CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Slovenia - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"325861e3-dd6b-4116-b751-20f20f23abf8","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Slovenia","wgTitle":"Slovenia","wgCurRevisionId":16667677,"wgRevisionId":16667677,"wgArticleId":7601,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Pagini cu citări fără titluri","Pagini cu citări de simple URL-uri","Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română","Articole cu surse în limba engleză (en)","Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută","Erori CS1: caractere invizibile","Articole cu surse în limba slovenă (sl)","Webarchive template wayback links","Pagini cu legături externe nefuncționale","Pagini cu citări ce folosesc parametri necunoscuți", "Webarchive template errors","Țări din Europa","Țări slave","Republici","Țările Uniunii Europene","Țările NATO","Slovenia"],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Slovenia","wgRelevantArticleId":7601,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":200000,"wgRelatedArticlesCompat":[],"wgCentralAuthMobileDomain":false,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false, "wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q215","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false,"wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","ext.cite.styles":"ready","mediawiki.page.gallery.styles":"ready","ext.tmh.player.styles":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready", "ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"};RLPAGEMODULES=["ext.cite.ux-enhancements","mediawiki.page.gallery","ext.tmh.player","mediawiki.page.media","ext.scribunto.logs","site","mediawiki.page.ready","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession","wikibase.sidebar.tracking","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.cite.styles%7Cext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.tmh.player.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cmediawiki.page.gallery.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.4"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f0/Flag_of_Slovenia.svg/1200px-Flag_of_Slovenia.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="600"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f0/Flag_of_Slovenia.svg/800px-Flag_of_Slovenia.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="400"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f0/Flag_of_Slovenia.svg/640px-Flag_of_Slovenia.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="320"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Slovenia - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Slovenia"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Slovenia"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="//login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Slovenia rootpage-Slovenia skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Meniul principal </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z">Pagina principală</a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r">Schimbări recente</a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente">Cafenea</a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x">Articol aleatoriu</a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow">Facebook</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit">Cum încep pe Wikipedia</a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor">Ajutor</a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire">Portaluri tematice</a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute">Articole cerute</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"> Căutare </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Aspect </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro" class="">Donații</a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Slovenia" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class="">Creare cont</a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Slovenia" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class="">Autentificare</a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Unelte personale </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro">Donații</a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Slovenia" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"> Creare cont</a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Slovenia" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"> Autentificare</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EA început o nouă ediție a concursului de scriere! Sunteți cu drag invitați să participați la ediția cu numărul 22, cu articole scrise sau dezvoltate considerabil între 1 aprilie și 30 noiembrie 2024. Pentru înscriere de articole la concurs (nominalizări), condiții de eligibilitate, punctare și alte detalii, vă rugăm să accesați \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Epagina\u0026#160;concursului\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Etimologie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Etimologie"> <div class="vector-toc-text"> 1 Etimologie </div> </a> <ul id="toc-Etimologie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Istorie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Istorie"> <div class="vector-toc-text"> 2 Istorie </div> </a> <button aria-controls="toc-Istorie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Istorie subsection </button> <ul id="toc-Istorie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-De_la_preistorie_la_colonizarea_slavă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#De_la_preistorie_la_colonizarea_slavă"> <div class="vector-toc-text"> 2.1 De la preistorie la colonizarea slavă </div> </a> <ul id="toc-De_la_preistorie_la_colonizarea_slavă-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Preistorie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Preistorie"> <div class="vector-toc-text"> 2.1.1 Preistorie </div> </a> <ul id="toc-Preistorie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Epoca_romană" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Epoca_romană"> <div class="vector-toc-text"> 2.1.2 Epoca romană </div> </a> <ul id="toc-Epoca_romană-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Colonizarea_slavă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Colonizarea_slavă"> <div class="vector-toc-text"> 2.1.3 Colonizarea slavă </div> </a> <ul id="toc-Colonizarea_slavă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Evul_Mediu" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Evul_Mediu"> <div class="vector-toc-text"> 2.2 Evul Mediu </div> </a> <ul id="toc-Evul_Mediu-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Perioada_modernă_timpurie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Perioada_modernă_timpurie"> <div class="vector-toc-text"> 2.3 Perioada modernă timpurie </div> </a> <ul id="toc-Perioada_modernă_timpurie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Primul_Război_Mondial" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Primul_Război_Mondial"> <div class="vector-toc-text"> 2.4 Primul Război Mondial </div> </a> <ul id="toc-Primul_Război_Mondial-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Regatul_sârbilor,_croați_și_slovenilor_(mai_târziu_Regatul_Iugoslaviei)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Regatul_sârbilor,_croați_și_slovenilor_(mai_târziu_Regatul_Iugoslaviei)"> <div class="vector-toc-text"> 2.5 Regatul sârbilor, croați și slovenilor (mai târziu Regatul Iugoslaviei) </div> </a> <ul id="toc-Regatul_sârbilor,_croați_și_slovenilor_(mai_târziu_Regatul_Iugoslaviei)-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Al_Doilea_Război_Mondial" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Al_Doilea_Război_Mondial"> <div class="vector-toc-text"> 2.6 Al Doilea Război Mondial </div> </a> <ul id="toc-Al_Doilea_Război_Mondial-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Perioada_socialistă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Perioada_socialistă"> <div class="vector-toc-text"> 2.7 Perioada socialistă </div> </a> <ul id="toc-Perioada_socialistă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Primăvara_Slovenă,_democrația_și_independența" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Primăvara_Slovenă,_democrația_și_independența"> <div class="vector-toc-text"> 2.8 Primăvara Slovenă, democrația și independența </div> </a> <ul id="toc-Primăvara_Slovenă,_democrația_și_independența-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Geografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Geografie"> <div class="vector-toc-text"> 3 Geografie </div> </a> <button aria-controls="toc-Geografie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Geografie subsection </button> <ul id="toc-Geografie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Geologia" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Geologia"> <div class="vector-toc-text"> 3.1 Geologia </div> </a> <ul id="toc-Geologia-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Regiuni_naturale" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Regiuni_naturale"> <div class="vector-toc-text"> 3.2 Regiuni naturale </div> </a> <ul id="toc-Regiuni_naturale-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Clima" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Clima"> <div class="vector-toc-text"> 3.3 Clima </div> </a> <ul id="toc-Clima-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Apele" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Apele"> <div class="vector-toc-text"> 3.4 Apele </div> </a> <ul id="toc-Apele-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Biodiversitatea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Biodiversitatea"> <div class="vector-toc-text"> 3.5 Biodiversitatea </div> </a> <ul id="toc-Biodiversitatea-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Politică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Politică"> <div class="vector-toc-text"> 4 Politică </div> </a> <button aria-controls="toc-Politică-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Politică subsection </button> <ul id="toc-Politică-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Puterea_judecătorească" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Puterea_judecătorească"> <div class="vector-toc-text"> 4.1 Puterea judecătorească </div> </a> <ul id="toc-Puterea_judecătorească-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Armata" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Armata"> <div class="vector-toc-text"> 4.2 Armata </div> </a> <ul id="toc-Armata-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Organizarea_administrativă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Organizarea_administrativă"> <div class="vector-toc-text"> 5 Organizarea administrativă </div> </a> <button aria-controls="toc-Organizarea_administrativă-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Organizarea administrativă subsection </button> <ul id="toc-Organizarea_administrativă-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Diviziuni_administrative_și_regiuni_tradiționale" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Diviziuni_administrative_și_regiuni_tradiționale"> <div class="vector-toc-text"> 5.1 Diviziuni administrative și regiuni tradiționale </div> </a> <ul id="toc-Diviziuni_administrative_și_regiuni_tradiționale-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Comunele" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Comunele"> <div class="vector-toc-text"> 5.1.1 Comunele </div> </a> <ul id="toc-Comunele-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Districtele_administrative" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Districtele_administrative"> <div class="vector-toc-text"> 5.1.2 Districtele administrative </div> </a> <ul id="toc-Districtele_administrative-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Regiuni_tradiționale_și_identități" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Regiuni_tradiționale_și_identități"> <div class="vector-toc-text"> 5.1.3 Regiuni tradiționale și identități </div> </a> <ul id="toc-Regiuni_tradiționale_și_identități-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Regiuni_statistice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Regiuni_statistice"> <div class="vector-toc-text"> 5.1.4 Regiuni statistice </div> </a> <ul id="toc-Regiuni_statistice-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Economie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Economie"> <div class="vector-toc-text"> 6 Economie </div> </a> <button aria-controls="toc-Economie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Economie subsection </button> <ul id="toc-Economie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Creștere_economică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Creștere_economică"> <div class="vector-toc-text"> 6.1 Creștere economică </div> </a> <ul id="toc-Creștere_economică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Datoria_națională" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Datoria_națională"> <div class="vector-toc-text"> 6.2 Datoria națională </div> </a> <ul id="toc-Datoria_națională-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Serviciile_și_industria" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Serviciile_și_industria"> <div class="vector-toc-text"> 6.3 Serviciile și industria </div> </a> <ul id="toc-Serviciile_și_industria-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Energia" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Energia"> <div class="vector-toc-text"> 6.4 Energia </div> </a> <ul id="toc-Energia-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Turism" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Turism"> <div class="vector-toc-text"> 6.5 Turism </div> </a> <ul id="toc-Turism-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Transporturi" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Transporturi"> <div class="vector-toc-text"> 6.6 Transporturi </div> </a> <ul id="toc-Transporturi-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Demografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Demografie"> <div class="vector-toc-text"> 7 Demografie </div> </a> <button aria-controls="toc-Demografie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Demografie subsection </button> <ul id="toc-Demografie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Urbanizarea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Urbanizarea"> <div class="vector-toc-text"> 7.1 Urbanizarea </div> </a> <ul id="toc-Urbanizarea-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Limbile" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Limbile"> <div class="vector-toc-text"> 7.2 Limbile </div> </a> <ul id="toc-Limbile-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Imigrația" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Imigrația"> <div class="vector-toc-text"> 7.3 Imigrația </div> </a> <ul id="toc-Imigrația-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Emigrația" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Emigrația"> <div class="vector-toc-text"> 7.4 Emigrația </div> </a> <ul id="toc-Emigrația-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Religie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Religie"> <div class="vector-toc-text"> 7.5 Religie </div> </a> <ul id="toc-Religie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Educație" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Educație"> <div class="vector-toc-text"> 8 Educație </div> </a> <ul id="toc-Educație-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Cultură" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Cultură"> <div class="vector-toc-text"> 9 Cultură </div> </a> <button aria-controls="toc-Cultură-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Cultură subsection </button> <ul id="toc-Cultură-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Patrimoniu" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Patrimoniu"> <div class="vector-toc-text"> 9.1 Patrimoniu </div> </a> <ul id="toc-Patrimoniu-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Bucătăria" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Bucătăria"> <div class="vector-toc-text"> 9.2 Bucătăria </div> </a> <ul id="toc-Bucătăria-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Dans" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Dans"> <div class="vector-toc-text"> 9.3 Dans </div> </a> <ul id="toc-Dans-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Festivaluri,_târguri_de_carte_și_alte_evenimente" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Festivaluri,_târguri_de_carte_și_alte_evenimente"> <div class="vector-toc-text"> 9.4 Festivaluri, târguri de carte și alte evenimente </div> </a> <ul id="toc-Festivaluri,_târguri_de_carte_și_alte_evenimente-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Film" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Film"> <div class="vector-toc-text"> 9.5 Film </div> </a> <ul id="toc-Film-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Literatură" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Literatură"> <div class="vector-toc-text"> 9.6 Literatură </div> </a> <ul id="toc-Literatură-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Muzică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Muzică"> <div class="vector-toc-text"> 9.7 Muzică </div> </a> <ul id="toc-Muzică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Teatru" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Teatru"> <div class="vector-toc-text"> 9.8 Teatru </div> </a> <ul id="toc-Teatru-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Arte_vizuale,_arhitectură_și_design" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Arte_vizuale,_arhitectură_și_design"> <div class="vector-toc-text"> 9.9 Arte vizuale, arhitectură și design </div> </a> <ul id="toc-Arte_vizuale,_arhitectură_și_design-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Sport" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Sport"> <div class="vector-toc-text"> 9.10 Sport </div> </a> <ul id="toc-Sport-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Note" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Note"> <div class="vector-toc-text"> 10 Note </div> </a> <ul id="toc-Note-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Comută cuprinsul </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading">Slovenia</h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 269 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-269" aria-hidden="true" > 269 limbi </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-ab mw-list-item"><a href="https://ab.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D0%B0" title="Словениа – abhază" lang="ab" hreflang="ab" data-title="Словениа" data-language-autonym="Аԥсшәа" data-language-local-name="abhază" class="interlanguage-link-target">Аԥсшәа</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ace mw-list-item"><a href="https://ace.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – aceh" lang="ace" hreflang="ace" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Acèh" data-language-local-name="aceh" class="interlanguage-link-target">Acèh</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ady mw-list-item"><a href="https://ady.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D0%B5" title="Словение – adyghe" lang="ady" hreflang="ady" data-title="Словение" data-language-autonym="Адыгабзэ" data-language-local-name="adyghe" class="interlanguage-link-target">Адыгабзэ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-af mw-list-item"><a href="https://af.wikipedia.org/wiki/Sloweni%C3%AB" title="Slowenië – afrikaans" lang="af" hreflang="af" data-title="Slowenië" data-language-autonym="Afrikaans" data-language-local-name="afrikaans" class="interlanguage-link-target">Afrikaans</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-als mw-list-item"><a href="https://als.wikipedia.org/wiki/Slowenien" title="Slowenien – germană (Elveția)" lang="gsw" hreflang="gsw" data-title="Slowenien" data-language-autonym="Alemannisch" data-language-local-name="germană (Elveția)" class="interlanguage-link-target">Alemannisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-am mw-list-item"><a href="https://am.wikipedia.org/wiki/%E1%88%B5%E1%88%8E%E1%89%AC%E1%8A%92%E1%8B%AB" title="ስሎቬኒያ – amharică" lang="am" hreflang="am" data-title="ስሎቬኒያ" data-language-autonym="አማርኛ" data-language-local-name="amharică" class="interlanguage-link-target">አማርኛ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ami mw-list-item"><a href="https://ami.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – Amis" lang="ami" hreflang="ami" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Pangcah" data-language-local-name="Amis" class="interlanguage-link-target">Pangcah</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-an mw-list-item"><a href="https://an.wikipedia.org/wiki/Eslovenia" title="Eslovenia – aragoneză" lang="an" hreflang="an" data-title="Eslovenia" data-language-autonym="Aragonés" data-language-local-name="aragoneză" class="interlanguage-link-target">Aragonés</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ang mw-list-item"><a href="https://ang.wikipedia.org/wiki/Slofenia" title="Slofenia – engleză veche" lang="ang" hreflang="ang" data-title="Slofenia" data-language-autonym="Ænglisc" data-language-local-name="engleză veche" class="interlanguage-link-target">Ænglisc</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-anp mw-list-item"><a href="https://anp.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A5%8D%E0%A4%B2%E0%A5%8B%E0%A4%B5%E0%A5%87%E0%A4%A8%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="स्लोवेनिया – angika" lang="anp" hreflang="anp" data-title="स्लोवेनिया" data-language-autonym="अंगिका" data-language-local-name="angika" class="interlanguage-link-target">अंगिका</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ar mw-list-item"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%D9%84%D9%88%D9%81%D9%8A%D9%86%D9%8A%D8%A7" title="سلوفينيا – arabă" lang="ar" hreflang="ar" data-title="سلوفينيا" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="arabă" class="interlanguage-link-target">العربية</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arc mw-list-item"><a href="https://arc.wikipedia.org/wiki/%DC%A3%DC%A0%DC%98%DC%92%DC%A2%DC%9D%DC%90" title="ܣܠܘܒܢܝܐ – aramaică" lang="arc" hreflang="arc" data-title="ܣܠܘܒܢܝܐ" data-language-autonym="ܐܪܡܝܐ" data-language-local-name="aramaică" class="interlanguage-link-target">ܐܪܡܝܐ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ary mw-list-item"><a href="https://ary.wikipedia.org/wiki/%D8%B5%D9%84%D9%88%DA%A4%D9%8A%D9%86%D9%8A%D8%A7" title="صلوڤينيا – Moroccan Arabic" lang="ary" hreflang="ary" data-title="صلوڤينيا" data-language-autonym="الدارجة" data-language-local-name="Moroccan Arabic" class="interlanguage-link-target">الدارجة</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arz mw-list-item"><a href="https://arz.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%D9%84%D9%88%D9%81%D9%8A%D9%86%D9%8A%D8%A7" title="سلوفينيا – Egyptian Arabic" lang="arz" hreflang="arz" data-title="سلوفينيا" data-language-autonym="مصرى" data-language-local-name="Egyptian Arabic" class="interlanguage-link-target">مصرى</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ast mw-list-item"><a href="https://ast.wikipedia.org/wiki/Eslovenia" title="Eslovenia – asturiană" lang="ast" hreflang="ast" data-title="Eslovenia" data-language-autonym="Asturianu" data-language-local-name="asturiană" class="interlanguage-link-target">Asturianu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-av mw-list-item"><a href="https://av.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F" title="Словения – avară" lang="av" hreflang="av" data-title="Словения" data-language-autonym="Авар" data-language-local-name="avară" class="interlanguage-link-target">Авар</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-avk mw-list-item"><a href="https://avk.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – Kotava" lang="avk" hreflang="avk" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Kotava" data-language-local-name="Kotava" class="interlanguage-link-target">Kotava</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-awa mw-list-item"><a href="https://awa.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A5%8D%E0%A4%B2%E0%A5%8B%E0%A4%B5%E0%A5%87%E0%A4%A8%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="स्लोवेनिया – awadhi" lang="awa" hreflang="awa" data-title="स्लोवेनिया" data-language-autonym="अवधी" data-language-local-name="awadhi" class="interlanguage-link-target">अवधी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ay mw-list-item"><a href="https://ay.wikipedia.org/wiki/Isluwi%C3%B1a" title="Isluwiña – aymara" lang="ay" hreflang="ay" data-title="Isluwiña" data-language-autonym="Aymar aru" data-language-local-name="aymara" class="interlanguage-link-target">Aymar aru</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-az mw-list-item"><a href="https://az.wikipedia.org/wiki/Sloveniya" title="Sloveniya – azeră" lang="az" hreflang="az" data-title="Sloveniya" data-language-autonym="Azərbaycanca" data-language-local-name="azeră" class="interlanguage-link-target">Azərbaycanca</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-azb mw-list-item"><a href="https://azb.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%DB%8C%D8%B3%D9%84%D9%88%D9%88%D9%86%DB%8C" title="ایسلوونی – South Azerbaijani" lang="azb" hreflang="azb" data-title="ایسلوونی" data-language-autonym="تۆرکجه" data-language-local-name="South Azerbaijani" class="interlanguage-link-target">تۆرکجه</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ba mw-list-item"><a href="https://ba.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F" title="Словения – bașkiră" lang="ba" hreflang="ba" data-title="Словения" data-language-autonym="Башҡортса" data-language-local-name="bașkiră" class="interlanguage-link-target">Башҡортса</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ban mw-list-item"><a href="https://ban.wikipedia.org/wiki/Slov%C3%A9nia" title="Slovénia – balineză" lang="ban" hreflang="ban" data-title="Slovénia" data-language-autonym="Basa Bali" data-language-local-name="balineză" class="interlanguage-link-target">Basa Bali</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bar mw-list-item"><a href="https://bar.wikipedia.org/wiki/Slowenien" title="Slowenien – Bavarian" lang="bar" hreflang="bar" data-title="Slowenien" data-language-autonym="Boarisch" data-language-local-name="Bavarian" class="interlanguage-link-target">Boarisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bat-smg mw-list-item"><a href="https://bat-smg.wikipedia.org/wiki/Slovien%C4%97j%C4%97" title="Slovienėjė – Samogitian" lang="sgs" hreflang="sgs" data-title="Slovienėjė" data-language-autonym="Žemaitėška" data-language-local-name="Samogitian" class="interlanguage-link-target">Žemaitėška</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bcl mw-list-item"><a href="https://bcl.wikipedia.org/wiki/Slobinya" title="Slobinya – Central Bikol" lang="bcl" hreflang="bcl" data-title="Slobinya" data-language-autonym="Bikol Central" data-language-local-name="Central Bikol" class="interlanguage-link-target">Bikol Central</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be mw-list-item"><a href="https://be.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D0%B0%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D1%96%D1%8F" title="Славенія – belarusă" lang="be" hreflang="be" data-title="Славенія" data-language-autonym="Беларуская" data-language-local-name="belarusă" class="interlanguage-link-target">Беларуская</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be-x-old mw-list-item"><a href="https://be-tarask.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D0%B0%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D1%96%D1%8F" title="Славенія – Belarusian (Taraškievica orthography)" lang="be-tarask" hreflang="be-tarask" data-title="Славенія" data-language-autonym="Беларуская (тарашкевіца)" data-language-local-name="Belarusian (Taraškievica orthography)" class="interlanguage-link-target">Беларуская (тарашкевіца)</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bew mw-list-item"><a href="https://bew.wikipedia.org/wiki/Slow%C3%A9ni" title="Slowéni – Betawi" lang="bew" hreflang="bew" data-title="Slowéni" data-language-autonym="Betawi" data-language-local-name="Betawi" class="interlanguage-link-target">Betawi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bg mw-list-item"><a href="https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F" title="Словения – bulgară" lang="bg" hreflang="bg" data-title="Словения" data-language-autonym="Български" data-language-local-name="bulgară" class="interlanguage-link-target">Български</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bh mw-list-item"><a href="https://bh.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A5%8D%E0%A4%B2%E0%A5%8B%E0%A4%B5%E0%A5%87%E0%A4%A8%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="स्लोवेनिया – Bhojpuri" lang="bh" hreflang="bh" data-title="स्लोवेनिया" data-language-autonym="भोजपुरी" data-language-local-name="Bhojpuri" class="interlanguage-link-target">भोजपुरी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bi mw-list-item"><a href="https://bi.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – bislama" lang="bi" hreflang="bi" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Bislama" data-language-local-name="bislama" class="interlanguage-link-target">Bislama</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bn mw-list-item"><a href="https://bn.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%B8%E0%A7%8D%E0%A6%B2%E0%A7%8B%E0%A6%AD%E0%A7%87%E0%A6%A8%E0%A6%BF%E0%A6%AF%E0%A6%BC%E0%A6%BE" title="স্লোভেনিয়া – bengaleză" lang="bn" hreflang="bn" data-title="স্লোভেনিয়া" data-language-autonym="বাংলা" data-language-local-name="bengaleză" class="interlanguage-link-target">বাংলা</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bo mw-list-item"><a href="https://bo.wikipedia.org/wiki/%E0%BD%A6%E0%BD%B2%E0%BC%8B%E0%BD%A3%E0%BD%BC%E0%BC%8B%E0%BD%9D%E0%BD%BA%E0%BC%8B%E0%BD%93%E0%BD%B2%E0%BC%8B%E0%BD%A1%E0%BC%8D" title="སི་ལོ་ཝེ་ནི་ཡ། – tibetană" lang="bo" hreflang="bo" data-title="སི་ལོ་ཝེ་ནི་ཡ།" data-language-autonym="བོད་ཡིག" data-language-local-name="tibetană" class="interlanguage-link-target">བོད་ཡིག</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bpy mw-list-item"><a href="https://bpy.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%B8%E0%A7%8D%E0%A6%B2%E0%A7%8B%E0%A6%AD%E0%A7%87%E0%A6%A8%E0%A6%BF%E0%A6%AF%E0%A6%BC%E0%A6%BE" title="স্লোভেনিয়া – Bishnupriya" lang="bpy" hreflang="bpy" data-title="স্লোভেনিয়া" data-language-autonym="বিষ্ণুপ্রিয়া মণিপুরী" data-language-local-name="Bishnupriya" class="interlanguage-link-target">বিষ্ণুপ্রিয়া মণিপুরী</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-br mw-list-item"><a href="https://br.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – bretonă" lang="br" hreflang="br" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Brezhoneg" data-language-local-name="bretonă" class="interlanguage-link-target">Brezhoneg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bs badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://bs.wikipedia.org/wiki/Slovenija" title="Slovenija – bosniacă" lang="bs" hreflang="bs" data-title="Slovenija" data-language-autonym="Bosanski" data-language-local-name="bosniacă" class="interlanguage-link-target">Bosanski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bxr mw-list-item"><a href="https://bxr.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%B8" title="Словени – Russia Buriat" lang="bxr" hreflang="bxr" data-title="Словени" data-language-autonym="Буряад" data-language-local-name="Russia Buriat" class="interlanguage-link-target">Буряад</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ca mw-list-item"><a href="https://ca.wikipedia.org/wiki/Eslov%C3%A8nia" title="Eslovènia – catalană" lang="ca" hreflang="ca" data-title="Eslovènia" data-language-autonym="Català" data-language-local-name="catalană" class="interlanguage-link-target">Català</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cbk-zam mw-list-item"><a href="https://cbk-zam.wikipedia.org/wiki/Eslovenia" title="Eslovenia – Chavacano" lang="cbk" hreflang="cbk" data-title="Eslovenia" data-language-autonym="Chavacano de Zamboanga" data-language-local-name="Chavacano" class="interlanguage-link-target">Chavacano de Zamboanga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cdo mw-list-item"><a href="https://cdo.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – Mindong" lang="cdo" hreflang="cdo" data-title="Slovenia" data-language-autonym="閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄" data-language-local-name="Mindong" class="interlanguage-link-target">閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ce mw-list-item"><a href="https://ce.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%B8" title="Словени – cecenă" lang="ce" hreflang="ce" data-title="Словени" data-language-autonym="Нохчийн" data-language-local-name="cecenă" class="interlanguage-link-target">Нохчийн</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ceb mw-list-item"><a href="https://ceb.wikipedia.org/wiki/Eslobenya" title="Eslobenya – cebuană" lang="ceb" hreflang="ceb" data-title="Eslobenya" data-language-autonym="Cebuano" data-language-local-name="cebuană" class="interlanguage-link-target">Cebuano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ch mw-list-item"><a href="https://ch.wikipedia.org/wiki/Eslovenia" title="Eslovenia – chamorro" lang="ch" hreflang="ch" data-title="Eslovenia" data-language-autonym="Chamoru" data-language-local-name="chamorro" class="interlanguage-link-target">Chamoru</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-chr mw-list-item"><a href="https://chr.wikipedia.org/wiki/%E1%8F%8D%E1%8E%B6%E1%8F%AB%E1%8F%82%E1%8E%A0" title="ᏍᎶᏫᏂᎠ – cherokee" lang="chr" hreflang="chr" data-title="ᏍᎶᏫᏂᎠ" data-language-autonym="ᏣᎳᎩ" data-language-local-name="cherokee" class="interlanguage-link-target">ᏣᎳᎩ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-chy mw-list-item"><a href="https://chy.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – cheyenne" lang="chy" hreflang="chy" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Tsetsêhestâhese" data-language-local-name="cheyenne" class="interlanguage-link-target">Tsetsêhestâhese</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ckb mw-list-item"><a href="https://ckb.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%D9%84%DB%86%DA%A4%DB%8E%D9%86%DB%8C%D8%A7" title="سلۆڤێنیا – kurdă centrală" lang="ckb" hreflang="ckb" data-title="سلۆڤێنیا" data-language-autonym="کوردی" data-language-local-name="kurdă centrală" class="interlanguage-link-target">کوردی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-co mw-list-item"><a href="https://co.wikipedia.org/wiki/Sluvenia" title="Sluvenia – corsicană" lang="co" hreflang="co" data-title="Sluvenia" data-language-autonym="Corsu" data-language-local-name="corsicană" class="interlanguage-link-target">Corsu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-crh mw-list-item"><a href="https://crh.wikipedia.org/wiki/Sloveniya" title="Sloveniya – turcă crimeeană" lang="crh" hreflang="crh" data-title="Sloveniya" data-language-autonym="Qırımtatarca" data-language-local-name="turcă crimeeană" class="interlanguage-link-target">Qırımtatarca</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs mw-list-item"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/Slovinsko" title="Slovinsko – cehă" lang="cs" hreflang="cs" data-title="Slovinsko" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="cehă" class="interlanguage-link-target">Čeština</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-csb mw-list-item"><a href="https://csb.wikipedia.org/wiki/S%C5%82oweni%C3%B4" title="Słoweniô – cașubiană" lang="csb" hreflang="csb" data-title="Słoweniô" data-language-autonym="Kaszëbsczi" data-language-local-name="cașubiană" class="interlanguage-link-target">Kaszëbsczi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cu mw-list-item"><a href="https://cu.wikipedia.org/wiki/%D0%87%D0%BB%D0%BB%D1%B7%D1%80%D1%97%D0%B8%D1%81%D0%BA%D0%B0_%D0%A1%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D1%A3%D0%BD%D1%97%EA%99%97" title="Їллѷрїиска Словѣнїꙗ – slavonă" lang="cu" hreflang="cu" data-title="Їллѷрїиска Словѣнїꙗ" data-language-autonym="Словѣньскъ / ⰔⰎⰑⰂⰡⰐⰠⰔⰍⰟ" data-language-local-name="slavonă" class="interlanguage-link-target">Словѣньскъ / ⰔⰎⰑⰂⰡⰐⰠⰔⰍⰟ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cv mw-list-item"><a href="https://cv.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%B8" title="Словени – ciuvașă" lang="cv" hreflang="cv" data-title="Словени" data-language-autonym="Чӑвашла" data-language-local-name="ciuvașă" class="interlanguage-link-target">Чӑвашла</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cy mw-list-item"><a href="https://cy.wikipedia.org/wiki/Slofenia" title="Slofenia – galeză" lang="cy" hreflang="cy" data-title="Slofenia" data-language-autonym="Cymraeg" data-language-local-name="galeză" class="interlanguage-link-target">Cymraeg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-da mw-list-item"><a href="https://da.wikipedia.org/wiki/Slovenien" title="Slovenien – daneză" lang="da" hreflang="da" data-title="Slovenien" data-language-autonym="Dansk" data-language-local-name="daneză" class="interlanguage-link-target">Dansk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-de mw-list-item"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Slowenien" title="Slowenien – germană" lang="de" hreflang="de" data-title="Slowenien" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="germană" class="interlanguage-link-target">Deutsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-diq mw-list-item"><a href="https://diq.wikipedia.org/wiki/Slowenya" title="Slowenya – Zazaki" lang="diq" hreflang="diq" data-title="Slowenya" data-language-autonym="Zazaki" data-language-local-name="Zazaki" class="interlanguage-link-target">Zazaki</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dsb mw-list-item"><a href="https://dsb.wikipedia.org/wiki/S%C5%82owje%C5%84ska" title="Słowjeńska – sorabă de jos" lang="dsb" hreflang="dsb" data-title="Słowjeńska" data-language-autonym="Dolnoserbski" data-language-local-name="sorabă de jos" class="interlanguage-link-target">Dolnoserbski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dty mw-list-item"><a href="https://dty.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A5%8D%E0%A4%B2%E0%A5%8B%E0%A4%AD%E0%A5%87%E0%A4%A8%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="स्लोभेनिया – Doteli" lang="dty" hreflang="dty" data-title="स्लोभेनिया" data-language-autonym="डोटेली" data-language-local-name="Doteli" class="interlanguage-link-target">डोटेली</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dv mw-list-item"><a href="https://dv.wikipedia.org/wiki/%DE%90%DE%AA%DE%8D%DE%AE%DE%88%DE%A9%DE%82%DE%A8%DE%87%DE%A7" title="ސުލޮވީނިއާ – divehi" lang="dv" hreflang="dv" data-title="ސުލޮވީނިއާ" data-language-autonym="ދިވެހިބަސް" data-language-local-name="divehi" class="interlanguage-link-target">ދިވެހިބަސް</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ee mw-list-item"><a href="https://ee.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – ewe" lang="ee" hreflang="ee" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Eʋegbe" data-language-local-name="ewe" class="interlanguage-link-target">Eʋegbe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-el mw-list-item"><a href="https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%A3%CE%BB%CE%BF%CE%B2%CE%B5%CE%BD%CE%AF%CE%B1" title="Σλοβενία – greacă" lang="el" hreflang="el" data-title="Σλοβενία" data-language-autonym="Ελληνικά" data-language-local-name="greacă" class="interlanguage-link-target">Ελληνικά</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eml mw-list-item"><a href="https://eml.wikipedia.org/wiki/%C5%9Aluv%C3%A8gna" title="Śluvègna – Emiliano-Romagnolo" lang="egl" hreflang="egl" data-title="Śluvègna" data-language-autonym="Emiliàn e rumagnòl" data-language-local-name="Emiliano-Romagnolo" class="interlanguage-link-target">Emiliàn e rumagnòl</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en mw-list-item"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="Slovenia" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target">English</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eo mw-list-item"><a href="https://eo.wikipedia.org/wiki/Slovenio" title="Slovenio – esperanto" lang="eo" hreflang="eo" data-title="Slovenio" data-language-autonym="Esperanto" data-language-local-name="esperanto" class="interlanguage-link-target">Esperanto</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es mw-list-item"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Eslovenia" title="Eslovenia – spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="Eslovenia" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target">Español</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-et mw-list-item"><a href="https://et.wikipedia.org/wiki/Sloveenia" title="Sloveenia – estonă" lang="et" hreflang="et" data-title="Sloveenia" data-language-autonym="Eesti" data-language-local-name="estonă" class="interlanguage-link-target">Eesti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eu mw-list-item"><a href="https://eu.wikipedia.org/wiki/Eslovenia" title="Eslovenia – bască" lang="eu" hreflang="eu" data-title="Eslovenia" data-language-autonym="Euskara" data-language-local-name="bască" class="interlanguage-link-target">Euskara</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ext mw-list-item"><a href="https://ext.wikipedia.org/wiki/Eslove%C3%B1a" title="Esloveña – Extremaduran" lang="ext" hreflang="ext" data-title="Esloveña" data-language-autonym="Estremeñu" data-language-local-name="Extremaduran" class="interlanguage-link-target">Estremeñu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fa mw-list-item"><a href="https://fa.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D8%B3%D9%84%D9%88%D9%88%D9%86%DB%8C" title="اسلوونی – persană" lang="fa" hreflang="fa" data-title="اسلوونی" data-language-autonym="فارسی" data-language-local-name="persană" class="interlanguage-link-target">فارسی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ff mw-list-item"><a href="https://ff.wikipedia.org/wiki/Suloweniya" title="Suloweniya – fulah" lang="ff" hreflang="ff" data-title="Suloweniya" data-language-autonym="Fulfulde" data-language-local-name="fulah" class="interlanguage-link-target">Fulfulde</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fi badge-Q17559452 badge-recommendedarticle mw-list-item" title="articol recomandat"><a href="https://fi.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – finlandeză" lang="fi" hreflang="fi" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Suomi" data-language-local-name="finlandeză" class="interlanguage-link-target">Suomi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fiu-vro mw-list-item"><a href="https://fiu-vro.wikipedia.org/wiki/Sloveeni%C3%A4" title="Sloveeniä – Võro" lang="vro" hreflang="vro" data-title="Sloveeniä" data-language-autonym="Võro" data-language-local-name="Võro" class="interlanguage-link-target">Võro</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fo mw-list-item"><a href="https://fo.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – feroeză" lang="fo" hreflang="fo" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Føroyskt" data-language-local-name="feroeză" class="interlanguage-link-target">Føroyskt</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr mw-list-item"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/Slov%C3%A9nie" title="Slovénie – franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="Slovénie" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target">Français</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-frp mw-list-item"><a href="https://frp.wikipedia.org/wiki/Slov%C3%A8nia" title="Slovènia – Arpitan" lang="frp" hreflang="frp" data-title="Slovènia" data-language-autonym="Arpetan" data-language-local-name="Arpitan" class="interlanguage-link-target">Arpetan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-frr mw-list-item"><a href="https://frr.wikipedia.org/wiki/Sloweenien/mo" title="Sloweenien/mo – frizonă nordică" lang="frr" hreflang="frr" data-title="Sloweenien/mo" data-language-autonym="Nordfriisk" data-language-local-name="frizonă nordică" class="interlanguage-link-target">Nordfriisk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fur mw-list-item"><a href="https://fur.wikipedia.org/wiki/Slovenie" title="Slovenie – friulană" lang="fur" hreflang="fur" data-title="Slovenie" data-language-autonym="Furlan" data-language-local-name="friulană" class="interlanguage-link-target">Furlan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fy mw-list-item"><a href="https://fy.wikipedia.org/wiki/Sloveenje" title="Sloveenje – frizonă occidentală" lang="fy" hreflang="fy" data-title="Sloveenje" data-language-autonym="Frysk" data-language-local-name="frizonă occidentală" class="interlanguage-link-target">Frysk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ga mw-list-item"><a href="https://ga.wikipedia.org/wiki/An_tSl%C3%B3iv%C3%A9in" title="An tSlóivéin – irlandeză" lang="ga" hreflang="ga" data-title="An tSlóivéin" data-language-autonym="Gaeilge" data-language-local-name="irlandeză" class="interlanguage-link-target">Gaeilge</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gag mw-list-item"><a href="https://gag.wikipedia.org/wiki/Sloveniya" title="Sloveniya – găgăuză" lang="gag" hreflang="gag" data-title="Sloveniya" data-language-autonym="Gagauz" data-language-local-name="găgăuză" class="interlanguage-link-target">Gagauz</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gcr mw-list-item"><a href="https://gcr.wikipedia.org/wiki/Slov%C3%A9ni" title="Slovéni – Guianan Creole" lang="gcr" hreflang="gcr" data-title="Slovéni" data-language-autonym="Kriyòl gwiyannen" data-language-local-name="Guianan Creole" class="interlanguage-link-target">Kriyòl gwiyannen</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gd mw-list-item"><a href="https://gd.wikipedia.org/wiki/Sloibh%C3%ACnia" title="Sloibhìnia – gaelică scoțiană" lang="gd" hreflang="gd" data-title="Sloibhìnia" data-language-autonym="Gàidhlig" data-language-local-name="gaelică scoțiană" class="interlanguage-link-target">Gàidhlig</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gl mw-list-item"><a href="https://gl.wikipedia.org/wiki/Eslovenia" title="Eslovenia – galiciană" lang="gl" hreflang="gl" data-title="Eslovenia" data-language-autonym="Galego" data-language-local-name="galiciană" class="interlanguage-link-target">Galego</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gn mw-list-item"><a href="https://gn.wikipedia.org/wiki/Elov%C3%A9%C3%B1a" title="Elovéña – guarani" lang="gn" hreflang="gn" data-title="Elovéña" data-language-autonym="Avañe'ẽ" data-language-local-name="guarani" class="interlanguage-link-target">Avañe'ẽ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gom mw-list-item"><a href="https://gom.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A5%8D%E0%A4%B2%E0%A5%8B%E0%A4%B5%E0%A5%8D%E0%A4%B9%E0%A5%87%E0%A4%A8%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="स्लोव्हेनिया – Goan Konkani" lang="gom" hreflang="gom" data-title="स्लोव्हेनिया" data-language-autonym="गोंयची कोंकणी / Gõychi Konknni" data-language-local-name="Goan Konkani" class="interlanguage-link-target">गोंयची कोंकणी / Gõychi Konknni</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-got mw-list-item"><a href="https://got.wikipedia.org/wiki/%F0%90%8D%83%F0%90%8C%BB%F0%90%8C%B0%F0%90%8C%BF%F0%90%8C%B1%F0%90%8C%B0%F0%90%8C%B9%F0%90%8C%BD%F0%90%8C%BE%F0%90%8C%B0" title="𐍃𐌻𐌰𐌿𐌱𐌰𐌹𐌽𐌾𐌰 – gotică" lang="got" hreflang="got" data-title="𐍃𐌻𐌰𐌿𐌱𐌰𐌹𐌽𐌾𐌰" data-language-autonym="𐌲𐌿𐍄𐌹𐍃𐌺" data-language-local-name="gotică" class="interlanguage-link-target">𐌲𐌿𐍄𐌹𐍃𐌺</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gu mw-list-item"><a href="https://gu.wikipedia.org/wiki/%E0%AA%B8%E0%AB%8D%E0%AA%B2%E0%AB%8B%E0%AA%B5%E0%AB%87%E0%AA%A8%E0%AA%BF%E0%AA%AF%E0%AA%BE" title="સ્લોવેનિયા – gujarati" lang="gu" hreflang="gu" data-title="સ્લોવેનિયા" data-language-autonym="ગુજરાતી" data-language-local-name="gujarati" class="interlanguage-link-target">ગુજરાતી</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gv mw-list-item"><a href="https://gv.wikipedia.org/wiki/Yn_Clovean" title="Yn Clovean – manx" lang="gv" hreflang="gv" data-title="Yn Clovean" data-language-autonym="Gaelg" data-language-local-name="manx" class="interlanguage-link-target">Gaelg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ha mw-list-item"><a href="https://ha.wikipedia.org/wiki/Sloveniya" title="Sloveniya – hausa" lang="ha" hreflang="ha" data-title="Sloveniya" data-language-autonym="Hausa" data-language-local-name="hausa" class="interlanguage-link-target">Hausa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hak mw-list-item"><a href="https://hak.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – chineză hakka" lang="hak" hreflang="hak" data-title="Slovenia" data-language-autonym="客家語 / Hak-kâ-ngî" data-language-local-name="chineză hakka" class="interlanguage-link-target">客家語 / Hak-kâ-ngî</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-haw mw-list-item"><a href="https://haw.wikipedia.org/wiki/Solowenia" title="Solowenia – hawaiiană" lang="haw" hreflang="haw" data-title="Solowenia" data-language-autonym="Hawaiʻi" data-language-local-name="hawaiiană" class="interlanguage-link-target">Hawaiʻi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-he mw-list-item"><a href="https://he.wikipedia.org/wiki/%D7%A1%D7%9C%D7%95%D7%91%D7%A0%D7%99%D7%94" title="סלובניה – ebraică" lang="he" hreflang="he" data-title="סלובניה" data-language-autonym="עברית" data-language-local-name="ebraică" class="interlanguage-link-target">עברית</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hi mw-list-item"><a href="https://hi.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A5%8D%E0%A4%B2%E0%A5%8B%E0%A4%B5%E0%A5%87%E0%A4%A8%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="स्लोवेनिया – hindi" lang="hi" hreflang="hi" data-title="स्लोवेनिया" data-language-autonym="हिन्दी" data-language-local-name="hindi" class="interlanguage-link-target">हिन्दी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hif mw-list-item"><a href="https://hif.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – Fiji Hindi" lang="hif" hreflang="hif" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Fiji Hindi" data-language-local-name="Fiji Hindi" class="interlanguage-link-target">Fiji Hindi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hr mw-list-item"><a href="https://hr.wikipedia.org/wiki/Slovenija" title="Slovenija – croată" lang="hr" hreflang="hr" data-title="Slovenija" data-language-autonym="Hrvatski" data-language-local-name="croată" class="interlanguage-link-target">Hrvatski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hsb mw-list-item"><a href="https://hsb.wikipedia.org/wiki/S%C5%82owjenska" title="Słowjenska – sorabă de sus" lang="hsb" hreflang="hsb" data-title="Słowjenska" data-language-autonym="Hornjoserbsce" data-language-local-name="sorabă de sus" class="interlanguage-link-target">Hornjoserbsce</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ht mw-list-item"><a href="https://ht.wikipedia.org/wiki/Sloveni" title="Sloveni – haitiană" lang="ht" hreflang="ht" data-title="Sloveni" data-language-autonym="Kreyòl ayisyen" data-language-local-name="haitiană" class="interlanguage-link-target">Kreyòl ayisyen</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hu mw-list-item"><a href="https://hu.wikipedia.org/wiki/Szlov%C3%A9nia" title="Szlovénia – maghiară" lang="hu" hreflang="hu" data-title="Szlovénia" data-language-autonym="Magyar" data-language-local-name="maghiară" class="interlanguage-link-target">Magyar</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hy mw-list-item"><a href="https://hy.wikipedia.org/wiki/%D5%8D%D5%AC%D5%B8%D5%BE%D5%A5%D5%B6%D5%AB%D5%A1" title="Սլովենիա – armeană" lang="hy" hreflang="hy" data-title="Սլովենիա" data-language-autonym="Հայերեն" data-language-local-name="armeană" class="interlanguage-link-target">Հայերեն</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hyw mw-list-item"><a href="https://hyw.wikipedia.org/wiki/%D5%8D%D5%AC%D5%B8%D5%BE%D5%A5%D5%B6%D5%AB%D5%A1" title="Սլովենիա – Western Armenian" lang="hyw" hreflang="hyw" data-title="Սլովենիա" data-language-autonym="Արեւմտահայերէն" data-language-local-name="Western Armenian" class="interlanguage-link-target">Արեւմտահայերէն</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ia mw-list-item"><a href="https://ia.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – interlingua" lang="ia" hreflang="ia" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Interlingua" data-language-local-name="interlingua" class="interlanguage-link-target">Interlingua</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-iba mw-list-item"><a href="https://iba.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – iban" lang="iba" hreflang="iba" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Jaku Iban" data-language-local-name="iban" class="interlanguage-link-target">Jaku Iban</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-id mw-list-item"><a href="https://id.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – indoneziană" lang="id" hreflang="id" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Bahasa Indonesia" data-language-local-name="indoneziană" class="interlanguage-link-target">Bahasa Indonesia</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ie mw-list-item"><a href="https://ie.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – interlingue" lang="ie" hreflang="ie" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Interlingue" data-language-local-name="interlingue" class="interlanguage-link-target">Interlingue</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ig mw-list-item"><a href="https://ig.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – igbo" lang="ig" hreflang="ig" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Igbo" data-language-local-name="igbo" class="interlanguage-link-target">Igbo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ilo mw-list-item"><a href="https://ilo.wikipedia.org/wiki/Eslobenia" title="Eslobenia – iloko" lang="ilo" hreflang="ilo" data-title="Eslobenia" data-language-autonym="Ilokano" data-language-local-name="iloko" class="interlanguage-link-target">Ilokano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-io mw-list-item"><a href="https://io.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – ido" lang="io" hreflang="io" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Ido" data-language-local-name="ido" class="interlanguage-link-target">Ido</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-is mw-list-item"><a href="https://is.wikipedia.org/wiki/Sl%C3%B3ven%C3%ADa" title="Slóvenía – islandeză" lang="is" hreflang="is" data-title="Slóvenía" data-language-autonym="Íslenska" data-language-local-name="islandeză" class="interlanguage-link-target">Íslenska</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it mw-list-item"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – italiană" lang="it" hreflang="it" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiană" class="interlanguage-link-target">Italiano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ja mw-list-item"><a href="https://ja.wikipedia.org/wiki/%E3%82%B9%E3%83%AD%E3%83%99%E3%83%8B%E3%82%A2" title="スロベニア – japoneză" lang="ja" hreflang="ja" data-title="スロベニア" data-language-autonym="日本語" data-language-local-name="japoneză" class="interlanguage-link-target">日本語</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jam mw-list-item"><a href="https://jam.wikipedia.org/wiki/Sloviinia" title="Sloviinia – Jamaican Creole English" lang="jam" hreflang="jam" data-title="Sloviinia" data-language-autonym="Patois" data-language-local-name="Jamaican Creole English" class="interlanguage-link-target">Patois</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jbo mw-list-item"><a href="https://jbo.wikipedia.org/wiki/slovEni,as" title="slovEni,as – lojban" lang="jbo" hreflang="jbo" data-title="slovEni,as" data-language-autonym="La .lojban." data-language-local-name="lojban" class="interlanguage-link-target">La .lojban.</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jv mw-list-item"><a href="https://jv.wikipedia.org/wiki/Slow%C3%A9n" title="Slowén – javaneză" lang="jv" hreflang="jv" data-title="Slowén" data-language-autonym="Jawa" data-language-local-name="javaneză" class="interlanguage-link-target">Jawa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ka mw-list-item"><a href="https://ka.wikipedia.org/wiki/%E1%83%A1%E1%83%9A%E1%83%9D%E1%83%95%E1%83%94%E1%83%9C%E1%83%98%E1%83%90" title="სლოვენია – georgiană" lang="ka" hreflang="ka" data-title="სლოვენია" data-language-autonym="ქართული" data-language-local-name="georgiană" class="interlanguage-link-target">ქართული</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kaa mw-list-item"><a href="https://kaa.wikipedia.org/wiki/Sloveniya" title="Sloveniya – karakalpak" lang="kaa" hreflang="kaa" data-title="Sloveniya" data-language-autonym="Qaraqalpaqsha" data-language-local-name="karakalpak" class="interlanguage-link-target">Qaraqalpaqsha</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kab mw-list-item"><a href="https://kab.wikipedia.org/wiki/Sluvinya" title="Sluvinya – kabyle" lang="kab" hreflang="kab" data-title="Sluvinya" data-language-autonym="Taqbaylit" data-language-local-name="kabyle" class="interlanguage-link-target">Taqbaylit</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kbd mw-list-item"><a href="https://kbd.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8D" title="Словениэ – kabardian" lang="kbd" hreflang="kbd" data-title="Словениэ" data-language-autonym="Адыгэбзэ" data-language-local-name="kabardian" class="interlanguage-link-target">Адыгэбзэ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kbp mw-list-item"><a href="https://kbp.wikipedia.org/wiki/Siloveni" title="Siloveni – Kabiye" lang="kbp" hreflang="kbp" data-title="Siloveni" data-language-autonym="Kabɩyɛ" data-language-local-name="Kabiye" class="interlanguage-link-target">Kabɩyɛ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kg mw-list-item"><a href="https://kg.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – congoleză" lang="kg" hreflang="kg" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Kongo" data-language-local-name="congoleză" class="interlanguage-link-target">Kongo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kk mw-list-item"><a href="https://kk.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F" title="Словения – kazahă" lang="kk" hreflang="kk" data-title="Словения" data-language-autonym="Қазақша" data-language-local-name="kazahă" class="interlanguage-link-target">Қазақша</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kn mw-list-item"><a href="https://kn.wikipedia.org/wiki/%E0%B2%B8%E0%B3%8D%E0%B2%B2%E0%B3%8A%E0%B2%B5%E0%B3%87%E0%B2%A8%E0%B2%BF%E0%B2%AF" title="ಸ್ಲೊವೇನಿಯ – kannada" lang="kn" hreflang="kn" data-title="ಸ್ಲೊವೇನಿಯ" data-language-autonym="ಕನ್ನಡ" data-language-local-name="kannada" class="interlanguage-link-target">ಕನ್ನಡ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ko mw-list-item"><a href="https://ko.wikipedia.org/wiki/%EC%8A%AC%EB%A1%9C%EB%B2%A0%EB%8B%88%EC%95%84" title="슬로베니아 – coreeană" lang="ko" hreflang="ko" data-title="슬로베니아" data-language-autonym="한국어" data-language-local-name="coreeană" class="interlanguage-link-target">한국어</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-koi mw-list-item"><a href="https://koi.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F" title="Словения – komi-permiak" lang="koi" hreflang="koi" data-title="Словения" data-language-autonym="Перем коми" data-language-local-name="komi-permiak" class="interlanguage-link-target">Перем коми</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-krc mw-list-item"><a href="https://krc.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F" title="Словения – karaceai-balkar" lang="krc" hreflang="krc" data-title="Словения" data-language-autonym="Къарачай-малкъар" data-language-local-name="karaceai-balkar" class="interlanguage-link-target">Къарачай-малкъар</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ku mw-list-item"><a href="https://ku.wikipedia.org/wiki/Slovenya" title="Slovenya – kurdă" lang="ku" hreflang="ku" data-title="Slovenya" data-language-autonym="Kurdî" data-language-local-name="kurdă" class="interlanguage-link-target">Kurdî</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kv mw-list-item"><a href="https://kv.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F" title="Словения – komi" lang="kv" hreflang="kv" data-title="Словения" data-language-autonym="Коми" data-language-local-name="komi" class="interlanguage-link-target">Коми</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kw mw-list-item"><a href="https://kw.wikipedia.org/wiki/Sloveni" title="Sloveni – cornică" lang="kw" hreflang="kw" data-title="Sloveni" data-language-autonym="Kernowek" data-language-local-name="cornică" class="interlanguage-link-target">Kernowek</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ky mw-list-item"><a href="https://ky.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F" title="Словения – kârgâză" lang="ky" hreflang="ky" data-title="Словения" data-language-autonym="Кыргызча" data-language-local-name="kârgâză" class="interlanguage-link-target">Кыргызча</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-la mw-list-item"><a href="https://la.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – latină" lang="la" hreflang="la" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Latina" data-language-local-name="latină" class="interlanguage-link-target">Latina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lad mw-list-item"><a href="https://lad.wikipedia.org/wiki/Eslovenia" title="Eslovenia – ladino" lang="lad" hreflang="lad" data-title="Eslovenia" data-language-autonym="Ladino" data-language-local-name="ladino" class="interlanguage-link-target">Ladino</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lb mw-list-item"><a href="https://lb.wikipedia.org/wiki/Slowenien" title="Slowenien – luxemburgheză" lang="lb" hreflang="lb" data-title="Slowenien" data-language-autonym="Lëtzebuergesch" data-language-local-name="luxemburgheză" class="interlanguage-link-target">Lëtzebuergesch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lez mw-list-item"><a href="https://lez.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F" title="Словения – lezghian" lang="lez" hreflang="lez" data-title="Словения" data-language-autonym="Лезги" data-language-local-name="lezghian" class="interlanguage-link-target">Лезги</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lfn mw-list-item"><a href="https://lfn.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – Lingua Franca Nova" lang="lfn" hreflang="lfn" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Lingua Franca Nova" data-language-local-name="Lingua Franca Nova" class="interlanguage-link-target">Lingua Franca Nova</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-li mw-list-item"><a href="https://li.wikipedia.org/wiki/Sloveni%C3%AB" title="Slovenië – limburgheză" lang="li" hreflang="li" data-title="Slovenië" data-language-autonym="Limburgs" data-language-local-name="limburgheză" class="interlanguage-link-target">Limburgs</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lij mw-list-item"><a href="https://lij.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – liguriană" lang="lij" hreflang="lij" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Ligure" data-language-local-name="liguriană" class="interlanguage-link-target">Ligure</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lld mw-list-item"><a href="https://lld.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – Ladin" lang="lld" hreflang="lld" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Ladin" data-language-local-name="Ladin" class="interlanguage-link-target">Ladin</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lmo mw-list-item"><a href="https://lmo.wikipedia.org/wiki/Sluenia" title="Sluenia – Lombard" lang="lmo" hreflang="lmo" data-title="Sluenia" data-language-autonym="Lombard" data-language-local-name="Lombard" class="interlanguage-link-target">Lombard</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ln mw-list-item"><a href="https://ln.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – lingala" lang="ln" hreflang="ln" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Lingála" data-language-local-name="lingala" class="interlanguage-link-target">Lingála</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lo mw-list-item"><a href="https://lo.wikipedia.org/wiki/%E0%BA%9B%E0%BA%B0%E0%BB%80%E0%BA%97%E0%BA%94%E0%BA%AA%E0%BA%B0%E0%BB%82%E0%BA%A5%E0%BB%80%E0%BA%A7%E0%BA%99%E0%BA%B5" title="ປະເທດສະໂລເວນີ – laoțiană" lang="lo" hreflang="lo" data-title="ປະເທດສະໂລເວນີ" data-language-autonym="ລາວ" data-language-local-name="laoțiană" class="interlanguage-link-target">ລາວ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lt mw-list-item"><a href="https://lt.wikipedia.org/wiki/Slov%C4%97nija" title="Slovėnija – lituaniană" lang="lt" hreflang="lt" data-title="Slovėnija" data-language-autonym="Lietuvių" data-language-local-name="lituaniană" class="interlanguage-link-target">Lietuvių</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ltg mw-list-item"><a href="https://ltg.wikipedia.org/wiki/Sloveneja" title="Sloveneja – Latgalian" lang="ltg" hreflang="ltg" data-title="Sloveneja" data-language-autonym="Latgaļu" data-language-local-name="Latgalian" class="interlanguage-link-target">Latgaļu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lv mw-list-item"><a href="https://lv.wikipedia.org/wiki/Slov%C4%93nija" title="Slovēnija – letonă" lang="lv" hreflang="lv" data-title="Slovēnija" data-language-autonym="Latviešu" data-language-local-name="letonă" class="interlanguage-link-target">Latviešu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mad mw-list-item"><a href="https://mad.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – madureză" lang="mad" hreflang="mad" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Madhurâ" data-language-local-name="madureză" class="interlanguage-link-target">Madhurâ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-map-bms mw-list-item"><a href="https://map-bms.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – Banyumasan" lang="jv-x-bms" hreflang="jv-x-bms" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Basa Banyumasan" data-language-local-name="Banyumasan" class="interlanguage-link-target">Basa Banyumasan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mdf mw-list-item"><a href="https://mdf.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F" title="Словения – moksha" lang="mdf" hreflang="mdf" data-title="Словения" data-language-autonym="Мокшень" data-language-local-name="moksha" class="interlanguage-link-target">Мокшень</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mg mw-list-item"><a href="https://mg.wikipedia.org/wiki/Sl%C3%B4venia" title="Slôvenia – malgașă" lang="mg" hreflang="mg" data-title="Slôvenia" data-language-autonym="Malagasy" data-language-local-name="malgașă" class="interlanguage-link-target">Malagasy</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mhr mw-list-item"><a href="https://mhr.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D0%B9" title="Словений – Eastern Mari" lang="mhr" hreflang="mhr" data-title="Словений" data-language-autonym="Олык марий" data-language-local-name="Eastern Mari" class="interlanguage-link-target">Олык марий</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mi mw-list-item"><a href="https://mi.wikipedia.org/wiki/Horowinia" title="Horowinia – maori" lang="mi" hreflang="mi" data-title="Horowinia" data-language-autonym="Māori" data-language-local-name="maori" class="interlanguage-link-target">Māori</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-min mw-list-item"><a href="https://min.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – minangkabau" lang="min" hreflang="min" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Minangkabau" data-language-local-name="minangkabau" class="interlanguage-link-target">Minangkabau</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mk mw-list-item"><a href="https://mk.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%98%D0%B0" title="Словенија – macedoneană" lang="mk" hreflang="mk" data-title="Словенија" data-language-autonym="Македонски" data-language-local-name="macedoneană" class="interlanguage-link-target">Македонски</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ml mw-list-item"><a href="https://ml.wikipedia.org/wiki/%E0%B4%B8%E0%B5%8D%E0%B4%B2%E0%B5%8A%E0%B4%B5%E0%B5%80%E0%B4%A8%E0%B5%8D%E0%B4%AF" title="സ്ലൊവീന്യ – malayalam" lang="ml" hreflang="ml" data-title="സ്ലൊവീന്യ" data-language-autonym="മലയാളം" data-language-local-name="malayalam" class="interlanguage-link-target">മലയാളം</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mn mw-list-item"><a href="https://mn.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%B8" title="Словени – mongolă" lang="mn" hreflang="mn" data-title="Словени" data-language-autonym="Монгол" data-language-local-name="mongolă" class="interlanguage-link-target">Монгол</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mni mw-list-item"><a href="https://mni.wikipedia.org/wiki/%EA%AF%81%EA%AF%AD%EA%AF%82%EA%AF%A3%EA%AF%9A%EA%AF%A6%EA%AF%85%EA%AF%A4%EA%AF%8C%EA%AF%A5" title="ꯁ꯭ꯂꯣꯚꯦꯅꯤꯌꯥ – manipuri" lang="mni" hreflang="mni" data-title="ꯁ꯭ꯂꯣꯚꯦꯅꯤꯌꯥ" data-language-autonym="ꯃꯤꯇꯩ ꯂꯣꯟ" data-language-local-name="manipuri" class="interlanguage-link-target">ꯃꯤꯇꯩ ꯂꯣꯟ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mr mw-list-item"><a href="https://mr.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A5%8D%E0%A4%B2%E0%A5%8B%E0%A4%B5%E0%A5%8D%E0%A4%B9%E0%A5%87%E0%A4%A8%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="स्लोव्हेनिया – marathi" lang="mr" hreflang="mr" data-title="स्लोव्हेनिया" data-language-autonym="मराठी" data-language-local-name="marathi" class="interlanguage-link-target">मराठी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ms mw-list-item"><a href="https://ms.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – malaeză" lang="ms" hreflang="ms" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Bahasa Melayu" data-language-local-name="malaeză" class="interlanguage-link-target">Bahasa Melayu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mt mw-list-item"><a href="https://mt.wikipedia.org/wiki/Slovenja" title="Slovenja – malteză" lang="mt" hreflang="mt" data-title="Slovenja" data-language-autonym="Malti" data-language-local-name="malteză" class="interlanguage-link-target">Malti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mwl mw-list-item"><a href="https://mwl.wikipedia.org/wiki/Slob%C3%A9nia" title="Slobénia – mirandeză" lang="mwl" hreflang="mwl" data-title="Slobénia" data-language-autonym="Mirandés" data-language-local-name="mirandeză" class="interlanguage-link-target">Mirandés</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-my mw-list-item"><a href="https://my.wikipedia.org/wiki/%E1%80%86%E1%80%9C%E1%80%AD%E1%80%AF%E1%80%97%E1%80%B1%E1%80%B8%E1%80%94%E1%80%AE%E1%80%B8%E1%80%9A%E1%80%AC%E1%80%B8%E1%80%94%E1%80%AD%E1%80%AF%E1%80%84%E1%80%BA%E1%80%84%E1%80%B6" title="ဆလိုဗေးနီးယားနိုင်ငံ – birmană" lang="my" hreflang="my" data-title="ဆလိုဗေးနီးယားနိုင်ငံ" data-language-autonym="မြန်မာဘာသာ" data-language-local-name="birmană" class="interlanguage-link-target">မြန်မာဘာသာ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-myv mw-list-item"><a href="https://myv.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F_%D0%9C%D0%B0%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%80" title="Словения Мастор – erzya" lang="myv" hreflang="myv" data-title="Словения Мастор" data-language-autonym="Эрзянь" data-language-local-name="erzya" class="interlanguage-link-target">Эрзянь</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mzn mw-list-item"><a href="https://mzn.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D8%B3%D9%84%D9%88%D9%86%DB%8C" title="اسلونی – mazanderani" lang="mzn" hreflang="mzn" data-title="اسلونی" data-language-autonym="مازِرونی" data-language-local-name="mazanderani" class="interlanguage-link-target">مازِرونی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nap mw-list-item"><a href="https://nap.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – napolitană" lang="nap" hreflang="nap" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Napulitano" data-language-local-name="napolitană" class="interlanguage-link-target">Napulitano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds mw-list-item"><a href="https://nds.wikipedia.org/wiki/Slowenien" title="Slowenien – germana de jos" lang="nds" hreflang="nds" data-title="Slowenien" data-language-autonym="Plattdüütsch" data-language-local-name="germana de jos" class="interlanguage-link-target">Plattdüütsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds-nl mw-list-item"><a href="https://nds-nl.wikipedia.org/wiki/Sloveni%C3%ABn" title="Sloveniën – saxona de jos" lang="nds-NL" hreflang="nds-NL" data-title="Sloveniën" data-language-autonym="Nedersaksies" data-language-local-name="saxona de jos" class="interlanguage-link-target">Nedersaksies</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ne mw-list-item"><a href="https://ne.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A5%8D%E0%A4%B2%E0%A5%8B%E0%A4%AD%E0%A5%87%E0%A4%A8%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="स्लोभेनिया – nepaleză" lang="ne" hreflang="ne" data-title="स्लोभेनिया" data-language-autonym="नेपाली" data-language-local-name="nepaleză" class="interlanguage-link-target">नेपाली</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-new mw-list-item"><a href="https://new.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A5%8D%E0%A4%B2%E0%A5%8B%E0%A4%AD%E0%A5%87%E0%A4%A8%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="स्लोभेनिया – newari" lang="new" hreflang="new" data-title="स्लोभेनिया" data-language-autonym="नेपाल भाषा" data-language-local-name="newari" class="interlanguage-link-target">नेपाल भाषा</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl mw-list-item"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/Sloveni%C3%AB" title="Slovenië – neerlandeză" lang="nl" hreflang="nl" data-title="Slovenië" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandeză" class="interlanguage-link-target">Nederlands</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nn mw-list-item"><a href="https://nn.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – norvegiană nynorsk" lang="nn" hreflang="nn" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Norsk nynorsk" data-language-local-name="norvegiană nynorsk" class="interlanguage-link-target">Norsk nynorsk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-no mw-list-item"><a href="https://no.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – norvegiană bokmål" lang="nb" hreflang="nb" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Norsk bokmål" data-language-local-name="norvegiană bokmål" class="interlanguage-link-target">Norsk bokmål</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nov mw-list-item"><a href="https://nov.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – Novial" lang="nov" hreflang="nov" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Novial" data-language-local-name="Novial" class="interlanguage-link-target">Novial</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nrm mw-list-item"><a href="https://nrm.wikipedia.org/wiki/Slov%C3%A9nie" title="Slovénie – Norman" lang="nrf" hreflang="nrf" data-title="Slovénie" data-language-autonym="Nouormand" data-language-local-name="Norman" class="interlanguage-link-target">Nouormand</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nv mw-list-item"><a href="https://nv.wikipedia.org/wiki/T%C3%A1%CA%BC%C3%ADdziilnii_Bik%C3%A9yah" title="Táʼídziilnii Bikéyah – navajo" lang="nv" hreflang="nv" data-title="Táʼídziilnii Bikéyah" data-language-autonym="Diné bizaad" data-language-local-name="navajo" class="interlanguage-link-target">Diné bizaad</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-oc mw-list-item"><a href="https://oc.wikipedia.org/wiki/Eslov%C3%A8nia" title="Eslovènia – occitană" lang="oc" hreflang="oc" data-title="Eslovènia" data-language-autonym="Occitan" data-language-local-name="occitană" class="interlanguage-link-target">Occitan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-olo mw-list-item"><a href="https://olo.wikipedia.org/wiki/Slovenii" title="Slovenii – Livvi-Karelian" lang="olo" hreflang="olo" data-title="Slovenii" data-language-autonym="Livvinkarjala" data-language-local-name="Livvi-Karelian" class="interlanguage-link-target">Livvinkarjala</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-om mw-list-item"><a href="https://om.wikipedia.org/wiki/Isloveeniyaa" title="Isloveeniyaa – oromo" lang="om" hreflang="om" data-title="Isloveeniyaa" data-language-autonym="Oromoo" data-language-local-name="oromo" class="interlanguage-link-target">Oromoo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-or mw-list-item"><a href="https://or.wikipedia.org/wiki/%E0%AC%B8%E0%AD%8D%E0%AC%B2%E0%AD%8B%E0%AC%AD%E0%AD%87%E0%AC%A8%E0%AC%BF%E0%AC%86" title="ସ୍ଲୋଭେନିଆ – odia" lang="or" hreflang="or" data-title="ସ୍ଲୋଭେନିଆ" data-language-autonym="ଓଡ଼ିଆ" data-language-local-name="odia" class="interlanguage-link-target">ଓଡ଼ିଆ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-os mw-list-item"><a href="https://os.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%B8" title="Словени – osetă" lang="os" hreflang="os" data-title="Словени" data-language-autonym="Ирон" data-language-local-name="osetă" class="interlanguage-link-target">Ирон</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pa mw-list-item"><a href="https://pa.wikipedia.org/wiki/%E0%A8%B8%E0%A8%B2%E0%A9%8B%E0%A8%B5%E0%A9%87%E0%A8%A8%E0%A9%80%E0%A8%86" title="ਸਲੋਵੇਨੀਆ – punjabi" lang="pa" hreflang="pa" data-title="ਸਲੋਵੇਨੀਆ" data-language-autonym="ਪੰਜਾਬੀ" data-language-local-name="punjabi" class="interlanguage-link-target">ਪੰਜਾਬੀ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pag mw-list-item"><a href="https://pag.wikipedia.org/wiki/Eslovenia" title="Eslovenia – pangasinan" lang="pag" hreflang="pag" data-title="Eslovenia" data-language-autonym="Pangasinan" data-language-local-name="pangasinan" class="interlanguage-link-target">Pangasinan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pam mw-list-item"><a href="https://pam.wikipedia.org/wiki/Eslobenya" title="Eslobenya – pampanga" lang="pam" hreflang="pam" data-title="Eslobenya" data-language-autonym="Kapampangan" data-language-local-name="pampanga" class="interlanguage-link-target">Kapampangan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pap mw-list-item"><a href="https://pap.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – papiamento" lang="pap" hreflang="pap" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Papiamentu" data-language-local-name="papiamento" class="interlanguage-link-target">Papiamentu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pcd mw-list-item"><a href="https://pcd.wikipedia.org/wiki/Slov%C3%A9nie" title="Slovénie – Picard" lang="pcd" hreflang="pcd" data-title="Slovénie" data-language-autonym="Picard" data-language-local-name="Picard" class="interlanguage-link-target">Picard</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pdc mw-list-item"><a href="https://pdc.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – Pennsylvania German" lang="pdc" hreflang="pdc" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Deitsch" data-language-local-name="Pennsylvania German" class="interlanguage-link-target">Deitsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pi mw-list-item"><a href="https://pi.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A5%8D%E0%A4%B2%E0%A5%8B%E0%A4%B5%E0%A5%80%E0%A4%A8%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="स्लोवीनिया – pali" lang="pi" hreflang="pi" data-title="स्लोवीनिया" data-language-autonym="पालि" data-language-local-name="pali" class="interlanguage-link-target">पालि</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pih mw-list-item"><a href="https://pih.wikipedia.org/wiki/Slowenya" title="Slowenya – Norfuk / Pitkern" lang="pih" hreflang="pih" data-title="Slowenya" data-language-autonym="Norfuk / Pitkern" data-language-local-name="Norfuk / Pitkern" class="interlanguage-link-target">Norfuk / Pitkern</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl mw-list-item"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/S%C5%82owenia" title="Słowenia – poloneză" lang="pl" hreflang="pl" data-title="Słowenia" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="poloneză" class="interlanguage-link-target">Polski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pms mw-list-item"><a href="https://pms.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – Piedmontese" lang="pms" hreflang="pms" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Piemontèis" data-language-local-name="Piedmontese" class="interlanguage-link-target">Piemontèis</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnb mw-list-item"><a href="https://pnb.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%D9%84%D9%88%DB%8C%D9%86%DB%8C%D8%A7" title="سلوینیا – Western Punjabi" lang="pnb" hreflang="pnb" data-title="سلوینیا" data-language-autonym="پنجابی" data-language-local-name="Western Punjabi" class="interlanguage-link-target">پنجابی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnt mw-list-item"><a href="https://pnt.wikipedia.org/wiki/%CE%A3%CE%BB%CE%BF%CE%B2%CE%B5%CE%BD%CE%AF%CE%B1" title="Σλοβενία – Pontic" lang="pnt" hreflang="pnt" data-title="Σλοβενία" data-language-autonym="Ποντιακά" data-language-local-name="Pontic" class="interlanguage-link-target">Ποντιακά</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ps mw-list-item"><a href="https://ps.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%D9%84%D9%88%D9%88%D8%A7%D9%86%D9%8A%D8%A7" title="سلووانيا – paștună" lang="ps" hreflang="ps" data-title="سلووانيا" data-language-autonym="پښتو" data-language-local-name="paștună" class="interlanguage-link-target">پښتو</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt mw-list-item"><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/Eslov%C3%A9nia" title="Eslovénia – portugheză" lang="pt" hreflang="pt" data-title="Eslovénia" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugheză" class="interlanguage-link-target">Português</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-qu mw-list-item"><a href="https://qu.wikipedia.org/wiki/Isluwinya" title="Isluwinya – quechua" lang="qu" hreflang="qu" data-title="Isluwinya" data-language-autonym="Runa Simi" data-language-local-name="quechua" class="interlanguage-link-target">Runa Simi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rm mw-list-item"><a href="https://rm.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – romanșă" lang="rm" hreflang="rm" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Rumantsch" data-language-local-name="romanșă" class="interlanguage-link-target">Rumantsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-roa-rup mw-list-item"><a href="https://roa-rup.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – aromână" lang="rup" hreflang="rup" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Armãneashti" data-language-local-name="aromână" class="interlanguage-link-target">Armãneashti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-roa-tara mw-list-item"><a href="https://roa-tara.wikipedia.org/wiki/Slovenie" title="Slovenie – Tarantino" lang="nap-x-tara" hreflang="nap-x-tara" data-title="Slovenie" data-language-autonym="Tarandíne" data-language-local-name="Tarantino" class="interlanguage-link-target">Tarandíne</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru mw-list-item"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F" title="Словения – rusă" lang="ru" hreflang="ru" data-title="Словения" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="rusă" class="interlanguage-link-target">Русский</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rue mw-list-item"><a href="https://rue.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D1%96%D1%8F" title="Словенія – Rusyn" lang="rue" hreflang="rue" data-title="Словенія" data-language-autonym="Русиньскый" data-language-local-name="Rusyn" class="interlanguage-link-target">Русиньскый</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rw mw-list-item"><a href="https://rw.wikipedia.org/wiki/Siloveniya" title="Siloveniya – kinyarwanda" lang="rw" hreflang="rw" data-title="Siloveniya" data-language-autonym="Ikinyarwanda" data-language-local-name="kinyarwanda" class="interlanguage-link-target">Ikinyarwanda</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sa mw-list-item"><a href="https://sa.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A5%8D%E0%A4%B2%E0%A5%8B%E0%A4%B5%E0%A5%80%E0%A4%A8%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="स्लोवीनिया – sanscrită" lang="sa" hreflang="sa" data-title="स्लोवीनिया" data-language-autonym="संस्कृतम्" data-language-local-name="sanscrită" class="interlanguage-link-target">संस्कृतम्</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sah mw-list-item"><a href="https://sah.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F" title="Словения – sakha" lang="sah" hreflang="sah" data-title="Словения" data-language-autonym="Саха тыла" data-language-local-name="sakha" class="interlanguage-link-target">Саха тыла</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sat mw-list-item"><a href="https://sat.wikipedia.org/wiki/%E1%B1%A5%E1%B1%9E%E1%B1%B3%E1%B1%B5%E1%B1%B7%E1%B1%AE%E1%B1%B1%E1%B1%A4%E1%B1%AD%E1%B1%9F" title="ᱥᱞᱳᱵᱷᱮᱱᱤᱭᱟ – santali" lang="sat" hreflang="sat" data-title="ᱥᱞᱳᱵᱷᱮᱱᱤᱭᱟ" data-language-autonym="ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ" data-language-local-name="santali" class="interlanguage-link-target">ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sc mw-list-item"><a href="https://sc.wikipedia.org/wiki/Islov%C3%A8nia" title="Islovènia – sardiniană" lang="sc" hreflang="sc" data-title="Islovènia" data-language-autonym="Sardu" data-language-local-name="sardiniană" class="interlanguage-link-target">Sardu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-scn mw-list-item"><a href="https://scn.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – siciliană" lang="scn" hreflang="scn" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Sicilianu" data-language-local-name="siciliană" class="interlanguage-link-target">Sicilianu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sco mw-list-item"><a href="https://sco.wikipedia.org/wiki/Slovenie" title="Slovenie – scots" lang="sco" hreflang="sco" data-title="Slovenie" data-language-autonym="Scots" data-language-local-name="scots" class="interlanguage-link-target">Scots</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sd mw-list-item"><a href="https://sd.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%D9%84%D9%88%D9%88%D9%8A%D9%86%DB%8C%D8%A7" title="سلووينیا – sindhi" lang="sd" hreflang="sd" data-title="سلووينیا" data-language-autonym="سنڌي" data-language-local-name="sindhi" class="interlanguage-link-target">سنڌي</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-se mw-list-item"><a href="https://se.