</a>), multe dintre acestea fiind centrate în Haga, care este, prin urmare, numită „capitala legală a lumii”.<a href="#cite_note-26">[25]</a> Denumirea de Țările de Jos face referire la altitudinea sa joasă și relieful plat, doar aproximativ 50% din teritoriul său depășind 1 m <a href="/wiki/Metri_deasupra_nivelului_m%C4%83rii" title="Metri deasupra nivelului mării">deasupra nivelului mării</a> și aproape 26% fiind sub nivelul mării.<a href="#cite_note-:1-27">[26]</a> Majoritatea zonelor de sub nivelul mării, cunoscute sub numele de <a href="/wiki/Polder" title="Polder">poldere</a>, sunt rezultatul <a href="/w/index.php?title=Proiectului_de_desecare_%C3%AEnceput_%C3%AEn_secolul_al_XIV-lea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Proiectului de desecare început în secolul al XIV-lea — pagină inexistentă">proiectului de desecare început în secolul al XIV-lea</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q61613464" class="extiw" title="d:Q61613464">d</a>).<a href="#cite_note-Cavendish_2003-28">[27]</a> În mod colocvial sau informal, Țările de Jos este denumită ocazional <a href="/w/index.php?title=Pars_pro_toto&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pars pro toto — pagină inexistentă">Pars pro toto</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q736444" class="extiw" title="d:Q736444">d</a>) Holland („Olanda”).<a href="#cite_note-Netherlands_vs._Holland-13">[13]</a> În <a href="/wiki/Provinciile_Unite" title="Provinciile Unite">perioada republicană</a>, care a început în 1588, Țările de Jos a intrat într-o eră unică de măreție politică, economică și culturală, înscriindu-se printre cele mai puternice și influente țări din Europa și din lume; această perioadă este cunoscută sub numele de <a href="/wiki/Epoca_de_Aur_Neerlandez%C4%83" title="Epoca de Aur Neerlandeză">Epoca de Aur Neerlandeză</a>.<a href="#cite_note-29">[28]</a> În acest timp, companiile sale comerciale, <a href="/wiki/Compania_Neerlandez%C4%83_a_Indiilor_de_Est" title="Compania Neerlandeză a Indiilor de Est">Compania Neerlandeză a Indiilor de Est</a> și <a href="/wiki/Compania_Neerlandez%C4%83_a_Indiilor_de_Vest" title="Compania Neerlandeză a Indiilor de Vest">Compania Neerlandeză a Indiilor de Vest</a>, au <a href="/wiki/Imperiul_Neerlandez" title="Imperiul Neerlandez">înființat colonii și puncte comerciale</a> în întreaga lume.<a href="#cite_note-30">[29]</a><a href="#cite_note-31">[30]</a> Cu o populație de 17,5 milioane de oameni, toți trăind pe o suprafață totală de aproximativ 41.800 km² — din care suprafata uscatului este de 33.500 km² — Țările de Jos este <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_densitatea_popula%C8%9Biei" title="Lista țărilor după densitatea populației">a 16-a cea mai dens populată</a> țară din lume și a doua cea mai dens populată țară din Uniunea Europeană, cu o densitate de 523 loc/km². Cu toate acestea, este al doilea <a href="/wiki/Export" title="Export">exportator</a> mondial de produse alimentare și agricole după valoare, datorită <a href="/w/index.php?title=Solului_fertil&action=edit&redlink=1" class="new" title="Solului fertil — pagină inexistentă">solului fertil</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q202080" class="extiw" title="d:Q202080">d</a>), climei blânde, <a href="/wiki/Agricultur%C4%83_intensiv%C4%83" title="Agricultură intensivă">agriculturii intensive</a> și <a href="/w/index.php?title=List%C4%83_de_inventatori_%C8%99i_inven%C8%9Bii_olandeze&action=edit&redlink=1" class="new" title="Listă de inventatori și invenții olandeze — pagină inexistentă">inventivității</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q60789654" class="extiw" title="d:Q60789654">d</a>).<a href="#cite_note-32">[31]</a><a href="#cite_note-hollandtrade.com-33">[32]</a><a href="#cite_note-nationalgeographic.com-34">[33]</a> Țările de Jos este o <a href="/wiki/Monarhie_constitu%C8%9Bional%C4%83" title="Monarhie constituțională">monarhie constituțională</a> <a href="/wiki/Sistem_parlamentar" title="Sistem parlamentar">parlamentară</a> cu o <a href="/wiki/Stat_unitar" title="Stat unitar">structură unitară</a> din 1848. Țara are o tradiție de <a href="/w/index.php?title=Pilarizare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pilarizare — pagină inexistentă">pilarizare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2165966" class="extiw" title="d:Q2165966">d</a>) și un istoric îndelungat de <a href="/wiki/Toleran%C8%9B%C4%83" title="Toleranță">toleranță socială</a>, a legalizat <a href="/w/index.php?title=Avortul_%C3%AEn_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Avortul în Țările de Jos — pagină inexistentă">avortul</a>, <a href="/wiki/Prostitu%C8%9Bia" class="mw-redirect" title="Prostituția">prostituția</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2784654" class="extiw" title="d:Q2784654">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Eutanasia_%C3%AEn_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Eutanasia în Țările de Jos — pagină inexistentă">eutanasia umană</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q592003" class="extiw" title="d:Q592003">d</a>), împreună cu menținerea unei <a href="/w/index.php?title=Politica_de_droguri_a_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Politica de droguri a Țărilor de Jos — pagină inexistentă">politici liberale în materie de droguri</a>. Țările de Jos a abolit <a href="/wiki/Pedeapsa_cu_moartea" title="Pedeapsa cu moartea">pedeapsa cu moartea</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2678110" class="extiw" title="d:Q2678110">d</a>) în dreptul civil în 1870, deși nu a fost complet eliminată până când a fost aprobată o nouă constituție în 1983. Țările de Jos a permis <a href="/w/index.php?title=Dreptul_de_vot_al_femeilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dreptul de vot al femeilor — pagină inexistentă">femeilor să voteze</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q205204" class="extiw" title="d:Q205204">d</a>) din 1919, înainte de a deveni prima țară din lume care a legalizat <a href="/wiki/C%C4%83s%C4%83torii_%C3%AEntre_persoane_de_acela%C8%99i_sex_%C3%AEn_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Căsătorii între persoane de același sex în Țările de Jos">căsătoria între persoane de același sex</a> în 2001. <a href="/wiki/%C8%9Aar%C4%83_dezvoltat%C4%83" title="Țară dezvoltată">Economia sa avansată</a> de <a href="/wiki/Economie_mixt%C4%83" title="Economie mixtă">piață mixtă</a> a avut <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_PIB-ul_(PPC)_pe_cap_de_locuitor" title="Lista țărilor în funcție de PIB-ul (PPC) pe cap de locuitor">al unsprezecelea cel mai mare</a> <a href="/w/index.php?title=Venit_pe_cap_de_locuitor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Venit pe cap de locuitor — pagină inexistentă">venit pe cap de locuitor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q45918" class="extiw" title="d:Q45918">d</a>) la nivel global.<a href="#cite_note-GDP_IMF-35">[34]</a> Țările de Jos se clasează printre primele în lume după indicii internaționali ai <a href="/wiki/Libertatea_presei" title="Libertatea presei">libertății presei</a>,<a href="#cite_note-36">[35]</a> <a href="/wiki/Libertate_economic%C4%83" title="Libertate economică">libertății economice</a>,<a href="#cite_note-37">[36]</a> <a href="/wiki/Indicele_dezvolt%C4%83rii_umane" title="Indicele dezvoltării umane">dezvoltării umane</a> și <a href="/wiki/Calitatea_vie%C8%9Bii" title="Calitatea vieții">calității vieții</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q13100823" class="extiw" title="d:Q13100823">d</a>), precum și la <a href="/wiki/Fericire" title="Fericire">fericire</a>.<a href="#cite_note-38">[37]</a><a href="#cite_note-40">[b]</a> În 2020, s-a clasat pe locul opt în indicele de dezvoltare umană și, în 2021, pe locul cinci în <a href="/w/index.php?title=Indicele_Mondial_al_Fericirii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Indicele Mondial al Fericirii — pagină inexistentă">Indicele Mondial al Fericirii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q17090395" class="extiw" title="d:Q17090395">d</a>).<a href="#cite_note-41">[39]</a><a href="#cite_note-42">[40]</a> <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Etimologie">Etimologie</h2>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=1" title="Modifică secțiunea: Etimologie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=1" title="Edit section's source code: Etimologie">modificare sursă</a>]</div> Istoria turbulentă a Țărilor de Jos și schimbările de putere au dus la excepțional de multe și variate nume în diferite limbi. Există diversitate chiar și în cadrul limbilor. În română, Țările de Jos se mai numesc și <a href="/wiki/Olanda_(regiune)" title="Olanda (regiune)">Olanda</a>, care ar fi o parte a mai marii regiuni a <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos_(regiune)" title="Țările de Jos (regiune)">Țărilor de Jos</a>, în timp ce termenul „<a href="/wiki/Limba_neerlandez%C4%83" title="Limba neerlandeză">neerlandez</a>” este folosit ca <a href="/wiki/Demonim" title="Demonim">demonim</a> și formă adjectivală. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Statul_și_regiunea_Țărilor_de_Jos">Statul și regiunea Țărilor de Jos</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=2" title="Modifică secțiunea: Statul și regiunea Țărilor de Jos" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=2" title="Edit section's source code: Statul și regiunea Țărilor de Jos">modificare sursă</a>]</div> Regiunea mai largă numită <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos_(regiune)" title="Țările de Jos (regiune)">Țările de Jos</a> (și care cuprinde <a href="/wiki/Belgia" title="Belgia">Belgia</a>, Țările de Jos și <a href="/wiki/Luxemburg" title="Luxemburg">Luxemburg</a>) are aceeași <a href="/wiki/Toponimie" title="Toponimie">toponimie</a>. Numele de locuri cu Neder, Nieder, Nedre, Nether, Lage(r) sau Low(er) (în <a href="/wiki/Limbi_germanice" title="Limbi germanice">limbile germanice</a>) și Bas, Inferior sau de Jos (în <a href="/wiki/Limbi_romanice" title="Limbi romanice">limbile romanice</a>) sunt folosite în toată Europa pentru zonele aflate la altitudini mai mici. Ele sunt uneori folosite într-o <a href="/wiki/Deixis" title="Deixis">relație deictică</a> în raport cu o zonă mai înaltă, indicată ca de Sus, Super(ior), Up(per), Op(per), Ober, Boven, High, Haut sau Hoch. În cazul Țărilor de Jos, locația geografică a regiunii inferioare este mai mult sau mai puțin cea aflată în aval și în apropierea mării. Localizarea geografică a regiunii superioare corespunzătoare s-a schimbat însă enorm de-a lungul timpului, în funcție de locația puterii economice și militare care guverna Țările de Jos. <a href="/wiki/Imperiul_Roman" title="Imperiul Roman">Romanii</a> făceau o distincție între provinciile romane din aval — <a href="/wiki/Germania_Inferior" title="Germania Inferior">Germania Inferior</a> (în prezent parte a Belgiei și Țărilor de Jos), și din amonte — <a href="/wiki/Germania_Superior" title="Germania Superior">Germania Superior</a> (azi parte a Germaniei). Denumirea „de Jos” pentru a se referi la regiune revine din nou la <a href="/wiki/Lotharingia_Inferioar%C4%83" title="Lotharingia Inferioară">Ducatul Lotharingiei Inferioare</a> din secolul al X-lea, care acoperea o mare parte din Țările de Jos.<a href="#cite_note-Franks_(Columbia_Encyclopedia)-43">[41]</a><a href="#cite_note-44">[42]</a> Dar de această dată regiunea superioară corespunzătoare este <a href="/wiki/Ducatul_Lorena" title="Ducatul Lorena">Lorena Superioară</a>, din nordul Franței de astăzi. <a href="/w/index.php?title=Ducii_de_Burgundia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ducii de Burgundia — pagină inexistentă">Ducii de Burgundia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q687324" class="extiw" title="d:Q687324">d</a>), care domneau din reședința lor din Țările de Jos în secolul al XV-lea, au folosit termenul les pays de par deçà („ținuturile de aici”) pentru Țările de Jos, spre deosebire de les pays de par delà („ținuturile de acolo") pentru patria lor inițială: <a href="/wiki/Burgundia" title="Burgundia">Burgundia</a> din actuala Franță central-estică.<a href="#cite_note-BlockmansPrevenier2010-45">[43]</a> Sub <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos_Habsburgice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Țările de Jos Habsburgice — pagină inexistentă">stăpânirea habsburgică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1031430" class="extiw" title="d:Q1031430">d</a>), Les pays de par deçà s-a dezvoltat în pays d'embas („ținuturile de aici jos”),<a href="#cite_note-46">[44]</a> o expresie deictică în relație cu alte posesiuni habsburgice precum Ungaria și Austria. Acesta a fost tradus ca Neder-landen în documentele oficiale neerlandeze contemporane.<a href="#cite_note-Lem-47">[45]</a> Din punct de vedere regional, Niderlant a fost și zona dintre <a href="/wiki/Meuse" title="Meuse">Meuse</a> și <a href="/wiki/Rin" title="Rin">Rinul</a> inferior în Evul Mediu târziu. Zona cunoscută sub numele de Oberland (Țara de Sus) era în acest context deictic considerată a începe aproximativ la <a href="/wiki/K%C3%B6ln" title="Köln">Köln</a>. De la mijlocul secolului al XVI-lea, denumirea de „Țările de Jos” și-a pierdut înțelesul deictic inițial. Erau probabil cele mai des folosite nume, în afară de <a href="/wiki/Flandra" title="Flandra">Flandra</a>, un <a href="/w/index.php?title=Pars_pro_toto&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pars pro toto — pagină inexistentă">Pars pro toto</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q736444" class="extiw" title="d:Q736444">d</a>) pentru toată regiunea Țărilor de Jos, în special în Europa vorbitoare de limbi romanice. <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Optzeci_de_Ani" title="Războiul de Optzeci de Ani">Războiul de Optzeci de Ani</a> (1568–1648) a împărțit Țările de Jos într-o <a href="/wiki/Provinciile_Unite" title="Provinciile Unite">Republică Olandeză</a> independentă în nord (sau <a href="/w/index.php?title=Latinizarea_numelor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Latinizarea numelor — pagină inexistentă">latinizat</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1806983" class="extiw" title="d:Q1806983">d</a>) Belgica Foederata, „Țările de Jos Federate”, statul precursor al Țărilor de Jos actuale) și niște <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos_de_Sud" title="Țările de Jos de Sud">Țări de Jos Meridionale</a> controlate de Spania (latinizat Belgica Regia, „Țările de Jos regale”, statul precursor al Belgiei). Ca regiune, Țările de Jos este o denumire care include actualele state Țările de Jos, Belgia și Luxemburg, deși în majoritatea <a href="/wiki/Limbi_romanice" title="Limbi romanice">limbilor romanice</a>, termenul „Țările de Jos” este folosit în mod specific doar pentru țara denumită oficial astfel. Pentru regiune, se preferă mai mult termenul mai neutru și geopolitic <a href="/wiki/Benelux" title="Benelux">Benelux</a>. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Olanda">Olanda</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=3" title="Modifică secțiunea: Olanda" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=3" title="Edit section's source code: Olanda">modificare sursă</a>]</div> În mai multe limbi, inclusiv în română, Țărilor de Jos li se mai spune, colocvial, și <a href="/wiki/Olanda_(regiune)" title="Olanda (regiune)">Olanda</a>. Olanda propriu-zisă este însă doar o regiune din interiorul țării. Acea regiune constă din <a href="/wiki/Olanda_de_Nord" title="Olanda de Nord">Olanda de Nord</a> și <a href="/wiki/Olanda_de_Sud" title="Olanda de Sud">de Sud</a>, două dintre cele douăsprezece provincii ale statului. Anterior, ele erau o singură provincie, și înainte de aceasta, erau <a href="/wiki/Comitatul_Olanda" title="Comitatul Olanda">comitatul Olanda</a>, o rămășiță a <a href="/wiki/Regatul_Frizon" title="Regatul Frizon">Regatului Frisian</a> care s-a destrămat, și care includea și părți din actualul <a href="/wiki/Utrecht_(provincie)" title="Utrecht (provincie)">Utrecht</a>. După declinul <a href="/wiki/Ducatul_Brabant" title="Ducatul Brabant">ducatului Brabantului</a> și al <a href="/wiki/Comitatul_Flandra" title="Comitatul Flandra">comitatului Flandra</a>, Olanda a devenit cel mai important comitat din punct de vedere economic și politic din regiunea <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos_(regiune)" title="Țările de Jos (regiune)">Țărilor de Jos.</a> Accentul pus pe Olanda în timpul formării <a href="/wiki/Provinciile_Unite" title="Provinciile Unite">Republicii Neerlandeze</a>, <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Optzeci_de_Ani" title="Războiul de Optzeci de Ani">Războiului de 80 de ani</a> și <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_anglo-neerlandeze" title="Războaiele anglo-neerlandeze">Războaielor Anglo-Neerlandeze</a> din secolele al XVI-lea, al XVII-lea și al XVIII-lea, a făcut ca Olanda să servească drept <a href="/w/index.php?title=Pars_pro_toto&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pars pro toto — pagină inexistentă">Pars pro toto</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q736444" class="extiw" title="d:Q736444">d</a>) pentru întreaga țară. Termenul este astăzi considerat cel mult informal,<a href="#cite_note-48">[46]</a> și chiar incorect.<a href="#cite_note-49">[47]</a><a href="#cite_note-50">[48]</a> Cu toate acestea, numele „Olanda” este încă folosit pe scară largă pentru <a href="/wiki/Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_fotbal_a_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Echipa națională de fotbal a Țărilor de Jos">echipa națională de fotbal a Țărilor de Jos</a>, inclusiv în Țările de Jos,<a href="#cite_note-51">[49]</a> iar site-ul internațional pentru turism al guvernului neerlandez este „<a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.holland.com/">holland.com</a>”.<a href="#cite_note-52">[50]</a><a href="#cite_note-53">[51]</a> În 2020, însă, guvernul neerlandez a anunțat că în viitor va comunica și va face publicitate doar sub numele de „Țările de Jos”.<a href="#cite_note-54">[52]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Limbile">Limbile</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=4" title="Modifică secțiunea: Limbile" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=4" title="Edit section's source code: Limbile">modificare sursă</a>]</div> În neerlandeză, numele pentru Țările de Jos, limba neerlandeză și, respectiv, cetățenii neerlandezi sunt Nederland, Nederlands și, respectiv, Nederlander. În mod colocvial, țara este denumită adesea <a href="/wiki/Olanda_(regiune)" title="Olanda (regiune)">Olanda</a> chiar și de către localnici, deși într-o măsură mult mai mică în afara celor două provincii Olanda de Nord și Olanda de Sud, unde poate fi folosit chiar și ca <a href="/wiki/Peiorativ" title="Peiorativ">termen peiorativ</a>, de exemplu Hollènder (dialect) în <a href="/wiki/Maastricht" title="Maastricht">Maastricht</a>.<a href="#cite_note-55">[53]</a> Din 1815, pluralul Nederlanden este folosit doar în numele oficial Koninkrijk der Nederlanden („<a href="/wiki/Regatul_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Regatul Țărilor de Jos">Regatul Țărilor de Jos</a>”).<a href="#cite_note-56">[54]</a> În multe alte limbi, inclusiv în română, se folosește pluralul în toate denumirile, cum ar fi Niederlande (în <a href="/wiki/Limba_german%C4%83" title="Limba germană">germană</a>), Pays-Bas (în <a href="/wiki/Limba_francez%C4%83" title="Limba franceză">franceză</a>), Países Bajos (în <a href="/wiki/Limba_spaniol%C4%83" title="Limba spaniolă">spaniolă</a>) sau the Netherlands (în <a href="/wiki/Limba_englez%C4%83" title="Limba engleză">engleză</a>). În <a href="/wiki/Limba_indonezian%C4%83" title="Limba indoneziană">indoneziană</a> (limba vorbită într-o fostă colonie), țara se numește Belanda, un nume derivat din „Olanda”. <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Istorie">Istorie</h2>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=5" title="Modifică secțiunea: Istorie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=5" title="Edit section's source code: Istorie">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Preistorie_(înainte_de_800_î.e.n.)">Preistorie (înainte de 800 î.e.n.)</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=6" title="Modifică secțiunea: Preistorie (înainte de 800 î.e.n.)" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=6" title="Edit section's source code: Preistorie (înainte de 800 î.e.n.)">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Mannetje_van_Willemstad.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/28/Mannetje_van_Willemstad.jpg/170px-Mannetje_van_Willemstad.jpg" decoding="async" width="170" height="303" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/28/Mannetje_van_Willemstad.jpg/255px-Mannetje_van_Willemstad.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/28/Mannetje_van_Willemstad.jpg/340px-Mannetje_van_Willemstad.jpg 2x" data-file-width="620" data-file-height="1104" /></a><figcaption>Figurină sculptată în lemn de stejar găsită în <a href="/w/index.php?title=Willemstad,_Brabantul_de_Nord&action=edit&redlink=1" class="new" title="Willemstad, Brabantul de Nord — pagină inexistentă">Willemstad</a> (4500 î.e.n.)</figcaption></figure> Preistoria zonei care este acum Țările de Jos a fost în mare parte modelată de mare și de râurile care au schimbat constant geografia câmpiei joase. Cele mai vechi urme umane (<a href="/wiki/Homo_neanderthalensis" title="Homo neanderthalensis">Neanderthal</a>) au fost găsite în soluri mai înalte, lângă <a href="/wiki/Maastricht" title="Maastricht">Maastricht</a>, din ceea ce se crede că ar fi perioada de aproximativ acum 250.000 de ani.<a href="#cite_note-57">[55]</a> La sfârșitul <a href="/wiki/Glacia%C8%9Biunea_Vistula" title="Glaciațiunea Vistula">epocii glaciare</a>, cultura <a href="/wiki/Popoare_migratoare" title="Popoare migratoare">nomadă</a> Hamburg din <a href="/wiki/Paleolitic_t%C3%A2rziu" title="Paleolitic târziu">paleoliticul superior</a> târziu (aproximativ 13.000–10.000 î.e.n.) vâna <a href="/wiki/Ren" title="Ren">reni</a> în zonă, folosind sulițe, dar <a href="/w/index.php?title=Cultura_Ahrensburg&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cultura Ahrensburg — pagină inexistentă">cultura Ahrensburg</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q402743" class="extiw" title="d:Q402743">d</a>) de mai târziu (aproximativ 11.200–9500 î.e.n.) folosea <a href="/wiki/Arc_cu_s%C4%83ge%C8%9Bi" class="mw-redirect" title="Arc cu săgeți">arcul și săgețile</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q19827042" class="extiw" title="d:Q19827042">d</a>). Din <a href="/wiki/Mezolitic" title="Mezolitic">triburile mesolitice</a> <a href="/w/index.php?title=Cultura_maglemosian%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cultura maglemosiană — pagină inexistentă">asemănătoare maglemosienilor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q928511" class="extiw" title="d:Q928511">d</a>) (c. 8000 î.e.n.), <a href="/w/index.php?title=Canoea_din_Pesse&action=edit&redlink=1" class="new" title="Canoea din Pesse — pagină inexistentă">cea mai veche canoe</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1306032" class="extiw" title="d:Q1306032">d</a>) din lume a fost găsită în <a href="/wiki/Drenthe" title="Drenthe">Drenthe</a>.<a href="#cite_note-58">[56]</a> <a href="/wiki/V%C3%A2n%C4%83tor-culeg%C4%83tor" title="Vânător-culegător">Vânătorii-culegători</a> indigeni din mezoliticul târziu din <a href="/w/index.php?title=Cultura_Swifterbant&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cultura Swifterbant — pagină inexistentă">cultura Swifterbant</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4410983" class="extiw" title="d:Q4410983">d</a>) (aproximativ 5600 î.e.n.) erau legați de cultura Ertebølle din sudul Scandinaviei și era strâns legată de râurile și de apele deschise.<a href="#cite_note-Kooijmans1998-59">[57]</a> Între 4800 și 4500 î.e.n., poporul Swifterbant a început să copieze din <a href="/w/index.php?title=Cultura_ceramicii_liniare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cultura ceramicii liniare — pagină inexistentă">cultura ceramicii liniare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q806348" class="extiw" title="d:Q806348">d</a>) învecinată practica <a href="/wiki/Cre%C8%99terea_animalelor" class="mw-redirect" title="Creșterea animalelor">creșterii animalelor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q80962" class="extiw" title="d:Q80962">d</a>), iar între 4300 și 4000 î.e.n., și practica <a href="/wiki/Agricultur%C4%83" title="Agricultură">agriculturii</a>.<a href="#cite_note-60">[58]</a> Cultura Funnelbeaker (c. 4300–2800 î.e.n.), care este legată de cultura Swifterbant, a ridicat <a href="/wiki/Dolmen" title="Dolmen">dolmenele</a>, monumente funerare mari de piatră găsite în Drenthe. A existat o tranziție rapidă și lină de la cultura agricolă Funnelbeaker la cultura <a href="/wiki/P%C4%83storit" title="Păstorit">pastorală</a> paneuropeană a <a href="/w/index.php?title=Cultura_ceramicii_cordate&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cultura ceramicii cordate — pagină inexistentă">ceramicii cordate</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q933996" class="extiw" title="d:Q933996">d</a>) (c. 2950 î.e.n.). În sud-vest, <a href="/w/index.php?title=Cultura_Seine-Oise-Marne&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cultura Seine-Oise-Marne — pagină inexistentă">cultura Seine-Oise-Marne</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q770563" class="extiw" title="d:Q770563">d</a>) — care era legată de <a href="/w/index.php?title=Cultura_Vlaardingen&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cultura Vlaardingen — pagină inexistentă">cultura Vlaardingen</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q378100" class="extiw" title="d:Q378100">d</a>) (aproximativ 2600 î.e.n.), o cultură aparent mai primitivă a vânătorilor-culegători — a supraviețuit până în <a href="/wiki/Neolitic" title="Neolitic">perioada neolitică</a>, până când și ea a fost înlocuită de cultura ceramicii cordate. Pentru <a href="/w/index.php?title=Cultura_ulcioarelor_campaniforme&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cultura ulcioarelor campaniforme — pagină inexistentă">cultura ulcioarelor campaniforme</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q470867" class="extiw" title="d:Q470867">d</a>) care a urmat acesteia (2700–2100 î.e.n.) au fost postulate mai multe regiuni de origine, în special Peninsula Iberică, Țările de Jos și Europa Centrală.<a href="#cite_note-61">[59]</a> Aceasta a introdus prelucrarea metalelor (cupru, aur și, mai târziu, bronz) și a deschis rute comerciale internaționale nemaivăzute până acum, fapt reflectat în descoperirile de <a href="/w/index.php?title=Europa_chalcolitic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Europa chalcolitică — pagină inexistentă">artefacte de cupru</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4354077" class="extiw" title="d:Q4354077">d</a>), deoarece metalul acesta nu se găsește în mod normal în solul Țărilor de Jos. Numeroase descoperiri de obiecte rare de bronz sugerează că <a href="/wiki/Drenthe" title="Drenthe">Drenthe</a> era chiar un centru comercial în epoca bronzului (2000–800 î.e.n.). Cultura ulcioarelor campaniforme a evoluat la nivel local în cultura ulcioarelor cu sârmă ghimpată (2100–1800 î.e.n.) și mai târziu în <a href="/w/index.php?title=Cultura_Elp&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cultura Elp — pagină inexistentă">cultura Elp</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q481062" class="extiw" title="d:Q481062">d</a>) (c. 1800–800 î.e.n.), <a href="#cite_note-62">[60]</a> o cultură arheologică din Epoca Bronzului Mijlociu având drept caracteristică <a href="/w/index.php?title=Ceramica_de_p%C4%83m%C3%A2nt&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ceramica de pământ — pagină inexistentă">ceramica de pământ</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1377111" class="extiw" title="d:Q1377111">d</a>) de calitate scăzută. Faza inițială a culturii Elp a fost caracterizată de <a href="/wiki/Tumul" title="Tumul">tumuli</a> (1800–1200 î.e.n.) în strânsă legătură cu tumulii contemporani din nordul Germaniei și din Scandinavia, și se pare că era legată și de <a href="/w/index.php?title=Cultura_Tumulus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cultura Tumulus — pagină inexistentă">cultura Tumulus</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q603383" class="extiw" title="d:Q603383">d</a>) din Europa Centrală. Faza ulterioară a fost cea de incinerare a morților și de plasare a cenușei lor în urne care erau apoi îngropate pe câmpuri, urmând obiceiurile <a href="/wiki/Cultura_c%C3%A2mpurilor_de_urne" title="Cultura câmpurilor de urne">culturii câmpurilor de urne</a> (1200–800 î.e.n.). Regiunea de sud a devenit dominată de <a href="/w/index.php?title=Cultura_Hilversum&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cultura Hilversum — pagină inexistentă">cultura Hilversum</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q278382" class="extiw" title="d:Q278382">d</a>) aferentă (1800–800 î.e.n.), care se pare că a moștenit legăturile culturale cu Marea Britanie pe care le întrețina cultura anterioară a ulcioarelor cu sârmă ghimpată. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Celții,_triburile_germanice_și_romanii_(800_î.e.n.–410_e.n.)">Celții, triburile germanice și romanii (800 î.e.n.–410 e.n.)</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=7" title="Modifică secțiunea: Celții, triburile germanice și romanii (800 î.e.n.–410 e.n.)" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=7" title="Edit section's source code: Celții, triburile germanice și romanii (800 î.e.n.–410 e.n.)">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Celtic_expansion_in_Europe.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/08/Celtic_expansion_in_Europe.svg/220px-Celtic_expansion_in_Europe.svg.png" decoding="async" width="220" height="163" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/08/Celtic_expansion_in_Europe.svg/330px-Celtic_expansion_in_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/08/Celtic_expansion_in_Europe.svg/440px-Celtic_expansion_in_Europe.svg.png 2x" data-file-width="933" data-file-height="690" /></a><figcaption></figcaption></figure> Din anul 800 î.e.n., cultura celtică <a href="/wiki/Hallstatt_(perioad%C4%83)" title="Hallstatt (perioadă)">Hallstatt</a> din <a href="/w/index.php?title=Europa_%C3%AEn_Epoca_Fierului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Europa în Epoca Fierului — pagină inexistentă">Epoca Fierului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16000127" class="extiw" title="d:Q16000127">d</a>) a devenit influentă, înlocuind <a href="/w/index.php?title=Cultura_Hilversum&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cultura Hilversum — pagină inexistentă">cultura Hilversum</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q278382" class="extiw" title="d:Q278382">d</a>). Minereul de fier a adus o oarecare prosperitate și a fost disponibil în toată țara, inclusiv <a href="/w/index.php?title=Fierul_de_mla%C8%99tin%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fierul de mlaștină — pagină inexistentă">fierul de mlaștină</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1029336" class="extiw" title="d:Q1029336">d</a>). <a href="/w/index.php?title=Fierar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fierar — pagină inexistentă">Fierarii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1639825" class="extiw" title="d:Q1639825">d</a>) călătoreau din așezare în așezare cu bronz și fier, fabricând unelte la cerere. <a href="/w/index.php?title=Morm%C3%A2ntul_regelui_din_Oss&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mormântul regelui din Oss — pagină inexistentă">Mormântul regelui din Oss</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2207902" class="extiw" title="d:Q2207902">d</a>) (700 î.e.n.) a fost găsit într-o movilă funerară, cea mai mare de acest fel din Europa de Vest și care conținea o sabie de fier cu o incrustație de aur și coral. Deteriorarea climei din Scandinavia în jurul anului 850 î.e.n. a continuat și s-a accentuat în jurul anului 650 î.e.n. și este posibil să fi declanșat migrația <a href="/wiki/Triburi_germanice" title="Triburi germanice">triburilor germanice</a> din nord. Până când această migrație a fost completă, în jurul anului 250 î.e.n., au apărut câteva grupuri culturale și lingvistice generale.<a href="#cite_note-63">[61]</a><a href="#cite_note-Verhaal-64">[62]</a> <a href="/w/index.php?title=Ingaevoni&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ingaevoni — pagină inexistentă">Ingaevonii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1097118" class="extiw" title="d:Q1097118">d</a>) <a href="/w/index.php?title=Limbile_germanice_de_la_Marea_Nordului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Limbile germanice de la Marea Nordului — pagină inexistentă">germanici de la Marea Nordului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q30134" class="extiw" title="d:Q30134">d</a>) locuiau în partea de nord a <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos_(regiune)" title="Țările de Jos (regiune)">Țărilor de Jos</a>. Ei au evoluat mai târziu în <a href="/w/index.php?title=Frisi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Frisi — pagină inexistentă">frisi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2769838" class="extiw" title="d:Q2769838">d</a>) și în primii <a href="/wiki/Saxoni" title="Saxoni">saxoni</a>.<a href="#cite_note-Verhaal-64">[62]</a> O a doua grupare, <a href="/w/index.php?title=Limbile_germanice_din_zona_Weser-Rin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Limbile germanice din zona Weser-Rin — pagină inexistentă">germanicii de pe Weser-Rin</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q48767689" class="extiw" title="d:Q48767689">d</a>) (sau <a href="/w/index.php?title=Istvaeoni&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istvaeoni — pagină inexistentă">istvaeonii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q371290" class="extiw" title="d:Q371290">d</a>) ), s-a extins de-a lungul Rinului mijlociu și <a href="/wiki/Weser" title="Weser">Weserului</a> și a locuit în Țările de Jos la sud de marile râuri. Acest grup era alcătuit din triburi care se vor dezvolta în cele din urmă în <a href="/w/index.php?title=Francii_saliani&action=edit&redlink=1" class="new" title="Francii saliani — pagină inexistentă">francii saliani</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q939852" class="extiw" title="d:Q939852">d</a>).<a href="#cite_note-Verhaal-64">[62]</a> De asemenea, <a href="/wiki/Cel%C8%9Bi" title="Celți">cultura celtică</a> <a href="/wiki/Cultura_La_T%C3%A8ne" title="Cultura La Tène">La Tène</a> (aproximativ 450 î.e.n. până la cucerirea romană) s-a extins pe o arie largă, inclusiv în zona de sud a <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos_(regiune)" title="Țările de Jos (regiune)">Țărilor de Jos</a>. Unii cercetători au speculat că chiar și o a treia identitate etnică și limbă, nici germanică, nici celtică, a supraviețuit în Țările de Jos până în perioada romană, manifestându-se prin <a href="/w/index.php?title=Cultura_Nordwestblock&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cultura Nordwestblock — pagină inexistentă">cultura Nordwestblock</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1077436" class="extiw" title="d:Q1077436">d</a>) de epoca fierului,<a href="#cite_note-65">[63]</a><a href="#cite_note-Lendering-66">[64]</a> care în cele din urmă a fost absorbită de <a href="/wiki/Cel%C8%9Bi" title="Celți">celții</a> din sud și de popoarele germanice din est. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Germania_70.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/49/Germania_70.svg/220px-Germania_70.svg.png" decoding="async" width="220" height="177" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/49/Germania_70.svg/330px-Germania_70.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/49/Germania_70.svg/440px-Germania_70.svg.png 2x" data-file-width="972" data-file-height="780" /></a><figcaption> Frontiera Rinului în jurul anului 70 e.n.</figcaption></figure> Primul autor care a descris coasta <a href="/wiki/Olanda_(regiune)" title="Olanda (regiune)">Olandei</a> și a <a href="/wiki/Flandra" title="Flandra">Flandrei</a> a fost <a href="/wiki/Geograf" title="Geograf">geograful</a> <a href="/wiki/Grecia_Antic%C4%83" title="Grecia Antică">grec</a> <a href="/wiki/Pytheas" title="Pytheas">Pytheas</a>, care a consemnat în c. 325 î.e.n. că în aceste regiuni „au murit mai mulți oameni în lupta împotriva apei decât în lupta împotriva oamenilor”.<a href="#cite_note-67">[65]</a> În timpul <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Galice" title="Războaiele Galice">războaielor galice</a>, zona de la sud și vest de <a href="/wiki/Rin" title="Rin">Rin</a> a fost cucerită de <a href="/wiki/Imperiul_Roman" title="Imperiul Roman">forțele romane</a> sub conducerea lui <a href="/wiki/Iulius_Cezar" title="Iulius Cezar">Iulius Cezar</a> din 57 î.e.n. până în 53 î.e.n.<a href="#cite_note-Lendering-66">[64]</a> Cezar descrie două triburi celtice principale care trăiau în ceea ce este acum sudul Țărilor de Jos: <a href="/w/index.php?title=Menapii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Menapii — pagină inexistentă">Menapii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q659921" class="extiw" title="d:Q659921">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Eburones&action=edit&redlink=1" class="new" title="Eburones — pagină inexistentă">Eburones</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q323500" class="extiw" title="d:Q323500">d</a>). Rinul a devenit granița de nord a Romei în jurul anului 12 e.n. De-a lungul <a href="/w/index.php?title=Limes_Germanicus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Limes Germanicus — pagină inexistentă">Limesului Germanic</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q707801" class="extiw" title="d:Q707801">d</a>) au apărut orașe notabile: <a href="/wiki/Nijmegen" title="Nijmegen">Nijmegen</a> și <a href="/w/index.php?title=Voorburg&action=edit&redlink=1" class="new" title="Voorburg — pagină inexistentă">Voorburg</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q809821" class="extiw" title="d:Q809821">d</a>). În prima perioadă a <a href="/wiki/Gallia_Belgica" title="Gallia Belgica">Galliei Belgica</a>, zona de la sud de Limes a devenit parte a <a href="/wiki/Provincie_roman%C4%83" title="Provincie romană">provinciei romane</a> <a href="/wiki/Germania_Inferior" title="Germania Inferior">Germania Inferior</a>. Zona de la nord de Rin, locuită de frisii, a rămas în afara stăpânirii romane (dar nu în afara prezenței și controlului acestora), în timp ce triburile germanice de graniță ale <a href="/w/index.php?title=Batavi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Batavi — pagină inexistentă">batavilor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q176825" class="extiw" title="d:Q176825">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Cananefates&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cananefates — pagină inexistentă">cananefaților</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q652984" class="extiw" title="d:Q652984">d</a>) au luptat în <a href="/wiki/Al%C4%83" title="Ală">cavaleria romană</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q57624" class="extiw" title="d:Q57624">d</a>).<a href="#cite_note-68">[66]</a> Batavii s-au ridicat împotriva romanilor în <a href="/wiki/Revolta_Batavilor" title="Revolta Batavilor">rebeliunea batavă</a> din 69 e.n., dar au fost în cele din urmă învinși. Batavii s-au contopit mai târziu cu alte triburi în confederația francilor saliani, a căror identitate a apărut în prima jumătate a secolului al treilea.<a href="#cite_note-Previté-Orton-69">[67]</a> Francii saliani apar în textele romane atât ca aliați, cât și ca dușmani. Au fost forțați de confederația saxonilor din est să treacă peste Rin pe teritoriul roman în secolul al IV-lea. De la noua lor bază din <a href="/wiki/Flandra_de_Vest" title="Flandra de Vest">Flandra de Vest</a> și din sud-vestul Țărilor de Jos, ei atacau <a href="/wiki/Canalul_M%C3%A2necii" title="Canalul Mânecii">Canalul Mânecii</a>. Forțele romane au pacificat regiunea, dar nu i-au izgonit pe franci, care au continuat să fie temuți cel puțin până în vremea lui <a href="/wiki/Iulian_Apostatul" title="Iulian Apostatul">Iulian Apostatul</a> (358) atunci când francii saliani au fost lăsați să se stabilească ca <a href="/wiki/Foederati" title="Foederati">foederati</a> în <a href="/w/index.php?title=Texandria&action=edit&redlink=1" class="new" title="Texandria — pagină inexistentă">Texandria</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q290971" class="extiw" title="d:Q290971">d</a>).<a href="#cite_note-Previté-Orton-69">[67]</a> S-a postulat că, după deteriorarea condițiilor climatice și retragerea romanilor, <a href="/w/index.php?title=Frisi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Frisi — pagină inexistentă">Frisii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2769838" class="extiw" title="d:Q2769838">d</a>) au dispărut ca <a href="/w/index.php?title=Laeti&action=edit&redlink=1" class="new" title="Laeti — pagină inexistentă">Laeti</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1800139" class="extiw" title="d:Q1800139">d</a>) în c. 296, lăsând teritoriile de coastă în mare parte nepopulate pentru următoarele două secole. <a href="#cite_note-70">[68]</a> Cu toate acestea, săpăturile recente din <a href="/w/index.php?title=Kennemerland&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kennemerland — pagină inexistentă">Kennemerland</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q652480" class="extiw" title="d:Q652480">d</a>) arată indicii clare ale unei locuiri permanente.<a href="#cite_note-71">[69]</a><a href="#cite_note-72">[70]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Evul_Mediu_timpuriu_(411–1000)">Evul Mediu timpuriu (411–1000)</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=8" title="Modifică secțiunea: Evul Mediu timpuriu (411–1000)" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=8" title="Edit section's source code: Evul Mediu timpuriu (411–1000)">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Frisia_716-la.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/23/Frisia_716-la.svg/220px-Frisia_716-la.svg.png" decoding="async" width="220" height="227" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/23/Frisia_716-la.svg/330px-Frisia_716-la.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/23/Frisia_716-la.svg/440px-Frisia_716-la.svg.png 2x" data-file-width="583" data-file-height="602" /></a><figcaption> Francii, frisii și saxonii (anii 710 e.n.) cu <a href="/w/index.php?title=Traiecturm&action=edit&redlink=1" class="new" title="Traiecturm — pagină inexistentă">Traiecturm</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2199749" class="extiw" title="d:Q2199749">d</a>) și <a href="/wiki/Dorestad" title="Dorestad">Dorestad</a> la mijloc</figcaption></figure> După ce <a href="/wiki/Imperiul_Roman" title="Imperiul Roman">guvernarea romană</a> din zonă s-a prăbușit, francii și-au extins teritoriile în numeroase regate. În anii 490, <a href="/wiki/Clovis_I" title="Clovis I">Clovis I</a> cucerise și unise toate aceste teritorii din sudul Țărilor de Jos într-un singur <a href="/wiki/Imperiul_Franc" title="Imperiul Franc">regat franc</a>, iar de acolo și-a continuat cuceririle în <a href="/wiki/Galia" title="Galia">Galia</a>. În timpul acestei expansiuni, francii care migrau spre sud au adoptat în cele din urmă <a href="/wiki/Latina_vulgar%C4%83" title="Latina vulgară">limba latină vulgară</a> a populației locale.<a href="#cite_note-Verhaal-64">[62]</a> Diviziunea culturală s-a adâncit din ce în ce maimult, francii rămași în patria lor inițială din nord (adică sudul Țărilor de Jos și Flandra) continuând să vorbească <a href="/w/index.php?title=Limba_franc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Limba francă — pagină inexistentă">franca veche</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q10860505" class="extiw" title="d:Q10860505">d</a>), care până în secolul al IX-lea a evoluat în <a href="/w/index.php?title=Francona_inferioar%C4%83_veche&action=edit&redlink=1" class="new" title="Francona inferioară veche — pagină inexistentă">francona inferioară veche</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q443089" class="extiw" title="d:Q443089">d</a>) sau neerlandeza veche.<a href="#cite_note-Verhaal-64">[62]</a> Prin urmare, a apărut o graniță între limba franceză și cea neerlandeză.<a href="#cite_note-Verhaal-64">[62]</a><a href="#cite_note-73">[71]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Franks_expansion.gif" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/23/Franks_expansion.gif/220px-Franks_expansion.gif" decoding="async" width="220" height="141" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/23/Franks_expansion.gif/330px-Franks_expansion.gif 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/23/Franks_expansion.gif/440px-Franks_expansion.gif 2x" data-file-width="790" data-file-height="505" /></a><figcaption> Expansiunea francă (481–870 e.n.)</figcaption></figure> La nord de franci, condițiile climatice s-au îmbunătățit și, în timpul <a href="/wiki/Migra%C8%9Bia_popoarelor" title="Migrația popoarelor">Perioadei Migrațiilor</a>, <a href="/wiki/Saxoni" title="Saxoni">saxonii</a>, <a href="/wiki/Angli" title="Angli">anglii</a> strâns înrudiți cu aceștia, <a href="/wiki/Iu%C8%9Bi" title="Iuți">iuții</a> și <a href="/w/index.php?title=Frisi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Frisi — pagină inexistentă">Frisii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2769838" class="extiw" title="d:Q2769838">d</a>) au colonizat teritoriile de pe coastă. <a href="#cite_note-Ethnic_Constructs_in_Antiquity-74">[72]</a> Mulți dintre aceștia au trecut în <a href="/wiki/Anglia" title="Anglia">Anglia</a> și au ajuns să fie cunoscuți ca <a href="/wiki/Anglo-saxoni" title="Anglo-saxoni">anglo-saxoni</a>, dar cei care au rămas aveau să fie numiți <a href="/wiki/Frizoni" title="Frizoni">frizoni,</a> iar limba lor <a href="/wiki/Limbi_frizone" title="Limbi frizone">frizonă</a>, după țara care a fost odată locuită de frisii.<a href="#cite_note-Ethnic_Constructs_in_Antiquity-74">[72]</a> Frizona a fost vorbită de-a lungul întregii coaste de sud a Mării Nordului și este încă limba cea mai strâns înrudită cu engleza dintre limbile vii ale Europei continentale. Până în secolul al VII-lea, a apărut un <a href="/wiki/Regatul_Frizon" title="Regatul Frizon">Regat Frizon</a> (650–734) sub regii <a href="/w/index.php?title=Aldegisel&action=edit&redlink=1" class="new" title="Aldegisel — pagină inexistentă">Aldegisel</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q20692" class="extiw" title="d:Q20692">d</a>) și <a href="/wiki/Redbad,_rege_al_frizonilor" title="Redbad, rege al frizonilor">Redbad</a>, cu centrul în <a href="/w/index.php?title=Traiectum&action=edit&redlink=1" class="new" title="Traiectum — pagină inexistentă">Traiectum</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2199749" class="extiw" title="d:Q2199749">d</a>) (<a href="/wiki/Utrecht" title="Utrecht">Utrecht</a>),<a href="#cite_note-Ethnic_Constructs_in_Antiquity-74">[72]</a><a href="#cite_note-75">[73]</a> în timp ce <a href="/wiki/Dorestad" title="Dorestad">Dorestad</a> era un târg înfloritor.<a href="#cite_note-76">[74]</a><a href="#cite_note-Atlas-77">[75]</a> De prin 600 și până în jurul anului 719, orașele au fost adesea disputate între frizoni și franci. În 734, la <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_pe_r%C3%A2ul_Boarn" title="Bătălia de pe râul Boarn">bătălia de la Boarn</a>, frizonii au fost înfrânți după o <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_franco-frizone&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războaiele franco-frizone — pagină inexistentă">serie de războaie</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q492126" class="extiw" title="d:Q492126">d</a>). Cu aprobarea francilor, misionarul <a href="/w/index.php?title=Anglo-saxon&action=edit&redlink=1" class="new" title="Anglo-saxon — pagină inexistentă">anglo-saxon</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1087692" class="extiw" title="d:Q1087692">d</a>) <a href="/wiki/Willibrord" title="Willibrord">Willibrord</a> i-a convertit pe frizoni la <a href="/wiki/Cre%C8%99tinism" title="Creștinism">creștinism</a>. El a înființat <a href="/w/index.php?title=Arhiepiscopia_de_Utrecht&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arhiepiscopia de Utrecht — pagină inexistentă">Arhiepiscopia de Utrecht</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q17512557" class="extiw" title="d:Q17512557">d</a>) și a devenit episcop al frizonilor. Cu toate acestea, succesorul său <a href="/wiki/Bonifaciu" title="Bonifaciu">Bonifaciu</a> a fost ucis de frizoni în <a href="/wiki/Dokkum" title="Dokkum">Dokkum</a>, în 754. <a href="/wiki/Imperiul_Carolingian" title="Imperiul Carolingian">Imperiul Carolingian</a> franc s-a modelat după Imperiul Roman și a controlat o mare parte din Europa de Vest. Cu toate acestea, în 843, a fost împărțit în trei părți — <a href="/wiki/Francia_R%C4%83s%C4%83ritean%C4%83" title="Francia Răsăriteană">Francia Răsăriteană</a>, <a href="/wiki/Francia_de_Mijloc" title="Francia de Mijloc">de Mijloc</a> și <a href="/wiki/Francia_Occidental%C4%83" title="Francia Occidentală">Occidentală</a>. Cea mai mare parte din Țările de Jos actuale au devenit parte a <a href="/wiki/Francia_de_Mijloc" title="Francia de Mijloc">Franciei de Mijloc</a>, care era un regat slab și subiectul a numeroase împărțiri și încercări de anexare de către vecinii săi mai puternici. A cuprins teritorii din <a href="/w/index.php?title=Frisia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Frisia — pagină inexistentă">Frisia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4492881" class="extiw" title="d:Q4492881">d</a>) în nord până la <a href="/wiki/Regatul_Italiei_(Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Roman)" title="Regatul Italiei (Sfântul Imperiu Roman)">Regatul Italiei</a> în sud. În jurul anului 850, <a href="/wiki/Lothar_I,_%C3%AEmp%C4%83rat_carolingian" title="Lothar I, împărat carolingian">Lothar I</a> al Franciei de Mijloc l-a recunoscut pe vikingul <a href="/w/index.php?title=Rorik_din_Dorestad&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rorik din Dorestad — pagină inexistentă">Rorik din Dorestad</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q719517" class="extiw" title="d:Q719517">d</a>) drept domnitori al celei mai mari părți a Frisiei.<a href="#cite_note-78">[76]</a> Când regatul Franciei de Mijloc a fost împărțit în 855, ținuturile de la nord de <a href="/wiki/Alpi" title="Alpi">Alpi</a> au trecut în mâinile lui <a href="/w/index.php?title=Lothar_al_II-lea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lothar al II-lea — pagină inexistentă">Lothar al II-lea</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q298945" class="extiw" title="d:Q298945">d</a>) și ulterior au fost botezate <a href="/wiki/Lotharingia" title="Lotharingia">Lotharingia</a>. După ce acesta a murit în 869, Lotharingia a fost împărțită în <a href="/wiki/Ducatul_Lorena" title="Ducatul Lorena">Lotharingia Superioară</a> și <a href="/wiki/Lotharingia_Inferioar%C4%83" title="Lotharingia Inferioară">Inferioară</a>, ultima parte cuprinzând Țările de Jos, care din punct de vedere tehnic au devenit parte a <a href="/wiki/Francia_R%C4%83s%C4%83ritean%C4%83" title="Francia Răsăriteană">Franciei Răsăritene</a> în 870, deși era efectiv sub controlul vikingilor, care efectuau raiduri asupra orașelor <a href="/wiki/Frizoni" title="Frizoni">frizone</a> și <a href="/wiki/Franci" title="Franci">france</a> lipsite de apărare situate pe coasta Frisiei și de-a lungul râurilor. În jurul anului 879, o altă expediție vikingă condusă de <a href="/w/index.php?title=Godfrid,_duce_de_Frisia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Godfrid, duce de Frisia — pagină inexistentă">Godfrid, duce de Frisia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q922057" class="extiw" title="d:Q922057">d</a>), a atacat ținuturile Frisiei. Raidurile vikingilor au slăbit influența nobililor francezi și germani în zonă. Rezistența față de vikingi, dacă a existat, a venit din partea nobililor locali, care își câștigau astfel reputația, ceea ce stat la originea dezintegrării Lotharingiei Inferioare în state semi-independente. Unul dintre acești nobili locali a fost <a href="/w/index.php?title=Gerolf_al_Olandei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gerolf al Olandei — pagină inexistentă">Gerolf al Olandei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q708703" class="extiw" title="d:Q708703">d</a>), care și-a asumat domnia în Frisia după ce a ajutat la asasinarea lui Godfrid, iar dominația vikingă a luat sfârșit. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Evul_Mediu_mijlociu_(1000–1384)">Evul Mediu mijlociu (1000–1384)</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=9" title="Modifică secțiunea: Evul Mediu mijlociu (1000–1384)" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=9" title="Edit section's source code: Evul Mediu mijlociu (1000–1384)">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Graftombe_Ridder_Arnold_van_der_Sluijs.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7a/Graftombe_Ridder_Arnold_van_der_Sluijs.jpg/220px-Graftombe_Ridder_Arnold_van_der_Sluijs.jpg" decoding="async" width="220" height="197" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7a/Graftombe_Ridder_Arnold_van_der_Sluijs.jpg/330px-Graftombe_Ridder_Arnold_van_der_Sluijs.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7a/Graftombe_Ridder_Arnold_van_der_Sluijs.jpg/440px-Graftombe_Ridder_Arnold_van_der_Sluijs.jpg 2x" data-file-width="1115" data-file-height="1000" /></a><figcaption> Un mormânt medieval al cavalerului brabanțian Arnold van der Sluijs</figcaption></figure> <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Roman" title="Sfântul Imperiu Roman">Sfântul Imperiu Roman</a> (statul succesor al Franciei Răsăritene și apoi și al Lotharingiei) a dominat o mare parte din Țările de Jos în secolele al X-lea și al XI-lea, dar nu a fost capabil să mențină unitatea politică. Puternicii nobili locali și-au transformat orașele, comitatele și ducatele în regate personale care nu simțeau prea multe obligații față de împărat. <a href="/wiki/Comitatul_Olanda" title="Comitatul Olanda">Olanda</a>, <a href="/wiki/Comitatul_Hainaut" title="Comitatul Hainaut">Hainaut</a>, <a href="/wiki/Comitatul_Flandra" title="Comitatul Flandra">Flandra</a>, <a href="/wiki/Ducatul_Geldern" title="Ducatul Geldern">Gelre</a>, <a href="/wiki/Ducatul_Brabant" title="Ducatul Brabant">Brabant</a> și <a href="/wiki/Episcopatul_Utrecht" title="Episcopatul Utrecht">Utrecht</a> se aflau aproape continuu într-o stare de război sau în uniuni personale formate în mod paradoxal. Limba și cultura celor mai mulți dintre locuitorii comitatului Olanda erau inițial <a href="/w/index.php?title=Frizone&action=edit&redlink=1" class="new" title="Frizone — pagină inexistentă">frizone</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4492881" class="extiw" title="d:Q4492881">d</a>). Pe măsură ce colonizarea francă a progresat din Flandra și Brabant, zona a devenit rapid vorbitoare de <a href="/w/index.php?title=Francon%C4%83_de_jos_veche&action=edit&redlink=1" class="new" title="Franconă de jos veche — pagină inexistentă">franconă de jos veche</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q443089" class="extiw" title="d:Q443089">d</a>). Restul <a href="/w/index.php?title=Frisiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Frisiei — pagină inexistentă">Frisiei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4492881" class="extiw" title="d:Q4492881">d</a>) din nord (astăzi, <a href="/wiki/Provincia_Frizia" title="Provincia Frizia">Friesland</a> și <a href="/wiki/Groningen_(provincie)" title="Groningen (provincie)">Groningen</a>) a continuat să-și mențină independența și a avut propriile instituții (numite în mod colectiv „<a href="/w/index.php?title=Libertatea_Frisiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Libertatea Frisiei — pagină inexistentă">libertatea Frisiei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q504516" class="extiw" title="d:Q504516">d</a>)”), care respingeau impunerea sistemului feudal. În preajma anului 1000, datorită mai multor dezvoltări în agricultură, economia a început să se dezvolte într-un ritm rapid, iar productivitatea mai mare a permis țăranilor să cultive mai multe pământuri sau să devină meșteșugari. Orașele au crescut în jurul <a href="/wiki/M%C4%83n%C4%83stire" title="Mănăstire">mănăstirilor</a> și <a href="/wiki/Castel" title="Castel">castelelor</a>, iar în aceste zone urbane a început să se dezvolte o clasă de mijloc mercantilă, în special în Flandra și mai târziu și în Brabant. Orașele bogate au început să cumpere anumite <a href="/w/index.php?title=Drepturile_ora%C8%99elor_din_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Drepturile orașelor din Țările de Jos — pagină inexistentă">privilegii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3626147" class="extiw" title="d:Q3626147">d</a>) de la <a href="/wiki/Monarh" title="Monarh">suveran</a>. În practică, aceasta a însemnat că <a href="/wiki/Bruges" title="Bruges">Bruges</a> și <a href="/wiki/Anvers" title="Anvers">Anvers</a> au devenit republici cvasi-independente de sine stătătoare și că aveau să se dezvolte ulterior în unele dintre cele mai importante orașe și porturi din Europa. Pe la 1100, țăranii din <a href="/wiki/Comitatul_Flandra" title="Comitatul Flandra">Flandra</a> și <a href="/wiki/Episcopatul_Utrecht" title="Episcopatul Utrecht">Utrecht</a> au început să dreneze și să cultive terenuri mlăștinoase nelocuite din vestul Țărilor de Jos, făcând posibilă apariția comitatului Olandei ca centru de putere. Titlul de <a href="/wiki/Lista_con%C8%9Bilor_de_Olanda" title="Lista conților de Olanda">conte de Olanda</a> a fost disputat în <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_C%C3%A2rligului_%C8%99i_Codului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războaiele Cârligului și Codului — pagină inexistentă">Războaiele Cârligului și Codului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1758572" class="extiw" title="d:Q1758572">d</a>) (în <a href="/wiki/Limba_neerlandez%C4%83" title="Limba neerlandeză">neerlandeză</a> Hoekse en Kabeljauwse twisten) între 1350 și 1490. Facțiunea Codului era formată din orașele mai progresiste, în timp ce facțiunea Cârligului era formată din nobilii conservatori. Acești nobili l-au invitat pe ducele <a href="/wiki/Filip_cel_Bun" title="Filip cel Bun">Filip cel Bun</a> al Burgundiei – care era și conte de Flandra – să cucerească Olanda. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Țările_de_Jos_burgunde,_habsburgice_și_spaniole_(1384–1581)">Țările de Jos burgunde, habsburgice și spaniole (1384–1581)</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=10" title="Modifică secțiunea: Țările de Jos burgunde, habsburgice și spaniole (1384–1581)" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=10" title="Edit section's source code: Țările de Jos burgunde, habsburgice și spaniole (1384–1581)">modificare sursă</a>]</div> <style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r13393782/mw-parser-output/.tmulti">.mw-parser-output .tmulti .thumbinner{display:flex;flex-direction:column}.mw-parser-output .tmulti .trow{display:flex;flex-direction:row;clear:left;flex-wrap:wrap;width:100%;box-sizing:border-box}.mw-parser-output .tmulti .tsingle{margin:1px;float:left}.mw-parser-output .tmulti .theader{clear:both;font-weight:bold;text-align:center;align-self:center;background-color:transparent;width:100%}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption{text-align:left;background-color:transparent}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption-center{text-align:center;background-color:transparent}.mw-parser-output .tmulti .text-align-left{text-align:left}.mw-parser-output .tmulti .text-align-right{text-align:right}.mw-parser-output .tmulti .text-align-center{text-align:center}@media all and (max-width:720px){.mw-parser-output .tmulti .thumbinner{width:100%!important;box-sizing:border-box;max-width:none!important;align-items:center}.mw-parser-output .tmulti .trow{justify-content:center}.mw-parser-output .tmulti .tsingle{float:none!important;max-width:100%!important;box-sizing:border-box;text-align:center}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption{text-align:center}}</style><div class="thumb tmulti tleft"><div class="thumbinner" style="width:242px;max-width:242px"><div class="trow"><div class="theader" style="text-align:center;background-color:transparent">Țările de Jos Spaniole</div></div><div class="trow"><div class="tsingle" style="width:240px;max-width:240px"><div class="thumbimage" style="height:174px;overflow:hidden"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Van_Soest,_Four_Days_Battle.jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/36/Van_Soest%2C_Four_Days_Battle.jpg/238px-Van_Soest%2C_Four_Days_Battle.jpg" decoding="async" width="238" height="174" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/36/Van_Soest%2C_Four_Days_Battle.jpg/357px-Van_Soest%2C_Four_Days_Battle.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/36/Van_Soest%2C_Four_Days_Battle.jpg/476px-Van_Soest%2C_Four_Days_Battle.jpg 2x" data-file-width="1664" data-file-height="1218" /></a></div><div class="thumbcaption text-align-center"><a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_4_Zile&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bătălia de 4 Zile — pagină inexistentă">Bătălia de 4 Zile</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q734934" class="extiw" title="d:Q734934">d</a>), 1–4 iunie 1666 (<a href="/wiki/Al_doilea_r%C4%83zboi_anglo-neerlandez" title="Al doilea război anglo-neerlandez">al Doilea Război Anglo-Neerlandez</a>) de <a href="/w/index.php?title=Pieter_Cornelisz_van_Soest&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pieter Cornelisz van Soest — pagină inexistentă">Pieter Cornelisz van Soest</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1764767" class="extiw" title="d:Q1764767">d</a>)</div></div></div><div class="trow"><div class="tsingle" style="width:123px;max-width:123px"><div class="thumbimage" style="height:155px;overflow:hidden"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Political_map_of_the_Low_Countries_(1350)-NL.svg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d0/Political_map_of_the_Low_Countries_%281350%29-NL.svg/121px-Political_map_of_the_Low_Countries_%281350%29-NL.svg.png" decoding="async" width="121" height="155" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d0/Political_map_of_the_Low_Countries_%281350%29-NL.svg/182px-Political_map_of_the_Low_Countries_%281350%29-NL.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d0/Political_map_of_the_Low_Countries_%281350%29-NL.svg/242px-Political_map_of_the_Low_Countries_%281350%29-NL.svg.png 2x" data-file-width="2818" data-file-height="3608" /></a></div><div class="thumbcaption text-align-center">Țările de Jos la sfârșitul secolului al XIV-lea</div></div><div class="tsingle" style="width:115px;max-width:115px"><div class="thumbimage" style="height:155px;overflow:hidden"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:William_I,_Prince_of_Orange_by_Adriaen_Thomasz._Key_Rijksmuseum_Amsterdam_SK-A-3148.jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/William_I%2C_Prince_of_Orange_by_Adriaen_Thomasz._Key_Rijksmuseum_Amsterdam_SK-A-3148.jpg/113px-William_I%2C_Prince_of_Orange_by_Adriaen_Thomasz._Key_Rijksmuseum_Amsterdam_SK-A-3148.jpg" decoding="async" width="113" height="156" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/William_I%2C_Prince_of_Orange_by_Adriaen_Thomasz._Key_Rijksmuseum_Amsterdam_SK-A-3148.jpg/170px-William_I%2C_Prince_of_Orange_by_Adriaen_Thomasz._Key_Rijksmuseum_Amsterdam_SK-A-3148.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/William_I%2C_Prince_of_Orange_by_Adriaen_Thomasz._Key_Rijksmuseum_Amsterdam_SK-A-3148.jpg/226px-William_I%2C_Prince_of_Orange_by_Adriaen_Thomasz._Key_Rijksmuseum_Amsterdam_SK-A-3148.jpg 2x" data-file-width="4876" data-file-height="6728" /></a></div><div class="thumbcaption text-align-center"><a href="/wiki/Wilhelm_de_Orania" title="Wilhelm de Orania">Willem I</a>, principe de Orania, conducător al <a href="/wiki/Revolta_Neerlandez%C4%83" title="Revolta Neerlandeză">Răscoalei Olandeze</a>, de <a href="/w/index.php?title=Adriaen_Thomasz._Key&action=edit&redlink=1" class="new" title="Adriaen Thomasz. Key — pagină inexistentă">Adriaen Thomasz. Key</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1165940" class="extiw" title="d:Q1165940">d</a>)</div></div></div></div></div> Cele mai multe dintre <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Roman" title="Sfântul Imperiu Roman">feudele imperiale</a> și <a href="/w/index.php?title=Franceze&action=edit&redlink=1" class="new" title="Franceze — pagină inexistentă">franceze</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q237131" class="extiw" title="d:Q237131">d</a>) din ceea ce sunt acum Țările de Jos și Belgia au fost unite într-o <a href="/wiki/Uniune_personal%C4%83" title="Uniune personală">uniune personală</a> de Filip cel Bun, duce de <a href="/wiki/Ducatul_Burgundia" title="Ducatul Burgundia">Burgundia</a>, în 1433. <a href="/w/index.php?title=Casa_de_Valois-Burgundia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Casa de Valois-Burgundia — pagină inexistentă">Casa de Valois-Burgundia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q59027" class="extiw" title="d:Q59027">d</a>) și moștenitorii lor <a href="/wiki/Casa_de_Habsburg" title="Casa de Habsburg">Habsburgi</a> aveau să domine Țările de Jos în perioada 1384–1581. Înainte de unificarea burgundă, neerlandezii se identificau prin orașul în care locuiau sau prin ducatul sau comitatul lor local. Perioada burgundă este momentul în care a început drumul către ideea de o națiune comună. Noii conducători au apărat interesele comerciale olandeze, care apoi s-au dezvoltat rapid. Flotele <a href="/wiki/Comitatul_Olanda" title="Comitatul Olanda">comitatului Olandei</a> au învins de mai multe ori flotele <a href="/wiki/Liga_Hanseatic%C4%83" title="Liga Hanseatică">Ligii Hanseatice</a>. <a href="/wiki/Amsterdam" title="Amsterdam">Amsterdamul</a> a crescut, și în secolul al XV-lea a devenit principalul port comercial din Europa pentru cereale din <a href="/wiki/Regiunea_Baltic%C4%83" title="Regiunea Baltică">Regiunea Baltică</a>. Amsterdam distribuia cereale în marile orașe din Belgia, nordul Franței și Anglia. Acest comerț era vital pentru că Țările de Jos nu mai puteau produce suficiente cereale pentru a se hrăni. Asanarea mlaștinilor a făcut ca <a href="/wiki/Turb%C4%83" title="Turbă">turba</a> din fostele <a href="/wiki/Zon%C4%83_umed%C4%83" title="Zonă umedă">zone umede</a> să se reducă la un nivel prea scăzut pentru ca asanarea să poată fi menținută. Sub Habsburgi, <a href="/wiki/Carol_Quintul" title="Carol Quintul">Carol al V-lea</a>, conducător al <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Roman" title="Sfântul Imperiu Roman">Sfântului Imperiu Roman</a> și rege al <a href="/wiki/Spania_Habsburgic%C4%83" title="Spania Habsburgică">Spaniei</a>, toate feudele din actuala regiune a Țărilor de Jos au fost unite în <a href="/wiki/Cele_%C8%98aptesprezece_Provincii" title="Cele Șaptesprezece Provincii">Cele Șaptesprezece Provincii</a>, care includeau și cea mai mare parte a Belgiei și Luxemburgului actuale, și unele teritorii adiacente din ceea ce este astăzi Franța și Germania. În 1568, sub Filip al II-lea, a început <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Optzeci_de_Ani" title="Războiul de Optzeci de Ani">Războiul de 80 de Ani</a> între provincii și puterea <a href="/wiki/Imperiul_Spaniol" title="Imperiul Spaniol">spaniolă</a>. Nivelul de ferocitate manifestat de ambele părți este sugerat din raportul unui cronicar olandez:<a href="#cite_note-79">[77]</a><blockquote>De mai multe ori au fost văzuți bărbați spânzurându-și propriii frați, care fuseseră luați prizonieri în rândurile inamicului. . . Un spaniol încetase să mai fie om în ochii lor. Odată, un chirurg de la Veer a tăiat inima unui prizonier spaniol, a bătut-o în cuie pe prova unui vas și i-a invitat pe orășeni să vină și să-și prindă dinții în ea, ceea ce mulți au făcut cu o satisfacție sălbatică.</blockquote><a href="/wiki/Fernando_%C3%81lvarez_de_Toledo,_Duce_de_Alba" title="Fernando Álvarez de Toledo, Duce de Alba">Ducele de Alba</a> a încercat fără milă să suprime mișcarea protestantă din Țările de Jos. Neerlandezii erau „arși, sugrumați, decapitați sau îngropați de vii” de al său „<a href="/w/index.php?title=Consiliul_Necazurilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Consiliul Necazurilor — pagină inexistentă">Consiliu al Sângelui</a>” și de soldații săi spanioli. Capetele tăiate și cadavrele decapitate au fost expuse de-a lungul străzilor și drumurilor pentru a teroriza și supune populația. Alba s-a lăudat că a executat 18.600 de oameni,<a href="#cite_note-80">[78]</a><a href="#cite_note-81">[79]</a> dar această cifră nu-i include pe cei care au pierit în război și de foamete. Primul mare asediu a fost efortul lui Alba de a captura <a href="/wiki/Haarlem" title="Haarlem">Haarlem</a> și, prin urmare, de a tăia Olanda în două. A durat din decembrie 1572 până în vara următoare, când haarlemenii s-au predat în cele din urmă la <time datetime="1573-07-23">13 iulie</time>, la promisiunea că orașul va fi scutit de prădăciuni. A fost o prevedere pe care <a href="/w/index.php?title=Don_Fadrique&action=edit&redlink=1" class="new" title="Don Fadrique — pagină inexistentă">Don Fadrique</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q699726" class="extiw" title="d:Q699726">d</a>) nu a putut să o onoreze, după ce soldații săi s-au revoltat, furioși din cauza neplății soldei și a condițiilor mizerabile pe care le-au îndurat în lunile lungi și reci ale campaniei.<a href="#cite_note-82">[80]</a> La <time datetime="1576-11-14">4 noiembrie 1576</time>, <a href="/w/index.php?title=Tercio&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tercio — pagină inexistentă">tercios</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q749150" class="extiw" title="d:Q749150">d</a>) spaniole au capturat <a href="/wiki/Anvers" title="Anvers">Antwerpen</a> și l-au supus celui mai crunt jaf din istoria Țărilor de Jos. Cetățenii au rezistat, dar au fost biruiți; șapte mii dintre ei au fost omorâți; o mie de clădiri au fost incendiate; bărbați, femei și copii au fost măcelăriți într-un delir de sânge de soldații care strigau: „Santiago! España! A sangre, a carne, a fuego, a sacco!” (Sfântul Iacob! Spania! La sânge, la carne, la foc, la sac!)<a href="#cite_note-83">[81]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Habsburg_Map_1547.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7a/Habsburg_Map_1547.jpg/220px-Habsburg_Map_1547.jpg" decoding="async" width="220" height="137" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7a/Habsburg_Map_1547.jpg/330px-Habsburg_Map_1547.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7a/Habsburg_Map_1547.jpg/440px-Habsburg_Map_1547.jpg 2x" data-file-width="1654" data-file-height="1029" /></a><figcaption> Harta posesiunilor <a href="/wiki/Monarhia_Habsburgic%C4%83" title="Monarhia Habsburgică">habsburgice</a>. Din 1556, teritoriile dinastiei din <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos_(regiune)" title="Țările de Jos (regiune)">Țările de Jos</a> au fost deținute de <a href="/wiki/Spania_Habsburgic%C4%83" title="Spania Habsburgică">Habsburgii spanioli</a>.</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Beleg_van_Maastricht_(1579),_Johann_Jakob_Wick_(cropped).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Beleg_van_Maastricht_%281579%29%2C_Johann_Jakob_Wick_%28cropped%29.jpg/220px-Beleg_van_Maastricht_%281579%29%2C_Johann_Jakob_Wick_%28cropped%29.jpg" decoding="async" width="220" height="149" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Beleg_van_Maastricht_%281579%29%2C_Johann_Jakob_Wick_%28cropped%29.jpg/330px-Beleg_van_Maastricht_%281579%29%2C_Johann_Jakob_Wick_%28cropped%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Beleg_van_Maastricht_%281579%29%2C_Johann_Jakob_Wick_%28cropped%29.jpg/440px-Beleg_van_Maastricht_%281579%29%2C_Johann_Jakob_Wick_%28cropped%29.jpg 2x" data-file-width="565" data-file-height="382" /></a><figcaption> <a href="/w/index.php?title=Furia_spaniol%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Furia spaniolă — pagină inexistentă">Furia spaniolă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2557492" class="extiw" title="d:Q2557492">d</a>) la <a href="/wiki/Maastricht" title="Maastricht">Maastricht</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2758693" class="extiw" title="d:Q2758693">d</a>), 1579</figcaption></figure> După <a href="/w/index.php?title=Pr%C4%83darea_Antwerpenului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prădarea Antwerpenului — pagină inexistentă">prădarea Antwerpenului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q874235" class="extiw" title="d:Q874235">d</a>), delegații din Brabantul catolic, și din Olanda și Zeelandul protestante au convenit, la Gent, să se alăture Utrechtului și lui Wilhelm cel Tăcut pentru a alunga toate trupele spaniole și pentru a forma un nou guvern pentru Țările de Jos. <a href="/wiki/Ioan_de_Austria" title="Ioan de Austria">Don Juan de Austria</a>, noul guvernator spaniol, a fost forțat să cedeze inițial, dar în câteva luni a revenit la ostilități active. Pe măsură ce luptele s-au reluat, olandezii au început să caute ajutor de la regina Angliei, dar ea și-a susținut inițial angajamentele luate față de spanioli prin <a href="/w/index.php?title=Tratatul_de_la_Bristol&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tratatul de la Bristol — pagină inexistentă">tratatul de la Bristol</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5166268" class="extiw" title="d:Q5166268">d</a>) din 1574. Rezultatul a fost că atunci când a avut loc următoarea bătălie pe scară largă la <a href="/wiki/Gembloux" title="Gembloux">Gembloux</a> în 1578, forțele spaniole au învins cu ușurință, ucigând cel puțin 10.000 de rebeli, spaniolii suferind puține pierderi.<a href="#cite_note-84">[82]</a> În lumina <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Gembloux&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Gembloux — pagină inexistentă">înfrângerii de la Gembloux</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q764819" class="extiw" title="d:Q764819">d</a>), statele sudice ale celor Șaptesprezece Provincii (astăzi, Belgia și nordul Franței) s-au distanțat de rebelii din nord în <a href="/wiki/Uniunea_de_la_Arras" title="Uniunea de la Arras">Uniunea de la Arras</a> din 1579, care și-a exprimat loialitatea față de <a href="/wiki/Filip_al_II-lea_al_Spaniei" title="Filip al II-lea al Spaniei">Filip al II-lea al Spaniei</a>. Împotriva lor, jumătatea de nord a celor Șaptesprezece Provincii a format <a href="/w/index.php?title=Uniunea_de_la_Utrecht&action=edit&redlink=1" class="new" title="Uniunea de la Utrecht — pagină inexistentă">Uniunea de la Utrecht</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q216165" class="extiw" title="d:Q216165">d</a>) (tot din 1579) în care s-au angajat să se sprijine reciproc în apărarea lor împotriva armatei spaniole.<a href="#cite_note-85">[83]</a> Uniunea de la Utrecht este considerată fundamentul Țărilor de Jos moderne. Trupele spaniole au jefuit <a href="/wiki/Maastricht" title="Maastricht">Maastrichtul</a> în 1579, ucigând peste 10.000 de civili și astfel asigurând continuarea rebeliunii.<a href="#cite_note-86">[84]</a> În 1581, provinciile din nord au adoptat <a href="/w/index.php?title=Actul_de_Abjurare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Actul de Abjurare — pagină inexistentă">Actul de Abjurare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q634839" class="extiw" title="d:Q634839">d</a>), declarația de independență prin care provinciile îl detronau oficial pe Filip al II-lea ca monarh domnitor în provinciile din nord.<a href="#cite_note-87">[85]</a> Împotriva rebelilor, Filip avea la dispoziție resursele Spaniei, Americii Spaniole, Italiei Spaniole și Țărilor de Jos Spaniole. Regina <a href="/wiki/Protestantism" title="Protestantism">protestantă</a> <a href="/wiki/Elisabeta_I_a_Angliei" title="Elisabeta I a Angliei">Elisabeta I a Angliei</a> a simpatizat însă cu lupta neerlandezilor împotriva spaniolilor și a trimis o armată de 7.600 de soldați pentru a-i ajuta pe aceaștia în războiul lor cu spaniolii catolici.<a href="#cite_note-88">[86]</a> Forțele engleze aflate sub conducerea Contelui de Leicester și apoi a Lordului Willoughby s-au confruntat cu spaniolii din Țările de Jos în frunte cu <a href="/wiki/Alessandro_Farnese,_Duce_de_Parma" title="Alessandro Farnese, Duce de Parma">Ducele de Parma</a> într-o serie de acțiuni în mare parte indecise, dar care au blocat un număr semnificativ de soldați spanioli și le-au dat timp neerlandezilor să-și reorganizeze apărarea.<a href="#cite_note-89">[87]</a> Războiul a continuat până în 1648, când Spania sub regele <a href="/wiki/Filip_al_IV-lea_al_Spaniei" title="Filip al IV-lea al Spaniei">Filip al IV-lea</a> a recunoscut în cele din urmă independența celor șapte provincii din nord-vest în <a href="/w/index.php?title=Pacea_de_la_M%C3%BCnster&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pacea de la Münster — pagină inexistentă">pacea de la Münster</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q681800" class="extiw" title="d:Q681800">d</a>). Părți din provinciile sudice au devenit colonii de facto ale noului imperiu republican-mercantil. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Republica_Neerlandeză_(1581–1795)">Republica Neerlandeză (1581–1795)</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=11" title="Modifică secțiunea: Republica Neerlandeză (1581–1795)" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=11" title="Edit section's source code: Republica Neerlandeză (1581–1795)">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:De_handelsloge_van_de_VOC_in_Hougly_in_Bengalen_Rijksmuseum_SK-A-4282.jpeg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a2/De_handelsloge_van_de_VOC_in_Hougly_in_Bengalen_Rijksmuseum_SK-A-4282.jpeg/220px-De_handelsloge_van_de_VOC_in_Hougly_in_Bengalen_Rijksmuseum_SK-A-4282.jpeg" decoding="async" width="220" height="140" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a2/De_handelsloge_van_de_VOC_in_Hougly_in_Bengalen_Rijksmuseum_SK-A-4282.jpeg/330px-De_handelsloge_van_de_VOC_in_Hougly_in_Bengalen_Rijksmuseum_SK-A-4282.jpeg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a2/De_handelsloge_van_de_VOC_in_Hougly_in_Bengalen_Rijksmuseum_SK-A-4282.jpeg/440px-De_handelsloge_van_de_VOC_in_Hougly_in_Bengalen_Rijksmuseum_SK-A-4282.jpeg 2x" data-file-width="5972" data-file-height="3808" /></a><figcaption> Fabrică a <a href="/wiki/Compania_Neerlandez%C4%83_a_Indiilor_de_Est" title="Compania Neerlandeză a Indiilor de Est">Companiei Neerlandeze a Indiilor Orientale</a> în <a href="/w/index.php?title=Hugli-Chuchura&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hugli-Chuchura — pagină inexistentă">Hugli-Chuchura</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q20099772" class="extiw" title="d:Q20099772">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Bengalul_Mogul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bengalul Mogul — pagină inexistentă">Bengalul Mogul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4083684" class="extiw" title="d:Q4083684">d</a>) de Hendrik van Schuylenburgh, 1665</figcaption></figure> După ce și-au declarat independența, provinciile <a href="/wiki/Comitatul_Olanda" title="Comitatul Olanda">Olanda</a>, <a href="/wiki/Comitatul_Zeelanda" title="Comitatul Zeelanda">Zeeland</a>, <a href="/wiki/Groningen" title="Groningen">Groningen</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2342188" class="extiw" title="d:Q2342188">d</a>), <a href="/wiki/Friesland" class="mw-redirect mw-disambig" title="Friesland">Friesland</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1366757" class="extiw" title="d:Q1366757">d</a>), <a href="/wiki/Senioria_Utrecht" title="Senioria Utrecht">Utrecht</a>, <a href="/wiki/Senioria_Overijssel" title="Senioria Overijssel">Overijssel</a> și <a href="/wiki/Ducatul_Geldern" title="Ducatul Geldern">Gelderland</a> au format o <a href="/wiki/Confedera%C8%9Bie" title="Confederație">confederație</a>. Toate aceste ducate, domnii și comitate erau autonome și aveau propriul guvern, <a href="/w/index.php?title=St%C4%83rile_Provinciale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stările Provinciale — pagină inexistentă">Stările Provinciale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2097101" class="extiw" title="d:Q2097101">d</a>). Guvernul confederal, <a href="/wiki/St%C4%83rile_Generale" title="Stările Generale">Stările Generale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1371388" class="extiw" title="d:Q1371388">d</a>), avea sediul la <a href="/wiki/Haga" title="Haga">Haga</a> și era format din reprezentați din fiecare dintre cele șapte provincii. Regiunea slab populată <a href="/wiki/Drenthe" title="Drenthe">Drenthe</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2976571" class="extiw" title="d:Q2976571">d</a>) făcea și ea parte din republică, deși nu era considerată una dintre provincii. Mai mult decât atât, Republica ajunsese să ocupe în timpul <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Optzeci_de_Ani" title="Războiul de Optzeci de Ani">Războiului de Optzeci de Ani</a> o serie de așa-numite <a href="/w/index.php?title=Teritoriile_generalit%C4%83%C8%9Bii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Teritoriile generalității — pagină inexistentă">Ținuturi ale Generalității</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1501897" class="extiw" title="d:Q1501897">d</a>) din <a href="/wiki/Comitatul_Flandra" title="Comitatul Flandra">Flandra</a>, <a href="/wiki/Ducatul_Brabant" title="Ducatul Brabant">Brabant</a> și <a href="/wiki/Ducatul_Limburg" title="Ducatul Limburg">Limburg</a>. Populația lor era în principal romano-catolică, iar aceste zone nu aveau o structură guvernamentală proprie și erau folosite ca zonă-tampon între Republică și <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos_de_Sud" title="Țările de Jos de Sud">Țările de Jos Meridionale</a> controlate de spanioli.<a href="#cite_note-90">[88]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Hendrick_Avercamp_-_IJsvermaak_bij_een_stad.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5f/Hendrick_Avercamp_-_IJsvermaak_bij_een_stad.jpg/220px-Hendrick_Avercamp_-_IJsvermaak_bij_een_stad.jpg" decoding="async" width="220" height="118" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5f/Hendrick_Avercamp_-_IJsvermaak_bij_een_stad.jpg/330px-Hendrick_Avercamp_-_IJsvermaak_bij_een_stad.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5f/Hendrick_Avercamp_-_IJsvermaak_bij_een_stad.jpg/440px-Hendrick_Avercamp_-_IJsvermaak_bij_een_stad.jpg 2x" data-file-width="2303" data-file-height="1232" /></a><figcaption> Peisaj de iarnă cu patinatori lângă orașul <a href="/wiki/Kampen" title="Kampen">Kampen</a> de <a href="/w/index.php?title=Hendrick_Avercamp&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hendrick Avercamp — pagină inexistentă">Hendrick Avercamp</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q212593" class="extiw" title="d:Q212593">d</a>) (1620)</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Johannes_Lingelbach_001.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2a/Johannes_Lingelbach_001.jpg/220px-Johannes_Lingelbach_001.jpg" decoding="async" width="220" height="130" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2a/Johannes_Lingelbach_001.jpg/330px-Johannes_Lingelbach_001.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2a/Johannes_Lingelbach_001.jpg/440px-Johannes_Lingelbach_001.jpg 2x" data-file-width="2505" data-file-height="1475" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Pia%C8%9Ba_Dam" title="Piața Dam">Piața Dam</a> din <a href="/wiki/Amsterdam" title="Amsterdam">Amsterdam</a> în 1656</figcaption></figure> În <a href="/wiki/Epoca_de_Aur_Neerlandez%C4%83" title="Epoca de Aur Neerlandeză">Epoca de Aur Neerlandeză</a>, care s-a întins pe o mare parte a secolului al XVII-lea, s-a dezvoltat <a href="/wiki/Imperiul_Neerlandez" title="Imperiul Neerlandez">Imperiul Neerlandez</a> ca una dintre marile puteri maritime și economice, alături de Portugalia, Spania, Franța și Anglia. Științele, armata și arta (în special <a href="/w/index.php?title=Pictura_Secolului_de_Aur_Olandez&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pictura Secolului de Aur Olandez — pagină inexistentă">pictura</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2352880" class="extiw" title="d:Q2352880">d</a>)) au fost printre cele mai apreciate din lume. Până în 1650, olandezii dețineau 16.000 de nave comerciale.