CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-enabled skin-theme-clientpref-day vector-sticky-header-enabled vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Asia - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-enabled skin-theme-clientpref-day vector-sticky-header-enabled vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""],"wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"d5418702-622a-4fc2-b210-7a663236a4bf","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Asia","wgTitle":"Asia","wgCurRevisionId":16894616,"wgRevisionId":16894616,"wgArticleId":11933,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Articole cu surse în limba indoneziană (id)","Articole cu surse în limba engleză (en)","Erori CS1: PMID","Erori CS1: date","Articole cu surse în limba germană (de)","Pagini semiprotejate","Articole care includ pronunțări înregistrate","Pagini care utilizează imagini multiple scalate automat","Articole Wikipedia cu identificatori BIBSYS","Articole Wikipedia cu identificatori BNE","Articole Wikipedia cu identificatori GND","Articole Wikipedia cu identificatori KULTURNAV","Articole Wikipedia cu identificatori LCCN","Articole Wikipedia cu identificatori NARA","Articole Wikipedia cu identificatori NDL","Articole Wikipedia cu identificatori NKC","Articole Wikipedia cu identificatori SELIBR","Articole Wikipedia cu identificatori VIAF","Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF","Articole Wikipedia cu control de autoritate","Asia"],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Asia","wgRelevantArticleId":11933,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":false,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":false,"wgRestrictionEdit":["autoconfirmed"],"wgRestrictionMove":["autoconfirmed"],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":100000,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q48","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false}; RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","ext.cite.styles":"ready","mediawiki.page.gallery.styles":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready"};RLPAGEMODULES=["ext.cite.ux-enhancements","mediawiki.page.media","site","mediawiki.page.ready","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.cite.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cmediawiki.page.gallery.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.22"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/Asia_%28orthographic_projection%29.svg/1200px-Asia_%28orthographic_projection%29.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="1200"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/Asia_%28orthographic_projection%29.svg/800px-Asia_%28orthographic_projection%29.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="800"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/Asia_%28orthographic_projection%29.svg/640px-Asia_%28orthographic_projection%29.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="640"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Asia - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Asia"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Asia"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject page-Asia rootpage-Asia skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" title="Meniul principal" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-menu mw-ui-icon-wikimedia-menu"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Meniul principal</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z"><span>Pagina principală</span></a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r"><span>Schimbări recente</span></a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente"><span>Cafenea</span></a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x"><span>Articol aleatoriu</span></a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow"><span>Facebook</span></a></li><li id="n-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale"><span>Pagini speciale</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit"><span>Cum încep pe Wikipedia</span></a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor"><span>Ajutor</span></a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire"><span>Portaluri tematice</span></a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute"><span>Articole cerute</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <span class="mw-logo-container skin-invert"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </span> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"><span class="vector-icon mw-ui-icon-search mw-ui-icon-wikimedia-search"></span> <span>Căutare</span> </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > <span class="cdx-text-input__icon cdx-text-input__start-icon"></span> </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-appearance mw-ui-icon-wikimedia-appearance"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Aspect</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="https://donate.wikimedia.org/?wmf_source=donate&wmf_medium=sidebar&wmf_campaign=ro.wikipedia.org&uselang=ro" class=""><span>Donații</span></a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Asia" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class=""><span>Creare cont</span></a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Asia" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class=""><span>Autentificare</span></a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-ellipsis mw-ui-icon-wikimedia-ellipsis"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Unelte personale</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="https://donate.wikimedia.org/?wmf_source=donate&wmf_medium=sidebar&wmf_campaign=ro.wikipedia.org&uselang=ro"><span>Donații</span></a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Asia" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"><span class="vector-icon mw-ui-icon-userAdd mw-ui-icon-wikimedia-userAdd"></span> <span>Creare cont</span></a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Asia" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"><span class="vector-icon mw-ui-icon-logIn mw-ui-icon-wikimedia-logIn"></span> <span>Autentificare</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Definiție_și_granițe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Definiție_și_granițe"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1</span> <span>Definiție și granițe</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Definiție_și_granițe-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Definiție și granițe subsection</span> </button> <ul id="toc-Definiție_și_granițe-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Granița_Asia–Africa" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Granița_Asia–Africa"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.1</span> <span>Granița Asia–Africa</span> </div> </a> <ul id="toc-Granița_Asia–Africa-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Granița_Asia–Europa" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Granița_Asia–Europa"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.2</span> <span>Granița Asia–Europa</span> </div> </a> <ul id="toc-Granița_Asia–Europa-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Granița_Asia–Oceania" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Granița_Asia–Oceania"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.3</span> <span>Granița Asia–Oceania</span> </div> </a> <ul id="toc-Granița_Asia–Oceania-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Granița_Asia–America_de_Nord" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Granița_Asia–America_de_Nord"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.4</span> <span>Granița Asia–America de Nord</span> </div> </a> <ul id="toc-Granița_Asia–America_de_Nord-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Definiție_contemporană" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Definiție_contemporană"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1.5</span> <span>Definiție contemporană</span> </div> </a> <ul id="toc-Definiție_contemporană-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Etimologie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Etimologie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2</span> <span>Etimologie</span> </div> </a> <ul id="toc-Etimologie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Istorie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Istorie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3</span> <span>Istorie</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Istorie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Istorie subsection</span> </button> <ul id="toc-Istorie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Epoca_antică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Epoca_antică"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.1</span> <span>Epoca antică</span> </div> </a> <ul id="toc-Epoca_antică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Epoca_medievală" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Epoca_medievală"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.2</span> <span>Epoca medievală</span> </div> </a> <ul id="toc-Epoca_medievală-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Epoca_modernă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Epoca_modernă"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.3</span> <span>Epoca modernă</span> </div> </a> <ul id="toc-Epoca_modernă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Epoca_contemporană" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Epoca_contemporană"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.4</span> <span>Epoca contemporană</span> </div> </a> <ul id="toc-Epoca_contemporană-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Geografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Geografie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4</span> <span>Geografie</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Geografie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Geografie subsection</span> </button> <ul id="toc-Geografie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Regiuni_principale" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Regiuni_principale"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.1</span> <span>Regiuni principale</span> </div> </a> <ul id="toc-Regiuni_principale-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Harta_politică_a_Asiei" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Harta_politică_a_Asiei"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.2</span> <span>Harta politică a Asiei</span> </div> </a> <ul id="toc-Harta_politică_a_Asiei-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Cele_mai_mari_aglomerații_urbane_din_Asia" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Cele_mai_mari_aglomerații_urbane_din_Asia"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.3</span> <span>Cele mai mari aglomerații urbane din Asia</span> </div> </a> <ul id="toc-Cele_mai_mari_aglomerații_urbane_din_Asia-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Climă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Climă"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.4</span> <span>Climă</span> </div> </a> <ul id="toc-Climă-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Schimbări_climatice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Schimbări_climatice"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.4.1</span> <span>Schimbări climatice</span> </div> </a> <ul id="toc-Schimbări_climatice-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Regiuni_geografice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Regiuni_geografice"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.5</span> <span>Regiuni geografice</span> </div> </a> <ul id="toc-Regiuni_geografice-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Orientul_Mijlociu" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Orientul_Mijlociu"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.5.1</span> <span>Orientul Mijlociu</span> </div> </a> <ul id="toc-Orientul_Mijlociu-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Subcontinentul_Indian" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Subcontinentul_Indian"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.5.2</span> <span>Subcontinentul Indian</span> </div> </a> <ul id="toc-Subcontinentul_Indian-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Asia_de_Sud-Est" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Asia_de_Sud-Est"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.5.3</span> <span>Asia de Sud-Est</span> </div> </a> <ul id="toc-Asia_de_Sud-Est-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Asia_de_Est" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Asia_de_Est"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.5.4</span> <span>Asia de Est</span> </div> </a> <ul id="toc-Asia_de_Est-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Orientul_îndepărtat_(Extremul_Orient)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Orientul_îndepărtat_(Extremul_Orient)"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.5.5</span> <span>Orientul îndepărtat (Extremul Orient)</span> </div> </a> <ul id="toc-Orientul_îndepărtat_(Extremul_Orient)-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Comunitatea_Statelor_Independente" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Comunitatea_Statelor_Independente"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.5.6</span> <span>Comunitatea Statelor Independente</span> </div> </a> <ul id="toc-Comunitatea_Statelor_Independente-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Economie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Economie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5</span> <span>Economie</span> </div> </a> <ul id="toc-Economie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Turism" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Turism"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6</span> <span>Turism</span> </div> </a> <ul id="toc-Turism-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Demografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Demografie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">7</span> <span>Demografie</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Demografie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Demografie subsection</span> </button> <ul id="toc-Demografie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Limbi" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Limbi"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">7.1</span> <span>Limbi</span> </div> </a> <ul id="toc-Limbi-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Religii" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Religii"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">7.2</span> <span>Religii</span> </div> </a> <ul id="toc-Religii-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Religii_Abrahamice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Religii_Abrahamice"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">7.2.1</span> <span>Religii Abrahamice</span> </div> </a> <ul id="toc-Religii_Abrahamice-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Religii_indiene_și_est-asiatice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Religii_indiene_și_est-asiatice"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">7.2.2</span> <span>Religii indiene și est-asiatice</span> </div> </a> <ul id="toc-Religii_indiene_și_est-asiatice-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Cultură" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Cultură"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">8</span> <span>Cultură</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Cultură-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Cultură subsection</span> </button> <ul id="toc-Cultură-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Laureați_ai_Premiului_Nobel" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Laureați_ai_Premiului_Nobel"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">8.1</span> <span>Laureați ai Premiului Nobel</span> </div> </a> <ul id="toc-Laureați_ai_Premiului_Nobel-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Note" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Note"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">9</span> <span>Note</span> </div> </a> <ul id="toc-Note-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Vezi_și" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Vezi_și"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">10</span> <span>Vezi și</span> </div> </a> <ul id="toc-Vezi_și-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Legături_externe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Legături_externe"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">11</span> <span>Legături externe</span> </div> </a> <ul id="toc-Legături_externe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" title="Table of Contents" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-listBullet mw-ui-icon-wikimedia-listBullet"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Comută cuprinsul</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading"><span class="mw-page-title-main">Asia</span></h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 305 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-305" aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-language-progressive mw-ui-icon-wikimedia-language-progressive"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">305 limbi</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-ab mw-list-item"><a href="https://ab.