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – sami de nord" lang="se" hreflang="se" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Davvisámegiella" data-language-local-name="sami de nord" class="interlanguage-link-target">Davvisámegiella</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sh mw-list-item"><a href="https://sh.wikipedia.org/wiki/Slovenija" title="Slovenija – sârbo-croată" lang="sh" hreflang="sh" data-title="Slovenija" data-language-autonym="Srpskohrvatski / српскохрватски" data-language-local-name="sârbo-croată" class="interlanguage-link-target">Srpskohrvatski / српскохрватски</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-shn mw-list-item"><a href="https://shn.wikipedia.org/wiki/%E1%80%99%E1%80%AD%E1%80%B0%E1%80%84%E1%80%BA%E1%80%B8%E1%80%9E%E1%80%9C%E1%80%B0%E1%80%9D%E1%80%BA%E1%82%87%E1%80%9D%E1%80%B1%E1%80%B8%E1%81%BC%E1%80%AE%E1%80%B8%E1%80%9A%E1%82%83%E1%80%B8" title="မိူင်းသလူဝ်ႇဝေးၼီးယႃး – shan" lang="shn" hreflang="shn" data-title="မိူင်းသလူဝ်ႇဝေးၼီးယႃး" data-language-autonym="ၽႃႇသႃႇတႆး " data-language-local-name="shan" class="interlanguage-link-target">ၽႃႇသႃႇတႆး </a></li><li class="interlanguage-link interwiki-si mw-list-item"><a href="https://si.wikipedia.org/wiki/%E0%B7%83%E0%B7%8A%E0%B6%BD%E0%B7%9D%E0%B7%80%E0%B7%9A%E0%B6%B1%E0%B7%92%E0%B6%BA%E0%B7%8F%E0%B7%80" title="ස්ලෝවේනියාව – singhaleză" lang="si" hreflang="si" data-title="ස්ලෝවේනියාව" data-language-autonym="සිංහල" data-language-local-name="singhaleză" class="interlanguage-link-target">සිංහල</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-simple mw-list-item"><a href="https://simple.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – Simple English" lang="en-simple" hreflang="en-simple" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Simple English" data-language-local-name="Simple English" class="interlanguage-link-target">Simple English</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sk mw-list-item"><a href="https://sk.wikipedia.org/wiki/Slovinsko" title="Slovinsko – slovacă" lang="sk" hreflang="sk" data-title="Slovinsko" data-language-autonym="Slovenčina" data-language-local-name="slovacă" class="interlanguage-link-target">Slovenčina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sl mw-list-item"><a href="https://sl.wikipedia.org/wiki/Slovenija" title="Slovenija – slovenă" lang="sl" hreflang="sl" data-title="Slovenija" data-language-autonym="Slovenščina" data-language-local-name="slovenă" class="interlanguage-link-target">Slovenščina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sm mw-list-item"><a href="https://sm.wikipedia.org/wiki/Solovenia" title="Solovenia – samoană" lang="sm" hreflang="sm" data-title="Solovenia" data-language-autonym="Gagana Samoa" data-language-local-name="samoană" class="interlanguage-link-target">Gagana Samoa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-smn mw-list-item"><a href="https://smn.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – sami inari" lang="smn" hreflang="smn" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Anarâškielâ" data-language-local-name="sami inari" class="interlanguage-link-target">Anarâškielâ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sn mw-list-item"><a href="https://sn.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – shona" lang="sn" hreflang="sn" data-title="Slovenia" data-language-autonym="ChiShona" data-language-local-name="shona" class="interlanguage-link-target">ChiShona</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-so mw-list-item"><a href="https://so.wikipedia.org/wiki/Isloveeniya" title="Isloveeniya – somaleză" lang="so" hreflang="so" data-title="Isloveeniya" data-language-autonym="Soomaaliga" data-language-local-name="somaleză" class="interlanguage-link-target">Soomaaliga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sq mw-list-item"><a href="https://sq.wikipedia.org/wiki/Sllovenia" title="Sllovenia – albaneză" lang="sq" hreflang="sq" data-title="Sllovenia" data-language-autonym="Shqip" data-language-local-name="albaneză" class="interlanguage-link-target">Shqip</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr mw-list-item"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%98%D0%B0" title="Словенија – sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Словенија" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target">Српски / srpski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-srn mw-list-item"><a href="https://srn.wikipedia.org/wiki/Slovenikondre" title="Slovenikondre – sranan tongo" lang="srn" hreflang="srn" data-title="Slovenikondre" data-language-autonym="Sranantongo" data-language-local-name="sranan tongo" class="interlanguage-link-target">Sranantongo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ss mw-list-item"><a href="https://ss.wikipedia.org/wiki/Siloveni" title="Siloveni – swati" lang="ss" hreflang="ss" data-title="Siloveni" data-language-autonym="SiSwati" data-language-local-name="swati" class="interlanguage-link-target">SiSwati</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-st mw-list-item"><a href="https://st.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – sesotho" lang="st" hreflang="st" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Sesotho" data-language-local-name="sesotho" class="interlanguage-link-target">Sesotho</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-stq mw-list-item"><a href="https://stq.wikipedia.org/wiki/Slowenien" title="Slowenien – Saterland Frisian" lang="stq" hreflang="stq" data-title="Slowenien" data-language-autonym="Seeltersk" data-language-local-name="Saterland Frisian" class="interlanguage-link-target">Seeltersk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-su mw-list-item"><a href="https://su.wikipedia.org/wiki/Slov%C3%A9nia" title="Slovénia – sundaneză" lang="su" hreflang="su" data-title="Slovénia" data-language-autonym="Sunda" data-language-local-name="sundaneză" class="interlanguage-link-target">Sunda</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sv mw-list-item"><a href="https://sv.wikipedia.org/wiki/Slovenien" title="Slovenien – suedeză" lang="sv" hreflang="sv" data-title="Slovenien" data-language-autonym="Svenska" data-language-local-name="suedeză" class="interlanguage-link-target">Svenska</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sw mw-list-item"><a href="https://sw.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – swahili" lang="sw" hreflang="sw" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Kiswahili" data-language-local-name="swahili" class="interlanguage-link-target">Kiswahili</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-szl mw-list-item"><a href="https://szl.wikipedia.org/wiki/S%C5%82owy%C5%84ijo" title="Słowyńijo – Silesian" lang="szl" hreflang="szl" data-title="Słowyńijo" data-language-autonym="Ślůnski" data-language-local-name="Silesian" class="interlanguage-link-target">Ślůnski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-szy mw-list-item"><a href="https://szy.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – Sakizaya" lang="szy" hreflang="szy" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Sakizaya" data-language-local-name="Sakizaya" class="interlanguage-link-target">Sakizaya</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ta mw-list-item"><a href="https://ta.wikipedia.org/wiki/%E0%AE%9A%E0%AF%81%E0%AE%B2%E0%AF%8B%E0%AE%B5%E0%AF%80%E0%AE%A9%E0%AE%BF%E0%AE%AF%E0%AE%BE" title="சுலோவீனியா – tamilă" lang="ta" hreflang="ta" data-title="சுலோவீனியா" data-language-autonym="தமிழ்" data-language-local-name="tamilă" class="interlanguage-link-target">தமிழ்</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tay mw-list-item"><a href="https://tay.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – Tayal" lang="tay" hreflang="tay" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Tayal" data-language-local-name="Tayal" class="interlanguage-link-target">Tayal</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-te mw-list-item"><a href="https://te.wikipedia.org/wiki/%E0%B0%B8%E0%B1%8D%E0%B0%B2%E0%B1%8B%E0%B0%B5%E0%B1%87%E0%B0%A8%E0%B0%BF%E0%B0%AF%E0%B0%BE" title="స్లోవేనియా – telugu" lang="te" hreflang="te" data-title="స్లోవేనియా" data-language-autonym="తెలుగు" data-language-local-name="telugu" class="interlanguage-link-target">తెలుగు</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tet mw-list-item"><a href="https://tet.wikipedia.org/wiki/Eslov%C3%A9nia" title="Eslovénia – tetum" lang="tet" hreflang="tet" data-title="Eslovénia" data-language-autonym="Tetun" data-language-local-name="tetum" class="interlanguage-link-target">Tetun</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tg mw-list-item"><a href="https://tg.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F" title="Словения – tadjică" lang="tg" hreflang="tg" data-title="Словения" data-language-autonym="Тоҷикӣ" data-language-local-name="tadjică" class="interlanguage-link-target">Тоҷикӣ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-th mw-list-item"><a href="https://th.wikipedia.org/wiki/%E0%B8%9B%E0%B8%A3%E0%B8%B0%E0%B9%80%E0%B8%97%E0%B8%A8%E0%B8%AA%E0%B9%82%E0%B8%A5%E0%B8%A7%E0%B8%B5%E0%B9%80%E0%B8%99%E0%B8%B5%E0%B8%A2" title="ประเทศสโลวีเนีย – thailandeză" lang="th" hreflang="th" data-title="ประเทศสโลวีเนีย" data-language-autonym="ไทย" data-language-local-name="thailandeză" class="interlanguage-link-target">ไทย</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tk mw-list-item"><a href="https://tk.wikipedia.org/wiki/Sloweni%C3%BDa" title="Sloweniýa – turkmenă" lang="tk" hreflang="tk" data-title="Sloweniýa" data-language-autonym="Türkmençe" data-language-local-name="turkmenă" class="interlanguage-link-target">Türkmençe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tl mw-list-item"><a href="https://tl.wikipedia.org/wiki/Eslobenya" title="Eslobenya – tagalog" lang="tl" hreflang="tl" data-title="Eslobenya" data-language-autonym="Tagalog" data-language-local-name="tagalog" class="interlanguage-link-target">Tagalog</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tly mw-list-item"><a href="https://tly.wikipedia.org/wiki/Slovenij%C9%99" title="Slovenijə – Talysh" lang="tly" hreflang="tly" data-title="Slovenijə" data-language-autonym="Tolışi" data-language-local-name="Talysh" class="interlanguage-link-target">Tolışi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-to mw-list-item"><a href="https://to.wikipedia.org/wiki/Sil%C5%8Dvenia" title="Silōvenia – tongană" lang="to" hreflang="to" data-title="Silōvenia" data-language-autonym="Lea faka-Tonga" data-language-local-name="tongană" class="interlanguage-link-target">Lea faka-Tonga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tpi mw-list-item"><a href="https://tpi.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – tok pisin" lang="tpi" hreflang="tpi" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Tok Pisin" data-language-local-name="tok pisin" class="interlanguage-link-target">Tok Pisin</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/Slovenya" title="Slovenya – turcă" lang="tr" hreflang="tr" data-title="Slovenya" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turcă" class="interlanguage-link-target">Türkçe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-trv mw-list-item"><a href="https://trv.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – taroko" lang="trv" hreflang="trv" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Seediq" data-language-local-name="taroko" class="interlanguage-link-target">Seediq</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ts mw-list-item"><a href="https://ts.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – tsonga" lang="ts" hreflang="ts" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Xitsonga" data-language-local-name="tsonga" class="interlanguage-link-target">Xitsonga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tt mw-list-item"><a href="https://tt.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F" title="Словения – tătară" lang="tt" hreflang="tt" data-title="Словения" data-language-autonym="Татарча / tatarça" data-language-local-name="tătară" class="interlanguage-link-target">Татарча / tatarça</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tum mw-list-item"><a href="https://tum.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – tumbuka" lang="tum" hreflang="tum" data-title="Slovenia" data-language-autonym="ChiTumbuka" data-language-local-name="tumbuka" class="interlanguage-link-target">ChiTumbuka</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tw mw-list-item"><a href="https://tw.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – twi" lang="tw" hreflang="tw" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Twi" data-language-local-name="twi" class="interlanguage-link-target">Twi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-udm mw-list-item"><a href="https://udm.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F" title="Словения – udmurt" lang="udm" hreflang="udm" data-title="Словения" data-language-autonym="Удмурт" data-language-local-name="udmurt" class="interlanguage-link-target">Удмурт</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ug mw-list-item"><a href="https://ug.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%D9%84%D9%88%DB%8B%DB%90%D9%86%D9%89%D9%8A%DB%95" title="سلوۋېنىيە – uigură" lang="ug" hreflang="ug" data-title="سلوۋېنىيە" data-language-autonym="ئۇيغۇرچە / Uyghurche" data-language-local-name="uigură" class="interlanguage-link-target">ئۇيغۇرچە / Uyghurche</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D0%BD%D1%96%D1%8F" title="Словенія – ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Словенія" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target">Українська</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ur mw-list-item"><a href="https://ur.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%D9%84%D9%88%D9%88%DB%8C%D9%86%DB%8C%D8%A7" title="سلووینیا – urdu" lang="ur" hreflang="ur" data-title="سلووینیا" data-language-autonym="اردو" data-language-local-name="urdu" class="interlanguage-link-target">اردو</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uz mw-list-item"><a href="https://uz.wikipedia.org/wiki/Sloveniya" title="Sloveniya – uzbecă" lang="uz" hreflang="uz" data-title="Sloveniya" data-language-autonym="Oʻzbekcha / ўзбекча" data-language-local-name="uzbecă" class="interlanguage-link-target">Oʻzbekcha / ўзбекча</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vec mw-list-item"><a href="https://vec.wikipedia.org/wiki/Slov%C3%A8nia" title="Slovènia – venetă" lang="vec" hreflang="vec" data-title="Slovènia" data-language-autonym="Vèneto" data-language-local-name="venetă" class="interlanguage-link-target">Vèneto</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vep mw-list-item"><a href="https://vep.wikipedia.org/wiki/Slovenii" title="Slovenii – Veps" lang="vep" hreflang="vep" data-title="Slovenii" data-language-autonym="Vepsän kel’" data-language-local-name="Veps" class="interlanguage-link-target">Vepsän kel’</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vi mw-list-item"><a href="https://vi.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – vietnameză" lang="vi" hreflang="vi" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Tiếng Việt" data-language-local-name="vietnameză" class="interlanguage-link-target">Tiếng Việt</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vls mw-list-item"><a href="https://vls.wikipedia.org/wiki/Sloveni%C3%AB" title="Slovenië – West Flemish" lang="vls" hreflang="vls" data-title="Slovenië" data-language-autonym="West-Vlams" data-language-local-name="West Flemish" class="interlanguage-link-target">West-Vlams</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vo mw-list-item"><a href="https://vo.wikipedia.org/wiki/Sloven%C3%A4n" title="Slovenän – volapuk" lang="vo" hreflang="vo" data-title="Slovenän" data-language-autonym="Volapük" data-language-local-name="volapuk" class="interlanguage-link-target">Volapük</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wa mw-list-item"><a href="https://wa.wikipedia.org/wiki/Sloveneye" title="Sloveneye – valonă" lang="wa" hreflang="wa" data-title="Sloveneye" data-language-autonym="Walon" data-language-local-name="valonă" class="interlanguage-link-target">Walon</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-war mw-list-item"><a href="https://war.wikipedia.org/wiki/Eslovenya" title="Eslovenya – waray" lang="war" hreflang="war" data-title="Eslovenya" data-language-autonym="Winaray" data-language-local-name="waray" class="interlanguage-link-target">Winaray</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wo mw-list-item"><a href="https://wo.wikipedia.org/wiki/Esloweeni" title="Esloweeni – wolof" lang="wo" hreflang="wo" data-title="Esloweeni" data-language-autonym="Wolof" data-language-local-name="wolof" class="interlanguage-link-target">Wolof</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wuu mw-list-item"><a href="https://wuu.wikipedia.org/wiki/%E6%96%AF%E6%B4%9B%E6%96%87%E5%B0%BC%E4%BA%9A" title="斯洛文尼亚 – chineză wu" lang="wuu" hreflang="wuu" data-title="斯洛文尼亚" data-language-autonym="吴语" data-language-local-name="chineză wu" class="interlanguage-link-target">吴语</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-xh mw-list-item"><a href="https://xh.wikipedia.org/wiki/Sloveniya" title="Sloveniya – xhosa" lang="xh" hreflang="xh" data-title="Sloveniya" data-language-autonym="IsiXhosa" data-language-local-name="xhosa" class="interlanguage-link-target">IsiXhosa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-xmf mw-list-item"><a href="https://xmf.wikipedia.org/wiki/%E1%83%A1%E1%83%9A%E1%83%9D%E1%83%95%E1%83%94%E1%83%9C%E1%83%98%E1%83%90" title="სლოვენია – Mingrelian" lang="xmf" hreflang="xmf" data-title="სლოვენია" data-language-autonym="მარგალური" data-language-local-name="Mingrelian" class="interlanguage-link-target">მარგალური</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yi mw-list-item"><a href="https://yi.wikipedia.org/wiki/%D7%A1%D7%9C%D7%90%D7%95%D7%95%D7%A2%D7%A0%D7%99%D7%A2" title="סלאוועניע – idiș" lang="yi" hreflang="yi" data-title="סלאוועניע" data-language-autonym="ייִדיש" data-language-local-name="idiș" class="interlanguage-link-target">ייִדיש</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yo mw-list-item"><a href="https://yo.wikipedia.org/wiki/Slof%C3%A9n%C3%AD%C3%A0" title="Sloféníà – yoruba" lang="yo" hreflang="yo" data-title="Sloféníà" data-language-autonym="Yorùbá" data-language-local-name="yoruba" class="interlanguage-link-target">Yorùbá</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-za mw-list-item"><a href="https://za.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – zhuang" lang="za" hreflang="za" data-title="Slovenia" data-language-autonym="Vahcuengh" data-language-local-name="zhuang" class="interlanguage-link-target">Vahcuengh</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zea mw-list-item"><a href="https://zea.wikipedia.org/wiki/Sloveni%C3%AB" title="Slovenië – Zeelandic" lang="zea" hreflang="zea" data-title="Slovenië" data-language-autonym="Zeêuws" data-language-local-name="Zeelandic" class="interlanguage-link-target">Zeêuws</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh mw-list-item"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/%E6%96%AF%E6%B4%9B%E6%96%87%E5%B0%BC%E4%BA%9A" title="斯洛文尼亚 – chineză" lang="zh" hreflang="zh" data-title="斯洛文尼亚" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chineză" class="interlanguage-link-target">中文</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-classical mw-list-item"><a href="https://zh-classical.wikipedia.org/wiki/%E6%96%AF%E6%B4%9B%E6%96%87%E5%B0%BC%E4%BA%9E" title="斯洛文尼亞 – Literary Chinese" lang="lzh" hreflang="lzh" data-title="斯洛文尼亞" data-language-autonym="文言" data-language-local-name="Literary Chinese" class="interlanguage-link-target">文言</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-min-nan mw-list-item"><a href="https://zh-min-nan.wikipedia.org/wiki/Slovenia" title="Slovenia – chineză min nan" lang="nan" hreflang="nan" data-title="Slovenia" data-language-autonym="閩南語 / Bân-lâm-gú" data-language-local-name="chineză min nan" class="interlanguage-link-target">閩南語 / Bân-lâm-gú</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-yue mw-list-item"><a href="https://zh-yue.wikipedia.org/wiki/%E6%96%AF%E6%B4%9B%E6%96%87%E5%B0%BC%E4%BA%9E" title="斯洛文尼亞 – cantoneză" lang="yue" hreflang="yue" data-title="斯洛文尼亞" data-language-autonym="粵語" data-language-local-name="cantoneză" class="interlanguage-link-target">粵語</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zu mw-list-item"><a href="https://zu.wikipedia.org/wiki/ISloveniya" title="ISloveniya – zulu" lang="zu" hreflang="zu" data-title="ISloveniya" data-language-autonym="IsiZulu" data-language-local-name="zulu" class="interlanguage-link-target">IsiZulu</a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q215#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Slovenia" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a">Articol</a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Slovenia" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t">Discuție</a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >română </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Slovenia">Lectură</a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v">Modificare</a></li><li id="ca-edit" class="collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e">Modificare sursă</a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >Unelte </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Slovenia">Lectură</a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v">Modificare</a></li><li id="ca-more-edit" class="collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e">Modificare sursă</a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=history">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Slovenia" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j">Ce trimite aici</a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Slovenia" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k">Schimbări corelate</a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u">Trimite fișier</a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q">Pagini speciale</a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Slovenia&oldid=16667677" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini">Legătură permanentă</a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină">Informații despre pagină</a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=Slovenia&id=16667677&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini">Citează acest articol</a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FSlovenia">Obține URL scurtat</a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FSlovenia">Descărcați codul QR</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=Slovenia">Creare carte</a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=Slovenia&action=show-download-screen">Descărcare ca PDF</a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Slovenia&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p">Versiune de tipărit</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-commons mw-list-item"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Slovenija" hreflang="en">Wikimedia Commons</a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikinews mw-list-item"><a href="https://ro.wikinews.org/wiki/Categorie:Slovenia" hreflang="ro">Wikiștiri</a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikivoyage mw-list-item"><a href="https://ro.wikivoyage.org/wiki/Slovenia" hreflang="ro">Wikivoyage</a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q215" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g">Element Wikidata</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><table class="infocaseta"><tbody><tr><td colspan="2" class="antet harta" style="background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Slovenia</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;background: linear-gradient( to right, rgba(204, 210, 217, 1), rgba(204, 210, 217, 1), rgba(204, 210, 217, 1), rgba(156, 163, 170, 1)) repeat-y right; font-size: 130%; line-height: 1.2em; padding-top: 0;">Slovenija (<a href="/wiki/Limba_sloven%C4%83" title="Limba slovenă">slovenă</a>) Republika Slovenija (<a href="/wiki/Limba_sloven%C4%83" title="Limba slovenă">slovenă</a>)</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><table align="center" style="width:100%; background:none;"><tbody><tr><td width="58%"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Slovenia.svg" class="mw-file-description" title="Drapelul Sloveniei"><img alt="Drapelul Sloveniei" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f0/Flag_of_Slovenia.svg/125px-Flag_of_Slovenia.svg.png" decoding="async" width="125" height="63" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f0/Flag_of_Slovenia.svg/188px-Flag_of_Slovenia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f0/Flag_of_Slovenia.svg/250px-Flag_of_Slovenia.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="600" /></a></td><td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Slovenia.svg" class="mw-file-description" title="Stema Sloveniei[*]"><img alt="Stema Sloveniei[*]" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Coat_of_arms_of_Slovenia.svg/85px-Coat_of_arms_of_Slovenia.svg.png" decoding="async" width="85" height="109" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Coat_of_arms_of_Slovenia.svg/128px-Coat_of_arms_of_Slovenia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Coat_of_arms_of_Slovenia.svg/170px-Coat_of_arms_of_Slovenia.svg.png 2x" data-file-width="400" data-file-height="511" /></a></td></tr><tr><td align="center"><a href="/wiki/Drapelul_Sloveniei" title="Drapelul Sloveniei">Drapelul Sloveniei</a></td><td align="center"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q173189" class="extiw" title="d:Q173189">Stema Sloveniei</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><a href="/w/index.php?title=Stema_Sloveniei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stema Sloveniei — pagină inexistentă"></a></td></tr></tbody></table></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><a href="/wiki/Deviz%C4%83" class="mw-redirect" title="Deviză">Deviză</a>: I feel SLOVEnia <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q215#P1546" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><div style="margin:auto;text-align:center"><div style="margin-bottom:20"><a href="/wiki/Imn" title="Imn">Imn</a>: <div style="font-style:italic"><a href="/wiki/Zdravljica" title="Zdravljica">Zdravljica</a></div></div> <div style="margin:auto"><audio id="mwe_player_0" controls="" preload="none" data-mw-tmh="" class="mw-file-element" width="220" style="width:220px;" data-durationhint="57" data-mwtitle="Slovenia's_national_anthem,_performed_by_the_United_States_Navy_Band.oga" data-mwprovider="wikimediacommons"><source src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/transcoded/3/30/Slovenia%27s_national_anthem%2C_performed_by_the_United_States_Navy_Band.oga/Slovenia%27s_national_anthem%2C_performed_by_the_United_States_Navy_Band.oga.mp3" type="audio/mpeg" data-transcodekey="mp3" data-width="0" data-height="0" /><source src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/30/Slovenia%27s_national_anthem%2C_performed_by_the_United_States_Navy_Band.oga" type="audio/ogg; codecs="vorbis"" data-width="0" data-height="0" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ASlovenia%27s_national_anthem%2C_performed_by_the_United_States_Navy_Band.oga&lang=bs&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="bs" label="bosanski ‪(bs)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ASlovenia%27s_national_anthem%2C_performed_by_the_United_States_Navy_Band.oga&lang=en&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="en" label="English ‪(en)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ASlovenia%27s_national_anthem%2C_performed_by_the_United_States_Navy_Band.oga&lang=hr&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="hr" label="hrvatski ‪(hr)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ASlovenia%27s_national_anthem%2C_performed_by_the_United_States_Navy_Band.oga&lang=hu&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="hu" label="magyar ‪(hu)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ASlovenia%27s_national_anthem%2C_performed_by_the_United_States_Navy_Band.oga&lang=id&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="id" label="Bahasa Indonesia ‪(id)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ASlovenia%27s_national_anthem%2C_performed_by_the_United_States_Navy_Band.oga&lang=ja&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="ja" label="日本語 ‪(ja)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ASlovenia%27s_national_anthem%2C_performed_by_the_United_States_Navy_Band.oga&lang=ko&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="ko" label="한국어 ‪(ko)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ASlovenia%27s_national_anthem%2C_performed_by_the_United_States_Navy_Band.oga&lang=mk&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="mk" label="македонски ‪(mk)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ASlovenia%27s_national_anthem%2C_performed_by_the_United_States_Navy_Band.oga&lang=pt&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="pt" label="português ‪(pt)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ASlovenia%27s_national_anthem%2C_performed_by_the_United_States_Navy_Band.oga&lang=ru&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="ru" label="русский ‪(ru)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ASlovenia%27s_national_anthem%2C_performed_by_the_United_States_Navy_Band.oga&lang=sl&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="sl" label="slovenščina ‪(sl)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ASlovenia%27s_national_anthem%2C_performed_by_the_United_States_Navy_Band.oga&lang=sr&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="sr" label="српски / srpski ‪(sr)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ASlovenia%27s_national_anthem%2C_performed_by_the_United_States_Navy_Band.oga&lang=uk&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="uk" label="українська ‪(uk)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3ASlovenia%27s_national_anthem%2C_performed_by_the_United_States_Navy_Band.oga&lang=vi&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="vi" label="Tiếng Việt ‪(vi)‬" data-dir="ltr" /></audio></div></div></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><table><tbody><tr><td><figure class="mw-halign-center" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Slovenia_on_the_globe_(Europe_centered).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Slovenia_on_the_globe_%28Europe_centered%29.svg/290px-Slovenia_on_the_globe_%28Europe_centered%29.svg.png" decoding="async" width="290" height="290" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Slovenia_on_the_globe_%28Europe_centered%29.svg/435px-Slovenia_on_the_globe_%28Europe_centered%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Slovenia_on_the_globe_%28Europe_centered%29.svg/580px-Slovenia_on_the_globe_%28Europe_centered%29.svg.png 2x" data-file-width="1032" data-file-height="1032" /></a><figcaption></figcaption></figure></td></tr><tr><td><div style="position:relative;top:0.3em"></div></td></tr></tbody></table></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Geografie</th></tr><tr><th style=";">Suprafață</th><td colspan="1" class="" style=";"> </td></tr><tr><th style=";font-weight: normal;"> - Total</th><td colspan="1" class="" style=";">20.271 km²<a href="#cite_note-d34f0de939ecba5457ab846ff8c727f9-4">[4]</a><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16236537">.mw-parser-output cite.citation{font-style:inherit}.mw-parser-output .citation q{quotes:"„""”""«""»"}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-free a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-limited a,.mw-parser-output .citation .cs1-lock-registration a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Lock-gray-alt-2.svg/9px-Lock-gray-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-subscription a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Lock-red-alt-2.svg/9px-Lock-red-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration{color:#555}.mw-parser-output .cs1-subscription span,.mw-parser-output .cs1-registration span{border-bottom:1px dotted;cursor:help}.mw-parser-output .cs1-ws-icon a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output code.cs1-code{color:inherit;background:inherit;border:inherit;padding:inherit}.mw-parser-output .cs1-hidden-error{display:none;font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-visible-error{font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-maint{display:none;color:#33aa33;margin-left:0.3em}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration,.mw-parser-output .cs1-format{font-size:95%}.mw-parser-output .cs1-kern-left,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-left{padding-left:0.2em}.mw-parser-output .cs1-kern-right,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-right{padding-right:0.2em}</style> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q215#P2046" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Cel mai înalt punct</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Triglav" title="Triglav">Triglav</a> (2.863,65 m) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q215#P610" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Cel mai jos punct</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Marea_Adriatic%C4%83" title="Marea Adriatică">Marea Adriatică</a> (0 m) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q215#P1589" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Vecini</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a> <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> <a href="/wiki/Ungaria" title="Ungaria">Ungaria</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q215#P47" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Fus_orar" title="Fus orar">Fus orar</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/UTC%2B1" title="UTC+1">UTC+1</a> (<a href="/wiki/UTC%2B1" title="UTC+1">UTC+1</a>) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q215#P421" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Populație</th></tr><tr><th style=";"> - Estimare 2018</th><td colspan="1" class="" style=";">2.066.880</td></tr><tr><th style=";">Limbi oficiale</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Limba_sloven%C4%83" title="Limba slovenă">limba slovenă</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q215#P37" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Etnonim</th><td colspan="1" class="" style=";">sloveni (pl.) sloven (masc.) slovenă (fem.) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q215#P1549" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Guvernare</th></tr><tr><th style=";">Sistem politic</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5255892" class="extiw" title="d:Q5255892">republică democratică</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><a href="/w/index.php?title=Republic%C4%83_democratic%C4%83_(stat_care_este_%C8%99i_o_democra%C8%9Bie,_%C8%99i_o_republic%C4%83)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Republică democratică (stat care este și o democrație, și o republică) — pagină inexistentă"></a><a href="#cite_note-d557fdee5448554560cac73f7d4f6dd0-6">[6]</a><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q215#P122" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/w/index.php?title=Pre%C8%99edinte_al_Sloveniei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Președinte al Sloveniei — pagină inexistentă">Președinte</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q495877" class="extiw" title="d:Q495877">d</a>)</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q12797332" class="extiw" title="d:Q12797332">Nataša Pirc Musar</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><a href="/w/index.php?title=Nata%C5%A1a_Pirc_Musar_(politician%C4%83_sloven%C4%83)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nataša Pirc Musar (politiciană slovenă) — pagină inexistentă"></a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q215#P35" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/w/index.php?title=Prim-ministru_al_Sloveniei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prim-ministru al Sloveniei — pagină inexistentă">Prim-ministru</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q45758" class="extiw" title="d:Q45758">d</a>)</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q18645045" class="extiw" title="d:Q18645045">Robert Golob</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><a href="/w/index.php?title=Robert_Golob_(politician_sloven)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Robert Golob (politician sloven) — pagină inexistentă"></a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q215#P6" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Legislativ</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/w/index.php?title=Parlamentul_Sloveniei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Parlamentul Sloveniei — pagină inexistentă">Parlamentul Sloveniei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1288169" class="extiw" title="d:Q1288169">d</a>) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q215#P194" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Capitala</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Ljubljana" title="Ljubljana">Ljubljana</a> () <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q215#P36" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Economie</th></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Produs_intern_brut" class="mw-redirect" title="Produs intern brut">PIB</a> (<a href="/wiki/Paritatea_puterii_de_cump%C4%83rare" title="Paritatea puterii de cumpărare">PPC</a>)</th><td colspan="1" class="" style=";">2024</td></tr><tr><th style=";"> - Total</th><td colspan="1" class="" style=";">▲ $112.913 miliarde<a href="#cite_note-IMFWEO.SI-1">[1]</a> (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_PIB_(PPC)" title="Lista țărilor în funcție de PIB (PPC)">locul 97</a>)</td></tr><tr><th style=";"> - Pe cap de locuitor</th><td colspan="1" class="" style=";">▲ $53.287<a href="#cite_note-IMFWEO.SI-1">[1]</a> (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_PIB_(PPC)" title="Lista țărilor în funcție de PIB (PPC)">locul 34</a>)</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Produs_intern_brut" class="mw-redirect" title="Produs intern brut">PIB</a> (nominal)</th><td colspan="1" class="" style=";">2024</td></tr><tr><th style=";"> - Total</th><td colspan="1" class="" style=";">▲ $72.101 miliarde<a href="#cite_note-IMFWEO.SI-1">[1]</a> (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_PIB_(nominal)" title="Lista țărilor în funcție de PIB (nominal)">locul 85</a>)</td></tr><tr><th style=";"> - Pe cap de locuitor</th><td colspan="1" class="" style=";">▲ $34.026<a href="#cite_note-IMFWEO.SI-1">[1]</a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Coeficientul_lui_Gini" title="Coeficientul lui Gini">Gini</a> (2023)</th><td colspan="1" class="" style=";">23.4</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Indicele_dezvolt%C4%83rii_umane" title="Indicele dezvoltării umane">IDU</a> (2022)</th><td colspan="1" class="" style=";">0.926 (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_indicele_dezvolt%C4%83rii_umane" title="Lista țărilor după indicele dezvoltării umane">locul 22</a>)</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Valut%C4%83" title="Valută">Monedă</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Euro" title="Euro">euro</a> (<code><a href="/wiki/ISO_4217" title="ISO 4217">EUR</a><a href="#cite_note-714138d1af8786bea8c16814ba0b93fc-7">[7]</a><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></code>) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q215#P38" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Coduri și identificatori</th></tr><tr><th style=";">Cod <a href="/wiki/Comitetul_Olimpic_Interna%C8%9Bional" title="Comitetul Olimpic Internațional">CIO</a></th><td colspan="1" class="" style=";">SLO <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q215#P984" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Cod mobil</th><td colspan="1" class="" style=";">293 <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q215#P2258" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Prefix telefonic</th><td colspan="1" class="" style=";">+386 <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q215#P474" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/ISO_3166-2" title="ISO 3166-2">ISO 3166-2</a></th><td colspan="1" class="" style=";">SI <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q215#P297" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Domeniu_na%C8%9Bional_de_nivel_superior" title="Domeniu național de nivel superior">Domeniu Internet</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/.si" title=".si">.si</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q215#P78" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><div style="font-size:smaller;text-align:left"></div></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Prezență online</th></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gov.si/">site web oficial</a> <a class="external text" href="https://hashtags-hub.toolforge.org/Slovenia">hasthtag</a></td></tr><tr><td class="navigation-only" colspan="2" style="border-top: 2px ##ccd2d9 solid; font-size: 80%; background:inherit; color:var(--color-base, #000); text-align: right;">Modifică <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q215" class="extiw" title="d:Q215">date</a> / <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=0">text</a> <a href="//ro.wikipedia.org/wiki/Format:Infocaseta_%C8%9Aar%C4%83" title="Consultați documentația formatului"><img alt="Consultați documentația formatului" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/12px-Gtk-dialog-info.svg.png" decoding="async" width="12" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/18px-Gtk-dialog-info.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/24px-Gtk-dialog-info.svg.png 2x" data-file-width="60" data-file-height="60" /></a></td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16573438">.mw-parser-output .infocaseta{background:var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa);color:var(--color-base,#000)}.mw-parser-output .infobox-subbox{padding:0;border:none;margin:-3px;width:auto;min-width:100%;font-size:100%;clear:none;float:none;background-color:transparent}.mw-parser-output .infobox-3cols-child{margin:auto}.mw-parser-output .infobox .navbar{font-size:100%}body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-header,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-subheader,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-above,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-title,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-image,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-full-data,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-below{text-align:center}</style> Slovenia (în <a href="/wiki/Limba_sloven%C4%83" title="Limba slovenă">slovenă</a> Slovenija; ),<a href="#cite_note-8">[8]</a> oficial Republica Slovenia (în <a href="/wiki/Limba_sloven%C4%83" title="Limba slovenă">slovenă</a> Republika Slovenija <a href="#cite_note-9">[9]</a> <a href="/wiki/Abreviere" title="Abreviere">abr.</a>: RS<a href="#cite_note-10">[10]</a>), este un <a href="/wiki/Stat_suveran" title="Stat suveran">stat suveran</a> situat în sudul <a href="/wiki/Europa_Central%C4%83" title="Europa Centrală">Europei Centrale</a>, la o răscruce de drumuri culturale și comerciale europene importante.<a href="#cite_note-11">[11]</a><a href="#cite_note-12">[12]</a> Se învecinează cu <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> spre vest, <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a> spre nord, <a href="/wiki/Ungaria" title="Ungaria">Ungaria</a> spre nord-est, <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> spre sud-est și are o mică ieșire la <a href="/wiki/Marea_Adriatic%C4%83" title="Marea Adriatică">Marea Adriatică</a> spre sud-vest.<a href="#cite_note-13">[13]</a> Acoperă 20.273 kilometri pătrați și are o populație de 2,07 milioane de locuitori.<a href="#cite_note-14">[14]</a> Unul dintre statele succesoare ale fostei <a href="/wiki/Republica_Socialist%C4%83_Federativ%C4%83_Iugoslavia" title="Republica Socialistă Federativă Iugoslavia">Iugoslavii</a>, Slovenia este o <a href="/wiki/Republic%C4%83_parlamentar%C4%83" title="Republică parlamentară">republică parlamentară</a>,<a href="#cite_note-15">[15]</a> membră a <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Na%C8%9Biunilor_Unite" title="Organizația Națiunilor Unite">Națiunilor Unite</a>, a <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunii Europene</a> și a <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Tratatului_Atlanticului_de_Nord" title="Organizația Tratatului Atlanticului de Nord">NATO</a>.<a href="#cite_note-16">[16]</a> Capitala și cel mai mare oraș este <a href="/wiki/Ljubljana" title="Ljubljana">Ljubljana</a>.<a href="#cite_note-17">[17]</a> Slovenia are un relief predominant montan,<a href="#cite_note-perko2008-18">[18]</a> cu o <a href="/wiki/Climat_temperat-continental" title="Climat temperat-continental">climă continentală</a>,<a href="#cite_note-Fallon2007-19">[19]</a> cu excepția litoralului sloven, care are o <a href="/wiki/Clim%C4%83_mediteranean%C4%83" class="mw-redirect" title="Climă mediteraneană">climă submediteraneană</a>, și a nord-vestului, care are un <a href="/wiki/Climat_alpin" title="Climat alpin">climat alpin</a>.<a href="#cite_note-20">[20]</a> În plus, <a href="/wiki/Alpii_Dinarici" title="Alpii Dinarici">Alpii Dinarici</a> și <a href="/wiki/Bazinul_Panonic" title="Bazinul Panonic">Câmpia Panonică</a> se întâlnesc pe teritoriul Sloveniei. Țara, marcată de o diversitate biologică semnificativă,<a href="#cite_note-21">[21]</a><a href="#cite_note-22">[22]</a> este una dintre cele mai bogate în apă din Europa,<a href="#cite_note-23">[23]</a> cu o rețea densă de râuri, un sistem <a href="/wiki/Acvifer" title="Acvifer">acvifer</a> bogat și cu cursuri de apă subterane <a href="/wiki/Carst" title="Carst">carstice</a>.<a href="#cite_note-24">[24]</a> Peste jumătate din teritoriu este acoperit de pădure.<a href="#cite_note-25">[25]</a> Locuirea umană a Sloveniei este dispersată și neuniformă.<a href="#cite_note-26">[26]</a> Slovenia a fost de-a lungul istoriei la răscrucea limbilor și culturilor <a href="/wiki/Limbi_slave" title="Limbi slave">slave</a>, <a href="/wiki/Limbi_germanice" title="Limbi germanice">germanice</a> și <a href="/wiki/Limbi_romanice" title="Limbi romanice">romanice</a>.<a href="#cite_note-27">[27]</a><a href="#cite_note-28">[28]</a><a href="#cite_note-29">[29]</a> Deși populația nu este omogenă, <a href="/wiki/Sloveni" title="Sloveni">slovenii</a> reprezintă majoritatea.<a href="#cite_note-30">[30]</a> <a href="/wiki/Limba_sloven%C4%83" title="Limba slovenă">Limba slovenă</a>, din familia slavă de sud, este limba oficială în întreaga țară. Slovenia este o țară în mare măsură <a href="/wiki/Secularizare" title="Secularizare">secularizată</a>,<a href="#cite_note-31">[31]</a> dar <a href="/w/index.php?title=Catolicismul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Catolicismul — pagină inexistentă">catolicismul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1361259" class="extiw" title="d:Q1361259">d</a>) și <a href="/wiki/Luteranism" title="Luteranism">luteranismul</a> au influențat în mod semnificativ cultura și identitatea sa.<a href="#cite_note-Strubelj-32">[32]</a> <a href="/wiki/Economia_Sloveniei" title="Economia Sloveniei">Economia Sloveniei</a> este mică, deschisă și <a href="/w/index.php?title=Orientat%C4%83_spre_export&action=edit&redlink=1" class="new" title="Orientată spre export — pagină inexistentă">orientată spre export</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q495274" class="extiw" title="d:Q495274">d</a>)<a href="#cite_note-33">[33]</a> și a fost puternic influențată de condițiile internaționale.<a href="#cite_note-34">[34]</a> A fost grav afectată de <a href="/wiki/Criza_datoriilor_europene" title="Criza datoriilor europene">criza zonei euro</a> care a început în 2009.<a href="#cite_note-VE2012-03-15-35">[35]</a> Principalul domeniu economic îl constituie <a href="/w/index.php?title=Sectorul_ter%C8%9Biar_al_economiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sectorul terțiar al economiei — pagină inexistentă">serviciile</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q55638" class="extiw" title="d:Q55638">d</a>), urmate de industrie și construcții.<a href="#cite_note-UMAR2011-09-36">[36]</a> Istoric, teritoriul actual al Sloveniei a făcut parte din numeroase state diferite, printre care <a href="/wiki/Imperiul_Roman" title="Imperiul Roman">Imperiul Roman</a>, <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_R%C4%83s%C4%83rit" title="Imperiul Roman de Răsărit">Imperiul Bizantin</a>, <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_R%C4%83s%C4%83rit" title="Imperiul Roman de Răsărit">Imperiul</a> <a href="/wiki/Imperiul_Carolingian" title="Imperiul Carolingian">Carolingian</a> și <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Roman" title="Sfântul Imperiu Roman">Sfântul Imperiu Roman</a>, <a href="/wiki/Monarhia_Habsburgic%C4%83" title="Monarhia Habsburgică">Monarhia Habsburgică</a>, <a href="/wiki/Republica_Vene%C8%9Bian%C4%83" title="Republica Venețiană">Republica Venețiană</a>, <a href="/w/index.php?title=Provinciile_Ilire&action=edit&redlink=1" class="new" title="Provinciile Ilire — pagină inexistentă">Provinciile Ilirice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q699923" class="extiw" title="d:Q699923">d</a>) napoleoniene sub administrație franceză, <a href="/wiki/Imperiul_Austriac" title="Imperiul Austriac">Imperiul Austriac</a> și <a href="/wiki/Austro-Ungaria" title="Austro-Ungaria">Austro-Ungaria</a>. În octombrie 1918, slovenii și-au exercitat pentru prima oară auto-determinarea și au cofondat <a href="/wiki/Statul_slovenilor,_croa%C8%9Bilor_%C8%99i_s%C3%A2rbilor" title="Statul slovenilor, croaților și sârbilor">Statul slovenilor, croaților și sârbilor</a>. În decembrie 1918, el a fuzionat cu <a href="/wiki/Regatul_Serbiei" title="Regatul Serbiei">Regatul Serbiei</a> în <a href="/wiki/Regatul_Iugoslaviei" title="Regatul Iugoslaviei">Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor</a> (redenumit în 1929 <a href="/wiki/Regatul_Iugoslaviei" title="Regatul Iugoslaviei">Regatul Iugoslaviei</a>). În timpul celui de <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Al Doilea Război Mondial">al Doilea Război Mondial</a> (1939-1945), <a href="/wiki/Germania_Nazist%C4%83" title="Germania Nazistă">Germania</a>, <a href="/wiki/Regatul_Italiei_(1861-1946)" title="Regatul Italiei (1861-1946)">Italia</a> și <a href="/wiki/Regatul_Ungariei_(1920%E2%80%931944)" title="Regatul Ungariei (1920–1944)">Ungaria</a> au ocupat și anexat Slovenia (1941-1945), o mică zonă fiind transferată <a href="/wiki/Statul_Independent_al_Croa%C8%9Biei" title="Statul Independent al Croației">Statului Independent al Croației</a>, un <a href="/wiki/Stat_marionet%C4%83" title="Stat marionetă">stat-marionetă</a> <a href="/wiki/Nazism" title="Nazism">nazist</a>.<a href="#cite_note-sečen2005-37">[37]</a> În 1945, Slovenia a devenit membră fondatoare a <a href="/wiki/Republica_Socialist%C4%83_Federativ%C4%83_Iugoslavia" title="Republica Socialistă Federativă Iugoslavia">Republicii Populare Federale Iugoslavia</a>, redenumită în 1963 <a href="/wiki/Republica_Socialist%C4%83_Federativ%C4%83_Iugoslavia" title="Republica Socialistă Federativă Iugoslavia">Republica Socialistă Federativă Iugoslavia</a>. În primii ani de după al Doilea Război Mondial, acest stat a fost inițial aliat cu <a href="/wiki/Blocul_r%C4%83s%C4%83ritean" title="Blocul răsăritean">Blocul Estic</a>, însă nu a aderat niciodată la <a href="/wiki/Pactul_de_la_Var%C8%99ovia" title="Pactul de la Varșovia">Pactul de la</a> <a href="/wiki/Pactul_de_la_Var%C8%99ovia" title="Pactul de la Varșovia">Varșovia</a> și în 1961 a devenit unul dintre fondatorii <a href="/wiki/Mi%C8%99carea_de_Nealiniere" title="Mișcarea de Nealiniere">Mișcării de Nealiniere</a>. În iunie 1991, după introducerea <a href="/wiki/Democra%C8%9Bie_reprezentativ%C4%83" title="Democrație reprezentativă">democrației reprezentative</a> <a href="/wiki/Pluripartidism" title="Pluripartidism">multi-partid</a>, Slovenia <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Zece_Zile" title="Războiul de Zece Zile">s-a separat de Iugoslavia</a> și a devenit o țară independentă.<a href="#cite_note-Škrk1999-38">[38]</a> În 2004, a intrat în NATO și în Uniunea Europeană; în 2007 a devenit prima țară <a href="/w/index.php?title=Fost%C4%83_comunist%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fostă comunistă — pagină inexistentă">fostă comunistă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q969021" class="extiw" title="d:Q969021">d</a>) care a aderat la <a href="/wiki/Zona_euro" title="Zona euro">zona euro</a>;<a href="#cite_note-39">[39]</a> iar în 2010 a aderat la <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentru_Cooperare_%C8%99i_Dezvoltare_Economic%C4%83" title="Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică">OCDE</a>, asociația globală a țărilor dezvoltate cu venituri ridicate.<a href="#cite_note-40">[40]</a> <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Etimologie">Etimologie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=1" title="Modifică secțiunea: Etimologie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=1" title="Edit section's source code: Etimologie">modificare sursă</a>]</div> Denumirea Sloveniei înseamnă „Țara <a href="/wiki/Slavi" title="Slavi">slavilor</a>” în <a href="/wiki/Limba_sloven%C4%83" title="Limba slovenă">limba slovenă</a> și în alte <a href="/wiki/Limbi_slave_de_sud" title="Limbi slave de sud">limbi slave sudice</a>. Etimologia termenului slav rămâne însă incertă. Autonimul reconstruit *Slověninъ este de obicei derivat din cuvântul Slovo („<a href="/wiki/Cuv%C3%A2nt" title="Cuvânt">cuvânt</a>“), care ar fi denumit inițial „oameni care vorbesc (aceeași limbă)”, adică oameni care se înțeleg reciproc. Acest lucru este în contrast cu cuvântul slav care îi denumea pe germani, și anume * němьcь, adică „oamenii tăcuți, muți” (din slavul * nemъ <a href="/w/index.php?title=Mu%C8%9Benie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Muțenie — pagină inexistentă">mut</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q671776" class="extiw" title="d:Q671776">d</a>), care mormăie"). Cuvântul Slovo („cuvânt“) și cele asociat Sláva („glorie, faimă“) și slukh („auz“) provin din radicalul <a href="/wiki/Limba_proto-indo-european%C4%83" class="mw-redirect" title="Limba proto-indo-europeană">proto-indo-european</a> * ḱlew- („despre care se vorbește, glorios“), cu grecescul antic înrudit κλέος (kléos, „faimă”), ca în numele <a href="/wiki/Pericle" title="Pericle">Pericle</a>, latinescul clueo („chemat”). Statul modern sloven își are originea în <a href="/w/index.php?title=Comitetul_Sloven_de_Eliberare_Na%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Comitetul Sloven de Eliberare Națională — pagină inexistentă">Comitetul Sloven de Eliberare Națională</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4384027" class="extiw" title="d:Q4384027">d</a>) (SNOS), care a avut loc la <time datetime="1944-02-19">19 februarie 1944</time>. Acesta a numit oficial statul ca fiind Slovenia Federală (Federalna Slovenija), o unitate din cadrul federației iugoslave. La <time datetime="1946-02-20">20 februarie 1946</time>, Slovenia federală a fost redenumită Republica Populară Slovenia (Ljudska republika Slovenija).<a href="#cite_note-41">[41]</a> A păstrat acest nume până la <time datetime="1963-04-09">9 aprilie 1963</time>, când numele său a fost schimbat din nou, de data aceasta în Republica Socialistă Slovenia (în <a href="/wiki/Limba_sloven%C4%83" title="Limba slovenă">slovenă</a> Socialistična republika Slovenija).<a href="#cite_note-42">[42]</a> La <time datetime="1990-03-08">8 martie 1990</time>, RS Slovenia a eliminat prefixul „socialist” de la numele său, devenind Republica Slovenia; a rămas parte a RSF Iugoslave până la <time datetime="1991-06-25">25 iunie 1991</time>. <table class="wikitable" style="float:center; clear:right;"> <caption>Nume oficiale </caption> <tbody><tr> <th scope="col">Data </th> <th scope="col">Nume </th> <th scope="col">notițe </th></tr> <tr> <td>1945-1946 </td> <td><a href="/w/index.php?title=Slovenia_Federal%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Slovenia Federală — pagină inexistentă">Slovenia Federală</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4384027" class="extiw" title="d:Q4384027">d</a>) </td> <td>Parte din Iugoslaviei Federale Democratice </td></tr> <tr> <td>1946-1963 </td> <td>Republica Populară Slovenia </td> <td> </td></tr> <tr> <td>1963-1990 </td> <td>Republica Socialistă Slovenia </td> <td> </td></tr> <tr> <td>1990-prezent </td> <td>Republica Slovenia </td> <td> </td></tr></tbody></table> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Istorie">Istorie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=2" title="Modifică secțiunea: Istorie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=2" title="Edit section's source code: Istorie">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="De_la_preistorie_la_colonizarea_slavă">De la preistorie la colonizarea slavă</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=3" title="Modifică secțiunea: De la preistorie la colonizarea slavă" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=3" title="Edit section's source code: De la preistorie la colonizarea slavă">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Preistorie">Preistorie</h4>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=4" title="Modifică secțiunea: Preistorie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=4" title="Edit section's source code: Preistorie">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Fl%C3%BBte_pal%C3%A9olithique_(mus%C3%A9e_national_de_Slov%C3%A9nie,_Ljubljana)_(9420310527).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7c/Fl%C3%BBte_pal%C3%A9olithique_%28mus%C3%A9e_national_de_Slov%C3%A9nie%2C_Ljubljana%29_%289420310527%29.jpg/170px-Fl%C3%BBte_pal%C3%A9olithique_%28mus%C3%A9e_national_de_Slov%C3%A9nie%2C_Ljubljana%29_%289420310527%29.jpg" decoding="async" width="170" height="255" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7c/Fl%C3%BBte_pal%C3%A9olithique_%28mus%C3%A9e_national_de_Slov%C3%A9nie%2C_Ljubljana%29_%289420310527%29.jpg/255px-Fl%C3%BBte_pal%C3%A9olithique_%28mus%C3%A9e_national_de_Slov%C3%A9nie%2C_Ljubljana%29_%289420310527%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7c/Fl%C3%BBte_pal%C3%A9olithique_%28mus%C3%A9e_national_de_Slov%C3%A9nie%2C_Ljubljana%29_%289420310527%29.jpg/340px-Fl%C3%BBte_pal%C3%A9olithique_%28mus%C3%A9e_national_de_Slov%C3%A9nie%2C_Ljubljana%29_%289420310527%29.jpg 2x" data-file-width="600" data-file-height="900" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Os_g%C4%83urit_de_urs_de_pe%C8%99ter%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Os găurit de urs de peșteră — pagină inexistentă">Os găurit de urs de peșteră</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1777287" class="extiw" title="d:Q1777287">d</a>), probabil un <a href="/wiki/Flaut" title="Flaut">flaut</a>, de la <a href="/w/index.php?title=Divje_babe&action=edit&redlink=1" class="new" title="Divje babe — pagină inexistentă">Divje babe</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q18533909" class="extiw" title="d:Q18533909">d</a>) </figcaption></figure> Slovenia de astăzi a fost locuită încă din <a href="/wiki/Preistorie" title="Preistorie">perioada preistorică</a>. Există dovezi ale <a href="/wiki/Localitate" title="Localitate">locuinței umane</a> de acum aproximativ 250.000 de ani.<a href="#cite_note-43">[43]</a> Un <a href="/w/index.php?title=Os_de_urs_de_pe%C8%99ter%C4%83_cu_g%C4%83uri&action=edit&redlink=1" class="new" title="Os de urs de peșteră cu găuri — pagină inexistentă">os de urs de peșteră cu găuri</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1777287" class="extiw" title="d:Q1777287">d</a>), datând de acum 43.100 ± 700 ani, găsit în 1995 în peștera Divje Babe lângă <a href="/wiki/Cerkno" title="Cerkno">Cerkno</a>, este considerat a fi un fel de flaut și, probabil, cel mai vechi instrument muzical descoperit în lume.<a href="#cite_note-44">[44]</a> În anii 1920 și 1930, artifacte aparținând <a href="/wiki/Cro-Magnon" class="mw-redirect" title="Cro-Magnon">omului de Cro-Magnon</a>, cum ar fi oasele găurite, instrumente de os și un ac, au fost găsite de arheologul <a href="/w/index.php?title=Sre%C4%8Dko_Brodar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Srečko Brodar — pagină inexistentă">Srečko Brodar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7585772" class="extiw" title="d:Q7585772">d</a>) în <a href="/w/index.php?title=Pe%C8%99tera_Potok&action=edit&redlink=1" class="new" title="Peștera Potok — pagină inexistentă">Peștera Potok</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4863757" class="extiw" title="d:Q4863757">d</a>). <a href="#cite_note-45">[45]</a><a href="#cite_note-autogenerated2-46">[46]</a> În 2002, au fost descoperite <a href="/w/index.php?title=R%C4%83m%C4%83%C8%99i%C8%9Be_de_locuin%C8%9Be&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rămășițe de locuințe — pagină inexistentă">rămășițe de locuințe</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4580" class="extiw" title="d:Q4580">d</a>) vechi de peste 4500 de ani în <a href="/w/index.php?title=Mla%C8%99tinile_Ljubljanei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mlaștinile Ljubljanei — pagină inexistentă">mlaștinile Ljubljanei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q619970" class="extiw" title="d:Q619970">d</a>), în prezent protejate în <a href="/wiki/Locuri_din_Patrimoniul_Mondial_UNESCO" title="Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO">patrimoniul mondial UNESCO</a>, împreună cu <a href="/w/index.php?title=Roata_de_lemn_din_mla%C8%99tinile_Ljubljanei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Roata de lemn din mlaștinile Ljubljanei — pagină inexistentă">roata de lemn din mlaștinile Ljubljanei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6660938" class="extiw" title="d:Q6660938">d</a>), cea mai veche <a href="/wiki/Roat%C4%83" title="Roată">roată</a> din lemn din lume.<a href="#cite_note-The_Oldest_Wooden_Wheel_in_the_World-47">[47]</a> Ea arată că roțile din lemn au apărut aproape simultan în Mesopotamia și în Europa.<a href="#cite_note-Slovenia-48">[48]</a> În perioada de tranziție dintre <a href="/wiki/Epoca_Bronzului" title="Epoca Bronzului">epoca bronzului</a> și cea <a href="/wiki/Epoca_Fierului" title="Epoca Fierului">a fierului</a>, a înflorit <a href="/wiki/Cultura_c%C3%A2mpurilor_de_urne" title="Cultura câmpurilor de urne">cultura câmpurilor de urne</a>. S-au găsit rămășițe arheologice din <a href="/wiki/Hallstatt_(perioad%C4%83)" title="Hallstatt (perioadă)">perioada Hallstatt</a>, în special în sud-estul Sloveniei, printre care mai multe <a href="/w/index.php?title=Situle&action=edit&redlink=1" class="new" title="Situle — pagină inexistentă">situle</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1650313" class="extiw" title="d:Q1650313">d</a>) în <a href="/wiki/Novo_mesto" title="Novo mesto">Novo Mesto</a>, „orașul situlelor”.<a href="#cite_note-google2008-49">[49]</a> În <a href="/wiki/Epoca_Fierului" title="Epoca Fierului">Epoca Fierului</a>, Slovenia de astăzi a fost locuită de triburile <a href="/wiki/Iliri" title="Iliri">ilirice</a> și <a href="/wiki/Cel%C8%9Bi" title="Celți">celtice</a> până în secolul I î.e.n. <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Epoca_romană">Epoca romană</h4>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=5" title="Modifică secțiunea: Epoca romană" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=5" title="Edit section's source code: Epoca romană">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Emona_v_Ljubljani_(6).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/19/Emona_v_Ljubljani_%286%29.jpg/220px-Emona_v_Ljubljani_%286%29.jpg" decoding="async" width="220" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/19/Emona_v_Ljubljani_%286%29.jpg/330px-Emona_v_Ljubljani_%286%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/19/Emona_v_Ljubljani_%286%29.jpg/440px-Emona_v_Ljubljani_%286%29.jpg 2x" data-file-width="1024" data-file-height="698" /></a><figcaption> Zidul roman de sud al <a href="/wiki/Emona" title="Emona">Emonei</a> (reconstrucție) în actuala Ljubljana </figcaption></figure> Zona care este actualmente Slovenia a fost în epoca romană împărțită între Venetia et Histria (regiunea X a <a href="/wiki/Italia_(provincie_roman%C4%83)" title="Italia (provincie romană)">Italiei Romane</a> în împărțirea lui <a href="/wiki/Octavianus_Augustus" title="Octavianus Augustus">Augustus</a>) și provinciile <a href="/wiki/Panonia" title="Panonia">Pannonia</a> și <a href="/wiki/Noricum" title="Noricum">Noricum</a>. Romanii au înființat așezări la <a href="/wiki/Emona" title="Emona">Emona</a> (Ljubljana), <a href="/wiki/Ptuj" title="Ptuj">Poetovio</a> (Ptuj) și <a href="/wiki/Celje" title="Celje">Celeia</a> (Celje); și au construit drumuri comerciale și militare care treceau prin actuala Slovenie din Italia în Pannonia. În secolele al V-lea și al VI-lea, zona a fost supusă invaziilor <a href="/wiki/Huni" title="Huni">hunilor</a> și triburilor germane în timpul incursiunilor lor în <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a>. O parte a teritoriului interior a fost protejată cu o linie defensivă de turnuri și ziduri numită <a href="/w/index.php?title=Claustra_Alpium_Iuliarum&action=edit&redlink=1" class="new" title="Claustra Alpium Iuliarum — pagină inexistentă">Claustra Alpium Iuliarum</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1098970" class="extiw" title="d:Q1098970">d</a>). O <a href="/w/index.php?title=Lupt%C4%83_crucial%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Luptă crucială — pagină inexistentă">luptă crucială</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q836944" class="extiw" title="d:Q836944">d</a>) între <a href="/wiki/Teodosiu_I" title="Teodosiu I">Teodosie I</a> și <a href="/w/index.php?title=Eugeniu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Eugeniu — pagină inexistentă">Eugeniu</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q313058" class="extiw" title="d:Q313058">d</a>) a avut loc în <a href="/w/index.php?title=Valea_Vipava&action=edit&redlink=1" class="new" title="Valea Vipava — pagină inexistentă">Valea Vipava</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2625492" class="extiw" title="d:Q2625492">d</a>) în anul 394. <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Colonizarea_slavă">Colonizarea slavă</h4>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=6" title="Modifică secțiunea: Colonizarea slavă" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=6" title="Edit section's source code: Colonizarea slavă">modificare sursă</a>]</div> Triburile <a href="/wiki/Slavi" title="Slavi">slave</a> au migrat în zona alpină după plecarea spre vest a <a href="/wiki/Longobarzi" title="Longobarzi">lombarzilor</a> (ultimul trib germanic) în 568, iar sub presiunea <a href="/wiki/Avari" title="Avari">avarilor</a>, au început <a href="/w/index.php?title=Expansiunea_slav%C4%83_%C3%AEn_Alpii_Orientali&action=edit&redlink=1" class="new" title="Expansiunea slavă în Alpii Orientali — pagină inexistentă">să colonizeze Alpii Orientali</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4423052" class="extiw" title="d:Q4423052">d</a>). De la 623 la 624 sau posibil 626, <a href="/wiki/Samo" title="Samo">regele Samo</a> i-a unit pe slavii alpini și occidentali împotriva avarilor și popoarelor germanice și a înființat ceea ce se numește Regatul lui Samo. După moartea lui Samo și dezintegrarea acestui stat în 658 sau 659, strămoșii <a href="/wiki/Sloveni" title="Sloveni">slovenilor</a> situați în actuala <a href="/wiki/Carintia" title="Carintia">Carintie</a> au format <a href="/wiki/Marca_de_Carintia" title="Marca de Carintia">ducatul independent Carantania</a>, <a href="#cite_note-50">[50]</a> și <a href="/wiki/Craina" title="Craina">Carniola</a>, devenită și ea mai târziu ducat. Alte părți ale Sloveniei de astăzi au fost din nou dominate de avari înainte de victoria lui <a href="/wiki/Carol_cel_Mare" title="Carol cel Mare">Carol cel Mare</a> asupra lor în 803. În timp, nou-veniții <a href="/wiki/Slavi" title="Slavi">slavi</a> au asimilat populația autohtonă, compusă din triburi <a href="/wiki/Iliri" title="Iliri">ilirice</a>, <a href="/wiki/Celt" class="mw-redirect" title="Celt">celtice</a>, <a href="/wiki/German" class="mw-redirect" title="German">germanice</a> și <a href="/wiki/Trac" class="mw-redirect" title="Trac">tracice</a>, dar și coloniștii romani de aici, din această sinteză etno-lingvistică rezultând poporul <a href="/wiki/Sloveni" title="Sloveni">sloven</a>. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Klagenfurt_Landhaus_Gro%C3%9Fer_Wappensaal_F%C3%BCrstenstein_19072006_6295.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/92/Klagenfurt_Landhaus_Gro%C3%9Fer_Wappensaal_F%C3%BCrstenstein_19072006_6295.jpg/220px-Klagenfurt_Landhaus_Gro%C3%9Fer_Wappensaal_F%C3%BCrstenstein_19072006_6295.jpg" decoding="async" width="220" height="146" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/92/Klagenfurt_Landhaus_Gro%C3%9Fer_Wappensaal_F%C3%BCrstenstein_19072006_6295.jpg/330px-Klagenfurt_Landhaus_Gro%C3%9Fer_Wappensaal_F%C3%BCrstenstein_19072006_6295.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/92/Klagenfurt_Landhaus_Gro%C3%9Fer_Wappensaal_F%C3%BCrstenstein_19072006_6295.jpg/440px-Klagenfurt_Landhaus_Gro%C3%9Fer_Wappensaal_F%C3%BCrstenstein_19072006_6295.jpg 2x" data-file-width="3008" data-file-height="2000" /></a><figcaption> Piatra Prințului, simbol al <a href="/wiki/Marca_de_Carintia" title="Marca de Carintia">ducatului Carantania</a> </figcaption></figure> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Evul_Mediu">Evul Mediu</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=7" title="Modifică secțiunea: Evul Mediu" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=7" title="Edit section's source code: Evul Mediu">modificare sursă</a>]</div> <a href="/w/index.php?title=Carantani&action=edit&redlink=1" class="new" title="Carantani — pagină inexistentă">Carantanii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2495257" class="extiw" title="d:Q2495257">d</a>), unul dintre grupurile ancestrale ale slovenilor moderni, în special ai <a href="/w/index.php?title=Slovenii_carintieni&action=edit&redlink=1" class="new" title="Slovenii carintieni — pagină inexistentă">slovenilor carintieni</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q279764" class="extiw" title="d:Q279764">d</a>), au fost primii slavi care au <a href="/w/index.php?title=Cre%C8%99tinarea_slavilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Creștinarea slavilor — pagină inexistentă">acceptat creștinismul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6593111" class="extiw" title="d:Q6593111">d</a>). Ei erau fost creștinați mai ales de misionari <a href="/wiki/Irlandezi" title="Irlandezi">irlandezi</a>, printre care <a href="/w/index.php?title=Modestus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Modestus — pagină inexistentă">Modestus</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q706600" class="extiw" title="d:Q706600">d</a>), cunoscut sub numele de „Apostolul Carantanilor”. Acest proces, alături de creștinarea <a href="/w/index.php?title=Bavarezi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bavarezi — pagină inexistentă">bavarezilor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q13048507" class="extiw" title="d:Q13048507">d</a>), a fost descris mai târziu în memorandumul cunoscut sub numele de <a href="/w/index.php?title=Conversio_Bagoariorum_et_Carantanorum&action=edit&redlink=1" class="new" title="Conversio Bagoariorum et Carantanorum — pagină inexistentă">Conversio Bagoariorum et Carantanorum</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q269753" class="extiw" title="d:Q269753">d</a>), despre care se crede că a exagerat rolul Bisericii din Salzburg în procesul de creștinare, în dauna unor eforturi similare ale Patriarhiei din <a href="/wiki/Aquileia" title="Aquileia">Aquileia</a>. <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Kaernten_herzogeinsetzung.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/Kaernten_herzogeinsetzung.jpg/220px-Kaernten_herzogeinsetzung.jpg" decoding="async" width="220" height="163" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/Kaernten_herzogeinsetzung.jpg/330px-Kaernten_herzogeinsetzung.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/Kaernten_herzogeinsetzung.jpg/440px-Kaernten_herzogeinsetzung.jpg 2x" data-file-width="1000" data-file-height="740" /></a><figcaption> Ilustrare a unui ritual democratic străvechi al triburilor vorbitoare de limbă slovenă, care avea loc la <a href="/w/index.php?title=Piatra_Prin%C8%9Bului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Piatra Prințului — pagină inexistentă">Piatra Prințului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q698156" class="extiw" title="d:Q698156">d</a>) în <a href="/wiki/Limba_sloven%C4%83" title="Limba slovenă">limba slovenă</a> până în 1414. </figcaption></figure> La mijlocul secolului al VIII-lea, Carantania a devenit un ducat vasal sub conducerea <a href="/wiki/Bavaria" title="Bavaria">bavarezilor</a>, care au început să <a href="/wiki/Cre%C8%99tinare" title="Creștinare">răspândească creștinismul</a>. Trei decenii mai târziu, <a href="/w/index.php?title=Carantani&action=edit&redlink=1" class="new" title="Carantani — pagină inexistentă">carantanii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2495257" class="extiw" title="d:Q2495257">d</a>) au fost incluși, împreună cu bavarezii, în <a href="/wiki/Imperiul_Carolingian" title="Imperiul Carolingian">Imperiul Carolingian</a>. În aceeași perioadă, <a href="/wiki/Craina" title="Craina">Carniola</a> a intrat și ea sub dominația francilor și a fost creștinat de către <a href="/wiki/Aquileia" title="Aquileia">Aquileia</a>. În urma rebeliunii anti-france a lui <a href="/w/index.php?title=Ljudevit_Posavski&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ljudevit Posavski — pagină inexistentă">Ljudevit Posavski</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q725901" class="extiw" title="d:Q725901">d</a>) de la începutul secolului al IX-lea, <a href="/wiki/Franci" title="Franci">francii</a> i-au înlăturat pe prinții carantanieni, înlocuindu-i cu ducii lor de frontieră. În consecință, <a href="/wiki/Feudalism" title="Feudalism">sistemul feudal</a> franc a ajuns pe teritoriul sloven. După victoria împăratului <a href="/wiki/Otto_I_al_Sf%C3%A2ntului_Imperiu_Roman" title="Otto I al Sfântului Imperiu Roman">Otto I</a> asupra <a href="/wiki/Maghiari" title="Maghiari">maghiarilor</a> din 955, teritoriul sloven a fost împărțit într-o serie de regiuni de graniță ale <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Roman" title="Sfântul Imperiu Roman">Sfântului Imperiu Roman</a>. Carantania, fiind cea mai importantă, a fost ridicată la rangul, ca <a href="/wiki/Ducatul_Carintia" title="Ducatul Carintia">Ducatul Carintiei</a> în 976. Până în secolul al XI-lea, germanizarea a ceea ce este acum <a href="/wiki/Austria_Inferioar%C4%83" title="Austria Inferioară">Austria Inferioară</a> a izolat efectiv teritoriul locuit de sloveni de ceilalți <a href="/wiki/Slavi_apuseni" title="Slavi apuseni">slavii occidentali</a>, grăbind dezvoltarea <a href="/w/index.php?title=Carantani&action=edit&redlink=1" class="new" title="Carantani — pagină inexistentă">slavilor din Carantania</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2495257" class="extiw" title="d:Q2495257">d</a>) și <a href="/wiki/Craina" title="Craina">Carniola</a> într-un grup etnic carantian-carniolan-sloven. În Evul Mediu târziu, provinciile istorice Carniola, <a href="/wiki/Ducatul_Stiria" title="Ducatul Stiria">Styria</a>, <a href="/wiki/Ducatul_Carintia" title="Ducatul Carintia">Carintia</a>, <a href="/wiki/Comitatul_Gorizia" title="Comitatul Gorizia">Gorizia</a>, <a href="/wiki/Triest" class="mw-redirect" title="Triest">Trieste</a> și <a href="/wiki/Peninsula_Istria" title="Peninsula Istria">Istria</a> s-au dezvoltat din regiunile de frontieră și au fost încorporate în statul german medieval. Consolidarea și formarea acestor ținuturi istorice au avut loc într-o perioadă lungă de timp între secolele al XI-lea și al XIV-lea și au fost conduse de o serie de familii feudale importante, cum ar fi <a href="/wiki/Bernard_de_Spanheim" title="Bernard de Spanheim">ducii de Spannheim</a>, <a href="/wiki/Casa_de_Gorizia" title="Casa de Gorizia">contele de Gorizia</a>, <a href="/wiki/Con%C8%9Bi_de_Celje" title="Conți de Celje">contele de Celje</a> și, în cele din urmă, <a href="/wiki/Casa_de_Habsburg" title="Casa de Habsburg">casa de Habsburg</a>. Într-un proces paralel, o colonizare germană intensă a diminuat semnificativ dimensiunile zonelor locuite de vorbitorii de slovenă. Până în secolul al XV-lea, <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_Slovene&action=edit&redlink=1" class="new" title="Țările Slovene — pagină inexistentă">teritoriul etnicilor sloveni</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6962798" class="extiw" title="d:Q6962798">d</a>) a fost redus la dimensiunea actuală. <a href="#cite_note-culture.si-51">[51]</a> În secolul al XIV-lea, cea mai mare parte a teritoriului Sloveniei de astăzi a fost preluat de <a href="/wiki/Casa_de_Habsburg" title="Casa de Habsburg">Habsburgi</a>, clanul maghiar Záh administrând teritoriile care legau Slovenia de <a href="/wiki/Slovacia" title="Slovacia">Slovacia</a> și <a href="/wiki/Moravia" title="Moravia">Moravia</a> a fost exterminat în 1330, iar slovenii au pierdut definitv legătura cu rudele lor <a href="/wiki/Slovacia" title="Slovacia">slovace</a>. <a href="/wiki/Con%C8%9Bi_de_Celje" title="Conți de Celje">Conții de Celje</a>, o familie feudală din această zonă, care în 1436 a dobândit titlul de prinți, au fost o vreme concurenții puternici ai <a href="/wiki/Casa_de_Habsburg" title="Casa de Habsburg">Habsburgilor</a>. Această mare dinastie, importantă la nivel politic european, cu centrul pe teritoriul Sloveniei, a dispărut în 1456. Numeroasele sale mari moșii au devenit ulterior proprietatea Habsburgilor, care au păstrat controlul asupra zonei până la începutul secolului al XX-lea. <a href="/w/index.php?title=Patria_del_Friuli&action=edit&redlink=1" class="new" title="Patria del Friuli — pagină inexistentă">Patria del Friuli</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q23731257" class="extiw" title="d:Q23731257">d</a>) a dominat actuala Slovenie de vest până la cucerirea <a href="/wiki/Republica_Vene%C8%9Bian%C4%83" title="Republica Venețiană">venețiană</a> în 1420. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Boj_s_Turki-Valvasor.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/15/Boj_s_Turki-Valvasor.jpg/220px-Boj_s_Turki-Valvasor.jpg" decoding="async" width="220" height="173" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/15/Boj_s_Turki-Valvasor.jpg/330px-Boj_s_Turki-Valvasor.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/15/Boj_s_Turki-Valvasor.jpg/440px-Boj_s_Turki-Valvasor.jpg 2x" data-file-width="974" data-file-height="768" /></a><figcaption> Armata otomană în luptă cu <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Otomano-Habsburgice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războaiele Otomano-Habsburgice — pagină inexistentă">Habsburgii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q786171" class="extiw" title="d:Q786171">d</a>) în Slovenia de astăzi în timpul <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_dintre_Liga_Sf%C3%A2nt%C4%83_%C8%99i_Imperiul_Otoman" title="Războiul dintre Liga Sfântă și Imperiul Otoman">Marelui Război al Ligii Sfinte</a>. </figcaption></figure> La sfârșitul Evului Mediu, <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_Slovene&action=edit&redlink=1" class="new" title="Țările Slovene — pagină inexistentă">Țările Slovene</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6962798" class="extiw" title="d:Q6962798">d</a>) au suferit un regres economic și demografic grav din cauza <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Otomano-Habsburgice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războaiele Otomano-Habsburgice — pagină inexistentă">raidurilor turcești</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q786171" class="extiw" title="d:Q786171">d</a>). În 1515, o <a href="/w/index.php?title=R%C4%83scoala_%C8%9B%C4%83r%C4%83neasc%C4%83_sloven%C4%83_din_1515&action=edit&redlink=1" class="new" title="Răscoala țărănească slovenă din 1515 — pagină inexistentă">răscoală țărănească</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q321452" class="extiw" title="d:Q321452">d</a>) s-a răspândit pe aproape întregul teritoriu sloven. În 1572 și 1573, <a href="/w/index.php?title=R%C4%83scoala_%C8%9B%C4%83r%C4%83neasc%C4%83_croato-sloven%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Răscoala țărănească croato-slovenă — pagină inexistentă">revolta țărănească croato-slovenă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1055358" class="extiw" title="d:Q1055358">d</a>) a provocat dezastru în toată regiunea. Astfel de revolte, adesea întâmpinate cu înfrângeri sângeroase, au continuat pe parcursul secolului al XVII-lea. <a href="#cite_note-culture.si-51">[51]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Perioada_modernă_timpurie">Perioada modernă timpurie</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=8" title="Modifică secțiunea: Perioada modernă timpurie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=8" title="Edit section's source code: Perioada modernă timpurie">modificare sursă</a>]</div> Republica Venețiană a fost dizolvată de Franța, iar Slovenia venețiană a fost transferată Imperiului Austriac în 1797. <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_Slovene&action=edit&redlink=1" class="new" title="Țările Slovene — pagină inexistentă">Țările Slovene</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6962798" class="extiw" title="d:Q6962798">d</a>) au făcut parte din <a href="/w/index.php?title=Provinciile_Ilire&action=edit&redlink=1" class="new" title="Provinciile Ilire — pagină inexistentă">Provinciile Ilirice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q699923" class="extiw" title="d:Q699923">d</a>) administrate de francezi, înființate de Napoleon, apoi din <a href="/wiki/Imperiul_Austriac" title="Imperiul Austriac">Imperiul Austriac</a> și <a href="/wiki/Austro-Ungaria" title="Austro-Ungaria">Austro-Ungaria</a>. Slovenii trăiau în cea mai mare parte a <a href="/wiki/Craina" title="Craina">Carniolei</a>, în sudul ducatelor din <a href="/wiki/Ducatul_Carintia" title="Ducatul Carintia">Carintia</a> și <a href="/wiki/Ducatul_Stiria" title="Ducatul Stiria">Styria</a>, în nordul și estul <a href="/wiki/Litoralul_austriac" title="Litoralul austriac">litoralului austriac</a>, precum și în <a href="/wiki/Prekmurje" title="Prekmurje">Prekmurje</a> din <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_Coroanei_Sf%C3%A2ntului_%C8%98tefan" title="Țările Coroanei Sfântului Ștefan">Regatul Ungariei</a>.<a href="#cite_note-52">[52]</a> Industrializarea a fost însoțită de construcția de căi ferate care să lege orașele și târgurile, însă urbanizarea era limitată. Din cauza oportunităților limitate, între 1880 și 1910 a existat o emigrare extinsă, iar aproximativ 300.000 de sloveni (adică 1 din 6) au emigrat în alte țări,<a href="#cite_note-Benderly9-53">[53]</a> mai ales în SUA, dar și în <a href="/wiki/America_de_Sud" title="America de Sud">America de Sud</a> (în principal în Argentina); Germania, <a href="/wiki/Egipt" title="Egipt">Egipt</a> și în orașele mai mari din Austro-Ungaria, în special <a href="/wiki/Viena" title="Viena">Viena</a> și <a href="/wiki/Graz" title="Graz">Graz</a>. Zona din Statele Unite cu cea mai mare concentrație de imigranți sloveni este <a href="/wiki/Cleveland" title="Cleveland">Cleveland, Ohio</a>. Celelalte locații din Statele Unite unde s-au stabilit mulți sloveni au fost zone cu activități industriale și miniere importante: Pittsburgh, Chicago, Pueblo, Butte, Minnesota de Nord și Valea Salt Lake. Bărbații erau importanți ca muncitori în industria minieră, datorită unor aptitudini pe care le-au deprins în Slovenia. În ciuda acestui fapt, populația slovenă a crescut semnificativ.<a href="#cite_note-Benderly9-53">[53]</a> Alfabetizarea a fost extrem de ridicată, la 80-90%.<a href="#cite_note-Benderly9-53">[53]</a> În secolul al XIX-lea a apărut o revigorare a culturii în <a href="/wiki/Limba_sloven%C4%83" title="Limba slovenă">limba slovenă</a>, însoțită de o căutare <a href="/w/index.php?title=Na%C8%9Bionalism_romantic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Naționalism romantic — pagină inexistentă">naționalistă romantică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q263985" class="extiw" title="d:Q263985">d</a>) pentru autonomie culturală și politică. Ideea unei <a href="/w/index.php?title=Slovenia_Unit%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Slovenia Unită — pagină inexistentă">Slovenii Unite</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1585354" class="extiw" title="d:Q1585354">d</a>), înaintată mai întâi în timpul <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_de_la_1848" title="Revoluția de la 1848">revoluțiilor din 1848</a>, a devenit platforma comună a majorității partidelor și mișcărilor politice slovene din Austro-Ungaria. În aceeași perioadă, <a href="/w/index.php?title=Iugoslavism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Iugoslavism — pagină inexistentă">iugoslavismul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1639580" class="extiw" title="d:Q1639580">d</a>), o ideologie care subliniază unitatea tuturor <a href="/wiki/Slavi_de_sud" class="mw-redirect" title="Slavi de sud">popoarelor slave din sud</a>, s-a răspândit ca reacție la <a href="/w/index.php?title=Na%C8%9Bionalismul_pan-german&action=edit&redlink=1" class="new" title="Naționalismul pan-german — pagină inexistentă">naționalismul pan-german</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q155812" class="extiw" title="d:Q155812">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Iredentismul_italian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Iredentismul italian — pagină inexistentă">iredentismul italian</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2299884" class="extiw" title="d:Q2299884">d</a>). <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Primul_Război_Mondial">Primul Război Mondial</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=9" title="Modifică secțiunea: Primul Război Mondial" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=9" title="Edit section's source code: Primul Război Mondial">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Eingebaute_Mannschaftsunterst%C3%A4nde_am_Monte_Sabotino.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/48/Eingebaute_Mannschaftsunterst%C3%A4nde_am_Monte_Sabotino.jpg/220px-Eingebaute_Mannschaftsunterst%C3%A4nde_am_Monte_Sabotino.jpg" decoding="async" width="220" height="157" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/48/Eingebaute_Mannschaftsunterst%C3%A4nde_am_Monte_Sabotino.jpg/330px-Eingebaute_Mannschaftsunterst%C3%A4nde_am_Monte_Sabotino.