CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-disabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-not-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Vizualizare sursă pentru „Franța” - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-disabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-not-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":true,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"58107ea7-af0a-41eb-a48e-06214a4fccb1","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Franța","wgTitle":"Franța","wgCurRevisionId":16464011,"wgRevisionId":0,"wgArticleId":505,"wgIsArticle":false,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"edit","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":[],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Franța","wgRelevantArticleId":505,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":false,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":false,"wgRestrictionEdit":["autoconfirmed"],"wgRestrictionMove":["autoconfirmed"],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0, "wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":200000,"wgRelatedArticlesCompat":[],"wgCentralAuthMobileDomain":false,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false,"wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading", "skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","ext.charinsert.styles":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready","ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"};RLPAGEMODULES=["mediawiki.action.edit.collapsibleFooter","site","mediawiki.page.ready","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.charinsert","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession","wikibase.sidebar.tracking","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.charinsert.styles%7Cext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.4"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="noindex,nofollow,max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c3/Flag_of_France.svg/1200px-Flag_of_France.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="800"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c3/Flag_of_France.svg/800px-Flag_of_France.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="533"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c3/Flag_of_France.svg/640px-Flag_of_France.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="427"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Vizualizare sursă pentru „Franța” - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Ba"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Ba"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject page-Franța rootpage-Franța skin-vector-2022 action-edit"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-menu mw-ui-icon-wikimedia-menu"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Meniul principal</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z"><span>Pagina principală</span></a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r"><span>Schimbări recente</span></a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente"><span>Cafenea</span></a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x"><span>Articol aleatoriu</span></a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow"><span>Facebook</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit"><span>Cum încep pe Wikipedia</span></a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor"><span>Ajutor</span></a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire"><span>Portaluri tematice</span></a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute"><span>Articole cerute</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <span class="mw-logo-container skin-invert"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </span> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"><span class="vector-icon mw-ui-icon-search mw-ui-icon-wikimedia-search"></span> <span>Căutare</span> </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > <span class="cdx-text-input__icon cdx-text-input__start-icon"></span> </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-appearance mw-ui-icon-wikimedia-appearance"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Aspect</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro" class=""><span>Donații</span></a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Fran%C8%9Ba&returntoquery=action%3Dedit" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class=""><span>Creare cont</span></a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Fran%C8%9Ba&returntoquery=action%3Dedit" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class=""><span>Autentificare</span></a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-ellipsis mw-ui-icon-wikimedia-ellipsis"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Unelte personale</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro"><span>Donații</span></a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Fran%C8%9Ba&returntoquery=action%3Dedit" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"><span class="vector-icon mw-ui-icon-userAdd mw-ui-icon-wikimedia-userAdd"></span> <span>Creare cont</span></a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Fran%C8%9Ba&returntoquery=action%3Dedit" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"><span class="vector-icon mw-ui-icon-logIn mw-ui-icon-wikimedia-logIn"></span> <span>Autentificare</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EA început o nouă ediție a concursului de scriere! Sunteți cu drag invitați să participați la ediția cu numărul 22, cu articole scrise sau dezvoltate considerabil între 1 aprilie și 30 noiembrie 2024. Pentru înscriere de articole la concurs (nominalizări), condiții de eligibilitate, punctare și alte detalii, vă rugăm să accesați \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Epagina\u0026#160;concursului\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading">Vizualizare sursă pentru „Franța”</h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="This article exist only in this language. Add the article for other languages" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-0" aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-language-progressive mw-ui-icon-wikimedia-language-progressive"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Adăugare limbi</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><span class="uls-after-portlet-link"></span></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a"><span>Articol</span></a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Fran%C8%9Ba" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t"><span>Discuție</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">română</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Fran%C8%9Ba"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-viewsource" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Fran%C8%9Ba&action=edit" title="Această pagină este protejată. Puteți vizualiza doar codul sursă [e]" accesskey="e"><span>Vedeți sursa</span></a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Fran%C8%9Ba&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">Unelte</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Fran%C8%9Ba"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-more-viewsource" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Fran%C8%9Ba&action=edit"><span>Vedeți sursa</span></a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Fran%C8%9Ba&action=history"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Fran%C8%9Ba" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j"><span>Ce trimite aici</span></a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Fran%C8%9Ba" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k"><span>Schimbări corelate</span></a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u"><span>Trimite fișier</span></a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q"><span>Pagini speciale</span></a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Fran%C8%9Ba&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină"><span>Informații despre pagină</span></a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fw%2Findex.php%3Ftitle%3DFran%25C8%259Ba%26action%3Dedit"><span>Obține URL scurtat</span></a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fw%2Findex.php%3Ftitle%3DFran%25C8%259Ba%26action%3Dedit"><span>Descărcați codul QR</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q142" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g"><span>Element Wikidata</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> </div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle">← <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><p>Nu aveți permisiunea de a modifica această pagină, din următoarele motive: </p> <ul class="permissions-errors"><li class="mw-permissionerror-protectedpagetext"><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16572585">@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .mw-warning-with-logexcerpt,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .mw-lag-warn-high,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .mw-cascadeprotectedwarning,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output #mw-protect-cascadeon{background:#300!important}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .mw-warning-with-logexcerpt,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .mw-lag-warn-high,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .mw-cascadeprotectedwarning,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output #mw-protect-cascadeon{background:#300!important}}</style><table id="mw-protectedpagetext" class="plainlinks fmbox fmbox-editnotice" style="background:var(--background-color-interactive-subtle, #f9f9f9); color:var(--color-base, #000);"> <tbody><tr> <td class="mbox-image"> <span class="mw-default-size" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Padlock-silver.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fc/Padlock-silver.svg/128px-Padlock-silver.svg.png" decoding="async" width="128" height="128" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fc/Padlock-silver.svg/192px-Padlock-silver.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fc/Padlock-silver.svg/256px-Padlock-silver.svg.png 2x" data-file-width="128" data-file-height="128" /></a></span></td> <td class="mbox-text" style=""> <strong style="font-size:130%">Această pagină este <a href="/wiki/Wikipedia:Pagin%C4%83_protejat%C4%83#Semiprotejare" title="Wikipedia:Pagină protejată">semiprotejată</a>.</strong> <p>Ea poate fi modificată doar de <a href="/wiki/Wikipedia:Utilizatori_confirma%C8%9Bi_automat" title="Wikipedia:Utilizatori confirmați automat">utilizatorii înregistrați de cel puțin patru zile</a>. </p><p>Dacă doriți să propuneți o modificare vă rugăm să lăsați un mesaj în <a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Fran%C8%9Ba" title="Discuție:Franța">pagina de discuții</a>. </p> Pentru a cere deprotejarea paginii urmați instrucțiunile de la pagina <a href="/wiki/Wikipedia:Cereri_pentru_protejarea_paginilor" title="Wikipedia:Cereri pentru protejarea paginilor">Cereri protejare/deprotejare</a>. </td> </tr> </tbody></table></li><li class="mw-permissionerror-globalblocking-blockedtext-range"><b>Your IP address is in a range that has been <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Global_blocks" class="extiw" title="m:Special:MyLanguage/Global blocks">blocked on all Wikimedia Foundation wikis</a>.</b> <p>The block was made by <a href="/wiki/Utilizator:Jon_Kolbert" title="Utilizator:Jon Kolbert">‪Jon Kolbert‬</a>. The reason given is <i><a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/NOP" class="extiw" title="m:Special:MyLanguage/NOP">Open proxy/Webhost</a>: See the <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/WM:OP/H" class="extiw" title="m:WM:OP/H">help page</a> if you are affected </i>. </p> <ul><li>Start of block: 27 august 2023 17:12</li> <li>Expiry of block: 27 august 2028 17:12</li></ul> <p>Your current IP address is 8.222.208.146. The blocked range is 8.222.128.0/17. </p><p>Vă rugăm să includeți toate detaliile de mai sus în orice mesaje. If you believe you were blocked by mistake, you can find additional information and instructions in the <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/No_open_proxies" class="extiw" title="m:Special:MyLanguage/No open proxies">No open proxies</a> global policy. </p> Otherwise, to discuss the block please <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Steward_requests/Global" class="extiw" title="m:Steward requests/Global">post a request for review on Meta-Wiki</a>. You could also send an email to the <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Stewards" class="extiw" title="m:Special:MyLanguage/Stewards">stewards</a> <a href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/VRT" class="extiw" title="m:Special:MyLanguage/VRT">VRT</a> queue at <kbd>stewards@wikimedia.org</kbd> including all above details.</li></ul><hr /> <p>Puteți vedea și copia codul sursă al paginii: </p><textarea readonly="" accesskey="," id="wpTextbox1" cols="80" rows="25" style="" class="mw-editfont-monospace" lang="ro" dir="ltr" name="wpTextbox1">{{pp-semi-vandalism|small=yes}} {{Infocaseta Țară | nume_genitiv = Franței | imagine_drapel = Flag of France (1794–1815, 1830–1974, 2020–present).svg | imagine_stemă = Armoiries république française.svg | deviză = Libertate, egalitate, fraternitate <br />(''Liberté, Egalité, Fraternité'' în [[limba franceză|franceză]]) | imn = [[La Marseillaise]] <br /> <div style="text-align:center">[[Fișier:La Marseillaise.ogg]]</div> | imagine_hartă = EU-France.svg | descriere_hartă = | capitală = [[Paris]] | latd = 48 | latm = 51.4 | latNS = N | longd = 02 | longm = 21.05 | longEW = E | cel_mai_mare_oraș = [[Paris]] | limbi_oficiale = [[Limba franceză|Franceza]] | etnonim = [[Francezi]] | aderareUEdată = [[25 martie]] [[1957]] | sistem_politic = [[Republică]] | titlu_conducător1 = [[Președinții Franței|Președinte]] | titlu_conducător2 = [[Premierii Franței|Primul-Ministru]] | tip_suveranitate = Independență | notă_suveranitate = | eveniment_fondare1 = [[Regatul Franței]] | dată_fondare1 = [[843]] | eveniment_fondare2 = [[Prima Republică Franceză|Republica Franceză]] | dată_fondare2 = 22 septembrie 1792 | eveniment_fondare3 = [[Constituția Franței|Constituția actuală]] | dată_fondare3 = 4 octombrie 1958 | eveniment_fondare4 = | dată_fondare4 = | eveniment_fondare5 = | dată_fondare5 = | suprafață_loc = 41 | suprafață_km2 = 674.843 | procentaj_apa = 0,26% | populație_estimare_an = | populație_estimare = | populație_estimare_loc = 20 | populație_recensământ_an = | populație_recensământ = | densitate_populație_km2 = 103,8 | densitate_populație_loc = 89 | PIB_PPC = {{increase}} $2.954 trilioane<ref name="IMFWEOFR">{{cite web|url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2020/October/weo-report?c=132,&s=NGDPD,PPPGDP,NGDPDPC,PPPPC,&sy=2020&ey=2025&ssm=0&scsm=1&scc=0&ssd=1&ssc=0&sic=0&sort=country&ds=.&br=1|title=World Economic Outlook Database, October 2020|publisher=International Monetary Fund |website=imf.org|access-date=20 October 2020}}</ref> | PIB_PPC_an = 2020 | PIB_PPC_loc = 10 | PIB_PPC_pe_locuitor = {{increase}} $45.454<ref name="IMFWEOFR"/> | PIB_PPC_pe_locuitor_loc = 26 | PIB_nominal = {{decrease}} $2.551 trilioane<ref name="IMFWEOFR"/> | PIB_nominal_an = 2020 | PIB_nominal_loc = 7 | PIB_nominal_pe_locuitor = {{decrease}} $39.257<ref name="IMFWEOFR"/> | PIB_nominal_pe_locuitor_loc = 20 | Gini = 28.5  | Gini_an = 2018 | Gini_change = decrease | Gini_ref = <ref>{{cite web|url=https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tessi190&plugin=1|title=Gini coefficient of equivalised disposable income – EU-SILC survey|publisher=Eurostat|website=ec.europa.eu/eurostat|access-date=15 October 2019}}</ref> | Gini_rank = | IDU = 0.901  | IDU_an = 2019  | IDU_categorie = <span style="color:green;">foarte ridicat</span> | IDU_ref = <ref name="UNHDR">{{cite web|url=http://hdr.undp.org/sites/default/files/hdr2020.pdf|title=Human Development Report 2020|language=en|publisher=[[United Nations Development Programme]]|date=15 December 2020|access-date=15 December 2020}}</ref> | IDU_loc = 26 | monedă = [[Euro]] (EUR)<sup>1</sup>[[Franc CFP]]<ref>În colectivitățile din Pacific: 1.000 XPF = 8,38 EUR exact, adică 1 EUR ≈ 119,3317 XPF (aproximativ; sursă oficială IEOM)</ref><br /> | monedă_iso = <small>EUR</small>{{,}}<small>XPF</small> | fus_orar = [[UTC]]+1<sup>2</sup> | utc = | fus_orar_ODV = | utc_ODV = | prefix_telefonic = +33 | domeniu_internet = [[.fr]] [[.eu]]<sup>3</sup> | note = <sup>1</sup>În [[colectivitate de peste mări|Colectivitățile de peste mări]], din [[Oceanul Pacific]] și în [[Noua Caledonie]] este utilizat [[Franc CFP|Francul CFP]]<br /><sup>2</sup>doar în [[Franța metropolitană]]<br /><sup>3</sup>În plus față de domeniul [[.fr]] alte domenii de nivel superior sunt utilizate în departamentele și colectivitățile de peste mări franceze: [[.re]], [[.mq]], [[.gp]], [[.tf]], [[.nc]], [[.pf]], [[.wf]], [[.pm]], [[.gf]] și [[.yt]].De asemenea, domeniul [[.eu]] este folosit împreună cu ceilalți membri ai [[Uniunea Europeană|Uniunii Europene]]<br /><sup>4</sup>Până în 1999: [[Franc francez]]<br /> }} '''Franța''' (în {{fr|[la] France}}, {{pronunție}}), recunoscută în mod oficial ca '''Republica Franceză''' (în {{fr|République française}}, {{IPA-fr|ʁepyblik fʁɑ̃sɛz}}), este o [[republică]] [[Constituția Franței|constituțională]] [[Stat unitar|unitară]] având un [[Republică semi-prezidențială|mod de guvernare semi-prezidențial]], [[Franța metropolitană|mare parte din teritoriul său]] și din populație fiind situată în [[Europa de Vest]], dar care cuprinde și [[Franța de peste mări|mai multe regiuni și teritorii]] răspândite în toată lumea. Capitala sa este orașul [[Paris]], limba oficială este [[Limba franceză|franceza]] iar moneda este [[euro]]. Deviza națională este „''[[Libertate, egalitate, fraternitate]]''” (în {{fr|Liberté, Égalité, Fraternité}}), iar [[drapelul Franței]] este format din trei benzi verticale colorate, respectiv în albastru, alb, roșu. Imnul național este ''[[La Marseillaise]]''. În timpul [[epoca fierului|epocii fierului]], zona ce reprezintă astăzi Franța a fost locuită de [[gali]], un popor [[celtic]]. [[Imperiul Roman|Roma]] a anexat zona în anul [[51 î.Hr.]] și a deținut regiunea până în anul [[486]], când [[Franci|francii]] (un popor germanic) au cucerit regiunea și au format [[Regatul Franței]]. Franța a devenit o mare putere europeană în [[Evul Mediu]], în urma victoriei din [[războiul de o sută de ani]] (1337-1453). În perioada [[renașterea|renașterii]], [[cultura Franței|cultura franceză]] a înflorit, iar Franța a pus bazele unui [[Imperiul_colonial_francez|imperiu colonial]] global, care urma ulterior să devină al doilea cel mai mare din lume.<ref>{{cite book |editor=Hargreaves, Alan G. |title=Memory, Empire, and Postcolonialism: Legacies of French Colonialism |publisher=Lexington Books |year=2005 |isbn=978-0-7391-0821-5 |page=1 |url=https://books.google.com/books?id=UX8aeX_Lbi4C&pg=PA1}}</ref> [[Secolul al XVI-lea]] a fost dominat de către războaie civile și religioase, între catolici și protestanți ([[hughenoți]]). Sub [[Ludovic al XIV-lea al Franței|Ludovic al XIV-lea]], Franța a devenit puterea culturală, politică și militară dominantă a Europei.<ref>R.R. Palmer and Joel Colton, ''A History of the Modern World'' (5th ed. 1978), p. 161</ref> În [[secolul al XVIII-lea]], [[Revoluția franceză]] a răsturnat [[monarhie absolută|monarhia absolută]], a dezvoltat una dintre cele mai vechi republici din istoria modernă și a elaborat [[Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului]], care exprimă idealurile unei națiuni inclusiv în ziua de astăzi. În [[secolul al XIX-lea]], [[Napoleon I]] a preluat puterea și a creat [[Primul Imperiu Francez]], care prin [[războaiele napoleoniene]] a schimbat istoria [[Europa continentală|Europei continentale]]. După prăbușirea imperiului, Franța a trecut printr-o perioadă tumultuoasă, având o succesiune de guverne ce a dus într-un final în 1870 la înființarea celei de-a [[A Treia Republică Franceză|Treia Republici Franceze]]. Franța a fost un participant major în [[Primul Război Mondial]], din care a ieșit victorioasă, și a fost una dintre [[Aliații_din_al_Doilea_Război_Mondial|Puterile Aliate]] în [[Al Doilea Război Mondial]], dar a intrat sub ocupația [[Puterile Axei|puterilor Axei]] în 1940. În urma eliberării, în 1944, a fost creată [[A Patra Republică Franceză]], ulterior dizolvată în cursul [[Războiul din Algeria|Războiului din Algeria]]. [[A_Cincea_Republică_Franceză|A Cincea Republică]], condusă de [[Charles de Gaulle]], a fost înființată în 1958 și există până în ziua de astăzi. [[Algeria]] și aproape toate celelalte colonii au devenit independente în anii 1960, dar au păstrat legături economice și militare cu Franța. Franța este o [[Armă nucleară|putere nucleară]], este unul dintre cei cinci membri permanenți ai [[Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite|Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite]] și membru [[NATO]]. De asemenea, Franța este membră a [[G7]], [[G20]], a [[zona euro|zonei euro]], a [[spațiul Schengen|spațiului Schengen]] și găzduiește sediile [[Consiliul Europei|Consiliului Europei]], [[Parlamentul European|Parlamentului European]] și [[UNESCO]]. Franța joacă un rol important în istoria mondială prin intermediul influenței exercitate de [[Cultura Franței|cultura sa]], de limba sa și de valorile [[Democrație|democratice]], [[Secularism|seculare]] și [[Republică|republicane]] pe care le-a promovat în ultimele două secole. Franța este a doua [[Uniunea Europeană#Economie|putere economică europeană]] și a cincea [[Lista țărilor după PIB nominal|putere economică mondială]]. [[Economia Franței|Economia sa]] de tip [[Capitalism|capitalist]] o face să fie unul dintre liderii mondiali în sectoarele [[Industrie alimentară|agroalimentar]], [[Industria aeronautică|aeronautic]], al [[Industria automobilistică|automobilelor]], {{Ill|fr|Bunuri de lux|Économie du luxe|al produselor de lux}}, al {{Ill|fr|Turismul în Franța|Tourisme en France|turismului}} și în {{Ill|fr|Energia nucleară în Franța|Industrie nucléaire en France|cel al energiei nucleare}}, aceasta în ciuda unor politici de {{Ill|fr|Intervenționism|Interventionnisme|intervenționism}} {{Ill|fr|Indicele libertății economice|Indice de liberté économique|destul de puternice}}. Cu 66,6 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2014,<ref group="lower-alpha" name="France-DOM-COM" /><ref group="I" name="InseePopulation" /> Franța este o țară dezvoltată, cu un [[Indicele dezvoltării umane|indice al dezvoltării]] umane foarte ridicat.<ref name="idh_onu">{{pdf}} [http://hdr.undp.org/en/media/HDR_2010_FR_Tables.pdf Rapport sur le développement humain 2010] des Nations Unies.</ref> == Geografia == {{Main|Geografia Franței}} === Așezare și frontiere === [[Fișier:Carte physique simplifiée de la France.svg|thumb|Hartă fizică simplificată a Franței metropolitane]] [[Franța metropolitană]] se află la una dintre extremitățile vestice ale Europei. Are ieșire la [[Marea Nordului]] către nord, la [[Canalul Mânecii]] către nord-vest, la [[Oceanul Atlantic]] către vest și la [[Marea Mediterană]] către sud-est. Se învecinează cu [[Belgia]] și [[Luxemburg]] la nord-est, cu [[Germania]] și [[Elveția]] la est, cu [[Italia]] și cu [[Monaco]] la sud-est, cu [[Spania]] și cu [[Andorra]] la sud-vest. Dacă frontierele sudice ale țării corespund unor creste montane, frontierele nord-estice nu corespund, aproape deloc, vreunor limite geografice fizice<ref group="lower-alpha">Doar o parte din frontiera Franței cu Germania corespunde cursului [[Rin]]ului.</ref> sau lingvistice.<ref group="lower-alpha">Există populații francofone în [[Belgia]] și în [[Elveția]], dar și populații [[Limba germană|germanofone]] în [[Alsacia]] și [[Lorena]], ca și populații [[Limba neerlandeză|neerlandofone]] în [[Nord-Pas-de-Calais]].</ref> Franța metropolitană cuprinde mai multe insule, cea mai mare fiind [[Corsica]], multe fiind, însă, mici insule de coastă. Metropola se încadrează între paralelele de 42°19'46" N și 51°5'47" N, și între meridianele de 4°46' V și 8°14'42" E. Franța este formată, însă, și din numeroase teritorii aflate în afara continentului european, denumite în vorbirea curentă [[Franța de peste mări|„teritorii de peste mări”]] (în {{fr|territoires d’outre-mer}}, prescurtat „DOM-TOM”), ceea ce face ca Franța să aibă teritorii în toate oceanele lumii cu excepția [[Oceanul Arctic|celui Arctic]]. Aceste teritorii au diverse statute în cadrul organizării administrativ-teritoriale a Franței și sunt situate astfel: * pe [[America de Sud|continentul sud-american]]: [[Guyana Franceză]]; * în [[Oceanul Atlantic]]: [[Saint-Pierre-et-Miquelon]] și, în [[Antile]], la [[Guadelupa]], [[Martinica]], [[Saint-Martin (Antilele Franceze)|Saint-Martin]] și [[Saint-Barthélemy (Antilele Franceze)|Saint-Barthélemy]]; * în [[Oceanul Pacific]]: [[Polinezia Franceză]], [[Noua Caledonie]], [[Wallis și Futuna]] și [[Insula Clipperton|Clipperton]]; * în [[Oceanul Indian]]: [[Réunion]], [[Mayotte]], [[Îles Éparses]], [[Insulele Crozet]], [[Insulele Kerguelen]] și {{Ill-wd|Q1681727}}; * în [[Antarctica]]: [[Țara Adélie]].<ref group="lower-alpha">Suveranitatea Franței asupra acestui teritoriu, contestată de [[Australia]], este limitată prin clauzele [[Tratatul Antarcticii|tratatului asupra Antarcticii]].</ref> Prin intermediul teritoriilor de peste mări, Franța deține, astfel, și frontiere terestre cu [[Brazilia]], cu [[Surinam]] și cu [[Regatul Țărilor de Jos]] prin partea franceză a insulei Saint-Martin. Suprafața Franței metropolitane este de {{dim|552000|km²}}<ref>[http://www.insee.fr/fr/themes/tableau.asp?reg_id=98&ref_id=CMPTEF01105 Insee]</ref>, cu o densitate de aproximativ un locuitor pe [[hectar]]. Luând în calcul și totalitatea teritoriilor de peste mări, Franța are o suprafață totală de {{dim|675000|km²}}. Franța este [[Lista țărilor după suprafață|a 42-a țară din lume ca mărime a suprafeței terestre]] și a treia cea mai mare țară din [[Europa]], după [[Rusia]] și [[Ucraina]], deși, dacă se iau în calcul teritoriile de peste mări, este mai întinsă ca Ucraina, fiind, totodată, și cea mai întinsă țară a [[Uniunea Europeană|Uniunii Europene]]. Teritoriul metropolitan continental are o lungime de circa {{Dim|1000|km}} de la nord la sud și de la est la vest. Lungimea totală a țărmurilor, incluzând aici și teritoriile de peste mări, este de {{dim|8245|km}}. === Geologie, relief și hidrografie === [[Fișier:France geological map-fr.svg|thumb|Geologia Franței]] Teritoriul metropolitan al Franței oferă forme de relief și peisaje naturale deosebit de variate.<ref group="b" name="p19-38-39">{{p.|19}} și 38-39.</ref> Mari părți din teritoriul actual al Franței s-au înălțat de-a lungul mai multor episoade tectonice, în special în [[orogeneza hercinică]] din [[paleozoic]], care stă la originea masivelor [[Masivul Armorican|Armorican]], [[Masivul Central|Central]], [[Masivul Morvan|Morvan]], [[Munții Vosgi|Vosgi]], [[Ardeni]] și [[Corsica]]n.<ref group="b" name="p39">{{p.|39}}.</ref> Munții [[Munții Alpi|Alpi]], [[Munții Pirinei|Pirinei]] și [[Munții Jura|Jura]] sunt mult mai tineri, și sunt mai puțin erodați<ref group="b" name="p39" />&nbsp;—&nbsp;Alpii ating {{dim|4810|m}} altitudine în [[Mont Blanc]] (cel mai înalt punct al Franței).<ref>{{Cite web |url=http://www.lefigaro.fr/flash-actu/2009/11/05/01011-20091105FILWWW00525-l-altitude-du-mont-blanc-reste-stable.php|title= L’altitude du Mont Blanc reste stable|trans_title=Altitudinea Mont Blanc rămâne stabilă|language=franceză |date= 5 noiembrie 2009|publisher= Le Figaro.fr |accessdate=2010-04-2}}</ref> Deși 60% din [[comunele Franței]] sunt clasificate ca având risc seismic, acest risc rămâne unul moderat.<ref>{{Cite web|url=http://www.planseisme.fr/Zonage-sismique-de-la-France.html|title=Zonage sismique de la France|trans_title=Zonarea seismică a Franței|date=2011|publisher=planseisme.fr|accessdate=4 septembrie 2011|archive-date=2011-08-06|archive-url=https://web.archive.org/web/20110806050720/http://www.planseisme.fr/Zonage-sismique-de-la-France.html|dead-url=yes}}</ref> Aceste masive delimitează mai multe [[Bazin sedimentar|bazine sedimentare]], cele mai mari fiind [[bazinul Aquitaniei]] în sud-vest și [[Bazinul Parisului]] în nord<ref group="b" name="p39" />&nbsp;—&nbsp;acesta din urmă cuprinzând mai multe regiuni cu soluri deosebit de fertile, în special platourile cu soluri acide din [[Beauce (regiune)|Beauce]] și [[Brie]].<ref group="b">{{p.|178}}.</ref> În rest, diferite căi naturale de trecere, cum ar fi [[Râul Ron|valea Ronului]], permit comunicații facile.<ref group="b">{{p.|194}}.</ref> Zonele litorale oferă și ele peisaje diverse: maluri abrupte ale masivelor muntoase ([[Coasta de Azur]], de exemplu), câmpii ce se termină cu faleze ([[Coasta de Alabastru]]), regiuni umede și forestiere, cum ar fi [[Sologne]] sau mari câmpii nisipoase ([[Languedoc-Roussillon|Câmpia Languedoc]]).<ref group="b" name="p41-42">{{p.|41-42}}.</ref> Rețeaua hidrografică a Franței este, în principal, drenată de patru mari fluvii: [[Loara]], [[Sena]], [[Garonne]] și [[Ron]],<ref group="b" name="p35-36">{{p.|35-36}}.</ref> la care se mai pot adăuga și [[Meuse]] și [[Rin]]ul, mai puțin importante pentru Franța, dar fluvii majore la nivel european. [[Bazin hidrografic|Bazinele hidrografice]] ale primelor patru acoperă peste 62% din teritoriul metropolitan.<ref group="b" name="p35-36" /> Franța dispune de 11 milioane de km² de ape marine teritoriale, în trei oceane, 97% din această suprafață fiind asociată teritoriilor de peste mări.<ref>[http://www.legrenelle-environnement.fr/La-Polynesie-La-mer-source-de-vie.html La Polynésie : La mer, source de vie et d’énergie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111019010546/http://www.legrenelle-environnement.fr/La-Polynesie-La-mer-source-de-vie.html |date=2011-10-19 }} [Polinezia: Marea, izvor de viață și de energie] . 22 iunie 2011</ref> === Clima === [[Fișier:Carte climatique de la France.svg|thumb|Hartă a principalelor zone climatice din Franța]] Clima Franței metropolitane este [[Climă temperată|una temperată]],<ref group="b" name="p31-32">{{p.|31-32}}.</ref> influențată de [[anticiclonul Azorelor]], ca și restul [[Europa de Vest|Europei de Vest]],<ref>{{Cite web|url=http://www.cnrs.fr/cw/dossiers/dosclim/questcli/suite/OceanRep.htm|title=Vos questions sur le climat|site=cnrs.fr|date=2 aprilie 2010}}</ref> cu variante regionale sau locale destul de însemnate. Tipologia actuală reține șase mari zone climatice:<ref group="b" name="p31-32" /> * sfertul nord-vestic al țării aparține zonei bretone, cu nuanțe pariziene și flamande; aceasta este caracterizată printr-un regim de temperatură blând, cu variații reduse de temperatură și cu precipitații relativ importante; * la sud de aceasta, zona aquitană, cu aceleași caracteristici ca și zona bretonă, dar cu temperaturi mai ridicate; * în nord-estul țării, zona Lorenei deține caracteristici semicontinentale, cu ierni reci și precipitații mai reduse decât în vest; * pe coasta Mării Mediterane, zona provensală este caracterizată prin numeroase zile însorite, cu veri calde și uscate și cu ierni blânde și umede; * între zona Lorenei și cea provensală se află zona dunăreană cu rol de zonă de tranziție, cu variații mari de temperatură; * zona montană, ce corespunde regiunilor de altitudini ridicate, este caracterizată prin ierni reci și umede, cu precipitații nivale importante. Mare parte din [[Franța de peste mări|teritoriile de peste mări]] este, în schimb, dominată de [[Climă tropicală|clima tropicală]] (de intensitate variabilă),<ref group="b">{{p.|227}}.</ref> excepție făcând [[Guyana franceză]] ([[Climat ecuatorial|climă ecuatorială]]),<ref>{{Citat web |url=http://www.tourisme-guyane.com/incroyable-guyane/geographie.html |title=Géographie |site=tourisme-guyane.com |accessdate=2 aprilie 2010 |archive-date=2014-03-28 |archive-url=https://web.archive.org/web/20140328015915/http://www.tourisme-guyane.com/incroyable-guyane/geographie.html |dead-url=yes }}</ref> [[Saint-Pierre-et-Miquelon]] ([[climă temperat-oceanică]])<ref>{{Citat web|url=http://www.st-pierre-et-miquelon.com/francais/questions.php|title=Questions courantes|site=st-pierre-et-miquelon.com|accessdate=2 aprilie 2010|archive-date=2014-02-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20140209040653/http://st-pierre-et-miquelon.com/francais/questions.php|dead-url=yes}}</ref> și [[teritoriile australe și antarctice franceze]] (cu [[Climat polar|climă polară]] și [[Climă temperat-oceanică|temperat-oceanică]]).<ref>{{Cite web|url=http://www.tlfq.ulaval.ca/axl/pacifique/Kerguelen.htm|title=Terres australes et antarctiques françaises|site=tlfq.ulaval.ca|accessdate=2 aprilie 2010|archive-date=2012-03-23|archive-url=https://web.archive.org/web/20120323035452/http://www.tlfq.ulaval.ca/AXL/pacifique/Kerguelen.htm|dead-url=yes}}</ref> Franța metropolitană se confruntă și cu evenimente climatice cu consecințe importante: furtuni ({{Ill|fr|Furtunile de la sfârșitul lui decembrie 1999 din Europa|Tempêtes de fin décembre 1999 en Europe|cele din decembrie 1999}} au doborât 7% din copacii din pădurile franceze<ref group="b" name="p29-30">{{p.|29-30}}.</ref>), canicule ([[canicula din 2003 din Europa]] soldându-se cu {{dim|15000|de morți}}<ref group="b" name="p29-30" />), incendii și inundații. Temperatura medie în Franța a crescut cu {{dim|0.1|°C}} în medie pe deceniu de-a lungul secolului al XX-lea.<ref group="b" name="p32-33">{{p.|32-33}}.</ref> === Peisajele și mediul === Franța metropolitană beneficiază de o largă varietate de peisaje: câmpii agricole sau împădurite, lanțuri montane mai mult sau mai puțin erodate, litoraluri diversificate și văi cu orașe amestecate cu spații neo-naturale. [[Franța de peste mări]] conține și ea o importantă [[biodiversitate]] (de exemplu, în pădurile ecuatoriale [[Guyana franceză|franco-guyaneze]] sau în [[lagună|lagunele]] [[Noua Caledonie|Noii Caledonii]]).