<a href="#cite_note-91">[89]</a> <a href="/wiki/Compania_Neerlandez%C4%83_a_Indiilor_de_Est" title="Compania Neerlandeză a Indiilor de Est">Compania Neerlandeză a Indiilor Orientale</a> și <a href="/wiki/Compania_Neerlandez%C4%83_a_Indiilor_de_Vest" title="Compania Neerlandeză a Indiilor de Vest">cea a Indiilor Occidentale</a> au înființat <a href="/wiki/Colonizare" title="Colonizare">colonii</a> și <a href="/w/index.php?title=Post_comercial&action=edit&redlink=1" class="new" title="Post comercial — pagină inexistentă">posturi comerciale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q39463" class="extiw" title="d:Q39463">d</a>) în întreaga lume, și dominat nordul <a href="/wiki/Taiwan" title="Taiwan">Taiwanului</a> între <a href="/w/index.php?title=Formosa_neerlandez%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Formosa neerlandeză — pagină inexistentă">1624–1662 și 1664–1667</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q699446" class="extiw" title="d:Q699446">d</a>). <a href="/w/index.php?title=Noile_%C8%9A%C4%83ri_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Noile Țări de Jos — pagină inexistentă">Colonizarea olandeză în America de Nord</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q382593" class="extiw" title="d:Q382593">d</a>) a început odată cu întemeierea orașului <a href="/wiki/Noul_Amsterdam" title="Noul Amsterdam">New Amsterdam</a> în partea de sud a <a href="/wiki/Manhattan" title="Manhattan">Manhattanului</a> în 1614. În Africa de Sud, olandezii au înființat <a href="/wiki/Colonia_Capului" title="Colonia Capului">Colonia Capului</a> în 1652. <a href="/wiki/Guyana_Neerlandez%C4%83" title="Guyana Neerlandeză">Coloniile neerlandeze din America de Sud</a> au fost înființate de-a lungul numeroaselor râuri din câmpiile fertile din <a href="/wiki/Guyana" title="Guyana">Guyana</a>, printre care <a href="/w/index.php?title=Colonia_Surinam&action=edit&redlink=1" class="new" title="Colonia Surinam — pagină inexistentă">Colonia Surinam</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7646305" class="extiw" title="d:Q7646305">d</a>) (astăzi <a href="/wiki/Surinam" title="Surinam">Surinam</a>). În Asia, olandezii au înființat <a href="/wiki/Indiile_de_Est_Neerlandeze" title="Indiile de Est Neerlandeze">Indiile Orientale Olandeze</a> (astăzi, <a href="/wiki/Indonezia" title="Indonezia">Indonezia</a>) și singurul post comercial occidental din Japonia, <a href="/w/index.php?title=Dejima&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dejima — pagină inexistentă">Dejima</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q640267" class="extiw" title="d:Q640267">d</a>). În timpul perioadei de <a href="/w/index.php?title=Proto-industrializare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Proto-industrializare — pagină inexistentă">proto-industrializare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1668294" class="extiw" title="d:Q1668294">d</a>), imperiul a primit 50% din textilele și 80% din mătasea importate din <a href="/wiki/Imperiul_Mogul" title="Imperiul Mogul">Imperiul Mogul</a> al Indiei, în principal din regiunea sa cea mai dezvoltată cunoscută sub numele de <a href="/w/index.php?title=Bengal_Subah&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bengal Subah — pagină inexistentă">Bengal Subah</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4083684" class="extiw" title="d:Q4083684">d</a>).<a href="#cite_note-tong-92">[90]</a><a href="#cite_note-esposito-93">[91]</a><a href="#cite_note-94">[92]</a><a href="#cite_note-Prakash-95">[93]</a> Mulți istorici economici consideră Țările de Jos ca fiind prima țară complet <a href="/wiki/Capitalism" title="Capitalism">capitalistă</a> din lume. În Europa modernă timpurie, avea cel mai bogat târg (<a href="/wiki/Amsterdam" title="Amsterdam">Amsterdam</a>) și prima <a href="/wiki/Burs%C4%83_de_valori" title="Bursă de valori">bursă de valori</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q478720" class="extiw" title="d:Q478720">d</a>) cu activitate permanentă. Inventivitatea negustorilor a condus la apariția fondurilor de asigurări și de pensii, precum și la fenomene precum <a href="/wiki/Ciclu_economic" title="Ciclu economic">ciclul economic de creștere-scădere</a>, prima <a href="/w/index.php?title=Bul%C4%83_infla%C8%9Bionist%C4%83_a_activelor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bulă inflaționistă a activelor — pagină inexistentă">bulă inflaționistă a activelor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2517173" class="extiw" title="d:Q2517173">d</a>) din lume, <a href="/wiki/Tulipomania" title="Tulipomania">mania lalelelor</a> din 1636–1637 și primul <a href="/w/index.php?title=Bear_raider&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bear raider — pagină inexistentă">bear raider</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4876611" class="extiw" title="d:Q4876611">d</a>) din lume, <a href="/w/index.php?title=Isaac_le_Maire&action=edit&redlink=1" class="new" title="Isaac le Maire — pagină inexistentă">Isaac le Maire</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2656292" class="extiw" title="d:Q2656292">d</a>), care a forțat prețurile să scadă prin vânzând masiv acțiuni și apoi cumpărându-le înapoi cu preț scăzut. În 1672 – an cunoscut în istoria Țărilor de Jos drept <a href="/w/index.php?title=Rampjaar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rampjaar — pagină inexistentă">Rampjaar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1779786" class="extiw" title="d:Q1779786">d</a>) (Anul Dezastrului) – Republica Neerlandeză era simultan în război cu Franța, Anglia și trei episcopii germane. Pe mare, a reușit să împiedice marinele engleză și franceză să debarce pe țărmurile vestice. Pe uscat, însă, aproape că a fost cucerită de armatele franceze și germane care înaintau dinspre est. A reușit să schimbe cursul războiului <a href="/w/index.php?title=Linia_neerlandez%C4%83_a_apei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Linia neerlandeză a apei — pagină inexistentă">inundând părți ale Olandei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1210499" class="extiw" title="d:Q1210499">d</a>), dar nu a putut reveni niciodată la gloria de odinioară și a intrat într-o stare de declin general în secolul al XVIII-lea, confruntată cu concurența economică a Angliei și cu rivalități de lungă durată între cele două facțiuni principale din societatea neerlandeză, <a href="/w/index.php?title=Staatsgezinden&action=edit&redlink=1" class="new" title="Staatsgezinden — pagină inexistentă">Staatsgezinden</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2196963" class="extiw" title="d:Q2196963">d</a>) republican și susținătorii <a href="/wiki/Statthalter" title="Statthalter">stadtholderului</a>, <a href="/w/index.php?title=Prinsgezinden&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prinsgezinden — pagină inexistentă">Prinsgezinden</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1353695" class="extiw" title="d:Q1353695">d</a>) drept principale <a href="/w/index.php?title=Fac%C8%9Biune_politic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Facțiune politică — pagină inexistentă">facțiuni politice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1393724" class="extiw" title="d:Q1393724">d</a>).<a href="#cite_note-96">[94]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Republica_și_Regatul_Batav_(1795–1890)">Republica și Regatul Batav (1795–1890)</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=12" title="Modifică secțiunea: Republica și Regatul Batav (1795–1890)" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=12" title="Edit section's source code: Republica și Regatul Batav (1795–1890)">modificare sursă</a>]</div> Cu sprijinul armat al <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83" class="mw-redirect" title="Revoluția franceză">Franței revoluționare</a>, <a href="/w/index.php?title=Republicanii_neerlandezi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Republicanii neerlandezi — pagină inexistentă">republicanii neerlandezi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1898124" class="extiw" title="d:Q1898124">d</a>) au proclamat <a href="/wiki/Republica_Batav%C4%83" title="Republica Batavă">Republica Batavă</a>, după modelul <a href="/wiki/Prima_Republic%C4%83_Francez%C4%83" title="Prima Republică Franceză">Republicii Franceze</a>, transformând Țările de Jos într-un <a href="/wiki/Stat_unitar" title="Stat unitar">stat unitar</a> la <time datetime="1795-01-19">19 ianuarie 1795</time>. <a href="/wiki/Statthalter" title="Statthalter">Statholderul</a> <a href="/wiki/Willem_al_V-lea,_Prin%C8%9B_de_Orania" title="Willem al V-lea, Prinț de Orania">Willem al V-lea de Orania</a> fugise în Anglia. Din 1806 până în 1810, <a href="/wiki/Regatul_Olandei" title="Regatul Olandei">Regatul Olandei</a> a fost înființat de <a href="/wiki/Napoleon_I" title="Napoleon I">Napoleon Bonaparte</a> ca regat-marionetă guvernat de fratele său <a href="/wiki/Louis_Bonaparte" title="Louis Bonaparte">Louis Bonaparte</a> pentru a controla Țările de Jos mai eficient. Cu toate acestea, regele Louis Bonaparte a încercat mai mult să servească interesele neerlandeze în locul celor ale fratelui său și a fost forțat să abdice la <time datetime="1810-07-01">1 iulie 1810</time>. Împăratul a trimis o armată și Țările de Jos au devenit parte a Imperiului Francez până în toamna anului 1813, când Napoleon a fost învins în <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Leipzig" title="Bătălia de la Leipzig">bătălia de la Leipzig</a>. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Dutch_Empire35.PNG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Dutch_Empire35.PNG/220px-Dutch_Empire35.PNG" decoding="async" width="220" height="117" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Dutch_Empire35.PNG/330px-Dutch_Empire35.PNG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Dutch_Empire35.PNG/440px-Dutch_Empire35.PNG 2x" data-file-width="1678" data-file-height="893" /></a><figcaption> Harta <a href="/wiki/Imperiul_Neerlandez" title="Imperiul Neerlandez">imperiului colonial neerlandez</a>. Verde deschis: teritorii administrate de sau care provin din teritoriile administrate de <a href="/wiki/Compania_Neerlandez%C4%83_a_Indiilor_de_Est" title="Compania Neerlandeză a Indiilor de Est">Compania Neerlandeză a Indiilor Orientale</a>; verde închis: <a href="/wiki/Compania_Neerlandez%C4%83_a_Indiilor_de_Vest" title="Compania Neerlandeză a Indiilor de Vest">Compania Neerlandeză a Indiilor Occidentale</a>. Cu galben sunt teritoriile ocupate mai târziu, în cursul secolului al XIX-lea.</figcaption></figure> <a href="/wiki/Willem_I_al_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Willem I al Țărilor de Jos">Willem Frederick</a>, fiul ultimului statholder, s-a întors în Țările de Jos în 1813 și s-a autoproclamat <a href="/w/index.php?title=Prin%C8%9B_suveran_al_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prinț suveran al Țărilor de Jos — pagină inexistentă">prinț suveran al Țărilor de Jos</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q774783" class="extiw" title="d:Q774783">d</a>). Doi ani mai târziu, <a href="/wiki/Congresul_de_la_Viena" title="Congresul de la Viena">Congresul de la Viena</a> a adăugat unificat Țările de Jos Meridionale cu cele din nord pentru a crea o țară puternică la granița de nord a Franței. Willem Frederick a ridicat aceste <a href="/wiki/Regatul_Unit_al_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Regatul Unit al Țărilor de Jos">Țări de Jos Unite</a> la statutul de regat și s-a proclamat <a href="/wiki/Willem_I_al_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Willem I al Țărilor de Jos">regele Willem I</a> în 1815. În plus, Willem a devenit <a href="/w/index.php?title=Mare_duce_ereditar_al_Luxemburgului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mare duce ereditar al Luxemburgului — pagină inexistentă">mare duce ereditar al Luxemburgului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2001476" class="extiw" title="d:Q2001476">d</a>) în schimbul posesiunilor sale germane. Cu toate acestea, Țările de Jos Meridionale au rămas separat din punct de vedere cultural față de nord, cașa cum au fost din 1581, și <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_belgian%C4%83" class="mw-redirect" title="Revoluția belgiană">s-au răsculat</a>. Sudul și-a câștigat independența în 1830 sub numele de Belgia, în timp ce <a href="/wiki/Uniune_personal%C4%83" title="Uniune personală">uniunea personală</a> dintre Luxemburg și Țările de Jos a fost întreruptă în 1890, când <a href="/wiki/Willem_al_III-lea_al_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Willem al III-lea al Țărilor de Jos">Willem al III-lea</a> a murit fără niciun moștenitor de sex masculin. <a href="/wiki/Legea_Salic%C4%83" title="Legea Salică">Legea de succensiune</a> luxemburgheză a împiedicat-o pe fiica sa, <a href="/wiki/Wilhelmina_a_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Wilhelmina a Țărilor de Jos">regina Wilhelmina</a>, să devină următoarea mare ducesă. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Nicolaas_Pieneman_-_The_Submission_of_Prince_Dipo_Negoro_to_General_De_Kock.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/22/Nicolaas_Pieneman_-_The_Submission_of_Prince_Dipo_Negoro_to_General_De_Kock.jpg/220px-Nicolaas_Pieneman_-_The_Submission_of_Prince_Dipo_Negoro_to_General_De_Kock.jpg" decoding="async" width="220" height="166" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/22/Nicolaas_Pieneman_-_The_Submission_of_Prince_Dipo_Negoro_to_General_De_Kock.jpg/330px-Nicolaas_Pieneman_-_The_Submission_of_Prince_Dipo_Negoro_to_General_De_Kock.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/22/Nicolaas_Pieneman_-_The_Submission_of_Prince_Dipo_Negoro_to_General_De_Kock.jpg/440px-Nicolaas_Pieneman_-_The_Submission_of_Prince_Dipo_Negoro_to_General_De_Kock.jpg 2x" data-file-width="6124" data-file-height="4608" /></a><figcaption> Supunerea lui <a href="/w/index.php?title=Diponegoro&action=edit&redlink=1" class="new" title="Diponegoro — pagină inexistentă">Diponegoro</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q28899" class="extiw" title="d:Q28899">d</a>) <a href="/w/index.php?title=Hendrik_Merkus_de_Kock&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hendrik Merkus de Kock — pagină inexistentă">generalului De Kock</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q981540" class="extiw" title="d:Q981540">d</a>) la sfârșitul <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_Javanez&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războiul Javanez — pagină inexistentă">războiului Javanez</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2045508" class="extiw" title="d:Q2045508">d</a>) în 1830. <a href="/w/index.php?title=Supunerea_prin%C8%9Bului_Dipo_Negoro_fa%C8%9B%C4%83_de_generalul_De_Kock&action=edit&redlink=1" class="new" title="Supunerea prințului Dipo Negoro față de generalul De Kock — pagină inexistentă">Pictură</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q17327791" class="extiw" title="d:Q17327791">d</a>) de <a href="/w/index.php?title=Nicolaas_Pieneman&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nicolaas Pieneman — pagină inexistentă">Nicolaas Pieneman</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q720035" class="extiw" title="d:Q720035">d</a>)</figcaption></figure> Revoluția belgiană din metropolă și <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_Javanez&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războiul Javanez — pagină inexistentă">Războiul Javanez</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2045508" class="extiw" title="d:Q2045508">d</a>) din Indiile Orientale Neerlandeze au adus Țările de Jos în pragul falimentului. Cu toate acestea, a fost introdus în 1830 <a href="/w/index.php?title=Sistemul_de_Cultivare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sistemul de Cultivare — pagină inexistentă">Sistemul de Cultivare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2543320" class="extiw" title="d:Q2543320">d</a>); în Indiile Orientale Neerlandeze, 20% din terenul satelor trebuia să fie dedicat culturilor guvernamentale pentru export. Politica a adus neerlandezilor o bogăție enormă și a făcut colonia să devină autosuficientă. Țările de Jos au abolit sclavia în colonii în 1863.<a href="#cite_note-97">[95]</a> Sclavi din <a href="/wiki/Surinam" title="Surinam">Surinam</a> aveau să devină pe deplin liberi abia în 1873, deoarece legea prevedea că urma să existe o tranziție obligatorie de 10 ani. <a href="#cite_note-98">[96]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Războaiele_mondiale_și_perioada_de_după_(1890-prezent)">Războaiele mondiale și perioada de după (1890-prezent)</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=13" title="Modifică secțiunea: Războaiele mondiale și perioada de după (1890-prezent)" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=13" title="Edit section's source code: Războaiele mondiale și perioada de după (1890-prezent)">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Rotterdam,_Laurenskerk,_na_bombardement_van_mei_1940.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/61/Rotterdam%2C_Laurenskerk%2C_na_bombardement_van_mei_1940.jpg/220px-Rotterdam%2C_Laurenskerk%2C_na_bombardement_van_mei_1940.jpg" decoding="async" width="220" height="166" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/61/Rotterdam%2C_Laurenskerk%2C_na_bombardement_van_mei_1940.jpg/330px-Rotterdam%2C_Laurenskerk%2C_na_bombardement_van_mei_1940.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/61/Rotterdam%2C_Laurenskerk%2C_na_bombardement_van_mei_1940.jpg/440px-Rotterdam%2C_Laurenskerk%2C_na_bombardement_van_mei_1940.jpg 2x" data-file-width="3000" data-file-height="2269" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Rotterdam" title="Rotterdam">Rotterdamul</a> după <a href="/wiki/Rotterdam_Blitz" title="Rotterdam Blitz">raidurile aeriene germane</a> din 1940</figcaption></figure> Țările de Jos au reușit să rămână neutre în timpul <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">Primului Război Mondial</a>, în parte pentru că importul de mărfuri prin Țările de Jos s-a dovedit esențial pentru supraviețuirea Germaniei până la blocada de către <a href="/wiki/Marina_Regal%C4%83_Britanic%C4%83" title="Marina Regală Britanică">Marina Regală Britanică</a> în 1916.<a href="#cite_note-Abbenhuis-99">[97]</a> Acest lucru s-a schimbat în <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Al Doilea Război Mondial">Al Doilea Război Mondial</a>, când <a href="/wiki/Germania_Nazist%C4%83" title="Germania Nazistă">Germania Nazistă</a> <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_Olandei" title="Bătălia Olandei">a invadat Țările de Jos</a> pe <time datetime="1940-05-10">10 mai 1940</time>. <a href="/wiki/Rotterdam_Blitz" title="Rotterdam Blitz">Blitzul de la Rotterdam</a> a forțat elementul principal al armatei neerlandeze să capituleze patru zile mai târziu. În timpul ocupației, peste 100.000 de <a href="/w/index.php?title=Evrei_olandezi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Evrei olandezi — pagină inexistentă">evrei olandezi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2099287" class="extiw" title="d:Q2099287">d</a>)<a href="#cite_note-100">[98]</a> au fost adunați și transportați în <a href="/wiki/Lag%C4%83r_de_exterminare" title="Lagăr de exterminare">lagărele de exterminare naziste</a>; doar câțiva dintre ei au supraviețuit. Numeroși muncitori neerlandezi au fost deportați pentru muncă forțată în Germania, iar membrii <a href="/wiki/Rezisten%C8%9Ba_neerlandez%C4%83" title="Rezistența neerlandeză">Rezistenței neerlandeze</a> care au fost prinși, au fost uciși. Între aceștia s-a numărat <a href="/wiki/Titus_Brandsma" title="Titus Brandsma">Titus Brandsma</a>, rectorul Universității din Nijmegen. Țăranii au fost exploatați și jefuiți pentru hrană. Deși au existat mii de neerlandezi care și-au riscat viața ascunzând evrei și oponenți ai regimului de ocupație, au fost și peste 20.000 de fasciști neerlandezi care s-au înrolat în <a href="/wiki/Waffen-SS" title="Waffen-SS">Waffen-SS</a>,<a href="#cite_note-101">[99]</a> și au luptat pe <a href="/wiki/Frontul_de_R%C4%83s%C4%83rit_(Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial)" title="Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial)">Frontul de Est</a>.<a href="#cite_note-102">[100]</a> <a href="/wiki/Colabora%C8%9Bionism" title="Colaboraționism">Colaboraționiștii</a> au fost membri și simpatizanți ai <a href="/wiki/Mi%C8%99carea_Na%C8%9Bional-Socialist%C4%83_din_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Mișcarea Național-Socialistă din Țările de Jos">Mișcării Național-Socialiste din Țările de Jos</a> (NSB), din 1941 partid unic. La <time datetime="1941-12-08">8 decembrie 1941</time> <a href="/wiki/Guvernul_neerlandez_%C3%AEn_exil" title="Guvernul neerlandez în exil">guvernul neerlandez în exil</a> la Londra a declarat război Japoniei,<a href="#cite_note-103">[101]</a> dar nu a putut împiedica <a href="/w/index.php?title=Ocuparea_japonez%C4%83_a_Indiilor_Orientale_Neerlandeze_(Indonezia)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ocuparea japoneză a Indiilor Orientale Neerlandeze (Indonezia) — pagină inexistentă">ocuparea japoneză a Indiilor Orientale Neerlandeze (Indonezia)</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q702310" class="extiw" title="d:Q702310">d</a>).<a href="#cite_note-104">[102]</a> În 1944–1945, <a href="/w/index.php?title=Prima_Armat%C4%83_canadian%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prima Armată canadiană — pagină inexistentă">Prima Armată canadiană</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2703916" class="extiw" title="d:Q2703916">d</a>), care includea trupe canadiene, <a href="/w/index.php?title=Britanice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Britanice — pagină inexistentă">britanice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q519313" class="extiw" title="d:Q519313">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Poloneze&action=edit&redlink=1" class="new" title="Poloneze — pagină inexistentă">poloneze</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q163400" class="extiw" title="d:Q163400">d</a>), a fost responsabilă pentru eliberarea unei mari părți a Țărilor de Jos. La scurt timp după <a href="/wiki/Ziua_Victoriei_%C3%AEn_Europa" title="Ziua Victoriei în Europa">Ziua Victoriei în Europa</a>, neerlandezii au purtat un <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboi_colonial_%C3%AEmpotriva_noii_Republici_Indoneziene&action=edit&redlink=1" class="new" title="Război colonial împotriva noii Republici Indoneziene — pagină inexistentă">război colonial împotriva noii Republici Indoneziene</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1332160" class="extiw" title="d:Q1332160">d</a>). <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Kok_VanAgt_DeJong_Rutte_Lubbers_Balkenende.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cf/Kok_VanAgt_DeJong_Rutte_Lubbers_Balkenende.jpg/220px-Kok_VanAgt_DeJong_Rutte_Lubbers_Balkenende.jpg" decoding="async" width="220" height="155" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cf/Kok_VanAgt_DeJong_Rutte_Lubbers_Balkenende.jpg/330px-Kok_VanAgt_DeJong_Rutte_Lubbers_Balkenende.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cf/Kok_VanAgt_DeJong_Rutte_Lubbers_Balkenende.jpg/440px-Kok_VanAgt_DeJong_Rutte_Lubbers_Balkenende.jpg 2x" data-file-width="3712" data-file-height="2608" /></a><figcaption> Foștii prim-miniștri <a href="/w/index.php?title=Wim_Kok&action=edit&redlink=1" class="new" title="Wim Kok — pagină inexistentă">Wim Kok</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q221411" class="extiw" title="d:Q221411">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Dries_van_Agt&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dries van Agt — pagină inexistentă">Dries van Agt</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q318334" class="extiw" title="d:Q318334">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Piet_de_Jong&action=edit&redlink=1" class="new" title="Piet de Jong — pagină inexistentă">Piet de Jong</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q345481" class="extiw" title="d:Q345481">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Ruud_Lubbers&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ruud Lubbers — pagină inexistentă">Ruud Lubbers</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q159840" class="extiw" title="d:Q159840">d</a>) și <a href="/wiki/Jan_Peter_Balkenende" title="Jan Peter Balkenende">Jan Peter Balkenende</a> cu premierul <a href="/wiki/Mark_Rutte" title="Mark Rutte">Mark Rutte</a>, în 2011</figcaption></figure> În 1954, <a href="/w/index.php?title=Carta_pentru_Regatul_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Carta pentru Regatul Țărilor de Jos — pagină inexistentă">Carta pentru Regatul Țărilor de Jos</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q246044" class="extiw" title="d:Q246044">d</a>) a reformat structura politică a Țărilor de Jos, care a fost rezultatul presiunii internaționale de a realiza <a href="/w/index.php?title=Decolonizare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Decolonizare — pagină inexistentă">decolonizarea</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q230533" class="extiw" title="d:Q230533">d</a>). Coloniile neerlandeze <a href="/w/index.php?title=Surinam_(colonie_olandez%C4%83)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Surinam (colonie olandeză) — pagină inexistentă">Surinam</a> și <a href="/w/index.php?title=Cura%C3%A7ao_%C8%99i_Dependen%C8%9Bele&action=edit&redlink=1" class="new" title="Curaçao și Dependențele — pagină inexistentă">Curaçao și Dependențele</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1953333" class="extiw" title="d:Q1953333">d</a>) și teritoriul european au devenit toate țări în cadrul Regatului, pe bază de egalitate. Indonezia și-a declarat independența în august 1945 (și a fost recunoscută în 1949) și, prin urmare, nu a făcut niciodată parte din Regatul reformat. <a href="/wiki/Surinam" title="Surinam">Surinamul</a> a urmat și el în 1975. După război, Țările de Jos au lăsat în urmă o epocă a neutralității și a câștigat legături mai strânse cu statele vecine. Olanda a fost unul dintre membrii fondatori ai <a href="/wiki/Benelux" title="Benelux">Beneluxului</a>, <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Tratatului_Atlanticului_de_Nord" title="Organizația Tratatului Atlanticului de Nord">NATO</a>, <a href="/wiki/Euratom" title="Euratom">Euratomului</a> și <a href="/wiki/Comunitatea_European%C4%83_a_C%C4%83rbunelui_%C8%99i_O%C8%9Belului" title="Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului">Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului</a>, care avea să devină <a href="/wiki/Comunitatea_European%C4%83" title="Comunitatea Europeană">CEE</a> (<a href="/wiki/Comunitatea_European%C4%83" title="Comunitatea Europeană">Piața comună</a>) și mai târziu <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a>. Eforturile de emigrare încurajate de guvern pentru a reduce <a href="/wiki/Densitatea_popula%C8%9Biei" title="Densitatea populației">densitatea populației</a> au determinat aproximativ 500.000 de <a href="/wiki/Neerlandezi" title="Neerlandezi">neerlandezi</a> să părăsească țara după război.<a href="#cite_note-105">[103]</a> Anii 1960 și 1970 au fost o perioadă de mari schimbări sociale și culturale, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Pilarizare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pilarizare — pagină inexistentă">depilarizarea</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2165966" class="extiw" title="d:Q2165966">d</a>) rapidă caracterizată prin decăderea vechilor diviziuni pe linii politice și religioase. Tinerii, și în special studenții, au respins obiceiurile tradiționale și au făcut eforturi pentru schimbare în chestiuni precum <a href="/wiki/Drepturile_femeilor" title="Drepturile femeilor">drepturile femeilor</a>, <a href="/wiki/Sexualitate_uman%C4%83" title="Sexualitate umană">sexualitatea</a>, <a href="/w/index.php?title=Dezarmare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dezarmare — pagină inexistentă">dezarmarea</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q331662" class="extiw" title="d:Q331662">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Problemele_de_mediu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Problemele de mediu — pagină inexistentă">problemele de mediu</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2144359" class="extiw" title="d:Q2144359">d</a>). În 2002, <a href="/wiki/Euro" title="Euro">euro</a> a fost introdus ca <a href="/wiki/Moned%C4%83_fiduciar%C4%83" title="Monedă fiduciară">monedă fiduciară</a>, iar în 2010 <a href="/wiki/Antilele_Neerlandeze" title="Antilele Neerlandeze">Antilele Neerlandeze</a> au fost <a href="/w/index.php?title=Dizolvate&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dizolvate — pagină inexistentă">dizolvate</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2744166" class="extiw" title="d:Q2744166">d</a>). Pe fiecare insulă au fost organizate referendumuri pentru a stabili statutul lor viitor. Drept urmare, insulele <a href="/wiki/Bonaire" title="Bonaire">Bonaire</a>, <a href="/wiki/Sint_Eustatius" title="Sint Eustatius">Sint Eustatius</a> și <a href="/wiki/Saba" title="Saba">Saba</a> (insulele BES) au obținut legături mai strânse cu Țările de Jos. Acest lucru a dus la încorporarea acestor trei insule în Țările de Jos metropolitane drept <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos_Caraibiene" title="Țările de Jos Caraibiene">comune speciale</a> la dizolvarea Antilelor Neerlandeze. Comunele speciale sunt cunoscute în mod colectiv ca <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos_din_Caraibe&action=edit&redlink=1" class="new" title="Țările de Jos din Caraibe — pagină inexistentă">Țările de Jos Caraibiene</a>. <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Geografie">Geografie</h2>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=14" title="Modifică secțiunea: Geografie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=14" title="Edit section's source code: Geografie">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:2012-NL-prov-relief-3000.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/93/2012-NL-prov-relief-3000.jpg/220px-2012-NL-prov-relief-3000.jpg" decoding="async" width="220" height="252" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/93/2012-NL-prov-relief-3000.jpg/330px-2012-NL-prov-relief-3000.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/93/2012-NL-prov-relief-3000.jpg/440px-2012-NL-prov-relief-3000.jpg 2x" data-file-width="3000" data-file-height="3440" /></a><figcaption> Harta reliefului Țărilor de Jos europene</figcaption></figure> Potrivit Biroului Central de Statistică, Țările de Jos europene au o suprafață totală de 41.545 kilometri pătrați (16.041 mi2), inclusiv corpurile de apă; și o suprafață de teren de 33.481 kilometri pătrați (12.927 mi2). <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos_Caraibiene" title="Țările de Jos Caraibiene">Țările de Jos Caraibiene</a> au o suprafață totală de 328 kilometri pătrați (127 mi2).<a href="#cite_note-106">[104]</a> Se află între <a href="/wiki/Latitudine" title="Latitudine">latitudinile</a> <a href="/w/index.php?title=50%C2%B0&action=edit&redlink=1" class="new" title="50° — pagină inexistentă">50°</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1209320" class="extiw" title="d:Q1209320">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=54%C2%B0_N&action=edit&redlink=1" class="new" title="54° N — pagină inexistentă">54° N</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1255495" class="extiw" title="d:Q1255495">d</a>) și longitudinile de <a href="/w/index.php?title=3%C2%B0&action=edit&redlink=1" class="new" title="3° — pagină inexistentă">3°</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2703436" class="extiw" title="d:Q2703436">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=8%C2%B0_E&action=edit&redlink=1" class="new" title="8° E — pagină inexistentă">8° E</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2700222" class="extiw" title="d:Q2700222">d</a>). Țările de Jos au un teritoriu la altitudine foarte mică în raport cu nivelul mării și sunt considerate o țară șeasă, cu aproximativ 26% din suprafață<a href="#cite_note-:1-27">[26]</a> și 21% din populația sa<a href="#cite_note-milrek-107">[105]</a> situată sub nivelul mării și doar aproximativ 50% din teritoriu la mai mult de un metru <a href="/w/index.php?title=%C3%8En%C4%83l%C8%9Bime_deasupra_nivelului_mediu_al_m%C4%83rii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Înălțime deasupra nivelului mediu al mării — pagină inexistentă">deasupra nivelului mării</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6452016" class="extiw" title="d:Q6452016">d</a>). Partea europeană a țării este în cea mai mare parte plată, cu excepția micilor dealuri din sud-estul extrem, până la o înălțime de cel mult 321 de metri și a unor lanțuri de dealuri joase din părțile centrale. Majoritatea zonelor sub nivelul mării sunt create de om, cauzate prin extracția <a href="/wiki/Turb%C4%83" title="Turbă">turbei</a> sau obținute prin <a href="/w/index.php?title=Recuperarea_terenurilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Recuperarea terenurilor — pagină inexistentă">recuperarea terenurilor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q61613464" class="extiw" title="d:Q61613464">d</a>). De la sfârșitul secolului al XVI-lea, zone mari de <a href="/wiki/Polder" title="Polder">poldere</a> sunt conservate prin sisteme de drenaj elaborate care includ <a href="/wiki/Dig" title="Dig">diguri</a>, canale și stații de pompare. Aproape 17% din suprafața țării este recuperată din mare și din lacuri. O mare parte a țării a fost formată inițial din <a href="/wiki/Estuar" title="Estuar">estuarele</a> a trei mari râuri europene: <a href="/wiki/Rin" title="Rin">Rinul</a> (Rijn), <a href="/wiki/Meuse" title="Meuse">Meuse</a> (Maas) și <a href="/wiki/Escaut" title="Escaut">Scheldt</a> (Schelde), precum și ale <a href="/wiki/Afluent" title="Afluent">afluenților</a> acestora. Partea de sud-vest a Țărilor de Jos este până în prezent o <a href="/wiki/Delt%C4%83" title="Deltă">deltă fluvială</a> a acestor trei râuri, <a href="/wiki/Delta_Rin-Maas" title="Delta Rin-Maas">delta Rin-Meuse-Scheldt</a>. Țările de Jos europene sunt împărțite în partea de nord și cea de sud de Rin, <a href="/wiki/Waal_(r%C3%A2u)" title="Waal (râu)">Waal</a>, principalul său afluent, și Meuse. În trecut, aceste râuri funcționau ca o barieră naturală între <a href="/wiki/Feud%C4%83" title="Feudă">feude</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q188063" class="extiw" title="d:Q188063">d</a>) și, prin urmare, au creat din punct de vedere istoric o diviziune culturală, așa cum este evident în unele trăsături fonetice care sunt recunoscute de ambele părți ale ceea ce neerlandezii numesc „Marile Râuri” (de Grote Rivieren). Un alt braț important al Rinului, râul <a href="/wiki/IJssel" title="IJssel">IJssel</a>, se varsă în <a href="/wiki/IJsselmeer" title="IJsselmeer">lacul IJssel</a>, fostul <a href="/wiki/Golful_Zuiderzee" title="Golful Zuiderzee">Zuiderzee</a> („marea de sud”). La fel, acest râu formează o diviziune lingvistică: oamenii din nord-estul acestui râu vorbesc dialecte <a href="/w/index.php?title=Dialectele_neerlandeze_saxone_de_jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dialectele neerlandeze saxone de jos — pagină inexistentă">saxone de jos</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q516137" class="extiw" title="d:Q516137">d</a>) (cu excepția provinciei <a href="/wiki/Provincia_Frizia" title="Provincia Frizia">Friesland</a>, care are propria sa limbă).<a href="#cite_note-international2000-108">[106]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Geologie">Geologie</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=15" title="Modifică secțiunea: Geologie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=15" title="Edit section's source code: Geologie">modificare sursă</a>]</div> Țările de Jos moderne s-au format ca urmare a interacțiunii celor patru râuri principale (<a href="/wiki/Rin" title="Rin">Rinul</a>, <a href="/wiki/Meuse" title="Meuse">Meuse</a>, <a href="/wiki/Escaut" title="Escaut">Schelde</a> și <a href="/wiki/IJssel" title="IJssel">IJssel</a>) și a influenței <a href="/wiki/Marea_Nordului" title="Marea Nordului">Mării Nordului</a>. Țările de Jos sunt compuse în cea mai mare parte din sedimente de origine <a href="/wiki/Delt%C4%83" title="Deltă">deltaică</a>, <a href="/wiki/Relief_litoral" title="Relief litoral">de coastă</a> și <a href="/w/index.php?title=Proces_eolian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Proces eolian — pagină inexistentă">eoliană</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q215839" class="extiw" title="d:Q215839">d</a>) în timpul perioadelor <a href="/w/index.php?title=Perioad%C4%83_glaciar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Perioadă glaciară — pagină inexistentă">glaciare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q602963" class="extiw" title="d:Q602963">d</a>) și <a href="/wiki/Interglacia%C8%9Biune" title="Interglaciațiune">interglaciare</a> din <a href="/wiki/Pleistocen" title="Pleistocen">Pleistocen</a>. Aproape întregul vest al Țărilor de Jos este compus din <a href="/wiki/Estuar" title="Estuar">estuarul</a> fluvial <a href="/wiki/Rin" title="Rin">Rin</a>-<a href="/wiki/Meuse" title="Meuse">Meuse</a>, dar <a href="/wiki/Civiliza%C8%9Bie" title="Civilizație">intervenția umană</a> a modificat foarte mult procesele naturale aflate în lucru. Cea mai mare parte din vestul Țărilor de Jos se află sub nivelul mării din cauza procesului uman de transformare a corpurilor de apă stătătoare în pământ agricol,<a href="/wiki/Polder" title="Polder">poldere</a>. În estul Țărilor de Jos se găsesc rămășițe ale ultimei <a href="/wiki/Glacia%C8%9Biune" title="Glaciațiune">epoci glaciare</a>, care s-a încheiat cu aproximativ zece mii de ani în urmă. Pe măsură ce <a href="/wiki/Inlandsis" class="mw-redirect" title="Inlandsis">calota glaciară</a> continentală a pătruns dinspre nord, ea a împins <a href="/wiki/Moren%C4%83" title="Morenă">morenele</a> înainte. Calota glaciară s-a oprit atunci când acoperea jumătatea de est a Țărilor de Jos. După sfârșitul erei glaciare, <a href="/wiki/Moren%C4%83" title="Morenă">morena</a> a rămas sub forma unei lungi linii de dealuri. Pe aceste dealuri sunt construite orașele <a href="/wiki/Arnhem" title="Arnhem">Arnhem</a> și <a href="/wiki/Nijmegen" title="Nijmegen">Nijmegen</a>.<a href="#cite_note-109">[107]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Inundații">Inundații</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=16" title="Modifică secțiunea: Inundații" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=16" title="Edit section's source code: Inundații">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Christmas_flood_1717.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/Christmas_flood_1717.jpg/220px-Christmas_flood_1717.jpg" decoding="async" width="220" height="135" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/Christmas_flood_1717.jpg/330px-Christmas_flood_1717.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/Christmas_flood_1717.jpg/440px-Christmas_flood_1717.jpg 2x" data-file-width="3863" data-file-height="2370" /></a><figcaption> <a href="/w/index.php?title=Inunda%C8%9Bia_de_Cr%C4%83ciun_din_1717&action=edit&redlink=1" class="new" title="Inundația de Crăciun din 1717 — pagină inexistentă">Inundația de Crăciun din 1717</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q499799" class="extiw" title="d:Q499799">d</a>) a fost rezultatul unei furtuni din nord-vest care a dus la moartea a mii de oameni.</figcaption></figure> De-a lungul secolelor, coasta neerlandeză s-a schimbat considerabil ca urmare a dezastrelor naturale și a intervenției umane. La <time datetime="1287-12-21">14 decembrie 1287</time>, <a href="/w/index.php?title=Inunda%C8%9Bia_de_Sf._Lucia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Inundația de Sf. Lucia — pagină inexistentă">inundația de Sf. Lucia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q493534" class="extiw" title="d:Q493534">d</a>) a afectat Țările de Jos și Germania, ucigând peste 50.000 de oameni într-una dintre cele mai distructive inundații din istoria scrisă.<a href="#cite_note-110">[108]</a> <a href="/w/index.php?title=Inunda%C8%9Bia_de_Sf._Elisabeta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Inundația de Sf. Elisabeta — pagină inexistentă">Inundația de Sf. Elisabeta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q524797" class="extiw" title="d:Q524797">d</a>) din 1421 și gestionarea proastă din urma acesteia au distrus un <a href="/wiki/Polder" title="Polder">polder</a> recent creat, înlocuindu-l cu cei 72 kilometri pătrați (28 mi2) de luncă inundabilă mareică <a href="/wiki/Biesbosch" title="Biesbosch">Biesbosch</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1702833" class="extiw" title="d:Q1702833">d</a>) din sudul central. Uriașa <a href="/w/index.php?title=Inunda%C8%9Bie_din_Marea_Nordului_de_la_%C3%AEnceputul_lunii_februarie_1953&action=edit&redlink=1" class="new" title="Inundație din Marea Nordului de la începutul lunii februarie 1953 — pagină inexistentă">inundație din Marea Nordului de la începutul lunii februarie 1953</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q504934" class="extiw" title="d:Q504934">d</a>) a provocat prăbușirea mai multor diguri în sud-vestul Țărilor de Jos; peste 1.800 de oameni s-au înecat în inundații. Guvernul neerlandez a instituit ulterior un program pe scară largă, „<a href="/wiki/Construc%C8%9Biile_Delta" title="Construcțiile Delta">Construcțiile Delta</a>”, pentru a proteja țara împotriva viitoarelor inundații, care a fost finalizat după mai mult de treizeci de ani. <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:The_Netherlands_compared_to_sealevel.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/The_Netherlands_compared_to_sealevel.png/220px-The_Netherlands_compared_to_sealevel.png" decoding="async" width="220" height="229" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/The_Netherlands_compared_to_sealevel.png/330px-The_Netherlands_compared_to_sealevel.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/The_Netherlands_compared_to_sealevel.png/440px-The_Netherlands_compared_to_sealevel.png 2x" data-file-width="962" data-file-height="1003" /></a><figcaption> Hartă care ilustrează zonele din Țările de Jos aflate sub nivelul mării</figcaption></figure> Impactul dezastrelor a fost, într-o măsură, intensificat de activitatea umană. <a href="/wiki/Mla%C8%99tin%C4%83" class="mw-redirect" title="Mlaștină">Mlaștinile</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q166735" class="extiw" title="d:Q166735">d</a>) relativ înalte au fost drenate pentru a fi folosite ca terenuri agricole. Drenajul a făcut ca <a href="/wiki/Turb%C4%83" title="Turbă">turba</a> fertilă să se contracte și să scadă nivelul solului, iar nivelurile apelor subterane au fost coborâte pentru a compensa scăderea nivelului solului, provocând contractarea în continuare a turbei subiacente. În plus, până în secolul al XIX-lea, turba a fost extrasă, uscată și folosită drept combustibil, agravând și mai mult problema. Secole de extracție extensivă și prost controlată a <a href="/wiki/Turb%C4%83" title="Turbă">turbei</a> au redus cu câțiva metri o suprafață de pământ deja joasă. Chiar și în zonele inundate, extracția turbei a continuat prin dragare. Din cauza inundațiilor, agricultura era dificilă, ceea ce a încurajat comerțul exterior, cu rezultatul că neerlandezii au fost implicați în afacerile mondiale încă din secolele al XIV-lea–al XV-lea.<a href="#cite_note-111">[109]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Netherlands,_Zoetermeer,_Zoetermeerse_Meerpolder_(1).JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ea/Netherlands%2C_Zoetermeer%2C_Zoetermeerse_Meerpolder_%281%29.JPG/220px-Netherlands%2C_Zoetermeer%2C_Zoetermeerse_Meerpolder_%281%29.JPG" decoding="async" width="220" height="146" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ea/Netherlands%2C_Zoetermeer%2C_Zoetermeerse_Meerpolder_%281%29.JPG/330px-Netherlands%2C_Zoetermeer%2C_Zoetermeerse_Meerpolder_%281%29.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ea/Netherlands%2C_Zoetermeer%2C_Zoetermeerse_Meerpolder_%281%29.JPG/440px-Netherlands%2C_Zoetermeer%2C_Zoetermeerse_Meerpolder_%281%29.JPG 2x" data-file-width="1716" data-file-height="1140" /></a><figcaption> Un polder la 5,53 metri sub nivelul mării</figcaption></figure> Pentru a se proteja de inundații, au fost concepute o serie de apărări împotriva apei. În primul mileniu <a href="/wiki/E.n." title="E.n.">e.n.</a>, satele și fermele au fost construite pe dealuri artificiale numite terpi. Mai târziu, acești terpi au fost legați între ei prin diguri. În secolul al XII-lea, au început să apară agenții guvernamentale locale numite „<a href="/w/index.php?title=Waterschappen&action=edit&redlink=1" class="new" title="Waterschappen — pagină inexistentă">waterschappen</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q702081" class="extiw" title="d:Q702081">d</a>)” („sfaturi ale apei”) sau „<a href="/w/index.php?title=Hoogheemraadschappen&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hoogheemraadschappen — pagină inexistentă">hoogheemraadschappen</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q702081" class="extiw" title="d:Q702081">d</a>)” („sfaturi ale caselor de sus”), a căror sarcină era menținerea nivelului apei și protejarea unei regiuni de inundații; aceste agenții continuă să existe. Pe măsură ce nivelul solului a scăzut, digurile au crescut și au fuzionat într-un sistem integrat. În secolul al XIII-lea, intraseră în uz <a href="/wiki/Moar%C4%83_de_v%C3%A2nt" title="Moară de vânt">morile de vânt</a> pentru pomparea apei din zonele de sub nivelul mării. Morile de vânt au fost folosite ulterior pentru drenarea lacurilor, creând faimoasele <a href="/wiki/Polder" title="Polder">poldere</a>.<a href="#cite_note-112">[110]</a> În 1932, <a href="/w/index.php?title=Afsluitdijk&action=edit&redlink=1" class="new" title="Afsluitdijk — pagină inexistentă">Afsluitdijk</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q240960" class="extiw" title="d:Q240960">d</a>) („Digul de închidere”) a fost finalizat, întrerupând legătura fostei <a href="/wiki/Golful_Zuiderzee" title="Golful Zuiderzee">Zuiderzee</a> (Marea de Sud) cu Marea Nordului și creând astfel <a href="/wiki/IJsselmeer" title="IJsselmeer">IJsselmeer</a> (Lacul <a href="/wiki/IJssel" title="IJssel">IJssel</a>). Digul a devenit parte a mai marelui proiect <a href="/wiki/Zuiderzeewerke" title="Zuiderzeewerke">Zuiderzeewerke</a>, în care patru poldere însumând 2.500 kilometri pătrați (965 mi2) au fost recuperate din mare.<a href="#cite_note-113">[111]</a><a href="#cite_note-114">[112]</a> Țările de Jos sunt una dintre țările care ar putea suferi cel mai mult de pe urma <a href="/wiki/%C3%8Enc%C4%83lzirea_global%C4%83" title="Încălzirea globală">schimbărilor climatice</a>. Este o problemă nu numai creșterea nivelului mării, dar fenomenele meteorologice neregulate pot cauza revărsarea râurilor.<a href="#cite_note-115">[113]</a><a href="#cite_note-116">[114]</a><a href="#cite_note-117">[115]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Construcțiile_Delta">Construcțiile Delta</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=17" title="Modifică secțiunea: Construcțiile Delta" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=17" title="Edit section's source code: Construcțiile Delta">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Karte_der_Bauwerke_des_Deltaprojekts.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Karte_der_Bauwerke_des_Deltaprojekts.png/220px-Karte_der_Bauwerke_des_Deltaprojekts.png" decoding="async" width="220" height="199" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Karte_der_Bauwerke_des_Deltaprojekts.png/330px-Karte_der_Bauwerke_des_Deltaprojekts.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Karte_der_Bauwerke_des_Deltaprojekts.png/440px-Karte_der_Bauwerke_des_Deltaprojekts.png 2x" data-file-width="1800" data-file-height="1629" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Construc%C8%9Biile_Delta" title="Construcțiile Delta">Construcțiile Delta</a> sunt situate în provinciile <a href="/wiki/Olanda_de_Sud" title="Olanda de Sud">Olanda de Sud</a> și <a href="/wiki/Zeelanda" title="Zeelanda">Zeeland</a>.</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Nijl%C3%A2nnermolen_Workum.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9c/Nijl%C3%A2nnermolen_Workum.jpg/220px-Nijl%C3%A2nnermolen_Workum.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9c/Nijl%C3%A2nnermolen_Workum.jpg/330px-Nijl%C3%A2nnermolen_Workum.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9c/Nijl%C3%A2nnermolen_Workum.jpg/440px-Nijl%C3%A2nnermolen_Workum.jpg 2x" data-file-width="3539" data-file-height="2654" /></a><figcaption> <a href="/w/index.php?title=Workum&action=edit&redlink=1" class="new" title="Workum — pagină inexistentă">Workum</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q73405" class="extiw" title="d:Q73405">d</a>), <a href="/wiki/Provincia_Frizia" title="Provincia Frizia">Friesland</a></figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Floroj_en_Lisse.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f1/Floroj_en_Lisse.jpg/220px-Floroj_en_Lisse.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f1/Floroj_en_Lisse.jpg/330px-Floroj_en_Lisse.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f1/Floroj_en_Lisse.jpg/440px-Floroj_en_Lisse.jpg 2x" data-file-width="4896" data-file-height="3264" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Lisse" title="Lisse">Lisse</a>, <a href="/wiki/Olanda_de_Sud" title="Olanda de Sud">Olanda de Sud</a></figcaption></figure> După <a href="/w/index.php?title=Dezastrul_din_1953&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dezastrul din 1953 — pagină inexistentă">dezastrul din 1953</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q504934" class="extiw" title="d:Q504934">d</a>), au fost inițiate <a href="/wiki/Construc%C8%9Biile_Delta" title="Construcțiile Delta">Construcțiile Delta</a>, care reprezintă un set cuprinzător de lucrări civile pe coasta neerlandeză. Proiectul a început în 1958 și a fost finalizat în mare parte în 1997 odată cu finalizarea lui <a href="/w/index.php?title=Maeslantkering&action=edit&redlink=1" class="new" title="Maeslantkering — pagină inexistentă">Maeslantkering</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1647536" class="extiw" title="d:Q1647536">d</a>). De atunci au început periodic noi proiecte de întreținere și reînnoire a Construcțiilor Delta. Scopul principal al proiectului Delta a fost reducerea riscului de inundații în Olanda de Sud și Zeeland la o dată la 10.000 de ani (comparativ cu o dată la 4000 de ani pentru restul țării). Acest lucru a fost realizat prin înălțarea a 3.000 kilometri (1.900 mi) de diguri marine exterioare și 10.000 kilometri (6.200 mi) de diguri interioare, pe canale și râuri și prin închiderea <a href="/wiki/Estuar" title="Estuar">estuarelor</a> marine din provincia Zeeland. Noile evaluări de risc arată ocazional probleme care necesită întăriri suplimentare ale digurilor proiectului Delta. Proiectul Delta este considerat de <a href="/wiki/American_Society_of_Civil_Engineers" title="American Society of Civil Engineers">Societatea Americană a Inginerilor Civili</a> una dintre cele <a href="/wiki/Minunile_Lumii" title="Minunile Lumii">șapte minuni ale lumii moderne</a>.<a href="#cite_note-118">[116]</a> Se anticipează că <a href="/wiki/%C3%8Enc%C4%83lzirea_global%C4%83" title="Încălzirea globală">încălzirea globală</a> din secolul al XXI-lea va duce la o creștere a <a href="/wiki/Nivelul_m%C4%83rii" title="Nivelul mării">nivelului mării</a>. Țările de Jos se pregătesc activ pentru o creștere a nivelului mării. O Comisie Delta neutră din punct de vedere politic a formulat un plan de acțiune pentru a face față unei creșteri a nivelului mării cu 1,1 m și o scădere simultană a înălțimii terenului de 10 cm. Planul cuprinde consolidarea apărării de coastă existente, cum ar fi <a href="/wiki/Dig" title="Dig">diguri</a> și <a href="/wiki/Dun%C4%83" title="Dună">dune</a> cu 1,3 m de protecție suplimentară împotriva inundațiilor. Schimbările climatice nu numai că vor amenința Țările de Jos de pe litoral, dar ar putea să modifice și tiparele de precipitații și curgerea râurilor. Pentru a proteja țara de inundațiile produse de râuril, este deja în curs de execuție un alt program. Planul <a href="/w/index.php?title=Loc_pentru_R%C3%A2u&action=edit&redlink=1" class="new" title="Loc pentru Râu — pagină inexistentă">Loc pentru Râu</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2144095" class="extiw" title="d:Q2144095">d</a>) acordă mai mult spațiu de curgere râurilor, protejează marile zone populate și permite inundarea periodică a terenurilor neapărabile. Puținii rezidenți care locuiau în aceste așa-numite „zone de revărsare” au fost strămutați pe un teren mai înalt, o parte din acel teren fiind ridicat deasupra cotelor anticipate de inundație.<a href="#cite_note-NYT021313-119">[117]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Clima">Clima</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=18" title="Modifică secțiunea: Clima" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=18" title="Edit section's source code: Clima">modificare sursă</a>]</div> Direcția predominantă a vântului în Țările de Jos europene este dinspre sud-vest, ceea ce determină o <a href="/wiki/Climat_temperat-oceanic" title="Climat temperat-oceanic">climă oceanică</a> moderată, cu veri puțin calde și ierni răcoroase și, de obicei, umiditate ridicată. Aceasta este valabilă mai ales în apropierea coastei neerlandeze, unde diferența de temperatură între vară și iarnă, precum și între zi și noapte este vizibil mai mică decât este în sud-estul țării. Zilele de îngheț — temperatură maximă sub 0 °C (32 °F) — apar de obicei din decembrie până în februarie, și doar ocazional în afara acestei perioade. Zile cu temperatura minimă sub 0 °C (32 °F) apar mult mai des, de obicei variind de la mijlocul lunii noiembrie până la sfârșitul lunii martie, dar nu rareori și de la mijlocul lunii octombrie și până la jumătatea lunii mai. Dacă se alege înălțimea de măsurare să fie 10 cm deasupra solului în loc de 150 cm, se pot găsi chiar astfel de temperaturi în mijlocul verii. În medie, ninsoarea poate apărea din noiembrie până în aprilie, dar uneori apare și în mai sau octombrie. Zilele calde — cu temperatura maxima peste 20 <a href="/wiki/Celsius" title="Celsius">°C</a> — se găsesc de obicei din aprilie până în octombrie, dar în unele părți ale țării aceste zile calde pot apărea și în martie, sau chiar uneori în noiembrie sau februarie (de obicei, nu în De Bilt). Zilele de vară — temperatură maximă peste 25 <a href="/wiki/Celsius" title="Celsius">°C</a> — sunt de obicei înregistrate în De Bilt din mai până în septembrie, zilele tropicale — temperatura maximă peste 30 <a href="/wiki/Celsius" title="Celsius">°C</a> — sunt rare și apar de obicei numai în iunie până în august. Precipitațiile de-a lungul anului sunt distribuite relativ egal în fiecare lună. Lunile de vară și de toamnă tind să adune puțin mai multe precipitații decât celelalte luni, în principal din cauza intensității precipitațiilor, mai degrabă decât a frecvenței zilelor de ploaie (este cazul mai ales vara, când sunt mult mai frecvente și descărcările electrice). Numărul de ore de soare este afectat de faptul că, din cauza latitudinii geografice, lungimea zilelor variază între opt ore în decembrie și aproape 17 ore în iunie. Următorul tabel se bazează pe măsurătorile mediilor realizate de stația meteo <a href="/w/index.php?title=Institutul_Meteorologic_Regal_din_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Institutul Meteorologic Regal din Țările de Jos — pagină inexistentă">KNMI</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q516346" class="extiw" title="d:Q516346">d</a>) din <a href="/wiki/De_Bilt" title="De Bilt">De Bilt</a> între 1991 și 2020. Cea mai mare temperatură înregistrată a fost atinsă pe <time datetime="2019-07-25">25 iulie 2019</time> în <a href="/wiki/Gilze_en_Rijen" title="Gilze en Rijen">Gilze-Rijen</a>.<a href="#cite_note-120">[118]</a> <table style="float: right; clear: right; background: none; border: none;"> </table><table class="wikitable collapsible" style="width:90%; text-align:center; font-size:90%; line-height: 1.1em; margin:auto;"> <tbody><tr> <th colspan="14">Date climatice pentru De Bilt (1991–2020 averages), all KNMI locations (1901–2021 extremes), snowy days: (2003-2020 averages). </th></tr> <tr> <th>Luna </th> <th><abbr class="abbr" title="Ianuarie">Ian</abbr> </th> <th><abbr class="abbr" title="Februarie">Feb</abbr> </th> <th><abbr class="abbr" title="Martie">Mar</abbr> </th> <th><abbr class="abbr" title="Aprilie">Apr</abbr> </th> <th>Mai </th> <th><abbr class="abbr" title="Iunie">Iun</abbr> </th> <th><abbr class="abbr" title="Iulie">Iul</abbr> </th> <th><abbr class="abbr" title="August">Aug</abbr> </th> <th><abbr class="abbr" title="Septembrie">Sep</abbr> </th> <th><abbr class="abbr" title="Octombrie">Oct</abbr> </th> <th><abbr class="abbr" title="Noiembrie">Nov</abbr> </th> <th><abbr class="abbr" title="Decembrie">Dec</abbr> </th> <th style="border-left-width:medium">Anual </th></tr> <tr> <th height="16">Maxima medie °C (°F) </th> <td style="background:#FFFF99;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">6.1 (43) </td> <td style="background:#FFFF99;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">7.0 (44,6) </td> <td style="background:#FFCC66;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">10.5 (50,9) </td> <td style="background:#FFA500;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">14.8 (58,6) </td> <td style="background:#FF8C00;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">18.3 (64,9) </td> <td style="background:#FF8C00;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">20.9 (69,6) </td> <td style="background:#FF6400;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">23.1 (73,6) </td> <td style="background:#FF6400;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">22.9 (73,2) </td> <td style="background:#FF8C00;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">19.5 (67,1) </td> <td style="background:#FFA500;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">14.8 (58,6) </td> <td style="background:#FFCC66;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">9.9 (49,8) </td> <td style="background:#FFFF99;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">6.7 (44,1) </td> <td style="background:#FFA500;color:#000000;font-size:85%;text-align:center; border-left-width:medium">14,5 (58,1) </td></tr> <tr> <th height="16">Media zilnică °C (°F) </th> <td style="background:#FFFFCC;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">3.6 (38,5) </td> <td style="background:#FFFFCC;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">3.9 (39) </td> <td style="background:#FFFF99;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">6.5 (43,7) </td> <td style="background:#FFCC66;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">9.8 (49,6) </td> <td style="background:#FFA500;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">13.4 (56,1) </td> <td style="background:#FF9900;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">16.2 (61,2) </td> <td style="background:#FF8C00;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">18.3 (64,9) </td> <td style="background:#FF9900;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">17.9 (64,2) </td> <td style="background:#FFA500;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">14.7 (58,5) </td> <td style="background:#FFCC66;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">10.9 (51,6) </td> <td style="background:#FFFF99;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">7.0 (44,6) </td> <td style="background:#FFFFCC;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">4.2 (39,6) </td> <td style="background:#FFCC66;color:#000000;font-size:85%;text-align:center; border-left-width:medium">10,5 (50,9) </td></tr> <tr> <th height="16">Minima medie °C (°F) </th> <td style="background:#FFFFFF;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">0.9 (33,6) </td> <td style="background:#FFFFFF;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">0.7 (33,3) </td> <td style="background:#FFFFFF;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">2.4 (36,3) </td> <td style="background:#FFFFCC;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">4.5 (40,1) </td> <td style="background:#FFFF99;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">8.0 (46,4) </td> <td style="background:#FFCC66;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">10.8 (51,4) </td> <td style="background:#FFA500;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">13.0 (55,4) </td> <td style="background:#FFA500;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">12.5 (54,5) </td> <td style="background:#FFCC66;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">10.0 (50) </td> <td style="background:#FFFF99;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">7.1 (44,8) </td> <td style="background:#FFFFCC;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">3.9 (39) </td> <td style="background:#FFFFFF;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">1.6 (34,9) </td> <td style="background:#FFFF99;color:#000000;font-size:85%;text-align:center; border-left-width:medium">6,0 (42,8) </td></tr> <tr> <th height="16">Minima istorică °C (°F) </th> <td style="background:#3C50FF;color:#FFFFFF;font-size:85%;text-align:center;">−27.4 (−17.3) </td> <td style="background:#5064FF;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">−26.8 (−16.2) </td> <td style="background:#788CFF;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">−20.7 (−5.3) </td> <td style="background:#B4C8FF;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">−9.4 (15,1) </td> <td style="background:#DCF0FF;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">−5.4 (22,3) </td> <td style="background:#F0FFFF;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">−1.2 (29,8) </td> <td style="background:#FFFFFF;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">0.7 (33,3) </td> <td style="background:#FFFFFF;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">1.3 (34,3) </td> <td style="background:#DCF0FF;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">−3.7 (25,3) </td> <td style="background:#C8DCFF;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">−8.5 (16,7) </td> <td style="background:#A0B4FF;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">−14.4 (6,1) </td> <td style="background:#6478FF;color:#000000;font-size:85%;text-align:center;">−22.3 (−8.1) </td> <td style="background:#3C50FF;color:#FFFFFF;font-size:85%;text-align:center; border-left-width:medium">−27,4 (−17,3) </td></tr> <tr> <th height="16"><a href="/wiki/Precipita%C8%9Bii" class="mw-redirect" title="Precipitații">Precipitații</a> mm (inches) </th> <td style="background:#8BFF8B; font-size:85%">70.8 (2.787) </td> <td style="background:#8BFF8B; font-size:85%">63.1 (2.484) </td> <td style="background:#9FFF9F; font-size:85%">57.8 (2.276) </td> <td style="background:#B2FFB2; font-size:85%">41.6 (1.638) </td> <td style="background:#9FFF9F; font-size:85%">59.3 (2.335) </td> <td style="background:#79FF79; font-size:85%">70.5 (2.776) </td> <td style="background:#79FF79; font-size:85%">85.2 (3.354) </td> <td style="background:#79FF79; font-size:85%">83.6 (3.291) </td> <td style="background:#79FF79; font-size:85%">77.9 (3.067) </td> <td style="background:#79FF79; font-size:85%">81.1 (3.193) </td> <td style="background:#79FF79; font-size:85%">80.0 (3.15) </td> <td style="background:#79FF79; font-size:85%">83.8 (3.299) </td> <td style="background:#8BFF8B; font-size:85% border-left-width:medium">854,7 (33,65) </td></tr> <tr> <th height="16" style="font-size:90%"><a href="/wiki/Umiditate" title="Umiditate">Umiditate</a> [%] </th> <td style="background:#0000B1;color:#FFFFFF; font-size:85%;text-align:center;">87 </td> <td style="background:#0000BC;color:#FFFFFF; font-size:85%;text-align:center;">84 </td> <td style="background:#0000CF;color:#FFFFFF; font-size:85%;text-align:center;">79 </td> <td style="background:#0000E2;color:#FFFFFF; font-size:85%;text-align:center;">74 </td> <td style="background:#0000E2;color:#FFFFFF; font-size:85%;text-align:center;">74 </td> <td style="background:#0000DF;color:#FFFFFF; font-size:85%;text-align:center;">75 </td> <td style="background:#0000D7;color:#FFFFFF; font-size:85%;text-align:center;">77 </td> <td style="background:#0000CF;color:#FFFFFF; font-size:85%;text-align:center;">79 </td> <td style="background:#0000C0;color:#FFFFFF; font-size:85%;text-align:center;">83 </td> <td style="background:#0000B5;color:#FFFFFF; font-size:85%;text-align:center;">86 </td> <td style="background:#0000A9;color:#FFFFFF; font-size:85%;text-align:center;">89 </td> <td style="background:#0000A9;color:#FFFFFF; font-size:85%;text-align:center;">89 </td> <td style="background:#0000C8;color:#FFFFFF; font-size:85%;text-align:center; border-left-width:medium">81 </td></tr> <tr> <th height="16" style="font-size:90%">Nr. de zile cu precipitații (≥ 0.1 mm) </th> <td style="background:#2020FF;color:#FFFFFF; font-size:85%;text-align:center;">18 </td> <td style="background:#2626FF;color:#FFFFFF; font-size:85%;text-align:center;">16 </td> <td style="background:#4545FF;color:#FFFFFF; font-size:85%;text-align:center;">15 </td> <td style="background:#6666FF;color:#FFFFFF; font-size:85%;text-align:center;">12 </td> <td style="background:#5252FF;color:#FFFFFF; font-size:85%;text-align:center;">14 </td> <td style="background:#4C4CFF;color:#FFFFFF; font-size:85%;text-align:center;">14 </td> <td style="background:#4545FF;color:#FFFFFF; font-size:85%;text-align:center;">15 </td> <td style="background:#4545FF;color:#FFFFFF; font-size:85%;text-align:center;">15 </td> <td style="background:#4C4CFF;color:#FFFFFF; font-size:85%;text-align:center;">14 </td> <td style="background:#3939FF;color:#FFFFFF; font-size:85%;text-align:center;">16 </td> <td style="background:#0C0CFF;color:#FFFFFF; font-size:85%;text-align:center;">19 </td> <td style="background:#1414FF;color:#FFFFFF; font-size:85%;text-align:center;">19 </td> <td style="background:#3C3CFF;color:#FFFFFF; font-size:85%;text-align:center; border-left-width:medium">186 </td></tr> <tr> <th height="16" style="font-size:90%">Nr. mediu de zile cu ninsoare (≥ 0 cm) </th> <td style="background:#C1C1FF;color:#000000; font-size:85%;text-align:center;">5 </td> <td style="background:#ADADFF;color:#000000; font-size:85%;text-align:center;">6 </td> <td style="background:#D9D9FF;color:#000000; font-size:85%;text-align:center;">3 </td> <td style="background:#FFFFFF;color:#000000; font-size:85%;text-align:center;">0 </td> <td style="background:#FFFFFF;color:#000000; font-size:85%;text-align:center;">- </td> <td style="background:#FFFFFF;color:#000000; font-size:85%;text-align:center;">– </td> <td style="background:#FFFFFF;color:#000000; font-size:85%;text-align:center;">– </td> <td style="background:#FFFFFF;color:#000000; font-size:85%;text-align:center;">– </td> <td style="background:#FFFFFF;color:#000000; font-size:85%;text-align:center;">– </td> <td style="background:#FFFFFF;color:#000000; font-size:85%;text-align:center;">0 </td> <td style="background:#F2F2FF;color:#000000; font-size:85%;text-align:center;">1 </td> <td style="background:#CDCDFF;color:#000000; font-size:85%;text-align:center;">4 </td> <td style="background:#EBEBFF;color:#000000; font-size:85%;text-align:center; border-left-width:medium">19 </td></tr> <tr> <th height="16" style="font-size:90%">Ore însorite </th> <td style="background:#797979;color:#FFFFFF; font-size:85%;text-align:center;">66.6 </td> <td style="background:#ACAC9E;color:#000000; font-size:85%;text-align:center;">89.6 </td> <td style="background:#BFBF2B;color:#000000; font-size:85%;text-align:center;">139.4 </td> <td style="background:#D6D600;color:#000000; font-size:85%;text-align:center;">189.2 </td> <td style="background:#DBDB00;color:#000000; font-size:85%;text-align:center;">217.5 </td> <td style="background:#DADA00;color:#000000; font-size:85%;text-align:center;">207.1 </td> <td style="background:#DADA00;color:#000000; font-size:85%;text-align:center;">213.9 </td> <td style="background:#D6D600;color:#000000; font-size:85%;text-align:center;">196.3 </td> <td style="background:#C7C700;color:#000000; font-size:85%;text-align:center;">152.8 </td> <td style="background:#B6B663;color:#000000; font-size:85%;text-align:center;">119.3 </td> <td style="background:#7F7F7F;color:#FFFFFF; font-size:85%;text-align:center;">67.4 </td> <td style="background:#656565;color:#FFFFFF; font-size:85%;text-align:center;">55.5 </td> <td style="background:#C1C11A;color:#000000; font-size:85%;text-align:center; border-left-width:medium">1.714,6 </td></tr> <tr> <td colspan="14" style="text-align:center;font-size:85%">Sursă: KNMI.nl<a href="#cite_note-knmi-121">[119]</a> </td></tr></tbody></table> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Natura">Natura</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=19" title="Modifică secțiunea: Natura" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=19" title="Edit section's source code: Natura">modificare sursă</a>]</div> Țările de Jos au 20 de parcuri naționale și sute de alte rezervații naturale, care includ <a href="/wiki/Lac" title="Lac">lacuri</a>, <a href="/wiki/Land%C4%83" title="Landă">lande</a>, <a href="/wiki/P%C4%83dure" title="Pădure">păduri</a>, <a href="/wiki/Dun%C4%83" title="Dună">dune</a> și alte habitate. Cele mai multe dintre acestea sunt deținute de <a href="/w/index.php?title=Staatsbosbeheer&action=edit&redlink=1" class="new" title="Staatsbosbeheer — pagină inexistentă">Staatsbosbeheer</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7510564" class="extiw" title="d:Q7510564">d</a>), departamentul național pentru <a href="/wiki/Silvicultur%C4%83" title="Silvicultură">silvicultură</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q38112" class="extiw" title="d:Q38112">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Conservarea_habitatelor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Conservarea habitatelor — pagină inexistentă">conservarea habitatelor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3481436" class="extiw" title="d:Q3481436">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Natuurmonumenten&action=edit&redlink=1" class="new" title="Natuurmonumenten — pagină inexistentă">Natuurmonumenten</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1641109" class="extiw" title="d:Q1641109">d</a>) („Monumentele naturii”), o organizație privată care cumpără, protejează și gestionează rezervațiile naturale. Partea neerlandeză a <a href="/wiki/Marea_Wadden" title="Marea Wadden">Mării Wadden</a> din nord, cu <a href="/w/index.php?title=C%C3%A2mpiile_sale_mareice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Câmpiile sale mareice — pagină inexistentă">câmpiile sale mareice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q31796" class="extiw" title="d:Q31796">d</a>) și <a href="/wiki/Zon%C4%83_umed%C4%83" title="Zonă umedă">zonele sale umede</a>, este bogată în <a href="/wiki/Biodiversitate" title="Biodiversitate">diversitate biologică</a> și a fost declarată sit natural în <a href="/wiki/Locuri_din_Patrimoniul_Mondial_UNESCO" title="Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO">Patrimoniul Mondial UNESCO</a> în 2009. <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Phoca_vitulina_Terschelling.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4e/Phoca_vitulina_Terschelling.jpg/220px-Phoca_vitulina_Terschelling.jpg" decoding="async" width="220" height="131" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4e/Phoca_vitulina_Terschelling.jpg/330px-Phoca_vitulina_Terschelling.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4e/Phoca_vitulina_Terschelling.jpg/440px-Phoca_vitulina_Terschelling.jpg 2x" data-file-width="2856" data-file-height="1707" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Foc%C4%83" class="mw-redirect" title="Focă">Foci</a> pe <a href="/wiki/Terschelling" title="Terschelling">Terschelling</a>, o insulă din <a href="/wiki/Marea_Wadden" title="Marea Wadden">Marea Wadden</a></figcaption></figure> <a href="/wiki/Oosterschelde" title="Oosterschelde">Oosterschelde</a>, fostul <a href="/wiki/Estuar" title="Estuar">estuar</a> de nord-est al râului <a href="/wiki/Escaut" title="Escaut">Scheldt</a>, a fost desemnat parc național în 2002, cel mai mare parc național din Țările de Jos, cu o suprafață de 370 kilometri pătrați (140 mi2). Este alcătuit în principal din apele sărate ale lui Oosterschelde, dar include și mlaștini, pajiști și bancuri de nisip. Datorită varietății mari a vieții marine, inclusiv specii regionale unice, parcul este popular printre <a href="/wiki/Scuba_diving" title="Scuba diving">scafandri</a>. Printre alte activități se numără sailing, pescuit, ciclism și observarea păsărilor. Din punct de vedere <a href="/wiki/Fitogeografie" class="mw-redirect" title="Fitogeografie">fitogeografic</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q771220" class="extiw" title="d:Q771220">d</a>), Țările de Jos europene sunt împărțite între provinciile atlantică europeană și central-europeană din <a href="/w/index.php?title=Regiunea_Circumboreal%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Regiunea Circumboreală — pagină inexistentă">Regiunea Circumboreală</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q968104" class="extiw" title="d:Q968104">d</a>) din <a href="/wiki/Regatul_Boreal" title="Regatul Boreal">Regatul Boreal</a>. Potrivit <a href="/wiki/World_Wide_Fund_for_Nature" title="World Wide Fund for Nature">World Wide Fund for Nature</a>, teritoriul european al Țărilor de Jos aparține <a href="/wiki/Ecoregiune" title="Ecoregiune">ecoregiunii</a> <a href="/w/index.php?title=P%C4%83durilor_atlantice_de_amestec&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pădurilor atlantice de amestec — pagină inexistentă">pădurilor atlantice de amestec</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q773074" class="extiw" title="d:Q773074">d</a>).<a href="#cite_note-DinersteinOlson2017-122">[120]</a> În 1871, ultimele păduri naturale vechi au fost tăiate, iar majoritatea pădurilor de astăzi sunt monoculturi de arbori plantați precum <a href="/wiki/Pin_de_p%C4%83dure" title="Pin de pădure">pinul silvestru</a> și copaci care nu sunt originari din Țările de Jos. Aceste păduri au fost plantate pe <a href="/wiki/Land%C4%83" title="Landă">lande antropice</a> și pe nisipuri (lande suprapășunate; <a href="/wiki/Veluwe" title="Veluwe">Veluwe</a>). Țările de Jos au avut în 2019 un scor mediu al <a href="/w/index.php?title=Indicelui_de_integritate_a_peisajului_forestier&action=edit&redlink=1" class="new" title="Indicelui de integritate a peisajului forestier — pagină inexistentă">indicelui de integritate a peisajului forestier</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q104520600" class="extiw" title="d:Q104520600">d</a>) de 0,6/10, și se clasează pe locul 169 la nivel global din 172 de țări.<a href="#cite_note-FLII-Supplementary-123">[121]</a> Numărul insectelor zburătoare din Țările de Jos a scăzut cu 75% din anii 1990.<a href="#cite_note-124">[122]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Insulele_din_Caraibe">Insulele din Caraibe</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=20" title="Modifică secțiunea: Insulele din Caraibe" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=20" title="Edit section's source code: Insulele din Caraibe">modificare sursă</a>]</div> În <a href="/wiki/Antilele_Mici" title="Antilele Mici">Antilele Mici</a> din Caraibe, teritoriile <a href="/wiki/Cura%C3%A7ao" title="Curaçao">Curaçao</a>, <a href="/wiki/Aruba" title="Aruba">Aruba</a> și <a href="/wiki/Sint_Maarten" title="Sint Maarten">Sint Maarten</a> au statut de <a href="/wiki/Diviziune_administrativ%C4%83" title="Diviziune administrativă">țară constituentă</a> în cadrul mai largului Regat al Țărilor de Jos. Alte trei teritorii care alcătuiesc <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos_Caraibiene" title="Țările de Jos Caraibiene">Țările de Jos Caraibiene</a> sunt desemnate drept comune speciale ale Țărilor de Jos. Țările de Jos Caraibiene au frontiere maritime cu <a href="/wiki/Anguilla" title="Anguilla">Anguilla</a>, <a href="/wiki/Cura%C3%A7ao" title="Curaçao">Curaçao</a>, <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> (<a href="/wiki/Saint-Barth%C3%A9lemy" title="Saint-Barthélemy">Saint Barthélemy</a>), <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Cristofor_%C8%99i_Nevis" title="Sfântul Cristofor și Nevis">Saint Kitts și Nevis</a>, <a href="/wiki/Sint_Maarten" title="Sint Maarten">Sint Maarten</a>, <a href="/wiki/Insulele_Virgine_Americane" title="Insulele Virgine Americane">Insulele Virgine americane</a> și <a href="/wiki/Venezuela" title="Venezuela">Venezuela</a>. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Kleine_Bonaire-Underwater_life(js).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/92/Kleine_Bonaire-Underwater_life%28js%29.jpg/220px-Kleine_Bonaire-Underwater_life%28js%29.jpg" decoding="async" width="220" height="102" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/92/Kleine_Bonaire-Underwater_life%28js%29.jpg/330px-Kleine_Bonaire-Underwater_life%28js%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/92/Kleine_Bonaire-Underwater_life%28js%29.jpg/440px-Kleine_Bonaire-Underwater_life%28js%29.jpg 2x" data-file-width="10000" data-file-height="4636" /></a><figcaption> Viața subacvatică în <a href="/w/index.php?title=Klein_Bonaire&action=edit&redlink=1" class="new" title="Klein Bonaire — pagină inexistentă">Klein Bonaire</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1544807" class="extiw" title="d:Q1544807">d</a>)</figcaption></figure> În cadrul acestui grup de insule: <ul><li><a href="/wiki/Bonaire" title="Bonaire">Bonaire</a> face parte din <a href="/wiki/Insulele_ABC" title="Insulele ABC">insulele ABC</a> din lanțul de insule <a href="/wiki/Antilele_Leeward" class="mw-redirect" title="Antilele Leeward">Antilele Leeward</a> de pe coasta <a href="/wiki/Venezuela" title="Venezuela">Venezuelei</a>. Antilele Leeward au o origine mixtă vulcanică și corală.</li> <li><a href="/wiki/Saba" title="Saba">Saba</a> și <a href="/wiki/Sint_Eustatius" title="Sint Eustatius">Sint Eustatius</a> fac parte din <a href="/wiki/Insulele_SSS" title="Insulele SSS">insulele SSS</a>. Sunt situate la est de <a href="/wiki/Puerto_Rico" title="Puerto Rico">Puerto Rico</a> și <a href="/wiki/Insulele_Virgine" title="Insulele Virgine">Insulele Virgine</a>. Deși în limba engleză sunt considerate parte din <a href="/wiki/Insulele_Sub_V%C3%A2nt" title="Insulele Sub Vânt">Insulele Leeward</a>, în franceză, spaniolă, <a href="/wiki/Limba_neerlandez%C4%83" title="Limba neerlandeză">olandeză</a> și engleza vorbită local sunt considerate parte din <a href="/w/index.php?title=Insulele_Windward&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insulele Windward — pagină inexistentă">Insulele Windward</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q183416" class="extiw" title="d:Q183416">d</a>). Insulele Windward sunt toate de origine vulcanică și deluroase, lăsând puțin teren potrivit pentru <a href="/wiki/Agricultur%C4%83" title="Agricultură">agricultură</a>. Cel mai înalt punct este <a href="/w/index.php?title=Muntele_Scenery&action=edit&redlink=1" class="new" title="Muntele Scenery — pagină inexistentă">Mount Scenery</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1301834" class="extiw" title="d:Q1301834">d</a>), 887 metri (2.910 ft), pe <a href="/wiki/Saba" title="Saba">Saba</a>. Acesta este cel mai înalt punct din țară și este, de asemenea, cel mai înalt punct al întregului <a href="/wiki/Regatul_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Regatul Țărilor de Jos">Regat al Țărilor de Jos</a>.</li></ul> Insulele din Țările de Jos Caraibiene se bucură de o <a href="/wiki/Clim%C4%83" title="Climă">climă</a> <a href="/wiki/Zon%C4%83_tropical%C4%83" title="Zonă tropicală">tropicală</a> cu vreme caldă pe tot parcursul anului. Antilele Leeward sunt mai calde și mai uscate decât insulele Windward. Vara, Insulele Windward pot fi supuse <a href="/wiki/Ciclon_tropical" title="Ciclon tropical">uraganelor</a>. <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Guvernare_și_politică">Guvernare și politică</h2>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=21" title="Modifică secțiunea: Guvernare și politică" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=21" title="Edit section's source code: Guvernare și politică">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Den_Haag_-_panoramio_-_Nikolai_Karaneschev.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7b/Den_Haag_-_panoramio_-_Nikolai_Karaneschev.jpg/220px-Den_Haag_-_panoramio_-_Nikolai_Karaneschev.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7b/Den_Haag_-_panoramio_-_Nikolai_Karaneschev.jpg/330px-Den_Haag_-_panoramio_-_Nikolai_Karaneschev.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7b/Den_Haag_-_panoramio_-_Nikolai_Karaneschev.jpg/440px-Den_Haag_-_panoramio_-_Nikolai_Karaneschev.jpg 2x" data-file-width="2048" data-file-height="1365" /></a><figcaption> <a href="/w/index.php?title=Binnenhof&action=edit&redlink=1" class="new" title="Binnenhof — pagină inexistentă">Binnenhof</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q863935" class="extiw" title="d:Q863935">d</a>), unde se întrunesc camerele inferioară și superioară ale Stărilor Generale</figcaption></figure> Țările de Jos sunt o <a href="/wiki/Monarhie_constitu%C8%9Bional%C4%83" title="Monarhie constituțională">monarhie constituțională</a> din 1815, iar datorită eforturilor lui <a href="/w/index.php?title=Johan_Rudolph_Thorbecke&action=edit&redlink=1" class="new" title="Johan Rudolph Thorbecke — pagină inexistentă">Johan Rudolph Thorbecke</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q182509" class="extiw" title="d:Q182509">d</a>)<a href="#cite_note-NRC-125">[123]</a> a devenit o <a href="/wiki/Sistem_parlamentar" title="Sistem parlamentar">democrație parlamentară</a> în 1848. Țările de Jos sunt descrise ca un <a href="/w/index.php?title=Stat_consocia%C8%9Bional&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stat consociațional — pagină inexistentă">stat consociațional</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1414948" class="extiw" title="d:Q1414948">d</a>). Politica și guvernanța neerlandeze se caracterizează printr-un efort de a obține un consens larg asupra problemelor importante, atât în cadrul comunității politice, cât și al societății în ansamblu. În 2017, <a href="/wiki/The_Economist" title="The Economist">The Economist</a> a clasat Țările de Jos drept a 11-a <a href="/wiki/Indicele_democra%C8%9Biei" title="Indicele democrației">cea mai democratică țară din lume</a>. <a href="/wiki/Regi_ai_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Regi ai Țărilor de Jos">Monarhul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q302958" class="extiw" title="d:Q302958">d</a>) este <a href="/wiki/%C8%98ef_de_stat" title="Șef de stat">șeful statului</a>, în prezent regele <a href="/wiki/Willem-Alexander_al_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Willem-Alexander al Țărilor de Jos">Willem-Alexander al Țărilor de Jos</a>. Constituțional, funcția are cu puteri limitate. Prin lege, Regele are dreptul de a fi informat și consultat periodic cu privire la treburile guvernamentale. În funcție de personalitățile și relațiile regelui și ale miniștrilor, monarhul ar putea avea influență dincolo de puterea acordată de <a href="/wiki/Constitu%C8%9Bia_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Constituția Țărilor de Jos">Constituția Țărilor de Jos</a>. <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r13393782/mw-parser-output/.tmulti"><div class="thumb tmulti tright"><div class="thumbinner" style="width:392px;max-width:392px"><div class="trow"><div class="tsingle" style="width:199px;max-width:199px"><div class="thumbimage" style="height:249px;overflow:hidden"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Willem-Alexander_Claus_George_Ferdinand_(Isaac_Herzog_visit_to_the_Netherlands)_Portrait.jpeg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/82/Willem-Alexander_Claus_George_Ferdinand_%28Isaac_Herzog_visit_to_the_Netherlands%29_Portrait.jpeg/197px-Willem-Alexander_Claus_George_Ferdinand_%28Isaac_Herzog_visit_to_the_Netherlands%29_Portrait.jpeg" decoding="async" width="197" height="250" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/82/Willem-Alexander_Claus_George_Ferdinand_%28Isaac_Herzog_visit_to_the_Netherlands%29_Portrait.jpeg/296px-Willem-Alexander_Claus_George_Ferdinand_%28Isaac_Herzog_visit_to_the_Netherlands%29_Portrait.jpeg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/82/Willem-Alexander_Claus_George_Ferdinand_%28Isaac_Herzog_visit_to_the_Netherlands%29_Portrait.jpeg 2x" data-file-width="355" data-file-height="450" /></a></div></div><div class="tsingle" style="width:189px;max-width:189px"><div class="thumbimage" style="height:249px;overflow:hidden"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Dick_Schoof,_November_2024.jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e8/Dick_Schoof%2C_November_2024.jpg/187px-Dick_Schoof%2C_November_2024.jpg" decoding="async" width="187" height="249" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e8/Dick_Schoof%2C_November_2024.jpg/281px-Dick_Schoof%2C_November_2024.