CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Teoria relativității generale - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"45e96d4a-9efc-4b6b-ab52-3c80439b9650","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Teoria_relativității_generale","wgTitle":"Teoria relativității generale","wgCurRevisionId":16408995,"wgRevisionId":16408995,"wgArticleId":250200,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Webarchive template wayback links","Pagini cu note pe 3 coloane","Erori CS1: ISBN","Pagini cu citări ce folosesc parametri necunoscuți","Erori CS1: legături externe","Pagini ce folosesc citări cu dată a accesării dar fără URL","Articole Wikipedia cu identificatori BNF","Articole Wikipedia cu identificatori GND","Articole Wikipedia cu identificatori LCCN","Articole Wikipedia cu identificatori NKC", "Articole Wikipedia cu control de autoritate","Pagini peste 100K","Erori CS1: arXiv","Articole de calitate","Teorii","Relativitate generală","Concepte fizice fundamentale","Albert Einstein","Astronomie fundamentală"],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Teoria_relativității_generale","wgRelevantArticleId":250200,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":200000,"wgRelatedArticlesCompat":[],"wgCentralAuthMobileDomain":false, "wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q11452","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false,"wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","ext.math.styles":"ready","ext.categoryTree.styles":"ready","ext.cite.styles":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready", "ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready","ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"};RLPAGEMODULES=["ext.categoryTree","ext.cite.ux-enhancements","mediawiki.page.media","site","mediawiki.page.ready","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession","wikibase.sidebar.tracking","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.categoryTree.styles%7Cext.cite.styles%7Cext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.math.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.4"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cd/Black_Hole_Milkyway.jpg/1200px-Black_Hole_Milkyway.jpg"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="960"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cd/Black_Hole_Milkyway.jpg/800px-Black_Hole_Milkyway.jpg"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="640"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cd/Black_Hole_Milkyway.jpg/640px-Black_Hole_Milkyway.jpg"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="512"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Teoria relativității generale - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="//login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Teoria_relativității_generale rootpage-Teoria_relativității_generale skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Meniul principal </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z">Pagina principală</a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r">Schimbări recente</a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente">Cafenea</a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x">Articol aleatoriu</a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow">Facebook</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit">Cum încep pe Wikipedia</a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor">Ajutor</a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire">Portaluri tematice</a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute">Articole cerute</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"> Căutare </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Aspect </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro" class="">Donații</a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Teoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class="">Creare cont</a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Teoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class="">Autentificare</a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Unelte personale </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro">Donații</a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Teoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"> Creare cont</a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Teoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"> Autentificare</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EA început o nouă ediție a concursului de scriere! Sunteți cu drag invitați să participați la ediția cu numărul 22, cu articole scrise sau dezvoltate considerabil între 1 aprilie și 30 noiembrie 2024. Pentru înscriere de articole la concurs (nominalizări), condiții de eligibilitate, punctare și alte detalii, vă rugăm să accesați \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Epagina\u0026#160;concursului\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Istoric" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Istoric"> <div class="vector-toc-text"> 1 Istoric </div> </a> <ul id="toc-Istoric-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-De_la_mecanica_clasică_la_relativitatea_generală" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#De_la_mecanica_clasică_la_relativitatea_generală"> <div class="vector-toc-text"> 2 De la mecanica clasică la relativitatea generală </div> </a> <button aria-controls="toc-De_la_mecanica_clasică_la_relativitatea_generală-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle De la mecanica clasică la relativitatea generală subsection </button> <ul id="toc-De_la_mecanica_clasică_la_relativitatea_generală-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Geometria_gravitației_newtoniene" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Geometria_gravitației_newtoniene"> <div class="vector-toc-text"> 2.1 Geometria gravitației newtoniene </div> </a> <ul id="toc-Geometria_gravitației_newtoniene-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Generalizarea_relativistă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Generalizarea_relativistă"> <div class="vector-toc-text"> 2.2 Generalizarea relativistă </div> </a> <ul id="toc-Generalizarea_relativistă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Ecuațiile_lui_Einstein" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Ecuațiile_lui_Einstein"> <div class="vector-toc-text"> 2.3 Ecuațiile lui Einstein </div> </a> <ul id="toc-Ecuațiile_lui_Einstein-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Definiție_și_aplicații_simple" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Definiție_și_aplicații_simple"> <div class="vector-toc-text"> 3 Definiție și aplicații simple </div> </a> <button aria-controls="toc-Definiție_și_aplicații_simple-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Definiție și aplicații simple subsection </button> <ul id="toc-Definiție_și_aplicații_simple-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Definiția_și_proprietățile_de_bază" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Definiția_și_proprietățile_de_bază"> <div class="vector-toc-text"> 3.1 Definiția și proprietățile de bază </div> </a> <ul id="toc-Definiția_și_proprietățile_de_bază-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Construirea_de_modele" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Construirea_de_modele"> <div class="vector-toc-text"> 3.2 Construirea de modele </div> </a> <ul id="toc-Construirea_de_modele-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Consecințe_ale_teoriei_lui_Einstein" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Consecințe_ale_teoriei_lui_Einstein"> <div class="vector-toc-text"> 4 Consecințe ale teoriei lui Einstein </div> </a> <button aria-controls="toc-Consecințe_ale_teoriei_lui_Einstein-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Consecințe ale teoriei lui Einstein subsection </button> <ul id="toc-Consecințe_ale_teoriei_lui_Einstein-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Dilatarea_temporală_gravitațională_și_deplasarea_frecvenței" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Dilatarea_temporală_gravitațională_și_deplasarea_frecvenței"> <div class="vector-toc-text"> 4.1 Dilatarea temporală gravitațională și deplasarea frecvenței </div> </a> <ul id="toc-Dilatarea_temporală_gravitațională_și_deplasarea_frecvenței-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Devierea_luminii_și_întârzierea_gravitațională" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Devierea_luminii_și_întârzierea_gravitațională"> <div class="vector-toc-text"> 4.2 Devierea luminii și întârzierea gravitațională </div> </a> <ul id="toc-Devierea_luminii_și_întârzierea_gravitațională-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Unde_gravitaționale" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Unde_gravitaționale"> <div class="vector-toc-text"> 4.3 Unde gravitaționale </div> </a> <ul id="toc-Unde_gravitaționale-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Efectele_orbitale_și_relativitatea_direcției" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Efectele_orbitale_și_relativitatea_direcției"> <div class="vector-toc-text"> 4.4 Efectele orbitale și relativitatea direcției </div> </a> <ul id="toc-Efectele_orbitale_și_relativitatea_direcției-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Precesia_apsidelor" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Precesia_apsidelor"> <div class="vector-toc-text"> 4.4.1 Precesia apsidelor </div> </a> <ul id="toc-Precesia_apsidelor-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Degenerarea_orbitelor" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Degenerarea_orbitelor"> <div class="vector-toc-text"> 4.4.2 Degenerarea orbitelor </div> </a> <ul id="toc-Degenerarea_orbitelor-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Precesia_geodetică_și_gravitomagnetismul" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Precesia_geodetică_și_gravitomagnetismul"> <div class="vector-toc-text"> 4.4.3 Precesia geodetică și gravitomagnetismul </div> </a> <ul id="toc-Precesia_geodetică_și_gravitomagnetismul-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Aplicații_în_astrofizică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Aplicații_în_astrofizică"> <div class="vector-toc-text"> 5 Aplicații în astrofizică </div> </a> <button aria-controls="toc-Aplicații_în_astrofizică-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Aplicații în astrofizică subsection </button> <ul id="toc-Aplicații_în_astrofizică-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Lentile_gravitaționale" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Lentile_gravitaționale"> <div class="vector-toc-text"> 5.1 Lentile gravitaționale </div> </a> <ul id="toc-Lentile_gravitaționale-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Astronomia_undelor_gravitaționale" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Astronomia_undelor_gravitaționale"> <div class="vector-toc-text"> 5.2 Astronomia undelor gravitaționale </div> </a> <ul id="toc-Astronomia_undelor_gravitaționale-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Găurile_negre_și_alte_obiecte_compacte" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Găurile_negre_și_alte_obiecte_compacte"> <div class="vector-toc-text"> 5.3 Găurile negre și alte obiecte compacte </div> </a> <ul id="toc-Găurile_negre_și_alte_obiecte_compacte-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Cosmologia" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Cosmologia"> <div class="vector-toc-text"> 5.4 Cosmologia </div> </a> <ul id="toc-Cosmologia-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Concepte_avansate" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Concepte_avansate"> <div class="vector-toc-text"> 6 Concepte avansate </div> </a> <button aria-controls="toc-Concepte_avansate-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Concepte avansate subsection </button> <ul id="toc-Concepte_avansate-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Cauzalitatea_și_geometria_globală" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Cauzalitatea_și_geometria_globală"> <div class="vector-toc-text"> 6.1 Cauzalitatea și geometria globală </div> </a> <ul id="toc-Cauzalitatea_și_geometria_globală-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Orizonturi" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Orizonturi"> <div class="vector-toc-text"> 6.2 Orizonturi </div> </a> <ul id="toc-Orizonturi-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Singularități" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Singularități"> <div class="vector-toc-text"> 6.3 Singularități </div> </a> <ul id="toc-Singularități-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Ecuații_de_evoluție" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Ecuații_de_evoluție"> <div class="vector-toc-text"> 6.4 Ecuații de evoluție </div> </a> <ul id="toc-Ecuații_de_evoluție-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Cantități_globale_și_cvasilocale" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Cantități_globale_și_cvasilocale"> <div class="vector-toc-text"> 6.5 Cantități globale și cvasilocale </div> </a> <ul id="toc-Cantități_globale_și_cvasilocale-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Relațiile_cu_teoria_cuantică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Relațiile_cu_teoria_cuantică"> <div class="vector-toc-text"> 7 Relațiile cu teoria cuantică </div> </a> <button aria-controls="toc-Relațiile_cu_teoria_cuantică-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Relațiile cu teoria cuantică subsection </button> <ul id="toc-Relațiile_cu_teoria_cuantică-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Teoria_cuantică_a_câmpurilor_în_spațiu-timp_curb" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Teoria_cuantică_a_câmpurilor_în_spațiu-timp_curb"> <div class="vector-toc-text"> 7.1 Teoria cuantică a câmpurilor în spațiu-timp curb </div> </a> <ul id="toc-Teoria_cuantică_a_câmpurilor_în_spațiu-timp_curb-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Gravitația_cuantică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Gravitația_cuantică"> <div class="vector-toc-text"> 7.2 Gravitația cuantică </div> </a> <ul id="toc-Gravitația_cuantică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Statutul_actual" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Statutul_actual"> <div class="vector-toc-text"> 8 Statutul actual </div> </a> <ul id="toc-Statutul_actual-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Note" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Note"> <div class="vector-toc-text"> 9 Note </div> </a> <ul id="toc-Note-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Bibliografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Bibliografie"> <div class="vector-toc-text"> 10 Bibliografie </div> </a> <button aria-controls="toc-Bibliografie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Bibliografie subsection </button> <ul id="toc-Bibliografie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Limba_română" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Limba_română"> <div class="vector-toc-text"> 10.1 Limba română </div> </a> <ul id="toc-Limba_română-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Limbi_străine" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Limbi_străine"> <div class="vector-toc-text"> 10.2 Limbi străine </div> </a> <ul id="toc-Limbi_străine-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Legături_externe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Legături_externe"> <div class="vector-toc-text"> 11 Legături externe </div> </a> <ul id="toc-Legături_externe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Comută cuprinsul </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading">Teoria relativității generale</h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 111 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-111" aria-hidden="true" > 111 limbi </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-af mw-list-item"><a href="https://af.wikipedia.org/wiki/Algemene_relatiwiteit" title="Algemene relatiwiteit – afrikaans" lang="af" hreflang="af" data-title="Algemene relatiwiteit" data-language-autonym="Afrikaans" data-language-local-name="afrikaans" class="interlanguage-link-target">Afrikaans</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-als mw-list-item"><a href="https://als.wikipedia.org/wiki/Allgemeine_Relativit%C3%A4tstheorie" title="Allgemeine Relativitätstheorie – germană (Elveția)" lang="gsw" hreflang="gsw" data-title="Allgemeine Relativitätstheorie" data-language-autonym="Alemannisch" data-language-local-name="germană (Elveția)" class="interlanguage-link-target">Alemannisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-am mw-list-item"><a href="https://am.wikipedia.org/wiki/%E1%8A%A0%E1%8C%A0%E1%89%83%E1%88%8B%E1%8B%AD_%E1%8A%A0%E1%8A%95%E1%8C%BB%E1%88%AB%E1%8B%8A%E1%8A%90%E1%89%B5" title="አጠቃላይ አንጻራዊነት – amharică" lang="am" hreflang="am" data-title="አጠቃላይ አንጻራዊነት" data-language-autonym="አማርኛ" data-language-local-name="amharică" class="interlanguage-link-target">አማርኛ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-an mw-list-item"><a href="https://an.wikipedia.org/wiki/Relatividat_cheneral" title="Relatividat cheneral – aragoneză" lang="an" hreflang="an" data-title="Relatividat cheneral" data-language-autonym="Aragonés" data-language-local-name="aragoneză" class="interlanguage-link-target">Aragonés</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ar badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D9%84%D9%86%D8%B3%D8%A8%D9%8A%D8%A9_%D8%A7%D9%84%D8%B9%D8%A7%D9%85%D8%A9" title="النسبية العامة – arabă" lang="ar" hreflang="ar" data-title="النسبية العامة" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="arabă" class="interlanguage-link-target">العربية</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arz mw-list-item"><a href="https://arz.wikipedia.org/wiki/%D9%86%D8%B3%D8%A8%D9%8A%D9%87_%D8%B9%D8%A7%D9%85%D9%87" title="نسبيه عامه – Egyptian Arabic" lang="arz" hreflang="arz" data-title="نسبيه عامه" data-language-autonym="مصرى" data-language-local-name="Egyptian Arabic" class="interlanguage-link-target">مصرى</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-as mw-list-item"><a href="https://as.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%B8%E0%A6%BE%E0%A6%A7%E0%A6%BE%E0%A7%B0%E0%A6%A3_%E0%A6%86%E0%A6%AA%E0%A7%87%E0%A6%95%E0%A7%8D%E0%A6%B7%E0%A6%BF%E0%A6%95%E0%A6%A4%E0%A6%BE%E0%A6%AC%E0%A6%BE%E0%A6%A6" title="সাধাৰণ আপেক্ষিকতাবাদ – asameză" lang="as" hreflang="as" data-title="সাধাৰণ আপেক্ষিকতাবাদ" data-language-autonym="অসমীয়া" data-language-local-name="asameză" class="interlanguage-link-target">অসমীয়া</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ast mw-list-item"><a href="https://ast.wikipedia.org/wiki/Relativid%C3%A1_xeneral" title="Relatividá xeneral – asturiană" lang="ast" hreflang="ast" data-title="Relatividá xeneral" data-language-autonym="Asturianu" data-language-local-name="asturiană" class="interlanguage-link-target">Asturianu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-az mw-list-item"><a href="https://az.wikipedia.org/wiki/%C3%9Cmumi_nisbilik_n%C9%99z%C9%99riyy%C9%99si" title="Ümumi nisbilik nəzəriyyəsi – azeră" lang="az" hreflang="az" data-title="Ümumi nisbilik nəzəriyyəsi" data-language-autonym="Azərbaycanca" data-language-local-name="azeră" class="interlanguage-link-target">Azərbaycanca</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-azb mw-list-item"><a href="https://azb.wikipedia.org/wiki/%D8%B9%D8%A7%D9%85_%D9%86%DB%8C%D8%B3%D8%A8%DB%8C%D8%AA" title="عام نیسبیت – South Azerbaijani" lang="azb" hreflang="azb" data-title="عام نیسبیت" data-language-autonym="تۆرکجه" data-language-local-name="South Azerbaijani" class="interlanguage-link-target">تۆرکجه</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ba badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://ba.wikipedia.org/wiki/%D0%94%D3%A9%D0%B9%D3%A9%D0%BC_%D1%81%D0%B0%D2%93%D1%8B%D1%88%D1%82%D1%8B%D1%80%D0%BC%D0%B0%D0%BB%D1%8B%D2%A1_%D1%82%D0%B5%D0%BE%D1%80%D0%B8%D1%8F%D2%BB%D1%8B" title="Дөйөм сағыштырмалыҡ теорияһы – bașkiră" lang="ba" hreflang="ba" data-title="Дөйөм сағыштырмалыҡ теорияһы" data-language-autonym="Башҡортса" data-language-local-name="bașkiră" class="interlanguage-link-target">Башҡортса</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ban mw-list-item"><a href="https://ban.wikipedia.org/wiki/R%C3%A9lativitas_umum" title="Rélativitas umum – balineză" lang="ban" hreflang="ban" data-title="Rélativitas umum" data-language-autonym="Basa Bali" data-language-local-name="balineză" class="interlanguage-link-target">Basa Bali</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bar mw-list-item"><a href="https://bar.wikipedia.org/wiki/Oigmoane_Relativitetstheorie" title="Oigmoane Relativitetstheorie – Bavarian" lang="bar" hreflang="bar" data-title="Oigmoane Relativitetstheorie" data-language-autonym="Boarisch" data-language-local-name="Bavarian" class="interlanguage-link-target">Boarisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bat-smg mw-list-item"><a href="https://bat-smg.wikipedia.org/wiki/B%C4%97ndruoj%C4%97_rel%C4%93t%C4%ABvoma_teuor%C4%97j%C4%97" title="Bėndruojė relētīvoma teuorėjė – Samogitian" lang="sgs" hreflang="sgs" data-title="Bėndruojė relētīvoma teuorėjė" data-language-autonym="Žemaitėška" data-language-local-name="Samogitian" class="interlanguage-link-target">Žemaitėška</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be mw-list-item"><a href="https://be.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B3%D1%83%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D0%B0%D1%8F_%D1%82%D1%8D%D0%BE%D1%80%D1%8B%D1%8F_%D0%B0%D0%B4%D0%BD%D0%BE%D1%81%D0%BD%D0%B0%D1%81%D1%86%D1%96" title="Агульная тэорыя адноснасці – belarusă" lang="be" hreflang="be" data-title="Агульная тэорыя адноснасці" data-language-autonym="Беларуская" data-language-local-name="belarusă" class="interlanguage-link-target">Беларуская</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be-x-old mw-list-item"><a href="https://be-tarask.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B3%D1%83%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D0%B0%D1%8F_%D1%82%D1%8D%D0%BE%D1%80%D1%8B%D1%8F_%D0%B0%D0%B4%D0%BD%D0%BE%D1%81%D0%BD%D0%B0%D1%81%D1%8C%D1%86%D1%96" title="Агульная тэорыя адноснасьці – Belarusian (Taraškievica orthography)" lang="be-tarask" hreflang="be-tarask" data-title="Агульная тэорыя адноснасьці" data-language-autonym="Беларуская (тарашкевіца)" data-language-local-name="Belarusian (Taraškievica orthography)" class="interlanguage-link-target">Беларуская (тарашкевіца)</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bg mw-list-item"><a href="https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%9E%D0%B1%D1%89%D0%B0_%D1%82%D0%B5%D0%BE%D1%80%D0%B8%D1%8F_%D0%BD%D0%B0_%D0%BE%D1%82%D0%BD%D0%BE%D1%81%D0%B8%D1%82%D0%B5%D0%BB%D0%BD%D0%BE%D1%81%D1%82%D1%82%D0%B0" title="Обща теория на относителността – bulgară" lang="bg" hreflang="bg" data-title="Обща теория на относителността" data-language-autonym="Български" data-language-local-name="bulgară" class="interlanguage-link-target">Български</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bh mw-list-item"><a href="https://bh.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%A7%E0%A4%BE%E0%A4%B0%E0%A4%A8_%E0%A4%B8%E0%A4%BE%E0%A4%AA%E0%A5%87%E0%A4%95%E0%A5%8D%E0%A4%B7%E0%A4%A4%E0%A4%BE" title="सधारन सापेक्षता – Bhojpuri" lang="bh" hreflang="bh" data-title="सधारन सापेक्षता" data-language-autonym="भोजपुरी" data-language-local-name="Bhojpuri" class="interlanguage-link-target">भोजपुरी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bn mw-list-item"><a href="https://bn.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%B8%E0%A6%BE%E0%A6%A7%E0%A6%BE%E0%A6%B0%E0%A6%A3_%E0%A6%86%E0%A6%AA%E0%A7%87%E0%A6%95%E0%A7%8D%E0%A6%B7%E0%A6%BF%E0%A6%95%E0%A6%A4%E0%A6%BE" title="সাধারণ আপেক্ষিকতা – bengaleză" lang="bn" hreflang="bn" data-title="সাধারণ আপেক্ষিকতা" data-language-autonym="বাংলা" data-language-local-name="bengaleză" class="interlanguage-link-target">বাংলা</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-br mw-list-item"><a href="https://br.wikipedia.org/wiki/Relativelezh_hollek" title="Relativelezh hollek – bretonă" lang="br" hreflang="br" data-title="Relativelezh hollek" data-language-autonym="Brezhoneg" data-language-local-name="bretonă" class="interlanguage-link-target">Brezhoneg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bs mw-list-item"><a href="https://bs.wikipedia.org/wiki/Op%C4%87a_teorija_relativnosti" title="Opća teorija relativnosti – bosniacă" lang="bs" hreflang="bs" data-title="Opća teorija relativnosti" data-language-autonym="Bosanski" data-language-local-name="bosniacă" class="interlanguage-link-target">Bosanski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bxr mw-list-item"><a href="https://bxr.wikipedia.org/wiki/%D0%A5%D0%B0%D1%80%D0%B8%D1%81%D0%B0%D0%BD%D0%B3%D1%8B%D0%BD_%D1%8E%D1%80%D1%8D%D0%BD%D1%85%D1%8B_%D0%BE%D0%BD%D0%BE%D0%BB" title="Харисангын юрэнхы онол – Russia Buriat" lang="bxr" hreflang="bxr" data-title="Харисангын юрэнхы онол" data-language-autonym="Буряад" data-language-local-name="Russia Buriat" class="interlanguage-link-target">Буряад</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ca mw-list-item"><a href="https://ca.wikipedia.org/wiki/Relativitat_general" title="Relativitat general – catalană" lang="ca" hreflang="ca" data-title="Relativitat general" data-language-autonym="Català" data-language-local-name="catalană" class="interlanguage-link-target">Català</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ckb mw-list-item"><a href="https://ckb.wikipedia.org/wiki/%DA%95%DB%8E%DA%98%DB%95%DB%8C%DB%8C%DB%8C_%DA%AF%D8%B4%D8%AA%DB%8C" title="ڕێژەییی گشتی – kurdă centrală" lang="ckb" hreflang="ckb" data-title="ڕێژەییی گشتی" data-language-autonym="کوردی" data-language-local-name="kurdă centrală" class="interlanguage-link-target">کوردی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs mw-list-item"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/Obecn%C3%A1_teorie_relativity" title="Obecná teorie relativity – cehă" lang="cs" hreflang="cs" data-title="Obecná teorie relativity" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="cehă" class="interlanguage-link-target">Čeština</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cv mw-list-item"><a href="https://cv.wikipedia.org/wiki/%D0%A2%D0%B0%D0%BD%D0%BB%D0%B0%D1%88%D1%82%D0%B0%D1%80%D1%83%D0%BB%C4%83%D1%85%C4%83%D0%BD_%D0%BF%C4%95%D1%82%C4%95%D0%BC%C4%95%D1%88%D0%BB%D0%B5_%D1%82%D0%B5%D0%BE%D1%80%D0%B8%D0%B9%C4%95" title="Танлаштарулăхăн пĕтĕмĕшле теорийĕ – ciuvașă" lang="cv" hreflang="cv" data-title="Танлаштарулăхăн пĕтĕмĕшле теорийĕ" data-language-autonym="Чӑвашла" data-language-local-name="ciuvașă" class="interlanguage-link-target">Чӑвашла</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cy mw-list-item"><a href="https://cy.wikipedia.org/wiki/Perthnasedd_cyffredinol" title="Perthnasedd cyffredinol – galeză" lang="cy" hreflang="cy" data-title="Perthnasedd cyffredinol" data-language-autonym="Cymraeg" data-language-local-name="galeză" class="interlanguage-link-target">Cymraeg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-da mw-list-item"><a href="https://da.wikipedia.org/wiki/Generel_relativitetsteori" title="Generel relativitetsteori – daneză" lang="da" hreflang="da" data-title="Generel relativitetsteori" data-language-autonym="Dansk" data-language-local-name="daneză" class="interlanguage-link-target">Dansk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-de badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Allgemeine_Relativit%C3%A4tstheorie" title="Allgemeine Relativitätstheorie – germană" lang="de" hreflang="de" data-title="Allgemeine Relativitätstheorie" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="germană" class="interlanguage-link-target">Deutsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-el mw-list-item"><a href="https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%93%CE%B5%CE%BD%CE%B9%CE%BA%CE%AE_%CE%B8%CE%B5%CF%89%CF%81%CE%AF%CE%B1_%CF%84%CE%B7%CF%82_%CF%83%CF%87%CE%B5%CF%84%CE%B9%CE%BA%CF%8C%CF%84%CE%B7%CF%84%CE%B1%CF%82" title="Γενική θεωρία της σχετικότητας – greacă" lang="el" hreflang="el" data-title="Γενική θεωρία της σχετικότητας" data-language-autonym="Ελληνικά" data-language-local-name="greacă" class="interlanguage-link-target">Ελληνικά</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/General_relativity" title="General relativity – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="General relativity" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target">English</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eo mw-list-item"><a href="https://eo.wikipedia.org/wiki/%C4%9Cenerala_teorio_de_relativeco" title="Ĝenerala teorio de relativeco – esperanto" lang="eo" hreflang="eo" data-title="Ĝenerala teorio de relativeco" data-language-autonym="Esperanto" data-language-local-name="esperanto" class="interlanguage-link-target">Esperanto</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es mw-list-item"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Relatividad_general" title="Relatividad general – spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="Relatividad general" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target">Español</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-et mw-list-item"><a href="https://et.wikipedia.org/wiki/%C3%9Cldrelatiivsusteooria" title="Üldrelatiivsusteooria – estonă" lang="et" hreflang="et" data-title="Üldrelatiivsusteooria" data-language-autonym="Eesti" data-language-local-name="estonă" class="interlanguage-link-target">Eesti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eu mw-list-item"><a href="https://eu.wikipedia.org/wiki/Erlatibitate_orokorra" title="Erlatibitate orokorra – bască" lang="eu" hreflang="eu" data-title="Erlatibitate orokorra" data-language-autonym="Euskara" data-language-local-name="bască" class="interlanguage-link-target">Euskara</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fa badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://fa.wikipedia.org/wiki/%D9%86%D8%B3%D8%A8%DB%8C%D8%AA_%D8%B9%D8%A7%D9%85" title="نسبیت عام – persană" lang="fa" hreflang="fa" data-title="نسبیت عام" data-language-autonym="فارسی" data-language-local-name="persană" class="interlanguage-link-target">فارسی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fi mw-list-item"><a href="https://fi.wikipedia.org/wiki/Yleinen_suhteellisuusteoria" title="Yleinen suhteellisuusteoria – finlandeză" lang="fi" hreflang="fi" data-title="Yleinen suhteellisuusteoria" data-language-autonym="Suomi" data-language-local-name="finlandeză" class="interlanguage-link-target">Suomi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr mw-list-item"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/Relativit%C3%A9_g%C3%A9n%C3%A9rale" title="Relativité générale – franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="Relativité générale" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target">Français</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ga mw-list-item"><a href="https://ga.wikipedia.org/wiki/Teoiric_ghinear%C3%A1lta_na_coibhneasachta" title="Teoiric ghinearálta na coibhneasachta – irlandeză" lang="ga" hreflang="ga" data-title="Teoiric ghinearálta na coibhneasachta" data-language-autonym="Gaeilge" data-language-local-name="irlandeză" class="interlanguage-link-target">Gaeilge</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gl mw-list-item"><a href="https://gl.wikipedia.org/wiki/Relatividade_xeral" title="Relatividade xeral – galiciană" lang="gl" hreflang="gl" data-title="Relatividade xeral" data-language-autonym="Galego" data-language-local-name="galiciană" class="interlanguage-link-target">Galego</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gn mw-list-item"><a href="https://gn.wikipedia.org/wiki/Mba%27ekuaar%C3%A3_joguerahavi%C3%A1rava_pav%E1%BA%BD" title="Mba'ekuaarã joguerahaviárava pavẽ – guarani" lang="gn" hreflang="gn" data-title="Mba'ekuaarã joguerahaviárava pavẽ" data-language-autonym="Avañe'ẽ" data-language-local-name="guarani" class="interlanguage-link-target">Avañe'ẽ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-he mw-list-item"><a href="https://he.wikipedia.org/wiki/%D7%AA%D7%95%D7%A8%D7%AA_%D7%94%D7%99%D7%97%D7%A1%D7%95%D7%AA_%D7%94%D7%9B%D7%9C%D7%9C%D7%99%D7%AA" title="תורת היחסות הכללית – ebraică" lang="he" hreflang="he" data-title="תורת היחסות הכללית" data-language-autonym="עברית" data-language-local-name="ebraică" class="interlanguage-link-target">עברית</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hi mw-list-item"><a href="https://hi.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%BE%E0%A4%AE%E0%A4%BE%E0%A4%A8%E0%A5%8D%E0%A4%AF_%E0%A4%86%E0%A4%AA%E0%A5%87%E0%A4%95%E0%A5%8D%E0%A4%B7%E0%A4%BF%E0%A4%95%E0%A4%A4%E0%A4%BE" title="सामान्य आपेक्षिकता – hindi" lang="hi" hreflang="hi" data-title="सामान्य आपेक्षिकता" data-language-autonym="हिन्दी" data-language-local-name="hindi" class="interlanguage-link-target">हिन्दी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hif mw-list-item"><a href="https://hif.wikipedia.org/wiki/General_relativity" title="General relativity – Fiji Hindi" lang="hif" hreflang="hif" data-title="General relativity" data-language-autonym="Fiji Hindi" data-language-local-name="Fiji Hindi" class="interlanguage-link-target">Fiji Hindi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hr mw-list-item"><a href="https://hr.wikipedia.org/wiki/Op%C4%87a_teorija_relativnosti" title="Opća teorija relativnosti – croată" lang="hr" hreflang="hr" data-title="Opća teorija relativnosti" data-language-autonym="Hrvatski" data-language-local-name="croată" class="interlanguage-link-target">Hrvatski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hu mw-list-item"><a href="https://hu.wikipedia.org/wiki/%C3%81ltal%C3%A1nos_relativit%C3%A1selm%C3%A9let" title="Általános relativitáselmélet – maghiară" lang="hu" hreflang="hu" data-title="Általános relativitáselmélet" data-language-autonym="Magyar" data-language-local-name="maghiară" class="interlanguage-link-target">Magyar</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hy mw-list-item"><a href="https://hy.wikipedia.org/wiki/%D5%80%D5%A1%D6%80%D5%A1%D5%A2%D5%A5%D6%80%D5%A1%D5%AF%D5%A1%D5%B6%D5%B8%D6%82%D5%A9%D5%B5%D5%A1%D5%B6_%D5%A8%D5%B6%D5%A4%D5%B0%D5%A1%D5%B6%D5%B8%D6%82%D6%80_%D5%BF%D5%A5%D5%BD%D5%B8%D6%82%D5%A9%D5%B5%D5%B8%D6%82%D5%B6" title="Հարաբերականության ընդհանուր տեսություն – armeană" lang="hy" hreflang="hy" data-title="Հարաբերականության ընդհանուր տեսություն" data-language-autonym="Հայերեն" data-language-local-name="armeană" class="interlanguage-link-target">Հայերեն</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ia mw-list-item"><a href="https://ia.wikipedia.org/wiki/Relativitate_general" title="Relativitate general – interlingua" lang="ia" hreflang="ia" data-title="Relativitate general" data-language-autonym="Interlingua" data-language-local-name="interlingua" class="interlanguage-link-target">Interlingua</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-id mw-list-item"><a href="https://id.wikipedia.org/wiki/Relativitas_umum" title="Relativitas umum – indoneziană" lang="id" hreflang="id" data-title="Relativitas umum" data-language-autonym="Bahasa Indonesia" data-language-local-name="indoneziană" class="interlanguage-link-target">Bahasa Indonesia</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ie mw-list-item"><a href="https://ie.wikipedia.org/wiki/Relativit%C3%A1_general" title="Relativitá general – interlingue" lang="ie" hreflang="ie" data-title="Relativitá general" data-language-autonym="Interlingue" data-language-local-name="interlingue" class="interlanguage-link-target">Interlingue</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ilo mw-list-item"><a href="https://ilo.wikipedia.org/wiki/Sapasap_a_relatibidad" title="Sapasap a relatibidad – iloko" lang="ilo" hreflang="ilo" data-title="Sapasap a relatibidad" data-language-autonym="Ilokano" data-language-local-name="iloko" class="interlanguage-link-target">Ilokano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-io mw-list-item"><a href="https://io.wikipedia.org/wiki/Generala_relativeso" title="Generala relativeso – ido" lang="io" hreflang="io" data-title="Generala relativeso" data-language-autonym="Ido" data-language-local-name="ido" class="interlanguage-link-target">Ido</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-is mw-list-item"><a href="https://is.wikipedia.org/wiki/Almenna_afst%C3%A6%C3%B0iskenningin" title="Almenna afstæðiskenningin – islandeză" lang="is" hreflang="is" data-title="Almenna afstæðiskenningin" data-language-autonym="Íslenska" data-language-local-name="islandeză" class="interlanguage-link-target">Íslenska</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it mw-list-item"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Relativit%C3%A0_generale" title="Relatività generale – italiană" lang="it" hreflang="it" data-title="Relatività generale" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiană" class="interlanguage-link-target">Italiano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ja mw-list-item"><a href="https://ja.wikipedia.org/wiki/%E4%B8%80%E8%88%AC%E7%9B%B8%E5%AF%BE%E6%80%A7%E7%90%86%E8%AB%96" title="一般相対性理論 – japoneză" lang="ja" hreflang="ja" data-title="一般相対性理論" data-language-autonym="日本語" data-language-local-name="japoneză" class="interlanguage-link-target">日本語</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ka mw-list-item"><a href="https://ka.wikipedia.org/wiki/%E1%83%A4%E1%83%90%E1%83%A0%E1%83%93%E1%83%9D%E1%83%91%E1%83%98%E1%83%97%E1%83%9D%E1%83%91%E1%83%98%E1%83%A1_%E1%83%96%E1%83%9D%E1%83%92%E1%83%90%E1%83%93%E1%83%98_%E1%83%97%E1%83%94%E1%83%9D%E1%83%A0%E1%83%98%E1%83%90" title="ფარდობითობის ზოგადი თეორია – georgiană" lang="ka" hreflang="ka" data-title="ფარდობითობის ზოგადი თეორია" data-language-autonym="ქართული" data-language-local-name="georgiană" class="interlanguage-link-target">ქართული</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kk mw-list-item"><a href="https://kk.wikipedia.org/wiki/%D0%96%D0%B0%D0%BB%D0%BF%D1%8B_%D1%81%D0%B0%D0%BB%D1%8B%D1%81%D1%82%D1%8B%D1%80%D0%BC%D0%B0%D0%BB%D1%8B%D0%BB%D1%8B%D2%9B_%D1%82%D0%B5%D0%BE%D1%80%D0%B8%D1%8F%D1%81%D1%8B" title="Жалпы салыстырмалылық теориясы – kazahă" lang="kk" hreflang="kk" data-title="Жалпы салыстырмалылық теориясы" data-language-autonym="Қазақша" data-language-local-name="kazahă" class="interlanguage-link-target">Қазақша</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ko mw-list-item"><a href="https://ko.wikipedia.org/wiki/%EC%9D%BC%EB%B0%98_%EC%83%81%EB%8C%80%EC%84%B1%EC%9D%B4%EB%A1%A0" title="일반 상대성이론 – coreeană" lang="ko" hreflang="ko" data-title="일반 상대성이론" data-language-autonym="한국어" data-language-local-name="coreeană" class="interlanguage-link-target">한국어</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ky mw-list-item"><a href="https://ky.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B0%D0%BB%D1%8B%D1%88%D1%82%D1%8B%D1%80%D0%BC%D0%B0%D0%BB%D1%83%D1%83%D0%BB%D1%83%D0%BA%D1%82%D1%83%D0%BD_%D0%B6%D0%B0%D0%BB%D0%BF%D1%8B_%D1%82%D0%B5%D0%BE%D1%80%D0%B8%D1%8F%D1%81%D1%8B" title="Салыштырмалуулуктун жалпы теориясы – kârgâză" lang="ky" hreflang="ky" data-title="Салыштырмалуулуктун жалпы теориясы" data-language-autonym="Кыргызча" data-language-local-name="kârgâză" class="interlanguage-link-target">Кыргызча</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-la mw-list-item"><a href="https://la.wikipedia.org/wiki/Relativitas_generalis" title="Relativitas generalis – latină" lang="la" hreflang="la" data-title="Relativitas generalis" data-language-autonym="Latina" data-language-local-name="latină" class="interlanguage-link-target">Latina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lt mw-list-item"><a href="https://lt.wikipedia.org/wiki/Bendroji_reliatyvumo_teorija" title="Bendroji reliatyvumo teorija – lituaniană" lang="lt" hreflang="lt" data-title="Bendroji reliatyvumo teorija" data-language-autonym="Lietuvių" data-language-local-name="lituaniană" class="interlanguage-link-target">Lietuvių</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lv mw-list-item"><a href="https://lv.wikipedia.org/wiki/Visp%C4%81r%C4%ABg%C4%81_relativit%C4%81tes_teorija" title="Vispārīgā relativitātes teorija – letonă" lang="lv" hreflang="lv" data-title="Vispārīgā relativitātes teorija" data-language-autonym="Latviešu" data-language-local-name="letonă" class="interlanguage-link-target">Latviešu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mg mw-list-item"><a href="https://mg.wikipedia.org/wiki/Relativit%C3%A9_general" title="Relativité general – malgașă" lang="mg" hreflang="mg" data-title="Relativité general" data-language-autonym="Malagasy" data-language-local-name="malgașă" class="interlanguage-link-target">Malagasy</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mk mw-list-item"><a href="https://mk.wikipedia.org/wiki/%D0%9E%D0%BF%D1%88%D1%82%D0%B0_%D1%82%D0%B5%D0%BE%D1%80%D0%B8%D1%98%D0%B0_%D0%B7%D0%B0_%D1%80%D0%B5%D0%BB%D0%B0%D1%82%D0%B8%D0%B2%D0%BD%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%B0" title="Општа теорија за релативноста – macedoneană" lang="mk" hreflang="mk" data-title="Општа теорија за релативноста" data-language-autonym="Македонски" data-language-local-name="macedoneană" class="interlanguage-link-target">Македонски</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ml mw-list-item"><a href="https://ml.wikipedia.org/wiki/%E0%B4%B8%E0%B4%BE%E0%B4%AE%E0%B4%BE%E0%B4%A8%E0%B5%8D%E0%B4%AF_%E0%B4%86%E0%B4%AA%E0%B5%87%E0%B4%95%E0%B5%8D%E0%B4%B7%E0%B4%BF%E0%B4%95%E0%B4%A4%E0%B4%BE%E0%B4%B8%E0%B4%BF%E0%B4%A6%E0%B5%8D%E0%B4%A7%E0%B4%BE%E0%B4%A8%E0%B5%8D%E0%B4%A4%E0%B4%82" title="സാമാന്യ ആപേക്ഷികതാസിദ്ധാന്തം – malayalam" lang="ml" hreflang="ml" data-title="സാമാന്യ ആപേക്ഷികതാസിദ്ധാന്തം" data-language-autonym="മലയാളം" data-language-local-name="malayalam" class="interlanguage-link-target">മലയാളം</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mr mw-list-item"><a href="https://mr.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%BE%E0%A4%A7%E0%A4%BE%E0%A4%B0%E0%A4%A3_%E0%A4%B8%E0%A4%BE%E0%A4%AA%E0%A5%87%E0%A4%95%E0%A5%8D%E0%A4%B7%E0%A4%A4%E0%A4%BE" title="साधारण सापेक्षता – marathi" lang="mr" hreflang="mr" data-title="साधारण सापेक्षता" data-language-autonym="मराठी" data-language-local-name="marathi" class="interlanguage-link-target">मराठी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ms mw-list-item"><a href="https://ms.wikipedia.org/wiki/Kerelatifan_am" title="Kerelatifan am – malaeză" lang="ms" hreflang="ms" data-title="Kerelatifan am" data-language-autonym="Bahasa Melayu" data-language-local-name="malaeză" class="interlanguage-link-target">Bahasa Melayu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mt mw-list-item"><a href="https://mt.wikipedia.org/wiki/Relattivit%C3%A0_%C4%A1enerali" title="Relattività ġenerali – malteză" lang="mt" hreflang="mt" data-title="Relattività ġenerali" data-language-autonym="Malti" data-language-local-name="malteză" class="interlanguage-link-target">Malti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-my mw-list-item"><a href="https://my.wikipedia.org/wiki/%E1%80%9A%E1%80%B1%E1%80%98%E1%80%AF%E1%80%9A%E1%80%BB%E1%80%94%E1%80%BE%E1%80%AD%E1%80%AF%E1%80%84%E1%80%BA%E1%80%B8%E1%80%9B%E1%80%9E%E1%80%AE%E1%80%A1%E1%80%AD%E1%80%AF%E1%80%9B%E1%80%AE" title="ယေဘုယျနှိုင်းရသီအိုရီ – birmană" lang="my" hreflang="my" data-title="ယေဘုယျနှိုင်းရသီအိုရီ" data-language-autonym="မြန်မာဘာသာ" data-language-local-name="birmană" class="interlanguage-link-target">မြန်မာဘာသာ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds mw-list-item"><a href="https://nds.wikipedia.org/wiki/Allgemene_Relativit%C3%A4tstheorie" title="Allgemene Relativitätstheorie – germana de jos" lang="nds" hreflang="nds" data-title="Allgemene Relativitätstheorie" data-language-autonym="Plattdüütsch" data-language-local-name="germana de jos" class="interlanguage-link-target">Plattdüütsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-new mw-list-item"><a href="https://new.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B8%E0%A4%BE%E0%A4%AE%E0%A4%BE%E0%A4%A8%E0%A5%8D%E0%A4%AF_%E0%A4%B8%E0%A4%BE%E0%A4%AA%E0%A5%87%E0%A4%95%E0%A5%8D%E0%A4%B7%E0%A4%A4%E0%A4%BE" title="सामान्य सापेक्षता – newari" lang="new" hreflang="new" data-title="सामान्य सापेक्षता" data-language-autonym="नेपाल भाषा" data-language-local-name="newari" class="interlanguage-link-target">नेपाल भाषा</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl mw-list-item"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/Algemene_relativiteitstheorie" title="Algemene relativiteitstheorie – neerlandeză" lang="nl" hreflang="nl" data-title="Algemene relativiteitstheorie" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandeză" class="interlanguage-link-target">Nederlands</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nn mw-list-item"><a href="https://nn.wikipedia.org/wiki/Den_generelle_relativitetsteorien" title="Den generelle relativitetsteorien – norvegiană nynorsk" lang="nn" hreflang="nn" data-title="Den generelle relativitetsteorien" data-language-autonym="Norsk nynorsk" data-language-local-name="norvegiană nynorsk" class="interlanguage-link-target">Norsk nynorsk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-no mw-list-item"><a href="https://no.wikipedia.org/wiki/Den_generelle_relativitetsteorien" title="Den generelle relativitetsteorien – norvegiană bokmål" lang="nb" hreflang="nb" data-title="Den generelle relativitetsteorien" data-language-autonym="Norsk bokmål" data-language-local-name="norvegiană bokmål" class="interlanguage-link-target">Norsk bokmål</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-oc mw-list-item"><a href="https://oc.wikipedia.org/wiki/Relativitat_generala" title="Relativitat generala – occitană" lang="oc" hreflang="oc" data-title="Relativitat generala" data-language-autonym="Occitan" data-language-local-name="occitană" class="interlanguage-link-target">Occitan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-om mw-list-item"><a href="https://om.wikipedia.org/wiki/Sadhata_waliigalaa" title="Sadhata waliigalaa – oromo" lang="om" hreflang="om" data-title="Sadhata waliigalaa" data-language-autonym="Oromoo" data-language-local-name="oromo" class="interlanguage-link-target">Oromoo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-or mw-list-item"><a href="https://or.wikipedia.org/wiki/%E0%AC%B8%E0%AC%BE%E0%AC%A7%E0%AC%BE%E0%AC%B0%E0%AC%A3_%E0%AC%86%E0%AC%AA%E0%AD%87%E0%AC%95%E0%AD%8D%E0%AC%B7%E0%AC%BF%E0%AC%95_%E0%AC%A4%E0%AC%A4%E0%AD%8D%E0%AC%A4%E0%AD%8D%E0%AD%B1" title="ସାଧାରଣ ଆପେକ୍ଷିକ ତତ୍ତ୍ୱ – odia" lang="or" hreflang="or" data-title="ସାଧାରଣ ଆପେକ୍ଷିକ ତତ୍ତ୍ୱ" data-language-autonym="ଓଡ଼ିଆ" data-language-local-name="odia" class="interlanguage-link-target">ଓଡ଼ିଆ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pa mw-list-item"><a href="https://pa.wikipedia.org/wiki/%E0%A8%9C%E0%A8%A8%E0%A8%B0%E0%A8%B2_%E0%A8%B0%E0%A8%BF%E0%A8%B2%E0%A9%87%E0%A8%9F%E0%A9%80%E0%A8%B5%E0%A8%BF%E0%A8%9F%E0%A9%80" title="ਜਨਰਲ ਰਿਲੇਟੀਵਿਟੀ – punjabi" lang="pa" hreflang="pa" data-title="ਜਨਰਲ ਰਿਲੇਟੀਵਿਟੀ" data-language-autonym="ਪੰਜਾਬੀ" data-language-local-name="punjabi" class="interlanguage-link-target">ਪੰਜਾਬੀ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl mw-list-item"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/Og%C3%B3lna_teoria_wzgl%C4%99dno%C5%9Bci" title="Ogólna teoria względności – poloneză" lang="pl" hreflang="pl" data-title="Ogólna teoria względności" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="poloneză" class="interlanguage-link-target">Polski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnb mw-list-item"><a href="https://pnb.wikipedia.org/wiki/%D8%AC%D9%86%D8%B1%D9%84_%D8%B1%DB%8C%D9%84%DB%8C%D9%B9%D9%88%DB%8C%D9%B9%DB%8C" title="جنرل ریلیٹویٹی – Western Punjabi" lang="pnb" hreflang="pnb" data-title="جنرل ریلیٹویٹی" data-language-autonym="پنجابی" data-language-local-name="Western Punjabi" class="interlanguage-link-target">پنجابی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ps mw-list-item"><a href="https://ps.wikipedia.org/wiki/%D8%B9%D8%A7%D9%85_%D9%86%D8%B3%D8%A8%D9%8A%D8%AA" title="عام نسبيت – paștună" lang="ps" hreflang="ps" data-title="عام نسبيت" data-language-autonym="پښتو" data-language-local-name="paștună" class="interlanguage-link-target">پښتو</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt mw-list-item"><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/Relatividade_geral" title="Relatividade geral – portugheză" lang="pt" hreflang="pt" data-title="Relatividade geral" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugheză" class="interlanguage-link-target">Português</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%9E%D0%B1%D1%89%D0%B0%D1%8F_%D1%82%D0%B5%D0%BE%D1%80%D0%B8%D1%8F_%D0%BE%D1%82%D0%BD%D0%BE%D1%81%D0%B8%D1%82%D0%B5%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%B8" title="Общая теория относительности – rusă" lang="ru" hreflang="ru" data-title="Общая теория относительности" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="rusă" class="interlanguage-link-target">Русский</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sco mw-list-item"><a href="https://sco.wikipedia.org/wiki/General_relativity" title="General relativity – scots" lang="sco" hreflang="sco" data-title="General relativity" data-language-autonym="Scots" data-language-local-name="scots" class="interlanguage-link-target">Scots</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sh mw-list-item"><a href="https://sh.wikipedia.org/wiki/Op%C5%A1ta_teorija_relativnosti" title="Opšta teorija relativnosti – sârbo-croată" lang="sh" hreflang="sh" data-title="Opšta teorija relativnosti" data-language-autonym="Srpskohrvatski / српскохрватски" data-language-local-name="sârbo-croată" class="interlanguage-link-target">Srpskohrvatski / српскохрватски</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-si mw-list-item"><a href="https://si.wikipedia.org/wiki/%E0%B7%83%E0%B7%8F%E0%B6%B8%E0%B7%8F%E0%B6%B1%E0%B7%8A%E2%80%8D%E0%B6%BA_%E0%B7%83%E0%B7%8F%E0%B6%B4%E0%B7%9A%E0%B6%9A%E0%B7%8A%E0%B7%82%E0%B6%AD%E0%B7%8F%E0%B7%80%E0%B7%8F%E0%B6%AF%E0%B6%BA" title="සාමාන්‍ය සාපේක්ෂතාවාදය – singhaleză" lang="si" hreflang="si" data-title="සාමාන්‍ය සාපේක්ෂතාවාදය" data-language-autonym="සිංහල" data-language-local-name="singhaleză" class="interlanguage-link-target">සිංහල</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-simple mw-list-item"><a href="https://simple.wikipedia.org/wiki/General_relativity" title="General relativity – Simple English" lang="en-simple" hreflang="en-simple" data-title="General relativity" data-language-autonym="Simple English" data-language-local-name="Simple English" class="interlanguage-link-target">Simple English</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sk mw-list-item"><a href="https://sk.wikipedia.org/wiki/V%C5%A1eobecn%C3%A1_te%C3%B3ria_relativity" title="Všeobecná teória relativity – slovacă" lang="sk" hreflang="sk" data-title="Všeobecná teória relativity" data-language-autonym="Slovenčina" data-language-local-name="slovacă" class="interlanguage-link-target">Slovenčina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sl mw-list-item"><a href="https://sl.wikipedia.org/wiki/Splo%C5%A1na_teorija_relativnosti" title="Splošna teorija relativnosti – slovenă" lang="sl" hreflang="sl" data-title="Splošna teorija relativnosti" data-language-autonym="Slovenščina" data-language-local-name="slovenă" class="interlanguage-link-target">Slovenščina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sq mw-list-item"><a href="https://sq.wikipedia.org/wiki/Relativiteti_i_p%C3%ABrgjithsh%C3%ABm" title="Relativiteti i përgjithshëm – albaneză" lang="sq" hreflang="sq" data-title="Relativiteti i përgjithshëm" data-language-autonym="Shqip" data-language-local-name="albaneză" class="interlanguage-link-target">Shqip</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr mw-list-item"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%9E%D0%BF%D1%88%D1%82%D0%B0_%D1%82%D0%B5%D0%BE%D1%80%D0%B8%D1%98%D0%B0_%D1%80%D0%B5%D0%BB%D0%B0%D1%82%D0%B8%D0%B2%D0%BD%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%B8" title="Општа теорија релативности – sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Општа теорија релативности" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target">Српски / srpski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sv badge-Q17559452 badge-recommendedarticle mw-list-item" title="articol recomandat"><a href="https://sv.wikipedia.org/wiki/Allm%C3%A4nna_relativitetsteorin" title="Allmänna relativitetsteorin – suedeză" lang="sv" hreflang="sv" data-title="Allmänna relativitetsteorin" data-language-autonym="Svenska" data-language-local-name="suedeză" class="interlanguage-link-target">Svenska</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ta mw-list-item"><a href="https://ta.wikipedia.org/wiki/%E0%AE%AA%E0%AF%8A%E0%AE%A4%E0%AF%81%E0%AE%9A%E0%AF%8D_%E0%AE%9A%E0%AE%BE%E0%AE%B0%E0%AF%8D%E0%AE%AA%E0%AF%81%E0%AE%95%E0%AF%8D_%E0%AE%95%E0%AF%8B%E0%AE%9F%E0%AF%8D%E0%AE%AA%E0%AE%BE%E0%AE%9F%E0%AF%81" title="பொதுச் சார்புக் கோட்பாடு – tamilă" lang="ta" hreflang="ta" data-title="பொதுச் சார்புக் கோட்பாடு" data-language-autonym="தமிழ்" data-language-local-name="tamilă" class="interlanguage-link-target">தமிழ்</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-te mw-list-item"><a href="https://te.wikipedia.org/wiki/%E0%B0%B8%E0%B0%BE%E0%B0%A7%E0%B0%BE%E0%B0%B0%E0%B0%A3_%E0%B0%B8%E0%B0%BE%E0%B0%AA%E0%B1%87%E0%B0%95%E0%B1%8D%E0%B0%B7%E0%B0%A4" title="సాధారణ సాపేక్షత – telugu" lang="te" hreflang="te" data-title="సాధారణ సాపేక్షత" data-language-autonym="తెలుగు" data-language-local-name="telugu" class="interlanguage-link-target">తెలుగు</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tg mw-list-item"><a href="https://tg.wikipedia.org/wiki/%D0%9D%D0%B0%D0%B7%D0%B0%D1%80%D0%B8%D1%8F%D0%B8_%D0%BD%D0%B8%D1%81%D0%B1%D0%B8%D1%8F%D1%82%D0%B8_%D0%BE%D0%BC" title="Назарияи нисбияти ом – tadjică" lang="tg" hreflang="tg" data-title="Назарияи нисбияти ом" data-language-autonym="Тоҷикӣ" data-language-local-name="tadjică" class="interlanguage-link-target">Тоҷикӣ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-th mw-list-item"><a href="https://th.wikipedia.org/wiki/%E0%B8%97%E0%B8%A4%E0%B8%A9%E0%B8%8E%E0%B8%B5%E0%B8%AA%E0%B8%B1%E0%B8%A1%E0%B8%9E%E0%B8%B1%E0%B8%97%E0%B8%98%E0%B8%A0%E0%B8%B2%E0%B8%9E%E0%B8%97%E0%B8%B1%E0%B9%88%E0%B8%A7%E0%B9%84%E0%B8%9B" title="ทฤษฎีสัมพัทธภาพทั่วไป – thailandeză" lang="th" hreflang="th" data-title="ทฤษฎีสัมพัทธภาพทั่วไป" data-language-autonym="ไทย" data-language-local-name="thailandeză" class="interlanguage-link-target">ไทย</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tl mw-list-item"><a href="https://tl.wikipedia.org/wiki/Teorya_ng_pangkalahatang_relatibidad" title="Teorya ng pangkalahatang relatibidad – tagalog" lang="tl" hreflang="tl" data-title="Teorya ng pangkalahatang relatibidad" data-language-autonym="Tagalog" data-language-local-name="tagalog" class="interlanguage-link-target">Tagalog</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/Genel_g%C3%B6relilik" title="Genel görelilik – turcă" lang="tr" hreflang="tr" data-title="Genel görelilik" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turcă" class="interlanguage-link-target">Türkçe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tt mw-list-item"><a href="https://tt.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D0%BE%D0%BC%D1%83%D0%BC%D0%B8_%D1%87%D0%B0%D0%B3%D1%8B%D1%88%D1%82%D1%8B%D1%80%D0%BC%D0%B0%D0%BB%D1%8B%D0%BB%D1%8B%D0%BA_%D1%82%D0%B5%D0%BE%D1%80%D0%B8%D1%8F%D1%81%D0%B5" title="Гомуми чагыштырмалылык теориясе – tătară" lang="tt" hreflang="tt" data-title="Гомуми чагыштырмалылык теориясе" data-language-autonym="Татарча / tatarça" data-language-local-name="tătară" class="interlanguage-link-target">Татарча / tatarça</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%97%D0%B0%D0%B3%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D0%B0_%D1%82%D0%B5%D0%BE%D1%80%D1%96%D1%8F_%D0%B2%D1%96%D0%B4%D0%BD%D0%BE%D1%81%D0%BD%D0%BE%D1%81%D1%82%D1%96" title="Загальна теорія відносності – ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Загальна теорія відносності" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target">Українська</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ur mw-list-item"><a href="https://ur.wikipedia.org/wiki/%D8%B9%D9%85%D9%88%D9%85%DB%8C_%D8%A7%D8%B6%D8%A7%D9%81%DB%8C%D8%AA" title="عمومی اضافیت – urdu" lang="ur" hreflang="ur" data-title="عمومی اضافیت" data-language-autonym="اردو" data-language-local-name="urdu" class="interlanguage-link-target">اردو</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uz mw-list-item"><a href="https://uz.wikipedia.org/wiki/Umumiy_nisbiylik_nazariyasi" title="Umumiy nisbiylik nazariyasi – uzbecă" lang="uz" hreflang="uz" data-title="Umumiy nisbiylik nazariyasi" data-language-autonym="Oʻzbekcha / ўзбекча" data-language-local-name="uzbecă" class="interlanguage-link-target">Oʻzbekcha / ўзбекча</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vep mw-list-item"><a href="https://vep.wikipedia.org/wiki/%C3%9Chthine_rel%C3%A4tivi%C5%BEusen_teorii" title="Ühthine relätivižusen teorii – Veps" lang="vep" hreflang="vep" data-title="Ühthine relätivižusen teorii" data-language-autonym="Vepsän kel’" data-language-local-name="Veps" class="interlanguage-link-target">Vepsän kel’</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vi badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://vi.wikipedia.org/wiki/Thuy%E1%BA%BFt_t%C6%B0%C6%A1ng_%C4%91%E1%BB%91i_r%E1%BB%99ng" title="Thuyết tương đối rộng – vietnameză" lang="vi" hreflang="vi" data-title="Thuyết tương đối rộng" data-language-autonym="Tiếng Việt" data-language-local-name="vietnameză" class="interlanguage-link-target">Tiếng Việt</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-war mw-list-item"><a href="https://war.wikipedia.org/wiki/Kasahiran_nga_relatibidad" title="Kasahiran nga relatibidad – waray" lang="war" hreflang="war" data-title="Kasahiran nga relatibidad" data-language-autonym="Winaray" data-language-local-name="waray" class="interlanguage-link-target">Winaray</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wuu mw-list-item"><a href="https://wuu.wikipedia.org/wiki/%E5%B9%BF%E4%B9%89%E7%9B%B8%E5%AF%B9%E8%AE%BA" title="广义相对论 – chineză wu" lang="wuu" hreflang="wuu" data-title="广义相对论" data-language-autonym="吴语" data-language-local-name="chineză wu" class="interlanguage-link-target">吴语</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yi mw-list-item"><a href="https://yi.wikipedia.org/wiki/%D7%90%D7%9C%D7%92%D7%A2%D7%9E%D7%99%D7%99%D7%A0%D7%A2_%D7%98%D7%A2%D7%90%D7%A8%D7%99%D7%A2_%D7%A4%D7%95%D7%9F_%D7%A8%D7%A2%D7%9C%D7%90%D7%98%D7%99%D7%95%D7%95%D7%99%D7%98%D7%A2%D7%98" title="אלגעמיינע טעאריע פון רעלאטיוויטעט – idiș" lang="yi" hreflang="yi" data-title="אלגעמיינע טעאריע פון רעלאטיוויטעט" data-language-autonym="ייִדיש" data-language-local-name="idiș" class="interlanguage-link-target">ייִדיש</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/%E5%BB%A3%E7%BE%A9%E7%9B%B8%E5%B0%8D%E8%AB%96" title="廣義相對論 – chineză" lang="zh" hreflang="zh" data-title="廣義相對論" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chineză" class="interlanguage-link-target">中文</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-classical mw-list-item"><a href="https://zh-classical.wikipedia.org/wiki/%E5%BB%A3%E7%BE%A9%E7%9B%B8%E5%B0%8D%E8%AB%96" title="廣義相對論 – Literary Chinese" lang="lzh" hreflang="lzh" data-title="廣義相對論" data-language-autonym="文言" data-language-local-name="Literary Chinese" class="interlanguage-link-target">文言</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-min-nan mw-list-item"><a href="https://zh-min-nan.wikipedia.org/wiki/It-poa%E2%81%BF_siong-t%C3%B9i-s%C3%A8ng_l%C3%AD-l%C5%ABn" title="It-poaⁿ siong-tùi-sèng lí-lūn – chineză min nan" lang="nan" hreflang="nan" data-title="It-poaⁿ siong-tùi-sèng lí-lūn" data-language-autonym="閩南語 / Bân-lâm-gú" data-language-local-name="chineză min nan" class="interlanguage-link-target">閩南語 / Bân-lâm-gú</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-yue mw-list-item"><a href="https://zh-yue.wikipedia.org/wiki/%E5%BB%A3%E7%BE%A9%E7%9B%B8%E5%B0%8D%E8%AB%96" title="廣義相對論 – cantoneză" lang="yue" hreflang="yue" data-title="廣義相對論" data-language-autonym="粵語" data-language-local-name="cantoneză" class="interlanguage-link-target">粵語</a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q11452#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a">Articol</a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t">Discuție</a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >română </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale">Lectură</a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v">Modificare</a></li><li id="ca-edit" class="collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e">Modificare sursă</a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >Unelte </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale">Lectură</a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v">Modificare</a></li><li id="ca-more-edit" class="collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e">Modificare sursă</a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=history">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j">Ce trimite aici</a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k">Schimbări corelate</a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u">Trimite fișier</a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q">Pagini speciale</a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&oldid=16408995" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini">Legătură permanentă</a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină">Informații despre pagină</a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&id=16408995&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini">Citează acest articol</a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FTeoria_relativit%25C4%2583%25C8%259Bii_generale">Obține URL scurtat</a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FTeoria_relativit%25C4%2583%25C8%259Bii_generale">Descărcați codul QR</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=Teoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale">Creare carte</a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=show-download-screen">Descărcare ca PDF</a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p">Versiune de tipărit</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-commons mw-list-item"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:General_relativity" hreflang="en">Wikimedia Commons</a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q11452" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g">Element Wikidata</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> <div id="mw-indicator-featured" class="mw-indicator"><div class="mw-parser-output"> <a href="/wiki/Wikipedia:Articole_de_calitate" title="Acesta este un articol de calitate. Apăsați aici pentru mai multe informații."