<ref>{{Citat carte | langue = | first = | author = Institut français de l’environnement | title = L’environnement en France | edition = | publisher = La Découverte | city = Paris | year = 1998 | pages totales = | isbn = 978-2-7071-2894-2 | isbn10 = 2-7071-2894-5 | lccn = 99172330 | page = 110 | lire en ligne =}}</ref> Franța este una dintre cele mai împădurite țări din [[Europa Occidentală]], pădurile ocupând 28% din suprafața țării.<ref group="b" name="p33">{{p.|33}}.</ref> <gallery mode="packed"> Fișier:Saint-Gervais-les-Bains - Mt-Blanc JPG01.jpg|Masivul [[Munții Alpi|alpin]] [[Mont Blanc]]. Fișier:Pointe du van.jpg|{{Ill|fr|Pointe du Van}}, extremitatea vestică a [[Bretania|Bretaniei]]. Fișier:Usson JPG01.jpg|Satul [[Usson, Puy-de-Dôme|Usson]], aflat pe pantele unui con vulcanic stins din [[Masivul Central]]. Fișier:Sainte Anne Plage.JPG|Plaja Sainte-Anne, în [[Guadelupa]]. Fișier:Baie-du-Mont-St-Michel.jpg|Golful [[Mont Saint-Michel]] din [[Normandia]]. Fișier:Etang de Sologne.jpeg|Iazurile și pădurile din [[Sologne]]. </gallery> Această diversitate a peisajelor și a [[ecosistem]]elor este amenințată de {{Ill|fr|fragmentarea ecopeisageră|fragmentation écopaysagère|fragmentarea ecologică}} (cauzată de densa rețea de căi de comunicații rutiere),<ref name="transports & environnement">Institut français de l’environnement, ''op. cit.'', {{p.|365-367}}.</ref> de antropizarea zonelor de coastă și de poluarea apelor și solului. O treime din apele de suprafață sunt de calitate rea spre foarte rea, în principal, din cauza poluării industriale;<ref group="b" name="p37">{{p.|37}}.</ref> poluarea agricolă în legătură cu utilizarea îngrășămintelor și [[pesticide]]lor a contribuit și ea la deteriorarea calității [[Pânză freatică|pânzelor freatice]] în mai multe regiuni, în [[Bretania]], în special.<ref group="b">{{p.|128}}.</ref> {{Ill|fr|Litoralizarea|Littoralisation}} populației și a activităților ei<ref group="b" name="p161">{{p.|161}}.</ref> determină o intensificare și o îndesire a construcțiilor de pe malul mării,<ref group="b" name="p162-163">{{p.|162-163}}.</ref> în ciuda {{Ill|fr|Legea Litoralului (Franța, 1986)|Loi littoral|Legii Litoralului}} din [[1986]] și a intervenției {{Ill|fr|Conservatoire du littoral}}<ref group="b">{{p.|43}}.</ref> și în ciuda caracterului inundabil al anumitor sectoare. În ceea ce privește infrastructura de transport, în special cea rutieră, ea expune pe vecinii ei la o poluare atmosferică, sonoră și vizuală considerabilă.<ref name="transports & environnement" /> Cu toate acestea, instituțiile publice încearcă de mai multe decenii să răspundă acestor provocări. {{Ill|fr|Rezervații naturale în Franța|Réserves naturelles de France|Rezervațiilor naturale}} și {{Ill|fr|Parcuri naționale în Franța|Parcs nationaux de France|parcurilor naționale}} li s-a adăugat, din [[1968]], și {{Ill|fr|Parc natural regional în Franța|Parc naturel régional en France|categoria parcurilor naturale regionale}},<ref>{{pdf}} {{Cite web|url=http://www.parcs-naturels-regionaux.tm.fr/upload/doc_telechargement/grandes/Histoire-40%20ans.pdf|title=Les parcs naturels régionaux : 40 ans d’histoire ...|site=parcs-naturels-regionaux.tm.fr|accessdate=5 aprilie 2010}}</ref> care combină acțiunile de conservare cu cele de punere în valoare a patrimoniului natural și cultural<ref group="c">{{p.|250}}.</ref> și care, în [[2007]], acopereau 13% din teritoriul francez.<ref>{{pdf}} {{Cite web | url = http://www.parcs-naturels-regionaux.tm.fr/upload/doc_telechargement/grandes/Données%20PNR%20%20aout%202007.pdf | title = Données de base Parcs naturels régionaux | author = Parcs naturels régionaux de France |data = actualizat la 28 august 2007| accessdate =5 aprilie 2010}}</ref> Au fost înființate {{Ill|fr|Agenție pentru apă în Franța|agence de l'eau en France|agenții pentru apă}} pentru a proteja și a garanta resursele de apă ale țării.<ref group="b" name="p37" /> Datorită unei politici de limitare a utilizării produselor [[petrol]]iere și datorită importanței energiei nucleare, emisiile de [[Dioxid de carbon|CO<sub>2</sub>]] pe cap de locuitor ale Franței sunt mai scăzute decât cele ale vecinilor săi europeni, și ''a fortiori'' decât cele ale [[Statele Unite ale Americii|SUA]].<ref>{{en icon}} {{Cite web|url=http://mdgs.un.org/unsd/mdg/SeriesDetail.aspx?srid=751&crid=|title=Carbon dioxide emissions (CO2), metric tons of CO2 per capita (CDIAC)|site=mdgs.un.org|author=United Nations Statistics Division|accessdate=5 aprilie 2010|archive-date=2015-05-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20150513001932/http://mdgs.un.org/unsd/mdg/SeriesDetail.aspx?srid=751&crid=|dead-url=yes}}</ref> Cu toate acestea, conform unui studiu al {{Ill|fr|Ministerul Mediului, Dezvoltării Durabile și Energiei din Franța|Ministère de l'Écologie, du Développement durable et de l'Énergie|Ministerului Mediului, Energiei, Dezvoltării Durabile și Mării}} publicat în 2010, „în mai multe puncte, bilanțul ecologic rămâne îngrijorător, cu tendințe de deteriorare”.<ref name="BilanEnv2010">[http://www.stats.environnement.developpement-durable.gouv.fr/uploads/media/ree2010_Environnement_en_France.pdf L’environnement en France - Édition 2010]{{Legătură nefuncțională|date=februarie 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://www.stats.environnement.developpement-durable.gouv.fr/uploads/media/ree2010_Environnement_en_France.pdf }} - COll. Références Commissariat général au développement durable, juin 2010 par le [http://www.statistiques.developpement-durable.gouv.fr service de l’observation et des statistiques]</ref> === Repartiția spațială a populației și a activităților sale === [[Fișier:Carte démographique de la France.svg|thumb|Hartă de sinteză a repartiției populației în Franța în 2010. Sunt indicate densitățile populației pe departament, cele 18 arii urbane de peste {{formatnum:400000}} de locuitori, linia Le Havre-Marsilia și limitele aproximative ale așa-numitei „{{Ill|fr|Diagonala vidului|diagonale du vide|diagonale a vidului}}”. {{Legendă|#2b0000|+ {{dim|5000|loc./km²|2}}}} {{Legendă|#800000|de la 300 la {{dim|1000|loc./km²}}}} {{Legendă|#d40000|de la 100 la {{dim|250|loc./km²}}}} {{Legendă|#ff2a2a|de la 70 la {{dim|100|loc./km²}}}} {{Legendă|#ff8080|de la 40 la {{dim|70|loc./km²}}}} {{Legendă|#ffd5d5|- {{dim|40|loc./km²}}}}]] [[Fișier:France topography & population density.jpg|thumb|left|Relieful și densitatea populației pe km² în 2001.]] Franța metropolitană este marcată de multiple dezechilibre spațiale. Pe de o parte, ea este originală prin faptul că are o [[capitală]] de șase ori mai populată decât a doua arie urbană a țării,<ref group="lower-alpha">Aria urbană pariziană număra în 2010 {{dim|12223100|locuitori}}, față de {{formatnum:2165785}} pentru aria urbană [[lyon]]eză. Cu titlu de comparație, [[Roma]] este doar a treia arie urbană a [[Italia|Italiei]] și numără de {{dim|1.75|ori}} mai puțini locuitori ca [[Milano]]; [[Berlin]]ul deține o populație comparabilă cu cea a [[Frankfurt pe Main|Frankfurtului]], a [[München]]ului, a [[Stuttgart]]ului și a [[Hamburg]]ului; [[Barcelona]] și [[Madrid]]ul sunt și ele orașe apropiate ca dimensiune.</ref> și care grupează un sfert din studenți<ref group="I">[http://www.insee.fr/fr/insee_regions/idf/rfc/chifcle_fiche.asp?ref_id=EDUTC003&tab_id=1124 Effectifs de l’enseignement supérieur]</ref> și aproape toate sediile centrale ale marilor companii ale țării.<ref>{{Citation| langue = | first = Daniel | last = Noin | title = L’espace français | collection = Cursus | publisher = Armand Colin | location = Paris | year = 1995 | pages totales = | isbn = 978-2-200-21638-2 | isbn10 = 2-200-21638-6 | page = 126 | lire en ligne =}}</ref> Pe de altă parte, linia [[Le Havre]]&ndash;[[Marsilia]] este adesea considerată a fi limita între un vest rămas de multă vreme agrar și care, astăzi, beneficiază de o importantă dezvoltare demografică și economică,<ref group="n" name="n310">{{p.|310}}.</ref> și un est industrializat și de multă vreme urbanizat. În cele din urmă, de la [[Ardennes|departamentul Ardenilor]] în nord-est până la [[Landes|departamentul Landes]] în sud-vest se observă o „{{Ill|fr|Diagonala vidului|Diagonale du vide|diagonală a densității reduse}}”, care prin comparație cu restul țării secaracterizează printr-un grad redus de populare și printr-o economie, adesea, în dificultate.<ref>{{Cite web|url=http://histoire-geographie.ac-dijon.fr/SIG/Carto/carte/Pedago/France/France4.htm|site=ac-dijon.fr|title=Les dynamiques de l’espace français (4)|accessdate=31 martie 2010|archive-date=2010-03-06|archive-url=https://web.archive.org/web/20100306202302/http://histoire-geographie.ac-dijon.fr/SIG/Carto/carte/Pedago/France/France4.htm|dead-url=yes}}</ref> După un îndelungat [[exod rural]] în [[secolul al XIX-lea]] și până în a doua jumătate a secolului al XX-lea,<ref group="n" name="n309">{{p.|309}}.</ref> sporul migratoriu al zonelor rurale franceze a redevenit pozitiv în [[anii 1990]].<ref group="n" name="n310" /> Creșterea populației urbane are loc predominant în zonele periurbane, din ce în ce mai îndepărtate de aglomerația centrală.<ref group="n" name="n309" /> Tabelul de mai jos listează cele mai mari orașe ale Franței, în funcție de populația ariei metropolitane. {{Cele mai mari orașe din Franța}} === Axe de comunicație și de transport === Din pricina poziției sale la răscruce, Franța este țară de tranzit.<ref group="b" name="p155">{{p.|155}}.</ref> Ea este, de fapt, traversată, în mod obligatoriu, de persoanele și mărfurile care circulă pe cale terestră între [[peninsula Iberică]] și restul [[Europa|Europei]] și, după deschiderea [[Tunelul Canalului Mânecii|Eurotunelului]] în 1994,<ref>{{Cite web|url=http://www.linternaute.com/histoire/jour/evenement/6/5/1/a/51049/inauguration_du_tunnel_sous_la_manche.shtml|title=Inauguration du tunnel sous la Manche|site=linternaute.com|accessdate=25 mai 2010|archive-date=2014-04-26|archive-url=https://web.archive.org/web/20140426233740/http://www.linternaute.com/histoire/jour/evenement/6/5/1/a/51049/inauguration_du_tunnel_sous_la_manche.shtml|dead-url=yes}}</ref> între [[Regatul Unit]] și restul Europei.<ref group="b" name="p155" /> Ca o moștenire a istoriei, rețelele franceze de transport sunt foarte centralizate în jurul [[Paris]]ului;<ref group="b" name="p153-154">{{p.|153-154}}.</ref> această centralizare este deosebit de puternică în domeniul feroviar și aerian, deși a început să se diminueze.<ref>Daniel Noin, ''op. cit.'', {{p.|90-91}}.</ref> [[Fișier:LGV 1 By JM Rosier.jpg|thumb|Un {{Ill|fr|TGV Duplex}} pe [[LGV Méditerranée]]]] Principalul mijloc de transport utilizat în Franța este cel rutier, care, în 2007, reprezenta respectiv 86,5% și 79,9% din traficul de călători și de mărfuri.<ref group="lower-alpha">Aceste valori se referă la anul 2007, și corespund în parte transportului rutier în totalul transporturilor de călători și mărfuri pe acel an, respectiv în călători-km și tonă-km.</ref><ref>{{pdf}}{{Cite web|author=Emmanuel Caicedo, Carlo Colussi, Karine Gormon, Françoise Jacquesson, Guillaume Wemelbeke et Frédéric Boccara (SOeS)|title=En 2007, hausse de la mobilité des voyageurs et des transports de marchandises|date=2008|url=http://www.statistiques.equipement.gouv.fr/IMG/pdf/SESP_EN_BREF_29_2_traits_cle521a3c.pdf|site=statistiques.equipement.gouv.fr|accessdate=24 ianuarie 2010}}</ref> Franța numără, la nivelul anului 2005, peste un milion de kilometri de șosele, dintre care aproape toate sunt asfaltate sau pietruite.<ref name="transports 2008" /> După {{Ill|fr|Eliberarea Franței|Libération de la France|eliberare}}, Franța și-a dezvoltat o [[Autostrăzi în Franța|rețea extinsă de autostrăzi]], care, în 2007, totalizau o lungime de {{dim|10991|km}} .<ref name="transports 2008">{{pdf}} {{cite web|url=http://www.statistiques.equipement.gouv.fr/IMG/pdf/20090902_-_Tome_1_CCTN_cle79871a.pdf|title=Les comptes des transports en 2008|date=2008|site=equipement.gouv.fr|accessdate=24 februarie 2010|page=93}}{{Legătură nefuncțională|date=iulie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> De câteva decenii, sunt dezvoltate politici publice cu scopul reducerii accidentelor rutiere mortale, ale căror principale cauze sunt identificate ca fiind, în principal, viteza și consumul de alcool,<ref group="j">{{p.|58-62}}.</ref> și încearcă să reducă dependența francezilor de automobile, în beneficiul altor mijloace de transport mai puțin poluante.<ref group="i">{{p.|266}}.</ref> Rețeaua feroviară franceză datează și ea, în mare parte, de la mijlocul și de la sfârșitul secolului al XIX-lea, ajungând să numere, în 2009, {{dim|29473|km}} de linii, dintre care mai mult de jumătate sunt electrificate.<ref>{{Cite web|url=http://www.rff.fr/fr/le-reseau/actuel/etendu-317|title=Un réseau étendu|date=2009|site=rff.fr|accessdate=24 ianuarie 2010|archive-date=2014-04-27|archive-url=https://web.archive.org/web/20140427010813/http://www.rff.fr/fr/le-reseau/actuel/etendu-317|dead-url=yes}}</ref> Cea mai mare parte din trafic este derulată de compania publică [[SNCF]], pe liniile care aparțin gestionarului de infrastructură {{Ill|fr|Réseau ferré de France}} (RFF). Începând cu anii 1980, traficul de călători în Franța metropolitană este în creștere, mulțumită, pe de o parte, preluării de către regiuni a gestionării traficului regional și local, dar mai ales apariției rețelei continue a [[Cale ferată de mare viteză|liniilor de mare viteză]] parcurse de [[TGV]].<ref>{{Cite book | first = Clive | last = Lamming | title = Larousse des trains et du chemin de fer | publisher =Larousse |lien éditeur = éditions Larousse | location =Paris | year =2005 | pages totales = | passage = 72-81 | référence = Référence:Larousse des trains et des chemins de fer}}</ref> Pe de altă parte, principalele orașe ale țării sunt dotate cu o rețea feroviară urbană, de tip [[metrou]], [[tramvai]] sau expres regional (RER); [[Metroul din Paris]], înființat în 1900, formează una dintre cele mai dense rețele din lume.<ref>{{Cite book | first = | last = | auteur = Jean Tricoire | title = Un siècle de métro en 14 lignes | lien éditeur = La Vie du Rail | publisher =La Vie du Rail | location =Paris | year =2004 | pages totales = | passage = 17 și 28 | référence = Référence:Un siècle de métro en 14 lignes (Jean Tricoire)}}</ref> În ceea ce privește transportul aerian, acesta este deosebit de centralizat: cele două aeroporturi pariziene — [[Aeroportul Internațional Charles de Gaulle|Roissy-Charles-de-Gaulle]] și [[Aeroportul Paris-Orly|Orly]] — au deservit în 2008 peste 87 de milioane de călători, în vreme ce principalul aeroport din provincie, [[Aeroportul Nisa Coasta de Azur|Nisa-Coasta de Azur]], a deservit doar puțin mai mult de 10 milioane.<ref>{{Cite web|url=http://www.aeroport.fr/fichiers/stats_2008.pdf|title=Statistiques de trafic 2008|author=Union des aéroports français|site=www.aeroport.fr|accessdate=15 februarie 2010|archive-date=2009-04-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20090419144205/http://www.aeroport.fr/fichiers/stats_2008.pdf|dead-url=yes}}</ref> Aeroporturile din provincie fac, de fapt, concurență TGV-ului pentru trafic intern, în vreme ce aeroporturile pariziene adună cvasi-totalitatea traficului de cursă lungă.<ref group="b">{{p.|158}}.</ref> Franța este locul unde funcționează una dintre cele mai mari companii aeriene din lume, în termeni de pasageri transportați ([[Air France-KLM]]<ref>{{en icon}} {{Cite web|url=http://www.iata.org/publications/Pages/wats-passenger-km.aspx|title=Scheduled Passenger - Kilometres Flown|site=iata.org|author=Asociația Internațională pentru Transport Aerian|date=2012|accessdate=10 novembre 2013|archive-date=2013-10-29|archive-url=https://web.archive.org/web/20131029193010/http://www.iata.org/publications/pages/wats-passenger-km.aspx|dead-url=yes}}</ref>) și unde funcționează primul constructor aeronautic civil ([[Airbus]]<ref group="b">{{p.|141-142}}.</ref><ref group="lower-alpha">Airbus a apărut prin cooperarea dintre Franța și vecinii săi german, spaniol și britanic.</ref>) din Europa. În Franța se mai utilizează și alte mijloace de transport, dar ele sunt marginale. Traficul fluvial asigură o parte neglijabilă din traficul de călători și una secundară din traficul de mărfuri, în special din cauza neadaptării unei mari părți din rețea la traficul modern.<ref name="transports 2008" /> Traficul maritim este mai important, dar porturile [[Dunkerque]], [[Le Havre]], {{Ill|fr|Portul Nantes-Saint-Nazaire|Grand port maritime de Nantes-Saint-Nazaire|Nantes - Saint-Nazaire}} și [[Bordeaux]] sunt foarte mici comparativ cu rivalele lor de la [[Marea Nordului]], cum sunt [[Rotterdam]] sau [[Anvers]];<ref name="ports">{{en icon}} {{Cite web|url=http://aapa.files.cms-plus.com/Statistics/WORLDPORTRANKINGS2007.xls|date=2007|title=World port rankings 2007|accessdate=25 februarie 2010|archive-date=2010-04-07|archive-url=https://web.archive.org/web/20100407173222/http://aapa.files.cms-plus.com/Statistics/WORLDPORTRANKINGS2007.xls|dead-url=yes}}</ref> numai portul [[Marsilia]] este comparabil cu marele porturi ale lumii, fiind cel mai mare port de la [[Marea Mediterană]] în termeni de tonaj expediat.<ref name="ports" /> Astăzi, bicicleta cunoaște o nouă tinerețe, în special datorită preocupărilor ecologiste ale francezilor și datorită înființării sistemelor de închiriat biciclete în mai multe orașe ale țării.<ref group="i">{{p.|265}}.</ref> {{Clear}} == Istoria == {{Main|Istoria Franței}} [[Fișier:Frontiere francaise 985 1947 small.gif|thumb|Evoluția teritorială a Franței metropolitane, din 985 până în 1947]] Franța actuală ocupă mare parte din fostele [[Galia|Galii]] [[Celți|celtice]], cucerite de [[Iulius Cezar]] în [[secolul I î.e.n.]], dar numele și-l ia de la [[franci]], un [[Triburi germanice|popor germanic]] care s-a instalat acolo începând cu [[secolul al V-lea]]. Franța este un stat unificat de mult timp și a fost una din primele țări ale epocii moderne care să încerce să experimenteze un regim [[Democrație|democratic]]. === Preistorie, protoistorie și antichitate === Prezența omenească pe teritoriul actual al Franței datează din [[Paleolitic|paleoliticul inferior]]; cele mai vechi urme de viață umană datează de acum circa {{dim|1800000|de ani}}.<ref group="e" name="h17">{{p.|17}}.</ref> Pe atunci, omul se confrunta cu o climă dură și schimbătoare, marcată de mai multe [[Glaciațiune|ere glaciare]] care i-au modificat mediul de viață.<ref group="e" name="h17" /> În Franța se găsesc numeroase {{Ill|fr|Peșteră pictată|grotte ornée|peșteri pictate}} din [[Paleolitic|paleoliticul superior]], dintre care una dintre cele mai celebre este [[Peștera din Lascaux|cea din Lascaux]]<ref group="e" name="h17" /> ([[Dordogne|departamentul Dordogne]], cu [[Pictură rupestră|picturi rupestre]] vechi de circa {{formatnum:18000}} de ani<ref name="lascaux">{{Cite web|url=http://www.lascaux.culture.fr/index.php?fichier=04_06.xml|title=Datation des figures de Lascaux|site=lascaux.culture.fr|accessdate=12 ianuarie 2010}}</ref>). Aproximativ {{dim|10000|de ani}} în urmă, la sfârșitul [[Glaciațiunea Würm|ultimei ere glaciare]], clima s-a îmblânzit.<ref group="e" name="h17" /> Cam de acum {{dim|7000|de ani}}, această parte a Europei de Vest a intrat în [[neolitic]] și locuitorii ei s-au sedentarizat, chiar dacă evoluția aceasta a variat de la regiune la regiune.<ref group="e" name="h18">{{p.|18}}.</ref> După o puternică dezvoltare demografică și agricolă în mileniile al IV-lea și al III-lea î.e.n., metalurgia și-a făcut apariția la sfârșitul mileniului al III-lea, întâi cu meșteșugul prelucrării [[aur]]ului, [[cupru]]lui și [[bronz]]ului, apoi a [[fier]]ului - în secolul al VIII-lea î.e.n.<ref group="e">{{p.|20-24}}.</ref> În preajma anului 600 î.e.n., grecii originari din orașul [[Phocaea]] din [[Asia Mică]] au înființat colonia Masalia (astăzi, orașul [[Marsilia]]), pe țărmul [[Marea Mediterană|Mediteranei]];<ref group="e">{{p.|25}}.</ref> în aceeași perioadă, câteva popoare [[Celți|celtice]] au pătruns pe teritoriul Franței actuale, dar această ocupație nu s-a generalizat asupra întregului teritoriu decât între secolele al V-lea și al III-lea î.e.n.<ref group="e" name="h29">{{p.|29}}.</ref> Astfel a apărut noțiunea de „[[Galia]]”, corespunzătoare teritoriilor populate de celți între [[Rin]], [[Oceanul Atlantic|Atlantic]] și Mediterana.<ref group="e" name="ge28">{{p.|28}}.</ref> Galia era pe atunci o țară prosperă, ale cărei părți sudice au fost din ce în ce mai mult supuse influențelor [[Grecia antică|grecești]] și apoi [[Roma antică|romane]].<ref group="e">{{p.|34-41}}.</ref> Începând cu anul 125 î.e.n., sudul Galiei a fost cucerit, încetul cu încetul, de [[Republica Romană]], care a înființat aici orașele [[Aix-en-Provence]], [[Toulouse]] și [[Narbonne]].<ref group="e" name="ge4142">{{p.|41-42}}.</ref> În 58 î.e.n., [[Iulius Cezar]] s-a lansat într-o [[Războaiele Galice|campanie de cucerire a întregii Galii]] și a înăbușit, în 52 î.e.n.. o revoltă condusă de căpetenia galică [[Vercingetorix]].<ref group="e" name="ge4445">{{p.|44-45}}.</ref> Noile teritorii au fost împărțite de [[Augustus]] în nouă [[Provincie romană|provincii romane]], dintre care principalele au fost [[Gallia Narbonensis]] în sud, [[Gallia Aquitania|Aquitania]] în sud-vest, [[Gallia Lugdunensis]] în centru și [[Gallia Belgica|Belgica]] în nord.<ref group="e">{{p.|53-55}}.</ref> În perioada galo-romană au fost înființate numeroase orașe, printre care [[Lyon]], denumită capitală a Galiilor;<ref group="e">{{p.|53-54}}.</ref> acestea erau concepute după tipicul orașelor romane, cu un {{Ill|fr|Forum roman|Forum romain|forum}}, un {{Ill|fr|Amfiteatru roman|Architecture du théâtre romain|amfiteatru}}, {{Ill|fr|Circ roman|Cirque romain|circ}}, teatru și [[Terme|thermae]].<ref group="e">{{p.|66-67}}.</ref> Religia romană s-a suprapus peste [[Mitologia celtică|cultul celtic]], fără a-l face pe acesta din urmă să dispară, divinitățile de diferite origini contopindu-se, încet-încet, până la formarea unui unic [[sincretism]].<ref group="e">{{p.|70-72}}.</ref> În secolul al III-lea e.n., Galia romană a trecut printr-o gravă criză, [[limes]]ul, frontiera fortificată care apăra Imperiul de incursiunile germanice, fiind rupt în mai multe rânduri de către [[barbar]]i.<ref group="e">{{p.|76-77}}.</ref> În acea perioadă, puterea romană părea șubrezită: în 260 s-a proclamat un [[Imperiul Galic|imperiu al galilor]] care a scăpat de sub controlul roman până în 274.<ref group="e">{{p.|77}}.</ref> Cu toate acestea, situația s-a îmbunătățit în prima jumătate a secolului al IV-lea, care a fost o perioadă de reînnoire și prosperitate pentru Galia.<ref group="e">{{p.|79-82}}.</ref> În 312, împăratul [[Constantin cel Mare]] s-a convertit la [[creștinism]]; creștinii, persecutați până atunci, s-au înmulțit.<ref group="e" name="ge81">{{p.|81}}.</ref> Dar invaziile barbare s-au reluat începând cu a doua jumătate a secolului al IV-lea;<ref group="e" name="ge84">{{p.|84}}.</ref> la 31 decembrie 406, [[vandali]]i, [[suebi]]i și [[alani]]i au trecut [[Rin]]ul și au traversat Galia până în Spania.<ref group="e" name="ge8488">{{p.|84-88}}.</ref> La mijlocul secolului al V-lea, [[alemani]]i și [[franci]]i, două popoare păgâne, s-au instalat în nord-estul Franței de astăzi și au exercitat o puternică presiune asupra generalilor romani care rezistau cu greu în nord-estul Galiei.<ref group="e">{{p.|88-89}}.</ref> === Apariția, crizele și transformările Regatului Franței de-a lungul Evului Mediu === [[Fișier:Chlodwigs taufe.jpg|thumb|''Botezul lui [[Clovis I|Clovis]]'', reprezentat în [[Sainte-Chapelle]] din Paris (anonim)]] După scindarea Imperiului Roman, convertirea la creștinism a căpeteniei france [[Clovis I|Clovis]] a făcut din el un aliat al Bisericii creștine și i-a permis să cucerească, la sfârșitul secolului al V-lea și începutul secolului al VI-lea, mare parte din Galia.<ref group="e" name="ge8990">{{p.|89-90}}.</ref> Fuziunea moștenirii galo-romane cu aporturile germanice și cu creștinismul a fost lungă și dificilă, francii constituind, la început, o societate războinică, cu practici și legi foarte îndepărtate de [[Drept roman|dreptul roman]] și de principiile creștine.<ref group="e">{{p.|92-93}}.</ref> În vreme ce scăderea demografică suferită de Regatul Franc a antrenat un declin al orașelor, [[creștinism]]ul s-a instalat prin fondarea bisericilor rurale și, mai ales, a numeroaselor mănăstiri.<ref group="e">{{p.|92-94}}.</ref> Dacă puterea lui [[Clovis I|Clovis]] părea, la început, solidă, [[Dinastia Merovingiană|dinastia merovingiană]] a trebuit, totuși, să facă față unor grave dificultăți;<ref group="e">{{p.|91}}.</ref> ea s-a stins în [[751]], după care [[Pepin cel Scurt]] a fost uns rege al francilor, fondând [[Dinastia Carolingiană|dinastia carolingiană]].<ref group="e">{{p.|98}}.</ref> [[Pepin cel Scurt]] și fiul său, [[Carol cel Mare]], au extins considerabil teritoriul regatului francilor, stat ce se întindea, la sfârșitul secolului al VIII-lea, pe o suprafață de peste un milion de kilometri pătrați.<ref group="e">{{p.|99-100}}.</ref> Imensul [[Imperiul Carolingian|Imperiu Carolingian]] era controlat de o administrație centralizată cu sediul la [[Aachen]], cu [[Conte|conți]] ce îl reprezentau pe Carol cel Mare în tot imperiul și care erau supravegheați de ''[[Missus dominicus]].''<ref group="e">{{p.|100-101}}.</ref> Carol, încoronat în [[800]] ca {{Ill|fr|Lista împăraților Occidentului|Liste des empereurs d'Occident|împărat al Occidentului}}, a relansat artele frumoase în educație, iar {{Ill|en|Palatul de la Aachen|Palace of Aachen|curtea sa de la Aachen}} a găzduit o activitate artistică și intelectuală de înalt nivel.<ref group="e">{{p.|100-104}}.</ref> Cu toate acestea, după moartea împăratului, conții și vasalii lor au început, din ce în ce mai mult, să-și facă funcțiile ereditare, iar nepoții lui Carol cel Mare și-au împărțit imperiul prin [[tratatul de la Verdun]] ([[843]]); Carol a obținut [[Francia Occidentală|Francia occidentală]], care corespunde, aproximativ, celor două treimi vestice ale Franței actuale, teritoriu ale cărui frontiere au fluctuat puțin până la sfârșitul Evului Mediu.<ref group="e">{{p.|105-106}}.</ref> Noul regat a trebuit, totuși, să înfrunte, în secolele al IX-lea și al X-lea, trei valuri de invazii diferite: ale [[Expansiunea musulmană|musulmanilor]], ale [[vikingi]]lor și ale [[maghiari]]lor.<ref group="e" name="h110">{{p.|110}}.</ref> În același timp, puterile foștilor conți au continuat să crească, în timp ce puterea regelui scădea;<ref group="e" name="ge111">{{p.|111}}.</ref> relațiile sociale au început să capete caracter [[Feudalism|feudal]], caracterizat prin împărțirea societății în trei clase: [[cler]]ul, [[nobilime]]a și „[[starea a treia]]”.<ref group="e">{{p.|120-121}}.</ref> În [[987]] [[Hugo Capet]] a fost ales rege;<ref group="lower-alpha">Începând cu sfârșitul secolului al IX-lea, monarhia a devenit electivă, iar regii nu mai erau neapărat din familia carolingiană.</ref> monarhia a redevenit ereditară<ref group="e">{{p.|112}}.</ref>, iar [[Dinastia Capețienilor|Dinastia capețiană]] au domnit în Franța timp de peste 800 de ani. Totuși, primii regi capețieni nu controlau direct decât o mică parte din teritoriul francez, denumit „domeniu regal”, și câțiva din vasalii lor erau mult mai puternici decât ei.<ref group="e" name="h115">{{p.|115}}.</ref> În secolul al XII-lea, puterea regală a început să se impună din nou în fața nobililor din regat, dar, începând cu anii 1150, a trebuit să se confrunte cu apariția unui „{{Ill|fr|Imperiul Plantagenet|Empire Plantagenêt|imperiu Plantagenet}}”, domeniu nobiliar extrem de puternic, ce cuprindea [[Anglia]] și părțile vestice ale Franței.<ref group="e">{{p.|116-118}}.</ref> Regatul capețian a atins apogeul în secolul al XIII-lea, monarhia redobândind puterea pe care o pierduse<ref group="e" name="ge131">{{p.|131}}.</ref> iar arta și cultura franceză au început să se afirme în Europa.<ref group="e">{{p.|139-142}}.</ref> [[Filip al II-lea al Franței|Filip August]] ([[1180]]-[[1223]]) a reușit să cucerească mare parte din posesiunile franceze ale Plantageneților, punând capăt, pentru un timp, amenințării engleze și lărgind considerabil domeniul regal cu această ocazie.<ref group="e">{{p.|134}}.</ref> [[Ludovic al IX-lea al Franței|Ludovic al IX-lea]] ([[1226]]-[[1270]]) a acționat ca arbitru al creștinismului și a participat la [[Cruciada a șaptea|cruciadele a șaptea]] și [[Cruciada a opta|a opta]], ceea ce a dus la [[canonizare]]a sa rapidă de către Biserica Romano-Catolică.<ref group="e" name="ge135">{{p.|135}}.</ref> Secolul al XIV-lea și prima jumătate a secolului al XV-lea au găsit Franța într-o gravă criză, cu manifestări multiple.<ref group="e">{{p.|145}}.</ref> [[Războiul de 100 de Ani]], dus contra Angliei și apărut în urma unei {{Ill|fr|Succesiunea lui Carol al IV-lea al Franței|Succession de Charles IV de France|probleme de succesiune}} la tronul Regatului Franței, a făcut ravagii în țară.<ref group="e">{{p.|147-149}}.</ref> Dar criza din secolele al XIV-lea și al XV-lea nu a fost una doar politică sau militară: ea a fost și demografică&nbsp;—&nbsp;[[Moartea Neagră]] a ucis, începând cu anul [[1347]], cel puțin o treime din populația regatului<ref group="lower-alpha">Această cifră provine din cronicile contemporante ale lui [[Jean Froissart]]. După cercetări mai recente însă, s-a constatat că în mai multe provincii ale regatului populația s-a înjumătățit sau s-a redus la o treime între 1315 și 1450, molima fiind principalul factor al acestei prăbușiri demografice.</ref>&nbsp;—, socială&nbsp;—&nbsp;răscoalele țărănești și urbane s-au înmulțit&nbsp;—, economică și religioasă.<ref group="e">{{p.|150-152}}.</ref> [[Exilul de la Avignon|Exilului papilor la Avignon]] (1309-1377) i-a urmat [[Schisma apuseană]], care a durat până în 1417. Monarhia franceză a fost atinsă de toate aceaste crize. Pe termen scurt puterea centrală a ieșit întărită, mutându-se din valea [[Loara|Loarei]], îmbogățindu-se cu noi instituții și întreținând o armată plătită dintr-un impozit permanent.<ref group="e" name="ge153154">{{p.|153-154}}</ref> === Renașterea și monarhia absolutistă (secolele al XVI-lea&ndash;al XVIII-lea) === [[Fișier:Louis XIV of France.jpg|thumb|right|upright|[[Ludovic al XIV-lea al Franței|Ludovic al XIV-lea]], figură emblematică a absolutismului monarhic, în timpul căruia Franța a atins apogeul influenței în politica europeană]] Începând cu [[1494]], suveranii francezi au dus [[Războaiele Italiene|mai multe războaie în Italia]] și, apoi, împotriva împăratului [[Carol Quintul]].<ref>{{Cite book | langue = | first = Bartolomé | last = Bennassar| first2 = Jean| last2 = Jacquart | title = Le 16<sup>e</sup> siècle | edition = 4 | collection = U | lien éditeur = Armand Colin | publisher =Armand Colin | location =Paris | year =2002 | pages totales = | isbn = 978-2-200-25275-5 | passage = 240-244 | lire en ligne =}}.</ref> Domniile lui [[Francisc I al Franței|Francisc I]] ([[1515]]-[[1547]]) și a fiului său [[Henric al II-lea al Franței|Henric al II-lea]] ([[1547]]-[[1559]]) au fost marcate de o întărire a puterii regale, care tinde să devină [[Monarhie absolutistă|absolutistă]],<ref>Bartolomé Bennassar et Jean Jacquart, ''op. cit.'', {{p.|179-184}}.</ref> și de o [[Renașterea|Renaștere]] literară și artistică puternic influențată de Italia.<ref>Bartolomé Bennassar et Jean Jacquart, ''op. cit.'', {{p.|83-85}}.</ref> În [[1539]], [[ordonanța de la Villers-Cotterêts]] a făcut [[limba franceză]] limbă administrativă și judiciară în regat.<ref group="e">{{p.|175}}.</ref> Unitatea Franței în jurul persoanei regelui a fost însă afectată în a doua jumătate a secolului al XVI-lea de probleme religioase: între [[1562]] și [[1598]], s-au succedat {{Ill|fr|Războaiele Religioase din Franța|Guerres de religion (France)|opt războaie religioase}} între [[Catolicism|catolici]] și [[Calvinism|calvini]].<ref group="e">{{p.|184-186}}.</ref> Această criză religioasă a fost dublată de una economica și mai ales politică.<ref>Bartolomé Bennassar et Jean Jacquart, ''op. cit.'', {{p.|296-305}}.</ref> În [[1598]], regele [[Henric al IV-lea al Franței|Henric al IV-lea]] ([[1589]]-[[1610]]) a dat, prin [[Edictul de la Nantes]], libertăți parțiale de cult protestanților.<ref group="e">{{p.|187-188}}.</ref> [[Ludovic al XIII-lea al Franței|Ludovic al XIII-lea]] ([[1610]]-[[1643]]) și miniștrii săi, [[Cardinalul Richelieu|Richelieu]] și [[Jules Mazarin|Mazarin]], au fost obligați să se confrunte cu opoziția nobilimii dornice să-și redobândească vechile privilegii.<ref group="e">{{p.|193-198}}.</ref> În aceeași perioadă, Franța a ieșit victorioasă din mai multe războaie (între care [[Războiul de Treizeci de Ani]]) și a început să-și formeze un {{Ill|fr|Primul imperiu colonial francez|premier empire colonial français|prim imperiu colonial}}, în principal, în [[Noua Franță]], în [[Antile]] și pe drumul spre Indii.<ref group="e">{{p.|201-202}} și 231.</ref> [[Ludovic al XIV-lea al Franței|Ludovic al XIV-lea]] a afirmat mai mult ca niciodată caracterul absolut al puterii sale:<ref group="lower-alpha">În spatele acestui absolutism aparent, puterea lui Ludovic al XIV-lea a rămas limitată totuși de numeroase libertăți și privilegii obținute de-a lungul secolelor anterioare de numeroase entități politice regionale sau locale.</ref> „Regele-Soare” se considera „locțiitor al lui Dumnezeu pe Pământ”<ref group="e">{{p.|206-208}}.</ref> și a ordonat construirea [[Palatul de la Versailles|palatului de la Versailles]], simbol al puterii sale.<ref group="e">{{p.|214-215}}.</ref> El s-a înconjurat de artiști și de savanți și a acționat pentru unitatea religioasă a regatului său,<ref group="e">{{p.|209-214}}.</ref> reluând {{Ill|fr|Dragonade|Dragonnades|persecuția protestanților}} și revocând edictul de la Nantes. În ciuda situației financiare critice a monarhiei, Ludovic al XIV-lea a dus mai multe războaie cu o Europă coalizată împotriva sa,<ref group="e">{{p.|207-209}} et 212-213.</ref> iar [[Sébastien Le Prestre, Marchiz de Vauban|marchizul de Vauban]] a construit o rețea de cetăți la frontierele regatului.<ref group="e">{{p.|211}}.</ref> Deși aceste războaie au adus, la început, și victorii, mai multe înfrângeri și răspândirea foametei i-au marcat sfârșitul domniei.<ref group="e">{{p.|212-213}}.</ref> Strănepotul său, [[Ludovic al XV-lea al Franței|Ludovic al XV-lea]] ([[1715]]-[[1774]]), a dus și el mai multe războaie, cu diferite rezultate.<ref group="e">{{p.|232-233}}.