CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Europa - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"488eb103-2b71-49ca-8374-1f436769106f","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Europa","wgTitle":"Europa","wgCurRevisionId":16648185,"wgRevisionId":16648185,"wgArticleId":464,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Articole cu surse în limba germană (de)","Articole cu surse în limba rusă (ru)","Pagini cu legături externe nefuncționale","Webarchive template wayback links","Articole cu surse în limba engleză (en)","Articole Wikipedia care necesită citarea numărului paginii","Pagini care utilizează imagini multiple scalate automat","Navbox orphans","Articole Wikipedia cu identificatori GND","Articole Wikipedia cu identificatori HDS", "Articole Wikipedia cu identificatori KULTURNAV","Articole Wikipedia cu identificatori LCCN","Articole Wikipedia cu identificatori MusicBrainz area","Articole Wikipedia cu identificatori NARA","Articole Wikipedia cu identificatori NDL","Articole Wikipedia cu identificatori NKC","Articole Wikipedia cu identificatori VIAF","Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF","Articole Wikipedia cu control de autoritate","Pagini peste 100K","Europa","Continente","Eponime ale elementelor chimice"],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Europa","wgRelevantArticleId":464,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr", "pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":200000,"wgRelatedArticlesCompat":[],"wgCentralAuthMobileDomain":false,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q46","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false,"wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","ext.cite.styles":"ready", "mediawiki.page.gallery.styles":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","jquery.tablesorter.styles":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready","ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"};RLPAGEMODULES=["ext.cite.ux-enhancements","mediawiki.page.gallery","mediawiki.page.media","ext.scribunto.logs","site","mediawiki.page.ready","jquery.tablesorter","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions", "wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession","wikibase.sidebar.tracking","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.cite.styles%7Cext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cjquery.tablesorter.styles%7Cmediawiki.page.gallery.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.4"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/de/Europe_orthographic_Caucasus_Urals_boundary.svg/1200px-Europe_orthographic_Caucasus_Urals_boundary.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="1198"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/de/Europe_orthographic_Caucasus_Urals_boundary.svg/800px-Europe_orthographic_Caucasus_Urals_boundary.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="799"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/de/Europe_orthographic_Caucasus_Urals_boundary.svg/640px-Europe_orthographic_Caucasus_Urals_boundary.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="639"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Europa - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Europa"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=Europa&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Europa"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="//login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Europa rootpage-Europa skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Meniul principal </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z">Pagina principală</a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r">Schimbări recente</a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente">Cafenea</a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x">Articol aleatoriu</a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow">Facebook</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit">Cum încep pe Wikipedia</a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor">Ajutor</a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire">Portaluri tematice</a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute">Articole cerute</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"> Căutare </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Aspect </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro" class="">Donații</a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Europa" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class="">Creare cont</a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Europa" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class="">Autentificare</a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Unelte personale </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro">Donații</a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Europa" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"> Creare cont</a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Europa" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"> Autentificare</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EA început o nouă ediție a concursului de scriere! Sunteți cu drag invitați să participați la ediția cu numărul 22, cu articole scrise sau dezvoltate considerabil între 1 aprilie și 30 noiembrie 2024. Pentru înscriere de articole la concurs (nominalizări), condiții de eligibilitate, punctare și alte detalii, vă rugăm să accesați \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Epagina\u0026#160;concursului\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Etimologie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Etimologie"> <div class="vector-toc-text"> 1 Etimologie </div> </a> <ul id="toc-Etimologie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Definiție" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Definiție"> <div class="vector-toc-text"> 2 Definiție </div> </a> <button aria-controls="toc-Definiție-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Definiție subsection </button> <ul id="toc-Definiție-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Definiție_contemporană" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Definiție_contemporană"> <div class="vector-toc-text"> 2.1 Definiție contemporană </div> </a> <ul id="toc-Definiție_contemporană-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Istoria_conceptului" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Istoria_conceptului"> <div class="vector-toc-text"> 2.2 Istoria conceptului </div> </a> <ul id="toc-Istoria_conceptului-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Istoria_timpurie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Istoria_timpurie"> <div class="vector-toc-text"> 2.2.1 Istoria timpurie </div> </a> <ul id="toc-Istoria_timpurie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Definiții_moderne" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Definiții_moderne"> <div class="vector-toc-text"> 2.2.2 Definiții moderne </div> </a> <ul id="toc-Definiții_moderne-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Istorie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Istorie"> <div class="vector-toc-text"> 3 Istorie </div> </a> <button aria-controls="toc-Istorie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Istorie subsection </button> <ul id="toc-Istorie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Preistorie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Preistorie"> <div class="vector-toc-text"> 3.1 Preistorie </div> </a> <ul id="toc-Preistorie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Antichitate_clasică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Antichitate_clasică"> <div class="vector-toc-text"> 3.2 Antichitate clasică </div> </a> <ul id="toc-Antichitate_clasică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Evul_mediu_timpuriu" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Evul_mediu_timpuriu"> <div class="vector-toc-text"> 3.3 Evul mediu timpuriu </div> </a> <ul id="toc-Evul_mediu_timpuriu-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Evul_Mediu_de_mijloc_și_târziu" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Evul_Mediu_de_mijloc_și_târziu"> <div class="vector-toc-text"> 3.4 Evul Mediu de mijloc și târziu </div> </a> <ul id="toc-Evul_Mediu_de_mijloc_și_târziu-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Perioada_modernă_timpurie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Perioada_modernă_timpurie"> <div class="vector-toc-text"> 3.5 Perioada modernă timpurie </div> </a> <ul id="toc-Perioada_modernă_timpurie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Secolele_XVIII_și_XIX" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Secolele_XVIII_și_XIX"> <div class="vector-toc-text"> 3.6 Secolele XVIII și XIX </div> </a> <ul id="toc-Secolele_XVIII_și_XIX-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Secolul_XX_până_în_prezent" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Secolul_XX_până_în_prezent"> <div class="vector-toc-text"> 3.7 Secolul XX până în prezent </div> </a> <ul id="toc-Secolul_XX_până_în_prezent-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Geografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Geografie"> <div class="vector-toc-text"> 4 Geografie </div> </a> <button aria-controls="toc-Geografie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Geografie subsection </button> <ul id="toc-Geografie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Climă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Climă"> <div class="vector-toc-text"> 4.1 Climă </div> </a> <ul id="toc-Climă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Geologie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Geologie"> <div class="vector-toc-text"> 4.2 Geologie </div> </a> <ul id="toc-Geologie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Flora" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Flora"> <div class="vector-toc-text"> 4.3 Flora </div> </a> <ul id="toc-Flora-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Fauna" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Fauna"> <div class="vector-toc-text"> 4.4 Fauna </div> </a> <ul id="toc-Fauna-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Politică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Politică"> <div class="vector-toc-text"> 5 Politică </div> </a> <ul id="toc-Politică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Lista_statelor_și_teritoriilor" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Lista_statelor_și_teritoriilor"> <div class="vector-toc-text"> 6 Lista statelor și teritoriilor </div> </a> <ul id="toc-Lista_statelor_și_teritoriilor-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Economie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Economie"> <div class="vector-toc-text"> 7 Economie </div> </a> <button aria-controls="toc-Economie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Economie subsection </button> <ul id="toc-Economie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Istorie_economică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Istorie_economică"> <div class="vector-toc-text"> 7.1 Istorie economică </div> </a> <ul id="toc-Istorie_economică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Date_demografice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Date_demografice"> <div class="vector-toc-text"> 8 Date demografice </div> </a> <button aria-controls="toc-Date_demografice-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Date demografice subsection </button> <ul id="toc-Date_demografice-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Migrație" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Migrație"> <div class="vector-toc-text"> 8.1 Migrație </div> </a> <ul id="toc-Migrație-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Limbi" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Limbi"> <div class="vector-toc-text"> 8.2 Limbi </div> </a> <ul id="toc-Limbi-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Principalele_orașe_și_zone_urbane" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Principalele_orașe_și_zone_urbane"> <div class="vector-toc-text"> 8.3 Principalele orașe și zone urbane </div> </a> <ul id="toc-Principalele_orașe_și_zone_urbane-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Cultură" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Cultură"> <div class="vector-toc-text"> 9 Cultură </div> </a> <button aria-controls="toc-Cultură-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Cultură subsection </button> <ul id="toc-Cultură-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Arta" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Arta"> <div class="vector-toc-text"> 9.1 Arta </div> </a> <ul id="toc-Arta-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Patrimoniu" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Patrimoniu"> <div class="vector-toc-text"> 9.2 Patrimoniu </div> </a> <ul id="toc-Patrimoniu-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Religie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Religie"> <div class="vector-toc-text"> 9.3 Religie </div> </a> <ul id="toc-Religie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Sport_în_Europa" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Sport_în_Europa"> <div class="vector-toc-text"> 10 Sport în Europa </div> </a> <ul id="toc-Sport_în_Europa-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Note" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Note"> <div class="vector-toc-text"> 11 Note </div> </a> <ul id="toc-Note-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Surse" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Surse"> <div class="vector-toc-text"> 12 Surse </div> </a> <ul id="toc-Surse-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Vezi_și" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Vezi_și"> <div class="vector-toc-text"> 13 Vezi și </div> </a> <ul id="toc-Vezi_și-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Legături_externe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Legături_externe"> <div class="vector-toc-text"> 14 Legături externe </div> </a> <ul id="toc-Legături_externe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Comută cuprinsul </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading">Europa</h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 304 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-304" aria-hidden="true" > 304 limbi </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-ab mw-list-item"><a href="https://ab.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – abhază" lang="ab" hreflang="ab" data-title="Европа" data-language-autonym="Аԥсшәа" data-language-local-name="abhază" class="interlanguage-link-target">Аԥсшәа</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ace mw-list-item"><a href="https://ace.wikipedia.org/wiki/I%C3%ABrupa" title="Iërupa – aceh" lang="ace" hreflang="ace" data-title="Iërupa" data-language-autonym="Acèh" data-language-local-name="aceh" class="interlanguage-link-target">Acèh</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ady mw-list-item"><a href="https://ady.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D1%83%D1%80%D0%BE%D0%BF%D1%8D" title="Еуропэ – adyghe" lang="ady" hreflang="ady" data-title="Еуропэ" data-language-autonym="Адыгабзэ" data-language-local-name="adyghe" class="interlanguage-link-target">Адыгабзэ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-af mw-list-item"><a href="https://af.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – afrikaans" lang="af" hreflang="af" data-title="Europa" data-language-autonym="Afrikaans" data-language-local-name="afrikaans" class="interlanguage-link-target">Afrikaans</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-als mw-list-item"><a href="https://als.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – germană (Elveția)" lang="gsw" hreflang="gsw" data-title="Europa" data-language-autonym="Alemannisch" data-language-local-name="germană (Elveția)" class="interlanguage-link-target">Alemannisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-am mw-list-item"><a href="https://am.wikipedia.org/wiki/%E1%8A%A0%E1%8B%8D%E1%88%AE%E1%8D%93" title="አውሮፓ – amharică" lang="am" hreflang="am" data-title="አውሮፓ" data-language-autonym="አማርኛ" data-language-local-name="amharică" class="interlanguage-link-target">አማርኛ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-an mw-list-item"><a href="https://an.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – aragoneză" lang="an" hreflang="an" data-title="Europa" data-language-autonym="Aragonés" data-language-local-name="aragoneză" class="interlanguage-link-target">Aragonés</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ang mw-list-item"><a href="https://ang.wikipedia.org/wiki/Europe" title="Europe – engleză veche" lang="ang" hreflang="ang" data-title="Europe" data-language-autonym="Ænglisc" data-language-local-name="engleză veche" class="interlanguage-link-target">Ænglisc</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ann mw-list-item"><a href="https://ann.wikipedia.org/wiki/Yurop" title="Yurop – obolo" lang="ann" hreflang="ann" data-title="Yurop" data-language-autonym="Obolo" data-language-local-name="obolo" class="interlanguage-link-target">Obolo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-anp mw-list-item"><a href="https://anp.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AF%E0%A5%82%E0%A4%B0%E0%A5%8B%E0%A4%AA" title="यूरोप – angika" lang="anp" hreflang="anp" data-title="यूरोप" data-language-autonym="अंगिका" data-language-local-name="angika" class="interlanguage-link-target">अंगिका</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ar badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/%D8%A3%D9%88%D8%B1%D9%88%D8%A8%D8%A7" title="أوروبا – arabă" lang="ar" hreflang="ar" data-title="أوروبا" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="arabă" class="interlanguage-link-target">العربية</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arc mw-list-item"><a href="https://arc.wikipedia.org/wiki/%DC%90%DC%98%DC%AA%DC%98%DC%A6%DC%90_(%DC%9D%DC%92%DC%AB%DC%AC%DC%90)" title="ܐܘܪܘܦܐ (ܝܒܫܬܐ) – aramaică" lang="arc" hreflang="arc" data-title="ܐܘܪܘܦܐ (ܝܒܫܬܐ)" data-language-autonym="ܐܪܡܝܐ" data-language-local-name="aramaică" class="interlanguage-link-target">ܐܪܡܝܐ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ary mw-list-item"><a href="https://ary.wikipedia.org/wiki/%D8%A4%D8%B1%D9%88%D9%BE%D8%A7" title="ؤروپا – Moroccan Arabic" lang="ary" hreflang="ary" data-title="ؤروپا" data-language-autonym="الدارجة" data-language-local-name="Moroccan Arabic" class="interlanguage-link-target">الدارجة</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arz mw-list-item"><a href="https://arz.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D9%88%D8%B1%D9%88%D8%A8%D8%A7" title="اوروبا – Egyptian Arabic" lang="arz" hreflang="arz" data-title="اوروبا" data-language-autonym="مصرى" data-language-local-name="Egyptian Arabic" class="interlanguage-link-target">مصرى</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ast mw-list-item"><a href="https://ast.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – asturiană" lang="ast" hreflang="ast" data-title="Europa" data-language-autonym="Asturianu" data-language-local-name="asturiană" class="interlanguage-link-target">Asturianu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-atj mw-list-item"><a href="https://atj.wikipedia.org/wiki/Pakwe_Emitikociwi_Askik" title="Pakwe Emitikociwi Askik – atikamekw" lang="atj" hreflang="atj" data-title="Pakwe Emitikociwi Askik" data-language-autonym="Atikamekw" data-language-local-name="atikamekw" class="interlanguage-link-target">Atikamekw</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-av mw-list-item"><a href="https://av.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – avară" lang="av" hreflang="av" data-title="Европа" data-language-autonym="Авар" data-language-local-name="avară" class="interlanguage-link-target">Авар</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-avk mw-list-item"><a href="https://avk.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – Kotava" lang="avk" hreflang="avk" data-title="Europa" data-language-autonym="Kotava" data-language-local-name="Kotava" class="interlanguage-link-target">Kotava</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-awa mw-list-item"><a href="https://awa.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AF%E0%A5%82%E0%A4%B0%E0%A5%8B%E0%A4%AA" title="यूरोप – awadhi" lang="awa" hreflang="awa" data-title="यूरोप" data-language-autonym="अवधी" data-language-local-name="awadhi" class="interlanguage-link-target">अवधी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ay mw-list-item"><a href="https://ay.wikipedia.org/wiki/Iwrupa" title="Iwrupa – aymara" lang="ay" hreflang="ay" data-title="Iwrupa" data-language-autonym="Aymar aru" data-language-local-name="aymara" class="interlanguage-link-target">Aymar aru</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-az mw-list-item"><a href="https://az.wikipedia.org/wiki/Avropa" title="Avropa – azeră" lang="az" hreflang="az" data-title="Avropa" data-language-autonym="Azərbaycanca" data-language-local-name="azeră" class="interlanguage-link-target">Azərbaycanca</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-azb mw-list-item"><a href="https://azb.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D9%88%D8%B1%D9%88%D9%BE%D8%A7" title="اوروپا – South Azerbaijani" lang="azb" hreflang="azb" data-title="اوروپا" data-language-autonym="تۆرکجه" data-language-local-name="South Azerbaijani" class="interlanguage-link-target">تۆرکجه</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ba mw-list-item"><a href="https://ba.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – bașkiră" lang="ba" hreflang="ba" data-title="Европа" data-language-autonym="Башҡортса" data-language-local-name="bașkiră" class="interlanguage-link-target">Башҡортса</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ban mw-list-item"><a href="https://ban.wikipedia.org/wiki/%C3%89ropa" title="Éropa – balineză" lang="ban" hreflang="ban" data-title="Éropa" data-language-autonym="Basa Bali" data-language-local-name="balineză" class="interlanguage-link-target">Basa Bali</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bar mw-list-item"><a href="https://bar.wikipedia.org/wiki/Eiropa" title="Eiropa – Bavarian" lang="bar" hreflang="bar" data-title="Eiropa" data-language-autonym="Boarisch" data-language-local-name="Bavarian" class="interlanguage-link-target">Boarisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bat-smg mw-list-item"><a href="https://bat-smg.wikipedia.org/wiki/Euruopa" title="Euruopa – Samogitian" lang="sgs" hreflang="sgs" data-title="Euruopa" data-language-autonym="Žemaitėška" data-language-local-name="Samogitian" class="interlanguage-link-target">Žemaitėška</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bbc mw-list-item"><a href="https://bbc.wikipedia.org/wiki/Eropa" title="Eropa – Batak Toba" lang="bbc" hreflang="bbc" data-title="Eropa" data-language-autonym="Batak Toba" data-language-local-name="Batak Toba" class="interlanguage-link-target">Batak Toba</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bcl mw-list-item"><a href="https://bcl.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – Central Bikol" lang="bcl" hreflang="bcl" data-title="Europa" data-language-autonym="Bikol Central" data-language-local-name="Central Bikol" class="interlanguage-link-target">Bikol Central</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be mw-list-item"><a href="https://be.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D1%9E%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Еўропа – belarusă" lang="be" hreflang="be" data-title="Еўропа" data-language-autonym="Беларуская" data-language-local-name="belarusă" class="interlanguage-link-target">Беларуская</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be-x-old mw-list-item"><a href="https://be-tarask.wikipedia.org/wiki/%D0%AD%D1%9E%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Эўропа – Belarusian (Taraškievica orthography)" lang="be-tarask" hreflang="be-tarask" data-title="Эўропа" data-language-autonym="Беларуская (тарашкевіца)" data-language-local-name="Belarusian (Taraškievica orthography)" class="interlanguage-link-target">Беларуская (тарашкевіца)</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bew mw-list-item"><a href="https://bew.wikipedia.org/wiki/%C3%88ropa" title="Èropa – Betawi" lang="bew" hreflang="bew" data-title="Èropa" data-language-autonym="Betawi" data-language-local-name="Betawi" class="interlanguage-link-target">Betawi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bg mw-list-item"><a href="https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – bulgară" lang="bg" hreflang="bg" data-title="Европа" data-language-autonym="Български" data-language-local-name="bulgară" class="interlanguage-link-target">Български</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bh mw-list-item"><a href="https://bh.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AF%E0%A5%82%E0%A4%B0%E0%A5%8B%E0%A4%AA" title="यूरोप – Bhojpuri" lang="bh" hreflang="bh" data-title="यूरोप" data-language-autonym="भोजपुरी" data-language-local-name="Bhojpuri" class="interlanguage-link-target">भोजपुरी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bi mw-list-item"><a href="https://bi.wikipedia.org/wiki/Yurop" title="Yurop – bislama" lang="bi" hreflang="bi" data-title="Yurop" data-language-autonym="Bislama" data-language-local-name="bislama" class="interlanguage-link-target">Bislama</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bjn mw-list-item"><a href="https://bjn.wikipedia.org/wiki/Irupa" title="Irupa – Banjar" lang="bjn" hreflang="bjn" data-title="Irupa" data-language-autonym="Banjar" data-language-local-name="Banjar" class="interlanguage-link-target">Banjar</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-blk mw-list-item"><a href="https://blk.wikipedia.org/wiki/%E1%80%A5%E1%80%9B%E1%80%B1%E1%80%AC%E1%80%95%E1%80%90%E1%80%BD%E1%80%AD%E1%80%AF%E1%80%80%E1%80%BA" title="ဥရောပတွိုက် – Pa'O" lang="blk" hreflang="blk" data-title="ဥရောပတွိုက်" data-language-autonym="ပအိုဝ်ႏဘာႏသာႏ" data-language-local-name="Pa'O" class="interlanguage-link-target">ပအိုဝ်ႏဘာႏသာႏ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bm mw-list-item"><a href="https://bm.wikipedia.org/wiki/Eropa" title="Eropa – bambara" lang="bm" hreflang="bm" data-title="Eropa" data-language-autonym="Bamanankan" data-language-local-name="bambara" class="interlanguage-link-target">Bamanankan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bn mw-list-item"><a href="https://bn.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%87%E0%A6%89%E0%A6%B0%E0%A7%8B%E0%A6%AA" title="ইউরোপ – bengaleză" lang="bn" hreflang="bn" data-title="ইউরোপ" data-language-autonym="বাংলা" data-language-local-name="bengaleză" class="interlanguage-link-target">বাংলা</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bo mw-list-item"><a href="https://bo.wikipedia.org/wiki/%E0%BD%A1%E0%BD%BC%E0%BC%8B%E0%BD%A2%E0%BD%BC%E0%BD%96%E0%BC%8B%E0%BD%82%E0%BE%B3%E0%BD%B2%E0%BD%84%E0%BC%8B%E0%BC%8D" title="ཡོ་རོབ་གླིང་། – tibetană" lang="bo" hreflang="bo" data-title="ཡོ་རོབ་གླིང་།" data-language-autonym="བོད་ཡིག" data-language-local-name="tibetană" class="interlanguage-link-target">བོད་ཡིག</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-br mw-list-item"><a href="https://br.wikipedia.org/wiki/Europa_(kevandir)" title="Europa (kevandir) – bretonă" lang="br" hreflang="br" data-title="Europa (kevandir)" data-language-autonym="Brezhoneg" data-language-local-name="bretonă" class="interlanguage-link-target">Brezhoneg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bs badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://bs.wikipedia.org/wiki/Evropa" title="Evropa – bosniacă" lang="bs" hreflang="bs" data-title="Evropa" data-language-autonym="Bosanski" data-language-local-name="bosniacă" class="interlanguage-link-target">Bosanski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-btm mw-list-item"><a href="https://btm.wikipedia.org/wiki/Eropa" title="Eropa – Batak Mandailing" lang="btm" hreflang="btm" data-title="Eropa" data-language-autonym="Batak Mandailing" data-language-local-name="Batak Mandailing" class="interlanguage-link-target">Batak Mandailing</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bug mw-list-item"><a href="https://bug.wikipedia.org/wiki/Eropah" title="Eropah – bugineză" lang="bug" hreflang="bug" data-title="Eropah" data-language-autonym="Basa Ugi" data-language-local-name="bugineză" class="interlanguage-link-target">Basa Ugi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bxr mw-list-item"><a href="https://bxr.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%BE" title="Европо – Russia Buriat" lang="bxr" hreflang="bxr" data-title="Европо" data-language-autonym="Буряад" data-language-local-name="Russia Buriat" class="interlanguage-link-target">Буряад</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ca mw-list-item"><a href="https://ca.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – catalană" lang="ca" hreflang="ca" data-title="Europa" data-language-autonym="Català" data-language-local-name="catalană" class="interlanguage-link-target">Català</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cbk-zam mw-list-item"><a href="https://cbk-zam.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – Chavacano" lang="cbk" hreflang="cbk" data-title="Europa" data-language-autonym="Chavacano de Zamboanga" data-language-local-name="Chavacano" class="interlanguage-link-target">Chavacano de Zamboanga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cdo mw-list-item"><a href="https://cdo.wikipedia.org/wiki/%C4%94u-ci%C5%AD" title="Ĕu-ciŭ – Mindong" lang="cdo" hreflang="cdo" data-title="Ĕu-ciŭ" data-language-autonym="閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄" data-language-local-name="Mindong" class="interlanguage-link-target">閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ce mw-list-item"><a href="https://ce.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – cecenă" lang="ce" hreflang="ce" data-title="Европа" data-language-autonym="Нохчийн" data-language-local-name="cecenă" class="interlanguage-link-target">Нохчийн</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ceb mw-list-item"><a href="https://ceb.wikipedia.org/wiki/Uropa" title="Uropa – cebuană" lang="ceb" hreflang="ceb" data-title="Uropa" data-language-autonym="Cebuano" data-language-local-name="cebuană" class="interlanguage-link-target">Cebuano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ch mw-list-item"><a href="https://ch.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – chamorro" lang="ch" hreflang="ch" data-title="Europa" data-language-autonym="Chamoru" data-language-local-name="chamorro" class="interlanguage-link-target">Chamoru</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-chr mw-list-item"><a href="https://chr.wikipedia.org/wiki/%E1%8F%B3%E1%8E%B3%E1%8F%9B" title="ᏳᎳᏛ – cherokee" lang="chr" hreflang="chr" data-title="ᏳᎳᏛ" data-language-autonym="ᏣᎳᎩ" data-language-local-name="cherokee" class="interlanguage-link-target">ᏣᎳᎩ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-chy mw-list-item"><a href="https://chy.wikipedia.org/wiki/H%C3%B3xov%C3%AA-hooma" title="Hóxovê-hooma – cheyenne" lang="chy" hreflang="chy" data-title="Hóxovê-hooma" data-language-autonym="Tsetsêhestâhese" data-language-local-name="cheyenne" class="interlanguage-link-target">Tsetsêhestâhese</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ckb mw-list-item"><a href="https://ckb.wikipedia.org/wiki/%D8%A6%DB%95%D9%88%D8%B1%D9%88%D9%88%D9%BE%D8%A7" title="ئەورووپا – kurdă centrală" lang="ckb" hreflang="ckb" data-title="ئەورووپا" data-language-autonym="کوردی" data-language-local-name="kurdă centrală" class="interlanguage-link-target">کوردی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-co mw-list-item"><a href="https://co.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – corsicană" lang="co" hreflang="co" data-title="Europa" data-language-autonym="Corsu" data-language-local-name="corsicană" class="interlanguage-link-target">Corsu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-crh mw-list-item"><a href="https://crh.wikipedia.org/wiki/Avropa" title="Avropa – turcă crimeeană" lang="crh" hreflang="crh" data-title="Avropa" data-language-autonym="Qırımtatarca" data-language-local-name="turcă crimeeană" class="interlanguage-link-target">Qırımtatarca</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs mw-list-item"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/Evropa" title="Evropa – cehă" lang="cs" hreflang="cs" data-title="Evropa" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="cehă" class="interlanguage-link-target">Čeština</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-csb mw-list-item"><a href="https://csb.wikipedia.org/wiki/E%C3%B9ropa" title="Eùropa – cașubiană" lang="csb" hreflang="csb" data-title="Eùropa" data-language-autonym="Kaszëbsczi" data-language-local-name="cașubiană" class="interlanguage-link-target">Kaszëbsczi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cu mw-list-item"><a href="https://cu.wikipedia.org/wiki/%D0%84%D1%B5%D1%80%D1%A1%D0%BF%D0%B0" title="Єѵрѡпа – slavonă" lang="cu" hreflang="cu" data-title="Єѵрѡпа" data-language-autonym="Словѣньскъ / ⰔⰎⰑⰂⰡⰐⰠⰔⰍⰟ" data-language-local-name="slavonă" class="interlanguage-link-target">Словѣньскъ / ⰔⰎⰑⰂⰡⰐⰠⰔⰍⰟ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cv mw-list-item"><a href="https://cv.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – ciuvașă" lang="cv" hreflang="cv" data-title="Европа" data-language-autonym="Чӑвашла" data-language-local-name="ciuvașă" class="interlanguage-link-target">Чӑвашла</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cy mw-list-item"><a href="https://cy.wikipedia.org/wiki/Ewrop" title="Ewrop – galeză" lang="cy" hreflang="cy" data-title="Ewrop" data-language-autonym="Cymraeg" data-language-local-name="galeză" class="interlanguage-link-target">Cymraeg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-da mw-list-item"><a href="https://da.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – daneză" lang="da" hreflang="da" data-title="Europa" data-language-autonym="Dansk" data-language-local-name="daneză" class="interlanguage-link-target">Dansk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dag mw-list-item"><a href="https://dag.wikipedia.org/wiki/Tuure" title="Tuure – Dagbani" lang="dag" hreflang="dag" data-title="Tuure" data-language-autonym="Dagbanli" data-language-local-name="Dagbani" class="interlanguage-link-target">Dagbanli</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-de mw-list-item"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – germană" lang="de" hreflang="de" data-title="Europa" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="germană" class="interlanguage-link-target">Deutsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-diq mw-list-item"><a href="https://diq.wikipedia.org/wiki/Ewropa" title="Ewropa – Zazaki" lang="diq" hreflang="diq" data-title="Ewropa" data-language-autonym="Zazaki" data-language-local-name="Zazaki" class="interlanguage-link-target">Zazaki</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dsb mw-list-item"><a href="https://dsb.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – sorabă de jos" lang="dsb" hreflang="dsb" data-title="Europa" data-language-autonym="Dolnoserbski" data-language-local-name="sorabă de jos" class="interlanguage-link-target">Dolnoserbski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dtp mw-list-item"><a href="https://dtp.wikipedia.org/wiki/Eropah" title="Eropah – Central Dusun" lang="dtp" hreflang="dtp" data-title="Eropah" data-language-autonym="Kadazandusun" data-language-local-name="Central Dusun" class="interlanguage-link-target">Kadazandusun</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dty mw-list-item"><a href="https://dty.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AF%E0%A5%81%E0%A4%B0%E0%A5%8B%E0%A4%AA" title="युरोप – Doteli" lang="dty" hreflang="dty" data-title="युरोप" data-language-autonym="डोटेली" data-language-local-name="Doteli" class="interlanguage-link-target">डोटेली</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ee mw-list-item"><a href="https://ee.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – ewe" lang="ee" hreflang="ee" data-title="Europa" data-language-autonym="Eʋegbe" data-language-local-name="ewe" class="interlanguage-link-target">Eʋegbe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-el mw-list-item"><a href="https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%95%CF%85%CF%81%CF%8E%CF%80%CE%B7" title="Ευρώπη – greacă" lang="el" hreflang="el" data-title="Ευρώπη" data-language-autonym="Ελληνικά" data-language-local-name="greacă" class="interlanguage-link-target">Ελληνικά</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eml mw-list-item"><a href="https://eml.wikipedia.org/wiki/Eur%C3%B3pa" title="Európa – Emiliano-Romagnolo" lang="egl" hreflang="egl" data-title="Európa" data-language-autonym="Emiliàn e rumagnòl" data-language-local-name="Emiliano-Romagnolo" class="interlanguage-link-target">Emiliàn e rumagnòl</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en mw-list-item"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Europe" title="Europe – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="Europe" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target">English</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eo badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://eo.wikipedia.org/wiki/E%C5%ADropo" title="Eŭropo – esperanto" lang="eo" hreflang="eo" data-title="Eŭropo" data-language-autonym="Esperanto" data-language-local-name="esperanto" class="interlanguage-link-target">Esperanto</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es mw-list-item"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="Europa" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target">Español</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-et mw-list-item"><a href="https://et.wikipedia.org/wiki/Euroopa" title="Euroopa – estonă" lang="et" hreflang="et" data-title="Euroopa" data-language-autonym="Eesti" data-language-local-name="estonă" class="interlanguage-link-target">Eesti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eu mw-list-item"><a href="https://eu.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – bască" lang="eu" hreflang="eu" data-title="Europa" data-language-autonym="Euskara" data-language-local-name="bască" class="interlanguage-link-target">Euskara</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ext mw-list-item"><a href="https://ext.wikipedia.org/wiki/Uropa" title="Uropa – Extremaduran" lang="ext" hreflang="ext" data-title="Uropa" data-language-autonym="Estremeñu" data-language-local-name="Extremaduran" class="interlanguage-link-target">Estremeñu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fa mw-list-item"><a href="https://fa.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D8%B1%D9%88%D9%BE%D8%A7" title="اروپا – persană" lang="fa" hreflang="fa" data-title="اروپا" data-language-autonym="فارسی" data-language-local-name="persană" class="interlanguage-link-target">فارسی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ff mw-list-item"><a href="https://ff.wikipedia.org/wiki/Yuroopu" title="Yuroopu – fulah" lang="ff" hreflang="ff" data-title="Yuroopu" data-language-autonym="Fulfulde" data-language-local-name="fulah" class="interlanguage-link-target">Fulfulde</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fi mw-list-item"><a href="https://fi.wikipedia.org/wiki/Eurooppa" title="Eurooppa – finlandeză" lang="fi" hreflang="fi" data-title="Eurooppa" data-language-autonym="Suomi" data-language-local-name="finlandeză" class="interlanguage-link-target">Suomi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fiu-vro mw-list-item"><a href="https://fiu-vro.wikipedia.org/wiki/%C3%95uruupa" title="Õuruupa – Võro" lang="vro" hreflang="vro" data-title="Õuruupa" data-language-autonym="Võro" data-language-local-name="Võro" class="interlanguage-link-target">Võro</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fj mw-list-item"><a href="https://fj.wikipedia.org/wiki/Iurope" title="Iurope – fijiană" lang="fj" hreflang="fj" data-title="Iurope" data-language-autonym="Na Vosa Vakaviti" data-language-local-name="fijiană" class="interlanguage-link-target">Na Vosa Vakaviti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fo mw-list-item"><a href="https://fo.wikipedia.org/wiki/Evropa" title="Evropa – feroeză" lang="fo" hreflang="fo" data-title="Evropa" data-language-autonym="Føroyskt" data-language-local-name="feroeză" class="interlanguage-link-target">Føroyskt</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fon mw-list-item"><a href="https://fon.wikipedia.org/wiki/Europe" title="Europe – fon" lang="fon" hreflang="fon" data-title="Europe" data-language-autonym="Fɔ̀ngbè" data-language-local-name="fon" class="interlanguage-link-target">Fɔ̀ngbè</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr mw-list-item"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/Europe" title="Europe – franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="Europe" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target">Français</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-frp mw-list-item"><a href="https://frp.wikipedia.org/wiki/Eropa" title="Eropa – Arpitan" lang="frp" hreflang="frp" data-title="Eropa" data-language-autonym="Arpetan" data-language-local-name="Arpitan" class="interlanguage-link-target">Arpetan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-frr mw-list-item"><a href="https://frr.wikipedia.org/wiki/Euroopa" title="Euroopa – frizonă nordică" lang="frr" hreflang="frr" data-title="Euroopa" data-language-autonym="Nordfriisk" data-language-local-name="frizonă nordică" class="interlanguage-link-target">Nordfriisk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fur mw-list-item"><a href="https://fur.wikipedia.org/wiki/Europe" title="Europe – friulană" lang="fur" hreflang="fur" data-title="Europe" data-language-autonym="Furlan" data-language-local-name="friulană" class="interlanguage-link-target">Furlan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fy mw-list-item"><a href="https://fy.wikipedia.org/wiki/Jeropa" title="Jeropa – frizonă occidentală" lang="fy" hreflang="fy" data-title="Jeropa" data-language-autonym="Frysk" data-language-local-name="frizonă occidentală" class="interlanguage-link-target">Frysk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ga mw-list-item"><a href="https://ga.wikipedia.org/wiki/An_Eoraip" title="An Eoraip – irlandeză" lang="ga" hreflang="ga" data-title="An Eoraip" data-language-autonym="Gaeilge" data-language-local-name="irlandeză" class="interlanguage-link-target">Gaeilge</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gag mw-list-item"><a href="https://gag.wikipedia.org/wiki/Evropa" title="Evropa – găgăuză" lang="gag" hreflang="gag" data-title="Evropa" data-language-autonym="Gagauz" data-language-local-name="găgăuză" class="interlanguage-link-target">Gagauz</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gan mw-list-item"><a href="https://gan.wikipedia.org/wiki/%E6%AD%90%E6%B4%B2" title="歐洲 – chineză gan" lang="gan" hreflang="gan" data-title="歐洲" data-language-autonym="贛語" data-language-local-name="chineză gan" class="interlanguage-link-target">贛語</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gcr mw-list-item"><a href="https://gcr.wikipedia.org/wiki/L%C3%A9r%C3%B2p" title="Léròp – Guianan Creole" lang="gcr" hreflang="gcr" data-title="Léròp" data-language-autonym="Kriyòl gwiyannen" data-language-local-name="Guianan Creole" class="interlanguage-link-target">Kriyòl gwiyannen</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gd mw-list-item"><a href="https://gd.wikipedia.org/wiki/An_Roinn-E%C3%B2rpa" title="An Roinn-Eòrpa – gaelică scoțiană" lang="gd" hreflang="gd" data-title="An Roinn-Eòrpa" data-language-autonym="Gàidhlig" data-language-local-name="gaelică scoțiană" class="interlanguage-link-target">Gàidhlig</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gl mw-list-item"><a href="https://gl.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – galiciană" lang="gl" hreflang="gl" data-title="Europa" data-language-autonym="Galego" data-language-local-name="galiciană" class="interlanguage-link-target">Galego</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-glk mw-list-item"><a href="https://glk.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%DB%8A%D8%B1%DB%8A%D9%BE%D8%A7" title="اۊرۊپا – Gilaki" lang="glk" hreflang="glk" data-title="اۊرۊپا" data-language-autonym="گیلکی" data-language-local-name="Gilaki" class="interlanguage-link-target">گیلکی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gn mw-list-item"><a href="https://gn.wikipedia.org/wiki/Eur%C3%B3pa" title="Európa – guarani" lang="gn" hreflang="gn" data-title="Európa" data-language-autonym="Avañe'ẽ" data-language-local-name="guarani" class="interlanguage-link-target">Avañe'ẽ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gom mw-list-item"><a href="https://gom.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AF%E0%A5%81%E0%A4%B0%E0%A5%8B%E0%A4%AA" title="युरोप – Goan Konkani" lang="gom" hreflang="gom" data-title="युरोप" data-language-autonym="गोंयची कोंकणी / Gõychi Konknni" data-language-local-name="Goan Konkani" class="interlanguage-link-target">गोंयची कोंकणी / Gõychi Konknni</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-got mw-list-item"><a href="https://got.wikipedia.org/wiki/%F0%90%8C%B0%F0%90%8C%B9%F0%90%8D%85%F0%90%8D%82%F0%90%8D%89%F0%90%8D%80%F0%90%8C%B0" title="𐌰𐌹𐍅𐍂𐍉𐍀𐌰 – gotică" lang="got" hreflang="got" data-title="𐌰𐌹𐍅𐍂𐍉𐍀𐌰" data-language-autonym="𐌲𐌿𐍄𐌹𐍃𐌺" data-language-local-name="gotică" class="interlanguage-link-target">𐌲𐌿𐍄𐌹𐍃𐌺</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gu mw-list-item"><a href="https://gu.wikipedia.org/wiki/%E0%AA%AF%E0%AB%81%E0%AA%B0%E0%AB%8B%E0%AA%AA" title="યુરોપ – gujarati" lang="gu" hreflang="gu" data-title="યુરોપ" data-language-autonym="ગુજરાતી" data-language-local-name="gujarati" class="interlanguage-link-target">ગુજરાતી</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gv mw-list-item"><a href="https://gv.wikipedia.org/wiki/Yn_Oarpey" title="Yn Oarpey – manx" lang="gv" hreflang="gv" data-title="Yn Oarpey" data-language-autonym="Gaelg" data-language-local-name="manx" class="interlanguage-link-target">Gaelg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ha mw-list-item"><a href="https://ha.wikipedia.org/wiki/Turai" title="Turai – hausa" lang="ha" hreflang="ha" data-title="Turai" data-language-autonym="Hausa" data-language-local-name="hausa" class="interlanguage-link-target">Hausa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hak mw-list-item"><a href="https://hak.wikipedia.org/wiki/%C3%8Au-ch%C3%BB" title="Êu-chû – chineză hakka" lang="hak" hreflang="hak" data-title="Êu-chû" data-language-autonym="客家語 / Hak-kâ-ngî" data-language-local-name="chineză hakka" class="interlanguage-link-target">客家語 / Hak-kâ-ngî</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-haw mw-list-item"><a href="https://haw.wikipedia.org/wiki/%CA%BBEulopa" title="ʻEulopa – hawaiiană" lang="haw" hreflang="haw" data-title="ʻEulopa" data-language-autonym="Hawaiʻi" data-language-local-name="hawaiiană" class="interlanguage-link-target">Hawaiʻi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-he mw-list-item"><a href="https://he.wikipedia.org/wiki/%D7%90%D7%99%D7%A8%D7%95%D7%A4%D7%94" title="אירופה – ebraică" lang="he" hreflang="he" data-title="אירופה" data-language-autonym="עברית" data-language-local-name="ebraică" class="interlanguage-link-target">עברית</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hi mw-list-item"><a href="https://hi.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AF%E0%A5%82%E0%A4%B0%E0%A5%8B%E0%A4%AA" title="यूरोप – hindi" lang="hi" hreflang="hi" data-title="यूरोप" data-language-autonym="हिन्दी" data-language-local-name="hindi" class="interlanguage-link-target">हिन्दी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hif mw-list-item"><a href="https://hif.wikipedia.org/wiki/Europe" title="Europe – Fiji Hindi" lang="hif" hreflang="hif" data-title="Europe" data-language-autonym="Fiji Hindi" data-language-local-name="Fiji Hindi" class="interlanguage-link-target">Fiji Hindi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hr mw-list-item"><a href="https://hr.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – croată" lang="hr" hreflang="hr" data-title="Europa" data-language-autonym="Hrvatski" data-language-local-name="croată" class="interlanguage-link-target">Hrvatski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hsb mw-list-item"><a href="https://hsb.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – sorabă de sus" lang="hsb" hreflang="hsb" data-title="Europa" data-language-autonym="Hornjoserbsce" data-language-local-name="sorabă de sus" class="interlanguage-link-target">Hornjoserbsce</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ht mw-list-item"><a href="https://ht.wikipedia.org/wiki/Ew%C3%B2p" title="Ewòp – haitiană" lang="ht" hreflang="ht" data-title="Ewòp" data-language-autonym="Kreyòl ayisyen" data-language-local-name="haitiană" class="interlanguage-link-target">Kreyòl ayisyen</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hu mw-list-item"><a href="https://hu.wikipedia.org/wiki/Eur%C3%B3pa" title="Európa – maghiară" lang="hu" hreflang="hu" data-title="Európa" data-language-autonym="Magyar" data-language-local-name="maghiară" class="interlanguage-link-target">Magyar</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hy mw-list-item"><a href="https://hy.wikipedia.org/wiki/%D4%B5%D5%BE%D6%80%D5%B8%D5%BA%D5%A1" title="Եվրոպա – armeană" lang="hy" hreflang="hy" data-title="Եվրոպա" data-language-autonym="Հայերեն" data-language-local-name="armeană" class="interlanguage-link-target">Հայերեն</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hyw mw-list-item"><a href="https://hyw.wikipedia.org/wiki/%D4%B5%D6%82%D6%80%D5%B8%D5%BA%D5%A1" title="Եւրոպա – Western Armenian" lang="hyw" hreflang="hyw" data-title="Եւրոպա" data-language-autonym="Արեւմտահայերէն" data-language-local-name="Western Armenian" class="interlanguage-link-target">Արեւմտահայերէն</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ia mw-list-item"><a href="https://ia.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – interlingua" lang="ia" hreflang="ia" data-title="Europa" data-language-autonym="Interlingua" data-language-local-name="interlingua" class="interlanguage-link-target">Interlingua</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-iba mw-list-item"><a href="https://iba.wikipedia.org/wiki/Eropah" title="Eropah – iban" lang="iba" hreflang="iba" data-title="Eropah" data-language-autonym="Jaku Iban" data-language-local-name="iban" class="interlanguage-link-target">Jaku Iban</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-id mw-list-item"><a href="https://id.wikipedia.org/wiki/Eropa" title="Eropa – indoneziană" lang="id" hreflang="id" data-title="Eropa" data-language-autonym="Bahasa Indonesia" data-language-local-name="indoneziană" class="interlanguage-link-target">Bahasa Indonesia</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ie mw-list-item"><a href="https://ie.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – interlingue" lang="ie" hreflang="ie" data-title="Europa" data-language-autonym="Interlingue" data-language-local-name="interlingue" class="interlanguage-link-target">Interlingue</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ig mw-list-item"><a href="https://ig.wikipedia.org/wiki/Obodo_B%C3%A9k%C3%A8" title="Obodo Békè – igbo" lang="ig" hreflang="ig" data-title="Obodo Békè" data-language-autonym="Igbo" data-language-local-name="igbo" class="interlanguage-link-target">Igbo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ilo mw-list-item"><a href="https://ilo.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – iloko" lang="ilo" hreflang="ilo" data-title="Europa" data-language-autonym="Ilokano" data-language-local-name="iloko" class="interlanguage-link-target">Ilokano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-inh mw-list-item"><a href="https://inh.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – ingușă" lang="inh" hreflang="inh" data-title="Европа" data-language-autonym="ГӀалгӀай" data-language-local-name="ingușă" class="interlanguage-link-target">ГӀалгӀай</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-io mw-list-item"><a href="https://io.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – ido" lang="io" hreflang="io" data-title="Europa" data-language-autonym="Ido" data-language-local-name="ido" class="interlanguage-link-target">Ido</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-is mw-list-item"><a href="https://is.wikipedia.org/wiki/Evr%C3%B3pa" title="Evrópa – islandeză" lang="is" hreflang="is" data-title="Evrópa" data-language-autonym="Íslenska" data-language-local-name="islandeză" class="interlanguage-link-target">Íslenska</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it mw-list-item"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – italiană" lang="it" hreflang="it" data-title="Europa" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiană" class="interlanguage-link-target">Italiano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-iu mw-list-item"><a href="https://iu.wikipedia.org/wiki/%E1%90%83%E1%90%86%E1%95%8C%E1%91%89" title="ᐃᐆᕌᑉ – inuktitut" lang="iu" hreflang="iu" data-title="ᐃᐆᕌᑉ" data-language-autonym="ᐃᓄᒃᑎᑐᑦ / inuktitut" data-language-local-name="inuktitut" class="interlanguage-link-target">ᐃᓄᒃᑎᑐᑦ / inuktitut</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ja mw-list-item"><a href="https://ja.wikipedia.org/wiki/%E3%83%A8%E3%83%BC%E3%83%AD%E3%83%83%E3%83%91" title="ヨーロッパ – japoneză" lang="ja" hreflang="ja" data-title="ヨーロッパ" data-language-autonym="日本語" data-language-local-name="japoneză" class="interlanguage-link-target">日本語</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jam mw-list-item"><a href="https://jam.wikipedia.org/wiki/Yuurop" title="Yuurop – Jamaican Creole English" lang="jam" hreflang="jam" data-title="Yuurop" data-language-autonym="Patois" data-language-local-name="Jamaican Creole English" class="interlanguage-link-target">Patois</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jbo mw-list-item"><a href="https://jbo.wikipedia.org/wiki/rontu%27a" title="rontu'a – lojban" lang="jbo" hreflang="jbo" data-title="rontu'a" data-language-autonym="La .lojban." data-language-local-name="lojban" class="interlanguage-link-target">La .lojban.</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jv mw-list-item"><a href="https://jv.wikipedia.org/wiki/%C3%89ropa" title="Éropa – javaneză" lang="jv" hreflang="jv" data-title="Éropa" data-language-autonym="Jawa" data-language-local-name="javaneză" class="interlanguage-link-target">Jawa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ka mw-list-item"><a href="https://ka.wikipedia.org/wiki/%E1%83%94%E1%83%95%E1%83%A0%E1%83%9D%E1%83%9E%E1%83%90" title="ევროპა – georgiană" lang="ka" hreflang="ka" data-title="ევროპა" data-language-autonym="ქართული" data-language-local-name="georgiană" class="interlanguage-link-target">ქართული</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kaa mw-list-item"><a href="https://kaa.wikipedia.org/wiki/Evropa" title="Evropa – karakalpak" lang="kaa" hreflang="kaa" data-title="Evropa" data-language-autonym="Qaraqalpaqsha" data-language-local-name="karakalpak" class="interlanguage-link-target">Qaraqalpaqsha</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kab mw-list-item"><a href="https://kab.wikipedia.org/wiki/Turuft" title="Turuft – kabyle" lang="kab" hreflang="kab" data-title="Turuft" data-language-autonym="Taqbaylit" data-language-local-name="kabyle" class="interlanguage-link-target">Taqbaylit</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kbd mw-list-item"><a href="https://kbd.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D1%83%D1%80%D0%BE%D0%BF%D1%8D" title="Еуропэ – kabardian" lang="kbd" hreflang="kbd" data-title="Еуропэ" data-language-autonym="Адыгэбзэ" data-language-local-name="kabardian" class="interlanguage-link-target">Адыгэбзэ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kbp mw-list-item"><a href="https://kbp.wikipedia.org/wiki/Eer%C9%94p%CA%8B_t%C9%9Bt%CA%8B_wandamm" title="Eerɔpʋ tɛtʋ wandamm – Kabiye" lang="kbp" hreflang="kbp" data-title="Eerɔpʋ tɛtʋ wandamm" data-language-autonym="Kabɩyɛ" data-language-local-name="Kabiye" class="interlanguage-link-target">Kabɩyɛ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kcg mw-list-item"><a href="https://kcg.wikipedia.org/wiki/Yurop" title="Yurop – tyap" lang="kcg" hreflang="kcg" data-title="Yurop" data-language-autonym="Tyap" data-language-local-name="tyap" class="interlanguage-link-target">Tyap</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kg mw-list-item"><a href="https://kg.wikipedia.org/wiki/Mputu" title="Mputu – congoleză" lang="kg" hreflang="kg" data-title="Mputu" data-language-autonym="Kongo" data-language-local-name="congoleză" class="interlanguage-link-target">Kongo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kge mw-list-item"><a href="https://kge.wikipedia.org/wiki/Eropa" title="Eropa – Komering" lang="kge" hreflang="kge" data-title="Eropa" data-language-autonym="Kumoring" data-language-local-name="Komering" class="interlanguage-link-target">Kumoring</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kk mw-list-item"><a href="https://kk.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D1%83%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Еуропа – kazahă" lang="kk" hreflang="kk" data-title="Еуропа" data-language-autonym="Қазақша" data-language-local-name="kazahă" class="interlanguage-link-target">Қазақша</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-km mw-list-item"><a href="https://km.wikipedia.org/wiki/%E1%9E%91%E1%9F%92%E1%9E%9C%E1%9E%B8%E1%9E%94%E1%9E%A2%E1%9E%BA%E1%9E%9A%E1%9F%89%E1%9E%BB%E1%9E%94" title="ទ្វីបអឺរ៉ុប – khmeră" lang="km" hreflang="km" data-title="ទ្វីបអឺរ៉ុប" data-language-autonym="ភាសាខ្មែរ" data-language-local-name="khmeră" class="interlanguage-link-target">ភាសាខ្មែរ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kn mw-list-item"><a href="https://kn.wikipedia.org/wiki/%E0%B2%AF%E0%B3%81%E0%B2%B0%E0%B3%8B%E0%B2%AA%E0%B3%8D" title="ಯುರೋಪ್ – kannada" lang="kn" hreflang="kn" data-title="ಯುರೋಪ್" data-language-autonym="ಕನ್ನಡ" data-language-local-name="kannada" class="interlanguage-link-target">ಕನ್ನಡ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ko mw-list-item"><a href="https://ko.wikipedia.org/wiki/%EC%9C%A0%EB%9F%BD" title="유럽 – coreeană" lang="ko" hreflang="ko" data-title="유럽" data-language-autonym="한국어" data-language-local-name="coreeană" class="interlanguage-link-target">한국어</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-koi mw-list-item"><a href="https://koi.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – komi-permiak" lang="koi" hreflang="koi" data-title="Европа" data-language-autonym="Перем коми" data-language-local-name="komi-permiak" class="interlanguage-link-target">Перем коми</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-krc mw-list-item"><a href="https://krc.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – karaceai-balkar" lang="krc" hreflang="krc" data-title="Европа" data-language-autonym="Къарачай-малкъар" data-language-local-name="karaceai-balkar" class="interlanguage-link-target">Къарачай-малкъар</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ks mw-list-item"><a href="https://ks.wikipedia.org/wiki/%DB%8C%D9%88%D9%97%D8%B1%D9%8E%D9%BE" title="یوٗرَپ – cașmiră" lang="ks" hreflang="ks" data-title="یوٗرَپ" data-language-autonym="कॉशुर / کٲشُر" data-language-local-name="cașmiră" class="interlanguage-link-target">कॉशुर / کٲشُر</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ksh mw-list-item"><a href="https://ksh.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – kölsch" lang="ksh" hreflang="ksh" data-title="Europa" data-language-autonym="Ripoarisch" data-language-local-name="kölsch" class="interlanguage-link-target">Ripoarisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ku mw-list-item"><a href="https://ku.wikipedia.org/wiki/Ewropa" title="Ewropa – kurdă" lang="ku" hreflang="ku" data-title="Ewropa" data-language-autonym="Kurdî" data-language-local-name="kurdă" class="interlanguage-link-target">Kurdî</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kv badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://kv.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – komi" lang="kv" hreflang="kv" data-title="Европа" data-language-autonym="Коми" data-language-local-name="komi" class="interlanguage-link-target">Коми</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kw mw-list-item"><a href="https://kw.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – cornică" lang="kw" hreflang="kw" data-title="Europa" data-language-autonym="Kernowek" data-language-local-name="cornică" class="interlanguage-link-target">Kernowek</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ky mw-list-item"><a href="https://ky.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – kârgâză" lang="ky" hreflang="ky" data-title="Европа" data-language-autonym="Кыргызча" data-language-local-name="kârgâză" class="interlanguage-link-target">Кыргызча</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-la badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://la.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – latină" lang="la" hreflang="la" data-title="Europa" data-language-autonym="Latina" data-language-local-name="latină" class="interlanguage-link-target">Latina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lad mw-list-item"><a href="https://lad.wikipedia.org/wiki/Evropa" title="Evropa – ladino" lang="lad" hreflang="lad" data-title="Evropa" data-language-autonym="Ladino" data-language-local-name="ladino" class="interlanguage-link-target">Ladino</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lb mw-list-item"><a href="https://lb.wikipedia.org/wiki/Europa_(Kontinent)" title="Europa (Kontinent) – luxemburgheză" lang="lb" hreflang="lb" data-title="Europa (Kontinent)" data-language-autonym="Lëtzebuergesch" data-language-local-name="luxemburgheză" class="interlanguage-link-target">Lëtzebuergesch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lbe mw-list-item"><a href="https://lbe.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – Lak" lang="lbe" hreflang="lbe" data-title="Европа" data-language-autonym="Лакку" data-language-local-name="Lak" class="interlanguage-link-target">Лакку</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lez mw-list-item"><a href="https://lez.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – lezghian" lang="lez" hreflang="lez" data-title="Европа" data-language-autonym="Лезги" data-language-local-name="lezghian" class="interlanguage-link-target">Лезги</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lfn mw-list-item"><a href="https://lfn.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – Lingua Franca Nova" lang="lfn" hreflang="lfn" data-title="Europa" data-language-autonym="Lingua Franca Nova" data-language-local-name="Lingua Franca Nova" class="interlanguage-link-target">Lingua Franca Nova</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lg mw-list-item"><a href="https://lg.wikipedia.org/wiki/Bulaaya" title="Bulaaya – ganda" lang="lg" hreflang="lg" data-title="Bulaaya" data-language-autonym="Luganda" data-language-local-name="ganda" class="interlanguage-link-target">Luganda</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-li mw-list-item"><a href="https://li.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – limburgheză" lang="li" hreflang="li" data-title="Europa" data-language-autonym="Limburgs" data-language-local-name="limburgheză" class="interlanguage-link-target">Limburgs</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lij mw-list-item"><a href="https://lij.wikipedia.org/wiki/Eur%C3%B2pa" title="Euròpa – liguriană" lang="lij" hreflang="lij" data-title="Euròpa" data-language-autonym="Ligure" data-language-local-name="liguriană" class="interlanguage-link-target">Ligure</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lld mw-list-item"><a href="https://lld.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – Ladin" lang="lld" hreflang="lld" data-title="Europa" data-language-autonym="Ladin" data-language-local-name="Ladin" class="interlanguage-link-target">Ladin</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lmo mw-list-item"><a href="https://lmo.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – Lombard" lang="lmo" hreflang="lmo" data-title="Europa" data-language-autonym="Lombard" data-language-local-name="Lombard" class="interlanguage-link-target">Lombard</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ln mw-list-item"><a href="https://ln.wikipedia.org/wiki/Er%C3%B3pa" title="Erópa – lingala" lang="ln" hreflang="ln" data-title="Erópa" data-language-autonym="Lingála" data-language-local-name="lingala" class="interlanguage-link-target">Lingála</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lo mw-list-item"><a href="https://lo.wikipedia.org/wiki/%E0%BA%97%E0%BA%B0%E0%BA%A7%E0%BA%B5%E0%BA%9A%E0%BB%80%E0%BA%AD%E0%BA%B5%E0%BA%A3%E0%BA%BB%E0%BA%9A" title="ທະວີບເອີຣົບ – laoțiană" lang="lo" hreflang="lo" data-title="ທະວີບເອີຣົບ" data-language-autonym="ລາວ" data-language-local-name="laoțiană" class="interlanguage-link-target">ລາວ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lt badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://lt.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – lituaniană" lang="lt" hreflang="lt" data-title="Europa" data-language-autonym="Lietuvių" data-language-local-name="lituaniană" class="interlanguage-link-target">Lietuvių</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ltg mw-list-item"><a href="https://ltg.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – Latgalian" lang="ltg" hreflang="ltg" data-title="Europa" data-language-autonym="Latgaļu" data-language-local-name="Latgalian" class="interlanguage-link-target">Latgaļu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lv mw-list-item"><a href="https://lv.wikipedia.org/wiki/Eiropa" title="Eiropa – letonă" lang="lv" hreflang="lv" data-title="Eiropa" data-language-autonym="Latviešu" data-language-local-name="letonă" class="interlanguage-link-target">Latviešu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mad mw-list-item"><a href="https://mad.wikipedia.org/wiki/%C3%88ropa" title="Èropa – madureză" lang="mad" hreflang="mad" data-title="Èropa" data-language-autonym="Madhurâ" data-language-local-name="madureză" class="interlanguage-link-target">Madhurâ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mai mw-list-item"><a href="https://mai.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AF%E0%A5%81%E0%A4%B0%E0%A5%8B%E0%A4%AA" title="युरोप – maithili" lang="mai" hreflang="mai" data-title="युरोप" data-language-autonym="मैथिली" data-language-local-name="maithili" class="interlanguage-link-target">मैथिली</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-map-bms mw-list-item"><a href="https://map-bms.wikipedia.org/wiki/Eropah" title="Eropah – Banyumasan" lang="jv-x-bms" hreflang="jv-x-bms" data-title="Eropah" data-language-autonym="Basa Banyumasan" data-language-local-name="Banyumasan" class="interlanguage-link-target">Basa Banyumasan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mg mw-list-item"><a href="https://mg.wikipedia.org/wiki/Eor%C3%B4pa" title="Eorôpa – malgașă" lang="mg" hreflang="mg" data-title="Eorôpa" data-language-autonym="Malagasy" data-language-local-name="malgașă" class="interlanguage-link-target">Malagasy</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mhr mw-list-item"><a href="https://mhr.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – Eastern Mari" lang="mhr" hreflang="mhr" data-title="Европа" data-language-autonym="Олык марий" data-language-local-name="Eastern Mari" class="interlanguage-link-target">Олык марий</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mi mw-list-item"><a href="https://mi.wikipedia.org/wiki/%C5%AAropi" title="Ūropi – maori" lang="mi" hreflang="mi" data-title="Ūropi" data-language-autonym="Māori" data-language-local-name="maori" class="interlanguage-link-target">Māori</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-min mw-list-item"><a href="https://min.wikipedia.org/wiki/Eropa" title="Eropa – minangkabau" lang="min" hreflang="min" data-title="Eropa" data-language-autonym="Minangkabau" data-language-local-name="minangkabau" class="interlanguage-link-target">Minangkabau</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mk mw-list-item"><a href="https://mk.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – macedoneană" lang="mk" hreflang="mk" data-title="Европа" data-language-autonym="Македонски" data-language-local-name="macedoneană" class="interlanguage-link-target">Македонски</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ml mw-list-item"><a href="https://ml.wikipedia.org/wiki/%E0%B4%AF%E0%B5%82%E0%B4%B1%E0%B5%8B%E0%B4%AA%E0%B5%8D%E0%B4%AA%E0%B5%8D" title="യൂറോപ്പ് – malayalam" lang="ml" hreflang="ml" data-title="യൂറോപ്പ്" data-language-autonym="മലയാളം" data-language-local-name="malayalam" class="interlanguage-link-target">മലയാളം</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mn mw-list-item"><a href="https://mn.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF" title="Европ – mongolă" lang="mn" hreflang="mn" data-title="Европ" data-language-autonym="Монгол" data-language-local-name="mongolă" class="interlanguage-link-target">Монгол</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mni mw-list-item"><a href="https://mni.wikipedia.org/wiki/%EA%AF%8F%EA%AF%8E%EA%AF%94%EA%AF%A3%EA%AF%9E" title="ꯏꯎꯔꯣꯞ – manipuri" lang="mni" hreflang="mni" data-title="ꯏꯎꯔꯣꯞ" data-language-autonym="ꯃꯤꯇꯩ ꯂꯣꯟ" data-language-local-name="manipuri" class="interlanguage-link-target">ꯃꯤꯇꯩ ꯂꯣꯟ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mnw mw-list-item"><a href="https://mnw.wikipedia.org/wiki/%E1%80%A5%E1%80%9B%E1%80%B1%E1%80%AC%E1%80%95" title="ဥရောပ – Mon" lang="mnw" hreflang="mnw" data-title="ဥရောပ" data-language-autonym="ဘာသာမန်" data-language-local-name="Mon" class="interlanguage-link-target">ဘာသာမန်</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mr mw-list-item"><a href="https://mr.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AF%E0%A5%81%E0%A4%B0%E0%A5%8B%E0%A4%AA" title="युरोप – marathi" lang="mr" hreflang="mr" data-title="युरोप" data-language-autonym="मराठी" data-language-local-name="marathi" class="interlanguage-link-target">मराठी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mrj mw-list-item"><a href="https://mrj.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – Western Mari" lang="mrj" hreflang="mrj" data-title="Европа" data-language-autonym="Кырык мары" data-language-local-name="Western Mari" class="interlanguage-link-target">Кырык мары</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ms mw-list-item"><a href="https://ms.wikipedia.org/wiki/Eropah" title="Eropah – malaeză" lang="ms" hreflang="ms" data-title="Eropah" data-language-autonym="Bahasa Melayu" data-language-local-name="malaeză" class="interlanguage-link-target">Bahasa Melayu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mt mw-list-item"><a href="https://mt.wikipedia.org/wiki/Ewropa" title="Ewropa – malteză" lang="mt" hreflang="mt" data-title="Ewropa" data-language-autonym="Malti" data-language-local-name="malteză" class="interlanguage-link-target">Malti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mwl mw-list-item"><a href="https://mwl.wikipedia.org/wiki/Ouropa" title="Ouropa – mirandeză" lang="mwl" hreflang="mwl" data-title="Ouropa" data-language-autonym="Mirandés" data-language-local-name="mirandeză" class="interlanguage-link-target">Mirandés</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-my mw-list-item"><a href="https://my.wikipedia.org/wiki/%E1%80%A5%E1%80%9B%E1%80%B1%E1%80%AC%E1%80%95" title="ဥရောပ – birmană" lang="my" hreflang="my" data-title="ဥရောပ" data-language-autonym="မြန်မာဘာသာ" data-language-local-name="birmană" class="interlanguage-link-target">မြန်မာဘာသာ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-myv mw-list-item"><a href="https://myv.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – erzya" lang="myv" hreflang="myv" data-title="Европа" data-language-autonym="Эрзянь" data-language-local-name="erzya" class="interlanguage-link-target">Эрзянь</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mzn mw-list-item"><a href="https://mzn.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D9%88%D8%B1%D9%88%D9%BE%D8%A7_%D9%82%D8%A7%D8%B1%D9%87" title="اوروپا قاره – mazanderani" lang="mzn" hreflang="mzn" data-title="اوروپا قاره" data-language-autonym="مازِرونی" data-language-local-name="mazanderani" class="interlanguage-link-target">مازِرونی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nap mw-list-item"><a href="https://nap.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – napolitană" lang="nap" hreflang="nap" data-title="Europa" data-language-autonym="Napulitano" data-language-local-name="napolitană" class="interlanguage-link-target">Napulitano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds mw-list-item"><a href="https://nds.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – germana de jos" lang="nds" hreflang="nds" data-title="Europa" data-language-autonym="Plattdüütsch" data-language-local-name="germana de jos" class="interlanguage-link-target">Plattdüütsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds-nl mw-list-item"><a href="https://nds-nl.wikipedia.org/wiki/Europa_(werelddeel)" title="Europa (werelddeel) – saxona de jos" lang="nds-NL" hreflang="nds-NL" data-title="Europa (werelddeel)" data-language-autonym="Nedersaksies" data-language-local-name="saxona de jos" class="interlanguage-link-target">Nedersaksies</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ne mw-list-item"><a href="https://ne.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AF%E0%A5%81%E0%A4%B0%E0%A5%8B%E0%A4%AA" title="युरोप – nepaleză" lang="ne" hreflang="ne" data-title="युरोप" data-language-autonym="नेपाली" data-language-local-name="nepaleză" class="interlanguage-link-target">नेपाली</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-new mw-list-item"><a href="https://new.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AF%E0%A5%81%E0%A4%B0%E0%A5%8B%E0%A4%AA" title="युरोप – newari" lang="new" hreflang="new" data-title="युरोप" data-language-autonym="नेपाल भाषा" data-language-local-name="newari" class="interlanguage-link-target">नेपाल भाषा</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nia mw-list-item"><a href="https://nia.wikipedia.org/wiki/Eropa" title="Eropa – nias" lang="nia" hreflang="nia" data-title="Eropa" data-language-autonym="Li Niha" data-language-local-name="nias" class="interlanguage-link-target">Li Niha</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl mw-list-item"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/Europa_(werelddeel)" title="Europa (werelddeel) – neerlandeză" lang="nl" hreflang="nl" data-title="Europa (werelddeel)" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandeză" class="interlanguage-link-target">Nederlands</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nn mw-list-item"><a href="https://nn.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – norvegiană nynorsk" lang="nn" hreflang="nn" data-title="Europa" data-language-autonym="Norsk nynorsk" data-language-local-name="norvegiană nynorsk" class="interlanguage-link-target">Norsk nynorsk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-no mw-list-item"><a href="https://no.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – norvegiană bokmål" lang="nb" hreflang="nb" data-title="Europa" data-language-autonym="Norsk bokmål" data-language-local-name="norvegiană bokmål" class="interlanguage-link-target">Norsk bokmål</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nov mw-list-item"><a href="https://nov.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – Novial" lang="nov" hreflang="nov" data-title="Europa" data-language-autonym="Novial" data-language-local-name="Novial" class="interlanguage-link-target">Novial</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nqo mw-list-item"><a href="https://nqo.wikipedia.org/wiki/%DF%8B%DF%99%DF%90%DF%94%DF%8E%DF%AC" title="ߋߙߐߔߎ߬ – n’ko" lang="nqo" hreflang="nqo" data-title="ߋߙߐߔߎ߬" data-language-autonym="ߒߞߏ" data-language-local-name="n’ko" class="interlanguage-link-target">ߒߞߏ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nrm mw-list-item"><a href="https://nrm.wikipedia.org/wiki/%C3%9Brope" title="Ûrope – Norman" lang="nrf" hreflang="nrf" data-title="Ûrope" data-language-autonym="Nouormand" data-language-local-name="Norman" class="interlanguage-link-target">Nouormand</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nso mw-list-item"><a href="https://nso.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – sotho de nord" lang="nso" hreflang="nso" data-title="Europa" data-language-autonym="Sesotho sa Leboa" data-language-local-name="sotho de nord" class="interlanguage-link-target">Sesotho sa Leboa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nv mw-list-item"><a href="https://nv.wikipedia.org/wiki/T%C3%B3_W%C3%B3naan%C3%ADdi_Bilag%C3%A1ana_Bik%C3%A9yah" title="Tó Wónaanídi Bilagáana Bikéyah – navajo" lang="nv" hreflang="nv" data-title="Tó Wónaanídi Bilagáana Bikéyah" data-language-autonym="Diné bizaad" data-language-local-name="navajo" class="interlanguage-link-target">Diné bizaad</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ny mw-list-item"><a href="https://ny.wikipedia.org/wiki/Europe" title="Europe – nyanja" lang="ny" hreflang="ny" data-title="Europe" data-language-autonym="Chi-Chewa" data-language-local-name="nyanja" class="interlanguage-link-target">Chi-Chewa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-oc mw-list-item"><a href="https://oc.wikipedia.org/wiki/Eur%C3%B2pa" title="Euròpa – occitană" lang="oc" hreflang="oc" data-title="Euròpa" data-language-autonym="Occitan" data-language-local-name="occitană" class="interlanguage-link-target">Occitan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-olo mw-list-item"><a href="https://olo.wikipedia.org/wiki/Jevrouppu" title="Jevrouppu – Livvi-Karelian" lang="olo" hreflang="olo" data-title="Jevrouppu" data-language-autonym="Livvinkarjala" data-language-local-name="Livvi-Karelian" class="interlanguage-link-target">Livvinkarjala</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-om mw-list-item"><a href="https://om.wikipedia.org/wiki/Yuurooppi" title="Yuurooppi – oromo" lang="om" hreflang="om" data-title="Yuurooppi" data-language-autonym="Oromoo" data-language-local-name="oromo" class="interlanguage-link-target">Oromoo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-or mw-list-item"><a href="https://or.wikipedia.org/wiki/%E0%AD%9F%E0%AD%81%E0%AC%B0%E0%AD%8B%E0%AC%AA" title="ୟୁରୋପ – odia" lang="or" hreflang="or" data-title="ୟୁରୋପ" data-language-autonym="ଓଡ଼ିଆ" data-language-local-name="odia" class="interlanguage-link-target">ଓଡ଼ିଆ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-os mw-list-item"><a href="https://os.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%C3%A6" title="Европæ – osetă" lang="os" hreflang="os" data-title="Европæ" data-language-autonym="Ирон" data-language-local-name="osetă" class="interlanguage-link-target">Ирон</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pa mw-list-item"><a href="https://pa.wikipedia.org/wiki/%E0%A8%AF%E0%A9%82%E0%A8%B0%E0%A8%AA" title="ਯੂਰਪ – punjabi" lang="pa" hreflang="pa" data-title="ਯੂਰਪ" data-language-autonym="ਪੰਜਾਬੀ" data-language-local-name="punjabi" class="interlanguage-link-target">ਪੰਜਾਬੀ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pag mw-list-item"><a href="https://pag.wikipedia.org/wiki/Europe" title="Europe – pangasinan" lang="pag" hreflang="pag" data-title="Europe" data-language-autonym="Pangasinan" data-language-local-name="pangasinan" class="interlanguage-link-target">Pangasinan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pam mw-list-item"><a href="https://pam.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – pampanga" lang="pam" hreflang="pam" data-title="Europa" data-language-autonym="Kapampangan" data-language-local-name="pampanga" class="interlanguage-link-target">Kapampangan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pap mw-list-item"><a href="https://pap.wikipedia.org/wiki/Oropa" title="Oropa – papiamento" lang="pap" hreflang="pap" data-title="Oropa" data-language-autonym="Papiamentu" data-language-local-name="papiamento" class="interlanguage-link-target">Papiamentu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pcd mw-list-item"><a href="https://pcd.wikipedia.org/wiki/Urope" title="Urope – Picard" lang="pcd" hreflang="pcd" data-title="Urope" data-language-autonym="Picard" data-language-local-name="Picard" class="interlanguage-link-target">Picard</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pdc mw-list-item"><a href="https://pdc.wikipedia.org/wiki/Eiropaa" title="Eiropaa – Pennsylvania German" lang="pdc" hreflang="pdc" data-title="Eiropaa" data-language-autonym="Deitsch" data-language-local-name="Pennsylvania German" class="interlanguage-link-target">Deitsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pfl mw-list-item"><a href="https://pfl.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – Palatine German" lang="pfl" hreflang="pfl" data-title="Europa" data-language-autonym="Pälzisch" data-language-local-name="Palatine German" class="interlanguage-link-target">Pälzisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pih mw-list-item"><a href="https://pih.wikipedia.org/wiki/Urup" title="Urup – Norfuk / Pitkern" lang="pih" hreflang="pih" data-title="Urup" data-language-autonym="Norfuk / Pitkern" data-language-local-name="Norfuk / Pitkern" class="interlanguage-link-target">Norfuk / Pitkern</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl mw-list-item"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – poloneză" lang="pl" hreflang="pl" data-title="Europa" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="poloneză" class="interlanguage-link-target">Polski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pms mw-list-item"><a href="https://pms.wikipedia.org/wiki/Eur%C3%B2pa" title="Euròpa – Piedmontese" lang="pms" hreflang="pms" data-title="Euròpa" data-language-autonym="Piemontèis" data-language-local-name="Piedmontese" class="interlanguage-link-target">Piemontèis</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnb mw-list-item"><a href="https://pnb.wikipedia.org/wiki/%DB%8C%D9%88%D8%B1%D9%BE" title="یورپ – Western Punjabi" lang="pnb" hreflang="pnb" data-title="یورپ" data-language-autonym="پنجابی" data-language-local-name="Western Punjabi" class="interlanguage-link-target">پنجابی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnt badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://pnt.wikipedia.org/wiki/%CE%95%CF%85%CF%81%CF%8E%CF%80%CE%B7%CE%BD" title="Ευρώπην – Pontic" lang="pnt" hreflang="pnt" data-title="Ευρώπην" data-language-autonym="Ποντιακά" data-language-local-name="Pontic" class="interlanguage-link-target">Ποντιακά</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ps mw-list-item"><a href="https://ps.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D8%B1%D9%88%D9%BE%D8%A7" title="اروپا – paștună" lang="ps" hreflang="ps" data-title="اروپا" data-language-autonym="پښتو" data-language-local-name="paștună" class="interlanguage-link-target">پښتو</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt mw-list-item"><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – portugheză" lang="pt" hreflang="pt" data-title="Europa" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugheză" class="interlanguage-link-target">Português</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pwn mw-list-item"><a href="https://pwn.wikipedia.org/wiki/iyurupu" title="iyurupu – Paiwan" lang="pwn" hreflang="pwn" data-title="iyurupu" data-language-autonym="Pinayuanan" data-language-local-name="Paiwan" class="interlanguage-link-target">Pinayuanan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-qu mw-list-item"><a href="https://qu.wikipedia.org/wiki/Iwrupa" title="Iwrupa – quechua" lang="qu" hreflang="qu" data-title="Iwrupa" data-language-autonym="Runa Simi" data-language-local-name="quechua" class="interlanguage-link-target">Runa Simi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rm mw-list-item"><a href="https://rm.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – romanșă" lang="rm" hreflang="rm" data-title="Europa" data-language-autonym="Rumantsch" data-language-local-name="romanșă" class="interlanguage-link-target">Rumantsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rmy mw-list-item"><a href="https://rmy.wikipedia.org/wiki/Evropa" title="Evropa – Vlax Romani" lang="rmy" hreflang="rmy" data-title="Evropa" data-language-autonym="Romani čhib" data-language-local-name="Vlax Romani" class="interlanguage-link-target">Romani čhib</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-roa-rup mw-list-item"><a href="https://roa-rup.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – aromână" lang="rup" hreflang="rup" data-title="Europa" data-language-autonym="Armãneashti" data-language-local-name="aromână" class="interlanguage-link-target">Armãneashti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-roa-tara mw-list-item"><a href="https://roa-tara.wikipedia.org/wiki/Europe" title="Europe – Tarantino" lang="nap-x-tara" hreflang="nap-x-tara" data-title="Europe" data-language-autonym="Tarandíne" data-language-local-name="Tarantino" class="interlanguage-link-target">Tarandíne</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru mw-list-item"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – rusă" lang="ru" hreflang="ru" data-title="Европа" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="rusă" class="interlanguage-link-target">Русский</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rue mw-list-item"><a href="https://rue.