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D0%B8%D0%B0" title="Азиа – abhază" lang="ab" hreflang="ab" data-title="Азиа" data-language-autonym="Аԥсшәа" data-language-local-name="abhază" class="interlanguage-link-target"><span>Аԥсшәа</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ace mw-list-item"><a href="https://ace.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – aceh" lang="ace" hreflang="ace" data-title="Asia" data-language-autonym="Acèh" data-language-local-name="aceh" class="interlanguage-link-target"><span>Acèh</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ady mw-list-item"><a href="https://ady.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D0%B8%D0%B5" title="Азие – adyghe" lang="ady" hreflang="ady" data-title="Азие" data-language-autonym="Адыгабзэ" data-language-local-name="adyghe" class="interlanguage-link-target"><span>Адыгабзэ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-af mw-list-item"><a href="https://af.wikipedia.org/wiki/Asi%C3%AB" title="Asië – afrikaans" lang="af" hreflang="af" data-title="Asië" data-language-autonym="Afrikaans" data-language-local-name="afrikaans" class="interlanguage-link-target"><span>Afrikaans</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-als mw-list-item"><a href="https://als.wikipedia.org/wiki/Asien" title="Asien – germană (Elveția)" lang="gsw" hreflang="gsw" data-title="Asien" data-language-autonym="Alemannisch" data-language-local-name="germană (Elveția)" class="interlanguage-link-target"><span>Alemannisch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-am mw-list-item"><a href="https://am.wikipedia.org/wiki/%E1%8A%A5%E1%88%B5%E1%8B%AB" title="እስያ – amharică" lang="am" hreflang="am" data-title="እስያ" data-language-autonym="አማርኛ" data-language-local-name="amharică" class="interlanguage-link-target"><span>አማርኛ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-an mw-list-item"><a href="https://an.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – aragoneză" lang="an" hreflang="an" data-title="Asia" data-language-autonym="Aragonés" data-language-local-name="aragoneză" class="interlanguage-link-target"><span>Aragonés</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ang mw-list-item"><a href="https://ang.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – engleză veche" lang="ang" hreflang="ang" data-title="Asia" data-language-autonym="Ænglisc" data-language-local-name="engleză veche" class="interlanguage-link-target"><span>Ænglisc</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ann mw-list-item"><a href="https://ann.wikipedia.org/wiki/Esia" title="Esia – obolo" lang="ann" hreflang="ann" data-title="Esia" data-language-autonym="Obolo" data-language-local-name="obolo" class="interlanguage-link-target"><span>Obolo</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-anp mw-list-item"><a href="https://anp.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%8F%E0%A4%B6%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="एशिया – angika" lang="anp" hreflang="anp" data-title="एशिया" data-language-autonym="अंगिका" data-language-local-name="angika" class="interlanguage-link-target"><span>अंगिका</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ar mw-list-item"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/%D8%A2%D8%B3%D9%8A%D8%A7" title="آسيا – arabă" lang="ar" hreflang="ar" data-title="آسيا" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="arabă" class="interlanguage-link-target"><span>العربية</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arc mw-list-item"><a href="https://arc.wikipedia.org/wiki/%DC%90%DC%A3%DC%9D%DC%90_(%DC%9D%DC%92%DC%AB%DC%AC%DC%90)" title="ܐܣܝܐ (ܝܒܫܬܐ) – aramaică" lang="arc" hreflang="arc" data-title="ܐܣܝܐ (ܝܒܫܬܐ)" data-language-autonym="ܐܪܡܝܐ" data-language-local-name="aramaică" class="interlanguage-link-target"><span>ܐܪܡܝܐ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ary mw-list-item"><a href="https://ary.wikipedia.org/wiki/%D8%A3%D8%B3%D9%8A%D8%A7" title="أسيا – Moroccan Arabic" lang="ary" hreflang="ary" data-title="أسيا" data-language-autonym="الدارجة" data-language-local-name="Moroccan Arabic" class="interlanguage-link-target"><span>الدارجة</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arz mw-list-item"><a href="https://arz.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D8%B3%D9%8A%D8%A7" title="اسيا – Egyptian Arabic" lang="arz" hreflang="arz" data-title="اسيا" data-language-autonym="مصرى" data-language-local-name="Egyptian Arabic" class="interlanguage-link-target"><span>مصرى</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-as mw-list-item"><a href="https://as.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%8F%E0%A6%9B%E0%A6%BF%E0%A6%AF%E0%A6%BC%E0%A6%BE" title="এছিয়া – asameză" lang="as" hreflang="as" data-title="এছিয়া" data-language-autonym="অসমীয়া" data-language-local-name="asameză" class="interlanguage-link-target"><span>অসমীয়া</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ast mw-list-item"><a href="https://ast.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – asturiană" lang="ast" hreflang="ast" data-title="Asia" data-language-autonym="Asturianu" data-language-local-name="asturiană" class="interlanguage-link-target"><span>Asturianu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-av mw-list-item"><a href="https://av.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D0%B8%D1%8F" title="Азия – avară" lang="av" hreflang="av" data-title="Азия" data-language-autonym="Авар" data-language-local-name="avară" class="interlanguage-link-target"><span>Авар</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-avk mw-list-item"><a href="https://avk.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – Kotava" lang="avk" hreflang="avk" data-title="Asia" data-language-autonym="Kotava" data-language-local-name="Kotava" class="interlanguage-link-target"><span>Kotava</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ay mw-list-item"><a href="https://ay.wikipedia.org/wiki/Asya" title="Asya – aymara" lang="ay" hreflang="ay" data-title="Asya" data-language-autonym="Aymar aru" data-language-local-name="aymara" class="interlanguage-link-target"><span>Aymar aru</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-az mw-list-item"><a href="https://az.wikipedia.org/wiki/Asiya" title="Asiya – azeră" lang="az" hreflang="az" data-title="Asiya" data-language-autonym="Azərbaycanca" data-language-local-name="azeră" class="interlanguage-link-target"><span>Azərbaycanca</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-azb mw-list-item"><a href="https://azb.wikipedia.org/wiki/%D8%A2%D8%B3%DB%8C%D8%A7" title="آسیا – South Azerbaijani" lang="azb" hreflang="azb" data-title="آسیا" data-language-autonym="تۆرکجه" data-language-local-name="South Azerbaijani" class="interlanguage-link-target"><span>تۆرکجه</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ba badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://ba.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D0%B8%D1%8F" title="Азия – bașkiră" lang="ba" hreflang="ba" data-title="Азия" data-language-autonym="Башҡортса" data-language-local-name="bașkiră" class="interlanguage-link-target"><span>Башҡортса</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ban mw-list-item"><a href="https://ban.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – balineză" lang="ban" hreflang="ban" data-title="Asia" data-language-autonym="Basa Bali" data-language-local-name="balineză" class="interlanguage-link-target"><span>Basa Bali</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bar mw-list-item"><a href="https://bar.wikipedia.org/wiki/Asien" title="Asien – Bavarian" lang="bar" hreflang="bar" data-title="Asien" data-language-autonym="Boarisch" data-language-local-name="Bavarian" class="interlanguage-link-target"><span>Boarisch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bat-smg mw-list-item"><a href="https://bat-smg.wikipedia.org/wiki/Az%C4%97j%C4%97" title="Azėjė – Samogitian" lang="sgs" hreflang="sgs" data-title="Azėjė" data-language-autonym="Žemaitėška" data-language-local-name="Samogitian" class="interlanguage-link-target"><span>Žemaitėška</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bbc mw-list-item"><a href="https://bbc.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – Batak Toba" lang="bbc" hreflang="bbc" data-title="Asia" data-language-autonym="Batak Toba" data-language-local-name="Batak Toba" class="interlanguage-link-target"><span>Batak Toba</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bcl mw-list-item"><a href="https://bcl.wikipedia.org/wiki/Asya" title="Asya – Central Bikol" lang="bcl" hreflang="bcl" data-title="Asya" data-language-autonym="Bikol Central" data-language-local-name="Central Bikol" class="interlanguage-link-target"><span>Bikol Central</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be mw-list-item"><a href="https://be.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D1%96%D1%8F" title="Азія – belarusă" lang="be" hreflang="be" data-title="Азія" data-language-autonym="Беларуская" data-language-local-name="belarusă" class="interlanguage-link-target"><span>Беларуская</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be-x-old mw-list-item"><a href="https://be-tarask.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D1%96%D1%8F" title="Азія – Belarusian (Taraškievica orthography)" lang="be-tarask" hreflang="be-tarask" data-title="Азія" data-language-autonym="Беларуская (тарашкевіца)" data-language-local-name="Belarusian (Taraškievica orthography)" class="interlanguage-link-target"><span>Беларуская (тарашкевіца)</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bew mw-list-item"><a href="https://bew.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – Betawi" lang="bew" hreflang="bew" data-title="Asia" data-language-autonym="Betawi" data-language-local-name="Betawi" class="interlanguage-link-target"><span>Betawi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bg mw-list-item"><a href="https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D0%B8%D1%8F" title="Азия – bulgară" lang="bg" hreflang="bg" data-title="Азия" data-language-autonym="Български" data-language-local-name="bulgară" class="interlanguage-link-target"><span>Български</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bh mw-list-item"><a href="https://bh.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%8F%E0%A4%B6%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="एशिया – Bhojpuri" lang="bh" hreflang="bh" data-title="एशिया" data-language-autonym="भोजपुरी" data-language-local-name="Bhojpuri" class="interlanguage-link-target"><span>भोजपुरी</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bi mw-list-item"><a href="https://bi.wikipedia.org/wiki/Esia" title="Esia – bislama" lang="bi" hreflang="bi" data-title="Esia" data-language-autonym="Bislama" data-language-local-name="bislama" class="interlanguage-link-target"><span>Bislama</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bjn mw-list-item"><a href="https://bjn.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – Banjar" lang="bjn" hreflang="bjn" data-title="Asia" data-language-autonym="Banjar" data-language-local-name="Banjar" class="interlanguage-link-target"><span>Banjar</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-blk mw-list-item"><a href="https://blk.wikipedia.org/wiki/%E1%80%A1%E1%80%AC%E1%80%9E%E1%80%BB" title="အာသျ – Pa'O" lang="blk" hreflang="blk" data-title="အာသျ" data-language-autonym="ပအိုဝ်ႏဘာႏသာႏ" data-language-local-name="Pa'O" class="interlanguage-link-target"><span>ပအိုဝ်ႏဘာႏသာႏ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bm mw-list-item"><a href="https://bm.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – bambara" lang="bm" hreflang="bm" data-title="Asia" data-language-autonym="Bamanankan" data-language-local-name="bambara" class="interlanguage-link-target"><span>Bamanankan</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bn badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://bn.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%8F%E0%A6%B6%E0%A6%BF%E0%A6%AF%E0%A6%BC%E0%A6%BE" title="এশিয়া – bengaleză" lang="bn" hreflang="bn" data-title="এশিয়া" data-language-autonym="বাংলা" data-language-local-name="bengaleză" class="interlanguage-link-target"><span>বাংলা</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bo mw-list-item"><a href="https://bo.wikipedia.org/wiki/%E0%BD%A8%E0%BD%BA%E0%BC%8B%E0%BD%A4%E0%BD%BA%E0%BC%8B%E0%BD%A1%E0%BC%8D" title="ཨེ་ཤེ་ཡ། – tibetană" lang="bo" hreflang="bo" data-title="ཨེ་ཤེ་ཡ།" data-language-autonym="བོད་ཡིག" data-language-local-name="tibetană" class="interlanguage-link-target"><span>བོད་ཡིག</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bpy mw-list-item"><a href="https://bpy.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%8F%E0%A6%B6%E0%A6%BF%E0%A6%AF%E0%A6%BC%E0%A6%BE" title="এশিয়া – Bishnupriya" lang="bpy" hreflang="bpy" data-title="এশিয়া" data-language-autonym="বিষ্ণুপ্রিয়া মণিপুরী" data-language-local-name="Bishnupriya" class="interlanguage-link-target"><span>বিষ্ণুপ্রিয়া মণিপুরী</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-br mw-list-item"><a href="https://br.wikipedia.org/wiki/Azia" title="Azia – bretonă" lang="br" hreflang="br" data-title="Azia" data-language-autonym="Brezhoneg" data-language-local-name="bretonă" class="interlanguage-link-target"><span>Brezhoneg</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bs mw-list-item"><a href="https://bs.wikipedia.org/wiki/Azija" title="Azija – bosniacă" lang="bs" hreflang="bs" data-title="Azija" data-language-autonym="Bosanski" data-language-local-name="bosniacă" class="interlanguage-link-target"><span>Bosanski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-btm mw-list-item"><a href="https://btm.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – Batak Mandailing" lang="btm" hreflang="btm" data-title="Asia" data-language-autonym="Batak Mandailing" data-language-local-name="Batak Mandailing" class="interlanguage-link-target"><span>Batak Mandailing</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bxr mw-list-item"><a href="https://bxr.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D0%B8" title="Ази – Russia Buriat" lang="bxr" hreflang="bxr" data-title="Ази" data-language-autonym="Буряад" data-language-local-name="Russia Buriat" class="interlanguage-link-target"><span>Буряад</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ca mw-list-item"><a href="https://ca.wikipedia.org/wiki/%C3%80sia" title="Àsia – catalană" lang="ca" hreflang="ca" data-title="Àsia" data-language-autonym="Català" data-language-local-name="catalană" class="interlanguage-link-target"><span>Català</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cbk-zam mw-list-item"><a href="https://cbk-zam.