</ref> Franța a abandonat, în [[1763]], prin [[Tratatul de la Paris (1763)|tratatul de la Paris]], posesiunile din America de Nord, dar a dobândit, în același deceniu, [[Lorena]] și [[Corsica]].<ref group="e">{{p.|233}}.</ref> În această perioadă, Franța a cunoscut o puternică revitalizare demografică și economică. Creșterea producției agricole a fost însoțită de o proto-industrializare, în special în sectorul textil, dar și de un avânt în domeniile intelectual și cultural.<ref group="e">{{p.|219-225}}.</ref> [[Ludovic al XVI-lea al Franței|Ludovic al XVI-lea]], care a urcat pe tron în 1774, s-a dovedit însă incapabil să găsească o soluție pentru plata datoriei monarhice și s-a văzut obligat să convoace [[Adunarea Stărilor Generale din 1789|Adunarea Stărilor Generale]] în 1789.<ref group="e">{{p.|234-237}}.</ref> {{clear}} === Secolul revoluțiilor (1789 - începutul secolului al XX-lea) === [[Fișier:France Departement 1801.svg|thumb|[[Prima Republică Franceză]] împărțită în [[Departamentele Franței|departemente]]]] Delegații trimiși la [[Adunarea Stărilor Generale din 1789]], ale căror lucrări s-au deschis la 5 mai, și-au depășit rapid atribuțiile conferite și s-au erijat într-o [[Adunarea Constituantă Franceză|adunare națională constituantă]].<ref group="e">{{p.|238-242}}.</ref> Regele nu a putut, astfel, împiedica adunarea constituantă să declare abolirea privilegiilor nobiliare în {{Ill|fr|Noaptea de 4 august 1789|nuit du 4 août 1789|noaptea de 4 august}}, după care, la 26 august, să adopte o [[Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului|„declarație a drepturilor omului și cetățeanului”]].<ref group="e">{{p.|242-243}}.</ref> După o tentativă de [[Monarhia constituțională franceză|monarhie constituțională]], în septembrie 1792, s-a proclamat [[Prima Republică Franceză|republica]], iar [[Ludovic al XVI-lea al Franței|Ludovic al XVI-lea]], acuzat de trădare, a fost [[Ghilotină|ghilotinat]] la 21 ianuarie 1793.<ref group="e">{{p.|243-246}}.</ref> Franța revoluționară s-a lansat după aceea în [[Războaiele Revoluției Franceze|mai mulți ani de războaie]] și de [[Teroarea Iacobină|execuții continue]], până la instaurarea [[directoratul]]ui în 1795.<ref group="e">{{p.|245-248}}.</ref> [[Fișier:Eugène Delacroix - La liberté guidant le peuple.jpg|thumb|left|[[Revoluția din 1830]] ilustrată de [[Eugène Delacroix]] în ''[[La Liberté guidant le peuple]]'']] La 9 noiembrie 1799, generalul [[Napoleon Bonaparte]] a răsturnat Directoratul printr-o lovitură de stat și l-a înlocuit cu {{Ill|fr|Consulatul (Franța)|Consulat (histoire de France)|Consulatul}} iar, după cinci ani, el s-a încoronat [[Primul Imperiu Francez|împărat al francezilor]].<ref group="e">{{p.|250-257}}.</ref> Napoleon I a înființat sau a reformat numeroase instituții,<ref group="lower-alpha">Napoleon I se află la originea [[Banque de France|Băncii Franței]], liceelor, Camerei de Comerț și Industrie, a curților de apel, a [[Legiunea de onoare|Legiunii de Onoare]] și {{Ill|fr|Prefect (Franța)|Préfet (France)|prefecturilor}}. Sub regimul său avea să fie adoptat codul civil denumit „codul napoleonian”.</ref> iar multiplele sale victorii militare au făcut ca mare parte din populația europeană să se afle pe teritorii sub controlul său la începutul anilor 1810.<ref group="e">{{p.|255-258}}.</ref> Declinul său avea să fie însă rapid: după o efemeră abdicare, urmată de [[Cele o sută de zile|o scurtă revenire la putere]], împăratul a fost învins definitiv la [[Bătălia de la Waterloo|Waterloo]], în 18 iunie 1815.<ref group="e">{{p.|259}}.</ref> În cele ce au urmat, Franța a trecut prin [[Restaurația franceză|a doua sa experiență de monarhie constituțională]], în timpul căreia regii [[Ludovic al XVIII-lea al Franței|Ludovic al XVIII-lea]] (1814-1824) și mai ales [[Carol al X-lea al Franței|Carol al X-lea]] (1824-1830) au readus în discuție o parte din cuceririle Revoluției.<ref group="e">{{p.|267-269}}.</ref> La câteva săptămâni după {{Ill|fr|Cucerirea Algeriei de către Franța|Conquête de l'Algérie par la France|cucerirea Algerului}}, Carol al X-lea a fost detronat, în 1830, de [[Revoluția franceză de la 1830|Trois Glorieuses]], o mișcare revoluționară care l-a adus pe tron pe [[Ludovic-Filip al Franței|Ludovic-Filip]].<ref group="e">{{p.|269-270}}.</ref> Deși pe moment acesta din urmă era considerat un reformator, el a început rapid să fie contestat, în ciuda dezvoltării economice cunoscute de Franța în acea perioadă.<ref group="e">{{p.|270-274}}.</ref> În februarie 1848 a izbucnit o [[Revoluția franceză din 1848|nouă revoluție]], ale cărei obiective nu mai erau doar politice, ci și sociale.<ref group="e">{{p.|278}}.</ref> Efemera [[A Doua Republică Franceză|a Doua Republică]], instaurată atunci, a impus [[Vot universal|votul universal]] pentru bărbați, a {{Ill|fr|Decretul pentru Abolirea Sclaviei din 27 aprilie 1848|Décret d'abolition de l'esclavage du 27 avril 1848|abolit sclavia în colonii}} și pedeapsa cu moartea pe motive politice,<ref group="e">{{p.|279}}.</ref> dar a fost răsturnată de președintele [[Napoleon al III-lea|Ludovic-Napoleon Bonaparte]], care s-a încoronat, în 1852, împărat .<ref group="e">{{p.|282}}.</ref> Dacă primii ani ai celui de [[Al Doilea Imperiu Francez|al Doilea Imperiu]] au fost ani de regim autoritar, [[Napoleon al III-lea]] a imprimat o direcție liberală, în 1860, și nu a mai împiedicat formarea unei opoziții politice, concomitent cu dezvoltarea accelerată a industriei și căilor ferate.<ref group="e">{{p.|282-285}}.</ref> [[Războiul Franco-Prusac|Înfrângerea Franței]] în fața unei [[Germania|Germanii]] [[Unificarea Germaniei|în curs de unificare]], în [[1870]]-[[1871]], a fost un dublu punct de cotitură în istoria țării: împăratul [[Bătălia de la Sedan|a capitulat]],în 2 septembrie 1870, la Sedan, și două zile mai târziu a fost proclamată republica, în timp ce Prusia a anexat [[Alsacia]] și [[Lorena]].<ref group="e">{{p.|286-290}}.</ref> În ciuda nașterii ei din haos, [[a Treia Republică Franceză]] a fost cel mai îndelungat regim politic cunoscut de Franța după 1789.<ref group="e">{{p.|290-294}}.</ref> Republicanii și-au instaurat proiectul politic pas cu pas: {{Ill|fr|Legea Jules Ferry|Lois Jules Ferry|educația a devenit gratuită, laică și obligatorie}} în 1881-1882; [[Libertatea presei|libertățile presei]] și de asociere au fost acordate în [[1881]]; în 1884 au fost legalizate divorțul și sindicatele, iar în 1905 {{Ill|fr|Legea de separare între biserici și stat|Loi de séparation des Églises et de l'État|bisericile au fost separate de stat}}.<ref group="e">{{p.|294-298}}.</ref> [[Imperiul colonial francez]] a ajuns să fie în 1914 al doilea din lume ca mărime, după cel britanic.<ref group="e">{{p.|319}}.</ref> Deși s-au succedat mai multe crize politice&nbsp;—&nbsp;{{Ill|fr|2=Boulangisme|4=criza ''boulangistă''}}, {{Ill|fr|Scandalul decorațiunilor|scandale des décorations}}, {{Ill|fr|Scandalul Panama|scandale de Panama}}, [[afacerea Dreyfus]]&nbsp;—, principala amenințare pentru Republică a venit, totuși, din exterior, unde războiul părea din ce în ce mai iminent.<ref group="e">{{p.|295-299}}.</ref> === Franța în cele două războaie mondiale === [[Fișier:France map Lambert-93 with regions and departments-occupation-fr.svg|thumb|În timpul celui de al Doilea Război Mondial, teritoriul francez a fost împărțit între o „zonă ocupată” în nord și o „zonă liberă” în sud, la care se adaugă alte zone mai restrânse cu statut special]] Prin jocul alianțelor, Franța a intrat în război, la începutul lunii august [[1914]], împotriva [[Imperiul German|Germaniei]], de partea [[Regatul Unit|Regatului Unit]] și a [[Imperiul Rus|Imperiului Rus]].<ref group="e">{{p.|322-323}}.</ref> [[Primul Război Mondial]], soldat cu {{dim|1.4|milioane}} de victime în rândul francezilor și care a adus numeroase distrugeri în nord-estul țării, s-a încheiat prin [[Armistițiul de la Compiègne|armistițiul de la 11 noiembrie 1918]] cu victoria [[Antanta|Triplei Înțelegeri]].<ref group="e" name="h325">{{p.|325}}.</ref> În afara retrocedării Alsaciei și Lorenei, Franța a primit o parte din despăgubirile de război cuvenite prin [[tratatul de la Versailles]] și a obținut garanții de securitate, care au încetat însă în 1940, când Germania a invadat Belgia, după ce și-a reconstruit armata și a remilitarizat malul stâng al [[Rin]]ului. După {{Ill|fr|Reconstrucția Franței și Belgiei după Primul Război Mondial|Reconstruction en France et en Belgique après la Première Guerre mondiale|câțiva ani de reconstrucție}} laborioasă, marcați de un efort de atragere a imigrației și de creștere a productivității, cu scopul de a ameliora penuria de forță de muncă în minerit, în siderurgie și în industria automobilistică, Franța s-a străduit să-și recapete forța economică antebelică,<ref group="e">{{p.|325-329}}.</ref> astfel că, după anul 1924, a înregistrat o creștere puternică, dar de scurtă durată, fiind, însă, lovită puternic, odată cu celelalte mari puteri, de [[Marea Criză Economică]] din anii 1929-1930.<ref>{{Cite book | langue = | first = Pierre | last = Milza | title = De Versailles à Berlin. 1919-1945 | edition = 7 | collection = U | editor = Armand Colin | publisher =Armand Colin | location =Paris | year =2003 | pages totales = | isbn = 978-2-200-01683-8 | isbn10 = 2-200-01683-2 | passage = 167 | lire en ligne =}}.</ref> Deși această criză a venit târziu, ea a fost durabilă și profundă, dificultățile economice fiind amplificate de o criză politică majoră, în ciuda speranțelor trezite de venirea la putere, în 1936, a {{Ill|fr|Frontul Popular (Franța)|Front populaire (France)|Frontului Popular}}.<ref>Pierre Milza, ''op. cit.'', {{p.|168-176}}.</ref> În cele din urmă, când Franța a declarat, la 3 septembrie 1939, război [[Germania Nazistă|Germaniei Naziste]], ea abia ieșise din cea mai grea criză pe care o cunoscuse a Treia Republică.<ref group="e" name="ge333">{{p.|333}}.</ref> După opt luni fără lupte („[[Războiul ciudat]]”), [[Wehrmacht]]ul a invadat, la 10 mai 1940, nord-estul Franței, iar mareșalul [[Philippe Pétain]] a cerut, la 22 iunie, armistițiul .<ref group="e">{{p.|335-336}}.</ref> Acesta din urmă a cerut și a obținut, la 10 iulie, puteri depline, lichidând, astfel, cea de [[A Treia Republică Franceză|a Treia Republică]] și punând bazele [[Regimul de la Vichy|regimului de la Vichy]], care a dus o politică conservatoare, tradiționalistă și antisemită, în colaborare cu [[Germania Nazistă]] și în ciuda acțiunilor [[Rezistența franceză|rezistenței din interiorul]] și [[Forțele Franceze Libere|din exteriorul țării]].<ref group="e">{{p.|336-342}}.</ref> [[Debarcarea din Normandia|Debarcarea Aliaților]], la 6 iunie 1944, în [[Normandia]] a anunțat sfârșitul ocupației naziste și începutul [[Frontul de Vest (al Doilea Război Mondial)|eliberării Europei]].<ref group="e" name="h344-345">{{p.|344-345}}.</ref> În total, conflictul a dus la moartea a mai puțini militari ca cel anterior,<ref group="lower-alpha">{{formatnum|238000}} de soldați francezi au fost uciși în al Doilea Război Mondial, conform manualului școlar de an terminal ''Histoire : Le monde de 1939 à nos jours'', Nathan, 1998.</ref> dar victimele civile au fost numeroase – cel puțin {{dim|330000|de}} victime civile dintre care {{dim|75000|de}} evrei de pe teritoriul francez au fost uciși în [[Holocaust]]<ref>{{Cite book | langue = | first = Raul | last = Hilberg | title = La destruction des Juifs d’Europe | sous-titre = | edition = | collection = Folio | publisher =Gallimard | location =| year =2006 | volume = III | pages totales = | passage = 2273 | lire en ligne =}}</ref><ref group="lower-alpha">Jacob Robinson donne le nombre de {{formatnum:83000}} Juifs exterminés en France ou à partir du territoire français (Jacob Robinson, ''Encyclopaedia Judaica'', cité par {{Cite book | langue = | first = Léon | last = Poliakov | title = Histoire de l’antisémitisme | sous-titre = | edition = | publisher =Seuil | location =| year =1993 | tome = 2 | pages totales = | passage = 527 | lire en ligne =}}).</ref> – iar rănile psihologice și politice (cauzate de dezastrul din 1940, de colaboraționism și, apoi, de reglările de conturi din cadrul epurărilor) s-au cicatrizat după perioade foarte îndelungate.<ref group="e" name="h344-345" /> === După eliberare === După război, a început pentru Franța o perioadă de reînnoire.<ref group="e" name="h345">{{p.|345}}.</ref> Dacă [[Charles de Gaulle|generalul de Gaulle]], liderul [[Forțele Franceze Libere|Franței libere]], nu a putut să împiedice adoptarea unei constituții apropiate de spiritul celei de [[A Treia Republică Franceză|a Treia Republici]], perioada postbelică s-a remarcat prin înființarea unui sistem de asigurări sociale și de acordarea dreptului de vot pentru femei.<ref group="e">{{p.|345-347}}.</ref> [[A Patra Republică Franceză|A Patra Republică]] a ales tabăra occidentală în [[Războiul Rece]] care a început atunci, a inițiat [[decolonizare]]a Asiei și Africii și a participat la începuturile [[Istoria Uniunii Europene|construcției europene]].<ref group="e">{{p.|346-351}}.</ref> În același timp, Franța a început o perioadă de puternică creștere economică, pe care economistul {{Ill-wd|Q1351843}} avea s-o denumească „{{Ill|fr|Trente Glorieuses}}”<ref group="e">{{p.|378-380}}.</ref><ref>{{Cite book | langue = | first = Jean | last = Fourastié | lien auteur1 = Jean Fourastié | title = Les Trente Glorieuses, ou la révolution invisible de 1946 à 1975 | edition = | publisher =Fayard | location =Paris | year =1979 | pages totales = 300 | passage = | lire en ligne =}}</ref> ». La 1 iunie 1958, după o [[Criza din mai 1958 din Franța|gravă criză politică]] legată de [[Războiul din Algeria]], generalul de Gaulle a fost învestit de către Adunarea Națională în funcția de „Președinte al Consiliului”, cu misiunea de a da republicii o nouă constituție: [[A Cincea Republică Franceză|a Cincea Republică]] conferea președintelui puteri mai largi în raport cu Parlamentul.<ref group="e">{{p.|351-357}}.</ref> Charles de Gaulle a urmărit și a realizat decolonizarea Africii, și a afirmat independența Franței față de [[Statele Unite]].<ref group="e">{{p.|358-363}}.</ref> Dar [[Mai 1968|criza socială din mai 1968]] a scos în față arhaismul unui regim care părea deconectat de la aspirațiile tinerilor vremurilor sale; în ciuda demisiei, în 1969, generalului de Gaulle, {{Ill|fr|Gaullism|gaullisme|gaullismul}} s-a menținut la putere încă cinci ani, prin figura președintelui [[Georges Pompidou]].<ref group="e">{{p.|363-368}}.</ref> În 1974 a început epoca post-gaullistă, după venirea în funcția de președinte a unei personalități de centru, [[Valéry Giscard d'Estaing]].<ref group="e">{{p.|368-369}}.</ref> În timp ce Franța a intrat, puțin câte puțin, în criza anilor 1970, primii ani ai mandatului său au fost marcați de mai multe legi care au generat schimbări în societatea franceză, cum ar fi {{Ill|fr|Legea Veil din 17 ianuarie 1975 pentru întreruperea sarcinii|Loi Veil|legea Veil}}, care legaliza [[avort]]ul, sau coborârea de la 21 la 18 ani a vârstei majoratului.<ref group="e">{{p.|369-370}}.</ref> Dar adevăratul punct de cotitură a avut loc în 1981, când a fost ales primul președinte socialist, [[François Mitterrand]].<ref group="e">{{p.|372}}.</ref> În fața unei situații economice în curs de agravare, acesta din urmă a încercat, la început, o {{Ill|fr|politică de relansare|politique de relance}},<ref group="e">{{p.|373}}.</ref> adoptând măsuri cu puternic accent simbolic - spre exemplu, {{Ill|fr|Pedeapsa capitală în Franța{{!}}abolirea pedepsei cu moartea|Peine de mort en France}}.<ref>{{Cite web|title= L’abolition de la peine de mort en France|url=http://www.ladocumentationfrancaise.fr/dossiers/abolition-peine-mort/index.shtml|site=LaDocumentationFrançaise.fr|date=2002|accessdate=11 ianuarie 2010}}</ref> Deși François Mitterrand a fost reales în 1988, Franța a cunoscut între 1986 și 1988 și, apoi, între 1993 și 1995 două perioade de „{{Ill|fr|Coabitare (politică)|cohabitation (politique)|coabitare}}”, situație până atunci inedită în care președintele nu aparține aceluiași partid ca guvernul și care a pus țara în situația unei noi interpretări a rolului instituțiilor.<ref group="e">{{p.|373-375}}.</ref> Această situație s-a mai reprodus și între 1997 și 2002, dar invers, după ce un președinte de dreapta, [[Jacques Chirac]], a fost ales în 1995, și apoi alegerile legislative l-au adus pe socialistul [[Lionel Jospin]] în fruntea guvernului.<ref group="e">{{p.|375}}.</ref> Franța a adoptat în aceeași perioadă și [[Euro|moneda unică europeană]].<ref>{{Cite web|url=http://www.gralon.net/articles/economie-et-finance/bourse/article-l-euro--monnaie-unique-europeenne-949.htm|site=Gralon.net|title=L’euro, monnaie unique européenne|date=2007|accessdate=11 ianuarie 2010}}</ref> {{Ill|fr|Alegeri prezidențiale în Franța, 2002|Élection présidentielle française de 2002|Alegerile prezidențiale din 2002}} au fost marcate de o surpriză electorală, marcată de eliminarea lui Lionel Jospin, încă din primul tur, în favoarea candidatului extremei drepte [[Jean-Marie Le Pen]].<ref name="élections 2002 cairn">{{Cite web|url=http://www.cairn.info/revue-francaise-de-science-politique-2002-5-page-483.htm|title=Sur quelques énigmes des élections françaises du printemps 2002|author=Jean-Luc Parodi|éditeur=Revue française de science politique|accessdate=11 ianuarie 2010}}</ref> [[Jacques Chirac]] a fost reales în al doilea tur,<ref name="élections 2002 cairn" /> iar guvernele lui [[Jean-Pierre Raffarin|Raffarin]] și apoi [[Dominique de Villepin|Villepin]] au fost marcate prin opoziția Franței la [[Războiul din Irak]],<ref>{{Cite web|url=http://www.droitpublic.net/spip.php?article570|title=Dominique de Villepin, Premier ministre français|site=DroitPublic.net|accessdate=11 ianuarie 2010|archive-date=2014-01-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20140103123244/http://www.droitpublic.net/spip.php?article570|dead-url=yes}}</ref> respingerea, prin referendum, a ratificării [[Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa|tratatului pentru o Constituție Europeană]]<ref name="constitution européenne">{{Cite web|title=29 mai 2005, un paysage dynamité|url=http://www.constitution-europeenne.info/special/france_analyse.pdf|author=Dominique Reynié|site=constitution-europeenne.info|accessdate=11 ianuarie 2010}}</ref> și de agitațiile urbane din 2005.<ref>{{Cite web|url=http://tempsreel.nouvelobs.com/actualites/20051103.OBS4071/|title=Clichy-sous-Bois : heure par heure|site=NouvelObs.com|accessdate=11 ianuarie 2010|date=3 novembre 2005}}{{Legătură nefuncțională|date=iulie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> Deși [[Nicolas Sarkozy]], președinte al țării începând cu 2007, conducea partidul predecesorului său în momentul în care a fost ales și era membru al guvernului, politica pe care a dus-o s-a vrut una de „ruptură”.<ref name="rupture et ouverture sarkozyste">{{en icon}} {{Cite web|url=http://www.opendemocracy.net/globalisation/institutions_government/sarkozy_overture|title=Nicolas Sarkozy, rupture and ouverture|site=opendemocracy.net|author=Patrice de Beer|date=31 juillet 2007|accessdate=11 ianuarie 2010|archive-date=2014-07-15|archive-url=https://web.archive.org/web/20140715051407/http://www.opendemocracy.net/globalisation/institutions_government/sarkozy_overture|dead-url=yes}}</ref> Guvernul „de deschidere” pe care l-a format [[François Fillon]] cu personalități care nu proveneau doar din zona de dreapta, ci și din centru și chiar din stânga eșicherului politic,<ref name="rupture et ouverture sarkozyste" /> a fost obligat, totuși, să facă față [[Criza Economică Mondială (2008-prezent)|crizei economice mondiale începută în 2008-2009 în Statele Unite]].<ref>{{Citat web |url=http://citoyen.eu.org/crise/economique |accessdate=2014-04-26 |titlu=Collection de textes sur la crise économique de 2008-2009 |archive-date=2014-07-08 |archive-url=https://web.archive.org/web/20140708125637/http://citoyen.eu.org/crise/economique |dead-url=yes }}</ref> La 6 mai 2012, [[Partidul Socialist (Franța)|socialistul]] [[François Hollande]] a fost ales președinte. După dezbateri aprinse și polemici virulente declanșate de opozanți,<ref name="lower-alpha">A se vedea articolul '''{{Ill-wd|Q15663574}}''' de la Wikipedia în franceză.</ref> a fost adoptată, la 15 mai 2013, o lege prin care se legaliza [[Căsătorii între persoane de același sex în Franța|căsătoria homosexuală]]. În 2012, [[Partidul Socialist (Franța)|socialistul]] [[François Hollande]] a fost ales președinte, fiind nominalizat de partidul sau după primele alegeri primare deschise din istoria Republicii. Cu o majoritate socialistă în cele două camere ale Parlamentului pentru prima oară în a V-a Republică, el a dus o politică marcată prin creșterea fiscalității urmată de un viraj [[Liberalism social|social-liberal]] și de [[Căsătorii între persoane de același sex în Franța|deschiderea căsătoriei civile pentru cuplurile de același sex]]. Alegerile prezidențiale din 2017 s-au ținut după alegeri primare deschise în ambele tabere politice care dăduseră până atunci președinți ai celei de a Cincea Republici, dar s-au soldat cu eliminarea candidaților lor din primul tur. Demisionat din Partidul Socialist pentru a-și înființa propria mișcare, [[Emmanuel Macron]], fost secretar general adjunct al cabinetului președintelui Hollande și apoi ministru al economiei, a câștigat cele două tururi de scrutin, în al doilea având ca adversar reprezentanta extremei drepte. Ales președinte la 39 de ani, el este cel mai tânăr președinte din istorie<ref>Înaintea lui [[Napoleon al III-lea al Franței|Ludovic-Napoleon Bonaparte]], ales la 40 de ani în 1848</ref> și al doilea cel mai tânăr șef de stat francez după desemnarea în 1799 a lui Napoleon Bonaparte ca prim consul (la 30 de ani). == Politică și administrație == {{Main|Politica Franței}} [[Fișier:Schema pouvoirs Ve republique France.png|thumb|upright=1.8|Organigramă a instituțiilor celei de a Cincea Republici]] Franța este o [[democrație liberală]], iar forma de guvernământ este [[republica]]. Fundamentele organizării politice și administrative actuale a Franței au fost fixate în 1958 prin [[Constituția Franței|constituția]] celei de [[A Cincea Republică Franceză|a Cincea Republici]]. Conform primului articol, „Franța este o republică indivizibilă, laică, democratică și socială”. Începând cu 2003, același articol afirmă în plus și că „organizarea sa este {{Ill|fr|Descentralizarea în Franța|Décentralisation en France|descentralizată}}”. === Organizarea puterilor === Organizarea puterilor în Franța este definită prin constituția din 1958, cu modificările ei ulterioare;<ref group="k" name="p13">{{p.|13}}.</ref> rolul fiecărei instituții este, în același timp, definit atât prin practica aplicată începând cu 1958, cât și prin textul Constituției.<ref group="k" name="p13" /> Franța posedă un regim politic original prin puterile largi de care dispun simultan parlamentul și președintele, ceea ce a făcut ca specialiștii în drept constituțional să vorbească despre un „regim parlamentar-prezidențial”, un „regim semiprezidențial”, sau chiar de un „regim parlamentar bireprezentativ”.<ref group="lower-alpha">Expresia „regim semi-prezidențial” îi aparține lui {{Ill|fr|Maurice Duverger}}, iar cea de „regim parlementar bireprezentativ”{{mdash}} lui {{Ill|fr|Marie-Anne Cohendet}}.</ref> [[Puterea legislativă]] îi aparține parlamentului, format din două camere, [[Adunarea Națională a Franței|Adunarea Națională]] și {{Ill|fr|Senatul Franței|Sénat (France)|Senatul}}.<ref group="k" name="p21">{{p.|21}}.</ref> Adunarea Națională, camera inferioară a Parlamentului era, în 2011, formată din 577 de deputați,<ref>{{Cite web|url=http://www.assemblee-nationale.fr/connaissance/travail_depute.asp|title=Le député|site=assemblee-nationale.fr|accessdate=3 decembrie 2011}}</ref> aleși pe cinci ani prin [[vot universal]], direct, uninominal, în două tururi de scrutin pe {{Ill|fr|Circumscripție legislativă (Franța)|Circonscriptions législatives (France)|circumscripții}} împărțite în cadrul [[Departamentele Franței|departamentelor]].<ref group="k">{{p.|22}}.</ref> Adunarea Națională are ultimul cuvânt în caz de dezacord prelungit cu Senatul pe baza adoptării unei legi.<ref group="k" name="p23">{{p.|23}}.</ref> Acesta din urmă era format, în 2011, din 348 de senatori<ref>{{Cite web|url=http://www.senat.fr/elus.html|title=Vos sénateurs|site=senat.fr|accessdate=3 decembrie 2011}}</ref> aleși pentru șase ani de către {{formatnum:150000}} de {{Ill|fr|Marii electori în Franța|Grands électeurs français|marii electori}} (corp format, în principal, din aleșii locali).<ref>{{Cite web|url=http://www.senat.fr/role/senate.html|title=Mode d’élection des sénateurs|site=senat.fr|accessdate=27 februarie 2010}}</ref> și, prin urmare, este considerat mai puțin reprezentativ decât în Adunarea Națională.<ref group="k">{{p.|22-23}}.</ref> [[Puterea executivă]] aparține, în primul rând, [[Președintele Franței|președintelui republicii]],<ref group="k">{{p.|14}}.</ref> ales pentru un mandat de cinci ani<ref>{{Cite web|url=http://www.elysee.fr/lapresidence/index.php?mode=institution|title=Les institutions|site=elysee.fr|accessdate=27 februarie 2010}}</ref>, prin vot universal direct, majoritar, în două tururi de scrutin.<ref group="k">{{p.|15}}.</ref> Președintele este șeful statului și conducătorul suprem al armatei, el promulgă legi și poate {{Ill|fr|Dizolvarea Parlamentului (Franța)|Dissolution parlementaire (France)|dizolva Adunarea Națională}}.<ref group="k">{{p.|16-19}}.</ref> El numește [[Prim-ministrul Franței|primul ministru]] și, la propunerea acestuia, pe membrii [[Guvernul Franței|guvernului]].<ref group="k">{{p.|19-20}}.</ref> Guvernul poate fi demis prin [[moțiune de cenzură]] adoptată de [[Adunarea Națională a Franței|Adunarea Națională]].<ref group="k" name="p23" /> Atunci când președintele și majoritatea parlamentară nu aparțin aceluiași partid politic, se vorbește despre o situație de {{Ill|fr|Coabitare (politică)|Cohabitation (politique)|coabitare}}.<ref group="k" name="p21" /> [[Puterea judecătorească]], la rândul ei, este separată în două ramuri, iar președintele dispune de dreptul de [[grațiere]].<ref>{{Cite web|url=http://www.legifrance.gouv.fr/html/constitution/constitution2.htm|site=Légifrance|title=Article 17 de la constitution du 4 octobre 1958|accessdate=18 septembre 2010|archive-date=2011-06-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20110604145028/http://www.legifrance.gouv.fr/html/constitution/constitution2.htm|dead-url=yes}}</ref> Ea este subdivizată între un ordin administrativ, a cărui instanță supremă este [[Consiliul de Stat (Franța)|Consiliul de Stat]], și un ordin judiciar, a cărui instanță supremă este {{Ill|fr|Curtea de Casație a Franței|Cour de cassation (France)|Curtea de Casație}}.<ref group="k">{{p.|100-103}}.</ref> Dreptul francez, de tradiție [[Drept civil|romano-civilă]],<ref>{{Cite web|url=http://www.juriglobe.ca/fra/sys-juri/class-poli/droit-civil.php|title=Systèmes de droit civil et systèmes mixtes avec tradition civiliste|site=juriglobe.ca|accessdate=7 septembre 2010}}</ref> stipulează că orice acuzat, înainte de a fi condamnat, este [[Prezumția de nevinovăție|presupus nevinovat]], și că un caz se poate rejudeca prin apel la cererea uneia dintre părți.<ref group="lower-alpha">Totuși, acest drept de apel nu există în anumite cazuri, în care litigiul sau plângerea sunt considerate de mică importanță. Un recurs rămâne însă oricând posibil.</ref><ref>{{Cite web|url=http://www.legifrance.gouv.fr/affichCodeArticle.do?cidTexte=LEGITEXT000006070716&idArticle=LEGIARTI000006410863&dateTexte=20100227|title=Article 542 du Code de procédure civile|site=Légifrance|accessdate=27 februarie 2010}}</ref>. Conformitatea legilor cu Constituția, reglementarea scrutinurilor și, în sens larg, respectul rolului instituțiilor statului, sunt controlate de {{Ill|fr|Consiliul Constituțional al Franței|Conseil constitutionnel (France)|Consiliul Constituțional}}.<ref group="k">{{p.|26-27}}.</ref> === Împărțirea administrativ-teritorială și descentralizarea === {{main|Lista orașelor din Franța|Comunele Franței}} [[File:Regions France 2016.svg|thumb|right|upright=1.2|Harta celor 18 regiuni franceze, valabile de la 1 ianuarie 2016.]] Franța metropolitană este împărțită în mai multe unități teritoriale, pe trei niveluri: [[Comunele Franței|comuna]], [[Departamentele Franței|departamentul]] și [[Regiunile Franței|regiunea]]. Aceste unități sunt, în același timp, circumscripții administrative în care statul intervine prin intermediul [[deconcentrate|serviciilor sale deconcentrate]]. Comunele, în număr de {{formatnum:36681}} în metropolă, la 1 ianuarie 2014,<ref>{{Cite web|url=http://www.insee.fr/fr/methodes/nomenclatures/cog/telechargement.asp|title=Fișiere de descărcat cu liste de comune din Franța|publisher=INSEE|accessdate=2015-08-12}}</ref> corespund, în general, teritoriului unui sat sau oraș; ele sunt conduse de un {{Ill|fr|Consiliu Municipal (Franța)|Conseil municipal (France)|consiliu municipal}},<ref group="k" name="p88" /> care alege un primar, care joacă, în același timp, rolul de reprezentant al unității teritoriale, cât și pe cel de reprezentant al statului în comună.<ref group="k">{{p.|90}}.</ref> Din anii 1990, cooperarea dintre comune a fost întărită prin apariția unor instituții publice de cooperare intercomunală, al căror rol este din ce în ce mai important.<ref group="k">{{p.|91-93}}.</ref> Departamentele, înființate în timpul Revoluției Franceze,<ref group="k" name="p84">{{p.|84}}.</ref> sunt astăzi în număr de 96 în metropolă, unde sunt conduse de un {{Ill|fr|Consiliu General (Franța)|Conseil général (France)|Consiliu General}}, ai cărui membri sunt aleși din rândul [[Cantoanele Franței|cantoanelor]],<ref group="k">{{p.|85}}.</ref> statul fiind reprezentat la acest nivel de un {{Ill|fr|Prefect de departament|Préfet de département|prefect}}.<ref group="k" name="p86">{{p.|86}}.</ref> În ce privește cele 13 de regiuni ale metropolei, a căror existență este de dată mai recentă,<ref group="k" name="p86" /> ele sunt conduse de un {{Ill|fr|Consiliu Regional (Franța)|Conseil régional (France)|consiliu regional}},<ref group="k" name="p87">{{p.|87}}.</ref> iar statul este aici reprezentat de un prefect de regiune.<ref group="k" name="p88">{{p.|88}}.</ref> La aceste unități administrativ-teritoriale se adaugă alte diviziuni, cum ar fi cantonul, arondismentul sau, mai recent, „{{Ill|fr|Țară (unitate administrativă)|pays (aménagement du territoire)|țara}}”, dar ele nu sunt unități administrative, neavând administratori aleși.<ref group="lower-alpha">La această listă se mai pot adăuga unele entități cu statut particular. {{Ill|fr|Colectivitatea teritorială a Corsicii|Collectivité territoriale de Corse}} deține un statut aparte, diferit de cel al regiunilor. Cele mai mari trei comune ale țării ([[Paris]], [[Marsilia]] și [[Lyon]]) sunt împărțite în [[Arondismente municipale în Franța|arondismente municipale]], în cadrul cărora se alege un consiliu de arondisment, dar acesta nu are decât puteri limitate și în general subordonate consiliului municipal.</ref> Prin comparație cu vecinii săi europeni, Franța a fost marcată de multă vreme de o puternică tendință de centralizare politică, unitățile teritoriale dispunând de puteri relativ restrânse.<ref group="k" name="p84" /> Această situație a evoluat însă mult începând cu anii 1980, la început în 1982-1983 cu legile {{Ill-wd|Q608815|3=Defferre}}, apoi, în 2002-2004, sub {{Ill|fr|Guvernul Jean-Pierre Raffarin (2)|Gouvernement Jean-Pierre Raffarin (2)|guvernul Raffarin}}.<ref>{{Cite web|title=La décentralisation : Acte II|url=http://www.vie-publique.fr/actualite/dossier/decentralisation-acte2/decentralisation-acte-ii.html|site=vie-publique.fr|date=17 februarie 2005|accessdate=28 februarie 2010}}</ref> În 2010, competențele administrațiilor teritoriale sunt numeroase, în special în ce privește unitățile școlare, transportul, dezvoltarea economică și acțiunea socială.<ref>{{Cite web|url=http://www.cyber-base.org/cyberbase/content/internaute/fichier/presse/presse_11.pdf|site=cyber-base.org|title=Comprendre les collectivités territoriales|accessdate=28 februarie 2010}}</ref> Chiar și așa, suprapunerea mai multor niveluri și limita adesea neclară între competențele diferitelor instituții de la diferite niveluri constituie sursă de dezbateri pe marginea viitorului descentralizării, subiect asupra căruia s-a aplecat {{Ill|fr|Guvernul François Fillon (2)|Gouvernement François Fillon (2)|guvernul Fillon}} între 2008 și 2010.<ref>{{Cite web|url=http://www.lexpress.fr/region/chronologie-de-la-reforme-des-collectivites-territoriales_795903.html|title=Chronologie de la réforme des collectivités territoriales|date=3 februarie 2010|author=Catherine Gouëset|site=lexpress.fr|accessdate=28 februarie 2010}}</ref> === Teritoriile de peste mări === [[Fișier:Overseasfrancemap.png|thumb|upright=1.2|Franța metropolitană și de peste mări (albastru)]] [[Fișier:Résultats au premier tour des élections présidentielles en France depuis 1960.svg|thumb|upright=1.2|Diagramă a procentajului voturilor exprimate obținut de fiecare curent politic în primul tur al fiecărui scrutin prezidențial din 1965 până în 2012<ref group=lower-alpha>În 1965 și 1974, partidul comunist nu a prezentat un candidat prezidențial. Pe de altă parte, [[Édouard Balladur]], dizident al {{Ill-wd|Q1052584|3=RPR}} învestit de {{Ill|fr|UDF|Union pour la démocratie française}} pentru {{Ill|fr|Alegeri prezidențiale în Franța, 1995|élection présidentielle française de 1995|alegerile din 1995}}, este considerat în acel caz ca fiind de centru.</ref><ref>{{Cite web|url=http://www.ladocumentationfrancaise.fr/dossiers/elections-presidentielles-cinquieme-republique/index.shtml|title=Les élections présidentielles sous la V<sup>e</sup> République, temps forts de la vie politique française|site=laDocumentationFrançaise.fr|accessdate=1 martie 2010}}</ref>.<div style="-moz-column-count:2; column-count:2;"> {{legendă|#ff0000|Comuniști și extrema stângă}} {{legendă|#ff00ff|Socialiști, diverse partide de stânga}} {{legendă|#00bb00|Ecologiști}} {{legendă|#40c4ff|Centriști}} {{legendă|#0000ff|Dreapta}} {{legendă|#802020|Extrema dreaptă}} {{legendă|#a0a0a0|Altele}}</div>]] Teritoriile franceze situate în afara Europei, care corespund fostelor colonii care au ales să rămână franceze, sunt și ele supuse unor regimuri administrative diferite de la caz la caz.