CINXE.COM
Dinastia Song - Wikipedia
<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-enabled skin-theme-clientpref-day vector-sticky-header-enabled vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Dinastia Song - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-enabled skin-theme-clientpref-day vector-sticky-header-enabled vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""],"wgDefaultDateFormat":"dmy", "wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"2d55d6fd-a37a-47cf-bad5-daafbd38f41d","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Dinastia_Song","wgTitle":"Dinastia Song","wgCurRevisionId":16827366,"wgRevisionId":16827366,"wgArticleId":110793,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Webarchive template wayback links","Mentenanță CS1: URL impropriu","Articole cu text în limba chineză","Pagini cu note pe 4 coloane","Articole Wikipedia cu identificatori GND","Articole Wikipedia cu identificatori LCCN","Articole Wikipedia cu control de autoritate","Foste state din istoria Chinei","Foste imperii","Desființări în 1279","Fondări în 960 d.Hr.","Articole de calitate","Dinastii imperiale chineze","State medievale"],"wgPageViewLanguage":"ro", "wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Dinastia_Song","wgRelevantArticleId":110793,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":100000,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q7462","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform", "platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","ext.cite.styles":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","jquery.tablesorter.styles":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready"};RLPAGEMODULES=["ext.cite.ux-enhancements","mediawiki.page.media","ext.scribunto.logs","site","mediawiki.page.ready","jquery.tablesorter","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin", "mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.cite.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cjquery.tablesorter.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.18"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e2/China_-_Song_Dynasty-fr.svg/1200px-China_-_Song_Dynasty-fr.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="1179"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e2/China_-_Song_Dynasty-fr.svg/800px-China_-_Song_Dynasty-fr.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="786"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e2/China_-_Song_Dynasty-fr.svg/640px-China_-_Song_Dynasty-fr.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="629"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Dinastia Song - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Dinastia_Song"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Dinastia_Song"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Dinastia_Song rootpage-Dinastia_Song skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" title="Meniul principal" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-menu mw-ui-icon-wikimedia-menu"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Meniul principal</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z"><span>Pagina principală</span></a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r"><span>Schimbări recente</span></a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente"><span>Cafenea</span></a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x"><span>Articol aleatoriu</span></a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow"><span>Facebook</span></a></li><li id="n-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale"><span>Pagini speciale</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit"><span>Cum încep pe Wikipedia</span></a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor"><span>Ajutor</span></a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire"><span>Portaluri tematice</span></a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute"><span>Articole cerute</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <span class="mw-logo-container skin-invert"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </span> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"><span class="vector-icon mw-ui-icon-search mw-ui-icon-wikimedia-search"></span> <span>Căutare</span> </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > <span class="cdx-text-input__icon cdx-text-input__start-icon"></span> </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-appearance mw-ui-icon-wikimedia-appearance"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Aspect</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="https://donate.wikimedia.org/?wmf_source=donate&wmf_medium=sidebar&wmf_campaign=ro.wikipedia.org&uselang=ro" class=""><span>Donații</span></a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Dinastia+Song" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class=""><span>Creare cont</span></a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Dinastia+Song" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class=""><span>Autentificare</span></a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-ellipsis mw-ui-icon-wikimedia-ellipsis"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Unelte personale</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="https://donate.wikimedia.org/?wmf_source=donate&wmf_medium=sidebar&wmf_campaign=ro.wikipedia.org&uselang=ro"><span>Donații</span></a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Dinastia+Song" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"><span class="vector-icon mw-ui-icon-userAdd mw-ui-icon-wikimedia-userAdd"></span> <span>Creare cont</span></a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Dinastia+Song" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"><span class="vector-icon mw-ui-icon-logIn mw-ui-icon-wikimedia-logIn"></span> <span>Autentificare</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><!-- CentralNotice --></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Istorie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Istorie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1</span> <span>Istorie</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Istorie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Istorie subsection</span> </button> <ul id="toc-Istorie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Song_de_Nord,_960–1127" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Song_de_Nord,_960–1127"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.1</span> <span>Song de Nord, 960–1127</span> </div> </a> <ul id="toc-Song_de_Nord,_960–1127-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Song_de_Sud_—_1127–1279" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Song_de_Sud_—_1127–1279"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.2</span> <span>Song de Sud — 1127–1279</span> </div> </a> <ul id="toc-Song_de_Sud_—_1127–1279-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Împărații_Dinastiei_Song" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Împărații_Dinastiei_Song"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.3</span> <span>Împărații Dinastiei Song</span> </div> </a> <ul id="toc-Împărații_Dinastiei_Song-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Song_de_Nord,_960–1127_2" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Song_de_Nord,_960–1127_2"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.3.1</span> <span>Song de Nord, 960–1127</span> </div> </a> <ul id="toc-Song_de_Nord,_960–1127_2-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Song_de_Sud,_1127–1279" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Song_de_Sud,_1127–1279"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.3.2</span> <span>Song de Sud, 1127–1279</span> </div> </a> <ul id="toc-Song_de_Sud,_1127–1279-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Societate_și_cultură" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Societate_și_cultură"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2</span> <span>Societate și cultură</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Societate_și_cultură-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Societate și cultură subsection</span> </button> <ul id="toc-Societate_și_cultură-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Examenele_pentru_serviciul_public_și_nobilimea_gentry" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Examenele_pentru_serviciul_public_și_nobilimea_gentry"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.1</span> <span>Examenele pentru serviciul public și nobilimea gentry</span> </div> </a> <ul id="toc-Examenele_pentru_serviciul_public_și_nobilimea_gentry-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Legile,_justiția_și_știința_medico-legală" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Legile,_justiția_și_știința_medico-legală"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.2</span> <span>Legile, justiția și știința medico-legală</span> </div> </a> <ul id="toc-Legile,_justiția_și_știința_medico-legală-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Soldații_și_metodele_de_război" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Soldații_și_metodele_de_război"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.3</span> <span>Soldații și metodele de război</span> </div> </a> <ul id="toc-Soldații_și_metodele_de_război-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Arta,_literatura_și_filozofia" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Arta,_literatura_și_filozofia"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.4</span> <span>Arta, literatura și filozofia</span> </div> </a> <ul id="toc-Arta,_literatura_și_filozofia-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Bucătăria_și_îmbrăcămintea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Bucătăria_și_îmbrăcămintea"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2.5</span> <span>Bucătăria și îmbrăcămintea</span> </div> </a> <ul id="toc-Bucătăria_și_îmbrăcămintea-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Economie,_industrie_și_comerț" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Economie,_industrie_și_comerț"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3</span> <span>Economie, industrie și comerț</span> </div> </a> <ul id="toc-Economie,_industrie_și_comerț-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Tehnologie,_știință_și_inginerie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Tehnologie,_știință_și_inginerie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4</span> <span>Tehnologie, știință și inginerie</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Tehnologie,_știință_și_inginerie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Tehnologie, știință și inginerie subsection</span> </button> <ul id="toc-Tehnologie,_știință_și_inginerie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Războiul_cu_praf_de_pușcă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Războiul_cu_praf_de_pușcă"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.1</span> <span>Războiul cu praf de pușcă</span> </div> </a> <ul id="toc-Războiul_cu_praf_de_pușcă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Măsurarea_distanțelor_și_navigarea_mecanică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Măsurarea_distanțelor_și_navigarea_mecanică"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.2</span> <span>Măsurarea distanțelor și navigarea mecanică</span> </div> </a> <ul id="toc-Măsurarea_distanțelor_și_navigarea_mecanică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Polimați,_invenții_și_astronomie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Polimați,_invenții_și_astronomie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.3</span> <span>Polimați, invenții și astronomie</span> </div> </a> <ul id="toc-Polimați,_invenții_și_astronomie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Matematică_și_cartografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Matematică_și_cartografie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.4</span> <span>Matematică și cartografie</span> </div> </a> <ul id="toc-Matematică_și_cartografie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Imprimarea_de_tip_mobil" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Imprimarea_de_tip_mobil"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.5</span> <span>Imprimarea de tip mobil</span> </div> </a> <ul id="toc-Imprimarea_de_tip_mobil-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Ingineria_nautică_și_hidraulică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Ingineria_nautică_și_hidraulică"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.6</span> <span>Ingineria nautică și hidraulică</span> </div> </a> <ul id="toc-Ingineria_nautică_și_hidraulică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Inginerie_structurală_și_arhitectură" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Inginerie_structurală_și_arhitectură"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.7</span> <span>Inginerie structurală și arhitectură</span> </div> </a> <ul id="toc-Inginerie_structurală_și_arhitectură-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Arheologie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Arheologie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.8</span> <span>Arheologie</span> </div> </a> <ul id="toc-Arheologie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Note" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Note"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5</span> <span>Note</span> </div> </a> <ul id="toc-Note-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Bibliografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Bibliografie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6</span> <span>Bibliografie</span> </div> </a> <ul id="toc-Bibliografie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" title="Table of Contents" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-listBullet mw-ui-icon-wikimedia-listBullet"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Comută cuprinsul</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading"><span class="mw-page-title-main">Dinastia Song</span></h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 89 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-89" aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-language-progressive mw-ui-icon-wikimedia-language-progressive"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">89 limbi</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-af mw-list-item"><a href="https://af.wikipedia.org/wiki/Song-dinastie" title="Song-dinastie – afrikaans" lang="af" hreflang="af" data-title="Song-dinastie" data-language-autonym="Afrikaans" data-language-local-name="afrikaans" class="interlanguage-link-target"><span>Afrikaans</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-an mw-list-item"><a href="https://an.wikipedia.org/wiki/Dinast%C3%ADa_Song" title="Dinastía Song – aragoneză" lang="an" hreflang="an" data-title="Dinastía Song" data-language-autonym="Aragonés" data-language-local-name="aragoneză" class="interlanguage-link-target"><span>Aragonés</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ar mw-list-item"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%D9%84%D8%A7%D9%84%D8%A9_%D8%B3%D9%88%D9%86%D8%BA_%D8%A7%D9%84%D8%AD%D8%A7%D9%83%D9%85%D8%A9" title="سلالة سونغ الحاكمة – arabă" lang="ar" hreflang="ar" data-title="سلالة سونغ الحاكمة" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="arabă" class="interlanguage-link-target"><span>العربية</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ast mw-list-item"><a href="https://ast.wikipedia.org/wiki/Dinast%C3%ADa_Song" title="Dinastía Song – asturiană" lang="ast" hreflang="ast" data-title="Dinastía Song" data-language-autonym="Asturianu" data-language-local-name="asturiană" class="interlanguage-link-target"><span>Asturianu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-az mw-list-item"><a href="https://az.wikipedia.org/wiki/Sun_imperiyas%C4%B1" title="Sun imperiyası – azeră" lang="az" hreflang="az" data-title="Sun imperiyası" data-language-autonym="Azərbaycanca" data-language-local-name="azeră" class="interlanguage-link-target"><span>Azərbaycanca</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-azb mw-list-item"><a href="https://azb.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%D9%88%D9%86_%D8%A7%DB%8C%D9%85%D9%BE%DB%8C%D8%B1%D8%A7%D8%AA%D9%88%D8%B1%D9%84%D9%88%D8%BA%D9%88" title="سون ایمپیراتورلوغو – South Azerbaijani" lang="azb" hreflang="azb" data-title="سون ایمپیراتورلوغو" data-language-autonym="تۆرکجه" data-language-local-name="South Azerbaijani" class="interlanguage-link-target"><span>تۆرکجه</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ba mw-list-item"><a href="https://ba.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D1%83%D0%BD_%D0%B8%D0%BC%D0%BF%D0%B5%D1%80%D0%B8%D1%8F%D2%BB%D1%8B" title="Сун империяһы – bașkiră" lang="ba" hreflang="ba" data-title="Сун империяһы" data-language-autonym="Башҡортса" data-language-local-name="bașkiră" class="interlanguage-link-target"><span>Башҡортса</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bcl mw-list-item"><a href="https://bcl.wikipedia.org/wiki/Dinastiya_Song" title="Dinastiya Song – Central Bikol" lang="bcl" hreflang="bcl" data-title="Dinastiya Song" data-language-autonym="Bikol Central" data-language-local-name="Central Bikol" class="interlanguage-link-target"><span>Bikol Central</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be mw-list-item"><a href="https://be.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D1%83%D0%BD" title="Сун – belarusă" lang="be" hreflang="be" data-title="Сун" data-language-autonym="Беларуская" data-language-local-name="belarusă" class="interlanguage-link-target"><span>Беларуская</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bg mw-list-item"><a href="https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D1%83%D0%BD" title="Сун – bulgară" lang="bg" hreflang="bg" data-title="Сун" data-language-autonym="Български" data-language-local-name="bulgară" class="interlanguage-link-target"><span>Български</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bjn mw-list-item"><a href="https://bjn.wikipedia.org/wiki/Dinasti_Song" title="Dinasti Song – Banjar" lang="bjn" hreflang="bjn" data-title="Dinasti Song" data-language-autonym="Banjar" data-language-local-name="Banjar" class="interlanguage-link-target"><span>Banjar</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bo mw-list-item"><a href="https://bo.wikipedia.org/wiki/%E0%BD%A6%E0%BD%B4%E0%BD%84%E0%BC%8B%E0%BD%A2%E0%BE%92%E0%BE%B1%E0%BD%A3%E0%BC%8B%E0%BD%A2%E0%BD%96%E0%BD%A6%E0%BC%8D" title="སུང་རྒྱལ་རབས། – tibetană" lang="bo" hreflang="bo" data-title="སུང་རྒྱལ་རབས།" data-language-autonym="བོད་ཡིག" data-language-local-name="tibetană" class="interlanguage-link-target"><span>བོད་ཡིག</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-br mw-list-item"><a href="https://br.wikipedia.org/wiki/Tierniezh_Song" title="Tierniezh Song – bretonă" lang="br" hreflang="br" data-title="Tierniezh Song" data-language-autonym="Brezhoneg" data-language-local-name="bretonă" class="interlanguage-link-target"><span>Brezhoneg</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bxr mw-list-item"><a href="https://bxr.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D1%83%D0%BD_%D1%83%D0%BB%D0%B0%D1%81" title="Сун улас – Russia Buriat" lang="bxr" hreflang="bxr" data-title="Сун улас" data-language-autonym="Буряад" data-language-local-name="Russia Buriat" class="interlanguage-link-target"><span>Буряад</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ca mw-list-item"><a href="https://ca.wikipedia.org/wiki/Dinastia_Song" title="Dinastia Song – catalană" lang="ca" hreflang="ca" data-title="Dinastia Song" data-language-autonym="Català" data-language-local-name="catalană" class="interlanguage-link-target"><span>Català</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cdo mw-list-item"><a href="https://cdo.wikipedia.org/wiki/S%C3%B3ng-di%C3%A8u" title="Sóng-dièu – Mindong" lang="cdo" hreflang="cdo" data-title="Sóng-dièu" data-language-autonym="閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄" data-language-local-name="Mindong" class="interlanguage-link-target"><span>閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ckb mw-list-item"><a href="https://ckb.wikipedia.org/wiki/%D8%A6%DB%8C%D9%85%D9%BE%D8%B1%D8%A7%D8%AA%DB%86%D8%B1%DB%8C%DB%95%D8%AA%DB%8C%DB%8C_%D8%B3%DB%86%D9%86%DA%AF" title="ئیمپراتۆریەتیی سۆنگ – kurdă centrală" lang="ckb" hreflang="ckb" data-title="ئیمپراتۆریەتیی سۆنگ" data-language-autonym="کوردی" data-language-local-name="kurdă centrală" class="interlanguage-link-target"><span>کوردی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs mw-list-item"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/%C5%98%C3%AD%C5%A1e_Sung" title="Říše Sung – cehă" lang="cs" hreflang="cs" data-title="Říše Sung" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="cehă" class="interlanguage-link-target"><span>Čeština</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cv mw-list-item"><a href="https://cv.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D1%83%D0%BD_(%D0%BF%D0%B0%D1%82%D1%88%D0%B0%D0%BB%C4%83%D1%85)" title="Сун (патшалăх) – ciuvașă" lang="cv" hreflang="cv" data-title="Сун (патшалăх)" data-language-autonym="Чӑвашла" data-language-local-name="ciuvașă" class="interlanguage-link-target"><span>Чӑвашла</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-da mw-list-item"><a href="https://da.wikipedia.org/wiki/Song-dynastiet" title="Song-dynastiet – daneză" lang="da" hreflang="da" data-title="Song-dynastiet" data-language-autonym="Dansk" data-language-local-name="daneză" class="interlanguage-link-target"><span>Dansk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-de mw-list-item"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Song-Dynastie" title="Song-Dynastie – germană" lang="de" hreflang="de" data-title="Song-Dynastie" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="germană" class="interlanguage-link-target"><span>Deutsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-el mw-list-item"><a href="https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%94%CF%85%CE%BD%CE%B1%CF%83%CF%84%CE%B5%CE%AF%CE%B1_%CE%A3%CE%BF%CE%BD%CE%B3%CE%BA" title="Δυναστεία Σονγκ – greacă" lang="el" hreflang="el" data-title="Δυναστεία Σονγκ" data-language-autonym="Ελληνικά" data-language-local-name="greacă" class="interlanguage-link-target"><span>Ελληνικά</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Song_dynasty" title="Song dynasty – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="Song dynasty" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target"><span>English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eo mw-list-item"><a href="https://eo.wikipedia.org/wiki/Dinastio_Song" title="Dinastio Song – esperanto" lang="eo" hreflang="eo" data-title="Dinastio Song" data-language-autonym="Esperanto" data-language-local-name="esperanto" class="interlanguage-link-target"><span>Esperanto</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es mw-list-item"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Dinast%C3%ADa_Song" title="Dinastía Song – spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="Dinastía Song" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target"><span>Español</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-et mw-list-item"><a href="https://et.wikipedia.org/wiki/Songi_d%C3%BCnastia" title="Songi dünastia – estonă" lang="et" hreflang="et" data-title="Songi dünastia" data-language-autonym="Eesti" data-language-local-name="estonă" class="interlanguage-link-target"><span>Eesti</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eu mw-list-item"><a href="https://eu.wikipedia.org/wiki/Song_dinastia" title="Song dinastia – bască" lang="eu" hreflang="eu" data-title="Song dinastia" data-language-autonym="Euskara" data-language-local-name="bască" class="interlanguage-link-target"><span>Euskara</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fa mw-list-item"><a href="https://fa.wikipedia.org/wiki/%D8%AF%D9%88%D8%AF%D9%85%D8%A7%D9%86_%D8%B3%D9%88%D9%86%DA%AF" title="دودمان سونگ – persană" lang="fa" hreflang="fa" data-title="دودمان سونگ" data-language-autonym="فارسی" data-language-local-name="persană" class="interlanguage-link-target"><span>فارسی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fi mw-list-item"><a href="https://fi.wikipedia.org/wiki/Song-dynastia" title="Song-dynastia – finlandeză" lang="fi" hreflang="fi" data-title="Song-dynastia" data-language-autonym="Suomi" data-language-local-name="finlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Suomi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/Dynastie_Song" title="Dynastie Song – franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="Dynastie Song" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target"><span>Français</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gan mw-list-item"><a href="https://gan.wikipedia.org/wiki/%E5%AE%8B" title="宋 – chineză gan" lang="gan" hreflang="gan" data-title="宋" data-language-autonym="贛語" data-language-local-name="chineză gan" class="interlanguage-link-target"><span>贛語</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gl mw-list-item"><a href="https://gl.wikipedia.org/wiki/Dinast%C3%ADa_Song" title="Dinastía Song – galiciană" lang="gl" hreflang="gl" data-title="Dinastía Song" data-language-autonym="Galego" data-language-local-name="galiciană" class="interlanguage-link-target"><span>Galego</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hak mw-list-item"><a href="https://hak.wikipedia.org/wiki/Sung-chh%C3%A8u" title="Sung-chhèu – chineză hakka" lang="hak" hreflang="hak" data-title="Sung-chhèu" data-language-autonym="客家語 / Hak-kâ-ngî" data-language-local-name="chineză hakka" class="interlanguage-link-target"><span>客家語 / Hak-kâ-ngî</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-he mw-list-item"><a href="https://he.wikipedia.org/wiki/%D7%A9%D7%95%D7%A9%D7%9C%D7%AA_%D7%A1%D7%95%D7%A0%D7%92" title="שושלת סונג – ebraică" lang="he" hreflang="he" data-title="שושלת סונג" data-language-autonym="עברית" data-language-local-name="ebraică" class="interlanguage-link-target"><span>עברית</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hi mw-list-item"><a href="https://hi.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A5%8B%E0%A4%82%E0%A4%97_%E0%A4%B0%E0%A4%BE%E0%A4%9C%E0%A4%B5%E0%A4%82%E0%A4%B6" title="सोंग राजवंश – hindi" lang="hi" hreflang="hi" data-title="सोंग राजवंश" data-language-autonym="हिन्दी" data-language-local-name="hindi" class="interlanguage-link-target"><span>हिन्दी</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hr mw-list-item"><a href="https://hr.wikipedia.org/wiki/Dinastija_Sung" title="Dinastija Sung – croată" lang="hr" hreflang="hr" data-title="Dinastija Sung" data-language-autonym="Hrvatski" data-language-local-name="croată" class="interlanguage-link-target"><span>Hrvatski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hu badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://hu.wikipedia.org/wiki/Szung-dinasztia" title="Szung-dinasztia – maghiară" lang="hu" hreflang="hu" data-title="Szung-dinasztia" data-language-autonym="Magyar" data-language-local-name="maghiară" class="interlanguage-link-target"><span>Magyar</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-id badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://id.wikipedia.org/wiki/Dinasti_Song" title="Dinasti Song – indoneziană" lang="id" hreflang="id" data-title="Dinasti Song" data-language-autonym="Bahasa Indonesia" data-language-local-name="indoneziană" class="interlanguage-link-target"><span>Bahasa Indonesia</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-io mw-list-item"><a href="https://io.wikipedia.org/wiki/Dinastio_Song" title="Dinastio Song – ido" lang="io" hreflang="io" data-title="Dinastio Song" data-language-autonym="Ido" data-language-local-name="ido" class="interlanguage-link-target"><span>Ido</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-is mw-list-item"><a href="https://is.wikipedia.org/wiki/Songveldi%C3%B0" title="Songveldið – islandeză" lang="is" hreflang="is" data-title="Songveldið" data-language-autonym="Íslenska" data-language-local-name="islandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Íslenska</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it mw-list-item"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Dinastia_Song" title="Dinastia Song – italiană" lang="it" hreflang="it" data-title="Dinastia Song" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiană" class="interlanguage-link-target"><span>Italiano</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ja mw-list-item"><a href="https://ja.wikipedia.org/wiki/%E5%AE%8B_(%E7%8E%8B%E6%9C%9D)" title="宋 (王朝) – japoneză" lang="ja" hreflang="ja" data-title="宋 (王朝)" data-language-autonym="日本語" data-language-local-name="japoneză" class="interlanguage-link-target"><span>日本語</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ka mw-list-item"><a href="https://ka.wikipedia.org/wiki/%E1%83%A1%E1%83%A3%E1%83%9C%E1%83%98%E1%83%A1_%E1%83%93%E1%83%98%E1%83%9C%E1%83%90%E1%83%A1%E1%83%A2%E1%83%98%E1%83%90" title="სუნის დინასტია – georgiană" lang="ka" hreflang="ka" data-title="სუნის დინასტია" data-language-autonym="ქართული" data-language-local-name="georgiană" class="interlanguage-link-target"><span>ქართული</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-km mw-list-item"><a href="https://km.wikipedia.org/wiki/%E1%9E%9A%E1%9E%B6%E1%9E%87%E1%9E%9C%E1%9E%84%E1%9F%92%E1%9E%9F%E1%9E%9F%E1%9E%BB%E1%9E%84" title="រាជវង្សសុង – khmeră" lang="km" hreflang="km" data-title="រាជវង្សសុង" data-language-autonym="ភាសាខ្មែរ" data-language-local-name="khmeră" class="interlanguage-link-target"><span>ភាសាខ្មែរ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ko mw-list-item"><a href="https://ko.wikipedia.org/wiki/%EC%86%A1%EB%82%98%EB%9D%BC" title="송나라 – coreeană" lang="ko" hreflang="ko" data-title="송나라" data-language-autonym="한국어" data-language-local-name="coreeană" class="interlanguage-link-target"><span>한국어</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ku mw-list-item"><a href="https://ku.wikipedia.org/wiki/Xanedana_Song" title="Xanedana Song – kurdă" lang="ku" hreflang="ku" data-title="Xanedana Song" data-language-autonym="Kurdî" data-language-local-name="kurdă" class="interlanguage-link-target"><span>Kurdî</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-la mw-list-item"><a href="https://la.wikipedia.org/wiki/Familia_Song" title="Familia Song – latină" lang="la" hreflang="la" data-title="Familia Song" data-language-autonym="Latina" data-language-local-name="latină" class="interlanguage-link-target"><span>Latina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lo mw-list-item"><a href="https://lo.wikipedia.org/wiki/%E0%BA%A5%E0%BA%B2%E0%BA%8A%E0%BA%B0%E0%BA%A7%E0%BA%BB%E0%BA%87%E0%BA%8A%E0%BA%BB%E0%BB%89%E0%BA%87" title="ລາຊະວົງຊົ້ງ – laoțiană" lang="lo" hreflang="lo" data-title="ລາຊະວົງຊົ້ງ" data-language-autonym="ລາວ" data-language-local-name="laoțiană" class="interlanguage-link-target"><span>ລາວ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lt mw-list-item"><a href="https://lt.wikipedia.org/wiki/Song%C5%B3_dinastija" title="Songų dinastija – lituaniană" lang="lt" hreflang="lt" data-title="Songų dinastija" data-language-autonym="Lietuvių" data-language-local-name="lituaniană" class="interlanguage-link-target"><span>Lietuvių</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lv mw-list-item"><a href="https://lv.wikipedia.org/wiki/Sunu_dinastija" title="Sunu dinastija – letonă" lang="lv" hreflang="lv" data-title="Sunu dinastija" data-language-autonym="Latviešu" data-language-local-name="letonă" class="interlanguage-link-target"><span>Latviešu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mk mw-list-item"><a href="https://mk.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D1%83%D0%BD%D0%B3_(%D0%B4%D0%B8%D0%BD%D0%B0%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%98%D0%B0)" title="Сунг (династија) – macedoneană" lang="mk" hreflang="mk" data-title="Сунг (династија)" data-language-autonym="Македонски" data-language-local-name="macedoneană" class="interlanguage-link-target"><span>Македонски</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ml mw-list-item"><a href="https://ml.wikipedia.org/wiki/%E0%B4%B8%E0%B5%8B%E0%B4%99%E0%B5%8D_%E0%B4%B0%E0%B4%BE%E0%B4%9C%E0%B4%B5%E0%B4%82%E0%B4%B6%E0%B4%82" title="സോങ് രാജവംശം – malayalam" lang="ml" hreflang="ml" data-title="സോങ് രാജവംശം" data-language-autonym="മലയാളം" data-language-local-name="malayalam" class="interlanguage-link-target"><span>മലയാളം</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mn mw-list-item"><a href="https://mn.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D2%AF%D0%BD_%D1%83%D0%BB%D1%81" title="Сүн улс – mongolă" lang="mn" hreflang="mn" data-title="Сүн улс" data-language-autonym="Монгол" data-language-local-name="mongolă" class="interlanguage-link-target"><span>Монгол</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mr mw-list-item"><a href="https://mr.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A5%8B%E0%A4%82%E0%A4%97_%E0%A4%B0%E0%A4%BE%E0%A4%9C%E0%A4%B5%E0%A4%82%E0%A4%B6" title="सोंग राजवंश – marathi" lang="mr" hreflang="mr" data-title="सोंग राजवंश" data-language-autonym="मराठी" data-language-local-name="marathi" class="interlanguage-link-target"><span>मराठी</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ms mw-list-item"><a href="https://ms.wikipedia.org/wiki/Dinasti_Song" title="Dinasti Song – malaeză" lang="ms" hreflang="ms" data-title="Dinasti Song" data-language-autonym="Bahasa Melayu" data-language-local-name="malaeză" class="interlanguage-link-target"><span>Bahasa Melayu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-new mw-list-item"><a href="https://new.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A5%8B%E0%A4%99%E0%A5%8D%E0%A4%97_%E0%A4%B0%E0%A4%BE%E0%A4%9C%E0%A4%B5%E0%A4%82%E0%A4%B6" title="सोङ्ग राजवंश – newari" lang="new" hreflang="new" data-title="सोङ्ग राजवंश" data-language-autonym="नेपाल भाषा" data-language-local-name="newari" class="interlanguage-link-target"><span>नेपाल भाषा</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl mw-list-item"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/Song-dynastie" title="Song-dynastie – neerlandeză" lang="nl" hreflang="nl" data-title="Song-dynastie" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Nederlands</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nn mw-list-item"><a href="https://nn.wikipedia.org/wiki/Song-dynastiet" title="Song-dynastiet – norvegiană nynorsk" lang="nn" hreflang="nn" data-title="Song-dynastiet" data-language-autonym="Norsk nynorsk" data-language-local-name="norvegiană nynorsk" class="interlanguage-link-target"><span>Norsk nynorsk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-no badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://no.wikipedia.org/wiki/Song-dynastiet" title="Song-dynastiet – norvegiană bokmål" lang="nb" hreflang="nb" data-title="Song-dynastiet" data-language-autonym="Norsk bokmål" data-language-local-name="norvegiană bokmål" class="interlanguage-link-target"><span>Norsk bokmål</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-oc badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://oc.wikipedia.org/wiki/Dinastia_Song" title="Dinastia Song – occitană" lang="oc" hreflang="oc" data-title="Dinastia Song" data-language-autonym="Occitan" data-language-local-name="occitană" class="interlanguage-link-target"><span>Occitan</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pa mw-list-item"><a href="https://pa.wikipedia.org/wiki/%E0%A8%B8%E0%A9%8B%E0%A8%82%E0%A8%97_%E0%A8%B0%E0%A8%BE%E0%A8%9C%E0%A8%B5%E0%A9%B0%E0%A8%B8%E0%A8%BC" title="ਸੋਂਗ ਰਾਜਵੰਸ਼ – punjabi" lang="pa" hreflang="pa" data-title="ਸੋਂਗ ਰਾਜਵੰਸ਼" data-language-autonym="ਪੰਜਾਬੀ" data-language-local-name="punjabi" class="interlanguage-link-target"><span>ਪੰਜਾਬੀ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/Dynastia_Song" title="Dynastia Song – poloneză" lang="pl" hreflang="pl" data-title="Dynastia Song" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="poloneză" class="interlanguage-link-target"><span>Polski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnb mw-list-item"><a href="https://pnb.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%D9%88%D9%86%DA%AF_%D8%B1%D8%A7%D8%AC%D9%B9%D8%A8%D8%B1" title="سونگ راجٹبر – Western Punjabi" lang="pnb" hreflang="pnb" data-title="سونگ راجٹبر" data-language-autonym="پنجابی" data-language-local-name="Western Punjabi" class="interlanguage-link-target"><span>پنجابی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt mw-list-item"><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/Dinastia_Sung" title="Dinastia Sung – portugheză" lang="pt" hreflang="pt" data-title="Dinastia Sung" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugheză" class="interlanguage-link-target"><span>Português</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru mw-list-item"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%98%D0%BC%D0%BF%D0%B5%D1%80%D0%B8%D1%8F_%D0%A1%D1%83%D0%BD" title="Империя Сун – rusă" lang="ru" hreflang="ru" data-title="Империя Сун" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="rusă" class="interlanguage-link-target"><span>Русский</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sh mw-list-item"><a href="https://sh.wikipedia.org/wiki/Dinastija_Sung" title="Dinastija Sung – sârbo-croată" lang="sh" hreflang="sh" data-title="Dinastija Sung" data-language-autonym="Srpskohrvatski / српскохрватски" data-language-local-name="sârbo-croată" class="interlanguage-link-target"><span>Srpskohrvatski / српскохрватски</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-simple mw-list-item"><a href="https://simple.wikipedia.org/wiki/Song_dynasty" title="Song dynasty – Simple English" lang="en-simple" hreflang="en-simple" data-title="Song dynasty" data-language-autonym="Simple English" data-language-local-name="Simple English" class="interlanguage-link-target"><span>Simple English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sk mw-list-item"><a href="https://sk.wikipedia.org/wiki/Sung_(dynastia)" title="Sung (dynastia) – slovacă" lang="sk" hreflang="sk" data-title="Sung (dynastia)" data-language-autonym="Slovenčina" data-language-local-name="slovacă" class="interlanguage-link-target"><span>Slovenčina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sq mw-list-item"><a href="https://sq.wikipedia.org/wiki/Dinastia_Song" title="Dinastia Song – albaneză" lang="sq" hreflang="sq" data-title="Dinastia Song" data-language-autonym="Shqip" data-language-local-name="albaneză" class="interlanguage-link-target"><span>Shqip</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr mw-list-item"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%94%D0%B8%D0%BD%D0%B0%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%98%D0%B0_%D0%A1%D1%83%D0%BD%D0%B3" title="Династија Сунг – sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Династија Сунг" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target"><span>Српски / srpski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sv badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://sv.wikipedia.org/wiki/Songdynastin" title="Songdynastin – suedeză" lang="sv" hreflang="sv" data-title="Songdynastin" data-language-autonym="Svenska" data-language-local-name="suedeză" class="interlanguage-link-target"><span>Svenska</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sw mw-list-item"><a href="https://sw.wikipedia.org/wiki/Nasaba_ya_Song" title="Nasaba ya Song – swahili" lang="sw" hreflang="sw" data-title="Nasaba ya Song" data-language-autonym="Kiswahili" data-language-local-name="swahili" class="interlanguage-link-target"><span>Kiswahili</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ta mw-list-item"><a href="https://ta.wikipedia.org/wiki/%E0%AE%9A%E0%AF%8A%E0%AE%99%E0%AF%8D_%E0%AE%85%E0%AE%B0%E0%AE%9A%E0%AE%AE%E0%AE%B0%E0%AE%AA%E0%AF%81" title="சொங் அரசமரபு – tamilă" lang="ta" hreflang="ta" data-title="சொங் அரசமரபு" data-language-autonym="தமிழ்" data-language-local-name="tamilă" class="interlanguage-link-target"><span>தமிழ்</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-th mw-list-item"><a href="https://th.wikipedia.org/wiki/%E0%B8%A3%E0%B8%B2%E0%B8%8A%E0%B8%A7%E0%B8%87%E0%B8%A8%E0%B9%8C%E0%B8%8B%E0%B9%88%E0%B8%87" title="ราชวงศ์ซ่ง – thailandeză" lang="th" hreflang="th" data-title="ราชวงศ์ซ่ง" data-language-autonym="ไทย" data-language-local-name="thailandeză" class="interlanguage-link-target"><span>ไทย</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tl mw-list-item"><a href="https://tl.wikipedia.org/wiki/Dinastiyang_Song" title="Dinastiyang Song – tagalog" lang="tl" hreflang="tl" data-title="Dinastiyang Song" data-language-autonym="Tagalog" data-language-local-name="tagalog" class="interlanguage-link-target"><span>Tagalog</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/Song_Hanedan%C4%B1" title="Song Hanedanı – turcă" lang="tr" hreflang="tr" data-title="Song Hanedanı" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turcă" class="interlanguage-link-target"><span>Türkçe</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ug mw-list-item"><a href="https://ug.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%DB%87%DA%AD_%D8%B3%DB%87%D9%84%D8%A7%D9%84%D9%89%D8%B3%D9%89" title="سۇڭ سۇلالىسى – uigură" lang="ug" hreflang="ug" data-title="سۇڭ سۇلالىسى" data-language-autonym="ئۇيغۇرچە / Uyghurche" data-language-local-name="uigură" class="interlanguage-link-target"><span>ئۇيغۇرچە / Uyghurche</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%94%D0%B8%D0%BD%D0%B0%D1%81%D1%82%D1%96%D1%8F_%D0%A1%D1%83%D0%BD" title="Династія Сун – ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Династія Сун" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target"><span>Українська</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ur mw-list-item"><a href="https://ur.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%D9%88%D9%86%DA%AF_%D8%B4%D8%A7%DB%81%DB%8C_%D8%B3%D9%84%D8%B3%D9%84%DB%81" title="سونگ شاہی سلسلہ – urdu" lang="ur" hreflang="ur" data-title="سونگ شاہی سلسلہ" data-language-autonym="اردو" data-language-local-name="urdu" class="interlanguage-link-target"><span>اردو</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uz mw-list-item"><a href="https://uz.wikipedia.org/wiki/Sun_imperiyasi" title="Sun imperiyasi – uzbecă" lang="uz" hreflang="uz" data-title="Sun imperiyasi" data-language-autonym="Oʻzbekcha / ўзбекча" data-language-local-name="uzbecă" class="interlanguage-link-target"><span>Oʻzbekcha / ўзбекча</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vi badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://vi.wikipedia.org/wiki/Nh%C3%A0_T%E1%BB%91ng" title="Nhà Tống – vietnameză" lang="vi" hreflang="vi" data-title="Nhà Tống" data-language-autonym="Tiếng Việt" data-language-local-name="vietnameză" class="interlanguage-link-target"><span>Tiếng Việt</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-war mw-list-item"><a href="https://war.wikipedia.org/wiki/Dinastiya_Song" title="Dinastiya Song – waray" lang="war" hreflang="war" data-title="Dinastiya Song" data-language-autonym="Winaray" data-language-local-name="waray" class="interlanguage-link-target"><span>Winaray</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wuu mw-list-item"><a href="https://wuu.wikipedia.org/wiki/%E5%AE%8B%E6%9C%9D" title="宋朝 – chineză wu" lang="wuu" hreflang="wuu" data-title="宋朝" data-language-autonym="吴语" data-language-local-name="chineză wu" class="interlanguage-link-target"><span>吴语</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-za mw-list-item"><a href="https://za.wikipedia.org/wiki/Sungciuz" title="Sungciuz – zhuang" lang="za" hreflang="za" data-title="Sungciuz" data-language-autonym="Vahcuengh" data-language-local-name="zhuang" class="interlanguage-link-target"><span>Vahcuengh</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zea mw-list-item"><a href="https://zea.wikipedia.org/wiki/Song-dynastie" title="Song-dynastie – Zeelandic" lang="zea" hreflang="zea" data-title="Song-dynastie" data-language-autonym="Zeêuws" data-language-local-name="Zeelandic" class="interlanguage-link-target"><span>Zeêuws</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh mw-list-item"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/%E5%AE%8B%E6%9C%9D" title="宋朝 – chineză" lang="zh" hreflang="zh" data-title="宋朝" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chineză" class="interlanguage-link-target"><span>中文</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-classical mw-list-item"><a href="https://zh-classical.wikipedia.org/wiki/%E8%B6%99%E5%AE%8B" title="趙宋 – Literary Chinese" lang="lzh" hreflang="lzh" data-title="趙宋" data-language-autonym="文言" data-language-local-name="Literary Chinese" class="interlanguage-link-target"><span>文言</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-min-nan mw-list-item"><a href="https://zh-min-nan.wikipedia.org/wiki/S%C3%B2ng" title="Sòng – chineză min nan" lang="nan" hreflang="nan" data-title="Sòng" data-language-autonym="閩南語 / Bân-lâm-gú" data-language-local-name="chineză min nan" class="interlanguage-link-target"><span>閩南語 / Bân-lâm-gú</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-yue mw-list-item"><a href="https://zh-yue.wikipedia.org/wiki/%E8%B6%99%E5%AE%8B" title="趙宋 – cantoneză" lang="yue" hreflang="yue" data-title="趙宋" data-language-autonym="粵語" data-language-local-name="cantoneză" class="interlanguage-link-target"><span>粵語</span></a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><span class="wb-langlinks-edit wb-langlinks-link"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q7462#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></span></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Dinastia_Song" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a"><span>Articol</span></a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Dinastia_Song" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t"><span>Discuție</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">română</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Dinastia_Song"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-edit" class="collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">Unelte</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Dinastia_Song"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-more-edit" class="collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&action=history"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Dinastia_Song" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j"><span>Ce trimite aici</span></a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Dinastia_Song" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k"><span>Schimbări corelate</span></a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="//ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Trimite_fișier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u"><span>Trimite fișier</span></a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&oldid=16827366" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini"><span>Legătură permanentă</span></a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină"><span>Informații despre pagină</span></a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=Dinastia_Song&id=16827366&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini"><span>Citează acest articol</span></a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FDinastia_Song"><span>Obține URL scurtat</span></a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FDinastia_Song"><span>Descărcați codul QR</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=Dinastia+Song"><span>Creare carte</span></a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=Dinastia_Song&action=show-download-screen"><span>Descărcare ca PDF</span></a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p"><span>Versiune de tipărit</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-commons mw-list-item"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/%E5%AE%8B%E6%9C%9D" hreflang="en"><span>Wikimedia Commons</span></a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q7462" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g"><span>Element Wikidata</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> <div id="mw-indicator-featured" class="mw-indicator"><div class="mw-parser-output"><span style="white-space: nowrap"> <span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_de_calitate" title="Acesta este un articol de calitate. Apăsați aici pentru mai multe informații."