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – Chavacano" lang="cbk" hreflang="cbk" data-title="Asia" data-language-autonym="Chavacano de Zamboanga" data-language-local-name="Chavacano" class="interlanguage-link-target"><span>Chavacano de Zamboanga</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cdo mw-list-item"><a href="https://cdo.wikipedia.org/wiki/%C4%80-ci%C5%AD" title="Ā-ciŭ – Mindong" lang="cdo" hreflang="cdo" data-title="Ā-ciŭ" data-language-autonym="閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄" data-language-local-name="Mindong" class="interlanguage-link-target"><span>閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ce mw-list-item"><a href="https://ce.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D0%B8" title="Ази – cecenă" lang="ce" hreflang="ce" data-title="Ази" data-language-autonym="Нохчийн" data-language-local-name="cecenă" class="interlanguage-link-target"><span>Нохчийн</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ceb mw-list-item"><a href="https://ceb.wikipedia.org/wiki/Asya" title="Asya – cebuană" lang="ceb" hreflang="ceb" data-title="Asya" data-language-autonym="Cebuano" data-language-local-name="cebuană" class="interlanguage-link-target"><span>Cebuano</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ch mw-list-item"><a href="https://ch.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – chamorro" lang="ch" hreflang="ch" data-title="Asia" data-language-autonym="Chamoru" data-language-local-name="chamorro" class="interlanguage-link-target"><span>Chamoru</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-chr mw-list-item"><a href="https://chr.wikipedia.org/wiki/%E1%8F%93%E1%8E%B6%E1%8F%82%E1%8E%A6%E1%8F%8D%E1%8F%9B" title="ᏓᎶᏂᎦᏍᏛ – cherokee" lang="chr" hreflang="chr" data-title="ᏓᎶᏂᎦᏍᏛ" data-language-autonym="ᏣᎳᎩ" data-language-local-name="cherokee" class="interlanguage-link-target"><span>ᏣᎳᎩ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-chy mw-list-item"><a href="https://chy.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – cheyenne" lang="chy" hreflang="chy" data-title="Asia" data-language-autonym="Tsetsêhestâhese" data-language-local-name="cheyenne" class="interlanguage-link-target"><span>Tsetsêhestâhese</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ckb mw-list-item"><a href="https://ckb.wikipedia.org/wiki/%D8%A6%D8%A7%D8%B3%DB%8C%D8%A7" title="ئاسیا – kurdă centrală" lang="ckb" hreflang="ckb" data-title="ئاسیا" data-language-autonym="کوردی" data-language-local-name="kurdă centrală" class="interlanguage-link-target"><span>کوردی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-co mw-list-item"><a href="https://co.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – corsicană" lang="co" hreflang="co" data-title="Asia" data-language-autonym="Corsu" data-language-local-name="corsicană" class="interlanguage-link-target"><span>Corsu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-crh mw-list-item"><a href="https://crh.wikipedia.org/wiki/Asiya" title="Asiya – turcă crimeeană" lang="crh" hreflang="crh" data-title="Asiya" data-language-autonym="Qırımtatarca" data-language-local-name="turcă crimeeană" class="interlanguage-link-target"><span>Qırımtatarca</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs mw-list-item"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/Asie" title="Asie – cehă" lang="cs" hreflang="cs" data-title="Asie" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="cehă" class="interlanguage-link-target"><span>Čeština</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-csb mw-list-item"><a href="https://csb.wikipedia.org/wiki/Az%C3%ABj%C3%B4" title="Azëjô – cașubiană" lang="csb" hreflang="csb" data-title="Azëjô" data-language-autonym="Kaszëbsczi" data-language-local-name="cașubiană" class="interlanguage-link-target"><span>Kaszëbsczi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cu mw-list-item"><a href="https://cu.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D1%81%D1%97%EA%99%97" title="Асїꙗ – slavonă" lang="cu" hreflang="cu" data-title="Асїꙗ" data-language-autonym="Словѣньскъ / ⰔⰎⰑⰂⰡⰐⰠⰔⰍⰟ" data-language-local-name="slavonă" class="interlanguage-link-target"><span>Словѣньскъ / ⰔⰎⰑⰂⰡⰐⰠⰔⰍⰟ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cv mw-list-item"><a href="https://cv.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D0%B8" title="Ази – ciuvașă" lang="cv" hreflang="cv" data-title="Ази" data-language-autonym="Чӑвашла" data-language-local-name="ciuvașă" class="interlanguage-link-target"><span>Чӑвашла</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cy mw-list-item"><a href="https://cy.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – galeză" lang="cy" hreflang="cy" data-title="Asia" data-language-autonym="Cymraeg" data-language-local-name="galeză" class="interlanguage-link-target"><span>Cymraeg</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-da mw-list-item"><a href="https://da.wikipedia.org/wiki/Asien" title="Asien – daneză" lang="da" hreflang="da" data-title="Asien" data-language-autonym="Dansk" data-language-local-name="daneză" class="interlanguage-link-target"><span>Dansk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-de mw-list-item"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Asien" title="Asien – germană" lang="de" hreflang="de" data-title="Asien" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="germană" class="interlanguage-link-target"><span>Deutsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-diq mw-list-item"><a href="https://diq.wikipedia.org/wiki/Asya" title="Asya – Dimli" lang="diq" hreflang="diq" data-title="Asya" data-language-autonym="Zazaki" data-language-local-name="Dimli" class="interlanguage-link-target"><span>Zazaki</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dsb mw-list-item"><a href="https://dsb.wikipedia.org/wiki/Azija" title="Azija – sorabă de jos" lang="dsb" hreflang="dsb" data-title="Azija" data-language-autonym="Dolnoserbski" data-language-local-name="sorabă de jos" class="interlanguage-link-target"><span>Dolnoserbski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dtp mw-list-item"><a href="https://dtp.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – Central Dusun" lang="dtp" hreflang="dtp" data-title="Asia" data-language-autonym="Kadazandusun" data-language-local-name="Central Dusun" class="interlanguage-link-target"><span>Kadazandusun</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dty mw-list-item"><a href="https://dty.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%8F%E0%A4%B8%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="एसिया – Doteli" lang="dty" hreflang="dty" data-title="एसिया" data-language-autonym="डोटेली" data-language-local-name="Doteli" class="interlanguage-link-target"><span>डोटेली</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dv mw-list-item"><a href="https://dv.wikipedia.org/wiki/%DE%87%DE%AD%DE%9D%DE%A8%DE%87%DE%A7" title="އޭޝިއާ – divehi" lang="dv" hreflang="dv" data-title="އޭޝިއާ" data-language-autonym="ދިވެހިބަސް" data-language-local-name="divehi" class="interlanguage-link-target"><span>ދިވެހިބަސް</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dz mw-list-item"><a href="https://dz.wikipedia.org/wiki/%E0%BD%A8%E0%BD%BA%E0%BC%8B%E0%BD%A6%E0%BD%B2%E0%BC%8B%E0%BD%A1%E0%BC%8B" title="ཨེ་སི་ཡ་ – dzongkha" lang="dz" hreflang="dz" data-title="ཨེ་སི་ཡ་" data-language-autonym="ཇོང་ཁ" data-language-local-name="dzongkha" class="interlanguage-link-target"><span>ཇོང་ཁ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-el mw-list-item"><a href="https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%91%CF%83%CE%AF%CE%B1" title="Ασία – greacă" lang="el" hreflang="el" data-title="Ασία" data-language-autonym="Ελληνικά" data-language-local-name="greacă" class="interlanguage-link-target"><span>Ελληνικά</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eml mw-list-item"><a href="https://eml.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – Emiliano-Romagnolo" lang="egl" hreflang="egl" data-title="Asia" data-language-autonym="Emiliàn e rumagnòl" data-language-local-name="Emiliano-Romagnolo" class="interlanguage-link-target"><span>Emiliàn e rumagnòl</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en mw-list-item"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="Asia" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target"><span>English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eo badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://eo.wikipedia.org/wiki/Azio" title="Azio – esperanto" lang="eo" hreflang="eo" data-title="Azio" data-language-autonym="Esperanto" data-language-local-name="esperanto" class="interlanguage-link-target"><span>Esperanto</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es mw-list-item"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="Asia" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target"><span>Español</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-et mw-list-item"><a href="https://et.wikipedia.org/wiki/Aasia" title="Aasia – estonă" lang="et" hreflang="et" data-title="Aasia" data-language-autonym="Eesti" data-language-local-name="estonă" class="interlanguage-link-target"><span>Eesti</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eu mw-list-item"><a href="https://eu.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – bască" lang="eu" hreflang="eu" data-title="Asia" data-language-autonym="Euskara" data-language-local-name="bască" class="interlanguage-link-target"><span>Euskara</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ext mw-list-item"><a href="https://ext.wikipedia.org/wiki/%C3%81sia" title="Ásia – Extremaduran" lang="ext" hreflang="ext" data-title="Ásia" data-language-autonym="Estremeñu" data-language-local-name="Extremaduran" class="interlanguage-link-target"><span>Estremeñu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fa mw-list-item"><a href="https://fa.wikipedia.org/wiki/%D8%A2%D8%B3%DB%8C%D8%A7" title="آسیا – persană" lang="fa" hreflang="fa" data-title="آسیا" data-language-autonym="فارسی" data-language-local-name="persană" class="interlanguage-link-target"><span>فارسی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ff mw-list-item"><a href="https://ff.wikipedia.org/wiki/Aasiya" title="Aasiya – fulah" lang="ff" hreflang="ff" data-title="Aasiya" data-language-autonym="Fulfulde" data-language-local-name="fulah" class="interlanguage-link-target"><span>Fulfulde</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fi mw-list-item"><a href="https://fi.wikipedia.org/wiki/Aasia" title="Aasia – finlandeză" lang="fi" hreflang="fi" data-title="Aasia" data-language-autonym="Suomi" data-language-local-name="finlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Suomi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fiu-vro mw-list-item"><a href="https://fiu-vro.wikipedia.org/wiki/Aasia" title="Aasia – Võro" lang="vro" hreflang="vro" data-title="Aasia" data-language-autonym="Võro" data-language-local-name="Võro" class="interlanguage-link-target"><span>Võro</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fj mw-list-item"><a href="https://fj.wikipedia.org/wiki/Esia" title="Esia – fijiană" lang="fj" hreflang="fj" data-title="Esia" data-language-autonym="Na Vosa Vakaviti" data-language-local-name="fijiană" class="interlanguage-link-target"><span>Na Vosa Vakaviti</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fo mw-list-item"><a href="https://fo.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – feroeză" lang="fo" hreflang="fo" data-title="Asia" data-language-autonym="Føroyskt" data-language-local-name="feroeză" class="interlanguage-link-target"><span>Føroyskt</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr mw-list-item"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/Asie" title="Asie – franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="Asie" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target"><span>Français</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-frp mw-list-item"><a href="https://frp.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – Arpitan" lang="frp" hreflang="frp" data-title="Asia" data-language-autonym="Arpetan" data-language-local-name="Arpitan" class="interlanguage-link-target"><span>Arpetan</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-frr mw-list-item"><a href="https://frr.wikipedia.org/wiki/Aasien" title="Aasien – frizonă nordică" lang="frr" hreflang="frr" data-title="Aasien" data-language-autonym="Nordfriisk" data-language-local-name="frizonă nordică" class="interlanguage-link-target"><span>Nordfriisk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fur mw-list-item"><a href="https://fur.wikipedia.org/wiki/Asie" title="Asie – friulană" lang="fur" hreflang="fur" data-title="Asie" data-language-autonym="Furlan" data-language-local-name="friulană" class="interlanguage-link-target"><span>Furlan</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fy mw-list-item"><a href="https://fy.wikipedia.org/wiki/Aazje" title="Aazje – frizonă occidentală" lang="fy" hreflang="fy" data-title="Aazje" data-language-autonym="Frysk" data-language-local-name="frizonă occidentală" class="interlanguage-link-target"><span>Frysk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ga mw-list-item"><a href="https://ga.wikipedia.org/wiki/An_%C3%81ise" title="An Áise – irlandeză" lang="ga" hreflang="ga" data-title="An Áise" data-language-autonym="Gaeilge" data-language-local-name="irlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Gaeilge</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gag mw-list-item"><a href="https://gag.wikipedia.org/wiki/Aziya" title="Aziya – găgăuză" lang="gag" hreflang="gag" data-title="Aziya" data-language-autonym="Gagauz" data-language-local-name="găgăuză" class="interlanguage-link-target"><span>Gagauz</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gan mw-list-item"><a href="https://gan.wikipedia.org/wiki/%E4%BA%9E%E6%B4%B2" title="亞洲 – chineză gan" lang="gan" hreflang="gan" data-title="亞洲" data-language-autonym="贛語" data-language-local-name="chineză gan" class="interlanguage-link-target"><span>贛語</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gcr mw-list-item"><a href="https://gcr.wikipedia.org/wiki/Lazi" title="Lazi – Guianan Creole" lang="gcr" hreflang="gcr" data-title="Lazi" data-language-autonym="Kriyòl gwiyannen" data-language-local-name="Guianan Creole" class="interlanguage-link-target"><span>Kriyòl gwiyannen</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gd mw-list-item"><a href="https://gd.wikipedia.org/wiki/%C3%80isia" title="Àisia – gaelică scoțiană" lang="gd" hreflang="gd" data-title="Àisia" data-language-autonym="Gàidhlig" data-language-local-name="gaelică scoțiană" class="interlanguage-link-target"><span>Gàidhlig</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gl mw-list-item"><a href="https://gl.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – galiciană" lang="gl" hreflang="gl" data-title="Asia" data-language-autonym="Galego" data-language-local-name="galiciană" class="interlanguage-link-target"><span>Galego</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-glk mw-list-item"><a href="https://glk.wikipedia.org/wiki/%D8%A2%D8%B3%D9%8A%D8%A7" title="آسيا – Gilaki" lang="glk" hreflang="glk" data-title="آسيا" data-language-autonym="گیلکی" data-language-local-name="Gilaki" class="interlanguage-link-target"><span>گیلکی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gn mw-list-item"><a href="https://gn.wikipedia.org/wiki/%C3%81sia" title="Ásia – guarani" lang="gn" hreflang="gn" data-title="Ásia" data-language-autonym="Avañe'ẽ" data-language-local-name="guarani" class="interlanguage-link-target"><span>Avañe'ẽ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gom mw-list-item"><a href="https://gom.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%86%E0%A4%B6%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE_%E0%A4%96%E0%A4%82%E0%A4%A1" title="आशिया खंड – Goan Konkani" lang="gom" hreflang="gom" data-title="आशिया खंड" data-language-autonym="गोंयची कोंकणी / Gõychi Konknni" data-language-local-name="Goan Konkani" class="interlanguage-link-target"><span>गोंयची कोंकणी / Gõychi Konknni</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gor mw-list-item"><a href="https://gor.