<ref name="outre-mer" /> Aceste teritorii, a căror situație economică este în general mai puțin bună ca cea a metropolei, beneficiază de numeroase ajutoare de stat.<ref>{{Cite web|url=http://tempsreel.nouvelobs.com/speciales/guadeloupe_dom__la_crise/20090305.OBS7367/outremer__200_a_250_millions_euros_daides_de_letat.html|title=Outre-mer : 200 à 250 millions d’euros d’aides de l’État|site=nouvelobs.com|date=5 mars 2009|author=AP|accessdate=28 februarie 2010}}{{Legătură nefuncțională|date=iulie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> [[Guadelupa]], [[Guyana franceză]], [[Martinica]], [[Réunion]] și, după 2011, [[Mayotte]]<ref group="lower-alpha" name="mayotte">În 2009, locuitorii din Mayotte s-au pronunțat prin referendum pentru departamentalizarea unității lor, al cărui statut era deja apropiat de cel al unui departament.</ref> sunt, în același timp, [[Departament de peste mări|departamente și regiuni de peste mări]], cu statut similar celui al departamentelor și regiunilor metropolitane, deși legile franceze pot prevedea dispoziții specifice pentru ele.<ref>{{Cite web|url=http://www.vie-publique.fr/decouverte-institutions/institutions/collectivites-territoriales/outre-mer/qu-est-ce-qu-departement-outre-mer-region-outre-mer.html|title=Qu’est-ce qu’un département d’outre-mer et une région d’outre-mer ?|site=vie-publique.fr|accessdate=28 februarie 2010}}</ref> Aceste departamente, în afară de Mayotte, fac parte din [[Regiune ultraperiferică|regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene]] și sunt supuse legislației europene.<ref>{{cite web|url=http://ec.europa.eu/regional_policy/themes/rup_fr.htm|title=La Politique régionale et les régions ultrapériphériques|site=ec.europa.eu|accessdate=28 februarie 2010}}</ref> Celelalte teritorii franceze de peste mări, cu excepția colectivităților [[Saint-Barthélemy]] și [[Saint-Martin]], {{Ill|fr|Țări și teritorii de peste mări|Pays et territoire d'outre-mer|nu fac parte din Uniunea Europeană}}, deși locuitorii lor dispun de cetățenie comunitară.<ref>{{Cite web|url=http://ec.europa.eu/development/geographical/regionscountries/regionscountriesocts_fr.cfm|title=Les relations de l’UE avec les territoires d’outre-mer (PTOM)|site=ec.europa.eu|accessdate=28 februarie 2010}}</ref> Este vorba despre cinci astfel de colectivități de peste mări, cu statute foarte diverse: [[Polinezia Franceză]], [[Saint-Barthélemy]], [[Saint-Martin]], [[Saint Pierre și Miquelon|Saint-Pierre-et-Miquelon]] și [[Wallis și Futuna]].<ref>{{Cite web|url=http://www.vie-publique.fr/decouverte-institutions/institutions/collectivites-territoriales/outre-mer/quels-sont-statuts-collectivites-outre-mer.html|title=Quels sont les statuts des collectivités d’outre-mer ?|site=vie-publique.fr|accessdate=28 februarie 2010}}</ref> Deși statul își păstrează anumite prerogative exclusive în aceste teritorii, ele sunt supuse, în mare parte, unei legislații specifice și beneficiază de regimuri speciale.<ref name="outre-mer">{{Cite web|url=http://www.vie-publique.fr/decouverte-institutions/institutions/collectivites-territoriales/outre-mer/existe-t-il-differents-types-collectivites-outre-mer.html|title=Existe-t-il différents types de collectivités en outre-mer ?|site=vie-publique.fr|accessdate=28 februarie 2010}}</ref> [[Noua Caledonie]] este și ea o unitate teritorială ''[[Sui generis]]'', cu autonomie foarte largă, unde, pe 4 noiembrie 2018 a avut loc un referendum privind independența,<ref>{{Cite web|url=https://amp.theguardian.com/world/2018/mar/19/new-caledonia-sets-date-independence-referendum-france|title=New Caledonia sets date for independence referendum|website=The Guardian|access-date=20 martie 2018 |date=19 martie 2018 |last=Willsher |first=Kim}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.radionz.co.nz/international/programmes/datelinepacific/audio/201787812/paris-meeting-to-prepare-new-caledonia-independence-vote|title=Paris meeting to prepare New Caledonia independence vote|website=Radio New Zealand|access-date=08-03-2016|date=02-02-2016}}</ref> la care 56.9% din participanții la vot au ales rămânerea în cadrul Franței.<ref>{{Cite web|url=https://www.theguardian.com/world/2018/nov/04/new-caledonia-votes-non-to-independence-from-france|title=New Caledonia votes 'non' to independence from France|last=Reuters|date=04-11-2018|website=the Guardian|language=en|access-date=04-11-2018}}</ref> În sfârșit, [[Teritoriile australe și antarctice franceze]] și [[insula Clipperton]], care nu au locuitori permanenți, sunt administrate direct de stat sau de reprezentantul său.<ref name="TAAF" /><ref>{{Cite web|url=http://www.senat.fr/questions/base/2009/qSEQ090709607.html|site=senat.fr|title=Clipperton|author=Secrétariat d’État à l’outre-mer|accessdate=28 februarie 2010|date=2009}}</ref> === Tendințe politice, partide și alegeri === Fără a fi comparabil cu cel american, sistemul politic francez și, în special, votul uninominal majoritar folosit la alegerile prezidențiale și legislative, tinde către o {{Ill|fr|bipolarizare|bipolarisation}} sau o tripolarizare a vieții politice.<ref group="n" name="n215-216">{{p.|215-216}}.</ref> Ca urmare, se observă, de la începuturile celei de a Cincea Republici, o tendință de regrupare a partidelor cu frecvente întoarceri,<ref group="k">{{p.|79-80}}.</ref> iar electoratul principalelor partide tinde să se diminueze în folosul celor mai mici.<ref group="lower-alpha">Între 1974 și 2002, în primul tur al fiecărui scrutin prezidențial, ponderea voturilor obținute de primii trei candidați împreună nu a încetat să scadă, de la aproape 91% în 1974 la ceva mai puțin de 53% în 2002. Totuși, această evoluție a fost contrazisă de alegerile prezidențiale din 2007, când primii trei candidați au obținut peste 75% din voturi, rezultat care se explică parțial de temerea alegătorilor de a nu avea, ca în 2002, candidatul unuia din principalele partide necalificat în turul al doilea.</ref> Peisajul politic francez a cunoscut trei evoluții majore din anii 1980: căderea electoratului [[Partidul Comunist Francez|Partidului Comunist]],<ref group="n">{{p.|217}}.</ref> scăderea treptată a electoratului de centru și creșterea voturilor pentru partidele de extremă dreapta.<ref group="n" name="n215-216" /> Aceste ultime două evoluții au fost însă parțial contrazise de scrutinele mai recente. Pe de altă parte, [[absenteism]]ul este și el în creștere.<ref>{{Cite web|url=http://www.scienceshumaines.com/index.php?lg=fr&id_dossier_web=26&id_article=4447|author=Bruno Cautrès|title=L’abstention|site=scienceshumaines.com|accessdate=2 mars 2010}}</ref> Începând cu anii 1990, cele două partide politice principale din Franța sunt [[Uniunea pentru o Mișcare Populară]] (UMP)&nbsp;—&nbsp;înainte de 2002 se intitula {{Ill|fr|Adunarea pentru Republică|Rassemblement pour la République}} (RPR)&nbsp;—&nbsp;și [[Partidul Socialist (Franța)|Partidul Socialist]] (PS).<ref>{{Cite book | langue = | first = Gérard | last = Grunberg| first2 = Florence| last2 = Haegel | title = La France vers le bipartisme ? | sous-titre = La présidentialisation du PS et de l’UMP | collection = Nouveaux débats | publisher =Presses de [[Institut d'études politiques de Paris|Sciences-Po]] | location =Paris | year =2007 | pages totales = | isbn = 978-2-7246-1010-9 | lccn = 2007444041 | passage = | lire en ligne =}}</ref> Uniunea pentru o Mișcare Populară este un partid de dreapta și centru-dreapta,<ref name="partis">{{Cite web|url=http://www.lepolitique.com/partis/index.htm|site=lepolitique.com|title=Partis politiques|accessdate=2 mars 2010}}</ref> membru al [[Partidul Popular European|Partidului Popular European]]. Partidul Socialist este un partid de stânga și centru-stânga,<ref name="partis" /> membru al [[Partidul Socialiștilor Europeni|Partidului Socialist European]]. În 2012, președintele, primul ministru, mare parte din miniștri, deputați, senatori și președinți de consilii regionale sau generale erau membri ai acestuia din urmă. La viața politică din Franța participă și numeroase alte partide: cele mai importante sunt [[Frontul Național (Franța)|Frontul Național]] (FN - dreapta naționalistă), {{Ill|fr|Uniunea Democraților și Independenților|Union des démocrates et indépendants}} (UDI, centru-dreapta), {{Ill|fr|Mișcarea Democrată (Franța)|Mouvement démocrate (France)|Mișcarea Democrată}} (MoDem - centru), {{Ill|fr|Partidul Radical de Stânga|Parti radical de gauche}} (centru-stânga), {{Ill|fr|Europe Écologie Les Verts}} (ecologiști)<ref group="lower-alpha">După 2009, Verzii sunt asociați cu alte partide ecologiste în alianța electorală {{Ill|fr|Europe Écologie}}.</ref><ref group="n">Partidele indicate aici sunt cele care au fost analizate detaliat în paginile 217&ndash;224.</ref> și {{Ill|fr|Frontul de Stânga (Franța)|Front de gauche (France)|Frontul de Stânga}} (stânga antiliberală). === Conducători actuali === Actualul președinte al Republicii este [[Emmanuel Macron]]. Ales la 7 mai 2017, și-a preluat atribuțiile la 14 mai 2017. El l-a numit pe actualul prim-ministru [[Édouard Philippe]] la 17 mai 2017. {{Ill-wd|Q784021}} este președintele [[Senat|Senatului]] de la 1 octombrie 2014, iar François De Rugy este președintele [[Adunarea Națională a Franței|Adunării Naționale]] de la 27 iunie 2017. <gallery> Fișier:Emmanuel Macron during his meeting with Vladimir Putin, June 2017.jpg|'''[[Emmanuel Macron]]''', președintele țării Fișier:Édouard Philippe (cropped).jpg|'''[[Édouard Philippe]]''', primul ministru Fișier:Gérard Larcher Senate of Poland.JPG|'''{{Ill-wd|Q784021}}''', președintele Senatului </gallery> === Finanțele publice === În Franța, taxele și impozitele directe reprezentau 44,4 % din PIB în 2006,<ref group="a" name="e131">{{p.|131}}.</ref> țara aflându-se pe locul șase între membrii [[OECD]] după nivelul impozitelor,<ref group="a" name="e131" /> taxele având tendința de a crește.<ref group="a">{{p.|133}}.</ref> Contribuțiile sociale reprezintă aproape 38% din total, cu zece puncte procentuale mai mult ca media țărilor OECD;<ref group="a">{{p.|140}}.</ref> la polul opus, Franța este cea mai dezvoltată țară în care impozitul pe venit și cel pe societăți comerciale reprezintă cea mai mică parte a impozitelor directe.<ref group="a">{{p.|138}}.</ref> În ciuda nivelului ridicat al taxelor, cheltuielile publice le depășesc net, totalizând 53,9% din [[Produsul Intern Brut|PIB]] pe 2006.<ref group="a">{{p.|135}}.</ref> Ca urmare, deficitul bugetar este ridicat, atingând, în 2007, 2,7% din PIB<ref group="I">[http://www.insee.fr/fr/themes/theme.asp?theme=16&sous_theme=6&nivgeo=0&type=2 Finances publiques]</ref> și chiar 7,9% în 2009, din pricina conjuncturii economice.<ref>{{Cite web|url=http://www.lemonde.fr/la-crise-financiere/article/2010/01/20/le-deficit-public-de-la-france-s-eleve-a-7-9-du-pib-en-2009_1294087_1101386.html|title=Le déficit public de la France s’élève à 7,9 % du PIB en 2009|site=lemonde.fr|date=20 ianuarie 2010|accessdate=5 mars 2010}}</ref> Datoria publică a Franței atingea {{dim|1457.4|miliarde}} de euro la sfârșitul anului 2009, adică 75,8% din PIB<ref group="I">[http://www.insee.fr/fr/themes/info-rapide.asp?id=40&date=20091230 La dette publique s’établit à 1 457,4 milliards d’euros]</ref> față de 20,7% în 1980.<ref group="a">{{p.|212}}.</ref> Franța este, totuși, obligată să respecte criteriile [[Pactul de stabilitate și de creștere|Pactului de stabilitate și de creștere]] al zonei [[euro]], care limitează deficitul bugetar la 3% din PIB și datoria publică la 60% din PIB.<ref group="a">{{p.|214}}.</ref> [[Fișier:Prélèvements obligatoires en France en 2007.svg|center|thumb|upright=2|Repartiția taxelor și instituțiilor beneficiare în 2007 (surse<ref>* {{pdf}} {{Cite web|url=http://www.performance-publique.gouv.fr/fileadmin/medias/documents/ressources/PLF2009/RPO2009.pdf|title=Projet de loi de finances pour 2009 - Rapport sur les prélèvements obligatoires et leur évolution, Annexe 3 : Liste des impôts et taxes constitutifs des prélèvements obligatoires en 2007|site=performance-publique.gouv.fr|accessdate=22 februarie 2010}}</ref> și precizări<ref group=lower-alpha>Diagrama din stânga reprezintă principalele impozite în procent față de rețetele fiscale ale statului în 2007. Diagrama din dreapta reprezintă partea din PIB-ul francez ce revine administrațiilor publice și asigurărilor sociale după taxe. IR = impozit pe venitul persoanelor fizice ; CSG = contribuția socială generalizată ; IS = impozit pe societăți ; TVA = taxa pe valoarea adăugată ; TIPP = taxa internă pe produse petroliere.</ref>)]] === Protecția socială === De la înființarea sa în 1945,<ref group="a" name="e180">{{p.|180}}.</ref> sistemul de asigurări sociale se află în centrul schemelor de protecție socială din Franța, deși statul, colectivitățile teritoriale și asigurările au un rol la fel de important.<ref group="a">{{p.|179}}.</ref> Întreținerea regimurilor de protecție socială de care trebuia să dispună anumite profesii înainte de 1945 explică marea complexitate a sistemului,<ref group="a" name="e182">{{p.|182}}.</ref> care numără nu mai puțin de 120 de regimuri de bază și {{formatnum:1200}} de regimuri complementare.<ref group="a">{{p.|181}}.</ref> Regimul general de asigurări sociale, care are, de departe, cel mai mare număr de afiliați,<ref group="a" name="e182" /> este împărțit în patru ramuri corespunzătoare alor patru riscuri majore: boală, accidente de muncă și boli profesionale, riscuri legate de bătrânește și familie.<ref group="a" name="e182" /> Dacă această protecție socială nu privea în primă fază persoanele active, ea s-a extins, puțin câte puțin, la toată populația activă și inactivă în numeroase domenii, de exemplu, prin crearea, în [[1999]], asigurării generale de sănătate.<ref group="a" name="e180" /> În plus, la sfârșitul anilor 1990, șase milioane de persoane depindeau de [[asistență socială]].<ref group="d">{{p.|22}}.</ref> Prestațiile sociale sunt, în principal, finanțate prin contribuțiile sociale vărsate de populația activă (65,5 % din total în 2005<ref group="a" name="e188">{{p.|188}}.</ref>), dar și&nbsp;—&nbsp;din ce în ce mai mult&nbsp;—&nbsp;de stat și de administrațiile locale.<ref group="a" name="e188" /> În 2005, cheltuielile de protecție socială&nbsp;—&nbsp;în sensul cel mai larg al termenului<ref group="lower-alpha">Adică incluzând prestațiile sociale ''stricto sensu'', prestațiile de servicii sociale (acces gratuit sau cu tarif redus la spitalizare în unități publice, transport în comun pentru persoane vârstnice, copii etc) și prestațiile fiscale (mai ales aplicarea coeficientului familial în calculul impozitului pe venit), dar fără a lua în calcul cheltuielile de sănătate.</ref>&nbsp;—&nbsp;reprezenta aproape 30% din PIB și peste 45% din venitul disponibil al gospodăriilor.<ref group="a">{{p.|184}}.</ref> În ciuda eforturilor guvernelor succesive de a controla cheltuielile sociale,<ref group="a" name="e189">{{p.|189}}.</ref> acestea cresc rapid,<ref group="a">{{p.|190}}.</ref> În special, cresc cheltuielile cu sănătatea<ref group="a">{{p.|194-195}}.</ref> și cele cauzate de îmbătrânirea demografică,<ref group="a">{{p.|193-194}}.</ref>&nbsp;astfel că raportul între populația activă și cea inactivă de peste {{dim|60|de ani}}, care era de 3 în 1970, urma să atingă 2,07 în 2010 și 1,36 în 2050, în metropolă, conform INSEE.<ref group="a">Insee, « Projections de population active pour la France métropolitaine 2006-2050 », ''Synthèses de résultats'', juillet 2006, cité {{p.|194}}.</ref> În sfârșit, rata mare a [[șomaj]]ului persistent contribuie la creșterea dezechilibrului, întrucât șomerii nu cotizează. Cheltuielile sociale explică ele singure cvasi-totalitatea creșterii cheltuielilor publice (în procentaj din PIB) începând cu 1960,<ref group="a">{{p.|187}}.</ref> iar bugetul asigurărilor sociale prezenta în 2009 un deficit de 23,5 miliarde de euro.<ref>{{pdf}}{{Cite web|url=http://www.securite-sociale.fr/chiffres/ccss/2009/ccss200910.pdf|title=Les comptes de la Sécurité sociale|site=securite-sociale.fr|date=octobre 2009|page=8|accessdate=5 mars 2010|archive-date=2011-07-21|archive-url=https://web.archive.org/web/20110721020844/http://www.securite-sociale.fr/chiffres/ccss/2009/ccss200910.pdf|dead-url=yes}}</ref> === Apărarea === [[Fișier:French MO-120-RT-61 and Véhicule de Tracte Mortier 120 during Operation Desert Shield.JPEG|thumb|Forțe franceze angajate în operațiunea [[Furtună în Deșert]] în 1991]] Franța se află pe locul trei în lume după mărimea bugetului alocat apărării, conform [[Stockholm International Peace Research Institute]], în urma Statelor Unite și Chinei,<ref name="The SIPRI Military Expenditure Database">[http://milexdata.sipri.org/ Base de donnée du SIPRI des dépenses militaires]</ref> și este una dintre cele cinci țări recunoscute juridic drept „state dotate cu armament nuclear” prin [[Tratatul de Neproliferare Nucleară]].<ref>{{Cite web|url=http://www.ladocumentationfrancaise.fr/dossiers/non-proliferation-nucleaire-desarmement/traite-non-proliferation.shtml |site=ladocumentationfrancaise.fr |title=La Conférence d’examen du Traité de non-prolifération des armes nucléaires (24 aprilie - 19 mai 2000, New York)|author=Les Cahiers français|accessdate=3 mars 2010}}</ref> Armata franceză este, alături de cea a [[Regatul Unit|Regatului Unit]], una dintre cele mai bine dotate financiar din [[Europa]].<ref name="otan chiffres" /> Franța îi dedică 2,5% din [[Produs intern brut|PIB]] (adică un buget de 39 de miliarde de euro în 2010<ref>{{pdf}} {{Cite web|url=http://www.defense.gouv.fr/defense/content/download/162068/1397838/file/PLF-MINDEF-2010-10POINTS.pdf|title=Budget de la Défense - Les 10 principales mesures et chiffres clés pour 2010|author=Ministère de la Défense|site=defense.gouv.fr|accessdate=3 mars 2010}}</ref>), în timp ce alte țări europene (exceptând Regatul Unit și Grecia) dedică în medie apărării 1,5% din PIB.<ref name="otan chiffres">{{pdf}} {{Cite web|author=Organisation du traité de l’Atlantique Nord|title=Compendium Otan-Russie sur les données économiques et financières concernant la défense|url=http://www.nato.int/docu/pr/2005/p05-161.pdf|date=8 decembrie 2005|page=7|site=nato.int|accessdate=3 mars 2010}}</ref> Forțele militare sunt împărțite în patru armate principale: {{Ill|fr|Armata terestră (Franța)|Armée de terre (France)|armata terestră}}, [[Marine nationale (Franța)|marina națională]], [[Forțele Aeriene Franceze|armata aerului]] și {{Ill|fr|Jandarmeria națională (Franța)|Gendarmerie nationale (France)|jandarmeria națională}}.<ref name="effectifs armées">{{Cite web|url=http://www.defense.gouv.fr/defense/le_ministere/organisation_et_missions/organisation/effectifs/militaires/personnel_militaire|title=Personnel militaire|site=defense.gouv.fr|author=Ministère de la Défense|date=2006|accessdate=3 mars 2010}}</ref> Începând cu [[1996]], armata a devenit profesionistă, iar serviciul militar obligatoriu a fost înlocuit cu o {{Ill|fr|Ziua apărării și cetățeniei|Journée défense et citoyenneté|zi a apărării și cetățeniei}}.<ref>{{Cite web|url=http://www.defense.gouv.fr/japd/parcours_citoyennete/journee_d_appel_de_preparation_a_la_defense_japd|title=Journée d’appel de préparation à la défense (JAPD)|site=defense.gouv.fr|author=Ministère de la Défense|accessdate=3 mars 2010}}</ref> Cu o capacitate de circa {{dim|350000|de oameni}},<ref name="effectifs armées"/> ea este desfășurată în diverse locuri din toată lumea, în țări ca [[Afganistan]], [[Liban]], [[Ciad]], [[Coasta de Fildeș]] și [[Kosovo]],<ref>{{pdf}} {{Cite web|url=http://www.defense.gouv.fr/ema/content/download/173748/1489665/file/Carte%20opex%20f%C3%A9vrier%202010.pdf|title=Carte des forces françaises déployées en opérations extérieures|site=defense.gouv.fr|date=februarie 2010|accessdate=3 mars 2010}}</ref> dar și în virtutea tratatelor internaționale în [[Djibouti]], în [[Senegal]]<ref group=lower-alpha>S-a anunțat o retragere a forțelor franceze din Senegal.</ref> și în [[Gabon]],<ref>{{Cite web|url=http://www.defense.gouv.fr/ema/forces_interarmees/forces_de_presence|title=Forces de présence|site=defense.gouv.fr|accessdate=3 mars 2010}}</ref> fără a uita de trupele poziționate în [[Franța de peste mări|teritoriile de peste mări]].<ref>{{Cite web|url=http://www.defense.gouv.fr/ema/forces_interarmees/forces_de_souverainete|title=Forces de souveraineté|site=defense.gouv.fr|accessdate=3 mars 2010}}</ref> Ea mobilizează și alți {{dim|1000|de oameni}} în cadrul {{Ill|fr|Planul Vigipirate|plan Vigipirate|planului Vigipirate}}.<ref>{{Cite web|url=http://www.defense.gouv.fr/ema/forces_interarmees/missions_interieures/vigipirate/vigipirate|title=Vigipirate|site=defense.gouv.fr|accessdate=3 mars 2010}}</ref> === Apartenența la organizații internaționale === [[Fișier:Bannière Drapeaux UE-28.png|thumb|Franța este stat membru al [[Uniunea Europeană|Uniunii Europene]]]] Franța este unul dintre membrii fondatori ai [[Uniunea Europeană|Uniunii Europene]], ai [[Spațiul Schengen|spațiului Schengen]] și ai zonei [[euro]]. În același timp, este unul dintre cei cinci membri permanenți ai [[Consiliul de Securitate al ONU|Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite]]. În sfârșit, Franța este stat membru al mai multor organizații internaționale, precum: [[NATO]], [[Organizația Mondială a Comerțului]], [[OECD]], [[G8]], [[G20]], [[Organizația Internațională a Francofoniei]] etc. Începând cu [[1945]], indiferent ce majoritate s-a aflat la putere, Europa a rămas o axă majoră a politicii externe franceze. Doi din cei șapte {{Ill|fr|Părinții-fondatori ai Europei unite|Pères de l'Europe|părinți-fondatori ai Europei unite}}, [[Jean Monnet]] și [[Robert Schuman]], sunt francezi;<ref>{{Cite book | langue = | first = Paul F. | last = Smets | directeur1 = oui| first2 = Mathieu| last2 = Ryckewaert | directeur2 = oui | title = Les Pères de l’Europe : cinquante ans après, perspectives sur l’engagement européen | sous-titre = | collection = Bibliothèque de la Fondation Paul-Henri Spaak | publisher =Émile Bruylant | location =Bruxelles | year =2001 | pages totales = | isbn = 978-2-8027-1443-9 | lccn = 2004624707 | passage = | lire en ligne =}}</ref><ref>{{Cite book | langue = | first = Gérard | last = Bossuat | title = Les fondateurs de l’Europe Unie | collection = Belin sup | publisher =Belin | location =Paris | year =2001 | pages totales = 286 | isbn = 978-2-7011-2962-4 | passage = | lire en ligne =}}</ref> unul dintre obiective era pe atunci evitarea unui nou război mondial și facilitarea {{Ill|fr|Prietenia franco-germană|Amitié franco-allemande|reconcilierii istorice franco-germane}}.<ref>{{Cite web|url=http://www.ladocumentationfrancaise.fr/dossiers/traite-rome-50e-anniversaire/traites.shtml|title=Du traité de Rome au projet de traité constitutionnel européen : les apports des traités |site=ladocumentationfrancaise.fr|accessdate=10 mars 2010}}</ref> Cu toate acestea, poziția Franței și a francezilor în raport cu Europa a fost adesea ambiguă: în 1954, Adunarea Națională a respins tratatul de înființare a [[Comunitatea Europeană pentru Apărare|Comunității Europene pentru Apărare]],<ref>{{Cite web|author=Philippe Buton|url=http://www.cairn.info/article.php?ID_REVUE=VING&ID_NUMPUBLIE=VIN_084&ID_ARTICLE=VING_084_0043&FRM=B|title=La CED, L’Affaire Dreyfus de la Quatrième République ?|éditeur={{Ill-wd|Q3560263}}|site=cairn.info|date=aprilie 2004|page=43-59|accessdate=10 mars 2010}}</ref> iar, în 2005, electoratul francez a respins, prin referendum, [[Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa|tratatul constituțional al Europei]],<ref name="constitution européenne"/> și alte numeroase acțiuni ce au încetinit dezvoltarea procesului european. De la [[tratatul de la Maastricht]] din 1992, domeniile în care Uniunea Europeană are competențe exclusive sunt din ce în ce mai numeroase.<ref group="k">{{p.|50-53}}.</ref> O mare parte din legile aplicabile în Franța erau în 2010 legi de nivel european, valabile în toată Uniunea,<ref group="k">{{p.|54}}.</ref> acestea primând în fața legilor naționale.<ref group="k">{{p.|57}}.</ref><ref group="d">{{p.|81}}.</ref> Franța, țară de putere medie, nu ar putea avea greutate pe scena mondială în unele domenii decât ca țară-membră a UE.<ref group="d">{{p.|84}}.</ref> Piața europeană unificată și instaurarea monedei unice, în 1999, au antrenat profunde transformări ale economiei franceze,<ref group="d">{{p.|82-83}} et 86-87.</ref> ale căror beneficii sunt încă în discuție.<ref group="d">{{p.|84-85}}.</ref><ref>{{en icon}} [http://www.economist.com/world/europe/displaystory.cfm?story_id=14843915 « Europe’s single market under threat », ''The Economist'', rubrica « Charlemagne », 12 noiembrie 2009]</ref> Deși Franța este principalul beneficiar al {{Ill|fr|Politica Agricolă Comună|Politique agricole commune|Politicii Agricole Comune}} a Uniunii,<ref>{{Cite web|url=http://www.touteleurope.fr/fr/actions/economie/agriculture-peche/presentation/la-politique-agricole-commune-pac.html|site=touteleurope.fr|title=La Politique agricole commune, PAC|accessdate=10 mars 2010|archive-date=2010-03-27|archive-url=https://web.archive.org/web/20100327132452/http://www.touteleurope.fr/fr/actions/economie/agriculture-peche/presentation/la-politique-agricole-commune-pac.html|dead-url=yes}}</ref> ea face parte dintre țările contribuitoare nete la bugetul comunitar.<ref>[http://www.vie-publique.fr/decouverte-institutions/union-europeenne/action/financement/comment-france-participe-t-elle-au-financement-union-europeenne.html Comment la France participe-t-elle au financement de l'Union Européenne], sur le site vie-publique.fr</ref> === Politica externă și diplomația === Începând cu președinția [[Charles de Gaulle|generalului de Gaulle (1958-1969)]], politica externă a Franței se caracterizează printr-o dorință de independență, în special față de [[Statele Unite]],<ref name="États-Unis"/> dorință ce s-a tradus prin păstrarea de către Franța a unui arsenal nuclear și prin retragerea Franței, între [[1966]] și [[2009]], din comandamentul integrat al [[NATO]].<ref name="États-Unis">{{Cite web|url=http://www.lefigaro.fr/international/2009/03/11/01003-20090311ARTFIG00073-quand-mitterrand-deja-negociait-le-retour-dans-l-otan-.php|site=lefigaro.fr|title=Quand Mitterrand, déjà, négociait le retour dans l’Otan|date=10 mars 2009|author=Isabelle Lasserre|accessdate=10 mars 2010}}</ref> Între anii 1960 și începutul anilor 2000, Franța a fost văzută ca aliat al lumii arabo-musulmane, critic în raport cu politica statului Israel.<ref>{{Cite book | langue = | first = Freddy | last = Eytan | title = La France, Israël et les Arabes : le double jeu ? | sous-titre = | publisher =Picollec | location =Paris | year =2004 | pages totales = 560 | isbn = 978-2-86477-211-8 | passage = | lire en ligne =}}</ref> Rețeaua reprezentanțelor diplomatice ale Franței este a doua din lume,<ref name="ambassades"/> ea deținând 156 de [[Ambasadă|ambasade]] și 97 de puncte consulare răspândite pe cele cinci continente.<ref name="ambassades">{{Cite web|url=http://www.diplomatie.gouv.fr/fr/ministere_817/ambassades-consulats_814/index.html#sommaire_3|title=Ambassades et consulats|site=diplomatie.gouv.fr|author=Ministère des Affaires étrangères|accessdate=28 februarie 2010}}</ref> Franța duce o politică activă de ajutorare a [[Țară în curs de dezvoltare|țărilor în curs de dezvoltare]], în special a țărilor din Africa.<ref group=lower-alpha>În 2008, 41% din ajutoare și 49% din personalul din străinătate al Agenției Franceze pentru Dezvoltare erau concentrate pe Africa subsahariană. Între cele mai importante șapte state beneficiare ale fondurilor AFD (Africa de Sud, China, Senegal, Maroc, Indonezia, Egipt și Tunisia), cinci sunt din Africa și trei sunt foste colonii franceze.</ref><ref>{{pdf}} {{Cite web|title=Rapport annuel 2008|url=http://www.afd.fr/jahia/webdav/site/afd/users/administrateur/public/Rapports_Annuels/Rapport-annuel_2008_VF.pdf|author=[[Agence française de développement]]|accessdate=10 mars 2010}}</ref> Ajutorul public pentru dezvoltare reprezintă 0,39% din venitul național brut francez pe [[2007]], unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa de Vest.<ref>{{pdf}} {{Cite web|url=http://www.oecd.org/dataoecd/27/33/40381927.pdf|site=oecd.org|title=Aide publique au développement nette en 2007|author=OCDE|accessdate=10 mars 2010}}</ref> === Simboluri republicane === [[Fișier:Logo de la République française (1999).svg|thumb|Logo al guvernului francez, adoptat în 1999]] Conform constituției celei de a Cincea Republici, Franța deține numeroase însemne, datând în mare parte din timpul Revoluției Franceze. [[Drapelul Franței]] este format din trei benzi verticale de lățime egală, colorate în albastru, alb și roșu.<ref name="emblèmes">{{Cite web|url=http://fr.wikisource.org/wiki/Constitution_de_1958_avec_modifications#Article_2|title = Articolul 2 din Constituție|site=Wikisource|accessdate=27 februarie 2010}}</ref> Imnul național este ''[[la Marseillaise]]'',<ref name="emblèmes"/> cântec compus de [[Claude Joseph Rouget de Lisle|Rouget de Lisle]] în timpul [[Revoluția Franceză|Revoluției Franceze]] și adesea criticat pentru violența versurilor sale.<ref>[http://www.ina.fr/art-et-culture/musique/video/CAC93049724/faut-il-changer-la-marseillaise.fr.html Faut-il changer la Marseillaise ?] - Arhivele {{Ill|fr|Institutul Național al Audiovizualului (Franța)|Institut national de l'audiovisuel|Institutului Național al Audiovizualului}}, jurnal televizat [[France 3]] (19/20) din 13 iulie 1990, pe ''ina.fr''. Accesat la 27 februarie 2010]</ref> În cele din urmă, deviza Republicii Franceze este compusă din cele trei cuvinte „[[Liberté, Égalité, Fraternité]]”.<ref name="emblèmes"/> În rest, există diverse alte simboluri reprezentative pentru țară. În special, bustul lui [[Marianne]], o femeie ce poartă [[bonetă frigiană]], decorează primăriile localităților din țară, iar chipul ei este reprezentat pe timbrele poștale și pe monedele franceze de subdiviziune ale euro.<ref group=lower-alpha>Franța deține și alte simboluri oficiale, cum ar fi [[cocoșul galic]], hexagonul, acronimul „RF” sau figura [[Ioana d'Arc|Ioanei d’Arc]].</ref><ref>{{Cite web |url=http://www.elysee.fr/elysee/francais/les_symboles_de_la_republique/marianne/marianne.21126.html |title=Marianne |site=elysee.fr |accessdate=27 februarie 2010 |archive-date=2008-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080913205710/http://www.elysee.fr/elysee/francais/les_symboles_de_la_republique/marianne/marianne.21126.html |dead-url=yes }}</ref> Din 1999, guvernul francez s-a dotat cu un logo ce reunește drapelul și deviza țării, împreună cu silueta lui Marianne. Acest logo este utilizat în antetul tuturor documentelor publice ale administrației franceze. == Populația și societatea == === Demografie === [[Fișier:Évolution démographique comparée - France, Allemagne et Royaume-Uni.svg|thumb|upright=1.5|Evoluția populației Franței metropolitane începând cu 1801, comparată cu populațiile germană și britanică<ref> * Franța: Jacques Dupaquier, ''Histoire de la population française'', Paris, PUF, 1988, et {{Cite web|url=http://www.indices.insee.fr/bsweb/servlet/bsweb?action=BS_SERIE&BS_IDBANK=043638781&BS_IDARBO=01000000000000|title=Évolution de la population de la France métropolitaine|site=insee.fr|accessdate=31 ianuarie 2010}} * Germania: [http://destatis.de destatis.de] * Regatul Unit: [http://www.statistics.gov.uk/CCI/nscl.asp?ID=7589 Office for National Statistics] </ref>]] Conform INSEE, la 1 ianuarie 2014, 66 milioane de oameni trăiau în Franța (cu excepția comunităților de peste mări și Noii Caledonii), dintre care 63,7 de milioane în metropolă și 2,1 milioane în departamentele de peste mări (inclusiv [[Mayotte]]).<ref group="I" name="InseePopulation" /> Dacă sunt incluși și cei {{formatnum:600000}} de locuitori din comunitățile de peste mări ([[Polinezia Franceză]], [[Saint-Pierre-et-Miquelon]], [[Wallis și Futuna]], [[Saint-Martin]] și [[Saint-Barthélemy]]) și din [[Noua Caledonie]], populația întregului teritoriu francez atinge 66,6 milioane de locuitori, adică circa 1% din [[populația mondială]].<ref>{{en icon}} {{Cite web|url=http://www.census.gov/ipc/www/popclockworld.html|title=World POPClock Projection|site=U.S. Census Bureau|accessdate=1 februarie 2010}}</ref> Recensăminte naționale generale se organizau la intervale regulate începând cu 1801, dar, din ianuarie 2004, se efectuează anual recensăminte în comunele cu peste {{dim|10000|de locuitori}}, cu excepția comunităților de peste mări, și la fiecare cinci ani în rest.<ref group="I">[http://www.insee.fr/fr/recensement/nouv_recens/vous/generalites.htm Le recensement de la population en bref].</ref> După o perioadă de slăbiciune în secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, Franța a cunoscut o tranziție demografică rapidă<ref group="i">{{p.|17-18}}.</ref>, astfel că creșterea demografică a Franței a devenit una dintre cele mai puternice din Europa, combinată cu o rată a natalității superioară mediei europene ({{dim|821000|de nașteri}}, în 2009, față de {{dim|536000|de decese}}) și un [[spor migratoriu]] pozitiv (circa {{dim|71000|de persoane}} în 2009). Drept rezultat, populația Franței a crescut cu 0,54% în 2009.<ref group="I">[http://www.insee.fr/fr/themes/detail.asp?reg_id=0&ref_id=bilan-demo&page=donnees-detaillees/bilan-demo/pop_age3.htm Bilan démographique 2009 - Évolution de la situation démographique, France entière]</ref> În 2010, rata fertilității în Franța era de circa 2,01<ref>{{Citat web |url=http://www.lexpansion.com/economie/la-france-retrouve-son-niveau-de-fecondite-du-baby-boom_247113.html |accessdate=2014-04-26 |titlu=La France retrouve son niveau de fécondité du baby-boom |archive-date=2011-01-22 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110122010430/http://www.lexpansion.com/economie/la-france-retrouve-son-niveau-de-fecondite-du-baby-boom_247113.html |dead-url=yes }}</ref> și 27,3% dintre nou-născuții din metropolă aveau cel puțin un părinte născut în străinătate, dintre care 23,9% aveau un părinte născut în afara Uniunii Europene.<ref>„Les parents nés en France comprennent les parents nés dans les collectivités d'outre-mer (COM)”, [http://www.insee.fr/fr/themes/detail.asp?ref_id=ir-sd20101 Naissances selon le pays de naissance des parents 2010], Insee, septembre 2011.