><img alt="Acesta este un articol de calitate. Apăsați aici pentru mai multe informații." src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/Cscr-featured.svg/20px-Cscr-featured.svg.png" decoding="async" width="20" height="19" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/Cscr-featured.svg/30px-Cscr-featured.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/Cscr-featured.svg/40px-Cscr-featured.svg.png 2x" data-file-width="466" data-file-height="443" /></a></span></span></div></div> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><div role="note" class="dezambiguizare">Acest articol se referă la <b>Dinastia chineză Song</b>.  Pentru alte sensuri, vedeți <a href="/wiki/Song_(dezambiguizare)" class="mw-disambig" title="Song (dezambiguizare)">Song (dezambiguizare)</a>.</div> <table class="infocaseta"><tbody><tr><td colspan="2" class="antet blank" style="background-color:#F9F9F9;color:#000000;">Dinastia Song</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;line-height:1.2em; font-size:135%">Song</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;line-height:1.2em; font-size:135%">Song</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;line-height:1.2em; font-size:135%">宋</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;line-height:1.2em; font-size:135%">—  <b>Imperiu</b>  —</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><table width="100%" style="text-align:center;margin:0 auto;background:transparent"><tbody><tr><td width="50px" style="vertical-align:middle;line-height:105%;font-size:30%;border:0"><a href="/wiki/Cinci_dinastii_%C8%99i_zece_regate" class="mw-redirect" title="Cinci dinastii și zece regate"><span style="font-size:300%">←</span></a> <span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Cinci_dinastii_%C8%99i_zece_regate" title="Cinci dinastii și zece regate"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d2/Blank.png" decoding="async" width="30" height="20" class="mw-file-element" data-file-width="3" data-file-height="2" /></a></span></td><td style="vertical-align:middle; text-align:center; font-size:115%; border:0"><time datetime="960"><a href="/wiki/960" title="960">960 d.Hr.</a></time> – <time datetime="1279"><a href="/wiki/1279" title="1279">1279</a></time></td><td width="50px" style="vertical-align:middle;line-height:105%;font-size:30%;border:0;text-align:left"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Dinastia_Yuan" title="Dinastia Yuan"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d2/Blank.png" decoding="async" width="30" height="20" class="mw-file-element" data-file-width="3" data-file-height="2" /></a></span><a href="/wiki/Dinastia_Yuan" title="Dinastia Yuan"><span style="font-size:300%">→</span></a> </td></tr></tbody></table></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><figure class="mw-halign-center" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:China_-_Song_Dynasty-fr.svg" class="mw-file-description" title="Dinastia Song în 1111"><img alt="Dinastia Song în 1111" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e2/China_-_Song_Dynasty-fr.svg/300px-China_-_Song_Dynasty-fr.svg.png" decoding="async" width="300" height="295" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e2/China_-_Song_Dynasty-fr.svg/450px-China_-_Song_Dynasty-fr.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e2/China_-_Song_Dynasty-fr.svg/600px-China_-_Song_Dynasty-fr.svg.png 2x" data-file-width="840" data-file-height="825" /></a><figcaption>Dinastia Song în 1111</figcaption></figure><div style="padding-top:0.5em;line-height:1.25em;font-size:90%;">Dinastia Song în 1111</div></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/List%C4%83_a_fostelor_capitale_na%C8%9Bionale" title="Listă a fostelor capitale naționale">Capitală</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Kaifeng" title="Kaifeng">Bianjing</a> (汴京)<small><br />(960–1127)</small><br /><a href="/wiki/Hangzhou" title="Hangzhou">Lin'an</a> (臨安)<small><br />(1127–1276)</small></td></tr><tr><th style=";">Limbă</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Limba_chinez%C4%83" title="Limba chineză">Chineza</a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Religie_de_stat" title="Religie de stat">Religie</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Budism" title="Budism">budism</a>, <a href="/wiki/Taoism" title="Taoism">taoism</a>, <a href="/wiki/Confucianism" title="Confucianism">confucianism</a>, <a href="/wiki/Religia_tradi%C8%9Bional%C4%83_chinez%C4%83" title="Religia tradițională chineză">religia tradițională chineză</a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#F9F9F9;color:#000000;">Guvernare</th></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Form%C4%83_de_guvernare" class="mw-redirect" title="Formă de guvernare">Formă de guvernare</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Monarhie" title="Monarhie">Monarhie</a></td></tr><tr><th style=";">Împărat</th><td colspan="1" class="" style=";"> </td></tr><tr><th style=";font-weight: normal;"> - 960-976</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/%C3%8Emp%C4%83ratul_Taizu" class="mw-redirect mw-disambig" title="Împăratul Taizu">Împăratul Taizu</a> (primul)</td></tr><tr><th style=";font-weight: normal;"> - 1278-1279</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/w/index.php?title=%C3%8Emp%C4%83ratul_Bing&action=edit&redlink=1" class="new" title="Împăratul Bing — pagină inexistentă">Împăratul Bing</a> (ultimul)<sup>1</sup></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#F9F9F9;color:#000000;">Istorie</th></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Epoca_istoric%C4%83" class="mw-redirect" title="Epoca istorică">Epoca istorică</a></th><td colspan="1" class="" style=";">Evul Mediu</td></tr><tr><th style=";font-weight: normal;">Urcarea pe tron a <a href="/wiki/%C3%8Emp%C4%83ratul_Taizu" class="mw-redirect mw-disambig" title="Împăratul Taizu">Împăratului Taizu</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/960" title="960">960 d.Hr.</a></td></tr><tr><th style=";font-weight: normal;">Incidentul Jingkang</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/1127" title="1127">1127</a></td></tr><tr><th style=";font-weight: normal;">Cucerirea mongolă</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/1279" title="1279">1279</a></td></tr><tr><td class="navigation-only" colspan="2" style="border-top: 2px ##F9F9F9 solid; font-size: 80%; background:inherit; color:var(--color-base, #000); text-align: right;"><span class="plainlinks" style="float:left;">Modifică <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7462" class="extiw" title="d:Q7462">date</a> / <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dinastia_Song&action=edit&section=0">text</a></span> <span title="Consultați documentația formatului"><span typeof="mw:File"><a href="//ro.wikipedia.org/wiki/Format:Infocaseta_Fost%C4%83_%C8%9Bar%C4%83" title="Consultați documentația formatului"><img alt="Consultați documentația formatului" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/12px-Gtk-dialog-info.svg.png" decoding="async" width="12" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/18px-Gtk-dialog-info.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/24px-Gtk-dialog-info.svg.png 2x" data-file-width="60" data-file-height="60" /></a></span></span></td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16573438">.mw-parser-output .infocaseta{background:var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa);color:var(--color-base,#000)}.mw-parser-output .infobox-subbox{padding:0;border:none;margin:-3px;width:auto;min-width:100%;font-size:100%;clear:none;float:none;background-color:transparent}.mw-parser-output .infobox-3cols-child{margin:auto}.mw-parser-output .infobox .navbar{font-size:100%}body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-header,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-subheader,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-above,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-title,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-image,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-full-data,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-below{text-align:center}</style> <p><b>Perioada Dinastiei Song</b> (în <a href="/wiki/Limba_chinez%C4%83" title="Limba chineză">chineză</a>: <span lang="zh">宋朝</span>, <i>Sòng Cháo</i>; <span title="Notație în Alfabetul Fonetic Internațional" class="AFI"><small></small>sʊŋ tʂʰɑʊ̯</span>) reprezintă denumirea unei epoci istorice din istoria <a href="/wiki/China" title="China">Chinei</a>, care a început în anul <a href="/wiki/960" title="960">960</a> și a durat până în anul <a href="/wiki/1279" title="1279">1279</a>. Ea a fost precedată de „Perioada Celor Cinci Dinastii și a Celor Zece Regate” și a fost urmată de „<a href="/wiki/Dinastia_Yuan" title="Dinastia Yuan">Perioada Dinastiei Yuan</a>”. În timpul acestei perioade au fost emiși primii bani adevărați de hârtie din istoria lumii - <a href="/wiki/Bancnot%C4%83" title="Bancnotă">bancnote</a> - de către un guvern național. Tot în această perioadă a fost înființată prima flotă maritimă militară permanentă a Chinei, s-a folosit pentru prima dată <a href="/wiki/Praf_de_pu%C8%99c%C4%83" title="Praf de pușcă">praful de pușcă</a> și s-a determinat, tot pentru prima dată, nordului geografic cu ajutorul <a href="/wiki/Busola" class="mw-redirect" title="Busola">busolei</a>. </p><p>Perioada Dinastiei Song este împărțită în două perioade distincte: „Song de Nord” și „Song de Sud”. În timpul perioadei <b>Song de Nord</b> (<a href="/wiki/Limba_chinez%C4%83" title="Limba chineză">chineză</a>: <span lang="zh">北宋</span>, 960–1127), capitala țării era în orașul nordic Bianjing (astăzi <a href="/wiki/Kaifeng" title="Kaifeng">Kaifeng</a>), dinastia controlând mare parte din „China Interioară”. Perioada <b>Song de Sud</b> (<a href="/wiki/Limba_chinez%C4%83" title="Limba chineză">chineză</a>: <span lang="zh">南宋</span>, 1127–1279) a urmat după ce Dinastia Song a pierdut controlul Chinei de Nord în favoarea <a href="/w/index.php?title=Dinastia_Jin_(1115%E2%80%931234)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dinastia Jin (1115–1234) — pagină inexistentă">Dinastiei Jin</a>. În această perioadă, conducătorii din dinastia Song s-au retras la sud, de <a href="/wiki/Yangtze" title="Yangtze">Fluviul Yangtze</a>, stabilindu-și capitala la Lin'an (astăzi <a href="/wiki/Hangzhou" title="Hangzhou">Hangzhou</a>). </p><p>Deși dinastia Song a pierdut controlul leagănului tradițional al civilizației chinezești din valea <a href="/wiki/Fluviul_Galben" title="Fluviul Galben">Râului Galben</a>, economia dinastiei Song nu a căzut în ruine, Imperiul Song de Sud conținând 60% din populația Chinei și mare parte a terenului agricol cultivabil.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_167_1-0" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_167-1"><span class="cite-bracket">[</span>1<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Dinastia Song de Sud și-a întărit considerabil forța navală pentru a-și apăra apele și granițele, îndeplinind misiuni maritime în străinătate. Pentru a se apăra de <a href="/w/index.php?title=Dinastia_Jin_(1115%E2%80%931234)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dinastia Jin (1115–1234) — pagină inexistentă">dinastia Jin</a>, și mai târziu de <a href="/wiki/Mongoli" title="Mongoli">mongoli</a>, Imperiul Song și-a dezvoltat noi tehnologii militare și a inventat <a href="/wiki/Praf_de_pu%C8%99c%C4%83" title="Praf de pușcă">praful de pușcă</a>. </p><p>În 1234, Dinastia Jin a fost cucerită de mongoli, care au preluat controlul asupra Chinei nordice, întreținând relații tensionate cu Imperiul Song de Sud. <a href="/w/index.php?title=M%C3%B6ngke_Khan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Möngke Khan — pagină inexistentă">Möngke Khan</a>, al patrulea <a href="/wiki/Khagan" class="mw-redirect" title="Khagan">Mare Han</a> al Imperiului Mongol, a murit în 1259 în timp ce asedia o cetate în <a href="/wiki/Chongqing" title="Chongqing">Chongqing</a>. Fratele său mai tânăr <a href="/wiki/Kublai" title="Kublai">Kublai Han</a> a fost proclamat Mare Han, deși a fost recunoscut doar parțial de mongolii din vest. În 1271, Kublai Han a fost proclamat <a href="/wiki/Dinastia_Yuan" title="Dinastia Yuan">împărat al Chinei</a>.<sup id="cite_ref-2" class="reference"><a href="#cite_note-2"><span class="cite-bracket">[</span>2<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> După două decenii de războaie sporadice, armatele lui Kublai Han au cucerit Dinastia Song în 1279. China era din nou unită, sub conducerea <a href="/wiki/Dinastia_Yuan" title="Dinastia Yuan">Dinastiei Yuan</a> (1271–1368).<sup id="cite_ref-3" class="reference"><a href="#cite_note-3"><span class="cite-bracket">[</span>3<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Populația Chinei s-a dublat în secolele al X-lea și al XI-lea. Această creștere a fost susținută de creșterea cultivării orezului în centrul și sudul Chinei, utilizarea soiurilor de orez care se recoltează timpuriu, provenite din Asia de Sud și Sud-Est, și de abundența de alimente.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_156_4-0" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_156-4"><span class="cite-bracket">[</span>4<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-5" class="reference"><a href="#cite_note-5"><span class="cite-bracket">[</span>5<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Recensământul Imperiului Song de Nord a înregistrat o populație de aproximativ 50 milioane de oameni, de aceeași dimensiune ca în perioadele dinastiilor <a href="/wiki/Dinastia_Han" title="Dinastia Han">Han</a> și <a href="/wiki/Dinastia_Tang" title="Dinastia Tang">Tang</a>. Se estimează, însă, că Imperiul Song de Nord avea o populație de aproximativ 100 de milioane de oameni și de 200 de milioane în perioada <a href="/wiki/Dinastia_Ming" title="Dinastia Ming">Dinastiei Ming</a>.<sup id="cite_ref-6" class="reference"><a href="#cite_note-6"><span class="cite-bracket">[</span>6<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Această creștere a generat o revoluție economică în China medievală. Creșterea demografică a fost în parte cauza retragerii treptate a guvernului central din economie. </p><p>O populație mai mare a crescut și importanța micii nobilimi în administrația și în politica locală. Oficialii numiți în centrele de provincie se bazau pe nobilimea educată pentru servicii, finanțare și supravegherea regiunilor. Viața socială în timpul dinastiei Song a fost vibrantă; elitele sociale se adunau pentru a admira și a comercializa lucrări de artă, populația interacționa la festivaluri publice și la cluburi private, iar orașele aveau cartiere cu teatre. Răspândirea literaturii și științei fusese îmbunătățită prin inventarea xilogravurii și (în secolul al XI-lea) a tiparului cu caractere mobile. </p><p>Tehnologia premodernă, știința, filosofia, matematica, ingineria și alte ocupații intelectuale au înflorit în timpul dinastiei Song. Filosoi cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Cheng_Yi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cheng Yi — pagină inexistentă">Cheng Yi</a> și <a href="/wiki/Zhu_Xi" title="Zhu Xi">Zhu Xi</a> au revigorat <a href="/wiki/Confucianism" title="Confucianism">confucianismul</a> cu noi idei, influențate de idealuri <a href="/wiki/Budism" title="Budism">budiste</a>, și au pus accent pe o nouă organizare a textelor clasice, organizare ce a adus în prim plan principala doctrină a <a href="/w/index.php?title=Neoconfucianism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Neoconfucianism — pagină inexistentă">neoconfucianismul</a>. Deși instituția examinării imperiale exista din timpul <a href="/wiki/Dinastia_Sui" title="Dinastia Sui">Dinastiei Sui</a>, ea a devenit mult mai importantă în timpul dinastiei Song. Aceasta a devenit principalul factor ce a favorizat transformarea unei elite aristocratice într-o elită funcționărească. </p> <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Istorie">Istorie</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&veaction=edit&section=1" title="Modifică secțiunea: Istorie" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&action=edit&section=1" title="Edit section's source code: Istorie"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Song_de_Nord,_960–1127"><span id="Song_de_Nord.2C_960.E2.80.931127"></span>Song de Nord, 960–1127</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&veaction=edit&section=2" title="Modifică secțiunea: Song de Nord, 960–1127" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&action=edit&section=2" title="Edit section's source code: Song de Nord, 960–1127"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Împăratul <a href="/wiki/%C3%8Emp%C4%83ratul_Taizu_al_Songului" title="Împăratul Taizu al Songului">Taizu al Songului</a> (r. 960-976) a unificat China prin cucerirea altor teritorii în timpul domniei sale, care încheie revoltele din perioada celor Cinci Dinastii și Zece Regate. În <a href="/wiki/Kaifeng" title="Kaifeng">Kaifeng</a>, el a stabilit un guvern central puternic, a asigurat stabilitatea administrativă prin promovarea sistemului de Examinare Imperială pentru serviciul civil, numirea birocraților statului după calificare și merite și a promovat proiecte care asigurau eficiență în comunicare în tot cuprinsul imperiului. Un astfel de proiect a fost crearea de către <a href="/wiki/Istoria_cartografiei" title="Istoria cartografiei">cartografi</a> a hărților detaliate pentru fiecare provincie și oraș, care au fost apoi adunate într-un mare <a href="/wiki/Atlas" class="mw-redirect mw-disambig" title="Atlas">atlas</a>. El a promovat știința inovatoare și inovațiile tehnologice prin sprijinirea unor lucrări cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Astronomical_clock&action=edit&redlink=1" class="new" title="Astronomical clock — pagină inexistentă">turnul cu ceas astronomic</a> proiectat și construit de inginerul <a href="/w/index.php?title=Zhang_Sixun&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zhang Sixun — pagină inexistentă">Zhang Sixun</a>. </p> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Song_Taizu.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/90/Song_Taizu.jpg/200px-Song_Taizu.jpg" decoding="async" width="200" height="225" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/90/Song_Taizu.jpg/300px-Song_Taizu.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/90/Song_Taizu.jpg/400px-Song_Taizu.jpg 2x" data-file-width="22645" data-file-height="25422" /></a><figcaption><a href="/wiki/%C3%8Emp%C4%83ratul_Taizu_al_Songului" title="Împăratul Taizu al Songului">Împăratul Taizu</a> (r. 960–976), un portret tablou de la Curte</figcaption></figure> <p>Curtea Song a menținut relații diplomatice cu regatul indian <a href="/w/index.php?title=Dinastia_Chola&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dinastia Chola — pagină inexistentă">Chola</a>, <a href="/wiki/Califatul_Fatimid" title="Califatul Fatimid">Egiptul Fatimid</a>, <a href="/w/index.php?title=Srivijaya&action=edit&redlink=1" class="new" title="Srivijaya — pagină inexistentă">Srivijaya</a>, <a href="/w/index.php?title=Hanatul_Kara-_Khanid&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hanatul Kara- Khanid — pagină inexistentă">Hanatul Kara-Khanid</a> din <a href="/wiki/Asia_Central%C4%83" title="Asia Centrală">Asia Centrală</a>, precum și cu alte țări care i-au fost partenere comerciale.<sup id="cite_ref-7" class="reference"><a href="#cite_note-7"><span class="cite-bracket">[</span>7<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-8" class="reference"><a href="#cite_note-8"><span class="cite-bracket">[</span>8<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-9" class="reference"><a href="#cite_note-9"><span class="cite-bracket">[</span>9<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-brose_2008_258_10-0" class="reference"><a href="#cite_note-brose_2008_258-10"><span class="cite-bracket">[</span>10<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Cu toate acestea, cele mai apropiate state vecine ale Chinei au avut cel mai mare impact asupra politicii sale interne și externe. De la începuturile sale sub <a href="/wiki/%C3%8Emp%C4%83ratul_Taizu_al_Songului" title="Împăratul Taizu al Songului">Taizu</a>, dinastia Song alterna între război și diplomație cu etnicii <a href="/w/index.php?title=Kitani&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kitani — pagină inexistentă">Kitani</a> ai <a href="/wiki/Dinastia_Liao" title="Dinastia Liao">dinastiei Liao</a> din nord-est și cu <a href="/w/index.php?title=Tangu%C8%9Bii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tanguții — pagină inexistentă">tanguții</a> din <a href="/w/index.php?title=Dinastia_Xia_de_Vest&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dinastia Xia de Vest — pagină inexistentă">Dinastia Xia de Vest</a>, în nord-vest. Dinastia Song și-a folosit forța militară într-o încercare de a înăbuși Dinastia Liao și de a recâștiga cele Șaisprezece Prefecturi, un teritoriu sub controlul khitan, care a fost, în mod tradițional, considerat a fi parte din China propriu-zisă.<sup id="cite_ref-mote_1999_69_11-0" class="reference"><a href="#cite_note-mote_1999_69-11"><span class="cite-bracket">[</span>11<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Cu toate acestea, trupele Song au fost respinse de către armatele Liao, care s-au angajat în campanii anuale agresive pe teritoriul Songului de Nord până în 1005, atunci când semnarea <a href="/w/index.php?title=Tratatul_Shanyuan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tratatul Shanyuan — pagină inexistentă">Tratatului Shanyuan</a> a încheiat aceste ciocniri de la frontiera de nord. Dinastia a fost obligată să ofere tribut kitanilor, deși plata acestui tribut avea un impact minor asupra economiei statului, per ansamblu, din moment ce Kitanii erau, în mare măsură, dependenți de importurile, în cantități masive, de bunuri din Song.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_154_12-0" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_154-12"><span class="cite-bracket">[</span>12<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Mai mult, statul Song a recunoscut Liaoul ca egal al său, din punct de vedere diplomatic.<sup id="cite_ref-mote_1999_70_71_13-0" class="reference"><a href="#cite_note-mote_1999_70_71-13"><span class="cite-bracket">[</span>13<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Dinastia Song a reușit să obțină mai multe victorii militare asupra tanguților, la începutul secolului al XI-lea, culminând cu o campanie condusă de către eruditul om de știință, general, și om de stat, <a href="/wiki/Shen_Kuo" title="Shen Kuo">Shen Kuo</a> (1031–1095).<sup id="cite_ref-sivin_III_8_14-0" class="reference"><a href="#cite_note-sivin_III_8-14"><span class="cite-bracket">[</span>14<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Această campanie a fost însă în cele din urmă un eșec, din cauza nerespectării unor ordine directe de către un ofițer militar, rival al lui Shen, iar teritoriul câștigat de la <a href="/w/index.php?title=Xia_de_Vest&action=edit&redlink=1" class="new" title="Xia de Vest — pagină inexistentă">Xia de Vest</a>, în cele din urmă, a fost pierdut.<sup id="cite_ref-sivin_III_9_15-0" class="reference"><a href="#cite_note-sivin_III_9-15"><span class="cite-bracket">[</span>15<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Un alt război semnificativ a fost împotriva <a href="/w/index.php?title=Dinastia_L%C3%BD&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dinastia Lý — pagină inexistentă">Dinastiei Lý</a>, a Vietnamului, dintre 1075 și 1077, cauzat de disputa asupra graniței de stat și ruperea de către Song a relațiilor comerciale cu Regatul <a href="/w/index.php?title=%C4%90%C3%A0i_Vi%E1%BB%87t&action=edit&redlink=1" class="new" title="Đài Việt — pagină inexistentă">Đài Việt</a>.<sup id="cite_ref-anderson_2008_207_16-0" class="reference"><a href="#cite_note-anderson_2008_207-16"><span class="cite-bracket">[</span>16<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> După ce forțele Lý au provocat pagube masive într-un raid în <a href="/wiki/Guangxi" title="Guangxi">Guangxi</a>, comandantul Song <a href="/w/index.php?title=Guo_Kui&action=edit&redlink=1" class="new" title="Guo Kui — pagină inexistentă">Guo Kui</a> (1022–1088), a pătruns până la <a href="/w/index.php?title=Thang_Long&action=edit&redlink=1" class="new" title="Thang Long — pagină inexistentă">Thang Long</a> (prezentul <a href="/wiki/Hanoi" title="Hanoi">Hanoi</a>).<sup id="cite_ref-17" class="reference"><a href="#cite_note-17"><span class="cite-bracket">[</span>17<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Cu toate acestea, pierderile grele de ambele părți l-au determinat pe comandantul <a href="/w/index.php?title=Dinastia_L%C3%BD&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dinastia Lý — pagină inexistentă">Lý</a> <a href="/w/index.php?title=Thuong_Kiet&action=edit&redlink=1" class="new" title="Thuong Kiet — pagină inexistentă">Thuong Kiet</a> (1019-1105), să facă propuneri de pace, permițând ambelor părți să se retragă din luptă. Teritoriile capturate, deținute de catre Song și Lý, au fost întreschimbate în 1082, împreună cu <a href="/wiki/Prizonier_de_r%C4%83zboi" title="Prizonier de război">prizonierii de război</a>.<sup id="cite_ref-anderson_2008_208_209_18-0" class="reference"><a href="#cite_note-anderson_2008_208_209-18"><span class="cite-bracket">[</span>18<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Liao_Dynasty_-_Guan_Yin_statue.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/Liao_Dynasty_-_Guan_Yin_statue.jpg/220px-Liao_Dynasty_-_Guan_Yin_statue.jpg" decoding="async" width="220" height="293" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/Liao_Dynasty_-_Guan_Yin_statue.jpg/330px-Liao_Dynasty_-_Guan_Yin_statue.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/Liao_Dynasty_-_Guan_Yin_statue.jpg/440px-Liao_Dynasty_-_Guan_Yin_statue.jpg 2x" data-file-width="960" data-file-height="1280" /></a><figcaption> Statuie <a href="/wiki/Policromie" title="Policromie">policromă</a> a lui <a href="/wiki/Avalokite%C5%9Bvara" title="Avalokiteśvara">Guan Yin</a>, sculptată din lemn, <a href="/wiki/Dinastia_Liao" title="Dinastia Liao">Dinastia Liao</a>, provincia <a href="/wiki/Shanxi" title="Shanxi">Shanxi</a>, China, (907-1125)</figcaption></figure> <p>În timpul secolului al XI-lea, rivalitățile politice i-au divizat profund pe membrii curții, din pricina abordărilor diferite ale ministrilor, dar și din cauza opiniilor și a politicilor privind gestionarea complexei societăți Song și a înfloritoarei economii. <a href="/wiki/Cancelar" title="Cancelar">Cancelarul</a> idealist <a href="/w/index.php?title=Fan_Zhongyan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fan Zhongyan — pagină inexistentă">Fan Zhongyan</a> (989-1052) a fost primul care a primit o reacție politică acidă, când a încercat să facă reforme în îmbunătățirea sistemului de recrutare a funcționarilor, majorarea salariilor pentru funcționarii minori, și de stabilire a programelor de sponsorizare, pentru a permite unei game mai largi de oameni să fie bine educați și eligibili pentru slujbe la stat.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_163_19-0" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_163-19"><span class="cite-bracket">[</span>19<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> După ce Fan a fost forțat să demisioneze din funcția ocupată, <a href="/w/index.php?title=Wang_Anshi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Wang Anshi — pagină inexistentă">Wang Anshi</a> (1021-1086) a devenit cancelar al curții imperiale. Cu sprijinul <a href="/w/index.php?title=Shenzong&action=edit&redlink=1" class="new" title="Shenzong — pagină inexistentă">împăratului Shenzong</a> (1067-1085), <a href="/w/index.php?title=Wang_Anshi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Wang Anshi — pagină inexistentă">Wang Anshi</a> a criticat aspru sistemul de învățământ și birocrația de stat. Încercând să rezolve ceea ce el a văzut drept corupție de stat și neglijență, Wang a implementat o serie de reforme numite <a href="/w/index.php?title=Noile_Politici&action=edit&redlink=1" class="new" title="Noile Politici — pagină inexistentă">Noile Politici</a>. Acestea implicau impozitul funciar, stabilirea unor monopoluri de stat, sprijinirea milițiilor locale și crearea unor standarde mai ridicate de examinare imperială, pentru a face mai facilă admiterea birocraților iscusiți.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_164_20-0" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_164-20"><span class="cite-bracket">[</span>20<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Reformele au dus la apariția de facțiuni politice la curte. Grupului Noilor Politici (Xin Fa) al lui Wang Anshi, cunoscut sub numele de „Reformiști”, i s-au opus miniștrii din facțiunea „conservatoare”, condusă de istoricul și cancelarul <a href="/w/index.php?title=Sima_Guang&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sima Guang — pagină inexistentă">Sima Guang</a> (1019–1086).<sup id="cite_ref-sivin_III_3_4_21-0" class="reference"><a href="#cite_note-sivin_III_3_4-21"><span class="cite-bracket">[</span>21<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Când câte o facțiune lua locul alteia la majoritatea pozițiilor de miniștri de la curte, oficialii rivali erau degradați și exilați, trimiși să guverneze regiuni îndepărtate, de la frontierele Imperiului.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_164_20-1" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_164-20"><span class="cite-bracket">[</span>20<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Una dintre cele mai proeminente victime ale rivalităților politice a fost celebrul poet și om de stat <a href="/w/index.php?title=Su_Shi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Su Shi — pagină inexistentă">Su Shi</a> (1037-1101), care a fost închis și în cele din urmă exilat, deoarece a criticat reformele lui Wang.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_164_20-2" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_164-20"><span class="cite-bracket">[</span>20<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În timp ce guvernul central Song a rămas divizat politic și s-a concentrat pe treburile interne, noile evenimente alarmante din nord, din statul Liao, au ajuns în cele din urmă în atenția politicienilor curții. <a href="/w/index.php?title=Jurche&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jurche — pagină inexistentă">Jurchenii</a>, un trib vasal al Imperiului Liao, s-a răsculat împotriva kitanilor și au format propriul lor stat, <a href="/wiki/Dinastia_Jin" class="mw-disambig" title="Dinastia Jin">dinastia Jin</a> (1115-1234) .<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_165_22-0" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_165-22"><span class="cite-bracket">[</span>22<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Oficialul Song <a href="/w/index.php?title=Tong_Guan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tong Guan — pagină inexistentă">Tong Guan</a> (1054-1126) l-a sfătuit pe <a href="/w/index.php?title=Huizong&action=edit&redlink=1" class="new" title="Huizong — pagină inexistentă">împăratul Huizong</a> (1100-1125) să formeze o alianță cu jurchenii, iar campaniile militare comune au răsturnat și au cucerit <a href="/wiki/Dinastia_Liao" title="Dinastia Liao">dinastia Liao</a> până în 1125. Jurchenii au observat însă prestația slabă și slăbiciunea militară a armatei Songului; aceștia au rupt imediat alianța cu Dinastia Song, lansând o invazie a teritoriului chinez în 1125 și alta în 1127. În aceasta din urmă, ei au capturat nu numai capitala dinastiei, <a href="/wiki/Kaifeng" title="Kaifeng">Kaifeng</a>, dar și pe <a href="/w/index.php?title=Huizong_al_Songului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Huizong al Songului — pagină inexistentă">împăratul emerit Huizong</a>, pe succesorul său <a href="/w/index.php?title=Qinzong_al_Songului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Qinzong al Songului — pagină inexistentă">Qinzong</a> și cea mai mare parte a curții imperiale.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_165_22-1" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_165-22"><span class="cite-bracket">[</span>22<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Acest incident a avut loc în anul Jingkang (chineză: 靖康) și este cunoscut sub numele de <a href="/w/index.php?title=Umilin%C8%9Ba_de_Jingkang&action=edit&redlink=1" class="new" title="Umilința de Jingkang — pagină inexistentă">Umilința de Jingkang</a> (chineză: 靖康 之耻). Forțele Song rămase s-au regrupat sub autoproclamatul <a href="/w/index.php?title=Gaozong_al_Songului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gaozong al Songului — pagină inexistentă">împărat Gaozong</a> (1127-1162), s-au retras la sud de <a href="/wiki/Yangtze" title="Yangtze">fluviul Yangtze</a> și au stabilit o nouă capitală a dinastiei Song, Lin'an (<a href="/wiki/Hangzhou" title="Hangzhou">Hangzhou</a>-ul modern). Cucerirea jurchenă a nordului Chinei și mutarea capitalei de la Kaifeng la Lin'an au fost linia de demarcație între Dinastia Song de Nord și Dinastia Song de Sud. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Song_de_Sud_—_1127–1279"><span id="Song_de_Sud_.E2.80.94_1127.E2.80.931279"></span>Song de Sud — 1127–1279</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&veaction=edit&section=3" title="Modifică secțiunea: Song de Sud — 1127–1279" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&action=edit&section=3" title="Edit section's source code: Song de Sud — 1127–1279"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Map_of_China_1142.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c1/Map_of_China_1142.jpg/220px-Map_of_China_1142.jpg" decoding="async" width="220" height="216" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c1/Map_of_China_1142.jpg/330px-Map_of_China_1142.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c1/Map_of_China_1142.jpg/440px-Map_of_China_1142.jpg 2x" data-file-width="560" data-file-height="550" /></a><figcaption>Imperiul Song de Sud în 1142</figcaption></figure> <p>Deși slăbit și „împins” la sud de <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Huai" title="Râul Huai">râul Huai</a>, Song de Sud a găsit noi modalități de a-și stimula puternica economie și de a-și apăra propriul stat împotriva <a href="/wiki/Dinastia_Jin" class="mw-disambig" title="Dinastia Jin">dinastiei Jin</a>. Armata avea militari de înaltă calificare, cum ar fi generalii <a href="/w/index.php?title=Yue_Fei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Yue Fei — pagină inexistentă">Yue Fei</a> și <a href="/w/index.php?title=Han_Shizhong&action=edit&redlink=1" class="new" title="Han Shizhong — pagină inexistentă">Han Shizhong</a>. Guvernul a promovat construcțiile navale și multe proiecte la scară largă pentru îmbunătățirea porturilor, construcția de faruri și depozite portuare, în scopul de a sprijini comerțul maritim internațional, precum și extinderea porturilor internaționale, cum ar fi <a href="/wiki/Quanzhou" title="Quanzhou">Quanzhou</a>, <a href="/wiki/Guangzhou" title="Guangzhou">Guangzhou</a> și <a href="/w/index.php?title=Xiamen&action=edit&redlink=1" class="new" title="Xiamen — pagină inexistentă">Xiamen</a>, care stăteau la baza comerțului chinez.<sup id="cite_ref-wang_2000_14_23-0" class="reference"><a href="#cite_note-wang_2000_14-23"><span class="cite-bracket">[</span>23<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-sivin_III_5_24-0" class="reference"><a href="#cite_note-sivin_III_5-24"><span class="cite-bracket">[</span>24<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-paludan_1998_136_25-0" class="reference"><a href="#cite_note-paludan_1998_136-25"><span class="cite-bracket">[</span>25<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Pentru a proteja și sprijini multitudinea de nave care navigau în scopuri maritime în <a href="/wiki/Marea_Chinei_de_Est" title="Marea Chinei de Est">Marea Chinei de Est</a> și <a href="/wiki/Marea_Galben%C4%83" title="Marea Galbenă">Marea Galbenă</a> (către <a href="/wiki/Coreea" title="Coreea">Coreea</a> și <a href="/wiki/Japonia" title="Japonia">Japonia</a>), <a href="/wiki/Asia_de_Sud-Est" title="Asia de Sud-Est">Asia de Sud-Est</a>, <a href="/wiki/Oceanul_Indian" title="Oceanul Indian">Oceanul Indian</a> și <a href="/wiki/Marea_Ro%C8%99ie" title="Marea Roșie">Marea Roșie</a>, a fost necesară înființarea unei agenții maritime oficiale. Astfel dinastia Song a înființat prima companie maritimă permanentă în 1132,<sup id="cite_ref-paludan_1998_136_25-1" class="reference"><a href="#cite_note-paludan_1998_136-25"><span class="cite-bracket">[</span>25<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> cu sediul la <a href="/w/index.php?title=Dinghai&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dinghai — pagină inexistentă">Dinghai</a>.<sup id="cite_ref-needham_volume_4_part_3_476_26-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_4_part_3_476-26"><span class="cite-bracket">[</span>26<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Cu o flotă permanentă, Song de Sud a fost pregătit pentru a face față forțelor navale, de pe <a href="/wiki/Yangtze" title="Yangtze">fluviul Yangtze</a>, ale <a href="/wiki/Dinastia_Jin" class="mw-disambig" title="Dinastia Jin">Jin-ului</a> în 1161, în bătăliile de la <a href="/w/index.php?title=Tangdao&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tangdao — pagină inexistentă">Tangdao</a> și de la <a href="/w/index.php?title=Caishi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Caishi — pagină inexistentă">Caishi</a>. În timpul acestor lupte marina Song a folosit <a href="/wiki/Nav%C4%83_cu_zbaturi" title="Navă cu zbaturi">nave rapide cu roți cu zbaturi</a> iar la bord erau <a href="/wiki/Catapult%C4%83" title="Catapultă">catapulte</a> cu contragreutate ce aruncau grenade umplute cu <a href="/wiki/Praf_de_pu%C8%99c%C4%83" title="Praf de pușcă">praf de pușcă</a>.<sup id="cite_ref-needham_volume_4_part_3_476_26-1" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_4_part_3_476-26"><span class="cite-bracket">[</span>26<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Deși forțele Jin aveau 70.000 de recruți și 600 de nave de război iar Song doar 3.000 de oameni și 120 nave,<sup id="cite_ref-levathes_1994_43_47_27-0" class="reference"><a href="#cite_note-levathes_1994_43_47-27"><span class="cite-bracket">[</span>27<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> marina Songului a ieșit victorioasă în ambele lupte datorită puterii distructive a grenadelor și a atacurilor rapide ale navelor.<sup id="cite_ref-needham_volume_1_134_28-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_1_134-28"><span class="cite-bracket">[</span>28<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Wood_Bodhisattva_2.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/Wood_Bodhisattva_2.jpg/220px-Wood_Bodhisattva_2.jpg" decoding="async" width="220" height="293" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/Wood_Bodhisattva_2.jpg/330px-Wood_Bodhisattva_2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/Wood_Bodhisattva_2.jpg/440px-Wood_Bodhisattva_2.jpg 2x" data-file-width="1536" data-file-height="2048" /></a><figcaption>O statuie a unui <a href="/wiki/Bodhisattva" title="Bodhisattva">Bodhisattva</a> așezat, din lemn, <a href="/wiki/Dinastia_Jin" class="mw-disambig" title="Dinastia Jin">Dinastia Jin</a> (1115-1234)</figcaption></figure> <p>Forța armatei s-a evidențiat puternic după aceea. La doar un secol după înființare, Marina putea conta deja pe 52.000 de marinari.<sup id="cite_ref-needham_volume_4_part_3_476_26-2" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_4_part_3_476-26"><span class="cite-bracket">[</span>26<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Pentru a finanța aceste proiecte, guvernul Song a confiscat porțiuni din pământurile deținute de către nobilime, ceea ce a cauzat pierderea loialității și divergențe între unii membri conducători ai societății Song, dar care nu au blocat pregătirile de apărare ale Imperiului.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_239_29-0" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_239-29"><span class="cite-bracket">[</span>29<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-embree_1997_385_30-0" class="reference"><a href="#cite_note-embree_1997_385-30"><span class="cite-bracket">[</span>30<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-31" class="reference"><a href="#cite_note-31"><span class="cite-bracket">[</span>31<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Aspectele financiare au fost agravate de faptul că multe familii bogate, proprietare de pământ — unele dintre ele având membri care lucrau ca oficiali guvernamentali — își utilizau conexiunile sociale în scopul de a obține scutiri fiscale.<sup id="cite_ref-rossabi_1988_80_32-0" class="reference"><a href="#cite_note-rossabi_1988_80-32"><span class="cite-bracket">[</span>32<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Deși dinastia Song a fost în măsură să frâneze <a href="/wiki/Dinastia_Jin" class="mw-disambig" title="Dinastia Jin">Dinastia Jin</a>, un nou inamic, însemnat, a venit la putere peste stepele, deșerturile și câmpiile de la nord de Jin. <a href="/wiki/Mongoli" title="Mongoli">Mongolii</a>, conduși de <a href="/wiki/Genghis_Han" class="mw-redirect" title="Genghis Han">Genghis Han</a> (d. 1206-1227), au invadat inițial dinastia Jin, în 1205 și 1209, angajându-se în mari raiduri în afara granițelor sale, iar în 1211 au strâns o enormă armată pentru a invada Jinul.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_235_33-0" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_235-33"><span class="cite-bracket">[</span>33<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Dinastia Jin a fost forțată să se supună și să plătească tribut mongolilor, ca vasali, dar atunci când Jin a mutat brusc capitala de la <a href="/wiki/Beijing" title="Beijing">Beijing</a> la <a href="/wiki/Kaifeng" title="Kaifeng">Kaifeng</a>, mongolii au socotit acest lucru ca pe o revoltă.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_236_34-0" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_236-34"><span class="cite-bracket">[</span>34<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Sub conducerea lui <a href="/w/index.php?title=Gedei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gedei — pagină inexistentă">Ögedei Khan</a> (d.1229 -1241), atât <a href="/wiki/Dinastia_Jin" class="mw-disambig" title="Dinastia Jin">dinastia Jin</a> cât și <a href="/w/index.php?title=Dinastiei_Xia_de_Vest&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dinastiei Xia de Vest — pagină inexistentă">dinastia Xia de Vest</a> au fost cucerite de către forțele mongole.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_236_34-1" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_236-34"><span class="cite-bracket">[</span>34<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-needham_volume_1_139_35-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_1_139-35"><span class="cite-bracket">[</span>35<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Mongolii au invadat și <a href="/wiki/Coreea" title="Coreea">Coreea</a>, <a href="/wiki/Califatul_Abbasid" title="Califatul Abbasid">Califatul Abbasid</a> din Orientul Mijlociu, și <a href="/wiki/Rusia_Kievean%C4%83" title="Rusia Kieveană">Rusia Kieveană</a>. Mongolii au fost la un moment dat aliați cu Song, dar această alianță a fost ruptă atunci când Songul a recucerit fostele capitale imperiale: <a href="/wiki/Kaifeng" title="Kaifeng">Kaifeng</a>, <a href="/wiki/Luoyang" title="Luoyang">Luoyang</a> și <a href="/w/index.php?title=Chang%27an&action=edit&redlink=1" class="new" title="Chang'an — pagină inexistentă">Chang'an</a>, la prăbușirea dinastiei Jin. Liderul mongol <a href="/w/index.php?title=Mongke&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mongke — pagină inexistentă">Möngke Khan</a> a condus o campanie împotriva Songului în 1259, dar a murit la 11 august în timpul bătăliei de la Cetatea Diaoyu în <a href="/wiki/Chongqing" title="Chongqing">Chongqing</a>.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_240_36-0" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_240-36"><span class="cite-bracket">[</span>36<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Moartea hanului Möngke și criza de succesiune ce a urmat, l-a determinat pe <a href="/w/index.php?title=Hulagu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hulagu — pagină inexistentă">Hulagu Han</a> să retragă cea mai mare parte a forțelor mongole din Orientul Mijlociu, unde era pregătit să lupte împotriva <a href="/wiki/Sultanatul_mameluc_(Cairo)" class="mw-redirect" title="Sultanatul mameluc (Cairo)">mamelucilor egipteni</a> (care i-au învins pe mongolii rămași la <a href="/w/index.php?title=Ain_Jalut&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ain Jalut — pagină inexistentă">Ain Jalut</a>). Deși Hulagu a fost aliat cu <a href="/wiki/Kublai_Khan" class="mw-redirect" title="Kublai Khan">Kublai Khan</a>, forțele sale au fost în imposibilitatea de a sprijini atacul împotriva Songului, din cauza războiului lui <a href="/w/index.php?title=Hulagu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hulagu — pagină inexistentă">Hulagu</a> cu <a href="/wiki/Hoarda_de_Aur" title="Hoarda de Aur">Hoarda de Aur</a>.