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – gorontalo" lang="gor" hreflang="gor" data-title="Asia" data-language-autonym="Bahasa Hulontalo" data-language-local-name="gorontalo" class="interlanguage-link-target"><span>Bahasa Hulontalo</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-got mw-list-item"><a href="https://got.wikipedia.org/wiki/%F0%90%8C%B0%F0%90%8D%83%F0%90%8C%B9%F0%90%8C%B0" title="𐌰𐍃𐌹𐌰 – gotică" lang="got" hreflang="got" data-title="𐌰𐍃𐌹𐌰" data-language-autonym="𐌲𐌿𐍄𐌹𐍃𐌺" data-language-local-name="gotică" class="interlanguage-link-target"><span>𐌲𐌿𐍄𐌹𐍃𐌺</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gu mw-list-item"><a href="https://gu.wikipedia.org/wiki/%E0%AA%8F%E0%AA%B6%E0%AA%BF%E0%AA%AF%E0%AA%BE" title="એશિયા – gujarati" lang="gu" hreflang="gu" data-title="એશિયા" data-language-autonym="ગુજરાતી" data-language-local-name="gujarati" class="interlanguage-link-target"><span>ગુજરાતી</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gv mw-list-item"><a href="https://gv.wikipedia.org/wiki/Yn_Aishey" title="Yn Aishey – manx" lang="gv" hreflang="gv" data-title="Yn Aishey" data-language-autonym="Gaelg" data-language-local-name="manx" class="interlanguage-link-target"><span>Gaelg</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ha mw-list-item"><a href="https://ha.wikipedia.org/wiki/Asiya" title="Asiya – hausa" lang="ha" hreflang="ha" data-title="Asiya" data-language-autonym="Hausa" data-language-local-name="hausa" class="interlanguage-link-target"><span>Hausa</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hak mw-list-item"><a href="https://hak.wikipedia.org/wiki/%C3%82-ch%C3%BB" title="Â-chû – chineză hakka" lang="hak" hreflang="hak" data-title="Â-chû" data-language-autonym="客家語 / Hak-kâ-ngî" data-language-local-name="chineză hakka" class="interlanguage-link-target"><span>客家語 / Hak-kâ-ngî</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-haw mw-list-item"><a href="https://haw.wikipedia.org/wiki/%CA%BB%C4%80kia" title="ʻĀkia – hawaiiană" lang="haw" hreflang="haw" data-title="ʻĀkia" data-language-autonym="Hawaiʻi" data-language-local-name="hawaiiană" class="interlanguage-link-target"><span>Hawaiʻi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-he mw-list-item"><a href="https://he.wikipedia.org/wiki/%D7%90%D7%A1%D7%99%D7%94" title="אסיה – ebraică" lang="he" hreflang="he" data-title="אסיה" data-language-autonym="עברית" data-language-local-name="ebraică" class="interlanguage-link-target"><span>עברית</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hi mw-list-item"><a href="https://hi.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%8F%E0%A4%B6%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="एशिया – hindi" lang="hi" hreflang="hi" data-title="एशिया" data-language-autonym="हिन्दी" data-language-local-name="hindi" class="interlanguage-link-target"><span>हिन्दी</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hif mw-list-item"><a href="https://hif.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – Fiji Hindi" lang="hif" hreflang="hif" data-title="Asia" data-language-autonym="Fiji Hindi" data-language-local-name="Fiji Hindi" class="interlanguage-link-target"><span>Fiji Hindi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hr mw-list-item"><a href="https://hr.wikipedia.org/wiki/Azija" title="Azija – croată" lang="hr" hreflang="hr" data-title="Azija" data-language-autonym="Hrvatski" data-language-local-name="croată" class="interlanguage-link-target"><span>Hrvatski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hsb mw-list-item"><a href="https://hsb.wikipedia.org/wiki/Azija" title="Azija – sorabă de sus" lang="hsb" hreflang="hsb" data-title="Azija" data-language-autonym="Hornjoserbsce" data-language-local-name="sorabă de sus" class="interlanguage-link-target"><span>Hornjoserbsce</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ht mw-list-item"><a href="https://ht.wikipedia.org/wiki/Azi" title="Azi – haitiană" lang="ht" hreflang="ht" data-title="Azi" data-language-autonym="Kreyòl ayisyen" data-language-local-name="haitiană" class="interlanguage-link-target"><span>Kreyòl ayisyen</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hu mw-list-item"><a href="https://hu.wikipedia.org/wiki/%C3%81zsia" title="Ázsia – maghiară" lang="hu" hreflang="hu" data-title="Ázsia" data-language-autonym="Magyar" data-language-local-name="maghiară" class="interlanguage-link-target"><span>Magyar</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hy mw-list-item"><a href="https://hy.wikipedia.org/wiki/%D4%B1%D5%BD%D5%AB%D5%A1" title="Ասիա – armeană" lang="hy" hreflang="hy" data-title="Ասիա" data-language-autonym="Հայերեն" data-language-local-name="armeană" class="interlanguage-link-target"><span>Հայերեն</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hyw mw-list-item"><a href="https://hyw.wikipedia.org/wiki/%D4%B1%D5%BD%D5%AB%D5%A1" title="Ասիա – Western Armenian" lang="hyw" hreflang="hyw" data-title="Ասիա" data-language-autonym="Արեւմտահայերէն" data-language-local-name="Western Armenian" class="interlanguage-link-target"><span>Արեւմտահայերէն</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ia mw-list-item"><a href="https://ia.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – interlingua" lang="ia" hreflang="ia" data-title="Asia" data-language-autonym="Interlingua" data-language-local-name="interlingua" class="interlanguage-link-target"><span>Interlingua</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-iba mw-list-item"><a href="https://iba.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – iban" lang="iba" hreflang="iba" data-title="Asia" data-language-autonym="Jaku Iban" data-language-local-name="iban" class="interlanguage-link-target"><span>Jaku Iban</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-id mw-list-item"><a href="https://id.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – indoneziană" lang="id" hreflang="id" data-title="Asia" data-language-autonym="Bahasa Indonesia" data-language-local-name="indoneziană" class="interlanguage-link-target"><span>Bahasa Indonesia</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ie mw-list-item"><a href="https://ie.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – interlingue" lang="ie" hreflang="ie" data-title="Asia" data-language-autonym="Interlingue" data-language-local-name="interlingue" class="interlanguage-link-target"><span>Interlingue</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ig mw-list-item"><a href="https://ig.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – igbo" lang="ig" hreflang="ig" data-title="Asia" data-language-autonym="Igbo" data-language-local-name="igbo" class="interlanguage-link-target"><span>Igbo</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ilo mw-list-item"><a href="https://ilo.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – iloko" lang="ilo" hreflang="ilo" data-title="Asia" data-language-autonym="Ilokano" data-language-local-name="iloko" class="interlanguage-link-target"><span>Ilokano</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-inh mw-list-item"><a href="https://inh.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D0%B8" title="Ази – ingușă" lang="inh" hreflang="inh" data-title="Ази" data-language-autonym="ГӀалгӀай" data-language-local-name="ingușă" class="interlanguage-link-target"><span>ГӀалгӀай</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-io mw-list-item"><a href="https://io.wikipedia.org/wiki/Azia" title="Azia – ido" lang="io" hreflang="io" data-title="Azia" data-language-autonym="Ido" data-language-local-name="ido" class="interlanguage-link-target"><span>Ido</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-is mw-list-item"><a href="https://is.wikipedia.org/wiki/As%C3%ADa" title="Asía – islandeză" lang="is" hreflang="is" data-title="Asía" data-language-autonym="Íslenska" data-language-local-name="islandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Íslenska</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it mw-list-item"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – italiană" lang="it" hreflang="it" data-title="Asia" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiană" class="interlanguage-link-target"><span>Italiano</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-iu mw-list-item"><a href="https://iu.wikipedia.org/wiki/%E1%90%8A%E1%93%B0%E1%90%8A" title="ᐊᓰᐊ – inuktitut" lang="iu" hreflang="iu" data-title="ᐊᓰᐊ" data-language-autonym="ᐃᓄᒃᑎᑐᑦ / inuktitut" data-language-local-name="inuktitut" class="interlanguage-link-target"><span>ᐃᓄᒃᑎᑐᑦ / inuktitut</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ja mw-list-item"><a href="https://ja.wikipedia.org/wiki/%E3%82%A2%E3%82%B8%E3%82%A2" title="アジア – japoneză" lang="ja" hreflang="ja" data-title="アジア" data-language-autonym="日本語" data-language-local-name="japoneză" class="interlanguage-link-target"><span>日本語</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jam mw-list-item"><a href="https://jam.wikipedia.org/wiki/Ieja" title="Ieja – Jamaican Creole English" lang="jam" hreflang="jam" data-title="Ieja" data-language-autonym="Patois" data-language-local-name="Jamaican Creole English" class="interlanguage-link-target"><span>Patois</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jbo mw-list-item"><a href="https://jbo.wikipedia.org/wiki/zdotu%27a" title="zdotu'a – lojban" lang="jbo" hreflang="jbo" data-title="zdotu'a" data-language-autonym="La .lojban." data-language-local-name="lojban" class="interlanguage-link-target"><span>La .lojban.</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jv mw-list-item"><a href="https://jv.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – javaneză" lang="jv" hreflang="jv" data-title="Asia" data-language-autonym="Jawa" data-language-local-name="javaneză" class="interlanguage-link-target"><span>Jawa</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ka badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://ka.wikipedia.org/wiki/%E1%83%90%E1%83%96%E1%83%98%E1%83%90" title="აზია – georgiană" lang="ka" hreflang="ka" data-title="აზია" data-language-autonym="ქართული" data-language-local-name="georgiană" class="interlanguage-link-target"><span>ქართული</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kaa mw-list-item"><a href="https://kaa.wikipedia.org/wiki/Aziya" title="Aziya – karakalpak" lang="kaa" hreflang="kaa" data-title="Aziya" data-language-autonym="Qaraqalpaqsha" data-language-local-name="karakalpak" class="interlanguage-link-target"><span>Qaraqalpaqsha</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kab mw-list-item"><a href="https://kab.wikipedia.org/wiki/Asya" title="Asya – kabyle" lang="kab" hreflang="kab" data-title="Asya" data-language-autonym="Taqbaylit" data-language-local-name="kabyle" class="interlanguage-link-target"><span>Taqbaylit</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kbd mw-list-item"><a href="https://kbd.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D0%B8%D1%8D" title="Азиэ – kabardian" lang="kbd" hreflang="kbd" data-title="Азиэ" data-language-autonym="Адыгэбзэ" data-language-local-name="kabardian" class="interlanguage-link-target"><span>Адыгэбзэ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kbp mw-list-item"><a href="https://kbp.wikipedia.org/wiki/Aazii_t%C9%9Bt%CA%8B_wandamm" title="Aazii tɛtʋ wandamm – Kabiye" lang="kbp" hreflang="kbp" data-title="Aazii tɛtʋ wandamm" data-language-autonym="Kabɩyɛ" data-language-local-name="Kabiye" class="interlanguage-link-target"><span>Kabɩyɛ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kcg mw-list-item"><a href="https://kcg.wikipedia.org/wiki/A%CC%B1siya" title="A̱siya – tyap" lang="kcg" hreflang="kcg" data-title="A̱siya" data-language-autonym="Tyap" data-language-local-name="tyap" class="interlanguage-link-target"><span>Tyap</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kg mw-list-item"><a href="https://kg.wikipedia.org/wiki/Azia" title="Azia – congoleză" lang="kg" hreflang="kg" data-title="Azia" data-language-autonym="Kongo" data-language-local-name="congoleză" class="interlanguage-link-target"><span>Kongo</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kge mw-list-item"><a href="https://kge.wikipedia.org/wiki/Asiya" title="Asiya – Komering" lang="kge" hreflang="kge" data-title="Asiya" data-language-autonym="Kumoring" data-language-local-name="Komering" class="interlanguage-link-target"><span>Kumoring</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kk mw-list-item"><a href="https://kk.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D0%B8%D1%8F" title="Азия – kazahă" lang="kk" hreflang="kk" data-title="Азия" data-language-autonym="Қазақша" data-language-local-name="kazahă" class="interlanguage-link-target"><span>Қазақша</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-km mw-list-item"><a href="https://km.wikipedia.org/wiki/%E1%9E%A2%E1%9E%B6%E1%9E%9F%E1%9F%8A%E1%9E%B8" title="អាស៊ី – khmeră" lang="km" hreflang="km" data-title="អាស៊ី" data-language-autonym="ភាសាខ្មែរ" data-language-local-name="khmeră" class="interlanguage-link-target"><span>ភាសាខ្មែរ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kn mw-list-item"><a href="https://kn.wikipedia.org/wiki/%E0%B2%8F%E0%B2%B7%E0%B3%8D%E0%B2%AF%E0%B2%BE" title="ಏಷ್ಯಾ – kannada" lang="kn" hreflang="kn" data-title="ಏಷ್ಯಾ" data-language-autonym="ಕನ್ನಡ" data-language-local-name="kannada" class="interlanguage-link-target"><span>ಕನ್ನಡ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-knc mw-list-item"><a href="https://knc.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – Central Kanuri" lang="knc" hreflang="knc" data-title="Asia" data-language-autonym="Yerwa Kanuri" data-language-local-name="Central Kanuri" class="interlanguage-link-target"><span>Yerwa Kanuri</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ko mw-list-item"><a href="https://ko.wikipedia.org/wiki/%EC%95%84%EC%8B%9C%EC%95%84" title="아시아 – coreeană" lang="ko" hreflang="ko" data-title="아시아" data-language-autonym="한국어" data-language-local-name="coreeană" class="interlanguage-link-target"><span>한국어</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-koi mw-list-item"><a href="https://koi.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D0%B8%D1%8F" title="Азия – komi-permiak" lang="koi" hreflang="koi" data-title="Азия" data-language-autonym="Перем коми" data-language-local-name="komi-permiak" class="interlanguage-link-target"><span>Перем коми</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-krc mw-list-item"><a href="https://krc.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D0%B8%D1%8F" title="Азия – karaceai-balkar" lang="krc" hreflang="krc" data-title="Азия" data-language-autonym="Къарачай-малкъар" data-language-local-name="karaceai-balkar" class="interlanguage-link-target"><span>Къарачай-малкъар</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ks mw-list-item"><a href="https://ks.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%DB%8C%D8%B4%DB%8C%D8%A7" title="ایشیا – cașmiră" lang="ks" hreflang="ks" data-title="ایشیا" data-language-autonym="कॉशुर / کٲشُر" data-language-local-name="cașmiră" class="interlanguage-link-target"><span>कॉशुर / کٲشُر</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ku mw-list-item"><a href="https://ku.wikipedia.org/wiki/Asya" title="Asya – kurdă" lang="ku" hreflang="ku" data-title="Asya" data-language-autonym="Kurdî" data-language-local-name="kurdă" class="interlanguage-link-target"><span>Kurdî</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kv mw-list-item"><a href="https://kv.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D0%B8%D1%8F" title="Азия – komi" lang="kv" hreflang="kv" data-title="Азия" data-language-autonym="Коми" data-language-local-name="komi" class="interlanguage-link-target"><span>Коми</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kw mw-list-item"><a href="https://kw.wikipedia.org/wiki/Asi" title="Asi – cornică" lang="kw" hreflang="kw" data-title="Asi" data-language-autonym="Kernowek" data-language-local-name="cornică" class="interlanguage-link-target"><span>Kernowek</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ky mw-list-item"><a href="https://ky.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D0%B8%D1%8F" title="Азия – kârgâză" lang="ky" hreflang="ky" data-title="Азия" data-language-autonym="Кыргызча" data-language-local-name="kârgâză" class="interlanguage-link-target"><span>Кыргызча</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-la mw-list-item"><a href="https://la.