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/48/Eingebaute_Mannschaftsunterst%C3%A4nde_am_Monte_Sabotino.jpg/440px-Eingebaute_Mannschaftsunterst%C3%A4nde_am_Monte_Sabotino.jpg 2x" data-file-width="1680" data-file-height="1198" /></a><figcaption> <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83liile_de_la_Isonzo" title="Bătăliile de la Isonzo">Bătăliile de pe Isonzo</a> au avut loc mai ales în zonele muntoase accidentate deasupra râului Soča. </figcaption></figure> <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">Primul Război Mondial</a> a adus pierderi grele slovenilor, în special în cele douăsprezece <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83liile_de_la_Isonzo" title="Bătăliile de la Isonzo">bătălii de pe Isonzo</a>, care au avut loc în zona actualei frontiere de vest a Sloveniei cu Italia. Sute de mii de soldați sloveni au fost luați în armata <a href="/wiki/Armata_Austro-Ungar%C4%83" class="mw-redirect" title="Armata Austro-Ungară">austro-ungară</a>, și peste 30.000 dintre ei au murit. Sute de mii de sloveni din <a href="/wiki/Comitatul_Gorizia" title="Comitatul Gorizia">Gorizia și Gradisca</a> au fost strămutați în <a href="/w/index.php?title=Lag%C4%83r_de_refugia%C8%9Bi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lagăr de refugiați — pagină inexistentă">lagărele de refugiați</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q622499" class="extiw" title="d:Q622499">d</a>) din Italia și Austria. În timp ce refugiații din Austria au primit un tratament decent, refugiații sloveni din lagărele italiene au fost tratați ca dușmani ai statului și câteva mii au murit de malnutriție și boli între 1915 și 1918. <a href="#cite_note-54">[54]</a> Zone întregi din litoralul sloven au fost distruse. <a href="/w/index.php?title=Tratatul_de_la_Rapallo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tratatul de la Rapallo — pagină inexistentă">Tratatul de la Rapallo</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q871407" class="extiw" title="d:Q871407">d</a>) din 1920 a lăsat aproximativ 327.000 de persoane din populația totală de 1,3 milioane de sloveni în Italia.<a href="#cite_note-SacroEgoismo2012-55">[55]</a><a href="#cite_note-Cresciani_ClashOfCivilisations-56">[56]</a> După ce <a href="/wiki/Mar%C8%99ul_asupra_Romei" title="Marșul asupra Romei">fasciștii au preluat puterea</a> în Italia, ei au fost supuși unei politici de <a href="/w/index.php?title=Italianizare_fascist%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Italianizare fascistă — pagină inexistentă">italianizare fascistă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1675071" class="extiw" title="d:Q1675071">d</a>) violentă. Aceasta a dus la emigrarea în masă a slovenilor, în special a clasei de mijloc, din <a href="/w/index.php?title=Litoralul_Sloven&action=edit&redlink=1" class="new" title="Litoralul Sloven — pagină inexistentă">Litoral</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q125323" class="extiw" title="d:Q125323">d</a>) și <a href="/wiki/Triest" class="mw-redirect" title="Triest">Trieste</a> în <a href="/wiki/Iugoslavia" title="Iugoslavia">Iugoslavia</a> și <a href="/wiki/America_de_Sud" title="America de Sud">America de Sud</a>. Cei care au rămas au organizat mai multe rețele conectate de rezistență pasivă și armată. Cea mai cunoscută a fost organizația <a href="/wiki/Antifascism" title="Antifascism">militantă antifascistă</a> <a href="/w/index.php?title=TIGR&action=edit&redlink=1" class="new" title="TIGR — pagină inexistentă">TIGR</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q278630" class="extiw" title="d:Q278630">d</a>), formată în 1927 pentru a lupta împotriva opresiunii fasciste a populației slovene și croate în <a href="/w/index.php?title=Vene%C8%9Bia_Iulian%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Veneția Iuliană — pagină inexistentă">Veneția Iuliană</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q958521" class="extiw" title="d:Q958521">d</a>).<a href="#cite_note-Mira_Cencič_1997-57">[57]</a><a href="#cite_note-Tatjana_Rejec_1995-58">[58]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Regatul_sârbilor,_croați_și_slovenilor_(mai_târziu_Regatul_Iugoslaviei)">Regatul sârbilor, croați și slovenilor (mai târziu Regatul Iugoslaviei)</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=10" title="Modifică secțiunea: Regatul sârbilor, croați și slovenilor (mai târziu Regatul Iugoslaviei)" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=10" title="Edit section's source code: Regatul sârbilor, croați și slovenilor (mai târziu Regatul Iugoslaviei)">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:KongressfallofAH.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a4/KongressfallofAH.jpg/220px-KongressfallofAH.jpg" decoding="async" width="220" height="145" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a4/KongressfallofAH.jpg/330px-KongressfallofAH.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a4/KongressfallofAH.jpg/440px-KongressfallofAH.jpg 2x" data-file-width="3140" data-file-height="2067" /></a><figcaption> Proclamarea statului sloven, croat și sârb în <a href="/w/index.php?title=Pia%C8%9Ba_Congresului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Piața Congresului — pagină inexistentă">Piața Congresului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5160826" class="extiw" title="d:Q5160826">d</a>) din Ljubljana la <time datetime="1918-10-20">20 octombrie 1918</time> </figcaption></figure> <a href="/w/index.php?title=Partidul_Popular_Sloven&action=edit&redlink=1" class="new" title="Partidul Popular Sloven — pagină inexistentă">Partidul Popular Sloven</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1276547" class="extiw" title="d:Q1276547">d</a>) a lansat o mișcare de autodeterminare, cerând crearea unui stat al <a href="/wiki/Slavi_de_sud" class="mw-redirect" title="Slavi de sud">slavilor de sud</a>, semi-independent, sub conducere <a href="/wiki/Casa_de_Habsburg" title="Casa de Habsburg">habsburgică</a>. Propunerea a fost ridicată de majoritatea partidelor slovene și a urmat o mobilizare în masă a societății civile slovene, cunoscută sub numele de <a href="/w/index.php?title=May_Declaration_(1917)&action=edit&redlink=1" class="new" title="May Declaration (1917) — pagină inexistentă">Mișcarea Declarației</a>.<a href="#cite_note-59">[59]</a> Această cerere a fost respinsă de elitele politice austriece; dar după dizolvarea Imperiului Austro-Ungar în urma <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">Primului Război Mondial</a>, <a href="/wiki/Statul_slovenilor,_croa%C8%9Bilor_%C8%99i_s%C3%A2rbilor" title="Statul slovenilor, croaților și sârbilor">Consiliul Național al Slovenilor, Croaților și Sârbilor</a> a preluat puterea la <a href="/wiki/Zagreb" title="Zagreb">Zagreb</a> la <time datetime="1918-10-06">6 octombrie 1918</time>. La 29 octombrie, independența a fost declarată de o reuniune națională în Ljubljana și de către parlamentul croat, declarând înființarea noului <a href="/wiki/Statul_slovenilor,_croa%C8%9Bilor_%C8%99i_s%C3%A2rbilor" title="Statul slovenilor, croaților și sârbilor">stat al slovenilor, croaților și sârbilor</a>. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Treaty_of_Rapallo.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/eb/Treaty_of_Rapallo.png/220px-Treaty_of_Rapallo.png" decoding="async" width="220" height="156" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/eb/Treaty_of_Rapallo.png/330px-Treaty_of_Rapallo.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/eb/Treaty_of_Rapallo.png/440px-Treaty_of_Rapallo.png 2x" data-file-width="964" data-file-height="683" /></a><figcaption> Hartă care prezintă teritoriul actual al Sloveniei, cu limitele regionale tradiționale; teritoriile slovenofone anexate de Italia după Primul Război Mondial sunt afișate în dungi </figcaption></figure> La <time datetime="1918-12-01">1 decembrie 1918</time>, statul slovenilor, croaților și sârbilor s-a unit cu <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a>, devenind parte a noului <a href="/wiki/Regatul_Iugoslaviei" title="Regatul Iugoslaviei">Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor</a>; în 1929, el și-a schimbat numele în <a href="/wiki/Regatul_Iugoslaviei" title="Regatul Iugoslaviei">Regatul Iugoslaviei</a>. Cea mai mare parte a teritoriului Sloveniei, fiind cel mai industrializat și mai occidentalizat, comparativ cu alte părți mai puțin dezvoltate ale Iugoslaviei, a devenit principalul centru al producției industriale: în comparație cu Serbia, de exemplu, producția industrială slovenă era de patru ori mai mare; și față de <a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Macedonia</a>, de 22 de ori. Perioada interbelică a adus și mai multă industrializare Sloveniei, cu o creștere economică rapidă în anii 1920, urmată de o ajustare economică relativ reușită după <a href="/wiki/Marea_criz%C4%83_economic%C4%83" title="Marea criză economică">Marea Criză Economică din 1929</a>. În urma unui <a href="/wiki/Referendumul_din_Carintia_din_1920" title="Referendumul din Carintia din 1920">plebiscit</a> din octombrie 1920, sudul slovenofon al <a href="/wiki/Carintia" title="Carintia">Carintiei</a> a fost cedat <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austriei</a>. Prin <a href="/wiki/Tratatul_de_la_Trianon" title="Tratatul de la Trianon">Tratatul de la Trianon</a>, pe de altă parte, Regatul Iugoslaviei a primit regiunea <a href="/wiki/Prekmurje" title="Prekmurje">Prekmurje</a>, locuită de sloveni, care făcea parte din jumătatea maghiară a <a href="/wiki/Austro-Ungaria" title="Austro-Ungaria">Austro-Ungariei</a>. Slovenii care locuiesc în teritorii care au căzut sub conducerea statelor vecine — Italia, Austria și Ungaria — au fost supuși <a href="/wiki/Asimilare_(sociologie)" title="Asimilare (sociologie)">asimilării</a>. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Al_Doilea_Război_Mondial">Al Doilea Război Mondial</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=11" title="Modifică secțiunea: Al Doilea Război Mondial" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=11" title="Edit section's source code: Al Doilea Război Mondial">modificare sursă</a>]</div> Slovenia a fost singura națiune europeană de astăzi care a fost separată în trei și complet anexată atât de <a href="/wiki/Germania_Nazist%C4%83" title="Germania Nazistă">Germania Nazistă</a>, cât și de <a href="/wiki/Regatul_Italiei_(1861-1946)" title="Regatul Italiei (1861-1946)">Italia fascistă</a> în timpul celui de al Doilea Război Mondial.<a href="#cite_note-GJK_2013-60">[60]</a> În plus, regiunea <a href="/wiki/Prekmurje" title="Prekmurje">Prekmurje</a> din est a fost atașată Ungariei, iar câteva sate din <a href="/w/index.php?title=Posavje&action=edit&redlink=1" class="new" title="Posavje — pagină inexistentă">Valea inferioară a Savei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q218276" class="extiw" title="d:Q218276">d</a>) au fost încorporate în nou-creatul <a href="/wiki/Statul_Independent_al_Croa%C8%9Biei" title="Statul Independent al Croației">Stat Independent al Croației</a> (NDH). <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Bundesarchiv_Bild_121-0721,_Marburg-Drau,_Adolf_Hitler.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5f/Bundesarchiv_Bild_121-0721%2C_Marburg-Drau%2C_Adolf_Hitler.jpg/220px-Bundesarchiv_Bild_121-0721%2C_Marburg-Drau%2C_Adolf_Hitler.jpg" decoding="async" width="220" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5f/Bundesarchiv_Bild_121-0721%2C_Marburg-Drau%2C_Adolf_Hitler.jpg/330px-Bundesarchiv_Bild_121-0721%2C_Marburg-Drau%2C_Adolf_Hitler.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5f/Bundesarchiv_Bild_121-0721%2C_Marburg-Drau%2C_Adolf_Hitler.jpg/440px-Bundesarchiv_Bild_121-0721%2C_Marburg-Drau%2C_Adolf_Hitler.jpg 2x" data-file-width="800" data-file-height="544" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Adolf_Hitler" title="Adolf Hitler">Adolf Hitler</a> și <a href="/wiki/Martin_Bormann" title="Martin Bormann">Martin Bormann</a> vizitează <a href="/wiki/Maribor" title="Maribor">Maribor</a> în aprilie 1941.</figcaption></figure> Forțele Axei au <a href="/wiki/Invadarea_Iugoslaviei" title="Invadarea Iugoslaviei">invadat Iugoslavia</a> în aprilie 1941 și au învins țara în câteva săptămâni. Partea de sud a Sloveniei, inclusiv Ljubljana, a fost anexată Italiei, în timp ce naziștii au preluat partea nordică și estică a țării. Naziștii aveau un plan de <a href="/wiki/Purificare_etnic%C4%83" title="Purificare etnică">purificare etnică</a> a acestor zone<a href="#cite_note-HF2006_BerghahnBooks-61">[61]</a> și au reinstalat sau au expulzat populația civilă slovenă în statele-marionetă <a href="/wiki/Guvernul_Salv%C4%83rii_Na%C8%9Bionale" title="Guvernul Salvării Naționale">Serbia lui Nedić</a> (7500) și <a href="/wiki/Statul_Independent_al_Croa%C8%9Biei" title="Statul Independent al Croației">Croația ustașilor</a> (10.000). În plus, aproximativ 46.000 de sloveni au fost expulzați în Germania, inclusiv copii care au fost separați de părinți și dați unor familii germane.<a href="#cite_note-LM2009_UNC-62">[62]</a><a href="#cite_note-63">[63]</a> În același timp, etnicii germani din enclava <a href="/w/index.php?title=Gottschee&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gottschee — pagină inexistentă">Gottschee</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5588090" class="extiw" title="d:Q5588090">d</a>) din zona anexată de Italia au fost strămutați în zonele controlate de naziști, curățate de populația slovenă.<a href="#cite_note-L1993_UNC-64">[64]</a> Aproximativ 30.000 până la 40.000 de bărbați sloveni au fost recrutați în <a href="/wiki/Wehrmacht" title="Wehrmacht">armata germană</a> și trimiși pe frontul de est. Limba slovenă a fost interzisă în educație, iar utilizarea ei în viața publică a fost limitată la minimul absolut.<a href="#cite_note-GJK_2013-60">[60]</a> În partea de central-sudică a Sloveniei, anexată de Italia fascistă și redenumită <a href="/w/index.php?title=Provincia_Lubiana&action=edit&redlink=1" class="new" title="Provincia Lubiana — pagină inexistentă">provincia Lubiana</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q239755" class="extiw" title="d:Q239755">d</a>), în aprilie 1941 a fost organizat <a href="/w/index.php?title=Frontul_de_Eliberare_a_Poporului_Sloven&action=edit&redlink=1" class="new" title="Frontul de Eliberare a Poporului Sloven — pagină inexistentă">Frontul Sloven de Eliberare Națională</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q172071" class="extiw" title="d:Q172071">d</a>). Condus de Partidul Comunist, el a format unitățile <a href="/w/index.php?title=Partizanii_sloveni&action=edit&redlink=1" class="new" title="Partizanii sloveni — pagină inexistentă">partizane slovene</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q174777" class="extiw" title="d:Q174777">d</a>) ca parte a <a href="/wiki/Partizanii_iugoslavi" title="Partizanii iugoslavi">partizanilor iugoslavi</a> în frunte cu liderul comunist <a href="/wiki/Iosip_Broz_Tito" title="Iosip Broz Tito">Josip Broz Tito</a>.<a href="#cite_note-JJR2013_OxfordPress-65">[65]</a><a href="#cite_note-AS_2005-66">[66]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Boji_za_Trst_in_Slovensko_primorje.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Boji_za_Trst_in_Slovensko_primorje.jpg/220px-Boji_za_Trst_in_Slovensko_primorje.jpg" decoding="async" width="220" height="157" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Boji_za_Trst_in_Slovensko_primorje.jpg/330px-Boji_za_Trst_in_Slovensko_primorje.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Boji_za_Trst_in_Slovensko_primorje.jpg/440px-Boji_za_Trst_in_Slovensko_primorje.jpg 2x" data-file-width="1971" data-file-height="1404" /></a><figcaption> Partizani luptând pentru regiunea Trieste și Primorje, 1945 </figcaption></figure> După declanșarea rezistenței în vara anului 1941, a crescut și violența italiană împotriva populației civile slovene. Autoritățile italiene au deportat circa 25.000 de persoane în <a href="/w/index.php?title=Lag%C4%83rele_de_concentrare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lagărele de concentrare — pagină inexistentă">lagărele de concentrare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3652001" class="extiw" title="d:Q3652001">d</a>), adică 7,5% din populația zonei de ocupație. Cele mai grele condiții erau în <a href="/w/index.php?title=Lag%C4%83rele_Rab&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lagărele Rab — pagină inexistentă">lagărele Rab</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q701901" class="extiw" title="d:Q701901">d</a>) și <a href="/wiki/Gonars" title="Gonars">Gonars</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q684986" class="extiw" title="d:Q684986">d</a>). Pentru a contracara insurgența condusă de comuniști, italienii au sponsorizat unități antigherilă locale, formate în mare parte din populația conservatoare catolică locală, care respingea violența revoluționară a partizanilor. După <a href="/wiki/Armisti%C8%9Biul_dintre_Italia_%C8%99i_for%C8%9Bele_armate_Aliate" title="Armistițiul dintre Italia și forțele armate Aliate">armistițiul cu Italia</a> din septembrie 1943, germanii au preluat atât provincia Ljubljana, cât și litoralul sloven, încorporându-le în <a href="/wiki/Zona_opera%C8%9Bional%C4%83_a_litoralului_M%C4%83rii_Adriatice" title="Zona operațională a litoralului Mării Adriatice">zona operațională a litoralului Mării Adriatice</a>. Ei au unit contrainsurgența anticomunistă slovenă în <a href="/w/index.php?title=Garda_Intern%C4%83_Sloven%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Garda Internă Slovenă — pagină inexistentă">Garda Internă Slovenă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q137886" class="extiw" title="d:Q137886">d</a>) și au stabilit un regim-marionetă în provincia Ljubljana. Rezistența anti-nazistă s-a extins însă, creându-și propriile structuri administrative ca bază pentru statalitatea slovenă în cadrul unei noi Iugoslavii federale și socialiste.<a href="#cite_note-Tomasevich_2001-67">[67]</a><a href="#cite_note-Dennison_I._Rusinow_1978,_p._2-68">[68]</a> În 1945, Iugoslavia a fost eliberată de rezistența partizană și în curând a devenit o federație socialistă cunoscută sub numele de <a href="/wiki/Republica_Socialist%C4%83_Federativ%C4%83_Iugoslavia" title="Republica Socialistă Federativă Iugoslavia">Republica Populară Federală Iugoslavia</a>. Slovenia a aderat la federație ca republică constitutivă, condusă de propria sa conducere pro-comunistă. Aproximativ 8% din întreaga populație slovenă a decedat în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Mica comunitate evreiască, în cea mai mare parte stabilită în regiunea <a href="/wiki/Prekmurje" title="Prekmurje">Prekmurje</a>, a pierit în 1944 în <a href="/w/index.php?title=Istoria_evreilor_din_Ungaria&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria evreilor din Ungaria — pagină inexistentă">holocaustul evreilor maghiari</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q469544" class="extiw" title="d:Q469544">d</a>). Minoritatea vorbitoare de limbă germană, care reprezenta 2,5% din populația Sloveniei înainte de al Doilea Război Mondial, a fost fie expulzată, fie ucisă în urma războiului. Sute de <a href="/w/index.php?title=Italienii_istrieni&action=edit&redlink=1" class="new" title="Italienii istrieni — pagină inexistentă">italieni istrieni și sloveni</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6089050" class="extiw" title="d:Q6089050">d</a>) care s-au opus comunismului au fost uciși în <a href="/w/index.php?title=Masacrele_din_foibe&action=edit&redlink=1" class="new" title="Masacrele din foibe — pagină inexistentă">masacrele din foibe</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1294142" class="extiw" title="d:Q1294142">d</a>) și mai mult de 25.000 au fugit sau au fost expulzați din <a href="/w/index.php?title=Istria_sloven%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istria slovenă — pagină inexistentă">Istria slovenă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3574141" class="extiw" title="d:Q3574141">d</a>) în urma războiului.<a href="#cite_note-69">[69]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Perioada_socialistă">Perioada socialistă</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=12" title="Modifică secțiunea: Perioada socialistă" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=12" title="Edit section's source code: Perioada socialistă">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Locator_map_Slovenia_in_Yugoslavia.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/92/Locator_map_Slovenia_in_Yugoslavia.svg/220px-Locator_map_Slovenia_in_Yugoslavia.svg.png" decoding="async" width="220" height="191" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/92/Locator_map_Slovenia_in_Yugoslavia.svg/330px-Locator_map_Slovenia_in_Yugoslavia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/92/Locator_map_Slovenia_in_Yugoslavia.svg/440px-Locator_map_Slovenia_in_Yugoslavia.svg.png 2x" data-file-width="1220" data-file-height="1057" /></a><figcaption> Locația Sloveniei în Republica Socialistă Federală Iugoslavia </figcaption></figure> După restabilirea Iugoslaviei în timpul celui de al Doilea Război Mondial, Slovenia a devenit parte a <a href="/wiki/Republica_Socialist%C4%83_Federativ%C4%83_Iugoslavia" title="Republica Socialistă Federativă Iugoslavia">Iugoslaviei Federale</a>. A fost format un <a href="/wiki/Stat_socialist" title="Stat socialist">stat socialist</a>, dar din cauza <a href="/wiki/Ruptura_dintre_Tito_%C8%99i_Stalin" title="Ruptura dintre Tito și Stalin">rupturii Tito-Stalin</a> din 1948, libertățile economice și personale au rămas mai largi decât în țările <a href="/wiki/Blocul_r%C4%83s%C4%83ritean" title="Blocul răsăritean">Blocul Răsăritean</a>. În 1947, <a href="/w/index.php?title=Litoralul_Sloven&action=edit&redlink=1" class="new" title="Litoralul Sloven — pagină inexistentă">litoralul sloven</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q125323" class="extiw" title="d:Q125323">d</a>) și jumătatea de vest a <a href="/w/index.php?title=Carniolei_Interioare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Carniolei Interioare — pagină inexistentă">Carniolei Interioare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q867469" class="extiw" title="d:Q867469">d</a>), care fuseseră anexate de <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> după Primul Război Mondial, au fost atașate Sloveniei. După eșecul <a href="/wiki/Agricultur%C4%83_colectivizat%C4%83" title="Agricultură colectivizată">colectivizării forțate</a>, care a fost încercată din 1949-1953, s-a introdus o politică de liberalizare economică treptată, cunoscută sub denumirea de <a href="/wiki/Autogestiunea_muncitorilor" title="Autogestiunea muncitorilor">autogestiune muncitorească</a>, sub îndrumarea și supravegherea teoreticianului marxist și liderului comunist <a href="/w/index.php?title=Edvard_Kardelj&action=edit&redlink=1" class="new" title="Edvard Kardelj — pagină inexistentă">Edvard Kardelj</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q268003" class="extiw" title="d:Q268003">d</a>), principalul ideolog al căii <a href="/wiki/Titoism" title="Titoism">titoiste</a> către socialism. Cei suspectați de a fi adversari ai acestei politici, atât din interiorul, cât și din afara Partidului Comunist, au fost persecutați și mii de oameni au fost trimiși la <a href="/wiki/Goli_Otok" title="Goli Otok">Goli Otok</a>. <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Nixontito19712.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/53/Nixontito19712.jpg/220px-Nixontito19712.jpg" decoding="async" width="220" height="149" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/53/Nixontito19712.jpg/330px-Nixontito19712.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/53/Nixontito19712.jpg/440px-Nixontito19712.jpg 2x" data-file-width="2934" data-file-height="1981" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Iosip_Broz_Tito" title="Iosip Broz Tito">Josip Broz Tito</a> a condus <a href="/wiki/Republica_Socialist%C4%83_Federativ%C4%83_Iugoslavia" title="Republica Socialistă Federativă Iugoslavia">RSF Iugoslavia</a> între 1944 și 1980; În fotografie: Tito cu președintele american <a href="/wiki/Richard_Nixon" title="Richard Nixon">Richard Nixon</a> la <a href="/wiki/Casa_Alb%C4%83" title="Casa Albă">Casa Albă</a>, 1971 </figcaption></figure> Sfârșitul anilor 1950 a adus o politică de liberalizare în sfera culturală, iar limitarea trecerii frontierei cu Italia și Austria învecinate a fost permisă din nou. Până în anii 1980, <a href="/wiki/Republica_Socialist%C4%83_Slovenia" title="Republica Socialistă Slovenia">Slovenia</a> s-a bucurat de o autonomie relativ largă în cadrul federației. În 1956, <a href="/wiki/Iosip_Broz_Tito" title="Iosip Broz Tito">Josip Broz Tito</a>, alături de alți lideri, a fondat <a href="/wiki/Mi%C8%99carea_de_Nealiniere" title="Mișcarea de Nealiniere">Mișcarea de Nealiniere</a>. În special în anii 1950, economia Sloveniei s-a dezvoltat rapid și a fost puternic industrializată. Odată cu descentralizarea economică a Iugoslaviei în 1965-1966, produsul intern al Sloveniei ajunsese de 2,5 ori mai mare decât media republicilor iugoslave. Opoziția față de regim a fost în mare parte limitată la cercurile intelectuale și literare și a devenit deosebit de vocală după moartea lui Tito în 1980, când situația economică și politică din Iugoslavia a devenit foarte tensionată.<a href="#cite_note-culture.si-51">[51]</a> Disputele politice pe marginea măsurilor economice au fost reluate în sentimentul publicul, deoarece mulți sloveni simțeau că sunt exploatați economic, trebuind să susțină o administrație federală costisitoare și ineficientă. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Primăvara_Slovenă,_democrația_și_independența">Primăvara Slovenă, democrația și independența</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=13" title="Modifică secțiunea: Primăvara Slovenă, democrația și independența" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=13" title="Edit section's source code: Primăvara Slovenă, democrația și independența">modificare sursă</a>]</div> În 1987, un grup de intelectuali a cerut independența Sloveniei în <a href="/w/index.php?title=Contribu%C8%9Bii_la_Programul_Na%C8%9Bional_Sloven&action=edit&redlink=1" class="new" title="Contribuții la Programul Național Sloven — pagină inexistentă">numărul 57</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3402529" class="extiw" title="d:Q3402529">d</a>) al revistei <a href="/w/index.php?title=Nova_revija&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nova revija — pagină inexistentă">Nova revija</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7064370" class="extiw" title="d:Q7064370">d</a>). S-au declanșat numeroase cereri de democratizare și de mai multă independență pentru Slovenia. O mișcare democratică de masă, coordonată de <a href="/w/index.php?title=Comitetul_pentru_Ap%C4%83rarea_Drepturilor_Omului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Comitetul pentru Apărarea Drepturilor Omului — pagină inexistentă">Comitetul pentru Apărarea Drepturilor Omului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5152970" class="extiw" title="d:Q5152970">d</a>), a cerut comuniștilor să se orienteze în direcția reformelor democratice. În septembrie 1989, au fost adoptate numeroase <a href="/wiki/Amendament_constitu%C8%9Bional" title="Amendament constituțional">amendamente constituționale</a> pentru introducerea <a href="/wiki/Democra%C8%9Bie_reprezentativ%C4%83" title="Democrație reprezentativă">democrației parlamentare</a> în Slovenia.<a href="#cite_note-70">[70]</a><a href="#cite_note-71">[71]</a> La <time datetime="1990-03-07">7 martie 1990</time>, Adunarea Sloveniei a schimbat denumirea oficială a statului în „Republica Slovenia”.<a href="#cite_note-twenty.si-72">[72]</a><a href="#cite_note-73">[73]</a> În aprilie 1990 au avut loc primele alegeri democratice în Slovenia, iar mișcarea unită de opoziție <a href="/w/index.php?title=DEMOS&action=edit&redlink=1" class="new" title="DEMOS — pagină inexistentă">DEMOS</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1186208" class="extiw" title="d:Q1186208">d</a>) condusă de <a href="/w/index.php?title=Jo%C5%BEe_Pu%C4%8Dnik&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jože Pučnik — pagină inexistentă">Jože Pučnik</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q360127" class="extiw" title="d:Q360127">d</a>) a ieșit victorioasă. <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Teritorialci_so_z_armbrustom_zadeli_tank_v_kri%C5%BEi%C5%A1%C4%8Du_pred_MMP_Ro%C5%BEna_Dolina..jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/06/Teritorialci_so_z_armbrustom_zadeli_tank_v_kri%C5%BEi%C5%A1%C4%8Du_pred_MMP_Ro%C5%BEna_Dolina..jpg/220px-Teritorialci_so_z_armbrustom_zadeli_tank_v_kri%C5%BEi%C5%A1%C4%8Du_pred_MMP_Ro%C5%BEna_Dolina..jpg" decoding="async" width="220" height="121" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/06/Teritorialci_so_z_armbrustom_zadeli_tank_v_kri%C5%BEi%C5%A1%C4%8Du_pred_MMP_Ro%C5%BEna_Dolina..jpg/330px-Teritorialci_so_z_armbrustom_zadeli_tank_v_kri%C5%BEi%C5%A1%C4%8Du_pred_MMP_Ro%C5%BEna_Dolina..jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/06/Teritorialci_so_z_armbrustom_zadeli_tank_v_kri%C5%BEi%C5%A1%C4%8Du_pred_MMP_Ro%C5%BEna_Dolina..jpg/440px-Teritorialci_so_z_armbrustom_zadeli_tank_v_kri%C5%BEi%C5%A1%C4%8Du_pred_MMP_Ro%C5%BEna_Dolina..jpg 2x" data-file-width="1158" data-file-height="636" /></a><figcaption> Forțele slovene atacă un tanc al armatei iugoslave în timpul <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Zece_Zile" title="Războiul de Zece Zile">Războiului de Zece Zile</a>, 1991 </figcaption></figure> Evenimentele revoluționare inițiale din Slovenia au precedat <a href="/wiki/Revolu%C8%9Biile_de_la_1989" title="Revoluțiile de la 1989">revoluțiile din 1989</a> în Europa de Est cu aproape un an, dar au fost în mare parte uitate de observatorii internaționali. La <time datetime="1990-12-23">23 decembrie 1990</time>, peste 88% din alegători au votat pentru o Slovenie suverană și independentă. <a href="#cite_note-Felicijan-74">[74]</a><a href="#cite_note-STAT11-75">[75]</a> La <time datetime="1991-06-25">25 iunie 1991</time>, Slovenia a devenit independentă<a href="#cite_note-Škrk1999-38">[38]</a> prin transmiterea documentelor juridice corespunzătoare.<a href="#cite_note-Jonsson-76">[76]</a> În zorii zilei de 27 iunie, <a href="/wiki/Armata_Popular%C4%83_Iugoslav%C4%83" title="Armata Populară Iugoslavă">Armata Populară Iugoslavă</a> a trimis forțe pentru a preveni măsuri suplimentare de separare a Sloveniei, ceea ce a dus la <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Zece_Zile" title="Războiul de Zece Zile">Războiul de Zece Zile</a>.<a href="#cite_note-Race-77">[77]</a> <a href="#cite_note-SAF_History-78">[78]</a> La 7 iulie, s-a semnat <a href="/wiki/Acordul_de_la_Brioni" title="Acordul de la Brioni">Acordul de la Brijuni</a>, implementând un armistițiu și un moratoriu de trei luni pe independența Sloveniei.<a href="#cite_note-79">[79]</a> La sfârșitul lunii, ultimii soldați ai armatei iugoslave au părăsit Slovenia. În decembrie 1991 a fost adoptată o nouă <a href="/wiki/Constitu%C8%9Bia_Sloveniei" title="Constituția Sloveniei">constituție</a>,<a href="#cite_note-Jonsson-76">[76]</a> urmată în 1992 de legile privind <a href="/wiki/Privatizare" title="Privatizare">deznaționalizarea și privatizarea</a>.<a href="#cite_note-Klemenčič2004-80">[80]</a> Membrii <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunii Europene</a> au recunoscut Slovenia ca stat independent la <time datetime="1992-01-15">15 ianuarie 1992</time>, iar <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Na%C8%9Biunilor_Unite" title="Organizația Națiunilor Unite">Organizația Națiunilor Unite</a> a acceptat-o ca membră pe <time datetime="1992-05-22">22 mai 1992</time>.<a href="#cite_note-Borak2004-81">[81]</a> Slovenia a aderat la Uniunea Europeană la <time datetime="2004-05-01">1 mai 2004</time>. Slovenia are un comisar în <a href="/wiki/Comisia_European%C4%83" title="Comisia Europeană">Comisia Europeană</a> și șapte europarlamentari sloveni în <a href="/wiki/Parlamentul_European" title="Parlamentul European">Parlamentul European</a>. Tot în 2004, Slovenia a aderat și la <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Tratatului_Atlanticului_de_Nord" title="Organizația Tratatului Atlanticului de Nord">NATO</a>. Slovenia a reușit ulterior să îndeplinească <a href="/wiki/Criteriile_de_la_Maastricht" title="Criteriile de la Maastricht">criteriile de la Maastricht</a> și a aderat la <a href="/wiki/Zona_euro" title="Zona euro">Zona Euro</a> (prima țară post-comunistă care a realizat acest lucru) la <time datetime="2007-01-01">1 ianuarie 2007</time>. A fost prima țară postcomunistă care a deținut <a href="/wiki/Pre%C8%99edin%C8%9Bia_Consiliului_Uniunii_Europene" title="Președinția Consiliului Uniunii Europene">președinția Consiliului Uniunii Europene</a>, pentru primele șase luni ale anului 2008. La 21 iulie 2010, a devenit membră a OCDE.<a href="#cite_note-82">[82]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Geografie">Geografie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=14" title="Modifică secțiunea: Geografie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=14" title="Edit section's source code: Geografie">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:General_map_of_slovenia.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/70/General_map_of_slovenia.svg/220px-General_map_of_slovenia.svg.png" decoding="async" width="220" height="155" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/70/General_map_of_slovenia.svg/330px-General_map_of_slovenia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/70/General_map_of_slovenia.svg/440px-General_map_of_slovenia.svg.png 2x" data-file-width="1952" data-file-height="1372" /></a><figcaption> Hartă topografică a Sloveniei </figcaption></figure> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Triglav.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/Triglav.jpg/220px-Triglav.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/Triglav.jpg/330px-Triglav.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/Triglav.jpg/440px-Triglav.jpg 2x" data-file-width="1600" data-file-height="1200" /></a><figcaption> Muntele <a href="/wiki/Triglav" title="Triglav">Triglav</a> </figcaption></figure> Slovenia este situată în Europa Centrală și de Sud-Est, atingând Alpii și cu ieșire la Marea Mediterană. Se află între latitudinile de <a href="/wiki/Paralela_45_nord" title="Paralela 45 nord">45°</a> și <a href="/w/index.php?title=47%C2%B0_N&action=edit&redlink=1" class="new" title="47° N — pagină inexistentă">47° N</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1256610" class="extiw" title="d:Q1256610">d</a>) și longitudinile de <a href="/w/index.php?title=13%C2%B0&action=edit&redlink=1" class="new" title="13° — pagină inexistentă">13°</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2704721" class="extiw" title="d:Q2704721">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=17%C2%B0_E.&action=edit&redlink=1" class="new" title="17° E. — pagină inexistentă">17° E.</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2705870" class="extiw" title="d:Q2705870">d</a>) <a href="/w/index.php?title=Al_15-lea_meridian_estic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Al 15-lea meridian estic — pagină inexistentă">Al 15-lea meridian estic</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2700643" class="extiw" title="d:Q2700643">d</a>) aproape corespunde cu mijlocul pe direcția vest-est.<a href="#cite_note-83">[83]</a> <a href="/w/index.php?title=Centrul_Geometric_al_Republicii_Slovenia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Centrul Geometric al Republicii Slovenia — pagină inexistentă">Centrul Geometric al Republicii Slovenia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3442633" class="extiw" title="d:Q3442633">d</a>) se află la <a href="/wiki/Coordonate_geografice" title="Coordonate geografice">coordonatele</a> 46°07'11.8 "N și 14°48'55.2" E,<a href="#cite_note-84">[84]</a> în <a href="/wiki/Slivna,_Litija" title="Slivna, Litija">Slivna,</a> în <a href="/wiki/Litija" title="Litija">comuna Litija</a>.<a href="#cite_note-85">[85]</a> Cel mai înalt vârf al Sloveniei este <a href="/wiki/Triglav" title="Triglav">Triglav</a> (2.864 m); altitudinea medie a țării <a href="/wiki/Metri_deasupra_nivelului_m%C4%83rii" title="Metri deasupra nivelului mării">deasupra nivelului mării</a> este de 557 m. Patru regiuni geografice europene se întâlnesc în Slovenia: <a href="/wiki/Alpi" title="Alpi">Alpii</a>, <a href="/wiki/Alpii_Dinarici" title="Alpii Dinarici">Alpii Dinaricii</a>, <a href="/wiki/Bazinul_Panonic" title="Bazinul Panonic">Câmpia Panonică</a> și <a href="/wiki/Marea_Mediteran%C4%83" title="Marea Mediterană">Marea Mediterană</a>. Deși se află pe malul <a href="/wiki/Marea_Adriatic%C4%83" title="Marea Adriatică">Mării Adriatice</a>, cea mai mare parte a Sloveniei se află în <a href="/wiki/Bazin_hidrografic" title="Bazin hidrografic">bazinul hidrografic</a> al <a href="/wiki/Marea_Neagr%C4%83" title="Marea Neagră">Mării Negre</a>. Alpii — inclusiv Alpii Iulieni, Alpii Kamnik-Savinja și lanțul <a href="/wiki/Karawank" class="mw-redirect" title="Karawank">Karawank</a>, precum și masivul Pohorje — domină nordul Sloveniei de-a lungul graniței sale lungi cu Austria. Coasta slovenă a Mării Adriatice se întinde pe aproximativ 47 km <a href="#cite_note-86">[86]</a> între Italia și Croația. Termenul „<a href="/wiki/Carst" title="Carst">relief carstic</a>” este denumit după <a href="/wiki/Podi%C8%99ul_Karst" title="Podișul Karst">platoul Karst</a> din sud-vestul Sloveniei, o regiune calcaroasă cu râuri subterane, chei și peșteri, între Ljubljana și Marea Mediterană. Pe câmpia panonică de la est și nord-est, spre granițele cu Croația și Ungaria, peisajul este în esență șes. Cu toate acestea, majoritatea teritoriului sloven este deluros sau muntos, aproximativ 90% din suprafață fiind la altitudini de peste 200 m <a href="/wiki/Metri_deasupra_nivelului_m%C4%83rii" title="Metri deasupra nivelului mării">deasupra nivelului mării</a>. Peste jumătate din țară (11.823 km²) este acoperită de păduri.<a href="#cite_note-87">[87]</a> Slovenia este, astfel, a treia cea mai împădurită țară din Europa, după <a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda">Finlanda</a> și <a href="/wiki/Suedia" title="Suedia">Suedia</a>. Pădurile sunt predominant <a href="/wiki/Fagus" title="Fagus">fag</a>, amestec <a href="/wiki/Brad" title="Brad">brad</a>-fag și fag-<a href="/wiki/Stejar_(botanic%C4%83)" class="mw-redirect" title="Stejar (botanică)">stejar</a> și au o capacitate de producție relativ ridicată.<a href="#cite_note-88">[88]</a> Mai există încă și rămășițe ale pădurilor primordiale, cea mai mare din zona <a href="/wiki/Ko%C4%8Devje" title="Kočevje">Kočevje</a>. Pășunile acoperă 5.593 km², iar câmpurile și grădinile 954 km². Există 363 km² de livezi și 216 km² de vii. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Geologia">Geologia</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=15" title="Modifică secțiunea: Geologia" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=15" title="Edit section's source code: Geologia">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:%C5%BDlebi%C4%8Di.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/49/%C5%BDlebi%C4%8Di.jpg/220px-%C5%BDlebi%C4%8Di.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/49/%C5%BDlebi%C4%8Di.jpg/330px-%C5%BDlebi%C4%8Di.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/49/%C5%BDlebi%C4%8Di.jpg/440px-%C5%BDlebi%C4%8Di.jpg 2x" data-file-width="1024" data-file-height="683" /></a><figcaption> Scurgerile de soluții (cunoscute și sub denumirea de rillenkarren) sunt o caracteristică <a href="/wiki/Carst" title="Carst">carstică</a> a Podișului Karst, ca și în multe alte zone carstice ale lumii. </figcaption></figure> Slovenia se află într-o <a href="/w/index.php?title=Zon%C4%83_seismic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zonă seismică — pagină inexistentă">zonă seismică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7249040" class="extiw" title="d:Q7249040">d</a>) destul de activă datorită poziției sale pe <a href="/w/index.php?title=Placa_Adriatic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Placa Adriatică — pagină inexistentă">placa Adriatică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q376417" class="extiw" title="d:Q376417">d</a>), care este presată între <a href="/wiki/Placa_Eurasiatic%C4%83" title="Placa Eurasiatică">placa eurasiatică</a> la nord și <a href="/w/index.php?title=Placa_african%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Placa africană — pagină inexistentă">placa africană</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q203548" class="extiw" title="d:Q203548">d</a>) la sud, rotindu-se în sens trigonometric.<a href="#cite_note-Seisme-89">[89]</a> Astfel, țara se află la intersecția a trei unități geotectonice importante: Alpii la nord, Alpii Dinarici la sud, și Câmpia Panonică la est.<a href="#cite_note-Seisme-89">[89]</a> Oamenii de știință au reușit să identifice 60 de cutremure distrugătoare de-a lungul istoriei. În plus, o rețea de stații seismice este activă în întreaga țară.<a href="#cite_note-Seisme-89">[89]</a> Multe părți din Slovenia au un sol carbonat și s-a dezvoltat un sistem extins subteran. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Regiuni_naturale">Regiuni naturale</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=16" title="Modifică secțiunea: Regiuni naturale" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=16" title="Edit section's source code: Regiuni naturale">modificare sursă</a>]</div> Primele regionalizări ale Sloveniei au fost făcute de geografii <a href="/w/index.php?title=Anton_Melik&action=edit&redlink=1" class="new" title="Anton Melik — pagină inexistentă">Anton Melik</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q737297" class="extiw" title="d:Q737297">d</a>) (1935-1936) și <a href="/w/index.php?title=Svetozar_Ile%C5%A1i%C4%8D&action=edit&redlink=1" class="new" title="Svetozar Ilešič — pagină inexistentă">Svetozar Ilešič</a> (1968). Noua regionalizare a lui <a href="/w/index.php?title=Ivan_Gams&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ivan Gams — pagină inexistentă">Ivan Gams</a> a împărțit Slovenia în următoarele macroregiuni:<a href="#cite_note-90">[90]</a> <ul><li><a href="/wiki/Alpi" title="Alpi">Alpii</a> (Alpe)</li> <li><a href="/w/index.php?title=Subalpii_Sloveni&action=edit&redlink=1" class="new" title="Subalpii Sloveni — pagină inexistentă">peisajele subalpine</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q218060" class="extiw" title="d:Q218060">d</a>) (predalpski svet)</li> <li><a href="/w/index.php?title=Litoralul_Sloven&action=edit&redlink=1" class="new" title="Litoralul Sloven — pagină inexistentă">Litoralul sloven</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q125323" class="extiw" title="d:Q125323">d</a>) sau Slovenia <a href="/wiki/Zona_mediteranean%C4%83" class="mw-redirect" title="Zona mediteraneană">Submediteraneană</a> (Primorje sau submediteranska Slovenija)</li> <li>podișurile <a href="/wiki/Alpii_Dinarici" title="Alpii Dinarici">Dinarice</a> ale Sloveniei continentale (dinarske planote celinske Slovenije)</li> <li><a href="/wiki/Bazinul_Panonic" title="Bazinul Panonic">Slovenia subpanonică</a> (subpanonska Slovenija)</li></ul> Conform unei regionalizări geografice naturale mai noi, țara este formată din patru macroregiuni. Acestea sunt peisajele alpin, mediteraneean, dinaric și <a href="/wiki/Panonia" title="Panonia">panonic</a>. Macroregiunile sunt definite în funcție de unitățile principale de relief (Alpii, Câmpia Panonică, Alpii Dinarici) și tipurile de climă (submediteraneană, temperat-continentală, montană).<a href="#cite_note-91">[91]</a> Acestea sunt adesea destul de întrețesute. Zonele protejate din Slovenia cuprind parcurile naționale, parcurile regionale și parcurile naturale, cel mai mare dintre acestea fiind <a href="/w/index.php?title=Parcul_Na%C8%9Bional_Triglav&action=edit&redlink=1" class="new" title="Parcul Național Triglav — pagină inexistentă">Parcul Național Triglav</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1163005" class="extiw" title="d:Q1163005">d</a>). Există 286 de <a href="/wiki/Natura_2000" title="Natura 2000">arii protejate</a> <a href="/wiki/Natura_2000" title="Natura 2000">Natura 2000</a>, care reprezintă 36% din suprafața țării, cel mai mare procent din statele Uniunii Europene.<a href="#cite_note-92">[92]</a> În plus, potrivit <a href="/wiki/Indicele_performan%C8%9Bei_de_mediu" title="Indicele performanței de mediu">Indicelui de Performanță Ecologică</a>, calculat de <a href="/wiki/Universitatea_Yale" title="Universitatea Yale">Universitatea Yale</a>, Slovenia este considerată „foarte performantă” datorită eforturilor de protecție a mediului.<a href="#cite_note-93">[93]</a> <ul class="gallery mw-gallery-packed"> <li class="gallerybox" style="width: 183.33333333333px"> <div class="thumb" style="width: 181.33333333333px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Strunjan_bay_(24209577441).jpg" class="mw-file-description" title="Coasta slovenă stâncoasă"><img alt="Coasta slovenă stâncoasă" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/60/Strunjan_bay_%2824209577441%29.jpg/272px-Strunjan_bay_%2824209577441%29.jpg" decoding="async" width="182" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/60/Strunjan_bay_%2824209577441%29.jpg/408px-Strunjan_bay_%2824209577441%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/60/Strunjan_bay_%2824209577441%29.jpg/544px-Strunjan_bay_%2824209577441%29.jpg 2x" data-file-width="4928" data-file-height="3264" /></a></div> <div class="gallerytext">Coasta slovenă <a href="/wiki/Falez%C4%83" title="Faleză">stâncoasă</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 162px"> <div class="thumb" style="width: 160px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Goriska_Brda_PA64.jpg" class="mw-file-description" title="Slovenia submediteraneană: podgorii din dealurile Gorizia⁠(d)"><img alt="Slovenia submediteraneană: podgorii din dealurile Gorizia⁠(d)" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/Goriska_Brda_PA64.jpg/240px-Goriska_Brda_PA64.jpg" decoding="async" width="160" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/Goriska_Brda_PA64.jpg/360px-Goriska_Brda_PA64.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/Goriska_Brda_PA64.jpg/480px-Goriska_Brda_PA64.jpg 2x" data-file-width="2560" data-file-height="1920" /></a></div> <div class="gallerytext">Slovenia submediteraneană: <a href="/wiki/Podgorie" class="mw-redirect" title="Podgorie">podgorii</a> din <a href="/w/index.php?title=Dealurile_Gorizia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dealurile Gorizia — pagină inexistentă">dealurile Gorizia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1109872" class="extiw" title="d:Q1109872">d</a>)</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 234.66666666667px"> <div class="thumb" style="width: 232.66666666667px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:2015-5-Slivnica%26Cerkni%C5%A1ko_jezero_(9).JPG" class="mw-file-description" title="Slovenia Dinarică: Lacul intermitent Cerknica⁠(d)"><img alt="Slovenia Dinarică: Lacul intermitent Cerknica⁠(d)" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/91/2015-5-Slivnica%26Cerkni%C5%A1ko_jezero_%289%29.JPG/349px-2015-5-Slivnica%26Cerkni%C5%A1ko_jezero_%289%29.JPG" decoding="async" width="233" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/91/2015-5-Slivnica%26Cerkni%C5%A1ko_jezero_%289%29.JPG/524px-2015-5-Slivnica%26Cerkni%C5%A1ko_jezero_%289%29.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/91/2015-5-Slivnica%26Cerkni%C5%A1ko_jezero_%289%29.JPG/698px-2015-5-Slivnica%26Cerkni%C5%A1ko_jezero_%289%29.JPG 2x" data-file-width="3261" data-file-height="1682" /></a></div> <div class="gallerytext">Slovenia <a href="/wiki/Alpii_Dinarici" title="Alpii Dinarici">Dinarică</a>: <a href="/w/index.php?title=Lacul_intermitent_Cerknica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lacul intermitent Cerknica — pagină inexistentă">Lacul intermitent Cerknica</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q205836" class="extiw" title="d:Q205836">d</a>) </div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 229.33333333333px"> <div class="thumb" style="width: 227.33333333333px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Julian_Alps_with_Prisojnik_and_Razor.jpg" class="mw-file-description" title="Peisaj alpin: Vedere la Lacul Jasna lângă Kranjska Gora, cu munții Prisojnik⁠(d) și Razor⁠(d) în spate"><img alt="Peisaj alpin: Vedere la Lacul Jasna lângă Kranjska Gora, cu munții Prisojnik⁠(d) și Razor⁠(d) în spate" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a4/Julian_Alps_with_Prisojnik_and_Razor.jpg/341px-Julian_Alps_with_Prisojnik_and_Razor.jpg" decoding="async" width="228" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a4/Julian_Alps_with_Prisojnik_and_Razor.jpg/511px-Julian_Alps_with_Prisojnik_and_Razor.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a4/Julian_Alps_with_Prisojnik_and_Razor.jpg/681px-Julian_Alps_with_Prisojnik_and_Razor.jpg 2x" data-file-width="2527" data-file-height="1336" /></a></div> <div class="gallerytext">Peisaj <a href="/wiki/Alpii_Iulieni" title="Alpii Iulieni">alpin</a>: Vedere la Lacul Jasna lângă <a href="/wiki/Kranjska_Gora" title="Kranjska Gora">Kranjska Gora,</a> cu <a href="/w/index.php?title=Mun%C8%9Bii_Prisojnik&action=edit&redlink=1" class="new" title="Munții Prisojnik — pagină inexistentă">munții Prisojnik</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q238644" class="extiw" title="d:Q238644">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Razor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Razor — pagină inexistentă">Razor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1040008" class="extiw" title="d:Q1040008">d</a>) în spate</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 182.66666666667px"> <div class="thumb" style="width: 180.66666666667px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Cerkno_-_Labinje.jpg" class="mw-file-description" title="Peisaj subalpin: satul Labinje de lângă Cerkno"><img alt="Peisaj subalpin: satul Labinje de lângă Cerkno" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/Cerkno_-_Labinje.jpg/271px-Cerkno_-_Labinje.jpg" decoding="async" width="181" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/Cerkno_-_Labinje.jpg/407px-Cerkno_-_Labinje.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/Cerkno_-_Labinje.jpg/542px-Cerkno_-_Labinje.jpg 2x" data-file-width="1500" data-file-height="996" /></a></div> <div class="gallerytext">Peisaj subalpin: satul <a href="/wiki/Labinje" title="Labinje">Labinje</a> de lângă <a href="/wiki/Cerkno" title="Cerkno">Cerkno</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 182px"> <div class="thumb" style="width: 180px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Lendava.wi.jpg" class="mw-file-description" title="Slovenia panonică: orașul Lendava din Prekmurje"><img alt="Slovenia panonică: orașul Lendava din Prekmurje" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ac/Lendava.wi.jpg/270px-Lendava.wi.jpg" decoding="async" width="180" height="120" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ac/Lendava.wi.jpg/405px-Lendava.wi.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ac/Lendava.wi.jpg/540px-Lendava.wi.jpg 2x" data-file-width="1500" data-file-height="1000" /></a></div> <div class="gallerytext">Slovenia panonică: orașul <a href="/wiki/Lendava" title="Lendava">Lendava</a> din <a href="/wiki/Prekmurje" title="Prekmurje">Prekmurje</a></div> </li> </ul> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Clima">Clima</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=17" title="Modifică secțiunea: Clima" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=17" title="Edit section's source code: Clima">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:View_from_Mangart_MC.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/View_from_Mangart_MC.jpg/220px-View_from_Mangart_MC.jpg" decoding="async" width="220" height="77" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/View_from_Mangart_MC.jpg/330px-View_from_Mangart_MC.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/View_from_Mangart_MC.jpg/440px-View_from_Mangart_MC.jpg 2x" data-file-width="6042" data-file-height="2109" /></a><figcaption> Diferite tipuri de nori în <a href="/wiki/Alpii_Iulieni" title="Alpii Iulieni">Alpii Iulieni</a> (nord-vestul Sloveniei), după văzuți din vârful <a href="/w/index.php?title=Mangart&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mangart — pagină inexistentă">Mangart</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1890215" class="extiw" title="d:Q1890215">d</a>) în septembrie 2007. </figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Climate_types_Slovenia_1970-2000.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d7/Climate_types_Slovenia_1970-2000.JPG/220px-Climate_types_Slovenia_1970-2000.JPG" decoding="async" width="220" height="324" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d7/Climate_types_Slovenia_1970-2000.JPG/330px-Climate_types_Slovenia_1970-2000.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d7/Climate_types_Slovenia_1970-2000.JPG/440px-Climate_types_Slovenia_1970-2000.JPG 2x" data-file-width="765" data-file-height="1125" /></a><figcaption> Tipurile de climă din Slovenia între 1970-2000 și climogramele pentru localități selectate. </figcaption></figure> Slovenia este situată în latitudini temperate. Clima este, de asemenea, influențată de varietatea reliefului și de influența <a href="/wiki/Alpi" title="Alpi">Alpilor</a> și <a href="/wiki/Marea_Adriatic%C4%83" title="Marea Adriatică">Mării Adriatice</a>. În nord-est, prevalează tipul <a href="/wiki/Climat_temperat-continental" title="Climat temperat-continental">climatic continental</a> cu cea mai mare diferență dintre temperaturile de iarnă și de vară. În regiunea de coastă, există un <a href="/wiki/Clim%C4%83_mediteranean%C4%83" class="mw-redirect" title="Climă mediteraneană">climat</a> <a href="/wiki/Clim%C4%83_mediteranean%C4%83" class="mw-redirect" title="Climă mediteraneană">submediteranean</a>. Efectul mării asupra valorilor temperaturii este vizibil și în valea <a href="/wiki/Isonzo" title="Isonzo">Soča</a>, în timp ce în regiunile montane înalte domină <a href="/wiki/Climat_alpin" title="Climat alpin">climatul alpin</a>. Există o puternică interacțiune între aceste trei sisteme climatice în cea mai mare parte a țării.<a href="#cite_note-arso.gov.si-94">[94]</a><a href="#cite_note-arso.gov.si_Meteo_Archive-95">[95]</a> <a href="/wiki/Precipita%C8%9Bie_(meteorologie)" title="Precipitație (meteorologie)">Precipitațiile</a>, adesea provenite din Golful Genovei,<a href="#cite_note-96">[96]</a> variază în întreaga țară, cu peste 3.500 mm în unele regiuni occidentale și scăzând la 800 mm în <a href="/wiki/Prekmurje" title="Prekmurje">Prekmurje</a>. Zăpada este destul de frecventă în timpul iernii, iar stratul de zăpadă înregistrate în Ljubljana în 1952 a fost de 146 cm. În comparație cu Europa de Vest, Slovenia nu este foarte vântoasă, deoarece este protejată de Alpi. Vitezele medii ale vântului sunt mai mici decât în câmpiile din țările vecine. Datorită terenului accidentat, sunt prezente vânturi verticale locale cu perioade zilnice. În afară de acestea, există trei vânturi de o importanță regională deosebită: <a href="/wiki/Bora_(v%C3%A2nt)" title="Bora (vânt)">bora</a>, <a href="/wiki/Sirocco" title="Sirocco">jugo</a> și <a href="/wiki/Foehn" class="mw-redirect" title="Foehn">foehn</a>. Jugo și bora sunt caracteristice litoralului, Jugo este umed și cald, iar bora este de obicei rece. Foehnul este tipic regiunilor alpine din nordul Sloveniei. În general, în Slovenia există vânturi dinspre nord-est, vânturi dinspre sud-est și <a href="/w/index.php?title=V%C3%A2nturi_nordice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vânturi nordice — pagină inexistentă">vânturi nordice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q21332443" class="extiw" title="d:Q21332443">d</a>).<a href="#cite_note-97">[97]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Apele">Apele</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=18" title="Modifică secțiunea: Apele" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=18" title="Edit section's source code: Apele">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Triglav_National_Park_(7892861178).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/Triglav_National_Park_%287892861178%29.jpg/170px-Triglav_National_Park_%287892861178%29.jpg" decoding="async" width="170" height="227" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/Triglav_National_Park_%287892861178%29.jpg/255px-Triglav_National_Park_%287892861178%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/Triglav_National_Park_%287892861178%29.jpg/340px-Triglav_National_Park_%287892861178%29.jpg 2x" data-file-width="2736" data-file-height="3648" /></a><figcaption> Râul <a href="/wiki/Isonzo" title="Isonzo">Soča</a> curge prin Parcul Național Triglav </figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Lake_Bohinj_(9452094709).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/Lake_Bohinj_%289452094709%29.jpg/220px-Lake_Bohinj_%289452094709%29.jpg" decoding="async" width="220" height="104" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/Lake_Bohinj_%289452094709%29.jpg/330px-Lake_Bohinj_%289452094709%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/Lake_Bohinj_%289452094709%29.jpg/440px-Lake_Bohinj_%289452094709%29.jpg 2x" data-file-width="1024" data-file-height="483" /></a><figcaption> <a href="/w/index.php?title=Lacul_Bohinj&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lacul Bohinj — pagină inexistentă">Lacul Bohinj</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q831903" class="extiw" title="d:Q831903">d</a>), cel mai mare lac din Slovenia, unul dintre cele două izvoare ale <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Sava" title="Râul Sava">râului Sava</a> </figcaption></figure> Teritoriul sloven aparține în principal (16.423 km², adică 81%), bazinului <a href="/wiki/Marea_Neagr%C4%83" title="Marea Neagră">Mării Negre</a>. <a href="/wiki/Marea_Adriatic%C4%83" title="Marea Adriatică">Mării Adriatice</a> îi aparține o parte mai mică (3.850 km², adică 19%). Aceste două părți sunt împărțite în unități mai mici pe baza râurilor lor centrale: bazinul <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Mur" title="Râul Mur">Murului</a>, bazinul <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Drava" title="Râul Drava">Dravei</a>, bazinul <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Sava" title="Râul Sava">Savei</a> cu bazinul râului <a href="/wiki/Kupa" class="mw-disambig" title="Kupa">Kolpa</a> și bazinul râurilor Adriatice.<a href="#cite_note-98">[98]</a> În comparație cu <a href="/wiki/%C8%9Aar%C4%83_dezvoltat%C4%83" title="Țară dezvoltată">țările dezvoltate</a>, calitatea apei din Slovenia este considerată printre cele mai ridicate din Europa. Unul dintre motive este fără îndoială că majoritatea râurilor izvorăsc din munții Sloveniei. Dar aceasta nu înseamnă că Slovenia nu are probleme cu calitatea apei de suprafață și a apei subterane, în special în zonele cu <a href="/wiki/Agricultur%C4%83_intensiv%C4%83" title="Agricultură intensivă">agricultură intensivă</a>.<a href="#cite_note-99">[99]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Biodiversitatea">Biodiversitatea</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=19" title="Modifică secțiunea: Biodiversitatea" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=19" title="Edit section's source code: Biodiversitatea">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:P_anguinus2.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f1/P_anguinus2.jpg/220px-P_anguinus2.jpg" decoding="async" width="220" height="152" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f1/P_anguinus2.jpg 1.5x" data-file-width="300" data-file-height="207" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Proteu_de_pe%C8%99ter%C4%83" title="Proteu de peșteră">Olmul</a> poate fi găsit în <a href="/wiki/Postojnska_jama" class="mw-redirect" title="Postojnska jama">peștera Postojna</a> și în alte peșteri din țară. </figcaption></figure> Slovenia a semnat la <time datetime="1992-06-13">13 iunie 1992</time> <a href="/wiki/Conven%C8%9Bia_privind_diversitatea_biologic%C4%83" title="Convenția privind diversitatea biologică">Convenția de la Rio privind diversitatea biologică</a> și a devenit parte la convenție la <time datetime="1996-07-09">9 iulie 1996</time>.<a href="#cite_note-100">[100]</a> Ulterior, a elaborat o <a href="/w/index.php?title=Plan_de_ac%C8%9Biune_pentru_biodiversitate&action=edit&redlink=1" class="new" title="Plan de acțiune pentru biodiversitate — pagină inexistentă">strategie națională și un plan de acțiune privind biodiversitatea</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4914772" class="extiw" title="d:Q4914772">d</a>), care au fost primite de convenție la <time datetime="2002-05-30">30 mai 2002</time>. Slovenia se distinge printr-o mare varietate de habitate<a href="#cite_note-101">[101]</a> datorită contactului dintre unitățile geologice și regiunile biogeografice și datorită influențelor umane. Aproximativ 12,5% din teritoriu este protejat, cu 35,5% în rețeaua ecologică <a href="/wiki/Natura_2000" title="Natura 2000">Natura 2000</a>.<a href="#cite_note-102">[102]</a> În ciuda acestui fapt, din cauza poluării și a degradării mediului, diversitatea este în declin. <dl><dt>Animale</dt></dl> <a href="/wiki/Capra_alpin%C4%83" title="Capra alpină">ibex</a><a href="/wiki/Biodiversitate" title="Biodiversitate">Diversitatea biologică</a> a țării este ridicată, 1% din organismele lumii trăind în Slovenia, a cărei suprafață reprezintă 0,004% din suprafața Pământului.<a href="#cite_note-103">[103]</a> Există 75 de specii de mamifere, printre care <a href="/wiki/Marmot%C4%83" title="Marmotă">marmote</a>, <a href="/wiki/Capra_alpin%C4%83" title="Capra alpină">capre alpine</a> și <a href="/wiki/Capr%C4%83-neagr%C4%83" title="Capră-neagră">capre negre</a>. Există numeroși <a href="/wiki/Cerb" title="Cerb">cerbi</a>, <a href="/wiki/C%C4%83prioar%C4%83" title="Căprioară">căpriori</a>, <a href="/wiki/Mistre%C8%9B" title="Mistreț">mistreți</a> și <a href="/wiki/Iepure" title="Iepure">iepuri sălbatici</a>.<a href="#cite_note-NFPRes-104">[104]</a> <a href="/wiki/P%C3%A2r%C8%99_cenu%C8%99iu" title="Pârș cenușiu">Pârșul</a> se găsește adesea în pădurile slovene de fag. Capturarea acestor animale are o tradiție îndelungată și face parte din identitatea națională slovenă.<a href="#cite_note-105">[105]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:%C4%8Cebela_na_cvetu_marelice.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ab/%C4%8Cebela_na_cvetu_marelice.jpg/220px-%C4%8Cebela_na_cvetu_marelice.jpg" decoding="async" width="220" height="202" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ab/%C4%8Cebela_na_cvetu_marelice.jpg/330px-%C4%8Cebela_na_cvetu_marelice.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ab/%C4%8Cebela_na_cvetu_marelice.jpg/440px-%C4%8Cebela_na_cvetu_marelice.jpg 2x" data-file-width="1600" data-file-height="1469" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Apis_mellifera_carnica" title="Apis mellifera carnica">Albina carniolană</a> este originară din Slovenia și este o subspecie al albinei occidentale. </figcaption></figure> Carnivore importante sunt <a href="/wiki/R%C3%A2s_eurasiatic" title="Râs eurasiatic">râsul eurasiatic</a>,<a href="#cite_note-106">[106]</a><a href="#cite_note-107">[107]</a> <a href="/wiki/Pisic%C4%83_s%C4%83lbatic%C4%83" title="Pisică sălbatică">pisica sălbatică</a> europeană, <a href="/wiki/Vulpe" title="Vulpe">vulpea</a> (în special <a href="/wiki/Vulpe_ro%C8%99ie" title="Vulpe roșie">vulpea roșie</a>) și <a href="/wiki/Canis_aureus_moreoticus" title="Canis aureus moreoticus">șacalul european</a>.<a href="#cite_note-108">[108]</a> Există <a href="/wiki/Arici" title="Arici">arici</a>, <a href="/wiki/Jder" title="Jder">jderi</a> și șerpi cum ar fi viperele și <a href="/wiki/%C8%98arpe_de_cas%C4%83" title="Șarpe de casă">șerpii de casă</a>. Conform estimărilor recente, Slovenia are circa 40–60 de <a href="/wiki/Lup_cenu%C8%99iu" title="Lup cenușiu">lupi</a><a href="#cite_note-109">[109]</a> și aproximativ 450 de <a href="/wiki/Urs_brun" title="Urs brun">urși bruni</a>.<a href="#cite_note-110">[110]</a><a href="#cite_note-111">[111]</a> Slovenia găzduiește un număr extrem de divers de specii de peșteră, câteva zeci fiind <a href="/wiki/Endemism" title="Endemism">specii endemice</a>.<a href="#cite_note-112">[112]</a> Printre vertebratele de peșteră, singura cunoscută este <a href="/wiki/Proteu_de_pe%C8%99ter%C4%83" title="Proteu de peșteră">olmul</a>, care trăiește în Karst, Carniola Inferioară și Carniola Albă. Singura specie obișnuită de <a href="/wiki/Cetacee" title="Cetacee">cetacee</a> găsită în nordul Mării Adriatice de nord este <a href="/w/index.php?title=Tursiops&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tursiops — pagină inexistentă">alifanul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q149069" class="extiw" title="d:Q149069">d</a>) (Tursiops truncatus). <a href="#cite_note-113">[113]</a> Există o mare varietate de păsări, cum ar fi <a href="/wiki/Huhurez-mic" class="mw-redirect" title="Huhurez-mic">huhurezul</a>, <a href="/wiki/Ciuf_de_p%C4%83dure" title="Ciuf de pădure">ciuful</a>, <a href="/wiki/Bubo" title="Bubo">bufnița-vultur</a>, <a href="/w/index.php?title=%C8%98oimii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Șoimii — pagină inexistentă">șoimii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q846664" class="extiw" title="d:Q846664">d</a>) și <a href="/wiki/%C8%98erpar" title="Șerpar">șerparii</a>. Au fost consemnate și alte păsări de pradă, precum și un număr tot mai mare de <a href="/wiki/Raven" class="mw-redirect" title="Raven">corbi</a>, <a href="/wiki/Ciori" class="mw-redirect" title="Ciori">ciori</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q388450" class="extiw" title="d:Q388450">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Co%C8%9Bofene&action=edit&redlink=1" class="new" title="Coțofene — pagină inexistentă">coțofene</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2495957" class="extiw" title="d:Q2495957">d</a>) care migrează în Ljubljana și Maribor, unde le priește.<a href="#cite_note-114">[114]</a> Printre alte păsări se numără <a href="/wiki/Cioc%C4%83nitoare_neagr%C4%83" title="Ciocănitoare neagră">ciocănitoarea neagră</a> și <a href="/wiki/Cioc%C4%83nitoare_verde" title="Ciocănitoare verde">cea verde</a> și <a href="/wiki/Barz%C4%83_alb%C4%83" title="Barză albă">barza albă</a>, care cuibărește în principal în <a href="/wiki/Prekmurje" title="Prekmurje">Prekmurje</a>. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Lipica_horses_(7198987762).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ac/Lipica_horses_%287198987762%29.jpg/220px-Lipica_horses_%287198987762%29.jpg" decoding="async" width="220" height="108" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ac/Lipica_horses_%287198987762%29.jpg/330px-Lipica_horses_%287198987762%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ac/Lipica_horses_%287198987762%29.jpg/440px-Lipica_horses_%287198987762%29.jpg 2x" data-file-width="1600" data-file-height="787" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Lipi%C8%9Ban" title="Lipițan">Lipițani</a> la pășune </figcaption></figure> Există 13 animale domestice indigene din Slovenia,<a href="#cite_note-115">[115]</a> din opt specii (găină, porc, câine, cal, oaie, capră, albină, și vacă).<a href="#cite_note-Meglič2003-116">[116]</a> Printre acestea se numără <a href="/w/index.php?title=Ciob%C4%83nescul_de_Karst&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ciobănescul de Karst — pagină inexistentă">ciobănescul de Karst</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q37954" class="extiw" title="d:Q37954">d</a>),<a href="#cite_note-FCI2009doc-117">[117]</a> <a href="/wiki/Apis_mellifera_carnica" title="Apis mellifera carnica">albina carniolană</a> și calul <a href="/wiki/Lipi%C8%9Ban" title="Lipițan">Lipițan</a>.<a href="#cite_note-Meglič2003-116">[116]</a> Acestea au fost conservate <a href="/w/index.php?title=Conservare_ex-situ&action=edit&redlink=1" class="new" title="Conservare ex-situ — pagină inexistentă">conservare ex-situ</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q994064" class="extiw" title="d:Q994064">d</a>) și <a href="/wiki/In_situ" title="In situ">in situ</a>.<a href="#cite_note-118">[118]</a> <a href="/w/index.php?title=Salmo_marmoratus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Salmo marmoratus — pagină inexistentă">Păstrăvul marmorat</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q22231158" class="extiw" title="d:Q22231158">d</a>) (Salmo marmoratus) este un pește sloven indigen.<a href="#cite_note-Balkan_Trout_Restoration_Group-119">[119]</a> S-au introdus programe de reproducere extinse pentru a repopula păstrăvul marmorat în lacuri și pe râurile invadate de specii de <a href="/wiki/P%C4%83str%C4%83v" title="Păstrăv">păstrăvi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2258881" class="extiw" title="d:Q2258881">d</a>) neindigene. În Slovenia trăiește și <a href="/wiki/Somn_(pe%C8%99te)" title="Somn (pește)">somnul</a>. <dl><dt>Fungi</dt></dl> Peste de 2.400 specii de ciuperci au fost înregistrate din Slovenia<a href="#cite_note-120">[120]</a> și, din moment ce această cifră nu include fungii care formează licheni, numărul total de fungi sloveni deja cunoscuți este, fără îndoială, mult mai mare. Multe rămân să fie descoperite. <dl><dt>Plante</dt></dl> Slovenia este a treia cea mai împădurită țară din Europa,<a href="#cite_note-121">[121]</a> cu 58,3% din teritoriu acoperit de păduri.<a href="#cite_note-122">[122]</a> Pădurile reprezintă o resursă naturală importantă, iar exploatarea forestieră este menținută la minimum. În interiorul țării sunt păduri tipice din <a href="/wiki/Europa_Central%C4%83" title="Europa Centrală">Europa Centrală</a>, predominant <a href="/wiki/Stejar_(botanic%C4%83)" class="mw-redirect" title="Stejar (botanică)">stejar</a> și <a href="/wiki/Fagus" title="Fagus">fag</a>. În munți, sunt mai frecvenți <a href="/wiki/Picea" title="Picea">molidul</a>, <a href="/wiki/Brad" title="Brad">bradul</a> și <a href="/wiki/Pin_(arbore)" title="Pin (arbore)">pinul</a>. Pinii cresc și în <a href="/wiki/Podi%C8%99ul_Karst" title="Podișul Karst">Podișul Karst</a>, deși numai o treime din regiune este acoperită de păduri de pin. <a href="/wiki/Tei" title="Tei">Teiul</a>, comun în pădurile slovene, este un simbol național. <a href="/wiki/Linia_arborilor" class="mw-redirect" title="Linia arborilor">Linia arborilor</a> este la 1.800–1.900 m. <a href="#cite_note-123">[123]</a> În Alpi, se găsesc flori ca <a href="/w/index.php?title=Daphne_blagayana&action=edit&redlink=1" class="new" title="Daphne blagayana — pagină inexistentă">Daphne blagayana</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q676451" class="extiw" title="d:Q676451">d</a>), <a href="/wiki/Gen%C8%9Bian%C4%83" title="Gențiană">gențiana</a> (<a href="/w/index.php?title=Gentiana_clusii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gentiana clusii — pagină inexistentă">Gentiana clusii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q159969" class="extiw" title="d:Q159969">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Gentiana_froelichi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gentiana froelichi — pagină inexistentă">Gentiana froelichi</a>), <a href="/w/index.php?title=Primula_auricula&action=edit&redlink=1" class="new" title="Primula auricula — pagină inexistentă">Primula auricula</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q164186" class="extiw" title="d:Q164186">d</a>), <a href="/wiki/Floarea-reginei" title="Floarea-reginei">floarea de colț</a> (simbolul al alpinismului sloven), <a href="/wiki/Papucul_doamnei" title="Papucul doamnei">papucul doamnei</a>, <a href="/wiki/Fritillaria_meleagris" title="Fritillaria meleagris">Fritillaria meleagris</a>, (laleaua pestriță) și <a href="/w/index.php?title=Pulsatilla_grandis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pulsatilla grandis — pagină inexistentă">Grandis Pulsatilla</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q145399" class="extiw" title="d:Q145399">d</a>). În Slovenia există multe plante de grupuri utile din punct de vedere <a href="/w/index.php?title=Etnobotanic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Etnobotanică — pagină inexistentă">etnobotanic</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q841408" class="extiw" title="d:Q841408">d</a>). Din cele 59 de specii de importanță etnobotanică cunoscute, unele, cum ar fi <a href="/wiki/Aconitum_napellus" title="Aconitum napellus">Aconitum napellus</a>, <a href="/wiki/Cannabis_sativa" class="mw-redirect" title="Cannabis sativa">Cannabis sativa</a> și <a href="/wiki/Tisa_(arbore)" title="Tisa (arbore)">Taxus baccata</a>, sunt restricționate la utilizare conform Monitorului Oficial al Republicii Slovenia.<a href="#cite_note-124">[124]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Politică">Politică</h2>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=20" title="Modifică secțiunea: Politică" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=20" title="Edit section's source code: Politică">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Presidential_Palace._Ljubljana.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e0/Presidential_Palace._Ljubljana.jpg/220px-Presidential_Palace._Ljubljana.jpg" decoding="async" width="220" height="130" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e0/Presidential_Palace._Ljubljana.jpg/330px-Presidential_Palace._Ljubljana.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e0/Presidential_Palace._Ljubljana.jpg/440px-Presidential_Palace._Ljubljana.jpg 2x" data-file-width="900" data-file-height="531" /></a><figcaption> <a href="/w/index.php?title=Cl%C4%83direa_Guvernamental%C4%83_%C8%99i_sediul_Pre%C8%99edin%C8%9Biei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Clădirea Guvernamentală și sediul Președinției — pagină inexistentă">Clădirea Guvernamentală și sediul Președinției</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5589129" class="extiw" title="d:Q5589129">d</a>) din Ljubljana </figcaption></figure> <style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r13393782/mw-parser-output/.tmulti">.mw-parser-output .tmulti .thumbinner{display:flex;flex-direction:column}.mw-parser-output .tmulti .trow{display:flex;flex-direction:row;clear:left;flex-wrap:wrap;width:100%;box-sizing:border-box}.mw-parser-output .tmulti .tsingle{margin:1px;float:left}.mw-parser-output .tmulti .theader{clear:both;font-weight:bold;text-align:center;align-self:center;background-color:transparent;width:100%}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption{text-align:left;background-color:transparent}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption-center{text-align:center;background-color:transparent}.mw-parser-output .tmulti .text-align-left{text-align:left}.mw-parser-output .tmulti .text-align-right{text-align:right}.mw-parser-output .tmulti .text-align-center{text-align:center}@media all and (max-width:720px){.mw-parser-output .tmulti .thumbinner{width:100%!important;box-sizing:border-box;max-width:none!important;align-items:center}.mw-parser-output .tmulti .trow{justify-content:center}.mw-parser-output .tmulti .tsingle{float:none!important;max-width:100%!important;box-sizing:border-box;text-align:center}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption{text-align:center}}</style><div class="thumb tmulti tright"><div class="thumbinner" style="width:392px;max-width:392px"><div class="trow"><div class="tsingle" style="width:192px;max-width:192px"><div class="thumbimage" style="height:259px;overflow:hidden"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Nata%C5%A1a_Pirc_Musar_(2023-05-19).jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7a/Nata%C5%A1a_Pirc_Musar_%282023-05-19%29.jpg/190px-Nata%C5%A1a_Pirc_Musar_%282023-05-19%29.jpg" decoding="async" width="190" height="260" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7a/Nata%C5%A1a_Pirc_Musar_%282023-05-19%29.jpg/285px-Nata%C5%A1a_Pirc_Musar_%282023-05-19%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7a/Nata%C5%A1a_Pirc_Musar_%282023-05-19%29.jpg/380px-Nata%C5%A1a_Pirc_Musar_%282023-05-19%29.jpg 2x" data-file-width="508" data-file-height="694" /></a></div></div><div class="tsingle" style="width:196px;max-width:196px"><div class="thumbimage" style="height:259px;overflow:hidden"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Novinarska_konferenca_po_sestanku_o_energetski_samooskrbi_-_30.1.2024_-_Robert_Golob_(cropped).jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/30/Novinarska_konferenca_po_sestanku_o_energetski_samooskrbi_-_30.1.2024_-_Robert_Golob_%28cropped%29.jpg/194px-Novinarska_konferenca_po_sestanku_o_energetski_samooskrbi_-_30.1.2024_-_Robert_Golob_%28cropped%29.jpg" decoding="async" width="194" height="260" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/30/Novinarska_konferenca_po_sestanku_o_energetski_samooskrbi_-_30.1.2024_-_Robert_Golob_%28cropped%29.jpg/291px-Novinarska_konferenca_po_sestanku_o_energetski_samooskrbi_-_30.1.2024_-_Robert_Golob_%28cropped%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/30/Novinarska_konferenca_po_sestanku_o_energetski_samooskrbi_-_30.1.2024_-_Robert_Golob_%28cropped%29.jpg/388px-Novinarska_konferenca_po_sestanku_o_energetski_samooskrbi_-_30.1.2024_-_Robert_Golob_%28cropped%29.jpg 2x" data-file-width="1007" data-file-height="1348" /></a></div></div></div><div class="trow"><div class="thumbcaption" style="background-color:transparent;color:var(--color-base, #000)">Șeful de stat, <a href="/w/index.php?title=Nata%C5%A1a_Pirc_Musar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nataša Pirc Musar — pagină inexistentă">Nataša Pirc Musar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q12797332" class="extiw" title="d:Q12797332">d</a>); și șeful guvernului, <a href="/w/index.php?title=Robert_Golob&action=edit&redlink=1" class="new" title="Robert Golob — pagină inexistentă">Robert Golob</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q18645045" class="extiw" title="d:Q18645045">d</a>)</div></div></div></div> Slovenia este o republică <a href="/wiki/Sistem_parlamentar" title="Sistem parlamentar">democratică parlamentară</a> cu un <a href="/wiki/Pluripartidism" title="Pluripartidism">sistem multipartit</a>. <a href="/wiki/%C8%98ef_de_stat" title="Șef de stat">Șeful statului</a> este <a href="/w/index.php?title=Pre%C8%99edinte_al_Sloveniei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Președinte al Sloveniei — pagină inexistentă">președintele</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q495877" class="extiw" title="d:Q495877">d</a>), care este ales prin vot popular și are un rol integrant important.<a href="#cite_note-Furtlehner-125">[125]</a> Președintele este ales pentru cinci ani și pentru maxim două mandate consecutive. El sau ea are în principal un rol reprezentativ și este comandantul-șef al <a href="/w/index.php?title=For%C8%9Belor_armate_slovene&action=edit&redlink=1" class="new" title="Forțelor armate slovene — pagină inexistentă">forțelor armate slovene</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q921208" class="extiw" title="d:Q921208">d</a>).<a href="#cite_note-126">[126]</a> Autoritatea <a href="/wiki/Executiv" title="Executiv">executivă</a> și <a href="/wiki/Administrarea_afacerilor" title="Administrarea afacerilor">administrativă</a> din Slovenia este deținută de <a href="/w/index.php?title=Guvernul_Sloveniei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Guvernul Sloveniei — pagină inexistentă">Guvernul Sloveniei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1264458" class="extiw" title="d:Q1264458">d</a>) (Vlada Republike Slovenije),<a href="#cite_note-Borak2004-81">[81]</a> condus de <a href="/w/index.php?title=Prim-ministru_al_Sloveniei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prim-ministru al Sloveniei — pagină inexistentă">prim-ministru</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q45758" class="extiw" title="d:Q45758">d</a>) și consiliul de <a href="/wiki/Ministru" title="Ministru">miniștri</a> (cabinetul), aleși de către <a href="/w/index.php?title=Adunarea_Na%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Adunarea Națională — pagină inexistentă">Adunarea Națională</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1568676" class="extiw" title="d:Q1568676">d</a>) (Državni zbor Republike Slovenije). Autoritatea legislativă este deținută de <a href="/wiki/Bicameralism" title="Bicameralism">parlamentul bicameral</a>, caracterizat printr-o dualitate asimetrică.<a href="#cite_note-Prunk2007-127">[127]</a> Cea mai mare parte a puterii este concentrată în Adunarea Națională, care este formată din nouăzeci de membri. Dintre aceștia, 88 sunt aleși de toți cetățenii într-un sistem de <a href="/wiki/Reprezentare_propor%C8%9Bional%C4%83" title="Reprezentare proporțională">reprezentare proporțională</a>, în timp ce doi sunt aleși de membrii înregistrați ai <a href="/wiki/Minoritate" title="Minoritate">minorităților</a> <a href="/w/index.php?title=Autohtone&action=edit&redlink=1" class="new" title="Autohtone — pagină inexistentă">autohtone</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q13876576" class="extiw" title="d:Q13876576">d</a>) maghiară și italiană. Au loc alegeri la fiecare patru ani. <a href="/w/index.php?title=Consiliul_Na%C8%9Bional&action=edit&redlink=1" class="new" title="Consiliul Național — pagină inexistentă">Consiliul Național</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q953810" class="extiw" title="d:Q953810">d</a>) (Državni svet Republike Slovenije), alcătuit din patruzeci de membri, desemnați să reprezinte grupuri de interese sociale, economice, profesionale și locale, are o putere limitată de consiliere și control.<a href="#cite_note-Prunk2007-127">[127]</a> Perioada 1992-2004 a fost marcată de guvernarea <a href="/w/index.php?title=Partidului_Democra%C8%9Biei_Liberale_din_Slovenia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Partidului Democrației Liberale din Slovenia — pagină inexistentă">Partidului Democrației Liberale din Slovenia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1258672" class="extiw" title="d:Q1258672">d</a>), care a fost responsabil de trecerea treptată de la economia <a href="/wiki/Titoism" title="Titoism">titoistă</a> la economia de piață capitalistă. Ulterior, a atras multă critică din partea economiștilor neo-liberali, care au cerut o abordare mai puțin graduală. Președintele partidului, <a href="/wiki/Janez_Drnov%C5%A1ek" title="Janez Drnovšek">Janez Drnovšek</a>, care a ocupat funcția de prim-ministru între 1992 și 2002, a fost unul dintre cei mai influenți politicieni sloveni din anii '90<a href="#cite_note-128">[128]</a> alături de președintele <a href="/w/index.php?title=Milan_Ku%C4%8Dan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Milan Kučan — pagină inexistentă">Milan Kučan</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q194443" class="extiw" title="d:Q194443">d</a>) (care a servit între 1990 și 2002).<a href="#cite_note-129">[129]</a><a href="#cite_note-130">[130]</a> Perioada 2005-2008 a fost caracterizată de un exces de entuziasm după aderarea la UE. În timpul primului mandat al guvernului lui <a href="/wiki/Janez_Jan%C5%A1a" title="Janez Janša">Janez Janša</a>, pentru prima dată după independență, băncile slovene au constatat că <a href="/w/index.php?title=Rapoartele_depozite-credite&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rapoartele depozite-credite — pagină inexistentă">rapoartele depozite-credite</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6663446" class="extiw" title="d:Q6663446">d</a>) scapă de sub control. Au existat împrumuturi excesive de la băncile străine și apoi creditarea exagerată a clienților, inclusiv a magnaților de afaceri locali. După declanșarea <a href="/w/index.php?title=Criza_financiar%C4%83_mondial%C4%83_din_2007-2008&action=edit&redlink=1" class="new" title="Criza financiară mondială din 2007-2008 — pagină inexistentă">crizei financiare din 2007-2010</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q896666" class="extiw" title="d:Q896666">d</a>) și a <a href="/wiki/Criza_datoriilor_europene" title="Criza datoriilor europene">crizei datoriei suverane europene</a>, coaliția de stânga care a înlocuit guvernul lui Janša în alegerile din 2008 a trebuit să facă față consecințelor supra-împrumutului din 2005-2008. Tentativele de implementare a reformelor care ar fi ajutat la redresarea economică au fost întâmpinate de proteste ale studenților, conduse de un student care mai târziu avea să devină membru al <a href="/w/index.php?title=SDS&action=edit&redlink=1" class="new" title="SDS — pagină inexistentă">SDS</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q526294" class="extiw" title="d:Q526294">d</a>) al lui <a href="/wiki/Janez_Jan%C5%A1a" title="Janez Janša">Janez Janša</a>, și de către sindicate. Reformele propuse au fost amânate într-un referendum. Guvernul de stânga a fost demis cu un vot de neîncredere. Janez Janša a atribuit explozia de cheltuieli și de supracreditare perioadei guvernării de stânga; el a propus reforme dure de austeritate pe care el le-a ajutat anterior să amâne. În general, unii economiști estimează că partidele de stânga și de dreapta au permis supracreditarea pentru că fiecare bloc încerca să creeze o elită economică care să sprijine forțele sale politice. <a href="#cite_note-131">[131]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Puterea_judecătorească">Puterea judecătorească</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=21" title="Modifică secțiunea: Puterea judecătorească" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=21" title="Edit section's source code: Puterea judecătorească">modificare sursă</a>]</div> Puterile judecătorești din Slovenia sunt executate de <a href="/wiki/Judec%C4%83tor" title="Judecător">judecători</a>, aleși de Adunarea Națională. Puterea judiciară în Slovenia este pusă în aplicare de către instanțe cu responsabilități generale și tribunale specializate care se ocupă de aspecte legate de domenii juridice specifice. <a href="/w/index.php?title=Procurorul_de_stat&action=edit&redlink=1" class="new" title="Procurorul de stat — pagină inexistentă">Procurorul de stat</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q15987267" class="extiw" title="d:Q15987267">d</a>) este o autoritate independentă de stat responsabilă de urmărirea penală a cauzelor intentate persoanelor suspectate de săvârșirea infracțiunilor. <a href="/w/index.php?title=Curtea_Constitu%C8%9Bional%C4%83_(Slovenia)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Curtea Constituțională (Slovenia) — pagină inexistentă">Curtea Constituțională</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1585377" class="extiw" title="d:Q1585377">d</a>), formată din nouă judecători aleși pentru o perioadă de nouă ani, decide asupra conformității legilor cu Constituția; toate legile și reglementările trebuie, de asemenea, să respecte principiile generale ale dreptului internațional și ale acordurilor internaționale ratificate. <a href="#cite_note-culture.si-51">[51]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Armata">Armata</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=22" title="Modifică secțiunea: Armata" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=22" title="Edit section's source code: Armata">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:AS_AL_532_SLO.