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – Rusyn" lang="rue" hreflang="rue" data-title="Европа" data-language-autonym="Русиньскый" data-language-local-name="Rusyn" class="interlanguage-link-target">Русиньскый</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rw mw-list-item"><a href="https://rw.wikipedia.org/wiki/Burayi" title="Burayi – kinyarwanda" lang="rw" hreflang="rw" data-title="Burayi" data-language-autonym="Ikinyarwanda" data-language-local-name="kinyarwanda" class="interlanguage-link-target">Ikinyarwanda</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sa mw-list-item"><a href="https://sa.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AF%E0%A5%82%E0%A4%B0%E0%A5%8B%E0%A4%AA%E0%A4%96%E0%A4%A3%E0%A5%8D%E0%A4%A1%E0%A4%83" title="यूरोपखण्डः – sanscrită" lang="sa" hreflang="sa" data-title="यूरोपखण्डः" data-language-autonym="संस्कृतम्" data-language-local-name="sanscrită" class="interlanguage-link-target">संस्कृतम्</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sah mw-list-item"><a href="https://sah.wikipedia.org/wiki/%D0%94%D1%8C%D0%BE%D0%B1%D1%83%D1%80%D1%83%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Дьобуруопа – sakha" lang="sah" hreflang="sah" data-title="Дьобуруопа" data-language-autonym="Саха тыла" data-language-local-name="sakha" class="interlanguage-link-target">Саха тыла</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sat mw-list-item"><a href="https://sat.wikipedia.org/wiki/%E1%B1%AD%E1%B1%A9%E1%B1%A8%E1%B1%B3%E1%B1%AF" title="ᱭᱩᱨᱳᱯ – santali" lang="sat" hreflang="sat" data-title="ᱭᱩᱨᱳᱯ" data-language-autonym="ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ" data-language-local-name="santali" class="interlanguage-link-target">ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sc mw-list-item"><a href="https://sc.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – sardiniană" lang="sc" hreflang="sc" data-title="Europa" data-language-autonym="Sardu" data-language-local-name="sardiniană" class="interlanguage-link-target">Sardu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-scn mw-list-item"><a href="https://scn.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – siciliană" lang="scn" hreflang="scn" data-title="Europa" data-language-autonym="Sicilianu" data-language-local-name="siciliană" class="interlanguage-link-target">Sicilianu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sco mw-list-item"><a href="https://sco.wikipedia.org/wiki/Europe" title="Europe – scots" lang="sco" hreflang="sco" data-title="Europe" data-language-autonym="Scots" data-language-local-name="scots" class="interlanguage-link-target">Scots</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sd mw-list-item"><a href="https://sd.wikipedia.org/wiki/%D9%8A%D9%8F%D9%88%D8%B1%D9%8E%D9%BE" title="يُورَپ – sindhi" lang="sd" hreflang="sd" data-title="يُورَپ" data-language-autonym="سنڌي" data-language-local-name="sindhi" class="interlanguage-link-target">سنڌي</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-se mw-list-item"><a href="https://se.wikipedia.org/wiki/Eurohp%C3%A1" title="Eurohpá – sami de nord" lang="se" hreflang="se" data-title="Eurohpá" data-language-autonym="Davvisámegiella" data-language-local-name="sami de nord" class="interlanguage-link-target">Davvisámegiella</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sg mw-list-item"><a href="https://sg.wikipedia.org/wiki/A%C3%AAropa" title="Aêropa – sango" lang="sg" hreflang="sg" data-title="Aêropa" data-language-autonym="Sängö" data-language-local-name="sango" class="interlanguage-link-target">Sängö</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sh mw-list-item"><a href="https://sh.wikipedia.org/wiki/Evropa" title="Evropa – sârbo-croată" lang="sh" hreflang="sh" data-title="Evropa" data-language-autonym="Srpskohrvatski / српскохрватски" data-language-local-name="sârbo-croată" class="interlanguage-link-target">Srpskohrvatski / српскохрватски</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-shi mw-list-item"><a href="https://shi.wikipedia.org/wiki/Urupa" title="Urupa – tachelhit" lang="shi" hreflang="shi" data-title="Urupa" data-language-autonym="Taclḥit" data-language-local-name="tachelhit" class="interlanguage-link-target">Taclḥit</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-shn mw-list-item"><a href="https://shn.wikipedia.org/wiki/%E1%80%9A%E1%80%B0%E1%80%B8%E1%80%9B%E1%80%B0%E1%80%95%E1%80%BA%E1%82%89" title="ယူးရူပ်ႉ – shan" lang="shn" hreflang="shn" data-title="ယူးရူပ်ႉ" data-language-autonym="ၽႃႇသႃႇတႆး " data-language-local-name="shan" class="interlanguage-link-target">ၽႃႇသႃႇတႆး </a></li><li class="interlanguage-link interwiki-si mw-list-item"><a href="https://si.wikipedia.org/wiki/%E0%B6%BA%E0%B7%94%E0%B6%BB%E0%B7%9D%E0%B6%B4%E0%B6%BA" title="යුරෝපය – singhaleză" lang="si" hreflang="si" data-title="යුරෝපය" data-language-autonym="සිංහල" data-language-local-name="singhaleză" class="interlanguage-link-target">සිංහල</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-simple mw-list-item"><a href="https://simple.wikipedia.org/wiki/Europe" title="Europe – Simple English" lang="en-simple" hreflang="en-simple" data-title="Europe" data-language-autonym="Simple English" data-language-local-name="Simple English" class="interlanguage-link-target">Simple English</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sk mw-list-item"><a href="https://sk.wikipedia.org/wiki/Eur%C3%B3pa" title="Európa – slovacă" lang="sk" hreflang="sk" data-title="Európa" data-language-autonym="Slovenčina" data-language-local-name="slovacă" class="interlanguage-link-target">Slovenčina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-skr mw-list-item"><a href="https://skr.wikipedia.org/wiki/%DB%8C%D9%88%D8%B1%D9%BE" title="یورپ – Saraiki" lang="skr" hreflang="skr" data-title="یورپ" data-language-autonym="سرائیکی" data-language-local-name="Saraiki" class="interlanguage-link-target">سرائیکی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sl mw-list-item"><a href="https://sl.wikipedia.org/wiki/Evropa" title="Evropa – slovenă" lang="sl" hreflang="sl" data-title="Evropa" data-language-autonym="Slovenščina" data-language-local-name="slovenă" class="interlanguage-link-target">Slovenščina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sm mw-list-item"><a href="https://sm.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – samoană" lang="sm" hreflang="sm" data-title="Europa" data-language-autonym="Gagana Samoa" data-language-local-name="samoană" class="interlanguage-link-target">Gagana Samoa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-smn mw-list-item"><a href="https://smn.wikipedia.org/wiki/Euroop" title="Euroop – sami inari" lang="smn" hreflang="smn" data-title="Euroop" data-language-autonym="Anarâškielâ" data-language-local-name="sami inari" class="interlanguage-link-target">Anarâškielâ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sn mw-list-item"><a href="https://sn.wikipedia.org/wiki/Yuropu" title="Yuropu – shona" lang="sn" hreflang="sn" data-title="Yuropu" data-language-autonym="ChiShona" data-language-local-name="shona" class="interlanguage-link-target">ChiShona</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-so mw-list-item"><a href="https://so.wikipedia.org/wiki/Yurub" title="Yurub – somaleză" lang="so" hreflang="so" data-title="Yurub" data-language-autonym="Soomaaliga" data-language-local-name="somaleză" class="interlanguage-link-target">Soomaaliga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sq badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://sq.wikipedia.org/wiki/Evropa" title="Evropa – albaneză" lang="sq" hreflang="sq" data-title="Evropa" data-language-autonym="Shqip" data-language-local-name="albaneză" class="interlanguage-link-target">Shqip</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr mw-list-item"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Европа" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target">Српски / srpski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-srn badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://srn.wikipedia.org/wiki/Ropa" title="Ropa – sranan tongo" lang="srn" hreflang="srn" data-title="Ropa" data-language-autonym="Sranantongo" data-language-local-name="sranan tongo" class="interlanguage-link-target">Sranantongo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ss mw-list-item"><a href="https://ss.wikipedia.org/wiki/IYurophu" title="IYurophu – swati" lang="ss" hreflang="ss" data-title="IYurophu" data-language-autonym="SiSwati" data-language-local-name="swati" class="interlanguage-link-target">SiSwati</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-st mw-list-item"><a href="https://st.wikipedia.org/wiki/Uropa" title="Uropa – sesotho" lang="st" hreflang="st" data-title="Uropa" data-language-autonym="Sesotho" data-language-local-name="sesotho" class="interlanguage-link-target">Sesotho</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-stq mw-list-item"><a href="https://stq.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – Saterland Frisian" lang="stq" hreflang="stq" data-title="Europa" data-language-autonym="Seeltersk" data-language-local-name="Saterland Frisian" class="interlanguage-link-target">Seeltersk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-su mw-list-item"><a href="https://su.wikipedia.org/wiki/%C3%89ropa" title="Éropa – sundaneză" lang="su" hreflang="su" data-title="Éropa" data-language-autonym="Sunda" data-language-local-name="sundaneză" class="interlanguage-link-target">Sunda</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sv mw-list-item"><a href="https://sv.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – suedeză" lang="sv" hreflang="sv" data-title="Europa" data-language-autonym="Svenska" data-language-local-name="suedeză" class="interlanguage-link-target">Svenska</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sw mw-list-item"><a href="https://sw.wikipedia.org/wiki/Ulaya" title="Ulaya – swahili" lang="sw" hreflang="sw" data-title="Ulaya" data-language-autonym="Kiswahili" data-language-local-name="swahili" class="interlanguage-link-target">Kiswahili</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-szl mw-list-item"><a href="https://szl.wikipedia.org/wiki/Ojropa" title="Ojropa – Silesian" lang="szl" hreflang="szl" data-title="Ojropa" data-language-autonym="Ślůnski" data-language-local-name="Silesian" class="interlanguage-link-target">Ślůnski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-szy mw-list-item"><a href="https://szy.wikipedia.org/wiki/O-cuo" title="O-cuo – Sakizaya" lang="szy" hreflang="szy" data-title="O-cuo" data-language-autonym="Sakizaya" data-language-local-name="Sakizaya" class="interlanguage-link-target">Sakizaya</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ta mw-list-item"><a href="https://ta.wikipedia.org/wiki/%E0%AE%90%E0%AE%B0%E0%AF%8B%E0%AE%AA%E0%AF%8D%E0%AE%AA%E0%AE%BE" title="ஐரோப்பா – tamilă" lang="ta" hreflang="ta" data-title="ஐரோப்பா" data-language-autonym="தமிழ்" data-language-local-name="tamilă" class="interlanguage-link-target">தமிழ்</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tay mw-list-item"><a href="https://tay.wikipedia.org/wiki/Oco" title="Oco – Tayal" lang="tay" hreflang="tay" data-title="Oco" data-language-autonym="Tayal" data-language-local-name="Tayal" class="interlanguage-link-target">Tayal</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tcy mw-list-item"><a href="https://tcy.wikipedia.org/wiki/%E0%B2%AF%E0%B3%81%E0%B2%B0%E0%B3%8B%E0%B2%AA%E0%B3%8D" title="ಯುರೋಪ್ – Tulu" lang="tcy" hreflang="tcy" data-title="ಯುರೋಪ್" data-language-autonym="ತುಳು" data-language-local-name="Tulu" class="interlanguage-link-target">ತುಳು</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tdd mw-list-item"><a href="https://tdd.wikipedia.org/wiki/%E1%A5%95%E1%A5%A7%E1%A5%B0_%E1%A5%9E%E1%A5%A8%E1%A5%99%E1%A5%B3" title="ᥕᥧᥰ ᥞᥨᥙᥳ – Tai Nuea" lang="tdd" hreflang="tdd" data-title="ᥕᥧᥰ ᥞᥨᥙᥳ" data-language-autonym="ᥖᥭᥰ ᥖᥬᥲ ᥑᥨᥒᥰ" data-language-local-name="Tai Nuea" class="interlanguage-link-target">ᥖᥭᥰ ᥖᥬᥲ ᥑᥨᥒᥰ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-te mw-list-item"><a href="https://te.wikipedia.org/wiki/%E0%B0%90%E0%B0%B0%E0%B1%8B%E0%B0%AA%E0%B0%BE" title="ఐరోపా – telugu" lang="te" hreflang="te" data-title="ఐరోపా" data-language-autonym="తెలుగు" data-language-local-name="telugu" class="interlanguage-link-target">తెలుగు</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tet mw-list-item"><a href="https://tet.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – tetum" lang="tet" hreflang="tet" data-title="Europa" data-language-autonym="Tetun" data-language-local-name="tetum" class="interlanguage-link-target">Tetun</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tg mw-list-item"><a href="https://tg.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B2%D1%80%D1%83%D0%BF%D0%BE" title="Аврупо – tadjică" lang="tg" hreflang="tg" data-title="Аврупо" data-language-autonym="Тоҷикӣ" data-language-local-name="tadjică" class="interlanguage-link-target">Тоҷикӣ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-th mw-list-item"><a href="https://th.wikipedia.org/wiki/%E0%B8%97%E0%B8%A7%E0%B8%B5%E0%B8%9B%E0%B8%A2%E0%B8%B8%E0%B9%82%E0%B8%A3%E0%B8%9B" title="ทวีปยุโรป – thailandeză" lang="th" hreflang="th" data-title="ทวีปยุโรป" data-language-autonym="ไทย" data-language-local-name="thailandeză" class="interlanguage-link-target">ไทย</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ti mw-list-item"><a href="https://ti.wikipedia.org/wiki/%E1%8A%A4%E1%8B%8D%E1%88%AE%E1%8C%B3" title="ኤውሮጳ – tigrină" lang="ti" hreflang="ti" data-title="ኤውሮጳ" data-language-autonym="ትግርኛ" data-language-local-name="tigrină" class="interlanguage-link-target">ትግርኛ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tk mw-list-item"><a href="https://tk.wikipedia.org/wiki/%C3%9Dewropa" title="Ýewropa – turkmenă" lang="tk" hreflang="tk" data-title="Ýewropa" data-language-autonym="Türkmençe" data-language-local-name="turkmenă" class="interlanguage-link-target">Türkmençe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tl mw-list-item"><a href="https://tl.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – tagalog" lang="tl" hreflang="tl" data-title="Europa" data-language-autonym="Tagalog" data-language-local-name="tagalog" class="interlanguage-link-target">Tagalog</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tly mw-list-item"><a href="https://tly.wikipedia.org/wiki/Avrop%C9%99" title="Avropə – Talysh" lang="tly" hreflang="tly" data-title="Avropə" data-language-autonym="Tolışi" data-language-local-name="Talysh" class="interlanguage-link-target">Tolışi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-to mw-list-item"><a href="https://to.wikipedia.org/wiki/%CA%BBEulope" title="ʻEulope – tongană" lang="to" hreflang="to" data-title="ʻEulope" data-language-autonym="Lea faka-Tonga" data-language-local-name="tongană" class="interlanguage-link-target">Lea faka-Tonga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tpi mw-list-item"><a href="https://tpi.wikipedia.org/wiki/Yurop" title="Yurop – tok pisin" lang="tpi" hreflang="tpi" data-title="Yurop" data-language-autonym="Tok Pisin" data-language-local-name="tok pisin" class="interlanguage-link-target">Tok Pisin</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/Avrupa" title="Avrupa – turcă" lang="tr" hreflang="tr" data-title="Avrupa" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turcă" class="interlanguage-link-target">Türkçe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ts mw-list-item"><a href="https://ts.wikipedia.org/wiki/Yuropa" title="Yuropa – tsonga" lang="ts" hreflang="ts" data-title="Yuropa" data-language-autonym="Xitsonga" data-language-local-name="tsonga" class="interlanguage-link-target">Xitsonga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tt mw-list-item"><a href="https://tt.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – tătară" lang="tt" hreflang="tt" data-title="Европа" data-language-autonym="Татарча / tatarça" data-language-local-name="tătară" class="interlanguage-link-target">Татарча / tatarça</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tum mw-list-item"><a href="https://tum.wikipedia.org/wiki/Europe" title="Europe – tumbuka" lang="tum" hreflang="tum" data-title="Europe" data-language-autonym="ChiTumbuka" data-language-local-name="tumbuka" class="interlanguage-link-target">ChiTumbuka</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ty mw-list-item"><a href="https://ty.wikipedia.org/wiki/%E2%80%99Europa" title="’Europa – tahitiană" lang="ty" hreflang="ty" data-title="’Europa" data-language-autonym="Reo tahiti" data-language-local-name="tahitiană" class="interlanguage-link-target">Reo tahiti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tyv mw-list-item"><a href="https://tyv.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – tuvană" lang="tyv" hreflang="tyv" data-title="Европа" data-language-autonym="Тыва дыл" data-language-local-name="tuvană" class="interlanguage-link-target">Тыва дыл</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-udm mw-list-item"><a href="https://udm.wikipedia.org/wiki/%D0%95%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Европа – udmurt" lang="udm" hreflang="udm" data-title="Европа" data-language-autonym="Удмурт" data-language-local-name="udmurt" class="interlanguage-link-target">Удмурт</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ug mw-list-item"><a href="https://ug.wikipedia.org/wiki/%D9%8A%D8%A7%DB%8B%D8%B1%D9%88%D9%BE%D8%A7" title="ياۋروپا – uigură" lang="ug" hreflang="ug" data-title="ياۋروپا" data-language-autonym="ئۇيغۇرچە / Uyghurche" data-language-local-name="uigură" class="interlanguage-link-target">ئۇيغۇرچە / Uyghurche</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%84%D0%B2%D1%80%D0%BE%D0%BF%D0%B0" title="Європа – ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Європа" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target">Українська</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ur mw-list-item"><a href="https://ur.wikipedia.org/wiki/%DB%8C%D9%88%D8%B1%D9%BE" title="یورپ – urdu" lang="ur" hreflang="ur" data-title="یورپ" data-language-autonym="اردو" data-language-local-name="urdu" class="interlanguage-link-target">اردو</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uz mw-list-item"><a href="https://uz.wikipedia.org/wiki/Yevropa" title="Yevropa – uzbecă" lang="uz" hreflang="uz" data-title="Yevropa" data-language-autonym="Oʻzbekcha / ўзбекча" data-language-local-name="uzbecă" class="interlanguage-link-target">Oʻzbekcha / ўзбекча</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vec mw-list-item"><a href="https://vec.wikipedia.org/wiki/Eoropa" title="Eoropa – venetă" lang="vec" hreflang="vec" data-title="Eoropa" data-language-autonym="Vèneto" data-language-local-name="venetă" class="interlanguage-link-target">Vèneto</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vep mw-list-item"><a href="https://vep.wikipedia.org/wiki/Evrop" title="Evrop – Veps" lang="vep" hreflang="vep" data-title="Evrop" data-language-autonym="Vepsän kel’" data-language-local-name="Veps" class="interlanguage-link-target">Vepsän kel’</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vi mw-list-item"><a href="https://vi.wikipedia.org/wiki/Ch%C3%A2u_%C3%82u" title="Châu Âu – vietnameză" lang="vi" hreflang="vi" data-title="Châu Âu" data-language-autonym="Tiếng Việt" data-language-local-name="vietnameză" class="interlanguage-link-target">Tiếng Việt</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vls mw-list-item"><a href="https://vls.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – West Flemish" lang="vls" hreflang="vls" data-title="Europa" data-language-autonym="West-Vlams" data-language-local-name="West Flemish" class="interlanguage-link-target">West-Vlams</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vo mw-list-item"><a href="https://vo.wikipedia.org/wiki/Yurop" title="Yurop – volapuk" lang="vo" hreflang="vo" data-title="Yurop" data-language-autonym="Volapük" data-language-local-name="volapuk" class="interlanguage-link-target">Volapük</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wa mw-list-item"><a href="https://wa.wikipedia.org/wiki/Urope" title="Urope – valonă" lang="wa" hreflang="wa" data-title="Urope" data-language-autonym="Walon" data-language-local-name="valonă" class="interlanguage-link-target">Walon</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-war mw-list-item"><a href="https://war.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – waray" lang="war" hreflang="war" data-title="Europa" data-language-autonym="Winaray" data-language-local-name="waray" class="interlanguage-link-target">Winaray</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wo mw-list-item"><a href="https://wo.wikipedia.org/wiki/Tugal" title="Tugal – wolof" lang="wo" hreflang="wo" data-title="Tugal" data-language-autonym="Wolof" data-language-local-name="wolof" class="interlanguage-link-target">Wolof</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wuu mw-list-item"><a href="https://wuu.wikipedia.org/wiki/%E6%AC%A7%E6%B4%B2" title="欧洲 – chineză wu" lang="wuu" hreflang="wuu" data-title="欧洲" data-language-autonym="吴语" data-language-local-name="chineză wu" class="interlanguage-link-target">吴语</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-xh mw-list-item"><a href="https://xh.wikipedia.org/wiki/IYurophu" title="IYurophu – xhosa" lang="xh" hreflang="xh" data-title="IYurophu" data-language-autonym="IsiXhosa" data-language-local-name="xhosa" class="interlanguage-link-target">IsiXhosa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-xmf mw-list-item"><a href="https://xmf.wikipedia.org/wiki/%E1%83%94%E1%83%95%E1%83%A0%E1%83%9D%E1%83%9E%E1%83%90" title="ევროპა – Mingrelian" lang="xmf" hreflang="xmf" data-title="ევროპა" data-language-autonym="მარგალური" data-language-local-name="Mingrelian" class="interlanguage-link-target">მარგალური</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yi mw-list-item"><a href="https://yi.wikipedia.org/wiki/%D7%90%D7%99%D7%99%D7%A8%D7%90%D7%A4%D7%A2" title="אייראפע – idiș" lang="yi" hreflang="yi" data-title="אייראפע" data-language-autonym="ייִדיש" data-language-local-name="idiș" class="interlanguage-link-target">ייִדיש</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yo mw-list-item"><a href="https://yo.wikipedia.org/wiki/Europe" title="Europe – yoruba" lang="yo" hreflang="yo" data-title="Europe" data-language-autonym="Yorùbá" data-language-local-name="yoruba" class="interlanguage-link-target">Yorùbá</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-za mw-list-item"><a href="https://za.wikipedia.org/wiki/Ouhcouh" title="Ouhcouh – zhuang" lang="za" hreflang="za" data-title="Ouhcouh" data-language-autonym="Vahcuengh" data-language-local-name="zhuang" class="interlanguage-link-target">Vahcuengh</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zea mw-list-item"><a href="https://zea.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa – Zeelandic" lang="zea" hreflang="zea" data-title="Europa" data-language-autonym="Zeêuws" data-language-local-name="Zeelandic" class="interlanguage-link-target">Zeêuws</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zgh mw-list-item"><a href="https://zgh.wikipedia.org/wiki/%E2%B5%9C%E2%B5%93%E2%B5%95%E2%B5%93%E2%B4%B1%E2%B5%9C" title="ⵜⵓⵕⵓⴱⵜ – tamazight standard marocană" lang="zgh" hreflang="zgh" data-title="ⵜⵓⵕⵓⴱⵜ" data-language-autonym="ⵜⴰⵎⴰⵣⵉⵖⵜ ⵜⴰⵏⴰⵡⴰⵢⵜ" data-language-local-name="tamazight standard marocană" class="interlanguage-link-target">ⵜⴰⵎⴰⵣⵉⵖⵜ ⵜⴰⵏⴰⵡⴰⵢⵜ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh mw-list-item"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/%E6%AC%A7%E6%B4%B2" title="欧洲 – chineză" lang="zh" hreflang="zh" data-title="欧洲" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chineză" class="interlanguage-link-target">中文</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-classical mw-list-item"><a href="https://zh-classical.wikipedia.org/wiki/%E6%AD%90%E7%BE%85%E5%B7%B4%E6%B4%B2" title="歐羅巴洲 – Literary Chinese" lang="lzh" hreflang="lzh" data-title="歐羅巴洲" data-language-autonym="文言" data-language-local-name="Literary Chinese" class="interlanguage-link-target">文言</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-min-nan mw-list-item"><a href="https://zh-min-nan.wikipedia.org/wiki/Au-chiu" title="Au-chiu – chineză min nan" lang="nan" hreflang="nan" data-title="Au-chiu" data-language-autonym="閩南語 / Bân-lâm-gú" data-language-local-name="chineză min nan" class="interlanguage-link-target">閩南語 / Bân-lâm-gú</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-yue mw-list-item"><a href="https://zh-yue.wikipedia.org/wiki/%E6%AD%90%E6%B4%B2" title="歐洲 – cantoneză" lang="yue" hreflang="yue" data-title="歐洲" data-language-autonym="粵語" data-language-local-name="cantoneză" class="interlanguage-link-target">粵語</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zu mw-list-item"><a href="https://zu.wikipedia.org/wiki/IYurophu" title="IYurophu – zulu" lang="zu" hreflang="zu" data-title="IYurophu" data-language-autonym="IsiZulu" data-language-local-name="zulu" class="interlanguage-link-target">IsiZulu</a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q46#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Europa" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a">Articol</a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Europa" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t">Discuție</a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >română </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Europa">Lectură</a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v">Modificare</a></li><li id="ca-edit" class="collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e">Modificare sursă</a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Europa&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >Unelte </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Europa">Lectură</a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v">Modificare</a></li><li id="ca-more-edit" class="collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e">Modificare sursă</a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Europa&action=history">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Europa" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j">Ce trimite aici</a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Europa" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k">Schimbări corelate</a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u">Trimite fișier</a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q">Pagini speciale</a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Europa&oldid=16648185" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini">Legătură permanentă</a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Europa&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină">Informații despre pagină</a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=Europa&id=16648185&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini">Citează acest articol</a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FEuropa">Obține URL scurtat</a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FEuropa">Descărcați codul QR</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=Europa">Creare carte</a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=Europa&action=show-download-screen">Descărcare ca PDF</a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Europa&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p">Versiune de tipărit</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-commons mw-list-item"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Europe" hreflang="en">Wikimedia Commons</a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikinews mw-list-item"><a href="https://ro.wikinews.org/wiki/Categorie:Europa" hreflang="ro">Wikiștiri</a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikivoyage mw-list-item"><a href="https://ro.wikivoyage.org/wiki/Europa" hreflang="ro">Wikivoyage</a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q46" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g">Element Wikidata</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><div role="note" class="dezambiguizare">Acest articol se referă la unul din cele 7 continente. Pentru alte sensuri, vedeți <a href="/wiki/Europa_(dezambiguizare)" class="mw-disambig" title="Europa (dezambiguizare)">Europa (dezambiguizare)</a>.</div> <table class="infobox" cellspacing="5" style="width: 22em; text-align: left; font-size: 88%; line-height: 1.5em; border-collapse:collapse"><caption class="" style="font-size: 125%; font-weight: bold;">Europa</caption> <tbody><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;"> <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Europe_orthographic_Caucasus_Urals_boundary.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/de/Europe_orthographic_Caucasus_Urals_boundary.svg/220px-Europe_orthographic_Caucasus_Urals_boundary.svg.png" decoding="async" width="220" height="220" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/de/Europe_orthographic_Caucasus_Urals_boundary.svg/330px-Europe_orthographic_Caucasus_Urals_boundary.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/de/Europe_orthographic_Caucasus_Urals_boundary.svg/440px-Europe_orthographic_Caucasus_Urals_boundary.svg.png 2x" data-file-width="537" data-file-height="536" /></a> </td></tr><tr><th colspan="2" style="text-align:center; background: #E5E4E2">Informații generale</th></tr><tr><th style="padding:2px">Suprafață</th><td class="" style="padding:2px">10.180.000 km2<a href="#cite_note-1">[1]</a> (loc 6)<a href="#endnote_footnote_a">[a]</a></td></tr><tr><th style="padding:2px">Populație</th><td class="" style="padding:2px">747.636.045 (2020; loc 3)<a href="#cite_note-Population_org-2">[2]</a></td></tr><tr><th style="padding:2px">Densitate</th><td class="" style="padding:2px">72,9/km2 (loc 2)</td></tr><tr><th style="padding:2px"><a href="/wiki/Produs_intern_brut" class="mw-redirect" title="Produs intern brut">PIB</a></th><td class="" style="padding:2px">30,37 trilioane $ (est. 2021; loc 2)<a href="#cite_note-3">[3]</a></td></tr><tr><th style="padding:2px"><a href="/wiki/Produs_intern_brut" class="mw-redirect" title="Produs intern brut">PIB</a> nominal</th><td class="" style="padding:2px">23,05 trilioane $ (est. 2021; loc 3)<a href="#cite_note-4">[4]</a></td></tr><tr><th style="padding:2px"><a href="/wiki/Produs_intern_brut" class="mw-redirect" title="Produs intern brut">PIB</a> pe cap locuitor</th><td class="" style="padding:2px">31.020 $ (est. 2021; loc 3) <a href="#endnote_footnote_c">[c]</a><a href="#cite_note-5">[5]</a></td></tr><tr><th style="padding:2px">HDI</th><td class="" style="padding:2px">▲ 0,845<a href="#cite_note-6">[6]</a></td></tr><tr><th style="padding:2px">Religii</th><td class="" style="padding:2px"><div class="plainlist"><ul><li>Creștinism (75,2 %)<a href="#cite_note-Survey-7">[7]</a></li><li>Fără religie (18,2 %)<a href="#cite_note-Survey-7">[7]</a></li><li>Islam (5,9 %)<a href="#cite_note-Survey-7">[7]</a></li><li>Altele (0,7 %)<a href="#cite_note-Survey-7">[7]</a></li></ul></div></td></tr><tr><th style="padding:2px"><a href="/wiki/Demonim" title="Demonim">Demonim</a></th><td class="" style="padding:2px">European</td></tr><tr><th style="padding:2px">Țări</th><td class="" style="padding:2px"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene#State_suverane" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">50 state suverane</a> <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">6 cu recunoaștere limitată</a></td></tr><tr><th style="padding:2px">Dependente</th><td class="" style="padding:2px"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">6 teritorii dependente</a></td></tr><tr><th style="padding:2px">Limbi</th><td class="" style="padding:2px"><a href="/wiki/Limbile_Europei" title="Limbile Europei">Cele mai comune limbi</a>: <div class="hlist" style="margin-left:0em;"><div class="plainlist"><ul style=""><li style=""><a href="/wiki/Limba_rus%C4%83" title="Limba rusă">Rusă</a> </li><li style=""> <a href="/wiki/Limba_german%C4%83" title="Limba germană">Germană</a> </li><li style=""> <a href="/wiki/Limba_francez%C4%83" title="Limba franceză">Franceză</a> </li><li style=""> <a href="/wiki/Limba_italian%C4%83" title="Limba italiană">Italiană</a> </li><li style=""> <a href="/wiki/Limba_englez%C4%83" title="Limba engleză">Engleză</a> </li><li style=""> <a href="/wiki/Limba_spaniol%C4%83" title="Limba spaniolă">Spaniolă</a> </li><li style=""> <a href="/wiki/Limba_polonez%C4%83" title="Limba poloneză">Poloneză</a> </li><li style=""> <a href="/wiki/Limba_ucrainean%C4%83" title="Limba ucraineană">Ucrainiană</a> </li><li style=""> <a href="/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Limba română">Română</a> </li><li style=""> <a href="/wiki/Limba_neerlandez%C4%83" title="Limba neerlandeză">Neerlandeză</a> </li><li style=""> <a href="/wiki/Limba_turc%C4%83" title="Limba turcă">Turcă</a> </li><li style=""> <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">Greacă</a> </li></ul></div></div></td></tr><tr><th style="padding:2px">Fusuri orare</th><td class="" style="padding:2px">De la <a href="/wiki/UTC%E2%88%921" title="UTC−1">UTC−1</a> până la <a href="/wiki/UTC%2B5" title="UTC+5">UTC+5</a></td></tr><tr><th style="padding:2px">Cele mai mari orașe</th><td class="" style="padding:2px"><div class="hlist" style="margin-left:0em;"><div class="plainlist"><ul style=""><li style=""><a href="/wiki/Moscova" title="Moscova">Moscova</a> </li><li style=""> <a href="/wiki/Istanbul" title="Istanbul">Istanbul</a><a href="#endnote_footnote_b">[b]</a> </li><li style=""> <a href="/wiki/Paris" title="Paris">Paris</a> </li><li style=""> <a href="/wiki/Londra" title="Londra">Londra</a> </li><li style=""> <a href="/wiki/Madrid" title="Madrid">Madrid</a> </li><li style=""> <a href="/wiki/Sankt_Petersburg" title="Sankt Petersburg">Sankt Petersburg</a> </li><li style=""> <a href="/wiki/Milano" title="Milano">Milano</a> </li><li style=""> <a href="/wiki/Barcelona" title="Barcelona">Barcelona</a> </li><li style=""> <a href="/wiki/Berlin" title="Berlin">Berlin</a> </li><li style=""> <a href="/wiki/Roma" title="Roma">Roma</a><a href="#cite_note-Urban-8">[8]</a> </li></ul></div></div></td></tr> </tbody></table> Europa este un <a href="/wiki/Continent" title="Continent">continent</a> situat în întregime în <a href="/wiki/Emisfera_nordic%C4%83" title="Emisfera nordică">emisfera nordică</a> și în cea mai mare parte în <a href="/wiki/Emisfera_estic%C4%83" title="Emisfera estică">emisfera estică</a>. Cuprinde cea mai vestică parte a <a href="/wiki/Eurasia" title="Eurasia">Eurasiei</a> și este mărginită de <a href="/wiki/Oceanul_Arctic" title="Oceanul Arctic">Oceanul Arctic</a> la nord, <a href="/wiki/Oceanul_Atlantic" title="Oceanul Atlantic">Oceanul Atlantic</a> la vest, <a href="/wiki/Marea_Mediteran%C4%83" title="Marea Mediterană">Marea Mediterană</a> la sud și de <a href="/wiki/Asia" title="Asia">Asia</a> la est. Europa este considerată în mod obișnuit separată de Asia de bazinul hidrografic al <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Ural" title="Munții Ural">Munților Ural</a>, <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Ural" class="mw-redirect" title="Râul Ural">râul Ural</a>, <a href="/wiki/Marea_Caspic%C4%83" title="Marea Caspică">Marea Caspică</a>, <a href="/wiki/Caucazul_Mare" title="Caucazul Mare">Caucazul Mare</a>, <a href="/wiki/Marea_Neagr%C4%83" title="Marea Neagră">Marea Neagră</a>, și căile navigabile ale strâmtorii turcești.<a href="#cite_note-NatlGeoAtlas-9">[9]</a> Cu toate acestea, granițele pentru Europa, un concept care datează din antichitatea clasică, sunt oarecum arbitrare, deoarece termenul „Europa” se poate referi la o distincție culturală, politică sau geografică. Europa acoperă aproximativ 10.180.000 km2 sau 2 % din suprafața Pământului (6,8 % din suprafața terestră), fiind penultimul continent ca mărime. Din punct de vedere politic, Europa este împărțită în aproximativ <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">cincizeci de state suverane</a>, dintre care <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a> este cea mai <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_europene_dup%C4%83_suprafa%C8%9B%C4%83" title="Lista țărilor europene după suprafață">mare</a> și mai <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_europene_dup%C4%83_popula%C8%9Bie" title="Lista țărilor europene după populație">populată</a>, acoperind 39 % din continent și cuprinzând 15 % din populația sa. Europa avea în 2020 o <a href="/wiki/Demografia_Europei" title="Demografia Europei">populație totală</a> estimată la aproximativ 747 de milioane (aproximativ 11 % din <a href="/wiki/Popula%C8%9Bia_P%C4%83m%C3%A2ntului" title="Populația Pământului">populația lumii</a>).<a href="#cite_note-Population_org-2">[2]</a> <a href="/wiki/Clima_Europei" title="Clima Europei">Clima Europei</a> este în mare măsură influențată de curenții calzi ai Atlanticului, care duc la ierni și veri temperate pe o mare parte din continent, chiar și la latitudini de-a lungul cărora clima din Asia și America de Nord este severă. Mai departe de ocean, diferențele sezoniere sunt mai vizibile decât în apropierea coastei. <a href="/wiki/Cultura_occidental%C4%83" title="Cultura occidentală">Cultura occidentală</a> își are rădăcinile în <a href="/wiki/Cultura_Europei" title="Cultura Europei">cultura Europei</a>, care își urmărește descendența până în <a href="/wiki/Grecia_antic%C4%83" class="mw-redirect" title="Grecia antică">Grecia antică</a> și <a href="/wiki/Roma_antic%C4%83" class="mw-redirect" title="Roma antică">Roma antică</a>.<a href="#cite_note-10">[10]</a><a href="#cite_note-11">[11]</a> <a href="/wiki/Declinul_%C8%99i_c%C4%83derea_Imperiului_Roman_de_Apus" title="Declinul și căderea Imperiului Roman de Apus">Căderea Imperiului Roman de Apus</a> în 476 d.Hr., iar ulterior <a href="/wiki/Migra%C8%9Bia_popoarelor" title="Migrația popoarelor">migrația popoarelor</a> marchează sfârșitul istoriei antice a Europei și începutul <a href="/wiki/Evul_Mediu" title="Evul Mediu">Evului Mediu</a>. <a href="/wiki/Umanism_renascentist" title="Umanism renascentist">Umanismul renascentist</a>, <a href="/wiki/Perioada_marilor_descoperiri" title="Perioada marilor descoperiri">explorarea</a>, <a href="/wiki/Art%C4%83" title="Artă">arta</a> și <a href="/wiki/%C8%98tiin%C8%9B%C4%83" title="Știință">știința</a> au dus la epoca modernă. Din <a href="/wiki/Perioada_marilor_descoperiri" title="Perioada marilor descoperiri">perioada marilor descoperiri</a>, începută de Portugalia și Spania, Europa a jucat un rol predominant în afacerile globale. Între secolele XVI și XX, puterile europene au colonizat în diverse momente <a href="/wiki/America" title="America">America</a>, aproape toată <a href="/wiki/Africa" title="Africa">Africa</a> și <a href="/wiki/Oceania" title="Oceania">Oceania</a> și majoritatea <a href="/wiki/Asia" title="Asia">Asiei</a>. <a href="/wiki/Iluminism" title="Iluminism">Iluminismul</a>, ulterior <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83" class="mw-redirect" title="Revoluția franceză">Revoluția franceză</a> și <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_napoleoniene" class="mw-redirect" title="Războaiele napoleoniene">războaiele napoleoniene</a> au profilat continentul din punct de vedere cultural, politic și economic de la sfârșitul secolului al XVII-lea până în prima jumătate a secolului al XIX-lea. <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_industrial%C4%83" title="Revoluția industrială">Revoluția industrială</a>, care a început în Marea Britanie la sfârșitul secolului al XVIII-lea, a dat naștere la schimbări economice, culturale și sociale radicale în <a href="/wiki/Europa_de_Vest" title="Europa de Vest">Europa de Vest</a> și în cele din urmă în lumea largă. Ambele <a href="/wiki/R%C4%83zboi_mondial" title="Război mondial">războaie mondiale</a> au avut loc în cea mai mare parte în Europa, contribuind la o scădere a dominanței vest-europene în afacerile mondiale până la mijlocul secolului al XX-lea, <a href="/wiki/Uniunea_Sovietic%C4%83" class="mw-redirect" title="Uniunea Sovietică">Uniunea Sovietică</a> și <a href="/wiki/Statele_Unite" class="mw-redirect" title="Statele Unite">Statele Unite</a> crescând în importanță.<a href="#cite_note-natgeo_534-12">[12]</a> În timpul <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_rece" class="mw-redirect" title="Războiul rece">Războiului rece</a>, Europa a fost împărțită de-a lungul <a href="/wiki/Cortina_de_Fier" class="mw-redirect" title="Cortina de Fier">Cortinei de Fier</a> între <a href="/wiki/NATO" class="mw-redirect" title="NATO">NATO</a> în Vest și <a href="/wiki/Pactul_de_la_Var%C8%99ovia" title="Pactul de la Varșovia">Pactul de la Varșovia</a> în Est, până la <a href="/wiki/Revolu%C8%9Biile_de_la_1989" title="Revoluțiile de la 1989">Revoluțiile din 1989</a> și <a href="/wiki/Zidul_Berlinului" title="Zidul Berlinului">căderea Zidului Berlinului</a>. În 1949, a fost fondat <a href="/wiki/Consiliul_Europei" title="Consiliul Europei">Consiliul Europei</a> cu ideea de a unifica Europa pentru a atinge obiective comune și pentru a preveni viitoarele războaie. Integrarea europeană suplimentară de către unele state a dus la formarea <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunii Europene</a> (UE), o entitate politică separată care se află între o <a href="/wiki/Confedera%C8%9Bie" title="Confederație">confederație</a> și o <a href="/wiki/Federa%C8%9Bie" title="Federație">federație</a>.<a href="#cite_note-13">[13]</a> UE își are originea în Europa de Vest, dar <a href="/wiki/Extinderea_Uniunii_Europene" title="Extinderea Uniunii Europene">s-a extins</a> spre est de la căderea Uniunii Sovietice în 1991. Moneda majorității țărilor din Uniunea Europeană, <a href="/wiki/Euro" title="Euro">euro</a>, este cea mai frecvent utilizată în rândul europenilor; <a href="/wiki/Spa%C8%9Biul_Schengen" title="Spațiul Schengen">spațiul Schengen</a> al UE elimină controalele la frontieră și imigrație între majoritatea statelor sale membre și unele state nemembre. Există o mișcare politică care favorizează evoluția Uniunii Europene într-o <a href="/wiki/Statele_Unite_ale_Europei" title="Statele Unite ale Europei">singură federație care cuprinde o mare parte a continentului</a>. <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Europe_satellite_orthographic.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Europe_satellite_orthographic.jpg/600px-Europe_satellite_orthographic.jpg" decoding="async" width="600" height="471" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Europe_satellite_orthographic.jpg/900px-Europe_satellite_orthographic.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/1b/Europe_satellite_orthographic.jpg 2x" data-file-width="1158" data-file-height="909" /></a><figcaption>Europa: imagine satelitară</figcaption></figure> <div class="toclimit-3"><meta property="mw:PageProp/toc" /></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Etimologie">Etimologie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=1" title="Modifică secțiunea: Etimologie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=1" title="Edit section's source code: Etimologie">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare boilerplate further">Pentru informații suplimentare, vezi <a href="/wiki/Europa_(mitologie)" title="Europa (mitologie)">Europa (mitologie)</a></div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Tizian_085.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Tizian_085.jpg/260px-Tizian_085.jpg" decoding="async" width="260" height="228" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Tizian_085.jpg/390px-Tizian_085.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Tizian_085.jpg/520px-Tizian_085.jpg 2x" data-file-width="2281" data-file-height="2000" /></a><figcaption>Răpirea Europei, de <a href="/wiki/Tizian" class="mw-redirect" title="Tizian">Tizian</a></figcaption></figure> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Anaximander_world_map-ro.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/43/Anaximander_world_map-ro.svg/220px-Anaximander_world_map-ro.svg.png" decoding="async" width="220" height="220" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/43/Anaximander_world_map-ro.svg/330px-Anaximander_world_map-ro.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/43/Anaximander_world_map-ro.svg/440px-Anaximander_world_map-ro.svg.png 2x" data-file-width="1063" data-file-height="1063" /></a><figcaption>Prima hartă a lumii, conform lui <a href="/wiki/Anaximandru" title="Anaximandru">Anaximandru</a> (sec. VI î.Hr.)</figcaption></figure> În <a href="/wiki/Mitologia_greac%C4%83" title="Mitologia greacă">mitologia greacă</a>, <a href="/wiki/Europa_(mitologie)" title="Europa (mitologie)">Europa</a> era o prințesă feniciană pe care <a href="/wiki/Zeus" title="Zeus">Zeus</a> a răpit-o după ce a luat forma unui uimitor taur alb. El a dus-o pe insula <a href="/wiki/Creta" title="Creta">Creta</a>, unde Europa a adus pe lume pe <a href="/wiki/Minos" title="Minos">Minos</a>, <a href="/wiki/Radamant" title="Radamant">Radamant</a> și <a href="/w/index.php?title=Sarpedon&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sarpedon — pagină inexistentă">Sarpedon</a>. Pentru <a href="/wiki/Homer" title="Homer">Homer</a>, Europa (în greaca veche: Εὐρώπη, Eurṓpē) a fost o regină mitologică a Cretei și nu o denumire geografică. Mai târziu, termenul Europa a fost folosit pentru a se referi la nord-centrul Greciei și în 500 î.Hr., semnificația sa a fost extinsă la ținuturile din nord. Numele Europa este de etimologie incertă.<a href="#cite_note-14">[14]</a> O teorie sugerează că termenul derivă din grecescul εὐρύς (eurús), „larg, vast”<a href="#cite_note-15">[15]</a> și ὤψ (ōps, gen. ὠπός, ōpós) „ochi, față, chip”,,<a href="#cite_note-16">[16]</a> prin urmare compozitul lor Eurṓpē ar însemna „larg-privind” sau „cu aspect vast” <a href="#cite_note-WestWest2007-17">[17]</a><a href="#cite_note-FitzRoy2015-18">[18]</a><a href="#cite_note-Astour1967-19">[19]</a> sau „contemplație largă”. „Larg” a fost un epitet al Pământului însuși în religia proto-indo-europeană.<a href="#cite_note-WestWest2007-17">[17]</a> O altă teorie sugerează că Eurṓpē se bazează pe un cuvânt <a href="/wiki/Limbi_semitice" title="Limbi semitice">semitic</a> pentru „apus”, acesta fiind fie akkadianul erebu care înseamnă „a coborî, apune” (spus despre Soare), fie fenicianul ereb „seară, apus”,<a href="#cite_note-20">[20]</a> care este la originea Maghrebului arab și a ebraicului ma'arav. Filologul britanic <a href="/w/index.php?title=Martin_Litchfield_West&action=edit&redlink=1" class="new" title="Martin Litchfield West — pagină inexistentă">M.L West</a> afirmă însă că „fonologic, corespondența dintre numele Europei și orice formă a cuvântului semitic este foarte slabă”,<a href="#cite_note-21">[21]</a> în timp ce lingvistul neerlandez Robert S. P. Beekes consideră improbabilă o conexiune cu limbile semitice.<a href="#cite_note-Beekes-22">[22]</a> Majoritatea limbilor majore ale lumii folosesc cuvinte derivate din Eurṓpē sau Europa pentru a se referi la continent. Chineza, de exemplu, folosește cuvântul Ōuzhōu (歐洲/欧洲), care este o abreviere a denumirii transliterate Ōuluóbā zhōu (歐羅巴洲) (zhōu înseamnă "continent"); un termen chinizesc derivat Ōshū (欧州) este de asemenea utilizat, uneori, în japoneză, cum ar fi în numele japonez al Uniunii Europene, Ōshū Rengō (欧州連合), cu toate că <a href="/wiki/Katakana" title="Katakana">katakana</a> Yōroppa (ヨーロッパ) este mai frecvent utilizată. În unele limbi turcice, numele inițial persan Frangistan („ținutul francilor”) este folosit în mod obișnuit pentru a se referi la o mare parte din Europa, pe lângă nume oficiale precum Avrupa sau Evropa.<a href="#cite_note-davison-23">[23]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Definiție">Definiție</h2>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=2" title="Modifică secțiunea: Definiție" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=2" title="Edit section's source code: Definiție">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Definiție_contemporană">Definiție contemporană</h3>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=3" title="Modifică secțiunea: Definiție contemporană" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=3" title="Edit section's source code: Definiție contemporană">modificare sursă</a>]</div> <div class="center"> <div class="thumbinner overflowbugx" style="overflow:auto;"> Harta Europei, care arată una dintre cele mai des utilizate granițe continentale<a href="#cite_note-24">[24]</a> Cheie: albastru: state care se încadrează la granița dintre Europa și Asia; verde: țări care nu sunt geografic din Europa, dar sunt strâns asociate cu continentul </div> <div class="nounderlines" style="width: 700px; float: none; margin: none; padding: none; border: none; clear: none; background-color: #ffffff; position: relative;"> <div style="background-color: ;"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/90/Standard_map_of_Europe_%28blank%29.png" decoding="async" width="700" height="545" class="mw-file-element" data-file-width="700" data-file-height="545" /></div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:424.5px; top: 457.5px;"><a href="/wiki/Albania" title="Albania">Alb.</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:253px; top: 419px;"><a href="/wiki/Andorra" title="Andorra">And.</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:365px; top: 384px;"><a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:638px; top: 398px;"><a href="/wiki/Armenia" title="Armenia">Armenia</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:659px; top: 384px;"><a href="/wiki/Azerbaidjan" title="Azerbaidjan">Azer.</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:456px; top: 307px;"><a href="/wiki/Belarus" title="Belarus">Belarus</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:295px; top: 335px;"><a href="/wiki/Belgia" title="Belgia">Belgia</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:393px; top: 419px;"><a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:456px; top: 428.8px;"><a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:386px; top: 406.4px;"><a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:547px; top: 503px;"><a href="/wiki/Cipru" title="Cipru">Cipru</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:375.5px; top: 356px;"><a href="/wiki/Cehia" title="Cehia">Cehia</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:344px; top: 293px;"><a href="/wiki/Danemarca" title="Danemarca">Danemarca</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:428px; top: 254.5px;"><a href="/wiki/Estonia" title="Estonia">Estonia</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:421px; top: 216px;"><a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda">Finlanda</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:274px; top: 377px;"><a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:337px; top: 339.2px;"><a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:603px; top: 384px;"><a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:442px; top: 468px;"><a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:176px; top: 62px;"><a href="/wiki/Groenlanda" title="Groenlanda">Groenlanda (Dan.)</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:400px; top: 384.7px;"><a href="/wiki/Ungaria" title="Ungaria">Ungaria</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:232px; top: 153px;"><a href="/wiki/Islanda" title="Islanda">Islanda</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:232px; top: 293px;"><a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:354.5px; top: 433px;"><a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:351px; top: 420.4px;"><a href="/wiki/San_Marino" title="San Marino">S. Mar.</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:433.6px; top: 436.5px;"><a href="/wiki/Kosovo" title="Kosovo">Kos.</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:421px; top: 272px;"><a href="/wiki/Letonia" title="Letonia">Letonia</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:347.5px; top: 391px;"><a href="/wiki/Liechtenstein" title="Liechtenstein">Liec.</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:414px; top: 289.5px;"><a href="/wiki/Lituania" title="Lituania">Lituania</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:309px; top: 349px;"><a href="/wiki/Luxemburg" title="Luxemburg">Lux.</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:437.8px; top: 447px;"><a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Mac.</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:386px; top: 519.8px;"><a href="/wiki/Malta" title="Malta">Malta</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:473.5px; top: 377px;"><a href="/wiki/Republica_Moldova" title="Republica Moldova">Moldova</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:309px; top: 419px;"><a href="/wiki/Monaco" title="Monaco">Mon.</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:407px; top: 433px;"><a href="/wiki/Muntenegru" title="Muntenegru">Munt.</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:337px; top: 230px;"><a href="/wiki/Norvegia" title="Norvegia">Norvegia</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:372px; top: 58.5px;"><a href="/wiki/Svalbard" title="Svalbard">Svalbard (Nor)</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:393px; top: 328px;"><a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:162px; top: 426px;"><a href="/wiki/Portugalia" title="Portugalia">Portugalia</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:445.5px; top: 394.5px;"><a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:526px; top: 258px;"><a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:424.5px; top: 415.5px;"><a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:400px; top: 370px;"><a href="/wiki/Slovacia" title="Slovacia">Slovacia</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:376.9px; top: 398px;"><a href="/wiki/Slovenia" title="Slovenia">Slo.</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:204px; top: 447px;"><a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:372px; top: 251px;"><a href="/wiki/Suedia" title="Suedia">Suedia</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:323px; top: 387.5px;"><a href="/wiki/Elve%C8%9Bia" title="Elveția">Elv.</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:491px; top: 443.5px;"><a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:316px; top: 321px;"><a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Țările de Jos">Țr. de Jos</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:484px; top: 349px;"><a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:263.5px; top: 307px;"><a href="/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord" title="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord">Regatul Unit</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:267px; top: 209px;"><a href="/wiki/Insulele_Feroe" title="Insulele Feroe">Far. (Dan)</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:347.5px; top: 447px;"><a href="/wiki/Vatican" title="Vatican">Vat.</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:375.5px; top: 426px;"><a href="/wiki/Marea_Adriatic%C4%83" title="Marea Adriatică"> </a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:386px; top: 433.7px;"><a href="/wiki/Marea_Adriatic%C4%83" title="Marea Adriatică">M.</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:393px; top: 441.4px;"><a href="/wiki/Marea_Adriatic%C4%83" title="Marea Adriatică">Adr.</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:361.5px; top: 13px;"><a href="/wiki/Oceanul_Arctic" title="Oceanul Arctic">Oceanul Arctic</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:470px; top: 496px;"><a href="/wiki/Marea_Egee" title="Marea Egee">Marea</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:473.5px; top: 506.5px;"><a href="/wiki/Marea_Egee" title="Marea Egee">Egee</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:407px; top: 104px;"><a href="/wiki/Marea_Barents" title="Marea Barents">Marea Barents</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:218px; top: 377px;"><a href="/wiki/Golful_Biscaya" title="Golful Biscaya">Golful Biscaya</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:526px; top: 401.5px;"><a href="/wiki/Marea_Neagr%C4%83" title="Marea Neagră">Marea Neagră</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:554px; top: 384px;"><a href="/wiki/Marea_Azov" title="Marea Azov">Marea Azov</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:652px; top: 344.1px;"><a href="/wiki/Marea_Caspic%C4%83" title="Marea Caspică">Marea Caspică</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:218px; top: 311.2px;"><a href="/wiki/Marea_Celtic%C4%83" title="Marea Celtică">Marea Celtică</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:162px; top: 125px;"><a href="/wiki/Marea_Groenlandei" title="Marea Groenlandei">Marea Groenlandei</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:78px; top: 41px;"><a href="/wiki/Marea_Baffin" title="Marea Baffin">Marea Baffin</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:145.9px; top: 468px;"><a href="/wiki/C%C3%A1diz" title="Cádiz">Golful Cádiz</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:288px; top: 436.5px;"><a href="/wiki/Marea_Liguric%C4%83" title="Marea Ligurică">Marea Ligurică</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:288px; top: 485.5px;"><a href="/wiki/Marea_Mediteran%C4%83" title="Marea Mediterană">Marea Mediterană</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:120px; top: 223px;"><a href="/wiki/Oceanul_Atlantic" title="Oceanul Atlantic">Atlanticul de Nord</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:298.5px; top: 279px;"><a href="/wiki/Marea_Nordului" title="Marea Nordului">Marea Nordului</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:295px; top: 181px;"><a href="/wiki/Marea_Norvegiei" title="Marea Norvegiei">Marea Norvegiei</a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:186.5px; top: 486.2px;"><a href="/wiki/Str%C3%A2mtoarea_Gibraltar" title="Strâmtoarea Gibraltar">Str. Gibraltar</a></div> </div> </div> </div> Definiția predominantă a Europei ca termen geografic a fost utilizată de la mijlocul secolului al XIX-lea. Europa este considerată a fi mărginită de corpuri mari de apă la nord, vest și sud. Limitele Europei spre est și nord-est sunt considerate <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Ural" title="Munții Ural">Munții Ural</a>, <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Ural" class="mw-redirect" title="Râul Ural">râul Ural</a> și <a href="/wiki/Marea_Caspic%C4%83" title="Marea Caspică">Marea Caspică</a>; spre sud-est, <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Caucaz" title="Munții Caucaz">Munții Caucaz</a>, <a href="/wiki/Marea_Neagr%C4%83" title="Marea Neagră">Marea Neagră</a> și căile navigabile care leagă Marea Neagră de Marea Mediterană.<a href="#cite_note-Encarta-25">[25]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:T_and_O_map_Guntherus_Ziner_1472.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/70/T_and_O_map_Guntherus_Ziner_1472.jpg/220px-T_and_O_map_Guntherus_Ziner_1472.jpg" decoding="async" width="220" height="220" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/70/T_and_O_map_Guntherus_Ziner_1472.jpg/330px-T_and_O_map_Guntherus_Ziner_1472.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/70/T_and_O_map_Guntherus_Ziner_1472.jpg/440px-T_and_O_map_Guntherus_Ziner_1472.jpg 2x" data-file-width="864" data-file-height="864" /></a><figcaption>O hartă medievală tipărită de Günther Zainer în 1472, care arată cele trei continente ca domenii ale fiilor lui <a href="/wiki/Noe" title="Noe">Noe</a> — Asia lui <a href="/wiki/Sem" title="Sem">Sem</a>, Europa lui <a href="/wiki/Iafet" title="Iafet">Iafet</a> și Africa la <a href="/wiki/Ham" title="Ham">Ham</a>.</figcaption></figure> Insulele sunt în general grupate cu cea mai apropiată masă continentală, de aceea <a href="/wiki/Islanda" title="Islanda">Islanda</a> este considerată a face parte din Europa, în timp ce insula <a href="/wiki/Groenlanda" title="Groenlanda">Groenlanda</a> este de obicei atribuită <a href="/wiki/America_de_Nord" title="America de Nord">Americii de Nord</a>, deși aparține politic <a href="/wiki/Danemarca" title="Danemarca">Danemarcei</a>. Cu toate acestea, există unele excepții bazate pe diferențe sociopolitice și culturale. <a href="/wiki/Cipru" title="Cipru">Cipru</a> este cel mai apropiat de <a href="/wiki/Anatolia" title="Anatolia">Anatolia (sau Asia Mică)</a>, dar este considerat o parte a Europei din punct de vedere politic și este un stat membru al UE. <a href="/wiki/Malta" title="Malta">Malta</a> a fost considerată o insulă din nord-vestul Africii timp de secole, dar acum este considerată a face parte și din Europa.<a href="#cite_note-26">[26]</a> „Europa” așa cum este utilizată în mod specific în engleza britanică se poate referi și la Europa continentală exclusiv.<a href="#cite_note-27">[27]</a> Termenul „continent” implică de obicei geografia fizică a unei mari mase terestre complet sau aproape complet înconjurată de apă la granițele sale. Cu toate acestea, partea frontierei Europa-Asia este oarecum arbitrară și incompatibilă cu această definiție datorită aderării sale parțiale la Munții Ural și Caucaz, mai degrabă decât o serie de căi navigabile parțial sugerate de cartograful <a href="/w/index.php?title=Herman_Moll&action=edit&redlink=1" class="new" title="Herman Moll — pagină inexistentă">Herman Moll</a> în 1715. Aceste diviziuni de apă se extind cu o puține întreruperi relativ mici (în comparație cu lanțurile muntoase menționate mai sus) de la strâmtorile turcești care ajung în Marea Mediterană până la partea superioară a râului Ob care se scurge în Oceanul Arctic. Înainte de adoptarea convenției actuale, care include divizările montane, granița dintre Europa și Asia a fost redefinită de mai multe ori de la prima concepție din antichitatea clasică, dar întotdeauna ca o serie de râuri, mări și strâmtori care se credea că se extind ăe distanță necunoscută la est și nord de Marea Mediterană fără includerea unor lanțuri muntoase. Împărțirea actuală a Eurasiei în două continente reflectă acum diferențele culturale, lingvistice și etnice est-vest, care variază pe un spectru mai degrabă decât cu o linie de separare ascuțită. Granița geografică dintre Europa și Asia nu urmează nici o graniță de stat și acum urmează doar câteva corpuri de apă. <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a> este, în general, considerată o țară transcontinentală împărțită în întregime de apă, în timp ce <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a> și <a href="/wiki/Kazahstan" title="Kazahstan">Kazahstan</a> sunt împărțite doar parțial de căi navigabile. <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a>, <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Țările de Jos">Țările de Jos</a>, <a href="/wiki/Portugalia" title="Portugalia">Portugalia</a>, <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a> și <a href="/wiki/Regatul_Unit" class="mw-redirect" title="Regatul Unit">Regatul Unit</a> sunt, de asemenea, transcontinentale (sau mai adecvat, intercontinentale, atunci când sunt implicate oceane sau mări mari), deoarece principalele lor zone terestre sunt în Europa, în timp ce bucăți din teritoriilor lor sunt situate pe alte continente separate de Europa de corpuri mari de apă. <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a>, de exemplu, are teritorii la sud de <a href="/wiki/Marea_Mediteran%C4%83" title="Marea Mediterană">Marea Mediterană</a> și anume <a href="/wiki/Ceuta" title="Ceuta">Ceuta</a> și <a href="/wiki/Melilla" title="Melilla">Melilla</a>, care fac parte din Africa și au graniță cu Marocul. Potrivit convenției actuale, Georgia și Azerbaidjan sunt țări transcontinentale în care căile navigabile au fost complet înlocuite de munți ca diviziune între continente. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Istoria_conceptului">Istoria conceptului</h3>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=4" title="Modifică secțiunea: Istoria conceptului" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=4" title="Edit section's source code: Istoria conceptului">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Istoria_timpurie">Istoria timpurie</h4>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=5" title="Modifică secțiunea: Istoria timpurie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=5" title="Edit section's source code: Istoria timpurie">modificare sursă</a>]</div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Europa_Prima_Pars_Terrae_in_Forma_Virginis.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4e/Europa_Prima_Pars_Terrae_in_Forma_Virginis.jpg/270px-Europa_Prima_Pars_Terrae_in_Forma_Virginis.jpg" decoding="async" width="270" height="195" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4e/Europa_Prima_Pars_Terrae_in_Forma_Virginis.jpg/405px-Europa_Prima_Pars_Terrae_in_Forma_Virginis.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4e/Europa_Prima_Pars_Terrae_in_Forma_Virginis.jpg/540px-Europa_Prima_Pars_Terrae_in_Forma_Virginis.jpg 2x" data-file-width="1799" data-file-height="1300" /></a><figcaption>Reprezentare a Europa regina în 1582.</figcaption></figure> Prima utilizare înregistrată a Eurṓpē ca termen geografic se află în imnul homeric către Apollo, cu referire la țărmul vestic al <a href="/wiki/Marea_Egee" title="Marea Egee">Mării Egee</a>. Ca nume pentru o parte a lumii cunoscute, este folosit pentru prima dată în secolul al VI-lea î.Hr. de <a href="/wiki/Anaximandru" title="Anaximandru">Anaximandru</a> și Hecataeus. Anaximandru a plasat granița dintre Asia și Europa de-a lungul râului Phasis (râul modern <a href="/wiki/Rioni" title="Rioni">Rioni</a> pe teritoriul Georgiei) în Caucaz, o convenție urmată încă de Herodot în secolul al V-lea î.Hr.<a href="#cite_note-28">[28]</a> Herodot a menționat că lumea a fost împărțită de persoane necunoscute în trei părți: Europa, Asia și Libia (Africa), Nilul și Phasis formând granițele lor — deși afirmă, de asemenea, că unii au considerat <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Don_(Rusia)" title="Râul Don (Rusia)">fluviul Don</a>, mai degrabă decât Phasis, drept graniță între Europa și Asia.<a href="#cite_note-29">[29]</a> Frontiera estică a Europei a fost definită în secolul I de către geograful <a href="/wiki/Strabon" title="Strabon">Strabon</a> la fluviul Don.<a href="#cite_note-30">[30]</a> Cartea Jubileelor a descris continentele ca pământuri ale celor trei fii ai lui Noe. Europa a fost definită ca întinzându-se de la <a href="/wiki/Coloanele_lui_Hercule" title="Coloanele lui Hercule">Coloanele lui Hercule</a> la <a href="/wiki/Str%C3%A2mtoarea_Gibraltar" title="Strâmtoarea Gibraltar">Strâmtoarea Gibraltar</a>, separând-o de nord-vestul Africii, până la Don, separându-o de Asia.<a href="#cite_note-31">[31]</a> Convenția din <a href="/wiki/Evul_Mediu" title="Evul Mediu">Evul Mediu</a> și care a supraviețuit utilizării moderne este cea din epoca romană utilizată de autori din epoca romană precum <a href="/wiki/Poseidonios" title="Poseidonios">Poseidonios</a>,<a href="#cite_note-32">[32]</a> <a href="/wiki/Strabon" title="Strabon">Strabon</a><a href="#cite_note-33">[33]</a> și <a href="/wiki/Ptolemeu" title="Ptolemeu">Ptolemeu</a>,<a href="#cite_note-34">[34]</a> care l-au luat ca hotar pe Tanais (râul modern Don). Termenul „Europa” este folosit pentru prima dată pentru o sferă culturală în <a href="/wiki/Rena%C8%99terea_carolingian%C4%83" title="Renașterea carolingiană">Renașterea carolingiană</a> din secolul al IX-lea. În acel moment, termenul desemna sfera de influență a Bisericii occidentale, spre deosebire de biserica ortodoxă și cea a lumii islamice. O definiție culturală a Europei ca ținuturi ale creștinătății latine s-a coagulat în secolul al VIII-lea, semnificând noul condominiu cultural creat prin confluența tradițiilor germanice și a culturii creștin-latine, definit parțial în contrast cu Bizanțul și Islamul și limitat la nordul Iberiei, Insulele Britanice, Franța, Germania de Vest creștinizată, regiunile alpine și nordul și centrul Italiei.<a href="#cite_note-35">[35]</a> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Definiții_moderne">Definiții moderne</h4>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=6" title="Modifică secțiunea: Definiții moderne" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=6" title="Edit section's source code: Definiții moderne">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare boilerplate further">Pentru informații suplimentare, vezi <a href="/wiki/Europa_continental%C4%83" title="Europa continentală">Europa continentală</a></div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Herman_Moll_A_New_Map_of_Europe_According_to_the_Newest_Observations_1721.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Herman_Moll_A_New_Map_of_Europe_According_to_the_Newest_Observations_1721.JPG/270px-Herman_Moll_A_New_Map_of_Europe_According_to_the_Newest_Observations_1721.JPG" decoding="async" width="270" height="191" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Herman_Moll_A_New_Map_of_Europe_According_to_the_Newest_Observations_1721.JPG/405px-Herman_Moll_A_New_Map_of_Europe_According_to_the_Newest_Observations_1721.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Herman_Moll_A_New_Map_of_Europe_According_to_the_Newest_Observations_1721.JPG/540px-Herman_Moll_A_New_Map_of_Europe_According_to_the_Newest_Observations_1721.JPG 2x" data-file-width="1500" data-file-height="1061" /></a><figcaption>O nouă hartă a Europei conform celor mai noi observații (1721), realizată de Hermann Moll, trasează granița estică a Europei de-a lungul fluviului <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Don_(Rusia)" title="Râul Don (Rusia)">Don</a>, care curge spre sud-vest, iar râurile Tobol, Irtâș și <a href="/wiki/Obi" title="Obi">Ob</a>, care curg spre nord.</figcaption></figure> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:1916_political_map_of_Europe.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9d/1916_political_map_of_Europe.jpg/270px-1916_political_map_of_Europe.jpg" decoding="async" width="270" height="204" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9d/1916_political_map_of_Europe.jpg/405px-1916_political_map_of_Europe.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9d/1916_political_map_of_Europe.jpg/540px-1916_political_map_of_Europe.jpg 2x" data-file-width="3276" data-file-height="2475" /></a><figcaption>Harta politică a Europei din 1916, care arată majoritatea cursurilor navigabile ale lui Moll înlocuite de Munții Urali de von Strahlenberg și Munții Caucaz ai lui Freshfield, caracteristici ale uscatului care definesc în mod normal un subcontinent.</figcaption></figure> Problema definirii unei granițe estice precise a Europei apare în perioada modernă timpurie, pe măsură ce extensia estică a Moscovei a început să includă Asia de Nord. De-a lungul Evului Mediu și până în secolul al XVIII-lea, împărțirea tradițională a masei terestre a Eurasiei în două continente, Europa și Asia, a urmat ideea lui Ptolemeu, cu granița urmând strâmtorilor turcești, Marea Neagră, Strâmtoarea Kerch, Marea Azov și Don (vechi Tanais). Dar hărțile produse în secolele XVI-XVIII au avut tendința de a diferi în ceea ce privește modul de a continua granița dincolo de cotul Donului la Kalach-na-Donu (unde este cel mai apropiat de Volga), pe un teritoriu nedescris în detaliu de către geografii antici. În jurul anului 1715, <a href="/w/index.php?title=Herman_Moll&action=edit&redlink=1" class="new" title="Herman Moll — pagină inexistentă">Herman Moll</a> a realizat o hartă care arată partea de nord a râului Ob și râul Irtysh, un afluent major al primului, drept componente ale unei serii de căi navigabile parțial îmbinate care făceau granița dintre Europa și Asia din strâmtoarea turcă și fluviul Don până la Oceanul Arctic. În 1721, a produs o hartă mai actualizată, care era mai ușor de citit. Cu toate acestea, ideea sa de a folosi râurile majore aproape exclusiv ca linie de demarcație nu a fost niciodată preluată de alți geografi. Patru ani mai târziu, în 1725, <a href="/w/index.php?title=Philip_Johan_von_Strahlenberg&action=edit&redlink=1" class="new" title="Philip Johan von Strahlenberg — pagină inexistentă">Philip Johan von Strahlenberg</a> a fost primul care s-a îndepărtat de granița clasică a Donului, propunând că lanțurile montane ar putea fi incluse ca granițe între continente ori de câte ori se consideră că nu există căi navigabile adecvate, fără a se ține seama de râurile Ob și Irtysh. El a trasat o nouă linie de-a lungul <a href="/wiki/Volga" title="Volga">Volgăi</a>, urmând Volga spre nord până la Samara Bend, de-a lungul Obshchy Syrt și apoi spre nord de-a lungul Munților Ural.<a href="#cite_note-36">[36]</a> Acest lucru a fost aprobat de <a href="/wiki/Imperiul_rus" class="mw-redirect" title="Imperiul rus">Imperiul rus</a> și a introdus convenția care va deveni în cele din urmă acceptată în mod obișnuit, deși nu va fi lipsită de critici de către mulți geografi analitici moderni, cum ar fi Halford Mackinder, care au văzut o valabilitate redusă în Munții Ural drept o graniță între continente.<a href="#cite_note-37">[37]</a> Cartografii au continuat să pună diferite granițe între Donul inferior și Samara până în secolul al XIX-lea. În <a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Atlas_of_the_Russian_Empire_(1745)" class="extiw" title="commons:Category:Atlas of the Russian Empire (1745)">atlasul din 1745</a> publicat de Academia Rusă de Științe are granițele delimitate de Don dincolo de Kalaci. La sud, <a href="/wiki/Depresiunea_Kuma-Man%C3%AEci" title="Depresiunea Kuma-Manîci">depresiunea Kuma-Manîci</a> a fost identificată în jurul anului 1773 de către un naturalist german, <a href="/wiki/Peter_Simon_Pallas" title="Peter Simon Pallas">Peter Simon Pallas</a>, ca o vale care lega odinioară Marea Neagră de Marea Caspică,<a href="#cite_note-oren-icn.ru-38">[38]</a> și ulterior a fost propusă ca o graniță naturală între continente. La mijlocul secolului al XIX-lea, au existat trei convenții principale, una urmând Donul, Canalul Volga-Don și Volga, cealaltă urmând Depresiunea Kuma-Manîci până la Marea Caspică și apoi râul Ural, iar a treia urmând bazinul hidrografic al Caucazului Mare până la Marea Caspică. Subiectul a fost tratat ca o „controversă” în literatura geografică din anii 1860, Douglas Freshfield susținând limita creastei Caucazului ca fiind „cea mai bună posibilă”, invocând sprijinul diverșilor „geografi moderni”.<a href="#cite_note-39">[39]</a> În Rusia și Uniunea Sovietică, granița de-a lungul depresiunii Kuma-Manîci a fost cea mai frecvent utilizată încă din 1906.<a href="#cite_note-40">[40]</a> În 1958, Societatea Geografică Sovietică a recomandat oficial ca granița dintre Europa și Asia să fie trasată în manuale din Golful Baidaratskaia, pe <a href="/wiki/Marea_Kara" title="Marea Kara">Marea Kara</a>, de-a lungul piciorului estic al Munților Ural, urmând apoi râul Ural până la Dealurile Mugodzhar și apoi <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Emba" title="Râul Emba">râul Emba</a>; și depresiunea Kuma-Manîci,<a href="#cite_note-41">[41]</a> plasând astfel Caucazul în întregime în Asia și Uralii în întregime în Europa.<a href="#cite_note-42">[42]</a> Cu toate acestea, majoritatea geografilor din Uniunea Sovietică au favorizat granița de-a lungul creastei Caucazului <a href="#cite_note-43">[43]</a> și aceasta a devenit convenția comună la sfârșitul secolului XX, deși granița Kuma-Manîci a rămas în uz în unele hărți ale secolului XX. <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Istorie">Istorie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=7" title="Modifică secțiunea: Istorie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=7" title="Edit section's source code: Istorie">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Istoria_Europei" title="Istoria Europei">Istoria Europei</a>.</div><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16505893">@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .rellink{display:flex}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .rellink{display:flex}}</style> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Preistorie">Preistorie</h3>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=8" title="Modifică secțiunea: Preistorie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=8" title="Edit section's source code: Preistorie">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Lascaux_painting.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1e/Lascaux_painting.jpg/220px-Lascaux_painting.jpg" decoding="async" width="220" height="144" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1e/Lascaux_painting.jpg/330px-Lascaux_painting.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1e/Lascaux_painting.jpg/440px-Lascaux_painting.jpg 2x" data-file-width="720" data-file-height="472" /></a><figcaption>Picturi rupestre paleolitice din localitatea franțuzească <a href="/wiki/Pe%C8%99tera_din_Lascaux" title="Peștera din Lascaux">Lascaux</a> (c. 15.000 î.Hr.)</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Stonehenge,_Condado_de_Wiltshire,_Inglaterra,_2014-08-12,_DD_09.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f2/Stonehenge%2C_Condado_de_Wiltshire%2C_Inglaterra%2C_2014-08-12%2C_DD_09.JPG/220px-Stonehenge%2C_Condado_de_Wiltshire%2C_Inglaterra%2C_2014-08-12%2C_DD_09.JPG" decoding="async" width="220" height="97" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f2/Stonehenge%2C_Condado_de_Wiltshire%2C_Inglaterra%2C_2014-08-12%2C_DD_09.JPG/330px-Stonehenge%2C_Condado_de_Wiltshire%2C_Inglaterra%2C_2014-08-12%2C_DD_09.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f2/Stonehenge%2C_Condado_de_Wiltshire%2C_Inglaterra%2C_2014-08-12%2C_DD_09.JPG/440px-Stonehenge%2C_Condado_de_Wiltshire%2C_Inglaterra%2C_2014-08-12%2C_DD_09.JPG 2x" data-file-width="5406" data-file-height="2379" /></a><figcaption><a href="/wiki/Stonehenge" title="Stonehenge">Stonehenge</a> din <a href="/wiki/Regatul_Unit" class="mw-redirect" title="Regatul Unit">Regatul Unit</a> (neoliticul târziu – din 3000 până în 2000 î.Hr.).</figcaption></figure> <a href="/w/index.php?title=Homo_erectus_georgicus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Homo erectus georgicus — pagină inexistentă">Homo erectus georgicus</a>, care a trăit acum aproximativ 1,8 milioane de ani în Georgia, este cel mai vechi <a href="/wiki/Hominini" title="Hominini">hominin</a> care a fost descoperit în Europa.<a href="#cite_note-44">[44]</a> Alte rămășițe de hominin, datând de aproximativ 1 milion de ani, au fost descoperite în Atapuerca, Spania.<a href="#cite_note-45">[45]</a> <a href="/wiki/Homo_neanderthalensis" title="Homo neanderthalensis">Omul neanderthalian</a> (numit după valea Neandertal din Germania) a apărut în Europa acum 150.000 de ani (acum 115.000 de ani se găsea deja în Polonia<a href="#cite_note-46">[46]</a>) și a dispărut din registrul fosil cu aproximativ 28.000 de ani în urmă, refugiul lor final fiind Portugalia actuală. Neanderthalienii au fost înlocuiți de oamenii moderni, care au apărut în Europa cu aproximativ 43.000 - 40.000 de ani în urmă.<a href="#cite_note-natgeo_21-47">[47]</a> Cele mai vechi situri din Europa datate acum 48.000 de ani sunt Riparo Mochi (Italia), Geissenklösterle (Germania) și Isturitz (Franța).<a href="#cite_note-range-48">[48]</a><a href="#cite_note-49">[49]</a> Perioada neolitică europeană — marcată de cultivarea culturilor și creșterea animalelor, numărul crescut de așezări și utilizarea pe scară largă a ceramicii — a început în jurul anului 7000 î.Hr. în <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a> și <a href="/wiki/Balcani" class="mw-redirect" title="Balcani">Balcani</a>, probabil influențată de practicile agricole anterioare din <a href="/wiki/Anatolia" title="Anatolia">Anatolia</a> și <a href="/wiki/Orientul_Apropiat" title="Orientul Apropiat">Orientul Apropiat</a>.<a href="#cite_note-Borza-50">[50]</a> S-a răspândit din Balcani de-a lungul văilor <a href="/wiki/Dun%C4%83re" class="mw-redirect" title="Dunăre">Dunării</a> și <a href="/wiki/Rin" title="Rin">Rinului</a> (cultura ceramicii liniare) și de-a lungul <a href="/wiki/Marea_Mediteran%C4%83" title="Marea Mediterană">coastei mediteraneene</a> (cultura cardială). Între 4500 și 3000 î.Hr., aceste culturi neolitice din Europa Centrală s-au dezvoltat mai departe spre vest și nord, transmițând abilități nou dobândite în producerea artefactelor din cupru. În Europa de Vest, perioada neolitică a fost caracterizată nu de așezări agricole mari, ci de monumente preistorice cum ar fi terasamente, movile funerare și morminte megalitice.<a href="#cite_note-51">[51]</a> Cultura ceramicii cordate a înflorit la trecerea de la Neolitic la <a href="/wiki/Epoca_cuprului" title="Epoca cuprului">Epoca cuprului</a>. În această perioadă au fost construite în toată Europa de Vest și de Sud monumente megalitice gigantice, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Templele_megalitice_din_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Templele megalitice din Malta — pagină inexistentă">Templele megalitice din Malta</a> și <a href="/wiki/Stonehenge" title="Stonehenge">Stonehenge</a>.<a href="#cite_note-52">[52]</a><a href="#cite_note-53">[53]</a> Epoca europeană a bronzului început în c. 3200 î.Hr., în Grecia, cu <a href="/wiki/Civiliza%C8%9Bia_minoic%C4%83" title="Civilizația minoică">civilizația minoică</a> din Creta, prima civilizație avansată din Europa.<a href="#cite_note-54">[54]</a> Minoicii au fost urmați de <a href="/wiki/Civiliza%C8%9Bia_micenian%C4%83" title="Civilizația miceniană">Civilizația miceniană</a>, care s-a sfârșit brusc în jurul anului 1200 î.Hr., inaugurând epoca europeană a fierului.<a href="#cite_note-55">[55]</a> Colonizarea din epoca fierului de către greci și fenicieni a dat naștere orașelor mediteraneene timpurii. Epoca fierului timpuriu din Italia și Grecia din jurul secolului al VIII-lea î.Hr. a dat naștere treptat la antichitatea clasică istorică, al cărei început este datat uneori din 776 î.Hr., anul primelor <a href="/wiki/Jocuri_Olimpice" class="mw-redirect" title="Jocuri Olimpice">Jocuri Olimpice</a>.<a href="#cite_note-56">[56]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Antichitate_clasică">Antichitate clasică</h3>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=9" title="Modifică secțiunea: Antichitate clasică" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=9" title="Edit section's source code: Antichitate clasică">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare">Vezi și: <a href="/wiki/Grecia_antic%C4%83" class="mw-redirect" title="Grecia antică">Grecia antică</a> și <a href="/wiki/Roma_antic%C4%83" class="mw-redirect" title="Roma antică">Roma antică</a>.</div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:The_Parthenon_in_Athens.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/The_Parthenon_in_Athens.jpg/260px-The_Parthenon_in_Athens.jpg" decoding="async" width="260" height="183" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/The_Parthenon_in_Athens.jpg/390px-The_Parthenon_in_Athens.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/The_Parthenon_in_Athens.jpg/520px-The_Parthenon_in_Athens.jpg 2x" data-file-width="1144" data-file-height="804" /></a><figcaption><a href="/wiki/Partenonul" title="Partenonul">Partenonul</a> din <a href="/wiki/Atena" title="Atena">Atena</a> (432 î.Hr.)</figcaption></figure> <a href="/wiki/Grecia_antic%C4%83" class="mw-redirect" title="Grecia antică">Grecia antică</a> a fost cultura fondatoare a civilizației occidentale. Democrația occidentală și <a href="/wiki/Ra%C8%9Bionalism" title="Raționalism">cultura raționalistă</a> sunt adesea atribuite Greciei antice.<a href="#cite_note-Daly2013-57">[57]</a> Orașul-stat grecesc, <a href="/wiki/Polis" title="Polis">polisul</a>, a fost unitatea politică fundamentală a Greciei clasice.<a href="#cite_note-Daly2013-57">[57]</a> În 508 î.Hr., <a href="/wiki/Clistene" title="Clistene">Clistene</a> a instituit primul sistem democratic de guvernare din lume la <a href="/wiki/Atena" title="Atena">Atena</a>.<a href="#cite_note-BKDunn1992-58">[58]</a> Idealurile politice grecești au fost redescoperite la sfârșitul secolului al XVIII-lea de către filosofii și idealiștii europeni. Grecia a generat și multe contribuții culturale: în <a href="/wiki/Filosofie" title="Filosofie">filosofie</a>, <a href="/wiki/Umanism" title="Umanism">umanism</a> și <a href="/wiki/Ra%C8%9Bionalism" title="Raționalism">raționalism</a> sub <a href="/wiki/Aristotel" title="Aristotel">Aristotel</a>, <a href="/wiki/Socrate" title="Socrate">Socrate</a> și <a href="/wiki/Platon" title="Platon">Platon</a>; în <a href="/wiki/Istorie" title="Istorie">istorie</a> cu <a href="/wiki/Herodot" title="Herodot">Herodot</a> și <a href="/wiki/Tucidide" title="Tucidide">Tucidide</a>; în versuri dramatice și narative, începând cu poeziile epice ale lui <a href="/wiki/Homer" title="Homer">Homer</a>;<a href="#cite_note-natgeo_76-59">[59]</a> în dramaturgie cu <a href="/wiki/Sofocle" title="Sofocle">Sofocle</a> și <a href="/wiki/Euripide" title="Euripide">Euripide</a>, în medicină cu <a href="/wiki/Hipocrate" class="mw-redirect" title="Hipocrate">Hipocrate</a> și <a href="/wiki/Galen" class="mw-redirect" title="Galen">Galen</a>; iar în <a href="/wiki/%C8%98tiin%C8%9B%C4%83" title="Știință">știință</a> cu <a href="/wiki/Pitagora" title="Pitagora">Pitagora</a>, <a href="/wiki/Euclid" title="Euclid">Euclid</a> și <a href="/wiki/Arhimede" title="Arhimede">Arhimede</a>.