<sup id="cite_ref-37" class="reference"><a href="#cite_note-37"><span class="cite-bracket">[</span>37<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Kublai a continuat asaltul împotriva Songului, câștigând un punct de sprijin temporar pe malul sudic al fluviului <a href="/wiki/Yangtze" title="Yangtze">Yangtze</a>.<sup id="cite_ref-rossabi_1988_49_38-0" class="reference"><a href="#cite_note-rossabi_1988_49-38"><span class="cite-bracket">[</span>38<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Kublai făcut pregătiri pentru capturarea Ezhoului, dar un război civil în curs, cu fratele său, <a href="/w/index.php?title=Ariq_Boke&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ariq Boke — pagină inexistentă">Ariq Böke</a> — un pretendent rival la titlul de Han Mongol — l-a silit pe Kublai să se mute cu cea mai mare parte a forțelor sale înapoi înspre nord.<sup id="cite_ref-39" class="reference"><a href="#cite_note-39"><span class="cite-bracket">[</span>39<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În absența lui Kublai, forțelor Song li s-a comandat, de către cancelarul <a href="/w/index.php?title=Jia_Sidao&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jia Sidao — pagină inexistentă">Jia Sidao</a>, să întreprindă un atac oportun, reușind să împingă forțele mongole înapoi înspre malurile nordice ale Yangtzeului.<sup id="cite_ref-40" class="reference"><a href="#cite_note-40"><span class="cite-bracket">[</span>40<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Au mai fost mici ciocniri de frontieră până în 1265, când Kublai a câștigat o bătălie importantă în <a href="/wiki/Sichuan" title="Sichuan">Sichuan</a>.<sup id="cite_ref-rossabi_1988_82_41-0" class="reference"><a href="#cite_note-rossabi_1988_82-41"><span class="cite-bracket">[</span>41<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Din 1268 până în 1273 Kublai a blocat fluviul Yangtze cu marina sa și a asediat <a href="/w/index.php?title=Xiangyang&action=edit&redlink=1" class="new" title="Xiangyang — pagină inexistentă">Xiangyangul</a>, ultimul obstacol în drumul său de invadare a bogatului bazin al fluviului Yangtze.<sup id="cite_ref-rossabi_1988_82_41-1" class="reference"><a href="#cite_note-rossabi_1988_82-41"><span class="cite-bracket">[</span>41<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Kublai a proclamat oficial <a href="/wiki/Dinastia_Yuan" title="Dinastia Yuan">dinastia Yuan</a> în 1271. În 1275, o armată Song de 130.000 de trupe, sub cancelarul <a href="/w/index.php?title=Jia_Sidao&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jia Sidao — pagină inexistentă">Jia Sidao</a>, a fost învinsă de către nou-numitul comandant șef al lui <a href="/wiki/Kublai" title="Kublai">Kublai</a>, generalul <a href="/w/index.php?title=Bayan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bayan — pagină inexistentă">Bayan</a>.<sup id="cite_ref-42" class="reference"><a href="#cite_note-42"><span class="cite-bracket">[</span>42<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În 1276, cea mai mare parte a teritoriului Songului a fost capturată de forțele Yuan.<sup id="cite_ref-needham_volume_1_139_35-1" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_1_139-35"><span class="cite-bracket">[</span>35<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Yamen" title="Bătălia de la Yamen">bătălia de la Yamen</a> din delta râului Perlei, în 1279, armata Yuan, condusă de generalul <a href="/w/index.php?title=Zhang_Hongfan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zhang Hongfan — pagină inexistentă">Zhang Hongfan</a>, a zdrobit în cele din urmă rezistența Dinastiei Song. Ultimul monarh rămas, în vârstă de 8 ani, împăratul <a href="/w/index.php?title=Huaizong_al_Songului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Huaizong al Songului — pagină inexistentă">Huaizong al Songului</a>, s-a sinucis, împreună cu prim-ministrul <a href="/w/index.php?title=Lu_Xiufu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lu Xiufu — pagină inexistentă">Lu Xiufu</a><sup id="cite_ref-43" class="reference"><a href="#cite_note-43"><span class="cite-bracket">[</span>43<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> și cu 800 de membri ai clanului imperial. La ordinele lui Kublai, îndeplinite de comandantul <a href="/w/index.php?title=Bayan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bayan — pagină inexistentă">Bayan</a>, restul fostei familii imperiale a fost cruțată, detronatul <a href="/w/index.php?title=Gong_al_Songului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gong al Songului — pagină inexistentă">împărat Gong</a> a fost degradat, fiindu-i acordat titlul de „Duce de Ying”, dar în cele din urmă a fost exilat în <a href="/wiki/Tibet" title="Tibet">Tibet</a>, unde a dus o viața de călugăr. Fostul împărat a fost, în cele din urmă, forțat să se sinucidă, în conformitate cu ordinele stră-stră nepotului lui Kublai, <a href="/w/index.php?title=Gegeen_Han&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gegeen Han — pagină inexistentă">Gegeen Han</a>, de teamă că împăratul Gong ar organiza o lovitură de stat pentru a-și restabili domnia.<sup id="cite_ref-44" class="reference"><a href="#cite_note-44"><span class="cite-bracket">[</span>44<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Împărații_Dinastiei_Song"><span id=".C3.8Emp.C4.83ra.C8.9Bii_Dinastiei_Song"></span>Împărații Dinastiei Song</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&veaction=edit&section=4" title="Modifică secțiunea: Împărații Dinastiei Song" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&action=edit&section=4" title="Edit section's source code: Împărații Dinastiei Song"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Song_de_Nord,_960–1127_2"><span id="Song_de_Nord.2C_960.E2.80.931127_2"></span>Song de Nord, 960–1127</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&veaction=edit&section=5" title="Modifică secțiunea: Song de Nord, 960–1127" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&action=edit&section=5" title="Edit section's source code: Song de Nord, 960–1127"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p><b><small><i>*Apăsați „arată” pentru extinderea tabelului, sau „ascunde”, pentru ascunderea sa</i></small></b> </p> <table class="wikitable collapsible collapsed" style="text-align:center"> <tbody><tr> <th style="background:#efefef; width:15%">Portret </th> <th style="background:#efefef; width:15%"><a href="/w/index.php?title=Numele_de_la_templu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Numele de la templu — pagină inexistentă">Numele de la templu</a> <br />Miào Hào 廟號 <sup id="cite_ref-45" class="reference"><a href="#cite_note-45"><span class="cite-bracket">[</span>note 1<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </th> <th class="unsortable" style="background:#efefef; width:20%"><a href="/w/index.php?title=Numele_postum&action=edit&redlink=1" class="new" title="Numele postum — pagină inexistentă">Numele postum</a><br />Shi Hao 諡號 </th> <th style="background:#efefef; width:20%">Numele de naștere </th> <th style="background:#efefef;">Perioada de domnie </th> <th class="unsortable" style="background:#efefef;">Numele erelor (Nian Hao 年號) și a perioadelor lor </th></tr> <tr> <td><div style="text-align:center"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Song_Taizu.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/90/Song_Taizu.jpg/100px-Song_Taizu.jpg" decoding="async" width="100" height="112" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/90/Song_Taizu.jpg/150px-Song_Taizu.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/90/Song_Taizu.jpg/200px-Song_Taizu.jpg 2x" data-file-width="22645" data-file-height="25422" /></a></span> </div></td> <td><a href="/wiki/%C3%8Emp%C4%83ratul_Taizu_al_Songului" title="Împăratul Taizu al Songului">Taizu (太祖 Tàizǔ)</a> </td> <td><i>prea lung, de aceea, nu este niciodată utilizat atunci când se face referire la acest împărat</i> </td> <td>Zhao Kuangyin (趙匡胤 Zhào Kuāngyìn) </td> <td><span class="datasortkey" data-sort-value="&0000000000000001.000000" style="display:none;">‍</span>960–976 </td> <td> <ul><li>Jianlong (建隆 Jiànlóng) 960–963<sup id="cite_ref-46" class="reference"><a href="#cite_note-46"><span class="cite-bracket">[</span>45<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Qiande (乾德 Qiándé) 963–968<sup id="cite_ref-47" class="reference"><a href="#cite_note-47"><span class="cite-bracket">[</span>46<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Kaibao (開寶 Kāibǎo) 968–976<sup id="cite_ref-48" class="reference"><a href="#cite_note-48"><span class="cite-bracket">[</span>47<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li></ul> </td></tr> <tr> <td><div style="text-align:center"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Song_Taizong.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ed/Song_Taizong.jpg/100px-Song_Taizong.jpg" decoding="async" width="100" height="163" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ed/Song_Taizong.jpg/150px-Song_Taizong.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ed/Song_Taizong.jpg/200px-Song_Taizong.jpg 2x" data-file-width="686" data-file-height="1118" /></a></span> </div></td> <td><a href="/w/index.php?title=%C3%8Emp%C4%83ratul_Taizong_al_Songului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Împăratul Taizong al Songului — pagină inexistentă">Taizong (太宗 Tàizōng)</a> </td> <td><i>prea lung, de aceea, nu este niciodată utilizat atunci când se face referire la acest împărat</i> </td> <td>Zhao Kuangyi (趙匡義 Zhào Kuāngyì) or Zhao Guangyi (趙光義 Zhào Guāngyì) </td> <td><span class="datasortkey" data-sort-value="&0000000000000002.000000" style="display:none;">‍</span>976–997 </td> <td> <ul><li>Taipingxingguo (太平興國 Tàipíngxīngguó) 976–984<sup id="cite_ref-49" class="reference"><a href="#cite_note-49"><span class="cite-bracket">[</span>48<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Yongxi (雍熙 Yōngxī) 984–988<sup id="cite_ref-50" class="reference"><a href="#cite_note-50"><span class="cite-bracket">[</span>49<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Duangong (端拱 Duāngǒng) 988–989<sup id="cite_ref-51" class="reference"><a href="#cite_note-51"><span class="cite-bracket">[</span>50<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Chunhua (淳化 Chúnhuà) 990–994<sup id="cite_ref-52" class="reference"><a href="#cite_note-52"><span class="cite-bracket">[</span>51<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Zhidao (至道 Zhìdào) 995–997<sup id="cite_ref-53" class="reference"><a href="#cite_note-53"><span class="cite-bracket">[</span>52<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li></ul> </td></tr> <tr> <td><div style="text-align:center"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Zhenzong.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d1/Zhenzong.jpg/100px-Zhenzong.jpg" decoding="async" width="100" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d1/Zhenzong.jpg/150px-Zhenzong.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d1/Zhenzong.jpg/200px-Zhenzong.jpg 2x" data-file-width="512" data-file-height="768" /></a></span> </div></td> <td><a href="/w/index.php?title=%C3%8Emp%C4%83ratul_Zhenzong_al_Songului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Împăratul Zhenzong al Songului — pagină inexistentă">Zhenzong (真宗 Zhēnzōng)</a> </td> <td><i>prea lung, de aceea, nu este niciodată utilizat atunci când se face referire la acest împărat</i> </td> <td>Zhao Heng (趙恆 Zhào Héng) </td> <td><span class="datasortkey" data-sort-value="&0000000000000003.000000" style="display:none;">‍</span>997–1022 </td> <td> <ul><li>Xianping (咸平 Xiánpíng) 998–1003<sup id="cite_ref-54" class="reference"><a href="#cite_note-54"><span class="cite-bracket">[</span>53<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Jingde (景德 Jǐngdé) 1004–1007<sup id="cite_ref-55" class="reference"><a href="#cite_note-55"><span class="cite-bracket">[</span>54<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Dazhongxiangfu (大中祥符 Dàzhōngxiángfú) 1008–1016<sup id="cite_ref-56" class="reference"><a href="#cite_note-56"><span class="cite-bracket">[</span>55<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Tianxi (天禧 Tiānxǐ) 1017–1021<sup id="cite_ref-57" class="reference"><a href="#cite_note-57"><span class="cite-bracket">[</span>56<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Qianxing (乾興 Qiánxīng) 1022<sup id="cite_ref-58" class="reference"><a href="#cite_note-58"><span class="cite-bracket">[</span>57<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li></ul> </td></tr> <tr> <td><div style="text-align:center"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Renzong.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ad/Renzong.jpg/100px-Renzong.jpg" decoding="async" width="100" height="145" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ad/Renzong.jpg/150px-Renzong.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ad/Renzong.jpg/200px-Renzong.jpg 2x" data-file-width="993" data-file-height="1436" /></a></span> </div></td> <td><a href="/w/index.php?title=%C3%8Emp%C4%83ratul_Renzong_al_Songului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Împăratul Renzong al Songului — pagină inexistentă">Renzong (仁宗 Rénzōng)</a> </td> <td><i>prea lung, de aceea, nu este niciodată utilizat atunci când se face referire la acest împărat</i> </td> <td>Zhao Zhen (趙禎 Zhào Zhēn) </td> <td><span class="datasortkey" data-sort-value="&0000000000000004.000000" style="display:none;">‍</span>1022–1063 </td> <td> <ul><li>Tiansheng (天聖 Tiānshèng) 1023–1032<sup id="cite_ref-59" class="reference"><a href="#cite_note-59"><span class="cite-bracket">[</span>58<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Mingdao (明道 Míngdào) 1032–1033<sup id="cite_ref-60" class="reference"><a href="#cite_note-60"><span class="cite-bracket">[</span>59<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Jingyou (景祐 Jǐngyòu) 1034–1038<sup id="cite_ref-61" class="reference"><a href="#cite_note-61"><span class="cite-bracket">[</span>60<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Baoyuan (寶元 Bǎoyuán) 1038–1040<sup id="cite_ref-62" class="reference"><a href="#cite_note-62"><span class="cite-bracket">[</span>61<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Kangding (康定 Kāngdìng) 1040–1041<sup id="cite_ref-63" class="reference"><a href="#cite_note-63"><span class="cite-bracket">[</span>62<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Qingli (慶曆 Qìnglì) 1041–1048<sup id="cite_ref-64" class="reference"><a href="#cite_note-64"><span class="cite-bracket">[</span>63<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Huangyou (皇祐 Huángyòu) 1049–1053<sup id="cite_ref-65" class="reference"><a href="#cite_note-65"><span class="cite-bracket">[</span>64<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Zhihe (至和 Zhìhé) 1054–1056<sup id="cite_ref-66" class="reference"><a href="#cite_note-66"><span class="cite-bracket">[</span>65<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Jiayou (嘉祐 Jiāyòu) 1056–1063<sup id="cite_ref-67" class="reference"><a href="#cite_note-67"><span class="cite-bracket">[</span>66<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li></ul> </td></tr> <tr> <td><div style="text-align:center"> </div></td> <td><a href="/w/index.php?title=%C3%8Emp%C4%83ratul_Yingzong_al_Songului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Împăratul Yingzong al Songului — pagină inexistentă">Yingzong (英宗 Yīngzōng)</a> </td> <td><i>prea lung, de aceea, nu este niciodată utilizat atunci când se face referire la acest împărat</i> </td> <td>Zhao Shu (趙曙 Zhào Shù) </td> <td><span class="datasortkey" data-sort-value="&0000000000000005.000000" style="display:none;">‍</span>1063–1067 </td> <td> <ul><li>Zhiping (治平 Zhìpíng) 1064–1067<sup id="cite_ref-68" class="reference"><a href="#cite_note-68"><span class="cite-bracket">[</span>67<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li></ul> </td></tr> <tr> <td><div style="text-align:center"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Shenzong_of_Song.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/31/Shenzong_of_Song.jpg/100px-Shenzong_of_Song.jpg" decoding="async" width="100" height="154" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/31/Shenzong_of_Song.jpg/150px-Shenzong_of_Song.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/31/Shenzong_of_Song.jpg/200px-Shenzong_of_Song.jpg 2x" data-file-width="1675" data-file-height="2575" /></a></span> </div></td> <td><a href="/w/index.php?title=%C3%8Emp%C4%83ratul_Shenzong_al_Songului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Împăratul Shenzong al Songului — pagină inexistentă">Shenzong (神宗 Shénzōng)</a> </td> <td><i>prea lung, de aceea, nu este niciodată utilizat atunci când se face referire la acest împărat</i> </td> <td>Zhao Xu (趙頊 Zhào Xū) </td> <td><span class="datasortkey" data-sort-value="&0000000000000006.000000" style="display:none;">‍</span>1067–1085 </td> <td> <ul><li>Xining (熙寧 Xīníng) 1068–1077<sup id="cite_ref-69" class="reference"><a href="#cite_note-69"><span class="cite-bracket">[</span>68<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Yuanfeng (元豐 Yuánfēng) 1078–1085<sup id="cite_ref-70" class="reference"><a href="#cite_note-70"><span class="cite-bracket">[</span>69<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li></ul> </td></tr> <tr> <td><div style="text-align:center"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Emperor_Zhezong_of_Song.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1c/Emperor_Zhezong_of_Song.jpg/100px-Emperor_Zhezong_of_Song.jpg" decoding="async" width="100" height="123" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/1c/Emperor_Zhezong_of_Song.jpg 1.5x" data-file-width="130" data-file-height="160" /></a></span> </div></td> <td><a href="/wiki/%C3%8Emp%C4%83ratul_Zhezong_al_Songului" title="Împăratul Zhezong al Songului">Zhezong (哲宗 Zhézōng)</a> </td> <td><i>prea lung, de aceea, nu este niciodată utilizat atunci când se face referire la acest împărat</i> </td> <td>Zhao Xu (趙煦 Zhào Xǔ) </td> <td><span class="datasortkey" data-sort-value="&0000000000000007.000000" style="display:none;">‍</span>1085–1100 </td> <td> <ul><li>Yuanyou (元祐 Yuányòu) 1086–1093<sup id="cite_ref-71" class="reference"><a href="#cite_note-71"><span class="cite-bracket">[</span>70<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Shaosheng (紹聖 Shàoshèng) 1094–1098<sup id="cite_ref-72" class="reference"><a href="#cite_note-72"><span class="cite-bracket">[</span>71<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Yuanfu (元符 Yuánfú) 1098–1100<sup id="cite_ref-73" class="reference"><a href="#cite_note-73"><span class="cite-bracket">[</span>72<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li></ul> </td></tr> <tr> <td><div style="text-align:center"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Songhuizong_10.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/05/Songhuizong_10.jpg/100px-Songhuizong_10.jpg" decoding="async" width="100" height="115" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/05/Songhuizong_10.jpg/150px-Songhuizong_10.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/05/Songhuizong_10.jpg/200px-Songhuizong_10.jpg 2x" data-file-width="299" data-file-height="345" /></a></span> </div></td> <td><a href="/w/index.php?title=%C3%8Emp%C4%83ratul_Huizong_al_Songului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Împăratul Huizong al Songului — pagină inexistentă">Huizong (徽宗 Huīzōng)</a> </td> <td><i>prea lung, de aceea, nu este niciodată utilizat atunci când se face referire la acest împărat</i> </td> <td>Zhao Ji (趙佶 Zhào Jí) </td> <td><span class="datasortkey" data-sort-value="&0000000000000008.000000" style="display:none;">‍</span>1100–1125 </td> <td> <ul><li>Jianzhongjingguo (建中靖國 Jiànzhōngjìngguó) 1101<sup id="cite_ref-74" class="reference"><a href="#cite_note-74"><span class="cite-bracket">[</span>73<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Chongning (崇寧 Chóngníng) 1102–1106<sup id="cite_ref-75" class="reference"><a href="#cite_note-75"><span class="cite-bracket">[</span>74<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Daguan (大觀 Dàguān) 1107–1110<sup id="cite_ref-76" class="reference"><a href="#cite_note-76"><span class="cite-bracket">[</span>75<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Zhenghe (政和 Zhènghé) 1111–1118<sup id="cite_ref-77" class="reference"><a href="#cite_note-77"><span class="cite-bracket">[</span>76<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Chonghe (重和 Chónghé) 1118<sup id="cite_ref-78" class="reference"><a href="#cite_note-78"><span class="cite-bracket">[</span>77<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Xuanhe (宣和 Xuānhé) 1119–1125<sup id="cite_ref-79" class="reference"><a href="#cite_note-79"><span class="cite-bracket">[</span>78<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li></ul> </td></tr> <tr> <td><div style="text-align:center"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Songqinzong_Chinghong.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/79/Songqinzong_Chinghong.jpg/100px-Songqinzong_Chinghong.jpg" decoding="async" width="100" height="170" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/79/Songqinzong_Chinghong.jpg/150px-Songqinzong_Chinghong.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/79/Songqinzong_Chinghong.jpg/200px-Songqinzong_Chinghong.jpg 2x" data-file-width="7784" data-file-height="13268" /></a></span> </div></td> <td><a href="/w/index.php?title=%C3%8Emp%C4%83ratul_Qinzong_al_Songului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Împăratul Qinzong al Songului — pagină inexistentă">Qinzong (欽宗 Qīnzōng)</a> </td> <td><i>prea lung, de aceea, nu este niciodată utilizat atunci când se face referire la acest împărat</i> </td> <td>Zhao Huan (趙桓 Zhào Huán) </td> <td><span class="datasortkey" data-sort-value="&0000000000000009.000000" style="display:none;">‍</span>1126–1127 </td> <td> <ul><li>Jingkang (靖康 Jìngkāng) 1125–1127<sup id="cite_ref-80" class="reference"><a href="#cite_note-80"><span class="cite-bracket">[</span>79<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li></ul> </td></tr></tbody></table> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Song_de_Sud,_1127–1279"><span id="Song_de_Sud.2C_1127.E2.80.931279"></span>Song de Sud, 1127–1279</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&veaction=edit&section=6" title="Modifică secțiunea: Song de Sud, 1127–1279" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&action=edit&section=6" title="Edit section's source code: Song de Sud, 1127–1279"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <table class="wikitable collapsible collapsed" style="text-align:center"> <tbody><tr> <th style="background:#efefef; width:20%">Portret </th> <th style="background:#efefef; width:20%">Numele de la Templu <br /> Miào Hào 廟號 </th> <th class="unsortable" style="background:#efefef; width:20%">Numele postum<br />Shi Hao 諡號 </th> <th style="background:#efefef; width:20%">Numele de naștere </th> <th style="background:#efefef;">Perioda<br />de domnie </th> <th class="unsortable" style="background:#efefef;">Numele erelor (Nian Hao 年號) și a perioadelor lor </th></tr> <tr> <td><div style="text-align:center"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Gaozong_Of_Song.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/01/Gaozong_Of_Song.jpg/100px-Gaozong_Of_Song.jpg" decoding="async" width="100" height="174" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/01/Gaozong_Of_Song.jpg/150px-Gaozong_Of_Song.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/01/Gaozong_Of_Song.jpg/200px-Gaozong_Of_Song.jpg 2x" data-file-width="9832" data-file-height="17139" /></a></span> </div></td> <td><a href="/w/index.php?title=%C3%8Emp%C4%83ratul_Gaozong_al_Songului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Împăratul Gaozong al Songului — pagină inexistentă">Gaozong (高宗 Gāozōng)</a> </td> <td><i>Shòumìng Zhōngxīng Quángōng Zhìdé Shèngshén Wǔwén Zhāorén Xiànxiào Huángdì</i> (受命中興全功至德聖神武文昭仁憲孝皇帝) </td> <td>Zhao Gou (趙構 Zhào Gòu) </td> <td><span class="datasortkey" data-sort-value="&0000000000000001.000000" style="display:none;">‍</span>1127–1162 </td> <td> <ul><li>Jingyan (靖炎 Jìngyán) 1127–1130<sup id="cite_ref-81" class="reference"><a href="#cite_note-81"><span class="cite-bracket">[</span>80<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-82" class="reference"><a href="#cite_note-82"><span class="cite-bracket">[</span>81<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Shaoxing (紹興 Shàoxīng) 1131–1162<sup id="cite_ref-83" class="reference"><a href="#cite_note-83"><span class="cite-bracket">[</span>82<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li></ul> </td></tr> <tr> <td><div style="text-align:center"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Xiaozong.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/97/Xiaozong.jpg/100px-Xiaozong.jpg" decoding="async" width="100" height="177" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/97/Xiaozong.jpg/150px-Xiaozong.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/97/Xiaozong.jpg/200px-Xiaozong.jpg 2x" data-file-width="9630" data-file-height="17020" /></a></span> </div></td> <td><a href="/w/index.php?title=%C3%8Emp%C4%83ratul_Xiaozong_al_Songului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Împăratul Xiaozong al Songului — pagină inexistentă">Xiaozong (孝宗 Xiàozōng)</a> </td> <td><i>Shàotǒng Tóngdào Guāndé Zhāogōng Zhéwén Shénwǔ Míngshèng Chéngxiào Huángdì</i> <p>(紹統同道冠德昭功哲文神武明聖成孝皇帝) </p> </td> <td>Zhao Shen (趙昚 Zhào Shèn) </td> <td><span class="datasortkey" data-sort-value="&0000000000000002.000000" style="display:none;">‍</span>1162–1189 </td> <td> <ul><li>Longxing (隆興 Lóngxīng) 1163–1164<sup id="cite_ref-84" class="reference"><a href="#cite_note-84"><span class="cite-bracket">[</span>83<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Qiandao (乾道 Qiándào) 1165–1173<sup id="cite_ref-85" class="reference"><a href="#cite_note-85"><span class="cite-bracket">[</span>84<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Chunxi (淳熙 Chúnxī) 1174–1189<sup id="cite_ref-86" class="reference"><a href="#cite_note-86"><span class="cite-bracket">[</span>85<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li></ul> </td></tr> <tr> <td><div style="text-align:center"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Guangzong.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b1/Guangzong.jpg/100px-Guangzong.jpg" decoding="async" width="100" height="169" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b1/Guangzong.jpg/150px-Guangzong.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b1/Guangzong.jpg/200px-Guangzong.jpg 2x" data-file-width="13092" data-file-height="22153" /></a></span> </div></td> <td><a href="/w/index.php?title=%C3%8Emp%C4%83ratul_Guangzong_al_Songului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Împăratul Guangzong al Songului — pagină inexistentă">Guangzong (光宗 Guāngzōng)</a> </td> <td><i>Xúndào Xiànrén Mínggōng Màodé Wēnshùn Wǔshèng Zhécí Xiào Huángdì</i> (循道憲仁明功茂德溫文順武聖哲慈孝皇帝) </td> <td>Zhao Dun (趙惇 Zhào Dūn) </td> <td><span class="datasortkey" data-sort-value="&0000000000000003.000000" style="display:none;">‍</span>1189–1194 </td> <td> <ul><li>Shaoxi (紹熙 Shàoxī) 1190–1194<sup id="cite_ref-87" class="reference"><a href="#cite_note-87"><span class="cite-bracket">[</span>86<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li></ul> </td></tr> <tr> <td><div style="text-align:center"> </div></td> <td><a href="/w/index.php?title=%C3%8Emp%C4%83ratul_Ningzong_al_Songului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Împăratul Ningzong al Songului — pagină inexistentă">Ningzong (寧宗 Níngzōng)</a> </td> <td><i>Fǎtiān Bèidào Chúnquán Démào Gōngrén Wénzhé Wǔshèng Ruìgōng Xiào Huángdì</i> (法天備道純德茂功仁文哲武聖睿恭孝皇帝) </td> <td>Zhao Kuo (趙擴 Zhào Kuó) </td> <td><span class="datasortkey" data-sort-value="&0000000000000004.000000" style="display:none;">‍</span>1194–1224 </td> <td> <ul><li>Qingyuan (慶元 Qìngyuán) 1195–1200<sup id="cite_ref-88" class="reference"><a href="#cite_note-88"><span class="cite-bracket">[</span>87<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Jiatai (嘉泰 Jiātài) 1201–1204<sup id="cite_ref-89" class="reference"><a href="#cite_note-89"><span class="cite-bracket">[</span>88<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Kaixi (開禧 Kāixǐ) 1205–1207<sup id="cite_ref-90" class="reference"><a href="#cite_note-90"><span class="cite-bracket">[</span>89<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Jiading (嘉定 Jiādìng) 1208–1224<sup id="cite_ref-91" class="reference"><a href="#cite_note-91"><span class="cite-bracket">[</span>90<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li></ul> </td></tr> <tr> <td><div style="text-align:center"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Songlizong.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/01/Songlizong.jpg/100px-Songlizong.jpg" decoding="async" width="100" height="115" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/01/Songlizong.jpg/150px-Songlizong.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/01/Songlizong.jpg/200px-Songlizong.jpg 2x" data-file-width="326" data-file-height="374" /></a></span> </div></td> <td><a href="/w/index.php?title=%C3%8Emp%C4%83ratul_Lizong_al_Songului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Împăratul Lizong al Songului — pagină inexistentă">Lizong (理宗 Lǐzōng)</a> </td> <td><i>Jiàndào Bèidé Dàgōng Fùxīng Lièwén Rénwǔ Shèngmíng Ān Xiào Huángdì</i> (建道備德大功復興烈文仁武聖明安孝皇帝) </td> <td>Zhao Yun (趙昀 Zhào Yún) </td> <td><span class="datasortkey" data-sort-value="&0000000000000005.000000" style="display:none;">‍</span>1224–1264 </td> <td> <ul><li>Baoqing (寶慶 Bǎoqìng) 1225–1227<sup id="cite_ref-92" class="reference"><a href="#cite_note-92"><span class="cite-bracket">[</span>91<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Shaoding (紹定 Shàodìng) 1228–1233<sup id="cite_ref-93" class="reference"><a href="#cite_note-93"><span class="cite-bracket">[</span>92<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Duanping (端平 Duānpíng) 1234–1236<sup id="cite_ref-94" class="reference"><a href="#cite_note-94"><span class="cite-bracket">[</span>93<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Jiaxi (嘉熙 Jiāxī) 1237–1240<sup id="cite_ref-95" class="reference"><a href="#cite_note-95"><span class="cite-bracket">[</span>94<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Chunyou (淳祐 Chúnyòu) 1241–1252<sup id="cite_ref-96" class="reference"><a href="#cite_note-96"><span class="cite-bracket">[</span>95<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Baoyou (寶祐 Bǎoyòu) 1253–1258<sup id="cite_ref-97" class="reference"><a href="#cite_note-97"><span class="cite-bracket">[</span>96<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Kaiqing (開慶 Kāiqìng) 1259<sup id="cite_ref-98" class="reference"><a href="#cite_note-98"><span class="cite-bracket">[</span>97<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Jingding (景定 Jǐngdìng) 1260–1264<sup id="cite_ref-99" class="reference"><a href="#cite_note-99"><span class="cite-bracket">[</span>98<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li></ul> </td></tr> <tr> <td><div style="text-align:center"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Duzong.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/Duzong.jpg/100px-Duzong.jpg" decoding="async" width="100" height="176" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/Duzong.jpg/150px-Duzong.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/Duzong.jpg/200px-Duzong.jpg 2x" data-file-width="7764" data-file-height="13699" /></a></span> </div></td> <td><a href="/w/index.php?title=%C3%8Emp%C4%83ratul_Du_al_Songului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Împăratul Du al Songului — pagină inexistentă">Duzong (度宗 Dùzōng)</a> </td> <td><i>Duānwén Míngwǔ Jǐng Xiào Huángdì</i> (端文明武景孝皇帝) </td> <td>Zhao Qi (趙祺 Zhào Qí) </td> <td><span class="datasortkey" data-sort-value="&0000000000000006.000000" style="display:none;">‍</span>1264–1274 </td> <td> <ul><li>Xianchun (咸淳 Xiánchún) 1265–1274<sup id="cite_ref-100" class="reference"><a href="#cite_note-100"><span class="cite-bracket">[</span>99<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li></ul> </td></tr> <tr> <td><div style="text-align:center"> </div></td> <td><a href="/w/index.php?title=%C3%8Emp%C4%83ratul_Gongzong_al_Songului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Împăratul Gongzong al Songului — pagină inexistentă">Gongzong (恭宗 Gōngzōng)</a> </td> <td><i>Xiàogōng Yìshèng Huángdì</i> (孝恭懿圣皇帝) </td> <td>Zhao Xian (趙顯 Zhào Xiǎn) </td> <td><span class="datasortkey" data-sort-value="&0000000000000007.000000" style="display:none;">‍</span>1275 </td> <td> <ul><li>Deyou (德祐 Déyòu) 1275–1276<sup id="cite_ref-101" class="reference"><a href="#cite_note-101"><span class="cite-bracket">[</span>100<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li></ul> </td></tr> <tr> <td><div style="text-align:center"> </div></td> <td><a href="/w/index.php?title=%C3%8Emp%C4%83ratul_Duanzong_al_Songului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Împăratul Duanzong al Songului — pagină inexistentă">Duanzong (端宗 Duānxōng)</a> </td> <td><i>Yùwén Zhāowǔ Mǐn Xiào</i> (裕文昭武愍孝皇帝) </td> <td>Zhao Shi (趙昰 Zhào Shì) </td> <td><span class="datasortkey" data-sort-value="&0000000000000008.000000" style="display:none;">‍</span>1276–1278 </td> <td> <ul><li>Jingyan (景炎 Jǐngyán) 1276–1278<sup id="cite_ref-102" class="reference"><a href="#cite_note-102"><span class="cite-bracket">[</span>101<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li></ul> </td></tr> <tr> <td><div style="text-align:center"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Zhaori.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3b/Zhaori.jpg/100px-Zhaori.jpg" decoding="async" width="100" height="129" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3b/Zhaori.jpg/150px-Zhaori.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/3b/Zhaori.jpg 2x" data-file-width="180" data-file-height="233" /></a></span> </div></td> <td><a href="/w/index.php?title=%C3%8Emp%C4%83ratul_Bing_al_Songului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Împăratul Bing al Songului — pagină inexistentă">Huaizong (懷宗)</a> </td> <td><i>Gōng Wén Níng Wǔ Āi Xiào Huángdì</i> (恭文寧武哀孝皇帝) </td> <td>Zhao Bing (趙昺 Zhào Bǐng) </td> <td><span class="datasortkey" data-sort-value="&0000000000000009.000000" style="display:none;">‍</span>1278–1279 </td> <td> <ul><li>Xiangxing (祥興 Xiángxīng) 1278–1279<sup id="cite_ref-103" class="reference"><a href="#cite_note-103"><span class="cite-bracket">[</span>102<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li></ul> </td></tr></tbody></table> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Societate_și_cultură"><span id="Societate_.C8.99i_cultur.C4.83"></span>Societate și cultură</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&veaction=edit&section=7" title="Modifică secțiunea: Societate și cultură" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&action=edit&section=7" title="Edit section's source code: Societate și cultură"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Chinesischer_Maler_des_12._Jahrhunderts_(I)_001.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/38/Chinesischer_Maler_des_12._Jahrhunderts_%28I%29_001.jpg/220px-Chinesischer_Maler_des_12._Jahrhunderts_%28I%29_001.jpg" decoding="async" width="220" height="209" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/38/Chinesischer_Maler_des_12._Jahrhunderts_%28I%29_001.jpg/330px-Chinesischer_Maler_des_12._Jahrhunderts_%28I%29_001.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/38/Chinesischer_Maler_des_12._Jahrhunderts_%28I%29_001.jpg/440px-Chinesischer_Maler_des_12._Jahrhunderts_%28I%29_001.jpg 2x" data-file-width="1024" data-file-height="972" /></a><figcaption>„Alba ramură de iasomie”, Pictură de la începutul 12-lea, mici tablouri în stil de albume rotunde ce captează în mod realis scene din natură erau foarte populare în perioada Song de Sud.</figcaption></figure> <p>Dinastia Song<sup id="cite_ref-104" class="reference"><a href="#cite_note-104"><span class="cite-bracket">[</span>103<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> a fost o epocă de sofisticare administrativă și de organizare socială complexă. În această perioadă unele dintre cele mai mari orașe din lume erau în China, (<a href="/wiki/Kaifeng" title="Kaifeng">Kaifeng</a> și <a href="/wiki/Hangzhou" title="Hangzhou">Hangzhou</a> au avut o populație de peste un milion de locuitori).<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_167_1-1" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_167-1"><span class="cite-bracket">[</span>1<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-fairbank_goldman_1992_89_105-0" class="reference"><a href="#cite_note-fairbank_goldman_1992_89-105"><span class="cite-bracket">[</span>104<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Oamenii se binedispuneau în diversele cluburi sociale și spațiile de divertisment din orașe, au existat multe școli și temple pentru a oferi oamenilor o educație și servicii religioase.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_167_1-2" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_167-1"><span class="cite-bracket">[</span>1<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Guvernul Song a sprijinit mai multe forme de programe de asistență socială, inclusiv înființarea de cămine de bătrâni, clinici publice, precum și cimitire pentru săraci.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_167_1-3" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_167-1"><span class="cite-bracket">[</span>1<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Dinastia Song a sprijinit un amplu <a href="/wiki/Po%C8%99t%C4%83" title="Poștă">serviciu poștal</a> pentru a asigura o comunicare rapidă în întreg imperiul, fiind modelat după cel din fosta <a href="/wiki/Dinastia_Han" title="Dinastia Han">dinastie Han</a> (202 î.Hr. - 220 d.Hr. ).<sup id="cite_ref-needham_volume_4_part_3_35_106-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_4_part_3_35-106"><span class="cite-bracket">[</span>105<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Guvernul central a angajat mii de lucrători poștali de diferite ranguri și a creat posturi pentru a furniza servicii pentru oficiile poștale și marile stații poștale.<sup id="cite_ref-needham_volume_4_part_3_36_107-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_4_part_3_36-107"><span class="cite-bracket">[</span>106<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În zonele rurale, țăranii cultivatori fie dețineau în proprietatea pământul cultivat de ei, fie plăteau chirii în calitate de arendași, sau au fost <a href="/wiki/Iobagi" class="mw-redirect" title="Iobagi">iobagi</a> pe moșiile mari.<sup id="cite_ref-ebrey_cambridge_155_108-0" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_cambridge_155-108"><span class="cite-bracket">[</span>107<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Deși femeile aveau un nivel social mai mic decât barbații (în conformitate cu etica lui <a href="/wiki/Confucius" title="Confucius">Confucius</a>), s-au bucurat de multe privilegii sociale și juridice și dețineau putere considerabilă în familie și în propriile întreprinderi mici. Întrucât societatea Song a devenit din ce în ce mai prosperă, părinții din partea miresei puteau oferi o zestre mai mare pentru căsătorie și femeile, în mod natural, au câștigat mai multe drepturi legale în deținerea de proprietăți.<sup id="cite_ref-ebrey_cambridge_158_109-0" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_cambridge_158-109"><span class="cite-bracket">[</span>108<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În anumite circumstanțe, o fiică necăsătorită, fără frați sau un supraviețuitor, mama fără fii, putea moșteni o jumătate din cota tatălui ei din proprietatea familială nedivizată.<sup id="cite_ref-110" class="reference"><a href="#cite_note-110"><span class="cite-bracket">[</span>109<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-111" class="reference"><a href="#cite_note-111"><span class="cite-bracket">[</span>110<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-112" class="reference"><a href="#cite_note-112"><span class="cite-bracket">[</span>111<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Au fost mai multe femei notabile și bine-educațe și a fost o practică comună pentru ele să-și educe fii în perioada timpurie a tinereții lor.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_171_113-0" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_171-113"><span class="cite-bracket">[</span>112<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-sivin_III_1_114-0" class="reference"><a href="#cite_note-sivin_III_1-114"><span class="cite-bracket">[</span>113<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Mama omului de știință, general, diplomat și omului de stat, <a href="/wiki/Shen_Kuo" title="Shen Kuo">Shen Kuo</a>, l-a învățat pe acesta strategiile militare esențiale.<sup id="cite_ref-sivin_III_1_114-1" class="reference"><a href="#cite_note-sivin_III_1-114"><span class="cite-bracket">[</span>113<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Au fost, de asemenea, femei scriitoare și poete excepționale, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Li_Qingzhao&action=edit&redlink=1" class="new" title="Li Qingzhao — pagină inexistentă">Li Qingzhao</a> (1084-1151), care a devenit celebră chiar în timpul vietii ei.<sup id="cite_ref-ebrey_cambridge_158_109-1" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_cambridge_158-109"><span class="cite-bracket">[</span>108<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Huang_Tingjian_Fu_Bo_Shen_Ci.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9b/Huang_Tingjian_Fu_Bo_Shen_Ci.jpg/220px-Huang_Tingjian_Fu_Bo_Shen_Ci.jpg" decoding="async" width="220" height="88" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9b/Huang_Tingjian_Fu_Bo_Shen_Ci.jpg/330px-Huang_Tingjian_Fu_Bo_Shen_Ci.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9b/Huang_Tingjian_Fu_Bo_Shen_Ci.jpg/440px-Huang_Tingjian_Fu_Bo_Shen_Ci.jpg 2x" data-file-width="650" data-file-height="259" /></a><figcaption>Caligrafia lui <a href="/w/index.php?title=Huang_Tingjian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Huang Tingjian — pagină inexistentă">Huang Tingjian</a> (1045-1105), un caligraf renumit și amic al lui <a href="/w/index.php?title=Su_Shi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Su Shi — pagină inexistentă">Su Shi</a></figcaption></figure> <p>Religia în China, în această perioadă, a avut un mare efect asupra vieții oamenilor, a credințelor și a activităților de zi cu zi, iar literatura chineză de spiritualitate era populară.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al._2006_172_115-0" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al._2006_172-115"><span class="cite-bracket">[</span>114<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Cele mai importante zeități din <a href="/wiki/Taoism" title="Taoism">taoism</a> si <a href="/wiki/Budism" title="Budism">budism</a>, spiritele ancestrale, și multe zeități din <a href="/wiki/Religia_tradi%C8%9Bional%C4%83_chinez%C4%83" title="Religia tradițională chineză">Religia tradițională chineză</a> erau venerate cu jertfe de sacrificiu. Tansen Sen afirmă că mai mulți călugări budiști din <a href="/wiki/India" title="India">India</a> au călătorit în China, în timpul Song, decât în timpul dinastiei anterioare, <a href="/wiki/Tang" class="mw-redirect" title="Tang">Tang</a> (618-907).<sup id="cite_ref-sen_2003_13_116-0" class="reference"><a href="#cite_note-sen_2003_13-116"><span class="cite-bracket">[</span>115<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Cu mulți etnici străini care călătoreau prin China, pentru desfășurarea activităților comerciale sau ca rezidenți permanenți, au venit multe religii străine; minoritățile religioase din China includeau: <a href="/wiki/Musulmani" class="mw-redirect" title="Musulmani">musulmani</a> din <a href="/wiki/Orientul_Mijlociu" title="Orientul Mijlociu">Orientul Mijlociu</a>, <a href="/wiki/Evrei" title="Evrei">evrei</a> Kaifeng, și <a href="/wiki/Maniheism" title="Maniheism">maniheiști</a> <a href="/wiki/Persani" class="mw-redirect" title="Persani">persani</a>.<sup id="cite_ref-117" class="reference"><a href="#cite_note-117"><span class="cite-bracket">[</span>116<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-Needham,_Volume_4,_Part_3,_465._118-0" class="reference"><a href="#cite_note-Needham,_Volume_4,_Part_3,_465.-118"><span class="cite-bracket">[</span>117<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Populația era antrenată într-o viață socială și domestică vibrantă, aceasta se bucura de festivaluri publice, precum Festivalul Lanternelor sau Festivalul Qingming. Erau centre de divertisment în orașe, ce ofereau o gamă constantă de distracții. Au existat păpușari, <a href="/wiki/Acrobat" class="mw-redirect mw-disambig" title="Acrobat">acrobați</a>, actori de teatru, înghițitori de săbii, îmblânzitori de șerpi, povestitori, cântăreți și muzicieni, prostituate; locuri de relaxare (incluzând case de ceai, restaurante și banchete organizate).<sup id="cite_ref-autogenerat2_119-0" class="reference"><a href="#cite_note-autogenerat2-119"><span class="cite-bracket">[</span>118<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-China_120-0" class="reference"><a href="#cite_note-China-120"><span class="cite-bracket">[</span>119<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-gernet_1962_222–225._121-0" class="reference"><a href="#cite_note-gernet_1962_222–225.-121"><span class="cite-bracket">[</span>120<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Populația frecventa, în număr mare, cluburile sociale - existau cluburi de ceai, cluburi de produse alimentare exotice, cluburi de anticariat și de artă de colecție, cluburi de iubitori de cai, cluburi de poezie și cluburi de muzică.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_167_1-4" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_167-1"><span class="cite-bracket">[</span>1<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Ca și în gătit, gastronomia Song era cunoscută pentru varietatea regională în reprezentarea diferitelor stiluri artistice.<sup id="cite_ref-west_1997_69_70_122-0" class="reference"><a href="#cite_note-west_1997_69_70-122"><span class="cite-bracket">[</span>121<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Drama teatrală (Opera Chineză) era foarte populară în rândul populației de elită și a audienței generale, deși chineza clasică – nu limba vernaculară - era vorbită de către actorii de pe scenă.