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6d/AS_AL_532_SLO.jpg/220px-AS_AL_532_SLO.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6d/AS_AL_532_SLO.jpg/330px-AS_AL_532_SLO.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6d/AS_AL_532_SLO.jpg/440px-AS_AL_532_SLO.jpg 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></a><figcaption> Eurocopter Cougar al Armatei Slovene </figcaption></figure> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:ASIV_Slovenia_19_(23929783333).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/ASIV_Slovenia_19_%2823929783333%29.jpg/220px-ASIV_Slovenia_19_%2823929783333%29.jpg" decoding="async" width="220" height="146" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/ASIV_Slovenia_19_%2823929783333%29.jpg/330px-ASIV_Slovenia_19_%2823929783333%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/ASIV_Slovenia_19_%2823929783333%29.jpg/440px-ASIV_Slovenia_19_%2823929783333%29.jpg 2x" data-file-width="4054" data-file-height="2698" /></a><figcaption> Soldații sloveni ai Companiei a III-a din Regimentul 10 la un exercițiu militar </figcaption></figure> <a href="/w/index.php?title=For%C8%9Bele_Armate_Slovene&action=edit&redlink=1" class="new" title="Forțele Armate Slovene — pagină inexistentă">Forțele Armate Slovene</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q921208" class="extiw" title="d:Q921208">d</a>) oferă apărare militară independent sau în cadrul unei alianțe, în conformitate cu acordurile internaționale. Deoarece serviciul militar a fost abolit în 2003, ea este organizată ca o <a href="/w/index.php?title=Armat%C4%83_permanent%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Armată permanentă — pagină inexistentă">armată permanentă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1365383" class="extiw" title="d:Q1365383">d</a>) pe deplin profesională.<a href="#cite_note-132">[132]</a> <a href="/w/index.php?title=Comandant_suprem&action=edit&redlink=1" class="new" title="Comandant suprem — pagină inexistentă">Comandantul suprem</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q380782" class="extiw" title="d:Q380782">d</a>) este <a href="/w/index.php?title=Pre%C8%99edinte_al_Sloveniei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Președinte al Sloveniei — pagină inexistentă">Președintele Republicii Slovenia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q495877" class="extiw" title="d:Q495877">d</a>), în timp ce comanda operațională este în domeniul <a href="/w/index.php?title=%C8%98efului_Statului_Major_General&action=edit&redlink=1" class="new" title="Șefului Statului Major General — pagină inexistentă">șefului Statului Major General</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q12797349" class="extiw" title="d:Q12797349">d</a>) al Forțelor Armate Slovene. În 2016, cheltuielile militare au fost estimate la 0,91% din PIB-ul țării. Odată cu aderarea la <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Tratatului_Atlanticului_de_Nord" title="Organizația Tratatului Atlanticului de Nord">NATO</a>, forțele armate slovene au avut un rol mai activ în susținerea păcii internaționale. Aceștia au participat la operațiuni de sprijinire a păcii și la activități umanitare. Printre altele, soldații sloveni fac parte din forțele internaționale care servesc în <a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia și Herțegovina</a>, <a href="/wiki/Kosovo" title="Kosovo">Kosovo</a> și <a href="/wiki/Afganistan" title="Afganistan">Afganistan</a>. <a href="#cite_note-133">[133]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Organizarea_administrativă">Organizarea administrativă</h2>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=23" title="Modifică secțiunea: Organizarea administrativă" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=23" title="Edit section's source code: Organizarea administrativă">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Diviziuni_administrative_și_regiuni_tradiționale">Diviziuni administrative și regiuni tradiționale</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=24" title="Modifică secțiunea: Diviziuni administrative și regiuni tradiționale" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=24" title="Edit section's source code: Diviziuni administrative și regiuni tradiționale">modificare sursă</a>]</div> <table class="infocaseta"><tbody><tr><td colspan="2" class="antet blank" style="background-color:#F0F0F0;color:#000;">Regiunile tradiționale ale Sloveniei</td></tr><tr><td colspan="2" style="text-align:center"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Borders_of_the_Historical_Habsburgian_Lands_in_the_Republic_of_Slovenia.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8c/Borders_of_the_Historical_Habsburgian_Lands_in_the_Republic_of_Slovenia.png/200px-Borders_of_the_Historical_Habsburgian_Lands_in_the_Republic_of_Slovenia.png" decoding="async" width="200" height="139" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8c/Borders_of_the_Historical_Habsburgian_Lands_in_the_Republic_of_Slovenia.png/300px-Borders_of_the_Historical_Habsburgian_Lands_in_the_Republic_of_Slovenia.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8c/Borders_of_the_Historical_Habsburgian_Lands_in_the_Republic_of_Slovenia.png/400px-Borders_of_the_Historical_Habsburgian_Lands_in_the_Republic_of_Slovenia.png 2x" data-file-width="919" data-file-height="637" /></a> <div style="margin-top: 3px"></div>1 Litoralul Sloven; Carniola: <s style="visibility:hidden;">0</s>2a Superioară <s style="visibility:hidden;">0</s>2b Interioară <s style="visibility:hidden;">0</s>2c Inferioară 3 Carintia; 4 <a href="/wiki/Stiria_de_Jos" title="Stiria de Jos">Stiria</a>; 5 <a href="/wiki/Prekmurje" title="Prekmurje">Prekmurje</a></td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16573438"> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Comunele">Comunele</h4>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=25" title="Modifică secțiunea: Comunele" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=25" title="Edit section's source code: Comunele">modificare sursă</a>]</div> Oficial, Slovenia este împărțită în 212 de <a href="/wiki/Municipiu" title="Municipiu">comune</a> (dintre care unsprezece au statut de comune urbane). Comunele sunt singurele organisme de autonomie locală din Slovenia. Fiecare comună este condusă de un primar (župan), ales la fiecare patru ani prin vot popular, și un sfat comunal (občinski svet). În majoritatea comunelor, sfatul comunal este ales prin sistemul de <a href="/wiki/Reprezentare_propor%C8%9Bional%C4%83" title="Reprezentare proporțională">reprezentare proporțională</a>; doar câteva comune mai mici utilizează <a href="/w/index.php?title=Scrutin_cu_majoritate_simpl%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Scrutin cu majoritate simplă — pagină inexistentă">sistemul de vot majoritar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1211577" class="extiw" title="d:Q1211577">d</a>). În comunele urbane, sfaturile comunale sunt numite consilii urbane (sau orășenești).<a href="#cite_note-www2.gov.si-134">[134]</a> Fiecare comună are și un șef al administrației municipale (načelnik občinske uprave), numit de primar, care este responsabil de funcționarea administrației locale.<a href="#cite_note-www2.gov.si-134">[134]</a> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Districtele_administrative">Districtele administrative</h4>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=26" title="Modifică secțiunea: Districtele administrative" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=26" title="Edit section's source code: Districtele administrative">modificare sursă</a>]</div> Nu există o unitate intermediară oficială între comune și Republica Slovenia. Cele 62 de unități administrative, denumite oficial „unități administrative” (upravne enote), sunt doar subdiviziuni ale administrației publice naționale și sunt numite după respectivele centre ale birourilor guvernamentale. Acestea sunt conduse de un director al unității (načelnik upravne enote), numit de ministrul administrației publice. <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Regiuni_tradiționale_și_identități">Regiuni tradiționale și identități</h4>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=27" title="Modifică secțiunea: Regiuni tradiționale și identități" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=27" title="Edit section's source code: Regiuni tradiționale și identități">modificare sursă</a>]</div> Regiunile tradiționale se bazează pe fostele <a href="/w/index.php?title=%C8%9Ainuturi_ale_coroanei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ținuturi ale coroanei — pagină inexistentă">ținuturi ale coroanei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5473816" class="extiw" title="d:Q5473816">d</a>) <a href="/wiki/Casa_de_Habsburg" title="Casa de Habsburg">habsburgice</a>, între care <a href="/wiki/Craina" title="Craina">Carniola</a>, <a href="/wiki/Ducatul_Carintia" title="Ducatul Carintia">Carintia</a>, <a href="/wiki/Ducatul_Stiria" title="Ducatul Stiria">Styria</a> și Litoralul. Mai mult decât cu Carniola în ansamblul ei sau cu Slovenia ca stat, slovenii au tendința istorică de a se identifica cu regiunile tradiționale ale <a href="/w/index.php?title=Litoralul_Sloven&action=edit&redlink=1" class="new" title="Litoralul Sloven — pagină inexistentă">Litoralului Sloven</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q125323" class="extiw" title="d:Q125323">d</a>), <a href="/wiki/Prekmurje" title="Prekmurje">Prekmurje</a> și chiar cu subregiuni tradiționale, cum ar fi Carniola Superioară, cea Inferioară și cea Interioară, mai mică. <a href="#cite_note-Repe_deželani_ali_državljani-135">[135]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Slovenia,_administrative_divisions_-_Nmbrs_(statistical_regions)_-_colored.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4b/Slovenia%2C_administrative_divisions_-_Nmbrs_%28statistical_regions%29_-_colored.svg/220px-Slovenia%2C_administrative_divisions_-_Nmbrs_%28statistical_regions%29_-_colored.svg.png" decoding="async" width="220" height="163" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4b/Slovenia%2C_administrative_divisions_-_Nmbrs_%28statistical_regions%29_-_colored.svg/330px-Slovenia%2C_administrative_divisions_-_Nmbrs_%28statistical_regions%29_-_colored.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4b/Slovenia%2C_administrative_divisions_-_Nmbrs_%28statistical_regions%29_-_colored.svg/440px-Slovenia%2C_administrative_divisions_-_Nmbrs_%28statistical_regions%29_-_colored.svg.png 2x" data-file-width="1160" data-file-height="859" /></a><figcaption> Regiuni statistice: 1. Gorizia, 2. Carniola superioară, 3. Carintia, 4. Drava, 5. Mura, 6. Slovenia centrală, 7. Sava Centrală, 8.   Savinja, 9. Karst-Coastă, 10. Carniola Interioară-Karst, 11.   Slovenia de Sud-Est, 12. Sava inferioară </figcaption></figure> Capitala Ljubljana a fost istoric centrul administrativ al Carniolei și a aparținut <a href="/w/index.php?title=Carniolei_Interioare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Carniolei Interioare — pagină inexistentă">Carniolei Interioare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q867469" class="extiw" title="d:Q867469">d</a>),<a href="#cite_note-Mehle-136">[136]</a> cu excepția sectorului Šentvid, care se află în <a href="/w/index.php?title=Carniola_Superioar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Carniola Superioară — pagină inexistentă">Carniola Superioară</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q909928" class="extiw" title="d:Q909928">d</a>) și unde se afla frontiera dintre teritoriul anexat Germaniei și cel al <a href="/w/index.php?title=Provinciei_italiene_Lubiana&action=edit&redlink=1" class="new" title="Provinciei italiene Lubiana — pagină inexistentă">provinciei italiene Lubiana</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q239755" class="extiw" title="d:Q239755">d</a>) în timpul celui de al Doilea Război Mondial.<a href="#cite_note-Mehle-136">[136]</a> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Regiuni_statistice">Regiuni statistice</h4>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=28" title="Modifică secțiunea: Regiuni statistice" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=28" title="Edit section's source code: Regiuni statistice">modificare sursă</a>]</div> Cele 12 regiuni statistice nu au nicio funcție administrativă și sunt împărțite în două macroregiuni în scopul <a href="/wiki/Politica_Regional%C4%83_a_Uniunii_Europene" title="Politica Regională a Uniunii Europene">politicii regionale a Uniunii Europene</a>.<a href="#cite_note-137">[137]</a> Aceste două macroregiuni sunt: <ul><li><a href="/w/index.php?title=Slovenia_de_Est&action=edit&redlink=1" class="new" title="Slovenia de Est — pagină inexistentă">Slovenia de Est</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5330475" class="extiw" title="d:Q5330475">d</a>) (Vzhodna Slovenija — SI01), care grupează regiunile statistice Mura, Drava, Carintia, Savinja, Sava Centrală, Sava Inferioară, Slovenia de Sud-Est și Carniola Interioară-Karst.</li> <li><a href="/w/index.php?title=Slovenia_de_Vest&action=edit&redlink=1" class="new" title="Slovenia de Vest — pagină inexistentă">Slovenia de Vest</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7988304" class="extiw" title="d:Q7988304">d</a>) (Zahodna Slovenija —SI02), care grupează regiunile statistice Slovenia Centrală, Carniola Superioară, Gorizia și Coastă-Karst.</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Economie">Economie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=29" title="Modifică secțiunea: Economie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=29" title="Edit section's source code: Economie">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Eurozone.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/08/Eurozone.svg/220px-Eurozone.svg.png" decoding="async" width="220" height="223" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/08/Eurozone.svg/330px-Eurozone.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/08/Eurozone.svg/440px-Eurozone.svg.png 2x" data-file-width="450" data-file-height="456" /></a><figcaption> Din 2007, Slovenia face parte din <a href="/wiki/Zona_euro" title="Zona euro">zona euro</a> (albastru închis). </figcaption></figure> Slovenia are o <a href="/wiki/%C8%9Aar%C4%83_dezvoltat%C4%83" title="Țară dezvoltată">economie dezvoltată</a> și este, <a href="/w/index.php?title=Venit_pe_cap_de_locuitor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Venit pe cap de locuitor — pagină inexistentă">pe cap de locuitor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q45918" class="extiw" title="d:Q45918">d</a>), cea mai bogată dintre țările slave după PIBul nominal<a href="#cite_note-rich2-138">[138]</a> și a doua cea mai bogată cu PIB (PPP) după <a href="/wiki/Cehia" title="Cehia">Cehia</a>.<a href="#cite_note-rich-139">[139]</a> Slovenia a fost la începutul anului 2007 primul nou stat membru al UE care a introdus <a href="/wiki/Euro" title="Euro">euro</a> ca monedă, înlocuind <a href="/wiki/Tolar_sloven" title="Tolar sloven">tolarul</a>. Din 2010, a fost membră a <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentru_Cooperare_%C8%99i_Dezvoltare_Economic%C4%83" title="Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică">Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică</a>.<a href="#cite_note-VE2012-03-15-35">[35]</a> <a href="#cite_note-140">[140]</a> Există o mare diferență de prosperitate între diferitele regiuni. Regiunile cele mai bogate din punct de vedere economic sunt <a href="/w/index.php?title=Slovenia_Central%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Slovenia Centrală — pagină inexistentă">Slovenia Centrală</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q205926" class="extiw" title="d:Q205926">d</a>), care include capitala <a href="/wiki/Ljubljana" title="Ljubljana">Ljubljana</a> și <a href="/w/index.php?title=Litoralul_Sloven&action=edit&redlink=1" class="new" title="Litoralul Sloven — pagină inexistentă">regiunile vest-slovene</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q125323" class="extiw" title="d:Q125323">d</a>), ca <a href="/w/index.php?title=Gori%C5%A1ka&action=edit&redlink=1" class="new" title="Goriška — pagină inexistentă">Goriška</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q858792" class="extiw" title="d:Q858792">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Coast%C4%83-Karst&action=edit&redlink=1" class="new" title="Coastă-Karst — pagină inexistentă">Coastă-Karst</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q833534" class="extiw" title="d:Q833534">d</a>), în timp ce regiunile cele mai puțin bogate sunt <a href="/wiki/Mura" class="mw-redirect" title="Mura">Mura</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q846162" class="extiw" title="d:Q846162">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Sava_Central%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sava Centrală — pagină inexistentă">Sava Centrală</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q148188" class="extiw" title="d:Q148188">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Litoral-Carniola_Interioar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Litoral-Carniola Interioară — pagină inexistentă">Litoral-Carniola Interioară</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q375299" class="extiw" title="d:Q375299">d</a>).<a href="#cite_note-bslo-141">[141]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Creștere_economică">Creștere economică</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=30" title="Modifică secțiunea: Creștere economică" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=30" title="Edit section's source code: Creștere economică">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Loan_to_deposit_ratio_in_Slovenia_-_including_the_Boom_Period..png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/Loan_to_deposit_ratio_in_Slovenia_-_including_the_Boom_Period..png/220px-Loan_to_deposit_ratio_in_Slovenia_-_including_the_Boom_Period..png" decoding="async" width="220" height="101" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/Loan_to_deposit_ratio_in_Slovenia_-_including_the_Boom_Period..png/330px-Loan_to_deposit_ratio_in_Slovenia_-_including_the_Boom_Period..png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/Loan_to_deposit_ratio_in_Slovenia_-_including_the_Boom_Period..png/440px-Loan_to_deposit_ratio_in_Slovenia_-_including_the_Boom_Period..png 2x" data-file-width="564" data-file-height="260" /></a><figcaption> <a href="/w/index.php?title=Raportul_%C3%AEmprumuturi-depozite&action=edit&redlink=1" class="new" title="Raportul împrumuturi-depozite — pagină inexistentă">Raportul împrumuturi-depozite</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6663446" class="extiw" title="d:Q6663446">d</a>) în Slovenia pe ani - inclusiv perioada de explozie 2005-2008.<a href="#cite_note-142">[142]</a> </figcaption></figure> În perioada 2004-2006, economia a crescut în medie cu aproape 5% pe an în Slovenia; în 2007, s-a extins cu aproape 7%. Această creștere explozivă a fost alimentată de datorii, în special între firme, și în special în domeniul construcțiilor. <a href="/w/index.php?title=Criza_financiar%C4%83_mondial%C4%83_din_2007-2008&action=edit&redlink=1" class="new" title="Criza financiară mondială din 2007-2008 — pagină inexistentă">Criza financiară din perioada 2007-2010</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q896666" class="extiw" title="d:Q896666">d</a>) și <a href="/wiki/Criza_datoriilor_europene" title="Criza datoriilor europene">criza datoriilor europene suverane</a> au avut un impact semnificativ asupra economiei naționale.<a href="#cite_note-Slovenia's_Economy:_Next_in_Line-143">[143]</a> Industria construcțiilor a fost grav afectată în 2010 și 2011.<a href="#cite_note-ST2012-03-13-144">[144]</a> În 2009, <a href="/w/index.php?title=PIBul_pe_cap_de_locuitor&action=edit&redlink=1" class="new" title="PIBul pe cap de locuitor — pagină inexistentă">PIBul pe cap de locuitor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6646951" class="extiw" title="d:Q6646951">d</a>) al Sloveniei a scăzut cu 8%, cel mai mare declin din Uniunea Europeană după <a href="/wiki/Statele_baltice" title="Statele baltice">țările baltice</a> și Finlanda. O povară crescândă pentru economia slovenă este populația sa îmbătrânită și în curs de îmbătrânire rapidă.<a href="#cite_note-CNBC2012-01-23-145">[145]</a> În luna august 2012, contracția de la an la an a fost de 0,8%, însă în primul trimestru s-a înregistrat o creștere de 0,2% față de trimestrul anterior, după ajustarea datelor în funcție de sezon și zile lucrătoare.<a href="#cite_note-146">[146]</a> Contracția de la an la an a fost atribuită scăderii consumului intern și încetinirea creșterii exporturilor. Scăderea consumului intern a fost atribuită <a href="/wiki/Austeritate" title="Austeritate">austerității</a> fiscale, înghețării cheltuielilor bugetare în ultimele luni ale anului 2011,<a href="#cite_note-Bloomberg-147">[147]</a> eșecului eforturilor de implementare a <a href="/w/index.php?title=Reformelor_economice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Reformelor economice — pagină inexistentă">reformelor economice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6839494" class="extiw" title="d:Q6839494">d</a>), finanțării necorespunzătoare și scăderii exporturilor.<a href="#cite_note-RTV2012-02-29-148">[148]</a> Din cauza efectelor crizei, se aștepta ca mai multe bănci să trebuiască să fie salvate cu fonduri UE în 2013, însă capitalul necesar a fost acoperit din fondurile proprii ale țării. Acțiunile fiscale și legislațiile care vizează reducerea cheltuielilor, precum și mai multe privatizări au susținut redresarea economică începând cu anul 2014.<a href="#cite_note-149">[149]</a> Ritmul real de creștere economică a fost de 2,5% în 2016 și s-a accelerat la 5% în 2017.<a href="#cite_note-auto-150">[150]</a> Sectorul construcțiilor a cunoscut o creștere recentă,<a href="#cite_note-auto-150">[150]</a> iar industria turismului este așteptată să înregistreze o creștere continuă.<a href="#cite_note-151">[151]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Datoria_națională">Datoria națională</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=31" title="Modifică secțiunea: Datoria națională" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=31" title="Edit section's source code: Datoria națională">modificare sursă</a>]</div> <a href="/wiki/Datorie_public%C4%83" title="Datorie publică">Datoria națională</a> totală a Sloveniei la sfârșitul lunii septembrie 2011 se ridica la 15.884 milioane de euro, reprezentând 44,4% din PIB.<a href="#cite_note-152">[152]</a> În august 2012, cele trei <a href="/w/index.php?title=Agen%C8%9Bii_de_rating&action=edit&redlink=1" class="new" title="Agenții de rating — pagină inexistentă">agenții de rating</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q765517" class="extiw" title="d:Q765517">d</a>) principale au retrogradat datoria suverană a Sloveniei. O poveste din 2013, cum că Slovenia ar avea nevoie de ajutor de salvare, a fost atribuită de ministrul afacerilor europene al Finlandei, <a href="/wiki/Alexander_Stubb" title="Alexander Stubb">Alexander Stubb,</a> pe seama „rechinilor financiari” care doreau să valorifice povestea, creând <a href="/w/index.php?title=Profe%C8%9Bii_care_se_auto-%C3%AEmplinesc&action=edit&redlink=1" class="new" title="Profeții care se auto-împlinesc — pagină inexistentă">profeții care se auto-împlinesc</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q528458" class="extiw" title="d:Q528458">d</a>). <a href="#cite_note-153">[153]</a> În acel moment, <a href="/wiki/Die_Welt" title="Die Welt">Die Welt</a> a clasat Slovenia printre cele trei țări europene cel mai puțin vulnerabile din punct de vedere financiar, în urma doar a Germaniei și Estoniei.<a href="#cite_note-154">[154]</a><a href="#cite_note-155">[155]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Serviciile_și_industria">Serviciile și industria</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=32" title="Modifică secțiunea: Serviciile și industria" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=32" title="Edit section's source code: Serviciile și industria">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Slovenia_treemap.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Slovenia_treemap.png/220px-Slovenia_treemap.png" decoding="async" width="220" height="172" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Slovenia_treemap.png/330px-Slovenia_treemap.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Slovenia_treemap.png/440px-Slovenia_treemap.png 2x" data-file-width="1103" data-file-height="861" /></a><figcaption> O reprezentare grafică a exporturilor de produse ale Sloveniei în 28 de categorii colorate. </figcaption></figure> Aproape două treimi dintre persoane sunt angajate în servicii și peste o treime în industrie și construcții.<a href="#cite_note-CIA-156">[156]</a> Slovenia beneficiază de o forță de muncă bine educată, o infrastructură bine dezvoltată și de o locație la intersecția unor rute comerciale principale.<a href="#cite_note-VE2012-03-15-35">[35]</a> Nivelul <a href="/w/index.php?title=Investi%C8%9Bii_str%C4%83ine_directe&action=edit&redlink=1" class="new" title="Investiții străine directe — pagină inexistentă">investițiilor străine directe</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q490513" class="extiw" title="d:Q490513">d</a>) (ISD) pe cap de locuitor în Slovenia este unul dintre cele mai scăzute din UE,<a href="#cite_note-VE2012-03-15-35">[35]</a> iar productivitatea muncii și competitivitatea economiei slovene sunt încă semnificativ sub media UE.<a href="#cite_note-157">[157]</a><a href="#cite_note-158">[158]</a> Impozitele sunt relativ ridicate, <a href="/w/index.php?title=Pia%C8%9Ba_for%C8%9Bei_de_munc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Piața forței de muncă — pagină inexistentă">piața forței de muncă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q28161" class="extiw" title="d:Q28161">d</a>) este considerată inflexibilă de mediul de afaceri, iar industriile pierd vânzări către China, India și alte părți ale lumii.<a href="#cite_note-159">[159]</a> Nivelul ridicat de deschidere face ca Slovenia să fie extrem de sensibilă la starea economiei principalilor ei parteneri comerciali și la schimbările în competitivitatea internațională a prețurilor. <a href="#cite_note-160">[160]</a> Principalele industrii sunt autovehiculele, echipamentele electrice și electronice, mașinile, <a href="/wiki/Medicament" title="Medicament">produsele farmaceutice</a> și combustibilii.<a href="#cite_note-VE2012-03-15-35">[35]</a> Exemple de mari companii slovene care operează în Slovenia sunt producătorul de aparatură electrocasnică <a href="/wiki/Gorenje" title="Gorenje">Gorenje</a>, compania farmaceutică <a href="/wiki/Krka_(companie)" title="Krka (companie)">Krka</a>, compania distribuitoare de țiței <a href="/w/index.php?title=Petrol_Group&action=edit&redlink=1" class="new" title="Petrol Group — pagină inexistentă">Petrol Group</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q174824" class="extiw" title="d:Q174824">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Revoz,&action=edit&redlink=1" class="new" title="Revoz, — pagină inexistentă">Revoz,</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q15090956" class="extiw" title="d:Q15090956">d</a>) o filială de fabricație a firmei <a href="/wiki/Renault" title="Renault">Renault</a>. <a href="#cite_note-161">[161]</a> <a href="#cite_note-162">[162]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Energia">Energia</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=33" title="Modifică secțiunea: Energia" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=33" title="Edit section's source code: Energia">modificare sursă</a>]</div> În 2011, producția de energie electrică a fost de 14.144 GWh, iar consumul a fost de 12.602 GWh. Instalațiile hidroelectrice au produs 3.361 GWh, centralele termice produceau 4.883 GWh iar <a href="/w/index.php?title=Centralele_nucleare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Centralele nucleare — pagină inexistentă">centralele nucleare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q474478" class="extiw" title="d:Q474478">d</a>) au produs 5.899 GWh. Un nou bloc de 600 MW al centralei termoelectrice Šoštanj a fost terminat și a fost conectat în toamna anului 2014.<a href="#cite_note-163">[163]</a> Noua centrală hidroelectrică Krško de 39,5 MW a fost finalizată în 2013. Până în 2018, hidrocentralele Brežice (41,5 MW) și Mokrice (30,5 MW) urmau a fi construite pe râul Sava. Construcția a zece centrale hidroelectrice pe <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Sava" title="Râul Sava">râul Sava</a> cu o capacitate cumulată de 338 MW este planificată să fie finalizată până în 2030. O mare <a href="/w/index.php?title=Hidrocentral%C4%83_cu_sta%C8%9Bie_de_pompare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hidrocentrală cu stație de pompare — pagină inexistentă">hidrocentrală cu stație de pompare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q339353" class="extiw" title="d:Q339353">d</a>)la Kozjak, pe <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Drava" title="Râul Drava">Drava</a>, află în faza de planificare. La sfârșitul anului 2011, erau instalate cel puțin 87 MWp de module fotovoltaice și 22 MW de centrale electrice pe <a href="/wiki/Biogaz" title="Biogaz">biogaz</a>. Exista un plan și o obligație ca centrale eoliene cu o putere de cel puțin 500 MW să fie instalate până în 2020. Încălzirea solară a apei câștigă popularitate în Slovenia. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Turism">Turism</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=34" title="Modifică secțiunea: Turism" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=34" title="Edit section's source code: Turism">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Bled_Overview.JPG" class="mw-file-description"><img alt="Lake Bled" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4f/Bled_Overview.JPG/220px-Bled_Overview.JPG" decoding="async" width="220" height="146" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4f/Bled_Overview.JPG/330px-Bled_Overview.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4f/Bled_Overview.JPG/440px-Bled_Overview.JPG 2x" data-file-width="3088" data-file-height="2056" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Lacul_Bled" title="Lacul Bled">Lacul Bled</a> cu insula sa </figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Panoramics_of_Piran_2015.jpg" class="mw-file-description"><img alt="Piran" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d1/Panoramics_of_Piran_2015.jpg/220px-Panoramics_of_Piran_2015.jpg" decoding="async" width="220" height="124" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d1/Panoramics_of_Piran_2015.jpg/330px-Panoramics_of_Piran_2015.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d1/Panoramics_of_Piran_2015.jpg/440px-Panoramics_of_Piran_2015.jpg 2x" data-file-width="5376" data-file-height="3024" /></a><figcaption> Orașul vechi <a href="/wiki/Piran" title="Piran">Piran</a> pe coasta slovenă </figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Postojna_(22206343750).jpg" class="mw-file-description"><img alt="Postojna Cave" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/74/Postojna_%2822206343750%29.jpg/220px-Postojna_%2822206343750%29.jpg" decoding="async" width="220" height="124" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/74/Postojna_%2822206343750%29.jpg/330px-Postojna_%2822206343750%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/74/Postojna_%2822206343750%29.jpg/440px-Postojna_%2822206343750%29.jpg 2x" data-file-width="3763" data-file-height="2117" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Postojnska_jama" class="mw-redirect" title="Postojnska jama">Peștera Postojna</a> </figcaption></figure> Slovenia oferă turiștilor o mare varietate de facilități naturale și culturale. S-au dezvoltat diferite forme de turism. Zona turistică atractivă este considerabil mare, totuși piața turistică este mică. Nu a existat turism la scară largă și nici presiuni acute asupra mediului puse de activitatea turistică;<a href="#cite_note-164">[164]</a> în 2016, <a href="/wiki/National_Geographic_(revist%C4%83)" title="National Geographic (revistă)">revista National Geographic</a> a declarat Slovenia țara cu cel mai sustenabil turism din lume.<a href="#cite_note-165">[165]</a> Capitala țării, Ljubljana, are numeroase clădiri importante în stilurile <a href="/wiki/Baroc" title="Baroc">baroc</a> și <a href="/wiki/Secesiunea_vienez%C4%83" title="Secesiunea vieneză">secesionist vienez</a>, cu câteva lucrări importante ale arhitectului autohton <a href="/wiki/Jo%C5%BEe_Ple%C4%8Dnik" title="Jože Plečnik">Jože Plečnik</a>,<a href="#cite_note-166">[166]</a> precum și ale elevului său, arhitectul Edo Ravnikar. În colțul nord-vestic al țării se află <a href="/wiki/Alpii_Iulieni" title="Alpii Iulieni">Alpii Iulieni</a> cu <a href="/wiki/Lacul_Bled" title="Lacul Bled">Lacul Bled</a> și Valea <a href="/wiki/Isonzo" title="Isonzo">Isonzului</a> (Soča), precum și cel mai înalt vârf din țară, <a href="/wiki/Triglav" title="Triglav">Muntele Triglav</a>, în mijlocul <a href="/w/index.php?title=Parcului_Na%C8%9Bional_Triglav&action=edit&redlink=1" class="new" title="Parcului Național Triglav — pagină inexistentă">Parcului Național Triglav</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1163005" class="extiw" title="d:Q1163005">d</a>). Alte lanțuri montane sunt <a href="/w/index.php?title=Alpii_Kamnik-Savinja&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alpii Kamnik-Savinja — pagină inexistentă">Alpii Kamnik-Savinja</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q210436" class="extiw" title="d:Q210436">d</a>), <a href="/wiki/Karawanken" title="Karawanken">Karawankii</a> și <a href="/wiki/Pohorje" title="Pohorje">Pohorje</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q218853" class="extiw" title="d:Q218853">d</a>), populare pentru schiori și amatorii de drumeții.<a href="#cite_note-167">[167]</a> <a href="/wiki/Podi%C8%99ul_Karst" title="Podișul Karst">Podișul Karst</a> din <a href="/w/index.php?title=Litoralul_Sloven&action=edit&redlink=1" class="new" title="Litoralul Sloven — pagină inexistentă">Litoralul Sloven</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q125323" class="extiw" title="d:Q125323">d</a>) a dat numele său <a href="/wiki/Carst" title="Carst">reliefului carstic</a>, un peisaj format de apa care dizolvă roca de calcar și formează peșteri. Peșterile cele mai cunoscute sunt <a href="/wiki/Postojnska_jama" class="mw-redirect" title="Postojnska jama">Peștera Postojna</a> și <a href="/w/index.php?title=Pe%C8%99terile_%C5%A0kocjan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Peșterile Škocjan — pagină inexistentă">Peșterile Škocjan</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q500376" class="extiw" title="d:Q500376">d</a>), aflate pe lista <a href="/wiki/Locuri_din_Patrimoniul_Mondial_UNESCO" title="Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO">UNESCO</a>. Regiunea <a href="/w/index.php?title=Istria_Sloven%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istria Slovenă — pagină inexistentă">Istria Slovenă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3574141" class="extiw" title="d:Q3574141">d</a>) are țărm la <a href="/wiki/Marea_Adriatic%C4%83" title="Marea Adriatică">Marea Adriatică</a>, unde cel mai important monument istoric este orașul <a href="/w/index.php?title=Gotic_vene%C8%9Bian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gotic venețian — pagină inexistentă">gotic venețian</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7919731" class="extiw" title="d:Q7919731">d</a>) mediteraneean <a href="/wiki/Piran" title="Piran">Piran</a>, în timp ce localitatea <a href="/wiki/Portoro%C5%BE" title="Portorož">Portorož</a> atrage turiști în timpul verii. <a href="#cite_note-168">[168]</a> Dealurile din jurul celui de-al doilea mare oraș din Slovenia, <a href="/wiki/Maribor" title="Maribor">Maribor</a>, sunt renumite pentru vinurile produse acolo. Partea nord-estică a țării este bogată în spa-uri,<a href="#cite_note-169">[169]</a> cu <a href="/wiki/Roga%C5%A1ka_Slatina" title="Rogaška Slatina">Rogaška Slatina</a>, <a href="/wiki/Radenci" title="Radenci">Radenci</a>, <a href="/wiki/%C4%8Cate%C5%BE_ob_Savi" title="Čatež ob Savi">Čatež ob Savi</a>, <a href="/wiki/Dobrna" title="Dobrna">Dobrna</a> și <a href="/wiki/Moravske_Toplice" title="Moravske Toplice">Moravske Toplice</a>, a căror importanță a crescut în ultimele două decenii.<a href="#cite_note-170">[170]</a> Alte destinații turistice populare sunt orașele istorice <a href="/wiki/Ptuj" title="Ptuj">Ptuj</a> și <a href="/wiki/%C5%A0kofja_Loka" title="Škofja Loka">Škofja Loka</a>, precum și câteva castele, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Castelul_Predjama&action=edit&redlink=1" class="new" title="Castelul Predjama — pagină inexistentă">Castelul Predjama</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q79217" class="extiw" title="d:Q79217">d</a>).<a href="#cite_note-171">[171]</a><a href="#cite_note-172">[172]</a> Părți importante ale turismului în Slovenia sunt <a href="/wiki/Turism" title="Turism">turismul</a> de conferință și cel pentru <a href="/wiki/Turism" title="Turism">jocuri de noroc</a>. Slovenia este țara cu cel mai mare procent de <a href="/wiki/Cazinou" title="Cazinou">cazinouri</a> la mia de locuitori din Uniunea Europeană.<a href="#cite_note-173">[173]</a> Perla din <a href="/wiki/Nova_Gorica" title="Nova Gorica">Nova Gorica</a> este cel mai mare cazinou din regiune.<a href="#cite_note-174">[174]</a> Majoritatea turiștilor străini care vin în Slovenia provin din piețele europene importante: <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a>, <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a>, Germania, <a href="/wiki/Benelux" title="Benelux">Benelux</a>, <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a> și <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a>, urmate de Regatul Unit și <a href="/wiki/Irlanda_(insul%C4%83)" title="Irlanda (insulă)">Irlanda</a>. Din regiune, țara atrage turiști din <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> și <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a>.<a href="#cite_note-175">[175]</a> Turiștii europeni creează mai mult de 90% din venitul turistic al Sloveniei. În 2016, Slovenia a fost declarată prima țară verde din lume de către organizația olandeză <a rel="nofollow" class="external text" href="http://greendestinations.info/">Green Destinations</a>.<a href="#cite_note-176">[176]</a> După ce a fost declarată cea mai durabilă țară în 2016, Slovenia a jucat un rol important la <a href="/w/index.php?title=ITB_Berlin&action=edit&redlink=1" class="new" title="ITB Berlin — pagină inexistentă">ITB Berlin</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q387339" class="extiw" title="d:Q387339">d</a>) pentru promovarea turismului durabil. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Transporturi">Transporturi</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=35" title="Modifică secțiunea: Transporturi" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=35" title="Edit section's source code: Transporturi">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Pendolino_ETR_310.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/be/Pendolino_ETR_310.jpg/220px-Pendolino_ETR_310.jpg" decoding="async" width="220" height="157" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/be/Pendolino_ETR_310.jpg/330px-Pendolino_ETR_310.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/be/Pendolino_ETR_310.jpg/440px-Pendolino_ETR_310.jpg 2x" data-file-width="2901" data-file-height="2067" /></a><figcaption> Tren cu înclinare <a href="/wiki/Pendolino" title="Pendolino">Pendolino</a> </figcaption></figure> Locația la intersecția dintre unitățile geografice majore și faptul că este traversată de mari râuri au fost motivele pentru care în Slovenia se intersectează unele rute de transport principale. Cursul lor este stabilit încă din antichitate. Un avantaj geografic deosebit în ultimul timp a fost amplasarea țării la intersecția <a href="/wiki/Coridoare_pan-europene" class="mw-redirect" title="Coridoare pan-europene">coridoarelor pan-europene de transport</a> <a href="/w/index.php?title=Pan-European_transport_corridor_V&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pan-European transport corridor V — pagină inexistentă">V</a> (cea mai rapidă legătură dintre Adriatica de Nord și Europa Centrală și de Est) și <a href="/wiki/X" title="X">X</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q659418" class="extiw" title="d:Q659418">d</a>) (care leagă Europa Centrală de Balcani). Aceasta îi conferă o poziție specială în integrarea socială, economică și culturală europeană.<a href="#cite_note-UKOM2000-11-177">[177]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Motorways-SLO-map_2018.jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9d/Motorways-SLO-map_2018.jpg/220px-Motorways-SLO-map_2018.jpg" decoding="async" width="220" height="143" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9d/Motorways-SLO-map_2018.jpg/330px-Motorways-SLO-map_2018.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9d/Motorways-SLO-map_2018.jpg/440px-Motorways-SLO-map_2018.jpg 2x" data-file-width="1840" data-file-height="1200" /></a><figcaption> Autostrăzile din Slovenia în august 2020; capitala Ljubljana se află la intersecția direcțiilor principale nord-sud și vest-est </figcaption></figure> Transportul rutier de mărfuri și călători reprezintă cea mai mare parte a transportului în Slovenia, la 80%.<a href="#cite_note-MW2009SORS-178">[178]</a> Vehiculele personale sunt mult mai populare decât transportul public de călători, care a scăzut în mod semnificativ.<a href="#cite_note-MW2009SORS-178">[178]</a><a href="#cite_note-179">[179]</a> Slovenia are o <a href="/w/index.php?title=Densitate_a_%C8%99oselelor_%C8%99i_autostr%C4%83zilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Densitate a șoselelor și autostrăzilor — pagină inexistentă">densitate a șoselelor și autostrăzilor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1077837" class="extiw" title="d:Q1077837">d</a>) foarte mare în raport cu media Uniunii Europene.<a href="#cite_note-ECORYS2011-180">[180]</a> Sistemul de autostrăzi, a cărui construcție a fost accelerată după 1994,<a href="#cite_note-Oplotnik2004-181">[181]</a> a transformat lent, dar sigur, Slovenia într-o mare <a href="/wiki/Conurba%C8%9Bie" title="Conurbație">conurbație</a>.<a href="#cite_note-182">[182]</a> Alte drumuri naționale s-au deteriorat rapid din cauza neglijării și a creșterii totale a traficului.<a href="#cite_note-ECORYS2011-180">[180]</a> Căile ferate slovene existente sunt învechite și nu pot concura cu rețeaua de autostrăzi.<a href="#cite_note-ARSO420-183">[183]</a> Datorită acestui fapt și a creșterii proiectate a traficului prin portul Koper, care este transportat în principal cu trenul, o a doua cale ferată pe traseul Koper-Divača se află în faza incipientă a construcției.<a href="#cite_note-184">[184]</a> În lipsa mijloacelor financiare, întreținerea și modernizarea rețelei feroviare din Slovenia au fost neglijate.<a href="#cite_note-UNIMB2011-04-185">[185]</a> Din cauza infrastructurii învechite, ponderea transportului feroviar de marfă a scăzut.<a href="#cite_note-ARS416-186">[186]</a> Transportul feroviar de călători s-a redresat după o scădere importantă în anii 1990.<a href="#cite_note-ARS416-186">[186]</a> Coridoarele feroviare paneuropene V și X și alte câteva linii feroviare europene majore se intersectează în Slovenia.<a href="#cite_note-UNIMB2011-04-185">[185]</a> Toate trenurile de tranzit internațional din Slovenia trec prin <a href="/w/index.php?title=Ljubljana_Railway_Hub&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ljubljana Railway Hub — pagină inexistentă">nodul de cale ferată Ljubljana</a> . <a href="#cite_note-oDPN2010-03-187">[187]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ljubljana_airport_2017.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c9/Ljubljana_airport_2017.jpg/220px-Ljubljana_airport_2017.jpg" decoding="async" width="220" height="135" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c9/Ljubljana_airport_2017.jpg/330px-Ljubljana_airport_2017.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c9/Ljubljana_airport_2017.jpg/440px-Ljubljana_airport_2017.jpg 2x" data-file-width="5192" data-file-height="3190" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Aeroportul_Jo%C5%BEe_Pu%C4%8Dnik_din_Ljubljana" class="mw-redirect" title="Aeroportul Jože Pučnik din Ljubljana">Aeroportul Ljubljana Jože Pučnik</a> este cel mai mare aeroport internațional din țară </figcaption></figure> Principalul port sloven este <a href="/w/index.php?title=Portul_Koper&action=edit&redlink=1" class="new" title="Portul Koper — pagină inexistentă">Portul Koper</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q478048" class="extiw" title="d:Q478048">d</a>). Este cel mai mare port la Adriatica de Nord în ceea ce privește transportul cu containere,<a href="#cite_note-188">[188]</a> cu aproape 590 000 <a href="/w/index.php?title=TEU&action=edit&redlink=1" class="new" title="TEU — pagină inexistentă">TEU</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q488021" class="extiw" title="d:Q488021">d</a>) anual,<a href="#cite_note-189">[189]</a> și cu liniile către toate porturile principale ale lumii.<a href="#cite_note-ECONSHIP2011-190">[190]</a><a href="#cite_note-AH2008-16-3GA-191">[191]</a> Este mult mai aproape de destinațiile de la est de <a href="/wiki/Canalul_Suez" title="Canalul Suez">Suez</a> decât de porturile din Europa de Nord.<a href="#cite_note-ECONSHIP2011-190">[190]</a> În plus, traficul maritim de pasageri are loc în principal în Koper.<a href="#cite_note-RR21-192">[192]</a> Două porturi mai mici utilizate pentru transportul internațional de călători, precum și pentru transportul de mărfuri se află în <a href="/wiki/Izola" title="Izola">Izola</a> și <a href="/wiki/Piran" title="Piran">Piran</a>. Transportul de călători are loc în principal cu Italia și Croația.<a href="#cite_note-ReNPRP-193">[193]</a> <a href="/w/index.php?title=Splo%C5%A1na_plovba&action=edit&redlink=1" class="new" title="Splošna plovba — pagină inexistentă">Splošna plovba</a>,<a href="#cite_note-194">[194]</a> singura companie maritimă din Slovenia, transportă marfă și este activă numai în porturi străine.<a href="#cite_note-RR21-192">[192]</a> Transportul aerian în Slovenia este destul de scăzut,<a href="#cite_note-ARS416-186">[186]</a> însă a crescut semnificativ din 1991. <a href="#cite_note-RR26-195">[195]</a> Dintre cele trei aeroporturi internaționale din Slovenia, <a href="/wiki/Aeroportul_Jo%C5%BEe_Pu%C4%8Dnik_din_Ljubljana" class="mw-redirect" title="Aeroportul Jože Pučnik din Ljubljana">Aeroportul Ljubljana Jože Pučnik</a> din centrul Sloveniei este cel mai aglomerat,<a href="#cite_note-RR26-195">[195]</a> cu legături cu numeroasele destinații europene importante.<a href="#cite_note-196">[196]</a> <a href="/wiki/Aeroportul_Maribor_Edvard_Rusjan" title="Aeroportul Maribor Edvard Rusjan">Aeroportul Maribor Edvard Rusjan</a> este situat în partea de est a țării și în partea de vest este <a href="/wiki/Aeroportul_Portoro%C5%BE" title="Aeroportul Portorož">Aeroportul Portorož</a>.<a href="#cite_note-RR26-195">[195]</a> <a href="/w/index.php?title=Adria_Airways&action=edit&redlink=1" class="new" title="Adria Airways — pagină inexistentă">Adria Airways</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q223191" class="extiw" title="d:Q223191">d</a>), companie deținută de stat, este cea mai mare companie aeriană din Slovenia.<a href="#cite_note-RR26-195">[195]</a> Din 2003, mai mulți transportatori noi au intrat pe piață, în principal companii aeriene low-cost.<a href="#cite_note-ECORYS2011-180">[180]</a> Singurul <a href="/w/index.php?title=Aeroport_militar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Aeroport militar — pagină inexistentă">aeroport militar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q695850" class="extiw" title="d:Q695850">d</a>) sloven este <a href="/w/index.php?title=Aeroportul_Cerklje_ob_Krki&action=edit&redlink=1" class="new" title="Aeroportul Cerklje ob Krki — pagină inexistentă">baza aeriană Cerklje ob Krki</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7583980" class="extiw" title="d:Q7583980">d</a>) din partea de sud-vest a țării.<a href="#cite_note-197">[197]</a> Există și 12  <a href="/wiki/Aeroport" title="Aeroport">aeroporturi publice</a> în Slovenia. <a href="#cite_note-RR26-195">[195]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Demografie">Demografie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=36" title="Modifică secțiunea: Demografie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=36" title="Edit section's source code: Demografie">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Dancing_in_the_Square_-_Ljubljana_(15617215922).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/35/Dancing_in_the_Square_-_Ljubljana_%2815617215922%29.jpg/220px-Dancing_in_the_Square_-_Ljubljana_%2815617215922%29.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/35/Dancing_in_the_Square_-_Ljubljana_%2815617215922%29.jpg/330px-Dancing_in_the_Square_-_Ljubljana_%2815617215922%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/35/Dancing_in_the_Square_-_Ljubljana_%2815617215922%29.jpg/440px-Dancing_in_the_Square_-_Ljubljana_%2815617215922%29.jpg 2x" data-file-width="851" data-file-height="567" /></a><figcaption> Copii dansând într-o piață din <a href="/wiki/Ljubljana" title="Ljubljana">Ljubljana</a> </figcaption></figure> <table class="toccolours" style="width:15em;border-top-width:0;border-spacing: 0;float:right;clear:right;margin:0.5em 0 1em 0.5em;"><caption style="border-top:1px #aaa solid;border-left:1px #aaa solid;border-right:1px #aaa solid;background-color:lavender;padding:0.25em;font-weight:bold">Populația istorică</caption><tbody><tr style="font-size:95%"><th style="border-bottom:1px solid black;padding:1px;width:3em">Anul</th><th style="border-bottom:1px solid black;padding:1px 2px;text-align:right"><abbr title="Populația">Pop.</abbr></th><th style="border-bottom:1px solid black;padding:1px;text-align:right"><abbr title="Percent change">±%</abbr></th></tr><tr><th style="text-align:center;padding:1px">1921</th><td style="text-align:right;padding:1px">1.054.919</td><td style="text-align:right;padding:1px">—    </td></tr><tr><th style="text-align:center;padding:1px">1931</th><td style="text-align:right;padding:1px">1.144.298</td><td style="text-align:right;padding:1px">+8.5%</td></tr><tr><th style="text-align:center;padding:1px">1948</th><td style="text-align:right;padding:1px">1.391.873</td><td style="text-align:right;padding:1px">+21.6%</td></tr><tr><th style="text-align:center;padding:1px">1953</th><td style="text-align:right;padding:1px">1.466.425</td><td style="text-align:right;padding:1px">+5.4%</td></tr><tr><th style="text-align:center;padding:1px;border-bottom:1px solid #bbbbbb">1961</th><td style="text-align:right;padding:1px;border-bottom:1px solid #bbbbbb">1.591.523</td><td style="text-align:right;padding:1px;border-bottom:1px solid #bbbbbb">+8.5%</td></tr><tr><th style="text-align:center;padding:1px">1971</th><td style="text-align:right;padding:1px">1.727.137</td><td style="text-align:right;padding:1px">+8.5%</td></tr><tr><th style="text-align:center;padding:1px">1981</th><td style="text-align:right;padding:1px">1.891.864</td><td style="text-align:right;padding:1px">+9.5%</td></tr><tr><th style="text-align:center;padding:1px">1991</th><td style="text-align:right;padding:1px">1.913.355</td><td style="text-align:right;padding:1px">+1.1%</td></tr><tr><th style="text-align:center;padding:1px">2002</th><td style="text-align:right;padding:1px">1.964.036</td><td style="text-align:right;padding:1px">+2.6%</td></tr><tr><th style="text-align:center;padding:1px;border-bottom:1px solid #bbbbbb">2011</th><td style="text-align:right;padding:1px;border-bottom:1px solid #bbbbbb">2.050.189</td><td style="text-align:right;padding:1px;border-bottom:1px solid #bbbbbb">+4.4%</td></tr><tr><th style="text-align:center;padding:1px">2017</th><td style="text-align:right;padding:1px">2.065.895</td><td style="text-align:right;padding:1px">+0.8%</td></tr><tr><td colspan="3" style="border-top:1px solid black;font-size:85%;text-align:left">As of 1 January</td></tr></tbody></table> Cu 101 locuitori pe kilometru pătrat, Slovenia ocupă un loc scăzut între țările europene ca densitate a populației (față de 402/km2 în <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Țările de Jos">Țările de Jos</a> sau 195 / km2 în <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a>). <a href="/w/index.php?title=Regiunea_statistic%C4%83_Carniola_Interioar%C4%83-Karst&action=edit&redlink=1" class="new" title="Regiunea statistică Carniola Interioară-Karst — pagină inexistentă">Regiunea statistică Carniola Interioară-Karst</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q375299" class="extiw" title="d:Q375299">d</a>) are cea mai scăzută densitate a populației, în timp ce regiunea cea mai dens populată este <a href="/w/index.php?title=Slovenia_Central%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Slovenia Centrală — pagină inexistentă">Slovenia Centrală</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q205926" class="extiw" title="d:Q205926">d</a>).<a href="#cite_note-198">[198]</a> Slovenia se numără printre țările europene cu cea mai pronunțată îmbătrânire a populației, atribuită unei rate scăzute a natalității și a speranței de viață în creștere.<a href="#cite_note-199">[199]</a> Aproape toți locuitorii sloveni mai în vârstă de 64 de ani sunt pensionari, fără diferențe semnificative între sexe.<a href="#cite_note-Hoff2011-200">[200]</a> Grupul de vârstă activă se diminuează, în ciuda imigrației.<a href="#cite_note-201">[201]</a> Propunerea de majorare a vârstei de pensionare de la 57 de ani pentru femei și 58 pentru bărbați a fost respinsă într-un <a href="/w/index.php?title=Referendum_%C3%AEn_2011&action=edit&redlink=1" class="new" title="Referendum în 2011 — pagină inexistentă">referendum în 2011</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7541874" class="extiw" title="d:Q7541874">d</a>).<a href="#cite_note-CNBC2012-01-23-145">[145]</a> În plus, diferența dintre sexe în ceea ce privește speranța de viață este încă semnificativă.<a href="#cite_note-Hoff2011-200">[200]</a> <a href="/w/index.php?title=Rata_fertilit%C4%83%C8%9Bii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rata fertilității — pagină inexistentă">Rata totală a fertilității</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q285897" class="extiw" title="d:Q285897">d</a>) (TFR) în 2014 a fost estimată la 1,33 copii născuți / femei, mult mai mică decât rata de înlocuire de 2,1.<a href="#cite_note-202">[202]</a> Majoritatea copiilor se nasc la femei necăsătorite (în 2016, 58,6% din toate nașterile erau în afara căsătoriei).<a href="#cite_note-203">[203]</a> În 2016, speranța de viață era de 78,2 ani (74,6 ani pentru bărbați și 82 ani pentru femei).<a href="#cite_note-204">[204]</a> În 2009, <a href="/w/index.php?title=Rata_sinuciderilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rata sinuciderilor — pagină inexistentă">rata sinuciderilor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q210297" class="extiw" title="d:Q210297">d</a>) în Slovenia a fost de 22 la 100.000 de persoane pe an, ceea ce face ca Slovenia să fie în topul țărilor europene în această privință.<a href="#cite_note-stat2009suicide-205">[205]</a> Cu toate acestea, între 2000 și 2010, rata a scăzut cu aproximativ 30%. Diferențele între regiuni și sexe sunt pronunțate. <a href="#cite_note-206">[206]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Urbanizarea">Urbanizarea</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=37" title="Modifică secțiunea: Urbanizarea" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=37" title="Edit section's source code: Urbanizarea">modificare sursă</a>]</div> În funcție de definiție, între 65% și 79% din populație trăiește în zonele urbane mai largi.<a href="#cite_note-207">[207]</a> Conform definiției <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentru_Cooperare_%C8%99i_Dezvoltare_Economic%C4%83" title="Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică">OCDE</a> a zonelor rurale, niciuna dintre <a href="/wiki/Regiunile_statistice_ale_Sloveniei" title="Regiunile statistice ale Sloveniei">regiunile statistice slovene</a> nu este predominant urbanizată, ceea ce înseamnă că 15% sau mai puțin din populație trăiește în comunități rurale. Conform acestei definiții, regiunile statistice sunt clasificate: <ul><li>regiuni predominant rurale: <a href="/wiki/Mura" class="mw-redirect" title="Mura">Mura</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q846162" class="extiw" title="d:Q846162">d</a>), <a href="/wiki/Drava" class="mw-redirect" title="Drava">Drava</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q856328" class="extiw" title="d:Q856328">d</a>), <a href="/wiki/Carintia" title="Carintia">Carintia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q673562" class="extiw" title="d:Q673562">d</a>), <a href="/wiki/Savinja" title="Savinja">Savinja</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q549369" class="extiw" title="d:Q549369">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Sava_Inferioar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sava Inferioară — pagină inexistentă">Sava Inferioară</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q913773" class="extiw" title="d:Q913773">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Litoral-Carniola_Interioar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Litoral-Carniola Interioară — pagină inexistentă">Litoral-Carniola Interioară</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q375299" class="extiw" title="d:Q375299">d</a>), <a href="/wiki/Gorizia" title="Gorizia">Gorizia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q858792" class="extiw" title="d:Q858792">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Slovenia_de_Sud-Est&action=edit&redlink=1" class="new" title="Slovenia de Sud-Est — pagină inexistentă">Slovenia de Sud-Est</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q856299" class="extiw" title="d:Q856299">d</a>)</li> <li>regiunile moderat rurale: <a href="/w/index.php?title=Sava_Central%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sava Centrală — pagină inexistentă">Sava Centrală</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q148188" class="extiw" title="d:Q148188">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Carniola_Superioar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Carniola Superioară — pagină inexistentă">Carniola Superioară</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q659845" class="extiw" title="d:Q659845">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Coast%C4%83-Karst&action=edit&redlink=1" class="new" title="Coastă-Karst — pagină inexistentă">Coastă-Karst</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q833534" class="extiw" title="d:Q833534">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Slovenia_Central%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Slovenia Centrală — pagină inexistentă">Slovenia Centrală</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q205926" class="extiw" title="d:Q205926">d</a>).<a href="#cite_note-208">[208]</a></li></ul> Singurul oraș mare este capitala, Ljubljana. Alte orașe (mijlocii) sunt Maribor, Celje și Kranj.<a href="#cite_note-GV52-2-209">[209]</a> <a href="#cite_note-210">[210]</a> În total, există unsprezece comune urbane în Slovenia. <div style="clear:both"></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Limbile">Limbile</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=38" title="Modifică secțiunea: Limbile" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=38" title="Edit section's source code: Limbile">modificare sursă</a>]</div> Limba oficială din Slovenia este <a href="/wiki/Limba_sloven%C4%83" title="Limba slovenă">slovena</a>, care face parte din <a href="/wiki/Limbi_slave_de_sud" title="Limbi slave de sud">grupul limbilor slave sudice</a>. În 2002, slovena era limba maternă a circa 88% din populația Sloveniei, peste 92% din populația slovenă vorbind-o în mediul lor de origine.<a href="#cite_note-siol.net-211">[211]</a><a href="#cite_note-stat.si-212">[212]</a> Această statistică clasifică Slovenia printre țările cele mai omogene țări din UE în ceea ce privește ponderea vorbitorilor de limbă maternă predominantă.<a href="#cite_note-Dular-213">[213]</a> Slovena este o limbă slavă extrem de diversă în ceea ce privește <a href="/w/index.php?title=Dialectele&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dialectele — pagină inexistentă">dialectele</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1503153" class="extiw" title="d:Q1503153">d</a>),<a href="#cite_note-MLD_2009-214">[214]</a> cu diferite grade de inteligibilitate reciprocă. Relatări despre numărul de dialecte variază de la șapte dialecte,<a href="#cite_note-215">[215]</a> <a href="#cite_note-216">[216]</a><a href="#cite_note-217">[217]</a> adesea considerate grupuri de dialecte sau baze dialectale care sunt subdivizate în mai mult de 50 de dialecte.<a href="#cite_note-218">[218]</a> Alte surse dau numărul de dialecte la nouă<a href="#cite_note-219">[219]</a> sau opt.<a href="#cite_note-220">[220]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Slovenian_Passport3.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2f/Slovenian_Passport3.jpg/170px-Slovenian_Passport3.jpg" decoding="async" width="170" height="241" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2f/Slovenian_Passport3.jpg/255px-Slovenian_Passport3.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2f/Slovenian_Passport3.jpg/340px-Slovenian_Passport3.jpg 2x" data-file-width="635" data-file-height="901" /></a><figcaption>Coperta frontală a pașaportului bilingv în slovenă și italiană</figcaption></figure> <a href="/wiki/Limba_maghiar%C4%83" title="Limba maghiară">Maghiara</a> și <a href="/wiki/Limba_italian%C4%83" title="Limba italiană">italiana</a>, limbi vorbite de respectivele minorități, se bucură de statutul de limbi oficiale în regiunile mixte etnic aflate de-a lungul granițelor cu Ungaria și Italia, până într-acolo încât chiar și pașapoartele emise în aceste zone sunt bilingve. În 2002, aproximativ 0,2% din populația slovenă vorbea italiana și aproximativ 0,4% vorbea limba maghiară ca limbă maternă. Maghiara este cooficială cu slovena în 30 de așezări din 5 comune (din care 3 sunt oficial bilingve). Italiana este cooficială cu slovena în 25 de așezări din 4 comune (toate oficial bilingve). <a href="/wiki/Limba_romani" title="Limba romani">Romani</a>,<a href="#cite_note-221">[221]</a> vorbită în 2002 ca limbă maternă de către 0,2% dintre persoane, este o limbă protejată legal în Slovenia. Vorbitorii de romanii aparțin în principal comunității rome, dispersată geografic și marginalizată.<a href="#cite_note-222">[222]</a> Germana, care a fost cea mai mare limbă minoritară a Sloveniei înainte de al Doilea Război Mondial (aproximativ 4% din populație în 1921), este acum limba maternă a doar 0,08% din populație, majoritatea având peste 60 de ani.<a href="#cite_note-stat.si-212">[212]</a> <a href="/w/index.php?title=Gottscheerish&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gottscheerish — pagină inexistentă">Gottscheerish</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q533109" class="extiw" title="d:Q533109">d</a>) sau Granish, dialectul tradițional german din <a href="/w/index.php?title=Regiunea_Gottschee&action=edit&redlink=1" class="new" title="Regiunea Gottschee — pagină inexistentă">regiunea Gottschee</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5588090" class="extiw" title="d:Q5588090">d</a>), se confruntă cu dispariția.<a href="#cite_note-norwaysi-223">[223]</a> Un număr semnificativ de persoane din Slovenia vorbesc ca limbă maternă o variantă de <a href="/wiki/Limba_s%C3%A2rbocroat%C4%83" title="Limba sârbocroată">sârbo-croată</a> (<a href="/wiki/Limba_s%C3%A2rb%C4%83" title="Limba sârbă">sârbă</a>, <a href="/wiki/Limba_croat%C4%83" title="Limba croată">croată</a>, <a href="/wiki/Limba_bosniac%C4%83" title="Limba bosniacă">bosniacă</a> sau <a href="/wiki/Limba_muntenegrean%C4%83" title="Limba muntenegreană">muntenegreană</a>). Aceștia sunt, în cea mai mare parte, imigranți care s-au mutat în Slovenia din alte foste republici <a href="/wiki/Republica_Socialist%C4%83_Federativ%C4%83_Iugoslavia" title="Republica Socialistă Federativă Iugoslavia">iugoslave</a> din anii 1960 până la sfârșitul anilor 1980, și descendenții lor. În 2002, 0,4% din populația slovenă se declara vorbitoare de <a href="/wiki/Limba_albanez%C4%83" title="Limba albaneză">albaneză</a> și 0,2%, vorbitoare de <a href="/wiki/Limba_macedonean%C4%83" title="Limba macedoneană">macedoneană</a>.<a href="#cite_note-stat.si-212">[212]</a> <a href="/wiki/Limba_ceh%C4%83" title="Limba cehă">Ceha</a>, a patra limbă minoritară din Slovenia, înaintea celui de al Doilea Război Mondial (după germană, maghiară și sârbo-croată), este acum limba maternă a doar câtorva sute de locuitori din Slovenia.<a href="#cite_note-stat.si-212">[212]</a> În ceea ce privește cunoașterea limbilor străine, Slovenia se numără printre primele țări europene. Cele mai predate limbi străine sunt engleza, germana, italiana, franceza si spaniola. În 2007, 92% din populația cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani vorbea cel puțin o limbă străină, și în jur de 71,8% dintre aceștia vorbeau cel puțin două limbi străine, ceea ce reprezenta cel mai mare procent din Uniunea Europeană.<a href="#cite_note-224">[224]</a> Conform sondajului <a href="/wiki/Eurobarometru" title="Eurobarometru">Eurobarometru</a>, în 2005 majoritatea slovenilor vorbeau și limba <a href="/wiki/Limba_croat%C4%83" title="Limba croată">croată</a> (61%) și limba engleză (56%).<a href="#cite_note-EurobarLang-225">[225]</a>:21 42% dintre sloveni vorbeau germana, unul dintre cele mai mari procente din afara țărilor vorbitoare de limba germană.<a href="#cite_note-EurobarLang-225">[225]</a> Italiana este larg vorbită pe <a href="/w/index.php?title=Coasta_sloven%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Coasta slovenă — pagină inexistentă">coasta slovenă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3574141" class="extiw" title="d:Q3574141">d</a>) și în alte zone ale <a href="/w/index.php?title=Litoralul_Sloven&action=edit&redlink=1" class="new" title="Litoralul Sloven — pagină inexistentă">Litoralului Sloven</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q125323" class="extiw" title="d:Q125323">d</a>). Aproximativ 15% dintre sloveni pot vorbi italiana, care (după sondajul Eurobarometru) este al treilea procent din Uniunea Europeană, după Italia și <a href="/wiki/Malta" title="Malta">Malta</a>. <a href="#cite_note-226">[226]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Imigrația">Imigrația</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=39" title="Modifică secțiunea: Imigrația" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=39" title="Edit section's source code: Imigrația">modificare sursă</a>]</div> În 2015, aproximativ 12% (237.616 persoane) din populația din Slovenia era născută în străinătate.<a href="#cite_note-SURS-227">[227]</a> Aproximativ 86% din populația străină provenea din alte țări ale fostei Iugoslavii, după cum urmează (în ordine descrescătoare): <a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia-Herțegovina</a>, urmată de imigranți din <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a>, <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a>, <a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Macedonia de Nord</a> și <a href="/wiki/Kosovo" title="Kosovo">Kosovo</a>.<a href="#cite_note-SURS-227">[227]</a> La începutul anului 2017, în Slovenia existau circa 114.438 de persoane cu o cetățenie străină, care reprezentau 5,5% din populația totală. Dintre acești străini, 76% aveau cetățenii ale celorlalte țări ale fostei Iugoslavii (cu excepția Croației). În plus, 16,4% aveau cetățenie UE, iar 7,6% aveau cetățenie din alte țări.<a href="#cite_note-SURS-227">[227]</a> <div class="barbox tright" style="overflow-x: auto;"> <div style="border:1px solid silver; font-size:88%; padding:0.4em; width:300px; background: white;"> <table style="text-align:left; border-collapse:collapse; width:100%;"> <tbody><tr style="background:#ddd"><th style="text-align:center;" colspan="5">Compoziția etnică a Sloveniei (conform recensământului din 2002)<a href="#cite_note-2002census-228">[228]</a></th></tr> <tr style="font-size:88%; height:4px;"> <td style="padding:0 4px; text-align:left;"></td> <td style="padding:0 4px; text-align:right;"></td> <td style="width:100px; text-align:left;"></td> <td style="padding:0 4px; width:1em; text-align:right;"></td> <td style="padding:0 4px; text-align:right;"></td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; min-width: 8em;">Sloveni</td> <td style="width: 100px; border-left: solid 1px silver; border-right: solid 1px silver;"><div style="background:teal; width:83.06%; overflow: hidden;"> </div></td> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; text-align: right;">83.06%</td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; min-width: 8em;">Sârbi</td> <td style="width: 100px; border-left: solid 1px silver; border-right: solid 1px silver;"><div style="background:teal; width:1.98%; overflow: hidden;"> </div></td> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; text-align: right;">1.98%</td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; min-width: 8em;">Croați</td> <td style="width: 100px; border-left: solid 1px silver; border-right: solid 1px silver;"><div style="background:teal; width:1.81%; overflow: hidden;"> </div></td> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; text-align: right;">1.81%</td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; min-width: 8em;">Bosniaci</td> <td style="width: 100px; border-left: solid 1px silver; border-right: solid 1px silver;"><div style="background:teal; width:1.10%; overflow: hidden;"> </div></td> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; text-align: right;">1.10%</td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; min-width: 8em;">alte minorități</td> <td style="width: 100px; border-left: solid 1px silver; border-right: solid 1px silver;"><div style="background:teal; width:4.85%; overflow: hidden;"> </div></td> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; text-align: right;">4.85%</td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; min-width: 8em;">necunoscută sau nedeclarată</td> <td style="width: 100px; border-left: solid 1px silver; border-right: solid 1px silver;"><div style="background:gray; width:8.9%; overflow: hidden;"> </div></td> <td colspan="2" style="padding-left: 0.4em; padding-right: 0.4em; text-align: right;">8.9%</td> </tr> </tbody></table> </div> </div> Conform recensământului din 2002, principalul grup etnic al Sloveniei sunt <a href="/wiki/Sloveni" title="Sloveni">slovenii</a> (83%), însă ponderea lor în totalul populației este în continuă scădere din cauza ratei lor relativ scăzute de <a href="/w/index.php?title=Rata_fertilit%C4%83%C8%9Bii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rata fertilității — pagină inexistentă">fertilitate</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q285897" class="extiw" title="d:Q285897">d</a>). Cel puțin 13% (2002) din populație erau imigranți din alte părți ale <a href="/wiki/Republica_Socialist%C4%83_Federativ%C4%83_Iugoslavia" title="Republica Socialistă Federativă Iugoslavia">fostei Iugoslavii</a> și descendenții acestora.<a href="#cite_note-Medvesek-229">[229]</a> Ei erau stabiliți în principal în orașe și zone suburbane.<a href="#cite_note-Repolusk-230">[230]</a> Relativ mici, dar protejate de <a href="/wiki/Constitu%C8%9Bia_Sloveniei" title="Constituția Sloveniei">Constituția Sloveniei,</a> sunt <a href="/w/index.php?title=Italienii_istrieni&action=edit&redlink=1" class="new" title="Italienii istrieni — pagină inexistentă">minoritățile etnice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6089050" class="extiw" title="d:Q6089050">d</a>) <a href="/wiki/Prekmurje" title="Prekmurje">maghiară</a> și <a href="/w/index.php?title=Italienii_istrieni&action=edit&redlink=1" class="new" title="Italienii istrieni — pagină inexistentă">italiană</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6089050" class="extiw" title="d:Q6089050">d</a>).<a href="#cite_note-MDL2010-231">[231]</a><a href="#cite_note-Constitution-232">[232]</a><a href="#cite_note-233">[233]</a> O poziție specială este deținută de <a href="/w/index.php?title=Roma_in_Slovenia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Roma in Slovenia — pagină inexistentă">comunitatea etnică romă</a> autohtonă dispersată geografic.<a href="#cite_note-234">[234]</a><a href="#cite_note-235">[235]</a> Numărul persoanelor care emigrează în Slovenia a crescut constant din 1995<a href="#cite_note-autogenerated1-236">[236]</a> și este în creștere tot mai rapidă în ultimii ani. După aderarea Sloveniei la UE în 2004, numărul anual al imigranților s-a dublat până în 2006 și a crescut cu încă jumătate până în 2009.<a href="#cite_note-237">[237]</a> În 2007, Slovenia avea una dintre cele mai rapide <a href="/w/index.php?title=Rate_de_migra%C8%9Bie_net%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rate de migrație netă — pagină inexistentă">rate de migrație netă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q733683" class="extiw" title="d:Q733683">d</a>) din Uniunea Europeană.<a href="#cite_note-autogenerated1-236">[236]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Emigrația">Emigrația</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=40" title="Modifică secțiunea: Emigrația" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=40" title="Edit section's source code: Emigrația">modificare sursă</a>]</div> În ceea ce privește emigrația, între 1880 și 1918 (Primul Război Mondial), mulți bărbați au părăsit actuala Slovenie pentru a lucra în zonele miniere din alte teritorii. În particular, Statele Unite au fost o alegere comună pentru emigrare, recensământul din 1910 al SUA arătând că în SUA erau deja „183.431 persoane cu limba maternă slovena”. Dar s-ar putea să fi fost mult mai mulți, pentru că destul de mulți evitau prejudecățile anti-slaviste și „se identificau ca austrieci”. Localitățile preferate înainte de 1900 erau Minnesota, Wisconsin, Michigan, precum și <a href="/wiki/Omaha,_Nebraska" title="Omaha, Nebraska">Omaha, Nebraska</a>, <a href="/wiki/Joliet,_Illinois" title="Joliet, Illinois">Joliet, Illinois</a>, <a href="/wiki/Cleveland" title="Cleveland">Cleveland, Ohio</a> și zonele rurale din Iowa. După 1910, s-au stabilit în Utah (Bingham Copper Mine), Colorado (în special Pueblo) și Butte, Montana. Aceste teritorii atrăgeau la început mulți bărbați singuri (care adesea stăteau cu alte familii slovene). Apoi, după ce găseau de muncă și aveau bani suficienți, ei își aduceau soțiile și familiile.<a href="#cite_note-238">[238]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Religie">Religie</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=41" title="Modifică secțiunea: Religie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=41" title="Edit section's source code: Religie">modificare sursă</a>]</div> <div class="thumb tleft" style=""><div class="thumbinner" style="width:200px"> <div style="background-color:white;margin:auto;position:relative;width:200px;height:200px;overflow:hidden"> <div class="transborder" style="position:absolute;width:100px;line-height:0;left:0; top:0; border-width:0 200px 200px 0; border-color:GreenYellow"></div> <div class="transborder" style="position:absolute;width:100px;line-height:0;left:100px; top:100px; border-width:100px 0 0 7957.3282711643px; border-left-color:Turquoise"></div> <div style="position:absolute;line-height:0;border-style:solid;left:0;top:0;border-width:0 200px 100px 0;border-color:Turquoise"></div> <div style="position:absolute;line-height:0;border-style:solid;left:0;top:0;border-width:0 100px 200px 0;border-color:Turquoise"></div> <div class="transborder" style="position:absolute;width:100px;line-height:0;left:100px; top:100px; border-width:100px 0 0 1589.4544843865px; border-left-color:Orchid"></div> <div style="position:absolute;line-height:0;border-style:solid;left:0;top:0;border-width:0 200px 100px 0;border-color:Orchid"></div> <div style="position:absolute;line-height:0;border-style:solid;left:0;top:0;border-width:0 100px 200px 0;border-color:Orchid"></div> <div class="transborder" style="position:absolute;width:100px;line-height:0;left:100px; top:100px; border-width:100px 0 0 475.35631175225px; border-left-color:Green"></div> <div style="position:absolute;line-height:0;border-style:solid;left:0;top:0;border-width:0 200px 100px 0;border-color:Green"></div> <div style="position:absolute;line-height:0;border-style:solid;left:0;top:0;border-width:0 100px 200px 0;border-color:Green"></div> <div class="transborder" style="position:absolute;width:100px;line-height:0;left:100px; top:100px; border-width:100px 0 0 267.17780051813px; border-left-color:Lime"></div> <div style="position:absolute;line-height:0;border-style:solid;left:0;top:0;border-width:0 200px 100px 0;border-color:Lime"></div> <div style="position:absolute;line-height:0;border-style:solid;left:0;top:0;border-width:0 100px 200px 0;border-color:Lime"></div> <div class="transborder" style="position:absolute;width:100px;line-height:0;left:100px; top:100px; border-width:100px 0 0 153.28270598844px; border-left-color:Silver"></div> <div style="position:absolute;line-height:0;border-style:solid;left:0;top:0;border-width:0 200px 100px 0;border-color:Silver"></div> <div style="position:absolute;line-height:0;border-style:solid;left:0;top:0;border-width:0 100px 200px 0;border-color:Silver"></div> <div class="transborder" style="position:absolute;width:100px;line-height:0;left:100px; top:100px; border-width:100px 0 0 60.848773868076px; border-left-color:Black"></div> <div style="position:absolute;line-height:0;border-style:solid;left:0;top:0;border-width:0 200px 100px 0;border-color:Black"></div> <div style="position:absolute;line-height:0;border-style:solid;left:0;top:0;border-width:0 100px 200px 0;border-color:Black"></div> <div class="transborder" style="position:absolute;width:100px;line-height:0;right:100px; top:100px; border-width:99.556196460308px 9.4108313318514px 0 0; border-top-color:Honeydew"></div> <div style="position:absolute;line-height:0;border-style:solid;left:0;top:0;border-width:0 200px 100px 0;border-color:Honeydew"></div> <div class="transborder" style="position:absolute;width:100px;line-height:0;right:100px; top:100px; border-width:47.070393216533px 88.229122643495px 0 0; border-top-color:#2243B6"></div> <div style="position:absolute;line-height:0;border-style:solid;left:0;top:0;border-width:0 200px 100px 0;border-color:#2243B6"></div> <div style="position:absolute;left:0;top:0"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/18/Circle_frame.svg/200px-Circle_frame.svg.png" decoding="async" width="200" height="200" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/18/Circle_frame.svg/300px-Circle_frame.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/18/Circle_frame.svg/400px-Circle_frame.svg.png 2x" data-file-width="200" data-file-height="200" /></div> </div> <div class="thumbcaption"> Religia în Slovenia (recensământul din 2002<a href="#cite_note-Crnic-239">[239]</a>)      <a href="/wiki/Biserica_Catolic%C4%83" title="Biserica Catolică">Biserica Catolică</a> (57,8%)     Nedeclarat (15,7%)     <a href="/wiki/Ireligiozitate" title="Ireligiozitate">Fără religie</a> (10,2%)     Necunoscut (7,1%)     Credincios, nicio religie anume (3,5%)     <a href="/wiki/Islam" title="Islam">Islam</a> (2,4%)     <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83" title="Biserica Ortodoxă">Ortodoxie</a> (2,3%)     <a href="/wiki/Lutheranism" class="mw-redirect" title="Lutheranism">Lutheranism</a> (0,8%)     Alte religii (0,2%) </div> </div></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Radovljica_Brezje_Bazilika_Sv_Vida_28082012_011.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/89/Radovljica_Brezje_Bazilika_Sv_Vida_28082012_011.jpg/220px-Radovljica_Brezje_Bazilika_Sv_Vida_28082012_011.jpg" decoding="async" width="220" height="154" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/89/Radovljica_Brezje_Bazilika_Sv_Vida_28082012_011.jpg/330px-Radovljica_Brezje_Bazilika_Sv_Vida_28082012_011.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/89/Radovljica_Brezje_Bazilika_Sv_Vida_28082012_011.jpg/440px-Radovljica_Brezje_Bazilika_Sv_Vida_28082012_011.jpg 2x" data-file-width="2832" data-file-height="1979" /></a><figcaption> Bazilica Fecioara Maria din <a href="/wiki/Brezje,_Radovljica" title="Brezje, Radovljica">Brezje</a>, cunoscută și sub numele de Altarul Național Sloven, este cel mai vizitat loc de pelerinaj <a href="/wiki/Biserica_Catolic%C4%83" title="Biserica Catolică">catolic</a> din Slovenia. </figcaption></figure> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Evangeli%C4%8Danska_cerkev,_Bodonci.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ee/Evangeli%C4%8Danska_cerkev%2C_Bodonci.jpg/220px-Evangeli%C4%8Danska_cerkev%2C_Bodonci.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ee/Evangeli%C4%8Danska_cerkev%2C_Bodonci.jpg/330px-Evangeli%C4%8Danska_cerkev%2C_Bodonci.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ee/Evangeli%C4%8Danska_cerkev%2C_Bodonci.jpg/440px-Evangeli%C4%8Danska_cerkev%2C_Bodonci.jpg 2x" data-file-width="1600" data-file-height="1067" /></a><figcaption> Biserica <a href="/wiki/Luteranism" title="Luteranism">luterană</a> din <a href="/wiki/Bodonci" title="Bodonci">Bodonci,</a> în regiunea Prekmurje </figcaption></figure> Înainte de al Doilea Război Mondial, 97% din populație se declara catolică (ritul roman), aproximativ 2,5% ca luteran și aproximativ 0,5% dintre rezidenți se identificau ca membri ai altor culte.<a href="#cite_note-stat.si-212">[212]</a> Catolicismul era o trăsătură importantă a vieții sociale și politice în Slovenia precomunistă. După 1945, țara a suferit un proces de <a href="/wiki/Secularizare" title="Secularizare">secularizare</a> treptată, dar constantă. După un deceniu de persecuție a religiilor, regimul comunist a adoptat o politică de relativă toleranță față de biserici. După 1990, Biserica Catolică a recâștigat o parte din influența sa anterioară, dar Slovenia rămâne o societate în mare măsură secularizată. Conform recensământului din 2002, 57,8% din populație este catolică. În 1991, 71,6% erau catolici autodeclarați, ceea ce înseamnă o scădere cu mai mult de 1% anual.<a href="#cite_note-240">[240]</a> Marea majoritate a catolicilor sloveni aparțin <a href="/wiki/Ritul_latin" class="mw-redirect" title="Ritul latin">ritului latin</a>. Un număr mic de <a href="/wiki/Biserici_catolice_de_rit_oriental" title="Biserici catolice de rit oriental">greco-catolici</a> locuiesc în regiunea <a href="/wiki/Craina_Alb%C4%83" title="Craina Albă">Carniola Albă</a>. <a href="#cite_note-241">[241]</a> În ciuda numărului relativ mic de <a href="/wiki/Protestantism" title="Protestantism">protestanți</a> (mai puțin de 1% în 2002), cultura protestantă are importanță istorică, având în vedere că limbii standard și literaturii slovene li s-au pus bazele în urma <a href="/wiki/Reforma_Protestant%C4%83" title="Reforma Protestantă">Reformei Protestante</a> din secolul al XVI-lea. <a href="/w/index.php?title=Primo%C5%BE_Trubar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Primož Trubar — pagină inexistentă">Primož Trubar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q156902" class="extiw" title="d:Q156902">d</a>), un teolog în tradiția <a href="/wiki/Luteranism" title="Luteranism">luterană</a>, a fost unul dintre cei mai influenți <a href="/w/index.php?title=Reformatori_protestan%C8%9Bi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Reformatori protestanți — pagină inexistentă">reformatori protestanți</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q763779" class="extiw" title="d:Q763779">d</a>) din Slovenia. Protestantismul a fost stins în <a href="/wiki/Contrareforma" title="Contrareforma">Contrareforma</a> implementată de <a href="/wiki/Casa_de_Habsburg" title="Casa de Habsburg">dinastia Habsburgică</a>, care controla regiunea. El a supraviețuit numai în regiunile din estul țării, datorită protecției nobililor maghiari, care, adesea, erau <a href="/wiki/Biserica_Reformat%C4%83" title="Biserica Reformată">reformați calvini</a>. Astăzi, o minoritate <a href="/wiki/Luteranism" title="Luteranism">luterană</a> semnificativă trăiește în regiunea cea mai estică din <a href="/wiki/Prekmurje" title="Prekmurje">Prekmurje</a>, unde reprezintă aproximativ o cincime din populație și este condusă de un episcop care are sediul la <a href="/wiki/Murska_Sobota" title="Murska Sobota">Murska Sobota</a>.<a href="#cite_note-242">[242]</a> Pe lângă aceste două mari culte creștine, o mică <a href="/w/index.php?title=Comunitate_evreiasc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Comunitate evreiască — pagină inexistentă">comunitate evreiască</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q134900" class="extiw" title="d:Q134900">d</a>) a fost de asemenea prezentă în trecut. În ciuda pierderilor suferite în timpul <a href="/wiki/Holocaust" title="Holocaust">Holocaustului</a>, iudaismul încă numără câteva sute de adepți, care, în cea mai mare parte, locuiesc în Ljubljana, locul singurei <a href="/wiki/Sinagog%C4%83" title="Sinagogă">sinagogi</a> active rămase în țară.<a href="#cite_note-243">[243]</a> Conform recensământului din 2002, <a href="/wiki/Islam" title="Islam">Islamul</a> este a doua cea mai mare religie, cu aproximativ 2,4% din populație. Majoritatea musulmanilor sloveni provin din <a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia</a>.<a href="#cite_note-244">[244]</a> A treia cea mai mare religie, cu aproximativ 2,2% din populație, este <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83" title="Biserica Ortodoxă">creștinismul ortodox</a>, majoritatea adepților aparținând <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_S%C3%A2rb%C4%83" title="Biserica Ortodoxă Sârbă">Bisericii Ortodoxe Sârbe</a>, în timp ce o minoritate aparține bisericii <a href="/w/index.php?title=Biserica_Ortodox%C4%83_Macedonean%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica Ortodoxă Macedoneană — pagină inexistentă">macedonene</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q906685" class="extiw" title="d:Q906685">d</a>) și altor ortodocși. În 2002, circa 10% dintre sloveni se declarau <a href="/wiki/Ateism" title="Ateism">atei</a>, alți 10% nu declarau nicio religie anume, și aproximativ 16% au decis să nu răspundă la întrebarea despre afilierea lor religioasă. Conform <a href="/wiki/Eurobarometru" title="Eurobarometru">sondajului Eurobarometru</a> 2010,<a href="#cite_note-:0-245">[245]</a> 32% dintre cetățenii sloveni au răspuns că „cred că există un dumnezeu”, în timp ce 36% au răspuns că „cred că există un fel de spirit forță vitală” și 26% nu credeau că există vreun fel de spirit, zeu sau forță vitală”.<a href="#cite_note-:0-245">[245]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Educație">Educație</h2>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=42" title="Modifică secțiunea: Educație" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=42" title="Edit section's source code: Educație">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:University_of_Ljubljana_Palace.