<a href="#cite_note-Heath-60">[60]</a><a href="#cite_note-Heath_Vol_2-61">[61]</a><a href="#cite_note-62">[62]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Statue-Augustus.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/eb/Statue-Augustus.jpg/220px-Statue-Augustus.jpg" decoding="async" width="220" height="330" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/eb/Statue-Augustus.jpg/330px-Statue-Augustus.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/eb/Statue-Augustus.jpg/440px-Statue-Augustus.jpg 2x" data-file-width="1500" data-file-height="2250" /></a><figcaption><a href="/wiki/Augustus" class="mw-redirect" title="Augustus">Augustus</a>, primul <a href="/wiki/%C3%8Emp%C4%83rat_roman" title="Împărat roman">împărat roman</a></figcaption></figure> Grecia a fost urmată de <a href="/wiki/Roma_antic%C4%83" class="mw-redirect" title="Roma antică">Roma</a>, care și-a pus amprenta asupra <a href="/wiki/Dreptul_roman" class="mw-redirect" title="Dreptul roman">dreptului</a>, <a href="/wiki/Politic%C4%83" title="Politică">politicii</a>, limbajului, ingineriei, arhitecturii, guvernării centralizate și mult mai multor aspecte cheie în civilizația occidentală.<a href="#cite_note-Daly2013-57">[57]</a> Până în 200 î.Hr., Roma a cucerit Italia și, în următoarele două secole, a cucerit Grecia și Hispania (Spania și Portugalia), coasta nord-africană, o mare parte din Orientul Mijlociu, <a href="/wiki/Galia" title="Galia">Galia</a> (<a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> și <a href="/wiki/Belgia" title="Belgia">Belgia</a>) și Britania (<a href="/wiki/Anglia" title="Anglia">Anglia</a> și <a href="/wiki/%C8%9Aara_Galilor" title="Țara Galilor">Țara Galilor</a>). Extinzându-se de la baza lor în centrul Italiei începând cu secolul al III-lea î.Hr., romanii s-au extins treptat conducând în cele din urmă întregul bazin mediteranean și Europa de Vest până la sfârșitul mileniului. <a href="/wiki/Republica_Roman%C4%83" title="Republica Romană">Republica Romană</a> sa încheiat în 27 î.Hr., când <a href="/wiki/Augustus" class="mw-redirect" title="Augustus">Augustus</a> a proclamat <a href="/wiki/Imperiul_Roman" title="Imperiul Roman">Imperiul Roman</a>. Cele două secole care au urmat sunt cunoscute sub numele de <a href="/w/index.php?title=Pax_romana&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pax romana — pagină inexistentă">pax romana</a>, o perioadă de pace, prosperitate și stabilitate politică fără precedent în cea mai mare parte a Europei.<a href="#cite_note-mieawl-63">[63]</a> Imperiul a continuat să se extindă sub împărați precum <a href="/wiki/Antoninus_Pius" title="Antoninus Pius">Antoninus Pius</a> și <a href="/wiki/Marcus_Aurelius" class="mw-redirect" title="Marcus Aurelius">Marcus Aurelius</a>, care au petrecut timp la granița de nord a Imperiului luptând cu <a href="/wiki/Triburi_germanice" title="Triburi germanice">triburile germanice</a>, <a href="/wiki/Pic%C8%9Bi" title="Picți">picții</a> și triburile scoțiene.<a href="#cite_note-natgeo_123-64">[64]</a><a href="#cite_note-65">[65]</a> <a href="/wiki/Cre%C8%99tinism" title="Creștinism">Creștinismul</a> a fost legalizat de <a href="/wiki/Constantin_I" class="mw-redirect" title="Constantin I">Constantin I</a> în 313 d.Hr. după trei secole de persecuție imperială. Constantin a mutat definitiv capitala imperiului de la Roma în orașul Bizanț, care a fost redenumit Constantinopol în onoarea sa (actualul <a href="/wiki/Istanbul" title="Istanbul">Istanbul</a>) în anul 330 d.Hr. Creștinismul a devenit singura religie oficială a imperiului în 380, iar în 391-392, împăratul <a href="/wiki/Teodosiu_I" title="Teodosiu I">Teodosiu I</a> a interzis religiile păgâne.<a href="#cite_note-FriellWilliams2005-66">[66]</a> Aceasta este uneori considerată a marca sfârșitul antichității; alternativ antichitatea se consideră că se încheie odată cu căderea Imperiului Roman de Apus în 476; închiderea Academiei Platonice păgâne din Atena în 529 <a href="#cite_note-67">[67]</a> sau apariția islamului la începutul secolului al VII-lea d.Hr. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Evul_mediu_timpuriu">Evul mediu timpuriu</h3>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=10" title="Modifică secțiunea: Evul mediu timpuriu" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=10" title="Edit section's source code: Evul mediu timpuriu">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articole principale: <a href="/wiki/Antichitatea_t%C3%A2rzie" title="Antichitatea târzie">Antichitatea târzie</a> și <a href="/wiki/Evul_Mediu_Timpuriu" title="Evul Mediu Timpuriu">Evul Mediu Timpuriu</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <div role="note" class="dezambiguizare">Vezi și: <a href="/wiki/Evul_Mediu_%C3%AEntunecat" title="Evul Mediu întunecat">Evul Mediu întunecat</a> și <a href="/wiki/Migra%C8%9Bia_popoarelor" title="Migrația popoarelor">Migrația popoarelor</a>.</div> <style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r13393782/mw-parser-output/.tmulti">.mw-parser-output .tmulti .thumbinner{display:flex;flex-direction:column}.mw-parser-output .tmulti .trow{display:flex;flex-direction:row;clear:left;flex-wrap:wrap;width:100%;box-sizing:border-box}.mw-parser-output .tmulti .tsingle{margin:1px;float:left}.mw-parser-output .tmulti .theader{clear:both;font-weight:bold;text-align:center;align-self:center;background-color:transparent;width:100%}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption{text-align:left;background-color:transparent}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption-center{text-align:center;background-color:transparent}.mw-parser-output .tmulti .text-align-left{text-align:left}.mw-parser-output .tmulti .text-align-right{text-align:right}.mw-parser-output .tmulti .text-align-center{text-align:center}@media all and (max-width:720px){.mw-parser-output .tmulti .thumbinner{width:100%!important;box-sizing:border-box;max-width:none!important;align-items:center}.mw-parser-output .tmulti .trow{justify-content:center}.mw-parser-output .tmulti .tsingle{float:none!important;max-width:100%!important;box-sizing:border-box;text-align:center}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption{text-align:center}}</style><div class="thumb tmulti tleft"><div class="thumbinner" style="width:244px;max-width:244px"><div class="trow"><div class="tsingle" style="width:242px;max-width:242px"><div class="thumbimage"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Europe_around_650.jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f8/Europe_around_650.jpg/240px-Europe_around_650.jpg" decoding="async" width="240" height="148" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f8/Europe_around_650.jpg/360px-Europe_around_650.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f8/Europe_around_650.jpg/480px-Europe_around_650.jpg 2x" data-file-width="3891" data-file-height="2392" /></a></div><div class="thumbcaption">Europa, c. 650</div></div></div><div class="trow"><div class="tsingle" style="width:242px;max-width:242px"><div class="thumbimage"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Europe_814.svg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/90/Europe_814.svg/240px-Europe_814.svg.png" decoding="async" width="240" height="158" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/90/Europe_814.svg/360px-Europe_814.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/90/Europe_814.svg/480px-Europe_814.svg.png 2x" data-file-width="1399" data-file-height="919" /></a></div></div></div><div class="trow"><div class="thumbcaption" style="background-color:transparent;color:var(--color-base, #000)">Imperiul lui <a href="/wiki/Carol_cel_Mare" title="Carol cel Mare">Carol cel Mare</a>: a cuprins cea mai mare parte a Franței moderne, Germaniei, Țărilor de Jos, Austria și nordul Italiei.      <a href="/wiki/Imperiul_Carolingian" title="Imperiul Carolingian">Imperiul Carolingian</a> (814)</div></div></div></div> În timpul <a href="/wiki/Declinul_%C8%99i_c%C4%83derea_Imperiului_Roman_de_Apus" title="Declinul și căderea Imperiului Roman de Apus">declinului Imperiului Roman</a>, Europa a intrat într-o lungă perioadă de schimbări care decurg din ceea ce istoricii numesc „<a href="/wiki/Migra%C8%9Bia_popoarelor" title="Migrația popoarelor">Epoca Migrațiilor</a>”. Au existat numeroase invazii și migrații printre <a href="/wiki/Ostrogo%C8%9Bi" title="Ostrogoți">ostrogoți</a>, <a href="/wiki/Vizigo%C8%9Bi" title="Vizigoți">vizigoți</a>, <a href="/wiki/Go%C8%9Bi" title="Goți">goți</a>, <a href="/wiki/Vandali" title="Vandali">vandali</a>, <a href="/wiki/Huni" title="Huni">huni</a>, <a href="/wiki/Franci" title="Franci">franci</a>, <a href="/wiki/Angli" title="Angli">angli</a>, <a href="/wiki/Sa%C8%99i" title="Sași">sași</a>, <a href="/wiki/Slavi" title="Slavi">slavi</a>, <a href="/wiki/Avari" title="Avari">avari</a>, <a href="/wiki/Bulgari" title="Bulgari">bulgari</a> și, mai târziu, <a href="/wiki/Vikingi" title="Vikingi">vikingii</a>, <a href="/wiki/Pecenegi" title="Pecenegi">pecenegii</a>, <a href="/wiki/Cumani" title="Cumani">cumanii</a> și <a href="/wiki/Maghiar" class="mw-redirect" title="Maghiar">maghiarii</a>.<a href="#cite_note-mieawl-63">[63]</a> Gânditorii <a href="/wiki/Rena%C8%99terea" title="Renașterea">Renașterii</a> precum <a href="/wiki/Petrarca" class="mw-redirect" title="Petrarca">Petrarca</a> s-au referit ulterior la aceasta ca „<a href="/wiki/Evul_Mediu_%C3%AEntunecat" title="Evul Mediu întunecat">Evul Întunecat</a>”.<a href="#cite_note-68">[68]</a> Comunitățile monahale izolate au fost singurele locuri pentru protejarea și punerea la un loc a cunoștințelor scrise acumulate anterior; în afară de aceasta, foarte puține înregistrări scrise au supraviețuit și multă literatură, filosofie, matematică și alte cunoștințe din perioada clasică au dispărut din Europa de vest, deși au fost păstrate în est, în <a href="/wiki/Imperiul_Bizantin" class="mw-redirect" title="Imperiul Bizantin">Imperiul Bizantin</a>.<a href="#cite_note-69">[69]</a> În timp ce <a href="/wiki/Imperiul_roman" class="mw-redirect" title="Imperiul roman">Imperiul roman</a> din vest și-a continuat declinul, tradițiile romane și statul roman au rămas puternice în Imperiul Roman de Răsărit predominant vorbitor de greacă, cunoscut și sub numele de Imperiul Bizantin. În cea mai mare parte a existenței sale, Imperiul Bizantin a fost cea mai puternică forță economică, culturală și militară din Europa. Împăratul <a href="/wiki/Iustinian_I" title="Iustinian I">Iustinian I</a> a condus prima epocă de aur a Constantinopolului: a stabilit un <a href="/w/index.php?title=Codul_lui_Iustinian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Codul lui Iustinian — pagină inexistentă">cod juridic</a> care stă la baza multor sisteme juridice moderne, a finanțat construcția <a href="/wiki/Hagia_Sofia" class="mw-redirect" title="Hagia Sofia">Hagia Sofia</a> și a adus biserica creștină sub controlul statului.<a href="#cite_note-natgeo_135-70">[70]</a> Începând cu secolul al VII-lea, pe măsură ce bizanzii și persanii sasanizi învecinați au fost puternic slăbiți din cauza războaielor bizantine-sasaniene prelungite pe durata a secole, arabii musulmani au început să facă incursiuni în teritoriul istoric roman, cucerind Levantul și Africa de Nord și intrând în <a href="/wiki/Asia_Mic%C4%83" class="mw-redirect" title="Asia Mică">Asia Mică</a>. La mijlocul secolului al VII-lea, după cucerirea musulmană a <a href="/wiki/Persia" class="mw-disambig" title="Persia">Persiei</a>, Islamul a pătruns în regiunea <a href="/wiki/Caucaz" title="Caucaz">Caucazului</a>.<a href="#cite_note-71">[71]</a> În următoarele secole, forțele musulmane au cucerit: Cipru, Malta, Creta, Sicilia și părți din sudul Italiei.<a href="#cite_note-72">[72]</a> Între anii 711 și 720, majoritatea ținuturilor regatului vizigot al <a href="/wiki/Iberia" class="mw-disambig" title="Iberia">Iberiei</a> au fost aduse sub stăpânirea musulmană — cu excepția unor mici zone din nord-vest (<a href="/wiki/Asturia" title="Asturia">Asturia</a>) și mare parte a regiunilor basce din <a href="/wiki/Pirinei" class="mw-redirect" title="Pirinei">Pirinei</a>. Acest teritoriu, sub numele arab <a href="/wiki/Al-Andalus" title="Al-Andalus">Al-Andalus</a>, a devenit parte a <a href="/wiki/Califatul_Omeiad" title="Califatul Omeiad">Califatului Omeiad</a> în expansiune.<figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Tommaso.Laureti_Triumph.of.Christianity.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/Tommaso.Laureti_Triumph.of.Christianity.jpg/220px-Tommaso.Laureti_Triumph.of.Christianity.jpg" decoding="async" width="220" height="459" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/Tommaso.Laureti_Triumph.of.Christianity.jpg/330px-Tommaso.Laureti_Triumph.of.Christianity.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/0a/Tommaso.Laureti_Triumph.of.Christianity.jpg 2x" data-file-width="339" data-file-height="707" /></a><figcaption>Triumful creștinismului, de <a href="/w/index.php?title=Tommaso_Laureti&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tommaso Laureti — pagină inexistentă">Tommaso Laureti</a> (1530-1602), pictură de tavan în Sala di Constantino, din Palatul Vaticanului. Imagini ca aceasta celebrează triumful creștinismului (<a href="/wiki/Crucifix" title="Crucifix">crucifixul</a> așezat pe postament) asupra păgânismului din Antichitate (statuia prăvălită și făcută țăndări al lui <a href="/wiki/Hermes" title="Hermes">Hermes-Mercur</a>).</figcaption></figure> Al doilea asediu nereușit al Constantinopolului (717) a slăbit dinastia omeiadă și le-a redus prestigiul. Omeiazii au fost apoi învinși de liderul franc <a href="/wiki/Charles_Martel" class="mw-redirect" title="Charles Martel">Charles Martel</a> în <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Tours" title="Bătălia de la Tours">Bătălia de la Poitiers</a> în 732, care a pus capăt înaintării lor spre nord. În regiunile îndepărtate din nord-vestul Iberiei și Pirineii mijlocii puterea musulmanilor din sud abia se simțea. Aici au fost puse bazele regatelor creștine din <a href="/wiki/Regatul_Asturiei" title="Regatul Asturiei">Asturia</a>, <a href="/wiki/Regatul_Le%C3%B3n" title="Regatul León">Leon</a> și <a href="/wiki/Regatul_Galiciei" title="Regatul Galiciei">Galiția</a> de unde va începe recucerirea Peninsulei Iberice. Cu toate acestea, nu s-a făcut nici o încercare coordonată de a-i alunga pe <a href="/wiki/Maur" class="mw-redirect" title="Maur">mauri</a>. Regatele creștine s-au concentrat în principal pe propriile lor lupte de putere interne. Drept urmare, <a href="/wiki/Reconquista" title="Reconquista">Reconquista</a> a durat aproape opt sute de ani, perioadă în care o lungă listă de Alfonso, Sanchos, Ordoños, Ramiros, Fernandos și Bermudos s-au luptat cu rivalii lor creștini la fel de mult ca invadatorii musulmani. În timpul Evului Întunecat, Imperiul Roman de Apus a căzut sub controlul diferitelor triburi. Triburile germanice și slave și-au stabilit domeniile în Europa de Vest și respectiv de Est.<a href="#cite_note-natgeo_143-73">[73]</a> În cele din urmă, triburile frankiste au fost unite sub <a href="/wiki/Clovis_I" title="Clovis I">Clovis I</a>.<a href="#cite_note-natgeo_162-74">[74]</a> <a href="/wiki/Carol_cel_Mare" title="Carol cel Mare">Carol cel Mare</a>, un rege franc din <a href="/wiki/Dinastia_carolingian%C4%83" class="mw-redirect" title="Dinastia carolingiană">dinastia carolingiană</a> care cucerise cea mai mare parte a Europei occidentale, a fost uns „Sfânt împărat Roman” de către Papa în anul 800. Aceasta a condus în 962 la fondarea <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Roman" title="Sfântul Imperiu Roman">Sfântului Imperiu Roman</a>, care a devenit în cele din urmă centrat în principatele germane ale Europei centrale.<a href="#cite_note-natgeo_166-75">[75]</a> Europa Centrală și de Est a văzut crearea primelor state slave și adoptarea <a href="/wiki/Cre%C8%99tinism" title="Creștinism">creștinismului</a> (circa 1000 d.Hr.). Puternicul stat slav vestic al Marii Moravii și-a răspândit teritoriul până la sud, până în Balcani, ajungând la cea mai mare întindere teritorială sub <a href="/wiki/Svatopluk_I_al_Moraviei" title="Svatopluk I al Moraviei">Svatopluk I</a> și provocând o serie de conflicte armate cu Franța de Est. Mai la sud, primele state sud-slave au apărut la sfârșitul secolelor VII și VIII și au adoptat creștinismul: <a href="/wiki/Primul_%C8%9Aarat_Bulgar" title="Primul Țarat Bulgar">Primul Țarat Bulgar</a>, Principatul Sârb (mai târziu <a href="/wiki/Regatul_medieval_al_Serbiei" title="Regatul medieval al Serbiei">Regat</a> și <a href="/wiki/%C8%9Aaratul_S%C3%A2rb" title="Țaratul Sârb">Țarat</a>) și Ducatul Croației (mai târziu <a href="/w/index.php?title=Regatul_Croa%C8%9Biei_(925%E2%80%931102)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Regatul Croației (925–1102) — pagină inexistentă">Regatul Croației</a>). În est, <a href="/wiki/Rusia_Kievean%C4%83" title="Rusia Kieveană">Rusia Kieveană</a> s-a extins din capitala sa la <a href="/wiki/Kiev" title="Kiev">Kiev</a> pentru a deveni cel mai mare stat din Europa până în secolul al X-lea. În 988, <a href="/wiki/Vladimir_cel_Mare" class="mw-redirect" title="Vladimir cel Mare">Vladimir cel Mare</a> a adoptat creștinismul ortodox ca religie de stat.<a href="#cite_note-FOOTNOTEBullietCrossleyHeadrickHirsch2011250-76">[76]</a><a href="#cite_note-FOOTNOTEBrownAnatoliosPalmer200966-77">[77]</a> Mai la est, <a href="/wiki/Bulgaria_de_pe_Volga" title="Bulgaria de pe Volga">Bulgaria de pe Volga</a> a devenit un stat islamic în secolul al X-lea, dar în cele din urmă a fost absorbită în Rusia câteva secole mai târziu.<a href="#cite_note-78">[78]</a> Odată cu sfârșitul Imperiului Roman de Apus și cu centrele urbane în declin, alfabetizarea și învățarea au scăzut în Occident. Acest lucru a continuat un model care se desfășura încă din secolul al III-lea.<a href="#cite_note-Cantor,_Norman_p_52-79">[79]</a> În lumea antică, greaca era limba primară a științei. Pe măsură ce cunoașterea limbii grecești a scăzut, Occidentul latin s-a trezit separat de unele dintre rădăcinile sale filosofice și științifice grecești. O „Renaștere” a educației clasice va apărea în Imperiul Carolingian în secolul al VIII-lea. În Imperiul Roman de Răsărit (Bizanț), învățarea (în sensul educației formale care implică literatură) a fost menținută la un nivel mai înalt decât în Occident. Sistemul clasic de învățământ, care va persista sute de ani, a subliniat gramatica, latina, greaca și retorica. În secolul al VI-lea, predarea și învățarea s-au mutat în școlile monahale și catedrale, având în centrul educației studiul textelor biblice.<a href="#cite_note-80">[80]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Evul_Mediu_de_mijloc_și_târziu">Evul Mediu de mijloc și târziu</h3>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=11" title="Modifică secțiunea: Evul Mediu de mijloc și târziu" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=11" title="Edit section's source code: Evul Mediu de mijloc și târziu">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Evul_Mediu" title="Evul Mediu">Evul Mediu</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Cleric-Knight-Workman.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cd/Cleric-Knight-Workman.jpg/200px-Cleric-Knight-Workman.jpg" decoding="async" width="200" height="197" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cd/Cleric-Knight-Workman.jpg/300px-Cleric-Knight-Workman.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cd/Cleric-Knight-Workman.jpg/400px-Cleric-Knight-Workman.jpg 2x" data-file-width="1278" data-file-height="1262" /></a><figcaption>Manuscris francez medieval cu ilustrarea celor trei clase ale societății medievale: cei care se rugau (<a href="/wiki/Cler" title="Cler">clerul</a>), cei care luptau (<a href="/wiki/Cavaler" title="Cavaler">cavalerii</a>) și cei care lucrau (<a href="/wiki/%C8%9A%C4%83r%C4%83nime" class="mw-redirect" title="Țărănime">țărănimea</a>).<a href="#cite_note-Whitton134-81">[81]</a> Relația dintre aceste clase a fost guvernată de <a href="/wiki/Feudalism" title="Feudalism">feudalism</a> și <a href="/wiki/Feud%C4%83" title="Feudă">feudă</a>.<a href="#cite_note-Gainty352-82">[82]</a> (Li Livres dou Sante, sec. XIII)</figcaption></figure> Perioada cuprinsă între anii 1000 și 1250 este cunoscută sub numele de Evul Mediu mijlociu, urmată de Evul Mediu târziu până în c. 1500. În timpul Evului Mediu mijlociu, populația Europei a cunoscut o creștere semnificativă, culminând cu Renașterea secolului al XII-lea. Creșterea economică, împreună cu lipsa siguranței pe rutele comerciale continentale, au făcut posibilă dezvoltarea unor rute comerciale majore de-a lungul coastei Mării Mediterane și a Mării Baltice. Bogăția și independența în creștere dobândite de unele orașe de coastă au dat <a href="/wiki/Republicile_maritime" title="Republicile maritime">Republicilor maritime</a> un rol de lider pe scena europeană. Evul Mediu de pe continent a fost dominat de cele două eșaloane superioare ale structurii sociale: <a href="/wiki/Nobilime" title="Nobilime">nobilimea</a> și <a href="/wiki/Cler" title="Cler">clerul</a>. <a href="/wiki/Feudalism" title="Feudalism">Feudalismul</a> s-a dezvoltat în Franța în Evul Mediu timpuriu și s-a răspândit curând în toată Europa.<a href="#cite_note-natgeo_158-83">[83]</a> O luptă pentru influență între nobilime și <a href="/wiki/Monarhie" title="Monarhie">monarhie</a> în Anglia a dus la redactarea <a href="/wiki/Magna_Carta" class="mw-redirect" title="Magna Carta">Magna Carta</a> și la înființarea unui <a href="/wiki/Parlament" title="Parlament">parlament</a>.<a href="#cite_note-natgeo_186-84">[84]</a> Sursa principală de cultură din această perioadă a venit de la <a href="/wiki/Biserica_Romano-Catolic%C4%83" title="Biserica Romano-Catolică">Biserica Romano-Catolică</a>. Prin mănăstiri și școli catedrale, Biserica era responsabilă cu educația în mare parte din Europa.<a href="#cite_note-natgeo_158-83">[83]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Philip_II_and_Tancred_meeting_in_Messina_-_British_Library_Royal_MS_16_G_vi_f350r_(detail).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/86/Philip_II_and_Tancred_meeting_in_Messina_-_British_Library_Royal_MS_16_G_vi_f350r_%28detail%29.jpg/200px-Philip_II_and_Tancred_meeting_in_Messina_-_British_Library_Royal_MS_16_G_vi_f350r_%28detail%29.jpg" decoding="async" width="200" height="204" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/86/Philip_II_and_Tancred_meeting_in_Messina_-_British_Library_Royal_MS_16_G_vi_f350r_%28detail%29.jpg/300px-Philip_II_and_Tancred_meeting_in_Messina_-_British_Library_Royal_MS_16_G_vi_f350r_%28detail%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/86/Philip_II_and_Tancred_meeting_in_Messina_-_British_Library_Royal_MS_16_G_vi_f350r_%28detail%29.jpg/400px-Philip_II_and_Tancred_meeting_in_Messina_-_British_Library_Royal_MS_16_G_vi_f350r_%28detail%29.jpg 2x" data-file-width="734" data-file-height="750" /></a><figcaption><a href="/wiki/Tancred_al_Siciliei" title="Tancred al Siciliei">Tancred al Siciliei</a> și <a href="/wiki/Filip_al_II-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Filip al II-lea al Franței">Filip al II-lea al Franței</a> în timpul celei de-a <a href="/wiki/Cruciada_a_treia" title="Cruciada a treia">Treia Cruciade</a> (1189–1192)</figcaption></figure> <a href="/wiki/Pap%C4%83" title="Papă">Papalitatea</a> a atins apogeul puterii sale în Evul mediu mijlociu. <a href="/wiki/Marea_Schism%C4%83" title="Marea Schismă">Marea Schismă</a> din 1054 a împărțit religios fostul Imperiu Roman, cu <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83" title="Biserica Ortodoxă">Biserica Ortodoxă</a> în Imperiul Bizantin și <a href="/wiki/Biserica_Romano-Catolic%C4%83" title="Biserica Romano-Catolică">Biserica Romano-Catolică</a> în fostul Imperiu Roman de Apus. În 1095 <a href="/wiki/Papa_Urban_al_II-lea" title="Papa Urban al II-lea">Papa Urban al II-lea</a> a cerut o cruciadă împotriva musulmanilor care ocupau Ierusalimul și Țara Sfântă.<a href="#cite_note-natgeo_192-85">[85]</a> În Europa însăși, Biserica a organizat <a href="/wiki/Inchizi%C8%9Bie" title="Inchiziție">Inchiziția</a> împotriva ereticilor. În Peninsula Iberică, <a href="/wiki/Reconquista" title="Reconquista">Reconquista</a> s-a încheiat cu căderea Granadei în 1492, încheind peste șapte secole de conducere islamică în peninsula sud-vestică.<a href="#cite_note-natgeo_199-86">[86]</a> În est, un Imperiu Bizantin renăscut a recucerit Creta și Cipru de la musulmani și a recucerit Balcanii. <a href="/wiki/Constantinopol" title="Constantinopol">Constantinopolul</a> a fost cel mai mare și mai bogat oraș din Europa din secolele IX-XII, cu o populație de aproximativ 400.000 de locuitori.<a href="#cite_note-87">[87]</a> Imperiul a fost slăbit în urma înfrângerii de la <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Manzikert" title="Bătălia de la Manzikert">Manzikert</a> și a fost slăbit considerabil de Atacul asupra Constantinopolului din 1204, în timpul celei de-<a href="/wiki/Cruciada_a_patra" title="Cruciada a patra">a patra cruciade</a>.<a href="#cite_note-DuikerSpielvogel2010-88">[88]</a><a href="#cite_note-Findlay2006-89">[89]</a><a href="#cite_note-Browning1992-90">[90]</a><a href="#cite_note-Byfield2008-91">[91]</a><a href="#cite_note-Golna2004-92">[92]</a><a href="#cite_note-Powell2001-93">[93]</a><a href="#cite_note-Irvin2002-94">[94]</a><a href="#cite_note-Frucht2004-95">[95]</a><a href="#cite_note-DuikerSpielvogel2010v2-96">[96]</a> Deși va recupera Constantinopolul în 1261, <a href="/wiki/Imperiul_Bizantin" class="mw-redirect" title="Imperiul Bizantin">Bizanțul</a> a căzut în <a href="/wiki/1453" title="1453">1453</a> când <a href="/wiki/C%C4%83derea_Constantinopolului" title="Căderea Constantinopolului">Constantinopolul a fost cucerit</a> de <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">Imperiul Otoman</a>.<a href="#cite_note-natgeo_211-97">[97]</a><a href="#cite_note-Peters2006-98">[98]</a><a href="#cite_note-Chronicles-99">[99]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:MongolCavalrymen.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/26/MongolCavalrymen.jpg/200px-MongolCavalrymen.jpg" decoding="async" width="200" height="249" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/26/MongolCavalrymen.jpg/300px-MongolCavalrymen.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/26/MongolCavalrymen.jpg 2x" data-file-width="400" data-file-height="497" /></a><figcaption><a href="/wiki/Marea_invazie_mongol%C4%83" title="Marea invazie mongolă">Marea invazie mongolă</a> din secolul al XIII-lea.</figcaption></figure> În secolele al XI-lea și al XII-lea, incursiunile constante ale triburilor turce nomade, cum ar fi <a href="/wiki/Pecenegi" title="Pecenegi">pecenegii</a> și <a href="/wiki/Cumania" title="Cumania">cumanii</a>, au provocat o migrație masivă a populațiilor slave către regiunile mai sigure și puternic împădurite din nord și au oprit temporar extinderea Rusiei la sud și est.<a href="#cite_note-Klyuch1-100">[100]</a> La fel ca multe alte părți ale Eurasiei, aceste teritorii au fost invadate de mongoli.<a href="#cite_note-101">[101]</a> Invadatorii, care au devenit cunoscuți sub numele de <a href="/wiki/T%C4%83tari" title="Tătari">tătari</a>, erau în mare parte popoare vorbitoare de turcă sub suzeranitate mongolă. Ei au stabilit starea <a href="/wiki/Hoarda_de_Aur" title="Hoarda de Aur">Hoardei de Aur</a> cu sediul central în Crimeea, care a adoptat ulterior islamul ca religie și a condus peste sudul și centrul Rusiei moderne timp de mai mult de trei secole.<a href="#cite_note-102">[102]</a><a href="#cite_note-103">[103]</a> După prăbușirea stăpânirilor mongole, au apărut primele state (principate) românești în secolul al XIV-lea: <a href="/wiki/Moldova" title="Moldova">Moldova</a> și <a href="/wiki/%C8%9Aara_Rom%C3%A2neasc%C4%83" title="Țara Românească">Țara Românească</a>. Anterior, aceste teritorii au fost sub controlul succesiv al pecenegilor și cumanilor.<a href="#cite_note-104">[104]</a> Din secolele al XII-lea până în al XV-lea, <a href="/wiki/Marele_Ducat_al_Moscovei" class="mw-redirect" title="Marele Ducat al Moscovei">Marele Ducat al Moscovei</a> a crescut de la un mic principat sub stăpânirea mongolă la cel mai mare stat din Europa, răsturnând mongolii în 1480 și devenind în cele din urmă <a href="/wiki/%C8%9Aaratul_Rusiei" title="Țaratul Rusiei">Țaratul Rusiei</a>. Statul a fost consolidat sub <a href="/wiki/Ivan_al_III-lea_al_Rusiei" title="Ivan al III-lea al Rusiei">Ivan al III-lea cel Mare</a> și <a href="/wiki/Ivan_cel_Groaznic" class="mw-redirect" title="Ivan cel Groaznic">Ivan cel Groaznic</a>, extinzându-se constant spre est și sud în următoarele secole. <a href="/wiki/Marea_Foamete_din_1315-1317" class="mw-redirect" title="Marea Foamete din 1315-1317">Marea Foamete din 1315-1317</a> a fost prima criză care a lovit Europa în Evul Mediu târziu.<a href="#cite_note-105">[105]</a> Perioada cuprinsă între 1348 și 1420 a fost martorul celei mai mari pierderi. Populația Franței a fost redusă la jumătate.<a href="#cite_note-106">[106]</a><a href="#cite_note-107">[107]</a> Marea Britanie medievală a fost afectată de 95 de perioade de foamete,<a href="#cite_note-108">[108]</a> iar Franța a suferit efectele a 75 sau mai multe în aceeași perioadă.<a href="#cite_note-109">[109]</a> Europa a fost devastată la mijlocul secolului al XIV-lea de <a href="/wiki/Moartea_Neagr%C4%83" class="mw-redirect" title="Moartea Neagră">Moartea Neagră</a>, una dintre pandemiile cu cele mai multe decese din istoria omenirii, care a ucis aproximativ 25 de milioane de oameni numai în Europa — o treime din populația europeană de atunci.<a href="#cite_note-110">[110]</a> Ciuma a avut un efect devastator asupra structurii sociale a Europei; a indus oamenilor să trăiască pentru moment, așa cum este ilustrat de <a href="/wiki/Giovanni_Boccaccio" title="Giovanni Boccaccio">Giovanni Boccaccio</a> în Decameron (1353). A fost o lovitură gravă pentru Biserica Romano-Catolică și a dus la o persecuție sporită a evreilor, a cerșetorilor și a leproșilor.<a href="#cite_note-natgeo_223-111">[111]</a> Se crede că ciuma a revenit la fiecare generație cu diferite virulențe și mortalități până în secolul al XVIII-lea.<a href="#cite_note-112">[112]</a> În această perioadă, peste 100 de epidemii de ciumă au străbătut toată Europa.<a href="#cite_note-Revill-113">[113]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Perioada_modernă_timpurie">Perioada modernă timpurie</h3>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=12" title="Modifică secțiunea: Perioada modernă timpurie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=12" title="Edit section's source code: Perioada modernă timpurie">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare">Vezi și: <a href="/wiki/Rena%C8%99tere" class="mw-redirect" title="Renaștere">Renaștere</a>, <a href="/wiki/Reforma_Protestant%C4%83" title="Reforma Protestantă">Reforma Protestantă</a>, <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_%C8%99tiin%C8%9Bific%C4%83" title="Revoluția științifică">Revoluția științifică</a> și <a href="/wiki/Perioada_marilor_descoperiri" title="Perioada marilor descoperiri">Perioada marilor descoperiri</a>.</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:La_scuola_di_Atene.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/31/La_scuola_di_Atene.jpg/290px-La_scuola_di_Atene.jpg" decoding="async" width="290" height="207" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/31/La_scuola_di_Atene.jpg/435px-La_scuola_di_Atene.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/31/La_scuola_di_Atene.jpg/580px-La_scuola_di_Atene.jpg 2x" data-file-width="3196" data-file-height="2277" /></a><figcaption><a href="/wiki/%C8%98coala_din_Atena" title="Școala din Atena">Școala din Atena</a>, de <a href="/wiki/Rafael" title="Rafael">Rafael</a> (1511): Contemporani precum <a href="/wiki/Michelangelo" class="mw-redirect" title="Michelangelo">Michelangelo</a> și <a href="/wiki/Leonardo_da_Vinci" title="Leonardo da Vinci">Leonardo da Vinci</a> sunt descriși drept cărturari clasici ai <a href="/wiki/Rena%C8%99tere" class="mw-redirect" title="Renaștere">Renașterii</a>.</figcaption></figure> <a href="/wiki/Rena%C8%99tere" class="mw-redirect" title="Renaștere">Renașterea</a> a fost o perioadă de schimbări culturale originare din <a href="/wiki/Floren%C8%9Ba" title="Florența">Florența</a> și care s-au extins mai târziu în restul Europei. Apariția unui nou umanism a fost însoțită de recuperarea cunoștințelor clasice grecești uitate și a celor arabe din bibliotecile monahale, adesea traduse din arabă în <a href="/wiki/Latin%C4%83" class="mw-redirect" title="Latină">latină</a>.<a href="#cite_note-Barrett-114">[114]</a><a href="#cite_note-115">[115]</a><a href="#cite_note-116">[116]</a> Renașterea s-a răspândit în Europa între secolele XIV și XVI: a văzut înflorirea <a href="/wiki/Art%C4%83" title="Artă">artei</a>, <a href="/wiki/Filosofie" title="Filosofie">filosofiei</a>, <a href="/wiki/Muzic%C4%83" title="Muzică">muzicii</a> și <a href="/wiki/%C8%98tiin%C8%9B%C4%83" title="Știință">științelor</a>, sub patronajul unit al regalității, nobilimii, Bisericii Romano-Catolice și a unei clase comerciale emergente.<a href="#cite_note-natgeo_254-117">[117]</a><a href="#cite_note-118">[118]</a><a href="#cite_note-119">[119]</a> Patronii din Italia, inclusiv <a href="/wiki/Familia_Medici" title="Familia Medici">familia Medici</a> de bancheri florentini și papii de la Roma, au finanțat prolific artiști <a href="/wiki/Quattrocento" title="Quattrocento">quattrocento</a> și <a href="/w/index.php?title=Cinquecento&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cinquecento — pagină inexistentă">cinquecento</a> precum <a href="/wiki/Rafael" title="Rafael">Rafael</a>, <a href="/wiki/Michelangelo" class="mw-redirect" title="Michelangelo">Michelangelo</a> și <a href="/wiki/Leonardo_da_Vinci" title="Leonardo da Vinci">Leonardo da Vinci</a>.<a href="#cite_note-natgeo_292-120">[120]</a><a href="#cite_note-121">[121]</a> Intriga politică în cadrul Bisericii la mijlocul secolului al XIV-lea a provocat <a href="/wiki/Schisma_apusean%C4%83" title="Schisma apuseană">Schisma apuseană</a>. În această perioadă de patruzeci de ani, doi papi — unul la <a href="/wiki/Avignon" title="Avignon">Avignon</a> și celălalt la <a href="/wiki/Roma" title="Roma">Roma</a> — au revendicat conducerea Bisericii. Deși în cele din urmă schisma s-a terminat în 1417, autoritatea spirituală a papalității a suferit foarte mult.<a href="#cite_note-natgeo_193-122">[122]</a> În secolul al XV-lea, Europa a început să se extindă dincolo de frontierele sale geografice. Spania și Portugalia, cele mai mari puteri maritime ale vremii, au preluat conducerea în explorarea lumii.<a href="#cite_note-123">[123]</a><a href="#cite_note-natgeo_296-124">[124]</a> Explorarea a ajuns în <a href="/wiki/Emisfera_sudic%C4%83" title="Emisfera sudică">emisfera sudică</a> în Atlantic și în vârful sudic al Africii. <a href="/wiki/Cristofor_Columb" title="Cristofor Columb">Cristofor Columb</a> a ajuns în <a href="/wiki/Lumea_Nou%C4%83" title="Lumea Nouă">Lumea Nouă</a> în 1492 și <a href="/wiki/Vasco_da_Gama" title="Vasco da Gama">Vasco da Gama</a> a deschis ruta oceanului spre est, făcând legătura între Oceanul Atlantic și <a href="/wiki/Oceanul_Indian" title="Oceanul Indian">Oceanul Indian</a> în 1498. <a href="/wiki/Ferdinand_Magellan" class="mw-redirect" title="Ferdinand Magellan">Ferdinand Magellan</a> a ajuns în Asia spre vest, prin Oceanul Atlantic și Pacific, în expediția spaniolă Magellan-Elcano, rezultând prima circumnavigație a globului, finalizată de <a href="/wiki/Juan_Sebasti%C3%A1n_Elcano" title="Juan Sebastián Elcano">Juan Sebastián Elcano</a> (1519–1522). La scurt timp, spaniolii și portughezii au început să stabilească mari imperii globale în America, Asia, Africa și Oceania.<a href="#cite_note-natgeo_338-125">[125]</a> Franța, Țările de Jos și Anglia au urmat curând construirea unor mari imperii coloniale cu vaste exploatații în Africa, America, și Asia. Un an mai târziu, Anglia a încercat fără succes să invadeze Spania, permițându-i lui <a href="/wiki/Filip_al_II-lea_al_Spaniei" title="Filip al II-lea al Spaniei">Filip al II-lea al Spaniei</a> să își mențină capacitatea de război dominantă în Europa. Acest dezastru decisiv englez a permis, de asemenea, flotei spaniole să-și păstreze capacitatea de a duce război în următoarele decenii.<a href="#cite_note-126">[126]</a><a href="#cite_note-127">[127]</a><a href="#cite_note-128">[128]</a><a href="#cite_note-129">[129]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Habsburg_dominions_1700.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/db/Habsburg_dominions_1700.png/220px-Habsburg_dominions_1700.png" decoding="async" width="220" height="155" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/db/Habsburg_dominions_1700.png/330px-Habsburg_dominions_1700.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/db/Habsburg_dominions_1700.png/440px-Habsburg_dominions_1700.png 2x" data-file-width="1152" data-file-height="812" /></a><figcaption><a href="/wiki/Casa_de_Habsburg" title="Casa de Habsburg">Dominațiile habsburgice</a> în secolele care au urmat împărțirii lor de către <a href="/wiki/Carol_Quintul" title="Carol Quintul">Carol Quintul</a>. Principala bază militară a Spaniei în Europa a fost <a href="/wiki/Ducatul_Milanului" title="Ducatul Milanului">Ducatul Milano</a>.<a href="#cite_note-130">[130]</a></figcaption></figure> Puterea Bisericii a fost în continuare slăbită de <a href="/wiki/Reforma_protestant%C4%83" class="mw-redirect" title="Reforma protestantă">Reforma protestantă</a> din 1517, când teologul german <a href="/wiki/Martin_Luther" title="Martin Luther">Martin Luther</a> și-a pus la punct <a href="/wiki/Cele_95_de_teze" title="Cele 95 de teze">Cele 95 de teze</a> criticând vânzarea indulgențelor la ușa bisericii. Ulterior a fost excomunicat în bula papală <a href="/w/index.php?title=Exsurge_Domine&action=edit&redlink=1" class="new" title="Exsurge Domine — pagină inexistentă">Exsurge Domine</a> în 1520, iar adepții săi au fost condamnați în <a href="/wiki/Dieta_de_la_Worms" title="Dieta de la Worms">Dieta de la Worms</a> din 1521, care a împărțit prinții germani între credințele protestante și cele romano-catolice.<a href="#cite_note-natgeo_256-131">[131]</a> <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_religioase_din_Europa&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războaiele religioase din Europa — pagină inexistentă">Luptele și războaiele religioase</a> s-au răspândit odată cu <a href="/wiki/Protestantism" title="Protestantism">protestantismul</a>.<a href="#cite_note-132">[132]</a> Jefuirea imperiilor din America a permis Spaniei să finanțeze persecuția religioasă în Europa timp de peste un secol.<a href="#cite_note-133">[133]</a> <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Treizeci_de_Ani" title="Războiul de Treizeci de Ani">Războiul de Treizeci de Ani</a> (1618-1648) a mutilat <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Roman" title="Sfântul Imperiu Roman">Sfântul Imperiu Roman</a> și a devastat o mare parte din Germania, omorând între 25-40 % din populația sa.<a href="#cite_note-134">[134]</a> În urma <a href="/wiki/Pacea_de_la_Westfalia" class="mw-redirect" title="Pacea de la Westfalia">Păcii de la Westfalia</a>, Franța a crescut în predominanță în Europa.<a href="#cite_note-natgeo_269-135">[135]</a> Secolul al XVII-lea în Europa Centrală și de Est a fost o perioadă de declin general.<a href="#cite_note-136">[136]</a> Europa Centrală și de Est a cunoscut peste 150 de perioade de foamete în 200 de ani, între 1501 și 1700.<a href="#cite_note-137">[137]</a> De la Uniunea de la Krewo (1385) Europa Centrală și de Est a fost dominată de <a href="/wiki/Regatul_Poloniei_(1385-1569)" title="Regatul Poloniei (1385-1569)">Regatul Poloniei</a> și <a href="/wiki/Marele_Ducat_al_Lituaniei" title="Marele Ducat al Lituaniei">Marele Ducat al Lituaniei</a>. Hegemonia Commonwealth-ului polonezp-lituanian s-a sfârșit între 1648 și 1655. În secolele XV-XVIII, când hanatul dezintegrat al <a href="/wiki/Hoarda_de_Aur" title="Hoarda de Aur">Hoardei de Aur</a> a fost cucerit de Rusia, tătarii din Hanatul Crimeei au atacat frecvent ținuturile slave din est pentru a captura sclavi.<a href="#cite_note-138">[138]</a> Mai la est, <a href="/wiki/Hoarda_Nogai" title="Hoarda Nogai">Hoarda Nogai</a> și <a href="/wiki/Hanatul_Kazah" title="Hanatul Kazah">Hanatul Kazah</a> au atacat frecvent zonele de limbă slavă din Rusia, Ucraina și Polonia timp de sute de ani, până la expansiunea rusă și cucerirea majorității nordului Eurasiei (adică Europa de Est, Asia Centrală și Siberia). Renașterea și noii monarhi au marcat începutul unei <a href="/wiki/Perioada_marilor_descoperiri" title="Perioada marilor descoperiri">Perioade a marilor descoperiri</a>, o perioadă de explorare, invenție și dezvoltare științifică.<a href="#cite_note-139">[139]</a> Printre marile figuri ale <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_%C8%99tiin%C8%9Bific%C4%83" title="Revoluția științifică">Revoluției științifice</a> occidentale din secolele XVI și XVII s-au numărat <a href="/wiki/Copernic" class="mw-redirect" title="Copernic">Copernic</a>, <a href="/wiki/Kepler" class="mw-redirect" title="Kepler">Kepler</a>, <a href="/wiki/Galileo" class="mw-redirect" title="Galileo">Galileo</a> și <a href="/wiki/Isaac_Newton" title="Isaac Newton">Isaac Newton</a>.<a href="#cite_note-140">[140]</a> Potrivit lui Peter Barrett, „Este larg acceptat faptul că „știința modernă” a apărut în Europa secolului al XVII-lea (spre sfârșitul Renașterii), introducând o nouă înțelegere a lumii naturale”. <a href="#cite_note-Barrett-114">[114]</a> <ul class="gallery mw-gallery-packed"> <li class="gallerybox" style="width: 237.33333333333px"> <div class="thumb" style="width: 235.33333333333px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Nikolaus_Kopernikus.jpg" class="mw-file-description" title="Nicolaus Copernicus (1473-1543)"><img alt="Nicolaus Copernicus (1473-1543)" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f2/Nikolaus_Kopernikus.jpg/353px-Nikolaus_Kopernikus.jpg" decoding="async" width="236" height="230" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f2/Nikolaus_Kopernikus.jpg/530px-Nikolaus_Kopernikus.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f2/Nikolaus_Kopernikus.jpg/706px-Nikolaus_Kopernikus.jpg 2x" data-file-width="1024" data-file-height="1001" /></a></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/Nicolaus_Copernicus" class="mw-redirect" title="Nicolaus Copernicus">Nicolaus Copernicus</a> (1473-1543)</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 179.33333333333px"> <div class="thumb" style="width: 177.33333333333px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:William_Gilbert.jpg" class="mw-file-description" title="William Gilbert (1544-1603)"><img alt="William Gilbert (1544-1603)" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/87/William_Gilbert.jpg/266px-William_Gilbert.jpg" decoding="async" width="178" height="230" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/87/William_Gilbert.jpg 1.5x" data-file-width="385" data-file-height="499" /></a></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/William_Gilbert" title="William Gilbert">William Gilbert</a> (1544-1603)</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 157.33333333333px"> <div class="thumb" style="width: 155.33333333333px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Tycho_Brahe.JPG" class="mw-file-description" title="Tycho Brahe (1546-1601)"><img alt="Tycho Brahe (1546-1601)" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/Tycho_Brahe.JPG/233px-Tycho_Brahe.JPG" decoding="async" width="156" height="230" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/Tycho_Brahe.JPG/350px-Tycho_Brahe.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/Tycho_Brahe.JPG/466px-Tycho_Brahe.JPG 2x" data-file-width="1081" data-file-height="1600" /></a></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/Tycho_Brahe" title="Tycho Brahe">Tycho Brahe</a> (1546-1601)</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 160.66666666667px"> <div class="thumb" style="width: 158.66666666667px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Galilee.jpg" class="mw-file-description" title="Galileo Galilei (1564-1642)"><img alt="Galileo Galilei (1564-1642)" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/48/Galilee.jpg/238px-Galilee.jpg" decoding="async" width="159" height="230" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/48/Galilee.jpg/358px-Galilee.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/48/Galilee.jpg 2x" data-file-width="450" data-file-height="651" /></a></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/Galileo_Galilei" title="Galileo Galilei">Galileo Galilei</a> (1564-1642)</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 169.33333333333px"> <div class="thumb" style="width: 167.33333333333px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Portrait_Confused_With_Johannes_Kepler_1610.jpg" class="mw-file-description" title="Johannes Kepler (1571-1630)"><img alt="Johannes Kepler (1571-1630)" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a9/Portrait_Confused_With_Johannes_Kepler_1610.jpg/251px-Portrait_Confused_With_Johannes_Kepler_1610.jpg" decoding="async" width="168" height="230" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a9/Portrait_Confused_With_Johannes_Kepler_1610.jpg/377px-Portrait_Confused_With_Johannes_Kepler_1610.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a9/Portrait_Confused_With_Johannes_Kepler_1610.jpg/502px-Portrait_Confused_With_Johannes_Kepler_1610.jpg 2x" data-file-width="1498" data-file-height="2060" /></a></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/Johannes_Kepler" title="Johannes Kepler">Johannes Kepler</a> (1571-1630)</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 196.66666666667px"> <div class="thumb" style="width: 194.66666666667px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:William_Harvey_2.jpg" class="mw-file-description" title="William Harvey (1578-1657)"><img alt="William Harvey (1578-1657)" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/42/William_Harvey_2.jpg/292px-William_Harvey_2.jpg" decoding="async" width="195" height="230" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/42/William_Harvey_2.jpg/439px-William_Harvey_2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/42/William_Harvey_2.jpg/585px-William_Harvey_2.jpg 2x" data-file-width="646" data-file-height="762" /></a></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/William_Harvey" title="William Harvey">William Harvey</a> (1578-1657)</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 173.33333333333px"> <div class="thumb" style="width: 171.33333333333px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Evangelista_Torricelli_by_Lorenzo_Lippi_(circa_1647,_Galleria_Silvano_Lodi_%26_Due).jpg" class="mw-file-description" title="Evangelista Torricelli (1608-1647)"><img alt="Evangelista Torricelli (1608-1647)" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/35/Evangelista_Torricelli_by_Lorenzo_Lippi_%28circa_1647%2C_Galleria_Silvano_Lodi_%26_Due%29.jpg/257px-Evangelista_Torricelli_by_Lorenzo_Lippi_%28circa_1647%2C_Galleria_Silvano_Lodi_%26_Due%29.jpg" decoding="async" width="172" height="230" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/35/Evangelista_Torricelli_by_Lorenzo_Lippi_%28circa_1647%2C_Galleria_Silvano_Lodi_%26_Due%29.jpg/385px-Evangelista_Torricelli_by_Lorenzo_Lippi_%28circa_1647%2C_Galleria_Silvano_Lodi_%26_Due%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/35/Evangelista_Torricelli_by_Lorenzo_Lippi_%28circa_1647%2C_Galleria_Silvano_Lodi_%26_Due%29.jpg/513px-Evangelista_Torricelli_by_Lorenzo_Lippi_%28circa_1647%2C_Galleria_Silvano_Lodi_%26_Due%29.jpg 2x" data-file-width="2685" data-file-height="3608" /></a></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/Evangelista_Torricelli" title="Evangelista Torricelli">Evangelista Torricelli</a> (1608-1647)</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 184px"> <div class="thumb" style="width: 182px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:The_Shannon_Portrait_of_the_Hon_Robert_Boyle.jpg" class="mw-file-description" title="Robert Boyle (1627-1691)"><img alt="Robert Boyle (1627-1691)" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/The_Shannon_Portrait_of_the_Hon_Robert_Boyle.jpg/273px-The_Shannon_Portrait_of_the_Hon_Robert_Boyle.jpg" decoding="async" width="182" height="230" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/The_Shannon_Portrait_of_the_Hon_Robert_Boyle.jpg/410px-The_Shannon_Portrait_of_the_Hon_Robert_Boyle.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/The_Shannon_Portrait_of_the_Hon_Robert_Boyle.jpg/546px-The_Shannon_Portrait_of_the_Hon_Robert_Boyle.jpg 2x" data-file-width="3327" data-file-height="4200" /></a></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/Robert_Boyle" title="Robert Boyle">Robert Boyle</a> (1627-1691)</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 192.66666666667px"> <div class="thumb" style="width: 190.66666666667px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Portrait_of_Sir_Isaac_Newton,_1689.jpg" class="mw-file-description" title="Isaac Newton (1642-1727)"><img alt="Isaac Newton (1642-1727)" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3b/Portrait_of_Sir_Isaac_Newton%2C_1689.jpg/286px-Portrait_of_Sir_Isaac_Newton%2C_1689.jpg" decoding="async" width="191" height="230" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3b/Portrait_of_Sir_Isaac_Newton%2C_1689.jpg/430px-Portrait_of_Sir_Isaac_Newton%2C_1689.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3b/Portrait_of_Sir_Isaac_Newton%2C_1689.jpg/573px-Portrait_of_Sir_Isaac_Newton%2C_1689.jpg 2x" data-file-width="2218" data-file-height="2671" /></a></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/Isaac_Newton" title="Isaac Newton">Isaac Newton</a> (1642-1727)</div> </li> </ul> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Secolele_XVIII_și_XIX">Secolele XVIII și XIX</h3>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=13" title="Modifică secțiunea: Secolele XVIII și XIX" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=13" title="Edit section's source code: Secolele XVIII și XIX">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Istoria_modern%C4%83" class="mw-redirect" title="Istoria modernă">Istoria modernă</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <div role="note" class="dezambiguizare">Vezi și: <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_industrial%C4%83" title="Revoluția industrială">Revoluția industrială</a>, <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83" class="mw-redirect" title="Revoluția franceză">Revoluția franceză</a> și <a href="/wiki/Iluminism" title="Iluminism">Iluminism</a>.</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Alexandre_humboldt.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/db/Alexandre_humboldt.jpg/220px-Alexandre_humboldt.jpg" decoding="async" width="220" height="304" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/db/Alexandre_humboldt.jpg/330px-Alexandre_humboldt.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/db/Alexandre_humboldt.jpg/440px-Alexandre_humboldt.jpg 2x" data-file-width="1655" data-file-height="2288" /></a><figcaption>Exploratorul german <a href="/wiki/Alexander_von_Humboldt" title="Alexander von Humboldt">Alexander von Humboldt</a> și-a exprimat aversiunea față de sclavie și a criticat adesea politicile coloniale. El a acționat întotdeauna dintr-o convingere profund umanistă, susținută de ideile <a href="/wiki/Iluminism" title="Iluminism">Iluminismului</a>.<a href="#cite_note-141">[141]</a></figcaption></figure> Epoca <a href="/wiki/Iluminism" title="Iluminism">Iluminismului</a> a fost o puternică mișcare intelectuală din secolul al XVIII-lea, care a promovat idei științifice bazate pe rațiune.<a href="#cite_note-142">[142]</a><a href="#cite_note-143">[143]</a><a href="#cite_note-natgeo_255-144">[144]</a> Nemulțumirea față de monopolul <a href="/wiki/Aristocra%C8%9Bie" title="Aristocrație">aristocrației</a> și al clerului asupra puterii politice din Franța a dus la <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83" class="mw-redirect" title="Revoluția franceză">Revoluția franceză</a> și la înființarea <a href="/wiki/Prima_Republic%C4%83_Francez%C4%83" title="Prima Republică Franceză">Primei Republici</a>, în urma căreia monarhia și mare parte din nobilime au pierit în timpul <a href="/wiki/Teroarea_Iacobin%C4%83" title="Teroarea Iacobină">Regimului terorii</a>.<a href="#cite_note-145">[145]</a> <a href="/wiki/Napoleon_Bonaparte" class="mw-redirect" title="Napoleon Bonaparte">Napoleon Bonaparte</a> a ajuns la putere în urma Revoluției franceze și a înființat <a href="/wiki/Primul_Imperiu_Francez" title="Primul Imperiu Francez">Primul Imperiu Francez</a> care, în timpul <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_napoleoniene" class="mw-redirect" title="Războaiele napoleoniene">războaielor napoleoniene</a>, s-a extins cuprinzând părți mari ale Europei înainte de a se prăbuși în 1815 cu <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Waterloo" title="Bătălia de la Waterloo">Bătălia de la Waterloo</a>.<a href="#cite_note-natgeo_360-146">[146]</a><a href="#cite_note-147">[147]</a> Conducerea napoleonică a dus la diseminarea în continuare a idealurilor Revoluției franceze, inclusiv a statului național, precum și la adoptarea pe scară largă a modelelor franceze de administrație, drept și educație.<a href="#cite_note-148">[148]</a><a href="#cite_note-149">[149]</a><a href="#cite_note-natgeo_350-150">[150]</a> <a href="/wiki/Congresul_de_la_Viena" title="Congresul de la Viena">Congresul de la Viena</a>, convocat după căderea lui Napoleon, a stabilit un nou echilibru de putere în Europa, axat pe cele cinci „Marile Puteri“: <a href="/wiki/Marea_Britanie" title="Marea Britanie">Marea Britanie</a>, <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a>, <a href="/wiki/Prusia" title="Prusia">Prusia</a>, <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a> și <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a>.<a href="#cite_note-natgeo_367-151">[151]</a> Acest echilibru va rămâne în vigoare până la <a href="/wiki/Revolu%C8%9Biile_din_1848" class="mw-redirect" title="Revoluțiile din 1848">Revoluțiile din 1848</a>, timp în care răscoalele liberale au afectat toată Europa, cu excepția Rusiei și a Regatului Unit. Aceste revoluții au fost stinse în cele din urmă de elemente conservatoare și au rezultat puține reforme.<a href="#cite_note-natgeo_371-152">[152]</a> În anul 1859 a avut loc unirea României, ca stat național, din două principate mai mici. În 1867 s-a format imperiul austro-ungar; iar în 1871 s-au văzut unificările atât ale Italiei, cât și ale Germaniei ca state naționale din principate mai mici.<a href="#cite_note-153">[153]</a> În paralel, <a href="/wiki/Chestiunea_Oriental%C4%83" title="Chestiunea Orientală">Chestiunea Orientală</a> a devenit mai complexă de la înfrângerea otomană în <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Ruso-Turc_(1768%E2%80%931774)" title="Războiul Ruso-Turc (1768–1774)">Războiul Ruso-Turc (1768–1774)</a>. Deoarece dizolvarea Imperiului Otoman părea iminentă, Marile Puteri s-au străduit să-și protejeze interesele strategice și comerciale în domeniile otomane. <a href="/wiki/Imperiul_rus" class="mw-redirect" title="Imperiul rus">Imperiul rus</a> a beneficiat de pe urma declinului, în timp ce <a href="/wiki/Monarhia_Habsburgic%C4%83" title="Monarhia Habsburgică">Imperiul Habsburgic</a> și Marea Britanie au perceput păstrarea Imperiului Otoman ca fiind în interesul lor. Între timp, <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_S%C3%A2rb%C4%83" title="Revoluția Sârbă">Revoluția sârbă</a> (1804) și <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Independen%C8%9B%C4%83_al_Greciei" title="Războiul de Independență al Greciei">Războiul de independență al Greciei</a> (1821) au marcat începutul sfârșitului stăpânirii otomane în Balcani, care s-a încheiat cu <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Balcanice" title="Războaiele Balcanice">Războaiele Balcanice</a> din 1912–1913.<a href="#cite_note-154">[154]</a> La <a href="/wiki/Congresul_de_la_Berlin" title="Congresul de la Berlin">Congresul de la Berlin</a> din 1878 a urmat recunoașterea formală a principatelor independente de facto din <a href="/wiki/Muntenegru" title="Muntenegru">Muntenegru</a>, <a href="/wiki/Principatul_Serbiei" title="Principatul Serbiei">Serbia</a> și <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a>. <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Maquina_vapor_Watt_ETSIIM.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/Maquina_vapor_Watt_ETSIIM.jpg/290px-Maquina_vapor_Watt_ETSIIM.jpg" decoding="async" width="290" height="215" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/Maquina_vapor_Watt_ETSIIM.jpg/435px-Maquina_vapor_Watt_ETSIIM.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/Maquina_vapor_Watt_ETSIIM.jpg/580px-Maquina_vapor_Watt_ETSIIM.jpg 2x" data-file-width="1024" data-file-height="760" /></a><figcaption>Un motor cu aburi Watt, care era un <a href="/wiki/Motor_cu_abur" title="Motor cu abur">motor cu abur</a> alimentat exclusiv cu <a href="/wiki/C%C4%83rbune" title="Cărbune">cărbune</a>, a fost forța motrică a <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_industrial%C4%83" title="Revoluția industrială">Revoluției industriale</a></figcaption></figure> <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_Industrial%C4%83" class="mw-redirect" title="Revoluția Industrială">Revoluția Industrială</a> a început în <a href="/wiki/Regatul_Marii_Britanii" title="Regatul Marii Britanii">Marea Britanie</a>, în ultima parte a secolului al XVIII-lea și răspândit în toată Europa. Invenția și implementarea noilor tehnologii au dus la o creștere urbană rapidă, ocuparea forței de muncă în masă și apariția unei noi clase muncitoare.<a href="#cite_note-155">[155]</a> Industria textilă a fost prima care a folosit metode moderne de producție.<a href="#cite_note-David_S._Landes_1969-156">[156]</a> Revoluția industrială marchează un moment decisiv major în istorie; aproape fiecare aspect al vieții de zi cu zi a fost influențat într-un fel. În special, venitul mediu și populația au început să prezinte o creștere susținută fără precedent. Unii economiști au spus că cel mai important efect al Revoluției industriale a fost acela că <a href="/wiki/Nivel_de_trai" class="mw-redirect" title="Nivel de trai">nivelul de trai</a> al populației generale din lumea occidentală a început să crească constant pentru prima dată în istorie, deși alții au spus că nu a început să se îmbunătățească semnificativ până când sfârșitul secolelor al XIX-lea și al XX-lea.<a href="#cite_note-Lectures_on_Economic_Growth-157">[157]</a><a href="#cite_note-Feinstein2014-158">[158]</a><a href="#cite_note-SzreterMooney2014-159">[159]</a> Au urmat reformele din sferele sociale și economice, inclusiv primele legi privind munca copiilor, legalizarea sindicatelor,<a href="#cite_note-160">[160]</a> și <a href="/wiki/Aboli%C8%9Bionism" title="Aboliționism">abolirea sclaviei</a>.<a href="#cite_note-161">[161]</a> În Marea Britanie, a fost adoptată Legea sănătății publice din 1875, care a îmbunătățit semnificativ condițiile de viață în multe orașe britanice.<a href="#cite_note-162">[162]</a> Populația Europei a crescut de la aproximativ 100 de milioane în 1700 la 400 de milioane până în 1900.<a href="#cite_note-163">[163]</a> Ultima foamete majoră înregistrată în Europa de Vest, <a href="/wiki/Marea_Foamete_Irlandez%C4%83" title="Marea Foamete Irlandeză">Marea Foamete a Irlandei</a>, a provocat moartea și emigrarea în masă a milioane de irlandezi.<a href="#cite_note-164">[164]</a> În secolul al XIX-lea, 70 de milioane de oameni au părăsit Europa în migrații către diferite colonii europene din străinătate și către Statele Unite.<a href="#cite_note-165">[165]</a> Creșterea demografică a însemnat că, până în 1900, ponderea Europei în populația lumii era de 25 %.<a href="#cite_note-166">[166]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Secolul_XX_până_în_prezent">Secolul XX până în prezent</h3>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=14" title="Modifică secțiunea: Secolul XX până în prezent" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=14" title="Edit section's source code: Secolul XX până în prezent">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Istoria_Europei" title="Istoria Europei">Istoria Europei</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <div role="note" class="dezambiguizare">Vezi și: <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">Primul Război Mondial</a>, <a href="/wiki/Marea_criz%C4%83_economic%C4%83" title="Marea criză economică">Marea criză economică</a>, <a href="/wiki/Perioada_interbelic%C4%83" title="Perioada interbelică">Perioada interbelică</a>, <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Al Doilea Război Mondial">Al Doilea Război Mondial</a>, <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Rece" title="Războiul Rece">Războiul Rece</a> și <a href="/wiki/Istoria_Uniunii_Europene" title="Istoria Uniunii Europene">Istoria Uniunii Europene</a>.</div> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Alliances_militaires_en_Europe_1914-1918-fr.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Alliances_militaires_en_Europe_1914-1918-fr.svg/260px-Alliances_militaires_en_Europe_1914-1918-fr.svg.png" decoding="async" width="260" height="154" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Alliances_militaires_en_Europe_1914-1918-fr.svg/390px-Alliances_militaires_en_Europe_1914-1918-fr.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Alliances_militaires_en_Europe_1914-1918-fr.svg/520px-Alliances_militaires_en_Europe_1914-1918-fr.svg.png 2x" data-file-width="998" data-file-height="593" /></a><figcaption>Coaliții militare rivale în 1914: <a href="/wiki/Antanta" title="Antanta">Antanta</a> în <a href="/wiki/Verde" title="Verde">verde</a>; <a href="/wiki/Tripla_Alian%C8%9B%C4%83_(1882)" title="Tripla Alianță (1882)">Tripla Alianță</a> în <a href="/wiki/Brun" title="Brun">maro</a>. </figcaption></figure> Două războaie mondiale și o criză economică au dominat prima jumătate a secolului XX. <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">Primul Război Mondial</a> a avut loc între 1914 și 1918. A început când <a href="/wiki/Arhiducele_Franz_Ferdinand_al_Austriei" class="mw-redirect" title="Arhiducele Franz Ferdinand al Austriei">arhiducele Franz Ferdinand al Austriei</a> a fost asasinat de naționalistul iugoslav <a href="#cite_note-167">[167]</a> Gavrilo Princip.<a href="#cite_note-natgeo_407-168">[168]</a> Majoritatea națiunilor europene au fost atrase în război, care a fost purtat între <a href="/wiki/Puterile_Antantei" class="mw-redirect" title="Puterile Antantei">Puterile Antantei</a> (<a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a>, <a href="/wiki/Belgia" title="Belgia">Belgia</a>, <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a>, <a href="/wiki/Portugalia" title="Portugalia">Portugalia</a>, <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a>, <a href="/wiki/Regatul_Unit" class="mw-redirect" title="Regatul Unit">Regatul Unit</a> și mai târziu <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a>, <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a>, <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> și <a href="/wiki/Statele_Unite" class="mw-redirect" title="Statele Unite">Statele Unite</a>) și <a href="/wiki/Puterile_Centrale" title="Puterile Centrale">Puterile Centrale</a> (<a href="/wiki/Austro-Ungaria" title="Austro-Ungaria">Austro-Ungaria</a>, <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a>, <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> și <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">Imperiul Otoman</a>). Războiul a făcut peste 16 milioane de soldați și civili morți.<a href="#cite_note-natgeo_440-169">[169]</a> Peste 60 de milioane de soldați europeni au fost mobilizați din 1914 până în 1918.<a href="#cite_note-170">[170]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Poilusrepos.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Poilusrepos.jpg/220px-Poilusrepos.jpg" decoding="async" width="220" height="297" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Poilusrepos.jpg/330px-Poilusrepos.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Poilusrepos.jpg/440px-Poilusrepos.jpg 2x" data-file-width="1519" data-file-height="2048" /></a><figcaption>Soldați francezi în tranșee, 16 iunie 1917.</figcaption></figure> <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_rus%C4%83" class="mw-redirect" title="Revoluția rusă">Revoluția rusă</a> a dus la sfârșitul <a href="/wiki/Imperiul_rus" class="mw-redirect" title="Imperiul rus">monarhiei țariste</a> și a înlocuit-o cu <a href="/wiki/Uniunea_Sovietic%C4%83" class="mw-redirect" title="Uniunea Sovietică">Uniunea Sovietică</a> comunistă.<a href="#cite_note-natgeo_480-171">[171]</a> <a href="/wiki/Austro-Ungaria" title="Austro-Ungaria">Austro-Ungaria</a> și <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">Imperiul Otoman</a> s-au prăbușit și s-au despărțit în națiuni separate, iar multe alte națiuni au avut frontierele retrasate. <a href="/wiki/Tratatul_de_la_Versailles" title="Tratatul de la Versailles">Tratatul de la Versailles</a>, care a încheiat oficial Primul Război Mondial în 1919, a fost aspru față de Germania, căreia i-a plasat întreaga responsabilitate pentru război și i-a impus sancțiuni grele.<a href="#cite_note-natgeo_443-172">[172]</a> Decesele în exces din Rusia în cursul Primului Război Mondial și al <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Civil_Rus" title="Războiul Civil Rus">Războiului civil rus</a> (inclusiv foametea postbelică) s-au ridicat la un total de 18 milioane.<a href="#cite_note-173">[173]</a> În 1932-1933, sub conducerea lui <a href="/wiki/Stalin" class="mw-redirect" title="Stalin">Stalin</a>, confiscările de cereale de către autoritățile sovietice au contribuit la a doua foamete sovietică care a provocat milioane de decese;<a href="#cite_note-174">[174]</a> <a href="/wiki/Culac" title="Culac">culacii</a> care au supraviețuit au fost persecutați și mulți au fost trimiși în <a href="/wiki/Gulag" title="Gulag">gulaguri</a> să facă muncă forțată. Stalin a fost, de asemenea, responsabil pentru <a href="/wiki/Marea_Epurare" title="Marea Epurare">Marea Epurare</a> din 1937–38 în care <a href="/wiki/NKVD" title="NKVD">NKVD</a> a executat 681.692 de oameni;<a href="#cite_note-175">[175]</a> milioane de oameni <a href="/wiki/Transferuri_de_popula%C8%9Bie_%C3%AEn_Uniunea_Sovietic%C4%83" title="Transferuri de populație în Uniunea Sovietică">au fost deportați și exilați</a> în zone îndepărtate ale Uniunii Sovietice.<a href="#cite_note-176">[176]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Bundesarchiv_Bild_102-10246,_England,_Arbeitslose_vor_Gewerkschaftshaus.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a7/Bundesarchiv_Bild_102-10246%2C_England%2C_Arbeitslose_vor_Gewerkschaftshaus.jpg/220px-Bundesarchiv_Bild_102-10246%2C_England%2C_Arbeitslose_vor_Gewerkschaftshaus.jpg" decoding="async" width="220" height="158" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a7/Bundesarchiv_Bild_102-10246%2C_England%2C_Arbeitslose_vor_Gewerkschaftshaus.jpg/330px-Bundesarchiv_Bild_102-10246%2C_England%2C_Arbeitslose_vor_Gewerkschaftshaus.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a7/Bundesarchiv_Bild_102-10246%2C_England%2C_Arbeitslose_vor_Gewerkschaftshaus.jpg/440px-Bundesarchiv_Bild_102-10246%2C_England%2C_Arbeitslose_vor_Gewerkschaftshaus.jpg 2x" data-file-width="800" data-file-height="576" /></a><figcaption>Șomeri în fața unui birou de recrutare din Londra (1930).</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Mussolini_and_Hitler_1940_(retouched).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/Mussolini_and_Hitler_1940_%28retouched%29.jpg/220px-Mussolini_and_Hitler_1940_%28retouched%29.jpg" decoding="async" width="220" height="319" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/Mussolini_and_Hitler_1940_%28retouched%29.jpg/330px-Mussolini_and_Hitler_1940_%28retouched%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/Mussolini_and_Hitler_1940_%28retouched%29.jpg/440px-Mussolini_and_Hitler_1940_%28retouched%29.jpg 2x" data-file-width="2415" data-file-height="3500" /></a><figcaption><a href="/wiki/Germania_nazist%C4%83" class="mw-redirect" title="Germania nazistă">Germania nazistă</a> a început un al Doilea Război Mondial devastator în Europa. Aici <a href="/wiki/Adolf_Hitler" title="Adolf Hitler">Adolf Hitler</a>, în dreapta, cu aliatul său italian, dictatorul <a href="/wiki/Benito_Mussolini" title="Benito Mussolini">Benito Mussolini</a>, în 1940</figcaption></figure> După Marele Război și alte națiuni europene au fost afectate de revoluții sociale zdrobitoare: în 1919, <a href="/wiki/Republica_de_la_Weimar" title="Republica de la Weimar">Republica de la Weimar</a> în Germania și <a href="/wiki/Republica_Austriac%C4%83_(1919%E2%80%931934)" title="Republica Austriacă (1919–1934)">Prima Republică a Austriei</a>; în 1922, guvernul fascist al unui singur partid condus de <a href="/wiki/Mussolini" class="mw-redirect" title="Mussolini">Mussolini</a> în <a href="/wiki/Regatul_Italiei" class="mw-disambig" title="Regatul Italiei">Regatul Italiei</a> și în Republica Turcă a lui <a href="/wiki/Mustafa_Kemal_Atat%C3%BCrk" title="Mustafa Kemal Atatürk">Atatürk</a>, care a adoptat alfabetul occidental și secularismul de stat. Instabilitatea economică, cauzată parțial de datoriile suportate în Primul Război Mondial și de „împrumuturile” acordate Germaniei, a făcut ravagii în Europa la sfârșitul anilor 1920 și 1930. Aceasta și <a href="/wiki/Crahul_de_pe_Wall_Street_din_1929" title="Crahul de pe Wall Street din 1929">Crahul de pe Wall Street din 1929</a> au dus la <a href="/wiki/Marea_criz%C4%83_economic%C4%83" title="Marea criză economică">Marea criză economică</a> la nivel mondial. Ajutate de criza economică, instabilitatea socială și amenințarea comunismului, mișcările fasciste s-au dezvoltat în toată Europa, plasându-l pe <a href="/wiki/Adolf_Hitler" title="Adolf Hitler">Adolf Hitler</a> la putere în ceea ce a devenit <a href="/wiki/Germania_nazist%C4%83" class="mw-redirect" title="Germania nazistă">Germania nazistă</a>.<a href="#cite_note-hobsbawn-177">[177]</a><a href="#cite_note-natgeo_438-178">[178]</a> În 1933, Hitler a devenit liderul Germaniei și a început să lucreze la scopul său de a construi Germania Mare. Germania s-a re-extins și a luat înapoi <a href="/wiki/Saarland" title="Saarland">Saarland</a> și <a href="/wiki/Renania" title="Renania">Renania</a> în 1935 și 1936. În 1938, Austria a devenit parte a Germaniei după <a href="/wiki/Anschluss" title="Anschluss">Anschluss</a>. Mai târziu în acel an, în urma <a href="/wiki/Acordul_de_la_M%C3%BCnchen" title="Acordul de la München">Acordului de la München</a> semnat de Germania, Franța, Regatul Unit și Italia, Germania a anexat <a href="/wiki/Sudetenland" title="Sudetenland">Regiunea Sudeților</a>, care făcea parte din <a href="/wiki/Cehoslovacia" title="Cehoslovacia">Cehoslovacia</a>, locuită de etnici germani, iar la începutul anului 1939, restul Cehoslovaciei a fost împărțită în <a href="/wiki/Protectoratul_Boemiei_%C8%99i_Moraviei" title="Protectoratul Boemiei și Moraviei">Protectoratul Boemiei și Moraviei</a> (controlat de Germania) și <a href="/wiki/Republica_Slovac%C4%83_(1939-1945)" title="Republica Slovacă (1939-1945)">Republica Slovacă</a>. La acea vreme, Marea Britanie și Franța au preferat o politică de calmare . <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Bundesarchiv_Bild_183-J30142,_Berlin,_Br%C3%A4nde_nach_Luftangriff.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/95/Bundesarchiv_Bild_183-J30142%2C_Berlin%2C_Br%C3%A4nde_nach_Luftangriff.jpg/290px-Bundesarchiv_Bild_183-J30142%2C_Berlin%2C_Br%C3%A4nde_nach_Luftangriff.jpg" decoding="async" width="290" height="185" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/95/Bundesarchiv_Bild_183-J30142%2C_Berlin%2C_Br%C3%A4nde_nach_Luftangriff.jpg/435px-Bundesarchiv_Bild_183-J30142%2C_Berlin%2C_Br%C3%A4nde_nach_Luftangriff.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/95/Bundesarchiv_Bild_183-J30142%2C_Berlin%2C_Br%C3%A4nde_nach_Luftangriff.jpg/580px-Bundesarchiv_Bild_183-J30142%2C_Berlin%2C_Br%C3%A4nde_nach_Luftangriff.jpg 2x" data-file-width="800" data-file-height="510" /></a><figcaption>Bombardarea Berlinului în iulie 1944</figcaption></figure> Odată cu creșterea tensiunilor între Germania și Polonia asupra <a href="/wiki/Gda%C5%84sk" title="Gdańsk">Gdańsk</a>, germanii s-au îndreptat spre sovietici și au semnat <a href="/wiki/Pactul_Molotov%E2%80%93Ribbentrop" class="mw-redirect" title="Pactul Molotov–Ribbentrop">Pactul Molotov–Ribbentrop</a>, care le-a permis sovieticilor să invadeze statele baltice și părți din Polonia și România. Germania <a href="/wiki/Invadarea_Poloniei_(1939)" title="Invadarea Poloniei (1939)">a invadat Polonia</a> la 1 septembrie 1939, determinând Franța și Regatul Unit să declare război Germaniei la 3 septembrie și deschizând <a href="/wiki/Teatrul_european_de_r%C4%83zboi_%C3%AEn_Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Teatrul european de război în Al Doilea Război Mondial">Teatrul european de război în Al Doilea Război Mondial</a>.<a href="#cite_note-reich-179">[179]</a><a href="#cite_note-natgeo_465-180">[180]</a><a href="#cite_note-181">[181]</a> <a href="/wiki/Invazia_sovietic%C4%83_a_Poloniei" title="Invazia sovietică a Poloniei">Invazia sovietică a Poloniei</a> a început la 17 septembrie și Polonia a căzut curând după aceea. La 24 septembrie, Uniunea Sovietică a atacat țările baltice și mai târziu, Finlanda. Britanicii au sperat să aterizeze la Narvik și să trimită trupe pentru a ajuta Finlanda, dar obiectivul lor principal la aterizare era să înconjoare Germania și să-i scoată pe germani din resursele scandinave. În același timp, Germania a mutat trupe în Danemarca. <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_ciudat" title="Războiul ciudat">Războiul ciudat</a> a continuat. În mai 1940, Germania <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_Fran%C8%9Bei" title="Bătălia Franței">a atacat Franța</a> prin Țările de Jos. Franța a capitulat în iunie 1940. Până în august, Germania a început <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_Angliei" title="Bătălia Angliei">o ofensivă de bombardament</a> asupra Marii Britanii, dar nu a reușit să-i convingă pe britanici să renunțe.<a href="#cite_note-natgeo_510-182">[182]</a> În 1941, Germania a invadat Uniunea Sovietică odată cu <a href="/wiki/Opera%C8%9Biunea_Barbarossa" title="Operațiunea Barbarossa">Operațiunea Barbarossa</a>.<a href="#cite_note-natgeo_532-183">[183]</a> La 7 decembrie 1941, <a href="/wiki/Atacul_de_la_Pearl_Harbor" title="Atacul de la Pearl Harbor">atacul Japoniei asupra Pearl Harbor</a> a atras Statele Unite în conflict ca aliați ai Imperiului Britanic și ale altor forțe aliate.<a href="#cite_note-natgeo_511-184">[184]</a><a href="#cite_note-natgeo_519-185">[185]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Yalta_Conference_(Churchill,_Roosevelt,_Stalin)_(B%26W).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/05/Yalta_Conference_%28Churchill%2C_Roosevelt%2C_Stalin%29_%28B%26W%29.jpg/220px-Yalta_Conference_%28Churchill%2C_Roosevelt%2C_Stalin%29_%28B%26W%29.jpg" decoding="async" width="220" height="181" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/05/Yalta_Conference_%28Churchill%2C_Roosevelt%2C_Stalin%29_%28B%26W%29.jpg/330px-Yalta_Conference_%28Churchill%2C_Roosevelt%2C_Stalin%29_%28B%26W%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/05/Yalta_Conference_%28Churchill%2C_Roosevelt%2C_Stalin%29_%28B%26W%29.jpg/440px-Yalta_Conference_%28Churchill%2C_Roosevelt%2C_Stalin%29_%28B%26W%29.jpg 2x" data-file-width="2720" data-file-height="2239" /></a><figcaption>„<a href="/wiki/Alia%C8%9Bii_din_al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" class="mw-redirect" title="Aliații din al Doilea Război Mondial">Cei Trei mari</a>” la <a href="/wiki/Conferin%C8%9Ba_de_la_Yalta" class="mw-redirect" title="Conferința de la Yalta">Conferința de la Yalta</a>, din 1945; de la stânga: <a href="/wiki/Winston_Churchill" title="Winston Churchill">Winston Churchill</a>, <a href="/wiki/Franklin_D._Roosevelt" class="mw-redirect" title="Franklin D. Roosevelt">Franklin D. Roosevelt</a> și <a href="/wiki/Iosif_Stalin" class="mw-redirect" title="Iosif Stalin">Iosif Stalin</a>.</figcaption></figure> După șocanta <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Stalingrad" title="Bătălia de la Stalingrad">Bătălie de la Stalingrad</a> din 1943, ofensiva germană din Uniunea Sovietică s-a transformat într-o continuă retragere. <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Kursk" title="Bătălia de la Kursk">Bătălia de la Kursk</a>, care a implicat <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Prohorovka" title="Bătălia de la Prohorovka">cel mai mare tanc</a> din istorie, a fost ultima ofensivă germană majoră pe <a href="/wiki/Frontul_de_R%C4%83s%C4%83rit_(al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial)" class="mw-redirect" title="Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial)">Frontul de Est</a>. În iunie 1944, forțele britanice și americane au invadat Franța în <a href="/wiki/Opera%C8%9Biunea_Neptun" title="Operațiunea Neptun">debarcările din ziua Z</a>, deschizând un nou front împotriva Germaniei. <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_Berlinului" title="Bătălia Berlinului">Berlinul a căzut</a> în cele din urmă în 1945, încheind al Doilea Război Mondial în Europa. Războiul a fost cel mai mare și cel mai distructiv din istoria omenirii, cu 60 de milioane de morți în întreaga lume.<a href="#cite_note-natgeo_439-186">[186]</a> Peste 40 de milioane de oameni din Europa au murit ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial,<a href="#cite_note-187">[187]</a> inclusiv între 11 și 17 milioane de oameni care au pierit în timpul <a href="/wiki/Holocaust" title="Holocaust">Holocaustului</a>.<a href="#cite_note-188">[188]</a> Uniunea Sovietică a pierdut în jur de 27 de milioane de oameni (majoritatea civili) în timpul războiului, aproximativ jumătate din totalul victimelor celui de-al Doilea Război Mondial.<a href="#cite_note-189">[189]</a> Până la sfârșitul războiului, Europa avea peste 40 de milioane de refugiați.<a href="#cite_note-190">[190]</a> Câteva expulzări postbelice din Europa Centrală și de Est au deplasat în total aproximativ 20 de milioane de oameni,<a href="#cite_note-191">[191]</a> în special, vorbitori de limbă germană din toată Europa de Est. <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Member_States_of_the_European_Union_(polar_stereographic_projection)_RO.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d9/Member_States_of_the_European_Union_%28polar_stereographic_projection%29_RO.svg/330px-Member_States_of_the_European_Union_%28polar_stereographic_projection%29_RO.svg.png" decoding="async" width="330" height="305" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d9/Member_States_of_the_European_Union_%28polar_stereographic_projection%29_RO.svg/495px-Member_States_of_the_European_Union_%28polar_stereographic_projection%29_RO.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d9/Member_States_of_the_European_Union_%28polar_stereographic_projection%29_RO.svg/660px-Member_States_of_the_European_Union_%28polar_stereographic_projection%29_RO.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="473" /></a><figcaption>Statele membre ale <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunii Europene</a>.</figcaption></figure> Primul Război Mondial și în special cel de-Al Doilea Război Mondial au diminuat eminența Europei de Vest în afacerile mondiale. După cel de-al Doilea Război Mondial, harta Europei a fost retrasată la <a href="/wiki/Conferin%C8%9Ba_de_la_Yalta" class="mw-redirect" title="Conferința de la Yalta">Conferința de la Yalta</a> și împărțită în două blocuri: țările occidentale și blocul comunist din est, separate de ceea ce ulterior <a href="/wiki/Winston_Churchill" title="Winston Churchill">Winston Churchill</a> a numit-o „<a href="/wiki/Cortina_de_fier" title="Cortina de fier">Cortina de fier</a>”. Statele Unite și Europa de Vest au stabilit alianța <a href="/wiki/NATO" class="mw-redirect" title="NATO">NATO</a> și mai târziu Uniunea Sovietică și Europa Centrală au stabilit <a href="/wiki/Pactul_de_la_Var%C8%99ovia" title="Pactul de la Varșovia">Pactul de la Varșovia</a>.<a href="#cite_note-natgeo_530-192">[192]</a> Punctele fierbinți deosebite după cel de-al Doilea Război Mondial au fost <a href="/wiki/Berlin" title="Berlin">Berlinul</a> și <a href="/wiki/Trieste" title="Trieste">Trieste</a>, prin care Teritoriul Liber din Trieste, fondat în 1947 cu ONU, a fost dizolvat în 1954 și, respectiv, în 1975. <a href="/wiki/Blocada_Berlinului" title="Blocada Berlinului">Blocada Berlinului</a> în 1948 și 1949 și construirea <a href="/wiki/Zidul_Berlinului" title="Zidul Berlinului">Zidului Berlinului</a> în 1961 au fost una din marile crize internaționale ale <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Rece" title="Războiul Rece">Războiului Rece</a>.<a href="#cite_note-193">[193]</a><a href="#cite_note-194">[194]</a><a href="#cite_note-195">[195]</a> Cele două noi superputeri, Statele Unite și Uniunea Sovietică, s-au blocat într-un Război Rece de cincizeci de ani, axat pe proliferarea nucleară. În același timp, decolonizarea, care începuse deja după Primul Război Mondial, a dus treptat la independența majorității coloniilor europene din Asia și Africa.<a href="#cite_note-natgeo_534-12">[12]</a> În anii 1980, reformele lui <a href="/wiki/Mihail_Gorbaciov" title="Mihail Gorbaciov">Mihail Gorbaciov</a> și mișcarea <a href="/wiki/Solidaritatea" title="Solidaritatea">Solidaritatea</a> din Polonia au slăbit rigiditatea sistemul comunist. Deschiderea Cortinei de Fier la Picnicul paneuropean a declanșat apoi o reacție în lanț pașnică, la sfârșitul căreia <a href="/wiki/Blocul_r%C4%83s%C4%83ritean" title="Blocul răsăritean">Blocul răsăritean</a>, <a href="/wiki/Pactul_de_la_Var%C8%99ovia" title="Pactul de la Varșovia">Pactul de la Varșovia</a> și <a href="/wiki/Comunism" title="Comunism">comunismul</a> s-au prăbușit iar Războiul Rece s-a încheiat.<a href="#cite_note-196">[196]</a><a href="#cite_note-197">[197]</a><a href="#cite_note-198">[198]</a> Germania s-a reunit, după căderea simbolică a Zidului Berlinului în 1989, iar hărțile Europei Centrale și de Est au fost redesenate încă o dată.<a href="#cite_note-199">[199]</a> Acest lucru a făcut posibile relațiile culturale și economice vechi întrerupte anterior iar orașe izolate anterior, precum <a href="/wiki/Berlin" title="Berlin">Berlin</a>, <a href="/wiki/Praga" title="Praga">Praga</a>, <a href="/wiki/Viena" title="Viena">Viena</a>, <a href="/wiki/Budapesta" title="Budapesta">Budapesta</a> și <a href="/wiki/Trieste" title="Trieste">Trieste</a>, erau acum din nou în centrul Europei.<a href="#cite_note-hobsbawn-177">[177]</a><a href="#cite_note-200">[200]</a><a href="#cite_note-201">[201]</a><a href="#cite_note-202">[202]</a> <a href="/wiki/Integrare_european%C4%83" title="Integrare europeană">Integrarea europeană</a> a crescut și după al Doilea Război Mondial. În 1949 a fost fondat <a href="/wiki/Consiliul_Europei" title="Consiliul Europei">Consiliul Europei</a>, în urma unui discurs al lui Sir Winston Churchill, cu ideea de a unifica Europa pentru a atinge obiective comune. Include toate statele europene, cu excepția <a href="/wiki/Belarus" title="Belarus">Belarusului</a> și a <a href="/wiki/Vatican" title="Vatican">Vaticanului</a>. Tratatul de la Roma din 1957 a stabilit Comunitatea Economică Europeană (CEE) între șase state din Europa de Vest, cu scopul unei politici economice unificate și piața comună.<a href="#cite_note-natgeo_536-203">[203]</a> În 1967, CEE, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului și Euratom au format Comunitatea Europeană, care în 1993 a devenit <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a>. UE a înființat un <a href="/wiki/Parlamentul_European" title="Parlamentul European">parlament</a>, o <a href="/wiki/Curtea_European%C4%83_de_Justi%C8%9Bie" title="Curtea Europeană de Justiție">curte</a> și o <a href="/wiki/Banca_Central%C4%83_European%C4%83" title="Banca Centrală Europeană">bancă centrală</a> și a introdus <a href="/wiki/Euro" title="Euro">euro</a> ca monedă unificată.<a href="#cite_note-natgeo_537-204">[204]</a> Între 2004 și 2013, mai multe țări din Europa Centrală și de Est au început să adere, extinzând UE la 28 de țări europene și făcând din nou din Europa un centru economic și politic major de putere.<a href="#cite_note-natgeo_535-205">[205]</a> Cu toate acestea, Regatul Unit s-a retras din UE la 31 ianuarie 2020, ca urmare a unui referendum din iunie 2016 privind aderarea la UE.