</ref> În rest, structura piramidei vârstelor a evoluat de la începutul secolului al XXI-lea. Partea din populație cu vârste înaintate a crescut, din cauza creșterii speranței de viață (Franța se bucură de una dintre cele mai mari speranțe de viață din lume<ref group=lower-alpha>''CIA World Factbook'' o estimează la 80,97 ani, locul al optulea în lume ([https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2102rank.html source] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20181229134543/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2102rank.html |date=2018-12-29 }}).</ref>) și de ajungerea la vârsta a treia a generației ''{{Ill-wd|Q610548}}''&nbsp;—&nbsp;fenomen denumit acum ''{{Ill|fr|papy boom}}''. Proporția celor de peste 60 de ani în cadrul populației a crescut, astfel, de la 17% în 1980 la 22% în 2009 și va depăși o treime în 2050, conform INSEE.<ref group="i">{{p.|26-27}}.</ref> === Imigrația, populațiile străine și minoritățile vizibile === Conform demografului {{Ill|fr|Michèle Tribalat}}, 14 milioane de persoane (adică un sfert din populația țării) aveau, în 1999, cel puțin un părinte sau bunic imigrant.<ref group="i">{{p.|84}}.</ref> {{Ill-wd|Q3124212}} estima, în 2002, această proporție la circa o treime, dacă se merge înapoi până la nivel de străbunici.<ref>{{Ill-wd|Q3124212}}, ''Atlas de l'immigration en France (2002)'', éd. Autrement, 2002, {{p.|11}}</ref> În [[2010]], Franța găzduia, conform definiției internaționale adoptate de ONU („persoane născute în altă țară decât cea în care locuiesc”), 7,2 milioane de [[Imigrație|imigranți]], adică 11,1% din populație, dintre care 5,1 milioane (7,8%) născuți în afara [[Uniunea Europeană|Uniunii Europene]]. Ea se clasează pe locul al șaselea mondial, după [[Statele Unite]] (42,8 milioane), [[Rusia]] (12,3), [[Germania]] (9,8), [[Arabia Saudită]] (7,3), [[Canada]] (7,2), dar este înaintea [[Regatul Unit|Regatului Unit]] (7,0), a [[Spania|Spaniei]] (6,4) și a [[Italia|Italiei]] (4,8).<ref>[http://lci.tf1.fr/france/societe/2010-11/les-immigres-constituent-11-de-la-population-francaise-6161732.html Les immigrés constituent 11 % de la population française], TF1, Alexandra Guillet, 24 noiembrie 2010, sursa: Ined</ref><ref>Aici după definiția Națiunilor Unite: „persoane născute în altă țară decât în cea în care locuiesc”, „proporția imigranților este mai ridicată decât cea publicată de INSEE, care, contrar definiției ONU, nu-i numără ca imigranți pe cetățenii francezi născuți în străinătate. Numărând doar persoanele născute cu cetățenie străină în străinătate, proporția nu este decât 8% în Franța”, [http://www.ined.fr/fr/ressources_documentation/publications/pop_soc/bdd/publication/1520/ Notă a Ined], Populația și societatea, nr. 472.</ref> Franța este, în același timp, una dintre statele Uniunii Europene care înregistrează procentajele cele mai mari de persoane provenite din familii de imigranți (din prima sau a doua generație) în rândul persoanelor între 25 și 54 de ani, cu 13,1% imigranți și 13,5% copii ai cel puțin unui imigrant, dând un total de 26,6%, înaintea Regatului Unit (24,4%), Țărilor de Jos (23,5%), Belgiei (22,9%), Germaniei (21,9%) și Spaniei (20,2%).<ref>[http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/product_details/publication?p_product_code=KS-31-10-539 Migrants in Europe - A statistical portrait of the first and second generation], Eurostat, decembrie 2011, {{p.|122}}</ref> Conform definiției franceze, mai restrictive (străini născuți în afara teritoriului), Franța metropolitană număra, în 2008, 5,3 milioane de imigranți, sau cu {{formatnum:1100000}} mai mulți decât în 1999 și 8,3% din populația totală. 40% dintre aceștia aveau naționalitate franceză, pe care au putut-o obține prin naturalizare sau prin căsătorie. Imigranții sunt, în principal, proveniți din [[Uniunea Europeană]] (34%), din [[Maghreb]] (30%), din Asia (14%, dintre care o treime din [[Turcia]]) și din [[Africa subsahariană]] (11%).<ref>[http://www.insee.fr/fr/themes/tableau.asp?reg_id=0&ref_id=NATTEF02162 Populations étrangère et immigrée en 2008], Insee, octobre 2011</ref><ref name="insee_ip1098"/> Copiii imigranților, descendenții direcți ai unuia sau alor doi imigranți reprezentau, în 2008, 6,5 milioane de persoane, adică 11% din populație. Trei milioane dintre aceștia aveau ambii părinți imigranți. În total, numărul imigranților și copiilor de imigranți (a doua generație) se ridica, în 2008, la 11,8 milioane, adică 19% din populație (dintre care puțin peste 5 milioane de origine europeană și 4 milioane de origine [[maghreb]]iană).<ref name="insee_ip1098">[http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=ip1098 Enquêtes annuelles de recensement 2004 et 2005 - Près de 5 millions d’immigré à la mi-2004], {{Ill-wd|Q3151535}} {{numéro|1098}}, Catherine Borrel, 2006</ref><ref>[http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=ip1287 Être né en France d’un parent immigré], {{Ill-wd|Q3151535}}, {{numéro|1287}}, mars 2010, Catherine Borrel et Bertrand Lhommeau, Insee</ref><ref group="I" name="INSEE-ip1098">[http://www.insee.fr/fr/ffc/ipweb/ip1098/ip1098.html Enquêtes annuelles de recensement 2004 et 2005 - Près de 5 millions d’immigrés à la mi-2004]</ref> Imigranții obțin venituri, în medie, mai mici cu o treime decât neimigranții;<ref group="i" name="d81">{{p.|81}}.</ref> în rândurile lor, cei fără studii superioare sunt de două ori mai numeroși<ref group="i" name="d81"/> și cei care trăiesc sub pragul sărăciei sunt de trei ori mai mulți.<ref group="i" name="d81"/> Totuși, la persoane cu situație socială similară, accesul la procesul de învățământ și veniturile pe care le realizează sunt apropiate de cele ale francezilor născuți în Franța.<ref group="i">{{p.|80-83}}.</ref> Populația de imigranți, împreună cu cei care aparțin unor minorități vizibile, în Franța, sunt adesea victime ale [[Discriminare|discriminării]] .<ref group="i" name="d88-89">{{p.|88-89}}.</ref> Pentru motive nedeterminate și aflate încă în discuție, o parte din această populație recurge la [[Fundamentalism|fundamentalismul religios]].<ref group="i">{{p.|87}}.</ref> Se observă, însă, și o anumită convergență între modul de viață al populației imigrante și cel al vechilor francezi autohtoni.<ref group="i">{{p.|83}}.</ref> === Familie, sexualitate și egalitatea sexelor === Franța era, în 2009, cea mai fertilă țară europeană după [[Islanda]] și [[Irlanda]],<ref>{{Cite web|url=http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=fr&pcode=tsdde220&plugin=1|éditeur=Eurostat|title=Taux de fécondité en Europe|accessdate=26 ianuarie 2010}}</ref> cu o descendență finală a femeilor născute în 1959 de {{dim|2.12|copii}} și cu un indicator conjunctural al fertilității de {{dim|1.99|copii}} pe femeie ({{formatnum:1.98}} în Franța metropolitană).<ref group="I" name="naissances">[http://www.insee.fr/fr/themes/detail.asp?reg_id=0&ref_id=bilan-demo&page=donnees-detaillees/bilan-demo/pop_age3c.htm Naissances et fécondité en France]</ref> Schimbările cunoscute de familia franceză între anii 1960 și 2000 sunt numeroase și profunde. Nașterile sunt, în majoritate, rezultatul planificării, în urma dezvoltării [[contracepție]]i și permiterii [[avort]]ului&nbsp;—&nbsp;peste 200.000 de întreruperi de sarcină sunt efectuate anual în Franța.<ref group="I">[http://www.insee.fr/fr/themes/tableau.asp?reg_id=0&ref_id=NATnon06223 Interruptions volontaires de grossesse]</ref> Din ce în ce mai multe cupluri preferă în locul căsătoriei uniunile libere sau {{Ill|fr|Parteneriat civil|Pacte civil de solidarité|pactul civil de solidaritate (PACS)}}, un contract de uniune mai flexibil decât căsătoria.<ref group="i" name="d48-49">{{p.|48-50}}.</ref>. În ceea ce privește [[divorț]]ul, numărul lor s-a majorat de 3,2 ori între începutul anilor 1970 și sfârșitul anilor 2000.<ref group="i">{{p.|50}}.</ref> În ce privește alte forme de sexualitate, acestea sunt, în mare parte, acceptate în Franța, deși legea, adesea, precede mentalitățile în ceea ce privește toleranța față de minoritățile sexuale.<ref group=lower-alpha>Conform unei anchete realizate de {{Ill-wd|Q3459910}}, în 2004, două treimi dintre homosexuali au făcut cel puțin o dată obiectul unor remarci dezagreabile.</ref><ref group="i">{{p.|288-289}}.</ref> Căsătoria cuplurilor de același sex, ca și adoptarea de copii de aceste cupluri, este legală în Franța începând cu 18 mai 2013.<ref>[http://www.legifrance.gouv.fr/affichTexte.do;jsessionid=?cidTexte=JORFTEXT000027414540&dateTexte=&oldAction=rechJO&categorieLien=id LOI {{numéro|2013}}-404 du 17 mai 2013 ouvrant le mariage aux couples de personnes de même sexe], sur le site legifrance.gouv.fr du 17 mai 2013</ref> Deși locul femeilor în societatea franceză a evoluat mult de-a lungul secolului al XX-lea - evoluție favorizată, mai ales, spre sfârșitul secolului de numeroase legi împotriva discriminării -, Franța era, în 2009, încă departe de egalitatea bărbat-femeie.<ref group="i">{{p.|57}}.</ref> Pentru o slujbă cu normă întreagă, femeile primeau, în 2008, un salariu în medie cu 19% mai mic decât bărbații, iar discriminarea salarială pură se situa între 6 și 7% - conform Ministerului Muncii.<ref group=lower-alpha>Această diferență salarială pură corespunde unor comparații pe sector de activitate, experiență, calificare, studii, situație familială și istoric al angajării similar.</ref><ref group="i">{{Cite journal|title=Les écarts de salaires entre hommes et femmes. Des disparités persistantes|first=Lara|last=Muller|journal=Premières informations|publisher=Ministère de l’Emploi|issue=44.5|month=octobre|year=2008}}, cité {{p.|63-64}}.</ref> La nivelul funcțiilor de decizie, femeile acced foarte rar: ele conduc doar 8% dintre întreprinderile care au mai mult de 200 de salariați,<ref group="i" name="d66">{{p.|66}}.</ref> și nu reprezintă decât 18,5% dintre deputații aleși în 2007 și 13,1% din consilierii generali aleși în 2008.<ref group="i" name="d66"/> === Limbi === [[Limba franceză|Franceza]] este limba vorbită majoritar în Franța și este, oficial, „limba republicii” - conform legii constituționale din 1992.<ref>{{Légifrance|base=JORF|numéro=JUSX9200072L|texte=La loi constitutionnelle du 25 juin 1992}}</ref> Franța este a doua cea mai populată țară vorbitoare de franceză din lume, după [[Republica Democrată Congo]],<ref name="OIF 2009" /> dar prima ca vorbitori de franceză. Franța duce o politică lingvistică activă în favoarea limbii franceze.<ref>{{Cite web|url=http://www.tlfq.ulaval.ca/axl/Europe/france-2politik_francais.htm|title=La politique linguistique du français|site=tlfq.ulaval.ca|accessdate=12 septembre 2010|archive-date=2007-06-15|archive-url=https://web.archive.org/web/20070615151918/http://www.tlfq.ulaval.ca/axl/europe/france-2politik_francais.htm|dead-url=yes}}</ref> Aceasta se poate vedea, între altele, la nivelul [[Organizația Internațională a Francofoniei|Organizației Internaționale a Francofoniei]], din care Franța face parte, după cum face parte și din {{Ill|fr|Adunarea Parlamentară a Francofoniei|Assemblée parlementaire de la francophonie}}. În plus, orașele Le Havre, Lyon, Strasbourg, Bordeaux, Lille, Marseille, Nantes, Paris, Saint-Denis de la Réunion, Tours, orașele asociate d'Angoulême, Nice și Poitiers, gruparea de localități ce formează Comunitatea Aglomerării Evry Centre Essonne și Comunitatea Urbană Bordeaux, precum și Asociația Comunelor și Comunităților de Peste Mări-ACCD`OM sunt membre ale Asociației Internaționale a Primarilor Francofoni.<ref>aimf.asso.fr</ref> În afara limbii franceze, în [[1999]], în Franța se mai vorbeau șaizeci și cinci de alte limbi, între care [[Limbă regională|limbile regionale]], cele ale imigranților și dialectele din DOM-TOM, conform unui raport al lingvistului {{Ill-wd|Q65010}}.<ref>{{Cite web|url=http://www.culture.gouv.fr/culture/dglf/lang-reg/rapport_cerquiglini/langues-france.html#ancre84582|title=Les langues de la France&nbsp;—&nbsp;Rapport au Ministre de l’Éducation Nationale, de la Recherche et de la Technologie, et à la Ministre de la Culture et de la Communication|site=culture.gouv.fr|author=Bernard Cerquiglini|date=aprilie 1999|accessdate=12 septembre 2010}}</ref> === Religia === Începând cu legea din 9 decembrie 1905, bisericile sunt strict separate față de stat în Franța: „Republica nu recunoaște, nu salarizează și nu subvenționează niciun cult religios […]”<ref>{{Cite web|url=http://www.legifrance.gouv.fr/affichTexte.do?cidTexte=JORFTEXT000000508749&fastPos=2&fastReqId=74569187 |title=Loi du 9 decembrie 1905 concernant la séparation des Églises et de l’État |site=legifrance.gouv.fr |accessdate=23 februarie 2010}}</ref> cu excepția regiuni Alsacia-Mosela, unde sunt recunoscute [[Biserica Romano-Catolică|cultul catolic]], două [[Protestantism|culte protestante]] și [[Iudaism|cultul mozaic]].<ref>{{Citat web |url=http://www.idl-am.org/bj_contenu.asp?DocumentID=1&Page=2#96 |accessdate=2014-04-26 |titlu=Institut du Droit Local Alsacien-Mosellan |archive-date=2012-02-02 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120202041604/http://www.idl-am.org/bj_contenu.asp?DocumentID=1&Page=2#96 |dead-url=yes }}</ref> Religia catolică este și ea recunoscută în anumite teritorii și departamente de peste mări. Noțiunea de laicitate și reglementările ce derivă din ea sunt încă subiect de dezbatere, cum a fost cazul în 2003-2004, cu legea privind însemnele religioase în școlile publice.<ref>{{Légifrance|base=consolidé|numéro=MENX0400001L|texte=Loi {{numéro|2004}}-228 du 15 mars 2004 encadrant, en application du principe de laïcité, le port de signes ou de tenues manifestant une appartenance religieuse dans les écoles, collèges et lycées publics}}</ref> Franța este o țară de veche tradiție catolică, dar în care ponderea bisericii a scăzut considerabil. Doar 51%<ref>Sondaj CSA din 2006 publicat în ianuarie 2007 în ''Le Monde des religions''</ref> până la 64 %<ref>Sondaj {{Ill-wd|Q1144387|3=IFOP}} 2007 pentru ''{{Ill|fr|La Vie}}'', numărul 3209 din 1 martie 2007</ref> dintre persoanele întrebate se declară catolice în sondajele publicate în 2007, și o mare parte se declară [[agnosticism|agnostică]], [[ateism|atee]] sau fără religie. În plus, sunt prezente și alte religii în proporții mai puțin importante, în special: [[iudaism]]ul din Antichitate, diferite ramuri [[protenstantism|protestante]] din vremea [[Reforma Protestantă|Reformei]] și [[islam]]ul de la sosirea în Franța a imigranților din Maghreb și din Orientul Mijlociu în secolul al XX-lea. De asemenea, pe teritoriul național, sunt prezente diverse culte creștine ([[Biserica Apostolică Armeană]], {{Ill|fr|Galicanism|Gallicanisme|galicanismul}}, [[Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă|mormonismul]], [[Biserica neo-apostolică]], [[Martorii lui Iehova]], [[Menoniți|menonitismul]]) sau non-creștine ([[hinduism]]ul, [[budism]]ul, [[bahaism]]ul, [[alevism]]ul). În principiu, statul francez interzice recensăminte cu caracter religios sau filosofic; estimările ponderii fiecărei confesiuni, a [[ateism]]ului și [[agnosticism]]ului rămân imprecise și dificil de realizat. Cu toate acestea, mai multe institute realizează regulat sondaje pentru evaluarea apartenenței religioase a francezilor. Dincolo de aceste valori, pierderea influenței de către religii este un aspect major al evoluției societății franceze în secolele al XIX-lea&ndash;al XX-lea. Aproape 80% dintre bărbați și 70% dintre femeile care se declară catolici nu asistă niciodată la o slujbă religioasă.<ref group="i">{{p.|323}}.</ref> Chiar și în rândurile celor mai fervenți catolici, aplicarea preceptelor bisericii este în scădere: 31% dintre practicanții frecvenți au avut între 1995 și 2004 copii în afara căsătoriei.<ref group="i">{{p.|324}}.</ref> În 2006, puțin mai mult de un sfert din populație declara că „crede într-un dumnezeu”, în timp ce 60% se declarau atei sau agnostici.<ref>{{en icon}} [http://www.harrisinteractive.com/news/allnewsbydate.asp?NewsID=1131 Voir : TABLE 1 - BELIEF IN GOD OR SUPREME BEING], sur le site harrisinteractive.com paru dans le Financial time du 20 decembrie 2006</ref> Dorind „conștientizarea opiniei dincolo de sfera practicanților obișnuiți”, Conferința Episcopilor din Franța a propus pentru sărbătoarea [[Adormirea Maicii Domnului|Adormirii Maicii Domnului]] o „rugăciune pentru Franța”.<ref>{{Citat web |url=http://www.eglise.catholique.fr/actualites-et-evenements/actualites/proposition-de-priere-pour-l-assomption-2012-14757.html |accessdate=2014-04-26 |titlu=Proposition de prière pour l'Assomption 2012 sur le site de l'Église catholique en France |archive-date=2013-12-20 |archive-url=https://web.archive.org/web/20131220024630/http://www.eglise.catholique.fr/actualites-et-evenements/actualites/proposition-de-priere-pour-l-assomption-2012-14757.html |dead-url=yes }}</ref> === Educația === [[Fișier:EducationFr.svg|thumb|Organizarea învățământului francez]] În Franța, educația este obligatorie de la șase la șaisprezece ani, iar școala publică este laică și gratuită.<ref group="i" name="d116">{{p.|116}}.</ref> Dacă formarea și plata serviciului de educație, ca și alegerea programelor, cad în sarcina statului, gestiunea unităților școlare primare și secundare este în sarcina comunităților teritoriale locale.<ref group="lower-alpha">Comunele gestionează grădinițele și școlile elementare, departamentele administrează gimnaziile (colegiile) și regiunile administrează liceele.</ref><ref>{{Cite web|url=http://education.gouv.fr/cid237/les-collectivites-territoriales.html|title=Les collectivités territoriales|site=education.gouv.fr|accessdate=22 februarie 2010}}</ref> Învățământul primar se desfășoară în două faze: 1) grădinița, la care merg copiii foarte mici, are ca scop învățarea primelor cunoștințe, socializarea și fixarea elementelor fundamentale de limbaj și numere;<ref>{{Cite web|url=http://education.gouv.fr/cid166/l-ecole-maternelle.html|title=L’école maternelle |site=education.gouv.fr|accessdate=22 februarie 2010}}</ref> apoi, către vârsta de șase ani, copiii învață în 2) școli primare, al căror principal obiectiv este învățarea lecturii, scrisului și aritmeticii, precum și o educație civică.<ref>{{Cite web|url=http://education.gouv.fr/cid213/l-ecole-elementaire.html|title=L’école élémentaire|site=education.gouv.fr|accessdate=22 februarie 2010}}</ref> Învățământul secundar se desfășoară și el în două cicluri. Primul se desfășoară în colegii (școli gimnaziale) și se încheie cu obținerea {{Ill|fr|Diplomă națională de brevet (Franța)|diplôme national du brevet|„diploma de brevet”}}.<ref>{{Cite web|url=http://education.gouv.fr/cid214/le-college.html|title=Le collège|site=education.gouv.fr|accessdate=22 februarie 2010}}</ref> A doua se desfășoară în licee și se încheie cu examene finale și naționale: {{Ill|fr|Bacalaureatul în Franța|baccalauréat en France|bacalaureatul}} (profesional, tehnologic și general), precum și cu certificatul de aptitudini profesionale (certificatul de aptitudini profesionale agricole în învățământul agricol).<ref>{{Cite web|url=http://education.gouv.fr/cid215/le-lycee.html|title=Le lycée|site=education.gouv.fr|accessdate=22 februarie 2010}}</ref> Învățământul superior prezintă particularitatea coabitării între [[Universitate|universități]] și sistemul [[grandes écoles]], în care se intră, în general, prin concurs, în urma absolvirii unor clase pregătitoare.<ref name="supérieur">{{Cite web|url=http://education.gouv.fr/cid26/l-enseignement-superieur.html|title=L’enseignement supérieur|site=education.gouv.fr|accessdate=22 februarie 2010|archive-date=2011-04-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20110428215917/http://www.education.gouv.fr/cid26/l-enseignement-superieur.html|dead-url=yes}}</ref> Învățământul superior pentru diploma de tehnician superior și clasele pregătitoare pentru ''grandes écoles'' se desfășoară în cadrul liceelor,<ref name="supérieur" /> sau în unități private. ''Grandes écoles'' sunt, adesea, considerate a fi mai performante și mai elitiste decât universitățile. Aproape 17% dintre elevii învățământului primar și secundar sunt școlarizați în unități private,<ref>{{Cite web |url=http://education.gouv.fr/cid251/les-etablissements-d-enseignement-prives.html|title=Les établissements d’enseignement privés|site=education.gouv.fr|accessdate=22 februarie 2010}}</ref> cea mai mare parte sub contract de asociere cu statul și, adesea, cu cultele religioase. Franța a cunoscut în perioada postbelică o mărire considerabilă a ratei de școlarizare. În 1936, mai puțin de 3% dintr-o promoție obținea bacalaureatul; acest procentaj a depășit 30% în 1985 și 60% în 1995.<ref group="i" name="d116" /> Totuși, această democratizare a învățământului nu a înlăturat și inegalitățile sociale: 25% din copiii de muncitori, născuți între 1974 și 1978 au obținut diplome de învățământ superior, față de 75% din copiii proveniți din clase sociale mai înstărite.<ref group="i">{{p.|123}}.</ref> Aceste inegalități sunt și mai puternice la nivel de ''grandes écoles'': doar 2,9% dintre studenții admiși la [[Școala Națională de Administrație din Franța|Școala Națională de Administrație]] în 2008 aveau vreun părinte muncitor.<ref group="i">{{p.|125}}.</ref> După {{Ill|fr|programul PISA|Programme PISA}} de comparare a sistemelor de educație națională, rezultatele sistemului educațional francez sunt dezamăgitoare în raport cu alte state membre ale [[OECD]],<ref name="pisa6">„[http://orientation.blog.lemonde.fr/2013/12/07/enquete-pisa-2012-la-france-decroche-en-maths-mais-remonte-en-comprehension-de-lecrit/ Résultats de la France à l'enquête PISA 2012 scolaires] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20190603012105/http://orientation.blog.lemonde.fr/2013/12/07/enquete-pisa-2012-la-france-decroche-en-maths-mais-remonte-en-comprehension-de-lecrit/ |date=2019-06-03 }}”, ''Le Monde'' din 07/12/2013, Olivier Rollot</ref> în special în ce privește creșterea inegalităților, conform anchetei PISA pe 2003. În ciuda planurilor de prevenire a analfabetismului, acesta afectează 3,1 milioane de persoane, adică 9% din populația cu vârste între 18 și 65 de ani școlarizată în Franța.<ref>{{Citat web |url=http://www.anlci.gouv.fr/fileadmin/Medias/PDF/EDITIONS/ivq_4pages.pdf |accessdate=2014-04-26 |titlu=Agence nationale de lutte contre l’illettrisme, des chiffres pour éclairer les décisions |archive-date=2012-12-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20121211143413/http://anlci.gouv.fr/fileadmin/Medias/PDF/EDITIONS/ivq_4pages.pdf |dead-url=yes }}</ref> {{clear}} === Sănătate === Sistemul sanitar francez este, în mare parte, finanțat de ramura pentru sănătate a sistemului de asigurări sociale. Numărul de medici la {{formatnum:1000}} de locuitori era de 3,22 în 2008, una dintre ratele cele mai ridicate din lume.<ref>[http://www.statistiques-mondiales.com/medecins.htm Nombre de médecins pour 1000 habitants par ordre alphabétique des pays]</ref> Francezii beneficiază de una dintre [[Speranță de viață|speranțele de viață]] cele mai ridicate din lume, atât în rândul femeilor, cât și în rândul bărbaților,<ref group="i">{{p.|274}}.</ref> deși rata mortalității premature (înainte de 65 de ani) este ridicată.<ref group="i" name="d276">{{p.|276}}.</ref> Cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor se ridicau la {{dim|4719|$}} anual în 2008,<ref>[http://www.statistiques-mondiales.com/sante.htm Dépenses de santé par habitant par ordre alphabétique de pays]</ref> ceea ce plasează Franța înaintea marilor săi vecini europeni, dar în urma [[Elveția|Elveției]], [[Norvegia|Norvegiei]], [[Danemarca|Danemarcei]], [[Luxemburg]]ului și [[Statele Unite ale Americii|Statelor Unite]]. Între 1950 și 2006, cheltuielile dedicate îngrijirilor și achiziției de bunuri medicale a urcat de la 2,5 la 8,8% din [[Produs intern brut|PIB]].<ref group="i" name="d275">{{p.|275}}.</ref> Cu toate acestea, sănătatea locuitorilor Franței nu este optimă în toate domeniile. În ciuda scăderii consumului de vin începând cu anii 1960,<ref group="i" name="d275" /> francezii rămân pe locul al doilea în clasamentul celor mai mari consumatori de alcool din Europa de Vest, după irlandezi.<ref group="i" name="d276" /> 29% din persoanele între 18&ndash;75 de ani fumau zilnic în 2005, în ciuda intenselor campanii de luptă contra tabagismului.<ref group="i" name="d280-281">{{Cite book | langue = | first = | last = | auteurs = Observatoire français des drogues et toxicomanies | title = Drogues, chiffres clés | sous-titre = | edition = | publisher =| location =| year =2007 | pages totales = | passage = | lire en ligne =}}, citat {{p.|280-281}}.</ref> În ce privește drogurile ilegale, cel mai consumat este [[Marijuana|cannabisul]]: 39% dintre bărbații între 18 și 25 de ani îl consumaseră în 2005, conform Observatorului Francez pentru Droguri și Toxicomanii.<ref group="i" name="d280-281" /> În plus, Franța este una din țările europene care cunoaște cele mai mari probleme de depresie<ref group="i" name="d277">{{p.|277}}.</ref> și este cel mai mare consumator de antidepresive de pe continent,<ref group="i" name="d277" /> precum și una dintre țările europene în care rata [[Sinucidere|sinuciderilor]] este cea mai ridicată.<ref group="i" name="d276" /> === Mass-media === [[Fișier:AudiencesTF1FR2FR3M6.png|thumb|Audiențele posturilor TF1 (albastru închis), France 2 (roșu), France 3 (albastru deschis) și M6 (galben)]] În Franța, {{Ill|fr|Legea libertății presei din 29 iulie 1881 din Franța|Loi sur la liberté de la presse du 29 juillet 1881|legea din 29 iulie 1881}} a instituit și, în același timp, a reglementat [[libertatea presei]].<ref group="k">{{p.|72}}.</ref> Dacă presa regională, săptămânală și tematică se vinde bine în Franța,<ref group="lower-alpha">Conform OJD, cotidianul regional [[Ouest-France|Ouest France]] a vândut peste {{formatnum:762000}} de exemplare zilnic, săptămânalul TV Mag are peste 6 milioane de exemplare, iar cotidianul sportiv [[L'Équipe]] are peste {{formatnum:303000}} de exemplare (numărând doar ediția generală).</ref><ref>[http://www.ojd.com/chiffres/section/PPGP?submitted=1&section=PPGP&famille=20&thema=&subthema=&search=&go=Lancer+la+recherche Presse quotidienne régionale et départementale] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140202100515/http://www.ojd.com/chiffres/section/PPGP?submitted=1&section=PPGP&famille=20&thema=&subthema=&search=&go=Lancer+la+recherche |date=2014-02-02 }}, [http://www.ojd.com/chiffres/section/PPGP?submitted=1&section=PPGP&famille=9&thema=&subthema=&search=&go=Lancer+la+recherche Presse magazine] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140202101530/http://www.ojd.com/chiffres/section/PPGP?submitted=1&section=PPGP&famille=9&thema=&subthema=&search=&go=Lancer+la+recherche |date=2014-02-02 }}, [http://www.ojd.com/chiffres/section/PPGP?submitted=1&section=PPGP&famille=14&thema=13&subthema=&search=&go=Lancer+la+recherche Presse quotidienne nationale - Sport] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140202102512/http://www.ojd.com/chiffres/section/PPGP?submitted=1&section=PPGP&famille=14&thema=13&subthema=&search=&go=Lancer+la+recherche |date=2014-02-02 }}, OJD. Accesat la 24 februarie 2010.</ref> presa cotidiană națională de informații generale este foarte puțin difuzată în afara capitalei. De aceea, cele cinci titluri principale ale acestei categorii ([[Le Figaro]], [[Le Monde]], [[Le Parisien|Aujourd’hui en France]], {{Ill|fr|Libération|Libération (journal)}} și [[La Croix]]) nu vând împreună decât mai puțin de un milion de exemplare zilnic,<ref>{{Cite web|url=http://www.ojd.com/chiffres/section/PPGP?submitted=1&section=PPGP&famille=14&thema=&subthema=&search=&go=Lancer+la+recherche|title=Bureau Presse Payante Grand Public - Presse quotidienne nationale|site=ojd.com|accessdate=24 februarie 2010|archive-date=2014-02-02|archive-url=https://web.archive.org/web/20140202102230/http://www.ojd.com/chiffres/section/PPGP?submitted=1&section=PPGP&famille=14&thema=&subthema=&search=&go=Lancer+la+recherche|dead-url=yes}}</ref> în comparație cu cotidianul japonez {{Ill|en|Yomiuri shinbun}} care se vinde singur în peste 14 milioane de exemplare.<ref>{{Cite web|lang=en|url=http://www.wan-press.org/article2825.html|author=World Association of Newspapers|title=World’s 100 Largest Newspapers|site=wan-press.org|accessdate=24 februarie 2010|archive-date=2006-07-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20060720192649/http://www.wan-press.org/article2825.html|dead-url=yes}}</ref> Începând cu 1981, după legalizarea posturilor de „radio libere”,<ref>{{Cite web|url=http://www.schoop.fr/histofm.php?chapitre=4|title=La régulation : les radios locales privées (RLP)|site=SchooP.fr|accessdate=24 februarie 2010}}</ref> posturile de radio publice administrate de Radio France sunt concurate de posturi private, adesea deținute de mari grupuri media.<ref>{{Cite web|url=http://www.schoop.fr/histofm.php?chapitre=6|title=La FM aujourd’hui|site=SchooP.fr|accessdate=24 februarie 2010}}</ref> De aceea, între primele patru posturi de radio după audiența cumulată în perioada noiembrie-decembrie 2009 ([[RTL]], {{Ill|fr|NRJ}}, {{Ill|fr|France Inter}} și {{Ill|fr|Europe 1}}<ref>{{pdf}} {{Cite web|url=http://www.mediametrie.fr/radio/communiques/telecharger.php?f=9dcb88e0137649590b755372b040afad|title=ENQUÊTE MEDIAMÉTRIE 126 000 RADIO - L’audience de la Radio en novembre-decembrie 2009|site=mediametrie.fr|page=2|author=Médiamétrie|date=ianuarie 2010|accessdate=24 februarie 2010|archive-date=2013-02-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20130225200022/http://www.mediametrie.fr/radio/communiques/telecharger.php?f=9dcb88e0137649590b755372b040afad|dead-url=yes}}</ref>) doar al treilea este post public. Similar, după apariția primului post privat de televiziune ([[Canal Plus|Canal +]]) în [[1984]], au apărut câteva sute de posturi TV private, difuzate [[Televiziune terestră|prin eter]], [[Televiziune prin cablu|prin cablu]] sau [[Televiziune prin satelit|prin satelit]] sau, mai recent, prin [[Televiziunea digitală terestră|semnal digital terestru]]. Cele trei posturi principale sunt [[TF1]], [[France 2]] și [[M6]],<ref>{{pdf}} {{Cite web|url=http://www.mediametrie.fr/television/communiques/telecharger.php?f=084b6fbb10729ed4da8c3d3f5a3ae7c9|title=L’Audience de la TV en ianuarie 2010|page=2|site=mediametrie.fr|author=Médiamétrie|accessdate=24 februarie 2010|archive-date=2013-02-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20130225214037/http://www.mediametrie.fr/television/communiques/telecharger.php?f=084b6fbb10729ed4da8c3d3f5a3ae7c9|dead-url=yes}}</ref> dintre care doar France 2 aparține grupului public [[France Télévisions]]. În ce privește accesul la [[Internet]], acesta s-a democratizat cu adevărat abia la începutul anilor 2000.<ref>{{Cite web|author=René Trégouët|url=http://www.senat.fr/questions/base/2001/qSEQ010230844.html|title=Connexion des foyers français à Internet|site=senat.fr|accessdate=24 februarie 2010}}</ref> În decembrie 2009, 65% dintre francezii de cel puțin 11 ani navigau pe Internet.<ref>{{Cite web|author=Médiamétrie|url=http://www.mediametrie.fr/internet/actualites/repere-les-chiffres-cles-d-internet.php?id=82|title=Repère - les chiffres clés d’internet|site=mediametrie.fr|accessdate=24 februarie 2010|archive-date=2014-04-26|archive-url=https://web.archive.org/web/20140426215552/http://www.mediametrie.fr/internet/actualites/repere-les-chiffres-cles-d-internet.php?id=82|dead-url=yes}}</ref> Între 2002 și 2009, Franța a trecut de pe locul 11 pe locul 43 în clasamentul libertății presei în lume, conform organizației [[Reporteri fără frontiere]].<ref>{{Cite web|url=http://fr.rsf.org/spip.php?page=classement&id_rubrique=1001|title=Classement mondial 2009|site=rsf.org|accessdate=20 septembre 2010}}</ref> === Sport === [[Fișier:Amelie Mauresmo at the 2008 US Open.jpg|thumb|left|Jucătoarea de tenis [[Amélie Mauresmo]] a fost în 2004 și în 2006 numărul unu mondial conform clasamentului [[WTA]]]] Sportul francez este caracterizat printr-o veche tradiție sportivă și printr-o largă varietate de discipline sportive practicate la nivel înalt. Franța are un rol important în organizarea sportului modern<ref group="lower-alpha">La Paris s-a reunit {{Ill|fr|Congresul Olimpic din 1894|Congrès olympique de 1894|primul Congres Olimpic, în 1894}}, sub conducerea francezului [[Pierre de Coubertin]], congres care a hotărât reluarea tradiției organizării [[Jocurile Olimpice|Jocurilor Olimpice]].</ref> și palmaresul său, începând cu sfârșitul secolului al XX-lea, face din ea una dintre cele mai puternice țări din lume în numeroase domenii sportive. În anul 2012, Franța se situa pe locul al patrulea în {{Ill|fr|Clasamentul mondial al celor mai mari țări sportive|Classement mondial des grandes nations du sport|clasamentul mondial întocmit de Havas Sports & Entertainment}} (și a doua țară din Europa după Rusia)<ref group="lower-alpha">« The Great Nations of Sport »</ref>, care contabilizează peste {{dim|1600|de evenimente}} sportive.<ref>{{Cite web |url=http://www.lequipe.fr/Tous-sports/Actualites/La-france-se-rapproche/358944|title=La France se rapproche|éditeur=[[L'Équipe]]|date=23 mars 2013|site=lequipe.fr |accessdate=23 mars 2013}}</ref><ref>{{en icon}} {{cite web|url=http://www.havas-se.com/news/havas-sports-entertainment-unveils-the-8th-edition-of-the-great-nations-of-sport-ranking|title=Havas Sports & Entertainment unveils the 8th edition of the Great Nations of Sport ranking|éditeur=[[Havas|Havas Sports & Entertainment]]|date=28 ianuarie 2013|site=havas-se.com|accessdate=23 mars 2013|archive-date=2014-04-26|archive-url=https://web.archive.org/web/20140426201111/http://www.havas-se.com/news/havas-sports-entertainment-unveils-the-8th-edition-of-the-great-nations-of-sport-ranking|dead-url=yes}}</ref> [[Fotbal]]ul este cel mai popular sport, având peste 2,3 milioane de jucători legitimați (dintre care 97% bărbați),<ref>{{Cite web|url=http://www.linternaute.com/sport/pratique/classement/les-sports-qui-comptent-le-plus-de-licencies/n-1-le-football.shtml|title={{numéro|1}} : le football|site=linternaute.com|date=septembre 2008|accessdate=24 februarie 2010}}</ref> popularitatea sa fiind întreținută de dubla victorie a [[Echipa națională de fotbal a Franței|echipei naționale masculine]] la [[Campionatul Mondial de Fotbal 1998|Campionatul Mondial din 1998]] și, apoi, la [[Campionatul European de Fotbal 2000|cel european din 2000]]. [[Tenis]]ul (al doilea sport ca număr de practicanți), [[Echitație|echitația]], [[judo]], [[baschet]]ul, [[handbal]]ul și [[Golf (sport)|golful]] sunt și ele foarte practicate, fără a uita de [[rugby]] (echipa națională este anual participantă la [[Turneul celor Șase Națiuni]]) și de [[pétanque]], mai ales în sudul țării.