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/39/University_of_Ljubljana_Palace.jpg/220px-University_of_Ljubljana_Palace.jpg" decoding="async" width="220" height="163" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/39/University_of_Ljubljana_Palace.jpg/330px-University_of_Ljubljana_Palace.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/39/University_of_Ljubljana_Palace.jpg/440px-University_of_Ljubljana_Palace.jpg 2x" data-file-width="4584" data-file-height="3400" /></a><figcaption> Universitatea din Ljubljana </figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:UniverzaMaribor.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/04/UniverzaMaribor.jpg/220px-UniverzaMaribor.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/04/UniverzaMaribor.jpg/330px-UniverzaMaribor.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/04/UniverzaMaribor.jpg/440px-UniverzaMaribor.jpg 2x" data-file-width="800" data-file-height="600" /></a><figcaption> Universitatea din Maribor </figcaption></figure> Învățământul din Slovenia se situează pe locul 12 în lume și este al patrulea din <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a>, semnificativ peste media <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentru_Cooperare_%C8%99i_Dezvoltare_Economic%C4%83" title="Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică">OCDE</a>, conform <a href="/wiki/Testul_PISA" title="Testul PISA">Programului pentru Evaluarea Internațională a Studenților</a>.<a href="#cite_note-246">[246]</a> În rândul persoanelor între 25 și 64 de ani, 12% frecventaseră învățământul superior, în timp ce, în medie, slovenii au 9,6 ani de educație formală. Conform unui raport al OCDE, 83% dintre adulții cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani au obținut echivalentul unei diplome de liceu, cu mult peste media OCDE de 74%; în rândul persoanelor în vârstă de 25-34 de ani, rata este de 93%.<a href="#cite_note-247">[247]</a> Conform recensământului din 1991, în Slovenia <a href="/wiki/Alfabetizare" title="Alfabetizare">alfabetizarea</a> era la nivelul lui 99,6%. <a href="/wiki/%C3%8Env%C4%83%C8%9Bare_pe_parcursul_vie%C8%9Bii" title="Învățare pe parcursul vieții">Învățarea pe tot parcursul vieții</a> este și ea în creștere.<a href="#cite_note-ReferenceA-248">[248]</a> <dl><dt>Învățământul primar</dt></dl> Responsabilitatea pentru supravegherea învățământului la nivel primar și secundar din Slovenia revine Ministerului Educației și Sportului. După învățământul preșcolar ne-obligatoriu, copiii intră în <a href="/wiki/%C8%98coal%C4%83_elementar%C4%83" title="Școală elementară">școala primară</a> de nouă ani la vârsta de șase ani.<a href="#cite_note-249">[249]</a> Școala primară este împărțită în trei perioade, fiecare de trei ani. În anul școlar 2006-2007 erau înscriși 166.000 de elevi în învățământul elementar și peste 13.225 de cadre didactice, oferind un raport de un profesor la 12 elevi și 20 de elevi pe clasă. <a href="#cite_note-ReferenceA-248">[248]</a> <dl><dt>Învățământul secundar</dt></dl> După terminarea școlii elementare, aproape toți copiii (peste 98%) continuă să urmeze învățământul secundar, fie programele secundare profesionale, tehnice sau generale (<a href="/wiki/Gimnaziu" title="Gimnaziu">gimnazija</a>). Acesta din urmă se încheie cu <a href="/w/index.php?title=Matura&action=edit&redlink=1" class="new" title="Matura — pagină inexistentă">matura</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q694222" class="extiw" title="d:Q694222">d</a>), examenul final care permite absolvenților să intre la universitate. 84% dintre absolvenții școlilor secundare merg la învățământul terțiar.<a href="#cite_note-ReferenceA-248">[248]</a> <dl><dt>Învățământul terțiar</dt></dl> Printre mai multele universități din Slovenia, cea mai bine clasată este <a href="/wiki/Universitatea_din_Ljubljana" title="Universitatea din Ljubljana">Universitatea din Ljubljana</a>, aflată între primele 500 sau primele 3% cele mai bune universități din lume, potrivit <a href="/wiki/Academic_Ranking_of_World_Universities" title="Academic Ranking of World Universities">ARWU</a>.<a href="#cite_note-250">[250]</a><a href="#cite_note-251">[251]</a> Alte două universități publice sunt <a href="/w/index.php?title=Universitatea_din_Maribor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universitatea din Maribor — pagină inexistentă">Universitatea din Maribor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1378" class="extiw" title="d:Q1378">d</a>)<a href="#cite_note-252">[252]</a> din regiunea <a href="/wiki/Stiria_de_Jos" title="Stiria de Jos">Stiria</a> și <a href="/w/index.php?title=Universitatea_Primorska&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universitatea Primorska — pagină inexistentă">Universitatea Primorska</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1378123" class="extiw" title="d:Q1378123">d</a>) din <a href="/w/index.php?title=Litoralul_Sloven&action=edit&redlink=1" class="new" title="Litoralul Sloven — pagină inexistentă">Litoralul Sloven</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q125323" class="extiw" title="d:Q125323">d</a>).<a href="#cite_note-253">[253]</a> În plus, există o universitate privată în Nova Gorica<a href="#cite_note-254">[254]</a> și o universitate internațională <a href="/w/index.php?title=EMUNI&action=edit&redlink=1" class="new" title="EMUNI — pagină inexistentă">EMUNI</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5411497" class="extiw" title="d:Q5411497">d</a>) . <a href="#cite_note-255">[255]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Cultură">Cultură</h2>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=43" title="Modifică secțiunea: Cultură" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=43" title="Edit section's source code: Cultură">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ivan_Grohar_-_Sejalec.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Ivan_Grohar_-_Sejalec.jpg/220px-Ivan_Grohar_-_Sejalec.jpg" decoding="async" width="220" height="196" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Ivan_Grohar_-_Sejalec.jpg/330px-Ivan_Grohar_-_Sejalec.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Ivan_Grohar_-_Sejalec.jpg/440px-Ivan_Grohar_-_Sejalec.jpg 2x" data-file-width="1600" data-file-height="1427" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Sem%C4%83n%C4%83torul" class="mw-redirect" title="Semănătorul">Semănătorul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7765607" class="extiw" title="d:Q7765607">d</a>) (1907), produs de pictorul impresionist <a href="/wiki/Ivan_Grohar" title="Ivan Grohar">Ivan Grohar</a>, a devenit o <a href="/wiki/Metafor%C4%83" title="Metaforă">metaforă</a> pentru sloveni<a href="#cite_note-256">[256]</a><a href="#cite_note-257">[257]</a> și a reflectat tranziția de la o cultură rurală la una urbană. <a href="#cite_note-258">[258]</a> </figcaption></figure> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Patrimoniu">Patrimoniu</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=44" title="Modifică secțiunea: Patrimoniu" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=44" title="Edit section's source code: Patrimoniu">modificare sursă</a>]</div> Patrimoniul arhitectural din Slovenia include 2.500 de biserici, 1.000 de castele, ruine și case, ferme și structuri speciale pentru uscarea fânului, numite kozolci. Trei <a href="/w/index.php?title=Site_istoric&action=edit&redlink=1" class="new" title="Site istoric — pagină inexistentă">monumente istorice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1081138" class="extiw" title="d:Q1081138">d</a>) din Slovenia se află pe <a href="/wiki/Locuri_din_Patrimoniul_Mondial_UNESCO" title="Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO">lista UNESCO a Patrimoniului Mondial</a>. <a href="/w/index.php?title=Pe%C8%99terile_%C5%A0kocjan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Peșterile Škocjan — pagină inexistentă">Peșterile Škocjan</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q500376" class="extiw" title="d:Q500376">d</a>) și peisajul <a href="/wiki/Carst" title="Carst">carstic</a> sunt un sit protejat. <a href="/w/index.php?title=Situl_minier_de_mercur_Idrija&action=edit&redlink=1" class="new" title="Situl minier de mercur Idrija — pagină inexistentă">Situl minier de mercur Idrija</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3370031" class="extiw" title="d:Q3370031">d</a>) are o importanță mondială, la fel ca și <a href="/w/index.php?title=Locuin%C8%9Bele_palustre_preistorice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Locuințele palustre preistorice — pagină inexistentă">locuințele palustre preistorice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4580" class="extiw" title="d:Q4580">d</a>) din <a href="/w/index.php?title=Mla%C8%99tinile_Ljubljanei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mlaștinile Ljubljanei — pagină inexistentă">mlaștinile Ljubljanei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q619970" class="extiw" title="d:Q619970">d</a>). Cea mai pitorească biserică este clădirea medievală și barocă de pe <a href="/wiki/Lacul_Bled" title="Lacul Bled">Insula Bled</a>. Castelul deasupra lacului este un muzeu și un restaurant cu vedere. Aproape de <a href="/wiki/Postumia" title="Postumia">Postojna</a>, există o fortăreață numită <a href="/w/index.php?title=Castelul_Predjama&action=edit&redlink=1" class="new" title="Castelul Predjama — pagină inexistentă">Castelul Predjama</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q79217" class="extiw" title="d:Q79217">d</a>), care este ascuns pe jumătate într-o peșteră. Muzeele din Ljubljana și din alte părți prezintă elemente unice, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Fluierul_Babe_Divje&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fluierul Babe Divje — pagină inexistentă">Fluierul Babe Divje</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1777287" class="extiw" title="d:Q1777287">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Cea_mai_veche_roat%C4%83_din_lume&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cea mai veche roată din lume — pagină inexistentă">cea mai veche roată din lume</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6660938" class="extiw" title="d:Q6660938">d</a>). Ljubljana are arhitectură medievală, barocă, art nouveau și modernă. Arhitectura arhitectului <a href="/wiki/Jo%C5%BEe_Ple%C4%8Dnik" title="Jože Plečnik">Jože Plečnik</a>, precum și drumurile și podurile sale inovatoare de-a lungul Ljubljanicei sunt remarcabile. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Bucătăria">Bucătăria</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=45" title="Modifică secțiunea: Bucătăria" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=45" title="Edit section's source code: Bucătăria">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Velika_no%C4%8D_-_jedila_hren_%C5%A1unka_pirhi_potica.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8e/Velika_no%C4%8D_-_jedila_hren_%C5%A1unka_pirhi_potica.jpg/170px-Velika_no%C4%8D_-_jedila_hren_%C5%A1unka_pirhi_potica.jpg" decoding="async" width="170" height="255" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8e/Velika_no%C4%8D_-_jedila_hren_%C5%A1unka_pirhi_potica.jpg/255px-Velika_no%C4%8D_-_jedila_hren_%C5%A1unka_pirhi_potica.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8e/Velika_no%C4%8D_-_jedila_hren_%C5%A1unka_pirhi_potica.jpg/340px-Velika_no%C4%8D_-_jedila_hren_%C5%A1unka_pirhi_potica.jpg 2x" data-file-width="2000" data-file-height="3000" /></a><figcaption> Potica, care face parte din micul dejun tradițional sloven de Paște </figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:PrekmurskaGibanica1.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/db/PrekmurskaGibanica1.JPG/220px-PrekmurskaGibanica1.JPG" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/db/PrekmurskaGibanica1.JPG/330px-PrekmurskaGibanica1.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/db/PrekmurskaGibanica1.JPG/440px-PrekmurskaGibanica1.JPG 2x" data-file-width="1600" data-file-height="1200" /></a><figcaption> <a href="/w/index.php?title=Prekmurska_gibanica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prekmurska gibanica — pagină inexistentă">Prekmurska gibanica</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2524291" class="extiw" title="d:Q2524291">d</a>) este o prăjitură tipică regiunii <a href="/wiki/Prekmurje" title="Prekmurje">Prekmurje</a>. </figcaption></figure> Bucătăria slovenă este un amestec de bucătărie central-europeană (mai ales <a href="/w/index.php?title=Buc%C4%83t%C4%83ria_austriac%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bucătăria austriacă — pagină inexistentă">austriacă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q42029" class="extiw" title="d:Q42029">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Buc%C4%83t%C4%83ria_maghiar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bucătăria maghiară — pagină inexistentă">maghiară</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q264327" class="extiw" title="d:Q264327">d</a>)), <a href="/wiki/Buc%C4%83t%C4%83ria_mediteranean%C4%83" class="mw-redirect" title="Bucătăria mediteraneană">bucătărie mediteraneană</a> și <a href="/w/index.php?title=Buc%C4%83t%C4%83ria_balcanic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bucătăria balcanică — pagină inexistentă">bucătărie balcanică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q805060" class="extiw" title="d:Q805060">d</a>). Din punct de vedere istoric, bucătăria slovenă a fost împărțită în bucătăriile urbană, de fermă, de cabană, de castel, preoțească și călugărească. Datorită varietății peisajelor culturale și naturale din Slovenia, există peste 40 de bucătării regionale distincte. <a href="/wiki/Etnologie" title="Etnologie">Din punct de vedere etnologic</a>, cele mai caracteristice feluri de mâncare slovene au fost feluri de mâncare într-un singur vas, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Ri%C4%8Det&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ričet — pagină inexistentă">ričet</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q321356" class="extiw" title="d:Q321356">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Tocana_istriot%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tocana istriotă — pagină inexistentă">tocana istriotă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1136304" class="extiw" title="d:Q1136304">d</a>) (jota), <a href="/w/index.php?title=Minestrone&action=edit&redlink=1" class="new" title="Minestrone — pagină inexistentă">minestrone</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q581462" class="extiw" title="d:Q581462">d</a>) (mineštra), și pâinea de hrișcă <a href="/w/index.php?title=%C5%BDganci&action=edit&redlink=1" class="new" title="Žganci — pagină inexistentă">Žganci</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q264558" class="extiw" title="d:Q264558">d</a>); în regiunea <a href="/wiki/Prekmurje" title="Prekmurje">Prekmurje</a> există și <a href="/w/index.php?title=Bujta_repa&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bujta repa — pagină inexistentă">Bujta repa</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4986776" class="extiw" title="d:Q4986776">d</a>), și prăjitura <a href="/w/index.php?title=Prekmurska_gibanica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prekmurska gibanica — pagină inexistentă">Prekmurska gibanica</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2524291" class="extiw" title="d:Q2524291">d</a>). <a href="/wiki/Prosciutto" title="Prosciutto">Prosciutto</a> este denumit pršut în <a href="/w/index.php?title=Litoralul_Sloven&action=edit&redlink=1" class="new" title="Litoralul Sloven — pagină inexistentă">Litoralul Sloven</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q125323" class="extiw" title="d:Q125323">d</a>). <a href="/w/index.php?title=Ruloul_cu_nuc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ruloul cu nucă — pagină inexistentă">Ruloul cu nucă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3449298" class="extiw" title="d:Q3449298">d</a>) (potica) a devenit un simbol al Sloveniei, în special în rândul <a href="/w/index.php?title=Americani_de_origine_sloven%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Americani de origine slovenă — pagină inexistentă">diasporei slovene din Statele Unite</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7541693" class="extiw" title="d:Q7541693">d</a>). <a href="/wiki/Sup%C4%83" title="Supă">Supele</a> au fost adăugate la mesele tradiționale într-un singur vas, alături de diferitele feluri de terci și turtă abia în istoria relativ recentă. În fiecare an, începând cu anul 2000, <a href="/w/index.php?title=Festival_of_Roasted_Potatoes&action=edit&redlink=1" class="new" title="Festival of Roasted Potatoes — pagină inexistentă">Festivalul Cartofilor Copți</a> este organizat de Societatea pentru Recunoașterea Cartofilor Copți ca Mâncare Distinctă, atrăgând mii de vizitatori. Cartofii copți, serviți în mod tradițional în majoritatea familiilor slovene numai în zilele de duminică, precedați de o supă de carne, de vită sau pui - au fost prezentate la o ediție specială de <a href="/wiki/M%C4%83rci_po%C8%99tale" class="mw-redirect" title="Mărci poștale">mărci poștale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q17098680" class="extiw" title="d:Q17098680">d</a>) de către <a href="/w/index.php?title=Po%C8%99ta_Sloveniei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Poșta Sloveniei — pagină inexistentă">Poșta Sloveniei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6522631" class="extiw" title="d:Q6522631">d</a>) la 23 noiembrie 2012.<a href="#cite_note-259">[259]</a> Cârnatul cel mai cunoscut este <a href="/w/index.php?title=Carniolan_sausage&action=edit&redlink=1" class="new" title="Carniolan sausage — pagină inexistentă">Carniolan sausage</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q700415" class="extiw" title="d:Q700415">d</a>). <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Dans">Dans</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=46" title="Modifică secțiunea: Dans" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=46" title="Edit section's source code: Dans">modificare sursă</a>]</div> <dl><dt>Balet</dt></dl> <a href="/w/index.php?title=Pino_Mlakar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pino Mlakar — pagină inexistentă">Pino Mlakar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7196383" class="extiw" title="d:Q7196383">d</a>) și Pia Mlakar au fost cei mai cunoscuți dansatori de balet și membri ai <a href="/w/index.php?title=Companiei_deOper%C4%83_%C8%99i_Balet_din_Ljubljana&action=edit&redlink=1" class="new" title="Companiei deOperă și Balet din Ljubljana — pagină inexistentă">Companiei deOperă și Balet din Ljubljana</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7541707" class="extiw" title="d:Q7541707">d</a>) din anii 1946-1960. Pino Mlakar a fost și profesor de la <a href="/w/index.php?title=Academia_de_Teatru,_Radio,_Film_%C8%99i_Televiziune&action=edit&redlink=1" class="new" title="Academia de Teatru, Radio, Film și Televiziune — pagină inexistentă">Academia de Teatru, Radio, Film și Televiziune</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q414344" class="extiw" title="d:Q414344">d</a>) (AGRFT) a <a href="/wiki/Universitatea_din_Ljubljana" title="Universitatea din Ljubljana">Universității din Ljubljana</a> . <dl><dt>Dans modern</dt></dl> În anii 1930 în Ljubljana a fost înființată o școală de <a href="/wiki/Dans_modern" title="Dans modern">dans modern</a> <a href="/w/index.php?title=Mary_Wigman&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mary Wigman — pagină inexistentă">Mary Wigman</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q77127" class="extiw" title="d:Q77127">d</a>), de către discipola ei, <a href="/w/index.php?title=Meta_Vidmar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Meta Vidmar — pagină inexistentă">Meta Vidmar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6822309" class="extiw" title="d:Q6822309">d</a>). <dl><dt>Dans popular</dt></dl> Numeroase dansuri populare, împreună cu costume colorate, care disting între femeile singure și cele căsătorite, se găsesc pe întreg teritoriu al Sloveniei. Pueblo, Colorado găzduiește numeroase familii slovene care au emigrat în jurul anului 1900, și are un festival anual de folclor sloven. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Festivaluri,_târguri_de_carte_și_alte_evenimente">Festivaluri, târguri de carte și alte evenimente</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=47" title="Modifică secțiunea: Festivaluri, târguri de carte și alte evenimente" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=47" title="Edit section's source code: Festivaluri, târguri de carte și alte evenimente">modificare sursă</a>]</div> O serie de festivaluri de muzică, teatru, film, carte și pentru copii au loc în fiecare an în Slovenia, printre care festivalurile de muzică <a href="/w/index.php?title=Ljubljana_Summer_Festival&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ljubljana Summer Festival — pagină inexistentă">Ljubljana Summer Festival</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6660941" class="extiw" title="d:Q6660941">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Festivalul_Postului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Festivalul Postului — pagină inexistentă">Festivalul Postului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6523298" class="extiw" title="d:Q6523298">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Festivalul_Punch&action=edit&redlink=1" class="new" title="Festivalul Punch — pagină inexistentă">Festivalul Punch</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7259934" class="extiw" title="d:Q7259934">d</a>) de stand-up comedy, festivalul pentru copii Pippi Șosețica și festivalurile de carte <a href="/w/index.php?title=T%C3%A2rgul_Sloven_de_Carte&action=edit&redlink=1" class="new" title="Târgul Sloven de Carte — pagină inexistentă">Târgul Sloven de Carte</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7541714" class="extiw" title="d:Q7541714">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Frankfurt_dup%C4%83_Frankfurt&action=edit&redlink=1" class="new" title="Frankfurt după Frankfurt — pagină inexistentă">Frankfurt după Frankfurt</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5490861" class="extiw" title="d:Q5490861">d</a>). În 2012, Sloveniei i-a venit rândul să desemneze <a href="/wiki/Capital%C4%83_European%C4%83_a_Culturii" title="Capitală Europeană a Culturii">capitala europeană a culturii</a> și a fost ales orașul Maribor. Cel mai cunoscut festival de muzică slovenă a fost în trecut festivalul <a href="/w/index.php?title=Slovenska_popevka&action=edit&redlink=1" class="new" title="Slovenska popevka — pagină inexistentă">Slovenska popevka</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q14025305" class="extiw" title="d:Q14025305">d</a>). Între anii 1981 și 2000, festivalul <a href="/w/index.php?title=Novi_Rock&action=edit&redlink=1" class="new" title="Novi Rock — pagină inexistentă">Novi Rock</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7064857" class="extiw" title="d:Q7064857">d</a>) a adus muzica rock de după <a href="/wiki/Cortina_de_fier" title="Cortina de fier">Cortina de Fier</a>, din Occident pentru publicul sloven și iugoslav. Îndelungata tradiție a festivalurilor de jazz din Iugoslavia <a href="/wiki/Titoism" title="Titoism">Titoistă</a> a început cu Festivalul de Jazz de la Ljubljana, care are loc anual în Slovenia din 1960.<a href="#cite_note-260">[260]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Film">Film</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=48" title="Modifică secțiunea: Film" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=48" title="Edit section's source code: Film">modificare sursă</a>]</div> <dl><dt>Actori de film</dt></dl> Printre actorii și actrițele din Slovenia s-a numărat <a href="/wiki/Ita_Rina" title="Ita Rina">Ida Kravanja</a>, care a jucat sub pseudonimul Ita Rina în primele filme europene, și <a href="/w/index.php?title=Metka_Bu%C4%8Dar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Metka Bučar — pagină inexistentă">Metka Bučar</a>.<a href="#cite_note-261">[261]</a> După al Doilea Război Mondial, unul dintre actorii de film cei mai cunoscuți a fost <a href="/w/index.php?title=Polde_Bibi%C4%8D&action=edit&redlink=1" class="new" title="Polde Bibič — pagină inexistentă">Polde Bibič</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7209226" class="extiw" title="d:Q7209226">d</a>), care a jucat o serie de roluri în mai multe filme care au fost bine primite în Slovenia, inclusiv <a href="/w/index.php?title=Nu_pl%C3%A2nge,_Peter&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nu plânge, Peter — pagină inexistentă">Nu plânge, Peter</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q12797357" class="extiw" title="d:Q12797357">d</a>) (1964), Pe aripi de hârtie (1968), <a href="/w/index.php?title=Trucurile_lui_Kekec&action=edit&redlink=1" class="new" title="Trucurile lui Kekec — pagină inexistentă">Trucurile lui Kekec</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1730981" class="extiw" title="d:Q1730981">d</a>) (1968), Flori toamna (1973), <a href="/w/index.php?title=V%C4%83duvia_Karolinei_%C5%BDa%C5%A1ler&action=edit&redlink=1" class="new" title="Văduvia Karolinei Žašler — pagină inexistentă">Văduvia Karolinei Žašler</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7774782" class="extiw" title="d:Q7774782">d</a>) (1976), <a href="/wiki/Mo%C8%99tenirea" title="Moștenirea">Moștenirea</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16257535" class="extiw" title="d:Q16257535">d</a>) (1986), Primož Trubar (1985), și Tatăl meu, chiaburul socialist (1987). Multe dintre acestea au fost regizate de Matjaž Klopčič. A jucat, de asemenea, în teatru de televiziune și radiofonic.<a href="#cite_note-Bibic_in_memoriam-262">[262]</a> În total, Bibič a jucat peste 150 de roluri de teatru și peste 30 de film.<a href="#cite_note-Bibic_in_memoriam-262">[262]</a> <a href="/wiki/Sebastian_Cavazza" title="Sebastian Cavazza">Sebastian Cavazza</a> a apărut în mai mult de treizeci de filme din 1991, printre care <a href="/wiki/Idila_(film)" title="Idila (film)">Idila</a> (2015, primul film de groază sloven) sau <a href="/wiki/A.I._Rising" title="A.I. Rising">A.I. Rising</a> (2018).<a href="#cite_note-263">[263]</a> <dl><dt>Regizori de film</dt></dl> Producția de <a href="/wiki/Film_de_lung_metraj" class="mw-redirect" title="Film de lung metraj">lung metraje</a> și <a href="/wiki/Film_de_scurt_metraj" title="Film de scurt metraj">scurt metraje</a> din Slovenia îi cuprinde pe <a href="/w/index.php?title=Karol_Grossmann&action=edit&redlink=1" class="new" title="Karol Grossmann — pagină inexistentă">Karol Grossmann</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6373036" class="extiw" title="d:Q6373036">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Franti%C5%A1ek_%C4%8C%C3%A1p&action=edit&redlink=1" class="new" title="František Čáp — pagină inexistentă">František Čáp</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q576589" class="extiw" title="d:Q576589">d</a>), <a href="/w/index.php?title=France_%C5%A0tiglic&action=edit&redlink=1" class="new" title="France Štiglic — pagină inexistentă">France Štiglic</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3080757" class="extiw" title="d:Q3080757">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Igor_Pretnar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Igor Pretnar — pagină inexistentă">Igor Pretnar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5993630" class="extiw" title="d:Q5993630">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Jo%C5%BEe_Poga%C4%8Dnik&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jože Pogačnik — pagină inexistentă">Jože Pogačnik</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q12792880" class="extiw" title="d:Q12792880">d</a>), Peter Zobec, <a href="/w/index.php?title=Matja%C5%BE_Klop%C4%8Di%C4%8D&action=edit&redlink=1" class="new" title="Matjaž Klopčič — pagină inexistentă">Matjaž Klopčič</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3851901" class="extiw" title="d:Q3851901">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Bo%C5%A1tjan_Hladnik&action=edit&redlink=1" class="new" title="Boštjan Hladnik — pagină inexistentă">Boštjan Hladnik</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q343329" class="extiw" title="d:Q343329">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Du%C5%A1an_Jovanovi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dušan Jovanović — pagină inexistentă">Dušan Jovanović</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3041797" class="extiw" title="d:Q3041797">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Vitan_Mal&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vitan Mal — pagină inexistentă">Vitan Mal</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7936988" class="extiw" title="d:Q7936988">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Franci_Slak&action=edit&redlink=1" class="new" title="Franci Slak — pagină inexistentă">Franci Slak</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5479793" class="extiw" title="d:Q5479793">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Karpo_Godina&action=edit&redlink=1" class="new" title="Karpo Godina — pagină inexistentă">Karpo Godina</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6373315" class="extiw" title="d:Q6373315">d</a>) ca cei mai realizați cineaști. Regizorii contemporani de film <a href="/w/index.php?title=Filip_Robar-Dorin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Filip Robar-Dorin — pagină inexistentă">Filip Robar-Dorin</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5448513" class="extiw" title="d:Q5448513">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Jan_Cvitkovi%C4%8D&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jan Cvitkovič — pagină inexistentă">Jan Cvitkovič</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2046611" class="extiw" title="d:Q2046611">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Damjan_Kozole&action=edit&redlink=1" class="new" title="Damjan Kozole — pagină inexistentă">Damjan Kozole</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5212653" class="extiw" title="d:Q5212653">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Janez_Lapajne&action=edit&redlink=1" class="new" title="Janez Lapajne — pagină inexistentă">Janez Lapajne</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1376233" class="extiw" title="d:Q1376233">d</a>), Marko Okorn și <a href="/w/index.php?title=Marko_Naber%C5%A1nik&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marko Naberšnik — pagină inexistentă">Marko Naberšnik</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q18644524" class="extiw" title="d:Q18644524">d</a>) se numără printre reprezentanții așa-numitei „Renașteri a cinematografiei slovene”. Scenariști sloveni, care nu sunt și regizori, sunt Saša Vuga și <a href="/w/index.php?title=Miha_Mazzini&action=edit&redlink=1" class="new" title="Miha Mazzini — pagină inexistentă">Miha Mazzini</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q256657" class="extiw" title="d:Q256657">d</a>), dar și Polona Sepe, Hanna AW Slak și Maja Weiss.<a href="#cite_note-264">[264]</a> <dl><dt>Documentariști</dt></dl> Cele mai cunoscute documentare realizate de regizorii sloveni sunt filmele umanitare ale lui <a href="/w/index.php?title=Tomo_Kri%C5%BEnar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tomo Križnar — pagină inexistentă">Tomo Križnar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q717534" class="extiw" title="d:Q717534">d</a>) despre poporul Nuba. <dl><dt>Critici de film</dt></dl> Critici sloveni de film sunt <a href="/w/index.php?title=Silvan_Furlan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Silvan Furlan — pagină inexistentă">Silvan Furlan</a>, fondatorul <a href="/w/index.php?title=Slovenian_Cinematheque&action=edit&redlink=1" class="new" title="Slovenian Cinematheque — pagină inexistentă">Cinematecii Slovene</a>,<a href="#cite_note-265">[265]</a> <a href="/w/index.php?title=Zdenko_Vrdlovec&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zdenko Vrdlovec — pagină inexistentă">Zdenko Vrdlovec</a>, <a href="/w/index.php?title=Rapa_%C5%A0uklje&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rapa Šuklje — pagină inexistentă">Rapa Šuklje</a>, <a href="/w/index.php?title=Marcel_%C5%A0tefan%C4%8Di%C4%8D_Jr.&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marcel Štefančič Jr. — pagină inexistentă">Marcel Stefančič Jr.</a>, și <a href="/w/index.php?title=Simon_Popek&action=edit&redlink=1" class="new" title="Simon Popek — pagină inexistentă">Simon Popek</a>. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Literatură">Literatură</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=49" title="Modifică secțiunea: Literatură" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=49" title="Edit section's source code: Literatură">modificare sursă</a>]</div> <dl><dt>Autori</dt></dl> Astăzi, un autor notabil este <a href="/w/index.php?title=Boris_Pahor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Boris Pahor — pagină inexistentă">Boris Pahor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q378747" class="extiw" title="d:Q378747">d</a>), supraviețuitor al lagărelor de concentrare naziste, care s-a opus atât <a href="/wiki/Italia_Fascist%C4%83" class="mw-redirect" title="Italia Fascistă">fascismului italian</a> cât și comunismului <a href="/wiki/Titoism" title="Titoism">titoist</a>. <a href="#cite_note-266">[266]</a> <a href="#cite_note-267">[267]</a> <dl><dt>Istorie literară</dt></dl> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Pre%C5%A1ern-Goldenstein.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/Pre%C5%A1ern-Goldenstein.jpg/170px-Pre%C5%A1ern-Goldenstein.jpg" decoding="async" width="170" height="256" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/Pre%C5%A1ern-Goldenstein.jpg/255px-Pre%C5%A1ern-Goldenstein.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/Pre%C5%A1ern-Goldenstein.jpg/340px-Pre%C5%A1ern-Goldenstein.jpg 2x" data-file-width="680" data-file-height="1025" /></a><figcaption> <a href="/wiki/France_Pre%C5%A1eren" title="France Prešeren">France Prešeren</a>, cel mai cunoscut poet sloven </figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Pre%C4%8Drtana_kitica_Zdravljice.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ee/Pre%C4%8Drtana_kitica_Zdravljice.jpg/170px-Pre%C4%8Drtana_kitica_Zdravljice.jpg" decoding="async" width="170" height="218" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ee/Pre%C4%8Drtana_kitica_Zdravljice.jpg/255px-Pre%C4%8Drtana_kitica_Zdravljice.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ee/Pre%C4%8Drtana_kitica_Zdravljice.jpg/340px-Pre%C4%8Drtana_kitica_Zdravljice.jpg 2x" data-file-width="3696" data-file-height="4737" /></a><figcaption> „Zdravljica" (Toast) cu semnul de respingere al cenzurii <a href="/wiki/Imperiul_Austriac" title="Imperiul Austriac">austriece</a> (din cauza conținutului potențial revoluționar); melodia Zdravljica este astăzi imnul național sloven. </figcaption></figure> Istoria <a href="/wiki/Literatura_sloven%C4%83" title="Literatura slovenă">literaturii slovene a</a> început în secolul al XVI-lea cu <a href="/w/index.php?title=Primo%C5%BE_Trubar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Primož Trubar — pagină inexistentă">Primož Trubar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q156902" class="extiw" title="d:Q156902">d</a>) și cu alți reformatori protestanți. Poezia în <a href="/wiki/Limba_sloven%C4%83" title="Limba slovenă">limba slovenă</a> atins cel mai înalt nivel cu poetul <a href="/w/index.php?title=Poezie_romantic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Poezie romantică — pagină inexistentă">romantic</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2735649" class="extiw" title="d:Q2735649">d</a>) <a href="/wiki/France_Pre%C5%A1eren" title="France Prešeren">France Prešeren</a> (1800-1849). În secolul al XX-lea, literatura franceză a trecut prin mai multe perioade: începutul secolului a fost marcat de autorii modernismului sloven, cel mai influent scriitor și dramaturg sloven fiind <a href="/wiki/Ivan_Cankar" title="Ivan Cankar">Ivan Cankar</a>; perioada a fost urmată de <a href="/wiki/Expresionism" title="Expresionism">expresionism</a> (<a href="/w/index.php?title=Sreko_Kosovel&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sreko Kosovel — pagină inexistentă">Sreko Kosovel</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q368139" class="extiw" title="d:Q368139">d</a>)), avangardism (<a href="/w/index.php?title=Anton_Podbev%C5%A1ek&action=edit&redlink=1" class="new" title="Anton Podbevšek — pagină inexistentă">Anton Podbevšek</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4775959" class="extiw" title="d:Q4775959">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Ferdo_Delak&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ferdo Delak — pagină inexistentă">Ferdo Delak</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q12630957" class="extiw" title="d:Q12630957">d</a>)) și <a href="/w/index.php?title=Realism_social&action=edit&redlink=1" class="new" title="Realism social — pagină inexistentă">realism social</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q837024" class="extiw" title="d:Q837024">d</a>) (Ciril Kosmač, <a href="/w/index.php?title=Pre%C5%BEihov_Voranc&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prežihov Voranc — pagină inexistentă">Prežihov Voranc</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1083392" class="extiw" title="d:Q1083392">d</a>)) înainte de al Doilea Război Mondial, poezia rezistenței și revoluției (<a href="/w/index.php?title=Karel_Destovnik&action=edit&redlink=1" class="new" title="Karel Destovnik — pagină inexistentă">Karel Destovnik</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q752072" class="extiw" title="d:Q752072">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Matej_Bor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Matej Bor — pagină inexistentă">Matej Bor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q535355" class="extiw" title="d:Q535355">d</a>)) în timpul războiului, și de <a href="/w/index.php?title=Intimism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Intimism — pagină inexistentă">intimism</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6057681" class="extiw" title="d:Q6057681">d</a>) (Poemele celor patru, 1953), modernism postbelic (<a href="/wiki/Edvard_Kocbek" title="Edvard Kocbek">Edvard Kocbek</a>) și <a href="/wiki/Existen%C8%9Bialism" title="Existențialism">existențialism</a> (<a href="/w/index.php?title=Dane_Zajc&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dane Zajc — pagină inexistentă">Dane Zajc</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1159458" class="extiw" title="d:Q1159458">d</a>)) după război. Printre autori <a href="/wiki/Postmodernism" title="Postmodernism">postmoderni</a> se numără <a href="/w/index.php?title=Boris_A._Novak&action=edit&redlink=1" class="new" title="Boris A. Novak — pagină inexistentă">Boris A. Novak</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4309430" class="extiw" title="d:Q4309430">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Marko_Kravos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marko Kravos — pagină inexistentă">Marko Kravos</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3849635" class="extiw" title="d:Q3849635">d</a>), <a href="/wiki/Drago_Jan%C4%8Dar" title="Drago Jančar">Drago Jančar</a>, <a href="/w/index.php?title=Evald_Flisar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Evald Flisar — pagină inexistentă">Evald Flisar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3078852" class="extiw" title="d:Q3078852">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Toma%C5%BE_%C5%A0alamun&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tomaž Šalamun — pagină inexistentă">Tomaž Šalamun</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q15794" class="extiw" title="d:Q15794">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Brina_Svit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Brina Svit — pagină inexistentă">Brina Svit</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q468211" class="extiw" title="d:Q468211">d</a>). Printre cei mai cunoscuți autori de după 1990 se numără <a href="/w/index.php?title=Ale%C5%A1_Debeljak&action=edit&redlink=1" class="new" title="Aleš Debeljak — pagină inexistentă">Aleš Debeljak</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1969431" class="extiw" title="d:Q1969431">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Miha_Mazzini&action=edit&redlink=1" class="new" title="Miha Mazzini — pagină inexistentă">Miha Mazzini</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q256657" class="extiw" title="d:Q256657">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Alojz_Ihan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alojz Ihan — pagină inexistentă">Alojz Ihan</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4734280" class="extiw" title="d:Q4734280">d</a>). Există mai multe <a href="/wiki/Revist%C4%83_literar%C4%83" title="Revistă literară">reviste literare</a> care publică proză, poezie, eseuri și critici literare locale. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Muzică">Muzică</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=50" title="Modifică secțiunea: Muzică" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=50" title="Edit section's source code: Muzică">modificare sursă</a>]</div> <a href="/w/index.php?title=Filarmonica_Sloven%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Filarmonica Slovenă — pagină inexistentă">Filarmonica Slovenă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q836874" class="extiw" title="d:Q836874">d</a>), înființată în 1701 ca parte din <a href="/w/index.php?title=Academia_Operosorum_Labacensium&action=edit&redlink=1" class="new" title="Academia Operosorum Labacensium — pagină inexistentă">Academia Operosorum Labacensium</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1998537" class="extiw" title="d:Q1998537">d</a>), se numără printre cele mai vechi astfel de instituții din Europa. <a href="/w/index.php?title=Muzica_Sloveniei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Muzica Sloveniei — pagină inexistentă">Muzica Sloveniei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3328766" class="extiw" title="d:Q3328766">d</a>) a inclus numeroși muzicieni și compozitori, cum ar fi compozitorul <a href="/wiki/Rena%C8%99terea" title="Renașterea">renascentist</a> <a href="/w/index.php?title=Jacobus_Gallus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jacobus Gallus — pagină inexistentă">Jacobus Gallus</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q439813" class="extiw" title="d:Q439813">d</a>) (1550-1591), care a influențat foarte mult muzica clasică central-europeană, compozitorul baroc <a href="/w/index.php?title=Janez_Krstnik_Dolar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Janez Krstnik Dolar — pagină inexistentă">Janez Krstnik Dolar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q438790" class="extiw" title="d:Q438790">d</a>) (circa 1620-1673) și violonistul virtuoz <a href="/wiki/Giuseppe_Tartini" title="Giuseppe Tartini">Giuseppe Tartini</a>. În Evul Mediu, muzica seculară era la fel de populară ca cea bisericească, inclusiv <a href="/w/index.php?title=Minnesangerii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Minnesangerii — pagină inexistentă">minnesangerii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q830634" class="extiw" title="d:Q830634">d</a>) ambulanți. În timpul <a href="/wiki/Reforma_Protestant%C4%83" title="Reforma Protestantă">Reformei Protestante</a> din secolul al XVI-lea, muzica a fost folosită pentru prozelitism. Prima carte slovenă de imnuri, <a href="/w/index.php?title=Eni_Psalmi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Eni Psalmi — pagină inexistentă">Eni Psalmi</a>, a fost publicată în 1567. În această perioadă au apărut muzicieni precum <a href="/w/index.php?title=Jacobus_Gallus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jacobus Gallus — pagină inexistentă">Jacobus Gallus</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q439813" class="extiw" title="d:Q439813">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Jurij_Slatkonja&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jurij Slatkonja — pagină inexistentă">Jurij Slatkonja</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q322661" class="extiw" title="d:Q322661">d</a>).<a href="#cite_note-268">[268]</a> În 1701, <a href="/w/index.php?title=Johann_Berthold_von_H%C3%B6ffer&action=edit&redlink=1" class="new" title="Johann Berthold von Höffer — pagină inexistentă">Johann Berthold von Höffer</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6215653" class="extiw" title="d:Q6215653">d</a>) (1667-1718), un nobil și compozitor amator din Ljubljana, a fondat <a href="/w/index.php?title=Academia_Philharmonicorum_Labacensis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Academia Philharmonicorum Labacensis — pagină inexistentă">Academia Philharmonicorum Labacensis</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q836874" class="extiw" title="d:Q836874">d</a>), una dintre cele mai vechi instituții din Europa, după modele italiene. <a href="#cite_note-269">[269]</a> Printre compozitorii de <a href="/wiki/Lied" title="Lied">lied</a> și <a href="/w/index.php?title=C%C3%A2ntec_liric&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cântec liric — pagină inexistentă">cântec artistic</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4797274" class="extiw" title="d:Q4797274">d</a>) sloveni se numără <a href="/wiki/Emil_Adami%C4%8D" title="Emil Adamič">Emil Adamič</a> (1877-1936), <a href="/w/index.php?title=Fran_Gerbi%C4%8D&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fran Gerbič — pagină inexistentă">Fran Gerbič</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5478142" class="extiw" title="d:Q5478142">d</a>) (1840-1917), <a href="/w/index.php?title=Alojz_Ger%C5%BEini%C4%8D&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alojz Geržinič — pagină inexistentă">Alojz Geržinič</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4734275" class="extiw" title="d:Q4734275">d</a>) (1915-2008), <a href="/w/index.php?title=Benjamin_Ipavec&action=edit&redlink=1" class="new" title="Benjamin Ipavec — pagină inexistentă">Benjamin Ipavec</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q251428" class="extiw" title="d:Q251428">d</a>) (1829-1908), <a href="/w/index.php?title=Davorin_Jenko&action=edit&redlink=1" class="new" title="Davorin Jenko — pagină inexistentă">Davorin Jenko</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1178302" class="extiw" title="d:Q1178302">d</a>) (1835-1914), <a href="/w/index.php?title=Anton_Lajovic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Anton Lajovic — pagină inexistentă">Anton Lajovic</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2138787" class="extiw" title="d:Q2138787">d</a>) (1878-1960), <a href="/w/index.php?title=Kamilo_Ma%C5%A1ek&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kamilo Mašek — pagină inexistentă">Kamilo Mašek</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q959302" class="extiw" title="d:Q959302">d</a>) (1831-1859), <a href="/w/index.php?title=Josip_Pav%C4%8Di%C4%8D&action=edit&redlink=1" class="new" title="Josip Pavčič — pagină inexistentă">Josip Pavčič</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q10985421" class="extiw" title="d:Q10985421">d</a>) (1870-1949), <a href="/w/index.php?title=Zorko_Prelovec&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zorko Prelovec — pagină inexistentă">Zorko Prelovec</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q8074481" class="extiw" title="d:Q8074481">d</a>) (1887-1939) și <a href="/wiki/Lucijan_Marija_%C5%A0kerjanc" title="Lucijan Marija Škerjanc">Lucijan Marija Škerjanc</a> (1900-1973). La începutul secolului al XX-lea, <a href="/wiki/Impresionism" title="Impresionism">impresionismul</a> s-a răspândit în Slovenia, și a produs în curând compozitorii <a href="/w/index.php?title=Marij_Kogoj&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marij Kogoj — pagină inexistentă">Marij Kogoj</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3080044" class="extiw" title="d:Q3080044">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Slavko_Osterc&action=edit&redlink=1" class="new" title="Slavko Osterc — pagină inexistentă">Slavko Osterc</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q714370" class="extiw" title="d:Q714370">d</a>). <a href="/wiki/Muzic%C4%83_clasic%C4%83" title="Muzică clasică">Muzica clasică</a> avangardistă a apărut în Slovenia în anii 1960, în mare parte datorită operei lui <a href="/w/index.php?title=Uro%C5%A1_Krek&action=edit&redlink=1" class="new" title="Uroš Krek — pagină inexistentă">Uroš Krek</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q12805108" class="extiw" title="d:Q12805108">d</a>), Dane Škerl, <a href="/w/index.php?title=Primo%C5%BE_Ramov%C5%A1&action=edit&redlink=1" class="new" title="Primož Ramovš — pagină inexistentă">Primož Ramovš</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5353084" class="extiw" title="d:Q5353084">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Ivo_Petri%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ivo Petrić — pagină inexistentă">Ivo Petrić</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6099147" class="extiw" title="d:Q6099147">d</a>), care au dirijat și <a href="/w/index.php?title=Ansamblul_Slavko_Osterc&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ansamblul Slavko Osterc — pagină inexistentă">Ansamblul Slavko Osterc</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7539448" class="extiw" title="d:Q7539448">d</a>). Jakob Jež, <a href="/w/index.php?title=Darijan_Bo%C5%BEi%C4%8D&action=edit&redlink=1" class="new" title="Darijan Božič — pagină inexistentă">Darijan Božič</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5222757" class="extiw" title="d:Q5222757">d</a>), Lojze Lebič și <a href="/w/index.php?title=Vinko_Globokar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vinko Globokar — pagină inexistentă">Vinko Globokar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q683339" class="extiw" title="d:Q683339">d</a>) au compus de atunci lucrări muzicale nemuritoare, în special opera L'Armonia lui Globokar. Printre compozitorii moderni se numără Uroš Rojko, Tomaž Svete, Brina Jež-Brezavšček, <a href="/w/index.php?title=Bo%C5%BEidar_Kantu%C5%A1er&action=edit&redlink=1" class="new" title="Božidar Kantušer — pagină inexistentă">Božidar Kantušer</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2923166" class="extiw" title="d:Q2923166">d</a>) și Aldo Kumar. Sonata z igro 12 (Sonată cu piesă 12) a lui Kumar, un set de variații pe o scală cromatică ascendentă, este deosebit de cunoscută. <a href="/w/index.php?title=Teatrul_Na%C8%9Bional_de_Oper%C4%83_%C8%99i_Balet_al_Sloveniei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Teatrul Național de Operă și Balet al Sloveniei — pagină inexistentă">Teatrul Național de Operă și Balet al Sloveniei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7541707" class="extiw" title="d:Q7541707">d</a>) servește drept operă națională și casă de balet. Compozitorul de <a href="/wiki/Muzic%C4%83_de_film" title="Muzică de film">coloane sonore de film</a> pentru 170 de filme a fost <a href="/w/index.php?title=Bojan_Adami%C4%8D&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bojan Adamič — pagină inexistentă">Bojan Adamič</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q891134" class="extiw" title="d:Q891134">d</a>) (1912-1995).<a href="#cite_note-DSS2005-270">[270]</a> <dl><dt>Muzică tradițională populară</dt></dl> <a href="/wiki/Armonie" title="Armonie">Cântarea în armonie</a> este o tradiție înrădăcinată în Slovenia și cuprinde compoziții cu de la patru la nouă voci, în funcție de regiune. Cântecele folclorice slovene sună de obicei moale și armonios, și sunt foarte rarerori în gamă minoră. Muzica folclorică tradițională slovenă este interpretată la acordeonul stirian (cel mai vechi tip de acordeon), vioară, clarinet, <a href="/wiki/%C8%9Aiter%C4%83" title="Țiteră">țiteră</a>, fluier și de formații alpine de instrumente de suflat. În <a href="/wiki/Prekmurje" title="Prekmurje">estul Sloveniei</a>, ansamblurile de vioară și țambal se numesc velike goslarije. <dl><dt>Muzica populară slovenă modernă</dt></dl> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Slak_lojze.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Slak_lojze.jpg/220px-Slak_lojze.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Slak_lojze.jpg/330px-Slak_lojze.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Slak_lojze.jpg/440px-Slak_lojze.jpg 2x" data-file-width="850" data-file-height="567" /></a><figcaption> Muzicianul popular Lojze Slak </figcaption></figure> Începând cu anul 1952, formația lui <a href="/w/index.php?title=Slavko_Avsenik&action=edit&redlink=1" class="new" title="Slavko Avsenik — pagină inexistentă">Slavko Avsenik</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q683397" class="extiw" title="d:Q683397">d</a>) a început să apară în emisiuni, filme și concerte în toată <a href="/wiki/Germania_de_Vest" title="Germania de Vest">Germania de Vest</a>, inventând sunetul country original „<a href="/w/index.php?title=Oberkrainer&action=edit&redlink=1" class="new" title="Oberkrainer — pagină inexistentă">Oberkrainer</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q909928" class="extiw" title="d:Q909928">d</a>)” care a devenit principalul vehicul al expresiei muzicale etnice nu numai în Slovenia, ci și în Germania, <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a>, <a href="/wiki/Elve%C8%9Bia" title="Elveția">Elveția</a> și <a href="/wiki/Benelux" title="Benelux">Benelux</a>, dând naștere în acest proces la sute de orchestre <a href="/wiki/Alpi" title="Alpi">alpine</a>. Trupa a produs aproape 1000 de compoziții originale, parte integrantă a patrimoniului <a href="/w/index.php?title=Polc%C4%83i_slovene&action=edit&redlink=1" class="new" title="Polcăi slovene — pagină inexistentă">polcăi slovene</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7541786" class="extiw" title="d:Q7541786">d</a>). Mulți muzicieni, ca <a href="/w/index.php?title=Lojze_Slak&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lojze Slak — pagină inexistentă">Lojze Slak</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6668481" class="extiw" title="d:Q6668481">d</a>), au mers pe urmele lui Avsenik. <dl><dt>Slovenska popevka</dt></dl> În cultura slovacă, un rol asemănător cu al <a href="/wiki/Festivalul_de_la_Sanremo" title="Festivalul de la Sanremo">Festivalului de Muzică de la Sanremo</a> în cultura italiană, îl joacă <a href="/w/index.php?title=Slovenska_popevka&action=edit&redlink=1" class="new" title="Slovenska popevka — pagină inexistentă">Slovenska popevka</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q14025305" class="extiw" title="d:Q14025305">d</a>), un gen specific muzicii slovene populare.<a href="#cite_note-271">[271]</a> <dl><dt>Muzica modernă</dt></dl> Printre muzicienii pop, rock, industrial și indie, printre cei mai populari din Slovenia se numără <a href="/wiki/Laibach" class="mw-redirect" title="Laibach">Laibach</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q325359" class="extiw" title="d:Q325359">d</a>), un grup de <a href="/wiki/Industrial_(muzic%C4%83)" class="mw-redirect" title="Industrial (muzică)">muzică industrială</a> din anii 1980, precum și <a href="/w/index.php?title=Siddharta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Siddharta — pagină inexistentă">Siddharta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q735411" class="extiw" title="d:Q735411">d</a>), o trupă de rock alternativ formată în 1995. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:LAIBACH_Press_Photo_2011.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e6/LAIBACH_Press_Photo_2011.jpg/220px-LAIBACH_Press_Photo_2011.jpg" decoding="async" width="220" height="129" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e6/LAIBACH_Press_Photo_2011.jpg/330px-LAIBACH_Press_Photo_2011.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e6/LAIBACH_Press_Photo_2011.jpg/440px-LAIBACH_Press_Photo_2011.jpg 2x" data-file-width="550" data-file-height="322" /></a><figcaption> Grupul <a href="/wiki/Industrial_(muzic%C4%83)" class="mw-redirect" title="Industrial (muzică)">industrial</a> <a href="/wiki/Laibach" class="mw-redirect" title="Laibach">Laibach</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q325359" class="extiw" title="d:Q325359">d</a>) </figcaption></figure> Cu mai mult de 15 de milioane de vizualizări de la publicarea pe <a href="/wiki/YouTube" title="YouTube">YouTube</a> între mai 2009 și septembrie 2013 pentru interpretarea oficială <a href="/wiki/A_cappella" title="A cappella">a cappella</a> „<a href="/wiki/Africa" title="Africa">Africa</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q383842" class="extiw" title="d:Q383842">d</a>)”, <a href="#cite_note-youtube_africa-272">[272]</a> cu care a obținut felicitările unuia dintre textierii cântecului, <a href="/w/index.php?title=David_Paich&action=edit&redlink=1" class="new" title="David Paich — pagină inexistentă">David Paich</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q466980" class="extiw" title="d:Q466980">d</a>), <a href="#cite_note-273">[273]</a> <a href="/w/index.php?title=Perpetuum_Jazzile&action=edit&redlink=1" class="new" title="Perpetuum Jazzile — pagină inexistentă">Perpetuum Jazzile</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1397002" class="extiw" title="d:Q1397002">d</a>) este formația slovenă cea mai ascultată online pe plan internațional. Alte trupe slovene sunt unele mai vechi, de <a href="/wiki/Rock_progresiv" title="Rock progresiv">rock progresiv</a>, populare și în Iugoslavia <a href="/wiki/Titoism" title="Titoism">titoistă</a>, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Buldo%C5%BEer&action=edit&redlink=1" class="new" title="Buldožer — pagină inexistentă">Buldožer</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q851799" class="extiw" title="d:Q851799">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=La%C4%8Dni_Franz&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lačni Franz — pagină inexistentă">Lačni Franz</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4348830" class="extiw" title="d:Q4348830">d</a>), care a inspirat mai târziu formațiile de <a href="/w/index.php?title=Comedy_rock&action=edit&redlink=1" class="new" title="Comedy rock — pagină inexistentă">comedy rock</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1391336" class="extiw" title="d:Q1391336">d</a>) ca <a href="/w/index.php?title=Zmelkoow&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zmelkoow — pagină inexistentă">Zmelkoow</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q8073092" class="extiw" title="d:Q8073092">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Slon_in_Sade%C5%BE&action=edit&redlink=1" class="new" title="Slon in Sadež — pagină inexistentă">Slon in Sadež</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7541315" class="extiw" title="d:Q7541315">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Mi2&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mi2 — pagină inexistentă">Mi2</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q11076163" class="extiw" title="d:Q11076163">d</a>).<a href="#cite_note-274">[274]</a> Cu excepția lui Terrafolk, care a cântat și în străinătate, alte grupuri, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Zakloni%C5%A1%C4%8De_prepeva&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zaklonišče prepeva — pagină inexistentă">Zaklonišče prepeva</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q8065129" class="extiw" title="d:Q8065129">d</a>), <a href="/w/index.php?title=%C5%A0ank_Rock&action=edit&redlink=1" class="new" title="Šank Rock — pagină inexistentă">Šank Rock</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q8082713" class="extiw" title="d:Q8082713">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Big_Foot_Mama&action=edit&redlink=1" class="new" title="Big Foot Mama — pagină inexistentă">Big Foot Mama</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3289894" class="extiw" title="d:Q3289894">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Dan_D&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dan D — pagină inexistentă">Dan D</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3495088" class="extiw" title="d:Q3495088">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Zablujena_generacija&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zablujena generacija — pagină inexistentă">Zablujena generacija</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q8063525" class="extiw" title="d:Q8063525">d</a>), sunt în mare parte necunoscute în afara țării. Printre grupurile de metal din Slovenia se numără <a href="/w/index.php?title=Noctiferia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Noctiferia — pagină inexistentă">Noctiferia</a> (<a href="/wiki/Death_metal" title="Death metal">death metal</a>), <a href="/w/index.php?title=Negligence&action=edit&redlink=1" class="new" title="Negligence — pagină inexistentă">Negligence</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7849860" class="extiw" title="d:Q7849860">d</a>) (<a href="/wiki/Thrash_metal" title="Thrash metal">thrash metal</a>), <a href="/w/index.php?title=Naio_Ssaion&action=edit&redlink=1" class="new" title="Naio Ssaion — pagină inexistentă">Naio Ssaion</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1435241" class="extiw" title="d:Q1435241">d</a>) (<a href="/wiki/Gothic_metal" title="Gothic metal">gothic metal</a>) și Within Destruction (<a href="/wiki/Deathcore" title="Deathcore">deathcore</a>). <a href="#cite_note-275">[275]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:2009_Lent_Festival_-_Vlado_Kreslin_(4).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3a/2009_Lent_Festival_-_Vlado_Kreslin_%284%29.jpg/220px-2009_Lent_Festival_-_Vlado_Kreslin_%284%29.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3a/2009_Lent_Festival_-_Vlado_Kreslin_%284%29.jpg/330px-2009_Lent_Festival_-_Vlado_Kreslin_%284%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3a/2009_Lent_Festival_-_Vlado_Kreslin_%284%29.jpg/440px-2009_Lent_Festival_-_Vlado_Kreslin_%284%29.jpg 2x" data-file-width="1000" data-file-height="667" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Cantautor" title="Cantautor">Cântărețul</a> <a href="/wiki/Folk_rock" title="Folk rock">folclorist</a> <a href="/w/index.php?title=Vlado_Kreslin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vlado Kreslin — pagină inexistentă">Vlado Kreslin</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1024048" class="extiw" title="d:Q1024048">d</a>) în timpul unui concert la <a href="/w/index.php?title=Festivalul_Postului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Festivalul Postului — pagină inexistentă">Festivalul Postului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6523298" class="extiw" title="d:Q6523298">d</a>) din <a href="/wiki/Maribor" title="Maribor">Maribor</a>, 2009 </figcaption></figure> <dl><dt>Cantautori</dt></dl> Printre <a href="/wiki/Cantautor" title="Cantautor">cantautorii</a> sloveni postbelici se numără Frane Milčinski (1914-1988), Tomaz Pengov al cărui album din 1973 Odpotovanja este considerat a fi primul album de <a href="/wiki/Cantautor" title="Cantautor">cantautor</a> din <a href="/wiki/Republica_Socialist%C4%83_Federativ%C4%83_Iugoslavia" title="Republica Socialistă Federativă Iugoslavia">fosta Iugoslavie</a>,<a href="#cite_note-276">[276]</a> Tomaž Domicelj, Marko Brecelj, Andrej Šifrer, Eva Srsen, Neca Falk și Jani Kovačič. După 1990, Adi Smolar, Iztok Mlakar, Vita Mavrič, Vlado Kreslin, Zoran Predin, Peter Lovšin și Magnifico au fost populari și în Slovenia. <dl><dt>Muzică mondială</dt></dl> Formația lui <a href="/w/index.php?title=Bratko_Bibi%C4%8D&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bratko Bibič — pagină inexistentă">Bratko Bibič</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4958050" class="extiw" title="d:Q4958050">d</a>) din anii 1970 <a href="/w/index.php?title=Begnagrad&action=edit&redlink=1" class="new" title="Begnagrad — pagină inexistentă">Begnagrad</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q55186534" class="extiw" title="d:Q55186534">d</a>) este considerată una dintre influențele directe asupra modernă <a href="/wiki/World_music" title="World music">muzicii mondiale</a>. Stilul unic la <a href="/wiki/Acordeon" title="Acordeon">acordeon</a> al lui Bibič, adesea solo, fără acompaniament, a făcut din el și o stea solo. <dl><dt>Punk rock</dt></dl> Slovenia a fost centrul <a href="/wiki/Punk_rock" title="Punk rock">punk rockului</a> din Iugoslavia <a href="/wiki/Titoism" title="Titoism">Titoistă</a>. Printre reprezentanții acestui gen se numără <a href="/w/index.php?title=Pankrti&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pankrti — pagină inexistentă">Pankrti</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2722901" class="extiw" title="d:Q2722901">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Niet&action=edit&redlink=1" class="new" title="Niet — pagină inexistentă">Niet</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q11263878" class="extiw" title="d:Q11263878">d</a>), Lublanski Psi, Čao Pičke, Via Ofenziva, Tožibabe și Otroci Socializma. <dl><dt>Techno și tech-house</dt></dl> Din Slovenia provin mai mulți DJ, printre care <a href="/w/index.php?title=DJ_Umek&action=edit&redlink=1" class="new" title="DJ Umek — pagină inexistentă">DJ Umek</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2165261" class="extiw" title="d:Q2165261">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Valentino_Kanzyani&action=edit&redlink=1" class="new" title="Valentino Kanzyani — pagină inexistentă">Valentino Kanzyani</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q743213" class="extiw" title="d:Q743213">d</a>). Specializați în party techno și în tech-house, cei doi au co-fondat casa de discuri <a href="/w/index.php?title=Recycled_Loops&action=edit&redlink=1" class="new" title="Recycled Loops — pagină inexistentă">Recycled Loops</a>, și au lansat albume cu alte case de discuri, cum ar fi Novamute, Primate, Intec și Bassethound Records. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Teatru">Teatru</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=51" title="Modifică secțiunea: Teatru" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=51" title="Edit section's source code: Teatru">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Drama_theatre_in_Ljubljana,_2011.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b8/Drama_theatre_in_Ljubljana%2C_2011.jpg/220px-Drama_theatre_in_Ljubljana%2C_2011.jpg" decoding="async" width="220" height="102" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b8/Drama_theatre_in_Ljubljana%2C_2011.jpg/330px-Drama_theatre_in_Ljubljana%2C_2011.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b8/Drama_theatre_in_Ljubljana%2C_2011.jpg/440px-Drama_theatre_in_Ljubljana%2C_2011.jpg 2x" data-file-width="5644" data-file-height="2611" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Teatrul_Na%C8%9Bional" class="mw-disambig" title="Teatrul Național">Teatrul Național</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q21034517" class="extiw" title="d:Q21034517">d</a>) din <a href="/wiki/Ljubljana" title="Ljubljana">Ljubljana</a> </figcaption></figure> Pe lângă principale teatre, printre care se numără <a href="/w/index.php?title=Teatrul_Na%C8%9Bional_Sloven_de_la_Ljubljana&action=edit&redlink=1" class="new" title="Teatrul Național Sloven de la Ljubljana — pagină inexistentă">Teatrul Național Sloven de la Ljubljana</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q21034517" class="extiw" title="d:Q21034517">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Teatrul_Na%C8%9Bional_Dramatic_din_Maribor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Teatrul Național Dramatic din Maribor — pagină inexistentă">Teatrul Național Dramatic din Maribor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q557499" class="extiw" title="d:Q557499">d</a>), în Slovenia există mai mulți mici producători, inclusiv <a href="/w/index.php?title=Teatrul_fizic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Teatrul fizic — pagină inexistentă">teatrul fizic</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3179173" class="extiw" title="d:Q3179173">d</a>) (de ex. Betontanc), <a href="/w/index.php?title=Teatrul_de_strad%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Teatrul de stradă — pagină inexistentă">teatrul de stradă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2140453" class="extiw" title="d:Q2140453">d</a>) (de ex.,Teatrul Ana Monro), campionatul de <a href="/w/index.php?title=Theatresports&action=edit&redlink=1" class="new" title="Theatresports — pagină inexistentă">theatresports</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1568285" class="extiw" title="d:Q1568285">d</a>) <a href="/w/index.php?title=Impro_League&action=edit&redlink=1" class="new" title="Impro League — pagină inexistentă">Impro League</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q12791338" class="extiw" title="d:Q12791338">d</a>), și <a href="/w/index.php?title=Teatru_de_improviza%C8%9Bie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Teatru de improvizație — pagină inexistentă">teatrul de improvizație</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1140700" class="extiw" title="d:Q1140700">d</a>) (de exemplu, <a href="/w/index.php?title=Teatrul_IGLU&action=edit&redlink=1" class="new" title="Teatrul IGLU — pagină inexistentă">Teatrul IGLU</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q17029097" class="extiw" title="d:Q17029097">d</a>)). O formă populară este <a href="/w/index.php?title=Teatrul_de_marionete&action=edit&redlink=1" class="new" title="Teatrul de marionete — pagină inexistentă">teatrul de marionete</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q588750" class="extiw" title="d:Q588750">d</a>), practicat în principal la <a href="/w/index.php?title=Ljubljana_Puppet_Theatre&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ljubljana Puppet Theatre — pagină inexistentă">Teatrul de Păpuși din Ljubljana</a> . Teatrul are o tradiție bogată în Slovenia, începând cu primul spectacol de teatru în limba slovenă din 1867. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Arte_vizuale,_arhitectură_și_design">Arte vizuale, arhitectură și design</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=52" title="Modifică secțiunea: Arte vizuale, arhitectură și design" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=52" title="Edit section's source code: Arte vizuale, arhitectură și design">modificare sursă</a>]</div> <a href="/wiki/Arte_vizuale" title="Arte vizuale">Artele vizuale</a>, arhitectura și designul din Slovenia sunt modelate de mai mulți arhitecți, designeri, pictori, sculptori, fotografi, artiști grafici, precum și artiști de benzi desenate și de ilustrații și artiști conceptuali. Cele mai prestigioase instituții care prezintă lucrări ale unor artiști vizuali sloveni sunt <a href="/wiki/Galeria_na%C8%9Bional%C4%83_a_Sloveniei" title="Galeria națională a Sloveniei">Galeria Națională a Sloveniei</a> și <a href="/wiki/Muzeul_de_Art%C4%83_Modern%C4%83" class="mw-redirect" title="Muzeul de Artă Modernă">Muzeul de Artă Modernă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q11234584" class="extiw" title="d:Q11234584">d</a>). <dl><dt>Arhitectură</dt></dl> <a href="/wiki/Arhitectura_modern%C4%83" title="Arhitectura modernă">Arhitectura modernă</a> din Slovenia a fost introdusă de <a href="/w/index.php?title=Max_Fabiani&action=edit&redlink=1" class="new" title="Max Fabiani — pagină inexistentă">Max Fabiani</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q597895" class="extiw" title="d:Q597895">d</a>), și în perioada interbelică, <a href="/wiki/Jo%C5%BEe_Ple%C4%8Dnik" title="Jože Plečnik">Jože Plečnik</a> și <a href="/w/index.php?title=Ivan_Vurnik&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ivan Vurnik — pagină inexistentă">Ivan Vurnik</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6097772" class="extiw" title="d:Q6097772">d</a>).<a href="#cite_note-Štravs2011-277">[277]</a> În a doua jumătate a secolului al XX-lea, stilul național și universal au fost îmbinate de arhitecții <a href="/w/index.php?title=Edvard_Ravnikar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Edvard Ravnikar — pagină inexistentă">Edvard Ravnikar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1605703" class="extiw" title="d:Q1605703">d</a>) și de prima generație a studenților săi: Milan Mihelič, Stanko Kristl, Savin Sever. Generația următoare este în continuare încă activă, prin <a href="/w/index.php?title=Marko_Mu%C5%A1i%C4%8D&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marko Mušič — pagină inexistentă">Marko Mušič</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q10326618" class="extiw" title="d:Q10326618">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Vojteh_Ravnikar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vojteh Ravnikar — pagină inexistentă">Vojteh Ravnikar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4016064" class="extiw" title="d:Q4016064">d</a>), Jurij Kobe și grupuri de tineri arhitecți. <dl><dt>Benzi desenate și animație</dt></dl> <a href="/w/index.php?title=Milko_Bambi%C4%8D&action=edit&redlink=1" class="new" title="Milko Bambič — pagină inexistentă">Milko Bambič</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q12796704" class="extiw" title="d:Q12796704">d</a>) este cunoscut pentru primele <a href="/wiki/Benzi_desenate" class="mw-redirect" title="Benzi desenate">benzi desenate</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q838795" class="extiw" title="d:Q838795">d</a>) slovene, <a href="/w/index.php?title=Micul_negru_Bu-ci-bu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Micul negru Bu-ci-bu — pagină inexistentă">Micul negru Bu-ci-bu</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6651118" class="extiw" title="d:Q6651118">d</a>),<a href="#cite_note-WIA2001-10-08-278">[278]</a> o alegorie a carierei lui <a href="/wiki/Benito_Mussolini" title="Benito Mussolini">Mussolini</a>,<a href="#cite_note-WIA2001-10-08-278">[278]</a> și drept creator al brandului Trei inimi (Tri srca), folosit și astăzi de <a href="/w/index.php?title=Radenska&action=edit&redlink=1" class="new" title="Radenska — pagină inexistentă">Radenska</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1322238" class="extiw" title="d:Q1322238">d</a>). După al Doilea Război Mondial, atât benzile desenate, cât și reclamele animate desenate de <a href="/w/index.php?title=Miki_Muster&action=edit&redlink=1" class="new" title="Miki Muster — pagină inexistentă">Miki Muster</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6960645" class="extiw" title="d:Q6960645">d</a>) au devenit populare în Slovenia. Primul <a href="/wiki/Anima%C8%9Bie" title="Animație">film de animație</a> sloven a fost Socializarea unui taur din 1998, realizat de <a href="/w/index.php?title=Zvonko_%C4%8Coh&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zvonko Čoh — pagină inexistentă">Zvonko Čoh</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q8075592" class="extiw" title="d:Q8075592">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Milan_Eri%C4%8D&action=edit&redlink=1" class="new" title="Milan Erič — pagină inexistentă">Milan Erič</a>, care au desenat împreună cincizeci de mii de cadre în timpul celor zece ani de producție. Primele animații realizate în întregime <a href="/w/index.php?title=Pe_calculator&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pe calculator — pagină inexistentă">pe calculator</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1401416" class="extiw" title="d:Q1401416">d</a>) sunt Perkmandeljc din 2003 și Čikorja an 'kafe din 2008, ambele realizate de Dušan Kastelic. <dl><dt>Arta conceptuală</dt></dl> S-au format mai multe grupuri <a href="/wiki/Arta_conceptual%C4%83" class="mw-redirect" title="Arta conceptuală">de artă vizuală conceptuală</a>, între care <a href="/w/index.php?title=OHO_(art_group)&action=edit&redlink=1" class="new" title="OHO (art group) — pagină inexistentă">OHO</a>, <a href="/w/index.php?title=Group_69&action=edit&redlink=1" class="new" title="Group 69 — pagină inexistentă">Group 69</a> și <a href="/w/index.php?title=IRWIN&action=edit&redlink=1" class="new" title="IRWIN — pagină inexistentă">IRWIN</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1425631" class="extiw" title="d:Q1425631">d</a>). În zilele noastre, artele vizuale slovene sunt diverse, bazate pe tradiție, reflectând influența țărilor vecine și interconectate cu mișcările europene moderne.<a href="#cite_note-279">[279]</a> <dl><dt>Design</dt></dl> Elementele de design sloven cele mai notabile pe plan internațional sunt scaunul <a href="/w/index.php?title=Rex&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rex — pagină inexistentă">Rex</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7319117" class="extiw" title="d:Q7319117">d</a>) din 1952, un scaun cu <a href="/w/index.php?title=Design_de_inspira%C8%9Bie_scandinav%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Design de inspirație scandinavă — pagină inexistentă">design de inspirație scandinavă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1793969" class="extiw" title="d:Q1793969">d</a>), al <a href="/wiki/Design_interior" title="Design interior">designerului de interior</a> Niko Kralj, care a primit în 2012 un loc permanent în Designmuseum din <a href="/wiki/Danemarca" title="Danemarca">Danemarca</a>, cel mai mare muzeu de design din Scandinavia și este inclus în colecția <a href="/wiki/Museum_of_Modern_Art" title="Museum of Modern Art">Muzeului de Artă Modernă</a> <a href="/wiki/Museum_of_Modern_Art" title="Museum of Modern Art">MOMA</a> din <a href="/wiki/New_York_(ora%C8%99)" title="New York (oraș)">New York</a>. Un element de <a href="/wiki/Design_industrial" title="Design industrial">design industrial</a> care a schimbat industria internațională a schiurilor este Elan SCX al companiei Elan. Chiar înainte de Elan SCX, schiurile Elan apăruseră în două filme, filmul cu <a href="/wiki/James_Bond" title="James Bond">James Bond</a> din 1985 <a href="/w/index.php?title=A_View_to_a_Kill&action=edit&redlink=1" class="new" title="A View to a Kill — pagină inexistentă">A View to a Kill</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q332368" class="extiw" title="d:Q332368">d</a>) cu Roger Moore și Working Girl, unde Katharine Parker (<a href="/wiki/Sigourney_Weaver" title="Sigourney Weaver">Sigourney Weaver</a>) a apărut schiind pe schiurile model RC ELAN. <dl><dt>Sculptura</dt></dl> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:V._Vodnik_monument_Ljubljana_front_side_2008-03.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a5/V._Vodnik_monument_Ljubljana_front_side_2008-03.jpg/170px-V._Vodnik_monument_Ljubljana_front_side_2008-03.jpg" decoding="async" width="170" height="255" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a5/V._Vodnik_monument_Ljubljana_front_side_2008-03.jpg/255px-V._Vodnik_monument_Ljubljana_front_side_2008-03.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a5/V._Vodnik_monument_Ljubljana_front_side_2008-03.jpg/340px-V._Vodnik_monument_Ljubljana_front_side_2008-03.jpg 2x" data-file-width="683" data-file-height="1024" /></a><figcaption> Statuia poetului <a href="/w/index.php?title=Valentin_Vodnik&action=edit&redlink=1" class="new" title="Valentin Vodnik — pagină inexistentă">Valentin Vodnik</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1083404" class="extiw" title="d:Q1083404">d</a>) (1758-1819) a fost creată de Alojz Gangl în 1889 ca parte a <a href="/w/index.php?title=Monumentului_Vodnik&action=edit&redlink=1" class="new" title="Monumentului Vodnik — pagină inexistentă">Monumentului Vodnik</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7939330" class="extiw" title="d:Q7939330">d</a>), primul monument național sloven. </figcaption></figure> Reînnoirea sculpturii slovene a început cu <a href="/w/index.php?title=Alojz_Gangl&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alojz Gangl — pagină inexistentă">Alojz Gangl</a> (1859-1935), care a creat sculpturi pentru monumentele publice ale polimatului <a href="/wiki/Craina" title="Craina">carniolan</a> <a href="/w/index.php?title=Johann_Weikhard_von_Valvasor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Johann Weikhard von Valvasor — pagină inexistentă">Johann Weikhard von Valvasor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q551267" class="extiw" title="d:Q551267">d</a>) și al lui <a href="/w/index.php?title=Valentin_Vodnik&action=edit&redlink=1" class="new" title="Valentin Vodnik — pagină inexistentă">Valentin Vodnik</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1083404" class="extiw" title="d:Q1083404">d</a>), primul poet și jurnalist sloven, precum și Geniul teatrului și alte statui pentru clădirea Teatrului Național de Operă și Balet.<a href="#cite_note-280">[280]</a> Dezvoltarea sculpturii după al Doilea Război Mondial a fost condusă de mai mulți artiști, între care frații <a href="/wiki/Boris_Kalin" title="Boris Kalin">Boris</a> și Zdenko Kalin, <a href="/w/index.php?title=Jakob_Savin%C5%A1ek&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jakob Savinšek — pagină inexistentă">Jakob Savinšek</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1679332" class="extiw" title="d:Q1679332">d</a>). Tinerii sculptori, între care Janez Boljka, Drago Tršar și în special Slavko Tihec, și-au îndreptat atenția spre forme abstracte. <a href="/w/index.php?title=Jakov_Brdar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jakov Brdar — pagină inexistentă">Jakov Brdar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3438411" class="extiw" title="d:Q3438411">d</a>) și Mirsad Begić s-au întors la figurile umane. <dl><dt>Grafică</dt></dl> În timpul celui de al Doilea Război Mondial, numeroase opere grafice au fost create de <a href="/w/index.php?title=Bo%C5%BEidar_Jakac&action=edit&redlink=1" class="new" title="Božidar Jakac — pagină inexistentă">Božidar Jakac</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4953063" class="extiw" title="d:Q4953063">d</a>), care a contribuit la înființarea <a href="/w/index.php?title=Academiei_de_Arte_Plastice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Academiei de Arte Plastice — pagină inexistentă">Academiei de Arte Plastice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4671463" class="extiw" title="d:Q4671463">d</a>) postbelice din Ljubljana. <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Hinko_Smrekar_-_Ilustracija_za_knjigo_Martin_Krpan.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/89/Hinko_Smrekar_-_Ilustracija_za_knjigo_Martin_Krpan.jpg/220px-Hinko_Smrekar_-_Ilustracija_za_knjigo_Martin_Krpan.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/89/Hinko_Smrekar_-_Ilustracija_za_knjigo_Martin_Krpan.jpg/330px-Hinko_Smrekar_-_Ilustracija_za_knjigo_Martin_Krpan.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/89/Hinko_Smrekar_-_Ilustracija_za_knjigo_Martin_Krpan.jpg/440px-Hinko_Smrekar_-_Ilustracija_za_knjigo_Martin_Krpan.jpg 2x" data-file-width="975" data-file-height="650" /></a><figcaption> Ilustrarea de către Smrekar a lui <a href="/w/index.php?title=Martin_Krpan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Martin Krpan — pagină inexistentă">Martin Krpan</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3555081" class="extiw" title="d:Q3555081">d</a>) </figcaption></figure> În 1917 Hinko Smrekar a ilustrat cartea lui <a href="/wiki/Fran_Levstik" title="Fran Levstik">Fran Levstik</a> despre cunoscutul erou folcloric sloven <a href="/w/index.php?title=Martin_Krpan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Martin Krpan — pagină inexistentă">Martin Krpan</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3555081" class="extiw" title="d:Q3555081">d</a>). Printre ilustratorii de <a href="/wiki/Literatur%C4%83_pentru_copii" title="Literatură pentru copii">cărți pentru copii</a> se numără multe femei, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Marlenka_Stupica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marlenka Stupica — pagină inexistentă">Marlenka Stupica</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4559570" class="extiw" title="d:Q4559570">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Marija_Lucija_Stupica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marija Lucija Stupica — pagină inexistentă">Marija Lucija Stupica</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6763318" class="extiw" title="d:Q6763318">d</a>), <a href="/w/index.php?title=An%C4%8Dka_Go%C5%A1nik_Godec&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ančka Gošnik Godec — pagină inexistentă">Ančka Gošnik Godec</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4778533" class="extiw" title="d:Q4778533">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Marjanca_Jemec_Bo%C5%BEi%C4%8D&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marjanca Jemec Božič — pagină inexistentă">Marjanca Jemec Božič</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6766185" class="extiw" title="d:Q6766185">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Jelka_Reichman&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jelka Reichman — pagină inexistentă">Jelka Reichman</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6176814" class="extiw" title="d:Q6176814">d</a>). Multe generații de copii au fost educate prin ilustrațiile tehnice și științifice create de <a href="/w/index.php?title=Bo%C5%BEo_Kos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Božo Kos — pagină inexistentă">Božo Kos</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4953089" class="extiw" title="d:Q4953089">d</a>) și publicate în reviste de copii din Slovenia, cum ar fi Ciciban. Recent, ilustrațiile <a href="/w/index.php?title=Lilei_Prap&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lilei Prap — pagină inexistentă">Lilei Prap</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6547486" class="extiw" title="d:Q6547486">d</a>) au devenit populare în Japonia, unde s-au televizat desene animate bazate pe ilustrațiile ei. <dl><dt>Pictură</dt></dl> În trecut, <a href="/wiki/Pictur%C4%83" title="Pictură">pictura</a> și <a href="/wiki/Sculptur%C4%83" title="Sculptură">sculptura</a> în Slovenia au fost marcate de <a href="/wiki/Neoclasicism" title="Neoclasicism">neoclasicism</a> (Matevž Langus), <a href="/wiki/Stil_Biedermeier" class="mw-redirect" title="Stil Biedermeier">Biedermeier</a> (<a href="/w/index.php?title=Giuseppe_Tominz&action=edit&redlink=1" class="new" title="Giuseppe Tominz — pagină inexistentă">Giuseppe Tominz</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q532760" class="extiw" title="d:Q532760">d</a>)) și romantism (<a href="/wiki/Mihael_Stroj" title="Mihael Stroj">Mihael Stroj</a>) la sfârșitul secolului al XVIII-lea și în cel al XIX-lea. Prima expoziție de artă din Slovenia a fost organizată la sfârșitul secolului al XIX-lea de <a href="/w/index.php?title=Ivana_Kobilca&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ivana Kobilca — pagină inexistentă">Ivana Kobilca</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q236878" class="extiw" title="d:Q236878">d</a>), o pictoriță care a lucrat în tradiția <a href="/wiki/Realism_(art%C4%83)" title="Realism (artă)">realistă</a>. Printre <a href="/wiki/Impresionism" title="Impresionism">impresioniștii</a> se numărau <a href="/w/index.php?title=Matej_Sternen&action=edit&redlink=1" class="new" title="Matej Sternen — pagină inexistentă">Matej Sternen</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4442392" class="extiw" title="d:Q4442392">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Matija_Jama&action=edit&redlink=1" class="new" title="Matija Jama — pagină inexistentă">Matija Jama</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6787462" class="extiw" title="d:Q6787462">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Rihard_Jakopi%C4%8D&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rihard Jakopič — pagină inexistentă">Rihard Jakopič</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2497776" class="extiw" title="d:Q2497776">d</a>), <a href="/wiki/Ivan_Grohar" title="Ivan Grohar">Ivan Grohar</a> al cărui Semănător (în <a href="/wiki/Limba_sloven%C4%83" title="Limba slovenă">slovenă</a> Sejalec) a fost ilustrat pe <a href="/wiki/Monedele_euro_slovene" title="Monedele euro slovene">moneda euro slovenă de 5 cenți</a> și Franc Berneker, care a introdus impresionismul în Slovenia. Pictori <a href="/wiki/Expresionism" title="Expresionism">expresioniști</a> au fost <a href="/w/index.php?title=Veno_Pilon&action=edit&redlink=1" class="new" title="Veno Pilon — pagină inexistentă">Veno Pilon</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2268845" class="extiw" title="d:Q2268845">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Tone_Kralj&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tone Kralj — pagină inexistentă">Tone Kralj</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5921853" class="extiw" title="d:Q5921853">d</a>) a cărui carte cu ilustrații, retipărită de treisprezece ori, este acum imaginea cea mai ușor de recunoscut a eroului popular <a href="/w/index.php?title=Martin_Krpan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Martin Krpan — pagină inexistentă">Martin Krpan</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3555081" class="extiw" title="d:Q3555081">d</a>).