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – latină" lang="la" hreflang="la" data-title="Asia" data-language-autonym="Latina" data-language-local-name="latină" class="interlanguage-link-target"><span>Latina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lad mw-list-item"><a href="https://lad.wikipedia.org/wiki/Asya" title="Asya – ladino" lang="lad" hreflang="lad" data-title="Asya" data-language-autonym="Ladino" data-language-local-name="ladino" class="interlanguage-link-target"><span>Ladino</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lb mw-list-item"><a href="https://lb.wikipedia.org/wiki/Asien" title="Asien – luxemburgheză" lang="lb" hreflang="lb" data-title="Asien" data-language-autonym="Lëtzebuergesch" data-language-local-name="luxemburgheză" class="interlanguage-link-target"><span>Lëtzebuergesch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lbe mw-list-item"><a href="https://lbe.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D0%B8%D1%8F" title="Азия – Lak" lang="lbe" hreflang="lbe" data-title="Азия" data-language-autonym="Лакку" data-language-local-name="Lak" class="interlanguage-link-target"><span>Лакку</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lez mw-list-item"><a href="https://lez.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D0%B8%D1%8F" title="Азия – lezghian" lang="lez" hreflang="lez" data-title="Азия" data-language-autonym="Лезги" data-language-local-name="lezghian" class="interlanguage-link-target"><span>Лезги</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lfn mw-list-item"><a href="https://lfn.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – Lingua Franca Nova" lang="lfn" hreflang="lfn" data-title="Asia" data-language-autonym="Lingua Franca Nova" data-language-local-name="Lingua Franca Nova" class="interlanguage-link-target"><span>Lingua Franca Nova</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lg mw-list-item"><a href="https://lg.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – ganda" lang="lg" hreflang="lg" data-title="Asia" data-language-autonym="Luganda" data-language-local-name="ganda" class="interlanguage-link-target"><span>Luganda</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-li mw-list-item"><a href="https://li.wikipedia.org/wiki/Azi%C3%AB" title="Azië – limburgheză" lang="li" hreflang="li" data-title="Azië" data-language-autonym="Limburgs" data-language-local-name="limburgheză" class="interlanguage-link-target"><span>Limburgs</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lij mw-list-item"><a href="https://lij.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – liguriană" lang="lij" hreflang="lij" data-title="Asia" data-language-autonym="Ligure" data-language-local-name="liguriană" class="interlanguage-link-target"><span>Ligure</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lld mw-list-item"><a href="https://lld.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – Ladin" lang="lld" hreflang="lld" data-title="Asia" data-language-autonym="Ladin" data-language-local-name="Ladin" class="interlanguage-link-target"><span>Ladin</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lmo mw-list-item"><a href="https://lmo.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – lombardă" lang="lmo" hreflang="lmo" data-title="Asia" data-language-autonym="Lombard" data-language-local-name="lombardă" class="interlanguage-link-target"><span>Lombard</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ln mw-list-item"><a href="https://ln.wikipedia.org/wiki/Az%C3%ADa" title="Azía – lingala" lang="ln" hreflang="ln" data-title="Azía" data-language-autonym="Lingála" data-language-local-name="lingala" class="interlanguage-link-target"><span>Lingála</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lo mw-list-item"><a href="https://lo.wikipedia.org/wiki/%E0%BA%AD%E0%BA%B2%E0%BA%8A%E0%BA%B5" title="ອາຊີ – laoțiană" lang="lo" hreflang="lo" data-title="ອາຊີ" data-language-autonym="ລາວ" data-language-local-name="laoțiană" class="interlanguage-link-target"><span>ລາວ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lt badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://lt.wikipedia.org/wiki/Azija" title="Azija – lituaniană" lang="lt" hreflang="lt" data-title="Azija" data-language-autonym="Lietuvių" data-language-local-name="lituaniană" class="interlanguage-link-target"><span>Lietuvių</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ltg mw-list-item"><a href="https://ltg.wikipedia.org/wiki/Azeja" title="Azeja – Latgalian" lang="ltg" hreflang="ltg" data-title="Azeja" data-language-autonym="Latgaļu" data-language-local-name="Latgalian" class="interlanguage-link-target"><span>Latgaļu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lv mw-list-item"><a href="https://lv.wikipedia.org/wiki/%C4%80zija" title="Āzija – letonă" lang="lv" hreflang="lv" data-title="Āzija" data-language-autonym="Latviešu" data-language-local-name="letonă" class="interlanguage-link-target"><span>Latviešu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mad mw-list-item"><a href="https://mad.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – madureză" lang="mad" hreflang="mad" data-title="Asia" data-language-autonym="Madhurâ" data-language-local-name="madureză" class="interlanguage-link-target"><span>Madhurâ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mai mw-list-item"><a href="https://mai.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%8F%E0%A4%B8%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="एसिया – maithili" lang="mai" hreflang="mai" data-title="एसिया" data-language-autonym="मैथिली" data-language-local-name="maithili" class="interlanguage-link-target"><span>मैथिली</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-map-bms mw-list-item"><a href="https://map-bms.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – Banyumasan" lang="jv-x-bms" hreflang="jv-x-bms" data-title="Asia" data-language-autonym="Basa Banyumasan" data-language-local-name="Banyumasan" class="interlanguage-link-target"><span>Basa Banyumasan</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mdf mw-list-item"><a href="https://mdf.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D0%B8%D1%8F%D1%81%D1%8C" title="Азиясь – moksha" lang="mdf" hreflang="mdf" data-title="Азиясь" data-language-autonym="Мокшень" data-language-local-name="moksha" class="interlanguage-link-target"><span>Мокшень</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mg mw-list-item"><a href="https://mg.wikipedia.org/wiki/Azia" title="Azia – malgașă" lang="mg" hreflang="mg" data-title="Azia" data-language-autonym="Malagasy" data-language-local-name="malgașă" class="interlanguage-link-target"><span>Malagasy</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mhr mw-list-item"><a href="https://mhr.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D0%B8%D0%B9" title="Азий – Eastern Mari" lang="mhr" hreflang="mhr" data-title="Азий" data-language-autonym="Олык марий" data-language-local-name="Eastern Mari" class="interlanguage-link-target"><span>Олык марий</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mi mw-list-item"><a href="https://mi.wikipedia.org/wiki/%C4%80hia" title="Āhia – maori" lang="mi" hreflang="mi" data-title="Āhia" data-language-autonym="Māori" data-language-local-name="maori" class="interlanguage-link-target"><span>Māori</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-min mw-list-item"><a href="https://min.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – minangkabau" lang="min" hreflang="min" data-title="Asia" data-language-autonym="Minangkabau" data-language-local-name="minangkabau" class="interlanguage-link-target"><span>Minangkabau</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mk mw-list-item"><a href="https://mk.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D0%B8%D1%98%D0%B0" title="Азија – macedoneană" lang="mk" hreflang="mk" data-title="Азија" data-language-autonym="Македонски" data-language-local-name="macedoneană" class="interlanguage-link-target"><span>Македонски</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ml mw-list-item"><a href="https://ml.wikipedia.org/wiki/%E0%B4%8F%E0%B4%B7%E0%B5%8D%E0%B4%AF" title="ഏഷ്യ – malayalam" lang="ml" hreflang="ml" data-title="ഏഷ്യ" data-language-autonym="മലയാളം" data-language-local-name="malayalam" class="interlanguage-link-target"><span>മലയാളം</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mn mw-list-item"><a href="https://mn.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D0%B8" title="Ази – mongolă" lang="mn" hreflang="mn" data-title="Ази" data-language-autonym="Монгол" data-language-local-name="mongolă" class="interlanguage-link-target"><span>Монгол</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mni mw-list-item"><a href="https://mni.wikipedia.org/wiki/%EA%AF%91%EA%AF%A6%EA%AF%81%EA%AF%A4%EA%AF%8C%EA%AF%A5" title="ꯑꯦꯁꯤꯌꯥ – manipuri" lang="mni" hreflang="mni" data-title="ꯑꯦꯁꯤꯌꯥ" data-language-autonym="ꯃꯤꯇꯩ ꯂꯣꯟ" data-language-local-name="manipuri" class="interlanguage-link-target"><span>ꯃꯤꯇꯩ ꯂꯣꯟ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mnw mw-list-item"><a href="https://mnw.wikipedia.org/wiki/%E1%80%A1%E1%80%AC%E1%80%9B%E1%80%BE" title="အာရှ – Mon" lang="mnw" hreflang="mnw" data-title="အာရှ" data-language-autonym="ဘာသာမန်" data-language-local-name="Mon" class="interlanguage-link-target"><span>ဘာသာမန်</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mr mw-list-item"><a href="https://mr.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%86%E0%A4%B6%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="आशिया – marathi" lang="mr" hreflang="mr" data-title="आशिया" data-language-autonym="मराठी" data-language-local-name="marathi" class="interlanguage-link-target"><span>मराठी</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mrj mw-list-item"><a href="https://mrj.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D0%B8" title="Ази – Western Mari" lang="mrj" hreflang="mrj" data-title="Ази" data-language-autonym="Кырык мары" data-language-local-name="Western Mari" class="interlanguage-link-target"><span>Кырык мары</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ms mw-list-item"><a href="https://ms.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – malaeză" lang="ms" hreflang="ms" data-title="Asia" data-language-autonym="Bahasa Melayu" data-language-local-name="malaeză" class="interlanguage-link-target"><span>Bahasa Melayu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mt mw-list-item"><a href="https://mt.wikipedia.org/wiki/Asja" title="Asja – malteză" lang="mt" hreflang="mt" data-title="Asja" data-language-autonym="Malti" data-language-local-name="malteză" class="interlanguage-link-target"><span>Malti</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mwl mw-list-item"><a href="https://mwl.wikipedia.org/wiki/%C3%81sia" title="Ásia – mirandeză" lang="mwl" hreflang="mwl" data-title="Ásia" data-language-autonym="Mirandés" data-language-local-name="mirandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Mirandés</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-my mw-list-item"><a href="https://my.wikipedia.org/wiki/%E1%80%A1%E1%80%AC%E1%80%9B%E1%80%BE" title="အာရှ – birmană" lang="my" hreflang="my" data-title="အာရှ" data-language-autonym="မြန်မာဘာသာ" data-language-local-name="birmană" class="interlanguage-link-target"><span>မြန်မာဘာသာ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-myv mw-list-item"><a href="https://myv.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D0%B8%D1%8F_%D0%9C%D0%B0%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%80" title="Азия Мастор – erzya" lang="myv" hreflang="myv" data-title="Азия Мастор" data-language-autonym="Эрзянь" data-language-local-name="erzya" class="interlanguage-link-target"><span>Эрзянь</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mzn mw-list-item"><a href="https://mzn.wikipedia.org/wiki/%D8%A2%D8%B3%DB%8C%D8%A7" title="آسیا – mazanderani" lang="mzn" hreflang="mzn" data-title="آسیا" data-language-autonym="مازِرونی" data-language-local-name="mazanderani" class="interlanguage-link-target"><span>مازِرونی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nap mw-list-item"><a href="https://nap.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – napolitană" lang="nap" hreflang="nap" data-title="Asia" data-language-autonym="Napulitano" data-language-local-name="napolitană" class="interlanguage-link-target"><span>Napulitano</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds mw-list-item"><a href="https://nds.wikipedia.org/wiki/Asien" title="Asien – germana de jos" lang="nds" hreflang="nds" data-title="Asien" data-language-autonym="Plattdüütsch" data-language-local-name="germana de jos" class="interlanguage-link-target"><span>Plattdüütsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds-nl mw-list-item"><a href="https://nds-nl.wikipedia.org/wiki/Azie" title="Azie – saxona de jos" lang="nds-NL" hreflang="nds-NL" data-title="Azie" data-language-autonym="Nedersaksies" data-language-local-name="saxona de jos" class="interlanguage-link-target"><span>Nedersaksies</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ne mw-list-item"><a href="https://ne.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%8F%E0%A4%B8%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="एसिया – nepaleză" lang="ne" hreflang="ne" data-title="एसिया" data-language-autonym="नेपाली" data-language-local-name="nepaleză" class="interlanguage-link-target"><span>नेपाली</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-new mw-list-item"><a href="https://new.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%8F%E0%A4%B8%E0%A4%BF%E0%A4%AF%E0%A4%BE" title="एसिया – newari" lang="new" hreflang="new" data-title="एसिया" data-language-autonym="नेपाल भाषा" data-language-local-name="newari" class="interlanguage-link-target"><span>नेपाल भाषा</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ng mw-list-item"><a href="https://ng.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – ndonga" lang="ng" hreflang="ng" data-title="Asia" data-language-autonym="Oshiwambo" data-language-local-name="ndonga" class="interlanguage-link-target"><span>Oshiwambo</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nia mw-list-item"><a href="https://nia.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – nias" lang="nia" hreflang="nia" data-title="Asia" data-language-autonym="Li Niha" data-language-local-name="nias" class="interlanguage-link-target"><span>Li Niha</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl mw-list-item"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/Azi%C3%AB" title="Azië – neerlandeză" lang="nl" hreflang="nl" data-title="Azië" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Nederlands</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nn mw-list-item"><a href="https://nn.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – norvegiană nynorsk" lang="nn" hreflang="nn" data-title="Asia" data-language-autonym="Norsk nynorsk" data-language-local-name="norvegiană nynorsk" class="interlanguage-link-target"><span>Norsk nynorsk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-no mw-list-item"><a href="https://no.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – norvegiană bokmål" lang="nb" hreflang="nb" data-title="Asia" data-language-autonym="Norsk bokmål" data-language-local-name="norvegiană bokmål" class="interlanguage-link-target"><span>Norsk bokmål</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nov mw-list-item"><a href="https://nov.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – Novial" lang="nov" hreflang="nov" data-title="Asia" data-language-autonym="Novial" data-language-local-name="Novial" class="interlanguage-link-target"><span>Novial</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nqo mw-list-item"><a href="https://nqo.wikipedia.org/wiki/%DF%8A%DF%96%DF%AD%DF%8C%DF%AB" title="ߊߖ߭ߌ߫ – n’ko" lang="nqo" hreflang="nqo" data-title="ߊߖ߭ߌ߫" data-language-autonym="ߒߞߏ" data-language-local-name="n’ko" class="interlanguage-link-target"><span>ߒߞߏ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nrm mw-list-item"><a href="https://nrm.wikipedia.org/wiki/%C3%82sie" title="Âsie – Norman" lang="nrf" hreflang="nrf" data-title="Âsie" data-language-autonym="Nouormand" data-language-local-name="Norman" class="interlanguage-link-target"><span>Nouormand</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nso mw-list-item"><a href="https://nso.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – sotho de nord" lang="nso" hreflang="nso" data-title="Asia" data-language-autonym="Sesotho sa Leboa" data-language-local-name="sotho de nord" class="interlanguage-link-target"><span>Sesotho sa Leboa</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nv mw-list-item"><a href="https://nv.wikipedia.org/wiki/(*%22asia%22)" title="(*"asia") – navajo" lang="nv" hreflang="nv" data-title="(*"asia")" data-language-autonym="Diné bizaad" data-language-local-name="navajo" class="interlanguage-link-target"><span>Diné bizaad</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ny mw-list-item"><a href="https://ny.