<a href="#cite_note-206">[206]</a> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:Istoria_Europei" title="Format:Istoria Europei">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Istoria_Europei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Istoria Europei — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Istoria_Europei&action=edit">m</a></div></div><big><a href="/wiki/Istoria_Europei" title="Istoria Europei">Istoria Europei</a></big> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Preistorie </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Europa_paleolitic%C4%83" title="Europa paleolitică">Europa paleolitică</a> • <a href="/w/index.php?title=Europa_neolitic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Europa neolitică — pagină inexistentă">Europa neolitică</a> • <a href="/w/index.php?title=Epoca_bronzului_european%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Epoca bronzului europeană — pagină inexistentă">Epoca bronzului europeană</a> • <a href="/w/index.php?title=Epoca_fierului_european%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Epoca fierului europeană — pagină inexistentă">Epoca fierului europeană</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Antichitate </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Grecia_antic%C4%83" class="mw-redirect" title="Grecia antică">Grecia antică</a> • <a href="/wiki/Roma_antic%C4%83" class="mw-redirect" title="Roma antică">Roma antică</a> • <a href="/wiki/Grecia_elenistic%C4%83" title="Grecia elenistică">Perioada elenistică</a> • <a href="/wiki/Antichitatea_t%C3%A2rzie" title="Antichitatea târzie">Antichitatea târzie</a> • <a href="/w/index.php?title=Cre%C8%99tinism_timpuriu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Creștinism timpuriu — pagină inexistentă">Creștinism timpuriu</a> • <a href="/wiki/Declinul_%C8%99i_c%C4%83derea_Imperiului_Roman_de_Apus" title="Declinul și căderea Imperiului Roman de Apus">Căderea Imperiului Roman de Apus</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Evul_Mediu" title="Evul Mediu">Evul Mediu</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Evul_Mediu_timpuriu" class="mw-redirect" title="Evul Mediu timpuriu">Evul Mediu timpuriu</a> • <a href="/wiki/Migra%C8%9Bia_popoarelor" title="Migrația popoarelor">Migrația popoarelor</a> • <a href="/wiki/Imperiul_Bizantin" class="mw-redirect" title="Imperiul Bizantin">Imperiul Bizantin</a> • <a href="/wiki/Statele_Papale" title="Statele Papale">Statele Papale</a> • <a href="/wiki/Republicile_maritime" title="Republicile maritime">Republicile maritime</a> • <a href="/wiki/Epoca_vikingilor" title="Epoca vikingilor">Epoca vikingilor</a> • <a href="/wiki/Rusia_Kievean%C4%83" title="Rusia Kieveană">Rusia Kieveană</a> • <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Roman" title="Sfântul Imperiu Roman">Sfântul Imperiu Roman</a> • <a href="/wiki/Feudalism" title="Feudalism">Feudalism</a> • <a href="/wiki/Cruciade" class="mw-redirect" title="Cruciade">Cruciade</a> • <a href="/wiki/Marea_invazie_mongol%C4%83" title="Marea invazie mongolă">Marea invazie mongolă</a> • <a href="/wiki/%C8%9Aaratul_S%C3%A2rb" title="Țaratul Sârb">Țaratul Sârb</a> • <a href="/wiki/Moartea_Neagr%C4%83" class="mw-redirect" title="Moartea Neagră">Moartea Neagră</a> • <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_100_de_Ani" title="Războiul de 100 de Ani">Războiul de 100 de Ani</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Începutul erei moderne </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Rena%C8%99tere" class="mw-redirect" title="Renaștere">Renaștere</a> • <a href="/wiki/Perioada_marilor_descoperiri" title="Perioada marilor descoperiri">Perioada marilor descoperiri</a> • <a href="/wiki/Reforma_Protestant%C4%83" title="Reforma Protestantă">Reforma Protestantă</a> • <a href="/wiki/Baroc" title="Baroc">Baroc</a> • <a href="/wiki/Marele_Ducat_de_Toscana" title="Marele Ducat de Toscana">Marele Ducat de Toscana</a> • <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_de_Treizeci_de_Ani" title="Războiul de Treizeci de Ani">Războiul de Treizeci de Ani</a> • <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">Imperiul Otoman</a> • <a href="/wiki/Imperiul_colonial_portughez" title="Imperiul colonial portughez">Imperiul portughez</a> • <a href="/wiki/Imperiul_Spaniol" title="Imperiul Spaniol">Imperiul spaniol</a> • <a href="/wiki/Imperiul_Britanic" title="Imperiul Britanic">Imperiul britanic</a> • <a href="/wiki/Monarhia_Habsburgic%C4%83" title="Monarhia Habsburgică">Monarhia habsburgică</a> • <a href="/wiki/Imperiul_Rus" title="Imperiul Rus">Imperiul rus</a> • <a href="/wiki/Iluminism" title="Iluminism">Iluminism</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Modernitate </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_industrial%C4%83" title="Revoluția industrială">Revoluția industrială</a> • <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83" class="mw-redirect" title="Revoluția franceză">Revoluția franceză</a> • <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Napoleoniene" title="Războaiele Napoleoniene">Războaiele napoleoniene</a> • <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_de_la_1848" title="Revoluția de la 1848">Revoluțiile de la 1848</a> • <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">Primul Război Mondial</a> • <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rus%C4%83_din_1917" title="Revoluția Rusă din 1917">Revoluția rusă</a> • <a href="/wiki/Perioada_interbelic%C4%83" title="Perioada interbelică">Perioada interbelică</a> • <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Al Doilea Război Mondial">Al Doilea Război Mondial</a> • <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Rece" title="Războiul Rece">Războiul rece</a> • <a href="/wiki/Integrare_european%C4%83" title="Integrare europeană">Integrare europeană</a> • <a href="/wiki/Pandemia_de_coronaviroz%C4%83_(COVID-19)_%C3%AEn_Europa" title="Pandemia de coronaviroză (COVID-19) în Europa">Pandemia de COVID-19</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Vezi și </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Arta_Europei" title="Arta Europei">Arta Europei</a> • <a href="/wiki/Istoria_cre%C8%99tinismului" title="Istoria creștinismului">Istoria creștinismului</a> • <a href="/wiki/Istoria_Uniunii_Europene" title="Istoria Uniunii Europene">Istoria Uniunii Europene</a></div> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16513826">.mw-parser-output .navbox{margin:0 auto 0}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}</style> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Geografie">Geografie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=15" title="Modifică secțiunea: Geografie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=15" title="Edit section's source code: Geografie">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Geografia_Europei" title="Geografia Europei">Geografia Europei</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Europe_geographique_grande.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e2/Europe_geographique_grande.jpg/250px-Europe_geographique_grande.jpg" decoding="async" width="250" height="197" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e2/Europe_geographique_grande.jpg/375px-Europe_geographique_grande.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e2/Europe_geographique_grande.jpg/500px-Europe_geographique_grande.jpg 2x" data-file-width="1050" data-file-height="828" /></a><figcaption>Harta geografică a Europei care prezintă reliefurile</figcaption></figure> Din punct de vedere fiziografic, Europa este peninsula nord-vestică a mării teritoriale mai mari cunoscute sub numele de <a href="/wiki/Eurasia" title="Eurasia">Eurasia</a>.<a href="#cite_note-Encarta-25">[25]</a> Are un raport de coastă mai mare decât cel al oricărui alt continent sau subcontinent.<a href="#cite_note-207">[207]</a> Granițele sale maritime constau din <a href="/wiki/Oceanul_Arctic" title="Oceanul Arctic">Oceanul Arctic</a> la nord, <a href="/wiki/Oceanul_Atlantic" title="Oceanul Atlantic">Oceanul Atlantic</a> la vest și <a href="/wiki/Marea_Mediteran%C4%83" title="Marea Mediterană">Marea Mediterană</a>, <a href="/wiki/Marea_Neagr%C4%83" title="Marea Neagră">Marea Neagră</a> și <a href="/wiki/Marea_Caspic%C4%83" title="Marea Caspică">Marea Caspică</a> la sud.<a href="#cite_note-208">[208]</a> Limitele terestre ale Europei au fost întotdeauna imprecise în est, deoarece nu există relief sau mare care să împartă clar Eurasia. Prin urmare, granițele geografice ale Europei sunt mai mult politice decât fizice.<a href="#cite_note-209">[209]</a> În ceea ce privește forma, Europa este o colecție de peninsule conectate și insule situate în apropiere. Cele două mari peninsule sunt Europa continentală și <a href="/wiki/Scandinavia" title="Scandinavia">Scandinavia</a> la nord, împărțite una de cealaltă de <a href="/wiki/Marea_Baltic%C4%83" title="Marea Baltică">Marea Baltică</a>. Trei peninsule mai mici – <a href="/wiki/Iberia" class="mw-disambig" title="Iberia">Iberia</a>, <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> și <a href="/wiki/Balcani" class="mw-redirect" title="Balcani">Balcani</a> – apar în marginea sudică a continentului. <a href="/wiki/Peninsula_Balcanic%C4%83" title="Peninsula Balcanică">Peninsula Balcanică</a> este separată de Asia de Marea Neagră și <a href="/wiki/Marea_Egee" title="Marea Egee">Marea Egee</a>. Italia este separată de Balcani de <a href="/wiki/Marea_Adriatic%C4%83" title="Marea Adriatică">Marea Adriatică</a> și de Iberia de Marea Mediterană, care separă și Europa de <a href="/wiki/Africa" title="Africa">Africa</a>. La est, Europa continentală se lărgește la fel ca gura unei pâlnii, până când se ajunge la granița cu <a href="/wiki/Asia" title="Asia">Asia</a> în <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Ural" title="Munții Ural">Munții Ural</a> și <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Ural" class="mw-redirect" title="Râul Ural">râul Ural</a>, <a href="/wiki/Marea_Caspic%C4%83" title="Marea Caspică">Marea Caspică</a> și <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Caucaz" title="Munții Caucaz">Munții Caucaz</a>. Europa se află pe <a href="/wiki/Placa_Eurasiatic%C4%83" title="Placa Eurasiatică">Placa Eurasiatică</a>, care cuprinde cea mai mare parte a Eurasiei. Relieful terestru în Europa prezintă variații mari în zone relativ mici. Regiunile sudice sunt muntoase în timp ce se deplasează spre nord, terenul coboară din <a href="/wiki/Alpi" title="Alpi">Alpii</a> înalți, <a href="/wiki/Pirinei" class="mw-redirect" title="Pirinei">Pirinei</a> și <a href="/wiki/Carpa%C8%9Bi" class="mw-redirect" title="Carpați">Carpați</a>, prin munți deluroși, în câmpii nordice largi și joase, care sunt vaste în est. Această câmpie întinsă este cunoscută sub numele de <a href="/wiki/C%C3%A2mpia_European%C4%83" title="Câmpia Europeană">Marea Câmpie Europeană</a>, iar în centrul său se află <a href="/wiki/C%C3%A2mpia_Germano-Polonez%C4%83" title="Câmpia Germano-Poloneză">Câmpia Germano-Poloneză</a>. Există, de asemenea, un arc de munți de-a lungul litoralului nord-vestic, care începe în părțile de vest ale insulelor Britaniei și Irlandei și apoi continuă de-a lungul coloanei vertebrale montane, tăiat în fiordul Norvegiei. <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Aglomeracja_warszawska_wg_Swianiewicza.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c4/Aglomeracja_warszawska_wg_Swianiewicza.png/220px-Aglomeracja_warszawska_wg_Swianiewicza.png" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c4/Aglomeracja_warszawska_wg_Swianiewicza.png/330px-Aglomeracja_warszawska_wg_Swianiewicza.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c4/Aglomeracja_warszawska_wg_Swianiewicza.png/440px-Aglomeracja_warszawska_wg_Swianiewicza.png 2x" data-file-width="1376" data-file-height="1035" /></a><figcaption>Aglomerația <a href="/wiki/Var%C8%99ovia" title="Varșovia">Varșovia</a> este situată aproape de centrul geografic al Europei</figcaption></figure> Această descriere este simplificată. Subregiuni precum Peninsula Iberică și Peninsula Italiană conțin propriile caracteristici complexe, la fel ca Europa Centrală continentală, unde relieful conține multe platouri, văi fluviale și bazine care complică tendința generală (de exemplu, <a href="/w/index.php?title=Mun%C8%9Bii_Sf%C3%A2nta_Cruce&action=edit&redlink=1" class="new" title="Munții Sfânta Cruce — pagină inexistentă">Munții Sfânta Cruce</a> în Polonia, lângă orașul <a href="/wiki/Kielce" title="Kielce">Kielce</a>, protejat ca <a href="/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_%C5%9Awi%C4%99tokrzyski" title="Parcul Național Świętokrzyski">Parcul Național Świętokrzyski</a>). Subregiuni precum Islanda, Marea Britanie și Irlanda sunt cazuri speciale. Primul este de formare vulcanică din Atlanticul de Nord, în timp ce cel din urmă constă din zone de munte care au fost odată unite cu continentul până când creșterea nivelului mării le-a separat. Datorită puținelor generalizări care pot fi făcute despre reliefurile Europei, nu este surprinzător faptul că atât de multe regiuni separate au găzduit tot atâtea națiuni independente de-a lungul istoriei sale. Distribuția resurselor de apă în Europa este inegală. Europa, după America și Oceania, este totuși continentul cu cea mai mare disponibilitate a resurselor de apă în raport cu populația. Cele mai importante râuri din Europa sunt: <a href="/wiki/Dun%C4%83re" class="mw-redirect" title="Dunăre">Dunărea</a>, <a href="/wiki/Volga" title="Volga">Volga</a>, <a href="/wiki/Rin" title="Rin">Rin</a>, <a href="/wiki/Elba" title="Elba">Elba</a>, <a href="/wiki/Oder" title="Oder">Oder</a> și <a href="/wiki/Nipru" title="Nipru">Nipru</a>. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Climă">Climă</h3>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=16" title="Modifică secțiunea: Climă" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=16" title="Edit section's source code: Climă">modificare sursă</a>]</div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Koppen-Geiger_Map_Europe_present.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Koppen-Geiger_Map_Europe_present.svg/500px-Koppen-Geiger_Map_Europe_present.svg.png" decoding="async" width="500" height="234" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Koppen-Geiger_Map_Europe_present.svg/750px-Koppen-Geiger_Map_Europe_present.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Koppen-Geiger_Map_Europe_present.svg/1000px-Koppen-Geiger_Map_Europe_present.svg.png 2x" data-file-width="1816" data-file-height="850" /></a><figcaption>O hartă de <a href="/wiki/Clasificarea_climatic%C4%83_K%C3%B6ppen" title="Clasificarea climatică Köppen">clasificare climatică "Köppen-Geiger</a>" a Europei.<a href="#cite_note-210">[210]</a></figcaption></figure> Europa se caracterizează, în general, printr-un climat temperat. Clima este mai blândă în comparație cu alte zone din aceeași latitudine de pe glob, datorită influenței <a href="/wiki/Curentul_Golfului" title="Curentul Golfului">curentului Golfului</a>.<a href="#cite_note-climate-211">[211]</a> Curentul Golfului este supranumit „încălzirea centrală a Europei”, deoarece face climatul Europei mai cald și mai umed decât ar fi altfel. Fluxul Golfului nu numai că transportă apă caldă către coasta Europei, ci și încălzește vânturile predominante din vest care suflă pe continent de la Oceanul Atlantic. Prin urmare, temperatura medie pe tot parcursul anului la <a href="/wiki/Aveiro" title="Aveiro">Aveiro</a>, <a href="/wiki/Portugalia" title="Portugalia">Portugalia</a> este de 16°C în timp ce la <a href="/wiki/New_York_City" class="mw-redirect" title="New York City">New York City</a>, care este aproape pe aceeași latitudine, mărginind același ocean, este de doar 13°C. Berlin, Germania; Calgary, Canada; și Irkutsk, în partea asiatică a Rusiei, se află pe aceeași latitudine; Temperaturile din ianuarie la Berlin sunt în medie cu aproximativ 8°C mai mari decât cele din Calgary și sunt cu aproape 22°C mai mari decât temperaturile medii din Irkutsk.<a href="#cite_note-climate-211">[211]</a> În mod similar, părțile nordice ale Scoției au un climat marin temperat. Temperatura medie anuală în orașul Inverness este de 9,05°C. Cu toate acestea, Churchill, Manitoba, Canada, se află aproximativ pe aceeași latitudine și are o temperatură medie de -6,5°C, oferindu-i un climat aproape subarctic. Masele mari de apă din <a href="/wiki/Marea_Mediteran%C4%83" title="Marea Mediterană">Marea Mediterană</a>, care egalează temperaturile pe o medie anuală și zilnică, sunt, de asemenea, de o importanță deosebită. Apa Mediteranei se întinde de la <a href="/wiki/De%C8%99ertul_Sahara" class="mw-redirect" title="Deșertul Sahara">deșertul Sahara</a> până la arcul alpin din partea sa nordică a <a href="/wiki/Marea_Adriatic%C4%83" title="Marea Adriatică">Mării Adriatice</a>, lângă <a href="/wiki/Trieste" title="Trieste">Trieste</a>. <a href="#cite_note-212">[212]</a> În general, Europa nu este doar mai rece spre nord în comparație cu sudul, ci se răcorește și dinspre vest spre est. Clima este mai oceanică în vest și mai puțin în est. Acest lucru poate fi ilustrat de următorul tabel al temperaturilor medii în locurile de mai jos care urmează aproximativ latitudinilor 60, 55, 50, 45 și 40. Nici unul nu este situat la mare altitudine; majoritatea sunt aproape de mare. (localizare, latitudine și longitudine aproximative, cea mai rece lună medie, cea mai caldă medie lunară și temperaturile medii anuale în grade C) <table class="wikitable"> <caption>Temperaturi în °C </caption> <tbody><tr> <th>Loc</th> <th>Latitudine</th> <th>Longitudine</th> <th>Cea mai rece lună</th> <th>Cea mai caldă lună</th> <th>Media anuală </th></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Lerwick" title="Lerwick">Lerwick</a></td> <td>60 N</td> <td>1 W</td> <td>3.5</td> <td>12.4</td> <td>7.4 </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Stockholm" title="Stockholm">Stockholm</a></td> <td>59.5 N</td> <td>19 E</td> <td>−1.7</td> <td>18.4</td> <td>7.4 </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Helsinki" title="Helsinki">Helsinki</a></td> <td>60 N</td> <td>25 E</td> <td>−4.7</td> <td>17.8</td> <td>5.9 </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Sankt_Petersburg" title="Sankt Petersburg">Sankt Petersburg</a></td> <td>60 N</td> <td>30 E</td> <td>−5.8</td> <td>18.8</td> <td>5.8 </td></tr> <tr bgcolor="000000"> <td colspan="6"> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Edinburgh" title="Edinburgh">Edinburgh</a></td> <td>55.5 N</td> <td>3 W</td> <td>4.2</td> <td>15.3</td> <td>9.3 </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Copenhaga" title="Copenhaga">Copenhaga</a></td> <td>55.5 N</td> <td>12 E</td> <td>1.4</td> <td>18.1</td> <td>9.1 </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Klaip%C4%97da" title="Klaipėda">Klaipėda</a></td> <td>55.5 N</td> <td>21 E</td> <td>−1.3</td> <td>17.9</td> <td>8.0 </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Moscova" title="Moscova">Moscova</a></td> <td>55.5 N</td> <td>30 E</td> <td>−6.5</td> <td>19.2</td> <td>5.8 </td></tr> <tr bgcolor="000000"> <td colspan="6"> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Insulele_Scilly" title="Insulele Scilly">Insulele Scilly</a></td> <td>50 N</td> <td>6 W</td> <td>7.9</td> <td>16.9</td> <td>11.8 </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Bruxelles" title="Bruxelles">Bruxelles</a></td> <td>50.5 N</td> <td>4 E</td> <td>3.3</td> <td>18.4</td> <td>10.5 </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Cracovia" title="Cracovia">Cracovia</a></td> <td>50 N</td> <td>20 E</td> <td>−2.0</td> <td>19.2</td> <td>8.7 </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Kiev" title="Kiev">Kiev</a></td> <td>50.5 N</td> <td>30 E</td> <td>−3.5</td> <td>20.5</td> <td>8.4 </td></tr> <tr bgcolor="000000"> <td colspan="6"> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Bordeaux" title="Bordeaux">Bordeaux</a></td> <td>45 N</td> <td>0</td> <td>6.6</td> <td>21.4</td> <td>13.8 </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Vene%C8%9Bia" title="Veneția">Veneția</a></td> <td>45.5 N</td> <td>12 E</td> <td>3.3</td> <td>23.0</td> <td>13.0 </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Belgrad" title="Belgrad">Belgrad</a></td> <td>45 N</td> <td>20 E</td> <td>1.4</td> <td>23.0</td> <td>12.5 </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Astrakhan" class="mw-redirect" title="Astrakhan">Astrakhan</a></td> <td>46 N</td> <td>48 E</td> <td>−3.7</td> <td>25.6</td> <td>10.5 </td></tr> <tr bgcolor="000000"> <td colspan="6"> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Coimbra" title="Coimbra">Coimbra</a></td> <td>40 N</td> <td>8 W</td> <td>9.9</td> <td>21.9</td> <td>16.0 </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Valencia" title="Valencia">Valencia</a></td> <td>39.5 N</td> <td>0</td> <td>11.9</td> <td>26.1</td> <td>18.3 </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Neapole" class="mw-redirect" title="Neapole">Neapole</a></td> <td>40.5 N</td> <td>14 E</td> <td>8.7</td> <td>24.7</td> <td>15.9 </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Istanbul" title="Istanbul">Istanbul</a></td> <td>41 N</td> <td>29 E</td> <td>6.0</td> <td>23.8</td> <td>11.4 </td></tr> </tbody></table> <a href="#cite_note-213">[213]</a> Este remarcabil modul în care temperaturile medii pentru cea mai rece lună, precum și temperaturile medii anuale, scad de la vest la est. De exemplu, Edinburgh este mai cald decât Belgradul în cea mai rece lună a anului, deși Belgradul este la aproximativ 10 ° latitudine mai la sud. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Geologie">Geologie</h3>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=17" title="Modifică secțiunea: Geologie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=17" title="Edit section's source code: Geologie">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ballagan_Formation_-_geograph.org.uk_-_1383509.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/de/Ballagan_Formation_-_geograph.org.uk_-_1383509.jpg/220px-Ballagan_Formation_-_geograph.org.uk_-_1383509.jpg" decoding="async" width="220" height="144" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/de/Ballagan_Formation_-_geograph.org.uk_-_1383509.jpg/330px-Ballagan_Formation_-_geograph.org.uk_-_1383509.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/de/Ballagan_Formation_-_geograph.org.uk_-_1383509.jpg/440px-Ballagan_Formation_-_geograph.org.uk_-_1383509.jpg 2x" data-file-width="640" data-file-height="418" /></a><figcaption>Expunere alternantă de straturi de siltit și <a href="/wiki/Dolomit_(roc%C4%83)" title="Dolomit (rocă)">dolomit</a>. Formațiunea Ballagan, din Scoția</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Mount_Elbrus_May_2008.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c7/Mount_Elbrus_May_2008.jpg/220px-Mount_Elbrus_May_2008.jpg" decoding="async" width="220" height="146" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c7/Mount_Elbrus_May_2008.jpg/330px-Mount_Elbrus_May_2008.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c7/Mount_Elbrus_May_2008.jpg/440px-Mount_Elbrus_May_2008.jpg 2x" data-file-width="3008" data-file-height="2000" /></a><figcaption><a href="/wiki/Muntele_Elbrus" class="mw-redirect" title="Muntele Elbrus">Muntele Elbrus</a> din sudul Rusiei este cel mai înalt munte din Europa.</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Triassic_Sandstone_Cliffs_at_Ladram_Bay_England.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/dc/Triassic_Sandstone_Cliffs_at_Ladram_Bay_England.jpg/220px-Triassic_Sandstone_Cliffs_at_Ladram_Bay_England.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/dc/Triassic_Sandstone_Cliffs_at_Ladram_Bay_England.jpg/330px-Triassic_Sandstone_Cliffs_at_Ladram_Bay_England.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/dc/Triassic_Sandstone_Cliffs_at_Ladram_Bay_England.jpg/440px-Triassic_Sandstone_Cliffs_at_Ladram_Bay_England.jpg 2x" data-file-width="1024" data-file-height="685" /></a><figcaption>Stânci de gresie de vârstă triasică în Golful Ladram, din Anglia.</figcaption></figure> Rocile europene din <a href="/wiki/Precambrian" title="Precambrian">Precambrian</a> au o vechime care variază de la aproximativ 3,8 miliarde până la 541 de milioane de ani.<a href="#cite_note-Britannica_2021-214">[214]</a> Au urmat roci din <a href="/wiki/Paleozoic" title="Paleozoic">Paleozoic</a> (aproximativ 252 milioane de ani în urmă), din <a href="/wiki/Mezozoic" title="Mezozoic">Mezozoic</a> (până acum aproximativ 66 de milioane de ani) și din <a href="/wiki/Cenozoic" class="mw-redirect" title="Cenozoic">Cenozoic</a> (ultimii 66 de milioane de ani). Scutul Baltic reprezintă cea mai mare zonă europeană cu cele mai vechi roci de pe continent, ea fiind erodată până a ajuns un relief redus.<a href="#cite_note-Britannica_2021-214">[214]</a> Cele mai tinere roci apar în Sistemul alpin, care încă supraviețuiește ca munți înalți. În urmă cu aproximativ 200 milioane de ani supercontinentul <a href="/wiki/Pangea" class="mw-redirect" title="Pangea">Pangea</a> s-a fragmentat dând naștere unui nou ocean, <a href="/wiki/Marea_Tethys" class="mw-redirect" title="Marea Tethys">Marea Tethys</a>. Închiderea acestui ocean în urmă cu aproximativ 50 de milioane de ani în urmă, prin subducție și procese tectonice, a dus la <a href="/w/index.php?title=Orogenie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Orogenie — pagină inexistentă">orogenia</a> alpină care se întinde de la <a href="/wiki/Oceanul_Atlantic" title="Oceanul Atlantic">Oceanul Atlantic</a> până la <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a> și conține multe centuri orogene separate (<a href="/wiki/Pirinei" class="mw-redirect" title="Pirinei">Pirineii</a>, Alpii Elvețiano-Austrieni, <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Apenini" title="Munții Apenini">Munții Apenini</a>, <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Carpa%C8%9Bi" title="Munții Carpați">Munții Carpați</a>, <a href="/wiki/Alpii_Dinarici" title="Alpii Dinarici">Alpii Dinarici</a> și <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Pontici" title="Munții Pontici">Munții Pontici</a>). Forma actuală a Europei datează de la sfârșitul <a href="/wiki/Ter%C8%9Biar" title="Terțiar">Terțiarului</a> în urmă cu aproximativ cinci milioane de ani.<a href="#cite_note-Encyclopædia_Britannica-215">[215]</a> Geologia Europei este extrem de variată și complexă și dă naștere la o mare varietate de peisaje pe continent, de la regiuni muntoase la câmpii.<a href="#cite_note-216">[216]</a> Cea mai importantă caracteristică a Europei este dihotomia dintre regiunile muntoase înalte din Europa de Sud și o câmpie vastă, parțial subacvatică, în nord. Aceste două jumătăți sunt separate de lanțurile montane din <a href="/wiki/Pirinei" class="mw-redirect" title="Pirinei">Pirinei</a> și <a href="/wiki/Alpi" title="Alpi">Alpi</a>/<a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Carpa%C8%9Bi" title="Munții Carpați">Carpați</a>. Câmpiile nordice sunt delimitate în vest de <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Scandinaviei" class="mw-redirect" title="Munții Scandinaviei">Munții Scandinaviei</a> și părțile muntoase ale insulelor britanice. Principalele corpuri de apă de mică adâncime care scufundă părți din câmpiile nordice sunt <a href="/wiki/Marea_Celtic%C4%83" title="Marea Celtică">Marea Celtică</a>, <a href="/wiki/Marea_Nordului" title="Marea Nordului">Marea Nordului</a>, <a href="/wiki/Marea_Baltic%C4%83" title="Marea Baltică">Marea Baltică</a> și <a href="/wiki/Marea_Barents" title="Marea Barents">Marea Barents</a>. Câmpia nordică conține vechiul continent geologic <a href="/w/index.php?title=Baltica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Baltica — pagină inexistentă">Baltica</a> și, prin urmare, poate fi considerată geologic drept „continentul principal”, în timp ce zonele muntoase periferice și regiunile muntoase din sud și vest constituie fragmente din diferite alte continente geologice. Majoritatea geologiei mai vechi din vestul Europei a existat ca parte a vechiului <a href="/w/index.php?title=Microcontinent&action=edit&redlink=1" class="new" title="Microcontinent — pagină inexistentă">microcontinent</a> <a href="/wiki/Avalonia" title="Avalonia">Avalonia</a>. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Flora">Flora</h3>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=18" title="Modifică secțiunea: Flora" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=18" title="Edit section's source code: Flora">modificare sursă</a>]</div> Animalele și plantele europene au fost profund afectate de prezența și activitățile omului. Cu excepția <a href="/wiki/Fennoscandia" title="Fennoscandia">Fennoscandia</a> și a nordului Rusiei, puține zone sălbatice neatinse se găsesc în prezent în Europa, cu excepția diferitelor <a href="/wiki/Parc_na%C8%9Bional" title="Parc național">parcuri naționale</a>. <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Grib_skov.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5b/Grib_skov.jpg/260px-Grib_skov.jpg" decoding="async" width="260" height="244" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5b/Grib_skov.jpg/390px-Grib_skov.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5b/Grib_skov.jpg/520px-Grib_skov.jpg 2x" data-file-width="1810" data-file-height="1700" /></a><figcaption>Probabil 80-90 % din Europa a fost odată acoperită de pădure.</figcaption></figure> Principalul strat vegetal natural din Europa este <a href="/wiki/P%C4%83dure" title="Pădure">pădurea</a> mixtă. În nord, <a href="/wiki/Curentul_Golfului" title="Curentul Golfului">Curentul Golfului</a> și <a href="/wiki/Curentul_Atlanticului_de_Nord" title="Curentul Atlanticului de Nord">Curentul Atlanticului de Nord</a> încălzesc continentul. Sudul Europei ar putea fi descris ca având un climat cald, dar blând. Există frecvente secete de vară în această regiune. Crestele montane afectează și condițiile. Unele dintre acestea (<a href="/wiki/Alpi" title="Alpi">Alpi</a>, <a href="/wiki/Pirinei" class="mw-redirect" title="Pirinei">Pirinei</a>) sunt orientate spre est-vest și permit vântului să transporte mase mari de apă din ocean în interior. Altele sunt orientate spre sud-nord (<a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Scandinaviei" class="mw-redirect" title="Munții Scandinaviei">Munții Scandinaviei</a>, <a href="/wiki/Alpii_Dinarici" title="Alpii Dinarici">Dinarici</a>, <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Carpa%C8%9Bi" title="Munții Carpați">Carpați</a>, <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Apenini" title="Munții Apenini">Apenini</a>) și deoarece ploaia cade în primul rând pe partea munților care este orientată spre mare, pădurile cresc bine pe această parte, în timp ce pe cealaltă parte, condițiile sunt mult mai puțin favorabile. Puține colțuri ale Europei continentale nu au fost pășunate de animale la un moment dat în timp, iar tăierea habitatului forestier pre-agricol a provocat perturbarea ecosistemelor vegetale și animale originale. <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:2009_Sun_Peaks_Summer_-_spectacular_flower_displays_this_year_-_(28453242280).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/98/2009_Sun_Peaks_Summer_-_spectacular_flower_displays_this_year_-_%2828453242280%29.jpg/270px-2009_Sun_Peaks_Summer_-_spectacular_flower_displays_this_year_-_%2828453242280%29.jpg" decoding="async" width="270" height="180" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/98/2009_Sun_Peaks_Summer_-_spectacular_flower_displays_this_year_-_%2828453242280%29.jpg/405px-2009_Sun_Peaks_Summer_-_spectacular_flower_displays_this_year_-_%2828453242280%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/98/2009_Sun_Peaks_Summer_-_spectacular_flower_displays_this_year_-_%2828453242280%29.jpg/540px-2009_Sun_Peaks_Summer_-_spectacular_flower_displays_this_year_-_%2828453242280%29.jpg 2x" data-file-width="5616" data-file-height="3744" /></a><figcaption>Flori sălbatice</figcaption></figure> Probabil 80-90 % din Europa a fost odată acoperită de pădure,<a href="#cite_note-217">[217]</a> care se întindea de la <a href="/wiki/Marea_Mediteran%C4%83" title="Marea Mediterană">Marea Mediterană</a> până la <a href="/wiki/Oceanul_Arctic" title="Oceanul Arctic">Oceanul Arctic</a>. Deși peste jumătate din pădurile originale ale Europei au dispărut de-a lungul secolelor de <a href="/wiki/Defri%C8%99are" title="Defrișare">defrișare</a>, mai mult de un sfert din suprafața ei terestră este împădurită, cum ar fi pădurile cu frunze late și mixte, <a href="/wiki/Taiga" title="Taiga">taigaua</a> Scandinaviei și Rusiei, pădurile tropicale mixte din Caucaz și pădurile de <a href="/wiki/Stejar_de_plut%C4%83" title="Stejar de plută">stejar de plută</a> din vestul Mediteranei. În ultima perioadă, defrișările au fost încetinite și au fost plantați mulți copaci. Cu toate acestea, în multe cazuri, plantațiile de <a href="/wiki/Conifere" class="mw-redirect" title="Conifere">conifere</a> au înlocuit pădurea naturală mixtă originală, deoarece acestea cresc mai repede. Plantațiile acoperă acum zone întinse de pământ, dar oferă habitate mai sărace pentru multe specii, care necesită un amestec de specii de copaci și structuri forestiere diverse. Cantitatea de pădure naturală în Europa de Vest este de doar 2-3 % sau mai puțin, iar în Rusia europeană de 5-10 %. Țara cu cel mai mic procent de suprafață împădurită este <a href="/wiki/Islanda" title="Islanda">Islanda</a> (1 %), în timp ce cea mai împădurită țară este <a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda">Finlanda</a> (77 %).<a href="#cite_note-218">[218]</a> În Europa temperată, domină pădurea mixtă, atât cu frunze late, cât și de conifere. Cele mai importante specii din centrul și vestul Europei sunt <a href="/wiki/Fag" title="Fag">fagul</a> și <a href="/wiki/Stejar" title="Stejar">stejarul</a>. În nord, taigaua este o pădure mixtă de <a href="/wiki/Molid" title="Molid">molid</a>–<a href="/wiki/Pin" class="mw-redirect" title="Pin">pin</a>–<a href="/wiki/Mesteac%C4%83n" title="Mesteacăn">mesteacăn</a>; mai în nordul Rusiei și nordul extrem al Scandinaviei, taigaua cedează loc <a href="/wiki/Tundr%C4%83" title="Tundră">tundrei</a> pe măsură ce se apropie Arctica. În Mediterana, au fost plantați mulți <a href="/wiki/M%C4%83slini" class="mw-redirect" title="Măslini">măslini</a>, care sunt foarte bine adaptați climatului său arid; <a href="/wiki/Chiparos" title="Chiparos">Chiparosul</a> mediteranean este, de asemenea, plantat pe scară largă în sudul Europei. Regiunea mediteraneană semi-aridă găzduiește multă pădure de arbuști. O regiune îngustă est-vest de pășune (<a href="/wiki/Step%C4%83" title="Stepă">stepă</a>) se extinde spre est din Ucraina și sudul Rusiei și se termină în Ungaria și traversează taigaua spre nord. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Fauna">Fauna</h3>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=19" title="Modifică secțiunea: Fauna" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=19" title="Edit section's source code: Fauna">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/w/index.php?title=Fauna_Europei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fauna Europei — pagină inexistentă">Fauna Europei</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Eurasian_blue_tit_Lancashire.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/86/Eurasian_blue_tit_Lancashire.jpg/220px-Eurasian_blue_tit_Lancashire.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/86/Eurasian_blue_tit_Lancashire.jpg/330px-Eurasian_blue_tit_Lancashire.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/86/Eurasian_blue_tit_Lancashire.jpg/440px-Eurasian_blue_tit_Lancashire.jpg 2x" data-file-width="3472" data-file-height="2604" /></a><figcaption><a href="/wiki/Pi%C8%9Bigoi_albastru" title="Pițigoi albastru">Pițigoiul albastru</a> este o pasăre rezidentă și comună a Europei.</figcaption></figure> Glaciația din timpul <a href="/w/index.php?title=Glacia%C8%9Biunea_cuaternar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Glaciațiunea cuaternară — pagină inexistentă">celei mai recente ere glaciare</a> și prezența <a href="/wiki/Om" title="Om">omului</a> au afectat distribuția faunei europene. În ceea ce privește <a href="/wiki/Animal" class="mw-redirect" title="Animal">animalele</a>, în multe părți ale Europei cele mai multe animale mari și specii de prădători de vârf au fost vânate până la <a href="/wiki/Extinc%C8%9Bie" title="Extincție">extincție</a>. Fauna europeană de mamifere este compusă din 270 de specii, dintre care 78 endemice Europei (15 % dintre acestea sunt amenințate cu dispariția și 27 % au fost identificate ca fiind în declin).<a href="#cite_note-219">[219]</a> <a href="/wiki/Mamut_l%C3%A2nos" title="Mamut lânos">Mamutul lânos</a> a dispărut înainte de sfârșitul <a href="/wiki/Neolitic" title="Neolitic">Neoliticului</a>. Astăzi, <a href="/wiki/Lup" class="mw-redirect" title="Lup">lupii</a> (<a href="/wiki/Carnivore" title="Carnivore">carnivore</a>) și <a href="/wiki/Urs" title="Urs">urșii</a> (<a href="/wiki/Omnivore" class="mw-redirect" title="Omnivore">omnivore</a>) sunt pe cale de dispariție. Odată se găseau în majoritatea părților din Europa. Cu toate acestea, defrișările și vânătoarea au făcut ca aceste animale să se retragă tot mai mult. În <a href="/wiki/Evul_Mediu" title="Evul Mediu">Evul Mediu</a> habitatele urșilor erau limitate la munți mai mult sau mai puțin inaccesibili cu acoperire forestieră suficientă. Astăzi, <a href="/wiki/Ursul_brun" class="mw-redirect" title="Ursul brun">ursul brun</a> trăiește în primul rând în <a href="/wiki/Peninsula_balcanic%C4%83" class="mw-redirect" title="Peninsula balcanică">peninsula balcanică</a>, <a href="/wiki/Scandinavia" title="Scandinavia">Scandinavia</a> și <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a>; un număr mic persistă și în alte țări din Europa (Austria, Pirinei etc.), dar în aceste zone populațiile de urs brun sunt fragmentate și marginalizate din cauza distrugerii habitatului lor. <a href="/wiki/Urs_polar" title="Urs polar">Urșii polari</a> pot fi găsiți în <a href="/wiki/Svalbard" title="Svalbard">Svalbard</a>, un arhipelag norvegian situat la nord de Scandinavia. <a href="/wiki/Lup" class="mw-redirect" title="Lup">Lupul</a>, al doilea prădător ca mărime din Europa, după ursul brun, poate fi găsit în principal în Europa Centrală și de Est și în Balcani, și în unele enclave în Europa de Vest (Scandinavia, Spania etc.). <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Bison_bonasus_(Linnaeus_1758).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/26/Bison_bonasus_%28Linnaeus_1758%29.jpg/220px-Bison_bonasus_%28Linnaeus_1758%29.jpg" decoding="async" width="220" height="145" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/26/Bison_bonasus_%28Linnaeus_1758%29.jpg/330px-Bison_bonasus_%28Linnaeus_1758%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/26/Bison_bonasus_%28Linnaeus_1758%29.jpg/440px-Bison_bonasus_%28Linnaeus_1758%29.jpg 2x" data-file-width="2749" data-file-height="1808" /></a><figcaption>Odată cutreierau marile păduri temperate din Eurasia; astăzi, <a href="/wiki/Zimbru" title="Zimbru">zimbrii europeni</a> trăiesc în rezervații naturale.<a href="#cite_note-220">[220]</a><a href="#cite_note-221">[221]</a></figcaption></figure> Alte carnivore europene importante sunt: <a href="/wiki/Pisic%C4%83_s%C4%83lbatic%C4%83" title="Pisică sălbatică">pisica sălbatică</a> europeană, <a href="/wiki/Vulpe" title="Vulpe">vulpea</a> (în special <a href="/wiki/Vulpe_ro%C8%99ie" title="Vulpe roșie">vulpea roșie</a>), <a href="/wiki/%C8%98acal" title="Șacal">șacalul</a> și diferite specii de <a href="/wiki/Jder" title="Jder">jderi</a>, <a href="/wiki/Arici" title="Arici">arici</a>, diferite specii de <a href="/wiki/Reptile" class="mw-redirect" title="Reptile">reptile</a> (cum ar fi <a href="/wiki/Viper%C4%83_comun%C4%83" title="Viperă comună">vipera comună</a>, <a href="/wiki/Natrix" title="Natrix">șarpele de apă</a>, <a href="/wiki/%C8%98arpe_de_alun" title="Șarpe de alun">șarpele de alun</a>, <a href="/wiki/Gu%C8%99ter" title="Gușter">gușterul</a>) și amfibieni, diferite păsări (<a href="/wiki/Acvil%C4%83_de_munte" title="Acvilă de munte">acvila de munte</a>, <a href="/wiki/Codalb" title="Codalb">codalbul</a>, <a href="/wiki/%C8%98orecar_comun" title="Șorecar comun">șorecarul comun</a>, <a href="/wiki/Acvil%C4%83-%C8%9Bip%C4%83toare-mic%C4%83" class="mw-redirect" title="Acvilă-țipătoare-mică">acvilă-țipătoare-mică</a>, <a href="/wiki/%C8%98oim" class="mw-redirect" title="Șoim">șoimul</a>, <a href="/wiki/Bufni%C8%9B%C4%83" title="Bufniță">bufnița</a>, și alte păsări de pradă) Ierbivorele europene importante sunt <a href="/wiki/Melci" class="mw-redirect" title="Melci">melcii</a>, <a href="/wiki/Pe%C8%99ti" class="mw-redirect" title="Pești">peștii</a>, diferite păsări și mamifere, cum ar fi <a href="/wiki/Roz%C4%83toare" title="Rozătoare">rozătoare</a>, <a href="/wiki/C%C4%83prioare" class="mw-redirect" title="Căprioare">căprioare</a>, <a href="/wiki/Mistre%C8%9B" title="Mistreț">mistreți</a>, <a href="/wiki/Marmote" class="mw-redirect" title="Marmote">marmote</a>, <a href="/wiki/Capra_alpin%C4%83" title="Capra alpină">capre alpine</a>, <a href="/wiki/Zimbru" title="Zimbru">zimbrii</a>, etc. Un număr de insecte, precum <a href="/wiki/Neuroptera" title="Neuroptera">neuroptera</a>, <a href="/wiki/Ortoptere" title="Ortoptere">ortoptera</a>, <a href="/wiki/Trihoptere" title="Trihoptere">trihoptera</a>, <a href="/wiki/Diptere" title="Diptere">diptera</a>, <a href="/wiki/Himenoptere" title="Himenoptere">himenoptera</a> se adaugă biodiversității.<a href="#cite_note-222">[222]</a> Extincția hipopotamilor pitici și a elefanților pitici a fost legată de cea mai timpurie sosire a oamenilor pe insulele Mediteranei.<a href="#cite_note-223">[223]</a> Creaturile marine sunt, de asemenea, o parte importantă a florei și faunei europene. Flora mării constî în principal din <a href="/wiki/Fitoplancton" title="Fitoplancton">fitoplancton</a>. Animalele importante care trăiesc în mările europene sunt <a href="/wiki/Zooplancton" title="Zooplancton">zooplanctonnul</a>, <a href="/wiki/Molu%C8%99te" class="mw-redirect" title="Moluște">moluștele</a>, <a href="/wiki/Echinoderme" title="Echinoderme">echinodermele</a>, diferiți <a href="/wiki/Crustacei" class="mw-redirect" title="Crustacei">crustacei</a>, <a href="/wiki/Calmari" class="mw-redirect" title="Calmari">calmari</a> și <a href="/wiki/Caracati%C8%9Be" class="mw-redirect" title="Caracatițe">caracatițe</a>, <a href="/wiki/Pe%C8%99ti" class="mw-redirect" title="Pești">pești</a>, <a href="/wiki/Delfini" class="mw-redirect" title="Delfini">delfini</a> și <a href="/wiki/Balene" class="mw-redirect" title="Balene">balene</a>. Biodiversitatea este protejată în Europa prin Convenția de la Berna a Consiliului Europei, care a fost semnată și de Comunitatea Europeană, precum și de statele non-europene. <ul class="gallery mw-gallery-packed"> <li class="gallerybox" style="width: 182px"> <div class="thumb" style="width: 180px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:European_Brown_Bear.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7f/European_Brown_Bear.jpg/270px-European_Brown_Bear.jpg" decoding="async" width="180" height="180" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7f/European_Brown_Bear.jpg/405px-European_Brown_Bear.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7f/European_Brown_Bear.jpg/540px-European_Brown_Bear.jpg 2x" data-file-width="3456" data-file-height="3456" /></a></div> <div class="gallerytext"></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 122px"> <div class="thumb" style="width: 120px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Fox_at_the_British_Wildlife_Centre,_Newchapel,_Surrey_-_geograph.org.uk_-_2221750.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9d/Fox_at_the_British_Wildlife_Centre%2C_Newchapel%2C_Surrey_-_geograph.org.uk_-_2221750.jpg/180px-Fox_at_the_British_Wildlife_Centre%2C_Newchapel%2C_Surrey_-_geograph.org.uk_-_2221750.jpg" decoding="async" width="120" height="180" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9d/Fox_at_the_British_Wildlife_Centre%2C_Newchapel%2C_Surrey_-_geograph.org.uk_-_2221750.jpg/269px-Fox_at_the_British_Wildlife_Centre%2C_Newchapel%2C_Surrey_-_geograph.org.uk_-_2221750.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9d/Fox_at_the_British_Wildlife_Centre%2C_Newchapel%2C_Surrey_-_geograph.org.uk_-_2221750.jpg/359px-Fox_at_the_British_Wildlife_Centre%2C_Newchapel%2C_Surrey_-_geograph.org.uk_-_2221750.jpg 2x" data-file-width="1865" data-file-height="2802" /></a></div> <div class="gallerytext"></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 186.66666666667px"> <div class="thumb" style="width: 184.66666666667px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Kolm%C3%A5rden_Wolf.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5f/Kolm%C3%A5rden_Wolf.jpg/277px-Kolm%C3%A5rden_Wolf.jpg" decoding="async" width="185" height="180" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5f/Kolm%C3%A5rden_Wolf.jpg/416px-Kolm%C3%A5rden_Wolf.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5f/Kolm%C3%A5rden_Wolf.jpg/555px-Kolm%C3%A5rden_Wolf.jpg 2x" data-file-width="634" data-file-height="617" /></a></div> <div class="gallerytext"></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 121.33333333333px"> <div class="thumb" style="width: 119.33333333333px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Lynx_lynx2.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/63/Lynx_lynx2.jpg/179px-Lynx_lynx2.jpg" decoding="async" width="120" height="180" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/63/Lynx_lynx2.jpg/269px-Lynx_lynx2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/63/Lynx_lynx2.jpg/358px-Lynx_lynx2.jpg 2x" data-file-width="552" data-file-height="832" /></a></div> <div class="gallerytext"></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 272px"> <div class="thumb" style="width: 270px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Steinadler_Aquila_chrysaetos_closeup2_Richard_Bartz.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/eb/Steinadler_Aquila_chrysaetos_closeup2_Richard_Bartz.jpg/405px-Steinadler_Aquila_chrysaetos_closeup2_Richard_Bartz.jpg" decoding="async" width="270" height="180" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/eb/Steinadler_Aquila_chrysaetos_closeup2_Richard_Bartz.jpg/608px-Steinadler_Aquila_chrysaetos_closeup2_Richard_Bartz.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/eb/Steinadler_Aquila_chrysaetos_closeup2_Richard_Bartz.jpg/810px-Steinadler_Aquila_chrysaetos_closeup2_Richard_Bartz.jpg 2x" data-file-width="2000" data-file-height="1333" /></a></div> <div class="gallerytext"></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 242px"> <div class="thumb" style="width: 240px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Corvus_corax_(42983928971).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Corvus_corax_%2842983928971%29.jpg/360px-Corvus_corax_%2842983928971%29.jpg" decoding="async" width="240" height="180" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Corvus_corax_%2842983928971%29.jpg/540px-Corvus_corax_%2842983928971%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Corvus_corax_%2842983928971%29.jpg/720px-Corvus_corax_%2842983928971%29.jpg 2x" data-file-width="4608" data-file-height="3456" /></a></div> <div class="gallerytext"></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 181.33333333333px"> <div class="thumb" style="width: 179.33333333333px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Red_Crested_Pochard_039.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/df/Red_Crested_Pochard_039.jpg/269px-Red_Crested_Pochard_039.jpg" decoding="async" width="180" height="180" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/df/Red_Crested_Pochard_039.jpg/404px-Red_Crested_Pochard_039.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/df/Red_Crested_Pochard_039.jpg/538px-Red_Crested_Pochard_039.jpg 2x" data-file-width="1993" data-file-height="1999" /></a></div> <div class="gallerytext"></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 146px"> <div class="thumb" style="width: 144px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Oryctolagus_cuniculus_Tasmania_2.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/37/Oryctolagus_cuniculus_Tasmania_2.jpg/216px-Oryctolagus_cuniculus_Tasmania_2.jpg" decoding="async" width="144" height="180" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/37/Oryctolagus_cuniculus_Tasmania_2.jpg/324px-Oryctolagus_cuniculus_Tasmania_2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/37/Oryctolagus_cuniculus_Tasmania_2.jpg/432px-Oryctolagus_cuniculus_Tasmania_2.jpg 2x" data-file-width="1367" data-file-height="1709" /></a></div> <div class="gallerytext"></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 242px"> <div class="thumb" style="width: 240px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Jeune_bouquetin_sur_un_rocher.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4e/Jeune_bouquetin_sur_un_rocher.jpg/360px-Jeune_bouquetin_sur_un_rocher.jpg" decoding="async" width="240" height="180" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4e/Jeune_bouquetin_sur_un_rocher.jpg/540px-Jeune_bouquetin_sur_un_rocher.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4e/Jeune_bouquetin_sur_un_rocher.jpg/720px-Jeune_bouquetin_sur_un_rocher.jpg 2x" data-file-width="2592" data-file-height="1944" /></a></div> <div class="gallerytext"></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 254px"> <div class="thumb" style="width: 252px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Bullfinch_male.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/de/Bullfinch_male.jpg/378px-Bullfinch_male.jpg" decoding="async" width="252" height="180" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/de/Bullfinch_male.jpg/567px-Bullfinch_male.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/de/Bullfinch_male.jpg/756px-Bullfinch_male.jpg 2x" data-file-width="3026" data-file-height="2161" /></a></div> <div class="gallerytext"></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 257.33333333333px"> <div class="thumb" style="width: 255.33333333333px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Eurasian_eagle-owl_(44088).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/31/Eurasian_eagle-owl_%2844088%29.jpg/383px-Eurasian_eagle-owl_%2844088%29.jpg" decoding="async" width="256" height="180" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/31/Eurasian_eagle-owl_%2844088%29.jpg/574px-Eurasian_eagle-owl_%2844088%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/31/Eurasian_eagle-owl_%2844088%29.jpg/766px-Eurasian_eagle-owl_%2844088%29.jpg 2x" data-file-width="4408" data-file-height="3109" /></a></div> <div class="gallerytext"></div> </li> </ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Politică">Politică</h2>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=20" title="Modifică secțiunea: Politică" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=20" title="Edit section's source code: Politică">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare">Vezi și: <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene</a> și <a href="/wiki/Integrare_european%C4%83" title="Integrare europeană">Integrare europeană</a>.</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Europe.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/220px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/330px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/440px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a><figcaption><a href="/wiki/Steagul_Europei" class="mw-redirect" title="Steagul Europei">Steagul Europei</a>, adoptat de Consiliul Europei în 1955 ca steag al întregii Europe.<a href="#cite_note-224">[224]</a></figcaption></figure> Harta politică a Europei derivă în mod substanțial din reorganizarea Europei după războaiele napoleoniene din 1815. Forma predominantă de guvernare în Europa este democrația parlamentară, în majoritatea cazurilor sub forma <a href="/wiki/Republic%C4%83" title="Republică">republicii</a>; în 1815, forma predominantă de guvernare era încă <a href="/wiki/Monarhie" title="Monarhie">monarhia</a>. Cele unsprezece monarhii rămase din Europa <a href="#cite_note-225">[225]</a> sunt constituționale. Principalele organizații internaționale din Europa au fost înființate în perioada următoare celui de-al Doilea Război Mondial pentru a spori cooperarea, în special politică, a statelor europene care le compun. Politica europeană modernă este dominată de <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a>, de la căderea <a href="/wiki/Cortina_de_Fier" class="mw-redirect" title="Cortina de Fier">Cortinei de Fier</a> și prăbușirea <a href="/wiki/Blocul_r%C4%83s%C4%83ritean" title="Blocul răsăritean">Blocului răsăritean</a> al statelor comuniste. După sfârșitul <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Rece" title="Războiul Rece">Războiului Rece</a>, UE s-a extins spre est incluzând fostele țări comuniste. Începănd cu 31 ianuarie 2020, UE are 27 de state membre. Cu toate acestea, există o serie de alte organizații internaționale formate preponderent din națiuni europene sau care revendică în mod explicit o origine europeană, inclusiv <a href="/wiki/Consiliul_Europei" title="Consiliul Europei">Consiliul Europei</a> cu 47 de națiuni – prima organizație europeană de după război, considerată un prim-lider al Uniunii Europene – și <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentru_Securitate_%C8%99i_Cooperare_%C3%AEn_Europa" title="Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa">Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa</a> (OSCE) cu 57 de națiuni. <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Lista_statelor_și_teritoriilor">Lista statelor și teritoriilor</h2>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=21" title="Modifică secțiunea: Lista statelor și teritoriilor" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=21" title="Edit section's source code: Lista statelor și teritoriilor">modificare sursă</a>]</div> Există 50 de state suverane cu teritoriu situat în definiția obișnuită a Europei și/sau apartenență la organizații europene internaționale care sunt aproape universal recunoscute la nivel internațional. Toate sunt fie state membre, fie state observatoare ale <a href="/wiki/ONU" class="mw-redirect" title="ONU">Națiunilor Unite</a><a href="#cite_note-226">[226]</a> și toate, cu excepția <a href="/wiki/Belarus" title="Belarus">Belarusului</a>, <a href="/wiki/Kazahstan" title="Kazahstan">Kazahstanului</a> și a <a href="/wiki/Vatican" title="Vatican">Vaticanului</a>, sunt membre ale <a href="/wiki/Consiliul_Europei" title="Consiliul Europei">Consiliului Europei</a>.<a href="#cite_note-227">[227]</a> <table class="sortable wikitable"> <tbody><tr> <th style="line-height:95 %; width:2em" class="unsortable">Steag<a href="#cite_note-228">[228]</a> </th> <th style="line-height:95 %; width:2em" class="unsortable">Stemă </th> <th>Nume </th> <th>Suprafață (km2) </th> <th>Populație </th> <th>Densitatea populației (per km2) </th> <th>Capitală </th> <th>Denumire în limba oficială </th></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Albania" title="Albania"><img alt="Albania" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/36/Flag_of_Albania.svg/21px-Flag_of_Albania.svg.png" decoding="async" width="21" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/36/Flag_of_Albania.svg/32px-Flag_of_Albania.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/36/Flag_of_Albania.svg/42px-Flag_of_Albania.svg.png 2x" data-file-width="700" data-file-height="500" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Albania.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6e/Coat_of_arms_of_Albania.svg/20px-Coat_of_arms_of_Albania.svg.png" decoding="async" width="20" height="31" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6e/Coat_of_arms_of_Albania.svg/30px-Coat_of_arms_of_Albania.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6e/Coat_of_arms_of_Albania.svg/40px-Coat_of_arms_of_Albania.svg.png 2x" data-file-width="251" data-file-height="383" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Albania" title="Albania">Albania</a> </td> <td style="text-align:right;">28.748 </td> <td style="text-align:right;">2.876.591 </td> <td style="text-align:right;">98,5 </td> <td><a href="/wiki/Tirana" title="Tirana">Tirana</a> </td> <td>Shqipëria </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Andorra" title="Andorra"><img alt="Andorra" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/19/Flag_of_Andorra.svg/22px-Flag_of_Andorra.svg.png" decoding="async" width="22" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/19/Flag_of_Andorra.svg/33px-Flag_of_Andorra.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/19/Flag_of_Andorra.svg/43px-Flag_of_Andorra.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="700" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Andorra.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4e/Coat_of_arms_of_Andorra.svg/20px-Coat_of_arms_of_Andorra.svg.png" decoding="async" width="20" height="22" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4e/Coat_of_arms_of_Andorra.svg/30px-Coat_of_arms_of_Andorra.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4e/Coat_of_arms_of_Andorra.svg/40px-Coat_of_arms_of_Andorra.svg.png 2x" data-file-width="650" data-file-height="700" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Andorra" title="Andorra">Andorra</a> </td> <td style="text-align:right;">468 </td> <td style="text-align:right;">77.281 </td> <td style="text-align:right;">179,8 </td> <td><a href="/wiki/Andorra_la_Vella" title="Andorra la Vella">Andorra la Vella</a> </td> <td>Andorra </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Armenia" title="Armenia"><img alt="Armenia" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2f/Flag_of_Armenia.svg/23px-Flag_of_Armenia.svg.png" decoding="async" width="23" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2f/Flag_of_Armenia.svg/35px-Flag_of_Armenia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2f/Flag_of_Armenia.svg/46px-Flag_of_Armenia.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="600" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Armenia.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/Coat_of_arms_of_Armenia.svg/20px-Coat_of_arms_of_Armenia.svg.png" decoding="async" width="20" height="19" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/Coat_of_arms_of_Armenia.svg/30px-Coat_of_arms_of_Armenia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/Coat_of_arms_of_Armenia.svg/40px-Coat_of_arms_of_Armenia.svg.png 2x" data-file-width="412" data-file-height="396" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Armenia" title="Armenia">Armenia</a> <a href="#cnote_j">[j]</a> </td> <td style="text-align:right;">29.743 </td> <td style="text-align:right;">2.924.816 </td> <td style="text-align:right;">101,5 </td> <td><a href="/wiki/Erevan" title="Erevan">Erevan</a> </td> <td>Հայաստան (Hayastan) </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană"><img alt="Uniunea Europeană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/23px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/35px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/45px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a><a href="/wiki/Austria" title="Austria"><img alt="Austria" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Flag_of_Austria.svg/23px-Flag_of_Austria.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Flag_of_Austria.svg/35px-Flag_of_Austria.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Flag_of_Austria.svg/45px-Flag_of_Austria.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Austria_Bundesadler.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a0/Austria_Bundesadler.svg/20px-Austria_Bundesadler.svg.png" decoding="async" width="20" height="21" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a0/Austria_Bundesadler.svg/30px-Austria_Bundesadler.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a0/Austria_Bundesadler.svg/40px-Austria_Bundesadler.svg.png 2x" data-file-width="739" data-file-height="782" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a> </td> <td style="text-align:right;">83.858 </td> <td style="text-align:right;">8.823.054 </td> <td style="text-align:right;">104 </td> <td><a href="/wiki/Viena" title="Viena">Viena</a> </td> <td>Österreich </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Azerbaidjan" title="Azerbaidjan"><img alt="Azerbaidjan" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/dd/Flag_of_Azerbaijan.svg/23px-Flag_of_Azerbaijan.svg.png" decoding="async" width="23" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/dd/Flag_of_Azerbaijan.svg/35px-Flag_of_Azerbaijan.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/dd/Flag_of_Azerbaijan.svg/46px-Flag_of_Azerbaijan.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="600" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Emblem_of_Azerbaijan.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6b/Emblem_of_Azerbaijan.svg/20px-Emblem_of_Azerbaijan.svg.png" decoding="async" width="20" height="22" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6b/Emblem_of_Azerbaijan.svg/30px-Emblem_of_Azerbaijan.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6b/Emblem_of_Azerbaijan.svg/40px-Emblem_of_Azerbaijan.svg.png 2x" data-file-width="403" data-file-height="444" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Azerbaijan" class="mw-redirect" title="Azerbaijan">Azerbaijan</a> <a href="#cnote_k">[k]</a> </td> <td style="text-align:right;">86.600 </td> <td style="text-align:right;">9.911.646 </td> <td style="text-align:right;">113 </td> <td><a href="/wiki/Baku" title="Baku">Baku</a> </td> <td>Azǝrbaycan </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Belarus" title="Belarus"><img alt="Belarus" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/85/Flag_of_Belarus.svg/23px-Flag_of_Belarus.svg.png" decoding="async" width="23" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/85/Flag_of_Belarus.svg/35px-Flag_of_Belarus.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/85/Flag_of_Belarus.svg/46px-Flag_of_Belarus.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="600" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Belarus_(2020%E2%80%93present).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/48/Coat_of_arms_of_Belarus_%282020%E2%80%93present%29.svg/20px-Coat_of_arms_of_Belarus_%282020%E2%80%93present%29.svg.png" decoding="async" width="20" height="20" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/48/Coat_of_arms_of_Belarus_%282020%E2%80%93present%29.svg/30px-Coat_of_arms_of_Belarus_%282020%E2%80%93present%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/48/Coat_of_arms_of_Belarus_%282020%E2%80%93present%29.svg/40px-Coat_of_arms_of_Belarus_%282020%E2%80%93present%29.svg.png 2x" data-file-width="606" data-file-height="601" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Belarus" title="Belarus">Belarus</a> </td> <td style="text-align:right;">207.560 </td> <td style="text-align:right;">9.504.700 </td> <td style="text-align:right;">45,8 </td> <td><a href="/wiki/Minsk" title="Minsk">Minsk</a> </td> <td>Беларусь (Belaruś) </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană"><img alt="Uniunea Europeană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/23px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/35px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/45px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a><a href="/wiki/Belgia" title="Belgia"><img alt="Belgia" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Flag_of_Belgium.svg/17px-Flag_of_Belgium.svg.png" decoding="async" width="17" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Flag_of_Belgium.svg/27px-Flag_of_Belgium.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Flag_of_Belgium.svg/35px-Flag_of_Belgium.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="780" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Great_coat_of_arms_of_Belgium.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f1/Great_coat_of_arms_of_Belgium.svg/20px-Great_coat_of_arms_of_Belgium.svg.png" decoding="async" width="20" height="24" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f1/Great_coat_of_arms_of_Belgium.svg/30px-Great_coat_of_arms_of_Belgium.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f1/Great_coat_of_arms_of_Belgium.svg/40px-Great_coat_of_arms_of_Belgium.svg.png 2x" data-file-width="972" data-file-height="1190" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Belgia" title="Belgia">Belgia</a> </td> <td style="text-align:right;">30.528 </td> <td style="text-align:right;">11.358.357 </td> <td style="text-align:right;">372,06 </td> <td><a href="/wiki/Bruxelles" title="Bruxelles">Bruxelles</a> </td> <td>België/Belgique/Belgien </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina"><img alt="Bosnia și Herțegovina" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bf/Flag_of_Bosnia_and_Herzegovina.svg/23px-Flag_of_Bosnia_and_Herzegovina.svg.png" decoding="async" width="23" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bf/Flag_of_Bosnia_and_Herzegovina.svg/35px-Flag_of_Bosnia_and_Herzegovina.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bf/Flag_of_Bosnia_and_Herzegovina.svg/46px-Flag_of_Bosnia_and_Herzegovina.svg.png 2x" data-file-width="800" data-file-height="400" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Bosnia_and_Herzegovina.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d4/Coat_of_arms_of_Bosnia_and_Herzegovina.svg/20px-Coat_of_arms_of_Bosnia_and_Herzegovina.svg.png" decoding="async" width="20" height="23" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d4/Coat_of_arms_of_Bosnia_and_Herzegovina.svg/30px-Coat_of_arms_of_Bosnia_and_Herzegovina.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d4/Coat_of_arms_of_Bosnia_and_Herzegovina.svg/40px-Coat_of_arms_of_Bosnia_and_Herzegovina.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="584" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Herzegovina" class="mw-redirect" title="Bosnia și Herzegovina">Bosnia și Herzegovina</a> </td> <td style="text-align:right;">51.129 </td> <td style="text-align:right;">3.531.159 </td> <td style="text-align:right;">68,97 </td> <td><a href="/wiki/Sarajevo" title="Sarajevo">Sarajevo</a> </td> <td>Bosna i Hercegovina/Боснa и Херцеговина </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană"><img alt="Uniunea Europeană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/23px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/35px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/45px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a><a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria"><img alt="Bulgaria" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Flag_of_Bulgaria.svg/23px-Flag_of_Bulgaria.svg.png" decoding="async" width="23" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Flag_of_Bulgaria.svg/35px-Flag_of_Bulgaria.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Flag_of_Bulgaria.svg/46px-Flag_of_Bulgaria.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="600" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Bulgaria.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/24/Coat_of_arms_of_Bulgaria.svg/20px-Coat_of_arms_of_Bulgaria.svg.png" decoding="async" width="20" height="17" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/24/Coat_of_arms_of_Bulgaria.svg/30px-Coat_of_arms_of_Bulgaria.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/24/Coat_of_arms_of_Bulgaria.svg/40px-Coat_of_arms_of_Bulgaria.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="679" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> </td> <td style="text-align:right;">110.910 </td> <td style="text-align:right;">7.101.859 </td> <td style="text-align:right;">64,9 </td> <td><a href="/wiki/Sofia" title="Sofia">Sofia</a> </td> <td>България (Bǎlgariya) </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană"><img alt="Uniunea Europeană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/23px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/35px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/45px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a><a href="/wiki/Cipru" title="Cipru"><img alt="Cipru" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d4/Flag_of_Cyprus.svg/23px-Flag_of_Cyprus.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d4/Flag_of_Cyprus.svg/35px-Flag_of_Cyprus.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d4/Flag_of_Cyprus.svg/45px-Flag_of_Cyprus.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="800" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Cyprus_(2006).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/Coat_of_arms_of_Cyprus_%282006%29.svg/20px-Coat_of_arms_of_Cyprus_%282006%29.svg.png" decoding="async" width="20" height="20" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/Coat_of_arms_of_Cyprus_%282006%29.svg/30px-Coat_of_arms_of_Cyprus_%282006%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/Coat_of_arms_of_Cyprus_%282006%29.svg/40px-Coat_of_arms_of_Cyprus_%282006%29.svg.png 2x" data-file-width="532" data-file-height="537" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Cipru" title="Cipru">Cipru</a> <a href="#cnote_d">[d]</a> </td> <td style="text-align:right;">9.251 </td> <td style="text-align:right;">1.170.125 </td> <td style="text-align:right;">123,4 </td> <td><a href="/wiki/Nicosia" title="Nicosia">Nicosia</a> </td> <td>Κύπρος (Kýpros)/Kıbrıs </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană"><img alt="Uniunea Europeană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/23px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/35px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/45px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a><a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația"><img alt="Croația" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Flag_of_Croatia.svg/23px-Flag_of_Croatia.svg.png" decoding="async" width="23" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Flag_of_Croatia.svg/35px-Flag_of_Croatia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Flag_of_Croatia.svg/46px-Flag_of_Croatia.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="600" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Croatia.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c9/Coat_of_arms_of_Croatia.svg/20px-Coat_of_arms_of_Croatia.svg.png" decoding="async" width="20" height="27" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c9/Coat_of_arms_of_Croatia.svg/30px-Coat_of_arms_of_Croatia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c9/Coat_of_arms_of_Croatia.svg/40px-Coat_of_arms_of_Croatia.svg.png 2x" data-file-width="1386" data-file-height="1844" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> </td> <td style="text-align:right;">56.542 </td> <td style="text-align:right;">4.284.889 </td> <td style="text-align:right;">75,8 </td> <td><a href="/wiki/Zagreb" title="Zagreb">Zagreb</a> </td> <td>Hrvatska </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană"><img alt="Uniunea Europeană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/23px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/35px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/45px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a><a href="/wiki/Danemarca" title="Danemarca"><img alt="Danemarca" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9c/Flag_of_Denmark.svg/20px-Flag_of_Denmark.svg.png" decoding="async" width="20" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9c/Flag_of_Denmark.svg/31px-Flag_of_Denmark.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9c/Flag_of_Denmark.svg/40px-Flag_of_Denmark.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="387" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:National_Coat_of_arms_of_Denmark.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/National_Coat_of_arms_of_Denmark.svg/20px-National_Coat_of_arms_of_Denmark.svg.png" decoding="async" width="20" height="35" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/National_Coat_of_arms_of_Denmark.svg/30px-National_Coat_of_arms_of_Denmark.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/National_Coat_of_arms_of_Denmark.svg/40px-National_Coat_of_arms_of_Denmark.svg.png 2x" data-file-width="300" data-file-height="526" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Danemarca" title="Danemarca">Danemarca</a> </td> <td style="text-align:right;">43.094 </td> <td style="text-align:right;">5.748.796 </td> <td style="text-align:right;">133,9 </td> <td><a href="/wiki/Copenhaga" title="Copenhaga">Copenhaga</a> </td> <td>Danmark </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Elve%C8%9Bia" title="Elveția"><img alt="Elveția" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Switzerland.svg/16px-Flag_of_Switzerland.svg.png" decoding="async" width="16" height="16" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Switzerland.svg/24px-Flag_of_Switzerland.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Switzerland.svg/32px-Flag_of_Switzerland.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="512" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Switzerland.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/95/Coat_of_arms_of_Switzerland.svg/20px-Coat_of_arms_of_Switzerland.svg.png" decoding="async" width="20" height="22" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/95/Coat_of_arms_of_Switzerland.svg/30px-Coat_of_arms_of_Switzerland.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/95/Coat_of_arms_of_Switzerland.svg/40px-Coat_of_arms_of_Switzerland.svg.png 2x" data-file-width="604" data-file-height="669" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Elve%C8%9Bia" title="Elveția">Elveția</a> </td> <td style="text-align:right;">41.285 </td> <td style="text-align:right;">8.401.120 </td> <td style="text-align:right;">202 </td> <td><a href="/wiki/Berna" title="Berna">Berna</a> </td> <td>Schweiz/Suisse/Svizzera/Svizra </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană"><img alt="Uniunea Europeană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/23px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/35px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/45px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a><a href="/wiki/Estonia" title="Estonia"><img alt="Estonia" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Flag_of_Estonia.svg/23px-Flag_of_Estonia.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Flag_of_Estonia.svg/35px-Flag_of_Estonia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Flag_of_Estonia.svg/46px-Flag_of_Estonia.svg.png 2x" data-file-width="990" data-file-height="630" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Estonia.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/Coat_of_arms_of_Estonia.svg/20px-Coat_of_arms_of_Estonia.svg.png" decoding="async" width="20" height="19" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/Coat_of_arms_of_Estonia.svg/30px-Coat_of_arms_of_Estonia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/Coat_of_arms_of_Estonia.svg/40px-Coat_of_arms_of_Estonia.svg.png 2x" data-file-width="550" data-file-height="512" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Estonia" title="Estonia">Estonia</a> </td> <td style="text-align:right;">45.226 </td> <td style="text-align:right;">1.319.133 </td> <td style="text-align:right;">28 </td> <td><a href="/wiki/Talin" class="mw-redirect" title="Talin">Talin</a> </td> <td>Eesti </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană"><img alt="Uniunea Europeană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/23px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/35px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/45px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a><a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda"><img alt="Finlanda" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bc/Flag_of_Finland.svg/23px-Flag_of_Finland.svg.png" decoding="async" width="23" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bc/Flag_of_Finland.svg/35px-Flag_of_Finland.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bc/Flag_of_Finland.svg/46px-Flag_of_Finland.svg.png 2x" data-file-width="1800" data-file-height="1100" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Finland.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ae/Coat_of_arms_of_Finland.svg/20px-Coat_of_arms_of_Finland.svg.png" decoding="async" width="20" height="25" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ae/Coat_of_arms_of_Finland.svg/30px-Coat_of_arms_of_Finland.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ae/Coat_of_arms_of_Finland.svg/40px-Coat_of_arms_of_Finland.svg.png 2x" data-file-width="800" data-file-height="1000" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda">Finlanda</a> </td> <td style="text-align:right;">338.455 </td> <td style="text-align:right;">5.509.717 </td> <td style="text-align:right;">16 </td> <td><a href="/wiki/Helsinki" title="Helsinki">Helsinki</a> </td> <td>Suomi/Finland </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană"><img alt="Uniunea Europeană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/23px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/35px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/45px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a><a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța"><img alt="Franța" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c3/Flag_of_France.svg/23px-Flag_of_France.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c3/Flag_of_France.svg/35px-Flag_of_France.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c3/Flag_of_France.svg/45px-Flag_of_France.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Armoiries_r%C3%A9publique_fran%C3%A7aise.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Armoiries_r%C3%A9publique_fran%C3%A7aise.svg/20px-Armoiries_r%C3%A9publique_fran%C3%A7aise.svg.png" decoding="async" width="20" height="23" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Armoiries_r%C3%A9publique_fran%C3%A7aise.svg/30px-Armoiries_r%C3%A9publique_fran%C3%A7aise.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Armoiries_r%C3%A9publique_fran%C3%A7aise.svg/40px-Armoiries_r%C3%A9publique_fran%C3%A7aise.svg.png 2x" data-file-width="175" data-file-height="199" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> <a href="#cnote_g">[g]</a> </td> <td style="text-align:right;">547.030 </td> <td style="text-align:right;">67.348.000 </td> <td style="text-align:right;">116 </td> <td><a href="/wiki/Paris" title="Paris">Paris</a> </td> <td>France </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Georgia" title="Georgia"><img alt="Georgia" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/Flag_of_Georgia.svg/23px-Flag_of_Georgia.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/Flag_of_Georgia.svg/35px-Flag_of_Georgia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/Flag_of_Georgia.svg/45px-Flag_of_Georgia.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Greater_coat_of_arms_of_Georgia.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/94/Greater_coat_of_arms_of_Georgia.svg/20px-Greater_coat_of_arms_of_Georgia.svg.png" decoding="async" width="20" height="17" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/94/Greater_coat_of_arms_of_Georgia.svg/30px-Greater_coat_of_arms_of_Georgia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/94/Greater_coat_of_arms_of_Georgia.svg/40px-Greater_coat_of_arms_of_Georgia.svg.png 2x" data-file-width="556" data-file-height="485" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a> <a href="#cnote_l">[l]</a> </td> <td style="text-align:right;">69.700 </td> <td style="text-align:right;">3.718.200 </td> <td style="text-align:right;">53,5 </td> <td><a href="/wiki/Tbilisi" title="Tbilisi">Tbilisi</a> </td> <td>საქართველო (Sakartvelo) </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană"><img alt="Uniunea Europeană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/23px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/35px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/45px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a><a href="/wiki/Germania" title="Germania"><img alt="Germania" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/ba/Flag_of_Germany.svg/23px-Flag_of_Germany.svg.png" decoding="async" width="23" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/ba/Flag_of_Germany.svg/35px-Flag_of_Germany.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/ba/Flag_of_Germany.svg/46px-Flag_of_Germany.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="600" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Germany.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/Coat_of_arms_of_Germany.svg/20px-Coat_of_arms_of_Germany.svg.png" decoding="async" width="20" height="26" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/Coat_of_arms_of_Germany.svg/30px-Coat_of_arms_of_Germany.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/Coat_of_arms_of_Germany.svg/40px-Coat_of_arms_of_Germany.svg.png 2x" data-file-width="396" data-file-height="510" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a> </td> <td style="text-align:right;">357.168 </td> <td style="text-align:right;">82.800.000 </td> <td style="text-align:right;">232 </td> <td><a href="/wiki/Berlin" title="Berlin">Berlin</a> </td> <td>Deutschland </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană"><img alt="Uniunea Europeană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/23px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/35px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/45px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a><a href="/wiki/Grecia" title="Grecia"><img alt="Grecia" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Flag_of_Greece.svg/23px-Flag_of_Greece.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Flag_of_Greece.svg/35px-Flag_of_Greece.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Flag_of_Greece.svg/45px-Flag_of_Greece.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="400" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Greece.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7c/Coat_of_arms_of_Greece.svg/20px-Coat_of_arms_of_Greece.svg.png" decoding="async" width="20" height="20" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7c/Coat_of_arms_of_Greece.svg/30px-Coat_of_arms_of_Greece.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7c/Coat_of_arms_of_Greece.svg/40px-Coat_of_arms_of_Greece.svg.png 2x" data-file-width="281" data-file-height="286" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a> </td> <td style="text-align:right;">131.957 </td> <td style="text-align:right;">10.768.477 </td> <td style="text-align:right;">82 </td> <td><a href="/wiki/Atena" title="Atena">Atena</a> </td> <td>Ελλάδα (Elláda) </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană"><img alt="Uniunea Europeană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/23px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/35px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/45px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a><a href="/wiki/Republica_Irlanda" title="Republica Irlanda"><img alt="Republica Irlanda" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/45/Flag_of_Ireland.svg/23px-Flag_of_Ireland.svg.png" decoding="async" width="23" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/45/Flag_of_Ireland.svg/35px-Flag_of_Ireland.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/45/Flag_of_Ireland.svg/46px-Flag_of_Ireland.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="600" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Ireland.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fe/Coat_of_arms_of_Ireland.svg/20px-Coat_of_arms_of_Ireland.svg.png" decoding="async" width="20" height="26" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fe/Coat_of_arms_of_Ireland.svg/30px-Coat_of_arms_of_Ireland.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fe/Coat_of_arms_of_Ireland.svg/40px-Coat_of_arms_of_Ireland.svg.png 2x" data-file-width="640" data-file-height="830" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a> </td> <td style="text-align:right;">70.280 </td> <td style="text-align:right;">4.761.865 </td> <td style="text-align:right;">67,7 </td> <td><a href="/wiki/Dublin" title="Dublin">Dublin</a> </td> <td>Éire/Ireland </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Islanda" title="Islanda"><img alt="Islanda" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ce/Flag_of_Iceland.svg/21px-Flag_of_Iceland.svg.png" decoding="async" width="21" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ce/Flag_of_Iceland.svg/32px-Flag_of_Iceland.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ce/Flag_of_Iceland.svg/42px-Flag_of_Iceland.svg.png 2x" data-file-width="1250" data-file-height="900" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Iceland.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/90/Coat_of_arms_of_Iceland.svg/20px-Coat_of_arms_of_Iceland.svg.png" decoding="async" width="20" height="21" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/90/Coat_of_arms_of_Iceland.svg/30px-Coat_of_arms_of_Iceland.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/90/Coat_of_arms_of_Iceland.svg/40px-Coat_of_arms_of_Iceland.svg.png 2x" data-file-width="844" data-file-height="870" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Islanda" title="Islanda">Islanda</a> </td> <td style="text-align:right;">103.000 </td> <td style="text-align:right;">350.710 </td> <td style="text-align:right;">3,2 </td> <td><a href="/wiki/Reykjav%C3%ADk" title="Reykjavík">Reykjavík</a> </td> <td>Ísland </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană"><img alt="Uniunea Europeană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/23px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/35px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/45px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a><a href="/wiki/Italia" title="Italia"><img alt="Italia" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/03/Flag_of_Italy.svg/23px-Flag_of_Italy.