CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Numeral - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"02847d9c-ab4f-4635-98c8-62e78d4efba1","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Numeral","wgTitle":"Numeral","wgCurRevisionId":16502130,"wgRevisionId":16502130,"wgArticleId":7629,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Webarchive template wayback links","Pagini ce folosesc legături automate către ISBN","Părți de vorbire"],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Numeral","wgRelevantArticleId":7629,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgRedirectedFrom":"Numeral_fracționar","wgNoticeProject":"wikipedia", "wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":40000,"wgInternalRedirectTargetUrl":"/wiki/Numeral","wgRelatedArticlesCompat":[],"wgCentralAuthMobileDomain":false,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q63116","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser": false,"wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","ext.cite.styles":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready","ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"};RLPAGEMODULES=["mediawiki.action.view.redirect","ext.cite.ux-enhancements","site","mediawiki.page.ready","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming", "ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession","wikibase.sidebar.tracking","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.cite.styles%7Cext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.4"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Numeral - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Numeral"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=Numeral&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Numeral"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="//login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Numeral rootpage-Numeral skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Meniul principal </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z">Pagina principală</a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r">Schimbări recente</a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente">Cafenea</a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x">Articol aleatoriu</a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow">Facebook</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit">Cum încep pe Wikipedia</a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor">Ajutor</a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire">Portaluri tematice</a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute">Articole cerute</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"> Căutare </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Aspect </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro" class="">Donații</a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Numeral" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class="">Creare cont</a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Numeral" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class="">Autentificare</a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Unelte personale </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro">Donații</a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Numeral" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"> Creare cont</a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Numeral" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"> Autentificare</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EA început o nouă ediție a concursului de scriere! Sunteți cu drag invitați să participați la ediția cu numărul 22, cu articole scrise sau dezvoltate considerabil între 1 aprilie și 30 noiembrie 2024. Pentru înscriere de articole la concurs (nominalizări), condiții de eligibilitate, punctare și alte detalii, vă rugăm să accesați \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Epagina\u0026#160;concursului\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Categorii_de_numerale" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Categorii_de_numerale"> <div class="vector-toc-text"> 1 Categorii de numerale </div> </a> <button aria-controls="toc-Categorii_de_numerale-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Categorii de numerale subsection </button> <ul id="toc-Categorii_de_numerale-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Din_punct_de_vedere_etimologic" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Din_punct_de_vedere_etimologic"> <div class="vector-toc-text"> 1.1 Din punct de vedere etimologic </div> </a> <ul id="toc-Din_punct_de_vedere_etimologic-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Din_punct_de_vedere_formal" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Din_punct_de_vedere_formal"> <div class="vector-toc-text"> 1.2 Din punct de vedere formal </div> </a> <ul id="toc-Din_punct_de_vedere_formal-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Din_punct_de_vedere_semantic" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Din_punct_de_vedere_semantic"> <div class="vector-toc-text"> 1.3 Din punct de vedere semantic </div> </a> <ul id="toc-Din_punct_de_vedere_semantic-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Numeralul_cardinal" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Numeralul_cardinal"> <div class="vector-toc-text"> 1.3.1 Numeralul cardinal </div> </a> <ul id="toc-Numeralul_cardinal-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Numeralul_cardinal_propriu-zis" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-4"> <a class="vector-toc-link" href="#Numeralul_cardinal_propriu-zis"> <div class="vector-toc-text"> 1.3.1.1 Numeralul cardinal propriu-zis </div> </a> <ul id="toc-Numeralul_cardinal_propriu-zis-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Numeralul_colectiv" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-4"> <a class="vector-toc-link" href="#Numeralul_colectiv"> <div class="vector-toc-text"> 1.3.1.2 Numeralul colectiv </div> </a> <ul id="toc-Numeralul_colectiv-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Numeralul_fracționar" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-4"> <a class="vector-toc-link" href="#Numeralul_fracționar"> <div class="vector-toc-text"> 1.3.1.3 Numeralul fracționar </div> </a> <ul id="toc-Numeralul_fracționar-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Numeralul_distributiv" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-4"> <a class="vector-toc-link" href="#Numeralul_distributiv"> <div class="vector-toc-text"> 1.3.1.4 Numeralul distributiv </div> </a> <ul id="toc-Numeralul_distributiv-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Numeralul_cardinal_adverbial" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-4"> <a class="vector-toc-link" href="#Numeralul_cardinal_adverbial"> <div class="vector-toc-text"> 1.3.1.5 Numeralul cardinal adverbial </div> </a> <ul id="toc-Numeralul_cardinal_adverbial-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Numeralul_multiplicativ" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-4"> <a class="vector-toc-link" href="#Numeralul_multiplicativ"> <div class="vector-toc-text"> 1.3.1.6 Numeralul multiplicativ </div> </a> <ul id="toc-Numeralul_multiplicativ-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Exprimarea_aproximației_numerice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-4"> <a class="vector-toc-link" href="#Exprimarea_aproximației_numerice"> <div class="vector-toc-text"> 1.3.1.7 Exprimarea aproximației numerice </div> </a> <ul id="toc-Exprimarea_aproximației_numerice-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Numeralul_ordinal" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Numeralul_ordinal"> <div class="vector-toc-text"> 1.3.2 Numeralul ordinal </div> </a> <ul id="toc-Numeralul_ordinal-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Numeralul_ordinal_propriu-zis" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-4"> <a class="vector-toc-link" href="#Numeralul_ordinal_propriu-zis"> <div class="vector-toc-text"> 1.3.2.1 Numeralul ordinal propriu-zis </div> </a> <ul id="toc-Numeralul_ordinal_propriu-zis-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Numeralul_ordinal_adverbial" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-4"> <a class="vector-toc-link" href="#Numeralul_ordinal_adverbial"> <div class="vector-toc-text"> 1.3.2.2 Numeralul ordinal adverbial </div> </a> <ul id="toc-Numeralul_ordinal_adverbial-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Interferențe_semantice_între_categorii_de_numerale" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Interferențe_semantice_între_categorii_de_numerale"> <div class="vector-toc-text"> 1.3.3 Interferențe semantice între categorii de numerale </div> </a> <ul id="toc-Interferențe_semantice_între_categorii_de_numerale-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Note" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Note"> <div class="vector-toc-text"> 2 Note </div> </a> <ul id="toc-Note-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Surse_bibliografice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Surse_bibliografice"> <div class="vector-toc-text"> 3 Surse bibliografice </div> </a> <ul id="toc-Surse_bibliografice-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Vezi_și" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1 vector-toc-list-item-expanded"> <a class="vector-toc-link" href="#Vezi_și"> <div class="vector-toc-text"> 4 Vezi și </div> </a> <ul id="toc-Vezi_și-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Comută cuprinsul </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading">Numeral</h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 79 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-79" aria-hidden="true" > 79 limbi </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-af mw-list-item"><a href="https://af.wikipedia.org/wiki/Telwoord" title="Telwoord – afrikaans" lang="af" hreflang="af" data-title="Telwoord" data-language-autonym="Afrikaans" data-language-local-name="afrikaans" class="interlanguage-link-target">Afrikaans</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-als mw-list-item"><a href="https://als.wikipedia.org/wiki/Zahlwort" title="Zahlwort – germană (Elveția)" lang="gsw" hreflang="gsw" data-title="Zahlwort" data-language-autonym="Alemannisch" data-language-local-name="germană (Elveția)" class="interlanguage-link-target">Alemannisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ar mw-list-item"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D9%84%D8%B1%D9%82%D9%85_%D8%A7%D9%84%D8%B1%D9%82%D9%85%D9%8A_(%D9%84%D8%B3%D8%A7%D9%86%D9%8A%D8%A7%D8%AA)" title="الرقم الرقمي (لسانيات) – arabă" lang="ar" hreflang="ar" data-title="الرقم الرقمي (لسانيات)" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="arabă" class="interlanguage-link-target">العربية</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ast mw-list-item"><a href="https://ast.wikipedia.org/wiki/Numberal_(lling%C3%BC%C3%ADstica)" title="Numberal (llingüística) – asturiană" lang="ast" hreflang="ast" data-title="Numberal (llingüística)" data-language-autonym="Asturianu" data-language-local-name="asturiană" class="interlanguage-link-target">Asturianu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-az mw-list-item"><a href="https://az.wikipedia.org/wiki/Say_(qrammatika)" title="Say (qrammatika) – azeră" lang="az" hreflang="az" data-title="Say (qrammatika)" data-language-autonym="Azərbaycanca" data-language-local-name="azeră" class="interlanguage-link-target">Azərbaycanca</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ba mw-list-item"><a href="https://ba.wikipedia.org/wiki/%D2%BA%D0%B0%D0%BD_(%D2%BB%D2%AF%D2%99_%D1%82%D3%A9%D1%80%D0%BA%D3%A9%D0%BC%D3%A9)" title="Һан (һүҙ төркөмө) – bașkiră" lang="ba" hreflang="ba" data-title="Һан (һүҙ төркөмө)" data-language-autonym="Башҡортса" data-language-local-name="bașkiră" class="interlanguage-link-target">Башҡортса</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ban mw-list-item"><a href="https://ban.wikipedia.org/wiki/Kruna_wilangan" title="Kruna wilangan – balineză" lang="ban" hreflang="ban" data-title="Kruna wilangan" data-language-autonym="Basa Bali" data-language-local-name="balineză" class="interlanguage-link-target">Basa Bali</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be mw-list-item"><a href="https://be.wikipedia.org/wiki/%D0%9B%D1%96%D1%87%D1%8D%D0%B1%D0%BD%D1%96%D0%BA" title="Лічэбнік – belarusă" lang="be" hreflang="be" data-title="Лічэбнік" data-language-autonym="Беларуская" data-language-local-name="belarusă" class="interlanguage-link-target">Беларуская</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be-x-old mw-list-item"><a href="https://be-tarask.wikipedia.org/wiki/%D0%9B%D1%96%D1%87%D1%8D%D0%B1%D0%BD%D1%96%D0%BA" title="Лічэбнік – Belarusian (Taraškievica orthography)" lang="be-tarask" hreflang="be-tarask" data-title="Лічэбнік" data-language-autonym="Беларуская (тарашкевіца)" data-language-local-name="Belarusian (Taraškievica orthography)" class="interlanguage-link-target">Беларуская (тарашкевіца)</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bg mw-list-item"><a href="https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%A7%D0%B8%D1%81%D0%BB%D0%B8%D1%82%D0%B5%D0%BB%D0%BD%D0%BE_%D0%B8%D0%BC%D0%B5" title="Числително име – bulgară" lang="bg" hreflang="bg" data-title="Числително име" data-language-autonym="Български" data-language-local-name="bulgară" class="interlanguage-link-target">Български</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bi mw-list-item"><a href="https://bi.wikipedia.org/wiki/Namba" title="Namba – bislama" lang="bi" hreflang="bi" data-title="Namba" data-language-autonym="Bislama" data-language-local-name="bislama" class="interlanguage-link-target">Bislama</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bs mw-list-item"><a href="https://bs.wikipedia.org/wiki/Brojevi_(vrsta_rije%C4%8Di)" title="Brojevi (vrsta riječi) – bosniacă" lang="bs" hreflang="bs" data-title="Brojevi (vrsta riječi)" data-language-autonym="Bosanski" data-language-local-name="bosniacă" class="interlanguage-link-target">Bosanski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ca mw-list-item"><a