><img alt="Acesta este un articol de calitate. Apăsați aici pentru mai multe informații." src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/Cscr-featured.svg/20px-Cscr-featured.svg.png" decoding="async" width="20" height="19" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/Cscr-featured.svg/30px-Cscr-featured.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/Cscr-featured.svg/40px-Cscr-featured.svg.png 2x" data-file-width="466" data-file-height="443" /></a></div></div> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><table class="vertical-navbox nowraplinks plainlist" style="float:right;clear:right;width:22.0em;margin:0 0 1.0em 1.0em;color:var(--color-base, #000) !important;border:1px solid #aaa;padding:0.2em;border-spacing:0.4em 0;text-align:center;line-height:1.4em;font-size:88%"><tbody><tr><td style="padding-top:0.4em;line-height:1.2em">Parte a seriei de articole despre</td></tr><tr><th style="padding:0.2em 0.4em 0.2em;padding-top:0;font-size:145%;line-height:1.2em"><a href="/wiki/Relativitate_general%C4%83" class="mw-redirect" title="Relativitate generală">Relativitate generală</a></th></tr><tr><td style="padding:0.2em 0 0.4em"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Spacetime_lattice_analogy.svg" class="mw-file-description" title="Spacetime curvature schematic"><img alt="Spacetime curvature schematic" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/63/Spacetime_lattice_analogy.svg/220px-Spacetime_lattice_analogy.svg.png" decoding="async" width="220" height="82" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/63/Spacetime_lattice_analogy.svg/330px-Spacetime_lattice_analogy.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/63/Spacetime_lattice_analogy.svg/440px-Spacetime_lattice_analogy.svg.png 2x" data-file-width="1260" data-file-height="469" /></a><div style="padding-top:0.2em;line-height:1.2em;padding:0.5em 0.2em 0.6em;border-bottom:1px solid #aaa; display:block;margin-bottom:0.1em;"><a href="/w/index.php?title=Einstein_field_equations&action=edit&redlink=1" class="new" title="Einstein field equations — pagină inexistentă"><math xmlns="http://www.w3.org/1998/Math/MathML" alttext="{\displaystyle G_{\mu \nu }+\Lambda g_{\mu \nu }={8\pi G \over c^{4}}T_{\mu \nu }}"> <semantics> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mstyle displaystyle="true" scriptlevel="0"> <msub> <mi>G</mi> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi>μ</mi> <mi>ν</mi> </mrow> </msub> <mo>+</mo> <mi mathvariant="normal">Λ</mi> <msub> <mi>g</mi> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi>μ</mi> <mi>ν</mi> </mrow> </msub> <mo>=</mo> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mfrac> <mrow> <mn>8</mn> <mi>π</mi> <mi>G</mi> </mrow> <msup> <mi>c</mi> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mn>4</mn> </mrow> </msup> </mfrac> </mrow> <msub> <mi>T</mi> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi>μ</mi> <mi>ν</mi> </mrow> </msub> </mstyle> </mrow> <annotation encoding="application/x-tex">{\displaystyle G_{\mu \nu }+\Lambda g_{\mu \nu }={8\pi G \over c^{4}}T_{\mu \nu }}</annotation> </semantics> </math><img src="https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/021a494922172bfe1c9fa4e80d25ac90228d72cf" class="mwe-math-fallback-image-inline mw-invert skin-invert" aria-hidden="true" style="vertical-align: -2.171ex; width:23.286ex; height:5.676ex;" alt="{\displaystyle G_{\mu \nu }+\Lambda g_{\mu \nu }={8\pi G \over c^{4}}T_{\mu \nu }}"></a></div></td></tr><tr><td style="padding:0 0.1em 0.4em;padding-bottom:0.75em;"> <ul><li><div class="hlist" style="margin-left:0em;"><div class="plainlist"><ul style=""><li style=""><a href="/w/index.php?title=Istoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria relativității generale — pagină inexistentă">Istoric</a> </li><li style=""> <a href="/wiki/Teste_experimentale_ale_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale" class="mw-redirect" title="Teste experimentale ale relativității generale">Teste</a></li></ul></div></div></li> <li><a href="/w/index.php?title=Matematica_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Matematica relativității generale — pagină inexistentă">Formulare matematică</a></li> <li><div class="hlist" style="margin-left:0em;"></div></li></ul></td> </tr><tr><td style="padding:0 0.1em 0.4em"> <div class="NavFrame collapsed" style="border:none;padding:0"><div class="NavHead" style="font-size:105%;background:inherit;color:var(--color-base, #000) !important;text-align:left;background:#ddf; text-align:center;">Concepte fundamentale</div><div class="NavContent hlist" style="font-size:105%;padding:0.2em 0 0.4em;text-align:center"> <ul><li><a href="/wiki/Principiul_relativit%C4%83%C8%9Bii" title="Principiul relativității">Principiul relativității</a></li> <li><a href="/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii" title="Teoria relativității">Teoria relativității</a></li> <li><a href="/wiki/Sistem_de_referin%C8%9B%C4%83" title="Sistem de referință">Sistem de referință</a></li> <li><a href="/wiki/Sistem_de_referin%C8%9B%C4%83_iner%C8%9Bial" title="Sistem de referință inerțial">Sistem de referință inerțial</a></li> <li><a href="/wiki/Principiul_echivalen%C8%9Bei" title="Principiul echivalenței">Principiul echivalenței</a></li> <li><a href="/wiki/Echivalen%C8%9B%C4%83_mas%C4%83%E2%80%93energie" class="mw-redirect" title="Echivalență masă–energie">Echivalență masă–energie</a></li> <li><a href="/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_restr%C3%A2nse" title="Teoria relativității restrânse">Relativitatea restrânsă</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Geometrie_riemannian%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Geometrie riemanniană — pagină inexistentă">Geometrie riemanniană</a></li></ul></div></div></td> </tr><tr><td style="padding:0 0.1em 0.4em"> <div class="NavFrame collapsed" style="border:none;padding:0"><div class="NavHead" style="font-size:105%;background:inherit;color:var(--color-base, #000) !important;text-align:left;background:#ddf; text-align:center;">Fenomenologie</div><div class="NavContent hlist" style="font-size:105%;padding:0.2em 0 0.4em;text-align:center"><table class="vertical-navbox nowraplinks" style="float:right;clear:right;width:22.0em;margin:0 0 1.0em 1.0em;color:var(--color-base, #000) !important;border:1px solid #aaa;padding:0.2em;border-spacing:0.4em 0;text-align:center;line-height:1.4em;font-size:88%;border-collapse:collapse; border-spacing:0px; border:none; width:100%; margin:0px; font-size:100%; clear:none; float:none"><tbody><tr><td style="padding:0 0.1em 0.4em"> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Gravitoelectromagnetism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gravitoelectromagnetism — pagină inexistentă">Gravitoelectromagnetism</a></li> <li><a href="/wiki/Gravita%C8%9Bie" title="Gravitație">Gravitație</a></li> <li><a href="/wiki/C%C3%A2mp_gravita%C8%9Bional" title="Câmp gravitațional">Câmp gravitațional</a></li> <li><a href="/wiki/Lentil%C4%83_gravita%C8%9Bional%C4%83" title="Lentilă gravitațională">Lentilă gravitațională</a></li> <li><a href="/wiki/Und%C4%83_gravita%C8%9Bional%C4%83" title="Undă gravitațională">Undă gravitațională</a></li> <li><a href="/wiki/Deplasarea_spre_ro%C8%99u" class="mw-redirect" title="Deplasarea spre roșu">Deplasarea spre roșu</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Deplasarea_spre_albastru&action=edit&redlink=1" class="new" title="Deplasarea spre albastru — pagină inexistentă">Deplasarea spre albastru</a></li> <li><a href="/wiki/Dilatarea_timpului" title="Dilatarea timpului">Dilatarea timpului</a></li> <li><a href="/wiki/Dilatare_temporal%C4%83_gravita%C8%9Bional%C4%83" title="Dilatare temporală gravitațională">Dilatare temporală gravitațională</a></li> <li><a href="/wiki/%C3%8Ent%C3%A2rzierea_Shapiro" title="Întârzierea Shapiro">Întârzierea Shapiro</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Poten%C8%9Bial_gravita%C8%9Bional&action=edit&redlink=1" class="new" title="Potențial gravitațional — pagină inexistentă">Potențial gravitațional</a></li> <li><a href="/wiki/Compresie_gravita%C8%9Bional%C4%83" title="Compresie gravitațională">Compresie gravitațională</a></li> <li><a href="/wiki/Colaps_gravita%C8%9Bional" title="Colaps gravitațional">Colaps gravitațional</a></li> <li><a href="/wiki/Orizont_de_evenimente" title="Orizont de evenimente">Orizont de evenimente</a></li> <li><a href="/wiki/Singularitate_gravita%C8%9Bional%C4%83" title="Singularitate gravitațională">Singularitate gravitațională</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Singularitate_nud%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Singularitate nudă — pagină inexistentă">Singularitate nudă</a></li> <li><a href="/wiki/Gaur%C4%83_neagr%C4%83" title="Gaură neagră">Gaură neagră</a></li> <li><a href="/wiki/Gaur%C4%83_alb%C4%83" title="Gaură albă">Gaură albă</a></li></ul></td> </tr><tr><th style="padding:0.1em;background:#ececff; font-style:italic;font-weight:normal;"> <a href="/wiki/Spa%C8%9Biu-timp" title="Spațiu-timp">Spațiu-timp</a></th></tr><tr><td style="padding:0 0.1em 0.4em"> <ul><li><a href="/wiki/Spa%C8%9Biu" title="Spațiu">Spațiu</a></li> <li><a href="/wiki/Timp" title="Timp">Timp</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Diagrama_Minkowski&action=edit&redlink=1" class="new" title="Diagrama Minkowski — pagină inexistentă">Diagrama Minkowski</a></li> <li><a href="/wiki/Spa%C8%9Biu_Minkowski" title="Spațiu Minkowski">Spațiu Minkowski</a></li> <li><a href="/wiki/Gaur%C4%83_de_vierme" title="Gaură de vierme">Gaură de vierme</a></li></ul></td> </tr></tbody></table></div></div></td> </tr><tr><td style="padding:0 0.1em 0.4em"> <div class="NavFrame collapsed" style="border:none;padding:0"><div class="NavHead" style="font-size:105%;background:inherit;color:var(--color-base, #000) !important;text-align:left;background:#ddf; text-align:center;">Ecuații și teorii</div><div class="NavContent hlist" style="font-size:105%;padding:0.2em 0 0.4em;text-align:center"><table class="vertical-navbox nowraplinks" style="float:right;clear:right;width:22.0em;margin:0 0 1.0em 1.0em;color:var(--color-base, #000) !important;border:1px solid #aaa;padding:0.2em;border-spacing:0.4em 0;text-align:center;line-height:1.4em;font-size:88%;border-collapse:collapse; border-spacing:0px; border:none; width:100%; margin:0px; font-size:100%; clear:none; float:none;padding-bottom:0;margin-bottom:0;"><tbody><tr><th style="padding:0.1em;font-style:italic;font-weight:normal;padding-bottom:0;"> Ecuații</th></tr><tr><td style="padding:0 0.1em 0.4em;padding-top:0;"> <ul><li><a href="/wiki/Ecua%C8%9Biile_lui_Einstein" title="Ecuațiile lui Einstein">Ecuațiile lui Einstein</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Ecua%C8%9Biile_lui_Friedmann&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ecuațiile lui Friedmann — pagină inexistentă">Friedmann</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Ecua%C8%9Biile_Mathisson%E2%80%93Papapetrou%E2%80%93Dixon&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ecuațiile Mathisson–Papapetrou–Dixon — pagină inexistentă">Mathisson–Papapetrou–Dixon</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Ecua%C8%9Bia_Hamilton%E2%80%93Jacobi%E2%80%93Einstein&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ecuația Hamilton–Jacobi–Einstein — pagină inexistentă">Hamilton–Jacobi–Einstein</a></li></ul></td> </tr><tr><th style="padding:0.1em;font-style:italic;font-weight:normal;padding-bottom:0;"> Formalism</th></tr><tr><td style="padding:0 0.1em 0.4em;padding-top:0;"> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Formalism_ADM&action=edit&redlink=1" class="new" title="Formalism ADM — pagină inexistentă">ADM</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Formalism_BSSN&action=edit&redlink=1" class="new" title="Formalism BSSN — pagină inexistentă">BSSN</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Formalism_Newman%E2%80%93Penrose&action=edit&redlink=1" class="new" title="Formalism Newman–Penrose — pagină inexistentă">Newman-Penrose</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Formalism_parametric_post-newtonian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Formalism parametric post-newtonian — pagină inexistentă">Post-Newtonian</a></li></ul></td> </tr><tr><th style="padding:0.1em;font-style:italic;font-weight:normal;padding-bottom:0;"> Teorii avansate</th></tr><tr><td style="padding:0 0.1em 0.4em;padding-top:0;"> <ul><li><a href="/wiki/Teoria_Kaluza%E2%80%93Klein" title="Teoria Kaluza–Klein">Teoria Kaluza–Klein</a></li> <li><a href="/wiki/Gravita%C8%9Bie_cuantic%C4%83" title="Gravitație cuantică">Gravitație cuantică</a></li> <li><a href="/wiki/Supergravita%C8%9Bie" title="Supergravitație">Supergravitație</a></li></ul></td> </tr></tbody></table></div></div></td> </tr><tr><td style="padding:0 0.1em 0.4em"> <div class="NavFrame collapsed" style="border:none;padding:0"><div class="NavHead" style="font-size:105%;background:inherit;color:var(--color-base, #000) !important;text-align:left;background:#ddf; text-align:center;"><a href="/wiki/Solu%C8%9Bii_exacte_%C3%AEn_relativitatea_general%C4%83" title="Soluții exacte în relativitatea generală">Soluții</a></div><div class="NavContent hlist" style="font-size:105%;padding:0.2em 0 0.4em;text-align:center"> <ul><li><a href="/wiki/Solu%C8%9Bia_Schwarzschild" title="Soluția Schwarzschild">Schwarzschild</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Solu%C8%9Bia_Reissner%E2%80%93Nordstr%C3%B6m&action=edit&redlink=1" class="new" title="Soluția Reissner–Nordström — pagină inexistentă">Reissner–Nordström</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Solu%C8%9Bia_G%C3%B6del&action=edit&redlink=1" class="new" title="Soluția Gödel — pagină inexistentă">Gödel</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Solu%C8%9Bia_Kerr&action=edit&redlink=1" class="new" title="Soluția Kerr — pagină inexistentă">Kerr</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Solu%C8%9Bia_Kerr%E2%80%93Newman&action=edit&redlink=1" class="new" title="Soluția Kerr–Newman — pagină inexistentă">Kerr–Newman</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Solu%C8%9Bia_Kasner&action=edit&redlink=1" class="new" title="Soluția Kasner — pagină inexistentă">Kasner</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Solu%C8%9Bia_Lema%C3%AEtre%E2%80%93Tolman&action=edit&redlink=1" class="new" title="Soluția Lemaître–Tolman — pagină inexistentă">Lemaître–Tolman</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Solu%C8%9Bia_Friedmann%E2%80%93Lema%C3%AEtre%E2%80%93Robertson%E2%80%93Walker&action=edit&redlink=1" class="new" title="Soluția Friedmann–Lemaître–Robertson–Walker — pagină inexistentă">Robertson–Walker</a></li> <li><a href="/wiki/Praful_lui_van_Stockum" title="Praful lui van Stockum">Praful lui van Stockum</a></li></ul></div></div></td> </tr><tr><td style="padding:0 0.1em 0.4em"> <div class="NavFrame collapsed" style="border:none;padding:0"><div class="NavHead" style="font-size:105%;background:inherit;color:var(--color-base, #000) !important;text-align:left;background:#ddf; text-align:center;">Oameni de știință</div><div class="NavContent hlist" style="font-size:105%;padding:0.2em 0 0.4em;text-align:center"> <ul><li><a href="/wiki/Albert_Einstein" title="Albert Einstein">Einstein</a></li> <li><a href="/wiki/Hendrik_Lorentz" title="Hendrik Lorentz">Lorentz</a></li> <li><a href="/wiki/David_Hilbert" title="David Hilbert">Hilbert</a></li> <li><a href="/wiki/Henri_Poincar%C3%A9" title="Henri Poincaré">Poincaré</a></li> <li><a href="/wiki/Karl_Schwarzschild" title="Karl Schwarzschild">Schwarzschild</a></li> <li><a href="/wiki/Willem_de_Sitter" title="Willem de Sitter">de Sitter</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Hans_Reissner&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hans Reissner — pagină inexistentă">Reissner</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Gunnar_Nordstr%C3%B6m&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gunnar Nordström — pagină inexistentă">Nordström</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Hermann_Weyl&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hermann Weyl — pagină inexistentă">Weyl</a></li> <li><a href="/wiki/Arthur_Eddington" title="Arthur Eddington">Eddington</a></li> <li><a href="/wiki/Alexander_Friedmann" class="mw-redirect" title="Alexander Friedmann">Friedman</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Edward_Arthur_Milne&action=edit&redlink=1" class="new" title="Edward Arthur Milne — pagină inexistentă">Milne</a></li> <li><a href="/wiki/Fritz_Zwicky" title="Fritz Zwicky">Zwicky</a></li> <li><a href="/wiki/Georges_Lema%C3%AEtre" title="Georges Lemaître">Lemaître</a></li> <li><a href="/wiki/Kurt_G%C3%B6del" title="Kurt Gödel">Gödel</a></li> <li><a href="/wiki/John_Archibald_Wheeler" title="John Archibald Wheeler">Wheeler</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Howard_P._Robertson&action=edit&redlink=1" class="new" title="Howard P. Robertson — pagină inexistentă">Robertson</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=James_M._Bardeen&action=edit&redlink=1" class="new" title="James M. Bardeen — pagină inexistentă">Bardeen</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Arthur_Geoffrey_Walker&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arthur Geoffrey Walker — pagină inexistentă">Walker</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Roy_Kerr&action=edit&redlink=1" class="new" title="Roy Kerr — pagină inexistentă">Kerr</a></li> <li><a href="/wiki/Subrahmanyan_Chandrasekhar" title="Subrahmanyan Chandrasekhar">Chandrasekhar</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=J%C3%BCrgen_Ehlers&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jürgen Ehlers — pagină inexistentă">Ehlers</a></li> <li><a href="/wiki/Roger_Penrose" title="Roger Penrose">Penrose</a></li> <li><a href="/wiki/Stephen_Hawking" title="Stephen Hawking">Hawking</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Amal_Kumar_Raychaudhuri&action=edit&redlink=1" class="new" title="Amal Kumar Raychaudhuri — pagină inexistentă">Raychaudhuri</a></li> <li><a href="/wiki/Joseph_Hooton_Taylor_Jr." class="mw-redirect" title="Joseph Hooton Taylor Jr.">Taylor</a></li> <li><a href="/wiki/Russell_Alan_Hulse" title="Russell Alan Hulse">Hulse</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Willem_Jacob_van_Stockum&action=edit&redlink=1" class="new" title="Willem Jacob van Stockum — pagină inexistentă">van Stockum</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Abraham_H._Taub&action=edit&redlink=1" class="new" title="Abraham H. Taub — pagină inexistentă">Taub</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Ezra_T._Newman&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ezra T. Newman — pagină inexistentă">Newman</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Shing-Tung_Yau&action=edit&redlink=1" class="new" title="Shing-Tung Yau — pagină inexistentă">Yau</a></li> <li><a href="/wiki/Kip_Thorne" title="Kip Thorne">Thorne</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=List_of_contributors_to_general_relativity&action=edit&redlink=1" class="new" title="List of contributors to general relativity — pagină inexistentă">alții</a></li></ul></div></div></td> </tr><tr><td style="text-align:right;font-size:115%;padding-top: 0.6em;"><div class="plainlinks hlist navbar mini"><ul><li class="nv-view"><a href="/wiki/Format:Relativitate_general%C4%83" title="Format:Relativitate generală"><abbr title="Vizualizează acest format">v</abbr></a></li><li class="nv-talk"><a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Relativitate_general%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Relativitate generală — pagină inexistentă"><abbr title="Discută acest format">d</abbr></a></li><li class="nv-edit"><a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Relativitate_general%C4%83&action=edit"><abbr title="Modifică acest format">m</abbr></a></li></ul></div></td></tr></tbody></table> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Black_Hole_Milkyway.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cd/Black_Hole_Milkyway.jpg/300px-Black_Hole_Milkyway.jpg" decoding="async" width="300" height="240" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cd/Black_Hole_Milkyway.jpg/450px-Black_Hole_Milkyway.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cd/Black_Hole_Milkyway.jpg/600px-Black_Hole_Milkyway.jpg 2x" data-file-width="2560" data-file-height="2048" /></a><figcaption>Simularea unei <a href="/wiki/Gaur%C4%83_neagr%C4%83" title="Gaură neagră">găuri negre</a> cu masa de zece ori mai mare decât a soarelui, văzută de la o distanță de 600 <a href="/wiki/Km" class="mw-redirect" title="Km">km</a> cu galaxia <a href="/wiki/Calea_Lactee" title="Calea Lactee">Calea Lactee</a> în fundal.</figcaption></figure> Relativitatea generală sau teoria relativității generale este <a href="/wiki/Teorie_%C8%99tiin%C8%9Bific%C4%83" title="Teorie științifică">teoria</a> <a href="/wiki/Geometrie" title="Geometrie">geometrică</a> a <a href="/wiki/Gravita%C8%9Bie" title="Gravitație">gravitației</a>, publicată de <a href="/wiki/Albert_Einstein" title="Albert Einstein">Albert Einstein</a> în 1916. Ea constituie descrierea gravitației în <a href="/wiki/Fizic%C4%83" title="Fizică">fizica</a> modernă, unifică <a href="/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_restr%C3%A2nse" title="Teoria relativității restrânse">teoria relativității restrânse</a> cu <a href="/wiki/Legile_lui_Newton" title="Legile lui Newton">legea gravitației universale a lui Newton</a>, și descrie gravitația ca o proprietate a geometriei spațiului și timpului (<a href="/wiki/Spa%C8%9Biu-timp" title="Spațiu-timp">spațiu-timp</a>). În particular, curbura spațiu-timp este legată direct de <a href="/wiki/Echivalen%C8%9B%C4%83_mas%C4%83%E2%80%93energie" class="mw-redirect" title="Echivalență masă–energie">masa-energia</a> și <a href="/wiki/Impuls" title="Impuls">impulsul</a> <a href="/wiki/Materie" title="Materie">materiei</a>, respectiv a <a href="/wiki/Radia%C8%9Bie" title="Radiație">radiației</a>. Relația fundamentală a teoriei relativității generale este dată de <a href="/wiki/Ecua%C8%9Biile_lui_Einstein" title="Ecuațiile lui Einstein">ecuațiile de câmp ale lui Einstein</a>, un sistem de <a href="/wiki/Ecua%C8%9Bii_cu_derivate_par%C8%9Biale" class="mw-redirect" title="Ecuații cu derivate parțiale">ecuații cu derivate parțiale</a>. Predicțiile relativității generale diferă semnificativ de cele ale fizicii clasice, mai ales în ce privește trecerea timpului, <a href="/wiki/Geometrie" title="Geometrie">geometria</a> spațiului, mișcarea <a href="/wiki/Corp_(fizic%C4%83)" title="Corp (fizică)">corpurilor</a> în <a href="/wiki/C%C4%83dere_liber%C4%83_(fizic%C4%83)" class="mw-redirect" title="Cădere liberă (fizică)">cădere liberă</a>, și propagarea luminii. Exemple de astfel de diferențe sunt <a href="/wiki/Dilatare_temporal%C4%83_gravita%C8%9Bional%C4%83" title="Dilatare temporală gravitațională">dilatarea temporală gravitațională</a>, <a href="/wiki/Deplasare_spre_ro%C8%99u#Deplasare_spre_roșu_gravitațională" title="Deplasare spre roșu">deplasarea spre roșu gravitațională</a> a luminii, și <a href="/wiki/%C3%8Ent%C3%A2rzierea_Shapiro" title="Întârzierea Shapiro">întârzierea gravitațională</a>. Previziunile relativității generale au fost confirmate de observațiile empirice efectuate în toate domeniile științelor experimentale. Deși relativitatea generală nu este singura teorie relativistă a gravitației, ea reprezintă cea mai simplă teorie în acord cu datele experimentale. Totuși, teoria nu oferă răspuns la câteva dileme teoretice, cea mai fundamentală dintre acestea fiind modalitatea în care se poate unifica teoria gravitației generale cu legile <a href="/wiki/Mecanic%C4%83_cuantic%C4%83" title="Mecanică cuantică">mecanicii cuantice</a>, care să conducă la o teorie completă și consistentă cu ea însăși a gravitației cuantice. Teoria lui Einstein are implicații astrofizice importante. Din ea decurge posibilitatea existenței <a href="/wiki/Gaur%C4%83_neagr%C4%83" title="Gaură neagră">găurilor negre</a> — regiuni ale Universului în care spațiul și timpul sunt distorsionate într-o măsură atât de pronunțată, încât nimic, nici măcar lumina, nu mai pot emerge de acolo — ca stare finală a evoluției <a href="/wiki/Stea" title="Stea">stelelor</a> masive. Există indicii că astfel de găuri negre stelare, precum și alte tipuri mai masive de găuri negre, sunt răspunzătoare pentru radiațiile intense emise de unele tipuri de obiecte astronomice, cum ar fi nucleele galactice active sau <a href="/wiki/Microquasar" title="Microquasar">microquasarii</a>. Curbura traiectoriei luminii sub efectul gravitației conduce la apariția efectului de lentilă gravitațională, prin care imaginile obiectelor cosmice aflate în spatele lentilei sunt distorsionate sau uneori chiar multiplicate. Relativitatea generală prezice existența <a href="/wiki/Und%C4%83_gravita%C8%9Bional%C4%83" title="Undă gravitațională">undelor gravitaționale</a>, care au fost măsurate indirect. O măsurare directă a acestora este scopul mai multor proiecte, între care și <a href="/wiki/LIGO" class="mw-redirect" title="LIGO">LIGO</a>. În plus, relativitatea generală stă la baza modelelor cosmologice actuale ale unui univers în expansiune. <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Istoric">Istoric</h2>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=1" title="Modifică secțiunea: Istoric" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=1" title="Edit section's source code: Istoric">modificare sursă</a>]</div> <table class="vertical-navbox nowraplinks" style="float:right;clear:right;width:22.0em;margin:0 0 1.0em 1.0em;color:var(--color-base, #000) !important;border:1px solid #aaa;padding:0.2em;border-spacing:0.4em 0;text-align:center;line-height:1.4em;font-size:88%"><tbody><tr><th style="padding:0.2em 0.4em 0.2em;font-size:145%;line-height:1.2em"><a href="/w/index.php?title=Fizica_modern%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fizica modernă — pagină inexistentă">Fizica modernă</a></th></tr><tr><td style="padding:0.2em 0 0.4em"><math xmlns="http://www.w3.org/1998/Math/MathML" alttext="{\displaystyle {\hat {H}}|\psi _{n}(t)\rangle =i\hbar {\frac {\partial }{\partial t}}|\psi _{n}(t)\rangle }"> <semantics> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mstyle displaystyle="true" scriptlevel="0"> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mover> <mi>H</mi> <mo stretchy="false">^</mo> </mover> </mrow> </mrow> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mo stretchy="false">|</mo> </mrow> <msub> <mi>ψ</mi> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi>n</mi> </mrow> </msub> <mo stretchy="false">(</mo> <mi>t</mi> <mo stretchy="false">)</mo> <mo fence="false" stretchy="false">⟩</mo> <mo>=</mo> <mi>i</mi> <mi class="MJX-variant">ℏ</mi> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mfrac> <mi mathvariant="normal">∂</mi> <mrow> <mi mathvariant="normal">∂</mi> <mi>t</mi> </mrow> </mfrac> </mrow> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mo stretchy="false">|</mo> </mrow> <msub> <mi>ψ</mi> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi>n</mi> </mrow> </msub> <mo stretchy="false">(</mo> <mi>t</mi> <mo stretchy="false">)</mo> <mo fence="false" stretchy="false">⟩</mo> </mstyle> </mrow> <annotation encoding="application/x-tex">{\displaystyle {\hat {H}}|\psi _{n}(t)\rangle =i\hbar {\frac {\partial }{\partial t}}|\psi _{n}(t)\rangle }</annotation> </semantics> </math><img src="https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/03b24b7ca95f4810737a9b44ce50173911b134e0" class="mwe-math-fallback-image-inline mw-invert skin-invert" aria-hidden="true" style="vertical-align: -2.005ex; width:24.129ex; height:5.509ex;" alt="{\displaystyle {\hat {H}}|\psi _{n}(t)\rangle =i\hbar {\frac {\partial }{\partial t}}|\psi _{n}(t)\rangle }"> <math xmlns="http://www.w3.org/1998/Math/MathML" alttext="{\displaystyle {\frac {1}{{c}^{2}}}{\frac {{\partial }^{2}{\phi }_{n}}{{\partial t}^{2}}}-{{\nabla }^{2}{\phi }_{n}}+{\left({\frac {mc}{\hbar }}\right)}^{2}{\phi }_{n}=0}"> <semantics> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mstyle displaystyle="true" scriptlevel="0"> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mfrac> <mn>1</mn> <msup> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi>c</mi> </mrow> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mn>2</mn> </mrow> </msup> </mfrac> </mrow> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mfrac> <mrow> <msup> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi mathvariant="normal">∂</mi> </mrow> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mn>2</mn> </mrow> </msup> <msub> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi>ϕ</mi> </mrow> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi>n</mi> </mrow> </msub> </mrow> <msup> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi mathvariant="normal">∂</mi> <mi>t</mi> </mrow> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mn>2</mn> </mrow> </msup> </mfrac> </mrow> <mo>−</mo> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <msup> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi mathvariant="normal">∇</mi> </mrow> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mn>2</mn> </mrow> </msup> <msub> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi>ϕ</mi> </mrow> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi>n</mi> </mrow> </msub> </mrow> <mo>+</mo> <msup> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mrow> <mo>(</mo> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mfrac> <mrow> <mi>m</mi> <mi>c</mi> </mrow> <mi class="MJX-variant">ℏ</mi> </mfrac> </mrow> <mo>)</mo> </mrow> </mrow> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mn>2</mn> </mrow> </msup> <msub> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi>ϕ</mi> </mrow> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi>n</mi> </mrow> </msub> <mo>=</mo> <mn>0</mn> </mstyle> </mrow> <annotation encoding="application/x-tex">{\displaystyle {\frac {1}{{c}^{2}}}{\frac {{\partial }^{2}{\phi }_{n}}{{\partial t}^{2}}}-{{\nabla }^{2}{\phi }_{n}}+{\left({\frac {mc}{\hbar }}\right)}^{2}{\phi }_{n}=0}</annotation> </semantics> </math><img src="https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/c29e013d0d1fe7ad93e0ae91cac4c0a4121b406b" class="mwe-math-fallback-image-inline mw-invert skin-invert" aria-hidden="true" style="vertical-align: -2.505ex; width:34.587ex; height:6.676ex;" alt="{\displaystyle {\frac {1}{{c}^{2}}}{\frac {{\partial }^{2}{\phi }_{n}}{{\partial t}^{2}}}-{{\nabla }^{2}{\phi }_{n}}+{\left({\frac {mc}{\hbar }}\right)}^{2}{\phi }_{n}=0}"><div style="padding-top:0.2em;line-height:1.2em;font-size:90%;padding-top:0.4em;font-style:italic;"><a href="/wiki/Ecua%C8%9Bia_lui_Schr%C3%B6dinger" title="Ecuația lui Schrödinger">Ecuația lui Schrödinger</a> și <a href="/w/index.php?title=Ecua%C8%9Bia_Klein%E2%80%93Gordon&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ecuația Klein–Gordon — pagină inexistentă">Ecuația Klein–Gordon</a></div></td></tr><tr><td style="padding:0 0.1em 0.4em"> <div class="NavFrame collapsed" style="border:none;padding:0"><div class="NavHead" style="font-size:105%;background:inherit;color:var(--color-base, #000) !important;text-align:left;background:transparent;border-top:1px solid #aaa;text-align:center;">Fondatori</div><div class="NavContent" style="font-size:105%;padding:0.2em 0 0.4em;text-align:center"><a href="/wiki/Max_Planck" title="Max Planck">Max Planck</a>  · <a href="/wiki/Albert_Einstein" title="Albert Einstein">Albert Einstein</a>  · <a href="/wiki/Niels_Bohr" title="Niels Bohr">Niels Bohr</a>  · <a href="/wiki/Max_Born" title="Max Born">Max Born</a>  · <a href="/wiki/Werner_Heisenberg" title="Werner Heisenberg">Werner Heisenberg</a>  · <a href="/wiki/Erwin_Schr%C3%B6dinger" title="Erwin Schrödinger">Erwin Schrödinger</a>  · <a href="/wiki/Pascual_Jordan" title="Pascual Jordan">Pascual Jordan</a>  · <a href="/wiki/Wolfgang_Pauli" title="Wolfgang Pauli">Wolfgang Pauli</a>  · <a href="/wiki/Paul_Dirac" title="Paul Dirac">Paul Dirac</a>  · <a href="/wiki/Ernest_Rutherford" title="Ernest Rutherford">Ernest Rutherford</a>  · <a href="/wiki/Louis_de_Broglie" title="Louis de Broglie">Louis de Broglie</a>  · <a href="/wiki/Satyendra_Nath_Bose" title="Satyendra Nath Bose">Satyendra Nath Bose</a></div></div></td> </tr><tr><td style="padding:0 0.1em 0.4em"> <div class="NavFrame collapsed" style="border:none;padding:0"><div class="NavHead" style="font-size:105%;background:inherit;color:var(--color-base, #000) !important;text-align:left;background:transparent;border-top:1px solid #aaa;text-align:center;">Concepte</div><div class="NavContent" style="font-size:105%;padding:0.2em 0 0.4em;text-align:center"><a href="/wiki/Spa%C8%9Biu" title="Spațiu">Spațiu</a> · <a href="/wiki/Timp" title="Timp">Timp</a> · <a href="/wiki/Energie" title="Energie">Energie</a> · <a href="/wiki/Materie" title="Materie">Materie</a> · <a href="/wiki/Lucru_mecanic" title="Lucru mecanic">Lucru mecanic</a> <a href="/wiki/Aleatoriu" title="Aleatoriu">Aleatoriu</a> · <a href="/wiki/Informa%C8%9Bie" title="Informație">Informație</a> · <a href="/wiki/Entropie" title="Entropie">Entropie</a> · <a href="/wiki/Minte" title="Minte">Minte</a> <a href="/wiki/Lumin%C4%83" title="Lumină">Lumină</a> · <a href="/wiki/Particul%C4%83" title="Particulă">Particulă</a> · <a href="/wiki/Und%C4%83" title="Undă">Undă</a></div></div></td> </tr><tr><td style="padding:0 0.1em 0.4em"> <div class="NavFrame collapsed" style="border:none;padding:0"><div class="NavHead" style="font-size:105%;background:inherit;color:var(--color-base, #000) !important;text-align:left;background:transparent;border-top:1px solid #aaa;text-align:center;">Ramuri</div><div class="NavContent" style="font-size:105%;padding:0.2em 0 0.4em;text-align:center"><a href="/wiki/Fizic%C4%83_aplicat%C4%83" title="Fizică aplicată">Aplicată</a> · <a href="/wiki/Fizic%C4%83_experimental%C4%83" title="Fizică experimentală">Experimentală</a> · <a href="/wiki/Fizic%C4%83_teoretic%C4%83" title="Fizică teoretică">Teoretică</a> <a href="/wiki/Filosofia_%C8%99tiin%C8%9Bei" class="mw-redirect" title="Filosofia științei">Filosofia științei</a> · <a href="/wiki/Filosofia_fizicii" class="mw-redirect" title="Filosofia fizicii">Filosofia fizicii</a> <a href="/wiki/Logic%C4%83_matematic%C4%83" title="Logică matematică">Logică matematică</a> · <a href="/wiki/Fizic%C4%83_matematic%C4%83" title="Fizică matematică">Fizică matematică</a> <a href="/wiki/Supersimetrie" title="Supersimetrie">Supersimetrie</a> · <a href="/wiki/Teoria_coardelor" title="Teoria coardelor">Teoria coardelor</a> · <a href="/wiki/Teoria_M" title="Teoria M">Teoria M</a> <a href="/w/index.php?title=Marea_teorie_unificat%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marea teorie unificată — pagină inexistentă">Marea teorie unificată</a> · <a href="/wiki/Modelul_standard" title="Modelul standard">Modelul standard</a> <a href="/wiki/Mecanic%C4%83_cuantic%C4%83" title="Mecanică cuantică">Mecanică cuantică</a> · <a href="/wiki/Teoria_cuantic%C4%83_a_c%C3%A2mpurilor" title="Teoria cuantică a câmpurilor">Teoria cuantică a câmpurilor</a> <a href="/wiki/Antiparticul%C4%83" title="Antiparticulă">Antiparticulă</a> · <a href="/wiki/Antimaterie" title="Antimaterie">Antimaterie</a> <a href="/wiki/Electromagnetism" title="Electromagnetism">Electromagnetism</a> · <a href="/wiki/Electrodinamic%C4%83_cuantic%C4%83" title="Electrodinamică cuantică">Electrodinamică cuantică</a> <a href="/wiki/Interac%C8%9Biune_slab%C4%83" title="Interacțiune slabă">Interacțiune slabă</a> · <a href="/w/index.php?title=Interac%C8%9Biune_electroslab%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Interacțiune electroslabă — pagină inexistentă">Interacțiune electroslabă</a> <a href="/wiki/Interac%C8%9Biune_tare" title="Interacțiune tare">Interacțiune tare</a> · <a href="/wiki/Cromodinamic%C4%83_cuantic%C4%83" title="Cromodinamică cuantică">Cromodinamică cuantică</a> <a href="/wiki/Fizic%C4%83_atomic%C4%83" title="Fizică atomică">Fizică atomică</a> · <a href="/wiki/Fizica_particulelor_elementare" title="Fizica particulelor elementare">Fizica particulelor elementare</a> <a href="/wiki/Fizic%C4%83_nuclear%C4%83" title="Fizică nucleară">Fizică nucleară</a> · <a href="/wiki/Materie_exotic%C4%83" title="Materie exotică">Materie exotică</a> <a href="/wiki/Bosonul_Higgs" title="Bosonul Higgs">Bosonul Higgs</a> · <a href="/wiki/Fizic%C4%83_atomic%C4%83_%C8%99i_molecular%C4%83" title="Fizică atomică și moleculară">Fizică atomică și moleculară</a> <a href="/wiki/Fizica_materiei_condensate" title="Fizica materiei condensate">Fizica materiei condensate</a> <a href="/w/index.php?title=Informa%C8%9Bie_cuantic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Informație cuantică — pagină inexistentă">Informație cuantică</a> · <a href="/wiki/Calculator_cuantic" title="Calculator cuantic">Calculator cuantic</a> <a href="/w/index.php?title=Spintronic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Spintronică — pagină inexistentă">Spintronică</a> · <a href="/wiki/Superconductivitate" class="mw-redirect" title="Superconductivitate">Superconductivitate</a> <a href="/wiki/Sistem_dinamic" title="Sistem dinamic">Sistem dinamic</a> · <a href="/w/index.php?title=Fotonic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fotonică — pagină inexistentă">Fotonică</a> · <a href="/wiki/Biofizic%C4%83" title="Biofizică">Biofizică</a> <a href="/w/index.php?title=Neurofizic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Neurofizică — pagină inexistentă">Neurofizică</a> · <a href="/w/index.php?title=Minte_cuantic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Minte cuantică — pagină inexistentă">Minte cuantică</a> · <a href="/wiki/Plasm%C4%83" title="Plasmă">Plasmă</a> <a href="/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_restr%C3%A2nse" title="Teoria relativității restrânse">Relativitate restrânsă</a> · <a class="mw-selflink selflink">Relaivitate generală</a> <a href="/wiki/Materie_%C3%AEntunecat%C4%83" class="mw-redirect" title="Materie întunecată">Materie întunecată</a> · <a href="/wiki/Energie_%C3%AEntunecat%C4%83" title="Energie întunecată">Energie întunecată</a> <a href="/w/index.php?title=Haos_cuantic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Haos cuantic — pagină inexistentă">Haos cuantic</a> · <a href="/w/index.php?title=Emergen%C8%9B%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Emergență — pagină inexistentă">Emergență</a> · <a href="/w/index.php?title=Sistem_complex&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sistem complex — pagină inexistentă">Sistem complex</a> <a href="/wiki/Gaur%C4%83_neagr%C4%83" title="Gaură neagră">Gaură neagră</a> · <a href="/wiki/Principiul_holografic" title="Principiul holografic">Principiul holografic</a> <a href="/wiki/Astrofizic%C4%83" title="Astrofizică">Astrofizică</a> · <a href="/wiki/Univers_observabil" title="Univers observabil">Univers observabil</a> <a href="/wiki/Big_Bang" title="Big Bang">Big Bang</a> · <a href="/wiki/Cosmologie" title="Cosmologie">Cosmologie</a> <a href="/wiki/Gravita%C8%9Bie" title="Gravitație">Gravitație</a> · <a href="/wiki/Gravita%C8%9Bie_cuantic%C4%83" title="Gravitație cuantică">Gravitație cuantică</a> <a href="/wiki/Teoria_%C3%AEntregului" title="Teoria întregului">Teoria întregului</a> · <a href="/wiki/Multivers" title="Multivers">Multivers</a></div></div></td> </tr><tr><td style="padding:0 0.1em 0.4em"> <div class="NavFrame collapsed" style="border:none;padding:0"><div class="NavHead" style="font-size:105%;background:inherit;color:var(--color-base, #000) !important;text-align:left;background:transparent;border-top:1px solid #aaa;text-align:center;">Oameni de știință</div><div class="NavContent" style="font-size:105%;padding:0.2em 0 0.4em;text-align:center"><a href="/w/index.php?title=Edward_Witten&action=edit&redlink=1" class="new" title="Edward Witten — pagină inexistentă">Witten</a> · <a href="/wiki/Wilhelm_R%C3%B6ntgen" title="Wilhelm Röntgen">Röntgen</a> · <a href="/wiki/Henri_Becquerel" class="mw-redirect" title="Henri Becquerel">Becquerel</a> · <a href="/wiki/Hendrik_Lorentz" title="Hendrik Lorentz">Lorentz</a> · <a href="/wiki/Max_Planck" title="Max Planck">Planck</a> · <a href="/wiki/Pierre_Curie" title="Pierre Curie">Curie</a> · <a href="/wiki/Wilhelm_Wien" title="Wilhelm Wien">Wien</a> · <a href="/wiki/Marie_Curie" title="Marie Curie">Skłodowska-Curie</a> · <a href="/wiki/Arnold_Sommerfeld" title="Arnold Sommerfeld">Sommerfeld</a> · <a href="/wiki/Ernest_Rutherford" title="Ernest Rutherford">Rutherford</a> · <a href="/wiki/Frederick_Soddy" title="Frederick Soddy">Soddy</a> · <a href="/wiki/Heike_Kamerlingh_Onnes" title="Heike Kamerlingh Onnes">Onnes</a> · <a href="/wiki/Albert_Einstein" title="Albert Einstein">Einstein</a> · <a href="/wiki/Frank_Wilczek" class="mw-redirect" title="Frank Wilczek">Wilczek</a> · <a href="/wiki/Max_Born" title="Max Born">Born</a> · <a href="/w/index.php?title=Hermann_Weyl&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hermann Weyl — pagină inexistentă">Weyl</a> · <a href="/wiki/Niels_Bohr" title="Niels Bohr">Bohr</a> · <a href="/wiki/Erwin_Schr%C3%B6dinger" title="Erwin Schrödinger">Schrödinger</a> · <a href="/wiki/Louis_de_Broglie" title="Louis de Broglie">de Broglie</a> · <a href="/wiki/Max_von_Laue" title="Max von Laue">Laue</a> · <a href="/wiki/Satyendra_Nath_Bose" title="Satyendra Nath Bose">Bose</a> · <a href="/wiki/Arthur_Compton" title="Arthur Compton">Compton</a> · <a href="/wiki/Wolfgang_Pauli" title="Wolfgang Pauli">Pauli</a> · <a href="/wiki/Ernest_Walton" title="Ernest Walton">Walton</a> · <a href="/wiki/Enrico_Fermi" title="Enrico Fermi">Fermi</a> · <a href="/wiki/Johannes_Diderik_van_der_Waals" title="Johannes Diderik van der Waals">van der Waals</a> · <a href="/wiki/Werner_Heisenberg" title="Werner Heisenberg">Heisenberg</a> · <a href="/wiki/Freeman_Dyson" class="mw-redirect" title="Freeman Dyson">Dyson</a> · <a href="/wiki/Pieter_Zeeman" title="Pieter Zeeman">Zeeman</a> · <a href="/wiki/Henry_Moseley" title="Henry Moseley">Moseley</a> · <a href="/wiki/David_Hilbert" title="David Hilbert">Hilbert</a> · <a href="/wiki/Kurt_G%C3%B6del" title="Kurt Gödel">Gödel</a> · <a href="/wiki/Pascual_Jordan" title="Pascual Jordan">Jordan</a> · <a href="/wiki/Paul_Dirac" title="Paul Dirac">Dirac</a> · <a href="/wiki/Eugene_Wigner" class="mw-redirect" title="Eugene Wigner">Wigner</a> · <a href="/wiki/Stephen_Hawking" title="Stephen Hawking">Hawking</a> · <a href="/wiki/Philip_Warren_Anderson" title="Philip Warren Anderson">P. W. Anderson</a> · <a href="/wiki/Georges_Lema%C3%AEtre" title="Georges Lemaître">Lemaître</a> · <a href="/w/index.php?title=Sir_George_Paget_Thomson&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sir George Paget Thomson — pagină inexistentă">Thomson</a> · <a href="/wiki/Henri_Poincar%C3%A9" title="Henri Poincaré">Poincaré</a> · <a href="/wiki/John_Archibald_Wheeler" title="John Archibald Wheeler">Wheeler</a> · <a href="/wiki/Roger_Penrose" title="Roger Penrose">Penrose</a> · <a href="/w/index.php?title=Robert_A._Millikan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Robert A. Millikan — pagină inexistentă">Millikan</a> · <a href="/wiki/Yoichiro_Nambu" title="Yoichiro Nambu">Nambu</a> · <a href="/wiki/John_von_Neumann" title="John von Neumann">von Neumann</a> · <a href="/wiki/Peter_Higgs" title="Peter Higgs">Higgs</a> · <a href="/wiki/Otto_Hahn" title="Otto Hahn">Hahn</a> · <a href="/wiki/Richard_Feynman" title="Richard Feynman">Feynman</a> · <a href="/w/index.php?title=Yang_Chen-Ning&action=edit&redlink=1" class="new" title="Yang Chen-Ning — pagină inexistentă">Yang</a> · <a href="/wiki/Tsung-Dao_Lee" title="Tsung-Dao Lee">Lee</a> · <a href="/wiki/Philipp_Lenard" title="Philipp Lenard">Lenard</a> · <a href="/wiki/Abdus_Salam" title="Abdus Salam">Salam</a> · <a href="/w/index.php?title=Gerard_%27t_Hooft&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gerard 't Hooft — pagină inexistentă">'t Hooft</a> · <a href="/wiki/John_Stewart_Bell" title="John Stewart Bell">Bell</a> · <a href="/wiki/Murray_Gell-Mann" title="Murray Gell-Mann">Gell-Mann</a> · <a href="/wiki/J._J._Thomson" class="mw-redirect" title="J. J. Thomson">J. J. Thomson</a>  · <a href="/wiki/C._V._Raman" class="mw-redirect" title="C. V. Raman">Raman</a> · <a href="/w/index.php?title=Lawrence_Bragg&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lawrence Bragg — pagină inexistentă">Bragg</a> · <a href="/wiki/John_Bardeen" title="John Bardeen">Bardeen</a> · <a href="/wiki/William_Shockley" class="mw-redirect" title="William Shockley">Shockley</a> · <a href="/wiki/James_Chadwick" title="James Chadwick">Chadwick</a> · <a href="/wiki/Ernest_O._Lawrence" class="mw-redirect" title="Ernest O. Lawrence">Lawrence</a> · <a href="/wiki/Anton_Zeilinger" title="Anton Zeilinger">Zeilinger</a> · <a href="/wiki/Samuel_Goudsmit" title="Samuel Goudsmit">Goudsmit</a> · <a href="/wiki/George_Uhlenbeck" title="George Uhlenbeck">Uhlenbeck</a></div></div></td> </tr><tr><td style="padding:0 0.1em 0.4em"> <div class="NavFrame collapsed" style="border:none;padding:0"><div class="NavHead" style="font-size:105%;background:inherit;color:var(--color-base, #000) !important;text-align:left;background:transparent;border-top:1px solid #aaa;text-align:center;">Categorii</div><div class="NavContent" style="font-size:105%;padding:0.2em 0 0.4em;text-align:center"><div class="CategoryTreeTag" data-ct-options="{"mode":0,"hideprefix":20,"showcount":false,"namespaces":false,"notranslations":false}">Categoria Fizică modernă nu a fost găsită</div></div></div></td> </tr><tr><td style="text-align:right;font-size:115%;padding-top: 0.6em;"><div class="plainlinks hlist navbar mini"><ul><li class="nv-view"><a href="/wiki/Format:Fizica_modern%C4%83" title="Format:Fizica modernă"><abbr title="Vizualizează acest format">v</abbr></a></li><li class="nv-talk"><a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Fizica_modern%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Fizica modernă — pagină inexistentă"><abbr title="Discută acest format">d</abbr></a></li><li class="nv-edit"><a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Fizica_modern%C4%83&action=edit"><abbr title="Modifică acest format">m</abbr></a></li></ul></div></td></tr></tbody></table> Curând după publicarea în 1905 a <a href="/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_restr%C3%A2nse" title="Teoria relativității restrânse">teoriei relativității restrânse</a>, Einstein a început să se gândească la cum ar putea fi inclusă <a href="/wiki/Gravita%C8%9Bie" title="Gravitație">gravitația</a> în noul context al mecanicii relativiste. Reflecțiile sale l-au condus de la un simplu experiment imaginar, care implica un observator în cădere liberă la <a href="/wiki/Principiul_echivalen%C8%9Bei" title="Principiul echivalenței">principiul de echivalență</a> (legile fizicii pentru un observator în cădere liberă sunt cele ale relativității restrânse) și de acolo la o teorie în care gravitația este descrisă într-un limbaj <a href="/wiki/Geometrie" title="Geometrie">geometric</a> pur:<a href="#cite_note-1">[1]</a> de la explorarea unor consecințe ale principiului de echivalență cum ar fi influența gravitației și accelerației asupra propagării luminii, publicată în 1907<a href="#cite_note-2">[2]</a> până la principalele lucrări din anii 1911—1915, cu constatarea rolului geometriei diferențiale (cu ajutorul fostului său coleg de facultate <a href="/wiki/Marcel_Grossmann" title="Marcel Grossmann">Marcel Grossmann</a>) și o lungă căutare, cu multe ocolișuri și porniri pe piste false, a ecuațiilor de câmp care leagă geometria cu conținutul de masă-energie al spațiu-timpului. În noiembrie 1915, aceste eforturi au culminat cu prezentarea de către Einstein la <a href="/wiki/Academia_Prusac%C4%83_de_%C8%98tiin%C8%9Be" class="mw-redirect" title="Academia Prusacă de Științe">Academia Prusacă de Științe</a> a <a href="/wiki/Ecua%C8%9Biile_lui_Einstein" title="Ecuațiile lui Einstein">ecuațiilor lui Einstein</a>, care descriu corect modul în care cantitatea de materie prezentă într-o regiune a spațiului fizic determină geometria spațiului și timpului.<a href="#cite_note-3">[3]</a> Încă din 1916, <a href="/wiki/Karl_Schwarzschild" title="Karl Schwarzschild">Schwarzschild</a> a găsit o soluție a ecuațiilor de câmp ale lui Einstein, soluție cunoscută astăzi după numele acestuia, descriind o stare extremă a materiei, cunoscută sub numele de <a href="/wiki/Gaur%C4%83_neagr%C4%83" title="Gaură neagră">gaură neagră</a>. În același an au fost făcuți primii pași către generalizarea soluției acestor ecuații, prin extinderea lor la obiecte încărcate electric, rezultând <a href="/wiki/Solu%C8%9Bia_Reissner-Nordstr%C3%B6m" title="Soluția Reissner-Nordström">soluția Reissner-Nordström</a>.<a href="#cite_note-4">[4]</a> În 1917, Einstein și-a aplicat teoria asupra <a href="/wiki/Univers" title="Univers">universului</a> în ansamblu. Totuși, în acord cu concepțiile unanim acceptate ale vremii, el a descris un univers static, pentru aceasta adăugând la ecuațiile originale un nou parametru, <a href="/wiki/Constanta_cosmologic%C4%83" title="Constanta cosmologică">constanta cosmologică</a>.<a href="#cite_note-5">[5]</a> Când, în 1929, datorată lucrărilor lui <a href="/wiki/Edwin_Hubble" title="Edwin Hubble">Hubble</a> și ale altora, a devenit clar că universul se extinde (și astfel este mai bine descris de soluțiile cosmologice cu extindere găsite de <a href="/wiki/Alexander_Friedmann" class="mw-redirect" title="Alexander Friedmann">Friedmann</a> în 1922), <a href="/wiki/Georges_Lema%C3%AEtre" title="Georges Lemaître">Lemaître</a> a formulat prima versiune a modelelor <a href="/wiki/Big_bang" class="mw-redirect" title="Big bang">big bang</a>.<a href="#cite_note-6">[6]</a> De-a lungul acestei perioade, relativitatea generală a rămas oarecum o curiozitate printre teoriile fizicii. Au existat dovezi că era preferabilă în raport cu descrierea anterioară a gravitației, cea datorată lui Newton: Einstein însuși arătase în 1915 că precesia periheliului planetei <a href="/wiki/Mercur_(planet%C4%83)" title="Mercur (planetă)">Mercur</a>, inexplicabilă până la acea dată prin considerente de mecanică newtoniană, poate fi explicată prin noua sa teorie<a href="#cite_note-7">[7]</a> O expediție din 1919, condusă de <a href="/wiki/Arthur_Eddington" title="Arthur Eddington">Eddington</a>, care avea scopul de a face măsurători de mare precizie asupra <a href="/wiki/Paralax%C4%83" title="Paralaxă">paralaxei</a> stelelor îndepărtate cu ocazia unei eclipse solare totale, a reușit să pună în evidență prin măsurători directe fenomenul curbării razelor luminoase, atunci când ele trec în vecinătatea Soarelui, în perfectă concordanță cu predicțiile relativității generale <a href="#cite_note-8">[8]</a> (aducându-i imediat lui Einstein o faimă mondială<a href="#cite_note-9">[9]</a>). În ciuda acestor confirmări timpurii, teoria a devenit o componentă importantă și unanim acceptată din cadrul <a href="/wiki/Fizic%C4%83_teoretic%C4%83" title="Fizică teoretică">fizicii teoretice</a> și <a href="/wiki/Astrofizic%C4%83" title="Astrofizică">astrofizicii</a> abia în perioada dintre 1960 și 1975, cunoscută astăzi ca Epoca de aur a relativității generale, devenind baza teoretică a existenței și descrierii găurilor negre, făcând posibilă și clarificarea deplină a aplicațiilor astrofizice ale acestora (<a href="/wiki/Quasar" title="Quasar">quasari</a>)<a href="#cite_note-10">[10]</a>. În același timp, măsurători din ce în ce mai precise efectuate asupra sistemului solar au confirmat puterea de predicție a teoriei, iar cosmologia relativistă a devenit verificabilă prin teste direct observabile.<a href="#cite_note-11">[11]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="De_la_mecanica_clasică_la_relativitatea_generală">De la mecanica clasică la relativitatea generală</h2>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=2" title="Modifică secțiunea: De la mecanica clasică la relativitatea generală" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=2" title="Edit section's source code: De la mecanica clasică la relativitatea generală">modificare sursă</a>]</div> Relativitatea generală se înțelege cel mai bine prin analiza asemănărilor și deosebirilor față de <a href="/wiki/Fizic%C4%83_clasic%C4%83" title="Fizică clasică">fizica clasică</a>. Primul pas îl constituie conștientizarea faptului că mecanica clasică și legea gravitației a lui Newton admit o descriere geometrică. Unificarea acestei descrieri cu legile relativității restrânse conduc pe cale euristică la construcția teoriei relativității generalizate.<a href="#cite_note-12">[12]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Geometria_gravitației_newtoniene">Geometria gravitației newtoniene</h3>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=3" title="Modifică secțiunea: Geometria gravitației newtoniene" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=3" title="Edit section's source code: Geometria gravitației newtoniene">modificare sursă</a>]</div> La baza mecanicii clasice se află ideea că mișcarea unui corp poate fi descrisă ca o combinație de mișcare liberă (sau inerțială), și deviații de la această mișcare liberă. Deviațiile sunt cauzate de forțe externe, care acționează asupra unui corp în conformitate cu <a href="/wiki/Ecua%C8%9Bia_fundamental%C4%83_a_mecanicii_newtoniene" title="Ecuația fundamentală a mecanicii newtoniene">legea a doua a lui Newton</a>, care afirmă că <a href="/wiki/For%C8%9B%C4%83_rezultant%C4%83" title="Forță rezultantă">forța rezultantă</a> ce acționează asupra unui corp este egală cu <a href="/wiki/Mas%C4%83" title="Masă">masa</a> (inerțială) a acelui corp înmulțită cu <a href="/wiki/Accelera%C8%9Bie_linear%C4%83" class="mw-redirect" title="Accelerație lineară">accelerația</a>.<a href="#cite_note-13">[13]</a> Mișcările inerțiale posibile sunt legate de geometria <a href="/wiki/Spa%C8%9Biu" title="Spațiu">spațiului</a> și <a href="/wiki/Timp" title="Timp">timpului</a>: în <a href="/wiki/Sistem_de_referin%C8%9B%C4%83" title="Sistem de referință">sistemul de referință</a> standard al mecanicii clasice, corpurile în mișcare liberă (în absența unei forțe aplicate) se mișcă rectiliniu și uniform (cu viteză constantă). În termeni moderni, se spune că <a href="/wiki/Traiectorie" title="Traiectorie">traiectoriile</a> lor sunt <a href="/wiki/Geodezic%C4%83" title="Geodezică">geodezice</a> ale spațiului tetraridimensional și <a href="/w/index.php?title=Cronotopie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cronotopie — pagină inexistentă">cronotopic</a>, adică linii de univers drepte în <a href="/wiki/Spa%C8%9Biu-timp" title="Spațiu-timp">spațiu-timp</a>.<a href="#cite_note-14">[14]</a> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Elevator_gravity.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/11/Elevator_gravity.svg/250px-Elevator_gravity.svg.png" decoding="async" width="250" height="167" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/11/Elevator_gravity.svg/375px-Elevator_gravity.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/11/Elevator_gravity.svg/500px-Elevator_gravity.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="400" /></a><figcaption>Minge care cade pe podea într-o rachetă accelerată (stânga), și pe <a href="/wiki/P%C4%83m%C3%A2nt" title="Pământ">Pământ</a> (dreapta)</figcaption></figure> Analog, ar fi de așteptat ca mișcările inerțiale, odată identificate prin observarea mișcărilor efective ale corpurilor și cu acceptarea posibilității existenței forțelor externe (cum ar fi cele datorate <a href="/wiki/Electromagnetism" title="Electromagnetism">electromagnetismului</a> sau <a href="/wiki/Frecare" title="Frecare">frecării</a>), pot fi utilizate pentru a defini atât geometria spațiului, cât și o coordonată temporală. Atunci însă când este prezentă și <a href="/wiki/Gravita%C8%9Bia" class="mw-redirect" title="Gravitația">gravitația</a>, apar ambiguități. Conform legilor gravitației din mecanica clasică, fapt verificat de experimente cum ar fi cel al lui <a href="/wiki/Lor%C3%A1nd_E%C3%B6tv%C3%B6s" title="Loránd Eötvös">Eötvös</a> și al discipolilor săi (<a href="/wiki/Experimentul_E%C3%B6tv%C3%B6s" title="Experimentul Eötvös">experimentul Eötvös</a>), există o <a href="/w/index.php?title=Universalitatea_c%C4%83derii_libere&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universalitatea căderii libere — pagină inexistentă">universalitate a căderii libere</a> (cunoscut și ca principiul echivalenței slabe, sau echivalența universală a masei inerțiale cu masa gravitațională pasivă): traiectoria unui corp de test în cădere liberă, aflat într-un câmp gravitațional, depinde numai de poziția și viteza sa inițială, fiind independentă de oricare dintre proprietățile sale materiale.<a href="#cite_note-15">[15]</a> O versiune simplificată a acesteia este inclusă în experimentul imaginar al lui Einstein cu liftul, ilustrat în figura din dreapta: pentru un observator aflat într-o cameră închisă, este imposibil de decis, doar prin observarea traiectoriilor corpurilor, cum ar fi o minge în cădere, dacă acea cameră (sistemul de referință al observatorului) se află în repaus într-un câmp gravitațional sau se mișcă accelerat în spațiul lipsit de câmp gravitațional (de exemplu: într-o rachetă accelerată).<a href="#cite_note-16">[16]</a> Dată fiind universalitatea căderii libere, nu se poate face o distincție observabilă între mișcarea inerțială și mișcarea sub influența câmpului gravitațional. Aceasta sugerează posibilitatea definirii unei noi clase de mișcare inerțială, și anume cea a mișcării în cădere liberă sub influența gravitației. Această nouă clasă de mișcări posibile definește și ea, în termeni matematici, o geometrie a spațiului și timpului, care este o mișcare <a href="/wiki/Geodezic%C4%83" title="Geodezică">geodezică</a> asociată cu o anume legătură ce depinde de <a href="/wiki/Gradient" title="Gradient">gradientul</a> potențialului gravitațional. Spațiul, în această construcție, își păstrează structura <a href="/wiki/Geometrie_euclidian%C4%83" title="Geometrie euclidiană">euclidiană</a>. Totuși, spațiul-timp, ca întreg, devine mai complicat. După cum se poate arăta cu un simplu <a href="/wiki/Experiment_mental" title="Experiment mental">experiment imaginar</a>, urmând traiectoria în cădere liberă a diferitelor particule de test, rezultanta vectorilor spațiu-timp care pot reprezenta viteza unei particule (vectori temporali) variază cu traiectoria particulei; în termeni matematici, legătura newtoniană nu este integrabilă. De aici, se poate deduce că spațiul-timp este curbat. Rezultatul este o formulare geometrică a gravitației newtoniene doar pe baza conceptelor de <a href="/wiki/Covarian%C8%9B%C4%83" title="Covarianță">covarianță</a>, adică o descriere validă în orice sistem de coordonate.