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e8/Dick_Schoof%2C_November_2024.jpg/374px-Dick_Schoof%2C_November_2024.jpg 2x" data-file-width="555" data-file-height="740" /></a></div></div></div><div class="trow"><div class="thumbcaption" style="background-color:transparent;color:var(--color-base, #000)">Șeful de stat, <a href="/wiki/Willem-Alexander_al_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Willem-Alexander al Țărilor de Jos">Willem-Alexander al Țărilor de Jos</a>; și șeful guvernului, <a href="/wiki/Dick_Schoof" title="Dick Schoof">Dick Schoof</a></div></div></div></div> <a href="/wiki/Executiv" title="Executiv">Puterea executivă</a> este formată din <a href="/wiki/Consiliul_de_Mini%C8%99tri" class="mw-redirect" title="Consiliul de Miniștri">Consiliul de Miniștri</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2034026" class="extiw" title="d:Q2034026">d</a>), organul deliberativ al <a href="/w/index.php?title=Cabinetului_neerlandez&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cabinetului neerlandez — pagină inexistentă">cabinetului neerlandez</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2479200" class="extiw" title="d:Q2479200">d</a>). Cabinetul este de obicei format din 13 până la 16 miniștri și un număr variabil de <a href="/w/index.php?title=Secretari_de_stat&action=edit&redlink=1" class="new" title="Secretari de stat — pagină inexistentă">secretari de stat</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q766504" class="extiw" title="d:Q766504">d</a>). Unul până la trei miniștri sunt <a href="/wiki/Ministru_f%C4%83r%C4%83_portofoliu" title="Ministru fără portofoliu">miniștri fără portofoliu</a>. <a href="/wiki/%C8%98ef_de_guvern" title="Șef de guvern">Șeful guvernului</a> este <a href="/w/index.php?title=Prim-ministru_al_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prim-ministru al Țărilor de Jos — pagină inexistentă">prim-ministrul Țărilor de Jos</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3058109" class="extiw" title="d:Q3058109">d</a>), care este adesea liderul celui mai mare partid al coaliției. Prim-ministrul este un <a href="/wiki/Primus_inter_pares" title="Primus inter pares">primus inter pares</a>, fără puteri explicite în afară de cele ale celorlalți miniștri. <a href="/wiki/Mark_Rutte" title="Mark Rutte">Mark Rutte</a> este prim-ministru din octombrie 2010; din 1973, întotdeauna prim-ministrul a fost liderul celui mai mare partid al coaliției de guvernare. Cabinetul este <a href="/w/index.php?title=Responsabilitate_ministerial%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Responsabilitate ministerială — pagină inexistentă">responsabil</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3916489" class="extiw" title="d:Q3916489">d</a>) în fața <a href="/wiki/Parlament" title="Parlament">parlamentului</a> <a href="/wiki/Bicameralism" title="Bicameralism">bicameral</a>, <a href="/wiki/St%C4%83rile_Generale" title="Stările Generale">Stările Generale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1371388" class="extiw" title="d:Q1371388">d</a>), care are și <a href="/wiki/Legislativ" title="Legislativ">puteri legislative</a>. Cei 150 de membri ai <a href="/w/index.php?title=Camera_deputa%C8%9Bilor_a_Olandei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Camera deputaților a Olandei — pagină inexistentă">Camerei Reprezentanților</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q233262" class="extiw" title="d:Q233262">d</a>), <a href="/wiki/Camera_inferioar%C4%83" title="Camera inferioară">camera inferioară</a>, sunt aleși în <a href="/wiki/Alegeri_directe" title="Alegeri directe">alegeri directe</a> pe baza <a href="/w/index.php?title=Reprezent%C4%83rii_propor%C8%9Bionale_pe_liste_de_partid&action=edit&redlink=1" class="new" title="Reprezentării proporționale pe liste de partid — pagină inexistentă">reprezentării proporționale pe liste de partid</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q31764" class="extiw" title="d:Q31764">d</a>). Acestea au loc la fiecare patru ani, sau mai devreme în cazul în care cabinetul cade (de exemplu: atunci când una dintre camere adoptă o <a href="/wiki/Mo%C8%9Biune_de_cenzur%C4%83" title="Moțiune de cenzură">moțiune de cenzură</a>, cabinetul își prezintă demisia monarhului). <a href="/w/index.php?title=St%C4%83rile_Provinciale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stările Provinciale — pagină inexistentă">Stările Provinciale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2097101" class="extiw" title="d:Q2097101">d</a>) sunt alese direct la fiecare patru ani. Membrii adunărilor provinciale aleg cei 75 de membri ai <a href="/w/index.php?title=Senatul_Neerlandez&action=edit&redlink=1" class="new" title="Senatul Neerlandez — pagină inexistentă">Senatului Neerlandez</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q59486" class="extiw" title="d:Q59486">d</a>), <a href="/wiki/Camera_superioar%C4%83" title="Camera superioară">camera superioară</a>, care are puterea de a respinge legile, dar nu de a le propune sau modifica. Ambele camere trimit membri în <a href="/w/index.php?title=Parlamentul_Beneluxului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Parlamentul Beneluxului — pagină inexistentă">Parlamentul Beneluxului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q723249" class="extiw" title="d:Q723249">d</a>), un consiliu consultativ. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Cultura_politică">Cultura politică</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=22" title="Modifică secțiunea: Cultura politică" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=22" title="Edit section's source code: Cultura politică">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Red-light_district_of_Amsterdam_by_day._2012.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/51/Red-light_district_of_Amsterdam_by_day._2012.JPG/220px-Red-light_district_of_Amsterdam_by_day._2012.JPG" decoding="async" width="220" height="144" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/51/Red-light_district_of_Amsterdam_by_day._2012.JPG/330px-Red-light_district_of_Amsterdam_by_day._2012.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/51/Red-light_district_of_Amsterdam_by_day._2012.JPG/440px-Red-light_district_of_Amsterdam_by_day._2012.JPG 2x" data-file-width="4280" data-file-height="2811" /></a><figcaption> <a href="/w/index.php?title=De_Wallen&action=edit&redlink=1" class="new" title="De Wallen — pagină inexistentă">De Wallen</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q447664" class="extiw" title="d:Q447664">d</a>), cartierul <a href="/w/index.php?title=Felinarelor_ro%C8%99ii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Felinarelor roșii — pagină inexistentă">felinarelor roșii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q272888" class="extiw" title="d:Q272888">d</a>) din Amsterdam, oferă activități precum <a href="/wiki/Prostitu%C8%9Bia" class="mw-redirect" title="Prostituția">prostituția</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2784654" class="extiw" title="d:Q2784654">d</a>) legală și o serie de <a href="/wiki/Cafenea" title="Cafenea">cafenele</a> care vând <a href="/wiki/Marijuana" title="Marijuana">marijuana</a>, simbolizând cultura politică olandeză și tradiția toleranței.</figcaption></figure> Atât sindicatele, cât și <a href="/w/index.php?title=Organiza%C8%9Bie_patronal%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Organizație patronală — pagină inexistentă">organizațiile patronale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q627272" class="extiw" title="d:Q627272">d</a>) sunt consultate în prealabil în elaborarea politicilor în domeniile financiar, economic și social. Acestea se întâlnesc regulat cu guvernul în <a href="/w/index.php?title=Consiliul_Social-Economic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Consiliul Social-Economic — pagină inexistentă">Consiliul Social-Economic</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2000401" class="extiw" title="d:Q2000401">d</a>). Acest organism consiliază guvernul, care nu poate trece cu ușurință peste sugestiile sale. Țările de Jos au o lungă tradiție de <a href="/wiki/Toleran%C8%9B%C4%83" title="Toleranță">toleranță socială</a>.<a href="#cite_note-126">[124]</a> În secolul al XVIII-lea, în timp ce <a href="/w/index.php?title=Biserica_Reformat%C4%83_Neerlandez%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica Reformată Neerlandeză — pagină inexistentă">Biserica Reformată Olandeză</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q515880" class="extiw" title="d:Q515880">d</a>) era <a href="/wiki/Religie_de_stat" title="Religie de stat">religia de stat</a>, <a href="/w/index.php?title=Catolicismul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Catolicismul — pagină inexistentă">catolicismul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1316656" class="extiw" title="d:Q1316656">d</a>), alte forme de protestantism, precum baptiștii și luteranii, precum și <a href="/w/index.php?title=Iudaismul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Iudaismul — pagină inexistentă">iudaismul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2099287" class="extiw" title="d:Q2099287">d</a>) au fost tolerate, dar discriminate. La sfârșitul secolului al XIX-lea, această tradiție a toleranței religioase s-a transformat într-un sistem de <a href="/w/index.php?title=Pilarizare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pilarizare — pagină inexistentă">pilarizare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2165966" class="extiw" title="d:Q2165966">d</a>), în care grupurile religioase au coexistat separat și au interacționat doar la nivel de guvernare. Această tradiție de toleranță influențează politicile olandeze din domeniul <a href="/w/index.php?title=Justi%C8%9Biei_penale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Justiției penale — pagină inexistentă">justiției penale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5185623" class="extiw" title="d:Q5185623">d</a>) privind <a href="/w/index.php?title=Politica_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos_%C3%AEn_materie_de_stupefiante&action=edit&redlink=1" class="new" title="Politica Țărilor de Jos în materie de stupefiante — pagină inexistentă">drogurile recreative</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1310253" class="extiw" title="d:Q1310253">d</a>), <a href="/wiki/Prostitu%C8%9Bia" class="mw-redirect" title="Prostituția">prostituția</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2784654" class="extiw" title="d:Q2784654">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Drepturile_LGBT&action=edit&redlink=1" class="new" title="Drepturile LGBT — pagină inexistentă">drepturile LGBT</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1267316" class="extiw" title="d:Q1267316">d</a>), <a href="/wiki/Eutanasie" title="Eutanasie">eutanasierea</a> și <a href="/wiki/Avortul" class="mw-redirect" title="Avortul">avortul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2919952" class="extiw" title="d:Q2919952">d</a>), care sunt printre cele mai liberale din lume. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Partidele_politice">Partidele politice</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=23" title="Modifică secțiunea: Partidele politice" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=23" title="Edit section's source code: Partidele politice">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ineke_van_Gent,_Han_ten_Broeke_en_Kees_Verhoeven,_Lancering_Europese_Mobiliteitsweek_2010.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/23/Ineke_van_Gent%2C_Han_ten_Broeke_en_Kees_Verhoeven%2C_Lancering_Europese_Mobiliteitsweek_2010.jpg/220px-Ineke_van_Gent%2C_Han_ten_Broeke_en_Kees_Verhoeven%2C_Lancering_Europese_Mobiliteitsweek_2010.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/23/Ineke_van_Gent%2C_Han_ten_Broeke_en_Kees_Verhoeven%2C_Lancering_Europese_Mobiliteitsweek_2010.jpg/330px-Ineke_van_Gent%2C_Han_ten_Broeke_en_Kees_Verhoeven%2C_Lancering_Europese_Mobiliteitsweek_2010.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/23/Ineke_van_Gent%2C_Han_ten_Broeke_en_Kees_Verhoeven%2C_Lancering_Europese_Mobiliteitsweek_2010.jpg/440px-Ineke_van_Gent%2C_Han_ten_Broeke_en_Kees_Verhoeven%2C_Lancering_Europese_Mobiliteitsweek_2010.jpg 2x" data-file-width="5616" data-file-height="3744" /></a><figcaption> Țările de Jos au o cultură a dezbaterii respectuoase și amicale. De la stânga la dreapta, membrii Camerei Reprezentanților <a href="/w/index.php?title=Sander_de_Rouwe&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sander de Rouwe — pagină inexistentă">Sander de Rouwe</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q882110" class="extiw" title="d:Q882110">d</a>) (CDA), <a href="/w/index.php?title=Ineke_van_Gent&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ineke van Gent — pagină inexistentă">Ineke van Gent</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3238189" class="extiw" title="d:Q3238189">d</a>) (GL), <a href="/w/index.php?title=Han_ten_Broeke&action=edit&redlink=1" class="new" title="Han ten Broeke — pagină inexistentă">Han ten Broeke</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2048089" class="extiw" title="d:Q2048089">d</a>) (VVD), <a href="/w/index.php?title=Kees_Verhoeven&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kees Verhoeven — pagină inexistentă">Kees Verhoeven</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2197145" class="extiw" title="d:Q2197145">d</a>) (D66) și <a href="/w/index.php?title=Farshad_Bashir&action=edit&redlink=1" class="new" title="Farshad Bashir — pagină inexistentă">Farshad Bashir</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2377782" class="extiw" title="d:Q2377782">d</a>) (SP), 2010</figcaption></figure> Din cauza sistemului <a href="/wiki/List%C4%83_de_partide_politice_din_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Listă de partide politice din Țările de Jos">multipartid</a>, niciun partid nu a deținut o majoritate în parlament din secolul al XIX-lea și, ca urmare, a trebuit să se formeze <a href="/wiki/Guvern_de_coali%C8%9Bie" title="Guvern de coaliție">cabinete de coaliție</a>. De când votul a devenit universal <a href="/w/index.php?title=%C3%8En_1917&action=edit&redlink=1" class="new" title="În 1917 — pagină inexistentă">în 1917</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2139747" class="extiw" title="d:Q2139747">d</a>), sistemul politic neerlandez a fost dominat de trei familii de partide politice: dintre care cele mai puternice au fost <a href="/wiki/Cre%C8%99tin_democra%C8%9Bie" title="Creștin democrație">creștin-democrații</a>, reprezentați în prezent de <a href="/wiki/Christen-Democratisch_App%C3%A8l" title="Christen-Democratisch Appèl">Apelul Creștin Democrat</a> (CDA); al doilea au fost <a href="/wiki/Social-democra%C8%9Bie" title="Social-democrație">social-democrații</a>, reprezentați de <a href="/wiki/Partij_van_de_Arbeid" title="Partij van de Arbeid">Partidul Muncii</a> (PvdA); iar al treilea au fost <a href="/w/index.php?title=Liberalii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Liberalii — pagină inexistentă">liberalii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4299938" class="extiw" title="d:Q4299938">d</a>), dintre care <a href="/wiki/Partidul_Popular_pentru_Libertate_%C8%99i_Democra%C8%9Bie" title="Partidul Popular pentru Libertate și Democrație">Partidul Popular pentru Libertate și Democrație</a> (VVD) de dreapta este principalul reprezentant. Aceste partide au cooperat în cabinete de coaliție în care creștin-democrații au fost întotdeauna partener: deci fie guverna o coaliție de centru-stânga a creștin-democraților cu social-democrații, fie o coaliție de centru-dreapta a creștin-democraților cu liberalii. În anii 1970, <a href="/w/index.php?title=Sistemul_de_partide&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sistemul de partide — pagină inexistentă">sistemul de partide</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1539288" class="extiw" title="d:Q1539288">d</a>) a devenit mai volatil: partidele creștin-democrate au pierdut locuri, în timp ce noi partide au avut succes, cum ar fi <a href="/wiki/Democra%C8%9Bii_66" title="Democrații 66">Democrat 66</a> (D66), partid <a href="/wiki/Radicalism_(istoric)" title="Radicalism (istoric)">democrat radical</a> și liberal <a href="/wiki/Progresism" title="Progresism">progresist</a>, sau partidul <a href="/wiki/Ecologie" title="Ecologie">ecologist</a> <a href="/wiki/GroenLinks" title="GroenLinks">GroenLinks</a> (GL). La <a href="/w/index.php?title=Alegerile_din_1994&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alegerile din 1994 — pagină inexistentă">alegerile din 1994</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2477700" class="extiw" title="d:Q2477700">d</a>), CDA și-a pierdut poziția dominantă. Un cabinet „<a href="/wiki/Violet" title="Violet">violet</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2366765" class="extiw" title="d:Q2366765">d</a>)” a fost format din VVD, D66 și PvdA. La <a href="/w/index.php?title=Alegerile_din_2002&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alegerile din 2002 — pagină inexistentă">alegerile din 2002</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2344349" class="extiw" title="d:Q2344349">d</a>), acest cabinet și-a pierdut majoritatea, din cauza unui sprijin sporit pentru CDA și a ascensiunii <a href="/wiki/LPF" class="mw-redirect" title="LPF">LPF</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1573190" class="extiw" title="d:Q1573190">d</a>) de dreapta, un nou partid politic, în jurul lui <a href="/wiki/Pim_Fortuyn" title="Pim Fortuyn">Pim Fortuyn</a>, care a fost asasinat cu o săptămână înainte de alegeri. CDA, VVD și LPF au format un <a href="/w/index.php?title=Cabinet&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cabinet — pagină inexistentă">cabinet</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1549819" class="extiw" title="d:Q1549819">d</a>) de scurtă durată, condus de liderul CDA, <a href="/wiki/Jan_Peter_Balkenende" title="Jan Peter Balkenende">Jan Peter Balkenende</a>. După <a href="/w/index.php?title=Alegerile_din_2003&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alegerile din 2003 — pagină inexistentă">alegerile din 2003</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2165748" class="extiw" title="d:Q2165748">d</a>), în care LPF și-a pierdut majoritatea mandatelor, a fost format un <a href="/w/index.php?title=Cabinet&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cabinet — pagină inexistentă">cabinet</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q975221" class="extiw" title="d:Q975221">d</a>) din CDA, VVD și D66. Cabinetul a inițiat un program ambițios de reformare a <a href="/wiki/Stat_social" title="Stat social">statului social</a>, a <a href="/w/index.php?title=Sistemului_de_s%C4%83n%C4%83tate&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sistemului de sănătate — pagină inexistentă">sistemului de sănătate</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q499558" class="extiw" title="d:Q499558">d</a>) și a <a href="/w/index.php?title=Politicii_de_imigrare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Politicii de imigrare — pagină inexistentă">politicii de imigrare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q218719" class="extiw" title="d:Q218719">d</a>). În iunie 2006, cabinetul a căzut după ce D66 a votat în favoarea unei moțiuni de cenzură împotriva <a href="/w/index.php?title=Ministrului_imigr%C4%83rii_%C8%99i_integr%C4%83rii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ministrului imigrării și integrării — pagină inexistentă">ministrului imigrării și integrării</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1041343" class="extiw" title="d:Q1041343">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Rita_Verdonk&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rita Verdonk — pagină inexistentă">Rita Verdonk</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q271921" class="extiw" title="d:Q271921">d</a>), care a declanșase o anchetă a procedurii de azil a lui <a href="/wiki/Ayaan_Hirsi_Ali" title="Ayaan Hirsi Ali">Ayaan Hirsi Ali</a>, <a href="/wiki/Membru_al_parlamentului" title="Membru al parlamentului">deputată</a> VVD. CDA și VVD au format un <a href="/w/index.php?title=Cabinet_interimar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cabinet interimar — pagină inexistentă">cabinet interimar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1473297" class="extiw" title="d:Q1473297">d</a>), iar <a href="/w/index.php?title=Alegerile_generale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alegerile generale — pagină inexistentă">alegerile generale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1420191" class="extiw" title="d:Q1420191">d</a>) au avut loc la <time datetime="2006-11-22">22 noiembrie 2006</time>. La aceste alegeri, CDA a rămas cel mai mare partid, iar <a href="/wiki/Partidul_Socialist_din_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Partidul Socialist din Țările de Jos">Partidul Socialist</a> a înregistrat cele mai mari câștiguri. <a href="/w/index.php?title=Formarea_unui_nou_cabinet&action=edit&redlink=1" class="new" title="Formarea unui nou cabinet — pagină inexistentă">Formarea unui nou cabinet</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1931145" class="extiw" title="d:Q1931145">d</a>) a durat trei luni, rezultând o <a href="/wiki/Coali%C8%9Bie" title="Coaliție">coaliție</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1719725" class="extiw" title="d:Q1719725">d</a>) între CDA, PvdA și <a href="/w/index.php?title=Uniunea_Cre%C8%99tin%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Uniunea Creștină — pagină inexistentă">Uniunea Creștină</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q239539" class="extiw" title="d:Q239539">d</a>). La <time datetime="2010-02-20">20 februarie 2010</time>, cabinetul a căzut când PvdA a refuzat să prelungească implicarea armatei neerlandeze în <a href="/wiki/Provincia_Urozgan" title="Provincia Urozgan">Uruzgan</a>, Afganistan.<a href="#cite_note-127">[125]</a> <a href="/wiki/Alegeri_anticipate" title="Alegeri anticipate">Alegeri anticipate</a> au avut loc la <a href="/w/index.php?title=9_iunie_2010&action=edit&redlink=1" class="new" title="9 iunie 2010 — pagină inexistentă">9 iunie 2010</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1148713" class="extiw" title="d:Q1148713">d</a>), cu rezultate devastatoare pentru cel mai mare partid anterior, CDA, care a pierdut aproximativ jumătate din mandate, rezultând 21 de locuri. VVD a devenit cel mai mare partid cu 31 de locuri, urmat îndeaproape de PvdA cu 30 de locuri. Marele câștigător al alegerilor din 2010 a fost <a href="/wiki/Geert_Wilders" title="Geert Wilders">Geert Wilders</a>, a l cărui <a href="/wiki/Partidul_pentru_Libertate" title="Partidul pentru Libertate">PVV</a>, de extremă dreapta,<a href="#cite_note-128">[126]</a><a href="#cite_note-129">[127]</a> succesorul ideologic al lui <a href="/wiki/LPF" class="mw-redirect" title="LPF">LPF</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1573190" class="extiw" title="d:Q1573190">d</a>), și-a dublat numărul de mandate.<a href="#cite_note-130">[128]</a> <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Biile_de_negociere_pentru_un_nou_guvern&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuțiile de negociere pentru un nou guvern — pagină inexistentă">Discuțiile de negociere pentru un nou guvern</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2418398" class="extiw" title="d:Q2418398">d</a>) au dus la un <a href="/w/index.php?title=Guvern_minoritar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Guvern minoritar — pagină inexistentă">guvern minoritar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q114793" class="extiw" title="d:Q114793">d</a>), condus de VVD (o premieră) în coaliție cu CDA, care a depus jurământul la <time datetime="2010-10-14">14 octombrie 2010</time>. Acest guvern minoritar fără precedent a fost susținut și de PVV, dar s-a dovedit, în cele din urmă, a fi instabil,<a href="#cite_note-131">[129]</a> când, la <time datetime="2012-04-21">21 aprilie 2012</time>, Wilders, liderul PVV, a „torpilat în mod neașteptat șapte săptămâni de discuții” cu privire la noile măsuri de austeritate, deschizând calea pentru alegeri anticipate.<a href="#cite_note-132">[130]</a><a href="#cite_note-133">[131]</a><a href="#cite_note-134">[132]</a> VVD și PvdA au câștigat majoritatea în Camera Reprezentanților în urma <a href="/w/index.php?title=Alegerilor_generale_din_2012&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alegerilor generale din 2012 — pagină inexistentă">alegerilor generale din 2012</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1457697" class="extiw" title="d:Q1457697">d</a>). La <time datetime="2012-11-05">5 noiembrie 2012</time>, ele au format <a href="/w/index.php?title=Al_doilea_cabinet_Rutte&action=edit&redlink=1" class="new" title="Al doilea cabinet Rutte — pagină inexistentă">al doilea cabinet Rutte</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1638648" class="extiw" title="d:Q1638648">d</a>). După <a href="/wiki/Alegeri_generale_%C3%AEn_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos,_2017" title="Alegeri generale în Țările de Jos, 2017">alegerile generale din 2017</a>, <a href="/wiki/Partidul_Popular_pentru_Libertate_%C8%99i_Democra%C8%9Bie" title="Partidul Popular pentru Libertate și Democrație">VVD</a>, <a href="/wiki/Christen-Democratisch_App%C3%A8l" title="Christen-Democratisch Appèl">Apelul Creștin Democrat</a>, <a href="/wiki/Democra%C8%9Bii_66" title="Democrații 66">Democrații 66</a> și <a href="/w/index.php?title=ChristenUnie&action=edit&redlink=1" class="new" title="ChristenUnie — pagină inexistentă">ChristenUnie</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q239539" class="extiw" title="d:Q239539">d</a>) au format al <a href="/w/index.php?title=Treilea_cabinet_Rutte&action=edit&redlink=1" class="new" title="Treilea cabinet Rutte — pagină inexistentă">treilea cabinet Rutte</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q42293409" class="extiw" title="d:Q42293409">d</a>). Acest cabinet a demisionat în ianuarie 2021, cu două luni înainte de alegerile generale, după un <a href="/w/index.php?title=Scandal_de_fraud%C4%83_%C3%AEn_domeniul_protec%C8%9Biei_copilului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Scandal de fraudă în domeniul protecției copilului — pagină inexistentă">scandal de fraudă în domeniul protecției copilului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q104054180" class="extiw" title="d:Q104054180">d</a>).<a href="#cite_note-135">[133]</a> În martie 2021, VVD de centru-dreapta al prim-ministrului <a href="/wiki/Mark_Rutte" title="Mark Rutte">Mark Rutte</a> a fost câștigătorul <a href="/wiki/Alegeri_parlamentare_%C3%AEn_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos,_2021" title="Alegeri parlamentare în Țările de Jos, 2021">alegerilor</a>, obținând 34 din 150 de locuri. Al doilea partid ca mărime a fost D66 de centru-stânga cu 24 de locuri. Partidul de extremă dreaptă a lui <a href="/wiki/Geert_Wilders" title="Geert Wilders">Geert Wilders</a> și-a pierdut popularitatea. Premierul Mark Rutte, aflat la putere din 2010, și-a format al patrulea guvern de coaliție, <a href="/w/index.php?title=Al_patrulea_cabinet_Rutte&action=edit&redlink=1" class="new" title="Al patrulea cabinet Rutte — pagină inexistentă">al patrulea cabinet Rutte</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q110111120" class="extiw" title="d:Q110111120">d</a>), format din aceleași partide ca și precedentul.<a href="#cite_note-136">[134]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Guvernarea">Guvernarea</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=24" title="Modifică secțiunea: Guvernarea" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=24" title="Edit section's source code: Guvernarea">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Împărțirea_administrativă">Împărțirea administrativă</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=25" title="Modifică secțiunea: Împărțirea administrativă" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=25" title="Edit section's source code: Împărțirea administrativă">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Map_provinces_Netherlands-en.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cc/Map_provinces_Netherlands-en.svg/langro-220px-Map_provinces_Netherlands-en.svg.png" decoding="async" width="220" height="261" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cc/Map_provinces_Netherlands-en.svg/langro-330px-Map_provinces_Netherlands-en.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cc/Map_provinces_Netherlands-en.svg/langro-440px-Map_provinces_Netherlands-en.svg.png 2x" data-file-width="743" data-file-height="881" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Provinciile_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Provinciile Țărilor de Jos">Provinciile</a> și <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos_Caraibiene" title="Țările de Jos Caraibiene">teritoriile</a> Țărilor de Jos</figcaption></figure> Țările de Jos sunt împărțite în douăsprezece provincii, fiecare sub conducerea unui <a href="/w/index.php?title=Comisar_al_Regelui&action=edit&redlink=1" class="new" title="Comisar al Regelui — pagină inexistentă">Comisar al Regelui</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q813403" class="extiw" title="d:Q813403">d</a>) (Commissaris van de Koning). În mod informal, în <a href="/wiki/Limburg_(%C8%9A%C4%83rile_de_Jos)" title="Limburg (Țările de Jos)">provincia Limburg</a>, această funcție este numită „guvernator” (Gouverneur). Toate provinciile sunt împărțite în <a href="/wiki/Comunele_din_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Comunele din Țările de Jos">comune</a> (gemeenten), 345 la număr în 2022.<a href="#cite_note-CBS_code-137">[135]</a><a href="#cite_note-MUNICPS-138">[136]</a> Țara este împărțită și în 21 de districte ale apei, conduse de un <a href="/w/index.php?title=Consiliu_al_apei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Consiliu al apei — pagină inexistentă">consiliu al apei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q702081" class="extiw" title="d:Q702081">d</a>) (waterschap sau hoogheemraadschap), fiecare având autoritate în chestiuni referitoare la gospodărirea apelor.<a href="#cite_note-WATER-139">[137]</a><a href="#cite_note-140">[138]</a> Crearea consiliilor apelor o precede de fapt pe cea a națiunii în sine, primul apărând în 1196. Consiliile neerlandeze ale apelor sunt printre cele mai vechi entități democratice din lume care există încă. Alegerile directe ale consiliilor apelor au loc la fiecare patru ani. Structura administrativă a celor trei insule BES, cunoscute în mod colectiv sub numele de <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos_Caraibiene" title="Țările de Jos Caraibiene">Țările de Jos Caraibiene</a>, se află în afara celor douăsprezece provincii. Aceste insule au statutul de openbare lichamen (<a href="/w/index.php?title=Organisme_publice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Organisme publice — pagină inexistentă">organisme publice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3648563" class="extiw" title="d:Q3648563">d</a>)). În Țările de Jos, aceste unități administrative sunt adesea denumite comune speciale. Țările de Jos au mai multe <a href="/w/index.php?title=Enclav%C4%83_%C8%99i_exclav%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Enclavă și exclavă — pagină inexistentă">exclave</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q15621274" class="extiw" title="d:Q15621274">d</a>) în Belgia<a href="#cite_note-141">[139]</a> și, în cadrul acestora, chiar și câteva enclave care fac parte din provincia <a href="/wiki/Brabantul_de_Nord" title="Brabantul de Nord">Brabantul de Nord</a> (vezi <a href="/wiki/Baarle-Nassau" title="Baarle-Nassau">Baarle-Nassau</a>). Deoarece Țările de Jos și Belgia se află ambele în <a href="/wiki/Benelux" title="Benelux">Benelux</a> și, mai recent, în <a href="/wiki/Spa%C8%9Biul_Schengen" title="Spațiul Schengen">Spațiul Schengen</a>, cetățenii țărilor respective pot călători prin aceste enclave fără controale. <table style="background:none;" cellspacing="2"> <tbody><tr> <td> <table class="sortable wikitable" style="text-align:center"> <tbody><tr> <th class="unsortable" style="width:40px;">Drapel </th> <th style="width:110px;">Provincie </th> <th style="width:120px;">Capitală </th> <th style="width:100px;">Cel mai mare oraș </th> <th style="width:60px;">Suprafață totală </th> <th style="width:60px;">Suprafață de uscat </th> <th style="width:90px;">Populație<a href="#cite_note-RegionalPop-142">[140]</a> (noiembrie 2019) </th> <th style="width:80px;">Densitate </th></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Drenthe" title="Drenthe"><img alt="Drenthe" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1c/Flag_of_Drenthe.svg/23px-Flag_of_Drenthe.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1c/Flag_of_Drenthe.svg/35px-Flag_of_Drenthe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1c/Flag_of_Drenthe.svg/45px-Flag_of_Drenthe.svg.png 2x" data-file-width="750" data-file-height="500" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Drenthe" title="Drenthe">Drenthe</a> </td> <td><a href="/wiki/Assen" title="Assen">Assen</a> </td> <td><a href="/wiki/Emmen" title="Emmen">Emmen</a> </td> <td style="text-align:right">2.680 km² </td> <td style="text-align:right">2.634 km² </td> <td style="text-align:right">493,449 </td> <td style="text-align:right">188 /km² </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Flevoland" title="Flevoland"><img alt="Flevoland" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/Flag_of_Flevoland.svg/23px-Flag_of_Flevoland.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/Flag_of_Flevoland.svg/35px-Flag_of_Flevoland.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/Flag_of_Flevoland.svg/45px-Flag_of_Flevoland.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="400" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Flevoland" title="Flevoland">Flevoland</a> </td> <td><a href="/wiki/Lelystad" title="Lelystad">Lelystad</a> </td> <td><a href="/wiki/Almere" title="Almere">Almere</a> </td> <td style="text-align:right">2.413 km² </td> <td style="text-align:right">1.413 km² </td> <td style="text-align:right">422,202 </td> <td style="text-align:right">299 /km² </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Provincia_Frizia" title="Provincia Frizia"><img alt="Provincia Frizia" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Frisian_flag.svg/22px-Frisian_flag.svg.png" decoding="async" width="22" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Frisian_flag.svg/33px-Frisian_flag.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Frisian_flag.svg/44px-Frisian_flag.svg.png 2x" data-file-width="910" data-file-height="630" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Provincia_Frizia" title="Provincia Frizia">Friesland</a> </td> <td colspan="2"><a href="/wiki/Leeuwarden" title="Leeuwarden">Leeuwarden</a> </td> <td style="text-align:right">5.749 km² </td> <td style="text-align:right">3.324 km² </td> <td style="text-align:right">649,988 </td> <td style="text-align:right">196 /km² </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Gelderland" title="Gelderland"><img alt="Gelderland" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b1/Flag_of_Gelderland.svg/23px-Flag_of_Gelderland.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b1/Flag_of_Gelderland.svg/35px-Flag_of_Gelderland.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b1/Flag_of_Gelderland.svg/45px-Flag_of_Gelderland.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="341" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Gelderland" title="Gelderland">Gelderland</a> </td> <td><a href="/wiki/Arnhem" title="Arnhem">Arnhem</a> </td> <td><a href="/wiki/Nijmegen" title="Nijmegen">Nijmegen</a> </td> <td style="text-align:right">5.136 km² </td> <td style="text-align:right">4.967 km² </td> <td style="text-align:right">2,084,478 </td> <td style="text-align:right">420 /km² </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Groningen_(provincie)" title="Groningen (provincie)"><img alt="Groningen (provincie)" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e6/Flag_of_Groningen.svg/23px-Flag_of_Groningen.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e6/Flag_of_Groningen.svg/35px-Flag_of_Groningen.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e6/Flag_of_Groningen.svg/45px-Flag_of_Groningen.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="400" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Groningen_(provincie)" title="Groningen (provincie)">Groningen</a> </td> <td colspan="2"><a href="/wiki/Groningen" title="Groningen">Groningen</a> </td> <td style="text-align:right">2.960 km² </td> <td style="text-align:right">2.325 km² </td> <td style="text-align:right">585,881 </td> <td style="text-align:right">252 /km² </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Limburg_(%C8%9A%C4%83rile_de_Jos)" title="Limburg (Țările de Jos)"><img alt="Limburg (Țările de Jos)" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d1/Flag_of_Limburg_%28Netherlands%29.svg/23px-Flag_of_Limburg_%28Netherlands%29.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d1/Flag_of_Limburg_%28Netherlands%29.svg/35px-Flag_of_Limburg_%28Netherlands%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d1/Flag_of_Limburg_%28Netherlands%29.svg/45px-Flag_of_Limburg_%28Netherlands%29.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="400" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Limburg_(%C8%9A%C4%83rile_de_Jos)" title="Limburg (Țările de Jos)">Limburg</a> </td> <td colspan="2"><a href="/wiki/Maastricht" title="Maastricht">Maastricht</a> </td> <td style="text-align:right">2.210 km² </td> <td style="text-align:right">2.148 km² </td> <td style="text-align:right">1,118,223 </td> <td style="text-align:right">521 /km² </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Brabantul_de_Nord" title="Brabantul de Nord"><img alt="Brabantul de Nord" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a2/North_Brabant-Flag.svg/23px-North_Brabant-Flag.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a2/North_Brabant-Flag.svg/35px-North_Brabant-Flag.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a2/North_Brabant-Flag.svg/45px-North_Brabant-Flag.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="400" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Brabantul_de_Nord" title="Brabantul de Nord">North Brabant</a> </td> <td><a href="/wiki/%27s-Hertogenbosch" title="'s-Hertogenbosch">'s-Hertogenbosch</a> </td> <td><a href="/wiki/Eindhoven" title="Eindhoven">Eindhoven</a> </td> <td style="text-align:right">5.082 km² </td> <td style="text-align:right">4.908 km² </td> <td style="text-align:right">2,562,566 </td> <td style="text-align:right">523 /km² </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Olanda_de_Nord" title="Olanda de Nord"><img alt="Olanda de Nord" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/51/Flag_of_North_Holland.svg/23px-Flag_of_North_Holland.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/51/Flag_of_North_Holland.svg/35px-Flag_of_North_Holland.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/51/Flag_of_North_Holland.svg/45px-Flag_of_North_Holland.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Olanda_de_Nord" title="Olanda de Nord">North Holland</a> </td> <td><a href="/wiki/Haarlem" title="Haarlem">Haarlem</a> </td> <td><a href="/wiki/Amsterdam" title="Amsterdam">Amsterdam</a> </td> <td style="text-align:right">4.092 km² </td> <td style="text-align:right">2.662 km² </td> <td style="text-align:right">2,877,909 </td> <td style="text-align:right">1.082 /km² </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Overijssel" title="Overijssel"><img alt="Overijssel" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f8/Flag_of_Overijssel.svg/23px-Flag_of_Overijssel.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f8/Flag_of_Overijssel.svg/35px-Flag_of_Overijssel.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f8/Flag_of_Overijssel.svg/45px-Flag_of_Overijssel.svg.png 2x" data-file-width="750" data-file-height="500" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Overijssel" title="Overijssel">Overijssel</a> </td> <td><a href="/wiki/Zwolle" title="Zwolle">Zwolle</a> </td> <td><a href="/wiki/Enschede" title="Enschede">Enschede</a> </td> <td style="text-align:right">3.421 km² </td> <td style="text-align:right">3.323 km² </td> <td style="text-align:right">1,162,215 </td> <td style="text-align:right">350 /km² </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Olanda_de_Sud" title="Olanda de Sud"><img alt="Olanda de Sud" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/38/Flag_of_Zuid-Holland.svg/23px-Flag_of_Zuid-Holland.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/38/Flag_of_Zuid-Holland.svg/35px-Flag_of_Zuid-Holland.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/38/Flag_of_Zuid-Holland.svg/45px-Flag_of_Zuid-Holland.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="666" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Olanda_de_Sud" title="Olanda de Sud">South Holland</a> </td> <td><a href="/wiki/Haga" title="Haga">The Hague</a> </td> <td><a href="/wiki/Rotterdam" title="Rotterdam">Rotterdam</a> </td> <td style="text-align:right">3.419 km² </td> <td style="text-align:right">2.814 km² </td> <td style="text-align:right">3,705,625 </td> <td style="text-align:right">1.317 /km² </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Utrecht_(provincie)" title="Utrecht (provincie)"><img alt="Utrecht (provincie)" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4b/Utrecht_%28province%29-Flag.svg/23px-Utrecht_%28province%29-Flag.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4b/Utrecht_%28province%29-Flag.svg/35px-Utrecht_%28province%29-Flag.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4b/Utrecht_%28province%29-Flag.svg/45px-Utrecht_%28province%29-Flag.svg.png 2x" data-file-width="720" data-file-height="480" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Utrecht_(provincie)" title="Utrecht (provincie)">Utrecht</a> </td> <td colspan="2"><a href="/wiki/Utrecht" title="Utrecht">Utrecht</a> </td> <td style="text-align:right">1.449 km² </td> <td style="text-align:right">1.380 km² </td> <td style="text-align:right">1,353,596 </td> <td style="text-align:right">981 /km² </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Zeelanda" title="Zeelanda"><img alt="Zeelanda" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/Flag_of_Zeeland.svg/23px-Flag_of_Zeeland.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/Flag_of_Zeeland.svg/35px-Flag_of_Zeeland.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/Flag_of_Zeeland.svg/45px-Flag_of_Zeeland.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="400" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Zeelanda" title="Zeelanda">Zeeland</a> </td> <td colspan="2"><a href="/wiki/Middelburg" title="Middelburg">Middelburg</a> </td> <td style="text-align:right">2.934 km² </td> <td style="text-align:right">1.783 km² </td> <td style="text-align:right">383,689 </td> <td style="text-align:right">216 /km² </td></tr> <tr class="sortbottom" style="text-align:right"> <th colspan="4">Total </th> <th>41.545 km² </th> <th>33.481 km² </th> <th>17,399,821 </th> <th>521 /km² </th></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table> <table style="background:none;" cellspacing="2"> <tbody><tr> <td> <table class="sortable wikitable" style="text-align:center;"> <tbody><tr> <th class="unsortable" style="width:40px;">Drapel </th> <th style="width:110px;">Nume </th> <th style="width:120px;">Capitală </th> <th style="width:60px;">Zona <a href="#cite_note-auto1-143">[141]</a> </th> <th style="width:90px;">Populație<a href="#cite_note-auto1-143">[141]</a> (ianuarie 2019) </th> <th style="width:80px;">Densitate </th></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Bonaire" title="Bonaire"><img alt="Bonaire" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1e/Flag_of_Bonaire.svg/23px-Flag_of_Bonaire.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1e/Flag_of_Bonaire.svg/35px-Flag_of_Bonaire.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1e/Flag_of_Bonaire.svg/45px-Flag_of_Bonaire.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Bonaire" title="Bonaire">Bonaire</a> </td> <td><a href="/w/index.php?title=Kralendijk&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kralendijk — pagină inexistentă">Kralendijk</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q331584" class="extiw" title="d:Q331584">d</a>) </td> <td style="text-align:right">294 km² </td> <td style="text-align:right">20.104 </td> <td style="text-align:right">69 /km² </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Saba" title="Saba"><img alt="Saba" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5a/Flag_of_Saba.svg/23px-Flag_of_Saba.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5a/Flag_of_Saba.svg/35px-Flag_of_Saba.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5a/Flag_of_Saba.svg/45px-Flag_of_Saba.svg.png 2x" data-file-width="750" data-file-height="500" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Saba" title="Saba">Saba</a> </td> <td><a href="/w/index.php?title=The_Bottom&action=edit&redlink=1" class="new" title="The Bottom — pagină inexistentă">The Bottom</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q475718" class="extiw" title="d:Q475718">d</a>) </td> <td style="text-align:right">13 km² </td> <td style="text-align:right">1.915 </td> <td style="text-align:right">148 /km² </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Sint_Eustatius" title="Sint Eustatius"><img alt="Sint Eustatius" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/08/Flag_of_Sint_Eustatius.svg/23px-Flag_of_Sint_Eustatius.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/08/Flag_of_Sint_Eustatius.svg/35px-Flag_of_Sint_Eustatius.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/08/Flag_of_Sint_Eustatius.svg/45px-Flag_of_Sint_Eustatius.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Sint_Eustatius" title="Sint Eustatius">Sint Eustatius</a> </td> <td><a href="/wiki/Oranjestad" class="mw-disambig" title="Oranjestad">Oranjestad</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q217610" class="extiw" title="d:Q217610">d</a>) </td> <td style="text-align:right">21 km² </td> <td style="text-align:right">3.138 </td> <td style="text-align:right">150 /km² </td></tr> <tr class="sortbottom"> <th colspan="3">Total </th> <th style="text-align:right;">328 km² </th> <th style="text-align:right;">25.157 </th> <th style="text-align:right;">77 /km² </th></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Relații_externe">Relații externe</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=26" title="Modifică secțiunea: Relații externe" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=26" title="Edit section's source code: Relații externe">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:International_Court_of_Justice_HQ_2006.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a0/International_Court_of_Justice_HQ_2006.jpg/220px-International_Court_of_Justice_HQ_2006.jpg" decoding="async" width="220" height="164" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a0/International_Court_of_Justice_HQ_2006.jpg/330px-International_Court_of_Justice_HQ_2006.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a0/International_Court_of_Justice_HQ_2006.jpg/440px-International_Court_of_Justice_HQ_2006.jpg 2x" data-file-width="1600" data-file-height="1194" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Palatul_P%C4%83cii" title="Palatul Păcii">Palatul Păcii</a> (Vredespaleis), din <a href="/wiki/Haga" title="Haga">Haga</a></figcaption></figure> Istoria <a href="/w/index.php?title=Politicii_externe_neerlandeze&action=edit&redlink=1" class="new" title="Politicii externe neerlandeze — pagină inexistentă">politicii externe neerlandeze</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2089092" class="extiw" title="d:Q2089092">d</a>) a fost caracterizată de <a href="/wiki/Stat_neutru" title="Stat neutru">neutralitatea</a> acesteia. Începând cu cel de al Doilea Război Mondial, Olanda a devenit membră a unui număr mare de organizații internaționale, în special ONU, <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Tratatului_Atlanticului_de_Nord" title="Organizația Tratatului Atlanticului de Nord">NATO</a> și UE. Economia neerlandeză este foarte deschisă și se bazează puternic pe <a href="/wiki/Comer%C8%9B_interna%C8%9Bional" title="Comerț internațional">comerțul internațional</a>. Politica <a href="/wiki/Politic%C4%83_extern%C4%83" title="Politică externă">externă</a> a Țărilor de Jos se bazează pe patru angajamente de bază: față de <a href="/wiki/Atlantism" title="Atlantism">cooperarea atlantică</a>, față de <a href="/wiki/Integrare_european%C4%83" title="Integrare europeană">integrarea europeană</a>, față de <a href="/wiki/Dezvoltarea_interna%C8%9Bional%C4%83" title="Dezvoltarea internațională">dezvoltarea internațională</a> și față de <a href="/wiki/Drept_interna%C8%9Bional" title="Drept internațional">dreptul internațional</a>. Una dintre cele mai controversate probleme internaționale din jurul Țărilor de Jos este <a href="/w/index.php?title=Politica_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos_%C3%AEn_materie_de_stupefiante&action=edit&redlink=1" class="new" title="Politica Țărilor de Jos în materie de stupefiante — pagină inexistentă">politica sa liberală față de drogurile ușoare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1310253" class="extiw" title="d:Q1310253">d</a>). În timpul și după <a href="/wiki/Epoca_de_Aur_Neerlandez%C4%83" title="Epoca de Aur Neerlandeză">Epoca de Aur Neerlandeză</a>, poporul neerlandez și-a construit un imperiu comercial și colonial. Cele mai importante colonii au fost actualele <a href="/wiki/Surinam" title="Surinam">Surinam</a> și <a href="/wiki/Indonezia" title="Indonezia">Indonezia</a>. Indonezia a devenit independentă după <a href="/w/index.php?title=Revolu%C8%9Bia_Na%C8%9Bional%C4%83_Indonezian%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Revoluția Națională Indoneziană — pagină inexistentă">Revoluția Națională Indoneziană</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1332160" class="extiw" title="d:Q1332160">d</a>) din anii 1940, în urma unui război de independență, a presiunii internaționale și a mai multor <a href="/w/index.php?title=Rezolu%C8%9Bii_ale_Consiliului_de_Securitate_al_Na%C8%9Biunilor_Unite&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rezoluții ale Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite — pagină inexistentă">rezoluții ale Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q877358" class="extiw" title="d:Q877358">d</a>). Surinam a devenit independent în 1975. Legăturile istorice moștenite din trecutul său colonial influențează în continuare relațiile externe ale Țărilor de Jos. În plus, mulți oameni din aceste țări locuiesc permanent în Țările de Jos. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Apărarea">Apărarea</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=27" title="Modifică secțiunea: Apărarea" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=27" title="Edit section's source code: Apărarea">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Rob_Bauer.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/Rob_Bauer.jpg/220px-Rob_Bauer.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/Rob_Bauer.jpg/330px-Rob_Bauer.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/Rob_Bauer.jpg/440px-Rob_Bauer.jpg 2x" data-file-width="3321" data-file-height="2214" /></a><figcaption> Locotenentul amiral <a href="/w/index.php?title=Rob_Bauer&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rob Bauer — pagină inexistentă">Rob Bauer</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q28841985" class="extiw" title="d:Q28841985">d</a>) este actualul <a href="/w/index.php?title=%C8%98ef_al_ap%C4%83r%C4%83rii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Șef al apărării — pagină inexistentă">șef al apărării</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2215003" class="extiw" title="d:Q2215003">d</a>) .</figcaption></figure> Țările de Jos au una dintre cele mai vechi armate permanente din Europa; a fost înființată ca atare de către <a href="/w/index.php?title=Mauri%C8%9Biu_de_Nassau&action=edit&redlink=1" class="new" title="Maurițiu de Nassau — pagină inexistentă">Maurice de Nassau</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q164062" class="extiw" title="d:Q164062">d</a>) la sfârșitul anilor 1500. Armata neerlandeză a fost folosită în tot <a href="/wiki/Imperiul_Neerlandez" title="Imperiul Neerlandez">Imperiul Neerlandez</a>. După înfrângerea lui Napoleon, armata a fost transformată într-o armată de <a href="/w/index.php?title=Conscrip%C8%9Bie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Conscripție — pagină inexistentă">recruți</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q580750" class="extiw" title="d:Q580750">d</a>). Armata a fost desfășurată fără succes în timpul <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_belgian%C4%83" class="mw-redirect" title="Revoluția belgiană">Revoluției Belgiene</a> din 1830. După 1830, a fost desfășurată în principal în coloniile neerlandeze, întrucât Țările de Jos au rămas neutre în războaiele europene (inclusiv în Primul Război Mondial), până când <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_Olandei" title="Bătălia Olandei">au fost invadate în al Doilea Război Mondial</a> și învinse de Wehrmacht în mai 1940. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:HNLMS_Holland.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/16/HNLMS_Holland.jpg/220px-HNLMS_Holland.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/16/HNLMS_Holland.jpg/330px-HNLMS_Holland.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/16/HNLMS_Holland.jpg/440px-HNLMS_Holland.jpg 2x" data-file-width="960" data-file-height="640" /></a><figcaption> Zr. Ms. Holland, o <a href="/w/index.php?title=Nav%C4%83_de_patrulare_offshore&action=edit&redlink=1" class="new" title="Navă de patrulare offshore — pagină inexistentă">navă de patrulare offshore</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q331795" class="extiw" title="d:Q331795">d</a>) a <a href="/wiki/Marina_Regal%C4%83_a_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Marina Regală a Țărilor de Jos">Marinei Regale Neerlandeze</a></figcaption></figure> Țările de Jos și-au abandonat neutralitatea în 1948, când au semnat <a href="/wiki/Tratatul_de_la_Bruxelles" title="Tratatul de la Bruxelles">Tratatul de la Bruxelles</a> și au devenit membru fondator al <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Tratatului_Atlanticului_de_Nord" title="Organizația Tratatului Atlanticului de Nord">NATO</a> în 1949. Armata neerlandeză a făcut, așadar, parte din forța NATO în Europa <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Rece" title="Războiul Rece">Războiului Rece</a>, desfășurându-și armata în mai multe baze din Germania. Peste 3.000 de soldați neerlandezi au fost repartizați în <a href="/w/index.php?title=Divizia_2_Infanterie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Divizia 2 Infanterie — pagină inexistentă">Divizia 2 Infanterie</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q210607" class="extiw" title="d:Q210607">d</a>) a <a href="/wiki/Armata_Statelor_Unite_ale_Americii" title="Armata Statelor Unite ale Americii">Armatei Statelor Unite</a> în timpul <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_din_Coreea" title="Războiul din Coreea">războiului din Coreea</a>. În 1996, recrutarea a fost suspendată, iar armata neerlandeză a fost din nou transformată într-o armată profesionistă. Din anii 1990, ea a fost implicată în <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Bosniac" title="Războiul Bosniac">Războiul Bosniac</a> și în <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_din_Kosovo" title="Războiul din Kosovo">Războiul din Kosovo</a>, a ocupat o provincie din <a href="/wiki/Irak" title="Irak">Irak</a> după înfrângerea lui <a href="/wiki/Saddam_Hussein" title="Saddam Hussein">Saddam Hussein</a> și a fost angajată în <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_din_Afganistan_(2001-_2021)" class="mw-redirect" title="Războiul din Afganistan (2001- 2021)">Afganistan</a>. Armata este compusă din patru ramuri, toate având prefixul Koninklijke (regal): <ul><li>Koninklijke Marine (KM), <a href="/wiki/Marina_Regal%C4%83_a_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Marina Regală a Țărilor de Jos">Marina Regală a Țărilor de Jos</a>, inclusiv Serviciul Aeronaval și Corpul Marin;</li> <li>Koninklijke Landmacht (KL), <a href="/wiki/For%C8%9Bele_Terestre_Regale_ale_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Forțele Terestre Regale ale Țărilor de Jos">Armata Regală a Țărilor de Jos</a>;</li> <li>Koninklijke Luchtmacht (KLu), <a href="/wiki/For%C8%9Bele_Aeriene_Regale_ale_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Forțele Aeriene Regale ale Țărilor de Jos">Forțele Aeriene Regale Neerlandeze</a> ;</li> <li>Koninklijke Marechaussee (KMar), <a href="/wiki/Poli%C8%9Bia_Militar%C4%83_Regal%C4%83_a_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Poliția Militară Regală a Țărilor de Jos">Poliția Militară Regală</a> (poliția militară), între ale cărei sarcini se numără rolul de poliție militară, dar și controlul frontierelor.</li></ul> Serviciul submarin a fost deschis pentru femei la <time datetime="2017-01-01">1 ianuarie 2017</time>. <a href="/w/index.php?title=Korps_Commandotroepen&action=edit&redlink=1" class="new" title="Korps Commandotroepen — pagină inexistentă">Korps Commandotroepen</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2352281" class="extiw" title="d:Q2352281">d</a>), Forța de Operații Speciale a Armatei Țărilor de Jos, este și ea deschisă femeilor, dar din cauza cerințelor fizice extrem de mari pentru instrucția inițială, este aproape imposibil pentru o femeie să devină membru în comando.<a href="#cite_note-144">[142]</a> Ministerul neerlandez al Apărării are peste 70.000 de angajați, inclusiv peste 20.000 de civili și peste 50.000 de militari.<a href="#cite_note-145">[143]</a> În aprilie 2011, guvernul a anunțat o reducere majoră a armatei sale din cauza unei reduceri a cheltuielilor guvernamentale, inclusiv o scădere a numărului de tancuri, avioane de luptă, nave de luptă și înalți oficiali.<a href="#cite_note-146">[144]</a> Țările de Jos au ratificat multe convenții internaționale privind <a href="/w/index.php?title=Dreptul_r%C4%83zboiului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dreptul războiului — pagină inexistentă">dreptul războiului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q381148" class="extiw" title="d:Q381148">d</a>), dar au decis să nu semneze <a href="/wiki/Tratatul_asupra_Interzicerii_Armelor_Nucleare" title="Tratatul asupra Interzicerii Armelor Nucleare">tratatul ONU privind interzicerea armelor nucleare</a>.<a href="#cite_note-147">[145]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Economie">Economie</h2>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=28" title="Modifică secțiunea: Economie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=28" title="Edit section's source code: Economie">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Netherlands_Product_Exports_(2019).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bd/Netherlands_Product_Exports_%282019%29.svg/220px-Netherlands_Product_Exports_%282019%29.svg.png" decoding="async" width="220" height="143" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bd/Netherlands_Product_Exports_%282019%29.svg/330px-Netherlands_Product_Exports_%282019%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bd/Netherlands_Product_Exports_%282019%29.svg/440px-Netherlands_Product_Exports_%282019%29.svg.png 2x" data-file-width="1100" data-file-height="715" /></a><figcaption> Reprezentare proporțională a exporturilor Țărilor de Jos, 2019</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Smile_29Aug07_5,_at_the_Amazone_harbour,_Port_of_Rotterdam,_Holland_29-Aug-2007.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/57/Smile_29Aug07_5%2C_at_the_Amazone_harbour%2C_Port_of_Rotterdam%2C_Holland_29-Aug-2007.jpg/220px-Smile_29Aug07_5%2C_at_the_Amazone_harbour%2C_Port_of_Rotterdam%2C_Holland_29-Aug-2007.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/57/Smile_29Aug07_5%2C_at_the_Amazone_harbour%2C_Port_of_Rotterdam%2C_Holland_29-Aug-2007.jpg/330px-Smile_29Aug07_5%2C_at_the_Amazone_harbour%2C_Port_of_Rotterdam%2C_Holland_29-Aug-2007.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/57/Smile_29Aug07_5%2C_at_the_Amazone_harbour%2C_Port_of_Rotterdam%2C_Holland_29-Aug-2007.jpg/440px-Smile_29Aug07_5%2C_at_the_Amazone_harbour%2C_Port_of_Rotterdam%2C_Holland_29-Aug-2007.jpg 2x" data-file-width="3488" data-file-height="2616" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Portul_Rotterdam" title="Portul Rotterdam">Portul Rotterdam</a>, cel mai mare port din Europa.</figcaption></figure> Țările de Jos au o economie dezvoltată și joacă un rol deosebit în economia europeană de multe secole. Începând cu secolul al XVI-lea, transportul maritim, pescuitul, agricultura, comerțul și serviciile bancare au fost sectoare principale ale economiei neerlandeze. Țările de Jos au <a href="/w/index.php?title=Un_nivel_ridicat_de_libertate_economic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Un nivel ridicat de libertate economică — pagină inexistentă">un nivel ridicat de libertate economică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3810245" class="extiw" title="d:Q3810245">d</a>). Țările de Jos sunt una dintre țările cel mai bine clasate în <a href="/w/index.php?title=Global_Enabling_Trade_Report&action=edit&redlink=1" class="new" title="Global Enabling Trade Report — pagină inexistentă">Global Enabling Trade Report</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5570266" class="extiw" title="d:Q5570266">d</a>) (a doua în 2016) și s-a clasat pe locul cinci ca cea mai competitivă economie din lume în clasamentul <a href="/wiki/International_Institute_for_Management_Development" title="International Institute for Management Development">Institutului Internațional Elvețian pentru Dezvoltarea Managementului</a> în 2017.<a href="#cite_note-148">[146]</a> În plus, țara a fost clasată a doua cea mai inovatoare țară din lume în <a href="/wiki/Indicele_global_al_inov%C4%83rii" title="Indicele global al inovării">Global Innovation Index</a> din 2018.<a href="#cite_note-149">[147]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Netherlands.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c4/Netherlands.jpg/220px-Netherlands.jpg" decoding="async" width="220" height="166" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c4/Netherlands.jpg/330px-Netherlands.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c4/Netherlands.jpg/440px-Netherlands.jpg 2x" data-file-width="2544" data-file-height="1920" /></a><figcaption> Țările de Jos sunt o țară puternic dezvoltată. În imagine, o autostradă care trece pe lângă un <a href="/wiki/Polder" title="Polder">polder</a> cu o <a href="/w/index.php?title=Moar%C4%83_de_v%C3%A2nt_de_drenaj&action=edit&redlink=1" class="new" title="Moară de vânt de drenaj — pagină inexistentă">moară de vânt de drenaj</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1730505" class="extiw" title="d:Q1730505">d</a>) și două <a href="/wiki/Central%C4%83_electroeolian%C4%83" class="mw-redirect" title="Centrală electroeoliană">turbine eoliene</a> în fundal.</figcaption></figure> În 2020, principalii parteneri comerciali ai Țărilor de Jos erau Germania, Belgia, Regatul Unit, Statele Unite, Franța, Italia, China și Rusia.<a href="#cite_note-150">[148]</a> Țările de Jos sunt una din primele 10 țări exportatoare din lume. Produsele alimentare formează cel mai mare sector industrial. Alte mari industrii sunt cea chimică, metalurgia, industria constructoare de mașini, produse electrice, comerțul, serviciile și turismul. Exemple de companii internaționale originare din Țările de Jos sunt <a href="/wiki/Randstad_Holding" title="Randstad Holding">Randstad</a>, <a href="/wiki/Unilever" title="Unilever">Unilever</a>, <a href="/wiki/Heineken" class="mw-redirect" title="Heineken">Heineken</a>, <a href="/wiki/KLM" title="KLM">KLM</a>, companii de servicii financiare (<a href="/wiki/ING_Groep" class="mw-redirect" title="ING Groep">ING</a>, <a href="/wiki/ABN_AMRO" title="ABN AMRO">ABN AMRO</a>, <a href="/wiki/Rabobank" title="Rabobank">Rabobank</a>), din industria chimică (<a href="/w/index.php?title=DSM_(companie)&action=edit&redlink=1" class="new" title="DSM (companie) — pagină inexistentă">DSM</a>, <a href="/wiki/AkzoNobel" title="AkzoNobel">AKZO</a>), rafinarea petrolului (<a href="/wiki/Royal_Dutch_Shell" title="Royal Dutch Shell">Royal Dutch Shell</a>), de electronice (<a href="/wiki/Philips" title="Philips">Philips</a>, <a href="/wiki/ASML" title="ASML">ASML</a>), și de navigație prin satelit (<a href="/w/index.php?title=TomTom&action=edit&redlink=1" class="new" title="TomTom — pagină inexistentă">TomTom</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q682144" class="extiw" title="d:Q682144">d</a>)). Țările de Jos au <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_PIB_(nominal)" title="Lista țărilor în funcție de PIB (nominal)">a 17-a cea mai mare economie din lume</a> și <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_PIB-ul_pe_cap_de_locuitor" title="Lista țărilor în funcție de PIB-ul pe cap de locuitor">ocupă locul 11 după PIB (nominal) pe cap de locuitor</a>. Între 1997 și 2000, creșterea economică anuală (PIB) a fost în medie de aproape 4%, cu mult peste media europeană. Creșterea a încetinit considerabil din 2001 până în 2005 odată cu încetinirea economică globală, dar a accelerat la 4,1% în trimestrul al treilea din 2007. În mai 2013, inflația era de 2,8% pe an.<a href="#cite_note-151">[149]</a> În aprilie 2013, șomajul era de 8,2% (sau 6,7% conform definiției <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Interna%C8%9Bional%C4%83_a_Muncii" title="Organizația Internațională a Muncii">OIM</a>) din <a href="/wiki/For%C8%9Ba_de_munc%C4%83" class="mw-redirect" title="Forța de muncă">forța de muncă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q13440398" class="extiw" title="d:Q13440398">d</a>).<a href="#cite_note-152">[150]</a> În februarie 2019, aceasta a fost redusă la 3,4%.<a href="#cite_note-153">[151]</a> În Q3 și Q4 2011, economia neerlandeză s-a contractat cu 0,4% și, respectiv, 0,7%, din cauza crizei datoriilor europene, în timp ce în Q4 economia zonei euro s-a micșorat cu 0,3%.<a href="#cite_note-154">[152]</a> Țările de Jos au un <a href="/wiki/Coeficientul_lui_Gini" title="Coeficientul lui Gini">coeficient GINI</a> relativ scăzut, de 0,326. În ciuda clasării pe locul 11 după <a href="/w/index.php?title=PIB_pe_cap_de_locuitor&action=edit&redlink=1" class="new" title="PIB pe cap de locuitor — pagină inexistentă">PIB pe cap de locuitor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6646951" class="extiw" title="d:Q6646951">d</a>), <a href="/wiki/UNICEF" title="UNICEF">UNICEF</a> a clasat Țările de Jos pe locul 1 în ceea ce privește bunăstarea copiilor în țările bogate, atât în 2007, cât și în 2013.<a href="#cite_note-155">[153]</a><a href="#cite_note-156">[154]</a><a href="#cite_note-157">[155]</a> După <a href="/w/index.php?title=Indicele_Libert%C4%83%C8%9Bii_Economice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Indicele Libertății Economice — pagină inexistentă">Indicele Libertății Economice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1931610" class="extiw" title="d:Q1931610">d</a>), Țările de Jos se află pe locul 14 între cele mai <a href="/wiki/Pia%C8%9Ba_liber%C4%83" title="Piața liberă">libere economii de piață</a> capitaliste din 180 de țări chestionate. <a href="/wiki/Amsterdam" title="Amsterdam">Amsterdam</a> este capitala financiară și de afaceri a Țărilor de Jos. <a href="#cite_note-ez-158">[156]</a> <a href="/w/index.php?title=Bursa_de_Valori_din_Amsterdam&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bursa de Valori din Amsterdam — pagină inexistentă">Bursa de Valori din Amsterdam</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q478720" class="extiw" title="d:Q478720">d</a>) (AEX), parte din <a href="/wiki/Euronext" title="Euronext">Euronext</a>, este cea mai veche bursă din lume și este una dintre cele mai mari burse din Europa. Își are sediul lângă <a href="/wiki/Pia%C8%9Ba_Dam" title="Piața Dam">Piața Dam</a>, în centrul orașului. În calitate de membru fondator al <a href="/wiki/Euro" title="Euro">monedei euro</a>, Țările de Jos și-au înlocuit (în scopuri contabile) fosta monedă, <a href="/wiki/Gulden_neerlandez" title="Gulden neerlandez">guldenul</a> (guilder), la <time datetime="1999-01-01">1 ianuarie 1999</time>, împreună cu alte 15 țări care au adoptat euro. <a href="/wiki/Monede_euro" title="Monede euro">Monedele</a> și <a href="/wiki/Bancnote_euro" title="Bancnote euro">bancnotele</a> euro reale au urmat la 1 ianuarie 2002. Un euro era echivalent cu 2,20371 guldeni neerlandezi. În <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos_Caraibiene" title="Țările de Jos Caraibiene">Țările de Jos Caraibiene</a>, în loc de euro se folosește <a href="/wiki/Dolar_american" title="Dolar american">dolarul american</a>. <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:BlueEurozone.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/BlueEurozone.svg/220px-BlueEurozone.svg.png" decoding="async" width="220" height="220" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/BlueEurozone.svg/330px-BlueEurozone.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/BlueEurozone.svg/440px-BlueEurozone.svg.png 2x" data-file-width="1300" data-file-height="1300" /></a><figcaption> Țările de Jos fac parte dintr-o uniune monetară, <a href="/wiki/Zona_euro" title="Zona euro">zona euro</a> (albastru închis) și <a href="/wiki/Pia%C8%9Ba_Unic%C4%83_European%C4%83" title="Piața Unică Europeană">piața unică a UE</a>.</figcaption></figure> Poziția geografică oferă țării acces privilegiat la piețele Regatului Unit și Germaniei, <a href="/wiki/Portul_Rotterdam" title="Portul Rotterdam">portul Rotterdam</a> fiind cel mai mare port din Europa. Alte părți importante ale economiei sunt <a href="/wiki/Comer%C8%9B_interna%C8%9Bional" title="Comerț internațional">comerțul internațional</a> (colonialismul neerlandez a început cu întreprinderi private cooperative, cum ar fi <a href="/wiki/Compania_Neerlandez%C4%83_a_Indiilor_de_Est" title="Compania Neerlandeză a Indiilor de Est">Compania Neerlandeză a Indiilor Orientale</a>), băncile și transporturile. Țările de Jos au abordat cu succes problema finanțelor publice și a stagnării creșterii locurilor de muncă cu mult înaintea partenerilor săi europeni. Amsterdam este a cincea cea mai căutată destinație turistică din Europa, cu peste 4,2 milioane de vizitatori internaționali.<a href="#cite_note-42milvisitors-159">[157]</a> De la extinderea UE, un număr mare de <a href="/w/index.php?title=Lucr%C4%83tor_migrant&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lucrător migrant — pagină inexistentă">lucrători migranți</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q15320003" class="extiw" title="d:Q15320003">d</a>) au sosit în Țările de Jos din <a href="/wiki/Europa_Central%C4%83" title="Europa Centrală">Europa Centrală</a> și <a href="/wiki/Europa_de_Est" title="Europa de Est">de Est</a>.<a href="#cite_note-160">[158]</a> Țările de Jos continuă să fie una dintre țările europene cele mai atractive pentru investițiile străine directe și este unul dintre cei mai mari cinci investitori din Statele Unite. Economia a cunoscut o încetinire în 2005, dar în 2006 și-a revenit la cel mai rapid ritm din ultimii șase ani, ca urmare a creșterii exporturilor și a investițiilor puternice. Ritmul de creștere a locurilor de muncă a atins niște maxime în 2007. Țările de Jos sunt a patra cea mai competitivă economie din lume, conform <a href="/w/index.php?title=Raportului_Global_de_Competitivitate&action=edit&redlink=1" class="new" title="Raportului Global de Competitivitate — pagină inexistentă">Raportului Global de Competitivitate</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1067257" class="extiw" title="d:Q1067257">d</a>) al <a href="/wiki/Forumul_Economic_Mondial" title="Forumul Economic Mondial">Forumului Economic Mondial</a>.<a href="#cite_note-wefcomp-161">[159]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Gaze_naturale">Gaze naturale</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=29" title="Modifică secțiunea: Gaze naturale" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=29" title="Edit section's source code: Gaze naturale">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Natural_gas_NL.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Natural_gas_NL.png/220px-Natural_gas_NL.png" decoding="async" width="220" height="206" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Natural_gas_NL.png/330px-Natural_gas_NL.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Natural_gas_NL.png/440px-Natural_gas_NL.png 2x" data-file-width="1100" data-file-height="1032" /></a><figcaption> Concesiuni de gaze naturale în Țările de Jos. Astăzi, Țările de Jos dețin peste 25% din toate rezervele de gaze naturale din UE.</figcaption></figure> Începând cu anii 1950, Țările de Jos au descoperit resurse uriașe de gaze naturale. Vânzarea gazelor naturale a generat venituri enorme pentru Țările de Jos timp de decenii, adăugând sute de miliarde de euro la bugetul guvernului.<a href="#cite_note-vorige.nrc.nl-162">[160]</a> Cu toate acestea, consecințele neprevăzute ale uriașei bogății energetice a țării au afectat competitivitatea altor sectoare ale economiei, ducând la teoria <a href="/w/index.php?title=Bolii_olandeze&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bolii olandeze — pagină inexistentă">bolii olandeze</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q192523" class="extiw" title="d:Q192523">d</a>).<a href="#cite_note-vorige.nrc.nl-162">[160]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Wildervank_natural_gas_field.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6d/Wildervank_natural_gas_field.jpg/220px-Wildervank_natural_gas_field.jpg" decoding="async" width="220" height="145" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6d/Wildervank_natural_gas_field.jpg/330px-Wildervank_natural_gas_field.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6d/Wildervank_natural_gas_field.jpg/440px-Wildervank_natural_gas_field.jpg 2x" data-file-width="4937" data-file-height="3262" /></a><figcaption> <a href="/w/index.php?title=Terenul_gazifer_Groningen&action=edit&redlink=1" class="new" title="Terenul gazifer Groningen — pagină inexistentă">Terenul gazifer Groningen</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2069152" class="extiw" title="d:Q2069152">d</a>), a cărui descoperire în 1959 a transformat economia neerlandeză, generând venituri de 159 de miliarde de euro de la mijlocul anilor 1970.</figcaption></figure> În afară de cărbune și gaz, țara nu are resurse miniere. Ultima mină de cărbune a fost închisă în 1974. <a href="/w/index.php?title=Terenul_gazifer_Groningen&action=edit&redlink=1" class="new" title="Terenul gazifer Groningen — pagină inexistentă">Terenul gazifer Groningen</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2069152" class="extiw" title="d:Q2069152">d</a>), unul dintre cele mai mari <a href="/w/index.php?title=Z%C4%83c%C4%83minte_de_gaze_naturale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zăcăminte de gaze naturale — pagină inexistentă">zăcăminte de gaze naturale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1845437" class="extiw" title="d:Q1845437">d</a>) din lume, este situat lângă <a href="/wiki/Slochteren" title="Slochteren">Slochteren</a>. Exploatarea acestor resurse a generat venituri în valoare de 159 de miliarde de euro de la mijlocul anilor 1970.<a href="#cite_note-geo-163">[161]</a> Exploatarea este operată de Gasunie, companie deținută de guvern, iar producția este exploatată în comun de guvern, Royal Dutch Shell și Exxon Mobil prin NAM (Nederlandse Aardolie Maatschappij). „Extracția gazelor a dus la cutremure din ce în ce mai puternice, unele măsurând până la 3,6 pe scara Richter. Costul reparațiilor daunelor, al îmbunătățirilor structurale ale clădirilor și al compensațiilor pentru scăderea valorii locuințelor a fost estimat la 6,5 miliarde de euro. Se consideră că aproximativ 35.000 de case sunt afectate.”<a href="#cite_note-164">[162]</a> Țările de Jos dețin aproximativ 25% din rezervele de gaze naturale din UE.<a href="#cite_note-stp-165">[163]</a> Sectorul energetic a reprezentat aproape 11% din PIB în 2014.<a href="#cite_note-166">[164]</a> Economia Țărilor de Jos, în principal datorită ponderii mari a rezervelor de gaze naturale, este considerată a avea un rating de <a href="/wiki/Intensitate_energetic%C4%83" title="Intensitate energetică">intensitate energetică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1341351" class="extiw" title="d:Q1341351">d</a>) „foarte mare”.<a href="#cite_note-167">[165]</a> Țările de Jos se confruntă cu provocări viitoare, deoarece se estimează că aprovizionarea cu energie va fi sub nivelul cererii până în anul 2025 în sectorul gazelor naturale. Aceasta este cauzată de epuizarea zăcământului gazifer major din Țările de Jos, de la Groningen, și cutremurelor care au lovit regiunea Groningen.<a href="#cite_note-168">[166]</a> În plus, există o ambiguitate în ceea ce privește fezabilitatea producerii de gaze neconvenționale. Țările de Jos se bazează în mare măsură pe gaze naturale pentru a furniza energie. Gazul este principala sursă de încălzire pentru gospodăriile din Țările de Jos<a href="#cite_note-stp-165">[163]</a> și a reprezentat 35% din <a href="/w/index.php?title=Mix_energetic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mix energetic — pagină inexistentă">mixul energetic</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1341346" class="extiw" title="d:Q1341346">d</a>) în 2014.<a href="#cite_note-bbs-169">[167]</a> În plus, <a href="/w/index.php?title=Pachetul_UE_2020&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pachetul UE 2020 — pagină inexistentă">pachetul UE 2020</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3362996" class="extiw" title="d:Q3362996">d</a>) (reducerea cu 20% a emisiilor de GES, 20% surse regenerabile în mixul energetic și îmbunătățirea cu 20% a eficienței energetice) adoptat în 2009 a influențat politica energetică internă a Țărilor de Jos și a pus presiune pe actorii privați să își dea acordul pentru reforme energetice mai agresive cu scopul de a reduce dependența de resursele naturale ca sursă de venit pentru economie.<a href="#cite_note-yea-170">[168]</a> Prin urmare, <a href="/w/index.php?title=Energia_regenerabil%C4%83_%C3%AEn_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Energia regenerabilă în Țările de Jos — pagină inexistentă">tranziția către energia regenerabilă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7313116" class="extiw" title="d:Q7313116">d</a>) a fost un obiectiv cheie al Țărilor de Jos pentru a proteja securitatea energetică a țării de epuizarea resurselor naturale, în principal gazele.<a href="#cite_note-stp-165">[163]</a> Țările de Jos și-au stabilit un obiectiv de 14% energie regenerabilă din mixul energetic total până în anul 2020.<a href="#cite_note-neo-171">[169]</a> Cu toate acestea, continuarea acordării de scutiri de taxe pentru electricitatea generată de cărbune și gaze, precum și pentru explorarea și extracția de gaze din zăcăminte care sunt „insuficient” profitabile,<a href="#cite_note-EuropeanEnvironmentalAgency-172">[170]</a> face ca tranziția către energia regenerabilă să fie mai dificil de realizat din cauza inconsecvențelor în mixul de politici. În 2011, s-a estimat că sectorul energiei regenerabile primea 31% (743 de milioane de euro), în timp ce sectorul energiei convenționale — 69% (1,6 miliarde de euro), din totalul <a href="/w/index.php?title=Subven%C8%9Bii_energetice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Subvenții energetice — pagină inexistentă">subvențiilor energetice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5377219" class="extiw" title="d:Q5377219">d</a>) acordate de guvern.<a href="#cite_note-EuropeanEnvironmentalAgency-172">[170]</a> În plus, piața energiei din Țările de Jos rămâne dominată de câteva corporații importante — Nuon, RWE, E.ON, Eneco și Delta — care au o influență semnificativă asupra politicii energetice.<a href="#cite_note-deloitte-173">[171]</a> În 2017, ponderea energiei regenerabile în mixul energetic era estimată să ajungă la 12,4% până în anul 2020, cu 1,6% sub ținta de 14%.<a href="#cite_note-neo-171">[169]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Agricultura_și_resursele_naturale">Agricultura și resursele naturale</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=30" title="Modifică secțiunea: Agricultura și resursele naturale" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=30" title="Edit section's source code: Agricultura și resursele naturale">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Dutch_belted_cows_at_Park_Sonsbeek_meadows_in_the_centre_of_the_city_of_Arnhem_(look_the_background)_-_panoramio.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/Dutch_belted_cows_at_Park_Sonsbeek_meadows_in_the_centre_of_the_city_of_Arnhem_%28look_the_background%29_-_panoramio.jpg/220px-Dutch_belted_cows_at_Park_Sonsbeek_meadows_in_the_centre_of_the_city_of_Arnhem_%28look_the_background%29_-_panoramio.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/Dutch_belted_cows_at_Park_Sonsbeek_meadows_in_the_centre_of_the_city_of_Arnhem_%28look_the_background%29_-_panoramio.jpg/330px-Dutch_belted_cows_at_Park_Sonsbeek_meadows_in_the_centre_of_the_city_of_Arnhem_%28look_the_background%29_-_panoramio.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/Dutch_belted_cows_at_Park_Sonsbeek_meadows_in_the_centre_of_the_city_of_Arnhem_%28look_the_background%29_-_panoramio.jpg/440px-Dutch_belted_cows_at_Park_Sonsbeek_meadows_in_the_centre_of_the_city_of_Arnhem_%28look_the_background%29_-_panoramio.jpg 2x" data-file-width="3000" data-file-height="2000" /></a><figcaption> Vite lângă orașul <a href="/wiki/Arnhem" title="Arnhem">Arnhem</a></figcaption></figure> Din perspectiva resurselor biologice, Țările de Jos au o dotare redusă: <a href="/w/index.php?title=Biocapacitate&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biocapacitate — pagină inexistentă">biocapacitatea</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q864404" class="extiw" title="d:Q864404">d</a>) Țărilor de Jos se ridica la doar 0,8 hectare globale în 2016, dintre care 0,2 sunt dedicate agriculturii.<a href="#cite_note-footprintdata-174">[172]</a> Biocapacitatea pe cap de locuitor reprezintă aproximativ jumătate din cele 1,6 hectare globale de biocapacitate pe cap de locuitor disponibile la nivel mondial.<a href="#cite_note-175">[173]</a> În schimb, în 2016, neerlandezii foloseau în medie 4,8 hectare globale de biocapacitate — <a href="/wiki/Amprent%C4%83_ecologic%C4%83" title="Amprentă ecologică">amprentă ecologică</a> a consumului. Aceasta înseamnă că neerlandezii consumă de aproape șase ori mai multă biocapacitate decât conține țara lor. Drept urmare, Țările de Jos aveau în 2016 un deficit de biocapacitate de 4,0 hectare globale pe cap de locuitor.<a href="#cite_note-footprintdata-174">[172]</a> Sectorul agricol este foarte mecanizat și se concentrează puternic pe exporturile internaționale. Acesta angajează aproximativ 4% din forța de muncă din țară, dar produce surplusuri mari în industria de prelucrare a alimentelor și reprezintă 21% din valoarea totală a exporturilor țării.<a href="#cite_note-176">[174]</a> Neerlandezii se află pe primul loc în Uniunea Europeană și pe locul al doilea la nivel mondial în ceea ce privește valoarea exporturilor agricole, fiind depășiți doar de Statele Unite,<a href="#cite_note-177">[175]</a> cu exporturi agricole înregistrând un venit de 80,7 miliarde de euro în 2014,<a href="#cite_note-government.nl-178">[176]</a> față de 75,4 miliarde de euro în 2012.<a href="#cite_note-hollandtrade.com-33">[32]</a> În 2019, exporturile agricole au fost în valoare de 94,5 miliarde de euro.<a href="#cite_note-179">[177]</a> O treime din exporturile mondiale de <a href="/wiki/Capsicum" title="Capsicum">ardei</a>, roșii și castraveți trec prin țară. Țările de Jos exportă, de asemenea, o cincisprezecime din toate merele din lume.