href="https://ca.wikipedia.org/wiki/Numeral" title="Numeral – catalană" lang="ca" hreflang="ca" data-title="Numeral" data-language-autonym="Català" data-language-local-name="catalană" class="interlanguage-link-target">Català</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ckb mw-list-item"><a href="https://ckb.wikipedia.org/wiki/%D9%88%D8%B4%D8%A7%D8%B1%DB%95" title="وشارە – kurdă centrală" lang="ckb" hreflang="ckb" data-title="وشارە" data-language-autonym="کوردی" data-language-local-name="kurdă centrală" class="interlanguage-link-target">کوردی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs mw-list-item"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/%C4%8C%C3%ADslovka" title="Číslovka – cehă" lang="cs" hreflang="cs" data-title="Číslovka" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="cehă" class="interlanguage-link-target">Čeština</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cv mw-list-item"><a href="https://cv.wikipedia.org/wiki/%D0%A5%D0%B8%D1%81%D0%B5%D0%BF_%D1%8F%D1%87%C4%95" title="Хисеп ячĕ – ciuvașă" lang="cv" hreflang="cv" data-title="Хисеп ячĕ" data-language-autonym="Чӑвашла" data-language-local-name="ciuvașă" class="interlanguage-link-target">Чӑвашла</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-da mw-list-item"><a href="https://da.wikipedia.org/wiki/Talord" title="Talord – daneză" lang="da" hreflang="da" data-title="Talord" data-language-autonym="Dansk" data-language-local-name="daneză" class="interlanguage-link-target">Dansk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-de mw-list-item"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Zahlwort" title="Zahlwort – germană" lang="de" hreflang="de" data-title="Zahlwort" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="germană" class="interlanguage-link-target">Deutsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-diq mw-list-item"><a href="https://diq.wikipedia.org/wiki/Amari" title="Amari – Zazaki" lang="diq" hreflang="diq" data-title="Amari" data-language-autonym="Zazaki" data-language-local-name="Zazaki" class="interlanguage-link-target">Zazaki</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-el mw-list-item"><a href="https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%91%CF%81%CE%B9%CE%B8%CE%BC%CE%B7%CF%84%CE%B9%CE%BA%CE%AC" title="Αριθμητικά – greacă" lang="el" hreflang="el" data-title="Αριθμητικά" data-language-autonym="Ελληνικά" data-language-local-name="greacă" class="interlanguage-link-target">Ελληνικά</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en mw-list-item"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Numeral_(linguistics)" title="Numeral (linguistics) – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="Numeral (linguistics)" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target">English</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eo mw-list-item"><a href="https://eo.wikipedia.org/wiki/Nombrovorto" title="Nombrovorto – esperanto" lang="eo" hreflang="eo" data-title="Nombrovorto" data-language-autonym="Esperanto" data-language-local-name="esperanto" class="interlanguage-link-target">Esperanto</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es mw-list-item"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Numeral_(ling%C3%BC%C3%ADstica)" title="Numeral (lingüística) – spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="Numeral (lingüística)" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target">Español</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-et mw-list-item"><a href="https://et.wikipedia.org/wiki/Arvs%C3%B5na" title="Arvsõna – estonă" lang="et" hreflang="et" data-title="Arvsõna" data-language-autonym="Eesti" data-language-local-name="estonă" class="interlanguage-link-target">Eesti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fa mw-list-item"><a href="https://fa.wikipedia.org/wiki/%D8%B9%D8%AF%D8%AF%D9%86%D9%88%DB%8C%D8%B3%D9%87" title="عددنویسه – persană" lang="fa" hreflang="fa" data-title="عددنویسه" data-language-autonym="فارسی" data-language-local-name="persană" class="interlanguage-link-target">فارسی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fi mw-list-item"><a href="https://fi.wikipedia.org/wiki/Numeraali" title="Numeraali – finlandeză" lang="fi" hreflang="fi" data-title="Numeraali" data-language-autonym="Suomi" data-language-local-name="finlandeză" class="interlanguage-link-target">Suomi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fo mw-list-item"><a href="https://fo.wikipedia.org/wiki/Talor%C3%B0" title="Talorð – feroeză" lang="fo" hreflang="fo" data-title="Talorð" data-language-autonym="Føroyskt" data-language-local-name="feroeză" class="interlanguage-link-target">Føroyskt</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr mw-list-item"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/Num%C3%A9ral" title="Numéral – franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="Numéral" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target">Français</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fy mw-list-item"><a href="https://fy.wikipedia.org/wiki/Telwurd" title="Telwurd – frizonă occidentală" lang="fy" hreflang="fy" data-title="Telwurd" data-language-autonym="Frysk" data-language-local-name="frizonă occidentală" class="interlanguage-link-target">Frysk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gl mw-list-item"><a href="https://gl.wikipedia.org/wiki/Numeral" title="Numeral – galiciană" lang="gl" hreflang="gl" data-title="Numeral" data-language-autonym="Galego" data-language-local-name="galiciană" class="interlanguage-link-target">Galego</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-he mw-list-item"><a href="https://he.wikipedia.org/wiki/%D7%A9%D7%9E%D7%95%D7%AA_%D7%9E%D7%A1%D7%A4%D7%A8%D7%99%D7%9D" title="שמות מספרים – ebraică" lang="he" hreflang="he" data-title="שמות מספרים" data-language-autonym="עברית" data-language-local-name="ebraică" class="interlanguage-link-target">עברית</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hr mw-list-item"><a href="https://hr.wikipedia.org/wiki/Brojevi_(vrsta_rije%C4%8Di)" title="Brojevi (vrsta riječi) – croată" lang="hr" hreflang="hr" data-title="Brojevi (vrsta riječi)" data-language-autonym="Hrvatski" data-language-local-name="croată" class="interlanguage-link-target">Hrvatski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hu mw-list-item"><a href="https://hu.wikipedia.org/wiki/Sz%C3%A1mn%C3%A9v" title="Számnév – maghiară" lang="hu" hreflang="hu" data-title="Számnév" data-language-autonym="Magyar" data-language-local-name="maghiară" class="interlanguage-link-target">Magyar</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hy mw-list-item"><a href="https://hy.wikipedia.org/wiki/%D4%B9%D5%BE%D5%A1%D5%AF%D5%A1%D5%B6_%D5%A1%D5%B6%D5%B8%D6%82%D5%B6" title="Թվական անուն – armeană" lang="hy" hreflang="hy" data-title="Թվական անուն" data-language-autonym="Հայերեն" data-language-local-name="armeană" class="interlanguage-link-target">Հայերեն</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-id mw-list-item"><a href="https://id.wikipedia.org/wiki/Numeralia" title="Numeralia – indoneziană" lang="id" hreflang="id" data-title="Numeralia" data-language-autonym="Bahasa Indonesia" data-language-local-name="indoneziană" class="interlanguage-link-target">Bahasa Indonesia</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-inh mw-list-item"><a href="https://inh.wikipedia.org/wiki/%D0%A2%D0%B0%D1%8C%D1%80%D0%B0%D1%85%D1%8C%D0%B4%D0%BE%D1%88" title="Таьрахьдош – ingușă" lang="inh" hreflang="inh" data-title="Таьрахьдош" data-language-autonym="ГӀалгӀай" data-language-local-name="ingușă" class="interlanguage-link-target">ГӀалгӀай</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-is mw-list-item"><a href="https://is.wikipedia.org/wiki/T%C3%B6luor%C3%B0" title="Töluorð – islandeză" lang="is" hreflang="is" data-title="Töluorð" data-language-autonym="Íslenska" data-language-local-name="islandeză" class="interlanguage-link-target">Íslenska</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it mw-list-item"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Numerale" title="Numerale – italiană" lang="it" hreflang="it" data-title="Numerale" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiană" class="interlanguage-link-target">Italiano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ja mw-list-item"><a href="https://ja.wikipedia.org/wiki/%E6%95%B0%E8%A9%9E" title="数詞 – japoneză" lang="ja" hreflang="ja" data-title="数詞" data-language-autonym="日本語" data-language-local-name="japoneză" class="interlanguage-link-target">日本語</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jv mw-list-item"><a href="https://jv.wikipedia.org/wiki/Tembung_wilangan" title="Tembung wilangan – javaneză" lang="jv" hreflang="jv" data-title="Tembung wilangan" data-language-autonym="Jawa" data-language-local-name="javaneză" class="interlanguage-link-target">Jawa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ka mw-list-item"><a href="https://ka.wikipedia.org/wiki/%E1%83%A0%E1%83%98%E1%83%AA%E1%83%AE%E1%83%95%E1%83%98%E1%83%97%E1%83%98_%E1%83%A1%E1%83%90%E1%83%AE%E1%83%94%E1%83%9A%E1%83%98" title="რიცხვითი სახელი – georgiană" lang="ka" hreflang="ka" data-title="რიცხვითი სახელი" data-language-autonym="ქართული" data-language-local-name="georgiană" class="interlanguage-link-target">ქართული</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kk mw-list-item"><a href="https://kk.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B0%D0%BD_%D0%B5%D1%81%D1%96%D0%BC" title="Сан есім – kazahă" lang="kk" hreflang="kk" data-title="Сан есім" data-language-autonym="Қазақша" data-language-local-name="kazahă" class="interlanguage-link-target">Қазақша</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ko mw-list-item"><a href="https://ko.wikipedia.org/wiki/%EC%88%98%EC%82%AC_(%ED%92%88%EC%82%AC)" title="수사 (품사) – coreeană" lang="ko" hreflang="ko" data-title="수사 (품사)" data-language-autonym="한국어" data-language-local-name="coreeană" class="interlanguage-link-target">한국어</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-koi mw-list-item"><a href="https://koi.wikipedia.org/wiki/%D0%9B%D1%8B%D0%B4%D0%BD%D0%B8%D0%BC" title="Лыдним – komi-permiak" lang="koi" hreflang="koi" data-title="Лыдним" data-language-autonym="Перем коми" data-language-local-name="komi-permiak" class="interlanguage-link-target">Перем коми</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ky mw-list-item"><a href="https://ky.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B0%D0%BD_%D0%B0%D1%82%D0%BE%D0%BE%D1%87" title="Сан атооч – kârgâză" lang="ky" hreflang="ky" data-title="Сан атооч" data-language-autonym="Кыргызча" data-language-local-name="kârgâză" class="interlanguage-link-target">Кыргызча</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-la mw-list-item"><a href="https://la.wikipedia.org/wiki/Nomen_numerale" title="Nomen numerale – latină" lang="la" hreflang="la" data-title="Nomen numerale" data-language-autonym="Latina" data-language-local-name="latină" class="interlanguage-link-target">Latina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-li mw-list-item"><a href="https://li.wikipedia.org/wiki/T%C3%A8lwoord" title="Tèlwoord – limburgheză" lang="li" hreflang="li" data-title="Tèlwoord" data-language-autonym="Limburgs" data-language-local-name="limburgheză" class="interlanguage-link-target">Limburgs</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lt mw-list-item"><a href="https://lt.wikipedia.org/wiki/Skaitvardis" title="Skaitvardis – lituaniană" lang="lt" hreflang="lt" data-title="Skaitvardis" data-language-autonym="Lietuvių" data-language-local-name="lituaniană" class="interlanguage-link-target">Lietuvių</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lv mw-list-item"><a href="https://lv.wikipedia.org/wiki/Skait%C4%BCa_v%C4%81rds" title="Skaitļa vārds – letonă" lang="lv" hreflang="lv" data-title="Skaitļa vārds" data-language-autonym="Latviešu" data-language-local-name="letonă" class="interlanguage-link-target">Latviešu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mhr mw-list-item"><a href="https://mhr.wikipedia.org/wiki/%D0%A7%D0%BE%D1%82%D0%BC%D1%83%D1%82" title="Чотмут – Eastern Mari" lang="mhr" hreflang="mhr" data-title="Чотмут" data-language-autonym="Олык марий" data-language-local-name="Eastern Mari" class="interlanguage-link-target">Олык марий</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mn mw-list-item"><a href="https://mn.wikipedia.org/wiki/%D0%A2%D0%BE%D0%BE%D0%BD%D1%8B_%D0%BD%D1%8D%D1%80" title="Тооны нэр – mongolă" lang="mn" hreflang="mn" data-title="Тооны нэр" data-language-autonym="Монгол" data-language-local-name="mongolă" class="interlanguage-link-target">Монгол</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mwl mw-list-item"><a href="https://mwl.wikipedia.org/wiki/Numeral" title="Numeral – mirandeză" lang="mwl" hreflang="mwl" data-title="Numeral" data-language-autonym="Mirandés" data-language-local-name="mirandeză" class="interlanguage-link-target">Mirandés</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl mw-list-item"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/Telwoord" title="Telwoord – neerlandeză" lang="nl" hreflang="nl" data-title="Telwoord" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandeză" class="interlanguage-link-target">Nederlands</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nn mw-list-item"><a href="https://nn.wikipedia.org/wiki/Talord" title="Talord – norvegiană nynorsk" lang="nn" hreflang="nn" data-title="Talord" data-language-autonym="Norsk nynorsk" data-language-local-name="norvegiană nynorsk" class="interlanguage-link-target">Norsk nynorsk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-no mw-list-item"><a href="https://no.wikipedia.org/wiki/Tallord" title="Tallord – norvegiană bokmål" lang="nb" hreflang="nb" data-title="Tallord" data-language-autonym="Norsk bokmål" data-language-local-name="norvegiană bokmål" class="interlanguage-link-target">Norsk bokmål</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-os mw-list-item"><a href="https://os.wikipedia.org/wiki/%D0%9D%D1%8B%D0%BC%C3%A6%D1%86%D0%BE%D0%BD" title="Нымæцон – osetă" lang="os" hreflang="os" data-title="Нымæцон" data-language-autonym="Ирон" data-language-local-name="osetă" class="interlanguage-link-target">Ирон</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl mw-list-item"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/Liczebnik" title="Liczebnik – poloneză" lang="pl" hreflang="pl" data-title="Liczebnik" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="poloneză" class="interlanguage-link-target">Polski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt mw-list-item"><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/Numeral_(lingu%C3%ADstica)" title="Numeral (linguística) – portugheză" lang="pt" hreflang="pt" data-title="Numeral (linguística)" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugheză" class="interlanguage-link-target">Português</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-roa-tara mw-list-item"><a href="https://roa-tara.wikipedia.org/wiki/Numerale" title="Numerale – Tarantino" lang="nap-x-tara" hreflang="nap-x-tara" data-title="Numerale" data-language-autonym="Tarandíne" data-language-local-name="Tarantino" class="interlanguage-link-target">Tarandíne</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru mw-list-item"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%98%D0%BC%D1%8F_%D1%87%D0%B8%D1%81%D0%BB%D0%B8%D1%82%D0%B5%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D0%BE%D0%B5" title="Имя числительное – rusă" lang="ru" hreflang="ru" data-title="Имя числительное" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="rusă" class="interlanguage-link-target">Русский</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rue mw-list-item"><a href="https://rue.wikipedia.org/wiki/%D0%A7%D1%96%D1%81%D0%BB%D0%BE%D0%B2%D0%BD%D0%B8%D0%BA%D1%8B" title="Чісловникы – Rusyn" lang="rue" hreflang="rue" data-title="Чісловникы" data-language-autonym="Русиньскый" data-language-local-name="Rusyn" class="interlanguage-link-target">Русиньскый</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sah mw-list-item"><a href="https://sah.