<a href="#cite_note-17">[17]</a> În această descriere geometrică, efectele mareice—accelerația relativă a corpurilor în cădere liberă—sunt legate de derivata legăturii, demonstrând că geometria modificată este cauzată de prezența masei.<a href="#cite_note-18">[18]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Generalizarea_relativistă">Generalizarea relativistă</h3>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=4" title="Modifică secțiunea: Generalizarea relativistă" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=4" title="Edit section's source code: Generalizarea relativistă">modificare sursă</a>]</div> Oricât de stranie ar părea gravitația geometrică newtoniană, baza ei, și anume mecanica clasică, este doar un caz limită de mecanică <a href="/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_restr%C3%A2nse" title="Teoria relativității restrânse">relativistă</a>.<a href="#cite_note-19">[19]</a> În limbajul simetriilor: unde nu poate fi neglijată gravitația, legile fizicii sunt <a href="/w/index.php?title=Invarian%C8%9B%C4%83_Lorentz&action=edit&redlink=1" class="new" title="Invarianță Lorentz — pagină inexistentă">invariante Lorentz</a> ca în relativitatea restrânsă, și nu <a href="/w/index.php?title=Invarian%C8%9B%C4%83_galileian%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Invarianță galileiană — pagină inexistentă">invariante Galilei</a> ca în mecanica clasică. (Simetria definitorie a relativității restrânse este <a href="/wiki/Grupul_Poincar%C3%A9" class="mw-redirect" title="Grupul Poincaré">grupul Poincaré</a> care include atât translațiile cât și rotațiile.) Diferențele existente între cele două devin semnificative când avem de-a face cu viteze care se apropie de <a href="/wiki/Viteza_luminii" title="Viteza luminii">viteza luminii</a> și cu fenomene care au loc la energii mari.<a href="#cite_note-20">[20]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Light_cone_ro.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/Light_cone_ro.svg/170px-Light_cone_ro.svg.png" decoding="async" width="170" height="263" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/Light_cone_ro.svg/255px-Light_cone_ro.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/Light_cone_ro.svg/340px-Light_cone_ro.svg.png 2x" data-file-width="333" data-file-height="515" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Con_de_lumin%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Con de lumină — pagină inexistentă">Con de lumină</a></figcaption></figure> Cu simetria Lorentz, intră în joc și alte structuri. Ele sunt definite prin mulțimea <a href="/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_restr%C3%A2nse#Cauzalitatea_și_imposibilitatea_depășirii_vitezei_luminii" title="Teoria relativității restrânse">conurilor de lumină</a> (vezi imaginea din stânga). Conurile de lumină definesc o structură a <a href="/wiki/Cauzalitate" title="Cauzalitate">cauzalității</a>: pentru orice eveniment A, există o mulțime de evenimente care ar putea, în principiu, fie să influențeze, fie să fie influențate de A prin intermediul semnalelor sau interacțiunilor care nu pot să se propage cu viteză mai mare decât a luminii (cum ar fi evenimentul B din imagine), și o mulțime de evenimente pentru care o astfel de influență este imposibilă (cum ar fi evenimentul C din imagine). Aceste mulțimi sunt independente de observator.<a href="#cite_note-21">[21]</a> În conjuncție cu liniile de univers ale particulelor în mișcare liberă, conurile luminoase pot fi utilizate pentru a reconstrui metrica semiriemanniană a spațiu-timpului, cel puțin până la un factor scalar pozitiv. În termeni matematici, aceasta definește o <a href="/w/index.php?title=Geometrie_conform%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Geometrie conformă — pagină inexistentă">structură conformă</a>.<a href="#cite_note-22">[22]</a> Relativitatea restrânsă este definită în absența gravitației, astfel că, în aplicațiile practice, este un model potrivit pentru situațiile în care gravitația poate fi neglijată. Introducând și gravitația în ecuație, și presupunând universalitatea căderii libere (mișcările geodezice), se aplică un raționament analog celui din secțiunea anterioară: nu există <a href="/wiki/Sistem_de_referin%C8%9B%C4%83_iner%C8%9Bial" title="Sistem de referință inerțial">sistem de referință inerțial</a> preferat. În schimb, există sisteme inerțiale aproximative, care se mișcă împreună cu particulele aflate în mișcare pe geodezice. Tradus în termeni de spațiu-timp: liniile drepte temporale, care definesc un sistem inerțial fără gravitație, sunt deformate și devin linii curbe una față de alta, sugerând că includerea gravitației necesită o schimbare a geometriei spațiu-timpului.<a href="#cite_note-23">[23]</a> A priori, nu este clar dacă noile sisteme de referință locale în mișcare geodezică coincid cu cele în care legile relativității restrânse rămân valabile—această teorie se bazează pe propagarea luminii, și deci pe <a href="/wiki/Electromagnetism" title="Electromagnetism">electromagnetism</a>, care ar putea avea o altă mulțime de sisteme preferate. În ipotezele diferite cu privire la sistemele de referință din relativitatea restrânsă (cum ar fi că sunt legate solidar de Pământ sau de corpul în mișcare pe geodezică), se pot obține noi predicții privind deplasarea gravitațională spre roșu, adică modificarea frecvenței luminii pe măsură ce aceasta se propagă printr-un câmp gravitațional. Măsurătorile efective arată că sistemele în mișcare geodezică sunt cele în care lumina se propagă așa cum prevede teoria relativității restrânse.<a href="#cite_note-24">[24]</a> Generalizarea acestei propoziții, și anume că legile relativității restrânse sunt valabile într-o bună aproximație în sistemele de referință nerotative aflate în mișcare geodezică (cădere liberă), este denumită <a href="/wiki/Principiul_echivalen%C8%9Bei" title="Principiul echivalenței">principiul de echivalență</a> al lui Einstein, un principiu esențial pentru generalizarea fizicii relativiste restrânse cu includerea gravitației.<a href="#cite_note-25">[25]</a> Aceleași date experimentale arată că timpul măsurat de ceasurile aflate într-un câmp gravitațional—timpul propriu, cum este el denumit—nu respectă regulile relativității restrânse. În termenii geometriei spațiu-timpului, timpul nu este măsurat conform <a href="/w/index.php?title=Metric%C4%83_Minkowski&action=edit&redlink=1" class="new" title="Metrică Minkowski — pagină inexistentă">metricii Minkowski</a>. Ca și în cazul newtonian, aceasta sugerează o geometrie mai generală. La nivel local, toate sistemele de referință în mișcare geodezică sunt echivalente, și cvasi–minkowskiene. În consecință, acum avem de-a face cu o generalizare a spațiului Minkowski. <a href="/wiki/Tensorul_metric_(relativitatea_general%C4%83)" title="Tensorul metric (relativitatea generală)">Tensorul metric</a> care definește geometria—în particular, felul în care se măsoară distanțele și unghiurile—nu este metrica Minkowski din teoria relativității restrânse, ci o generalizare a sa, despre care se știe că este o metrică semi- sau <a href="/w/index.php?title=Pseudoriemannian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pseudoriemannian — pagină inexistentă">pseudoriemanniană</a>. Mai mult, toate metricile riemanniene sunt asociate în mod natural cu un anume tip de legătură, și anume cu <a href="/w/index.php?title=Leg%C4%83tura_Levi-Civita&action=edit&redlink=1" class="new" title="Legătura Levi-Civita — pagină inexistentă">legătura Levi-Civita</a>, și aceasta este, de fapt, legătura care satisface principiul de echivalență și face spațiul local să fie minkowskian (adică, în coordonate local inerțiale, metrica este minkowskiană, și primele sale derivate parțiale și coeficienții de legătură dispar).<a href="#cite_note-26">[26]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Ecuațiile_lui_Einstein">Ecuațiile lui Einstein</h3>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=5" title="Modifică secțiunea: Ecuațiile lui Einstein" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=5" title="Edit section's source code: Ecuațiile lui Einstein">modificare sursă</a>]</div> După ce s-a formulat versiunea relativistă, geometrică a efectelor gravitaționale, mai rămâne problema cauzei(sursei) gravitației. În teoria newtoniană, sursa generatoare a câmpului gravitațional o reprezintă masa. În teoria relativității restrânse, masa se dovedește a fi o componentă a unei mărimi mai generale, denumită <a href="/wiki/Tensorul_energie-impuls" title="Tensorul energie-impuls">tensorul energie-impuls</a>, care include atât <a href="/wiki/Densitate_de_energie" title="Densitate de energie">densitatea de energie</a> cât și pe cea de <a href="/wiki/Impuls" title="Impuls">impuls</a>, precum și <a href="/wiki/Tensiune_(mecanic%C4%83)" title="Tensiune (mecanică)">tensiunea mecanică</a> (<a href="/wiki/Presiune" title="Presiune">presiunea</a> și forțele deformatoare).<a href="#cite_note-27">[27]</a> Utilizând principiul de echivalență, acest tensor se poate generaliza la un spațiu-timp curbat. Pe baza analogiei cu gravitația newtoniană geometrică, se poate presupune că ecuația de câmp a gravitației leagă acest tensor de <a href="/wiki/Curbura_Ricci" class="mw-redirect" title="Curbura Ricci">tensorul Ricci</a>, care descrie o clasă particulară de efecte mareice: schimbarea volumului unui nor mic de particule de test aflate inițial în repaus, și apoi puse în mișcare geodezică (cădere liberă) în raport cu un sistem de referință inerțial. În relativitatea restrânsă, teoremele conservării energiei și a impulsului corespund afirmației că tensorul energie-impuls nu are <a href="/wiki/Divergen%C8%9B%C4%83" title="Divergență">divergență</a>. Această formulă poate fi, și ea, generalizată la un <a href="/wiki/Spa%C8%9Biu-timp" title="Spațiu-timp">spațiu-timp</a> curbat prin înlocuirea derivatelor parțiale cu corespondentele lor din varietatea curbată, și anume derivatele covariante studiate în domeniul <a href="/wiki/Geometrie_diferen%C8%9Bial%C4%83" title="Geometrie diferențială">geometriei diferențiale</a>. Utilizând noua condiție care impune ca divergența covariantă a tensorului energie-impuls să se anuleze, rezultă că membrul stâng al ecuației devine implicit egal cu zero. Astfel, se obține cel mai simplu set de ecuații ale câmpului gravitațional, numite ecuațiile (de câmp ale) lui Einstein: <dl><dd><math xmlns="http://www.w3.org/1998/Math/MathML" alttext="{\displaystyle R_{ab}-{\textstyle 1 \over 2}R\,g_{ab}=\kappa T_{ab}.\,}"> <semantics> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mstyle displaystyle="true" scriptlevel="0"> <msub> <mi>R</mi> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi>a</mi> <mi>b</mi> </mrow> </msub> <mo>−</mo> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mfrac> <mstyle displaystyle="false" scriptlevel="0"> <mn>1</mn> </mstyle> <mn>2</mn> </mfrac> </mrow> <mi>R</mi> <mspace width="thinmathspace" /> <msub> <mi>g</mi> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi>a</mi> <mi>b</mi> </mrow> </msub> <mo>=</mo> <mi>κ</mi> <msub> <mi>T</mi> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi>a</mi> <mi>b</mi> </mrow> </msub> <mo>.</mo> <mspace width="thinmathspace" /> </mstyle> </mrow> <annotation encoding="application/x-tex">{\displaystyle R_{ab}-{\textstyle 1 \over 2}R\,g_{ab}=\kappa T_{ab}.\,}</annotation> </semantics> </math><img src="https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/2093294c1901eb4f6d3c713052d3c47c0b0723cb" class="mwe-math-fallback-image-inline mw-invert skin-invert" aria-hidden="true" style="vertical-align: -1.838ex; width:22.114ex; height:5.176ex;" alt="{\displaystyle R_{ab}-{\textstyle 1 \over 2}R\,g_{ab}=\kappa T_{ab}.\,}"></dd></dl> În membrul stâng se află o combinație lineară de divergență zero, între <a href="/wiki/Curbur%C4%83_Ricci" title="Curbură Ricci">tensorul Ricci</a> <math xmlns="http://www.w3.org/1998/Math/MathML" alttext="{\displaystyle \scriptstyle R_{ab}}"> <semantics> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mstyle displaystyle="true" scriptlevel="0"> <mstyle displaystyle="false" scriptlevel="1"> <msub> <mi>R</mi> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi>a</mi> <mi>b</mi> </mrow> </msub> </mstyle> </mstyle> </mrow> <annotation encoding="application/x-tex">{\displaystyle \scriptstyle R_{ab}}</annotation> </semantics> </math><img src="https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/d0e7cd571e4d5e321d679e303e1a5df08a4802ea" class="mwe-math-fallback-image-inline mw-invert skin-invert" aria-hidden="true" style="vertical-align: -0.671ex; width:2.69ex; height:2.009ex;" alt="{\displaystyle \scriptstyle R_{ab}}"> și tensorul metric denumit <a href="/w/index.php?title=Tensorul_Einstein&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tensorul Einstein — pagină inexistentă">tensorul Einstein</a>. În particular, <dl><dd><math xmlns="http://www.w3.org/1998/Math/MathML" alttext="{\displaystyle R=R_{cd}g^{cd}\,}"> <semantics> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mstyle displaystyle="true" scriptlevel="0"> <mi>R</mi> <mo>=</mo> <msub> <mi>R</mi> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi>c</mi> <mi>d</mi> </mrow> </msub> <msup> <mi>g</mi> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi>c</mi> <mi>d</mi> </mrow> </msup> <mspace width="thinmathspace" /> </mstyle> </mrow> <annotation encoding="application/x-tex">{\displaystyle R=R_{cd}g^{cd}\,}</annotation> </semantics> </math><img src="https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/34a95f75a8e26a9abc444c2022998780b026daa8" class="mwe-math-fallback-image-inline mw-invert skin-invert" aria-hidden="true" style="vertical-align: -0.671ex; width:11.74ex; height:3.009ex;" alt="{\displaystyle R=R_{cd}g^{cd}\,}"></dd></dl> este constanta curburii. Tensorul Ricci este și el legat de tensorul mai general de curbură Riemann deoarece: <dl><dd><math xmlns="http://www.w3.org/1998/Math/MathML" alttext="{\displaystyle \quad R_{ab}={R^{d}}_{adb}.\,}"> <semantics> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mstyle displaystyle="true" scriptlevel="0"> <mspace width="1em" /> <msub> <mi>R</mi> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi>a</mi> <mi>b</mi> </mrow> </msub> <mo>=</mo> <msub> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <msup> <mi>R</mi> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi>d</mi> </mrow> </msup> </mrow> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi>a</mi> <mi>d</mi> <mi>b</mi> </mrow> </msub> <mo>.</mo> <mspace width="thinmathspace" /> </mstyle> </mrow> <annotation encoding="application/x-tex">{\displaystyle \quad R_{ab}={R^{d}}_{adb}.\,}</annotation> </semantics> </math><img src="https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/987b14d6077af3528e1716f5ef433b84b85e8440" class="mwe-math-fallback-image-inline mw-invert skin-invert" aria-hidden="true" style="vertical-align: -0.671ex; width:15.549ex; height:3.009ex;" alt="{\displaystyle \quad R_{ab}={R^{d}}_{adb}.\,}"></dd></dl> În membrul drept, <math xmlns="http://www.w3.org/1998/Math/MathML" alttext="{\displaystyle \scriptstyle T_{ab}}"> <semantics> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mstyle displaystyle="true" scriptlevel="0"> <mstyle displaystyle="false" scriptlevel="1"> <msub> <mi>T</mi> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi>a</mi> <mi>b</mi> </mrow> </msub> </mstyle> </mstyle> </mrow> <annotation encoding="application/x-tex">{\displaystyle \scriptstyle T_{ab}}</annotation> </semantics> </math><img src="https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/efb97674475f75568259e7e60d0f7dda03e94d90" class="mwe-math-fallback-image-inline mw-invert skin-invert" aria-hidden="true" style="vertical-align: -0.671ex; width:2.403ex; height:2.009ex;" alt="{\displaystyle \scriptstyle T_{ab}}"> este tensorul energie-impuls. Toți tensorii sunt scriși în notație abstractă.<a href="#cite_note-28">[28]</a> Punerea în corespondență a previziunilor teoriei cu rezultatele observate pentru <a href="/wiki/Orbit%C4%83_(astronomie)" title="Orbită (astronomie)">orbitele</a> <a href="/wiki/Planet%C4%83" title="Planetă">planetelor</a> (sau, echivalent, asigurarea că la limită, când gravitația este foarte slabă, și vitezele sunt foarte mici în comparație cu cea a luminii, teoria este echivalentă cu mecanica clasică), constanta de proporționalitate poate fi fixată la valoarea <math xmlns="http://www.w3.org/1998/Math/MathML" alttext="{\displaystyle \scriptstyle \kappa =8\pi {\frac {G}{c^{4}}}}"> <semantics> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mstyle displaystyle="true" scriptlevel="0"> <mstyle displaystyle="false" scriptlevel="1"> <mi>κ</mi> <mo>=</mo> <mn>8</mn> <mi>π</mi> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mfrac> <mi>G</mi> <msup> <mi>c</mi> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mn>4</mn> </mrow> </msup> </mfrac> </mrow> </mstyle> </mstyle> </mrow> <annotation encoding="application/x-tex">{\displaystyle \scriptstyle \kappa =8\pi {\frac {G}{c^{4}}}}</annotation> </semantics> </math><img src="https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/370bec590250d80d593ffaa508d3199b9bdcf28f" class="mwe-math-fallback-image-inline mw-invert skin-invert" aria-hidden="true" style="vertical-align: -1.671ex; width:6.204ex; height:3.843ex;" alt="{\displaystyle \scriptstyle \kappa =8\pi {\frac {G}{c^{4}}}}">, unde <math xmlns="http://www.w3.org/1998/Math/MathML" alttext="{\displaystyle \scriptstyle G}"> <semantics> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mstyle displaystyle="true" scriptlevel="0"> <mstyle displaystyle="false" scriptlevel="1"> <mi>G</mi> </mstyle> </mstyle> </mrow> <annotation encoding="application/x-tex">{\displaystyle \scriptstyle G}</annotation> </semantics> </math><img src="https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/e87ae49018b76dd8ad80d818a262ae9675247cb5" class="mwe-math-fallback-image-inline mw-invert skin-invert" aria-hidden="true" style="vertical-align: -0.338ex; width:1.292ex; height:1.676ex;" alt="{\displaystyle \scriptstyle G}"> este <a href="/wiki/Constanta_gravita%C8%9Bional%C4%83" title="Constanta gravitațională">constanta gravitațională</a> iar <math xmlns="http://www.w3.org/1998/Math/MathML" alttext="{\displaystyle \scriptstyle c}"> <semantics> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mstyle displaystyle="true" scriptlevel="0"> <mstyle displaystyle="false" scriptlevel="1"> <mi>c</mi> </mstyle> </mstyle> </mrow> <annotation encoding="application/x-tex">{\displaystyle \scriptstyle c}</annotation> </semantics> </math><img src="https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/ff626203c92573dd6d173bbecdbe57765279539d" class="mwe-math-fallback-image-inline mw-invert skin-invert" aria-hidden="true" style="vertical-align: -0.338ex; width:0.712ex; height:1.343ex;" alt="{\displaystyle \scriptstyle c}"> este <a href="/wiki/Viteza_luminii_%C3%AEn_vid" class="mw-redirect" title="Viteza luminii în vid">viteza luminii în vid</a>.<a href="#cite_note-29">[29]</a> Dacă nu este prezentă materia, astfel încât tensorul energie-impuls devine nul, se obțin ecuațiile Einstein în vid, <dl><dd><math xmlns="http://www.w3.org/1998/Math/MathML" alttext="{\displaystyle R_{ab}=0.\,}"> <semantics> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mstyle displaystyle="true" scriptlevel="0"> <msub> <mi>R</mi> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi>a</mi> <mi>b</mi> </mrow> </msub> <mo>=</mo> <mn>0.</mn> <mspace width="thinmathspace" /> </mstyle> </mrow> <annotation encoding="application/x-tex">{\displaystyle R_{ab}=0.\,}</annotation> </semantics> </math><img src="https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/88c2dea3887428e74258add204fcaa70033e8764" class="mwe-math-fallback-image-inline mw-invert skin-invert" aria-hidden="true" style="vertical-align: -0.671ex; width:8.866ex; height:2.509ex;" alt="{\displaystyle R_{ab}=0.\,}"></dd></dl> Există teorii alternative la relativitatea generală, teorii construite pe premise similare, și care includ reguli și/sau constrângeri suplimentare, conducând la alte ecuații de câmp. Astfel de exemple sunt <a href="/w/index.php?title=Teoria_Brans-Dicke&action=edit&redlink=1" class="new" title="Teoria Brans-Dicke — pagină inexistentă">teoria Brans-Dicke</a>, <a href="/w/index.php?title=Teleparalelism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Teleparalelism — pagină inexistentă">teleparalelismul</a>, și <a href="/w/index.php?title=Teoria_Einstein-Cartan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Teoria Einstein-Cartan — pagină inexistentă">teoria Einstein-Cartan</a>.<a href="#cite_note-30">[30]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Definiție_și_aplicații_simple">Definiție și aplicații simple</h2>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=6" title="Modifică secțiunea: Definiție și aplicații simple" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=6" title="Edit section's source code: Definiție și aplicații simple">modificare sursă</a>]</div> Ecuația din secțiunea anterioară conține toată informația necesară pentru definirea relativității generale, pentru descrierea proprietăților sale de bază și pentru tratarea unei probleme de importanță crucială în fizică: felul cum ar putea fi folosită această teorie pentru construirea de modele. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Definiția_și_proprietățile_de_bază">Definiția și proprietățile de bază</h3>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=7" title="Modifică secțiunea: Definiția și proprietățile de bază" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=7" title="Edit section's source code: Definiția și proprietățile de bază">modificare sursă</a>]</div> Relativitatea generalizată este o teorie metrică a <a href="/wiki/Gravita%C8%9Bie" title="Gravitație">gravitației</a>. La baza sa stau <a href="/wiki/Ecua%C8%9Biile_lui_Einstein" title="Ecuațiile lui Einstein">ecuațiile lui Einstein</a>, care descriu relația dintre <a href="/wiki/Geometria" class="mw-redirect" title="Geometria">geometria</a> unei <a href="/wiki/Varietate_(matematic%C4%83)" class="mw-redirect" title="Varietate (matematică)">varietăți</a> tetradimensionale, semi-riemanniene, care reprezintă <a href="/wiki/Spa%C8%9Biu-timp" title="Spațiu-timp">spațiu-timpul</a> pe de o parte, și energia și impulsul conținute în acel spațiu-timp, pe de altă parte.<a href="#cite_note-31">[31]</a> Fenomenele care, în <a href="/wiki/Mecanic%C4%83_clasic%C4%83" title="Mecanică clasică">mecanica clasică</a>, sunt explicate prin acțiunea forței gravitaționale (cum ar fi <a href="/wiki/C%C4%83dere_liber%C4%83" title="Cădere liberă">căderea liberă</a>, mișcarea pe <a href="/wiki/Orbit%C4%83_(astronomie)" title="Orbită (astronomie)">orbită</a> și traiectoriile navelor spațiale), în relativitatea generală corespund mișcării inerțiale într-o geometrie curbă a spațiu-timpului pentru care nu există o forță gravitațională care să devieze obiectele de la traiectoria lor naturală, dreaptă. În schimb, gravitația corespunde schimbărilor proprietăților spațiului și timpului, care la rândul lor schimbă traiectoriile drepte, de lungime minimă, pe care obiectele le urmează în mod natural.<a href="#cite_note-32">[32]</a> Curbura este, la rândul ei, cauzată de energia și impulsul materiei. Parafrazându-l pe fizicianul relativist <a href="/wiki/John_Archibald_Wheeler" title="John Archibald Wheeler">John Archibald Wheeler</a>, spațiu-timpul îi spune materiei cum să se miște; materia îi spune spațiu-timpului cum să se curbeze.<a href="#cite_note-33">[33]</a> În timp ce teoria relativității generale înlocuiește potențialul gravitațional <a href="/wiki/Scalar" class="mw-disambig" title="Scalar">scalar</a> din fizica clasică cu un <a href="/wiki/Tensor" title="Tensor">tensor</a> simetric de rangul al doilea, tensorul se reduce la scalar în anumite cazuri-limită. Pentru câmpuri gravitaționale slabe și pentru viteze reduse în raport cu viteza luminii, predicțiile teoriei converg înspre cele ale <a href="/wiki/Legile_lui_Newton" title="Legile lui Newton">legii gravitației a lui Newton</a>.<a href="#cite_note-34">[34]</a> Întrucât este construită folosind <a href="/wiki/Tensor" title="Tensor">tensori</a>, relativitatea generală prezintă <a href="/w/index.php?title=Covarian%C8%9B%C4%83_general%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Covarianță generală — pagină inexistentă">covarianță generală</a>: legile sale—și alte legi formulate în context relativistic general—iau aceeași formă în toate <a href="/wiki/Sistem_de_coordonate" title="Sistem de coordonate">sistemele de coordonate</a>.<a href="#cite_note-35">[35]</a> Mai mult, teoria nu conține nicio structură geometrică de bază care să fie invariantă. Astfel, teoria satisface un principiu general al relativității mai restrictiv, anume cel ca <a href="/w/index.php?title=Legile_fizicii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Legile fizicii — pagină inexistentă">legile fizicii</a> să fie aceleași pentru toți observatorii (postulat de către Einstein în teoria relativității restrânse).<a href="#cite_note-36">[36]</a> Local, după cum se specifică în <a href="/wiki/Principiul_de_echivalen%C8%9B%C4%83" class="mw-redirect" title="Principiul de echivalență">principiul de echivalență</a>, spațiu-timpul este <a href="/wiki/Spa%C8%9Biu_Minkowski" title="Spațiu Minkowski">minkowskian</a>, iar legile fizicii prezintă <a href="/w/index.php?title=Invarian%C8%9B%C4%83_Lorentz_local%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Invarianță Lorentz locală — pagină inexistentă">invarianță Lorentz locală</a>.<a href="#cite_note-37">[37]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Construirea_de_modele">Construirea de modele</h3>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=8" title="Modifică secțiunea: Construirea de modele" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=8" title="Edit section's source code: Construirea de modele">modificare sursă</a>]</div> Conceptul de bază al construirii de modele general-relativiste este acela de <a href="/w/index.php?title=Solu%C8%9Bii_ale_ecua%C8%9Biilor_lui_Einstein&action=edit&redlink=1" class="new" title="Soluții ale ecuațiilor lui Einstein — pagină inexistentă">soluție a ecuației lui Einstein</a>. Date fiind ecuațiile lui Einstein și ecuațiile ce determină proprietățile materiei, o astfel de soluție constă dintr-o <a href="/wiki/Varietate_(matematic%C4%83)" class="mw-redirect" title="Varietate (matematică)">varietate</a> semiriemanniană (de regulă definită prin metrica acesteia într-un anume sistem de coordonate), și din câmpuri de materie definite pe acea varietate. Materia și geometria trebuie să satisfacă ecuațiile lui Einstein, astfel ca, în particular, tensorul energie-impuls al materiei să aibă divergența zero. Materia trebuie, desigur, să satisfacă și ea ecuațiile suplimentare impuse asupra proprietăților ei. Pe scurt, o astfel de soluție este un model de univers care satisface legile relativității generale, eventual și alte legi care guvernează materia prezentă.<a href="#cite_note-38">[38]</a> Ecuațiile lui Einstein sunt <a href="/wiki/Ecua%C8%9Bii_cu_derivate_par%C8%9Biale" class="mw-redirect" title="Ecuații cu derivate parțiale">ecuații cu derivate parțiale</a> neliniare și, ca atare, sunt dificil de rezolvat.<a href="#cite_note-39">[39]</a> Cu toate acestea, se cunosc mai multe soluții exacte, însă numai câteva dintre acestea sunt interpretabile din punct de vedere fizic.<a href="#cite_note-40">[40]</a> Cele mai bine cunoscute soluții exacte, și în același timp cele mai interesante din punct de vedere fizic, sunt <a href="/wiki/Solu%C8%9Bia_Schwarzschild" title="Soluția Schwarzschild">soluția Schwarzschild</a>, <a href="/wiki/Solu%C8%9Bia_Reissner-Nordstr%C3%B6m" title="Soluția Reissner-Nordström">soluția Reissner-Nordström</a> și <a href="/w/index.php?title=Metrica_Kerr&action=edit&redlink=1" class="new" title="Metrica Kerr — pagină inexistentă">metrica Kerr</a>, fiecare corespunzând unui anume tip de <a href="/wiki/Gaur%C4%83_neagr%C4%83" title="Gaură neagră">gaură neagră</a> aflată într-un univers altfel gol,<a href="#cite_note-41">[41]</a> și universurile <a href="/w/index.php?title=Metrica_Friedmann-Lema%C3%AEtre-Robertson-Walker&action=edit&redlink=1" class="new" title="Metrica Friedmann-Lemaître-Robertson-Walker — pagină inexistentă">Friedmann-Lemaître-Robertson-Walker</a> și <a href="/w/index.php?title=Universul_de_Sitter&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universul de Sitter — pagină inexistentă">de Sitter</a>, fiecare descriind un univers aflat în proces de expansiune.<a href="#cite_note-42">[42]</a> Printre soluțiile exacte de interes teoretic se numără <a href="/w/index.php?title=Metrica_G%C3%B6del&action=edit&redlink=1" class="new" title="Metrica Gödel — pagină inexistentă">universul Gödel</a> (care deschide posibilitatea călătoriei în timp printr-un continuum spațiu-timp curbat), <a href="/w/index.php?title=Solu%C8%9Bia_Taub-NUT&action=edit&redlink=1" class="new" title="Soluția Taub-NUT — pagină inexistentă">soluția Taub-NUT</a> (un model de univers care este <a href="/w/index.php?title=Omogenitate_(fizic%C4%83)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Omogenitate (fizică) — pagină inexistentă">omogen</a>, dar <a href="/wiki/Izotropie" title="Izotropie">anizotrop</a>), și <a href="/w/index.php?title=Spa%C8%9Biu_Anti-de_Sitter&action=edit&redlink=1" class="new" title="Spațiu Anti-de Sitter — pagină inexistentă">spațiul Anti-de Sitter</a> (care a devenit cunoscut în contextul a ceea ce se numește <a href="/w/index.php?title=Conjectura_Maldacena&action=edit&redlink=1" class="new" title="Conjectura Maldacena — pagină inexistentă">conjectura Maldacena</a>).<a href="#cite_note-43">[43]</a> Dată fiind dificultatea de a găsi soluții exacte, ecuațiile de câmp ale lui Einstein sunt rezolvate adesea prin <a href="/w/index.php?title=Integrare_numeric%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Integrare numerică — pagină inexistentă">integrare numerică</a> pe calculator, sau folosind teoria perturbațiilor soluțiilor ecuațiilor diferențiale neliniare aplicată la una din soluțiile exacte ale ecuației lui Einstein. În domeniul <a href="/w/index.php?title=Relativitate_numeric%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Relativitate numerică — pagină inexistentă">relativității numerice</a>, se folosesc calculatoare puternice pentru a simula geometria spațiu-timpului și pentru a rezolva ecuațiile lui Einstein în situații interesante cum ar fi ciocnirea de <a href="/wiki/Gaur%C4%83_neagr%C4%83" title="Gaură neagră">găuri negre</a>.<a href="#cite_note-44">[44]</a> În principiu, astfel de metode se pot aplica oricărui sistem, dacă ar fi disponibilă suficientă putere de calcul, și ar putea rezolva chestiuni fundamentale, cum ar fi singularitățile goale. Soluții aproximative pot fi găsite și prin teoriile perturbațiilor, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Gravita%C8%9Bia_liniarizat%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gravitația liniarizată — pagină inexistentă">gravitația liniarizată</a><a href="#cite_note-45">[45]</a> și generalizările sale, extinderea post-newtoniană, ambele dezvoltate de Einstein. Cea de-a doua furnizează o abordare sistematică a rezolvării pentru geometria unui spațiu-timp, ce conține o distribuție de materie ce se mișcă lent în comparație cu viteza luminii. Extinderea post-newtoniană implică o serie de termeni; primii reprezintă gravitația newtoniană, pe când ultimii termeni reprezintă corecții și mai mici ale teoriei lui Newton datorate relativității generale.<a href="#cite_note-46">[46]</a> Extinderea aceasta, introduce o serie nouă de termeni în ecuație; primii reprezintă gravitația newtoniană, pe când ultimii reprezintă corecții fine ale teoriei lui Newton datorate relativității generale. <a href="/w/index.php?title=Formalismul_parametrizat_postnewtonian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Formalismul parametrizat postnewtonian — pagină inexistentă">Formalismul parametrizat postnewtonian</a> este o generalizare a acestei extinderi, ceea ce permite efectuarea unor comparații cantitative între previziunile relativității generale și alte teorii alternative.<a href="#cite_note-47">[47]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Consecințe_ale_teoriei_lui_Einstein">Consecințe ale teoriei lui Einstein</h2>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=9" title="Modifică secțiunea: Consecințe ale teoriei lui Einstein" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=9" title="Edit section's source code: Consecințe ale teoriei lui Einstein">modificare sursă</a>]</div> Teoria relativității generale are mai multe consecințe fizice. Unele rezultă direct din axiomele teoriei, pe când altele au devenit clare doar de-a lungul zecilor de ani de cercetări care au urmat primei publicări a teoriei lui Einstein. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Dilatarea_temporală_gravitațională_și_deplasarea_frecvenței">Dilatarea temporală gravitațională și deplasarea frecvenței</h3>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=10" title="Modifică secțiunea: Dilatarea temporală gravitațională și deplasarea frecvenței" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=10" title="Edit section's source code: Dilatarea temporală gravitațională și deplasarea frecvenței">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Gravitational_red-shifting.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Gravitational_red-shifting.png/220px-Gravitational_red-shifting.png" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Gravitational_red-shifting.png/330px-Gravitational_red-shifting.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Gravitational_red-shifting.png/440px-Gravitational_red-shifting.png 2x" data-file-width="640" data-file-height="480" /></a><figcaption>Reprezentare schematică a deplasării gravitaționale spre roșu a luminii care pleacă de la suprafața unui corp masiv</figcaption></figure> Presupunând că <a href="/wiki/Principiul_de_echivalen%C8%9B%C4%83" class="mw-redirect" title="Principiul de echivalență">principiul de echivalență</a> este valabil,<a href="#cite_note-48">[48]</a> gravitația influențează scurgerea timpului. Lumina trimisă în jos într-un <a href="/w/index.php?title=Pu%C8%9B_gravita%C8%9Bional&action=edit&redlink=1" class="new" title="Puț gravitațional — pagină inexistentă">puț gravitațional</a> este deplasată spre albastru, pe când lumina trimisă în sens opus (adică cea care iese din puțul gravitațional) este deplasată spre roșu; împreună, aceste două efecte constituie deplasarea gravitațională a frecvenței. Mai general, procesele apropiate de un corp masiv se desfășoară cu viteză mai mică decât cele care se desfășoară mai departe de acesta; acest efect reprezintă dilatarea temporală gravitațională.<a href="#cite_note-49">[49]</a> Deplasarea gravitațională spre roșu a fost măsurată în laborator<a href="#cite_note-50">[50]</a> și cu ajutorul observațiilor astronomice.<a href="#cite_note-51">[51]</a> Dilatarea temporală gravitațională ce are loc în câmpul gravitațional al Pământului a fost măsurată de multe ori cu ajutorul <a href="/wiki/Ceas_atomic" title="Ceas atomic">ceasurilor atomice</a>,<a href="#cite_note-52">[52]</a> în vreme ce validarea este furnizată ca efect secundar al funcționării sistemului <a href="/wiki/Global_Positioning_System" title="Global Positioning System">GPS</a>.<a href="#cite_note-53">[53]</a> Testele efectuate în câmpuri gravitaționale mai puternice provin din observarea <a href="/w/index.php?title=Pulsar_binar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pulsar binar — pagină inexistentă">pulsarilor binari</a>.<a href="#cite_note-54">[54]</a> Toate rezultatele sunt în concordanță cu teoria relativității generale.<a href="#cite_note-55">[55]</a> Totuși, aceste observații nu pot distinge între teoria relativității generale și alte teorii în care este considerat valid principiul de echivalență.<a href="#cite_note-56">[56]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Devierea_luminii_și_întârzierea_gravitațională">Devierea luminii și întârzierea gravitațională</h3>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=11" title="Modifică secțiunea: Devierea luminii și întârzierea gravitațională" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=11" title="Edit section's source code: Devierea luminii și întârzierea gravitațională">modificare sursă</a>]</div> Relativitatea generală prezice curbarea traiectoriei luminii într-un câmp gravitațional; lumina care trece pe lângă un corp masiv este deviată către acel corp. Acest efect a fost confirmat prin observarea luminii stelelor sau a <a href="/wiki/Quasar" title="Quasar">quasarilor</a> îndepărtați (prin măsurători asupra <a href="/wiki/Paralax%C4%83" title="Paralaxă">paralaxei</a>), lumină care este deviată atunci când trece pe lângă <a href="/wiki/Soare" title="Soare">Soare</a>.<a href="#cite_note-57">[57]</a> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Light_deflection.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c2/Light_deflection.png/200px-Light_deflection.png" decoding="async" width="200" height="235" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c2/Light_deflection.png 1.5x" data-file-width="300" data-file-height="352" /></a><figcaption>Devierea luminii (pornită dintr-un punct marcat cu albastru) lângă un corp compact (marcat cu gri)</figcaption></figure> Această predicție, și altele în legătură cu ea, rezultă din faptul că lumina urmează ceea ce se numește <a href="/wiki/Geodezic%C4%83" title="Geodezică">geodezică</a> luminoasă, sau geodezică nulă—o generalizare a liniilor drepte de-a lungul cărora se deplasează lumina în fizica clasică. Astfel de geodezice sunt generalizarea <a href="/w/index.php?title=Invariant_(matematic%C4%83)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Invariant (matematică) — pagină inexistentă">invarianței</a> <a href="/wiki/Viteza_luminii" title="Viteza luminii">vitezei luminii</a> în <a href="/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_restr%C3%A2nse" title="Teoria relativității restrânse">teoria relativității restrânse</a>.<a href="#cite_note-58">[58]</a> Examinând modele corespunzătoare de spațiu-timp (fie <a href="/wiki/Solu%C8%9Bia_Schwarzschild" title="Soluția Schwarzschild">soluția Schwarzschild</a> exterioară sau, pentru mai multe mase, extinderea postnewtoniană),<a href="#cite_note-59">[59]</a> ies în evidență mai multe efecte ale gravitației asupra propagării luminii. Deși curbarea luminii poate fi obținută și prin extinderea conceptului de <a href="/w/index.php?title=Universalitate_a_c%C4%83derii_libere&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universalitate a căderii libere — pagină inexistentă">universalitate a căderii libere</a> și asupra luminii,<a href="#cite_note-60">[60]</a> unghiul de deviere rezultat din calcule este doar jumătate din valoarea dată de relativitatea generală.<a href="#cite_note-61">[61]</a> Întârzierea gravitațională (sau efectul Shapiro) este și ea strâns legată de devierea luminii. Acest fenomen constă în faptul că semnalele luminoase au nevoie de un timp mai îndelungat pentru a se propaga printr-un câmp gravitațional decât în absența acelui câmp. Această predicție a fost confirmată de numeroase teste.<a href="#cite_note-62">[62]</a> În formalismul postnewtonian parametrizat, măsurătorile devierii luminii și a întârzierii gravitaționale determină un parametru numit <math xmlns="http://www.w3.org/1998/Math/MathML" alttext="{\displaystyle \scriptstyle \gamma }"> <semantics> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mstyle displaystyle="true" scriptlevel="0"> <mstyle displaystyle="false" scriptlevel="1"> <mi>γ</mi> </mstyle> </mstyle> </mrow> <annotation encoding="application/x-tex">{\displaystyle \scriptstyle \gamma }</annotation> </semantics> </math><img src="https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/d708c191e9a7b30d593d9a6d271e627d0fab1dd1" class="mwe-math-fallback-image-inline mw-invert skin-invert" aria-hidden="true" style="vertical-align: -0.671ex; width:0.893ex; height:1.676ex;" alt="{\displaystyle \scriptstyle \gamma }">, care codifică influența gravitației asupra geometriei spațiului.<a href="#cite_note-63">[63]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Unde_gravitaționale">Unde gravitaționale</h3>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=12" title="Modifică secțiunea: Unde gravitaționale" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=12" title="Edit section's source code: Unde gravitaționale">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Gravwav_initial.gif" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/Gravwav_initial.gif/220px-Gravwav_initial.gif" decoding="async" width="220" height="220" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/fd/Gravwav_initial.gif 1.5x" data-file-width="250" data-file-height="250" /></a><figcaption>Inel de particule de test plutind în spațiu</figcaption></figure> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Gravwav.gif" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Gravwav.gif/150px-Gravwav.gif" decoding="async" width="150" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5c/Gravwav.gif/225px-Gravwav.gif 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/5c/Gravwav.gif 2x" data-file-width="250" data-file-height="250" /></a><figcaption>Inel de particule de test sub influența unei unde gravitaționale</figcaption></figure> Una din mai multele analogii între gravitația de câmp slab și <a href="/wiki/Electromagnetism" title="Electromagnetism">electromagnetism</a> este aceea că, similar <a href="/wiki/Und%C4%83_electromagnetic%C4%83" class="mw-redirect" title="Undă electromagnetică">undelor electromagnetice</a>, există <a href="/wiki/Und%C4%83_gravita%C8%9Bional%C4%83" title="Undă gravitațională">unde gravitaționale</a>: perturbații ale metricii spațiu-timpului care se propagă cu <a href="/wiki/Viteza_luminii" title="Viteza luminii">viteza luminii</a>.<a href="#cite_note-64">[64]</a> Ipoteza existenței undelor gravitaționale a apărut pentru prima oară într-o lucrare cu titlul Gravitationswellen (Unde gravitaționale), publicată de către Einstein în anul 1918. Cel mai simplu tip de astfel de undă poate fi exemplificată prin acțiunea sa asupra unui inel de particule care plutesc liber (imaginea din dreapta, sus). O undă <a href="/wiki/Sinusoid%C4%83" title="Sinusoidă">sinusoidală</a> care se propagă printr-un astfel de inel distorsionează inelul într-o manieră caracteristică ritmică (imaginea animată din dreapta, jos).<a href="#cite_note-65">[65]</a> Întrucât ecuațiile lui Einstein sunt neliniare, undele gravitaționale arbitrar de puternice nu se supun superpoziției liniare, aspect ce complică descrierea lor. Totuși, pentru câmpurile slabe, se poate face o <a href="/wiki/Aproximare_liniar%C4%83" title="Aproximare liniară">aproximare liniară</a>. Astfel de unde gravitaționale liniarizate oferă o descriere suficient de precisă a undelor slabe care sunt așteptate să apară pe Pământ provenind de la evenimente cosmice îndepărtate și care au ca rezultat creșterea și scăderea distanțelor relative cu <math xmlns="http://www.w3.org/1998/Math/MathML" alttext="{\displaystyle \scriptstyle 10^{-21}}"> <semantics> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mstyle displaystyle="true" scriptlevel="0"> <mstyle displaystyle="false" scriptlevel="1"> <msup> <mn>10</mn> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mo>−</mo> <mn>21</mn> </mrow> </msup> </mstyle> </mstyle> </mrow> <annotation encoding="application/x-tex">{\displaystyle \scriptstyle 10^{-21}}</annotation> </semantics> </math><img src="https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/2c4285c8fef605f18338c11f53c9a6ddd781c87c" class="mwe-math-fallback-image-inline mw-invert skin-invert" aria-hidden="true" style="vertical-align: -0.338ex; width:4.181ex; height:2.009ex;" alt="{\displaystyle \scriptstyle 10^{-21}}"> sau mai puțin. Metodele de analiză a datelor folosesc faptul că aceste unde liniarizate pot fi <a href="/wiki/Serie_Fourier" title="Serie Fourier">dezvoltate în serie Fourier</a>.<a href="#cite_note-66">[66]</a> Unele soluții exacte descriu undele gravitaționale fără aproximări, de exemplu, un tren de undă care se deplasează prin vid<a href="#cite_note-67">[67]</a> sau așa-numitele <a href="/w/index.php?title=Univers_Gowdy&action=edit&redlink=1" class="new" title="Univers Gowdy — pagină inexistentă">universuri Gowdy</a>, varietăți de univers în expansiune, saturate cu unde gravitaționale.<a href="#cite_note-68">[68]</a> Dar pentru undele gravitaționale generate în situații cu relevanță astrofizică, cum ar fi fuziunea a două găuri negre, metodele numerice reprezintă singura modalitate de a construi modele potrivite.<a href="#cite_note-69">[69]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Efectele_orbitale_și_relativitatea_direcției">Efectele orbitale și relativitatea direcției</h3>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=13" title="Modifică secțiunea: Efectele orbitale și relativitatea direcției" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=13" title="Edit section's source code: Efectele orbitale și relativitatea direcției">modificare sursă</a>]</div> Relativitatea generală diferă de mecanica clasică prin mai multe predicții privind corpurile aflate pe orbite din jurul altor corpuri. Ea prezice o rotație generală (<a href="/wiki/Precesie" title="Precesie">precesie</a>) a orbitelor planetare, precum și degenerarea orbitelor, cauzată de emisia de unde gravitaționale și de efecte legate de relativitatea direcției. <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Precesia_apsidelor">Precesia apsidelor</h4>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=14" title="Modifică secțiunea: Precesia apsidelor" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=14" title="Edit section's source code: Precesia apsidelor">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Relativistic_precession.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/28/Relativistic_precession.svg/220px-Relativistic_precession.svg.png" decoding="async" width="220" height="204" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/28/Relativistic_precession.svg/330px-Relativistic_precession.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/28/Relativistic_precession.svg/440px-Relativistic_precession.svg.png 2x" data-file-width="420" data-file-height="390" /></a><figcaption>orbita newtoniană (roșu) și cea einsteiniană (albastru) a unei planete în mișcare de revoluție în jurul unei stele</figcaption></figure> În relativitatea generală, <a href="/wiki/Apsid%C4%83" title="Apsidă">apsidele</a> oricărei <a href="/wiki/Orbit%C4%83" class="mw-disambig" title="Orbită">orbite</a> (punctul în care obiectul se apropie cel mai mult de <a href="/wiki/Centrul_de_mas%C4%83" class="mw-redirect" title="Centrul de masă">centrul de masă</a> al sistemului) suferă o <a href="/wiki/Precesie" title="Precesie">precesie</a>—orbita nu este o <a href="/wiki/Elips%C4%83" title="Elipsă">elipsă</a>, ci ceva asemănător cu o elipsă ce se rotește în jurul unui focar, având ca rezultat o curbă asemănătoare cu <a href="/wiki/Coordonate_polare#Roza_polară" title="Coordonate polare">roza polară</a>. Einstein a obținut pentru prima oară acest rezultat folosind o metrică aproximativă ce reprezintă limita newtoniană și tratând corpul în mișcare de revoluție ca pe o particulă test. Pentru el, faptul că teoria sa dădea o explicație directă a deplasării anormale a periheliului planetei <a href="/wiki/Mercur_(planet%C4%83)" title="Mercur (planetă)">Mercur</a>, deplasare descoperită de <a href="/wiki/Urbain_Le_Verrier" title="Urbain Le Verrier">Urbain Le Verrier</a> în 1859, a fost o dovadă importantă că în sfârșit identificase forma corectă a ecuațiilor câmpului gravitațional.<a href="#cite_note-70">[70]</a> Efectul poate fi calculat și pe baza <a href="/w/index.php?title=Metric%C4%83_Schwarzschild&action=edit&redlink=1" class="new" title="Metrică Schwarzschild — pagină inexistentă">metricii Schwarzschild</a> exacte (care descrie spațiu-timpul din jurul unei mase sferice)<a href="#cite_note-71">[71]</a> sau <a href="/w/index.php?title=Formalismul_postnewtonian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Formalismul postnewtonian — pagină inexistentă">formalismul postnewtonian</a>, mai general.<a href="#cite_note-72">[72]</a> Din cauza influenței gravitației asupra geometriei spațiului și din cauza contribuției energiei proprii la gravitația unui corp (codificată în neliniaritatea ecuațiilor lui Einstein).<a href="#cite_note-73">[73]</a> Precesia relativistă a fost observată la toate planetele ce permit măsurători precise ale ei (Mercur, <a href="/wiki/Venus_(planet%C4%83)" class="mw-redirect" title="Venus (planetă)">Venus</a> și <a href="/wiki/P%C4%83m%C3%A2nt" title="Pământ">Pământ</a>),<a href="#cite_note-74">[74]</a> dar și în sistemele binare de pulsari, unde măsura ei este cu cinci <a href="/wiki/Ordin_de_m%C4%83rime" title="Ordin de mărime">ordine de mărime</a> mai mare.<a href="#cite_note-75">[75]</a> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Degenerarea_orbitelor">Degenerarea orbitelor</h4>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=15" title="Modifică secțiunea: Degenerarea orbitelor" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=15" title="Edit section's source code: Degenerarea orbitelor">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Psr1913%2B16-weisberg_en.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/79/Psr1913%2B16-weisberg_en.png/220px-Psr1913%2B16-weisberg_en.png" decoding="async" width="220" height="256" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/79/Psr1913%2B16-weisberg_en.png/330px-Psr1913%2B16-weisberg_en.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/79/Psr1913%2B16-weisberg_en.png 2x" data-file-width="415" data-file-height="483" /></a><figcaption>Degenerare orbitei PSR1913+16: deplasarea temporală în secunde, de-a lungul a trei decenii.<a href="#cite_note-76">[76]</a></figcaption></figure> Conform relativității generale, un sistem binar va emite <a href="/wiki/Und%C4%83_gravita%C8%9Bional%C4%83" title="Undă gravitațională">unde gravitaționale</a>, pierzând astfel <a href="/wiki/Energie" title="Energie">energie</a>. Din cauza acestei pierderi, distanța dintre cele două corpuri scade, ca și perioada de orbitație. În sistemul solar, sau pentru stelele duble, efectul este prea mic pentru a putea fi observat. Nu și pentru un pulsar binar, un sistem de două <a href="/wiki/Stea_neutronic%C4%83" title="Stea neutronică">stele neutronice</a>, din care una este <a href="/wiki/Pulsar" title="Pulsar">pulsar</a>: de la pulsar, observatorii de pe Pământ primesc o serie regulată de impulsuri radio ce pot servi ca ceas de precizie, ceea ce permite măsurători ale perioadei orbitale. Deoarece stelele neutronice sunt foarte masive, ele emit cantități semnificative de energie sub formă de radiație gravitațională.<a href="#cite_note-77">[77]</a> Primele observații asupra scăderii perioadei orbitale cauzate de emisia de unde gravitaționale a fost realizată de <a href="/wiki/Russell_Alan_Hulse" title="Russell Alan Hulse">Hulse</a> și <a href="/wiki/Joseph_Hooton_Taylor_Jr." class="mw-redirect" title="Joseph Hooton Taylor Jr.">Taylor</a>, folosind pulsarul binar <a href="/w/index.php?title=PSR1913%2B16&action=edit&redlink=1" class="new" title="PSR1913+16 — pagină inexistentă">PSR1913+16</a> pe care îl descoperiseră în 1974. Aceasta a fost prima dată când s-au detectat undele gravitaționale, deși indirect. Cei doi au primit în 1993 <a href="/wiki/Premiul_Nobel_pentru_Fizic%C4%83" class="mw-redirect" title="Premiul Nobel pentru Fizică">Premiul Nobel pentru Fizică</a>.<a href="#cite_note-78">[78]</a> De atunci, au fost descoperiți și alți pulsari binari, în particular pulsarul dublu <a href="/w/index.php?title=PSR_J0737-3039&action=edit&redlink=1" class="new" title="PSR J0737-3039 — pagină inexistentă">PSR J0737-3039</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1387203" class="extiw" title="d:Q1387203">d</a>), în care ambele stele sunt pulsari.<a href="#cite_note-79">[79]</a> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Precesia_geodetică_și_gravitomagnetismul">Precesia geodetică și gravitomagnetismul</h4>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=16" title="Modifică secțiunea: Precesia geodetică și gravitomagnetismul" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=16" title="Edit section's source code: Precesia geodetică și gravitomagnetismul">modificare sursă</a>]</div> Unele efecte relativiste sunt legate direct de relativitatea direcției.<a href="#cite_note-80">[80]</a> Unul este <a href="/w/index.php?title=Efectul_geodetic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Efectul geodetic — pagină inexistentă">precesia geodetică</a>: direcția axei unui <a href="/wiki/Giroscop" title="Giroscop">giroscop</a> în cădere liberă în spațiu-timp curb se modifică atunci când este comparată, de exemplu, cu direcția luminii provenite de la stele îndepărtate—chiar dacă un astfel de giroscop are proprietatea de a-și conserva direcția axei de rotație.<a href="#cite_note-81">[81]</a> Pentru sistemul <a href="/wiki/Lun%C4%83" class="mw-redirect" title="Lună">Lună</a>-<a href="/wiki/P%C4%83m%C3%A2nt" title="Pământ">Pământ</a>, acest efect a fost măsurat cu ajutorul laserilor.<a href="#cite_note-82">[82]</a> Mai recent, a fost măsurat pentru mase de test aflate pe satelitul <a href="/w/index.php?title=Gravity_Probe_B&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gravity Probe B — pagină inexistentă">Gravity Probe B</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q836799" class="extiw" title="d:Q836799">d</a>) la o precesie mai bună de 1 procent.<a href="#cite_note-83">[83]</a> În apropierea unei mase în rotație, apar așa-numitele <a href="/w/index.php?title=Efect_gravitomagnetic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Efect gravitomagnetic — pagină inexistentă">efecte gravitomagnetice</a>. Un observator aflat la distanță va observa că obiectele mai apropiate de masă sunt antrenate în mișcarea de rotație. Acest efect este mai pronunțat la <a href="/w/index.php?title=Solu%C8%9Bia_Kerr&action=edit&redlink=1" class="new" title="Soluția Kerr — pagină inexistentă">găurile negre în rotație</a> unde, pentru orice obiect care intră într-o zonă denumită <a href="/w/index.php?title=Ergosfer%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ergosferă — pagină inexistentă">ergosferă</a>, antrenarea în rotație este inevitabilă.<a href="#cite_note-84">[84]</a> Astfel de efecte pot fi și ele analizate prin influența orientării giroscoapelor în cădere liberă.<a href="#cite_note-85">[85]</a> Alte analize oarecum controversate au fost efectuate cu ajutorul sateliților <a href="/w/index.php?title=LAGEOS&action=edit&redlink=1" class="new" title="LAGEOS — pagină inexistentă">LAGEOS</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1797842" class="extiw" title="d:Q1797842">d</a>), care confirmă previziunile relativiste.<a href="#cite_note-86">[86]</a> O măsurare de mare precizie a fost scopul principal al misiunii <a href="/w/index.php?title=Gravity_Probe_B&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gravity Probe B — pagină inexistentă">Gravity Probe B</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q836799" class="extiw" title="d:Q836799">d</a>), ale cărui rezultate au fost publicate în septembrie 2008.<a href="#cite_note-87">[87]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Aplicații_în_astrofizică">Aplicații în astrofizică</h2>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=17" title="Modifică secțiunea: Aplicații în astrofizică" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=17" title="Edit section's source code: Aplicații în astrofizică">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Lentile_gravitaționale">Lentile gravitaționale</h3>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=18" title="Modifică secțiunea: Lentile gravitaționale" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=18" title="Edit section's source code: Lentile gravitaționale">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Einstein_cross.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c8/Einstein_cross.jpg/250px-Einstein_cross.jpg" decoding="async" width="250" height="241" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c8/Einstein_cross.jpg/375px-Einstein_cross.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c8/Einstein_cross.jpg/500px-Einstein_cross.jpg 2x" data-file-width="1915" data-file-height="1849" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Crucea_Einstein&action=edit&redlink=1" class="new" title="Crucea Einstein — pagină inexistentă">Crucea Einstein</a>: patru imagini ale aceluiași obiect astronomic, produse de o <a href="/wiki/Lentil%C4%83_gravita%C8%9Bional%C4%83" title="Lentilă gravitațională">lentilă gravitațională</a></figcaption></figure> Devierea luminii de către câmpurile gravitaționale este răspunzătoare pentru o nouă clasă de fenomene astronomice. Dacă un obiect masiv se situează între astronom și un alt obiect aflat la distanță, astronomul va vedea imaginea distorsionată a obiectului din depărtare sau chiar mai multe imagini. Aceste efecte se numesc „lentile gravitaționale”.<a href="#cite_note-88">[88]</a> În funcție de configurație, scară, și distribuție de masă, pot apărea două sau mai multe imagini, un inel luminos, denumit <a href="/w/index.php?title=Inel_Einstein&action=edit&redlink=1" class="new" title="Inel Einstein — pagină inexistentă">inel Einstein</a>, sau inele parțiale, denumite arce.<a href="#cite_note-89">[89]</a> Primul exemplu a fost descoperit în 1979;<a href="#cite_note-90">[90]</a> de atunci, au fost observate peste o sută de lentile gravitaționale.<a href="#cite_note-91">[91]</a> Chiar dacă imaginile multiple sunt prea apropiate pentru a fi distinse, efectul tot poate fi măsurat, de exemplu, ca o intensificare a strălucirii obiectului observat; s-au observat mai multe astfel de evenimente.<a href="#cite_note-92">[92]</a> Lentilele gravitaționale au dus la crearea unei întregi ramuri a astronomiei observaționale, utilizată pentru a detecta prezența și distribuția <a href="/wiki/Materie_%C3%AEntunecat%C4%83" class="mw-redirect" title="Materie întunecată">materiei întunecate</a>, drept „telescop natural” pentru observarea galaxiilor îndepărtate, și pentru a obține o estimare independentă a <a href="/w/index.php?title=Constanta_lui_Hubble&action=edit&redlink=1" class="new" title="Constanta lui Hubble — pagină inexistentă">constantei lui Hubble</a>. Evaluări statistice ale datelor obținute cu ajutorul lentilelor gravitaționale furnizează informații valoroase despre evoluția structurală a <a href="/wiki/Galaxie" title="Galaxie">galaxiilor</a>.<a href="#cite_note-93">[93]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Astronomia_undelor_gravitaționale">Astronomia undelor gravitaționale</h3>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=19" title="Modifică secțiunea: Astronomia undelor gravitaționale" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=19" title="Edit section's source code: Astronomia undelor gravitaționale">modificare sursă</a>]</div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:LISA.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b5/LISA.jpg/180px-LISA.jpg" decoding="async" width="180" height="232" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b5/LISA.jpg/270px-LISA.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b5/LISA.jpg/360px-LISA.jpg 2x" data-file-width="450" data-file-height="579" /></a><figcaption>Desen imaginar al detectorului de unde gravitaționale <a href="/w/index.php?title=LISA_(astronomie)&action=edit&redlink=1" class="new" title="LISA (astronomie) — pagină inexistentă">LISA</a></figcaption></figure> Observarea pulsarilor binari furnizează dovezi indirecte pentru existența undelor gravitaționale. Totuși, undele gravitaționale care ajung pe Pământ din regiunile îndepărtate ale cosmosului nu au putut fi detectate direct, acesta fiind în prezent unul dintre scopurile principale ale cercetărilor legate de relativitatea generală.<a href="#cite_note-94">[94]</a> Pe plan mondial, funcționează câteva detectoare terestre de unde gravitaționale, cele mai cunoscute fiind detectoarele <a href="/w/index.php?title=Interferometrie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Interferometrie — pagină inexistentă">interferometrice</a> <a href="/w/index.php?title=GEO600&action=edit&redlink=1" class="new" title="GEO600 — pagină inexistentă">GEO600</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q697906" class="extiw" title="d:Q697906">d</a>), <a href="/wiki/LIGO" class="mw-redirect" title="LIGO">LIGO</a> (trei detectoare), <a href="/w/index.php?title=TAMA_300&action=edit&redlink=1" class="new" title="TAMA 300 — pagină inexistentă">TAMA 300</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1577196" class="extiw" title="d:Q1577196">d</a>) și <a href="/wiki/Virgo_(interferometru)" title="Virgo (interferometru)">VIRGO</a>.