<ref>Este vorba de cele mai practicate nouă sporturi după numărul de sportivi legitimați în Franța, conform {{Cite web|url=http://www.linternaute.com/sport/pratique/classement/les-sports-qui-comptent-le-plus-de-licencies/les-20-sports-qui-comptent-le-plus-de-licencies.shtml |title=Les 20 sports qui comptent le plus de licenciés|site=linternaute.com|date=septembre 2008|accessdate=24 februarie 2010}}</ref> Aproape șapte milioane de francezi practică [[schi]]ul pe timp de iarnă, cel mai des în afara vreunei întreceri sportive.<ref>{{Cite web|url=http://www.linternaute.com/sport/pratique/classement/les-sports-qui-comptent-le-plus-de-licencies/n-19-le-ski.shtml|title=19: le ski|site=linternaute.com|date=septembre 2008|accessdate=24 februarie 2010}}</ref> Cele mai renumite competiții sportive desfășurate în Franța sunt turneul internațional de tenis de [[Grand Slam]] de la [[Roland Garros]], desfășurat în cartierul {{Ill|fr|Porte d'Auteuil}} din Paris, și [[Tour de France]], în plus, țara a organizat [[Campionatul Mondial de Fotbal 1998]] precum și [[Campionatul European de Fotbal 2016]]. === Participare asociativă, sindicală și politică === [[Fișier:Anti CPE - Paris 2006.jpg|thumb|Manifestație împotriva {{Ill|fr|Contrat première embauche|legii primului contract de muncă}} la Paris în 2006]] Dacă rata participării la alegeri este în scădere, cea a participării la proteste este, în schimb, în creștere.<ref group="i" name="d333">{{p.|333}}.</ref> În 2008, 42% dintre francezi participaseră la cel puțin o manifestație, față de 25% în 1981.<ref group="i" name="d333" /> Prin comparație cu alte țări dezvoltate, Franța este adesea considerată a fi o țară cu greve și manifestații frecvente.<ref>{{en icon}} {{Cite web|url=http://www.time.com/time/world/article/0,8599,1891775,00.html|title=Why the French Love to Strike|site=time.com|date=16 aprilie 2009|author=Time|accessdate=2014-04-26|archive-date=2010-06-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20100603060448/http://www.time.com/time/world/article/0,8599,1891775,00.html|dead-url=yes}}, citat de {{Cite web|author=Anthony Bellanger|url=http://www.courrierinternational.com/article/2009/04/24/pourquoi-les-francais-font-ils-toujours-greve|site=courrierinternational.com|date=24 aprilie 2009|title=Pourquoi les Français font-ils toujours grève ?|accessdate=2 mars 2010}}</ref><ref>{{Cite book | langue = | first = Jean-Benoît | last = Nadeau| first2 = Julie| last2 = Barlow | title = Pas si fous, ces Français ! | edition = 2 | publisher =Points Seuil | location =Paris | year =2006 | pages totales = | format = poche | isbn = 978-2-7578-0152-9 | passage = | lire en ligne =}}, cité par {{Cite web|url=http://www.canalacademie.com/Les-mythes-et-les-realites-de-l.html|title=Pas si fous ces Français !|author=Annet Sauty de Chalon|site=canalacademie.com|date=27 septembre 2006|accessdate=2 mars 2010}}</ref> Dar această participare punctuală la evenimente contestatare nu se traduce și printr-un important angajament în partide politice.<ref group="k">{{p.|78-79}}.</ref> În ce privește rata de sindicalizare (8%), ea este cea mai scăzută dintre țările bogate, deși este cea mai mare în ce privește sectorul public.<ref group="i" name="d335">{{p.|335}}.</ref> În schimb, francezii sunt foarte implicați în mediul asociativ: 14&nbsp;milioane de voluntari sunt membri în peste un milion de asociații,<ref group="i" name="d335" /> care beneficiază de un statut legal - conform legii din 1 iulie 1901.<ref>{{Légifrance|base=consolidé|numéro=AAEBG.htm|url=http://www.legifrance.gouv.fr/affichTexte.do?cidTexte=LEGITEXT000006069570&dateTexte=vig|texte=Loi du 1 juillet 1901 (Loi relative au contrat d’association)}}</ref><ref group="k">{{p.|76}}.</ref> == Economia == {{Main|Economia Franței}} Economia Franței este o economie socială de piață, bazată pe proprietatea privată. Există o puternică intervenție a statului în economie, începută după [[al Doilea Război Mondial]], deși ea a început să fie contestată după anii 1980.<ref group="c">{{p.|19-30}}.</ref> Economia franceză este, în principal, una axată pe servicii.<ref name="tertiaire">{{Cite web|url=http://www.lesechos.fr/medias/2009/1021//300384452.pdf|title=Sortie de crise : vers l’émergence de nouveaux modèles de croissance ?|site=lesechos.fr|page=45|date=octobre 2009|author=Centre d’analyse stratégique|accessdate=9 aprilie 2010}}{{Legătură nefuncțională|date=iulie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref><ref group="j">{{p.|290}}.</ref> În studiul publicat de [[INSEE|INSSE]], valoarea patrimoniului național a fost evaluată la {{formatnum:12513}} miliarde de euro în 2007.<ref>[http://www.lefigaro.fr/patrimoine/2009/03/17/05001-20090317ARTFIG00252-la-valeur-de-la-france-est-estimee-a-12513milliards-d-euros-.php Entre 1978 et 2007, la valeur des actifs détenus par les ménages, les entreprises et l'État a été multipliée par deux, en termes réels.]</ref> În 2010, numai patrimoniul francezilor atinsese la sfârșitul anului anterior o cifră de aproape {{formatnum:11000}} miliarde de euro, adică de opt ori totalul veniturilor; rata de economisire a atins nivelul excepțional de circa 16% din venituri.<ref>[http://www.latribune.fr/vos-finances/epargne/20110406trib000613635/les-francais-detiennent-11.000-milliards-d-euros-d-epargne-.html En 2010, les Français ont plus que jamais épargné: leurs économies de l'année représentaient 16 % de leurs revenus.]</ref> === Veniturile populației și dezvoltarea umană === Veniturile francezilor și [[Putere de cumpărare|puterea lor de cumpărare]] au crescut de-a lungul secolului al XX-lea și de-a lungul anilor 2000,<ref group="j">{{p.|339-340}}.</ref> dar într-o manieră inegală, care a accentuat inegalitățile economice între gospodării.<ref group="d">{{p.|14-16}}.</ref> În medie, salariile persoanelor ce lucrau în sectorul privat cu normă întreagă au atins în 2007 {{dim|29279|euro}} brut, sau {{dim|1997|euro}} net pe lună, față de {{dim|31266|euro}} brut, adică {{dim|2182|euro}} net lunar pentru bugetari.<ref group="j">{{p.|321}}.</ref> Veniturile provenite din proprietatea mobiliară sau imobiliară nu reprezentau decât 9% din venitul primar brut al gospodăriilor, dar această parte este deosebit de variabilă de la o gospodărie la alta.<ref group="j">{{p.|342}}.</ref> În 2007, 7,2% din francezi dispuneau de un venit cu 50% mai mic decât venitul [[Mediana (statistică)|median]] (pragul de sărăcie definit în Franța),<ref group="lower-alpha">Și 13,2% la 60% din venitul median (pragul de sărăcie definit la nivelul Uniunii Europene)</ref> deși jumătate din ei erau angajați,<ref group="j" name="f344">{{p.|344}}.</ref> adesea, cu jumătate de normă și pe baza {{Ill|fr|salaire minimum interprofessionnel de croissance|4=salariului minim interprofesional garantat}} (SMIC). SMIC privește {{dim|3.4|milioane}} de persoane în iulie 2008<ref group="j">{{p.|326}}.</ref> și era echivalent cu {{dim|9.40|euro}} brut pe oră în 2012<ref group="I">[http://www.insee.fr/fr/themes/tableau.asp?ref_id=NATnon04145 Salaire minimum interprofessionnel de croissance (SMIC)]</ref>). De la 200 la {{formatnum:300000}} de persoane nu aveau, în 2009, un domiciliu fix, în principal, în Paris și în marile orașe.<ref group="j">{{p.|346}}.</ref> În 2007, [[Indicele dezvoltării umane|Indicele Dezvoltării Umane]] al Franței era de 0,961, care plasează țara pe locul al optulea în lume.<ref>{{en icon}} {{pdf}} {{Cite web|url=http://hdr.undp.org/en/media/HDR_2009_EN_Complete.pdf|title=Human Development Report 2009|site=hdr.undp.org|author=Programme des Nations-Unies pour le Développement|accessdate=29 mars 2010}}</ref> Totuși, în același an, Franța nu era decât a douăsprezecea între țările Uniunii Europene după [[Produsul intern brut|PIB]] pe cap de locuitor în dolari americani la rata de schimb de atunci, deși ocupa locul al șaptelea în 1987, scădere ce se explică, în principal, printr-o slabă creștere a PIB-ului francez.<ref group="j">OCDE, cité {{p.|341}}.</ref> === Piața forței de muncă === [[Fișier:Chomage-france-bit-t2-2009-taux simplifié.svg|thumb|upright|Evoluția ratei șomajului în Franța (conform Biroului Internațional pentru Muncă) între 1975 și 2009]] Deși Franța a cunoscut în perioada „{{Ill|fr|Trente Glorieuses}}” o situație apropiată de șomaj zero&nbsp;—&nbsp;doar în cursul anilor 1960, economia franceză a creat 1,6 milioane de locuri de muncă<ref group="i" name="d144">{{p.|144}}.</ref>&nbsp;—, ea se confruntă de la sfârșitul anilor 1970 cu un [[șomaj]] ridicat, în ciuda fluctuațiilor care au creat speranțe de revenire la șomajul zero.<ref group="i" name="d144" /> În al treilea trimestru al anului 2013, 10,5% din populația activă din Franța era în șomaj în sensul definit de [[Biroul Internațional pentru Muncă]].<ref group="I">[http://www.insee.fr/fr/themes/info-rapide.asp?id=14&date=20131207 Le taux de chômage augmente de 0,1 point au troisième trimestre 2013]</ref> Șomajul îi afectează în mod deosebit pe cei tineri, cei mai puțin instruiți, pe străini și, într-o mai mică măsură, pe femei. Diferența între bărbați și femei în termeni de rată a șomajului tind să dispară.<ref group="i">{{p.|148}}.</ref> În 2012, 9,7% dintre femeile active erau în șomaj, față de 10% dintre bărbații activi.<ref>[http://www.insee.fr/fr/themes/tableau.asp?reg_id=0&ref_id=NATnon03323 Insee], Nombre de chômeurs et taux de chômage selon la nationalité, le sexe et l'âge en 2012</ref> Șomerii de lungă durată reprezintă o treime din ansamblul total al șomerilor și sunt cei pentru care reinserția este adesea cea mai dificilă.<ref group="d">{{p.|21}}.</ref> Situația forței de muncă din Franța este marcată și de mutațiile profunde și structurale în termeni de statut și de sector de activitate. Munca salariată a devenit principala formă de muncă remunerată în Franța, reprezentând 89,5% din totalul angajaților în 2008.<ref group="I">[http://www.insee.fr/fr/themes/tableau.asp?reg_id=0&ref_id=NATnon03241 Statut et type de contrat selon l’âge]</ref> {{dim|5.7|milioane}} de persoane, adică o persoană activă din cinci, muncea la sfârșitul 2007 în sectorul bugetar.<ref>{{pdf}} {{Cite web|url=http://www.ccomptes.fr/fr/CC/documents/RPT/Rapport-effectifs-JO.pdf|title=Les effectifs de l'État — 1980-2008|author=Cour des Comptes|date=9 decembrie 2009|accessdate=20 septembre 2010|archive-date=2009-12-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20091228220252/http://www.ccomptes.fr/fr/CC/documents/RPT/Rapport-effectifs-JO.pdf|dead-url=yes}}</ref> În plus, forța de muncă se polarizează: locurile de muncă din agricultură nu mai reprezintă decât mai puțin de 2% începând de prin anii 1970,<ref group="i" name="d144" /> iar ponderea locurilor de muncă din industrie s-a înjumătățit între 1978 și 2007, de la 28 la 14% din forța de muncă,<ref group="i" name="d144" /> ceea ce face din Franța o {{Ill|fr|economie postindustrială|économie postindustrielle}}.<ref>{{Cite book | langue = | first = Daniel | last = Cohen | title = Trois leçons sur la société post-industrielle | sous-titre = | lien titre = Trois leçons sur la société post-industrielle | edition = | publisher =Seuil | location =Paris | year =2006 | pages totales = | passage = | lire en ligne = | lien1 = Daniel Cohen (économiste)}}</ref> {{clear}} === Principalele sectoare de activitate === [[Fișier:Épône - récolte du maïs01.jpg|thumb|Recoltarea porumbului la {{Ill-wd|Q244122}}, lângă Paris]] În ciuda menținerii la nivel înalt a agriculturii și a industriei, economia franceză este astăzi în principal o economie a serviciilor. Acest sector este din ce în ce mai autonom și devine principalul motor al creșterii economice naționale.<ref name="tertiaire" /> ==== Agricultura și industria agroalimentară ==== Ca și alte țări industrializate, Franța a cunoscut fenomenul [[Exod rural|exodului rural]] și scăderea gradului de angajare în agricultură;<ref group="b" name="p120">{{p.|120}}.</ref> acesta din urmă rămâne mai important decât în alte țări ale Europei de Vest: agricultura implica 3% din forța de muncă activă în 2006, față de 2,5% în [[Germania]] și 1,3% în [[Regatul Unit]].<ref group="b" name="p121">{{p.|121}}.</ref> Agricultura franceză a fost considerabil modernizată și mecanizată în a doua jumătate a secolului al XX-lea,<ref group="b" name="p118">{{p.|118}}.</ref> în special datorită implementării programelor inițiate prin {{Ill|fr|Politica Agricolă Comună|Politique agricole commune}}.<ref group="b" name="p120" /> Franța numără {{formatnum:520000}} exploatații agricole<ref group="b" name="p121" /> având în 2006 în medie {{dim|51|hectare}},<ref group="b" name="p120" /> ceea ce o face principala putere agricolă europeană.<ref group="b">{{p.|119}}.</ref> Specializarea regională a Franței pe tipuri de producție este în curs de accentuare,<ref group="b" name="p120" /> iar produsele agricole franceze sunt adesea protejate prin [[Denumire de origine controlată|denumiri de origine controlată]], care delimitează un teritoriu agricol.<ref group="b">{{p.|122}}.</ref> Franța este principalul producător mondial de [[vin]], în ciuda concurenței recente a vinurilor din „noile lumi”;<ref group="b" name="p125-126">{{p.|125-126}}.</ref> ea figurează, de asemenea, printre primii producători mondiali de [[cereale]], [[zahăr]], [[Lactate|produse lactate]] și de {{Ill|en|carne de vită|Beef}}.<ref group="b" name="p125-126" /> Peste 80% din produsele exportate au fost mai întâi transformate într-una dintre cele mai dezvoltate [[Industrie agroalimentară|industrii agroalimentare]] din lume.<ref group="b" name="p123">{{p.|123}}.</ref> Cu toate acestea, în anii 2000, agricultura franceză se confruntă cu dificultăți legate de [[supraproducție]], [[poluare]]a pe care o produce și cu venituri deosebit de inegale între producători.<ref group="b" name="p118" /> De asemenea, [[pescuit]]ul pare a fi un sector în criză.<ref group="b">{{p.|129}}.</ref> ==== Industria ==== Franța este a patra putere industrială a lumii. În ciuda polarizării către sectorul serviciilor, la nivelul economiei naționale, întreprinderile industriale reprezentau în 2006 71,4% din [[Produs intern brut|PIB]] și 79% din exporturi.<ref group="b">{{p.|138}}.</ref> Industria se caracterizează prin evoluții contrastante: pe lângă industrii moderne și dinamice, care fac din Franța unul din liderii mondiali în numeroase domenii (industria automobilelor, aeronautică, aerospațială, agro-alimentară, electronică, energetică nucleară, farmaceutică, cosmetică, a produselor de lux),<ref group="b">{{p.|136-141}}.</ref> numeroase industrii tradiționale (minerit, industria textilă, industria lemnului, a încălțămintei, a construcțiilor navale, siderurgia) sunt în curs de reducere a efectivelor și a cifrei de afaceri,<ref group="b" name="p140">{{p.|140}}.</ref> obligând întregi regiuni (în special [[Nord-Pas-de-Calais]] și [[Lorena]]) la o dureroasă reconversie economică.<ref group="b">{{p.|186}}.</ref> Unei perioade de {{Ill|fr|Descentralizare industrială (Franța)|décentralisation industrielle (France)|descentralizare industrială}} din anii 1960, care a permis dezvoltarea a numeroase orașe din vestul și din sudul țării,<ref group="b">{{p.|142}}</ref> i-a urmat o perioadă de creștere slabă a producției industriale,<ref group="b" name="p143">{{p.|143}}.</ref> care se explică îndeosebi prin delocalizări către țările în care forța de muncă este mai ieftină.<ref group="b" name="p143" /> Dar deși producția se face din ce în ce mai des în străinătate, întreprinderile franceze rămân predominante în numeroase domenii.<ref group="b">{{p.|139-140}}.</ref> Unele ocupă primul loc mondial în domeniul lor de activitate (de exemplu, [[Areva]] - în cel al construcției de [[Centrală nucleară|centrale nucleare]],<ref>{{Citat web |url=http://www.boursorama.com/actualites/areva-s-allie-avec-des-chinois-pour-sauver-le-programme-nucleaire-britannique-cc4a659ba0fe603f7b427757ae8e575d |accessdate=2014-04-26 |titlu=Areva s'allie avec des Chinois pour sauver le programme nucléaire britannique |archive-date=2012-07-10 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120710234222/http://www.boursorama.com/actualites/areva-s-allie-avec-des-chinois-pour-sauver-le-programme-nucleaire-britannique-cc4a659ba0fe603f7b427757ae8e575d |dead-url=yes }}</ref> [[Danone]] - în cel al [[Lactate|produselor lactate]],<ref group="b" name="p123" /> [[L'Oréal]] - în cosmetică,<ref>[http://www.challenges.fr/economie/20120731.CHA9381/bettencourt-a-vendu-l-ile-d-arros-pour-60-millions-de-dollars.html Bettencourt a cédé l'île d'Arros pour 60 millions de dollars]</ref> sau [[Michelin]] - în industria anvelopelor<ref>{{Cite web|url=http://www.lefigaro.fr/societes-familiales/20070619.WWW000000375_michelin_ou_linsolente_reussite_dune_ancienne_fabrique_de_balle_de_caoutchouc.html|title=Michelin : de la balle de caoutchouc au roi du pneumatique|site=lefigaro.fr|date=19 juin 2007|accessdate=4 aprilie 2010|archive-date=2011-05-26|archive-url=https://web.archive.org/web/20110526102854/http://www.lefigaro.fr/societes-familiales/20070619.WWW000000375_michelin_ou_linsolente_reussite_dune_ancienne_fabrique_de_balle_de_caoutchouc.html|dead-url=yes}}</ref>). ==== Energie ==== [[Fișier:Centrale nogent.jpeg|thumb|{{Ill|fr|Centrala nucleară de la Nogent|Centrale nucléaire de Nogent|Centrala nucleară de la Nogent-sur-Seine}} operată de compania [[Électricité de France]]]] După dispariția completă a producției franceze pe bază de cărbune, în [[2005]],<ref group="b" name="p140" /> [[petrol]]ul, [[Gaze naturale|gazele naturale]] și, mai ales, [[Energie electrică|electricitatea]] sunt principalele forme de energie consumate în Franța.<ref group="b" name="p140" /> Dacă Franța nu mai produce țiței decât marginal,<ref>{{Cite web|url=http://www.developpement-durable.gouv.fr/energie/petrole/beph-reperes.htm|title=Les repères sur l’exploration et la production de pétrole et de gaz en France|author=DGEMP-DIREM, BEPH|date=novembre 2007|site=developpement-durable.gouv.fr|accessdate=4 aprilie 2010|archive-date=2010-05-26|archive-url=https://web.archive.org/web/20100526080704/http://www.developpement-durable.gouv.fr/energie/petrole/beph-reperes.htm|dead-url=yes}}</ref> cele treisprezece [[Rafinărie de petrol|rafinării]] în funcțiune pe teritoriul țării permit satisfacerea a peste 90% din cererea națională.<ref group="b" name="p140" /> Grupul francez [[Total S.A.|Total]], care deține concesiuni în întreaga lume este a șasea companie mondială și a cincea din domeniu.<ref name="global 500">{{en icon}} {{Cite web|url=http://money.cnn.com/magazines/fortune/global500/2009/full_list/|title=Global 500|site=money.cnn.com|date=2009|accessdate=4 aprilie 2010}}</ref> Ponderea în consumul energetic a gazelor naturale a crescut din anii 1970,<ref group="b" name="p140" /> dar 97% din gaz este importat, în special din [[Rusia]], [[Algeria]] și din [[Marea Nordului]].<ref group="b" name="p140" /> În schimb, Franța produce mai multă energie electrică decât consumă,<ref group="I" name="énergie électrique">[http://www.insee.fr/fr/themes/tableau.asp?reg_id=0&ref_id=NATTEF11360 Production et consommation d’électricité]</ref> mai ales, datorită celor 59 de [[Reactor nuclear|reactori nucleari]]<ref>{{pdf}} {{Cite web|url=http://www.developpement-durable.gouv.fr/IMG/pdf/Repere.pdf|page=5|title=Chiffres clés de l’énergie|site=developpement-durable.gouv.fr|date=2009|accessdate=4 aprilie 2010|archive-date=2012-05-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20120504113444/http://www.developpement-durable.gouv.fr/IMG/pdf/Repere.pdf|dead-url=yes}}</ref> (al doilea parc nuclear din lume după cel american),<ref>{{Cite web|url=http://asn.fr/index.php/S-informer/Publications/Rapport-annuel-de-l-ASN/La-surete-nucleaire-et-la-radioprotection-en-France-en-2008|title=La sûreté nucléaire et la radioprotection en France en 2008|author=Autorité de sûreté nucléaire|site=asn.fr|accessdate=4 aprilie 2010|archive-date=2010-03-02|archive-url=https://web.archive.org/web/20100302081509/http://www.asn.fr/index.php/S-informer/Publications/Rapport-annuel-de-l-ASN/La-surete-nucleaire-et-la-radioprotection-en-France-en-2008|dead-url=yes}}</ref> care, în [[2008]], produceau peste 76% din energia electrică a țării,<ref group="I" name="énergie électrique" /> dar al cărui impact asupra mediului este subiect de controverse.<ref>A se vedea de exemplu site-ul rețelei [http://www.sortirdunucleaire.org/ Sortir du nucléaire]</ref> În ce privește [[Energie regenerabilă|sursele de energie regenerabilă]], rolul lor în producția franceză de electricitate este în creștere și, în 2008, depășise 13%,<ref group="I" name="énergie électrique" /> datorită, în mare parte. [[Hidrocentrală|energiei hidroelectrice]]. ==== Comerț și artizanat ==== Începând cu anii 1970, sectorul comerțului a fost bulversat de explozia [[Hipermarket|marilor magazine de retail]], care atrăgeau două treimi din cheltuielile alimentare în Franța, în 2008.<ref group="j" name="f291-292">{{p.|291-292}}.</ref> Ca urmare, numeroase magazine mici au dispărut, deși în 2009 se constata o mică revenire a lor în zonele centrale ale orașelor, în special .<ref group="j">{{p.|291-293}}.</ref> Puterea deținută de câteva mari companii&nbsp;—&nbsp;[[Carrefour]], de exemplu, este a doua companie mondială din sector<ref name="global 500" />&nbsp;—&nbsp;le permite acestora să impună, într-o oarecare măsură, prețul producătorilor, tinzând pe acea piață spre un monopson.<ref group="j" name="f291-292" /> În ciuda concurenței întreprinderilor industriale, [[artizanat]]ul a reușit să-și păstreze un loc important în economia franceză.<ref group="j" name="f291-292" /> ==== Turismul ==== [[Fișier:Eiffel trocadero i.jpg|thumb|upright=0.8|[[Turnul Eiffel]] din Paris, monumentul cel mai vizitat din lume]] Franța este țara cea mai vizitată din lume de turiști străini, cu peste 82 de milioane de vizite primite în 2007,<ref name="tourisme chiffres-clés">{{pdf}} {{Cite web|url=http://www.dgcis.gouv.fr/etudes-et-statistiques/statistiques-tourisme/donnees-cles/chiffres-cles|date=2008|title=Chiffres-clés du tourisme|site=dgcis.gouv.fr|accessdate=5 aprilie 2010|archive-date=2013-11-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20131109175203/http://www.dgcis.gouv.fr/etudes-et-statistiques/statistiques-tourisme/donnees-cles/chiffres-cles|dead-url=yes}}</ref> dar numai a treia din lume după achizițiile de pachete turistice internaționale.<ref group="lower-alpha">Slaba importanță a acestor pachete turistice în raport cu numărul de turiști veniți în Franța se explică prin durata sejururilor, adesea scurtă: de altfel, este vorba în majoritate de turiști europeni (care vin adesea pentru un week-end), sau, dacă este vorba de turiști din afara continentului, aceștia vizitează adesea mai multe țări europene într-o singură călătorie.</ref><ref name="tourisme chiffres-clés" /> Sectorul turistic reprezenta, în 2005, aproape {{dim|900000|de angajați}} direcți, și cel puțin tot atâția angajați indirecți.<ref group="b" name="p161" /> Peste {{dim|1.3|miliarde}} de nopți de cazare au fost efectuate de turiști în Franța, în 2007,<ref name="tourisme chiffres-clés" /> din care o parte în cele {{dim|3.178|milioane}} de [[Casă de vacanță|case de vacanță]] din țară.<ref group="I">[http://www.insee.fr/fr/themes/tableau.asp?reg_id=0&ref_id=NATFPS05201 Répartition des logements selon leur catégorie et le type de logement]</ref> Motivele acestui tip de turism sunt diverse: este vorba atât despre turismul cultural (îndreptat, în special, către [[Paris]]),<ref group="b" name="p162-163" /> cel balnear (în special pe [[Coasta de Azur]]<ref group="b" name="p162-163" />), cel natural,<ref group="b" name="p162-163" /> turismul de afaceri (Parisul este principala destinație mondială pentru acest tip de turism<ref group="b" name="p162-163" />), de recreere ([[Disneyland Paris]] este de departe cel mai frecventat parc de distracții din Europa<ref>{{en icon}} {{pdf}} {{cite web|url=http://www.inparkmagazine.com/2007report.pdf|title=Attraction Attendance Report|page=11|site=inparkmagazine.com|author={{Ill-wd|Q2919393}}|accessdate=5 aprilie 2010|archive-date=2009-02-06|archive-url=https://web.archive.org/web/20090206114649/http://inparkmagazine.com/2007report.pdf|dead-url=yes}}</ref>) și de [[Sport de iarnă|practicarea sporturilor de iarnă]] (în special, în {{Ill|fr|Alpii de Nord|Alpes du Nord}}<ref group="c">{{p.|252}}.</ref>). Atracțiile turistice cele mai vizitate sunt, în marea lor majoritate, situate în [[Île-de-France]] (Disneyland Paris, [[Muzeul Luvru]], [[Turnul Eiffel]], [[Palatul Versailles|Palatul de la Versailles]]&nbsp;);<ref name="sites touristiques">{{pdf}} {{Cite web|url=http://www.dgcis.gouv.fr/etudes-et-statistiques/statistiques-du-tourisme/donnees-cles/memento-du-tourisme|site=dgcis.gouv.fr|title=Sites touristiques en France|date=2009|accessdate=5 aprilie 5010|archive-date=2013-11-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20131111153226/http://www.dgcis.gouv.fr/etudes-et-statistiques/statistiques-du-tourisme/donnees-cles/memento-du-tourisme|dead-url=yes}}</ref> dar și câteva obiective din provincie atrag și ele numeroși turiști, cum ar fi [[Castelele de pe Loara|castelele din Valea Loarei]], [[mont Saint-Michel]], [[Rocamadour]], {{Ill|fr|Castelul Haut-Kœnigsbourg|Château du Haut-Kœnigsbourg}}, {{Ill|fr|muzeul Unterlinden|Musée Unterlinden}} din [[Colmar]], {{Ill|fr|Centrul Pompidou-Metz|Centre Pompidou-Metz}} sau {{Ill|fr|parcul Futuroscope|Futuroscope}}<ref name="sites touristiques" /> ==== Cercetare ==== Franța dedică o parte, în general, ridicată din PIB {{Ill|fr|R&D|recherche et développement|cercetării și dezvoltării}}<ref group="h" name="y408">{{p.|408}}.</ref> (2,02% în 2009<ref>{{en icon}} {{Cite web|url=http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsiir020|author=Eurostat|site=epp.eurostat.ec.europe.eu|title=Gross domestic expenditure on R&D (GERD)|accessdate=23 mai 2010}}</ref>), dar aceste cheltuieli sunt finanțate, mai ales, de sectorul public<ref group="h" name="y408" /> (41% în 2008<ref>{{en icon}} {{Cite web|url=http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=tsiir030&language=en|author=Eurostat|site=epp.eurostat.ec.europe.eu|title=Gross domestic expenditure on R&D (GERD) by source of funds|accessdate=23 mai 2010}}</ref>) și sunt dedicate [[Cercetare fundamentală|cercetării fundamentale]]<ref group="h" name="y411">{{p.|411}}.</ref> mai mult decât în alte țări ale Uniunii Europene și ''a fortiori'' ale OECD. Dacă cercetarea franceză se află la originea a numeroase descoperiri și a fost răsplătită în numeroase rânduri, numărul de [[Brevet de invenție|brevete]] deținute de întreprinderile franceze este relativ scăzut,<ref group="h">{{p.|409}}.</ref>, mai ales că relațiile între întreprinderile private și cercetarea publică sunt, adesea, considerate mediocre.<ref group="h" name="y411" /> Mare parte din cercetători lucrează în centrele publice de cercetare,<ref group="h" name="y408" /> cum ar fi [[Centrul Național Francez de Cercetări Științifice|CNRS (Centre national de la recherche scientifique)]]. Începând cu 2002, majoritatea acestor centre de cercetare sunt organizate în colaborare cu universitățile și companiile, pentru a forma poli de competitivitate (71 în 2007<ref>{{Cite web|url=http://www.competitivite.gouv.fr/spip.php?rubrique36&lang=fr|title=71 pôles de compétitivité|site=competitivite.gouv.fr|accessdate=23 mai 2010|archive-date=2010-06-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20100604003604/http://www.competitivite.gouv.fr/spip.php?rubrique36&lang=fr|dead-url=yes}}</ref>). ==== Finanțe și asigurări ==== Sectorul bancar francez este caracterizat de multă vreme printr-o slabă concentrare, prin ferma reglementare și prin ponderea importantă a sectorului public, dar această situație s-a schimbat în anii 1990<ref group="h">{{p.|452-455}}.</ref> și în anii 2000. Băncile franceze [[BNP Paribas]], [[Société générale]] și [[Crédit agricole]] se plasează pe locurile al patrulea, al nouălea, respectiv al zecelea în lume, în 2009, în sectorul lor de activitate.<ref>{{en icon}} {{Cite web|url=http://money.cnn.com/magazines/fortune/global500/2009/industries/192/index.html|title=Banks : Commercial and Savings|site=money.cnn.com|date=2010|accessdate=23 mai 2010}}</ref> Sectorul [[Asigurare|asigurărilor]] ocupă și el un loc important în economia franceză, [[Axă (dezambiguizare)|Axa]] fiind cea mai mare companie de asigurări din Europa.<ref>{{pdf}} {{Cite web|title=Les assureurs mutuels restent forts|url=http://www.aisam.org/upload/documents/AISAM_Press_release_ranking_2006-02-22_fr.pdf|author=Association Internationale des Sociétés d’Assurance Mutuelle|site=aisam.org|accessdate=23 mai 2010|archive-date=2011-07-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20110724230910/http://www.aisam.org/upload/documents/AISAM_Press_release_ranking_2006-02-22_fr.pdf|dead-url=yes}}</ref> [[Bourse de Paris|Bursa din Paris]], filială a [[NYSE Euronext|Euronext]] din [[2000]], este piața oficială de valori mobiliare din Franța. Indicele [[CAC 40]], care regrupează cursurile a 40 de acțiuni dintre cele mai tranzacționate, reprezintă o capitalizare totală de peste {{dim|1000|de miliarde}} de euro la sfârșitul anului 2009.<ref>{{en icon}} {{pdf}} {{Cite web|url=http://www.euronext.com/fic/000/048/501/485014.pdf|title=CAC 40|site=euronext.com|author=NYSE-Euronext|accessdate=23 mai 2010|archive-date=2012-03-21|archive-url=https://web.archive.org/web/20120321075416/http://www.euronext.com/fic/000/048/501/485014.pdf|dead-url=yes}}</ref> === Locul Franței în economia mondială === În 2009, Franța era a cincea putere economică mondială după [[Produs intern brut|PIB nominal]]<ref>{{en icon}} {{Cite web|url=http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2010/01/weodata/weorept.aspx?sy=2009&ey=2009&ssd=1&sic=1&sort=country&ds=,&br=1&pr1.x=64&pr1.y=16&c=512,941,914,446,612,666,614,668,311,672,213,946,911,137,193,962,122,674,912,676,313,548,419,556,513,678,316,181,913,682,124,684,339,273,638,921,514,948,218,943,963,686,616,688,223,518,516,728,918,558,748,138,618,196,522,278,622,692,156,694,624,142,626,449,628,564,228,283,924,853,233,288,632,293,636,566,634,964,238,182,662,453,960,968,423,922,935,714,128,862,611,716,321,456,243,722,248,942,469,718,253,724,642,576,643,936,939,961,644,813,819,199,172,184,132,524,646,361,648,362,915,364,134,732,652,366,174,734,328,144,258,146,656,463,654,528,336,923,263,738,268,578,532,537,944,742,176,866,534,369,536,744,429,186,433,925,178,746,436,926,136,466,343,112,158,111,439,298,916,927,664,846,826,299,542,582,967,474,443,754,917,698,544&s=NGDP_RPCH,NGDPD&grp=0&a=|site=imf.org|author=Fonds monétaire international|title=World Economic Outlook Database|date=aprilie 2010|accessdate=12 septembrie 2010}}</ref> sau a noua în termenii parității puterii de cumpărare.<ref name=autogenerat1>{{Cite web|url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/fr.html|title=The World Factbook - France|site=cia.gov|accessdate=12 septembrie 2010|archive-date=2018-12-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20181224211127/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/fr.html|dead-url=yes}}</ref> Ea este pe locul al patrulea în lume, în 2010, după numărul de întreprinderi clasate în primele 500 din lume.<ref>{{en icon}} {{Cite web|url=http://money.cnn.com/magazines/fortune/global500/2010/countries/France.html|title=Global 500|site=money.cnn.com|date=2010|accessdate=4 aprilie 2010}}</ref> Economia franceză este foarte deschisă,<ref group="a">{{p.|28}}.</ref> mai ales către partenerii europeni (65% din exporturile franceze<ref>{{Cite web|url=http://www.lexpansion.com/economie/actualite-economique/commerce-exterieur-les-raisons-de-la-debacle_174169.html?pg=5|title=Commerce extérieur : les raisons de la débâcle|author=Émilie Lévêque|site=lexpansion.com|accessdate=1 aprilie 2010|date=6 februarie 2009|archive-date=2010-06-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20100609052105/http://www.lexpansion.com/economie/actualite-economique/commerce-exterieur-les-raisons-de-la-debacle_174169.html?pg=5|dead-url=yes}}</ref>). Această situație se leagă, parțial, de epuizarea sau de insuficiența resurselor miniere și energetice, care o obligă să importe,<ref group="d">{{p.|7}}.</ref> și de dimensiunile relativ reduse ale țării. Ea se explică, însă, și prin importanța exporturilor. Conform unui studiu efectuat de firma de audit KPMG și publicat în 2006, „Franța oferă, în general, costuri de implantare mai reduse ca marii săi vecini europeni, nu doar în energie, transporturi și pe piața imobiliară, dar și pe cea a forței de muncă.”<ref group="a">p. 33.</ref> Cu o cotă din piața mondială de circa 8%, Franța este al doilea exportator de produse agroalimentare realizate intern, datorită, în special, exporturilor de alcool.<ref group="a">{{p.|269}}.</ref> Totuși, Comerțul exterior al Franței întâmpină și importante dificultăți. Din [[2004]], Franța cunoaște un deficit al {{Ill|fr|Balanță comercială|balance commerciale|balanței comerciale}} din ce în ce mai crescut<ref group="a" name="e291">{{p.|291}}.</ref> (&minus;75,4 milliards de dolari în 2009<ref name="CIA" />), situație ce se explică parțial prin nivelul ridicat al monedei euro în raport cu dolarul.<ref group="a" name="e291" /> Între 1990 și 2006, cota din piața mondială deținută de Franța în ceea ce privește exporturile de mărfuri a scăzut de la 6,3 la 4,1%;<ref group="a">{{p.|295}}.</ref> Franța nu mai era, în 2009, decât al cincilea importator și al șaselea exportator mondial.<ref name="CIA" /> Conform Eurostat, această scădere a comerțului exterior francez este cauzată, parțial, de o creștere a costurilor salariale pe oră.<ref group="a">{{p.|296}}.</ref> La 13 ianuarie 2012, agenția de rating [[Standard & Poor's]] a anunțat scăderea ratingului Franței, care avea AAA, cea mai bună cotație. Acum, ea nu mai are decât AA+, cu perspectivă negativă.