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D1%85%D1%81%D0%B0%D0%B0%D0%BD_%D0%B0%D0%B0%D1%82" title="Ахсаан аат – sakha" lang="sah" hreflang="sah" data-title="Ахсаан аат" data-language-autonym="Саха тыла" data-language-local-name="sakha" class="interlanguage-link-target">Саха тыла</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-se mw-list-item"><a href="https://se.wikipedia.org/wiki/Lohkos%C3%A1nit" title="Lohkosánit – sami de nord" lang="se" hreflang="se" data-title="Lohkosánit" data-language-autonym="Davvisámegiella" data-language-local-name="sami de nord" class="interlanguage-link-target">Davvisámegiella</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sk mw-list-item"><a href="https://sk.wikipedia.org/wiki/%C4%8C%C3%ADslovka" title="Číslovka – slovacă" lang="sk" hreflang="sk" data-title="Číslovka" data-language-autonym="Slovenčina" data-language-local-name="slovacă" class="interlanguage-link-target">Slovenčina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sl mw-list-item"><a href="https://sl.wikipedia.org/wiki/%C5%A0tevnik" title="Števnik – slovenă" lang="sl" hreflang="sl" data-title="Števnik" data-language-autonym="Slovenščina" data-language-local-name="slovenă" class="interlanguage-link-target">Slovenščina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sq mw-list-item"><a href="https://sq.wikipedia.org/wiki/Num%C3%ABrori" title="Numërori – albaneză" lang="sq" hreflang="sq" data-title="Numërori" data-language-autonym="Shqip" data-language-local-name="albaneză" class="interlanguage-link-target">Shqip</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr mw-list-item"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D1%80%D0%BE%D1%98_(%D0%B2%D1%80%D1%81%D1%82%D0%B0_%D1%80%D0%B5%D1%87%D0%B8)" title="Број (врста речи) – sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Број (врста речи)" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target">Српски / srpski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sv mw-list-item"><a href="https://sv.wikipedia.org/wiki/R%C3%A4kneord" title="Räkneord – suedeză" lang="sv" hreflang="sv" data-title="Räkneord" data-language-autonym="Svenska" data-language-local-name="suedeză" class="interlanguage-link-target">Svenska</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ta mw-list-item"><a href="https://ta.wikipedia.org/wiki/%E0%AE%8E%E0%AE%A3%E0%AF%8D%E0%AE%A3%E0%AF%81%E0%AE%B0%E0%AF%81" title="எண்ணுரு – tamilă" lang="ta" hreflang="ta" data-title="எண்ணுரு" data-language-autonym="தமிழ்" data-language-local-name="tamilă" class="interlanguage-link-target">தமிழ்</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tg mw-list-item"><a href="https://tg.wikipedia.org/wiki/%D0%A8%D1%83%D0%BC%D0%BE%D1%80%D0%B0" title="Шумора – tadjică" lang="tg" hreflang="tg" data-title="Шумора" data-language-autonym="Тоҷикӣ" data-language-local-name="tadjică" class="interlanguage-link-target">Тоҷикӣ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tt mw-list-item"><a href="https://tt.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%B0%D0%BD_(%D1%81%D2%AF%D0%B7_%D1%82%D3%A9%D1%80%D0%BA%D0%B5%D0%BC%D0%B5)" title="Сан (сүз төркеме) – tătară" lang="tt" hreflang="tt" data-title="Сан (сүз төркеме)" data-language-autonym="Татарча / tatarça" data-language-local-name="tătară" class="interlanguage-link-target">Татарча / tatarça</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tum mw-list-item"><a href="https://tum.wikipedia.org/wiki/Chipendero_(mu_kasanthuro_ka_chiyowoyero)" title="Chipendero (mu kasanthuro ka chiyowoyero) – tumbuka" lang="tum" hreflang="tum" data-title="Chipendero (mu kasanthuro ka chiyowoyero)" data-language-autonym="ChiTumbuka" data-language-local-name="tumbuka" class="interlanguage-link-target">ChiTumbuka</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ug mw-list-item"><a href="https://ug.wikipedia.org/wiki/%D9%85%D9%89%D9%82%D8%AF%D8%A7%D8%B1_%D8%B3%DB%86%D8%B2" title="مىقدار سۆز – uigură" lang="ug" hreflang="ug" data-title="مىقدار سۆز" data-language-autonym="ئۇيغۇرچە / Uyghurche" data-language-local-name="uigură" class="interlanguage-link-target">ئۇيغۇرچە / Uyghurche</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%A7%D0%B8%D1%81%D0%BB%D1%96%D0%B2%D0%BD%D0%B8%D0%BA" title="Числівник – ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Числівник" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target">Українська</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uz mw-list-item"><a href="https://uz.wikipedia.org/wiki/Son_(tilshunoslik)" title="Son (tilshunoslik) – uzbecă" lang="uz" hreflang="uz" data-title="Son (tilshunoslik)" data-language-autonym="Oʻzbekcha / ўзбекча" data-language-local-name="uzbecă" class="interlanguage-link-target">Oʻzbekcha / ўзбекча</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vi mw-list-item"><a href="https://vi.wikipedia.org/wiki/S%E1%BB%91_t%E1%BB%AB" title="Số từ – vietnameză" lang="vi" hreflang="vi" data-title="Số từ" data-language-autonym="Tiếng Việt" data-language-local-name="vietnameză" class="interlanguage-link-target">Tiếng Việt</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wuu mw-list-item"><a href="https://wuu.wikipedia.org/wiki/%E6%95%B0%E8%AF%8D" title="数词 – chineză wu" lang="wuu" hreflang="wuu" data-title="数词" data-language-autonym="吴语" data-language-local-name="chineză wu" class="interlanguage-link-target">吴语</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh mw-list-item"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/%E6%95%B8%E8%A9%9E" title="數詞 – chineză" lang="zh" hreflang="zh" data-title="數詞" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chineză" class="interlanguage-link-target">中文</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-yue mw-list-item"><a href="https://zh-yue.wikipedia.org/wiki/%E6%95%B8%E8%A9%9E" title="數詞 – cantoneză" lang="yue" hreflang="yue" data-title="數詞" data-language-autonym="粵語" data-language-local-name="cantoneză" class="interlanguage-link-target">粵語</a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q63116#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Numeral" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a">Articol</a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Numeral" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t">Discuție</a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >română </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Numeral">Lectură</a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Numeral&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v">Modificare</a></li><li id="ca-edit" class="collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Numeral&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e">Modificare sursă</a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Numeral&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >Unelte </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Numeral">Lectură</a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Numeral&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v">Modificare</a></li><li id="ca-more-edit" class="collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Numeral&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e">Modificare sursă</a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Numeral&action=history">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Numeral" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j">Ce trimite aici</a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Numeral" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k">Schimbări corelate</a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u">Trimite fișier</a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q">Pagini speciale</a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Numeral&oldid=16502130" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini">Legătură permanentă</a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Numeral&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină">Informații despre pagină</a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=Numeral&id=16502130&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini">Citează acest articol</a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FNumeral">Obține URL scurtat</a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FNumeral">Descărcați codul QR</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=Numeral">Creare carte</a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=Numeral&action=show-download-screen">Descărcare ca PDF</a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Numeral&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p">Versiune de tipărit</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-commons mw-list-item"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Numerals" hreflang="en">Wikimedia Commons</a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q63116" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g">Element Wikidata</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle">(Redirecționat de la <a href="/w/index.php?title=Numeral_frac%C8%9Bionar&redirect=no" class="mw-redirect" title="Numeral fracționar">Numeral fracționar</a>)</div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><table cellpadding="1" style="float: right; border: 1px solid #8888aa; background: #f7f8ff; padding: 5px; font-size: 95%; margin: 0 15px 0 15px;"> <tbody><tr> <td style="background: #ccf; text-align: center;"><a href="/wiki/Gramatic%C4%83" title="Gramatică">Gramatică</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Morfologie_(gramatic%C4%83)" class="mw-redirect" title="Morfologie (gramatică)"> Morfologie</a> </td></tr> <tr> <td style="padding-left: 1.0em; font-size: 110%"><a href="/wiki/Parte_de_vorbire" title="Parte de vorbire">Parte de vorbire</a> </td></tr> <tr> <td style="padding-left: 2.0em"><a href="/wiki/Parte_de_vorbire_flexibil%C4%83" title="Parte de vorbire flexibilă">Flexibilă</a> </td></tr> <tr> <td style="padding-left: 3.0em">• <a href="/wiki/Adjectiv" title="Adjectiv">Adjectiv</a> </td></tr> <tr> <td style="padding-left: 3.0em">• <a href="/wiki/Articol_(gramatic%C4%83)" title="Articol (gramatică)">Articol</a> </td></tr> <tr> <td style="padding-left: 3.0em">• <a class="mw-selflink selflink">Numeral</a> </td></tr> <tr> <td style="padding-left: 3.0em">• <a href="/wiki/Pronume" title="Pronume">Pronume</a> </td></tr> <tr> <td style="padding-left: 3.0em">• <a href="/wiki/Substantiv" title="Substantiv">Substantiv</a> </td></tr> <tr> <td style="padding-left: 3.0em">• <a href="/wiki/Verb" title="Verb">Verb</a> </td></tr> <tr> <td style="padding-left: 2.0em"><a href="/wiki/Parte_de_vorbire_neflexibil%C4%83" title="Parte de vorbire neflexibilă">Neflexibilă</a> </td></tr> <tr> <td style="padding-left: 3.0em">• <a href="/wiki/Adverb" title="Adverb">Adverb</a> </td></tr> <tr> <td style="padding-left: 3.0em">• <a href="/wiki/Conjunc%C8%9Bie" title="Conjuncție">Conjuncție</a> </td></tr> <tr> <td style="padding-left: 3.0em">• <a href="/wiki/Interjec%C8%9Bie" title="Interjecție">Interjecție</a> </td></tr> <tr> <td style="padding-left: 3.0em">• <a href="/wiki/Prepozi%C8%9Bie" title="Prepoziție">Prepoziție</a> </td></tr> <tr> <td style="padding-left: 2.0em">• <a href="/wiki/Locu%C8%9Biune" title="Locuțiune">Locuțiune</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Sintax%C4%83" title="Sintaxă">Sintaxă</a> </td></tr> <tr> <td style="padding-left: 1.0em"><a href="/wiki/Caz_gramatical" class="mw-redirect" title="Caz gramatical">Cazuri</a> </td></tr> <tr> <td style="padding-left: 1.0em; font-size: 100%"><a href="/wiki/Sintaxa_propozi%C8%9Biei" title="Sintaxa propoziției">Sintaxa propoziției</a> </td></tr> <tr> <td style="padding-left: 2.0em;"><a href="/wiki/Parte_de_propozi%C8%9Bie" title="Parte de propoziție">Parte de propoziție</a> </td></tr> <tr> <td style="padding-left: 1.0em; font-size: 100%"><a href="/wiki/Sintaxa_frazei" title="Sintaxa frazei">Sintaxa frazei</a> </td></tr> <tr> <td style="padding-left: 2.0em;"><a href="/wiki/Propozi%C8%9Bie_subordonat%C4%83" title="Propoziție subordonată">Propoziție subordonată</a> </td></tr> <tr> <td style="border-bottom: 1px solid #ccc"> </td></tr></tbody></table> În <a href="/wiki/Gramatic%C4%83" title="Gramatică">gramatica</a> tradițională, numeralul este o clasă de <a href="/wiki/Cuv%C3%A2nt" title="Cuvânt">cuvinte</a> omogenă din punct de vedere <a href="/wiki/Semantic%C4%83" title="Semantică">semantic</a>, exprimând ideea de <a href="/wiki/Num%C4%83r" title="Număr">număr</a>, dând