<a href="#cite_note-95">[95]</a> Un detector spațial euro-american, <a href="/w/index.php?title=LISA_(astronomie)&action=edit&redlink=1" class="new" title="LISA (astronomie) — pagină inexistentă">LISA</a>, este în dezvoltare,<a href="#cite_note-96">[96]</a> precursoarea ei fiind misiunea (<a href="/wiki/LISA_Pathfinder" title="LISA Pathfinder">LISA Pathfinder</a>), aceasta urma a fi lansată la sfârșitul lui 2009.<a href="#cite_note-97">[97]</a> Observarea undelor gravitaționale promite să completeze observațiile din <a href="/wiki/Und%C4%83_electromagnetic%C4%83" class="mw-redirect" title="Undă electromagnetică">spectrul electromagnetic</a>.<a href="#cite_note-98">[98]</a> Se așteaptă obținerea de informații despre găurile negre și despre alte obiecte dense, cum ar fi <a href="/wiki/Stea_neutronic%C4%83" title="Stea neutronică">stelele neutronice</a> și <a href="/wiki/Pitic%C4%83_alb%C4%83" title="Pitică albă">piticele albe</a>, despre unele feluri de implozii <a href="/wiki/Supernova" class="mw-redirect" title="Supernova">supernova</a>, și despre procesele ce se desfășurau la începutul genezei universului, inclusiv urmele unor ipotetice <a href="/w/index.php?title=Coard%C4%83_cosmic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Coardă cosmică — pagină inexistentă">corzi cosmice</a>.<a href="#cite_note-99">[99]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Găurile_negre_și_alte_obiecte_compacte">Găurile negre și alte obiecte compacte</h3>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=20" title="Modifică secțiunea: Găurile negre și alte obiecte compacte" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=20" title="Edit section's source code: Găurile negre și alte obiecte compacte">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Gaur%C4%83_neagr%C4%83" title="Gaură neagră">Gaură neagră</a>.</div><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16505893">@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .rellink{display:flex}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .rellink{display:flex}}</style> Când un obiect devine suficient de dens, relativitatea generală prezice formarea unei <a href="/wiki/Gaur%C4%83_neagr%C4%83" title="Gaură neagră">găuri negre</a>, o regiune din spațiu din care nimic, nici măcar lumina, nu mai poate emerge (ieși). În modelele acceptate ale evoluției stelare, <a href="/wiki/Stea_neutronic%C4%83" title="Stea neutronică">stelele neutronice</a> cu aproximativ 1,4 mase solare și așa-numitele găuri negre stelare, cu o masă de câteva până la câteva zeci de mase solare, sunt considerate etapa finală de evoluție a stelelor masive.<a href="#cite_note-100">[100]</a> Găuri negre supermasive, cu o masă de ordinul milioanelor până la ordinul miliardelor de mase solare, sunt considerate a fi în centrul fiecărei galaxii,<a href="#cite_note-101">[101]</a> iar prezența lor a jucat un rol important în formarea galaxiilor și structurilor cosmice mai mari.<a href="#cite_note-102">[102]</a> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Star_collapse_to_black_hole.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Star_collapse_to_black_hole.png/250px-Star_collapse_to_black_hole.png" decoding="async" width="250" height="154" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/Star_collapse_to_black_hole.png/375px-Star_collapse_to_black_hole.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/20/Star_collapse_to_black_hole.png 2x" data-file-width="500" data-file-height="308" /></a><figcaption>Simulare pe baza ecuațiilor teoriei relativității generale: o stea care se prăbușește, formând o gaură neagră și emițând unde gravitaționale</figcaption></figure> Astronomic, cea mai importantă proprietate a obiectelor dense este aceea că furnizează un mecanism deosebit de eficient de conversie a energiei gravitaționale în energie electromagnetică.<a href="#cite_note-103">[103]</a> <a href="/wiki/Acre%C8%9Bie_(astronomie)" title="Acreție (astronomie)">Acreția</a>, căderea de <a href="/wiki/Praf" title="Praf">praf</a> sau materie gazoasă într-o gaură neagră stelară sau supermasivă, este considerată a fi răspunzătoare pentru câteva obiecte de o luminozitate spectaculoasă, în special câteva feluri de nuclee galactice active și de obiecte de dimensiunea stelelor, cum ar fi <a href="/wiki/Microquasar" title="Microquasar">Microquasarii</a>.<a href="#cite_note-104">[104]</a> În particular, acreția poate conduce la jeturi relativiste, raze de particule cu energii mari, constituite din particule emise în spațiu la viteze apropiate de <a href="/wiki/Viteza_luminii" title="Viteza luminii">cea a luminii</a>.<a href="#cite_note-105">[105]</a> Relativitatea generală joacă un rol central în modelarea tuturor acestor fenomene,<a href="#cite_note-106">[106]</a> și observațiile furnizează dovezi clare pentru existența găurilor negre, cu proprietățile prezise de teorie.<a href="#cite_note-107">[107]</a> Sistemele binare de două găuri negre în coliziune ar trebui să genereze unele dintre cele mai puternice semnale de unde gravitaționale, care ar putea ajunge la detectoarele de pe Pământ, iar faza chiar de dinainte de unirea lor poate fi utilizată ca standard pentru a deduce distanța până la evenimentele de unire și ar putea astfel servi drept metodă de explorare a expansiunii cosmice la mari distanțe.<a href="#cite_note-108">[108]</a> Undele gravitaționale produse de o gaură neagră stelară ce se prăbușește într-o supermasivă ar trebui să dea informații directe despre geometria găurilor negre supermasive.<a href="#cite_note-109">[109]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Cosmologia">Cosmologia</h3>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=21" title="Modifică secțiunea: Cosmologia" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=21" title="Edit section's source code: Cosmologia">modificare sursă</a>]</div> Modelele cosmologice de la începutul secolului al XXI-lea sunt bazate pe ecuațiile lui Einstein, inclusiv pe <a href="/wiki/Constanta_cosmologic%C4%83" title="Constanta cosmologică">constanta cosmologică</a> <math xmlns="http://www.w3.org/1998/Math/MathML" alttext="{\displaystyle \scriptstyle \Lambda }"> <semantics> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mstyle displaystyle="true" scriptlevel="0"> <mstyle displaystyle="false" scriptlevel="1"> <mi mathvariant="normal">Λ</mi> </mstyle> </mstyle> </mrow> <annotation encoding="application/x-tex">{\displaystyle \scriptstyle \Lambda }</annotation> </semantics> </math><img src="https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/134eda0ae3e978e5d696cd4daa1f1c70d0ccca3f" class="mwe-math-fallback-image-inline mw-invert skin-invert" aria-hidden="true" style="vertical-align: -0.338ex; width:1.141ex; height:1.843ex;" alt="{\displaystyle \scriptstyle \Lambda }">, care are o importantă influență asupra dinamicii globale a cosmosului, <dl><dd><math xmlns="http://www.w3.org/1998/Math/MathML" alttext="{\displaystyle R_{ab}-{\textstyle 1 \over 2}R\,g_{ab}+\Lambda \ g_{ab}=\kappa \,T_{ab}}"> <semantics> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mstyle displaystyle="true" scriptlevel="0"> <msub> <mi>R</mi> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi>a</mi> <mi>b</mi> </mrow> </msub> <mo>−</mo> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mfrac> <mstyle displaystyle="false" scriptlevel="0"> <mn>1</mn> </mstyle> <mn>2</mn> </mfrac> </mrow> <mi>R</mi> <mspace width="thinmathspace" /> <msub> <mi>g</mi> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi>a</mi> <mi>b</mi> </mrow> </msub> <mo>+</mo> <mi mathvariant="normal">Λ</mi> <mtext> </mtext> <msub> <mi>g</mi> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi>a</mi> <mi>b</mi> </mrow> </msub> <mo>=</mo> <mi>κ</mi> <mspace width="thinmathspace" /> <msub> <mi>T</mi> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi>a</mi> <mi>b</mi> </mrow> </msub> </mstyle> </mrow> <annotation encoding="application/x-tex">{\displaystyle R_{ab}-{\textstyle 1 \over 2}R\,g_{ab}+\Lambda \ g_{ab}=\kappa \,T_{ab}}</annotation> </semantics> </math><img src="https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/1e7349b373bec57ee4ef3cf5c61c0d4aac5b710b" class="mwe-math-fallback-image-inline mw-invert skin-invert" aria-hidden="true" style="vertical-align: -1.838ex; width:29.417ex; height:5.176ex;" alt="{\displaystyle R_{ab}-{\textstyle 1 \over 2}R\,g_{ab}+\Lambda \ g_{ab}=\kappa \,T_{ab}}"></dd></dl> unde <math xmlns="http://www.w3.org/1998/Math/MathML" alttext="{\displaystyle \scriptstyle g_{ab}}"> <semantics> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mstyle displaystyle="true" scriptlevel="0"> <mstyle displaystyle="false" scriptlevel="1"> <msub> <mi>g</mi> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mi>a</mi> <mi>b</mi> </mrow> </msub> </mstyle> </mstyle> </mrow> <annotation encoding="application/x-tex">{\displaystyle \scriptstyle g_{ab}}</annotation> </semantics> </math><img src="https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/6c0920b1499f0fa65927098e342fcdcaacc2ba71" class="mwe-math-fallback-image-inline mw-invert skin-invert" aria-hidden="true" style="vertical-align: -0.671ex; width:2.227ex; height:1.676ex;" alt="{\displaystyle \scriptstyle g_{ab}}"> este metrica spațiu-timpului.<a href="#cite_note-110">[110]</a> Soluțiile omogene și izotrope ale acestor ecuații, <a href="/w/index.php?title=Solu%C8%9Biile_Friedmann-Lema%C3%AEtre-Robertson-Walker&action=edit&redlink=1" class="new" title="Soluțiile Friedmann-Lemaître-Robertson-Walker — pagină inexistentă">soluțiile Friedmann-Lemaître-Robertson-Walker</a>,<a href="#cite_note-111">[111]</a> le permit fizicienilor să modeleze evoluția universului de-a lungul ultimilor 14 miliarde de ani încă din primele faze ale <a href="/wiki/Big_Bang" title="Big Bang">Big Bangului</a>.<a href="#cite_note-112">[112]</a> Odată ce se fixează prin observații astronomice un număr mic de parametri (de exemplu densitatea medie de materie din univers),<a href="#cite_note-113">[113]</a> se pot folosi și alte date pentru testarea modelelor.<a href="#cite_note-114">[114]</a> Printre predicții, toate confirmate, se numără presupunerea existenței unei abundențe inițiale de elemente chimice formate într-o perioadă de <a href="/w/index.php?title=Nucleosintez%C4%83_primordial%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nucleosinteză primordială — pagină inexistentă">nucleosinteză primordială</a>,<a href="#cite_note-115">[115]</a> structura la scară mare a universului,<a href="#cite_note-116">[116]</a> și existența respectiv proprietățile unui „ecou <a href="/wiki/Radia%C8%9Bie_termic%C4%83" title="Radiație termică">termic</a>” al cosmosului tânăr, și anume <a href="/wiki/Radia%C8%9Bia_cosmic%C4%83_de_fond" class="mw-redirect" title="Radiația cosmică de fond">radiația cosmică de fond</a>.<a href="#cite_note-117">[117]</a> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:WMAP_2008.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/28/WMAP_2008.png/300px-WMAP_2008.png" decoding="async" width="300" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/28/WMAP_2008.png/450px-WMAP_2008.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/28/WMAP_2008.png/600px-WMAP_2008.png 2x" data-file-width="4096" data-file-height="2048" /></a><figcaption>Imagine a fondului cosmic de microunde emise la cel mult câteva sute de mii de ani după big bang, detectate de telescopul-satelit <a href="/wiki/Wilkinson_Microwave_Anisotropy_Probe" title="Wilkinson Microwave Anisotropy Probe">Wilkinson Microwave Anisotropy Probe</a>. Spectrul corespunde unei radiații termice de corp negru la temperatura de emisie de 2.725 <a href="/wiki/Kelvin" title="Kelvin">K</a> cu un maxim de emisie la frecvența de 160.2 <a href="/wiki/Hertz" title="Hertz">GHz</a>.</figcaption></figure> Observațiile astronomice asupra vitezei de expansiune cosmologice permit estimarea cantității totale de materie din univers, deși natura acestei materii rămâne parțial acoperită de mister. Aproximativ 90% din toată materia pare a fi așa-numita <a href="/wiki/Materie_%C3%AEntunecat%C4%83" class="mw-redirect" title="Materie întunecată">materie întunecată</a>, care are masă (sau, echivalent, influență gravitațională), dar nu interacționează electromagnetic și, deci, nu poate fi observată direct.<a href="#cite_note-118">[118]</a> Nu există nicio descriere general acceptată pentru acest tip de materie, în cadrul <a href="/wiki/Fizica_particulelor" class="mw-redirect" title="Fizica particulelor">fizicii particulelor</a><a href="#cite_note-119">[119]</a> sau altfel.<a href="#cite_note-120">[120]</a> Studii asupra deplasării spre roșu a supernovelor îndepărtate și măsurătorile asupra radiației cosmice de fond arată și că evoluția universului este profund influențată de o <a href="/wiki/Constanta_cosmologic%C4%83" title="Constanta cosmologică">constantă cosmologică</a>, ce are ca rezultat accelerarea expansiunii cosmice sau, echivalent, de o formă de energie cu o ecuație neobișnuită a stării, energie numită <a href="/wiki/Energie_%C3%AEntunecat%C4%83" title="Energie întunecată">energie întunecată</a>, a cărei natură încă este neclară.<a href="#cite_note-121">[121]</a> În 1980, a apărut ipoteza unei așa-numite faze inflaționare („de umflare”),<a href="#cite_note-122">[122]</a> o fază adițională de expansiune cosmică puternic accelerată de aproximativ <math xmlns="http://www.w3.org/1998/Math/MathML" alttext="{\displaystyle 10^{-33}}"> <semantics> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mstyle displaystyle="true" scriptlevel="0"> <msup> <mn>10</mn> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mo>−</mo> <mn>33</mn> </mrow> </msup> </mstyle> </mrow> <annotation encoding="application/x-tex">{\displaystyle 10^{-33}}</annotation> </semantics> </math><img src="https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/e46593b18128b3de04ec5d449ff205c214bb9085" class="mwe-math-fallback-image-inline mw-invert skin-invert" aria-hidden="true" style="vertical-align: -0.338ex; width:5.48ex; height:2.676ex;" alt="{\displaystyle 10^{-33}}"> secunde. Ea ar putea soluționa unele neclarități rezultate din observații, ce nu pot fi explicate de modelele cosmologice clasice, cum ar fi omogenitatea cvasiperfectă a radiației cosmice de fond.<a href="#cite_note-123">[123]</a> Măsurătorile recente asupra radiației cosmice de fond au avut ca rezultat primele dovezi în sensul acestui scenariu.<a href="#cite_note-124">[124]</a> Totuși, există o largă varietate de scenarii posibile, care nu pot să nu fie contrazise de rezultatele observațiilor.<a href="#cite_note-125">[125]</a> O chestiune și mai dificilă este fizica universului dinainte de faza inflaționară, în perioada imediat următoare celei în care modelele clasice plasează <a href="/wiki/Singularitate_gravita%C8%9Bional%C4%83" title="Singularitate gravitațională">singularitatea</a> Big Bangului. Un răspuns complet ar necesita o teorie completă a <a href="/wiki/Gravita%C8%9Bie_cuantic%C4%83" title="Gravitație cuantică">gravitației cuantice</a>, teorie care nu a fost încă dezvoltată.<a href="#cite_note-126">[126]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Concepte_avansate">Concepte avansate</h2>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=22" title="Modifică secțiunea: Concepte avansate" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=22" title="Edit section's source code: Concepte avansate">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Cauzalitatea_și_geometria_globală">Cauzalitatea și geometria globală</h3>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=23" title="Modifică secțiunea: Cauzalitatea și geometria globală" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=23" title="Edit section's source code: Cauzalitatea și geometria globală">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Penrose.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a8/Penrose.svg/langro-250px-Penrose.svg.png" decoding="async" width="250" height="226" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a8/Penrose.svg/langro-375px-Penrose.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a8/Penrose.svg/langro-500px-Penrose.svg.png 2x" data-file-width="651" data-file-height="588" /></a><figcaption>Diagramă Penrose a unui univers <a href="/wiki/Hermann_Minkowski" title="Hermann Minkowski">minkowskian</a> infinit</figcaption></figure> În relativitatea generală, niciun corp material nu poate ajunge din urmă sau depăși un impuls luminos. Astfel, un eveniment A nu poate influența niciun alt loc X mai înainte ca lumina (acțiunea) trimisă de la A să ajungă în locul X. În consecință, explorarea liniilor de univers ale luminii poate da informații importante despre structura cauzalității spațiu-timpului. Această structură poate fi analizată cu ajutorul <a href="/w/index.php?title=Diagram%C4%83_Penrose&action=edit&redlink=1" class="new" title="Diagramă Penrose — pagină inexistentă">diagramelor Penrose-Carter</a>, în care regiuni infinit de mari de spațiu și intervalele infinite de timp sunt reduse la un domeniu bidimensional finit și mărginit al unui grafic spațiu-timp, în vreme ce lumina se deplasează pe diagonale ca în diagramele spațiu-timp din mecanica clasică.<a href="#cite_note-127">[127]</a> Conștienți de importanța structurilor cauzalității, <a href="/wiki/Roger_Penrose" title="Roger Penrose">Roger Penrose</a> și alții au dezvoltat ceea ce se numește <a href="/w/index.php?title=Geometria_global%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Geometria globală — pagină inexistentă">geometria globală</a>. În geometria globală, obiectul de studiu nu este o anume soluție (sau o anume familie de soluții) a ecuațiilor lui Einstein. În schimb, pentru a obține rezultate generale, se folosește de relații valabile pentru toate geodezicele, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Ecua%C8%9Bia_Raychaudhuri&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ecuația Raychaudhuri — pagină inexistentă">ecuația Raychaudhuri</a>, și alte presupuneri nespecifice privind natura <a href="/wiki/Materie" title="Materie">materiei</a> (de regulă de forma așa-numitelor <a href="/w/index.php?title=Condi%C8%9Bii_de_energie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Condiții de energie — pagină inexistentă">condiții de energie</a>).<a href="#cite_note-128">[128]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Orizonturi">Orizonturi</h3>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=24" title="Modifică secțiunea: Orizonturi" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=24" title="Edit section's source code: Orizonturi">modificare sursă</a>]</div> Folosind geometria globală, se poate arăta că unele spațiu-timpuri conțin niște limite denumite <a href="/wiki/Orizontul_evenimentelor" class="mw-redirect" title="Orizontul evenimentelor">orizonturi</a>, care separă o regiune de restul <a href="/wiki/Spa%C8%9Biu-timp" title="Spațiu-timp">spațiu-timpului</a>. Cele mai cunoscute exemple sunt <a href="/wiki/Gaur%C4%83_neagr%C4%83" title="Gaură neagră">găurile negre</a>: dacă masa obiectului cosmic este concentrată într-o regiune suficient de restrânsă din spațiu (după cum se specifică în conjectura inelului, scara de lungime relevantă este <a href="/wiki/Raza_Schwarzschild" title="Raza Schwarzschild">raza Schwarzschild</a><a href="#cite_note-129">[129]</a>), lumina din interiorul regiunii de materie densă nu poate părăsi regiunea. Potrivit postulatului al doilea din <a href="/wiki/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_restr%C3%A2nse" title="Teoria relativității restrânse">teoria relativității restrânse</a>, nici un obiect nu poate depăși viteza luminii, prin urmare, materia aflată în interior nu poate ieși nici ea. Trecerea din exterior spre interior este posibilă, ceea ce arată că limita, orizontul găurii negre, nu este o barieră fizică impenetrabilă.<a href="#cite_note-130">[130]</a> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ergosphere_of_a_rotating_black_hole.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b2/Ergosphere_of_a_rotating_black_hole.svg/langro-250px-Ergosphere_of_a_rotating_black_hole.svg.png" decoding="async" width="250" height="175" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b2/Ergosphere_of_a_rotating_black_hole.svg/langro-375px-Ergosphere_of_a_rotating_black_hole.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b2/Ergosphere_of_a_rotating_black_hole.svg/langro-500px-Ergosphere_of_a_rotating_black_hole.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="700" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Ergosfer%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ergosferă — pagină inexistentă">Ergosfera</a> unei găuri negre în rotație, care joacă un rol important în privința extragerii de energie dintr-o gaură neagră</figcaption></figure> Primele studii asupra găurilor negre se bazau pe soluțiile explicite ale ecuațiilor lui Einstein, și anume pe <a href="/wiki/Solu%C8%9Bia_Schwarzschild" title="Soluția Schwarzschild">soluția Schwarzschild</a>, sferic-simetrică (utilizată pentru a descrie o gaură neagră statică) și <a href="/w/index.php?title=Solu%C8%9Bia_Kerr&action=edit&redlink=1" class="new" title="Soluția Kerr — pagină inexistentă">soluția Kerr</a> cu simetrie axială (folosită pentru a descrie o gaură neagră staționară și în rotație, și introducând anumite concepte specifice, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Ergosfer%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ergosferă — pagină inexistentă">ergosfera</a>). Cu ajutorul geometriei globale, studiile ulterioare au arătat proprietăți mai generale ale găurilor negre. În ansamblu, ele sunt obiecte cosmice relativ simple, caracterizate prin unsprezece parametri, reprezentând <a href="/wiki/Energia" class="mw-redirect" title="Energia">energia</a>, <a href="/wiki/Impuls" title="Impuls">impulsul</a>, <a href="/wiki/Momentul_cinetic" class="mw-redirect" title="Momentul cinetic">momentul cinetic</a>, poziția în timp și <a href="/wiki/Sarcin%C4%83_electric%C4%83" title="Sarcină electrică">sarcina electrică</a>. Aceasta este arătată de teorema unicității găurilor negre: nu există atribute distinctive diferite de la o gaură neagră la alta. Indiferent de complexitatea unui obiect care se transformă într-o gaură neagră, obiectul rezultat (după ce a emis <a href="/wiki/Unde_gravita%C8%9Bionale" class="mw-redirect" title="Unde gravitaționale">unde gravitaționale</a>) dobândește o structură foarte simplă.<a href="#cite_note-131">[131]</a> Există un ansamblu general de legi, care alcătuiesc o ramură numită <a href="/w/index.php?title=Mecanica_g%C4%83urilor_negre&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mecanica găurilor negre — pagină inexistentă">mecanica găurilor negre</a>, analog <a href="/wiki/Legile_termodinamicii" class="mw-redirect" title="Legile termodinamicii">legilor termodinamicii</a>. De exemplu, conform legii a doua a mecanicii găurilor negre, suprafața unui orizont de evenimente al unei găuri negre nu se va reduce niciodată în timp, analog <a href="/wiki/Entropie" title="Entropie">entropiei</a> unui sistem termodinamic. Aceasta limitează energia ce poate fi extrasă prin metode clasice dintr-o gaură neagră în rotație (de exemplu printr-un <a href="/wiki/Proces_Penrose" title="Proces Penrose">proces Penrose</a>).<a href="#cite_note-132">[132]</a> Există dovezi puternice că legile mecanicii găurilor negre sunt, de fapt, cazuri particulare ale legilor termodinamicii, și că suprafața orizontului de evenimente al unei găuri negre este proporțională cu entropia acesteia.<a href="#cite_note-133">[133]</a> Această teorie conduce la o modificare a legilor inițiale ale mecanicii găurilor negre: de exemplu, după cum a doua lege a mecanicii găurilor negre devine parte a celei de-a doua legi a termodinamicii, este posibil ca suprafața unei găuri negre să scadă—atât timp cât alte procese asigură, în ansamblu, creșterea entropiei. Tratate ca sisteme termodinamice cu <a href="/w/index.php?title=Temperatur%C4%83_absolut%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Temperatură absolută — pagină inexistentă">temperatură absolută</a> nenulă, găurile negre ar trebui să emită <a href="/wiki/Radia%C8%9Bie_termic%C4%83" title="Radiație termică">radiație termică</a>. Calculele semiclasice indică faptul că ele într-adevăr emit radiație termică, iar gravitația de la suprafață joacă rolul temperaturii în <a href="/wiki/Legea_lui_Planck" class="mw-redirect" title="Legea lui Planck">legea lui Planck</a>. Această radiație este denumită <a href="/wiki/Radia%C8%9Bie_Hawking" title="Radiație Hawking">radiație Hawking</a>.<a href="#cite_note-134">[134]</a> Există și alte tipuri de orizonturi. Într-un univers în expansiune, un observator ar putea găsi că unele regiuni din trecut nu mai pot fi observate („orizont de particule”), și că unele regiuni din viitor nu pot fi influențate (orizont de evenimente).<a href="#cite_note-135">[135]</a> Chiar și într-un spațiu Minkowski plat, descris de un observator accelerat (<a href="/w/index.php?title=Spa%C8%9Biu_Rindler&action=edit&redlink=1" class="new" title="Spațiu Rindler — pagină inexistentă">spațiu Rindler</a>), vor fi orizonturi asociate cu o radiație semiclasică, denumită <a href="/w/index.php?title=Efectul_Unruh&action=edit&redlink=1" class="new" title="Efectul Unruh — pagină inexistentă">radiație Unruh</a>.<a href="#cite_note-136">[136]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Singularități">Singularități</h3>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=25" title="Modifică secțiunea: Singularități" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=25" title="Edit section's source code: Singularități">modificare sursă</a>]</div> O altă caracteristică generală a acestei teorii o reprezintă apariția în spațiu-timp a unor discontinuități numite singularități. Continuum-ul poate fi explorat urmărind geodezice luminoase și temporale—toate modurile posibile în care lumina și particulele se pot deplasa în mișcare liberă. Dar unele soluții ale ecuațiilor lui Einstein admit existența unor regiuni numite singularități spațio-temporale, unde căile luminii și ale particulelor în mișcare se opresc brusc, iar geometria acestora nu mai este corect definită. În cele mai interesante cazuri, acestea sunt „singularități de curbură”, unde mărimile geometrice, care caracterizează curbura spațiu-timpului, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Scalarul_Ricci&action=edit&redlink=1" class="new" title="Scalarul Ricci — pagină inexistentă">scalarul Ricci</a>, iau valori infinite.<a href="#cite_note-137">[137]</a> Printre exemplele de spațiu-timp cu singularități viitoare—la care liniile de univers se termină—se numără <a href="/wiki/Solu%C8%9Bia_Schwarzschild" title="Soluția Schwarzschild">soluția Schwarzschild</a>, care descrie o singularitate în cadrul unei găuri negre permanent statice,<a href="#cite_note-138">[138]</a> sau <a href="/w/index.php?title=Solu%C8%9Bia_Kerr&action=edit&redlink=1" class="new" title="Soluția Kerr — pagină inexistentă">soluția Kerr</a> cu singularitatea sa în formă de inel aflată într-o gaură neagră în rotație permanentă.<a href="#cite_note-139">[139]</a> <a href="/w/index.php?title=Metrica_Friedmann-Lema%C3%AEtre-Robertson-Walker&action=edit&redlink=1" class="new" title="Metrica Friedmann-Lemaître-Robertson-Walker — pagină inexistentă">Soluțiile Friedmann-Lemaître-Robertson-Walker</a>, și alte spațiu-timpuri care descriu diverse universuri, au singularități în trecut, de unde încep liniile de univers, și anume singularități <a href="/wiki/Big_bang" class="mw-redirect" title="Big bang">Big Bang</a>, unele având și singularități viitoare (<a href="/wiki/Big_Crunch" title="Big Crunch">Big Crunch</a>).<a href="#cite_note-140">[140]</a> Aceste exemple sunt toate foarte simetrice—deci simplificate—și astfel este tentant să se concluzioneze că apariția singularităților este un rezultat al idealizărilor. Celebrele <a href="/w/index.php?title=Teoremele_singularit%C4%83%C8%9Bilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Teoremele singularităților — pagină inexistentă">teoreme ale singularităților</a>, demonstrate cu ajutorul metodelor geometriei globale, spun altfel: singularitățile sunt o caracteristică generică a relativității generale, inevitabilă odată ce colapsul unui obiect masiv—având proprietăți fizice reale ale materiei—a depășit o anumită fază<a href="#cite_note-141">[141]</a> și la începutul unei clase largi de universuri în expansiune.<a href="#cite_note-142">[142]</a> Totuși, aceste teoreme oferă puține informații despre proprietățile singularităților; o mare parte din cercetările din domeniu sunt dedicate caracterizării structurii generice a acestor entități (de exemplu, <a href="/w/index.php?title=Conjectura_BKL&action=edit&redlink=1" class="new" title="Conjectura BKL — pagină inexistentă">conjectura BKL</a>).<a href="#cite_note-143">[143]</a> Ipoteza cenzurii cosmice afirmă că toate singularitățile viitoare reale (fără simetrii perfecte, materie cu proprietăți reale) sunt ascunse în spatele unui orizont, și astfel sunt invizibile pentru observatorii de la distanță. Deși nu există nicio demonstrație pentru aceasta, simulările numerice aduc dovezi în sprijinul său.<a href="#cite_note-144">[144]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Ecuații_de_evoluție">Ecuații de evoluție</h3>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=26" title="Modifică secțiunea: Ecuații de evoluție" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=26" title="Edit section's source code: Ecuații de evoluție">modificare sursă</a>]</div> Fiecare soluție a ecuațiilor lui Einstein cuprinde întreaga istorie a unui univers—nu este doar o imagine a stadiului momentan al universului, ci un <a href="/wiki/Spa%C8%9Biu-timp" title="Spațiu-timp">spațiu-timp</a> complet, populat eventual cu materie. Ele descriu starea materiei și geometria în orice loc și în orice moment în respectivul univers. Prin aceasta, teoria lui Einstein este diferită de majoritatea celorlalte teorii care specifică ecuații de evoluție pentru sisteme fizice: dacă sistemul se află într-o stare dată la un anumit moment, legile fizicii permit extrapolarea înspre trecut și înspre viitor. Altă diferență remarcabilă între gravitația einsteiniană și diverse <a href="/wiki/C%C3%A2mp_(fizic%C4%83)" title="Câmp (fizică)">câmpuri</a> este că prima este neliniară chiar și în absența altor câmpuri, și că nu are o structură fixă apriorică.<a href="#cite_note-145">[145]</a> Pentru a înțelege ecuațiile lui Einstein ca <a href="/wiki/Ecua%C8%9Bii_cu_derivate_par%C8%9Biale" class="mw-redirect" title="Ecuații cu derivate parțiale">ecuații cu derivate parțiale</a>, ele se pot formula într-o manieră care descrie evoluția universului în timp. Aceasta se face în așa-numitele formulări „3+1”, în care spațiu-timpul este împărțit în trei dimensiuni spațiale și una temporală. Cel mai cunoscut exemplu îl constituie <a href="/w/index.php?title=Formalismul_ADM&action=edit&redlink=1" class="new" title="Formalismul ADM — pagină inexistentă">formalismul ADM</a>.<a href="#cite_note-146">[146]</a> Aceste descompuneri arată că ecuațiile de evoluție ale spațiu-timpului din relativitatea generală se comportă bine: soluțiile există întotdeauna, și sunt unic definite, cu condiția specificării unor condiții inițiale.<a href="#cite_note-147">[147]</a> Asemenea formulări ale ecuațiilor de câmp ale lui Einstein stau la baza <a href="/w/index.php?title=Relativitate_numeric%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Relativitate numerică — pagină inexistentă">relativității numerice</a>.<a href="#cite_note-148">[148]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Cantități_globale_și_cvasilocale">Cantități globale și cvasilocale</h3>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=27" title="Modifică secțiunea: Cantități globale și cvasilocale" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=27" title="Edit section's source code: Cantități globale și cvasilocale">modificare sursă</a>]</div> Noțiunea de ecuație de evoluție este strâns legată de un alt aspect al fizicii relativiste generale. În teoria lui Einstein, se dovedește că este imposibil de găsit o definiție generală pentru o proprietate aparent simplă, cum ar fi masa totală a sistemului (sau <a href="/wiki/Energie" title="Energie">energia totală</a>). Aceasta în primul rând deoarece câmpul gravitațional—ca orice câmp—trebuie să aibă o anumită energie asociată, dar acea energie se dovedește a fi imposibil de localizat.<a href="#cite_note-149">[149]</a> Cu toate acestea, se poate defini masa totală a unui sistem, fie folosind o noțiune ipotetică de „observator aflat la distanță infinită” (<a href="/w/index.php?title=Mas%C4%83_ADM&action=edit&redlink=1" class="new" title="Masă ADM — pagină inexistentă">masă ADM</a>)<a href="#cite_note-150">[150]</a> fie folosind unele simetrii utile (<a href="/w/index.php?title=Masa_Komar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Masa Komar — pagină inexistentă">masa Komar</a>).<a href="#cite_note-151">[151]</a> Dacă se exclude din masa totală a sistemului energia transportată spre infinit de undele gravitaționale, rezultatul este așa-numita masă Bondi.<a href="#cite_note-152">[152]</a> Ca și în fizica clasică, se poate arăta că aceste mase sunt mărimi pozitiv definite.<a href="#cite_note-153">[153]</a> Alte definiții globale corespunzătoare există pentru <a href="/wiki/Impuls" title="Impuls">impuls</a> și <a href="/wiki/Moment_cinetic" title="Moment cinetic">moment cinetic</a>.<a href="#cite_note-154">[154]</a> Au existat o serie de alte încercări pentru definirea unor mărimi cvasilocale, cum ar fi masa unui <a href="/wiki/Sistem_izolat" title="Sistem izolat">sistem izolat</a> definită numai pe baza cantităților determinate într-o regiune finită de spațiu în care se află sistemul respectiv, în speranța de a obține o mărime utilă pentru afirmațiile generale despre sistemele izolate, cum ar fi o formulare mai precisă a conjecturii inelului.<a href="#cite_note-155">[155]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Relațiile_cu_teoria_cuantică">Relațiile cu teoria cuantică</h2>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=28" title="Modifică secțiunea: Relațiile cu teoria cuantică" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=28" title="Edit section's source code: Relațiile cu teoria cuantică">modificare sursă</a>]</div> Dacă relativitatea generală este considerată a fi unul dintre cei doi stâlpi ai fizicii moderne, <a href="/wiki/Mecanic%C4%83_cuantic%C4%83" title="Mecanică cuantică">teoria cuantică</a>, baza înțelegerii materiei de la <a href="/wiki/Particule_elementare" class="mw-redirect" title="Particule elementare">particule elementare</a> la <a href="/wiki/Fizica_st%C4%83rii_solide" title="Fizica stării solide">fizica stării solide</a>, este celălalt.<a href="#cite_note-156">[156]</a> Totuși, întrebarea dacă pot fi conceptele teoriei cuantice reconciliate cu cele ale relativității generale rămâne deschisă. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Teoria_cuantică_a_câmpurilor_în_spațiu-timp_curb">Teoria cuantică a câmpurilor în spațiu-timp curb</h3>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=29" title="Modifică secțiunea: Teoria cuantică a câmpurilor în spațiu-timp curb" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=29" title="Edit section's source code: Teoria cuantică a câmpurilor în spațiu-timp curb">modificare sursă</a>]</div> Teoriile cuantice ale câmpului clasice, care stau la baza <a href="/wiki/Fizica_particulelor" class="mw-redirect" title="Fizica particulelor">fizicii moderne a particulelor elementare</a>, sunt definite într-un <a href="/wiki/Spa%C8%9Biu_Minkowski" title="Spațiu Minkowski">spațiu Minkowski</a> plat, care este o aproximare excelentă atunci când se descrie comportamentul particulelor microscopice în câmpuri gravitaționale slabe, cum sunt cele de pe Pământ.<a href="#cite_note-157">[157]</a> Pentru a descrie situațiile în care gravitația este suficient de puternică pentru a influența materia cuantică, dar nu atât de puternică încât să necesite ea însăși cuantificarea, fizicienii au formulat teorii cuantice ale câmpului în spațiu-timp curb. Aceste teorii se bazează pe relativitatea generală clasică pentru a descrie un spațiu-timp curb de fond, și definesc o teorie cuantică a câmpului generalizată pentru a descrie comportamentul materiei cuantice în cadrul acestui spațiu-timp.<a href="#cite_note-158">[158]</a> Folosind acest formalism, se poate arăta că găurile negre emit un spectru de <a href="/wiki/Corp_negru" class="mw-redirect" title="Corp negru">corp negru</a> de particule, cunoscut sub numele de <a href="/wiki/Radia%C8%9Bie_Hawking" title="Radiație Hawking">radiație Hawking</a>, ceea ce conduce la posibilitatea ca ele să se „evapore” cu timpul.<a href="#cite_note-159">[159]</a> După cum se menționează mai sus, această radiație joacă un rol important în termodinamica găurilor negre.<a href="#cite_note-160">[160]</a> Tot efectele cuantice conduc la acumularea de bozoni în câmpul găurilor negre fie de rotație (Kerr), sau fără (Schwarzschild), cu sarcină electrică (Kerr-Newman), sau fără, datorită existenței unor quasinivele de energie cu durată finită de viață <a href="#cite_note-161">[161]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Gravitația_cuantică">Gravitația cuantică</h3>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=30" title="Modifică secțiunea: Gravitația cuantică" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=30" title="Edit section's source code: Gravitația cuantică">modificare sursă</a>]</div> Nevoia de consistență între o descriere cuantică a materiei și o descriere geometrică a spațiu-timpului,<a href="#cite_note-162">[162]</a> ca și apariția <a href="/w/index.php?title=Singularitate_spa%C8%9Biu-timp&action=edit&redlink=1" class="new" title="Singularitate spațiu-timp — pagină inexistentă">singularităților</a> (unde scara de lungime a curburii devine microscopică), induce necesitatea creării unei teorii complete a gravitației cuantice: pentru o descriere adecvată a interiorului găurilor negre, și a universului la începuturile existenței lui, adică este necesară o teorie în care gravitația și geometria spațiu-timpului asociată sunt descrise în limbajul fizicii cuantice.<a href="#cite_note-163">[163]</a> În ciuda unor eforturi considerabile, nu este cunoscută nicio teorie completă și consistentă a gravitației cuantice, deși există mai multe teorii promițătoare.<a href="#cite_note-164">[164]</a> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Calabi-Yau.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d4/Calabi-Yau.png/250px-Calabi-Yau.png" decoding="async" width="250" height="250" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d4/Calabi-Yau.png/375px-Calabi-Yau.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d4/Calabi-Yau.png/500px-Calabi-Yau.png 2x" data-file-width="840" data-file-height="840" /></a><figcaption>Proiecția unei varietăți Calabi-Yau, una din modurile de compactare a dimensiunilor suplimentare propuse de teoria coardelor</figcaption></figure> Tentativele de a generaliza teoriile cuantice ale câmpului obișnuite, utilizate în fizica particulelor elementare, pentru a descrie interacțiunile fundamentale, astfel încât să includă și gravitația, au condus la dificultăți serioase. La energii mici, această abordare se dovedește de succes, prin aceea că generează o teorie cuantică efectivă a gravitației.<a href="#cite_note-165">[165]</a> La energii foarte mari, însă, rezultă modele lipsite de orice posibilitate de predicție.<a href="#cite_note-166">[166]</a> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Spin_network.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/52/Spin_network.svg/200px-Spin_network.svg.png" decoding="async" width="200" height="275" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/52/Spin_network.svg/300px-Spin_network.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/52/Spin_network.svg/400px-Spin_network.svg.png 2x" data-file-width="702" data-file-height="964" /></a><figcaption>O rețea de spin din cele utilizate în gravitația cuantică cu bucle</figcaption></figure> O tentativă de a depăși aceste limitări o constituie <a href="/wiki/Teoria_coardelor" title="Teoria coardelor">teoria coardelor</a>, o teorie cuantică nu a particulelor punctiforme, ci a obiectelor unidimensionale extinse.<a href="#cite_note-167">[167]</a> Teoria promite să devină o descriere unificată a tuturor particulelor și interacțiunilor, inclusiv a gravitației;<a href="#cite_note-168">[168]</a> Inconvenientul fiind acela că apar unele caracteristici neobișnuite, cum ar fi șase dimensiuni suplimentare ale spațiului, în plus față de cele trei.<a href="#cite_note-169">[169]</a> În ceea ce se numește <a href="/w/index.php?title=A_doua_revolu%C8%9Bie_a_supercoardelor&action=edit&redlink=1" class="new" title="A doua revoluție a supercoardelor — pagină inexistentă">a doua revoluție a supercoardelor</a>, s-a propus ca atât teoria coardelor, cât și o unificare a relativității generale și a <a href="/w/index.php?title=Supersimmetrie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Supersimmetrie — pagină inexistentă">supersimmetriei</a> cunoscută ca <a href="/wiki/Supergravita%C8%9Bie" title="Supergravitație">supergravitație</a><a href="#cite_note-170">[170]</a> să formeze părți ale unui ipotetic model cu unsprezece dimensiuni, denumit <a href="/wiki/Teoria_M" title="Teoria M">teoria M</a>, care ar constitui o teorie a gravitației cuantice consistentă și unic definită.<a href="#cite_note-171">[171]</a> O altă abordare pornește de la procedurile de cuantificare canonică din teoria cuantică. Folosind formularea cu valori inițiale a relativității generale, rezultatul este <a href="/w/index.php?title=Ecua%C8%9Bia_Wheeler-deWitt&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ecuația Wheeler-deWitt — pagină inexistentă">ecuația Wheeler-deWitt</a> (analogă <a href="/w/index.php?title=Ecua%C8%9Bia_Schr%C3%B6dinger&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ecuația Schrödinger — pagină inexistentă">ecuației Schrödinger</a>) care, însă, se dovedește a fi impropriu definită.<a href="#cite_note-172">[172]</a> Totuși, prin introducerea a ceea ce astăzi se numesc <a href="/w/index.php?title=Variabilele_Ashtekar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Variabilele Ashtekar — pagină inexistentă">variabilele Ashtekar</a>,<a href="#cite_note-173">[173]</a> aceasta conduce la un model promițător cunoscut ca <a href="/w/index.php?title=Gravita%C8%9Bie_cuantic%C4%83_cu_bucle&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gravitație cuantică cu bucle — pagină inexistentă">gravitație cuantică cu bucle</a>. Spațiul este reprezentat de o structură sub formă de plasă, denumită <a href="/w/index.php?title=Re%C8%9Bea_de_spin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rețea de spin — pagină inexistentă">rețea de spin</a>, care evoluează în timp în pași discreți.<a href="#cite_note-174">[174]</a> În funcție de care dintre caracteristicile relativității generale și ale teoriei cuantice sunt acceptate ca neschimbate, și de la ce nivel se introduc schimbările,<a href="#cite_note-175">[175]</a> există numeroase alte tentative de a ajunge la o teorie viabilă a gravitației cuantice, printre exemple numărându-se triangulările dinamice,<a href="#cite_note-176">[176]</a> mulțimile cauzale,<a href="#cite_note-177">[177]</a> modelele cu <a href="/w/index.php?title=Twistor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Twistor — pagină inexistentă">twistori</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7858588" class="extiw" title="d:Q7858588">d</a>)<a href="#cite_note-178">[178]</a> sau modele bazate pe integrala de drum ale cosmologiei cuantice.<a href="#cite_note-179">[179]</a> Toate teoriile propuse au încă de depășit probleme formale și conceptuale majore. Ele au și problema comună că, deocamdată, nu se pot realiza teste experimentale ale predicțiilor gravitației cuantice (și deci nu se poate alege vreuna din propuneri acolo unde predicțiile diferă), deși se speră ca acest lucru să se schimbe pe măsură ce devin disponibile date din observațiile cosmologice și din experimentele de fizica particulelor.<a href="#cite_note-180">[180]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Statutul_actual">Statutul actual</h2>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=31" title="Modifică secțiunea: Statutul actual" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=31" title="Edit section's source code: Statutul actual">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Critica_teoriei_relativit%C4%83%C8%9Bii" title="Critica teoriei relativității">Critica teoriei relativității</a>.</div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16505893"> Relativitatea generală a devenit un model de mare succes al gravitației și cosmologiei, model care a fost validat de toate testele experimentale și observaționale. Chiar și așa, există indicii solide că teoria este incompletă.<a href="#cite_note-181">[181]</a> Problema gravitației cuantice și chestiunea existenței singularităților spațio-temporale rămân deschise. Datele empirice acceptate ca dovadă pentru existența <a href="/wiki/Energie_%C3%AEntunecat%C4%83" title="Energie întunecată">energiei întunecate</a> și <a href="/wiki/Materie_%C3%AEntunecat%C4%83" class="mw-redirect" title="Materie întunecată">materiei întunecate</a> pot sugera nevoia elaborării unei noi fizici, în vreme ce așa-numita <a href="/w/index.php?title=Anomalia_Pioneer&action=edit&redlink=1" class="new" title="Anomalia Pioneer — pagină inexistentă">anomalie Pioneer</a> ar putea totuși să admită o explicație convențională, și aceasta ar putea deveni punctul de pornire pentru dezvoltarea unei construcții de nouă fizică.<a href="#cite_note-182">[182]</a> Chiar și luată ca atare, relativitatea generală abundă de posibilități de explorare. Matematicienii relativiști caută să înțeleagă natura singularităților și a proprietăților fundamentale ale ecuațiilor lui Einstein,<a href="#cite_note-183">[183]</a> și, pe calculatoare din ce în ce mai puternice, se rulează simulări, cum ar fi cele care descriu fuziunea găurilor negre.<a href="#cite_note-184">[184]</a> Cursa pentru prima detecție directă a undelor gravitaționale continuă,<a href="#cite_note-185">[185]</a> în speranța de a crea oportunități pentru testarea validității teoriei în câmpuri gravitaționale mult mai puternice decât a fost posibil înainte.<a href="#cite_note-186">[186]</a> La peste nouăzeci de ani de la publicare, relativitatea generală rămâne o zonă de cercetare intens exploatată.<a href="#cite_note-187">[187]</a> Radek Wojtak de la Dark Cosmology Centre din cadrul Universității din Copenhaga a publicat la doar câteva zile după <a href="/wiki/Neutrino#Viteza_neutrinilor_(experimentul_OPERA)" class="mw-redirect" title="Neutrino">experimentul OPERA</a> în revista științifică britanică Nature un studiu în care a confirmat că teoria relativității generale funcționează, fiind acum testată la scară cosmică.<a href="#cite_note-188">[188]</a><a href="#cite_note-189">[189]</a><a href="#cite_note-190">[190]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note">Note</h2>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=32" title="Modifică secțiunea: Note" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=32" title="Edit section's source code: Note">modificare sursă</a>]</div> <div class="references-small columns references-column-count references-column-count-3" style="-moz-column-count: 3; -webkit-column-count: 3; column-count: 3; list-style-type: decimal;"> <div class="mw-references-wrap mw-references-columns"><ol class="references"> <li id="cite_note-1"><a href="#cite_ref-1">^</a> Această evoluție este urmărită în capitolele 9-15 din Pais, 1982 și în Janssen, 2005; o analiză pe scurt poate fi găsită în Renn, 2005, p. 110 </li> <li id="cite_note-2"><a href="#cite_ref-2">^</a> Einstein, 1907, cf. Pais, 1982, capitolul 9 </li> <li id="cite_note-3"><a href="#cite_ref-3">^</a> Einstein, 1915; cf. Pais, 1982, cap. 11–15 </li> <li id="cite_note-4"><a href="#cite_ref-4">^</a> Schwarzschild, 1916; Schwarzschild, 1916 și Reissner, (completat mai târziu în Nordström, 1918). </li> <li id="cite_note-5"><a href="#cite_ref-5">^</a> Einstein, 1917, cf. Pais, 1982, cap. 15e. </li> <li id="cite_note-6"><a href="#cite_ref-6">^</a> Articolul original al lui Hubble este Hubble, 1929; un rezumat se găsește în Singh, 2004, cap. 2-4. </li> <li id="cite_note-7"><a href="#cite_ref-7">^</a> Pais, 1982, p. 253-254 </li> <li id="cite_note-8"><a href="#cite_ref-8">^</a> Kennefick, 2005 și Kennefick, 2007 </li> <li id="cite_note-9"><a href="#cite_ref-9">^</a> Pais, 1982, cap. 16 </li> <li id="cite_note-10"><a href="#cite_ref-10">^</a> Israel, 1987, cap 7.8-7.10 și Thorne, 1993, cap 3-9 </li> <li id="cite_note-11"><a href="#cite_ref-11">^</a> Overbye, 1999 </li> <li id="cite_note-12"><a href="#cite_ref-12">^</a> Expunerea ce urmează este similară cu cea din <a href="#CITEREFEhlers1973">Ehlers 1973</a>, secțiunea 1. . </li> <li id="cite_note-13"><a href="#cite_ref-13">^</a> Vezi, de exemplu, <a href="#CITEREFArnold1989">Arnold 1989</a>, chapter 1. . </li> <li id="cite_note-14"><a href="#cite_ref-14">^</a> See <a href="#CITEREFEhlers1973">Ehlers 1973</a>, pp. 5f.. . </li> <li id="cite_note-15"><a href="#cite_ref-15">^</a> Vezi <a href="#CITEREFWill1993">Will 1993</a>, secțiunea 2.4. sau <a href="#CITEREFWill2006">Will 2006</a>, secțiunea 2. . </li> <li id="cite_note-16"><a href="#cite_ref-16">^</a> Cf. <a href="#CITEREFWheeler1990">Wheeler 1990</a>, chapter 2. ; tratări ale unor experimente imaginare similare pot fi găsite în multe alte cărți despre teoria relativității generale. </li> <li id="cite_note-17"><a href="#cite_ref-17">^</a> Vezi <a href="#CITEREFEhlers1973">Ehlers 1973</a>, secțiunea 1.2. , <a href="#CITEREFHavas1964">Havas 1964</a>. , și <a href="#CITEREFKünzle1972">Künzle 1972</a>. . Experimentul imaginar în cauză a fost descris pentru prima oară în <a href="#CITEREFHeckmannSchücking1959">Heckmann & Schücking 1959</a>. . </li> <li id="cite_note-18"><a href="#cite_ref-18">^</a> Vezi <a href="#CITEREFEhlers1973">Ehlers 1973</a>, pp. 10f.. . </li> <li id="cite_note-19"><a href="#cite_ref-19">^</a> Introduceri în domeniu sunt, în ordinea nivelului necesar pentru înțelegere: <a href="#CITEREFGiulini2005">Giulini 2005</a>. , <a href="#CITEREFMermin2005">Mermin 2005</a>. , și <a href="#CITEREFRindler1991">Rindler 1991</a>. ; pentru descrierea unor experimente de precizie, cf. partea a IV-a din <a href="#CITEREFEhlersLämmerzahl2006">Ehlers & Lämmerzahl 2006</a>. . </li> <li id="cite_note-20"><a href="#cite_ref-20">^</a> O comparație aprofundată între cele două grupuri de simetrie poate fi găsită în <a href="#CITEREFGiulini2006a">Giulini 2006a</a>. . </li> <li id="cite_note-21"><a href="#cite_ref-21">^</a> De exemplu <a href="#CITEREFRindler1991">Rindler 1991</a>, secțiunea 22. ; o tratare detaliată poate fi găsită în <a href="#CITEREFSynge1972">Synge 1972</a>, cap. 1 și 2. . </li> <li id="cite_note-22"><a href="#cite_ref-22">^</a> De ex. <a href="#CITEREFEhlers1973">Ehlers 1973</a>, sec. 2.3.. </li> <li id="cite_note-23"><a href="#cite_ref-23">^</a> Cf. <a href="#CITEREFEhlers1973">Ehlers 1973</a>, sec. 1.4.. și <a href="#CITEREFSchutz1985">Schutz 1985</a>, sec. 5.1. . </li> <li id="cite_note-24"><a href="#cite_ref-24">^</a> Vezi <a href="#CITEREFEhlers1973">Ehlers 1973</a>, p. 17ff.. ; ceva similar se poate găsi și în <a href="#CITEREFMermin2005">Mermin 2005</a>, ch. 12. . </li> <li id="cite_note-25"><a href="#cite_ref-25">^</a> Cf. <a href="#CITEREFRindler2001">Rindler 2001</a>, sec. 1.13. ; pentru o prezentare elementară, vezi capitolul 2 din <a href="#CITEREFWheeler1990">Wheeler 1990</a>. ; sunt, însă, unele diferențe între versiunea modernă și conceptul original al lui Einstein, utilizat în elaborarea inițială a relativității generale, cf. <a href="#CITEREFNorton1985">Norton 1985</a>. . </li> <li id="cite_note-26"><a href="#cite_ref-26">^</a> <a href="#CITEREFEhlers1973">Ehlers 1973</a>, sec. 1.4.. ; alegerea unei alte legături cu <a href="/w/index.php?title=Tensor_de_torsiune&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tensor de torsiune — pagină inexistentă">torsor</a> nenul conduce la o teorie modificată cunoscută sub numele de <a href="/w/index.php?title=Teoria_Einstein-Cartan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Teoria Einstein-Cartan — pagină inexistentă">teoria Einstein-Cartan</a>. </li> <li id="cite_note-27"><a href="#cite_ref-27">^</a> Cf. <a href="#CITEREFEhlers1973">Ehlers 1973</a>, p. 16. ; <a href="#CITEREFKenyon1990">Kenyon 1990</a>, sec. 7.2. ; <a href="#CITEREFWeinberg1972">Weinberg 1972</a>, sec. 2.8. . </li> <li id="cite_note-28"><a href="#cite_ref-28">^</a> Vezi <a href="#CITEREFEhlers1973">Ehlers 1973</a>, pp. 19–22. ; pentru calcule similare, vezi secțiunile 1 și 2 din cap. 7 din <a href="#CITEREFWeinberg1972">Weinberg 1972</a>. . Tensorul Einstein este singurul tensor de divergență zero care este funcție de coeficienții metrici, cel mult de prima și a doua derivată a lor, și permite ca spațiu-timpul din relativitatea restrânsă să fie o soluție în absența surselor de câmp gravitațional, cf. <a href="#CITEREFLovelock1972">Lovelock 1972</a>. . Tensorii din ambele părți ale ecuației sunt de rangul al doilea, adică pot fi amândoi gândiți ca matrice 4×4, fiecare cu zece termeni independenți; astfel, ecuația tensorială de mai sus conduce la un sistem de zece ecuații cuplate. Faptul că, drept consecință a relațiilor geometrice cunoscute ca <a href="/w/index.php?title=Identit%C4%83%C8%9Bile_Bianchi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Identitățile Bianchi — pagină inexistentă">identitățile Bianchi</a>, tensorul Einstein satisface încă patru egalități care reduc aceste zece ecuații la șase ecuații independente. <a href="#CITEREFSchutz1985">Schutz 1985</a>, sec. 8.3. . </li> <li id="cite_note-29"><a href="#cite_ref-29">^</a> E.g. <a href="#CITEREFKenyon1990">Kenyon 1990</a>, sec. 7.4. . </li> <li id="cite_note-30"><a href="#cite_ref-30">^</a> Cf. <a href="#CITEREFBransDicke1961">Brans & Dicke 1961</a>. și secțiunea 3 din cap. 7 din <a href="#CITEREFWeinberg1972">Weinberg 1972</a>. , <a href="#CITEREFGoenner2004">Goenner 2004</a>, sec. 7.2. , și respectiv <a href="#CITEREFTrautman2006">Trautman 2006</a>. . </li> <li id="cite_note-31"><a href="#cite_ref-31">^</a> Vezi, de exemplu <a href="#CITEREFWald1984">Wald 1984</a>, ch. 4. , <a href="#CITEREFWeinberg1972">Weinberg 1972</a>, ch. 7. sau orice alt manual de teoria relativității generalizate. </li> <li id="cite_note-32"><a href="#cite_ref-32">^</a> Cel puțin aproximativ, cf. <a href="#CITEREFPoisson2004">Poisson 2004</a>. . </li> <li id="cite_note-33"><a href="#cite_ref-33">^</a> E.g. p. xi in <a href="#CITEREFWheeler1990">Wheeler 1990</a>. . </li> <li id="cite_note-34"><a href="#cite_ref-34">^</a> E.g. <a href="#CITEREFWald1984">Wald 1984</a>, sec. 4.4. . </li> <li id="cite_note-35"><a href="#cite_ref-35">^</a> De exemplu, în <a href="#CITEREFWald1984">Wald 1984</a>, sec. 4.1. . </li> <li id="cite_note-36"><a href="#cite_ref-36">^</a> Pentru dificultățile conceptuale și istorice de a defini un principiu general al relativității și de a-l separa de noțiunea de covarianță generală, vezi <a href="#CITEREFGiulini2006b">Giulini 2006b</a>. . </li> <li id="cite_note-37"><a href="#cite_ref-37">^</a> De exemplu, secțiunea 5 din cap. 12 din <a href="#CITEREFWeinberg1972">Weinberg 1972</a>. . </li> <li id="cite_note-38"><a href="#cite_ref-38">^</a> Cf. capitolele introductive din <a href="#CITEREFStephaniKramerMacCallumHoenselaers2003">Stephani et al. 2003</a>. . </li> <li id="cite_note-39"><a href="#cite_ref-39">^</a> Ecuațiile lui Einstein prezentate într-un context mai larg al altor ecuații cu derivate parțiale cu o semnificație fizică este dată în <a href="#CITEREFGeroch1996">Geroch 1996</a>. . </li> <li id="cite_note-40"><a href="#cite_ref-40">^</a> Pentru o listă de soluții și alte informații, cf. <a href="#CITEREFStephaniKramerMacCallumHoenselaers2003">Stephani et al. 2003</a>. sau <a href="#CITEREFMacCallum2006">MacCallum 2006</a>. . </li> <li id="cite_note-41"><a href="#cite_ref-41">^</a> De ex. cap. 3, 5, și 6 din <a href="#CITEREFChandrasekhar1983">Chandrasekhar 1983</a>. . </li> <li id="cite_note-42"><a href="#cite_ref-42">^</a> De ex. cap. 4 și secțiunea 3.3. din <a href="#CITEREFNarlikar1993">Narlikar 1993</a>. . </li> <li id="cite_note-43"><a href="#cite_ref-43">^</a> Descrieri scurte ale acestora și ale altor soluții interesante pot fi găsite în <a href="#CITEREFHawkingEllis1973">Hawking & Ellis 1973</a>, ch. 5. . </li> <li id="cite_note-44"><a href="#cite_ref-44">^</a> Pentru o prezentare generală, vezi <a href="#CITEREFLehner2002">Lehner 2002</a>. . </li> <li id="cite_note-45"><a href="#cite_ref-45">^</a> De exemplu <a href="#CITEREFWald1984">Wald 1984</a>, sec. 4.4. . </li> <li id="cite_note-46"><a href="#cite_ref-46">^</a> <a href="#CITEREFWill1993">Will 1993</a>, sec. 4.1 și 4.2. . </li> <li id="cite_note-47"><a href="#cite_ref-47">^</a> Cf. secțiunea 3.2 din <a href="#CITEREFWill2006">Will 2006</a>. ca și <a href="#CITEREFWill1993">Will 1993</a>, ch. 4. . </li> <li id="cite_note-48"><a href="#cite_ref-48">^</a> Cf. <a href="#CITEREFRindler2001">Rindler 2001</a>, pp. 24–26 vs. pp. 236–237. și <a href="#CITEREFOhanianRuffini1994">Ohanian & Ruffini 1994</a>, pp. 164–172. . De fapt, Einstein a calculat aceste efecte folosind principiul de echivalență încă din 1907, cf. <a href="#CITEREFEinstein1907">Einstein 1907</a>. și descrierea din <a href="#CITEREFPais1982">Pais 1982</a>, pp. 196–198. . </li> <li id="cite_note-49"><a href="#cite_ref-49">^</a> <a href="#CITEREFRindler2001">Rindler 2001</a>, pp. 24–26. ; <a href="#CITEREFMisnerThorneWheeler1973">Misner, Thorne & Wheeler 1973</a>, § 38.5. . </li> <li id="cite_note-50"><a href="#cite_ref-50">^</a> <a href="/w/index.php?title=Experimentul_Pound-Rebka&action=edit&redlink=1" class="new" title="Experimentul Pound-Rebka — pagină inexistentă">experimentul Pound-Rebka</a>, vezi <a href="#CITEREFPoundRebka1959">Pound & Rebka 1959</a>. , <a href="#CITEREFPoundRebka1960">Pound & Rebka 1960</a>. ; <a href="#CITEREFPoundSnider1964">Pound & Snider 1964</a>. ; o listă de alte experimente este în <a href="#CITEREFOhanianRuffini1994">Ohanian & Ruffini 1994</a>, tabelul 4.1 de la p. 186. . </li> <li id="cite_note-51"><a href="#cite_ref-51">^</a> De ex. <a href="#CITEREFGreensteinOkeShipman1971">Greenstein, Oke & Shipman 1971</a>. ; cele mai recente și mai exacte măsurători efectuate asupra lui Sirius B au fost publicate în <a href="#CITEREFBarstowBondHolberg2005">Barstow, Bond & Holberg 2005</a>. . </li> <li id="cite_note-52"><a href="#cite_ref-52">^</a> Începând cu <a href="/w/index.php?title=Experimentul_Hafele-Keating&action=edit&redlink=1" class="new" title="Experimentul Hafele-Keating — pagină inexistentă">experimentul Hafele-Keating</a>, <a href="#CITEREFHafeleKeating1972a">Hafele & Keating 1972a</a>. și <a href="#CITEREFHafeleKeating1972b">Hafele & Keating 1972b</a>. , și culminând cu experimentul <a href="/w/index.php?title=Gravity_Probe_A&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gravity Probe A — pagină inexistentă">Gravity Probe A</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5598059" class="extiw" title="d:Q5598059">d</a>); generalități despre experimente în <a href="#CITEREFOhanianRuffini1994">Ohanian & Ruffini 1994</a>, table 4.1 on p. 186. . </li> <li id="cite_note-53"><a href="#cite_ref-53">^</a> GPS este testat în permanență cu ceasuri atomice de la sol și de pe sateliții aflați pe orbite circumterestre; pentru o descriere a efectelor relativiste, vezi <a href="#CITEREFAshby2002">Ashby 2002</a>. și <a href="#CITEREFAshby2003">Ashby 2003</a>. . </li> <li id="cite_note-54"><a href="#cite_ref-54">^</a> <a href="#CITEREFStairs2003">Stairs 2003</a>. și <a href="#CITEREFKramer2004">Kramer 2004</a>. . </li> <li id="cite_note-55"><a href="#cite_ref-55">^</a> Generalități în secțiunea 2.1. din Will 2006; Will 2003, pp. 32–36; <a href="#CITEREFOhanianRuffini1994">Ohanian & Ruffini 1994</a>, secțiunea 4.2. . </li> <li id="cite_note-56"><a href="#cite_ref-56">^</a> Cf. <a href="#CITEREFOhanianRuffini1994">Ohanian & Ruffini 1994</a>, pp. 164–172. . </li> <li id="cite_note-57"><a href="#cite_ref-57">^</a> Vezi <a href="#CITEREFKennefick2005">Kennefick 2005</a>. pentru primele măsurători din expedițiile lui <a href="/wiki/Arthur_Eddington" title="Arthur Eddington">Eddington</a>; pentru generalități privind măsurătorile mai recente, vezi <a href="#CITEREFOhanianRuffini1994">Ohanian & Ruffini 1994</a>, chapter 4.3. . Pentru cele mai precise observații directe moderne asupra quasarilor, cf. <a href="#CITEREFShapiroDavisLebachGregory2004">Shapiro et al. 2004</a>. . </li> <li id="cite_note-58"><a href="#cite_ref-58">^</a> Aceasta nu este o axiomă independentă; poate fi calculată pe baza ecuațiilor lui Einstein