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/03/Flag_of_Italy.svg/35px-Flag_of_Italy.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/03/Flag_of_Italy.svg/45px-Flag_of_Italy.svg.png 2x" data-file-width="1500" data-file-height="1000" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Emblem_of_Italy.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/00/Emblem_of_Italy.svg/20px-Emblem_of_Italy.svg.png" decoding="async" width="20" height="23" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/00/Emblem_of_Italy.svg/30px-Emblem_of_Italy.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/00/Emblem_of_Italy.svg/40px-Emblem_of_Italy.svg.png 2x" data-file-width="710" data-file-height="808" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> </td> <td style="text-align:right;">301.338 </td> <td style="text-align:right;">60.589.445 </td> <td style="text-align:right;">201,3 </td> <td><a href="/wiki/Roma" title="Roma">Roma</a> </td> <td>Italia </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Kazahstan" title="Kazahstan"><img alt="Kazahstan" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/Flag_of_Kazakhstan.svg/23px-Flag_of_Kazakhstan.svg.png" decoding="async" width="23" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/Flag_of_Kazakhstan.svg/35px-Flag_of_Kazakhstan.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/Flag_of_Kazakhstan.svg/46px-Flag_of_Kazakhstan.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="500" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Emblem_of_Kazakhstan_latin.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ee/Emblem_of_Kazakhstan_latin.svg/20px-Emblem_of_Kazakhstan_latin.svg.png" decoding="async" width="20" height="20" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ee/Emblem_of_Kazakhstan_latin.svg/30px-Emblem_of_Kazakhstan_latin.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ee/Emblem_of_Kazakhstan_latin.svg/40px-Emblem_of_Kazakhstan_latin.svg.png 2x" data-file-width="400" data-file-height="400" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Kazakhstan" class="mw-redirect" title="Kazakhstan">Kazakhstan</a> <a href="#cnote_i">[i]</a> </td> <td style="text-align:right;">148.000 </td> <td style="text-align:right;">17.987.736 </td> <td style="text-align:right;">6,49 </td> <td><a href="/wiki/Nur-Sultan" class="mw-redirect" title="Nur-Sultan">Nur-Sultan</a> </td> <td>Қазақстан (Qazaqstan) </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană"><img alt="Uniunea Europeană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/23px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/35px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/45px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a><a href="/wiki/Letonia" title="Letonia"><img alt="Letonia" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/84/Flag_of_Latvia.svg/23px-Flag_of_Latvia.svg.png" decoding="async" width="23" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/84/Flag_of_Latvia.svg/35px-Flag_of_Latvia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/84/Flag_of_Latvia.svg/46px-Flag_of_Latvia.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="600" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Latvia.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/45/Coat_of_arms_of_Latvia.svg/20px-Coat_of_arms_of_Latvia.svg.png" decoding="async" width="20" height="16" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/45/Coat_of_arms_of_Latvia.svg/30px-Coat_of_arms_of_Latvia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/45/Coat_of_arms_of_Latvia.svg/40px-Coat_of_arms_of_Latvia.svg.png 2x" data-file-width="780" data-file-height="620" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Letonia" title="Letonia">Letonia</a> </td> <td style="text-align:right;">64.589 </td> <td style="text-align:right;">1.925.800 </td> <td style="text-align:right;">34,3 </td> <td><a href="/wiki/Riga" title="Riga">Riga</a> </td> <td>Latvija </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Liechtenstein" title="Liechtenstein"><img alt="Liechtenstein" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/47/Flag_of_Liechtenstein.svg/23px-Flag_of_Liechtenstein.svg.png" decoding="async" width="23" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/47/Flag_of_Liechtenstein.svg/35px-Flag_of_Liechtenstein.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/47/Flag_of_Liechtenstein.svg/46px-Flag_of_Liechtenstein.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="600" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Staatswappen-Liechtensteins.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/18/Staatswappen-Liechtensteins.svg/20px-Staatswappen-Liechtensteins.svg.png" decoding="async" width="20" height="23" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/18/Staatswappen-Liechtensteins.svg/30px-Staatswappen-Liechtensteins.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/18/Staatswappen-Liechtensteins.svg/40px-Staatswappen-Liechtensteins.svg.png 2x" data-file-width="643" data-file-height="735" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Liechtenstein" title="Liechtenstein">Liechtenstein</a> </td> <td style="text-align:right;">160 </td> <td style="text-align:right;">38.111 </td> <td style="text-align:right;">227 </td> <td><a href="/wiki/Vaduz" title="Vaduz">Vaduz</a> </td> <td>Liechtenstein </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană"><img alt="Uniunea Europeană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/23px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/35px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/45px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a><a href="/wiki/Lituania" title="Lituania"><img alt="Lituania" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/11/Flag_of_Lithuania.svg/23px-Flag_of_Lithuania.svg.png" decoding="async" width="23" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/11/Flag_of_Lithuania.svg/35px-Flag_of_Lithuania.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/11/Flag_of_Lithuania.svg/46px-Flag_of_Lithuania.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="600" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Lithuania.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/dd/Coat_of_arms_of_Lithuania.svg/20px-Coat_of_arms_of_Lithuania.svg.png" decoding="async" width="20" height="23" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/dd/Coat_of_arms_of_Lithuania.svg/30px-Coat_of_arms_of_Lithuania.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/dd/Coat_of_arms_of_Lithuania.svg/40px-Coat_of_arms_of_Lithuania.svg.png 2x" data-file-width="528" data-file-height="600" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Lituania" title="Lituania">Lituania</a> </td> <td style="text-align:right;">65.300 </td> <td style="text-align:right;">2.800.667 </td> <td style="text-align:right;">45,8 </td> <td><a href="/wiki/Vilnius" title="Vilnius">Vilnius</a> </td> <td>Lietuva </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană"><img alt="Uniunea Europeană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/23px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/35px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/45px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a><a href="/wiki/Luxemburg" title="Luxemburg"><img alt="Luxemburg" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/Flag_of_Luxembourg.svg/23px-Flag_of_Luxembourg.svg.png" decoding="async" width="23" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/Flag_of_Luxembourg.svg/35px-Flag_of_Luxembourg.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/Flag_of_Luxembourg.svg/46px-Flag_of_Luxembourg.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="307" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Greater_coat_of_arms_of_the_grand-duchy_of_Luxembourg.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6b/Greater_coat_of_arms_of_the_grand-duchy_of_Luxembourg.svg/20px-Greater_coat_of_arms_of_the_grand-duchy_of_Luxembourg.svg.png" decoding="async" width="20" height="22" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6b/Greater_coat_of_arms_of_the_grand-duchy_of_Luxembourg.svg/30px-Greater_coat_of_arms_of_the_grand-duchy_of_Luxembourg.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6b/Greater_coat_of_arms_of_the_grand-duchy_of_Luxembourg.svg/40px-Greater_coat_of_arms_of_the_grand-duchy_of_Luxembourg.svg.png 2x" data-file-width="1297" data-file-height="1399" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Luxemburg" title="Luxemburg">Luxemburg</a> </td> <td style="text-align:right;">2.586 </td> <td style="text-align:right;">602.005 </td> <td style="text-align:right;">233,7 </td> <td><a href="/wiki/Luxemburg_(ora%C8%99)" title="Luxemburg (oraș)">Luxembourg</a> </td> <td>Lëtzebuerg/Luxemburg/Luxembourg </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord"><img alt="Macedonia de Nord" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/79/Flag_of_North_Macedonia.svg/23px-Flag_of_North_Macedonia.svg.png" decoding="async" width="23" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/79/Flag_of_North_Macedonia.svg/35px-Flag_of_North_Macedonia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/79/Flag_of_North_Macedonia.svg/46px-Flag_of_North_Macedonia.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="600" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_North_Macedonia.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6a/Coat_of_arms_of_North_Macedonia.svg/20px-Coat_of_arms_of_North_Macedonia.svg.png" decoding="async" width="20" height="21" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6a/Coat_of_arms_of_North_Macedonia.svg/30px-Coat_of_arms_of_North_Macedonia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6a/Coat_of_arms_of_North_Macedonia.svg/40px-Coat_of_arms_of_North_Macedonia.svg.png 2x" data-file-width="744" data-file-height="799" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Macedonia de Nord</a> </td> <td style="text-align:right;">25.713 </td> <td style="text-align:right;">2.103.721 </td> <td style="text-align:right;">80,1 </td> <td><a href="/wiki/Skopje" title="Skopje">Skopje</a> </td> <td>Северна Македонија (Severna Makedonija) </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană"><img alt="Uniunea Europeană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/23px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/35px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/45px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a><a href="/wiki/Malta" title="Malta"><img alt="Malta" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Malta.svg/23px-Flag_of_Malta.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Malta.svg/35px-Flag_of_Malta.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Malta.svg/45px-Flag_of_Malta.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Malta.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/eb/Coat_of_arms_of_Malta.svg/20px-Coat_of_arms_of_Malta.svg.png" decoding="async" width="20" height="26" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/eb/Coat_of_arms_of_Malta.svg/30px-Coat_of_arms_of_Malta.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/eb/Coat_of_arms_of_Malta.svg/40px-Coat_of_arms_of_Malta.svg.png 2x" data-file-width="859" data-file-height="1100" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Malta" title="Malta">Malta</a> </td> <td style="text-align:right;">316 </td> <td style="text-align:right;">445.426 </td> <td style="text-align:right;">1.410 </td> <td><a href="/wiki/Valletta" title="Valletta">Valletta</a> </td> <td>Malta </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Monaco" title="Monaco"><img alt="Monaco" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ea/Flag_of_Monaco.svg/19px-Flag_of_Monaco.svg.png" decoding="async" width="19" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ea/Flag_of_Monaco.svg/29px-Flag_of_Monaco.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ea/Flag_of_Monaco.svg/38px-Flag_of_Monaco.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="800" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Monaco.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c8/Coat_of_arms_of_Monaco.svg/20px-Coat_of_arms_of_Monaco.svg.png" decoding="async" width="20" height="19" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c8/Coat_of_arms_of_Monaco.svg/30px-Coat_of_arms_of_Monaco.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c8/Coat_of_arms_of_Monaco.svg/40px-Coat_of_arms_of_Monaco.svg.png 2x" data-file-width="1228" data-file-height="1179" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Monaco" title="Monaco">Monaco</a> </td> <td style="text-align:right;">2,020 </td> <td style="text-align:right;">38.400 </td> <td style="text-align:right;">18.713 </td> <td><a href="/wiki/Monaco" title="Monaco">Monaco</a> </td> <td>Monaco </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Muntenegru" title="Muntenegru"><img alt="Muntenegru" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/64/Flag_of_Montenegro.svg/23px-Flag_of_Montenegro.svg.png" decoding="async" width="23" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/64/Flag_of_Montenegro.svg/35px-Flag_of_Montenegro.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/64/Flag_of_Montenegro.svg/46px-Flag_of_Montenegro.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="600" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Montenegro.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/23/Coat_of_arms_of_Montenegro.svg/20px-Coat_of_arms_of_Montenegro.svg.png" decoding="async" width="20" height="23" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/23/Coat_of_arms_of_Montenegro.svg/30px-Coat_of_arms_of_Montenegro.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/23/Coat_of_arms_of_Montenegro.svg/40px-Coat_of_arms_of_Montenegro.svg.png 2x" data-file-width="539" data-file-height="622" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Muntenegru" title="Muntenegru">Muntenegru</a> </td> <td style="text-align:right;">13.812 </td> <td style="text-align:right;">642.550 </td> <td style="text-align:right;">45,0 </td> <td><a href="/wiki/Podgorica" class="mw-redirect" title="Podgorica">Podgorica</a> </td> <td>Crna Gora/Црна Гора </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Norvegia" title="Norvegia"><img alt="Norvegia" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d9/Flag_of_Norway.svg/21px-Flag_of_Norway.svg.png" decoding="async" width="21" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d9/Flag_of_Norway.svg/32px-Flag_of_Norway.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d9/Flag_of_Norway.svg/41px-Flag_of_Norway.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="372" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Norway.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/95/Coat_of_arms_of_Norway.svg/20px-Coat_of_arms_of_Norway.svg.png" decoding="async" width="20" height="36" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/95/Coat_of_arms_of_Norway.svg/30px-Coat_of_arms_of_Norway.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/95/Coat_of_arms_of_Norway.svg/40px-Coat_of_arms_of_Norway.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="909" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Norvegia" title="Norvegia">Norvegia</a> </td> <td style="text-align:right;">385.203 </td> <td style="text-align:right;">5.295.619 </td> <td style="text-align:right;">15,8 </td> <td><a href="/wiki/Oslo" title="Oslo">Oslo</a> </td> <td>Norge/Noreg/Norga </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană"><img alt="Uniunea Europeană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/23px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/35px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/45px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a><a href="/wiki/Polonia" title="Polonia"><img alt="Polonia" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/12/Flag_of_Poland.svg/23px-Flag_of_Poland.svg.png" decoding="async" width="23" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/12/Flag_of_Poland.svg/35px-Flag_of_Poland.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/12/Flag_of_Poland.svg/46px-Flag_of_Poland.svg.png 2x" data-file-width="640" data-file-height="400" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Herb_Polski.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c9/Herb_Polski.svg/20px-Herb_Polski.svg.png" decoding="async" width="20" height="24" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c9/Herb_Polski.svg/30px-Herb_Polski.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c9/Herb_Polski.svg/40px-Herb_Polski.svg.png 2x" data-file-width="3158" data-file-height="3716" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a> </td> <td style="text-align:right;">312.685 </td> <td style="text-align:right;">38.422.346 </td> <td style="text-align:right;">123,5 </td> <td><a href="/wiki/Var%C8%99ovia" title="Varșovia">Varșovia</a> </td> <td>Polska </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană"><img alt="Uniunea Europeană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/23px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/35px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/45px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a><a href="/wiki/Portugalia" title="Portugalia"><img alt="Portugalia" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Flag_of_Portugal.svg/23px-Flag_of_Portugal.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Flag_of_Portugal.svg/35px-Flag_of_Portugal.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Flag_of_Portugal.svg/45px-Flag_of_Portugal.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="400" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Portugal.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/15/Coat_of_arms_of_Portugal.svg/20px-Coat_of_arms_of_Portugal.svg.png" decoding="async" width="20" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/15/Coat_of_arms_of_Portugal.svg/30px-Coat_of_arms_of_Portugal.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/15/Coat_of_arms_of_Portugal.svg/40px-Coat_of_arms_of_Portugal.svg.png 2x" data-file-width="696" data-file-height="510" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Portugalia" title="Portugalia">Portugalia</a> <a href="#cnote_e">[e]</a> </td> <td style="text-align:right;">92.212 </td> <td style="text-align:right;">10.379.537 </td> <td style="text-align:right;">115 </td> <td><a href="/wiki/Lisabona" title="Lisabona">Lisabona</a> </td> <td>Portugal </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord" title="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord"><img alt="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/23px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png" decoding="async" width="23" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/35px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/46px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="600" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Royal_Coat_of_Arms_of_the_United_Kingdom_(St_Edward%27s_Crown).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1c/Royal_Coat_of_Arms_of_the_United_Kingdom_%28St_Edward%27s_Crown%29.svg/20px-Royal_Coat_of_Arms_of_the_United_Kingdom_%28St_Edward%27s_Crown%29.svg.png" decoding="async" width="20" height="19" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1c/Royal_Coat_of_Arms_of_the_United_Kingdom_%28St_Edward%27s_Crown%29.svg/30px-Royal_Coat_of_Arms_of_the_United_Kingdom_%28St_Edward%27s_Crown%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1c/Royal_Coat_of_Arms_of_the_United_Kingdom_%28St_Edward%27s_Crown%29.svg/40px-Royal_Coat_of_Arms_of_the_United_Kingdom_%28St_Edward%27s_Crown%29.svg.png 2x" data-file-width="1550" data-file-height="1500" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Regatul_Unit" class="mw-redirect" title="Regatul Unit">Regatul Unit</a> </td> <td style="text-align:right;">244.820 </td> <td style="text-align:right;">66.040.229 </td> <td style="text-align:right;">270,7 </td> <td><a href="/wiki/Londra" title="Londra">Londra</a> </td> <td>United Kingdom </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană"><img alt="Uniunea Europeană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/23px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/35px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/45px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a><a href="/wiki/Cehia" title="Cehia"><img alt="Cehia" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cb/Flag_of_the_Czech_Republic.svg/23px-Flag_of_the_Czech_Republic.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cb/Flag_of_the_Czech_Republic.svg/35px-Flag_of_the_Czech_Republic.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cb/Flag_of_the_Czech_Republic.svg/45px-Flag_of_the_Czech_Republic.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_the_Czech_Republic.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ed/Coat_of_arms_of_the_Czech_Republic.svg/20px-Coat_of_arms_of_the_Czech_Republic.svg.png" decoding="async" width="20" height="24" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ed/Coat_of_arms_of_the_Czech_Republic.svg/30px-Coat_of_arms_of_the_Czech_Republic.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ed/Coat_of_arms_of_the_Czech_Republic.svg/40px-Coat_of_arms_of_the_Czech_Republic.svg.png 2x" data-file-width="1171" data-file-height="1403" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Republica_Ceh%C4%83" class="mw-redirect" title="Republica Cehă">Republica Cehă</a> </td> <td style="text-align:right;">78.866 </td> <td style="text-align:right;">10.610.947 </td> <td style="text-align:right;">134 </td> <td><a href="/wiki/Praga" title="Praga">Praga</a> </td> <td>Česko </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Republica_Moldova" title="Republica Moldova"><img alt="Republica Moldova" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/27/Flag_of_Moldova.svg/23px-Flag_of_Moldova.svg.png" decoding="async" width="23" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/27/Flag_of_Moldova.svg/35px-Flag_of_Moldova.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/27/Flag_of_Moldova.svg/46px-Flag_of_Moldova.svg.png 2x" data-file-width="1800" data-file-height="900" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Moldova.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/Coat_of_arms_of_Moldova.svg/20px-Coat_of_arms_of_Moldova.svg.png" decoding="async" width="20" height="25" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/Coat_of_arms_of_Moldova.svg/30px-Coat_of_arms_of_Moldova.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/Coat_of_arms_of_Moldova.svg/40px-Coat_of_arms_of_Moldova.svg.png 2x" data-file-width="477" data-file-height="601" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Republica_Moldova" title="Republica Moldova">Republica Moldova</a> <a href="#cnote_a">[a]</a> </td> <td style="text-align:right;">33.846 </td> <td style="text-align:right;">3.434.547 </td> <td style="text-align:right;">101,5 </td> <td><a href="/wiki/Chi%C8%99in%C4%83u" title="Chișinău">Chișinău</a> </td> <td>Moldova </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană"><img alt="Uniunea Europeană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/23px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/35px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/45px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a><a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România"><img alt="România" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Romania.svg/23px-Flag_of_Romania.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Romania.svg/35px-Flag_of_Romania.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Romania.svg/45px-Flag_of_Romania.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="400" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Romania.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/70/Coat_of_arms_of_Romania.svg/20px-Coat_of_arms_of_Romania.svg.png" decoding="async" width="20" height="29" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/70/Coat_of_arms_of_Romania.svg/30px-Coat_of_arms_of_Romania.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/70/Coat_of_arms_of_Romania.svg/40px-Coat_of_arms_of_Romania.svg.png 2x" data-file-width="670" data-file-height="970" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> </td> <td style="text-align:right;">238.397 </td> <td style="text-align:right;">19.638.000 </td> <td style="text-align:right;">84,4 </td> <td><a href="/wiki/Bucure%C8%99ti" title="București">București</a> </td> <td>România </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Rusia" title="Rusia"><img alt="Rusia" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/23px-Flag_of_Russia.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/35px-Flag_of_Russia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/45px-Flag_of_Russia.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_Arms_of_the_Russian_Federation.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f2/Coat_of_Arms_of_the_Russian_Federation.svg/20px-Coat_of_Arms_of_the_Russian_Federation.svg.png" decoding="async" width="20" height="24" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f2/Coat_of_Arms_of_the_Russian_Federation.svg/30px-Coat_of_Arms_of_the_Russian_Federation.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f2/Coat_of_Arms_of_the_Russian_Federation.svg/40px-Coat_of_Arms_of_the_Russian_Federation.svg.png 2x" data-file-width="437" data-file-height="517" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a> <a href="#cnote_b">[b]</a><a href="#cnote_t">[t]</a> </td> <td style="text-align:right;">3.969.100 </td> <td style="text-align:right;">144.526.636 </td> <td style="text-align:right;">8,4 </td> <td><a href="/wiki/Moscova" title="Moscova">Moscova</a> </td> <td>Россия (Rossiya) </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/San_Marino" title="San Marino"><img alt="San Marino" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b1/Flag_of_San_Marino.svg/20px-Flag_of_San_Marino.svg.png" decoding="async" width="20" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b1/Flag_of_San_Marino.svg/31px-Flag_of_San_Marino.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b1/Flag_of_San_Marino.svg/40px-Flag_of_San_Marino.svg.png 2x" data-file-width="800" data-file-height="600" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_San_Marino.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4e/Coat_of_arms_of_San_Marino.svg/20px-Coat_of_arms_of_San_Marino.svg.png" decoding="async" width="20" height="24" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4e/Coat_of_arms_of_San_Marino.svg/30px-Coat_of_arms_of_San_Marino.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4e/Coat_of_arms_of_San_Marino.svg/40px-Coat_of_arms_of_San_Marino.svg.png 2x" data-file-width="610" data-file-height="731" /></a> </td> <td><a href="/wiki/San_Marino" title="San Marino">San Marino</a> </td> <td style="text-align:right;">61,2 </td> <td style="text-align:right;">33.285 </td> <td style="text-align:right;">520 </td> <td><a href="/wiki/San_Marino,_San_Marino" class="mw-redirect" title="San Marino, San Marino">San Marino</a> </td> <td>San Marino </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Serbia" title="Serbia"><img alt="Serbia" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Flag_of_Serbia.svg/23px-Flag_of_Serbia.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Flag_of_Serbia.svg/35px-Flag_of_Serbia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Flag_of_Serbia.svg/45px-Flag_of_Serbia.svg.png 2x" data-file-width="1350" data-file-height="900" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Serbia.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Coat_of_arms_of_Serbia.svg/20px-Coat_of_arms_of_Serbia.svg.png" decoding="async" width="20" height="25" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Coat_of_arms_of_Serbia.svg/30px-Coat_of_arms_of_Serbia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Coat_of_arms_of_Serbia.svg/40px-Coat_of_arms_of_Serbia.svg.png 2x" data-file-width="710" data-file-height="884" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a> <a href="#cnote_f">[f]</a> </td> <td style="text-align:right;">88.361 </td> <td style="text-align:right;">7.040.272 </td> <td style="text-align:right;">91,1 </td> <td><a href="/wiki/Belgrad" title="Belgrad">Belgrad</a> </td> <td>Srbija/Србија </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană"><img alt="Uniunea Europeană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/23px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/35px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/45px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a><a href="/wiki/Slovacia" title="Slovacia"><img alt="Slovacia" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e6/Flag_of_Slovakia.svg/23px-Flag_of_Slovakia.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e6/Flag_of_Slovakia.svg/35px-Flag_of_Slovakia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e6/Flag_of_Slovakia.svg/45px-Flag_of_Slovakia.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Slovakia.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d2/Coat_of_arms_of_Slovakia.svg/20px-Coat_of_arms_of_Slovakia.svg.png" decoding="async" width="20" height="25" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d2/Coat_of_arms_of_Slovakia.svg/30px-Coat_of_arms_of_Slovakia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d2/Coat_of_arms_of_Slovakia.svg/40px-Coat_of_arms_of_Slovakia.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="640" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Slovacia" title="Slovacia">Slovacia</a> </td> <td style="text-align:right;">49.035 </td> <td style="text-align:right;">5.435.343 </td> <td style="text-align:right;">111 </td> <td><a href="/wiki/Bratislava" title="Bratislava">Bratislava</a> </td> <td>Slovensko </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană"><img alt="Uniunea Europeană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/23px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/35px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/45px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a><a href="/wiki/Slovenia" title="Slovenia"><img alt="Slovenia" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f0/Flag_of_Slovenia.svg/23px-Flag_of_Slovenia.svg.png" decoding="async" width="23" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f0/Flag_of_Slovenia.svg/35px-Flag_of_Slovenia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f0/Flag_of_Slovenia.svg/46px-Flag_of_Slovenia.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="600" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Slovenia.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Coat_of_arms_of_Slovenia.svg/20px-Coat_of_arms_of_Slovenia.svg.png" decoding="async" width="20" height="26" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Coat_of_arms_of_Slovenia.svg/30px-Coat_of_arms_of_Slovenia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Coat_of_arms_of_Slovenia.svg/40px-Coat_of_arms_of_Slovenia.svg.png 2x" data-file-width="400" data-file-height="511" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Slovenia" title="Slovenia">Slovenia</a> </td> <td style="text-align:right;">20.273 </td> <td style="text-align:right;">2.066.880 </td> <td style="text-align:right;">101,8 </td> <td><a href="/wiki/Ljubljana" title="Ljubljana">Ljubljana</a> </td> <td>Slovenija </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană"><img alt="Uniunea Europeană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/23px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/35px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/45px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a><a href="/wiki/Spania" title="Spania"><img alt="Spania" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Flag_of_Spain.svg/23px-Flag_of_Spain.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Flag_of_Spain.svg/35px-Flag_of_Spain.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Flag_of_Spain.svg/45px-Flag_of_Spain.svg.png 2x" data-file-width="750" data-file-height="500" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Escudo_de_Espa%C3%B1a_(mazonado).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/85/Escudo_de_Espa%C3%B1a_%28mazonado%29.svg/20px-Escudo_de_Espa%C3%B1a_%28mazonado%29.svg.png" decoding="async" width="20" height="20" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/85/Escudo_de_Espa%C3%B1a_%28mazonado%29.svg/30px-Escudo_de_Espa%C3%B1a_%28mazonado%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/85/Escudo_de_Espa%C3%B1a_%28mazonado%29.svg/40px-Escudo_de_Espa%C3%B1a_%28mazonado%29.svg.png 2x" data-file-width="910" data-file-height="911" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a> </td> <td style="text-align:right;">505.990 </td> <td style="text-align:right;">46.698.151 </td> <td style="text-align:right;">92 </td> <td><a href="/wiki/Madrid" title="Madrid">Madrid</a> </td> <td>España </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană"><img alt="Uniunea Europeană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/23px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/35px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/45px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a><a href="/wiki/Suedia" title="Suedia"><img alt="Suedia" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Flag_of_Sweden.svg/23px-Flag_of_Sweden.svg.png" decoding="async" width="23" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Flag_of_Sweden.svg/35px-Flag_of_Sweden.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Flag_of_Sweden.svg/46px-Flag_of_Sweden.svg.png 2x" data-file-width="1600" data-file-height="1000" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Great_coat_of_arms_of_Sweden.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e5/Great_coat_of_arms_of_Sweden.svg/20px-Great_coat_of_arms_of_Sweden.svg.png" decoding="async" width="20" height="22" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e5/Great_coat_of_arms_of_Sweden.svg/30px-Great_coat_of_arms_of_Sweden.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e5/Great_coat_of_arms_of_Sweden.svg/40px-Great_coat_of_arms_of_Sweden.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="985" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Suedia" title="Suedia">Suedia</a> </td> <td style="text-align:right;">450.295 </td> <td style="text-align:right;">10.151.588 </td> <td style="text-align:right;">22,5 </td> <td><a href="/wiki/Stockholm" title="Stockholm">Stockholm</a> </td> <td>Sverige </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Turcia" title="Turcia"><img alt="Turcia" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Flag_of_Turkey.svg/23px-Flag_of_Turkey.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Flag_of_Turkey.svg/35px-Flag_of_Turkey.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Flag_of_Turkey.svg/45px-Flag_of_Turkey.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="800" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Emblem_of_Turkey.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a4/Emblem_of_Turkey.svg/20px-Emblem_of_Turkey.svg.png" decoding="async" width="20" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a4/Emblem_of_Turkey.svg/30px-Emblem_of_Turkey.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a4/Emblem_of_Turkey.svg/40px-Emblem_of_Turkey.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="373" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a> <a href="#cnote_m">[m]</a> </td> <td style="text-align:right;">23.764 </td> <td style="text-align:right;">83.614.362<a href="#cite_note-229">[229]</a> </td> <td style="text-align:right;">106,7 </td> <td><a href="/wiki/Ankara" title="Ankara">Ankara</a> </td> <td>Türkiye </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană"><img alt="Uniunea Europeană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/23px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/35px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/45px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a><a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Țările de Jos"><img alt="Țările de Jos" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Flag_of_the_Netherlands.svg/23px-Flag_of_the_Netherlands.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Flag_of_the_Netherlands.svg/35px-Flag_of_the_Netherlands.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Flag_of_the_Netherlands.svg/45px-Flag_of_the_Netherlands.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:State_coat_of_arms_of_the_Netherlands.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/State_coat_of_arms_of_the_Netherlands.svg/20px-State_coat_of_arms_of_the_Netherlands.svg.png" decoding="async" width="20" height="16" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/State_coat_of_arms_of_the_Netherlands.svg/30px-State_coat_of_arms_of_the_Netherlands.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/State_coat_of_arms_of_the_Netherlands.svg/40px-State_coat_of_arms_of_the_Netherlands.svg.png 2x" data-file-width="756" data-file-height="595" /></a> </td> <td><a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Țările de Jos">Țările de Jos</a> <a href="#cnote_h">[h]</a> </td> <td style="text-align:right;">41.543 </td> <td style="text-align:right;">17.271.990 </td> <td style="text-align:right;">414,9 </td> <td><a href="/wiki/Amsterdam" title="Amsterdam">Amsterdam</a> </td> <td>Nederland </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina"><img alt="Ucraina" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/49/Flag_of_Ukraine.svg/23px-Flag_of_Ukraine.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/49/Flag_of_Ukraine.svg/35px-Flag_of_Ukraine.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/49/Flag_of_Ukraine.svg/45px-Flag_of_Ukraine.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="800" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Lesser_Coat_of_Arms_of_Ukraine.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/95/Lesser_Coat_of_Arms_of_Ukraine.svg/20px-Lesser_Coat_of_Arms_of_Ukraine.svg.png" decoding="async" width="20" height="28" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/95/Lesser_Coat_of_Arms_of_Ukraine.svg/30px-Lesser_Coat_of_Arms_of_Ukraine.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/95/Lesser_Coat_of_Arms_of_Ukraine.svg/40px-Lesser_Coat_of_Arms_of_Ukraine.svg.png 2x" data-file-width="330" data-file-height="461" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a> <a href="#cnote_s">[s]</a><a href="#cnote_t">[t]</a> </td> <td style="text-align:right;">603.628 </td> <td style="text-align:right;">42.418.235 </td> <td style="text-align:right;">73,8 </td> <td><a href="/wiki/Kiev" title="Kiev">Kiev</a> </td> <td>Україна (Ukraina) </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană"><img alt="Uniunea Europeană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/23px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/35px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/45px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a><a href="/wiki/Ungaria" title="Ungaria"><img alt="Ungaria" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c1/Flag_of_Hungary.svg/23px-Flag_of_Hungary.svg.png" decoding="async" width="23" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c1/Flag_of_Hungary.svg/35px-Flag_of_Hungary.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c1/Flag_of_Hungary.svg/46px-Flag_of_Hungary.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="600" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Hungary.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/34/Coat_of_arms_of_Hungary.svg/20px-Coat_of_arms_of_Hungary.svg.png" decoding="async" width="20" height="43" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/34/Coat_of_arms_of_Hungary.svg/30px-Coat_of_arms_of_Hungary.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/34/Coat_of_arms_of_Hungary.svg/40px-Coat_of_arms_of_Hungary.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="2130" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Ungaria" title="Ungaria">Ungaria</a> </td> <td style="text-align:right;">93.030 </td> <td style="text-align:right;">9.797.561 </td> <td style="text-align:right;">105,3 </td> <td><a href="/wiki/Budapesta" title="Budapesta">Budapesta</a> </td> <td>Magyarország </td></tr> <tr> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Vatican" title="Vatican"><img alt="Vatican" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/86/Flag_of_Vatican_City_%282001%E2%80%932023%29.svg/15px-Flag_of_Vatican_City_%282001%E2%80%932023%29.svg.png" decoding="async" width="15" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/86/Flag_of_Vatican_City_%282001%E2%80%932023%29.svg/23px-Flag_of_Vatican_City_%282001%E2%80%932023%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/86/Flag_of_Vatican_City_%282001%E2%80%932023%29.svg/30px-Flag_of_Vatican_City_%282001%E2%80%932023%29.svg.png 2x" data-file-width="500" data-file-height="500" /></a> </td> <td style="text-align:center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Vatican_City_(2001%E2%80%932023).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/Coat_of_arms_of_Vatican_City_%282001%E2%80%932023%29.svg/20px-Coat_of_arms_of_Vatican_City_%282001%E2%80%932023%29.svg.png" decoding="async" width="20" height="22" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/Coat_of_arms_of_Vatican_City_%282001%E2%80%932023%29.svg/30px-Coat_of_arms_of_Vatican_City_%282001%E2%80%932023%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/Coat_of_arms_of_Vatican_City_%282001%E2%80%932023%29.svg/40px-Coat_of_arms_of_Vatican_City_%282001%E2%80%932023%29.svg.png 2x" data-file-width="1165" data-file-height="1295" /></a> </td> <td><a href="/wiki/Vatican" title="Vatican">Vatican</a> </td> <td style="text-align:right;">0,44 </td> <td style="text-align:right;">1.000 </td> <td style="text-align:right;">2.272 </td> <td><a href="/wiki/Vatican" title="Vatican">Vatican</a> </td> <td>Città del Vaticano/Civitas Vaticana </td></tr> <tr class="sortbottom" style="font-weight:bold;"> <td colspan="2">Total </td> <td style="text-align:right;">50 </td> <td style="text-align:right;">10.180.000<a href="#cnote_n">[n]</a> </td> <td style="text-align:right;">743.000.000<a href="#cnote_n">[n]</a> </td> <td style="text-align:right;">73 </td> <td> </td> <td> </td></tr></tbody></table> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Economie">Economie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=22" title="Modifică secțiunea: Economie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=22" title="Edit section's source code: Economie">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articole principale: <a href="/wiki/Economia_Europei" class="mw-redirect" title="Economia Europei">Economia Europei</a>, <a href="/wiki/Lista_statelor_suverane_din_Europa_dup%C4%83_PIB_(nominal)" title="Lista statelor suverane din Europa după PIB (nominal)">Lista statelor suverane din Europa după PIB (nominal)</a> și <a href="/w/index.php?title=Lista_statelor_suverane_din_Europa_dup%C4%83_PIB_(PPC)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista statelor suverane din Europa după PIB (PPC) — pagină inexistentă">Lista statelor suverane din Europa după PIB (PPC)</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Europe-GDP-PPP-per-capita-map.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/85/Europe-GDP-PPP-per-capita-map.png/220px-Europe-GDP-PPP-per-capita-map.png" decoding="async" width="220" height="168" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/85/Europe-GDP-PPP-per-capita-map.png/330px-Europe-GDP-PPP-per-capita-map.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/85/Europe-GDP-PPP-per-capita-map.png/440px-Europe-GDP-PPP-per-capita-map.png 2x" data-file-width="2560" data-file-height="1957" /></a><figcaption>Națiunile europene și limitrofe, în funcție de PIB (PPC) pe cap de locuitor</figcaption></figure> Dintre toate continentele, economia Europei este în prezent cea mai mare de pe Pământ și este cea mai bogată regiune măsurată prin active aflate în gestiune, cu peste 32,7 trilioane de dolari, comparativ cu 27,1 trilioane de dolari din America de Nord în 2008.<a href="#cite_note-230">[230]</a> În 2009, Europa a rămas cea mai bogată regiune. Activele sale gestionate de 37,1 trilioane de dolari au reprezentat o treime din bogăția lumii.<a href="#cite_note-231">[231]</a> La fel ca și pe alte continente, Europa are o mare variație a bogăției printre țările sale. Statele mai bogate tind să se afle în <a href="/wiki/Europa_de_Vest" title="Europa de Vest">Occident</a>; unele dintre economiile Europei Centrale și de Est sunt încă în curs de ieșire din <a href="/wiki/Destr%C4%83marea_Uniunii_Republicilor_Sovietice_Socialiste" title="Destrămarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste">colapsul Uniunii Sovietice</a> și a <a href="/wiki/Destr%C4%83marea_Iugoslaviei" title="Destrămarea Iugoslaviei">destrămării Iugoslaviei</a>. Modelul <a href="/wiki/Banana_albastr%C4%83" title="Banana albastră">Banana albastră</a> a fost conceput ca o reprezentare geografică economică a puterii economice a respectivelor regiuni, care a fost dezvoltat în continuare în <a href="/wiki/Banana_aurie" title="Banana aurie">Banana aurie</a> sau Steaua albastră. Comerțul dintre Est și Vest, precum și față de Asia, care fusese întrerupt de mult timp de cele două războaie mondiale, de noile frontiere și de Războiul Rece, a crescut brusc după 1989. În plus, există un nou impuls din <a href="/w/index.php?title=Noul_drum_al_m%C4%83t%C4%83sii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Noul drum al mătăsii — pagină inexistentă">Noul drum al mătăsii</a> peste <a href="/wiki/Canalul_Suez" title="Canalul Suez">Canalul Suez</a> spre Africa și Asia.<a href="#cite_note-232">[232]</a> <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a>, o entitate politică compusă din 27 de state europene, cuprinde cea mai mare zonă economică unică din lume. 19 țări din UE au ca monedă comună <a href="/wiki/Euro" title="Euro">euro</a>. Cinci țări europene se clasează în primele zece dintre cele mai mari economii naționale din lume după PIB (PPC). Aceasta include (conform <a href="/wiki/The_World_Factbook" title="The World Factbook">The World Factbook</a>): Germania (6), Rusia (7), Regatul Unit (10), Franța (11) și Italia (13).<a href="#cite_note-233">[233]</a> Există o diferență uriașă între multe țări europene în ceea ce privește veniturile lor. Cea mai bogată țară din punct de vedere al PIB-ului nominal este <a href="/wiki/Monaco" title="Monaco">Monaco</a>, cu 185.829 USD pe cap de locuitor (în 2018), iar cea mai săracă este <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a>, cu 3.659 USD pe cap de locuitor (în 2019).<a href="#cite_note-234">[234]</a> Potrivit raportului Băncii Mondiale, Monaco este cea mai bogată țară din punct de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor din lume. În ansamblu, PIB-ul pe cap de locuitor al Europei este de 21.767 USD, potrivit unei evaluări a <a href="/wiki/Fondul_Monetar_Interna%C8%9Bional" title="Fondul Monetar Internațional">Fondului Monetar Internațional</a> din 2016.<a href="#cite_note-235">[235]</a> <table class="wikitable" style="text-align: right; float:left; border:1px solid #aaa; margin:10px"> <tbody><tr style="background:#dbdbdb;"> <th>Poz. </th> <th>Țară </th> <th>PIB (nominal, an vârf) milioane de USD </th> <th>Anul de vârf </th></tr> <tr> <td>– </td> <td align="left"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/23px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/35px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/45px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /> <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a></td> <td>19.226.235</td> <td>2008 </td></tr> <tr> <td>1</td> <td align="left"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/ba/Flag_of_Germany.svg/23px-Flag_of_Germany.svg.png" decoding="async" width="23" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/ba/Flag_of_Germany.svg/35px-Flag_of_Germany.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/ba/Flag_of_Germany.svg/46px-Flag_of_Germany.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="600" /> <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a></td> <td>3.965.565</td> <td>2018 </td></tr> <tr> <td>2</td> <td align="left"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/23px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png" decoding="async" width="23" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/35px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/46px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="600" /> <a href="/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord" title="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord">UK</a></td> <td>3.102.069</td> <td>2007 </td></tr> <tr> <td>3</td> <td align="left"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c3/Flag_of_France.svg/23px-Flag_of_France.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c3/Flag_of_France.svg/35px-Flag_of_France.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c3/Flag_of_France.svg/45px-Flag_of_France.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /> <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a></td> <td>2.929.983</td> <td>2008 </td></tr> <tr> <td>4</td> <td align="left"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/03/Flag_of_Italy.svg/23px-Flag_of_Italy.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/03/Flag_of_Italy.svg/35px-Flag_of_Italy.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/03/Flag_of_Italy.svg/45px-Flag_of_Italy.svg.png 2x" data-file-width="1500" data-file-height="1000" /> <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a></td> <td>2.408.392</td> <td>2008 </td></tr> <tr> <td>5</td> <td align="left"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/23px-Flag_of_Russia.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/35px-Flag_of_Russia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/45px-Flag_of_Russia.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /> <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a></td> <td>2.288.428</td> <td>2013 </td></tr> <tr> <td>6</td> <td align="left"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Flag_of_Spain.svg/23px-Flag_of_Spain.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Flag_of_Spain.svg/35px-Flag_of_Spain.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Flag_of_Spain.svg/45px-Flag_of_Spain.svg.png 2x" data-file-width="750" data-file-height="500" /> <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a></td> <td>1.631.685</td> <td>2008 </td></tr> <tr> <td>7</td> <td align="left"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Flag_of_Turkey.svg/23px-Flag_of_Turkey.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Flag_of_Turkey.svg/35px-Flag_of_Turkey.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Flag_of_Turkey.svg/45px-Flag_of_Turkey.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="800" /> <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a></td> <td>957.504</td> <td>2013 </td></tr> <tr> <td>8</td> <td align="left"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Flag_of_the_Netherlands.svg/23px-Flag_of_the_Netherlands.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Flag_of_the_Netherlands.svg/35px-Flag_of_the_Netherlands.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Flag_of_the_Netherlands.svg/45px-Flag_of_the_Netherlands.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /> <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Țările de Jos">Țările de Jos</a></td> <td>951.766</td> <td>2008 </td></tr> <tr> <td>9</td> <td align="left"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Switzerland.svg/16px-Flag_of_Switzerland.svg.png" decoding="async" width="16" height="16" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Switzerland.svg/24px-Flag_of_Switzerland.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Switzerland.svg/32px-Flag_of_Switzerland.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="512" />  <a href="/wiki/Elve%C8%9Bia" title="Elveția">Elveția</a></td> <td>709.465</td> <td>2014 </td></tr> <tr> <td>10</td> <td align="left"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/12/Flag_of_Poland.svg/23px-Flag_of_Poland.svg.png" decoding="async" width="23" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/12/Flag_of_Poland.svg/35px-Flag_of_Poland.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/12/Flag_of_Poland.svg/46px-Flag_of_Poland.svg.png 2x" data-file-width="640" data-file-height="400" /> <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a></td> <td>592.401</td> <td>2019 </td></tr></tbody></table> <table class="wikitable" style="text-align: right; float:left; border:1px solid #aaa; margin:10px"> <tbody><tr style="background:#dbdbdb;"> <th>Poz. </th> <th>Țară </th> <th>PIB (PPC, an vârf) milioane de USD </th> <th>Anul de vârf </th></tr> <tr> <td>– </td> <td align="left"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/23px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/35px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/45px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /> <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a></td> <td>22.825.236</td> <td>2019 </td></tr> <tr> <td>1</td> <td align="left"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/ba/Flag_of_Germany.svg/23px-Flag_of_Germany.svg.png" decoding="async" width="23" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/ba/Flag_of_Germany.svg/35px-Flag_of_Germany.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/ba/Flag_of_Germany.svg/46px-Flag_of_Germany.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="600" /> <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a></td> <td>4.672.006</td> <td>2019 </td></tr> <tr> <td>2</td> <td align="left"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/23px-Flag_of_Russia.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/35px-Flag_of_Russia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/45px-Flag_of_Russia.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /> <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a></td> <td>4.135.992</td> <td>2019 </td></tr> <tr> <td>3</td> <td align="left"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/23px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png" decoding="async" width="23" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/35px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/83/Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg/46px-Flag_of_the_United_Kingdom_%283-5%29.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="600" /> <a href="/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord" title="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord">UK</a></td> <td>3.254.845</td> <td>2019 </td></tr> <tr> <td>4</td> <td align="left"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c3/Flag_of_France.svg/23px-Flag_of_France.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c3/Flag_of_France.svg/35px-Flag_of_France.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c3/Flag_of_France.svg/45px-Flag_of_France.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /> <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a></td> <td>3.228.039</td> <td>2019 </td></tr> <tr> <td>5</td> <td align="left"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/03/Flag_of_Italy.svg/23px-Flag_of_Italy.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/03/Flag_of_Italy.svg/35px-Flag_of_Italy.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/03/Flag_of_Italy.svg/45px-Flag_of_Italy.svg.png 2x" data-file-width="1500" data-file-height="1000" /> <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a></td> <td>2.665.524</td> <td>2019 </td></tr> <tr> <td>6</td> <td align="left"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Flag_of_Turkey.svg/23px-Flag_of_Turkey.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Flag_of_Turkey.svg/35px-Flag_of_Turkey.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Flag_of_Turkey.svg/45px-Flag_of_Turkey.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="800" /> <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a></td> <td>2.471.660</td> <td>2019 </td></tr> <tr> <td>7</td> <td align="left"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Flag_of_Spain.svg/23px-Flag_of_Spain.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Flag_of_Spain.svg/35px-Flag_of_Spain.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Flag_of_Spain.svg/45px-Flag_of_Spain.svg.png 2x" data-file-width="750" data-file-height="500" /> <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a></td> <td>2.006.054</td> <td>2019 </td></tr> <tr> <td>8</td> <td align="left"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/12/Flag_of_Poland.svg/23px-Flag_of_Poland.svg.png" decoding="async" width="23" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/12/Flag_of_Poland.svg/35px-Flag_of_Poland.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/12/Flag_of_Poland.svg/46px-Flag_of_Poland.svg.png 2x" data-file-width="640" data-file-height="400" /> <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a></td> <td>1.309.450</td> <td>2019 </td></tr> <tr> <td>9</td> <td align="left"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Flag_of_the_Netherlands.svg/23px-Flag_of_the_Netherlands.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Flag_of_the_Netherlands.svg/35px-Flag_of_the_Netherlands.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Flag_of_the_Netherlands.svg/45px-Flag_of_the_Netherlands.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /> <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Țările de Jos">Țările de Jos</a></td> <td>1.028.581</td> <td>2019 </td></tr> <tr> <td>10</td> <td align="left"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Flag_of_Belgium.svg/17px-Flag_of_Belgium.svg.png" decoding="async" width="17" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Flag_of_Belgium.svg/27px-Flag_of_Belgium.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Flag_of_Belgium.svg/35px-Flag_of_Belgium.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="780" /> <a href="/wiki/Belgia" title="Belgia">Belgia</a></td> <td>618.928</td> <td>2019 </td></tr></tbody></table> <div style="clear:both"></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Istorie_economică">Istorie economică</h3>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=23" title="Modifică secțiunea: Istorie economică" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=23" title="Edit section's source code: Istorie economică">modificare sursă</a>]</div> <dl><dt>Creșterea industrială (1760-1945) (1760–1945)</dt></dl> <a href="/wiki/Capitalism" title="Capitalism">Capitalismul</a> a dominat în lumea occidentală încă de la sfârșitul <a href="/wiki/Feudalism" title="Feudalism">feudalismului</a>.<a href="#cite_note-236">[236]</a> Din Marea Britanie, s-a răspândit treptat în toată Europa.<a href="#cite_note-237">[237]</a> <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_industrial%C4%83" title="Revoluția industrială">Revoluția industrială</a> a început în Europa, în special în Regatul Unit la sfârșitul secolului al XVIII-lea,<a href="#cite_note-238">[238]</a> iar secolul al XIX-lea a văzut Europa de Vest industrializată. Economiile au fost perturbate de <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">Primul Război Mondial</a>, dar la începutul celui de-<a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Al Doilea Război Mondial">al Doilea Război Mondial</a> s-au recuperat și a trebuit să concureze cu puterea economică din ce în ce mai mare a Statelor Unite. Al Doilea Război Mondial, din nou, a afectat o mare parte din industriile europene. <dl><dt>Războiul Rece (1945–1991)</dt></dl> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:West_and_East_Germans_at_the_Brandenburg_Gate_in_1989.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1c/West_and_East_Germans_at_the_Brandenburg_Gate_in_1989.jpg/220px-West_and_East_Germans_at_the_Brandenburg_Gate_in_1989.jpg" decoding="async" width="220" height="166" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1c/West_and_East_Germans_at_the_Brandenburg_Gate_in_1989.jpg/330px-West_and_East_Germans_at_the_Brandenburg_Gate_in_1989.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1c/West_and_East_Germans_at_the_Brandenburg_Gate_in_1989.jpg/440px-West_and_East_Germans_at_the_Brandenburg_Gate_in_1989.jpg 2x" data-file-width="661" data-file-height="498" /></a><figcaption>Căderea <a href="/wiki/Zidul_Berlinului" title="Zidul Berlinului">Zidului Berlinului</a> în 1989.</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Carte_zone_euro.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ed/Carte_zone_euro.svg/220px-Carte_zone_euro.svg.png" decoding="async" width="220" height="218" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ed/Carte_zone_euro.svg/330px-Carte_zone_euro.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ed/Carte_zone_euro.svg/440px-Carte_zone_euro.svg.png 2x" data-file-width="454" data-file-height="450" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Zona_Euro" class="mw-redirect" title="Zona Euro">Zona Euro</a> (<a href="/wiki/Albastru" title="Albastru">albastru</a>)</figcaption></figure> După cel de-Al Doilea Război Mondial, economia <a href="/wiki/UK" class="mw-redirect" title="UK">Marii Britanii</a> a scăzut<a href="#cite_note-239">[239]</a> și a continuat să sufere un relativ declin economic în deceniile următoare.<a href="#cite_note-240">[240]</a> <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> și <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> aflate, de asemenea, într-o stare economică slabă, au avut o revenire remarcabilă, bucurându-se de creștere rapidă și modernizare. <a href="/wiki/Germania_de_Vest" title="Germania de Vest">Germania de Vest</a> s-a recuperat rapid și a dublat producția față de nivelurile dinaintea războiului până în anii 1950. Mai târziu, <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a>, sub conducerea lui <a href="/wiki/Francisco_Franco" title="Francisco Franco">Franco</a>, și-a revenit și națiunea a înregistrat o creștere economică imensă fără precedent începând cu anii 1960 în ceea ce s-a numit miracolul spaniol.<a href="#cite_note-241">[241]</a> Majoritatea statelor din <a href="/wiki/Europa_Central%C4%83" title="Europa Centrală">Europa Centrală</a> și <a href="/wiki/Europa_de_Est" title="Europa de Est">de Est</a> au intrat sub controlul <a href="/wiki/URSS" class="mw-redirect" title="URSS">Uniunii Sovietice</a> și au fost membre ale Consiliului pentru Asistență Economică Reciprocă (COMECON).<a href="#cite_note-loc-cs-242">[242]</a> Statele care au păstrat un sistem de piață liberă au primit o sumă mare de ajutor de către <a href="/wiki/Statele_Unite" class="mw-redirect" title="Statele Unite">Statele Unite</a> în cadrul <a href="/wiki/Planul_Marshall" title="Planul Marshall">Planului Marshall</a>.<a href="#cite_note-243">[243]</a> Statele occidentale și-au conectat economiile naționale, oferind baza UE și sporind comerțul transfrontalier. Acest lucru i-a ajutat să se bucure de economii care s-au îmbunătățit rapid, în timp ce statele din COMECON se străduiau cu economiile lor în mare parte din cauza costului <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Rece" title="Războiul Rece">Războiului Rece</a>. Până în 1990, Comunitatea Europeană a fost extinsă de la 6 membri fondatori la 12 membri. Accentul pus pe reînvierea economiei Germaniei de Vest a dus la depășirea Regatului Unit ca cea mai mare economie din Europa. <dl><dt>Reunificare (1991–prezent)</dt></dl> Odată cu căderea comunismului în Europa Centrală și de Est în 1991, statele post-socialiste au început reformele pieței libere. După reunirea Germaniei de Est și de Vest în 1990, economia Germaniei de Vest a trebuit să susțină și să reconstruiască în mare măsură infrastructura Germaniei de Est. Odată cu schimbarea mileniului, UE a dominat economia Europei, cuprinzând cele mai mari cinci economii europene ale vremii și anume: <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a>, <a href="/wiki/Regatul_Unit" class="mw-redirect" title="Regatul Unit">Regatul Unit</a>, <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a>, <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> și <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a>. În 1999, 12 din cei 15 membri ai UE s-au alăturat <a href="/wiki/Zona_euro" title="Zona euro">zonei euro</a>, înlocuindu-și fostele monede naționale cu moneda comună <a href="/wiki/Euro" title="Euro">euro</a>. Cele trei state membre care au decis să rămână în afara zonei euro au fost: Regatul Unit, Danemarca și Suedia. Cifrele publicate de <a href="/wiki/Eurostat" title="Eurostat">Eurostat</a> în 2009 au confirmat că zona euro a intrat în recesiune în 2008.<a href="#cite_note-244">[244]</a> A afectat o mare parte a regiunii.<a href="#cite_note-245">[245]</a> În 2010, s-au dezvoltat temerile unei crize a datoriilor suverane <a href="#cite_note-246">[246]</a> cu privire la unele țări din Europa, în special <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a>, <a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a>, <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a> și <a href="/wiki/Portugalia" title="Portugalia">Portugalia</a>.<a href="#cite_note-247">[247]</a> Ca urmare, au fost luate măsuri, în special pentru Grecia, de către țările de frunte ale zonei euro.<a href="#cite_note-248">[248]</a> Rata șomajului în UE-27 a fost de 10,3 % în 2012.<a href="#cite_note-unemployment-249">[249]</a> Pentru cei cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani a fost de 22,4 %.<a href="#cite_note-unemployment-249">[249]</a> Economia UE este a doua economie din lume în termeni nominali, după Statele Unite și a treia în termeni de paritate a puterii de cumpărare (PPP), după China și Statele Unite. PIB-ul Uniunii Europene a fost estimat la aproximativ 15 trilioane de dolari (nominal) în 2020,<a href="#cite_note-250">[250]</a> reprezentând aproximativ 1/6 din economia globală.<a href="#cite_note-251">[251]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Date_demografice">Date demografice</h2>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=24" title="Modifică secțiunea: Date demografice" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=24" title="Edit section's source code: Date demografice">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Demografia_Europei" title="Demografia Europei">Demografia Europei</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Demographics_of_Europe.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/Demographics_of_Europe.svg/220px-Demographics_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="220" height="168" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/Demographics_of_Europe.svg/330px-Demographics_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/da/Demographics_of_Europe.svg/440px-Demographics_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="680" data-file-height="520" /></a><figcaption>Rata de creștere a populației (2010) <a href="#cite_note-252">[252]</a></figcaption></figure><div role="note" class="dezambiguizare">Vezi și: <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_europene_dup%C4%83_popula%C8%9Bie" title="Lista țărilor europene după populație">Lista țărilor europene după populație</a> și <a href="/w/index.php?title=%C3%8Emb%C4%83tr%C3%A2nirea_Europei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Îmbătrânirea Europei — pagină inexistentă">Îmbătrânirea Europei</a>.</div>În 2020, populația Europei a fost estimată la 747 de milioane,<a href="#cite_note-Population_org-2">[2]</a> sau aproximativ 11 % din populația lumii. Acest număr include Siberia (aproximativ 38 de milioane de oameni), dar exclude Turcia europeană (aproximativ 12 milioane). Acum un secol, Europa avea aproape un sfert din <a href="/wiki/Popula%C8%9Bia_lumii" class="mw-redirect" title="Populația lumii">populația lumii</a>.<a href="#cite_note-World_Population_Growth,_1950–2050-253">[253]</a> Populația Europei a crescut în secolul trecut, dar în alte zone ale lumii (în special Africa și Asia) populația a crescut mult mai repede.<a href="#cite_note-UNPP_2006-254">[254]</a> Dintre continente, Europa are o densitate a populației relativ ridicată, a doua după Asia. Vârsta medie a populației europene este relativ ridicată, în raport cu celelalte continente ale lumii, în special în comparație cu Asia, Africa și America Latină. Cea mai mare parte a Europei se află într-un mod de denatalitate (scădere a populației).<a href="#cite_note-255">[255]</a> Cu toate acestea, majoritatea țărilor europene au încă populații în creștere datorită <a href="/wiki/Imigra%C8%9Bie" title="Imigrație">imigrației</a>, impulsului populației și creșterii <a href="/wiki/Speran%C8%9B%C4%83_de_via%C8%9B%C4%83" title="Speranță de viață">speranței de viață</a>. Țara europeană cu cea mai mare densitate a populației este microstatul <a href="/wiki/Monaco" title="Monaco">Monaco</a>. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Migrație">Migrație</h3>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=25" title="Modifică secțiunea: Migrație" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=25" title="Edit section's source code: Migrație">modificare sursă</a>]</div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:European_Ancestry_Large.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3f/European_Ancestry_Large.svg/222px-European_Ancestry_Large.svg.png" decoding="async" width="222" height="131" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3f/European_Ancestry_Large.svg/333px-European_Ancestry_Large.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3f/European_Ancestry_Large.svg/444px-European_Ancestry_Large.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="302" /></a><figcaption>Harta care prezintă zonele de așezare europeană (persoane care pretind descendență europeană completă)</figcaption></figure> Europa găzduiește cel mai mare număr de migranți din toate regiunile globale, 70,6 milioane de persoane, se arată în raportul Organizației Internaționale pentru Migrație.<a href="#cite_note-256">[256]</a> În 2005, UE a avut un câștig net global din imigrație de 1,8 milioane de persoane. Aceasta a reprezentat aproape 85 % din creșterea populației totale a Europei.<a href="#cite_note-257">[257]</a> În 2008, 696.000 de persoane au primit cetățenia unui stat membru UE, o scădere față de 707.000 din anul precedent.<a href="#cite_note-258">[258]</a> În 2017, aproximativ 825.000 de persoane au dobândit cetățenia unui stat membru UE.<a href="#cite_note-259">[259]</a> 2,4 milioane de imigranți din țări terțe au intrat în UE în 2017.<a href="#cite_note-260">[260]</a> Emigrația modernă timpurie din Europa a început cu coloniștii spanioli și portughezi în secolul al XVI-lea,<a href="#cite_note-261">[261]</a><a href="#cite_note-ppghis.ifcs.ufrj.br-262">[262]</a> și coloniștii francezi și englezi în secolul al XVII-lea.<a href="#cite_note-263">[263]</a> Dar numărul a rămas relativ mic până la valurile de emigrare în masă din secolul al XIX-lea, când milioane de familii sărace au părăsit Europa. <a href="#cite_note-264">[264]</a> Astăzi, populații mari de origine europeană se găsesc pe fiecare continent. Ascendența europeană predomină în America de Nord și într-o măsură mai mică în America de Sud (în special în <a href="/wiki/Uruguay" title="Uruguay">Uruguay</a>, <a href="/wiki/Argentina" title="Argentina">Argentina</a>, <a href="/wiki/Chile" title="Chile">Chile</a> și <a href="/wiki/Brazilia" title="Brazilia">Brazilia</a>, în timp ce majoritatea celorlalte țări din America Latină au, de asemenea, o populație considerabilă de origine europeană). <a href="/wiki/Australia" title="Australia">Australia</a> și <a href="/wiki/Noua_Zeeland%C4%83" title="Noua Zeelandă">Noua Zeelandă</a> au mari populații europene derivate. Africa nu are țări cu majorități europene (sau cu excepția <a href="/wiki/Capul_Verde" class="mw-redirect" title="Capul Verde">Capului Verde</a> și probabil a <a href="/wiki/S%C3%A3o_Tom%C3%A9_%C8%99i_Pr%C3%ADncipe" title="São Tomé și Príncipe">São Tomé și Príncipe</a>, în funcție de context), dar există minorități semnificative, cum ar fi sud-africani albi în <a href="/wiki/Africa_de_Sud" title="Africa de Sud">Africa de Sud</a>. În Asia, populațiile derivate din Europa (în special rușii) predomină în Asia de Nord și în unele părți ale nordului <a href="/wiki/Kazahstan" title="Kazahstan">Kazahstanului</a>.<a href="#cite_note-265">[265]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Limbi">Limbi</h3>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=26" title="Modifică secțiunea: Limbi" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=26" title="Edit section's source code: Limbi">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Limbile_Europei" title="Limbile Europei">Limbile Europei</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Simplified_Languages_of_Europe_map.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Simplified_Languages_of_Europe_map.svg/222px-Simplified_Languages_of_Europe_map.svg.png" decoding="async" width="222" height="181" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Simplified_Languages_of_Europe_map.svg/333px-Simplified_Languages_of_Europe_map.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Simplified_Languages_of_Europe_map.svg/444px-Simplified_Languages_of_Europe_map.svg.png 2x" data-file-width="1541" data-file-height="1253" /></a><figcaption>Distribuirea limbilor majore din Europa</figcaption></figure> Europa are aproximativ 225 de limbi indigene,<a href="#cite_note-266">[266]</a> cea mai mare parte se încadrează în trei grupuri lingvistice indo-europene: <a href="/wiki/Limbi_romanice" title="Limbi romanice">limbi romanice</a>, derivate din <a href="/wiki/Latin%C4%83" class="mw-redirect" title="Latină">latina</a> Imperiului Roman, <a href="/wiki/Limbi_germanice" title="Limbi germanice">limbi germanice</a>, a căror limbă strămoș vine din Scandinavia de sud și <a href="/wiki/Limbi_slave" title="Limbi slave">limbi slave</a>.<a href="#cite_note-Encyclopædia_Britannica-215">[215]</a> Limbile slave sunt vorbite mai ales în Europa de Sud, Centrală și de Est. Limbile romanice sunt vorbite în primul rând în Europa de Vest și de Sud, precum și în Elveția în Europa Centrală și în <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> și <a href="/wiki/Republica_Moldova" title="Republica Moldova">Republica Moldova</a> în Europa de Est. Limbile germanice sunt vorbite în Europa de Vest, de Nord și Centrală, precum și în Gibraltar și Malta în Europa de Sud.<a href="#cite_note-Encyclopædia_Britannica-215">[215]</a> Limbile din zonele adiacente prezintă suprapuneri semnificative (cum ar fi în engleză, de exemplu). Alte limbi indo-europene în afara celor trei grupuri principale includ <a href="/wiki/Limbi_baltice" title="Limbi baltice">grupul baltic</a> (letonă și lituaniană), <a href="/wiki/Limbi_celtice" title="Limbi celtice">gruparea celtică</a> (irlandeză, gaelică scoțiană, manx, galeză, cornișă și bretonă<a href="#cite_note-Encyclopædia_Britannica-215">[215]</a>), greacă, armeană și albaneză. O familie non-indo-europeană distinctă a <a href="/wiki/Limbi_uralice" title="Limbi uralice">limbilor uralice</a> (<a href="/wiki/Eston%C4%83" class="mw-redirect" title="Estonă">estonă</a>, <a href="/wiki/Finlandez%C4%83" class="mw-redirect" title="Finlandeză">finlandeză</a>, <a href="/wiki/Maghiar%C4%83" class="mw-redirect" title="Maghiară">maghiară</a>, <a href="/wiki/Limba_erzian%C4%83" class="mw-redirect" title="Limba erziană">erziană</a>, komi, mari, <a href="/wiki/Limba_mok%C8%99an%C4%83" title="Limba mokșană">mokșană</a> și <a href="/wiki/Limba_udmurt%C4%83" title="Limba udmurtă">udmurtă</a>) este vorbită în principal în <a href="/wiki/Estonia" title="Estonia">Estonia</a>, <a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda">Finlanda</a>, <a href="/wiki/Ungaria" title="Ungaria">Ungaria</a> și părți din <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a>. <a href="/wiki/Limbi_turcice" title="Limbi turcice">Limbi turcice</a> includ <a href="/wiki/Limba_azer%C4%83" title="Limba azeră">azera</a>, <a href="/wiki/Limba_kazah%C4%83" title="Limba kazahă">kazaha</a> și <a href="/wiki/Limba_turc%C4%83" title="Limba turcă">turca</a>, pe lângă limbile mai mici din estul și sud-estul Europei (turca găgăuză balcanică, <a href="/wiki/Limba_ba%C8%99chir%C4%83" title="Limba bașchiră">bașchira</a>, <a href="/wiki/Limba_ciuva%C8%99%C4%83" title="Limba ciuvașă">ciuvașa</a>, <a href="/wiki/Limba_t%C4%83tar%C4%83_crimeean%C4%83" title="Limba tătară crimeeană">tătara crimeeană</a>, karachai-balkar, kumica, nogai și <a href="/wiki/Limba_t%C4%83tar%C4%83" title="Limba tătară">tătara</a>). Limbile kartveliene (<a href="/wiki/Limba_georgian%C4%83" title="Limba georgiană">georgiană</a>, mingreliană și svană) sunt vorbite în principal în <a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a>. Alte două familii lingvistice rezidă în Caucazul de Nord. <a href="/wiki/Limba_maltez%C4%83" title="Limba malteză">Malteza</a> este singura <a href="/wiki/Limbi_semitice" title="Limbi semitice">limbă semitică</a> care este oficială în UE, în timp ce <a href="/wiki/Limba_basc%C4%83" title="Limba bască">basca</a> este singura limbă europeană <a href="/wiki/Limbi_izolate" title="Limbi izolate">izolată</a>. Multilingvismul și protecția limbilor regionale și minoritare sunt obiective politice recunoscute în Europa de astăzi. Convenția cadru pentru protecția minorităților naționale și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare instituie un cadru legal pentru drepturile lingvistice în Europa. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Principalele_orașe_și_zone_urbane">Principalele orașe și zone urbane</h3>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=27" title="Modifică secțiunea: Principalele orașe și zone urbane" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=27" title="Edit section's source code: Principalele orașe și zone urbane">modificare sursă</a>]</div> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r13393782/mw-parser-output/.tmulti"><div class="thumb tmulti tnone center"><div class="thumbinner" style="width:942px;max-width:942px"><div class="trow"><div class="theader" style="text-align:left/right/center;background-color:transparent">Mega-orașe europene</div></div><div class="trow"><div class="tsingle" style="width:226px;max-width:226px"><div class="thumbimage" style="height:149px;overflow:hidden"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Business_Centre_of_Moscow_2.jpg" class="mw-file-description"><img alt="Moscow International Business Center" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/01/Business_Centre_of_Moscow_2.jpg/224px-Business_Centre_of_Moscow_2.jpg" decoding="async" width="224" height="149" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/01/Business_Centre_of_Moscow_2.jpg/336px-Business_Centre_of_Moscow_2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/01/Business_Centre_of_Moscow_2.jpg/448px-Business_Centre_of_Moscow_2.jpg 2x" data-file-width="2000" data-file-height="1333" /></a></div><div class="thumbcaption text-align-center"><a href="/wiki/Moscova" title="Moscova">Moscova</a></div></div><div class="tsingle" style="width:214px;max-width:214px"><div class="thumbimage" style="height:149px;overflow:hidden"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:View_of_Levent_financial_district_from_Istanbul_Sapphire.jpg" class="mw-file-description"><img alt="Levent" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/85/View_of_Levent_financial_district_from_Istanbul_Sapphire.jpg/212px-View_of_Levent_financial_district_from_Istanbul_Sapphire.jpg" decoding="async" width="212" height="149" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/85/View_of_Levent_financial_district_from_Istanbul_Sapphire.jpg/318px-View_of_Levent_financial_district_from_Istanbul_Sapphire.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/85/View_of_Levent_financial_district_from_Istanbul_Sapphire.jpg/424px-View_of_Levent_financial_district_from_Istanbul_Sapphire.jpg 2x" data-file-width="3000" data-file-height="2106" /></a></div><div class="thumbcaption text-align-center"><a href="/wiki/Istanbul" title="Istanbul">Istanbul</a><a href="#endnote_footnote_b">[b]</a></div></div><div class="tsingle" style="width:267px;max-width:267px"><div class="thumbimage" style="height:149px;overflow:hidden"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:London_Skyline_(125508655).jpeg" class="mw-file-description"><img alt="City of London" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/67/London_Skyline_%28125508655%29.jpeg/265px-London_Skyline_%28125508655%29.jpeg" decoding="async" width="265" height="149" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/67/London_Skyline_%28125508655%29.jpeg/398px-London_Skyline_%28125508655%29.jpeg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/67/London_Skyline_%28125508655%29.jpeg/530px-London_Skyline_%28125508655%29.jpeg 2x" data-file-width="2048" data-file-height="1152" /></a></div><div class="thumbcaption text-align-center"><a href="/wiki/Londra" title="Londra">Londra</a></div></div><div class="tsingle" style="width:227px;max-width:227px"><div class="thumbimage" style="height:149px;overflow:hidden"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Twilight_in_La_D%C3%A9fense,_Paris_2014.jpg" class="mw-file-description"><img alt="La Défense" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Twilight_in_La_D%C3%A9fense%2C_Paris_2014.jpg/225px-Twilight_in_La_D%C3%A9fense%2C_Paris_2014.jpg" decoding="async" width="225" height="149" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Twilight_in_La_D%C3%A9fense%2C_Paris_2014.jpg/338px-Twilight_in_La_D%C3%A9fense%2C_Paris_2014.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Twilight_in_La_D%C3%A9fense%2C_Paris_2014.jpg/450px-Twilight_in_La_D%C3%A9fense%2C_Paris_2014.jpg 2x" data-file-width="4321" data-file-height="2862" /></a></div><div class="thumbcaption text-align-center"><a href="/wiki/Paris" title="Paris">Paris</a></div></div></div></div></div> Cele mai mari patru zone urbane din Europa sunt <a href="/wiki/Istanbul" title="Istanbul">Istanbul</a>, <a href="/wiki/Moscova" title="Moscova">Moscova</a>, <a href="/wiki/Paris" title="Paris">Paris</a> și <a href="/wiki/Londra" title="Londra">Londra</a>. Toate au peste 10 milioane de locuitori <a href="#cite_note-UN_WUP_2016-267">[267]</a> și, ca atare, au fost descrise ca mega-orașe.<a href="#cite_note-268">[268]</a> În timp ce Istanbulul are cea mai mare populație totală, se află parțial în Asia, Moscova devenind astfel cel mai populat oraș în întregime din Europa. Următoarele orașe ca mărime în ordinea populației sunt: <a href="/wiki/Sankt_Petersburg" title="Sankt Petersburg">Sankt Petersburg</a>, <a href="/wiki/Madrid" title="Madrid">Madrid</a>, <a href="/wiki/Berlin" title="Berlin">Berlin</a> și <a href="/wiki/Roma" title="Roma">Roma</a>, fiecare având peste 3 milioane de locuitori.<a href="#cite_note-UN_WUP_2016-267">[267]</a> Atunci când se iau în considerare centurile sau zonele metropolitane, în cadrul UE (pentru care sunt disponibile date comparabile) Moscova acoperă cea mai mare populație, urmată în ordine de Istambul, Londra, Paris, Madrid, Milano, zona Ruhr, Sankt Petersburg, Rhein-Süd, Barcelona și Berlin.<a href="#cite_note-269">[269]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Cultură">Cultură</h2>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=28" title="Modifică secțiunea: Cultură" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=28" title="Edit section's source code: Cultură">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Cultura_Europei" title="Cultura Europei">Cultura Europei</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <div role="note" class="dezambiguizare boilerplate further">Pentru informații suplimentare, vezi <a href="/wiki/Folclorul_european" title="Folclorul european">Folclorul european</a> și <a href="/wiki/Arta_Europei" title="Arta Europei">Arta Europei</a></div> Termenul de „cultură europeană” derivă în mod substanțial din moștenirea comună a <a href="/wiki/Grecia_antic%C4%83" class="mw-redirect" title="Grecia antică">Greciei antice</a> și a <a href="/wiki/Imperiului_Roman" class="mw-redirect" title="Imperiului Roman">Imperiului Roman</a> și a culturilor sale. Limitele Europei au fost înțelese istoric ca fiind cele ale creștinătății (sau mai specific creștinătății latine), așa cum au fost stabilite sau apărate de-a lungul istoriei medievale și moderne timpurii a Europei, în special împotriva islamului (<a href="/wiki/Reconquista" title="Reconquista">Reconquista</a>) și în <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_otomane_%C3%AEn_Europa&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războaiele otomane în Europa — pagină inexistentă">războaiele otomane din Europa</a>.<a href="#cite_note-270">[270]</a> Datorită numărului mare de perspective care pot fi luate asupra subiectului, este imposibil să se formeze o concepție unică, cuprinzătoare, a culturii europene.<a href="#cite_note-271">[271]</a> Cu toate acestea, există elemente esențiale care sunt în general convenite ca formând fundamentul cultural al Europei moderne.<a href="#cite_note-272">[272]</a> Conceptul de cultură europeană este în general legat de definiția clasică a lumii occidentale. În această definiție, cultura occidentală este ansamblul lucrărilor <a href="/wiki/Literatur%C4%83" title="Literatură">literare</a>, <a href="/wiki/%C8%98tiin%C8%9B%C4%83" title="Știință">științifice</a>, <a href="/wiki/Politic%C4%83" title="Politică">politice</a>, <a href="/wiki/Arta_Europei" title="Arta Europei">artistice</a> și <a href="/wiki/Filosofie" title="Filosofie">filosofice</a> care o deosebesc de alte civilizații. <a href="/wiki/Andreas_Kaplan" title="Andreas Kaplan">Andreas Kaplan</a> descrie Europa ca un continent care „posedă cea mai mare diversitate culturală la distanțe geografice minime”.