<a href="#cite_note-USDA_Foreign_Agriculture_Service-180">[178]</a> În afară de aceasta, o parte semnificativă a exporturilor agricole din Țările de Jos o constituie plantele proaspăt recoltate, flori și bulbi de flori, Țările de Jos exportând două treimi din totalul mondial.<a href="#cite_note-USDA_Foreign_Agriculture_Service-180">[178]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Demografie">Demografie</h2>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=31" title="Modifică secțiunea: Demografie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=31" title="Edit section's source code: Demografie">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Population_of_the_Netherlands_1900-2000.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2c/Population_of_the_Netherlands_1900-2000.png/220px-Population_of_the_Netherlands_1900-2000.png" decoding="async" width="220" height="166" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2c/Population_of_the_Netherlands_1900-2000.png/330px-Population_of_the_Netherlands_1900-2000.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2c/Population_of_the_Netherlands_1900-2000.png 2x" data-file-width="416" data-file-height="313" /></a><figcaption> Populația Țărilor de Jos din 1900 până în 2000</figcaption></figure> Țările de Jos aveau o populație estimată de 17.493.969 la <time datetime="2021-04-30">30 aprilie 2021</time>. <a href="#cite_note-RegionalPop-142">[140]</a> Este <a href="/w/index.php?title=A_cincea_cea_mai_dens_populat%C4%83_%C8%9Bar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="A cincea cea mai dens populată țară — pagină inexistentă">a cincea cea mai dens populată țară</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q17070529" class="extiw" title="d:Q17070529">d</a>) din <a href="/wiki/Europa" title="Europa">Europa</a> și, cu excepția <a href="/wiki/Ora%C8%99-stat" title="Oraș-stat">orașelor-stat</a> foarte mici precum <a href="/wiki/Monaco" title="Monaco">Monaco</a>, <a href="/wiki/Vatican" title="Vatican">Vatican</a> și <a href="/wiki/San_Marino" title="San Marino">San Marino</a>, este cea mai dens populată țară din Europa. La nivel mondial, este <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_densitatea_popula%C8%9Biei" title="Lista țărilor după densitatea populației">pe locul 16 ca densitate a populației</a>, cu o densitate de 424 de locuitori pe kilometru pătrat. Ca populație totală, este pe <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_popula%C8%9Bie" title="Lista țărilor după populație">locul 67</a> în lume. Între 1900 și 1950, populația țării aproape că s-a dublat, de la 5,1 la 10 milioane. Din 1950 până în 2000, populația a crescut în continuare, până la 15,9 milioane, deși <a href="/w/index.php?title=Cre%C8%99tere_demografic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Creștere demografică — pagină inexistentă">rata de creștere</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q386191" class="extiw" title="d:Q386191">d</a>) a încetinit.<a href="#cite_note-181">[179]</a> Rata de creștere estimată în 2013 era de 0,44%.<a href="#cite_note-cia-worldfactbook-nl-182">[180]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Netherlandspop.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/10/Netherlandspop.svg/220px-Netherlandspop.svg.png" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/10/Netherlandspop.svg/330px-Netherlandspop.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/10/Netherlandspop.svg/440px-Netherlandspop.svg.png 2x" data-file-width="800" data-file-height="600" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Piramida_popula%C8%9Biei" title="Piramida populației">Piramida populației</a> din Țările de Jos în 2017</figcaption></figure> <a href="/w/index.php?title=Rata_fertilit%C4%83%C8%9Bii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rata fertilității — pagină inexistentă">Rata fertilității</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q285897" class="extiw" title="d:Q285897">d</a>) în Țările de Jos este de 1,78 copii pe femeie (estimare 2018),<a href="#cite_note-cia-worldfactbook-nl-182">[180]</a> una ridicată în comparație cu multe alte țări europene, dar sub <a href="/w/index.php?title=Denatalitate&action=edit&redlink=1" class="new" title="Denatalitate — pagină inexistentă">pragul de 2,1 copii pe femeie necesară pentru înlocuirea naturală a populației</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q598949" class="extiw" title="d:Q598949">d</a>), și considerabil sub nivelul-record, de 5,39 copii născuți per femeie, de la nivelul lui 1879.<a href="#cite_note-183">[181]</a> Ca urmare, Țările de Jos au una dintre cele mai bătrâne populații din lume, cu vârsta medie de 42,7 ani.<a href="#cite_note-cia-worldfactbook-nl-182">[180]</a> <a href="/wiki/Speran%C8%9B%C4%83_de_via%C8%9B%C4%83" title="Speranță de viață">Speranța de viață</a> este mare în Țările de Jos: 84,3 ani pentru fetele nou-născute și 79,7 ani pentru băieți (estimare 2020).<a href="#cite_note-cia-worldfactbook-nl-182">[180]</a> Țara are o rată de <a href="/wiki/Migra%C8%9Bie_uman%C4%83" title="Migrație umană">migrație</a> de 1,9 migranți la 1.000 de locuitori pe an.<a href="#cite_note-cia-worldfactbook-nl-182">[180]</a> Majoritatea populației din Țările de Jos este formată din <a href="/wiki/Neerlandezi" title="Neerlandezi">neerlandezi</a>. Conform unei estimări din 2005, populația era 80,9% neerlandeză, 2,4% <a href="/wiki/Indonezia" title="Indonezia">indoneziană</a>, 2,4% <a href="/wiki/Germani" title="Germani">germană</a>, 2,2% <a href="/wiki/Turc%C4%83" class="mw-redirect" title="Turcă">turcă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q846122" class="extiw" title="d:Q846122">d</a>), 2,0% <a href="/w/index.php?title=Surinamez%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Surinameză — pagină inexistentă">surinameză</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2522648" class="extiw" title="d:Q2522648">d</a>), 1,9% <a href="/wiki/Maroc" title="Maroc">marocană</a>, 0,8% <a href="/wiki/Antilele_Neerlandeze" title="Antilele Neerlandeze">antileană</a> și <a href="/wiki/Aruba" title="Aruba">arubană</a> și 7,4% altele.<a href="#cite_note-184">[182]</a> Aproximativ 150.000 până la 200.000 de oameni care trăiesc în Țările de Jos sunt <a href="/wiki/Expatriat" title="Expatriat">expați</a>, concentrați în mare parte în <a href="/wiki/Amsterdam" title="Amsterdam">Amsterdam</a> și <a href="/wiki/Haga" title="Haga">Haga</a> și în jurul acestor orașe, unde constituie aproape 10% din populația lor.<a href="#cite_note-185">[183]</a><a href="#cite_note-186">[184]</a> Neerlandezii sunt cei mai înalți oameni din lume, după naționalitate,<a href="#cite_note-Science_2015-04-07-187">[185]</a> cu o înălțime medie de 1,81 m pentru bărbații adulți și 1,67 m pentru femeile adulte în 2009.<a href="#cite_note-188">[186]</a> Înălțimea medie a bărbaților tineri din Țările de Jos a crescut de la 1,63 m la aproximativ 1,83 m din anii 1850 până la începutul anilor 2000.<a href="#cite_note-189">[187]</a> Oamenii din sud sunt în medie cu aproximativ 2 cm mai scunzi decât cei din nord. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Grote_drukte_zomercarnaval_Rotterdam.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Grote_drukte_zomercarnaval_Rotterdam.jpg/220px-Grote_drukte_zomercarnaval_Rotterdam.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Grote_drukte_zomercarnaval_Rotterdam.jpg/330px-Grote_drukte_zomercarnaval_Rotterdam.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Grote_drukte_zomercarnaval_Rotterdam.jpg/440px-Grote_drukte_zomercarnaval_Rotterdam.jpg 2x" data-file-width="4090" data-file-height="2727" /></a><figcaption> În <a href="/wiki/Rotterdam" title="Rotterdam">Rotterdam</a>, aproape jumătate din populație este de origine imigrantă.</figcaption></figure> Potrivit <a href="/wiki/Eurostat" title="Eurostat">Eurostat</a>, în 2010 existau în Țările de Jos 1,8 milioane de <a href="/w/index.php?title=Reziden%C8%9Bi_n%C4%83scu%C8%9Bi_%C3%AEn_str%C4%83in%C4%83tate&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rezidenți născuți în străinătate — pagină inexistentă">rezidenți născuți în străinătate</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5468367" class="extiw" title="d:Q5468367">d</a>), ceea ce corespunde la 11,1% din populația totală. Dintre aceștia, 1,4 milioane (8,5%) s-au născut în afara UE și 430.000 (2,6%) s-au născut într-un alt stat membru al UE.<a href="#cite_note-190">[188]</a> La <time datetime="2016-11-21">21 noiembrie 2016</time>, în Țările de Jos erau 3,8 milioane de rezidenți cu cel puțin un părinte născut în străinătate („cu origine imigrantă”). <a href="#cite_note-191">[189]</a> La <time datetime="2016-01-01">1 ianuarie 2016</time>, 26,2% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 0–50 de ani aveau cel puțin un părinte născut într-o țară străină. 11,4% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 și 50 de ani „de origine neerlandeză” aparțineau „generației a treia”. Dintre aceștia 739.000 au avut bunici occidentali, 120.000 ne-occidentali. A treia generație este formată din persoane născute din doi imigranți de a doua generație sau un imigrant de a doua generație și o persoană de origine neerlandeză. Imigranții de prima și a doua generație și a treia generație reprezentau 34,5% din populația cu vârsta cuprinsă între 0–50 de ani.<a href="#cite_note-192">[190]</a> Peste jumătate dintre tinerii din Amsterdam și Rotterdam au și origine neoccidentală.<a href="#cite_note-193">[191]</a> Neerlandezii sau <a href="/w/index.php?title=Descenden%C8%9Bii_neerlandezilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Descendenții neerlandezilor — pagină inexistentă">descendenții neerlandezilor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5317441" class="extiw" title="d:Q5317441">d</a>) se găsesc și în comunitățile de migranți din restul lumii, în special în <a href="/wiki/Canada" title="Canada">Canada</a>, <a href="/wiki/Australia" title="Australia">Australia</a>, <a href="/wiki/Africa_de_Sud" title="Africa de Sud">Africa de Sud</a> și <a href="/wiki/Statele_Unite_ale_Americii" title="Statele Unite ale Americii">Statele Unite</a>. Potrivit <a href="/wiki/United_States_Census_Bureau" title="United States Census Bureau">Biroului de Recensământ al Statelor Unite</a> (2006), peste 5 milioane de americani se consideră de origine <a href="/w/index.php?title=Olandezi_americani&action=edit&redlink=1" class="new" title="Olandezi americani — pagină inexistentă">neerlandeză</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1058496" class="extiw" title="d:Q1058496">d</a>) totală sau parțială.<a href="#cite_note-194">[192]</a> Aproape 3 milioane de <a href="/wiki/Afrikaneri" title="Afrikaneri">afrikaneri</a> de origine neerlandeză trăiesc în Africa de Sud.<a href="#cite_note-195">[193]</a> În 1940, în Indonezia erau 290.000 de europeni și eurasiatici,<a href="#cite_note-196">[194]</a> dar cei mai mulți au părăsit țara de atunci.<a href="#cite_note-197">[195]</a> <a href="/wiki/Randstad" title="Randstad">Randstad</a> este cea mai mare <a href="/wiki/Conurba%C8%9Bie" title="Conurbație">conurbație</a> a țării, situată în vestul țării și conține cele mai mari patru orașe: <a href="/wiki/Amsterdam" title="Amsterdam">Amsterdam</a> în provincia <a href="/wiki/Olanda_de_Nord" title="Olanda de Nord">Olanda de Nord</a>, <a href="/wiki/Rotterdam" title="Rotterdam">Rotterdam</a> și <a href="/wiki/Haga" title="Haga">Haga</a> în provincia <a href="/wiki/Olanda_de_Sud" title="Olanda de Sud">Olanda de Sud</a> și <a href="/wiki/Utrecht" title="Utrecht">Utrecht</a> în provincia <a href="/wiki/Utrecht_(provincie)" title="Utrecht (provincie)">Utrecht</a>. Randstad are o populație de aproximativ 8,2 milioane de locuitori <a href="#cite_note-198">[196]</a> și este <a href="/wiki/Cele_mai_mari_aglomer%C4%83ri_urbane_din_Europa" title="Cele mai mari aglomerări urbane din Europa">a cincea</a> <a href="/wiki/Zon%C4%83_metropolitan%C4%83" title="Zonă metropolitană">zonă metropolitană</a> ca mărime din Europa. Potrivit Biroului Central de Statistică al Țărilor de Jos, în 2015, 28% din populația neerlandeză avea un venit cheltuibil de peste 45.000 de euro (fără cheltuieli cu sănătatea sau educația).<a href="#cite_note-199">[197]</a> <table class="navbox" style="width: 97%"> <tbody><tr> <th colspan="10" style="padding:0.3em 0; line-height:1.4em;"> <a href="/wiki/Format:Cele_mai_mari_ora%C8%99e_din_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Format:Cele mai mari orașe din Țările de Jos">v</a> • <a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:Cele_mai_mari_ora%C8%99e_din_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Discuție Format:Cele mai mari orașe din Țările de Jos">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Cele_mai_mari_ora%C8%99e_din_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit">m</a>  Cele mai mari orașe din <a class="mw-selflink selflink">Țările de Jos</a> Centraal Bureau voor de Statistiek </th></tr> <tr> <th> </th> <th>Loc </th> <th><a href="/wiki/Lista_ora%C8%99elor_din_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" class="mw-redirect" title="Lista orașelor din Țările de Jos">Numele orașului</a> </th> <th><a href="/wiki/Provincie" title="Provincie">Provincie</a> </th> <th>Pop. </th> <th>Loc </th> <th><a href="/wiki/Lista_ora%C8%99elor_din_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" class="mw-redirect" title="Lista orașelor din Țările de Jos">Numele orașului</a> </th> <th><a href="/wiki/Provincie" title="Provincie">Provincie</a> </th> <th>Pop. </th> <th> </th></tr> <tr> <td rowspan="10" style="text-align: center"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:ZuidasAmsterdamNederland2011.jpg" class="mw-file-description" title="Amsterdam"><img alt="Amsterdam" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7e/ZuidasAmsterdamNederland2011.jpg/135px-ZuidasAmsterdamNederland2011.jpg" decoding="async" width="135" height="66" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7e/ZuidasAmsterdamNederland2011.jpg/203px-ZuidasAmsterdamNederland2011.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7e/ZuidasAmsterdamNederland2011.jpg/270px-ZuidasAmsterdamNederland2011.jpg 2x" data-file-width="9442" data-file-height="4643" /></a> <a href="/wiki/Amsterdam" title="Amsterdam">Amsterdam</a> <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Erasmusbrug_seen_from_Euromast.jpg" class="mw-file-description" title="Rotterdam"><img alt="Rotterdam" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f8/Erasmusbrug_seen_from_Euromast.jpg/135px-Erasmusbrug_seen_from_Euromast.jpg" decoding="async" width="135" height="55" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f8/Erasmusbrug_seen_from_Euromast.jpg/203px-Erasmusbrug_seen_from_Euromast.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f8/Erasmusbrug_seen_from_Euromast.jpg/270px-Erasmusbrug_seen_from_Euromast.jpg 2x" data-file-width="4174" data-file-height="1692" /></a> <a href="/wiki/Rotterdam" title="Rotterdam">Rotterdam</a> </td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">1</td> <td align="left"><a href="/wiki/Amsterdam" title="Amsterdam">Amsterdam</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Olanda_de_Nord" title="Olanda de Nord">Olanda de Nord</a></td> <td>844.667</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">11</td> <td align="left"><a href="/wiki/Apeldoorn" title="Apeldoorn">Apeldoorn</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Gelderland" title="Gelderland">Gelderland</a></td> <td>159.899 </td> <td rowspan="10" style="text-align: center"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Den_Haag_-_panoramio_-_Nikolai_Karaneschev.jpg" class="mw-file-description" title="Haga"><img alt="Haga" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7b/Den_Haag_-_panoramio_-_Nikolai_Karaneschev.jpg/135px-Den_Haag_-_panoramio_-_Nikolai_Karaneschev.jpg" decoding="async" width="135" height="90" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7b/Den_Haag_-_panoramio_-_Nikolai_Karaneschev.jpg/203px-Den_Haag_-_panoramio_-_Nikolai_Karaneschev.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7b/Den_Haag_-_panoramio_-_Nikolai_Karaneschev.jpg/270px-Den_Haag_-_panoramio_-_Nikolai_Karaneschev.jpg 2x" data-file-width="2048" data-file-height="1365" /></a> <a href="/wiki/Haga" title="Haga">Haga</a> <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Sol_Lumen.jpg" class="mw-file-description" title="Utrecht"><img alt="Utrecht" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/14/Sol_Lumen.jpg/135px-Sol_Lumen.jpg" decoding="async" width="135" height="76" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/14/Sol_Lumen.jpg/203px-Sol_Lumen.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/14/Sol_Lumen.jpg/270px-Sol_Lumen.jpg 2x" data-file-width="3000" data-file-height="1687" /></a> <a href="/wiki/Utrecht" title="Utrecht">Utrecht</a> </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">2</td> <td align="left"><a href="/wiki/Rotterdam" title="Rotterdam">Rotterdam</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Olanda_de_Sud" title="Olanda de Sud">Olanda de Sud</a></td> <td>635.606</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">12</td> <td align="left"><a href="/wiki/Haarlem" title="Haarlem">Haarlem</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Olanda_de_Nord" title="Olanda de Nord">Olanda de Nord</a></td> <td>159.134 </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">3</td> <td align="left"><a href="/wiki/Haga" title="Haga">Haga</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Olanda_de_Sud" title="Olanda de Sud">Olanda de Sud</a></td> <td>524.035</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">13</td> <td align="left"><a href="/wiki/Enschede" title="Enschede">Enschede</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Overijssel" title="Overijssel">Overijssel</a></td> <td>158.212 </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">4</td> <td align="left"><a href="/wiki/Utrecht" title="Utrecht">Utrecht</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Utrecht" title="Utrecht">Utrecht</a></td> <td>342.021</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">14</td> <td align="left"><a href="/wiki/Arnhem" title="Arnhem">Arnhem</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Gelderland" title="Gelderland">Gelderland</a></td> <td>155.510 </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">5</td> <td align="left"><a href="/wiki/Eindhoven" title="Eindhoven">Eindhoven</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Brabantul_de_Nord" title="Brabantul de Nord">Brabantul de Nord</a></td> <td>226.451</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">15</td> <td align="left"><a href="/wiki/Amersfoort" title="Amersfoort">Amersfoort</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Utrecht" title="Utrecht">Utrecht</a></td> <td>154.180 </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">6</td> <td align="left"><a href="/wiki/Tilburg" title="Tilburg">Tilburg</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Brabantul_de_Nord" title="Brabantul de Nord">Brabantul de Nord</a></td> <td>214.112</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">16</td> <td align="left"><a href="/wiki/Zaanstad" title="Zaanstad">Zaanstad</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Olanda_de_Nord" title="Olanda de Nord">Olanda de Nord</a></td> <td>153.473 </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">7</td> <td align="left"><a href="/wiki/Groningen" title="Groningen">Groningen</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Groningen" title="Groningen">Groningen</a></td> <td>201.462</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">17</td> <td align="left"><a href="/wiki/%27s-Hertogenbosch" title="'s-Hertogenbosch">'s-Hertogenbosch</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Brabantul_de_Nord" title="Brabantul de Nord">Brabantul de Nord</a></td> <td>152.400 </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">8</td> <td align="left"><a href="/wiki/Almere" title="Almere">Almere</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Flevoland" title="Flevoland">Flevoland</a></td> <td>200.276</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">18</td> <td align="left"><a href="/wiki/Haarlemmermeer" title="Haarlemmermeer">Haarlemmermeer</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Olanda_de_Nord" title="Olanda de Nord">Olanda de Nord</a></td> <td>145.739 </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">9</td> <td align="left"><a href="/wiki/Breda" title="Breda">Breda</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Brabantul_de_Nord" title="Brabantul de Nord">Brabantul de Nord</a></td> <td>182.788</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">19</td> <td align="left"><a href="/wiki/Zwolle" title="Zwolle">Zwolle</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Overijssel" title="Overijssel">Overijssel</a></td> <td>125.435 </td></tr> <tr> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">10</td> <td align="left"><a href="/wiki/Nijmegen" title="Nijmegen">Nijmegen</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Gelderland" title="Gelderland">Gelderland</a></td> <td>173.349</td> <td align="center" style="background:#f0f0f0;">20</td> <td align="left"><a href="/wiki/Zoetermeer" title="Zoetermeer">Zoetermeer</a></td> <td align="left"><a href="/wiki/Olanda_de_Sud" title="Olanda de Sud">Olanda de Sud</a></td> <td>124.517 </td></tr> </tbody></table> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Zone_urbane_funcționale">Zone urbane funcționale</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=32" title="Modifică secțiunea: Zone urbane funcționale" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=32" title="Edit section's source code: Zone urbane funcționale">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Population_density_in_the_Netherlands.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/18/Population_density_in_the_Netherlands.png/220px-Population_density_in_the_Netherlands.png" decoding="async" width="220" height="285" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/18/Population_density_in_the_Netherlands.png/330px-Population_density_in_the_Netherlands.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/18/Population_density_in_the_Netherlands.png/440px-Population_density_in_the_Netherlands.png 2x" data-file-width="575" data-file-height="745" /></a><figcaption> Densitatea populației în Țările de Jos pe <a href="/wiki/Comunele_din_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Comunele din Țările de Jos">comune</a>. Cea mai mare zonă urbană, <a href="/wiki/Randstad" title="Randstad">Randstad</a> este clar vizibilă de-a lungul coastei de vest.</figcaption></figure> <table class="wikitable sortable" style="text-align:left;"> <tbody><tr> <th align="center">Zone urbane funcționale <a href="#cite_note-200">[198]</a> </th> <th align="center">Populația (noiembrie 2019) </th></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Amsterdam" title="Amsterdam">Amsterdam</a> </td> <td align="right">2.500.000 </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Rotterdam" title="Rotterdam">Rotterdam</a> </td> <td align="right">1.500.000 </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Haga" title="Haga">Haga</a> </td> <td align="right">850.000 </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Utrecht" title="Utrecht">Utrecht</a> </td> <td align="right">770.000 </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Eindhoven" title="Eindhoven">Eindhoven</a> </td> <td align="right">695.000 </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Groningen" title="Groningen">Groningen</a> </td> <td align="right">482.000 </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Enschede" title="Enschede">Enschede</a> </td> <td align="right">402.000 </td></tr> </tbody></table> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Limbile_2">Limbile</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=33" title="Modifică secțiunea: Limbile" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=33" title="Edit section's source code: Limbile">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Foreign_languages_Netherlands,_2005.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Foreign_languages_Netherlands%2C_2005.png/220px-Foreign_languages_Netherlands%2C_2005.png" decoding="async" width="220" height="131" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Foreign_languages_Netherlands%2C_2005.png/330px-Foreign_languages_Netherlands%2C_2005.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Foreign_languages_Netherlands%2C_2005.png/440px-Foreign_languages_Netherlands%2C_2005.png 2x" data-file-width="712" data-file-height="424" /></a><figcaption> Cunoașterea limbilor străine în Țările de Jos, în procente din populația cu vârsta peste 15 ani, la nivelul lui 2006<a href="#cite_note-201">[199]</a></figcaption></figure> Limba oficială este <a href="/wiki/Limba_neerlandez%C4%83" title="Limba neerlandeză">neerlandeza</a>, care este vorbită de marea majoritate a locuitorilor. Pe lângă neerlandeză, <a href="/w/index.php?title=Frizona_occidental%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Frizona occidentală — pagină inexistentă">frizona occidentală</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q27175" class="extiw" title="d:Q27175">d</a>) este recunoscută ca a doua limbă oficială în provincia nordică <a href="/wiki/Provincia_Frizia" title="Provincia Frizia">Friesland</a> (Fryslân în frizona occidentală).<a href="#cite_note-202">[200]</a> Frizona occidentală are un statut oficial pentru corespondența guvernamentală în acea provincie. În partea europeană a regatului, alte două limbi regionale sunt recunoscute prin <a href="/wiki/Carta_European%C4%83_a_Limbilor_Regionale_sau_Minoritare" title="Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare">Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare</a>.<a href="#cite_note-203">[201]</a> Prima dintre aceste limbi regionale recunoscute este <a href="/w/index.php?title=Dialectele_neerlandeze_saxone_de_jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dialectele neerlandeze saxone de jos — pagină inexistentă">saxona de jos</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q516137" class="extiw" title="d:Q516137">d</a>) (Nedersaksisch în neerlandeză). Saxona de jos este formată din mai multe dialecte ale limbii <a href="/wiki/Germana_de_jos" title="Germana de jos">germane de jos</a> vorbite în nordul și estul Țărilor de Jos, precum <a href="/w/index.php?title=Twents&action=edit&redlink=1" class="new" title="Twents — pagină inexistentă">Twents</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q497363" class="extiw" title="d:Q497363">d</a>) în regiunea <a href="/wiki/Twente" class="mw-redirect" title="Twente">Twente</a> și <a href="/w/index.php?title=Drents&action=edit&redlink=1" class="new" title="Drents — pagină inexistentă">Drents</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2736709" class="extiw" title="d:Q2736709">d</a>) în provincia <a href="/wiki/Drenthe" title="Drenthe">Drenthe</a>. A doua limbă recunoscută ca limbă regională este <a href="/wiki/Limba_limburghez%C4%83" title="Limba limburgheză">limburgheza</a>. Ea este formată din varietățile neerlandeze ale <a href="/w/index.php?title=Limbii_francone&action=edit&redlink=1" class="new" title="Limbii francone — pagină inexistentă">limbii francone</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q330129" class="extiw" title="d:Q330129">d</a>) <a href="/w/index.php?title=Meuse-renane&action=edit&redlink=1" class="new" title="Meuse-renane — pagină inexistentă">meuse-renane</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q153967" class="extiw" title="d:Q153967">d</a>) și este vorbită în provincia sud-estică <a href="/wiki/Limburg_(%C8%9A%C4%83rile_de_Jos)" title="Limburg (Țările de Jos)">Limburg</a>.<a href="#cite_note-international2000-108">[106]</a> Dialectele cel mai vorbite în Țările de Jos sunt dialectele <a href="/w/index.php?title=Brabantine&action=edit&redlink=1" class="new" title="Brabantine — pagină inexistentă">brabantine</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q56488" class="extiw" title="d:Q56488">d</a>)-<a href="/wiki/Dialectul_olandez" title="Dialectul olandez">olandeze</a>.<a href="#cite_note-204">[202]</a> <a href="/wiki/Limba_ripuar%C4%83" title="Limba ripuară">Limba ripuară</a>, care este vorbită în <a href="/wiki/Kerkrade" title="Kerkrade">Kerkrade</a> și <a href="/wiki/Vaals" title="Vaals">Vaals</a>, sub forma <a href="/w/index.php?title=Dialectului_de_Kerkrade&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dialectului de Kerkrade — pagină inexistentă">dialectului de Kerkrade</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q153872" class="extiw" title="d:Q153872">d</a>) și, respectiv, a <a href="/w/index.php?title=Dialectului_de_Vaals&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dialectului de Vaals — pagină inexistentă">dialectului de Vaals</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q153877" class="extiw" title="d:Q153877">d</a>),<a href="#cite_note-205">[203]</a><a href="#cite_note-206">[204]</a> este tratată legal ca limburgheză. <a href="/wiki/Engleza" class="mw-redirect" title="Engleza">Engleza</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1875673" class="extiw" title="d:Q1875673">d</a>) are un statut de limbă oficială în comunele speciale <a href="/wiki/Saba" title="Saba">Saba</a> și <a href="/wiki/Sint_Eustatius" title="Sint Eustatius">Sint Eustatius</a>. Se vorbește pe scară largă pe aceste insule. <a href="/wiki/Papiamento" title="Papiamento">Papiamento</a> are un statut de limbă oficială în comuna specială <a href="/wiki/Bonaire" title="Bonaire">Bonaire</a>. <a href="/wiki/Limba_idi%C8%99" title="Limba idiș">Idișul</a> și <a href="/wiki/Limba_romani" title="Limba romani">limba romani</a> au fost recunoscute în 1996 ca limbi neteritoriale.<a href="#cite_note-207">[205]</a> Țările de Jos au o tradiție de învățare a limbilor străine, formalizată în legile educaționale neerlandeze. Aproximativ 90% din populația totală se consideră capabilă să converseze în engleză, 70% în germană și 29% în franceză.<a href="#cite_note-208">[206]</a> Engleza este materie de studiu obligatorie în toate școlile secundare.<a href="#cite_note-rijksoverheid-209">[207]</a> În majoritatea învățământului gimnazial de nivel inferior (<a href="/w/index.php?title=Voorbereidend_middelbaar_beroepsonderwijs&action=edit&redlink=1" class="new" title="Voorbereidend middelbaar beroepsonderwijs — pagină inexistentă">vmbo</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2178340" class="extiw" title="d:Q2178340">d</a>)), o limbă străină modernă suplimentară este obligatorie în primii doi ani.<a href="#cite_note-Schedule_of_the_Central_Exams_of_2009-210">[208]</a> În școlile secundare de nivel superior (<a href="/w/index.php?title=Hoger_algemeen_voortgezet_onderwijs&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hoger algemeen voortgezet onderwijs — pagină inexistentă">HAVO</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1975735" class="extiw" title="d:Q1975735">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Voorbereiend_Wetenschappelijk_Onderwijs&action=edit&redlink=1" class="new" title="Voorbereiend Wetenschappelijk Onderwijs — pagină inexistentă">VWO</a>), dobândirea a două abilități suplimentare de limbi străine moderne este obligatorie în primii trei ani. Doar în ultimii trei ani în VWO este obligatorie o singură limbă străină. Pe lângă engleză, limbile moderne standard sunt <a href="/wiki/Limba_francez%C4%83" title="Limba franceză">franceza</a> și <a href="/wiki/Limba_german%C4%83" title="Limba germană">germana</a>, deși școlile pot înlocui una dintre aceste limbi moderne cu <a href="/wiki/Limba_chinez%C4%83" title="Limba chineză">chineza</a>, <a href="/wiki/Limba_spaniol%C4%83" title="Limba spaniolă">spaniola</a>, <a href="/wiki/Limba_rus%C4%83" title="Limba rusă">rusa</a>, <a href="/wiki/Limba_italian%C4%83" title="Limba italiană">italiana</a>, <a href="/wiki/Limba_turc%C4%83" title="Limba turcă">turca</a> sau <a href="/wiki/Limba_arab%C4%83" title="Limba arabă">araba</a>.<a href="#cite_note-Examenblad_talen_vwo_2019-211">[209]</a> În plus, școlile din Friesland predau și au examene în <a href="/w/index.php?title=Frizona_occidental%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Frizona occidentală — pagină inexistentă">frizona occidentală</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q27175" class="extiw" title="d:Q27175">d</a>), iar școlile din întreaga țară predau și au examene în <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83_veche" title="Limba greacă veche">greaca veche</a> și <a href="/wiki/Limba_latin%C4%83" title="Limba latină">latină</a> pentru școlile secundare (numite <a href="/wiki/Gimnaziu" title="Gimnaziu">Gymnasium</a> sau VWO+). <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Religie">Religie</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=34" title="Modifică secțiunea: Religie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=34" title="Edit section's source code: Religie">modificare sursă</a>]</div> Populația Țărilor de Jos a fost predominant <a href="/wiki/Cre%C8%99tinism" title="Creștinism">creștină</a> până pe la sfârșitul secolului al XX-lea, fiind împărțită în mai multe confesiuni. Deși rămâne de o diversitate religioasă semnificativă, a existat o scădere a aderenței religioase. Țările de Jos sunt acum una dintre cele mai <a href="/w/index.php?title=Laice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Laice — pagină inexistentă">laice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q15303501" class="extiw" title="d:Q15303501">d</a>) societăți din lume. În 2019, Institutul de Statistică a consemnat că 54,1% din populația totală se declară <a href="/wiki/Ireligiozitate" title="Ireligiozitate">fără religie</a>. Printre grupurile care reprezintă nereligioșii din Țările de Jos se numără <a href="/w/index.php?title=Humanistisch_Verbond&action=edit&redlink=1" class="new" title="Humanistisch Verbond — pagină inexistentă">Humanistisch Verbond</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2731211" class="extiw" title="d:Q2731211">d</a>). <a href="/wiki/Biserica_Catolic%C4%83" title="Biserica Catolică">Catolicii</a> reprezentau 20,1% din populația totală, <a href="/wiki/Protestantism" title="Protestantism">protestanții</a> (14,8%). <a href="/wiki/Musulman" title="Musulman">Musulmanii</a> reprezentau 5,0% din populația totală, iar adepții altor confesiuni creștine și ai altor religii (cum ar fi <a href="/wiki/Iudaism" title="Iudaism">iudaismul</a>, <a href="/wiki/Budism" title="Budism">budismul</a> și <a href="/wiki/Hinduism" title="Hinduism">hinduismul</a>) reprezentau restul de 5,9%. Un sondaj din 2015 de la o altă sursă constatat că protestanții sunt mai mulți decât catolicii.<a href="#cite_note-212">[210]</a> Provinciile sudice <a href="/wiki/Brabantul_de_Nord" title="Brabantul de Nord">Brabantul de Nord</a> și <a href="/wiki/Limburg_(%C8%9A%C4%83rile_de_Jos)" title="Limburg (Țările de Jos)">Limburg</a> erau istoric puternic catolice, iar unii rezidenți consideră Biserica Catolică ca bază pentru <a href="/w/index.php?title=Identitatea_lor_cultural%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Identitatea lor culturală — pagină inexistentă">identitatea lor culturală</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1110159" class="extiw" title="d:Q1110159">d</a>). Protestantismul din Țările de Jos constă din mai multe biserici în cadrul diferitelor tradiții. Cea mai mare dintre acestea este <a href="/w/index.php?title=Biserica_Protestant%C4%83_din_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica Protestantă din Țările de Jos — pagină inexistentă">Biserica Protestantă din Țările de Jos</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q391951" class="extiw" title="d:Q391951">d</a>) (PKN), o biserică <a href="/w/index.php?title=Unit%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Unită — pagină inexistentă">unită</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q966577" class="extiw" title="d:Q966577">d</a>), de orientare <a href="/wiki/Calvinism" class="mw-redirect" title="Calvinism">calvină</a> și <a href="/wiki/Luteranism" title="Luteranism">luterană</a>.<a href="#cite_note-CBS_2009-213">[211]</a> A fost înființată în 2004 prin fuziunea <a href="/w/index.php?title=Biserica_Reformat%C4%83_Neerlandez%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica Reformată Neerlandeză — pagină inexistentă">Bisericii Reformate Neerlandeze</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q515880" class="extiw" title="d:Q515880">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Bisericile_reformate_din_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bisericile reformate din Țările de Jos — pagină inexistentă">Bisericilor Reformate din Țările de Jos</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q204009" class="extiw" title="d:Q204009">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Biserica_Evanghelic%C4%83_Luteran%C4%83_din_Regatul_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica Evanghelică Luterană din Regatul Țărilor de Jos — pagină inexistentă">a mai micii Biserici Luterane</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1124684" class="extiw" title="d:Q1124684">d</a>). Mai multe biserici ortodoxe calvine și liberale nu s-au contopit în PKN. Deși în Țările de Jos în ansamblu creștinismul a devenit o minoritate, Țările de Jos conține o <a href="/w/index.php?title=Centura_Biblic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Centura Biblică — pagină inexistentă">centură biblică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q856099" class="extiw" title="d:Q856099">d</a>) din <a href="/wiki/Zeelanda" title="Zeelanda">Zeelanda</a> până în părțile de nord ale provinciei <a href="/wiki/Overijssel" title="Overijssel">Overijssel</a>, în care credințele protestante (în special calvine) rămân puternice și chiar au majorități în consiliile locale. <a href="/wiki/Islam" title="Islam">Islamul</a> este a doua religie ca mărime din stat. În 2012, în Țările de Jos erau aproximativ 825.000 de <a href="/wiki/Musulmani" class="mw-redirect" title="Musulmani">musulmani</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1278357" class="extiw" title="d:Q1278357">d</a>) (5% din populație).<a href="#cite_note-CBS2-214">[212]</a> Populația musulmană a crescut din 1960, ca urmare a numărului mare de <a href="/wiki/Demografia_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Demografia Țărilor de Jos">muncitori migranți</a>. Între aceștia s-au numărat muncitori migranți din <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a> și <a href="/wiki/Maroc" title="Maroc">Maroc</a>, precum și migranți din fostele <a href="/wiki/Imperiul_Neerlandez" title="Imperiul Neerlandez">colonii neerlandeze</a>, precum <a href="/wiki/Surinam" title="Surinam">Surinam</a> și <a href="/wiki/Indonezia" title="Indonezia">Indonezia</a>. În anii 1990, au sosit <a href="/wiki/Refugiat" title="Refugiat">refugiați musulmani</a> sosit din țări precum <a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia și Herțegovina</a>, <a href="/wiki/Iran" title="Iran">Iran</a>, <a href="/wiki/Irak" title="Irak">Irak</a>, <a href="/wiki/Somalia" title="Somalia">Somalia</a> și <a href="/wiki/Afganistan" title="Afganistan">Afganistan</a>.<a href="#cite_note-215">[213]</a> O altă religie practicată este <a href="/wiki/Hinduism" title="Hinduism">hinduismul</a>, cu aproximativ 215.000 de adepți (puțin peste 1% din populație). Cei mai mulți dintre aceștia sunt <a href="/w/index.php?title=Indo-surinamezi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Indo-surinamezi — pagină inexistentă">indo-surinamezi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1619364" class="extiw" title="d:Q1619364">d</a>). Există și populații considerabile de imigranți hinduși din <a href="/wiki/India" title="India">India</a> și <a href="/wiki/Sri_Lanka" title="Sri Lanka">Sri Lanka</a> și unii adepți occidentali ai <a href="/w/index.php?title=Hinduismul_%C3%AEn_Occident&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hinduismul în Occident — pagină inexistentă">noilor mișcări religioase orientate spre hinduism,</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5766747" class="extiw" title="d:Q5766747">d</a>) cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Hare_Krishna&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hare Krishna — pagină inexistentă">Hare Krishna</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q190193" class="extiw" title="d:Q190193">d</a>). Țările de Jos au aproximativ 250.000 de <a href="/w/index.php?title=Budismul_%C3%AEn_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Budismul în Țările de Jos — pagină inexistentă">budiști</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2614624" class="extiw" title="d:Q2614624">d</a>) sau oameni puternic atrași de această religie, în principal etnici neerlandezi. În plus, în Țările de Jos sunt aproximativ 45.000 de <a href="/w/index.php?title=Istoria_evreilor_din_Olanda&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria evreilor din Olanda — pagină inexistentă">evrei</a>. Constituția Țărilor de Jos garantează libertatea educației, ceea ce înseamnă că toate școlile care respectă criteriile generale de calitate primesc aceeași finanțare guvernamentală. Aceasta include școli bazate pe principii religioase ale unor grupuri religioase (în special catolice și diverse protestante). Trei partide politice din parlamentul neerlandez (<a href="/wiki/Christen-Democratisch_App%C3%A8l" title="Christen-Democratisch Appèl">CDA</a>, și două partide mici, <a href="/w/index.php?title=ChristianUnion&action=edit&redlink=1" class="new" title="ChristianUnion — pagină inexistentă">ChristianUnion</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q239539" class="extiw" title="d:Q239539">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=SGP&action=edit&redlink=1" class="new" title="SGP — pagină inexistentă">SGP</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q60172" class="extiw" title="d:Q60172">d</a>)) se bazează pe credința creștină. Mai multe sărbători religioase creștine sunt sărbători oficiale (Crăciunul, Paștele, <a href="/wiki/Rusalii" title="Rusalii">Rusaliile</a> și <a href="/wiki/%C3%8En%C4%83l%C8%9Barea_Domnului" title="Înălțarea Domnului">Înălțarea Domnului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5686605" class="extiw" title="d:Q5686605">d</a>)).<a href="#cite_note-216">[214]</a> Odată cu independența țării, protestanții au devenit predominanți în cea mai mare parte a țării, în timp ce romano-catolicii au dominat în sud, în special în Brabantul de Nord și Limburg. La sfârșitul secolului al XIX-lea, secularismul, ateismul și <a href="/w/index.php?title=Pilarizare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pilarizare — pagină inexistentă">pilarizarea</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2165966" class="extiw" title="d:Q2165966">d</a>) au câștigat adepți. Până în 1960, catolicii egalau protestanții ca număr; după aceea, ambele ramuri creștine au început să scadă. În schimb, islamul a crescut considerabil ca rezultat al <a href="/wiki/Demografia_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Demografia Țărilor de Jos">imigrației</a>. Din anul 2000 a crescut gradul de conștientizare a religiei, în principal din cauza <a href="/w/index.php?title=Extremism_islamic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Extremism islamic — pagină inexistentă">extremismului musulman</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6082705" class="extiw" title="d:Q6082705">d</a>).<a href="#cite_note-217">[215]</a> <a href="/wiki/Regi_ai_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Regi ai Țărilor de Jos">Familia regală neerlandeză</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q302958" class="extiw" title="d:Q302958">d</a>) a fost asociată în mod tradițional cu <a href="/wiki/Calvinism" class="mw-redirect" title="Calvinism">calvinismul</a>, în special cu <a href="/w/index.php?title=Biserica_Reformat%C4%83_Neerlandez%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica Reformată Neerlandeză — pagină inexistentă">Biserica Reformată Neerlandeză</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q515880" class="extiw" title="d:Q515880">d</a>), care a fuzionat în <a href="/w/index.php?title=Biserica_Protestant%C4%83_din_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica Protestantă din Țările de Jos — pagină inexistentă">Biserica Protestantă din Țările de Jos</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q391951" class="extiw" title="d:Q391951">d</a>). Biserica Reformată Neerlandeză a fost singura biserică <a href="/wiki/Protestantism" title="Protestantism">protestantă</a> majoră din Țările de Jos de la <a href="/wiki/Reforma_Protestant%C4%83" title="Reforma Protestantă">Reformă</a> până în secolul al XIX-lea. Diviziunile confesionale <a href="/w/index.php?title=Secesiunea_din_1834&action=edit&redlink=1" class="new" title="Secesiunea din 1834 — pagină inexistentă">din 1834</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2171973" class="extiw" title="d:Q2171973">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Doleantie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Doleantie — pagină inexistentă">din 1886</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1955151" class="extiw" title="d:Q1955151">d</a>) au diversificat calvinismul neerlandez. În 2013, o <a href="/wiki/Biserica_Catolic%C4%83" title="Biserica Catolică">catolică</a> a devenit <a href="/wiki/Regina_consoart%C4%83" title="Regina consoartă">regină consoartă</a>. Un sondaj din decembrie 2014 a concluzionat că pentru prima dată existau mai mulți atei (25%) decât teiști (17%) în Țările de Jos, în timp ce restul populației era agnostică (31%) sau <a href="/w/index.php?title=Ietsism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ietsism — pagină inexistentă">ietsistă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2479801" class="extiw" title="d:Q2479801">d</a>) (27%).<a href="#cite_note-trouw.nl-218">[216]</a> În 2015, marea majoritate a locuitorilor din Țările de Jos (82%) au declarat că nu au vizitat niciodată sau aproape niciodată o biserică, iar 59% au declarat că nu au fost niciodată la o biserică de niciun fel. Dintre toți cei chestionați, 24% se considerau atei, o creștere de 11% față de studiul anterior realizat în 2006.<a href="#cite_note-BerntsA-219">[217]</a> Creșterea așteptată a spiritualității (ietsismul) s-a oprit conform cercetărilor din 2015. În 2006, 40% dintre respondenți se considerau spirituali; în 2015, aceasta a scăzut la 31%. Numărul celor care credeau în existența unei puteri superioare a scăzut de la 36% la 28% în aceeași perioadă.<a href="#cite_note-nos.nl-220">[218]</a> Conform datelor oficiale din 2018, 50% din populație sunt atei sau agnostici, ceva mai mulți decât credincioșii.<a href="#cite_note-scp11-221">[219]</a><a href="#cite_note-DPG_Media_Privacy_Gate-222">[220]</a> În timp ce în 2008 procentajul de atei și agnostici era de 33%.<a href="#cite_note-scp11-221">[219]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Educație">Educație</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=35" title="Modifică secțiunea: Educație" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=35" title="Edit section's source code: Educație">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:BSN_Junior_School_Vlaskamp.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/36/BSN_Junior_School_Vlaskamp.jpg/220px-BSN_Junior_School_Vlaskamp.jpg" decoding="async" width="220" height="146" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/36/BSN_Junior_School_Vlaskamp.jpg/330px-BSN_Junior_School_Vlaskamp.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/36/BSN_Junior_School_Vlaskamp.jpg/440px-BSN_Junior_School_Vlaskamp.jpg 2x" data-file-width="3500" data-file-height="2326" /></a><figcaption> O școală primară internațională din Haga</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Utrecht-Uithof,_from_CambridgeLaan_01.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5e/Utrecht-Uithof%2C_from_CambridgeLaan_01.jpg/220px-Utrecht-Uithof%2C_from_CambridgeLaan_01.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5e/Utrecht-Uithof%2C_from_CambridgeLaan_01.jpg/330px-Utrecht-Uithof%2C_from_CambridgeLaan_01.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5e/Utrecht-Uithof%2C_from_CambridgeLaan_01.jpg/440px-Utrecht-Uithof%2C_from_CambridgeLaan_01.jpg 2x" data-file-width="1600" data-file-height="1200" /></a><figcaption> Vedere asupra Parcului Științific al <a href="/wiki/Universitatea_din_Utrecht" title="Universitatea din Utrecht">Universității din Utrecht</a>. Clădirea din centru este biblioteca.</figcaption></figure> Educația în Țările de Jos este obligatorie între 5 și 16 ani. Dacă un copil nu are o „calificare de pornire” (gradul HAVO, VWO sau MBO 2+) este obligat totuși să frecventeze cursurile până când atinge o astfel de calificare sau împlinește vârsta de 18 ani.<a href="#cite_note-223">[221]</a> Toți copiii din Țările de Jos frecventează de obicei școala elementară de la vârste cuprinse (în medie) între 4 și 12 ani. Ea cuprinde opt clase, dintre care prima este facultativă. Pe baza unui test de aptitudini, a recomandării profesorului de clasa a VIII-a și a părerii părinților sau tutorilor elevului, se face o alegere pentru una dintre cele trei principale direcții ale învățământului secundar. După finalizarea unei anumite căi, un elev poate continua în penultimul an al următoarei căi. <a href="/w/index.php?title=Voorbereidend_middelbaar_beroepsonderwijs&action=edit&redlink=1" class="new" title="Voorbereidend middelbaar beroepsonderwijs — pagină inexistentă">VMBO</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2178340" class="extiw" title="d:Q2178340">d</a>) are patru clase și este subdivizat pe mai multe niveluri. Finalizarea cu succes a VMBO are ca rezultat o diplomă profesională de nivel scăzut care oferă acces la MBO. MBO (învățământ aplicat de nivel mediu) este o formă de educație care se concentrează în primul rând pe predarea unei meserii practice sau a unei diplome profesionale. Cu certificarea MBO, un student poate aplica pentru HBO. <a href="/w/index.php?title=Hoger_algemeen_voortgezet_onderwijs&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hoger algemeen voortgezet onderwijs — pagină inexistentă">HAVO</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1975735" class="extiw" title="d:Q1975735">d</a>) are 5 clase și permite admiterea la HBO. HBO (învățământul profesional superior) sunt <a href="/w/index.php?title=Universit%C4%83%C8%9Bi_de_educa%C8%9Bie_profesional%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universități de educație profesională — pagină inexistentă">universități de educație profesională</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q17028020" class="extiw" title="d:Q17028020">d</a>) (științe aplicate) care acordă diplome profesionale de licență; asemănătoare diplomelor politehnice. O diplomă HBO oferă acces la sistemul universitar. <a href="/w/index.php?title=Voorbereidend_wetenschappelijk_onderwijs&action=edit&redlink=1" class="new" title="Voorbereidend wetenschappelijk onderwijs — pagină inexistentă">VWO</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q336612" class="extiw" title="d:Q336612">d</a>) (care cuprinde <a href="/wiki/Ateneu" class="mw-disambig" title="Ateneu">ateneul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7888631" class="extiw" title="d:Q7888631">d</a>) și <a href="/wiki/Gimnaziu" title="Gimnaziu">gimnaziul</a>) are 6 clase și pregătește pentru studii la o universitate de cercetare. Universitățile oferă o diplomă de licență de trei ani, urmată de o diplomă de master de unul sau doi ani, care, la rândul său, poate fi urmată de un program <a href="/wiki/Doctorat" class="mw-redirect" title="Doctorat">doctoral</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q849697" class="extiw" title="d:Q849697">d</a>) de patru sau cinci ani. Universitățile din Țările de Jos percep taxe de școlarizare pentru toți studenții. Pentru studenții din Țările de Jos, UE, SEE și Surinam, toate universitățile percep taxele de școlarizare statutare sau aproximativ 2.200 EUR pe an.<a href="#cite_note-:2-224">[222]</a><a href="#cite_note-225">[223]</a> Pentru studenții internaționali din afara Europei, taxele pot varia între programe și universități și, de obicei, variază între 6.000 și 20.000 de euro pe an.<a href="#cite_note-:2-224">[222]</a> Țările de Jos s-au clasat pe locul 5 în <a href="/wiki/Indicele_global_al_inov%C4%83rii" title="Indicele global al inovării">Indicele Global al Inovării</a> în 2020, în scădere față de locul 4 în 2019.<a href="#cite_note-226">[224]</a><a href="#cite_note-227">[225]</a><a href="#cite_note-228">[226]</a><a href="#cite_note-229">[227]</a> Candidații la doctorat din Țările de Jos sunt, în general, angajați netitulari ai unei universități. Toate școlile și universitățile neerlandeze sunt finanțate și gestionate public, cu excepția școlilor religioase care sunt finanțate public, dar nu sunt administrate de stat, deși sunt necesare cerințe pentru ca finanțarea să fie autorizată. Universitățile neerlandeze au o taxă de școlarizare de aproximativ 2.000 de euro pe an pentru studenții din Țările de Jos și din Uniunea Europeană. Suma este de aproximativ 10.000 de euro pentru studenții din afara UE. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Sănătate">Sănătate</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=36" title="Modifică secțiunea: Sănătate" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=36" title="Edit section's source code: Sănătate">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Anthonie_van_Leeuwenhoek_(1632-1723)._Natuurkundige_te_Delft_Rijksmuseum_SK-A-957.jpeg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1f/Anthonie_van_Leeuwenhoek_%281632-1723%29._Natuurkundige_te_Delft_Rijksmuseum_SK-A-957.jpeg/220px-Anthonie_van_Leeuwenhoek_%281632-1723%29._Natuurkundige_te_Delft_Rijksmuseum_SK-A-957.jpeg" decoding="async" width="220" height="261" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1f/Anthonie_van_Leeuwenhoek_%281632-1723%29._Natuurkundige_te_Delft_Rijksmuseum_SK-A-957.jpeg/330px-Anthonie_van_Leeuwenhoek_%281632-1723%29._Natuurkundige_te_Delft_Rijksmuseum_SK-A-957.jpeg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1f/Anthonie_van_Leeuwenhoek_%281632-1723%29._Natuurkundige_te_Delft_Rijksmuseum_SK-A-957.jpeg/440px-Anthonie_van_Leeuwenhoek_%281632-1723%29._Natuurkundige_te_Delft_Rijksmuseum_SK-A-957.jpeg 2x" data-file-width="2148" data-file-height="2547" /></a><figcaption> Portretul lui <a href="/wiki/Antoni_van_Leeuwenhoek" title="Antoni van Leeuwenhoek">Antonie van Leeuwenhoek</a> (1632–1723), cunoscut drept „părintele microbiologiei”</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Meander_MC_noordzijde_1.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Meander_MC_noordzijde_1.JPG/220px-Meander_MC_noordzijde_1.JPG" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Meander_MC_noordzijde_1.JPG/330px-Meander_MC_noordzijde_1.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Meander_MC_noordzijde_1.JPG/440px-Meander_MC_noordzijde_1.JPG 2x" data-file-width="3264" data-file-height="2448" /></a><figcaption> Un spital public din <a href="/wiki/Amersfoort" title="Amersfoort">Amersfoort</a></figcaption></figure> În 2016, Țările de Jos și-au menținut poziția numărul unu în fruntea <a href="/w/index.php?title=Euro_health_consumer_index&action=edit&redlink=1" class="new" title="Euro health consumer index — pagină inexistentă">indicelui anual european al consumatorilor de sănătate</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5411666" class="extiw" title="d:Q5411666">d</a>) (EHCI), care compară sistemele de sănătate din Europa, obținând 916 din maximum 1.000 de puncte. Țările de Jos se numără printre primele trei țări în fiecare raport publicat din 2005. Pe 48 de indicatori, cum ar fi drepturile și informarea pacienților, accesibilitatea, prevenirea și rezultatele, Țările de Jos și-au asigurat poziția de top în 37 de țări europene timp de șase ani la rând.<a href="#cite_note-230">[228]</a> Țările de Jos s-au clasat pe primul loc într-un studiu din 2009 care a comparat <a href="/wiki/Sistem_de_s%C4%83n%C4%83tate" title="Sistem de sănătate">sistemele de sănătate</a> din Statele Unite, Australia, Canada, Germania și Noua Zeelandă.<a href="#cite_note-231">[229]</a><a href="#cite_note-232">[230]</a> De la reforma majoră a sistemului de sănătate din 2006, sistemul neerlandez a primit din ce în ce mai multe puncte în Indice în fiecare an. Potrivit HCP (<a href="/w/index.php?title=Health_Consumer_Powerhouse&action=edit&redlink=1" class="new" title="Health Consumer Powerhouse — pagină inexistentă">Health Consumer Powerhouse</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5807606" class="extiw" title="d:Q5807606">d</a>)), Țările de Jos au „un sistem haotic”, ceea ce înseamnă că pacienții au un grad mare de libertate pe multe criterii, de la organizația de unde achiziționează asigurarea de sănătate, până la locul în care își primesc serviciile de asistență medicală. Diferența dintre Țările de Jos și alte țări este că haosul este gestionat. Deciziile în domeniul sănătății sunt luate într-un dialog între pacienți și profesioniștii din domeniul sănătății.<a href="#cite_note-233">[231]</a> Asigurările de sănătate în Țările de Jos sunt obligatorii. Asistența medicală din Țările de Jos este acoperită de două forme legale de asigurare: <ul><li>Zorgverzekeringswet (ZVW), numită adesea „asigurare de bază”, acoperă îngrijirea medicală comună.</li> <li>Algemene Wet Bijzondere Ziektekosten (AWBZ) acoperă îngrijirile medicale și paleative pe termen lung.</li></ul> Rezidenții neerlandezi sunt asigurați automat de către guvern pentru AWBZ, toată lumea trebuie să își încheie propria asigurare de bază de asistență medicală (basisverzekering), cu excepția celor sub 18 ani care sunt acoperiți automat de prima părinților. Dacă o persoană refuză să achiziționeze o astfel de asigurare, persoana respectivă poate fi amendată. Asigurătorii trebuie să ofere un pachet universal pentru toată lumea de peste 18 ani, indiferent de vârstă sau stare de sănătate – este ilegal să refuzi o cerere sau să impuni condiții speciale. Spre deosebire de multe alte sisteme europene, guvernul neerlandez este responsabil pentru accesibilitatea și calitatea sistemului de sănătate din Țările de Jos, dar nu este responsabil de managementul acestuia. Asistența medicală din Țările de Jos poate fi împărțită în mai multe moduri: trei eșaloane, în îngrijirea sănătății somatice și mintale; „curativă” (pe termen scurt); și îngrijire pe termen lung. Medicii la domiciliu (huisartsen, comparabil cu <a href="/w/index.php?title=Medicii_generali%C8%99ti&action=edit&redlink=1" class="new" title="Medicii generaliști — pagină inexistentă">medicii generaliști</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6500773" class="extiw" title="d:Q6500773">d</a>)) formează cea mai mare parte a primului eșalon. Recomandarea unui medic din primul eșalon este obligatorie pentru accesul la al doilea și al treilea eșalon.<a href="#cite_note-Boot-234">[232]</a> În comparație cu alte țări occidentale, sistemul de sănătate este destul de eficace, dar nu cel mai eficient economic.<a href="#cite_note-BCG-235">[233]</a> Asistența medicală din Țările de Jos este finanțată printr-un sistem dual care a intrat în vigoare în ianuarie 2006. Tratamentele de lungă durată, în special cele care implică spitalizare semipermanentă, precum și costurile pentru dizabilități, cum ar fi scaunele cu rotile, sunt acoperite de o asigurare obligatorie controlată de stat. Acest lucru este prevăzut în <a href="/w/index.php?title=Algemene_Wet_Bijzondere_Ziektekosten&action=edit&redlink=1" class="new" title="Algemene Wet Bijzondere Ziektekosten — pagină inexistentă">Algemene Wet Bijzondere Ziektekosten</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2499974" class="extiw" title="d:Q2499974">d</a>) („Legea generală privind costurile excepționale ale asistenței medicale”), care a intrat pentru prima dată în vigoare în 1968. În 2009, această asigurare acoperea 27% din toate cheltuielile de îngrijire a sănătății.<a href="#cite_note-statline.cbs.nl-236">[234]</a> Pentru toate tratamentele medicale obișnuite (pe termen scurt), există un sistem de <a href="/wiki/Asigurare_de_s%C4%83n%C4%83tate" title="Asigurare de sănătate">asigurare obligatorie de sănătate</a>, cu case private de asigurări de sănătate. Aceste companii de asigurări sunt obligate să ofere un pachet cu un set definit de tratamente asigurate.<a href="#cite_note-minvws.nl-237">[235]</a> Această asigurare acoperă 41% din toate cheltuielile de asistență sanitară.<a href="#cite_note-statline.cbs.nl-236">[234]</a> Alte surse de finanțare a asistenței medicale o reprezintă impozitele (14%), plățile pacienților (9%), pachetele suplimentare de asigurări de sănătate opționale (4%) și o serie de alte surse (4%).<a href="#cite_note-statline.cbs.nl-236">[234]</a> Accesibilitatea este garantată printr-un sistem de indemnizații aferente veniturilor și prime plătite de angajatori în cadrul pachetelor salariale. O trăsătură importantă a sistemului neerlandez este că primele de asigurare nu au voie să fie legate de starea de sănătate sau de vârstă. Variațiile de risc între companiile private de asigurări de sănătate, ca urmare a diferitelor riscuri prezentate de titularii individuali ai polițelor sunt compensate prin <a href="/w/index.php?title=Egalizarea_riscurilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Egalizarea riscurilor — pagină inexistentă">egalizarea riscurilor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q977708" class="extiw" title="d:Q977708">d</a>) și un <a href="/w/index.php?title=Bazin_de_riscuri&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bazin de riscuri — pagină inexistentă">bazin de riscuri</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1351914" class="extiw" title="d:Q1351914">d</a>) comun. Povara finanțării tuturor asigurărilor de sănătate pe termen scurt este suportată în proporție de 50% de către angajatori, 45% de către persoana asigurată și 5% de către guvern. Copiii sub 18 ani sunt asigurați gratuit. Cei cu venituri mici primesc compensații pentru a fi ajutați să-și plătească asigurarea. Primele plătite de asigurat erau de aproximativ 100 de euro pe lună în august 2010 și 150 de euro în 2012, cu o variație de aproximativ 5% între diferiții asigurători concurenți și o sumă deductibilă anuală de 220 de euro. <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Transporturile">Transporturile</h2>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=37" title="Modifică secțiunea: Transporturile" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=37" title="Edit section's source code: Transporturile">modificare sursă</a>]</div> Mobilitatea pe drumurile neerlandeze a crescut continuu din anii 1950 și în prezent depășește 200 de miliarde de km parcurși pe an, dintre care trei sferturi se fac cu mașina.<a href="#cite_note-OECD-ITF-238">[236]</a> Aproximativ jumătate din toate călătoriile din Țările de Jos se fac cu mașina, 25% cu bicicleta, 20% pe jos și 5% cu transportul public.<a href="#cite_note-OECD-ITF-238">[236]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Transportul_rutier">Transportul rutier</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=38" title="Modifică secțiunea: Transportul rutier" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=38" title="Edit section's source code: Transportul rutier">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:A1-Hoog_Buurlo.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/A1-Hoog_Buurlo.jpg/220px-A1-Hoog_Buurlo.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/A1-Hoog_Buurlo.jpg/330px-A1-Hoog_Buurlo.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/A1-Hoog_Buurlo.jpg/440px-A1-Hoog_Buurlo.jpg 2x" data-file-width="3264" data-file-height="2448" /></a><figcaption> Autostrada A1, în <a href="/wiki/Gelderland" title="Gelderland">Gelderland</a></figcaption></figure> Cu o <a href="/w/index.php?title=Re%C8%9Beaua_rutier%C4%83_din_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rețeaua rutieră din Țările de Jos — pagină inexistentă">rețea totală de drumuri</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q206372" class="extiw" title="d:Q206372">d</a>) de 139.295 km, care include 2.758 km de autostrăzi,<a href="#cite_note-239">[237]</a> Țările de Jos au una dintre cele mai dense rețele de drumuri din lume — mult mai densă decât cele din Germania și Franța, dar tot nu atât de densă ca cea din Belgia.<a href="#cite_note-240">[238]</a> În cadrul angajamentului său față de sustenabilitatea mediului, Guvernul Țărilor de Jos a inițiat un plan de înființare a peste 200 de stații de reîncărcare pentru vehicule electrice în toată țara. Lansarea va fi întreprinsă de compania de electricitate și automatizare cu sediul în Elveția <a href="/wiki/ABB_Group" title="ABB Group">ABB</a> și startupul olandez <a href="/w/index.php?title=Fixat&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fixat — pagină inexistentă">Fastned</a> și va avea ca scop furnizarea a cel puțin o stație pe o rază de 50 km de fiecare locuință din Țările de Jos.<a href="#cite_note-241">[239]</a> În prezent, doar în Țările de Jos se află aproximativ 30% din toate stațiile de reîncărcare din Uniunea Europeană.<a href="#cite_note-242">[240]</a> În plus, mașinile nou vândute în Țările de Jos au, în medie, cele mai scăzute emisii de CO2 din UE.<a href="#cite_note-243">[241]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Transport_public">Transport public</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=39" title="Modifică secțiunea: Transport public" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=39" title="Edit section's source code: Transport public">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:NSR_-_Sprinter_Lighttrain_(SLT)_-_Wieldrechtse_Zeedijk_-_Dordrecht_(22087244596).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/01/NSR_-_Sprinter_Lighttrain_%28SLT%29_-_Wieldrechtse_Zeedijk_-_Dordrecht_%2822087244596%29.jpg/220px-NSR_-_Sprinter_Lighttrain_%28SLT%29_-_Wieldrechtse_Zeedijk_-_Dordrecht_%2822087244596%29.jpg" decoding="async" width="220" height="124" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/01/NSR_-_Sprinter_Lighttrain_%28SLT%29_-_Wieldrechtse_Zeedijk_-_Dordrecht_%2822087244596%29.jpg/330px-NSR_-_Sprinter_Lighttrain_%28SLT%29_-_Wieldrechtse_Zeedijk_-_Dordrecht_%2822087244596%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/01/NSR_-_Sprinter_Lighttrain_%28SLT%29_-_Wieldrechtse_Zeedijk_-_Dordrecht_%2822087244596%29.jpg/440px-NSR_-_Sprinter_Lighttrain_%28SLT%29_-_Wieldrechtse_Zeedijk_-_Dordrecht_%2822087244596%29.jpg 2x" data-file-width="4608" data-file-height="2592" /></a><figcaption> Un tren regional operat de <a href="/wiki/Nederlandse_Spoorwegen" title="Nederlandse Spoorwegen">Nederlandse Spoorwegen</a> (NS)</figcaption></figure> Aproximativ 13% din toate distanțele parcurse se fac cu transportul public, majoritatea cu trenul. Ca în multe alte țări europene, rețeaua feroviară neerlandeză de 3.013 km este destul de densă.<a href="#cite_note-244">[242]</a> Rețeaua se concentrează în principal pe servicii feroviare de pasageri și conectează toate orașele importante, având peste 400 de stații. Trenurile sunt frecvente, cu două trenuri pe oră pe linii mai mici,<a href="#cite_note-245">[c]</a> două până la patru trenuri pe oră în medie și până la opt trenuri pe oră pe liniile cele mai aglomerate.<a href="#cite_note-246">[243]</a> Rețeaua feroviară națională include și <a href="/wiki/HSL_Zuid" title="HSL Zuid">HSL-Zuid</a>, o linie de mare viteză între <a href="/w/index.php?title=Zona_metropolitan%C4%83_Amsterdam&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zona metropolitană Amsterdam — pagină inexistentă">zona metropolitană Amsterdam</a> și granița cu Belgia pentru trenuri care circulă de la Paris și Londra către Țările de Jos. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Ciclism">Ciclism</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=40" title="Modifică secțiunea: Ciclism" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=40" title="Edit section's source code: Ciclism">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Bike_entrance_Rotterdam_Central_Station.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/87/Bike_entrance_Rotterdam_Central_Station.jpg/220px-Bike_entrance_Rotterdam_Central_Station.jpg" decoding="async" width="220" height="148" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/87/Bike_entrance_Rotterdam_Central_Station.jpg/330px-Bike_entrance_Rotterdam_Central_Station.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/87/Bike_entrance_Rotterdam_Central_Station.jpg/440px-Bike_entrance_Rotterdam_Central_Station.jpg 2x" data-file-width="4555" data-file-height="3064" /></a><figcaption> Pasaj de biciclete în <a href="/w/index.php?title=Gara_Rotterdam_Centraal&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gara Rotterdam Centraal — pagină inexistentă">gara Rotterdam Centraal</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q801388" class="extiw" title="d:Q801388">d</a>)</figcaption></figure> <a href="/w/index.php?title=Ciclismul_%C3%AEn_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ciclismul în Țările de Jos — pagină inexistentă">Mersul cu bicicleta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5198660" class="extiw" title="d:Q5198660">d</a>) este un mijloc de transport omniprezent în Țările de Jos. Aproape la fel de mulți kilometri sunt parcurși cu bicicleta ca și cu trenul. Se estimează că neerlandezii au cel puțin 18 milioane de biciclete,<a href="#cite_note-247">[244]</a><a href="#cite_note-248">[245]</a> adică mai mult de una pe cap de locuitor și de două ori mai multe decât cele aproximativ 9 milioane de vehicule cu motor de pe drumuri.<a href="#cite_note-249">[246]</a> În 2013, <a href="/w/index.php?title=Federa%C8%9Bia_European%C4%83_a_Cicli%C8%99tilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Federația Europeană a Cicliștilor — pagină inexistentă">Federația Europeană a Cicliștilor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1376524" class="extiw" title="d:Q1376524">d</a>) a clasat Țările de Jos, împreună cu <a href="/wiki/Danemarca" title="Danemarca">Danemarca</a>, drept țările cele mai prietenoase cu bicicletele din Europa,<a href="#cite_note-250">[247]</a> dar mai mulți neerlandezi (36%) decât danezi (23%) menționează bicicleta ca cel mai frecvent mijloc de transport utilizat într-o zi obișnuită.<a href="#cite_note-253">[d]</a> <a href="/w/index.php?title=Infrastructur%C4%83_de_ciclism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Infrastructură de ciclism — pagină inexistentă">Infrastructura pentru ciclism</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5198662" class="extiw" title="d:Q5198662">d</a>) este cuprinzătoare. Drumurile aglomerate au primit circa 35.000 km de piste dedicate pentru biciclete, separate fizic de traficul motorizat.<a href="#cite_note-254">[250]</a> Intersecțiile aglomerate sunt adesea echipate cu semafoare dedicate bicicletelor. Există locuri mari de parcare pentru biciclete, în special în centrele orașelor și în gări. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Transportul_pe_apă">Transportul pe apă</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=41" title="Modifică secțiunea: Transportul pe apă" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=41" title="Edit section's source code: Transportul pe apă">modificare sursă</a>]</div> Până la introducerea trenurilor, ambarcațiunile au fost principalul mijloc de transport în Țările de Jos. Și transportul maritim a rămas crucial după aceea. <a href="/wiki/Portul_Rotterdam" title="Portul Rotterdam">Portul Rotterdam</a> este cel mai mare port din Europa și cel mai mare port din lume în afara Asiei de Est, râurile Meuse și Rin oferind un acces excelent la <a href="/wiki/Hinterland" title="Hinterland">hinterlandul</a> din amonte, ajungând la <a href="/wiki/Basel" title="Basel">Basel</a>, Elveția și în Germania și Franța. În 2013, Rotterdam era al optulea <a href="/w/index.php?title=Port_de_containere&action=edit&redlink=1" class="new" title="Port de containere — pagină inexistentă">port de containere</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q492425" class="extiw" title="d:Q492425">d</a>) din lume, care manipulează 440,5 milioane de tone de marfă anual.<a href="#cite_note-255">[251]</a> Activitățile principale ale portului sunt <a href="/w/index.php?title=Produs_petrolier&action=edit&redlink=1" class="new" title="Produs petrolier — pagină inexistentă">industria petrochimică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1364904" class="extiw" title="d:Q1364904">d</a>) și manipularea și <a href="/w/index.php?title=Transbordare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Transbordare — pagină inexistentă">transbordarea</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q456407" class="extiw" title="d:Q456407">d</a>) mărfurilor generale. Portul funcționează ca un important punct de tranzit pentru <a href="/w/index.php?title=Marf%C4%83_en-gros&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marfă en-gros — pagină inexistentă">marfă en-gros</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q11015617" class="extiw" title="d:Q11015617">d</a>) și între continentul european și restul lumii. Din Rotterdam, mărfurile sunt transportate cu vaporul, barja fluvială, cu trenul sau pe șosele. Volkeraksluizen dintre Rotterdam și Antwerpen sunt cele mai mari ecluze pentru navigația continentală din lume după tonajul care trece prin ele. În 2007, a fost finalizată <a href="/w/index.php?title=Betuweroute&action=edit&redlink=1" class="new" title="Betuweroute — pagină inexistentă">Betuweroute</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q850532" class="extiw" title="d:Q850532">d</a>), o nouă cale ferată rapidă de marfă de la Rotterdam până în Germania. În Țările de Jos se află și al patrulea port ca mărime din Europa, cel din <a href="/wiki/Amsterdam" title="Amsterdam">Amsterdam</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1397383" class="extiw" title="d:Q1397383">d</a>). Flota de <a href="/w/index.php?title=Naviga%C8%9Bie_fluvial%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Navigație fluvială — pagină inexistentă">navigație fluvială</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q499814" class="extiw" title="d:Q499814">d</a>) a Țărilor de Jos este cea mai mare din Europa.<a href="#cite_note-256">[252]</a> Țările de Jos au și cea mai mare flotă de nave istorice active din lume.<a href="#cite_note-257">[253]</a> Bărcile sunt folosite și pentru călătoriile pasagerilor, cum ar fi Watertaxies din Rotterdam. Rețeaua de feriboturi din Amsterdam și rețeaua Waterbus din Rotterdam fac parte din sistemul de transport public. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Transportul_aerian">Transportul aerian</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=42" title="Modifică secțiunea: Transportul aerian" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=42" title="Edit section's source code: Transportul aerian">modificare sursă</a>]</div> <a href="/wiki/Aeroportul_Amsterdam_Schiphol" title="Aeroportul Amsterdam Schiphol">Aeroportul Schiphol</a>, de la sud-vest de Amsterdam, este principalul <a href="/wiki/Aeroport_interna%C8%9Bional" title="Aeroport internațional">aeroport internațional</a> din Țările de Jos și <a href="/w/index.php?title=Lista_celor_mai_aglomerate_aeroporturi_din_Europa_dup%C4%83_traficul_de_c%C4%83l%C4%83tori&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista celor mai aglomerate aeroporturi din Europa după traficul de călători — pagină inexistentă">al treilea cel mai aglomerat aeroport din Europa</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q959720" class="extiw" title="d:Q959720">d</a>) după numărul de pasageri. Schiphol este principalul hub pentru <a href="/wiki/KLM" title="KLM">KLM</a>, <a href="/w/index.php?title=Companie_aerian%C4%83_na%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Companie aeriană națională — pagină inexistentă">compania națională</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q721639" class="extiw" title="d:Q721639">d</a>) a țării și cea mai veche companie aeriană din lume.<a href="#cite_note-258">[254]</a> În 2016, <a href="/w/index.php?title=Aeroporturile_Royal_Schiphol_Group&action=edit&redlink=1" class="new" title="Aeroporturile Royal Schiphol Group — pagină inexistentă">aeroporturile Royal Schiphol Group</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4290932" class="extiw" title="d:Q4290932">d</a>) au gestionat 70 de milioane de pasageri.<a href="#cite_note-NOS_Schiphol64-259">[255]</a> Tot traficul aerian este internațional, iar Aeroportul Schiphol este conectat la peste 300 de destinații din întreaga lume, mai mult decât orice alt aeroport european.<a href="#cite_note-260">[256]</a> Aeroportul este și un important hub de transport de marfă, procesând 1,44 milioane de tone de marfă în 2020.<a href="#cite_note-261">[257]</a> Printre aeroporturile internaționale mai mici din țară se numără <a href="/wiki/Aeroportul_Eindhoven" title="Aeroportul Eindhoven">Aeroportul Eindhoven</a>, <a href="/wiki/Aeroportul_Rotterdam_Haga" title="Aeroportul Rotterdam Haga">Aeroportul Rotterdam Haga</a>, <a href="/wiki/Aeroportul_Maastricht_Aachen" title="Aeroportul Maastricht Aachen">Aeroportul Maastricht Aachen</a> și <a href="/wiki/Aeroportul_Groningen_Eelde" title="Aeroportul Groningen Eelde">Aeroportul Groningen Eelde</a>. Transportul aerian este de o importanță vitală pentru partea caraibiană a Țărilor de Jos, toate insulele având propriul aeroport. Acolo se află și cea mai scurtă pistă din lume, pe <a href="/wiki/Aeroportul_Juancho_E._Yrausquin" title="Aeroportul Juancho E. Yrausquin">Saba</a>.<a href="#cite_note-262">[258]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Cultură">Cultură</h2>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=43" title="Modifică secțiunea: Cultură" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=43" title="Edit section's source code: Cultură">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-center" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Hollande04.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/05/Hollande04.jpg/220px-Hollande04.jpg" decoding="async" width="220" height="77" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/05/Hollande04.jpg/330px-Hollande04.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/05/Hollande04.jpg/440px-Hollande04.jpg 2x" data-file-width="792" data-file-height="278" /></a><figcaption><div style="text-align:center;"> Câteva simboluri ale culturii neerlandeze</div></figcaption></figure> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Artă,_arhitectură_și_filozofie">Artă, arhitectură și filozofie</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=44" title="Modifică secțiunea: Artă, arhitectură și filozofie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=44" title="Edit section's source code: Artă, arhitectură și filozofie">modificare sursă</a>]</div> Țările de Jos au avut mulți pictori cunoscuți. În Evul Mediu, <a href="/wiki/Hieronymus_Bosch" title="Hieronymus Bosch">Hieronymus Bosch</a>, <a href="/wiki/Petrus_Christus" title="Petrus Christus">Petrus Christus</a>, <a href="/w/index.php?title=Lucas_Gassel&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lucas Gassel — pagină inexistentă">Lucas Gassel</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1873074" class="extiw" title="d:Q1873074">d</a>) și <a href="/wiki/Pieter_Bruegel_cel_B%C4%83tr%C3%A2n" title="Pieter Bruegel cel Bătrân">Pieter Bruegel cel Bătrân</a> au fost pionieri ai artelor plastice. În timpul <a href="/wiki/Epoca_de_Aur_Neerlandez%C4%83" title="Epoca de Aur Neerlandeză">Epocii de Aur Neerlandeze</a>, într-o mare parte a secolului al XVII-lea, Republica Neerlandeză a prosperat și a asistat la o mișcare artistică înfloritoare. Aceasta a fost epoca „maeștrilor olandezi”, precum <a href="/wiki/Rembrandt" title="Rembrandt">Rembrandt van Rijn</a>, <a href="/wiki/Johannes_Vermeer" title="Johannes Vermeer">Johannes Vermeer</a>, <a href="/w/index.php?title=Jan_Steen&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jan Steen — pagină inexistentă">Jan Steen</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q205863" class="extiw" title="d:Q205863">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Jacob_van_Ruisdael&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jacob van Ruisdael — pagină inexistentă">Jacob van Ruisdael</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q213612" class="extiw" title="d:Q213612">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Gerard_van_Honthorst&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gerard van Honthorst — pagină inexistentă">Gerard van Honthorst</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q314548" class="extiw" title="d:Q314548">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Theodoor_van_Thulden&action=edit&redlink=1" class="new" title="Theodoor van Thulden — pagină inexistentă">Theodoor van Thulden</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q260817" class="extiw" title="d:Q260817">d</a>) și mulți alții. Pictori neerlandezi celebri din secolele al XIX-lea și al XX-lea au fost <a href="/wiki/Vincent_Van_Gogh" title="Vincent Van Gogh">Vincent van Gogh</a> și luminiștii <a href="/w/index.php?title=Jan_Sluijters&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jan Sluijters — pagină inexistentă">Jan Sluijters</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1682227" class="extiw" title="d:Q1682227">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Leo_Gestel&action=edit&redlink=1" class="new" title="Leo Gestel — pagină inexistentă">Leo Gestel</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q597999" class="extiw" title="d:Q597999">d</a>) și <a href="/wiki/Piet_Mondrian" title="Piet Mondrian">Piet Mondrian</a>. <a href="/wiki/Maurits_Cornelis_Escher" title="Maurits Cornelis Escher">MC Escher</a> este un artist grafic bine cunoscut, în special pentru operele de artă de inspirație matematică. În timpul Epocii de Aur Neerlandeze, a înflorit și literatura, cu <a href="/wiki/Joost_van_den_Vondel" title="Joost van den Vondel">Joost van den Vondel</a> și <a href="/wiki/Pieter_Corneliszoon_Hooft" title="Pieter Corneliszoon Hooft">PC Hooft</a> drept cei mai cunoscuți doi scriitori. În secolul al XIX-lea, <a href="/wiki/Multatuli" title="Multatuli">Multatuli</a> a scris despre relele tratamente aplicate băștinașilor din colonia neerlandeză, actuala Indonezie. Printre autori importanți ai secolului al XX-lea se numără <a href="/w/index.php?title=Godfried_Bomans&action=edit&redlink=1" class="new" title="Godfried Bomans — pagină inexistentă">Godfried Bomans</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q576143" class="extiw" title="d:Q576143">d</a>), <a href="/wiki/Harry_Mulisch" title="Harry Mulisch">Harry Mulisch</a>, <a href="/wiki/Jan_Wolkers" title="Jan Wolkers">Jan Wolkers</a>, <a href="/w/index.php?title=Simon_Vestdijk&action=edit&redlink=1" class="new" title="Simon Vestdijk — pagină inexistentă">Simon Vestdijk</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q437782" class="extiw" title="d:Q437782">d</a>), <a href="/wiki/Hella_Haasse" title="Hella Haasse">Hella S. Haasse</a>, <a href="/wiki/Cees_Nooteboom" title="Cees Nooteboom">Cees Nooteboom</a>, <a href="/wiki/Gerard_Reve" title="Gerard Reve">Gerard Reve</a> și <a href="/wiki/Willem_Frederik_Hermans" title="Willem Frederik Hermans">Willem Frederik Hermans</a>. <a href="/wiki/Jurnalul_Annei_Frank" title="Jurnalul Annei Frank">Jurnalul Annei Frank</a> a fost publicat după ce <a href="/wiki/Anne_Frank" title="Anne Frank">autoarea lui</a> a fost ucisă în Holocaust și a fost tradus din neerlandeză în toate limbile majore. În Țările de Jos se pot distinge diferite stiluri arhitecturale. De-a lungul anilor, s-au construit și păstrat diverse stiluri. <a href="/wiki/Arhitectura_romanic%C4%83" class="mw-redirect" title="Arhitectura romanică">Arhitectura romanescă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q46261" class="extiw" title="d:Q46261">d</a>) a fost dezvoltată între anii 950 și 1250. Acest stil arhitectural este cel mai concentrat în provinciile <a href="/wiki/Gelderland" title="Gelderland">Gelderland</a> și <a href="/wiki/Limburg_(%C8%9A%C4%83rile_de_Jos)" title="Limburg (Țările de Jos)">Limburg</a>. Limburg, în special, diferă foarte mult ca stil arhitectural de restul Țărilor de Jos. <a href="/wiki/Arhitectura_gotic%C4%83" title="Arhitectura gotică">Arhitectura gotică</a> a apărut în Țările de Jos aproximativ de pe la 1230. Clădirile gotice aveau adesea ferestre mari, arcade ascuțite și erau bogat decorate. <a href="/w/index.php?title=Goticul_brabantin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Goticul brabantin — pagină inexistentă">Goticul brabantin</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q956832" class="extiw" title="d:Q956832">d</a>) a apărut odată cu ascensiunea Ducatului de Brabant și s-a răspândit în provinciile burgunde. Acest stil arhitectural este cel mai concentrat în provincia <a href="/wiki/Brabantul_de_Nord" title="Brabantul de Nord">Brabantul de Nord</a>, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Catedrala_Sf%C3%A2ntul_Ioan_din_%27s-Hertogenbosch&action=edit&redlink=1" class="new" title="Catedrala Sfântul Ioan din 's-Hertogenbosch — pagină inexistentă">Catedrala Sf. Ioan</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2050553" class="extiw" title="d:Q2050553">d</a>) din <a href="/wiki/%27s-Hertogenbosch" title="'s-Hertogenbosch">'s-Hertogenbosch</a>, <a href="/w/index.php?title=Grote_kerk&action=edit&redlink=1" class="new" title="Grote kerk — pagină inexistentă">Biserica Maica Domnului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1431827" class="extiw" title="d:Q1431827">d</a>) din <a href="/wiki/Breda" title="Breda">Breda</a> și Palatul Margrafilor din <a href="/wiki/Bergen_op_Zoom" title="Bergen op Zoom">Bergen op Zoom</a>.  