și a <a href="/w/index.php?title=Lagrangianului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lagrangianului — pagină inexistentă">lagrangianului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6472692" class="extiw" title="d:Q6472692">d</a>) Maxwell folosind o <a href="/w/index.php?title=Aproximare_WKB&action=edit&redlink=1" class="new" title="Aproximare WKB — pagină inexistentă">aproximare WKB</a>, cf. <a href="#CITEREFEhlers1973">Ehlers 1973</a>, secțiunea 5. . </li> <li id="cite_note-59"><a href="#cite_ref-59">^</a> O scurtă descriere și o bibliografie selectivă în <a href="#CITEREFBlanchet2006">Blanchet 2006</a>, secțiunea 1.3. . </li> <li id="cite_note-60"><a href="#cite_ref-60">^</a> Vezi <a href="#CITEREFRindler2001">Rindler 2001</a>, secțiunea 1.16. ; pentru exemple istorice, <a href="#CITEREFIsrael1987">Israel 1987</a>, p. 202–204.. ; chiar Einstein a publicat un astfel de raționament în <a href="#CITEREFEinstein1907">Einstein 1907</a>. . Astfel de calcule presupun tacit că geometria spațiului este <a href="/wiki/Spa%C8%9Biu_euclidian" title="Spațiu euclidian">euclidiană</a>, cf. <a href="#CITEREFEhlersRindler1997">Ehlers & Rindler 1997</a>. . </li> <li id="cite_note-61"><a href="#cite_ref-61">^</a> Din punctul de vedere al teoriei lui Einstein, aceste raționamente iau în calcul efectul gravitației asupra timpului, dar nu și consecințele curbării spațiului, cf. <a href="#CITEREFRindler2001">Rindler 2001</a>, sec. 11.11. . </li> <li id="cite_note-62"><a href="#cite_ref-62">^</a> Pentru câmpul gravitațional al soarelui, folosind semnale radar reflectate de planete ca <a href="/wiki/Venus_(planet%C4%83)" class="mw-redirect" title="Venus (planetă)">Venus</a> și <a href="/wiki/Mercur_(planet%C4%83)" title="Mercur (planetă)">Mercur</a>, cf. <a href="#CITEREFShapiro1964">Shapiro 1964</a>. , și o introducere pedagogică în <a href="#CITEREFWeinberg1972">Weinberg 1972</a>, cap. 8, sec. 7. ; pentru semnale retransmise activ de sonde spațiale, cf. <a href="#CITEREFBertottiIessTortora2003">Bertotti, Iess & Tortora 2003</a>. ; pentru generalități, vezi <a href="#CITEREFOhanianRuffini1994">Ohanian & Ruffini 1994</a>, tabelul 4.4 de la p. 200. ; pentru măsurători mai recente cu semnale de la un <a href="/wiki/Pulsar" title="Pulsar">pulsar</a> care face parte dintr-un sistem binar, câmpul gravitațional ce cauzează întârzierea fiind cel al celuilalt pulsar, cf. <a href="#CITEREFStairs2003">Stairs 2003</a>, secțiunea 4.4. . </li> <li id="cite_note-63"><a href="#cite_ref-63">^</a> <a href="#CITEREFWill1993">Will 1993</a>, sec. 7.1 and 7.2. . </li> <li id="cite_note-64"><a href="#cite_ref-64">^</a> Pentru generalități, vezi <a href="#CITEREFMisnerThorneWheeler1973">Misner, Thorne & Wheeler 1973</a>, partea VIII. . Pentru undele gravitaționale, contribuția dominantă nu este <a href="/wiki/Dipol" title="Dipol">dipolul</a>, ci cuadripolul cf. <a href="#CITEREFSchutz2001">Schutz 2001</a>. . </li> <li id="cite_note-65"><a href="#cite_ref-65">^</a> Majoritatea manualelor avansate de teoria relativității generale conțin o descriere a acestor proprietăți, de ex. <a href="#CITEREFSchutz1985">Schutz 1985</a>, cap. 9. . </li> <li id="cite_note-66"><a href="#cite_ref-66">^</a> De exemplu <a href="#CITEREFJaranowskiKrólak2005">Jaranowski & Królak 2005</a>. . </li> <li id="cite_note-67"><a href="#cite_ref-67">^</a> <a href="#CITEREFRindler2001">Rindler 2001</a>, cap. 13. . </li> <li id="cite_note-68"><a href="#cite_ref-68">^</a> Vezi <a href="#CITEREFGowdy1971">Gowdy 1971</a>. , <a href="#CITEREFGowdy1974">Gowdy 1974</a>. . </li> <li id="cite_note-69"><a href="#cite_ref-69">^</a> Vezi <a href="#CITEREFLehner2002">Lehner 2002</a>. pentru o scurtă introducere în metodele numerice folosite în fizica relativistă, și <a href="#CITEREFSeidel1998">Seidel 1998</a>. pentru legătura cu astronomia undelor gravitaționale. </li> <li id="cite_note-70"><a href="#cite_ref-70">^</a> Vezi <a href="#CITEREFSchutz2003">Schutz 2003</a>, pp. 48–49. și <a href="#CITEREFPais1982">Pais 1982</a>, pp. 253–254. . </li> <li id="cite_note-71"><a href="#cite_ref-71">^</a> Vezi <a href="#CITEREFRindler2001">Rindler 2001</a>, sec. 11.9. . </li> <li id="cite_note-72"><a href="#cite_ref-72">^</a> Vezi <a href="#CITEREFWill1993">Will 1993</a>, pp. 177–181. . </li> <li id="cite_note-73"><a href="#cite_ref-73">^</a> În consecință, în <a href="/w/index.php?title=Formalismul_parameterizat_postnewtonian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Formalismul parameterizat postnewtonian — pagină inexistentă">formalismul parameterizat postnewtonian</a>, măsurarea acestui efect determină o combinație liniară a termenilor <math xmlns="http://www.w3.org/1998/Math/MathML" alttext="{\displaystyle \beta }"> <semantics> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mstyle displaystyle="true" scriptlevel="0"> <mi>β</mi> </mstyle> </mrow> <annotation encoding="application/x-tex">{\displaystyle \beta }</annotation> </semantics> </math><img src="https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/7ed48a5e36207156fb792fa79d29925d2f7901e8" class="mwe-math-fallback-image-inline mw-invert skin-invert" aria-hidden="true" style="vertical-align: -0.671ex; width:1.332ex; height:2.509ex;" alt="{\displaystyle \beta }"> și <math xmlns="http://www.w3.org/1998/Math/MathML" alttext="{\displaystyle \gamma }"> <semantics> <mrow class="MJX-TeXAtom-ORD"> <mstyle displaystyle="true" scriptlevel="0"> <mi>γ</mi> </mstyle> </mrow> <annotation encoding="application/x-tex">{\displaystyle \gamma }</annotation> </semantics> </math><img src="https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/a223c880b0ce3da8f64ee33c4f0010beee400b1a" class="mwe-math-fallback-image-inline mw-invert skin-invert" aria-hidden="true" style="vertical-align: -0.838ex; width:1.262ex; height:2.176ex;" alt="{\displaystyle \gamma }">, cf. <a href="#CITEREFWill2006">Will 2006</a>, sec. 3.5. și <a href="#CITEREFWill1993">Will 1993</a>, sec. 7.3. . </li> <li id="cite_note-74"><a href="#cite_ref-74">^</a> Cele mai precise măsurători sunt măsurătorile <a href="/w/index.php?title=Very-long-baseline_interferometry&action=edit&redlink=1" class="new" title="Very-long-baseline interferometry — pagină inexistentă">very-long-baseline interferometry</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1148351" class="extiw" title="d:Q1148351">d</a>) ale pozițiilor planetelor; vezi <a href="#CITEREFWill1993">Will 1993</a>, capitolul 5. , <a href="#CITEREFWill2006">Will 2006</a>, secțiunea 3.5. , <a href="#CITEREFAndersonCampbellJurgensLau1992">Anderson et al. 1992</a>. ; for an overview, <a href="#CITEREFOhanianRuffini1994">Ohanian & Ruffini 1994</a>, pp. 406–407. . </li> <li id="cite_note-75"><a href="#cite_ref-75">^</a> Vezi <a href="#CITEREFKramerStairsManchesterMcLaughlin2006">Kramer et al. 2006</a>. . </li> <li id="cite_note-76"><a href="#cite_ref-76">^</a> O figură ce include şi bare de eroare este figura 7, din secţiunea 5.1, din <a href="#CITEREFWill2006">Will 2006</a>. . </li> <li id="cite_note-77"><a href="#cite_ref-77">^</a> Vezi <a href="#CITEREFStairs2003">Stairs 2003</a>. și <a href="#CITEREFSchutz2003">Schutz 2003</a>, pp. 317–321. ; o descriere accesibilă este disponibilă la <a href="#CITEREFBartusiak2000">Bartusiak 2000</a>, pp. 70–86. . </li> <li id="cite_note-78"><a href="#cite_ref-78">^</a> Generalități se pot găsi în <a href="#CITEREFWeisbergTaylor2003">Weisberg & Taylor 2003</a>. ; pentru descoperirea pulsarilor, vezi <a href="#CITEREFHulseTaylor1975">Hulse & Taylor 1975</a>. ; pentru primele dovezi ale radiației gravitaționale, vezi <a href="#CITEREFTaylor1994">Taylor 1994</a>. . </li> <li id="cite_note-79"><a href="#cite_ref-79">^</a> Cf. <a href="#CITEREFKramer2004">Kramer 2004</a>. . </li> <li id="cite_note-80"><a href="#cite_ref-80">^</a> Vezi de exemplu <a href="#CITEREFPenrose2004">Penrose 2004</a>, §14.5. , <a href="#CITEREFMisnerThorneWheeler1973">Misner, Thorne & Wheeler 1973</a>, sec. §11.4. . </li> <li id="cite_note-81"><a href="#cite_ref-81">^</a> Vezi <a href="#CITEREFWeinberg1972">Weinberg 1972</a>, sec. 9.6. , <a href="#CITEREFOhanianRuffini1994">Ohanian & Ruffini 1994</a>, sec. 7.8. . </li> <li id="cite_note-82"><a href="#cite_ref-82">^</a> Vezi <a href="#CITEREFBertottiCiufoliniBender1987">Bertotti, Ciufolini & Bender 1987</a>. și o lucrare mai recentă, <a href="#CITEREFNordtvedt2003">Nordtvedt 2003</a>. . </li> <li id="cite_note-83"><a href="#cite_ref-83">^</a> Vezi <a href="#CITEREFKahn2007">Kahn 2007</a>. . </li> <li id="cite_note-84"><a href="#cite_ref-84">^</a> De exemplu, <a href="#CITEREFTownsend1997">Townsend 1997</a>, sec. 4.2.1. , <a href="#CITEREFOhanianRuffini1994">Ohanian & Ruffini 1994</a>, pp. 469–471.. </li> <li id="cite_note-85"><a href="#cite_ref-85">^</a> De ex. <a href="#CITEREFOhanianRuffini1994">Ohanian & Ruffini 1994</a>, sec. 4.7. , <a href="#CITEREFWeinberg1972">Weinberg 1972</a>, sec. 9.7. ; o lucrare mai recentă este <a href="#CITEREFSchäfer2004">Schäfer 2004</a>. . </li> <li id="cite_note-86"><a href="#cite_ref-86">^</a> De exeplu, <a href="#CITEREFCiufoliniPavlis2004">Ciufolini & Pavlis 2004</a>. , <a href="#CITEREFCiufoliniPavlisPeron2006">Ciufolini, Pavlis & Peron 2006</a>. , <a href="#CITEREFIorio2009">Iorio 2009</a>. . </li> <li id="cite_note-87"><a href="#cite_ref-87">^</a> O descriere a misiunii în <a href="#CITEREFEverittBuchmanDeBraKeiser2001">Everitt et al. 2001</a>. ; prima evaluare după zbor în <a href="#CITEREFEverittParkinsonKahn2007">Everitt et al. 2007</a>. ; alte acutalizări, pe site-ul misiunii <a href="#CITEREFKahn1996–2008">Kahn 1996–2008</a>. . </li> <li id="cite_note-88"><a href="#cite_ref-88">^</a> Generalități despre lentilele gravitaționale și aplicațiile lor, în <a href="#CITEREFEhlersFalcoSchneider1992">Ehlers, Falco & Schneider 1992</a>. și <a href="#CITEREFWambsganss1998">Wambsganss 1998</a>. . </li> <li id="cite_note-89"><a href="#cite_ref-89">^</a> Pentru un calcul simplu, vezi <a href="#CITEREFSchutz2003">Schutz 2003</a>, cap. 23. ; cf. <a href="#CITEREFNarayanBartelmann1997">Narayan & Bartelmann 1997</a>, sec. 3. . </li> <li id="cite_note-90"><a href="#cite_ref-90">^</a> Vezi <a href="#CITEREFWalshCarswellWeymann1979">Walsh, Carswell & Weymann 1979</a>. . </li> <li id="cite_note-91"><a href="#cite_ref-91">^</a> Imagini ale tuturor acestor lentile pot fi găsite în paginile proiectului CASTLES, <a href="#CITEREFKochanekFalcoImpeyLehar2007">Kochanek et al. 2007</a>. . </li> <li id="cite_note-92"><a href="#cite_ref-92">^</a> <a href="#CITEREFRouletMollerach1997">Roulet & Mollerach 1997</a>. . </li> <li id="cite_note-93"><a href="#cite_ref-93">^</a> Vezi <a href="#CITEREFNarayanBartelmann1997">Narayan & Bartelmann 1997</a>, sec. 3.7. . </li> <li id="cite_note-94"><a href="#cite_ref-94">^</a> <a href="#CITEREFBarish2005">Barish 2005</a>. ; <a href="#CITEREFBartusiak2000">Bartusiak 2000</a>. ; <a href="#CITEREFBlairMcNamara1997">Blair & McNamara 1997</a>. . </li> <li id="cite_note-95"><a href="#cite_ref-95">^</a> <a href="#CITEREFHoughRowan2000">Hough & Rowan 2000</a>. . </li> <li id="cite_note-96"><a href="#cite_ref-96">^</a> Vezi <a href="#CITEREFDanzmannRüdiger2003">Danzmann & Rüdiger 2003</a>. . </li> <li id="cite_note-97"><a href="#cite_ref-97">^</a> See <a href="#CITEREFLandgrafHechlerKemble2005">Landgraf, Hechler & Kemble 2005</a>. . </li> <li id="cite_note-98"><a href="#cite_ref-98">^</a> Cf. <a href="#CITEREFThorne1995">Thorne 1995</a>. . </li> <li id="cite_note-99"><a href="#cite_ref-99">^</a> Cf. <a href="#CITEREFCutlerThorne2002">Cutler & Thorne 2002</a>. . </li> <li id="cite_note-100"><a href="#cite_ref-100">^</a> Vezi <a href="#CITEREFMiller2002">Miller 2002</a>, cursurile 19 și 21. . </li> <li id="cite_note-101"><a href="#cite_ref-101">^</a> De exemplu <a href="#CITEREFCelottiMillerSciama1999">Celotti, Miller & Sciama 1999</a>, sec. 3. . </li> <li id="cite_note-102"><a href="#cite_ref-102">^</a> Cf. <a href="#CITEREFSpringelWhiteJenkinsFrenk2005">Springel et al. 2005</a>. and the accompanying summary <a href="#CITEREFGnedin2005">Gnedin 2005</a>. . </li> <li id="cite_note-103"><a href="#cite_ref-103">^</a> Cf. <a href="#CITEREFBlandford1987">Blandford 1987</a>, secțiunea 8.2.4. </li> <li id="cite_note-104"><a href="#cite_ref-104">^</a> Pentru mecanismul de bază, vezi <a href="#CITEREFCarrollOstlie1996">Carroll & Ostlie 1996</a>, sec. 17.2. ; pentru mai multe date privind diferitele tipuri de obiecte astronomice asociate cu acestea, cf. <a href="#CITEREFRobson1996">Robson 1996</a>. . </li> <li id="cite_note-105"><a href="#cite_ref-105">^</a> Vezi <a href="#CITEREFBegelmanBlandfordRees1984">Begelman, Blandford & Rees 1984</a>. . Pentru un observator aflat la distanță, unele din aceste jeturi par să se miște cu viteză mai mare decât a luminii; aceasta, însă, se poate explica doar ca iluzie optică și nu este un fenomen care să încalce principiile relativității, vezi <a href="#CITEREFRees1966">Rees 1966</a>. . </li> <li id="cite_note-106"><a href="#cite_ref-106">^</a> Pentru stările finale stelare, cf. <a href="#CITEREFOppenheimerSnyder1939">Oppenheimer & Snyder 1939</a>. sau, pentru calcule numerice recente, <a href="#CITEREFFont2003">Font 2003</a>, sec. 4.1. ; pentru supernove mai rămân încă de rezolvat câteva probleme majore, cf. <a href="#CITEREFBurasRamppJankaKifonidis2003">Buras et al. 2003</a>. ; pentru simularea acreției și formarea de jeturi, cf. <a href="#CITEREFFont2003">Font 2003</a>, sec. 4.2. . De asemenea, efectele de lentilă gravitațională joacă un rol în semnalele primite de la pulsarii de raze X, cf. <a href="#CITEREFKraus1998">Kraus 1998</a>. . </li> <li id="cite_note-107"><a href="#cite_ref-107">^</a> Printre aceste dovezi se numără limitele de densitate de la observarea fenomenelor declanșate de acreție (<a href="/w/index.php?title=Luminozitatea_Eddington&action=edit&redlink=1" class="new" title="Luminozitatea Eddington — pagină inexistentă">luminozitatea Eddington</a>), vezi <a href="#CITEREFCelottiMillerSciama1999">Celotti, Miller & Sciama 1999</a>. , observații ale dinamicii stelare din centrul galaxiei <a href="/wiki/Calea_Lactee" title="Calea Lactee">Calea Lactee</a>, cf. <a href="#CITEREFSchödelOttGenzelEckart2003">Schödel et al. 2003</a>. , și indicația că cel puțin câteva dintre obiectele în chestiune par a nu avea o suprafață solidă, ceea ce se poate deduce din examinarea exploziilor de raze X, pentru care obiectul dens central este fie o <a href="/wiki/Stea_neutronic%C4%83" title="Stea neutronică">stea neutronică</a>, fie o <a href="/wiki/Gaur%C4%83_neagr%C4%83" title="Gaură neagră">gaură neagră</a>; cf. <a href="#CITEREFRemillardLinCooperNarayan2006">Remillard et al. 2006</a>. pentru generalități, <a href="#CITEREFNarayan2006">Narayan 2006</a>, sec. 5. . La ora actuală, încă se caută „umbra” orizontului găurii negre centrale a galaxiei <a href="/wiki/Calea_Lactee" title="Calea Lactee">Calea Lactee</a> , cf. <a href="#CITEREFFalckeMeliaAgol2000">Falcke, Melia & Agol 2000</a>. . </li> <li id="cite_note-108"><a href="#cite_ref-108">^</a> Cf. <a href="#CITEREFDalalHolzHughesJain2006">Dalal et al. 2006</a>. . </li> <li id="cite_note-109"><a href="#cite_ref-109">^</a> E.g. <a href="#CITEREFBarackCutler2004">Barack & Cutler 2004</a>. . </li> <li id="cite_note-110"><a href="#cite_ref-110">^</a> Originalul în <a href="#CITEREFEinstein1917">Einstein 1917</a>. ; cf. descrierea din <a href="#CITEREFPais1982">Pais 1982</a>, pp. 285–288. . </li> <li id="cite_note-111"><a href="#cite_ref-111">^</a> Vezi <a href="#CITEREFCarroll2001">Carroll 2001</a>, cap. 2. . </li> <li id="cite_note-112"><a href="#cite_ref-112">^</a> Vezi <a href="#CITEREFBergströmGoobar2003">Bergström & Goobar 2003</a>, cap. 9–11. ; utilizarea acestor metode este justificată de faptul că, la scara a aproximativ o sută de milioane de ani-lumină sau mai mult, universul pare a fi izotrop și omogen, cf. <a href="#CITEREFPeeblesSchrammTurnerKron1991">Peebles et al. 1991</a>. . </li> <li id="cite_note-113"><a href="#cite_ref-113">^</a> De exemplu, cu date <a href="/wiki/Wilkinson_Microwave_Anisotropy_Probe" title="Wilkinson Microwave Anisotropy Probe">Wilkinson Microwave Anisotropy Probe</a>, vezi <a href="#CITEREFSpergelVerdePeirisKomatsu2003">Spergel et al. 2003</a>. . </li> <li id="cite_note-114"><a href="#cite_ref-114">^</a> Aceste teste implică observații separate detaliate mai jos, vezi, de exemplu, fig. 2 din <a href="#CITEREFBridleLahavOstrikerSteinhardt2003">Bridle et al. 2003</a>. . </li> <li id="cite_note-115"><a href="#cite_ref-115">^</a> Vezi <a href="#CITEREFPeebles1966">Peebles 1966</a>. ; pentru o descriere recentă a predicțiilor, vezi <a href="#CITEREFCocVangioni-FlamDescouvemontAdahchour2004">Coc et al. 2004</a>. ; o descriere accesibilă se poate găsi în <a href="#CITEREFWeiss2006">Weiss 2006</a>. ; spre comparație, observații în <a href="#CITEREFOliveSkillman2004">Olive & Skillman 2004</a>. , <a href="#CITEREFBaniaRoodBalser2002">Bania, Rood & Balser 2002</a>. , <a href="#CITEREFO'MearaTytlerKirkmanSuzuki2001">O'Meara et al. 2001</a>. , și <a href="#CITEREFCharbonnelPrimas2005">Charbonnel & Primas 2005</a>. . </li> <li id="cite_note-116"><a href="#cite_ref-116">^</a> <a href="#CITEREFLahavSuto2004">Lahav & Suto 2004</a>. și <a href="#CITEREFBertschinger1998">Bertschinger 1998</a>. ; pentru detalii mai recente, vezi <a href="#CITEREFSpringelWhiteJenkinsFrenk2005">Springel et al. 2005</a>. . </li> <li id="cite_note-117"><a href="#cite_ref-117">^</a> Cf. <a href="#CITEREFAlpherHerman1948">Alpher & Herman 1948</a>. și, pentru o introducere pedagogică, vezi <a href="#CITEREFBergströmGoobar2003">Bergström & Goobar 2003</a>, cap. 11. ; pentru detecția inițială, vezi <a href="#CITEREFPenziasWilson1965">Penzias & Wilson 1965</a>. și, pentru măsurători de precizie realizate cu ajutorul sateliților, <a href="#CITEREFMatherChengCottinghamEplee1994">Mather et al. 1994</a>. (<a href="/wiki/COBE" class="mw-redirect" title="COBE">COBE</a>) și <a href="#CITEREFBennettHalpernHinshawJarosik2003">Bennett et al. 2003</a>. (<a href="/wiki/Wilkinson_Microwave_Anisotropy_Probe" title="Wilkinson Microwave Anisotropy Probe">Wilkinson Microwave Anisotropy Probe</a>). Alte măsurători pot aduce dovezi și în privința undelor gravitaționale de la începutul universului. Aceste informații adiționale sunt conținute în <a href="/wiki/Polarizare" class="mw-redirect" title="Polarizare">polarizarea</a> radiației cosmice de fond, cf. <a href="#CITEREFKamionkowskiKosowskyStebbins1997">Kamionkowski, Kosowsky & Stebbins 1997</a>. și <a href="#CITEREFSeljakZaldarriaga1997">Seljak & Zaldarriaga 1997</a>. . </li> <li id="cite_note-118"><a href="#cite_ref-118">^</a> Dovezi în acest sens provin din determinarea parametrilor cosmologici și din alte observații ce implică dinamica galaxiilor și grupurilor de galaxii cf. capitolul 18 din <a href="#CITEREFPeebles1993">Peebles 1993</a>. , dovezi provenite din lentilele gravitaționale, cf. <a href="#CITEREFPeacock1999">Peacock 1999</a>, sec. 4.6. , și simulări ale formărilor de structuri la scară mare, vezi <a href="#CITEREFSpringelWhiteJenkinsFrenk2005">Springel et al. 2005</a>. . </li> <li id="cite_note-119"><a href="#cite_ref-119">^</a> Vezi <a href="#CITEREFPeacock1999">Peacock 1999</a>, ch. 12. , și <a href="#CITEREFPeskin2007">Peskin 2007</a>. ; în particular, observațiile indică faptul că doar o parte neglijabilă din acea materie este sub formă de particule elementare („materie ne<a href="/wiki/Barion" title="Barion">barionică</a>”), cf. <a href="#CITEREFPeacock1999">Peacock 1999</a>, ch. 12. . </li> <li id="cite_note-120"><a href="#cite_ref-120">^</a> Unii fizicieni s-au întrebat dacă dovezile în sprijinul existenței materiei întunecate nu sunt, de fapt, dovezi ale unor devieri de la descrierea einsteiniană sau newtoniană a gravitației cf. generalități în <a href="#CITEREFMannheim2006">Mannheim 2006</a>, sec. 9. . </li> <li id="cite_note-121"><a href="#cite_ref-121">^</a> Vezi <a href="#CITEREFCarroll2001">Carroll 2001</a>. ; o prezentare accesibilă este dată în <a href="#CITEREFCaldwell2004">Caldwell 2004</a>. . Și aici, unii oameni de știință au susținut că dovezile nu indică o nouă formă de energie, ci necesitatea de a modifica modelele cosmologice existente, cf. <a href="#CITEREFMannheim2006">Mannheim 2006</a>, sec. 10. ; modificările acestea nu trebuie să fie schimbări ale teoriei relativității generale, ci ar putea fi, de exemplu, modificări în modul în care sunt tratate neomogenitățile din univers, cf. <a href="#CITEREFBuchert2007">Buchert 2007</a>. . </li> <li id="cite_note-122"><a href="#cite_ref-122">^</a> O introducere este <a href="#CITEREFLinde1990">Linde 1990</a>. ; alte studii recente: <a href="#CITEREFLinde2005">Linde 2005</a>. . </li> <li id="cite_note-123"><a href="#cite_ref-123">^</a> Mai precis, acestea sunt <a href="/w/index.php?title=Problema_platitudinii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Problema platitudinii — pagină inexistentă">problema platitudinii</a>, <a href="/w/index.php?title=Problema_orizontului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Problema orizontului — pagină inexistentă">problema orizontului</a> și <a href="/w/index.php?title=Problema_monopolului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Problema monopolului — pagină inexistentă">problema monopolului</a>; o introducere pedagogică poate fi găsită în <a href="#CITEREFNarlikar1993">Narlikar 1993</a>, sec. 6.4. , vezi și <a href="#CITEREFBörner1993">Börner 1993</a>, sec. 9.1. . </li> <li id="cite_note-124"><a href="#cite_ref-124">^</a> Vezi <a href="#CITEREFSpergelBeanDoréNolta2007">Spergel et al. 2007</a>, sec. 5 & 6. . </li> <li id="cite_note-125"><a href="#cite_ref-125">^</a> Mai concret, funcția <a href="/w/index.php?title=Poten%C8%9Bial&action=edit&redlink=1" class="new" title="Potențial — pagină inexistentă">potențial</a>, care este crucială în determinarea dinamicii inflației, este doar postulată, și nu calculată pe baza unei teorii fizice. </li> <li id="cite_note-126"><a href="#cite_ref-126">^</a> Vezi <a href="#CITEREFBrandenberger2007">Brandenberger 2007</a>, sec. 2. . </li> <li id="cite_note-127"><a href="#cite_ref-127">^</a> Vezi <a href="#CITEREFFrauendiener2004">Frauendiener 2004</a>. , <a href="#CITEREFWald1984">Wald 1984</a>, secțiunea 11.1. , și <a href="#CITEREFHawkingEllis1973">Hawking & Ellis 1973</a>, secțiunile 6.8 și 6.9. </li> <li id="cite_note-128"><a href="#cite_ref-128">^</a> De exemplu, <a href="#CITEREFWald1984">Wald 1984</a>, sec. 9.2–9.4. și <a href="#CITEREFHawkingEllis1973">Hawking & Ellis 1973</a>, cap. 6.. </li> <li id="cite_note-129"><a href="#cite_ref-129">^</a> Vezi <a href="#CITEREFThorne1972">Thorne 1972</a>. ; pentru o prezentare a unor studii numerice recente, vezi <a href="#CITEREFBerger2002">Berger 2002</a>, sec. 2.1. . </li> <li id="cite_note-130"><a href="#cite_ref-130">^</a> Pentru o prezentare a evoluției acestui concept, vezi <a href="#CITEREFIsrael1987">Israel 1987</a>. . O descriere matematică mai exactă face distincția între mai multe tipuri de orizonturi, și anume între <a href="/wiki/Orizontul_evenimentelor" class="mw-redirect" title="Orizontul evenimentelor">orizonturile de evenimente</a> și <a href="/w/index.php?title=Orizonturile_aparente&action=edit&redlink=1" class="new" title="Orizonturile aparente — pagină inexistentă">orizonturile aparente</a> cf. <a href="#CITEREFHawkingEllis1973">Hawking & Ellis 1973</a>, pp. 312–320. sau <a href="#CITEREFWald1984">Wald 1984</a>, sec. 12.2. ; există și alte definiții intuitive pentru sisteme izolate care nu necesită cunoașterea proprietăților spațiu-timpului la infinit, cf. <a href="#CITEREFAshtekarKrishnan2004">Ashtekar & Krishnan 2004</a>. . </li> <li id="cite_note-131"><a href="#cite_ref-131">^</a> Pentru primii pași în studiul fenomenului, cf. <a href="#CITEREFIsrael1971">Israel 1971</a>. ; vezi <a href="#CITEREFHawkingEllis1973">Hawking & Ellis 1973</a>, sec. 9.3. sau <a href="#CITEREFHeusler1996">Heusler 1996</a>, cap. 9 și 10. pentru un calcul, și <a href="#CITEREFHeusler1998">Heusler 1998</a>. și <a href="#CITEREFBeigChruściel2006">Beig & Chruściel 2006</a>. ca prezentări generale ale unor rezultate mai recente. </li> <li id="cite_note-132"><a href="#cite_ref-132">^</a> Legile mecanicii găurilor negre au fost pentru prima oară descrise în <a href="#CITEREFBardeenCarterHawking1973">Bardeen, Carter & Hawking 1973</a>. ; o expunere mai pedagogică se poate găsi în <a href="#CITEREFCarter1979">Carter 1979</a>. ; pentru o prezentare de date mai recente, vezi capitolul 2 din <a href="#CITEREFWald2001">Wald 2001</a>. . O introducere completă, și o introducere în aparatul matematic specific domeniului <a href="#CITEREFPoisson2004">Poisson 2004</a>. . Pentru procesul Penrose, vezi <a href="#CITEREFPenrose1969">Penrose 1969</a>. . </li> <li id="cite_note-133"><a href="#cite_ref-133">^</a> Vezi <a href="#CITEREFBekenstein1973">Bekenstein 1973</a>. , <a href="#CITEREFBekenstein1974">Bekenstein 1974</a>. . </li> <li id="cite_note-134"><a href="#cite_ref-134">^</a> Faptul că găurile negre emit radiații, din punct de vedere al mecanicii cuantice, a fost relevat prima oară în <a href="#CITEREFHawking1975">Hawking 1975</a>. ; un calcul mai riguros se poate găsi în <a href="#CITEREFWald1975">Wald 1975</a>. . O altă prezentare este și în capitolul 3 din <a href="#CITEREFWald2001">Wald 2001</a>. . </li> <li id="cite_note-135"><a href="#cite_ref-135">^</a> Cf. <a href="#CITEREFNarlikar1993">Narlikar 1993</a>, sec. 4.4.4 și 4.4.5. . </li> <li id="cite_note-136"><a href="#cite_ref-136">^</a> Orizonturi: cf. <a href="#CITEREFRindler2001">Rindler 2001</a>, sec. 12.4. . Efectul Unruh: <a href="#CITEREFUnruh1976">Unruh 1976</a>. , cf. <a href="#CITEREFWald2001">Wald 2001</a>, capitolul 3. . </li> <li id="cite_note-137"><a href="#cite_ref-137">^</a> Vezi <a href="#CITEREFHawkingEllis1973">Hawking & Ellis 1973</a>, secțiunea 8.1. , <a href="#CITEREFWald1984">Wald 1984</a>, secțiunea 9.1. . </li> <li id="cite_note-138"><a href="#cite_ref-138">^</a> Vezi <a href="#CITEREFTownsend1997">Townsend 1997</a>, chapter 2. ; o tratare mai amplă a acestei soluții poate fi găsit în <a href="#CITEREFChandrasekhar1983">Chandrasekhar 1983</a>, capitolul 3. . </li> <li id="cite_note-139"><a href="#cite_ref-139">^</a> Vezi <a href="#CITEREFTownsend1997">Townsend 1997</a>, chapter 4. ; pentru o expunere mai amplă, cf. <a href="#CITEREFChandrasekhar1983">Chandrasekhar 1983</a>, capitolul 6. . </li> <li id="cite_note-140"><a href="#cite_ref-140">^</a> Vezi <a href="#CITEREFEllisvan_Elst1999">Ellis & van Elst 1999</a>. ; o analiză detaliată pentru subiectul singularitate se găsește în <a href="#CITEREFBörner1993">Börner 1993</a>, sec. 1.2. </li> <li id="cite_note-141"><a href="#cite_ref-141">^</a> și anume când sunt suprafețe nule captive, cf. <a href="#CITEREFPenrose1965">Penrose 1965</a>. . </li> <li id="cite_note-142"><a href="#cite_ref-142">^</a> Vezi <a href="#CITEREFHawking1966">Hawking 1966</a>. . </li> <li id="cite_note-143"><a href="#cite_ref-143">^</a> Teoria asupra Conjecturii a fost emisă în <a href="#CITEREFBelinskiiKhalatnikovLifschitz1971">Belinskii, Khalatnikov & Lifschitz 1971</a>. ; pentru studii mai recente, vezi <a href="#CITEREFBerger2002">Berger 2002</a>. . O expunere accesibilă este în <a href="#CITEREFGarfinkle2007">Garfinkle 2007</a>. . </li> <li id="cite_note-144"><a href="#cite_ref-144">^</a> Restricția la singularități viitoare exclude singularitățile inițiale, cum ar fi singularitatea big bang, care în principiu ar fi vizibilă observatorilor de la un moment ulterior. Conjectura cenzurii cosmice a fost prezentată pentru prima oară în <a href="#CITEREFPenrose1969">Penrose 1969</a>. ; o prezentare la nivel de manual este dată în <a href="#CITEREFWald1984">Wald 1984</a>, pp. 302–305. . Pentru rezultate numerice, vezi <a href="#CITEREFBerger2002">Berger 2002</a>, sec. 2.1. . </li> <li id="cite_note-145"><a href="#cite_ref-145">^</a> Cf. <a href="#CITEREFHawkingEllis1973">Hawking & Ellis 1973</a>, sec. 7.1. . </li> <li id="cite_note-146"><a href="#cite_ref-146">^</a> <a href="#CITEREFArnowittDeserMisner1962">Arnowitt, Deser & Misner 1962</a>. ; pentru o introducere pedagogică, vezi <a href="#CITEREFMisnerThorneWheeler1973">Misner, Thorne & Wheeler 1973</a>, §21.4–§21.7. . </li> <li id="cite_note-147"><a href="#cite_ref-147">^</a> <a href="#CITEREFFourès-Bruhat1952">Fourès-Bruhat 1952</a>. și <a href="#CITEREFBruhat1962">Bruhat 1962</a>. ; pentru o introducere pedagogică, vezi <a href="#CITEREFWald1984">Wald 1984</a>, cap. 10. ; o prezentare online poate fi accesată la <a href="#CITEREFReula1998">Reula 1998</a>. . </li> <li id="cite_note-148"><a href="#cite_ref-148">^</a> Vezi <a href="#CITEREFGourgoulhon2007">Gourgoulhon 2007</a>. ; pentru o prezentare a unor elemente de relativitate numerică, inclusiv problemele care apar din particularitățile ecuațiilor lui Einstein, vezi <a href="#CITEREFLehner2001">Lehner 2001</a>. . </li> <li id="cite_note-149"><a href="#cite_ref-149">^</a> Cf. <a href="#CITEREFMisnerThorneWheeler1973">Misner, Thorne & Wheeler 1973</a>, §20.4. . </li> <li id="cite_note-150"><a href="#cite_ref-150">^</a> <a href="#CITEREFArnowittDeserMisner1962">Arnowitt, Deser & Misner 1962</a>. . </li> <li id="cite_note-151"><a href="#cite_ref-151">^</a> Cf. <a href="#CITEREFKomar1959">Komar 1959</a>. ; pentru o introducere pedagogică, vezi <a href="#CITEREFWald1984">Wald 1984</a>, sec. 11.2. ; deși definită într-un mod total diferit, se poate arăta că este echivalentă cu masa ADM pentru un spațiu-timp staționar, cf. <a href="#CITEREFAshtekarMagnon-Ashtekar1979">Ashtekar & Magnon-Ashtekar 1979</a>. . </li> <li id="cite_note-152"><a href="#cite_ref-152">^</a> Pentru o introducere pedagogică, vezi <a href="#CITEREFWald1984">Wald 1984</a>, sec. 11.2. . </li> <li id="cite_note-153"><a href="#cite_ref-153">^</a> Vezi diferitele referințe date la p. 295 din <a href="#CITEREFWald1984">Wald 1984</a>. ; este important pentru aspectele de stabilitate—dacă masa ar putea avea valori negative, atunci un <a href="/wiki/Spa%C8%9Biu_Minkowski" title="Spațiu Minkowski">spațiu Minkowski</a> plat și gol, cu masă zero, ar putea evolua în stări cu mase negative. </li> <li id="cite_note-154"><a href="#cite_ref-154">^</a> De exemplu <a href="#CITEREFTownsend1997">Townsend 1997</a>, cap. 5. . </li> <li id="cite_note-155"><a href="#cite_ref-155">^</a> Asemenea definiții pentru masa-energia cvasilocală sunt <a href="/w/index.php?title=Energia_Hawking&action=edit&redlink=1" class="new" title="Energia Hawking — pagină inexistentă">energia Hawking</a>, <a href="/w/index.php?title=Energia_Geroch&action=edit&redlink=1" class="new" title="Energia Geroch — pagină inexistentă">energia Geroch</a>, sau energia-impulsul cvasilocal al lui <a href="/wiki/Roger_Penrose" title="Roger Penrose">Penrose</a>, bazat pe metode ale <a href="/w/index.php?title=Twistor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Twistor — pagină inexistentă">twistorilor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7858588" class="extiw" title="d:Q7858588">d</a>); cf. articolul <a href="#CITEREFSzabados2004">Szabados 2004</a>. . </li> <li id="cite_note-156"><a href="#cite_ref-156">^</a> Generalități despre teoria cuantică pot fi găsite în manuale standard, cum ar fi <a href="#CITEREFMessiah1999">Messiah 1999</a>. ; o prezentare mai detaliată se găsește în <a href="#CITEREFHeyWalters2003">Hey & Walters 2003</a>. . </li> <li id="cite_note-157"><a href="#cite_ref-157">^</a> Cf. manuale ca <a href="#CITEREFRamond1990">Ramond 1990</a>. , <a href="#CITEREFWeinberg1995">Weinberg 1995</a>. , sau <a href="#CITEREFPeskinSchroeder1995">Peskin & Schroeder 1995</a>. ; o prezentare mai accesibilă se găsește în <a href="#CITEREFAuyang1995">Auyang 1995</a>. . </li> <li id="cite_note-158"><a href="#cite_ref-158">^</a> Cf. <a href="#CITEREFWald1994">Wald 1994</a>. și <a href="#CITEREFBirrellDavies1984">Birrell & Davies 1984</a>. . </li> <li id="cite_note-159"><a href="#cite_ref-159">^</a> Pentru radiația Hawking <a href="#CITEREFHawking1975">Hawking 1975</a>. , <a href="#CITEREFWald1975">Wald 1975</a>. ; o introducere accesibilă în domeniul „evaporării” găurilor negre se găsește în <a href="#CITEREFTraschen2000">Traschen 2000</a>. . </li> <li id="cite_note-160"><a href="#cite_ref-160">^</a> Cf. capitolul 3 din <a href="#CITEREFWald2001">Wald 2001</a>. . </li> <li id="cite_note-161"><a href="#cite_ref-161">^</a> Alex Gaina, Structura spectrală a ecuației Klein-Gordon în câmpuri Schhwarzschild, Kerr, Reissner-Nordstrom și Kerr-Newman, Stud. și cercet. de Fiz., Tom 44, Nr. 7, pp. 585-608 <a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://inspirehep.net/record/332537/files/The%20spectral%20structure%20of%20the%20Klein-Gordon%20equation.pdf">[1]</a> </li> <li id="cite_note-162"><a href="#cite_ref-162">^</a> Pe scurt, materia este sursa curburii spațiu-timpului, iar odată ce materia are proprietăți cuantice, se poate aștepta ca și spațiu-timpul să aibă astfel de proprietăți. Cf. secțiunea 2 din <a href="#CITEREFCarlip2001">Carlip 2001</a>. . </li> <li id="cite_note-163"><a href="#cite_ref-163">^</a> De exemplu, p. 407ff. din <a href="#CITEREFSchutz2003">Schutz 2003</a>. . </li> <li id="cite_note-164"><a href="#cite_ref-164">^</a> Generalități și istoric în <a href="#CITEREFRovelli2000">Rovelli 2000</a>. . </li> <li id="cite_note-165"><a href="#cite_ref-165">^</a> Vezi <a href="#CITEREFDonoghue1995">Donoghue 1995</a>. . </li> <li id="cite_note-166"><a href="#cite_ref-166">^</a> În particular, o tehnică denumită <a href="/w/index.php?title=Renormalizare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Renormalizare — pagină inexistentă">renormalizare</a>, parte integrantă a calculării predicțiilor care țin cont de contribuțiile energiilor mari, cf. cap. 17 și 18 din <a href="#CITEREFWeinberg1996">Weinberg 1996</a>. , eșuează; cf. <a href="#CITEREFGoroffSagnotti1985">Goroff & Sagnotti 1985</a>. . </li> <li id="cite_note-167"><a href="#cite_ref-167">^</a> O introducere accesibilă la nivel de facultate se găsește în <a href="#CITEREFZwiebach2004">Zwiebach 2004</a>. ; prezentări mai complete pot fi găsite în <a href="#CITEREFPolchinski1998a">Polchinski 1998a</a>. și <a href="#CITEREFPolchinski1998b">Polchinski 1998b</a>. . </li> <li id="cite_note-168"><a href="#cite_ref-168">^</a> La energiile atinse în experimentele curente, aceste coarde nu se pot distinge de particulele punctiforme, dar, foarte important, moduri diferite de oscilație ale aceluiași tip de coarde fundamentale apar ca particule cu sarcini electrice (și nu numai) diferite, de exemplu <a href="#CITEREFIbanez2000">Ibanez 2000</a>. . Teoria are succes prin aceea că un mod de oscilație va corespunde mereu unui <a href="/wiki/Graviton" title="Graviton">graviton</a>, particula purtătoare a gravitației, de exemplu <a href="#CITEREFGreenSchwarzWitten1987">Green, Schwarz & Witten 1987</a>, sec. 2.3 și 5.3. . </li> <li id="cite_note-169"><a href="#cite_ref-169">^</a> De exemplu, <a href="#CITEREFGreenSchwarzWitten1987">Green, Schwarz & Witten 1987</a>, sec. 4.2. . </li> <li id="cite_note-170"><a href="#cite_ref-170">^</a> De exemplu, <a href="#CITEREFWeinberg2000">Weinberg 2000</a>, cap. 31. . </li> <li id="cite_note-171"><a href="#cite_ref-171">^</a> De exemplu, <a href="#CITEREFTownsend1996">Townsend 1996</a>. , <a href="#CITEREFDuff1996">Duff 1996</a>. . </li> <li id="cite_note-172"><a href="#cite_ref-172">^</a> Cf. secțiunea 3 din <a href="#CITEREFKuchař1973">Kuchař 1973</a>. . </li> <li id="cite_note-173"><a href="#cite_ref-173">^</a> Aceste variabile reprezintă gravitația geometrică cu ajutorul unor analogii matematice pentru <a href="/wiki/C%C3%A2mp_electric" title="Câmp electric">câmpul electric</a> și <a href="/wiki/C%C3%A2mp_magnetic" title="Câmp magnetic">cel magnetic</a>; cf. <a href="#CITEREFAshtekar1986">Ashtekar 1986</a>. , <a href="#CITEREFAshtekar1987">Ashtekar 1987</a>. . </li> <li id="cite_note-174"><a href="#cite_ref-174">^</a> Pentru o prezentare, vezi <a href="#CITEREFThiemann2006">Thiemann 2006</a>. ; prezentări mai extinse se găsesc în <a href="#CITEREFRovelli1998">Rovelli 1998</a>. , <a href="#CITEREFAshtekarLewandowski2004">Ashtekar & Lewandowski 2004</a>. și în notele de curs <a href="#CITEREFThiemann2003">Thiemann 2003</a>. . </li> <li id="cite_note-175"><a href="#cite_ref-175">^</a> Vezi de exeplul expunerile sistematice din <a href="#CITEREFIsham1994">Isham 1994</a>. și din <a href="#CITEREFSorkin1997">Sorkin 1997</a>. . </li> <li id="cite_note-176"><a href="#cite_ref-176">^</a> Vezi <a href="#CITEREFLoll1998">Loll 1998</a>. . </li> <li id="cite_note-177"><a href="#cite_ref-177">^</a> Vezi <a href="#CITEREFSorkin2005">Sorkin 2005</a>. . </li> <li id="cite_note-178"><a href="#cite_ref-178">^</a> Vezi cap. 33 din <a href="#CITEREFPenrose2004">Penrose 2004</a>. și referințele acestuia. </li> <li id="cite_note-179"><a href="#cite_ref-179">^</a> Cf. <a href="#CITEREFHawking1987">Hawking 1987</a>. . </li> <li id="cite_note-180"><a href="#cite_ref-180">^</a> De exemplu, <a href="#CITEREFAshtekar2007">Ashtekar 2007</a>. , <a href="#CITEREFSchwarz2007">Schwarz 2007</a>. . </li> <li id="cite_note-181"><a href="#cite_ref-181">^</a> Cf. <a href="#CITEREFMaddox1998">Maddox 1998</a>, pp. 52–59 și 98–122. ; <a href="#CITEREFPenrose2004">Penrose 2004</a>, secțiunea 34.1 și capitolul 30. . </li> <li id="cite_note-182"><a href="#cite_ref-182">^</a> Vezi <a href="#CITEREFNieto2006">Nieto 2006</a>. . </li> <li id="cite_note-183"><a href="#cite_ref-183">^</a> Vezi <a href="#CITEREFFriedrich2005">Friedrich 2005</a>. . </li> <li id="cite_note-184"><a href="#cite_ref-184">^</a> O prezentare a diverselor probleme și a tehnicilor dezvoltate pentru a le depăși se găsește în <a href="#CITEREFLehner2002">Lehner 2002</a>. . </li> <li id="cite_note-185"><a href="#cite_ref-185">^</a> Vezi <a href="#CITEREFBartusiak2000">Bartusiak 2000</a>. pentru o prezentare la nivelul acelui an; știri la zi se pot găsi pe website-urile principalelor proiecte de detecție, cum ar fi <a rel="nofollow" class="external text" href="http://geo600.aei.mpg.de">GEO 600</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070218123705/http://geo600.aei.mpg.de/">Arhivat</a> în <time datetime="2007-02-18">18 februarie 2007</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. și <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ligo.caltech.edu/">LIGO</a>. </li> <li id="cite_note-186"><a href="#cite_ref-186">^</a> Pentru cele mai recente lucrări despre polarizarea undelor gravitaționale în cazul binarelor compacte, vezi <a href="#CITEREFBlanchetFayeIyerSinha2008">Blanchet et al. 2008</a>. , și <a href="#CITEREFArunBlanchetIyerQusailah2007">Arun et al. 2007</a>. ; pentru o prezentare a lucrărilor privind binarele compacte, vezi <a href="#CITEREFBlanchet2006">Blanchet 2006</a>. și <a href="#CITEREFFutamaseItoh2006">Futamase & Itoh 2006</a>. ; pentru o prezentare generală a testelor experimentale ale relativității generale, vezi <a href="#CITEREFWill2006">Will 2006</a>. . </li> <li id="cite_note-187"><a href="#cite_ref-187">^</a> O sursă bună pentru inițiere asupra aspectelor cercetării actuale în domeniul relativității este revista electronică <a rel="nofollow" class="external text" href="http://relativity.livingreviews.org">Living Reviews in Relativity</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20161227064809/http://relativity.livingreviews.org/">Arhivat</a> în <time datetime="2016-12-27">27 decembrie 2016</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. </li> <li id="cite_note-188"><a href="#cite_ref-188">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/teoria-relativitatii-generale-enuntata-de-einstein-a-fost-confirmata-la-scara-cosmica-8816893/">„Teoria relativității generale enunțată de Einstein a fost confirmată la scară cosmică”</a>. mediafax.ro. <time datetime="2011-09-30">30 septembrie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Teoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale+enun%C8%9Bat%C4%83+de+Einstein+a+fost+confirmat%C4%83+la+scar%C4%83+cosmic%C4%83&rft.pub=mediafax.ro&rft.date=2011-09-30&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.mediafax.ro%2Fstiinta-sanatate%2Fteoria-relativitatii-generale-enuntata-de-einstein-a-fost-confirmata-la-scara-cosmica-8816893%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16236537">.mw-parser-output cite.citation{font-style:inherit}.mw-parser-output .citation q{quotes:"„""”""«""»"}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-free a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-limited a,.mw-parser-output .citation .cs1-lock-registration a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Lock-gray-alt-2.svg/9px-Lock-gray-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-subscription a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Lock-red-alt-2.svg/9px-Lock-red-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration{color:#555}.mw-parser-output .cs1-subscription span,.mw-parser-output .cs1-registration span{border-bottom:1px dotted;cursor:help}.mw-parser-output .cs1-ws-icon a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output code.cs1-code{color:inherit;background:inherit;border:inherit;padding:inherit}.mw-parser-output .cs1-hidden-error{display:none;font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-visible-error{font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-maint{display:none;color:#33aa33;margin-left:0.3em}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration,.mw-parser-output .cs1-format{font-size:95%}.mw-parser-output .cs1-kern-left,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-left{padding-left:0.2em}.mw-parser-output .cs1-kern-right,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-right{padding-right:0.2em}</style> </li> <li id="cite_note-189"><a href="#cite_ref-189">^</a> <cite class="citation web">Wojtak, Radosław; Hansen, Steen; Hjorth, Jens (<time datetime="2011-09-29">29 septembrie 2011</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.nature.com/nature/journal/v477/n7366/full/nature10445.html">„Gravitational redshift of galaxies in clusters as predicted by general relativity”</a> [Deplasarea spre roșu gravitațională a galaxiilor în grupuri este cea teoretizată de relativitatea generală]. <a href="/wiki/Nature_(revist%C4%83)" class="mw-redirect" title="Nature (revistă)">Nature</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Gravitational+redshift+of+galaxies+in+clusters+as+predicted+by+general+relativity&rft.pub=Nature&rft.date=2011-09-29&rft.aulast=Wojtak&rft.aufirst=Rados%C5%82aw&rft.au=Hansen%2C+Steen&rft.au=Hjorth%2C+Jens&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.nature.com%2Fnature%2Fjournal%2Fv477%2Fn7366%2Ffull%2Fnature10445.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-190"><a href="#cite_ref-190">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20111010232538/http://www.nbi.ku.dk/english/news/news11/light_from_galaxy_clusters_confirm_theory_of_relativity_/">„Light from galaxy clusters confirm theory of relativity”</a> [Lumina de la grupurile de galaxii confirmă teoria relativității]. <a href="/wiki/Institutul_Niels_Bohr" title="Institutul Niels Bohr">Institutul Niels Bohr</a>, <a href="/w/index.php?title=Universitatea_din_Copenhaga&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universitatea din Copenhaga — pagină inexistentă">Universitatea din Copenhaga</a>. <time datetime="2011-09-28">28 septembrie 2011</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.nbi.ku.dk/english/news/news11/light_from_galaxy_clusters_confirm_theory_of_relativity_/">original</a> la <time datetime="2011-10-10">10 octombrie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2011-10-13">13 octombrie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Light+from+galaxy+clusters+confirm+theory+of+relativity&rft.pub=Institutul+Niels+Bohr%2C+Universitatea+din+Copenhaga&rft.date=2011-09-28&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.nbi.ku.dk%2Fenglish%2Fnews%2Fnews11%2Flight_from_galaxy_clusters_confirm_theory_of_relativity_%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> </ol></div></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Bibliografie">Bibliografie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=33" title="Modifică secțiunea: Bibliografie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=33" title="Edit section's source code: Bibliografie">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Limba_română">Limba română</h3>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=34" title="Modifică secțiunea: Limba română" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=34" title="Edit section's source code: Limba română">modificare sursă</a>]</div> <style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r12727094">.mw-parser-output .refbegin{font-size:90%;margin-bottom:0.5em}.mw-parser-output .refbegin-hanging-indents>ul{list-style-type:none;margin-left:0}.mw-parser-output .refbegin-hanging-indents>ul>li,.mw-parser-output .refbegin-hanging-indents>dl>dd{margin-left:0;padding-left:3.2em;text-indent:-3.2em;list-style:none}.mw-parser-output .refbegin-100{font-size:100%}</style><div class="refbegin" style=""> <div class="reflist 5" style="height: 220px; overflow: auto; padding: 3px"> <ul><li>Constantin Vrejoiu Electrodinamică și teoria relativității, Litografia Universității București, 1987</li> <li>Mircea Vasiu Electrodinamica si Teoria Relativitatii, ET 1979</li> <li><cite id="CITEREFBorn1968" class="citation"><a href="/wiki/Max_Born" title="Max Born">Born, Max</a> (<time datetime="1968">1968</time>), Teoria relativității a lui Einstein (traducere din limba engleză), Editura Științifică, București</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Teoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+a+lui+Einstein+%28traducere+din+limba+englez%C4%83%29&rft.pub=Editura+%C8%98tiin%C8%9Bific%C4%83%2C+Bucure%C8%99ti&rft.date=1968&rft.aulast=Born&rft.aufirst=Max&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFEinstein2000" class="citation"><a href="/wiki/Albert_Einstein" title="Albert Einstein">Einstein, Albert</a> (<time datetime="2000">2000</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.scribd.com/doc/3976651/Albert-Einstein-Cum-vad-eu-lumea">Cum văd eu lumea - Teoria relativitații pe înțelesul tuturor (traducere din limba germană)</a>, <a href="/wiki/Editura_Humanitas" title="Editura Humanitas">Editura Humanitas</a>, București, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9735001101" title="Special:Referințe în cărți/9735001101">9735001101</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Cum+v%C4%83d+eu+lumea+-+Teoria+relativita%C8%9Bii+pe+%C3%AEn%C8%9Belesul+tuturor+%28traducere+din+limba+german%C4%83%29&rft.pub=Editura+Humanitas%2C+Bucure%C8%99ti&rft.date=2000&rft.isbn=9735001101&rft.aulast=Einstein&rft.aufirst=Albert&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.scribd.com%2Fdoc%2F3976651%2FAlbert-Einstein-Cum-vad-eu-lumea&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFEinstein2005" class="citation">Einstein, Albert (<time datetime="2005">2005</time>), Teoria relativitații pe înțelesul tuturor (traducere din limba germană), Editura Humanitas, București, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9789735019501" title="Special:Referințe în cărți/9789735019501">9789735019501</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Teoria+relativita%C8%9Bii+pe+%C3%AEn%C8%9Belesul+tuturor+%28traducere+din+limba+german%C4%83%29&rft.pub=Editura+Humanitas%2C+Bucure%C8%99ti&rft.date=2005&rft.isbn=9789735019501&rft.aulast=Einstein&rft.aufirst=Albert&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFHawking2008" class="citation"><a href="/wiki/Stephen_Hawking" title="Stephen Hawking">Hawking, Stephen</a> (<time datetime="2008">2008</time>), Scurtă istorie a timpului. De la Big Bang la găurile negre (traducere din limba engleză), Editura Humanitas, București, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9789735021931" title="Special:Referințe în cărți/9789735021931">9789735021931</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Scurt%C4%83+istorie+a+timpului.+De+la+Big+Bang+la+g%C4%83urile+negre+%28traducere+din+limba+englez%C4%83%29&rft.pub=Editura+Humanitas%2C+Bucure%C8%99ti&rft.date=2008&rft.isbn=9789735021931&rft.aulast=Hawking&rft.aufirst=Stephen&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFHawking2004" class="citation">Hawking, Stephen (<time datetime="2004">2004</time>), Universul într-o coajă de nucă (traducere din limba engleză), Editura Humanitas, București, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9735007096" title="Special:Referințe în cărți/9735007096">9735007096</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Universul+%C3%AEntr-o+coaj%C4%83+de+nuc%C4%83+%28traducere+din+limba+englez%C4%83%29&rft.pub=Editura+Humanitas%2C+Bucure%C8%99ti&rft.date=2004&rft.isbn=9735007096&rft.aulast=Hawking&rft.aufirst=Stephen&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li></ul> <ul><li><cite id="CITEREFIonescu-Pallas1973" class="citation"><a href="/wiki/Nicolae_Ionescu-Pallas" title="Nicolae Ionescu-Pallas">Ionescu-Pallas, Nicolae</a> (<time datetime="1973">1973</time>), Elemente de mecanică teoretică, clasică și relativistă, Institutul de Fizică Atomică, București</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Elemente+de+mecanic%C4%83+teoretic%C4%83%2C+clasic%C4%83+%C8%99i+relativist%C4%83&rft.pub=Institutul+de+Fizic%C4%83+Atomic%C4%83%2C+Bucure%C8%99ti&rft.date=1973&rft.aulast=Ionescu-Pallas&rft.aufirst=Nicolae&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFIonescu-Pallas1974" class="citation">Ionescu-Pallas, Nicolae (<time datetime="1974">1974</time>), Elemente de teoria electricității, magnetismului și luminii, capitolele: „Eter versus relativitate”, respectiv „Teoria eterului luminifer de la Augustin Fresnel la William Thomson și Joseph Larmour”, Institutul de Fizică Atomică, București, p. 86-100, respectiv 73-86</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Elemente+de+teoria+electricit%C4%83%C8%9Bii%2C+magnetismului+%C8%99i+luminii%2C+capitolele%3A+%E2%80%9EEter+versus+relativitate%E2%80%9D%2C+respectiv+%E2%80%9ETeoria+eterului+luminifer+de+la+Augustin+Fresnel+la+William+Thomson+%C8%99i+Joseph+Larmour%E2%80%9D&rft.pages=86-100%2C+respectiv+73-86&rft.pub=Institutul+de+Fizic%C4%83+Atomic%C4%83%2C+Bucure%C8%99ti&rft.date=1974&rft.aulast=Ionescu-Pallas&rft.aufirst=Nicolae&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFIonescu-Pallas1980" class="citation">Ionescu-Pallas, Nicolae (<time datetime="1980">1980</time>), Relativitate generală și cosmologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Relativitate+general%C4%83+%C8%99i+cosmologie&rft.pub=Editura+%C8%98tiin%C8%9Bific%C4%83+%C8%99i+Enciclopedic%C4%83%2C+Bucure%C8%99ti&rft.date=1980&rft.aulast=Ionescu-Pallas&rft.aufirst=Nicolae&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFKuznețov1965" class="citation">Kuznețov, B.G. (<time datetime="1965">1965</time>), De la Galilei la Einstein (traducere din limba rusă), Editura Politică, București</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=De+la+Galilei+la+Einstein+%28traducere+din+limba+rus%C4%83%29&rft.pub=Editura+Politic%C4%83%2C+Bucure%C8%99ti&rft.date=1965&rft.aulast=Kuzne%C8%9Bov&rft.aufirst=B.G.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFMerleau-Ponty1978" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Jacques_Merleau-Ponty&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jacques Merleau-Ponty — pagină inexistentă">Merleau-Ponty, Jacques</a> (<time datetime="1978">1978</time>), Cosmologia Secolului XX (traducere din limba franceză), Editura Științifică și Enciclopedică, București, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1666IPIBCO" title="Special:Referințe în cărți/1666IPIBCO">1666IPIBCO</a> Verificați valoarea <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|isbn=</code>: invalid character (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#bad_isbn" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Cosmologia+Secolului+XX+%28traducere+din+limba+francez%C4%83%29&rft.pub=Editura+%C8%98tiin%C8%9Bific%C4%83+%C8%99i+Enciclopedic%C4%83%2C+Bucure%C8%99ti&rft.date=1978&rft.isbn=1666&rft.aulast=Merleau-Ponty&rft.aufirst=Jacques&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFMociuțchiMafteiGottlieb2007" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Cleopatra_Mociu%C8%9Bchi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cleopatra Mociuțchi — pagină inexistentă">Mociuțchi, Cleopatra</a>; <a href="/wiki/Gheorghe_Maftei" class="mw-disambig" title="Gheorghe Maftei">Maftei, Gheorghe</a>; <a href="/wiki/Ioan_Gottlieb" title="Ioan Gottlieb">Gottlieb, Ioan</a> (<time datetime="2007">2007</time>), Teorii fundamentale ale secolului XX, Editura Universității „Alexandru Iona Cuza”, Iași</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Teorii+fundamentale+ale+secolului+XX&rft.pub=Editura+Universit%C4%83%C8%9Bii+%E2%80%9EAlexandru+Iona+Cuza%E2%80%9D%2C+Ia%C8%99i&rft.date=2007&rft.aulast=Mociu%C8%9Bchi&rft.aufirst=Cleopatra&rft.au=Maftei%2C+Gheorghe&rft.au=Gottlieb%2C+Ioan&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988">  Parametru necunoscut <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|vol=</code> ignorat (posibil, <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|volume=</code>?) (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#parameter_ignored_suggest" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFOnicescu1974" class="citation"><a href="/wiki/Octav_Onicescu" title="Octav Onicescu">Onicescu, Octav</a> (<time datetime="1974">1974</time>), Mecanica invariantivă și cosmologia, Editura Academiei RSR, București</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Mecanica+invariantiv%C4%83+%C8%99i+cosmologia&rft.pub=Editura+Academiei+RSR%2C+Bucure%C8%99ti&rft.date=1974&rft.aulast=Onicescu&rft.aufirst=Octav&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFSofonea1974" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Liviu_Sofonea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Liviu Sofonea — pagină inexistentă">Sofonea, Liviu</a> (<time datetime="1974">1974</time>), Principii de invarianță în teoria mișcării, Editura Academiei RSR, București</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Principii+de+invarian%C8%9B%C4%83+%C3%AEn+teoria+mi%C8%99c%C4%83rii&rft.pub=Editura+Academiei+RSR%2C+Bucure%C8%99ti&rft.date=1974&rft.aulast=Sofonea&rft.aufirst=Liviu&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFSofoneaIonescu-Pallas1978" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Liviu_Sofonea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Liviu Sofonea — pagină inexistentă">Sofonea, Liviu</a>; Ionescu-Pallas, Nicolae (<time datetime="1978">1978</time>), Un model istoric al cunoașterii științifice-Etherul, Editura Politică, București</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Un+model+istoric+al+cunoa%C8%99terii+%C8%99tiin%C8%9Bifice-Etherul&rft.pub=Editura+Politic%C4%83%2C+Bucure%C8%99ti&rft.date=1978&rft.aulast=Sofonea&rft.aufirst=Liviu&rft.au=Ionescu-Pallas%2C+Nicolae&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFTomozei_(Mociuțchi)1976" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Cleopatra_Mociu%C8%9Bchi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cleopatra Mociuțchi — pagină inexistentă">Tomozei (Mociuțchi), Cleopatra</a> (<time datetime="1976">1976</time>), Studiul relativist al câmpului gravific rezultând dintr-o metrică bazată pe o nouă exprimare a principiului echivalenței, Analele Stiințifice ale Universității din Iași, (serie nouă), secțiunea I, vol. 8, p. 131, a se vedea și A New Generalization of Schwarzschild Metric (O nouă generalizare a metricii lui Schwarzschild), Rev.Roum. Phys., Bucharest 1976, vol. 21, nr. 2</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Studiul+relativist+al+c%C3%A2mpului+gravific+rezult%C3%A2nd+dintr-o+metric%C4%83+bazat%C4%83+pe+o+nou%C4%83+exprimare+a+principiului+echivalen%C8%9Bei&rft.pub=Analele+Stiin%C8%9Bifice+ale+Universit%C4%83%C8%9Bii+din+Ia%C8%99i%2C+%28serie+nou%C4%83%29%2C+sec%C8%9Biunea+I%2C+vol.+8%2C+p.+131%2C+a+se+vedea+%C8%99i+%27%27A+New+Generalization+of+Schwarzschild+Metric%27%27+%28%27%27O+nou%C4%83+generalizare+a+metricii+lui+Schwarzschild%27%27%29%2C+Rev.Roum.+Phys.%2C+Bucharest+1976%2C+vol.+21%2C+nr.+2&rft.date=1976&rft.aulast=Tomozei+%28Mociu%C8%9Bchi%29&rft.aufirst=Cleopatra&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFVâlcovici1960" class="citation"><a href="/wiki/Victor_V%C3%A2lcovici" title="Victor Vâlcovici">Vâlcovici, Victor</a> (<time datetime="1960">1960</time>), Introducere în mecanica relativistă. Relativitate specială și relativitate generală, Imprimeria Universității din București</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Introducere+%C3%AEn+mecanica+relativist%C4%83.+Relativitate+special%C4%83+%C8%99i+relativitate+general%C4%83&rft.pub=Imprimeria+Universit%C4%83%C8%9Bii+din+Bucure%C8%99ti&rft.date=1960&rft.aulast=V%C3%A2lcovici&rft.aufirst=Victor&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFVescan1957" class="citation"><a href="/wiki/Teofil_Vescan" class="mw-redirect" title="Teofil Vescan">Vescan, Teofil</a> (<time datetime="1957">1957</time>), Fizică teoretică, Editura Didactică și Pedagogică, București, p. vol. I., pag. 145-185</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Fizic%C4%83+teoretic%C4%83&rft.pages=vol.+I.%2C+pag.+145-185&rft.pub=Editura+Didactic%C4%83+%C8%99i+Pedagogic%C4%83%2C+Bucure%C8%99ti&rft.date=1957&rft.aulast=Vescan&rft.aufirst=Teofil&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li></ul> <ul><li><cite id="CITEREFWeinberg1984" class="citation"><a href="/wiki/Steven_Weinberg" title="Steven Weinberg">Weinberg, Steven</a> (<time datetime="1984">1984</time>), Primle trei minute (traducere din limba engleză), Editura Politică, București, p. 121</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Primle+trei+minute+%28traducere+din+limba+englez%C4%83%29&rft.pages=121&rft.pub=Editura+Politic%C4%83%2C+Bucure%C8%99ti&rft.date=1984&rft.aulast=Weinberg&rft.aufirst=Steven&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li></ul> </div> </div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Limbi_străine">Limbi străine</h3>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=35" title="Modifică secțiunea: Limbi străine" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=35" title="Edit section's source code: Limbi străine">modificare sursă</a>]</div> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r12727094"><div class="refbegin" style=""> <div class="reflist4" style="height: 220px; overflow: auto; padding: 3px"> <ul><li><cite id="CITEREFAlpherHerman1948" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Ralph_Asher_Alpher&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ralph Asher Alpher — pagină inexistentă">Alpher, R. A.</a>; Herman, R. C. (<time datetime="1948">1948</time>), „Evolution of the universe”, Nature, 162 (4124): 774–775, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1038%2F162774b0">10.1038/162774b0</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Nature&rft.atitle=Evolution+of+the+universe&rft.volume=162&rft.issue=4124&rft.pages=774-775&rft.date=1948&rft_id=info%3Adoi%2F10.1038%2F162774b0&rft.aulast=Alpher&rft.aufirst=R.+A.&rft.au=Herman%2C+R.+C.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFAndersonCampbellJurgensLau1992" class="citation">Anderson, J. D.; Campbell, J. K.; Jurgens, R. F.; Lau, E. L. (<time datetime="1992">1992</time>), „Recent developments in solar-system tests of general relativity”, În Sato, H.; Nakamura, T., Proceedings of the Sixth Marcel Großmann Meeting on General Relativity, World Scientific, pp. 353–355, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/981-020-950-9" title="Special:Referințe în cărți/981-020-950-9">981-020-950-9</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Recent+developments+in+solar-system+tests+of+general+relativity&rft.btitle=Proceedings+of+the+Sixth+Marcel+Gro%C3%9Fmann+Meeting+on+General+Relativity&rft.pages=353-355&rft.pub=World+Scientific&rft.date=1992&rft.isbn=981-020-950-9&rft.aulast=Anderson&rft.aufirst=J.+D.&rft.au=Campbell%2C+J.+K.&rft.au=Jurgens%2C+R.+F.&rft.au=Lau%2C+E.+L.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFArnold1989" class="citation"><a href="/wiki/Vladimir_Arnold" title="Vladimir Arnold">Arnold, V. I.</a> (<time datetime="1989">1989</time>), Mathematical Methods of Classical Mechanics, Springer, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/3-540-96890-3" title="Special:Referințe în cărți/3-540-96890-3">3-540-96890-3</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Mathematical+Methods+of+Classical+Mechanics&rft.pub=Springer&rft.date=1989&rft.isbn=3-540-96890-3&rft.aulast=Arnold&rft.aufirst=V.+I.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFArnowittDeserMisner1962" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Richard_Arnowitt&action=edit&redlink=1" class="new" title="Richard Arnowitt — pagină inexistentă">Arnowitt, Richard</a>; <a href="/wiki/Stanley_Deser" title="Stanley Deser">Deser, Stanley</a>; <a href="/wiki/Charles_W._Misner" title="Charles W. Misner">Misner, Charles W.