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – nyanja" lang="ny" hreflang="ny" data-title="Asia" data-language-autonym="Chi-Chewa" data-language-local-name="nyanja" class="interlanguage-link-target"><span>Chi-Chewa</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-oc mw-list-item"><a href="https://oc.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – occitană" lang="oc" hreflang="oc" data-title="Asia" data-language-autonym="Occitan" data-language-local-name="occitană" class="interlanguage-link-target"><span>Occitan</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-olo mw-list-item"><a href="https://olo.wikipedia.org/wiki/Aazii" title="Aazii – Livvi-Karelian" lang="olo" hreflang="olo" data-title="Aazii" data-language-autonym="Livvinkarjala" data-language-local-name="Livvi-Karelian" class="interlanguage-link-target"><span>Livvinkarjala</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-om mw-list-item"><a href="https://om.wikipedia.org/wiki/Eeshiyaa" title="Eeshiyaa – oromo" lang="om" hreflang="om" data-title="Eeshiyaa" data-language-autonym="Oromoo" data-language-local-name="oromo" class="interlanguage-link-target"><span>Oromoo</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-or mw-list-item"><a href="https://or.wikipedia.org/wiki/%E0%AC%8F%E0%AC%B8%E0%AC%BF%E0%AC%86" title="ଏସିଆ – odia" lang="or" hreflang="or" data-title="ଏସିଆ" data-language-autonym="ଓଡ଼ିଆ" data-language-local-name="odia" class="interlanguage-link-target"><span>ଓଡ଼ିଆ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-os mw-list-item"><a href="https://os.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D0%B8" title="Ази – osetă" lang="os" hreflang="os" data-title="Ази" data-language-autonym="Ирон" data-language-local-name="osetă" class="interlanguage-link-target"><span>Ирон</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pa mw-list-item"><a href="https://pa.wikipedia.org/wiki/%E0%A8%8F%E0%A8%B8%E0%A8%BC%E0%A9%80%E0%A8%86" title="ਏਸ਼ੀਆ – punjabi" lang="pa" hreflang="pa" data-title="ਏਸ਼ੀਆ" data-language-autonym="ਪੰਜਾਬੀ" data-language-local-name="punjabi" class="interlanguage-link-target"><span>ਪੰਜਾਬੀ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pag mw-list-item"><a href="https://pag.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – pangasinan" lang="pag" hreflang="pag" data-title="Asia" data-language-autonym="Pangasinan" data-language-local-name="pangasinan" class="interlanguage-link-target"><span>Pangasinan</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pam mw-list-item"><a href="https://pam.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – pampanga" lang="pam" hreflang="pam" data-title="Asia" data-language-autonym="Kapampangan" data-language-local-name="pampanga" class="interlanguage-link-target"><span>Kapampangan</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pap mw-list-item"><a href="https://pap.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – papiamento" lang="pap" hreflang="pap" data-title="Asia" data-language-autonym="Papiamentu" data-language-local-name="papiamento" class="interlanguage-link-target"><span>Papiamentu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pcd mw-list-item"><a href="https://pcd.wikipedia.org/wiki/Asie" title="Asie – Picard" lang="pcd" hreflang="pcd" data-title="Asie" data-language-autonym="Picard" data-language-local-name="Picard" class="interlanguage-link-target"><span>Picard</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pdc mw-list-item"><a href="https://pdc.wikipedia.org/wiki/Asie" title="Asie – Pennsylvania German" lang="pdc" hreflang="pdc" data-title="Asie" data-language-autonym="Deitsch" data-language-local-name="Pennsylvania German" class="interlanguage-link-target"><span>Deitsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pfl mw-list-item"><a href="https://pfl.wikipedia.org/wiki/Asien" title="Asien – Palatine German" lang="pfl" hreflang="pfl" data-title="Asien" data-language-autonym="Pälzisch" data-language-local-name="Palatine German" class="interlanguage-link-target"><span>Pälzisch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl mw-list-item"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/Azja" title="Azja – poloneză" lang="pl" hreflang="pl" data-title="Azja" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="poloneză" class="interlanguage-link-target"><span>Polski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pms mw-list-item"><a href="https://pms.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – Piedmontese" lang="pms" hreflang="pms" data-title="Asia" data-language-autonym="Piemontèis" data-language-local-name="Piedmontese" class="interlanguage-link-target"><span>Piemontèis</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnb mw-list-item"><a href="https://pnb.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%DB%8C%D8%B4%DB%8C%D8%A7" title="ایشیا – Western Punjabi" lang="pnb" hreflang="pnb" data-title="ایشیا" data-language-autonym="پنجابی" data-language-local-name="Western Punjabi" class="interlanguage-link-target"><span>پنجابی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnt mw-list-item"><a href="https://pnt.wikipedia.org/wiki/%CE%91%CF%83%CE%AF%CE%B1%CE%BD" title="Ασίαν – Pontic" lang="pnt" hreflang="pnt" data-title="Ασίαν" data-language-autonym="Ποντιακά" data-language-local-name="Pontic" class="interlanguage-link-target"><span>Ποντιακά</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ps mw-list-item"><a href="https://ps.wikipedia.org/wiki/%D8%A2%D8%B3%D9%8A%D8%A7" title="آسيا – paștună" lang="ps" hreflang="ps" data-title="آسيا" data-language-autonym="پښتو" data-language-local-name="paștună" class="interlanguage-link-target"><span>پښتو</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt mw-list-item"><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/%C3%81sia" title="Ásia – portugheză" lang="pt" hreflang="pt" data-title="Ásia" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugheză" class="interlanguage-link-target"><span>Português</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pwn mw-list-item"><a href="https://pwn.wikipedia.org/wiki/Asiya" title="Asiya – Paiwan" lang="pwn" hreflang="pwn" data-title="Asiya" data-language-autonym="Pinayuanan" data-language-local-name="Paiwan" class="interlanguage-link-target"><span>Pinayuanan</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-qu mw-list-item"><a href="https://qu.wikipedia.org/wiki/Asya" title="Asya – quechua" lang="qu" hreflang="qu" data-title="Asya" data-language-autonym="Runa Simi" data-language-local-name="quechua" class="interlanguage-link-target"><span>Runa Simi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rm mw-list-item"><a href="https://rm.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – romanșă" lang="rm" hreflang="rm" data-title="Asia" data-language-autonym="Rumantsch" data-language-local-name="romanșă" class="interlanguage-link-target"><span>Rumantsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-roa-rup mw-list-item"><a href="https://roa-rup.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – aromână" lang="rup" hreflang="rup" data-title="Asia" data-language-autonym="Armãneashti" data-language-local-name="aromână" class="interlanguage-link-target"><span>Armãneashti</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-roa-tara mw-list-item"><a href="https://roa-tara.wikipedia.org/wiki/Asie" title="Asie – Tarantino" lang="nap-x-tara" hreflang="nap-x-tara" data-title="Asie" data-language-autonym="Tarandíne" data-language-local-name="Tarantino" class="interlanguage-link-target"><span>Tarandíne</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru mw-list-item"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D0%B8%D1%8F" title="Азия – rusă" lang="ru" hreflang="ru" data-title="Азия" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="rusă" class="interlanguage-link-target"><span>Русский</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rue mw-list-item"><a href="https://rue.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D1%96%D1%8F" title="Азія – Rusyn" lang="rue" hreflang="rue" data-title="Азія" data-language-autonym="Русиньскый" data-language-local-name="Rusyn" class="interlanguage-link-target"><span>Русиньскый</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rw mw-list-item"><a href="https://rw.wikipedia.org/wiki/Aziya" title="Aziya – kinyarwanda" lang="rw" hreflang="rw" data-title="Aziya" data-language-autonym="Ikinyarwanda" data-language-local-name="kinyarwanda" class="interlanguage-link-target"><span>Ikinyarwanda</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sa mw-list-item"><a href="https://sa.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%9C%E0%A4%AE%E0%A5%8D%E0%A4%AC%E0%A5%81%E0%A4%A6%E0%A5%8D%E0%A4%B5%E0%A5%80%E0%A4%AA%E0%A4%83" title="जम्बुद्वीपः – sanscrită" lang="sa" hreflang="sa" data-title="जम्बुद्वीपः" data-language-autonym="संस्कृतम्" data-language-local-name="sanscrită" class="interlanguage-link-target"><span>संस्कृतम्</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sah mw-list-item"><a href="https://sah.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D0%B8%D1%8F" title="Азия – sakha" lang="sah" hreflang="sah" data-title="Азия" data-language-autonym="Саха тыла" data-language-local-name="sakha" class="interlanguage-link-target"><span>Саха тыла</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sat mw-list-item"><a href="https://sat.wikipedia.org/wiki/%E1%B1%AE%E1%B1%A5%E1%B1%A4%E1%B1%AD%E1%B1%9F" title="ᱮᱥᱤᱭᱟ – santali" lang="sat" hreflang="sat" data-title="ᱮᱥᱤᱭᱟ" data-language-autonym="ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ" data-language-local-name="santali" class="interlanguage-link-target"><span>ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sc mw-list-item"><a href="https://sc.wikipedia.org/wiki/%C3%80sia" title="Àsia – sardiniană" lang="sc" hreflang="sc" data-title="Àsia" data-language-autonym="Sardu" data-language-local-name="sardiniană" class="interlanguage-link-target"><span>Sardu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-scn mw-list-item"><a href="https://scn.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – siciliană" lang="scn" hreflang="scn" data-title="Asia" data-language-autonym="Sicilianu" data-language-local-name="siciliană" class="interlanguage-link-target"><span>Sicilianu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sco mw-list-item"><a href="https://sco.wikipedia.org/wiki/Aisie" title="Aisie – scots" lang="sco" hreflang="sco" data-title="Aisie" data-language-autonym="Scots" data-language-local-name="scots" class="interlanguage-link-target"><span>Scots</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sd mw-list-item"><a href="https://sd.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D9%8A%D8%B4%D9%8A%D8%A7" title="ايشيا – sindhi" lang="sd" hreflang="sd" data-title="ايشيا" data-language-autonym="سنڌي" data-language-local-name="sindhi" class="interlanguage-link-target"><span>سنڌي</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-se mw-list-item"><a href="https://se.wikipedia.org/wiki/%C3%81sia" title="Ásia – sami de nord" lang="se" hreflang="se" data-title="Ásia" data-language-autonym="Davvisámegiella" data-language-local-name="sami de nord" class="interlanguage-link-target"><span>Davvisámegiella</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sg mw-list-item"><a href="https://sg.wikipedia.org/wiki/Asie" title="Asie – sango" lang="sg" hreflang="sg" data-title="Asie" data-language-autonym="Sängö" data-language-local-name="sango" class="interlanguage-link-target"><span>Sängö</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sh mw-list-item"><a href="https://sh.wikipedia.org/wiki/Azija" title="Azija – sârbo-croată" lang="sh" hreflang="sh" data-title="Azija" data-language-autonym="Srpskohrvatski / српскохрватски" data-language-local-name="sârbo-croată" class="interlanguage-link-target"><span>Srpskohrvatski / српскохрватски</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-shi mw-list-item"><a href="https://shi.wikipedia.org/wiki/Asya" title="Asya – tachelhit" lang="shi" hreflang="shi" data-title="Asya" data-language-autonym="Taclḥit" data-language-local-name="tachelhit" class="interlanguage-link-target"><span>Taclḥit</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-shn mw-list-item"><a href="https://shn.wikipedia.org/wiki/%E1%80%A2%E1%80%B1%E1%80%B8%E1%80%9E%E1%80%BB%E1%82%83%E1%80%B8" title="ဢေးသျႃး – shan" lang="shn" hreflang="shn" data-title="ဢေးသျႃး" data-language-autonym="တႆး" data-language-local-name="shan" class="interlanguage-link-target"><span>တႆး</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-si mw-list-item"><a href="https://si.wikipedia.org/wiki/%E0%B6%86%E0%B7%83%E0%B7%92%E0%B6%BA%E0%B7%8F%E0%B7%80" title="ආසියාව – singhaleză" lang="si" hreflang="si" data-title="ආසියාව" data-language-autonym="සිංහල" data-language-local-name="singhaleză" class="interlanguage-link-target"><span>සිංහල</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-simple mw-list-item"><a href="https://simple.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – Simple English" lang="en-simple" hreflang="en-simple" data-title="Asia" data-language-autonym="Simple English" data-language-local-name="Simple English" class="interlanguage-link-target"><span>Simple English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sk mw-list-item"><a href="https://sk.wikipedia.org/wiki/%C3%81zia" title="Ázia – slovacă" lang="sk" hreflang="sk" data-title="Ázia" data-language-autonym="Slovenčina" data-language-local-name="slovacă" class="interlanguage-link-target"><span>Slovenčina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-skr mw-list-item"><a href="https://skr.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%DB%8C%D8%B4%DB%8C%D8%A7%D8%A1" title="ایشیاء – Saraiki" lang="skr" hreflang="skr" data-title="ایشیاء" data-language-autonym="سرائیکی" data-language-local-name="Saraiki" class="interlanguage-link-target"><span>سرائیکی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sl mw-list-item"><a href="https://sl.wikipedia.org/wiki/Azija" title="Azija – slovenă" lang="sl" hreflang="sl" data-title="Azija" data-language-autonym="Slovenščina" data-language-local-name="slovenă" class="interlanguage-link-target"><span>Slovenščina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sm mw-list-item"><a href="https://sm.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – samoană" lang="sm" hreflang="sm" data-title="Asia" data-language-autonym="Gagana Samoa" data-language-local-name="samoană" class="interlanguage-link-target"><span>Gagana Samoa</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-smn mw-list-item"><a href="https://smn.wikipedia.org/wiki/Aasia" title="Aasia – sami inari" lang="smn" hreflang="smn" data-title="Aasia" data-language-autonym="Anarâškielâ" data-language-local-name="sami inari" class="interlanguage-link-target"><span>Anarâškielâ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sn mw-list-item"><a href="https://sn.wikipedia.org/wiki/Ezhiya" title="Ezhiya – shona" lang="sn" hreflang="sn" data-title="Ezhiya" data-language-autonym="ChiShona" data-language-local-name="shona" class="interlanguage-link-target"><span>ChiShona</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-so mw-list-item"><a href="https://so.wikipedia.org/wiki/Aasiya" title="Aasiya – somaleză" lang="so" hreflang="so" data-title="Aasiya" data-language-autonym="Soomaaliga" data-language-local-name="somaleză" class="interlanguage-link-target"><span>Soomaaliga</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sq mw-list-item"><a href="https://sq.wikipedia.org/wiki/Azia" title="Azia – albaneză" lang="sq" hreflang="sq" data-title="Azia" data-language-autonym="Shqip" data-language-local-name="albaneză" class="interlanguage-link-target"><span>Shqip</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr mw-list-item"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D0%B8%D1%98%D0%B0" title="Азија – sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Азија" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target"><span>Српски / srpski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-srn mw-list-item"><a href="https://srn.wikipedia.org/wiki/Asi_(doti)" title="Asi (doti) – sranan tongo" lang="srn" hreflang="srn" data-title="Asi (doti)" data-language-autonym="Sranantongo" data-language-local-name="sranan tongo" class="interlanguage-link-target"><span>Sranantongo</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-st mw-list-item"><a href="https://st.