<ref>[http://www.lemonde.fr/crise-financiere/article/2012/01/13/la-perte-du-triple-a-etait-une-question-de-temps_1629592_1581613.html La perte du triple A était une question de temps]</ref> Agențiile similare [[Fitch Ratings|Fitch]] și [[Moody's]] i-au păstrat, însă, cotația triplu A. == Patrimoniul cultural == {{Main|Cultura Franței}} [[Fișier:Chateau Versailles Galerie des Glaces.jpg|thumb|[[Sala Oglinzilor]] a [[Palatul Versailles|Palatului de la Versailles]], capodoperă a arhitecturii baroce din secolul al XVII-lea]] === Patrimoniul arhitectural === Franța deține un patrimoniu arhitectural bogat, mărturie a unei lungi istorii și a întâlnirii mai multor curente diferite. ==== Incluse în patrimoniul mondial ==== Dintre cele 753 de bogății culturale<ref group="lower-alpha">Cuprinzând și siturile așa-numit mixte, de interes atât cultural cât și natural.</ref> clasificate în [[patrimoniul mondial UNESCO|patrimoniul mondial]] de către [[UNESCO]] la 27 ianuarie 2012, 34 sunt din Franța, ea fiind a treia țară din lume după numărul de situri culturale de pe această reputată listă.<ref group="lower-alpha">Primele locuri sunt ocupate de [[Italia]] și de [[Spania]].</ref><ref>{{Cite web |url=http://whc.unesco.org/fr/etatsparties/fr| title=Liste du patrimoine mondial| site= whc.unesco.org |author=Comisia UNESCO pentru Patrimoniul Mondial|accessdate=27 ianuarie 2012}}</ref> Patrimoniul arhitectural francez clasificat în lista UNESCO include atât edificii culturale religioase (cum ar fi, de exemplu, {{Ill|fr|Abația Fontenay|Abbaye de Fontenay}}), cât și civile ([[Castelele de pe Loara|castelele din Valea Loarei]]), industriale ({{Ill|fr|Ocnele regale de la Arc-et-Senans|saline royale d'Arc-et-Senans}}), militare ({{Ill|fr|Rețeaua de situri majore a lui Vauban|Réseau des sites majeurs de Vauban|orașele fortificate}} de [[Sébastien Le Prestre, Marchiz de Vauban|Vauban]]) și urbane ({{Ill|fr|piața Stanislas|Place Stanislas}} din [[Nancy]], centrul istoric al [[Strasbourg]]ului). Ea conține exemple de arhitectură din toate epocile, de la arhitectura romană ({{Ill|en|Pont du Gard}}) până la cea postbelică ({{Ill|fr|Centrul reconstruit al orașului Le Havre|Centre-ville reconstruit du Havre|centrul orașului Le Havre}}), trecând prin capodoperele arhitecturii romane ([[Biserica din Saint-Savin sur Gartempe]]), gotică ([[Catedrala Notre-Dame din Chartres|catedrala din Chartres]]) și clasică ([[canal du Midi]]). ==== Clădiri de interes istoric ==== Încă din 1840, în Franța, clădirile de interes istoric, arhitectural, patrimonial sau cultural pot fi înscrise sau clasificate de către stat ca monumente istorice, ca și anumite bunuri mobile ([[clopot]]e), ceea ce le asigură o protecție juridică, precum și ajutoare privind restaurarea și întreținerea. La data de 31 decembrie [[2008]], în Franța existau {{formatnum:43180}} de monumente istorice înscrise sau clasificate.<ref name="chiffrescles">{{pdf}} [http://www2.culture.gouv.fr/culture/deps/chiffres-cles2010/04-patrimoine-architecture-2010.pdf statistiques du ministère de la Culture], sur le site culture.gouv.fr</ref> Franța a dat lumii arhitecți ce au contribuit la formarea patrimoniului arhitectural francez și european în toate epocile istoriei sale, cu figuri ca {{Ill|fr|Pierre de Montreuil}} în Evul Mediu, [[Pierre Lescot|Lescot]], {{Ill|fr|Delorme|Philibert Delorme}} și {{Ill|fr|Jacques I Androuet du Cerceau|Jacques Ier Androuet du Cerceau|Androuet du Cerceau}} în Renaștere, [[François Mansart|Mansart]], [[Louis Le Vau|Le Vau]], [[Jules Hardouin Mansart|Hardouin-Mansart]], [[Ange-Jacques Gabriel|Gabriel]] și {{Ill|fr|Claude-Nicolas Ledoux}} în perioadele clasică și neoclasică, [[Eugène Viollet-le-Duc|Viollet-le-Duc]], [[Charles Garnier|Garnier]] și [[Alexandre Gustave Eiffel|Eiffel]] în secolul al XIX-lea și [[Le Corbusier]] și {{Ill|fr|Perret|Auguste Perret}} în epoca modernă. === Patrimoniu artistic și evenimente culturale === Dacă producțiile artistice sunt atestate în spațiul corespunzător Franței actuale încă din preistorie,<ref group="m">{{p.|80}}.</ref> nu se poate vorbi despre o „artă franceză” înainte de debutul celui de al II-lea mileniu al erei noastre, în perioada când au început să se formeze statul și un poporul francez.<ref group="f">{{p.|26}}.</ref> Începând de atunci, artele franceze vor evolua, în mare parte, similar cu restul Europei de Vest, urmând cu o artă romană în secolele al XI-lea&ndash;al XII-lea și una gotică din secolele al XII-lea&ndash;al XV-lea;<ref group="m">{{p.|81-83}}.</ref> celebrarea puterii monarhiei franceze,<ref group="f">{{p.|88-95}}.</ref> a unui „spațiu privilegiat” (A. Chastel)<ref group="f">{{p.|19-28}}.</ref> și reprezentarea sacrului<ref group="f">{{p.|96-100}}.</ref> au făcut parte din temele predilecte ale unei arte, în principal, comandate de puterea politică sau religioasă. Renașterea și dezvoltarea clasicismului în secolul al XVII-lea și, apoi, a neoclasicismului în secolul al XVIII-lea sunt atât expresia unei căutări a ordinii, cât și a aparatului de influențe antice și italiene;<ref group="m" name="gm8485">{{p.|84-88}}.</ref> tot în epoca modernă apar figuri individuale de artiști, cum ar fi pictorii [[Jean Fouquet|Fouquet]], [[Nicolas Poussin|Poussin]], {{Ill-wd|Q203371|3=La Tour}}, [[Claude Lorrain|''le Lorrain'']], [[Antoine Watteau|Watteau]], [[François Boucher|Boucher]], [[Jean Siméon Chardin|Chardin]], [[Jean-Honoré Fragonard|Fragonard]], {{Ill-wd|Q347139|3=Greuze}}, [[Jacques-Louis David|David]], [[Antoine-Jean Gros|Gros]] și [[Jean-Auguste-Dominique Ingres|Ingres]], sau sculptorii {{Ill-wd|Q551643|3=Goujon}}, {{Ill-wd|Q712497|3=Girardon}}, {{Ill-wd|Q505134|3=Coysevox}}, {{Ill-wd|Q371979|3=Puget}} și {{Ill-wd|Q318741|3=Houdon}}.<ref group="m" name="noms d'artistes">Numele citate în articol sunt toate citate în paginile 85 până la 95.</ref> În secolele al XIX-lea&ndash;al XX-lea, Franța a jucat un rol major în marile curente și revoluții artistice occidentale: romantismul ([[Eugène Delacroix|Delacroix]]) și [[Théodore Géricault|Géricault]]), realismul ([[Gustave Courbet|Courbet]]), impresionismul ([[Claude Monet|Monet]], [[Auguste Renoir|Renoir]], [[Édouard Manet|Manet]], [[Edgar Degas|Degas]]) și neoimpresionismul ([[Georges Seurat|Seurat]], [[Vincent van Gogh|Van Gogh]], [[Paul Cézanne|Cézanne]], [[Paul Gauguin|Gauguin]]), fauvismul ([[Henri Matisse|Matisse]], [[André Derain|Derain]], [[Maurice de Vlaminck|Vlaminck]]), cubismul ([[Georges Braque|Braque]], [[Pablo Picasso|Picasso]], [[Fernand Léger|Léger]]) și chiar suprarealismul ([[Marcel Duchamp|Duchamp]]) numără printre reprezentanții lor artiști francezi sau care au creat în Franța.<ref group="m" name="noms d'artistes" /><ref group="m" name="gm8990">{{p.|89-90}}.</ref> La rândul său, [[Auguste Rodin]] a revoluționat sculptura la sfârșitul secolului al XIX-lea.<ref group="m" name="gm90">{{p.|90}}.</ref> <gallery mode="packed"> Fișier:Poussin Inspiration of the poet Louvre.jpg|[[Nicolas Poussin]], ''Inspirația poetului'', c. 1629-1630, [[Muzeul Luvru]], Paris Fișier:Death of Marat by David.jpg|[[Jacques-Louis David]], ''Moartea lui Marat'', 1793, {{Ill|fr|Muzeele Regale de Artă ale Belgiei|Musées royaux des beaux-arts de Belgique|Muzeele Regale de Artă}}, Bruxelles Fișier:Claude Monet Nympheas Marmottan.jpg|[[Claude Monet]], ''Nuferi'', 1916, {{Ill|fr|Musée Marmottan|Musée Marmottan Monet}}, Paris Fișier:The Thinker close.jpg|[[Auguste Rodin]], ''Gânditorul'', 1902, {{Ill|fr|Musée Rodin}}, Paris </gallery> Spre deosebire de mai multe țări care au o singură figură de mare scriitor național, literatura franceză are numeroase figuri importante și renumite de valoare aproximativ echivalentă.<ref group="m">{{p.|92}}.</ref> Este dificil de alcătuit o listă, dar din Evul Mediu pot fi amintiți poeții [[Chrétien de Troyes]] și [[François Villon|Villon]];<ref group="m" name="noms d'artistes" /> în secolul al XVI-lea, romancierul [[François Rabelais|Rabelais]], eseistul [[Michel de Montaigne|Montaigne]] și poeții [[Joachim du Bellay|Du Bellay]] și [[Pierre de Ronsard|Ronsard]] care au marcat Renașterea.<ref group="m" name="noms d'artistes" /> În secolul al XVII-lea, dramaturgii [[Pierre Corneille|Corneille]], [[Jean Racine|Racine]] și [[Molière]], poetul [[Nicolas Boileau|Boileau]], fabulistul [[Jean de La Fontaine|La Fontaine]] și neclasificabilul [[Blaise Pascal|Pascal]] au menținut și au restabilit ordinea cu ajutorul rațiunii;<ref group="m" name="noms d'artistes" /> în secolul al XVIII-lea, autorii luminilor [[Voltaire]], [[Denis Diderot|Diderot]] și [[Jean-Jacques Rousseau|Rousseau]], romancierii [[Antoine François Prévost|Prévost]], [[Pierre Choderlos de Laclos|Laclos]] și [[Marchizul de Sade|Sade]] și dramaturgii [[Pierre de Marivaux|Marivaux]] și [[Pierre Beaumarchais|Beaumarchais]] au criticat societatea epocii, abordând subiecte până atunci interzise.<ref group="m" name="noms d'artistes" /> În secolul al XIX-lea, romanul cunoaște un apogeu, cu [[Stendhal]], [[Honoré de Balzac|Balzac]], [[Victor Hugo|Hugo]], [[Alexandre Dumas|Dumas]], [[Gustave Flaubert|Flaubert]] și [[Émile Zola|Zola]], dar nici celelalte genuri nu au încetat, având ca reprezentanți pe memorialistul [[François-René de Chateaubriand|Chateaubriand]] și pe poeții [[Alphonse de Lamartine|Lamartine]], [[Alfred de Musset|Musset]], [[Charles Baudelaire|Baudelaire]], [[Alfred de Vigny|Vigny]], [[Arthur Rimbaud|Rimbaud]] și [[Stéphane Mallarmé|Mallarmé]].<ref group="m" name="noms d'artistes" /> În secolul al XX-lea, este și mai dificilă identificarea unor figuri majore; pot fi însă amintiți, printre alții, poeții [[Guillaume Apollinaire|Apollinaire]], [[Paul Éluard|Éluard]], [[Louis Aragon|Aragon]], [[René Char|Char]] și [[Jacques Prévert|Prévert]], romancierii [[Marcel Proust|Proust]], [[André Gide|Gide]], [[Louis-Ferdinand Céline|Céline]], [[Jean-Paul Sartre|Sartre]], [[Albert Camus|Camus]] și [[Nathalie Sarraute|Sarraute]], dramaturgii [[Jean Giraudoux|Giraudoux]], [[Jean Cocteau|Cocteau]], [[Samuel Beckett|Beckett]] și [[Eugen Ionescu|Eugène Ionesco]].<ref group="m" name="noms d'artistes" /> Împărțită în Evul Mediu între o artă religioasă inspirată din cântecul gregorian și cântecul profan al trubadurilor și menestrelilor,<ref name="musique">{{Cite web|url=http://www.memo.fr/article.asp?ID=THE_ART_009|site=memo.fr|title=La musique française|accessdate=1 juin 2010|archive-date=2015-03-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20150324214030/http://www.memo.fr/Article.asp?ID=THE_ART_009|dead-url=yes}}</ref> muzica franceză a atins un anume apogeu începând cu perioada clasică, cu compozitori ca [[Jean-Baptiste Lully|Lully]] și [[Marc-Antoine Charpentier|Charpentier]] în secolul al XVII-lea, [[Jean-Philippe Rameau|Rameau]] în secolul al XVIII-lea, [[Hector Berlioz|Berlioz]], [[Charles Gounod|Gounod]] și [[Georges Bizet|Bizet]] în secolul al XIX-lea, sau [[Claude Debussy|Debussy]] în secolul al XX-lea&nbsp;—&nbsp;mulți dintre acești artiști au compus opere.<ref name="musique" /> De la începutul secolului al XX-lea, muzica așa-numită „populară” a luat avânt,<ref>{{Cite web|url=http://www.musique-franco.com/genres_musicaux/la_musique_francaise|site=musique-franco.com|title=La musique française: artistes connus, histoires et paroles de chansons|accessdate=1 juin 2010|archive-date=2010-04-06|archive-url=https://web.archive.org/web/20100406090508/http://www.musique-franco.com/genres_musicaux/la_musique_francaise|dead-url=yes}}</ref> amestecând genuri specifice Franței ([[Chanson|chanson-ul]] franțuzesc) până la genuri importate (rock și rap), și a făcut posibile vedete ca {{Ill|fr|Claude François}}, [[Johnny Hallyday]], {{Ill|fr|Sheila}}, {{Ill|fr|Michel Sardou}} sau {{Ill|fr|Jean-Jacques Goldman}}<ref>Acești cântăreți, ordonați cronologic după data nașterii, dețin cele mai bune cinci vânzări de discuri în Franța între 1955 și 2009, conform {{Cite web|url=http://www.infodisc.fr/Artiste_Ventes.php|title=Les Ventes par Artiste de 1955 à fin 2009|site=infodisc.fr|accessdate=1 juin 2010}}</ref> care au vândut zeci de milioane de discuri. [[Fișier:Festival de Cannes 2008 Entre les murs 1.jpg|thumb|Fotografie a membrilor distribuției filmului francez ''{{Ill|fr|Entre les murs|Entre les murs (film)|Entre les murs}}'', laureat al premiului palme d’or la [[Festivalul Internațional de Film de la Cannes|Festivalul de Film de la Cannes]] 2008]] Cinematografia, inventată în [[1895]], la [[Lyon]] de către [[Auguste și Louis Lumière|frații Lumière]], rămâne o importantă activitate în Franța, în ciuda concurenței hollywoodiene: în 2005, Franța era al șaselea producător mondial<ref group="lower-alpha">Ca număr de filme produse, după [[India]], [[Nigeria]], [[Statele Unite]], [[Japonia]] și [[Republica Populară Chineză]].</ref> și primul producător european de filme de lung metraj.<ref>{{Cite web|url=http://stats.uis.unesco.org/unesco/TableViewer/tableView.aspx?ReportId=1391|site=stats.uis.unesco.org|title=Cinéma : Production de films de longs métrages|author=UNESCO|accessdate=1 juin 2010}}</ref> Cinematografia franceză s-a îndreptat, în special după anii 1980, către genul comediei și cinematografiei de autor, și a produs în anii 2000 câteva filme de succes mondial, cum ar fi ''[[Amélie|Le Fabuleux destin d’Amélie Poulain]]''<ref group="lower-alpha">Comedia romantică ''[[Amélie|Le Fabuleux destin d’Amélie Poulain]]'', realizată de [[Jean-Pierre Jeunet]] și lansată în [[2001]], avea {{formatnum:23115858}} de spectatori în străinătate la 31 decembrie 2009.</ref> sau ''{{Ill|fr|Marșul pinguinilor imperiali|La Marche de l'empereur|La Marche de l’empereur}}''<ref group="lower-alpha">Documentarul ''{{Ill|fr|Marșul pinguinilor imperiali|La Marche de l'empereur}}'', realizat de {{Ill-wd|Q940393}} și lansat în [[2005]], avea {{formatnum:19962345}} de spectatori în străinătate la 31 decembrie 2009.</ref><ref>{{pdf}} {{Cite web|url=http://medias.unifrance.org/medias/52/167/42804/piece_jointe/bilan2009-vf.pdf|site=unifrance.org|title=Le cinéma français à l’étranger : Résultats de l’année 2009 et de la décennie|page=10|accessdate=1 juin 2010}}</ref>. [[Festivalul Internațional de Film de la Cannes|Festivalul internațional de film]], organizat anual la [[Cannes]], este evenimentul cultural cel mai mediatizat din lume<ref>{{fr icon}} {{Cite web|url=http://www.lemonde.fr/web/article/0,1-0@2-766360,36-910646@51-769502,0.html|title=L’événement culturel le plus médiatisé au monde|author=Macha Séry|année=2007|éditeur=[[Le Monde]]|accessdate=1 juin 2010}}</ref> Atașată principiului {{Ill|fr|Excepția culturală|Exception culturelle|excepției culturale}}, Franța își protejează cultura, în special prin cotele obligatorii de filme franțuzești ce trebuie difuzate de posturile de televiziune și prin cele de muzică franceză ce trebuie difuzată la radio.<ref>{{Cite book | langue = | first = Serge | last = Regourd | title = L’exception culturelle | sous-titre = | edition = | publisher =PUF | location =Paris | year =2004 | pages totales = | passage = | lire en ligne =}}</ref> === Îndelungata tradiție științifică === Începând cu [[Evul Mediu]], Franța a fost locul cunoașterii și al descoperirilor majore. [[Universitatea din Paris]], înființată în [[1200]], a fost încă de la originea sa și până în epoca contemporană una dintre cele mai importante din Occident.<ref>{{Cite book | langue = | first = André | last = Thuilier | title = Histoire de l’université de Paris et de la Sorbonne | sous-titre = | edition = | publisher =Nouvelle librairie de France | location =Paris | year =1994 | pages totales = | passage = | lire en ligne =}}</ref> La 1 septembrie 2010, 56 de francezi primiseră un premiu Nobel<ref group="lower-alpha">Dintre care unul de două ori ([[Marie Curie]]). Acest număr include și pe singurul laureat francez al Premiului Nobel pentru Economie.</ref><ref>{{en icon}} {{Cite web|url=http://nobelprize.org/nobel_prizes/lists/all/|title=All Nobel Prizes|site=nobelprize.org|author=The Nobel Foundation|accessdate=13 juin 2010}}</ref> și unsprezece au obținut [[medalia Fields]].<ref>{{en icon}} {{Cite web|url=http://www.mathunion.org/general/prizes/fields/prizewinners/|site=mathunion.org|title=List of Fields Medallists|author=International Mathematical Union|accessdate=1 septembre 2010}}</ref> În secolul al XVII-lea, [[René Descartes]] a definit o metodă de obținere a cunoștințelor științifice, în timp ce [[Blaise Pascal]] a rămas celebru pentru activitatea sa în domeniul [[Probabilitate|probabilității]] și al [[Mecanica fluidelor|mecanicii fluidelor]]. Secolul al XVIII-lea a fost marcat de activitatea biologului [[Georges-Louis Leclerc de Buffon|Buffon]] și a chimistului [[Antoine Lavoisier|Lavoisier]], care a descoperit rolul [[oxigen]]ului în [[ardere]], în timp ce [[Denis Diderot|Diderot]] și [[Jean le Rond D'Alembert|D’Alembert]] au publicat ''[[Encyclopédie]]''. În secolul al XIX-lea, [[Jean Augustin Fresnel|Augustin Fresnel]]} a devenit fondatorul [[optică|opticii]] moderne, [[Sadi Carnot]] a pus bazele [[Termodinamică|termodinamicii]], iar [[Louis Pasteur]] a fost un pionier al [[microbiologie]]i. În secolul al XX-lea, pot fi amintiți matematicianul și fizicianul [[Henri Poincaré]], fizicienii [[Henri Becquerel]], [[Pierre Curie|Pierre]] și [[Marie Curie]], deveniți celebri pentru studiile lor în domeniul [[Radioactivitate|radioactivității]], fizicianul [[Paul Langevin]] și virusologul [[Luc Montagnier]], co-descoperitor al [[HIV|virusului HIV]]. === Gastronomie === [[Fișier:Demi Castelviel Gabriel Coulet.jpg|thumb|Felie de [[Roquefort|roquefort]], una dintre brânzeturile franțuzești cele mai cunoscute.]] Bucătăria franceză este renumită în special pentru produsele agricole de calitate: numeroase vinuri ([[Șampanie|șampania]], [[Vin de Bordeaux|vinul de Bordeaux]] sau {{Ill|fr|Vin de Burgundia|Vignoble de Bourgogne|cel de Burgundia}} etc.) și brânzeturi ([[roquefort]], [[camembert]] etc.),<ref name="cuisine1">{{en icon}} {{Cite web|url=http://trifter.com/practical-travel/world-cuisine/top-10-most-tasty-cuisines-in-the-world/|title=Top 10 Most Tasty Cuisines in the World|site=trifter.com|accessdate=14 iunie 2010|archive-date=2010-07-26|archive-url=https://web.archive.org/web/20100726071220/http://trifter.com/practical-travel/world-cuisine/top-10-most-tasty-cuisines-in-the-world/|dead-url=yes}}</ref><ref name="cuisine2">{{en icon}} {{Cite web|url=http://blog.hotelclub.com/top-10-international-cuisine/|title=Top 10 Most Tasty Cuisines in the World|site=hotelclub.com|author=Dave Emery|accessdate=14 juin 2010|archive-date=2012-04-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20120425194104/http://blog.hotelclub.com/top-10-international-cuisine/|dead-url=yes}}</ref> dar și datorită gastronomiei de înaltă calitate, practicată începând cu secolul al XVIII-lea.<ref group="g">{{p.|53}} et 62.</ref> Totuși, bucătăria franceză este extrem de variată, și este formată, în esență, din specialități regionale renumite care au cucerit întreg teritoriul țării,<ref group="g">{{p.|160-161}}.</ref> cum ar fi {{Ill|fr|Varză acră|choucroute|varza acră}} alsaciană, {{Ill|fr|Quiche (fel de mâncare)|quiche lorraine|quiche-ul din Lorena}}, {{Ill|fr|rilettes-ele|rillettes}} din [[Le Mans|Mans]], {{Ill|fr|vita burgundă|bœuf bourguignon}}, [[foie gras]] aquitan, [[Cassoulet|cassoulet-ul]] din Languedoc, {{Ill|fr|tapenade-ul|tapenade}} provensal sau {{Ill|fr|quenelle-ele|quenelle}} lioneze. În plus, teritoriul țării este brăzdat de adevărate frontiere culinare, între un nord consumator de [[unt]] și [[hașmă]] și un sud consumator de [[ulei]] și [[usturoi]],<ref group="g">{{p.|119}}.</ref><ref group="l">{{p.|58}}.</ref> și între regiuni unde se folosesc roadele pământului (de exemplu, {{Ill|fr|Périgord}}) și altele în care bucătăria se centrează pe produsele marine ([[Provence]]).<ref group="g" name="gg111">{{p.|111}}.</ref> Aceste frontiere au însă tendința să dispară, datorită joncțiunii între modurile de viață și avântul pe care îl are o bucătărie mondializată.<ref group="g">{{p.|163-167}}.</ref> „Masa gastronomică a francezilor” este înscrisă, din 16 noiembrie 2010, în {{Ill|fr|Patrimoniul mondial intangibil UNESCO|Patrimoine culturel immatériel de l'humanité|lista patrimoniului mondial intangibil}} a [[UNESCO]].<ref>[http://www.unesco.org/new/fr/media-services/single-view/news/forty_six_new_elements_added_to_representative_list_of_the_intangible_cultural_heritage/ La Liste représentative du patrimoine culturel immatériel de l’humanité s’enrichit de 46 nouveaux éléments].</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.unesco.org/culture/ich/index.php?lg=en&pg=00011&RL=00437|title=Gastronomic meal of the French|publisher=UNESCO|accessdate=2014-04-26}}</ref> === Alinierea culturală internațională === [[Fișier:New-Map-Francophone World.svg|thumb|upright=2.0|Harta lumii francofone.<br /> {{legendă|#0c5eb1|limba maternă}} {{legendă|#0080ff|limbă administrativă}} {{legendă|#9fceff|limbă culturală}} {{legendă|#00ff00|minorități francofone}}]] Începând cu Evul Mediu, Franța deține un rol decisiv în istoria artistică, culturală, intelectuală și politică a numeroase țări.<ref group="l" name="l191-192">{{p.|191-192}}.</ref> În particular, multe dintre fostele ei colonii încă îi mai utilizează limba și au legislație, instituții politice și chiar sisteme fiscale similare.<ref group="l" name="l191-192" /> Politica culturală este un aspect major în politica externă franceză începând de la mijlocul secolului al XX-lea.<ref>{{Cite web|url=http://fgimello.free.fr/enseignements/metz/institutions_culturelles/etat_politique_culturelle.htm|title=L’État et la politique culturelle, cours à l’université de Metz|site=fgimello.free.fr|auteur=Frédéric Gimello-Mesplomb|consulté le=12 juin 2010}}</ref> Influența culturală mondială a Franței trece, în primul rând, prin limba franceză, limbă a elitelor și a diplomației europene până la începutul secolului al XX-lea.<ref group="l" name="l194-195">{{p.|194-195}}.</ref> Franța este a doua țară francofonă din lume, după [[Republica Democrată Congo]].<ref name="OIF 2009">{{Cite web | url=http://www.francophonie.org/IMG/pdf/Fcs_enjeu_21esiecle.pdf | title=Le français, enjeu du XXI{{e}} siècle | jour=20 | mois=3 | année=2009 | site=le site de l'[[Organizația Internațională a Francofoniei]] | accessdate=2014-04-29 | archive-date=2011-01-10 | archive-url=https://web.archive.org/web/20110110171236/http://www.francophonie.org/IMG/pdf/Fcs_enjeu_21esiecle.pdf | dead-url=yes }} {{pdf}}</ref> Franceza este o limbă vorbită de circa 220 de milioane de persoane din toată lumea,<ref group="lower-alpha">Aceste valori nu se referă decât la persoane care vorbesc efectiv franceza (și nu cele care doar trăiesc într-o țară francofonă, fără a vorbi limba) și sunt estimările [[Organizația Internațională a Francofoniei|Organizației Internaționale a Francofoniei]].</ref><ref group="l" name="l194-195" /> și este una dintre cele două limbi de lucru ale [[ONU|Organizației Națiunilor Unite]] și a agențiilor sale, dar și una dintre cele trei principale limbi de lucru ale [[Comisia Europeană|Comisiei Europene]] și din cele ale [[Uniunea Africană|Uniunii Africane]]. Franța este membru-fondator al [[Organizația Internațională a Francofoniei|Organizației Internaționale a Francofoniei]], care grupa, în 2011 75 de țări și care promovează limba franceză, precum și valorile democratice și drepturile omului.<ref>{{Cite web|url=http://www.francophonie.org/Qui-sommes-nous.html|title=Qui sommes-nous ?|auteur=Organisation internationale de la francophonie|site=francophonie.org|accessdate=12 iunie 2010|archive-date=2014-04-29|archive-url=https://web.archive.org/web/20140429210508/http://www.francophonie.org/Qui-sommes-nous.html|dead-url=yes}}</ref>. Prezența culturală a Franței în străinătate este întreținută nu numai prin reprezentanțe diplomatice, cât și printr-o rețea extinsă a [[Alianța Franceză|Alianței Franceze]]<ref>{{Cite web|url=http://www.fondation-alliancefr.org/spip.php?rubrique1|title=Les Alliances françaises dans le monde|site=fondation-alliancefr.org|accessdate=12 iunie 2010|archive-date=2011-08-08|archive-url=https://web.archive.org/web/20110808020928/http://www.fondation-alliancefr.org/spip.php?rubrique1|dead-url=yes}}</ref> și prin cele peste 400 de unități școlare franceze din străinătate.<ref>{{Cite web|url=http://www.aefe.fr/textes.php/Missions,_actions,_moyens|title=Missions, actions, moyens|site=aefe.fr|accessdate=12 iunie 2010|archive-date=2010-11-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20101124011315/http://www.aefe.fr/textes.php/Missions,_actions,_moyens|dead-url=yes}}</ref> În plus, Franța se află la originea înființării unor instituții media de orientare internațională, cum ar fi postul de radio [[Radio France Internationale|RFI]] sau lanțurile de televiziune [[TV5 Monde]] (comun în mai multe țări) și [[France 24]].<ref>{{Cite web|url=http://archive.is/APpW|title=TV5, France 24, RFI : quel avenir pour l’audiovisuel francophone à l’étranger ?|site=francaisdumonde.com|accessdate=12 iunie 2010}}</ref> {{clear}} == Note și bibliografie == === Note de completare === <div class="references-small " style=" list-style-type: lower-alpha;"> <references group="lower-alpha"></references></div> === Referințe === {{listănote|2}} === Bibliografie === * {{Cite book | langue = | first = Lahsen | last = Abdelmalki | first2 = Daniel | last2 = Dufourt | first3 = René | last3 = Sandretto | title = L’Économie française | sous-titre = Éléments fondamentaux | collection = Les Classiques Économie-Gestion | publisher =Séfi | location =Paris | year =2008 | pages totales = 352 | isbn = 978-2-89509-111-0 | oclc = 494148084 | passage =}} <div class="references-small references-column-width" style="-moz-column-width:30em; -webkit-column-width:30em; column-width:30em; list-style-type: decimal;"> <references group="a"></references></div> * {{Cite book | langue = | first = Vincent | last = Adoumié | directeur1 = oui | first2 = Christian | last2 = Daudel | first3 = Didier | last3 = Doix | first4 = Jean-Michel | last4 = Escarras | first5 = Catherine | last5 = Jean | title = Géographie de la France | collection = HU Géographie | publisher =Hachette supérieur | location =Paris | year =2007 | pages totales = 288 | isbn = 978-2-01-145772-1 | passage =}} <div class="references-small references-column-width" style="-moz-column-width:30em; -webkit-column-width:30em; column-width:30em; list-style-type: decimal;"> <references group="b"></references></div> * {{Cite book | langue = | first = Annie | last = Badower | first2 = Augusta | last2 = Cadars | title = La France, industries-services | sous-titre = | edition = 5 | collection = Sirey | lien éditeur = Dalloz | publisher =Dalloz | location =Paris | year =1994 | pages totales = 272 | isbn = 978-2-247-01703-4 | isbn10 = 2-247-01703-7 | passage =}} <div class="references-small references-column-width" style="-moz-column-width:30em; -webkit-column-width:30em; column-width:30em; list-style-type: decimal;"> <references group="c"></references></div> * {{Cite book | langue = | first = Pierre | last = Bauchet | title = Comprendre l’économie française | lien éditeur = Economica | publisher =Economica | location =Paris | year =1999 | pages totales = 126 | isbn = 978-2-7178-3796-4 | isbn10 = 2-7178-3796-5 | passage =}} <div class="references-small references-column-width" style="-moz-column-width:30em; -webkit-column-width:30em; column-width:30em; list-style-type: decimal;"> <references group="d"></references></div> * {{Cite book | langue = | first = Jean | last = Carpentier | directeur1 = oui | first2 = François | last2 = Lebrun | lien auteur2 = François Lebrun | directeur2 = oui | first3 = Alain | last3 = Tranoy | first4 = Élisabeth | last4 = Carpentier | first5 = Jean-Marie | last5 = Mayeur | préface = Jacques Le Goff | title = Histoire de France | collection = Histoire | lien éditeur = Éditions du Seuil | publisher =Points Seuil | location =Paris | year =2000 | année première édition = 1987 | pages totales = 514 | format = poche | isbn = 978-2-02-010879-9 | isbn10 = 2-02-010879-8 | passage =}} <div class="references-small references-column-width" style="-moz-column-width:30em; -webkit-column-width:30em; column-width:30em; list-style-type: decimal;"> <references group="e"></references></div> * {{Cite book | langue = | first = André | last = Chastel | title = Introduction à l’histoire de l’art français | collection = Champs arts | publisher =Flammarion | location =Paris | year =1993 | pages totales = 226 | isbn = 978-2-08-121746-1 | passage =}} <div class="references-small references-column-width" style="-moz-column-width:30em; -webkit-column-width:30em; column-width:30em; list-style-type: decimal;"> <references group="f"></references></div> * {{Cite book | langue = | first = Raymond | last = Dumay | préface = Jean-Claude Pirotte | title = De la gastronomie française | collection = La petite Vermillon | publisher =La Table Ronde | location =Paris | year =2009 | pages totales = 211 | isbn = 978-2-7103-3137-7 | passage =}} <div class="references-small references-column-width" style="-moz-column-width:30em; -webkit-column-width:30em; column-width:30em; list-style-type: decimal;"> <references group="g"></references></div> * {{Cite book | langue = | first = Thomas | last = Guillaume | title = L’économie française à l’aube du XXI<sup>e</sup> siècle | sous-titre = | publisher =Économica | location =Paris | year =2000 | pages totales = 528 | isbn = 978-2-7178-4132-9 | isbn10 = 2-7178-4132-6 | passage = | lire en ligne =}} <div class="references-small references-column-width" style="-moz-column-width:30em; -webkit-column-width:30em; column-width:30em; list-style-type: decimal;"> <references group="h"></references></div> * {{Cite book | langue = | first = Louis | last = Maurin | préface = Denis Clerc | title = Déchiffrer la société française | lien éditeur = La Découverte | publisher =La Découverte | location =Paris | year =2009 | pages totales = 368 | isbn = 978-2-7071-5413-2 | lccn = 2009503665 | passage =}} <div class="references-small references-column-width" style="-moz-column-width:30em; -webkit-column-width:30em; column-width:30em; list-style-type: decimal;"> <references group="i"></references></div> * {{Cite book | langue = | first = Gérard | last = Mermet | title = Francoscopie 2010 | edition = 13 | collection = Essais et documents | lien éditeur = éditions Larousse | publisher =Larousse | location =Paris | year =2009 | pages totales = 544 | format = poche | isbn = 978-2-03-584538-2 | passage =}} <div class="references-small references-column-width" style="-moz-column-width:30em; -webkit-column-width:30em; column-width:30em; list-style-type: decimal;"> <references group="j"></references></div> * {{Cite book | langue = | first = Pierre | last = Pactet | title = Les institutions françaises | edition = 8 | collection = Que sais-je ? | lien éditeur = Presses universitaires de France | publisher =Presses universitaires de France | location =Paris | year =1998 | année première édition = 1976 | pages totales = 128 | isbn = 978-2-13-045632-2 | isbn10 = 2-13-045632-4 | passage =}} <div class="references-small references-column-width" style="-moz-column-width:30em; -webkit-column-width:30em; column-width:30em; list-style-type: decimal;"> <references group="k"></references></div> * {{Cite book | langue = | first = Jean-Robert | last = Pitte | title = La France | edition = 3 | collection = Cursus | lien éditeur = Armand Colin | publisher =Armand Colin | location =Paris | year =2009 | pages totales = 224 | isbn = 978-2-200-35189-2 | passage =}} <div class="references-small references-column-width" style="-moz-column-width:30em; -webkit-column-width:30em; column-width:30em; list-style-type: decimal;"> <references group="l"></references></div> * {{Cite book | langue = | first = | last = Collectif | title = France | collection = Le Guide Vert | lien éditeur = Michelin | publisher =Michelin | location =Clermont-Ferrand | year =2003 | pages totales = 528 | isbn = 978-2-06-100706-8 | isbn10 = 2-06-100706-6 | passage =}} <div class="references-small references-column-width" style="-moz-column-width:30em; -webkit-column-width:30em; column-width:30em; list-style-type: decimal;"> <references group="m"></references></div> * {{Cite book | langue = | first = | last = Collectif | title = L’état de la France - Édition 2009-2010 | sous-titre = | lien éditeur = La Découverte | publisher =La Découverte | location =Paris | year =2009 | pages totales = 448 | isbn = 978-2-7071-5796-6 | passage = }} <div class="references-small references-column-width" style="-moz-column-width:30em; -webkit-column-width:30em; column-width:30em; list-style-type: decimal;"> <references group="n"></references></div> * [http://www.insee.fr Site-ul Institutului Național pentru Statistică și Studii Economice din Franța (INSEE)] <div class="references-small references-column-count references-column-count-2" style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2; list-style-type: decimal;"> <references group="I"></references></div> * Altele <div class="references-small references-column-count references-column-count-2" style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2; list-style-type: decimal;"> <references group=""></references></div> == Legături externe == {{portal|Franța}} {{sisterlinks|France}} {{wikitravel}} '''Guvernul Francez:''' * [http://www.service-public.fr/ Site-ul Oficial al Serviciilor Publice Franceze] * [http://annuairepagesblanches.org/pages-jaunes Site-ul oficial al Cărții de Telefon Franceză] * [http://www.franceguide.com/ Ghid pentru Franța de la Oficiul Pentru Turism al Guvernului Francez] '''Profiluri de țară:''' * [http://www.britannica.com/nations/France Encyclopaedia Britannica] * [https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/fr.html CIA - The World Factbook] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20181224211127/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/fr.html |date=2018-12-24 }} * [http://www.amosnews.ro/arhiva/ziua-nationala-frantei-14-07-2011 Ziua Națională a Franței], 14 iulie 2011, ''Amos News'' {{articol de calitate}} {{Subiecte Franța}} {{Europa latină}} {{Uniunea Latină}} {{TariUE}} {{Țări dezvoltate}} {{Țări Europene}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Franța| ]] [[Categorie:State membre ale Organizației Națiunilor Unite]] [[Categorie:Pagini peste 100K]] [[Categorie:Eponime ale elementelor chimice]] </textarea><div class="templatesUsed"><div class="mw-templatesUsedExplanation"><p>Formate folosite în această pagină: </p></div><ul> <li><a href="/wiki/Format:!!" title="Format:!!">Format:!!</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:!!&action=edit" title="Format:!!">vedeți sursa</a>) (semiprotejat)</li><li><a href="/wiki/Format:!)" class="mw-redirect" title="Format:!)">Format:!)