</a> (<time datetime="1962">1962</time>), „The dynamics of general relativity”, În Witten, Louis, Gravitation: An Introduction to Current Research, Wiley, pp. 227–265</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=The+dynamics+of+general+relativity&rft.btitle=Gravitation%3A+An+Introduction+to+Current+Research&rft.pages=227-265&rft.pub=Wiley&rft.date=1962&rft.aulast=Arnowitt&rft.aufirst=Richard&rft.au=Deser%2C+Stanley&rft.au=Misner%2C+Charles+W.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFArunBlanchetIyerQusailah2007" class="citation">Arun, K.G.; Blanchet, L.; Iyer, B. R.; Qusailah, M. S. S. (<time datetime="2007">2007</time>), Inspiralling compact binaries in quasi-elliptical orbits: The complete 3PN energy flux, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/0711.0302">0711.0302</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Inspiralling+compact+binaries+in+quasi-elliptical+orbits%3A+The+complete+3PN+energy+flux&rft.date=2007&rft_id=info%3Aarxiv%2F0711.0302&rft.aulast=Arun&rft.aufirst=K.G.&rft.au=Blanchet%2C+L.&rft.au=Iyer%2C+B.+R.&rft.au=Qusailah%2C+M.+S.+S.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFAshby2002" class="citation">Ashby, Neil (<time datetime="2002">2002</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ipgp.jussieu.fr/~tarantola/Files/Professional/GPS/Neil_Ashby_Relativity_GPS.pdf">„Relativity and the Global Positioning System”</a> (PDF), Physics Today, 55(5) (5): 41–47, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1063%2F1.1485583">10.1063/1.1485583</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Physics+Today&rft.atitle=Relativity+and+the+Global+Positioning+System&rft.volume=55%285%29&rft.issue=5&rft.pages=41-47&rft.date=2002&rft_id=info%3Adoi%2F10.1063%2F1.1485583&rft.aulast=Ashby&rft.aufirst=Neil&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ipgp.jussieu.fr%2F~tarantola%2FFiles%2FProfessional%2FGPS%2FNeil_Ashby_Relativity_GPS.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFAshby2003" class="citation">Ashby, Neil (<time datetime="2003">2003</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070704102558/http://relativity.livingreviews.org/Articles/lrr-2003-1/index.html">„Relativity in the Global Positioning System”</a>, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://relativity.livingreviews.org">Living Reviews in Relativity</a>, 6, arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://relativity.livingreviews.org/Articles/lrr-2003-1/index.html">original</a> la <time datetime="2007-07-04">4 iulie 2007</time>, accesat în <time datetime="2007-07-06">6 iulie 2007</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=%5Bhttp%3A%2F%2Frelativity.livingreviews.org+Living+Reviews+in+Relativity%5D&rft.atitle=Relativity+in+the+Global+Positioning+System&rft.volume=6&rft.date=2003&rft.aulast=Ashby&rft.aufirst=Neil&rft_id=http%3A%2F%2Frelativity.livingreviews.org%2FArticles%2Flrr-2003-1%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988">  Legătură externa în <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|journal=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#param_has_ext_link" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFAshtekar1986" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Abhay_Ashtekar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Abhay Ashtekar — pagină inexistentă">Ashtekar, Abhay</a> (<time datetime="1986">1986</time>), „New variables for classical and quantum gravity”, Phys. Rev. Lett., 57 (18): 2244–2247, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1103%2FPhysRevLett.57.2244">10.1103/PhysRevLett.57.2244</a>, <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10033673">10033673</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Phys.+Rev.+Lett.&rft.atitle=New+variables+for+classical+and+quantum+gravity&rft.volume=57&rft.issue=18&rft.pages=2244-2247&rft.date=1986&rft_id=info%3Adoi%2F10.1103%2FPhysRevLett.57.2244&rft_id=info%3Apmid%2F10033673&rft.aulast=Ashtekar&rft.aufirst=Abhay&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFAshtekar1987" class="citation">Ashtekar, Abhay (<time datetime="1987">1987</time>), „New Hamiltonian formulation of general relativity”, Phys. Rev., D36 (6): 1587–1602, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1103%2FPhysRevD.36.1587">10.1103/PhysRevD.36.1587</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Phys.+Rev.&rft.atitle=New+Hamiltonian+formulation+of+general+relativity&rft.volume=D36&rft.issue=6&rft.pages=1587-1602&rft.date=1987&rft_id=info%3Adoi%2F10.1103%2FPhysRevD.36.1587&rft.aulast=Ashtekar&rft.aufirst=Abhay&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFAshtekar2007" class="citation">Ashtekar, Abhay (<time datetime="2007">2007</time>), Loop Quantum Gravity: Four Recent Advances and a Dozen Frequently Asked Questions, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/0705.2222">0705.2222</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Loop+Quantum+Gravity%3A+Four+Recent+Advances+and+a+Dozen+Frequently+Asked+Questions&rft.date=2007&rft_id=info%3Aarxiv%2F0705.2222&rft.aulast=Ashtekar&rft.aufirst=Abhay&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFAshtekarKrishnan2004" class="citation">Ashtekar, Abhay; Krishnan, Badri (<time datetime="2004">2004</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.livingreviews.org/lrr-2004-10">„Isolated and Dynamical Horizons and Their Applications”</a>, Living Rev. Relativity, 7, accesat în <time datetime="2007-08-28">28 august 2007</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Living+Rev.+Relativity&rft.atitle=Isolated+and+Dynamical+Horizons+and+Their+Applications&rft.volume=7&rft.date=2004&rft.aulast=Ashtekar&rft.aufirst=Abhay&rft.au=Krishnan%2C+Badri&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.livingreviews.org%2Flrr-2004-10&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFAshtekarLewandowski2004" class="citation">Ashtekar, Abhay; Lewandowski, Jerzy (<time datetime="2004">2004</time>), „Background Independent Quantum Gravity: A Status Report”, Class. Quant. Grav., 21 (15): R53–R152, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/gr-qc/0404018">gr-qc/0404018</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1088%2F0264-9381%2F21%2F15%2FR01">10.1088/0264-9381/21/15/R01</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Class.+Quant.+Grav.&rft.atitle=Background+Independent+Quantum+Gravity%3A+A+Status+Report&rft.volume=21&rft.issue=15&rft.pages=R53-R152&rft.date=2004&rft_id=info%3Aarxiv%2Fgr-qc%2F0404018&rft_id=info%3Adoi%2F10.1088%2F0264-9381%2F21%2F15%2FR01&rft.aulast=Ashtekar&rft.aufirst=Abhay&rft.au=Lewandowski%2C+Jerzy&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFAshtekarMagnon-Ashtekar1979" class="citation">Ashtekar, Abhay; Magnon-Ashtekar, Anne (<time datetime="1979">1979</time>), „On conserved quantities in general relativity”, Journal of Mathematical Physics, 20 (5): 793–800, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1063%2F1.524151">10.1063/1.524151</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Journal+of+Mathematical+Physics&rft.atitle=On+conserved+quantities+in+general+relativity&rft.volume=20&rft.issue=5&rft.pages=793-800&rft.date=1979&rft_id=info%3Adoi%2F10.1063%2F1.524151&rft.aulast=Ashtekar&rft.aufirst=Abhay&rft.au=Magnon-Ashtekar%2C+Anne&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFAuyang1995" class="citation">Auyang, Sunny Y. (<time datetime="1995">1995</time>), How is Quantum Field Theory Possible?, Oxford University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-19-509345-3" title="Special:Referințe în cărți/0-19-509345-3">0-19-509345-3</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=How+is+Quantum+Field+Theory+Possible%3F&rft.pub=Oxford+University+Press&rft.date=1995&rft.isbn=0-19-509345-3&rft.aulast=Auyang&rft.aufirst=Sunny+Y.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBaniaRoodBalser2002" class="citation">Bania, T. M.; Rood, R. T.; Balser, D. S. (<time datetime="2002">2002</time>), „The cosmological density of baryons from observations of 3He+ in the Milky Way”, Nature, 415 (6867): 54–57, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1038%2F415054a">10.1038/415054a</a>, <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11780112">11780112</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Nature&rft.atitle=The+cosmological+density+of+baryons+from+observations+of+3He%2B+in+the+Milky+Way&rft.volume=415&rft.issue=6867&rft.pages=54-57&rft.date=2002&rft_id=info%3Adoi%2F10.1038%2F415054a&rft_id=info%3Apmid%2F11780112&rft.aulast=Bania&rft.aufirst=T.+M.&rft.au=Rood%2C+R.+T.&rft.au=Balser%2C+D.+S.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBarackCutler2004" class="citation">Barack, Leor; Cutler, Curt (<time datetime="2004">2004</time>), „LISA Capture Sources: Approximate Waveforms, Signal-to-Noise Ratios, and Parameter Estimation Accuracy”, Phys. Rev., D69 (8): 082005, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/gr-qc/031012">gr-qc/031012</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /> Verificați valoarea <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|arxiv=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#bad_arxiv" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>), <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1103%2FPhysRevD.69.082005">10.1103/PhysRevD.69.082005</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Phys.+Rev.&rft.atitle=LISA+Capture+Sources%3A+Approximate+Waveforms%2C+Signal-to-Noise+Ratios%2C+and+Parameter+Estimation+Accuracy&rft.volume=D69&rft.issue=8&rft.pages=082005&rft.date=2004&rft_id=info%3Aarxiv%2Fgr-qc%2F031012&rft_id=info%3Adoi%2F10.1103%2FPhysRevD.69.082005&rft.aulast=Barack&rft.aufirst=Leor&rft.au=Cutler%2C+Curt&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBardeenCarterHawking1973" class="citation"><a href="/w/index.php?title=James_M._Bardeen&action=edit&redlink=1" class="new" title="James M. Bardeen — pagină inexistentă">Bardeen, J. M.</a>; <a href="/w/index.php?title=Brandon_Carter&action=edit&redlink=1" class="new" title="Brandon Carter — pagină inexistentă">Carter, B.</a>; <a href="/wiki/Stephen_Hawking" title="Stephen Hawking">Hawking, S. W.</a> (<time datetime="1973">1973</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://projecteuclid.org/euclid.cmp/1103858973">„The Four Laws of Black Hole Mechanics”</a>, Comm. Math. Phys., 31 (2): 161–170, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1007%2FBF01645742">10.1007/BF01645742</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Comm.+Math.+Phys.&rft.atitle=The+Four+Laws+of+Black+Hole+Mechanics&rft.volume=31&rft.issue=2&rft.pages=161-170&rft.date=1973&rft_id=info%3Adoi%2F10.1007%2FBF01645742&rft.aulast=Bardeen&rft.aufirst=J.+M.&rft.au=Carter%2C+B.&rft.au=Hawking%2C+S.+W.&rft_id=http%3A%2F%2Fprojecteuclid.org%2Feuclid.cmp%2F1103858973&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBarish2005" class="citation">Barish, Barry (<time datetime="2005">2005</time>), „Towards detection of gravitational waves”, În Florides, P.; Nolan, B.; Ottewil, A., General Relativity and Gravitation. Proceedings of the 17th International Conference, World Scientific, pp. 24–34, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/981-256-424-1" title="Special:Referințe în cărți/981-256-424-1">981-256-424-1</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Towards+detection+of+gravitational+waves&rft.btitle=General+Relativity+and+Gravitation.+Proceedings+of+the+17th+International+Conference&rft.pages=24-34&rft.pub=World+Scientific&rft.date=2005&rft.isbn=981-256-424-1&rft.aulast=Barish&rft.aufirst=Barry&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBarstowBondHolbergBurleigh2005" class="citation">Barstow, M.; Bond, Howard E.; Holberg, J.B.; Burleigh, M. R.; Hubeny, I.; Koester, D. (<time datetime="2005">2005</time>), „Hubble Space Telescope Spectroscopy of the Balmer lines in Sirius B”, Mon. Not. Roy. Astron. Soc., 362 (4): 1134–1142, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/astro-ph/0506600">astro-ph/0506600</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1111%2Fj.1365-2966.2005.09359.x">10.1111/j.1365-2966.2005.09359.x</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Mon.+Not.+Roy.+Astron.+Soc.&rft.atitle=Hubble+Space+Telescope+Spectroscopy+of+the+Balmer+lines+in+Sirius+B&rft.volume=362&rft.issue=4&rft.pages=1134-1142&rft.date=2005&rft_id=info%3Aarxiv%2Fastro-ph%2F0506600&rft_id=info%3Adoi%2F10.1111%2Fj.1365-2966.2005.09359.x&rft.aulast=Barstow&rft.aufirst=M.&rft.au=Bond%2C+Howard+E.&rft.au=Holberg%2C+J.B.&rft.au=Burleigh%2C+M.+R.&rft.au=Hubeny%2C+I.&rft.au=Koester%2C+D.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBartusiak2000" class="citation">Bartusiak, Marcia (<time datetime="2000">2000</time>), Einstein's Unfinished Symphony: Listening to the Sounds of Space-Time, Berkley, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-425-18620-6" title="Special:Referințe în cărți/978-0-425-18620-6">978-0-425-18620-6</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Einstein%27s+Unfinished+Symphony%3A+Listening+to+the+Sounds+of+Space-Time&rft.pub=Berkley&rft.date=2000&rft.isbn=978-0-425-18620-6&rft.aulast=Bartusiak&rft.aufirst=Marcia&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBegelmanBlandfordRees1984" class="citation">Begelman, Mitchell C.; <a href="/w/index.php?title=Roger_Blandford&action=edit&redlink=1" class="new" title="Roger Blandford — pagină inexistentă">Blandford, Roger D.</a>; <a href="/w/index.php?title=Martin_Rees&action=edit&redlink=1" class="new" title="Martin Rees — pagină inexistentă">Rees, Martin J.</a> (<time datetime="1984">1984</time>), „Theory of extragalactic radio sources”, Rev. Mod. Phys., 56 (2): 255–351, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1103%2FRevModPhys.56.255">10.1103/RevModPhys.56.255</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Rev.+Mod.+Phys.&rft.atitle=Theory+of+extragalactic+radio+sources&rft.volume=56&rft.issue=2&rft.pages=255-351&rft.date=1984&rft_id=info%3Adoi%2F10.1103%2FRevModPhys.56.255&rft.aulast=Begelman&rft.aufirst=Mitchell+C.&rft.au=Blandford%2C+Roger+D.&rft.au=Rees%2C+Martin+J.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBeigChruściel2006" class="citation">Beig, Robert; Chruściel, Piotr T. (<time datetime="2006">2006</time>), „Stationary black holes”, În Francoise, J.-P.; Naber, G.; Tsou, T.S., Encyclopedia of Mathematical Physics, Volume 2, Elsevier, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/gr-qc/0502041">gr-qc/0502041</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-12-512660-3" title="Special:Referințe în cărți/0-12-512660-3">0-12-512660-3</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Stationary+black+holes&rft.btitle=Encyclopedia+of+Mathematical+Physics%2C+Volume+2&rft.pub=Elsevier&rft.date=2006&rft_id=info%3Aarxiv%2Fgr-qc%2F0502041&rft.isbn=0-12-512660-3&rft.aulast=Beig&rft.aufirst=Robert&rft.au=Chru%C5%9Bciel%2C+Piotr+T.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBekenstein1973" class="citation"><a href="/wiki/Jacob_Bekenstein" title="Jacob Bekenstein">Bekenstein, Jacob D.</a> (<time datetime="1973">1973</time>), „Black Holes and Entropy”, Phys. Rev., D7 (8): 2333–2346, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1103%2FPhysRevD.7.2333">10.1103/PhysRevD.7.2333</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Phys.+Rev.&rft.atitle=Black+Holes+and+Entropy&rft.volume=D7&rft.issue=8&rft.pages=2333-2346&rft.date=1973&rft_id=info%3Adoi%2F10.1103%2FPhysRevD.7.2333&rft.aulast=Bekenstein&rft.aufirst=Jacob+D.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBekenstein1974" class="citation">Bekenstein, Jacob D. (<time datetime="1974">1974</time>), „Generalized Second Law of Thermodynamics in Black-Hole Physics”, Phys. Rev., D9 (12): 3292–3300, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1103%2FPhysRevD.9.3292">10.1103/PhysRevD.9.3292</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Phys.+Rev.&rft.atitle=Generalized+Second+Law+of+Thermodynamics+in+Black-Hole+Physics&rft.volume=D9&rft.issue=12&rft.pages=3292-3300&rft.date=1974&rft_id=info%3Adoi%2F10.1103%2FPhysRevD.9.3292&rft.aulast=Bekenstein&rft.aufirst=Jacob+D.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBelinskiiKhalatnikovLifschitz1971" class="citation">Belinskii, V. A.; <a href="/w/index.php?title=Isaak_Markovich_Khalatnikov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Isaak Markovich Khalatnikov — pagină inexistentă">Khalatnikov, I. M.</a>; <a href="/wiki/Evgheni_Lif%C8%99i%C8%9B" title="Evgheni Lifșiț">Lifschitz, E. M.</a> (<time datetime="1971">1971</time>), „Oscillatory approach to the singular point in relativistic cosmology”, Advances in Physics, 19 (80): 525–573, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1080%2F00018737000101171">10.1080/00018737000101171</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Advances+in+Physics&rft.atitle=Oscillatory+approach+to+the+singular+point+in+relativistic+cosmology&rft.volume=19&rft.issue=80&rft.pages=525-573&rft.date=1971&rft_id=info%3Adoi%2F10.1080%2F00018737000101171&rft.aulast=Belinskii&rft.aufirst=V.+A.&rft.au=Khalatnikov%2C+I.+M.&rft.au=Lifschitz%2C+E.+M.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537">; original paper in Russian: <cite id="CITEREFBelinskyKhalatnikovLifshitz1970" class="citation">Belinsky, V. A.; Khalatnikov, I. M.; Lifshitz, E. M. (<time datetime="1970">1970</time>), „Колебательный Режим Приближения К Особой Точке В Релятивистской Космологии”, Uspekhi Fizicheskikh Nauk (Успехи Физических Наук), 102(3) (11): 463–500</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Uspekhi+Fizicheskikh+Nauk+%28%D0%A3%D1%81%D0%BF%D0%B5%D1%85%D0%B8+%D0%A4%D0%B8%D0%B7%D0%B8%D1%87%D0%B5%D1%81%D0%BA%D0%B8%D1%85+%D0%9D%D0%B0%D1%83%D0%BA%29&rft.atitle=%D0%9A%D0%BE%D0%BB%D0%B5%D0%B1%D0%B0%D1%82%D0%B5%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D1%8B%D0%B9+%D0%A0%D0%B5%D0%B6%D0%B8%D0%BC+%D0%9F%D1%80%D0%B8%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%B6%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F+%D0%9A+%D0%9E%D1%81%D0%BE%D0%B1%D0%BE%D0%B9+%D0%A2%D0%BE%D1%87%D0%BA%D0%B5+%D0%92+%D0%A0%D0%B5%D0%BB%D1%8F%D1%82%D0%B8%D0%B2%D0%B8%D1%81%D1%82%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%B9+%D0%9A%D0%BE%D1%81%D0%BC%D0%BE%D0%BB%D0%BE%D0%B3%D0%B8%D0%B8&rft.volume=102%283%29+%2811%29&rft.pages=463-500&rft.date=1970&rft.aulast=Belinsky&rft.aufirst=V.+A.&rft.au=Khalatnikov%2C+I.+M.&rft.au=Lifshitz%2C+E.+M.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBennettHalpernHinshawJarosik2003" class="citation">Bennett, C. L.; Halpern, M.; Hinshaw, G.; Jarosik, N.; Kogut, A.; Limon, M.; Meyer, S. S.; Page, L.; Spergel, D. N. (<time datetime="2003">2003</time>), „First Year Wilkinson Microwave Anisotropy Probe (WMAP) Observations: Preliminary Maps and Basic Results”, Astrophys. J. Suppl., 148: 1–27, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/astro-ph/0302207">astro-ph/0302207</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F377253">10.1086/377253</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Astrophys.+J.+Suppl.&rft.atitle=First+Year+Wilkinson+Microwave+Anisotropy+Probe+%28WMAP%29+Observations%3A+Preliminary+Maps+and+Basic+Results&rft.volume=148&rft.pages=1-27&rft.date=2003&rft_id=info%3Aarxiv%2Fastro-ph%2F0302207&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F377253&rft.aulast=Bennett&rft.aufirst=C.+L.&rft.au=Halpern%2C+M.&rft.au=Hinshaw%2C+G.&rft.au=Jarosik%2C+N.&rft.au=Kogut%2C+A.&rft.au=Limon%2C+M.&rft.au=Meyer%2C+S.+S.&rft.au=Page%2C+L.&rft.au=Spergel%2C+D.+N.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBerger2002" class="citation">Berger, Beverly K. (<time datetime="2002">2002</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.livingreviews.org/lrr-2002-1">„Numerical Approaches to Spacetime Singularities”</a>, Living Rev. Relativity', 5, accesat în <time datetime="2007-08-04">4 august 2007</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Living+Rev.+Relativity%27&rft.atitle=Numerical+Approaches+to+Spacetime+Singularities&rft.volume=5&rft.date=2002&rft.aulast=Berger&rft.aufirst=Beverly+K.&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.livingreviews.org%2Flrr-2002-1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBergströmGoobar2003" class="citation">Bergström, Lars; Goobar, Ariel (<time datetime="2003">2003</time>), Cosmology and Particle Astrophysics (ed. 2nd), Wiley & Sons, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/3-540-43128-4" title="Special:Referințe în cărți/3-540-43128-4">3-540-43128-4</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Cosmology+and+Particle+Astrophysics&rft.edition=2nd&rft.pub=Wiley+%26+Sons&rft.date=2003&rft.isbn=3-540-43128-4&rft.aulast=Bergstr%C3%B6m&rft.aufirst=Lars&rft.au=Goobar%2C+Ariel&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBertottiCiufoliniBender1987" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Bruno_Bertotti&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bruno Bertotti — pagină inexistentă">Bertotti, Bruno</a>; Ciufolini, Ignazio; Bender, Peter L. (<time datetime="1987">1987</time>), „New test of general relativity: Measurement of de Sitter geodetic precession rate for lunar perigee”, Physical Review Letters, 58 (11): 1062–1065, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1103%2FPhysRevLett.58.1062">10.1103/PhysRevLett.58.1062</a>, <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10034329">10034329</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Physical+Review+Letters&rft.atitle=New+test+of+general+relativity%3A+Measurement+of+de+Sitter+geodetic+precession+rate+for+lunar+perigee&rft.volume=58&rft.issue=11&rft.pages=1062-1065&rft.date=1987&rft_id=info%3Adoi%2F10.1103%2FPhysRevLett.58.1062&rft_id=info%3Apmid%2F10034329&rft.aulast=Bertotti&rft.aufirst=Bruno&rft.au=Ciufolini%2C+Ignazio&rft.au=Bender%2C+Peter+L.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBertottiIessTortora2003" class="citation">Bertotti, Bruno; Iess, L.; Tortora, P. (<time datetime="2003">2003</time>), „A test of general relativity using radio links with the Cassini spacecraft”, Nature, 425 (6956): 374–376, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1038%2Fnature01997">10.1038/nature01997</a>, <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/14508481">14508481</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Nature&rft.atitle=A+test+of+general+relativity+using+radio+links+with+the+Cassini+spacecraft&rft.volume=425&rft.issue=6956&rft.pages=374-376&rft.date=2003&rft_id=info%3Adoi%2F10.1038%2Fnature01997&rft_id=info%3Apmid%2F14508481&rft.aulast=Bertotti&rft.aufirst=Bruno&rft.au=Iess%2C+L.&rft.au=Tortora%2C+P.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBertschinger1998" class="citation">Bertschinger, Edmund (<time datetime="1998">1998</time>), „Simulations of structure formation in the universe”, Annu. Rev. Astron. Astrophys., 36: 599–654, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1146%2Fannurev.astro.36.1.599">10.1146/annurev.astro.36.1.599</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Annu.+Rev.+Astron.+Astrophys.&rft.atitle=Simulations+of+structure+formation+in+the+universe&rft.volume=36&rft.pages=599-654&rft.date=1998&rft_id=info%3Adoi%2F10.1146%2Fannurev.astro.36.1.599&rft.aulast=Bertschinger&rft.aufirst=Edmund&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBirrellDavies1984" class="citation">Birrell, N. D.; <a href="/w/index.php?title=Paul_Davies&action=edit&redlink=1" class="new" title="Paul Davies — pagină inexistentă">Davies, P. C.</a> (<time datetime="1984">1984</time>), Quantum Fields in Curved Space, Cambridge University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-521-27858-9" title="Special:Referințe în cărți/0-521-27858-9">0-521-27858-9</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Quantum+Fields+in+Curved+Space&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=1984&rft.isbn=0-521-27858-9&rft.aulast=Birrell&rft.aufirst=N.+D.&rft.au=Davies%2C+P.+C.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBlairMcNamara1997" class="citation"><a href="/w/index.php?title=David_Blair_(physicist)&action=edit&redlink=1" class="new" title="David Blair (physicist) — pagină inexistentă">Blair, David</a>; McNamara, Geoff (<time datetime="1997">1997</time>), Ripples on a Cosmic Sea. The Search for Gravitational Waves, Perseus, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-7382-0137-5" title="Special:Referințe în cărți/0-7382-0137-5">0-7382-0137-5</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Ripples+on+a+Cosmic+Sea.+The+Search+for+Gravitational+Waves&rft.pub=Perseus&rft.date=1997&rft.isbn=0-7382-0137-5&rft.aulast=Blair&rft.aufirst=David&rft.au=McNamara%2C+Geoff&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBlanchetFayeIyerSinha2008" class="citation">Blanchet, L.; Faye, G.; Iyer, B. R.; Sinha, S. (<time datetime="2008">2008</time>), The third post-Newtonian gravitational wave polarisations and associated spherical harmonic modes for inspiralling compact binaries in quasi-circular orbits, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/0802.1249">0802.1249</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+third+post-Newtonian+gravitational+wave+polarisations+and+associated+spherical+harmonic+modes+for+inspiralling+compact+binaries+in+quasi-circular+orbits&rft.date=2008&rft_id=info%3Aarxiv%2F0802.1249&rft.aulast=Blanchet&rft.aufirst=L.&rft.au=Faye%2C+G.&rft.au=Iyer%2C+B.+R.&rft.au=Sinha%2C+S.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBlanchet2006" class="citation">Blanchet, Luc (<time datetime="2006">2006</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.livingreviews.org/lrr-2006-4">„Gravitational Radiation from Post-Newtonian Sources and Inspiralling Compact Binaries”</a>, Living Rev. Relativity, 9, accesat în <time datetime="2007-08-07">7 august 2007</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Living+Rev.+Relativity&rft.atitle=Gravitational+Radiation+from+Post-Newtonian+Sources+and+Inspiralling+Compact+Binaries&rft.volume=9&rft.date=2006&rft.aulast=Blanchet&rft.aufirst=Luc&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.livingreviews.org%2Flrr-2006-4&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBlandford1987" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Roger_Blandford&action=edit&redlink=1" class="new" title="Roger Blandford — pagină inexistentă">Blandford, R. D.</a> (<time datetime="1987">1987</time>), „Astrophysical Black Holes”, În Hawking, Stephen W.; Israel, Werner, 300 Years of Gravitation, Cambridge University Press, pp. 277–329, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-521-37976-8" title="Special:Referințe în cărți/0-521-37976-8">0-521-37976-8</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Astrophysical+Black+Holes&rft.btitle=300+Years+of+Gravitation&rft.pages=277-329&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=1987&rft.isbn=0-521-37976-8&rft.aulast=Blandford&rft.aufirst=R.+D.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite class="citation journal">Blum, Alexander; Giulini, Domenico; Lalli, Roberto; Renn, Jürgen (<time datetime="2017">2017</time>). „Editorial introduction to the special issue "The Renaissance of Einstein's Theory of Gravitation"”. The European Physical Journal H. Springer Science and Business Media LLC. 42 (2): 95–105. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1140%2Fepjh%2Fe2017-80023-3">10.1140/epjh/e2017-80023-3</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/2102-6459">2102-6459</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+European+Physical+Journal+H&rft.atitle=Editorial+introduction+to+the+special+issue+%E2%80%9CThe+Renaissance+of+Einstein%E2%80%99s+Theory+of+Gravitation%E2%80%9D&rft.volume=42&rft.issue=2&rft.pages=95-105&rft.date=2017&rft_id=info%3Adoi%2F10.1140%2Fepjh%2Fe2017-80023-3&rft.issn=2102-6459&rft.aulast=Blum&rft.aufirst=Alexander&rft.au=Giulini%2C+Domenico&rft.au=Lalli%2C+Roberto&rft.au=Renn%2C+J%C3%BCrgen&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBörner1993" class="citation">Börner, Gerhard (<time datetime="1993">1993</time>), The Early Universe. Facts and Fiction, Springer, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-387-56729-1" title="Special:Referințe în cărți/0-387-56729-1">0-387-56729-1</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Early+Universe.+Facts+and+Fiction&rft.pub=Springer&rft.date=1993&rft.isbn=0-387-56729-1&rft.aulast=B%C3%B6rner&rft.aufirst=Gerhard&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBrandenberger2007" class="citation">Brandenberger, Robert H. (<time datetime="2007">2007</time>), Conceptual Problems of Inflationary Cosmology and a New Approach to Cosmological Structure Formation, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/hep-th/0701111">hep-th/0701111</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Conceptual+Problems+of+Inflationary+Cosmology+and+a+New+Approach+to+Cosmological+Structure+Formation&rft.date=2007&rft_id=info%3Aarxiv%2Fhep-th%2F0701111&rft.aulast=Brandenberger&rft.aufirst=Robert+H.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBransDicke1961" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Carl_H._Brans&action=edit&redlink=1" class="new" title="Carl H. Brans — pagină inexistentă">Brans, C. H.</a>; <a href="/wiki/Robert_H._Dicke" class="mw-redirect" title="Robert H. Dicke">Dicke, R. H.</a> (<time datetime="1961">1961</time>), „Mach's Principle and a Relativistic Theory of Gravitation”, Physical Review, 124 (3): 925–935, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1103%2FPhysRev.124.925">10.1103/PhysRev.124.925</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Physical+Review&rft.atitle=Mach%27s+Principle+and+a+Relativistic+Theory+of+Gravitation&rft.volume=124&rft.issue=3&rft.pages=925-935&rft.date=1961&rft_id=info%3Adoi%2F10.1103%2FPhysRev.124.925&rft.aulast=Brans&rft.aufirst=C.+H.&rft.au=Dicke%2C+R.+H.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBridleLahavOstrikerSteinhardt2003" class="citation">Bridle, Sarah L.; Lahav, Ofer; <a href="/w/index.php?title=Jeremiah_P._Ostriker&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jeremiah P. Ostriker — pagină inexistentă">Ostriker, Jeremiah P.</a>; <a href="/w/index.php?title=Paul_Steinhardt&action=edit&redlink=1" class="new" title="Paul Steinhardt — pagină inexistentă">Steinhardt, Paul J.</a> (<time datetime="2003">2003</time>), „Precision Cosmology? Not Just Yet”, Science, 299 (5612): 1532–1533, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/astro-ph/0303180">astro-ph/0303180</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1126%2Fscience.1082158">10.1126/science.1082158</a>, <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12624255">12624255</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Science&rft.atitle=Precision+Cosmology%3F+Not+Just+Yet&rft.volume=299&rft.issue=5612&rft.pages=1532-1533&rft.date=2003&rft_id=info%3Aarxiv%2Fastro-ph%2F0303180&rft_id=info%3Apmid%2F12624255&rft_id=info%3Adoi%2F10.1126%2Fscience.1082158&rft.aulast=Bridle&rft.aufirst=Sarah+L.&rft.au=Lahav%2C+Ofer&rft.au=Ostriker%2C+Jeremiah+P.&rft.au=Steinhardt%2C+Paul+J.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBruhat1962" class="citation">Bruhat, Yvonne (<time datetime="1962">1962</time>), „The Cauchy Problem”, În Witten, Louis, Gravitation: An Introduction to Current Research, Wiley, p. 130, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9781114291669" title="Special:Referințe în cărți/9781114291669">9781114291669</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=The+Cauchy+Problem&rft.btitle=Gravitation%3A+An+Introduction+to+Current+Research&rft.pages=130&rft.pub=Wiley&rft.date=1962&rft.isbn=9781114291669&rft.aulast=Bruhat&rft.aufirst=Yvonne&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBuchert2007" class="citation">Buchert, Thomas (<time datetime="2007">2007</time>), „Dark Energy from Structure—A Status Report”, General Relativity and Gravitation, 40 (2–3): 467–527, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/0707.2153">0707.2153</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1007%2Fs10714-007-0554-8">10.1007/s10714-007-0554-8</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=General+Relativity+and+Gravitation&rft.atitle=Dark+Energy+from+Structure%E2%80%94A+Status+Report&rft.volume=40&rft.issue=2%E2%80%933&rft.pages=467-527&rft.date=2007&rft_id=info%3Aarxiv%2F0707.2153&rft_id=info%3Adoi%2F10.1007%2Fs10714-007-0554-8&rft.aulast=Buchert&rft.aufirst=Thomas&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFBurasRamppJankaKifonidis2003" class="citation">Buras, R.; Rampp, M.; Janka, H.-Th.; Kifonidis, K. (<time datetime="2003">2003</time>), „Improved Models of Stellar Core Collapse and Still no Explosions: What is Missing?”, Phys. Rev. Lett., 90 (24): 241101, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/astro-ph/0303171">astro-ph/0303171</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1103%2FPhysRevLett.90.241101">10.1103/PhysRevLett.90.241101</a>, <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12857181">12857181</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Phys.+Rev.+Lett.&rft.atitle=Improved+Models+of+Stellar+Core+Collapse+and+Still+no+Explosions%3A+What+is+Missing%3F&rft.volume=90&rft.issue=24&rft.pages=241101&rft.date=2003&rft_id=info%3Aarxiv%2Fastro-ph%2F0303171&rft_id=info%3Apmid%2F12857181&rft_id=info%3Adoi%2F10.1103%2FPhysRevLett.90.241101&rft.aulast=Buras&rft.aufirst=R.&rft.au=Rampp%2C+M.&rft.au=Janka%2C+H.-Th.&rft.au=Kifonidis%2C+K.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFCaldwellCrittenden2004" class="citation">Caldwell, Robert R.; Crittenden, Robert (<time datetime="2004">2004</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://physicsweb.org/articles/world/17/5/7">„Dark Energy”</a>, Physics World, 17(5) (6969): 37–42, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1038%2Fnature02139">10.1038/nature02139</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Physics+World&rft.atitle=Dark+Energy&rft.volume=17%285%29&rft.issue=6969&rft.pages=37-42&rft.date=2004&rft_id=info%3Adoi%2F10.1038%2Fnature02139&rft.aulast=Caldwell&rft.aufirst=Robert+R.&rft.au=Crittenden%2C+Robert&rft_id=http%3A%2F%2Fphysicsweb.org%2Farticles%2Fworld%2F17%2F5%2F7&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFCarlip2001" class="citation">Carlip, Steven (<time datetime="2001">2001</time>), „Quantum Gravity: a Progress Report”, Rept. Prog. Phys., 64 (8): 885–942, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/gr-qc/0108040">gr-qc/0108040</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1088%2F0034-4885%2F64%2F8%2F301">10.1088/0034-4885/64/8/301</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Rept.+Prog.+Phys.&rft.atitle=Quantum+Gravity%3A+a+Progress+Report&rft.volume=64&rft.issue=8&rft.pages=885-942&rft.date=2001&rft_id=info%3Aarxiv%2Fgr-qc%2F0108040&rft_id=info%3Adoi%2F10.1088%2F0034-4885%2F64%2F8%2F301&rft.aulast=Carlip&rft.aufirst=Steven&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFCarrollOstlie1996" class="citation">Carroll, Bradley W.; Ostlie, Dale A. (<time datetime="1996">1996</time>), An Introduction to Modern Astrophysics, Addison-Wesley, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-201-54730-9" title="Special:Referințe în cărți/0-201-54730-9">0-201-54730-9</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=An+Introduction+to+Modern+Astrophysics&rft.pub=Addison-Wesley&rft.date=1996&rft.isbn=0-201-54730-9&rft.aulast=Carroll&rft.aufirst=Bradley+W.&rft.au=Ostlie%2C+Dale+A.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFCarroll2001" class="citation"><a href="/wiki/Sean_M._Carroll" title="Sean M. Carroll">Carroll, Sean M.</a> (<time datetime="2001">2001</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.livingreviews.org/lrr-2001-1">„The Cosmological Constant”</a>, Living Rev. Relativity, 4, accesat în <time datetime="2007-07-21">21 iulie 2007</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Living+Rev.+Relativity&rft.atitle=The+Cosmological+Constant&rft.volume=4&rft.date=2001&rft.aulast=Carroll&rft.aufirst=Sean+M.&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.livingreviews.org%2Flrr-2001-1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFCarter1979" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Brandon_Carter&action=edit&redlink=1" class="new" title="Brandon Carter — pagină inexistentă">Carter, Brandon</a> (<time datetime="1979">1979</time>), „The general theory of the mechanical, electromagnetic and thermodynamic properties of black holes”, În Hawking, S. W.; Israel, W., General Relativity, an Einstein Centenary Survey, Cambridge University Press, pp. 294–369 and 860–863, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-521-29928-4" title="Special:Referințe în cărți/0-521-29928-4">0-521-29928-4</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=The+general+theory+of+the+mechanical%2C+electromagnetic+and+thermodynamic+properties+of+black+holes&rft.btitle=General+Relativity%2C+an+Einstein+Centenary+Survey&rft.pages=294-369+and+860-863&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=1979&rft.isbn=0-521-29928-4&rft.aulast=Carter&rft.aufirst=Brandon&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFCelottiMillerSciama1999" class="citation">Celotti, Annalisa; Miller, John C.; <a href="/w/index.php?title=Dennis_William_Sciama&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dennis William Sciama — pagină inexistentă">Sciama, Dennis W.</a> (<time datetime="1999">1999</time>), „Astrophysical evidence for the existence of black holes”, Class. Quant. Grav., 16 (12A): A3–A21, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/astro-ph/9912186v1">astro-ph/9912186v1</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1088%2F0264-9381%2F16%2F12A%2F301">10.1088/0264-9381/16/12A/301</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Class.+Quant.+Grav.&rft.atitle=Astrophysical+evidence+for+the+existence+of+black+holes&rft.volume=16&rft.issue=12A&rft.pages=A3-A21&rft.date=1999&rft_id=info%3Aarxiv%2Fastro-ph%2F9912186v1&rft_id=info%3Adoi%2F10.1088%2F0264-9381%2F16%2F12A%2F301&rft.aulast=Celotti&rft.aufirst=Annalisa&rft.au=Miller%2C+John+C.&rft.au=Sciama%2C+Dennis+W.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFChandrasekhar1983" class="citation"><a href="/wiki/Subrahmanyan_Chandrasekhar" title="Subrahmanyan Chandrasekhar">Chandrasekhar, Subrahmanyan</a> (<time datetime="1983">1983</time>), The Mathematical Theory of Black Holes, Oxford University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-19-850370-9" title="Special:Referințe în cărți/0-19-850370-9">0-19-850370-9</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Mathematical+Theory+of+Black+Holes&rft.pub=Oxford+University+Press&rft.date=1983&rft.isbn=0-19-850370-9&rft.aulast=Chandrasekhar&rft.aufirst=Subrahmanyan&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFCharbonnelPrimas2005" class="citation">Charbonnel, C.; Primas, F. (<time datetime="2005">2005</time>), „The Lithium Content of the Galactic Halo Stars”, Astronomy & Astrophysics, 442 (3): 961–992, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/astro-ph/0505247">astro-ph/0505247</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1051%2F0004-6361%3A20042491">10.1051/0004-6361:20042491</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Astronomy+%26+Astrophysics&rft.atitle=The+Lithium+Content+of+the+Galactic+Halo+Stars&rft.volume=442&rft.issue=3&rft.pages=961-992&rft.date=2005&rft_id=info%3Aarxiv%2Fastro-ph%2F0505247&rft_id=info%3Adoi%2F10.1051%2F0004-6361%3A20042491&rft.aulast=Charbonnel&rft.aufirst=C.&rft.au=Primas%2C+F.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFCiufoliniPavlis2004" class="citation">Ciufolini, Ignazio; Pavlis, Erricos C. (<time datetime="2004">2004</time>), „A confirmation of the general relativistic prediction of the Lense-Thirring effect”, Nature, 431 (7011): 958–960, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1038%2Fnature03007">10.1038/nature03007</a>, <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15496915">15496915</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Nature&rft.atitle=A+confirmation+of+the+general+relativistic+prediction+of+the+Lense-Thirring+effect&rft.volume=431&rft.issue=7011&rft.pages=958-960&rft.date=2004&rft_id=info%3Adoi%2F10.1038%2Fnature03007&rft_id=info%3Apmid%2F15496915&rft.aulast=Ciufolini&rft.aufirst=Ignazio&rft.au=Pavlis%2C+Erricos+C.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFCiufoliniPavlisPeron2006" class="citation">Ciufolini, Ignazio; Pavlis, Erricos C.; Peron, R. (<time datetime="2006">2006</time>), „Determination of frame-dragging using Earth gravity models from CHAMP and GRACE”, New Astron., 11 (8): 527–550, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1016%2Fj.newast.2006.02.001">10.1016/j.newast.2006.02.001</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=New+Astron.&rft.atitle=Determination+of+frame-dragging+using+Earth+gravity+models+from+CHAMP+and+GRACE&rft.volume=11&rft.issue=8&rft.pages=527-550&rft.date=2006&rft_id=info%3Adoi%2F10.1016%2Fj.newast.2006.02.001&rft.aulast=Ciufolini&rft.aufirst=Ignazio&rft.au=Pavlis%2C+Erricos+C.&rft.au=Peron%2C+R.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFCocVangioni-FlamDescouvemontAdahchour2004" class="citation">Coc, A.; Vangioni-Flam, E.; Descouvemont, P.; Adahchour, A.; Angulo, C. (<time datetime="2004">2004</time>), „Updated Big Bang Nucleosynthesis confronted to WMAP observations and to the Abundance of Light Elements”, Astrophysical Journal, 600 (2): 544–552, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/astro-ph/0309480">astro-ph/0309480</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F380121">10.1086/380121</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Astrophysical+Journal&rft.atitle=Updated+Big+Bang+Nucleosynthesis+confronted+to+WMAP+observations+and+to+the+Abundance+of+Light+Elements&rft.volume=600&rft.issue=2&rft.pages=544-552&rft.date=2004&rft_id=info%3Aarxiv%2Fastro-ph%2F0309480&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F380121&rft.aulast=Coc&rft.aufirst=A.&rft.au=Vangioni-Flam%2C+E.&rft.au=Descouvemont%2C+P.&rft.au=Adahchour%2C+A.&rft.au=Angulo%2C+C.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFCutlerThorne2002" class="citation">Cutler, Curt; Thorne, Kip S. (<time datetime="2002">2002</time>), „An overview of gravitational wave sources”, În Bishop, Nigel; Maharaj, Sunil D., Proceedings of 16th International Conference on General Relativity and Gravitation (GR16), World Scientific, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/gr-qc/0204090">gr-qc/0204090</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/981-238-171-6" title="Special:Referințe în cărți/981-238-171-6">981-238-171-6</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=An+overview+of+gravitational+wave+sources&rft.btitle=Proceedings+of+16th+International+Conference+on+General+Relativity+and+Gravitation+%28GR16%29&rft.pub=World+Scientific&rft.date=2002&rft_id=info%3Aarxiv%2Fgr-qc%2F0204090&rft.isbn=981-238-171-6&rft.aulast=Cutler&rft.aufirst=Curt&rft.au=Thorne%2C+Kip+S.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFDalalHolzHughesJain2006" class="citation">Dalal, Neal; Holz, Daniel E.; Hughes, Scott A.; Jain, Bhuvnesh (<time datetime="2006">2006</time>), „Short GRB and binary black hole standard sirens as a probe of dark energy”, Phys.Rev., D74 (6): 063006, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/astro-ph/0601275">astro-ph/0601275</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1103%2FPhysRevD.74.063006">10.1103/PhysRevD.74.063006</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Phys.Rev.&rft.atitle=Short+GRB+and+binary+black+hole+standard+sirens+as+a+probe+of+dark+energy&rft.volume=D74&rft.issue=6&rft.pages=063006&rft.date=2006&rft_id=info%3Aarxiv%2Fastro-ph%2F0601275&rft_id=info%3Adoi%2F10.1103%2FPhysRevD.74.063006&rft.aulast=Dalal&rft.aufirst=Neal&rft.au=Holz%2C+Daniel+E.&rft.au=Hughes%2C+Scott+A.&rft.au=Jain%2C+Bhuvnesh&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFDanzmannRüdiger2003" class="citation">Danzmann, Karsten; Rüdiger, Albrecht (<time datetime="2003">2003</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070926105922/http://www.srl.caltech.edu/lisa/documents/KarstenAlbrechtOverviewCQG20-2003.pdf">„LISA Technology—Concepts, Status, Prospects”</a> (PDF), Class. Quant. Grav., 20 (10): S1–S9, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1088%2F0264-9381%2F20%2F10%2F301">10.1088/0264-9381/20/10/301</a>, arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.srl.caltech.edu/lisa/documents/KarstenAlbrechtOverviewCQG20-2003.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2007-09-26">26 septembrie 2007</time>, accesat în <time datetime="2009-01-20">20 ianuarie 2009</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Class.+Quant.+Grav.&rft.atitle=LISA+Technology%E2%80%94Concepts%2C+Status%2C+Prospects&rft.volume=20&rft.issue=10&rft.pages=S1-S9&rft.date=2003&rft_id=info%3Adoi%2F10.1088%2F0264-9381%2F20%2F10%2F301&rft.aulast=Danzmann&rft.aufirst=Karsten&rft.au=R%C3%BCdiger%2C+Albrecht&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.srl.caltech.edu%2Flisa%2Fdocuments%2FKarstenAlbrechtOverviewCQG20-2003.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFDirac1996" class="citation"><a href="/wiki/Paul_Dirac" title="Paul Dirac">Dirac, Paul</a> (<time datetime="1996">1996</time>), General Theory of Relativity, Princeton University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-691-01146-X" title="Special:Referințe în cărți/0-691-01146-X">0-691-01146-X</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=General+Theory+of+Relativity&rft.pub=Princeton+University+Press&rft.date=1996&rft.isbn=0-691-01146-X&rft.aulast=Dirac&rft.aufirst=Paul&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFDonoghue1995" class="citation">Donoghue, John F. (<time datetime="1995">1995</time>), „Introduction to the Effective Field Theory Description of Gravity”, În Cornet, Fernando, Effective Theories: Proceedings of the Advanced School, <a href="/wiki/Almu%C3%B1%C3%A9car" title="Almuñécar">Almuñécar</a>, Spain, 26 June–1 July 1995, Singapore: World Scientific, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/gr-qc/9512024">gr-qc/9512024</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9810229089" title="Special:Referințe în cărți/9810229089">9810229089</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Introduction+to+the+Effective+Field+Theory+Description+of+Gravity&rft.btitle=Effective+Theories%3A+Proceedings+of+the+Advanced+School%2C+Almu%C3%B1%C3%A9car%2C+Spain%2C+26+June%E2%80%931+July+1995&rft.place=Singapore&rft.pub=World+Scientific&rft.date=1995&rft_id=info%3Aarxiv%2Fgr-qc%2F9512024&rft.isbn=9810229089&rft.aulast=Donoghue&rft.aufirst=John+F.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFDuff1996" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Michael_Duff&action=edit&redlink=1" class="new" title="Michael Duff — pagină inexistentă">Duff, Michael</a> (<time datetime="1996">1996</time>), „M-Theory (the Theory Formerly Known as Strings)”, Int. J. Mod. Phys., A11 (32): 5623–5641, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/hep-th/9608117">hep-th/9608117</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1142%2FS0217751X96002583">10.1142/S0217751X96002583</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Int.+J.+Mod.+Phys.&rft.atitle=M-Theory+%28the+Theory+Formerly+Known+as+Strings%29&rft.volume=A11&rft.issue=32&rft.pages=5623-5641&rft.date=1996&rft_id=info%3Aarxiv%2Fhep-th%2F9608117&rft_id=info%3Adoi%2F10.1142%2FS0217751X96002583&rft.aulast=Duff&rft.aufirst=Michael&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFEhlers1973" class="citation"><a href="/w/index.php?title=J%C3%BCrgen_Ehlers&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jürgen Ehlers — pagină inexistentă">Ehlers, Jürgen</a> (<time datetime="1973">1973</time>), „Survey of general relativity theory”, În Israel, Werner, Relativity, Astrophysics and Cosmology, D. Reidel, pp. 1–125, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/90-277-0369-8" title="Special:Referințe în cărți/90-277-0369-8">90-277-0369-8</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Survey+of+general+relativity+theory&rft.btitle=Relativity%2C+Astrophysics+and+Cosmology&rft.pages=1-125&rft.pub=D.+Reidel&rft.date=1973&rft.isbn=90-277-0369-8&rft.aulast=Ehlers&rft.aufirst=J%C3%BCrgen&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFEhlersFalcoSchneider1992" class="citation">Ehlers, Jürgen; Falco, Emilio E.; Schneider, Peter (<time datetime="1992">1992</time>), Gravitational lenses, Springer, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/3-540-66506-4" title="Special:Referințe în cărți/3-540-66506-4">3-540-66506-4</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Gravitational+lenses&rft.pub=Springer&rft.date=1992&rft.isbn=3-540-66506-4&rft.aulast=Ehlers&rft.aufirst=J%C3%BCrgen&rft.au=Falco%2C+Emilio+E.&rft.au=Schneider%2C+Peter&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFEhlersLämmerzahl2006" class="citation">Ehlers, Jürgen; Lämmerzahl, Claus, ed. (<time datetime="2006">2006</time>), Special Relativity—Will it Survive the Next 101 Years?, Springer, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/3-540-34522-1" title="Special:Referințe în cărți/3-540-34522-1">3-540-34522-1</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Special+Relativity%E2%80%94Will+it+Survive+the+Next+101+Years%3F&rft.pub=Springer&rft.date=2006&rft.isbn=3-540-34522-1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFEhlersRindler1997" class="citation">Ehlers, Jürgen; <a href="/w/index.php?title=Wolfgang_Rindler&action=edit&redlink=1" class="new" title="Wolfgang Rindler — pagină inexistentă">Rindler, Wolfgang</a> (<time datetime="1997">1997</time>), „Local and Global Light Bending in Einstein's and other Gravitational Theories”, General Relativity and Gravitation, 29 (4): 519–529, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1023%2FA%3A1018843001842">10.1023/A:1018843001842</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=General+Relativity+and+Gravitation&rft.atitle=Local+and+Global+Light+Bending+in+Einstein%27s+and+other+Gravitational+Theories&rft.volume=29&rft.issue=4&rft.pages=519-529&rft.date=1997&rft_id=info%3Adoi%2F10.1023%2FA%3A1018843001842&rft.aulast=Ehlers&rft.aufirst=J%C3%BCrgen&rft.au=Rindler%2C+Wolfgang&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFEinstein1907" class="citation"><a href="/wiki/Albert_Einstein" title="Albert Einstein">Einstein, Albert</a> (<time datetime="1907">1907</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.soso.ch/wissen/hist/SRT/E-1907.pdf">„Über das Relativitätsprinzip und die aus demselben gezogene Folgerungen”</a> (PDF), Jahrbuch der Radioaktivitaet und Elektronik, 4: 411, accesat în <time datetime="2008-05-05">5 mai 2008</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Jahrbuch+der+Radioaktivitaet+und+Elektronik&rft.atitle=%C3%9Cber+das+Relativit%C3%A4tsprinzip+und+die+aus+demselben+gezogene+Folgerungen&rft.volume=4&rft.pages=411&rft.date=1907&rft.aulast=Einstein&rft.aufirst=Albert&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.soso.ch%2Fwissen%2Fhist%2FSRT%2FE-1907.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFEinstein1915" class="citation"><a href="/wiki/Albert_Einstein" title="Albert Einstein">Einstein, Albert</a> (<time datetime="1915">1915</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://nausikaa2.mpiwg-berlin.mpg.de/cgi-bin/toc/toc.x.cgi?dir=6E3MAXK4&step=thumb">„Die Feldgleichungen der Gravitation”</a>, Sitzungsberichte der Preussischen Akademie der Wissenschaften zu Berlin: 844–847, accesat în <time datetime="2006-09-12">12 septembrie 2006</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Sitzungsberichte+der+Preussischen+Akademie+der+Wissenschaften+zu+Berlin&rft.atitle=Die+Feldgleichungen+der+Gravitation&rft.pages=844-847&rft.date=1915&rft.aulast=Einstein&rft.aufirst=Albert&rft_id=http%3A%2F%2Fnausikaa2.mpiwg-berlin.mpg.de%2Fcgi-bin%2Ftoc%2Ftoc.x.cgi%3Fdir%3D6E3MAXK4%26step%3Dthumb&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFEinstein1916" class="citation"><a href="/wiki/Albert_Einstein" title="Albert Einstein">Einstein, Albert</a> (<time datetime="1916">1916</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.alberteinstein.info/gallery/gtext3.html">„Die Grundlage der allgemeinen Relativitätstheorie”</a> (<a href="/wiki/PDF" class="mw-redirect" title="PDF">PDF</a>), Annalen der Physik, 49, accesat în <time datetime="2006-09-03">3 septembrie 2006</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Annalen+der+Physik&rft.atitle=Die+Grundlage+der+allgemeinen+Relativit%C3%A4tstheorie&rft.volume=49&rft.date=1916&rft.aulast=Einstein&rft.aufirst=Albert&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.alberteinstein.info%2Fgallery%2Fgtext3.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFEinstein1917" class="citation"><a href="/wiki/Albert_Einstein" title="Albert Einstein">Einstein, Albert</a> (<time datetime="1917">1917</time>), „Kosmologische Betrachtungen zur allgemeinen Relativitätstheorie”, Sitzungsberichte der Preußischen Akademie der Wissenschaften: 142</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Sitzungsberichte+der+Preu%C3%9Fischen+Akademie+der+Wissenschaften&rft.atitle=Kosmologische+Betrachtungen+zur+allgemeinen+Relativit%C3%A4tstheorie&rft.pages=142&rft.date=1917&rft.aulast=Einstein&rft.aufirst=Albert&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFEllisvan_Elst1999" class="citation"><a href="/w/index.php?title=George_Ellis&action=edit&redlink=1" class="new" title="George Ellis — pagină inexistentă">Ellis, George F R</a>; van Elst, Henk (<time datetime="1999">1999</time>), „Cosmological models (Cargèse lectures 1998)”, În Lachièze-Rey, Marc, Theoretical and Observational Cosmology, Kluwer, pp. 1–116, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/gr-qc/9812046">gr-qc/9812046</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Cosmological+models+%28Carg%C3%A8se+lectures+1998%29&rft.btitle=Theoretical+and+Observational+Cosmology&rft.pages=1-116&rft.pub=Kluwer&rft.date=1999&rft_id=info%3Aarxiv%2Fgr-qc%2F9812046&rft.aulast=Ellis&rft.aufirst=George+F+R&rft.au=van+Elst%2C+Henk&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFEverittBuchmanDeBraKeiser2001" class="citation">Everitt, C. W. F.; Buchman, S.; DeBra, D. B.; Keiser, G. M. (<time datetime="2001">2001</time>), „Gravity Probe B: Countdown to launch”, În Lämmerzahl,, C.; Everitt, and, C. W. F.; Hehl, F. W., Gyros, Clocks, and Interferometers: Testing Relativistic Gravity in Space (Lecture Notes in Physics 562), Springer, pp. 52–82, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/3-540-41236-0" title="Special:Referințe în cărți/3-540-41236-0">3-540-41236-0</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Gravity+Probe+B%3A+Countdown+to+launch&rft.btitle=Gyros%2C+Clocks%2C+and+Interferometers%3A+Testing+Relativistic+Gravity+in+Space+%28Lecture+Notes+in+Physics+562%29&rft.pages=52-82&rft.pub=Springer&rft.date=2001&rft.isbn=3-540-41236-0&rft.aulast=Everitt&rft.aufirst=C.+W.+F.&rft.au=Buchman%2C+S.&rft.au=DeBra%2C+D.+B.&rft.au=Keiser%2C+G.+M.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFEverittParkinsonKahn2007" class="citation">Everitt, C. W. F.; Parkinson, Bradford; Kahn, Bob (<time datetime="2007">2007</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://einstein.stanford.edu/content/exec_summary/GP-B_ExecSum-scrn.pdf">The Gravity Probe B experiment. Post Flight Analysis—Final Report (Preface and Executive Summary)</a> (PDF), Project Report: NASA, Stanford University and Lockheed Martin, accesat în <time datetime="2007-08-05">5 august 2007</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Gravity+Probe+B+experiment.+Post+Flight+Analysis%E2%80%94Final+Report+%28Preface+and+Executive+Summary%29&rft.pub=Project+Report%3A+NASA%2C+Stanford+University+and+Lockheed+Martin&rft.date=2007&rft.aulast=Everitt&rft.aufirst=C.+W.+F.&rft.au=Parkinson%2C+Bradford&rft.au=Kahn%2C+Bob&rft_id=http%3A%2F%2Feinstein.stanford.edu%2Fcontent%2Fexec_summary%2FGP-B_ExecSum-scrn.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFFalckeMeliaAgol2000" class="citation">Falcke, Heino; Melia, Fulvio; Agol, Eric (<time datetime="2000">2000</time>), „Viewing the Shadow of the Black Hole at the Galactic Center”, Astrophysical Journal, 528 (1): L13–L16, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/astro-ph/9912263">astro-ph/9912263</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F312423">10.1086/312423</a>, <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10587484">10587484</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Astrophysical+Journal&rft.atitle=Viewing+the+Shadow+of+the+Black+Hole+at+the+Galactic+Center&rft.volume=528&rft.issue=1&rft.pages=L13-L16&rft.date=2000&rft_id=info%3Aarxiv%2Fastro-ph%2F9912263&rft_id=info%3Apmid%2F10587484&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F312423&rft.aulast=Falcke&rft.aufirst=Heino&rft.au=Melia%2C+Fulvio&rft.au=Agol%2C+Eric&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFFlanaganHughes2005" class="citation">Flanagan, Éanna É.; Hughes, Scott A. (<time datetime="2005">2005</time>), „The basics of gravitational wave theory”, New J.Phys., 7: 204, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/gr-qc/0501041">gr-qc/0501041</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1088%2F1367-2630%2F7%2F1%2F204">10.1088/1367-2630/7/1/204</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=New+J.Phys.&rft.atitle=The+basics+of+gravitational+wave+theory&rft.volume=7&rft.pages=204&rft.date=2005&rft_id=info%3Aarxiv%2Fgr-qc%2F0501041&rft_id=info%3Adoi%2F10.1088%2F1367-2630%2F7%2F1%2F204&rft.aulast=Flanagan&rft.aufirst=%C3%89anna+%C3%89.&rft.au=Hughes%2C+Scott+A.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFFont2003" class="citation">Font, José A. (<time datetime="2003">2003</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.livingreviews.org/lrr-2003-4">„Numerical Hydrodynamics in General Relativity”</a>, Living Rev. Relativity, 6, accesat în <time datetime="2007-08-19">19 august 2007</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Living+Rev.+Relativity&rft.atitle=Numerical+Hydrodynamics+in+General+Relativity&rft.volume=6&rft.date=2003&rft.aulast=Font&rft.aufirst=Jos%C3%A9+A.&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.livingreviews.org%2Flrr-2003-4&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFFourès-Bruhat1952" class="citation">Fourès-Bruhat, Yvonne (<time datetime="1952">1952</time>), „Théoréme d'existence pour certains systémes d'équations aux derivées partielles non linéaires”, Acta Mathematica, 88: 141–225, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1007%2FBF02392131">10.1007/BF02392131</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Acta+Mathematica&rft.atitle=Th%C3%A9or%C3%A9me+d%27existence+pour+certains+syst%C3%A9mes+d%27%C3%A9quations+aux+deriv%C3%A9es+partielles+non+lin%C3%A9aires&rft.volume=88&rft.pages=141-225&rft.date=1952&rft_id=info%3Adoi%2F10.1007%2FBF02392131&rft.aulast=Four%C3%A8s-Bruhat&rft.aufirst=Yvonne&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFFrauendiener2004" class="citation">Frauendiener, Jörg (<time datetime="2004">2004</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.livingreviews.org/lrr-2004-1">„Conformal Infinity”</a>, Living Rev. Relativity, 7, accesat în <time datetime="2007-07-21">21 iulie 2007</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Living+Rev.+Relativity&rft.atitle=Conformal+Infinity&rft.volume=7&rft.date=2004&rft.aulast=Frauendiener&rft.aufirst=J%C3%B6rg&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.livingreviews.org%2Flrr-2004-1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFFriedrich2005" class="citation">Friedrich, Helmut (<time datetime="2005">2005</time>), „Is general relativity 'essentially understood'?”, Annalen Phys., 15: 84–108, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/gr-qc/0508016">gr-qc/0508016</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1002%2Fandp.200510173">10.1002/andp.200510173</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Annalen+Phys.&rft.atitle=Is+general+relativity+%27essentially+understood%27%3F&rft.volume=15&rft.pages=84-108&rft.date=2005&rft_id=info%3Aarxiv%2Fgr-qc%2F0508016&rft_id=info%3Adoi%2F10.1002%2Fandp.200510173&rft.aulast=Friedrich&rft.aufirst=Helmut&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFFutamaseItoh2006" class="citation">Futamase, T.; Itoh, Y. (<time datetime="2006">2006</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.livingreviews.org/lrr-2007-2">„The Post-Newtonian Approximation for Relativistic Compact Binaries”</a>, Living Rev. Relativity, 10, accesat în <time datetime="2008-02-29">29 februarie 2008</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Living+Rev.+Relativity&rft.atitle=The+Post-Newtonian+Approximation+for+Relativistic+Compact+Binaries&rft.volume=10&rft.date=2006&rft.aulast=Futamase&rft.aufirst=T.