indicații de <a href="/wiki/Cantitate" title="Cantitate">cantitate</a>, dar eterogenă în privința <a href="/wiki/Morfologie_(lingvistic%C4%83)" title="Morfologie (lingvistică)">morfologiei</a> și a funcțiilor <a href="/wiki/Sintax%C4%83" title="Sintaxă">sintactice</a> ale acestor cuvinte, care se comportă, în diferite situații, fie ca <a href="/wiki/Adjectiv" title="Adjectiv">adjective</a>, fie ca <a href="/wiki/Substantiv" title="Substantiv">substantive</a>, fie ca <a href="/wiki/Pronume" title="Pronume">pronume</a>, fie ca <a href="/wiki/Adverb" title="Adverb">adverbe</a>, în funcție de specia de numeral despre care este vorba, dar și în cadrul unor anumite specii pot avea mai multe valori morfologice. Din această cauză, pe când numeralul este considerat o <a href="/wiki/Parte_de_vorbire" title="Parte de vorbire">parte de vorbire</a> în unele gramatici, în altele i se contestă această încadrare și o parte din numerale sunt incluse printre pronume, altele printre adjective<a href="#cite_note-bidu_331-1">[1]</a><a href="#cite_note-bussmann_820-2">[2]</a>, sau se evită integrarea lui în structuri morfologice regulate<a href="#cite_note-3">[3]</a>. În unele gramatici, numeralul este inclus în clasa mai cuprinzătoare a <a href="/wiki/Determinant_(gramatic%C4%83)" title="Determinant (gramatică)">determinanților</a> abstracți, de care mai aparțin <a href="/wiki/Articol_(gramatic%C4%83)" title="Articol (gramatică)">articolele</a> și <a href="/wiki/Adjectiv_pronominal" title="Adjectiv pronominal">adjectivele pronominale</a><a href="#cite_note-grevisse_763"-4">[4]</a>. Unii autori includ o categorie de numerale, cele cardinale, în clasa cuantificatorilor, din care mai fac parte <a href="/wiki/Pronume_nehot%C4%83r%C3%A2t" title="Pronume nehotărât">pronumele și adjectivele nehotărâte</a> cantitative, articolul hotărât sau substantivele la <a href="/wiki/Num%C4%83r_(gramatic%C4%83)" title="Număr (gramatică)">plural</a> nedefinite<a href="#cite_note-5">[5]</a>. În gramatici ale <a href="/wiki/Limba_francez%C4%83" title="Limba franceză">limbii franceze</a>, numeralul cardinal este inclus în ambele clase<a href="#cite_note-dubois-6">[6]</a><a href="#cite_note-grevisse_763"-4">[4]</a>. Gramaticile care delimitează o clasă a numeralelor nu sunt unitare în ceea ce privește categoriile de cuvinte ce dau indicații de cantitate de inclus în această clasă. Astfel, unele lucrări <a href="/wiki/Limba_englez%C4%83" title="Limba engleză">anglofone</a> sau <a href="/wiki/Limba_maghiar%C4%83" title="Limba maghiară">maghiare</a> includ în ea și pronumele și adjectivele pronominale nehotărâte care exprimă cantități, ex. niciun, câțiva, mulți. În această idee, numeralele se împart în două categorii principale: definite și nedefinite<a href="#cite_note-bussmann_820-2">[2]</a><a href="#cite_note-bokor-7">[7]</a>. Numerale există practic în toate <a href="/wiki/Limb%C4%83_(comunicare)" title="Limbă (comunicare)">limbile</a>, deși unele au foarte puține, de pildă limba pitjantjatjara din <a href="/wiki/Australia" title="Australia">Australia</a>, numai cele corespunzătoare lui „unu”, doi și trei. Numai despre o singură limbă se știe că nu are numerale, pirahã din <a href="/wiki/Amazonia" class="mw-redirect" title="Amazonia">Amazonia</a><a href="#cite_note-8">[8]</a><a href="#cite_note-9">[9]</a>. <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Categorii_de_numerale">Categorii de numerale</h2>[<a href="/w/index.php?title=Numeral&veaction=edit&section=1" title="Modifică secțiunea: Categorii de numerale" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Numeral&action=edit&section=1" title="Edit section's source code: Categorii de numerale">modificare sursă</a>]</div> Numeralele pot fi grupate după mai multe criterii. În unele limbi sunt specii de numerale care nu sunt în altele, iar în cadrul gramaticii unei limbi date, ele sunt grupate în funcție de viziunea gramaticienilor, în principal după cum pun accentul pe aspectul semantic sau pe cel morfosintactic. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Din_punct_de_vedere_etimologic">Din punct de vedere etimologic</h3>[<a href="/w/index.php?title=Numeral&veaction=edit&section=2" title="Modifică secțiunea: Din punct de vedere etimologic" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Numeral&action=edit&section=2" title="Edit section's source code: Din punct de vedere etimologic">modificare sursă</a>]</div> În gramatica românească se întâlnește o clasificare a numeralelor după <a href="/wiki/Etimologie" title="Etimologie">etimologia</a> lor<a href="#cite_note-dobridor-10">[10]</a>: <ul><li>moștenite din <a href="/wiki/Limba_latin%C4%83" title="Limba latină">limba latină</a>: unu(l) – una (un – o), doi – două, trei, patru, cinci, șase, șapte, opt, nouă, zece, mie, întâi;</li> <li><a href="/wiki/%C3%8Emprumut_(lingvistic%C4%83)" title="Împrumut (lingvistică)">împrumutate</a>: <ul><li>din limba franceză: milion, miliard, bilion, trilion, secund;</li> <li>din latină: prim, ultim;</li></ul></li> <li>formate pe terenul limbii române, prin <a href="/wiki/Compunere_(lingvistic%C4%83)" title="Compunere (lingvistică)">compunere</a>, din numerale moștenite și împrumutate + <a href="/wiki/Prepozi%C8%9Bie" title="Prepoziție">prepoziții</a>, <a href="/wiki/Conjunc%C8%9Bie" title="Conjuncție">conjuncții</a>, articole posesive, articole hotărâte enclitice și particula -a (aceasta numai la forma de <a href="/wiki/Gen_gramatical" title="Gen gramatical">masculin</a>), ex. unsprezece, doisprezece, treisprezece, douăzeci, treizeci, patruzeci, cincizeci și unu, cincizeci și doi etc.; al doilea – a doua, al treilea – a treia, al patrulea – a patra etc.</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Din_punct_de_vedere_formal">Din punct de vedere formal</h3>[<a href="/w/index.php?title=Numeral&veaction=edit&section=3" title="Modifică secțiunea: Din punct de vedere formal" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Numeral&action=edit&section=3" title="Edit section's source code: Din punct de vedere formal">modificare sursă</a>]</div> Numeralele simple sunt formate dintr-o singură unitate de expresie. Exemple: <dl><dd>ro unu(l) – una, doi – două, zece, mie, sută, milion etc.<a href="#cite_note-dobridor-10">[10]</a>;</dd> <dd>fr un – une „unu(l) – una”, deux „doi – două”, vingt „douăzeci”, cent „sută”, mille „mie” etc.<a href="#cite_note-11">[11]</a>;</dd> <dd>en one „unu(l) – una”, second „al doilea–a doua”, twice „de două ori”, twenty „douăzeci”, thousand „mie”, million „milion”<a href="#cite_note-eastwood-12">[12]</a>;</dd> <dd>hu egy „unu(l) – una”, kettő „doi – două”, harminc „treizeci”, negyedik „al patrulea – a patra”, tízszer „de zece ori”, nyolcad „optime”<a href="#cite_note-szende-13">[13]</a>;</dd> <dd><a href="/wiki/Diasistemul_slav_de_centru-sud" title="Diasistemul slav de centru-sud">BCMS</a><a href="#cite_note-14">[14]</a> jedan „unu(l)”, dva „doi”, deset „zece”, sto sau stotina „sută”, tisuća sau hiljada „mie” etc.<a href="#cite_note-baric_214-15">[15]</a></dd></dl> Numeralele compuse sunt alcătuite din două sau mai multe unități de expresie, fie unite într-un singur cuvânt, fie cu <a href="/wiki/Cratim%C4%83" title="Cratimă">cratimă</a>, fie în cuvinte aparte, în funcție de <a href="/wiki/Ortografie" title="Ortografie">ortografia</a> limbii în cauză: <dl><dd>ro unsprezece, patruzeci, șaizeci și opt, al zecelea – a zecea etc.<a href="#cite_note-dobridor-10">[10]</a>;</dd> <dd>fr vingt-deux „douăzeci și doi – două”, trois cents „trei sute”, deux mille „două mii”, quatre-vingts „optzeci”, deux mille trente „două mii treizeci” etc.<a href="#cite_note-16">[16]</a>;</dd> <dd>en one hundred and two „o sută doi”, five hundred and ninety-six „cinci sute nouăzeci și șase”, twenty-first „al douăzeci și unulea – a douăzeci și una” etc.<a href="#cite_note-eastwood-12">[12]</a>;</dd> <dd>hu tizenegy „unsprezece”, harmincegy „treizeci și unu”, háromszáznyolcvanhat „trei sute optzeci și șase”, hatezer-hatszázhatvanhat „șase mii șase sute șaizeci și șase” etc.<a href="#cite_note-szende-13">[13]</a>;</dd> <dd>BCMS jedanaest „unsprezece”, četrdeset „patruzeci”, tristo/trista sau tri stotine „trei sute”, dvadeset devet „douăzeci și nouă”, trista sedamdeset i tri „trei sute șaptezeci și trei” etc.<a href="#cite_note-baric_214-15">[15]</a></dd></dl> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Din_punct_de_vedere_semantic">Din punct de vedere semantic</h3>[<a href="/w/index.php?title=Numeral&veaction=edit&section=4" title="Modifică secțiunea: Din punct de vedere semantic" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Numeral&action=edit&section=4" title="Edit section's source code: Din punct de vedere semantic">modificare sursă</a>]</div> Din acest punct de vedere, numeralele se împart în mai multe clase. Gramaticile tradiționale grupează numeralele în principal din acest punct de vedere, precizând pentru fiecare specie valorile morfologice (adjectivală, substantivală, pronominală sau adverbială) și funcțiile sintactice pe care le pot avea numeralele care sunt de acea specie. Criteriul morfosintactic intervine în general pentru a delimita speciile care au o singură valoare morfologică. În unele gramatici românești, de exemplu, se disting numeralele cardinal, ordinal, fracționar, multiplicativ, distributiv și colectiv<a href="#cite_note-17">[17]</a>. Unii autori adaugă la acestea numeralul adverbial<a href="#cite_note-dobridor-10">[10]</a>. Alții subîmpart numeralul cardinal în propriu-zis, colectiv, distributiv, fracționar, multiplicativ și adverbial, considerând numeralul ordinal o clasă fără subclase<a href="#cite_note-18">[18]</a>. Iarăși alții, pe lângă numeralul cardinal împărțit în subclasele amintite, împart și numeralul ordinal în propriu-zis și adverbial<a href="#cite_note-19">[19]</a>. <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Numeralul_cardinal">Numeralul cardinal</h4>[<a href="/w/index.php?title=Numeral&veaction=edit&section=5" title="Modifică secțiunea: Numeralul cardinal" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Numeral&action=edit&section=5" title="Edit section's source code: Numeralul cardinal">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-heading mw-heading5"><h5 id="Numeralul_cardinal_propriu-zis">Numeralul cardinal propriu-zis</h5>[<a href="/w/index.php?title=Numeral&veaction=edit&section=6" title="Modifică secțiunea: Numeralul cardinal propriu-zis" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Numeral&action=edit&section=6" title="Edit section's source code: Numeralul cardinal propriu-zis">modificare sursă</a>]</div> Acest tip de numeral exprimă un număr întreg ori însușirea numerică a obiectelor sau fenomenelor, în această din urmă calitate exprimând despre câte unități din acestea este vorba<a href="#cite_note-bidu_89-20">[20]</a><a href="#cite_note-baric_214-15">[15]</a>. Exemple în română: unu(l) – una, doi – două, trei, patru, unsprezece, doisprezece, treisprezece, douăzeci și unu, douăzeci și doi, trei prieteni, șase bărci, nouă ore, treizeci și cinci de luptători etc.<a href="#cite_note-dobridor-10">[10]</a>. Există diferențe între limbi în ceea ce privește formarea numeralelor corespunzătoare numerelor din cele corespunzătoare <a href="/wiki/Cifr%C4%83" title="Cifră">cifrelor</a>, în sensul transparenței înțelesului numerelor. În general, în limbile <a href="/wiki/Limba_chinez%C4%83" title="Limba chineză">chineză</a>, <a href="/wiki/Limba_japonez%C4%83" title="Limba japoneză">japoneză</a> sau <a href="/wiki/Limba_coreean%C4%83" title="Limba coreeană">coreeană</a>, numeralele care denumesc numerele între 11 și 99 sunt în mod sistematic mai transparente decât în <a href="/wiki/Limba_englez%C4%83" title="Limba engleză">engleză</a> sau în alte limbi <a href="/wiki/Europa" title="Europa">europene</a>, după cum se vede în tabelul comparativ de mai jos<a href="#cite_note-eifring-21">[21]</a>. <table class="wikitable" style="margin: 1em auto 1em auto"> <caption> </caption> <tbody><tr> <th>Număr</th> <th>Engleză</th> <th>Japoneză</th> <th>Traducere literală din ja , zh și ko </th></tr> <tr> <td>11</td> <td>eleven</td> <td>jū-ichi</td> <td>zece-unu </td></tr> <tr> <td>12</td> <td>twelve</td> <td>jū-ni</td> <td>zece-doi </td></tr> <tr> <td>13</td> <td>thirteen</td> <td>jū-san</td> <td>zece-trei </td></tr> <tr> <td>20</td> <td>twenty</td> <td>ni-jū</td> <td>doi-zece </td></tr> <tr> <td>21</td> <td>twenty-one</td> <td>ni-jū-ichi</td> <td>doi-zece-unu </td></tr> <tr> <td>22</td> <td>twenty-two</td> <td>ni-jū-ni</td> <td>doi-zece-doi </td></tr> <tr> <td>30</td> <td>thirty</td> <td>san-jū</td> <td>trei-zece </td></tr> <tr> <td>99</td> <td>ninety-nine</td> <td>kyū-jū-kyū</td> <td>nouă-zece-nouă </td></tr></tbody></table> S-au făcut unele teste comparative între copii de clasa întâi <a href="/wiki/Statele_Unite_ale_Americii" title="Statele Unite ale Americii">americani</a> și cei din <a href="/wiki/Asia_de_Est" title="Asia de Est">Asia de Est</a> și s-a constatat că toți numără la fel de bine între 1 și 10 și peste 99, dar cei asiatici numără mai bine între 11 și 99. Numeralele folosite în Asia de Est, fiind mai transparente, fac copiii să gândească în zeci, în timp ce sistemele mai puțin transparente îi stimulează mai puțin să treacă dincolo de adunarea unităților când numără. Aceasta ar putea fi una din explicațiile performanțelor mai bune la <a href="/wiki/Matematic%C4%83" title="Matematică">matematică</a> ale copiilor din Asia de Est<a href="#cite_note-eifring-21">[21]</a>. Numeralele cardinale propriu-zise sunt folosite în primul rând cu valoare substantivală, atunci când exprimă cantitatea în mod absolut, fără indicarea cantității unei ființe, a unui obiect sau a unei alte entități, de pildă ca nume de cifre, de numere, în operațiile matematice, ca nume de note școlare, de intervale muzicale etc. În aceste situații pot căpăta caracteristici gramaticale specifice substantivului. De pildă, în română pot fi articulate (treiul, optul, unsprezecele) sau pot avea singular și plural: un opt, mai multe opturi<a href="#cite_note-22">[22]</a>. Exemple în alte limbi: <dl><dd>fr Seize est un multiple de quatre „Șaisprezece este <a href="/wiki/Multiplu" title="Multiplu">multiplu</a> de patru”, Sept était un nombre sacré „Șaptele era un număr sacru”<a href="#cite_note-23">[23]</a>;</dd> <dd>hu Három plusz öt egyenlő nyolccal „Trei plus cinci fac opt”<a href="#cite_note-szende-13">[13]</a>.