<sup id="cite_ref-gernet_1962_223_123-0" class="reference"><a href="#cite_note-gernet_1962_223-123"><span class="cite-bracket">[</span>122<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-124" class="reference"><a href="#cite_note-124"><span class="cite-bracket">[</span>123<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Patru cele mai mari teatre dramatice din <a href="/wiki/Kaifeng" title="Kaifeng">Kaifeng</a> puteau acomoda un public de câteva mii de oameni, fiecare.<sup id="cite_ref-west_1997_76_125-0" class="reference"><a href="#cite_note-west_1997_76-125"><span class="cite-bracket">[</span>124<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Au fost, de asemenea, distracții casnice notabile. Oamenii de acasă se bucurau de activități precum jocurile de table <a href="/wiki/Go_(joc)" title="Go (joc)">Go</a> sau <a href="/wiki/Xiangqi" title="Xiangqi">Xiangqi</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Examenele_pentru_serviciul_public_și_nobilimea_gentry"><span id="Examenele_pentru_serviciul_public_.C8.99i_nobilimea_gentry"></span>Examenele pentru serviciul public și nobilimea gentry</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&veaction=edit&section=8" title="Modifică secțiunea: Examenele pentru serviciul public și nobilimea gentry" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&action=edit&section=8" title="Edit section's source code: Examenele pentru serviciul public și nobilimea gentry"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Chinesischer_Maler_des_11._Jahrhunderts_(III)_001.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ed/Chinesischer_Maler_des_11._Jahrhunderts_%28III%29_001.jpg/220px-Chinesischer_Maler_des_11._Jahrhunderts_%28III%29_001.jpg" decoding="async" width="220" height="363" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ed/Chinesischer_Maler_des_11._Jahrhunderts_%28III%29_001.jpg/330px-Chinesischer_Maler_des_11._Jahrhunderts_%28III%29_001.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ed/Chinesischer_Maler_des_11._Jahrhunderts_%28III%29_001.jpg/440px-Chinesischer_Maler_des_11._Jahrhunderts_%28III%29_001.jpg 2x" data-file-width="1256" data-file-height="2070" /></a><figcaption>„Eurudit pe o luncă”, pictură chineză din secolul al XI-lea</figcaption></figure> <p>În această perioadă, un accent mai mare a fost pus pe sistemul de recrutare al funcționarilor, pentru serviciul public; acest lucru bazându-se pe gradele dobândite prin concurs, într-un efort de a selecta persoanele cele mai capabile de guvernare. Selectarea oamenilor pentru oficii pe baza meritelor dovedite, a fost o idee veche în China. Sistemul de servicii publice a devenit instituționalizat, la o scară mică în timpul <a href="/wiki/Dinastia_Sui" title="Dinastia Sui">dinastiilor Sui</a> și <a href="/wiki/Dinastia_Tang" title="Dinastia Tang">Tang</a>, dar în perioada Song a devenit, practic, singurul mijloc de a recruta oficiali în guvern.<sup id="cite_ref-ebrey_cambridge_145_146_126-0" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_cambridge_145_146-126"><span class="cite-bracket">[</span>125<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Apariția pe scară largă a printărilor a dus la o circulație abundentă a învățăturilor lui <a href="/wiki/Confucius" title="Confucius">Confucius</a> și la educarea a tot mai mulți candidați eligibili la examen.<sup id="cite_ref-ebrey_cambridge_147_127-0" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_cambridge_147-127"><span class="cite-bracket">[</span>126<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Acest lucru poate fi văzut în numărul de participanți de la examenul de nivel scăzut, al prefecturii, urcând de la 30.000 de candidați anual, la începutul secolului al XI-lea, la 400.000 de candidați în secolul al XIII-lea.<sup id="cite_ref-ebrey_cambridge_147_127-1" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_cambridge_147-127"><span class="cite-bracket">[</span>126<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Serviciul public și sistemul de examinare au permis o mai bună meritocrație, mobilitate socială și egalitate în competiție, pentru cei care doreau să acceadă la un post oficial în guvern.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_162_128-0" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_162-128"><span class="cite-bracket">[</span>127<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Folosind statistici de stat, colectate de Song, Edward A. Kracke, Sudō Yoshiyuki și Ho Ping-ti susțin ipoteza că, pur și simplu, având un tată, bunic, sau stră-bunic, care a servit ca și funcționar de stat, nu garanta că cineva ar obține același nivel de autoritate.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_162_128-1" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_162-128"><span class="cite-bracket">[</span>127<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-hartwell_1982_417_129-0" class="reference"><a href="#cite_note-hartwell_1982_417-129"><span class="cite-bracket">[</span>128<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-hymes_1986_35_36_130-0" class="reference"><a href="#cite_note-hymes_1986_35_36-130"><span class="cite-bracket">[</span>129<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Robert Hartwell și Robert P. Hymes au criticat însă acest model, afirmând că pune prea mult accentul pe rolul familiei nucleare și arată doar trei ascendenți paterni de candidați la examen, în timp ce ignoră realitatea demografică din Song China, proporția semnificativă de bărbați din fiecare generație, care nu au avut niciun fiu care să le fi supraviețuit și rolul familiei extinse.<sup id="cite_ref-hartwell_1982_417_129-1" class="reference"><a href="#cite_note-hartwell_1982_417-129"><span class="cite-bracket">[</span>128<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-hymes_1986_35_36_130-1" class="reference"><a href="#cite_note-hymes_1986_35_36-130"><span class="cite-bracket">[</span>129<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Mulți s-au considerat dezavantajați de ceea ce au vazut ca un sistem birocratic care favoriza clasa deținătorilor de pămant (gentry), de moment ce ei își puteau permite, financiar, cea mai bună educație.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_162_128-2" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_162-128"><span class="cite-bracket">[</span>127<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Unul dintre cei mai mari critici literari ai acestui sistem a fost oficialul și celebrul poet <a href="/w/index.php?title=Su_Shi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Su Shi — pagină inexistentă">Su Shi</a>. Cu toate acestea, Su a fost un produs al vremurilor sale, întrucât identitatea, obiceiurile și atitudinile funcționarilor-cărturari au devenit mai puțin aristocratice și mai birocratice odată cu trecerea timpului de la <a href="/wiki/Tang" class="mw-redirect" title="Tang">Tang</a> la Song.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_159_131-0" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_159-131"><span class="cite-bracket">[</span>130<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> La începutul dinastiei, posturile din guvern erau deținute, în mod disproporționat, de cele două grupuri sociale de elita: o elită fondatoare care a avut legături cu <a href="/wiki/%C3%8Emp%C4%83ratul_Taizu_al_Songului" title="Împăratul Taizu al Songului">împăratul fondator</a> și o elită de tehnocrați, semi-ereditară, care își folosea statutul, deținut de mult timp, de clan, legăturile de familie și alianțele de căsătorie, pentru a-și asigura numiri oficiale.<sup id="cite_ref-132" class="reference"><a href="#cite_note-132"><span class="cite-bracket">[</span>131<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Pe la sfârșitul secolului al XI-lea elita fondatoare a devenit caduce, în timp ce partizanatul politic și factionalismul de la curte au subminat strategiile de căsătorie ale elitei tehnocrate, desființând acest distins grup social și fiind înlocuit de o multitudine de familii din nobilimea gentry, de moșieri și bogătași agrari.<sup id="cite_ref-133" class="reference"><a href="#cite_note-133"><span class="cite-bracket">[</span>132<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Gr%C3%A8s_chinois_Guimet.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a6/Gr%C3%A8s_chinois_Guimet.jpg/220px-Gr%C3%A8s_chinois_Guimet.jpg" decoding="async" width="220" height="126" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a6/Gr%C3%A8s_chinois_Guimet.jpg/330px-Gr%C3%A8s_chinois_Guimet.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a6/Gr%C3%A8s_chinois_Guimet.jpg/440px-Gr%C3%A8s_chinois_Guimet.jpg 2x" data-file-width="2838" data-file-height="1620" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Celadon&action=edit&redlink=1" class="new" title="Celadon — pagină inexistentă">Celadon</a> de <a href="/w/index.php?title=Longquan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Longquan — pagină inexistentă">Longquan</a> din <a href="/wiki/Zhejiang" title="Zhejiang">Zhejiang</a>, secolul XIII</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Wang_Juzheng%27s_Spinning_Wheel.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/Wang_Juzheng%27s_Spinning_Wheel.jpg/220px-Wang_Juzheng%27s_Spinning_Wheel.jpg" decoding="async" width="220" height="83" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/Wang_Juzheng%27s_Spinning_Wheel.jpg/330px-Wang_Juzheng%27s_Spinning_Wheel.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/Wang_Juzheng%27s_Spinning_Wheel.jpg/440px-Wang_Juzheng%27s_Spinning_Wheel.jpg 2x" data-file-width="864" data-file-height="325" /></a><figcaption>„Roata de tors”, un tablou creat de artistul <a href="/w/index.php?title=Wang_Juzheng&action=edit&redlink=1" class="new" title="Wang Juzheng — pagină inexistentă">Wang Juzheng</a>, Song de Nord, este una dintre cele mai vechi reprezentări ale acestei invenții</figcaption></figure> <p>Datorită creșterii semnificative a populației Chinei și a numărului limitat al corpului de funcționari-cărturari acceptați (erau aproximativ 20.000 de funcționari activi în timpul perioadei Song), o mare parte din clasa gentry educată prelua problemele birocratice, de bază, de la nivelul local.<sup id="cite_ref-fairbank_goldman_1992_106_134-0" class="reference"><a href="#cite_note-fairbank_goldman_1992_106-134"><span class="cite-bracket">[</span>133<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Excluzând funcționarii-cărturari din Birouri, această clasă socială de elită era formată din candidații la examen, absolvenți de examen, cărora încă nu li se atribuiseră un post de funcționar, tutori locali și funcționarii pensionați.<sup id="cite_ref-fairbank_goldman_1992_101_106_135-0" class="reference"><a href="#cite_note-fairbank_goldman_1992_101_106-135"><span class="cite-bracket">[</span>134<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Acești oameni învățați, absolvenți și elitele locale supravegheau birocrația locală și sponsorizau facilitățile necesare comunităților locale; orice magistrat local, numit în funcție de către guvern, se baza pe cooperarea a mai multor, sau mai puține, astfel de elite gentry locale.<sup id="cite_ref-fairbank_goldman_1992_106_134-1" class="reference"><a href="#cite_note-fairbank_goldman_1992_106-134"><span class="cite-bracket">[</span>133<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> De exemplu, guvernul Song - excluzând guvernul educațional- reformist al <a href="/w/index.php?title=Huizong_al_Songului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Huizong al Songului — pagină inexistentă">împăratului Huizong</a> - a folosit o cantitate mică din veniturile de stat pentru a susține școlile prefecturilor și ale comitatelor, în schimb, cea mai mare parte a fondurilor pentru școli au fost alocate din finanțări private.<sup id="cite_ref-136" class="reference"><a href="#cite_note-136"><span class="cite-bracket">[</span>135<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Acest rol limitat al oficialilor guvernamentali a fost o abatere de la practica fostei <a href="/wiki/Dinastia_Tang" title="Dinastia Tang">Dinastii Tang</a> (618-907), când guvernul reglementa în mod strict piețele comerciale și afacerile locale; în Song, guvernul s-a abținut, în mare masură, să reglementeze comerțul și s-a bazat pe masa nobilimii locale pentru îndeplinirea sarcinilor necesare comunităților lor.<sup id="cite_ref-fairbank_goldman_1992_106_134-2" class="reference"><a href="#cite_note-fairbank_goldman_1992_106-134"><span class="cite-bracket">[</span>133<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Mica nobilime gentry s-a distins în societate prin preocupările intelectuale și de anticariat,<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_162_163_137-0" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_162_163-137"><span class="cite-bracket">[</span>136<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-ebrey_cambridge_148_138-0" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_cambridge_148-138"><span class="cite-bracket">[</span>137<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-fairbank_goldman_1992_104_139-0" class="reference"><a href="#cite_note-fairbank_goldman_1992_104-139"><span class="cite-bracket">[</span>138<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> în timp ce casele proeminenților deținători de pămant atrăgeau o varietate de curteni, inclusiv artizani, artiști, tutori și animatori.<sup id="cite_ref-gernet_1962_92_93_140-0" class="reference"><a href="#cite_note-gernet_1962_92_93-140"><span class="cite-bracket">[</span>139<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În ciuda disprețului față de negoțuri, comerț și clasa negustorilor, arâtat de către funcționarii-cărturari (datorită nivelului lor ridicat de cultură și a diferențelor de clasă), comercialismul a jucat un rol important în cultura și societatea Song .<sup id="cite_ref-China_120-1" class="reference"><a href="#cite_note-China-120"><span class="cite-bracket">[</span>119<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Un funcționar-cărturar ar fi fost respins de către colegii lui, dacă obținea un venit financiar, altul decât cel din salariul său de oficial. Cu toate acestea, acest lucru nu i-a oprit pe mulți funcționari erudiți să gestioneze relații de afaceri, prin utilizarea de agenți de intermediere.<sup id="cite_ref-141" class="reference"><a href="#cite_note-141"><span class="cite-bracket">[</span>140<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Legile,_justiția_și_știința_medico-legală"><span id="Legile.2C_justi.C8.9Bia_.C8.99i_.C8.99tiin.C8.9Ba_medico-legal.C4.83"></span>Legile, justiția și știința medico-legală</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&veaction=edit&section=9" title="Modifică secțiunea: Legile, justiția și știința medico-legală" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&action=edit&section=9" title="Edit section's source code: Legile, justiția și știința medico-legală"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Chinesischer_Maler_des_12._Jahrhunderts_(II)_001.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Chinesischer_Maler_des_12._Jahrhunderts_%28II%29_001.jpg/220px-Chinesischer_Maler_des_12._Jahrhunderts_%28II%29_001.jpg" decoding="async" width="220" height="179" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Chinesischer_Maler_des_12._Jahrhunderts_%28II%29_001.jpg/330px-Chinesischer_Maler_des_12._Jahrhunderts_%28II%29_001.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Chinesischer_Maler_des_12._Jahrhunderts_%28II%29_001.jpg/440px-Chinesischer_Maler_des_12._Jahrhunderts_%28II%29_001.jpg 2x" data-file-width="2024" data-file-height="1645" /></a><figcaption>„Balustrada ruptă”, pictură de la începutul secolului XII</figcaption></figure> <p>Sistemul judiciar Song a păstrat cea mai mare a codului legal al dinastiei <a href="/wiki/Dinastia_Tang" title="Dinastia Tang">Tang</a>, baza legală tradițională chineză până în epoca modernă.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_161_142-0" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_161-142"><span class="cite-bracket">[</span>141<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Șerifii itineranți mențineau legea și ordinea în jurisdicțiile municipale și, ocazional, se aventurau în mediul rural.<sup id="cite_ref-McKnight_1992_155_157_143-0" class="reference"><a href="#cite_note-McKnight_1992_155_157-143"><span class="cite-bracket">[</span>142<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Magistrații oficiali supravegheau cazurile în instanțe, dar nu se aștepta de la ei numai să fie cunoscători ai legii scrise, dar și să promoveze moralitatea în societate.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_161_142-1" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_161-142"><span class="cite-bracket">[</span>141<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Magistrații, cum ar fi faimosul <a href="/w/index.php?title=Bao_Qingtian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bao Qingtian — pagină inexistentă">Bao Qingtian</a> (999-1062), au întruchipat judecătorul drept, care făcea dreptate și niciodată nu își trăda principiile. Judecătorii Song specificau vinovații și/sau complicii la un act infracțional și decideau pedepse în consecință, de multe ori sub forma bătăii o paletă de lemn.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_161_142-2" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_161-142"><span class="cite-bracket">[</span>141<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-gernet_1962_107_144-0" class="reference"><a href="#cite_note-gernet_1962_107-144"><span class="cite-bracket">[</span>143<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Un individ vinovat, sau complice, adus la judecată pentru o infracțiune penală sau civilă, nu era privit ca fiind complet nevinovat până la proba contrarie, în timp ce chiar acuzatorii erau priviți cu un nivel ridicat de suspiciune de către judecător.<sup id="cite_ref-gernet_1962_107_144-1" class="reference"><a href="#cite_note-gernet_1962_107-144"><span class="cite-bracket">[</span>143<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Având în vedere cheltuielile costisitoare de judecată și întemnițarea imediată a celor acuzați de infracțiuni, oamenii din Song preferau soluționarea litigiilor și a certurilor, în privat, fără intervenția curții de judecată.<sup id="cite_ref-gernet_1962_107_144-2" class="reference"><a href="#cite_note-gernet_1962_107-144"><span class="cite-bracket">[</span>143<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Unele eseuri din timpul sec. XI, precum cel al lui <a href="/wiki/Shen_Kuo" title="Shen Kuo">Shen Kuo</a>, argumentau împotriva convingerilor tradiționale chineze în anatomie, (cum ar fi argumentul că existau două valve în gât în loc de trei); acest lucru poate a stimulat interesul în autopsierea cadavrelor, în China, în timpul secolului al XII-lea.<sup id="cite_ref-sivin_III_30_31_145-0" class="reference"><a href="#cite_note-sivin_III_30_31-145"><span class="cite-bracket">[</span>144<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-sivin_III_30_31_footnote_146-0" class="reference"><a href="#cite_note-sivin_III_30_31_footnote-146"><span class="cite-bracket">[</span>145<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Medicul și judecătorul cunoscut sub numele de <a href="/w/index.php?title=Song_Ci&action=edit&redlink=1" class="new" title="Song Ci — pagină inexistentă">Song Ci</a> (1186-1249) a scris o lucrare de pionierat în știinta medico-legală cu privire la examinarea corpurilor, în scopul de a determina cauza decesului (ștrangulare, otrăvire, înec, lovituri, etc.) și pentru a dovedi dacă decesul rezultase din crimă, sinucidere sau moarte accidentală.<sup id="cite_ref-gernet_1962_170_147-0" class="reference"><a href="#cite_note-gernet_1962_170-147"><span class="cite-bracket">[</span>146<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <a href="/w/index.php?title=Song_Ci&action=edit&redlink=1" class="new" title="Song Ci — pagină inexistentă">Song Ci</a> a subliniat importanța comportamentului corespunzător al legistului în timpul autopsiilor și înregistrarea corectă a anchetei fiecărei autopsii de către birocrați.<sup id="cite_ref-sung_1981_12_148-0" class="reference"><a href="#cite_note-sung_1981_12-148"><span class="cite-bracket">[</span>147<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Soldații_și_metodele_de_război"><span id="Solda.C8.9Bii_.C8.99i_metodele_de_r.C4.83zboi"></span>Soldații și metodele de război</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&veaction=edit&section=10" title="Modifică secțiunea: Soldații și metodele de război" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&action=edit&section=10" title="Edit section's source code: Soldații și metodele de război"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Four_Generals_of_Song.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ef/Four_Generals_of_Song.jpg/300px-Four_Generals_of_Song.jpg" decoding="async" width="300" height="40" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ef/Four_Generals_of_Song.jpg/450px-Four_Generals_of_Song.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ef/Four_Generals_of_Song.jpg/600px-Four_Generals_of_Song.jpg 2x" data-file-width="6000" data-file-height="800" /></a><figcaption> "Patru generali din Zhongxing", pictură a lui <a href="/w/index.php?title=Liu_Songnian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Liu Songnian — pagină inexistentă">Liu Songnian</a> (1174-1224), Dinastia Song de Sud; renumitul generalul <a href="/w/index.php?title=Yue_Fei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Yue Fei — pagină inexistentă">Yue Fei</a> (1103-1142) este a doua persoană de la stânga.</figcaption></figure> <p>Armata Song a fost organizată în așa fel încât să nu amenințe controlul imperial, de multe ori în detrimentul eficienței în război. Consiliul militar al Songului de Nord a operat sub un cancelar, care nu a avut niciun control asupra armatei imperiale. Armata imperială a fost împărțită între trei mareșali, mutual independenți și fiecare răspunzător față de împărat. Deoarece împăratul a condus rareori, personal, campanii, forțelelor Song le-a lipsit unitatea de comandă.<sup id="cite_ref-149" class="reference"><a href="#cite_note-149"><span class="cite-bracket">[</span>148<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Curtea imperială adesea considera că generalii de succes pun în pericol autoritatea imperială, așa ca i-au concediat sau chiar i-au executat (precum pe <a href="/w/index.php?title=Li_Gang&action=edit&redlink=1" class="new" title="Li Gang — pagină inexistentă">Li Gang</a>,<sup id="cite_ref-150" class="reference"><a href="#cite_note-150"><span class="cite-bracket">[</span>149<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <a href="/w/index.php?title=Yue_Fei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Yue Fei — pagină inexistentă">Yue Fei</a> sau <a href="/w/index.php?title=Han_Shizhong&action=edit&redlink=1" class="new" title="Han Shizhong — pagină inexistentă">Han Shizhong</a><sup id="cite_ref-151" class="reference"><a href="#cite_note-151"><span class="cite-bracket">[</span>150<span class="cite-bracket">]</span></a></sup>). </p><p>Funcționarii-cărturari priveau militarii ca inferiori din punct de vedere social ierarhic,<sup id="cite_ref-graff_higham_2002_25_26_152-0" class="reference"><a href="#cite_note-graff_higham_2002_25_26-152"><span class="cite-bracket">[</span>151<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> însă o persoană putea obține un statut și prestigiu în societate, devenind un ofițer militar de rang înalt, prin obținerea de multe bătălii victorioase.<sup id="cite_ref-lorge_2005_43_153-0" class="reference"><a href="#cite_note-lorge_2005_43-153"><span class="cite-bracket">[</span>152<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> La apogeu, armata Song a avut un milion de soldați,<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_164_20-3" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_164-20"><span class="cite-bracket">[</span>20<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> împărțită în plutoane militare de 50 de trupe, companii formate din doua plutoane și un batalion format din 500 de soldați.<sup id="cite_ref-lorge_2005_45_154-0" class="reference"><a href="#cite_note-lorge_2005_45-154"><span class="cite-bracket">[</span>153<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-peers_2006_130_155-0" class="reference"><a href="#cite_note-peers_2006_130-155"><span class="cite-bracket">[</span>154<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Arbaletrierii erau separați de infanteria comună și plasați în propria lor unitate, întrucât erau combatanți apreciați, lansând în mod eficient săgeți cu foc asupra atacului cavaleriei inamice.<sup id="cite_ref-peers_2006_130_155-1" class="reference"><a href="#cite_note-peers_2006_130-155"><span class="cite-bracket">[</span>154<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Guvernul a fost dornic să sponsorizeze noi modele de arbalete, care puteau trage la distanțe mai mari, în timp ce arbaletrierii au fost, de asemenea, valoroași atunci când erau angajați ca trăgători de rază lungă.<sup id="cite_ref-peers_2006_130_131_156-0" class="reference"><a href="#cite_note-peers_2006_130_131-156"><span class="cite-bracket">[</span>155<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Cavaleria Song utiliza o mulțime de arme diferite, inclusiv <a href="/wiki/Halebard%C4%83" title="Halebardă">halebarde</a>, <a href="/wiki/Sabie" title="Sabie">săbii</a>, arcuri, sulițe și „lănci de foc” ce descărcau explozii, de praf de pușcă, de foc și șrapnele.<sup id="cite_ref-peers_2006_131_157-0" class="reference"><a href="#cite_note-peers_2006_131-157"><span class="cite-bracket">[</span>156<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Strategia și pregătirea militară erau tratate ca științe, care puteau fi studiate și perfecționate; soldaților le erau testate abilitățile de a folosi arme și capacitățile lor atletice.<sup id="cite_ref-peers_2006_129_158-0" class="reference"><a href="#cite_note-peers_2006_129-158"><span class="cite-bracket">[</span>157<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Trupele erau instruite să respecte standardele de semnal pentru a avansa fluturând steagurile și să se oprească la sunetul clopoțeilor și al tobelor.<sup id="cite_ref-peers_2006_130_155-2" class="reference"><a href="#cite_note-peers_2006_130-155"><span class="cite-bracket">[</span>154<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Marina Song a fost de mare importanță în timpul consolidării imperiului, în secolul al X-lea; în timpul războiului împotriva statului <a href="/w/index.php?title=Tang_de_Sud&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tang de Sud — pagină inexistentă">Tang de Sud</a> marina Song a folosit tactici precum apărarea marilor poduri ponton plutitoare pe <a href="/wiki/Yangtze" title="Yangtze">Yangtze</a>, în scopul de a asigura mișcările de trupe și consumabile.<sup id="cite_ref-graff_higham_2002_87_159-0" class="reference"><a href="#cite_note-graff_higham_2002_87-159"><span class="cite-bracket">[</span>158<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Au existat nave foarte spațioase în dinastia Song, care puteau transporta 1.000 de soldati la bordul lor,<sup id="cite_ref-graff_higham_2002_86_87_160-0" class="reference"><a href="#cite_note-graff_higham_2002_86_87-160"><span class="cite-bracket">[</span>159<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> în timp ce rapidele <a href="/wiki/Nav%C4%83_cu_zbaturi" title="Navă cu zbaturi">nave cu zbaturi</a> au fost privite ca nave de luptă esențiale în orice bătălie navală de succes.<sup id="cite_ref-graff_higham_2002_86_87_160-1" class="reference"><a href="#cite_note-graff_higham_2002_86_87-160"><span class="cite-bracket">[</span>159<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-needham_volume_4_part_3_422_161-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_4_part_3_422-161"><span class="cite-bracket">[</span>160<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Într-o bătălie din 23 ianuarie 971, numeroasele săgeți de foc trase de către arbaletrierii Song au decimat corpul de elefanți de război ai armatei <a href="/w/index.php?title=Han_de_Sud&action=edit&redlink=1" class="new" title="Han de Sud — pagină inexistentă">Han de Sud</a>.<sup id="cite_ref-schafer_1957_291_162-0" class="reference"><a href="#cite_note-schafer_1957_291-162"><span class="cite-bracket">[</span>161<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Această înfrângere a marcat nu numai eventuala capitulare a Hanului de Sud în fața dinastiei Song, dar, de asemenea, ultima dată când un corp de elefanți de război a fost folosit ca o divizie obișnuită, într-o armată chineză. [ 105 ] </p><p>Au fost un total de 347 de tratate militare scrise în perioada Song, așa cum sunt enumerate în textul istoric <a href="/w/index.php?title=Song_Shi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Song Shi — pagină inexistentă">Song Shi</a> (compilat în 1345).<sup id="cite_ref-needham_volume_5_part_7_19_163-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_5_part_7_19-163"><span class="cite-bracket">[</span>162<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Cu toate acestea, doar puține dintre aceste tratate militare s-au păstrat, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Wujing_Zongyao&action=edit&redlink=1" class="new" title="Wujing Zongyao — pagină inexistentă">Wujing Zongyao</a> scris în 1044. Este prima carte cunoscută pentru enumerarea de formule pentru praful de pușcă,<sup id="cite_ref-needham_volume_5_part_7_119_164-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_5_part_7_119-164"><span class="cite-bracket">[</span>163<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> a dat formule adecvate pentru utilizarea a mai multor tipuri diferite de grenade cu praf de pușcă.<sup id="cite_ref-needham_volume_5_part_7_122_124_165-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_5_part_7_122_124-165"><span class="cite-bracket">[</span>164<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Aceasta a furnizat, de asemenea, o descriere detaliată și ilustrații de pompe aruncatoare de flacari cu piston dublu, precum și instrucțiuni de întreținere și reparare a componentelor și echipamentelor utilizate în dispozitiv.<sup id="cite_ref-needham_volume_5_part_7_82_84_166-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_5_part_7_82_84-166"><span class="cite-bracket">[</span>165<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Arta,_literatura_și_filozofia"><span id="Arta.2C_literatura_.C8.99i_filozofia"></span>Arta, literatura și filozofia</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&veaction=edit&section=11" title="Modifică secțiunea: Arta, literatura și filozofia" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&action=edit&section=11" title="Edit section's source code: Arta, literatura și filozofia"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Wood_Bodhisattva.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/98/Wood_Bodhisattva.jpg/220px-Wood_Bodhisattva.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/98/Wood_Bodhisattva.jpg/330px-Wood_Bodhisattva.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/98/Wood_Bodhisattva.jpg/440px-Wood_Bodhisattva.jpg 2x" data-file-width="2048" data-file-height="1536" /></a><figcaption>O statuie din lemn a unui <a href="/wiki/Bodhisattva" title="Bodhisattva">Bodhisattva</a>, Dinastia Song (960–1279)</figcaption></figure> <p>Artele vizuale în timpul dinastiei Song au fost accentuate de noile evoluții, cum ar fi progrese în pictura peisagistică și de portret. Elita gentry s-a implicat în domeniul artelor ca într-o recreere acceptată a unui cultivat funcționar-cărturar, în aceasta fiind incluse pictura, compunerea poeziilor și caligrafia.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_81_83_167-0" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_81_83-167"><span class="cite-bracket">[</span>166<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Poetul și omul de stat <a href="/w/index.php?title=Su_Shi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Su Shi — pagină inexistentă">Su Shi</a> și asociatul său <a href="/w/index.php?title=Mi_Fu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mi Fu — pagină inexistentă">Mi Fu</a> (1051-1107) s-au bucurat de activitățile de anticariat, de multe ori împrumutând sau cumpărând piese de artă pentru a le studia sau copia.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_163_19-1" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_163-19"><span class="cite-bracket">[</span>19<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Poezia și literatură au beneficiat de popularitatea în creștere și dezvoltarea formei „ci” de poezie. Volume enciclopedice enorme au fost compilate, cum ar fi lucrări de istoriografie și zeci de tratate pe teme tehnice. Aceasta au inclus textul de istorie universală al lui <a href="/w/index.php?title=Zizhi_Tongjian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zizhi Tongjian — pagină inexistentă">Zizhi Tongjian</a>, compilat în 1000 de volume scrise cu 9,4 milioane de caractere chinezești. Genul de literatură de călătorie din China a devenit, de asemenea, popular odată cu scrierile geografului <a href="/w/index.php?title=Fan_Chengda&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fan Chengda — pagină inexistentă">Fan Chengda</a> (1126-1193) și lui <a href="/w/index.php?title=Su_Shi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Su Shi — pagină inexistentă">Su Shi</a>, acesta din urmă a scris „eseul excursie”, cunoscut sub numele de „Consemnare din Muntele Clopotul de Piatră” în care a folosit o scriere convingătoare pentru a argumenta o perspectivă filosofică.<sup id="cite_ref-hargett_1985_74_76_168-0" class="reference"><a href="#cite_note-hargett_1985_74_76-168"><span class="cite-bracket">[</span>167<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Deși o formă timpurie de nomenclator (indice) geografic local a existat în China încă din secolul I, forma maturizată cunoscută sub numele de „Tratatul despre un loc”, sau fangzhi, a înlocuit vechiul „ghid al hărții”, sau tujing, în timpul dinastiei Song.<sup id="cite_ref-bol_2001_44_169-0" class="reference"><a href="#cite_note-bol_2001_44-169"><span class="cite-bracket">[</span>168<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Chinesischer_Maler_von_1238_001.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/77/Chinesischer_Maler_von_1238_001.jpg/220px-Chinesischer_Maler_von_1238_001.jpg" decoding="async" width="220" height="270" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/77/Chinesischer_Maler_von_1238_001.jpg/330px-Chinesischer_Maler_von_1238_001.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/77/Chinesischer_Maler_von_1238_001.jpg/440px-Chinesischer_Maler_von_1238_001.jpg 2x" data-file-width="1576" data-file-height="1937" /></a><figcaption>Portretul călugăzului <a href="/wiki/Zen" title="Zen">budist zen</a>, <a href="/w/index.php?title=Wuzhun_Shifan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Wuzhun Shifan — pagină inexistentă">Wuzhun Shifan</a>, pictat în 1238.</figcaption></figure> <p>Curtea imperială de la palatul împăratului s-a umplut cu anturajul monarhului de pictorii de curte, caligrafi, poeți și povestitori. <a href="/w/index.php?title=Huizong_al_Songului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Huizong al Songului — pagină inexistentă">Împărat Huizong</a> a fost un artist de renume, precum și un patron al artelor. Un prim exemplu de pictor de curte foarte apreciat a fost <a href="/w/index.php?title=Zhang_Zeduan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zhang Zeduan — pagină inexistentă">Zhang Zeduan</a> (1085-1145) care a pictat un tablou panoramic enorm, „Priveliștea de pe cele două maluri de Qingming”. Împăratul <a href="/w/index.php?title=Gaozong_al_Songului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gaozong al Songului — pagină inexistentă">Gaozong al Songului</a> a inițiat un proiect de artă masiv în timpul domniei sale, cunoscut sub numele de „Optsprezece melodiile ale unui flaut nomad” din povestea vieții lui <a href="/w/index.php?title=Cai_Wenji&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cai Wenji — pagină inexistentă">Cai Wenji</a> (n. 177). Acest proiect de artă a fost un gest diplomatic pentru <a href="/wiki/Dinastia_Jin" class="mw-disambig" title="Dinastia Jin">Dinastia Jin</a>, în timp ce împăratul negocia eliberarea mamei sale din captivitatea jurchenilor, din nord.<sup id="cite_ref-ebrey_cambridge_151_170-0" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_cambridge_151-170"><span class="cite-bracket">[</span>169<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În filozofie, budismului din China a scazut în influență, dar a păstrat relația cu artele și organizațiile caritabile ale mănăstirilor. Budismul a avut o influență profundă asupra mișcării de înmugurire a neo- confucianismului, condusă de <a href="/w/index.php?title=Cheng_Yi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cheng Yi — pagină inexistentă">Cheng Yi</a> (1033-1107) și <a href="/wiki/Zhu_Xi" title="Zhu Xi">Zhu Xi</a> (1130-1200).<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_168_171-0" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_168-171"><span class="cite-bracket">[</span>170<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <a href="/wiki/Mahayana" class="mw-redirect" title="Mahayana">Budismul Mahayana</a> i-a influențat pe <a href="/w/index.php?title=Fan_Zhongyan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fan Zhongyan — pagină inexistentă">Fan Zhongyan</a> și <a href="/w/index.php?title=Wang_Anshi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Wang Anshi — pagină inexistentă">Wang Anshi</a> în conceptul universalismului etic,<sup id="cite_ref-wright_1959_93_172-0" class="reference"><a href="#cite_note-wright_1959_93-172"><span class="cite-bracket">[</span>171<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> în timp ce metafizica budistă a avut un impact profund asupra doctrinei pre-neo-confucianiste a lui <a href="/w/index.php?title=Cheng_Yi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cheng Yi — pagină inexistentă">Cheng Yi</a>.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_168_171-1" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_168-171"><span class="cite-bracket">[</span>170<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Munca filosofică a lui Cheng Yi, l-a influențat pe <a href="/wiki/Zhu_Xi" title="Zhu Xi">Zhu Xi</a>. Deși scrierile sale nu au fost acceptate de către colegii săi contemporani, comentariile și accentul lui Zhu asupra clasicii confucianiste din cele <a href="/w/index.php?title=Patru_C%C4%83r%C8%9Bi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Patru Cărți — pagină inexistentă">Patru Cărți</a>, ca un compus introductiv de învățare a confucianismului, au stat la baza doctrinei neo- confucianiste. Până în anul 1241, sub patronajul <a href="/w/index.php?title=Lizong_al_Songului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lizong al Songului — pagină inexistentă">împăratului Lizong</a>, cele Patru Cărți ale lui Zhu Xi și comentariul său la acestea, au devenit cerințele standard de studiu pentru candidații care încearcau să treacă examenele serviciului public.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_169_173-0" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_169-173"><span class="cite-bracket">[</span>172<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Țările din <a href="/wiki/Asia_de_Est" title="Asia de Est">Asia de Est</a>, precum <a href="/wiki/Japonia" title="Japonia">Japonia</a> și <a href="/wiki/Coreea" title="Coreea">Coreea</a> au adoptat, de asemenea, învățăturile compilate de Zhu Xi, cunoscute sub numele de <a href="/w/index.php?title=Shushigaku&action=edit&redlink=1" class="new" title="Shushigaku — pagină inexistentă">Shushigaku</a> (朱子学, Scoala lui Zhu Xi) în <a href="/wiki/Japonia" title="Japonia">Japonia</a>, iar în <a href="/wiki/Coreea" title="Coreea">Coreea</a> drept Jujahak (주자학). Influența continuă a budismului poate fi văzută în picturi, cum ar fi „Un Luohan Spălând” de <a href="/w/index.php?title=Lin_Tinggui&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lin Tinggui — pagină inexistentă">Lin Tinggui</a>. Cu toate acestea, ideologia aceasta a fost extrem de criticată și chiar disprețuită de către unii. Omul de stat și istoric <a href="/w/index.php?title=Ouyang_Xiu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ouyang Xiu — pagină inexistentă">Ouyang Xiu</a> (1007-1072) a numit religia un „blestem”, care ar putea fi remediat numai prin smulgerea sa din cultura chineză și înlocuirea acesteia cu discursul confucianist.<sup id="cite_ref-wright_1959_88_89_174-0" class="reference"><a href="#cite_note-wright_1959_88_89-174"><span class="cite-bracket">[</span>173<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> O reală renaștere a budismului în societate chineză nu a avut loc până la domnia mongolă a dinastiei Yuan, odată cu sponsorizarea lui <a href="/wiki/Kublai_Khan" class="mw-redirect" title="Kublai Khan">Kublai Khan</a> a <a href="/wiki/Budism_tibetan" title="Budism tibetan">budismului tibetan</a> și <a href="/w/index.php?title=Drog%C3%B6n_Ch%C3%B6gyal_Phagpa&action=edit&redlink=1" class="new" title="Drogön Chögyal Phagpa — pagină inexistentă">Drogön Chögyal Phagpa</a> ca lama conducător. Creștinismul nestorian, care a intrat China în epoca <a href="/wiki/Dinastia_Tang" title="Dinastia Tang">Tang</a>, va fi, de asemenea, reînviat în China sub conducerea mongolă.<sup id="cite_ref-gernet_1962_215_175-0" class="reference"><a href="#cite_note-gernet_1962_215-175"><span class="cite-bracket">[</span>174<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Bucătăria_și_îmbrăcămintea"><span id="Buc.C4.83t.C4.83ria_.C8.99i_.C3.AEmbr.C4.83c.C4.83mintea"></span>Bucătăria și îmbrăcămintea</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&veaction=edit&section=12" title="Modifică secțiunea: Bucătăria și îmbrăcămintea" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&action=edit&section=12" title="Edit section's source code: Bucătăria și îmbrăcămintea"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Red_lacquer_tray_with_gold_engraving,_Song_Dynasty.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8e/Red_lacquer_tray_with_gold_engraving%2C_Song_Dynasty.jpg/220px-Red_lacquer_tray_with_gold_engraving%2C_Song_Dynasty.jpg" decoding="async" width="220" height="208" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8e/Red_lacquer_tray_with_gold_engraving%2C_Song_Dynasty.jpg/330px-Red_lacquer_tray_with_gold_engraving%2C_Song_Dynasty.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8e/Red_lacquer_tray_with_gold_engraving%2C_Song_Dynasty.jpg/440px-Red_lacquer_tray_with_gold_engraving%2C_Song_Dynasty.jpg 2x" data-file-width="2060" data-file-height="1952" /></a><figcaption>O tavă pentru alimente, lăcuire roșie, reprezentând două păsări cu coadă lungă și un bujor, gravată cu foița de aur, secolele XII-XIII</figcaption></figure> <p>Legile limitative reglementau ce alimentele se puteau consuma și hainele pe care cineva le putea purta, în conformitate cu statutul și clasa socială. Principalele alimentele de bază în dieta claselor de jos au rămas <a href="/wiki/Orez" title="Orez">orezul</a>, carnea de porc și peștele sarat.<sup id="cite_ref-gernet_1962_134_137_176-0" class="reference"><a href="#cite_note-gernet_1962_134_137-176"><span class="cite-bracket">[</span>175<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Îmbrăcăminte era făcută din <a href="/wiki/C%C3%A2nep%C4%83" class="mw-redirect" title="Cânepă">cânepă</a> sau <a href="/wiki/Bumbac" title="Bumbac">bumbac</a>, limitată la un colorit standard de alb și negru. Pantalonii erau ținuta acceptabilă pentru țărani, soldați, artizani și negustori, deși negustorii bogați puteau alege să poarte haine mai ornate și bluze masculine care ajungeau mai jos de talie. Îmbrăcămintea acceptabilă pentru un funcționar-cărturar a fost rigid definită prin sistemul de clasificare socială. Cu toate acestea, pe măsură ce timpul a trecut, această regulă de îmbrăcăminte în funcție de rangul funcționarului nu a fost strict aplicată. Fiecare oficial era capabil să-și afișeze statutul acordat prin purtarea de culori diverse pentru hainele tradiționale de mătase, care atârnau înspre sol, în jurul picioarelor, chiar și stiluri specifice de centuri care arâtau gradul sau rangul său de funcționar.<sup id="cite_ref-gernet_1962_127-130_177-0" class="reference"><a href="#cite_note-gernet_1962_127-130-177"><span class="cite-bracket">[</span>176<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Femeile purtau rochii lungi, bluze care coborau până la genunchi, fuste si jachete cu mâneci lungi sau scurte, în timp ce femeile din familiile bogate puteau purta eșarfe violet în jurul umerilor. Principala diferență în îmbrăcămintea femeilor față de cea a bărbaților a fost faptul că acestea se strângeau, prindeau, înspre stânga și nu înspre dreapta.<sup id="cite_ref-gernet_1962_129_178-0" class="reference"><a href="#cite_note-gernet_1962_129-178"><span class="cite-bracket">[</span>177<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Existau o multitudine de restaurante și taverne; de obicei felurile principale erau incluse în ospețe, banchete și carnavaluri, în timpul Song. Ele dezvăluie o dietă variată și generoasă pentru cei din clasa superioară. Ei puteau alege dintr-o mare varietate de carne și fructe de mare, inclusiv creveți, gâște, rațe, scoici, crustacee, iepure, potârniche, fazan, prepelițe, <a href="/wiki/Vulpe" title="Vulpe">vulpe</a>, bursuc, scoici, crabi, și multe altele.<sup id="cite_ref-gernet_1962_134_137_176-1" class="reference"><a href="#cite_note-gernet_1962_134_137-176"><span class="cite-bracket">[</span>175<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-rossabi_1988_78_179-0" class="reference"><a href="#cite_note-rossabi_1988_78-179"><span class="cite-bracket">[</span>178<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-west_1997_73_180-0" class="reference"><a href="#cite_note-west_1997_73-180"><span class="cite-bracket">[</span>179<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Produsele lactate erau rare în bucătăria chineză în acel moment. Carne de vită a fost rareori consumată, deoarece taurul a fost un valoros animal viu, și carne de câine era absentă din dieta celor bogați, deși cei săraci puteau alege să mănânce carne de câine dacă era neapărat necesar (însă nu făcea parte din dieta lor regulată).<sup id="cite_ref-gernet_1962_135–136_181-0" class="reference"><a href="#cite_note-gernet_1962_135–136-181"><span class="cite-bracket">[</span>180<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Oamenii consumau, de asemenea, finic, stafide, jujube, pere, prune, caise, suc de pere, suc de fructe de lici, miere și băuturi de ghimbir, suc de papaia, mirodenii și condimente de piper de Sichuan, ghimbir, sos de soia, ulei, ulei de susan, sare și oțet.