<a href="#cite_note-281">[281]</a> Câțiva dintre cei mai cunoscuți pictori din a doua jumătate a secolului al XX-lea erau <a href="/w/index.php?title=Zoran_Mu%C5%A1i%C4%8D&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zoran Mušič — pagină inexistentă">Zoran Mušič</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q220545" class="extiw" title="d:Q220545">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Gabrijel_Stupica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gabrijel Stupica — pagină inexistentă">Gabrijel Stupica</a> și <a href="/w/index.php?title=Marij_Pregelj&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marij Pregelj — pagină inexistentă">Marij Pregelj</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6763312" class="extiw" title="d:Q6763312">d</a>). <dl><dt>Fotografie</dt></dl> În 1841, <a href="/w/index.php?title=Janez_Puhar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Janez Puhar — pagină inexistentă">Janez Puhar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3499408" class="extiw" title="d:Q3499408">d</a>) (1814-1864) a inventat un proces de fotografiere pe sticlă, recunoscut la <time datetime="1852-06-17">17 iunie 1852</time> la Paris de către Académie Nationale Agricole, Manufacturière et Commerciale.<a href="#cite_note-282">[282]</a> <a href="/w/index.php?title=Gojmir_Anton_Kos_a&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gojmir Anton Kos a — pagină inexistentă">Gojmir Anton Kos a</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3772850" class="extiw" title="d:Q3772850">d</a>) fost un pictor și fotograf <a href="/wiki/Realism_(art%C4%83)" title="Realism (artă)">realist</a> remarcabil între cele două războaie mondiale. Primul fotograf din Slovenia a cărui operă a fost publicată de revista <a href="/wiki/National_Geographic_(revist%C4%83)" title="National Geographic (revistă)">National Geographic</a>, este <a href="/w/index.php?title=Arne_Hodali%C4%8D&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arne Hodalič — pagină inexistentă">Arne Hodalič</a>.<a href="#cite_note-283">[283]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Sport">Sport</h3>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=53" title="Modifică secțiunea: Sport" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=53" title="Edit section's source code: Sport">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Tina_Maze_with_Olympic_silver_medal_2010.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f7/Tina_Maze_with_Olympic_silver_medal_2010.jpg/170px-Tina_Maze_with_Olympic_silver_medal_2010.jpg" decoding="async" width="170" height="321" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f7/Tina_Maze_with_Olympic_silver_medal_2010.jpg/255px-Tina_Maze_with_Olympic_silver_medal_2010.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f7/Tina_Maze_with_Olympic_silver_medal_2010.jpg/340px-Tina_Maze_with_Olympic_silver_medal_2010.jpg 2x" data-file-width="1904" data-file-height="3600" /></a><figcaption> Schioarea alpină Tina Maze, dublă medaliată ci aur la Jocurile Olimpice și câștigătoare a sezonului de Cupă Mondială 2012-13 </figcaption></figure> Mulți sloveni care practică sport activ.<a href="#cite_note-SportSLO.SI-284">[284]</a> O varietate de sporturi sunt jucate în Slovenia la un nivel profesional,<a href="#cite_note-medjugorac4-285">[285]</a> cu succese internaționale de top la <a href="/wiki/Handbal" title="Handbal">handbal</a>, <a href="/wiki/Baschet" title="Baschet">baschet</a>, <a href="/wiki/Volei" title="Volei">volei</a>, <a href="/wiki/Fotbal" title="Fotbal">fotbal</a>, <a href="/wiki/Hochei_pe_ghea%C8%9B%C4%83" title="Hochei pe gheață">hochei pe gheață</a>, <a href="/wiki/Canotaj" title="Canotaj">canotaj</a>, <a href="/wiki/%C3%8Enot_sportiv" title="Înot sportiv">înot</a>, <a href="/wiki/Tenis" title="Tenis">tenis</a>, <a href="/wiki/Box" title="Box">box</a> și <a href="/wiki/Atletism" title="Atletism">atletism</a>. Înainte de al Doilea Război Mondial, <a href="/wiki/Gimnastic%C4%83" title="Gimnastică">gimnastica</a> și <a href="/wiki/Scrim%C4%83" title="Scrimă">scrima</a> erau cele mai populare sporturi din Slovenia, cu campioni precum <a href="/wiki/Leon_%C5%A0tukelj" title="Leon Štukelj">Leon Štukelj</a> și <a href="/wiki/Miroslav_Cerar" title="Miroslav Cerar">Miroslav Cerar</a> câștigând medalii olimpice. Fotbalul a câștigat popularitate în perioada interbelică. După 1945, baschetul, handbalul și voleiul au devenit populare printre sloveni, iar începând cu mijlocul anilor 1970, și <a href="/wiki/Sport_de_iarn%C4%83" title="Sport de iarnă">sporturile de iarnă</a>. Din 1992, sportivii sloveni au câștigat <a href="/wiki/Slovenia_la_Jocurile_Olimpice" title="Slovenia la Jocurile Olimpice">40 de medalii olimpice</a>, dintre care șapte medalii de aur și <a href="/w/index.php?title=19_medalii_paralimpice&action=edit&redlink=1" class="new" title="19 medalii paralimpice — pagină inexistentă">19 medalii paralimpice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2332404" class="extiw" title="d:Q2332404">d</a>), din care trei de aur. Sporturile individuale sunt și ele foarte populare în Slovenia, între care tenisul și <a href="/wiki/Alpinism" title="Alpinism">alpinismul</a>, care sunt două dintre cele mai răspândite activități sportive din Slovenia. Mai mulți practicanți sloveni ai <a href="/wiki/Sport_extrem" title="Sport extrem">sporturilor extreme</a> și de <a href="/wiki/Anduran%C8%9B%C4%83" title="Anduranță">anduranță</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5376669" class="extiw" title="d:Q5376669">d</a>) au câștigat reputație internațională; printre ei se numără și alpinistul <a href="/w/index.php?title=Toma%C5%BE_Humar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tomaž Humar — pagină inexistentă">Tomaž Humar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q403662" class="extiw" title="d:Q403662">d</a>), schiorul montan <a href="/w/index.php?title=Davo_Karni%C4%8Dar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Davo Karničar — pagină inexistentă">Davo Karničar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2679318" class="extiw" title="d:Q2679318">d</a>), înotătorul de ultramaraton <a href="/w/index.php?title=Martin_Strel&action=edit&redlink=1" class="new" title="Martin Strel — pagină inexistentă">Martin Strel</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q723632" class="extiw" title="d:Q723632">d</a>) și ultraciclistul <a href="/w/index.php?title=Jure_Robi%C4%8D&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jure Robič — pagină inexistentă">Jure Robič</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q929468" class="extiw" title="d:Q929468">d</a>). Printre campionii sloveni actuali și din trecut la sporturi de iarnă se numără <a href="/wiki/Schi_alpin" title="Schi alpin">schiorii alpini</a> <a href="/wiki/Mateja_Svet" title="Mateja Svet">Mateja Svet</a>, <a href="/w/index.php?title=Bojan_Kri%C5%BEaj&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bojan Križaj — pagină inexistentă">Bojan Križaj</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q506526" class="extiw" title="d:Q506526">d</a>) și dubla medaliată olimpică <a href="/wiki/Tina_Maze" title="Tina Maze">Tina Maze</a>, <a href="/w/index.php?title=Schioarea_fondist%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Schioarea fondistă — pagină inexistentă">schioarea fondistă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q18544844" class="extiw" title="d:Q18544844">d</a>) <a href="/wiki/Petra_Majdi%C4%8D" title="Petra Majdič">Petra Majdič</a> și <a href="/wiki/S%C4%83rituri_cu_schiurile" title="Sărituri cu schiurile">săritorii cu schiurile</a> <a href="/wiki/Primo%C5%BE_Peterka" title="Primož Peterka">Primož Peterka</a> și <a href="/wiki/Peter_Prevc" title="Peter Prevc">Peter Prevc</a>. Boxul a câștigat și el popularitate după ce <a href="/w/index.php?title=Dejan_Zavec&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dejan Zavec — pagină inexistentă">Dejan Zavec</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q963256" class="extiw" title="d:Q963256">d</a>) a câștigat titlul <a href="/wiki/International_Boxing_Federation" title="International Boxing Federation">IBF</a> de <a href="/w/index.php?title=Campion_mondial_la_categoria_semimijlocie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Campion mondial la categoria semimijlocie — pagină inexistentă">campion mondial la categoria semimijlocie</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2562372" class="extiw" title="d:Q2562372">d</a>) în 2009. Jocurile de echipă cele mai practicate în Slovenia sunt fotbalul, baschetul, handbalul, voleiul și hocheiul pe gheață. <a href="/wiki/Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_fotbal_a_Sloveniei" title="Echipa națională de fotbal a Sloveniei">Echipa națională masculină de fotbal</a> s-a calificat o singură dată la <a href="/wiki/Campionatul_European_de_Fotbal" title="Campionatul European de Fotbal">Campionatele Europene</a> (2000) și de două ori la <a href="/wiki/Campionatul_Mondial_de_Fotbal" title="Campionatul Mondial de Fotbal">Cupa Mondială</a> (2002 și 2010). Dintre cluburile slovene, <a href="/wiki/NK_Maribor" title="NK Maribor">NK Maribor</a> a jucat de trei ori în <a href="/wiki/UEFA_Europa_League" title="UEFA Europa League">UEFA Europa League</a> și de trei ori în <a href="/wiki/Liga_Campionilor_UEFA" title="Liga Campionilor UEFA">Liga Campionilor UEFA</a>. <a href="/w/index.php?title=Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_masculin%C4%83_de_baschet&action=edit&redlink=1" class="new" title="Echipa națională masculină de baschet — pagină inexistentă">Echipa națională masculină de baschet</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q499324" class="extiw" title="d:Q499324">d</a>) a participat la 13 competiții <a href="/wiki/Campionatul_European_de_Baschet" title="Campionatul European de Baschet">Eurobasket</a>, câștigând medalia de aur ci <a href="/w/index.php?title=Goran_Dragi%C4%87&action=edit&redlink=1" class="new" title="Goran Dragić — pagină inexistentă">Goran Dragić</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q369532" class="extiw" title="d:Q369532">d</a>) <a href="/wiki/MVP" class="mw-redirect" title="MVP">MVP</a> la <a href="/wiki/Campionatul_European_de_Baschet_Masculin_din_2017" title="Campionatul European de Baschet Masculin din 2017">ediția din 2017</a>, și la trei <a href="/wiki/Cupa_Mondial%C4%83_de_Baschet_FIBA" title="Cupa Mondială de Baschet FIBA">Campionate Mondiale FIBA</a>. Slovenia a găzduit și <a href="/w/index.php?title=Eurobasket_2013&action=edit&redlink=1" class="new" title="Eurobasket 2013 — pagină inexistentă">Eurobasket 2013</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q618148" class="extiw" title="d:Q618148">d</a>). <a href="/w/index.php?title=Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_masculin%C4%83_de_handbal&action=edit&redlink=1" class="new" title="Echipa națională masculină de handbal — pagină inexistentă">Echipa națională masculină de handbal</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q833101" class="extiw" title="d:Q833101">d</a>) s-a calificat la trei olimpiade, opt <a href="/wiki/Campionatul_Mondial_de_Handbal_Masculin" title="Campionatul Mondial de Handbal Masculin">campionate mondiale IHF</a> obținând locul trei în ediția 2017, și la unsprezece <a href="/wiki/Campionatul_European_de_Handbal_Masculin" title="Campionatul European de Handbal Masculin">campionate europene</a>. Slovenia a găzduit <a href="/wiki/Campionatul_European_de_Handbal_Masculin_din_2004" title="Campionatul European de Handbal Masculin din 2004">Campionatul European din 2004</a>, unde echipa națională a câștigat argintul. Cea mai titrată echipă de club de handbal din Slovenia, <a href="/w/index.php?title=RK_Celje&action=edit&redlink=1" class="new" title="RK Celje — pagină inexistentă">RK Celje</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q286001" class="extiw" title="d:Q286001">d</a>), a câștigat <a href="/wiki/Liga_Campionilor_EHF_Masculin" title="Liga Campionilor EHF Masculin">Liga Campionilor EHF</a> în sezonul 2003-04. În handbalul feminin, <a href="/wiki/RK_Krim" title="RK Krim">RK Krim</a> a câștigat <a href="/wiki/Liga_Campionilor_EHF_Feminin" title="Liga Campionilor EHF Feminin">Liga Campionilor</a> în 2001 și 2003. <a href="/w/index.php?title=Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_volei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Echipa națională de volei — pagină inexistentă">Echipa națională de volei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q672207" class="extiw" title="d:Q672207">d</a>) a câștigat o medalie de argint la <a href="/w/index.php?title=Campionatul_European_din_2015&action=edit&redlink=1" class="new" title="Campionatul European din 2015 — pagină inexistentă">Campionatul European din 2015</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q11782403" class="extiw" title="d:Q11782403">d</a>). Slovenia va fi una din gazdele <a href="/w/index.php?title=Campionatului_European_din_2019&action=edit&redlink=1" class="new" title="Campionatului European din 2019 — pagină inexistentă">Campionatului European din 2019</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q38280696" class="extiw" title="d:Q38280696">d</a>). <a href="/w/index.php?title=Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_hochei_pe_ghea%C8%9B%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Echipa națională de hochei pe gheață — pagină inexistentă">Echipa națională de hochei pe gheață</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q728135" class="extiw" title="d:Q728135">d</a>) a jucat la 26 de <a href="/wiki/Campionatul_Mondial_de_Hochei_pe_Ghea%C8%9B%C4%83" title="Campionatul Mondial de Hochei pe Gheață">campionate mondiale de hochei pe gheață</a> și s-a calificat la Jocurile Olimpice de Iarnă din <a href="/wiki/Jocurile_Olimpice_de_iarn%C4%83_din_2014" title="Jocurile Olimpice de iarnă din 2014">2014</a> și <a href="/wiki/Jocurile_Olimpice_de_iarn%C4%83_din_2018" title="Jocurile Olimpice de iarnă din 2018">2018</a>. <div style="clear:both"></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note">Note</h2>[<a href="/w/index.php?title=Slovenia&veaction=edit&section=54" title="Modifică secțiunea: Note" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Slovenia&action=edit&section=54" title="Edit section's source code: Note">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-references-wrap mw-references-columns"><ol class="references"> <li id="cite_note-IMFWEO.SI-1">^ <a href="#cite_ref-IMFWEO.SI_1-0">a</a> <a href="#cite_ref-IMFWEO.SI_1-1">b</a> <a href="#cite_ref-IMFWEO.SI_1-2">c</a> <a href="#cite_ref-IMFWEO.SI_1-3">d</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2024/April/weo-report?c=961,&s=NGDPD,PPPGDP,NGDPDPC,PPPPC,&sy=2022&ey=2029&ssm=0&scsm=1&scc=0&ssd=1&ssc=0&sic=0&sort=country&ds=.&br=1">„World Economic Outlook Database, April 2024 Edition. (Slovenia)”</a>. www.imf.org. <a href="/wiki/International_Monetary_Fund" class="mw-redirect" title="International Monetary Fund">International Monetary Fund</a>. <time datetime="2024-04-16">16 aprilie 2024</time>. Accesat în <time datetime="2024-04-18">18 aprilie 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.imf.org&rft.atitle=World+Economic+Outlook+Database%2C+April+2024+Edition.+%28Slovenia%29&rft.date=2024-04-16&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.imf.org%2Fen%2FPublications%2FWEO%2Fweo-database%2F2024%2FApril%2Fweo-report%3Fc%3D961%2C%26s%3DNGDPD%2CPPPGDP%2CNGDPDPC%2CPPPPC%2C%26sy%3D2022%26ey%3D2029%26ssm%3D0%26scsm%3D1%26scc%3D0%26ssd%3D1%26ssc%3D0%26sic%3D0%26sort%3Dcountry%26ds%3D.%26br%3D1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-eurogini-2"><a href="#cite_ref-eurogini_2-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tessi190/default/table?lang=en">„Gini coefficient of equivalised disposable income – EU-SILC survey”</a>. ec.europa.eu. <a href="/wiki/Eurostat" title="Eurostat">Eurostat</a>. Accesat în <time datetime="2021-08-09">9 august 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=ec.europa.eu&rft.atitle=Gini+coefficient+of+equivalised+disposable+income+%E2%80%93+EU-SILC+survey&rft_id=https%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Feurostat%2Fdatabrowser%2Fview%2Ftessi190%2Fdefault%2Ftable%3Flang%3Den&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-HDI-3"><a href="#cite_ref-HDI_3-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://hdr.undp.org/system/files/documents/global-report-document/hdr2023-24overviewen.pdf">„Human Development Report 2023/2024”</a> (PDF). <a href="/w/index.php?title=United_Nations_Development_Programme&action=edit&redlink=1" class="new" title="United Nations Development Programme — pagină inexistentă">United Nations Development Programme</a>. <time datetime="2024-03-14">14 martie 2024</time>. Accesat în <time datetime="2024-03-14">14 martie 2024</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Human+Development+Report+2023%2F2024&rft.pub=United+Nations+Development+Programme&rft.date=2024-03-14&rft_id=https%3A%2F%2Fhdr.undp.org%2Fsystem%2Ffiles%2Fdocuments%2Fglobal-report-document%2Fhdr2023-24overviewen.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-d34f0de939ecba5457ab846ff8c727f9-4"><a href="#cite_ref-d34f0de939ecba5457ab846ff8c727f9_4-0">^</a> <cite class="citation"> (PDF) <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.stat.si/StatWeb/File/DocSysFile/10033/Spremembe_povrsine_Slovenije.pdf">https://www.stat.si/StatWeb/File/DocSysFile/10033/Spremembe_povrsine_Slovenije.pdf</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.stat.si%2FStatWeb%2FFile%2FDocSysFile%2F10033%2FSpremembe_povrsine_Slovenije.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988">  Lipsește sau este vid: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|title=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#citation_missing_title" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>) </li> <li id="cite_note-0ca2c202e8488a81324f1ff982960143-5"><a href="#cite_ref-0ca2c202e8488a81324f1ff982960143_5-0">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.stat.si/StatWeb/en/News/Index/7363">Population, Slovenia, 1 January 2018</a> (în engleză), <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2629661" class="extiw" title="d:Q2629661">Statistični urad Republike Slovenije</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr>[[Statistični urad Republike Slovenije (Slovenia's principal government institution in charge of statistics and census data)|]], <time datetime="2018-04-25">25 aprilie 2018</time>, accesat în <time datetime="2019-01-04">4 ianuarie 2019</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Population%2C+Slovenia%2C+1+January+2018&rft.pub=%3Cspan+lang%3D%22sl%22%3EStatisti%C4%8Dni+urad+Republike+Slovenije%3C%2Fspan%3E%3Cabbr+title%3D%27Articolul+%C3%AEnc%C4%83+nu+exist%C4%83+%C3%AEn+acest+wiki%27%3E%5B%2A%5D%3C%2Fabbr%3E%3Cspan+style%3D%22display%3Anone%22%3E%26%238203%3B%3C%2Fspan%3ECategorie%3AArticole+cu+leg%C4%83turi+c%C4%83tre+elemente+f%C4%83r%C4%83+etichet%C4%83+%C3%AEn+limba+rom%C3%A2n%C4%83&rft.date=2018-04-25&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.stat.si%2FStatWeb%2Fen%2FNews%2FIndex%2F7363&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988">  </li> <li id="cite_note-d557fdee5448554560cac73f7d4f6dd0-6"><a href="#cite_ref-d557fdee5448554560cac73f7d4f6dd0_6-0">^</a> <cite class="citation"><a href="/wiki/Constitu%C8%9Bia_Sloveniei" title="Constituția Sloveniei">Constituția Sloveniei</a></cite>  </li> <li id="cite_note-714138d1af8786bea8c16814ba0b93fc-7"><a href="#cite_ref-714138d1af8786bea8c16814ba0b93fc_7-0">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.six-group.com/en/products-services/financial-information/data-standards.html">ISO 4217</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=ISO+4217&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.six-group.com%2Fen%2Fproducts-services%2Ffinancial-information%2Fdata-standards.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988">  </li> <li id="cite_note-8"><a href="#cite_ref-8">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://bos.zrc-sazu.si/c/SP/neva.exe?name=sp&expression=Slovenija&hs=1">„Slovenski pravopis 2001: Slovenija”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Slovenski+pravopis+2001%3A+Slovenija&rft_id=http%3A%2F%2Fbos.zrc-sazu.si%2Fc%2FSP%2Fneva.exe%3Fname%3Dsp%26expression%3DSlovenija%26hs%3D1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-9"><a href="#cite_ref-9">^</a> AFI: <a href="/wiki/Wikipedia:Pronun%C8%9Bie" title="Wikipedia:Pronunție">[ɾɛˈpùːblika slɔˈʋèːnija]</a>. Sursa: <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://bos.zrc-sazu.si/c/SP/neva.exe?name=sp&expression=republika+slovenija&hs=1">„Slovenski pravopis 2001: Republika Slovenija”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Slovenski+pravopis+2001%3A+Republika+Slovenija&rft_id=http%3A%2F%2Fbos.zrc-sazu.si%2Fc%2FSP%2Fneva.exe%3Fname%3Dsp%26expression%3Drepublika%2Bslovenija%26hs%3D1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-10"><a href="#cite_ref-10">^</a> AFI: <a href="/wiki/Wikipedia:Pronun%C8%9Bie" title="Wikipedia:Pronunție">[ɾəˈsə́]</a>. Source: <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://bos.zrc-sazu.si/c/SP/neva.exe?name=sp&expression=republika+slovenija&hs=1">„Slovenski pravopis 2001: Republika Slovenija”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Slovenski+pravopis+2001%3A+Republika+Slovenija&rft_id=http%3A%2F%2Fbos.zrc-sazu.si%2Fc%2FSP%2Fneva.exe%3Fname%3Dsp%26expression%3Drepublika%2Bslovenija%26hs%3D1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-11"><a href="#cite_ref-11">^</a> <cite class="citation journal">Černe, Andrej (<time datetime="2004">2004</time>). Orožen Adamič, Milan, ed. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://zgs.zrc-sazu.si/Portals/8/Slo_Geo_Over/23.pdf">„Gateway to Western, Central, and Southeastern Europe”</a> (PDF). Slovenia: A Geographical Overview. Association of the Geographical Societies of Slovenia: 127. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/961-6500-49-X" title="Special:Referințe în cărți/961-6500-49-X">961-6500-49-X</a>. <q>For centuries, the territory of Slovenia has been crossed by traditional transportation routes connecting northern Europe with southern, eastern, and western Europe. Slovenia's location in the northwestern part of the Mediterranean's most inland bay on the Adriatic Sea where the Alps, the plateaus of the Dinaric Alps, and the western margins of the Pannonian Basin meet gives [it] a relatively quite advantageous traffic and geographical position distinguished by its transitional character and the links between these geographical regions. In the wider macroregional sense, this transitional character and these links have not changed since prehistoric times.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Gateway+to+Western%2C+Central%2C+and+Southeastern+Europe&rft.pages=127&rft.date=2004&rft.isbn=961-6500-49-X&rft.aulast=%C4%8Cerne&rft.aufirst=Andrej&rft_id=http%3A%2F%2Fzgs.zrc-sazu.si%2FPortals%2F8%2FSlo_Geo_Over%2F23.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-12"><a href="#cite_ref-12">^</a> <cite class="citation book">Murovec, Nika; Kavaš, Damijan (decembrie 2010). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160308103719/http://www.creativecitiesproject.eu/en/output/doc-23-2011/SWOT_Ljubljana_EN.pdf">Introducing the National Context: Brief Presentation of the National Context</a> (PDF). SWOT Analysis: Status of the Creative Industries in Ljubljana. Ljubljana: Inštitut za ekonomska raziskovanja [Institute for Economic Research]. p. 5. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.creativecitiesproject.eu/en/output/doc-23-2011/SWOT_Ljubljana_EN.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2016-03-08">8 martie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>. <q>For millennia, Slovenia has been at the crossroads of trade and cultural routes leading from north to south, from east to west.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Introducing+the+National+Context%3A+Brief+Presentation+of+the+National+Context&rft.place=Ljubljana&rft.series=SWOT+Analysis%3A+Status+of+the+Creative+Industries+in+Ljubljana&rft.pages=5&rft.pub=In%C5%A1titut+za+ekonomska+raziskovanja+%5BInstitute+for+Economic+Research%5D&rft.date=2010-12&rft.au=Murovec%2C+Nika&rft.au=Kava%C5%A1%2C+Damijan&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.creativecitiesproject.eu%2Fen%2Foutput%2Fdoc-23-2011%2FSWOT_Ljubljana_EN.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-13"><a href="#cite_ref-13">^</a> <cite class="citation book">Nicoll, William; Schoenberg, Richard (<time datetime="1998">1998</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=lZTsAAAAMAAJ">Europe beyond 2000: the enlargement of the European Union towards the East</a>. Whurr Publishers. p. 121. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-86156-064-3" title="Special:Referințe în cărți/978-1-86156-064-3">978-1-86156-064-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Europe+beyond+2000%3A+the+enlargement+of+the+European+Union+towards+the+East&rft.pages=121&rft.pub=Whurr+Publishers&rft.date=1998&rft.isbn=978-1-86156-064-3&rft.au=Nicoll%2C+William&rft.au=Schoenberg%2C+Richard&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DlZTsAAAAMAAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-14"><a href="#cite_ref-14">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120826112759/http://www.vlada.si/en/about_slovenia/">„About Slovenia: Republic of Slovenia”</a>. Vlada.si. Government of Slovenia, Republic of Slovenia. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.vlada.si/en/about_slovenia/">original</a> la <time datetime="2012-08-26">26 august 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-11-25">25 noiembrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Vlada.si&rft.atitle=About+Slovenia%3A+Republic+of+Slovenia&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.vlada.si%2Fen%2Fabout_slovenia%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-15"><a href="#cite_ref-15">^</a> <cite class="citation book">Radonjić, Biljana (<time datetime="2005">2005</time>). „Political Overview”. În Reuvid, Jonathan. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=gsOPTeQ8vyYC&pg=PA3">Doing Business with Slovenia</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-905050-70-3" title="Special:Referințe în cărți/978-1-905050-70-3">978-1-905050-70-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Political+Overview&rft.btitle=Doing+Business+with+Slovenia&rft.date=2005&rft.isbn=978-1-905050-70-3&rft.aulast=Radonji%C4%87&rft.aufirst=Biljana&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DgsOPTeQ8vyYC%26pg%3DPA3&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-16"><a href="#cite_ref-16">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.scribd.com/fullscreen/58435305?access_key=key-1nubaf9el1axl8dq1b31">„Slovenia First 20 Years”</a>. Slovenia: South Australia Newsletter. <time datetime="2010">2010</time>. Accesat în <time datetime="2012-11-25">25 noiembrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Slovenia+First+20+Years&rft.pub=Slovenia%3A+South+Australia+Newsletter&rft.date=2010%2F2011&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.scribd.com%2Ffullscreen%2F58435305%3Faccess_key%3Dkey-1nubaf9el1axl8dq1b31&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-17"><a href="#cite_ref-17">^</a> <cite class="citation book">Vuk Dirnberk, Vojka; Tomaž Valantič. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190808023034/https://www.stat.si/doc/pub/00-RP-909-1103.pdf">Statistični portret Slovenije v EU 2011</a> [Statistical Portrait of Slovenia in the EU 2011] (PDF) (în Slovenian și English). Statistical Office of the Republic of Slovenia. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.stat.si/doc/pub/00-RP-909-1103.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2019-08-08">8 august 2019</time>. Accesat în <time datetime="2011-02-02">2 februarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Statisti%C4%8Dni+portret+Slovenije+v+EU+2011&rft.pub=Statistical+Office+of+the+Republic+of+Slovenia&rft.aulast=Vuk+Dirnberk&rft.aufirst=Vojka&rft.au=Toma%C5%BE+Valanti%C4%8D&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.stat.si%2Fdoc%2Fpub%2F00-RP-909-1103.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-perko2008-18"><a href="#cite_ref-perko2008_18-0">^</a> <cite class="citation journal">Perko, Drago (<time datetime="2008">2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.theslovenian.com/articles/2008/perko.pdf">„Slovenia at the Junction of Major European Geographical Units”</a> (PDF). The Slovenian. Toronto: Vse Slovenski Kulturni Odbor [The All Slovenian Cultural Committee].</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Slovenian&rft.atitle=Slovenia+at+the+Junction+of+Major+European+Geographical+Units&rft.date=2008&rft.aulast=Perko&rft.aufirst=Drago&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.theslovenian.com%2Farticles%2F2008%2Fperko.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Fallon2007-19"><a href="#cite_ref-Fallon2007_19-0">^</a> <cite class="citation book">Fallon, Steve (<time datetime="2007">2007</time>). „Environment”. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=Pb_eXmEyPvwC&pg=PA40">Slovenia</a> (ed. 5). Lonely Planet. p. 40. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-74104-480-5" title="Special:Referințe în cărți/978-1-74104-480-5">978-1-74104-480-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Environment&rft.btitle=Slovenia&rft.pages=40&rft.edition=5&rft.pub=Lonely+Planet&rft.date=2007&rft.isbn=978-1-74104-480-5&rft.aulast=Fallon&rft.aufirst=Steve&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DPb_eXmEyPvwC%26pg%3DPA40&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-20"><a href="#cite_ref-20">^</a> <cite class="citation book">Ogrin, Darko (<time datetime="2004">2004</time>). „Modern Climate Change in Slovenia”. În Orožen Adamič, Milan. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130717233733/http://zgds.zrc-sazu.si/glasgow/9.pdf">Slovenia: A Geographical Overview</a> (PDF). Association of the Geographical Societies of Slovenia. p. 45. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/961-6500-49-X" title="Special:Referințe în cărți/961-6500-49-X">961-6500-49-X</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://zgds.zrc-sazu.si/glasgow/9.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2013-07-17">17 iulie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Modern+Climate+Change+in+Slovenia&rft.btitle=Slovenia%3A+A+Geographical+Overview&rft.pages=45&rft.pub=Association+of+the+Geographical+Societies+of+Slovenia&rft.date=2004&rft.isbn=961-6500-49-X&rft.aulast=Ogrin&rft.aufirst=Darko&rft_id=http%3A%2F%2Fzgds.zrc-sazu.si%2Fglasgow%2F9.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-21"><a href="#cite_ref-21">^</a> <cite class="citation web">Blažič, Mateja; Arih, Andrej; Nartnik, Irena; Turk, Inga (<time datetime="2008-03-26">26 martie 2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://kazalci.arso.gov.si/?data=indicator&ind_id=4&lang_id=94">„Endangered Species”</a>. Environmental Agency of the Republic of Slovenia, Ministry of the Environment and Spatial Planning. Accesat în <time datetime="2012-03-08">8 martie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Endangered+Species&rft.pub=Environmental+Agency+of+the+Republic+of+Slovenia%2C+Ministry+of+the+Environment+and+Spatial+Planning&rft.date=2008-03-26&rft.au=Bla%C5%BEi%C4%8D%2C+Mateja&rft.au=Arih%2C+Andrej&rft.au=Nartnik%2C+Irena&rft.au=Turk%2C+Inga&rft_id=http%3A%2F%2Fkazalci.arso.gov.si%2F%3Fdata%3Dindicator%26ind_id%3D4%26lang_id%3D94&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-22"><a href="#cite_ref-22">^</a> <cite class="citation book">Hlad, Branka; Skoberne, Peter, ed. (<time datetime="2001">2001</time>). „Characteristics of Biological and Landscape Diversity in Slovenia”. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20121125091811/http://www.sycp.si/Portals/0/Files/filebroker.aspx%40id%3D6237.pdf">Biological and Landscape Diversity in Slovenia: An Overview</a> (PDF). Ljubljana: Environmental Agency of the Republic of Slovenia, Ministry of the Environment and Spatial Planning. p. 13. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/961-6324-17-9" title="Special:Referințe în cărți/961-6324-17-9">961-6324-17-9</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.sycp.si/Portals/0/Files/filebroker.aspx@id=6237.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2012-11-25">25 noiembrie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Characteristics+of+Biological+and+Landscape+Diversity+in+Slovenia&rft.btitle=Biological+and+Landscape+Diversity+in+Slovenia%3A+An+Overview&rft.place=Ljubljana&rft.pages=13&rft.pub=Environmental+Agency+of+the+Republic+of+Slovenia%2C+Ministry+of+the+Environment+and+Spatial+Planning&rft.date=2001&rft.isbn=961-6324-17-9&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.sycp.si%2FPortals%2F0%2FFiles%2Ffilebroker.aspx%40id%3D6237.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-23"><a href="#cite_ref-23">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110427184229/http://www.stat.si/eng/novica_prikazi.aspx?id=3769">„World Water Day 2011”</a>. Statistical Office of the Republic of Slovenia. <time datetime="2011-03-18">18 martie 2011</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.stat.si/eng/novica_prikazi.aspx?id=3769">original</a> la <time datetime="2011-04-27">27 aprilie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=World+Water+Day+2011&rft.pub=Statistical+Office+of+the+Republic+of+Slovenia&rft.date=2011-03-18&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.stat.si%2Feng%2Fnovica_prikazi.aspx%3Fid%3D3769&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-24"><a href="#cite_ref-24">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.arso.gov.si/en/soer/country_introduction.html">„Country Introduction”</a>. European state of the environment 2010 – contributions from Slovenia. Environmental Agency of the Republic of Slovenia, Ministry of the Environment and Spatial Planning. Accesat în <time datetime="2012-03-08">8 martie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=European+state+of+the+environment+2010+%E2%80%93+contributions+from+Slovenia&rft.atitle=Country+Introduction&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.arso.gov.si%2Fen%2Fsoer%2Fcountry_introduction.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-25"><a href="#cite_ref-25">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120309045156/http://www.zgs.gov.si/eng/slovenian-forests/forests-in-slovenia/slovenian-forest-in-figures/index.html">„Slovenian Forest in Figures”</a>. Slovenia Forest Service. februarie 2010. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.zgs.gov.si/eng/slovenian-forests/forests-in-slovenia/slovenian-forest-in-figures/index.html">original</a> la <time datetime="2012-03-09">9 martie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Slovenian+Forest+in+Figures&rft.pub=Slovenia+Forest+Service&rft.date=2010-02&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.zgs.gov.si%2Feng%2Fslovenian-forests%2Fforests-in-slovenia%2Fslovenian-forest-in-figures%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-26"><a href="#cite_ref-26">^</a> <cite class="citation book">Kladnik, Drago (<time datetime="2004">2004</time>). „Modern Climate Change in Slovenia”. În Orožen Adamič, Milan. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://zgs.zrc-sazu.si/Portals/8/Slo_Geo_Over/17.pdf">Slovenia: A Geographical Overview</a> (PDF). Association of the Geographical Societies of Slovenia. p. 93. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/961-6500-49-X" title="Special:Referințe în cărți/961-6500-49-X">961-6500-49-X</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Modern+Climate+Change+in+Slovenia&rft.btitle=Slovenia%3A+A+Geographical+Overview&rft.pages=93&rft.pub=Association+of+the+Geographical+Societies+of+Slovenia&rft.date=2004&rft.isbn=961-6500-49-X&rft.aulast=Kladnik&rft.aufirst=Drago&rft_id=http%3A%2F%2Fzgs.zrc-sazu.si%2FPortals%2F8%2FSlo_Geo_Over%2F17.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-27"><a href="#cite_ref-27">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.arso.gov.si/en/soer/country_introduction.html">„SOER: Country Introduction”</a>. Environment Agency of the Republic of Slovenia. Accesat în <time datetime="2011-02-03">3 februarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=SOER%3A+Country+Introduction&rft.pub=Environment+Agency+of+the+Republic+of+Slovenia&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.arso.gov.si%2Fen%2Fsoer%2Fcountry_introduction.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-28"><a href="#cite_ref-28">^</a> <cite class="citation book">Vinkler, Jonatan (<time datetime="2008">2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20081010191129/http://www.mk.gov.si/fileadmin/mk.gov.si/pageuploads/Ministrstvo/Medkulturni_dialog/Programska_knjizica-low.pdf">Medkulturni dialog kot temeljna vrednota EU</a> [Intercultural Dialogue as the Fundamental Value of the EU] (PDF) (în Slovenian și English). Faculty of Humanities Koper, University of Primorska. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-961-92233-2-1" title="Special:Referințe în cărți/978-961-92233-2-1">978-961-92233-2-1</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mk.gov.si/fileadmin/mk.gov.si/pageuploads/Ministrstvo/Medkulturni_dialog/Programska_knjizica-low.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2008-10-10">10 octombrie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Medkulturni+dialog+kot+temeljna+vrednota+EU&rft.pub=Faculty+of+Humanities+Koper%2C+University+of+Primorska&rft.date=2008&rft.isbn=978-961-92233-2-1&rft.aulast=Vinkler&rft.aufirst=Jonatan&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.mk.gov.si%2Ffileadmin%2Fmk.gov.si%2Fpageuploads%2FMinistrstvo%2FMedkulturni_dialog%2FProgramska_knjizica-low.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-29"><a href="#cite_ref-29">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100414150808/http://www.sova.gov.si/en/media/resolution.pdf">„Resolution on the National Security Strategy of the Republic of Slovenia”</a> (PDF). National Assembly of the Republic of Slovenia. <time datetime="2001-06-21">21 iunie 2001</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://sova.gov.si/en/media/resolution.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2010-04-14">14 aprilie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2011-02-03">3 februarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Resolution+on+the+National+Security+Strategy+of+the+Republic+of+Slovenia&rft.pub=National+Assembly+of+the+Republic+of+Slovenia&rft.date=2001-06-21&rft_id=http%3A%2F%2Fsova.gov.si%2Fen%2Fmedia%2Fresolution.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-30"><a href="#cite_ref-30">^</a> <cite class="citation book">Zupančič, Jernej (<time datetime="2004">2004</time>). „Ethnic Structure of Slovenia and Slovenes in Neighbouring Countries”. În Orožen Adamič, Milan. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://zgs.zrc-sazu.si/Portals/8/Slo_Geo_Over/16.pdf">Slovenia: A Geographical Overview</a> (PDF). Association of the Geographical Societies of Slovenia. p. 87. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/961-6500-49-X" title="Special:Referințe în cărți/961-6500-49-X">961-6500-49-X</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Ethnic+Structure+of+Slovenia+and+Slovenes+in+Neighbouring+Countries&rft.btitle=Slovenia%3A+A+Geographical+Overview&rft.pages=87&rft.pub=Association+of+the+Geographical+Societies+of+Slovenia&rft.date=2004&rft.isbn=961-6500-49-X&rft.aulast=Zupan%C4%8Di%C4%8D&rft.aufirst=Jernej&rft_id=http%3A%2F%2Fzgs.zrc-sazu.si%2FPortals%2F8%2FSlo_Geo_Over%2F16.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-31"><a href="#cite_ref-31">^</a> <cite class="citation book">Martinšek, Maja (<time datetime="2007">2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://dk.fdv.uni-lj.si/diplomska/pdfs/martinsek-maja.pdf">Odnos med državo in religijo v Sloveniji</a> [The Relationship Between the State and Religion in Slovenia] (PDF). Faculty of Humanities, University of Ljubljana.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Odnos+med+dr%C5%BEavo+in+religijo+v+Sloveniji&rft.pub=Faculty+of+Humanities%2C+University+of+Ljubljana&rft.date=2007&rft.aulast=Martin%C5%A1ek&rft.aufirst=Maja&rft_id=http%3A%2F%2Fdk.fdv.uni-lj.si%2Fdiplomska%2Fpdfs%2Fmartinsek-maja.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Strubelj-32"><a href="#cite_ref-Strubelj_32-0">^</a> <cite class="citation book">Štrubelj, Dejan (<time datetime="2006">2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110511064247/http://geo.ff.uni-lj.si/pisnadela/pdfs/dipl_200610_dejan_strubelj.pdf">Primerjava narodne, verske in jezikovne sestave Slovenije: diplomsko delo</a> [Comparison of Ethnic, Religious and Ethnic Structure of Slovenia: Diploma Thesis] (PDF) (în Slovenian). Faculty of Arts, University of Ljubljana. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://geo.ff.uni-lj.si/pisnadela/pdfs/dipl_200610_dejan_strubelj.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2011-05-11">11 mai 2011</time>. Accesat în <time datetime="2011-01-29">29 ianuarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Primerjava+narodne%2C+verske+in+jezikovne+sestave+Slovenije%3A+diplomsko+delo&rft.pub=Faculty+of+Arts%2C+University+of+Ljubljana&rft.date=2006&rft.aulast=%C5%A0trubelj&rft.aufirst=Dejan&rft_id=http%3A%2F%2Fgeo.ff.uni-lj.si%2Fpisnadela%2Fpdfs%2Fdipl_200610_dejan_strubelj.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-33"><a href="#cite_ref-33">^</a> <cite class="citation journal">Lahovnik, Matej (<time datetime="2011">2011</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130223025759/http://journals.cluteonline.com/index.php/JABR/article/download/910/894">„Corporate Strategies In The Post-Transition Economy: The Case Of Slovenian Companies”</a>. The Journal of Applied Business Research. 27 (1): 61–68. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/0892-7626">0892-7626</a>. <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><a href="/w/index.php?title=COBISS_(identifier)&action=edit&redlink=1" class="new" title="COBISS (identifier) — pagină inexistentă">COBISS</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.cobiss.si/scripts/cobiss?command=DISPLAY&base=cobib&rid=19878374&lani=EN&fmt=11">19878374</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://journals.cluteonline.com/index.php/JABR/article/download/910/894">original</a> la <time datetime="2013-02-23">23 februarie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2012-03-08">8 martie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Journal+of+Applied+Business+Research&rft.atitle=Corporate+Strategies+In+The+Post-Transition+Economy%3A+The+Case+Of+Slovenian+Companies&rft.volume=27&rft.issue=1&rft.pages=61-68&rft.date=2011-01%2F2011-02&rft.issn=0892-7626&rft.aulast=Lahovnik&rft.aufirst=Matej&rft_id=http%3A%2F%2Fjournals.cluteonline.com%2Findex.php%2FJABR%2Farticle%2Fdownload%2F910%2F894&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988">  templatestyles stripmarker în <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|id=</code> la poziția 1 (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#invisible_char" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-34"><a href="#cite_ref-34">^</a> <cite class="citation book">Banutai, Andreja (<time datetime="2011">2011</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://dk.fdv.uni-lj.si/magistrska/pdfs/mag_banutai-andreja.pdf">Analiza modela gospodarske diplomacije Republike Slovenije</a> [Analysis of the Economic Diplomacy Model of the Republic of Slovenia] (PDF) (în Slovenian și English). Ljubljana: Faculty of Social Sciences, University of Ljubljana. p. 5.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Analiza+modela+gospodarske+diplomacije+Republike+Slovenije&rft.place=Ljubljana&rft.pages=5&rft.pub=Faculty+of+Social+Sciences%2C+University+of+Ljubljana&rft.date=2011&rft.aulast=Banutai&rft.aufirst=Andreja&rft_id=http%3A%2F%2Fdk.fdv.uni-lj.si%2Fmagistrska%2Fpdfs%2Fmag_banutai-andreja.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-VE2012-03-15-35">^ <a href="#cite_ref-VE2012-03-15_35-0">a</a> <a href="#cite_ref-VE2012-03-15_35-1">b</a> <a href="#cite_ref-VE2012-03-15_35-2">c</a> <a href="#cite_ref-VE2012-03-15_35-3">d</a> <a href="#cite_ref-VE2012-03-15_35-4">e</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120618170200/http://dunaj.veleposlanistvo.si/index.php?id=4035&L=1">„Osnovni gospodarski podatki o Sloveniji”</a> (în Slovenian). Embassy of the Republic of Slovenia Vienna. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://dunaj.veleposlanistvo.si/index.php?id=4035&L=1">original</a> la <time datetime="2012-06-18">18 iunie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-03-15">15 martie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Osnovni+gospodarski+podatki+o+Sloveniji&rft.pub=Embassy+of+the+Republic+of+Slovenia+Vienna&rft_id=http%3A%2F%2Fdunaj.veleposlanistvo.si%2Findex.php%3Fid%3D4035%26L%3D1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-UMAR2011-09-36"><a href="#cite_ref-UMAR2011-09_36-0">^</a> <cite class="citation book">Fajić, Lejla, ed. (septembrie 2011). „Tabela 2b: Dodana vrednost po dejavnostih in bruto domači proizvod” [Table 2b: Added Value by Activities and Gross Domestic Product]. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.umar.gov.si/fileadmin/user_upload/napovedi/jesen/2011/jngg_2011_1.pdf">Jesenska napoved gospodarskih gibanj 2011: statistična priloga</a> [Autumn Prediction of Economic Movements 2011: Statistical Appendix] (PDF) (în Slovenian). Ljubljana: Institute for Macroeconomic Analysis and Development (UMAR/IMAD), Republic of Slovenia. p. 45.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Tabela+2b%3A+Dodana+vrednost+po+dejavnostih+in+bruto+doma%C4%8Di+proizvod&rft.btitle=Jesenska+napoved+gospodarskih+gibanj+2011%3A+statisti%C4%8Dna+priloga&rft.place=Ljubljana&rft.pages=45&rft.pub=Institute+for+Macroeconomic+Analysis+and+Development+%28UMAR%2FIMAD%29%2C+Republic+of+Slovenia&rft.date=2011-09&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.umar.gov.si%2Ffileadmin%2Fuser_upload%2Fnapovedi%2Fjesen%2F2011%2Fjngg_2011_1.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-sečen2005-37"><a href="#cite_ref-sečen2005_37-0">^</a> <cite class="citation news">Sečen, Ernest (<time datetime="2005-04-16">16 aprilie 2005</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.dnevnik.si/tiskane_izdaje/dnevnik/121558">„Mejo so zavarovali z žico in postavili mine”</a> [They Protected the Border with Wire and Set up Mines]. Dnevnik.si (în slovenă).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Dnevnik.si&rft.atitle=Mejo+so+zavarovali+z+%C5%BEico+in+postavili+mine&rft.date=2005-04-16&rft.aulast=Se%C4%8Den&rft.aufirst=Ernest&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.dnevnik.si%2Ftiskane_izdaje%2Fdnevnik%2F121558&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Škrk1999-38">^ <a href="#cite_ref-Škrk1999_38-0">a</a> <a href="#cite_ref-Škrk1999_38-1">b</a> <cite class="citation book">Škrk, Mirjam (<time datetime="1999">1999</time>). „Recognition of States and Its (Non-)Implication on State Succession: The Case of Successor States to the Former Yugoslavia”. În Mrak, Mojmir. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=AhwHHtwbhioC&pg=PA5">Succession of States</a>. Martinus Nijhoff Publishers. p. 5. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9789041111456" title="Special:Referințe în cărți/9789041111456">9789041111456</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Recognition+of+States+and+Its+%28Non-%29Implication+on+State+Succession%3A+The+Case+of+Successor+States+to+the+Former+Yugoslavia&rft.btitle=Succession+of+States&rft.pages=5&rft.pub=Martinus+Nijhoff+Publishers&rft.date=1999&rft.isbn=9789041111456&rft.aulast=%C5%A0krk&rft.aufirst=Mirjam&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DAhwHHtwbhioC%26pg%3DPA5&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-39"><a href="#cite_ref-39">^</a> <cite class="citation book">P. Ramet, Sabrina (<time datetime="2008">2008</time>). „Democratization in Slovenia – The Third Stage”. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=hE3oIMB6aj8C&pg=PA272">Serbia, Croatia and Slovenia at Peace and at War: Selected Writings, 1983–2007</a>. LIT Verlag Münster. p. 272. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-3-03735-912-9" title="Special:Referințe în cărți/978-3-03735-912-9">978-3-03735-912-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Democratization+in+Slovenia+%E2%80%93+The+Third+Stage&rft.btitle=Serbia%2C+Croatia+and+Slovenia+at+Peace+and+at+War%3A+Selected+Writings%2C+1983%E2%80%932007&rft.pages=272&rft.pub=LIT+Verlag+M%C3%BCnster&rft.date=2008&rft.isbn=978-3-03735-912-9&rft.aulast=P.+Ramet&rft.aufirst=Sabrina&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DhE3oIMB6aj8C%26pg%3DPA272&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-40"><a href="#cite_ref-40">^</a> <cite class="citation book">Dutta, Manoranjan (<time datetime="2011">2011</time>). „Historical Progression of the EU”. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=srZ6cuzQXcwC&pg=PA31">The United States of Europe: European Union and the Euro Revolution</a>. 9781780523149. p. 31. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9781780523149" title="Special:Referințe în cărți/9781780523149">9781780523149</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Historical+Progression+of+the+EU&rft.btitle=The+United+States+of+Europe%3A+European+Union+and+the+Euro+Revolution&rft.pages=31&rft.pub=9781780523149&rft.date=2011&rft.isbn=9781780523149&rft.aulast=Dutta&rft.aufirst=Manoranjan&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DsrZ6cuzQXcwC%26pg%3DPA31&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-41"><a href="#cite_ref-41">^</a> <cite class="citation journal">Kopač, Janez (<time datetime="2007">2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.dlib.si/details/URN:NBN:SI:DOC-AFGPZB0W/?">„Mesto kot upravnoteritorialna enota 1945–1955”</a> [A Town as an Administrative–Territorial Unit]. Arhivi (în slovenă și English). Arhivsko društvo Slovenije. 30 (2): 83. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/0351-2835">0351-2835</a>. <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><a href="/w/index.php?title=COBISS_(identifier)&action=edit&redlink=1" class="new" title="COBISS (identifier) — pagină inexistentă">COBISS</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.cobiss.si/scripts/cobiss?command=DISPLAY&base=cobib&rid=914293&lani=EN&fmt=11">914293</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Arhivi&rft.atitle=Mesto+kot+upravnoteritorialna+enota+1945%E2%80%931955&rft.volume=30&rft.issue=2&rft.pages=83&rft.date=2007&rft.issn=0351-2835&rft.aulast=Kopa%C4%8D&rft.aufirst=Janez&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.dlib.si%2Fdetails%2FURN%3ANBN%3ASI%3ADOC-AFGPZB0W%2F%3F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988">  templatestyles stripmarker în <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|id=</code> la poziția 1 (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#invisible_char" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-42"><a href="#cite_ref-42">^</a> <cite class="citation journal">Kopač, Janez (<time datetime="2001">2001</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://sistory.si/publikacije/prenos/?urn=SISTORY:ID:9842">„Ustava Socialistične republike Slovenije z dne 9. aprila 1963”</a> [The Constitution of the Socialist Republic of Slovenia from 9 April 1963]. Arhivi (în slovenă). XXIV (1): 1.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Arhivi&rft.atitle=Ustava+Socialisti%C4%8Dne+republike+Slovenije+z+dne+9.+aprila+1963&rft.volume=XXIV&rft.issue=1&rft.pages=1&rft.date=2001&rft.aulast=Kopa%C4%8D&rft.aufirst=Janez&rft_id=http%3A%2F%2Fsistory.si%2Fpublikacije%2Fprenos%2F%3Furn%3DSISTORY%3AID%3A9842&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-43"><a href="#cite_ref-43">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.slovenia.si/slovenia/history/milestones/">„Milestones - slovenia.si”</a>. www.slovenia.si.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.slovenia.si&rft.atitle=Milestones%C2%A0-%C2%A0slovenia.si&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.slovenia.si%2Fslovenia%2Fhistory%2Fmilestones%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-44"><a href="#cite_ref-44">^</a> <cite class="citation book">Luthar, Oto (<time datetime="2008">2008</time>). „From Prehistory to the End of the Ancient World”. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=G9tDboBJ70EC">The Land Between: A History of Slovenia</a>. Peter Lang. p. 15. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-3-631-57011-1" title="Special:Referințe în cărți/978-3-631-57011-1">978-3-631-57011-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=From+Prehistory+to+the+End+of+the+Ancient+World&rft.btitle=The+Land+Between%3A+A+History+of+Slovenia&rft.pages=15&rft.pub=Peter+Lang&rft.date=2008&rft.isbn=978-3-631-57011-1&rft.aulast=Luthar&rft.aufirst=Oto&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DG9tDboBJ70EC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-45"><a href="#cite_ref-45">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20121003053958/http://www.parc.si/index.html">„Potočka zijavka”</a>. Parc.si. Palaeolithic Research Centre. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.parc.si/index.html">original</a> la <time datetime="2012-10-03">3 octombrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Parc.si&rft.atitle=Poto%C4%8Dka+zijavka&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.parc.si%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-autogenerated2-46"><a href="#cite_ref-autogenerated2_46-0">^</a> <cite class="citation encyclopaedia">Debeljak, Irena; Turk, Matija. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120515062641/http://www.dedi.si/dediscina/323">„Potočka zijalka”</a>. În Šmid Hribar; Mateja Torkar; Gregor Golež; Mateja Podjed; Dan. Drago Kladnik; Drago. Erhartič; Bojan Pavlin; Primož. Jerele, Ines. Enciklopedija naravne in kulturne dediščine na Slovenskem – DEDI (în slovenă). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.dedi.si/dediscina/323">original</a> la <time datetime="2012-05-15">15 mai 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-03-12">12 martie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Poto%C4%8Dka+zijalka&rft.btitle=Enciklopedija+naravne+in+kulturne+dedi%C5%A1%C4%8Dine+na+Slovenskem+%E2%80%93+DEDI&rft.aulast=Debeljak&rft.aufirst=Irena&rft.au=Turk%2C+Matija&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.dedi.si%2Fdediscina%2F323&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-The_Oldest_Wooden_Wheel_in_the_World-47"><a href="#cite_ref-The_Oldest_Wooden_Wheel_in_the_World_47-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130123085747/http://www.koliscar.si/en/virtual-exhibition">„The oldest wooden wheel in the world: Virtual exhibition”</a>. <time datetime="2013-01-04">4 ianuarie 2013</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.koliscar.si/en/virtual-exhibition/">original</a> la <time datetime="2013-01-23">23 ianuarie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+oldest+wooden+wheel+in+the+world%3A+Virtual+exhibition&rft.date=2013-01-04&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.koliscar.si%2Fen%2Fvirtual-exhibition%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Slovenia-48"><a href="#cite_ref-Slovenia_48-0">^</a> <cite class="citation web">Alexander Gasser (martie 2003). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120714033224/http://www.ukom.gov.si/en/media_relations/background_information/culture/worlds_oldest_wheel_found_in_slovenia/">„World's Oldest Wheel Found in Slovenia”</a>. Government Communication Office of the Republic of Slovenia. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ukom.gov.si/en/media_relations/background_information/culture/worlds_oldest_wheel_found_in_slovenia/">original</a> la <time datetime="2012-07-14">14 iulie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2010-08-19">19 august 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=World%27s+Oldest+Wheel+Found+in+Slovenia&rft.pub=Government+Communication+Office+of+the+Republic+of+Slovenia&rft.date=2003-03&rft.au=Alexander+Gasser&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ukom.gov.si%2Fen%2Fmedia_relations%2Fbackground_information%2Fculture%2Fworlds_oldest_wheel_found_in_slovenia%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-google2008-49"><a href="#cite_ref-google2008_49-0">^</a> <cite class="citation journal"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200406170532/http://www.maribor2012.info/userfiles/File/application-form_2007+supplement_2008_v3.pdf">„Application for the Title of the European Capital of Culture 2012”</a> (PDF). City Municipality of Maribor. <time datetime="2008">2008</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.maribor2012.info/userfiles/File/application-form_2007+supplement_2008_v3.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2020-04-06">6 aprilie 2020</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Application+for+the+Title+of+the+European+Capital+of+Culture+2012&rft.date=2008&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.maribor2012.info%2Fuserfiles%2FFile%2Fapplication-form_2007%2Bsupplement_2008_v3.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-50"><a href="#cite_ref-50">^</a> <cite class="citation book">Štih, Peter (<time datetime="2009">2009</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=y0MqAQAAMAAJ">Na stičišču svetov: slovenska zgodovina od prazgodovinskih kultur do konca 18. stoletja</a> [At the Junction of the Worlds: Slovene History from the Prehistoric Cultures to the End of the 18th Century] (în Slovenian). Modrijan Publishing House. p. 33. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-961-241-375-0" title="Special:Referințe în cărți/978-961-241-375-0">978-961-241-375-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Na+sti%C4%8Di%C5%A1%C4%8Du+svetov%3A+slovenska+zgodovina+od+prazgodovinskih+kultur+do+konca+18.+stoletja&rft.pages=33&rft.pub=Modrijan+Publishing+House&rft.date=2009&rft.isbn=978-961-241-375-0&rft.aulast=%C5%A0tih&rft.aufirst=Peter&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Dy0MqAQAAMAAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-culture.si-51">^ <a href="#cite_ref-culture.si_51-0">a</a> <a href="#cite_ref-culture.si_51-1">b</a> <a href="#cite_ref-culture.si_51-2">c</a> <a href="#cite_ref-culture.si_51-3">d</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.culture.si/en/Slovenia">„About Slovenia – Culture of Slovenia”</a>. Culture.si. Accesat în <time datetime="2012-06-02">2 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=About+Slovenia+%E2%80%93+Culture+of+Slovenia&rft.pub=Culture.si&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.culture.si%2Fen%2FSlovenia&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-52"><a href="#cite_ref-52">^</a> <cite class="citation journal"><a href="/w/index.php?title=Rado_Len%C4%8Dek&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rado Lenček — pagină inexistentă">Lenček, Rado</a> (<time datetime="1990">1990</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://journals.lib.washington.edu/index.php/ssj/article/download/3797/3208">„Note: The Terms Wende – Winde, Wendisch – Windisch in the Historiographic Tradition of the Slovene Lands”</a>. Slovene Studies. 12 (1): 94.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Slovene+Studies&rft.atitle=Note%3A+The+Terms+Wende+%E2%80%93+Winde%2C+Wendisch+%E2%80%93+Windisch+in+the+Historiographic+Tradition+of+the+Slovene+Lands&rft.volume=12&rft.issue=1&rft.pages=94&rft.date=1990&rft.aulast=Len%C4%8Dek&rft.aufirst=Rado&rft_id=http%3A%2F%2Fjournals.lib.washington.edu%2Findex.php%2Fssj%2Farticle%2Fdownload%2F3797%2F3208&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Benderly9-53">^ <a href="#cite_ref-Benderly9_53-0">a</a> <a href="#cite_ref-Benderly9_53-1">b</a> <a href="#cite_ref-Benderly9_53-2">c</a> <cite class="citation book">Benderly, Jill; Kraft, Evan (<time datetime="1996">1996</time>). „In the Beginning: The Slovenes from the Seventh Century to 1945”. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=rXiCp49NJh8C&pg=PA10">Independent Slovenia: Origins, Movements, Prospects</a>. Palgrave Macmillan. pp. 9–11. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-312-16447-8" title="Special:Referințe în cărți/978-0-312-16447-8">978-0-312-16447-8</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=In+the+Beginning%3A+The+Slovenes+from+the+Seventh+Century+to+1945&rft.btitle=Independent+Slovenia%3A+Origins%2C+Movements%2C+Prospects&rft.pages=9-11&rft.pub=Palgrave+Macmillan&rft.date=1996&rft.isbn=978-0-312-16447-8&rft.aulast=Benderly&rft.aufirst=Jill&rft.au=Kraft%2C+Evan&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DrXiCp49NJh8C%26pg%3DPA10&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-54"><a href="#cite_ref-54">^</a> Petra Svoljšak, Slovenski begunci v Italiji med prvo svetovno vojno (Ljubljana 1991). </li> <li id="cite_note-SacroEgoismo2012-55"><a href="#cite_ref-SacroEgoismo2012_55-0">^</a> Lipušček, U. (2012) Sacro egoismo: Slovenci v krempljih tajnega londonskega pakta 1915, Cankarjeva založba, Ljubljana. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-961-231-871-0" title="Special:Referințe în cărți/978-961-231-871-0">ISBN: 978-961-231-871-0</a> </li> <li id="cite_note-Cresciani_ClashOfCivilisations-56"><a href="#cite_ref-Cresciani_ClashOfCivilisations_56-0">^</a> Cresciani, Gianfranco (2004) <a rel="nofollow" class="external text" href="https://docs.google.com/open?id=0B1aAzmXBjZO5eFQySUlrdTBYRkk">Clash of Civilizations</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200506152156/https://docs.google.com/open?id=0B1aAzmXBjZO5eFQySUlrdTBYRkk">Arhivat</a> în <time datetime="2020-05-06">6 mai 2020</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., Societatea Italiană Istorică Journal, Vol. 12, nr. 2, pag. 4 </li> <li id="cite_note-Mira_Cencič_1997-57"><a href="#cite_ref-Mira_Cencič_1997_57-0">^</a> Mira Cencič, TIGR (Ljubljana: Mladinska knjiga, 1997) </li> <li id="cite_note-Tatjana_Rejec_1995-58"><a href="#cite_ref-Tatjana_Rejec_1995_58-0">^</a> Tatjana Rejec, Pricevanja o TIGR-u (Ljubljana: <a href="/w/index.php?title=Slovenska_matica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Slovenska matica — pagină inexistentă">Slovenska matica</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7541890" class="extiw" title="d:Q7541890">d</a>), 1995) </li> <li id="cite_note-59"><a href="#cite_ref-59">^</a> <cite class="citation book">Kranjec, Silvo (<time datetime="1925">1925</time>). „Korošec Anton”. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110823082222/http://nl.ijs.si:8080/fedora/get/sbl:1188/VIEW/">Slovenski biografski leksikon</a> (în Slovenian) (ed. Online). <a href="/w/index.php?title=Academia_Sloven%C4%83_de_%C8%98tiin%C8%9Be_%C8%99i_Arte&action=edit&redlink=1" class="new" title="Academia Slovenă de Științe și Arte — pagină inexistentă">Academia Slovenă de Științe și Arte</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q266063" class="extiw" title="d:Q266063">d</a>). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://nl.ijs.si:8080/fedora/get/sbl:1188/VIEW/">original</a> la <time datetime="2011-08-23">23 august 2011</time>. Accesat în <time datetime="2010-07-24">24 iulie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Koro%C5%A1ec+Anton&rft.btitle=Slovenski+biografski+leksikon&rft.edition=Online&rft.pub=%3AAcademia+Sloven%C4%83+de+%C8%98tiin%C8%9Be+%C8%99i+Arte%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Academia+Sloven%C4%83+de+%C8%98tiin%C8%9Be+%C8%99i+Arte+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.date=1925%2F1991&rft.aulast=Kranjec&rft.aufirst=Silvo&rft_id=http%3A%2F%2Fnl.ijs.si%3A8080%2Ffedora%2Fget%2Fsbl%3A1188%2FVIEW%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-GJK_2013-60">^ <a href="#cite_ref-GJK_2013_60-0">a</a> <a href="#cite_ref-GJK_2013_60-1">b</a> Gregor Joseph Kranjc (2013). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.amazon.com/Walk-Devil-Collaboration-Occupation-1941-1945/dp/1442613300/ref=sr_1_1/180-8718746-1176833?s=books&ie=UTF8&qid=1378491455&sr=1-1&keywords=1442613300#reader_1442613300">Pentru a merge cu Diavolul</a>, Universitatea din Toronto Press, Academia de Editura Scholarly, p. introducere 5 </li> <li id="cite_note-HF2006_BerghahnBooks-61"><a href="#cite_ref-HF2006_BerghahnBooks_61-0">^</a> Haar, I., Fahlbusch, M. (2006): <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=vBYW0uYved8C&pg=PA115#v=onepage&q=Slovenians%20%22ethnic%20cleansing%22&f=false">German Scholars and Ethnic Cleansing, 1919–1945</a>, Berghahn Books, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9781845450489" title="Special:Referințe în cărți/9781845450489">ISBN: 9781845450489</a>, p. 115 </li> <li id="cite_note-LM2009_UNC-62"><a href="#cite_ref-LM2009_UNC_62-0">^</a> Lukšič-Hacin, M., Mlekuž J. (2009): <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=EUWc0Csfp8cC&pg=PA55">Go Girls!: When Slovenian Women Left Home</a>, Založba ZRC SAZU, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9789612541705" title="Special:Referințe în cărți/9789612541705">ISBN: 9789612541705</a>, p. 55 </li> <li id="cite_note-63"><a href="#cite_ref-63">^</a> Zdravko Troha (2004). Kočevski Nemci – partizani [fotografije Zdravko Troha, Pokrajinski muzej Kočevje, Arhiv Slovenije]. Ljubljana: Slovensko kočevarsko društvo Peter Kosler. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/961-91287-0-2" title="Special:Referințe în cărți/961-91287-0-2">ISBN: 961-91287-0-2</a> </li> <li id="cite_note-L1993_UNC-64"><a href="#cite_ref-L1993_UNC_64-0">^</a> Lumans, V.O. (1993):<a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=TIZSO31iSO4C&pg=PA175&dq=Italian+Gottschee&hl=en&sa=X&ei=Gx8tVNOzHpHcaLWUgNgE&ved=0CDsQ6AEwBQ#v=onepage&q=Italian%20Gottschee&f=false">Himmler's Auxiliaries: The Volksdeutsche Mittelstelle and the German National Minorities of Europe, 1933–1945</a>, Univ of North Carolina Press, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9780807820667" title="Special:Referințe în cărți/9780807820667">ISBN: 9780807820667</a>, p. 175 </li> <li id="cite_note-JJR2013_OxfordPress-65"><a href="#cite_ref-JJR2013_OxfordPress_65-0">^</a> <a href="/w/index.php?title=Jeffreys-Jones,_R.&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jeffreys-Jones, R. — pagină inexistentă">Jeffreys-Jones, R.</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7321240" class="extiw" title="d:Q7321240">d</a>) (2013): <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=3gK7e8LpXvcC&pg=PA87&dq=Europe%27s+most+effective+Anti+Nazi+resistance&hl=en&sa=X&ei=6eydUaOmMsbm4QTrsoCIBQ&ved=0CC4QuwUwAA#v=onepage&q=most%20effective%20Anti%20Nazi%20resistance&f=false">In Spies We Trust: The Story of Western Intelligence</a>, Oxford University Press, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9780199580972" title="Special:Referințe în cărți/9780199580972">ISBN: 9780199580972</a> </li> <li id="cite_note-AS_2005-66"><a href="#cite_ref-AS_2005_66-0">^</a> Adams, Simon (2005): <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=Cmm4J2Ug4o8C&pg=PA1981&dq=resistance+Europe&hl=en&sa=X&ei=1u2dUZT5IKam4gSZ3YCwDQ&ved=0CFMQuwUwBg#v=onepage&q=resistance%20Europe&f=false">The Balkans</a>, Black Rabbit Books, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9781583406038" title="Special:Referințe în cărți/9781583406038">ISBN: 9781583406038</a> </li> <li id="cite_note-Tomasevich_2001-67"><a href="#cite_ref-Tomasevich_2001_67-0">^</a> <cite id="Tomasevich_2001" class="citation book">Tomasevich, Jozo (<time datetime="2001">2001</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=fqUSGevFe5MC&printsec=frontcover">War and Revolution in Yugoslavia, 1941–1945: Occupation and Collaboration</a>. 2. San Francisco: Stanford University Press. pp. 96–97. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-8047-3615-4" title="Special:Referințe în cărți/0-8047-3615-4">0-8047-3615-4</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=War+and+Revolution+in+Yugoslavia%2C+1941%E2%80%931945%3A+Occupation+and+Collaboration&rft.place=San+Francisco&rft.pages=96-97&rft.pub=Stanford+University+Press&rft.date=2001&rft.isbn=0-8047-3615-4&rft.aulast=Tomasevich&rft.aufirst=Jozo&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DfqUSGevFe5MC%26printsec%3Dfrontcover&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Dennison_I._Rusinow_1978,_p._2-68"><a href="#cite_ref-Dennison_I._Rusinow_1978,_p._2_68-0">^</a> <cite class="citation book">Rusinow, Dennison I. (<time datetime="1978">1978</time>). The Yugoslav experiment 1948–1974. <a href="/wiki/University_of_California_Press" title="University of California Press">University of California Press</a>. p. 2. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-520-03730-8" title="Special:Referințe în cărți/0-520-03730-8">0-520-03730-8</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Yugoslav+experiment+1948%E2%80%931974&rft.pages=2&rft.pub=University+of+California+Press&rft.date=1978&rft.isbn=0-520-03730-8&rft.aulast=Rusinow&rft.aufirst=Dennison+I.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-69"><a href="#cite_ref-69">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080408133844/http://www.kozina.com/premik/indexeng_porocilo.htm">„Slovene-Italian Relations 1880–1956 – Report of the Slovene-Italian historical and cultural commission”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.kozina.com/premik/indexeng_porocilo.htm">original</a> la <time datetime="2008-04-08">8 aprilie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Slovene-Italian+Relations+1880%E2%80%931956+%E2%80%93+Report+of+the+Slovene-Italian+historical+and+cultural+commission&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.kozina.com%2Fpremik%2Findexeng_porocilo.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-70"><a href="#cite_ref-70">^</a> <cite class="citation book">Zajc, Drago (<time datetime="2004">2004</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.fdv.si/zalozba/pdf-ji/135.pdf">Razvoj parlamentarizma: funkcije sodobnih parlamentov</a> [The Development of Parliamentarism: The Functions of Modern Parliaments] (PDF) (în Slovenian). Publishing House of the Faculty of Social Sciences, University of Ljubljana. p. 109. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/961-235-170-8" title="Special:Referințe în cărți/961-235-170-8">961-235-170-8</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Razvoj+parlamentarizma%3A+funkcije+sodobnih+parlamentov&rft.pages=109&rft.pub=Publishing+House+of+the+Faculty+of+Social+Sciences%2C+University+of+Ljubljana&rft.date=2004&rft.isbn=961-235-170-8&rft.aulast=Zajc&rft.aufirst=Drago&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.fdv.si%2Fzalozba%2Fpdf-ji%2F135.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-71"><a href="#cite_ref-71">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.svz.gov.si/si/zakonodaja_in_dokumenti/osamosvojitveni_akti_republike_slovenije/">„Osamosvojitveni akti Republike Slovenije”</a> (în slovenă). Office for Legislation, Government of the Republic of Slovenia. Accesat în <time datetime="2011-12-27">27 decembrie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Osamosvojitveni+akti+Republike+Slovenije&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.svz.gov.si%2Fsi%2Fzakonodaja_in_dokumenti%2Fosamosvojitveni_akti_republike_slovenije%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-twenty.si-72"><a href="#cite_ref-twenty.si_72-0">^</a> <cite class="citation web">Innovatif and ORG.TEND (<time datetime="1992-05-14">14 mai 1992</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.twenty.si/first-20-years/90/">„Year 1990 | Slovenia 20 years”</a>. Twenty.si. Accesat în <time datetime="2012-06-02">2 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Year+1990+%26%23124%3B+Slovenia+20+years&rft.pub=Twenty.si&rft.date=1992-05-14&rft.au=Innovatif+and+ORG.TEND&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.twenty.si%2Ffirst-20-years%2F90%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-73"><a href="#cite_ref-73">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.uradni-list.si/dl/vip_akti/1990-02-0402.pdf">„Odlok o razglasitvi ustavnih amandmajev k ustave Socialistične Republike Slovenije”</a> (PDF). Uradni list Republike Slovenije (în slovenă). <time datetime="1990-03-16">16 martie 1990</time>. Accesat în <time datetime="2011-12-27">27 decembrie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Uradni+list+Republike+Slovenije&rft.atitle=Odlok+o+razglasitvi+ustavnih+amandmajev+k+ustave+Socialisti%C4%8Dne+Republike+Slovenije&rft.date=1990-03-16&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.uradni-list.si%2Fdl%2Fvip_akti%2F1990-02-0402.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Felicijan-74"><a href="#cite_ref-Felicijan_74-0">^</a> <cite class="citation conference">Felicijan Bratož, Suzana (<time datetime="2007">2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20121113023555/http://www.pokarh-mb.si/fileadmin/www.pokarh-mb.si/pdf_datoteke/Radenci2007/Felicijan.pdf">Prevzem arhivskega gradiva plebiscitnega referenduma o samostojnosti Republike Slovenije</a> (PDF). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.pokarh-mb.si/index.php?id=126">6. zbornik referatov dopolnilnega izobraževanja s področja arhivistike, dokumentalistike in informatike v Radencih od 28. do 30. marca 2007</a> (în slovenă și English). Regional Archives Maribor. pp. 453–458. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.pokarh-mb.si/fileadmin/www.pokarh-mb.si/pdf_datoteke/Radenci2007/Felicijan.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2012-11-13">13 noiembrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=conference&rft.btitle=Prevzem+arhivskega+gradiva+plebiscitnega+referenduma+o+samostojnosti+Republike+Slovenije&rft.pages=453-458&rft.pub=Regional+Archives+Maribor&rft.date=2007&rft.aulast=Felicijan+Brato%C5%BE&rft.aufirst=Suzana&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.pokarh-mb.si%2Ffileadmin%2Fwww.pokarh-mb.si%2Fpdf_datoteke%2FRadenci2007%2FFelicijan.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-STAT11-75"><a href="#cite_ref-STAT11_75-0">^</a> <cite class="citation book"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130826065022/http://www.stat.si/letopis/2011/05_11/05-11-11.htm">„Volitve” [Elections]</a>. Statistični letopis 2011. Statistical Yearbook 2011. 15. Statistical Office of the Republic of Slovenia. <time datetime="2011">2011</time>. p. 108. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.stat.si/letopis/2011/05_11/05-11-11.htm">original</a> la <time datetime="2013-08-26">26 august 2013</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Volitve&rft.btitle=Statisti%C4%8Dni+letopis+2011&rft.pages=108&rft.pub=Statistical+Office+of+the+Republic+of+Slovenia&rft.date=2011&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.stat.si%2Fletopis%2F2011%2F05_11%2F05-11-11.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Jonsson-76">^ <a href="#cite_ref-Jonsson_76-0">a</a> <a href="#cite_ref-Jonsson_76-1">b</a> <cite class="citation book">Jonsson, Anna (<time datetime="2006">2006</time>). „Changing Concepts of Rights”. În P. Ramet, Sabrina; Fink-Hafner, Danica. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=OegWny-r8TEC&pg=PA30">Democratic Transition in Slovenia: Value Transformation, Education, And Media</a>. Texas A&M University Press. p. 75. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-58544-525-7" title="Special:Referințe în cărți/978-1-58544-525-7">978-1-58544-525-7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Changing+Concepts+of+Rights&rft.btitle=Democratic+Transition+in+Slovenia%3A+Value+Transformation%2C+Education%2C+And+Media&rft.pages=75&rft.pub=Texas+A%26M+University+Press&rft.date=2006&rft.isbn=978-1-58544-525-7&rft.aulast=Jonsson&rft.aufirst=Anna&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DOegWny-r8TEC%26pg%3DPA30&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537">[<a href="/wiki/Wikipedia:Leg%C4%83turi_externe" title="Wikipedia:Legături externe">nefuncțională</a>] </li> <li id="cite_note-Race-77"><a href="#cite_ref-Race_77-0">^</a> <cite class="citation book">Race, Helena (<time datetime="2005">2005</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://dk.fdv.uni-lj.si/dela/Race-Helena.PDF">"Dan prej" – 26. junij 1991: diplomsko delo</a> (PDF) (în Slovenian). Faculty of Social Sciences, University of Ljubljana. Accesat în <time datetime="2011-02-03">3 februarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=%22Dan+prej%22+%E2%80%93+26.+junij+1991%3A+diplomsko+delo&rft.pub=Faculty+of+Social+Sciences%2C+University+of+Ljubljana&rft.date=2005&rft.aulast=Race&rft.aufirst=Helena&rft_id=http%3A%2F%2Fdk.fdv.uni-lj.si%2Fdela%2FRace-Helena.PDF&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-SAF_History-78"><a href="#cite_ref-SAF_History_78-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120622163346/http://www.slovenskavojska.si/en/about-the-slovenian-armed-forces/history/">„About the Slovenian Military Forces: History”</a>. Slovenian Armed Forces, Ministry of Defence. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.slovenskavojska.si/en/about-the-slovenian-armed-forces/history/">original</a> la <time datetime="2012-06-22">22 iunie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2011-02-03">3 februarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=About+the+Slovenian+Military+Forces%3A+History&rft.pub=Slovenian+Armed+Forces%2C+Ministry+of+Defence&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.slovenskavojska.si%2Fen%2Fabout-the-slovenian-armed-forces%2Fhistory%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-79"><a href="#cite_ref-79">^</a> <cite class="citation book">Bennett, Christopher (<time datetime="1995">1995</time>). „Slovenia Fights”. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=FeiKg3TuNl0C&pg=PA157">Yugoslavia's Bloody Collapse: Causes, Course and Consequences</a>. C. Hurst & Co. Publishers. p. 159. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-85065-232-8" title="Special:Referințe în cărți/978-1-85065-232-8">978-1-85065-232-8</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Slovenia+Fights&rft.btitle=Yugoslavia%27s+Bloody+Collapse%3A+Causes%2C+Course+and+Consequences&rft.pages=159&rft.pub=C.+Hurst+%26+Co.+Publishers&rft.date=1995&rft.isbn=978-1-85065-232-8&rft.aulast=Bennett&rft.aufirst=Christopher&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DFeiKg3TuNl0C%26pg%3DPA157&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Klemenčič2004-80"><a href="#cite_ref-Klemenčič2004_80-0">^</a> <cite class="citation book">Klemenčič, Matjaž; Žagar, Mitja (<time datetime="2004">2004</time>). „Democratization in the Beginning of the 1990s”. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=ORSMBFwjAKcC&pg=PA298">The Former Yugoslavia's Diverse Peoples: A Reference Sourcebook</a>. ABC-CLIO. p. 298. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-57607-294-3" title="Special:Referințe în cărți/978-1-57607-294-3">978-1-57607-294-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Democratization+in+the+Beginning+of+the+1990s&rft.btitle=The+Former+Yugoslavia%27s+Diverse+Peoples%3A+A+Reference+Sourcebook&rft.pages=298&rft.pub=ABC-CLIO&rft.date=2004&rft.isbn=978-1-57607-294-3&rft.aulast=Klemen%C4%8Di%C4%8D&rft.aufirst=Matja%C5%BE&rft.au=%C5%BDagar%2C+Mitja&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DORSMBFwjAKcC%26pg%3DPA298&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Borak2004-81">^ <a href="#cite_ref-Borak2004_81-0">a</a> <a href="#cite_ref-Borak2004_81-1">b</a> <cite class="citation book">Borak, Neven; Borak, Bistra (<time datetime="2004">2004</time>). „Institutional Setting for the New Independent State”. În Mrak, Mojmir; Rojec, Matija; Silva-Jáuregui, Carlos. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=RJ6PHRLKGxoC">Slovenia: From Yugoslavia to the European Union</a>. World Bank Publications. p. 58. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8213-5718-7" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8213-5718-7">978-0-8213-5718-7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Institutional+Setting+for+the+New+Independent+State&rft.btitle=Slovenia%3A+From+Yugoslavia+to+the+European+Union&rft.series=World+Bank+Publications&rft.pages=58&rft.date=2004&rft.isbn=978-0-8213-5718-7&rft.aulast=Borak&rft.aufirst=Neven&rft.au=Borak%2C+Bistra&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DRJ6PHRLKGxoC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-82"><a href="#cite_ref-82">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.oecd.org/slovenia/sloveniasaccessiontotheoecd.htm">„Slovenia's accession to the OECD”</a>. <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentru_Cooperare_%C8%99i_Dezvoltare_Economic%C4%83" title="Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică">OECD</a>. <time datetime="2010-07-21">21 iulie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2016-07-22">22 iulie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Slovenia%27s+accession+to+the+OECD&rft.pub=OECD&rft.date=2010-07-21&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.oecd.org%2Fslovenia%2Fsloveniasaccessiontotheoecd.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-83"><a href="#cite_ref-83">^</a> <cite class="citation news">Jenko, Marjan (<time datetime="2005">2005</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.geodetski-vestnik.com/49/4/gv49-4_637-638.pdf">„O pomenu meridiana 15° vzhodno od Greenwicha”</a> (PDF). Geodetski vestnik (în slovenă). 49 (4). pp. 637–638. Accesat în <time datetime="2010-01-05">5 ianuarie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Geodetski+vestnik&rft.atitle=O+pomenu+meridiana+15%C2%B0+vzhodno+od+Greenwicha&rft.volume=49&rft.issue=4&rft.pages=637-638&rft.date=2005&rft.aulast=Jenko&rft.aufirst=Marjan&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.geodetski-vestnik.com%2F49%2F4%2Fgv49-4_637-638.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-84"><a href="#cite_ref-84">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120401225025/http://www.drustvo-geoss.si/page/sl/geoss/simboli_in_sestavine">„Simboli in sestavine”</a> (în Slovenian). GEOSS Society. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.drustvo-geoss.si/page/sl/geoss/simboli_in_sestavine">original</a> la <time datetime="2012-04-01">1 aprilie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-02-12">12 februarie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Simboli+in+sestavine&rft.pub=GEOSS+Society&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.drustvo-geoss.si%2Fpage%2Fsl%2Fgeoss%2Fsimboli_in_sestavine&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-85"><a href="#cite_ref-85">^</a> <cite class="citation book"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130826070602/http://www.stat.si/letopis/2011/01_11/01-01-11.htm">Geografske koordinate skrajnih točk</a> (în Slovenian și English). Statistical Office of the Republic of Slovenia. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.stat.si/letopis/2011/01_11/01-01-11.htm">original</a> la <time datetime="2013-08-26">26 august 2013</time>. Accesat în <time datetime="2012-02-12">12 februarie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Geografske+koordinate+skrajnih+to%C4%8Dk&rft.pub=Statistical+Office+of+the+Republic+of+Slovenia&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.stat.si%2Fletopis%2F2011%2F01_11%2F01-01-11.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-86"><a href="#cite_ref-86">^</a> <cite class="citation book">Valantič, Tomaž (<time datetime="2010">2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110221195553/http://www.stat.si/doc/pub/slo_figures_10.pdf">Slovenija v številkah</a> (PDF) (în Slovenian și English). Statistical Office of the Republic of Slovenia. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.stat.si/doc/pub/slo_figures_10.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2011-02-21">21 februarie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2011-02-02">2 februarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Slovenija+v+%C5%A1tevilkah&rft.pub=Statistical+Office+of+the+Republic+of+Slovenia&rft.date=2010&rft.aulast=Valanti%C4%8D&rft.aufirst=Toma%C5%BE&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.stat.si%2Fdoc%2Fpub%2Fslo_figures_10.