</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:!)&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:!)">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:!-" title="Format:!-">Format:!-</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:!-&action=edit" title="Format:!-">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:(!" title="Format:(!">Format:(!</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:(!&action=edit" title="Format:(!">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:," class="mw-redirect" title="Format:,">Format:,</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:,&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:,">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:AFI-fr" title="Format:AFI-fr">Format:AFI-fr</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:AFI-fr&action=edit" title="Format:AFI-fr">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:AND" title="Format:AND">Format:AND</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:AND&action=edit" title="Format:AND">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Articol_de_calitate" title="Format:Articol de calitate">Format:Articol de calitate</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Articol_de_calitate&action=edit" title="Format:Articol de calitate">vedeți sursa</a>) (semiprotejat)</li><li><a href="/wiki/Format:Articol_principal" title="Format:Articol principal">Format:Articol principal</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Articol_principal&action=edit" title="Format:Articol principal">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:BEL" title="Format:BEL">Format:BEL</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:BEL&action=edit" title="Format:BEL">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Caset%C4%83_de_navigare_simpl%C4%83" title="Format:Casetă de navigare simplă">Format:Casetă de navigare simplă</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Caset%C4%83_de_navigare_simpl%C4%83&action=edit" title="Format:Casetă de navigare simplă">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Caset%C4%83_de_navigare_simpl%C4%83/styles.css" title="Format:Casetă de navigare simplă/styles.css">Format:Casetă de navigare simplă/styles.css</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Caset%C4%83_de_navigare_simpl%C4%83/styles.css&action=edit" title="Format:Casetă de navigare simplă/styles.css">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Cele_mai_mari_ora%C8%99e" title="Format:Cele mai mari orașe">Format:Cele mai mari orașe</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Cele_mai_mari_ora%C8%99e&action=edit" title="Format:Cele mai mari orașe">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Cele_mai_mari_ora%C8%99e_din_Fran%C8%9Ba" title="Format:Cele mai mari orașe din Franța">Format:Cele mai mari orașe din Franța</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Cele_mai_mari_ora%C8%99e_din_Fran%C8%9Ba&action=edit" title="Format:Cele mai mari orașe din Franța">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Centrat" title="Format:Centrat">Format:Centrat</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Centrat&action=edit" title="Format:Centrat">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Citat_carte" title="Format:Citat carte">Format:Citat carte</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Citat_carte&action=edit" title="Format:Citat carte">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Citat_revist%C4%83" title="Format:Citat revistă">Format:Citat revistă</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Citat_revist%C4%83&action=edit" title="Format:Citat revistă">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Citat_web" title="Format:Citat web">Format:Citat web</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Citat_web&action=edit" title="Format:Citat web">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Citation" title="Format:Citation">Format:Citation</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Citation&action=edit" title="Format:Citation">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Cite_book" class="mw-redirect" title="Format:Cite book">Format:Cite book</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Cite_book&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Cite book">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Cite_journal" class="mw-redirect" title="Format:Cite journal">Format:Cite journal</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Cite_journal&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Cite journal">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Cite_web" class="mw-redirect" title="Format:Cite web">Format:Cite web</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Cite_web&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Cite web">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Clear" title="Format:Clear">Format:Clear</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Clear&action=edit" title="Format:Clear">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Column-count" title="Format:Column-count">Format:Column-count</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Column-count&action=edit" title="Format:Column-count">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Control_de_autoritate" title="Format:Control de autoritate">Format:Control de autoritate</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Control_de_autoritate&action=edit" title="Format:Control de autoritate">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Country_data_Belgia" title="Format:Country data Belgia">Format:Country data Belgia</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Country_data_Belgia&action=edit" title="Format:Country data Belgia">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Country_data_Monaco" title="Format:Country data Monaco">Format:Country data Monaco</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Country_data_Monaco&action=edit" title="Format:Country data Monaco">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Country_data_Republica_Moldova" title="Format:Country data Republica Moldova">Format:Country data Republica Moldova</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Country_data_Republica_Moldova&action=edit" title="Format:Country data Republica Moldova">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Country_data_Rom%C3%A2nia" title="Format:Country data România">Format:Country data România</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Country_data_Rom%C3%A2nia&action=edit" title="Format:Country data România">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Cre%C8%99tere" title="Format:Creștere">Format:Creștere</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Cre%C8%99tere&action=edit" title="Format:Creștere">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Decrease" class="mw-redirect" title="Format:Decrease">Format:Decrease</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Decrease&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Decrease">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Dim" title="Format:Dim">Format:Dim</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Dim&action=edit" title="Format:Dim">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Drapel" title="Format:Drapel">Format:Drapel</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Drapel&action=edit" title="Format:Drapel">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Drapel/core" title="Format:Drapel/core">Format:Drapel/core</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Drapel/core&action=edit" title="Format:Drapel/core">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Drapel%C8%9Bar%C4%83" title="Format:Drapelțară">Format:Drapelțară</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Drapel%C8%9Bar%C4%83&action=edit" title="Format:Drapelțară">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Drapel%C8%9Bar%C4%83/core" title="Format:Drapelțară/core">Format:Drapelțară/core</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Drapel%C8%9Bar%C4%83/core&action=edit" title="Format:Drapelțară/core">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:E" title="Format:E">Format:E</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:E&action=edit" title="Format:E">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:ESP" title="Format:ESP">Format:ESP</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:ESP&action=edit" title="Format:ESP">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:EditAtWikidata" class="mw-redirect" title="Format:EditAtWikidata">Format:EditAtWikidata</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:EditAtWikidata&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:EditAtWikidata">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Editeaz%C4%83_la_Wikidata" title="Format:Editează la Wikidata">Format:Editează la Wikidata</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Editeaz%C4%83_la_Wikidata&action=edit" title="Format:Editează la Wikidata">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:En_icon" title="Format:En icon">Format:En icon</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:En_icon&action=edit" title="Format:En icon">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:End" title="Format:End">Format:End</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:End&action=edit" title="Format:End">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Europa_latin%C4%83" title="Format:Europa latină">Format:Europa latină</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Europa_latin%C4%83&action=edit" title="Format:Europa latină">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:FRA" title="Format:FRA">Format:FRA</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:FRA&action=edit" title="Format:FRA">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Formatnum" title="Format:Formatnum">Format:Formatnum</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Formatnum&action=edit" title="Format:Formatnum">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Fr" title="Format:Fr">Format:Fr</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Fr&action=edit" title="Format:Fr">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Fr_icon" title="Format:Fr icon">Format:Fr icon</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Fr_icon&action=edit" title="Format:Fr icon">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:IPA-fr" class="mw-redirect" title="Format:IPA-fr">Format:IPA-fr</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:IPA-fr&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:IPA-fr">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:ITA" title="Format:ITA">Format:ITA</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:ITA&action=edit" title="Format:ITA">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Ill" title="Format:Ill">Format:Ill</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Ill&action=edit" title="Format:Ill">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Ill-wd" title="Format:Ill-wd">Format:Ill-wd</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Ill-wd&action=edit" title="Format:Ill-wd">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Increase" class="mw-redirect" title="Format:Increase">Format:Increase</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Increase&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Increase">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Indica%C8%9Bie_limb%C4%83" title="Format:Indicație limbă">Format:Indicație limbă</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Indica%C8%9Bie_limb%C4%83&action=edit" title="Format:Indicație limbă">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Infocaseta_%C8%9Aar%C4%83" title="Format:Infocaseta Țară">Format:Infocaseta Țară</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Infocaseta_%C8%9Aar%C4%83&action=edit" title="Format:Infocaseta Țară">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Infodoc" title="Format:Infodoc">Format:Infodoc</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Infodoc&action=edit" title="Format:Infodoc">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Infodoc/imagine" title="Format:Infodoc/imagine">Format:Infodoc/imagine</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Infodoc/imagine&action=edit" title="Format:Infodoc/imagine">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Invizibil" title="Format:Invizibil">Format:Invizibil</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Invizibil&action=edit" title="Format:Invizibil">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Legend%C4%83" title="Format:Legendă">Format:Legendă</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Legend%C4%83&action=edit" title="Format:Legendă">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Leg%C4%83tur%C4%83_nefunc%C8%9Bional%C4%83" title="Format:Legătură nefuncțională">Format:Legătură nefuncțională</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Leg%C4%83tur%C4%83_nefunc%C8%9Bional%C4%83&action=edit" title="Format:Legătură nefuncțională">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:List%C4%83note" title="Format:Listănote">Format:Listănote</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:List%C4%83note&action=edit" title="Format:Listănote">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:L%C3%A9gifrance" title="Format:Légifrance">Format:Légifrance</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:L%C3%A9gifrance&action=edit" title="Format:Légifrance">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:MCO" title="Format:MCO">Format:MCO</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:MCO&action=edit" title="Format:MCO">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:MDA" title="Format:MDA">Format:MDA</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:MDA&action=edit" title="Format:MDA">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Main" class="mw-redirect" title="Format:Main">Format:Main</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Main&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Main">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Mdash" title="Format:Mdash">Format:Mdash</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Mdash&action=edit" title="Format:Mdash">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Meta-pp" title="Format:Meta-pp">Format:Meta-pp</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Meta-pp&action=edit" title="Format:Meta-pp">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Meta-pp/pagetype" title="Format:Meta-pp/pagetype">Format:Meta-pp/pagetype</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Meta-pp/pagetype&action=edit" title="Format:Meta-pp/pagetype">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Nowrap" title="Format:Nowrap">Format:Nowrap</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Nowrap&action=edit" title="Format:Nowrap">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Nowrap_begin" title="Format:Nowrap begin">Format:Nowrap begin</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Nowrap_begin&action=edit" title="Format:Nowrap begin">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Num%C3%A9ro" title="Format:Numéro">Format:Numéro</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Num%C3%A9ro&action=edit" title="Format:Numéro">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:P." title="Format:P.">Format:P.</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:P.&action=edit" title="Format:P.">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:PDF" title="Format:PDF">Format:PDF</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:PDF&action=edit" title="Format:PDF">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:PRT" title="Format:PRT">Format:PRT</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:PRT&action=edit" title="Format:PRT">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Pdf" class="mw-redirect" title="Format:Pdf">Format:Pdf</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Pdf&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Pdf">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Portal" title="Format:Portal">Format:Portal</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Portal&action=edit" title="Format:Portal">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Portal/Imagine/Fran%C8%9Ba" title="Format:Portal/Imagine/Franța">Format:Portal/Imagine/Franța</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Portal/Imagine/Fran%C8%9Ba&action=edit" title="Format:Portal/Imagine/Franța">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Portal/core" title="Format:Portal/core">Format:Portal/core</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Portal/core&action=edit" title="Format:Portal/core">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Pp-meta" class="mw-redirect" title="Format:Pp-meta">Format:Pp-meta</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Pp-meta&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Pp-meta">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Pp-semi-vandalism" title="Format:Pp-semi-vandalism">Format:Pp-semi-vandalism</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Pp-semi-vandalism&action=edit" title="Format:Pp-semi-vandalism">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Pronun%C8%9Bie" title="Format:Pronunție">Format:Pronunție</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Pronun%C8%9Bie&action=edit" title="Format:Pronunție">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:ROM" class="mw-redirect" title="Format:ROM">Format:ROM</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:ROM&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:ROM">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:ROU" title="Format:ROU">Format:ROU</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:ROU&action=edit" title="Format:ROU">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:SMR" title="Format:SMR">Format:SMR</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:SMR&action=edit" title="Format:SMR">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:SUI" title="Format:SUI">Format:SUI</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:SUI&action=edit" title="Format:SUI">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:SWI" class="mw-redirect" title="Format:SWI">Format:SWI</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:SWI&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:SWI">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Sc%C4%83dere" title="Format:Scădere">Format:Scădere</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Sc%C4%83dere&action=edit" title="Format:Scădere">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Side_box" title="Format:Side box">Format:Side box</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Side_box&action=edit" title="Format:Side box">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Sister" title="Format:Sister">Format:Sister</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Sister&action=edit" title="Format:Sister">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Sisterlinks" title="Format:Sisterlinks">Format:Sisterlinks</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Sisterlinks&action=edit" title="Format:Sisterlinks">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Smallsup" title="Format:Smallsup">Format:Smallsup</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Smallsup&action=edit" title="Format:Smallsup">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Subgrup_caset%C4%83_de_navigare" title="Format:Subgrup casetă de navigare">Format:Subgrup casetă de navigare</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Subgrup_caset%C4%83_de_navigare&action=edit" title="Format:Subgrup casetă de navigare">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Subiecte_Fran%C8%9Ba" title="Format:Subiecte Franța">Format:Subiecte Franța</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Subiecte_Fran%C8%9Ba&action=edit" title="Format:Subiecte Franța">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:TariUE" title="Format:TariUE">Format:TariUE</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:TariUE&action=edit" title="Format:TariUE">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Tnavbar" title="Format:Tnavbar">Format:Tnavbar</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Tnavbar&action=edit" title="Format:Tnavbar">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Uniunea_Latin%C4%83" title="Format:Uniunea Latină">Format:Uniunea Latină</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Uniunea_Latin%C4%83&action=edit" title="Format:Uniunea Latină">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:VAT" title="Format:VAT">Format:VAT</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:VAT&action=edit" title="Format:VAT">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Webarchive" title="Format:Webarchive">Format:Webarchive</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Webarchive&action=edit" title="Format:Webarchive">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:Wikitravel" class="mw-redirect" title="Format:Wikitravel">Format:Wikitravel</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Wikitravel&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Wikitravel">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Wikivoyage" title="Format:Wikivoyage">Format:Wikivoyage</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Wikivoyage&action=edit" title="Format:Wikivoyage">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:Yesno" title="Format:Yesno">Format:Yesno</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:Yesno&action=edit" title="Format:Yesno">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:%C2%B7" title="Format:·">Format:·</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:%C2%B7&action=edit" title="Format:·">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_Europene" class="mw-redirect" title="Format:Țări Europene">Format:Țări Europene</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:%C8%9A%C4%83ri_Europene&action=edit" class="mw-redirect" title="Format:Țări Europene">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_dezvoltate" title="Format:Țări dezvoltate">Format:Țări dezvoltate</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:%C8%9A%C4%83ri_dezvoltate&action=edit" title="Format:Țări dezvoltate">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Format:Țări europene">Format:Țări europene</a> (<a href="/w/index.php?title=Format:%C8%9A%C4%83ri_europene&action=edit" title="Format:Țări europene">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:Arguments" title="Modul:Arguments">Modul:Arguments</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Arguments&action=edit" title="Modul:Arguments">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Authority_control" title="Modul:Authority control">Modul:Authority control</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Authority_control&action=edit" title="Modul:Authority control">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Check_for_unknown_parameters" title="Modul:Check for unknown parameters">Modul:Check for unknown parameters</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Check_for_unknown_parameters&action=edit" title="Modul:Check for unknown parameters">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1" title="Modul:Citation/CS1">Modul:Citation/CS1</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1&action=edit" title="Modul:Citation/CS1">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/COinS" title="Modul:Citation/CS1/COinS">Modul:Citation/CS1/COinS</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/COinS&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/COinS">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/Configuration" title="Modul:Citation/CS1/Configuration">Modul:Citation/CS1/Configuration</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/Configuration&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/Configuration">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/Date_validation" title="Modul:Citation/CS1/Date validation">Modul:Citation/CS1/Date validation</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/Date_validation&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/Date validation">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/Identifiers" title="Modul:Citation/CS1/Identifiers">Modul:Citation/CS1/Identifiers</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/Identifiers&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/Identifiers">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/Suggestions" title="Modul:Citation/CS1/Suggestions">Modul:Citation/CS1/Suggestions</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/Suggestions&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/Suggestions">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/Utilities" title="Modul:Citation/CS1/Utilities">Modul:Citation/CS1/Utilities</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/Utilities&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/Utilities">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/Whitelist" title="Modul:Citation/CS1/Whitelist">Modul:Citation/CS1/Whitelist</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/Whitelist&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/Whitelist">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Citation/CS1/styles.css" title="Modul:Citation/CS1/styles.css">Modul:Citation/CS1/styles.css</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Citation/CS1/styles.css&action=edit" title="Modul:Citation/CS1/styles.css">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:DateUtils" title="Modul:DateUtils">Modul:DateUtils</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:DateUtils&action=edit" title="Modul:DateUtils">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:DateUtils/data" title="Modul:DateUtils/data">Modul:DateUtils/data</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:DateUtils/data&action=edit" title="Modul:DateUtils/data">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Dim" title="Modul:Dim">Modul:Dim</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Dim&action=edit" title="Modul:Dim">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:EditAtWikidata" title="Modul:EditAtWikidata">Modul:EditAtWikidata</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:EditAtWikidata&action=edit" title="Modul:EditAtWikidata">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Formatnum" title="Modul:Formatnum">Modul:Formatnum</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Formatnum&action=edit" title="Modul:Formatnum">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:GregorianDate" title="Modul:GregorianDate">Modul:GregorianDate</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:GregorianDate&action=edit" title="Modul:GregorianDate">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:GregorianDate/data" title="Modul:GregorianDate/data">Modul:GregorianDate/data</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:GregorianDate/data&action=edit" title="Modul:GregorianDate/data">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Hatnote" title="Modul:Hatnote">Modul:Hatnote</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Hatnote&action=edit" title="Modul:Hatnote">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Ill-wd" title="Modul:Ill-wd">Modul:Ill-wd</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Ill-wd&action=edit" title="Modul:Ill-wd">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:InLang" title="Modul:InLang">Modul:InLang</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:InLang&action=edit" title="Modul:InLang">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Infobox" title="Modul:Infobox">Modul:Infobox</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Infobox&action=edit" title="Modul:Infobox">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Infobox/styles.css" title="Modul:Infobox/styles.css">Modul:Infobox/styles.css</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Infobox/styles.css&action=edit" title="Modul:Infobox/styles.css">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:InfoboxCountry" title="Modul:InfoboxCountry">Modul:InfoboxCountry</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:InfoboxCountry&action=edit" title="Modul:InfoboxCountry">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:InfoboxImage" title="Modul:InfoboxImage">Modul:InfoboxImage</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:InfoboxImage&action=edit" title="Modul:InfoboxImage">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Lang" title="Modul:Lang">Modul:Lang</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Lang&action=edit" title="Modul:Lang">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:LangUtils" title="Modul:LangUtils">Modul:LangUtils</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:LangUtils&action=edit" title="Modul:LangUtils">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:MainArticle" title="Modul:MainArticle">Modul:MainArticle</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:MainArticle&action=edit" title="Modul:MainArticle">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:MainArticle/styles.css" title="Modul:MainArticle/styles.css">Modul:MainArticle/styles.css</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:MainArticle/styles.css&action=edit" title="Modul:MainArticle/styles.css">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:Navbar" title="Modul:Navbar">Modul:Navbar</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Navbar&action=edit" title="Modul:Navbar">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Navbox" title="Modul:Navbox">Modul:Navbox</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Navbox&action=edit" title="Modul:Navbox">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:No_globals" title="Modul:No globals">Modul:No globals</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:No_globals&action=edit" title="Modul:No globals">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Plain_text" title="Modul:Plain text">Modul:Plain text</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Plain_text&action=edit" title="Modul:Plain text">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:Plural" title="Modul:Plural">Modul:Plural</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Plural&action=edit" title="Modul:Plural">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Pronunciation" title="Modul:Pronunciation">Modul:Pronunciation</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Pronunciation&action=edit" title="Modul:Pronunciation">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:ResolveEntityId" title="Modul:ResolveEntityId">Modul:ResolveEntityId</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:ResolveEntityId&action=edit" title="Modul:ResolveEntityId">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Roman" title="Modul:Roman">Modul:Roman</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Roman&action=edit" title="Modul:Roman">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Separated_entries" title="Modul:Separated entries">Modul:Separated entries</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Separated_entries&action=edit" title="Modul:Separated entries">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Set" title="Modul:Set">Modul:Set</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Set&action=edit" title="Modul:Set">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:StringUtils" title="Modul:StringUtils">Modul:StringUtils</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:StringUtils&action=edit" title="Modul:StringUtils">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:TableTools" title="Modul:TableTools">Modul:TableTools</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:TableTools&action=edit" title="Modul:TableTools">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Transliteration" title="Modul:Transliteration">Modul:Transliteration</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Transliteration&action=edit" title="Modul:Transliteration">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Transliteration/langdata" title="Modul:Transliteration/langdata">Modul:Transliteration/langdata</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Transliteration/langdata&action=edit" title="Modul:Transliteration/langdata">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li><li><a href="/wiki/Modul:Webarchive" title="Modul:Webarchive">Modul:Webarchive</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Webarchive&action=edit" title="Modul:Webarchive">modificare</a>) </li><li><a href="/wiki/Modul:Wikidata" title="Modul:Wikidata">Modul:Wikidata</a> (<a href="/w/index.php?title=Modul:Wikidata&action=edit" title="Modul:Wikidata">vedeți sursa</a>) (protejat ca format)</li></ul></div><p id="mw-returnto">Înapoi la <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a>.</p> <noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Franța">https://ro.wikipedia.org/wiki/Franța</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks catlinks-allhidden" data-mw="interface"></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Fran%C8%9Ba&action=edit&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-f69cdc8f6-qmvs7","wgBackendResponseTime":391,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.020","walltime":"0.031","ppvisitednodes":{"value":95,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":1919,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":682,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":5,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":0,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":0,"limit":20},"unstrip-size":{"value":806,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":0,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 14.008 1 Format:Fmbox","100.00% 14.008 1 -total"]},"cachereport":{"origin":"mw-web.codfw.main-f69cdc8f6-qmvs7","timestamp":"20241124150739","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> </body> </html>