<sup id="cite_ref-rossabi_1988_78_179-1" class="reference"><a href="#cite_note-rossabi_1988_78-179"><span class="cite-bracket">[</span>178<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-west_1997_86_182-0" class="reference"><a href="#cite_note-west_1997_86-182"><span class="cite-bracket">[</span>181<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Dieta alimentară comună a săracilor a fost de carne de porc, pește sărat și orez.<sup id="cite_ref-gernet_1962_134_137_176-2" class="reference"><a href="#cite_note-gernet_1962_134_137-176"><span class="cite-bracket">[</span>175<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Economie,_industrie_și_comerț"><span id="Economie.2C_industrie_.C8.99i_comer.C8.9B"></span>Economie, industrie și comerț</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&veaction=edit&section=13" title="Modifică secțiunea: Economie, industrie și comerț" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&action=edit&section=13" title="Edit section's source code: Economie, industrie și comerț"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Qingming_Festival_2.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1c/Qingming_Festival_2.jpg/300px-Qingming_Festival_2.jpg" decoding="async" width="300" height="70" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1c/Qingming_Festival_2.jpg/450px-Qingming_Festival_2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1c/Qingming_Festival_2.jpg/600px-Qingming_Festival_2.jpg 2x" data-file-width="1596" data-file-height="375" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Junci&action=edit&redlink=1" class="new" title="Junci — pagină inexistentă">Junci</a> chineze, detaliu din pictura lui <a href="/w/index.php?title=Zhang_Zeduan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zhang Zeduan — pagină inexistentă">Zhang Zeduan</a> (1085-1145) „Priveliștea de pe cele două maluri din ziua Qingming”, navele chineze din perioada Song prezentau <a href="/wiki/Coc%C4%83_(naviga%C8%9Bie)" title="Cocă (navigație)">coci</a> având compartimente etanșe.</figcaption></figure> <p>Dinastia Song a avut una dintre economiile cele mai prospere și avansate din lumea medievală. Chinezii Song și-au investit fondurile în societăți pe acțiuni și în vasele de navigație, într-un moment când câștigul monetar era asigurat din vigurosul comerț de peste mări și comerțul intern de-a lungul <a href="/wiki/Marele_Canal,_China" title="Marele Canal, China">Marelui Canal</a> și a fluviului <a href="/wiki/Yangtze" title="Yangtze">Yangtze</a>.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_157_183-0" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_157-183"><span class="cite-bracket">[</span>182<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Proeminentelor familii de comercianți și întreprinderilor private li s-au permis să activeze în industrii asupra cărora nu exista deja un monopol guvernamental.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_164_20-4" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_164-20"><span class="cite-bracket">[</span>20<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-needham_volume_4_part_2_23_184-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_4_part_2_23-184"><span class="cite-bracket">[</span>183<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Atât industriile private, cât și cele controlate de guvern au satisfăcut nevoile unei populații în creștere în Song China.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_164_20-5" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_164-20"><span class="cite-bracket">[</span>20<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-needham_volume_4_part_2_23_184-1" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_4_part_2_23-184"><span class="cite-bracket">[</span>183<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Meșteșugarii și negustorii au format breasle cu care statul a trebuit să se lupte pentru stabilirea taxelor, rechiziționarea bunurilor, precum și stabilirea salariilor lucrătorilor și prețurile produselor .<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_157_183-1" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_157-183"><span class="cite-bracket">[</span>182<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-gernet_1962_88_94_185-0" class="reference"><a href="#cite_note-gernet_1962_88_94-185"><span class="cite-bracket">[</span>184<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Industria fierului a fost acaparată atât de întreprinzătorii privați, care dețineau în proprietate topitorii, la fel ca și guvernul.<sup id="cite_ref-Wagner_2001_178_179_186-0" class="reference"><a href="#cite_note-Wagner_2001_178_179-186"><span class="cite-bracket">[</span>185<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Economia Songului a fost suficient de stabilă pentru a produce mai mult de o sută de milioane kilograme de produse de fier pe an.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_158_187-0" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_158-187"><span class="cite-bracket">[</span>186<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Defrișările pe scară largă în China ar fi continuat dacă nu ar fi fost inovația din secolului XI a utilizării <a href="/wiki/C%C4%83rbune" title="Cărbune">cărbunelui</a> în loc de <a href="/wiki/Mangal" title="Mangal">mangal</a> la furnalele de topire a fontei <sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_158_187-1" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_158-187"><span class="cite-bracket">[</span>186<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> O mare parte din acest fier a fost rezervat pentru uz militar, în realizarea de arme și <a href="/wiki/Armuri" class="mw-redirect" title="Armuri">armuri</a> pentru trupe, dar o parte a fost folosit pentru a modela multele produse de <a href="/wiki/Fier" title="Fier">fier</a> necesare pentru a satisface cerințele, în creștere, de pe piața internă. Comerțul cu fier în China a avansat datorită construirii de noi <a href="/wiki/Canale_navigabile" class="mw-redirect" title="Canale navigabile">canale navigabile</a>, facilitând fluxul de produse din fier, de la centrele de producție la vasta piață din capitală.<sup id="cite_ref-embree_1997_339_188-0" class="reference"><a href="#cite_note-embree_1997_339-188"><span class="cite-bracket">[</span>187<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Song_Dynasty_Porcelain.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/10/Song_Dynasty_Porcelain.jpg/220px-Song_Dynasty_Porcelain.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/10/Song_Dynasty_Porcelain.jpg/330px-Song_Dynasty_Porcelain.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/10/Song_Dynasty_Porcelain.jpg/440px-Song_Dynasty_Porcelain.jpg 2x" data-file-width="1635" data-file-height="1093" /></a><figcaption>„Stânga<i>: O vază de <a href="/wiki/Ceramic%C4%83" title="Ceramică">ceramică</a> qingbai, din Song de Nord, cu smalț (glazură) de ceramică de un albastru tonifiat transparent, din <a href="/w/index.php?title=Jingdezhen&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jingdezhen — pagină inexistentă">Jingdezhen</a>, sec XI-lea; „Centru”: Un castron de ceramică qingbai din Song, cu decorațiuni incizate de <a href="/wiki/Lotus" title="Lotus">lotus</a>, o jantă de metal, si o glazura transparentă de albastru tonifiat, din Jingdezhen, sec. XII-XIII; „Dreapta</i>: Un model de hambar, în miniatură din Song de Sud, cu un capac detașabil și o ușă, <a href="/wiki/Por%C8%9Belan" title="Porțelan">porțelan</a> qingbai cu glazura transparentă de albastru tonifiat, Jingdezhen, din secolul al XIII-lea.</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Gr%C3%A8s_chinois_Guimet.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a6/Gr%C3%A8s_chinois_Guimet.jpg/220px-Gr%C3%A8s_chinois_Guimet.jpg" decoding="async" width="220" height="126" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a6/Gr%C3%A8s_chinois_Guimet.jpg/330px-Gr%C3%A8s_chinois_Guimet.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a6/Gr%C3%A8s_chinois_Guimet.jpg/440px-Gr%C3%A8s_chinois_Guimet.jpg 2x" data-file-width="2838" data-file-height="1620" /></a><figcaption>Celadon de <a href="/w/index.php?title=Longquan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Longquan — pagină inexistentă">Longquan</a>, produs în Longquan, Zhejiang, China. Song, sec XIII</figcaption></figure> <p>Producția anuală de monede din <a href="/wiki/Cupru" title="Cupru">cupru</a> bătute în 1085 a ajuns la aproximativ șase miliarde de bucăți.<sup id="cite_ref-autogenerat1_189-0" class="reference"><a href="#cite_note-autogenerat1-189"><span class="cite-bracket">[</span>188<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Progresul cel mai remarcabil din economia Songului a fost prima emisie monetară guvernamentală de bani imprimați pe hârtie, cunoscuți sub numele de <a href="/wiki/Jiaozi" title="Jiaozi">Jiaozi</a> (și <a href="/w/index.php?title=Huizi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Huizi — pagină inexistentă">Huizi</a>).<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_156_4-1" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_156-4"><span class="cite-bracket">[</span>4<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Pentru tipărirea de bani de hârtie, curtea Song înființat mai multe fabrici conduse de guvern în orașele <a href="/w/index.php?title=Huizhou&action=edit&redlink=1" class="new" title="Huizhou — pagină inexistentă">Huizhou</a>, <a href="/wiki/Chengdu" title="Chengdu">Chengdu</a>, <a href="/wiki/Hangzhou" title="Hangzhou">Hangzhou</a>, și <a href="/w/index.php?title=Anqi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Anqi — pagină inexistentă">Anqi</a>.<sup id="cite_ref-needham_volume_5_part_1_48_190-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_5_part_1_48-190"><span class="cite-bracket">[</span>189<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Volumul forței de muncă angajate în fabricile de bani de hârtie a fost mare, în 1175 fabrica de la <a href="/wiki/Hangzhou" title="Hangzhou">Hangzhou</a> a avut mai mult de o mie de muncitori pe zi.<sup id="cite_ref-needham_volume_5_part_1_48_190-1" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_5_part_1_48-190"><span class="cite-bracket">[</span>189<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Puterea economică a Song China a influențat puternic economiile străine din afara granițelor. Geograful <a href="/w/index.php?title=Marocan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marocan — pagină inexistentă">marocan</a> <a href="/w/index.php?title=Al-Idrisi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Al-Idrisi — pagină inexistentă">al-Idrisi</a> a scris în 1154 despre dibăcia navelor comerciale din China în <a href="/wiki/Oceanul_Indian" title="Oceanul Indian">Oceanul Indian</a> și despre cursele lor anuale ce duceau <a href="/wiki/Fier" title="Fier">fier</a>, săbii, <a href="/wiki/M%C4%83tase" title="Mătase">mătase</a>, <a href="/w/index.php?title=Catifea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Catifea — pagină inexistentă">catifea</a>, <a href="/wiki/Por%C8%9Belan" title="Porțelan">porțelan</a> și <a href="/wiki/Textile" class="mw-redirect" title="Textile">textile</a>, în diverse locuri, cum ar fi Aden (<a href="/wiki/Yemen" title="Yemen">Yemen</a>), <a href="/wiki/Ind" class="mw-redirect" title="Ind">Fluviul Indus</a> și <a href="/wiki/Eufrat" title="Eufrat">Râul Eufrat</a> din <a href="/wiki/Irak" title="Irak">Irakul</a> zilelor noastre. Străinii, la rândul lor, au avut un impact asupra economiei chineze. De exemplu, mulți <a href="/wiki/Musulmani" class="mw-redirect" title="Musulmani">musulmani</a> din Asia de Vest sau Asia Centrală călătoreau în China pentru comerț, devenind o forță proeminentă în industria de import și export, în timp ce unii au fost chiar numiți ofițerii, supraveghind treburile economice.<sup id="cite_ref-Needham,_Volume_4,_Part_3,_465._118-1" class="reference"><a href="#cite_note-Needham,_Volume_4,_Part_3,_465.-118"><span class="cite-bracket">[</span>117<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-191" class="reference"><a href="#cite_note-191"><span class="cite-bracket">[</span>190<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Comerțul maritim cu Pacificul de Sud-Est, lumea hindusă, lumea islamică, și Africa de Est, au adus comercianților mari averi și au stimulat o creștere enormă a industriei construcțiilor navale în provincia <a href="/wiki/Fujian" title="Fujian">Fujian</a> a erei Song.<sup id="cite_ref-golas_192-0" class="reference"><a href="#cite_note-golas-192"><span class="cite-bracket">[</span>191<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Cu toate acestea, au existat riscuri în astfel de călătorii lungi peste mări. În scopul de a reduce riscul pierderii banilor în aceste misiuni comerciale maritime în străinătate, istoricii Ebrey, Walthall, și Palais au menționat: [În epoca Song] investitorii, de obicei, își divizau investițiile lor între mai multe nave, și fiecare navă a avut mai mulți investitori în spatele ei. Un observator credea că dorința de a investi în comerțul de peste mări ducea la o ieșire din imperiu a unui numerar din cupru. El a scris, „Oamenii de-a lungul coastei sunt în termeni informali cu comercianții, care se angajează în comerțul de peste mări, fie pentru că sunt conaționalii lor sau cunoștințele lor personale .... [ Ei dau negustorilor ] bani pentru a-i lua cu ei, pe navele lor, pentru achiziționări și să revină apoi cu mărfuri străine. Ei investesc de la zece până la o sută de siruri de bani și în mod regulat, obținând un profit de câteva sute la sută”.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_159_131-1" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_159-131"><span class="cite-bracket">[</span>130<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Tehnologie,_știință_și_inginerie"><span id="Tehnologie.2C_.C8.99tiin.C8.9B.C4.83_.C8.99i_inginerie"></span>Tehnologie, știință și inginerie</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&veaction=edit&section=14" title="Modifică secțiunea: Tehnologie, știință și inginerie" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&action=edit&section=14" title="Edit section's source code: Tehnologie, știință și inginerie"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Trebuchet1-intransit.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/47/Trebuchet1-intransit.jpg/220px-Trebuchet1-intransit.jpg" decoding="async" width="220" height="286" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/47/Trebuchet1-intransit.jpg 1.5x" data-file-width="308" data-file-height="400" /></a><figcaption>O ilustrație a unui catapulte <a href="/wiki/Trebuchet" title="Trebuchet">trebuchet</a> din compediumul militar <i><a href="/w/index.php?title=Wujing_Zongyao&action=edit&redlink=1" class="new" title="Wujing Zongyao — pagină inexistentă">Wujing Zongyao</a></i> din 1044. Trebuchete de genul acesta erau utilizate pentru lansarea de grenade explozive timpurii.<sup id="cite_ref-needham_volume_5_part_7_117_193-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_5_part_7_117-193"><span class="cite-bracket">[</span>192<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></figcaption></figure> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Războiul_cu_praf_de_pușcă"><span id="R.C4.83zboiul_cu_praf_de_pu.C8.99c.C4.83"></span>Războiul cu praf de pușcă</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&veaction=edit&section=15" title="Modifică secțiunea: Războiul cu praf de pușcă" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&action=edit&section=15" title="Edit section's source code: Războiul cu praf de pușcă"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Progresele în tehnologia armelor au fost îmbunătățite de către <a href="/wiki/Praf_de_pu%C8%99c%C4%83" title="Praf de pușcă">praful de pușcă</a>, dar și de dezvoltarea unui <a href="/wiki/Arunc%C4%83tor_de_fl%C4%83c%C4%83ri" title="Aruncător de flăcări">aruncător de flăcări</a> timpuriu, a <a href="/wiki/Grenad%C4%83" title="Grenadă">grenadelor explozive</a>, a <a href="/wiki/Arm%C4%83_de_foc" title="Armă de foc">armelor de foc</a>, a <a href="/wiki/Tun" title="Tun">tunului</a> și a <a href="/wiki/Min%C4%83_(arm%C4%83)" title="Mină (armă)">minelor de teren</a>. Ele au permis Songului să se apere de armatele inamice, până la prăbușirea sa finală din secolul al XIII-lea.<sup id="cite_ref-needham_volume_5_part_7_80_194-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_5_part_7_80-194"><span class="cite-bracket">[</span>193<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-needham_volume_5_part_7_82_195-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_5_part_7_82-195"><span class="cite-bracket">[</span>194<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-needhem_volume_5_part_7_220–221_196-0" class="reference"><a href="#cite_note-needhem_volume_5_part_7_220–221-196"><span class="cite-bracket">[</span>195<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-needham_volume_5_part_7_192_197-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_5_part_7_192-197"><span class="cite-bracket">[</span>196<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-198" class="reference"><a href="#cite_note-198"><span class="cite-bracket">[</span>197<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Manuscrisul lui <a href="/w/index.php?title=Wujing_Zongyao&action=edit&redlink=1" class="new" title="Wujing Zongyao — pagină inexistentă">Wujing Zongyao</a> din 1044 a reprezentat prima carte din istorie care oferea formule pentru producerea și utilizarea <a href="/wiki/Praf_de_pu%C8%99c%C4%83" title="Praf de pușcă">prafului de pușcă</a> lui în diferite tipuri de bombe.<sup id="cite_ref-needham_volume_5_part_7_117_193-1" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_5_part_7_117-193"><span class="cite-bracket">[</span>192<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În timp ce se afla în război cu mongolii, în 1259, oficialul <a href="/w/index.php?title=Li_Zengbo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Li Zengbo — pagină inexistentă">Li Zengbo</a> a scris în lucrarea sa „Kezhai Zagao, Xugaohou” că orașul <a href="/w/index.php?title=Qingzhou&action=edit&redlink=1" class="new" title="Qingzhou — pagină inexistentă">Qingzhou</a> fabrica lunar 1000–2000 de bombe, învelite într-o carapace de fier, distribuind la un moment dat în <a href="/w/index.php?title=Xiangyang&action=edit&redlink=1" class="new" title="Xiangyang — pagină inexistentă">Xiangyang</a> și <a href="/w/index.php?title=Yingzhou&action=edit&redlink=1" class="new" title="Yingzhou — pagină inexistentă">Yingzhou</a> aproximativ zece–douăzeci de mii de astfel de bombe.<sup id="cite_ref-needham_volume_5_part_7_173_174_199-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_5_part_7_173_174-199"><span class="cite-bracket">[</span>198<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În schimb, <a href="/wiki/Mongoli" title="Mongoli">mongolii</a> invadatori recrutau soldați chinezi din nord și foloseau același tip de armament cu praf de pușcă împotriva Songului.<sup id="cite_ref-needham_volume_5_part_7_174_175_200-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_5_part_7_174_175-200"><span class="cite-bracket">[</span>199<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Până în secolul al XIV-lea, arma de foc și tunul puteau fi găsite și în Europa, în India, și în Orientul Mijlociu islamic, în epoca timpurie a războiului cu praf de pușcă. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Măsurarea_distanțelor_și_navigarea_mecanică"><span id="M.C4.83surarea_distan.C8.9Belor_.C8.99i_navigarea_mecanic.C4.83"></span>Măsurarea distanțelor și navigarea mecanică</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&veaction=edit&section=16" title="Modifică secțiunea: Măsurarea distanțelor și navigarea mecanică" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&action=edit&section=16" title="Edit section's source code: Măsurarea distanțelor și navigarea mecanică"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Încă din timpul dinastiei Han, când statul avea nevoie de măsurarea în mod eficientă a distanțelor parcurse în întreg imperiul, chinezii s-au bazat pe dispozitivul mecanic podometru (odometru).<sup id="cite_ref-needham_volume_4_part_2_283_201-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_4_part_2_283-201"><span class="cite-bracket">[</span>200<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Podometrul chinez era sub forma unui car cu roți, uneltele sale funcționau prin mișcare de rotire a roților, și unitatea distanței - chinezescul li- era marcată de lovirea mecanică a unui tambur sonor sau clopot de alarmă.<sup id="cite_ref-needham_volume_4_part_2_281–284_202-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_4_part_2_281–284-202"><span class="cite-bracket">[</span>201<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Specificațiile podometrului din secolul al XI-lea au fost scrise de către marele șambelan <a href="/w/index.php?title=Lu_Daolong&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lu Daolong — pagină inexistentă">Lu Daolong</a>, care este citat pe larg în textul istoric al lui <a href="/w/index.php?title=Song_Shi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Song Shi — pagină inexistentă">Song Shi</a> (compilat în 1345).<sup id="cite_ref-needham_volume_4_part_2_283_284_203-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_4_part_2_283_284-203"><span class="cite-bracket">[</span>202<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În perioada Song, podometrul a fost combinat și cu un alt dispozitiv mecanic complex, vechi, cunoscut sub numele de „Carul care arată sudul”.<sup id="cite_ref-needham_volume_4_part_2_291_204-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_4_part_2_291-204"><span class="cite-bracket">[</span>203<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Acest dispozitiv, inițial conceput de către <a href="/w/index.php?title=Ma_Jun&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ma Jun — pagină inexistentă">Ma Jun</a> în secolul al III-lea, încorpora un angrenaj <a href="/wiki/Diferen%C8%9Bial" title="Diferențial">diferențial</a>, care permitea unei figurine montate pe vehicul să indice întotdeauna înspre direcția sud, indiferent de poziția roților vehiculului.<sup id="cite_ref-needham_volume_4_part_2_287_205-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_4_part_2_287-205"><span class="cite-bracket">[</span>204<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Conceptul de mecanism diferențial al acestui vehicul de navigație se găsește acum în automobilele moderne, permițând rotirea independentă una față de alta a roților motoare ale aceleiași punți. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Polimați,_invenții_și_astronomie"><span id="Polima.C8.9Bi.2C_inven.C8.9Bii_.C8.99i_astronomie"></span>Polimați, invenții și astronomie</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&veaction=edit&section=17" title="Modifică secțiunea: Polimați, invenții și astronomie" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&action=edit&section=17" title="Edit section's source code: Polimați, invenții și astronomie"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Clock_Tower_from_Su_Song%27s_Book.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ae/Clock_Tower_from_Su_Song%27s_Book.JPG/220px-Clock_Tower_from_Su_Song%27s_Book.JPG" decoding="async" width="220" height="291" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ae/Clock_Tower_from_Su_Song%27s_Book.JPG/330px-Clock_Tower_from_Su_Song%27s_Book.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ae/Clock_Tower_from_Su_Song%27s_Book.JPG/440px-Clock_Tower_from_Su_Song%27s_Book.JPG 2x" data-file-width="1051" data-file-height="1392" /></a><figcaption>O diagramă interioară a Ceasului Astronomic, prezentat în cartea lui <a href="/w/index.php?title=Su_Song&action=edit&redlink=1" class="new" title="Su Song — pagină inexistentă">Su Song</a>, scrisă în 1092 și publicată în formă tipărită, până în anul 1094.</figcaption></figure> <p>Figurile polimaților, cum ar fi oamenii de stat <a href="/wiki/Shen_Kuo" title="Shen Kuo">Shen Kuo</a> și <a href="/w/index.php?title=Su_Song&action=edit&redlink=1" class="new" title="Su Song — pagină inexistentă">Su Song</a> (1020-1101) au încorporat progrese în toate domeniile de studiu, între care biologia, botanica, zoologia, geologia, mineralogia, mecanica, orologeria, astronomia, medicina farmaceutică, arheologia, matematica, cartografia, optica, critica de artă etc.<sup id="cite_ref-ebrey_cambridge_148_138-1" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_cambridge_148-138"><span class="cite-bracket">[</span>137<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-needham_volume_1_136_206-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_1_136-206"><span class="cite-bracket">[</span>205<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-needham_volume_4_part_2_446_207-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_4_part_2_446-207"><span class="cite-bracket">[</span>206<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p><a href="/wiki/Shen_Kuo" title="Shen Kuo">Shen Kuo</a> a fost primul care a discernut declinarea magnetică a nordul geografic în timp ce experimenta cu o <a href="/wiki/Busol%C4%83" title="Busolă">busolă</a>.<sup id="cite_ref-mohn_2003_1_208-0" class="reference"><a href="#cite_note-mohn_2003_1-208"><span class="cite-bracket">[</span>207<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-embree_1997_843_209-0" class="reference"><a href="#cite_note-embree_1997_843-209"><span class="cite-bracket">[</span>208<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Shen a teoretizat că există schimbări climatice graduale odată cu trecerea timpului.<sup id="cite_ref-210" class="reference"><a href="#cite_note-210"><span class="cite-bracket">[</span>209<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-211" class="reference"><a href="#cite_note-211"><span class="cite-bracket">[</span>210<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> El a creat o teorie de formare a Pământului care cuprindea concepte acceptate de geomorfologie modernă.<sup id="cite_ref-sivin_III_23_24_212-0" class="reference"><a href="#cite_note-sivin_III_23_24-212"><span class="cite-bracket">[</span>211<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> A efectuat experimente optice cu camera obscură la doar câțiva zeci de ani după ce <a href="/w/index.php?title=Ibn_al-Haytham&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ibn al-Haytham — pagină inexistentă">Ibn al-Haytham</a> făcuse primul acest lucru.<sup id="cite_ref-needham_volume_4_part_1_98_213-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_4_part_1_98-213"><span class="cite-bracket">[</span>212<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> A îmbunătățit, de asemenea, modelele de instrumente astronomice, de exemplu a lărgit tubul de observare astronomică, ce i-a permis lui <a href="/wiki/Shen_Kuo" title="Shen Kuo">Shen Kuo</a> să stabilească poziția <a href="/w/index.php?title=Steaua_polar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Steaua polară — pagină inexistentă">stelei polare</a> (care se deplasa în timp, de-a lungul secolelor).<sup id="cite_ref-sivin_III_17_214-0" class="reference"><a href="#cite_note-sivin_III_17-214"><span class="cite-bracket">[</span>213<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Shen Kuo a fost, de asemenea, cunoscut pentru ceasul astronomic hidraulic, el a inventat un nou container de scurgere pentru clepsidră, care avea o interpolare de nivel superior mai eficientă decât interpolarea liniară, în calibrarea măsurării timpului.<sup id="cite_ref-sivin_III_17_214-1" class="reference"><a href="#cite_note-sivin_III_17-214"><span class="cite-bracket">[</span>213<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p><a href="/w/index.php?title=Su_Song&action=edit&redlink=1" class="new" title="Su Song — pagină inexistentă">Su Song</a> a fost cel mai mult cunoscut pentru tratatul său de orologerie, scris în 1092, în care a descris și ilustrat în detaliu ceasul astronomic, ce funcționa cu apă, de 12 de metri, construit în <a href="/wiki/Kaifeng" title="Kaifeng">Kaifeng</a> . Turnul Ceas prezenta instrumentele astronomice mari ale <a href="/w/index.php?title=Sferei_armilare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sferei armilare — pagină inexistentă">sferei armilare</a> și globului ceresc, ambele acționate de un mecanism de eșapament intermitent, timpuriu, (aproximativ două secole înainte ca distincta roată de eșapament (roata ancorei) a ceasurilor mecanice autentice să apară în ceasornicăria europeană), și prin angrenaje și curele de transmisie,<sup id="cite_ref-needham_volume_4_part_2_445_215-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_4_part_2_445-215"><span class="cite-bracket">[</span>214<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-needham_volume_4_part_2_448_216-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_4_part_2_448-216"><span class="cite-bracket">[</span>215<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> un dispozitiv mecanic esențial, întâlnit în multe utilizări practice moderne, cum ar fi la biciclete. În cartea sa, Su a publicat un atlas ceresc conținând cinci diagrame de stele. Aceste hărți stelare erau dotate cu o proiecție cilindrică similară cu Proiecția lui Mercator, aceasta din urmă fiind o inovație cartografică din 1569 a lui Gerardus Mercator.<sup id="cite_ref-needham_volume_4_part_3_569_217-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_4_part_3_569-217"><span class="cite-bracket">[</span>216<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Matematică_și_cartografie"><span id="Matematic.C4.83_.C8.99i_cartografie"></span>Matematică și cartografie</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&veaction=edit&section=18" title="Modifică secțiunea: Matematică și cartografie" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&action=edit&section=18" title="Edit section's source code: Matematică și cartografie"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Yuji_tu_-_enhanced_contrast.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/52/Yuji_tu_-_enhanced_contrast.png/220px-Yuji_tu_-_enhanced_contrast.png" decoding="async" width="220" height="226" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/52/Yuji_tu_-_enhanced_contrast.png/330px-Yuji_tu_-_enhanced_contrast.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/52/Yuji_tu_-_enhanced_contrast.png/440px-Yuji_tu_-_enhanced_contrast.png 2x" data-file-width="9849" data-file-height="10117" /></a><figcaption>Hartă chineză „Yu Ji Tu” gravată în piatră în 1137. Fiecare diviziune corespunde la 100 li</figcaption></figure> <p>Au fost multe îmbunătățiri notabile în matematica chineză în epoca Song. Cartea publicată în 1261 de matematicianul <a href="/w/index.php?title=Yang_Hui&action=edit&redlink=1" class="new" title="Yang Hui — pagină inexistentă">Yang Hui</a> (c. 1238-1298), a oferit cea mai timpurie ilustrare chinezească a triunghiului lui Pascal, deși acesta a fost descris mai devreme, în jurul anului 1100 de către <a href="/w/index.php?title=Jia_Xian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jia Xian — pagină inexistentă">Jia Xian</a>.<sup id="cite_ref-218" class="reference"><a href="#cite_note-218"><span class="cite-bracket">[</span>217<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <a href="/w/index.php?title=Yang_Hui&action=edit&redlink=1" class="new" title="Yang Hui — pagină inexistentă">Yang Hui</a> a expus și reguli pentru facerea de aranjamente combinatorii în <a href="/wiki/P%C4%83trat_magic" title="Pătrat magic">pătrate magice</a>, a oferit o dovadă teoretică pentru cele 43 de axiome ale lui Euclid despre paralelograme și a fost primul care a folosit coeficienții negativi ai lui „x" în ecuații de gradul al doilea.<sup id="cite_ref-219" class="reference"><a href="#cite_note-219"><span class="cite-bracket">[</span>218<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Contemporanul lui Yang, <a href="/w/index.php?title=Qin_Jiushao&action=edit&redlink=1" class="new" title="Qin Jiushao — pagină inexistentă">Qin Jiushao</a> (c. 1202-1261), a fost primul care a introdus simbolul zero, în matematica din China,<sup id="cite_ref-220" class="reference"><a href="#cite_note-220"><span class="cite-bracket">[</span>219<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> înainte în aceste spații goale au fost folosite, în loc de zerouri, un sistem de bare (linii) de numerotație.<sup id="cite_ref-221" class="reference"><a href="#cite_note-221"><span class="cite-bracket">[</span>220<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> El este cunoscut și pentru lucrul cu <a href="/wiki/Teorema_chinezeasc%C4%83_a_resturilor" title="Teorema chinezească a resturilor">teorema chinezească a resturilor</a>, <a href="/wiki/Formula_lui_Heron" title="Formula lui Heron">formula lui Heron</a>, și datele astronomice utilizate în determinarea datei solstițiului de iarnă. Lucrarea cea mai însemnată a lui Qin a fost „Tratate matematice în nouă capitole”, publicată în 1247. </p><p>Geometria a fost esențială pentru topografie și cartografie. Cele mai vechi hărți chinezești existente datează din secolul al IV-lea î.Hr.<sup id="cite_ref-hsu_1993_90_93_222-0" class="reference"><a href="#cite_note-hsu_1993_90_93-222"><span class="cite-bracket">[</span>221<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Abia în timpul lui <a href="/w/index.php?title=Pei_Xiu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pei Xiu — pagină inexistentă">Pei Xiu</a> (224-271) a fost folosită pentru prima oară pe o hartă altitudinea topografică, un sistem de reprezentare în formă de grilă dreptunghiulară, și utilizarea unui standard de linie gradată pentru distanțe.<sup id="cite_ref-hsu_1993_96_97_223-0" class="reference"><a href="#cite_note-hsu_1993_96_97-223"><span class="cite-bracket">[</span>222<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-needham_volume_3_538_540_224-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_3_538_540-224"><span class="cite-bracket">[</span>223<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Urmând o lungă tradiție, <a href="/wiki/Shen_Kuo" title="Shen Kuo">Shen Kuo</a> a creat o hartă în relief, în timp ce alte hărți ale sale prezentau uniform gradat, o scară de 1:900,000.<sup id="cite_ref-sivin_III_22_225-0" class="reference"><a href="#cite_note-sivin_III_22-225"><span class="cite-bracket">[</span>224<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-temple_179_226-0" class="reference"><a href="#cite_note-temple_179-226"><span class="cite-bracket">[</span>225<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> A întocmit o hartă cu pătrățele de 0,91 m în 1137, gravată în piatră, fiecare pătrat reprezentând 100 li (aprox. 50 km), și a cartografiat cu precizie conturul coastelor și sistemele hidrografice din China, ajungând până la India .<sup id="cite_ref-227" class="reference"><a href="#cite_note-227"><span class="cite-bracket">[</span>226<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Mai mult decât atât, cea mai veche hartă topografică cunoscută din lume, în formă tipărită, provine din enciclopedia editată de <a href="/w/index.php?title=Yang_Jia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Yang Jia — pagină inexistentă">Yang Jia</a> în 1155, care arată vestul Chinei, fără sistemul oficial de grile/pătrate, care a fost caracteristic hărților chineze mult mai profesionist concepute.<sup id="cite_ref-228" class="reference"><a href="#cite_note-228"><span class="cite-bracket">[</span>227<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Deși nomenclatorul (indicele) geografic a existat încă din anul 52 d.Hr., din timpul <a href="/wiki/Dinastia_Han" title="Dinastia Han">dinastiei Han</a>) și din timpul dinastiei Sui era însoțit de hărți ilustrative (chineză: tujing), acesta a devenit mult mai frecvent utilizat în timpul dinastiei Song, atunci când a existat un interes pentru ca aceste ilustrații să fie folosite în scopuri politice, administrative și militare.<sup id="cite_ref-229" class="reference"><a href="#cite_note-229"><span class="cite-bracket">[</span>228<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Imprimarea_de_tip_mobil">Imprimarea de tip mobil</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&veaction=edit&section=19" title="Modifică secțiunea: Imprimarea de tip mobil" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&action=edit&section=19" title="Edit section's source code: Imprimarea de tip mobil"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Su_Song_Star_Map_1.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/df/Su_Song_Star_Map_1.JPG/220px-Su_Song_Star_Map_1.JPG" decoding="async" width="220" height="155" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/df/Su_Song_Star_Map_1.JPG/330px-Su_Song_Star_Map_1.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/df/Su_Song_Star_Map_1.JPG/440px-Su_Song_Star_Map_1.JPG 2x" data-file-width="1372" data-file-height="969" /></a><figcaption>Una dintre hărțile cerului din „Xin Yi Xiang Fa Yao” de <a href="/w/index.php?title=Su_Song&action=edit&redlink=1" class="new" title="Su Song — pagină inexistentă">Su Song</a>, publicată în 1092, oferind o proiecție cilindrică similară cu proiecția <a href="/wiki/Mercator" class="mw-disambig" title="Mercator">Mercator</a> și poziția corectată a <a href="/w/index.php?title=Stelei_Polar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stelei Polară — pagină inexistentă">Stelei Polară</a> grație observațiilor astronomice ale lui <a href="/wiki/Shen_Kuo" title="Shen Kuo">Shen Kuo</a>. Atlasul de hărți cerești al lui <a href="/w/index.php?title=Su_Song&action=edit&redlink=1" class="new" title="Su Song — pagină inexistentă">Su Song</a> este cel mai vechi în formă tipărită.</figcaption></figure> <p>Inovația de imprimare de tip mobil a fost făcută de către artizanul <a href="/wiki/Bi_Sheng" title="Bi Sheng">Bi Sheng</a> (990-1051), fiind descrisă pentru prima data de către omul de știință și de stat, <a href="/wiki/Shen_Kuo" title="Shen Kuo">Shen Kuo</a>, în lucrarea „Men Xi Bi Tan” din 1088.<sup id="cite_ref-needham_volume_5_part_1_201_203_230-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_5_part_1_201_203-230"><span class="cite-bracket">[</span>229<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Tiparul de tip mobil a sporit utilizarea, deja pe scară largă, a metodelor de xilogravură, de imprimare a mii de documente și volume de literatură scrisă, folosite cu nerăbdare de un public din ce în ce mai cultivat. Avansarea în imprimare a avut un impact profund asupra educației și a clasei erudiților funcționari, de moment ce cărțile putea fi printate într-un numar foarte mare si mai repede; cărțile tipărite erau mai ieftine în comparație cu exemplarele laborioase, scrise de mână<sup id="cite_ref-ebrey_cambridge_147_127-2" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_cambridge_147-127"><span class="cite-bracket">[</span>126<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_159_131-2" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_159-131"><span class="cite-bracket">[</span>130<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Creșterea, îmbunătățirea pe scară largă a tipăriturilor și cultura tiparului, în perioada Song a fost, prin urmare, un catalizator direct la creșterea mobilității sociale și de mărirea a clasei educate, a elitelor școlite, acestea din urmă și-au mărit vertiginos numărul din secolul al XI-lea spre al XIII-lea.<sup id="cite_ref-ebrey_cambridge_147_127-3" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_cambridge_147-127"><span class="cite-bracket">[</span>126<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-231" class="reference"><a href="#cite_note-231"><span class="cite-bracket">[</span>230<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Tipul ce folosea caractere mobile,inventat de <a href="/wiki/Bi_Sheng" title="Bi Sheng">Bi Sheng</a>, a fost în cele din urmă „răpus” de utilizarea masivă a xilogravurilor, din cauza limitărilor enormului sistem de scriere a caracterelor chinezești, dar imprimarea de tip mobil a continuat să fie folosită și a fost îmbunătățită în perioadele ulterioare. Eruditul-funcționar al <a href="/wiki/Dinastia_Yuan" title="Dinastia Yuan">Dinastiei Yuan</a>, <a href="/w/index.php?title=Wang_Zhen&action=edit&redlink=1" class="new" title="Wang Zhen — pagină inexistentă">Wang Zhen</a> (fl. 1290-1333), a implementat un proces de tipărire mai rapid, îmbunătățind caracterele mobile unse cu argilă și făcute din lemn ale lui Bi și a experimentat caracterele de tip mobil din metal și cositor.<sup id="cite_ref-232" class="reference"><a href="#cite_note-232"><span class="cite-bracket">[</span>231<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Bogatul patron de tipografie, <a href="/w/index.php?title=Hua_Sui&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hua Sui — pagină inexistentă">Hua Sui</a> (1439-1513), din <a href="/wiki/Dinastia_Ming" title="Dinastia Ming">dinastia Ming</a>, s inovat primul tip mobil din metal în China (folosind bronz), în 1490.<sup id="cite_ref-233" class="reference"><a href="#cite_note-233"><span class="cite-bracket">[</span>232<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În 1638 Monitorul de Beijing a schimbat sistemul de xilogravură pe printarea de tip mobil.<sup id="cite_ref-234" class="reference"><a href="#cite_note-234"><span class="cite-bracket">[</span>233<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Cu toate acestea, a fost în timpul <a href="/wiki/Dinastia_Qing" title="Dinastia Qing">dinastiei Qing</a> când proiecte de imprimare de anvergură au început să folosească imprimarea de tip mobil. Aceasta include tipărirea de șaizeci și șase de copii ale unei enciclopedii lungi de 5020 volum în 1725, Gujin Tushu Jicheng (Colecția completă de ilustrații și scrieri din vechime până în prezent), care a necesitat crearea a 250.000 de caractere de tip mobile, turnate în bronz.<sup id="cite_ref-235" class="reference"><a href="#cite_note-235"><span class="cite-bracket">[</span>234<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Până în secolul al XIX-lea tiparulul european a înlocuit vechile metode chineze de tip mobil, în timp ce de imprimare xilografică, tradițională în Asia de Est, este în prezent rar folosită și doar pentru motive estetice. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Ingineria_nautică_și_hidraulică"><span id="Ingineria_nautic.C4.83_.C8.99i_hidraulic.C4.83"></span>Ingineria nautică și hidraulică</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&veaction=edit&section=20" title="Modifică secțiunea: Ingineria nautică și hidraulică" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&action=edit&section=20" title="Edit section's source code: Ingineria nautică și hidraulică"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Cea mai importantă inovație nautică din perioada Song pare a fi fost introducerea busolei magnetice a marinarilor, care permitea navigarea exactă pe mare, indiferent de vreme.<sup id="cite_ref-sivin_III_22_225-1" class="reference"><a href="#cite_note-sivin_III_22-225"><span class="cite-bracket">[</span>224<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Acul magnetizat al busolei — cunoscut în chineză ca „acul care indică sudul” a fost descris pentru prima dată de către <a href="/wiki/Shen_Kuo" title="Shen Kuo">Shen Kuo</a> în Mèng Xī Bǐ Tán, din 1088 și menționat pentru prima dată ca fiind frecvent folosit de către marinari în „Convorbirile de la masa Pingzhou” din 1119 de <a href="/w/index.php?title=Zhu_Yu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zhu Yu — pagină inexistentă">Zhu Yu</a>. </p> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Canallock.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/09/Canallock.png/200px-Canallock.png" decoding="async" width="200" height="202" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/09/Canallock.png 1.5x" data-file-width="297" data-file-height="300" /></a><figcaption> O schiță și vedere laterală a unei <a href="/wiki/Ecluze" class="mw-redirect" title="Ecluze">ecluze</a> de canal, un concept de pionierat din 984, a Comisarului Adjunct de Transporturi pentru <a href="/w/index.php?title=Huainan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Huainan — pagină inexistentă">Huainan</a>, inginerul <a href="/w/index.php?title=Qiao_Weiyo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Qiao Weiyo — pagină inexistentă">Qiao Weiyo</a>.<sup id="cite_ref-236" class="reference"><a href="#cite_note-236"><span class="cite-bracket">[</span>235<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></figcaption></figure> <p>Au fost de asemenea progrese considerabile în ingineria hidraulică și tehnologia nautică în timpul dinastiei Song. Inventarea în secolul al X-lea a <a href="/wiki/Ecluze" class="mw-redirect" title="Ecluze">ecluzelor</a> pentru canalele navigabile a permis ca diferite volume de apă să fie ridicate și coborâte de la un segment al unui canal la altul, ceea ce a ajutat în mod semnificativ la siguranța traficului naval și a permis accesul unor ambarcațiuni mai mari în canale.<sup id="cite_ref-needham_volume_4_part_3_350_351_237-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_4_part_3_350_351-237"><span class="cite-bracket">[</span>236<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> O altă inovație au fost compartimentele etanșe cu pereți despărțitori, ce a făcut să se poată evita scufundarea vaselor cu coca avariată.<sup id="cite_ref-ebrey_et_al_2006_159_131-3" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_et_al_2006_159-131"><span class="cite-bracket">[</span>130<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-needham_volume_4_part_3_463_238-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_4_part_3_463-238"><span class="cite-bracket">[</span>237<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În cazul în care navele erau avariate, chinezii din secolul al XI-lea foloseau <a href="/w/index.php?title=Dpcuri_uscate&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dpcuri uscate — pagină inexistentă">docurile uscate</a> pentru repararea acestora, în timp ce se aflau suspendate afară din apă.<sup id="cite_ref-graff_higham_2002_86_239-0" class="reference"><a href="#cite_note-graff_higham_2002_86-239"><span class="cite-bracket">[</span>238<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Montarea cârmei la pupă exista pe navele chineze încă din secolul I, după cum reiese dintr-un model de navă descoperit într-un mormânt <a href="/wiki/Dinastia_Han" title="Dinastia Han">Han</a>. În perioada Song, chinezii au conceput o modalitate de a ridica și coborî, în mod mecanic, cârmele, pentru ca navele să călătorească într-o varietate mai mare de adâncimi de apă.<sup id="cite_ref-graff_higham_2002_86_239-1" class="reference"><a href="#cite_note-graff_higham_2002_86-239"><span class="cite-bracket">[</span>238<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În Song s-au aranjat dinții proeminenți ai ancorei într-un mod circular, în loc de o singură direcție.