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-87"><a href="#cite_ref-87">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20210226070254/https://www.stat.si/StatWeb/News/Index/6963">„In 2016, forest covered 58.3% of Slovenia”</a>. Statistical Office of the Republic of Slovenia. <time datetime="2017-09-27">27 septembrie 2017</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.stat.si/StatWeb/News/Index/6963">original</a> la <time datetime="2021-02-26">26 februarie 2021</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=In+2016%2C+forest+covered+58.3%25+of+Slovenia&rft.date=2017-09-27&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.stat.si%2FStatWeb%2FNews%2FIndex%2F6963&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-88"><a href="#cite_ref-88">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110410123608/http://www.zgs.gov.si/eng/slovenian-forests/forests-in-slovenia/forestation-and-variety-of-forests/index.html">„Forestation and variety of forests”</a>. Slovenia Forest Service. <time datetime="2009">2009</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.zgs.gov.si/eng/slovenian-forests/forests-in-slovenia/forestation-and-variety-of-forests/index.html">original</a> la <time datetime="2011-04-10">10 aprilie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2011-02-02">2 februarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Forestation+and+variety+of+forests&rft.pub=Slovenia+Forest+Service&rft.date=2009&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.zgs.gov.si%2Feng%2Fslovenian-forests%2Fforests-in-slovenia%2Fforestation-and-variety-of-forests%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Seisme-89">^ <a href="#cite_ref-Seisme_89-0">a</a> <a href="#cite_ref-Seisme_89-1">b</a> <a href="#cite_ref-Seisme_89-2">c</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.arso.gov.si/en/Seismology/">„Seismology”</a>. Accesat în <time datetime="2008-07-30">30 iulie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Seismology&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.arso.gov.si%2Fen%2FSeismology%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-90"><a href="#cite_ref-90">^</a> <cite class="citation news">Perko, Drago (<time datetime="1998">1998</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130601160317/http://giam.zrc-sazu.si/zbornik/perko_38.pdf">„The Regionalization of Slovenia”</a> (PDF). Geografski zbornik. 38. pp. 11–57. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/0373-4498">0373-4498</a>. <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><a href="/w/index.php?title=COBISS_(identifier)&action=edit&redlink=1" class="new" title="COBISS (identifier) — pagină inexistentă">COBISS</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.cobiss.si/scripts/cobiss?command=DISPLAY&base=cobib&rid=10668077&lani=EN&fmt=11">10668077</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://giam.zrc-sazu.si/zbornik/perko_38.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2013-06-01">1 iunie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Geografski+zbornik&rft.atitle=The+Regionalization+of+Slovenia&rft.volume=38&rft.pages=11-57&rft.date=1998&rft.issn=0373-4498&rft.aulast=Perko&rft.aufirst=Drago&rft_id=http%3A%2F%2Fgiam.zrc-sazu.si%2Fzbornik%2Fperko_38.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988">  templatestyles stripmarker în <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|id=</code> la poziția 1 (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#invisible_char" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-91"><a href="#cite_ref-91">^</a> <cite class="citation web">Ogrin, Darko (august 2004). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20060820073301/http://www.zrc-sazu.si/zgds/glasgow/9.pdf">„Modern climate change in Slovenia”</a> (PDF). Slovenia: a geographical overview. Association of the Geographical Societies of Slovenia. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.zrc-sazu.si/Zgds/glasgow/9.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2006-08-20">20 august 2006</time>. Accesat în <time datetime="2008-04-01">1 aprilie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Slovenia%3A+a+geographical+overview&rft.atitle=Modern+climate+change+in+Slovenia&rft.date=2004-08&rft.aulast=Ogrin&rft.aufirst=Darko&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.zrc-sazu.si%2FZgds%2Fglasgow%2F9.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-92"><a href="#cite_ref-92">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110514223806/http://www.natura2000.gov.si/index.php?id=45&L=1">„Natura 2000 in Slovenia”</a>. natura2000.gov.si. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.natura2000.gov.si/index.php?id=45&L=1">original</a> la <time datetime="2011-05-14">14 mai 2011</time>. Accesat în <time datetime="2011-02-01">1 februarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=natura2000.gov.si&rft.atitle=Natura+2000+in+Slovenia&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.natura2000.gov.si%2Findex.php%3Fid%3D45%26L%3D1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-93"><a href="#cite_ref-93">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.is/20120505092852/http://epi.yale.edu/epi2012/rankings">„2012 EPI :: Rankings | Environmental Performance Index”</a>. Epi.yale.edu. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://epi.yale.edu/epi2012/rankings">original</a> la <time datetime="2012-05-05">5 mai 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-11-25">25 noiembrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=2012+EPI+%3A%3A+Rankings+%26%23124%3B+Environmental+Performance+Index&rft.pub=Epi.yale.edu&rft_id=http%3A%2F%2Fepi.yale.edu%2Fepi2012%2Frankings&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-arso.gov.si-94"><a href="#cite_ref-arso.gov.si_94-0">^</a> <cite class="citation web">Tanja Cegnar. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20210225065702/http://www.arso.gov.si/en/Weather/climate/Climate_of_Slovenia_at_glance.pdf">„Climate of Slovenia at Glance”</a> (PDF). Arso.gov.si. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.arso.gov.si/en/Weather/climate/Climate_of_Slovenia_at_glance.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2021-02-25">25 februarie 2021</time>. Accesat în <time datetime="2012-11-25">25 noiembrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Climate+of+Slovenia+at+Glance&rft.pub=Arso.gov.si&rft.au=Tanja+Cegnar&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.arso.gov.si%2Fen%2FWeather%2Fclimate%2FClimate_of_Slovenia_at_glance.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-arso.gov.si_Meteo_Archive-95"><a href="#cite_ref-arso.gov.si_Meteo_Archive_95-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.meteo.si/met/en/app/webmet/#webmet==8Sdwx2bhR2cv0WZ0V2bvEGcw9ydlJWblR3LwVnaz9SYtVmYh9iclFGbt9SaulGdugXbsx3cs9mdl5WahxXYyNGapZXZ8tHZv1WYp5mOnMHbvZXZulWYnwCchJXYtVGdlJnOn0UQQdSf;">„National Meteorological Service of Slovenia – Archive”</a>. Meteo.si. Accesat în <time datetime="2012-06-02">2 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=National+Meteorological+Service+of+Slovenia+%E2%80%93+Archive&rft.pub=Meteo.si&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.meteo.si%2Fmet%2Fen%2Fapp%2Fwebmet%2F%23webmet%3D%3D8Sdwx2bhR2cv0WZ0V2bvEGcw9ydlJWblR3LwVnaz9SYtVmYh9iclFGbt9SaulGdugXbsx3cs9mdl5WahxXYyNGapZXZ8tHZv1WYp5mOnMHbvZXZulWYnwCchJXYtVGdlJnOn0UQQdSf%3B&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-96"><a href="#cite_ref-96">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gore-ljudje.net/novosti/40204/">„Kotišče ciklonov v zavetrju Alp”</a>. Accesat în <time datetime="2015-08-19">19 august 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Koti%C5%A1%C4%8De+ciklonov+v+zavetrju+Alp&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.gore-ljudje.net%2Fnovosti%2F40204%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-97"><a href="#cite_ref-97">^</a> <cite class="citation book">Bertalanič, Renato (<time datetime="2003">2003</time>). „Značilnosti vetra v Sloveniji” [Characteristics of Wind in Slovenia]. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20060209055155/http://www.arso.gov.si/cd/klima1/Zaslon/PDF%20Zaslon/19-Znacilnosti%20vetra%20v%20Sloveniji.pdf">Klimatografija Slovenije</a> (PDF) (în Slovenian). Meteorology Office, Slovenian Environment Agency. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.arso.gov.si/cd/klima1/Zaslon/PDF%20Zaslon/19-Znacilnosti%20vetra%20v%20Sloveniji.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2006-02-09">9 februarie 2006</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Zna%C4%8Dilnosti+vetra+v+Sloveniji&rft.btitle=Klimatografija+Slovenije&rft.pub=Meteorology+Office%2C+Slovenian+Environment+Agency&rft.date=2003&rft.aulast=Bertalani%C4%8D&rft.aufirst=Renato&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.arso.gov.si%2Fcd%2Fklima1%2FZaslon%2FPDF%2520Zaslon%2F19-Znacilnosti%2520vetra%2520v%2520Sloveniji.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-98"><a href="#cite_ref-98">^</a> <cite class="citation book"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.arso.gov.si/vode/publikacije%20in%20poro%c4%8dila/Vodno_bogastvo_2tekoce_vode.pdf">Vodno bogastvo Slovenije: tekoče vode</a> (PDF). Slovenian Environment Agency. Accesat în <time datetime="2012-05-17">17 mai 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Vodno+bogastvo+Slovenije%3A+teko%C4%8De+vode&rft.pub=Slovenian+Environment+Agency&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.arso.gov.si%2Fvode%2Fpublikacije%2520in%2520poro%25c4%258dila%2FVodno_bogastvo_2tekoce_vode.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-99"><a href="#cite_ref-99">^</a> <cite class="citation web">Ambrožič, Špela (martie 2008). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.arso.gov.si/en/water/reports%20and%20publications/Kakovost%20voda-ANG.pdf">„Water Quality in Slovenia”</a> (PDF). ENVIRONMENTAL AGENCY OF THE REPUBLIC OF SLOVENIA. Accesat în <time datetime="2015-08-19">19 august 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Water+Quality+in+Slovenia&rft.pub=ENVIRONMENTAL+AGENCY+OF+THE+REPUBLIC+OF+SLOVENIA&rft.date=2008-03&rft.aulast=Ambro%C5%BEi%C4%8D&rft.aufirst=%C5%A0pela&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.arso.gov.si%2Fen%2Fwater%2Freports%2520and%2520publications%2FKakovost%2520voda-ANG.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-100"><a href="#cite_ref-100">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.cbd.int/convention/parties/list/">„List of Parties”</a>. Accesat în <time datetime="2012-12-08">8 decembrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=List+of+Parties&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.cbd.int%2Fconvention%2Fparties%2Flist%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-101"><a href="#cite_ref-101">^</a> <cite class="citation book">Hlad, Branka; Skoberne, Peter, ed. (<time datetime="2001">2001</time>). „Characteristics of Biological and Landscape Diversity in Slovenia”. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20121125091811/http://www.sycp.si/Portals/0/Files/filebroker.aspx%40id%3D6237.pdf">Biological and Landscape Diversity in Slovenia: An Overview</a> (PDF). Ljubljana: Environmental Agency of the Republic of Slovenia, Ministry of the Environment and Spatial Planning. p. IX. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/961-6324-17-9" title="Special:Referințe în cărți/961-6324-17-9">961-6324-17-9</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.sycp.si/Portals/0/Files/filebroker.aspx@id=6237.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2012-11-25">25 noiembrie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Characteristics+of+Biological+and+Landscape+Diversity+in+Slovenia&rft.btitle=Biological+and+Landscape+Diversity+in+Slovenia%3A+An+Overview&rft.place=Ljubljana&rft.pages=IX&rft.pub=Environmental+Agency+of+the+Republic+of+Slovenia%2C+Ministry+of+the+Environment+and+Spatial+Planning&rft.date=2001&rft.isbn=961-6324-17-9&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.sycp.si%2FPortals%2F0%2FFiles%2Ffilebroker.aspx%40id%3D6237.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-102"><a href="#cite_ref-102">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150213170459/http://www.stat.si/eng/novica_prikazi.aspx?id=4713">„European Day of Parks 2012”</a>. News. Statistical Office of the Republic of Slovenia. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.stat.si/eng/novica_prikazi.aspx?id=4713">original</a> la <time datetime="2015-02-13">13 februarie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=News&rft.atitle=European+Day+of+Parks+2012&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.stat.si%2Feng%2Fnovica_prikazi.aspx%3Fid%3D4713&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-103"><a href="#cite_ref-103">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.slovenia.info/en/Did-you-know%E2%80%A6.htm?ali_ste_vedeli=0&lng=2">„Did you know... – Slovenia – Official Travel Guide”</a>. Slovenia.info. Accesat în <time datetime="2012-11-25">25 noiembrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Did+you+know...+%E2%80%93+Slovenia+%E2%80%93+Official+Travel+Guide&rft.pub=Slovenia.info&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.slovenia.info%2Fen%2FDid-you-know%25E2%2580%25A6.htm%3Fali_ste_vedeli%3D0%26lng%3D2&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-NFPRes-104"><a href="#cite_ref-NFPRes_104-0">^</a> <cite class="citation book">Perko, Franc, ed. (<time datetime="2008">2008</time>). „Habitats of wild game in Slovenia, guidelines and conditions for the preservation and protection of wild game and their habitats, and provision of coexistence with humans”. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120908010408/http://www.letogozdov.si/knjiznica/doc_download/6-resolution-on-national-forest-programme">Resolution on National Forest Programme</a>. Federation of Forest Associations of Slovenia. Ministry of Agriculture, Forestry and Food, Slovenia. pp. 87–104. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.letogozdov.si/knjiznica/doc_download/6-resolution-on-national-forest-programme">original</a> la <time datetime="2012-09-08">8 septembrie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Habitats+of+wild+game+in+Slovenia%2C+guidelines+and+conditions+for+the+preservation+and+protection+of+wild+game+and+their+habitats%2C+and+provision+of+coexistence+with+humans&rft.btitle=Resolution+on+National+Forest+Programme&rft.pages=87-104&rft.pub=Federation+of+Forest+Associations+of+Slovenia.+Ministry+of+Agriculture%2C+Forestry+and+Food%2C+Slovenia&rft.date=2008&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.letogozdov.si%2Fknjiznica%2Fdoc_download%2F6-resolution-on-national-forest-programme&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-105"><a href="#cite_ref-105">^</a> <cite class="citation news">Peršak, Magda (<time datetime="1998-09-30">30 septembrie 1998</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://hrcak.srce.hr/file/89983">„Dormouse Hunting as Part of Slovene National Identity”</a>. Natura Croatica. 7 (3). pp. 199–211. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/1330-0520">1330-0520</a>. Accesat în <time datetime="2012-02-04">4 februarie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Natura+Croatica&rft.atitle=Dormouse+Hunting+as+Part+of+Slovene+National+Identity&rft.volume=7&rft.issue=3&rft.pages=199-211&rft.date=1998-09-30&rft.issn=1330-0520&rft.aulast=Per%C5%A1ak&rft.aufirst=Magda&rft_id=http%3A%2F%2Fhrcak.srce.hr%2Ffile%2F89983&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-106"><a href="#cite_ref-106">^</a> <cite class="citation book">„Ris v Sloveniji (Lynx in Slovenia)”. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20171014101131/http://www.mop.gov.si/fileadmin/mop.gov.si/pageuploads/podrocja/velike_zveri/strategija_ris_2016_2026.pdf">Strategija ohranjanja in trajnostnega upravljanja navadnega risa (Lynx lynx) v Sloveniji 2016–2026</a> (PDF). Ministry of Environment and Spatial Planning, Government of the Republic of Slovenia. <time datetime="2016">2016</time>. p. 7. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mop.gov.si/fileadmin/mop.gov.si/pageuploads/podrocja/velike_zveri/strategija_ris_2016_2026.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2017-10-14">14 octombrie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Ris+v+Sloveniji+%28Lynx+in+Slovenia%29&rft.btitle=Strategija+ohranjanja+in+trajnostnega+upravljanja+navadnega+risa+%28Lynx+lynx%29+v+Sloveniji+2016%E2%80%932026&rft.pages=7&rft.pub=Ministry+of+Environment+and+Spatial+Planning%2C+Government+of+the+Republic+of+Slovenia&rft.date=2016&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.mop.gov.si%2Ffileadmin%2Fmop.gov.si%2Fpageuploads%2Fpodrocja%2Fvelike_zveri%2Fstrategija_ris_2016_2026.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-107"><a href="#cite_ref-107">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.delo.si/novice/okolje/risom-v-sloveniji-se-obeta-svetlejsa-prihodnost.html">„Risom v Sloveniji in na Hrvaškem se obeta svetlejša prihodnost”</a>. Delo.si (în slovenă). <time datetime="2017-04-14">14 aprilie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Delo.si&rft.atitle=Risom+v+Sloveniji+in+na+Hrva%C5%A1kem+se+obeta+svetlej%C5%A1a+prihodnost&rft.date=2017-04-14&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.delo.si%2Fnovice%2Fokolje%2Frisom-v-sloveniji-se-obeta-svetlejsa-prihodnost.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-108"><a href="#cite_ref-108">^</a> <cite class="citation news">Krofel, Miha (<time datetime="2009">2009</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110221195508/http://web.bf.uni-lj.si/bi/NATURA-SLOVENIAE/pdf/NatSlo_11_1_4.pdf">„Confirmed presence of territorial groups of golden jackals (Canis aureus) in Slovenia”</a> (PDF). Natura Sloveniae: Journal of Field Biology. 11 (1). Association for Technical Culture of Slovenia. pp. 65–68. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/1580-0814">1580-0814</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://web.bf.uni-lj.si/bi/NATURA-SLOVENIAE/pdf/NatSlo_11_1_4.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2011-02-21">21 februarie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2011-01-18">18 ianuarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Natura+Sloveniae%3A+Journal+of+Field+Biology&rft.atitle=Confirmed+presence+of+territorial+groups+of+golden+jackals+%28Canis+aureus%29+in+Slovenia&rft.volume=11&rft.issue=1&rft.pages=65-68&rft.date=2009&rft.issn=1580-0814&rft.aulast=Krofel&rft.aufirst=Miha&rft_id=http%3A%2F%2Fweb.bf.uni-lj.si%2Fbi%2FNATURA-SLOVENIAE%2Fpdf%2FNatSlo_11_1_4.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-109"><a href="#cite_ref-109">^</a> <cite class="citation news">Trček, Petra (<time datetime="2017-03-14">14 martie 2017</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170315002209/http://notranjskoprimorske.si/2017/03/pri-nas-zivi-okoli-52-volkov-vecina-na-notranjskem-in-kocevskem/">„Pri nas živi okoli 52 volkov, večina na Notranjskem in Kočevskem”</a>. Notranjskoprimorske novice (în slovenă). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://notranjskoprimorske.si/2017/03/pri-nas-zivi-okoli-52-volkov-vecina-na-notranjskem-in-kocevskem/">original</a> la <time datetime="2017-03-15">15 martie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Notranjskoprimorske+novice&rft.atitle=Pri+nas+%C5%BEivi+okoli+52+volkov%2C+ve%C4%8Dina+na+Notranjskem+in+Ko%C4%8Devskem&rft.date=2017-03-14&rft.aulast=Tr%C4%8Dek&rft.aufirst=Petra&rft_id=http%3A%2F%2Fnotranjskoprimorske.si%2F2017%2F03%2Fpri-nas-zivi-okoli-52-volkov-vecina-na-notranjskem-in-kocevskem%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-110"><a href="#cite_ref-110">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.finance.si/?MOD=show&id=324600&pay=yes&snark=22d772d879d45bf274fe9b5b82d794f5">„Koliko medvedov živi v Sloveniji?”</a> (în slovenă). Finance.si. <time datetime="2011-09-23">23 septembrie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Koliko+medvedov+%C5%BEivi+v+Sloveniji%3F&rft.date=2011-09-23&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.finance.si%2F%3FMOD%3Dshow%26id%3D324600%26pay%3Dyes%26snark%3D22d772d879d45bf274fe9b5b82d794f5&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-111"><a href="#cite_ref-111">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.dnevnik.si/tiskane_izdaje/dnevnik/1042503131">„Medveda znamo držati nazaj, volka še ne”</a>. Dnevnik (în slovenă). Dnevnik, d. d. <time datetime="2012-01-18">18 ianuarie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Dnevnik&rft.atitle=Medveda+znamo+dr%C5%BEati+nazaj%2C+volka+%C5%A1e+ne&rft.date=2012-01-18&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.dnevnik.si%2Ftiskane_izdaje%2Fdnevnik%2F1042503131&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-112"><a href="#cite_ref-112">^</a> <cite class="citation book">Hlad, Branka; Skoberne, Peter, ed. (<time datetime="2001">2001</time>). „Karst and Subterranean Habitats”. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20121125091811/http://www.sycp.si/Portals/0/Files/filebroker.aspx%40id%3D6237.pdf">Biological and Landscape Diversity in Slovenia: An Overview</a> (PDF). Ljubljana: Environmental Agency of the Republic of Slovenia, Ministry of the Environment and Spatial Planning. p. 50. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/961-6324-17-9" title="Special:Referințe în cărți/961-6324-17-9">961-6324-17-9</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.sycp.si/Portals/0/Files/filebroker.aspx@id=6237.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2012-11-25">25 noiembrie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Karst+and+Subterranean+Habitats&rft.btitle=Biological+and+Landscape+Diversity+in+Slovenia%3A+An+Overview&rft.place=Ljubljana&rft.pages=50&rft.pub=Environmental+Agency+of+the+Republic+of+Slovenia%2C+Ministry+of+the+Environment+and+Spatial+Planning&rft.date=2001&rft.isbn=961-6324-17-9&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.sycp.si%2FPortals%2F0%2FFiles%2Ffilebroker.aspx%40id%3D6237.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-113"><a href="#cite_ref-113">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.morigenos.org/index.php?path=Delfini_pri_nas">„Delfini pri nas”</a> (în Slovenian). Morigenos. Accesat în <time datetime="2006-04-06">6 aprilie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Delfini+pri+nas&rft.pub=Morigenos&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.morigenos.org%2Findex.php%3Fpath%3DDelfini_pri_nas&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-114"><a href="#cite_ref-114">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.vecer.com/clanek2010020905510240">„Puška poči, vrana pade. Koliko jih še sedi?”</a>. Vecer.Com. <time datetime="2010-02-09">9 februarie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2012-06-02">2 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Pu%C5%A1ka+po%C4%8Di%2C+vrana+pade.+Koliko+jih+%C5%A1e+sedi%3F&rft.pub=Vecer.Com&rft.date=2010-02-09&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.vecer.com%2Fclanek2010020905510240&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-115"><a href="#cite_ref-115">^</a> <cite class="citation book">Kompan, Dragomir (mai 2011). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20171014100113/http://www.genska-banka.si/fileadmin/uploads/Strokovni_svet_JSNGBZ/Letni_program_2011.pdf">Program varstva biotske raznovrstnosti v živinoreji: program za leto 2011</a> (PDF) (în Slovenian). Oddelek za zootehniko, Biotehniška fakulteta, Univerza v Ljubljani [Department of Zootechnics, Biotechnical Faculty, University of Ljubljana]. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.genska-banka.si/fileadmin/uploads/Strokovni_svet_JSNGBZ/Letni_program_2011.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2017-10-14">14 octombrie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2019-01-22">22 ianuarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Program+varstva+biotske+raznovrstnosti+v+%C5%BEivinoreji%3A+program+za+leto+2011&rft.pub=Oddelek+za+zootehniko%2C+Biotehni%C5%A1ka+fakulteta%2C+Univerza+v+Ljubljani+%5BDepartment+of+Zootechnics%2C+Biotechnical+Faculty%2C+University+of+Ljubljana%5D&rft.date=2011-05&rft.au=Kompan%2C+Dragomir&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.genska-banka.si%2Ffileadmin%2Fuploads%2FStrokovni_svet_JSNGBZ%2FLetni_program_2011.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988">  Parametru necunoscut <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|arată-autori=</code> ignorat (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#parameter_ignored" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Meglič2003-116">^ <a href="#cite_ref-Meglič2003_116-0">a</a> <a href="#cite_ref-Meglič2003_116-1">b</a> <cite class="citation book">Meglič, Vladimir; Kraigher, Hojka; Dovč, Peter (<time datetime="2003">2003</time>). „Opis obstoječih zbirk” [Description of Extant Collections]. În Meglič, Vladimir. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mop.gov.si/fileadmin/mop.gov.si/pageuploads/podrocja/okolje/pdf/ocena_genski_viri_kmet_rast.pdf">Ocena pogojev in mehanizmov za ex-situ varstvo genskih virov kmetijskih rastlin, genskih bank v gozdarstvu in živinoreji</a> (PDF) (în Slovenian). Ministry of Environment and Space, Republic of Slovenia. p. 17. <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><a href="/w/index.php?title=COBISS_(identifier)&action=edit&redlink=1" class="new" title="COBISS (identifier) — pagină inexistentă">COBISS</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.cobiss.si/scripts/cobiss?command=DISPLAY&base=cobib&rid=1184678&lani=EN&fmt=11">1184678</a>. Accesat în <time datetime="2012-03-16">16 martie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Opis+obstoje%C4%8Dih+zbirk&rft.btitle=Ocena+pogojev+in+mehanizmov+za+ex-situ+varstvo+genskih+virov+kmetijskih+rastlin%2C+genskih+bank+v+gozdarstvu+in+%C5%BEivinoreji&rft.pages=17&rft.pub=Ministry+of+Environment+and+Space%2C+Republic+of+Slovenia&rft.date=2003&rft.aulast=Megli%C4%8D&rft.aufirst=Vladimir&rft.au=Kraigher%2C+Hojka&rft.au=Dov%C4%8D%2C+Peter&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.mop.gov.si%2Ffileadmin%2Fmop.gov.si%2Fpageuploads%2Fpodrocja%2Fokolje%2Fpdf%2Focena_genski_viri_kmet_rast.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988">  templatestyles stripmarker în <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|id=</code> la poziția 1 (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#invisible_char" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537">[<a href="/wiki/Wikipedia:Leg%C4%83turi_externe" title="Wikipedia:Legături externe">nefuncțională</a>] </li> <li id="cite_note-FCI2009doc-117"><a href="#cite_ref-FCI2009doc_117-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120620191656/http://www.fci.be/uploaded_files/278gb2001_en.doc">„Brief Historical Summary, breed standard (DOC file)”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.fci.be/uploaded_files/278gb2001_en.doc">original</a> la <time datetime="2012-06-20">20 iunie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-06-02">2 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Brief+Historical+Summary%2C+breed+standard+%28DOC+file%29&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.fci.be%2Fuploaded_files%2F278gb2001_en.doc&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-118"><a href="#cite_ref-118">^</a> <cite class="citation book">Janko Spreizer, Alenka (<time datetime="2006">2006</time>). „Slovenske avtohtone pasme: kokoši, čebele, prašiči, psi in konji”. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www2.arnes.si/~ljinv16/RIG/RIG%2050-51/AJS.pdf">Avtohtonost v slovenskem narod(nost)nem vprašanju in koncept staroselstva: nastavki za analizo ideologij primata</a> (PDF). Razprave in gradivo (în Slovenian). Ljubljana: Inštitut za narodnostna vprašanja [Institute for Ethnic Studies]. pp. 257–258.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Slovenske+avtohtone+pasme%3A+koko%C5%A1i%2C+%C4%8Debele%2C+pra%C5%A1i%C4%8Di%2C+psi+in+konji&rft.btitle=Avtohtonost+v+slovenskem+narod%28nost%29nem+vpra%C5%A1anju+in+koncept+staroselstva%3A+nastavki+za+analizo+ideologij+primata&rft.place=Ljubljana&rft.pages=257-258&rft.pub=In%C5%A1titut+za+narodnostna+vpra%C5%A1anja+%5BInstitute+for+Ethnic+Studies%5D&rft.date=2006&rft.aulast=Janko+Spreizer&rft.aufirst=Alenka&rft_id=http%3A%2F%2Fwww2.arnes.si%2F~ljinv16%2FRIG%2FRIG%252050-51%2FAJS.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Balkan_Trout_Restoration_Group-119"><a href="#cite_ref-Balkan_Trout_Restoration_Group_119-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150923181806/http://www.balkan-trout.com/studied_taxa_7_marble_trout.htm">„Marble trout (Salmo marmoratus)”</a>. balkan-trout.com, Balkan Trout Restoration Group. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.balkan-trout.com/studied_taxa_7_marble_trout.htm">original</a> la <time datetime="2015-09-23">23 septembrie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2009-03-10">10 martie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Marble+trout+%28Salmo+marmoratus%29&rft.pub=balkan-trout.com%2C+Balkan+Trout+Restoration+Group&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.balkan-trout.com%2Fstudied_taxa_7_marble_trout.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-120"><a href="#cite_ref-120">^</a> Dušan Jurc, Andrej Piltaver și Nikica Ogris. Glive Slovenije - Fungi din Slovenia (Ljubljana, 2005). 497 pp. </li> <li id="cite_note-121"><a href="#cite_ref-121">^</a> <cite class="citation web">Golob A. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090325234109/http://www.zgs.gov.si/eng/slovenian-forests/forests-in-slovenia/forestation-and-variety-of-forests/index.html">„Forests and forestry in Slovenia”</a>. <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentru_Alimenta%C8%9Bie_%C8%99i_Agricultur%C4%83" title="Organizația pentru Alimentație și Agricultură">FAO</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.zgs.gov.si/eng/slovenian-forests/forests-in-slovenia/forestation-and-variety-of-forests/index.html">original</a> la <time datetime="2009-03-25">25 martie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2009-05-07">7 mai 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Forests+and+forestry+in+Slovenia&rft.pub=FAO&rft.au=Golob+A.&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.zgs.gov.si%2Feng%2Fslovenian-forests%2Fforests-in-slovenia%2Fforestation-and-variety-of-forests%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-122"><a href="#cite_ref-122">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20210226070254/https://www.stat.si/StatWeb/News/Index/6963">„In 2016, forest covered 58.3% of Slovenia”</a>. Statistical Office of the Republic of Slovenia. <time datetime="2017-09-27">27 septembrie 2017</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.stat.si/StatWeb/News/Index/6963">original</a> la <time datetime="2021-02-26">26 februarie 2021</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=In+2016%2C+forest+covered+58.3%25+of+Slovenia&rft.date=2017-09-27&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.stat.si%2FStatWeb%2FNews%2FIndex%2F6963&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-123"><a href="#cite_ref-123">^</a> <cite class="citation book">Lovrenčak, Franc (<time datetime="2007">2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130522205612/http://www.ff.uni-lj.si/fakulteta/zalozbainknjigarna/knjigarna/prelistaj.asp?katera=619&stran=11">Zgornja gozdna meja slovenskih Alp, visokih kraških planot in Prokletij</a>. Faculty of Arts, University of Ljubljana. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-961-6648-11-0" title="Special:Referințe în cărți/978-961-6648-11-0">978-961-6648-11-0</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ff.uni-lj.si/fakulteta/zalozbainknjigarna/knjigarna/prelistaj.asp?katera=619&stran=11">original</a> la <time datetime="2013-05-22">22 mai 2013</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Zgornja+gozdna+meja+slovenskih+Alp%2C+visokih+kra%C5%A1kih+planot+in+Prokletij&rft.pub=Faculty+of+Arts%2C+University+of+Ljubljana&rft.date=2007&rft.isbn=978-961-6648-11-0&rft.au=Lovren%C4%8Dak%2C+Franc&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ff.uni-lj.si%2Ffakulteta%2Fzalozbainknjigarna%2Fknjigarna%2Fprelistaj.asp%3Fkatera%3D619%26stran%3D11&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-124"><a href="#cite_ref-124">^</a> <cite class="citation journal"><a href="/w/index.php?title=Chandra_Prakash_Kala&action=edit&redlink=1" class="new" title="Chandra Prakash Kala — pagină inexistentă">Kala, C.P.</a>; Ratajc, P. (<time datetime="2012">2012</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://rd.springer.com/article/10.1007/s10531-012-0246-x">„High altitude biodiversity of the Alps and the Himalayas: ethnobotany, plant distribution and conservation perspectives. Biodiversity and Conservation, 21: 1115–1126”</a>. Biodiversity and Conservation. Rd.springer.com. 21 (4): 1115. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1007%2Fs10531-012-0246-x">10.1007/s10531-012-0246-x</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/0960-3115">0960-3115</a>. Accesat în <time datetime="2012-11-25">25 noiembrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Biodiversity+and+Conservation&rft.atitle=High+altitude+biodiversity+of+the+Alps+and+the+Himalayas%3A+ethnobotany%2C+plant+distribution+and+conservation+perspectives.+Biodiversity+and+Conservation%2C+21%3A+1115%E2%80%931126&rft.volume=21&rft.issue=4&rft.pages=1115&rft.date=2012&rft_id=info%3Adoi%2F10.1007%2Fs10531-012-0246-x&rft.issn=0960-3115&rft.aulast=Kala&rft.aufirst=C.P.&rft.au=Ratajc%2C+P.&rft_id=https%3A%2F%2Frd.springer.com%2Farticle%2F10.1007%2Fs10531-012-0246-x&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Furtlehner-125"><a href="#cite_ref-Furtlehner_125-0">^</a> <cite class="citation book">Furtlehner, Petra (<time datetime="2008">2008</time>). „Slovenia”. În Falkner, Gerda; Treib, Oliver; Holzleithner, Elizabeth. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=uQafEg3TQJUC&pg=PA126">Compliance in the Enlarged European Union: Living Rights Or Dead Letters?</a>. Ashgate Publishing, Ltd. pp. 126–127. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7546-7509-9" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7546-7509-9">978-0-7546-7509-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Slovenia&rft.btitle=Compliance+in+the+Enlarged+European+Union%3A+Living+Rights+Or+Dead+Letters%3F&rft.pages=126-127&rft.pub=Ashgate+Publishing%2C+Ltd&rft.date=2008&rft.isbn=978-0-7546-7509-9&rft.aulast=Furtlehner&rft.aufirst=Petra&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DuQafEg3TQJUC%26pg%3DPA126&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-126"><a href="#cite_ref-126">^</a> <cite class="citation encyclopaedia">Šturm, Lovro (<time datetime="2006">2006</time>). „Slovenia”. În Robbers, Gerhard. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=M3A-xgf1yM4C&pg=PA832">The President of the Republic</a>. Encyclopedia of World Constitutions. Infobase Publishing. p. 832. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8160-6078-8" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8160-6078-8">978-0-8160-6078-8</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=The+President+of+the+Republic&rft.btitle=Encyclopedia+of+World+Constitutions&rft.pages=832&rft.pub=Infobase+Publishing&rft.date=2006&rft.isbn=978-0-8160-6078-8&rft.aulast=%C5%A0turm&rft.aufirst=Lovro&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DM3A-xgf1yM4C%26pg%3DPA832&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Prunk2007-127">^ <a href="#cite_ref-Prunk2007_127-0">a</a> <a href="#cite_ref-Prunk2007_127-1">b</a> <cite class="citation book">Prunk, Janko; Pikalo, Jernej; Milosavljevič, Marko (<time datetime="2007">2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=dzAWAQAAMAAJ">Facts about Slovenia</a>. Government Communication Office, Government of the Republic of Slovenia. p. 23. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-961-6435-45-1" title="Special:Referințe în cărți/978-961-6435-45-1">978-961-6435-45-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Facts+about+Slovenia&rft.pages=23&rft.pub=Government+Communication+Office%2C+Government+of+the+Republic+of+Slovenia&rft.date=2007&rft.isbn=978-961-6435-45-1&rft.aulast=Prunk&rft.aufirst=Janko&rft.au=Pikalo%2C+Jernej&rft.au=Milosavljevi%C4%8D%2C+Marko&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DdzAWAQAAMAAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-128"><a href="#cite_ref-128">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rtvslo.si/slovenija/zivljenje-janeza-drnovska/79437">„Življenje Janeza Drnovška :: Prvi interaktivni multimedijski portal, MMC RTV Slovenija”</a>. Rtvslo.si. Accesat în <time datetime="2012-06-02">2 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%C5%BDivljenje+Janeza+Drnov%C5%A1ka+%3A%3A+Prvi+interaktivni+multimedijski+portal%2C+MMC+RTV+Slovenija&rft.pub=Rtvslo.si&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.rtvslo.si%2Fslovenija%2Fzivljenje-janeza-drnovska%2F79437&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-129"><a href="#cite_ref-129">^</a> <cite class="citation book">P. Ramet, Sabrina; Fink-Hafner, Danica (<time datetime="2006-09-15">15 septembrie 2006</time>). „Key Trends in Slovenian Politics, 1988 – 2004”. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=OegWny-r8TEC&pg=PA30">Democratic Transition in Slovenia: Value Transformation, Education, And Media</a>. p. 30. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9781585445257" title="Special:Referințe în cărți/9781585445257">9781585445257</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Key+Trends+in+Slovenian+Politics%2C+1988+%E2%80%93+2004&rft.btitle=Democratic+Transition+in+Slovenia%3A+Value+Transformation%2C+Education%2C+And+Media&rft.pages=30&rft.date=2006-09-15&rft.isbn=9781585445257&rft.aulast=P.+Ramet&rft.aufirst=Sabrina&rft.au=Fink-Hafner%2C+Danica&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DOegWny-r8TEC%26pg%3DPA30&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537">[<a href="/wiki/Wikipedia:Leg%C4%83turi_externe" title="Wikipedia:Legături externe">nefuncțională</a>] </li> <li id="cite_note-130"><a href="#cite_ref-130">^</a> <cite class="citation book">Ágh, Attila (<time datetime="1998">1998</time>). „The Regions in Comparative Transition”. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=6bz5M7-d7icC&pg=PA174">The Politics of Central Europe</a>. SAGE. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7619-5032-5" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7619-5032-5">978-0-7619-5032-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=The+Regions+in+Comparative+Transition&rft.btitle=The+Politics+of+Central+Europe&rft.pub=SAGE&rft.date=1998&rft.isbn=978-0-7619-5032-5&rft.aulast=%C3%81gh&rft.aufirst=Attila&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D6bz5M7-d7icC%26pg%3DPA174&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-131"><a href="#cite_ref-131">^</a> <cite class="citation web">Pavlovčič, Idija. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.delo.si/sobotna/joze-p-damijan-levica-in-desnica-podpirali-menedzerske-prevzeme.html">„Jože P. Damijan: Levica in desnica podpirali menedžerske prevzeme”</a>. Delo d.d. Accesat în <time datetime="2015-09-06">6 septembrie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Delo+d.d.&rft.atitle=Jo%C5%BEe+P.+Damijan%3A+Levica+in+desnica+podpirali+mened%C5%BEerske+prevzeme&rft.aulast=Pavlov%C4%8Di%C4%8D&rft.aufirst=Idija&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.delo.si%2Fsobotna%2Fjoze-p-damijan-levica-in-desnica-podpirali-menedzerske-prevzeme.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-132"><a href="#cite_ref-132">^</a> <cite class="citation book"><a href="/wiki/Central_Intelligence_Agency" title="Central Intelligence Agency">Central Intelligence Agency</a> (<time datetime="2009">2009</time>). <a href="/wiki/The_World_Factbook" title="The World Factbook">The CIA World Factbook 2010</a>. Skyhorse Publishing Inc. p. 617. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1-60239-727-9" title="Special:Referințe în cărți/1-60239-727-9">1-60239-727-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+CIA+World+Factbook+2010&rft.pages=617&rft.pub=Skyhorse+Publishing+Inc&rft.date=2009&rft.isbn=1-60239-727-9&rft.au=Central+Intelligence+Agency&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-133"><a href="#cite_ref-133">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20210224152917/http://www.slovenskavojska.si/en/international-cooperation/">„International Cooperation”</a>. Slovenian Armed Forces. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.slovenskavojska.si/en/international-cooperation/">original</a> la <time datetime="2021-02-24">24 februarie 2021</time>. Accesat în <time datetime="2011-02-15">15 februarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=International+Cooperation&rft.pub=Slovenian+Armed+Forces&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.slovenskavojska.si%2Fen%2Finternational-cooperation%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-www2.gov.si-134">^ <a href="#cite_ref-www2.gov.si_134-0">a</a> <a href="#cite_ref-www2.gov.si_134-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www2.gov.si/zak/Zak_vel.nsf/0/660b7ab7cbd45736c125662d0037c142?OpenDocument">„Sprejet zakon”</a>. .gov.si. <time datetime="2000-07-13">13 iulie 2000</time>. Accesat în <time datetime="2012-06-02">2 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Sprejet+zakon&rft.pub=.gov.si&rft.date=2000-07-13&rft_id=http%3A%2F%2Fwww2.gov.si%2Fzak%2FZak_vel.nsf%2F0%2F660b7ab7cbd45736c125662d0037c142%3FOpenDocument&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Repe_deželani_ali_državljani-135"><a href="#cite_ref-Repe_deželani_ali_državljani_135-0">^</a> Repe, Božo (2003) <a rel="nofollow" class="external text" href="http://sistory.si/?urn=SISTORY:ID:5288">Od deželana do državljana: Regionalni razvoj Slovencev v letih 1918–1991</a> Eroare în formatul webarchive: Verificați valoarea pentru <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|url=</code>. Gol., Zgodovinski časopis, 3–4, Ljubljana. </li> <li id="cite_note-Mehle-136">^ <a href="#cite_ref-Mehle_136-0">a</a> <a href="#cite_ref-Mehle_136-1">b</a> <cite class="citation news">Mehle Mihovec, Barbka (<time datetime="2008-03-19">19 martie 2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://arhiv.gorenjskiglas.si/article/20080319/C/303199950/kje-so-nase-meje">„Kje so naše meje?”</a>. Gorenjski glas. Accesat în <time datetime="2018-12-19">19 decembrie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Gorenjski+glas&rft.atitle=Kje+so+na%C5%A1e+meje%3F&rft.date=2008-03-19&rft.aulast=Mehle+Mihovec&rft.aufirst=Barbka&rft_id=http%3A%2F%2Farhiv.gorenjskiglas.si%2Farticle%2F20080319%2FC%2F303199950%2Fkje-so-nase-meje&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-137"><a href="#cite_ref-137">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110221195504/http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-RA-07-020/EN/KS-RA-07-020-EN.PDF">„Regions in the European Union: Nomenclature of territorial units for statistics”</a> (PDF). Epp.eurostat.ec.europa.eu. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-RA-07-020/EN/KS-RA-07-020-EN.PDF">original</a> (PDF) la <time datetime="2011-02-21">21 februarie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2012-11-25">25 noiembrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Regions+in+the+European+Union%3A+Nomenclature+of+territorial+units+for+statistics&rft.pub=Epp.eurostat.ec.europa.eu&rft_id=http%3A%2F%2Fepp.eurostat.ec.europa.eu%2Fcache%2FITY_OFFPUB%2FKS-RA-07-020%2FEN%2FKS-RA-07-020-EN.PDF&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-rich2-138"><a href="#cite_ref-rich2_138-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.imf.org/en/Publications/CR/Issues/2017/05/15/Republic-of-Slovenia-2017-Article-IV-Consultation-Press-Release-Staff-Report-and-Statement-44921">„Republic of Slovenia : 2017 Article IV Consultation-Press Release; Staff Report; and Statement by the Executive Director for the Republic of Slovenia”</a>. IMF.org (în engleză). International Monetary Fund. <time datetime="2017-05-15">15 mai 2017</time>. Accesat în <time datetime="2018-07-11">11 iulie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=IMF.org&rft.atitle=Republic+of+Slovenia+%3A+2017+Article+IV+Consultation-Press+Release%3B+Staff+Report%3B+and+Statement+by+the+Executive+Director+for+the+Republic+of+Slovenia&rft.date=2017-05-15&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.imf.org%2Fen%2FPublications%2FCR%2FIssues%2F2017%2F05%2F15%2FRepublic-of-Slovenia-2017-Article-IV-Consultation-Press-Release-Staff-Report-and-Statement-44921&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-rich-139"><a href="#cite_ref-rich_139-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tec00114&plugin=1">"PIB pe cap de locuitor în PPS, Eurostat"</a>, preluat la 1 iunie 2015. </li> <li id="cite_note-140"><a href="#cite_ref-140">^</a> <cite class="citation book">M. Magstadt, Thomas (<time datetime="2010">2010</time>). „Eastern Europe”. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=1mwG3haSo_cC&pg=PA27">Nations and Government: Comparative Politics in Regional Perspective</a> (ed. 6th). Cengage Learning. p. 27. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-495-91528-7" title="Special:Referințe în cărți/978-0-495-91528-7">978-0-495-91528-7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Eastern+Europe&rft.btitle=Nations+and+Government%3A+Comparative+Politics+in+Regional+Perspective&rft.pages=27&rft.edition=6th&rft.pub=Cengage+Learning&rft.date=2010&rft.isbn=978-0-495-91528-7&rft.aulast=M.+Magstadt&rft.aufirst=Thomas&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D1mwG3haSo_cC%26pg%3DPA27&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-bslo-141"><a href="#cite_ref-bslo_141-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:6Y8OGV0Oc5IJ:https://www.bsi.si/library/includes/datoteka.asp%3FDatotekaId%3D4696+&cd=1&hl=de&ct=clnk&gl=de">"Disparitățile regionale din Slovenia 2/12"</a>, preluate 8. aprilie 2015. </li> <li id="cite_note-142"><a href="#cite_ref-142">^</a> <a href="/w/index.php?title=Jo%C5%BEe_Mencinger&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jože Mencinger — pagină inexistentă">Jože Mencinger</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3503598" class="extiw" title="d:Q3503598">d</a>) (2011) <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.eipf.si/pdfdocs/gospodarska_gibanja/2011/gg433_uvodnik.pdf">Razprodaja?</a>, Gospodarska gibanja, EIPF, Ljubljana <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.webcitation.org/6G5tsomqj?url=http://www.eipf.si/pdfdocs/gospodarska_gibanja/2011/gg433_uvodnik.pdf">Copie arhivată</a> la <a href="/w/index.php?title=WebCite&action=edit&redlink=1" class="new" title="WebCite — pagină inexistentă">WebCite</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1511162" class="extiw" title="d:Q1511162">d</a>) (23 aprilie 2013). </li> <li id="cite_note-Slovenia's_Economy:_Next_in_Line-143"><a href="#cite_ref-Slovenia's_Economy:_Next_in_Line_143-0">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.economist.com/node/21560567">„Slovenia's Economy: Next in Line”</a>. The Economist. <time datetime="2012-08-18">18 august 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-08-22">22 august 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Economist&rft.atitle=Slovenia%27s+Economy%3A+Next+in+Line&rft.date=2012-08-18&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.economist.com%2Fnode%2F21560567&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-ST2012-03-13-144"><a href="#cite_ref-ST2012-03-13_144-0">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130208095317/http://www.sloveniatimes.com/double-dip-recession-is-the-%E2%80%98official%E2%80%99-reality">„Double Dip Recession is the 'Slovenian' Reality”</a>. The Slovenia Times. <time datetime="2012-03-13">13 martie 2012</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.sloveniatimes.com/double-dip-recession-is-the-%E2%80%98official%E2%80%99-reality">original</a> la <time datetime="2013-02-08">8 februarie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Slovenia+Times&rft.atitle=Double+Dip+Recession+is+the+%27Slovenian%27+Reality&rft.date=2012-03-13&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.sloveniatimes.com%2Fdouble-dip-recession-is-the-%25E2%2580%2598official%25E2%2580%2599-reality&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-CNBC2012-01-23-145">^ <a href="#cite_ref-CNBC2012-01-23_145-0">a</a> <a href="#cite_ref-CNBC2012-01-23_145-1">b</a> <cite class="citation news">Naidu-Ghelani, Rajeshni (<time datetime="2012-01-23">23 ianuarie 2012</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130223035533/http://www.cnbc.com/id/46010334/Countries_With_Aging_Populations?slide=3">„Countries with Aging Populations”</a>. Cnbc.com. CNBC LLC. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cnbc.com/id/46010334/Countries_With_Aging_Populations?slide=3">original</a> la <time datetime="2013-02-23">23 februarie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Cnbc.com&rft.atitle=Countries+with+Aging+Populations&rft.date=2012-01-23&rft.aulast=Naidu-Ghelani&rft.aufirst=Rajeshni&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cnbc.com%2Fid%2F46010334%2FCountries_With_Aging_Populations%3Fslide%3D3&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-146"><a href="#cite_ref-146">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150213170333/http://www.sloveniatimes.com/statistics-office-to-release-gdp-data-for-q2">„Statistics Office to Release GDP Data for Q2”</a>. The Slovenia Times. <time datetime="2012-08-31">31 august 2012</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.sloveniatimes.com/statistics-office-to-release-gdp-data-for-q2">original</a> la <time datetime="2015-02-13">13 februarie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Slovenia+Times&rft.atitle=Statistics+Office+to+Release+GDP+Data+for+Q2&rft.date=2012-08-31&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.sloveniatimes.com%2Fstatistics-office-to-release-gdp-data-for-q2&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Bloomberg-147"><a href="#cite_ref-Bloomberg_147-0">^</a> <cite class="citation news">Cerni, Boris (<time datetime="2012-02-29">29 februarie 2012</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bloomberg.com/news/2012-02-29/slovenia-s-economy-falls-in-recession-as-export-growth-weakens.html">„Slovenia's Economy Falls Into a Recession as Exports Weaken”</a>. Bloomberg.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Bloomberg&rft.atitle=Slovenia%27s+Economy+Falls+Into+a+Recession+as+Exports+Weaken&rft.date=2012-02-29&rft.aulast=Cerni&rft.aufirst=Boris&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bloomberg.com%2Fnews%2F2012-02-29%2Fslovenia-s-economy-falls-in-recession-as-export-growth-weakens.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-RTV2012-02-29-148"><a href="#cite_ref-RTV2012-02-29_148-0">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rtvslo.si/gospodarstvo/zdrs-v-recesijo-so-ekonomisti-pricakovali/277878">„Zdrs v recesijo so ekonomisti pričakovali”</a>. MMC RTV Slovenija (în slovenă). RTV Slovenija. <time datetime="2012-02-29">29 februarie 2012</time>. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/1581-372X">1581-372X</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=MMC+RTV+Slovenija&rft.atitle=Zdrs+v+recesijo+so+ekonomisti+pri%C4%8Dakovali&rft.date=2012-02-29&rft.issn=1581-372X&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.rtvslo.si%2Fgospodarstvo%2Fzdrs-v-recesijo-so-ekonomisti-pricakovali%2F277878&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-149"><a href="#cite_ref-149">^</a> <cite class="citation web">MacDowall, Andrew (<time datetime="2015-07-15">15 iulie 2015</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.politico.eu/article/slovenia-turns-itself-around-greece-bailout-bank-crisis/">„How Slovenia turned itself around”</a>. politico.eu. Accesat în <time datetime="2017-07-18">18 iulie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=politico.eu&rft.atitle=How+Slovenia+turned+itself+around&rft.date=2015-07-15&rft.aulast=MacDowall&rft.aufirst=Andrew&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.politico.eu%2Farticle%2Fslovenia-turns-itself-around-greece-bailout-bank-crisis%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-auto-150">^ <a href="#cite_ref-auto_150-0">a</a> <a href="#cite_ref-auto_150-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20181205193509/https://www.stat.si/StatWeb/en/News/Index/7266">„GDP up by 6.0% in the fourth quarter of 2017 and by 5.0% in 2017 - Statistical Office of the Republic of Slovenia”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.stat.si/StatWeb/en/News/Index/7266">original</a> la <time datetime="2018-12-05">5 decembrie 2018</time>. Accesat în <time datetime="2018-12-05">5 decembrie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=GDP+up+by+6.0%25+in+the+fourth+quarter+of+2017+and+by+5.0%25+in+2017+-+Statistical+Office+of+the+Republic+of+Slovenia&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.stat.si%2FStatWeb%2Fen%2FNews%2FIndex%2F7266&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-151"><a href="#cite_ref-151">^</a> <cite class="citation web">Garaca, Maja (<time datetime="2017-06-14">14 iunie 2017</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://seenews.com/news/tourism-contributes-35-directly-to-slovenias-gdp-in-2016-wttc-572255">„Tourism contributes 3.5% directly to Slovenia's GDP in 2016 – WTTC”</a>. seenews.com. Accesat în <time datetime="2017-07-18">18 iulie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=seenews.com&rft.atitle=Tourism+contributes+3.5%25+directly+to+Slovenia%27s+GDP+in+2016+%E2%80%93+WTTC&rft.date=2017-06-14&rft.aulast=Garaca&rft.aufirst=Maja&rft_id=https%3A%2F%2Fseenews.com%2Fnews%2Ftourism-contributes-35-directly-to-slovenias-gdp-in-2016-wttc-572255&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-152"><a href="#cite_ref-152">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20121124015318/http://www.sta.si/vest.php?s=a&t=&id=1710644">„Weekly Review of Events Involving Slovenia, 24–30 December”</a>. Slovenian Press Agency. <time datetime="2012-12-31">31 decembrie 2012</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.sta.si/vest.php?s=a&t=&id=1710644">original</a> la <time datetime="2012-11-24">24 noiembrie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-02-13">13 februarie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Weekly+Review+of+Events+Involving+Slovenia%2C+24%E2%80%9330+December&rft.date=2012-12-31&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.sta.si%2Fvest.php%3Fs%3Da%26t%3D%26id%3D1710644&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-153"><a href="#cite_ref-153">^</a> <cite class="citation news">Pohjanpalo, Kati (<time datetime="2013-04-04">4 aprilie 2013</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bloomberg.com/news/2013-04-04/sharks-circling-europe-won-t-bring-down-slovenia-finland-says.html">„Sharks Circling Europe Won't Bring Down Slovenia, Finland's Europe Minister Alexander Stubb”</a>. Bloomberg.com. Accesat în <time datetime="2014-04-04">4 aprilie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Sharks+Circling+Europe+Won%27t+Bring+Down+Slovenia%2C+Finland%27s+Europe+Minister+Alexander+Stubb&rft.date=2013-04-04&rft.aulast=Pohjanpalo&rft.aufirst=Kati&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bloomberg.com%2Fnews%2F2013-04-04%2Fsharks-circling-europe-won-t-bring-down-slovenia-finland-says.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-154"><a href="#cite_ref-154">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rtvslo.si/gospodarstvo/die-welt-slovenija-je-pozitivno-presenecenje/306220">Das sind die nächsten versier Opfer der Euro-Krise</a>, <a href="/wiki/Die_Welt" title="Die Welt">Die Welt</a>, <time datetime="2013-04-07">7 aprilie 2013</time>. </li> <li id="cite_note-155"><a href="#cite_ref-155">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rtvslo.si/gospodarstvo/die-welt-slovenija-je-pozitivno-presenecenje/306220">Die Welt: Slovenia este o surpriză pozitivă</a> (în Slovene: Slovenija je pozitivno presenečenje), MMC <a href="/w/index.php?title=Radiotelevizija_Slovenija&action=edit&redlink=1" class="new" title="Radiotelevizija Slovenija — pagină inexistentă">Radiotelevizija Slovenija</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q960061" class="extiw" title="d:Q960061">d</a>), <time datetime="2013-04-08">8 aprilie 2013</time>. </li> <li id="cite_note-CIA-156"><a href="#cite_ref-CIA_156-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200424112304/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/si.html#field">„The World Factbook”</a>. Central Intelligence Agency, United States. <time datetime="2012-02-23">23 februarie 2012</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/si.html#field">original</a> la <time datetime="2020-04-24">24 aprilie 2020</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+World+Factbook&rft.pub=Central+Intelligence+Agency%2C+United+States&rft.date=2012-02-23&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Flibrary%2Fpublications%2Fthe-world-factbook%2Fgeos%2Fsi.html%23field&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988">  Parametru necunoscut <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|la=</code> ignorat (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#parameter_ignored" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-157"><a href="#cite_ref-157">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120225133029/http://www.delo.si/gospodarstvo/posel-in-denar/dr-pavle-sicherl-slovenija-je-po-produktivnosti-dela-23-let-za-evropo_2.html">„Dr. Pavle Sicherl: Slovenija je po produktivnosti dela 23 let za Evropo”</a>. Delo.si (în slovenă). <time datetime="2011-08-08">8 august 2011</time>. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/1854-6544">1854-6544</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.delo.si/gospodarstvo/posel-in-denar/dr-pavle-sicherl-slovenija-je-po-produktivnosti-dela-23-let-za-evropo_2.html">original</a> la <time datetime="2012-02-25">25 februarie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-04-12">12 aprilie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Delo.si&rft.atitle=Dr.+Pavle+Sicherl%3A+Slovenija+je+po+produktivnosti+dela+23+let+za+Evropo&rft.date=2011-08-08&rft.issn=1854-6544&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.delo.si%2Fgospodarstvo%2Fposel-in-denar%2Fdr-pavle-sicherl-slovenija-je-po-produktivnosti-dela-23-let-za-evropo_2.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-158"><a href="#cite_ref-158">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20111015180328/http://www.delo.si/gospodarstvo/makromonitor/konkurencnost-slovenske-industrije-pod-evropskim-povprecjem.html">„Konkurenčnost slovenske industrije pod evropskim povprečjem”</a>. Delo.si (în slovenă). <time datetime="2011-10-14">14 octombrie 2011</time>. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/1854-6544">1854-6544</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.delo.si/gospodarstvo/makromonitor/konkurencnost-slovenske-industrije-pod-evropskim-povprecjem.html">original</a> la <time datetime="2011-10-15">15 octombrie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2012-04-12">12 aprilie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Delo.si&rft.atitle=Konkuren%C4%8Dnost+slovenske+industrije+pod+evropskim+povpre%C4%8Djem&rft.date=2011-10-14&rft.issn=1854-6544&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.delo.si%2Fgospodarstvo%2Fmakromonitor%2Fkonkurencnost-slovenske-industrije-pod-evropskim-povprecjem.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-159"><a href="#cite_ref-159">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200424112304/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/si.html#Econ">„The World Factbook 2007 – Slovenia, Economy”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/si.html#Econ">original</a> la <time datetime="2020-04-24">24 aprilie 2020</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+World+Factbook+2007+%E2%80%93+Slovenia%2C+Economy&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Flibrary%2Fpublications%2Fthe-world-factbook%2Fgeos%2Fsi.html%23Econ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-160"><a href="#cite_ref-160">^</a> <cite class="citation book">Perše, Simon; Štuhec Lončarević, Snježana; Kozar, Alenka; Urbiha, Almira; Živec, Jana; Mušić, Amira (ianuarie 2012). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120502205618/http://www.stat.si/doc/pub/Blagovna_menjava_ang.pdf">Slovenia’S Trade in Goods / In The 2000–2010 Period</a> (PDF). p. 20. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-961-239-240-6" title="Special:Referințe în cărți/978-961-239-240-6">978-961-239-240-6</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.stat.si/doc/pub/Blagovna_menjava_ang.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2012-05-02">2 mai 2012</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Slovenia%E2%80%99S+Trade+in+Goods+%2F+In+The+2000%E2%80%932010+Period&rft.pages=20&rft.date=2012-01&rft.isbn=978-961-239-240-6&rft.aulast=Per%C5%A1e&rft.aufirst=Simon&rft.au=%C5%A0tuhec+Lon%C4%8Darevi%C4%87%2C+Snje%C5%BEana&rft.au=Kozar%2C+Alenka&rft.au=Urbiha%2C+Almira&rft.au=%C5%BDivec%2C+Jana&rft.au=Mu%C5%A1i%C4%87%2C+Amira&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.stat.si%2Fdoc%2Fpub%2FBlagovna_menjava_ang.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-161"><a href="#cite_ref-161">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.sloveniatimes.com/gorenje-krka-biggest-exporters-of-2012">"Gorenje, Krka cei mai mari exportatori din 2012"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170416221129/http://www.sloveniatimes.com/gorenje-krka-biggest-exporters-of-2012">Arhivat</a> în <time datetime="2017-04-16">16 aprilie 2017</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., preluat 16 aprilie 2017. </li> <li id="cite_note-162"><a href="#cite_ref-162">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.sloveniatimes.com/18-slovenian-firms-in-deloitte-central-europe-top-500">"18 companii slovene din Deloitte Central Europe Top 500"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170416221434/http://www.sloveniatimes.com/18-slovenian-firms-in-deloitte-central-europe-top-500">Arhivat</a> în <time datetime="2017-04-16">16 aprilie 2017</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., preluate 16 aprilie 2017. </li> <li id="cite_note-163"><a href="#cite_ref-163">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190225103126/http://www.te-sostanj.si/en/184/2015/02">„News - Šoštanj Thermal Power Plant”</a>. www.te-sostanj.si. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.te-sostanj.si/en/184/2015/02">original</a> la <time datetime="2019-02-25">25 februarie 2019</time>. Accesat în <time datetime="2019-02-24">24 februarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.te-sostanj.si&rft.atitle=News+-+%C5%A0o%C5%A1tanj+Thermal+Power+Plant&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.te-sostanj.si%2Fen%2F184%2F2015%2F02&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-164"><a href="#cite_ref-164">^</a> <cite class="citation book">Horvat, Uroš (<time datetime="2004">2004</time>). „Tourism in Slovenia”. În Orožen Adamič, Milan. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://zgs.zrc-sazu.si/Portals/8/Slo_Geo_Over/25.pdf">Slovenia: A Geographical Overview</a> (PDF). Association of the Geographical Societies of Slovenia. p. 146. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/961-6500-49-X" title="Special:Referințe în cărți/961-6500-49-X">961-6500-49-X</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Tourism+in+Slovenia&rft.btitle=Slovenia%3A+A+Geographical+Overview&rft.pages=146&rft.pub=Association+of+the+Geographical+Societies+of+Slovenia&rft.date=2004&rft.isbn=961-6500-49-X&rft.aulast=Horvat&rft.aufirst=Uro%C5%A1&rft_id=http%3A%2F%2Fzgs.zrc-sazu.si%2FPortals%2F8%2FSlo_Geo_Over%2F25.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-165"><a href="#cite_ref-165">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.nationalgeographic.com/travel/destinations/europe/slovenia/worlds-most-sustainable-eco-green-country/">„This Is the World's Most Sustainable Country”</a>. <a href="/wiki/National_Geographic_Society" title="National Geographic Society">National Geographic Society</a>. Accesat în <time datetime="2018-08-23">23 august 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=This+Is+the+World%27s+Most+Sustainable+Country&rft.pub=National+Geographic+Society&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.nationalgeographic.com%2Ftravel%2Fdestinations%2Feurope%2Fslovenia%2Fworlds-most-sustainable-eco-green-country%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-166"><a href="#cite_ref-166">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.aml.si/plecnikova-hisa/teorija/plecnikova-ljubljana/">Podoba Plečnikove Ljubljane</a> Eroare în formatul webarchive: Verificați valoarea pentru <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|url=</code>. Gol. </li> <li id="cite_note-167"><a href="#cite_ref-167">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.slovenia.info/en/Active-holidays.htm?aktivne_pocitnice=0&lng=2">„Active holidays – Slovenia – Official Travel Guide”</a>. Slovenia.info. Accesat în <time datetime="2012-06-02">2 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Active+holidays+%E2%80%93+Slovenia+%E2%80%93+Official+Travel+Guide&rft.pub=Slovenia.info&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.slovenia.info%2Fen%2FActive-holidays.htm%3Faktivne_pocitnice%3D0%26lng%3D2&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-168"><a href="#cite_ref-168">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120513152503/http://www.piran.si/index.php?page=static&item=1">„Občina Piran-O občini”</a>. Piran.si. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.piran.si/index.php?page=static&item=1">original</a> la <time datetime="2012-05-13">13 mai 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-06-02">2 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Ob%C4%8Dina+Piran-O+ob%C4%8Dini&rft.pub=Piran.si&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.piran.si%2Findex.php%3Fpage%3Dstatic%26item%3D1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-169"><a href="#cite_ref-169">^</a> <cite class="citation news">Katz, Liane (<time datetime="2006-06-23">23 iunie 2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/travel/2006/jun/23/slovenia.travelfoodanddrink.shortbreaks">„Detox, retox in Slovenia”</a>. The Guardian. London.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Guardian&rft.atitle=Detox%2C+retox+in+Slovenia&rft.date=2006-06-23&rft.aulast=Katz&rft.aufirst=Liane&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Ftravel%2F2006%2Fjun%2F23%2Fslovenia.travelfoodanddrink.shortbreaks&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-170"><a href="#cite_ref-170">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.slovenia.info/en/15-Slovenian-natural-spas.htm?zdravilisce=0&lng=2">„15 Spas in Slovenia, Official Travel Guide”</a>. Slovenia.info. Accesat în <time datetime="2012-08-07">7 august 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=15+Spas+in+Slovenia%2C+Official+Travel+Guide&rft.pub=Slovenia.info&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.slovenia.info%2Fen%2F15-Slovenian-natural-spas.htm%3Fzdravilisce%3D0%26lng%3D2&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-171"><a href="#cite_ref-171">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120404141006/http://www.slovenia.info/en/arhitekturne-znamenitosti.htm?arhitekturne_znamenitosti=0&lng=2">„Architectural Heritage – Slovenia – Official Travel Guide”</a>. Slovenia.info. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.slovenia.info/en/arhitekturne-znamenitosti.htm?arhitekturne_znamenitosti=0&lng=2">original</a> la <time datetime="2012-04-04">4 aprilie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-06-02">2 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Architectural+Heritage+%E2%80%93+Slovenia+%E2%80%93+Official+Travel+Guide&rft.pub=Slovenia.info&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.slovenia.info%2Fen%2Farhitekturne-znamenitosti.htm%3Farhitekturne_znamenitosti%3D0%26lng%3D2&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-172"><a href="#cite_ref-172">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.slovenia.info/en/grad.htm?grad=0&lng=2">„Castles – Slovenia – Official Travel Guide”</a>. Slovenia.info. Accesat în <time datetime="2012-06-02">2 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Castles+%E2%80%93+Slovenia+%E2%80%93+Official+Travel+Guide&rft.pub=Slovenia.info&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.slovenia.info%2Fen%2Fgrad.htm%3Fgrad%3D0%26lng%3D2&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-173"><a href="#cite_ref-173">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.earthinpictures.com/world/slovenia/">„Slovenia photo gallery – pictures, facts and information on Slovenia”</a>. Earthinpictures.com. Accesat în <time datetime="2012-06-02">2 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Slovenia+photo+gallery+%E2%80%93+pictures%2C+facts+and+information+on+Slovenia&rft.pub=Earthinpictures.com&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.earthinpictures.com%2Fworld%2Fslovenia%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-174"><a href="#cite_ref-174">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.worldcasinodirectory.com/easteurope-casinos.asp">„East Europe Casinos and Gambling”</a>. Worldcasinodirectory.com. Accesat în <time datetime="2012-09-08">8 septembrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=East+Europe+Casinos+and+Gambling&rft.pub=Worldcasinodirectory.com&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.worldcasinodirectory.com%2Feasteurope-casinos.asp&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-175"><a href="#cite_ref-175">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120510062633/http://www.slovenia.info/pictures/TB_board/atachments_1/2011/tvs_slo_e_12434.pdf">„I Feel Slovenia: 2010”</a> (PDF). Slovenia.info. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.slovenia.info/pictures/TB_board/atachments_1/2011/tvs_slo_e_12434.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2012-05-10">10 mai 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-11-25">25 noiembrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=I+Feel+Slovenia%3A+2010&rft.pub=Slovenia.info&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.slovenia.info%2Fpictures%2FTB_board%2Fatachments_1%2F2011%2Ftvs_slo_e_12434.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-176"><a href="#cite_ref-176">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170803132721/http://www.sloveniatimes.com/slovenia-declared-world-s-first-green-country">„Slovenia declared world's first green country”</a>. Sloveniatimes.com. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.sloveniatimes.com/slovenia-declared-world-s-first-green-country">original</a> la <time datetime="2017-08-03">3 august 2017</time>. Accesat în <time datetime="2017-08-03">3 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Sloveniatimes.com&rft.atitle=Slovenia+declared+world%27s+first+green+country&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.sloveniatimes.com%2Fslovenia-declared-world-s-first-green-country&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-UKOM2000-11-177"><a href="#cite_ref-UKOM2000-11_177-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120708045103/http://www.ukom.gov.si/en/media_relations/background_information/transport/slovenia_a_country_at_the_crossroads_of_transport_links/">„Slovenia, a Country at the Crossroads of Transport Links”</a>. Government Communication Office, Republic of Slovenia. noiembrie 2000. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ukom.gov.si/en/media_relations/background_information/transport/slovenia_a_country_at_the_crossroads_of_transport_links/">original</a> la <time datetime="2012-07-08">8 iulie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Slovenia%2C+a+Country+at+the+Crossroads+of+Transport+Links&rft.pub=Government+Communication+Office%2C+Republic+of+Slovenia&rft.date=2000-11&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ukom.gov.si%2Fen%2Fmedia_relations%2Fbackground_information%2Ftransport%2Fslovenia_a_country_at_the_crossroads_of_transport_links%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-MW2009SORS-178">^ <a href="#cite_ref-MW2009SORS_178-0">a</a> <a href="#cite_ref-MW2009SORS_178-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150213181341/http://www.stat.si/novica_prikazi.aspx?id=2582">„Teden mobilnosti 2009”</a>. Statistical Office of the Republic of Slovenia. <time datetime="2009-09-15">15 septembrie 2009</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.stat.si/novica_prikazi.aspx?id=2582">original</a> la <time datetime="2015-02-13">13 februarie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Teden+mobilnosti+2009&rft.pub=Statistical+Office+of+the+Republic+of+Slovenia&rft.date=2009-09-15&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.stat.si%2Fnovica_prikazi.aspx%3Fid%3D2582&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-179"><a href="#cite_ref-179">^</a> <cite class="citation web">Bernard Vukadin, Barbara; Kušar, Urška; Burja, Alenka (<time datetime="2009-10-25">25 octombrie 2009</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://kazalci.arso.gov.si/?data=indicator&ind_id=214">„Lastništvo avtomobilov v gospodinjstvih”</a> (în Slovenian). Environment Agency of Slovenia.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Lastni%C5%A1tvo+avtomobilov+v+gospodinjstvih&rft.pub=Environment+Agency+of+Slovenia&rft.date=2009-10-25&rft.au=Bernard+Vukadin%2C+Barbara&rft.au=Ku%C5%A1ar%2C+Ur%C5%A1ka&rft.au=Burja%2C+Alenka&rft_id=http%3A%2F%2Fkazalci.arso.gov.si%2F%3Fdata%3Dindicator%26ind_id%3D214&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-ECORYS2011-180">^ <a href="#cite_ref-ECORYS2011_180-0">a</a> <a href="#cite_ref-ECORYS2011_180-1">b</a> <a href="#cite_ref-ECORYS2011_180-2">c</a> <cite class="citation book">„Situation per mode of transport”. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/evaluation/pdf/evasltrat_tran/slovenia.pdf">Study on Strategic Evaluation on Transport Investment Priorities under Structural and Cohesion funds for the Programming Period 2007–2013</a> (PDF). ECORYS Nederland BV. august 2006.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Situation+per+mode+of+transport&rft.btitle=Study+on+Strategic+Evaluation+on+Transport+Investment+Priorities+under+Structural+and+Cohesion+funds+for+the+Programming+Period+2007%E2%80%932013&rft.pub=ECORYS+Nederland+BV&rft.date=2006-08&rft_id=http%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Fregional_policy%2Fsources%2Fdocgener%2Fevaluation%2Fpdf%2Fevasltrat_tran%2Fslovenia.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Oplotnik2004-181"><a href="#cite_ref-Oplotnik2004_181-0">^</a> <cite class="citation conference">Oplotnik, Žan; Križanič, France (noiembrie 2004). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20121120161909/https://dinamico2.unibg.it/highways/paper/oplotnik.pdf">„National motorway construction program (NMCP) in Slovenia (financing, impact on national economy and realization)”</a> (PDF). Highways: cost and regulation in Europe. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://dinamico2.unibg.it/highways/paper/oplotnik.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2012-11-20">20 noiembrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=conference&rft.atitle=National+motorway+construction+program+%28NMCP%29+in+Slovenia+%28financing%2C+impact+on+national+economy+and+realization%29&rft.btitle=Highways%3A+cost+and+regulation+in+Europe&rft.date=2004-11&rft.au=Oplotnik%2C+%C5%BDan&rft.au=Kri%C5%BEani%C4%8D%2C+France&rft_id=http%3A%2F%2Fdinamico2.unibg.it%2Fhighways%2Fpaper%2Foplotnik.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-182"><a href="#cite_ref-182">^</a> <cite class="citation conference">Gabrijelčič, Peter (octombrie 2010). <a rel="nofollow" class="external text" href="ftp://ftp.cgs.si/Uporabniki/UrosZ/clanki/10.%20kongres%20o%20cestah%20in%20prometu/19-24.pdf">„Narodnogospodarske koristi in razvojne možnosti prometnih sistemov v RS”</a> (PDF). 10th Slovenian Road and Transport Congress (în slovenă și English).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=conference&rft.atitle=Narodnogospodarske+koristi+in+razvojne+mo%C5%BEnosti+prometnih+sistemov+v+RS&rft.btitle=10th+Slovenian+Road+and+Transport+Congress&rft.date=2010-10&rft.aulast=Gabrijel%C4%8Di%C4%8D&rft.aufirst=Peter&rft_id=ftp%3A%2F%2Fftp.cgs.si%2FUporabniki%2FUrosZ%2Fclanki%2F10.%2520kongres%2520o%2520cestah%2520in%2520prometu%2F19-24.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537">[<a href="/wiki/Wikipedia:Leg%C4%83turi_externe" title="Wikipedia:Legături externe">nefuncțională</a>] </li> <li id="cite_note-ARSO420-183"><a href="#cite_ref-ARSO420_183-0">^</a> <cite class="citation web">Plevnik, Aljaž; Polanec, Vesna (<time datetime="2011-11-18">18 noiembrie 2011</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://kazalci.arso.gov.si/?data=indicator&ind_id=420#comment">„Vlaganja v prometno infrastrukturo: Komentar”</a> (în Slovenian). Slovenian Environment Agency.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Vlaganja+v+prometno+infrastrukturo%3A+Komentar&rft.pub=Slovenian+Environment+Agency&rft.date=2011-11-18&rft.au=Plevnik%2C+Alja%C5%BE&rft.au=Polanec%2C+Vesna&rft_id=http%3A%2F%2Fkazalci.arso.gov.si%2F%3Fdata%3Dindicator%26ind_id%3D420%23comment&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-184"><a href="#cite_ref-184">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.drugitir.si/">„Za razvoj Slovenije | Drugi tir”</a>. www.drugitir.si. Accesat în <time datetime="2019-02-24">24 februarie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.drugitir.si&rft.atitle=Za+razvoj+Slovenije+%7C+Drugi+tir&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.drugitir.si%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-UNIMB2011-04-185">^ <a href="#cite_ref-UNIMB2011-04_185-0">a</a> <a href="#cite_ref-UNIMB2011-04_185-1">b</a> <cite class="citation book">„Executive Summary”. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.losamedchem.eu/web/attachments/article/20/SWOT%20KOPER%20+%20UM.pdf">Analysis of the infrastructure network in Slovenia and report on SWOT analysis</a> (PDF). Faculty of Chemistry and Chemical Engineering, University of Maribor. Port of Koper. aprilie 2011. Accesat în <time datetime="2012-02-08">8 februarie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Executive+Summary&rft.btitle=Analysis+of+the+infrastructure+network+in+Slovenia+and+report+on+SWOT+analysis&rft.pub=Faculty+of+Chemistry+and+Chemical+Engineering%2C+University+of+Maribor.+Port+of+Koper&rft.date=2011-04&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.losamedchem.eu%2Fweb%2Fattachments%2Farticle%2F20%2FSWOT%2520KOPER%2520%2B%2520UM.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-ARS416-186">^ <a href="#cite_ref-ARS416_186-0">a</a> <a href="#cite_ref-ARS416_186-1">b</a> <a href="#cite_ref-ARS416_186-2">c</a> <cite class="citation web">Plevnik, Aljaž; Polanec, Vesna (<time datetime="2011-11-18">18 noiembrie 2011</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://kazalci.arso.gov.si/?data=indicator&ind_id=416#comment">„Obseg in sestava blagovnega prevoza in prometa: Komentar”</a>. Slovenian Environment Agency.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Obseg+in+sestava+blagovnega+prevoza+in+prometa%3A+Komentar&rft.pub=Slovenian+Environment+Agency&rft.date=2011-11-18&rft.au=Plevnik%2C+Alja%C5%BE&rft.au=Polanec%2C+Vesna&rft_id=http%3A%2F%2Fkazalci.arso.gov.si%2F%3Fdata%3Dindicator%26ind_id%3D416%23comment&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-oDPN2010-03-187"><a href="#cite_ref-oDPN2010-03_187-0">^</a> <cite class="citation book">Luz, D. D. (martie 2010). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120708094000/http://arhiv.mm.gov.si/mop/javno/zeleznisko_vozlisce_ljubljana/1_tekstualni_del/12_uredba/oDPN_Zeleznica_100323.pdf">Državni prostorski načrt za Ljubljansko železniško vozlišče</a> (PDF) (în Slovenian). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://arhiv.mm.gov.si/mop/javno/zeleznisko_vozlisce_ljubljana/1_tekstualni_del/12_uredba/oDPN_Zeleznica_100323.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2012-07-08">8 iulie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Dr%C5%BEavni+prostorski+na%C4%8Drt+za+Ljubljansko+%C5%BEelezni%C5%A1ko+vozli%C5%A1%C4%8De&rft.date=2010-03&rft.au=Luz%2C+D.+D.&rft_id=http%3A%2F%2Farhiv.mm.gov.si%2Fmop%2Fjavno%2Fzeleznisko_vozlisce_ljubljana%2F1_tekstualni_del%2F12_uredba%2FoDPN_Zeleznica_100323.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-188"><a href="#cite_ref-188">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.greenmed.eu/news-1160.html">„Koper Port Hits Record High in Container Traffic”</a>. Green Med Journal. <time datetime="2011-11-21">21 noiembrie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Green+Med+Journal&rft.atitle=Koper+Port+Hits+Record+High+in+Container+Traffic&rft.date=2011-11-21&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.greenmed.eu%2Fnews-1160.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-189"><a href="#cite_ref-189">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120518173144/http://www.porttechnology.org/news/konecranes_to_delivery_three_further_rtgs_to_luka_koper/">„Konecranes to deliver three further RTGs to Luka Koper”</a>. Port Technology International. <time datetime="2012-01-23">23 ianuarie 2012</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.porttechnology.org/news/konecranes_to_delivery_three_further_rtgs_to_luka_koper/">original</a> la <time datetime="2012-05-18">18 mai 2012</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Port+Technology+International&rft.atitle=Konecranes+to+deliver+three+further+RTGs+to+Luka+Koper&rft.date=2012-01-23&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.porttechnology.org%2Fnews%2Fkonecranes_to_delivery_three_further_rtgs_to_luka_koper%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-ECONSHIP2011-190">^ <a href="#cite_ref-ECONSHIP2011_190-0">a</a> <a href="#cite_ref-ECONSHIP2011_190-1">b</a> <cite class="citation conference">Twrdy, Elen; Trupac, Igor. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.stt.aegean.gr/econship2011/index.php?option=com_docman&task=doc_view&gid=100&tmpl=component&format=raw&Itemid=20">„Container Boom in the Port of Koper”</a>. European Conference on Shipping & Ports 2011: Proceedings. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-960-93329-5-8" title="Special:Referințe în cărți/978-960-93329-5-8">978-960-93329-5-8</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=conference&rft.atitle=Container+Boom+in+the+Port+of+Koper&rft.btitle=European+Conference+on+Shipping+%26+Ports+2011%3A+Proceedings&rft.isbn=978-960-93329-5-8&rft.au=Twrdy%2C+Elen&rft.au=Trupac%2C+Igor&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.stt.aegean.gr%2Feconship2011%2Findex.php%3Foption%3Dcom_docman%26task%3Ddoc_view%26gid%3D100%26tmpl%3Dcomponent%26format%3Draw%26Itemid%3D20&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537">[<a href="/wiki/Wikipedia:Leg%C4%83turi_externe" title="Wikipedia:Legături externe">nefuncțională</a>] </li> <li id="cite_note-AH2008-16-3GA-191"><a href="#cite_ref-AH2008-16-3GA_191-0">^</a> <cite class="citation journal">Gosar, Anton (<time datetime="2008">2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131025125302/http://www.dlib.si/stream/URN%3ANBN%3ASI%3ADOC-JKJ7TQMG/74880c59-56c7-48b6-9ed2-73ca85b11622/PDF">„Sodobne pol1t1čno-geografske značilnosti alpsko-jadranskega prostora brez meja”</a>. Acta Histriae (în slovenă, English, și Italian). 16 (3). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.dlib.si/stream/URN:NBN:SI:DOC-JKJ7TQMG/74880c59-56c7-48b6-9ed2-73ca85b11622/PDF">original</a> la <time datetime="2013-10-25">25 octombrie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Acta+Histriae&rft.atitle=Sodobne+pol1t1%C4%8Dno-geografske+zna%C4%8Dilnosti+alpsko-jadranskega+prostora+brez+meja&rft.volume=16&rft.issue=3&rft.date=2008&rft.aulast=Gosar&rft.aufirst=Anton&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.dlib.si%2Fstream%2FURN%3ANBN%3ASI%3ADOC-JKJ7TQMG%2F74880c59-56c7-48b6-9ed2-73ca85b11622%2FPDF&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-RR21-192">^ <a href="#cite_ref-RR21_192-0">a</a> <a href="#cite_ref-RR21_192-1">b</a> <cite class="citation journal"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20211227093005/https://www.stat.si/doc/statinf/22-SI-084-1101.pdf">„Transport”</a> (PDF). Statistične informacije [Rapid Reports] (21): 11. <time datetime="2011-11-04">4 noiembrie 2011</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.stat.si/doc/statinf/22-SI-084-1101.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2021-12-27">27 decembrie 2021</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Statisti%C4%8Dne+informacije+%5BRapid+Reports%5D&rft.atitle=Transport&rft.issue=21&rft.pages=11&rft.date=2011-11-04&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.stat.si%2Fdoc%2Fstatinf%2F22-SI-084-1101.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-ReNPRP-193"><a href="#cite_ref-ReNPRP_193-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120510062630/http://www.mzp.gov.si/fileadmin/mzp.gov.si/pageuploads/DPomorstvo_splosno/2010_Nacionalni_program_verzija_22.pdf">„Resolucija o nacionalnem programu razvoja pomorstva Republike Slovenije”</a> (PDF) (în Slovenian). Ministry of Transport, Republic of Slovenia. <time datetime="2010-11-03">3 noiembrie 2010</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mzp.gov.si/fileadmin/mzp.gov.si/pageuploads/DPomorstvo_splosno/2010_Nacionalni_program_verzija_22.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2012-05-10">10 mai 2012</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Resolucija+o+nacionalnem+programu+razvoja+pomorstva+Republike+Slovenije&rft.pub=Ministry+of+Transport%2C+Republic+of+Slovenia&rft.date=2010-11-03&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.mzp.gov.si%2Ffileadmin%2Fmzp.gov.si%2Fpageuploads%2FDPomorstvo_splosno%2F2010_Nacionalni_program_verzija_22.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-194"><a href="#cite_ref-194">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rtvslo.si/gospodarstvo/edini-slovenski-ladjar-praznuje/24584">„Edini slovenski ladjar praznuje”</a>. MMC RTV Slovenija. <time datetime="2004-10-22">22 octombrie 2004</time>. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/1581-372X">1581-372X</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=MMC+RTV+Slovenija&rft.atitle=Edini+slovenski+ladjar+praznuje&rft.date=2004-10-22&rft.issn=1581-372X&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.rtvslo.si%2Fgospodarstvo%2Fedini-slovenski-ladjar-praznuje%2F24584&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-RR26-195">^ <a href="#cite_ref-RR26_195-0">a</a> <a href="#cite_ref-RR26_195-1">b</a> <a href="#cite_ref-RR26_195-2">c</a> <a href="#cite_ref-RR26_195-3">d</a> <a href="#cite_ref-RR26_195-4">e</a> <cite class="citation journal"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20211227094007/https://www.stat.si/doc/statinf/22-SI-284-1001.pdf">„Transport”</a> (PDF). Statistične informacije [Rapid Report] (26). <time datetime="2010-11-22">22 noiembrie 2010</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.stat.si/doc/statinf/22-SI-284-1001.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2021-12-27">27 decembrie 2021</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Statisti%C4%8Dne+informacije+%5BRapid+Report%5D&rft.atitle=Transport&rft.issue=26&rft.date=2010-11-22&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.stat.si%2Fdoc%2Fstatinf%2F22-SI-284-1001.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-196"><a href="#cite_ref-196">^</a> <cite class="citation book"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.lju-airport.si/pripone/1085/informator_junij11_koncna.pdf">Information Booklet</a> (PDF). Aerodrom Ljubljana. <time datetime="2011">2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Information+Booklet&rft.pub=Aerodrom+Ljubljana&rft.date=2011&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.lju-airport.si%2Fpripone%2F1085%2Finformator_junij11_koncna.