Ceea ce mulți cunosc ca arhitectură tradițională neerlandeză este arhitectura <a href="/w/index.php?title=Baroc%C4%83_olandez%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Barocă olandeză — pagină inexistentă">barocă olandeză</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2300756" class="extiw" title="d:Q2300756">d</a>) (1525 – 1630) și clasicismul (1630 – 1700). Acest stil de arhitectură este evident mai ales în orașele din <a href="/wiki/Olanda_de_Nord" title="Olanda de Nord">Olanda de Nord</a>, <a href="/wiki/Olanda_de_Sud" title="Olanda de Sud">Olanda de Sud</a> și <a href="/wiki/Zeelanda" title="Zeelanda">Zeeland</a>. Alte stiluri arhitecturale care sunt comune în Țările de Jos sunt <a href="/w/index.php?title=Stilul_Ludovic_al_XIV-lea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stilul Ludovic al XIV-lea — pagină inexistentă">stilul Ludovic al XIV-lea</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1517921" class="extiw" title="d:Q1517921">d</a>), <a href="/wiki/Art_Nouveau" title="Art Nouveau">Art Nouveau</a>, <a href="/w/index.php?title=Ra%C8%9Bionalismul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Raționalismul — pagină inexistentă">raționalismul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2535546" class="extiw" title="d:Q2535546">d</a>), <a href="/wiki/Neoclasicism" title="Neoclasicism">neoclasicismul</a>, <a href="/w/index.php?title=Arhitectur%C4%83_expresionist%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arhitectură expresionistă — pagină inexistentă">expresionismul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1148060" class="extiw" title="d:Q1148060">d</a>), <a href="/wiki/De_Stijl" title="De Stijl">De Stijl</a>, <a href="/w/index.php?title=Arhitectur%C4%83_tradi%C8%9Bionalist%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arhitectură tradiționalistă — pagină inexistentă">tradiționalismul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1289482" class="extiw" title="d:Q1289482">d</a>) și <a href="/wiki/Brutalism" title="Brutalism">brutalismul</a>. În Țările de Jos își au originea filozofii <a href="/wiki/Erasmus_din_Rotterdam" title="Erasmus din Rotterdam">Erasmus</a>, <a href="/w/index.php?title=Rudolf_Agricola&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rudolf Agricola — pagină inexistentă">Rudolf Agricola</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q365557" class="extiw" title="d:Q365557">d</a>) și <a href="/wiki/Baruch_Spinoza" title="Baruch Spinoza">Spinoza</a>. O mare parte din lucrările majore ale lui <a href="/wiki/Ren%C3%A9_Descartes" title="René Descartes">Descartes</a> au fost realizate în Țările de Jos, unde a studiat la <a href="/wiki/Universitatea_din_Leiden" title="Universitatea din Leiden">Universitatea din Leiden,</a> la fel ca geologul <a href="/wiki/James_Hutton" title="James Hutton">James Hutton</a>, prim-ministrul britanic <a href="/wiki/John_Stuart" title="John Stuart">John Stuart</a>, președintele SUA <a href="/wiki/John_Quincy_Adams" title="John Quincy Adams">John Quincy Adams</a>, laureații Premiului Nobel pentru Fizică <a href="/wiki/Hendrik_Lorentz" title="Hendrik Lorentz">Hendrik Lorentz</a> și <a href="/wiki/Enrico_Fermi" title="Enrico Fermi">Enrico Fermi</a>. Omul de știință olandez <a href="/wiki/Christiaan_Huygens" title="Christiaan Huygens">Christiaan Huygens</a> (1629–1695) a descoperit satelitul lui <a href="/wiki/Saturn" title="Saturn">Saturn</a>, <a href="/wiki/Titan_(satelit)" title="Titan (satelit)">Titan</a>, a susținut că lumina se propagă sub formă de undă, a inventat <a href="/w/index.php?title=Pendul%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pendulă — pagină inexistentă">ceasul cu pendul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q41751" class="extiw" title="d:Q41751">d</a>) și a fost primul fizician care a folosit formule matematice. <a href="/wiki/Antoni_van_Leeuwenhoek" title="Antoni van Leeuwenhoek">Antonie van Leeuwenhoek</a> a fost primul care a observat și descris <a href="/wiki/Microorganism" title="Microorganism">organisme unicelulare</a> cu un <a href="/wiki/Microscop" title="Microscop">microscop</a>. Replici ale clădirilor neerlandeze pot fi găsite în <a href="/w/index.php?title=Huis_Ten_Bosch&action=edit&redlink=1" class="new" title="Huis Ten Bosch — pagină inexistentă">Huis Ten Bosch</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1191845" class="extiw" title="d:Q1191845">d</a>) din <a href="/wiki/Nagasaki" title="Nagasaki">Nagasaki</a>, <a href="/wiki/Japonia" title="Japonia">Japonia</a>. Un „sat olandez” similar este construit în <a href="/wiki/Shenyang" title="Shenyang">Shenyang</a>, <a href="/wiki/Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83" title="Republica Populară Chineză">China</a>. <a href="/wiki/Moar%C4%83_de_v%C3%A2nt" title="Moară de vânt">Morile de vânt</a>, <a href="/wiki/Lalea" title="Lalea">lalelele</a>, <a href="/wiki/Sabo%C8%9Bi" title="Saboți">saboții din lemn</a>, brânzeturile, <a href="/w/index.php?title=Ceramica_de_Delft&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ceramica de Delft — pagină inexistentă">ceramica de Delft</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1184151" class="extiw" title="d:Q1184151">d</a>) și <a href="/wiki/Marijuana" title="Marijuana">canabisul</a> sunt printre articolele asociate cu Țările de Jos de către turiști. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Sudul_Țărilor_de_Jos">Sudul Țărilor de Jos</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=45" title="Modifică secțiunea: Sudul Țărilor de Jos" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=45" title="Edit section's source code: Sudul Țărilor de Jos">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Carnaval_2013_Netherlands.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e9/Carnaval_2013_Netherlands.jpg/220px-Carnaval_2013_Netherlands.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e9/Carnaval_2013_Netherlands.jpg/330px-Carnaval_2013_Netherlands.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e9/Carnaval_2013_Netherlands.jpg/440px-Carnaval_2013_Netherlands.jpg 2x" data-file-width="560" data-file-height="373" /></a><figcaption> Carnaval în <a href="/wiki/Brabantul_de_Nord" title="Brabantul de Nord">Brabantul de Nord</a> și <a href="/wiki/Limburg_(%C8%9A%C4%83rile_de_Jos)" title="Limburg (Țările de Jos)">Limburg</a></figcaption></figure> În sudul Țărilor de Jos există câteva festivaluri care au loc rar sau niciodată în restul țării. Aceste sărbători își au originea în tradițiile catolice, între care <a href="/w/index.php?title=Carnavalurile_din_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Carnavalurile din Țările de Jos — pagină inexistentă">Carnavalul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16955932" class="extiw" title="d:Q16955932">d</a>), paradele cu felinare din timpul sărbătorii <a href="/wiki/Boboteaza" title="Boboteaza">celor Trei Regi</a>, Ziua Brabanțianului și uriașul <a href="/w/index.php?title=Bloemencorso&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bloemencorso — pagină inexistentă">Bloemencorso</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3107744" class="extiw" title="d:Q3107744">d</a>). Bloemencorsos aveau loc în multe locuri din Țările de Jos, dar în secolul al XXI-lea, <a href="/wiki/Zundert" title="Zundert">Zundert</a> și <a href="/wiki/Valkenswaard" title="Valkenswaard">Valkenswaard</a> din <a href="/wiki/Brabantul_de_Nord" title="Brabantul de Nord">Brabantul de Nord</a> au devenit principalele locații.  <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Sistemul_neerlandez_de_valori">Sistemul neerlandez de valori</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=46" title="Modifică secțiunea: Sistemul neerlandez de valori" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=46" title="Edit section's source code: Sistemul neerlandez de valori">modificare sursă</a>]</div> Societatea neerlandeză este <a href="/w/index.php?title=Egalitarism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Egalitarism — pagină inexistentă">egalitară</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q188958" class="extiw" title="d:Q188958">d</a>) și <a href="/wiki/Modernism" title="Modernism">modernă</a>. Neerlandezii au o aversiune față de neesențial.<a href="#cite_note-Colin_White_1995-263">[259]</a> Comportamentul ostentativ este de evitat. Neerlandezii sunt mândri de <a href="/w/index.php?title=Patrimoniu_cultural&action=edit&redlink=1" class="new" title="Patrimoniu cultural — pagină inexistentă">moștenirea lor culturală</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q210272" class="extiw" title="d:Q210272">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Arta_neerlandez%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arta neerlandeză — pagină inexistentă">bogata istorie artistică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4351610" class="extiw" title="d:Q4351610">d</a>) și implicarea în <a href="/wiki/Rela%C8%9Bii_interna%C8%9Bionale" title="Relații internaționale">afacerile internaționale</a>.<a href="#cite_note-Colin_White_1995-263">[259]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Koningsdag_2017_Amstel.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a8/Koningsdag_2017_Amstel.jpg/220px-Koningsdag_2017_Amstel.jpg" decoding="async" width="220" height="151" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a8/Koningsdag_2017_Amstel.jpg/330px-Koningsdag_2017_Amstel.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a8/Koningsdag_2017_Amstel.jpg/440px-Koningsdag_2017_Amstel.jpg 2x" data-file-width="3104" data-file-height="2132" /></a><figcaption> Neerlandezi în portocaliu sărbătoresc <a href="/wiki/Ziua_Regelui" title="Ziua Regelui">Ziua Regelui</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q333016" class="extiw" title="d:Q333016">d</a>) la Amsterdam, 2017</figcaption></figure> Stilul neerlandez de comunicare este deschis și direct, cu o atitudine fără ocolișuri —informalitate combinată cu respectul pentru normele elementare de comportament. Potrivit unei surse pline de umor despre cultura neerlandeză, „abordarea lor directă dă multora impresia că sunt nepoliticoși și grosolani – atribute pe care ei preferă să le numească «deschidere»”.<a href="#cite_note-Colin_White_1995-263">[259]</a> O sursă bine cunoscută mai serioasă despre eticheta neerlandeză este „Dealing with the Dutch” de Jacob Vossestein: „egalitarismul neerlandez este ideea că oamenii sunt egali, mai ales din punct de vedere moral, ceea ce determină, ca urmare, atitudinea oarecum ambiguă pe care o au neerlandezii față de ierarhie și statut”.<a href="#cite_note-264">[260]</a> Ca întotdeauna, manierele diferă de la un grup la altul. A întreba care sunt regulile de bază nu este ceva nepoliticos. „Ceea ce vă poate părea că sunt subiecte spinoase și comentarii abrupte și directe nu sunt mai jenante sau mai neobișnuite pentru neerlandezi decât o discuție despre vreme”.<a href="#cite_note-Colin_White_1995-263">[259]</a> Țările de Jos sunt una dintre cele mai laice țări ale Europei, iar religia în Țările de Jos este în general considerată o chestiune personală, care nu ar trebui să fie propagată în public, deși rămâne adesea subiect de discuție. Pentru doar 17% din populație, religia este importantă și 14% merg săptămânal la biserică.<a href="#cite_note-265">[261]</a> Țările de Jos au o istorie lungă de toleranță socială și astăzi sunt considerate o țară liberală, având în vedere <a href="/w/index.php?title=Politica_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos_%C3%AEn_materie_de_stupefiante&action=edit&redlink=1" class="new" title="Politica Țărilor de Jos în materie de stupefiante — pagină inexistentă">politica sa în materie de droguri</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1310253" class="extiw" title="d:Q1310253">d</a>) și legalizarea <a href="/w/index.php?title=Eutanasia_%C3%AEn_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Eutanasia în Țările de Jos — pagină inexistentă">eutanasiei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q592003" class="extiw" title="d:Q592003">d</a>). La 1 aprilie 2001, Țările de Jos au devenit primul stat care a legalizat <a href="/wiki/C%C4%83s%C4%83torii_%C3%AEntre_persoane_de_acela%C8%99i_sex_%C3%AEn_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Căsătorii între persoane de același sex în Țările de Jos">căsătoria între persoane de același sex</a>.<a href="#cite_note-266">[262]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Neerlandezii_și_ecologia">Neerlandezii și ecologia</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=47" title="Modifică secțiunea: Neerlandezii și ecologia" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=47" title="Edit section's source code: Neerlandezii și ecologia">modificare sursă</a>]</div> În 2018, Țările de Jos aveau una dintre cele mai mari rate ale <a href="/wiki/Dioxid_de_carbon" title="Dioxid de carbon">emisiilor de dioxid de carbon</a> pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, peste cele din Germania, Franța și Belgia.<a href="#cite_note-267">[263]</a> În plus, neerlandezii risipesc mai multe alimente decât orice alt cetățean al UE, de peste trei ori media UE.<a href="#cite_note-268">[264]</a> În ciuda acestui fapt, Țările de Jos au totuși și o reputație de țară lider în <a href="/wiki/%C8%98tiin%C8%9Ba_mediului" title="Știința mediului">managementul mediului</a> și al populației.<a href="#cite_note-269">[265]</a> În 2015, Amsterdam și Rotterdam s-au clasat pe locul al patrulea, respectiv al cincilea, în <a href="/wiki/ARCADIS" title="ARCADIS">Indexul orașelor durabile Arcadis</a>.<a href="#cite_note-270">[266]</a><a href="#cite_note-271">[267]</a> <a href="/wiki/Sustenabilitate" title="Sustenabilitate">Sustenabilitatea</a> este un concept important pentru neerlandezi. Scopul guvernului este de a avea un sistem energetic <a href="/wiki/Sustenabilitate" title="Sustenabilitate">durabil</a>, fiabil și accesibil, până în 2050, în care <a href="/w/index.php?title=Emisiile_de_CO&action=edit&redlink=1" class="new" title="Emisiile de CO — pagină inexistentă">emisiile de CO2</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4468919" class="extiw" title="d:Q4468919">d</a>) să fie reduse la jumătate și 40% din <a href="/wiki/Electricitate" title="Electricitate">electricitate</a> să fie obținută din <a href="/wiki/Sustenabilitate" title="Sustenabilitate">surse durabile</a>.<a href="#cite_note-:0-272">[268]</a> <a href="/wiki/Guvern" title="Guvern">Guvernul</a> investește miliarde de euro în <a href="/w/index.php?title=Eficien%C8%9B%C4%83_energetic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Eficiență energetică — pagină inexistentă">eficiența energetică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q924713" class="extiw" title="d:Q924713">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Energie_durabil%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Energie durabilă — pagină inexistentă">energie durabilă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1962383" class="extiw" title="d:Q1962383">d</a>) și reducerea emisiilor de CO2. De asemenea, Regatul încurajează companiile neerlandeze să construiască afaceri / proiecte / facilități sustenabile, cu <a href="/wiki/Subven%C8%9Bie" title="Subvenție">ajutoare financiare</a> de la stat pentru companiile sau persoanele care sunt active în a face țara mai sustenabilă.<a href="#cite_note-:0-272">[268]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Muzică">Muzică</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=48" title="Modifică secțiunea: Muzică" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=48" title="Edit section's source code: Muzică">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Anouk,_ESC2013_press_conference_09_(crop).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/69/Anouk%2C_ESC2013_press_conference_09_%28crop%29.jpg/220px-Anouk%2C_ESC2013_press_conference_09_%28crop%29.jpg" decoding="async" width="220" height="220" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/69/Anouk%2C_ESC2013_press_conference_09_%28crop%29.jpg/330px-Anouk%2C_ESC2013_press_conference_09_%28crop%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/69/Anouk%2C_ESC2013_press_conference_09_%28crop%29.jpg/440px-Anouk%2C_ESC2013_press_conference_09_%28crop%29.jpg 2x" data-file-width="1864" data-file-height="1864" /></a><figcaption> Cântăreața pop <a href="/wiki/Anouk" title="Anouk">Anouk</a> în 2013</figcaption></figure> Țările de Jos au mai multe tradiții <a href="/wiki/Muzic%C4%83" title="Muzică">muzicale</a>. Muzica tradițională neerlandeză este un gen cunoscut sub numele de „<a href="/w/index.php?title=Levenslied&action=edit&redlink=1" class="new" title="Levenslied — pagină inexistentă">Levenslied</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2138639" class="extiw" title="d:Q2138639">d</a>)”, adică cântecul vieții, într-o măsură comparabil cu <a href="/wiki/Chanson" title="Chanson">Chansonul</a> francez sau cu <a href="/w/index.php?title=Schlager&action=edit&redlink=1" class="new" title="Schlager — pagină inexistentă">Schlagerul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q959583" class="extiw" title="d:Q959583">d</a>) german. Aceste cântece au de obicei o melodie și un ritm simplu și o structură simplă de versuri și refrenuri. Temele pot fi ușoare, dar sunt adesea sentimentale și includ <a href="/wiki/Dragoste" title="Dragoste">dragostea</a>, <a href="/wiki/Moarte" title="Moarte">moartea</a> și <a href="/wiki/Singur%C4%83tate" title="Singurătate">singurătatea</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q223270" class="extiw" title="d:Q223270">d</a>). Instrumentele muzicale tradiționale, cum ar fi <a href="/wiki/Acordeon" title="Acordeon">acordeonul</a> și <a href="/wiki/Fla%C8%99net%C4%83" title="Flașnetă">flașneta</a>, sunt un element de bază al muzicii levenslied, deși în ultimii ani mulți artiști folosesc și sintetizatoare și chitare. Printre artiștii acestui gen se numără <a href="/w/index.php?title=Jan_Smit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jan Smit — pagină inexistentă">Jan Smit</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5794774" class="extiw" title="d:Q5794774">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Frans_Bauer&action=edit&redlink=1" class="new" title="Frans Bauer — pagină inexistentă">Frans Bauer</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q607838" class="extiw" title="d:Q607838">d</a>) și <a href="/wiki/Andr%C3%A9_Hazes" title="André Hazes">André Hazes</a>. Muzica <a href="/wiki/Muzic%C4%83_rock" title="Muzică rock">rock</a> și <a href="/wiki/Muzic%C4%83_pop" title="Muzică pop">pop</a> neerlandeză contemporană (<a href="/w/index.php?title=Nederpop&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nederpop — pagină inexistentă">Nederpop</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1936659" class="extiw" title="d:Q1936659">d</a>)) a apărut în anii 1960, puternic influențată de muzica pop din <a href="/wiki/Statele_Unite_ale_Americii" title="Statele Unite ale Americii">Statele Unite</a> și <a href="/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord" title="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord">Regatul Unit</a>. În anii 1960 și 1970 versurile erau în mare parte în engleză, iar unele piese erau instrumentale. Trupe precum <a href="/w/index.php?title=Shocking_Blue&action=edit&redlink=1" class="new" title="Shocking Blue — pagină inexistentă">Shocking Blue</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q588382" class="extiw" title="d:Q588382">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Golden_Earring&action=edit&redlink=1" class="new" title="Golden Earring — pagină inexistentă">Golden Earring</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q728049" class="extiw" title="d:Q728049">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Tee_Set&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tee Set — pagină inexistentă">Tee Set</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1146009" class="extiw" title="d:Q1146009">d</a>), <a href="/w/index.php?title=George_Baker_Selection&action=edit&redlink=1" class="new" title="George Baker Selection — pagină inexistentă">George Baker Selection</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2165220" class="extiw" title="d:Q2165220">d</a>) și <a href="/wiki/Focus_(forma%C8%9Bie)" title="Focus (formație)">Focus</a> s-au bucurat de succes internațional. Începând cu anii 1980, din ce în ce mai mulți muzicieni pop au început să lucreze în limba neerlandeză, parțial inspirați de succesul uriaș al trupei <a href="/w/index.php?title=Doe_Maar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Doe Maar — pagină inexistentă">Doe Maar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1234527" class="extiw" title="d:Q1234527">d</a>). Astăzi, muzica rock și pop neerlandeză prosperă în ambele limbi, unii artiști înregistrând în ambele. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coldplay_perform_%22Up%26Up%22,_Amsterdam_Arena,_June_2016_(5).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b8/Coldplay_perform_%22Up%26Up%22%2C_Amsterdam_Arena%2C_June_2016_%285%29.jpg/220px-Coldplay_perform_%22Up%26Up%22%2C_Amsterdam_Arena%2C_June_2016_%285%29.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b8/Coldplay_perform_%22Up%26Up%22%2C_Amsterdam_Arena%2C_June_2016_%285%29.jpg/330px-Coldplay_perform_%22Up%26Up%22%2C_Amsterdam_Arena%2C_June_2016_%285%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b8/Coldplay_perform_%22Up%26Up%22%2C_Amsterdam_Arena%2C_June_2016_%285%29.jpg/440px-Coldplay_perform_%22Up%26Up%22%2C_Amsterdam_Arena%2C_June_2016_%285%29.jpg 2x" data-file-width="2500" data-file-height="1667" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Johan_Cruijff_Arena" title="Johan Cruijff Arena">Johan Cruyff Arena</a>, cea mai mare locație de concerte din Țările de Jos</figcaption></figure> Actualele trupe de <a href="/wiki/Symphonic_metal" title="Symphonic metal">metal simfonic</a> <a href="/wiki/Epica" title="Epica">Epica</a>, <a href="/wiki/Delain" title="Delain">Delain</a>, <a href="/w/index.php?title=ReVamp&action=edit&redlink=1" class="new" title="ReVamp — pagină inexistentă">ReVamp</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2435869" class="extiw" title="d:Q2435869">d</a>), <a href="/w/index.php?title=The_Gathering&action=edit&redlink=1" class="new" title="The Gathering — pagină inexistentă">The Gathering</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q687651" class="extiw" title="d:Q687651">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Asrai&action=edit&redlink=1" class="new" title="Asrai — pagină inexistentă">Asrai</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4808268" class="extiw" title="d:Q4808268">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Autumn&action=edit&redlink=1" class="new" title="Autumn — pagină inexistentă">Autumn</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q789388" class="extiw" title="d:Q789388">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Ayreon&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ayreon — pagină inexistentă">Ayreon</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q727362" class="extiw" title="d:Q727362">d</a>) și <a href="/wiki/Within_Temptation" title="Within Temptation">Within Temptation</a>, precum și cântăreața de <a href="/wiki/Jazz" title="Jazz">jazz</a> și pop <a href="/wiki/Caro_Emerald" title="Caro Emerald">Caro Emerald</a> au succes internațional. De asemenea, trupe de metal precum <a href="/w/index.php?title=Hail_of_Bullets&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hail of Bullets — pagină inexistentă">Hail of Bullets</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1032544" class="extiw" title="d:Q1032544">d</a>), <a href="/w/index.php?title=God_Dethroned&action=edit&redlink=1" class="new" title="God Dethroned — pagină inexistentă">God Dethroned</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q616074" class="extiw" title="d:Q616074">d</a>), <a href="/wiki/Izegrim" title="Izegrim">Izegrim</a>, <a href="/w/index.php?title=Asphyx&action=edit&redlink=1" class="new" title="Asphyx — pagină inexistentă">Asphyx</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q737199" class="extiw" title="d:Q737199">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Textures&action=edit&redlink=1" class="new" title="Textures — pagină inexistentă">Textures</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2031683" class="extiw" title="d:Q2031683">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Present_Danger&action=edit&redlink=1" class="new" title="Present Danger — pagină inexistentă">Present Danger</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7240941" class="extiw" title="d:Q7240941">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Heidevolk&action=edit&redlink=1" class="new" title="Heidevolk — pagină inexistentă">Heidevolk</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q678038" class="extiw" title="d:Q678038">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Slechtvalk&action=edit&redlink=1" class="new" title="Slechtvalk — pagină inexistentă">Slechtvalk</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q957127" class="extiw" title="d:Q957127">d</a>) sunt invitați frecvent la cele mai mari <a href="/wiki/List%C4%83_de_festivaluri_heavy_metal" title="Listă de festivaluri heavy metal">festivaluri de metal</a> din Europa. Printre vedetele locale contemporane se numără cântăreața pop <a href="/wiki/Anouk" title="Anouk">Anouk</a>, cântăreața pop country <a href="/w/index.php?title=Ilse_DeLange&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ilse DeLange — pagină inexistentă">Ilse DeLange</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q463462" class="extiw" title="d:Q463462">d</a>), trupa folk care cântă în dialect <a href="/w/index.php?title=Sud-ghelderic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sud-ghelderic — pagină inexistentă">sud-ghelderic</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q495482" class="extiw" title="d:Q495482">d</a>) și <a href="/wiki/Limba_limburghez%C4%83" title="Limba limburgheză">limburghez</a> <a href="/w/index.php?title=Rowwen_H%C3%A8ze&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rowwen Hèze — pagină inexistentă">Rowwen Hèze</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2534069" class="extiw" title="d:Q2534069">d</a>), trupa rock <a href="/w/index.php?title=BL%C3%98F&action=edit&redlink=1" class="new" title="BLØF — pagină inexistentă">BLØF</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q887154" class="extiw" title="d:Q887154">d</a>) și duo-ul <a href="/w/index.php?title=Nick_%26_Simon&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nick & Simon — pagină inexistentă">Nick & Simon</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1985355" class="extiw" title="d:Q1985355">d</a>). <a href="/wiki/Trijntje_Oosterhuis" title="Trijntje Oosterhuis">Trijntje Oosterhuis</a>, una dintre cele mai cunoscute și versatile cântărețe din țară, a realizat mai multe albume cu celebrii compozitori americani <a href="/w/index.php?title=Vince_Mendoza&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vince Mendoza — pagină inexistentă">Vince Mendoza</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q708999" class="extiw" title="d:Q708999">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Burt_Bacharach&action=edit&redlink=1" class="new" title="Burt Bacharach — pagină inexistentă">Burt Bacharach</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q212762" class="extiw" title="d:Q212762">d</a>). <a href="/wiki/Muzic%C4%83_house" title="Muzică house">Muzica house</a> neerlandeză și <a href="/wiki/Belgia" title="Belgia">belgiană</a> de la începutul anilor 1990 s-au reunit în proiectul <a href="/wiki/Eurodance" title="Eurodance">eurodance</a> <a href="/wiki/2_Unlimited" title="2 Unlimited">2 Unlimited</a>. Vanzând 18 milioane de discuri,<a href="#cite_note-273">[269]</a> cei doi cântăreți din trupă sunt cei mai de succes artiști de muzică neerlandezi până în prezent. Piese precum „<a href="/w/index.php?title=Get_Ready_for_This&action=edit&redlink=1" class="new" title="Get Ready for This — pagină inexistentă">Get Ready for This</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2069271" class="extiw" title="d:Q2069271">d</a>)” sunt încă teme populare ale evenimentelor sportive din SUA, cum ar fi meciurile din <a href="/wiki/National_Hockey_League" title="National Hockey League">NHL</a>. La mijlocul anilor 1990, <a href="/wiki/Muzic%C4%83_hip-hop" title="Muzică hip-hop">rapul și hip hopul</a> în limba neerlandeză (<a href="/w/index.php?title=Nederhop&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nederhop — pagină inexistentă">Nederhop</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1973965" class="extiw" title="d:Q1973965">d</a>)) s-au dezvoltat și au devenit populare în Țările de Jos și Belgia. Artiștii cu origini nord-africane, din Caraibe sau din Orientul Mijlociu au influențat puternic acest gen. Începând cu anii 1990, <a href="/wiki/Muzic%C4%83_dance_electronic%C4%83" title="Muzică dance electronică">muzica dance electronică</a> neerlandeză (EDM) a câștigat popularitate pe scară largă în lume sub multe forme, de la <a href="/wiki/Trance" title="Trance">trance</a>, <a href="/wiki/Techno" title="Techno">techno</a> și <a href="/wiki/Gabber" class="mw-redirect" title="Gabber">gabber</a> până la <a href="/wiki/Hardstyle" title="Hardstyle">hardstyle</a>. Unii dintre cei mai cunoscuți DJ de muzică dance din lume provin din Țările de Jos. Între ei se numără <a href="/wiki/Armin_van_Buuren" title="Armin van Buuren">Armin van Buuren</a>, <a href="/wiki/Ti%C3%ABsto" title="Tiësto">Tiësto</a>, <a href="/wiki/Hardwell" title="Hardwell">Hardwell</a>, <a href="/wiki/Martin_Garrix" title="Martin Garrix">Martin Garrix</a>, <a href="/w/index.php?title=Dash_Berlin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dash Berlin — pagină inexistentă">Dash Berlin</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1171857" class="extiw" title="d:Q1171857">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Julian_jordan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Julian jordan — pagină inexistentă">Julian Jordan</a>, <a href="/wiki/Nicky_Romero" title="Nicky Romero">Nicky Romero</a>, W&W, <a href="/w/index.php?title=Don_Diablo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Don Diablo — pagină inexistentă">Don Diablo</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2464558" class="extiw" title="d:Q2464558">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Ummet_Ozcan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ummet Ozcan — pagină inexistentă">Ummet Ozcan</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q15636208" class="extiw" title="d:Q15636208">d</a>), <a href="/wiki/Sander_van_Doorn" title="Sander van Doorn">Sander van Doorn</a> și <a href="/wiki/Afrojack" title="Afrojack">Afrojack</a>; dintre care primele patru au fost clasate ca fiind cele mai bune din lume în <a href="/w/index.php?title=DJ_Mag_Top_100_DJs&action=edit&redlink=1" class="new" title="DJ Mag Top 100 DJs — pagină inexistentă">DJ Mag Top 100 DJs</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q313444" class="extiw" title="d:Q313444">d</a>). <a href="/w/index.php?title=Amsterdam_Dance_Event&action=edit&redlink=1" class="new" title="Amsterdam Dance Event — pagină inexistentă">Amsterdam Dance Event</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4748857" class="extiw" title="d:Q4748857">d</a>) (ADE) este cea mai importantă conferință de muzică electronică din lume și cel mai mare festival de club pentru numeroasele subgenuri electronice de pe planetă.<a href="#cite_note-274">[270]</a><a href="#cite_note-275">[271]</a> Acești DJ contribuie și la muzica pop mainstream din lume, deoarece colaborează și produc frecvent pentru artiști internaționali de mare profil. Țările de Jos au <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos_la_Concursul_Muzical_Eurovision" title="Țările de Jos la Concursul Muzical Eurovision">participat</a> la <a href="/wiki/Concursul_Muzical_Eurovision" title="Concursul Muzical Eurovision">Concursul Muzical Eurovision</a> încă de la prima ediție din 1956 și au câștigat de cinci ori. Cea mai recentă victorie a lor a fost în <a href="/wiki/Concursul_Muzical_Eurovision_2019" title="Concursul Muzical Eurovision 2019">2019</a>. În <a href="/wiki/Muzic%C4%83_clasic%C4%83" title="Muzică clasică">muzica clasică</a>, <a href="/w/index.php?title=Jan_Sweelinck&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jan Sweelinck — pagină inexistentă">Jan Sweelinck</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q110294" class="extiw" title="d:Q110294">d</a>) este cel mai faimos compozitor neerlandez, <a href="/w/index.php?title=Louis_Andriessen&action=edit&redlink=1" class="new" title="Louis Andriessen — pagină inexistentă">Louis Andriessen</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q504743" class="extiw" title="d:Q504743">d</a>) fiind printre cei mai cunoscuți compozitori clasici neerlandezi în viață. <a href="/w/index.php?title=Ton_Koopman&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ton Koopman — pagină inexistentă">Ton Koopman</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q445121" class="extiw" title="d:Q445121">d</a>) este un dirijor, organist și clavecinist neerlandez. El este și profesor la Conservatorul Regal din Haga. Violoniști de seamă sunt <a href="/w/index.php?title=Janine_Jansen&action=edit&redlink=1" class="new" title="Janine Jansen — pagină inexistentă">Janine Jansen</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q235149" class="extiw" title="d:Q235149">d</a>) și <a href="/wiki/Andr%C3%A9_Rieu" title="André Rieu">André Rieu</a>. Acesta din urmă, împreună cu <a href="/w/index.php?title=Johann_Strauss_Orchestra&action=edit&redlink=1" class="new" title="Johann Strauss Orchestra — pagină inexistentă">Johann Strauss Orchestra</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2695463" class="extiw" title="d:Q2695463">d</a>), a luat muzica clasică și de <a href="/wiki/Vals" class="mw-redirect" title="Vals">vals</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q8701407" class="extiw" title="d:Q8701407">d</a>) în turnee de concerte la nivel mondial, a căror dimensiune și venituri sunt de calibrul celor mai mari trupe de muzică rock și pop din lume. Cea mai cunoscută compoziție clasică neerlandeză este „<a href="/w/index.php?title=Canto_Ostinato&action=edit&redlink=1" class="new" title="Canto Ostinato — pagină inexistentă">Canto Ostinato</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2134031" class="extiw" title="d:Q2134031">d</a>)” de <a href="/w/index.php?title=Simeon_ten_Holt&action=edit&redlink=1" class="new" title="Simeon ten Holt — pagină inexistentă">Simeon ten Holt</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q377032" class="extiw" title="d:Q377032">d</a>), o compoziție minimalistă pentru mai multe instrumente.<a href="#cite_note-276">[272]</a><a href="#cite_note-277">[273]</a> Renumita harpistă <a href="/w/index.php?title=Lavinia_Meijer&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lavinia Meijer — pagină inexistentă">Lavinia Meijer</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2328528" class="extiw" title="d:Q2328528">d</a>) a lansat în 2012 un album cu lucrări de la <a href="/wiki/Philip_Glass" title="Philip Glass">Philip Glass</a> pe care l-a transcris pentru harpă, cu aprobarea lui Glass însuși.<a href="#cite_note-278">[274]</a> <a href="/wiki/Concertgebouw_(Amsterdam)" title="Concertgebouw (Amsterdam)">Concertgebouw</a> (terminat în 1888) din Amsterdam găzduiește <a href="/wiki/Orchestra_Regal%C4%83_Concertgebouw" title="Orchestra Regală Concertgebouw">Royal Concertgebouw Orchestra</a>, considerată una dintre cele mai bune orchestre din lume.<a href="#cite_note-279">[275]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Filmul_și_televiziunea">Filmul și televiziunea</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=49" title="Modifică secțiunea: Filmul și televiziunea" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=49" title="Edit section's source code: Filmul și televiziunea">modificare sursă</a>]</div> Unele filme neerlandeze – în principal ale regizorului <a href="/wiki/Paul_Verhoeven" class="mw-redirect" title="Paul Verhoeven">Paul Verhoeven</a> – au avut parte de distribuire și recunoaștere internațională, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Turkish_Delight&action=edit&redlink=1" class="new" title="Turkish Delight — pagină inexistentă">Turkish Delight</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q166960" class="extiw" title="d:Q166960">d</a>) ("Turcs Fruit ", 1973), <a href="/w/index.php?title=Soldier_of_Orange&action=edit&redlink=1" class="new" title="Soldier of Orange — pagină inexistentă">Soldier of Orange</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q62746" class="extiw" title="d:Q62746">d</a>) ("Soldaat van Oranje", 1977), <a href="/w/index.php?title=Spectrele&action=edit&redlink=1" class="new" title="Spectrele — pagină inexistentă">Spetters</a> (1980) și <a href="/w/index.php?title=The_Fourth_Man&action=edit&redlink=1" class="new" title="The Fourth Man — pagină inexistentă">The Fourth Man</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2127397" class="extiw" title="d:Q2127397">d</a>) („De Vierde Man”, 1983). Verhoeven a continuat să regizeze mari filme de la <a href="/wiki/Cinematografia_american%C4%83" title="Cinematografia americană">Hollywood</a> precum <a href="/wiki/RoboCop" title="RoboCop">RoboCop</a> (1987), <a href="/wiki/Total_Recall" title="Total Recall">Total Recall</a> (1990) și <a href="/wiki/Instinct_primar" title="Instinct primar">Basic Instinct</a> (1992) și a revenit cu filmul neerlandez <a href="/w/index.php?title=Black_Book&action=edit&redlink=1" class="new" title="Black Book — pagină inexistentă">Black Book</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q163549" class="extiw" title="d:Q163549">d</a>) ("Zwartboek", 2006). Alți regizori de film neerlandezi cunoscuți sunt <a href="/wiki/Jan_de_Bont" title="Jan de Bont">Jan de Bont</a> (<a href="/wiki/Speed_(film_din_1994)" title="Speed (film din 1994)">Speed</a>), <a href="/w/index.php?title=Anton_Corbijn&action=edit&redlink=1" class="new" title="Anton Corbijn — pagină inexistentă">Anton Corbijn</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q349842" class="extiw" title="d:Q349842">d</a>) (<a href="/w/index.php?title=A_Most_Wed_Man&action=edit&redlink=1" class="new" title="A Most Wed Man — pagină inexistentă">A Most Wed Man</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2819825" class="extiw" title="d:Q2819825">d</a>)), <a href="/w/index.php?title=Dick_Maas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dick Maas — pagină inexistentă">Dick Maas</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1209738" class="extiw" title="d:Q1209738">d</a>) (<a href="/w/index.php?title=De_Lift&action=edit&redlink=1" class="new" title="De Lift — pagină inexistentă">De Lift</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q116426" class="extiw" title="d:Q116426">d</a>)), <a href="/wiki/Fons_Rademakers" title="Fons Rademakers">Fons Rademakers</a> (<a href="/w/index.php?title=The_Assault&action=edit&redlink=1" class="new" title="The Assault — pagină inexistentă">The Assault</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1192213" class="extiw" title="d:Q1192213">d</a>)) și realizatorii de documentare <a href="/w/index.php?title=Bert_Haanstra&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bert Haanstra — pagină inexistentă">Bert Haanstra</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q827371" class="extiw" title="d:Q827371">d</a>) și <a href="/wiki/Joris_Ivens" title="Joris Ivens">Joris Ivens</a>. Regizorul de film <a href="/wiki/Theo_van_Gogh" class="mw-disambig" title="Theo van Gogh">Theo van Gogh</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q205456" class="extiw" title="d:Q205456">d</a>) a obținut notorietate internațională în 2004, când a fost ucis de <a href="/w/index.php?title=Mohammed_Bouyeri&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mohammed Bouyeri — pagină inexistentă">Mohammed Bouyeri</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q918995" class="extiw" title="d:Q918995">d</a>) pe străzile din Amsterdam, după ce a regizat scurtmetrajul <a href="/wiki/Submission" title="Submission">Submission</a>. Pe plan internațional, regizori de imagine din Țările de Jos sunt <a href="/w/index.php?title=Hoyte_van_Hoytema&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hoyte van Hoytema — pagină inexistentă">Hoyte van Hoytema</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q514003" class="extiw" title="d:Q514003">d</a>) (<a href="/wiki/Interstellar:_C%C4%83l%C4%83torind_prin_univers" title="Interstellar: Călătorind prin univers">Interstellar</a>, <a href="/wiki/Spectre_(film)" title="Spectre (film)">Spectre</a>, <a href="/wiki/Dunkirk_(film)" title="Dunkirk (film)">Dunkirk</a>) și <a href="/w/index.php?title=Theo_van_de_Sande&action=edit&redlink=1" class="new" title="Theo van de Sande — pagină inexistentă">Theo van de Sande</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1718760" class="extiw" title="d:Q1718760">d</a>) (<a href="/w/index.php?title=Wayne%27s_World&action=edit&redlink=1" class="new" title="Wayne's World — pagină inexistentă">Wayne's World</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q17089334" class="extiw" title="d:Q17089334">d</a>) și <a href="/wiki/Blade_(film)" title="Blade (film)">Blade</a>). Van Hoytema a studiat la <a href="/wiki/%C8%98coala_Na%C8%9Bional%C4%83_de_Film_din_%C5%81%C3%B3d%C5%BA" title="Școala Națională de Film din Łódź">Școala Națională de Film din Łódź</a> (<a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a>), iar Van de Sande a studiat la <a href="/w/index.php?title=Academia_de_Film_din_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Academia de Film din Țările de Jos — pagină inexistentă">Academia de Film a Țărilor de Jos</a>. Printre actorii neerlandezi de succes internațional se numără <a href="/wiki/Famke_Janssen" title="Famke Janssen">Famke Janssen</a> (<a href="/wiki/X-Men_(serie_de_filme)" title="X-Men (serie de filme)">X-Men</a>), <a href="/w/index.php?title=Carice_van_Houten&action=edit&redlink=1" class="new" title="Carice van Houten — pagină inexistentă">Carice van Houten</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q232384" class="extiw" title="d:Q232384">d</a>) (<a href="/wiki/Urzeala_tronurilor_(serial)" title="Urzeala tronurilor (serial)">Game of Thrones</a>), <a href="/w/index.php?title=Michiel_Huisman&action=edit&redlink=1" class="new" title="Michiel Huisman — pagină inexistentă">Michiel Huisman</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2262485" class="extiw" title="d:Q2262485">d</a>) (<a href="/wiki/Urzeala_tronurilor_(serial)" title="Urzeala tronurilor (serial)">Game of Thrones</a>), <a href="/wiki/Rutger_Hauer" title="Rutger Hauer">Rutger Hauer</a> (<a href="/wiki/V%C3%A2n%C4%83torul_de_recompense" title="Vânătorul de recompense">Blade Runner</a>), <a href="/w/index.php?title=Jeroen_Krabb%C3%A9&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jeroen Krabbé — pagină inexistentă">Jeroen Krabbé</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q62845" class="extiw" title="d:Q62845">d</a>) (<a href="/wiki/Cortina_de_fier" title="Cortina de fier">The Living Daylights</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q272064" class="extiw" title="d:Q272064">d</a>)) și <a href="/w/index.php?title=Derek_de_Lint&action=edit&redlink=1" class="new" title="Derek de Lint — pagină inexistentă">Derek de Lint</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1200141" class="extiw" title="d:Q1200141">d</a>) (<a href="/w/index.php?title=Three_Men_and_a_Baby&action=edit&redlink=1" class="new" title="Three Men and a Baby — pagină inexistentă">Three Men and a Baby</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1540124" class="extiw" title="d:Q1540124">d</a>)). Țările de Jos au o piață de televiziune bine dezvoltată, cu mai mulți radiodifuzori comerciali și publici. Programele TV importate, precum și interviurile cu răspunsuri într-o limbă străină, sunt aproape întotdeauna afișate cu sunetul original și subtitrate. Sunt dublate doar emisiunile și filmele străine pentru copii.<a href="#cite_note-HaGanahl2013-280">[276]</a> Exporturile TV din Țările de Jos iau în principal forma unor formate și francize specifice, în special prin intermediul conglomeratului de producție TV activ la nivel internațional <a href="/w/index.php?title=Endemol&action=edit&redlink=1" class="new" title="Endemol — pagină inexistentă">Endemol</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q851184" class="extiw" title="d:Q851184">d</a>), fondat de <a href="/w/index.php?title=Magnat&action=edit&redlink=1" class="new" title="Magnat — pagină inexistentă">magnații</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q911554" class="extiw" title="d:Q911554">d</a>) <a href="/wiki/Mass-media" title="Mass-media">media</a> neerlandezi <a href="/w/index.php?title=John_de_Mol_jr.&action=edit&redlink=1" class="new" title="John de Mol jr. — pagină inexistentă">John de Mol</a> și <a href="/w/index.php?title=Joop_van_den_Ende&action=edit&redlink=1" class="new" title="Joop van den Ende — pagină inexistentă">Joop van den Ende</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1358565" class="extiw" title="d:Q1358565">d</a>). Cu sediul central în <a href="/wiki/Amsterdam" title="Amsterdam">Amsterdam</a>, Endemol are aproximativ 90 de companii în peste 30 de țări. Endemol și filialele sale creează și conduc francize de reality, talent și game show la nivel mondial, între care <a href="/wiki/Big_Brother" title="Big Brother">Big Brother</a> și <a href="/wiki/DA_sau_NU" title="DA sau NU">Deal or No Deal</a>. Mai târziu, John de Mol și-a înființat propria companie <a href="/wiki/Talpa" class="mw-disambig" title="Talpa">Talpa</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2432078" class="extiw" title="d:Q2432078">d</a>), care a creat francize de spectacole precum <a href="/wiki/The_Voice_(emisiune)" title="The Voice (emisiune)">The Voice</a> și <a href="/wiki/Utopia" title="Utopia">Utopia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q15474794" class="extiw" title="d:Q15474794">d</a>). <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Sport">Sport</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=50" title="Modifică secțiunea: Sport" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=50" title="Edit section's source code: Sport">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:NED-DEN_Euro_2012_(10).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2a/NED-DEN_Euro_2012_%2810%29.jpg/220px-NED-DEN_Euro_2012_%2810%29.jpg" decoding="async" width="220" height="199" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2a/NED-DEN_Euro_2012_%2810%29.jpg/330px-NED-DEN_Euro_2012_%2810%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2a/NED-DEN_Euro_2012_%2810%29.jpg/440px-NED-DEN_Euro_2012_%2810%29.jpg 2x" data-file-width="656" data-file-height="593" /></a><figcaption> Fotbaliștii-vedetă neerlandezi <a href="/wiki/Arjen_Robben" title="Arjen Robben">Arjen Robben</a> și <a href="/wiki/Robin_van_Persie" title="Robin van Persie">Robin van Persie</a> în timpul unui meci al <a href="/wiki/Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_fotbal_a_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Echipa națională de fotbal a Țărilor de Jos">Țărilor de Jos</a> împotriva <a href="/wiki/Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_fotbal_a_Danemarcei" title="Echipa națională de fotbal a Danemarcei">Danemarcei</a> la <a href="/wiki/Campionatul_European_de_Fotbal_2012" title="Campionatul European de Fotbal 2012">Euro 2012</a></figcaption></figure> Aproximativ 4,5 milioane din cei 16,8 milioane de locuitori ai Țărilor de Jos sunt înregistrați la unul dintre cele 35.000 de cluburi sportive din țară. Aproximativ două treimi din populația între 15 și 75 de ani participă săptămânal la activități sportive.<a href="#cite_note-281">[277]</a> <a href="/wiki/Fotbal" title="Fotbal">Fotbalul</a> este cel mai popular sport ca numără de participanți în Țările de Jos, înaintea <a href="/wiki/Hochei_pe_iarb%C4%83" title="Hochei pe iarbă">hocheiului pe iarbă</a> și <a href="/wiki/Volei" title="Volei">voleiului</a>, fiind al doilea și al treilea sport de echipă ca popularitate. Echipa <a href="/wiki/Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_fotbal_a_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Echipa națională de fotbal a Țărilor de Jos">națională de fotbal a Țărilor de Jos</a> este una dintre cele mai populare aspecte ale sportului neerlandez; mai ales din anii 1970, când unul dintre cei mai mari fotbaliști ai tuturor timpurilor, <a href="/wiki/Johan_Cruyff" title="Johan Cruyff">Johan Cruyff</a>, a dezvoltat <a href="/wiki/Fotbal_total" title="Fotbal total">fotbalul total</a> împreună cu antrenorul <a href="/wiki/Rinus_Michels" title="Rinus Michels">Rinus Michels</a>. Tenisul, gimnastica și golful sunt cele trei cele mai practicate sporturi individuale.<a href="#cite_note-sport-282">[278]</a> Organizarea sportului a început la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Au fost înființate federații pentru sport (cum ar fi federația de patinaj viteză în 1882), regulile au fost unificate și au apărut cluburi sportive. Un <a href="/w/index.php?title=NOC*NSF&action=edit&redlink=1" class="new" title="NOC*NSF — pagină inexistentă">Comitet Olimpic Național</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1650156" class="extiw" title="d:Q1650156">d</a>) a fost înființat în 1912. Până acum, țara a câștigat 266 de medalii la <a href="/wiki/Jocuri_Olimpice_de_var%C4%83" title="Jocuri Olimpice de vară">Jocurile Olimpice de vară</a> și alte 110 medalii la <a href="/wiki/Jocuri_Olimpice_de_iarn%C4%83" title="Jocuri Olimpice de iarnă">Jocurile Olimpice de iarnă</a>. În competițiile internaționale, echipele naționale și sportivii neerlandezi domină în mai multe domenii ale sportului. Echipa feminină de hochei pe iarbă a Țărilor de Jos este cea mai de succes echipă din istoria <a href="/w/index.php?title=Cupei_Mondiale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cupei Mondiale — pagină inexistentă">Cupei Mondiale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2283223" class="extiw" title="d:Q2283223">d</a>). <a href="/w/index.php?title=Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_baseball_a_Olandei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Echipa națională de baseball a Olandei — pagină inexistentă">Echipa de baseball a Țărilor de Jos</a> a câștigat <a href="/w/index.php?title=Campionatul_european&action=edit&redlink=1" class="new" title="Campionatul european — pagină inexistentă">campionatul european</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q809871" class="extiw" title="d:Q809871">d</a>) de 20 de ori din 32 de ediții. <a href="/wiki/Kickboxing" title="Kickboxing">Kickboxerii</a> olandezi <a href="/wiki/K-1" title="K-1">K-1</a> au câștigat <a href="/w/index.php?title=Marele_Premiu_Mondial_K-1&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marele Premiu Mondial K-1 — pagină inexistentă">Marele Premiu Mondial K-1</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2303463" class="extiw" title="d:Q2303463">d</a>) de 15 ori din 19 turnee. <a href="/wiki/Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_handbal_feminin_a_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Echipa națională de handbal feminin a Țărilor de Jos">Echipa de handbal feminin a Țărilor de Jos</a> deține recordul ca singura echipă din lume care a ajuns consecutiv în toate cele șase semifinale ale turneelor internaționale majore începând cu 2015, câștigând argint și bronz la <a href="/wiki/Campionatul_European_de_Handbal_Feminin" title="Campionatul European de Handbal Feminin">Campionatul European de Handbal Feminin</a> și argint, bronz și aur la <a href="/wiki/Campionatul_Mondial_de_Handbal_Feminin" title="Campionatul Mondial de Handbal Feminin">Campionatul Mondial de Handbal Feminin</a>. A terminat pe locul patru la <a href="/wiki/Handbal_la_Jocurile_Olimpice_de_var%C4%83_din_2016" title="Handbal la Jocurile Olimpice de vară din 2016">Jocurile Olimpice de vară din 2016</a>. Performanța <a href="/wiki/Patinaj_vitez%C4%83" title="Patinaj viteză">patinatorilor de viteză</a> neerlandezi la <a href="/wiki/Jocurile_Olimpice_de_iarn%C4%83_din_2014" title="Jocurile Olimpice de iarnă din 2014">Jocurile Olimpice de iarnă din 2014</a>, unde au câștigat 8 din 12 probe, 23 din 36 de medalii, inclusiv 4 probe unde au luat toate medaliile, este cea mai dominantă performanță într-un singur sport din istoria olimpică. Cursele de motociclete de la <a href="/w/index.php?title=TT_Circuit_Assen&action=edit&redlink=1" class="new" title="TT Circuit Assen — pagină inexistentă">TT Circuit Assen</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q843925" class="extiw" title="d:Q843925">d</a>) au o istorie lungă. Assen este singura locație care a organizat o rundă a Campionatului Mondial de Motociclete în fiecare an de la crearea sa în 1949. Circuitul a fost construit special pentru TT neerlandez în 1954, evenimentele anterioare având loc pe drumurile publice. Olandezii au avut, de asemenea, succes în toate cele trei Mari Tururi de ciclism, <a href="/w/index.php?title=Jan_Janssen&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jan Janssen — pagină inexistentă">Jan Janssen</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q380930" class="extiw" title="d:Q380930">d</a>) câștigând <a href="/w/index.php?title=Turul_Fran%C8%9Bei_din_1968&action=edit&redlink=1" class="new" title="Turul Franței din 1968 — pagină inexistentă">Turul Franței din 1968</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q378886" class="extiw" title="d:Q378886">d</a>), mai recent <a href="/wiki/Tom_Dumoulin" title="Tom Dumoulin">Tom Dumoulin</a> câștigând <a href="/w/index.php?title=Giro_d%27Italia_2017&action=edit&redlink=1" class="new" title="Giro d'Italia 2017 — pagină inexistentă">Giro d'Italia 2017</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q26838733" class="extiw" title="d:Q26838733">d</a>) și legendarul rutier <a href="/wiki/Joop_Zoetemelk" title="Joop Zoetemelk">Joop Zoetemelk</a> fiind campion mondial UCI 1985, câștigătorul <a href="/w/index.php?title=Vuelta_a_Espana_din_1979&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vuelta a Espana din 1979 — pagină inexistentă">Vuelta a Espana din 1979</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q684188" class="extiw" title="d:Q684188">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Turului_Fran%C8%9Bei_din_1980&action=edit&redlink=1" class="new" title="Turului Franței din 1980 — pagină inexistentă">Turului Franței din 1980</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q279235" class="extiw" title="d:Q279235">d</a>) și încă deține, singur sau la egalitate, numeroase recorduri în <a href="/wiki/Turul_Fran%C8%9Bei" title="Turul Franței">Turul Franței</a>, inclusiv cele mai multe tururi terminate și cei mai mulți kilometri parcurși. <a href="/wiki/Max_Verstappen" title="Max Verstappen">Max Verstappen</a> concurează în prezent în <a href="/wiki/Formula_1" title="Formula 1">Formula 1</a> și a fost primul neerlandez care a câștigat un Grand Prix și primul neerlandez care a câștigat un Campionat Mondial al piloților de Formula 1. El a fost și cel mai tânăr pilot, debutând la vârsta de 17 ani și a devenit cel mai tânăr câștigător de cursă la vârsta de 18 ani. Deasemenea, el deține mai multe recorduri în Formula 1, inclusiv cel pentru cele mai multe victorii într-un sezon (19 în 2023), cel mai mare procentaj de victorii într-un sezon (86,36% în 2023) și cele mai multe victorii consecutive (10, între Marele Premiu de la Miami din 2023 și Marele Premiu al Italiei din 2023). . Stațiunea de coastă <a href="/wiki/Circuitul_Park_Zandvoort" class="mw-redirect" title="Circuitul Park Zandvoort">Zandvoort</a> a găzduit <a href="/wiki/Marele_Premiu_al_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Marele Premiu al Țărilor de Jos">Marele Premiu al Țărilor de Jos</a> din 1958 până în 1985. Cursa a revenit la Zandvoort pentru sezonul 2021, după renovări majore, și a fost câștigată de Max Verstappen, acesta devenind primul pilot de naționalitate neerlandeză care câștigă <a href="/wiki/Marele_Premiu_al_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Marele Premiu al Țărilor de Jos">Marele Premiu al Țărilor de Jos</a>. Echipa națională masculină de volei a avut și ea multe succese, câștigând medalia de argint la <a href="/wiki/Jocurile_Olimpice_de_var%C4%83_din_1992" title="Jocurile Olimpice de vară din 1992">Jocurile Olimpice de vară din 1992</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q754597" class="extiw" title="d:Q754597">d</a>) și medalia de aur <a href="/w/index.php?title=Volei_la_Jocurile_Olimpice_de_Var%C4%83_din_1996&action=edit&redlink=1" class="new" title="Volei la Jocurile Olimpice de Vară din 1996 — pagină inexistentă">patru ani mai târziu</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q745384" class="extiw" title="d:Q745384">d</a>) la <a href="/wiki/Atlanta" title="Atlanta">Atlanta</a>. Cel mai mare succes al echipei naționale feminine a fost câștigarea Campionatului European în 1995 și a Marelui Premiu Mondial în 2007. <a href="/wiki/Crichet" title="Crichet">Crichetul</a> a făcut progrese remarcabile în ultimii ani în Țările de Jos. Echipa națională a participat la Cupa Mondială de cricket ODI în 1996, 2003, 2007 și 2011 și s-a calificat și la Cupa Mondială T20 2009 și 2014. La Cupa Mondială T20 din 2009, Țările de Jos au învins Anglia, campioana mondială en-titre și inventatoarea jocului.<a href="#cite_note-283">[279]</a> <a href="/w/index.php?title=Ryan_zece_Doeschate&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ryan zece Doeschate — pagină inexistentă">Ryan ten Doeschate</a> este singurul jucător neerlandez care a jucat în <a href="/wiki/Indian_Premier_League" title="Indian Premier League">IPL</a> în echipa <a href="/w/index.php?title=Kolkata_Knight_Riders&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kolkata Knight Riders — pagină inexistentă">Kolkata Knight Riders</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1156894" class="extiw" title="d:Q1156894">d</a>). <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Gastronomie">Gastronomie</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=51" title="Modifică secțiunea: Gastronomie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=51" title="Edit section's source code: Gastronomie">modificare sursă</a>]</div> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r13393782/mw-parser-output/.tmulti"><div class="thumb tmulti tright"><div class="thumbinner" style="width:292px;max-width:292px"><div class="trow"><div class="tsingle" style="width:116px;max-width:116px"><div class="thumbimage" style="height:113px;overflow:hidden"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Stroopwafels_01.jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Stroopwafels_01.jpg/114px-Stroopwafels_01.jpg" decoding="async" width="114" height="114" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Stroopwafels_01.jpg/171px-Stroopwafels_01.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Stroopwafels_01.jpg/228px-Stroopwafels_01.jpg 2x" data-file-width="2500" data-file-height="2500" /></a></div><div class="thumbcaption text-align-center"><a href="/wiki/Stroopwafel" title="Stroopwafel">Stroopwafels</a> (vafe cu sirop) constau din vafe cu un sirop caramelizat în mijloc.</div></div><div class="tsingle" style="width:172px;max-width:172px"><div class="thumbimage" style="height:113px;overflow:hidden"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Bossche_bol_1.jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c8/Bossche_bol_1.jpg/170px-Bossche_bol_1.jpg" decoding="async" width="170" height="113" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c8/Bossche_bol_1.jpg/255px-Bossche_bol_1.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c8/Bossche_bol_1.jpg/340px-Bossche_bol_1.jpg 2x" data-file-width="3168" data-file-height="2112" /></a></div><div class="thumbcaption text-align-center"><a href="/w/index.php?title=Bossche_Bol&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bossche Bol — pagină inexistentă">Bossche Bol</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q681488" class="extiw" title="d:Q681488">d</a>) este un produs de patiserie din sudul Țărilor de Jos. Este umplut cu cremă și tras în ciocolată neagră</div></div></div><div class="trow"><div class="tsingle" style="width:147px;max-width:147px"><div class="thumbimage" style="height:92px;overflow:hidden"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Poffertjes-Melkhuis_(cropped).jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/Poffertjes-Melkhuis_%28cropped%29.jpg/145px-Poffertjes-Melkhuis_%28cropped%29.jpg" decoding="async" width="145" height="92" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/Poffertjes-Melkhuis_%28cropped%29.jpg/218px-Poffertjes-Melkhuis_%28cropped%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/Poffertjes-Melkhuis_%28cropped%29.jpg/290px-Poffertjes-Melkhuis_%28cropped%29.jpg 2x" data-file-width="4928" data-file-height="3136" /></a></div><div class="thumbcaption text-align-center"><a href="/w/index.php?title=Poffertjes&action=edit&redlink=1" class="new" title="Poffertjes — pagină inexistentă">Poffertjes</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q283740" class="extiw" title="d:Q283740">d</a>) se fac într-un așa-numit <a href="/wiki/Tigaie" title="Tigaie">poffertjespan</a> special.</div></div><div class="tsingle" style="width:141px;max-width:141px"><div class="thumbimage" style="height:92px;overflow:hidden"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:13-06-27-gouda-by-RalfR-125.jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7a/13-06-27-gouda-by-RalfR-125.jpg/139px-13-06-27-gouda-by-RalfR-125.jpg" decoding="async" width="139" height="92" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7a/13-06-27-gouda-by-RalfR-125.jpg/209px-13-06-27-gouda-by-RalfR-125.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7a/13-06-27-gouda-by-RalfR-125.jpg/278px-13-06-27-gouda-by-RalfR-125.jpg 2x" data-file-width="4288" data-file-height="2848" /></a></div><div class="thumbcaption text-align-center">Piața de <a href="/w/index.php?title=Br%C3%A2nz%C4%83_Gouda&action=edit&redlink=1" class="new" title="Brânză Gouda — pagină inexistentă">brânză Gouda</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q593675" class="extiw" title="d:Q593675">d</a>) din <a href="/wiki/Gouda" title="Gouda">orașul Gouda</a></div></div></div><div class="trow"><div class="tsingle" style="width:139px;max-width:139px"><div class="thumbimage" style="height:109px;overflow:hidden"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Hutspot_met_stooflap_op_bord.JPG" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Hutspot_met_stooflap_op_bord.JPG/137px-Hutspot_met_stooflap_op_bord.JPG" decoding="async" width="137" height="110" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Hutspot_met_stooflap_op_bord.JPG/206px-Hutspot_met_stooflap_op_bord.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Hutspot_met_stooflap_op_bord.JPG/274px-Hutspot_met_stooflap_op_bord.JPG 2x" data-file-width="739" data-file-height="591" /></a></div><div class="thumbcaption text-align-center"><a href="/w/index.php?title=Hutspot&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hutspot — pagină inexistentă">Hutspot</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1701367" class="extiw" title="d:Q1701367">d</a>) cu klapstuk (vită)</div></div><div class="tsingle" style="width:149px;max-width:149px"><div class="thumbimage" style="height:109px;overflow:hidden"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Oliebollen.jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/87/Oliebollen.jpg/147px-Oliebollen.jpg" decoding="async" width="147" height="110" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/87/Oliebollen.jpg/221px-Oliebollen.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/87/Oliebollen.jpg/294px-Oliebollen.jpg 2x" data-file-width="600" data-file-height="450" /></a></div><div class="thumbcaption text-align-center"><a href="/w/index.php?title=Oliebollen&action=edit&redlink=1" class="new" title="Oliebollen — pagină inexistentă">Oliebollen</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q152536" class="extiw" title="d:Q152536">d</a>), produs de patiserie neerlandez consumat de Revelion</div></div></div><div class="trow"><div class="tsingle" style="width:290px;max-width:290px"><div class="thumbimage" style="height:288px;overflow:hidden"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Bitterballen_mosterd_mayo.jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/89/Bitterballen_mosterd_mayo.jpg/288px-Bitterballen_mosterd_mayo.jpg" decoding="async" width="288" height="288" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/89/Bitterballen_mosterd_mayo.jpg/432px-Bitterballen_mosterd_mayo.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/89/Bitterballen_mosterd_mayo.jpg/576px-Bitterballen_mosterd_mayo.jpg 2x" data-file-width="1920" data-file-height="1920" /></a></div><div class="thumbcaption text-align-center"><a href="/w/index.php?title=Bitterballen&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bitterballen — pagină inexistentă">Bitterballen</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q878961" class="extiw" title="d:Q878961">d</a>) se servesc de obicei cu <a href="/wiki/Mu%C8%99tar" title="Muștar">muștar</a>.</div></div></div></div></div> La început, bucătăria țării a fost modelată de practicarea <a href="/wiki/Pescuit" title="Pescuit">pescuitului</a> și <a href="/wiki/Agricultur%C4%83" title="Agricultură">agriculturii</a>, inclusiv cultivarea de sol pentru cultivarea plantelor și creșterea animalelor domestice. Bucătăria neerlandeză este simplă și conține multe produse lactate. Micul dejun și prânzul sunt de obicei pâine cu diverse mâncăruri puse pe ea, cu cereale pentru micul dejun ca alternativă. În mod tradițional, cina constă din cartofi, o porție de carne și legume (de sezon). Regimul alimentar neerlandez era relativ bogată în carbohidrați și grăsimi, reflectând nevoile alimentare ale muncitorilor a căror cultură a modelat țara. Fără multe rafinamente, ea este cel mai bine descrisă ca rustică, deși multe sărbători sunt încă ocazii de pregătire a unor mâncăruri speciale. În cursul secolului al XX-lea, acest regim s-a schimbat și a devenit mult mai <a href="/wiki/Multiculturalism" title="Multiculturalism">cosmopolit</a>, majoritatea bucătăriilor globale fiind reprezentate în marile orașe. Autorii culinari moderni disting între trei forme regionale generale ale bucătăriei neerlandeze. Regiunile din nord-estul Țărilor de Jos, aproximativ provinciile <a href="/wiki/Groningen_(provincie)" title="Groningen (provincie)">Groningen</a>, <a href="/wiki/Provincia_Frizia" title="Provincia Frizia">Friesland</a>, <a href="/wiki/Drenthe" title="Drenthe">Drenthe</a>, <a href="/wiki/Overijssel" title="Overijssel">Overijssel</a> și <a href="/wiki/Gelderland" title="Gelderland">Gelderland</a> la nord de <a href="/w/index.php?title=Marile_r%C3%A2uri&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marile râuri — pagină inexistentă">marile râuri</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2230783" class="extiw" title="d:Q2230783">d</a>) sunt zonele cel mai puțin populate din Țările de Jos. Introducerea târzie (secolul al XVIII-lea) a agriculturii pe scară largă a făcut ca bucătăria să fie în general cunoscută pentru numeroasele sale tipuri de carne. Relativa lipsă a fermelor a permis o abundență de <a href="/wiki/V%C3%A2nat_(carne)" title="Vânat (carne)">vânat</a> și de <a href="/wiki/Cre%C8%99terea_animalelor" class="mw-redirect" title="Creșterea animalelor">animale domestice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q80962" class="extiw" title="d:Q80962">d</a>), deși mâncărurile din apropierea regiunilor de coastă din Friesland, Groningen și parțial Overijssel care se învecinează cu <a href="/wiki/IJsselmeer" title="IJsselmeer">IJsselmeer</a> includ și o cantitate mare de pește. Diferiții cârnați uscați, aparținând celei <a href="/w/index.php?title=Metworst&action=edit&redlink=1" class="new" title="Metworst — pagină inexistentă">familiei metworst</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q837353" class="extiw" title="d:Q837353">d</a>) de cârnați neerlandezi, se găsesc în toată această regiune și sunt foarte apreciați pentru gustul lor adesea foarte puternic. Cârnații afumati sunt și ei prezenți, dintre care (Gelderse) <a href="/w/index.php?title=Rookworst&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rookworst — pagină inexistentă">Rookworst</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1351116" class="extiw" title="d:Q1351116">d</a>) este cel mai renumit. Cârnatul conține multă grăsime și este foarte suculent. Cârnații mai mari sunt adesea consumați alături de <a href="/w/index.php?title=Stamppot&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stamppot — pagină inexistentă">Stamppot</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1346373" class="extiw" title="d:Q1346373">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Hutspot&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hutspot — pagină inexistentă">Hutspot</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1701367" class="extiw" title="d:Q1701367">d</a>) sau zuurkool (varza murată); iar cei mai mici sunt adesea consumați ca <a href="/w/index.php?title=M%C3%A2ncare_de_strad%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mâncare de stradă — pagină inexistentă">mâncare de stradă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1316209" class="extiw" title="d:Q1316209">d</a>). La țară se face și <a href="/w/index.php?title=P%C3%A2ine_de_secar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pâine de secară — pagină inexistentă">pâine de secară</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3893120" class="extiw" title="d:Q3893120">d</a>) cu textură tare, produse de patiserie și prăjituri, acestea din urmă foarte condimentate cu <a href="/wiki/Ghimbir" title="Ghimbir">ghimbir</a> sau <a href="/w/index.php?title=Fructe_confiate&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fructe confiate — pagină inexistentă">fructe confiate</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2297811" class="extiw" title="d:Q2297811">d</a>) sau conținând bucăți mici de carne. Sunt considerate tipice diferite tipuri de Kruidkoek (cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Groninger_koek&action=edit&redlink=1" class="new" title="Groninger koek — pagină inexistentă">Groninger koek</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1823666" class="extiw" title="d:Q1823666">d</a>)), <a href="/w/index.php?title=Fryske_d%C3%BAmkes&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fryske dúmkes — pagină inexistentă">Fryske dúmkes</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3270725" class="extiw" title="d:Q3270725">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Spekdikken&action=edit&redlink=1" class="new" title="Spekdikken — pagină inexistentă">spekdikken</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2198315" class="extiw" title="d:Q2198315">d</a>) (clătite mici sărate gătite într-un fier de vafe). O caracteristică notabilă a lui Fries roggebrood (pâine frizonă de secară) este timpul lung de coacere (până la 20 de ore), rezultând un gust dulce și o culoare profunxd închisă.<a href="#cite_note-284">[280]</a> În ceea ce privește băuturile alcoolice, regiunea este renumită pentru numeroasele sale <a href="/w/index.php?title=Bitter&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bitter — pagină inexistentă">bitteruri</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q753069" class="extiw" title="d:Q753069">d</a>) (cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Beerenburg&action=edit&redlink=1" class="new" title="Beerenburg — pagină inexistentă">Beerenburg</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q339339" class="extiw" title="d:Q339339">d</a>)) și alte băuturi alcoolice decât berea, care este, în afară de <a href="/w/index.php?title=Jenever&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jenever — pagină inexistentă">Jenever</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q80680" class="extiw" title="d:Q80680">d</a>), tipică pentru restul țării. Fiind o regiune de coastă, în Friesland se află pajiști joase și, prin urmare, are o producție de brânză comună cu bucătăria occidentală. Friese Nagelkaas este un exemplu notabil. Provinciile <a href="/wiki/Olanda_de_Nord" title="Olanda de Nord">Olanda de Nord</a>, <a href="/wiki/Olanda_de_Sud" title="Olanda de Sud">Olanda de Sud</a>, <a href="/wiki/Zeelanda" title="Zeelanda">Zeeland</a> și <a href="/wiki/Utrecht_(provincie)" title="Utrecht (provincie)">Utrecht</a> și zona gelderlandică din <a href="/w/index.php?title=Betuwe&action=edit&redlink=1" class="new" title="Betuwe — pagină inexistentă">Betuwe</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q850526" class="extiw" title="d:Q850526">d</a>) alcătuiesc regiunea în care se găsește bucătăria vest-neerlandeză. Datorită abundenței de apă și pajiști plate care se găsesc aici, zona este cunoscută pentru numeroasele sale produse lactate, care includ brânzeturi cunoscute precum <a href="/wiki/Gouda" title="Gouda">Gouda</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q593675" class="extiw" title="d:Q593675">d</a>), <a href="/wiki/Leyden" class="mw-redirect" title="Leyden">Leyden</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2011347" class="extiw" title="d:Q2011347">d</a>) (brânză condimentată cu chimen) și <a href="/wiki/Edam" title="Edam">Edam</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q597473" class="extiw" title="d:Q597473">d</a>) (tradițional sub formă de mici sfere), precum și <a href="/w/index.php?title=Leerdammer&action=edit&redlink=1" class="new" title="Leerdammer — pagină inexistentă">Leerdammer</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1423094" class="extiw" title="d:Q1423094">d</a>) și <a href="/wiki/Beemster" title="Beemster">Beemster</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q25109679" class="extiw" title="d:Q25109679">d</a>), în timp ce zona adiacentă <a href="/w/index.php?title=Zaanstreek&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zaanstreek — pagină inexistentă">Zaanstreek</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q136660" class="extiw" title="d:Q136660">d</a>) din <a href="/wiki/Olanda_de_Nord" title="Olanda de Nord">Olanda de Nord</a> este cunoscută încă din secolul al XVI-lea pentru <a href="/wiki/Maionez%C4%83" title="Maioneză">maioneza</a>, <a href="/wiki/Mu%C8%99tar" title="Muștar">muștarul</a> integral specific<a href="#cite_note-285">[281]</a> și industria <a href="/wiki/Ciocolat%C4%83" title="Ciocolată">ciocolatei</a>. Zeeland și Olanda de Sud produc mult unt, care conține o cantitate mai mare de <a href="/w/index.php?title=Grasimi_din_unt&action=edit&redlink=1" class="new" title="Grasimi din unt — pagină inexistentă">grăsime din lapte</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q909729" class="extiw" title="d:Q909729">d</a>) decât majoritatea altor soiuri de unt europene. Un produs secundar al procesului de fabricare a untului, karnemelk (<a href="/wiki/Lapte_b%C4%83tut" title="Lapte bătut">lapte bătut</a>), este de asemenea considerat tipic pentru această regiune. Mâncărurile marine, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Hollandse_Nieuwe&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hollandse Nieuwe — pagină inexistentă">heringul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1749682" class="extiw" title="d:Q1749682">d</a>), <a href="/wiki/Mytilus_edulis" title="Mytilus edulis">midiile</a> (numite Zeeuwse Mossels, deoarece toate midiile consumate în Țările de Jos sunt curățate în <a href="/wiki/Oosterschelde" title="Oosterschelde">Oosterschelde</a> din Zeeland), <a href="/wiki/Anghil%C4%83_european%C4%83" title="Anghilă europeană">anghilele</a>, <a href="/wiki/Stridie" title="Stridie">stridiile</a> și <a href="/wiki/Crevete" title="Crevete">creveții</a> sunt disponibile pe scară largă și specifice regiunii. <a href="/w/index.php?title=Kibbeling&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kibbeling — pagină inexistentă">Kibbeling</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1278785" class="extiw" title="d:Q1278785">d</a>), cândva o delicatesă locală constând din bucăți mici de <a href="/w/index.php?title=Whitefish_(termen_de_pescuit)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Whitefish (termen de pescuit) — pagină inexistentă">pește alb</a> măcinat, a devenit un <a href="/wiki/Fast_food" title="Fast food">fast-food</a> național, la fel ca <a href="/w/index.php?title=Lekkerbek&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lekkerbek — pagină inexistentă">lekkerbek</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2180951" class="extiw" title="d:Q2180951">d</a>). Produsele de patiserie din această zonă tind să fie păstoase și adesea conțin cantități mari de zahăr; fie caramelizat, pudră sau cristalizat. <a href="/w/index.php?title=Oliebol&action=edit&redlink=1" class="new" title="Oliebol — pagină inexistentă">Oliebol</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q152536" class="extiw" title="d:Q152536">d</a>) (în forma sa modernă) și <a href="/w/index.php?title=Bolusul_Zeeuwse&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bolusul Zeeuwse — pagină inexistentă">bolusul Zeeuwse</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2476143" class="extiw" title="d:Q2476143">d</a>) sunt exemple bune. De asemenea, prăjiturile sunt produse în număr mare și tind să conțină mult unt și zahăr, cum ar fi <a href="/wiki/Stroopwafel" title="Stroopwafel">stroopwafel</a>, precum și un fel de umplutură, mai ales migdale, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Gevulde_koek&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gevulde koek — pagină inexistentă">gevulde koek</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3224160" class="extiw" title="d:Q3224160">d</a>). Băuturile alcoolice tradiționale din această regiune sunt <a href="/wiki/Bere" title="Bere">berea</a> (lager blond tare) și <a href="/w/index.php?title=Jenever&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jenever — pagină inexistentă">Jenever</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q80680" class="extiw" title="d:Q80680">d</a>), o băutură spirtoasă cu aromă de <a href="/wiki/Juniper" class="mw-redirect" title="Juniper">ienupăr</a>, care a ajuns să fie cunoscut în Anglia sub numele de <a href="/wiki/Gin" title="Gin">gin</a>. <a href="/wiki/Avocat" title="Avocat">Advocaat</a>, o excepție remarcabilă în peisajul alcoolic tradițional neerlandez: un lichior bogat și cremos făcut din ouă, zahăr și coniac, este și el originar din această regiune. Bucătăria sud-neerlandeză este formată din bucătăria din provinciile olandeze <a href="/wiki/Brabantul_de_Nord" title="Brabantul de Nord">Brabantul de Nord</a> și <a href="/wiki/Limburg_(%C8%9A%C4%83rile_de_Jos)" title="Limburg (Țările de Jos)">Limburg</a>, precum și din <a href="/wiki/Regiunea_Flamand%C4%83" title="Regiunea Flamandă">regiunea flamandă</a> a <a href="/wiki/Belgia" title="Belgia">Belgiei</a>. Este renumită pentru numeroasele sale produse de patiserie, pentru supe, tocane și mâncăruri din legume și este adesea numită „burgundă”, un idiom neerlandez care invocă bogata curte din Burgundia care a dominat Țările de Jos în Evul Mediu, renumită pentru splendoarea ei și pentru marile festinuri. Este singura regiune culinară neerlandeză care a dezvoltat un <a href="/wiki/Haute_cuisine" title="Haute cuisine">haute cuisine</a>. Produsele de patiserie sunt abundente, adesea cu umpluturi bogate în smântână, cremă sau fructe. Prăjiturile, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Vlaai&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vlaai — pagină inexistentă">Vlaai</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q13220342" class="extiw" title="d:Q13220342">d</a>) din Limburg și Moorkop și <a href="/w/index.php?title=Bossche_Bol&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bossche Bol — pagină inexistentă">Bossche Bol</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q681488" class="extiw" title="d:Q681488">d</a>) din Brabant, sunt produse de patiserie tipice. Există și produse de patiserie cu carne, cel mai popular fiind worstenbroodje (un rulou cu un cârnat de <a href="/w/index.php?title=Carne_de_vit%C4%83_tocat%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Carne de vită tocată — pagină inexistentă">carne de vită tocată</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3408258" class="extiw" title="d:Q3408258">d</a>), tradus literal ca „pâine cu cârnat”). Băutura alcoolică tradițională a regiunii este berea. Există multe mărci locale, de la <a href="/w/index.php?title=Trappist&action=edit&redlink=1" class="new" title="Trappist — pagină inexistentă">Trappist</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q505815" class="extiw" title="d:Q505815">d</a>) la <a href="/w/index.php?title=Kriek&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kriek — pagină inexistentă">Kriek</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1756073" class="extiw" title="d:Q1756073">d</a>). 5 din cele 10 fabrici de bere recunoscute de Asociația Internațională Trappist în lume, sunt situate în zona culturală a Sudului Țărilor de Jos. Berea, ca și vinul în bucătăria franceză, este folosită și în gătit; adesea în tocane. La începutul anului 2014, <a href="/w/index.php?title=Oxfam&action=edit&redlink=1" class="new" title="Oxfam — pagină inexistentă">Oxfam</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q267941" class="extiw" title="d:Q267941">d</a>) a clasat Țările de Jos drept țara cu cele mai hrănitoare, abundente și sănătoase alimente, în comparație cu 125 de alte țări.<a href="#cite_note-286">[282]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Patrimoniul_cultural_colonial">Patrimoniul cultural colonial</h3>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=52" title="Modifică secțiunea: Patrimoniul cultural colonial" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=52" title="Edit section's source code: Patrimoniul cultural colonial">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:GezichtOpNieuwAmsterdam.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e2/GezichtOpNieuwAmsterdam.jpg/220px-GezichtOpNieuwAmsterdam.jpg" decoding="async" width="220" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e2/GezichtOpNieuwAmsterdam.jpg/330px-GezichtOpNieuwAmsterdam.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e2/GezichtOpNieuwAmsterdam.jpg/440px-GezichtOpNieuwAmsterdam.jpg 2x" data-file-width="7276" data-file-height="4964" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Noul_Amsterdam" title="Noul Amsterdam">Noul Amsterdam</a> așa cum arăta în 1664. Sub stăpânire britanică, a devenit cunoscut sub numele de <a href="/wiki/New_York_(ora%C8%99)" title="New York (oraș)">New York</a>.</figcaption></figure> De la exploatările din <a href="/wiki/Imperiul_Mogul" title="Imperiul Mogul">Imperiul Mogul</a> din secolul al XVII-lea, până la <a href="/wiki/Neoimperialism" title="Neoimperialism">colonizările</a> din secolul al XIX-lea, <a href="/wiki/Imperiul_Neerlandez" title="Imperiul Neerlandez">posesiunile imperiale neerlandeze</a> au continuat să se extindă, atingând cea mai mare amploare prin instaurarea hegemoniei <a href="/wiki/Indiile_de_Est_Neerlandeze" title="Indiile de Est Neerlandeze">Indiilor de Est Neerlandeze</a> la începutul secolului al XX-lea. Indiile de Est Neerlandeze, care mai târziu au format Indonezia modernă, a fost una dintre cele mai valoroase colonii europene din lume și cea mai importantă pentru Țările de Jos.<a href="#cite_note-287">[283]</a> Peste 350 de ani de patrimoniu cultural comun au lăsat o amprentă culturală semnificativă în Țările de Jos. În <a href="/wiki/Epoca_de_Aur_Neerlandez%C4%83" title="Epoca de Aur Neerlandeză">Epoca de Aur Neerlandeză</a> a secolului al XVII-lea, Țările de Jos s-au urbanizat considerabil, în mare parte finanțate din veniturile corporative provenite din monopolurile comerciale din Asia. Statutul social al negustorilor era bazat pe veniturile lor, ceea ce a redus <a href="/wiki/Feudalism" title="Feudalism">feudalismul</a> și a schimbat considerabil dinamica societății neerlandeze. Când s-a format instituiția familiei regale în 1815, o mare parte din bogăția acesteia provenea din comerțul colonial.<a href="#cite_note-288">[284]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:De_Lannoy_Surrender.