</dd></dl> În BCMS sunt și numerale cardinale numai cu valoare substantivală, <a href="/wiki/Derivare_(lingvistic%C4%83)" title="Derivare (lingvistică)">derivate</a> de la cele obișnuite propriu-zise, care constituie numele cifrelor: jedinica, trojka, četvorka, petica etc. Exemplu în propoziție: Dobio sam dvojku iz matematike „Am luat (un) doi la matematică”<a href="#cite_note-jolic-24">[24]</a>. Și în maghiară sunt numerale cardinale derivate de la cele cardinale obișnuite, cu <a href="/wiki/Afix" title="Afix">sufixul</a> -s, dar acestea pot avea trei valori: <ul><li>substantivală, ca nume ale cifrelor sau ale numerelor, de exemplu numele notelor școlare: egyes „unu”, kettes „doi”, hármas „trei”, négyes „patru”, ötös „cinci”<a href="#cite_note-25">[25]</a><a href="#cite_note-szende-13">[13]</a>;</li> <li>adjectivală: Szálljon át a hetes buszról a negyvenesre! „Schimbați autobuzul șapte cu patruzeci”<a href="#cite_note-erdos_4-26">[26]</a>;</li> <li>pronominală: Szálljon át a hetes buszról a negyvenesre!</li></ul> În română și în alte limbi, numeralele cardinale propriu-zise nederivate sunt cele care pot avea, pe lângă valoarea substantivală, cu aceeași formă, valoare adjectivală sau pronominală (de substitut al substantivului): <dl><dd>ro Doi băieți au venit (valoare adjectivală, <a href="/wiki/Atribut" title="Atribut">atribut</a>) vs. Doi au venit (valoare pronominală, <a href="/wiki/Subiect_(gramatic%C4%83)" title="Subiect (gramatică)">subiect</a>)<a href="#cite_note-bidu_89-20">[20]</a>;</dd> <dd>fr deux hommes „doi bărbați/oameni” vs. Deux d’entre eux sont arrivés „Doi dintre ei au sosit”<a href="#cite_note-dubois-6">[6]</a>;</dd> <dd>en four super prizes „patru super-premii” vs. Four of the passengers were injured „Patru dintre pasageri au fost răniți”<a href="#cite_note-eastwood-12">[12]</a>.</dd></dl> În maghiară, și cardinalele nederivate pot avea valoare adjectivală sau pronominală în plus de cea substantivală : Tíz szék hiányzik „Lipsesc zece scaune” vs. Tíz hiányzik „Lipsesc zece”<a href="#cite_note-erdos_d-27">[27]</a>. <div class="mw-heading mw-heading5"><h5 id="Numeralul_colectiv">Numeralul colectiv</h5>[<a href="/w/index.php?title=Numeral&veaction=edit&section=7" title="Modifică secțiunea: Numeralul colectiv" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Numeral&action=edit&section=7" title="Edit section's source code: Numeralul colectiv">modificare sursă</a>]</div> Acest numeral luat în seamă în gramaticile unor limbi exprimă ideea de însoțire, de grupare a unor entități, având valoare adjectivală sau pronominală<a href="#cite_note-dobridor-10">[10]</a>. În română există numeralul moștenit din latină amândoi – amândouă, cel împrumutat din latină ambii – ambele, iar celelalte sunt formate cu <a href="/wiki/Afix" title="Afix">prefixul</a> tus- evoluat din adjectivul pronominal nehotărât toți: tustrei, tuspatru, tuscinci, tusșase etc.<a href="#cite_note-dobridor-10">[10]</a>. În <a href="/wiki/Propozi%C8%9Bie_gramatical%C4%83" title="Propoziție gramaticală">propoziții</a>: Nu semănau amândouă surorile (<a href="/wiki/Alexandru_Vlahu%C8%9B%C4%83" title="Alexandru Vlahuță">Alexandru Vlahuță</a>), Ochilă atunci se ia și el după Harap-Alb și pornesc tuscinci înainte (<a href="/wiki/Ion_Creang%C4%83" title="Ion Creangă">Ion Creangă</a>)<a href="#cite_note-28">[28]</a>. Pentru engleză se întâlnește cu această denumire dozen, ex. în <a href="/wiki/Sintagm%C4%83" title="Sintagmă">sintagmă</a>, a dozen eggs „o duzină de ouă”<a href="#cite_note-bussmann_820-2">[2]</a>. În gramaticile BCMS sunt considerate colective numeralele folosite pentru grupuri de persoane. Sunt două categorii de asemenea numerale. Pentru grupuri de persoane de ambele <a href="/wiki/Sex" title="Sex">sexe</a> se folosesc numerale colective de <a href="/wiki/Gen_gramatical" title="Gen gramatical">genul neutru</a>, câteva formate cu sufixul -oje (ex. nas dvoje „noi doi”, oboje „amândoi”), celelalte cu sufixul -oro: dvanaestoro ljudi „doisprezece oameni”, Imao je šestoro dece „Avea șase copii”. De la aceste numerale se formează altele, substantive feminine derivate cu sufixul -ica, numai pentru grupuri de persoane de sex masculin, ex. dvojica „doi”, obojica „amândoi”, trojica „trei”, trideset sedmorica „treizeci și șapte”, Došao je s petoricom drugova (<a href="/wiki/Cazul_instrumental" title="Cazul instrumental">cazul instrumental</a>) „A venit cu cinci prieteni”<a href="#cite_note-klajn-29">[29]</a>. <div class="mw-heading mw-heading5"><h5 id="Numeralul_fracționar">Numeralul fracționar</h5>[<a href="/w/index.php?title=Numeral&veaction=edit&section=8" title="Modifică secțiunea: Numeralul fracționar" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Numeral&action=edit&section=8" title="Edit section's source code: Numeralul fracționar">modificare sursă</a>]</div> Acest numeral exprimă una din părțile egale în care este împărțit un întreg sau un grup unitar de obiecte, având numai valoare substantivală<a href="#cite_note-dobridor-10">[10]</a><a href="#cite_note-bokor-7">[7]</a>. În română, în afară de cuvintele jumătate și sfert, numeralele fracționare sunt derivate din numeralele cardinale propriu-zise cu sufixul -ime. Exemple: o treime din elevi, un sfert de pâine, două cincimi dintre cei prezenți, o șesime dintr-o clasă<a href="#cite_note-30">[30]</a>. În franceză există cuvintele demi (m.) sau demie (f.) „jumătate”, moitié „jumătate”, quart „sfert” și tiers „treime”, iar celelalte numerale fracționare sunt identice cu cele ordinale, având sufixul -ième, ex. cinquième „cincime”, deux dixièmes de millimètre „două zecimi de milimetru”, quinze centièmes de seconde „cincisprezece sutimi de secundă”<a href="#cite_note-31">[31]</a>. În engleză, majoritatea numeralelor fracționare sunt de asemenea aceleași ca cele ordinale, derivate cu sufixul -th (ex. four fifths „patru cincimi”, fifteen sixteenths „cincisprezece șaisprezecimi”), în afară de half „jumătate”, third (și ordinal) „treime” și quarter „sfert”<a href="#cite_note-eastwood-12">[12]</a>. În maghiară, aceste numerale provin tot din ordinale, dar cu sufixul acestora, -dik, redus la -d (ex. harmad „treime”, negyed „pătrime”, négyötöd „patru cincimi”) în afară de fél „jumătate” și másfél „un/o … și jumătate”<a href="#cite_note-szende-13">[13]</a>. În BCMS, fracțiile sunt exprimate, unul prin cuvântul polovina „jumătate”, iar majoritatea numeralelor fracționare sunt derivate de la numeralele ordinale (vezi mai jos) cu același sufix ca polovina (-ina), ex. trećina „treime”, četvrtina „pătrime”, petina „cincime”, pet osmina „cinci optimi”. Unele se derivă cu sufixul -inka, ex. stotinka „sutime”<a href="#cite_note-klajn-29">[29]</a>. <div class="mw-heading mw-heading5"><h5 id="Numeralul_distributiv">Numeralul distributiv</h5>[<a href="/w/index.php?title=Numeral&veaction=edit&section=9" title="Modifică secțiunea: Numeralul distributiv" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Numeral&action=edit&section=9" title="Edit section's source code: Numeralul distributiv">modificare sursă</a>]</div> Acest numeral luat în seamă în unele gramatici exprimă repartizarea în grupe conținând același număr de entități<a href="#cite_note-dobridor-10">[10]</a>. În română este o <a href="/wiki/Locu%C8%9Biune" title="Locuțiune">locuțiune</a> formată din adverbul câte + numeralul cardinal: câte unu(l)/una, câte doi/două, câte trei, câte patru, câte cinci etc.<a href="#cite_note-dobridor-10">[10]</a>. În propoziții: Propun să formăm grupuri de lucru de câte patru, Copii, mergeți doi câte doi!<a href="#cite_note-32">[32]</a> În gramatici franceze este numită „numeral distributiv” construcția numeral cardinal + prepoziția par + numeralul cardinal repetat, ex. un par un „unul câte unul, deux par deux „doi câte doi / două câte două”, trois par trois „trei câte trei”<a href="#cite_note-dubois-6">[6]</a>. În gramatici ale limbii engleze se găsesc cu această denumire construcții formate din numeral cardinal + substantivul care denumește entitatea a cărei cantitate se exprimă + cuvinte precum apiece „bucata”, each „fiecare”, per person „de persoană”, ex. They will receive six books each „Vor primi câte șase cărți”<a href="#cite_note-33">[33]</a>. În maghiară, numeralul distributiv se formează prin <a href="/wiki/Reduplicare" title="Reduplicare">reduplicarea</a> numeralului cardinal: egy-egy „câte unu(l)/una”, hat-hat „câte șase” etc.<a href="#cite_note-bokor-7">[7]</a> <div class="mw-heading mw-heading5"><h5 id="Numeralul_cardinal_adverbial">Numeralul cardinal adverbial</h5>[<a href="/w/index.php?title=Numeral&veaction=edit&section=10" title="Modifică secțiunea: Numeralul cardinal adverbial" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Numeral&action=edit&section=10" title="Edit section's source code: Numeralul cardinal adverbial">modificare sursă</a>]</div> Cu această denumire se găsesc în gramatici românești locuțiunile care arată de câte ori se îndeplinește precis o acțiune (numărul de ocurențe ale unui eveniment) sau de câte ori însușirea (sau caracteristica) exprimată de un adjectiv (sau de un adverb) este superioară sau inferioară altei însușiri (sau caracteristici), adică în construcții comparative. Sunt formate din prepoziția de + numeral cardinal propriu-zis + ori (pluralul lui oară): de două ori, de trei ori, de patru ori, de cinci ori, de șase ori etc., lui unu corespunzându-i o dată<a href="#cite_note-dobridor-10">[10]</a>. În propoziții: Țârrr! Telefonul a sunat o dată; Bang! Bang! Bang! Gongul a bătut de trei ori<a href="#cite_note-34">[34]</a>. În gramatici ale limbii engleze, corespondentele acestora se întâlnesc cu denumirea de numerale iterative. Acestea sunt cuvintele once „o dată”, twice „de două ori”, thrice „de trei ori”<a href="#cite_note-bussmann_820-2">[2]</a> și sintagmele formate din numeralele cardinale propriu-zise + substantivul times „ori”: three times „de trei ori”, ten times „de zece ori” etc. În propoziții: You've told me that same story three times now „Mi-ai spus povestea asta de trei ori deja”, You're looking ten times better than you did yesterday „Arăți de zece ori mai bine decât ieri”<a href="#cite_note-eastwood-12">[12]</a>. În maghiară, acest tip de numeral este format cu sufixul -szor/-szer/-ször<a href="#cite_note-armonie-35">[35]</a>: egyszer „o dată”, kétszer „de două ori”, háromszor „de trei ori”, ötször „de cinci ori” etc.<a href="#cite_note-szende-13">[13]</a>. În construcții comparative: ötször nagyobb „de cinci ori mai mare”, tízszer kevesebb „de zece ori mai puțin”<a href="#cite_note-erdos_d-27">[27]</a>. În limba maghiară se mai formează de la cardinale propriu-zise numerale cu valoare numai adverbială cu sufixul -an/-en<a href="#cite_note-armonie-35">[35]</a>, care exprimă numărul de persoane care participă la ceea ce exprimă <a href="/wiki/Verb" title="Verb">verbul</a>: Öten szálltunk be az autóba „Am urcat cinci în mașină”, Százan jelentkeztek az állásra „S-au prezentat o sută pentru locul de muncă”<a href="#cite_note-szende-13">[13]</a>. În unele gramatici, echivalentele numeralelor cardinale atributive nu sunt incluse printre numerale. În franceză este vorba de sintagma numeral cardinal propriu-zis + substantivul fois „oară, ori”: une fois „o dată”, deux fois „de două ori”, cent fois „de o sută de ori” etc.<a href="#cite_note-tlfi-36">[36]</a>. În gramatici BCMS, echivalentele lor sunt incluse printre locuțiunile adverbiale cu structura numeral cardinal + substantivul put, folosite pentru numărul de ocurențe ale unui eveniment (ex. jedan put „o dată”, dva puta „de două ori”, tri puta „de trei ori”, sto puta „de o sută de ori” etc.), dar în construcții comparative acestea devin cuvinte compuse: jedanput „o dată”, dvaput „de două ori”, triput „de trei ori”, stoput „de o sută de ori” etc.<a href="#cite_note-baric_275-37">[37]</a>. <div class="mw-heading mw-heading5"><h5 id="Numeralul_multiplicativ">Numeralul multiplicativ</h5>[<a href="/w/index.php?title=Numeral&veaction=edit&section=11" title="Modifică secțiunea: Numeralul multiplicativ" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Numeral&action=edit&section=11" title="Edit section's source code: Numeralul multiplicativ">modificare sursă</a>]</div> Numeralul multiplicativ luat în seamă în unele gramatici exprimă o creștere cantitativă, proporțională și precisă, prin <a href="/wiki/%C3%8Enmul%C8%9Bire_(matematic%C4%83)" title="Înmulțire (matematică)">înmulțire</a><a href="#cite_note-dobridor-10">[10]</a>. În română are valoare adjectivală sau adverbială, fiind format prin derivare parasintetică din numerale cardinale propriu-zise, cu prefixul în- și sufixul <a href="/wiki/Participiu" title="Participiu">participial</a> -it: îndoit(ă), întreit(ă), încincit(ă), înșesit(ă), înșeptit(ă), înzecit(ă), însutit(ă), înmiit(ă)<a href="#cite_note-dobridor-10">[10]</a>, un câștig întreit, a plătit îndoit<a href="#cite_note-bidu_311-38">[38]</a>. Cu valoare adverbială, acestea sunt sinonime cu numeralele adverbiale<a href="#cite_note-39">[39]</a>. În franceză, numeralele multiplicative sunt împrumutate din limba latină, având valoare adjectivală și substantivală, ex. simple „simplu/simplă”, double „dublu/dublă”, triple „triplu/triplă”, quadruple „împătrit(ă)”, quintuple „încincit(ă)”. În sintagme: une somme double „o sumă dublă”, le double de la somme „dublul sumei”<a href="#cite_note-40">[40]</a>. Acestea sunt împrumutate și de română, mai ales în variantele oficiale ale limbii<a href="#cite_note-bidu_311-38">[38]</a>. În engleză, sufixul de formare a acestor numerale este -fold, ex. eightfold „de opt ori”, threefold problem „o problemă întreită, o triplă problemă”. Acestea au și valoare atributivă, ex. to increase tenfold „a crește de zece ori”<a href="#cite_note-41">[41]</a>. Se folosesc și în engleză numeralele multiple împrumutate din latină, ex. double fault „o dublă greșeală”<a href="#cite_note-bussmann_820-2">[2]</a>. În BCMS, acest numeral este format cu elementul de compunere -struk(i) (m.), -struka (f.), -struko (neutru). La masculin și la feminin are numai valoare adjectivală, ex. dvostruk „îndoit”, stostruk „însutit”<a href="#cite_note-42">[42]</a>, iar la neutru atât adjectivală, cât și adverbială, ex. jednostruko „o dată”, dvostruko „de două ori”<a href="#cite_note-baric_275-37">[37]</a>. Aceste forme sunt sinonime cu jedanput, dvaput etc. (vezi secțiunea precedentă), fiind folosite în construcții comparative. <div class="mw-heading mw-heading5"><h5 id="Exprimarea_aproximației_numerice">Exprimarea aproximației numerice</h5>[<a href="/w/index.php?title=Numeral&veaction=edit&section=12" title="Modifică secțiunea: Exprimarea aproximației numerice" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Numeral&action=edit&section=12" title="Edit section's source code: Exprimarea aproximației numerice">modificare sursă</a>]</div> Aproximația numerică se exprimă în primul rând prin diverse sintagme ce conțin numerale cardinale propriu-zise. În română se întâlnesc<a href="#cite_note-43">[43]</a>: <ul><li>alăturarea unor numerale apropiate: trei-patru zile;</li> <li>cuvinte și locuțiuni care exprimă aproximația + numeral: aproximativ/ cam/ circa/ vreo/ în jur de/ aproape/ până la/ spre/ sub/ mai puțin de/ peste/ mai bine de/ mai mult de 30 de oameni;</li> <li>numeral + locuțiuni care exprimă aproximația: o sută și ceva/ și mai bine/ și mai mult;</li> <li>numeral + până la + numeral: 10 până la 20 de vizitatori;</li> <li>între + numeral + și + numeral: între 10 și 20 de vizitatori.