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-197"><a href="#cite_ref-197">^</a> <cite class="citation news">Konda, Jože (<time datetime="2006">2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120510062628/http://www.mo.gov.si/fileadmin/mo.gov.si/pageuploads/revija_sv/2006/sv06_08.pdf">„Cerklje Airport on its way to future growth”</a> (PDF). Slovenska vojska. XIV (8). p. 29. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/1580-1993">1580-1993</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mo.gov.si/fileadmin/mo.gov.si/pageuploads/revija_sv/2006/sv06_08.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2012-05-10">10 mai 2012</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Slovenska+vojska&rft.atitle=Cerklje+Airport+on+its+way+to+future+growth&rft.volume=XIV&rft.issue=8&rft.pages=29&rft.date=2006&rft.issn=1580-1993&rft.aulast=Konda&rft.aufirst=Jo%C5%BEe&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.mo.gov.si%2Ffileadmin%2Fmo.gov.si%2Fpageuploads%2Frevija_sv%2F2006%2Fsv06_08.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-198"><a href="#cite_ref-198">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130826070232/http://www.stat.si/letopis/2010/30_10/30-09-10.htm">„30.9 Gostota naseljenosti 1.7 – Population Density, 1 July”</a>. Stat.si. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.stat.si/letopis/2010/30_10/30-09-10.htm">original</a> la <time datetime="2013-08-26">26 august 2013</time>. Accesat în <time datetime="2012-11-25">25 noiembrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=30.9+Gostota+naseljenosti+1.7+%E2%80%93+Population+Density%2C+1+July&rft.pub=Stat.si&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.stat.si%2Fletopis%2F2010%2F30_10%2F30-09-10.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-199"><a href="#cite_ref-199">^</a> <cite class="citation news">Zupanič, Milena (<time datetime="2011-06-20">20 iunie 2011</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.delo.si/zgodbe/delo2020/demografski-preobrat-tiha-revolucija-med-nami.html">„Demografski preobrat: tiha revolucija med nami”</a>. Delo.si (în slovenă). Delo, d. d. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/1854-6544">1854-6544</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Delo.si&rft.atitle=Demografski+preobrat%3A+tiha+revolucija+med+nami&rft.date=2011-06-20&rft.issn=1854-6544&rft.aulast=Zupani%C4%8D&rft.aufirst=Milena&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.delo.si%2Fzgodbe%2Fdelo2020%2Fdemografski-preobrat-tiha-revolucija-med-nami.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Hoff2011-200">^ <a href="#cite_ref-Hoff2011_200-0">a</a> <a href="#cite_ref-Hoff2011_200-1">b</a> <cite class="citation book">Hlebec, Valentina; Šircelj, Milivoja (septembrie 2011). „Population Ageing in Slovenia and Social Support Networks of Older People”. În Hoff, Andreas. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=vmAQ_cwR14oC&pg=PA118">Population Ageing in Central and Eastern Europe: Societal and Policy Implications</a>. Ashgate Publishing, Ltd. pp. 118–119. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7546-7828-1" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7546-7828-1">978-0-7546-7828-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Population+Ageing+in+Slovenia+and+Social+Support+Networks+of+Older+People&rft.btitle=Population+Ageing+in+Central+and+Eastern+Europe%3A+Societal+and+Policy+Implications&rft.pages=118-119&rft.pub=Ashgate+Publishing%2C+Ltd.&rft.date=2011-09&rft.isbn=978-0-7546-7828-1&rft.aulast=Hlebec&rft.aufirst=Valentina&rft.au=%C5%A0ircelj%2C+Milivoja&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DvmAQ_cwR14oC%26pg%3DPA118&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-201"><a href="#cite_ref-201">^</a> <cite class="citation book">„Strong Growth but an Ageing Workforce”. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=OgBaG-NB9hMC&pg=PA34">Slovenia</a>. OECD Publishing. iulie 2009. p. 34. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-92-64-06894-0" title="Special:Referințe în cărți/978-92-64-06894-0">978-92-64-06894-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Strong+Growth+but+an+Ageing+Workforce&rft.btitle=Slovenia&rft.pages=34&rft.pub=OECD+Publishing&rft.date=2009-07&rft.isbn=978-92-64-06894-0&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DOgBaG-NB9hMC%26pg%3DPA34&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-202"><a href="#cite_ref-202">^</a> . <a rel="nofollow" class="external free" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/si.html">https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/si.html</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200424112304/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/si.html">Arhivat</a> în <time datetime="2020-04-24">24 aprilie 2020</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. </li> <li id="cite_note-203"><a href="#cite_ref-203">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20211229090746/https://www.stat.si/StatWeb/en/News/Index/6768">„Births, Slovenia, 2016”</a>. Stat.si. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.stat.si/StatWeb/en/News/Index/6768">original</a> la <time datetime="2021-12-29">29 decembrie 2021</time>. Accesat în <time datetime="2017-08-03">3 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Stat.si&rft.atitle=Births%2C+Slovenia%2C+2016&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.stat.si%2FStatWeb%2Fen%2FNews%2FIndex%2F6768&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-204"><a href="#cite_ref-204">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140528191952/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2102.html">„The World Factbook — Central Intelligence Agency”</a>. Cia.gov. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2102.html">original</a> la <time datetime="2014-05-28">28 mai 2014</time>. Accesat în <time datetime="2017-08-03">3 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Cia.gov&rft.atitle=The+World+Factbook+%E2%80%94+Central+Intelligence+Agency&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Flibrary%2Fpublications%2Fthe-world-factbook%2Ffields%2F2102.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-stat2009suicide-205"><a href="#cite_ref-stat2009suicide_205-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20101113165716/http://www.stat.si/eng/novica_prikazi.aspx?id=3380">„World Suicide Prevention Day 2010”</a>. Statistical Office of the Republic of Slovenia. <time datetime="2010-09-08">8 septembrie 2010</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.stat.si/eng/novica_prikazi.aspx?id=3380">original</a> la <time datetime="2010-11-13">13 noiembrie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=World+Suicide+Prevention+Day+2010&rft.pub=Statistical+Office+of+the+Republic+of+Slovenia&rft.date=2010-09-08&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.stat.si%2Feng%2Fnovica_prikazi.aspx%3Fid%3D3380&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-206"><a href="#cite_ref-206">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.stat.si/eng/novica_prikazi.aspx?id=4162">„World Suicide Prevention Day 2011”</a>. Statistical Office of the Republic of Slovenia. <time datetime="2011-09-08">8 septembrie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=World+Suicide+Prevention+Day+2011&rft.pub=Statistical+Office+of+the+Republic+of+Slovenia&rft.date=2011-09-08&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.stat.si%2Feng%2Fnovica_prikazi.aspx%3Fid%3D4162&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-207"><a href="#cite_ref-207">^</a> <cite class="citation journal">Bole, David (<time datetime="2008">2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/?id=q2vXdJRZhzoC&pg=PA143&lpg=PA143&dq=slovenija+stopnja+urbanizacije#v=onepage&q&f=false">„Ekonomska preobrazba slovenskih mest”</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-961-254-090-6" title="Special:Referințe în cărți/978-961-254-090-6">978-961-254-090-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Ekonomska+preobrazba+slovenskih+mest&rft.date=2008&rft.isbn=978-961-254-090-6&rft.aulast=Bole&rft.aufirst=David&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2F%3Fid%3Dq2vXdJRZhzoC%26pg%3DPA143%26lpg%3DPA143%26dq%3Dslovenija%2Bstopnja%2Burbanizacije%23v%3Donepage%26q%26f%3Dfalse&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-208"><a href="#cite_ref-208">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150228181158/http://www.stat.si/tema_splosno_upravno_podezelje_predstavitev.asp">„Projekt statistike razvoja podeželja”</a>. Statistical Office RS. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.stat.si/tema_splosno_upravno_podezelje_predstavitev.asp">original</a> la <time datetime="2015-02-28">28 februarie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2013-09-20">20 septembrie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Statistical+Office+RS&rft.atitle=Projekt+statistike+razvoja+pode%C5%BEelja&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.stat.si%2Ftema_splosno_upravno_podezelje_predstavitev.asp&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-GV52-2-209"><a href="#cite_ref-GV52-2_209-0">^</a> <cite class="citation news">Zavodnik Lamovšek, Alma; Drobne, Samo; Žaucer, Tadej (<time datetime="2008">2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.geodetski-vestnik.com/52/2/gv52-2_290-312.pdf">„Small and Medium-Size Towns as the Basis of Polycentric Urban Development”</a> (PDF). Geodetski vestnik. 52 (2). Association of Surveyors of Slovenia. p. 303. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/0351-0271">0351-0271</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Geodetski+vestnik&rft.atitle=Small+and+Medium-Size+Towns+as+the+Basis+of+Polycentric+Urban+Development&rft.volume=52&rft.issue=2&rft.pages=303&rft.date=2008&rft.issn=0351-0271&rft.au=Zavodnik+Lamov%C5%A1ek%2C+Alma&rft.au=Drobne%2C+Samo&rft.au=%C5%BDaucer%2C+Tadej&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.geodetski-vestnik.com%2F52%2F2%2Fgv52-2_290-312.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-210"><a href="#cite_ref-210">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110511203359/http://www.stat.si/eng/KrajevnaImena/pregledi_naselja_najvecja_prebivalci.asp">„:: Statistical Office of the Republic of Slovenia – How frequent are the same names of settlements and streets? ::”</a>. Stat.si. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.stat.si/eng/KrajevnaImena/pregledi_naselja_najvecja_prebivalci.asp">original</a> la <time datetime="2011-05-11">11 mai 2011</time>. Accesat în <time datetime="2012-06-02">2 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%3A%3A+Statistical+Office+of+the+Republic+of+Slovenia+%E2%80%93+How+frequent+are+the+same+names+of+settlements+and+streets%3F+%3A%3A&rft.pub=Stat.si&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.stat.si%2Feng%2FKrajevnaImena%2Fpregledi_naselja_najvecja_prebivalci.asp&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-siol.net-211"><a href="#cite_ref-siol.net_211-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120516055023/http://www.siol.net/kultura/novice/2009/02/slovenscina_materni_jezik_za_88_odstotkov_drzavljanov.aspx">„Slovenščina materni jezik za 88 odstotkov državljanov”</a>. <a href="/w/index.php?title=Siol&action=edit&redlink=1" class="new" title="Siol — pagină inexistentă">Siol</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7525330" class="extiw" title="d:Q7525330">d</a>). <time datetime="2009-02-19">19 februarie 2009</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.siol.net/kultura/novice/2009/02/slovenscina_materni_jezik_za_88_odstotkov_drzavljanov.aspx">original</a> la <time datetime="2012-05-16">16 mai 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-06-02">2 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Sloven%C5%A1%C4%8Dina+materni+jezik+za+88+odstotkov+dr%C5%BEavljanov&rft.pub=%3ASiol%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Siol+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.date=2009-02-19&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.siol.net%2Fkultura%2Fnovice%2F2009%2F02%2Fslovenscina_materni_jezik_za_88_odstotkov_drzavljanov.aspx&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-stat.si-212">^ <a href="#cite_ref-stat.si_212-0">a</a> <a href="#cite_ref-stat.si_212-1">b</a> <a href="#cite_ref-stat.si_212-2">c</a> <a href="#cite_ref-stat.si_212-3">d</a> <a href="#cite_ref-stat.si_212-4">e</a> <cite class="citation book">Šircelj, Milivoja (<time datetime="2003">2003</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200213063506/https://www.stat.si/popis2002/gradivo/2-169.pdf">Verska, jezikovna in narodna sestava prebivalstva Slovenije: Popisi 1921–2002</a> (PDF) (în Slovenian). Statistični urad Republike Slovenije. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/961-239-024-X" title="Special:Referințe în cărți/961-239-024-X">961-239-024-X</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.stat.si/popis2002/gradivo/2-169.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2020-02-13">13 februarie 2020</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Verska%2C+jezikovna+in+narodna+sestava+prebivalstva+Slovenije%3A+Popisi+1921%E2%80%932002&rft.pub=Statisti%C4%8Dni+urad+Republike+Slovenije&rft.date=2003&rft.isbn=961-239-024-X&rft.aulast=%C5%A0ircelj&rft.aufirst=Milivoja&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.stat.si%2Fpopis2002%2Fgradivo%2F2-169.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Dular-213"><a href="#cite_ref-Dular_213-0">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.sta.si/en/vest.php?s=a&id=1482640">„Linguist Says Slovenian Language Not Endangered”</a>. Slovenian Press Agency. <time datetime="2010-02-21">21 februarie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Linguist+Says+Slovenian+Language+Not+Endangered&rft.date=2010-02-21&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.sta.si%2Fen%2Fvest.php%3Fs%3Da%26id%3D1482640&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-MLD_2009-214"><a href="#cite_ref-MLD_2009_214-0">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20101113170344/http://www.stat.si/eng/novica_prikazi.aspx?id=2177">„International Mother Language Day”</a>. Statistical Office of the Republic of Slovenia. <time datetime="2009-02-19">19 februarie 2009</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.stat.si/eng/novica_prikazi.aspx?id=2177">original</a> la <time datetime="2010-11-13">13 noiembrie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2011-02-03">3 februarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=International+Mother+Language+Day&rft.date=2009-02-19&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.stat.si%2Feng%2Fnovica_prikazi.aspx%3Fid%3D2177&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-215"><a href="#cite_ref-215">^</a> McDonald, Gordon C. 1979. Iugoslavia: un studiu de țară . Washington, DC: Universitatea Americană, p. 93 </li> <li id="cite_note-216"><a href="#cite_ref-216">^</a> Greenberg, Marc L. 2009. "Slovene". În Keith Brown și Sarah Ogilvie (eds.), Enciclopedia concisă a limbilor lumii, pp. 981-984. Oxford: Elsevier, p. 981. </li> <li id="cite_note-217"><a href="#cite_ref-217">^</a> Brown, EK și Anne Anderson. 2006. Enciclopedia de limbă și lingvistică: Sca-Spe . Oxford: Elsevier, p. 424 </li> <li id="cite_note-218"><a href="#cite_ref-218">^</a> Sussex, Roland și Paul V. Cubberley. 2006. Limbile slave . Cambridge: Cambridge University Press, p. 502. </li> <li id="cite_note-219"><a href="#cite_ref-219">^</a> Sławski, Franciszek. 1962. Zarys dialektologii południowosłowiańskiej. Varșovia: PAN. </li> <li id="cite_note-220"><a href="#cite_ref-220">^</a> Priestly, Tom MS 1993. "Pe" Drift "în sistemele indo-europene de gen." Journal of Indo-European Studies 11: 339-363. </li> <li id="cite_note-221"><a href="#cite_ref-221">^</a> <cite class="citation journal">Klopčič, Vera (<time datetime="2007">2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www2.arnes.si/~ljinv16/RIG/RIG%2052/rig%2052%20celota%20E%20TISK.pdf">„Legal Protection of Roma in Slovenia”</a> (PDF). Treatises and Documents: Journal of Ethnic Studies. Institute for Ethnic Studies (52): 234–255. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/1854-5181">1854-5181</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Treatises+and+Documents%3A+Journal+of+Ethnic+Studies&rft.atitle=Legal+Protection+of+Roma+in+Slovenia&rft.issue=52&rft.pages=234-255&rft.date=2007&rft.issn=1854-5181&rft.aulast=Klop%C4%8Di%C4%8D&rft.aufirst=Vera&rft_id=http%3A%2F%2Fwww2.arnes.si%2F~ljinv16%2FRIG%2FRIG%252052%2Frig%252052%2520celota%2520E%2520TISK.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-222"><a href="#cite_ref-222">^</a> <cite class="citation book">Klopčič, Vera; Miroslav Polzer (<time datetime="2003">2003</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110221195508/http://www.inv.si/DocDir/Publikacije-PDF/2003/evropa,%20slovenija%20in%20romi_optimized.pdf">Evropa, Slovenija in Romi</a> (PDF) (în Slovenian). Institute for Ethnic Studies. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/961-6159-23-2" title="Special:Referințe în cărți/961-6159-23-2">961-6159-23-2</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.inv.si/DocDir/Publikacije-PDF/2003/evropa,%20slovenija%20in%20romi_optimized.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2011-02-21">21 februarie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2011-02-03">3 februarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Evropa%2C+Slovenija+in+Romi&rft.pub=Institute+for+Ethnic+Studies&rft.date=2003&rft.isbn=961-6159-23-2&rft.aulast=Klop%C4%8Di%C4%8D&rft.aufirst=Vera&rft.au=Miroslav+Polzer&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.inv.si%2FDocDir%2FPublikacije-PDF%2F2003%2Fevropa%2C%2520slovenija%2520in%2520romi_optimized.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-norwaysi-223"><a href="#cite_ref-norwaysi_223-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.norway.si/ARKIV/heritage/granish/">„Granish – a Minority Language Spoken in Slovenia”</a>. Norway.si. Accesat în <time datetime="2012-06-02">2 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Granish+%E2%80%93+a+Minority+Language+Spoken+in+Slovenia&rft.pub=Norway.si&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.norway.si%2FARKIV%2Fheritage%2Fgranish%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537">[<a href="/wiki/Wikipedia:Leg%C4%83turi_externe" title="Wikipedia:Legături externe">nefuncțională</a>] </li> <li id="cite_note-224"><a href="#cite_ref-224">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/3-24092009-AP/EN/3-24092009-AP-EN.PDF">European Day of Languages</a> Eroare în formatul webarchive: Verificați valoarea pentru <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|url=</code>. Gol., Eurostat Newsrelease, 24 September 2009 </li> <li id="cite_note-EurobarLang-225">^ <a href="#cite_ref-EurobarLang_225-0">a</a> <a href="#cite_ref-EurobarLang_225-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_386_en.pdf">„Special Eurobarometer 386 Europeans and Their Languages”</a> (PDF). iunie 2012. Accesat în <time datetime="2013-10-18">18 octombrie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Special+Eurobarometer+386+Europeans+and+Their+Languages&rft.date=2012-06&rft_id=http%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Fpublic_opinion%2Farchives%2Febs%2Febs_386_en.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-226"><a href="#cite_ref-226">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_243_en.pdf">„Eurobarometer pool (2006), page 152”</a> (PDF). Accesat în <time datetime="2012-06-02">2 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Eurobarometer+pool+%282006%29%2C+page+152&rft_id=http%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Fpublic_opinion%2Farchives%2Febs%2Febs_243_en.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-SURS-227">^ <a href="#cite_ref-SURS_227-0">a</a> <a href="#cite_ref-SURS_227-1">b</a> <a href="#cite_ref-SURS_227-2">c</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170613133216/http://pxweb.stat.si/pxweb/Dialog/statfile1.asp">„SI-Stat Data Portal”</a>. SURS. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://pxweb.stat.si/pxweb/dialog/statfile1.asp">original</a> la <time datetime="2017-06-13">13 iunie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2017-06-19">19 iunie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=SI-Stat+Data+Portal&rft.pub=SURS&rft_id=http%3A%2F%2Fpxweb.stat.si%2Fpxweb%2Fdialog%2Fstatfile1.asp&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-2002census-228"><a href="#cite_ref-2002census_228-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.stat.si/popis2002/en/rezultati/rezultati_red.asp?ter=SLO&st=7">„Census 2002: 7. Population by ethnic affiliation, Slovenia, Census 1953, 1961, 1971, 1981, 1991 and 2002”</a> (în engleză). Biroul de Statistică al Republicii Slovenia. Accesat în <time datetime="2011-02-02">2 februarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Census+2002%3A+7.+Population+by+ethnic+affiliation%2C+Slovenia%2C+Census+1953%2C+1961%2C+1971%2C+1981%2C+1991+and+2002&rft.pub=Biroul+de+Statistic%C4%83+al+Republicii+Slovenia&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.stat.si%2Fpopis2002%2Fen%2Frezultati%2Frezultati_red.asp%3Fter%3DSLO%26st%3D7&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Medvesek-229"><a href="#cite_ref-Medvesek_229-0">^</a> <cite class="citation news">Medvešek, Mojca (<time datetime="2007">2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www2.arnes.si/~ljinv16/RIG/RIG%2053_54/rig%2053%20medvesek.pdf">„Kdo so priseljenci z območja nekdanje Jugoslavije”</a> (PDF). Razprave in gradivo (în slovenă) (53–54). Institute for Ethnic Studies. p. 34.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Razprave+in+gradivo&rft.atitle=Kdo+so+priseljenci+z+obmo%C4%8Dja+nekdanje+Jugoslavije&rft.issue=53%E2%80%9354&rft.pages=34&rft.date=2007&rft.aulast=Medve%C5%A1ek&rft.aufirst=Mojca&rft_id=http%3A%2F%2Fwww2.arnes.si%2F~ljinv16%2FRIG%2FRIG%252053_54%2Frig%252053%2520medvesek.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Repolusk-230"><a href="#cite_ref-Repolusk_230-0">^</a> <cite class="citation news">Repolusk, Peter (<time datetime="2006">2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120306014855/http://www.ff.uni-lj.si/oddelki/geo/publikacije/dela/files/dela_25/07%20repolust.pdf">„Narodnostno neopredeljeno prebivalstvo ob popisih 1991 in 2002 v Sloveniji”</a> (PDF). Dela (în slovenă și English). 25. Anton Melik Geographical Institute. pp. 87–96. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ff.uni-lj.si/oddelki/geo/publikacije/dela/files/dela_25/07%20repolust.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2012-03-06">6 martie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Dela&rft.atitle=Narodnostno+neopredeljeno+prebivalstvo+ob+popisih+1991+in+2002+v+Sloveniji&rft.volume=25&rft.pages=87-96&rft.date=2006&rft.aulast=Repolusk&rft.aufirst=Peter&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ff.uni-lj.si%2Foddelki%2Fgeo%2Fpublikacije%2Fdela%2Ffiles%2Fdela_25%2F07%2520repolust.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-MDL2010-231"><a href="#cite_ref-MDL2010_231-0">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20181225163236/https://www.stat.si/eng/novica_prikazi.aspx?id=2957%20">„International Mother Language Day 2010”</a>. Statistical Office of the Republic of Slovenia. <time datetime="2010-02-19">19 februarie 2010</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.stat.si/eng/novica_prikazi.aspx?id=2957">original</a> la <time datetime="2018-12-25">25 decembrie 2018</time>. Accesat în <time datetime="2011-01-29">29 ianuarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=International+Mother+Language+Day+2010&rft.date=2010-02-19&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.stat.si%2Feng%2Fnovica_prikazi.aspx%3Fid%3D2957&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Constitution-232"><a href="#cite_ref-Constitution_232-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20101223221038/http://www.dz-rs.si/index.php?id=351&docid=25&showdoc=1">„Constitution of the Republic of Slovenia”</a>. National Assembly of the Republic of Slovenia. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.dz-rs.si/index.php?id=351&docid=25&showdoc=1">original</a> la <time datetime="2010-12-23">23 decembrie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2011-01-26">26 ianuarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Constitution+of+the+Republic+of+Slovenia&rft.pub=National+Assembly+of+the+Republic+of+Slovenia&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.dz-rs.si%2Findex.php%3Fid%3D351%26docid%3D25%26showdoc%3D1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-233"><a href="#cite_ref-233">^</a> <cite class="citation book">Šabec, Ksenija (<time datetime="2009">2009</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110511125306/http://www.eliamep.gr/en/wp-content/uploads/2009/04/slovenija_slov.pdf">Poročilo: Italijanska narodna skupnost v Slovenski Istri</a> (PDF) (în Slovenian). Center for Cultural and Religious Studies, University of Ljubljana. p. 7. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.eliamep.gr/en/wp-content/uploads/2009/04/slovenija_slov.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2011-05-11">11 mai 2011</time>. Accesat în <time datetime="2011-02-01">1 februarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Poro%C4%8Dilo%3A+Italijanska+narodna+skupnost+v+Slovenski+Istri&rft.pages=7&rft.pub=Center+for+Cultural+and+Religious+Studies%2C+University+of+Ljubljana&rft.date=2009&rft.aulast=%C5%A0abec&rft.aufirst=Ksenija&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.eliamep.gr%2Fen%2Fwp-content%2Fuploads%2F2009%2F04%2Fslovenija_slov.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-234"><a href="#cite_ref-234">^</a> <cite class="citation book">Gajšek, Nina (<time datetime="2004">2004</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://dk.fdv.uni-lj.si/dela/Gajsek-Nina.PDF">Pravice romske skupnosti v Republiki Sloveniji</a> (PDF) (în Slovenian). Faculty of Social Science, University of Ljubljana.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Pravice+romske+skupnosti+v+Republiki+Sloveniji&rft.pub=Faculty+of+Social+Science%2C+University+of+Ljubljana&rft.date=2004&rft.aulast=Gaj%C5%A1ek&rft.aufirst=Nina&rft_id=http%3A%2F%2Fdk.fdv.uni-lj.si%2Fdela%2FGajsek-Nina.PDF&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-235"><a href="#cite_ref-235">^</a> <cite class="citation news">Zupančič, Jernej (<time datetime="2007">2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120306014932/http://www.ff.uni-lj.si/oddelki/geo/publikacije/dela/files/Dela_27/12_zupancic.pdf">„Romska naselja kot poseben del naselbinskega sistema v Sloveniji”</a> (PDF). Dela (în slovenă și English). 27. Institute of Geography. pp. 215–246. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ff.uni-lj.si/oddelki/geo/publikacije/dela/files/Dela_27/12_zupancic.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2012-03-06">6 martie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Dela&rft.atitle=Romska+naselja+kot+poseben+del+naselbinskega+sistema+v+Sloveniji&rft.volume=27&rft.pages=215-246&rft.date=2007&rft.aulast=Zupan%C4%8Di%C4%8D&rft.aufirst=Jernej&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ff.uni-lj.si%2Foddelki%2Fgeo%2Fpublikacije%2Fdela%2Ffiles%2FDela_27%2F12_zupancic.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-autogenerated1-236">^ <a href="#cite_ref-autogenerated1_236-0">a</a> <a href="#cite_ref-autogenerated1_236-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120706062136/http://www.stat.si/novica_prikazi.aspx?id=1823">„Statistični urad RS – Selitveno gibanje, Slovenija, 2007”</a>. Stat.si. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.stat.si/novica_prikazi.aspx?id=1823">original</a> la <time datetime="2012-07-06">6 iulie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-06-02">2 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Statisti%C4%8Dni+urad+RS+%E2%80%93+Selitveno+gibanje%2C+Slovenija%2C+2007&rft.pub=Stat.si&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.stat.si%2Fnovica_prikazi.aspx%3Fid%3D1823&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-237"><a href="#cite_ref-237">^</a> <a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://arquivo.pt/wayback/20160515211029/http://www.stat.si/pxweb/Database/Dem_soc/05_prebivalstvo/20_selitve/01_05563_meddrzavne_selitve/01_05563_meddrzavne_selitve.asp">[1]</a> </li> <li id="cite_note-238"><a href="#cite_ref-238">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.everyculture.com/multi/Pa-Sp/Slovenian-Americans.html">„Slovenian Americans – History, Modern era, The first slovenians in america, Settlement”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Slovenian+Americans+%E2%80%93+History%2C+Modern+era%2C+The+first+slovenians+in+america%2C+Settlement&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.everyculture.com%2Fmulti%2FPa-Sp%2FSlovenian-Americans.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Crnic-239"><a href="#cite_ref-Crnic_239-0">^</a> <cite class="citation journal">Črnič, Aleš; Komel, Mirt; Smrke, Marjan; Šabec, Ksenija; Vovk, Tina (<time datetime="2013">2013</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.dlib.si/details/URN:NBN:SI:DOC-VNL24FNV/?">„Religious Pluralisation in Slovenia”</a>. Teorija in praksa. University of Ljubljana, Faculty of Sociology, Political Sciences and Journalism. 50 (1): 205–232, 264. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/0040-3598">0040-3598</a>. <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><a href="/w/index.php?title=COBISS_(identifier)&action=edit&redlink=1" class="new" title="COBISS (identifier) — pagină inexistentă">COBISS</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.cobiss.si/scripts/cobiss?command=DISPLAY&base=cobib&rid=31869277&lani=EN&fmt=11">31869277</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Teorija+in+praksa&rft.atitle=Religious+Pluralisation+in+Slovenia&rft.volume=50&rft.issue=1&rft.pages=205-232%2C+264&rft.date=2013&rft.issn=0040-3598&rft.aulast=%C4%8Crni%C4%8D&rft.aufirst=Ale%C5%A1&rft.au=Komel%2C+Mirt&rft.au=Smrke%2C+Marjan&rft.au=%C5%A0abec%2C+Ksenija&rft.au=Vovk%2C+Tina&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.dlib.si%2Fdetails%2FURN%3ANBN%3ASI%3ADOC-VNL24FNV%2F%3F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988">  templatestyles stripmarker în <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|id=</code> la poziția 1 (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#invisible_char" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-240"><a href="#cite_ref-240">^</a> Sursa: Oficiul de Statistică al Republicii Slovenia, Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor, 2002. </li> <li id="cite_note-241"><a href="#cite_ref-241">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.lokalno.si/si/aktualno/ljudje/?id=26004">„Uskoška dediščina Bele krajine na RTVS|Ljudje|Lokalno aktualno”</a>. Lokalno.si. <time datetime="2012-01-06">6 ianuarie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-06-02">2 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Usko%C5%A1ka+dedi%C5%A1%C4%8Dina+Bele+krajine+na+RTVS%26%23124%3BLjudje%26%23124%3BLokalno+aktualno&rft.pub=Lokalno.si&rft.date=2012-01-06&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.lokalno.si%2Fsi%2Faktualno%2Fljudje%2F%3Fid%3D26004&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-242"><a href="#cite_ref-242">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120610182949/http://www.evang-cerkev.si/sl/page.asp?id_informacija=35&id_language=1&id_meta_type=10">„Predstavitev”</a>. Evang-cerkev.si. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.evang-cerkev.si/sl/page.asp?id_informacija=35&id_language=1&id_meta_type=10">original</a> la <time datetime="2012-06-10">10 iunie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-06-02">2 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Predstavitev&rft.pub=Evang-cerkev.si&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.evang-cerkev.si%2Fsl%2Fpage.asp%3Fid_informacija%3D35%26id_language%3D1%26id_meta_type%3D10&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-243"><a href="#cite_ref-243">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.jewishvirtuallibrary.org/jsource/vjw/slovenia.html">„The Virtual Jewish History Tour – Slovenia”</a>. Jewishvirtuallibrary.org. <time datetime="2003-03-04">4 martie 2003</time>. Accesat în <time datetime="2012-06-02">2 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Virtual+Jewish+History+Tour+%E2%80%93+Slovenia&rft.pub=Jewishvirtuallibrary.org&rft.date=2003-03-04&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.jewishvirtuallibrary.org%2Fjsource%2Fvjw%2Fslovenia.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-244"><a href="#cite_ref-244">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.islamska-skupnost.si/index.php?option=com_content&view=article&id=1&Itemid=2">„Islamska Skupnost v Republiki Sloveniji”</a>. Islamska-skupnost.si. Accesat în <time datetime="2012-06-02">2 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Islamska+Skupnost+v+Republiki+Sloveniji&rft.pub=Islamska-skupnost.si&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.islamska-skupnost.si%2Findex.php%3Foption%3Dcom_content%26view%3Darticle%26id%3D1%26Itemid%3D2&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-:0-245">^ <a href="#cite_ref-:0_245-0">a</a> <a href="#cite_ref-:0_245-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_341_en.pdf">„Special Eurobarometer, biotechnology, page 204”</a> (PDF). <time datetime="2010">2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Special+Eurobarometer%2C+biotechnology%2C+page+204&rft.date=2010&rft_id=http%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Fpublic_opinion%2Farchives%2Febs%2Febs_341_en.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-246"><a href="#cite_ref-246">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.oecd.org/dataoecd/42/8/39700724.pdf">„Table: Range of rank on the PISA 2006 science scale”</a> (PDF). PISA 2006. OECD. <time datetime="2007-12-04">4 decembrie 2007</time>. Accesat în <time datetime="2008-04-15">15 aprilie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=PISA+2006&rft.atitle=Table%3A+Range+of+rank+on+the+PISA+2006+science+scale&rft.date=2007-12-04&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.oecd.org%2Fdataoecd%2F42%2F8%2F39700724.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-247"><a href="#cite_ref-247">^</a> <cite class="citation web">OECD. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.oecdbetterlifeindex.org/countries/slovenia/">„Slovenia – OECD Better Life Index”</a>. Oecdbetterlifeindex.org. Accesat în <time datetime="2012-11-25">25 noiembrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Slovenia+%E2%80%93+OECD+Better+Life+Index&rft.pub=Oecdbetterlifeindex.org&rft.au=OECD&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.oecdbetterlifeindex.org%2Fcountries%2Fslovenia%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-ReferenceA-248">^ <a href="#cite_ref-ReferenceA_248-0">a</a> <a href="#cite_ref-ReferenceA_248-1">b</a> <a href="#cite_ref-ReferenceA_248-2">c</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.culture.si/en/Slovenia#Education">„About Slovenia – Culture of Slovenia”</a>. Culture.si. Accesat în <time datetime="2012-06-02">2 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=About+Slovenia+%E2%80%93+Culture+of+Slovenia&rft.pub=Culture.si&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.culture.si%2Fen%2FSlovenia%23Education&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-249"><a href="#cite_ref-249">^</a> <a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://www.mss.gov.si/si/solstvo/osnovnosolsko_izobrazevanje/osnovna_sola/">[2]</a> Eroare în formatul webarchive: Verificați valoarea pentru <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|url=</code>. Gol. </li> <li id="cite_note-250"><a href="#cite_ref-250">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120817221125/http://www.shanghairanking.com/ARWU-Statistics-2012.html#2">„Statistics (by Country) of Academic Ranking of World Universities | ARWU | First World University Ranking | Shanghai Ranking”</a>. ARWU. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.shanghairanking.com/ARWU-Statistics-2012.html#2">original</a> la <time datetime="2012-08-17">17 august 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-06-02">2 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Statistics+%28by+Country%29+of+Academic+Ranking+of+World+Universities+%26%23124%3B+ARWU+%26%23124%3B+First+World+University+Ranking+%26%23124%3B+Shanghai+Ranking&rft.pub=ARWU&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.shanghairanking.com%2FARWU-Statistics-2012.html%232&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-251"><a href="#cite_ref-251">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140328061623/http://www.uni-lj.si/en/news.aspx?id=7606">„University of Ljubljana once again on Shanghai and Webometrics ranking lists”</a>. Uni-lj.si. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.uni-lj.si/en/news.aspx?id=7606">original</a> la <time datetime="2014-03-28">28 martie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2014-04-04">4 aprilie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=University+of+Ljubljana+once+again+on+Shanghai+and+Webometrics+ranking+lists&rft.pub=Uni-lj.si&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.uni-lj.si%2Fen%2Fnews.aspx%3Fid%3D7606&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-252"><a href="#cite_ref-252">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.uni-mb.si/podrocje.aspx?id=0&langID=1060">„Univerza v Mariboru”</a>. Uni-mb.si. Accesat în <time datetime="2012-06-02">2 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Univerza+v+Mariboru&rft.pub=Uni-mb.si&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.uni-mb.si%2Fpodrocje.aspx%3Fid%3D0%26langID%3D1060&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-253"><a href="#cite_ref-253">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.upr.si/">„Univerza na Primorskem: SLO”</a>. Upr.si. Accesat în <time datetime="2012-06-02">2 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Univerza+na+Primorskem%3A+SLO&rft.pub=Upr.si&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.upr.si%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-254"><a href="#cite_ref-254">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120520194855/http://www.ung.si/si/">„Univerza v Novi Gorici”</a>. Ung.si. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ung.si/si/">original</a> la <time datetime="2012-05-20">20 mai 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-06-02">2 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Univerza+v+Novi+Gorici&rft.pub=Ung.si&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ung.si%2Fsi%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-255"><a href="#cite_ref-255">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110222025646/http://www.emuni.si/en/strani/29/EMUNI-University.html">„EMUNI University”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.emuni.si/en/strani/29/EMUNI-University.html">original</a> la <time datetime="2011-02-22">22 februarie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2011-02-13">13 februarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=EMUNI+University&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.emuni.si%2Fen%2Fstrani%2F29%2FEMUNI-University.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-256"><a href="#cite_ref-256">^</a> <cite class="citation web">Smrekar, Andrej. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131026195245/http://www.ng-slo.si/default.asp?id=29&prikaz=opis&p=1">„Slovenska moderna”</a> (în Slovenian). National Gallery of Slovenia. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ng-slo.si/default.asp?id=29&prikaz=opis&p=1">original</a> la <time datetime="2013-10-26">26 octombrie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Slovenska+moderna&rft.pub=National+Gallery+of+Slovenia&rft.aulast=Smrekar&rft.aufirst=Andrej&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ng-slo.si%2Fdefault.asp%3Fid%3D29%26prikaz%3Dopis%26p%3D1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-257"><a href="#cite_ref-257">^</a> <cite class="citation news">Naglič, Miha (<time datetime="2008-06-06">6 iunie 2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130208093450/http://www.gorenjskiglas.si/novice/gg_plus/index.php?action=clanek&id=22034">„Je človek še Sejalec”</a>. Gorenjski glas (în slovenă). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gorenjskiglas.si/novice/gg_plus/index.php?action=clanek&id=22034">original</a> la <time datetime="2013-02-08">8 februarie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Gorenjski+glas&rft.atitle=Je+%C4%8Dlovek+%C5%A1e+Sejalec&rft.date=2008-06-06&rft.aulast=Nagli%C4%8D&rft.aufirst=Miha&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.gorenjskiglas.si%2Fnovice%2Fgg_plus%2Findex.php%3Faction%3Dclanek%26id%3D22034&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-258"><a href="#cite_ref-258">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120905131330/http://www.rtvslo.si/odprtikop/pogled-na/ivan-grohar-sejalec/">„Pogled na ...: Ivan Grohar, Sejalec”</a> (în Slovenian). RTV Slovenija. <time datetime="2007-12-04">4 decembrie 2007</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rtvslo.si/odprtikop/pogled-na/ivan-grohar-sejalec/">original</a> la <time datetime="2012-09-05">5 septembrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Pogled+na+...%3A+Ivan+Grohar%2C+Sejalec&rft.pub=RTV+Slovenija&rft.date=2007-12-04&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.rtvslo.si%2Fodprtikop%2Fpogled-na%2Fivan-grohar-sejalec%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-259"><a href="#cite_ref-259">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.webcitation.org/6CrAZ4Nqs?url=http://www.posta.si/opis-postnega-ziga/7855/Z-zlico-po-Sloveniji?nodeid=534">„WebCite query result”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.posta.si/opis-postnega-ziga/7855/Z-zlico-po-Sloveniji?nodeid=534">original</a> la <time datetime="2012-12-12">12 decembrie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-01">1 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=WebCite+query+result&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.posta.si%2Fopis-postnega-ziga%2F7855%2FZ-zlico-po-Sloveniji%3Fnodeid%3D534&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-260"><a href="#cite_ref-260">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://en.ljubljanajazz.si/home/">Ljubljana Jazz Festival</a> Eroare în formatul webarchive: Verificați valoarea pentru <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|url=</code>. Gol., an official site (in English) </li> <li id="cite_note-261"><a href="#cite_ref-261">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.muzejdivaca.si/o_muzeju/zgodovina/">Muzeul actorilor de film sloveni</a>, <a href="/wiki/Diva%C4%8Da" title="Divača">Divača</a>, site-ul oficial. </li> <li id="cite_note-Bibic_in_memoriam-262">^ <a href="#cite_ref-Bibic_in_memoriam_262-0">a</a> <a href="#cite_ref-Bibic_in_memoriam_262-1">b</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rtvslo.si/kultura/oder/umrl-je-polde-bibic-starosta-slovenskega-igralskega-ceha/287328">„Umrl je Polde Bibič, starosta slovenskega igralskega ceha”</a>. Prvi interaktivni multimedijski portal, MMC RTV Slovenija (în slovenă). <time datetime="2012-07-13">13 iulie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Prvi+interaktivni+multimedijski+portal%2C+MMC+RTV+Slovenija&rft.atitle=Umrl+je+Polde+Bibi%C4%8D%2C+starosta+slovenskega+igralskega+ceha&rft.date=2012-07-13&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.rtvslo.si%2Fkultura%2Foder%2Fumrl-je-polde-bibic-starosta-slovenskega-igralskega-ceha%2F287328&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-263"><a href="#cite_ref-263">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gloria.hr/vijesti/price/sebastian-cavazza-nije-brak-za-mene">Sebastian Cavazza</a>, gloria.hr </li> <li id="cite_note-264"><a href="#cite_ref-264">^</a> Furlan, S. (1994) Filmografia slovenă a filmelor cinematografice: 1931 - 1993 . Slovenski gledališki în filmski muzej. Ljubljana. </li> <li id="cite_note-265"><a href="#cite_ref-265">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.filmarchives-online.eu/partners/slovenian-cinematheque">filmarchives-online.eu</a> pe <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.filmarchives-online.eu/partners/slovenian-cinematheque">filmul</a> sloven </li> <li id="cite_note-266"><a href="#cite_ref-266">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.rtvslo.si/kultura/drugo/boris-pahor-je-ime-leta-po-izboru-vala-202/157607">„Boris Pahor je ime leta po izboru Vala 202 :: Prvi interaktivni multimedijski portal, MMC RTV Slovenija”</a>. Rtvslo.si. Accesat în <time datetime="2012-03-09">9 martie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Boris+Pahor+je+ime+leta+po+izboru+Vala+202+%3A%3A+Prvi+interaktivni+multimedijski+portal%2C+MMC+RTV+Slovenija&rft.pub=Rtvslo.si&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.rtvslo.si%2Fkultura%2Fdrugo%2Fboris-pahor-je-ime-leta-po-izboru-vala-202%2F157607&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-267"><a href="#cite_ref-267">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120303135514/http://www.mladinska.com/boris_pahor/iz_medijev">„Mladinska knjiga – Iz medijev”</a>. Mladinska.com. <time datetime="2009-08-26">26 august 2009</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mladinska.com/boris_pahor/iz_medijev">original</a> la <time datetime="2012-03-03">3 martie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-03-09">9 martie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Mladinska+knjiga+%E2%80%93+Iz+medijev&rft.pub=Mladinska.com&rft.date=2009-08-26&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.mladinska.com%2Fboris_pahor%2Fiz_medijev&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-268"><a href="#cite_ref-268">^</a> Oto Luthar Terenul dintre: o istorie a Sloveniei </li> <li id="cite_note-269"><a href="#cite_ref-269">^</a> George J. Buelow (2004) Istoria muzicii baroce, p. 701. </li> <li id="cite_note-DSS2005-270"><a href="#cite_ref-DSS2005_270-0">^</a> <cite class="citation book">Sojar Voglar, Črt (<time datetime="2005">2005</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20060520145325/http://www.dss.si/skladateljske-sledi.pdf">Skladateljske sledi po letu 1900</a> (PDF) (în Slovenian și English) (ed. 2nd). Society of Slovene Composers. pp. 6–7. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/961-91080-2-7" title="Special:Referințe în cărți/961-91080-2-7">961-91080-2-7</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.dss.si/skladateljske-sledi.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2006-05-20">20 mai 2006</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Skladateljske+sledi+po+letu+1900&rft.pages=6-7&rft.edition=2nd&rft.pub=Society+of+Slovene+Composers&rft.date=2005&rft.isbn=961-91080-2-7&rft.aulast=Sojar+Voglar&rft.aufirst=%C4%8Crt&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.dss.si%2Fskladateljske-sledi.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-271"><a href="#cite_ref-271">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.delo.si/kultura/glasba/slovenska-popevka-velik-poudarek-na-pevcih-in-skladateljih-pesniki-bolj-v-oklepaju.html">Slovacia popevka: veștri pe stânci în compoziții, pesniki bolj în oklepaju. Enkrat še zapoj: 50 de ani Slovenske popevke Vladimirja Frantarja pri celjski Mohorjevi družbi.</a>, <a href="/w/index.php?title=Delo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Delo — pagină inexistentă">Delo</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3487776" class="extiw" title="d:Q3487776">d</a>), 5 septembrie 2012. </li> <li id="cite_note-youtube_africa-272"><a href="#cite_ref-youtube_africa_272-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.youtube.com/watch?v=yjbpwlqp5Qw">Perpetuum Jazzile: Africa</a> pe <a href="/wiki/YouTube" title="YouTube">YouTube</a>. Accessed on 9 September 2013. </li> <li id="cite_note-273"><a href="#cite_ref-273">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.perpetuumjazzile.si/en/">„Perpetuum Jazzile Official Web Site”</a>. <time datetime="2009-07-07">7 iulie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2009-07-17">17 iulie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Perpetuum+Jazzile+Official+Web+Site&rft.date=2009-07-07&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.perpetuumjazzile.si%2Fen%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-274"><a href="#cite_ref-274">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.delo.si/kultura/15-let-mi2.html">15 ani de trupa Mi2</a>, <a href="/w/index.php?title=Delo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Delo — pagină inexistentă">Delo</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3487776" class="extiw" title="d:Q3487776">d</a>), 26 octombrie 2010 </li> <li id="cite_note-275"><a href="#cite_ref-275">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20180202190414/http://www.arising-empire.com/walking-dead-on-broadway-to-support-within-destruction-in-march/?lang=en">„WALKING DEAD ON BROADWAY – to support WITHIN DESTRUCTION in March! - Arising Empire”</a>. www.arising-empire.com. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.arising-empire.com/walking-dead-on-broadway-to-support-within-destruction-in-march/?lang=en">original</a> la <time datetime="2018-02-02">2 februarie 2018</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.arising-empire.com&rft.atitle=WALKING+DEAD+ON+BROADWAY+%E2%80%93+to+support+WITHIN+DESTRUCTION+in+March%21+-+Arising+Empire&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.arising-empire.com%2Fwalking-dead-on-broadway-to-support-within-destruction-in-march%2F%3Flang%3Den&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-276"><a href="#cite_ref-276">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mladina.si/tednik/200709/clanek/kul--glasba-miha_stamcar_deja_crnovic">Pripotovanje hrepenenca - Tomaž Pengov, kantavtor</a>, <a href="/w/index.php?title=Mladina&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mladina — pagină inexistentă">Mladina</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1848414" class="extiw" title="d:Q1848414">d</a>), 3 martie 2007 </li> <li id="cite_note-Štravs2011-277"><a href="#cite_ref-Štravs2011_277-0">^</a> <cite class="citation news">Štravs, Smilja (<time datetime="2011-04-08">8 aprilie 2011</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.delo.si/clanek/147475">„Vurnikova hiša na Miklošičevi: najlepša hiša v Ljubljani”</a>. Delo.si (în slovenă). Delo, d. d. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/1854-6544">1854-6544</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Delo.si&rft.atitle=Vurnikova+hi%C5%A1a+na+Miklo%C5%A1i%C4%8Devi%3A+najlep%C5%A1a+hi%C5%A1a+v+Ljubljani&rft.date=2011-04-08&rft.issn=1854-6544&rft.aulast=%C5%A0travs&rft.aufirst=Smilja&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.delo.si%2Fclanek%2F147475&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-WIA2001-10-08-278">^ <a href="#cite_ref-WIA2001-10-08_278-0">a</a> <a href="#cite_ref-WIA2001-10-08_278-1">b</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130223041340/http://www.wieninternational.at/en/content/slovenia%E2%80%99s-comic-scene-looks-backward-time-en">„Slovenia's comic scene looks backward in time..”</a>. Wieninternational.at. Vienna: Compress VerlagsgesmbH & Co KG. <time datetime="2011-10-08">8 octombrie 2011</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.wieninternational.at/en/content/slovenia%E2%80%99s-comic-scene-looks-backward-time-en">original</a> la <time datetime="2013-02-23">23 februarie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Wieninternational.at&rft.atitle=Slovenia%27s+comic+scene+looks+backward+in+time...&rft.date=2011-10-08&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.wieninternational.at%2Fen%2Fcontent%2Fslovenia%25E2%2580%2599s-comic-scene-looks-backward-time-en&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-279"><a href="#cite_ref-279">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090428133728/http://www.nlb.si/razstava-uznlb-v-bruslju">„Razstava UZNLB v Bruslju – NLB”</a>. Nlb.si. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.nlb.si/razstava-uznlb-v-bruslju">original</a> la <time datetime="2009-04-28">28 aprilie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2012-06-02">2 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Razstava+UZNLB+v+Bruslju+%E2%80%93+NLB&rft.pub=Nlb.si&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.nlb.si%2Frazstava-uznlb-v-bruslju&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-280"><a href="#cite_ref-280">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20061001135943/http://www.ng-slo.si/default.asp?id=30&prikaz=opis&p=1">„Kiparstvo 19. in 20. stoletja”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ng-slo.si/default.asp?id=30&prikaz=opis&p=1">original</a> la <time datetime="2006-10-01">1 octombrie 2006</time>. Accesat în <time datetime="2015-03-01">1 martie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Kiparstvo+19.+in+20.+stoletja&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ng-slo.si%2Fdefault.asp%3Fid%3D30%26prikaz%3Dopis%26p%3D1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-281"><a href="#cite_ref-281">^</a> <a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://www.posta.si/Namizje.aspx?tabid=397&artikelid=7550">[3]</a> Eroare în formatul webarchive: Verificați valoarea pentru <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|url=</code>. Gol. </li> <li id="cite_note-282"><a href="#cite_ref-282">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.puhar.si/?J=202000004">„Life and work of Janez Puhar | (accessed 13 decembrie 2009)”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Life+and+work+of+Janez+Puhar+%26%23124%3B+%28accessed+13+decembrie+2009%29&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.puhar.si%2F%3FJ%3D202000004&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-283"><a href="#cite_ref-283">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://ngm.nationalgeographic.com/2007/01/slovenia-river-excavation/kaufmann-text">Slovenia Excavarea râurilor</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080920032337/http://ngm.nationalgeographic.com/2007/01/slovenia-river-excavation/kaufmann-text">Arhivat</a> în <time datetime="2008-09-20">20 septembrie 2008</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., <a href="/wiki/National_Geographic_Society" title="National Geographic Society">National Geographic</a>, ianuarie 2007. </li> <li id="cite_note-SportSLO.SI-284"><a href="#cite_ref-SportSLO.SI_284-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120303105851/http://www.slovenia.si/en/slovenia/society/sport/">„Sport”</a>. Slovenia.si. Government Communication Office, Republic of Slovenia. <time datetime="2010">2010</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.slovenia.si/en/slovenia/society/sport/">original</a> la <time datetime="2012-03-03">3 martie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-03-09">9 martie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Slovenia.si&rft.atitle=Sport&rft.date=2010&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.slovenia.si%2Fen%2Fslovenia%2Fsociety%2Fsport%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-medjugorac4-285"><a href="#cite_ref-medjugorac4_285-0">^</a> <cite class="citation book">Medjugorac, Igor (noiembrie 2009). „Sports: The Competitive Gene”. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120510062629/http://www.ukom.gov.si/fileadmin/ukom.gov.si/pageuploads/dokumenti/Publikacije/SLOVENIA_SportsAndChampions_OI.pdf">Sports&Champions: Magical Challenges, Inspiring Winners</a> (PDF). I Feel Slovenia. Government Communication Office, Republic of Slovenia. pp. 4–5. <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><a href="/w/index.php?title=COBISS_(identifier)&action=edit&redlink=1" class="new" title="COBISS (identifier) — pagină inexistentă">COBISS</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.cobiss.si/scripts/cobiss?command=DISPLAY&base=cobib&rid=7023646&lani=EN&fmt=11">7023646</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ukom.gov.si/fileadmin/ukom.gov.si/pageuploads/dokumenti/Publikacije/SLOVENIA_SportsAndChampions_OI.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2012-05-10">10 mai 2012</time>. Accesat în <time datetime="2019-03-07">7 martie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Sports%3A+The+Competitive+Gene&rft.btitle=Sports%26Champions%3A+Magical+Challenges%2C+Inspiring+Winners&rft.series=I+Feel+Slovenia&rft.pages=4-5&rft.pub=Government+Communication+Office%2C+Republic+of+Slovenia&rft.date=2009-11&rft.aulast=Medjugorac&rft.aufirst=Igor&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ukom.gov.si%2Ffileadmin%2Fukom.gov.si%2Fpageuploads%2Fdokumenti%2FPublikacije%2FSLOVENIA_SportsAndChampions_OI.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ASlovenia" class="Z3988">  templatestyles stripmarker în <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|id=</code> la poziția 1 (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#invisible_char" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> </ol></div> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:Subiecte_Slovenia" title="Format:Subiecte Slovenia">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Subiecte_Slovenia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Subiecte Slovenia — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Subiecte_Slovenia&action=edit">m</a></div></div><a class="mw-selflink selflink">Slovenia</a> — <a href="/wiki/Categorie:Sloveni" title="Categorie:Sloveni">Sloveni</a> — <a href="/wiki/Limba_sloven%C4%83" title="Limba slovenă">Limba slovenă</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/w/index.php?title=Ap%C4%83rarea_Sloveniei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Apărarea Sloveniei — pagină inexistentă">Apărare</a> · <a href="/wiki/Lista_localit%C4%83%C8%9Bilor_din_Slovenia" title="Lista localităților din Slovenia">Așezări</a> · <a href="/wiki/Ljubljana" title="Ljubljana">Capitala</a> · <a href="/wiki/Clima_Sloveniei" title="Clima Sloveniei">Climă</a> · <a href="/w/index.php?title=List%C4%83_de_conduc%C4%83tori_ai_Sloveniei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Listă de conducători ai Sloveniei — pagină inexistentă">Conducători</a> · <a href="/w/index.php?title=Cultura_Sloveniei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cultura Sloveniei — pagină inexistentă">Cultură</a> · <a href="/w/index.php?title=Demografia_Sloveniei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Demografia Sloveniei — pagină inexistentă">Demografie</a> · <a href="/wiki/Drapelul_Sloveniei" title="Drapelul Sloveniei">Drapel</a> · <a href="/wiki/Economia_Sloveniei" title="Economia Sloveniei">Economie</a> · <a href="/w/index.php?title=Educa%C8%9Bia_%C3%AEn_Slovenia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Educația în Slovenia — pagină inexistentă">Educație</a> · <a href="/w/index.php?title=Fauna_Sloveniei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fauna Sloveniei — pagină inexistentă">Faună</a> · <a href="/w/index.php?title=Flora_Sloveniei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Flora Sloveniei — pagină inexistentă">Floră</a> · <a href="/wiki/Geografia_Sloveniei" title="Geografia Sloveniei">Geografie</a> · <a href="/w/index.php?title=Hidrografia_Sloveniei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hidrografia Sloveniei — pagină inexistentă">Hidrografie</a> · <a href="/wiki/Istoria_Sloveniei" title="Istoria Sloveniei">Istorie</a> · <a href="/wiki/Lista_ora%C8%99elor_din_Slovenia" title="Lista orașelor din Slovenia">Orașe</a> · <a href="/wiki/Politica_Sloveniei" title="Politica Sloveniei">Politică</a> · <a href="/wiki/List%C4%83_de_r%C3%A2uri_din_Slovenia" title="Listă de râuri din Slovenia">Râuri</a> · <a href="/w/index.php?title=S%C4%83n%C4%83tatea_%C3%AEn_Slovenia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sănătatea în Slovenia — pagină inexistentă">Sănătate</a> · <a href="/w/index.php?title=Sportul_%C3%AEn_Slovenia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sportul în Slovenia — pagină inexistentă">Sport</a> · <a href="/w/index.php?title=Stema_Sloveniei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stema Sloveniei — pagină inexistentă">Stemă</a> · <a href="/wiki/%C3%8Emp%C4%83r%C8%9Birea_administrativ%C4%83_a_Sloveniei" title="Împărțirea administrativă a Sloveniei">Subdiviziuni</a> · <a href="/wiki/Turismul_%C3%AEn_Slovenia" title="Turismul în Slovenia">Turism</a></div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="1"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Slovenia.svg" class="mw-file-description" title="Drapelul Sloveniei"><img alt="Drapelul Sloveniei" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f0/Flag_of_Slovenia.svg/70px-Flag_of_Slovenia.svg.png" decoding="async" width="70" height="35" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f0/Flag_of_Slovenia.svg/105px-Flag_of_Slovenia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f0/Flag_of_Slovenia.svg/140px-Flag_of_Slovenia.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="600" /></a> </td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style=";" colspan="3"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Atlas_of_Slovenia" class="extiw" title="commons:Atlas of Slovenia">Atlas</a> · <a href="/wiki/Categorie:Cioturi_Slovenia" title="Categorie:Cioturi Slovenia">Cioturi</a> · <a href="/wiki/Categorie:Formate_Slovenia" title="Categorie:Formate Slovenia">Formate</a> · <a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Slovenia" class="extiw" title="commons:Category:Slovenia">Imagini</a> · <a href="/w/index.php?title=Portal:Slovenia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Portal:Slovenia — pagină inexistentă">Portal</a> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16513826">.mw-parser-output .navbox{margin:0 auto 0}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}</style> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:Fosta_Iugoslavie" title="Format:Fosta Iugoslavie">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Fosta_Iugoslavie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Fosta Iugoslavie — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Fosta_Iugoslavie&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/Iugoslavia" title="Iugoslavia">Fosta Iugoslavie</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">State suverane </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia și Herțegovina</a> · <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> · <a href="/wiki/Muntenegru" title="Muntenegru">Muntenegru</a> · <a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Macedonia de Nord</a> · <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a> · <a class="mw-selflink selflink">Slovenia</a></div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="5"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Breakup_of_Yugoslavia.gif" class="mw-file-description" title="Destrămarea Iugoslaviei"><img alt="Destrămarea Iugoslaviei" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/85/Breakup_of_Yugoslavia.gif/75px-Breakup_of_Yugoslavia.gif" decoding="async" width="75" height="60" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/85/Breakup_of_Yugoslavia.gif/113px-Breakup_of_Yugoslavia.gif 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/85/Breakup_of_Yugoslavia.gif/150px-Breakup_of_Yugoslavia.gif 2x" data-file-width="1545" data-file-height="1242" /></a> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Regiuni autonome </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Districtul_Br%C4%8Dko" title="Districtul Brčko">Districtul federal Brčko</a> (Bosnia și Herțegovina) · <a href="/wiki/Federa%C8%9Bia_Bosniei_%C8%99i_Her%C8%9Begovinei" title="Federația Bosniei și Herțegovinei">Federația Bosniei și Herțegovinei</a> (Bosnia și Herțegovina) · <a href="/wiki/Kosovo" title="Kosovo">Kosovo</a>1 (Serbia) · <a href="/wiki/Republika_Srpska" title="Republika Srpska">Republika Srpska</a> (Bosnia și Herțegovina) · <a href="/wiki/Voivodina" title="Voivodina">Voivodina</a> (Serbia)</div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Foste state </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Regatul_Iugoslaviei" title="Regatul Iugoslaviei">Regatul Iugoslaviei</a> · <a href="/wiki/Republica_Socialist%C4%83_Federativ%C4%83_Iugoslavia" title="Republica Socialistă Federativă Iugoslavia">Republica Socialistă Federativă Iugoslavia</a> · <a href="/wiki/Republica_Federal%C4%83_Iugoslavia" title="Republica Federală Iugoslavia">Republica Federală Iugoslavia</a> · <a href="/wiki/Serbia_%C8%99i_Muntenegru" title="Serbia și Muntenegru">Serbia și Muntenegru</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style=";" colspan="3">1 A declarat unilateral independența la data de <time datetime="2008-02-17">17 februarie 2008</time> și a fost parțial recunoscut. </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_balcanice" title="Format:Țări balcanice">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:%C8%9A%C4%83ri_balcanice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Țări balcanice — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:%C8%9A%C4%83ri_balcanice&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/%C8%9Aar%C4%83" title="Țară">Țări</a> <a href="/wiki/Peninsula_Balcanic%C4%83" title="Peninsula Balcanică">balcanice</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Stat complet localizat din punct de vedere geografic </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Albania" title="Albania">Albania</a> · <a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia și Herțegovina</a> · <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> · <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a> · <a href="/wiki/Kosovo" title="Kosovo">Kosovo</a>1 · <a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Macedonia de Nord</a> · <a href="/wiki/Muntenegru" title="Muntenegru">Muntenegru</a> </div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="7"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Balkan_topo_en.jpg" class="mw-file-description" title="Peninsula Balcanică"><img alt="Peninsula Balcanică" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b6/Balkan_topo_en.jpg/100px-Balkan_topo_en.jpg" decoding="async" width="100" height="91" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b6/Balkan_topo_en.jpg/150px-Balkan_topo_en.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b6/Balkan_topo_en.jpg/200px-Balkan_topo_en.jpg 2x" data-file-width="840" data-file-height="767" /></a> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Stat localizat în mod semnificativ </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a> · <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> </div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Stat localizat în afara peninsulei, în cea mai mare parte </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> · <a class="mw-selflink selflink">Slovenia</a> · <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a> · <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> </div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Vezi și </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Balcani" class="mw-redirect" title="Balcani">Balcani</a> · <a href="/wiki/Istoria_Balcanilor" title="Istoria Balcanilor">Istoria Balcanilor</a> · <a href="/wiki/Limbile_din_Peninsula_Balcanic%C4%83" class="mw-redirect" title="Limbile din Peninsula Balcanică">Limbile balcanice</a> (<a href="/wiki/Uniunea_lingvistic%C4%83_balcanic%C4%83" title="Uniunea lingvistică balcanică">Uniunea lingvistică balcanică</a>) · <a href="/wiki/Balcanizare" title="Balcanizare">Balcanizare</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style=";" colspan="3">1 <a href="/wiki/Declara%C8%9Bia_de_independen%C8%9B%C4%83_a_Republicii_Kosovo_din_2008" title="Declarația de independență a Republicii Kosovo din 2008">Și-a declarat independența</a> față de <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a> la 17 februarie 2008 și este recunoscută de <a href="/wiki/Recunoa%C8%99terea_independen%C8%9Bei_Republicii_Kosovo_la_nivel_interna%C8%9Bional" title="Recunoașterea independenței Republicii Kosovo la nivel internațional">108</a> <a href="/wiki/Lista_statelor_membre_ale_Organiza%C8%9Biei_Na%C8%9Biunilor_Unite" title="Lista statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite">state membre ONU</a>. </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:Europa_slav%C4%83" title="Format:Europa slavă">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Europa_slav%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Europa slavă — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Europa_slav%C4%83&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/Europa_slav%C4%83" title="Europa slavă">Europa slavă</a> (țări europene vorbitoare de <a href="/wiki/Limbi_slave" title="Limbi slave">limbi slave</a>) </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Limbi slave de vest </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Cehia" title="Cehia">Cehia</a> · <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a> · <a href="/wiki/Slovacia" title="Slovacia">Slovacia</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Limbi slave de est </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Belarus" title="Belarus">Belarus</a> · <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a> · <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Limbi slave de sud </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia și Herțegovina</a> · <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> · <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> · <a href="/wiki/Muntenegru" title="Muntenegru">Muntenegru</a> · <a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Macedonia de Nord</a> · <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a> · <a class="mw-selflink selflink">Slovenia</a></div> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:TariUE" title="Format:TariUE">v</a> • <a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:TariUE" title="Discuție Format:TariUE">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:TariUE&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a> și <a href="/wiki/Extinderea_Uniunii_Europene" title="Extinderea Uniunii Europene">țări candidate la extindere</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Țări membre </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a> · <a href="/wiki/Belgia" title="Belgia">Belgia</a> · <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> · <a href="/wiki/Cehia" title="Cehia">Cehia</a> · <a href="/wiki/Cipru" title="Cipru">Cipru</a> · <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> · <a href="/wiki/Danemarca" title="Danemarca">Danemarca</a> · <a href="/wiki/Estonia" title="Estonia">Estonia</a> · <a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda">Finlanda</a> · <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> · <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a> · <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a> · <a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a> · <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> · <a href="/wiki/Letonia" title="Letonia">Letonia</a> · <a href="/wiki/Lituania" title="Lituania">Lituania</a> · <a href="/wiki/Luxemburg" title="Luxemburg">Luxemburg</a> · <a href="/wiki/Malta" title="Malta">Malta</a> · <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a> · <a href="/wiki/Portugalia" title="Portugalia">Portugalia</a> · <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> · <a href="/wiki/Slovacia" title="Slovacia">Slovacia</a> · <a class="mw-selflink selflink">Slovenia</a> · <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a> · <a href="/wiki/Suedia" title="Suedia">Suedia</a> · <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Țările de Jos">Țările de Jos</a> · <a href="/wiki/Ungaria" title="Ungaria">Ungaria</a></div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="5"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Europe.svg" class="mw-file-description" title="Uniunea Europeană"><img alt="Uniunea Europeană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/75px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="75" height="50" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/113px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/150px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Țări candidate </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Albania" title="Albania">Albania</a> · <a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Macedonia de Nord</a> · <a href="/wiki/Rela%C8%9Biile_dintre_Republica_Moldova_%C8%99i_Uniunea_European%C4%83" title="Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană">Republica Moldova</a> · <a href="/wiki/Muntenegru" title="Muntenegru">Muntenegru</a> · <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a> · <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a> · <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Țări aplicante </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia și Herțegovina</a> · <a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a></div> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Format:Țări europene">v</a> • <a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Discuție Format:Țări europene">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:%C8%9A%C4%83ri_europene&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">Țări independente sau recunoscute parțial și regiuni nesuverane în Europa</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><a href="/wiki/List%C4%83_de_%C8%9B%C4%83ri_europene" class="mw-redirect" title="Listă de țări europene">Țări independente</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <div> <a href="/wiki/Albania" title="Albania">Albania</a> · <a href="/wiki/Andorra" title="Andorra">Andorra</a> · <a href="/wiki/Armenia" title="Armenia">Armenia</a>1 · <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a> · <a href="/wiki/Azerbaidjan" title="Azerbaidjan">Azerbaidjan</a>2 · <a href="/wiki/Belarus" title="Belarus">Belarus</a> · <a href="/wiki/Belgia" title="Belgia">Belgia</a> · <a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia și Herțegovina</a> · <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> · <a href="/wiki/Cehia" title="Cehia">Cehia</a> · <a href="/wiki/Cipru" title="Cipru">Cipru</a>1 · <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> · <a href="/wiki/Danemarca" title="Danemarca">Danemarca</a> · <a href="/wiki/Elve%C8%9Bia" title="Elveția">Elveția</a> · <a href="/wiki/Estonia" title="Estonia">Estonia</a> · <a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda">Finlanda</a> · <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> · <a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a>2 · <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a> · <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a>  · <a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a> · <a href="/wiki/Islanda" title="Islanda">Islanda</a> · <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> · <a href="/wiki/Letonia" title="Letonia">Letonia</a> · <a href="/wiki/Liechtenstein" title="Liechtenstein">Liechtenstein</a> · <a href="/wiki/Lituania" title="Lituania">Lituania</a> · <a href="/wiki/Luxemburg" title="Luxemburg">Luxemburg</a> · <a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Macedonia de Nord</a> · <a href="/wiki/Malta" title="Malta">Malta</a> · <a href="/wiki/Republica_Moldova" title="Republica Moldova">Republica Moldova</a> · <a href="/wiki/Monaco" title="Monaco">Monaco</a> · <a href="/wiki/Muntenegru" title="Muntenegru">Muntenegru</a> · <a href="/wiki/Norvegia" title="Norvegia">Norvegia</a> · <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a> · <a href="/wiki/Portugalia" title="Portugalia">Portugalia</a> · <a href="/wiki/Regatul_Unit" class="mw-redirect" title="Regatul Unit">Regatul Unit</a> · <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> · <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a>3 · <a href="/wiki/San_Marino" title="San Marino">San Marino</a> · <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a> · <a href="/wiki/Slovacia" title="Slovacia">Slovacia</a> · <a class="mw-selflink selflink">Slovenia</a> · <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a> · <a href="/wiki/Suedia" title="Suedia">Suedia</a> · <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a>3 · <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Țările de Jos">Țările de Jos</a> · <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a> · <a href="/wiki/Ungaria" title="Ungaria">Ungaria</a> · <a href="/wiki/Vatican" title="Vatican">Vatican</a> </div></div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="5"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Europe_(orthographic_projection).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/150px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png" decoding="async" width="150" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/225px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/300px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png 2x" data-file-width="541" data-file-height="541" /></a> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">Republici, teritorii și regiuni recunoscute parțial</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <div> <a href="/wiki/Abhazia" title="Abhazia">Abhazia</a>2 · <a href="/wiki/Republica_Turc%C4%83_a_Ciprului_de_Nord" title="Republica Turcă a Ciprului de Nord">Ciprul de Nord</a>1 · <a href="/wiki/Republica_Kosovo" class="mw-redirect" title="Republica Kosovo">Kosovo</a> · <a href="/wiki/Osetia_de_Sud" title="Osetia de Sud">Osetia de Sud</a>2 · <a href="/wiki/Republica_Moldoveneasc%C4%83_Nistrean%C4%83" title="Republica Moldovenească Nistreană">Republica Moldovenească Nistreană</a> </div></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">Teritorii și regiuni nesuverane</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <div> </div> <table cellspacing="0" class="nowraplinks navbox-subgroup" style="width:100%;;;"> <tbody><tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Danemarca</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Insulele_Feroe" title="Insulele Feroe">Insulele Feroe</a> · <a href="/wiki/Groenlanda" title="Groenlanda">Groenlanda</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Finlanda</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Insulele_%C3%85land" title="Insulele Åland">Insulele Åland</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Grecia</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Muntele_Athos" title="Muntele Athos">Muntele Athos</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Norvegia</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Svalbard" title="Svalbard">Svalbard</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Regatul Unit</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Akrotiri_%C8%99i_Dhekelia" title="Akrotiri și Dhekelia">Akrotiri și Dhekelia</a>1 · <a href="/wiki/Gibraltar" title="Gibraltar">Gibraltar</a> · <a href="/wiki/Guernsey" title="Guernsey">Guernsey</a> · <a href="/wiki/Insula_Man" title="Insula Man">Insula Man</a> · <a href="/wiki/Insula_Jersey" title="Insula Jersey">Jersey</a></div> </td></tr></tbody></table> <div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> </div></div> </td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style=";" colspan="3">1 În întregime în Asia, dar din punct de vedere istoric este considerat european  · 2 Parțial sau în întregime în Asia, în funcție de definirea graniței  · 3 Stat transcontinental (preponderent asiatic) Țări după continent: <a href="/wiki/Format:Africa" title="Format:Africa">Africa</a>  · <a href="/wiki/Format:America_de_Nord" title="Format:America de Nord">America de Nord</a>  · <a href="/wiki/Format:America_de_Sud" title="Format:America de Sud">America de Sud</a>  · <a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_%C3%AEn_Asia" title="Format:Țări în Asia">Asia</a>  · <a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Format:Țări europene">Europa</a>  · <a href="/wiki/Format:Oceania" title="Format:Oceania">Oceania</a> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826">    </div><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Slovenia&oldid=16667677">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Slovenia&oldid=16667677</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorii</a>: <ul><li><a href="/w/index.php?title=Categorie:Webarchive_template_errors&action=edit&redlink=1" class="new" title="Categorie:Webarchive template errors — pagină inexistentă">Webarchive template errors</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:%C8%9A%C4%83ri_din_Europa" title="Categorie:Țări din Europa">Țări din Europa</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:%C8%9A%C4%83ri_slave" title="Categorie:Țări slave">Țări slave</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Republici" title="Categorie:Republici">Republici</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:%C8%9A%C4%83rile_Uniunii_Europene" title="Categorie:Țările Uniunii Europene">Țările Uniunii Europene</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:%C8%9A%C4%83rile_NATO" title="Categorie:Țările NATO">Țările NATO</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Slovenia" title="Categorie:Slovenia">Slovenia</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_cit%C4%83ri_f%C4%83r%C4%83_titluri" title="Categorie:Pagini cu citări fără titluri">Pagini cu citări fără titluri</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_cit%C4%83ri_de_simple_URL-uri" title="Categorie:Pagini cu citări de simple URL-uri">Pagini cu citări de simple URL-uri</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_leg%C4%83turi_c%C4%83tre_elemente_f%C4%83r%C4%83_etichet%C4%83_%C3%AEn_limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Categorie:Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română">Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_englez%C4%83_(en)" title="Categorie:Articole cu surse în limba engleză (en)">Articole cu surse în limba engleză (en)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_Limb%C4%83_nerecunoscut%C4%83" title="Categorie:Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută">Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Erori_CS1:_caractere_invizibile" title="Categorie:Erori CS1: caractere invizibile">Erori CS1: caractere invizibile</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_sloven%C4%83_(sl)" title="Categorie:Articole cu surse în limba slovenă (sl)">Articole cu surse în limba slovenă (sl)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Webarchive_template_wayback_links" title="Categorie:Webarchive template wayback links">Webarchive template wayback links</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_leg%C4%83turi_externe_nefunc%C8%9Bionale" title="Categorie:Pagini cu legături externe nefuncționale">Pagini cu legături externe nefuncționale</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_cit%C4%83ri_ce_folosesc_parametri_necunoscu%C8%9Bi" title="Categorie:Pagini cu citări ce folosesc parametri necunoscuți">Pagini cu citări ce folosesc parametri necunoscuți</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 18 noiembrie 2024, ora 03:40.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Slovenia&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-f69cdc8f6-lsrvg","wgBackendResponseTime":280,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"4.021","walltime":"5.852","ppvisitednodes":{"value":22740,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":824203,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":96385,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":21,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":5,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":1,"limit":20},"unstrip-size":{"value":848945,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":21,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 5141.119 1 -total"," 45.51% 2339.687 433 Format:Ill-wd"," 14.02% 720.776 1 Format:Infocaseta_Țară"," 8.65% 444.593 107 Format:Citat_web"," 7.17% 368.622 62 Format:Citat_carte"," 3.36% 172.714 42 Format:Citat_știre"," 2.35% 120.703 7 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 1.61% 82.777 13 Format:Citat_revistă"," 1.04% 53.368 1 Format:Subiecte_Slovenia"," 0.91% 46.676 28 Format:Lang"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"2.505","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":11884093,"limit":52428800},"limitreport-logs":"number1 = 20271\nnumber2 = 20271\nnumber1 = 2066880\nnumber2 = 2066880\nnumber1 = \"20273\"\nnumber2 = 20273\nnumber1 = \"2864\"\nnumber2 = 2864\nnumber1 = \"557\"\nnumber2 = 557\nnumber1 = \"47\"\nnumber2 = 47\nnumber1 = \"200\"\nnumber2 = 200\nnumber1 = \"11823\"\nnumber2 = 11823\nnumber1 = \"5593\"\nnumber2 = 5593\nnumber1 = \"954\"\nnumber2 = 954\nnumber1 = \"363\"\nnumber2 = 363\nnumber1 = \"216\"\nnumber2 = 216\nnumber1 = \"3500\"\nnumber2 = 3500\nnumber1 = \"800\"\nnumber2 = 800\nnumber1 = \"146\"\nnumber2 = 146\nnumber1 = \"16423\"\nnumber2 = 16423\nnumber1 = \"3850\"\nnumber2 = 3850\nnumber1 = \"1800\"\nnumber2 = 1800\nnumber1 = \"1900\"\nnumber2 = 1900\nnumber1 = \"14144\"\nnumber2 = 14144\nnumber1 = \"12602\"\nnumber2 = 12602\nnumber1 = \"3361\"\nnumber2 = 3361\nnumber1 = \"4883\"\nnumber2 = 4883\nnumber1 = \"5899\"\nnumber2 = 5899\nnumber1 = \"600\"\nnumber2 = 600\nnumber1 = \"39.5\"\nnumber2 = 39.5\nnumber1 = \"41.5\"\nnumber2 = 41.5\nnumber1 = \"30.5\"\nnumber2 = 30.5\nnumber1 = \"338\"\nnumber2 = 338\nnumber1 = \"87\"\nnumber2 = 87\nnumber1 = \"22\"\nnumber2 = 22\nnumber1 = \"500\"\nnumber2 = 500\nnumber1 = \"57.8\"\nnumber2 = 57.8\nnumber1 = \"15.7\"\nnumber2 = 15.7\nnumber1 = \"10.2\"\nnumber2 = 10.2\nnumber1 = \"7.1\"\nnumber2 = 7.1\nnumber1 = \"3.5\"\nnumber2 = 3.5\nnumber1 = \"2.4\"\nnumber2 = 2.4\nnumber1 = \"2.3\"\nnumber2 = 2.3\nnumber1 = \"0.8\"\nnumber2 = 0.8\nnumber1 = \"0.2\"\nnumber2 = 0.2\n","limitreport-profile":[["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getEntityStatements","260","10.2"],["recursiveClone \u003CmwInit.lua:45\u003E","240","9.4"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getSiteLinkPageName","220","8.7"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getLabel","180","7.1"],["?","160","6.3"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::lc","140","5.5"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::plain","120","4.7"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getLabelByLanguage","100","3.9"],["dataWrapper \u003Cmw.lua:672\u003E","100","3.9"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::callParserFunction","80","3.1"],["[others]","940","37.0"]]},"cachereport":{"origin":"mw-web.eqiad.main-5dc468848-kvv2k","timestamp":"20241123092550","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"Slovenia","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Slovenia","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q215","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q215","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2004-04-19T07:14:47Z","dateModified":"2024-11-18T01:40:45Z","image":"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/f\/f0\/Flag_of_Slovenia.svg","headline":"\u021bar\u0103 din Europa"}</script> </body> </html>