<sup id="cite_ref-graff_higham_2002_86_239-2" class="reference"><a href="#cite_note-graff_higham_2002_86-239"><span class="cite-bracket">[</span>238<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> David Graff și Robin Higham sunt de părere că acest aranjament a făcut navele „mai de încredere” în ancorarea lor.<sup id="cite_ref-graff_higham_2002_86_239-3" class="reference"><a href="#cite_note-graff_higham_2002_86-239"><span class="cite-bracket">[</span>238<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Inginerie_structurală_și_arhitectură"><span id="Inginerie_structural.C4.83_.C8.99i_arhitectur.C4.83"></span>Inginerie structurală și arhitectură</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&veaction=edit&section=21" title="Modifică secțiunea: Inginerie structurală și arhitectură" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&action=edit&section=21" title="Edit section's source code: Inginerie structurală și arhitectură"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Zhengding_Lingxiao_Pagoda_3.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/70/Zhengding_Lingxiao_Pagoda_3.jpg/220px-Zhengding_Lingxiao_Pagoda_3.jpg" decoding="async" width="220" height="293" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/70/Zhengding_Lingxiao_Pagoda_3.jpg/330px-Zhengding_Lingxiao_Pagoda_3.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/70/Zhengding_Lingxiao_Pagoda_3.jpg/440px-Zhengding_Lingxiao_Pagoda_3.jpg 2x" data-file-width="2736" data-file-height="3648" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Pagoda_Lingxiao&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pagoda Lingxiao — pagină inexistentă">Pagoda Lingxiao</a> de 42 de metri înaltime, cărămidă și lemn, construită în 1045, <a href="/w/index.php?title=Zhengding&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zhengding — pagină inexistentă">Zhengding</a>, <a href="/wiki/Hebei" title="Hebei">Hebei</a>.</figcaption></figure> <p>Arhitectura în timpul perioadei Song atins noi culmi de rafinament. Autori, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Yu_Hao&action=edit&redlink=1" class="new" title="Yu Hao — pagină inexistentă">Yu Hao</a> și <a href="/wiki/Shen_Kuo" title="Shen Kuo">Shen Kuo</a> au scris cărți care definesc domeniul de machete arhitecturale, măiestrie și inginerie structurală în secolele X - XI. Shen Kuo a păstrat dialogurile scrise ale lui Yu Hao, atunci când descrie aspecte tehnice, cum ar fi stâlpi înclinați construiți în turnuri de pagodă pentru contravântuirea diagonală.<sup id="cite_ref-240" class="reference"><a href="#cite_note-240"><span class="cite-bracket">[</span>239<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Shen Kuo, de asemenea, a păstrat dimensiunile specificate de Yu și unități de măsură pentru diferite tipuri de construcții.<sup id="cite_ref-241" class="reference"><a href="#cite_note-241"><span class="cite-bracket">[</span>240<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Arhitectul <a href="/wiki/Li_Jie" title="Li Jie">Li Jie</a> (1065-1110), care a publicat Yingzao fashi („Tratat despre metodele de arhitectură”) în 1103, a dezvoltat foarte mult lucrările lui <a href="/w/index.php?title=Yu_Hao&action=edit&redlink=1" class="new" title="Yu Hao — pagină inexistentă">Yu Hao</a> și a elaborat coduri standard de construcție, utilizate de către agențiile guvernamentale centrale și de către meșterii din întreg imperiul.<sup id="cite_ref-Guo_1998_4_6_242-0" class="reference"><a href="#cite_note-Guo_1998_4_6-242"><span class="cite-bracket">[</span>241<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> El a descris metodele standard de construcție, proiectare, utilizarea de șanțuri și fortificații, piatră, tâmplărie complexă sau mai simplă, cioplitul în lemn, cotitură și găurire, tăiere, lucrul cu bambusul, țigla, construirea zidurilor, pictură și decorare, zidarie, lucrul cu teracota, și a oferit proporții pentru includerea mortarului în zidărie .<sup id="cite_ref-needham_volume_4_part_3_85_243-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_4_part_3_85-243"><span class="cite-bracket">[</span>242<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-244" class="reference"><a href="#cite_note-244"><span class="cite-bracket">[</span>243<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În cartea sa, Li furniza ilustrații detaliate și vii ale componentelor arhitecturale și secțiuni transversale de clădiri. Aceste ilustrații afișează diverse aplicații, diagrame ce arată diferitele tipuri de constructii de săli, de dimensiuni recomandate.<sup id="cite_ref-245" class="reference"><a href="#cite_note-245"><span class="cite-bracket">[</span>244<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> El a subliniat, de asemenea, unitățile de măsură standard și dimensiunile standard, măsurători ale tuturor componentelor de construcție descrise și ilustrate în cartea sa.<sup id="cite_ref-246" class="reference"><a href="#cite_note-246"><span class="cite-bracket">[</span>245<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Song-Imperial-Garden1.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/25/Song-Imperial-Garden1.jpg/220px-Song-Imperial-Garden1.jpg" decoding="async" width="220" height="210" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/25/Song-Imperial-Garden1.jpg/330px-Song-Imperial-Garden1.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/25/Song-Imperial-Garden1.jpg/440px-Song-Imperial-Garden1.jpg 2x" data-file-width="591" data-file-height="565" /></a><figcaption>„Jocuri în pișcina Jinming”, pictură pe mătase de <a href="/w/index.php?title=Zhang_Zeduan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zhang Zeduan — pagină inexistentă">Zhang Zeduan</a>, înfățișând grădina imperială din <a href="/wiki/Kaifeng" title="Kaifeng">Kaifeng</a>, epoca Song de Nord.</figcaption></figure> <p>Proiectele de construcții grandioase au fost susținute de guvern, inclusiv ridicarea de falnice pagode budiste în China și construcția de poduri enorme (de lemn sau piatră, estacadă sau segmente de pod arc). Multe dintre pagodele construite în perioada Song s-au ridicat la înălțimi ce ar depăși zece etaje. Unele dintre cele mai renumite sunt Pagoda de Fier construită în 1049, în timpul Songului de Nord și Pagoda Liuhe construită în 1165 în timpul Songului de Sud, deși au mai existat multe altele. Cea mai inaltă este Pagoda Liaodi din Hebei, construită în 1055, de 84m înălțime totală. Unele dintre poduri au atins o lungime de 1220, fiind suficient de largi pentru a permite un trafic simultan de două rânduri de care, deasupra unei căi navigabile sau prăpăstii.<sup id="cite_ref-volume_4_part_3_151_153_247-0" class="reference"><a href="#cite_note-volume_4_part_3_151_153-247"><span class="cite-bracket">[</span>246<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Guvernul supraveghea, de asemenea, construirea propriilor birouri administrative, a apartamentelor din palat, a fortificațiilor orașului, templelor ancestrale și budiste.<sup id="cite_ref-needham_volume_4_part_3_84_248-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_4_part_3_84-248"><span class="cite-bracket">[</span>247<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Profesiile de arhitect, meșter, tamplar și inginer structural nu au fost privite ca profesii egale cu cele ale unui oficial cărturat. Cunoștințele de arhitectură a fost transmise pe cale orală, timp de mii de ani, în China, în multe cazuri, de la un tată artizan la fiul său. Școlile de inginerie structurală și arhitectură se cunoaște să fi existat din timpul perioadei Song; o școala de inginerie prestigioasă a fost condusă de renumitul constructor de poduri <a href="/w/index.php?title=Cai_Xiang&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cai Xiang — pagină inexistentă">Cai Xiang</a> (1012-1067), în provincia medievală <a href="/wiki/Fujian" title="Fujian">Fujian</a>.<sup id="cite_ref-needham_volume_4_part_3_153_249-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_4_part_3_153-249"><span class="cite-bracket">[</span>248<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Liu_Ding.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/50/Liu_Ding.jpg/220px-Liu_Ding.jpg" decoding="async" width="220" height="222" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/50/Liu_Ding.jpg/330px-Liu_Ding.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/50/Liu_Ding.jpg/440px-Liu_Ding.jpg 2x" data-file-width="1881" data-file-height="1901" /></a><figcaption>Erudiții funcționari din Song au pretins faptul că dețin de relicve antice, datând încă din timpul <a href="/w/index.php?title=Dinastiei_Shang&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dinastiei Shang — pagină inexistentă">dinastiei Shang</a>, cum ar fi acest vas din <a href="/wiki/Bronz" title="Bronz">bronz</a>.</figcaption></figure> <p>În afară de clădirile existente și literatura de specialitate din manuale de constructii, opere de artă arhitecturale ale dinastiei Song înfățișează peisaje urbane și alte clădiri, ce îi ajută oamenii de știință din zilele noastre în încercările lor de a reconstrui și realiza nuanțele arhitecturii Song. Artiști dinastiei Song, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Li_Cheng&action=edit&redlink=1" class="new" title="Li Cheng — pagină inexistentă">Li Cheng</a>,<a href="/w/index.php?title=Fan_Kuan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fan Kuan — pagină inexistentă">Fan Kuan</a>, <a href="/w/index.php?title=Guo_Xi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Guo Xi — pagină inexistentă">Guo Xi</a>, <a href="/w/index.php?title=Zhang_Zedua&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zhang Zedua — pagină inexistentă">Zhang Zedua</a>, împăratul <a href="/w/index.php?title=Huizong_al_Songului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Huizong al Songului — pagină inexistentă">Huizong al Songului</a>, și <a href="/wiki/Ma_Lin" title="Ma Lin">Ma Lin</a> au pictat reprezentări îndeaproape ale clădirilor, precum și întinderi mari de peisaje urbane, arătând poduri arcuite, săli și pavilioane, turnuri Pagodă și distincte ziduri chinezești. Omul de știință și de stat Shen Kuo, a fost cunoscut pentru criticile sale la adresa arhitecturii, spunând că a fost mai important pentru un artist să capteza o imagine de ansamblu a unui peisaj, decât să se concentreze pe unghiurile și colțurile clădirilor.<sup id="cite_ref-needham_volume_4_part_3_115_250-0" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_4_part_3_115-250"><span class="cite-bracket">[</span>249<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> De exemplu, Shen a criticat activitatea pictorului <a href="/w/index.php?title=Li_Cheng&action=edit&redlink=1" class="new" title="Li Cheng — pagină inexistentă">Li Cheng</a> pentru nerespectarea principiului de „a vedea mic dintr-o perspectivă mare” în portretizarea clădirilor.<sup id="cite_ref-needham_volume_4_part_3_115_250-1" class="reference"><a href="#cite_note-needham_volume_4_part_3_115-250"><span class="cite-bracket">[</span>249<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Au fost, de asemenea, structuri de morminte piramidale, în epoca Song, cum ar fi mormintele imperiale Song situate în <a href="/w/index.php?title=Gongxian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gongxian — pagină inexistentă">Gongxian</a>, provincia <a href="/wiki/Henan" title="Henan">Henan</a>.<sup id="cite_ref-steinhardt_1993_375_251-0" class="reference"><a href="#cite_note-steinhardt_1993_375-251"><span class="cite-bracket">[</span>250<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> La aproximativ 100 km (62 km) de Gongxian este un alt mormânt la dinastiei Song la <a href="/w/index.php?title=Baisha&action=edit&redlink=1" class="new" title="Baisha — pagină inexistentă">Baisha</a>, care oferă „facsimil elaborat în caramida din construcție pe o structură de lemn din China, de la glafurile de la uși la stâlpi și de la piedestale la seturile de console, care împodobesc pereții interiori”.<sup id="cite_ref-steinhardt_1993_375_251-1" class="reference"><a href="#cite_note-steinhardt_1993_375-251"><span class="cite-bracket">[</span>250<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Cele două mari camere de la mormântul Baisha, de asemenea, au acoperisuri în formă conică.<sup id="cite_ref-steinhardt_1993_376_252-0" class="reference"><a href="#cite_note-steinhardt_1993_376-252"><span class="cite-bracket">[</span>251<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Adiacente căilor care duc la aceste morminte sunt liniile statuilor din piatră ale funcționarilor, gardienilor mormântului, animalelor și creaturilor mitologice din dinastiei Song. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Arheologie">Arheologie</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&veaction=edit&section=22" title="Modifică secțiunea: Arheologie" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&action=edit&section=22" title="Edit section's source code: Arheologie"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>În plus față de preocupările de colecționari de antichități ale micii nobilimi deținătoare de pământ a Songului, erudiții-fucționari, în timpul Song, au devenit extrem de interesați în preluarea relicvelor antice din siturile arheologice, în scopul de a revigora utilizarea vaselor antice în ceremoniile rituale de stat.<sup id="cite_ref-fraser_haber_1986_227_253-0" class="reference"><a href="#cite_note-fraser_haber_1986_227-253"><span class="cite-bracket">[</span>252<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Euidiții funcționari din perioada Song au pretins că au descoperit vase din bronz antice din timpul <a href="/wiki/Dinastia_Shang" title="Dinastia Shang">dinastiei Shang</a> (1600-1046 î.Hr.), care purtau caracterele scrise ale erei Shang.<sup id="cite_ref-fairbank_goldman_1992_33_254-0" class="reference"><a href="#cite_note-fairbank_goldman_1992_33-254"><span class="cite-bracket">[</span>253<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Unii au încercat să recreeze aceste vase de bronz, doar prin folosirea imaginației, nu prin observarea dovezilor tangibile ale relicvelor; această practică a fost criticată de către Shen Kuo, în lucrarea sa din 1088.<sup id="cite_ref-fraser_haber_1986_227_253-1" class="reference"><a href="#cite_note-fraser_haber_1986_227-253"><span class="cite-bracket">[</span>252<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Însă, Shen Kuo a avut mult mai mult de criticat decât doar această practică. Shen a comtestat ideea colegiilor lui, care afirmau că relicvele antice au fost create de „înțelepți” cărturari sau clasa veche aristocratică, Shen atribuind, pe bună dreptate, obiectele de artizanat descoperite și vasele din cele mai vechi timpuri, ca munca artizanilor și a oamenilor obișnuiți din epocile anterioare.<sup id="cite_ref-fraser_haber_1986_227_253-2" class="reference"><a href="#cite_note-fraser_haber_1986_227-253"><span class="cite-bracket">[</span>252<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> De asemenea, a dezaprobat practica colegilor săi de preocupare pentru arheologie, doar pentru îmbunătățirea ritualurilor și a cerenmoniilor de stat, deoarece Shen avea nu numai o abordare interdisciplinară în studiul arheologiei, dar el a subliniat, de asemenea, studiul de funcționalitate și investigarea proceselor de fabricație a acestor relicve.<sup id="cite_ref-fraser_haber_1986_227_253-3" class="reference"><a href="#cite_note-fraser_haber_1986_227-253"><span class="cite-bracket">[</span>252<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Shen a folosit textele vechi și modele existente ale sferei armilare pentru a crea unua bazată pe standardele vechi; Shen a descris arme vechi, cum ar fi utilizarea unui dispozitiv de ochire scalat, pe arbalete; în timp ce experimenta măsurile muzicale antice, Shen a sugerat agățarea unui clopot vechi prin utilizarea unui mâner gol în interior.<sup id="cite_ref-fraser_haber_1986_227_253-4" class="reference"><a href="#cite_note-fraser_haber_1986_227-253"><span class="cite-bracket">[</span>252<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În ciuda interesului imperativ al nobilimii în arheologie, pur și simplu pentru revigorarea ritualuri de stat vechi, unii dintre colegii lui Shen au avut o abordare similară în studiul arheologic. Contemporanul său, <a href="/w/index.php?title=Ouyang_Xiu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ouyang Xiu — pagină inexistentă">Ouyang Xiu</a> (1007-1072) a compilat un catalog analitic cu milaje după antichități din piatră și bronz, pionierând idei de epigrafie timpurie și arheologie.<sup id="cite_ref-ebrey_cambridge_148_138-2" class="reference"><a href="#cite_note-ebrey_cambridge_148-138"><span class="cite-bracket">[</span>137<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În secolul al XI-lea, oamenii de știință Song au descoperit un vechi altar al lui <a href="/w/index.php?title=Wu_Liang&action=edit&redlink=1" class="new" title="Wu Liang — pagină inexistentă">Wu Liang</a> (78-151 AD), un erudit al <a href="/wiki/Dinastia_Han" title="Dinastia Han">dinastiei Han</a> (202 î.Hr. - 220 d.Hr.); au produs mulaje ale sculpturilor și basoreliefurilor ce decorau pereții mormântului, pentru a putea fi analizate în altă parte.<sup id="cite_ref-255" class="reference"><a href="#cite_note-255"><span class="cite-bracket">[</span>254<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Despre inexactitatea întâmplărilor din lucrările istorice, oficialul <a href="/w/index.php?title=Zhao_Mingcheng&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zhao Mingcheng — pagină inexistentă">Zhao Mingcheng</a> (1081-1129) a scris: „... inscripțiile pe bronz și piatră sunt realizate în momentul în care evenimentele au avut loc și pot fi de încredere, fără nicio reținere și astfel, discrepanțele pot fi descoperite".<sup id="cite_ref-rudolph_1963_170_256-0" class="reference"><a href="#cite_note-rudolph_1963_170-256"><span class="cite-bracket">[</span>255<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Istoricul R.C. Rudolph afirmă că accentuarea lui Zhao de consultare a unor surse contemporane pentru datare precisă, este paralelă cu preocuparea istoricului german Leopold von Ranke (1795-1886),<sup id="cite_ref-rudolph_1963_170_256-1" class="reference"><a href="#cite_note-rudolph_1963_170-256"><span class="cite-bracket">[</span>255<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> și a fost, de fapt o idee împărtășită de mulți cercetători ai dinastiei Song .<sup id="cite_ref-rudolph_1963_172_257-0" class="reference"><a href="#cite_note-rudolph_1963_172-257"><span class="cite-bracket">[</span>256<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Cărturarul Songului, Hong Mai (1123-1202), a criticat puternic ceea ce el a numit „ridicolul” catalog arheologic al curții imperiale, Bogutu, compilat în timpul domniei lui Huizong, între 1111–1125.<sup id="cite_ref-rudolph_1963_170_171_258-0" class="reference"><a href="#cite_note-rudolph_1963_170_171-258"><span class="cite-bracket">[</span>257<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Hong Mai a obținut vase vechi din timpul dinastiei Han și le-au comparat cu descrierile oferite de catalogul Bogutu, și le-a găsit atat de inexacte încât a declarat că a trebuit să „râdă în hohote”.<sup id="cite_ref-rudolph_1963_171_259-0" class="reference"><a href="#cite_note-rudolph_1963_171-259"><span class="cite-bracket">[</span>258<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Hong Mai a subliniat faptul că aceste greșeli au fost din vina cancelarul Cai Jing (1047-1126), care interzisese erudiților să citească și să consulte istoria scrisă.<sup id="cite_ref-rudolph_1963_171_259-1" class="reference"><a href="#cite_note-rudolph_1963_171-259"><span class="cite-bracket">[</span>258<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note">Note</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&veaction=edit&section=23" title="Modifică secțiunea: Note" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&action=edit&section=23" title="Edit section's source code: Note"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p><span id="cnote_a"><b><a href="#ref_a">^</a></b></span> <b>a:</b> În timpul domniei dinastiei Song populația mondială a crescut de la 250 milioane la aproximativ 330 milioane, o diferență de 80 de milioane.<br /> </p> <div class="references-small columns references-column-count references-column-count-4" style="-moz-column-count: 4; -webkit-column-count: 4; column-count: 4; list-style-type: decimal;"> <div class="mw-references-wrap mw-references-columns"><ol class="references"> <li id="cite_note-ebrey_et_al_2006_167-1">^ <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_167_1-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_167_1-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_167_1-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_167_1-3"><sup><i><b>d</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_167_1-4"><sup><i><b>e</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFEbreyWalthallPalais2006">Ebrey, Walthall & Palais 2006</a>, p. 167. </span> </li> <li id="cite_note-2"><b><a href="#cite_ref-2">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFRossabi1988">Rossabi 1988</a>, p. 115. </span> </li> <li id="cite_note-3"><b><a href="#cite_ref-3">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFRossabi1988">Rossabi 1988</a>, p. 76. </span> </li> <li id="cite_note-ebrey_et_al_2006_156-4">^ <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_156_4-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_156_4-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFEbreyWalthallPalais2006">Ebrey, Walthall & Palais 2006</a>, p. 156. </span> </li> <li id="cite_note-5"><b><a href="#cite_ref-5">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBrook1998">Brook 1998</a>, p. 96. </span> </li> <li id="cite_note-6"><b><a href="#cite_ref-6">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFVeeckPannellSmithHuang2007">Veeck et al. 2007</a>, pp. 103–104. </span> </li> <li id="cite_note-7"><b><a href="#cite_ref-7">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHall1985">Hall 1985</a>, p. 23. </span> </li> <li id="cite_note-8"><b><a href="#cite_ref-8">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFSastri1984">Sastri 1984</a>, pp. 173, 316. </span> </li> <li id="cite_note-9"><b><a href="#cite_ref-9">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFShen1996">Shen 1996</a>, p. 158. </span> </li> <li id="cite_note-brose_2008_258-10"><b><a href="#cite_ref-brose_2008_258_10-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBrose2008">Brose 2008</a>, p. 258. </span> </li> <li id="cite_note-mote_1999_69-11"><b><a href="#cite_ref-mote_1999_69_11-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFMote1999">Mote 1999</a>, p. 69. .</span> </li> <li id="cite_note-ebrey_et_al_2006_154-12"><b><a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_154_12-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFEbreyWalthallPalais2006">Ebrey, Walthall & Palais 2006</a>, p. 154. .</span> </li> <li id="cite_note-mote_1999_70_71-13"><b><a href="#cite_ref-mote_1999_70_71_13-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFMote1999">Mote 1999</a>, pp. 70–71. .</span> </li> <li id="cite_note-sivin_III_8-14"><b><a href="#cite_ref-sivin_III_8_14-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFSivin1995">Sivin 1995</a>, p. 8. .</span> </li> <li id="cite_note-sivin_III_9-15"><b><a href="#cite_ref-sivin_III_9_15-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFSivin1995">Sivin 1995</a>, p. 9. .</span> </li> <li id="cite_note-anderson_2008_207-16"><b><a href="#cite_ref-anderson_2008_207_16-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFAnderson2008">Anderson 2008</a>, p. 207. .</span> </li> <li id="cite_note-17"><b><a href="#cite_ref-17">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFAnderson2008">Anderson 2008</a>, p. 208. .</span> </li> <li id="cite_note-anderson_2008_208_209-18"><b><a href="#cite_ref-anderson_2008_208_209_18-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFAnderson2008">Anderson 2008</a>, pp. 208–209. .</span> </li> <li id="cite_note-ebrey_et_al_2006_163-19">^ <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_163_19-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_163_19-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFEbreyWalthallPalais2006">Ebrey, Walthall & Palais 2006</a>, p. 163. .</span> </li> <li id="cite_note-ebrey_et_al_2006_164-20">^ <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_164_20-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_164_20-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_164_20-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_164_20-3"><sup><i><b>d</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_164_20-4"><sup><i><b>e</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_164_20-5"><sup><i><b>f</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFEbreyWalthallPalais2006">Ebrey, Walthall & Palais 2006</a>, p. 164. .</span> </li> <li id="cite_note-sivin_III_3_4-21"><b><a href="#cite_ref-sivin_III_3_4_21-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFSivin1995">Sivin 1995</a>, pp. 3–4. .</span> </li> <li id="cite_note-ebrey_et_al_2006_165-22">^ <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_165_22-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_165_22-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFEbreyWalthallPalais2006">Ebrey, Walthall & Palais 2006</a>, p. 165. .</span> </li> <li id="cite_note-wang_2000_14-23"><b><a href="#cite_ref-wang_2000_14_23-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFWang2000">Wang 2000</a>, p. 14. .</span> </li> <li id="cite_note-sivin_III_5-24"><b><a href="#cite_ref-sivin_III_5_24-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFSivin1995">Sivin 1995</a>, p. 5. .</span> </li> <li id="cite_note-paludan_1998_136-25">^ <a href="#cite_ref-paludan_1998_136_25-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-paludan_1998_136_25-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFPaludan1998">Paludan 1998</a>, p. 136. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_4_part_3_476-26">^ <a href="#cite_ref-needham_volume_4_part_3_476_26-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-needham_volume_4_part_3_476_26-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-needham_volume_4_part_3_476_26-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986d">Needham 1986d</a>, p. 476. .</span> </li> <li id="cite_note-levathes_1994_43_47-27"><b><a href="#cite_ref-levathes_1994_43_47_27-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFLevathes1994">Levathes 1994</a>, pp. 43–47. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_1_134-28"><b><a href="#cite_ref-needham_volume_1_134_28-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986a">Needham 1986a</a>, p. 134. .</span> </li> <li id="cite_note-ebrey_et_al_2006_239-29"><b><a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_239_29-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFEbreyWalthallPalais2006">Ebrey, Walthall & Palais 2006</a>, p. 239. .</span> </li> <li id="cite_note-embree_1997_385-30"><b><a href="#cite_ref-embree_1997_385_30-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFEmbreeGluck1997">Embree & Gluck 1997</a>, p. 385. .</span> </li> <li id="cite_note-31"><b><a href="#cite_ref-31">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFAdshead2004">Adshead 2004</a>, pp. 90–91. .</span> </li> <li id="cite_note-rossabi_1988_80-32"><b><a href="#cite_ref-rossabi_1988_80_32-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFRossabi1988">Rossabi 1988</a>, p. 80. .</span> </li> <li id="cite_note-ebrey_et_al_2006_235-33"><b><a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_235_33-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFEbreyWalthallPalais2006">Ebrey, Walthall & Palais 2006</a>, p. 235. .</span> </li> <li id="cite_note-ebrey_et_al_2006_236-34">^ <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_236_34-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_236_34-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFEbreyWalthallPalais2006">Ebrey, Walthall & Palais 2006</a>, p. 236. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_1_139-35">^ <a href="#cite_ref-needham_volume_1_139_35-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-needham_volume_1_139_35-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986a">Needham 1986a</a>, p. 139. .</span> </li> <li id="cite_note-ebrey_et_al_2006_240-36"><b><a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_240_36-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFEbreyWalthallPalais2006">Ebrey, Walthall & Palais 2006</a>, p. 240. .</span> </li> <li id="cite_note-37"><b><a href="#cite_ref-37">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFRossabi1988">Rossabi 1988</a>, pp. 55–56. .</span> </li> <li id="cite_note-rossabi_1988_49-38"><b><a href="#cite_ref-rossabi_1988_49_38-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFRossabi1988">Rossabi 1988</a>, p. 49. .</span> </li> <li id="cite_note-39"><b><a href="#cite_ref-39">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFRossabi1988">Rossabi 1988</a>, pp. 50–51. .</span> </li> <li id="cite_note-40"><b><a href="#cite_ref-40">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFRossabi1988">Rossabi 1988</a>, p. 56. .</span> </li> <li id="cite_note-rossabi_1988_82-41">^ <a href="#cite_ref-rossabi_1988_82_41-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-rossabi_1988_82_41-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFRossabi1988">Rossabi 1988</a>, p. 82. .</span> </li> <li id="cite_note-42"><b><a href="#cite_ref-42">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFRossabi1988">Rossabi 1988</a>, p. 88. .</span> </li> <li id="cite_note-43"><b><a href="#cite_ref-43">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFRossabi1988">Rossabi 1988</a>, p. 94. .</span> </li> <li id="cite_note-44"><b><a href="#cite_ref-44">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFRossabi1988">Rossabi 1988</a>, p. 90. .</span> </li> <li id="cite_note-46"><b><a href="#cite_ref-46">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 873–876.</span> </li> <li id="cite_note-47"><b><a href="#cite_ref-47">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 876–878.</span> </li> <li id="cite_note-48"><b><a href="#cite_ref-48">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 878–881.</span> </li> <li id="cite_note-49"><b><a href="#cite_ref-49">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 881–883.</span> </li> <li id="cite_note-50"><b><a href="#cite_ref-50">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 883–885.</span> </li> <li id="cite_note-51"><b><a href="#cite_ref-51">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 885–886.</span> </li> <li id="cite_note-52"><b><a href="#cite_ref-52">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 886–887.</span> </li> <li id="cite_note-53"><b><a href="#cite_ref-53">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), p. 887.</span> </li> <li id="cite_note-54"><b><a href="#cite_ref-54">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 887–891.</span> </li> <li id="cite_note-55"><b><a href="#cite_ref-55">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 891–892.</span> </li> <li id="cite_note-56"><b><a href="#cite_ref-56">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 892–894.</span> </li> <li id="cite_note-57"><b><a href="#cite_ref-57">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 894–895.</span> </li> <li id="cite_note-58"><b><a href="#cite_ref-58">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), p. 895.</span> </li> <li id="cite_note-59"><b><a href="#cite_ref-59">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 895–896.</span> </li> <li id="cite_note-60"><b><a href="#cite_ref-60">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 896–897.</span> </li> <li id="cite_note-61"><b><a href="#cite_ref-61">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 897–898.</span> </li> <li id="cite_note-62"><b><a href="#cite_ref-62">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), p. 898.</span> </li> <li id="cite_note-63"><b><a href="#cite_ref-63">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 898–899.</span> </li> <li id="cite_note-64"><b><a href="#cite_ref-64">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 899–903.</span> </li> <li id="cite_note-65"><b><a href="#cite_ref-65">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 903–904.</span> </li> <li id="cite_note-66"><b><a href="#cite_ref-66">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), p. 905.</span> </li> <li id="cite_note-67"><b><a href="#cite_ref-67">^</a></b> <span class="reference-text">Bo, pp. 905–907.</span> </li> <li id="cite_note-68"><b><a href="#cite_ref-68">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 908–909.</span> </li> <li id="cite_note-69"><b><a href="#cite_ref-69">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 909–914.</span> </li> <li id="cite_note-70"><b><a href="#cite_ref-70">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 914–918.</span> </li> <li id="cite_note-71"><b><a href="#cite_ref-71">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 918–921.</span> </li> <li id="cite_note-72"><b><a href="#cite_ref-72">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 921–923.</span> </li> <li id="cite_note-73"><b><a href="#cite_ref-73">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 923–924.</span> </li> <li id="cite_note-74"><b><a href="#cite_ref-74">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), p. 927.</span> </li> <li id="cite_note-75"><b><a href="#cite_ref-75">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 927–928.</span> </li> <li id="cite_note-76"><b><a href="#cite_ref-76">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 928–929.</span> </li> <li id="cite_note-77"><b><a href="#cite_ref-77">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 929–931.</span> </li> <li id="cite_note-78"><b><a href="#cite_ref-78">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), p. 931.</span> </li> <li id="cite_note-79"><b><a href="#cite_ref-79">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 932–935.</span> </li> <li id="cite_note-80"><b><a href="#cite_ref-80">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 937–938.</span> </li> <li id="cite_note-81"><b><a href="#cite_ref-81">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 938–942.</span> </li> <li id="cite_note-82"><b><a href="#cite_ref-82">^</a></b> <span class="reference-text">În 1129, împăratul Gaozong a fost forțat să abdice pentru scurt timp în favoarea fiul lui Zhao Fu, în vârstă de doi ani, având numele de epoca Mingshou, dar la scurt timp după acea împăratul Gaozong a fost reîntronat de către forțele loiale lui. Zhao Fu nu este, de obicei. considerat un împarat Song de către istoricii tradiționali, și nici numele lui de eră nu a fost recunoscut. (a se vedea Bo (1977), pp. 941-942).</span> </li> <li id="cite_note-83"><b><a href="#cite_ref-83">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 944–961.</span> </li> <li id="cite_note-84"><b><a href="#cite_ref-84">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 961–962.</span> </li> <li id="cite_note-85"><b><a href="#cite_ref-85">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 963–965.</span> </li> <li id="cite_note-86"><b><a href="#cite_ref-86">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 965–969.</span> </li> <li id="cite_note-87"><b><a href="#cite_ref-87">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 970–972.</span> </li> <li id="cite_note-88"><b><a href="#cite_ref-88">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 972–973.</span> </li> <li id="cite_note-89"><b><a href="#cite_ref-89">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 977–978.</span> </li> <li id="cite_note-90"><b><a href="#cite_ref-90">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 979–981.</span> </li> <li id="cite_note-91"><b><a href="#cite_ref-91">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 981–988.</span> </li> <li id="cite_note-92"><b><a href="#cite_ref-92">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 989–990.</span> </li> <li id="cite_note-93"><b><a href="#cite_ref-93">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 991–994.</span> </li> <li id="cite_note-94"><b><a href="#cite_ref-94">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 995–996.</span> </li> <li id="cite_note-95"><b><a href="#cite_ref-95">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 996–997.</span> </li> <li id="cite_note-96"><b><a href="#cite_ref-96">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 998–1002.</span> </li> <li id="cite_note-97"><b><a href="#cite_ref-97">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 1003–1004.</span> </li> <li id="cite_note-98"><b><a href="#cite_ref-98">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), p. 1005.</span> </li> <li id="cite_note-99"><b><a href="#cite_ref-99">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 1006–1008.</span> </li> <li id="cite_note-100"><b><a href="#cite_ref-100">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 1008–1011.</span> </li> <li id="cite_note-101"><b><a href="#cite_ref-101">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 1012–1013.</span> </li> <li id="cite_note-102"><b><a href="#cite_ref-102">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 1013–1015.</span> </li> <li id="cite_note-103"><b><a href="#cite_ref-103">^</a></b> <span class="reference-text">Bo (1977), pp. 1015–1016.</span> </li> <li id="cite_note-104"><b><a href="#cite_ref-104">^</a></b> <span class="reference-text"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://afe.easia.columbia.edu/song/"><i>China in 1000 CE: The Most Advanced Society in the World</i>, in Ebrey, Patricia, & Conrad Schirokauer, consultants, <i>The Song Dynasty in China (960-1279): Life in the Song Seen through a 12th-century Scroll</i> ([§] <i>Asian Topics on Asia for Educators</i>) (Asia for Educators, Columbia Univ.)</a>, as accessed October 6 & 9, 2012.</span> </li> <li id="cite_note-fairbank_goldman_1992_89-105"><b><a href="#cite_ref-fairbank_goldman_1992_89_105-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFFairbankGoldman2006">Fairbank & Goldman 2006</a>, p. 89. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_4_part_3_35-106"><b><a href="#cite_ref-needham_volume_4_part_3_35_106-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986d">Needham 1986d</a>, p. 35. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_4_part_3_36-107"><b><a href="#cite_ref-needham_volume_4_part_3_36_107-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986d">Needham 1986d</a>, p. 36. .</span> </li> <li id="cite_note-ebrey_cambridge_155-108"><b><a href="#cite_ref-ebrey_cambridge_155_108-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFEbrey1999">Ebrey 1999</a>, p. 155. .</span> </li> <li id="cite_note-ebrey_cambridge_158-109">^ <a href="#cite_ref-ebrey_cambridge_158_109-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ebrey_cambridge_158_109-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFEbrey1999">Ebrey 1999</a>, p. 158. .</span> </li> <li id="cite_note-110"><b><a href="#cite_ref-110">^</a></b> <span class="reference-text">"Fenjia: household division and inheritance in Qing and Republican China Written," David Wakefield <a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://books.google.es/books?id=o2c26kQGZIIC&pg=PA14&lpg=PA14&dq=%22legal+changes:+from+qin+to+yuan%22&source=bl&ots=0R76DTp4-p&sig=he1d8xB5rX_y3rIpEVNt-Dw6N8w&hl=es&sa=X&ei=GJVpUa2aD-3d7Qbhi4HoAw&ved=0CDIQ6AEwAA#v=onepage&q=%22legal%20changes%3A%20from%20qin%20to%20yuan%22&f=false">[1]</a></span> </li> <li id="cite_note-111"><b><a href="#cite_ref-111">^</a></b> <span class="reference-text">Women and Property in China, 960-1949 (review) Lillian M. Li <a rel="nofollow" class="external free" href="http://muse.jhu.edu/journals/jih/summary/v032/32.1li.html">http://muse.jhu.edu/journals/jih/summary/v032/32.1li.html</a></span> </li> <li id="cite_note-112"><b><a href="#cite_ref-112">^</a></b> <span class="reference-text">The Study on the Daughters' Rights to Possess and Arrange Their Parents' Property during the Period from Tang to Song Dynasty <a rel="nofollow" class="external free" href="http://en.cnki.com.cn/Article_en/CJFDTOTAL-TSSF201003024.htm">http://en.cnki.com.cn/Article_en/CJFDTOTAL-TSSF201003024.htm</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140307185832/http://en.cnki.com.cn/Article_en/CJFDTOTAL-TSSF201003024.htm">Arhivat</a> în <time datetime="2014-03-07">7 martie 2014</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</span> </li> <li id="cite_note-ebrey_et_al_2006_171-113"><b><a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_171_113-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFEbreyWalthallPalais2006">Ebrey, Walthall & Palais 2006</a>, p. 71. .</span> </li> <li id="cite_note-sivin_III_1-114">^ <a href="#cite_ref-sivin_III_1_114-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-sivin_III_1_114-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFSivin1995">Sivin 1995</a>, p. 1. .</span> </li> <li id="cite_note-ebrey_et_al._2006_172-115"><b><a href="#cite_ref-ebrey_et_al._2006_172_115-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFEbreyWalthallPalais2006">Ebrey, Walthall & Palais 2006</a>, p. 172. .</span> </li> <li id="cite_note-sen_2003_13-116"><b><a href="#cite_ref-sen_2003_13_116-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFSen2003">Sen 2003</a>, p. 13. .</span> </li> <li id="cite_note-117"><b><a href="#cite_ref-117">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFGernet1962">Gernet 1962</a>, pp. 82–83. .</span> </li> <li id="cite_note-Needham,_Volume_4,_Part_3,_465.-118">^ <a href="#cite_ref-Needham,_Volume_4,_Part_3,_465._118-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Needham,_Volume_4,_Part_3,_465._118-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986d">Needham 1986d</a>, p. 465. .</span> </li> <li id="cite_note-autogenerat2-119"><b><a href="#cite_ref-autogenerat2_119-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFEbreyWalthallPalais2006">Ebrey, Walthall & Palais 2006</a>, p. 167. .</span> </li> <li id="cite_note-China-120">^ <a href="#cite_ref-China_120-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-China_120-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://global.britannica.com/EBchecked/topic/111803/China">„China”</a>, <i><a href="/wiki/Encyclop%C3%A6dia_Britannica" title="Encyclopædia Britannica">Encyclopædia Britannica</a></i>, <time datetime="2007">2007</time><span class="reference-accessdate">, accesat în <time datetime="2007-06-28">28 iunie 2007</time></span></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Encyclop%C3%A6dia+Britannica&rft.atitle=China&rft.date=2007&rft_id=http%3A%2F%2Fglobal.britannica.com%2FEBchecked%2Ftopic%2F111803%2FChina&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16236537">.mw-parser-output cite.citation{font-style:inherit}.mw-parser-output .citation q{quotes:"„""”""«""»"}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-free a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-limited a,.mw-parser-output .citation .cs1-lock-registration a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Lock-gray-alt-2.svg/9px-Lock-gray-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-subscription a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Lock-red-alt-2.svg/9px-Lock-red-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration{color:#555}.mw-parser-output .cs1-subscription span,.mw-parser-output .cs1-registration span{border-bottom:1px dotted;cursor:help}.mw-parser-output .cs1-ws-icon a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output code.cs1-code{color:inherit;background:inherit;border:inherit;padding:inherit}.mw-parser-output .cs1-hidden-error{display:none;font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-visible-error{font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-maint{display:none;color:#33aa33;margin-left:0.3em}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration,.mw-parser-output .cs1-format{font-size:95%}.mw-parser-output .cs1-kern-left,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-left{padding-left:0.2em}.mw-parser-output .cs1-kern-right,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-right{padding-right:0.2em}</style></span> </li> <li id="cite_note-gernet_1962_222–225.-121"><b><a href="#cite_ref-gernet_1962_222–225._121-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFGernet1962">Gernet 1962</a>, pp. 222–225. .</span> </li> <li id="cite_note-west_1997_69_70-122"><b><a href="#cite_ref-west_1997_69_70_122-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFWest1997">West 1997</a>, pp. 69–70. .</span> </li> <li id="cite_note-gernet_1962_223-123"><b><a href="#cite_ref-gernet_1962_223_123-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFGernet1962">Gernet 1962</a>, p. 223. .</span> </li> <li id="cite_note-124"><b><a href="#cite_ref-124">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFRossabi1988">Rossabi 1988</a>, p. 162. .</span> </li> <li id="cite_note-west_1997_76-125"><b><a href="#cite_ref-west_1997_76_125-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFWest1997">West 1997</a>, p. 76. .</span> </li> <li id="cite_note-ebrey_cambridge_145_146-126"><b><a href="#cite_ref-ebrey_cambridge_145_146_126-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFEbrey1999">Ebrey 1999</a>, pp. 145–146. .</span> </li> <li id="cite_note-ebrey_cambridge_147-127">^ <a href="#cite_ref-ebrey_cambridge_147_127-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ebrey_cambridge_147_127-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ebrey_cambridge_147_127-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ebrey_cambridge_147_127-3"><sup><i><b>d</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFEbrey1999">Ebrey 1999</a>, p. 147. .</span> </li> <li id="cite_note-ebrey_et_al_2006_162-128">^ <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_162_128-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_162_128-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_162_128-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFEbreyWalthallPalais2006">Ebrey, Walthall & Palais 2006</a>, p. 162. .</span> </li> <li id="cite_note-hartwell_1982_417-129">^ <a href="#cite_ref-hartwell_1982_417_129-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-hartwell_1982_417_129-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHartwell1982">Hartwell 1982</a>, pp. 417–418. .</span> </li> <li id="cite_note-hymes_1986_35_36-130">^ <a href="#cite_ref-hymes_1986_35_36_130-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-hymes_1986_35_36_130-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHymes1986">Hymes 1986</a>, pp. 35–36. .