</li></ul> În unele limbi sunt și numerale cardinale derivate cu sufixe care exprimă aproximația. În franceză, unul este format cu sufixul -ier, de la mille „mie”, iar celelalte cu sufixul -aine: dizaine (10), quinzaine (15), vingtaine (20), trentaine (20), quarantaine (40), cinquantaine (50), soixantaine (60), centaine (100). Cel mai adesea sunt folosite la singular cu articolele nehotărâte une (singular) și des (plural)<a href="#cite_note-44">[44]</a>. În propoziții: Il a offert une dizaine de roses à sa mère „I-a oferit vreo zece trandafiri mamei sale”, Il y avait des centaines de manifestants dans les rues „Erau sute de manifestanți pe străzi”<a href="#cite_note-delatour-45">[45]</a>. În BCMS, sufixul lor de formare este -ak: dvadesetak kuća „vreo douăzeci de case”, petnaestak malih dječaka „vreo cincisprezece copilași”, pedesetak koraka „vreo cincizeci de pași”, tridesetak dugih godina „vreo treizeci de ani lungi”<a href="#cite_note-baric_214-15">[15]</a>. <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Numeralul_ordinal">Numeralul ordinal</h4>[<a href="/w/index.php?title=Numeral&veaction=edit&section=13" title="Modifică secțiunea: Numeralul ordinal" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Numeral&action=edit&section=13" title="Edit section's source code: Numeralul ordinal">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-heading mw-heading5"><h5 id="Numeralul_ordinal_propriu-zis">Numeralul ordinal propriu-zis</h5>[<a href="/w/index.php?title=Numeral&veaction=edit&section=14" title="Modifică secțiunea: Numeralul ordinal propriu-zis" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Numeral&action=edit&section=14" title="Edit section's source code: Numeralul ordinal propriu-zis">modificare sursă</a>]</div> Numeralele ordinale propriu-zise exprimă ordinea numerică a ființelor, obiectelor sau a altor entități în spațiu, în timp sau într-o ierarhie<a href="#cite_note-bidu_341-46">[46]</a><a href="#cite_note-dobridor-10">[10]</a><a href="#cite_note-dubois-6">[6]</a>. În română, în afară de primul – prima, întâiul – întâia, numeralele ordinale se formează din articolul posesiv al + numeralul cardinal corespunzător + articolul hotărât -le + particula -a. Variațiile de gen se realizează cu ajutorul formelor corespunzătoare de masculin și feminin singular ale articolului posesiv și prin suprimarea, la feminin, a articolului -le, ex. al douăzecilea – a douăzecea, al doilea (rând), a doua (încercare), al treilea (cerc,), a treia (mașină), al o sută douăzeci și unulea (stâlp), a o sută douăzeci și una (cerere) etc. Numeralul ordinal este adesea însoțit de articolul demonstrativ + prepoziția de, mai ales când trebuie <a href="/wiki/Declinare" title="Declinare">declinat</a>, căci fără acesta este invariabil: cel de al doilea, cartea celui de al doilea, dau celui de al doilea<a href="#cite_note-bidu_341-46">[46]</a><a href="#cite_note-dobridor-10">[10]</a>. În franceză, în afară de premier – première „primul – prima” și second(e) „al doilea – a doua”, numeralele ordinale sunt derivate de la cele cardinale cu sufixul -ième, ex. deuxième [sinonim cu second(e)], troisième „al treilea – a treia”, quatrième „al patrulea – a patra”, vingt et unième „al douăzeci și unulea – a douăzeci și una”. În propoziție: Nous habitons au sixième (étage) „Locuim la etajul al șaselea”<a href="#cite_note-delatour-45">[45]</a>. În engleză, în afară de first „primul – prima”, second „al doilea – a doua” și third „al treilea – a treia”, aceste numerale sunt derivate tot de la cardinale, cu sufixul -th: fourth „al patrulea – a patra”, hundredth „al o sutălea – a suta” etc. În propoziție: The third and fourth adult passengers in your car can travel free „În mașina dv., al treilea și al patrulea pasager adult pot călători gratis”<a href="#cite_note-eastwood-12">[12]</a>. În maghiară, ordinalele sunt derivate de la cardinale cu sufixul -dik, în afară de primele două: első „primul – prima” nu are ca bază un numeral și este derivat cu alt sufix, iar második „al doilea – a doua” nu este derivat de la un numeral. Altele sunt harmadik „al treilea – a treia”, huszonegyedik „al douăzeci și unulea – a douăzeci și una” etc.<a href="#cite_note-szende-13">[13]</a>. Cu asemenea numerale se exprimă în această limbă și datele, ex. február huszonkettedike „22 februarie” (literal „a douăzeci și doua a lui februarie”)<a href="#cite_note-47">[47]</a>. În BCMS, sistemul de formare este analog cu cele trei precedente. Numeralele ordinalele sunt derivate cu sufixele și totodată <a href="/wiki/Desinen%C8%9B%C4%83" title="Desinență">desinențele</a> <a href="/wiki/Caz_(gramatic%C4%83)" title="Caz (gramatică)">cazuale</a> -i (m.), -a (f.), -o sau -e (n.), acestea fiind cele de <a href="/wiki/Cazul_nominativ" title="Cazul nominativ">nominativ</a> singular. Primele două nu provin de la numerale, iar câteva prezintă neregularități în derivare. Exemple: prvi – prva – prvo „primul – prima”, drugi – druga – drugo „al doilea – a doua”, treći– treća – treće „al treilea – a treia”, četvrti/četvrta/četvrto „al patrulea – a patra”, peti – peta – peto „al cincilea – a cincea”, dvanaesti – dvanaesta – dvanaesto „al doisprezecelea – a douăsprezecea”. În sintagme: prva kiša „prima ploaie”, treći razred „clasa a treia”, dvadeset osma ulica „a douăzeci și opta stradă”<a href="#cite_note-48">[48]</a>. În limbile menționate în această secțiune, numeralele ordinale propriu-zise au toate caracteristicile adjectivelor, fiind cu această valoare atribute, dar pot avea și valoare pronominală, substituind substantivul determinat<a href="#cite_note-bidu_341-46">[46]</a><a href="#cite_note-dobridor-10">[10]</a><a href="#cite_note-dubois-6">[6]</a>. Exemple: <dl><dd>ro (Cel de) al doilea copil a venit vs. (Cel de) al doilea a venit<a href="#cite_note-bidu_341-46">[46]</a>;</dd> <dd>fr Nous habitons au sixième étage „Locuim la etajul șase” vs. Nous habitons au sixième „Locuim la șase”<a href="#cite_note-delatour-45">[45]</a>;</dd> <dd>hu A második emeletre megyünk „Mergem la etajul doi” (lit. „al doilea”) vs. A másodikra megyünk „Mergem la doi”<a href="#cite_note-erdos_4-26">[26]</a>.</dd></dl> <div class="mw-heading mw-heading5"><h5 id="Numeralul_ordinal_adverbial">Numeralul ordinal adverbial</h5>[<a href="/w/index.php?title=Numeral&veaction=edit&section=15" title="Modifică secțiunea: Numeralul ordinal adverbial" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Numeral&action=edit&section=15" title="Edit section's source code: Numeralul ordinal adverbial">modificare sursă</a>]</div> Acest numeral arată a câta oară se îndeplinește o acțiune sau se manifestă o calitate<a href="#cite_note-avram_146-49">[49]</a>. În română se construiește la fel ca numeralul cardinal adverbial, ex. întâia/prima oară/dată, a doua oară, Am reușit de prima oară. Altă locuțiune adverbială este formată din în + numeralul ordinal propriu-zis + substantivul rând, folosită mai ales în serii de argumente și de întrebări: în primul rând, în al doilea rând etc.<a href="#cite_note-50">[50]</a>. În franceză, echivalentul primei locuțiuni se formează de asemenea ca numeralul cardinal adverbial: la première fois „prima oară” etc.<a href="#cite_note-tlfi-36">[36]</a>. Echivalentul celei de-a doua locuțiuni este numeralul cardinal derivat cu sufixul general de formare a adverbelor, -ment, ex. premièrement „în primul rând”, deuxièmement sau secondement „în al doilea rând”, troisièmement „în al treilea rând”<a href="#cite_note-51">[51]</a>. În maghiară, numeralul ordinal adverbial este derivat de la numeralul ordinal propriu-zis fără partea -ki a sufixului său, la care se adaugă același sufix ca la numeralul cardinal adverbial: először „prima oară”, másodszor „a doua oară”, tizenegyedszer „a unsprezecea oară”. În propoziție: Ma már negyedszer találkozom veled „Deja a patra oară mă întâlnesc azi cu tine”<a href="#cite_note-szende-13">[13]</a>. În BCMS, echivalentul locuțiunii de tipul „în primul rând” este forma de nominativ neutru singular a numeralelor ordinale, ex. Prvo, to je stvarno moguće, drugo, to je vjerojatno i treće, to se baš tako dogodilo „În primul rând, este într-adevăr posibil, în al doilea rând, este probabil și, în al treilea rând, chiar așa s-a întâmplat”<a href="#cite_note-baric_275-37">[37]</a>. <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Interferențe_semantice_între_categorii_de_numerale">Interferențe semantice între categorii de numerale</h4>[<a href="/w/index.php?title=Numeral&veaction=edit&section=16" title="Modifică secțiunea: Interferențe semantice între categorii de numerale" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Numeral&action=edit&section=16" title="Edit section's source code: Interferențe semantice între categorii de numerale">modificare sursă</a>]</div> În unele limbi, anumite numerale exprimă uneori altă idee numerică decât cea pe care o exprimă în principal. Astfel, în română există tendința de a folosi numerale cardinale propriu-zise în locul celor ordinale propriu-zise, ex. kilometrul 19, mila 23, paralela 36, regimentul 33, escadronul 2, numărul unu, articolul 214, legea 18, pagina 380<a href="#cite_note-52">[52]</a>. În franceză se întâlnește de asemenea o astfel de folosire a unor numerale cardinale propriu-zise: livre trois „cartea a treia”, acte quatre „actul patru”, Louis XIII (treize) „Ludovic al XIII-lea” etc.<a href="#cite_note-dubois-6">[6]</a> Alt caz de interferență este cel în care numeralul cardinal propriu-zis nu exprimă un număr precis, ci unul nedeterminat, ex. fr Attendez une seconde „Așteptați o secundă”, Il habite à deux pas „Locuiește la doi pași”, répéter vingt/cent/mille fois la même chose „a repeta același lucru de douăzeci/ o sută/ o mie de ori”<a href="#cite_note-53">[53]</a>. <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note">Note</h2>[<a href="/w/index.php?title=Numeral&veaction=edit&section=17" title="Modifică secțiunea: Note" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Numeral&action=edit&section=17" title="Edit section's source code: Note">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-references-wrap mw-references-columns"><ol class="references"> <li id="cite_note-bidu_331-1"><a href="#cite_ref-bidu_331_1-0">^</a> Bidu-Vrănceanu 1997, p. 331–332. </li> <li id="cite_note-bussmann_820-2">^ <a href="#cite_ref-bussmann_820_2-0">a</a> <a href="#cite_ref-bussmann_820_2-1">b</a> <a href="#cite_ref-bussmann_820_2-2">c</a> <a href="#cite_ref-bussmann_820_2-3">d</a> <a href="#cite_ref-bussmann_820_2-4">e</a> Bussmann 1998, p. 820. </li> <li id="cite_note-3"><a href="#cite_ref-3">^</a> De exemplu, în <a href="/wiki/Lingvistic%C4%83" title="Lingvistică">lingvistica</a> <a href="/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Limba română">românească</a>, în concepția <a href="/wiki/Valeria_Gu%C8%9Bu_Romalo" title="Valeria Guțu Romalo">Valeriei Guțu Romalo</a>, cf. Bidu-Vrănceanu 1997, p. 332. </li> <li id="cite_note-grevisse_763"-4">^ <a href="#cite_ref-grevisse_763"_4-0">a</a> <a href="#cite_ref-grevisse_763"_4-1">b</a> Grevisse și Goosse 2007, p. 763. </li> <li id="cite_note-5"><a href="#cite_ref-5">^</a> Cf. Bussmann 1998, p. 972. </li> <li id="cite_note-dubois-6">^ <a href="#cite_ref-dubois_6-0">a</a> <a href="#cite_ref-dubois_6-1">b</a> <a href="#cite_ref-dubois_6-2">c</a> <a href="#cite_ref-dubois_6-3">d</a> <a href="#cite_ref-dubois_6-4">e</a> <a href="#cite_ref-dubois_6-5">f</a> Dubois 2002, p. 331. </li> <li id="cite_note-bokor-7">^ <a href="#cite_ref-bokor_7-0">a</a> <a href="#cite_ref-bokor_7-1">b</a> <a href="#cite_ref-bokor_7-2">c</a> Bokor 2007, p. 226–227. </li> <li id="cite_note-8"><a href="#cite_ref-8">^</a> Eifring și Theil 2005, cap. 2, p. 25. </li> <li id="cite_note-9"><a href="#cite_ref-9">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.mit.edu/2008/language-0624">Trafton 2008</a>. </li> <li id="cite_note-dobridor-10">^ <a href="#cite_ref-dobridor_10-0">a</a> <a href="#cite_ref-dobridor_10-1">b</a> <a href="#cite_ref-dobridor_10-2">c</a> <a href="#cite_ref-dobridor_10-3">d</a> <a href="#cite_ref-dobridor_10-4">e</a> <a href="#cite_ref-dobridor_10-5">f</a> <a href="#cite_ref-dobridor_10-6">g</a> <a href="#cite_ref-dobridor_10-7">h</a> <a href="#cite_ref-dobridor_10-8">i</a> <a href="#cite_ref-dobridor_10-9">j</a> <a href="#cite_ref-dobridor_10-10">k</a> <a href="#cite_ref-dobridor_10-11">l</a> <a href="#cite_ref-dobridor_10-12">m</a> <a href="#cite_ref-dobridor_10-13">n</a> <a href="#cite_ref-dobridor_10-14">o</a> <a href="#cite_ref-dobridor_10-15">p</a> Constantinescu-Dobridor 1998, articolul <a rel="nofollow" class="external text" href="https://dexonline.ro/definitie-dtl/numeral">numeral</a>. </li> <li id="cite_note-11"><a href="#cite_ref-11">^</a> Grevisse și Goosse 2007, p. 764–765. </li> <li id="cite_note-eastwood-12">^ <a href="#cite_ref-eastwood_12-0">a</a> <a href="#cite_ref-eastwood_12-1">b</a> <a href="#cite_ref-eastwood_12-2">c</a> <a href="#cite_ref-eastwood_12-3">d</a> <a href="#cite_ref-eastwood_12-4">e</a> <a href="#cite_ref-eastwood_12-5">f</a> Eastwood 1994, p. 245–248. </li> <li id="cite_note-szende-13">^ <a href="#cite_ref-szende_13-0">a</a> <a href="#cite_ref-szende_13-1">b</a> <a href="#cite_ref-szende_13-2">c</a> <a