&rft.au=Itoh%2C+Y.&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.livingreviews.org%2Flrr-2007-2&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFGamow1970" class="citation"><a href="/wiki/George_Gamow" title="George Gamow">Gamow, George</a> (<time datetime="1970">1970</time>), My World Line, Viking Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0670503762" title="Special:Referințe în cărți/0670503762">0670503762</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=My+World+Line&rft.pub=Viking+Press&rft.date=1970&rft.isbn=0670503762&rft.aulast=Gamow&rft.aufirst=George&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFGarfinkle2007" class="citation">Garfinkle, David (<time datetime="2007">2007</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070810114535/http://www.einstein-online.info/en/spotlights/singularities_bkl/index.html">„Of singularities and breadmaking”</a>, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.einstein-online.info/en">Einstein Online</a>, arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.einstein-online.info/en/spotlights/singularities_bkl/index.html">original</a> la <time datetime="2007-08-10">10 august 2007</time>, accesat în <time datetime="2007-08-03">3 august 2007</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=%5Bhttp%3A%2F%2Fwww.einstein-online.info%2Fen+Einstein+Online%5D&rft.atitle=Of+singularities+and+breadmaking&rft.date=2007&rft.aulast=Garfinkle&rft.aufirst=David&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.einstein-online.info%2Fen%2Fspotlights%2Fsingularities_bkl%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988">  Legătură externa în <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|journal=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#param_has_ext_link" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFGeroch1996" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Robert_Geroch&action=edit&redlink=1" class="new" title="Robert Geroch — pagină inexistentă">Geroch, Robert</a> (<time datetime="1996">1996</time>), Partial Differential Equations of Physics, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/gr-qc/9602055">gr-qc/9602055</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Partial+Differential+Equations+of+Physics&rft.date=1996&rft_id=info%3Aarxiv%2Fgr-qc%2F9602055&rft.aulast=Geroch&rft.aufirst=Robert&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988">  <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|access-date=</code> necesită <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|url=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#accessdate_missing_url" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFGiulini2005" class="citation">Giulini, Domenico (<time datetime="2005">2005</time>), Special Relativity: A First Encounter, Oxford University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-19-856746-4" title="Special:Referințe în cărți/0-19-856746-4">0-19-856746-4</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Special+Relativity%3A+A+First+Encounter&rft.pub=Oxford+University+Press&rft.date=2005&rft.isbn=0-19-856746-4&rft.aulast=Giulini&rft.aufirst=Domenico&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFGiulini2006a" class="citation">Giulini, Domenico (<time datetime="2006">2006</time>), „Algebraic and Geometric Structures in Special Relativity”, În Ehlers, Jürgen; Lämmerzahl, Claus, Special Relativity—Will it Survive the Next 101 Years?, Springer, pp. 45–111, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/math-ph/0602018">math-ph/0602018</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/3-540-34522-1" title="Special:Referințe în cărți/3-540-34522-1">3-540-34522-1</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Algebraic+and+Geometric+Structures+in+Special+Relativity&rft.btitle=Special+Relativity%E2%80%94Will+it+Survive+the+Next+101+Years%3F&rft.pages=45-111&rft.pub=Springer&rft.date=2006&rft_id=info%3Aarxiv%2Fmath-ph%2F0602018&rft.isbn=3-540-34522-1&rft.aulast=Giulini&rft.aufirst=Domenico&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFGiulini2006b" class="citation">Giulini, Domenico (<time datetime="2006">2006</time>), „Some remarks on the notions of general covariance and background independence”, În Stamatescu, I. O., An assessment of current paradigms in the physics of fundamental interactions, Springer, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/gr-qc/0603087">gr-qc/0603087</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Some+remarks+on+the+notions+of+general+covariance+and+background+independence&rft.btitle=An+assessment+of+current+paradigms+in+the+physics+of+fundamental+interactions&rft.pub=Springer&rft.date=2006&rft_id=info%3Aarxiv%2Fgr-qc%2F0603087&rft.aulast=Giulini&rft.aufirst=Domenico&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFGnedin2005" class="citation">Gnedin, Nickolay Y. (<time datetime="2005">2005</time>), „Digitizing the Universe”, Nature, 435 (7042): 572–573, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1038%2F435572a">10.1038/435572a</a>, <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15931201">15931201</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Nature&rft.atitle=Digitizing+the+Universe&rft.volume=435&rft.issue=7042&rft.pages=572-573&rft.date=2005&rft_id=info%3Adoi%2F10.1038%2F435572a&rft_id=info%3Apmid%2F15931201&rft.aulast=Gnedin&rft.aufirst=Nickolay+Y.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFGoenner2004" class="citation">Goenner, Hubert F. M. (<time datetime="2004">2004</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.livingreviews.org/lrr-2004-2">„On the History of Unified Field Theories”</a>, Living Rev. Relativity, 7, accesat în <time datetime="2008-02-28">28 februarie 2008</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Living+Rev.+Relativity&rft.atitle=On+the+History+of+Unified+Field+Theories&rft.volume=7&rft.date=2004&rft.aulast=Goenner&rft.aufirst=Hubert+F.+M.&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.livingreviews.org%2Flrr-2004-2&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFGoroffSagnotti1985" class="citation">Goroff, Marc H.; Sagnotti, Augusto (<time datetime="1985">1985</time>), „Quantum gravity at two loops”, Phys. Lett., 160B: 81–86, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1016%2F0370-2693%2885%2991470-4">10.1016/0370-2693(85)91470-4</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Phys.+Lett.&rft.atitle=Quantum+gravity+at+two+loops&rft.volume=160B&rft.pages=81-86&rft.date=1985&rft_id=info%3Adoi%2F10.1016%2F0370-2693%2885%2991470-4&rft.aulast=Goroff&rft.aufirst=Marc+H.&rft.au=Sagnotti%2C+Augusto&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFGourgoulhon2007" class="citation">Gourgoulhon, Eric (<time datetime="2007">2007</time>), 3+1 Formalism and Bases of Numerical Relativity, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/gr-qc/0703035">gr-qc/0703035</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=3%2B1+Formalism+and+Bases+of+Numerical+Relativity&rft.date=2007&rft_id=info%3Aarxiv%2Fgr-qc%2F0703035&rft.aulast=Gourgoulhon&rft.aufirst=Eric&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFGowdy1971" class="citation">Gowdy, Robert H. (<time datetime="1971">1971</time>), „Gravitational Waves in Closed Universes”, Phys. Rev. Lett., 27 (12): 826–829, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1103%2FPhysRevLett.27.826">10.1103/PhysRevLett.27.826</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Phys.+Rev.+Lett.&rft.atitle=Gravitational+Waves+in+Closed+Universes&rft.volume=27&rft.issue=12&rft.pages=826-829&rft.date=1971&rft_id=info%3Adoi%2F10.1103%2FPhysRevLett.27.826&rft.aulast=Gowdy&rft.aufirst=Robert+H.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFGowdy1974" class="citation">Gowdy, Robert H. (<time datetime="1974">1974</time>), „Vacuum spacetimes with two-parameter spacelike isometry groups and compact invariant hypersurfaces: Topologies and boundary conditions”, Ann. Phys. (N.Y.), 83: 203–241, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1016%2F0003-4916%2874%2990384-4">10.1016/0003-4916(74)90384-4</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Ann.+Phys.+%28N.Y.%29&rft.atitle=Vacuum+spacetimes+with+two-parameter+spacelike+isometry+groups+and+compact+invariant+hypersurfaces%3A+Topologies+and+boundary+conditions&rft.volume=83&rft.pages=203-241&rft.date=1974&rft_id=info%3Adoi%2F10.1016%2F0003-4916%2874%2990384-4&rft.aulast=Gowdy&rft.aufirst=Robert+H.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFGreenSchwarzWitten1987" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Michael_Green_(physicist)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Michael Green (physicist) — pagină inexistentă">Green, M. B.</a>; <a href="/w/index.php?title=John_H._Schwarz&action=edit&redlink=1" class="new" title="John H. Schwarz — pagină inexistentă">Schwarz, J. H.</a>; <a href="/w/index.php?title=Edward_Witten&action=edit&redlink=1" class="new" title="Edward Witten — pagină inexistentă">Witten, E.</a> (<time datetime="1987">1987</time>), Superstring theory. Volume 1: Introduction, Cambridge University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-521-35752-7" title="Special:Referințe în cărți/0-521-35752-7">0-521-35752-7</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Superstring+theory.+Volume+1%3A+Introduction&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=1987&rft.isbn=0-521-35752-7&rft.aulast=Green&rft.aufirst=M.+B.&rft.au=Schwarz%2C+J.+H.&rft.au=Witten%2C+E.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFGreensteinOkeShipman1971" class="citation">Greenstein, J. L.; Oke, J. B.; Shipman, H. L. (<time datetime="1971">1971</time>), „Effective Temperature, Radius, and Gravitational Redshift of Sirius B”, Astrophysical Journal, 169: 563, <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/1971ApJ...169..563G">1971ApJ...169..563G</a>, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F151174">10.1086/151174</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Astrophysical+Journal&rft.atitle=Effective+Temperature%2C+Radius%2C+and+Gravitational+Redshift+of+Sirius+B&rft.volume=169&rft.pages=563&rft.date=1971&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F151174&rft_id=info%3Abibcode%2F1971ApJ...169..563G&rft.aulast=Greenstein&rft.aufirst=J.+L.&rft.au=Oke%2C+J.+B.&rft.au=Shipman%2C+H.+L.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFHafeleKeating1972a" class="citation">Hafele, J.; Keating, R. (<time datetime="1972">1972</time>), „Around the world atomic clocks:predicted relativistic time gains”, Science, 177 (4044): 166–168, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1126%2Fscience.177.4044.166">10.1126/science.177.4044.166</a>, <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17779917">17779917</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Science&rft.atitle=Around+the+world+atomic+clocks%3Apredicted+relativistic+time+gains&rft.volume=177&rft.issue=4044&rft.pages=166-168&rft.date=1972&rft_id=info%3Adoi%2F10.1126%2Fscience.177.4044.166&rft_id=info%3Apmid%2F17779917&rft.aulast=Hafele&rft.aufirst=J.&rft.au=Keating%2C+R.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFHafeleKeating1972b" class="citation">Hafele, J.; Keating, R. (<time datetime="1972">1972</time>), „Around the world atomic clocks: observed relativistic time gains”, Science, 177 (4044): 168–170, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1126%2Fscience.177.4044.168">10.1126/science.177.4044.168</a>, <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17779918">17779918</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Science&rft.atitle=Around+the+world+atomic+clocks%3A+observed+relativistic+time+gains&rft.volume=177&rft.issue=4044&rft.pages=168-170&rft.date=1972&rft_id=info%3Adoi%2F10.1126%2Fscience.177.4044.168&rft_id=info%3Apmid%2F17779918&rft.aulast=Hafele&rft.aufirst=J.&rft.au=Keating%2C+R.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFHavas1964" class="citation">Havas, P. (<time datetime="1964">1964</time>), „Four-Dimensional Formulation of Newtonian Mechanics and Their Relation to the Special and the General Theory of Relativity”, Rev. Mod. Phys., 36 (4): 938–965, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1103%2FRevModPhys.36.938">10.1103/RevModPhys.36.938</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Rev.+Mod.+Phys.&rft.atitle=Four-Dimensional+Formulation+of+Newtonian+Mechanics+and+Their+Relation+to+the+Special+and+the+General+Theory+of+Relativity&rft.volume=36&rft.issue=4&rft.pages=938-965&rft.date=1964&rft_id=info%3Adoi%2F10.1103%2FRevModPhys.36.938&rft.aulast=Havas&rft.aufirst=P.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFHawking1966" class="citation"><a href="/wiki/Stephen_W._Hawking" class="mw-redirect" title="Stephen W. Hawking">Hawking, Stephen W.</a> (<time datetime="1966">1966</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://links.jstor.org/sici?sici=0080-4630%2819661018%29294%3A1439%3C511%3ATOOSIC%3E2.0.CO%3B2-Y">„The occurrence of singularities in cosmology”</a>, Proceedings of the Royal Society of London, A294 (1439): 511–521, <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/0080-4630">0080-4630</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Proceedings+of+the+Royal+Society+of+London&rft.atitle=The+occurrence+of+singularities+in+cosmology&rft.volume=A294&rft.issue=1439&rft.pages=511-521&rft.date=1966&rft.issn=0080-4630&rft.aulast=Hawking&rft.aufirst=Stephen+W.&rft_id=http%3A%2F%2Flinks.jstor.org%2Fsici%3Fsici%3D0080-4630%252819661018%2529294%253A1439%253C511%253ATOOSIC%253E2.0.CO%253B2-Y&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFHawking1975" class="citation">Hawking, S. W. (<time datetime="1975">1975</time>), „Particle Creation by Black Holes”, Communications in Mathematical Physics, 43 (3): 199–220, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1007%2FBF02345020">10.1007/BF02345020</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Communications+in+Mathematical+Physics&rft.atitle=Particle+Creation+by+Black+Holes&rft.volume=43&rft.issue=3&rft.pages=199-220&rft.date=1975&rft_id=info%3Adoi%2F10.1007%2FBF02345020&rft.aulast=Hawking&rft.aufirst=S.+W.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFHawking1987" class="citation">Hawking, Stephen W. (<time datetime="1987">1987</time>), „Quantum cosmology”, În Hawking, Stephen W.; Israel, Werner, 300 Years of Gravitation, Cambridge University Press, pp. 631–651, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-521-37976-8" title="Special:Referințe în cărți/0-521-37976-8">0-521-37976-8</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Quantum+cosmology&rft.btitle=300+Years+of+Gravitation&rft.pages=631-651&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=1987&rft.isbn=0-521-37976-8&rft.aulast=Hawking&rft.aufirst=Stephen+W.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFHawkingEllis1973" class="citation">Hawking, Stephen W.; <a href="/w/index.php?title=George_Ellis&action=edit&redlink=1" class="new" title="George Ellis — pagină inexistentă">Ellis, George F. R.</a> (<time datetime="1973">1973</time>), The large scale structure of spacetime, Cambridge University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-521-09906-4" title="Special:Referințe în cărți/0-521-09906-4">0-521-09906-4</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+large+scale+structure+of+spacetime&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=1973&rft.isbn=0-521-09906-4&rft.aulast=Hawking&rft.aufirst=Stephen+W.&rft.au=Ellis%2C+George+F.+R.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFHeckmannSchücking1959" class="citation">Heckmann, O. H. L.; Schücking, E. (<time datetime="1959">1959</time>), „Newtonsche und Einsteinsche Kosmologie”, În Flügge, S., Encyclopedia of Physics, 53, p. 489</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Newtonsche+und+Einsteinsche+Kosmologie&rft.btitle=Encyclopedia+of+Physics&rft.pages=489&rft.date=1959&rft.aulast=Heckmann&rft.aufirst=O.+H.+L.&rft.au=Sch%C3%BCcking%2C+E.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFHeusler1998" class="citation">Heusler, Markus (<time datetime="1998">1998</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.livingreviews.org/lrr-1998-6">„Stationary Black Holes: Uniqueness and Beyond”</a>, Living Rev. Relativity, 1, accesat în <time datetime="2007-08-04">4 august 2007</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Living+Rev.+Relativity&rft.atitle=Stationary+Black+Holes%3A+Uniqueness+and+Beyond&rft.volume=1&rft.date=1998&rft.aulast=Heusler&rft.aufirst=Markus&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.livingreviews.org%2Flrr-1998-6&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFHeusler1996" class="citation">Heusler, Markus (<time datetime="1996">1996</time>), Black Hole Uniqueness Theorems, Cambridge University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-521-56735-1" title="Special:Referințe în cărți/0-521-56735-1">0-521-56735-1</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Black+Hole+Uniqueness+Theorems&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=1996&rft.isbn=0-521-56735-1&rft.aulast=Heusler&rft.aufirst=Markus&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFHeyWalters2003" class="citation">Hey, Tony; Walters, Patrick (<time datetime="2003">2003</time>), The new quantum universe, Cambridge University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-521-56457-3" title="Special:Referințe în cărți/0-521-56457-3">0-521-56457-3</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+new+quantum+universe&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=2003&rft.isbn=0-521-56457-3&rft.aulast=Hey&rft.aufirst=Tony&rft.au=Walters%2C+Patrick&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFHoughRowan2000" class="citation">Hough, Jim; Rowan, Sheila (<time datetime="2000">2000</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.livingreviews.org/lrr-2000-3">„Gravitational Wave Detection by Interferometry (Ground and Space)”</a>, Living Rev. Relativity, 3, accesat în <time datetime="2007-07-21">21 iulie 2007</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Living+Rev.+Relativity&rft.atitle=Gravitational+Wave+Detection+by+Interferometry+%28Ground+and+Space%29&rft.volume=3&rft.date=2000&rft.aulast=Hough&rft.aufirst=Jim&rft.au=Rowan%2C+Sheila&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.livingreviews.org%2Flrr-2000-3&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFHubble1929" class="citation"><a href="/wiki/Edwin_Hubble" title="Edwin Hubble">Hubble, Edwin</a> (<time datetime="1929">1929</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.pnas.org/cgi/reprint/15/3/168.pdf">„A Relation between Distance and Radial Velocity among Extra-Galactic Nebulae”</a> (PDF), Proc. Nat. Acad. Sci., 15 (3): 168–173, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1073%2Fpnas.15.3.168">10.1073/pnas.15.3.168</a>, <a href="/wiki/PubMed_Central" title="PubMed Central">PMC</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC522427">522427</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16577160">16577160</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Proc.+Nat.+Acad.+Sci.&rft.atitle=A+Relation+between+Distance+and+Radial+Velocity+among+Extra-Galactic+Nebulae&rft.volume=15&rft.issue=3&rft.pages=168-173&rft.date=1929&rft_id=%2F%2Fwww.ncbi.nlm.nih.gov%2Fpmc%2Farticles%2FPMC522427&rft_id=info%3Apmid%2F16577160&rft_id=info%3Adoi%2F10.1073%2Fpnas.15.3.168&rft.aulast=Hubble&rft.aufirst=Edwin&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.pnas.org%2Fcgi%2Freprint%2F15%2F3%2F168.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFHulseTaylor1975" class="citation"><a href="/wiki/Russell_Alan_Hulse" title="Russell Alan Hulse">Hulse, Russell A.</a>; <a href="/wiki/Joseph_Hooton_Taylor,_Jr." title="Joseph Hooton Taylor, Jr.">Taylor, Joseph H.</a> (<time datetime="1975">1975</time>), „Discovery of a pulsar in a binary system”, Astrophys. J., 195: L51–L55, <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/1975ApJ...195L..51H">1975ApJ...195L..51H</a>, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F181708">10.1086/181708</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Astrophys.+J.&rft.atitle=Discovery+of+a+pulsar+in+a+binary+system&rft.volume=195&rft.pages=L51-L55&rft.date=1975&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F181708&rft_id=info%3Abibcode%2F1975ApJ...195L..51H&rft.aulast=Hulse&rft.aufirst=Russell+A.&rft.au=Taylor%2C+Joseph+H.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFIbanez2000" class="citation">Ibanez, L. E. (<time datetime="2000">2000</time>), „The second string (phenomenology) revolution”, Class. Quant. Grav., 17 (5): 1117–1128, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/hep-th/9911499">hep-th/9911499</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1088%2F0264-9381%2F17%2F5%2F321">10.1088/0264-9381/17/5/321</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Class.+Quant.+Grav.&rft.atitle=The+second+string+%28phenomenology%29+revolution&rft.volume=17&rft.issue=5&rft.pages=1117-1128&rft.date=2000&rft_id=info%3Aarxiv%2Fhep-th%2F9911499&rft_id=info%3Adoi%2F10.1088%2F0264-9381%2F17%2F5%2F321&rft.aulast=Ibanez&rft.aufirst=L.+E.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFIsham1994" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Christopher_Isham&action=edit&redlink=1" class="new" title="Christopher Isham — pagină inexistentă">Isham, Christopher J.</a> (<time datetime="1994">1994</time>), „Prima facie questions in quantum gravity”, În Ehlers, Jürgen; Friedrich, Helmut, Canonical Gravity: From Classical to Quantum, Springer, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/3-540-58339-4" title="Special:Referințe în cărți/3-540-58339-4">3-540-58339-4</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Prima+facie+questions+in+quantum+gravity&rft.btitle=Canonical+Gravity%3A+From+Classical+to+Quantum&rft.pub=Springer&rft.date=1994&rft.isbn=3-540-58339-4&rft.aulast=Isham&rft.aufirst=Christopher+J.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFIsrael1971" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Werner_Israel&action=edit&redlink=1" class="new" title="Werner Israel — pagină inexistentă">Israel, Werner</a> (<time datetime="1971">1971</time>), „Event Horizons and Gravitational Collapse”, General Relativity and Gravitation, 2: 53–59, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1007%2FBF02450518">10.1007/BF02450518</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=General+Relativity+and+Gravitation&rft.atitle=Event+Horizons+and+Gravitational+Collapse&rft.volume=2&rft.pages=53-59&rft.date=1971&rft_id=info%3Adoi%2F10.1007%2FBF02450518&rft.aulast=Israel&rft.aufirst=Werner&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFIsrael1987" class="citation">Israel, Werner (<time datetime="1987">1987</time>), „Dark stars: the evolution of an idea”, În Hawking, Stephen W.; Israel, Werner, 300 Years of Gravitation, Cambridge University Press, pp. 199–276, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-521-37976-8" title="Special:Referințe în cărți/0-521-37976-8">0-521-37976-8</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Dark+stars%3A+the+evolution+of+an+idea&rft.btitle=300+Years+of+Gravitation&rft.pages=199-276&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=1987&rft.isbn=0-521-37976-8&rft.aulast=Israel&rft.aufirst=Werner&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFJanssen2005" class="citation">Janssen, Michel (<time datetime="2005">2005</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.tc.umn.edu/~janss011/pdf%20files/potsandholes.pdf">„Of pots and holes: Einstein's bumpy road to general relativity”</a> (PDF), Ann. Phys. (Leipzig), 14: 58–85, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1002%2Fandp.200410130">10.1002/andp.200410130</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Ann.+Phys.+%28Leipzig%29&rft.atitle=Of+pots+and+holes%3A+Einstein%27s+bumpy+road+to+general+relativity&rft.volume=14&rft.pages=58-85&rft.date=2005&rft_id=info%3Adoi%2F10.1002%2Fandp.200410130&rft.aulast=Janssen&rft.aufirst=Michel&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.tc.umn.edu%2F~janss011%2Fpdf%2520files%2Fpotsandholes.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFJaranowskiKrólak2005" class="citation">Jaranowski, Piotr; Królak, Andrzej (<time datetime="2005">2005</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.livingreviews.org/lrr-2005-3">„Gravitational-Wave Data Analysis. Formalism and Sample Applications: The Gaussian Case”</a>, Living Rev. Relativity, 8, accesat în <time datetime="2007-07-30">30 iulie 2007</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Living+Rev.+Relativity&rft.atitle=Gravitational-Wave+Data+Analysis.+Formalism+and+Sample+Applications%3A+The+Gaussian+Case&rft.volume=8&rft.date=2005&rft.aulast=Jaranowski&rft.aufirst=Piotr&rft.au=Kr%C3%B3lak%2C+Andrzej&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.livingreviews.org%2Flrr-2005-3&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFKahn1996–2008" class="citation">Kahn, Bob (<time datetime="1996">1996</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://einstein.stanford.edu/">Gravity Probe B Website</a>, Stanford University, accesat în <time datetime="2008-05-21">21 mai 2008</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Gravity+Probe+B+Website&rft.pub=Stanford+University&rft.date=1996%2F2008&rft.aulast=Kahn&rft.aufirst=Bob&rft_id=http%3A%2F%2Feinstein.stanford.edu%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFKahn2007" class="citation">Kahn, Bob (<time datetime="2007-04-14">14 aprilie 2007</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://einstein.stanford.edu/content/press_releases/SU/pr-aps-041807.pdf">Was Einstein right? Scientists provide first public peek at Gravity Probe B results (Stanford University Press Release)</a> (PDF), Stanford University News Service</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Was+Einstein+right%3F+Scientists+provide+first+public+peek+at+Gravity+Probe+B+results+%28Stanford+University+Press+Release%29&rft.pub=Stanford+University+News+Service&rft.date=2007-04-14&rft.aulast=Kahn&rft.aufirst=Bob&rft_id=http%3A%2F%2Feinstein.stanford.edu%2Fcontent%2Fpress_releases%2FSU%2Fpr-aps-041807.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFKamionkowskiKosowskyStebbins1997" class="citation">Kamionkowski, Marc; Kosowsky, Arthur; Stebbins, Albert (<time datetime="1997">1997</time>), „Statistics of Cosmic Microwave Background Polarization”, Phys. Rev., D55 (12): 7368–7388, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/astro-ph/9611125">astro-ph/9611125</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1103%2FPhysRevD.55.7368">10.1103/PhysRevD.55.7368</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Phys.+Rev.&rft.atitle=Statistics+of+Cosmic+Microwave+Background+Polarization&rft.volume=D55&rft.issue=12&rft.pages=7368-7388&rft.date=1997&rft_id=info%3Aarxiv%2Fastro-ph%2F9611125&rft_id=info%3Adoi%2F10.1103%2FPhysRevD.55.7368&rft.aulast=Kamionkowski&rft.aufirst=Marc&rft.au=Kosowsky%2C+Arthur&rft.au=Stebbins%2C+Albert&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFKennefick2005" class="citation">Kennefick, Daniel (<time datetime="2005">2005</time>), „Astronomers Test General Relativity: Light-bending and the Solar Redshift”, În Renn, Jürgen, One hundred authors for Einstein, Wiley-VCH, pp. 178–181, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/3-527-40574-7" title="Special:Referințe în cărți/3-527-40574-7">3-527-40574-7</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Astronomers+Test+General+Relativity%3A+Light-bending+and+the+Solar+Redshift&rft.btitle=One+hundred+authors+for+Einstein&rft.pages=178-181&rft.pub=Wiley-VCH&rft.date=2005&rft.isbn=3-527-40574-7&rft.aulast=Kennefick&rft.aufirst=Daniel&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFKennefick2007" class="citation">Kennefick, Daniel (<time datetime="2007">2007</time>), „Not Only Because of Theory: Dyson, Eddington and the Competing Myths of the 1919 Eclipse Expedition”, Proceedings of the 7th Conference on the History of General Relativity, Tenerife, 2005, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/0709.0685">0709.0685</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Not+Only+Because+of+Theory%3A+Dyson%2C+Eddington+and+the+Competing+Myths+of+the+1919+Eclipse+Expedition&rft.btitle=Proceedings+of+the+7th+Conference+on+the+History+of+General+Relativity%2C+Tenerife%2C+2005&rft.date=2007&rft_id=info%3Aarxiv%2F0709.0685&rft.aulast=Kennefick&rft.aufirst=Daniel&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFKenyon1990" class="citation">Kenyon, I. R. (<time datetime="1990">1990</time>), General Relativity, Oxford University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-19-851996-6" title="Special:Referințe în cărți/0-19-851996-6">0-19-851996-6</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=General+Relativity&rft.pub=Oxford+University+Press&rft.date=1990&rft.isbn=0-19-851996-6&rft.aulast=Kenyon&rft.aufirst=I.+R.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFKochanekFalcoImpeyLehar2007" class="citation">Kochanek, C.S.; Falco, E.E.; Impey, C.; Lehar, J. (<time datetime="2007">2007</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://cfa-www.harvard.edu/castles">CASTLES Survey Website</a>, Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics, accesat în <time datetime="2007-08-21">21 august 2007</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=CASTLES+Survey+Website&rft.pub=Harvard-Smithsonian+Center+for+Astrophysics&rft.date=2007&rft.aulast=Kochanek&rft.aufirst=C.S.&rft.au=Falco%2C+E.E.&rft.au=Impey%2C+C.&rft.au=Lehar%2C+J.&rft_id=http%3A%2F%2Fcfa-www.harvard.edu%2Fcastles&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFKomar1959" class="citation">Komar, Arthur (<time datetime="1959">1959</time>), „Covariant Conservation Laws in General Relativity”, Phys. Rev., 113 (3): 934–936, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1103%2FPhysRev.113.934">10.1103/PhysRev.113.934</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Phys.+Rev.&rft.atitle=Covariant+Conservation+Laws+in+General+Relativity&rft.volume=113&rft.issue=3&rft.pages=934-936&rft.date=1959&rft_id=info%3Adoi%2F10.1103%2FPhysRev.113.934&rft.aulast=Komar&rft.aufirst=Arthur&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFKramer2004" class="citation">Kramer, Michael (<time datetime="2004">2004</time>), „Millisecond Pulsars as Tools of Fundamental Physics”, În Karshenboim, S. G., Astrophysics, Clocks and Fundamental Constants (Lecture Notes in Physics Vol. 648), Springer, pp. 33–54, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/astro-ph/0405178">astro-ph/0405178</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Millisecond+Pulsars+as+Tools+of+Fundamental+Physics&rft.btitle=Astrophysics%2C+Clocks+and+Fundamental+Constants+%28Lecture+Notes+in+Physics+Vol.+648%29&rft.pages=33-54&rft.pub=Springer&rft.date=2004&rft_id=info%3Aarxiv%2Fastro-ph%2F0405178&rft.aulast=Kramer&rft.aufirst=Michael&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFKramerStairsManchesterMcLaughlin2006" class="citation">Kramer, M.; Stairs, I. H.; Manchester, R. N.; McLaughlin, M. A.; Lyne, A. G.; Ferdman, R. D.; Burgay, M.; Lorimer, D. R.; Possenti, A. (<time datetime="2006">2006</time>), „Tests of general relativity from timing the double pulsar”, Science, 314 (5796): 97–102, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/astro-ph/0609417">astro-ph/0609417</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1126%2Fscience.1132305">10.1126/science.1132305</a>, <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16973838">16973838</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Science&rft.atitle=Tests+of+general+relativity+from+timing+the+double+pulsar&rft.volume=314&rft.issue=5796&rft.pages=97-102&rft.date=2006&rft_id=info%3Aarxiv%2Fastro-ph%2F0609417&rft_id=info%3Apmid%2F16973838&rft_id=info%3Adoi%2F10.1126%2Fscience.1132305&rft.aulast=Kramer&rft.aufirst=M.&rft.au=Stairs%2C+I.+H.&rft.au=Manchester%2C+R.+N.&rft.au=McLaughlin%2C+M.+A.&rft.au=Lyne%2C+A.+G.&rft.au=Ferdman%2C+R.+D.&rft.au=Burgay%2C+M.&rft.au=Lorimer%2C+D.+R.&rft.au=Possenti%2C+A.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFKraus1998" class="citation">Kraus, Ute (<time datetime="1998">1998</time>), „Light Deflection Near Neutron Stars”, Relativistic Astrophysics, Vieweg, pp. 66–81, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/352-806909-0" title="Special:Referințe în cărți/352-806909-0">352-806909-0</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Light+Deflection+Near+Neutron+Stars&rft.btitle=Relativistic+Astrophysics&rft.pages=66-81&rft.pub=Vieweg&rft.date=1998&rft.isbn=352-806909-0&rft.aulast=Kraus&rft.aufirst=Ute&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFKuchař1973" class="citation">Kuchař, Karel (<time datetime="1973">1973</time>), „Canonical Quantization of Gravity”, În Israel, Werner, Relativity, Astrophysics and Cosmology, D. Reidel, pp. 237–288, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/90-277-0369-8" title="Special:Referințe în cărți/90-277-0369-8">90-277-0369-8</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Canonical+Quantization+of+Gravity&rft.btitle=Relativity%2C+Astrophysics+and+Cosmology&rft.pages=237-288&rft.pub=D.+Reidel&rft.date=1973&rft.isbn=90-277-0369-8&rft.aulast=Kucha%C5%99&rft.aufirst=Karel&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFKünzle1972" class="citation">Künzle, H. P. (<time datetime="1972">1972</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.numdam.org/item?id=AIHPA_1972__17_4_337_0">„Galilei and Lorentz Structures on spacetime: comparison of the corresponding geometry and physics”</a>, Ann. Inst. Henri Poincaré a, 17: 337–362</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Ann.+Inst.+Henri+Poincar%C3%A9+a&rft.atitle=Galilei+and+Lorentz+Structures+on+spacetime%3A+comparison+of+the+corresponding+geometry+and+physics&rft.volume=17&rft.pages=337-362&rft.date=1972&rft.aulast=K%C3%BCnzle&rft.aufirst=H.+P.&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.numdam.org%2Fitem%3Fid%3DAIHPA_1972__17_4_337_0&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFLahavSuto2004" class="citation">Lahav, Ofer; Suto, Yasushi (<time datetime="2004">2004</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.livingreviews.org/lrr-2004-8">„Measuring our Universe from Galaxy Redshift Surveys”</a>, Living Rev. Relativity, 7, accesat în <time datetime="2007-08-19">19 august 2007</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Living+Rev.+Relativity&rft.atitle=Measuring+our+Universe+from+Galaxy+Redshift+Surveys&rft.volume=7&rft.date=2004&rft.aulast=Lahav&rft.aufirst=Ofer&rft.au=Suto%2C+Yasushi&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.livingreviews.org%2Flrr-2004-8&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFLandgrafHechlerKemble2005" class="citation">Landgraf, M.; Hechler, M.; Kemble, S. (<time datetime="2005">2005</time>), „Mission design for LISA Pathfinder”, Class. Quant. Grav., 22 (10): S487–S492, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/gr-qc/0411071">gr-qc/0411071</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1088%2F0264-9381%2F22%2F10%2F048">10.1088/0264-9381/22/10/048</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Class.+Quant.+Grav.&rft.atitle=Mission+design+for+LISA+Pathfinder&rft.volume=22&rft.issue=10&rft.pages=S487-S492&rft.date=2005&rft_id=info%3Aarxiv%2Fgr-qc%2F0411071&rft_id=info%3Adoi%2F10.1088%2F0264-9381%2F22%2F10%2F048&rft.aulast=Landgraf&rft.aufirst=M.&rft.au=Hechler%2C+M.&rft.au=Kemble%2C+S.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFLehner2001" class="citation">Lehner, Luis (<time datetime="2001">2001</time>), „Numerical Relativity: A review”, Class. Quant. Grav., 18 (17): R25–R86, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/gr-qc/0106072">gr-qc/0106072</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1088%2F0264-9381%2F18%2F17%2F202">10.1088/0264-9381/18/17/202</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Class.+Quant.+Grav.&rft.atitle=Numerical+Relativity%3A+A+review&rft.volume=18&rft.issue=17&rft.pages=R25-R86&rft.date=2001&rft_id=info%3Aarxiv%2Fgr-qc%2F0106072&rft_id=info%3Adoi%2F10.1088%2F0264-9381%2F18%2F17%2F202&rft.aulast=Lehner&rft.aufirst=Luis&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFLehner2002" class="citation">Lehner, Luis (<time datetime="2002">2002</time>), Numerical Relativity: Status and Prospects, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/gr-qc/0202055">gr-qc/0202055</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Numerical+Relativity%3A+Status+and+Prospects&rft.date=2002&rft_id=info%3Aarxiv%2Fgr-qc%2F0202055&rft.aulast=Lehner&rft.aufirst=Luis&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFLinde1990" class="citation"><a href="/wiki/Andrei_Linde" title="Andrei Linde">Linde, Andrei</a> (<time datetime="1990">1990</time>), Particle Physics and Inflationary Cosmology, Harwood, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/hep-th/0503203">hep-th/0503203</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/3718604892" title="Special:Referințe în cărți/3718604892">3718604892</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Particle+Physics+and+Inflationary+Cosmology&rft.pub=Harwood&rft.date=1990&rft_id=info%3Aarxiv%2Fhep-th%2F0503203&rft.isbn=3718604892&rft.aulast=Linde&rft.aufirst=Andrei&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFLinde2005" class="citation"><a href="/wiki/Andrei_Linde" title="Andrei Linde">Linde, Andrei</a> (<time datetime="2005">2005</time>), „Towards inflation in string theory”, J. Phys. Conf. Ser., 24: 151–160, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/hep-th/0503195">hep-th/0503195</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1088%2F1742-6596%2F24%2F1%2F018">10.1088/1742-6596/24/1/018</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=J.+Phys.+Conf.+Ser.&rft.atitle=Towards+inflation+in+string+theory&rft.volume=24&rft.pages=151-160&rft.date=2005&rft_id=info%3Aarxiv%2Fhep-th%2F0503195&rft_id=info%3Adoi%2F10.1088%2F1742-6596%2F24%2F1%2F018&rft.aulast=Linde&rft.aufirst=Andrei&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li></ul> <ul><li><cite id="CITEREFLoll1998" class="citation">Loll, Renate (<time datetime="1998">1998</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.livingreviews.org/lrr-1998-13">„Discrete Approaches to Quantum Gravity in Four Dimensions”</a>, Living Rev. Relativity, 1, accesat în <time datetime="2008-03-09">9 martie 2008</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Living+Rev.+Relativity&rft.atitle=Discrete+Approaches+to+Quantum+Gravity+in+Four+Dimensions&rft.volume=1&rft.date=1998&rft.aulast=Loll&rft.aufirst=Renate&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.livingreviews.org%2Flrr-1998-13&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFLovelock1972" class="citation">Lovelock, David (<time datetime="1972">1972</time>), „The Four-Dimensionality of Space and the Einstein Tensor”, J. Math. Phys., 13 (6): 874–876, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1063%2F1.1666069">10.1063/1.1666069</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=J.+Math.+Phys.&rft.atitle=The+Four-Dimensionality+of+Space+and+the+Einstein+Tensor&rft.volume=13&rft.issue=6&rft.pages=874-876&rft.date=1972&rft_id=info%3Adoi%2F10.1063%2F1.1666069&rft.aulast=Lovelock&rft.aufirst=David&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFMacCallum2006" class="citation">MacCallum, M. (<time datetime="2006">2006</time>), „Finding and using exact solutions of the Einstein equations”, În Mornas, L.; Alonso, J. D., A Century of Relativity Physics (ERE05, the XXVIII Spanish Relativity Meeting), American Institute of Physics, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/gr-qc/0601102">gr-qc/0601102</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Finding+and+using+exact+solutions+of+the+Einstein+equations&rft.btitle=A+Century+of+Relativity+Physics+%28ERE05%2C+the+XXVIII+Spanish+Relativity+Meeting%29&rft.pub=American+Institute+of+Physics&rft.date=2006&rft_id=info%3Aarxiv%2Fgr-qc%2F0601102&rft.aulast=MacCallum&rft.aufirst=M.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFMaddox1998" class="citation"><a href="/w/index.php?title=John_Maddox&action=edit&redlink=1" class="new" title="John Maddox — pagină inexistentă">Maddox, John</a> (<time datetime="1998">1998</time>), What Remains To Be Discovered, Macmillan, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-684-82292-X" title="Special:Referințe în cărți/0-684-82292-X">0-684-82292-X</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=What+Remains+To+Be+Discovered&rft.pub=Macmillan&rft.date=1998&rft.isbn=0-684-82292-X&rft.aulast=Maddox&rft.aufirst=John&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFMannheim2006" class="citation">Mannheim, Philip D. (<time datetime="2006">2006</time>), „Alternatives to Dark Matter and Dark Energy”, Prog. Part. Nucl. Phys., 56 (2): 340–445, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/astro-ph/0505266v2">astro-ph/0505266v2</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1016%2Fj.ppnp.2005.08.001">10.1016/j.ppnp.2005.08.001</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Prog.+Part.+Nucl.+Phys.&rft.atitle=Alternatives+to+Dark+Matter+and+Dark+Energy&rft.volume=56&rft.issue=2&rft.pages=340-445&rft.date=2006&rft_id=info%3Aarxiv%2Fastro-ph%2F0505266v2&rft_id=info%3Adoi%2F10.1016%2Fj.ppnp.2005.08.001&rft.aulast=Mannheim&rft.aufirst=Philip+D.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFMatherChengCottinghamEplee1994" class="citation"><a href="/wiki/John_C._Mather" class="mw-redirect" title="John C. Mather">Mather, J. C.</a>; Cheng, E. S.; Cottingham, D. A.; Eplee, R. E.; Fixsen, D. J.; Hewagama, T.; Isaacman, R. B.; Jensen, K. A.; Meyer, S. S. (<time datetime="1994">1994</time>), „Measurement of the cosmic microwave spectrum by the COBE FIRAS instrument”, Astrophysical Journal, 420: 439–444, <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/1994ApJ...420..439M">1994ApJ...420..439M</a>, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F173574">10.1086/173574</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Astrophysical+Journal&rft.atitle=Measurement+of+the+cosmic+microwave+spectrum+by+the+COBE+FIRAS+instrument&rft.volume=420&rft.pages=439-444&rft.date=1994&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F173574&rft_id=info%3Abibcode%2F1994ApJ...420..439M&rft.aulast=Mather&rft.aufirst=J.+C.&rft.au=Cheng%2C+E.+S.&rft.au=Cottingham%2C+D.+A.&rft.au=Eplee%2C+R.+E.&rft.au=Fixsen%2C+D.+J.&rft.au=Hewagama%2C+T.&rft.au=Isaacman%2C+R.+B.&rft.au=Jensen%2C+K.+A.&rft.au=Meyer%2C+S.+S.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFMermin2005" class="citation"><a href="/w/index.php?title=David_Mermin&action=edit&redlink=1" class="new" title="David Mermin — pagină inexistentă">Mermin, N. David</a> (<time datetime="2005">2005</time>), It's About Time. Understanding Einstein's Relativity, Princeton University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-691-12201-6" title="Special:Referințe în cărți/0-691-12201-6">0-691-12201-6</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=It%27s+About+Time.+Understanding+Einstein%27s+Relativity&rft.pub=Princeton+University+Press&rft.date=2005&rft.isbn=0-691-12201-6&rft.aulast=Mermin&rft.aufirst=N.+David&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFMessiah1999" class="citation">Messiah, Albert (<time datetime="1999">1999</time>), Quantum Mechanics, Dover Publications, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0486409244" title="Special:Referințe în cărți/0486409244">0486409244</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Quantum+Mechanics&rft.pub=Dover+Publications&rft.date=1999&rft.isbn=0486409244&rft.aulast=Messiah&rft.aufirst=Albert&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFMiller2002" class="citation">Miller, Cole (<time datetime="2002">2002</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.astro.umd.edu/~miller/teaching/astr606/">Stellar Structure and Evolution (Lecture notes for Astronomy 606)</a>, University of Maryland, accesat în <time datetime="2007-07-25">25 iulie 2007</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Stellar+Structure+and+Evolution+%28Lecture+notes+for+Astronomy+606%29&rft.pub=University+of+Maryland&rft.date=2002&rft.aulast=Miller&rft.aufirst=Cole&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.astro.umd.edu%2F~miller%2Fteaching%2Fastr606%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFMisnerThorneWheeler1973" class="citation"><a href="/wiki/Charles_W._Misner" title="Charles W. Misner">Misner, Charles W.</a>; <a href="/wiki/Kip_Thorne" title="Kip Thorne">Thorne, Kip. S.</a>; <a href="/w/index.php?title=John_A._Wheeler&action=edit&redlink=1" class="new" title="John A. Wheeler — pagină inexistentă">Wheeler, John A.</a> (<time datetime="1973">1973</time>), Gravitation, W. H. Freeman, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-7167-0344-0" title="Special:Referințe în cărți/0-7167-0344-0">0-7167-0344-0</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Gravitation&rft.pub=W.+H.+Freeman&rft.date=1973&rft.isbn=0-7167-0344-0&rft.aulast=Misner&rft.aufirst=Charles+W.&rft.au=Thorne%2C+Kip.+S.&rft.au=Wheeler%2C+John+A.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFNarayan2006" class="citation">Narayan, Ramesh (<time datetime="2006">2006</time>), „Black holes in astrophysics”, New Journal of Physics, 7: 199, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/gr-qc/0506078">gr-qc/0506078</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1088%2F1367-2630%2F7%2F1%2F199">10.1088/1367-2630/7/1/199</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=New+Journal+of+Physics&rft.atitle=Black+holes+in+astrophysics&rft.volume=7&rft.pages=199&rft.date=2006&rft_id=info%3Aarxiv%2Fgr-qc%2F0506078&rft_id=info%3Adoi%2F10.1088%2F1367-2630%2F7%2F1%2F199&rft.aulast=Narayan&rft.aufirst=Ramesh&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFNarayanBartelmann1997" class="citation">Narayan, Ramesh; Bartelmann, Matthias (<time datetime="1997">1997</time>), Lectures on Gravitational Lensing, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/astro-ph/9606001">astro-ph/9606001</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Lectures+on+Gravitational+Lensing&rft.date=1997&rft_id=info%3Aarxiv%2Fastro-ph%2F9606001&rft.aulast=Narayan&rft.aufirst=Ramesh&rft.au=Bartelmann%2C+Matthias&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFNarlikar1993" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Jayant_Narlikar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jayant Narlikar — pagină inexistentă">Narlikar, Jayant V.</a> (<time datetime="1993">1993</time>), Introduction to Cosmology, Cambridge University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-521-41250-1" title="Special:Referințe în cărți/0-521-41250-1">0-521-41250-1</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Introduction+to+Cosmology&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=1993&rft.isbn=0-521-41250-1&rft.aulast=Narlikar&rft.aufirst=Jayant+V.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFNieto2006" class="citation">Nieto, Michael Martin (<time datetime="2006">2006</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070629140354/http://www.europhysicsnews.com/full/42/article4.pdf">„The quest to understand the Pioneer anomaly”</a> (PDF), EurophysicsNews, 37(6): 30–34, arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.europhysicsnews.com/full/42/article4.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2007-06-29">29 iunie 2007</time>, accesat în <time datetime="2009-01-20">20 ianuarie 2009</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=EurophysicsNews&rft.atitle=The+quest+to+understand+the+Pioneer+anomaly&rft.volume=37%286%29&rft.pages=30-34&rft.date=2006&rft.aulast=Nieto&rft.aufirst=Michael+Martin&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.europhysicsnews.com%2Ffull%2F42%2Farticle4.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFNordström1918" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Gunnar_Nordstr%C3%B6m&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gunnar Nordström — pagină inexistentă">Nordström, Gunnar</a> (<time datetime="1918">1918</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090126185636/http://www.digitallibrary.nl/proceedings/search/detail.cfm?pubid=2146&view=image&startrow=1">„On the Energy of the Gravitational Field in Einstein's Theory”</a>, Verhandl. Koninkl. Ned. Akad. Wetenschap., 26: 1238–1245, arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.digitallibrary.nl/proceedings/search/detail.cfm?pubid=2146&view=image&startrow=1">original</a> la <time datetime="2009-01-26">26 ianuarie 2009</time>, accesat în <time datetime="2009-01-20">20 ianuarie 2009</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Verhandl.+Koninkl.+Ned.+Akad.+Wetenschap.%2C&rft.atitle=On+the+Energy+of+the+Gravitational+Field+in+Einstein%27s+Theory&rft.volume=26&rft.pages=1238-1245&rft.date=1918&rft.aulast=Nordstr%C3%B6m&rft.aufirst=Gunnar&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.digitallibrary.nl%2Fproceedings%2Fsearch%2Fdetail.cfm%3Fpubid%3D2146%26view%3Dimage%26startrow%3D1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFNordtvedt2003" class="citation">Nordtvedt, Kenneth (<time datetime="2003">2003</time>), Lunar Laser Ranging—a comprehensive probe of post-Newtonian gravity, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/gr-qc/0301024">gr-qc/0301024</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Lunar+Laser+Ranging%E2%80%94a+comprehensive+probe+of+post-Newtonian+gravity&rft.date=2003&rft_id=info%3Aarxiv%2Fgr-qc%2F0301024&rft.aulast=Nordtvedt&rft.aufirst=Kenneth&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFNorton1985" class="citation">Norton, John D. (<time datetime="1985">1985</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.pitt.edu/~jdnorton/papers/ProfE_re-set.pdf">„What was Einstein's principle of equivalence?”</a> (PDF), Studies in History and Philosophy of Science, 16 (3): 203–246, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1016%2F0039-3681%2885%2990002-0">10.1016/0039-3681(85)90002-0</a>, accesat în <time datetime="2007-06-11">11 iunie 2007</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Studies+in+History+and+Philosophy+of+Science&rft.atitle=What+was+Einstein%27s+principle+of+equivalence%3F&rft.volume=16&rft.issue=3&rft.pages=203-246&rft.date=1985&rft_id=info%3Adoi%2F10.1016%2F0039-3681%2885%2990002-0&rft.aulast=Norton&rft.aufirst=John+D.&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.pitt.edu%2F~jdnorton%2Fpapers%2FProfE_re-set.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFOhanianRuffini1994" class="citation">Ohanian, Hans C.; Ruffini, Remo (<time datetime="1994">1994</time>), Gravitation and Spacetime, W. W. Norton & Company, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-393-96501-5" title="Special:Referințe în cărți/0-393-96501-5">0-393-96501-5</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Gravitation+and+Spacetime&rft.pub=W.+W.+Norton+%26+Company&rft.date=1994&rft.isbn=0-393-96501-5&rft.aulast=Ohanian&rft.aufirst=Hans+C.&rft.au=Ruffini%2C+Remo&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFOliveSkillman2004" class="citation">Olive, K. A.; Skillman, E. A. (<time datetime="2004">2004</time>), „A Realistic Determination of the Error on the Primordial Helium Abundance”, Astrophysical Journal, 617: 29–49, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/astro-ph/0405588">astro-ph/0405588</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F425170">10.1086/425170</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Astrophysical+Journal&rft.atitle=A+Realistic+Determination+of+the+Error+on+the+Primordial+Helium+Abundance&rft.volume=617&rft.pages=29-49&rft.date=2004&rft_id=info%3Aarxiv%2Fastro-ph%2F0405588&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F425170&rft.aulast=Olive&rft.aufirst=K.+A.&rft.au=Skillman%2C+E.+A.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFO'MearaTytlerKirkmanSuzuki2001" class="citation">O'Meara, John M.; Tytler, David; Kirkman, David; Suzuki, Nao; Prochaska, Jason X.; Lubin, Dan; Wolfe, Arthur M. (<time datetime="2001">2001</time>), „The Deuterium to Hydrogen Abundance Ratio Towards a Fourth QSO: HS0105+1619”, Astrophysical Journal, 552 (2): 718–730, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/astro-ph/0011179">astro-ph/0011179</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F320579">10.1086/320579</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Astrophysical+Journal&rft.atitle=The+Deuterium+to+Hydrogen+Abundance+Ratio+Towards+a+Fourth+QSO%3A+HS0105%2B1619&rft.volume=552&rft.issue=2&rft.pages=718-730&rft.date=2001&rft_id=info%3Aarxiv%2Fastro-ph%2F0011179&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F320579&rft.aulast=O%27Meara&rft.aufirst=John+M.&rft.au=Tytler%2C+David&rft.au=Kirkman%2C+David&rft.au=Suzuki%2C+Nao&rft.au=Prochaska%2C+Jason+X.&rft.au=Lubin%2C+Dan&rft.au=Wolfe%2C+Arthur+M.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFOppenheimerSnyder1939" class="citation"><a href="/wiki/Robert_Oppenheimer" title="Robert Oppenheimer">Oppenheimer, J. Robert</a>; Snyder, H. (<time datetime="1939">1939</time>), „On continued gravitational contraction”, Physical Review, 56 (5): 455–459, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1103%2FPhysRev.56.455">10.1103/PhysRev.56.455</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Physical+Review&rft.atitle=On+continued+gravitational+contraction&rft.volume=56&rft.issue=5&rft.pages=455-459&rft.date=1939&rft_id=info%3Adoi%2F10.1103%2FPhysRev.56.455&rft.aulast=Oppenheimer&rft.aufirst=J.+Robert&rft.au=Snyder%2C+H.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFOverbye1999" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Dennis_Overbye&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dennis Overbye — pagină inexistentă">Overbye, Dennis</a> (<time datetime="1999">1999</time>), Lonely Hearts of the Cosmos: the story of the scientific quest for the secret of the Universe, Back Bay, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0316648965" title="Special:Referințe în cărți/0316648965">0316648965</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Lonely+Hearts+of+the+Cosmos%3A+the+story+of+the+scientific+quest+for+the+secret+of+the+Universe&rft.pub=Back+Bay&rft.date=1999&rft.isbn=0316648965&rft.aulast=Overbye&rft.aufirst=Dennis&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFPais1982" class="citation"><a href="/wiki/Abraham_Pais" title="Abraham Pais">Pais, Abraham</a> (<time datetime="1982">1982</time>), 'Subtle is the Lord...' The Science and life of Albert Einstein, Oxford University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-19-853907-X" title="Special:Referințe în cărți/0-19-853907-X">0-19-853907-X</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=%27Subtle+is+the+Lord...%27+The+Science+and+life+of+Albert+Einstein&rft.pub=Oxford+University+Press&rft.date=1982&rft.isbn=0-19-853907-X&rft.aulast=Pais&rft.aufirst=Abraham&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFPeacock1999" class="citation">Peacock, John A. (<time datetime="1999">1999</time>), Cosmological Physics, Cambridge University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-521-41072-X" title="Special:Referințe în cărți/0-521-41072-X">0-521-41072-X</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Cosmological+Physics&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=1999&rft.isbn=0-521-41072-X&rft.aulast=Peacock&rft.aufirst=John+A.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFPeebles1966" class="citation"><a href="/wiki/Jim_Peebles" class="mw-redirect" title="Jim Peebles">Peebles, P. J. E.</a> (<time datetime="1966">1966</time>), „Primordial Helium abundance and primordial fireball II”, Astrophysical Journal, 146: 542–552, <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/1966ApJ...146..542P">1966ApJ...146..542P</a>, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F148918">10.1086/148918</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Astrophysical+Journal&rft.atitle=Primordial+Helium+abundance+and+primordial+fireball+II&rft.volume=146&rft.pages=542-552&rft.date=1966&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F148918&rft_id=info%3Abibcode%2F1966ApJ...146..542P&rft.aulast=Peebles&rft.aufirst=P.+J.+E.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFPeebles1993" class="citation">Peebles, P. J. E. (<time datetime="1993">1993</time>), Principles of physical cosmology, Princeton University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-691-01933-9" title="Special:Referințe în cărți/0-691-01933-9">0-691-01933-9</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Principles+of+physical+cosmology&rft.pub=Princeton+University+Press&rft.date=1993&rft.isbn=0-691-01933-9&rft.aulast=Peebles&rft.aufirst=P.+J.+E.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFPeeblesSchrammTurnerKron1991" class="citation">Peebles, P.J.E.; Schramm, D.N.; Turner, E.L.; Kron, R.G. (<time datetime="1991">1991</time>), „The case for the relativistic hot Big Bang cosmology”, Nature, 352 (6338): 769–776, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1038%2F352769a0">10.1038/352769a0</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Nature&rft.atitle=The+case+for+the+relativistic+hot+Big+Bang+cosmology&rft.volume=352&rft.issue=6338&rft.pages=769-776&rft.date=1991&rft_id=info%3Adoi%2F10.1038%2F352769a0&rft.aulast=Peebles&rft.aufirst=P.J.E.&rft.au=Schramm%2C+D.N.&rft.au=Turner%2C+E.L.&rft.au=Kron%2C+R.G.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFPenrose1965" class="citation"><a href="/wiki/Roger_Penrose" title="Roger Penrose">Penrose, Roger</a> (<time datetime="1965">1965</time>), „Gravitational collapse and spacetime singularities”, Physical Review Letters, 14 (3): 57–59, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1103%2FPhysRevLett.14.57">10.1103/PhysRevLett.14.57</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Physical+Review+Letters&rft.atitle=Gravitational+collapse+and+spacetime+singularities&rft.volume=14&rft.issue=3&rft.pages=57-59&rft.date=1965&rft_id=info%3Adoi%2F10.1103%2FPhysRevLett.14.57&rft.aulast=Penrose&rft.aufirst=Roger&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFPenrose1969" class="citation"><a href="/wiki/Roger_Penrose" title="Roger Penrose">Penrose, Roger</a> (<time datetime="1969">1969</time>), „Gravitational collapse: the role of general relativity”, Rivista del Nuovo Cimento, 1: 252–276</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Rivista+del+Nuovo+Cimento&rft.atitle=Gravitational+collapse%3A+the+role+of+general+relativity&rft.volume=1&rft.pages=252-276&rft.date=1969&rft.aulast=Penrose&rft.aufirst=Roger&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFPenrose2004" class="citation"><a href="/wiki/Roger_Penrose" title="Roger Penrose">Penrose, Roger</a> (<time datetime="2004">2004</time>), The Road to Reality, A. A. Knopf, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0679454438" title="Special:Referințe în cărți/0679454438">0679454438</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Road+to+Reality&rft.pub=A.+A.+Knopf&rft.date=2004&rft.isbn=0679454438&rft.aulast=Penrose&rft.aufirst=Roger&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFPenziasWilson1965" class="citation"><a href="/wiki/Arno_Penzias" class="mw-redirect" title="Arno Penzias">Penzias, A. A.</a>; <a href="/w/index.php?title=Robert_W._Wilson&action=edit&redlink=1" class="new" title="Robert W. Wilson — pagină inexistentă">Wilson, R. W.</a> (<time datetime="1965">1965</time>), „A measurement of excess antenna temperature at 4080 Mc/s”, Astrophysical Journal, 142: 419–421, <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/1965ApJ...142..419P">1965ApJ...142..419P</a>, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F148307">10.1086/148307</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Astrophysical+Journal&rft.atitle=A+measurement+of+excess+antenna+temperature+at+4080+Mc%2Fs&rft.volume=142&rft.pages=419-421&rft.date=1965&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F148307&rft_id=info%3Abibcode%2F1965ApJ...142..419P&rft.aulast=Penzias&rft.aufirst=A.+A.&rft.au=Wilson%2C+R.+W.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFPeskinSchroeder1995" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Michael_Peskin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Michael Peskin — pagină inexistentă">Peskin, Michael E.</a>; Schroeder, Daniel V. (<time datetime="1995">1995</time>), An Introduction to Quantum Field Theory, Addison-Wesley, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-201-50397-2" title="Special:Referințe în cărți/0-201-50397-2">0-201-50397-2</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=An+Introduction+to+Quantum+Field+Theory&rft.pub=Addison-Wesley&rft.date=1995&rft.isbn=0-201-50397-2&rft.aulast=Peskin&rft.aufirst=Michael+E.