</span> </li> <li id="cite_note-ebrey_et_al_2006_159-131">^ <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_159_131-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_159_131-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_159_131-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_159_131-3"><sup><i><b>d</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFEbreyWalthallPalais2006">Ebrey, Walthall & Palais 2006</a>, p. 159. .</span> </li> <li id="cite_note-132"><b><a href="#cite_ref-132">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHartwell1982">Hartwell 1982</a>, pp. 405–413. .</span> </li> <li id="cite_note-133"><b><a href="#cite_ref-133">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHartwell1982">Hartwell 1982</a>, pp. 416–420. .</span> </li> <li id="cite_note-fairbank_goldman_1992_106-134">^ <a href="#cite_ref-fairbank_goldman_1992_106_134-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-fairbank_goldman_1992_106_134-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-fairbank_goldman_1992_106_134-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFFairbankGoldman2006">Fairbank & Goldman 2006</a>, p. 106. .</span> </li> <li id="cite_note-fairbank_goldman_1992_101_106-135"><b><a href="#cite_ref-fairbank_goldman_1992_101_106_135-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFFairbankGoldman2006">Fairbank & Goldman 2006</a>, pp. 101–106. .</span> </li> <li id="cite_note-136"><b><a href="#cite_ref-136">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFYuan1994">Yuan 1994</a>, pp. 196–199. </span> </li> <li id="cite_note-ebrey_et_al_2006_162_163-137"><b><a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_162_163_137-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFEbreyWalthallPalais2006">Ebrey, Walthall & Palais 2006</a>, pp. 162–163. </span> </li> <li id="cite_note-ebrey_cambridge_148-138">^ <a href="#cite_ref-ebrey_cambridge_148_138-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ebrey_cambridge_148_138-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ebrey_cambridge_148_138-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFEbrey1999">Ebrey 1999</a>, p. 148. .</span> </li> <li id="cite_note-fairbank_goldman_1992_104-139"><b><a href="#cite_ref-fairbank_goldman_1992_104_139-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFFairbankGoldman2006">Fairbank & Goldman 2006</a>, p. 104. .</span> </li> <li id="cite_note-gernet_1962_92_93-140"><b><a href="#cite_ref-gernet_1962_92_93_140-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFGernet1962">Gernet 1962</a>, pp. 92–93. .</span> </li> <li id="cite_note-141"><b><a href="#cite_ref-141">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFGernet1962">Gernet 1962</a>, pp. 60–61, 68–69. .</span> </li> <li id="cite_note-ebrey_et_al_2006_161-142">^ <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_161_142-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_161_142-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_161_142-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFEbreyWalthallPalais2006">Ebrey, Walthall & Palais 2006</a>, p. 161. .</span> </li> <li id="cite_note-McKnight_1992_155_157-143"><b><a href="#cite_ref-McKnight_1992_155_157_143-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFMcKnight1992">McKnight 1992</a>, pp. 155–157. .</span> </li> <li id="cite_note-gernet_1962_107-144">^ <a href="#cite_ref-gernet_1962_107_144-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-gernet_1962_107_144-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-gernet_1962_107_144-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFGernet1962">Gernet 1962</a>, p. 107. .</span> </li> <li id="cite_note-sivin_III_30_31-145"><b><a href="#cite_ref-sivin_III_30_31_145-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFSivin1995">Sivin 1995</a>, pp. 30–31. </span> </li> <li id="cite_note-sivin_III_30_31_footnote-146"><b><a href="#cite_ref-sivin_III_30_31_footnote_146-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFSivin1995">Sivin 1995</a>, pp. 30–31, footnote 27. .</span> </li> <li id="cite_note-gernet_1962_170-147"><b><a href="#cite_ref-gernet_1962_170_147-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFGernet1962">Gernet 1962</a>, p. 170. .</span> </li> <li id="cite_note-sung_1981_12-148"><b><a href="#cite_ref-sung_1981_12_148-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFSung1981">Sung 1981</a>, pp. 12, 72. .</span> </li> <li id="cite_note-149"><b><a href="#cite_ref-149">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBai2002">Bai 2002</a>, pp. 239. </span> </li> <li id="cite_note-150"><b><a href="#cite_ref-150">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBai2002">Bai 2002</a>, pp. 250. </span> </li> <li id="cite_note-151"><b><a href="#cite_ref-151">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBai2002">Bai 2002</a>, p. 254. </span> </li> <li id="cite_note-graff_higham_2002_25_26-152"><b><a href="#cite_ref-graff_higham_2002_25_26_152-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFGraffHigham2002">Graff & Higham 2002</a>, pp. 25–26. .</span> </li> <li id="cite_note-lorge_2005_43-153"><b><a href="#cite_ref-lorge_2005_43_153-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFLorge2005">Lorge 2005</a>, p. 43. .</span> </li> <li id="cite_note-lorge_2005_45-154"><b><a href="#cite_ref-lorge_2005_45_154-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFLorge2005">Lorge 2005</a>, p. 45. .</span> </li> <li id="cite_note-peers_2006_130-155">^ <a href="#cite_ref-peers_2006_130_155-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-peers_2006_130_155-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-peers_2006_130_155-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFPeers2006">Peers 2006</a>, p. 130. .</span> </li> <li id="cite_note-peers_2006_130_131-156"><b><a href="#cite_ref-peers_2006_130_131_156-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFPeers2006">Peers 2006</a>, pp. 130–131. .</span> </li> <li id="cite_note-peers_2006_131-157"><b><a href="#cite_ref-peers_2006_131_157-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFPeers2006">Peers 2006</a>, p. 131. .</span> </li> <li id="cite_note-peers_2006_129-158"><b><a href="#cite_ref-peers_2006_129_158-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFPeers2006">Peers 2006</a>, p. 129. .</span> </li> <li id="cite_note-graff_higham_2002_87-159"><b><a href="#cite_ref-graff_higham_2002_87_159-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFGraffHigham2002">Graff & Higham 2002</a>, p. 87. .</span> </li> <li id="cite_note-graff_higham_2002_86_87-160">^ <a href="#cite_ref-graff_higham_2002_86_87_160-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-graff_higham_2002_86_87_160-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFGraffHigham2002">Graff & Higham 2002</a>, pp. 86–87. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_4_part_3_422-161"><b><a href="#cite_ref-needham_volume_4_part_3_422_161-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986d">Needham 1986d</a>, p. 422. .</span> </li> <li id="cite_note-schafer_1957_291-162"><b><a href="#cite_ref-schafer_1957_291_162-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFSchafer1957">Schafer 1957</a>, p. 291. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_5_part_7_19-163"><b><a href="#cite_ref-needham_volume_5_part_7_19_163-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986e">Needham 1986e</a>, p. 19. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_5_part_7_119-164"><b><a href="#cite_ref-needham_volume_5_part_7_119_164-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986e">Needham 1986e</a>, p. 119. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_5_part_7_122_124-165"><b><a href="#cite_ref-needham_volume_5_part_7_122_124_165-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986e">Needham 1986e</a>, pp. 122–124. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_5_part_7_82_84-166"><b><a href="#cite_ref-needham_volume_5_part_7_82_84_166-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986e">Needham 1986e</a>, pp. 82–84. .</span> </li> <li id="cite_note-ebrey_et_al_2006_81_83-167"><b><a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_81_83_167-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFEbreyWalthallPalais2006">Ebrey, Walthall & Palais 2006</a>, pp. 81–83. </span> </li> <li id="cite_note-hargett_1985_74_76-168"><b><a href="#cite_ref-hargett_1985_74_76_168-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHargett1985">Hargett 1985</a>, pp. 74–76. .</span> </li> <li id="cite_note-bol_2001_44-169"><b><a href="#cite_ref-bol_2001_44_169-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBol2001">Bol 2001</a>, p. 44. .</span> </li> <li id="cite_note-ebrey_cambridge_151-170"><b><a href="#cite_ref-ebrey_cambridge_151_170-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFEbrey1999">Ebrey 1999</a>, p. 151. .</span> </li> <li id="cite_note-ebrey_et_al_2006_168-171">^ <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_168_171-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_168_171-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFEbreyWalthallPalais2006">Ebrey, Walthall & Palais 2006</a>, p. 168. .</span> </li> <li id="cite_note-wright_1959_93-172"><b><a href="#cite_ref-wright_1959_93_172-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFWright1959">Wright 1959</a>, p. 93. .</span> </li> <li id="cite_note-ebrey_et_al_2006_169-173"><b><a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_169_173-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFEbreyWalthallPalais2006">Ebrey, Walthall & Palais 2006</a>, p. 169. .</span> </li> <li id="cite_note-wright_1959_88_89-174"><b><a href="#cite_ref-wright_1959_88_89_174-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFWright1959">Wright 1959</a>, pp. 88–89. .</span> </li> <li id="cite_note-gernet_1962_215-175"><b><a href="#cite_ref-gernet_1962_215_175-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFGernet1962">Gernet 1962</a>, p. 215. .</span> </li> <li id="cite_note-gernet_1962_134_137-176">^ <a href="#cite_ref-gernet_1962_134_137_176-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-gernet_1962_134_137_176-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-gernet_1962_134_137_176-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFGernet1962">Gernet 1962</a>, pp. 134–137. .</span> </li> <li id="cite_note-gernet_1962_127-130-177"><b><a href="#cite_ref-gernet_1962_127-130_177-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFGernet1962">Gernet 1962</a>, pp. 127–30. .</span> </li> <li id="cite_note-gernet_1962_129-178"><b><a href="#cite_ref-gernet_1962_129_178-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFGernet1962">Gernet 1962</a>, p. 129. .</span> </li> <li id="cite_note-rossabi_1988_78-179">^ <a href="#cite_ref-rossabi_1988_78_179-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-rossabi_1988_78_179-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFRossabi1988">Rossabi 1988</a>, p. 78. .</span> </li> <li id="cite_note-west_1997_73-180"><b><a href="#cite_ref-west_1997_73_180-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFWest1997">West 1997</a>, p. 73. .</span> </li> <li id="cite_note-gernet_1962_135–136-181"><b><a href="#cite_ref-gernet_1962_135–136_181-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFGernet1962">Gernet 1962</a>, pp. 135–136. .</span> </li> <li id="cite_note-west_1997_86-182"><b><a href="#cite_ref-west_1997_86_182-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFWest1997">West 1997</a>, p. 86. .</span> </li> <li id="cite_note-ebrey_et_al_2006_157-183">^ <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_157_183-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_157_183-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFEbreyWalthallPalais2006">Ebrey, Walthall & Palais 2006</a>, p. 157. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_4_part_2_23-184">^ <a href="#cite_ref-needham_volume_4_part_2_23_184-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-needham_volume_4_part_2_23_184-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986c">Needham 1986c</a>, p. 23. .</span> </li> <li id="cite_note-gernet_1962_88_94-185"><b><a href="#cite_ref-gernet_1962_88_94_185-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFGernet1962">Gernet 1962</a>, pp. 88, 94. .</span> </li> <li id="cite_note-Wagner_2001_178_179-186"><b><a href="#cite_ref-Wagner_2001_178_179_186-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFWagner2001">Wagner 2001</a>, pp. 178–179, 181–183. .</span> </li> <li id="cite_note-ebrey_et_al_2006_158-187">^ <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_158_187-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ebrey_et_al_2006_158_187-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFEbreyWalthallPalais2006">Ebrey, Walthall & Palais 2006</a>, p. 158. .</span> </li> <li id="cite_note-embree_1997_339-188"><b><a href="#cite_ref-embree_1997_339_188-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFEmbreeGluck1997">Embree & Gluck 1997</a>, p. 339. .</span> </li> <li id="cite_note-autogenerat1-189"><b><a href="#cite_ref-autogenerat1_189-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFEbreyWalthallPalais2006">Ebrey, Walthall & Palais 2006</a>, p. 156. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_5_part_1_48-190">^ <a href="#cite_ref-needham_volume_5_part_1_48_190-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-needham_volume_5_part_1_48_190-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986e">Needham 1986e</a>, p. 48. .</span> </li> <li id="cite_note-191"><b><a href="#cite_ref-191">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070208180239/http://www.bbc.co.uk/religion/religions/islam/history/china_print.html">„Islam in China (650–present): Origins”</a>, <i>Religion & Ethics - Islam</i>, BBC, Arhivat din original în <time datetime="2007-02-08">8 februarie 2007</time><span class="reference-accessdate">, accesat în <time datetime="2007-08-01">1 august 2007</time></span></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Religion+%26+Ethics+-+Islam&rft.atitle=Islam+in+China+%28650%E2%80%93present%29%3A+Origins&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Freligion%2Freligions%2Fislam%2Fhistory%2Fchina_print.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><span class="citation-comment" style="display:none; color:#33aa33; margin-left:0.3em">Mentenanță CS1: URL impropriu (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_URL_impropriu" title="Categorie:Mentenanță CS1: URL impropriu">link</a>) </span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-golas-192"><b><a href="#cite_ref-golas_192-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite id="CITEREFGolas1980" class="citation">Golas, Peter (<time datetime="1980">1980</time>), „Rural China in the Song”, <i>The Journal of Asian Studies</i>, <b>39</b> (2): 291–325, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.2307%2F2054291">10.2307/2054291</a>, <a href="/wiki/JSTOR" title="JSTOR">JSTOR</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.jstor.org/stable/2054291">2054291</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Journal+of+Asian+Studies&rft.atitle=Rural+China+in+the+Song&rft.volume=39&rft.issue=2&rft.pages=291-325&rft.date=1980&rft_id=info%3Adoi%2F10.2307%2F2054291&rft_id=%2F%2Fwww.jstor.org%2Fstable%2F2054291&rft.aulast=Golas&rft.aufirst=Peter&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_5_part_7_117-193">^ <a href="#cite_ref-needham_volume_5_part_7_117_193-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-needham_volume_5_part_7_117_193-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986e">Needham 1986e</a>, p. 117. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_5_part_7_80-194"><b><a href="#cite_ref-needham_volume_5_part_7_80_194-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986e">Needham 1986e</a>, p. 80. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_5_part_7_82-195"><b><a href="#cite_ref-needham_volume_5_part_7_82_195-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986e">Needham 1986e</a>, p. 82. .</span> </li> <li id="cite_note-needhem_volume_5_part_7_220–221-196"><b><a href="#cite_ref-needhem_volume_5_part_7_220–221_196-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986e">Needham 1986e</a>, pp. 220–221. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_5_part_7_192-197"><b><a href="#cite_ref-needham_volume_5_part_7_192_197-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986e">Needham 1986e</a>, p. 192. .</span> </li> <li id="cite_note-198"><b><a href="#cite_ref-198">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFRossabi1988">Rossabi 1988</a>, p. 79. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_5_part_7_173_174-199"><b><a href="#cite_ref-needham_volume_5_part_7_173_174_199-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986e">Needham 1986e</a>, pp. 173–174. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_5_part_7_174_175-200"><b><a href="#cite_ref-needham_volume_5_part_7_174_175_200-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986e">Needham 1986e</a>, pp. 174–175. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_4_part_2_283-201"><b><a href="#cite_ref-needham_volume_4_part_2_283_201-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986c">Needham 1986c</a>, p. 283. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_4_part_2_281–284-202"><b><a href="#cite_ref-needham_volume_4_part_2_281–284_202-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986c">Needham 1986c</a>, pp. 281–282. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_4_part_2_283_284-203"><b><a href="#cite_ref-needham_volume_4_part_2_283_284_203-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986c">Needham 1986c</a>, pp. 283–284. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_4_part_2_291-204"><b><a href="#cite_ref-needham_volume_4_part_2_291_204-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986c">Needham 1986c</a>, p. 291. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_4_part_2_287-205"><b><a href="#cite_ref-needham_volume_4_part_2_287_205-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986c">Needham 1986c</a>, p. 287. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_1_136-206"><b><a href="#cite_ref-needham_volume_1_136_206-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986a">Needham 1986a</a>, p. 136. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_4_part_2_446-207"><b><a href="#cite_ref-needham_volume_4_part_2_446_207-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986c">Needham 1986c</a>, p. 446. .</span> </li> <li id="cite_note-mohn_2003_1-208"><b><a href="#cite_ref-mohn_2003_1_208-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFMohn2003">Mohn 2003</a>, p. 1. .</span> </li> <li id="cite_note-embree_1997_843-209"><b><a href="#cite_ref-embree_1997_843_209-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFEmbreeGluck1997">Embree & Gluck 1997</a>, p. 843. .</span> </li> <li id="cite_note-210"><b><a href="#cite_ref-210">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFChan2002">Chan 2002</a>, p. 15. .</span> </li> <li id="cite_note-211"><b><a href="#cite_ref-211">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986b">Needham 1986b</a>, p. 614. .</span> </li> <li id="cite_note-sivin_III_23_24-212"><b><a href="#cite_ref-sivin_III_23_24_212-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFSivin1995">Sivin 1995</a>, pp. 23–24. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_4_part_1_98-213"><b><a href="#cite_ref-needham_volume_4_part_1_98_213-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986c">Needham 1986c</a>, p. 98. .</span> </li> <li id="cite_note-sivin_III_17-214">^ <a href="#cite_ref-sivin_III_17_214-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-sivin_III_17_214-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFSivin1995">Sivin 1995</a>, p. 17. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_4_part_2_445-215"><b><a href="#cite_ref-needham_volume_4_part_2_445_215-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986c">Needham 1986c</a>, p. 445. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_4_part_2_448-216"><b><a href="#cite_ref-needham_volume_4_part_2_448_216-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986c">Needham 1986c</a>, p. 448. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_4_part_3_569-217"><b><a href="#cite_ref-needham_volume_4_part_3_569_217-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986d">Needham 1986d</a>, p. 569. .</span> </li> <li id="cite_note-218"><b><a href="#cite_ref-218">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986b">Needham 1986b</a>, pp. 134–137. .</span> </li> <li id="cite_note-219"><b><a href="#cite_ref-219">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986b">Needham 1986b</a>, pp. 46, 59–60, 104. .</span> </li> <li id="cite_note-220"><b><a href="#cite_ref-220">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986b">Needham 1986b</a>, p. 43. .</span> </li> <li id="cite_note-221"><b><a href="#cite_ref-221">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986b">Needham 1986b</a>, pp. 62–63. .</span> </li> <li id="cite_note-hsu_1993_90_93-222"><b><a href="#cite_ref-hsu_1993_90_93_222-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHsu1993">Hsu 1993</a>, pp. 90–93. .</span> </li> <li id="cite_note-hsu_1993_96_97-223"><b><a href="#cite_ref-hsu_1993_96_97_223-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHsu1993">Hsu 1993</a>, pp. 96–97. </span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_3_538_540-224"><b><a href="#cite_ref-needham_volume_3_538_540_224-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986b">Needham 1986b</a>, pp. 538–540. .</span> </li> <li id="cite_note-sivin_III_22-225">^ <a href="#cite_ref-sivin_III_22_225-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-sivin_III_22_225-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFSivin1995">Sivin 1995</a>, p. 22. .</span> </li> <li id="cite_note-temple_179-226"><b><a href="#cite_ref-temple_179_226-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFTemple1986">Temple 1986</a>, p. 179. .</span> </li> <li id="cite_note-227"><b><a href="#cite_ref-227">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986b">Needham 1986b</a>, pp. 547–549, Plate LXXXI. </span> </li> <li id="cite_note-228"><b><a href="#cite_ref-228">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986b">Needham 1986b</a>, pp. 549, Plate LXXXII. </span> </li> <li id="cite_note-229"><b><a href="#cite_ref-229">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHargett1996">Hargett 1996</a>, pp. 406, 409–412. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_5_part_1_201_203-230"><b><a href="#cite_ref-needham_volume_5_part_1_201_203_230-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986e">Needham 1986e</a>, pp. 201–203. .</span> </li> <li id="cite_note-231"><b><a href="#cite_ref-231">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFEbrey2006">Ebrey 2006</a>, pp. 159–160. .</span> </li> <li id="cite_note-232"><b><a href="#cite_ref-232">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986e">Needham 1986e</a>, pp. 206–208, 217. .</span> </li> <li id="cite_note-233"><b><a href="#cite_ref-233">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986e">Needham 1986e</a>, pp. 212–213. .</span> </li> <li id="cite_note-234"><b><a href="#cite_ref-234">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFBrook1998">Brook 1998</a>, p. xxi. </span> </li> <li id="cite_note-235"><b><a href="#cite_ref-235">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986e">Needham 1986e</a>, pp. 215–216. .</span> </li> <li id="cite_note-236"><b><a href="#cite_ref-236">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986d">Needham 1986d</a>, p. 350. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_4_part_3_350_351-237"><b><a href="#cite_ref-needham_volume_4_part_3_350_351_237-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986d">Needham 1986d</a>, pp. 350–351. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_4_part_3_463-238"><b><a href="#cite_ref-needham_volume_4_part_3_463_238-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986d">Needham 1986d</a>, p. 463. .</span> </li> <li id="cite_note-graff_higham_2002_86-239">^ <a href="#cite_ref-graff_higham_2002_86_239-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-graff_higham_2002_86_239-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-graff_higham_2002_86_239-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-graff_higham_2002_86_239-3"><sup><i><b>d</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFGraffHigham2002">Graff & Higham 2002</a>, p. 86. .</span> </li> <li id="cite_note-240"><b><a href="#cite_ref-240">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986d">Needham 1986d</a>, p. 141. .</span> </li> <li id="cite_note-241"><b><a href="#cite_ref-241">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986d">Needham 1986d</a>, pp. 82–84. .</span> </li> <li id="cite_note-Guo_1998_4_6-242"><b><a href="#cite_ref-Guo_1998_4_6_242-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFGuo1998">Guo 1998</a>, pp. 4–6. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_4_part_3_85-243"><b><a href="#cite_ref-needham_volume_4_part_3_85_243-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986d">Needham 1986d</a>, p. 85. .</span> </li> <li id="cite_note-244"><b><a href="#cite_ref-244">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFGuo1998">Guo 1998</a>, p. 5. .</span> </li> <li id="cite_note-245"><b><a href="#cite_ref-245">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986d">Needham 1986d</a>, pp. 96–100, 108–109. .</span> </li> <li id="cite_note-246"><b><a href="#cite_ref-246">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFGuo1998">Guo 1998</a>, pp. 1–6. .</span> </li> <li id="cite_note-volume_4_part_3_151_153-247"><b><a href="#cite_ref-volume_4_part_3_151_153_247-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986d">Needham 1986d</a>, pp. 151–153. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_4_part_3_84-248"><b><a href="#cite_ref-needham_volume_4_part_3_84_248-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986d">Needham 1986d</a>, p. 84. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_4_part_3_153-249"><b><a href="#cite_ref-needham_volume_4_part_3_153_249-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986d">Needham 1986d</a>, p. 153. .</span> </li> <li id="cite_note-needham_volume_4_part_3_115-250">^ <a href="#cite_ref-needham_volume_4_part_3_115_250-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-needham_volume_4_part_3_115_250-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFNeedham1986d">Needham 1986d</a>, p. 115. .</span> </li> <li id="cite_note-steinhardt_1993_375-251">^ <a href="#cite_ref-steinhardt_1993_375_251-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-steinhardt_1993_375_251-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFSteinhardt1993">Steinhardt 1993</a>, p. 375. .</span> </li> <li id="cite_note-steinhardt_1993_376-252"><b><a href="#cite_ref-steinhardt_1993_376_252-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFSteinhardt1993">Steinhardt 1993</a>, p. 376. .</span> </li> <li id="cite_note-fraser_haber_1986_227-253">^ <a href="#cite_ref-fraser_haber_1986_227_253-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-fraser_haber_1986_227_253-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-fraser_haber_1986_227_253-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-fraser_haber_1986_227_253-3"><sup><i><b>d</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-fraser_haber_1986_227_253-4"><sup><i><b>e</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFFraserHaber1986">Fraser & Haber 1986</a>, p. 227. .</span> </li> <li id="cite_note-fairbank_goldman_1992_33-254"><b><a href="#cite_ref-fairbank_goldman_1992_33_254-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFFairbankGoldman2006">Fairbank & Goldman 2006</a>, p. 33. .</span> </li> <li id="cite_note-255"><b><a href="#cite_ref-255">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFHansen2000">Hansen 2000</a>, p. 142. .</span> </li> <li id="cite_note-rudolph_1963_170-256">^ <a href="#cite_ref-rudolph_1963_170_256-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-rudolph_1963_170_256-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFRudolph1963">Rudolph 1963</a>, p. 170. .</span> </li> <li id="cite_note-rudolph_1963_172-257"><b><a href="#cite_ref-rudolph_1963_172_257-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFRudolph1963">Rudolph 1963</a>, p. 172. .</span> </li> <li id="cite_note-rudolph_1963_170_171-258"><b><a href="#cite_ref-rudolph_1963_170_171_258-0">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFRudolph1963">Rudolph 1963</a>, pp. 170–171. .</span> </li> <li id="cite_note-rudolph_1963_171-259">^ <a href="#cite_ref-rudolph_1963_171_259-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-rudolph_1963_171_259-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFRudolph1963">Rudolph 1963</a>, p. 171. .</span> </li> </ol></div></div> <div class="mw-references-wrap"><ol class="references"> <li id="cite_note-45"><b><a href="#cite_ref-45">^</a></b> <span class="reference-text"><i>Convenție: "Sòng" + numele de la templu sau numele postum, cu excepția ultimului împărat, care este venerat ca <a href="/w/index.php?title=Song_Di_Bing&action=edit&redlink=1" class="new" title="Song Di Bing — pagină inexistentă">Song Di Bing</a></i> (<i>Sòng Dì Bǐng</i> 宋帝昺)</span> </li> </ol></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Bibliografie">Bibliografie</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&veaction=edit&section=24" title="Modifică secțiunea: Bibliografie" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Dinastia_Song&action=edit&section=24" title="Edit section's source code: Bibliografie"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="noprint" style="clear:right;border:solid #aaa 1px;margin:0 0 1em 1em;font-size:90%;background:var(--background-color-interactive-subtle, #f8f9f9);color:color:var(--color-base, #000);width:230px;padding:2px;spacing:2px;text-align:center;float:right"><div style="float:left;vertical-align:middle"><figure class="mw-halign-none" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Commons-logo.svg" class="mw-file-description" title="Commons"><img alt="Commons" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/30px-Commons-logo.svg.png" decoding="async" width="30" height="40" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/45px-Commons-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/60px-Commons-logo.svg.png 2x" data-file-width="1024" data-file-height="1376" /></a><figcaption>Commons</figcaption></figure></div><div style="margin-left:35px;line-height:normal;vertical-align:middle"><a href="/wiki/Wikimedia_Commons" title="Wikimedia Commons">Wikimedia Commons</a> conține materiale multimedia legate de <span class="plainlinks"><b><a class="external text" href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Song_Dynasty?uselang=ro">Dinastia Song</a></b></span></div></div> <style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r12727094">.mw-parser-output .refbegin{font-size:90%;margin-bottom:0.5em}.mw-parser-output .refbegin-hanging-indents>ul{list-style-type:none;margin-left:0}.mw-parser-output .refbegin-hanging-indents>ul>li,.mw-parser-output .refbegin-hanging-indents>dl>dd{margin-left:0;padding-left:3.2em;text-indent:-3.2em;list-style:none}.mw-parser-output .refbegin-100{font-size:100%}</style><div class="refbegin" style=""> <ul><li><cite id="CITEREFAdshead2004" class="citation">Adshead, S. A. M. (<time datetime="2004">2004</time>), <i>T'ang China: The Rise of the East in World History</i>, New York: Palgrave Macmillan, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1403934568" title="Special:Referințe în cărți/1403934568">1403934568</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=T%27ang+China%3A+The+Rise+of+the+East+in+World+History&rft.place=New+York&rft.pub=Palgrave+Macmillan&rft.date=2004&rft.isbn=1403934568&rft.aulast=Adshead&rft.aufirst=S.+A.+M.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> (hardback).</li> <li><cite id="CITEREFAnderson2008" class="citation">Anderson, James A. (<time datetime="2008">2008</time>), „<span style="padding-left:0.2em;">'</span>Treacherous Factions': Shifting Frontier Alliances in the Breakdown of Sino-Vietnamese Relations on the Eve of the 1075 Border War”, În Wyatt, Don J., <i>Battlefronts Real and Imagined: War, Border, and Identity in the Chinese Middle Period</i>, New York: Palgrave MacMillan, pp. 191–226, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9781403960849" title="Special:Referințe în cărți/9781403960849">9781403960849</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=%27Treacherous+Factions%27%3A+Shifting+Frontier+Alliances+in+the+Breakdown+of+Sino-Vietnamese+Relations+on+the+Eve+of+the+1075+Border+War&rft.btitle=Battlefronts+Real+and+Imagined%3A+War%2C+Border%2C+and+Identity+in+the+Chinese+Middle+Period&rft.place=New+York&rft.pages=191-226&rft.pub=Palgrave+MacMillan&rft.date=2008&rft.isbn=9781403960849&rft.aulast=Anderson&rft.aufirst=James+A.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFBai2002" class="citation">Bai, Shouyi (<time datetime="2002">2002</time>), <i>An Outline History of China</i> (ed. Revised), Beijing: Foreign Languages Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/7119023470" title="Special:Referințe în cărți/7119023470">7119023470</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=An+Outline+History+of+China&rft.place=Beijing&rft.edition=Revised&rft.pub=Foreign+Languages+Press&rft.date=2002&rft.isbn=7119023470&rft.aulast=Bai&rft.aufirst=Shouyi&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFBol2001" class="citation">Bol, Peter K. (<time datetime="2001">2001</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.jstor.org/stable/3558587">„The Rise of Local History: History, Geography, and Culture in Southern Song and Yuan Wuzhou”</a>, <i>Harvard Journal of Asiatic Studies</i>, <b>61</b> (1): 37–76, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.2307%2F3558587">10.2307/3558587</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Harvard+Journal+of+Asiatic+Studies&rft.atitle=The+Rise+of+Local+History%3A+History%2C+Geography%2C+and+Culture+in+Southern+Song+and+Yuan+Wuzhou&rft.volume=61&rft.issue=1&rft.pages=37-76&rft.date=2001&rft_id=info%3Adoi%2F10.2307%2F3558587&rft.aulast=Bol&rft.aufirst=Peter+K.&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.jstor.org%2Fstable%2F3558587&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFBrook1998" class="citation">Brook, Timothy (<time datetime="1998">1998</time>), <i><a href="/w/index.php?title=The_Confusions_of_Pleasure:_Commerce_and_Culture_in_Ming_China&action=edit&redlink=1" class="new" title="The Confusions of Pleasure: Commerce and Culture in Ming China — pagină inexistentă">The Confusions of Pleasure: Commerce and Culture in Ming China</a></i>, Berkeley: University of California Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9780520221543" title="Special:Referințe în cărți/9780520221543">9780520221543</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Confusions+of+Pleasure%3A+Commerce+and+Culture+in+Ming+China&rft.place=Berkeley&rft.pub=University+of+California+Press&rft.date=1998&rft.isbn=9780520221543&rft.aulast=Brook&rft.aufirst=Timothy&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFBrose2008" class="citation">Brose, Michael C. (<time datetime="2008">2008</time>), „People in the Middle: Uyghurs in the Northwest Frontier Zone”, În Wyatt, Don J., <i>Battlefronts Real and Imagined: War, Border, and Identity in the Chinese Middle Period</i>, New York: Palgrave MacMillan, pp. 253–289, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9781403960849" title="Special:Referințe în cărți/9781403960849">9781403960849</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=People+in+the+Middle%3A+Uyghurs+in+the+Northwest+Frontier+Zone&rft.btitle=Battlefronts+Real+and+Imagined%3A+War%2C+Border%2C+and+Identity+in+the+Chinese+Middle+Period&rft.place=New+York&rft.pages=253-289&rft.pub=Palgrave+MacMillan&rft.date=2008&rft.isbn=9781403960849&rft.aulast=Brose&rft.aufirst=Michael+C.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFEbreyWalthallPalais2006" class="citation">Ebrey, Patricia Buckley; Walthall, Anne; Palais, James B. (<time datetime="2006">2006</time>), <i>East Asia: A Cultural, Social, and Political History</i>, Boston: <a href="/w/index.php?title=Houghton_Mifflin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Houghton Mifflin — pagină inexistentă">Houghton Mifflin</a>, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0618133844" title="Special:Referințe în cărți/0618133844">0618133844</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=East+Asia%3A+A+Cultural%2C+Social%2C+and+Political+History&rft.place=Boston&rft.pub=Houghton+Mifflin&rft.date=2006&rft.isbn=0618133844&rft.aulast=Ebrey&rft.aufirst=Patricia+Buckley&rft.au=Walthall%2C+Anne&rft.au=Palais%2C+James+B.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFEbrey1999" class="citation">Ebrey, Patricia Buckley (<time datetime="1999">1999</time>), <i>The Cambridge Illustrated History of China</i>, Cambridge: Cambridge University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/052166991X" title="Special:Referințe în cărți/052166991X">052166991X</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Cambridge+Illustrated+History+of+China&rft.place=Cambridge&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=1999&rft.isbn=052166991X&rft.aulast=Ebrey&rft.aufirst=Patricia+Buckley&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> (paperback).</li> <li><cite id="CITEREFEmbreeGluck1997" class="citation">Embree, Ainslie Thomas; Gluck, Carol (<time datetime="1997">1997</time>), <i>Asia in Western and World History: A Guide for Teaching</i>, Armonk: ME Sharpe, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1563242648" title="Special:Referințe în cărți/1563242648">1563242648</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Asia+in+Western+and+World+History%3A+A+Guide+for+Teaching&rft.place=Armonk&rft.pub=ME+Sharpe&rft.date=1997&rft.isbn=1563242648&rft.aulast=Embree&rft.aufirst=Ainslie+Thomas&rft.au=Gluck%2C+Carol&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFChanClanceyLoy2002" class="citation">Chan, Alan Kam-leung; Clancey, Gregory K.; Loy, Hui-Chieh (<time datetime="2002">2002</time>), <i>Historical Perspectives on East Asian Science, Technology and Medicine</i>, Singapore: Singapore University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9971692597" title="Special:Referințe în cărți/9971692597">9971692597</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Historical+Perspectives+on+East+Asian+Science%2C+Technology+and+Medicine&rft.place=Singapore&rft.pub=Singapore+University+Press&rft.date=2002&rft.isbn=9971692597&rft.aulast=Chan&rft.aufirst=Alan+Kam-leung&rft.au=Clancey%2C+Gregory+K.&rft.au=Loy%2C+Hui-Chieh&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFFairbankGoldman2006" class="citation">Fairbank, John King; Goldman, Merle (<time datetime="2006">2006</time>) [1992], <i>China: A New History</i> (ed. 2nd enlarged), Cambridge; London: The Belknap Press of Harvard University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0674018281" title="Special:Referințe în cărți/0674018281">0674018281</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=China%3A+A+New+History&rft.place=Cambridge%3B+London&rft.edition=2nd+enlarged&rft.pub=The+Belknap+Press+of+Harvard+University+Press&rft.date=2006&rft.isbn=0674018281&rft.aulast=Fairbank&rft.aufirst=John+King&rft.au=Goldman%2C+Merle&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFFraserHaber1986" class="citation">Fraser, Julius Thomas; Haber, Francis C. (<time datetime="1986">1986</time>), <i>Time, Science, and Society in China and the West</i>, Amherst: University of Massachusetts Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0870234951" title="Special:Referințe în cărți/0870234951">0870234951</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Time%2C+Science%2C+and+Society+in+China+and+the+West&rft.place=Amherst&rft.pub=University+of+Massachusetts+Press&rft.date=1986&rft.isbn=0870234951&rft.aulast=Fraser&rft.aufirst=Julius+Thomas&rft.au=Haber%2C+Francis+C.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFGernet1962" class="citation">Gernet, Jacques (<time datetime="1962">1962</time>), <i>Daily Life in China on the Eve of the Mongol Invasion, 1250-1276</i>, Translated by H. M. Wright, Stanford: Stanford University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0804707200" title="Special:Referințe în cărți/0804707200">0804707200</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Daily+Life+in+China+on+the+Eve+of+the+Mongol+Invasion%2C+1250-1276&rft.place=Stanford&rft.pub=Stanford+University+Press&rft.date=1962&rft.isbn=0804707200&rft.aulast=Gernet&rft.aufirst=Jacques&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFGraffHigham2002" class="citation">Graff, David Andrew; Higham, Robin (<time datetime="2002">2002</time>), <i>A Military History of China</i>, Boulder: Westview Press</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+Military+History+of+China&rft.place=Boulder&rft.pub=Westview+Press&rft.date=2002&rft.aulast=Graff&rft.aufirst=David+Andrew&rft.au=Higham%2C+Robin&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFGuo1998" class="citation">Guo, Qinghua (<time datetime="1998">1998</time>), „Yingzao Fashi: Twelfth-Century Chinese Building Manual”, <i>Architectural History: Journal of the Society of Architectural Historians of Great Britain</i>, <b>41</b>: 1–13</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Architectural+History%3A+Journal+of+the+Society+of+Architectural+Historians+of+Great+Britain&rft.atitle=Yingzao+Fashi%3A+Twelfth-Century+Chinese+Building+Manual&rft.volume=41&rft.pages=1-13&rft.date=1998&rft.aulast=Guo&rft.aufirst=Qinghua&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFHall1985" class="citation">Hall, Kenneth (<time datetime="1985">1985</time>), <i>Maritime trade and state development in early Southeast Asia</i>, Hawaii: <a href="/w/index.php?title=University_of_Hawaii_Press&action=edit&redlink=1" class="new" title="University of Hawaii Press — pagină inexistentă">University of Hawaii Press</a>, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0824809599" title="Special:Referințe în cărți/0824809599">0824809599</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Maritime+trade+and+state+development+in+early+Southeast+Asia&rft.place=Hawaii&rft.pub=University+of+Hawaii+Press&rft.date=1985&rft.isbn=0824809599&rft.aulast=Hall&rft.aufirst=Kenneth&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFHansen2000" class="citation">Hansen, Valerie (<time datetime="2000">2000</time>), <i>The Open Empire: A History of China to 1600</i>, New York & London: W.W. Norton & Company, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0393973743" title="Special:Referințe în cărți/0393973743">0393973743</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Open+Empire%3A+A+History+of+China+to+1600&rft.place=New+York+%26+London&rft.pub=W.W.+Norton+%26+Company&rft.date=2000&rft.isbn=0393973743&rft.aulast=Hansen&rft.aufirst=Valerie&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFHargett1985" class="citation">Hargett, James M. (<time datetime="1985">1985</time>), „Some Preliminary Remarks on the Travel Records of the Song Dynasty (960–1279)”, <i>Chinese Literature: Essays, Articles, Reviews (CLEAR)</i>, pp. 67–93</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Chinese+Literature%3A+Essays%2C+Articles%2C+Reviews+%28CLEAR%29&rft.atitle=Some+Preliminary+Remarks+on+the+Travel+Records+of+the+Song+Dynasty+%28960%E2%80%931279%29&rft.pages=67-93&rft.date=1985&rft.aulast=Hargett&rft.aufirst=James+M.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFHargett1996" class="citation">Hargett, James M. (<time datetime="1996">1996</time>), „Song Dynasty Local Gazetteers and Their Place in The History of Difangzhi Writing”, <i>Harvard Journal of Asiatic Studies</i>, <b>56</b> (2): 405–442, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.2307%2F2719404">10.2307/2719404</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Harvard+Journal+of+Asiatic+Studies&rft.atitle=Song+Dynasty+Local+Gazetteers+and+Their+Place+in+The+History+of+Difangzhi+Writing&rft.volume=56&rft.issue=2&rft.pages=405-442&rft.date=1996&rft_id=info%3Adoi%2F10.2307%2F2719404&rft.aulast=Hargett&rft.aufirst=James+M.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFHartwell1982" class="citation">Hartwell, Robert M. (<time datetime="1982">1982</time>), „Demographic, Political, and Social Transformations of China, 750-1550”, <i>Harvard Journal of Asiatic Studies</i>, <b>42</b> (2): 365–442, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.2307%2F2718941">10.2307/2718941</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Harvard+Journal+of+Asiatic+Studies&rft.atitle=Demographic%2C+Political%2C+and+Social+Transformations+of+China%2C+750-1550&rft.volume=42&rft.issue=2&rft.pages=365-442&rft.date=1982&rft_id=info%3Adoi%2F10.2307%2F2718941&rft.aulast=Hartwell&rft.aufirst=Robert+M.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFHymes1986" class="citation">Hymes, Robert P. (<time datetime="1986">1986</time>), <i>Statesmen and Gentlemen: The Elite of Fu-Chou, Chiang-Hsi, in Northern and Southern Sung</i>, Cambridge: Cambridge University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0521306310" title="Special:Referințe în cărți/0521306310">0521306310</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Statesmen+and+Gentlemen%3A+The+Elite+of+Fu-Chou%2C+Chiang-Hsi%2C+in+Northern+and+Southern+Sung&rft.place=Cambridge&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=1986&rft.isbn=0521306310&rft.aulast=Hymes&rft.aufirst=Robert+P.