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ee/De_Lannoy_Surrender.JPG/220px-De_Lannoy_Surrender.JPG" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ee/De_Lannoy_Surrender.JPG/330px-De_Lannoy_Surrender.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ee/De_Lannoy_Surrender.JPG/440px-De_Lannoy_Surrender.JPG 2x" data-file-width="2816" data-file-height="2112" /></a><figcaption> <a href="/w/index.php?title=Eustachius_De_Lannoy&action=edit&redlink=1" class="new" title="Eustachius De Lannoy — pagină inexistentă">Eustachius De Lannoy</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2186986" class="extiw" title="d:Q2186986">d</a>) de la <a href="/wiki/Compania_Neerlandez%C4%83_a_Indiilor_de_Est" title="Compania Neerlandeză a Indiilor de Est">Compania Neerlandeză a Indiilor de Est</a> se predă maharajahului <a href="/w/index.php?title=Marthanda_Varma&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marthanda Varma — pagină inexistentă">Marthanda Varma</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2596305" class="extiw" title="d:Q2596305">d</a>) din Regatul <a href="/wiki/India" title="India">Indian</a> <a href="/w/index.php?title=Regatul_Travancore&action=edit&redlink=1" class="new" title="Regatul Travancore — pagină inexistentă">Travancore</a> după <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Colachel&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Colachel — pagină inexistentă">bătălia de la Colachel</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2663849" class="extiw" title="d:Q2663849">d</a>). (Reprezentare la <a href="/w/index.php?title=Palatul_Padmanabhapuram&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palatul Padmanabhapuram — pagină inexistentă">Palatul Padmanabhapuram</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3534509" class="extiw" title="d:Q3534509">d</a>))</figcaption></figure> Până în secolul al XVII-lea, Compania Neerlandeză a Indiilor de Est și-a stabilit baza în anumite părți din <a href="/wiki/Sri_Lanka" title="Sri Lanka">Ceylon</a> (<a href="/wiki/Sri_Lanka" title="Sri Lanka">Sri Lanka</a> de astăzi). Ulterior, ea și-a înființat porturi în <a href="/w/index.php?title=Malabarul_olandez&action=edit&redlink=1" class="new" title="Malabarul olandez — pagină inexistentă">Malabarul ocupat de Țările de Jos</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5317339" class="extiw" title="d:Q5317339">d</a>), ceea ce a făcut să apară <a href="/w/index.php?title=India_neerlandez%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="India neerlandeză — pagină inexistentă">așezări și posturi comerciale neerlandeze în India</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q738078" class="extiw" title="d:Q738078">d</a>). Cu toate acestea, expansiunea lor în <a href="/wiki/India" title="India">India</a> a fost oprită, după înfrângerea lor în <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Colachel&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Colachel — pagină inexistentă">bătălia de la Colachel</a> de către <a href="/w/index.php?title=Regatul_Travancore&action=edit&redlink=1" class="new" title="Regatul Travancore — pagină inexistentă">Regatul Travancore</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q150058" class="extiw" title="d:Q150058">d</a>), în timpul <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_%C3%AEntre_Travancore_%C8%99i_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războiul între Travancore și Țările de Jos — pagină inexistentă">războiul între Travancore și Țările de Jos</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1849379" class="extiw" title="d:Q1849379">d</a>). Neerlandezii nu și-au revenit niciodată după înfrângere și nu au mai reprezentat o mare amenințare colonială pentru <a href="/w/index.php?title=Bengal_Subah&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bengal Subah — pagină inexistentă">Bengal Subah</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4083684" class="extiw" title="d:Q4083684">d</a>).<a href="#cite_note-289">[285]</a><a href="#cite_note-290">[286]</a> Universități precum <a href="/wiki/Universitatea_din_Leiden" title="Universitatea din Leiden">cea din Leiden</a>, fondată în secolul al XVI-lea, s-au dezvoltat în centre de cunoștințe de top pentru studiile <a href="/wiki/Asia_de_Sud-Est" title="Asia de Sud-Est">sud-est-asiatice</a> și indoneziene.<a href="#cite_note-291">[e]</a> Universitatea din Leiden a produs cadre universitare de top, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Christiaan_Snouck_Hurgronje&action=edit&redlink=1" class="new" title="Christiaan Snouck Hurgronje — pagină inexistentă">Christiaan Snouck Hurgronje</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q731829" class="extiw" title="d:Q731829">d</a>), și încă mai are cadre universitare care se specializează în limbile și culturile indoneziene. Universitatea din Leiden și în special <a href="/w/index.php?title=KITLV&action=edit&redlink=1" class="new" title="KITLV — pagină inexistentă">KITLV</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2282075" class="extiw" title="d:Q2282075">d</a>) sunt instituții educaționale și științifice care, până în prezent, împărtășesc un interes atât intelectual, cât și istoric pentru studiile indoneziene. Printre alte instituții științifice din Țările de Jos se numără <a href="/w/index.php?title=Tropenmuseum&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tropenmuseum — pagină inexistentă">Tropenmuseum</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1131589" class="extiw" title="d:Q1131589">d</a>) din Amsterdam, un muzeu antropologic având masive colecții de artă, cultură, etnografie și antropologie indoneziană. <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:COLLECTIE_TROPENMUSEUM_Een_Europeaan_vaccineert_Indonesische_pati%C3%ABnten_met_neosalvarsaan_tegen_de_ziekte_framboesia_TMnr_10006691.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b2/COLLECTIE_TROPENMUSEUM_Een_Europeaan_vaccineert_Indonesische_pati%C3%ABnten_met_neosalvarsaan_tegen_de_ziekte_framboesia_TMnr_10006691.jpg/220px-COLLECTIE_TROPENMUSEUM_Een_Europeaan_vaccineert_Indonesische_pati%C3%ABnten_met_neosalvarsaan_tegen_de_ziekte_framboesia_TMnr_10006691.jpg" decoding="async" width="220" height="241" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b2/COLLECTIE_TROPENMUSEUM_Een_Europeaan_vaccineert_Indonesische_pati%C3%ABnten_met_neosalvarsaan_tegen_de_ziekte_framboesia_TMnr_10006691.jpg/330px-COLLECTIE_TROPENMUSEUM_Een_Europeaan_vaccineert_Indonesische_pati%C3%ABnten_met_neosalvarsaan_tegen_de_ziekte_framboesia_TMnr_10006691.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b2/COLLECTIE_TROPENMUSEUM_Een_Europeaan_vaccineert_Indonesische_pati%C3%ABnten_met_neosalvarsaan_tegen_de_ziekte_framboesia_TMnr_10006691.jpg/440px-COLLECTIE_TROPENMUSEUM_Een_Europeaan_vaccineert_Indonesische_pati%C3%ABnten_met_neosalvarsaan_tegen_de_ziekte_framboesia_TMnr_10006691.jpg 2x" data-file-width="638" data-file-height="700" /></a><figcaption> Medic neerlandez care vaccinează pacienți indonezieni</figcaption></figure> Tradițiile <a href="/w/index.php?title=Armata_Regal%C4%83_din_Indiile_Orientale_Neerlandeze&action=edit&redlink=1" class="new" title="Armata Regală din Indiile Orientale Neerlandeze — pagină inexistentă">Armatei Regale Neerlandeze a Indiilor de Est</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q523553" class="extiw" title="d:Q523553">d</a>) (KNIL) sunt păstrate de <a href="/w/index.php?title=Regimentul_Van_Heutsz&action=edit&redlink=1" class="new" title="Regimentul Van Heutsz — pagină inexistentă">Regimentul Van Heutsz</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4393533" class="extiw" title="d:Q4393533">d</a>) al <a href="/wiki/For%C8%9Bele_Terestre_Regale_ale_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Forțele Terestre Regale ale Țărilor de Jos">Armatei Regale Neerlandeze</a> moderne. Muzeul <a href="/w/index.php?title=Bronbeek&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bronbeek — pagină inexistentă">Bronbeek</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1948006" class="extiw" title="d:Q1948006">d</a>) dedicat acesteia, fostă casă pentru soldații KNIL pensionați, există în <a href="/wiki/Arnhem" title="Arnhem">Arnhem</a> până în prezent. Un segment specific al literaturii neerlandeze, numită <a href="/w/index.php?title=Literatura_Indiilor_Olandeze&action=edit&redlink=1" class="new" title="Literatura Indiilor Olandeze — pagină inexistentă">literatura Indiilor Neerlandeze</a> încă există și include scriitori consacrați, precum <a href="/wiki/Louis_Couperus" title="Louis Couperus">Louis Couperus</a>, autorul cărții „Forța ascunsă”, care ia epoca colonială drept sursă importantă de inspirație.<a href="#cite_note-292">[287]</a> Una dintre marile capodopere ale <a href="/w/index.php?title=Literaturii_neerlandeze&action=edit&redlink=1" class="new" title="Literaturii neerlandeze — pagină inexistentă">literaturii neerlandeze</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1853321" class="extiw" title="d:Q1853321">d</a>) este cartea „<a href="/wiki/Max_Havelaar" title="Max Havelaar">Max Havelaar</a>”, scrisă de <a href="/wiki/Multatuli" title="Multatuli">Multatuli</a> în 1860.<a href="#cite_note-293">[288]</a> Majoritatea neerlandezilor care s-au repatriat în Țările de Jos după și în timpul revoluției indoneziene sunt <a href="/w/index.php?title=Oameni_indo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Oameni indo — pagină inexistentă">indo</a> (eurasiatici), originari din insulele Indiilor de Est Neerlandeze. Această populație eurasiatică relativ mare se dezvoltase pe o perioadă de 400 de ani și era clasificată de dreptul colonial ca aparținând comunității juridice europene.<a href="#cite_note-294">[289]</a> În neerlandeză, ei sunt denumiți Indische Nederlanders sau Indo (prescurtare de la indo-european). <a href="#cite_note-295">[290]</a> Numărând și urmașii lor de a doua generație, persoanele indo sunt în prezent cel mai mare grup născut în străinătate din Țările de Jos. În 2008, Biroul Central de Statistică (CBS) al Țărilor de Jos<a href="#cite_note-296">[291]</a> a înregistrat 387.000 de indo din prie și a doua generație rezidenți în țară.<a href="#cite_note-297">[292]</a> Deși considerați pe deplin asimilați în societatea neerlandeză, ca principală minoritate etnică din Țările de Jos, acești „repatriați” au jucat un rol esențial în introducerea elementelor culturii indoneziene în cultura mainstream neerlandeză. Multe feluri de mâncare și produse alimentare indoneziene au devenit obișnuite în Țările de Jos. <a href="/w/index.php?title=Rijsttafel&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rijsttafel — pagină inexistentă">Rijsttafel</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1596624" class="extiw" title="d:Q1596624">d</a>), un concept culinar colonial, și mâncăruri precum <a href="/w/index.php?title=Nasi_goreng&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nasi goreng — pagină inexistentă">Nasi goreng</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q510666" class="extiw" title="d:Q510666">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Satay&action=edit&redlink=1" class="new" title="Satay — pagină inexistentă">Satay</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q209253" class="extiw" title="d:Q209253">d</a>) sunt foarte populare în țară.<a href="#cite_note-298">[293]</a> Practic, orice oraș de orice dimensiune din Țările de Jos are un „toko” (un magazin indonezian) sau un restaurant sino-indonezian,<a href="#cite_note-299">[294]</a> și se organizează pe tot parcursul anului multe târguri „<a href="/w/index.php?title=Pasar_Malam&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pasar Malam — pagină inexistentă">Pasar Malam</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2673931" class="extiw" title="d:Q2673931">d</a>)” (târg de seară în malaeză/indoneziană). <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note_de_completare">Note de completare</h2>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=53" title="Modifică secțiunea: Note de completare" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=53" title="Edit section's source code: Note de completare">modificare sursă</a>]</div> <div class="references-small" style="list-style-type: lower-alpha;"> <div class="mw-references-wrap"><ol class="references"> <li id="cite_note-21"><a href="#cite_ref-21">^</a> În <a href="/wiki/Marea_Caraibilor" title="Marea Caraibilor">Marea Caraibelor</a>, țara are frontiere maritime cu <a href="/wiki/Anguilla" title="Anguilla">Anguilla</a>, <a href="/wiki/Cura%C3%A7ao" title="Curaçao">Curaçao</a>, <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> (<a href="/wiki/Saint-Martin_(Fran%C8%9Ba)" title="Saint-Martin (Franța)">Saint Martin</a> și <a href="/wiki/Saint_Barth%C3%A9lemy" class="mw-redirect" title="Saint Barthélemy">Saint Barthélemy</a>), <a href="/wiki/Saint_Kitts_and_Nevis" class="mw-redirect" title="Saint Kitts and Nevis">Saint Kitts and Nevis</a>, <a href="/wiki/Sint_Maarten" title="Sint Maarten">Sint Maarten</a>, <a href="/wiki/United_States_Virgin_Islands" class="mw-redirect" title="United States Virgin Islands">Insulele Virgine Americane</a> și <a href="/wiki/Venezuela" title="Venezuela">Venezuela</a>.<a href="#cite_note-Caribbean-Borders-20">[20]</a> </li> <li id="cite_note-40"><a href="#cite_ref-40">^</a> În creștere cu un loc față de clasarea anterioară.<a href="#cite_note-39">[38]</a> </li> <li id="cite_note-245"><a href="#cite_ref-245">^</a> Doar 11 stații sunt deservite de mai puțin de două trenuri pe oră în weekenduri. </li> <li id="cite_note-253"><a href="#cite_ref-253">^</a> 31%, în creștere față de 19%, au declarat că bicicleta este principalul lor mijloc de transport pentru activități zilnice în 2011.<a href="#cite_note-251">[248]</a><a href="#cite_note-252">[249]</a> </li> <li id="cite_note-291"><a href="#cite_ref-291">^</a> Printre facultățile de la această universitate încă se numără cele de culturi și limbi indoneziene; limbi și culturi sud-est-asiatice și din Oceania; antropologie culturală </li> </ol></div></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note_bibliografice">Note bibliografice</h2>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=54" title="Modifică secțiunea: Note bibliografice" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=54" title="Edit section's source code: Note bibliografice">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-references-wrap mw-references-columns"><ol class="references"> <li id="cite_note-1"><a href="#cite_ref-1">^</a> en <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200515122703/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/nl.html">„Netherlands”</a>. CIA World Factbook. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/nl.html">original</a> la <time datetime="2020-05-15">15 mai 2020</time>. Accesat în <time datetime="2007-11-21">21 noiembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=CIA+World+Factbook&rft.atitle=Netherlands&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Flibrary%2Fpublications%2Fthe-world-factbook%2Fgeos%2Fnl.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-imf2-2">^ <a href="#cite_ref-imf2_2-0">a</a> <a href="#cite_ref-imf2_2-1">b</a> <a href="#cite_ref-imf2_2-2">c</a> <a href="#cite_ref-imf2_2-3">d</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2021/April/weo-report?c=138,&s=NGDP_RPCH,NGDPD,PPPGDP,NGDPDPC,PPPPC,&sy=2019&ey=2026&ssm=0&scsm=1&scc=0&ssd=1&ssc=0&sic=0&sort=country&ds=.&br=1">„Netherlands”</a>. International Monetary Fund. aprilie 2021.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Netherlands&rft.pub=International+Monetary+Fund&rft.date=2021-04&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.imf.org%2Fen%2FPublications%2FWEO%2Fweo-database%2F2021%2FApril%2Fweo-report%3Fc%3D138%2C%26s%3DNGDP_RPCH%2CNGDPD%2CPPPGDP%2CNGDPDPC%2CPPPPC%2C%26sy%3D2019%26ey%3D2026%26ssm%3D0%26scsm%3D1%26scc%3D0%26ssd%3D1%26ssc%3D0%26sic%3D0%26sort%3Dcountry%26ds%3D.%26br%3D1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-eurogini-3"><a href="#cite_ref-eurogini_3-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tessi190/default/table?lang=en">„Gini coefficient of equivalised disposable income – EU-SILC survey”</a>. ec.europa.eu. <a href="/wiki/Eurostat" title="Eurostat">Eurostat</a>. Accesat în <time datetime="2021-08-09">9 august 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=ec.europa.eu&rft.atitle=Gini+coefficient+of+equivalised+disposable+income+%E2%80%93+EU-SILC+survey&rft_id=https%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Feurostat%2Fdatabrowser%2Fview%2Ftessi190%2Fdefault%2Ftable%3Flang%3Den&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-UNHDR-4"><a href="#cite_ref-UNHDR_4-0">^</a> <cite class="citation book"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://hdr.undp.org/sites/default/files/hdr2020.pdf">Human Development Report 2020 The Next Frontier: Human Development and the Anthropocene</a> (PDF). United Nations Development Programme. <time datetime="2020-12-15">15 decembrie 2020</time>. pp. 343–346. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-92-1-126442-5" title="Special:Referințe în cărți/978-92-1-126442-5">978-92-1-126442-5</a>. Accesat în <time datetime="2020-12-16">16 decembrie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Human+Development+Report+2020+The+Next+Frontier%3A+Human+Development+and+the+Anthropocene&rft.pages=343-346&rft.pub=United+Nations+Development+Programme&rft.date=2020-12-15&rft.isbn=978-92-1-126442-5&rft_id=http%3A%2F%2Fhdr.undp.org%2Fsites%2Fdefault%2Ffiles%2Fhdr2020.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-e31021911c12b5d9d07abf26a699da6e-5"><a href="#cite_ref-e31021911c12b5d9d07abf26a699da6e_5-0">^</a> <cite class="citation"> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://european-union.europa.eu/principles-countries-history/eu-countries/netherlands_nl">https://european-union.europa.eu/principles-countries-history/eu-countries/netherlands_nl</a>, accesat în <time datetime="2024-08-22">22 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft_id=https%3A%2F%2Feuropean-union.europa.eu%2Fprinciples-countries-history%2Feu-countries%2Fnetherlands_nl&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988">  Lipsește sau este vid: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|title=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#citation_missing_title" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>) </li> <li id="cite_note-1de9608308c33e5f909ca1a226055f04-6"><a href="#cite_ref-1de9608308c33e5f909ca1a226055f04_6-0">^</a> <cite class="citation"> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://en.worldstat.info/World/List_of_countries_by_Water_surface_(percentage_of_total_area)">http://en.worldstat.info/World/List_of_countries_by_Water_surface_(percentage_of_total_area)</a>, accesat în <time datetime="2016-08-02">2 august 2016</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft_id=http%3A%2F%2Fen.worldstat.info%2FWorld%2FList_of_countries_by_Water_surface_%28percentage_of_total_area%29&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988">  Lipsește sau este vid: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|title=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#citation_missing_title" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>) </li> <li id="cite_note-d442614586c6a468e13047cee051c071-7"><a href="#cite_ref-d442614586c6a468e13047cee051c071_7-0">^</a> <cite class="citation"> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://zoek.officielebekendmakingen.nl/stb-2010-387.html">https://zoek.officielebekendmakingen.nl/stb-2010-387.html</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft_id=https%3A%2F%2Fzoek.officielebekendmakingen.nl%2Fstb-2010-387.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988">  Lipsește sau este vid: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|title=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#citation_missing_title" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>) </li> <li id="cite_note-b75722174a39fe10ff46c81f2e7c5b83-8"><a href="#cite_ref-b75722174a39fe10ff46c81f2e7c5b83_8-0">^</a> <cite class="citation"> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rijksoverheid.nl/onderwerpen/water-en-veiligheid/vraag-en-antwoord/wat-is-het-normaal-amsterdams-peil-nap.html">http://www.rijksoverheid.nl/onderwerpen/water-en-veiligheid/vraag-en-antwoord/wat-is-het-normaal-amsterdams-peil-nap.html</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.rijksoverheid.nl%2Fonderwerpen%2Fwater-en-veiligheid%2Fvraag-en-antwoord%2Fwat-is-het-normaal-amsterdams-peil-nap.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988">  Lipsește sau este vid: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|title=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#citation_missing_title" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>) </li> <li id="cite_note-c05400e508cbb6bb6d52e77598794752-9"><a href="#cite_ref-c05400e508cbb6bb6d52e77598794752_9-0">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://opendata.cbs.nl/statline/#/CBS/nl/dataset/85496NED/table?ts=1724328667989">Bevolking; kerncijfers (1950-2024)</a> (în neerlandeză), accesat în <time datetime="2024-08-22">22 august 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Bevolking%3B+kerncijfers+%281950-2024%29&rft_id=https%3A%2F%2Fopendata.cbs.nl%2Fstatline%2F%23%2FCBS%2Fnl%2Fdataset%2F85496NED%2Ftable%3Fts%3D1724328667989&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988">  </li> <li id="cite_note-9bcc1fe76729c6968a3746d54a92b02b-10"><a href="#cite_ref-9bcc1fe76729c6968a3746d54a92b02b_10-0">^</a> <cite class="citation"> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.rijksoverheid.nl/regering/bewindspersonen">https://www.rijksoverheid.nl/regering/bewindspersonen</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.rijksoverheid.nl%2Fregering%2Fbewindspersonen&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988">  Lipsește sau este vid: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|title=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#citation_missing_title" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>) </li> <li id="cite_note-c4308f89392cb3a6cdd3cbbc5cfb3469-11"><a href="#cite_ref-c4308f89392cb3a6cdd3cbbc5cfb3469_11-0">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.wipo.int/wipolex/fr/details.jsp?id=7418">Constituția Țărilor de Jos</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Constitu%C8%9Bia+%C8%9A%C4%83rilor+de+Jos&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.wipo.int%2Fwipolex%2Ffr%2Fdetails.jsp%3Fid%3D7418&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988">  </li> <li id="cite_note-714138d1af8786bea8c16814ba0b93fc-12"><a href="#cite_ref-714138d1af8786bea8c16814ba0b93fc_12-0">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.six-group.com/en/products-services/financial-information/data-standards.html">ISO 4217</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=ISO+4217&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.six-group.com%2Fen%2Fproducts-services%2Ffinancial-information%2Fdata-standards.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988">  </li> <li id="cite_note-Netherlands_vs._Holland-13">^ <a href="#cite_ref-Netherlands_vs._Holland_13-0">a</a> <a href="#cite_ref-Netherlands_vs._Holland_13-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20201124192022/https://www.holland.com/global/tourism/information/general/netherlands-vs-holland.htm">„Netherlands vs. Holland”</a>. Netherlands Bureau for Tourism and Congresses. <time datetime="2012-10-18">18 octombrie 2012</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.holland.com/global/tourism/information/general/netherlands-vs-holland.htm">original</a> la <time datetime="2020-11-24">24 noiembrie 2020</time>. Accesat în <time datetime="2019-12-03">3 decembrie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Netherlands+Bureau+for+Tourism+and+Congresses&rft.atitle=Netherlands+vs.+Holland&rft.date=2012-10-18&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.holland.com%2Fglobal%2Ftourism%2Finformation%2Fgeneral%2Fnetherlands-vs-holland.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-14"><a href="#cite_ref-14">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.worldatlas.com/regions/holland.html">„Holland”</a>. WorldAtlas. worldatlas.com. <time datetime="2021-04-13">13 aprilie 2021</time>. Accesat în <time datetime="2021-05-18">18 mai 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=WorldAtlas&rft.atitle=Holland&rft.date=2021-04-13&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.worldatlas.com%2Fregions%2Fholland.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-15"><a href="#cite_ref-15">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://wetten.overheid.nl/BWBR0002154/2017-11-17">„Statuut voor het Koninkrijk der Nederlanden”</a> [Charter for the Kingdom of the Netherlands]. Government of the Netherlands (în neerlandeză). <time datetime="2017-11-17">17 noiembrie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2020-07-11">11 iulie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Government+of+the+Netherlands&rft.atitle=Statuut+voor+het+Koninkrijk+der+Nederlanden&rft.date=2017-11-17&rft_id=https%3A%2F%2Fwetten.overheid.nl%2FBWBR0002154%2F2017-11-17&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-16"><a href="#cite_ref-16">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.government.nl/topics/caribbean-parts-of-the-kingdom/question-and-answer/what-are-the-different-parts-of-the-kingdom-of-the-netherlands">„What are the different parts of the Kingdom of the Netherlands?”</a>. Government of the Netherlands. <time datetime="2019-10-16">16 octombrie 2019</time>. Accesat în <time datetime="2021-02-14">14 februarie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Government+of+the+Netherlands&rft.atitle=What+are+the+different+parts+of+the+Kingdom+of+the+Netherlands%3F&rft.date=2019-10-16&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.government.nl%2Ftopics%2Fcaribbean-parts-of-the-kingdom%2Fquestion-and-answer%2Fwhat-are-the-different-parts-of-the-kingdom-of-the-netherlands&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-17"><a href="#cite_ref-17">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://europa.eu/european-union/about-eu/figures/living_en#size">„Living in the EU”</a>. European Union. <time datetime="2021-01-12">12 ianuarie 2021</time>. Accesat în <time datetime="2021-02-14">14 februarie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=European+Union&rft.atitle=Living+in+the+EU&rft.date=2021-01-12&rft_id=https%3A%2F%2Feuropa.eu%2Feuropean-union%2Fabout-eu%2Ffigures%2Fliving_en%23size&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-18"><a href="#cite_ref-18">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mae.ro/node/1726">Ministerul Afacerilor Externe: Regatul ȚĂRILOR DE JOS</a> </li> <li id="cite_note-19"><a href="#cite_ref-19">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140819083824/http://www.defensie.nl/english/topics/hydrography/contents/maritime-zones-and-boundaries/netherlands-boundaries-in-the-north-sea">„Netherlands boundaries in the North Sea”</a>. Ministry of Defence. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.defensie.nl/english/topics/hydrography/contents/maritime-zones-and-boundaries/netherlands-boundaries-in-the-north-sea">original</a> la <time datetime="2014-08-19">19 august 2014</time>. Accesat în <time datetime="2014-08-15">15 august 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Netherlands+boundaries+in+the+North+Sea&rft.pub=Ministry+of+Defence&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.defensie.nl%2Fenglish%2Ftopics%2Fhydrography%2Fcontents%2Fmaritime-zones-and-boundaries%2Fnetherlands-boundaries-in-the-north-sea&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Caribbean-Borders-20"><a href="#cite_ref-Caribbean-Borders_20-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://english.defensie.nl/topics/hydrography/maritime-limits-and-boundaries/maritime-boundaries-of-the-caribbean-part-of-the-kingdom">„Maritime boundaries of the Caribbean part of the Kingdom”</a>. Ministry of Defence (în engleză). <time datetime="2017-11-15">15 noiembrie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2020-08-05">5 august 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Ministry+of+Defence&rft.atitle=Maritime+boundaries+of+the+Caribbean+part+of+the+Kingdom&rft.date=2017-11-15&rft_id=https%3A%2F%2Fenglish.defensie.nl%2Ftopics%2Fhydrography%2Fmaritime-limits-and-boundaries%2Fmaritime-boundaries-of-the-caribbean-part-of-the-kingdom&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-22"><a href="#cite_ref-22">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cbs.nl/nl-nl/onze-diensten/methoden/classificaties/overig/gemeentegrootte-en-stedelijkheid">„Gemeentegrootte en stedelijkheid”</a> (în neerlandeză). <a href="/wiki/CBS" title="CBS">CBS</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q167086" class="extiw" title="d:Q167086">d</a>). Accesat în <time datetime="2019-12-16">16 decembrie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Gemeentegrootte+en+stedelijkheid&rft.pub=%3ACBS%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22CBS+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cbs.nl%2Fnl-nl%2Fonze-diensten%2Fmethoden%2Fclassificaties%2Foverig%2Fgemeentegrootte-en-stedelijkheid&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-23"><a href="#cite_ref-23">^</a> <cite class="citation web">Dutch Wikisource. <a class="external text" href="https://nl.wikisource.org/wiki/Grondwet_voor_het_Koninkrijk_der_Nederlanden">„Grondwet voor het Koninkrijk der Nederlanden”</a> [Constitution for the Kingdom of the Netherlands] (în neerlandeză). Accesat în <time datetime="2013-07-03">3 iulie 2013</time>. <q>... de hoofdstad Amsterdam ...</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Grondwet+voor+het+Koninkrijk+der+Nederlanden&rft.au=Dutch+Wikisource&rft_id=http%3A%2F%2Fnl.wikisource.org%2Fwiki%2FGrondwet_voor_het_Koninkrijk_der_Nederlanden&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988">  Parametru necunoscut <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|la=</code> ignorat (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#parameter_ignored" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-24"><a href="#cite_ref-24">^</a> <cite class="citation web">Permanent Mission of the Netherlands to the UN. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131005025411/http://netherlandsmission.org/article.asp?articleref=AR00000154EN&categoryvalue=netherlands&subcategoryvalue=nlgeneralinfo">„General Information”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://netherlandsmission.org/article.asp?articleref=AR00000154EN&categoryvalue=netherlands&subcategoryvalue=nlgeneralinfo">original</a> la <time datetime="2013-10-05">5 octombrie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-06-26">26 iunie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=General+Information&rft.au=Permanent+Mission+of+the+Netherlands+to+the+UN&rft_id=http%3A%2F%2Fnetherlandsmission.org%2Farticle.asp%3Farticleref%3DAR00000154EN%26categoryvalue%3Dnetherlands%26subcategoryvalue%3Dnlgeneralinfo&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/ddn-20200402-2_2021-11-25-25"><a href="#cite_ref-Ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/ddn-20200402-2_2021-11-25_25-0">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/ddn-20200402-2">„Rotterdam: the largest freight port in the EU”</a>, European Commission, <time datetime="2020-04-02">2 aprilie 2020</time>, accesat în <time datetime="2021-11-25">25 noiembrie 2021</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=European+Commission&rft.atitle=Rotterdam%3A+the+largest+freight+port+in+the+EU&rft.date=2020-04-02&rft_id=https%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Feurostat%2Fweb%2Fproducts-eurostat-news%2F-%2Fddn-20200402-2&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-26"><a href="#cite_ref-26">^</a> <cite class="citation book">van Krieken, Peter J.; David McKay (<time datetime="2005">2005</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/haguelegalcapita0000unse">The Hague: Legal Capital of the World</a>. Cambridge University Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-90-6704-185-0" title="Special:Referințe în cărți/978-90-6704-185-0">978-90-6704-185-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Hague%3A+Legal+Capital+of+the+World&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=2005&rft.isbn=978-90-6704-185-0&rft.aulast=van+Krieken&rft.aufirst=Peter+J.&rft.au=David+McKay&rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Fhaguelegalcapita0000unse&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-:1-27">^ <a href="#cite_ref-:1_27-0">a</a> <a href="#cite_ref-:1_27-1">b</a> <cite class="citation journal">Schiermeier, Quirin (<time datetime="2010-07-05">5 iulie 2010</time>). „Few fishy facts found in climate report”. Nature. 466 (170): 170. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1038%2F466170a">10.1038/466170a</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/0028-0836">0028-0836</a>. <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20613812">20613812</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Nature&rft.atitle=Few+fishy+facts+found+in+climate+report&rft.volume=466&rft.issue=170&rft.pages=170&rft.date=2010-07-05&rft.issn=0028-0836&rft_id=info%3Apmid%2F20613812&rft_id=info%3Adoi%2F10.1038%2F466170a&rft.aulast=Schiermeier&rft.aufirst=Quirin&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Cavendish_2003-28"><a href="#cite_ref-Cavendish_2003_28-0">^</a> <cite class="citation book"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/howitworks09mars">How it Works: Science and Technology</a>. Marshall Cavendish. <time datetime="2003">2003</time>. p. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/howitworks09mars/page/1208">1208</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7614-7323-7" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7614-7323-7">978-0-7614-7323-7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=How+it+Works%3A+Science+and+Technology&rft.pages=1208&rft.pub=Marshall+Cavendish&rft.date=2003&rft.isbn=978-0-7614-7323-7&rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Fhowitworks09mars&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-29"><a href="#cite_ref-29">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.britannica.com/place/Netherlands">„Netherlands - Dutch civilization in the Golden Age (1609–1713)”</a>. Encyclopedia Britannica (în engleză). Accesat în <time datetime="2021-11-10">10 noiembrie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Encyclopedia+Britannica&rft.atitle=Netherlands+-+Dutch+civilization+in+the+Golden+Age+%281609%E2%80%931713%29&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2Fplace%2FNetherlands&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-30"><a href="#cite_ref-30">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.britannica.com/place/Dutch-Republic">„Dutch Republic | History & Facts”</a>. Encyclopedia Britannica (în engleză). Accesat în <time datetime="2021-11-10">10 noiembrie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Encyclopedia+Britannica&rft.atitle=Dutch+Republic+%7C+History+%26+Facts&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2Fplace%2FDutch-Republic&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-31"><a href="#cite_ref-31">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.historyworld.net/wrldhis/plaintexthistories.asp?historyid=aa61">„HISTORY OF THE DUTCH EMPIRE”</a>. www.historyworld.net. Accesat în <time datetime="2021-11-10">10 noiembrie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.historyworld.net&rft.atitle=HISTORY+OF+THE+DUTCH+EMPIRE&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.historyworld.net%2Fwrldhis%2Fplaintexthistories.asp%3Fhistoryid%3Daa61&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-32"><a href="#cite_ref-32">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150122103304/http://www.freshplaza.com/article/133941/Netherlands-Agricultural-exports-top-80-billion-Euros">„Netherlands: Agricultural exports top 80 billion Euros”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.freshplaza.com/article/133941/Netherlands-Agricultural-exports-top-80-billion-Euros">original</a> la <time datetime="2015-01-22">22 ianuarie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2015-01-25">25 ianuarie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Netherlands%3A+Agricultural+exports+top+80+billion+Euros&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.freshplaza.com%2Farticle%2F133941%2FNetherlands-Agricultural-exports-top-80-billion-Euros&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-hollandtrade.com-33">^ <a href="#cite_ref-hollandtrade.com_33-0">a</a> <a href="#cite_ref-hollandtrade.com_33-1">b</a> <cite class="citation web">(RVO), Netherlands Enterprise Agency (<time datetime="2015-07-17">17 iulie 2015</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160101082732/http://www.hollandtrade.com/sector-information/agriculture-and-food/?bstnum=4909">„Agriculture and food”</a>. hollandtrade.com. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.hollandtrade.com/sector-information/agriculture-and-food/?bstnum=4909">original</a> la <time datetime="2016-01-01">1 ianuarie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2016-08-26">26 august 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=hollandtrade.com&rft.atitle=Agriculture+and+food&rft.date=2015-07-17&rft.aulast=%28RVO%29&rft.aufirst=Netherlands+Enterprise+Agency&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.hollandtrade.com%2Fsector-information%2Fagriculture-and-food%2F%3Fbstnum%3D4909&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-nationalgeographic.com-34"><a href="#cite_ref-nationalgeographic.com_34-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.nationalgeographic.com/magazine/2017/09/holland-agriculture-sustainable-farming/">„How the Netherlands Feeds the World”</a>. <a href="/wiki/National_Geographic_Society" title="National Geographic Society">National Geographic Society</a>. septembrie 2017. Accesat în <time datetime="2020-01-15">15 ianuarie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=National+Geographic+Society&rft.atitle=How+the+Netherlands+Feeds+the+World&rft.date=2017-09&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.nationalgeographic.com%2Fmagazine%2F2017%2F09%2Fholland-agriculture-sustainable-farming%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-GDP_IMF-35"><a href="#cite_ref-GDP_IMF_35-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2019/02/weodata/weorept.aspx?pr.x=50&pr.y=11&sy=2019&ey=2019&scsm=1&ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&c=512%2C668%2C914%2C672%2C612%2C946%2C614%2C137%2C311%2C546%2C213%2C674%2C911%2C676%2C314%2C548%2C193%2C556%2C122%2C678%2C912%2C181%2C313%2C867%2C419%2C682%2C513%2C684%2C316%2C273%2C913%2C868%2C124%2C921%2C339%2C948%2C638%2C943%2C514%2C686%2C218%2C688%2C963%2C518%2C616%2C728%2C223%2C836%2C516%2C558%2C918%2C138%2C748%2C196%2C618%2C278%2C624%2C692%2C522%2C694%2C622%2C962%2C156%2C142%2C626%2C449%2C628%2C564%2C228%2C565%2C924%2C283%2C233%2C853%2C632%2C288%2C636%2C293%2C634%2C566%2C238%2C964%2C662%2C182%2C960%2C359%2C423%2C453%2C935%2C968%2C128%2C922%2C611%2C714%2C321%2C862%2C243%2C135%2C248%2C716%2C469%2C456%2C253%2C722%2C642%2C942%2C643%2C718%2C939%2C724%2C734%2C576%2C644%2C936%2C819%2C961%2C172%2C813%2C132%2C726%2C646%2C199%2C648%2C733%2C915%2C184%2C134%2C524%2C652%2C361%2C174%2C362%2C328%2C364%2C258%2C732%2C656%2C366%2C654%2C144%2C336%2C146%2C263%2C463%2C268%2C528%2C532%2C923%2C944%2C738%2C176%2C578%2C534%2C537%2C536%2C742%2C429%2C866%2C433%2C369%2C178%2C744%2C436%2C186%2C136%2C925%2C343%2C869%2C158%2C746%2C439%2C926%2C916%2C466%2C664%2C112%2C826%2C111%2C542%2C298%2C967%2C927%2C443%2C846%2C917%2C299%2C544%2C582%2C941%2C474%2C446%2C754%2C666%2C698&s=NGDPDPC&grp=0&a=">„World Economic Outlook Database, October 2019”</a>. <a href="/wiki/International_Monetary_Fund" class="mw-redirect" title="International Monetary Fund">World Economic Outlook</a>. <a href="/wiki/International_Monetary_Fund" class="mw-redirect" title="International Monetary Fund">International Monetary Fund</a>. octombrie 2019. Accesat în <time datetime="2020-01-01">1 ianuarie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=World+Economic+Outlook&rft.atitle=World+Economic+Outlook+Database%2C+October+2019&rft.date=2019-10&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.imf.org%2Fexternal%2Fpubs%2Fft%2Fweo%2F2019%2F02%2Fweodata%2Fweorept.aspx%3Fpr.x%3D50%26pr.y%3D11%26sy%3D2019%26ey%3D2019%26scsm%3D1%26ssd%3D1%26sort%3Dcountry%26ds%3D.%26br%3D1%26c%3D512%252C668%252C914%252C672%252C612%252C946%252C614%252C137%252C311%252C546%252C213%252C674%252C911%252C676%252C314%252C548%252C193%252C556%252C122%252C678%252C912%252C181%252C313%252C867%252C419%252C682%252C513%252C684%252C316%252C273%252C913%252C868%252C124%252C921%252C339%252C948%252C638%252C943%252C514%252C686%252C218%252C688%252C963%252C518%252C616%252C728%252C223%252C836%252C516%252C558%252C918%252C138%252C748%252C196%252C618%252C278%252C624%252C692%252C522%252C694%252C622%252C962%252C156%252C142%252C626%252C449%252C628%252C564%252C228%252C565%252C924%252C283%252C233%252C853%252C632%252C288%252C636%252C293%252C634%252C566%252C238%252C964%252C662%252C182%252C960%252C359%252C423%252C453%252C935%252C968%252C128%252C922%252C611%252C714%252C321%252C862%252C243%252C135%252C248%252C716%252C469%252C456%252C253%252C722%252C642%252C942%252C643%252C718%252C939%252C724%252C734%252C576%252C644%252C936%252C819%252C961%252C172%252C813%252C132%252C726%252C646%252C199%252C648%252C733%252C915%252C184%252C134%252C524%252C652%252C361%252C174%252C362%252C328%252C364%252C258%252C732%252C656%252C366%252C654%252C144%252C336%252C146%252C263%252C463%252C268%252C528%252C532%252C923%252C944%252C738%252C176%252C578%252C534%252C537%252C536%252C742%252C429%252C866%252C433%252C369%252C178%252C744%252C436%252C186%252C136%252C925%252C343%252C869%252C158%252C746%252C439%252C926%252C916%252C466%252C664%252C112%252C826%252C111%252C542%252C298%252C967%252C927%252C443%252C846%252C917%252C299%252C544%252C582%252C941%252C474%252C446%252C754%252C666%252C698%26s%3DNGDPDPC%26grp%3D0%26a%3D&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-36"><a href="#cite_ref-36">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170201195036/https://rsf.org/en/ranking">„2016 World Press Freedom Index – RSF”</a>. Rsf.org. <time datetime="2017-02-01">1 februarie 2017</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://rsf.org/en/ranking">original</a> la <time datetime="2017-02-01">1 februarie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Rsf.org&rft.atitle=2016+World+Press+Freedom+Index+%E2%80%93+RSF&rft.date=2017-02-01&rft_id=https%3A%2F%2Frsf.org%2Fen%2Franking&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-37"><a href="#cite_ref-37">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130510115657/http://www.heritage.org/index/country/netherlands">„Netherlands”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.heritage.org/index/country/netherlands">original</a> la <time datetime="2013-05-10">10 mai 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-05-10">10 mai 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Netherlands&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.heritage.org%2Findex%2Fcountry%2Fnetherlands&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-38"><a href="#cite_ref-38">^</a> <cite class="citation book">Helliwell, John; Layard, Richard; Sachs, Jeffrey (<time datetime="2017-03-20">20 martie 2017</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170712180233/http://worldhappiness.report/wp-content/uploads/sites/2/2017/03/HR17.pdf">World Happiness Report 2017</a> (PDF). <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Na%C8%9Biunilor_Unite" title="Organizația Națiunilor Unite">United Nations</a> <a href="/w/index.php?title=Sustainable_Development_Solutions_Network&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sustainable Development Solutions Network — pagină inexistentă">Sustainable Development Solutions Network</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q17355018" class="extiw" title="d:Q17355018">d</a>). <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-9968513-5-0" title="Special:Referințe în cărți/978-0-9968513-5-0">978-0-9968513-5-0</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://worldhappiness.report/wp-content/uploads/sites/2/2017/03/HR17.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2017-07-12">12 iulie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2017-06-18">18 iunie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=World+Happiness+Report+2017&rft.pub=United+Nations+%3ASustainable+Development+Solutions+Network%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Sustainable+Development+Solutions+Network+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.date=2017-03-20&rft.isbn=978-0-9968513-5-0&rft.aulast=Helliwell&rft.aufirst=John&rft.au=Layard%2C+Richard&rft.au=Sachs%2C+Jeffrey&rft_id=http%3A%2F%2Fworldhappiness.report%2Fwp-content%2Fuploads%2Fsites%2F2%2F2017%2F03%2FHR17.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-39"><a href="#cite_ref-39">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160322181030/http://worldhappiness.report/wp-content/uploads/sites/2/2016/03/HR-V1_web.pdf">„2016 World Happiness Report”</a> (PDF). Worldhappiness.report. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://worldhappiness.report/wp-content/uploads/sites/2/2016/03/HR-V1_web.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2016-03-22">22 martie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2017-08-03">3 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Worldhappiness.report&rft.atitle=2016+World+Happiness+Report&rft_id=http%3A%2F%2Fworldhappiness.report%2Fwp-content%2Fuploads%2Fsites%2F2%2F2016%2F03%2FHR-V1_web.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-41"><a href="#cite_ref-41">^</a> <cite class="citation book"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://happiness-report.s3.amazonaws.com/2021/WHR+21.pdf">Human Development Report 2021</a> (PDF). New York: <a href="/wiki/Programul_Na%C8%9Biunilor_Unite_pentru_Dezvoltare" title="Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare">United Nations Development Programme</a>. <time datetime="2021">2021</time>. p. 24. Accesat în <time datetime="2021-04-28">28 aprilie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Human+Development+Report+2021&rft.place=New+York&rft.pages=24&rft.pub=United+Nations+Development+Programme&rft.date=2021&rft_id=https%3A%2F%2Fhappiness-report.s3.amazonaws.com%2F2021%2FWHR%2B21.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-42"><a href="#cite_ref-42">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://worldhappiness.report/">„World Happiness Report”</a>. worldhappiness.report (în engleză). Accesat în <time datetime="2021-04-28">28 aprilie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=worldhappiness.report&rft.atitle=World+Happiness+Report&rft_id=https%3A%2F%2Fworldhappiness.report%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Franks_(Columbia_Encyclopedia)-43"><a href="#cite_ref-Franks_(Columbia_Encyclopedia)_43-0">^</a> <cite class="citation encyclopaedia"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.encyclopedia.com/topic/Franks.aspx">„Franks”</a>. <a href="/w/index.php?title=Columbia_Encyclopedia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Columbia Encyclopedia — pagină inexistentă">Columbia Encyclopedia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q595827" class="extiw" title="d:Q595827">d</a>). <a href="/wiki/Columbia_University_Press" title="Columbia University Press">Columbia University Press</a>. <time datetime="2013">2013</time>. Accesat în <time datetime="2014-02-01">1 februarie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Franks&rft.btitle=%3AColumbia+Encyclopedia%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Columbia+Encyclopedia+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.pub=Columbia+University+Press&rft.date=2013&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.encyclopedia.com%2Ftopic%2FFranks.aspx&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-44"><a href="#cite_ref-44">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://nobhist.narod.ru/lorraine.html">„Lotharingia / Lorraine (Lothringen)”</a>. <time datetime="2013-09-05">5 septembrie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2014-02-01">1 februarie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Lotharingia+%2F+Lorraine+%28Lothringen%29&rft.date=2013-09-05&rft_id=http%3A%2F%2Fnobhist.narod.ru%2Florraine.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-BlockmansPrevenier2010-45"><a href="#cite_ref-BlockmansPrevenier2010_45-0">^</a> <cite class="citation book">Wim Blockmans; Walter Prevenier (<time datetime="2010-08-03">3 august 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=0Foy9GGgdcgC&q=duke+pays+de+par+deçà&pg=PA85">The Promised Lands: The Low Countries Under Burgundian Rule, 1369–1530</a>. University of Pennsylvania Press. pp. 85–. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8122-0070-6" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8122-0070-6">978-0-8122-0070-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Promised+Lands%3A+The+Low+Countries+Under+Burgundian+Rule%2C+1369%E2%80%931530&rft.pages=85-&rft.pub=University+of+Pennsylvania+Press&rft.date=2010-08-03&rft.isbn=978-0-8122-0070-6&rft.au=Wim+Blockmans&rft.au=Walter+Prevenier&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D0Foy9GGgdcgC%26q%3Dduke%2Bpays%2Bde%2Bpar%2Bde%C3%A7%C3%A0%26pg%3DPA85&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-46"><a href="#cite_ref-46">^</a> <cite class="citation book">Elton, Geoffrey Rudolph (<time datetime="1990">1990</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=59Pae06JSiUC&q=The%20New%20Cambridge%20Modern%20History%3A%20Volume%202%2C%20The%20Reformation%2C%201520-1559&pg=PA342">The New Cambridge Modern History: Volume 2, The Reformation, 1520–1559</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-521-34536-1" title="Special:Referințe în cărți/978-0-521-34536-1">978-0-521-34536-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+New+Cambridge+Modern+History%3A+Volume+2%2C+The+Reformation%2C+1520%E2%80%931559&rft.date=1990&rft.isbn=978-0-521-34536-1&rft.aulast=Elton&rft.aufirst=Geoffrey+Rudolph&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D59Pae06JSiUC%26q%3DThe%2520New%2520Cambridge%2520Modern%2520History%253A%2520Volume%25202%252C%2520The%2520Reformation%252C%25201520-1559%26pg%3DPA342&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Lem-47"><a href="#cite_ref-Lem_47-0">^</a> <cite class="citation web">Van der Lem, Anton. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20171010141427/http://www.dutchrevolt.leiden.edu/dutch/verhaal/Pages/verhaal01.aspx">„De Opstand in de Nederlanden 1555–1609;De landen van herwaarts over”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.dutchrevolt.leiden.edu/dutch/verhaal/Pages/verhaal01.aspx">original</a> la <time datetime="2017-10-10">10 octombrie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2013-03-11">11 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=De+Opstand+in+de+Nederlanden+1555%E2%80%931609%3BDe+landen+van+herwaarts+over&rft.aulast=Van+der+Lem&rft.aufirst=Anton&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.dutchrevolt.leiden.edu%2Fdutch%2Fverhaal%2FPages%2Fverhaal01.aspx&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-48"><a href="#cite_ref-48">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.telegraph.co.uk/topics/about-us/style-book/1435302/Telegraph-style-book-places-and-peoples.html">„Telegraph style book: places and peoples”</a>. The Daily Telegraph. London. <time datetime="2008-04-12">12 aprilie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2014-03-31">31 martie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Daily+Telegraph&rft.atitle=Telegraph+style+book%3A+places+and+peoples&rft.date=2008-04-12&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.telegraph.co.uk%2Ftopics%2Fabout-us%2Fstyle-book%2F1435302%2FTelegraph-style-book-places-and-peoples.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-49"><a href="#cite_ref-49">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://handbook.reuters.com/index.php?title=H#Holland">„The Reuters Style Guide”</a>. Accesat în <time datetime="2014-03-31">31 martie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=The+Reuters+Style+Guide&rft_id=http%3A%2F%2Fhandbook.reuters.com%2Findex.php%3Ftitle%3DH%23Holland&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-50"><a href="#cite_ref-50">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120227003642/http://www2.media.uoa.gr/lectures/linguistic_archives/academic_papers0506/notes/stylesheets_3.pdf">„The BBC News Styleguide”</a> (PDF). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www2.media.uoa.gr/lectures/linguistic_archives/academic_papers0506/notes/stylesheets_3.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2012-02-27">27 februarie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2014-03-31">31 martie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+BBC+News+Styleguide&rft_id=http%3A%2F%2Fwww2.media.uoa.gr%2Flectures%2Flinguistic_archives%2Facademic_papers0506%2Fnotes%2Fstylesheets_3.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-51"><a href="#cite_ref-51">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://image.guardian.co.uk/sys-files/Guardian/documents/2004/07/15/styleguidepdfjuly2004.pdf">„The Guardian style guide”</a> (PDF). London. Accesat în <time datetime="2014-03-31">31 martie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=The+Guardian+style+guide&rft_id=http%3A%2F%2Fimage.guardian.co.uk%2Fsys-files%2FGuardian%2Fdocuments%2F2004%2F07%2F15%2Fstyleguidepdfjuly2004.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-52"><a href="#cite_ref-52">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.netherlands-tourism.com/netherlands-holland/">Netherlands Tourism</a> "Holland vs Netherlands – Is the Netherlands the same as Holland?" </li> <li id="cite_note-53"><a href="#cite_ref-53">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://exploreholland.nl/holland-vs-netherlands/">„Holland vs Netherlands: Everything you need to know”</a>. Explore Holland (în engleză). <time datetime="2020-01-17">17 ianuarie 2020</time>. Accesat în <time datetime="2020-01-17">17 ianuarie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Explore+Holland&rft.atitle=Holland+vs+Netherlands%3A+Everything+you+need+to+know&rft.date=2020-01-17&rft_id=https%3A%2F%2Fexploreholland.nl%2Fholland-vs-netherlands%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-54"><a href="#cite_ref-54">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.nytimes.com/2020/01/13/world/europe/holland-netherlands-new-name.html">„Why Dutch Officials Want You to Forget the Country of Holland”</a>. The New York Times. New York City. <time datetime="2020-01-13">13 ianuarie 2020</time>. Accesat în <time datetime="2020-01-15">15 ianuarie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+New+York+Times&rft.atitle=Why+Dutch+Officials+Want+You+to+Forget+the+Country+of+Holland&rft.date=2020-01-13&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.nytimes.com%2F2020%2F01%2F13%2Fworld%2Feurope%2Fholland-netherlands-new-name.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-55"><a href="#cite_ref-55">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.mijnwoordenboek.nl/dialect-vertaler.php?woord=hollander">„Dialectenwoordenboek”</a>. www.mijnwoordenboek.nl.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.mijnwoordenboek.nl&rft.atitle=Dialectenwoordenboek&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.mijnwoordenboek.nl%2Fdialect-vertaler.php%3Fwoord%3Dhollander&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-56"><a href="#cite_ref-56">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.denederlandsegrondwet.nl/id/vi8rkak8hrwe/artikel_3_proclamatie_van_2_december">„Artikel 3: Proclamatie van 2 december 1813: Willem I aanvaardt de Souvereiniteit van Nederland - Nederlandse Grondwet”</a>. www.denederlandsegrondwet.nl. Accesat în <time datetime="2021-12-14">14 decembrie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.denederlandsegrondwet.nl&rft.atitle=Artikel+3%3A+Proclamatie+van+2+december+1813%3A+Willem+I+aanvaardt+de+Souvereiniteit+van+Nederland+-+Nederlandse+Grondwet&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.denederlandsegrondwet.nl%2Fid%2Fvi8rkak8hrwe%2Fartikel_3_proclamatie_van_2_december&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-57"><a href="#cite_ref-57">^</a> <cite class="citation journal">Roebroeks, Wil; Sier, Mark J.; Nielsen, Trine Kellberg; Loecker, Dimitri De; Parés, Josep Maria; Arps, Charles E. S.; Mücher, Herman J. (<time datetime="2012-02-07">7 februarie 2012</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3277516">„Use of red ochre by early Neandertals”</a>. Proceedings of the National Academy of Sciences. 109 (6): 1889–1894. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2012PNAS..109.1889R">2012PNAS..109.1889R</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1073%2Fpnas.1112261109">10.1073/pnas.1112261109</a>. <a href="/wiki/PubMed_Central" title="PubMed Central">PMC</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3277516">3277516</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />. <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22308348">22308348</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Proceedings+of+the+National+Academy+of+Sciences&rft.atitle=Use+of+red+ochre+by+early+Neandertals&rft.volume=109&rft.issue=6&rft.pages=1889-1894&rft.date=2012-02-07&rft_id=%2F%2Fwww.ncbi.nlm.nih.gov%2Fpmc%2Farticles%2FPMC3277516&rft_id=info%3Apmid%2F22308348&rft_id=info%3Adoi%2F10.1073%2Fpnas.1112261109&rft_id=info%3Abibcode%2F2012PNAS..109.1889R&rft.aulast=Roebroeks&rft.aufirst=Wil&rft.au=Sier%2C+Mark+J.&rft.au=Nielsen%2C+Trine+Kellberg&rft.au=Loecker%2C+Dimitri+De&rft.au=Par%C3%A9s%2C+Josep+Maria&rft.au=Arps%2C+Charles+E.+S.&rft.au=M%C3%BCcher%2C+Herman+J.&rft_id=%2F%2Fwww.ncbi.nlm.nih.gov%2Fpmc%2Farticles%2FPMC3277516&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-58"><a href="#cite_ref-58">^</a> <cite id="CITEREFVan_Zeist1957" class="citation">Van Zeist, W. (<time datetime="1957">1957</time>), „De steentijd van Nederland”, Nieuwe Drentse Volksalmanak, 75, pp. 4–11</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Nieuwe+Drentse+Volksalmanak&rft.atitle=De+steentijd+van+Nederland&rft.volume=75&rft.pages=4-11&rft.date=1957&rft.aulast=Van+Zeist&rft.aufirst=W.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Kooijmans1998-59"><a href="#cite_ref-Kooijmans1998_59-0">^</a> Louwe Kooijmans, L.P., "<a rel="nofollow" class="external text" href="https://openaccess.leidenuniv.nl/bitstream/handle/1887/1108/171_060.pdf?sequence=1">Trijntje van de Betuweroute, Jachtkampen uit de Steentijd te Hardinxveld-Giessendam</a>", 1998, Spiegel Historiael 33, pp. 423–428 </li> <li id="cite_note-60"><a href="#cite_ref-60">^</a> Volkskrant 24 August 2007 "<a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.volkskrant.nl/wetenschap/article455140.ece/Prehistorische_akker_gevonden_bij_Swifterbant">Prehistoric agricultural field found in Swifterbant, 4300–4000 BC</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090919141403/http://www.volkskrant.nl/wetenschap/article455140.ece/Prehistorische_akker_gevonden_bij_Swifterbant">Arhivat</a> în <time datetime="2009-09-19">19 septembrie 2009</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>." </li> <li id="cite_note-61"><a href="#cite_ref-61">^</a> <cite class="citation book">Fokkens, Harry; Nicolis, ed. (<time datetime="2012">2012</time>). Background to beakers : inquiries in regional cultural backgrounds to the Bell Beaker complex. Leiden: Sidestone. p. 131. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-90-8890-084-6" title="Special:Referințe în cărți/978-90-8890-084-6">978-90-8890-084-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Background+to+beakers+%3A+inquiries+in+regional+cultural+backgrounds+to+the+Bell+Beaker+complex&rft.place=Leiden&rft.pages=131&rft.pub=Sidestone&rft.date=2012&rft.isbn=978-90-8890-084-6&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-62"><a href="#cite_ref-62">^</a> <cite class="citation web">Harry, Fokkens. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20171010141442/https://openaccess.leidenuniv.nl/bitstream/handle/1887/19822/Fokkens_2001_The%20periodisation%20of%20the%20Dutch%20Bronze%20Age%20a%20critical%20review%5b1%5d_Redacted.pdf?sequence=1">„The Periodisation of the Dutch Bronze Age: a Critical Review”</a> (PDF). Open Access Leiden University. Faculty of Archaeology, Leiden. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://openaccess.leidenuniv.nl/bitstream/handle/1887/19822/Fokkens_2001_The%20periodisation%20of%20the%20Dutch%20Bronze%20Age%20a%20critical%20review%5b1%5d_Redacted.pdf?sequence=1">original</a> (PDF) la <time datetime="2017-10-10">10 octombrie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2017-07-07">7 iulie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Open+Access+Leiden+University&rft.atitle=The+Periodisation+of+the+Dutch+Bronze+Age%3A+a+Critical+Review&rft.aulast=Harry&rft.aufirst=Fokkens&rft_id=https%3A%2F%2Fopenaccess.leidenuniv.nl%2Fbitstream%2Fhandle%2F1887%2F19822%2FFokkens_2001_The%2520periodisation%2520of%2520the%2520Dutch%2520Bronze%2520Age%2520a%2520critical%2520review%5B1%5D_Redacted.pdf%3Fsequence%3D1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-63"><a href="#cite_ref-63">^</a> The New Encyclopædia Britannica, 15th edition, 22:641–642 </li> <li id="cite_note-Verhaal-64">^ <a href="#cite_ref-Verhaal_64-0">a</a> <a href="#cite_ref-Verhaal_64-1">b</a> <a href="#cite_ref-Verhaal_64-2">c</a> <a href="#cite_ref-Verhaal_64-3">d</a> <a href="#cite_ref-Verhaal_64-4">e</a> <a href="#cite_ref-Verhaal_64-5">f</a> de Vries, Jan W., Roland Willemyns and Peter Burger, Het verhaal van een taal, Amsterdam: Prometheus, 2003, pp. 12, 21–27 </li> <li id="cite_note-65"><a href="#cite_ref-65">^</a> Hachmann, Rolf, Georg Kossack and Hans Kuhn, Völker zwischen Germanen und Kelten, 1986, pp. 183–212 </li> <li id="cite_note-Lendering-66">^ <a href="#cite_ref-Lendering_66-0">a</a> <a href="#cite_ref-Lendering_66-1">b</a> Lendering, Jona, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.livius.org/ga-gh/germania/inferior.htm">"Germania Inferior"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200607071937/https://www.livius.org/ga-gh/germania/inferior.htm">Arhivat</a> în <time datetime="2020-06-07">7 iunie 2020</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., Livius.org. </li> <li id="cite_note-67"><a href="#cite_ref-67">^</a> <cite class="citation web">Lendering, Jona. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.livius.org/articles/concept/the-edges-of-the-earth-1/the-edges-of-the-earth-3/">„The Edges of the Earth (3) – Livius”</a>. www.livius.org. Accesat în <time datetime="2019-02-28">28 februarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.livius.org&rft.atitle=The+Edges+of+the+Earth+%283%29+%E2%80%93+Livius&rft.aulast=Lendering&rft.aufirst=Jona&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.livius.org%2Farticles%2Fconcept%2Fthe-edges-of-the-earth-1%2Fthe-edges-of-the-earth-3%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-68"><a href="#cite_ref-68">^</a> Roymans, Nico, Ethnic Identity and Imperial Power: The Batavians in the Early Roman Empire, Amsterdam: Amsterdam University Press, 2005, pp 226–227 </li> <li id="cite_note-Previté-Orton-69">^ <a href="#cite_ref-Previté-Orton_69-0">a</a> <a href="#cite_ref-Previté-Orton_69-1">b</a> Previté-Orton, Charles, The Shorter Cambridge Medieval History, vol. </li> <li id="cite_note-70"><a href="#cite_ref-70">^</a> <cite id="CITEREFGrane2007" class="citation">Grane, Thomas (<time datetime="2007">2007</time>), „From Gallienus to Probus – Three decades of turmoil and recovery”, The Roman Empire and Southern Scandinavia–a Northern Connection! (PhD thesis), Copenhagen: University of Copenhagen, p. 109</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=From+Gallienus+to+Probus+%E2%80%93+Three+decades+of+turmoil+and+recovery&rft.btitle=The+Roman+Empire+and+Southern+Scandinavia%E2%80%93a+Northern+Connection%21+%28PhD+thesis%29&rft.place=Copenhagen&rft.pages=109&rft.pub=University+of+Copenhagen&rft.date=2007&rft.aulast=Grane&rft.aufirst=Thomas&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-71"><a href="#cite_ref-71">^</a> <cite class="citation book">De Koning, Jan (<time datetime="2003">2003</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=rCJOxv2JiVQC&pg=PA53">Why did they leave? Why did they stay? On continuity versus discontinuity from Roman times to Early Middle Ages in the western coastal area of the Netherlands. In: Kontinuität und Diskontinuität: Germania inferior am Beginn und am Ende der römischen Herrschaft; Beiträge des deutsch-niederländischen Kolloquiums in der Katholieke Universiteit Nijmegen, (27. bis 30.6.2001)</a> (în engleză). Walter de Gruyter. pp. 53–83. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-3-11-017688-9" title="Special:Referințe în cărți/978-3-11-017688-9">978-3-11-017688-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Why+did+they+leave%3F+Why+did+they+stay%3F+On+continuity+versus+discontinuity+from+Roman+times+to+Early+Middle+Ages+in+the+western+coastal+area+of+the+Netherlands.+In%3A+Kontinuit%C3%A4t+und+Diskontinuit%C3%A4t%3A+Germania+inferior+am+Beginn+und+am+Ende+der+r%C3%B6mischen+Herrschaft%3B+Beitr%C3%A4ge+des+deutsch-niederl%C3%A4ndischen+Kolloquiums+in+der+Katholieke+Universiteit+Nijmegen%2C+%2827.+bis+30.6.2001%29&rft.pages=53-83&rft.pub=Walter+de+Gruyter&rft.date=2003&rft.isbn=978-3-11-017688-9&rft.aulast=De+Koning&rft.aufirst=Jan&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DrCJOxv2JiVQC%26pg%3DPA53&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-72"><a href="#cite_ref-72">^</a> <cite class="citation book">Vaan, Michiel de (<time datetime="2017-12-15">15 decembrie 2017</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=eEVADwAAQBAJ&pg=PA42">The Dawn of Dutch: Language contact in the Western Low Countries before 1200</a> (în engleză). John Benjamins Publishing Company. pp. 42–44. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-90-272-6450-3" title="Special:Referințe în cărți/978-90-272-6450-3">978-90-272-6450-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Dawn+of+Dutch%3A+Language+contact+in+the+Western+Low+Countries+before+1200&rft.pages=42-44&rft.pub=John+Benjamins+Publishing+Company&rft.date=2017-12-15&rft.isbn=978-90-272-6450-3&rft.aulast=Vaan&rft.aufirst=Michiel+de&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DeEVADwAAQBAJ%26pg%3DPA42&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-73"><a href="#cite_ref-73">^</a> <cite class="citation book">Blom, J. C. H. (<time datetime="2006-06-30">30 iunie 2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=j10lCgAAQBAJ">History of the Low Countries</a> (în engleză). Berghahn Books. pp. 6–18. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-84545-272-8" title="Special:Referințe în cărți/978-1-84545-272-8">978-1-84545-272-8</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=History+of+the+Low+Countries&rft.pages=6-18&rft.pub=Berghahn+Books&rft.date=2006-06-30&rft.isbn=978-1-84545-272-8&rft.aulast=Blom&rft.aufirst=J.+C.+H.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Dj10lCgAAQBAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Ethnic_Constructs_in_Antiquity-74">^ <a href="#cite_ref-Ethnic_Constructs_in_Antiquity_74-0">a</a> <a href="#cite_ref-Ethnic_Constructs_in_Antiquity_74-1">b</a> <a href="#cite_ref-Ethnic_Constructs_in_Antiquity_74-2">c</a> <cite id="CITEREFBazelmans2009" class="citation">Bazelmans, Jos (<time datetime="2009">2009</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170830194912/http://s393993344.online.de/ssoar/handle/document/27183">„The early-medieval use of ethnic names from classical antiquity: The case of the Frisians”</a>, În Derks, Ton; Roymans, Nico, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://s393993344.online.de/ssoar/handle/document/27183">Ethnic Constructs in Antiquity: The Role of Power and Tradition</a>, Amsterdam: Amsterdam University, pp. 321–337, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-90-8964-078-9" title="Special:Referințe în cărți/978-90-8964-078-9">978-90-8964-078-9</a>, arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=fM_cmuhmSbIC&pg=PA321">original</a> la <time datetime="2017-08-30">30 august 2017</time>, accesat în <time datetime="2017-06-03">3 iunie 2017</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=The+early-medieval+use+of+ethnic+names+from+classical+antiquity%3A+The+case+of+the+Frisians&rft.btitle=Ethnic+Constructs+in+Antiquity%3A+The+Role+of+Power+and+Tradition&rft.place=Amsterdam&rft.pages=321-337&rft.pub=Amsterdam+University&rft.date=2009&rft.isbn=978-90-8964-078-9&rft.aulast=Bazelmans&rft.aufirst=Jos&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DfM_cmuhmSbIC%26pg%3DPA321&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-75"><a href="#cite_ref-75">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.bertsgeschiedenissite.nl/ijzertijd/eeuw1ac/frisii.html">Frisii en Frisiaevones, 25–08–02 (Dutch)</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20111003101550/http://www.bertsgeschiedenissite.nl/ijzertijd/eeuw1ac/frisii.html">Arhivat</a> în <time datetime="2011-10-03">3 octombrie 2011</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., Bertsgeschiedenissite.nl. </li> <li id="cite_note-76"><a href="#cite_ref-76">^</a> Willemsen, A. (2009), Dorestad. </li> <li id="cite_note-Atlas-77"><a href="#cite_ref-Atlas_77-0">^</a> <cite class="citation book">MacKay, Angus; David Ditchburn (<time datetime="1997">1997</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=q50IyzCMQxgC&q=dorestad&pg=PA57">Atlas of Medieval Europe</a>. <a href="/wiki/Routledge" title="Routledge">Routledge</a>. p. 57. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-415-01923-1" title="Special:Referințe în cărți/978-0-415-01923-1">978-0-415-01923-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Atlas+of+Medieval+Europe&rft.pages=57&rft.pub=Routledge&rft.date=1997&rft.isbn=978-0-415-01923-1&rft.aulast=MacKay&rft.aufirst=Angus&rft.au=David+Ditchburn&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Dq50IyzCMQxgC%26q%3Ddorestad%26pg%3DPA57&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-78"><a href="#cite_ref-78">^</a> Baldwin, Stewart, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archiver.rootsweb.ancestry.com/th/read/GEN-MEDIEVAL/2002-09/1031544685">"Danish Haralds in 9th Century Frisia"</a>. </li> <li id="cite_note-79"><a href="#cite_ref-79">^</a> <cite class="citation book">Motley, John (<time datetime="1859">1859</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/risedutchrepubl01motlgoog">The Rise of the Dutch Republic, Volume 2</a>. pp. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/risedutchrepubl01motlgoog/page/n33">25</a>. <q>On more than one occasion men were seen hanging their own brothers, who had been taken prisoners in the enemy's ranks... A Spaniard had ceased to be human in their eyes. On one occasion, a surgeon at Veer cut the heart from a Spanish prisoner, nailed it on a vessel's prow, and invited the townsmen to come and fasten their teeth in it, which many did with savage satisfaction.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Rise+of+the+Dutch+Republic%2C+Volume+2&rft.pages=25&rft.date=1859&rft.aulast=Motley&rft.aufirst=John&rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Frisedutchrepubl01motlgoog&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-80"><a href="#cite_ref-80">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://necrometrics.com/pre1700a.htm#Ne1566">„Twentieth Century Atlas – Historical Body Count”</a>. necrometrics.com.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=necrometrics.com&rft.atitle=Twentieth+Century+Atlas+%E2%80%93+Historical+Body+Count&rft_id=http%3A%2F%2Fnecrometrics.com%2Fpre1700a.htm%23Ne1566&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-81"><a href="#cite_ref-81">^</a> <cite class="citation book">Clodfelter, Micheal (<time datetime="2017-05-09">9 mai 2017</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=8urEDgAAQBAJ">Warfare and Armed Conflicts: A Statistical Encyclopedia of Casualty and Other Figures, 1492-2015, 4th ed</a> (în engleză). McFarland. p. 16. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7864-7470-7" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7864-7470-7">978-0-7864-7470-7</a>. Accesat în <time datetime="2020-11-11">11 noiembrie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Warfare+and+Armed+Conflicts%3A+A+Statistical+Encyclopedia+of+Casualty+and+Other+Figures%2C+1492-2015%2C+4th+ed.&rft.pages=16&rft.pub=McFarland&rft.date=2017-05-09&rft.isbn=978-0-7864-7470-7&rft.aulast=Clodfelter&rft.aufirst=Micheal&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D8urEDgAAQBAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-82"><a href="#cite_ref-82">^</a> <cite class="citation book">Arnade, Peter J. Beggars, Iconoclasts, and Civic Patriots: The Political Culture of the Dutch Revolt. p. 237.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Beggars%2C+Iconoclasts%2C+and+Civic+Patriots%3A+The+Political+Culture+of+the+Dutch+Revolt&rft.pages=237&rft.aulast=Arnade&rft.aufirst=Peter+J.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-83"><a href="#cite_ref-83">^</a> <cite class="citation book">Durant, Will; Durant, Ariel. The Age of Reason Begins: A History of European Civilization in the Period of Shakespeare, Bacon, Montaigne, Rembrandt, Galileo, and Descartes: 1558–1648. p. 451.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Age+of+Reason+Begins%3A+A+History+of+European+Civilization+in+the+Period+of+Shakespeare%2C+Bacon%2C+Montaigne%2C+Rembrandt%2C+Galileo%2C+and+Descartes%3A+1558%E2%80%931648&rft.pages=451&rft.aulast=Durant&rft.aufirst=Will&rft.au=Durant%2C+Ariel&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-84"><a href="#cite_ref-84">^</a> <cite class="citation book">Gillespie, Alexander (<time datetime="2017">2017</time>). The Causes of War: Volume III: 1400 CE to 1650 CE. Bloomsbury Publishing. p. 131.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Causes+of+War%3A+Volume+III%3A+1400+CE+to+1650+CE&rft.pages=131&rft.pub=Bloomsbury+Publishing&rft.date=2017&rft.aulast=Gillespie&rft.aufirst=Alexander&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-85"><a href="#cite_ref-85">^</a> Motley, John Lothrop (1855). </li> <li id="cite_note-86"><a href="#cite_ref-86">^</a> <cite class="citation book">Nolan, Cathal J. (<time datetime="2006">2006</time>). The Age of Wars of Religion, 1000–1650: An Encyclopedia of Global Warfare and Civilization, Volume 1. Greenwood Publishing Group. p. 247.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Age+of+Wars+of+Religion%2C+1000%E2%80%931650%3A+An+Encyclopedia+of+Global+Warfare+and+Civilization%2C+Volume+1&rft.pages=247&rft.pub=Greenwood+Publishing+Group&rft.date=2006&rft.aulast=Nolan&rft.aufirst=Cathal+J.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-87"><a href="#cite_ref-87">^</a> Motley, John Lothrop (1855). </li> <li id="cite_note-88"><a href="#cite_ref-88">^</a> Willson, David Harris (1972). </li> <li id="cite_note-89"><a href="#cite_ref-89">^</a> <cite class="citation book">Ground Warfare: An International Encyclopedia, Volume 1. ABC-CLIO. <time datetime="2002">2002</time>. p. 45.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Ground+Warfare%3A+An+International+Encyclopedia%2C+Volume+1&rft.pages=45&rft.pub=ABC-CLIO&rft.date=2002&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-90"><a href="#cite_ref-90">^</a> <cite class="citation book">Prak, Maarten (<time datetime="2005-09-22">22 septembrie 2005</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=XjTSBgAAQBAJ&pg=PA66">The Dutch Republic in the Seventeenth Century: The Golden Age</a> (în engleză). Cambridge University Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-316-34248-0" title="Special:Referințe în cărți/978-1-316-34248-0">978-1-316-34248-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Dutch+Republic+in+the+Seventeenth+Century%3A+The+Golden+Age&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=2005-09-22&rft.isbn=978-1-316-34248-0&rft.aulast=Prak&rft.aufirst=Maarten&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DXjTSBgAAQBAJ%26pg%3DPA66&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-91"><a href="#cite_ref-91">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120114182245/http://www.digitalhistory.uh.edu/database/article_display_printable.cfm?HHID=682">„The Middle Colonies: New York”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.digitalhistory.uh.edu/database/article_display_printable.cfm?HHID=682">original</a> la <time datetime="2012-01-14">14 ianuarie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-01-14">14 ianuarie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Middle+Colonies%3A+New+York&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.digitalhistory.uh.edu%2Fdatabase%2Farticle_display_printable.cfm%3FHHID%3D682&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-tong-92"><a href="#cite_ref-tong_92-0">^</a> <cite class="citation book">Junie T. Tong (<time datetime="2016">2016</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=_UQGDAAAQBAJ&pg=PA151">Finance and Society in 21st Century China: Chinese Culture Versus Western Markets</a>. CRC Press. p. 151. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-317-13522-7" title="Special:Referințe în cărți/978-1-317-13522-7">978-1-317-13522-7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Finance+and+Society+in+21st+Century+China%3A+Chinese+Culture+Versus+Western+Markets&rft.pages=151&rft.pub=CRC+Press&rft.date=2016&rft.isbn=978-1-317-13522-7&rft.au=Junie+T.+Tong&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D_UQGDAAAQBAJ%26pg%3DPA151&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-esposito-93"><a href="#cite_ref-esposito_93-0">^</a> <cite class="citation book"><a href="/w/index.php?title=John_L._Esposito&action=edit&redlink=1" class="new" title="John L. Esposito — pagină inexistentă">John L. Esposito</a>, ed. (<time datetime="2004">2004</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=KZcohRpc4OsC&pg=PT190">The Islamic World: Past and Present</a>. 1: Abba - Hist. Oxford University Press. p. 174. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-19-516520-3" title="Special:Referințe în cărți/978-0-19-516520-3">978-0-19-516520-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Islamic+World%3A+Past+and+Present&rft.pages=174&rft.pub=Oxford+University+Press&rft.date=2004&rft.isbn=978-0-19-516520-3&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DKZcohRpc4OsC%26pg%3DPT190&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-94"><a href="#cite_ref-94">^</a> Nanda, J. N (2005). <cite class="citation book">Bengal: the unique state. Concept Publishing Company. p. 10. <time datetime="2005">2005</time>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-81-8069-149-2" title="Special:Referințe în cărți/978-81-8069-149-2">978-81-8069-149-2</a>. <q>Bengal [...] was rich in the production and export of grain, salt, fruit, liquors and wines, precious metals and ornaments besides the output of its handlooms in silk and cotton. Europe referred to Bengal as the richest country to trade with.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Bengal%3A+the+unique+state&rft.pub=Concept+Publishing+Company.+p.+10.&rft.date=2005&rft.isbn=978-81-8069-149-2&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Prakash-95"><a href="#cite_ref-Prakash_95-0">^</a> <a href="/w/index.php?title=Om_Prakash&action=edit&redlink=1" class="new" title="Om Prakash — pagină inexistentă">Om Prakash</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7089346" class="extiw" title="d:Q7089346">d</a>), "<a rel="nofollow" class="external text" href="http://link.galegroup.com/apps/doc/CX3447600139/WHIC?u=seat24826&xid=6b597320">Empire, Mughal</a>", History of World Trade Since 1450, edited by John J. McCusker, vol. 1, Macmillan Reference USA, 2006, pp. 237–240, World History in Context. </li> <li id="cite_note-96"><a href="#cite_ref-96">^</a> <cite class="citation book">Koopmans, Joop W. (<time datetime="2015-11-05">5 noiembrie 2015</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=GU-xCgAAQBAJ&q=main+political+factions+dutch+society+18th+century&pg=PA271">Historical Dictionary of the Netherlands</a> (în engleză). Rowman & Littlefield. p. 233. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-4422-5593-7" title="Special:Referințe în cărți/978-1-4422-5593-7">978-1-4422-5593-7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Historical+Dictionary+of+the+Netherlands&rft.pages=233&rft.pub=Rowman+%26+Littlefield&rft.date=2015-11-05&rft.isbn=978-1-4422-5593-7&rft.aulast=Koopmans&rft.aufirst=Joop+W.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DGU-xCgAAQBAJ%26q%3Dmain%2Bpolitical%2Bfactions%2Bdutch%2Bsociety%2B18th%2Bcentury%26pg%3DPA271&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-97"><a href="#cite_ref-97">^</a> Finkelman and Miller, Macmillan Encyclopedia of World Slavery 2:637 </li> <li id="cite_note-98"><a href="#cite_ref-98">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20171203023507/http://www.ascleiden.nl/content/webdossiers/dutch-involvement-transatlantic-slave-trade-and-abolition">„Dutch involvement in the transatlantic slave trade and abolition”</a>. ascleiden.nl. <time datetime="2013-06-24">24 iunie 2013</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ascleiden.nl/content/webdossiers/dutch-involvement-transatlantic-slave-trade-and-abolition">original</a> la <time datetime="2017-12-03">3 decembrie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2022-03-04">4 martie 2022</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=ascleiden.nl&rft.atitle=Dutch+involvement+in+the+transatlantic+slave+trade+and+abolition&rft.date=2013-06-24&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ascleiden.nl%2Fcontent%2Fwebdossiers%2Fdutch-involvement-transatlantic-slave-trade-and-abolition&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Abbenhuis-99"><a href="#cite_ref-Abbenhuis_99-0">^</a> Abbenhuis, Maartje M. (2006) <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=5gMCfhUR6Y0C&printsec=frontcover">The Art of Staying Neutral</a>. </li> <li id="cite_note-100"><a href="#cite_ref-100">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20041207064440/http://www.kampwesterbork.nl/site1.2/English/KAMP/k08.html">„93 trains”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.kampwesterbork.nl/site1.2/English/KAMP/k08.html">original</a> la <time datetime="2004-12-07">7 decembrie 2004</time>. Accesat în <time datetime="2004-12-07">7 decembrie 2004</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=93+trains&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.kampwesterbork.nl%2Fsite1.2%2FEnglish%2FKAMP%2Fk08.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-101"><a href="#cite_ref-101">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.waffen-ss.nl/main.php">„Nederlanders in de Waffen-SS”</a>. www.waffen-ss.nl.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.waffen-ss.nl&rft.atitle=Nederlanders+in+de+Waffen-SS&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.waffen-ss.nl%2Fmain.php&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-102"><a href="#cite_ref-102">^</a> <cite class="citation web">MOOXE from Close Combat Series. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.closecombatseries.net/CCS/modules.php?name=Forums&file=viewtopic&t=7686&highlight=">„Indonesian SS Volunteers”</a>. Closecombatseries.net. Accesat în <time datetime="2011-10-28">28 octombrie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Indonesian+SS+Volunteers&rft.pub=Closecombatseries.net&rft.au=MOOXE+from+Close+Combat+Series&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.closecombatseries.net%2FCCS%2Fmodules.php%3Fname%3DForums%26file%3Dviewtopic%26t%3D7686%26highlight%3D&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-103"><a href="#cite_ref-103">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ibiblio.org/pha/policy/1941/411208c.html">„The Kingdom of the Netherlands declares war with Japan”</a>. ibiblio. Accesat în <time datetime="2009-10-02">2 octombrie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Kingdom+of+the+Netherlands+declares+war+with+Japan&rft.pub=ibiblio&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ibiblio.org%2Fpha%2Fpolicy%2F1941%2F411208c.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-104"><a href="#cite_ref-104">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd/cstdy:@field(DOCID+id0029)">Library of Congress, 1992, "Indonesia: World War II and the Struggle For Independence, 1942–50; The Japanese Occupation, 1942–45"</a> Access date: 9 February 2007. </li> <li id="cite_note-105"><a href="#cite_ref-105">^</a> <cite class="citation encyclopaedia"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.britannica.com/EBchecked/topic/409956/Netherlands">„Netherlands”</a>. <a href="/wiki/Encyclop%C3%A6dia_Britannica" title="Encyclopædia Britannica">Encyclopædia Britannica Online</a>. <a href="/wiki/Encyclop%C3%A6dia_Britannica,_Inc." title="Encyclopædia Britannica, Inc.">Encyclopædia Britannica, Inc.