&rft.au=Schroeder%2C+Daniel+V.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFPeskin2007" class="citation">Peskin, Michael E. (<time datetime="2007">2007</time>), Dark Matter and Particle Physics, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/0707.1536">0707.1536</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Dark+Matter+and+Particle+Physics&rft.date=2007&rft_id=info%3Aarxiv%2F0707.1536&rft.aulast=Peskin&rft.aufirst=Michael+E.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFPoisson2004" class="citation">Poisson, Eric (<time datetime="2004">2004</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.livingreviews.org/lrr-2004-6">„The Motion of Point Particles in Curved Spacetime”</a>, Living Rev. Relativity, 7, accesat în <time datetime="2007-06-13">13 iunie 2007</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Living+Rev.+Relativity&rft.atitle=The+Motion+of+Point+Particles+in+Curved+Spacetime&rft.volume=7&rft.date=2004&rft.aulast=Poisson&rft.aufirst=Eric&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.livingreviews.org%2Flrr-2004-6&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFPoisson2004" class="citation">Poisson, Eric (<time datetime="2004">2004</time>), A Relativist's Toolkit. The Mathematics of Black-Hole Mechanics, Cambridge University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-521-83091-5" title="Special:Referințe în cărți/0-521-83091-5">0-521-83091-5</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+Relativist%27s+Toolkit.+The+Mathematics+of+Black-Hole+Mechanics&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=2004&rft.isbn=0-521-83091-5&rft.aulast=Poisson&rft.aufirst=Eric&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFPolchinski1998a" class="citation">Polchinski, Joseph (<time datetime="1998">1998</time>), <a class="external text" href="https://en.wikipedia.org/wiki/Joseph_Polchinski">String Theory Vol. I: An Introduction to the Bosonic String</a>, Cambridge University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-521-63303-6" title="Special:Referințe în cărți/0-521-63303-6">0-521-63303-6</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=String+Theory+Vol.+I%3A+An+Introduction+to+the+Bosonic+String&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=1998&rft.isbn=0-521-63303-6&rft.aulast=Polchinski&rft.aufirst=Joseph&rft_id=http%3A%2F%2Fen.wikipedia.org%2Fwiki%2FJoseph_Polchinski&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFPolchinski1998b" class="citation">Polchinski, Joseph (<time datetime="1998">1998</time>), String Theory Vol. II: Superstring Theory and Beyond, Cambridge University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-521-63304-4" title="Special:Referințe în cărți/0-521-63304-4">0-521-63304-4</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=String+Theory+Vol.+II%3A+Superstring+Theory+and+Beyond&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=1998&rft.isbn=0-521-63304-4&rft.aulast=Polchinski&rft.aufirst=Joseph&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFPoundRebka1959" class="citation">Pound, R. V.; Rebka, G. A. (<time datetime="1959">1959</time>), „Gravitational Red-Shift in Nuclear Resonance”, Physical Review Letters, 3 (9): 439–441, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1103%2FPhysRevLett.3.439">10.1103/PhysRevLett.3.439</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Physical+Review+Letters&rft.atitle=Gravitational+Red-Shift+in+Nuclear+Resonance&rft.volume=3&rft.issue=9&rft.pages=439-441&rft.date=1959&rft_id=info%3Adoi%2F10.1103%2FPhysRevLett.3.439&rft.aulast=Pound&rft.aufirst=R.+V.&rft.au=Rebka%2C+G.+A.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFPoundRebka1960" class="citation">Pound, R. V.; Rebka, G. A. (<time datetime="1960">1960</time>), „Apparent weight of photons”, Phys. Rev. Lett., 4 (7): 337–341, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1103%2FPhysRevLett.4.337">10.1103/PhysRevLett.4.337</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Phys.+Rev.+Lett.&rft.atitle=Apparent+weight+of+photons&rft.volume=4&rft.issue=7&rft.pages=337-341&rft.date=1960&rft_id=info%3Adoi%2F10.1103%2FPhysRevLett.4.337&rft.aulast=Pound&rft.aufirst=R.+V.&rft.au=Rebka%2C+G.+A.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFPoundSnider1964" class="citation">Pound, R. V.; Snider, J. L. (<time datetime="1964">1964</time>), „Effect of Gravity on Nuclear Resonance”, Phys. Rev. Lett., 13 (18): 539–540, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1103%2FPhysRevLett.13.539">10.1103/PhysRevLett.13.539</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Phys.+Rev.+Lett.&rft.atitle=Effect+of+Gravity+on+Nuclear+Resonance&rft.volume=13&rft.issue=18&rft.pages=539-540&rft.date=1964&rft_id=info%3Adoi%2F10.1103%2FPhysRevLett.13.539&rft.aulast=Pound&rft.aufirst=R.+V.&rft.au=Snider%2C+J.+L.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFRamond1990" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Pierre_Ramond&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pierre Ramond — pagină inexistentă">Ramond, Pierre</a> (<time datetime="1990">1990</time>), Field Theory: A Modern Primer, Addison-Wesley, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-201-54611-6" title="Special:Referințe în cărți/0-201-54611-6">0-201-54611-6</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Field+Theory%3A+A+Modern+Primer&rft.pub=Addison-Wesley&rft.date=1990&rft.isbn=0-201-54611-6&rft.aulast=Ramond&rft.aufirst=Pierre&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFRees1966" class="citation">Rees, Martin (<time datetime="1966">1966</time>), „Appearance of Relativistically Expanding Radio Sources”, Nature, 211 (5048): 468–470, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1038%2F211468a0">10.1038/211468a0</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Nature&rft.atitle=Appearance+of+Relativistically+Expanding+Radio+Sources&rft.volume=211&rft.issue=5048&rft.pages=468-470&rft.date=1966&rft_id=info%3Adoi%2F10.1038%2F211468a0&rft.aulast=Rees&rft.aufirst=Martin&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFReissner1916" class="citation">Reissner, H. (<time datetime="1916">1916</time>), „Über die Eigengravitation des elektrischen Feldes nach der Einsteinschen Theorie”, Annalen der Physik, 355 (9): 106–120, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1002%2Fandp.19163550905">10.1002/andp.19163550905</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Annalen+der+Physik&rft.atitle=%C3%9Cber+die+Eigengravitation+des+elektrischen+Feldes+nach+der+Einsteinschen+Theorie&rft.volume=355&rft.issue=9&rft.pages=106-120&rft.date=1916&rft_id=info%3Adoi%2F10.1002%2Fandp.19163550905&rft.aulast=Reissner&rft.aufirst=H.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFRemillardLinCooperNarayan2006" class="citation">Remillard, Ronald A.; Lin, Dacheng; Cooper, Randall L.; Narayan, Ramesh (<time datetime="2006">2006</time>), „The Rates of Type I X-Ray Bursts from Transients Observed with RXTE: Evidence for Black Hole Event Horizons”, Astrophysical Journal, 646: 407–419, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/astro-ph/0509758">astro-ph/0509758</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F504862">10.1086/504862</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Astrophysical+Journal&rft.atitle=The+Rates+of+Type+I+X-Ray+Bursts+from+Transients+Observed+with+RXTE%3A+Evidence+for+Black+Hole+Event+Horizons&rft.volume=646&rft.pages=407-419&rft.date=2006&rft_id=info%3Aarxiv%2Fastro-ph%2F0509758&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F504862&rft.aulast=Remillard&rft.aufirst=Ronald+A.&rft.au=Lin%2C+Dacheng&rft.au=Cooper%2C+Randall+L.&rft.au=Narayan%2C+Ramesh&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFRenn2007" class="citation">Renn, Jürgen, ed. (<time datetime="2007">2007</time>), The Genesis of General Relativity (4 Volumes), Dordrecht: Springer, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1-4020-3999-9" title="Special:Referințe în cărți/1-4020-3999-9">1-4020-3999-9</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Genesis+of+General+Relativity+%284+Volumes%29&rft.place=Dordrecht&rft.pub=Springer&rft.date=2007&rft.isbn=1-4020-3999-9&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFRenn2005" class="citation">Renn, Jürgen, ed. (<time datetime="2005">2005</time>), Albert Einstein—Chief Engineer of the Universe: Einstein's Life and Work in Context, Berlin: Wiley-VCH, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/3-527-40571-2" title="Special:Referințe în cărți/3-527-40571-2">3-527-40571-2</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Albert+Einstein%E2%80%94Chief+Engineer+of+the+Universe%3A+Einstein%27s+Life+and+Work+in+Context&rft.place=Berlin&rft.pub=Wiley-VCH&rft.date=2005&rft.isbn=3-527-40571-2&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFReula1998" class="citation">Reula, Oscar A. (<time datetime="1998">1998</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.livingreviews.org/lrr-1998-3">„Hyperbolic Methods for Einstein's Equations”</a>, Living Rev. Relativity, 1, accesat în <time datetime="2007-08-29">29 august 2007</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Living+Rev.+Relativity&rft.atitle=Hyperbolic+Methods+for+Einstein%27s+Equations&rft.volume=1&rft.date=1998&rft.aulast=Reula&rft.aufirst=Oscar+A.&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.livingreviews.org%2Flrr-1998-3&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFRindler2001" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Wolfgang_Rindler&action=edit&redlink=1" class="new" title="Wolfgang Rindler — pagină inexistentă">Rindler, Wolfgang</a> (<time datetime="2001">2001</time>), Relativity. Special, General and Cosmological, Oxford University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-19-850836-0" title="Special:Referințe în cărți/0-19-850836-0">0-19-850836-0</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Relativity.+Special%2C+General+and+Cosmological&rft.pub=Oxford+University+Press&rft.date=2001&rft.isbn=0-19-850836-0&rft.aulast=Rindler&rft.aufirst=Wolfgang&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFRindler1991" class="citation">Rindler, Wolfgang (<time datetime="1991">1991</time>), Introduction to Special Relativity, Clarendon Press, Oxford, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-19-853952-5" title="Special:Referințe în cărți/0-19-853952-5">0-19-853952-5</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Introduction+to+Special+Relativity&rft.pub=Clarendon+Press%2C+Oxford&rft.date=1991&rft.isbn=0-19-853952-5&rft.aulast=Rindler&rft.aufirst=Wolfgang&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFRobson1996" class="citation">Robson, Ian (<time datetime="1996">1996</time>), Active galactic nuclei, John Wiley, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0471958530" title="Special:Referințe în cărți/0471958530">0471958530</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Active+galactic+nuclei&rft.pub=John+Wiley&rft.date=1996&rft.isbn=0471958530&rft.aulast=Robson&rft.aufirst=Ian&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFRouletMollerach1997" class="citation">Roulet, E.; Mollerach, S. (<time datetime="1997">1997</time>), „Microlensing”, Physics Reports, 279 (2): 67–118, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1016%2FS0370-1573%2896%2900020-8">10.1016/S0370-1573(96)00020-8</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Physics+Reports&rft.atitle=Microlensing&rft.volume=279&rft.issue=2&rft.pages=67-118&rft.date=1997&rft_id=info%3Adoi%2F10.1016%2FS0370-1573%2896%2900020-8&rft.aulast=Roulet&rft.aufirst=E.&rft.au=Mollerach%2C+S.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFRovelli2000" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Carlo_Rovelli&action=edit&redlink=1" class="new" title="Carlo Rovelli — pagină inexistentă">Rovelli, Carlo</a> (<time datetime="2000">2000</time>), Notes for a brief history of quantum gravity, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/gr-qc/0006061">gr-qc/0006061</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Notes+for+a+brief+history+of+quantum+gravity&rft.date=2000&rft_id=info%3Aarxiv%2Fgr-qc%2F0006061&rft.aulast=Rovelli&rft.aufirst=Carlo&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFRovelli1998" class="citation">Rovelli, Carlo (<time datetime="1998">1998</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.livingreviews.org/lrr-1998-1">„Loop Quantum Gravity”</a>, Living Rev. Relativity, 1, accesat în <time datetime="2008-03-13">13 martie 2008</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Living+Rev.+Relativity&rft.atitle=Loop+Quantum+Gravity&rft.volume=1&rft.date=1998&rft.aulast=Rovelli&rft.aufirst=Carlo&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.livingreviews.org%2Flrr-1998-1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFSchäfer2004" class="citation">Schäfer, Gerhard (<time datetime="2004">2004</time>), „Gravitomagnetic Effects”, General Relativity and Gravitation, 36 (10): 2223–2235, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/gr-qc/0407116">gr-qc/0407116</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1023%2FB%3AGERG.0000046180.97877.32">10.1023/B:GERG.0000046180.97877.32</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=General+Relativity+and+Gravitation&rft.atitle=Gravitomagnetic+Effects&rft.volume=36&rft.issue=10&rft.pages=2223-2235&rft.date=2004&rft_id=info%3Aarxiv%2Fgr-qc%2F0407116&rft_id=info%3Adoi%2F10.1023%2FB%3AGERG.0000046180.97877.32&rft.aulast=Sch%C3%A4fer&rft.aufirst=Gerhard&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFSchödelOttGenzelEckart2003" class="citation">Schödel, R.; Ott, T.; Genzel, R.; Eckart, A.; Mouawad, N.; Alexander, T. (<time datetime="2003">2003</time>), „Stellar Dynamics in the Central Arcsecond of Our Galaxy”, Astrophysical Journal, 596 (2): 1015–1034, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/astro-ph/0306214">astro-ph/0306214</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F378122">10.1086/378122</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Astrophysical+Journal&rft.atitle=Stellar+Dynamics+in+the+Central+Arcsecond+of+Our+Galaxy&rft.volume=596&rft.issue=2&rft.pages=1015-1034&rft.date=2003&rft_id=info%3Aarxiv%2Fastro-ph%2F0306214&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F378122&rft.aulast=Sch%C3%B6del&rft.aufirst=R.&rft.au=Ott%2C+T.&rft.au=Genzel%2C+R.&rft.au=Eckart%2C+A.&rft.au=Mouawad%2C+N.&rft.au=Alexander%2C+T.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFSchutz1985" class="citation">Schutz, Bernard F. (<time datetime="1985">1985</time>), A first course in general relativity, Cambridge University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-521-27703-5" title="Special:Referințe în cărți/0-521-27703-5">0-521-27703-5</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+first+course+in+general+relativity&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=1985&rft.isbn=0-521-27703-5&rft.aulast=Schutz&rft.aufirst=Bernard+F.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFSchutz2001" class="citation">Schutz, Bernard F. (<time datetime="2001">2001</time>), „Gravitational radiation”, În Murdin, Paul, Encyclopedia of Astronomy and Astrophysics, Grove's Dictionaries, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1561592684" title="Special:Referințe în cărți/1561592684">1561592684</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Gravitational+radiation&rft.btitle=Encyclopedia+of+Astronomy+and+Astrophysics&rft.pub=Grove%27s+Dictionaries&rft.date=2001&rft.isbn=1561592684&rft.aulast=Schutz&rft.aufirst=Bernard+F.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFSchutz2003" class="citation">Schutz, Bernard F. (<time datetime="2003">2003</time>), Gravity from the ground up, Cambridge University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-521-45506-5" title="Special:Referințe în cărți/0-521-45506-5">0-521-45506-5</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Gravity+from+the+ground+up&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=2003&rft.isbn=0-521-45506-5&rft.aulast=Schutz&rft.aufirst=Bernard+F.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFSchwarz2007" class="citation"><a href="/w/index.php?title=John_H._Schwarz&action=edit&redlink=1" class="new" title="John H. Schwarz — pagină inexistentă">Schwarz, John H.</a> (<time datetime="2007">2007</time>), String Theory: Progress and Problems, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/hep-th/0702219">hep-th/0702219</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=String+Theory%3A+Progress+and+Problems&rft.date=2007&rft_id=info%3Aarxiv%2Fhep-th%2F0702219&rft.aulast=Schwarz&rft.aufirst=John+H.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFSchwarzschild1916a" class="citation"><a href="/wiki/Karl_Schwarzschild" title="Karl Schwarzschild">Schwarzschild, Karl</a> (<time datetime="1916">1916</time>), „Über das Gravitationsfeld eines Massenpunktes nach der Einsteinschen Theorie”, Sitzungsber. Preuss. Akad. D. Wiss.: 189–196</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Sitzungsber.+Preuss.+Akad.+D.+Wiss.&rft.atitle=%C3%9Cber+das+Gravitationsfeld+eines+Massenpunktes+nach+der+Einsteinschen+Theorie&rft.pages=189-196&rft.date=1916&rft.aulast=Schwarzschild&rft.aufirst=Karl&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFSchwarzschild1916b" class="citation"><a href="/wiki/Karl_Schwarzschild" title="Karl Schwarzschild">Schwarzschild, Karl</a> (<time datetime="1916">1916</time>), „Über das Gravitationsfeld eines Kugel aus inkompressibler Flüssigkeit nach der Einsteinschen Theorie”, Sitzungsber. Preuss. Akad. D. Wiss.: 424–434</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Sitzungsber.+Preuss.+Akad.+D.+Wiss.&rft.atitle=%C3%9Cber+das+Gravitationsfeld+eines+Kugel+aus+inkompressibler+Fl%C3%BCssigkeit+nach+der+Einsteinschen+Theorie&rft.pages=424-434&rft.date=1916&rft.aulast=Schwarzschild&rft.aufirst=Karl&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFSeidel1998" class="citation">Seidel, Edward (<time datetime="1998">1998</time>), „Numerical Relativity: Towards Simulations of 3D Black Hole Coalescence”, În Narlikar, J. V.; Dadhich, N., Gravitation and Relativity: At the turn of the millennium (Proceedings of the GR-15 Conference, held at IUCAA, Pune, India, December 16–21, 1997), IUCAA, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/gr-qc/9806088">gr-qc/9806088</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/81-900378-3-8" title="Special:Referințe în cărți/81-900378-3-8">81-900378-3-8</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Numerical+Relativity%3A+Towards+Simulations+of+3D+Black+Hole+Coalescence&rft.btitle=Gravitation+and+Relativity%3A+At+the+turn+of+the+millennium+%28Proceedings+of+the+GR-15+Conference%2C+held+at+IUCAA%2C+Pune%2C+India%2C+December+16%E2%80%9321%2C+1997%29&rft.pub=IUCAA&rft.date=1998&rft_id=info%3Aarxiv%2Fgr-qc%2F9806088&rft.isbn=81-900378-3-8&rft.aulast=Seidel&rft.aufirst=Edward&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFSeljakZaldarriaga1997" class="citation">Seljak, Uros̆; Zaldarriaga, Matias (<time datetime="1997">1997</time>), „Signature of Gravity Waves in the Polarization of the Microwave Background”, Phys. Rev. Lett., 78 (11): 2054–2057, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/astro-ph/9609169">astro-ph/9609169</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1103%2FPhysRevLett.78.2054">10.1103/PhysRevLett.78.2054</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Phys.+Rev.+Lett.&rft.atitle=Signature+of+Gravity+Waves+in+the+Polarization+of+the+Microwave+Background&rft.volume=78&rft.issue=11&rft.pages=2054-2057&rft.date=1997&rft_id=info%3Aarxiv%2Fastro-ph%2F9609169&rft_id=info%3Adoi%2F10.1103%2FPhysRevLett.78.2054&rft.aulast=Seljak&rft.aufirst=Uros%CC%86&rft.au=Zaldarriaga%2C+Matias&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFShapiroDavisLebachGregory2004" class="citation">Shapiro, S. S.; Davis, J. L.; Lebach, D. E.; Gregory, J. S. (<time datetime="2004">2004</time>), „Measurement of the solar gravitational deflection of radio waves using geodetic very-long-baseline interferometry data, 1979–1999”, Phys. Rev. Lett., 92 (12): 121101, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1103%2FPhysRevLett.92.121101">10.1103/PhysRevLett.92.121101</a>, <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15089661">15089661</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Phys.+Rev.+Lett.&rft.atitle=Measurement+of+the+solar+gravitational+deflection+of+radio+waves+using+geodetic+very-long-baseline+interferometry+data%2C+1979%E2%80%931999&rft.volume=92&rft.issue=12&rft.pages=121101&rft.date=2004&rft_id=info%3Adoi%2F10.1103%2FPhysRevLett.92.121101&rft_id=info%3Apmid%2F15089661&rft.aulast=Shapiro&rft.aufirst=S.+S.&rft.au=Davis%2C+J.+L.&rft.au=Lebach%2C+D.+E.&rft.au=Gregory%2C+J.+S.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFShapiro1964" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Irwin_I._Shapiro&action=edit&redlink=1" class="new" title="Irwin I. Shapiro — pagină inexistentă">Shapiro, Irwin I.</a> (<time datetime="1964">1964</time>), „Fourth test of general relativity”, Phys. Rev. Lett., 13 (26): 789–791, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1103%2FPhysRevLett.13.789">10.1103/PhysRevLett.13.789</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Phys.+Rev.+Lett.&rft.atitle=Fourth+test+of+general+relativity&rft.volume=13&rft.issue=26&rft.pages=789-791&rft.date=1964&rft_id=info%3Adoi%2F10.1103%2FPhysRevLett.13.789&rft.aulast=Shapiro&rft.aufirst=Irwin+I.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFShapiroPettengillAsh19681968" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Irwin_I._Shapiro&action=edit&redlink=1" class="new" title="Irwin I. Shapiro — pagină inexistentă">Shapiro, I. I.</a>; Pettengill, Gordon H.; Ash, Michael E.; 1968, Melvin; Smith, William; Ingalls, Richard; Brockelman, Richard (<time datetime="1968">1968</time>), „Fourth test of general relativity: preliminary results”, Phys. Rev. Lett., 20 (22): 1265–1269, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1103%2FPhysRevLett.20.1265">10.1103/PhysRevLett.20.1265</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Phys.+Rev.+Lett.&rft.atitle=Fourth+test+of+general+relativity%3A+preliminary+results&rft.volume=20&rft.issue=22&rft.pages=1265-1269&rft.date=1968&rft_id=info%3Adoi%2F10.1103%2FPhysRevLett.20.1265&rft.aulast=Shapiro&rft.aufirst=I.+I.&rft.au=Pettengill%2C+Gordon+H.&rft.au=Ash%2C+Michael+E.&rft.au=1968%2C+Melvin&rft.au=Smith%2C+William&rft.au=Ingalls%2C+Richard&rft.au=Brockelman%2C+Richard&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFSingh2004" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Simon_Singh&action=edit&redlink=1" class="new" title="Simon Singh — pagină inexistentă">Singh, Simon</a> (<time datetime="2004">2004</time>), Big Bang: The Origin of the Universe, Fourth Estate, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0007152515" title="Special:Referințe în cărți/0007152515">0007152515</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Big+Bang%3A+The+Origin+of+the+Universe&rft.pub=Fourth+Estate&rft.date=2004&rft.isbn=0007152515&rft.aulast=Singh&rft.aufirst=Simon&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFSorkin2005" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Rafael_Sorkin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rafael Sorkin — pagină inexistentă">Sorkin, Rafael D.</a> (<time datetime="2005">2005</time>), „Causal Sets: Discrete Gravity”, În Gomberoff, Andres; Marolf, Donald, Lectures on Quantum Gravity, Springer, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/gr-qc/0309009">gr-qc/0309009</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-387-23995-2" title="Special:Referințe în cărți/0-387-23995-2">0-387-23995-2</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Causal+Sets%3A+Discrete+Gravity&rft.btitle=Lectures+on+Quantum+Gravity&rft.pub=Springer&rft.date=2005&rft_id=info%3Aarxiv%2Fgr-qc%2F0309009&rft.isbn=0-387-23995-2&rft.aulast=Sorkin&rft.aufirst=Rafael+D.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFSorkin1997" class="citation">Sorkin, Rafael D. (<time datetime="1997">1997</time>), „Forks in the Road, on the Way to Quantum Gravity”, Int. J. Theor. Phys., 36 (12): 2759–2781, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/gr-qc/9706002">gr-qc/9706002</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1007%2FBF02435709">10.1007/BF02435709</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Int.+J.+Theor.+Phys.&rft.atitle=Forks+in+the+Road%2C+on+the+Way+to+Quantum+Gravity&rft.volume=36&rft.issue=12&rft.pages=2759-2781&rft.date=1997&rft_id=info%3Aarxiv%2Fgr-qc%2F9706002&rft_id=info%3Adoi%2F10.1007%2FBF02435709&rft.aulast=Sorkin&rft.aufirst=Rafael+D.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFSpergelVerdePeirisKomatsu2003" class="citation">Spergel, D. N.; Verde, L.; Peiris, H. V.; Komatsu, E.; Nolta, M. R.; Bennett, C. L.; Halpern, M.; Hinshaw, G.; Jarosik, N. (<time datetime="2003">2003</time>), „First Year Wilkinson Microwave Anisotropy Probe (WMAP) Observations: Determination of Cosmological Parameters”, Astrophys. J. Suppl., 148: 175–194, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/astro-ph/0302209">astro-ph/0302209</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F377226">10.1086/377226</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Astrophys.+J.+Suppl.&rft.atitle=First+Year+Wilkinson+Microwave+Anisotropy+Probe+%28WMAP%29+Observations%3A+Determination+of+Cosmological+Parameters&rft.volume=148&rft.pages=175-194&rft.date=2003&rft_id=info%3Aarxiv%2Fastro-ph%2F0302209&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F377226&rft.aulast=Spergel&rft.aufirst=D.+N.&rft.au=Verde%2C+L.&rft.au=Peiris%2C+H.+V.&rft.au=Komatsu%2C+E.&rft.au=Nolta%2C+M.+R.&rft.au=Bennett%2C+C.+L.&rft.au=Halpern%2C+M.&rft.au=Hinshaw%2C+G.&rft.au=Jarosik%2C+N.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFSpergelBeanDoréNolta2007" class="citation">Spergel, D. N.; Bean, R.; Doré, O.; Nolta, M. R.; Bennett, C. L.; Dunkley, J.; Hinshaw, G.; Jarosik, N.; Komatsu, E. (<time datetime="2007">2007</time>), „Wilkinson Microwave Anisotropy Probe (WMAP) Three Year Results: Implications for Cosmology”, Astrophysical Journal Supplement, 170 (2): 377–408, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/astro-ph/0603449">astro-ph/0603449</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F513700">10.1086/513700</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Astrophysical+Journal+Supplement&rft.atitle=Wilkinson+Microwave+Anisotropy+Probe+%28WMAP%29+Three+Year+Results%3A+Implications+for+Cosmology&rft.volume=170&rft.issue=2&rft.pages=377-408&rft.date=2007&rft_id=info%3Aarxiv%2Fastro-ph%2F0603449&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F513700&rft.aulast=Spergel&rft.aufirst=D.+N.&rft.au=Bean%2C+R.&rft.au=Dor%C3%A9%2C+O.&rft.au=Nolta%2C+M.+R.&rft.au=Bennett%2C+C.+L.&rft.au=Dunkley%2C+J.&rft.au=Hinshaw%2C+G.&rft.au=Jarosik%2C+N.&rft.au=Komatsu%2C+E.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFSpringelWhiteJenkinsFrenk2005" class="citation">Springel, Volker; White, Simon D. M.; Jenkins, Adrian; Frenk, Carlos S.; Yoshida, Naoki; Gao, Liang; Navarro, Julio; Thacker, Robert; Croton, Darren (<time datetime="2005">2005</time>), „Simulations of the formation, evolution and clustering of galaxies and quasars”, Nature, 435 (7042): 629–636, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1038%2Fnature03597">10.1038/nature03597</a>, <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15931216">15931216</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Nature&rft.atitle=Simulations+of+the+formation%2C+evolution+and+clustering+of+galaxies+and+quasars&rft.volume=435&rft.issue=7042&rft.pages=629-636&rft.date=2005&rft_id=info%3Adoi%2F10.1038%2Fnature03597&rft_id=info%3Apmid%2F15931216&rft.aulast=Springel&rft.aufirst=Volker&rft.au=White%2C+Simon+D.+M.&rft.au=Jenkins%2C+Adrian&rft.au=Frenk%2C+Carlos+S.&rft.au=Yoshida%2C+Naoki&rft.au=Gao%2C+Liang&rft.au=Navarro%2C+Julio&rft.au=Thacker%2C+Robert&rft.au=Croton%2C+Darren&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFStairs2003" class="citation">Stairs, Ingrid H. (<time datetime="2003">2003</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.livingreviews.org/lrr-2003-5">„Testing General Relativity with Pulsar Timing”</a>, Living Rev. Relativity, 6, accesat în <time datetime="2007-07-21">21 iulie 2007</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Living+Rev.+Relativity&rft.atitle=Testing+General+Relativity+with+Pulsar+Timing&rft.volume=6&rft.date=2003&rft.aulast=Stairs&rft.aufirst=Ingrid+H.&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.livingreviews.org%2Flrr-2003-5&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFStephaniKramerMacCallumHoenselaers2003" class="citation">Stephani, H.; Kramer, D.; MacCallum, M.; Hoenselaers, C.; Herlt, E. (<time datetime="2003">2003</time>), Exact Solutions of Einstein's Field Equations (ed. 2), Cambridge University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-521-46136-7" title="Special:Referințe în cărți/0-521-46136-7">0-521-46136-7</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Exact+Solutions+of+Einstein%27s+Field+Equations&rft.edition=2&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=2003&rft.isbn=0-521-46136-7&rft.aulast=Stephani&rft.aufirst=H.&rft.au=Kramer%2C+D.&rft.au=MacCallum%2C+M.&rft.au=Hoenselaers%2C+C.&rft.au=Herlt%2C+E.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFSynge1972" class="citation"><a href="/w/index.php?title=John_Lighton_Synge&action=edit&redlink=1" class="new" title="John Lighton Synge — pagină inexistentă">Synge, J. L.</a> (<time datetime="1972">1972</time>), Relativity: The Special Theory, North-Holland Publishing Company</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Relativity%3A+The+Special+Theory&rft.pub=North-Holland+Publishing+Company&rft.date=1972&rft.aulast=Synge&rft.aufirst=J.+L.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFSzabados2004" class="citation">Szabados, László B. (<time datetime="2004">2004</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.livingreviews.org/lrr-2004-4">„Quasi-Local Energy-Momentum and Angular Momentum in GR”</a>, Living Rev. Relativity, 7, accesat în <time datetime="2007-08-23">23 august 2007</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Living+Rev.+Relativity&rft.atitle=Quasi-Local+Energy-Momentum+and+Angular+Momentum+in+GR&rft.volume=7&rft.date=2004&rft.aulast=Szabados&rft.aufirst=L%C3%A1szl%C3%B3+B.&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.livingreviews.org%2Flrr-2004-4&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFTaylor1994" class="citation"><a href="/wiki/Joseph_Hooton_Taylor,_Jr." title="Joseph Hooton Taylor, Jr.">Taylor, Joseph H.</a> (<time datetime="1994">1994</time>), „Binary pulsars and relativistic gravity”, Rev. Mod. Phys., 66 (3): 711–719, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1103%2FRevModPhys.66.711">10.1103/RevModPhys.66.711</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Rev.+Mod.+Phys.&rft.atitle=Binary+pulsars+and+relativistic+gravity&rft.volume=66&rft.issue=3&rft.pages=711-719&rft.date=1994&rft_id=info%3Adoi%2F10.1103%2FRevModPhys.66.711&rft.aulast=Taylor&rft.aufirst=Joseph+H.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFThiemann2006" class="citation">Thiemann, Thomas (<time datetime="2006">2006</time>), Loop Quantum Gravity: An Inside View, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/hep-th/0608210">hep-th/0608210</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Loop+Quantum+Gravity%3A+An+Inside+View&rft.date=2006&rft_id=info%3Aarxiv%2Fhep-th%2F0608210&rft.aulast=Thiemann&rft.aufirst=Thomas&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFThiemann2003" class="citation">Thiemann, Thomas (<time datetime="2003">2003</time>), „Lectures on Loop Quantum Gravity”, Lect. Notes Phys., 631: 41–135</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Lect.+Notes+Phys.&rft.atitle=Lectures+on+Loop+Quantum+Gravity&rft.volume=631&rft.pages=41-135&rft.date=2003&rft.aulast=Thiemann&rft.aufirst=Thomas&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFThorne1972" class="citation"><a href="/wiki/Kip_Thorne" title="Kip Thorne">Thorne, Kip S.</a> (<time datetime="1972">1972</time>), „Nonspherical Gravitational Collapse—A Short Review”, În Klauder, J., Magic without Magic, W. H. Freeman, pp. 231–258</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Nonspherical+Gravitational+Collapse%E2%80%94A+Short+Review&rft.btitle=Magic+without+Magic&rft.pages=231-258&rft.pub=W.+H.+Freeman&rft.date=1972&rft.aulast=Thorne&rft.aufirst=Kip+S.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFThorne1994" class="citation">Thorne, Kip S. (<time datetime="1994">1994</time>), Black Holes and Time Warps: Einstein's Outrageous Legacy, W W Norton & Company, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-393-31276-3" title="Special:Referințe în cărți/0-393-31276-3">0-393-31276-3</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Black+Holes+and+Time+Warps%3A+Einstein%27s+Outrageous+Legacy&rft.pub=W+W+Norton+%26+Company&rft.date=1994&rft.isbn=0-393-31276-3&rft.aulast=Thorne&rft.aufirst=Kip+S.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFThorne1995" class="citation">Thorne, Kip S. (<time datetime="1995">1995</time>), Gravitational radiation, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/gr-qc/9506086">gr-qc/9506086</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Gravitational+radiation&rft.date=1995&rft_id=info%3Aarxiv%2Fgr-qc%2F9506086&rft.aulast=Thorne&rft.aufirst=Kip+S.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFTownsend1997" class="citation">Townsend, Paul K. (<time datetime="1997">1997</time>), Black Holes (Lecture notes), <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/gr-qc/9707012">gr-qc/9707012</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Black+Holes+%28Lecture+notes%29&rft.date=1997&rft_id=info%3Aarxiv%2Fgr-qc%2F9707012&rft.aulast=Townsend&rft.aufirst=Paul+K.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFTownsend1996" class="citation">Townsend, Paul K. (<time datetime="1996">1996</time>), Four Lectures on M-Theory, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/hep-th/9612121">hep-th/9612121</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Four+Lectures+on+M-Theory&rft.date=1996&rft_id=info%3Aarxiv%2Fhep-th%2F9612121&rft.aulast=Townsend&rft.aufirst=Paul+K.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFTraschen2000" class="citation">Traschen, Jenny (<time datetime="2000">2000</time>), „An Introduction to Black Hole Evaporation”, În Bytsenko, A.; Williams, F., Mathematical Methods of Physics (Proceedings of the 1999 Londrina Winter School), World Scientific, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/gr-qc/0010055">gr-qc/0010055</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=An+Introduction+to+Black+Hole+Evaporation&rft.btitle=Mathematical+Methods+of+Physics+%28Proceedings+of+the+1999+Londrina+Winter+School%29&rft.pub=World+Scientific&rft.date=2000&rft_id=info%3Aarxiv%2Fgr-qc%2F0010055&rft.aulast=Traschen&rft.aufirst=Jenny&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFTrautman2006" class="citation">Trautman, Andrzej (<time datetime="2006">2006</time>), „Einstein-Cartan theory”, În Francoise, J.-P.; Naber, G. L.; Tsou, S. T., Encyclopedia of Mathematical Physics, Vol. 2, Elsevier, pp. 189–195, <a href="/wiki/ArXiv" title="ArXiv">arXiv</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="//arxiv.org/abs/gr-qc/0606062">gr-qc/0606062</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Einstein-Cartan+theory&rft.btitle=Encyclopedia+of+Mathematical+Physics%2C+Vol.+2&rft.pages=189-195&rft.pub=Elsevier&rft.date=2006&rft_id=info%3Aarxiv%2Fgr-qc%2F0606062&rft.aulast=Trautman&rft.aufirst=Andrzej&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFUnruh1976" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Bill_Unruh&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bill Unruh — pagină inexistentă">Unruh, W. G.</a> (<time datetime="1976">1976</time>), „Notes on Black Hole Evaporation”, Phys. Rev. D, 14 (4): 870–892, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1103%2FPhysRevD.14.870">10.1103/PhysRevD.14.870</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Phys.+Rev.+D&rft.atitle=Notes+on+Black+Hole+Evaporation&rft.volume=14&rft.issue=4&rft.pages=870-892&rft.date=1976&rft_id=info%3Adoi%2F10.1103%2FPhysRevD.14.870&rft.aulast=Unruh&rft.aufirst=W.+G.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFValtonenLehtoNilssonHeidt2008" class="citation">Valtonen, M. J.; Lehto, H. J.; Nilsson, K.; Heidt, J.; Takalo, L. O.; Sillanpää, A.; Villforth, C.; Kidger, M.; Poyner, G. (<time datetime="2008">2008</time>), „A massive binary black-hole system in OJ 287 and a test of general relativity”, Nature, 452 (7189): 851–853, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1038%2Fnature06896">10.1038/nature06896</a>, <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18421348">18421348</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Nature&rft.atitle=A+massive+binary+black-hole+system+in+OJ+287+and+a+test+of+general+relativity&rft.volume=452&rft.issue=7189&rft.pages=851-853&rft.date=2008&rft_id=info%3Adoi%2F10.1038%2Fnature06896&rft_id=info%3Apmid%2F18421348&rft.aulast=Valtonen&rft.aufirst=M.+J.&rft.au=Lehto%2C+H.+J.&rft.au=Nilsson%2C+K.&rft.au=Heidt%2C+J.&rft.au=Takalo%2C+L.+O.&rft.au=Sillanp%C3%A4%C3%A4%2C+A.&rft.au=Villforth%2C+C.&rft.au=Kidger%2C+M.&rft.au=Poyner%2C+G.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFWald1975" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Robert_M._Wald&action=edit&redlink=1" class="new" title="Robert M. Wald — pagină inexistentă">Wald, Robert M.</a> (<time datetime="1975">1975</time>), „On Particle Creation by Black Holes”, Commun. Math. Phys., 45 (3): 9–34, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1007%2FBF02345020">10.1007/BF02345020</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Commun.+Math.+Phys.&rft.atitle=On+Particle+Creation+by+Black+Holes&rft.volume=45&rft.issue=3&rft.pages=9-34&rft.date=1975&rft_id=info%3Adoi%2F10.1007%2FBF02345020&rft.aulast=Wald&rft.aufirst=Robert+M.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFWald1984" class="citation">Wald, Robert M. (<time datetime="1984">1984</time>), <a href="/w/index.php?title=General_Relativity&action=edit&redlink=1" class="new" title="General Relativity — pagină inexistentă">General Relativity</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5532148" class="extiw" title="d:Q5532148">d</a>), University of Chicago Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-226-87033-2" title="Special:Referințe în cărți/0-226-87033-2">0-226-87033-2</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=%3AGeneral+Relativity%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22General+Relativity+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.pub=University+of+Chicago+Press&rft.date=1984&rft.isbn=0-226-87033-2&rft.aulast=Wald&rft.aufirst=Robert+M.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFWald1994" class="citation">Wald, Robert M. (<time datetime="1994">1994</time>), Quantum field theory in curved spacetime and black hole thermodynamics, University of Chicago Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-226-87027-8" title="Special:Referințe în cărți/0-226-87027-8">0-226-87027-8</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Quantum+field+theory+in+curved+spacetime+and+black+hole+thermodynamics&rft.pub=University+of+Chicago+Press&rft.date=1994&rft.isbn=0-226-87027-8&rft.aulast=Wald&rft.aufirst=Robert+M.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFWald2001" class="citation">Wald, Robert M. (<time datetime="2001">2001</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.livingreviews.org/lrr-2001-6">„The Thermodynamics of Black Holes”</a>, Living Rev. Relativity, 4, accesat în <time datetime="2007-08-08">8 august 2007</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Living+Rev.+Relativity&rft.atitle=The+Thermodynamics+of+Black+Holes&rft.volume=4&rft.date=2001&rft.aulast=Wald&rft.aufirst=Robert+M.&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.livingreviews.org%2Flrr-2001-6&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFWalshCarswellWeymann1979" class="citation">Walsh, D.; Carswell, R. F.; Weymann, R. J. (<time datetime="1979">1979</time>), „0957 + 561 A, B: twin quasistellar objects or gravitational lens?”, Nature, 279 (5712): 381–4, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1038%2F279381a0">10.1038/279381a0</a>, <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16068158">16068158</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Nature&rft.atitle=0957+%2B+561+A%2C+B%3A+twin+quasistellar+objects+or+gravitational+lens%3F&rft.volume=279&rft.issue=5712&rft.pages=381-4&rft.date=1979&rft_id=info%3Adoi%2F10.1038%2F279381a0&rft_id=info%3Apmid%2F16068158&rft.aulast=Walsh&rft.aufirst=D.&rft.au=Carswell%2C+R.+F.&rft.au=Weymann%2C+R.+J.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFWambsganss1998" class="citation">Wambsganss, Joachim (<time datetime="1998">1998</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.livingreviews.org/lrr-1998-12">„Gravitational Lensing in Astronomy”</a>, Living Rev. Relativity, 1, accesat în <time datetime="2007-07-20">20 iulie 2007</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Living+Rev.+Relativity&rft.atitle=Gravitational+Lensing+in+Astronomy&rft.volume=1&rft.date=1998&rft.aulast=Wambsganss&rft.aufirst=Joachim&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.livingreviews.org%2Flrr-1998-12&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFWeinberg1972" class="citation"><a href="/wiki/Steven_Weinberg" title="Steven Weinberg">Weinberg, Steven</a> (<time datetime="1972">1972</time>), Gravitation and Cosmology, John Wiley, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-471-92567-5" title="Special:Referințe în cărți/0-471-92567-5">0-471-92567-5</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Gravitation+and+Cosmology&rft.pub=John+Wiley&rft.date=1972&rft.isbn=0-471-92567-5&rft.aulast=Weinberg&rft.aufirst=Steven&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFWeinberg1995" class="citation">Weinberg, Steven (<time datetime="1995">1995</time>), The Quantum Theory of Fields I: Foundations, Cambridge University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-521-55001-7" title="Special:Referințe în cărți/0-521-55001-7">0-521-55001-7</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Quantum+Theory+of+Fields+I%3A+Foundations&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=1995&rft.isbn=0-521-55001-7&rft.aulast=Weinberg&rft.aufirst=Steven&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFWeinberg1996" class="citation">Weinberg, Steven (<time datetime="1996">1996</time>), The Quantum Theory of Fields II: Modern Applications, Cambridge University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-521-55002-5" title="Special:Referințe în cărți/0-521-55002-5">0-521-55002-5</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Quantum+Theory+of+Fields+II%3A+Modern+Applications&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=1996&rft.isbn=0-521-55002-5&rft.aulast=Weinberg&rft.aufirst=Steven&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFWeinberg2000" class="citation">Weinberg, Steven (<time datetime="2000">2000</time>), The Quantum Theory of Fields III: Supersymmetry, Cambridge University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-521-66000-9" title="Special:Referințe în cărți/0-521-66000-9">0-521-66000-9</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Quantum+Theory+of+Fields+III%3A+Supersymmetry&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=2000&rft.isbn=0-521-66000-9&rft.aulast=Weinberg&rft.aufirst=Steven&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFWeisbergTaylor2003" class="citation">Weisberg, Joel M.; <a href="/wiki/Joseph_Hooton_Taylor,_Jr." title="Joseph Hooton Taylor, Jr.">Taylor, Joseph H.</a> (<time datetime="2003">2003</time>), „The Relativistic Binary Pulsar B1913+16"”, În Bailes, M.; Nice, D. J.; Thorsett, S. E., Proceedings of "Radio Pulsars," Chania, Crete, August, 2002, ASP Conference Series</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=The+Relativistic+Binary+Pulsar+B1913%2B16%22&rft.btitle=Proceedings+of+%22Radio+Pulsars%2C%22+Chania%2C+Crete%2C+August%2C+2002&rft.pub=ASP+Conference+Series&rft.date=2003&rft.aulast=Weisberg&rft.aufirst=Joel+M.&rft.au=Taylor%2C+Joseph+H.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFWeiss2006" class="citation">Weiss, Achim (<time datetime="2006">2006</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070208212728/http://www.einstein-online.info/en/spotlights/BBN_obs/index.html">„Elements of the past: Big Bang Nucleosynthesis and observation”</a>, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.einstein-online.info">Einstein Online</a>, Max Planck Institute for Gravitational Physics, arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.einstein-online.info/en/spotlights/BBN_obs/index.html">original</a> la <time datetime="2007-02-08">8 februarie 2007</time>, accesat în <time datetime="2007-02-24">24 februarie 2007</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=%5Bhttp%3A%2F%2Fwww.einstein-online.info+Einstein+Online%5D&rft.atitle=Elements+of+the+past%3A+Big+Bang+Nucleosynthesis+and+observation&rft.date=2006&rft.aulast=Weiss&rft.aufirst=Achim&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.einstein-online.info%2Fen%2Fspotlights%2FBBN_obs%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988">  Legătură externa în <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|journal=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#param_has_ext_link" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFWheeler1990" class="citation"><a href="/wiki/John_Archibald_Wheeler" title="John Archibald Wheeler">Wheeler, John A.</a> (<time datetime="1990">1990</time>), A Journey Into Gravity and Spacetime, Scientific American Library, San Francisco: W. H. Freeman, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-7167-6034-7" title="Special:Referințe în cărți/0-7167-6034-7">0-7167-6034-7</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+Journey+Into+Gravity+and+Spacetime&rft.place=San+Francisco&rft.series=Scientific+American+Library&rft.pub=W.+H.+Freeman&rft.date=1990&rft.isbn=0-7167-6034-7&rft.aulast=Wheeler&rft.aufirst=John+A.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFWill1993" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Clifford_Will&action=edit&redlink=1" class="new" title="Clifford Will — pagină inexistentă">Will, Clifford M.</a> (<time datetime="1993">1993</time>), Theory and experiment in gravitational physics, Cambridge University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-521-43973-6" title="Special:Referințe în cărți/0-521-43973-6">0-521-43973-6</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Theory+and+experiment+in+gravitational+physics&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=1993&rft.isbn=0-521-43973-6&rft.aulast=Will&rft.aufirst=Clifford+M.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFWill2006" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Clifford_Will&action=edit&redlink=1" class="new" title="Clifford Will — pagină inexistentă">Will, Clifford M.</a> (<time datetime="2006">2006</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.livingreviews.org/lrr-2006-3">„The Confrontation between General Relativity and Experiment”</a>, Living Rev. Relativity, accesat în <time datetime="2007-06-12">12 iunie 2007</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Living+Rev.+Relativity&rft.atitle=The+Confrontation+between+General+Relativity+and+Experiment&rft.date=2006&rft.aulast=Will&rft.aufirst=Clifford+M.&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.livingreviews.org%2Flrr-2006-3&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li> <li><cite id="CITEREFZwiebach2004" class="citation"><a href="/w/index.php?title=Barton_Zwiebach&action=edit&redlink=1" class="new" title="Barton Zwiebach — pagină inexistentă">Zwiebach, Barton</a> (<time datetime="2004">2004</time>), A First Course in String Theory, Cambridge University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-521-83143-1" title="Special:Referințe în cărți/0-521-83143-1">0-521-83143-1</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+First+Course+in+String+Theory&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=2004&rft.isbn=0-521-83143-1&rft.aulast=Zwiebach&rft.aufirst=Barton&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ATeoria+relativit%C4%83%C8%9Bii+generale" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></li></ul> </div> </div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Legături_externe">Legături externe</h2>[<a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&veaction=edit&section=36" title="Modifică secțiunea: Legături externe" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&action=edit&section=36" title="Edit section's source code: Legături externe">modificare sursă</a>]</div> <ul><li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://video.google.com/videoplay?docid=-8550767253417678390&hl=en">Curs de la Universitatea Yale: Relativitatea restrânsă și relativitatea generală</a> la Google Video</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://publicliterature.org/books/relativity/xaa.php">Relativity: The special and general theory</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080509182830/http://publicliterature.org/">Arhivat</a> în <time datetime="2008-05-09">9 mai 2008</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://publicliterature.org/pdf/relat10.pdf">PDF</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110812214155/http://publicliterature.org/pdf/relat10.pdf">Arhivat</a> în <time datetime="2011-08-12">12 august 2011</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.luth.obspm.fr/IHP06/">Serie de cursuri despre Relativitatea generală</a> ținute în 2006 la Institutul Henri Poincaré (cursuri introductive și avansate).</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.math.ucr.edu/home/baez/gr/">Tutoriale de relativitate generală</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070707011024/http://math.ucr.edu/home/baez/gr/">Arhivat</a> în <time datetime="2007-07-07">7 iulie 2007</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. ale lui <a href="/w/index.php?title=John_C._Baez&action=edit&redlink=1" class="new" title="John C. Baez — pagină inexistentă">John C. Baez</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q983385" class="extiw" title="d:Q983385">d</a>)</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii.html">Articole de popularizare dedicate relativității generale</a> de pe <a href="/w/index.php?title=Scientia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Scientia — pagină inexistentă">Scientia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q15662690" class="extiw" title="d:Q15662690">d</a>)</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://ziarullumina.ro/stiinta-si-tehnologie/doua-legi-de-neimpacat-pentru-explicarea-creatiei">Două legi de neîmpăcat, pentru explicarea creației - Relativitatea Generală și Mecanica Cunatică</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150521070631/http://ziarullumina.ro/stiinta-si-tehnologie/doua-legi-de-neimpacat-pentru-explicarea-creatiei">Arhivat</a> în <time datetime="2015-05-21">21 mai 2015</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., 31 octombrie 2008, Diac. Dr. Adrian Sorin Mihalache, Ziarul Lumina</li></ul> <div class="noprint tright portal" style="border:solid #aaa 1px; margin:0.5em 0 0.5em 0.5em;"> <table style="background:var(--background-color-interactive-subtle, #f9f9f9); color:inherit; font-size:85%; line-height:110%; max-width:175px;"> <tbody><tr> <td style="text-align: center;"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Stylised_atom_with_three_Bohr_model_orbits_and_stylised_nucleus.svg" class="mw-file-description"><img alt="Portal icon" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/Stylised_atom_with_three_Bohr_model_orbits_and_stylised_nucleus.svg/25px-Stylised_atom_with_three_Bohr_model_orbits_and_stylised_nucleus.svg.png" decoding="async" width="25" height="28" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/Stylised_atom_with_three_Bohr_model_orbits_and_stylised_nucleus.svg/37px-Stylised_atom_with_three_Bohr_model_orbits_and_stylised_nucleus.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6f/Stylised_atom_with_three_Bohr_model_orbits_and_stylised_nucleus.svg/49px-Stylised_atom_with_three_Bohr_model_orbits_and_stylised_nucleus.svg.png 2x" data-file-width="530" data-file-height="600" /></a> </td> <td style="padding: 0 0.2em; vertical-align: middle; font-style: italic; font-weight: bold"><a href="/wiki/Portal:Fizic%C4%83" title="Portal:Fizică">Portal Fizică </a> </td></tr> </tbody></table></div> <div role="navigation" class="navbox" aria-label="Navbox" style="padding:3px"><table class="nowraplinks hlist navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate">Control de autoritate</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/Biblioth%C3%A8que_nationale_de_France" title="Bibliothèque nationale de France">BNF</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://catalogue.bnf.fr/ark:/12148/cb119326985">cb119326985</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb119326985">(data)</a></li> <li><a href="/wiki/Integrated_Authority_File" class="mw-redirect" title="Integrated Authority File">GND</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://d-nb.info/gnd/4112491-1">4112491-1</a></li> <li><a href="/wiki/Library_of_Congress_Control_Number" class="mw-redirect" title="Library of Congress Control Number">LCCN</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://id.loc.gov/authorities/subjects/sh85053765">sh85053765</a></li> <li><a href="/wiki/National_Library_of_the_Czech_Republic" class="mw-redirect" title="National Library of the Czech Republic">NKC</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://aleph.nkp.cz/F/?func=find-c&local_base=aut&ccl_term=ica=ph1086056&CON_LNG=ENG">ph1086056</a></li></ul> </div></td><td class="navbox-image" rowspan="1" style="width:1px;padding:0px 0px 0px 2px"><div><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/20px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png" decoding="async" width="20" height="20" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/30px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/40px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 2x" data-file-width="20" data-file-height="20" /></a></div></td></tr></tbody></table></div>    </div><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Teoria_relativității_generale&oldid=16408995">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Teoria_relativității_generale&oldid=16408995</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorii</a>: <ul><li><a href="/w/index.php?title=Categorie:Erori_CS1:_arXiv&action=edit&redlink=1" class="new" title="Categorie:Erori CS1: arXiv — pagină inexistentă">Erori CS1: arXiv</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_de_calitate" title="Categorie:Articole de calitate">Articole de calitate</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Teorii" title="Categorie:Teorii">Teorii</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Relativitate_general%C4%83" title="Categorie:Relativitate generală">Relativitate generală</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Concepte_fizice_fundamentale" title="Categorie:Concepte fizice fundamentale">Concepte fizice fundamentale</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Albert_Einstein" title="Categorie:Albert Einstein">Albert Einstein</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Astronomie_fundamental%C4%83" title="Categorie:Astronomie fundamentală">Astronomie fundamentală</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Webarchive_template_wayback_links" title="Categorie:Webarchive template wayback links">Webarchive template wayback links</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_note_pe_3_coloane" title="Categorie:Pagini cu note pe 3 coloane">Pagini cu note pe 3 coloane</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Erori_CS1:_ISBN" title="Categorie:Erori CS1: ISBN">Erori CS1: ISBN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_cit%C4%83ri_ce_folosesc_parametri_necunoscu%C8%9Bi" title="Categorie:Pagini cu citări ce folosesc parametri necunoscuți">Pagini cu citări ce folosesc parametri necunoscuți</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Erori_CS1:_leg%C4%83turi_externe" title="Categorie:Erori CS1: legături externe">Erori CS1: legături externe</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_ce_folosesc_cit%C4%83ri_cu_dat%C4%83_a_acces%C4%83rii_dar_f%C4%83r%C4%83_URL" title="Categorie:Pagini ce folosesc citări cu dată a accesării dar fără URL">Pagini ce folosesc citări cu dată a accesării dar fără URL</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BNF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BNF">Articole Wikipedia cu identificatori BNF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_GND" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori GND">Articole Wikipedia cu identificatori GND</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_LCCN" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori LCCN">Articole Wikipedia cu identificatori LCCN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NKC" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NKC">Articole Wikipedia cu identificatori NKC</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_control_de_autoritate" title="Categorie:Articole Wikipedia cu control de autoritate">Articole Wikipedia cu control de autoritate</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_peste_100K" title="Categorie:Pagini peste 100K">Pagini peste 100K</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 1 august 2024, ora 10:28.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-f69cdc8f6-wkmgf","wgBackendResponseTime":206,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"1.911","walltime":"2.372","ppvisitednodes":{"value":17458,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":845176,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":374,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":9,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":5,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":1,"limit":20},"unstrip-size":{"value":576483,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":1,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 1735.374 1 -total"," 54.00% 937.174 254 Format:Citation"," 20.51% 355.873 1 Format:Listănote"," 11.78% 204.411 337 Format:Harvnb"," 10.32% 179.112 14 Format:Ill-wd"," 6.02% 104.545 2 Format:Sidebar_with_collapsible_lists"," 4.13% 71.662 1 Format:Fizica_modernă"," 2.44% 42.395 3 Format:Citat_web"," 2.40% 41.569 1 Format:Relativitate_generală"," 1.74% 30.251 1 Format:Control_de_autoritate"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"1.121","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":4694171,"limit":52428800},"limitreport-profile":[["?","120","10.0"],["dataWrapper \u003Cmw.lua:672\u003E","100","8.3"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::callParserFunction","80","6.7"],["recursiveClone \u003CmwInit.lua:45\u003E","80","6.7"],["type","60","5.0"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::anchorEncode","60","5.0"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::gmatch_callback","60","5.0"],["date","40","3.3"],["\u003Cmw.lua:694\u003E","40","3.3"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::gmatch_init","40","3.3"],["[others]","520","43.3"]]},"cachereport":{"origin":"mw-web.codfw.main-f69cdc8f6-x5wzj","timestamp":"20241125032455","ttl":21600,"transientcontent":true}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"Teoria relativit\u0103\u021bii generale","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Teoria_relativit%C4%83%C8%9Bii_generale","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q11452","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q11452","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2007-09-19T21:14:58Z","dateModified":"2024-08-01T08:28:25Z","image":"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/c\/cd\/Black_Hole_Milkyway.jpg","headline":"teoria geometric\u0103 a gravita\u021biei publicat\u0103 de Albert Einstein \u00een 1916, care prevede c\u0103 spa\u021biul temporal este un manifold lorentzian 4-dimensional a c\u0103rui curbur\u0103 (tensorul Einstein) este propor\u021bional\u0103 cu tensorul de energie al stresului"}</script> </body> </html>