href="#cite_ref-szende_13-3">d</a> <a href="#cite_ref-szende_13-4">e</a> <a href="#cite_ref-szende_13-5">f</a> <a href="#cite_ref-szende_13-6">g</a> <a href="#cite_ref-szende_13-7">h</a> <a href="#cite_ref-szende_13-8">i</a> Szende și Kassai 2007, p. 63–71. </li> <li id="cite_note-14"><a href="#cite_ref-14">^</a> <a href="/wiki/Limba_bosniac%C4%83" title="Limba bosniacă">Bosniacă</a>, <a href="/wiki/Limba_croat%C4%83" title="Limba croată">croată</a>, <a href="/wiki/Limba_muntenegrean%C4%83" title="Limba muntenegreană">muntenegreană</a> și <a href="/wiki/Limba_s%C3%A2rb%C4%83" title="Limba sârbă">sârbă</a>. </li> <li id="cite_note-baric_214-15">^ <a href="#cite_ref-baric_214_15-0">a</a> <a href="#cite_ref-baric_214_15-1">b</a> <a href="#cite_ref-baric_214_15-2">c</a> <a href="#cite_ref-baric_214_15-3">d</a> Barić 1997, p. 214–221 (gramatică croată). </li> <li id="cite_note-16"><a href="#cite_ref-16">^</a> Grevisse și Goosse 2007, p. 766. </li> <li id="cite_note-17"><a href="#cite_ref-17">^</a> Coteanu 1982, p. 101. </li> <li id="cite_note-18"><a href="#cite_ref-18">^</a> Bărbuță 2000, p. 124. </li> <li id="cite_note-19"><a href="#cite_ref-19">^</a> Avram 1997, p. 129. </li> <li id="cite_note-bidu_89-20">^ <a href="#cite_ref-bidu_89_20-0">a</a> <a href="#cite_ref-bidu_89_20-1">b</a> Bidu-Vrănceanu 1997, p. 89. </li> <li id="cite_note-eifring-21">^ <a href="#cite_ref-eifring_21-0">a</a> <a href="#cite_ref-eifring_21-1">b</a> Eifring și Theil 2005, cap. 1, p. 14–15. </li> <li id="cite_note-22"><a href="#cite_ref-22">^</a> Avram 1997, p. 152. </li> <li id="cite_note-23"><a href="#cite_ref-23">^</a> Grevisse și Goosse 2007, p. 250. </li> <li id="cite_note-jolic-24"><a href="#cite_ref-jolic_24-0">^</a> Jolić 1972, p. 420. </li> <li id="cite_note-25"><a href="#cite_ref-25">^</a> Acestea sunt notele în sistemul de învățământ din <a href="/wiki/Ungaria" title="Ungaria">Ungaria</a>. </li> <li id="cite_note-erdos_4-26">^ <a href="#cite_ref-erdos_4_26-0">a</a> <a href="#cite_ref-erdos_4_26-1">b</a> Erdős 2001, pagina <a rel="nofollow" class="external text" href="http://bme-tk.bme.hu/other/kuszob/b_sznev.htm">4. Számnevek</a> „4. Numerale”. </li> <li id="cite_note-erdos_d-27">^ <a href="#cite_ref-erdos_d_27-0">a</a> <a href="#cite_ref-erdos_d_27-1">b</a> Erdős 2001, pagina <a rel="nofollow" class="external text" href="http://bme-tk.bme.hu/other/kuszob/egymon.htm">D. Az egyszerű mondat</a> „D. Propoziția”. </li> <li id="cite_note-28"><a href="#cite_ref-28">^</a> Bărbuță 2000, p. 130. </li> <li id="cite_note-klajn-29">^ <a href="#cite_ref-klajn_29-0">a</a> <a href="#cite_ref-klajn_29-1">b</a> Klajn 2005, p. 95–101 (gramatică sârbă). </li> <li id="cite_note-30"><a href="#cite_ref-30">^</a> Bărbuță 2000, p. 132. </li> <li id="cite_note-31"><a href="#cite_ref-31">^</a> Kalmbach 2013, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140618053645/http://research.jyu.fi/grfle/135.html">p. 135</a>. </li> <li id="cite_note-32"><a href="#cite_ref-32">^</a> Cojocaru 2003, p. 112. </li> <li id="cite_note-33"><a href="#cite_ref-33">^</a> Bussmann 1994, p. 333. </li> <li id="cite_note-34"><a href="#cite_ref-34">^</a> Hedeșan 2008, p. 180. </li> <li id="cite_note-armonie-35">^ <a href="#cite_ref-armonie_35-0">a</a> <a href="#cite_ref-armonie_35-1">b</a> Variante folosite după regulile <a href="/wiki/Armonie_vocalic%C4%83" title="Armonie vocalică">armoniei vocalice</a>. </li> <li id="cite_note-tlfi-36">^ <a href="#cite_ref-tlfi_36-0">a</a> <a href="#cite_ref-tlfi_36-1">b</a> TLFi, articolul <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cnrtl.fr/definition/fois">fois</a>. </li> <li id="cite_note-baric_275-37">^ <a href="#cite_ref-baric_275_37-0">a</a> <a href="#cite_ref-baric_275_37-1">b</a> <a href="#cite_ref-baric_275_37-2">c</a> Barić 1997, p. 275. </li> <li id="cite_note-bidu_311-38">^ <a href="#cite_ref-bidu_311_38-0">a</a> <a href="#cite_ref-bidu_311_38-1">b</a> Bidu-Vrănceanu 1997, p. 311–312. </li> <li id="cite_note-39"><a href="#cite_ref-39">^</a> Avram 1997, p. 140. </li> <li id="cite_note-40"><a href="#cite_ref-40">^</a> Grevisse și Goosse 2007, p. 776. </li> <li id="cite_note-41"><a href="#cite_ref-41">^</a> OLD, articolul <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.oxfordlearnersdictionaries.com/definition/english/fold_2?q=-fold">-fold</a>. </li> <li id="cite_note-42"><a href="#cite_ref-42">^</a> HJP, articolul <a rel="nofollow" class="external text" href="http://hjp.znanje.hr/index.php?show=search_by_id&id=d1pkWxk%3D">-struk</a>. </li> <li id="cite_note-43"><a href="#cite_ref-43">^</a> Avram 1997, p. 141. </li> <li id="cite_note-44"><a href="#cite_ref-44">^</a> Grevisse și Goosse 2007, p. 772. </li> <li id="cite_note-delatour-45">^ <a href="#cite_ref-delatour_45-0">a</a> <a href="#cite_ref-delatour_45-1">b</a> <a href="#cite_ref-delatour_45-2">c</a> Delatour 2004, p. 34. </li> <li id="cite_note-bidu_341-46">^ <a href="#cite_ref-bidu_341_46-0">a</a> <a href="#cite_ref-bidu_341_46-1">b</a> <a href="#cite_ref-bidu_341_46-2">c</a> <a href="#cite_ref-bidu_341_46-3">d</a> Bidu-Vrănceanu 1997, p 341–342. </li> <li id="cite_note-47"><a href="#cite_ref-47">^</a> Rounds 2001, p. 244. </li> <li id="cite_note-48"><a href="#cite_ref-48">^</a> Čirgić 2010, p. 99. (gramatică muntenegreană). </li> <li id="cite_note-avram_146-49"><a href="#cite_ref-avram_146_49-0">^</a> Avram 1997, p. 146. </li> <li id="cite_note-50"><a href="#cite_ref-50">^</a> Avram 1997, p. 146–147. </li> <li id="cite_note-51"><a href="#cite_ref-51">^</a> Grevisse și Goosse 2007, p. 777. </li> <li id="cite_note-52"><a href="#cite_ref-52">^</a> Avram 1997, p. 152. </li> <li id="cite_note-53"><a href="#cite_ref-53">^</a> Grevisse et Goosse 2007, p. 769. </li> </ol></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Surse_bibliografice">Surse bibliografice</h2>[<a href="/w/index.php?title=Numeral&veaction=edit&section=18" title="Modifică secțiunea: Surse bibliografice" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Numeral&action=edit&section=18" title="Edit section's source code: Surse bibliografice">modificare sursă</a>]</div> <ul><li><a href="/wiki/Mioara_Avram" title="Mioara Avram">Avram, Mioara</a>, Gramatica pentru toți, ediția a II-a, București, Humanitas, 1997, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9732807695" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 973-28-0769-5</a></li></ul> <ul><li>hr Barić, Eugenija et al., <a rel="nofollow" class="external text" href="https://vk.com/doc12620867_132564457?hash=28831048ac0b54ee0d&dl=74da4480941aa7f751">Hrvatska gramatika</a> (Gramatica limbii croate), ediția a II-a revăzută, Zagreb, Školska knjiga, 1997, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9530400101" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 953-0-40010-1</a> (accesat la 17 august 2020)</li></ul> <ul><li><a href="/wiki/Ion_B%C4%83rbu%C8%9B%C4%83" title="Ion Bărbuță">Bărbuță, Ion</a> et al. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.academia.edu/20778968/12_Gramatica_uzuala_a_limbii_romane">Gramatica uzuală a limbii române</a>, Chișinău, Litera, 2000, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9975742955" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 9975-74-295-5</a> (accesat la 17 august 2020)</li></ul> <ul><li><a href="/wiki/Angela_Bidu-Vr%C4%83nceanu" title="Angela Bidu-Vrănceanu">Bidu-Vrănceanu, Angela</a> et al., <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.academia.edu/10986209/87525919-DSL-Dictionar-de-Stiinte-Ale-Limbii">Dicționar general de științe. Științe ale limbii</a>, București, Editura științifică, 1997, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9734402293" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 973-440229-3</a> (accesat la 17 august 2020)</li></ul> <ul><li>hu Bokor, József, Szófajtan (Părțile de vorbire), A. Jászó, Anna (coord.), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://fr.scribd.com/doc/125463345/A-magyar-nyelv-konyve#scribd">A magyar nyelv könyve</a> (Cartea limbii maghiare), ediția a VIII-a, Budapesta, Trezor, 2007, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9789638144195" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 978-963-8144-19-5</a>, p. 197–253 (accesat la 17 august 2020)</li></ul> <ul><li>en Bussmann, Hadumod (coord.), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.e-reading.club/bookreader.php/142124/Routledge_Dictionary_of_Language_and_Linguistics.pdf">Dictionary of Language and Linguistics</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20220123230149/https://www.e-reading.club/bookreader.php/142124/Routledge_Dictionary_of_Language_and_Linguistics.pdf">Arhivat</a> în <time datetime="2022-01-23">23 ianuarie 2022</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. (Dicționarul limbii și lingvisticii), Londra – New York, Routledge, 1998, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0203980050" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 0-203-98005-0</a> (accesat la 17 august 2020)</li></ul> <ul><li><span style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;" title="Limba muntenegreană">cnr Čirgić, Adnan; Pranjković, Ivo; Silić, Josip, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://fr.scribd.com/doc/307118991/gramatika-crnogorskoga-jezika-pdf">Gramatika crnogorskoga jezika</a> (Gramatica limbii muntenegrene), Podgorica, Ministerul Învățământului și Științei al Muntenegrului, 2010, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9789940905262" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 978-9940-9052-6-2</a> (accesat la 17 august 2020)</li></ul> <ul><li>en Cojocaru, Dana, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://seelrc.org:8080/grammar/mainframe.jsp?nLanguageID=5">Romanian Grammar</a> (Gramatică română), SEELRC, 2003 (accesat la 17 august 2020)</li></ul> <ul><li>Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, Dicționar de termeni lingvistici, București, Teora, 1998; online: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://dexonline.ro/">Dexonline</a> (DTL) (accesat la 17 august 2020)</li></ul> <ul><li>Coteanu, Ion, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.academia.edu/10246131/Ion_Coteanu_Gramatica_de_Baza_a_Limbii_Romane">Gramatica de bază a limbii române</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190329222620/https://www.academia.edu/10246131/Ion_Coteanu_Gramatica_de_Baza_a_Limbii_Romane">Arhivat</a> în <time datetime="2019-03-29">29 martie 2019</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., București, Albatros, 1982 (accesat la 17 august 2020)</li></ul> <ul><li>fr Delatour, Yvonne et al., <a rel="nofollow" class="external text" href="https://vk.com/doc162499119_346275411?hash=b28373417f2c851f9d&dl=1b19e003a744437413">Nouvelle grammaire du français</a> (Noua gramatică a francezei), Paris, Hachette, 2004, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/2011552710" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 2-01-155271-0</a> (accesat la 17 august 2020)</li></ul> <ul><li>fr Dubois, Jean et al., <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/DictionnaireDeLinguistiqueDubois/mode/2up">Dictionnaire de linguistique</a> (Dicționar de lingvistică), Paris, Larousse-Bordas/VUEF, 2002</li></ul> <ul><li>en Eastwood, John, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.uop.edu.jo/download/research/members/Oxford_Guide_to_English_Grammar.pdf">Oxford Guide to English Grammar</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20180726010147/https://www.uop.edu.jo/download/research/members/Oxford_Guide_to_English_Grammar.pdf">Arhivat</a> în <time datetime="2018-07-26">26 iulie 2018</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. (Ghidul Oxford al gramaticii engleze), Oxford, Oxford University Press, 1994, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0194313514" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 0-19-431351-4</a> (accesat la 17 august 2020)</li></ul> <ul><li>en Eifring, Halvor și Theil, Rolf, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.uio.no/studier/emner/hf/ikos/EXFAC03-AAS/h05/larestoff/linguistics/">Linguistics for Students of Asian and African Languages</a> (Lingvistică pentru studenții în limbi asiatice și africane), Universitatea din Oslo, 2005 (accesat la 17 august 2020)</li></ul> <ul><li>hu Erdős, József (coord.), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://bme-tk.bme.hu/other/kuszob/kuszob.htm">Küszöbszint. Magyar mint idegen nyelv</a> (Nivel-prag. Maghiara ca limbă străină), Universitatea Politehnică din Budapesta, Institutul lingvistic, Grupul pentru limba maghiară, 2001 (accesat la 17 august 2020)12 aprilie 2019)</li></ul> <ul><li>fr Grevisse, Maurice și Goosse, André, Le Bon usage. Grammaire française (Folosirea corectă a limbii. Gramatică franceză), ediția a XIV-a, Bruxelles, De Boeck Université, 2007, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9782801114049" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 978-2-8011-1404-9</a></li></ul> <ul><li>Hedeșan, Otilia (coord.), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.vorbitiromaneste.ro/download/manual/Manual%20de%20initiere%20in%20limba%20romana%20si%20de%20orientare%20culturala%20pentru%20straini.pdf">Bun venit în România! Manual de limbă română și de orientare culturală pentru străini</a>, Timișoara, Mirton, 2008, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9789738688384" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 978-973-86883-8-4</a> (accesat la 17 august 2020)</li></ul> <ul><li>hr <a rel="nofollow" class="external text" href="http://hjp.znanje.hr/index.php?show=main">Hrvatski jezični portal</a> (HJP) (Portal lingvistic croat) (accesat la 17 august 2020)</li></ul> <ul><li>fr Jolić, Borjanka și Ludwig, Roger, Le serbo-croate sans peine (Limba sârbocroată cu ușurință), Chennevières, Assimil, 1972</li></ul> <ul><li>fr Kalmbach, Jean-Michel, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140517014122/http://research.jyu.fi/grfle/accueil.html">La grammaire du français langue étrangère pour étudiants finnophones</a> (Gramatica limbii franceze ca limbă străină pentru studenți vorbitori de finlandeză), versiunea 1.1.4., Universitatea din Jyväskylä (Finlanda), 2013, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9789513942601" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 978-951-39-4260-1</a> (accesat la 17 