<a href="#cite_note-273">[273]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Arta">Arta</h3>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=29" title="Modifică secțiunea: Arta" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=29" title="Edit section's source code: Arta">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:9_Bisonte_Magdaleniense_pol%C3%ADcromo.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8b/9_Bisonte_Magdaleniense_pol%C3%ADcromo.jpg/220px-9_Bisonte_Magdaleniense_pol%C3%ADcromo.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8b/9_Bisonte_Magdaleniense_pol%C3%ADcromo.jpg/330px-9_Bisonte_Magdaleniense_pol%C3%ADcromo.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8b/9_Bisonte_Magdaleniense_pol%C3%ADcromo.jpg/440px-9_Bisonte_Magdaleniense_pol%C3%ADcromo.jpg 2x" data-file-width="1181" data-file-height="789" /></a><figcaption>Exemplu de artă rupestră – <a href="/wiki/Pe%C8%99tera_Altamira" class="mw-redirect" title="Peștera Altamira">Peștera Altamira</a></figcaption></figure> Arta preistorică europeană este o parte importantă a patrimoniului cultural european.<a href="#cite_note-274">[274]</a> Istoria artei preistorice este de obicei împărțită în patru perioade principale: <a href="/wiki/Epoca_de_piatr%C4%83" title="Epoca de piatră">Epoca de piatră</a>, <a href="/wiki/Neolitic" title="Neolitic">Neolitic</a>, <a href="/wiki/Epoca_bronzului" class="mw-redirect" title="Epoca bronzului">Epoca bronzului</a> și <a href="/wiki/Epoca_fierului" class="mw-redirect" title="Epoca fierului">Epoca fierului</a>. Majoritatea artefactelor rămase din această perioadă sunt mici sculpturi (<a href="/wiki/Figurinele_Venus" class="mw-redirect" title="Figurinele Venus">Figurinele Venus</a>), <a href="/wiki/Art%C4%83_rupestr%C4%83" class="mw-redirect" title="Artă rupestră">picturi rupestre</a> și <a href="/wiki/Petroglif%C4%83" title="Petroglifă">petroglife</a>.<a href="#cite_note-Europeart-275">[275]</a> Cea mai veche artă rupestră europeană datează de 40.800 de ani și poate fi găsită în peștera El Castillo din Spania.<a href="#cite_note-276">[276]</a> Alte situri de pictură rupestră includ <a href="/wiki/Lascaux" title="Lascaux">Lascaux</a>, <a href="/wiki/Pe%C8%99tera_Altamira" class="mw-redirect" title="Peștera Altamira">Peștera Altamira</a>, Grotte de Cussac, Pech Merle, Peștera Niaux, <a href="/w/index.php?title=Pe%C8%99tera_Chauvet&action=edit&redlink=1" class="new" title="Peștera Chauvet — pagină inexistentă">Peștera Chauvet</a>, <a href="/wiki/Pe%C8%99tera_Coliboaia" title="Peștera Coliboaia">Peștera Coliboaia</a> din România (considerată cea mai veche pictură rupestră din Europa centrală)<a href="#cite_note-277">[277]</a> și <a href="/wiki/Pe%C8%99tera_M%C4%83gura" title="Peștera Măgura">Peștera Măgura</a>.<a href="#cite_note-Europeart-275">[275]</a><a href="#cite_note-278">[278]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Laocoon_and_His_Sons.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bd/Laocoon_and_His_Sons.jpg/220px-Laocoon_and_His_Sons.jpg" decoding="async" width="220" height="198" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bd/Laocoon_and_His_Sons.jpg/330px-Laocoon_and_His_Sons.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bd/Laocoon_and_His_Sons.jpg/440px-Laocoon_and_His_Sons.jpg 2x" data-file-width="4226" data-file-height="3801" /></a><figcaption><a href="/wiki/Laocoon_%C8%99i_fiii_s%C4%83i" title="Laocoon și fiii săi">Laocoon și fiii săi</a>, începutul secolului I î.Hr.</figcaption></figure> <a href="/wiki/Civiliza%C8%9Bia_minoic%C4%83" title="Civilizația minoică">Civilizația minoică</a> din Creta este considerată cea mai veche civilizație din Europa,<a href="#cite_note-279">[279]</a> arta minoică fiind marcată de figuri imaginative și manoperă excepțională. <a href="/wiki/Grecia_antic%C4%83" class="mw-redirect" title="Grecia antică">Grecia antică</a> a avut mari pictori, mari sculptori și mari arhitecți. <a href="/wiki/Parthenon" class="mw-redirect" title="Parthenon">Parthenonul</a> este un exemplu de arhitectura lor, care a durat până în zilele noastre. Sculptura din marmură greacă este adesea descrisă ca fiind cea mai înaltă formă de artă <a href="/wiki/Clasicism" title="Clasicism">clasică</a>.<figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Creaci%C3%B3n_de_Ad%C3%A1m.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ac/Creaci%C3%B3n_de_Ad%C3%A1m.jpg/330px-Creaci%C3%B3n_de_Ad%C3%A1m.jpg" decoding="async" width="330" height="154" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ac/Creaci%C3%B3n_de_Ad%C3%A1m.jpg/495px-Creaci%C3%B3n_de_Ad%C3%A1m.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ac/Creaci%C3%B3n_de_Ad%C3%A1m.jpg/660px-Creaci%C3%B3n_de_Ad%C3%A1m.jpg 2x" data-file-width="3548" data-file-height="1653" /></a><figcaption><a href="/wiki/Michelangelo" class="mw-redirect" title="Michelangelo">Michelangelo</a>: Creația lui Adam, c. 1511, tavanul <a href="/wiki/Capela_Sixtin%C4%83" title="Capela Sixtină">Capelei Sixtine</a></figcaption></figure> Pictura pe ceramică oferă o privire deosebit de informativă asupra modului în care a funcționat societatea din Grecia antică. Apelles este descris ca cel mai mare pictor al Antichității pentru tehnica perfectă în desen, culoare strălucitoare și modelare. La mijlocul secolului al V-lea î.Hr., cei mai renumiți artiști greci erau Polygnotos, cunoscut pentru picturile sale murale și Apollodoros, creatorul <a href="/wiki/Clarobscur" title="Clarobscur">clarobscurului</a>. <a href="/wiki/Arta_roman%C4%83" title="Arta romană">Arta romană</a> a fost influențată de Grecia și poate fi parțial luată ca descendentă a picturii și sculpturii grecești antice, dar a fost, de asemenea, puternic influențat de <a href="/w/index.php?title=Arta_etrusc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arta etruscă — pagină inexistentă">arta etruscă</a>. Arta creștină timpurie a luat naștere din arta populară romană și mai târziu imperială și și-a adaptat iconografia din aceste surse. Cea mai mare parte a artei care a supraviețuit din perioada <a href="/wiki/Evul_Mediu" title="Evul Mediu">medievală</a> avea în centrul atenției subiecte religioase, adesea finanțate de Biserică, de indivizi ecleziastici puternici precum episcopi, de grupuri comunale precum abații sau de patroni seculari bogați. <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Shakespeare.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a2/Shakespeare.jpg/220px-Shakespeare.jpg" decoding="async" width="220" height="282" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a2/Shakespeare.jpg/330px-Shakespeare.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a2/Shakespeare.jpg/440px-Shakespeare.jpg 2x" data-file-width="1943" data-file-height="2489" /></a><figcaption><a href="/wiki/William_Shakespeare" title="William Shakespeare">William Shakespeare</a> </figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Beethoven.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/Beethoven.jpg/220px-Beethoven.jpg" decoding="async" width="220" height="265" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/Beethoven.jpg/330px-Beethoven.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/Beethoven.jpg/440px-Beethoven.jpg 2x" data-file-width="1200" data-file-height="1443" /></a><figcaption><a href="/wiki/Ludwig_van_Beethoven" title="Ludwig van Beethoven">Ludwig van Beethoven</a> care, printre altele, a compus imnul U.E.</figcaption></figure> Arta medievală europeană a luat naștere din moștenirea artistică a <a href="/wiki/Imperiului_Roman" class="mw-redirect" title="Imperiului Roman">Imperiului Roman</a> și tradițiile iconografice ale bisericii creștine timpurii. Aceste surse au fost amestecate cu viguroasa cultură artistică „barbară” a Europei de Nord pentru a produce o moștenire artistică remarcabilă. Istoria artei medievale poate fi privită ca istoria interacțiunii dintre elementele artei clasice, creștine timpurii și „barbare”.<a href="#cite_note-280">[280]</a> Orașul <a href="/wiki/Floren%C8%9Ba" title="Florența">Florența</a> din Toscana este renumit ca locul de naștere al <a href="/wiki/Rena%C8%99tere" class="mw-redirect" title="Renaștere">Renașterii</a> și, în special, al picturii renascentiste, deși mai târziu în epocă, <a href="/wiki/Roma" title="Roma">Roma</a> și <a href="/wiki/Vene%C8%9Bia" title="Veneția">Veneția</a> au căpătat o importanță tot mai mare în pictură. Renașterea Înaltă (a Titanilor) a fost dominată de trei pictori: <a href="/wiki/Leonardo_da_Vinci" title="Leonardo da Vinci">Leonardo da Vinci</a>, <a href="/wiki/Michelangelo" class="mw-redirect" title="Michelangelo">Michelangelo</a> și <a href="/wiki/Rafael" title="Rafael">Rafael</a>. În arta europeană, clasicismul renascentist a generat două mișcări diferite – <a href="/wiki/Manierism" title="Manierism">manierismul</a> și <a href="/wiki/Baroc" title="Baroc">barocul</a>. Acolo unde arta renascentistă pune accentul pe proporție, echilibru și frumusețea ideală, manierismul exagerează astfel de calități, rezultând adesea în compoziții asimetrice sau nefiresc de elegante.<a href="#cite_note-ReferenceC-281">[281]</a> Stilul se remarcă prin rafinamentul său intelectual, precum și calitățile sale artificiale (spre deosebire de cele naturaliste).<a href="#cite_note-282">[282]</a> Acest stil artistic privilegiază mai degrabă tensiunea și instabilitatea compoziției decât echilibrul și claritatea picturii renascentiste anterioare. Opera lui <a href="/wiki/El_Greco" title="El Greco">El Greco</a> este un exemplu deosebit de clar al manierismului în pictură la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea.<figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Immanuel_Kant_-_Gemaelde_1.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/79/Immanuel_Kant_-_Gemaelde_1.jpg/220px-Immanuel_Kant_-_Gemaelde_1.jpg" decoding="async" width="220" height="287" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/79/Immanuel_Kant_-_Gemaelde_1.jpg/330px-Immanuel_Kant_-_Gemaelde_1.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/79/Immanuel_Kant_-_Gemaelde_1.jpg/440px-Immanuel_Kant_-_Gemaelde_1.jpg 2x" data-file-width="1009" data-file-height="1317" /></a><figcaption><a href="/wiki/Immanuel_Kant" title="Immanuel Kant">Immanuel Kant</a></figcaption></figure><figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Claude_Monet,_Impression,_soleil_levant.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/Claude_Monet%2C_Impression%2C_soleil_levant.jpg/220px-Claude_Monet%2C_Impression%2C_soleil_levant.jpg" decoding="async" width="220" height="171" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/Claude_Monet%2C_Impression%2C_soleil_levant.jpg/330px-Claude_Monet%2C_Impression%2C_soleil_levant.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/Claude_Monet%2C_Impression%2C_soleil_levant.jpg/440px-Claude_Monet%2C_Impression%2C_soleil_levant.jpg 2x" data-file-width="1600" data-file-height="1245" /></a><figcaption><a href="/wiki/Impression,_soleil_levant" title="Impression, soleil levant">Impression, soleil levant</a>, de <a href="/wiki/Claude_Monet" title="Claude Monet">Claude Monet</a>, 1872</figcaption></figure> Manierismul nordic a durat mai mult timp pentru a se dezvolta și a fost în mare parte o mișcare a ultimei jumătăți a secolului al XVI-lea. Arta barocă a dus reprezentativismul Renașterii la noi culmi, subliniind detaliile, mișcarea, iluminarea și drama în căutarea <a href="/wiki/Frumuse%C8%9Be" title="Frumusețe">frumuseții</a>. Poate că cei mai cunoscuți pictori baroci sunt <a href="/wiki/Caravaggio" title="Caravaggio">Caravaggio</a>, <a href="/wiki/Rembrandt" title="Rembrandt">Rembrandt</a>, <a href="/wiki/Peter_Paul_Rubens" title="Peter Paul Rubens">Peter Paul Rubens</a> și <a href="/wiki/Diego_Vel%C3%A1zquez" title="Diego Velázquez">Diego Velázquez</a>. Arta barocă este adesea privită ca parte a <a href="/wiki/Contrareforma" title="Contrareforma">Contrareformei</a> – elementul artistic al renașterii vieții spirituale în Biserica Romano-Catolică. În anii 1730 a apărut în <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> stilul <a href="/wiki/Rococo" title="Rococo">rococo</a>, care era chiar mai elaborat decât barocul însă mai jucăuș.<a href="#cite_note-283">[283]</a> În timp ce barocul a folosit culori bogate, puternice, Rococo a folosit nuanțe palide, mai cremoase. S-a răspândit curând în alte părți ale Europei, în special în nordul Italiei, Austria, sudul Germaniei, Europa Centrală și Rusia.<a href="#cite_note-284">[284]</a> A ajuns să influențeze și celelalte arte, în special sculptura, mobilierul, arginteria și sticlăria, pictura, muzica și teatrul.<a href="#cite_note-285">[285]</a><figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Cinematographe_Lumiere.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/63/Cinematographe_Lumiere.jpg/220px-Cinematographe_Lumiere.jpg" decoding="async" width="220" height="162" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/63/Cinematographe_Lumiere.jpg/330px-Cinematographe_Lumiere.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/63/Cinematographe_Lumiere.jpg/440px-Cinematographe_Lumiere.jpg 2x" data-file-width="572" data-file-height="420" /></a><figcaption>Afișul care anunță cinematograful <a href="/wiki/Fra%C8%9Bii_Lumi%C3%A8re" class="mw-redirect" title="Frații Lumière">fraților Lumière</a>, care prezintă o celebră comedie (L'Arroseur Arrosé, 1895).</figcaption></figure> Sculptura rococo a fost teatrală, colorată și dinamică, dând un sentiment de mișcare în toate direcțiile. Curând stilul rococo a scăzut în pondere, fiind văzut de mulți ca o mișcare gaudină și superficială care subliniază estetica în defavoarea semnificației. <a href="/wiki/Neoclasicism" title="Neoclasicism">Neoclasicismul</a> s-a dezvoltat în multe feluri ca un contra curent al rococo-ului, impulsul fiind un sentiment de dezgust îndreptat spre calitățile floride ale acestuia din urmă. <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Le_Penseur_in_the_Jardin_du_Mus%C3%A9e_Rodin,_Paris_14_June_2015.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bf/Le_Penseur_in_the_Jardin_du_Mus%C3%A9e_Rodin%2C_Paris_14_June_2015.jpg/180px-Le_Penseur_in_the_Jardin_du_Mus%C3%A9e_Rodin%2C_Paris_14_June_2015.jpg" decoding="async" width="180" height="272" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bf/Le_Penseur_in_the_Jardin_du_Mus%C3%A9e_Rodin%2C_Paris_14_June_2015.jpg/270px-Le_Penseur_in_the_Jardin_du_Mus%C3%A9e_Rodin%2C_Paris_14_June_2015.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bf/Le_Penseur_in_the_Jardin_du_Mus%C3%A9e_Rodin%2C_Paris_14_June_2015.jpg/360px-Le_Penseur_in_the_Jardin_du_Mus%C3%A9e_Rodin%2C_Paris_14_June_2015.jpg 2x" data-file-width="3191" data-file-height="4818" /></a><figcaption><a href="/wiki/G%C3%A2nditorul" title="Gânditorul">Gânditorul</a>, de <a href="/wiki/Auguste_Rodin" title="Auguste Rodin">Auguste Rodin</a>, 1902</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:The_Beatles_members_at_New_York_City_in_1964.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d8/The_Beatles_members_at_New_York_City_in_1964.jpg/220px-The_Beatles_members_at_New_York_City_in_1964.jpg" decoding="async" width="220" height="220" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d8/The_Beatles_members_at_New_York_City_in_1964.jpg/330px-The_Beatles_members_at_New_York_City_in_1964.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d8/The_Beatles_members_at_New_York_City_in_1964.jpg/440px-The_Beatles_members_at_New_York_City_in_1964.jpg 2x" data-file-width="1110" data-file-height="1110" /></a><figcaption>Trupa de pop "<a href="/wiki/The_Beatles" title="The Beatles">The Beatles</a>", 1964</figcaption></figure> Neoclasicismul s-a dorit o întoarcere la simplitatea, ordinea și „purismul” antichității clasice, în special a Greciei și Romei antice. S-a născut la <a href="/wiki/Roma" title="Roma">Roma</a> dar popularitatea sa s-a răspândit în toată Europa, întrucât o generație de studenți europeni s-au întors din Italia în țările lor de origine cu idealuri greco-romane recent redescoperite.<a href="#cite_note-286">[286]</a><a href="#cite_note-287">[287]</a> Neoclasicismul a fost componenta artistică a mișcării intelectuale cunoscută sub numele de <a href="/wiki/Iluminism" title="Iluminism">Iluminism</a>. Arta neoclasică pune accent pe ordine, simetrie și simplitate clasică. Temele comune în arta neoclasică includ curajul și războiul, așa cum au fost frecvent explorate în arta greacă și romană antică. <a href="/wiki/Jean_Auguste_Dominique_Ingres" title="Jean Auguste Dominique Ingres">Ingres</a>, <a href="/wiki/Antonio_Canova" title="Antonio Canova">Antonio Canova</a> și <a href="/wiki/Jacques-Louis_David" title="Jacques-Louis David">Jacques-Louis David</a> se numără printre cei mai cunoscuți neoclasiciști.<a href="#cite_note-autogenerated1-288">[288]</a> Așa cum manierismul a respins clasicismul, la fel a respins și <a href="/wiki/Romantism" title="Romantism">romantismul</a> ideile iluminismului și estetica neoclasicistilor. Arta romantică se referea la sentimente individuale, nu la teme comune, cum ar fi în neoclasicism. Printre cei mai mari artiști romantici se numără <a href="/wiki/Eug%C3%A8ne_Delacroix" title="Eugène Delacroix">Eugène Delacroix</a>, <a href="/wiki/Francisco_Goya" class="mw-redirect" title="Francisco Goya">Francisco Goya</a>, <a href="/wiki/Joseph_Mallord_William_Turner" title="Joseph Mallord William Turner">J.M. William Turner</a>, <a href="/wiki/John_Constable" title="John Constable">John Constable</a>, <a href="/wiki/Caspar_David_Friedrich" title="Caspar David Friedrich">Caspar David Friedrich</a> și <a href="/wiki/William_Blake" title="William Blake">William Blake</a>.<a href="#cite_note-autogenerated1-288">[288]</a> Mișcarea realistă a început în Franța în anii 1850,<a href="#cite_note-289">[289]</a> Exponenții săi principali au fost <a href="/wiki/Gustave_Courbet" title="Gustave Courbet">Gustave Courbet</a>, <a href="/wiki/Jean-Fran%C3%A7ois_Millet" title="Jean-François Millet">Jean-François Millet</a>, <a href="/wiki/Honor%C3%A9_Daumier" title="Honoré Daumier">Honoré Daumier</a> și <a href="/wiki/Jean-Baptiste-Camille_Corot" class="mw-redirect" title="Jean-Baptiste-Camille Corot">Jean-Baptiste-Camille Corot</a>.<a href="#cite_note-290">[290]</a><a href="#cite_note-291">[291]</a><a href="#cite_note-292">[292]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Maya_Plisetskaya-Romeo_and_Juliet-1961.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/07/Maya_Plisetskaya-Romeo_and_Juliet-1961.jpg/220px-Maya_Plisetskaya-Romeo_and_Juliet-1961.jpg" decoding="async" width="220" height="267" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/07/Maya_Plisetskaya-Romeo_and_Juliet-1961.jpg/330px-Maya_Plisetskaya-Romeo_and_Juliet-1961.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/07/Maya_Plisetskaya-Romeo_and_Juliet-1961.jpg/440px-Maya_Plisetskaya-Romeo_and_Juliet-1961.jpg 2x" data-file-width="480" data-file-height="583" /></a><figcaption><a href="/wiki/Maia_Plise%C8%9Bkaia" title="Maia Plisețkaia">Maia Plisețkaia</a> în Romeo și Julieta</figcaption></figure> Din etica naturalistă a realismului a apărut o mișcare artistică majoră, <a href="/wiki/Impresionism" title="Impresionism">impresionismul</a>. Impresioniștii au fost pionierii utilizării <a href="/wiki/Lumin%C4%83" title="Lumină">luminii</a> în pictură în timp ce încercau să capteze lumina așa cum este văzută de ochiul uman. <a href="/wiki/Edgar_Degas" title="Edgar Degas">Edgar Degas</a>, <a href="/wiki/%C3%89douard_Manet" title="Édouard Manet">Édouard Manet</a>, <a href="/wiki/Claude_Monet" title="Claude Monet">Claude Monet</a>, <a href="/wiki/Camille_Pissarro" title="Camille Pissarro">Camille Pissarro</a> și <a href="/wiki/Pierre-Auguste_Renoir" title="Pierre-Auguste Renoir">Pierre-Auguste Renoir</a> au fost toți implicați în mișcarea impresionistă.<figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Vassily_Kandinsky,_1923_-_Composition_8,_huile_sur_toile,_140_cm_x_201_cm,_Mus%C3%A9e_Guggenheim,_New_York.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/47/Vassily_Kandinsky%2C_1923_-_Composition_8%2C_huile_sur_toile%2C_140_cm_x_201_cm%2C_Mus%C3%A9e_Guggenheim%2C_New_York.jpg/280px-Vassily_Kandinsky%2C_1923_-_Composition_8%2C_huile_sur_toile%2C_140_cm_x_201_cm%2C_Mus%C3%A9e_Guggenheim%2C_New_York.jpg" decoding="async" width="280" height="194" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/47/Vassily_Kandinsky%2C_1923_-_Composition_8%2C_huile_sur_toile%2C_140_cm_x_201_cm%2C_Mus%C3%A9e_Guggenheim%2C_New_York.jpg/420px-Vassily_Kandinsky%2C_1923_-_Composition_8%2C_huile_sur_toile%2C_140_cm_x_201_cm%2C_Mus%C3%A9e_Guggenheim%2C_New_York.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/47/Vassily_Kandinsky%2C_1923_-_Composition_8%2C_huile_sur_toile%2C_140_cm_x_201_cm%2C_Mus%C3%A9e_Guggenheim%2C_New_York.jpg/560px-Vassily_Kandinsky%2C_1923_-_Composition_8%2C_huile_sur_toile%2C_140_cm_x_201_cm%2C_Mus%C3%A9e_Guggenheim%2C_New_York.jpg 2x" data-file-width="1090" data-file-height="755" /></a><figcaption>Compoziție VIII, de <a href="/wiki/Wassily_Kandinsky" class="mw-redirect" title="Wassily Kandinsky">Wassily Kandinsky</a> </figcaption></figure> Impresioniștii s-au confruntat cu o opoziție dură din partea comunității de artă convențională din Franța. Publicul, la început ostil, a ajuns treptat să creadă că impresioniștii au captat o viziune proaspătă și originală, chiar dacă criticii de artă și instituția de artă dezaprobă noul stil. Recreând senzația din ochiul care vizionează subiectul, mai degrabă decât delimitând detaliile subiectului, și creând o combinație de tehnici și forme, impresionismul este un precursor al diferitelor stiluri de pictură, inclusiv <a href="/wiki/Neoimpresionism" title="Neoimpresionism">neoimpresionismul</a>, <a href="/wiki/Postimpresionism" title="Postimpresionism">postimpresionismul</a>, <a href="/wiki/Fauvism" title="Fauvism">fauvismul</a> și <a href="/wiki/Cubism" title="Cubism">cubismul</a>. <a href="/wiki/Paul_C%C3%A9zanne" title="Paul Cézanne">Paul Cézanne</a>, <a href="/wiki/Vincent_van_Gogh" class="mw-redirect" title="Vincent van Gogh">Vincent van Gogh</a>, <a href="/wiki/Paul_Gauguin" title="Paul Gauguin">Paul Gauguin</a>, <a href="/wiki/Georges_Seurat" title="Georges Seurat">Georges Seurat</a> sunt cei mai cunoscuți postimpresioniști. După fauviști, arta modernă a început să se dezvolte în toate formele sale, de la <a href="/wiki/Expresionism" title="Expresionism">expresionism</a>, preocupat de evocarea emoției prin opere de artă obiective, până la cubism, arta transpunerii unei realități în patru dimensiuni pe o pânză plată, până la arta abstractă. <a href="/wiki/Suprarealism" title="Suprarealism">Suprarealismul</a> este adesea clasificat ca o formă de artă modernă. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Patrimoniu">Patrimoniu</h3>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=30" title="Modifică secțiunea: Patrimoniu" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=30" title="Edit section's source code: Patrimoniu">modificare sursă</a>]</div> În iunie 2020 Europa și America de Nord aveau cele mai multe situri înscrise în <a href="/wiki/Locuri_din_Patrimoniul_Mondial_UNESCO" title="Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO">Patrimoniul Mondial UNESCO</a> cu un procent de 47,19 % din totalul Patrimoniului Mondial.<a href="#cite_note-WHList-293">[293]</a><a href="#cite_note-294">[294]</a> Printre siturile europene se numără: <a href="/wiki/P%C4%83durile_primare_%C8%99i_b%C4%83tr%C3%A2ne_de_fag_din_Carpa%C8%9Bi_%C8%99i_din_alte_regiuni_ale_Europei" title="Pădurile primare și bătrâne de fag din Carpați și din alte regiuni ale Europei">pădurile primitive de fag din Carpați</a>, <a href="/wiki/Castelul_Malbork" title="Castelul Malbork">Castelul Ordinului Teutonic din Malbork, Polonia</a>, <a href="/wiki/Bisericile_pictate_din_nordul_Moldovei" title="Bisericile pictate din nordul Moldovei">Bisericile pictate din nordul Moldovei</a>, <a href="/wiki/Delta_Dun%C4%83rii" title="Delta Dunării">Delta Dunării</a>, Regiunea Laponia din Suedia, insula vulcanică islandeză <a href="/wiki/Surtsey" title="Surtsey">Surtsey</a>, <a href="/wiki/Acropola_din_Atena" title="Acropola din Atena">Acropola din Atena</a>, <a href="/wiki/Sintra" title="Sintra">Peisajul cultural din Sintra</a>, <a href="/wiki/Centrul_istoric_al_Floren%C8%9Bei" title="Centrul istoric al Florenței">Centrul istoric al Florenței</a>, Centrul istoric al Romei, <a href="/w/index.php?title=Las_M%C3%A9dulas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Las Médulas — pagină inexistentă">Las Médulas</a>, <a href="/wiki/Muntele_Athos" title="Muntele Athos">Muntele Athos</a>, <a href="/w/index.php?title=Arta_rupestr%C4%83_din_bazinul_mediteranean_iberic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arta rupestră din bazinul mediteranean iberic — pagină inexistentă">Arta rupestră din bazinul mediteranean iberic</a>, <a href="/w/index.php?title=Arta_rupestr%C4%83_din_Valcamonica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arta rupestră din Valcamonica — pagină inexistentă">Arta rupestră din Valcamonica</a>, <a href="/wiki/Epidaur" title="Epidaur">Sanctuarul lui Asklepios la Epidaur</a>, <a href="/wiki/Dolomi%C8%9Bi" title="Dolomiți">Dolomiți</a>, <a href="/wiki/Vatican" title="Vatican">Vatican</a>, <a href="/wiki/Vene%C8%9Bia" title="Veneția">Veneția</a> și laguna, orașul port <a href="/wiki/Bordeaux" title="Bordeaux">Bordeaux</a>, <a href="/wiki/Catedrala_din_Canterbury" title="Catedrala din Canterbury">Catedrala din Canterbury</a>, <a href="/wiki/Catedrala_din_Bourges" title="Catedrala din Bourges">Catedrala din Bourges</a>, <a href="/wiki/Canal_du_Midi" title="Canal du Midi">Canal du Midi</a>, <a href="/wiki/Catedrala_Notre-Dame_din_Reims" title="Catedrala Notre-Dame din Reims">Catedrala Notre-Dame din Reims</a>, <a href="/wiki/Limes" title="Limes">Frontiera Imperiului Roman</a>, <a href="/wiki/Valea_Loarei" title="Valea Loarei">Valea Loarei</a>, <a href="/wiki/Palatul_Sch%C3%B6nbrunn" title="Palatul Schönbrunn">Palatul și grădinile Schönbrunn</a>, <a href="/wiki/Palatul_Versailles" title="Palatul Versailles">Palatul și parcul Versailles</a>, <a href="/wiki/Pe%C8%99tera_Lascaux" class="mw-redirect" title="Peștera Lascaux">Peștera Lascaux</a>, <a href="/wiki/Stonehenge" title="Stonehenge">Stonehenge</a>, <a href="/wiki/Turnul_Londrei" title="Turnul Londrei">Turnul Londrei</a>. <ul class="gallery mw-gallery-packed"> <li class="gallerybox" style="width: 264.66666666667px"> <div class="thumb" style="width: 262.66666666667px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Lipovean.jpg" class="mw-file-description" title="Delta Dunării"><img alt="Delta Dunării" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Lipovean.jpg/394px-Lipovean.jpg" decoding="async" width="263" height="160" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Lipovean.jpg/591px-Lipovean.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Lipovean.jpg/788px-Lipovean.jpg 2x" data-file-width="798" data-file-height="486" /></a></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/Delta_Dun%C4%83rii" title="Delta Dunării">Delta Dunării</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 220px"> <div class="thumb" style="width: 218px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Parthenon-2008_entzerrt.jpg" class="mw-file-description" title="Partenonul"><img alt="Partenonul" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e8/Parthenon-2008_entzerrt.jpg/327px-Parthenon-2008_entzerrt.jpg" decoding="async" width="218" height="160" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e8/Parthenon-2008_entzerrt.jpg/491px-Parthenon-2008_entzerrt.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e8/Parthenon-2008_entzerrt.jpg/655px-Parthenon-2008_entzerrt.jpg 2x" data-file-width="3906" data-file-height="2865" /></a></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/Partenonul" title="Partenonul">Partenonul</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 242.66666666667px"> <div class="thumb" style="width: 240.66666666667px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Medulas1.jpg" class="mw-file-description" title="Las Médulas"><img alt="Las Médulas" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/Medulas1.jpg/361px-Medulas1.jpg" decoding="async" width="241" height="160" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/Medulas1.jpg/542px-Medulas1.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/Medulas1.jpg/722px-Medulas1.jpg 2x" data-file-width="800" data-file-height="532" /></a></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=Las_M%C3%A9dulas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Las Médulas — pagină inexistentă">Las Médulas</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 244px"> <div class="thumb" style="width: 242px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Capodiponte0001.jpg" class="mw-file-description" title="Arta rupestră din Valcamonica"><img alt="Arta rupestră din Valcamonica" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/92/Capodiponte0001.jpg/363px-Capodiponte0001.jpg" decoding="async" width="242" height="160" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/92/Capodiponte0001.jpg/544px-Capodiponte0001.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/92/Capodiponte0001.jpg 2x" data-file-width="600" data-file-height="397" /></a></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=Arta_rupestr%C4%83_din_Valcamonica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arta rupestră din Valcamonica — pagină inexistentă">Arta rupestră din Valcamonica</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 215.33333333333px"> <div class="thumb" style="width: 213.33333333333px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:07Epidaurus_Theater07.jpg" class="mw-file-description" title="Sanctuarul lui Asklepios la Epidaur"><img alt="Sanctuarul lui Asklepios la Epidaur" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b5/07Epidaurus_Theater07.jpg/320px-07Epidaurus_Theater07.jpg" decoding="async" width="214" height="160" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b5/07Epidaurus_Theater07.jpg/480px-07Epidaurus_Theater07.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b5/07Epidaurus_Theater07.jpg/640px-07Epidaurus_Theater07.jpg 2x" data-file-width="3264" data-file-height="2448" /></a></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/Epidaur" title="Epidaur">Sanctuarul lui Asklepios la Epidaur</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 362.66666666667px"> <div class="thumb" style="width: 360.66666666667px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Panorama_of_Canal_Grande_and_Ponte_di_Rialto,_Venice_-_September_2017.jpg" class="mw-file-description" title="Veneția"><img alt="Veneția" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/Panorama_of_Canal_Grande_and_Ponte_di_Rialto%2C_Venice_-_September_2017.jpg/541px-Panorama_of_Canal_Grande_and_Ponte_di_Rialto%2C_Venice_-_September_2017.jpg" decoding="async" width="361" height="160" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/Panorama_of_Canal_Grande_and_Ponte_di_Rialto%2C_Venice_-_September_2017.jpg/811px-Panorama_of_Canal_Grande_and_Ponte_di_Rialto%2C_Venice_-_September_2017.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/Panorama_of_Canal_Grande_and_Ponte_di_Rialto%2C_Venice_-_September_2017.jpg/1081px-Panorama_of_Canal_Grande_and_Ponte_di_Rialto%2C_Venice_-_September_2017.jpg 2x" data-file-width="5387" data-file-height="2394" /></a></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/Vene%C8%9Bia" title="Veneția">Veneția</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 215.33333333333px"> <div class="thumb" style="width: 213.33333333333px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Stu%C5%BEica_primeval_forest,_Slovakia.jpg" class="mw-file-description" title="Pădurile primitive de fag din Carpați"><img alt="Pădurile primitive de fag din Carpați" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f4/Stu%C5%BEica_primeval_forest%2C_Slovakia.jpg/320px-Stu%C5%BEica_primeval_forest%2C_Slovakia.jpg" decoding="async" width="214" height="160" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f4/Stu%C5%BEica_primeval_forest%2C_Slovakia.jpg/480px-Stu%C5%BEica_primeval_forest%2C_Slovakia.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f4/Stu%C5%BEica_primeval_forest%2C_Slovakia.jpg/640px-Stu%C5%BEica_primeval_forest%2C_Slovakia.jpg 2x" data-file-width="1280" data-file-height="960" /></a></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/P%C4%83durile_primare_%C8%99i_b%C4%83tr%C3%A2ne_de_fag_din_Carpa%C8%9Bi_%C8%99i_din_alte_regiuni_ale_Europei" title="Pădurile primare și bătrâne de fag din Carpați și din alte regiuni ale Europei">Pădurile primitive de fag din Carpați</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 268px"> <div class="thumb" style="width: 266px;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Versailles_Palace.jpg" class="mw-file-description" title="Palatul "Versailles""><img alt="Palatul "Versailles"" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a7/Versailles_Palace.jpg/399px-Versailles_Palace.jpg" decoding="async" width="266" height="160" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a7/Versailles_Palace.jpg/598px-Versailles_Palace.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a7/Versailles_Palace.jpg/797px-Versailles_Palace.jpg 2x" data-file-width="1024" data-file-height="617" /></a></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/Palatul_Versailles" title="Palatul Versailles">Palatul "Versailles</a>"</div> </li> </ul> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Religie">Religie</h3>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=31" title="Modifică secțiunea: Religie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=31" title="Edit section's source code: Religie">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Saint_Peter%27s_Basilica_2020_P01.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6d/Saint_Peter%27s_Basilica_2020_P01.jpg/222px-Saint_Peter%27s_Basilica_2020_P01.jpg" decoding="async" width="222" height="148" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6d/Saint_Peter%27s_Basilica_2020_P01.jpg/333px-Saint_Peter%27s_Basilica_2020_P01.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6d/Saint_Peter%27s_Basilica_2020_P01.jpg/444px-Saint_Peter%27s_Basilica_2020_P01.jpg 2x" data-file-width="5184" data-file-height="3456" /></a><figcaption><a href="/wiki/Bazilica_Sf%C3%A2ntul_Petru_din_Roma" title="Bazilica Sfântul Petru din Roma">Bazilica "Sfântul Petru</a>" din <a href="/wiki/Vatican" title="Vatican">Vatican</a>, cea mai mare biserică din lume</figcaption></figure> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/w/index.php?title=Religia_%C3%AEn_Europa&action=edit&redlink=1" class="new" title="Religia în Europa — pagină inexistentă">Religia în Europa</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> Din punct de vedere istoric, religia în Europa a avut o influență majoră asupra <a href="/wiki/Art%C4%83" title="Artă">artei</a>, <a href="/w/index.php?title=Cultur%C3%AE&action=edit&redlink=1" class="new" title="Culturî — pagină inexistentă">culturii</a>, <a href="/wiki/Filosofie" title="Filosofie">filosofiei</a> și dreptului european. Există șase sfinți patroni ai Europei venerați în romano-catolicism, cinci dintre aceștia fiind astfel declarați de <a href="/wiki/Papa_Ioan_Paul_al_II-lea" title="Papa Ioan Paul al II-lea">Papa Ioan Paul al II-lea</a> între 1980 și 1999: Sfinții Chiril și Metodie, Sfântul Bridget al Suediei, Ecaterina de Siena și Sfânta Tereza Benedicta de Cruce. <div class="thumb tright" style=""><div class="thumbinner" style="width:200px"> <div style="background-color:white;margin:auto;position:relative;width:200px;height:200px;overflow:hidden"> <div class="transborder" style="position:absolute;width:100px;line-height:0; <div class="transborder" style="position:absolute;width:100px;line-height:0;left:100px; top:100px; border-width:100px 0 0 5304.5364363156px; border-left-color:Orange"></div> <div style="position:absolute;line-height:0;border-style:solid;left:0;top:0;border-width:0 200px 100px 0;border-color:Orange"></div> <div style="position:absolute;line-height:0;border-style:solid;left:0;top:0;border-width:0 100px 200px 0;border-color:Orange"></div> <div class="transborder" style="position:absolute;width:100px;line-height:0;left:100px; top:100px; border-width:100px 0 0 3182.0515953774px; border-left-color:Gold"></div> <div style="position:absolute;line-height:0;border-style:solid;left:0;top:0;border-width:0 200px 100px 0;border-color:Gold"></div> <div style="position:absolute;line-height:0;border-style:solid;left:0;top:0;border-width:0 100px 200px 0;border-color:Gold"></div> <div class="transborder" style="position:absolute;width:100px;line-height:0;left:100px; top:100px; border-width:100px 0 0 2272.175778494px; border-left-color:Green"></div> <div style="position:absolute;line-height:0;border-style:solid;left:0;top:0;border-width:0 200px 100px 0;border-color:Green"></div> <div style="position:absolute;line-height:0;border-style:solid;left:0;top:0;border-width:0 100px 200px 0;border-color:Green"></div> <div class="transborder" style="position:absolute;width:100px;line-height:0;left:100px; top:100px; border-width:100px 0 0 227.1597302733px; border-left-color:#FFFFFF"></div> <div style="position:absolute;line-height:0;border-style:solid;left:0;top:0;border-width:0 200px 100px 0;border-color:#FFFFFF"></div> <div style="position:absolute;line-height:0;border-style:solid;left:0;top:0;border-width:0 100px 200px 0;border-color:#FFFFFF"></div> <div class="transborder" style="position:absolute;width:100px;line-height:0;left:100px; top:100px; border-width:100px 0 0 1.256703212338px; border-left-color:Red"></div> <div style="position:absolute;line-height:0;border-style:solid;left:0;top:0;border-width:0 200px 100px 0;border-color:Red"></div> <div style="position:absolute;line-height:0;border-style:solid;left:0;top:0;border-width:0 100px 200px 0;border-color:Red"></div> <div style="position:absolute;left:0;top:0"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/18/Circle_frame.svg/200px-Circle_frame.svg.png" decoding="async" width="200" height="200" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/18/Circle_frame.svg/300px-Circle_frame.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/18/Circle_frame.svg/400px-Circle_frame.svg.png 2x" data-file-width="200" data-file-height="200" /></div> </div> <div class="thumbcaption"> Religia în Europa, conform sondajului Global Religious Landscape realizat de Pew Forum, 2012<a href="#cite_note-Survey-7">[7]</a>      <a href="/wiki/Cre%C8%99tinism" title="Creștinism">Creștinism</a> (75,2%)     Fără religie (18,2%)     <a href="/wiki/Islam" title="Islam">Islam</a> (5,9%)     <a href="/wiki/Budism" title="Budism">Budism</a> (0,2%)     <a href="/wiki/Hinduism" title="Hinduism">Hinduism</a> (0,2%)     Alte religii (0,1%) </div> </div></div>Cea mai mare religie din Europa este <a href="/wiki/Cre%C8%99tinism" title="Creștinism">creștinismul</a>, 76,2 % dintre europeni considerându-se creștini,<a href="#cite_note-Christianity-295">[295]</a> inclusiv catolici, ortodocși și diverse culte protestante. Printre protestanți, cele mai populare sunt denominațiile europene susținute de stat, precum <a href="/wiki/Luteranism" title="Luteranism">luteranismul</a>, <a href="/wiki/Anglicanism" class="mw-redirect" title="Anglicanism">anglicanismul</a> și credința reformată. Alte confesiuni protestante, cum ar fi cele istorice semnificative precum anabaptiști nu au fost susținute de nici un stat și, prin urmare, nu sunt atât de răspândite, precum cele nou sosite din Statele Unite ale Americii: <a href="/wiki/Penticostalism" title="Penticostalism">penticostalism</a>, <a href="/wiki/Adventism" title="Adventism">adventism</a>, <a href="/wiki/Metodism" title="Metodism">metodism</a>, <a href="/wiki/Baptism" title="Baptism">baptism</a>, deși metodismul și baptiștii au origini europene. Noțiunea de „Europa” și „lumea occidentală” au fost strâns legate de conceptul de „creștinism și creștinătate”; mulți chiar atribuie creștinismului legătura care a creat o identitate europeană unificată.<a href="#cite_note-296">[296]</a> <a href="/wiki/Cre%C8%99tinism" title="Creștinism">Creștinismul</a>, inclusiv Biserica Romano-Catolică,<a href="#cite_note-297">[297]</a><a href="#cite_note-298">[298]</a> a jucat un rol important în conturarea civilizației occidentale încă din secolul al IV-lea,<a href="#cite_note-299">[299]</a><a href="#cite_note-Caltron_J.H_Hayas-300">[300]</a><a href="#cite_note-Orlandis-301">[301]</a><a href="#cite_note-How_The_Catholic_Church_Built_Western_Civilization-302">[302]</a> și cel puțin un mileniu jumătate, Europa a fost aproape echivalentă cu cultura creștină. Cultura creștină a fost forța predominantă în civilizația occidentală, îndrumând cursul <a href="/wiki/Filosofie" title="Filosofie">filosofiei</a>, <a href="/wiki/Art%C4%83" title="Artă">artei</a> și <a href="/wiki/%C8%98tiin%C8%9B%C4%83" title="Știință">științei</a>.<a href="#cite_note-Koch_1994-303">[303]</a><a href="#cite_note-304">[304]</a> În 2012, Europa are cea mai mare populație creștină din lume.<a href="#cite_note-Survey-7">[7]</a> A doua cea mai populară religie este <a href="/wiki/Islam" title="Islam">Islamul</a> (6 %) <a href="#cite_note-305">[305]</a> concentrat în principal în Balcani și Europa de Est (<a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia și Herțegovina</a>, <a href="/wiki/Albania" title="Albania">Albania</a>, <a href="/wiki/Kosovo" title="Kosovo">Kosovo</a>, <a href="/wiki/Kazahstan" title="Kazahstan">Kazahstan</a>, Cipru de Nord, <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a>, <a href="/wiki/Azerbaidjan" title="Azerbaidjan">Azerbaidjan</a>, Caucazul de Nord și regiunea Volga-Ural). Alte religii, inclusiv iudaismul, <a href="/wiki/Hinduism" title="Hinduism">hinduismul</a> și <a href="/wiki/Budism" title="Budism">budismul</a> sunt religii minoritare (deși budismul tibetan este religia majoritară a Republicii Kalmykia din Rusia). În secolul al XX-lea a avut loc renașterea neopăgânismului prin mișcări precum <a href="/wiki/Wicca" title="Wicca">Wicca</a> și <a href="/wiki/Druid" title="Druid">Druid</a>. Europa a devenit un continent relativ laic, cu un număr și o proporție tot mai mare de oameni care nu au <a href="/wiki/Ireligiozitate" title="Ireligiozitate">religie</a>, <a href="/wiki/Agnostic" class="mw-redirect" title="Agnostic">agnostici</a> și <a href="/wiki/Ateism" title="Ateism">atei</a>, care reprezintă aproximativ 18,2 % din populația Europei,<a href="#cite_note-Religiously_Unaffiliated-306">[306]</a> în prezent cea mai mare populație laică din lumea occidentală. În Republica Cehă, Estonia, Suedia, fosta Germanie de Est și Franța există un număr deosebit de mare de persoane care se descriu drept nereligioase.<a href="#cite_note-307">[307]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Sport_în_Europa">Sport în Europa</h2>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=32" title="Modifică secțiunea: Sport în Europa" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=32" title="Edit section's source code: Sport în Europa">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/w/index.php?title=Sport_%C3%AEn_Europa&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sport în Europa — pagină inexistentă">Sport în Europa</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Barcelona_vs_Inter_2019_2.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c2/Barcelona_vs_Inter_2019_2.jpg/220px-Barcelona_vs_Inter_2019_2.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c2/Barcelona_vs_Inter_2019_2.jpg/330px-Barcelona_vs_Inter_2019_2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c2/Barcelona_vs_Inter_2019_2.jpg/440px-Barcelona_vs_Inter_2019_2.jpg 2x" data-file-width="4032" data-file-height="3024" /></a><figcaption><a href="/wiki/Fotbal" title="Fotbal">Fotbalul</a> este unul dintre cele mai populare <a href="/wiki/Sport" title="Sport">sporturi</a> din Europa. Stadionul "<a href="/wiki/Camp_Nou" title="Camp Nou">Camp Nou</a>" din Barcelona, cel mai mare din Europa</figcaption></figure> Sportul în Europa tinde să fie foarte organizat, multe sporturi având ligi profesionale. Originile multor dintre cele mai populare sporturi din lume se află astăzi în codificarea multor jocuri tradiționale. Cu toate acestea, o caracteristică paradoxală a sportului european este măsura remarcabilă în care variațiile locale, regionale și naționale continuă să existe și chiar în unele cazuri să predomine.<a href="#cite_note-308">[308]</a> Europa găzduiește cele mai importante competiții pentru multe sporturi, cum ar fi <a href="/wiki/Liga_Campionilor_UEFA" title="Liga Campionilor UEFA">Liga Campionilor UEFA</a> la <a href="/wiki/Fotbal" title="Fotbal">fotbal</a>, <a href="/wiki/Liga_Campionilor_EHF_Masculin" title="Liga Campionilor EHF Masculin">Liga Campionilor EHF Masculin</a> la <a href="/wiki/Handbal" title="Handbal">handbal</a>, Cupa Campionilor Europeni de Rugby. În sporturile individuale, <a href="/wiki/Tenis" title="Tenis">tenisul</a> găzduiește două dintre cele patru turnee de <a href="/wiki/Grand_Slam" title="Grand Slam">Grand Slam</a>, <a href="/wiki/Turneul_de_tenis_de_la_Roland_Garros" title="Turneul de tenis de la Roland Garros">Roland Garros</a> și <a href="/wiki/Turneul_de_tenis_de_la_Wimbledon" title="Turneul de tenis de la Wimbledon">Wimbledon</a>. Cele trei tururi principale de ciclism: <a href="/wiki/Turul_Fran%C8%9Bei" title="Turul Franței">Turul Franței</a>, <a href="/wiki/Turul_Italiei" title="Turul Italiei">Turul Italiei</a> și <a href="/wiki/Turul_Spaniei" title="Turul Spaniei">Turul Spaniei</a> și cele cinci monumente: <a href="/w/index.php?title=Milano-San_Remo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Milano-San Remo — pagină inexistentă">Milano-San Remo</a>, <a href="/wiki/Turul_Flandrei" title="Turul Flandrei">Turul Flandrei</a>, <a href="/wiki/Paris-Roubaix" class="mw-redirect" title="Paris-Roubaix">Paris-Roubaix</a>, <a href="/w/index.php?title=Li%C3%A8ge-Bastogne-Li%C3%A8ge&action=edit&redlink=1" class="new" title="Liège-Bastogne-Liège — pagină inexistentă">Liège-Bastogne-Liège</a> și <a href="/wiki/Turul_Lombardiei" title="Turul Lombardiei">Turul Lombardiei</a>, toate au loc în Europa. British Open masculin este unul dintre cele patru turnee de Grand Slam la <a href="/wiki/Golf" title="Golf">golf</a>. În <a href="/wiki/Atletism" title="Atletism">atletism</a>, <a href="/wiki/Campionatele_Europene_de_Atletism" title="Campionatele Europene de Atletism">Campionatele Europene</a> sunt mai vechi decât Mondialele, iar majoritatea întâlnirilor <a href="/w/index.php?title=Liga_de_Diamant&action=edit&redlink=1" class="new" title="Liga de Diamant — pagină inexistentă">Ligii de Diamant</a> se desfășoară în Europa, inclusiv <a href="/w/index.php?title=Weltklasse_Zurich&action=edit&redlink=1" class="new" title="Weltklasse Zurich — pagină inexistentă">Weltklasse Zurich</a>, <a href="/w/index.php?title=Bislett_Games&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bislett Games — pagină inexistentă">Bislett Games</a> și <a href="/w/index.php?title=Memorial_Van_Damme&action=edit&redlink=1" class="new" title="Memorial Van Damme — pagină inexistentă">Memorial Van Damme</a>. În <a href="/wiki/Sport_cu_motor" title="Sport cu motor">sporturile cu motor</a> <a href="/wiki/Formula_Unu" class="mw-redirect" title="Formula Unu">Formula Unu</a>, Campionatul Mondial de anduranță, Campionatul Mondial de mașini de turism, Campionatul Mondial de raliuri și Campionatul Mondial rallycross sunt organizate în principal în Europa și sunt dominate în mod tradițional de șoferi și echipele europene. Europa joacă, de asemenea, un rol important, fiind sediul multor federații internaționale mondiale, cum ar fi <a href="/wiki/FIFA" title="FIFA">FIFA</a> pentru fotbal, <a href="/wiki/FIBA" title="FIBA">FIBA</a> pentru baschet, <a href="/wiki/Uniunea_Ciclist%C4%83_Interna%C8%9Bional%C4%83" title="Uniunea Ciclistă Internațională">UCI</a> pentru ciclism, <a href="/w/index.php?title=Federa%C8%9Bia_interna%C8%9Bional%C4%83_de_nata%C8%9Bie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Federația internațională de natație — pagină inexistentă">Fina</a> pentru natație, <a href="/wiki/Federa%C8%9Bia_Interna%C8%9Bional%C4%83_de_Handbal" title="Federația Internațională de Handbal">IHF</a> pentru handbal, toate având sediul în <a href="/wiki/Elve%C8%9Bia" title="Elveția">Elveția</a>, <a href="/wiki/Asocia%C8%9Bia_Interna%C8%9Bional%C4%83_a_Federa%C8%9Biilor_de_Atletism" title="Asociația Internațională a Federațiilor de Atletism">IAAF</a> în atletism are sediul la <a href="/wiki/Monaco" title="Monaco">Monaco</a>. â <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note">Note</h2>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=33" title="Modifică secțiunea: Note" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=33" title="Edit section's source code: Note">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-references-wrap mw-references-columns"><ol class="references"> <li id="cite_note-1"><a href="#cite_ref-1">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://worldpopulationreview.com/country-rankings/largest-countries-in-europe">„Largest Countries In Europe 2020”</a>. worldpopulationreview.com.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=worldpopulationreview.com&rft.atitle=Largest+Countries+In+Europe+2020&rft_id=https%3A%2F%2Fworldpopulationreview.com%2Fcountry-rankings%2Flargest-countries-in-europe&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16236537">.mw-parser-output cite.citation{font-style:inherit}.mw-parser-output .citation q{quotes:"„""”""«""»"}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-free a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-limited a,.mw-parser-output .citation .cs1-lock-registration a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Lock-gray-alt-2.svg/9px-Lock-gray-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-subscription a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Lock-red-alt-2.svg/9px-Lock-red-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration{color:#555}.mw-parser-output .cs1-subscription span,.mw-parser-output .cs1-registration span{border-bottom:1px dotted;cursor:help}.mw-parser-output .cs1-ws-icon a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output code.cs1-code{color:inherit;background:inherit;border:inherit;padding:inherit}.mw-parser-output .cs1-hidden-error{display:none;font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-visible-error{font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-maint{display:none;color:#33aa33;margin-left:0.3em}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration,.mw-parser-output .cs1-format{font-size:95%}.mw-parser-output .cs1-kern-left,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-left{padding-left:0.2em}.mw-parser-output .cs1-kern-right,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-right{padding-right:0.2em}</style> </li> <li id="cite_note-Population_org-2">^ <a href="#cite_ref-Population_org_2-0">a</a> <a href="#cite_ref-Population_org_2-1">b</a> <a href="#cite_ref-Population_org_2-2">c</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://population.un.org/wpp/">„World Population Prospects - Population Division - United Nations”</a>, Population.un.org, <time datetime="2019">2019</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Population.un.org&rft.atitle=World+Population+Prospects+-+Population+Division+-+United+Nations&rft.date=2019&rft_id=https%3A%2F%2Fpopulation.un.org%2Fwpp%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-3"><a href="#cite_ref-3">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.imf.org/external/datamapper/PPPGDP@WEO/OEMDC/ADVEC/WEOWORLD">„GDP PPP, current prices”</a>. International Monetary Fund. <time datetime="2021">2021</time>. Accesat în <time datetime="2021-01-16">16 ianuarie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=GDP+PPP%2C+current+prices&rft.pub=International+Monetary+Fund&rft.date=2021&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.imf.org%2Fexternal%2Fdatamapper%2FPPPGDP%40WEO%2FOEMDC%2FADVEC%2FWEOWORLD&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-4"><a href="#cite_ref-4">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.imf.org/external/datamapper/NGDPD@WEO/OEMDC/ADVEC/WEOWORLD">„GDP Nominal, current prices”</a>. International Monetary Fund. <time datetime="2021">2021</time>. Accesat în <time datetime="2021-01-16">16 ianuarie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=GDP+Nominal%2C+current+prices&rft.pub=International+Monetary+Fund&rft.date=2021&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.imf.org%2Fexternal%2Fdatamapper%2FNGDPD%40WEO%2FOEMDC%2FADVEC%2FWEOWORLD&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-5"><a href="#cite_ref-5">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.imf.org/external/datamapper/NGDPDPC@WEO/OEMDC/ADVEC/WEOWORLD">„Nominal GDP per capita”</a>. International Monetary Fund. <time datetime="2021">2021</time>. Accesat în <time datetime="2021-01-16">16 ianuarie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Nominal+GDP+per+capita&rft.pub=International+Monetary+Fund&rft.date=2021&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.imf.org%2Fexternal%2Fdatamapper%2FNGDPDPC%40WEO%2FOEMDC%2FADVEC%2FWEOWORLD&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-6"><a href="#cite_ref-6">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120709095716/http://hdr.undp.org/en/reports/global/hdr2011/">„Reports – Human Development Reports”</a>. hdr.undp.org. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://hdr.undp.org/en/reports/global/hdr2011/">original</a> la <time datetime="2012-07-09">9 iulie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2017-07-21">21 iulie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=hdr.undp.org&rft.atitle=Reports+%E2%80%93+Human+Development+Reports&rft_id=http%3A%2F%2Fhdr.undp.org%2Fen%2Freports%2Fglobal%2Fhdr2011%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Survey-7">^ <a href="#cite_ref-Survey_7-0">a</a> <a href="#cite_ref-Survey_7-1">b</a> <a href="#cite_ref-Survey_7-2">c</a> <a href="#cite_ref-Survey_7-3">d</a> <a href="#cite_ref-Survey_7-4">e</a> <a href="#cite_ref-Survey_7-5">f</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170125173538/https://www.pewforum.org/files/2014/01/global-religion-full.pdf">„The Global Religious Landscape”</a> (PDF). Pewforum.org. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.pewforum.org/files/2014/01/global-religion-full.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2017-01-25">25 ianuarie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2020-05-07">7 mai 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Global+Religious+Landscape&rft.pub=Pewforum.org&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.pewforum.org%2Ffiles%2F2014%2F01%2Fglobal-religion-full.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Urban-8"><a href="#cite_ref-Urban_8-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.demographia.com/db-worldua.pdf">„Demographia World Urban Areas”</a> (PDF). Demographia. Accesat în <time datetime="2020-10-28">28 octombrie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Demographia+World+Urban+Areas&rft.pub=Demographia&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.demographia.com%2Fdb-worldua.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-NatlGeoAtlas-9"><a href="#cite_ref-NatlGeoAtlas_9-0">^</a> <cite class="citation book">National Geographic Atlas of the World (ed. 7th). Washington, DC: <a href="/wiki/National_Geographic_Society" title="National Geographic Society">National Geographic</a>. <time datetime="1999">1999</time>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7922-7528-2" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7922-7528-2">978-0-7922-7528-2</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=National+Geographic+Atlas+of+the+World&rft.place=Washington%2C+DC&rft.edition=7th&rft.pub=National+Geographic&rft.date=1999&rft.isbn=978-0-7922-7528-2&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> "Europe" (pp. 68–69); "Asia" (pp. 90–91): "A commonly accepted division between Asia and Europe ... is formed by the Ural Mountains, Ural River, Caspian Sea, Caucasus Mountains, and the Black Sea with its outlets, the Bosporus and Dardanelles." </li> <li id="cite_note-10"><a href="#cite_ref-10">^</a> <a href="#CITEREFLewisWigen1997">Lewis & Wigen 1997</a>, p. 226. </li> <li id="cite_note-11"><a href="#cite_ref-11">^</a> <cite class="citation book">Kim Covert (<time datetime="2011">2011</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=KVMYJNvUiYkC&pg=PP5">Ancient Greece: Birthplace of Democracy</a>. Capstone. p. 5. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-4296-6831-6" title="Special:Referințe în cărți/978-1-4296-6831-6">978-1-4296-6831-6</a>. <q>Ancient Greece is often called the cradle of western civilization. ... Ideas from literature and science also have their roots in ancient Greece.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Ancient+Greece%3A+Birthplace+of+Democracy&rft.pages=5&rft.pub=Capstone&rft.date=2011&rft.isbn=978-1-4296-6831-6&rft.au=Kim+Covert&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DKVMYJNvUiYkC%26pg%3DPP5&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-natgeo_534-12">^ <a href="#cite_ref-natgeo_534_12-0">a</a> <a href="#cite_ref-natgeo_534_12-1">b</a> National Geographic, 534. </li> <li id="cite_note-13"><a href="#cite_ref-13">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ies.ee/iesp/No11/articles/03_Gabriel_Hazak.pdf">„The European union—a federation or a confederation?”</a> (PDF).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+European+union%E2%80%94a+federation+or+a+confederation%3F&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ies.ee%2Fiesp%2FNo11%2Farticles%2F03_Gabriel_Hazak.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-14"><a href="#cite_ref-14">^</a> Teoriile minore, precum „Europa” se datorează lui εὐρώς (gen. Εὐρῶτος), sau „mucegai”, nu sunt discutate în secțiune. </li> <li id="cite_note-15"><a href="#cite_ref-15">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus">%3Atext %3A1999.04.0057 %3Aentry %3Deu %29ru %2Fs εὐρύς</a>, Henry George Liddell, Robert Scott, A Greek-English Lexicon, on Perseus </li> <li id="cite_note-16"><a href="#cite_ref-16">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus">%3Atext %3A1999.04.0057 %3Aentry %3Dw %29 %2Fy ὤψ</a>, Henry George Liddell, Robert Scott, A Greek-English Lexicon, on Perseus </li> <li id="cite_note-WestWest2007-17">^ <a href="#cite_ref-WestWest2007_17-0">a</a> <a href="#cite_ref-WestWest2007_17-1">b</a> <cite class="citation book">M. L. West; Morris West (<time datetime="2007-05-24">24 mai 2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=ZXrJA_5LKlYC">Indo-European Poetry and Myth</a>. OUP Oxford. p. 185. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-19-928075-9" title="Special:Referințe în cărți/978-0-19-928075-9">978-0-19-928075-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Indo-European+Poetry+and+Myth&rft.pages=185&rft.pub=OUP+Oxford&rft.date=2007-05-24&rft.isbn=978-0-19-928075-9&rft.au=M.+L.+West&rft.au=Morris+West&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DZXrJA_5LKlYC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-FitzRoy2015-18"><a href="#cite_ref-FitzRoy2015_18-0">^</a> <cite class="citation book">Charles FitzRoy (<time datetime="2015-02-26">26 februarie 2015</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=zhF0BgAAQBAJ&pg=PT52">The Rape of Europa: The Intriguing History of Titian's Masterpiece</a>. Bloomsbury Publishing. pp. 52–. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-4081-9211-5" title="Special:Referințe în cărți/978-1-4081-9211-5">978-1-4081-9211-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Rape+of+Europa%3A+The+Intriguing+History+of+Titian%27s+Masterpiece&rft.pages=52-&rft.pub=Bloomsbury+Publishing&rft.date=2015-02-26&rft.isbn=978-1-4081-9211-5&rft.au=Charles+FitzRoy&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DzhF0BgAAQBAJ%26pg%3DPT52&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Astour1967-19"><a href="#cite_ref-Astour1967_19-0">^</a> <cite class="citation book">Michael C. Astour (<time datetime="1967">1967</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=NMkUAAAAIAAJ&pg=PA128">Hellenosemitica: An Ethnic and Cultural Study in West Semitic Impact on Mycenaean Greece</a>. Brill Archive. p. 128. GGKEY:G19ZZ3TSL38.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Hellenosemitica%3A+An+Ethnic+and+Cultural+Study+in+West+Semitic+Impact+on+Mycenaean+Greece&rft.pages=128&rft.pub=Brill+Archive&rft.date=1967&rft.au=Michael+C.+Astour&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DNMkUAAAAIAAJ%26pg%3DPA128&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-20"><a href="#cite_ref-20">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.etymonline.com/index.php?term=Europe">"Europe"</a> in the Online Etymology Dictionary. </li> <li id="cite_note-21"><a href="#cite_ref-21">^</a> <cite class="citation book">M.L. West (<time datetime="1997">1997</time>). The east face of Helicon: west Asiatic elements in Greek poetry and myth. Oxford: Clarendon Press. p. 451. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-19-815221-7" title="Special:Referințe în cărți/978-0-19-815221-7">978-0-19-815221-7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+east+face+of+Helicon%3A+west+Asiatic+elements+in+Greek+poetry+and+myth&rft.place=Oxford&rft.pages=451&rft.pub=Clarendon+Press&rft.date=1997&rft.isbn=978-0-19-815221-7&rft.au=M.L.+West&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537">. </li> <li id="cite_note-Beekes-22"><a href="#cite_ref-Beekes_22-0">^</a> <cite class="citation journal">Beekes, Robert (<time datetime="2004">2004</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.robertbeekes.nl/wp-content/uploads/2019/08/b118.pdf">„Kadmos and Europa, and the Phoenicians”</a> (PDF). Kadmos. 43 (1): 168–69. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1515%2Fkadm.43.1.167">10.1515/kadm.43.1.167</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Kadmos&rft.atitle=Kadmos+and+Europa%2C+and+the+Phoenicians&rft.volume=43&rft.issue=1&rft.pages=168-69&rft.date=2004&rft_id=info%3Adoi%2F10.1515%2Fkadm.43.1.167&rft.aulast=Beekes&rft.aufirst=Robert&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.robertbeekes.nl%2Fwp-content%2Fuploads%2F2019%2F08%2Fb118.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-davison-23"><a href="#cite_ref-davison_23-0">^</a> <cite class="citation journal">Davidson, Roderic H. (<time datetime="1960">1960</time>). „Where is the Middle East?”. Foreign Affairs. 38 (4): 665–675. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.2307%2F20029452">10.2307/20029452</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Foreign+Affairs&rft.atitle=Where+is+the+Middle+East%3F&rft.volume=38&rft.issue=4&rft.pages=665-675&rft.date=1960&rft_id=info%3Adoi%2F10.2307%2F20029452&rft.au=Davidson%2C+Roderic+H.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-24"><a href="#cite_ref-24">^</a> The map shows one of the most commonly accepted delineations of the geographical boundaries of Europe, as used by <a href="/wiki/National_Geographic_Society" title="National Geographic Society">National Geographic</a> and <a href="/wiki/Encyclop%C3%A6dia_Britannica" title="Encyclopædia Britannica">Encyclopædia Britannica</a>. Whether countries are considered in Europe or Asia can vary in sources, for example in the classification of the CIA World Factbook or that of the <a href="/wiki/BBC" class="mw-redirect" title="BBC">BBC</a>. Certain countries in Europe, such as France, have territories lying geographically outside Europe, but which are nevertheless considered integral parts of that country. </li> <li id="cite_note-Encarta-25">^ <a href="#cite_ref-Encarta_25-0">a</a> <a href="#cite_ref-Encarta_25-1">b</a> <cite class="citation encyclopaedia">Microsoft Encarta Online Encyclopaedia 2007. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20091028013857/http://encarta.msn.com/encyclopedia_761570768/Europe.html">Europe</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://encarta.msn.com/encyclopaedia_761570768/Europe.html">original</a> la <time datetime="2009-10-28">28 octombrie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2007-12-27">27 decembrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Europe&rft.au=Microsoft+Encarta+Online+Encyclopaedia+2007&rft_id=http%3A%2F%2Fencarta.msn.com%2Fencyclopaedia_761570768%2FEurope.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-26"><a href="#cite_ref-26">^</a> Falconer, William; Falconer, Thomas. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=B3Q29kWRdtgC&pg=PA50">Dissertation on St. Paul's Voyage</a>, BiblioLife (BiblioBazaar), 1872. (1817.), p. 50, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1-113-68809-2" title="Special:Referințe în cărți/1-113-68809-2">ISBN: 1-113-68809-2</a> These islands Pliny, as well as Strabo and Ptolemy, included in the African sea </li> <li id="cite_note-27"><a href="#cite_ref-27">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://wordnetweb.princeton.edu/perl/webwn?s=europe">„Europe — Noun”</a>. Princeton University. Accesat în <time datetime="2008-10-27">27 octombrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Europe+%E2%80%94+Noun&rft.pub=Princeton+University&rft_id=http%3A%2F%2Fwordnetweb.princeton.edu%2Fperl%2Fwebwn%3Fs%3Deurope&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-28"><a href="#cite_ref-28">^</a> Histories 4.38. C.f. James Rennell, The geographical system of Herodotus examined and explained, Volume 1, Rivington 1830, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/bub_gb_enQ-AAAAcAAJ/page/n274">p. 244</a> </li> <li id="cite_note-29"><a href="#cite_ref-29">^</a> Herodotus, 4:45 </li> <li id="cite_note-30"><a href="#cite_ref-30">^</a> Strabo Geography 11.1 </li> <li id="cite_note-31"><a href="#cite_ref-31">^</a> <cite class="citation book">Franxman, Thomas W. (<time datetime="1979">1979</time>). Genesis and the Jewish antiquities of Flavius Josephus. Pontificium Institutum Biblicum. pp. 101–102. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-88-7653-335-8" title="Special:Referințe în cărți/978-88-7653-335-8">978-88-7653-335-8</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Genesis+and+the+Jewish+antiquities+of+Flavius+Josephus&rft.pages=101-102&rft.pub=Pontificium+Institutum+Biblicum&rft.date=1979&rft.isbn=978-88-7653-335-8&rft.aulast=Franxman&rft.aufirst=Thomas+W.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-32"><a href="#cite_ref-32">^</a> W. Theiler, Posidonios. Die Fragmente, vol. 1. Berlin: De Gruyter, 1982, fragm. 47a. </li> <li id="cite_note-33"><a href="#cite_ref-33">^</a> I. G. Kidd (ed.), Posidonius: The commentary, Cambridge University Press, 2004, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-521-60443-7" title="Special:Referințe în cărți/978-0-521-60443-7">ISBN: 978-0-521-60443-7</a>, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=_iXs1aCr1ckC&pg=PA738">p. 738</a>. </li> <li id="cite_note-34"><a href="#cite_ref-34">^</a> Geographia 7.5.6 (ed. Nobbe 1845, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=vHMCAAAAQAAJ">vol. 2</a>, p. 178) Καὶ τῇ Εὐρώπῃ δὲ συνάπτει διὰ τοῦ μεταξὺ αὐχένος τῆς τε Μαιώτιδος λίμνης καὶ τοῦ Σαρματικοῦ Ὠκεανοῦ ἐπὶ τῆς διαβάσεως τοῦ Τανάϊδος ποταμοῦ. "And [Asia] is connected to Europe by the land-strait between Lake Maiotis and the Sarmatian Ocean where the river Tanais crosses through." </li> <li id="cite_note-35"><a href="#cite_ref-35">^</a> Norman F. Cantor, The Civilization of the Middle Ages, 1993, ""Culture and Society in the First Europe", pp185ff. </li> <li id="cite_note-36"><a href="#cite_ref-36">^</a> <cite class="citation book">Philipp Johann von Strahlenberg (<time datetime="1730">1730</time>). Das Nord-und Ostliche Theil von Europa und Asia (în germană). p. 106.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Das+Nord-und+Ostliche+Theil+von+Europa+und+Asia&rft.pages=106&rft.date=1730&rft.au=Philipp+Johann+von+Strahlenberg&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-37"><a href="#cite_ref-37">^</a> <cite class="citation book">Davies, Norman (<time datetime="1996">1996</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=jrVW9W9eiYMC&pg=PA8">Europe: A History</a>. p. 8. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-19-820171-7" title="Special:Referințe în cărți/978-0-19-820171-7">978-0-19-820171-7</a>. Accesat în <time datetime="2010-08-23">23 august 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Europe%3A+A+History&rft.pages=8&rft.date=1996&rft.isbn=978-0-19-820171-7&rft.aulast=Davies&rft.aufirst=Norman&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DjrVW9W9eiYMC%26pg%3DPA8&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-oren-icn.ru-38"><a href="#cite_ref-oren-icn.ru_38-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120108153922/http://oren-icn.ru/index.php/discussmenu/retrospectiva/685-eagraniza">„Boundary of Europe and Asia along Urals”</a> (în rusă). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://oren-icn.ru/index.php/discussmenu/retrospectiva/685-eagraniza">original</a> la <time datetime="2012-01-08">8 ianuarie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Boundary+of+Europe+and+Asia+along+Urals&rft_id=http%3A%2F%2Foren-icn.ru%2Findex.php%2Fdiscussmenu%2Fretrospectiva%2F685-eagraniza&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-39"><a href="#cite_ref-39">^</a> Douglas W. Freshfield, "<a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=ips8AAAAIAAJ&pg=PA71">Journey in the Caucasus</a>", Proceedings of the Royal Geographical Society, Volumes 13–14, 1869. Cited as de facto convention by Baron von Haxthausen, Transcaucasia (1854); review <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/bub_gb_SN0EAAAAQAAJ/page/n152">Dublin University Magazine</a> </li> <li id="cite_note-40"><a href="#cite_ref-40">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://dlib.rsl.ru/view.php?path=/rsl01004000000/rsl01004103000/rsl01004103489/rsl01004103489.pdf#?page=163">"Europe"</a>[<a href="/wiki/Wikipedia:Leg%C4%83turi_externe" title="Wikipedia:Legături externe">nefuncțională</a>], Brockhaus and Efron Encyclopedic Dictionary, 1906 </li> <li id="cite_note-41"><a href="#cite_ref-41">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://velikijporog.narod.ru/st_evraz_gran.htm">„Do we live in Europe or in Asia?”</a> (în rusă).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Do+we+live+in+Europe+or+in+Asia%3F&rft_id=http%3A%2F%2Fvelikijporog.narod.ru%2Fst_evraz_gran.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-42"><a href="#cite_ref-42">^</a> <cite class="citation web">Orlenok V. (<time datetime="1998">1998</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20111016212930/http://www.i-u.ru/biblio/archive/orlenok_fisicheskaja/06.aspx">„Physical Geography”</a> (în rusă). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.i-u.ru/biblio/archive/orlenok_fisicheskaja/06.aspx">original</a> la <time datetime="2011-10-16">16 octombrie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Physical+Geography&rft.date=1998&rft.au=Orlenok+V.&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.i-u.ru%2Fbiblio%2Farchive%2Forlenok_fisicheskaja%2F06.aspx&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-43"><a href="#cite_ref-43">^</a> E.M. Moores, R.W. Fairbridge, Encyclopedia of European and Asian regional geology, Springer, 1997, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-412-74040-4" title="Special:Referințe în cărți/978-0-412-74040-4">ISBN: 978-0-412-74040-4</a>, p. 34: "most Soviet geographers took the watershed of the Main Range of the Greater Caucasus as the boundary between Europe and Asia." </li> <li id="cite_note-44"><a href="#cite_ref-44">^</a> <cite class="citation journal">A. Vekua; D. Lordkipanidze; G.P. Rightmire; J. Agusti; R. Ferring; G. Maisuradze; et al. (<time datetime="2002">2002</time>). „A new skull of early Homo from Dmanisi, Georgia”. Science. 297 (5578): 85–89. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2002Sci...297...85V">2002Sci...297...85V</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1126%2Fscience.1072953">10.1126/science.1072953</a>. <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12098694">12098694</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Science&rft.atitle=A+new+skull+of+early+Homo+from+Dmanisi%2C+Georgia&rft.volume=297&rft.issue=5578&rft.pages=85-89&rft.date=2002&rft_id=info%3Apmid%2F12098694&rft_id=info%3Adoi%2F10.1126%2Fscience.1072953&rft_id=info%3Abibcode%2F2002Sci...297...85V&rft.au=A.+Vekua&rft.au=D.+Lordkipanidze&rft.au=G.P.+Rightmire&rft.au=J.+Agusti&rft.au=R.+Ferring&rft.au=G.+Maisuradze&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-45"><a href="#cite_ref-45">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/sci/tech/6256356.stm">The million year old tooth from </a> Atapuerca, Spain, found in June 2007 </li> <li id="cite_note-46"><a href="#cite_ref-46">^</a> <cite class="citation web">Ashley Strickland. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cnn.com/2018/10/10/health/neanderthal-child-eaten-by-giant-bird/index.html">„Bones reveal Neanderthal child was eaten by a giant bird”</a>. CNN.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=CNN&rft.atitle=Bones+reveal+Neanderthal+child+was+eaten+by+a+giant+bird&rft.au=Ashley+Strickland&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cnn.com%2F2018%2F10%2F10%2Fhealth%2Fneanderthal-child-eaten-by-giant-bird%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-natgeo_21-47"><a href="#cite_ref-natgeo_21_47-0">^</a> National Geographic, 21. </li> <li id="cite_note-range-48"><a href="#cite_ref-range_48-0">^</a> <cite class="citation journal">Fu, Qiaomei; et al. (<time datetime="2014-10-23">23 octombrie 2014</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4753769">„The genome sequence of a 45,000-year-old modern human from western Siberia”</a>. Nature. 514 (7523): 445–449. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2014Natur.514..445F">2014Natur.514..445F</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1038%2Fnature13810">10.1038/nature13810</a>. <a href="/wiki/PubMed_Central" title="PubMed Central">PMC</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4753769">4753769</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />. <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25341783">25341783</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Nature&rft.atitle=The+genome+sequence+of+a+45%2C000-year-old+modern+human+from+western+Siberia&rft.volume=514&rft.issue=7523&rft.pages=445-449&rft.date=2014-10-23&rft_id=%2F%2Fwww.ncbi.nlm.nih.gov%2Fpmc%2Farticles%2FPMC4753769&rft_id=info%3Apmid%2F25341783&rft_id=info%3Adoi%2F10.1038%2Fnature13810&rft_id=info%3Abibcode%2F2014Natur.514..445F&rft.aulast=Fu&rft.aufirst=Qiaomei&rft_id=%2F%2Fwww.ncbi.nlm.nih.gov%2Fpmc%2Farticles%2FPMC4753769&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-49"><a href="#cite_ref-49">^</a> 42.7–41.5 ka (<a href="/w/index.php?title=68%E2%80%9395%E2%80%9399.7_rule&action=edit&redlink=1" class="new" title="68–95–99.7 rule — pagină inexistentă">1σ CI</a>). <cite class="citation journal">Douka, Katerina; et al. (<time datetime="2012">2012</time>). „A new chronostratigraphic framework for the Upper Palaeolithic of Riparo Mochi (Italy)”. Journal of Human Evolution. 62 (2): 286–299. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1016%2Fj.jhevol.2011.11.009">10.1016/j.jhevol.2011.11.009</a>. <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22189428">22189428</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Journal+of+Human+Evolution&rft.atitle=A+new+chronostratigraphic+framework+for+the+Upper+Palaeolithic+of+Riparo+Mochi+%28Italy%29&rft.volume=62&rft.issue=2&rft.pages=286-299&rft.date=2012&rft_id=info%3Adoi%2F10.1016%2Fj.jhevol.2011.11.009&rft_id=info%3Apmid%2F22189428&rft.aulast=Douka&rft.aufirst=Katerina&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Borza-50"><a href="#cite_ref-Borza_50-0">^</a> <cite id="CITEREFBorza1992" class="citation">Borza, E.N. (<time datetime="1992">1992</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=614pd07OtfQC&pg=PA58">In the Shadow of Olympus: The Emergence of Macedon</a>, Princeton University Press, p. 58, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-691-00880-6" title="Special:Referințe în cărți/978-0-691-00880-6">978-0-691-00880-6</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=In+the+Shadow+of+Olympus%3A+The+Emergence+of+Macedon&rft.pages=58&rft.pub=Princeton+University+Press&rft.date=1992&rft.isbn=978-0-691-00880-6&rft.aulast=Borza&rft.aufirst=E.N.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D614pd07OtfQC%26pg%3DPA58&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-51"><a href="#cite_ref-51">^</a> <cite class="citation book">Scarre, Chris (<time datetime="1996">1996</time>). Fagan, Brian M., ed. The Oxford Companion to Archaeology. Oxford University Press. pp. 215–216. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-19-507618-9" title="Special:Referințe în cărți/978-0-19-507618-9">978-0-19-507618-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Oxford+Companion+to+Archaeology&rft.pages=215-216&rft.pub=Oxford+University+Press&rft.date=1996&rft.isbn=978-0-19-507618-9&rft.aulast=Scarre&rft.aufirst=Chris&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-52"><a href="#cite_ref-52">^</a> Atkinson, R.J.C., Stonehenge (<a href="/wiki/Penguin_Books" title="Penguin Books">Penguin Books</a>, 1956) </li> <li id="cite_note-53"><a href="#cite_ref-53">^</a> <cite class="citation encyclopaedia">Peregrine, Peter Neal; Ember, Melvin, ed. (<time datetime="2001">2001</time>). „European Megalithic”. Encyclopedia of Prehistory. 4 : Europe. Springer. pp. 157–184. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-306-46258-0" title="Special:Referințe în cărți/978-0-306-46258-0">978-0-306-46258-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=European+Megalithic&rft.btitle=Encyclopedia+of+Prehistory&rft.pages=157-184&rft.pub=Springer&rft.date=2001&rft.isbn=978-0-306-46258-0&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-54"><a href="#cite_ref-54">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120615141437/http://www.britishmuseum.org/explore/cultures/europe/ancient_greece.aspx">„Ancient Greece”</a>. British Museum. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.britishmuseum.org/explore/cultures/europe/ancient_greece.aspx">original</a> la <time datetime="2012-06-15">15 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Ancient+Greece&rft.pub=British+Museum&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.britishmuseum.org%2Fexplore%2Fcultures%2Feurope%2Fancient_greece.aspx&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-55"><a href="#cite_ref-55">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20181119063421/http://www.arch.ox.ac.uk/classical-archaeology-periods.html">„Periods – School of Archaeology”</a>. University of Oxford. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.arch.ox.ac.uk/classical-archaeology-periods.html">original</a> la <time datetime="2018-11-19">19 noiembrie 2018</time>. Accesat în <time datetime="2018-12-25">25 decembrie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Periods+%E2%80%93+School+of+Archaeology&rft.pub=University+of+Oxford&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.arch.ox.ac.uk%2Fclassical-archaeology-periods.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-56"><a href="#cite_ref-56">^</a> <cite id="CITEREFShort1987" class="citation">Short, John R. (<time datetime="1987">1987</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=uGE9AAAAIAAJ&pg=PA10">An Introduction to Urban Geography</a>, Routledge, p. 10, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7102-0372-4" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7102-0372-4">978-0-7102-0372-4</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=An+Introduction+to+Urban+Geography&rft.pages=10&rft.pub=Routledge&rft.date=1987&rft.isbn=978-0-7102-0372-4&rft.aulast=Short&rft.aufirst=John+R.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DuGE9AAAAIAAJ%26pg%3DPA10&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Daly2013-57">^ <a href="#cite_ref-Daly2013_57-0">a</a> <a href="#cite_ref-Daly2013_57-1">b</a> <a href="#cite_ref-Daly2013_57-2">c</a> <cite class="citation book">Jonathan Daly (<time datetime="2013">2013</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=9aZPAQAAQBAJ">The Rise of Western Power: A Comparative History of Western Civilization</a>. A&C Black. pp. 7–9. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-4411-1851-6" title="Special:Referințe în cărți/978-1-4411-1851-6">978-1-4411-1851-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Rise+of+Western+Power%3A+A+Comparative+History+of+Western+Civilization&rft.pages=7-9&rft.pub=A%26C+Black&rft.date=2013&rft.isbn=978-1-4411-1851-6&rft.au=Jonathan+Daly&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D9aZPAQAAQBAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-BKDunn1992-58"><a href="#cite_ref-BKDunn1992_58-0">^</a> <cite id="CITEREFDunn1994" class="citation">Dunn, John (<time datetime="1994">1994</time>), Democracy: the unfinished journey 508 BCE – 1993 CE, Oxford University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-19-827934-1" title="Special:Referințe în cărți/978-0-19-827934-1">978-0-19-827934-1</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Democracy%3A+the+unfinished+journey+508+BCE+%E2%80%93+1993+CE&rft.pub=Oxford+University+Press&rft.date=1994&rft.isbn=978-0-19-827934-1&rft.aulast=Dunn&rft.aufirst=John&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-natgeo_76-59"><a href="#cite_ref-natgeo_76_59-0">^</a> National Geographic, 76. </li> <li id="cite_note-Heath-60"><a href="#cite_ref-Heath_60-0">^</a> <cite class="citation book">Heath, Thomas Little (<time datetime="1981">1981</time>). A History of Greek Mathematics, Volume I. [Dover Publications. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-486-24073-2" title="Special:Referințe în cărți/978-0-486-24073-2">978-0-486-24073-2</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+History+of+Greek+Mathematics%2C+Volume+I&rft.pub=%5BDover+Publications&rft.date=1981&rft.isbn=978-0-486-24073-2&rft.aulast=Heath&rft.aufirst=Thomas+Little&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Heath_Vol_2-61"><a href="#cite_ref-Heath_Vol_2_61-0">^</a> <cite class="citation book">Heath, Thomas Little (<time datetime="1981">1981</time>). A History of Greek Mathematics, Volume II. Dover publications. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-486-24074-9" title="Special:Referințe în cărți/978-0-486-24074-9">978-0-486-24074-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+History+of+Greek+Mathematics%2C+Volume+II&rft.pub=Dover+publications&rft.date=1981&rft.isbn=978-0-486-24074-9&rft.aulast=Heath&rft.aufirst=Thomas+Little&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-62"><a href="#cite_ref-62">^</a> Pedersen, Olaf. Early Physics and Astronomy: A Historical Introduction. 2nd edition. Cambridge: Cambridge University Press, 1993. </li> <li id="cite_note-mieawl-63">^ <a href="#cite_ref-mieawl_63-0">a</a> <a href="#cite_ref-mieawl_63-1">b</a> <cite class="citation book">McEvedy, Colin (<time datetime="1961">1961</time>). The Penguin Atlas of Medieval History. Penguin Books.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Penguin+Atlas+of+Medieval+History&rft.pub=Penguin+Books&rft.date=1961&rft.aulast=McEvedy&rft.aufirst=Colin&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-natgeo_123-64"><a href="#cite_ref-natgeo_123_64-0">^</a> National Geographic, 123. </li> <li id="cite_note-65"><a href="#cite_ref-65">^</a> Foster, Sally M., Picts, Gaels, and Scots: Early Historic Scotland. Batsford, London, 2004. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-7134-8874-3" title="Special:Referințe în cărți/0-7134-8874-3">ISBN: 0-7134-8874-3</a> </li> <li id="cite_note-FriellWilliams2005-66"><a href="#cite_ref-FriellWilliams2005_66-0">^</a> <cite class="citation book">Gerard Friell; Peabody Professor of North American Archaeology and Ethnography Emeritus Stephen Williams; Stephen Williams (<time datetime="2005">2005</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=I8KRAgAAQBAJ">Theodosius: The Empire at Bay</a>. Routledge. p. 105. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-135-78262-7" title="Special:Referințe în cărți/978-1-135-78262-7">978-1-135-78262-7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Theodosius%3A+The+Empire+at+Bay&rft.pages=105&rft.pub=Routledge&rft.date=2005&rft.isbn=978-1-135-78262-7&rft.au=Gerard+Friell&rft.au=Peabody+Professor+of+North+American+Archaeology+and+Ethnography+Emeritus+Stephen+Williams&rft.au=Stephen+Williams&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DI8KRAgAAQBAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-67"><a href="#cite_ref-67">^</a> <cite class="citation book">Hadas, Moses (<time datetime="1950">1950</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=dOht3609JOMC&pg=PA273">A History of Greek Literature</a>. Columbia University Press. pp. 273, 327. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-231-01767-1" title="Special:Referințe în cărți/978-0-231-01767-1">978-0-231-01767-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+History+of+Greek+Literature&rft.pages=273%2C+327&rft.pub=Columbia+University+Press&rft.date=1950&rft.isbn=978-0-231-01767-1&rft.aulast=Hadas&rft.aufirst=Moses&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DdOht3609JOMC%26pg%3DPA273&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-68"><a href="#cite_ref-68">^</a> Journal of the History of Ideas, Vol. 4, No. 1. (Jan. 1943), pp. 69–74. </li> <li id="cite_note-69"><a href="#cite_ref-69">^</a> Norman Cantor, The Medieval World 300 to 1300. </li> <li id="cite_note-natgeo_135-70"><a href="#cite_ref-natgeo_135_70-0">^</a> National Geographic, 135. </li> <li id="cite_note-71"><a href="#cite_ref-71">^</a> <cite class="citation book">Hunter, Shireen; et al. (<time datetime="2004">2004</time>). Islam in Russia: The Politics of Identity and Security. M.E. Sharpe. p. 3. <q>(..) It is difficult to establish exactly when Islam first appeared in Russia because the lands that Islam penetrated early in its expansion were not part of Russia at the time, but were later incorporated into the expanding Russian Empire. Islam reached the Caucasus region in the middle of the seventh century as part of the Arab conquest of the Iranian Sassanian Empire.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Islam+in+Russia%3A+The+Politics+of+Identity+and+Security&rft.pages=3&rft.pub=M.E.+Sharpe&rft.date=2004&rft.aulast=Hunter&rft.aufirst=Shireen&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-72"><a href="#cite_ref-72">^</a> Kennedy, Hugh (1995). "The Muslims in Europe". In McKitterick, Rosamund, The New Cambridge Medieval History: c. 500 – c. 700, pp. 249–272. Cambridge University Press. 052136292X. </li> <li id="cite_note-natgeo_143-73"><a href="#cite_ref-natgeo_143_73-0">^</a> National Geographic, 143–145. </li> <li id="cite_note-natgeo_162-74"><a href="#cite_ref-natgeo_162_74-0">^</a> National Geographic, 162. </li> <li id="cite_note-natgeo_166-75"><a href="#cite_ref-natgeo_166_75-0">^</a> National Geographic, 166. </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBullietCrossleyHeadrickHirsch2011250-76"><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBullietCrossleyHeadrickHirsch2011250_76-0">^</a> <a href="#CITEREFBullietCrossleyHeadrickHirsch2011">Bulliet et al. 2011</a>, p. 250. </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBrownAnatoliosPalmer200966-77"><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBrownAnatoliosPalmer200966_77-0">^</a> <a href="#CITEREFBrownAnatoliosPalmer2009">Brown, Anatolios & Palmer 2009</a>, p. 66. </li> <li id="cite_note-78"><a href="#cite_ref-78">^</a> Gerald Mako, "The Islamization of the Volga Bulghars: A Question Reconsidered", Archivum Eurasiae Medii Aevi 18, 2011, 199–223. </li> <li id="cite_note-Cantor,_Norman_p_52-79"><a href="#cite_ref-Cantor,_Norman_p_52_79-0">^</a> Cantor, Norman. "The Civilization of the Middle Ages". p 52 </li> <li id="cite_note-80"><a href="#cite_ref-80">^</a> Pierre Riché, Education and Culture in the Barbarian West: From the Jeremy Marcelino II, (Columbia: Univ. of South Carolina Pr., 1976), pp. 100-129. </li> <li id="cite_note-Whitton134-81"><a href="#cite_ref-Whitton134_81-0">^</a> Whitton "Society of Northern Europe" Oxford Illustrated History of Medieval Europe p. 134 </li> <li id="cite_note-Gainty352-82"><a href="#cite_ref-Gainty352_82-0">^</a> Gainty and Ward Sources of World Societies p. 352 </li> <li id="cite_note-natgeo_158-83">^ <a href="#cite_ref-natgeo_158_83-0">a</a> <a href="#cite_ref-natgeo_158_83-1">b</a> National Geographic, 158. </li> <li id="cite_note-natgeo_186-84"><a href="#cite_ref-natgeo_186_84-0">^</a> National Geographic, 186. </li> <li id="cite_note-natgeo_192-85"><a href="#cite_ref-natgeo_192_85-0">^</a> National Geographic, 192. </li> <li id="cite_note-natgeo_199-86"><a href="#cite_ref-natgeo_199_86-0">^</a> National Geographic, 199. </li> <li id="cite_note-87"><a href="#cite_ref-87">^</a> <a href="#CITEREFLaiouMorisson2007">Laiou & Morisson 2007</a>, pp. 130–131. ; <a href="#CITEREFPounds1979">Pounds 1979</a>, p. 124. . </li> <li id="cite_note-DuikerSpielvogel2010-88"><a href="#cite_ref-DuikerSpielvogel2010_88-0">^</a> <cite class="citation book">William J. Duiker; Jackson J. Spielvogel (<time datetime="2010">2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=UJpI18JaEL0C&pg=PA330">The Essential World History</a>. Cengage Learning. p. 330. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-495-90227-0" title="Special:Referințe în cărți/978-0-495-90227-0">978-0-495-90227-0</a>. Accesat în <time datetime="2013-01-20">20 ianuarie 2013</time>. <q>The Byzantine Empire also interacted with the world of Islam to its east and the new European civilization of the west. Both interactions proved costly and ultimately fatal.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Essential+World+History&rft.pages=330&rft.pub=Cengage+Learning&rft.date=2010&rft.isbn=978-0-495-90227-0&rft.au=William+J.+Duiker&rft.au=Jackson+J.+Spielvogel&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DUJpI18JaEL0C%26pg%3DPA330&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Findlay2006-89"><a href="#cite_ref-Findlay2006_89-0">^</a> <cite class="citation book">Ronald Findlay (<time datetime="2006">2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=VOE-sRivB6kC&pg=PA179">Eli Heckscher, International Trade, And Economic History</a>. MIT Press. pp. 178–179. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-262-06251-0" title="Special:Referințe în cărți/978-0-262-06251-0">978-0-262-06251-0</a>. Accesat în <time datetime="2013-01-20">20 ianuarie 2013</time>. <q>These Christian allies did not accept the authority of Byzantium, and the Fourth Crusade that sacked Constantinople and established the so-called Latin Empire that lasted until 1261 was a fatal wound from which the empire never recovered until its fall at the hands of the Ottoman Turks in 1453 (Queller and Madden 1997).</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Eli+Heckscher%2C+International+Trade%2C+And+Economic+History&rft.pages=178-179&rft.pub=MIT+Press&rft.date=2006&rft.isbn=978-0-262-06251-0&rft.au=Ronald+Findlay&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DVOE-sRivB6kC%26pg%3DPA179&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Browning1992-90"><a href="#cite_ref-Browning1992_90-0">^</a> <cite class="citation book">Robert Browning (<time datetime="1992">1992</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/byzantineempire0000brow">The Byzantine Empire<img alt="Necesită înregistrare gratuită" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Lock-blue-alt-2.svg/9px-Lock-blue-alt-2.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Lock-blue-alt-2.svg/14px-Lock-blue-alt-2.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Lock-blue-alt-2.svg/18px-Lock-blue-alt-2.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></a> (ed. Revised). CUA Press. p. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/byzantineempire0000brow/page/253">253</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8132-0754-4" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8132-0754-4">978-0-8132-0754-4</a>. Accesat în <time datetime="2013-01-20">20 ianuarie 2013</time>. <q>And though the final blow was struck by the Ottoman Turks, it can plausibly be argued that the fatal injury was inflicted by the Latin crusaders in 1204.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Byzantine+Empire&rft.pages=253&rft.edition=Revised&rft.pub=CUA+Press&rft.date=1992&rft.isbn=978-0-8132-0754-4&rft.au=Robert+Browning&rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Fbyzantineempire0000brow&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Byfield2008-91"><a href="#cite_ref-Byfield2008_91-0">^</a> <cite class="citation book">Ted Byfield (<time datetime="2008">2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=o8hJgj5q5IEC&pg=PA136">A Glorious Disaster: A.D. 1100 to 1300: The Crusades: Blood, Valor, Iniquity, Reason, Faith</a>. Christian History Project. p. 136. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-9689873-7-7" title="Special:Referințe în cărți/978-0-9689873-7-7">978-0-9689873-7-7</a>. Accesat în <time datetime="2013-01-20">20 ianuarie 2013</time>. <q>continue to stand for another 250 before ultimately falling to the Muslim Turks, but it had been irrevocably weakened by the Fourth Crusade.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+Glorious+Disaster%3A+A.D.+1100+to+1300%3A+The+Crusades%3A+Blood%2C+Valor%2C+Iniquity%2C+Reason%2C+Faith&rft.pages=136&rft.pub=Christian+History+Project&rft.date=2008&rft.isbn=978-0-9689873-7-7&rft.au=Ted+Byfield&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Do8hJgj5q5IEC%26pg%3DPA136&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Golna2004-92"><a href="#cite_ref-Golna2004_92-0">^</a> <cite class="citation book">Cornelia Golna (<time datetime="2004">2004</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=xHXGa8HSQIQC&pg=PA424">City of Man's Desire: A Novel of Constantinople</a>. Go-Bos Press. p. 424. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-90-804114-4-9" title="Special:Referințe în cărți/978-90-804114-4-9">978-90-804114-4-9</a>. Accesat în <time datetime="2013-01-20">20 ianuarie 2013</time>. <q>1204 The Fourth Crusade sacks Constantinople, destroying and pillaging many of its treasures, fatally weakening the empire both economically and militarily</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=City+of+Man%27s+Desire%3A+A+Novel+of+Constantinople&rft.pages=424&rft.pub=Go-Bos+Press&rft.date=2004&rft.isbn=978-90-804114-4-9&rft.au=Cornelia+Golna&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DxHXGa8HSQIQC%26pg%3DPA424&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Powell2001-93"><a href="#cite_ref-Powell2001_93-0">^</a> <cite class="citation book">John Powell (<time datetime="2001">2001</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=lBYZAQAAIAAJ">Magill's Guide to Military History: A-Cor</a>. Salem Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-89356-015-7" title="Special:Referințe în cărți/978-0-89356-015-7">978-0-89356-015-7</a>. Accesat în <time datetime="2013-01-20">20 ianuarie 2013</time>. <q>However, the fifty-seven years of plunder that followed made the Byzantine Empire, even when it retook the capital in 1261, genuinely weak. Beginning in 1222, the empire was further weakened by a civil war that lasted until 1355. ... When the Ottomans overran their lands and besieged Constantinople in 1453, sheer poverty and weakness were the causes of the capital city's final fall.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Magill%27s+Guide+to+Military+History%3A+A-Cor&rft.pub=Salem+Press&rft.date=2001&rft.isbn=978-0-89356-015-7&rft.au=John+Powell&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DlBYZAQAAIAAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Irvin2002-94"><a href="#cite_ref-Irvin2002_94-0">^</a> <cite class="citation book">Dale T. Irvin (<time datetime="2002-01-10">10 ianuarie 2002</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=C2akvQfa-QMC&pg=PA405">History of the World Christian Movement: Volume 1: Earliest Christianity To 1453</a>. Continuum International Publishing Group. p. 405. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-567-08866-6" title="Special:Referințe în cărți/978-0-567-08866-6">978-0-567-08866-6</a>. Accesat în <time datetime="2013-01-20">20 ianuarie 2013</time>. <q>Not only did the fourth crusade further harden the resentments Greek-speaking Christians felt toward the Latin West, but it further weakened the empire of Constantinople, many say fatally so. After the restoration of Greek imperial rule the city survived as the capital of Byzantium for another two centuries, but it never fully recovered.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=History+of+the+World+Christian+Movement%3A+Volume+1%3A+Earliest+Christianity+To+1453&rft.pages=405&rft.pub=Continuum+International+Publishing+Group&rft.date=2002-01-10&rft.isbn=978-0-567-08866-6&rft.au=Dale+T.+Irvin&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DC2akvQfa-QMC%26pg%3DPA405&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Frucht2004-95"><a href="#cite_ref-Frucht2004_95-0">^</a> <cite class="citation book">Richard C. Frucht (<time datetime="2004">2004</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=lVBB1a0rC70C&pg=PA856">Eastern Europe: An Introduction to the People, Lands, and Culture</a>. ABC-CLIO. p. 856. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-57607-800-6" title="Special:Referințe în cărți/978-1-57607-800-6">978-1-57607-800-6</a>. Accesat în <time datetime="2013-01-20">20 ianuarie 2013</time>. <q>Although the empire was revived, the events of 1204 had so weakened Byzantium that it was no longer a great power.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Eastern+Europe%3A+An+Introduction+to+the+People%2C+Lands%2C+and+Culture&rft.pages=856&rft.pub=ABC-CLIO&rft.date=2004&rft.isbn=978-1-57607-800-6&rft.au=Richard+C.+Frucht&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DlVBB1a0rC70C%26pg%3DPA856&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-DuikerSpielvogel2010v2-96"><a href="#cite_ref-DuikerSpielvogel2010v2_96-0">^</a> <cite class="citation book">William J. Duiker; Jackson J. Spielvogel (<time datetime="2010">2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=UJpI18JaEL0C&pg=PA386">The Essential World History</a>. Cengage Learning. p. 386. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-495-90227-0" title="Special:Referințe în cărți/978-0-495-90227-0">978-0-495-90227-0</a>. Accesat în <time datetime="2013-01-20">20 ianuarie 2013</time>. <q>Later they established themselves in the Anatolian peninsula at the expense of the Byzantine Empire. ... The Byzantines, however, had been severely weakened by the sack of Constantinople in the Fourth Crusade (in 1204) and the Western occupation of much of the empire for the next half century.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Essential+World+History&rft.pages=386&rft.pub=Cengage+Learning&rft.date=2010&rft.isbn=978-0-495-90227-0&rft.au=William+J.+Duiker&rft.au=Jackson+J.+Spielvogel&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DUJpI18JaEL0C%26pg%3DPA386&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-natgeo_211-97"><a href="#cite_ref-natgeo_211_97-0">^</a> National Geographic, 211. </li> <li id="cite_note-Peters2006-98"><a href="#cite_ref-Peters2006_98-0">^</a> <cite class="citation book">Ralph Peters (<time datetime="2006-08-29">29 august 2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/newgloryexpandin00pete">New Glory: Expanding America's Global Supremacy<img alt="Necesită înregistrare gratuită" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Lock-blue-alt-2.svg/9px-Lock-blue-alt-2.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Lock-blue-alt-2.svg/14px-Lock-blue-alt-2.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Lock-blue-alt-2.svg/18px-Lock-blue-alt-2.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></a>. Sentinel. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-59523-030-0" title="Special:Referințe în cărți/978-1-59523-030-0">978-1-59523-030-0</a>. Accesat în <time datetime="2013-01-20">20 ianuarie 2013</time>. <q>Western Christians, not Muslims, fatally crippled Byzantine power and opened Islam's path into the West.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=New+Glory%3A+Expanding+America%27s+Global+Supremacy&rft.pub=Sentinel&rft.date=2006-08-29&rft.isbn=978-1-59523-030-0&rft.au=Ralph+Peters&rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Fnewgloryexpandin00pete&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Chronicles-99"><a href="#cite_ref-Chronicles_99-0">^</a> <cite class="citation book"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=Ay0RAQAAMAAJ">Chronicles</a>. Rockford Institute. <time datetime="2005">2005</time>. Accesat în <time datetime="2013-01-20">20 ianuarie 2013</time>. <q>two-and-a-half centuries to recover from the Fourth Crusade before the Ottomans finally took Constantinople in 1453, ... They fatally wounded Byzantium, which was the main cause of its weakened condition when the Muslim onslaught came. Even on the eve of its final collapse, the precondition for any Western help was submission in Florence.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Chronicles&rft.pub=Rockford+Institute&rft.date=2005&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DAy0RAQAAMAAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Klyuch1-100"><a href="#cite_ref-Klyuch1_100-0">^</a> <cite class="citation book">Klyuchevsky, Vasily (<time datetime="1987">1987</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.kulichki.com/inkwell/text/special/history/kluch/kluch16.htm">The course of the Russian history</a>. v.1: "Myslʹ. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-5-244-00072-6" title="Special:Referințe în cărți/978-5-244-00072-6">978-5-244-00072-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+course+of+the+Russian+history&rft.place=v.1&rft.pub=%22Mysl%CA%B9&rft.date=1987&rft.isbn=978-5-244-00072-6&rft.aulast=Klyuchevsky&rft.aufirst=Vasily&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.kulichki.com%2Finkwell%2Ftext%2Fspecial%2Fhistory%2Fkluch%2Fkluch16.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-101"><a href="#cite_ref-101">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.today/20110427075859/https://tspace.library.utoronto.ca/citd/RussianHeritage/4.PEAS/4.L/12.III.5.html">„The Destruction of Kyiv”</a>. University of Toronto. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://tspace.library.utoronto.ca/citd/RussianHeritage/4.PEAS/4.L/12.III.5.html">original</a> la <time datetime="2011-04-27">27 aprilie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2008-06-10">10 iunie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Destruction+of+Kyiv&rft.pub=University+of+Toronto&rft_id=https%3A%2F%2Ftspace.library.utoronto.ca%2Fcitd%2FRussianHeritage%2F4.PEAS%2F4.L%2F12.III.5.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-102"><a href="#cite_ref-102">^</a> "<a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/eb/article-9037242/Golden-Horde">Golden Horde</a>", in <a href="/wiki/Encyclop%C3%A6dia_Britannica" title="Encyclopædia Britannica">Encyclopædia Britannica</a>, 2007. </li> <li id="cite_note-103"><a href="#cite_ref-103">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080607055652/http://www.accd.edu/sac/history/keller/Mongols/states3.html">„Khanate of the Golden Horde (Kipchak)”</a>. Alamo Community Colleges. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.accd.edu/sac/history/keller/Mongols/states3.html">original</a> la <time datetime="2008-06-07">7 iunie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2008-06-10">10 iunie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Khanate+of+the+Golden+Horde+%28Kipchak%29&rft.pub=Alamo+Community+Colleges&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.accd.edu%2Fsac%2Fhistory%2Fkeller%2FMongols%2Fstates3.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-104"><a href="#cite_ref-104">^</a> Spinei, Victor. The Romanians and the Turkic Nomads North of the Danube Delta from the Tenth to the Mid-Thirteenth Century, Brill, 2009, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-90-04-17536-5" title="Special:Referințe în cărți/978-90-04-17536-5">ISBN: 978-90-04-17536-5</a> </li> <li id="cite_note-105"><a href="#cite_ref-105">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.oglethorpe.edu/faculty/">%7Eb_smith/ou/bs_foundations_chapter9.htm The Late Middle Ages</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20151102090226/http://www.oglethorpe.edu/faculty/~b_smith/ou/bs_foundations_chapter9.htm">Arhivat</a> în <time datetime="2015-11-02">2 noiembrie 2015</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. Oglethorpe University. </li> <li id="cite_note-106"><a href="#cite_ref-106">^</a> Baumgartner, Frederic J. France in the Sixteenth Century. London: Macmillan Publishers, 1995. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-333-62088-7" title="Special:Referințe în cărți/0-333-62088-7">ISBN: 0-333-62088-7</a>. </li> <li id="cite_note-107"><a href="#cite_ref-107">^</a> Don O'Reilly. "<a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.historynet.com/magazines/military_history/3031536.html">Hundred Years' War: Joan of Arc and the Siege of Orléans</a>". TheHistoryNet.com. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20061109043743/http://www.historynet.com/magazines/military_history/3031536.html">Arhivat</a> în <time datetime="2006-11-09">9 noiembrie 2006</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. </li> <li id="cite_note-108"><a href="#cite_ref-108">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.telegraph.co.uk/opinion/main.jhtml?xml=/opinion/2004/08/08/do0809.xml&sSheet=/opinion/2004/08/08/ixop.html">Poor studies will always be with us</a>. By James Bartholomew. Telegraph. 7 August. 2004. </li> <li id="cite_note-109"><a href="#cite_ref-109">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/EBchecked/topic/201392/famine">Famine</a>. Encyclopædia Britannica. </li> <li id="cite_note-110"><a href="#cite_ref-110">^</a> <cite class="citation magazine"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20071128194106/http://science.nationalgeographic.com/science/health-and-human-body/human-diseases/plague-article.html">„Plague: The Black Death”</a>. National Geographic. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://science.nationalgeographic.com/science/health-and-human-body/human-diseases/plague-article.html">original</a> la <time datetime="2007-11-28">28 noiembrie 2007</time>. Accesat în <time datetime="2012-04-01">1 aprilie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Plague%3A+The+Black+Death&rft_id=http%3A%2F%2Fscience.nationalgeographic.com%2Fscience%2Fhealth-and-human-body%2Fhuman-diseases%2Fplague-article.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-natgeo_223-111"><a href="#cite_ref-natgeo_223_111-0">^</a> National Geographic, 223. </li> <li id="cite_note-112"><a href="#cite_ref-112">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.infoplease.com/cig/dangerous-diseases-epidemics/bubonic-plague.html">„Epidemics of the Past: Bubonic Plague — Infoplease.com”</a>. Infoplease.com. Accesat în <time datetime="2008-11-03">3 noiembrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Epidemics+of+the+Past%3A+Bubonic+Plague+%E2%80%94+Infoplease.com&rft.pub=Infoplease.com&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.infoplease.com%2Fcig%2Fdangerous-diseases-epidemics%2Fbubonic-plague.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Revill-113"><a href="#cite_ref-Revill_113-0">^</a> <cite class="citation news">Jo Revill (<time datetime="2004-05-16">16 mai 2004</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/uk/2004/may/16/health.books">„Black Death blamed on man, not rats | UK news | The Observer”</a>. The Observer. London. Accesat în <time datetime="2008-11-03">3 noiembrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Observer&rft.atitle=Black+Death+blamed+on+man%2C+not+rats+%26%23124%3B+UK+news+%26%23124%3B+The+Observer&rft.date=2004-05-16&rft.au=Jo+Revill&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Fuk%2F2004%2Fmay%2F16%2Fhealth.books&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Barrett-114">^ <a href="#cite_ref-Barrett_114-0">a</a> <a href="#cite_ref-Barrett_114-1">b</a> Peter Barrett (2004), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=fwxViwX6KuMC&pg=PA14">Science and Theology Since Copernicus: The Search for Understanding</a>, pp. 14–18, Continuum International Publishing Group, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-567-08969-X" title="Special:Referințe în cărți/0-567-08969-X">ISBN: 0-567-08969-X</a> </li> <li id="cite_note-115"><a href="#cite_ref-115">^</a> Roberto Weiss (1969) The Renaissance Discovery of Classical Antiquity, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1-59740-150-1" title="Special:Referințe în cărți/1-59740-150-1">ISBN: 1-59740-150-1</a> </li> <li id="cite_note-116"><a href="#cite_ref-116">^</a> <cite class="citation book"><a href="/wiki/Jacob_Burckhardt" title="Jacob Burckhardt">Jacob Burckhardt</a> (<time datetime="1990">1990</time>) [1878]. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/civilizationofre00burc_0">The Civilisation of the Renaissance in Italy</a> (ed. translation by S.G.C Middlemore). London: Penguin Books. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-14-044534-3" title="Special:Referințe în cărți/978-0-14-044534-3">978-0-14-044534-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Civilisation+of+the+Renaissance+in+Italy&rft.place=London&rft.edition=translation+by+S.G.C+Middlemore&rft.pub=Penguin+Books&rft.date=1990&rft.isbn=978-0-14-044534-3&rft.au=Jacob+Burckhardt&rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Fcivilizationofre00burc_0&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-natgeo_254-117"><a href="#cite_ref-natgeo_254_117-0">^</a> National Geographic, 254. </li> <li id="cite_note-118"><a href="#cite_ref-118">^</a> Jensen, De Lamar (1992), Renaissance Europe, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-395-88947-2" title="Special:Referințe în cărți/0-395-88947-2">ISBN: 0-395-88947-2</a> </li> <li id="cite_note-119"><a href="#cite_ref-119">^</a> <cite class="citation book">Levey, Michael (<time datetime="1967">1967</time>). Early Renaissance. Penguin Books.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Early+Renaissance&rft.pub=Penguin+Books&rft.date=1967&rft.aulast=Levey&rft.aufirst=Michael&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-natgeo_292-120"><a href="#cite_ref-natgeo_292_120-0">^</a> National Geographic, 292. </li> <li id="cite_note-121"><a href="#cite_ref-121">^</a> <cite class="citation book">Levey, Michael (<time datetime="1971">1971</time>). High Renaissance. Penguin Books.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=High+Renaissance&rft.pub=Penguin+Books&rft.date=1971&rft.aulast=Levey&rft.aufirst=Michael&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-natgeo_193-122"><a href="#cite_ref-natgeo_193_122-0">^</a> National Geographic, 193. </li> <li id="cite_note-123"><a href="#cite_ref-123">^</a> <cite class="citation book">John Morris Roberts (<time datetime="1997">1997</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/penguinhistoryof00robe_1">Penguin History of Europe</a>. Penguin Books. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-14-026561-3" title="Special:Referințe în cărți/978-0-14-026561-3">978-0-14-026561-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Penguin+History+of+Europe&rft.pub=Penguin+Books&rft.date=1997&rft.isbn=978-0-14-026561-3&rft.au=John+Morris+Roberts&rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Fpenguinhistoryof00robe_1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-natgeo_296-124"><a href="#cite_ref-natgeo_296_124-0">^</a> National Geographic, 296. </li> <li id="cite_note-natgeo_338-125"><a href="#cite_ref-natgeo_338_125-0">^</a> National Geographic, 338. </li> <li id="cite_note-126"><a href="#cite_ref-126">^</a> Elliott p.333 </li> <li id="cite_note-127"><a href="#cite_ref-127">^</a> Morris, Terence Alan (1998). Europe and England in the sixteenth century. Routledge, p. 335. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-415-15041-8" title="Special:Referințe în cărți/0-415-15041-8">ISBN: 0-415-15041-8</a> </li> <li id="cite_note-128"><a href="#cite_ref-128">^</a> Rowse, A. L. (1969). Tudor Cornwall: portrait of a society. C. Scribner, p. 400 </li> <li id="cite_note-129"><a href="#cite_ref-129">^</a> "One decisive action might have forced Philip II to the negotiating table and avoided fourteen years of continuing warfare. Instead the King was able to use the brief respite to rebuild his naval forces and by the end of 1589 Spain once again had an Atlantic fleet strong enough to escort the American treasure ships home." The Mariner's mirror, Volumes 76–77. Society for Nautical Research., 1990 </li> <li id="cite_note-130"><a href="#cite_ref-130">^</a> <cite class="citation book">Kamen, Henry. Spain's Road to Empire: The Making of a World Power, 1492–1763. p. 221.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Spain%27s+Road+to+Empire%3A+The+Making+of+a+World+Power%2C+1492%E2%80%931763&rft.pages=221&rft.aulast=Kamen&rft.aufirst=Henry&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-natgeo_256-131"><a href="#cite_ref-natgeo_256_131-0">^</a> National Geographic, 256–257. </li> <li id="cite_note-132"><a href="#cite_ref-132">^</a> <a class="external text" href="https://en.wikibooks.org/wiki/European_History/Religious_Wars_in_Europe">"European History/Religious Wars in Europe"</a> </li> <li id="cite_note-133"><a href="#cite_ref-133">^</a> <cite class="citation book">Humphreys, Kenneth. Jesus Never Existed: An Introduction to the Ultimate Heresy.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Jesus+Never+Existed%3A+An+Introduction+to+the+Ultimate+Heresy&rft.aulast=Humphreys&rft.aufirst=Kenneth&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-134"><a href="#cite_ref-134">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/EBchecked/topic/195896/history-of-Europe/58335/Demographics">History of Europe – Demographics</a>. Encyclopædia Britannica. </li> <li id="cite_note-natgeo_269-135"><a href="#cite_ref-natgeo_269_135-0">^</a> National Geographic, 269. </li> <li id="cite_note-136"><a href="#cite_ref-136">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://libro.uca.edu/payne1/payne15.htm">„The Seventeenth-Century Decline”</a>. The Library of Iberian resources online. Accesat în <time datetime="2008-08-13">13 august 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Seventeenth-Century+Decline&rft.pub=The+Library+of+Iberian+resources+online&rft_id=http%3A%2F%2Flibro.uca.edu%2Fpayne1%2Fpayne15.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-137"><a href="#cite_ref-137">^</a> "<a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=juvbIDu9ARIC&pg=PA51">Food, Famine And Fertilisers</a>". Seshadri Kannan (2009). APH Publishing. p. 51. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/81-313-0356-X" title="Special:Referințe în cărți/81-313-0356-X">ISBN: 81-313-0356-X</a> </li> <li id="cite_note-138"><a href="#cite_ref-138">^</a> W.G. Clarence-Smith (2006). "<a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=nQbylEdqJKkC">Islam And The Abolition Of Slavery</a>". Oxford University Press. p. 13. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-19-522151-6" title="Special:Referințe în cărți/0-19-522151-6">ISBN: 0-19-522151-6</a> — "Lands to the north of the Black Sea probably yielded the most slaves to the Ottomans from 1450. A compilation of estimates indicates that Crimean Tartars seized about 1,750,000 Ukrainians, Poles, and Russians from 1468 to 1694." </li> <li id="cite_note-139"><a href="#cite_ref-139">^</a> <cite class="citation book">Hunt, Shelby D. (<time datetime="2003">2003</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=07lchJbdWGgC&pg=PA18">Controversy in marketing theory: for reason, realism, truth, and objectivity</a>. M.E. Sharpe. p. 18. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7656-0932-8" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7656-0932-8">978-0-7656-0932-8</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Controversy+in+marketing+theory%3A+for+reason%2C+realism%2C+truth%2C+and+objectivity&rft.pages=18&rft.pub=M.E.+Sharpe&rft.date=2003&rft.isbn=978-0-7656-0932-8&rft.aulast=Hunt&rft.aufirst=Shelby+D.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D07lchJbdWGgC%26pg%3DPA18&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-140"><a href="#cite_ref-140">^</a> "<a rel="nofollow" class="external text" href="http://web.clas.ufl.edu/users/ufhatch/pages/03-Sci-Rev/SCI-REV-Home/05-sr-lng-timeline.htm">Scientific Revolution: Chronological Timeline: Copernicus to Newton</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130723195302/http://web.clas.ufl.edu/users/ufhatch/pages/03-Sci-Rev/SCI-REV-Home/05-sr-lng-timeline.htm">Arhivat</a> în <time datetime="2013-07-23">23 iulie 2013</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.". Retrieved 23 June 2012. </li> <li id="cite_note-141"><a href="#cite_ref-141">^</a> Nicolaas A. Rupke (2008). "<a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=_fXXRzidVKMC#v=onepage">Alexander Von Humboldt: A Metabiography</a>". University of Chicago Press. p. 138 <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-226-73149-9" title="Special:Referințe în cărți/0-226-73149-9">ISBN: 0-226-73149-9</a> </li> <li id="cite_note-142"><a href="#cite_ref-142">^</a> <cite class="citation book">Goldie, Mark; Wokler, Robert (<time datetime="2006">2006</time>). The Cambridge History of Eighteenth-Century Political Thought. Cambridge University Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-521-37422-4" title="Special:Referințe în cărți/978-0-521-37422-4">978-0-521-37422-4</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Cambridge+History+of+Eighteenth-Century+Political+Thought&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=2006&rft.isbn=978-0-521-37422-4&rft.aulast=Goldie&rft.aufirst=Mark&rft.au=Wokler%2C+Robert&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-143"><a href="#cite_ref-143">^</a> <cite class="citation book">Cassirer, Ernst (<time datetime="1979">1979</time>). The Philosophy of the Enlightenment. Princeton University Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-691-01963-5" title="Special:Referințe în cărți/978-0-691-01963-5">978-0-691-01963-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Philosophy+of+the+Enlightenment&rft.pub=Princeton+University+Press&rft.date=1979&rft.isbn=978-0-691-01963-5&rft.aulast=Cassirer&rft.aufirst=Ernst&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-natgeo_255-144"><a href="#cite_ref-natgeo_255_144-0">^</a> National Geographic, 255. </li> <li id="cite_note-145"><a href="#cite_ref-145">^</a> <cite class="citation book">Schama, Simon (<time datetime="1989">1989</time>). Citizens: A Chronicle of the French Revolution. Alfred A. Knopf. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-394-55948-3" title="Special:Referințe în cărți/978-0-394-55948-3">978-0-394-55948-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Citizens%3A+A+Chronicle+of+the+French+Revolution&rft.pub=Alfred+A.+Knopf&rft.date=1989&rft.isbn=978-0-394-55948-3&rft.aulast=Schama&rft.aufirst=Simon&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-natgeo_360-146"><a href="#cite_ref-natgeo_360_146-0">^</a> National Geographic, 360. </li> <li id="cite_note-147"><a href="#cite_ref-147">^</a> <cite class="citation book">McEvedy, Colin (<time datetime="1972">1972</time>). The Penguin Atlas of Modern History. Penguin Books. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-14-051153-6" title="Special:Referințe în cărți/978-0-14-051153-6">978-0-14-051153-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Penguin+Atlas+of+Modern+History&rft.pub=Penguin+Books&rft.date=1972&rft.isbn=978-0-14-051153-6&rft.aulast=McEvedy&rft.aufirst=Colin&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-148"><a href="#cite_ref-148">^</a> <cite class="citation book">Lyons, Martyn (<time datetime="1994">1994</time>). Napoleon Bonaparte and the legacy of the French Revolution. St. Martin's Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-312-12123-5" title="Special:Referințe în cărți/978-0-312-12123-5">978-0-312-12123-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Napoleon+Bonaparte+and+the+legacy+of+the+French+Revolution&rft.pub=St.+Martin%27s+Press&rft.date=1994&rft.isbn=978-0-312-12123-5&rft.aulast=Lyons&rft.aufirst=Martyn&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-149"><a href="#cite_ref-149">^</a> <cite class="citation book">Grab, Alexander (<time datetime="2003">2003</time>). Napoleon and the Transformation of Europe (European History in Perspective). Palgrave MacMillan. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-333-68275-3" title="Special:Referințe în cărți/978-0-333-68275-3">978-0-333-68275-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Napoleon+and+the+Transformation+of+Europe+%28European+History+in+Perspective%29&rft.pub=Palgrave+MacMillan&rft.date=2003&rft.isbn=978-0-333-68275-3&rft.aulast=Grab&rft.aufirst=Alexander&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-natgeo_350-150"><a href="#cite_ref-natgeo_350_150-0">^</a> National Geographic, 350. </li> <li id="cite_note-natgeo_367-151"><a href="#cite_ref-natgeo_367_151-0">^</a> National Geographic, 367. </li> <li id="cite_note-natgeo_371-152"><a href="#cite_ref-natgeo_371_152-0">^</a> National Geographic, 371–373. </li> <li id="cite_note-153"><a href="#cite_ref-153">^</a> <cite class="citation book">Davies, Norman (<time datetime="1996">1996</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/europehistory00davi_0">Europe: A History<img alt="Necesită înregistrare gratuită" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Lock-blue-alt-2.svg/9px-Lock-blue-alt-2.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Lock-blue-alt-2.svg/14px-Lock-blue-alt-2.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Lock-blue-alt-2.svg/18px-Lock-blue-alt-2.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></a>. Oxford University Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-19-820171-7" title="Special:Referințe în cărți/978-0-19-820171-7">978-0-19-820171-7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Europe%3A+A+History&rft.pub=Oxford+University+Press&rft.date=1996&rft.isbn=978-0-19-820171-7&rft.aulast=Davies&rft.aufirst=Norman&rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Feuropehistory00davi_0&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-154"><a href="#cite_ref-154">^</a> <a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://www.historyworld.net/wrldhis/PlainTextHistories.asp?groupid=3044&HistoryID=ac79">[1]</a>, Ottoman Empire – 19th century, Historyworld </li> <li id="cite_note-155"><a href="#cite_ref-155">^</a> <cite class="citation book">Trevelyan, George Macaulay (<time datetime="1988">1988</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/shortenedhistory00geor">A shortened history of England<img alt="Necesită înregistrare gratuită" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Lock-blue-alt-2.svg/9px-Lock-blue-alt-2.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Lock-blue-alt-2.svg/14px-Lock-blue-alt-2.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Lock-blue-alt-2.svg/18px-Lock-blue-alt-2.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></a>. Penguin Books. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-14-010241-3" title="Special:Referințe în cărți/978-0-14-010241-3">978-0-14-010241-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+shortened+history+of+England&rft.pub=Penguin+Books&rft.date=1988&rft.isbn=978-0-14-010241-3&rft.aulast=Trevelyan&rft.aufirst=George+Macaulay&rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Fshortenedhistory00geor&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-David_S._Landes_1969-156"><a href="#cite_ref-David_S._Landes_1969_156-0">^</a> <cite class="citation book">David S. Landes (<time datetime="1969">1969</time>). The Unbound Prometheus. Press Syndicate of the University of Cambridge. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-521-09418-4" title="Special:Referințe în cărți/978-0-521-09418-4">978-0-521-09418-4</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Unbound+Prometheus&rft.pub=Press+Syndicate+of+the+University+of+Cambridge&rft.date=1969&rft.isbn=978-0-521-09418-4&rft.au=David+S.+Landes&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Lectures_on_Economic_Growth-157"><a href="#cite_ref-Lectures_on_Economic_Growth_157-0">^</a> <cite class="citation book">Lucas, Robert E., Jr. (<time datetime="2002">2002</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/lecturesoneconom00luca">Lectures on Economic Growth<img alt="Necesită înregistrare gratuită" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Lock-blue-alt-2.svg/9px-Lock-blue-alt-2.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Lock-blue-alt-2.svg/14px-Lock-blue-alt-2.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Lock-blue-alt-2.svg/18px-Lock-blue-alt-2.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></a>. Cambridge: Harvard University Press. pp. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/lecturesoneconom00luca/page/109">109–10</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-674-01601-9" title="Special:Referințe în cărți/978-0-674-01601-9">978-0-674-01601-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Lectures+on+Economic+Growth&rft.place=Cambridge&rft.pages=109-10&rft.pub=Harvard+University+Press&rft.date=2002&rft.isbn=978-0-674-01601-9&rft.aulast=Lucas&rft.aufirst=Robert+E.%2C+Jr.&rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Flecturesoneconom00luca&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Feinstein2014-158"><a href="#cite_ref-Feinstein2014_158-0">^</a> <cite class="citation journal">Feinstein, Charles (septembrie 1998). „Pessimism Perpetuated: Real Wages and the Standard of Living in Britain during and after the Industrial Revolution”. Journal of Economic History. 58 (3): 625–58. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1017%2Fs0022050700021100">10.1017/s0022050700021100</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Journal+of+Economic+History&rft.atitle=Pessimism+Perpetuated%3A+Real+Wages+and+the+Standard+of+Living+in+Britain+during+and+after+the+Industrial+Revolution&rft.volume=58&rft.issue=3&rft.pages=625-58&rft.date=1998-09&rft_id=info%3Adoi%2F10.1017%2Fs0022050700021100&rft.aulast=Feinstein&rft.aufirst=Charles&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-SzreterMooney2014-159"><a href="#cite_ref-SzreterMooney2014_159-0">^</a> <cite class="citation journal">Szreter & Mooney; Mooney (februarie 1998). „Urbanization, Mortality, and the Standard of Living Debate: New Estimates of the Expectation of Life at Birth in Nineteenth-Century British Cities”. The Economic History Review. 51 (1): 104. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1111%2F1468-0289.00084">10.1111/1468-0289.00084</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Economic+History+Review&rft.atitle=Urbanization%2C+Mortality%2C+and+the+Standard+of+Living+Debate%3A+New+Estimates+of+the+Expectation+of+Life+at+Birth+in+Nineteenth-Century+British+Cities&rft.volume=51&rft.issue=1&rft.pages=104&rft.date=1998-02&rft_id=info%3Adoi%2F10.1111%2F1468-0289.00084&rft.au=Szreter+%26+Mooney&rft.au=Mooney&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-160"><a href="#cite_ref-160">^</a> <cite class="citation book">Webb, Sidney (<time datetime="1976">1976</time>). History of Trade Unionism. AMS Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-404-06885-1" title="Special:Referințe în cărți/978-0-404-06885-1">978-0-404-06885-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=History+of+Trade+Unionism&rft.pub=AMS+Press&rft.date=1976&rft.isbn=978-0-404-06885-1&rft.aulast=Webb&rft.aufirst=Sidney&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-161"><a href="#cite_ref-161">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/blackhistory/article-24160">Slavery</a>, Historical survey – Ways of ending slavery, Encyclopædia Britannica </li> <li id="cite_note-162"><a href="#cite_ref-162">^</a> <cite class="citation book">Trevelyan, George Macaulay (<time datetime="1942">1942</time>). English Social History. Longmans, Green.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=English+Social+History&rft.pub=Longmans%2C+Green&rft.date=1942&rft.aulast=Trevelyan&rft.aufirst=George+Macaulay&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-163"><a href="#cite_ref-163">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/EBchecked/topic/387301/modernisation/12022/Population-change">Modernisation – Population Change</a>. Encyclopædia Britannica. </li> <li id="cite_note-164"><a href="#cite_ref-164">^</a> "<a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/history/british/victorians/famine_01.shtml">The Irish Famine</a>". BBC – History. </li> <li id="cite_note-165"><a href="#cite_ref-165">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://migration.ucdavis.edu/mn/more.php?id=1118_0_5_0">The Atlantic: Can the US afford immigration?</a>. Migration News. December 1996. </li> <li id="cite_note-166"><a href="#cite_ref-166">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gmi.org/index.php/download_file/view/1561/">PoPulation – Global Mapping International</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140202232625/http://www.gmi.org/index.php/download_file/view/1561/">Arhivat</a> în <time datetime="2014-02-02">2 februarie 2014</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. </li> <li id="cite_note-167"><a href="#cite_ref-167">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://praguepost.com/world-news/39837-assassin-gavrilo-princip-gets-a-statue-in-sarajevo">„Assassin Gavrilo Princip gets a statue in Sarajevo”</a>. Prague Post. <time datetime="2014-06-28">28 iunie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2014-07-11">11 iulie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Assassin+Gavrilo+Princip+gets+a+statue+in+Sarajevo&rft.pub=Prague+Post&rft.date=2014-06-28&rft_id=http%3A%2F%2Fpraguepost.com%2Fworld-news%2F39837-assassin-gavrilo-princip-gets-a-statue-in-sarajevo&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-natgeo_407-168"><a href="#cite_ref-natgeo_407_168-0">^</a> National Geographic, 407. </li> <li id="cite_note-natgeo_440-169"><a href="#cite_ref-natgeo_440_169-0">^</a> National Geographic, 440. </li> <li id="cite_note-170"><a href="#cite_ref-170">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080512224100/http://www.jimmyatkinson.com/papers/versaillestreaty.html">„The Treaty of Versailles and its Consequences”</a>. James Atkinson. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.jimmyatkinson.com/papers/versaillestreaty.html">original</a> la <time datetime="2008-05-12">12 mai 2008</time>. Accesat în <time datetime="2008-06-10">10 iunie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Treaty+of+Versailles+and+its+Consequences&rft.pub=James+Atkinson&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.jimmyatkinson.com%2Fpapers%2Fversaillestreaty.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-natgeo_480-171"><a href="#cite_ref-natgeo_480_171-0">^</a> National Geographic, 480. </li> <li id="cite_note-natgeo_443-172"><a href="#cite_ref-natgeo_443_172-0">^</a> National Geographic, 443. </li> <li id="cite_note-173"><a href="#cite_ref-173">^</a> <cite class="citation book">Mark Harrison (<time datetime="2002-07-18">18 iulie 2002</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=yJcD7_Q_rQ8C&pg=PA167">Accounting for War: Soviet Production, Employment, and the Defence Burden, 1940–1945</a>. Cambridge University Press. p. 167. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-521-89424-1" title="Special:Referințe în cărți/978-0-521-89424-1">978-0-521-89424-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Accounting+for+War%3A+Soviet+Production%2C+Employment%2C+and+the+Defence+Burden%2C+1940%E2%80%931945&rft.pages=167&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=2002-07-18&rft.isbn=978-0-521-89424-1&rft.au=Mark+Harrison&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DyJcD7_Q_rQ8C%26pg%3DPA167&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-174"><a href="#cite_ref-174">^</a> "<a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/1/hi/world/europe/6179818.stm">Legacy of famine divides Ukraine</a>". BBC News. 24 November 2006. </li> <li id="cite_note-175"><a href="#cite_ref-175">^</a> <cite class="citation book">Abbott Gleason (<time datetime="2009">2009</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=JyN0hlKcfTcC&pg=PA373">A companion to Russian history</a>. Wiley-Blackwell. p. 373. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-4051-3560-3" title="Special:Referințe în cărți/978-1-4051-3560-3">978-1-4051-3560-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+companion+to+Russian+history&rft.pages=373&rft.pub=Wiley-Blackwell&rft.date=2009&rft.isbn=978-1-4051-3560-3&rft.au=Abbott+Gleason&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DJyN0hlKcfTcC%26pg%3DPA373&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-176"><a href="#cite_ref-176">^</a> <cite class="citation book">Geoffrey A. Hosking (<time datetime="2001">2001</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/russiarussianshi00hosk">Russia and the Russians: a history<img alt="Necesită înregistrare gratuită" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Lock-blue-alt-2.svg/9px-Lock-blue-alt-2.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Lock-blue-alt-2.svg/14px-Lock-blue-alt-2.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Lock-blue-alt-2.svg/18px-Lock-blue-alt-2.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></a>. Harvard University Press. p. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/russiarussianshi00hosk/page/469">469</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-674-00473-3" title="Special:Referințe în cărți/978-0-674-00473-3">978-0-674-00473-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Russia+and+the+Russians%3A+a+history&rft.pages=469&rft.pub=Harvard+University+Press&rft.date=2001&rft.isbn=978-0-674-00473-3&rft.au=Geoffrey+A.+Hosking&rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Frussiarussianshi00hosk&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-hobsbawn-177">^ <a href="#cite_ref-hobsbawn_177-0">a</a> <a href="#cite_ref-hobsbawn_177-1">b</a> <cite class="citation book">Hobsbawm, Eric (<time datetime="1995">1995</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/ageofextremeshis00hobs_0">The Age of Extremes: A history of the world, 1914–1991</a>. Vintage. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-679-73005-7" title="Special:Referințe în cărți/978-0-679-73005-7">978-0-679-73005-7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Age+of+Extremes%3A+A+history+of+the+world%2C+1914%E2%80%931991&rft.pub=Vintage&rft.date=1995&rft.isbn=978-0-679-73005-7&rft.aulast=Hobsbawm&rft.aufirst=Eric&rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Fageofextremeshis00hobs_0&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-natgeo_438-178"><a href="#cite_ref-natgeo_438_178-0">^</a> National Geographic, 438. </li> <li id="cite_note-reich-179"><a href="#cite_ref-reich_179-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.history.com/topics/world-war-ii/adolf-hitler-1">„Adolf Hitler: Rise of Power, Impact & Death”</a>. History.com. Accesat în <time datetime="2020-07-26">26 iulie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=History.com&rft.atitle=Adolf+Hitler%3A+Rise+of+Power%2C+Impact+%26+Death&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.history.com%2Ftopics%2Fworld-war-ii%2Fadolf-hitler-1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-natgeo_465-180"><a href="#cite_ref-natgeo_465_180-0">^</a> National Geographic, 465. </li> <li id="cite_note-181"><a href="#cite_ref-181">^</a> <cite class="citation book">Taylor, A. J. P. (<time datetime="1996">1996</time>). The Origins of the Second World War. Simon & Schuster. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-684-82947-0" title="Special:Referințe în cărți/978-0-684-82947-0">978-0-684-82947-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Origins+of+the+Second+World+War&rft.pub=Simon+%26+Schuster&rft.date=1996&rft.isbn=978-0-684-82947-0&rft.aulast=Taylor&rft.aufirst=A.+J.+P.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-natgeo_510-182"><a href="#cite_ref-natgeo_510_182-0">^</a> National Geographic, 510. </li> <li id="cite_note-natgeo_532-183"><a href="#cite_ref-natgeo_532_183-0">^</a> National Geographic, 532. </li> <li id="cite_note-natgeo_511-184"><a href="#cite_ref-natgeo_511_184-0">^</a> National Geographic, 511. </li> <li id="cite_note-natgeo_519-185"><a href="#cite_ref-natgeo_519_185-0">^</a> National Geographic, 519. </li> <li id="cite_note-natgeo_439-186"><a href="#cite_ref-natgeo_439_186-0">^</a> National Geographic, 439. </li> <li id="cite_note-187"><a href="#cite_ref-187">^</a> "<a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/4526351.stm">Europe honours war dead on VE Day</a>". BBC News. 9 May 2005. </li> <li id="cite_note-188"><a href="#cite_ref-188">^</a> Niewyk, Donald L. and Nicosia, Francis R. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=lpDTIUklB2MC&pg=PP1#PPA45,M1">The Columbia Guide to the Holocaust</a>, <a href="/wiki/Columbia_University_Press" title="Columbia University Press">Columbia University Press</a>, 2000, pp. 45–52. </li> <li id="cite_note-189"><a href="#cite_ref-189">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/4530565.stm">„Leaders mourn Soviet wartime dead”</a>. BBC News. <time datetime="2005-05-09">9 mai 2005</time>. Accesat în <time datetime="2010-01-04">4 ianuarie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=BBC+News&rft.atitle=Leaders+mourn+Soviet+wartime+dead&rft.date=2005-05-09&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F2%2Fhi%2Feurope%2F4530565.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-190"><a href="#cite_ref-190">^</a> "<a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,920455-2,00.html">Refugees: Save Us! Save Us!</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110424085534/http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,920455-2,00.html">Arhivat</a> în <time datetime="2011-04-24">24 aprilie 2011</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.". Time. 9 July 1979. </li> <li id="cite_note-191"><a href="#cite_ref-191">^</a> <cite class="citation journal">Schechtman, Joseph B. (<time datetime="1953">1953</time>). „Postwar Population Transfers in Europe: A Survey”. The Review of Politics. 15 (2): 151–178. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1017%2Fs0034670500008081">10.1017/s0034670500008081</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Review+of+Politics&rft.atitle=Postwar+Population+Transfers+in+Europe%3A+A+Survey&rft.volume=15&rft.issue=2&rft.pages=151-178&rft.date=1953&rft_id=info%3Adoi%2F10.1017%2Fs0034670500008081&rft.aulast=Schechtman&rft.aufirst=Joseph+B.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-natgeo_530-192"><a href="#cite_ref-natgeo_530_192-0">^</a> National Geographic, 530. </li> <li id="cite_note-193"><a href="#cite_ref-193">^</a> Jessica Caus "Am Checkpoint Charlie lebt der Kalte Krieg" In: Die Welt 4 August 2015. </li> <li id="cite_note-194"><a href="#cite_ref-194">^</a> Karlo Ruzicic-Kessler "Togliatti, Tito and the Shadow of Moscow 1944/45-1948: Post-War Territorial Disputes and the Communist World", In: Journal of European Integration History, (2/2014). </li> <li id="cite_note-195"><a href="#cite_ref-195">^</a> Christian Jennings "Flashpoint Trieste: The First Battle of the Cold War", (2017), pp 244. </li> <li id="cite_note-196"><a href="#cite_ref-196">^</a> Thomas Roser: DDR-Massenflucht: Ein Picknick hebt die Welt aus den Angeln (German – Mass exodus of the GDR: A picnic clears the world) In: Die Presse 16 August 2018. </li> <li id="cite_note-197"><a href="#cite_ref-197">^</a> Der 19. August 1989 war ein Test für Gorbatschows“ (German - August 19, 1989 was a test for Gorbachev), In: FAZ 19 August 2009. </li> <li id="cite_note-198"><a href="#cite_ref-198">^</a> Michael Frank: Paneuropäisches Picknick – Mit dem Picknickkorb in die Freiheit (German: Pan-European picnic - With the picnic basket to freedom), in: Süddeutsche Zeitung 17 May 2010. </li> <li id="cite_note-199"><a href="#cite_ref-199">^</a> Andreas Rödder, Deutschland einig Vaterland – Die Geschichte der Wiedervereinigung (2009). </li> <li id="cite_note-200"><a href="#cite_ref-200">^</a> Padraic Kenney "A Carnival of Revolution: Central Europe 1989" (2002) pp 109. </li> <li id="cite_note-201"><a href="#cite_ref-201">^</a> Michael Gehler "Der alte und der neue Kalte Krieg in Europa" In: Die Presse 19.11.2015. </li> <li id="cite_note-202"><a href="#cite_ref-202">^</a> Robert Stradling "Teaching 20th-century European history" (2003), pp 61. </li> <li id="cite_note-natgeo_536-203"><a href="#cite_ref-natgeo_536_203-0">^</a> National Geographic, 536. </li> <li id="cite_note-natgeo_537-204"><a href="#cite_ref-natgeo_537_204-0">^</a> National Geographic, 537. </li> <li id="cite_note-natgeo_535-205"><a href="#cite_ref-natgeo_535_205-0">^</a> National Geographic, 535. </li> <li id="cite_note-206"><a href="#cite_ref-206">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/news/uk-politics-51333314">„UK leaves the European Union”</a>. BBC News. <time datetime="2020-02-01">1 februarie 2020</time>. Accesat în <time datetime="2020-07-16">16 iulie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=BBC+News&rft.atitle=UK+leaves+the+European+Union&rft.date=2020-02-01&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fnews%2Fuk-politics-51333314&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-207"><a href="#cite_ref-207">^</a> <cite class="citation news">Cuper, Simon (<time datetime="2014-05-23">23 mai 2014</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.ft.com/cms/s/2/51dd9432-db03-11e3-8273-00144feabdc0.html">„Why Europe works”</a>. Financial Times. Accesat în <time datetime="2014-05-28">28 mai 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Financial+Times&rft.atitle=Why+Europe+works&rft.date=2014-05-23&rft.aulast=Cuper&rft.aufirst=Simon&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ft.com%2Fcms%2Fs%2F2%2F51dd9432-db03-11e3-8273-00144feabdc0.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-208"><a href="#cite_ref-208">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/EBchecked/topic/195686/Europe">Europe</a>. Encyclopædia Britannica. </li> <li id="cite_note-209"><a href="#cite_ref-209">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20180104013637/https://mappemonde-archive.mgm.fr/num24/librairie/lib09402.html">„L'invention des continents”</a>. M@ppemonde. <time datetime="2009">2009</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://mappemonde-archive.mgm.fr/num24/librairie/lib09402.html">original</a> la <time datetime="2018-01-04">4 ianuarie 2018</time>. Accesat în <time datetime="2021-02-23">23 februarie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=M%40ppemonde&rft.atitle=L%27invention+des+continents&rft.date=2009&rft_id=https%3A%2F%2Fmappemonde-archive.mgm.fr%2Fnum24%2Flibrairie%2Flib09402.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-210"><a href="#cite_ref-210">^</a> <cite class="citation journal">Beck, Hylke E.; Zimmermann, Niklaus E.; McVicar, Tim R.; Vergopolan, Noemi; Berg, Alexis; Wood, Eric F. (<time datetime="2018-10-30">30 octombrie 2018</time>). „Present and future Köppen-Geiger climate classification maps at 1-km resolution”. Scientific Data (în engleză). 5: 180214. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2018NatSD...580214B">2018NatSD...580214B</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1038%2Fsdata.2018.214">10.1038/sdata.2018.214</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/2052-4463">2052-4463</a>. <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/30375988">30375988</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Scientific+Data&rft.atitle=Present+and+future+K%C3%B6ppen-Geiger+climate+classification+maps+at+1-km+resolution&rft.volume=5&rft.pages=180214&rft.date=2018-10-30&rft_id=info%3Adoi%2F10.1038%2Fsdata.2018.214&rft.issn=2052-4463&rft_id=info%3Apmid%2F30375988&rft_id=info%3Abibcode%2F2018NatSD...580214B&rft.aulast=Beck&rft.aufirst=Hylke+E.&rft.au=Zimmermann%2C+Niklaus+E.&rft.au=McVicar%2C+Tim+R.&rft.au=Vergopolan%2C+Noemi&rft.au=Berg%2C+Alexis&rft.au=Wood%2C+Eric+F.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-climate-211">^ <a href="#cite_ref-climate_211-0">a</a> <a href="#cite_ref-climate_211-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20061109230709/http://www.worldbook.com/wb/Students?content_spotlight">„European Climate”</a>. World Book. World Book, Inc. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.worldbook.com/wb/Students?content_spotlight%2Fclimates%2Feuropean_climate">original</a> la <time datetime="2006-11-09">9 noiembrie 2006</time>. Accesat în <time datetime="2008-06-16">16 iunie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=World+Book&rft.atitle=European+Climate&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.worldbook.com%2Fwb%2FStudents%3Fcontent_spotlight%252Fclimates%252Feuropean_climate&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-212"><a href="#cite_ref-212">^</a> Josef Wasmayer "Wetter- und Meereskunde der Adria" (1976), pp 5. </li> <li id="cite_note-213"><a href="#cite_ref-213">^</a> Climate tables of the articles, where the precise sources can be found </li> <li id="cite_note-Britannica_2021-214">^ <a href="#cite_ref-Britannica_2021_214-0">a</a> <a href="#cite_ref-Britannica_2021_214-1">b</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.britannica.com/place/Europe/Geologic-history">„Europe - Geologic history”</a>, Encyclopedia Britannica</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Encyclopedia+Britannica&rft.atitle=Europe+-+Geologic+history&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2Fplace%2FEurope%2FGeologic-history&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Encyclopædia_Britannica-215">^ <a href="#cite_ref-Encyclopædia_Britannica_215-0">a</a> <a href="#cite_ref-Encyclopædia_Britannica_215-1">b</a> <a href="#cite_ref-Encyclopædia_Britannica_215-2">c</a> <a href="#cite_ref-Encyclopædia_Britannica_215-3">d</a> <cite class="citation encyclopaedia"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20071204015044/http://www.britannica.com/eb/article-9106055">„Europe”</a>. <a href="/wiki/Encyclop%C3%A6dia_Britannica" title="Encyclopædia Britannica">Encyclopædia Britannica</a>. <time datetime="2007">2007</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/eb/article-9106055">original</a> la <time datetime="2007-12-04">4 decembrie 2007</time>. Accesat în <time datetime="2008-06-10">10 iunie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Europe&rft.btitle=Encyclop%C3%A6dia+Britannica&rft.date=2007&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2Feb%2Farticle-9106055&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-216"><a href="#cite_ref-216">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.soton.ac.uk/~imw/jpg/eurogy.jpg">„Geology map of Europe”</a>. University of Southampton. <time datetime="1967">1967</time>. Accesat în <time datetime="2008-10-27">27 octombrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Geology+map+of+Europe&rft.pub=University+of+Southampton&rft.date=1967&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.soton.ac.uk%2F~imw%2Fjpg%2Feurogy.jpg&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-217"><a href="#cite_ref-217">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.saveamericasforests.org/europages/history&geography.htm">„History and geography”</a>. Save America's Forest Funds. Accesat în <time datetime="2008-06-09">9 iunie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=History+and+geography&rft.pub=Save+America%27s+Forest+Funds&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.saveamericasforests.org%2Feuropages%2Fhistory%26geography.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-218"><a href="#cite_ref-218">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080624190612/http://www.mcpfe.net/system/files/u1/publications/pdf/state_of_europes_forests_2007.pdf">„State of Europe's Forests 2007: The MCPFE report on sustainable forest management in Europe”</a> (PDF). EFI Euroforest Portal. p. 182. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mcpfe.net/system/files/u1/publications/pdf/state_of_europes_forests_2007.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2008-06-24">24 iunie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2008-06-09">9 iunie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=State+of+Europe%27s+Forests+2007%3A+The+MCPFE+report+on+sustainable+forest+management+in+Europe&rft.pages=182&rft.pub=EFI+Euroforest+Portal&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.mcpfe.net%2Fsystem%2Ffiles%2Fu1%2Fpublications%2Fpdf%2Fstate_of_europes_forests_2007.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-219"><a href="#cite_ref-219">^</a> Temple H.J. & Terry A. (Compilers). (2007). The Status and Distribution of European Mammals. Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities. </li> <li id="cite_note-220"><a href="#cite_ref-220">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20161226095419/http://www.ultimateungulate.com/artiodactyla/bison_bonasus.html">„European bison, Wisent”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ultimateungulate.com/artiodactyla/bison_bonasus.html">original</a> la <time datetime="2016-12-26">26 decembrie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2017-01-19">19 ianuarie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=European+bison%2C+Wisent&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ultimateungulate.com%2Fartiodactyla%2Fbison_bonasus.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-221"><a href="#cite_ref-221">^</a> <cite class="citation news">Walker, Matt (<time datetime="2009-08-04">4 august 2009</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/earth/hi/earth_news/newsid_8182000/8182104.stm">„European bison on 'genetic brink'”</a>. BBC News.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=BBC+News&rft.atitle=European+bison+on+%27genetic+brink%27&rft.date=2009-08-04&rft.aulast=Walker&rft.aufirst=Matt&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2Fearth%2Fhi%2Fearth_news%2Fnewsid_8182000%2F8182104.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-222"><a href="#cite_ref-222">^</a> <cite class="citation journal">Bryant, S.; Thomas, C.; Bale, J. (<time datetime="1997">1997</time>). „Nettle-feeding nymphalid butterflies: temperature, development and distribution”. Ecological Entomology. 22 (4): 390–398. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1046%2Fj.1365-2311.1997.00082.x">10.1046/j.1365-2311.1997.00082.x</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Ecological+Entomology&rft.atitle=Nettle-feeding+nymphalid+butterflies%3A+temperature%2C+development+and+distribution&rft.volume=22&rft.issue=4&rft.pages=390-398&rft.date=1997&rft_id=info%3Adoi%2F10.1046%2Fj.1365-2311.1997.00082.x&rft.aulast=Bryant&rft.aufirst=S.&rft.au=Thomas%2C+C.&rft.au=Bale%2C+J.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-223"><a href="#cite_ref-223">^</a> <cite class="citation web">Savona-Ventura, C.; Mifsud, A. (<time datetime="1997-04-09">9 aprilie 1997</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20091018195453/http://geocities.com/RainForest/3096/palaeol.html">„Paleolithic Man and his Environment in Malta”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.geocities.com/RainForest/3096/palaeol.html">original</a> la <time datetime="2009-10-18">18 octombrie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2014-07-19">19 iulie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Paleolithic+Man+and+his+Environment+in+Malta&rft.date=1997-04-09&rft.aulast=Savona-Ventura&rft.aufirst=C.&rft.au=Mifsud%2C+A.&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.geocities.com%2FRainForest%2F3096%2Fpalaeol.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-224"><a href="#cite_ref-224">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.coe.int/en/web/about-us/the-european-flag">The European flag</a>, Council of Europe. Retrieved 27 October 2016. </li> <li id="cite_note-225"><a href="#cite_ref-225">^</a> not counting the microstate of Vatican City </li> <li id="cite_note-226"><a href="#cite_ref-226">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.un.org/en/members/">„United Nations Member States”</a>. United Nations. Accesat în <time datetime="2011-02-24">24 februarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=United+Nations+Member+States&rft.pub=United+Nations&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.un.org%2Fen%2Fmembers%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-227"><a href="#cite_ref-227">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110319025613/http://www.coe.int/aboutCoe/index.asp?page=47pays1europe">„47 countries, 1 Europe”</a>. Council of Europe. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.coe.int/aboutcoe/index.asp?page=47pays1europe">original</a> la <time datetime="2011-03-19">19 martie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2011-02-17">17 februarie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=47+countries%2C+1+Europe&rft.pub=Council+of+Europe&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.coe.int%2Faboutcoe%2Findex.asp%3Fpage%3D47pays1europe&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-228"><a href="#cite_ref-228">^</a> Steagul UE pentru statele membre UE </li> <li id="cite_note-229"><a href="#cite_ref-229">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.tuik.gov.tr/">Türkiye İstatistik Kurumu (TÜİK)</a>, www.tuik.gov.tr</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=T%C3%BCrkiye+%C4%B0statistik+Kurumu+%28T%C3%9C%C4%B0K%29&rft.pub=www.tuik.gov.tr&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.tuik.gov.tr%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-230"><a href="#cite_ref-230">^</a> <cite class="citation news">Fineman, Josh (<time datetime="2009-09-15">15 septembrie 2009</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150128110049/http://www.bloomberg.com/news/world">„Bloomberg.com”</a>. Bloomberg.com. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bloomberg.com/news/world">original</a> la <time datetime="2015-01-28">28 ianuarie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2010-08-23">23 august 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Bloomberg.com&rft.date=2009-09-15&rft.aulast=Fineman&rft.aufirst=Josh&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bloomberg.com%2Fnews%2Fworld&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-231"><a href="#cite_ref-231">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110520174617/http://www.pr-inside.com/global-wealth-stages-a-strong-comeback-r1942019.htm">„Global Wealth Stages a Strong Comeback”</a>. Pr-inside.com. <time datetime="2010-06-10">10 iunie 2010</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.pr-inside.com/global-wealth-stages-a-strong-comeback-r1942019.htm">original</a> la <time datetime="2011-05-20">20 mai 2011</time>. Accesat în <time datetime="2010-08-23">23 august 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Global+Wealth+Stages+a+Strong+Comeback&rft.pub=Pr-inside.com&rft.date=2010-06-10&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.pr-inside.com%2Fglobal-wealth-stages-a-strong-comeback-r1942019.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-232"><a href="#cite_ref-232">^</a> Global shipping and logistic chain reshaped as China’s Belt and Road dreams take off in Hellenic Shipping News, 4. December 2018; Wolf D. Hartmann, Wolfgang Maennig, Run Wang: Chinas neue Seidenstraße. (2017), p 59; Jacob Franks "The Blu Banana - the True Heart of Europe" In: Big Think Edge, 31.12.2014; Zacharias Zacharakis: Chinas Anker in Europa in: Die Zeit 8. May 2018; Harry de Wilt: Is One Belt, One Road a China crisis for North Sea main ports? in World Cargo News, 17 December 2019; Hospers, Gert-Jan "Beyond the blue banana? Structural change in Europe´s geo-economy." 2002 </li> <li id="cite_note-233"><a href="#cite_ref-233">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110212063359/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2001rank.html">„The CIA World Factbook – GDP (PPP)”</a>. CIA. <time datetime="2008-07-15">15 iulie 2008</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2001rank.html">original</a> la <time datetime="2011-02-12">12 februarie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2008-07-19">19 iulie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+CIA+World+Factbook+%E2%80%93+GDP+%28PPP%29&rft.pub=CIA&rft.date=2008-07-15&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Flibrary%2Fpublications%2Fthe-world-factbook%2Frankorder%2F2001rank.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-234"><a href="#cite_ref-234">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://data.worldbank.org/indicator/ny.gdp.pcap.cd?most_recent_value_desc=true">„The World Bank DataBank”</a>. worldbank.org.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=worldbank.org&rft.atitle=The+World+Bank+DataBank&rft_id=https%3A%2F%2Fdata.worldbank.org%2Findicator%2Fny.gdp.pcap.cd%3Fmost_recent_value_desc%3Dtrue&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-235"><a href="#cite_ref-235">^</a> Some data refers to IMF staff estimates but some are actual figures for the year 2017, made in 12 April 2017. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2017/02/weodata/weorept.aspx?sy=2016&ey=2016&scsm=1&ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&c=512">%2C672 %2C914 %2C946 %2C612 %2C137 %2C614 %2C546 %2C311 %2C962 %2C213 %2C674 %2C911 %2C676 %2C193 %2C548 %2C122 %2C556 %2C912 %2C678 %2C313 %2C181 %2C419 %2C867 %2C513 %2C682 %2C316 %2C684 %2C913 %2C273 %2C124 %2C868 %2C339 %2C921 %2C638 %2C948 %2C514 %2C943 %2C218 %2C686 %2C963 %2C688 %2C616 %2C518 %2C223 %2C728 %2C516 %2C836 %2C918 %2C558 %2C748 %2C138 %2C618 %2C196 %2C624 %2C278 %2C522 %2C692 %2C622 %2C694 %2C156 %2C142 %2C626 %2C449 %2C628 %2C564 %2C228 %2C565 %2C924 %2C283 %2C233 %2C853 %2C632 %2C288 %2C636 %2C293 %2C634 %2C566 %2C238 %2C964 %2C662 %2C182 %2C960 %2C359 %2C423 %2C453 %2C935 %2C968 %2C128 %2C922 %2C611 %2C714 %2C321 %2C862 %2C243 %2C135 %2C248 %2C716 %2C469 %2C456 %2C253 %2C722 %2C642 %2C942 %2C643 %2C718 %2C939 %2C724 %2C644 %2C576 %2C819 %2C936 %2C172 %2C961 %2C132 %2C813 %2C646 %2C199 %2C648 %2C733 %2C915 %2C184 %2C134 %2C524 %2C652 %2C361 %2C174 %2C362 %2C328 %2C364 %2C258 %2C732 %2C656 %2C366 %2C654 %2C734 %2C336 %2C144 %2C263 %2C146 %2C268 %2C463 %2C532 %2C528 %2C944 %2C923 %2C176 %2C738 %2C534 %2C578 %2C536 %2C537 %2C429 %2C742 %2C433 %2C866 %2C178 %2C369 %2C436 %2C744 %2C136 %2C186 %2C343 %2C925 %2C158 %2C869 %2C439 %2C746 %2C916 %2C926 %2C664 %2C466 %2C826 %2C112 %2C542 %2C111 %2C967 %2C298 %2C443 %2C927 %2C917 %2C846 %2C544 %2C299 %2C941 %2C582 %2C446 %2C474 %2C666 %2C754 %2C668 %2C698&s=NGDPDPC&grp=0&a=&pr.x=50&pr.y=13 World Economic Outlook Database–April 2017</a>, International Monetary Fund. Accessed on 18 April 2017. </li> <li id="cite_note-236"><a href="#cite_ref-236">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com-archive-online.eu/EBchecked/topic/93927/capitalism">Capitalism</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140517172857/http://www.britannica.com-archive-online.eu/EBchecked/topic/93927/capitalism">Arhivat</a> în <time datetime="2014-05-17">17 mai 2014</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. Encyclopædia Britannica. </li> <li id="cite_note-237"><a href="#cite_ref-237">^</a> <cite class="citation book">Scott, John (<time datetime="2005">2005</time>). Industrialism: A Dictionary of Sociology. Oxford University Press.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Industrialism%3A+A+Dictionary+of+Sociology&rft.pub=Oxford+University+Press&rft.date=2005&rft.au=Scott%2C+John&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-238"><a href="#cite_ref-238">^</a> <cite class="citation web">Steven Kreis (<time datetime="2006-10-11">11 octombrie 2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.historyguide.org/intellect/lecture17a.html">„The Origins of the Industrial Revolution in England”</a>. The History Guide. Accesat în <time datetime="2007-01-01">1 ianuarie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Origins+of+the+Industrial+Revolution+in+England&rft.pub=The+History+Guide&rft.date=2006-10-11&rft.au=Steven+Kreis&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.historyguide.org%2Fintellect%2Flecture17a.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-239"><a href="#cite_ref-239">^</a> Dornbusch, Rudiger; Nölling, Wilhelm P.; Layard, Richard G. Postwar Economic Reconstruction and Lessons for the East Today, p. 117 </li> <li id="cite_note-240"><a href="#cite_ref-240">^</a> <cite class="citation book">Emadi-Coffin, Barbara (<time datetime="2002">2002</time>). Rethinking International Organisation: Deregulation and Global Governance. Routledge. p. 64. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-415-19540-9" title="Special:Referințe în cărți/978-0-415-19540-9">978-0-415-19540-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Rethinking+International+Organisation%3A+Deregulation+and+Global+Governance&rft.pages=64&rft.pub=Routledge&rft.date=2002&rft.isbn=978-0-415-19540-9&rft.aulast=Emadi-Coffin&rft.aufirst=Barbara&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-241"><a href="#cite_ref-241">^</a> Harrop, Martin. Power and Policy in Liberal Democracies, p. 23 </li> <li id="cite_note-loc-cs-242"><a href="#cite_ref-loc-cs_242-0">^</a> "Germany (East)", Library of Congress Country Study, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://memory.loc.gov/frd/cs/germany_east/gx_appnb.html">Appendix B: The Council for Mutual Economic Assistance</a> </li> <li id="cite_note-243"><a href="#cite_ref-243">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://history.state.gov/milestones/1945-1952/marshall-plan">„Marshall Plan”</a>. US Department of State Office of the historian.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Marshall+Plan&rft.pub=US+Department+of+State+Office+of+the+historian&rft_id=https%3A%2F%2Fhistory.state.gov%2Fmilestones%2F1945-1952%2Fmarshall-plan&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-244"><a href="#cite_ref-244">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20101230075057/http://www.eubusiness.com/news-eu/1231409822.27/">„EU data confirms eurozone's first recession”</a>. EUbusiness.com. <time datetime="2009-01-08">8 ianuarie 2009</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.eubusiness.com/news-eu/1231409822.27/">original</a> la <time datetime="2010-12-30">30 decembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=EU+data+confirms+eurozone%27s+first+recession&rft.pub=EUbusiness.com&rft.date=2009-01-08&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.eubusiness.com%2Fnews-eu%2F1231409822.27%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-245"><a href="#cite_ref-245">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.telegraph.co.uk/finance/comment/ambroseevans_pritchard/4958395/Thanks-to-the-Bank-its-a-crisis-in-the-eurozone-its-a-total-catastrophe.html">Thanks to the Bank it's a crisis; in the eurozone it's a total catastrophe</a>. Telegraph. 8 March 2009. </li> <li id="cite_note-246"><a href="#cite_ref-246">^</a> <cite class="citation news">Stefan Schultz (<time datetime="2010-02-11">11 februarie 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.spiegel.de/international/europe/0,1518,677214,00.html">„Five Threats to the Common Currency”</a>. Spiegel Online. Accesat în <time datetime="2010-04-28">28 aprilie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Spiegel+Online&rft.atitle=Five+Threats+to+the+Common+Currency&rft.date=2010-02-11&rft.au=Stefan+Schultz&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.spiegel.de%2Finternational%2Feurope%2F0%2C1518%2C677214%2C00.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-247"><a href="#cite_ref-247">^</a> <cite class="citation news">Brian Blackstone; Tom Lauricella; Neil Shah (<time datetime="2010-02-05">5 februarie 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.wsj.com/articles/SB10001424052748704041504575045743430262982">„Global Markets Shudder: Doubts About U.S. Economy and a Debt Crunch in Europe Jolt Hopes for a Recovery”</a>. The Wall Street Journal. Accesat în <time datetime="2010-05-10">10 mai 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Wall+Street+Journal&rft.atitle=Global+Markets+Shudder%3A+Doubts+About+U.S.+Economy+and+a+Debt+Crunch+in+Europe+Jolt+Hopes+for+a+Recovery&rft.date=2010-02-05&rft.au=Brian+Blackstone&rft.au=Tom+Lauricella&rft.au=Neil+Shah&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.wsj.com%2Farticles%2FSB10001424052748704041504575045743430262982&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-248"><a href="#cite_ref-248">^</a> <cite class="citation web">Lauren Frayer Contributor. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100509111531/http://www.aolnews.com/world/article/european-leaders-try-to-calm-fears-over-greek-debt-crisis-and-protect-euro/19469674">„European Leaders Try to Calm Fears Over Greek Debt Crisis and Protect Euro”</a>. AOL News. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.aolnews.com/world/article/european-leaders-try-to-calm-fears-over-greek-debt-crisis-and-protect-euro/19469674">original</a> la <time datetime="2010-05-09">9 mai 2010</time>. Accesat în <time datetime="2010-06-02">2 iunie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=European+Leaders+Try+to+Calm+Fears+Over+Greek+Debt+Crisis+and+Protect+Euro&rft.pub=AOL+News&rft.au=Lauren+Frayer+Contributor&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.aolnews.com%2Fworld%2Farticle%2Feuropean-leaders-try-to-calm-fears-over-greek-debt-crisis-and-protect-euro%2F19469674&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-unemployment-249">^ <a href="#cite_ref-unemployment_249-0">a</a> <a href="#cite_ref-unemployment_249-1">b</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Unemployment_statistics">Unemployment statistics</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120614152511/http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Unemployment_statistics">Arhivat</a> în <time datetime="2012-06-14">14 iunie 2012</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. <a href="/wiki/Eurostat" title="Eurostat">Eurostat</a>. April 2012. </li> <li id="cite_note-250"><a href="#cite_ref-250">^</a> <a rel="nofollow" class="external free" href="https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2020/October/weo-report?a=1&c=998,&s=NGDPD,PPPGDP,PPPPC,&sy=2019&ey=2025&ssm=0&scsm=1&scc=0&ssd=1&ssc=0&sic=0&sort=country&ds=.&br=1">https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2020/October/weo-report?a=1&c=998,&s=NGDPD,PPPGDP,PPPPC,&sy=2019&ey=2025&ssm=0&scsm=1&scc=0&ssd=1&ssc=0&sic=0&sort=country&ds=.&br=1</a> </li> <li id="cite_note-251"><a href="#cite_ref-251">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2020/October/weo-report?a=1&c=001,110,163,119,123,998,200,505,511,903,205,400,603,&s=NGDPD,&sy=2018&ey=2025&ssm=0&scsm=1&scc=0&ssd=1&ssc=0&sic=0&sort=country&ds=.&br=1">„Report for Selected Country Groups and Subjects”</a>. www.imf.org. Accesat în <time datetime="2020-10-12">12 octombrie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.imf.org&rft.atitle=Report+for+Selected+Country+Groups+and+Subjects&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.imf.org%2Fen%2FPublications%2FWEO%2Fweo-database%2F2020%2FOctober%2Fweo-report%3Fa%3D1%26c%3D001%2C110%2C163%2C119%2C123%2C998%2C200%2C505%2C511%2C903%2C205%2C400%2C603%2C%26s%3DNGDPD%2C%26sy%3D2018%26ey%3D2025%26ssm%3D0%26scsm%3D1%26scc%3D0%26ssd%3D1%26ssc%3D0%26sic%3D0%26sort%3Dcountry%26ds%3D.%26br%3D1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-252"><a href="#cite_ref-252">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2002rank.html">CIA.gov</a> CIA population growth rankings, CIA World Factbook </li> <li id="cite_note-World_Population_Growth,_1950–2050-253"><a href="#cite_ref-World_Population_Growth,_1950–2050_253-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.prb.org/Educators/TeachersGuides/HumanPopulation/PopulationGrowth.aspx?p=1">World Population Growth, 1950–2050</a>. Population Reference Bureau. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130722202806/http://www.prb.org/Educators/TeachersGuides/HumanPopulation/PopulationGrowth.aspx?p=1">Arhivat</a> în <time datetime="2013-07-22">22 iulie 2013</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. </li> <li id="cite_note-UNPP_2006-254"><a href="#cite_ref-UNPP_2006_254-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100107202528/http://esa.un.org/unpp">„World Population Prospects: The 2006 Revision Population Database”</a>. UN — Department of Economic and Social Affairs. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://esa.un.org/unpp">original</a> la <time datetime="2010-01-07">7 ianuarie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2008-06-10">10 iunie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=World+Population+Prospects%3A+The+2006+Revision+Population+Database&rft.pub=UN+%E2%80%94+Department+of+Economic+and+Social+Affairs&rft_id=http%3A%2F%2Fesa.un.org%2Funpp&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-255"><a href="#cite_ref-255">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20121028012124/http://esa.un.org/unpd/wpp/Analytical-Figures/htm/fig_8.htm">"Figure 8: Population by Total Fertility (millions)"</a> in World Population Prospects, the 2010 Revision. United Nations, Department of Economic and Social Affairs, Population Division (2011) </li> <li id="cite_note-256"><a href="#cite_ref-256">^</a> "<a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.foxnews.com/wires/2008Dec02/0,4670,EUWorldMigrationReport,00.html">Rich world needs more foreign workers: report</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160120205059/http://www.foxnews.com/wires/2008Dec02/0">Arhivat</a> în <time datetime="2016-01-20">20 ianuarie 2016</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.", FOXNews.com. 2 December 2008. </li> <li id="cite_note-257"><a href="#cite_ref-257">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080609075438/http://www.migrationinformation.org/Feature/display.cfm?ID=402">„Europe: Population and Migration in 2005”</a>. Migration Information Source. iunie 2006. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.migrationinformation.org/Feature/display.cfm?ID=402">original</a> la <time datetime="2008-06-09">9 iunie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2008-06-10">10 iunie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Europe%3A+Population+and+Migration+in+2005&rft.pub=Migration+Information+Source&rft.date=2006-06&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.migrationinformation.org%2FFeature%2Fdisplay.cfm%3FID%3D402&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-258"><a href="#cite_ref-258">^</a> "<a rel="nofollow" class="external text" href="http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/3-06072010-AP/EN/3-06072010-AP-EN.PDF">EU27 Member States granted citizenship to 696 000 persons in 2008</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140906072250/http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/3-06072010-AP/EN/3-06072010-AP-EN.PDF">Arhivat</a> în <time datetime="2014-09-06">6 septembrie 2014</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>." (PDF). <a href="/wiki/Eurostat" title="Eurostat">Eurostat</a>. 6 July 2010. </li> <li id="cite_note-259"><a href="#cite_ref-259">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Acquisition_of_citizenship_statistics">„Acquisition of citizenship statistics”</a>. www.ec.europa.eu. Eurostat. martie 2019. Accesat în <time datetime="2019-05-04">4 mai 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.ec.europa.eu&rft.atitle=Acquisition+of+citizenship+statistics&rft.date=2019-03&rft_id=https%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Feurostat%2Fstatistics-explained%2Findex.php%2FAcquisition_of_citizenship_statistics&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-260"><a href="#cite_ref-260">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Migration_and_migrant_population_statistics">„Migration and migrant population statistics”</a>. <a href="/wiki/Eurostat" title="Eurostat">Eurostat</a>. martie 2019.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Migration+and+migrant+population+statistics&rft.date=2019-03&rft_id=https%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Feurostat%2Fstatistics-explained%2Findex.php%2FMigration_and_migrant_population_statistics&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-261"><a href="#cite_ref-261">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://jus.com.br/artigos/2125/a-pena-do-degredo-nas-ordenacoes-do-reino">„A pena do degredo nas Ordenações do Reino”</a>. Accesat în <time datetime="2022-02-11">11 februarie 2022</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=A+pena+do+degredo+nas+Ordena%C3%A7%C3%B5es+do+Reino&rft_id=https%3A%2F%2Fjus.com.br%2Fartigos%2F2125%2Fa-pena-do-degredo-nas-ordenacoes-do-reino&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-ppghis.ifcs.ufrj.br-262"><a href="#cite_ref-ppghis.ifcs.ufrj.br_262-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110706162149/http://www.ppghis.ifcs.ufrj.br/media/manolo_imigracao_lusa.pdf">„Ensaio sobre a imigração portuguesa e os padrões de miscigenação no Brasil”</a> (PDF). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ppghis.ifcs.ufrj.br/media/manolo_imigracao_lusa.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2011-07-06">6 iulie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2010-08-18">18 august 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Ensaio+sobre+a+imigra%C3%A7%C3%A3o+portuguesa+e+os+padr%C3%B5es+de+miscigena%C3%A7%C3%A3o+no+Brasil&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ppghis.ifcs.ufrj.br%2Fmedia%2Fmanolo_imigracao_lusa.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-263"><a href="#cite_ref-263">^</a> <cite class="citation journal">Axtell, James (<time datetime="1991">1991</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080517052031/http://www.millersville.edu/~columbus/data/art/AXTELL01.ART">„The Columbian Mosaic in Colonial America”</a>. Humanities. 12 (5): 12–18. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.millersville.edu/~columbus/data/art/AXTELL01.ART">original</a> la <time datetime="2008-05-17">17 mai 2008</time>. Accesat în <time datetime="2008-10-08">8 octombrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Humanities&rft.atitle=The+Columbian+Mosaic+in+Colonial+America&rft.volume=12&rft.issue=5&rft.pages=12-18&rft.date=1991-09%2F1991-10&rft.aulast=Axtell&rft.aufirst=James&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.millersville.edu%2F~columbus%2Fdata%2Fart%2FAXTELL01.ART&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-264"><a href="#cite_ref-264">^</a> <cite class="citation journal">Evans, N.J. (<time datetime="2001">2001</time>). „Work in progress: Indirect passage from Europe Transmigration via the UK, 1836–1914”. Journal for Maritime Research. 3: 70–84. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1080%2F21533369.2001.9668313">10.1080/21533369.2001.9668313</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Journal+for+Maritime+Research&rft.atitle=Work+in+progress%3A+Indirect+passage+from+Europe+Transmigration+via+the+UK%2C+1836%E2%80%931914&rft.volume=3&rft.pages=70-84&rft.date=2001&rft_id=info%3Adoi%2F10.1080%2F21533369.2001.9668313&rft.aulast=Evans&rft.aufirst=N.J.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-265"><a href="#cite_ref-265">^</a> Robert Greenall, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/2/hi/asia-pacific/4420922.stm">Russians left behind in Central Asia</a>, <a href="/wiki/BBC_News" title="BBC News">BBC News</a>, 23 November 2005 </li> <li id="cite_note-266"><a href="#cite_ref-266">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://edl.ecml.at/LanguageFun/LanguageFacts/tabid/1859/Default.aspx">Language facts – European day of languages</a>, Council of Europe. Retrieved 30 July 2015 </li> <li id="cite_note-UN_WUP_2016-267">^ <a href="#cite_ref-UN_WUP_2016_267-0">a</a> <a href="#cite_ref-UN_WUP_2016_267-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.un.org/en/development/desa/population/publications/pdf/urbanization/the_worlds_cities_in_2016_data_booklet.pdf">„The World's Cities in 2016”</a> (PDF). United Nations. <time datetime="2016">2016</time>. p. 11.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+World%27s+Cities+in+2016&rft.pages=11&rft.pub=United+Nations&rft.date=2016&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.un.org%2Fen%2Fdevelopment%2Fdesa%2Fpopulation%2Fpublications%2Fpdf%2Furbanization%2Fthe_worlds_cities_in_2016_data_booklet.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-268"><a href="#cite_ref-268">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.hurriyetdailynews.com/istanbul-one-of-four-anchor-megacities-of-europe-research--92496">„Istanbul one of four anchor megacities of Europe: Research”</a>. Hürriyet Daily News (în engleză). <time datetime="2015-12-14">14 decembrie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=H%C3%BCrriyet+Daily+News&rft.atitle=Istanbul+one+of+four+anchor+megacities+of+Europe%3A+Research&rft.date=2015-12-14&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.hurriyetdailynews.com%2Fistanbul-one-of-four-anchor-megacities-of-europe-research--92496&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-269"><a href="#cite_ref-269">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.citypopulation.de/en/world/agglomerations/">„Major Agglomerations of the World - Population Statistics and Maps”</a>. www.citypopulation.de. Accesat în <time datetime="2020-09-10">10 septembrie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.citypopulation.de&rft.atitle=Major+Agglomerations+of+the+World+-+Population+Statistics+and+Maps&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.citypopulation.de%2Fen%2Fworld%2Fagglomerations%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-270"><a href="#cite_ref-270">^</a> Hilaire Belloc, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gutenberg.org/ebooks/8442">Europe and the Faith</a>, Chapter I </li> <li id="cite_note-271"><a href="#cite_ref-271">^</a> Cederman (2001:2) remarks: "Given the absence of an explicit legal definition and the plethora of competing identities, it is indeed hard to avoid the conclusion that Europe is an essentially contested concept." Cf. also Davies (1996:15); Berting (2006:51). </li> <li id="cite_note-272"><a href="#cite_ref-272">^</a> Cf. Jordan-Bychkov (2008:13), Davies (1996:15), Berting (2006:51-56). </li> <li id="cite_note-273"><a href="#cite_ref-273">^</a> <cite class="citation book">Andreas Kaplan: European Management and European Business Schools: Insights from the History of Business Schools. European Management Journal. <time datetime="2014">2014</time>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1016%2Fj.emj.2014.03.006">10.1016/j.emj.2014.03.006</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Andreas+Kaplan%3A+European+Management+and+European+Business+Schools%3A+Insights+from+the+History+of+Business+Schools&rft.pub=European+Management+Journal&rft.date=2014&rft_id=info%3Adoi%2F10.1016%2Fj.emj.2014.03.006&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-274"><a href="#cite_ref-274">^</a> <cite class="citation web">Oosterbeek, Luíz. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.europreart.net/prese.htm">„European Prehistoric Art”</a>. Europeart. Accesat în <time datetime="2012-12-04">4 decembrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Europeart&rft.atitle=European+Prehistoric+Art&rft.aulast=Oosterbeek&rft.aufirst=Lu%C3%ADz&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.europreart.net%2Fprese.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Europeart-275">^ <a href="#cite_ref-Europeart_275-0">a</a> <a href="#cite_ref-Europeart_275-1">b</a> <cite class="citation web">Oosterbeek, Luíz. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.europreart.net/">„European Prehistoric Art”</a>. Europeart. Accesat în <time datetime="2012-12-04">4 decembrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Europeart&rft.atitle=European+Prehistoric+Art&rft.aulast=Oosterbeek&rft.aufirst=Lu%C3%ADz&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.europreart.net%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-276"><a href="#cite_ref-276">^</a> <cite class="citation news">Kwong, Matt. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.cbc.ca/news/technology/story/2012/06/14/cave-paintings-europe.html">„Oldest cave-man art in Europe dates back 40,800 years”</a>. CBC News. Accesat în <time datetime="2012-12-04">4 decembrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Oldest+cave-man+art+in+Europe+dates+back+40%2C800+years&rft.aulast=Kwong&rft.aufirst=Matt&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.cbc.ca%2Fnews%2Ftechnology%2Fstory%2F2012%2F06%2F14%2Fcave-paintings-europe.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-277"><a href="#cite_ref-277">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.sciencemag.org/sciencenow/2010/06/romanian-cave-may-boast-central.html">„Romanian Cave May Boast Central Europe's Oldest Cave Art | Science/AAAS | News”</a>. News.sciencemag.org. <time datetime="2010-06-21">21 iunie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2013-08-25">25 august 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Romanian+Cave+May+Boast+Central+Europe%27s+Oldest+Cave+Art+%26%23124%3B+Science%2FAAAS+%26%23124%3B+News&rft.pub=News.sciencemag.org&rft.date=2010-06-21&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.sciencemag.org%2Fsciencenow%2F2010%2F06%2Fromanian-cave-may-boast-central.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-278"><a href="#cite_ref-278">^</a> <cite class="citation web">Gunther, Michael. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.art-and-archaeology.com/timelines/europe/prehistoric.html">„Art of Prehistoric Europe”</a>. Accesat în <time datetime="2012-12-04">4 decembrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Art+of+Prehistoric+Europe&rft.aulast=Gunther&rft.aufirst=Michael&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.art-and-archaeology.com%2Ftimelines%2Feurope%2Fprehistoric.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-279"><a href="#cite_ref-279">^</a> <cite class="citation web">Chaniotis, Angelos. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.oxfordbibliographies.com/view/document/obo-9780195389661/obo-9780195389661-0071.xml;jsessionid=B732A8D81DF46C77A25A3DA2625360A9">„Ancient Crete”</a>. Oxford Bibliographies. Oxford University Press. Accesat în <time datetime="2013-01-02">2 ianuarie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Oxford+Bibliographies&rft.atitle=Ancient+Crete&rft.aulast=Chaniotis&rft.aufirst=Angelos&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.oxfordbibliographies.com%2Fview%2Fdocument%2Fobo-9780195389661%2Fobo-9780195389661-0071.xml%3Bjsessionid%3DB732A8D81DF46C77A25A3DA2625360A9&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-280"><a href="#cite_ref-280">^</a> Kitzinger (throughout), Hinks (especially Part 1) and Henderson (Chapters 1, 2 & 4) in particular are concerned with this perennial theme. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=kDNobJFWygcC&pg=PA407&lpg=PA407&dq=Medieval+art+classical+barbarian+Gardner's&source=bl&ots=AUZrn-wyQw&sig=y2nS9GdW5mslQ8b5r7aRRr4119s&hl=en&ei=m5KBStT8HIy5jAfaocSKCg&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=1#v=onepage&q=&f=false">Google books</a> </li> <li id="cite_note-ReferenceC-281"><a href="#cite_ref-ReferenceC_281-0">^</a> Gombrich 1995, [<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită pagina</a>]. </li> <li id="cite_note-282"><a href="#cite_ref-282">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.metmuseum.org/toah/hd/zino/hd_zino.htm">„Mannerism: Bronzino (1503–1572) and his Contemporaries”</a>. Metropolitan Museum of Art. Accesat în <time datetime="2013-05-19">19 mai 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Mannerism%3A+Bronzino+%281503%E2%80%931572%29+and+his+Contemporaries&rft.pub=Metropolitan+Museum+of+Art&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.metmuseum.org%2Ftoah%2Fhd%2Fzino%2Fhd_zino.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-283"><a href="#cite_ref-283">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20180411162829/http://www.bc.edu/bc_org/avp/cas/his/CoreArt/art/ancien.html">„Ancien Regime Rococo”</a>. Bc.edu. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.bc.edu/bc_org/avp/cas/his/CoreArt/art/ancien.html">original</a> la <time datetime="2018-04-11">11 aprilie 2018</time>. Accesat în <time datetime="2013-08-25">25 august 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Ancien+Regime+Rococo&rft.pub=Bc.edu&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bc.edu%2Fbc_org%2Favp%2Fcas%2Fhis%2FCoreArt%2Fart%2Fancien.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-284"><a href="#cite_ref-284">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.vam.ac.uk/content/articles/v/video-rococ-writing-table">„What is Rococo?”</a>. Victoria and Albert Museum. Accesat în <time datetime="2018-10-20">20 octombrie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=What+is+Rococo%3F&rft.pub=Victoria+and+Albert+Museum&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.vam.ac.uk%2Fcontent%2Farticles%2Fv%2Fvideo-rococ-writing-table&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-285"><a href="#cite_ref-285">^</a> <cite class="citation encyclopaedia"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/EBchecked/topic/506448/Rococo-style">„Rococo style (design) - Britannica Online Encyclopedia”</a>. Britannica.com. Accesat în <time datetime="2012-04-24">24 aprilie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Rococo+style+%28design%29+-+Britannica+Online+Encyclopedia&rft.btitle=Britannica.com&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2FEBchecked%2Ftopic%2F506448%2FRococo-style&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-286"><a href="#cite_ref-286">^</a> <cite class="citation book">Stevenson, Angus (<time datetime="2010-08-19">19 august 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=anecAQAAQBAJ&q=neoclassicism+originated+in.Rome&pg=PA1189">Oxford Dictionary of English</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9780199571123" title="Special:Referințe în cărți/9780199571123">9780199571123</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Oxford+Dictionary+of+English&rft.date=2010-08-19&rft.isbn=9780199571123&rft.aulast=Stevenson&rft.aufirst=Angus&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DanecAQAAQBAJ%26q%3Dneoclassicism%2Boriginated%2Bin.Rome%26pg%3DPA1189&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-287"><a href="#cite_ref-287">^</a> <cite class="citation web">Kohle, Hubertus (<time datetime="2006-08-07">7 august 2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archiv.ub.uni-heidelberg.de/artdok/978/">„The road from Rome to Paris. The birth of a modern Neoclassicism”</a>. Jacques Louis David. New perspectives.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Jacques+Louis+David.+New+perspectives&rft.atitle=The+road+from+Rome+to+Paris.+The+birth+of+a+modern+Neoclassicism&rft.date=2006-08-07&rft.aulast=Kohle&rft.aufirst=Hubertus&rft_id=https%3A%2F%2Farchiv.ub.uni-heidelberg.de%2Fartdok%2F978%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-autogenerated1-288">^ <a href="#cite_ref-autogenerated1_288-0">a</a> <a href="#cite_ref-autogenerated1_288-1">b</a> James J. Sheehan, "Art and Its Publics, c. 1800," United and Diversity in European Culture c. 1800, ed. Tim Blanning and Hagen Schulze (New York: Oxford University Press, 2006), 5-18. </li> <li id="cite_note-289"><a href="#cite_ref-289">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.metmuseum.org/toah/hd/rlsm/hd_rlsm.htm">„Metropolitan Museum of Art”</a>. Metmuseum.org. <time datetime="2014-06-02">2 iunie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2014-07-15">15 iulie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Metropolitan+Museum+of+Art&rft.pub=Metmuseum.org&rft.date=2014-06-02&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.metmuseum.org%2Ftoah%2Fhd%2Frlsm%2Fhd_rlsm.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-290"><a href="#cite_ref-290">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140714144138/http://www.nga.gov/collection/sfp/noflash/realism/1941_6_1.htm">„NGA Realism movement”</a>. Nga.gov. <time datetime="1941-01-06">6 ianuarie 1941</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.nga.gov/collection/sfp/noflash/realism/1941_6_1.htm">original</a> la <time datetime="2014-07-14">14 iulie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2014-07-15">15 iulie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=NGA+Realism+movement&rft.pub=Nga.gov&rft.date=1941-01-06&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.nga.gov%2Fcollection%2Fsfp%2Fnoflash%2Frealism%2F1941_6_1.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-291"><a href="#cite_ref-291">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.nationalgallery.org.uk/paintings/glossary/realist-movement">„National Gallery glossary, Realism movement”</a>. Nationalgallery.org.uk. Accesat în <time datetime="2014-07-15">15 iulie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=National+Gallery+glossary%2C+Realism+movement&rft.pub=Nationalgallery.org.uk&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.nationalgallery.org.uk%2Fpaintings%2Fglossary%2Frealist-movement&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-292"><a href="#cite_ref-292">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://impressionist1877.tripod.com/realism.htm">„Philosophy of Realism”</a>. Impressionist1877.tripod.com. Accesat în <time datetime="2014-07-15">15 iulie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Philosophy+of+Realism&rft.pub=Impressionist1877.tripod.com&rft_id=http%3A%2F%2Fimpressionist1877.tripod.com%2Frealism.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-WHList-293"><a href="#cite_ref-WHList_293-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200705125635/https://whc.unesco.org/pg.cfm?cid=31&l=en&&&&mode=table&order=region">„World Heritage List (ordered by region)”</a>. UNESCO World Heritage Centre. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://whc.unesco.org/pg.cfm?cid=31&l=en&&&&mode=table&order=region">original</a> la <time datetime="2020-07-05">5 iulie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=World+Heritage+List+%28ordered+by+region%29&rft.pub=UNESCO+World+Heritage+Centre&rft_id=https%3A%2F%2Fwhc.unesco.org%2Fpg.cfm%3Fcid%3D31%26l%3Den%26%26%26%26mode%3Dtable%26order%3Dregion&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-294"><a href="#cite_ref-294">^</a> <cite class="citation web">UNESCO World Heritage Centre. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200705130603/https://whc.unesco.org/en/list/stat">„World Heritage List Statistics”</a>. UNESCO World Heritage Centre. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://whc.unesco.org/en/list/stat">original</a> la <time datetime="2020-07-05">5 iulie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=World+Heritage+List+Statistics&rft.pub=UNESCO+World+Heritage+Centre&rft.au=UNESCO+World+Heritage+Centre&rft_id=https%3A%2F%2Fwhc.unesco.org%2Fen%2Flist%2Fstat&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Christianity-295"><a href="#cite_ref-Christianity_295-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.pewforum.org/2011/12/19/global-christianity-regions/#europe">„Regional Distribution of Christians: Christianity in Europe”</a>. Pew Research Center's Religion & Public Life Project. <time datetime="2011-12-18">18 decembrie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2015-02-22">22 februarie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Pew+Research+Center%27s+Religion+%26+Public+Life+Project&rft.atitle=Regional+Distribution+of+Christians%3A+Christianity+in+Europe&rft.date=2011-12-18&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.pewforum.org%2F2011%2F12%2F19%2Fglobal-christianity-regions%2F%23europe&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-296"><a href="#cite_ref-296">^</a> <cite class="citation book">Dawson, Christopher; Glenn Olsen (<time datetime="1961">1961</time>). Crisis in Western Education (ed. reprint). p. 108. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8132-1683-6" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8132-1683-6">978-0-8132-1683-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Crisis+in+Western+Education&rft.pages=108&rft.edition=reprint&rft.date=1961&rft.isbn=978-0-8132-1683-6&rft.aulast=Dawson&rft.aufirst=Christopher&rft.au=Glenn+Olsen&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-297"><a href="#cite_ref-297">^</a> <cite class="citation book">J. Spielvogel, Jackson (<time datetime="2016">2016</time>). Western Civilization: A Brief History, Volume I: To 1715 (ed. Cengage Learning). p. 156. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-305-63347-6" title="Special:Referințe în cărți/978-1-305-63347-6">978-1-305-63347-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Western+Civilization%3A+A+Brief+History%2C+Volume+I%3A+To+1715&rft.pages=156&rft.edition=Cengage+Learning&rft.date=2016&rft.isbn=978-1-305-63347-6&rft.aulast=J.+Spielvogel&rft.aufirst=Jackson&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-298"><a href="#cite_ref-298">^</a> <cite class="citation book">Neill, Thomas Patrick (<time datetime="1957">1957</time>). Readings in the History of Western Civilization, Volume 2 (ed. Newman Press). p. 224.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Readings+in+the+History+of+Western+Civilization%2C+Volume+2&rft.pages=224&rft.edition=Newman+Press&rft.date=1957&rft.aulast=Neill&rft.aufirst=Thomas+Patrick&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-299"><a href="#cite_ref-299">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/EBchecked/topic/507284/Roman-Catholicism">„Roman Catholicism”</a>. Accesat în <time datetime="2017-01-19">19 ianuarie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Roman+Catholicism&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2FEBchecked%2Ftopic%2F507284%2FRoman-Catholicism&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Caltron_J.H_Hayas-300"><a href="#cite_ref-Caltron_J.H_Hayas_300-0">^</a> Caltron J.H Hayas, Christianity and Western Civilization (1953), Stanford University Press, p. 2: That certain distinctive features of our Western civilization — the civilization of western Europe and of America— have been shaped chiefly by Judaeo – Graeco – Christianity, Catholic and Protestant. </li> <li id="cite_note-Orlandis-301"><a href="#cite_ref-Orlandis_301-0">^</a> Jose Orlandis, 1993, "A Short History of the Catholic Church," 2nd edn. (Michael Adams, Trans.), Dublin:Four Courts Press, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1-85182-125-2" title="Special:Referințe în cărți/1-85182-125-2">ISBN: 1-85182-125-2</a>, preface, see <a rel="nofollow" class="external autonumber" href="https://books.google.com/books?id=KYdbpwAACAAJ">[2]</a>, accessed 8 December 2014. </li> <li id="cite_note-How_The_Catholic_Church_Built_Western_Civilization-302"><a href="#cite_ref-How_The_Catholic_Church_Built_Western_Civilization_302-0">^</a> Thomas E. Woods and Antonio Canizares, 2012, "How the Catholic Church Built Western Civilization," Reprint edn., Washington, DC: Regnery History, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1-59698-328-0" title="Special:Referințe în cărți/1-59698-328-0">ISBN: 1-59698-328-0</a>, see <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=jYvmAgAAQBAJ,">accessed 8 December 2014. p. 1: "Western civilization owes far more to Catholic Church than most people – Catholic included – often realize. The Church in fact built Western civilization."</a>[<a href="/wiki/Wikipedia:Leg%C4%83turi_externe" title="Wikipedia:Legături externe">nefuncțională</a>] </li> <li id="cite_note-Koch_1994-303"><a href="#cite_ref-Koch_1994_303-0">^</a> <cite class="citation book">Koch, Carl (<time datetime="1994">1994</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/catholicchurchjo00koch">The Catholic Church: Journey, Wisdom, and Mission</a>. Early Middle Ages: St. Mary's Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-88489-298-4" title="Special:Referințe în cărți/978-0-88489-298-4">978-0-88489-298-4</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Catholic+Church%3A+Journey%2C+Wisdom%2C+and+Mission&rft.place=Early+Middle+Ages&rft.pub=St.+Mary%27s+Press&rft.date=1994&rft.isbn=978-0-88489-298-4&rft.aulast=Koch&rft.aufirst=Carl&rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Fcatholicchurchjo00koch&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-304"><a href="#cite_ref-304">^</a> <cite class="citation book">Dawson, Christopher; Glenn Olsen (<time datetime="1961">1961</time>). Crisis in Western Education (ed. reprint). <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8132-1683-6" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8132-1683-6">978-0-8132-1683-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Crisis+in+Western+Education&rft.edition=reprint&rft.date=1961&rft.isbn=978-0-8132-1683-6&rft.aulast=Dawson&rft.aufirst=Christopher&rft.au=Glenn+Olsen&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-305"><a href="#cite_ref-305">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.pewforum.org/2012/12/18/global-religious-landscape-muslim/">„The Global Religious Landscape: Muslims”</a>. pewforum. <time datetime="2012-12-18">18 decembrie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-12-18">18 decembrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=pewforum&rft.atitle=The+Global+Religious+Landscape%3A+Muslims&rft.date=2012-12-18&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.pewforum.org%2F2012%2F12%2F18%2Fglobal-religious-landscape-muslim%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Religiously_Unaffiliated-306"><a href="#cite_ref-Religiously_Unaffiliated_306-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130730043126/http://www.pewforum.org/global-religious-landscape-unaffiliated.aspx">„Religiously Unaffiliated”</a>. Pew Research Center's Religion & Public Life Project. <time datetime="2012-12-18">18 decembrie 2012</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.pewforum.org/global-religious-landscape-unaffiliated.aspx">original</a> la <time datetime="2013-07-30">30 iulie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2015-02-22">22 februarie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Pew+Research+Center%27s+Religion+%26+Public+Life+Project&rft.atitle=Religiously+Unaffiliated&rft.date=2012-12-18&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.pewforum.org%2Fglobal-religious-landscape-unaffiliated.aspx&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-307"><a href="#cite_ref-307">^</a> <cite class="citation journal">Dogan, Mattei (<time datetime="1998">1998</time>). „The Decline of Traditional Values in Western Europe”. International Journal of Comparative Sociology. 39: 77–90. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1177%2F002071529803900106">10.1177/002071529803900106</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=International+Journal+of+Comparative+Sociology&rft.atitle=The+Decline+of+Traditional+Values+in+Western+Europe&rft.volume=39&rft.pages=77-90&rft.date=1998&rft_id=info%3Adoi%2F10.1177%2F002071529803900106&rft.aulast=Dogan&rft.aufirst=Mattei&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-308"><a href="#cite_ref-308">^</a> <cite class="citation book">Dine, Philip; and Seán Crosson (<time datetime="2010">2010</time>). Sport, Representation and Evolving Identities in Europe. Bern: Peter Lang. p. 2. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9783039119776" title="Special:Referințe în cărți/9783039119776">9783039119776</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Sport%2C+Representation+and+Evolving+Identities+in+Europe&rft.place=Bern&rft.pages=2&rft.pub=Peter+Lang&rft.date=2010&rft.isbn=9783039119776&rft.aulast=Dine&rft.aufirst=Philip%3B+and+Se%C3%A1n+Crosson&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> </ol></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Surse">Surse</h2>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=34" title="Modifică secțiunea: Surse" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=34" title="Edit section's source code: Surse">modificare sursă</a>]</div> <ul><li><a href="/wiki/National_Geographic_Society" title="National Geographic Society">National Geographic Society</a> (2005). National Geographic Visual History of the World. Washington, DC: National Geographic Society. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-7922-3695-5" title="Special:Referințe în cărți/0-7922-3695-5">ISBN: 0-7922-3695-5</a></li> <li><cite class="citation book">Bulliet, Richard; Crossley, Pamela; Headrick, Daniel; Hirsch, Steven; Johnson, Lyman (<time datetime="2011">2011</time>). The Earth and Its Peoples, Brief Edition. 1. Cengage Learning. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-495-91311-5" title="Special:Referințe în cărți/978-0-495-91311-5">978-0-495-91311-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Earth+and+Its+Peoples%2C+Brief+Edition&rft.pub=Cengage+Learning&rft.date=2011&rft.isbn=978-0-495-91311-5&rft.aulast=Bulliet&rft.aufirst=Richard&rft.au=Crossley%2C+Pamela&rft.au=Headrick%2C+Daniel&rft.au=Hirsch%2C+Steven&rft.au=Johnson%2C+Lyman&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation book">Brown, Stephen F.; Anatolios, Khaled; Palmer, Martin (<time datetime="2009">2009</time>). O'Brien, Joanne, ed. Catholicism & Orthodox Christianity. Infobase Publishing. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-60413-106-2" title="Special:Referințe în cărți/978-1-60413-106-2">978-1-60413-106-2</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Catholicism+%26+Orthodox+Christianity&rft.pub=Infobase+Publishing&rft.date=2009&rft.isbn=978-1-60413-106-2&rft.aulast=Brown&rft.aufirst=Stephen+F.&rft.au=Anatolios%2C+Khaled&rft.au=Palmer%2C+Martin&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AEuropa" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Vezi_și">Vezi și</h2>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=35" title="Modifică secțiunea: Vezi și" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=35" title="Edit section's source code: Vezi și">modificare sursă</a>]</div> <div class="div-col columns column-count column-count-2" style="-moz-column-count: 2; -webkit-column-count: 2; column-count: 2;"> <ul><li><a href="/wiki/Europa_(mitologie)" title="Europa (mitologie)">Europa (mitologie)</a></li> <li><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a></li> <li><a href="/wiki/Euroregiune" title="Euroregiune">Euroregiune</a></li> <li><a href="/wiki/Europenism" title="Europenism">Europenism</a></li> <li><a href="/wiki/Zona_euro" title="Zona euro">Zona euro</a></li> <li><a href="/wiki/Europalia" title="Europalia">Europalia</a></li> <li><a href="/wiki/Europenizare" title="Europenizare">Europenizare</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Capital%C4%83_European%C4%83_a_Sportului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Capitală Europeană a Sportului — pagină inexistentă">Capitală Europeană a Sportului</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Regiunea_European%C4%83_a_Gastronomiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Regiunea Europeană a Gastronomiei — pagină inexistentă">Regiunea Europeană a Gastronomiei</a></li> <li><a href="/wiki/Capital%C4%83_European%C4%83_a_Culturii" title="Capitală Europeană a Culturii">Capitală Europeană a Culturii</a></li> <li><a href="/wiki/Capitala_European%C4%83_a_Tineretului" title="Capitala Europeană a Tineretului">Capitala Europeană a Tineretului</a></li> <li><a href="/wiki/Jocurile_Europene" title="Jocurile Europene">Jocurile Europene</a></li> <li><a href="/wiki/Drapelele_Europei" title="Drapelele Europei">Drapelele Europei</a></li> <li><a href="/wiki/Lista_ora%C8%99elor_din_Uniunea_European%C4%83_dup%C4%83_m%C4%83rime" title="Lista orașelor din Uniunea Europeană după mărime">Lista orașelor din Uniunea Europeană după mărime</a></li> <li><a href="/wiki/Lista_celor_mai_mari_ora%C8%99e_din_Europa" title="Lista celor mai mari orașe din Europa">Lista celor mai mari orașe din Europa</a></li> <li><a href="/wiki/List%C4%83_de_mun%C8%9Bi_%C3%AEnal%C8%9Bi_din_Europa" title="Listă de munți înalți din Europa">Lista munților de peste 3000 de metri din Europa</a></li> <li><a href="/wiki/List%C4%83_de_fluvii_din_Europa" class="mw-redirect" title="Listă de fluvii din Europa">Listă de fluvii din Europa</a></li></ul> </div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Legături_externe">Legături externe</h2>[<a href="/w/index.php?title=Europa&veaction=edit&section=36" title="Modifică secțiunea: Legături externe" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Europa&action=edit&section=36" title="Edit section's source code: Legături externe">modificare sursă</a>]</div> <table class="metadata plainlinks mbox-small" style="padding:0.25em 0.5em 0.5em 0.75em;border:1px solid #aaa; color:var(--color-base, #000);"> <tbody><tr style="height:25px;"> <td colspan="2" style="padding-bottom:0.5em;border-bottom:1px solid #aaa;margin:auto;text-align:center;">Puteți găsi mai multe informații despre Europa prin căutarea în proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generică de <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Sister_projects" class="extiw" title="en:Wikipedia:Sister projects">„proiecte surori”</a>: </td></tr> <tr style="height:25px;"> <td style="padding-top:0.75em;"><a href="https://ro.wiktionary.org/wiki/Special:Search/Europa" title="Search Wiktionary"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f8/Wiktionary-logo-en.svg/23px-Wiktionary-logo-en.svg.png" decoding="async" width="23" height="25" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f8/Wiktionary-logo-en.svg/35px-Wiktionary-logo-en.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f8/Wiktionary-logo-en.svg/46px-Wiktionary-logo-en.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="1089" /></a> </td> <td style="padding-top:0.75em;"><a href="https://ro.wiktionary.org/wiki/Special:Search/Europa" class="extiw" title="wikt:Special:Search/Europa">Definiții și traduceri</a> în Wikționar </td></tr> <tr style="height:25px;"> <td><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Special:Search/Europa" title="Search Commons"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/18px-Commons-logo.svg.png" decoding="async" width="18" height="25" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/28px-Commons-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/37px-Commons-logo.svg.png 2x" data-file-width="1024" data-file-height="1376" /></a> </td> <td><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Special:Search/Europa" class="extiw" title="commons:Special:Search/Europa">Imagini și media</a> la Commons </td></tr> <tr style="height:25px;"> <td><a href="https://ro.wikiquote.org/wiki/Special:Search/Europa" title="Search Wikiquote"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Wikiquote-logo.svg/21px-Wikiquote-logo.svg.png" decoding="async" width="21" height="25" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Wikiquote-logo.svg/32px-Wikiquote-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Wikiquote-logo.svg/42px-Wikiquote-logo.svg.png 2x" data-file-width="300" data-file-height="355" /></a> </td> <td><a href="https://ro.wikiquote.org/wiki/Special:Search/Europa" class="extiw" title="q:Special:Search/Europa">Citate</a> la Wikicitat </td></tr> <tr style="height:25px;"> <td><a href="https://ro.wikisource.org/wiki/Special:Search/Europa" title="Search Wikisource"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/24px-Wikisource-logo.svg.png" decoding="async" width="24" height="25" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/36px-Wikisource-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/48px-Wikisource-logo.svg.png 2x" data-file-width="410" data-file-height="430" /></a> </td> <td><a href="https://ro.wikisource.org/wiki/Special:Search/Europa" class="extiw" title="s:Special:Search/Europa">Texte sursă</a> la Wikisursă </td></tr> <tr style="height:25px;"> <td><a href="https://ro.wikibooks.org/wiki/Special:Search/Europa" title="Search Wikibooks"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Wikibooks-logo.svg/25px-Wikibooks-logo.svg.png" decoding="async" width="25" height="25" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Wikibooks-logo.svg/38px-Wikibooks-logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Wikibooks-logo.svg/50px-Wikibooks-logo.svg.png 2x" data-file-width="300" data-file-height="300" /></a> </td> <td><a href="https://ro.wikibooks.org/wiki/Special:Search/Europa" class="extiw" title="b:Special:Search/Europa">Manuale</a> la Wikimanuale </td></tr> <tr style="height:25px;"> <td><a href="https://ro.wikivoyage.org/wiki/Europe" title="Search Wikivoyage"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/dd/Wikivoyage-Logo-v3-icon.svg/25px-Wikivoyage-Logo-v3-icon.svg.png" decoding="async" width="25" height="25" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/dd/Wikivoyage-Logo-v3-icon.svg/38px-Wikivoyage-Logo-v3-icon.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/dd/Wikivoyage-Logo-v3-icon.svg/50px-Wikivoyage-Logo-v3-icon.svg.png 2x" data-file-width="193" data-file-height="193" /></a> </td> <td><a href="https://ro.wikivoyage.org/wiki/Europe" class="extiw" title="voy:Europe">Ghiduri turistice</a> la Wikivoyage </td></tr> <tr style="height:25px;"> <td><a href="https://en.wikiversity.org/wiki/Special:Search/Europa" title="Search Wikiversity"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Wikiversity-logo-en.svg/25px-Wikiversity-logo-en.svg.png" decoding="async" width="25" height="23" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Wikiversity-logo-en.svg/38px-Wikiversity-logo-en.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Wikiversity-logo-en.svg/50px-Wikiversity-logo-en.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="900" /></a> </td> <td><a href="https://en.wikiversity.org/wiki/Special:Search/Europa" class="extiw" title="wikiversity:Special:Search/Europa">Resurse de studiu</a> la Wikiversitate </td></tr> </tbody></table> <ul><li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.coe.int/">Consiliul Europei</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://europa.eu/">Uniunea Europeană</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.columbiagazetteer.org/">The Columbia Gazetteer of the World Online</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.lonelyplanet.com/europe">"Prezentarea Europei"</a> la <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.lonelyplanet.com/">Lonely Planet</a> Ghid de călătorie și informații</li></ul> Hărți istorice <ul><li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://geacron.com/home-en/?&sid=GeaCron747702">Frontierele în Europa din 3000 î.Hr. până în prezent</a> Geacron Historical atlas</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.euratlas.net/history/europe/index.html">Istoria online a Europei în 21 de hărți</a></li></ul> <div class="noprint" style="background-color: #F5F5F5; border: 1px solid #ccc; clear: both; margin-left: 0px; margin-top: 1em; padding: 4px; text-align: center; font-size: 95%; -moz-border-radius: 0.8em; -webkit-border-radius: 0.8em; border-radius:0.8em;"> <ul><li style="display:inline; white-space:nowrap;"><a href="/wiki/Portal:Europa" title="Portal:Europa"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6e/Europe_with_flags.png/32px-Europe_with_flags.png" decoding="async" width="32" height="25" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6e/Europe_with_flags.png/48px-Europe_with_flags.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6e/Europe_with_flags.png/64px-Europe_with_flags.png 2x" data-file-width="2990" data-file-height="2303" /></a><a href="/wiki/Portal:Europa" title="Portal:Europa">Portal Europa</a></li></ul> </div> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Format:Țări europene">v</a> • <a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Discuție Format:Țări europene">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:%C8%9A%C4%83ri_europene&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">Țări independente sau recunoscute parțial și regiuni nesuverane în Europa</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><a href="/wiki/List%C4%83_de_%C8%9B%C4%83ri_europene" class="mw-redirect" title="Listă de țări europene">Țări independente</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <div> <a href="/wiki/Albania" title="Albania">Albania</a> · <a href="/wiki/Andorra" title="Andorra">Andorra</a> · <a href="/wiki/Armenia" title="Armenia">Armenia</a>1 · <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a> · <a href="/wiki/Azerbaidjan" title="Azerbaidjan">Azerbaidjan</a>2 · <a href="/wiki/Belarus" title="Belarus">Belarus</a> · <a href="/wiki/Belgia" title="Belgia">Belgia</a> · <a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia și Herțegovina</a> · <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> · <a href="/wiki/Cehia" title="Cehia">Cehia</a> · <a href="/wiki/Cipru" title="Cipru">Cipru</a>1 · <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> · <a href="/wiki/Danemarca" title="Danemarca">Danemarca</a> · <a href="/wiki/Elve%C8%9Bia" title="Elveția">Elveția</a> · <a href="/wiki/Estonia" title="Estonia">Estonia</a> · <a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda">Finlanda</a> · <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> · <a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a>2 · <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a> · <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a>  · <a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a> · <a href="/wiki/Islanda" title="Islanda">Islanda</a> · <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> · <a href="/wiki/Letonia" title="Letonia">Letonia</a> · <a href="/wiki/Liechtenstein" title="Liechtenstein">Liechtenstein</a> · <a href="/wiki/Lituania" title="Lituania">Lituania</a> · <a href="/wiki/Luxemburg" title="Luxemburg">Luxemburg</a> · <a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Macedonia de Nord</a> · <a href="/wiki/Malta" title="Malta">Malta</a> · <a href="/wiki/Republica_Moldova" title="Republica Moldova">Republica Moldova</a> · <a href="/wiki/Monaco" title="Monaco">Monaco</a> · <a href="/wiki/Muntenegru" title="Muntenegru">Muntenegru</a> · <a href="/wiki/Norvegia" title="Norvegia">Norvegia</a> · <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a> · <a href="/wiki/Portugalia" title="Portugalia">Portugalia</a> · <a href="/wiki/Regatul_Unit" class="mw-redirect" title="Regatul Unit">Regatul Unit</a> · <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> · <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a>3 · <a href="/wiki/San_Marino" title="San Marino">San Marino</a> · <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a> · <a href="/wiki/Slovacia" title="Slovacia">Slovacia</a> · <a href="/wiki/Slovenia" title="Slovenia">Slovenia</a> · <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a> · <a href="/wiki/Suedia" title="Suedia">Suedia</a> · <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a>3 · <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Țările de Jos">Țările de Jos</a> · <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a> · <a href="/wiki/Ungaria" title="Ungaria">Ungaria</a> · <a href="/wiki/Vatican" title="Vatican">Vatican</a> </div></div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="5"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Europe_(orthographic_projection).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/150px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png" decoding="async" width="150" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/225px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/300px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png 2x" data-file-width="541" data-file-height="541" /></a> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">Republici, teritorii și regiuni recunoscute parțial</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <div> <a href="/wiki/Abhazia" title="Abhazia">Abhazia</a>2 · <a href="/wiki/Republica_Turc%C4%83_a_Ciprului_de_Nord" title="Republica Turcă a Ciprului de Nord">Ciprul de Nord</a>1 · <a href="/wiki/Republica_Kosovo" class="mw-redirect" title="Republica Kosovo">Kosovo</a> · <a href="/wiki/Osetia_de_Sud" title="Osetia de Sud">Osetia de Sud</a>2 · <a href="/wiki/Republica_Moldoveneasc%C4%83_Nistrean%C4%83" title="Republica Moldovenească Nistreană">Republica Moldovenească Nistreană</a> </div></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">Teritorii și regiuni nesuverane</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <div> </div> <table cellspacing="0" class="nowraplinks navbox-subgroup" style="width:100%;;;"> <tbody><tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Danemarca</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Insulele_Feroe" title="Insulele Feroe">Insulele Feroe</a> · <a href="/wiki/Groenlanda" title="Groenlanda">Groenlanda</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Finlanda</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Insulele_%C3%85land" title="Insulele Åland">Insulele Åland</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Grecia</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Muntele_Athos" title="Muntele Athos">Muntele Athos</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Norvegia</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Svalbard" title="Svalbard">Svalbard</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Regatul Unit</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Akrotiri_%C8%99i_Dhekelia" title="Akrotiri și Dhekelia">Akrotiri și Dhekelia</a>1 · <a href="/wiki/Gibraltar" title="Gibraltar">Gibraltar</a> · <a href="/wiki/Guernsey" title="Guernsey">Guernsey</a> · <a href="/wiki/Insula_Man" title="Insula Man">Insula Man</a> · <a href="/wiki/Insula_Jersey" title="Insula Jersey">Jersey</a></div> </td></tr></tbody></table> <div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> </div></div> </td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style=";" colspan="3">1 În întregime în Asia, dar din punct de vedere istoric este considerat european  · 2 Parțial sau în întregime în Asia, în funcție de definirea graniței  · 3 Stat transcontinental (preponderent asiatic) Țări după continent: <a href="/wiki/Format:Africa" title="Format:Africa">Africa</a>  · <a href="/wiki/Format:America_de_Nord" title="Format:America de Nord">America de Nord</a>  · <a href="/wiki/Format:America_de_Sud" title="Format:America de Sud">America de Sud</a>  · <a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_%C3%AEn_Asia" title="Format:Țări în Asia">Asia</a>  · <a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Format:Țări europene">Europa</a>  · <a href="/wiki/Format:Oceania" title="Format:Oceania">Oceania</a> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:Continente" title="Format:Continente">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Continente&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Continente — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Continente&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/Continent" title="Continent">Continentele</a> lumii </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> </div><table class="nowraplinks navbox-subgroup" style="border-spacing:0"><tbody><tr><td colspan="2" class="navbox-list navbox-_ODDEVEN_" style="width:100%;padding:0px;background:transparent;color:inherit;"><div style="padding:0px;"><table cellspacing="0" class="navbox-columns-table" style="text-align:left;width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><tbody><tr style="vertical-align:top;"><td style="width:5em;">   </td><td style="padding:0px;text-align:center;;;;width:14%;"><div> <a href="/wiki/Africa" title="Africa"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/86/Africa_%28orthographic_projection%29.svg/75px-Africa_%28orthographic_projection%29.svg.png" decoding="async" width="75" height="75" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/86/Africa_%28orthographic_projection%29.svg/113px-Africa_%28orthographic_projection%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/86/Africa_%28orthographic_projection%29.svg/150px-Africa_%28orthographic_projection%29.svg.png 2x" data-file-width="550" data-file-height="550" /></a> <a href="/wiki/Africa" title="Africa">Africa</a> </div></td><td style="border-left:2px solid #fdfdfd;padding:0px;text-align:center;;;;width:14%;"><div> <a href="/wiki/Antarctida" title="Antarctida"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f2/Antarctica_%28orthographic_projection%29.svg/75px-Antarctica_%28orthographic_projection%29.svg.png" decoding="async" width="75" height="75" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f2/Antarctica_%28orthographic_projection%29.svg/113px-Antarctica_%28orthographic_projection%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f2/Antarctica_%28orthographic_projection%29.svg/150px-Antarctica_%28orthographic_projection%29.svg.png 2x" data-file-width="537" data-file-height="536" /></a> <a href="/wiki/Antarctida" title="Antarctida">Antarctida</a> </div></td><td style="border-left:2px solid #fdfdfd;padding:0px;text-align:center;;;;width:14%;"><div> <a href="/wiki/Asia" title="Asia"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/Asia_%28orthographic_projection%29.svg/75px-Asia_%28orthographic_projection%29.svg.png" decoding="async" width="75" height="75" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/Asia_%28orthographic_projection%29.svg/113px-Asia_%28orthographic_projection%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/Asia_%28orthographic_projection%29.svg/150px-Asia_%28orthographic_projection%29.svg.png 2x" data-file-width="541" data-file-height="541" /></a> <a href="/wiki/Asia" title="Asia">Asia</a> </div></td><td style="border-left:2px solid #fdfdfd;padding:0px;text-align:center;;;;width:14%;"><div> <a href="/wiki/Australia_(continent)" title="Australia (continent)"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e8/Australia-New_Guinea_%28orthographic_projection%29.svg/75px-Australia-New_Guinea_%28orthographic_projection%29.svg.png" decoding="async" width="75" height="75" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e8/Australia-New_Guinea_%28orthographic_projection%29.svg/113px-Australia-New_Guinea_%28orthographic_projection%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e8/Australia-New_Guinea_%28orthographic_projection%29.svg/150px-Australia-New_Guinea_%28orthographic_projection%29.svg.png 2x" data-file-width="541" data-file-height="541" /></a> <a href="/wiki/Australia_(continent)" title="Australia (continent)">Australia</a> </div></td><td style="border-left:2px solid #fdfdfd;padding:0px;text-align:center;;;;width:14%;"><div> <a href="/wiki/Europa" title="Europa"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/de/Europe_orthographic_Caucasus_Urals_boundary.svg/75px-Europe_orthographic_Caucasus_Urals_boundary.svg.png" decoding="async" width="75" height="75" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/de/Europe_orthographic_Caucasus_Urals_boundary.svg/113px-Europe_orthographic_Caucasus_Urals_boundary.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/de/Europe_orthographic_Caucasus_Urals_boundary.svg/150px-Europe_orthographic_Caucasus_Urals_boundary.svg.png 2x" data-file-width="537" data-file-height="536" /></a> <a class="mw-selflink selflink">Europa</a> </div></td><td style="border-left:2px solid #fdfdfd;padding:0px;text-align:center;;;;width:14%;"><div> <a href="/wiki/America_de_Nord" title="America de Nord"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/43/Location_North_America.svg/75px-Location_North_America.svg.png" decoding="async" width="75" height="75" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/43/Location_North_America.svg/113px-Location_North_America.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/43/Location_North_America.svg/150px-Location_North_America.svg.png 2x" data-file-width="550" data-file-height="550" /></a> <a href="/wiki/America_de_Nord" title="America de Nord">America de Nord</a> </div></td><td style="border-left:2px solid #fdfdfd;padding:0px;text-align:center;;;;width:14%;"><div> <a href="/wiki/America_de_Sud" title="America de Sud"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/South_America_%28orthographic_projection%29.svg/75px-South_America_%28orthographic_projection%29.svg.png" decoding="async" width="75" height="75" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/South_America_%28orthographic_projection%29.svg/113px-South_America_%28orthographic_projection%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/South_America_%28orthographic_projection%29.svg/150px-South_America_%28orthographic_projection%29.svg.png 2x" data-file-width="541" data-file-height="541" /></a> <a href="/wiki/America_de_Sud" title="America de Sud">America de Sud</a> </div></td></tr></tbody></table></div></td></tr></tbody></table><div></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> </div><table class="nowraplinks navbox-subgroup" style="border-spacing:0"><tbody><tr><td colspan="2" class="navbox-list navbox-_ODDEVEN_" style="width:100%;padding:0px;background:transparent;color:inherit;"><div style="padding:0px;"><table cellspacing="0" class="navbox-columns-table" style="text-align:left;width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><tbody><tr style="vertical-align:top;"><td style="width:5em;">   </td><td style="padding:0px;text-align:center;;;;width:25%;"><div> <a href="/wiki/Afro-Eurasia" title="Afro-Eurasia"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9d/Afro-Eurasia_%28orthographic_projection%29_political.svg/75px-Afro-Eurasia_%28orthographic_projection%29_political.svg.png" decoding="async" width="75" height="75" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9d/Afro-Eurasia_%28orthographic_projection%29_political.svg/113px-Afro-Eurasia_%28orthographic_projection%29_political.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9d/Afro-Eurasia_%28orthographic_projection%29_political.svg/150px-Afro-Eurasia_%28orthographic_projection%29_political.svg.png 2x" data-file-width="550" data-file-height="550" /></a> <a href="/wiki/Afro-Eurasia" title="Afro-Eurasia">Afro-Eurasia</a> (<a href="/wiki/Lumea_Veche" title="Lumea Veche">Lumea Veche</a>) </div></td><td style="border-left:2px solid #fdfdfd;padding:0px;text-align:center;;;;width:25%;"><div> <a href="/wiki/America" title="America"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Americas_%28orthographic_projection%29.svg/75px-Americas_%28orthographic_projection%29.svg.png" decoding="async" width="75" height="75" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Americas_%28orthographic_projection%29.svg/113px-Americas_%28orthographic_projection%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Americas_%28orthographic_projection%29.svg/150px-Americas_%28orthographic_projection%29.svg.png 2x" data-file-width="550" data-file-height="550" /></a> <a href="/wiki/America" title="America">America</a> (<a href="/wiki/Lumea_Nou%C4%83" title="Lumea Nouă">Lumea Nouă</a>) </div></td><td style="border-left:2px solid #fdfdfd;padding:0px;text-align:center;;;;width:25%;"><div> <a href="/wiki/Eurasia" title="Eurasia"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/30/Eurasia_%28orthographic_projection%29.svg/75px-Eurasia_%28orthographic_projection%29.svg.png" decoding="async" width="75" height="75" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/30/Eurasia_%28orthographic_projection%29.svg/113px-Eurasia_%28orthographic_projection%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/30/Eurasia_%28orthographic_projection%29.svg/150px-Eurasia_%28orthographic_projection%29.svg.png 2x" data-file-width="550" data-file-height="550" /></a> <a href="/wiki/Eurasia" title="Eurasia">Eurasia</a> </div></td><td style="border-left:2px solid #fdfdfd;padding:0px;text-align:center;;;;width:25%;"><div> <a href="/wiki/Oceania" title="Oceania"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8e/Oceania_%28orthographic_projection%29.svg/75px-Oceania_%28orthographic_projection%29.svg.png" decoding="async" width="75" height="75" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8e/Oceania_%28orthographic_projection%29.svg/113px-Oceania_%28orthographic_projection%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8e/Oceania_%28orthographic_projection%29.svg/150px-Oceania_%28orthographic_projection%29.svg.png 2x" data-file-width="541" data-file-height="541" /></a> <a href="/wiki/Oceania" title="Oceania">Oceania</a> </div></td></tr></tbody></table></div></td></tr></tbody></table><div></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> </div><table class="nowraplinks navbox-subgroup" style="border-spacing:0"><tbody><tr><td colspan="2" class="navbox-list navbox-_ODDEVEN_" style="width:100%;padding:0px;background:transparent;color:inherit;"><div style="padding:0px;"><table cellspacing="0" class="navbox-columns-table" style="text-align:left;width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><tbody><tr style="vertical-align:top;"><td style="width:5em;">   </td><td style="padding:0px;padding-left:1.0em;text-align:center; padding-right:1.0em;;;;width:35%;"><div> <a href="/wiki/Supercontinent" title="Supercontinent">Supercontinente</a> preistorice <a href="/w/index.php?title=Columbia_(supercontinent)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Columbia (supercontinent) — pagină inexistentă">Columbia</a> · <a href="/wiki/Gondwana" title="Gondwana">Gondwana</a> · <a href="/wiki/Kenorland" title="Kenorland">Kenorland</a> · <a href="/wiki/Laurasia" title="Laurasia">Laurasia</a> · <a href="/w/index.php?title=Nena_(supercontinent)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nena (supercontinent) — pagină inexistentă">Nena</a> · <a href="/wiki/Pangaea" class="mw-redirect" title="Pangaea">Pangaea</a> · <a href="/wiki/Pannotia" title="Pannotia">Pannotia</a> · <a href="/wiki/Rodinia" title="Rodinia">Rodinia</a> · <a href="/w/index.php?title=Ur_(continent)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ur (continent) — pagină inexistentă">Ur</a> · <a href="/wiki/Vaalbara" title="Vaalbara">Vaalbara</a> </div></td><td style="border-left:2px solid #fdfdfd;padding:0px;padding-left:1.0em;text-align:center; padding-right:1.0em;;;;width:65%;"><div> Alte continente preistorice <a href="/w/index.php?title=Cratonul_amazonian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cratonul amazonian — pagină inexistentă">Amazonia</a> · <a href="/w/index.php?title=Arctica_(continent)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arctica (continent) — pagină inexistentă">Arctica</a> · <a href="/w/index.php?title=Asiamerica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Asiamerica — pagină inexistentă">Asiamerica</a> · <a href="/w/index.php?title=Atlantica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Atlantica — pagină inexistentă">Atlantica</a> · <a href="/wiki/Avalonia" title="Avalonia">Avalonia</a> · <a href="/w/index.php?title=Baltica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Baltica — pagină inexistentă">Baltica</a> · <a href="/w/index.php?title=Chilenia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Chilenia — pagină inexistentă">Chilenia</a> · <a href="/w/index.php?title=Cimmeria_(continent)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cimmeria (continent) — pagină inexistentă">Cimmeria</a> · <a href="/w/index.php?title=Cratonul_congolez&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cratonul congolez — pagină inexistentă">Cratonul congolez</a> · <a href="/w/index.php?title=Cuyania&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cuyania — pagină inexistentă">Cuyania</a> · <a href="/w/index.php?title=Antarctica_de_Est&action=edit&redlink=1" class="new" title="Antarctica de Est — pagină inexistentă">Antarctica de Est</a> · <a href="/wiki/Euramerica" title="Euramerica">Euramerica</a> · <a href="/w/index.php?title=Kalaharia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kalaharia — pagină inexistentă">Kalaharia</a> · <a href="/w/index.php?title=Kazakhstania&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kazakhstania — pagină inexistentă">Kazakhstania</a> · <a href="/w/index.php?title=Laramidia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Laramidia — pagină inexistentă">Laramidia</a> · <a href="/wiki/Lauren%C8%9Bia" title="Laurenția">Laurenția</a> · <a href="/w/index.php?title=China_de_Nord_(continent)&action=edit&redlink=1" class="new" title="China de Nord (continent) — pagină inexistentă">China de Nord</a> · <a href="/w/index.php?title=Pampia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pampia — pagină inexistentă">Pampia</a> · <a href="/w/index.php?title=Sahul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sahul — pagină inexistentă">Sahul</a> · <a href="/w/index.php?title=Siberia_(continent)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Siberia (continent) — pagină inexistentă">Siberia</a> · <a href="/w/index.php?title=China_de_Sud_(continent)&action=edit&redlink=1" class="new" title="China de Sud (continent) — pagină inexistentă">China de Sud</a> </div></td></tr></tbody></table></div></td></tr></tbody></table><div></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> </div><table class="nowraplinks hlist navbox-subgroup" style="border-spacing:0"><tbody><tr><td colspan="2" class="navbox-list navbox-_ODDEVEN_" style="width:100%;padding:0px;background:transparent;color:inherit;"><div style="padding:0px;"><table cellspacing="0" class="navbox-columns-table" style="text-align:left;width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><tbody><tr style="vertical-align:top;"><td style="width:5em;">   </td><td style="padding:0px;padding-left:1.0em;text-align:center;padding-right:1.0em;;;;width:25%;"><div> <a href="/wiki/Platform%C4%83_continental%C4%83" title="Platformă continentală">Suprafețe</a>/<a href="/w/index.php?title=Continent_scufundat&action=edit&redlink=1" class="new" title="Continent scufundat — pagină inexistentă">continente scufundate</a> și <a href="/w/index.php?title=Fragment_continental&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fragment continental — pagină inexistentă">microcontinente</a> <a href="/wiki/Beringia" title="Beringia">Beringia</a> · <a href="/wiki/Doggerland" title="Doggerland">Doggerland</a> · <a href="/w/index.php?title=Jan_Mayen_Microcontinent&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jan Mayen Microcontinent — pagină inexistentă">Jan Mayen</a> · <a href="/w/index.php?title=Kerguelen_Plateau&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kerguelen Plateau — pagină inexistentă">Kerguelen Plateau</a> · <a href="/wiki/Madagascar" title="Madagascar">Madagascar</a> · <a href="/w/index.php?title=Mauritia_(microcontinent)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mauritia (microcontinent) — pagină inexistentă">Mauritia</a> · <a href="/w/index.php?title=Platforma_Sahul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Platforma Sahul — pagină inexistentă">Sahul</a> · <a href="/w/index.php?title=Seychelles_Microcontinent&action=edit&redlink=1" class="new" title="Seychelles Microcontinent — pagină inexistentă">Seychelles</a> · <a href="/w/index.php?title=Platforma_Sunda&action=edit&redlink=1" class="new" title="Platforma Sunda — pagină inexistentă">Sunda</a> · <a href="/wiki/Zealandia" title="Zealandia">Zealandia</a> </div></td><td style="border-left:2px solid #fdfdfd;padding:0px;padding-left:1.0em;text-align:center;padding-right:1.0em;;;;width:20%;"><div> Posibile viitoare supercontinente <a href="/wiki/Amasia_(continent)" title="Amasia (continent)">Amasia</a> · <a href="/w/index.php?title=Aurica_(supercontinent)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Aurica (supercontinent) — pagină inexistentă">Aurica</a> · <a href="/wiki/Novopangaea" title="Novopangaea">Novopangaea</a> · <a href="/wiki/Pangaea_Proxima" class="mw-redirect" title="Pangaea Proxima">Pangaea Proxima</a> </div></td><td style="border-left:2px solid #fdfdfd;padding:0px;padding-left:1.0em;text-align:center;padding-right:1.0em;;;;width:25%;"><div> Continente <a href="/w/index.php?title=Insul%C4%83_fantom%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insulă fantomă — pagină inexistentă">ipotetice</a>, <a href="/w/index.php?title=List%C4%83_de_p%C4%83m%C3%A2nturi_pierdute&action=edit&redlink=1" class="new" title="Listă de pământuri pierdute — pagină inexistentă">pierdute</a> sau <a href="/w/index.php?title=List%C4%83_de_locuri_mitologice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Listă de locuri mitologice — pagină inexistentă">mitice</a> <a href="/wiki/Atlantis" title="Atlantis">Atlantis</a> · <a href="/wiki/Hyperborea" class="mw-redirect" title="Hyperborea">Hyperborea</a> · <a href="/wiki/Kumari_Kandam" title="Kumari Kandam">Kumari Kandam</a> · <a href="/wiki/Lemuria" title="Lemuria">Lemuria</a> · <a href="/w/index.php?title=Meropis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Meropis — pagină inexistentă">Meropis</a> · <a href="/wiki/Mu_(continent)" title="Mu (continent)">Mu</a> · <a href="/wiki/Terra_Australis" title="Terra Australis">Terra Australis</a> </div></td><td style="border-left:2px solid #fdfdfd;padding:0px;padding-left:1.0em;text-align:center;padding-right:1.0em;;;;width:30%;"><div> <a href="/wiki/Subcontinent" title="Subcontinent">Subcontinente</a> <a href="/wiki/Alaska" title="Alaska">Alaska</a> · <a href="/wiki/Peninsula_Arabic%C4%83" title="Peninsula Arabică">Arabia</a> · <a href="/wiki/America_Central%C4%83" title="America Centrală">America Centrală</a> · <a href="/wiki/Groenlanda" title="Groenlanda">Groenlanda</a> · <a href="/wiki/Subcontinentul_Indian" title="Subcontinentul Indian">Subcontinentul Indian</a> · <a href="/wiki/Conul_Sudic" title="Conul Sudic">Conul Sudic</a> </div></td></tr></tbody></table></div></td></tr></tbody></table><div></div> </td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style=";" colspan="2"><a href="/wiki/Format:Continente" title="Format:Continente">Continente</a>  · <a href="/wiki/Format:Oceanele_%C8%99i_m%C4%83rile_P%C4%83m%C3%A2ntului" title="Format:Oceanele și mările Pământului">Oceanele și mările Pământului</a>  · <a href="/wiki/Format:Regiunile_P%C4%83m%C3%A2ntului" title="Format:Regiunile Pământului">Regiunile Pământului</a>  · <a href="/wiki/Format:Teritorii_%C3%AEn_Antarctica" title="Format:Teritorii în Antarctica">Teritorii în Antarctica</a> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:Regiunile_P%C4%83m%C3%A2ntului" title="Format:Regiunile Pământului">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Regiunile_P%C4%83m%C3%A2ntului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Regiunile Pământului — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Regiunile_P%C4%83m%C3%A2ntului&action=edit">m</a></div></div>Regiunile <a href="/wiki/P%C4%83m%C3%A2nt" title="Pământ">Pământului</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Africa" title="Africa">Africa</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Africa_Central%C4%83" title="Africa Centrală">Africa Centrală</a> · <a href="/wiki/Africa_R%C4%83s%C4%83ritean%C4%83" title="Africa Răsăriteană">Africa Răsăriteană</a> · <a href="/wiki/Africa_Nordic%C4%83" title="Africa Nordică">Africa Nordică</a> · <a href="/wiki/Africa_Sudic%C4%83" title="Africa Sudică">Africa Sudică</a> · <a href="/wiki/Africa_Occidental%C4%83" title="Africa Occidentală">Africa Occidentală</a> <a href="/wiki/Marile_Lacuri_Africane" title="Marile Lacuri Africane">Marile Lacuri Africane</a> · <a href="/wiki/Guineea_(regiune)" title="Guineea (regiune)">Guineea</a> · <a href="/wiki/Cornul_Africii" title="Cornul Africii">Cornul Africii</a> · <a href="/wiki/Magreb" title="Magreb">Magreb</a> · <a href="/wiki/Zona_mediteran%C4%83" title="Zona mediterană">Zona mediterană</a> · <a href="/wiki/Orientul_Mijlociu" title="Orientul Mijlociu">Orientul Mijlociu</a> · <a href="/wiki/Sahel" title="Sahel">Sahel</a> · <a href="/wiki/Africa_Subsaharian%C4%83" title="Africa Subsahariană">Africa Subsahariană</a> · <a href="/wiki/Sudan_(regiune)" title="Sudan (regiune)">Sudan</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/America" title="America">America</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> </div> <table cellspacing="0" class="nowraplinks navbox-subgroup" style="width:100%;;;"> <tbody><tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width: 10em;;"><div style="padding:0em 0.75em;"><a href="/wiki/America_de_Nord" title="America de Nord">America de Nord</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;width: auto;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Caraibe" title="Caraibe">Caraibe</a> · <a href="/wiki/America_Central%C4%83" title="America Centrală">America Centrală</a> <a href="/wiki/Marele_Bazin" title="Marele Bazin">Marele Bazin</a> · <a href="/wiki/Marile_Lacuri" class="mw-redirect" title="Marile Lacuri">Marile Lacuri</a> · <a href="/wiki/Marile_C%C3%A2mpii" title="Marile Câmpii">Marile Câmpii</a> · <a href="/wiki/America_Latin%C4%83" title="America Latină">America Latină</a> · <a href="/wiki/Pacificul_de_Nord-Vest" title="Pacificul de Nord-Vest">Pacificul de Nord-Vest</a> · <a href="/wiki/Coroana_Pacificului" class="mw-redirect" title="Coroana Pacificului">Coroana Pacificului</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width: 10em;;"><div style="padding:0em 0.75em;"><a href="/wiki/America_de_Sud" title="America de Sud">America de Sud</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;width: auto;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Statele_Andine" title="Statele Andine">Statele Andine</a> · <a href="/wiki/Guiana" class="mw-redirect" title="Guiana">Guiana</a> · <a href="/wiki/America_Latin%C4%83" title="America Latină">America Latină</a> · <a href="/wiki/Patagonia" title="Patagonia">Patagonia</a> · <a href="/wiki/Coroana_Pacificului" class="mw-redirect" title="Coroana Pacificului">Coroana Pacificului</a> · <a href="/wiki/Conul_Sudic" title="Conul Sudic">Conul Sudic</a></div> </td></tr></tbody></table> <div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Eurasia" title="Eurasia">Eurasia</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> </div> <table cellspacing="0" class="nowraplinks navbox-subgroup" style="width:100%;;;"> <tbody><tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width: 10em;;"><div style="padding:0em 0.75em;"><a href="/wiki/Asia" title="Asia">Asia</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;width: auto;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Asia_Central%C4%83" title="Asia Centrală">Asia Centrală</a> · <a href="/wiki/Asia_R%C4%83s%C4%83ritean%C4%83" class="mw-redirect" title="Asia Răsăriteană">Asia Răsăriteană</a> · <a href="/wiki/Asia_Nordic%C4%83" class="mw-redirect" title="Asia Nordică">Asia Nordică</a> · <a href="/wiki/Asia_Sudic%C4%83" class="mw-redirect" title="Asia Sudică">Asia Sudică</a> · <a href="/wiki/Asia_de_Sud-Est" title="Asia de Sud-Est">Asia de Sud-Est</a> · <a href="/wiki/Asia_de_Vest" title="Asia de Vest">Asia de Vest</a> <a href="/wiki/Anatolia" title="Anatolia">Anatolia</a> · <a href="/wiki/Peninsula_Arabic%C4%83" title="Peninsula Arabică">Peninsula Arabică</a> · <a href="/wiki/Caucaz" title="Caucaz">Caucazul</a> · <a href="/wiki/Orientul_%C3%8Endep%C4%83rtat" title="Orientul Îndepărtat">Orientul Îndepărtat</a> · <a href="/wiki/Indiile_R%C4%83s%C4%83ritene" class="mw-redirect" title="Indiile Răsăritene">Indiile Răsăritene</a> · <a href="/wiki/Subcontinentul_Indian" title="Subcontinentul Indian">India</a> · <a href="/wiki/Levant" title="Levant">Levantul</a> · <a href="/wiki/Orientul_Mijlociu" title="Orientul Mijlociu">Orientul Mijlociu</a> · <a href="/wiki/Orientul_Apropiat" title="Orientul Apropiat">Orientul Apropiat</a> · <a href="/wiki/Coroana_Pacificului" class="mw-redirect" title="Coroana Pacificului">Coroana Pacificului</a> · <a href="/wiki/Siberia" title="Siberia">Siberia</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width: 10em;;"><div style="padding:0em 0.75em;"><a class="mw-selflink selflink">Europa</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;width: auto;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Europa_de_Est" title="Europa de Est">Europa de Est</a> · <a href="/wiki/Europa_de_Nord" title="Europa de Nord">Europa de Nord</a> · <a href="/wiki/Europa_de_Sud" title="Europa de Sud">Europa de Sud</a> · <a href="/wiki/Europa_de_Vest" title="Europa de Vest">Europa de Vest</a> · <a href="/wiki/Europa_Central%C4%83" title="Europa Centrală">Europa Centrală</a> · <a href="/wiki/Peninsula_Balcanic%C4%83" title="Peninsula Balcanică">Balcanii</a> · <a href="/wiki/Regiunea_Baltic%C4%83" title="Regiunea Baltică">Regiunea Baltică</a> · <a href="/wiki/Benelux" title="Benelux">Benelux</a> · <a href="/wiki/Insulele_Britanice" title="Insulele Britanice">Insulele Britanice</a> · <a href="/wiki/Caucaz" title="Caucaz">Caucazul</a> · <a href="/wiki/Zona_mediteran%C4%83" title="Zona mediterană">Zona mediterană</a> · <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_Nordice" class="mw-redirect" title="Țările Nordice">Țările Nordice</a> · <a href="/wiki/Scandinavia" title="Scandinavia">Scandinavia</a></div> </td></tr></tbody></table> <div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Oceania" title="Oceania">Oceania</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Australasia" title="Australasia">Australasia</a> · <a href="/wiki/Melanezia" title="Melanezia">Melanezia</a> · <a href="/wiki/Micronezia" title="Micronezia">Micronezia</a> · <a href="/wiki/Polinezia" title="Polinezia">Polinezia</a> · <a href="/wiki/Coroana_Pacificului" class="mw-redirect" title="Coroana Pacificului">Coroana Pacificului</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Ocean" title="Ocean">Oceane</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Oceanul_Arctic" title="Oceanul Arctic">Arctic</a> · <a href="/wiki/Oceanul_Atlantic" title="Oceanul Atlantic">Atlantic</a> · <a href="/wiki/Oceanul_Indian" title="Oceanul Indian">Indian</a> · <a href="/wiki/Oceanul_Pacific" title="Oceanul Pacific">Pacific</a> · <a href="/wiki/Oceanul_Antarctic" title="Oceanul Antarctic">Antarctic</a> · <a href="/wiki/Oceanul_planetar" title="Oceanul planetar">Planetar</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Regiunea_polar%C4%83" class="mw-redirect" title="Regiunea polară">Polii</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Arctica" title="Arctica">Arctica</a> · <a href="/wiki/Antarctica" title="Antarctica">Antarctica</a> (<a href="/wiki/Antarctida" title="Antarctida">Antarctida</a>)</div> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <div role="navigation" class="navbox" aria-label="Navbox" style="padding:3px"><table class="nowraplinks hlist navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate">Control de autoritate</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/Integrated_Authority_File" class="mw-redirect" title="Integrated Authority File">GND</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://d-nb.info/gnd/4015701-5">4015701-5</a></li> <li><a href="/wiki/Historical_Dictionary_of_Switzerland" class="mw-redirect" title="Historical Dictionary of Switzerland">HDS</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://hls-dhs-dss.ch/fr/articles/007147">007147</a></li> <li><a href="/wiki/KulturNav" title="KulturNav">KulturNav</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="http://kulturnav.org/f1b0d7a0-fea6-4ee3-a72c-cdb7dbcb1901">f1b0d7a0-fea6-4ee3-a72c-cdb7dbcb1901</a></li> <li><a href="/wiki/Library_of_Congress_Control_Number" class="mw-redirect" title="Library of Congress Control Number">LCCN</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://id.loc.gov/authorities/subjects/sh85045631">sh85045631</a></li> <li><a href="/wiki/MusicBrainz" title="MusicBrainz">MusicBrainz</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://musicbrainz.org/area/89a675c2-3e37-3518-b83c-418bad59a85a">89a675c2-3e37-3518-b83c-418bad59a85a</a></li> <li><a href="/wiki/National_Archives_and_Records_Administration" title="National Archives and Records Administration">NARA</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://catalog.archives.gov/id/10035692">10035692</a></li> <li><a href="/wiki/National_Diet_Library" class="mw-redirect" title="National Diet Library">NDL</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://id.ndl.go.jp/auth/ndlna/00574313">00574313</a></li> <li><a href="/wiki/National_Library_of_the_Czech_Republic" class="mw-redirect" title="National Library of the Czech Republic">NKC</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://aleph.nkp.cz/F/?func=find-c&local_base=aut&ccl_term=ica=ge137210&CON_LNG=ENG">ge137210</a></li> <li><a href="/wiki/Virtual_International_Authority_File" title="Virtual International Authority File">VIAF</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://viaf.org/viaf/170298814">170298814</a></li> <li> <a href="/wiki/WorldCat_Identities" class="mw-redirect" title="WorldCat Identities">WorldCat Identities</a> (via VIAF): <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.worldcat.org/identities/containsVIAFID/170298814">170298814</a></li></ul> </div></td><td class="navbox-image" rowspan="1" style="width:1px;padding:0px 0px 0px 2px"><div><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/20px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png" decoding="async" width="20" height="20" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/30px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/40px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 2x" data-file-width="20" data-file-height="20" /></a></div></td></tr></tbody></table></div>    </div><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Europa&oldid=16648185">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Europa&oldid=16648185</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorii</a>: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Europa" title="Categorie:Europa">Europa</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Continente" title="Categorie:Continente">Continente</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Eponime_ale_elementelor_chimice" title="Categorie:Eponime ale elementelor chimice">Eponime ale elementelor chimice</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_german%C4%83_(de)" title="Categorie:Articole cu surse în limba germană (de)">Articole cu surse în limba germană (de)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_rus%C4%83_(ru)" title="Categorie:Articole cu surse în limba rusă (ru)">Articole cu surse în limba rusă (ru)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_leg%C4%83turi_externe_nefunc%C8%9Bionale" title="Categorie:Pagini cu legături externe nefuncționale">Pagini cu legături externe nefuncționale</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Webarchive_template_wayback_links" title="Categorie:Webarchive template wayback links">Webarchive template wayback links</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_englez%C4%83_(en)" title="Categorie:Articole cu surse în limba engleză (en)">Articole cu surse în limba engleză (en)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_care_necesit%C4%83_citarea_num%C4%83rului_paginii" title="Categorie:Articole Wikipedia care necesită citarea numărului paginii">Articole Wikipedia care necesită citarea numărului paginii</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_care_utilizeaz%C4%83_imagini_multiple_scalate_automat" title="Categorie:Pagini care utilizează imagini multiple scalate automat">Pagini care utilizează imagini multiple scalate automat</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Navbox_orphans" title="Categorie:Navbox orphans">Navbox orphans</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_GND" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori GND">Articole Wikipedia cu identificatori GND</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_HDS" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori HDS">Articole Wikipedia cu identificatori HDS</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_KULTURNAV" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori KULTURNAV">Articole Wikipedia cu identificatori KULTURNAV</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_LCCN" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori LCCN">Articole Wikipedia cu identificatori LCCN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_MusicBrainz_area" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori MusicBrainz area">Articole Wikipedia cu identificatori MusicBrainz area</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NARA" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NARA">Articole Wikipedia cu identificatori NARA</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NDL" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NDL">Articole Wikipedia cu identificatori NDL</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NKC" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NKC">Articole Wikipedia cu identificatori NKC</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_VIAF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori VIAF">Articole Wikipedia cu identificatori VIAF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_WorldCat-VIAF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF">Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_control_de_autoritate" title="Categorie:Articole Wikipedia cu control de autoritate">Articole Wikipedia cu control de autoritate</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_peste_100K" title="Categorie:Pagini peste 100K">Pagini peste 100K</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 3 noiembrie 2024, ora 21:00.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Europa&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-f69cdc8f6-nd6xd","wgBackendResponseTime":185,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"1.926","walltime":"2.389","ppvisitednodes":{"value":27456,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":639634,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":159387,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":21,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":14,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":1,"limit":20},"unstrip-size":{"value":629180,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":1,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 1637.204 1 -total"," 14.80% 242.249 64 Format:Cite_web"," 12.30% 201.384 64 Format:Cite_book"," 11.89% 194.729 77 Format:Flagicon"," 6.77% 110.800 7 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 3.34% 54.753 1 Format:Continente"," 3.30% 53.990 14 Format:Lang"," 3.02% 49.516 1 Format:Infobox"," 2.89% 47.388 1 Format:Control_de_autoritate"," 2.72% 44.586 13 Format:Cite_journal"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.637","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":4825305,"limit":52428800},"limitreport-logs":"number1 = \"75.2\"\nnumber2 = 75.2\nnumber1 = \"18.2\"\nnumber2 = 18.2\nnumber1 = \"5.9\"\nnumber2 = 5.9\nnumber1 = \"0.2\"\nnumber2 = 0.2\nnumber1 = \"0.2\"\nnumber2 = 0.2\nnumber1 = \"0.1\"\nnumber2 = 0.1\n"},"cachereport":{"origin":"mw-web.codfw.main-f69cdc8f6-88l8n","timestamp":"20241123131026","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"Europa","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Europa","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q46","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q46","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2003-09-26T12:55:04Z","dateModified":"2024-11-03T19:00:50Z","image":"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/d\/de\/Europe_orthographic_Caucasus_Urals_boundary.svg","headline":"continent"}</script> </body> </html>