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFHsu1993" class="citation">Hsu, Mei-ling (<time datetime="1993">1993</time>), „The Qin Maps: A Clue to Later Chinese Cartographic Development”, <i>Imago Mundi</i>, <b>45</b>: 90–100, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1080%2F03085699308592766">10.1080/03085699308592766</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Imago+Mundi&rft.atitle=The+Qin+Maps%3A+A+Clue+to+Later+Chinese+Cartographic+Development&rft.volume=45&rft.pages=90-100&rft.date=1993&rft_id=info%3Adoi%2F10.1080%2F03085699308592766&rft.aulast=Hsu&rft.aufirst=Mei-ling&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFLevathes1994" class="citation">Levathes, Louise (<time datetime="1994">1994</time>), <i>When China Ruled the Seas</i>, New York: <a href="/wiki/Simon_%26_Schuster" title="Simon & Schuster">Simon & Schuster</a>, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0671701584" title="Special:Referințe în cărți/0671701584">0671701584</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=When+China+Ruled+the+Seas&rft.place=New+York&rft.pub=Simon+%26+Schuster&rft.date=1994&rft.isbn=0671701584&rft.aulast=Levathes&rft.aufirst=Louise&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFLorge2005" class="citation">Lorge, Peter (<time datetime="2005">2005</time>), <i>War, Politics and Society in Early Modern China, 900–1795</i> (ed. 1st), New York: <a href="/wiki/Routledge" title="Routledge">Routledge</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=War%2C+Politics+and+Society+in+Early+Modern+China%2C+900%E2%80%931795&rft.place=New+York&rft.edition=1st&rft.pub=Routledge&rft.date=2005&rft.aulast=Lorge&rft.aufirst=Peter&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFMcKnight1992" class="citation">McKnight, Brian E. (<time datetime="1992">1992</time>), <i>Law and Order in Sung China</i>, Cambridge: <a href="/wiki/Cambridge_University_Press" title="Cambridge University Press">Cambridge University Press</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Law+and+Order+in+Sung+China&rft.place=Cambridge&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=1992&rft.aulast=McKnight&rft.aufirst=Brian+E.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFMohn2003" class="citation">Mohn, Peter (<time datetime="2003">2003</time>), <i>Magnetism in the Solid State: An Introduction</i>, New York: Springer-Verlag, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/3540431837" title="Special:Referințe în cărți/3540431837">3540431837</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Magnetism+in+the+Solid+State%3A+An+Introduction&rft.place=New+York&rft.pub=Springer-Verlag&rft.date=2003&rft.isbn=3540431837&rft.aulast=Mohn&rft.aufirst=Peter&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFMote1999" class="citation">Mote, F. W. (<time datetime="1999">1999</time>), <i>Imperial China: 900–1800</i>, Harvard: <a href="/wiki/Harvard_University_Press" title="Harvard University Press">Harvard University Press</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Imperial+China%3A+900%E2%80%931800&rft.place=Harvard&rft.pub=Harvard+University+Press&rft.date=1999&rft.aulast=Mote&rft.aufirst=F.+W.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFNeedham1986a" class="citation">Needham, Joseph (<time datetime="1986">1986</time>), <i>Science and Civilization in China: Volume 1, Introductory Orientations</i>, Taipei: Caves Books</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Science+and+Civilization+in+China%3A+Volume+1%2C+Introductory+Orientations&rft.place=Taipei&rft.pub=Caves+Books&rft.date=1986&rft.aulast=Needham&rft.aufirst=Joseph&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFNeedham1986b" class="citation">Needham, Joseph (<time datetime="1986">1986</time>), <i>Science and Civilization in China: Volume 3, Mathematics and the Sciences of the Heavens and the Earth</i>, Taipei: Caves Books</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Science+and+Civilization+in+China%3A+Volume+3%2C+Mathematics+and+the+Sciences+of+the+Heavens+and+the+Earth&rft.place=Taipei&rft.pub=Caves+Books&rft.date=1986&rft.aulast=Needham&rft.aufirst=Joseph&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFNeedham1986c" class="citation">Needham, Joseph (<time datetime="1986">1986</time>), <i>Science and Civilization in China: Volume 4, Physics and Physical Technology, Part 2: Mechanical Engineering</i>, Taipei: Caves Books</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Science+and+Civilization+in+China%3A+Volume+4%2C+Physics+and+Physical+Technology%2C+Part+2%3A+Mechanical+Engineering&rft.place=Taipei&rft.pub=Caves+Books&rft.date=1986&rft.aulast=Needham&rft.aufirst=Joseph&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFNeedham1986d" class="citation">Needham, Joseph (<time datetime="1986">1986</time>), <i>Science and Civilization in China: Volume 4, Physics and Physical Technology, Part 3: Civil Engineering and Nautics</i>, Taipei: Caves Books</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Science+and+Civilization+in+China%3A+Volume+4%2C+Physics+and+Physical+Technology%2C+Part+3%3A+Civil+Engineering+and+Nautics&rft.place=Taipei&rft.pub=Caves+Books&rft.date=1986&rft.aulast=Needham&rft.aufirst=Joseph&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFNeedham1986e" class="citation">Needham, Joseph (<time datetime="1986">1986</time>), <i>Science and Civilization in China: Volume 5, Chemistry and Chemical Technology, Part 7: Military Technology; The Gunpowder Epic</i>, Taipei: Caves Books</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Science+and+Civilization+in+China%3A+Volume+5%2C+Chemistry+and+Chemical+Technology%2C+Part+7%3A+Military+Technology%3B+The+Gunpowder+Epic&rft.place=Taipei&rft.pub=Caves+Books&rft.date=1986&rft.aulast=Needham&rft.aufirst=Joseph&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFPaludan1998" class="citation">Paludan, Ann (<time datetime="1998">1998</time>), <i>Chronicle of the Chinese Emperors</i>, London: <a href="/w/index.php?title=Thames_%26_Hudson&action=edit&redlink=1" class="new" title="Thames & Hudson — pagină inexistentă">Thames & Hudson</a>, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0500050902" title="Special:Referințe în cărți/0500050902">0500050902</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Chronicle+of+the+Chinese+Emperors&rft.place=London&rft.pub=Thames+%26+Hudson&rft.date=1998&rft.isbn=0500050902&rft.aulast=Paludan&rft.aufirst=Ann&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFPeers2006" class="citation">Peers, C. J. (<time datetime="2006">2006</time>), <i>Soldiers of the Dragon: Chinese Armies 1500 BC-AD 1840</i>, Oxford: Osprey Publishing</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Soldiers+of+the+Dragon%3A+Chinese+Armies+1500+BC-AD+1840&rft.place=Oxford&rft.pub=Osprey+Publishing&rft.date=2006&rft.aulast=Peers&rft.aufirst=C.+J.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFRossabi1988" class="citation">Rossabi, Morris (<time datetime="1988">1988</time>), <i>Khubilai Khan: His Life and Times</i>, Berkeley: <a href="/wiki/University_of_California_Press" title="University of California Press">University of California Press</a>, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0520059131" title="Special:Referințe în cărți/0520059131">0520059131</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Khubilai+Khan%3A+His+Life+and+Times&rft.place=Berkeley&rft.pub=University+of+California+Press&rft.date=1988&rft.isbn=0520059131&rft.aulast=Rossabi&rft.aufirst=Morris&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFRudolph1963" class="citation">Rudolph, R. C. (<time datetime="1963">1963</time>), „Preliminary Notes on Sung Archaeology”, <i>The Journal of Asian Studies</i>, <b>22</b> (2): 169–177, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.2307%2F2050010">10.2307/2050010</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Journal+of+Asian+Studies&rft.atitle=Preliminary+Notes+on+Sung+Archaeology&rft.volume=22&rft.issue=2&rft.pages=169-177&rft.date=1963&rft_id=info%3Adoi%2F10.2307%2F2050010&rft.aulast=Rudolph&rft.aufirst=R.+C.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFSastri1984" class="citation">Sastri, Nilakanta, K.A. (<time datetime="1984">1984</time>), <i>The CōĻas</i>, Madras: University of Madras</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+C%C5%8D%C4%BBas&rft.place=Madras&rft.pub=University+of+Madras&rft.date=1984&rft.aulast=Sastri&rft.aufirst=Nilakanta%2C+K.A.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFSchafer1957" class="citation">Schafer, Edward H. (<time datetime="1957">1957</time>), „War Elephants in Ancient and Medieval China”, <i>Oriens</i>, <b>10</b> (2): 289–291, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.2307%2F1579643">10.2307/1579643</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Oriens&rft.atitle=War+Elephants+in+Ancient+and+Medieval+China&rft.volume=10&rft.issue=2&rft.pages=289-291&rft.date=1957&rft_id=info%3Adoi%2F10.2307%2F1579643&rft.aulast=Schafer&rft.aufirst=Edward+H.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFSen2003" class="citation">Sen, Tansen (<time datetime="2003">2003</time>), <i>Buddhism, Diplomacy, and Trade: The Realignment of Sino-Indian Relations, 600–1400</i>, Manoa: Asian Interactions and Comparisons, a joint publication of the University of Hawaii Press and the Association for Asian Studies, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0824825934" title="Special:Referințe în cărți/0824825934">0824825934</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Buddhism%2C+Diplomacy%2C+and+Trade%3A+The+Realignment+of+Sino-Indian+Relations%2C+600%E2%80%931400&rft.place=Manoa&rft.pub=Asian+Interactions+and+Comparisons%2C+a+joint+publication+of+the+University+of+Hawaii+Press+and+the+Association+for+Asian+Studies&rft.date=2003&rft.isbn=0824825934&rft.aulast=Sen&rft.aufirst=Tansen&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFShen1996" class="citation">Shen, Fuwei (<time datetime="1996">1996</time>), <i>Cultural flow between China and the outside world</i>, Beijing: Foreign Languages Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/711900431X" title="Special:Referințe în cărți/711900431X">711900431X</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Cultural+flow+between+China+and+the+outside+world&rft.place=Beijing&rft.pub=Foreign+Languages+Press&rft.date=1996&rft.isbn=711900431X&rft.aulast=Shen&rft.aufirst=Fuwei&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFSivin1995" class="citation">Sivin, Nathan (<time datetime="1995">1995</time>), <i>Science in Ancient China</i>, Brookfield, Vermont: VARIORUM, Ashgate Publishing</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Science+in+Ancient+China&rft.place=Brookfield%2C+Vermont&rft.pub=VARIORUM%2C+Ashgate+Publishing&rft.date=1995&rft.aulast=Sivin&rft.aufirst=Nathan&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFSteinhardt1993" class="citation">Steinhardt, Nancy Shatzman (<time datetime="1993">1993</time>), „The Tangut Royal Tombs near Yinchuan”, <i>Muqarnas: an Annual on Islamic Art and Architecture</i>, <b>X</b>: 369–381</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Muqarnas%3A+an+Annual+on+Islamic+Art+and+Architecture&rft.atitle=The+Tangut+Royal+Tombs+near+Yinchuan&rft.volume=X&rft.pages=369-381&rft.date=1993&rft.aulast=Steinhardt&rft.aufirst=Nancy+Shatzman&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFSung1981" class="citation">Sung, Tz’u (<time datetime="1981">1981</time>), <i>The Washing Away of Wrongs: Forensic Medicine in Thirteenth-Century China</i>, translated by Brian E. McKnight, Ann Arbor: <a href="/w/index.php?title=University_of_Michigan_Press&action=edit&redlink=1" class="new" title="University of Michigan Press — pagină inexistentă">University of Michigan Press</a>, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0892648007" title="Special:Referințe în cărți/0892648007">0892648007</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Washing+Away+of+Wrongs%3A+Forensic+Medicine+in+Thirteenth-Century+China&rft.place=Ann+Arbor&rft.pub=University+of+Michigan+Press&rft.date=1981&rft.isbn=0892648007&rft.aulast=Sung&rft.aufirst=Tz%E2%80%99u&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFTemple1986" class="citation">Temple, Robert (<time datetime="1986">1986</time>), <i>The Genius of China: 3,000 Years of Science, Discovery, and Invention</i>, with a foreword by Joseph Needham, New York: Simon and Schuster, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0671620282" title="Special:Referințe în cărți/0671620282">0671620282</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Genius+of+China%3A+3%2C000+Years+of+Science%2C+Discovery%2C+and+Invention&rft.place=New+York&rft.pub=Simon+and+Schuster&rft.date=1986&rft.isbn=0671620282&rft.aulast=Temple&rft.aufirst=Robert&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFVeeckPannellSmithHuang2007" class="citation">Veeck, Gregory; Pannell, Clifton W.; Smith, Christopher J.; Huang, Youqin (<time datetime="2007">2007</time>), <i>China's Geography: Globalization and the Dynamics of Political, Economic, and Social Change</i>, Lanham: Rowman & Littlefield Publishers, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0742554023" title="Special:Referințe în cărți/0742554023">0742554023</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=China%27s+Geography%3A+Globalization+and+the+Dynamics+of+Political%2C+Economic%2C+and+Social+Change&rft.place=Lanham&rft.pub=Rowman+%26+Littlefield+Publishers&rft.date=2007&rft.isbn=0742554023&rft.aulast=Veeck&rft.aufirst=Gregory&rft.au=Pannell%2C+Clifton+W.&rft.au=Smith%2C+Christopher+J.&rft.au=Huang%2C+Youqin&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFWagner2001" class="citation">Wagner, Donald B. (<time datetime="2001">2001</time>), „The Administration of the Iron Industry in Eleventh-Century China”, <i>Journal of the Economic and Social History of the Orient</i>, <b>44</b>: 175–197, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1163%2F156852001753731033">10.1163/156852001753731033</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Journal+of+the+Economic+and+Social+History+of+the+Orient&rft.atitle=The+Administration+of+the+Iron+Industry+in+Eleventh-Century+China&rft.volume=44&rft.pages=175-197&rft.date=2001&rft_id=info%3Adoi%2F10.1163%2F156852001753731033&rft.aulast=Wagner&rft.aufirst=Donald+B.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFWang2000" class="citation">Wang, Lianmao (<time datetime="2000">2000</time>), <i>Return to the City of Light: Quanzhou, an eastern city shining with the splendour of medieval culture</i>, Fujian People's Publishing House</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Return+to+the+City+of+Light%3A+Quanzhou%2C+an+eastern+city+shining+with+the+splendour+of+medieval+culture&rft.pub=Fujian+People%27s+Publishing+House&rft.date=2000&rft.aulast=Wang&rft.aufirst=Lianmao&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFWest1997" class="citation">West, Stephen H. (<time datetime="1997">1997</time>), „Playing With Food: Performance, Food, and The Aesthetics of Artificiality in The Sung and Yuan”, <i>Harvard Journal of Asiatic Studies</i>, <b>57</b> (1): 67–106, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.2307%2F2719361">10.2307/2719361</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Harvard+Journal+of+Asiatic+Studies&rft.atitle=Playing+With+Food%3A+Performance%2C+Food%2C+and+The+Aesthetics+of+Artificiality+in+The+Sung+and+Yuan&rft.volume=57&rft.issue=1&rft.pages=67-106&rft.date=1997&rft_id=info%3Adoi%2F10.2307%2F2719361&rft.aulast=West&rft.aufirst=Stephen+H.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFWright1959" class="citation">Wright, Arthur F. (<time datetime="1959">1959</time>), <i>Buddhism in Chinese History</i>, Stanford: <a href="/w/index.php?title=Stanford_University_Press&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stanford University Press — pagină inexistentă">Stanford University Press</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Buddhism+in+Chinese+History&rft.place=Stanford&rft.pub=Stanford+University+Press&rft.date=1959&rft.aulast=Wright&rft.aufirst=Arthur+F.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFYuan1994" class="citation">Yuan, Zheng (<time datetime="1994">1994</time>), „Local Government Schools in Sung China: A Reassessment”, <i>History of Education Quarterly</i>, <b>34</b> (2): 193–213, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.2307%2F369121">10.2307/369121</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=History+of+Education+Quarterly&rft.atitle=Local+Government+Schools+in+Sung+China%3A+A+Reassessment&rft.volume=34&rft.issue=2&rft.pages=193-213&rft.date=1994&rft_id=info%3Adoi%2F10.2307%2F369121&rft.aulast=Yuan&rft.aufirst=Zheng&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ADinastia+Song" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li></ul> </div> <div role="navigation" class="navbox" aria-labelledby="Republica_Populară_Chineză_—_Chinezi_—_Limba_chineză_mandarină" style="padding:3px"><table class="nowraplinks collapsible autocollapse navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="col" class="navbox-title" colspan="3"><div class="plainlinks hlist navbar mini"><ul><li class="nv-view"><a href="/wiki/Format:Subiecte_Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83" title="Format:Subiecte Republica Populară Chineză"><abbr title="Vizualizează acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">v</abbr></a></li><li class="nv-talk"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:Subiecte_Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83" title="Discuție Format:Subiecte Republica Populară Chineză"><abbr title="Discută acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">d</abbr></a></li><li class="nv-edit"><a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Subiecte_Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83&action=edit"><abbr title="Modifică acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">m</abbr></a></li></ul></div><div id="Republica_Populară_Chineză_—_Chinezi_—_Limba_chineză_mandarină" class="whiteText" style="font-size:100%;margin:0 4em"><a href="/wiki/Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83" title="Republica Populară Chineză">Republica Populară Chineză</a> — <a href="/wiki/Categorie:Chinezi" title="Categorie:Chinezi">Chinezi</a> — <a href="/wiki/Limba_mandarin%C4%83" title="Limba mandarină">Limba chineză mandarină</a></div></th></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%">Geografie și climă</th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Geografia_Chinei#Climă" title="Geografia Chinei">Climă</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Geografia_Chinei" title="Geografia Chinei">Geografie</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/List%C4%83_de_mun%C8%9Bi_din_China" title="Listă de munți din China">Listă de munți din China</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Yangtze" title="Yangtze">Yangtze</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Fluviul_Galben" title="Fluviul Galben">Fluviul Galben</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Amur_(r%C3%A2u)" class="mw-redirect" title="Amur (râu)">Amur</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Mekong" title="Mekong">Mekong</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Himalaya" title="Himalaya">Himalaya</a></div></td><td class="navbox-image" rowspan="12" style="width:1px;padding:0px 0px 0px 2px"><div><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg" class="mw-file-description" title="Drapelul Republicii Populare Chineze"><img alt="Drapelul Republicii Populare Chineze" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg/125px-Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg.png" decoding="async" width="125" height="83" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg/188px-Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg/250px-Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></a></span> <span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:National_Emblem_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg" class="mw-file-description" title="Stema Republicii Populare Chineze"><img alt="Stema Republicii Populare Chineze" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/National_Emblem_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg/125px-National_Emblem_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg.png" decoding="async" width="125" height="136" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/National_Emblem_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg/188px-National_Emblem_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/National_Emblem_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg/250px-National_Emblem_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="556" /></a></span></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Istoria_Chinei" title="Istoria Chinei">Istorie</a></th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Istoria_Chinei" title="Istoria Chinei">Istoria Chinei</a> <span style="font-weight:bold;">·</span> <a href="/wiki/China_antic%C4%83" title="China antică">China antică</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Trei_Augu%C8%99ti_%C8%99i_Cinci_Suverani" title="Trei Auguști și Cinci Suverani">Trei Auguști și Cinci Suverani</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Dinastia_Shang" title="Dinastia Shang">Dinastia Shang</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Dinastia_Zhou" title="Dinastia Zhou">Dinastia Zhou</a> <span style="font-weight:bold;">·</span> <a href="/wiki/Dinastia_Qin" title="Dinastia Qin">Dinastia Qin</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Dinastia_Han" title="Dinastia Han">Dinastia Han</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/%C3%8Emp%C4%83ratul_Wu_din_dinastia_Han" title="Împăratul Wu din dinastia Han">Wu</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Dinastia_Jin_(265-420)" title="Dinastia Jin (265-420)">Dinastia Jin</a> <span style="font-weight:bold;">·</span> <a href="/wiki/Dinastia_Sui" title="Dinastia Sui">Dinastia Sui</a> <span style="font-weight:bold;">·</span> <a href="/wiki/Dinastia_Tang" title="Dinastia Tang">Dinastia Tang</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a class="mw-selflink selflink">Dinastia Song</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Dinastia_Yuan" title="Dinastia Yuan">Dinastia Yuan</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Dinastia_Ming" title="Dinastia Ming">Dinastia Ming</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Dinastia_Qing" title="Dinastia Qing">Dinastia Qing</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Shi_Huangdi" class="mw-redirect" title="Shi Huangdi">Shi Huangdi</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Al_doilea_r%C4%83zboi_chino-japonez" class="mw-redirect" title="Al doilea război chino-japonez">Al doilea război chino-japonez</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_Cultural%C4%83" title="Revoluția Culturală">Revoluția Culturală</a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/w/index.php?title=Politica_Republicii_Populare_Chineze&action=edit&redlink=1" class="new" title="Politica Republicii Populare Chineze — pagină inexistentă">Politică</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/w/index.php?title=Lista_conduc%C4%83torilor_Republicii_Populare_Chineze&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista conducătorilor Republicii Populare Chineze — pagină inexistentă">Conducători</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/w/index.php?title=Politica_Republicii_Populare_Chineze&action=edit&redlink=1" class="new" title="Politica Republicii Populare Chineze — pagină inexistentă">Politică</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Republica_Chinez%C4%83" class="mw-redirect" title="Republica Chineză">Republica Chineză</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Kuomintang" title="Kuomintang">Kuomintang</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Chiang_Kai-Shek" class="mw-redirect" title="Chiang Kai-Shek">Chiang Kai-Shek</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Mao_Zedong" title="Mao Zedong">Mao Zedong</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Ciu_Enlai" title="Ciu Enlai">Ciu Enlai</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Partidul_Comunist_Chinez" title="Partidul Comunist Chinez">Partidul Comunist Chinez</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Hu_Jintao" title="Hu Jintao">Hu Jintao</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Deng_Xiaoping" title="Deng Xiaoping">Deng Xiaoping</a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/w/index.php?title=Cultura_Republicii_Populare_Chineze&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cultura Republicii Populare Chineze — pagină inexistentă">Cultură</a></th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Literatur%C4%83_chinez%C4%83" class="mw-redirect" title="Literatură chineză">Literatură chineză</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Caracter_chinez" title="Caracter chinez">Caractere chineze</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Li_Po" title="Li Po">Li Po</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Tu_Fu" title="Tu Fu">Tu Fu</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Cao_Pi" title="Cao Pi">Cao Pi</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Bai_Juyi" title="Bai Juyi">Bai Juyi</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Cao_Xueqin" title="Cao Xueqin">Cao Xueqin</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Lu_Xun" title="Lu Xun">Lu Xun</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Mao_Dun" title="Mao Dun">Mao Dun</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Lao_She" title="Lao She">Lao She</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Zhang_Ailing" title="Zhang Ailing">Zhang Ailing</a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%">Religie, <br />filosofie, estetică</th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Filozofie_chinez%C4%83" title="Filozofie chineză">Filozofie chineză</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Religia_tradi%C8%9Bional%C4%83_chinez%C4%83" title="Religia tradițională chineză">Religia tradițională chineză</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Budismul_%C3%AEn_China" title="Budismul în China">Budism chinez</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Taoism" title="Taoism">Taoism</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Confucianism" title="Confucianism">Confucianism</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Yoga" title="Yoga">Yoga</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Animism" title="Animism">Animism</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Feng_Shui" class="mw-redirect" title="Feng Shui">Feng Shui</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Maoism" title="Maoism">Maoism</a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Economia_Republicii_Populare_Chineze" class="mw-redirect" title="Economia Republicii Populare Chineze">Economie</a></th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/w/index.php?title=Turismul_%C3%AEn_Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Turismul în Republica Populară Chineză — pagină inexistentă">Turism</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Drumul_m%C4%83t%C4%83sii" title="Drumul mătăsii">Drumul mătăsii</a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/w/index.php?title=%C3%8Emp%C4%83r%C8%9Birea_administrativ%C4%83_a_Republicii_Populare_Chineze&action=edit&redlink=1" class="new" title="Împărțirea administrativă a Republicii Populare Chineze — pagină inexistentă">Împărțire <br />administrativă</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/w/index.php?title=Lista_localit%C4%83%C8%9Bilor_din_Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista localităților din Republica Populară Chineză — pagină inexistentă">Așezări</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Beijing" title="Beijing">Capitala</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Demografia_Republicii_Populare_Chineze" title="Demografia Republicii Populare Chineze">Demografie</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Guangzhou" title="Guangzhou">Guangzhou</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Lista_ora%C8%99elor_din_Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83" class="mw-redirect" title="Lista orașelor din Republica Populară Chineză">Orașe</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Mongolia_Interioar%C4%83" title="Mongolia Interioară">Mongolia Interioară</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Macao" title="Macao">Macao</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Hong_Kong" title="Hong Kong">Hong Kong</a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%">Forțe armate</th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/w/index.php?title=Ap%C4%83rarea_Republicii_Populare_Chineze&action=edit&redlink=1" class="new" title="Apărarea Republicii Populare Chineze — pagină inexistentă">Apărare</a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%">Arhitectură</th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Marele_Zid_Chinezesc" title="Marele Zid Chinezesc">Marele Zid Chinezesc</a> <span style="font-weight:bold;">·</span> <a href="/wiki/Palatul_Potala" title="Palatul Potala">Palatul Potala</a> <span style="font-weight:bold;">·</span> <a href="/wiki/Marele_Buddha_din_Leshan" title="Marele Buddha din Leshan">Marele Buddha din Leshan</a> <span style="font-weight:bold;">·</span> <a href="/wiki/Templul_cerului" title="Templul cerului">Templul cerului</a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%">Provincii</th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Anhui" title="Anhui">Anhui</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Fujian" title="Fujian">Fujian</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Gansu" title="Gansu">Gansu</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Guangdong" title="Guangdong">Guangdong</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Guizhou" title="Guizhou">Guizhou</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Hainan" title="Hainan">Hainan</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Hebei" title="Hebei">Hebei</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Heilongjiang" title="Heilongjiang">Heilongjiang</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Henan" title="Henan">Henan</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Hubei" title="Hubei">Hubei</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Hunan" title="Hunan">Hunan</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Jiangsu" title="Jiangsu">Jiangsu</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Jiangxi" title="Jiangxi">Jiangxi</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Jilin" title="Jilin">Jilin</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Liaoning" title="Liaoning">Liaoning</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Qinghai" title="Qinghai">Qinghai</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Shaanxi" title="Shaanxi">Shaanxi</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Shandong" title="Shandong">Shandong</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Shanxi" title="Shanxi">Shanxi</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Sichuan" title="Sichuan">Sichuan</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <i><a href="/wiki/Taiwan" title="Taiwan">Taiwan</a></i> (încercare de anexare) <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Yunnan" title="Yunnan">Yunnan</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Zhejiang" title="Zhejiang">Zhejiang</a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Lista_ora%C8%99elor_din_Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83" class="mw-redirect" title="Lista orașelor din Republica Populară Chineză">Orașe</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Beijing" title="Beijing">Beijing</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Shanghai" title="Shanghai">Shanghai</a> <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Guangzhou" title="Guangzhou">Guangzhou</a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%">Evenimente</th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/CAEXPO" title="CAEXPO">CAEXPO</a></div></td></tr><tr><td class="navbox-abovebelow" colspan="3"><div><a href="/wiki/Portal:China" title="Portal:China">Portal</a></div></td></tr></tbody></table></div><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16786155">.mw-parser-output .navbox{box-sizing:border-box;border:1px solid #a2a9b1;width:100%;clear:both;font-size:88%;text-align:center;padding:1px;margin:0 auto 0}.mw-parser-output .navbox .navbox{margin-top:0}.mw-parser-output .navbox+.navbox,.mw-parser-output .navbox+.navbox-styles+.navbox{margin-top:-1px}.mw-parser-output .navbox-inner,.mw-parser-output .navbox-subgroup{width:100%}.mw-parser-output .navbox-group,.mw-parser-output .navbox-title,.mw-parser-output .navbox-abovebelow{padding:0.25em 1em;line-height:1.5em;text-align:center}.mw-parser-output .navbox-group{white-space:nowrap;text-align:right}.mw-parser-output .navbox,.mw-parser-output .navbox-subgroup{background-color:#fdfdfd}.mw-parser-output .navbox-list{line-height:1.5em;border-color:#fdfdfd}.mw-parser-output .navbox-list-with-group{text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid}.mw-parser-output tr+tr>.navbox-abovebelow,.mw-parser-output tr+tr>.navbox-group,.mw-parser-output tr+tr>.navbox-image,.mw-parser-output tr+tr>.navbox-list{border-top:2px solid #fdfdfd}.mw-parser-output .navbox-title{background-color:#ccf}.mw-parser-output .navbox-abovebelow,.mw-parser-output .navbox-group,.mw-parser-output .navbox-subgroup .navbox-title{background-color:#ddf}.mw-parser-output .navbox-subgroup .navbox-group,.mw-parser-output .navbox-subgroup .navbox-abovebelow{background-color:#e6e6ff}.mw-parser-output .navbox-even{background-color:#f7f7f7}.mw-parser-output .navbox-odd{background-color:transparent}.mw-parser-output .navbox .hlist td dl,.mw-parser-output .navbox .hlist td ol,.mw-parser-output .navbox .hlist td ul,.mw-parser-output .navbox td.hlist dl,.mw-parser-output .navbox td.hlist ol,.mw-parser-output .navbox td.hlist ul{padding:0.125em 0}.mw-parser-output .navbox .navbar{display:block;font-size:100%}.mw-parser-output .navbox-title .navbar{float:left;text-align:left;margin-right:0.5em}body.skin--responsive .mw-parser-output .navbox-image img{max-width:none!important}@media print{body.ns-0 .mw-parser-output .navbox{display:none!important}}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-image,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-list{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-subgroup,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-even,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-title{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .whiteText{color:#fff}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-image,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-list{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-subgroup,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-even,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-title{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .whiteText{color:#fff}}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbar li a abbr{color:var(--color-base)!important;background:transparent!important}@media(prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbar li a abbr{color:var(--color-base)!important;background:transparent!important}}@media print{.mw-parser-output .navbar{display:none!important}}</style> <div role="navigation" class="navbox" aria-label="Navbox" style="padding:3px"><table class="nowraplinks hlist navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate">Control de autoritate</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Integrated_Authority_File" class="mw-redirect" title="Integrated Authority File">GND</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://d-nb.info/gnd/4215904-0">4215904-0</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Library_of_Congress_Control_Number" class="mw-redirect" title="Library of Congress Control Number">LCCN</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://id.loc.gov/authorities/subjects/sh85024066">sh85024066</a></span></span></li></ul> </div></td><td class="navbox-image" rowspan="1" style="width:1px;padding:0px 0px 0px 2px"><div><span class="skin-invert" typeof="mw:File/Frameless"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/20px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png" decoding="async" width="20" height="20" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/30px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/40px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 2x" data-file-width="20" data-file-height="20" /></a></span></div></td></tr></tbody></table></div> <!-- NewPP limit report Parsed by mw‐web.eqiad.main‐5d86cbb5b4‐s45tp Cached time: 20250226000639 Cache expiry: 2592000 Reduced expiry: false Complications: [show‐toc] CPU time usage: 0.818 seconds Real time usage: 0.993 seconds Preprocessor visited node count: 9102/1000000 Post‐expand include size: 205126/2097152 bytes Template argument size: 907/2097152 bytes Highest expansion depth: 9/100 Expensive parser function count: 3/500 Unstrip recursion depth: 1/20 Unstrip post‐expand size: 223416/5000000 bytes Lua time usage: 0.341/10.000 seconds Lua memory usage: 5191342/52428800 bytes Number of Wikibase entities loaded: 1/400 --> <!-- Transclusion expansion time report (%,ms,calls,template) 100.00% 720.976 1 -total 31.22% 225.059 1 Format:Listănote 27.32% 197.006 53 Format:Citation 15.62% 112.624 1 Format:Infocaseta_Foste_țări 14.78% 106.550 193 Format:Harvnb 6.90% 49.769 1 Format:Subiecte_Republica_Populară_Chineză 6.60% 47.616 1 Format:Casetă_de_navigare_simplă 2.74% 19.730 1 Format:Acesta 2.54% 18.321 1 Format:Control_de_autoritate 2.46% 17.730 1 Format:Altesensuri4 --> <!-- Saved in parser cache with key rowiki:pcache:110793:|#|:idhash:canonical and timestamp 20250226000639 and revision id 16827366. Rendering was triggered because: page-view --> </div><!--esi <esi:include src="/esitest-fa8a495983347898/content" /> --><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?useformat=desktop&type=1x1&usesul3=0" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dinastia_Song&oldid=16827366">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dinastia_Song&oldid=16827366</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorii</a>: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Foste_state_din_istoria_Chinei" title="Categorie:Foste state din istoria Chinei">Foste state din istoria Chinei</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Foste_imperii" title="Categorie:Foste imperii">Foste imperii</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Desfiin%C8%9B%C4%83ri_%C3%AEn_1279" title="Categorie:Desființări în 1279">Desființări în 1279</a></li><li><a href="/w/index.php?title=Categorie:Fond%C4%83ri_%C3%AEn_960_d.Hr.&action=edit&redlink=1" class="new" title="Categorie:Fondări în 960 d.Hr. — pagină inexistentă">Fondări în 960 d.Hr.</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_de_calitate" title="Categorie:Articole de calitate">Articole de calitate</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Dinastii_imperiale_chineze" title="Categorie:Dinastii imperiale chineze">Dinastii imperiale chineze</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:State_medievale" title="Categorie:State medievale">State medievale</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Webarchive_template_wayback_links" title="Categorie:Webarchive template wayback links">Webarchive template wayback links</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_URL_impropriu" title="Categorie:Mentenanță CS1: URL impropriu">Mentenanță CS1: URL impropriu</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_text_%C3%AEn_limba_chinez%C4%83" title="Categorie:Articole cu text în limba chineză">Articole cu text în limba chineză</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_note_pe_4_coloane" title="Categorie:Pagini cu note pe 4 coloane">Pagini cu note pe 4 coloane</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_GND" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori GND">Articole Wikipedia cu identificatori GND</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_LCCN" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori LCCN">Articole Wikipedia cu identificatori LCCN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_control_de_autoritate" title="Categorie:Articole Wikipedia cu control de autoritate">Articole Wikipedia cu control de autoritate</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 12 februarie 2025, ora 18:23.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Dinastia_Song&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><picture><source media="(min-width: 500px)" srcset="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29"><img src="/static/images/footer/wikimedia.svg" width="25" height="25" alt="Wikimedia Foundation" lang="en" loading="lazy"></picture></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><picture><source media="(min-width: 500px)" srcset="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" width="88" height="31"><img src="/w/resources/assets/mediawiki_compact.svg" alt="Powered by MediaWiki" lang="en" width="25" height="25" loading="lazy"></picture></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-header-container vector-sticky-header-container"> <div id="vector-sticky-header" class="vector-sticky-header"> <div class="vector-sticky-header-start"> <div class="vector-sticky-header-icon-start vector-button-flush-left vector-button-flush-right" aria-hidden="true"> <button class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-sticky-header-search-toggle" tabindex="-1" data-event-name="ui.vector-sticky-search-form.icon"><span class="vector-icon mw-ui-icon-search mw-ui-icon-wikimedia-search"></span> <span>Căutare</span> </button> </div> <div role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box"> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail"> <form action="/w/index.php" id="vector-sticky-search-form" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia"> <span class="cdx-text-input__icon cdx-text-input__start-icon"></span> </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <div class="vector-sticky-header-context-bar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-sticky-header-toc" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-sticky-header-toc vector-sticky-header-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-sticky-header-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-sticky-header-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-sticky-header-toc-label" for="vector-sticky-header-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-listBullet mw-ui-icon-wikimedia-listBullet"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Comută cuprinsul</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-sticky-header-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div class="vector-sticky-header-context-bar-primary" aria-hidden="true" ><span class="mw-page-title-main">Dinastia Song</span></div> </div> </div> <div class="vector-sticky-header-end" aria-hidden="true"> <div class="vector-sticky-header-icons"> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-talk-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="talk-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-speechBubbles mw-ui-icon-wikimedia-speechBubbles"></span> <span></span> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-subject-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="subject-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-article mw-ui-icon-wikimedia-article"></span> <span></span> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-history-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="history-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-history mw-ui-icon-wikimedia-wikimedia-history"></span> <span></span> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only mw-watchlink" id="ca-watchstar-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="watch-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-star mw-ui-icon-wikimedia-wikimedia-star"></span> <span></span> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-ve-edit-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="ve-edit-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-edit mw-ui-icon-wikimedia-wikimedia-edit"></span> <span></span> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-edit-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="wikitext-edit-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-wikiText mw-ui-icon-wikimedia-wikimedia-wikiText"></span> <span></span> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-viewsource-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="ve-edit-protected-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-editLock mw-ui-icon-wikimedia-wikimedia-editLock"></span> <span></span> </a> </div> <div class="vector-sticky-header-buttons"> <button class="cdx-button cdx-button--weight-quiet mw-interlanguage-selector" id="p-lang-btn-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-language mw-ui-icon-wikimedia-wikimedia-language"></span> <span>89 limbi</span> </button> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive" id="ca-addsection-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="addsection-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-speechBubbleAdd-progressive mw-ui-icon-wikimedia-speechBubbleAdd-progressive"></span> <span>Adăugare subiect</span> </a> </div> <div class="vector-sticky-header-icon-end"> <div class="vector-user-links"> </div> </div> </div> </div> </div> <div class="mw-portlet mw-portlet-dock-bottom emptyPortlet" id="p-dock-bottom"> <ul> </ul> </div> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-76d4c66f66-rvw8j","wgBackendResponseTime":283,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.818","walltime":"0.993","ppvisitednodes":{"value":9102,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":205126,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":907,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":9,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":3,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":1,"limit":20},"unstrip-size":{"value":223416,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":1,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 720.976 1 -total"," 31.22% 225.059 1 Format:Listănote"," 27.32% 197.006 53 Format:Citation"," 15.62% 112.624 1 Format:Infocaseta_Foste_țări"," 14.78% 106.550 193 Format:Harvnb"," 6.90% 49.769 1 Format:Subiecte_Republica_Populară_Chineză"," 6.60% 47.616 1 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 2.74% 19.730 1 Format:Acesta"," 2.54% 18.321 1 Format:Control_de_autoritate"," 2.46% 17.730 1 Format:Altesensuri4"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.341","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":5191342,"limit":52428800},"limitreport-logs":"number1 = \"0.91\"\nnumber2 = 0.91\nnumber1 = \"50\"\nnumber2 = 50\n"},"cachereport":{"origin":"mw-web.eqiad.main-5d86cbb5b4-s45tp","timestamp":"20250226000639","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"Dinastia Song","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Dinastia_Song","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q7462","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q7462","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2006-09-16T09:34:50Z","dateModified":"2025-02-12T16:23:01Z","image":"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/e\/e2\/China_-_Song_Dynasty-fr.svg"}</script> </body> </html>