august 2020)</li> <li>sr Klajn, Ivan, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://jelenagolubovic.weebly.com/uploads/2/5/3/7/25373008/ivan_klajn_-_gramatika_srpskog_jezika.pdf">Gramatika srpskog jezika</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160423015859/http://jelenagolubovic.weebly.com/uploads/2/5/3/7/25373008/ivan_klajn_-_gramatika_srpskog_jezika.pdf">Arhivat</a> în <time datetime="2016-04-23">23 aprilie 2016</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. (Gramatica limbii sârbe), Belgrad, Zavod za udžbenike i nastavna sredstva, 2005, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/8617131888" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 86-17-13188-8</a> (accesat la 17 august 2020)</li></ul> <ul><li>en Rounds, Carol, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20180328210104/http://www.readersstuffz.com/downloads/ebooks/Language%20Books/Hungarian%20-%20Essential%20Grammar.pdf">Hungarian: an Essential Grammar</a> (Gramatică fundamentală a limbii maghiare), Londra / New York, Routledge, 2001, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0203465199" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 0-203-46519-9</a> (accesat la 17 august 2020)</li></ul> <ul><li>fr Szende, Thomas și Kassai, Georges, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://fr.scribd.com/document/372632620/22-Grammaire-Fondamentale-du-Hongrois-pdf">Grammaire fondamentale du hongrois</a> (Gramatică fundamentală a limbii maghiare), Paris, Langues et mondes – l’Asiathèque, 2007, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9782915255553" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 978-2-91-525555-3</a> (accesat la 17 august 2020)</li></ul> <ul><li>en Trafton, Anne, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.mit.edu/2008/language-0624">MIT-led team finds language without numbers</a> (O echipă condusă de <a href="/wiki/Massachusetts_Institute_of_Technology" title="Massachusetts Institute of Technology">MIT</a> a găsit o limbă fără numere), MIT News, 24 iunie 2008 (accesat la 17 august 2020)</li></ul> <ul><li>fr <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.cnrtl.fr/definition/">Trésor de la langue française informatisé</a> (Tezaurul limbii franceze informatizat) (TLFi) (accesat la 17 august 2020)</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Vezi_și">Vezi și</h2>[<a href="/w/index.php?title=Numeral&veaction=edit&section=19" title="Modifică secțiunea: Vezi și" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Numeral&action=edit&section=19" title="Edit section's source code: Vezi și">modificare sursă</a>]</div> <ul><li><a href="/wiki/Cifr%C4%83" title="Cifră">Cifră</a></li> <li><a href="/wiki/Num%C4%83r" title="Număr">Număr</a></li></ul> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:Morfologie" title="Format:Morfologie">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Morfologie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Morfologie — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Morfologie&action=edit">m</a></div></div>Morfologie </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style=";" colspan="2"><a href="/wiki/Categorie_gramatical%C4%83" title="Categorie gramaticală">Categorie gramaticală</a> → <a href="/wiki/Aspect" class="mw-redirect" title="Aspect">Aspect</a> • <a href="/wiki/Caz_(gramatic%C4%83)" title="Caz (gramatică)">Caz</a> • <a href="/wiki/Gen_gramatical" title="Gen gramatical">Gen</a> • <a href="/wiki/Grad_de_compara%C8%9Bie" title="Grad de comparație">Grad de comparație</a> • <a href="/wiki/Num%C4%83r_(gramatic%C4%83)" title="Număr (gramatică)">Număr</a> </td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> </div> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible collapsed navbox-subgroup" style="width:100%;;;"> <tbody><tr> <th style=";;" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"> </div><a href="/wiki/Parte_de_vorbire_flexibil%C4%83" title="Parte de vorbire flexibilă">Parte de vorbire flexibilă</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> </div> <table cellspacing="0" class="nowraplinks navbox-subgroup" style="width:100%;;;"> <tbody><tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Adjectiv" title="Adjectiv">Adjectiv</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Adjectiv_demonstrativ" title="Adjectiv demonstrativ">Demonstrativ</a> • <a href="/w/index.php?title=Adjectiv_interogativ&action=edit&redlink=1" class="new" title="Adjectiv interogativ — pagină inexistentă">Interogativ</a> • <a href="/w/index.php?title=Adjectiv_negativ&action=edit&redlink=1" class="new" title="Adjectiv negativ — pagină inexistentă">Negativ</a> • <a href="/wiki/Adjectiv_nehot%C4%83r%C3%A2t" title="Adjectiv nehotărât">Nehotărât</a> • <a href="/wiki/Adjectiv_pronominal" title="Adjectiv pronominal">Pronominal</a> • <a href="/w/index.php?title=Adjectiv_relativ&action=edit&redlink=1" class="new" title="Adjectiv relativ — pagină inexistentă">Relativ</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Articol_(gramatic%C4%83)" title="Articol (gramatică)">Articol</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Articol_demonstrativ" title="Articol demonstrativ">Demonstrativ/Adjectival</a> • <a href="/wiki/Articol_hot%C4%83r%C3%A2t" title="Articol hotărât">Hotărât</a>-<a href="/wiki/Articol_nehot%C4%83r%C3%A2t" title="Articol nehotărât">Nehotărât</a> • <a href="/wiki/Articol_posesiv" class="mw-redirect" title="Articol posesiv">Posesiv/Genitival</a> • <a href="/w/index.php?title=Articol_procilitic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Articol procilitic — pagină inexistentă">Procilitic</a>-<a href="/w/index.php?title=Articol_enclitic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Articol enclitic — pagină inexistentă">Enclitic</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a class="mw-selflink selflink">Numeral</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Numeral_adverbial" class="mw-redirect" title="Numeral adverbial">Adverbial</a> • <a href="/wiki/Numeral_cardinal" class="mw-redirect" title="Numeral cardinal">Cardinal</a> • <a href="/wiki/Numeral_colectiv" class="mw-redirect" title="Numeral colectiv">Colectiv</a> • <a href="/wiki/Numeral_distributiv" class="mw-redirect" title="Numeral distributiv">Distributiv</a> • <a href="/wiki/Numeral_frac%C8%9Bionar" class="mw-redirect" title="Numeral fracționar">Fracționar</a> • <a href="/w/index.php?title=Numeral_multiplicativ&action=edit&redlink=1" class="new" title="Numeral multiplicativ — pagină inexistentă">Multiplicativ</a> • <a href="/wiki/Numeral_ordinal" class="mw-redirect" title="Numeral ordinal">Ordinal</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Pronume" title="Pronume">Pronume</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Pronume_demonstrativ" title="Pronume demonstrativ">Demonstrativ</a> • <a href="/wiki/Pronume_interogativ" title="Pronume interogativ">Interogativ</a> • <a href="/wiki/Pronume_de_%C3%AEnt%C4%83rire" title="Pronume de întărire">De întărire</a> • <a href="/wiki/Pronume_nehot%C4%83r%C3%A2t" title="Pronume nehotărât">Nehotărât</a> • <a href="/wiki/Pronume_personal_de_polite%C8%9Be" class="mw-redirect" title="Pronume personal de politețe">Personal de politețe</a> • <a href="/wiki/Pronume_posesiv" title="Pronume posesiv">Posesiv</a> • <a href="/wiki/Pronume_reflexiv" title="Pronume reflexiv">Reflexiv</a> • <a href="/wiki/Pronume_relativ" title="Pronume relativ">Relativ</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Substantiv" title="Substantiv">Substantiv</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Substantiv_comun" title="Substantiv comun">Comun</a> • <a href="/wiki/Substantiv_propriu" title="Substantiv propriu">Propriu</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Verb" title="Verb">Verb</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Verb_auxiliar" title="Verb auxiliar">Auxiliar</a> • <a href="/wiki/Verb_copulativ" title="Verb copulativ">Copulativ</a> • <a href="/wiki/Verb_defectiv" title="Verb defectiv">Defectiv</a> • <a href="/wiki/Verb_personal" title="Verb personal">Personal</a>-<a href="/wiki/Verb_impersonal" title="Verb impersonal">Impersonal</a> • <a href="/wiki/Verb_predicativ" title="Verb predicativ">Predicativ</a>-<a href="/wiki/Verb_nepredicativ" title="Verb nepredicativ">Nepredicativ</a> • <a href="/wiki/Verb_tranzitiv" class="mw-redirect" title="Verb tranzitiv">Tranzitiv</a>-<a href="/wiki/Verb_intranzitiv" class="mw-redirect" title="Verb intranzitiv">Intranzitiv</a></div> </td></tr></tbody></table> <div><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16513826">.mw-parser-output .navbox{margin:0 auto 0}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}</style></div> </td></tr></tbody></table> <div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> </div> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible collapsed navbox-subgroup" style="width:100%;;;"> <tbody><tr> <th style=";;" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"> </div><a href="/wiki/Parte_de_vorbire_neflexibil%C4%83" title="Parte de vorbire neflexibilă">Parte de vorbire neflexibilă</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td colspan="2" style="width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> </div> <table cellspacing="0" class="nowraplinks navbox-subgroup" style="width:100%;;;"> <tbody><tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Adverb" title="Adverb">Adverb</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Adverb_predicativ" title="Adverb predicativ">Predicativ</a> • <a href="/w/index.php?title=Adverb_relativ&action=edit&redlink=1" class="new" title="Adverb relativ — pagină inexistentă">Relativ</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Conjunc%C8%9Bie" title="Conjuncție">Conjuncție</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/w/index.php?title=Conjunc%C8%9Bie_coordonatoare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Conjuncție coordonatoare — pagină inexistentă">Coordonatoare</a> • <a href="/w/index.php?title=Conjunc%C8%9Bie_subordonatoare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Conjuncție subordonatoare — pagină inexistentă">Subordonatoare</a> •</div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Interjec%C8%9Bie" title="Interjecție">Interjecție</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> •</div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Prepozi%C8%9Bie" title="Prepoziție">Prepoziție</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/w/index.php?title=Prepozi%C8%9Bie_simpl%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prepoziție simplă — pagină inexistentă">Simplă</a>-<a href="/w/index.php?title=Prepozi%C8%9Bie_compus%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prepoziție compusă — pagină inexistentă">Compusă</a> •</div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Locu%C8%9Biune" title="Locuțiune">Locuțiune</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Locu%C8%9Biune_adjectival%C4%83" title="Locuțiune adjectivală">Adjectivală</a> • <a href="/wiki/Locu%C8%9Biune_adverbial%C4%83" title="Locuțiune adverbială">Adverbială</a> • <a href="/wiki/Locu%C8%9Biune_conjunc%C8%9Bional%C4%83" title="Locuțiune conjuncțională">Conjuncțională</a> • <a href="/wiki/Locu%C8%9Biune_substantival%C4%83" title="Locuțiune substantivală">Substantivală</a> • <a href="/wiki/Locu%C8%9Biune_verbal%C4%83" title="Locuțiune verbală">Verbală</a> •<a href="/wiki/Locu%C8%9Biune_prepozi%C8%9Bional%C4%83" title="Locuțiune prepozițională">Prepozițională</a></div> </td></tr></tbody></table> <div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"></div> </td></tr></tbody></table> <div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"></div> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826">    </div><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Numeral&oldid=16502130">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Numeral&oldid=16502130</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorie</a>: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:P%C4%83r%C8%9Bi_de_vorbire" title="Categorie:Părți de vorbire">Părți de vorbire</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Webarchive_template_wayback_links" title="Categorie:Webarchive template wayback links">Webarchive template wayback links</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_ce_folosesc_leg%C4%83turi_automate_c%C4%83tre_ISBN" title="Categorie:Pagini ce folosesc legături automate către ISBN">Pagini ce folosesc legături automate către ISBN</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 28 septembrie 2024, ora 22:27.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Numeral&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-6b7f745dd4-cffjd","wgBackendResponseTime":185,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.286","walltime":"0.347","ppvisitednodes":{"value":3216,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":87396,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":42990,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":21,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":0,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":0,"limit":20},"unstrip-size":{"value":41317,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":0,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 237.920 1 -total"," 61.10% 145.366 5 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 31.71% 75.444 1 Format:Morfologie"," 29.83% 70.975 1 Format:Casetă_de_navigare_cu_grupuri_pliabile"," 15.82% 37.649 4 Format:Webarchive"," 4.50% 10.708 1 Format:Zh_icon"," 2.45% 5.838 4 Format:Ro_icon"," 1.76% 4.178 6 Format:!)"," 1.71% 4.065 1 Format:Cnr_icon"," 1.60% 3.802 1 Format:Ja_icon"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.015","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":961104,"limit":52428800}},"cachereport":{"origin":"mw-web.codfw.main-594d4bbbb-qmlsb","timestamp":"20241102135118","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"Numeral","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Numeral","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q63116","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q63116","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2004-04-22T07:18:19Z","dateModified":"2024-09-28T20:27:20Z"}</script> </body> </html>