</a> Accesat în <time datetime="2012-09-08">8 septembrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Netherlands&rft.btitle=Encyclop%C3%A6dia+Britannica+Online&rft.pub=Encyclop%C3%A6dia+Britannica%2C+Inc.&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2FEBchecked%2Ftopic%2F409956%2FNetherlands&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-106"><a href="#cite_ref-106">^</a> <cite id="CITEREFCentral_Bureau_of_Statistics2009" class="citation">Central Bureau of Statistics (<time datetime="2009">2009</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cbs.nl/-/media/imported/documents/2009/36/2009-j29-pub.pdf">„Land – en tuinbouwcijfers, 2009”</a> (PDF), Land- en Tuinbouwcijfers (în neerlandeză), Government of the Netherlands, Department of Publication and Information, p. 14, <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/1386-9566">1386-9566</a>, accesat în <time datetime="2018-01-06">6 ianuarie 2018</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Land-+en+Tuinbouwcijfers&rft.atitle=Land+%E2%80%93+en+tuinbouwcijfers%2C+2009&rft.pages=14&rft.date=2009&rft.issn=1386-9566&rft.au=Central+Bureau+of+Statistics&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cbs.nl%2F-%2Fmedia%2Fimported%2Fdocuments%2F2009%2F36%2F2009-j29-pub.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-milrek-107"><a href="#cite_ref-milrek_107-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100215002601/http://www.cbs.nl/NR/rdonlyres/D2CE63F9-D210-4006-B68B-98BE079EA9B6/0/2008c167pub.pdf">„Milieurekeningen 2008”</a> (PDF). <a href="/w/index.php?title=Centraal_Bureau_voor_de_Statistiek&action=edit&redlink=1" class="new" title="Centraal Bureau voor de Statistiek — pagină inexistentă">Centraal Bureau voor de Statistiek</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q167086" class="extiw" title="d:Q167086">d</a>). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cbs.nl/NR/rdonlyres/D2CE63F9-D210-4006-B68B-98BE079EA9B6/0/2008c167pub.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2010-02-15">15 februarie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2010-02-04">4 februarie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Milieurekeningen+2008&rft.pub=%3ACentraal+Bureau+voor+de+Statistiek%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Centraal+Bureau+voor+de+Statistiek+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.cbs.nl%2FNR%2Frdonlyres%2FD2CE63F9-D210-4006-B68B-98BE079EA9B6%2F0%2F2008c167pub.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-international2000-108">^ <a href="#cite_ref-international2000_108-0">a</a> <a href="#cite_ref-international2000_108-1">b</a> Welschen, Ad: Course Dutch Society and Culture, International School for Humanities and Social Studies ISHSS, Universiteit van Amsterdam, 2000–2005. </li> <li id="cite_note-109"><a href="#cite_ref-109">^</a> <cite class="citation book">Wong, Th.E.; Batjes, D.A.J.; Jager, J. de (<time datetime="2007">2007</time>). Geology of the Netherlands. <a href="/wiki/Academia_Regal%C4%83_Neerlandez%C4%83_de_Arte_%C8%99i_%C8%98tiin%C8%9Be" title="Academia Regală Neerlandeză de Arte și Științe">KNAW</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-90-6984-481-7" title="Special:Referințe în cărți/978-90-6984-481-7">978-90-6984-481-7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Geology+of+the+Netherlands&rft.pub=KNAW&rft.date=2007&rft.isbn=978-90-6984-481-7&rft.aulast=Wong&rft.aufirst=Th.E.&rft.au=Batjes%2C+D.A.J.&rft.au=Jager%2C+J.+de&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-110"><a href="#cite_ref-110">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/EBchecked/topic/1485002/Zuiderzee-floods">Zuiderzee floods (Netherlands history)</a>. </li> <li id="cite_note-111"><a href="#cite_ref-111">^</a> Duplessis, Robert S. (1997) Transitions to Capitalism in Early Modern Europe, Cambridge University Press, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-521-39773-5" title="Special:Referințe în cărți/978-0-521-39773-5">ISBN: 978-0-521-39773-5</a> </li> <li id="cite_note-112"><a href="#cite_ref-112">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170705084250/http://www.let.rug.nl/polders/boekje/history.htm">„Windmills in Dutch History”</a>. Let.rug.nl. Rijks Universiteit Groningen. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.let.rug.nl/polders/boekje/history.htm">original</a> la <time datetime="2017-07-05">5 iulie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2017-07-07">7 iulie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Let.rug.nl&rft.atitle=Windmills+in+Dutch+History&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.let.rug.nl%2Fpolders%2Fboekje%2Fhistory.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-113"><a href="#cite_ref-113">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080106163025/http://www.sdu.nl/staatscourant/gemeentes/gem533nh.htm">„Kerngegevens gemeente Wieringermeer”</a>. sdu.nl. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.sdu.nl/staatscourant/gemeentes/gem533nh.htm">original</a> la <time datetime="2008-01-06">6 ianuarie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2008-01-21">21 ianuarie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Kerngegevens+gemeente+Wieringermeer&rft.pub=sdu.nl&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.sdu.nl%2Fstaatscourant%2Fgemeentes%2Fgem533nh.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-114"><a href="#cite_ref-114">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20071226115958/http://www.sdu.nl/staatscourant/PROVINCIES/flevoland.htm">„Kerngegevens procincie Flevoland”</a>. sdu.nl. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.sdu.nl/staatscourant/PROVINCIES/flevoland.htm">original</a> la <time datetime="2007-12-26">26 decembrie 2007</time>. Accesat în <time datetime="2008-01-21">21 ianuarie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Kerngegevens+procincie+Flevoland&rft.pub=sdu.nl&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.sdu.nl%2Fstaatscourant%2FPROVINCIES%2Fflevoland.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-115"><a href="#cite_ref-115">^</a> <cite class="citation news">Nickerson, Colin (<time datetime="2005-12-05">5 decembrie 2005</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20060630210923/http://www.boston.com/news/world/europe/articles/2005/12/05/holland_goes_beyond_holding_back_the_tide/">„Netherlands relinquishes some of itself to the waters”</a>. Boston Globe. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.boston.com/news/world/europe/articles/2005/12/05/holland_goes_beyond_holding_back_the_tide/">original</a> la <time datetime="2006-06-30">30 iunie 2006</time>. Accesat în <time datetime="2007-10-10">10 octombrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Boston+Globe&rft.atitle=Netherlands+relinquishes+some+of+itself+to+the+waters&rft.date=2005-12-05&rft.aulast=Nickerson&rft.aufirst=Colin&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.boston.com%2Fnews%2Fworld%2Feurope%2Farticles%2F2005%2F12%2F05%2Fholland_goes_beyond_holding_back_the_tide%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-116"><a href="#cite_ref-116">^</a> <cite class="citation book">Olsthoorn, A.A.; Richard S.J. Tol (februarie 2001). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20071022043234/http://de.scientificcommons.org/16816958">Floods, flood management and climate change in The Netherlands</a>. Institute for Environmental Studies, Vrije Universiteit. <a href="/wiki/OCLC" title="OCLC">OCLC</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/oclc/150386158">150386158</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://de.scientificcommons.org/16816958">original</a> la <time datetime="2007-10-22">22 octombrie 2007</time>. Accesat în <time datetime="2007-10-10">10 octombrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Floods%2C+flood+management+and+climate+change+in+The+Netherlands&rft.pub=Institute+for+Environmental+Studies%2C+Vrije+Universiteit&rft.date=2001-02&rft_id=info%3Aoclcnum%2F150386158&rft.aulast=Olsthoorn&rft.aufirst=A.A.&rft.au=Richard+S.J.+Tol&rft_id=http%3A%2F%2Fde.scientificcommons.org%2F16816958&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-117"><a href="#cite_ref-117">^</a> <cite class="citation journal">Tol, Richard S. J.; van der Grijp, Nicolien; Olsthoorn, Alexander A.; van der Werff, Peter E. (<time datetime="2003">2003</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://dare.ubvu.vu.nl/bitstream/1871/31872/1/158073.pdf">„Adapting to Climate: A Case Study on Riverine Flood Risks in the Netherlands”</a> (PDF). Risk Analysis. 23 (3): 575–583. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1111%2F1539-6924.00338">10.1111/1539-6924.00338</a>. <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12836850">12836850</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Risk+Analysis&rft.atitle=Adapting+to+Climate%3A+A+Case+Study+on+Riverine+Flood+Risks+in+the+Netherlands&rft.volume=23&rft.issue=3&rft.pages=575-583&rft.date=2003&rft_id=info%3Adoi%2F10.1111%2F1539-6924.00338&rft_id=info%3Apmid%2F12836850&rft.aulast=Tol&rft.aufirst=Richard+S.+J.&rft.au=van+der+Grijp%2C+Nicolien&rft.au=Olsthoorn%2C+Alexander+A.&rft.au=van+der+Werff%2C+Peter+E.&rft_id=http%3A%2F%2Fdare.ubvu.vu.nl%2Fbitstream%2F1871%2F31872%2F1%2F158073.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-118"><a href="#cite_ref-118">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.asce.org/Content.aspx?id=2147487305">Seven Wonders</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100802060056/http://www.asce.org/Content.aspx?id=2147487305">Arhivat</a> în <time datetime="2010-08-02">2 august 2010</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. </li> <li id="cite_note-NYT021313-119"><a href="#cite_ref-NYT021313_119-0">^</a> <cite class="citation news">Kimmelman, Michael (<time datetime="2013-02-13">13 februarie 2013</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.nytimes.com/2013/02/17/arts/design/flood-control-in-the-netherlands-now-allows-sea-water-in.html">„Going With the Flow”</a>. The New York Times. Accesat în <time datetime="2013-02-19">19 februarie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+New+York+Times&rft.atitle=Going+With+the+Flow&rft.date=2013-02-13&rft.au=Kimmelman%2C+Michael&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.nytimes.com%2F2013%2F02%2F17%2Farts%2Fdesign%2Fflood-control-in-the-netherlands-now-allows-sea-water-in.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-120"><a href="#cite_ref-120">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.knmi.nl/over-het-knmi/nieuws/temperatuur-door-historische-grens-van-40-c">„KNMI – Temperatuur door historische grens van 40°C”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=KNMI+%E2%80%93+Temperatuur+door+historische+grens+van+40%C2%B0C&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.knmi.nl%2Fover-het-knmi%2Fnieuws%2Ftemperatuur-door-historische-grens-van-40-c&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-knmi-121"><a href="#cite_ref-knmi_121-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.knmi.nl/">„Knmi.nl”</a> (în neerlandeză). Accesat în <time datetime="2021-03-11">11 martie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Knmi.nl&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.knmi.nl%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-DinersteinOlson2017-122"><a href="#cite_ref-DinersteinOlson2017_122-0">^</a> <cite class="citation journal">Dinerstein, Eric; et al. (<time datetime="2017">2017</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5451287">„An Ecoregion-Based Approach to Protecting Half the Terrestrial Realm”</a>. BioScience. 67 (6): 534–545. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1093%2Fbiosci%2Fbix014">10.1093/biosci/bix014</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/0006-3568">0006-3568</a>. <a href="/wiki/PubMed_Central" title="PubMed Central">PMC</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5451287">5451287</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />. <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28608869">28608869</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=BioScience&rft.atitle=An+Ecoregion-Based+Approach+to+Protecting+Half+the+Terrestrial+Realm&rft.volume=67&rft.issue=6&rft.pages=534-545&rft.date=2017&rft_id=%2F%2Fwww.ncbi.nlm.nih.gov%2Fpmc%2Farticles%2FPMC5451287&rft.issn=0006-3568&rft_id=info%3Apmid%2F28608869&rft_id=info%3Adoi%2F10.1093%2Fbiosci%2Fbix014&rft.aulast=Dinerstein&rft.aufirst=Eric&rft.au=Olson%2C+David&rft.au=Joshi%2C+Anup&rft.au=Vynne%2C+Carly&rft.au=Burgess%2C+Neil+D.&rft.au=Wikramanayake%2C+Eric&rft.au=Hahn%2C+Nathan&rft.au=Palminteri%2C+Suzanne&rft.au=Hedao%2C+Prashant&rft_id=%2F%2Fwww.ncbi.nlm.nih.gov%2Fpmc%2Farticles%2FPMC5451287&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-FLII-Supplementary-123"><a href="#cite_ref-FLII-Supplementary_123-0">^</a> <cite class="citation journal">Grantham, H. S.; et al. (<time datetime="2020">2020</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7723057">„Anthropogenic modification of forests means only 40% of remaining forests have high ecosystem integrity - Supplementary Material”</a>. Nature Communications. 11 (1): 5978. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1038%2Fs41467-020-19493-3">10.1038/s41467-020-19493-3</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/2041-1723">2041-1723</a>. <a href="/wiki/PubMed_Central" title="PubMed Central">PMC</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7723057">7723057</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />. <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/33293507">33293507</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Nature+Communications&rft.atitle=Anthropogenic+modification+of+forests+means+only+40%25+of+remaining+forests+have+high+ecosystem+integrity+-+Supplementary+Material&rft.volume=11&rft.issue=1&rft.pages=5978&rft.date=2020&rft_id=%2F%2Fwww.ncbi.nlm.nih.gov%2Fpmc%2Farticles%2FPMC7723057&rft.issn=2041-1723&rft_id=info%3Apmid%2F33293507&rft_id=info%3Adoi%2F10.1038%2Fs41467-020-19493-3&rft.aulast=Grantham&rft.aufirst=H.+S.&rft.au=Duncan%2C+A.&rft.au=Evans%2C+T.+D.&rft.au=Jones%2C+K.+R.&rft.au=Beyer%2C+H.+L.&rft.au=Schuster%2C+R.&rft.au=Walston%2C+J.&rft.au=Ray%2C+J.+C.&rft.au=Robinson%2C+J.+G.&rft_id=%2F%2Fwww.ncbi.nlm.nih.gov%2Fpmc%2Farticles%2FPMC7723057&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-124"><a href="#cite_ref-124">^</a> <cite class="citation web">Malo, Paul (<time datetime="2019-11-18">18 noiembrie 2019</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.consoglobe.com/insectes-disparaitre-cg">„Les insectes sont bel et bien en train de disparaître”</a> [Insects are well and truly disappearing]. www.consoglobe.com (în franceză).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.consoglobe.com&rft.atitle=Les+insectes+sont+bel+et+bien+en+train+de+dispara%C3%AEtre&rft.date=2019-11-18&rft.aulast=Malo&rft.aufirst=Paul&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.consoglobe.com%2Finsectes-disparaitre-cg&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-NRC-125"><a href="#cite_ref-NRC_125-0">^</a> <cite class="citation web">Stevens, Harm (<time datetime="1998-03-13">13 martie 1998</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://retro.nrc.nl/W2/Lab/Profiel/Grondwet/thorbecke.html">„Een stijf Hollands heertje”</a>. <a href="/w/index.php?title=NRC_Handelsblad&action=edit&redlink=1" class="new" title="NRC Handelsblad — pagină inexistentă">NRC Handelsblad</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1402057" class="extiw" title="d:Q1402057">d</a>) (în neerlandeză). Accesat în <time datetime="2018-11-11">11 noiembrie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=%3ANRC+Handelsblad%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22NRC+Handelsblad+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.atitle=Een+stijf+Hollands+heertje&rft.date=1998-03-13&rft.aulast=Stevens&rft.aufirst=Harm&rft_id=http%3A%2F%2Fretro.nrc.nl%2FW2%2FLab%2FProfiel%2FGrondwet%2Fthorbecke.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-126"><a href="#cite_ref-126">^</a> <cite class="citation journal">Buruma, Ybo (<time datetime="2007">2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.jstor.org/stable/10.1086/650185">„Dutch Tolerance: On Drugs, Prostitution, and Euthanasia”</a>. Crime and Justice. 35 (1): 73–113. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F650185">10.1086/650185</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/0192-3234">0192-3234</a>. <a href="/wiki/JSTOR" title="JSTOR">JSTOR</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.jstor.org/stable/10.1086/650185">10.1086/650185</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Crime+and+Justice&rft.atitle=Dutch+Tolerance%3A+On+Drugs%2C+Prostitution%2C+and+Euthanasia&rft.volume=35&rft.issue=1&rft.pages=73-113&rft.date=2007&rft.issn=0192-3234&rft_id=%2F%2Fwww.jstor.org%2Fstable%2F10.1086%2F650185&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F650185&rft.aulast=Buruma&rft.aufirst=Ybo&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.jstor.org%2Fstable%2F10.1086%2F650185&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-127"><a href="#cite_ref-127">^</a> <cite class="citation news">Dirks, Bart; Koelé, Theo (<time datetime="2010-02-20">20 februarie 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100223041947/http://www.volkskrant.nl/binnenland/article1350355.ece/Kabinet_valt_over_Uruzgan-besluit">„Kabinet valt over Uruzgan-besluit”</a>. <a href="/wiki/De_Volkskrant" title="De Volkskrant">De Volkskrant</a> (în neerlandeză). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.volkskrant.nl/binnenland/article1350355.ece/Kabinet_valt_over_Uruzgan-besluit">original</a> la <time datetime="2010-02-23">23 februarie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2010-02-20">20 februarie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=De+Volkskrant&rft.atitle=Kabinet+valt+over+Uruzgan-besluit&rft.date=2010-02-20&rft.au=Dirks%2C+Bart&rft.au=Koel%C3%A9%2C+Theo&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.volkskrant.nl%2Fbinnenland%2Farticle1350355.ece%2FKabinet_valt_over_Uruzgan-besluit&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-128"><a href="#cite_ref-128">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ibtimes.com/dutch-parliamentary-elections-will-far-right-freedom-party-defy-polls-again-780833">„Dutch Parliamentary Elections: Will Far-Right Freedom Party Defy Polls Again?”</a>. International Business Times. <time datetime="2012-09-12">12 septembrie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2013-03-26">26 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=International+Business+Times&rft.atitle=Dutch+Parliamentary+Elections%3A+Will+Far-Right+Freedom+Party+Defy+Polls+Again%3F&rft.date=2012-09-12&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ibtimes.com%2Fdutch-parliamentary-elections-will-far-right-freedom-party-defy-polls-again-780833&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-129"><a href="#cite_ref-129">^</a> <cite class="citation news">Castle, Stephen; Erlanger, Steven. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://topics.nytimes.com/top/reference/timestopics/people/w/geert_wilders/index.html">„Times Topics: Geert Wilders”</a>. The New York Times. Accesat în <time datetime="2013-03-26">26 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+New+York+Times&rft.atitle=Times+Topics%3A+Geert+Wilders&rft.aulast=Castle&rft.aufirst=Stephen&rft.au=Erlanger%2C+Steven&rft_id=http%3A%2F%2Ftopics.nytimes.com%2Ftop%2Freference%2Ftimestopics%2Fpeople%2Fw%2Fgeert_wilders%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-130"><a href="#cite_ref-130">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.france24.com/en/20100610-netherlands-government-coalition-elections-party-for-freedom-anti-islam">„Lengthy coalition talks loom after far-right gain in Dutch elections”</a>. <a href="/wiki/France24" class="mw-redirect" title="France24">France24</a>. <time datetime="2010-06-10">10 iunie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2010-06-12">12 iunie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Lengthy+coalition+talks+loom+after+far-right+gain+in+Dutch+elections&rft.pub=France24&rft.date=2010-06-10&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.france24.com%2Fen%2F20100610-netherlands-government-coalition-elections-party-for-freedom-anti-islam&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-131"><a href="#cite_ref-131">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.spiegel.de/politik/ausland/0,1518,722177,00.html">„Neue niederländische Regierung formiert sich”</a>. Der Spiegel (în germană). <time datetime="2010-10-08">8 octombrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Der+Spiegel&rft.atitle=Neue+niederl%C3%A4ndische+Regierung+formiert+sich&rft.date=2010-10-08&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.spiegel.de%2Fpolitik%2Fausland%2F0%2C1518%2C722177%2C00.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-132"><a href="#cite_ref-132">^</a> <cite class="citation news">Corder, Mike (<time datetime="2012-04-21">21 aprilie 2012</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120710060135/http://www.boston.com/business/articles/2012/04/21/dutch_prime_minister_says_austerity_talks_collapse/">„Dutch prime minister says government austerity talks collapse”</a>. <a href="/wiki/The_Washington_Post" title="The Washington Post">The Washington Post</a>. <a href="/wiki/Associated_Press" title="Associated Press">Associated Press</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.boston.com/business/articles/2012/04/21/dutch_prime_minister_says_austerity_talks_collapse/">original</a> la <time datetime="2012-07-10">10 iulie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-04-21">21 aprilie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Washington+Post&rft.atitle=Dutch+prime+minister+says+government+austerity+talks+collapse&rft.date=2012-04-21&rft.au=Corder%2C+Mike&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.boston.com%2Fbusiness%2Farticles%2F2012%2F04%2F21%2Fdutch_prime_minister_says_austerity_talks_collapse%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-133"><a href="#cite_ref-133">^</a> <cite class="citation news">Wearden, Graeme (<time datetime="2012-04-23">23 aprilie 2012</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/business/2012/apr/23/eurozone-crisis-austerity-dutch-government">„Dutch prime minister lays blame squarely with Geert Wilders”</a>. The Guardian. London.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Guardian&rft.atitle=Dutch+prime+minister+lays+blame+squarely+with+Geert+Wilders&rft.date=2012-04-23&rft.aulast=Wearden&rft.aufirst=Graeme&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Fbusiness%2F2012%2Fapr%2F23%2Feurozone-crisis-austerity-dutch-government&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-134"><a href="#cite_ref-134">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.nwaonline.com/news/2012/apr/21/dutch-prime-minister-says-austerity-talks-collapse/">„Dutch prime minister says austerity talks collapse”</a>. <a href="/w/index.php?title=NWADG&action=edit&redlink=1" class="new" title="NWADG — pagină inexistentă">NWADG</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4791763" class="extiw" title="d:Q4791763">d</a>). <time datetime="2012-04-21">21 aprilie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2017-03-12">12 martie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=%3ANWADG%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22NWADG+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.atitle=Dutch+prime+minister+says+austerity+talks+collapse&rft.date=2012-04-21&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.nwaonline.com%2Fnews%2F2012%2Fapr%2F21%2Fdutch-prime-minister-says-austerity-talks-collapse%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-135"><a href="#cite_ref-135">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.ft.com/content/b37fa75e-af06-4f40-8c26-76c70abe1af2">„Dutch government resigns over child benefits scandal”</a>. <a href="/wiki/Financial_Times" title="Financial Times">Financial Times</a>. <time datetime="2021-01-16">16 ianuarie 2021</time>. Accesat în <time datetime="2021-01-16">16 ianuarie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Dutch+government+resigns+over+child+benefits+scandal&rft.pub=Financial+Times&rft.date=2021-01-16&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.ft.com%2Fcontent%2Fb37fa75e-af06-4f40-8c26-76c70abe1af2&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-136"><a href="#cite_ref-136">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.com/news/world-europe-56436297">„Dutch election: PM Mark Rutte claims victory and fourth term”</a>. <a href="/wiki/BBC_News" title="BBC News">BBC News</a>. <time datetime="2021-03-18">18 martie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=BBC+News&rft.atitle=Dutch+election%3A+PM+Mark+Rutte+claims+victory+and+fourth+term&rft.date=2021-03-18&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bbc.com%2Fnews%2Fworld-europe-56436297&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-CBS_code-137"><a href="#cite_ref-CBS_code_137-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cbs.nl/nl-nl/onze-diensten/methoden/classificaties/overig/gemeentelijke-indelingen-per-jaar/indeling-per-jaar/gemeentelijke-indeling-op-1-januari-2021">„Gemeentelijke indeling op 1 januari 2021”</a> [Municipalities on 1 January 2021]. CBS Classifications (în neerlandeză). <a href="/wiki/CBS" title="CBS">CBS</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q167086" class="extiw" title="d:Q167086">d</a>). Accesat în <time datetime="2021-03-23">23 martie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=CBS+Classifications&rft.atitle=Gemeentelijke+indeling+op+1+januari+2021&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cbs.nl%2Fnl-nl%2Fonze-diensten%2Fmethoden%2Fclassificaties%2Foverig%2Fgemeentelijke-indelingen-per-jaar%2Findeling-per-jaar%2Fgemeentelijke-indeling-op-1-januari-2021&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-MUNICPS-138"><a href="#cite_ref-MUNICPS_138-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cbs.nl/nl-nl/onze-diensten/methoden/classificaties/overig/gemeentelijke-indelingen-per-jaar/indeling%20per%20jaar/gemeentelijke-indeling-op-1-januari-2019">„Gemeentelijke indeling op 1 januari 2019”</a> [Municipalities on 1 January 2019]. CBS Classifications (în neerlandeză). <a href="/wiki/CBS" title="CBS">CBS</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q167086" class="extiw" title="d:Q167086">d</a>). <time datetime="2019-01-01">1 ianuarie 2019</time>. Accesat în <time datetime="2020-02-07">7 februarie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=CBS+Classifications&rft.atitle=Gemeentelijke+indeling+op+1+januari+2019&rft.date=2019-01-01&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cbs.nl%2Fnl-nl%2Fonze-diensten%2Fmethoden%2Fclassificaties%2Foverig%2Fgemeentelijke-indelingen-per-jaar%2Findeling%2520per%2520jaar%2Fgemeentelijke-indeling-op-1-januari-2019&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-WATER-139"><a href="#cite_ref-WATER_139-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131103064157/http://www.uvw.nl/de-waterschappen.html">„De waterschappen”</a> (în neerlandeză). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.uvw.nl/de-waterschappen.html">original</a> la <time datetime="2013-11-03">3 noiembrie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-06-07">7 iunie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=De+waterschappen&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.uvw.nl%2Fde-waterschappen.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-140"><a href="#cite_ref-140">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.waterschappen.nl/mijn-waterschap/">„Mijn waterschap”</a> (în neerlandeză). Accesat în <time datetime="2021-05-06">6 mai 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Mijn+waterschap&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.waterschappen.nl%2Fmijn-waterschap%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-141"><a href="#cite_ref-141">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.exclave.eu/index.php?option=com_content&view=article&id=4&Itemid=10">„Baarle-Hertog and Baarle Nassau”</a>. Exclave.eu. Accesat în <time datetime="2016-11-21">21 noiembrie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Exclave.eu&rft.atitle=Baarle-Hertog+and+Baarle+Nassau&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.exclave.eu%2Findex.php%3Foption%3Dcom_content%26view%3Darticle%26id%3D4%26Itemid%3D10&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-RegionalPop-142">^ <a href="#cite_ref-RegionalPop_142-0">a</a> <a href="#cite_ref-RegionalPop_142-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://opendata.cbs.nl/statline/#/CBS/nl/dataset/37230ned/table?dl=543D2">„Bevolkingsontwikkeling; regio per maand”</a>. <a href="/w/index.php?title=Statistics_Netherlands&action=edit&redlink=1" class="new" title="Statistics Netherlands — pagină inexistentă">Statistics Netherlands</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q167086" class="extiw" title="d:Q167086">d</a>) (în neerlandeză). Accesat în <time datetime="2021-06-09">9 iunie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=%3AStatistics+Netherlands%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Statistics+Netherlands+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.atitle=Bevolkingsontwikkeling%3B+regio+per+maand&rft_id=https%3A%2F%2Fopendata.cbs.nl%2Fstatline%2F%23%2FCBS%2Fnl%2Fdataset%2F37230ned%2Ftable%3Fdl%3D543D2&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-auto1-143">^ <a href="#cite_ref-auto1_143-0">a</a> <a href="#cite_ref-auto1_143-1">b</a> <cite class="citation web">Ministerie van Algemene Zaken (<time datetime="2015-05-19">19 mai 2015</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.rijksoverheid.nl/onderwerpen/caribische-deel-van-het-koninkrijk/vraag-en-antwoord/waaruit-bestaat-het-koninkrijk-der-nederlanden">„Waaruit bestaat het Koninkrijk der Nederlanden?”</a>. Rijksoverheid.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Rijksoverheid&rft.atitle=Waaruit+bestaat+het+Koninkrijk+der+Nederlanden%3F&rft.date=2015-05-19&rft.au=Ministerie+van+Algemene+Zaken&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.rijksoverheid.nl%2Fonderwerpen%2Fcaribische-deel-van-het-koninkrijk%2Fvraag-en-antwoord%2Fwaaruit-bestaat-het-koninkrijk-der-nederlanden&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-144"><a href="#cite_ref-144">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110205094656/http://www.korpscommandotroepen.nl/index.php?l=nl&p=118">„KCT”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.korpscommandotroepen.nl/index.php?l=nl&p=118">original</a> la <time datetime="2011-02-05">5 februarie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2022-03-04">4 martie 2022</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=KCT.&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.korpscommandotroepen.nl%2Findex.php%3Fl%3Dnl%26p%3D118&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-145"><a href="#cite_ref-145">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110811142105/http://www.defensie.nl/onderwerpen/werken_bij_defensie">„Ministerie van defensie – Werken bij Defensie”</a>. Mindef.nl. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.defensie.nl/onderwerpen/werken_bij_defensie">original</a> la <time datetime="2011-08-11">11 august 2011</time>. Accesat în <time datetime="2010-04-29">29 aprilie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Ministerie+van+defensie+%E2%80%93+Werken+bij+Defensie&rft.pub=Mindef.nl&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.defensie.nl%2Fonderwerpen%2Fwerken_bij_defensie&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-146"><a href="#cite_ref-146">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110807071458/http://www.defensie.nl/actueel/nieuws/2011/04/08/46180709/Defensie_hard_getroffen_door_bezuinigingen_video">„Defensie hard getroffen door bezuinigingen”</a>. Ministry of Defence. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.defensie.nl/actueel/nieuws/2011/04/08/46180709/Defensie_hard_getroffen_door_bezuinigingen_video">original</a> la <time datetime="2011-08-07">7 august 2011</time>. Accesat în <time datetime="2011-04-26">26 aprilie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Defensie+hard+getroffen+door+bezuinigingen&rft.pub=Ministry+of+Defence&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.defensie.nl%2Factueel%2Fnieuws%2F2011%2F04%2F08%2F46180709%2FDefensie_hard_getroffen_door_bezuinigingen_video&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-147"><a href="#cite_ref-147">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://nltimes.nl/2019/02/11/red-cross-urges-netherlands-sign-un-nuclear-weapons-ban">„Red Cross urges Netherlands to sign UN nuclear weapons ban”</a>. NL Times. <time datetime="2019-02-11">11 februarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=NL+Times&rft.atitle=Red+Cross+urges+Netherlands+to+sign+UN+nuclear+weapons+ban&rft.date=2019-02-11&rft_id=https%3A%2F%2Fnltimes.nl%2F2019%2F02%2F11%2Fred-cross-urges-netherlands-sign-un-nuclear-weapons-ban&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-148"><a href="#cite_ref-148">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170604200349/http://www.imd.org/globalassets/wcc/docs/release-2017/2017-world_competitiveness_ranking.pdf">„The 2017 IMD World Competitiveness Ranking”</a> (PDF). <time datetime="2017-06-04">4 iunie 2017</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.imd.org/globalassets/wcc/docs/release-2017/2017-world_competitiveness_ranking.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2017-06-04">4 iunie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2017-08-03">3 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+2017+IMD+World+Competitiveness+Ranking&rft.date=2017-06-04&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.imd.org%2Fglobalassets%2Fwcc%2Fdocs%2Frelease-2017%2F2017-world_competitiveness_ranking.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-149"><a href="#cite_ref-149">^</a> Cornell University, INSEAD, and WIPO (2018): The Global Innovation Index 2018: Energizing the World with Innovation. </li> <li id="cite_note-150"><a href="#cite_ref-150">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/netherlands/">Netherlands</a>. </li> <li id="cite_note-151"><a href="#cite_ref-151">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cbs.nl/en-GB/menu/themas/dossiers/conjunctuur/publicaties/artikelen/archief/2013/2013-042-pb.htm">„Inflation up to 2.8 percent”</a>. Statistics Netherlands. <time datetime="2013-06-06">6 iunie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-06-11">11 iunie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Inflation+up+to+2.8+percent&rft.pub=Statistics+Netherlands&rft.date=2013-06-06&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.cbs.nl%2Fen-GB%2Fmenu%2Fthemas%2Fdossiers%2Fconjunctuur%2Fpublicaties%2Fartikelen%2Farchief%2F2013%2F2013-042-pb.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-152"><a href="#cite_ref-152">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cbs.nl/en-GB/menu/themas/dossiers/conjunctuur/publicaties/artikelen/archief/2013/2013-035-pb.htm">„Unemployment further up”</a>. Statistics Netherlands. <time datetime="2013-05-15">15 mai 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-06-10">10 iunie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Unemployment+further+up&rft.pub=Statistics+Netherlands&rft.date=2013-05-15&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.cbs.nl%2Fen-GB%2Fmenu%2Fthemas%2Fdossiers%2Fconjunctuur%2Fpublicaties%2Fartikelen%2Farchief%2F2013%2F2013-035-pb.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-153"><a href="#cite_ref-153">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cbs.nl/en-gb/news/2019/12/more-employed-in-february">„More employed in February”</a>. <time datetime="2019-02-21">21 februarie 2019</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-21">21 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=More+employed+in+February&rft.date=2019-02-21&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cbs.nl%2Fen-gb%2Fnews%2F2019%2F12%2Fmore-employed-in-february&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-154"><a href="#cite_ref-154">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20121202043511/http://www.channelnewsasia.com/stories/afp_world_business/view/1183178/1/.html">„Eurozone economy shrinks 0.3% in Q4”</a>. channelnewsasia.com. <time datetime="2012-02-15">15 februarie 2012</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.channelnewsasia.com/stories/afp_world_business/view/1183178/1/.html">original</a> la <time datetime="2012-12-02">2 decembrie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-02-16">16 februarie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=channelnewsasia.com&rft.atitle=Eurozone+economy+shrinks+0.3%25+in+Q4&rft.date=2012-02-15&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.channelnewsasia.com%2Fstories%2Fafp_world_business%2Fview%2F1183178%2F1%2F.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-155"><a href="#cite_ref-155">^</a> <cite class="citation web">Chai, Barbara. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.marketwatch.com/story/why-dutch-kids-are-the-happiest-in-the-world-2017-04-05">„This is why Dutch kids are much happier than American children”</a>. Marketwatch.com. Accesat în <time datetime="2017-08-03">3 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Marketwatch.com&rft.atitle=This+is+why+Dutch+kids+are+much+happier+than+American+children&rft.aulast=Chai&rft.aufirst=Barbara&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.marketwatch.com%2Fstory%2Fwhy-dutch-kids-are-the-happiest-in-the-world-2017-04-05&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-156"><a href="#cite_ref-156">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190903184146/https://www.unicef.org/media/files/ChildPovertyReport.pdf">„Child Poverty in Perspective: An overview of child well-being in rich countries”</a> (PDF). unicef.org. <time datetime="2007">2007</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.unicef.org/media/files/ChildPovertyReport.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2019-09-03">3 septembrie 2019</time>. Accesat în <time datetime="2007-09-14">14 septembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=unicef.org&rft.atitle=Child+Poverty+in+Perspective%3A+An+overview+of+child+well-being+in+rich+countries&rft.date=2007&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.unicef.org%2Fmedia%2Ffiles%2FChildPovertyReport.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-157"><a href="#cite_ref-157">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.unicef-irc.org/publications/pdf/rc11_eng.pdf">„Child well-being in rich countries — UNICEF, 2013”</a> (PDF). Unicef-irc.org. Accesat în <time datetime="2017-08-03">3 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Unicef-irc.org&rft.atitle=Child+well-being+in+rich+countries+%E2%80%94+UNICEF%2C+2013&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.unicef-irc.org%2Fpublications%2Fpdf%2Frc11_eng.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-ez-158"><a href="#cite_ref-ez_158-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20081205161807/http://www.ez.amsterdam.nl/page.php?menu=24&page=6">„Amsterdam – Economische Zaken”</a> (în neerlandeză). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.ez.amsterdam.nl/page.php?menu=24&page=6">original</a> la <time datetime="2008-12-05">5 decembrie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2008-05-22">22 mai 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Amsterdam+%E2%80%93+Economische+Zaken&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ez.amsterdam.nl%2Fpage.php%3Fmenu%3D24%26page%3D6&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-42milvisitors-159"><a href="#cite_ref-42milvisitors_159-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090215160103/http://www.ez.amsterdam.nl/page.php?page=9&menu=27">„Amsterdam en de wereld: Toerisme en congreswezen”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.ez.amsterdam.nl/page.php?page=9&menu=27">original</a> la <time datetime="2009-02-15">15 februarie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2009-02-15">15 februarie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Amsterdam+en+de+wereld%3A+Toerisme+en+congreswezen&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ez.amsterdam.nl%2Fpage.php%3Fpage%3D9%26menu%3D27&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-160"><a href="#cite_ref-160">^</a> <cite class="citation news">Kreijger, Gilbert (<time datetime="2012-02-10">10 februarie 2012</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200625132410/https://uk.reuters.com/article/uk-dutch-immigrants-idUKTRE8191ML20120210">„Dutch allow Wilders' anti-Pole website, EU critical”</a>. Reuters. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://uk.reuters.com/article/uk-dutch-immigrants-idUKTRE8191ML20120210">original</a> la <time datetime="2020-06-25">25 iunie 2020</time>. Accesat în <time datetime="2022-03-04">4 martie 2022</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Reuters&rft.atitle=Dutch+allow+Wilders%27+anti-Pole+website%2C+EU+critical&rft.date=2012-02-10&rft.aulast=Kreijger&rft.aufirst=Gilbert&rft_id=http%3A%2F%2Fuk.reuters.com%2Farticle%2Fuk-dutch-immigrants-idUKTRE8191ML20120210&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-wefcomp-161"><a href="#cite_ref-wefcomp_161-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20141210040419/http://www.weforum.org/issues/global-competitiveness">„Global Competitiveness Report 2012–2013”</a>. World Economic Forum. <time datetime="2012-09-05">5 septembrie 2012</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.weforum.org/issues/global-competitiveness">original</a> la <time datetime="2014-12-10">10 decembrie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2013-06-11">11 iunie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Global+Competitiveness+Report+2012%E2%80%932013&rft.pub=World+Economic+Forum&rft.date=2012-09-05&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.weforum.org%2Fissues%2Fglobal-competitiveness&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-vorige.nrc.nl-162">^ <a href="#cite_ref-vorige.nrc.nl_162-0">a</a> <a href="#cite_ref-vorige.nrc.nl_162-1">b</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://vorige.nrc.nl//international/article2274261.ece/The_Dutch_curse_how_billions_from_natural_gas_went_up_in_smoke">The Dutch curse: how billions from natural gas went up in smoke</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20161221000129/http://vorige.nrc.nl//international/article2274261.ece/The_Dutch_curse_how_billions_from_natural_gas_went_up_in_smoke">Arhivat</a> în <time datetime="2016-12-21">21 decembrie 2016</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. LEES MEER, 17 June 2009 </li> <li id="cite_note-geo-163"><a href="#cite_ref-geo_163-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131019172237/http://www.geoexpro.com/article/The_Groningen_Gas_Field/bf349ab1.aspx">„The Groningen Gas Field”</a>. GEO ExPro Magazine. <time datetime="2009">2009</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.geoexpro.com/article/The_Groningen_Gas_Field/bf349ab1.aspx">original</a> la <time datetime="2013-10-19">19 octombrie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-06-11">11 iunie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Groningen+Gas+Field&rft.pub=GEO+ExPro+Magazine&rft.date=2009&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.geoexpro.com%2Farticle%2FThe_Groningen_Gas_Field%2Fbf349ab1.aspx&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-164"><a href="#cite_ref-164">^</a> UPDATE 2-Dutch gas field earthquake dangers ignored for decades -Safety Board Wed 18 February 2015, By Anthony Deutsch,18 Feb (Reuters) </li> <li id="cite_note-stp-165">^ <a href="#cite_ref-stp_165-0">a</a> <a href="#cite_ref-stp_165-1">b</a> <a href="#cite_ref-stp_165-2">c</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150907041804/https://www.ebn.nl/oil-and-gas-in-the-netherlands/?lang=en">„The hunt for gas and oil reserves that are more difficult to extract”</a>. EBN. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.ebn.nl/oil-and-gas-in-the-netherlands/?lang=en">original</a> la <time datetime="2015-09-07">7 septembrie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+hunt+for+gas+and+oil+reserves+that+are+more+difficult+to+extract&rft.pub=EBN&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.ebn.nl%2Foil-and-gas-in-the-netherlands%2F%3Flang%3Den&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-166"><a href="#cite_ref-166">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160705030846/http://www.iea.org/publications/freepublications/publication/Netherlands2014.pdf">„Energy Policies of IEA Countries”</a> (PDF). International Energy Agency. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.iea.org/publications/freepublications/publication/Netherlands2014.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2016-07-05">5 iulie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-23">23 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Energy+Policies+of+IEA+Countries&rft.pub=International+Energy+Agency&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.iea.org%2Fpublications%2Ffreepublications%2Fpublication%2FNetherlands2014.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-167"><a href="#cite_ref-167">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190626200052/https://www.energieakkoordser.nl/~/media/files/energieakkoord/publiciteit/agreement-on-energy-policy-in-practice.ashx">„The Agreement on Energy for Sustainable Growth”</a>. SER. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.energieakkoordser.nl/~/media/files/energieakkoord/publiciteit/agreement-on-energy-policy-in-practice.ashx">original</a> la <time datetime="2019-06-26">26 iunie 2019</time>. Accesat în <time datetime="2022-03-04">4 martie 2022</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Agreement+on+Energy+for+Sustainable+Growth&rft.pub=SER&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.energieakkoordser.nl%2F~%2Fmedia%2Ffiles%2Fenergieakkoord%2Fpubliciteit%2Fagreement-on-energy-policy-in-practice.ashx&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-168"><a href="#cite_ref-168">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160705030846/http://www.iea.org/publications/freepublications/publication/Netherlands2014.pdf">„Energy Policies”</a> (PDF). IEA. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.iea.org/publications/freepublications/publication/Netherlands2014.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2016-07-05">5 iulie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-23">23 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Energy+Policies&rft.pub=IEA&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.iea.org%2Fpublications%2Ffreepublications%2Fpublication%2FNetherlands2014.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-bbs-169"><a href="#cite_ref-bbs_169-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20171227075530/https://www.iea.org/media/countries/Netherlands.pdf">„Netherlands Energy System Overview”</a> (PDF). IEA. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.iea.org/media/countries/Netherlands.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2017-12-27">27 decembrie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-23">23 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Netherlands+Energy+System+Overview&rft.pub=IEA&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.iea.org%2Fmedia%2Fcountries%2FNetherlands.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-yea-170"><a href="#cite_ref-yea_170-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.iea.org/policiesandmeasures/pams/netherlands/name-158564-en.php?s=dHlwZT1yZSZzdGF0dXM9T2s,&return=PG5hdiBpZD0iYnJlYWRjcnVtYiI-PGEgaHJlZj0iLyI-SG9tZTwvYT4gJnJhcXVvOyA8YSBocmVmPSIvcG9saWNpZXNhbmRtZWFzdXJlcy8iPlBvbGljaWVzIGFuZCBNZWFzdXJlczwvYT4gJnJhcXVvOyA8YSBocmVmPSIvcG9saWNpZXNhbmRtZWFzdXJlcy9yZW5ld2FibGVlbmVyZ3kvIj5SZW5ld2FibGUgRW5lcmd5PC9hPjwvbmF2Pg">„Energy Agreement for Sustainable Growth”</a>. International Energy Agency.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Energy+Agreement+for+Sustainable+Growth&rft.pub=International+Energy+Agency&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.iea.org%2Fpoliciesandmeasures%2Fpams%2Fnetherlands%2Fname-158564-en.php%3Fs%3DdHlwZT1yZSZzdGF0dXM9T2s%2C%26return%3DPG5hdiBpZD0iYnJlYWRjcnVtYiI-PGEgaHJlZj0iLyI-SG9tZTwvYT4gJnJhcXVvOyA8YSBocmVmPSIvcG9saWNpZXNhbmRtZWFzdXJlcy8iPlBvbGljaWVzIGFuZCBNZWFzdXJlczwvYT4gJnJhcXVvOyA8YSBocmVmPSIvcG9saWNpZXNhbmRtZWFzdXJlcy9yZW5ld2FibGVlbmVyZ3kvIj5SZW5ld2FibGUgRW5lcmd5PC9hPjwvbmF2Pg&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537">[<a href="/wiki/Wikipedia:Leg%C4%83turi_externe" title="Wikipedia:Legături externe">nefuncțională</a>] </li> <li id="cite_note-neo-171">^ <a href="#cite_ref-neo_171-0">a</a> <a href="#cite_ref-neo_171-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://english.rvo.nl/sites/default/files/2017/11/National%20Energy%20Outlook%202017_Summary.pdf">„National Energy Outlook 2017”</a> (PDF). Energy Research Center of the Netherlands.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=National+Energy+Outlook+2017&rft.pub=Energy+Research+Center+of+the+Netherlands&rft_id=https%3A%2F%2Fenglish.rvo.nl%2Fsites%2Fdefault%2Ffiles%2F2017%2F11%2FNational%2520Energy%2520Outlook%25202017_Summary.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-EuropeanEnvironmentalAgency-172">^ <a href="#cite_ref-EuropeanEnvironmentalAgency_172-0">a</a> <a href="#cite_ref-EuropeanEnvironmentalAgency_172-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.eea.europa.eu/publications/energy-support-measures/the-netherlands-country-profile/view">„Energy support measures and their impact on innovation”</a>. European Environmental Agency.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Energy+support+measures+and+their+impact+on+innovation&rft.pub=European+Environmental+Agency&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.eea.europa.eu%2Fpublications%2Fenergy-support-measures%2Fthe-netherlands-country-profile%2Fview&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-deloitte-173"><a href="#cite_ref-deloitte_173-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www2.deloitte.com/content/dam/Deloitte/global/Documents/Energy-and-Resources/gx-er-market-reform-netherlands.pdf">„European Energy Market Reform”</a> (PDF). Deloitte.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=European+Energy+Market+Reform&rft.pub=Deloitte&rft_id=https%3A%2F%2Fwww2.deloitte.com%2Fcontent%2Fdam%2FDeloitte%2Fglobal%2FDocuments%2FEnergy-and-Resources%2Fgx-er-market-reform-netherlands.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-footprintdata-174">^ <a href="#cite_ref-footprintdata_174-0">a</a> <a href="#cite_ref-footprintdata_174-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://data.footprintnetwork.org/#/countryTrends?cn=150&type=BCpc,EFCpc">„Country Trends”</a>. Global Footprint Network. Accesat în <time datetime="2019-11-15">15 noiembrie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Country+Trends&rft.pub=Global+Footprint+Network&rft_id=http%3A%2F%2Fdata.footprintnetwork.org%2F%23%2FcountryTrends%3Fcn%3D150%26type%3DBCpc%2CEFCpc&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-175"><a href="#cite_ref-175">^</a> <cite class="citation journal">Lin, David; Hanscom, Laurel; Murthy, Adeline; Galli, Alessandro; Evans, Mikel; Neill, Evan; Mancini, Maria Serena; Martindill, Jon; Medouar, Fatime-Zahra (<time datetime="2018">2018</time>). „Ecological Footprint Accounting for Countries: Updates and Results of the National Footprint Accounts, 2012–2018”. Resources (în engleză). 7 (3): 58. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.3390%2Fresources7030058">10.3390/resources7030058</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Resources&rft.atitle=Ecological+Footprint+Accounting+for+Countries%3A+Updates+and+Results+of+the+National+Footprint+Accounts%2C+2012%E2%80%932018&rft.volume=7&rft.issue=3&rft.pages=58&rft.date=2018&rft_id=info%3Adoi%2F10.3390%2Fresources7030058&rft.aulast=Lin&rft.aufirst=David&rft.au=Hanscom%2C+Laurel&rft.au=Murthy%2C+Adeline&rft.au=Galli%2C+Alessandro&rft.au=Evans%2C+Mikel&rft.au=Neill%2C+Evan&rft.au=Mancini%2C+Maria+Serena&rft.au=Martindill%2C+Jon&rft.au=Medouar%2C+Fatime-Zahra&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-176"><a href="#cite_ref-176">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20171010141804/https://www.hollandalumni.nl/files/documents/career/factsheets-key-sectors/factsheet-agri-food">„Factsheet Agri-food: Holland is a world-leading supplier of sustainable, healthy, agri-food products”</a>. Hollandalumni.nl. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.hollandalumni.nl/files/documents/career/factsheets-key-sectors/factsheet-agri-food">original</a> la <time datetime="2017-10-10">10 octombrie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2017-08-03">3 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Hollandalumni.nl&rft.atitle=Factsheet+Agri-food%3A+Holland+is+a+world-leading+supplier+of+sustainable%2C+healthy%2C+agri-food+products&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.hollandalumni.nl%2Ffiles%2Fdocuments%2Fcareer%2Ffactsheets-key-sectors%2Ffactsheet-agri-food&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-177"><a href="#cite_ref-177">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.economist.com/news/business/21613356-dutch-farmers-add-sustainability-their-enviable-productivity-polder-and-wiser">„Farming in the Netherlands: Polder and wiser”</a>. The Economist. Sevenum. <time datetime="2014-08-23">23 august 2014</time>. Accesat în <time datetime="2014-08-29">29 august 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Economist&rft.atitle=Farming+in+the+Netherlands%3A+Polder+and+wiser&rft.date=2014-08-23&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.economist.com%2Fnews%2Fbusiness%2F21613356-dutch-farmers-add-sustainability-their-enviable-productivity-polder-and-wiser&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-government.nl-178"><a href="#cite_ref-government.nl_178-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.government.nl/news/2015/01/16/dutch-agricultural-exports-top-80-billion-euros.html">„Dutch agricultural exports top 80 billion Euros”</a>. <time datetime="2015-01-16">16 ianuarie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Dutch+agricultural+exports+top+80+billion+Euros&rft.date=2015-01-16&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.government.nl%2Fnews%2F2015%2F01%2F16%2Fdutch-agricultural-exports-top-80-billion-euros.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-179"><a href="#cite_ref-179">^</a> <cite class="citation web">Ministerie van Landbouw, Natuur en Voedselkwaliteit (<time datetime="2020-01-17">17 ianuarie 2020</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.government.nl/latest/news/2020/01/17/dutch-agricultural-exports-worth-%E2%82%AC94.5-billion-in-2019">„Dutch agricultural exports worth €94.5 billion in 2019 – News item – Government.nl”</a>. www.government.nl.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.government.nl&rft.atitle=Dutch+agricultural+exports+worth+%E2%82%AC94.5+billion+in+2019+%E2%80%93+News+item+%E2%80%93+Government.nl&rft.date=2020-01-17&rft.aulast=Ministerie+van+Landbouw&rft.aufirst=Natuur+en+Voedselkwaliteit&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.government.nl%2Flatest%2Fnews%2F2020%2F01%2F17%2Fdutch-agricultural-exports-worth-%25E2%2582%25AC94.5-billion-in-2019&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-USDA_Foreign_Agriculture_Service-180">^ <a href="#cite_ref-USDA_Foreign_Agriculture_Service_180-0">a</a> <a href="#cite_ref-USDA_Foreign_Agriculture_Service_180-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070619213352/http://www.fas.usda.gov/gainfiles/200501/146118432.pdf#search=%22netherlands%20main%20agriculture%20export%20flowers%22">„Netherlands: Agricultural situation”</a> (PDF). USDA Foreign Agriculture Service. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.fas.usda.gov/gainfiles/200501/146118432.pdf#search=%22netherlands%20main%20agriculture%20export%20flowers%22">original</a> (PDF) la <time datetime="2007-06-19">19 iunie 2007</time>. Accesat în <time datetime="2007-06-20">20 iunie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Netherlands%3A+Agricultural+situation&rft.pub=USDA+Foreign+Agriculture+Service&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.fas.usda.gov%2Fgainfiles%2F200501%2F146118432.pdf%23search%3D%2522netherlands%2520main%2520agriculture%2520export%2520flowers%2522&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-181"><a href="#cite_ref-181">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://statline.cbs.nl/StatWeb/publication/?DM=SLEN&PA=37556ENG&D1=0-44,53-60&D2=1,11,21,31,41,51,61,71,81,91,101&LA=EN&VW=T">CBS Statline – Population; history</a>. </li> <li id="cite_note-cia-worldfactbook-nl-182">^ <a href="#cite_ref-cia-worldfactbook-nl_182-0">a</a> <a href="#cite_ref-cia-worldfactbook-nl_182-1">b</a> <a href="#cite_ref-cia-worldfactbook-nl_182-2">c</a> <a href="#cite_ref-cia-worldfactbook-nl_182-3">d</a> <a href="#cite_ref-cia-worldfactbook-nl_182-4">e</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/netherlands/">„The World Factbook – Netherlands”</a>. <a href="/wiki/Central_Intelligence_Agency" title="Central Intelligence Agency">Central Intelligence Agency</a>. Accesat în <time datetime="2021-02-02">2 februarie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+World+Factbook+%E2%80%93+Netherlands&rft.pub=Central+Intelligence+Agency&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Fthe-world-factbook%2Fcountries%2Fnetherlands%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-183"><a href="#cite_ref-183">^</a> <cite id="CITEREFMax_Roser2014" class="citation">Max Roser (<time datetime="2014">2014</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20180807185906/https://ourworldindata.org/grapher/children-born-per-woman?year=1800&country=ITA">„Total Fertility Rate around the world over the last centuries”</a>, <a href="/w/index.php?title=Our_World_In_Data&action=edit&redlink=1" class="new" title="Our World In Data — pagină inexistentă">Our World In Data</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q23680080" class="extiw" title="d:Q23680080">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Gapminder_Foundation&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gapminder Foundation — pagină inexistentă">Gapminder Foundation</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2790593" class="extiw" title="d:Q2790593">d</a>), arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://ourworldindata.org/grapher/children-born-per-woman?year=1800&country=ITA">original</a> la <time datetime="2018-08-07">7 august 2018</time>, accesat în <time datetime="2019-05-07">7 mai 2019</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=%3AOur+World+In+Data%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Our+World+In+Data+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E%2C+%3AGapminder+Foundation%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Gapminder+Foundation+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.atitle=Total+Fertility+Rate+around+the+world+over+the+last+centuries&rft.date=2014&rft.au=Max+Roser&rft_id=https%3A%2F%2Fourworldindata.org%2Fgrapher%2Fchildren-born-per-woman%3Fyear%3D1800%26country%3DITA&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-184"><a href="#cite_ref-184">^</a> <cite class="citation web">Garssen, Joop; Han Nicolaas; Arno Sprangers (<time datetime="2005">2005</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20181009222941/https://www.cbs.nl/NR/rdonlyres/CCD504EA-9D41-40C2-AE28-BFB0A51C2045/0/2005k3b15p096art.pdf">„Demografie van de allochtonen in Nederland”</a> (PDF). <a href="/w/index.php?title=Centraal_Bureau_voor_de_Statistiek&action=edit&redlink=1" class="new" title="Centraal Bureau voor de Statistiek — pagină inexistentă">Centraal Bureau voor de Statistiek</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q167086" class="extiw" title="d:Q167086">d</a>) (în neerlandeză). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cbs.nl/NR/rdonlyres/CCD504EA-9D41-40C2-AE28-BFB0A51C2045/0/2005k3b15p096art.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2018-10-09">9 octombrie 2018</time>. Accesat în <time datetime="2011-07-02">2 iulie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=%3ACentraal+Bureau+voor+de+Statistiek%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Centraal+Bureau+voor+de+Statistiek+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.atitle=Demografie+van+de+allochtonen+in+Nederland&rft.date=2005&rft.au=Garssen%2C+Joop&rft.au=Han+Nicolaas&rft.au=Arno+Sprangers&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.cbs.nl%2FNR%2Frdonlyres%2FCCD504EA-9D41-40C2-AE28-BFB0A51C2045%2F0%2F2005k3b15p096art.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-185"><a href="#cite_ref-185">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20141019004614/http://www.verhurenaanexpats.nl/verhuren-aan-expats/expats-de-feiten/">„Expats in Nederland”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.verhurenaanexpats.nl/verhuren-aan-expats/expats-de-feiten/">original</a> la <time datetime="2014-10-19">19 octombrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Expats+in+Nederland&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.verhurenaanexpats.nl%2Fverhuren-aan-expats%2Fexpats-de-feiten%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-186"><a href="#cite_ref-186">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20180618025728/http://www.onsamsterdam.nl/tijdschrift/jaargang-2011/1158-nummer-11-12-november-december-2011.html?start=4">„Feiten en cijfers over immigratie – Pagina 5”</a>. Ons Amsterdam. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.onsamsterdam.nl/tijdschrift/jaargang-2011/1158-nummer-11-12-november-december-2011.html?start=4">original</a> la <time datetime="2018-06-18">18 iunie 2018</time>. Accesat în <time datetime="2022-03-04">4 martie 2022</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Ons+Amsterdam&rft.atitle=Feiten+en+cijfers+over+immigratie+%E2%80%93+Pagina+5&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.onsamsterdam.nl%2Ftijdschrift%2Fjaargang-2011%2F1158-nummer-11-12-november-december-2011.html%3Fstart%3D4&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Science_2015-04-07-187"><a href="#cite_ref-Science_2015-04-07_187-0">^</a> <cite class="citation news">Enserink, Martin (<time datetime="2015-04-07">7 aprilie 2015</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.sciencemag.org/biology/2015/04/did-natural-selection-make-dutch-tallest-people-planet">„Did natural selection make the Dutch the tallest people on the planet?”</a>. <a href="/wiki/Science_(journal)" class="mw-redirect" title="Science (journal)">Science</a>. Amsterdam. Accesat în <time datetime="2015-04-09">9 aprilie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Science&rft.atitle=Did+natural+selection+make+the+Dutch+the+tallest+people+on+the+planet%3F&rft.date=2015-04-07&rft.aulast=Enserink&rft.aufirst=Martin&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.sciencemag.org%2Fbiology%2F2015%2F04%2Fdid-natural-selection-make-dutch-tallest-people-planet&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-188"><a href="#cite_ref-188">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://statline.cbs.nl/StatWeb/publication/?VW=T&DM=SLNL&PA=03799&D1=242,254,267-270&D2=0-17&HD=081103-1603&HDR=T.&STB=G1">„Reported health and lifestyle”</a>. Centraal Bureau voor de Statistiek. Accesat în <time datetime="2012-08-12">12 august 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Reported+health+and+lifestyle&rft.pub=Centraal+Bureau+voor+de+Statistiek&rft_id=http%3A%2F%2Fstatline.cbs.nl%2FStatWeb%2Fpublication%2F%3FVW%3DT%26DM%3DSLNL%26PA%3D03799%26D1%3D242%2C254%2C267-270%26D2%3D0-17%26HD%3D081103-1603%26HDR%3DT.%26STB%3DG1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-189"><a href="#cite_ref-189">^</a> <cite class="citation book">Fogel, Robert (<time datetime="2004">2004</time>). The Escape from Hunger and Premature Death, 1700—2100 (în English). Cambridge University Press. p. 41.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Escape+from+Hunger+and+Premature+Death%2C+1700%E2%80%942100&rft.pages=41&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=2004&rft.aulast=Fogel&rft.aufirst=Robert&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-190"><a href="#cite_ref-190">^</a> Vasileva, Katya (2011) <a rel="nofollow" class="external text" href="http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-SF-11-034/EN/KS-SF-11-034-EN.PDF">6.5% of the EU population are foreigners and 9.4% are born abroad</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120128101046/http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-SF-11-034/EN/KS-SF-11-034-EN.PDF">Arhivat</a> în <time datetime="2012-01-28">28 ianuarie 2012</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., Eurostat, Statistics in focus vol. 34. </li> <li id="cite_note-191"><a href="#cite_ref-191">^</a> "<a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cbs.nl/en-gb/news/2016/47/migration-background-still-plays-a-role">Migration background still plays a role</a>". </li> <li id="cite_note-192"><a href="#cite_ref-192">^</a> Centraal Bureau voor de Statistiek, [Wie zijn de derde generatie?. <a rel="nofollow" class="external free" href="https://www.cbs.nl/nl-nl/nieuws/2016/47/wie-zijn-de-derde-generatie-">https://www.cbs.nl/nl-nl/nieuws/2016/47/wie-zijn-de-derde-generatie-</a>] Centraal Bureau voor de Statistiek. </li> <li id="cite_note-193"><a href="#cite_ref-193">^</a> "<a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cbs.nl/en-gb/news/2006/31/half-of-young-big-city-dwellers-have-non-western-background">Half of young big-city dwellers have non-western background</a>". </li> <li id="cite_note-194"><a href="#cite_ref-194">^</a> <cite class="citation web">American FactFinder, United States Census Bureau. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110428095854/http://factfinder.census.gov/servlet/ADPTable?_bm=y&-geo_id=01000US&-ds_name=ACS_2006_EST_G00_&amp%3B-_lang=en&amp%3B-_caller=geoselect&amp%3B-format=">„Census 2006 ACS Ancestry estimates”</a>. Factfinder.census.gov. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://factfinder.census.gov/servlet/ADPTable?_bm=y&-geo_id=01000US&-ds_name=ACS_2006_EST_G00_%2526amp%253B-_lang%253Den%2526amp%253B-_caller%253Dgeoselect%2526amp%253B-format%253D">original</a> la <time datetime="2011-04-28">28 aprilie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2010-04-29">29 aprilie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Census+2006+ACS+Ancestry+estimates&rft.pub=Factfinder.census.gov&rft.au=American+FactFinder%2C+United+States+Census+Bureau&rft_id=http%3A%2F%2Ffactfinder.census.gov%2Fservlet%2FADPTable%3F_bm%3Dy%26-geo_id%3D01000US%26-ds_name%3DACS_2006_EST_G00_%252526amp%25253B-_lang%25253Den%252526amp%25253B-_caller%25253Dgeoselect%252526amp%25253B-format%25253D&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-195"><a href="#cite_ref-195">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://countrystudies.us/south-africa/49.htm">South Africa – Afrikaans Speakers</a>. </li> <li id="cite_note-196"><a href="#cite_ref-196">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://repositories.cdlib.org/cgi/viewcontent.cgi?article=1077&context=ies">A Hidden Language – Dutch in Indonesia</a> (PDF). </li> <li id="cite_note-197"><a href="#cite_ref-197">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.kitlv.nl/pdf_documents/asia-migrations.pdf">Dutch colonialism, migration and cultural heritage</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110428094931/http://www.kitlv.nl/pdf_documents/asia-migrations.pdf">Arhivat</a> în <time datetime="2011-04-28">28 aprilie 2011</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. (PDF). </li> <li id="cite_note-198"><a href="#cite_ref-198">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://opendata.cbs.nl/statline/#/CBS/nl/dataset/03759ned/table?dl=DA8F">„CBS Statline”</a>. opendata.cbs.nl.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=opendata.cbs.nl&rft.atitle=CBS+Statline&rft_id=https%3A%2F%2Fopendata.cbs.nl%2Fstatline%2F%23%2FCBS%2Fnl%2Fdataset%2F03759ned%2Ftable%3Fdl%3DDA8F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-199"><a href="#cite_ref-199">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150930184435/http://www.cbs.nl/en-GB/menu/themas/inkomen-bestedingen/cijfers/extra/inkomensverdeling.htm">„CBS – Income distribution – Extra”</a>. www.cbs.nl. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cbs.nl/en-GB/menu/themas/inkomen-bestedingen/cijfers/extra/inkomensverdeling.htm">original</a> la <time datetime="2015-09-30">30 septembrie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2015-09-15">15 septembrie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.cbs.nl&rft.atitle=CBS+%E2%80%93+Income+distribution+%E2%80%93+Extra&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.cbs.nl%2Fen-GB%2Fmenu%2Fthemas%2Finkomen-bestedingen%2Fcijfers%2Fextra%2Finkomensverdeling.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-200"><a href="#cite_ref-200">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://opendata.cbs.nl/statline/#/CBS/nl/dataset/70072ned/table">„CBS Statline”</a>. opendata.cbs.nl.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=opendata.cbs.nl&rft.atitle=CBS+Statline&rft_id=https%3A%2F%2Fopendata.cbs.nl%2Fstatline%2F%23%2FCBS%2Fnl%2Fdataset%2F70072ned%2Ftable&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-201"><a href="#cite_ref-201">^</a> Data taken from an EU survey. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_243_en.pdf">ebs_243_en.pdf</a> (europa.eu) </li> <li id="cite_note-202"><a href="#cite_ref-202">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rijksoverheid.nl/onderwerpen/erkende-talen/talen-in-nederland">„Talen in Nederland – Erkende talen”</a>. rijksoverheid.nl. Accesat în <time datetime="2014-08-12">12 august 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Talen+in+Nederland+%E2%80%93+Erkende+talen&rft.pub=rijksoverheid.nl&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.rijksoverheid.nl%2Fonderwerpen%2Ferkende-talen%2Ftalen-in-nederland&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-203"><a href="#cite_ref-203">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20181223110807/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2098.html">„CIA World Factbook: Official languages per country”</a>. Cia.gov. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2098.html">original</a> la <time datetime="2018-12-23">23 decembrie 2018</time>. Accesat în <time datetime="2011-04-23">23 aprilie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=CIA+World+Factbook%3A+Official+languages+per+country&rft.pub=Cia.gov&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Flibrary%2Fpublications%2Fthe-world-factbook%2Ffields%2F2098.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-204"><a href="#cite_ref-204">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.taalcanon.nl/vragen/hoeveel-dialecten-heeft-het-nederlands/">„Hoeveel dialecten heeft het Nederlands? | Taalcanon”</a>. Taalcanon.nl. Accesat în <time datetime="2014-04-23">23 aprilie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Hoeveel+dialecten+heeft+het+Nederlands%3F+%26%23124%3B+Taalcanon&rft.pub=Taalcanon.nl&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.taalcanon.nl%2Fvragen%2Fhoeveel-dialecten-heeft-het-nederlands%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-205"><a href="#cite_ref-205">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150221111356/http://www.kerkrade.nl/de_stad_kerkrade/kerkrade_toen_en_nu/kirchroadsj_plat">„Gemeente Kerkrade | Kirchröadsj Plat”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.kerkrade.nl/de_stad_kerkrade/kerkrade_toen_en_nu/kirchroadsj_plat">original</a> la <time datetime="2015-02-21">21 februarie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2015-06-10">10 iunie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Gemeente+Kerkrade+%7C+Kirchr%C3%B6adsj+Plat&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.kerkrade.nl%2Fde_stad_kerkrade%2Fkerkrade_toen_en_nu%2Fkirchroadsj_plat&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-206"><a href="#cite_ref-206">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.vaals.nl/voor-inwoners/cittaslow-gemeente_3683/">„Cittaslow Vaals: verrassend, veelzijdig, veelkleurig”</a>. Accesat în <time datetime="2015-09-09">9 septembrie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Cittaslow+Vaals%3A+verrassend%2C+veelzijdig%2C+veelkleurig&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.vaals.nl%2Fvoor-inwoners%2Fcittaslow-gemeente_3683%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-207"><a href="#cite_ref-207">^</a> "The Kingdom of the Netherlands further declares that the principles enumerated in Part II of the Charter will be applied to the Lower-Saxon languages used in the Netherlands, and, in accordance with Article 7, paragraph 5, to Yiddish and the Romanes languages." </li> <li id="cite_note-208"><a href="#cite_ref-208">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070128095746/http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_237.en.pdf">„European Union survey”</a> (PDF). Ec.europa.eu. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_237.en.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2007-01-28">28 ianuarie 2007</time>. Accesat în <time datetime="2017-08-03">3 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Ec.europa.eu&rft.atitle=European+Union+survey&rft_id=http%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Fpublic_opinion%2Farchives%2Febs%2Febs_237.en.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-rijksoverheid-209"><a href="#cite_ref-rijksoverheid_209-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110429185145/http://www.rijksoverheid.nl/documenten-en-publicaties/vragen-en-antwoorden/wat-is-het-aanbod-aan-vreemde-talen-in-de-onderbouw-van-het-voortgezet-onderwijs-vo.html">„Foreign languages in secondary education”</a>. Wat is het aanbod aan vreemde talen in de onderbouw van het voortgezet onderwijs (vo)? (în neerlandeză). Rijksoverheid. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rijksoverheid.nl/documenten-en-publicaties/vragen-en-antwoorden/wat-is-het-aanbod-aan-vreemde-talen-in-de-onderbouw-van-het-voortgezet-onderwijs-vo.html">original</a> la <time datetime="2011-04-29">29 aprilie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2010-05-03">3 mai 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Wat+is+het+aanbod+aan+vreemde+talen+in+de+onderbouw+van+het+voortgezet+onderwijs+%28vo%29%3F&rft.atitle=Foreign+languages+in+secondary+education&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.rijksoverheid.nl%2Fdocumenten-en-publicaties%2Fvragen-en-antwoorden%2Fwat-is-het-aanbod-aan-vreemde-talen-in-de-onderbouw-van-het-voortgezet-onderwijs-vo.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Schedule_of_the_Central_Exams_of_2009-210"><a href="#cite_ref-Schedule_of_the_Central_Exams_of_2009_210-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.examenblad.nl/9336000/1/j9vvhinitagymgn_m7mvh57glpdohx6_n11vg41h1h4i9qe/vhl5jftd1sx8">Schedule of the Central Exams of 2009</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160820060030/http://www.examenblad.nl/9336000/1/j9vvhinitagymgn_m7mvh57glpdohx6_n11vg41h1h4i9qe/vhl5jftd1sx8">Arhivat</a> în <time datetime="2016-08-20">20 august 2016</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., Examenblad </li> <li id="cite_note-Examenblad_talen_vwo_2019-211"><a href="#cite_ref-Examenblad_talen_vwo_2019_211-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.examenblad.nl/item/talen/2019?sectorid=vg41h1h4i9qe">Examenblad talen, vwo in 2019</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20230403211152/https://www.examenblad.nl/item/talen/2019?sectorid=vg41h1h4i9qe">Arhivat</a> în <time datetime="2023-04-03">3 aprilie 2023</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., Examenblad </li> <li id="cite_note-212"><a href="#cite_ref-212">^</a> <cite class="citation journal">De Groot, Kees (<time datetime="2019">2019</time>). „The Challenge of a Church Going into Liquidation”. Irish Theological Quarterly. 84 (4): 409–423. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1177%2F0021140019872340">10.1177/0021140019872340</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Irish+Theological+Quarterly&rft.atitle=The+Challenge+of+a+Church+Going+into+Liquidation&rft.volume=84&rft.issue=4&rft.pages=409-423&rft.date=2019&rft_id=info%3Adoi%2F10.1177%2F0021140019872340&rft.aulast=De+Groot&rft.aufirst=Kees&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-CBS_2009-213"><a href="#cite_ref-CBS_2009_213-0">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://statline.cbs.nl/StatWeb/publication/?DM=SLNL&PA=37944&D1=0-5,10&D2=29-40&VW=T">„Kerkelijke gezindte en kerkbezoek; vanaf 1849; 18 jaar of ouder”</a>. <time datetime="2010-10-15">15 octombrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Kerkelijke+gezindte+en+kerkbezoek%3B+vanaf+1849%3B+18+jaar+of+ouder&rft.date=2010-10-15&rft_id=http%3A%2F%2Fstatline.cbs.nl%2FStatWeb%2Fpublication%2F%3FDM%3DSLNL%26PA%3D37944%26D1%3D0-5%2C10%26D2%3D29-40%26VW%3DT&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-CBS2-214"><a href="#cite_ref-CBS2_214-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cbs.nl/nl-NL/menu/themas/vrije-tijd-cultuur/publicaties/artikelen/archief/2012/2012-3759-wm.htm">„Een op de zes bezoekt regelmatig kerk of moskee”</a>. Central Bureau of Statistics, Netherlands. <time datetime="2012">2012</time>. Accesat în <time datetime="2014-03-30">30 martie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Central+Bureau+of+Statistics%2C+Netherlands&rft.atitle=Een+op+de+zes+bezoekt+regelmatig+kerk+of+moskee&rft.date=2012&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.cbs.nl%2Fnl-NL%2Fmenu%2Fthemas%2Fvrije-tijd-cultuur%2Fpublicaties%2Fartikelen%2Farchief%2F2012%2F2012-3759-wm.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-215"><a href="#cite_ref-215">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070125142251/http://www.scp.nl/publicaties/boeken/9037702597/Godsdienstige_veranderingen.pdf">„Godsdienstige veranderingen in Nederland”</a> (PDF). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.scp.nl/publicaties/boeken/9037702597/Godsdienstige_veranderingen.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2007-01-25">25 ianuarie 2007</time>. Accesat în <time datetime="2010-05-17">17 mai 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Godsdienstige+veranderingen+in+Nederland&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.scp.nl%2Fpublicaties%2Fboeken%2F9037702597%2FGodsdienstige_veranderingen.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-216"><a href="#cite_ref-216">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.beleven.org/feesten/lijsten/landen.php?land=Nederland">„Feestdagen Nederland”</a>. Beleven.org. Accesat în <time datetime="2010-01-27">27 ianuarie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Feestdagen+Nederland&rft.pub=Beleven.org&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.beleven.org%2Ffeesten%2Flijsten%2Flanden.php%3Fland%3DNederland&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-217"><a href="#cite_ref-217">^</a> Knippenberg, Hans "The Changing Religious Landscape of Europe" edited by Knippenberg published by Het Spinhuis, Amsterdam 2005 <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-90-5589-248-8" title="Special:Referințe în cărți/978-90-5589-248-8">ISBN: 978-90-5589-248-8</a>, pages 102–104 </li> <li id="cite_note-trouw.nl-218"><a href="#cite_ref-trouw.nl_218-0">^</a> <cite class="citation news">van Beek, Marije (<time datetime="2015-01-16">16 ianuarie 2015</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.trouw.nl/tr/nl/5091/Religie/article/detail/3830831/2015/01/16/Ongelovigen-halen-de-gelovigen-in.dhtml">„Ongelovigen halen de gelovigen in”</a>. Dossier Relige. der Verdieping Trouw. Accesat în <time datetime="2015-04-21">21 aprilie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Dossier+Relige&rft.atitle=Ongelovigen+halen+de+gelovigen+in&rft.date=2015-01-16&rft.aulast=van+Beek&rft.aufirst=Marije&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.trouw.nl%2Ftr%2Fnl%2F5091%2FReligie%2Farticle%2Fdetail%2F3830831%2F2015%2F01%2F16%2FOngelovigen-halen-de-gelovigen-in.dhtml&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-BerntsA-219"><a href="#cite_ref-BerntsA_219-0">^</a> <cite class="citation book">Bernts, Tom; Berghuijs, Joantine (<time datetime="2016">2016</time>). God in Nederland 1966–2015. Ten Have. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-90-259-0524-8" title="Special:Referințe în cărți/978-90-259-0524-8">978-90-259-0524-8</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=God+in+Nederland+1966%E2%80%932015&rft.pub=Ten+Have&rft.date=2016&rft.isbn=978-90-259-0524-8&rft.aulast=Bernts&rft.aufirst=Tom&rft.au=Berghuijs%2C+Joantine&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-nos.nl-220"><a href="#cite_ref-nos.nl_220-0">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://nos.nl/artikel/2092498-hoe-god-bijna-verdween-uit-nederland.html">„Hoe God (bijna) verdween uit Nederland”</a>. NOS. <time datetime="2016-03-13">13 martie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2016-04-03">3 aprilie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Hoe+God+%28bijna%29+verdween+uit+Nederland&rft.date=2016-03-13&rft_id=http%3A%2F%2Fnos.nl%2Fartikel%2F2092498-hoe-god-bijna-verdween-uit-nederland.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-scp11-221">^ <a href="#cite_ref-scp11_221-0">a</a> <a href="#cite_ref-scp11_221-1">b</a> <cite class="citation web">de Hart, Joep; van Houwelingen, Pepijn; Huijnk, Willem (<time datetime="2022-03-21">21 martie 2022</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.scp.nl/binaries/scp/documenten/publicaties/2022/03/24/buiten-kerk-en-moskee/SCP+Publicatie+Buiten+kerk+en+moskee+-+maart+2022.pdf">„Religie in een pluriforme samenleving”</a> (PDF). Sociaal en Cultureel Planbureau. p. 11.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Sociaal+en+Cultureel+Planbureau&rft.atitle=Religie+in+een+pluriforme+samenleving&rft.pages=11&rft.date=2022-03-21&rft.aulast=de+Hart&rft.aufirst=Joep&rft.au=van+Houwelingen%2C+Pepijn&rft.au=Huijnk%2C+Willem&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.scp.nl%2Fbinaries%2Fscp%2Fdocumenten%2Fpublicaties%2F2022%2F03%2F24%2Fbuiten-kerk-en-moskee%2FSCP%2BPublicatie%2BBuiten%2Bkerk%2Ben%2Bmoskee%2B-%2Bmaart%2B2022.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-DPG_Media_Privacy_Gate-222"><a href="#cite_ref-DPG_Media_Privacy_Gate_222-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.ad.nl/binnenland/voor-het-eerst-meer-niet-gelovigen-dan-gelovigen-in-nederland-de-helft-is-atheist-of-agnost~aacf65ee/?referrer=https%3A%2F%2Fnews.google.com%2F">„Voor het eerst meer niet-gelovigen dan gelovigen in Nederland: de helft is atheïst of agnost”</a>. Algemeen Dagblad. <time datetime="2022-03-24">24 martie 2022</time>. Accesat în <time datetime="2022-03-25">25 martie 2022</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Algemeen+Dagblad&rft.atitle=Voor+het+eerst+meer+niet-gelovigen+dan+gelovigen+in+Nederland%3A+de+helft+is+athe%C3%AFst+of+agnost&rft.date=2022-03-24&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.ad.nl%2Fbinnenland%2Fvoor-het-eerst-meer-niet-gelovigen-dan-gelovigen-in-nederland-de-helft-is-atheist-of-agnost~aacf65ee%2F%3Freferrer%3Dhttps%253A%252F%252Fnews.google.com%252F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-223"><a href="#cite_ref-223">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.rijksoverheid.nl/onderwerpen/leerplicht/leerplicht-en-kwalificatieplicht">„Leerplicht en kwalificatieplicht”</a>. Rijksoverheid.nl. <time datetime="2020-07-10">10 iulie 2020</time>. Accesat în <time datetime="2021-06-09">9 iunie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Rijksoverheid.nl&rft.atitle=Leerplicht+en+kwalificatieplicht&rft.date=2020-07-10&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.rijksoverheid.nl%2Fonderwerpen%2Fleerplicht%2Fleerplicht-en-kwalificatieplicht&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-:2-224">^ <a href="#cite_ref-:2_224-0">a</a> <a href="#cite_ref-:2_224-1">b</a> <cite class="citation web">Civinini, Claudia. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.study.eu/article/netherlands-tuition-fees-cost-of-living">„Netherlands: Tuition fees & cost of living”</a> (în engleză). www.study.eu. Accesat în <time datetime="2022-09-09">9 septembrie 2022</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Netherlands%3A+Tuition+fees+%26+cost+of+living&rft.pub=www.study.eu&rft.aulast=Civinini&rft.aufirst=Claudia&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.study.eu%2Farticle%2Fnetherlands-tuition-fees-cost-of-living&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-225"><a href="#cite_ref-225">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.duo.nl/particulier/tuition-fees.jsp">„Tuition fees – DUO”</a> (în engleză). duo.nl. Accesat în <time datetime="2022-09-09">9 septembrie 2022</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Tuition+fees+%E2%80%93+DUO&rft.pub=duo.nl&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.duo.nl%2Fparticulier%2Ftuition-fees.jsp&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-226"><a href="#cite_ref-226">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.wipo.int/global_innovation_index/en/2020/index.html">„Release of the Global Innovation Index 2020: Who Will Finance Innovation?”</a>. www.wipo.int (în engleză). Accesat în <time datetime="2021-09-02">2 septembrie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.wipo.int&rft.atitle=Release+of+the+Global+Innovation+Index+2020%3A+Who+Will+Finance+Innovation%3F&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.wipo.int%2Fglobal_innovation_index%2Fen%2F2020%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-227"><a href="#cite_ref-227">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.wipo.int/global_innovation_index/en/2019/index.html">„Global Innovation Index 2019”</a>. www.wipo.int (în engleză). Accesat în <time datetime="2021-09-02">2 septembrie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.wipo.int&rft.atitle=Global+Innovation+Index+2019&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.wipo.int%2Fglobal_innovation_index%2Fen%2F2019%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-228"><a href="#cite_ref-228">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://ec.europa.eu/newsroom/rtd/items/691898">„RTD - Item”</a>. ec.europa.eu. Accesat în <time datetime="2021-09-02">2 septembrie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=ec.europa.eu&rft.atitle=RTD+-+Item&rft_id=https%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Fnewsroom%2Frtd%2Fitems%2F691898&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-229"><a href="#cite_ref-229">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20210902101622/https://knowledge.insead.edu/entrepreneurship-innovation/global-innovation-index-2930">„Global Innovation Index”</a>. INSEAD Knowledge (în engleză). <time datetime="2013-10-28">28 octombrie 2013</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://knowledge.insead.edu/entrepreneurship-innovation/global-innovation-index-2930">original</a> la <time datetime="2021-09-02">2 septembrie 2021</time>. Accesat în <time datetime="2021-09-02">2 septembrie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=INSEAD+Knowledge&rft.atitle=Global+Innovation+Index&rft.date=2013-10-28&rft_id=https%3A%2F%2Fknowledge.insead.edu%2Fentrepreneurship-innovation%2Fglobal-innovation-index-2930&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-230"><a href="#cite_ref-230">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.healthpowerhouse.com">„Health Consumer Powerhouse”</a>. healthpowerhouse.com. Accesat în <time datetime="2016-08-26">26 august 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=healthpowerhouse.com&rft.atitle=Health+Consumer+Powerhouse&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.healthpowerhouse.com&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-231"><a href="#cite_ref-231">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.reuters.com/article/idUSTRE65M0SU20100623">„U.S. scores dead last again in healthcare study”</a>. Reuters. <time datetime="2010-06-23">23 iunie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Reuters&rft.atitle=U.S.+scores+dead+last+again+in+healthcare+study&rft.date=2010-06-23&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.reuters.com%2Farticle%2FidUSTRE65M0SU20100623&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-232"><a href="#cite_ref-232">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120110040524/http://content.healthaffairs.org/content/26/6/w717.full.pdf+html">„Toward Higher-Performance Health Systems: Adults' Health Care Experiences In Seven Countries, 2007”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://content.healthaffairs.org/content/26/6/w717.full.pdf+html">original</a> la <time datetime="2012-01-10">10 ianuarie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Toward+Higher-Performance+Health+Systems%3A+Adults%27+Health+Care+Experiences+In+Seven+Countries%2C+2007&rft_id=http%3A%2F%2Fcontent.healthaffairs.org%2Fcontent%2F26%2F6%2Fw717.full.pdf%2Bhtml&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-233"><a href="#cite_ref-233">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://healthpowerhouse.com/">„Health Consumer Powerhouse – Health Care System's Indexes and reports”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Health+Consumer+Powerhouse+%E2%80%93+Health+Care+System%27s+Indexes+and+reports&rft_id=https%3A%2F%2Fhealthpowerhouse.com%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Boot-234"><a href="#cite_ref-Boot_234-0">^</a> J.M. Boot, 'De Nederlandse Gezondheidszorg', Bohn Stafleu van Loghum 2011 </li> <li id="cite_note-BCG-235"><a href="#cite_ref-BCG_235-0">^</a> Boston Consulting Group, 'Zorg voor Waarde', 2011. </li> <li id="cite_note-statline.cbs.nl-236">^ <a href="#cite_ref-statline.cbs.nl_236-0">a</a> <a href="#cite_ref-statline.cbs.nl_236-1">b</a> <a href="#cite_ref-statline.cbs.nl_236-2">c</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://statline.cbs.nl/StatWeb/publication/?DM=SLNL&PA=71914ned&D1=37-43&D2=a&HDR=G1&STB=T&VW=T">„Zorgrekeningen; uitgaven (in lopende en constante prijzen) en financiering”</a> (în neerlandeză). Centraal Bureau voor de Statistiek: StatLine. <time datetime="2010-05-20">20 mai 2010</time>. Accesat în <time datetime="2011-05-16">16 mai 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Zorgrekeningen%3B+uitgaven+%28in+lopende+en+constante+prijzen%29+en+financiering&rft.pub=Centraal+Bureau+voor+de+Statistiek%3A+StatLine&rft.date=2010-05-20&rft_id=http%3A%2F%2Fstatline.cbs.nl%2FStatWeb%2Fpublication%2F%3FDM%3DSLNL%26PA%3D71914ned%26D1%3D37-43%26D2%3Da%26HDR%3DG1%26STB%3DT%26VW%3DT&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-minvws.nl-237"><a href="#cite_ref-minvws.nl_237-0">^</a> <cite class="citation web">Sport, Ministerie van Volksgezondheid, Welzijn en (<time datetime="2010-02-18">18 februarie 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.minvws.nl/en/themes/health-insurance-system/">„Ministerie van Volksgezondheid, Welzijn en Sport”</a>. minvws.nl. Accesat în <time datetime="2016-08-26">26 august 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=minvws.nl&rft.atitle=Ministerie+van+Volksgezondheid%2C+Welzijn+en+Sport&rft.date=2010-02-18&rft.aulast=Sport&rft.aufirst=Ministerie+van+Volksgezondheid%2C+Welzijn+en&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.minvws.nl%2Fen%2Fthemes%2Fhealth-insurance-system%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-OECD-ITF-238">^ <a href="#cite_ref-OECD-ITF_238-0">a</a> <a href="#cite_ref-OECD-ITF_238-1">b</a> <cite class="citation report">Waard, Jan van der; Jorritsma, Peter; Immers, Ben (octombrie 2012). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130117223717/http://internationaltransportforum.org/jtrc/DiscussionPapers/DP201215.pdf">New Drivers in Mobility: What Moves the Dutch in 2012 and Beyond?</a> (PDF) (Raport). Delft, the Netherlands: <a href="/w/index.php?title=Organisation_for_Economic_Co-operation_and_Development&action=edit&redlink=1" class="new" title="Organisation for Economic Co-operation and Development — pagină inexistentă">OECD</a> International Transport Forum. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.internationaltransportforum.org/jtrc/DiscussionPapers/DP201215.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2013-01-17">17 ianuarie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2014-07-07">7 iulie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=report&rft.btitle=New+Drivers+in+Mobility%3A+What+Moves+the+Dutch+in+2012+and+Beyond%3F&rft.place=Delft%2C+the+Netherlands&rft.pub=OECD+International+Transport+Forum&rft.date=2012-10&rft.aulast=Waard&rft.aufirst=Jan+van+der&rft.au=Jorritsma%2C+Peter&rft.au=Immers%2C+Ben&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.internationaltransportforum.org%2Fjtrc%2FDiscussionPapers%2FDP201215.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-239"><a href="#cite_ref-239">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20181226005021/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2085.html#nl">„CIA World Factbook | Field listing: Roadways”</a>. Cia.gov. U.S. Central Intelligence Agency. <time datetime="2012">2012</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2085.html#nl">original</a> la <time datetime="2018-12-26">26 decembrie 2018</time>. Accesat în <time datetime="2014-07-07">7 iulie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Cia.gov&rft.atitle=CIA+World+Factbook+%26%23124%3B+Field+listing%3A+Roadways&rft.date=2012&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Flibrary%2Fpublications%2Fthe-world-factbook%2Ffields%2F2085.html%23nl&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-240"><a href="#cite_ref-240">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://data.worldbank.org/indicator/IS.ROD.DNST.K2?order=wbapi_data_value_2011%20wbapi_data_value%20wbapi_data_value-last&sort=desc">„Road density (km of road per 100 sq. km of land area) | Data | Table”</a>. data.worldbank.org. The World Bank Group. <time datetime="2014">2014</time>. Accesat în <time datetime="2014-07-07">7 iulie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=data.worldbank.org&rft.atitle=Road+density+%28km+of+road+per+100+sq.+km+of+land+area%29+%26%23124%3B+Data+%26%23124%3B+Table&rft.date=2014&rft_id=http%3A%2F%2Fdata.worldbank.org%2Findicator%2FIS.ROD.DNST.K2%3Forder%3Dwbapi_data_value_2011%2520wbapi_data_value%2520wbapi_data_value-last%26sort%3Ddesc&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-241"><a href="#cite_ref-241">^</a> <cite class="citation web">Toor, Amar (<time datetime="2013-07-10">10 iulie 2013</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theverge.com/2013/7/10/4509962/netherlands-nationwide-electric-vehicle-charging-network-abb-fastned">„Every Dutch citizen will live within 31 miles of an electric vehicle charging station by 2015”</a>. The Verge. <a href="/w/index.php?title=Vox_Media,_Inc&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vox Media, Inc — pagină inexistentă">Vox Media, Inc</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7942354" class="extiw" title="d:Q7942354">d</a>). Accesat în <time datetime="2013-07-11">11 iulie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=The+Verge&rft.atitle=Every+Dutch+citizen+will+live+within+31+miles+of+an+electric+vehicle+charging+station+by+2015&rft.date=2013-07-10&rft.aulast=Toor&rft.aufirst=Amar&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theverge.com%2F2013%2F7%2F10%2F4509962%2Fnetherlands-nationwide-electric-vehicle-charging-network-abb-fastned&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-242"><a href="#cite_ref-242">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://fd.nl/economie-politiek/1323217/kwart-laadpalen-in-eu-staat-in-nederland-fce1caCY0804">„Een kwart van de laadpalen in de EU staat in Nederland”</a> [A quarter of the recharging stations in the EU is in the Netherlands]. Fd.nl (în Dutch). <time datetime="2019-11-04">4 noiembrie 2019</time>. Accesat în <time datetime="2021-05-03">3 mai 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Fd.nl&rft.atitle=Een+kwart+van+de+laadpalen+in+de+EU+staat+in+Nederland&rft.date=2019-11-04&rft_id=https%3A%2F%2Ffd.nl%2Feconomie-politiek%2F1323217%2Fkwart-laadpalen-in-eu-staat-in-nederland-fce1caCY0804&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-243"><a href="#cite_ref-243">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.acea.be/uploads/publications/ACEA_progress_report_2019.pdf">„Making the transition to zero-emission mobility: 2019 progress report”</a> (PDF). ACEA. septembrie 2019. Accesat în <time datetime="2021-05-03">3 mai 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=ACEA&rft.atitle=Making+the+transition+to+zero-emission+mobility%3A+2019+progress+report&rft.date=2019-09&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.acea.be%2Fuploads%2Fpublications%2FACEA_progress_report_2019.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-244"><a href="#cite_ref-244">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090513124715/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2121.html#nl">„CIA World Factbook | Field listing: Railways”</a>. Cia.gov. U.S. Central Intelligence Agency. <time datetime="2012">2012</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2121.html#nl">original</a> la <time datetime="2009-05-13">13 mai 2009</time>. Accesat în <time datetime="2014-07-07">7 iulie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Cia.gov&rft.atitle=CIA+World+Factbook+%26%23124%3B+Field+listing%3A+Railways&rft.date=2012&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Flibrary%2Fpublications%2Fthe-world-factbook%2Ffields%2F2121.html%23nl&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-246"><a href="#cite_ref-246">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.dutchnews.nl/news/archives/2017/06/ns-to-up-frequency-of-amsterdam-to-eindhoven-trains/">„NS to up frequency of Amsterdam to Eindhoven trains to six an hour – DutchNews.nl”</a>. DutchNews.nl (în engleză). <time datetime="2017-06-21">21 iunie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2017-12-08">8 decembrie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=DutchNews.nl&rft.atitle=NS+to+up+frequency+of+Amsterdam+to+Eindhoven+trains+to+six+an+hour+%E2%80%93+DutchNews.nl&rft.date=2017-06-21&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.dutchnews.nl%2Fnews%2Farchives%2F2017%2F06%2Fns-to-up-frequency-of-amsterdam-to-eindhoven-trains%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-247"><a href="#cite_ref-247">^</a> <cite class="citation web">(RVO), Netherlands Enterprise Agency (<time datetime="2015-07-17">17 iulie 2015</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150924031010/http://www.hollandtrade.com/media/features/feature-stories/?bstnum=4960">„Holland Publications”</a>. hollandtrade.com. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.hollandtrade.com/media/features/feature-stories/?bstnum=4960">original</a> la <time datetime="2015-09-24">24 septembrie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2016-08-26">26 august 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=hollandtrade.com&rft.atitle=Holland+Publications&rft.date=2015-07-17&rft.aulast=%28RVO%29&rft.aufirst=Netherlands+Enterprise+Agency&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.hollandtrade.com%2Fmedia%2Ffeatures%2Ffeature-stories%2F%3Fbstnum%3D4960&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-248"><a href="#cite_ref-248">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.iamexpat.nl/lifestyle/cycling-netherlands">„Cycling in the Netherlands”</a>. www.iamexpat.nl.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.iamexpat.nl&rft.atitle=Cycling+in+the+Netherlands&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.iamexpat.nl%2Flifestyle%2Fcycling-netherlands&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-249"><a href="#cite_ref-249">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://statline.cbs.nl/StatWeb/publication/?VW=T&DM=SLEN&PA=70071ENG&D1=0-12&D2=0&D3=a&HD=100315-1508&LA=EN&HDR=G1,G2&STB=T">„CBS StatLine – Motor vehicles; general overview per period and technological features”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=CBS+StatLine+%E2%80%93+Motor+vehicles%3B+general+overview+per+period+and+technological+features&rft_id=http%3A%2F%2Fstatline.cbs.nl%2FStatWeb%2Fpublication%2F%3FVW%3DT%26DM%3DSLEN%26PA%3D70071ENG%26D1%3D0-12%26D2%3D0%26D3%3Da%26HD%3D100315-1508%26LA%3DEN%26HDR%3DG1%2CG2%26STB%3DT&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-250"><a href="#cite_ref-250">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140714151023/http://www.ecf.com/news/the-first-eu-wide-ecf-cycling-barometer-launched/">„European Cyclists' Federation – The first EU wide ECF Cycling Barometer launched”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ecf.com/news/the-first-eu-wide-ecf-cycling-barometer-launched/">original</a> la <time datetime="2014-07-14">14 iulie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=European+Cyclists%27+Federation+%E2%80%93+The+first+EU+wide+ECF+Cycling+Barometer+launched&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ecf.com%2Fnews%2Fthe-first-eu-wide-ecf-cycling-barometer-launched%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-251"><a href="#cite_ref-251">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140307050642/http://www.bbc.com/news/magazine-23587916">„Why is cycling so popular in the Netherlands?”</a>. BBC News. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.com/news/magazine-23587916">original</a> la <time datetime="2014-03-07">7 martie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=BBC+News&rft.atitle=Why+is+cycling+so+popular+in+the+Netherlands%3F&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bbc.com%2Fnews%2Fmagazine-23587916&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-252"><a href="#cite_ref-252">^</a> <cite class="citation report"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150205185930/http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/fl_312_en.pdf">Future of Transport report</a> (PDF) (Raport). <a href="/wiki/Comisia_European%C4%83" title="Comisia Europeană">European Commission</a>. martie 2011. p. 8. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/fl_312_en.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2015-02-05">5 februarie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2015-07-11">11 iulie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=report&rft.btitle=Future+of+Transport+report&rft.pages=8&rft.pub=European+Commission&rft.date=2011-03&rft_id=http%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Fpublic_opinion%2Fflash%2Ffl_312_en.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-254"><a href="#cite_ref-254">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140717230921/http://www.fietsberaad.nl/index.cfm?lang=nl&section=nieuws&mode=newsArticle&repository=The+Netherlands+boast+almost+35.000+km+of+cycling+paths">„CROW Fietsberaad”</a>. Fietsberaad.nl. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.fietsberaad.nl/index.cfm?lang=nl&section=nieuws&mode=newsArticle&repository=The+Netherlands+boast+almost+35.000+km+of+cycling+paths">original</a> la <time datetime="2014-07-17">17 iulie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2017-08-03">3 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Fietsberaad.nl&rft.atitle=CROW+Fietsberaad&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.fietsberaad.nl%2Findex.cfm%3Flang%3Dnl%26section%3Dnieuws%26mode%3DnewsArticle%26repository%3DThe%2BNetherlands%2Bboast%2Balmost%2B35.000%2Bkm%2Bof%2Bcycling%2Bpaths&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-255"><a href="#cite_ref-255">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140815014048/http://www.portofrotterdam.com/en/Port/port-statistics/Documents/Port-statistics-2013/index.html#8">„Port of Rotterdam Statistics 2013”</a>. Port of Rotterdam. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.portofrotterdam.com/en/Port/port-statistics/Documents/Port-statistics-2013/index.html#8">original</a> la <time datetime="2014-08-15">15 august 2014</time>. Accesat în <time datetime="2014-06-01">1 iunie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Port+of+Rotterdam+Statistics+2013&rft.pub=Port+of+Rotterdam&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.portofrotterdam.com%2Fen%2FPort%2Fport-statistics%2FDocuments%2FPort-statistics-2013%2Findex.html%238&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-256"><a href="#cite_ref-256">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://seaport-magazine.nl/nederland-heeft-grootste-binnenvaartvloot-van-europa/">„Nederland heeft grootste binnenvaartvloot van Europa”</a> [The Netherlands has largest inland shipping fleet of Europe]. Seaport Magazine (în Dutch). Accesat în <time datetime="2021-05-03">3 mai 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Seaport+Magazine&rft.atitle=Nederland+heeft+grootste+binnenvaartvloot+van+Europa&rft_id=https%3A%2F%2Fseaport-magazine.nl%2Fnederland-heeft-grootste-binnenvaartvloot-van-europa%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-257"><a href="#cite_ref-257">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://eenvandaag.avrotros.nl/item/dit-is-belangrijk-nederlands-erfgoed-door-corona-kan-de-grootste-historische-vloot-ter-wereld-het/">„'Dit is belangrijk Nederlands erfgoed': door corona kan de grootste, varende historische vloot ter wereld het water niet meer op”</a> ['This is important Dutch heritage': due to corona, the largest, active historic fleet in the world can't hit the waters again] (în Dutch). <time datetime="2020-06-08">8 iunie 2020</time>. Accesat în <time datetime="2021-05-03">3 mai 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%27Dit+is+belangrijk+Nederlands+erfgoed%27%3A+door+corona+kan+de+grootste%2C+varende+historische+vloot+ter+wereld+het+water+niet+meer+op&rft.date=2020-06-08&rft_id=https%3A%2F%2Feenvandaag.avrotros.nl%2Fitem%2Fdit-is-belangrijk-nederlands-erfgoed-door-corona-kan-de-grootste-historische-vloot-ter-wereld-het%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-258"><a href="#cite_ref-258">^</a> <cite class="citation web">Kirkliauskaite, Kristina (<time datetime="2020-07-19">19 iulie 2020</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://edition.cnn.com/travel/article/worlds-oldest-airlines/index.html">„What is the oldest airline in the world?”</a>. AeroTime. Accesat în <time datetime="2020-12-22">22 decembrie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=AeroTime&rft.atitle=What+is+the+oldest+airline+in+the+world%3F&rft.date=2020-07-19&rft.aulast=Kirkliauskaite&rft.aufirst=Kristina&rft_id=https%3A%2F%2Fedition.cnn.com%2Ftravel%2Farticle%2Fworlds-oldest-airlines%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-NOS_Schiphol64-259"><a href="#cite_ref-NOS_Schiphol64_259-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170109153121/http://nos.nl/artikel/2152140-bijna-64-miljoen-zo-veel-passagiers-zag-schiphol-nog-nooit.html">„Bijna 64 miljoen—zo veel passagiers zag Schiphol nog nooit – NOS”</a> [Almost 64 million—Schiphol never saw so many passengers – NOS]. NOS.nl (în neerlandeză). <a href="/w/index.php?title=Nederlandse_Omroep_Stichting&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nederlandse Omroep Stichting — pagină inexistentă">Nederlandse Omroep Stichting</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1515393" class="extiw" title="d:Q1515393">d</a>). <time datetime="2017-01-09">9 ianuarie 2017</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://nos.nl/artikel/2152140-bijna-64-miljoen-zo-veel-passagiers-zag-schiphol-nog-nooit.html">original</a> la <time datetime="2017-01-09">9 ianuarie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2017-01-09">9 ianuarie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=NOS.nl&rft.atitle=Bijna+64+miljoen%E2%80%94zo+veel+passagiers+zag+Schiphol+nog+nooit+%E2%80%93+NOS&rft.date=2017-01-09&rft_id=http%3A%2F%2Fnos.nl%2Fartikel%2F2152140-bijna-64-miljoen-zo-veel-passagiers-zag-schiphol-nog-nooit.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-260"><a href="#cite_ref-260">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.schiphol.nl/nl/route-development/pagina/amsterdam-airport-schiphol-airport-facts/">„What you would like to know”</a>. Schiphol. Accesat în <time datetime="2021-05-03">3 mai 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Schiphol&rft.atitle=What+you+would+like+to+know&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.schiphol.nl%2Fnl%2Froute-development%2Fpagina%2Famsterdam-airport-schiphol-airport-facts%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-261"><a href="#cite_ref-261">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20210906153751/https://www.annualreportschiphol.com/trafficreview2020/cargo#figures-by-airport">„71% of cargo tonnage transported by full freighters”</a>. Schiphol. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.annualreportschiphol.com/trafficreview2020/cargo#figures-by-airport">original</a> la <time datetime="2021-09-06">6 septembrie 2021</time>. Accesat în <time datetime="2021-05-03">3 mai 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Schiphol&rft.atitle=71%25+of+cargo+tonnage+transported+by+full+freighters&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.annualreportschiphol.com%2Ftrafficreview2020%2Fcargo%23figures-by-airport&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-262"><a href="#cite_ref-262">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://sabaisland.net/airport/">„Saba Island Airport”</a>. <time datetime="2018-02-25">25 februarie 2018</time>. Accesat în <time datetime="2021-05-03">3 mai 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Saba+Island+Airport&rft.date=2018-02-25&rft_id=https%3A%2F%2Fsabaisland.net%2Fairport%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Colin_White_1995-263">^ <a href="#cite_ref-Colin_White_1995_263-0">a</a> <a href="#cite_ref-Colin_White_1995_263-1">b</a> <a href="#cite_ref-Colin_White_1995_263-2">c</a> <a href="#cite_ref-Colin_White_1995_263-3">d</a> Colin White & Laurie Boucke (1995). </li> <li id="cite_note-264"><a href="#cite_ref-264">^</a> J. Vossenstein, Dealing with the Dutch, 9789460220791. </li> <li id="cite_note-265"><a href="#cite_ref-265">^</a> <cite class="citation web">Becker, De Hart, Jos, Joep. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20171010141120/https://www.scp.nl/dsresource?objectid=6e36ffc5-45eb-4b33-bc88-eb7b99083527">„Godsdienstige veranderingen in Nederland, Verschuivingen in de binding met de kerken en de christelijke traditie”</a>. SCP. Sociaal en Cultureel Planbureau Den Haag. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.scp.nl/dsresource?objectid=6e36ffc5-45eb-4b33-bc88-eb7b99083527">original</a> la <time datetime="2017-10-10">10 octombrie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2017-07-07">7 iulie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=SCP&rft.atitle=Godsdienstige+veranderingen+in+Nederland%2C+Verschuivingen+in+de+binding+met+de+kerken+en+de+christelijke+traditie&rft.aulast=Becker%2C+De+Hart&rft.aufirst=Jos%2C+Joep&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.scp.nl%2Fdsresource%3Fobjectid%3D6e36ffc5-45eb-4b33-bc88-eb7b99083527&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-266"><a href="#cite_ref-266">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160303221411/http://transcripts.cnn.com/TRANSCRIPTS/0104/01/sm.10.html">„Same-Sex Marriage Legalized in Amsterdam”</a>. <a href="/wiki/CNN" title="CNN">CNN</a>. <time datetime="2001-04-01">1 aprilie 2001</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://transcripts.cnn.com/TRANSCRIPTS/0104/01/sm.10.html">original</a> la <time datetime="2016-03-03">3 martie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2016-03-11">11 martie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=CNN&rft.atitle=Same-Sex+Marriage+Legalized+in+Amsterdam&rft.date=2001-04-01&rft_id=http%3A%2F%2Ftranscripts.cnn.com%2FTRANSCRIPTS%2F0104%2F01%2Fsm.10.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-267"><a href="#cite_ref-267">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/fossil-co2-emissions-all-world-countries-2018-report">„Fossil CO2 emissions of all world countries – 2018 Report”</a>. EU Science Hub. <time datetime="2018">2018</time>. Accesat în <time datetime="2019-10-21">21 octombrie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=EU+Science+Hub&rft.atitle=Fossil+CO2+emissions+of+all+world+countries+%E2%80%93+2018+Report&rft.date=2018&rft_id=https%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Fjrc%2Fen%2Fpublication%2Ffossil-co2-emissions-all-world-countries-2018-report&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-268"><a href="#cite_ref-268">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.europarl.europa.eu/news/en/headlines/society/20170505STO73528/food-waste-the-problem-in-the-eu-in-numbers-infographic">„Food waste: the problem in the EU in numbers”</a>. EU parliament. <time datetime="2017">2017</time>. Accesat în <time datetime="2021-01-18">18 ianuarie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=EU+parliament&rft.atitle=Food+waste%3A+the+problem+in+the+EU+in+numbers&rft.date=2017&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.europarl.europa.eu%2Fnews%2Fen%2Fheadlines%2Fsociety%2F20170505STO73528%2Ffood-waste-the-problem-in-the-eu-in-numbers-infographic&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-269"><a href="#cite_ref-269">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.iamexpat.nl/read-and-discuss/expat-page/news/amsterdam-and-rotterdam-among-worlds-most-sustainable-cities-2015">„IAMEXPAT News”</a>. Iamexpat.nl. Accesat în <time datetime="2017-08-03">3 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Iamexpat.nl&rft.atitle=IAMEXPAT+News&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.iamexpat.nl%2Fread-and-discuss%2Fexpat-page%2Fnews%2Famsterdam-and-rotterdam-among-worlds-most-sustainable-cities-2015&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-270"><a href="#cite_ref-270">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160830053346/https://s3.amazonaws.com/arcadis-whitepaper/arcadis-sustainable-cities-index-report.pdf">„Arcadis Sustainable Cities Index Report”</a> (PDF). <time datetime="2015">2015</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://s3.amazonaws.com/arcadis-whitepaper/arcadis-sustainable-cities-index-report.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2016-08-30">30 august 2016</time>. Accesat în <time datetime="2016-06-15">15 iunie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Arcadis+Sustainable+Cities+Index+Report&rft.date=2015&rft_id=https%3A%2F%2Fs3.amazonaws.com%2Farcadis-whitepaper%2Farcadis-sustainable-cities-index-report.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-271"><a href="#cite_ref-271">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200531070400/http://www.sustainablecitiesindex.com/">„Arcadis Sustainable Cities Index”</a>. Sustainablecitiesindex.com. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.sustainablecitiesindex.com/">original</a> la <time datetime="2020-05-31">31 mai 2020</time>. Accesat în <time datetime="2016-06-15">15 iunie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Sustainablecitiesindex.com&rft.atitle=Arcadis+Sustainable+Cities+Index&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.sustainablecitiesindex.com%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-:0-272">^ <a href="#cite_ref-:0_272-0">a</a> <a href="#cite_ref-:0_272-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://english.rvo.nl/topics/sustainability">„Sustainable enterprise | RVO.nl”</a>. english.rvo.nl. Accesat în <time datetime="2016-06-15">15 iunie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=english.rvo.nl&rft.atitle=Sustainable+enterprise+%7C+RVO.nl&rft_id=http%3A%2F%2Fenglish.rvo.nl%2Ftopics%2Fsustainability&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-273"><a href="#cite_ref-273">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.allmusic.com/artist/2-unlimited-mn0000431439/biography">„2 Unlimited | Biography | AllMusic”</a>. <a href="/wiki/AllMusic" class="mw-redirect" title="AllMusic">AllMusic</a>. Accesat în <time datetime="2014-06-30">30 iunie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=AllMusic&rft.atitle=2+Unlimited+%26%23124%3B+Biography+%26%23124%3B+AllMusic&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.allmusic.com%2Fartist%2F2-unlimited-mn0000431439%2Fbiography&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-274"><a href="#cite_ref-274">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.local-life.com/amsterdam/articles/amsterdam-dance-event">„Amsterdam Dance Event”</a>. local-life.com.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=local-life.com&rft.atitle=Amsterdam+Dance+Event&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.local-life.com%2Famsterdam%2Farticles%2Famsterdam-dance-event&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-275"><a href="#cite_ref-275">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.dutchdailynews.com/the-international-dance-industry-assembles-in-amsterdam-next-week/">„The international Dance industry assembles in Amsterdam next week”</a>. Dutch Daily News. <time datetime="2012-10-12">12 octombrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Dutch+Daily+News&rft.atitle=The+international+Dance+industry+assembles+in+Amsterdam+next+week&rft.date=2012-10-12&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.dutchdailynews.com%2Fthe-international-dance-industry-assembles-in-amsterdam-next-week%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-276"><a href="#cite_ref-276">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.canto-ostinato.com/canto/index.html">„Canto Ostinato by Simeon ten Holt”</a>. www.canto-ostinato.com.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.canto-ostinato.com&rft.atitle=Canto+Ostinato+by+Simeon+ten+Holt&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.canto-ostinato.com%2Fcanto%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-277"><a href="#cite_ref-277">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160118042556/http://press.andrerieu.com/tag/international/page/2/">„international Archives » Page 2 of 3 » Andre Rieu”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://press.andrerieu.com/tag/international/page/2/">original</a> la <time datetime="2016-01-18">18 ianuarie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2014-06-30">30 iunie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=international+Archives+%C2%BB+Page+2+of+3+%C2%BB+Andre+Rieu&rft_id=http%3A%2F%2Fpress.andrerieu.com%2Ftag%2Finternational%2Fpage%2F2%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-278"><a href="#cite_ref-278">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.allmusic.com/album/philip-glass-metamorphosis-the-hours-mw0002435025">Lavinia Meijer – Philip Glass : Metamorphosis & The Hours</a>, Allmusic.com </li> <li id="cite_note-279"><a href="#cite_ref-279">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.npr.org/templates/story/story.php?storyId=97291390">„Chicago Symphony Tops U.S. Orchestras”</a>. NPR.org. <time datetime="2008-11-21">21 noiembrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=NPR.org&rft.atitle=Chicago+Symphony+Tops+U.S.+Orchestras&rft.date=2008-11-21&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.npr.org%2Ftemplates%2Fstory%2Fstory.php%3FstoryId%3D97291390&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-HaGanahl2013-280"><a href="#cite_ref-HaGanahl2013_280-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=chXSFH-gzVMC&pg=PA101">Webcasting Worldwide: Business Models of an Emerging Global Medium</a>. </li> <li id="cite_note-281"><a href="#cite_ref-281">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080925042514/http://s2.ned.univie.ac.at/NoN/landeskunde/nl/h11/index.htm">„Sport in Nederland”</a> (în neerlandeză). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://s2.ned.univie.ac.at/NoN/landeskunde/nl/h11/index.htm">original</a> la <time datetime="2008-09-25">25 septembrie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2012-08-21">21 august 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Sport+in+Nederland&rft_id=http%3A%2F%2Fs2.ned.univie.ac.at%2FNoN%2Flandeskunde%2Fnl%2Fh11%2Findex.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-sport-282"><a href="#cite_ref-sport_282-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.today/20070812034648/http://www.sport.nl/content/nieuwsartikelen/nocnsf/223198?channel=nocnsf">„Ledental sportbonden opnieuw gestegen”</a>. sport.nl (în neerlandeză). <time datetime="2006-07-24">24 iulie 2006</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.sport.nl/content/nieuwsartikelen/nocnsf/223198?channel=nocnsf">original</a> la <time datetime="2007-08-12">12 august 2007</time>. Accesat în <time datetime="2016-06-01">1 iunie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=sport.nl&rft.atitle=Ledental+sportbonden+opnieuw+gestegen&rft.date=2006-07-24&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.sport.nl%2Fcontent%2Fnieuwsartikelen%2Fnocnsf%2F223198%3Fchannel%3Dnocnsf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-283"><a href="#cite_ref-283">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.news18.com/cricketnext/news/june-5-2009-netherlands-stun-england-in-t20-world-cup-thriller-2654425.html">„Netherlands Stun England in T20 World Cup Thriller”</a>. News18. <time datetime="2009-06-05">5 iunie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2021-01-06">6 ianuarie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Netherlands+Stun+England+in+T20+World+Cup+Thriller&rft.pub=News18&rft.date=2009-06-05&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.news18.com%2Fcricketnext%2Fnews%2Fjune-5-2009-netherlands-stun-england-in-t20-world-cup-thriller-2654425.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-284"><a href="#cite_ref-284">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.warenkennis.nl/graan/soorten.htm">„Graansoorten”</a>. Warenkennis.nl. Accesat în <time datetime="2017-08-03">3 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Warenkennis.nl&rft.atitle=Graansoorten&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.warenkennis.nl%2Fgraan%2Fsoorten.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-285"><a href="#cite_ref-285">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.smulweb.nl/blog/tonia/718/de-geschiedenis-van-de-mosterd">„De geschiedenis van de mosterd – Smulweb Blog”</a>. <time datetime="2000-05-05">5 mai 2000</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=De+geschiedenis+van+de+mosterd+%E2%80%93+Smulweb+Blog&rft.date=2000-05-05&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.smulweb.nl%2Fblog%2Ftonia%2F718%2Fde-geschiedenis-van-de-mosterd&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-286"><a href="#cite_ref-286">^</a> <cite class="citation news">Reaney, Patricia (<time datetime="2014-01-14">14 ianuarie 2014</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.reuters.com/article/us-food-countries-idUSBREA0E01S20140115">„Netherlands is country with most plentiful, healthy food: Oxfam”</a>. New York: Reuters U.S. Accesat în <time datetime="2014-09-01">1 septembrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Netherlands+is+country+with+most+plentiful%2C+healthy+food%3A+Oxfam&rft.date=2014-01-14&rft.aulast=Reaney&rft.aufirst=Patricia&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.reuters.com%2Farticle%2Fus-food-countries-idUSBREA0E01S20140115&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-287"><a href="#cite_ref-287">^</a> <cite class="citation book">Hart, Jonathan (<time datetime="2008">2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=LnevC1FYdnEC&pg=PA201">Empires and Colonies</a>. Polity. pp. 201–. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7456-2614-7" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7456-2614-7">978-0-7456-2614-7</a>. Accesat în <time datetime="2012-08-21">21 august 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Empires+and+Colonies&rft.pages=201-&rft.pub=Polity&rft.date=2008&rft.isbn=978-0-7456-2614-7&rft.au=Hart%2C+Jonathan&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DLnevC1FYdnEC%26pg%3DPA201&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-288"><a href="#cite_ref-288">^</a> To this day the Dutch Royal family is in fact the wealthiest family of the Netherlands. </li> <li id="cite_note-289"><a href="#cite_ref-289">^</a> <cite class="citation book">Koshy, M. O. (<time datetime="1989">1989</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=ro8SLhyAc9AC">The Dutch Power in Kerala, 1729–1758</a>. Mittal Publications. p. 61. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-81-7099-136-6" title="Special:Referințe în cărți/978-81-7099-136-6">978-81-7099-136-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Dutch+Power+in+Kerala%2C+1729%E2%80%931758&rft.pages=61&rft.pub=Mittal+Publications&rft.date=1989&rft.isbn=978-81-7099-136-6&rft.aulast=Koshy&rft.aufirst=M.+O.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Dro8SLhyAc9AC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-290"><a href="#cite_ref-290">^</a> <a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://mod.nic.in/samachar/april15-04/body.html#l1">[1]</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160312081154/http://mod.nic.in/samachar/april15-04/body.html">Arhivat</a> în <time datetime="2016-03-12">12 martie 2016</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. 9th Madras Regiment </li> <li id="cite_note-292"><a href="#cite_ref-292">^</a> Nieuwenhuys, Rob Mirror of the Indies: A History of Dutch Colonial Literature translated from Dutch by E. M. Beekman (Publisher: Periplus, 1999) <a rel="nofollow" class="external text" href="http://dannyreviews.com/h/Mirror_Indies.html">Book review.</a> </li> <li id="cite_note-293"><a href="#cite_ref-293">^</a> Etty, Elsbeth (July 1998). </li> <li id="cite_note-294"><a href="#cite_ref-294">^</a> Bosma U., Raben R. (2008). </li> <li id="cite_note-295"><a href="#cite_ref-295">^</a> Note: Of the 296,200 so-called Dutch 'repatriants' only 92,200 were expatriate Dutchmen born in the Netherlands. </li> <li id="cite_note-296"><a href="#cite_ref-296">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cbs.nl/nl-NL/menu/themas/bevolking/cijfers/default.htm">Official CBS website containing all Dutch demographic statistics</a>. </li> <li id="cite_note-297"><a href="#cite_ref-297">^</a> De Vries, Marlene (2009). </li> <li id="cite_note-298"><a href="#cite_ref-298">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131103042634/http://dutchfood.about.com/od/mainmeals/Main_Meals.htm">„Dutch Food – Main Meals”</a>. about.com. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://dutchfood.about.com/od/mainmeals/Main_Meals.htm">original</a> la <time datetime="2013-11-03">3 noiembrie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2012-05-19">19 mai 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Dutch+Food+%E2%80%93+Main+Meals&rft.pub=about.com&rft_id=http%3A%2F%2Fdutchfood.about.com%2Fod%2Fmainmeals%2FMain_Meals.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-299"><a href="#cite_ref-299">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://indisch-eten.startpagina.nl/">Overview website (incomplete)</a>. </li> </ol></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Lectură_suplimentară">Lectură suplimentară</h2>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=55" title="Modifică secțiunea: Lectură suplimentară" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=55" title="Edit section's source code: Lectură suplimentară">modificare sursă</a>]</div> <dl><dt>Geografie și mediu</dt></dl> <style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r12727094">.mw-parser-output .refbegin{font-size:90%;margin-bottom:0.5em}.mw-parser-output .refbegin-hanging-indents>ul{list-style-type:none;margin-left:0}.mw-parser-output .refbegin-hanging-indents>ul>li,.mw-parser-output .refbegin-hanging-indents>dl>dd{margin-left:0;padding-left:3.2em;text-indent:-3.2em;list-style:none}.mw-parser-output .refbegin-100{font-size:100%}</style><div class="refbegin" style=""> <ul><li>Burke, Gerald L. The making of Dutch towns: A study in urban development from the 10th–17th centuries (1960)</li> <li>Lambert, Audrey M. The Making of the Dutch Landscape: An Historical Geography of the Netherlands (1985); focus on the history of land reclamation</li> <li>Meijer, Henk. Compact geography of the Netherlands (1985)</li> <li>Riley, R. C., and G. J. Ashworth. Benelux: An Economic Geography of Belgium, the Netherlands, and Luxembourg (1975) <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.questia.com/read/85882918/benelux-an-economic-geography-of-belgium-the-netherlands">online</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20171010141102/https://www.questia.com/read/85882918/benelux-an-economic-geography-of-belgium-the-netherlands">Arhivat</a> în <time datetime="2017-10-10">10 octombrie 2017</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li></ul> </div> <dl><dt>Istorie</dt></dl> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r12727094"><div class="refbegin" style=""> <ul><li>Paul Arblaster. A History of the Low Countries. Palgrave Essential Histories Series New York: Palgrave Macmillan, 2006. 298 pp. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-4039-4828-1" title="Special:Referințe în cărți/978-1-4039-4828-1">ISBN: 978-1-4039-4828-1</a>.</li> <li>J. C. H. Blom and E. Lamberts, eds. History of the Low Countries (1998)</li> <li>Jonathan Israel. The Dutch Republic: Its Rise, Greatness, and Fall 1477–1806 (1995)</li> <li>J. A. Kossmann-Putto and E. H. Kossmann. The Low Countries: History of the Northern and Southern Netherlands (1987)</li> <li>Amry Vandenbosch, Dutch Foreign Policy since 1815 (1959).</li></ul> </div> <dl><dt>Indicatori economici</dt></dl> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r12727094"><div class="refbegin" style=""> <ul><li><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20180824080557/https://www.hollandtradeandinvest.com/binaries/hollandtrade/documents/publications/holland-compared-2017/06/30/holland-compared-2nd-edition-2016/1392_CU+Holland+Compared+2nd+2017+III.pdf">Holland Compared 2nd edition 2017</a> – 95 page booklet by Holland's commercial website, with facts and figures about the Netherlands, comparing the country's economic indicators with those of other countries.</li></ul> </div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Legături_externe">Legături externe</h2>[<a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&veaction=edit&section=56" title="Modifică secțiunea: Legături externe" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&section=56" title="Edit section's source code: Legături externe">modificare sursă</a>]</div> <dl><dt>Articole</dt></dl> <ul><li><cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/world/europe/country_profiles/1043423.stm">„Netherlands profiles – Overview”</a>. BBC News. <time datetime="2010-03-03">3 martie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2018-02-04">4 februarie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=BBC+News&rft.atitle=Netherlands+profiles+%E2%80%93+Overview&rft.date=2010-03-03&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F1%2Fhi%2Fworld%2Feurope%2Fcountry_profiles%2F1043423.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://2009-2017.state.gov/r/pa/ei/bgn/3204.htm">„U.S. Relations With the Netherlands”</a>. <a href="/wiki/United_States_Department_of_State" class="mw-redirect" title="United States Department of State">United States Department of State</a>. Accesat în <time datetime="2018-02-04">4 februarie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=U.S.+Relations+With+the+Netherlands&rft.pub=United+States+Department+of+State&rft_id=https%3A%2F%2F2009-2017.state.gov%2Fr%2Fpa%2Fei%2Fbgn%2F3204.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3A%C8%9A%C4%83rile+de+Jos" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li></ul> <dl><dt>Informatii generale</dt></dl> <ul><li><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/netherlands/">Țările de Jos</a>. <a href="/wiki/The_World_Factbook" title="The World Factbook">The World Factbook</a> . <a href="/wiki/Central_Intelligence_Agency" title="Central Intelligence Agency">Central Intelligence Agency</a>.</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20081026124437/http://ucblibraries.colorado.edu/govpubs/for/netherlands.htm">Olanda</a> de la UCB Libraries GovPubs</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.curlie.org/Regional/Europe/Netherlands/">Țările de Jos</a> pe <a href="/wiki/Curlie" title="Curlie">Curlie</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.iamexpat.nl/expat-page/the-netherlands/general-information">Sunt expat – Informații generale despre Țările de Jos</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.infoplease.com/country/netherlands.html?pageno=1">Țările de Jos: Hartă, istorie, guvern, cultură și fapte | Infoplease.com</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/news/world-europe-17740800">Profil olandez</a> de la <a href="/wiki/BBC_News" title="BBC News">BBC News</a></li> <li class="mw-empty-elt"></li> <li><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Atlas_of_Netherlands" class="extiw" title="commons:Atlas of Netherlands">Atlasul Wikimedia pentru Netherlands</a></li> <li><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/Openstreetmap_logo.svg/16px-Openstreetmap_logo.svg.png" decoding="async" width="16" height="16" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/Openstreetmap_logo.svg/24px-Openstreetmap_logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/Openstreetmap_logo.svg/32px-Openstreetmap_logo.svg.png 2x" data-file-width="256" data-file-height="256" /> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.openstreetmap.org/browse/relation/47796">Date geografice legate de Țările de Jos</a> la <a href="/wiki/OpenStreetMap" title="OpenStreetMap">OpenStreetMap</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ifs.du.edu/ifs/frm_CountryProfile.aspx?Country=NL">Previziuni cheie de dezvoltare pentru Țările de Jos</a> din International Futures</li></ul> <dl><dt>Guvernare</dt></dl> <ul><li><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100527231402/http://overheid.nl/english">Overheid.nl</a> – portal oficial al guvernului neerlandez</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.government.nl/">Government.nl</a> – site-ul web oficial al guvernului neerlandez</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cbs.nl/en-GB/menu/home/default.htm">Statistics Netherlands</a> (CBS) – Cifre cheie de la biroul neerlandez de statistică</li></ul> <dl><dt>Voiaj</dt></dl> <ul><li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.holland.com/">Holland.com</a> – site-ul în limba engleză al biroului de turism din Țările de Jos</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.nbtc.nl/en/homepage.htm">nbtc.nl</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131117065936/http://nbtc.nl/en/homepage.htm">Arhivat</a> în <time datetime="2013-11-17">17 noiembrie 2013</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. – Organizație responsabilă cu promovarea Țărilor de Jos la nivel național și internațional</li></ul> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:Subiecte_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Format:Subiecte Țările de Jos">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Subiecte_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Subiecte Țările de Jos — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Subiecte_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit">m</a></div></div><a class="mw-selflink selflink">Țările de Jos</a> — <a href="/wiki/Categorie:Olandezi" title="Categorie:Olandezi">Neerlandezi</a> — <a href="/wiki/Limba_neerlandez%C4%83" title="Limba neerlandeză">Limba neerlandeză</a> (<a href="/wiki/Limbile_Olandei" class="mw-redirect" title="Limbile Olandei">Limbi vorbite</a>) </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <div> <a href="/wiki/For%C8%9Bele_armate_ale_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Forțele armate ale Țărilor de Jos">Apărare</a> · <a href="/wiki/List%C4%83_de_localit%C4%83%C8%9Bi_din_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" class="mw-redirect" title="Listă de localități din Țările de Jos">Așezări</a> · <a href="/wiki/Amsterdam" title="Amsterdam">Capitala</a> · <a href="/w/index.php?title=Clima_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Clima Țărilor de Jos — pagină inexistentă">Climă</a> · <a href="/w/index.php?title=List%C4%83_de_conduc%C4%83tori_a_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Listă de conducători a Țărilor de Jos — pagină inexistentă">Conducători</a> · <a href="/w/index.php?title=Cultura_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cultura Țărilor de Jos — pagină inexistentă">Cultură</a> · <a href="/wiki/Demografia_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Demografia Țărilor de Jos">Demografie</a> · <a href="/wiki/Drapelul_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Drapelul Țărilor de Jos">Drapel</a> · <a href="/wiki/Economia_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Economia Țărilor de Jos">Economie</a> · <a href="/wiki/Educa%C8%9Bia_%C3%AEn_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Educația în Țările de Jos">Educație</a> · <a href="/w/index.php?title=Fauna_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fauna Țărilor de Jos — pagină inexistentă">Faună</a> · <a href="/w/index.php?title=Flora_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Flora Țărilor de Jos — pagină inexistentă">Floră</a> · <a href="/wiki/Geografia_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Geografia Țărilor de Jos">Geografie</a> · <a href="/w/index.php?title=Hidrografia_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hidrografia Țărilor de Jos — pagină inexistentă">Hidrografie</a> · <a href="/w/index.php?title=Istoria_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria Țărilor de Jos — pagină inexistentă">Istorie</a> · <a href="/wiki/Lista_ora%C8%99elor_din_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" class="mw-redirect" title="Lista orașelor din Țările de Jos">Orașe</a> · <a href="/wiki/Politica_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Politica Țărilor de Jos">Politică</a> · <a href="/w/index.php?title=S%C4%83n%C4%83tatea_%C3%AEn_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sănătatea în Țările de Jos — pagină inexistentă">Sănătate</a> · <a href="/wiki/Sportul_%C3%AEn_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Sportul în Țările de Jos">Sport</a> · <a href="/w/index.php?title=Stema_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stema Țărilor de Jos — pagină inexistentă">Stemă</a> · <a href="/w/index.php?title=Organizarea_administrativ%C4%83_a_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Organizarea administrativă a Țărilor de Jos — pagină inexistentă">Subdiviziuni</a> · <a href="/wiki/Turismul_%C3%AEn_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Turismul în Țările de Jos">Turism</a> </div> </div></td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="1"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_the_Netherlands.svg" class="mw-file-description" title="Drapelul Olandei"><img alt="Drapelul Olandei" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Flag_of_the_Netherlands.svg/70px-Flag_of_the_Netherlands.svg.png" decoding="async" width="70" height="47" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Flag_of_the_Netherlands.svg/105px-Flag_of_the_Netherlands.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Flag_of_the_Netherlands.svg/140px-Flag_of_the_Netherlands.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></a> </td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style=";" colspan="3"><a href="/wiki/Categorie:Cioturi_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Categorie:Cioturi Țările de Jos">Cioturi</a>  • • <a href="/wiki/Categorie:Formate_%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Categorie:Formate Țările de Jos">Formate</a>  • • <a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Netherlands" class="extiw" title="commons:Category:Netherlands">Imagini</a>  • • <a href="/w/index.php?title=Portal:%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Portal:Țările de Jos — pagină inexistentă">Portal</a> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16513826">.mw-parser-output .navbox{margin:0 auto 0}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}</style> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:TariUE" title="Format:TariUE">v</a> • <a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:TariUE" title="Discuție Format:TariUE">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:TariUE&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a> și <a href="/wiki/Extinderea_Uniunii_Europene" title="Extinderea Uniunii Europene">țări candidate la extindere</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Țări membre </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a> · <a href="/wiki/Belgia" title="Belgia">Belgia</a> · <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> · <a href="/wiki/Cehia" title="Cehia">Cehia</a> · <a href="/wiki/Cipru" title="Cipru">Cipru</a> · <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> · <a href="/wiki/Danemarca" title="Danemarca">Danemarca</a> · <a href="/wiki/Estonia" title="Estonia">Estonia</a> · <a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda">Finlanda</a> · <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> · <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a> · <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a> · <a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a> · <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> · <a href="/wiki/Letonia" title="Letonia">Letonia</a> · <a href="/wiki/Lituania" title="Lituania">Lituania</a> · <a href="/wiki/Luxemburg" title="Luxemburg">Luxemburg</a> · <a href="/wiki/Malta" title="Malta">Malta</a> · <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a> · <a href="/wiki/Portugalia" title="Portugalia">Portugalia</a> · <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> · <a href="/wiki/Slovacia" title="Slovacia">Slovacia</a> · <a href="/wiki/Slovenia" title="Slovenia">Slovenia</a> · <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a> · <a href="/wiki/Suedia" title="Suedia">Suedia</a> · <a class="mw-selflink selflink">Țările de Jos</a> · <a href="/wiki/Ungaria" title="Ungaria">Ungaria</a></div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="5"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Europe.svg" class="mw-file-description" title="Uniunea Europeană"><img alt="Uniunea Europeană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/75px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="75" height="50" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/113px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/150px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Țări candidate </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Albania" title="Albania">Albania</a> · <a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Macedonia de Nord</a> · <a href="/wiki/Rela%C8%9Biile_dintre_Republica_Moldova_%C8%99i_Uniunea_European%C4%83" title="Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană">Republica Moldova</a> · <a href="/wiki/Muntenegru" title="Muntenegru">Muntenegru</a> · <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a> · <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a> · <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Țări aplicante </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia și Herțegovina</a> · <a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a></div> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Format:Țări europene">v</a> • <a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Discuție Format:Țări europene">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:%C8%9A%C4%83ri_europene&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">Țări independente sau recunoscute parțial și regiuni nesuverane în Europa</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><a href="/wiki/List%C4%83_de_%C8%9B%C4%83ri_europene" class="mw-redirect" title="Listă de țări europene">Țări independente</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <div> <a href="/wiki/Albania" title="Albania">Albania</a> · <a href="/wiki/Andorra" title="Andorra">Andorra</a> · <a href="/wiki/Armenia" title="Armenia">Armenia</a>1 · <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a> · <a href="/wiki/Azerbaidjan" title="Azerbaidjan">Azerbaidjan</a>2 · <a href="/wiki/Belarus" title="Belarus">Belarus</a> · <a href="/wiki/Belgia" title="Belgia">Belgia</a> · <a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia și Herțegovina</a> · <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> · <a href="/wiki/Cehia" title="Cehia">Cehia</a> · <a href="/wiki/Cipru" title="Cipru">Cipru</a>1 · <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> · <a href="/wiki/Danemarca" title="Danemarca">Danemarca</a> · <a href="/wiki/Elve%C8%9Bia" title="Elveția">Elveția</a> · <a href="/wiki/Estonia" title="Estonia">Estonia</a> · <a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda">Finlanda</a> · <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> · <a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a>2 · <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a> · <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a>  · <a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a> · <a href="/wiki/Islanda" title="Islanda">Islanda</a> · <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> · <a href="/wiki/Letonia" title="Letonia">Letonia</a> · <a href="/wiki/Liechtenstein" title="Liechtenstein">Liechtenstein</a> · <a href="/wiki/Lituania" title="Lituania">Lituania</a> · <a href="/wiki/Luxemburg" title="Luxemburg">Luxemburg</a> · <a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Macedonia de Nord</a> · <a href="/wiki/Malta" title="Malta">Malta</a> · <a href="/wiki/Republica_Moldova" title="Republica Moldova">Republica Moldova</a> · <a href="/wiki/Monaco" title="Monaco">Monaco</a> · <a href="/wiki/Muntenegru" title="Muntenegru">Muntenegru</a> · <a href="/wiki/Norvegia" title="Norvegia">Norvegia</a> · <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a> · <a href="/wiki/Portugalia" title="Portugalia">Portugalia</a> · <a href="/wiki/Regatul_Unit" class="mw-redirect" title="Regatul Unit">Regatul Unit</a> · <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> · <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a>3 · <a href="/wiki/San_Marino" title="San Marino">San Marino</a> · <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a> · <a href="/wiki/Slovacia" title="Slovacia">Slovacia</a> · <a href="/wiki/Slovenia" title="Slovenia">Slovenia</a> · <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a> · <a href="/wiki/Suedia" title="Suedia">Suedia</a> · <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a>3 · <a class="mw-selflink selflink">Țările de Jos</a> · <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a> · <a href="/wiki/Ungaria" title="Ungaria">Ungaria</a> · <a href="/wiki/Vatican" title="Vatican">Vatican</a> </div></div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="5"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Europe_(orthographic_projection).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/150px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png" decoding="async" width="150" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/225px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/300px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png 2x" data-file-width="541" data-file-height="541" /></a> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">Republici, teritorii și regiuni recunoscute parțial</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <div> <a href="/wiki/Abhazia" title="Abhazia">Abhazia</a>2 · <a href="/wiki/Republica_Turc%C4%83_a_Ciprului_de_Nord" title="Republica Turcă a Ciprului de Nord">Ciprul de Nord</a>1 · <a href="/wiki/Republica_Kosovo" class="mw-redirect" title="Republica Kosovo">Kosovo</a> · <a href="/wiki/Osetia_de_Sud" title="Osetia de Sud">Osetia de Sud</a>2 · <a href="/wiki/Republica_Moldoveneasc%C4%83_Nistrean%C4%83" title="Republica Moldovenească Nistreană">Republica Moldovenească Nistreană</a> </div></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">Teritorii și regiuni nesuverane</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <div> </div> <table cellspacing="0" class="nowraplinks navbox-subgroup" style="width:100%;;;"> <tbody><tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Danemarca</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Insulele_Feroe" title="Insulele Feroe">Insulele Feroe</a> · <a href="/wiki/Groenlanda" title="Groenlanda">Groenlanda</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Finlanda</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Insulele_%C3%85land" title="Insulele Åland">Insulele Åland</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Grecia</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Muntele_Athos" title="Muntele Athos">Muntele Athos</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Norvegia</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Svalbard" title="Svalbard">Svalbard</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Regatul Unit</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Akrotiri_%C8%99i_Dhekelia" title="Akrotiri și Dhekelia">Akrotiri și Dhekelia</a>1 · <a href="/wiki/Gibraltar" title="Gibraltar">Gibraltar</a> · <a href="/wiki/Guernsey" title="Guernsey">Guernsey</a> · <a href="/wiki/Insula_Man" title="Insula Man">Insula Man</a> · <a href="/wiki/Insula_Jersey" title="Insula Jersey">Jersey</a></div> </td></tr></tbody></table> <div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> </div></div> </td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style=";" colspan="3">1 În întregime în Asia, dar din punct de vedere istoric este considerat european  · 2 Parțial sau în întregime în Asia, în funcție de definirea graniței  · 3 Stat transcontinental (preponderent asiatic) Țări după continent: <a href="/wiki/Format:Africa" title="Format:Africa">Africa</a>  · <a href="/wiki/Format:America_de_Nord" title="Format:America de Nord">America de Nord</a>  · <a href="/wiki/Format:America_de_Sud" title="Format:America de Sud">America de Sud</a>  · <a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_%C3%AEn_Asia" title="Format:Țări în Asia">Asia</a>  · <a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Format:Țări europene">Europa</a>  · <a href="/wiki/Format:Oceania" title="Format:Oceania">Oceania</a> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <div role="navigation" class="navbox" aria-label="Navbox" style="padding:3px"><table class="nowraplinks hlist navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate">Control de autoritate</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/Bibsys" title="Bibsys">BIBSYS</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://authority.bibsys.no/authority/rest/authorities/html/90546878">90546878</a></li> <li><a href="/wiki/Biblioteca_Nacional_de_Espa%C3%B1a" class="mw-redirect" title="Biblioteca Nacional de España">BNE</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="http://catalogo.bne.es/uhtbin/authoritybrowse.cgi?action=display&authority_id=XX451224">XX451224</a></li> <li><a href="/wiki/Biblioth%C3%A8que_nationale_de_France" title="Bibliothèque nationale de France">BNF</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://catalogue.bnf.fr/ark:/12148/cb11862083x">cb11862083x</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb11862083x">(data)</a></li> <li><a href="/wiki/CiNii" title="CiNii">CiNii</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://ci.nii.ac.jp/author/DA03480434?l=en">DA03480434</a></li> <li><a href="/wiki/Integrated_Authority_File" class="mw-redirect" title="Integrated Authority File">GND</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://d-nb.info/gnd/4042203-3">4042203-3</a></li> <li><a href="/wiki/Historical_Dictionary_of_Switzerland" class="mw-redirect" title="Historical Dictionary of Switzerland">HDS</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://hls-dhs-dss.ch/fr/articles/003364">003364</a></li> <li><a href="/wiki/International_Standard_Name_Identifier" title="International Standard Name Identifier">ISNI</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="http://isni.org/isni/000000012369754X">0000 0001 2369 754X</a></li> <li><a href="/wiki/KulturNav" title="KulturNav">KulturNav</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="http://kulturnav.org/8e90ae09-116f-4a28-a76b-21fbaae5e4a9">8e90ae09-116f-4a28-a76b-21fbaae5e4a9</a></li> <li><a href="/wiki/Library_of_Congress_Control_Number" class="mw-redirect" title="Library of Congress Control Number">LCCN</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://id.loc.gov/authorities/names/n78085423">n78085423</a></li> <li><a href="/wiki/MusicBrainz" title="MusicBrainz">MusicBrainz</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://musicbrainz.org/area/ef1b7cc0-cd26-36f4-8ea0-04d9623786c7">ef1b7cc0-cd26-36f4-8ea0-04d9623786c7</a></li> <li><a href="/wiki/National_Archives_and_Records_Administration" title="National Archives and Records Administration">NARA</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://catalog.archives.gov/id/10046275">10046275</a></li> <li><a href="/wiki/National_Diet_Library" class="mw-redirect" title="National Diet Library">NDL</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://id.ndl.go.jp/auth/ndlna/00568908">00568908</a></li> <li><a href="/wiki/National_Library_of_the_Czech_Republic" class="mw-redirect" title="National Library of the Czech Republic">NKC</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://aleph.nkp.cz/F/?func=find-c&local_base=aut&ccl_term=ica=ge128525&CON_LNG=ENG">ge128525</a></li> <li><a href="/wiki/Istituto_Centrale_per_il_Catalogo_Unico" title="Istituto Centrale per il Catalogo Unico">ICCU</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://opac.sbn.it/risultati-autori/-/opac-autori/detail/CFIV048226?core=autoriall">CFIV048226</a></li> <li><a href="/wiki/LIBRIS" title="LIBRIS">SELIBR</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://libris.kb.se/auth/155069">155069</a></li> <li><a href="/wiki/Syst%C3%A8me_universitaire_de_documentation" title="Système universitaire de documentation">SUDOC</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.idref.fr/026357240">026357240</a></li> <li><a href="/wiki/Virtual_International_Authority_File" title="Virtual International Authority File">VIAF</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://viaf.org/viaf/156652814">156652814</a></li> <li> <a href="/wiki/WorldCat_Identities" class="mw-redirect" title="WorldCat Identities">WorldCat Identities</a> (via VIAF): <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.worldcat.org/identities/containsVIAFID/156652814">156652814</a></li></ul> </div></td><td class="navbox-image" rowspan="1" style="width:1px;padding:0px 0px 0px 2px"><div><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/20px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png" decoding="async" width="20" height="20" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/30px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/40px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 2x" data-file-width="20" data-file-height="20" /></a></div></td></tr></tbody></table></div>    </div><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Țările_de_Jos&oldid=16656934">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Țările_de_Jos&oldid=16656934</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorii</a>: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:%C8%9A%C4%83ri_transcontinentale" title="Categorie:Țări transcontinentale">Țări transcontinentale</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:%C8%9A%C4%83ri_din_Europa" title="Categorie:Țări din Europa">Țări din Europa</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Regatul_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos" title="Categorie:Regatul Țărilor de Jos">Regatul Țărilor de Jos</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Categorie:Țările de Jos">Țările de Jos</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_unde_formatnum_este_apelat_cu_argument_non-numeric" title="Categorie:Pagini unde formatnum este apelat cu argument non-numeric">Pagini unde formatnum este apelat cu argument non-numeric</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_cit%C4%83ri_f%C4%83r%C4%83_titluri" title="Categorie:Pagini cu citări fără titluri">Pagini cu citări fără titluri</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_cit%C4%83ri_de_simple_URL-uri" title="Categorie:Pagini cu citări de simple URL-uri">Pagini cu citări de simple URL-uri</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_neerlandez%C4%83_(nl)" title="Categorie:Articole cu surse în limba neerlandeză (nl)">Articole cu surse în limba neerlandeză (nl)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_englez%C4%83_(en)" title="Categorie:Articole cu surse în limba engleză (en)">Articole cu surse în limba engleză (en)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_cit%C4%83ri_ce_folosesc_parametri_necunoscu%C8%9Bi" title="Categorie:Pagini cu citări ce folosesc parametri necunoscuți">Pagini cu citări ce folosesc parametri necunoscuți</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Webarchive_template_wayback_links" title="Categorie:Webarchive template wayback links">Webarchive template wayback links</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_francez%C4%83_(fr)" title="Categorie:Articole cu surse în limba franceză (fr)">Articole cu surse în limba franceză (fr)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_german%C4%83_(de)" title="Categorie:Articole cu surse în limba germană (de)">Articole cu surse în limba germană (de)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_leg%C4%83turi_externe_nefunc%C8%9Bionale" title="Categorie:Pagini cu legături externe nefuncționale">Pagini cu legături externe nefuncționale</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_leg%C4%83turi_c%C4%83tre_elemente_f%C4%83r%C4%83_etichet%C4%83_%C3%AEn_limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Categorie:Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română">Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_care_utilizeaz%C4%83_imagini_multiple_scalate_automat" title="Categorie:Pagini care utilizează imagini multiple scalate automat">Pagini care utilizează imagini multiple scalate automat</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_note_flexibile_de_dimensiune_diferit%C4%83" title="Categorie:Pagini cu note flexibile de dimensiune diferită">Pagini cu note flexibile de dimensiune diferită</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BIBSYS" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BIBSYS">Articole Wikipedia cu identificatori BIBSYS</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BNE" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BNE">Articole Wikipedia cu identificatori BNE</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BNF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BNF">Articole Wikipedia cu identificatori BNF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_CINII" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori CINII">Articole Wikipedia cu identificatori CINII</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_GND" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori GND">Articole Wikipedia cu identificatori GND</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_HDS" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori HDS">Articole Wikipedia cu identificatori HDS</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_ISNI" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori ISNI">Articole Wikipedia cu identificatori ISNI</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_KULTURNAV" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori KULTURNAV">Articole Wikipedia cu identificatori KULTURNAV</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_LCCN" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori LCCN">Articole Wikipedia cu identificatori LCCN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_MusicBrainz_area" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori MusicBrainz area">Articole Wikipedia cu identificatori MusicBrainz area</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NARA" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NARA">Articole Wikipedia cu identificatori NARA</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NDL" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NDL">Articole Wikipedia cu identificatori NDL</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NKC" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NKC">Articole Wikipedia cu identificatori NKC</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_SBN" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori SBN">Articole Wikipedia cu identificatori SBN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_SELIBR" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori SELIBR">Articole Wikipedia cu identificatori SELIBR</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_SUDOC" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC">Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_VIAF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori VIAF">Articole Wikipedia cu identificatori VIAF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_WorldCat-VIAF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF">Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Control_de_autoritate_cu_17_elemente" title="Categorie:Control de autoritate cu 17 elemente">Control de autoritate cu 17 elemente</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_control_de_autoritate" title="Categorie:Articole Wikipedia cu control de autoritate">Articole Wikipedia cu control de autoritate</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articles_containing_French-language_text" title="Categorie:Articles containing French-language text">Articles containing French-language text</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pages_with_unreviewed_translations" title="Categorie:Pages with unreviewed translations">Pages with unreviewed translations</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_h%C4%83r%C8%9Bi" title="Categorie:Pagini cu hărți">Pagini cu hărți</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 10 noiembrie 2024, ora 23:38.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_de_Jos&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-f69cdc8f6-dxng5","wgBackendResponseTime":253,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"7.183","walltime":"10.907","ppvisitednodes":{"value":51950,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":906074,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":121192,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":25,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":38,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":1,"limit":20},"unstrip-size":{"value":809176,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":20,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 9444.006 1 -total"," 47.12% 4450.303 560 Format:Ill-wd"," 12.76% 1205.431 1 Format:Infocaseta_Țară"," 9.41% 888.910 149 Format:Citat_web"," 8.22% 776.144 1 Format:Weather_box"," 3.75% 354.204 4 Format:Weather_box/line"," 2.72% 257.170 52 Format:Weather_box/CtoF"," 2.54% 240.286 52 Format:Rnd"," 2.16% 203.604 141 Format:Hexadecimal"," 1.94% 183.203 3 Format:Weather_box/oneline/date"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"4.056","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":46016960,"limit":52428800},"limitreport-logs":"table#1 {\n metatable = table#2\n \"52\",\n \"22\",\n \"N\",\n \"4\",\n \"53\",\n \"E\",\n}\nnumber1 = 37378\nnumber2 = 37378\nnumber1 = 17942942\nnumber2 = 17942942\nnumber1 = \"1\"\nnumber2 = 1\nnumber1 = \"41800\"\nnumber2 = 41800\nnumber1 = \"33500\"\nnumber2 = 33500\nnumber1 = \"523\"\nnumber2 = 523\nnumber1 = \"18600\"\nnumber2 = 18600\nnumber1 = \"1.10\"\nnumber2 = 1.1\nnumber1 = \"10\"\nnumber2 = 10\nnumber1 = \"1.30\"\nnumber2 = 1.3\nnumber1 = \"10\"\nnumber2 = 10\nnumber1 = \"150\"\nnumber2 = 150\nnumber1 = \"43.0\"\nnumber2 = 43\nnumber1 = \"44.6\"\nnumber2 = 44.6\nnumber1 = \"50.9\"\nnumber2 = 50.9\nnumber1 = \"58.6\"\nnumber2 = 58.6\nnumber1 = \"64.9\"\nnumber2 = 64.9\nnumber1 = \"69.6\"\nnumber2 = 69.6\nnumber1 = \"73.6\"\nnumber2 = 73.6\nnumber1 = \"73.2\"\nnumber2 = 73.2\nnumber1 = \"67.1\"\nnumber2 = 67.1\nnumber1 = \"58.6\"\nnumber2 = 58.6\nnumber1 = \"49.8\"\nnumber2 = 49.8\nnumber1 = \"44.1\"\nnumber2 = 44.1\nnumber1 = \"58.1\"\nnumber2 = 58.1\nnumber1 = \"38.5\"\nnumber2 = 38.5\nnumber1 = \"39.0\"\nnumber2 = 39\nnumber1 = \"43.7\"\nnumber2 = 43.7\nnumber1 = \"49.6\"\nnumber2 = 49.6\nnumber1 = \"56.1\"\nnumber2 = 56.1\nnumber1 = \"61.2\"\nnumber2 = 61.2\nnumber1 = \"64.9\"\nnumber2 = 64.9\nnumber1 = \"64.2\"\nnumber2 = 64.2\nnumber1 = \"58.5\"\nnumber2 = 58.5\nnumber1 = \"51.6\"\nnumber2 = 51.6\nnumber1 = \"44.6\"\nnumber2 = 44.6\nnumber1 = \"39.6\"\nnumber2 = 39.6\nnumber1 = \"50.9\"\nnumber2 = 50.9\nnumber1 = \"33.6\"\nnumber2 = 33.6\nnumber1 = \"33.3\"\nnumber2 = 33.3\nnumber1 = \"36.3\"\nnumber2 = 36.3\nnumber1 = \"40.1\"\nnumber2 = 40.1\nnumber1 = \"46.4\"\nnumber2 = 46.4\nnumber1 = \"51.4\"\nnumber2 = 51.4\nnumber1 = \"55.4\"\nnumber2 = 55.4\nnumber1 = \"54.5\"\nnumber2 = 54.5\nnumber1 = \"50.0\"\nnumber2 = 50\nnumber1 = \"44.8\"\nnumber2 = 44.8\nnumber1 = \"39.0\"\nnumber2 = 39\nnumber1 = \"34.9\"\nnumber2 = 34.9\nnumber1 = \"42.8\"\nnumber2 = 42.8\nnumber1 = \"−17.3\"\nnumber1 = \"−16.2\"\nnumber1 = \"−5.3\"\nnumber1 = \"15.1\"\nnumber2 = 15.1\nnumber1 = \"22.3\"\nnumber2 = 22.3\nnumber1 = \"29.8\"\nnumber2 = 29.8\nnumber1 = \"33.3\"\nnumber2 = 33.3\nnumber1 = \"34.3\"\nnumber2 = 34.3\nnumber1 = \"25.3\"\nnumber2 = 25.3\nnumber1 = \"16.7\"\nnumber2 = 16.7\nnumber1 = \"6.1\"\nnumber2 = 6.1\nnumber1 = \"−8.1\"\nnumber1 = \"−17.3\"\nnumber1 = \"2680\"\nnumber2 = 2680\nnumber1 = \"2634\"\nnumber2 = 2634\nnumber1 = \"188\"\nnumber2 = 188\nnumber1 = \"2413\"\nnumber2 = 2413\nnumber1 = \"1413\"\nnumber2 = 1413\nnumber1 = \"299\"\nnumber2 = 299\nnumber1 = \"5749\"\nnumber2 = 5749\nnumber1 = \"3324\"\nnumber2 = 3324\nnumber1 = \"196\"\nnumber2 = 196\nnumber1 = \"5136\"\nnumber2 = 5136\nnumber1 = \"4967\"\nnumber2 = 4967\nnumber1 = \"420\"\nnumber2 = 420\nnumber1 = \"2960\"\nnumber2 = 2960\nnumber1 = \"2325\"\nnumber2 = 2325\nnumber1 = \"252\"\nnumber2 = 252\nnumber1 = \"2210\"\nnumber2 = 2210\nnumber1 = \"2148\"\nnumber2 = 2148\nnumber1 = \"521\"\nnumber2 = 521\nnumber1 = \"5082\"\nnumber2 = 5082\nnumber1 = \"4908\"\nnumber2 = 4908\nnumber1 = \"523\"\nnumber2 = 523\nnumber1 = \"4092\"\nnumber2 = 4092\nnumber1 = \"2662\"\nnumber2 = 2662\nnumber1 = \"1082\"\nnumber2 = 1082\nnumber1 = \"3421\"\nnumber2 = 3421\nnumber1 = \"3323\"\nnumber2 = 3323\nnumber1 = \"350\"\nnumber2 = 350\nnumber1 = \"3419\"\nnumber2 = 3419\nnumber1 = \"2814\"\nnumber2 = 2814\nnumber1 = \"1317\"\nnumber2 = 1317\nnumber1 = \"1449\"\nnumber2 = 1449\nnumber1 = \"1380\"\nnumber2 = 1380\nnumber1 = \"981\"\nnumber2 = 981\nnumber1 = \"2934\"\nnumber2 = 2934\nnumber1 = \"1783\"\nnumber2 = 1783\nnumber1 = \"216\"\nnumber2 = 216\nnumber1 = \"41545\"\nnumber2 = 41545\nnumber1 = \"33481\"\nnumber2 = 33481\nnumber1 = \"521\"\nnumber2 = 521\nnumber1 = \"294\"\nnumber2 = 294\nnumber1 = \"69\"\nnumber2 = 69\nnumber1 = \"13\"\nnumber2 = 13\nnumber1 = \"148\"\nnumber2 = 148\nnumber1 = \"21\"\nnumber2 = 21\nnumber1 = \"150\"\nnumber2 = 150\nnumber1 = \"328\"\nnumber2 = 328\nnumber1 = \"77\"\nnumber2 = 77\nnumber1 = \"1.81\"\nnumber2 = 1.81\nnumber1 = \"1.67\"\nnumber2 = 1.67\nnumber1 = \"1.63\"\nnumber2 = 1.63\nnumber1 = \"1.83\"\nnumber2 = 1.83\nnumber1 = \"2\"\nnumber2 = 2\nnumber1 = \"2000\"\nnumber2 = 2000\nnumber1 = \"50\"\nnumber2 = 50\n","limitreport-profile":[["recursiveClone \u003CmwInit.lua:45\u003E","500","11.9"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getLabelByLanguage","440","10.5"],["?","400","9.5"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getEntityStatements","340","8.1"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getExpandedArgument","240","5.7"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getSiteLinkPageName","200","4.8"],["dataWrapper \u003Cmw.lua:672\u003E","160","3.8"],["type","140","3.3"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::callParserFunction","140","3.3"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getEntity","120","2.9"],["[others]","1520","36.2"]]},"cachereport":{"origin":"mw-web.eqiad.main-5dc468848-gkgbz","timestamp":"20241123091603","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"\u021a\u0103rile de Jos","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q55","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q55","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2007-05-11T07:42:06Z","dateModified":"2024-11-10T21:38:02Z","image":"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/2\/20\/Flag_of_the_Netherlands.svg","headline":"stat \u00een Europa de Vest"}</script> </body> </html>