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – sesotho" lang="st" hreflang="st" data-title="Asia" data-language-autonym="Sesotho" data-language-local-name="sesotho" class="interlanguage-link-target"><span>Sesotho</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-stq mw-list-item"><a href="https://stq.wikipedia.org/wiki/Asien" title="Asien – Saterland Frisian" lang="stq" hreflang="stq" data-title="Asien" data-language-autonym="Seeltersk" data-language-local-name="Saterland Frisian" class="interlanguage-link-target"><span>Seeltersk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-su mw-list-item"><a href="https://su.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – sundaneză" lang="su" hreflang="su" data-title="Asia" data-language-autonym="Sunda" data-language-local-name="sundaneză" class="interlanguage-link-target"><span>Sunda</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sv mw-list-item"><a href="https://sv.wikipedia.org/wiki/Asien" title="Asien – suedeză" lang="sv" hreflang="sv" data-title="Asien" data-language-autonym="Svenska" data-language-local-name="suedeză" class="interlanguage-link-target"><span>Svenska</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sw mw-list-item"><a href="https://sw.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – swahili" lang="sw" hreflang="sw" data-title="Asia" data-language-autonym="Kiswahili" data-language-local-name="swahili" class="interlanguage-link-target"><span>Kiswahili</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-syl mw-list-item"><a href="https://syl.wikipedia.org/wiki/%EA%A0%84%EA%A0%A1%EA%A0%A4%EA%A0%80" title="ꠄꠡꠤꠀ – Sylheti" lang="syl" hreflang="syl" data-title="ꠄꠡꠤꠀ" data-language-autonym="ꠍꠤꠟꠐꠤ" data-language-local-name="Sylheti" class="interlanguage-link-target"><span>ꠍꠤꠟꠐꠤ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-szl mw-list-item"><a href="https://szl.wikipedia.org/wiki/Azyjo" title="Azyjo – sileziană" lang="szl" hreflang="szl" data-title="Azyjo" data-language-autonym="Ślůnski" data-language-local-name="sileziană" class="interlanguage-link-target"><span>Ślůnski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-szy mw-list-item"><a href="https://szy.wikipedia.org/wiki/Ya-cuo" title="Ya-cuo – Sakizaya" lang="szy" hreflang="szy" data-title="Ya-cuo" data-language-autonym="Sakizaya" data-language-local-name="Sakizaya" class="interlanguage-link-target"><span>Sakizaya</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ta mw-list-item"><a href="https://ta.wikipedia.org/wiki/%E0%AE%86%E0%AE%9A%E0%AE%BF%E0%AE%AF%E0%AE%BE" title="ஆசியா – tamilă" lang="ta" hreflang="ta" data-title="ஆசியா" data-language-autonym="தமிழ்" data-language-local-name="tamilă" class="interlanguage-link-target"><span>தமிழ்</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tay mw-list-item"><a href="https://tay.wikipedia.org/wiki/Aziya" title="Aziya – Atayal" lang="tay" hreflang="tay" data-title="Aziya" data-language-autonym="Tayal" data-language-local-name="Atayal" class="interlanguage-link-target"><span>Tayal</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tcy mw-list-item"><a href="https://tcy.wikipedia.org/wiki/%E0%B2%8F%E0%B2%B7%E0%B3%8D%E0%B2%AF%E0%B2%BE" title="ಏಷ್ಯಾ – Tulu" lang="tcy" hreflang="tcy" data-title="ಏಷ್ಯಾ" data-language-autonym="ತುಳು" data-language-local-name="Tulu" class="interlanguage-link-target"><span>ತುಳು</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tdd mw-list-item"><a href="https://tdd.wikipedia.org/wiki/%E1%A5%9F%E1%A5%A5%E1%A5%B0_%E1%A5%A1%E1%A5%AB%E1%A5%9D%E1%A5%B0" title="ᥟᥥᥰ ᥡᥫᥝᥰ – Tai Nuea" lang="tdd" hreflang="tdd" data-title="ᥟᥥᥰ ᥡᥫᥝᥰ" data-language-autonym="ᥖᥭᥰ ᥖᥬᥲ ᥑᥨᥒᥰ" data-language-local-name="Tai Nuea" class="interlanguage-link-target"><span>ᥖᥭᥰ ᥖᥬᥲ ᥑᥨᥒᥰ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-te mw-list-item"><a href="https://te.wikipedia.org/wiki/%E0%B0%86%E0%B0%B8%E0%B0%BF%E0%B0%AF%E0%B0%BE" title="ఆసియా – telugu" lang="te" hreflang="te" data-title="ఆసియా" data-language-autonym="తెలుగు" data-language-local-name="telugu" class="interlanguage-link-target"><span>తెలుగు</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tet mw-list-item"><a href="https://tet.wikipedia.org/wiki/%C3%81zia" title="Ázia – tetum" lang="tet" hreflang="tet" data-title="Ázia" data-language-autonym="Tetun" data-language-local-name="tetum" class="interlanguage-link-target"><span>Tetun</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tg mw-list-item"><a href="https://tg.wikipedia.org/wiki/%D0%9E%D1%81%D0%B8%D1%91" title="Осиё – tadjică" lang="tg" hreflang="tg" data-title="Осиё" data-language-autonym="Тоҷикӣ" data-language-local-name="tadjică" class="interlanguage-link-target"><span>Тоҷикӣ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-th mw-list-item"><a href="https://th.wikipedia.org/wiki/%E0%B8%97%E0%B8%A7%E0%B8%B5%E0%B8%9B%E0%B9%80%E0%B8%AD%E0%B9%80%E0%B8%8A%E0%B8%B5%E0%B8%A2" title="ทวีปเอเชีย – thailandeză" lang="th" hreflang="th" data-title="ทวีปเอเชีย" data-language-autonym="ไทย" data-language-local-name="thailandeză" class="interlanguage-link-target"><span>ไทย</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ti mw-list-item"><a href="https://ti.wikipedia.org/wiki/%E1%8A%A4%E1%88%B5%E1%8B%AB" title="ኤስያ – tigrină" lang="ti" hreflang="ti" data-title="ኤስያ" data-language-autonym="ትግርኛ" data-language-local-name="tigrină" class="interlanguage-link-target"><span>ትግርኛ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tk mw-list-item"><a href="https://tk.wikipedia.org/wiki/Azi%C3%BDa" title="Aziýa – turkmenă" lang="tk" hreflang="tk" data-title="Aziýa" data-language-autonym="Türkmençe" data-language-local-name="turkmenă" class="interlanguage-link-target"><span>Türkmençe</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tl mw-list-item"><a href="https://tl.wikipedia.org/wiki/Asya" title="Asya – tagalog" lang="tl" hreflang="tl" data-title="Asya" data-language-autonym="Tagalog" data-language-local-name="tagalog" class="interlanguage-link-target"><span>Tagalog</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tly mw-list-item"><a href="https://tly.wikipedia.org/wiki/Asij%C9%99" title="Asijə – Talysh" lang="tly" hreflang="tly" data-title="Asijə" data-language-autonym="Tolışi" data-language-local-name="Talysh" class="interlanguage-link-target"><span>Tolışi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-to mw-list-item"><a href="https://to.wikipedia.org/wiki/%CA%BB%C4%92sia" title="ʻĒsia – tongană" lang="to" hreflang="to" data-title="ʻĒsia" data-language-autonym="Lea faka-Tonga" data-language-local-name="tongană" class="interlanguage-link-target"><span>Lea faka-Tonga</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tpi mw-list-item"><a href="https://tpi.wikipedia.org/wiki/Esia" title="Esia – tok pisin" lang="tpi" hreflang="tpi" data-title="Esia" data-language-autonym="Tok Pisin" data-language-local-name="tok pisin" class="interlanguage-link-target"><span>Tok Pisin</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/Asya" title="Asya – turcă" lang="tr" hreflang="tr" data-title="Asya" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turcă" class="interlanguage-link-target"><span>Türkçe</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ts mw-list-item"><a href="https://ts.wikipedia.org/wiki/Axiya" title="Axiya – tsonga" lang="ts" hreflang="ts" data-title="Axiya" data-language-autonym="Xitsonga" data-language-local-name="tsonga" class="interlanguage-link-target"><span>Xitsonga</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tt mw-list-item"><a href="https://tt.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D0%B8%D1%8F" title="Азия – tătară" lang="tt" hreflang="tt" data-title="Азия" data-language-autonym="Татарча / tatarça" data-language-local-name="tătară" class="interlanguage-link-target"><span>Татарча / tatarça</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tum mw-list-item"><a href="https://tum.wikipedia.org/wiki/Asia" title="Asia – tumbuka" lang="tum" hreflang="tum" data-title="Asia" data-language-autonym="ChiTumbuka" data-language-local-name="tumbuka" class="interlanguage-link-target"><span>ChiTumbuka</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tw mw-list-item"><a href="https://tw.wikipedia.org/wiki/Ehyia" title="Ehyia – twi" lang="tw" hreflang="tw" data-title="Ehyia" data-language-autonym="Twi" data-language-local-name="twi" class="interlanguage-link-target"><span>Twi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ty mw-list-item"><a href="https://ty.wikipedia.org/wiki/%E2%80%99%C4%80tia" title="’Ātia – tahitiană" lang="ty" hreflang="ty" data-title="’Ātia" data-language-autonym="Reo tahiti" data-language-local-name="tahitiană" class="interlanguage-link-target"><span>Reo tahiti</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tyv mw-list-item"><a href="https://tyv.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D0%B8%D1%8F" title="Азия – tuvană" lang="tyv" hreflang="tyv" data-title="Азия" data-language-autonym="Тыва дыл" data-language-local-name="tuvană" class="interlanguage-link-target"><span>Тыва дыл</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-udm mw-list-item"><a href="https://udm.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D0%B8%D1%8F" title="Азия – udmurt" lang="udm" hreflang="udm" data-title="Азия" data-language-autonym="Удмурт" data-language-local-name="udmurt" class="interlanguage-link-target"><span>Удмурт</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ug mw-list-item"><a href="https://ug.wikipedia.org/wiki/%D8%A6%D8%A7%D8%B3%D9%89%D9%8A%D8%A7" title="ئاسىيا – uigură" lang="ug" hreflang="ug" data-title="ئاسىيا" data-language-autonym="ئۇيغۇرچە / Uyghurche" data-language-local-name="uigură" class="interlanguage-link-target"><span>ئۇيغۇرچە / Uyghurche</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D1%96%D1%8F" title="Азія – ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Азія" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target"><span>Українська</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ur mw-list-item"><a href="https://ur.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%DB%8C%D8%B4%DB%8C%D8%A7" title="ایشیا – urdu" lang="ur" hreflang="ur" data-title="ایشیا" data-language-autonym="اردو" data-language-local-name="urdu" class="interlanguage-link-target"><span>اردو</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uz mw-list-item"><a href="https://uz.wikipedia.org/wiki/Osiyo" title="Osiyo – uzbecă" lang="uz" hreflang="uz" data-title="Osiyo" data-language-autonym="Oʻzbekcha / ўзбекча" data-language-local-name="uzbecă" class="interlanguage-link-target"><span>Oʻzbekcha / ўзбекча</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vec mw-list-item"><a href="https://vec.wikipedia.org/wiki/%C3%80zia" title="Àzia – venetă" lang="vec" hreflang="vec" data-title="Àzia" data-language-autonym="Vèneto" data-language-local-name="venetă" class="interlanguage-link-target"><span>Vèneto</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vep mw-list-item"><a href="https://vep.wikipedia.org/wiki/Azii" title="Azii – Veps" lang="vep" hreflang="vep" data-title="Azii" data-language-autonym="Vepsän kel’" data-language-local-name="Veps" class="interlanguage-link-target"><span>Vepsän kel’</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vi mw-list-item"><a href="https://vi.wikipedia.org/wiki/Ch%C3%A2u_%C3%81" title="Châu Á – vietnameză" lang="vi" hreflang="vi" data-title="Châu Á" data-language-autonym="Tiếng Việt" data-language-local-name="vietnameză" class="interlanguage-link-target"><span>Tiếng Việt</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vls mw-list-item"><a href="https://vls.wikipedia.org/wiki/Azi%C3%AB" title="Azië – West Flemish" lang="vls" hreflang="vls" data-title="Azië" data-language-autonym="West-Vlams" data-language-local-name="West Flemish" class="interlanguage-link-target"><span>West-Vlams</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vo mw-list-item"><a href="https://vo.wikipedia.org/wiki/Siyop" title="Siyop – volapuk" lang="vo" hreflang="vo" data-title="Siyop" data-language-autonym="Volapük" data-language-local-name="volapuk" class="interlanguage-link-target"><span>Volapük</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wa mw-list-item"><a href="https://wa.wikipedia.org/wiki/Azeye" title="Azeye – valonă" lang="wa" hreflang="wa" data-title="Azeye" data-language-autonym="Walon" data-language-local-name="valonă" class="interlanguage-link-target"><span>Walon</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-war mw-list-item"><a href="https://war.wikipedia.org/wiki/Asya" title="Asya – waray" lang="war" hreflang="war" data-title="Asya" data-language-autonym="Winaray" data-language-local-name="waray" class="interlanguage-link-target"><span>Winaray</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wo mw-list-item"><a href="https://wo.wikipedia.org/wiki/Asi" title="Asi – wolof" lang="wo" hreflang="wo" data-title="Asi" data-language-autonym="Wolof" data-language-local-name="wolof" class="interlanguage-link-target"><span>Wolof</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wuu mw-list-item"><a href="https://wuu.wikipedia.org/wiki/%E4%BA%9A%E6%B4%B2" title="亚洲 – chineză wu" lang="wuu" hreflang="wuu" data-title="亚洲" data-language-autonym="吴语" data-language-local-name="chineză wu" class="interlanguage-link-target"><span>吴语</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-xal mw-list-item"><a href="https://xal.wikipedia.org/wiki/%D0%90%D0%B7%D0%B8%D1%8F" title="Азия – calmucă" lang="xal" hreflang="xal" data-title="Азия" data-language-autonym="Хальмг" data-language-local-name="calmucă" class="interlanguage-link-target"><span>Хальмг</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-xh mw-list-item"><a href="https://xh.wikipedia.org/wiki/I-Eshiya" title="I-Eshiya – xhosa" lang="xh" hreflang="xh" data-title="I-Eshiya" data-language-autonym="IsiXhosa" data-language-local-name="xhosa" class="interlanguage-link-target"><span>IsiXhosa</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-xmf mw-list-item"><a href="https://xmf.wikipedia.org/wiki/%E1%83%90%E1%83%96%E1%83%98%E1%83%90" title="აზია – Mingrelian" lang="xmf" hreflang="xmf" data-title="აზია" data-language-autonym="მარგალური" data-language-local-name="Mingrelian" class="interlanguage-link-target"><span>მარგალური</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yi mw-list-item"><a href="https://yi.wikipedia.org/wiki/%D7%90%D7%96%D7%99%D7%A2" title="אזיע – idiș" lang="yi" hreflang="yi" data-title="אזיע" data-language-autonym="ייִדיש" data-language-local-name="idiș" class="interlanguage-link-target"><span>ייִדיש</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yo mw-list-item"><a href="https://yo.wikipedia.org/wiki/%C3%81s%C3%AD%C3%A0" title="Ásíà – yoruba" lang="yo" hreflang="yo" data-title="Ásíà" data-language-autonym="Yorùbá" data-language-local-name="yoruba" class="interlanguage-link-target"><span>Yorùbá</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-za mw-list-item"><a href="https://za.wikipedia.org/wiki/Yacouh" title="Yacouh – zhuang" lang="za" hreflang="za" data-title="Yacouh" data-language-autonym="Vahcuengh" data-language-local-name="zhuang" class="interlanguage-link-target"><span>Vahcuengh</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zea mw-list-item"><a href="https://zea.wikipedia.org/wiki/Azi%C3%AB" title="Azië – Zeelandic" lang="zea" hreflang="zea" data-title="Azië" data-language-autonym="Zeêuws" data-language-local-name="Zeelandic" class="interlanguage-link-target"><span>Zeêuws</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zgh mw-list-item"><a href="https://zgh.wikipedia.org/wiki/%E2%B5%9C%E2%B4%B0%E2%B5%A3%E2%B5%89%E2%B5%9C" title="ⵜⴰⵣⵉⵜ – tamazight standard marocană" lang="zgh" hreflang="zgh" data-title="ⵜⴰⵣⵉⵜ" data-language-autonym="ⵜⴰⵎⴰⵣⵉⵖⵜ ⵜⴰⵏⴰⵡⴰⵢⵜ" data-language-local-name="tamazight standard marocană" class="interlanguage-link-target"><span>ⵜⴰⵎⴰⵣⵉⵖⵜ ⵜⴰⵏⴰⵡⴰⵢⵜ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh mw-list-item"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/%E4%BA%9A%E6%B4%B2" title="亚洲 – chineză" lang="zh" hreflang="zh" data-title="亚洲" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chineză" class="interlanguage-link-target"><span>中文</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-classical mw-list-item"><a href="https://zh-classical.wikipedia.org/wiki/%E4%BA%9E%E7%B4%B0%E4%BA%9E%E6%B4%B2" title="亞細亞洲 – Literary Chinese" lang="lzh" hreflang="lzh" data-title="亞細亞洲" data-language-autonym="文言" data-language-local-name="Literary Chinese" class="interlanguage-link-target"><span>文言</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-min-nan mw-list-item"><a href="https://zh-min-nan.wikipedia.org/wiki/A-chiu" title="A-chiu – chineză min nan" lang="nan" hreflang="nan" data-title="A-chiu" data-language-autonym="閩南語 / Bân-lâm-gú" data-language-local-name="chineză min nan" class="interlanguage-link-target"><span>閩南語 / Bân-lâm-gú</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-yue mw-list-item"><a href="https://zh-yue.wikipedia.org/wiki/%E4%BA%9E%E6%B4%B2" title="亞洲 – cantoneză" lang="yue" hreflang="yue" data-title="亞洲" data-language-autonym="粵語" data-language-local-name="cantoneză" class="interlanguage-link-target"><span>粵語</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zu mw-list-item"><a href="https://zu.wikipedia.org/wiki/I-Eshiya" title="I-Eshiya – zulu" lang="zu" hreflang="zu" data-title="I-Eshiya" data-language-autonym="IsiZulu" data-language-local-name="zulu" class="interlanguage-link-target"><span>IsiZulu</span></a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><span class="wb-langlinks-edit wb-langlinks-link"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q48#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></span></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Asia" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a"><span>Articol</span></a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Asia" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t"><span>Discuție</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">română</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Asia"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-viewsource" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Asia&action=edit" title="Această pagină este protejată. Puteți vizualiza doar codul sursă [e]" accesskey="e"><span>Vedeți sursa</span></a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Asia&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">Unelte</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Asia"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-more-viewsource" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Asia&action=edit"><span>Vedeți sursa</span></a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Asia&action=history"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Asia" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j"><span>Ce trimite aici</span></a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Asia" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k"><span>Schimbări corelate</span></a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="//ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Trimite_fișier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u"><span>Trimite fișier</span></a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Asia&oldid=16894616" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini"><span>Legătură permanentă</span></a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Asia&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină"><span>Informații despre pagină</span></a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=Asia&id=16894616&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini"><span>Citează acest articol</span></a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FAsia"><span>Obține URL scurtat</span></a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FAsia"><span>Descărcați codul QR</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=Asia"><span>Creare carte</span></a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=Asia&action=show-download-screen"><span>Descărcare ca PDF</span></a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Asia&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p"><span>Versiune de tipărit</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-commons mw-list-item"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Asia" hreflang="en"><span>Wikimedia Commons</span></a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikinews mw-list-item"><a href="https://ro.wikinews.org/wiki/Categorie:Asia" hreflang="ro"><span>Wikiștiri</span></a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikivoyage mw-list-item"><a href="https://ro.wikivoyage.org/wiki/Asia" hreflang="ro"><span>Wikivoyage</span></a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q48" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g"><span>Element Wikidata</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> <div id="mw-indicator-protected" class="mw-indicator"><div class="mw-parser-output"><span style="white-space: nowrap"> <span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Wikipedia:Pagin%C4%83_protejat%C4%83#Semiprotejare" title="Acest articol este semiprotejat pe termen nelimitat pentru a preveni vandalismul."><img alt="Acest articol este semiprotejat pe termen nelimitat pentru a preveni vandalismul." src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fc/Padlock-silver.svg/20px-Padlock-silver.svg.png" decoding="async" width="20" height="20" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fc/Padlock-silver.svg/30px-Padlock-silver.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fc/Padlock-silver.svg/40px-Padlock-silver.svg.png 2x" data-file-width="128" data-file-height="128" /></a></span></span></div></div> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><p class="mw-empty-elt"> </p> <div role="note" class="dezambiguizare">Pentru alte sensuri, vedeți <a href="/wiki/Asia_(dezambiguizare)" class="mw-disambig" title="Asia (dezambiguizare)">Asia (dezambiguizare)</a>.</div> <div style="float: right; margin: 0 0 1em 2em; width: 20em; text-align: right; font-size: 0.86em; line-height: normal;"> <div style="border: 1px solid #ccd2d9; background: #f0f6fa; text-align: left; padding: 0.5em 1em; text-align: center;"> <p><big><b>Asia</b></big> </p> <div align="center"> <p><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Asia_(orthographic_projection).svg" class="mw-file-description" title="Poziţia Asiei pe harta lumii"><img alt="Poziţia Asiei pe harta lumii" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/Asia_%28orthographic_projection%29.svg/200px-Asia_%28orthographic_projection%29.svg.png" decoding="async" width="200" height="200" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/Asia_%28orthographic_projection%29.svg/300px-Asia_%28orthographic_projection%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/Asia_%28orthographic_projection%29.svg/400px-Asia_%28orthographic_projection%29.svg.png 2x" data-file-width="541" data-file-height="541" /></a></span> </p> </div> <table style="background: transparent; text-align: left; table-layout: auto; border-collapse: collapse; padding: 0; font-size: 100%;" cellspacing="0" cellpadding="0"> <tbody><tr> <th style="border-top: solid 1px #ccd2d9; padding: 0.4em 1em 0.4em 0; vertical-align: top; text-align: left;">Suprafață </th> <td style="border-top: solid 1px #ccd2d9; padding: 0.4em 1em 0.4em 0; vertical-align: top">44.579.000 km² </td></tr> <tr> <th style="border-top: solid 1px #ccd2d9; padding: 0.4em 1em 0.4em 0; vertical-align: top; text-align: left;">Populație </th> <td style="border-top: solid 1px #ccd2d9; padding: 0.4em 1em 0.4em 0; vertical-align: top">4,164,252,000 (<a href="/wiki/2010" title="2010">2010</a>) </td></tr> <tr> <th style="border-top: solid 1px #ccd2d9; padding: 0.4em 1em 0.4em 0; vertical-align: top; text-align: left;">Densitate </th> <td style="border-top: solid 1px #ccd2d9; padding: 0.4em 1em 0.4em 0; vertical-align: top">93,4/km² </td></tr> <tr> <th style="border-top: solid 1px #ccd2d9; padding: 0.4em 1em 0.4em 0; vertical-align: top; text-align: left;">Număr de țări </th> <td style="border-top: solid 1px #ccd2d9; padding: 0.4em 1em 0.4em 0; vertical-align: top">48 </td></tr> <tr> <th style="border-top: solid 1px #ccd2d9; padding: 0.4em 1em 0.4em 0; vertical-align: top; text-align: left;">Țări </th> <td style="border-top: solid 1px #ccd2d9; padding: 0.4em 1em 0.4em 0; vertical-align: top"><div class="NavFrame" style="border:none; padding:0;"><div class="NavHead" align="left" style="width:96%;background:inherit;color:var(--color-base, #000)"></div><div class="NavContent" style="text-align: left;"><a href="/wiki/Afganistan" title="Afganistan">Afghanistan</a><br /><a href="/wiki/Arabia_Saudit%C4%83" title="Arabia Saudită">Arabia Saudită</a><br /><a href="/wiki/Armenia" title="Armenia">Armenia</a><br /><a href="/wiki/Azerbaidjan" title="Azerbaidjan">Azerbaijan</a><br /><a href="/wiki/Bahrain" title="Bahrain">Bahrain</a><br /><a href="/wiki/Bangladesh" title="Bangladesh">Bangladesh</a><br /><a href="/wiki/Bhutan" title="Bhutan">Bhutan</a><br /><a href="/wiki/Brunei" title="Brunei">Brunei</a><br /><a href="/wiki/Cambodgia" title="Cambodgia">Cambodgia</a><br /><a href="/wiki/Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83" title="Republica Populară Chineză">China</a><br /><a href="/wiki/Coreea_de_Nord" title="Coreea de Nord">Coreea de Nord</a><br /><a href="/wiki/Coreea_de_Sud" title="Coreea de Sud">Coreea de Sud</a><br /><a href="/wiki/Emiratele_Arabe_Unite" title="Emiratele Arabe Unite">Emiratele Arabe Unite</a><br /><a href="/wiki/Filipine" title="Filipine">Filipine</a><br /><a href="/wiki/India" title="India">India</a><br /><a href="/wiki/Indonezia" title="Indonezia">Indonezia</a><br /><a href="/wiki/Iordania" title="Iordania">Iordania</a><br /><a href="/wiki/Iran" title="Iran">Iran</a><br /><a href="/wiki/Irak" title="Irak">Irak</a><br /><a href="/wiki/Israel" title="Israel">Israel</a><br /><a href="/wiki/Japonia" title="Japonia">Japonia</a><br /><a href="/wiki/Kazahstan" title="Kazahstan">Kazahstan</a><br /><a href="/wiki/Kuweit" title="Kuweit">Kuweit</a><br /><a href="/wiki/K%C3%A2rg%C3%A2zstan" title="Kârgâzstan">Kârgâzstan</a><br /><a href="/wiki/Laos" title="Laos">Laos</a><br /><a href="/wiki/Liban" title="Liban">Liban</a><br /><a href="/wiki/Malaezia" class="mw-redirect" title="Malaezia">Malaezia</a><br /><a href="/wiki/Maldive" title="Maldive">Maldive</a><br /><a href="/wiki/Mongolia" title="Mongolia">Mongolia</a><br /><a href="/wiki/Birmania" class="mw-redirect" title="Birmania">Myanmar</a><br /><a href="/wiki/Nepal" title="Nepal">Nepal</a><br /><a href="/wiki/Oman" title="Oman">Oman</a><br /><a href="/wiki/Pakistan" title="Pakistan">Pakistan</a><br /><a href="/wiki/Qatar" title="Qatar">Qatar</a><br /><a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a><br /><a href="/wiki/Singapore" title="Singapore">Singapore</a><br /><a href="/wiki/Sri_Lanka" title="Sri Lanka">Sri Lanka</a><br /><a href="/wiki/Siria" title="Siria">Siria</a><br /><a href="/wiki/Taiwan" title="Taiwan">Taiwan</a><br /><a href="/wiki/Tadjikistan" title="Tadjikistan">Tadjikistan</a><br /><a href="/wiki/Thailanda" title="Thailanda">Tailanda</a><br /><a href="/wiki/Timorul_de_Est" title="Timorul de Est">Timorul de Est</a><br /><a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a><br /><a href="/wiki/Turkmenistan" title="Turkmenistan">Turkmenistan</a><br /><a href="/wiki/Uzbekistan" title="Uzbekistan">Uzbekistan</a><br /><a href="/wiki/Vietnam" title="Vietnam">Vietnam</a><br /><a href="/wiki/Yemen" title="Yemen">Yemen</a></div></div> </td></tr> <tr> <th style="border-top: solid 1px #ccd2d9; padding: 0.4em 1em 0.4em 0; vertical-align: top; text-align: left;">Colonii </th> <td style="border-top: solid 1px #ccd2d9; padding: 0.4em 1em 1.4em 0; vertical-align: top"><div class="NavFrame" style="border:none; padding:0;"><div class="NavHead" align="left" style="width:96%;background:inherit;color:var(--color-base, #000)">Colonii asiatice</div><div class="NavContent" style="text-align: left;"><a href="/wiki/Akrotiri_%C8%99i_Dhekelia" title="Akrotiri și Dhekelia">Akrotiri și Dhekelia</a><br /><a href="/wiki/Teritoriul_Britanic_din_Oceanul_Indian" title="Teritoriul Britanic din Oceanul Indian">Teritoriul Britanic din Oceanul Indian</a><br /><a href="/wiki/Insula_Cr%C4%83ciunului" title="Insula Crăciunului">Insula Christmas</a><br /><a href="/wiki/Insulele_Cocos" title="Insulele Cocos">Insulele Cocos</a></div></div> </td></tr> <tr> <th style="border-top: solid 1px #ccd2d9; padding: 0.4em 1em 2.8em 0; vertical-align: center; text-align: left;">Regiuni și țări nerecunoscute </th> <td style="border-top: solid 1px #ccd2d9; padding: 0.4em 1em 0.4em 0; vertical-align: top"><div class="NavFrame" style="border:none; padding:0;"><div class="NavHead" align="left" style="width:96%;background:inherit;color:var(--color-base, #000)">Regiuni și țări nerecunoscute din Asia</div><div class="NavContent" style="text-align: left;"><a href="/wiki/Abhazia" title="Abhazia">Abhazia</a><br /><a href="/wiki/F%C3%A2%C8%99ia_Gaza" title="Fâșia Gaza">Fâșia Gaza</a><br /><a href="/wiki/Nagorno-Karabah" title="Nagorno-Karabah">Nagorno-Karabakh</a><br /><a href="/wiki/Osetia_de_Sud" title="Osetia de Sud">Osetia de Sud</a><br /><a href="/wiki/Taiwan" title="Taiwan">Taiwan</a><br /><a href="/wiki/Republica_Turc%C4%83_a_Ciprului_de_Nord" title="Republica Turcă a Ciprului de Nord">Republica Turcă a Ciprului de Nord</a><br /><a href="/wiki/Cisiordania" title="Cisiordania">Cisiordania</a></div></div> </td></tr> <tr> <th style="border-top: solid 1px #ccd2d9; padding: 0.4em 1em 0.4em 0; vertical-align: top; text-align: left;">Fus Orar </th> <td style="border-top: solid 1px #ccd2d9; padding: 0.4em 1em 0.4em 0; vertical-align: top"><a href="/wiki/Ora_universal%C4%83_coordonat%C4%83" title="Ora universală coordonată">UTC</a>+2 la <a href="/wiki/Ora_universal%C4%83_coordonat%C4%83" title="Ora universală coordonată">UTC</a>+12 </td></tr> <tr> <th style="border-top: solid 1px #ccd2d9; padding: 0.4em 1em 0.4em 0; vertical-align: top; text-align: left;">Cele mai mari orașe </th> <td style="border-top: solid 1px #ccd2d9; padding: 0.4em 1em 3.0em 0; vertical-align: top"><div class="NavFrame" style="border:none; padding:0;"><div class="NavHead" align="left" style="width:96%;background:inherit;color:var(--color-base, #000)">Cele mai mari zone metropolitane din Asia</div><div class="NavContent" style="text-align: left;"><a href="/wiki/Tokio" class="mw-redirect" title="Tokio">Tokyo</a><br /><a href="/wiki/Seul" title="Seul">Seul</a><br /><a href="/wiki/Mumbai" title="Mumbai">Mumbai</a><br /><a href="/wiki/Jakarta" title="Jakarta">Jakarta</a><br /><a href="/wiki/Osaka" title="Osaka">Osaka</a><br /><a href="/wiki/Shanghai" title="Shanghai">Shanghai</a><br /><a href="/wiki/Manila" title="Manila">Manila</a><br /><a href="/wiki/Hong_Kong" title="Hong Kong">Hong Kong</a><br /><a href="/wiki/Teheran" title="Teheran">Teheran</a><br /><a href="/wiki/Calcutta" title="Calcutta">Calcuta</a><br /><a href="/wiki/Beijing" title="Beijing">Beijing</a><br /><a href="/wiki/Hanoi" title="Hanoi">Hanoi</a></div></div> </td></tr> </tbody></table> </div> </div> <p><b>Asia</b> (<span style="white-space:nowrap;"><span class="noexcerpt"><span typeof="mw:File"><a href="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2e/En-us-Asia.ogg" title="ascultă"><img alt="ascultă" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3b/Speakerlink-new.svg/11px-Speakerlink-new.svg.png" decoding="async" width="11" height="11" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3b/Speakerlink-new.svg/17px-Speakerlink-new.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3b/Speakerlink-new.svg/22px-Speakerlink-new.svg.png 2x" data-file-width="11" data-file-height="11" /></a></span><sup><span style="color: #00e; font: bold 80% sans-serif; padding: 0 .1em;" class="IPA"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:En-us-Asia.ogg" title="Fișier:En-us-Asia.ogg">i</a></span></sup></span><span class="AFI nowrap" title="Notație în Alfabetul Fonetic Internațional" lang="und-Latn-fonipa">/</span><span class="IPA nopopups"><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional"><span title="/ˈ/ primary stress follows" style="border-bottom:1px dotted">ˈ</span></a></span><span class="IPA nopopups"><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional"><span title="/eɪ/ long 'a' in 'base'" style="border-bottom:1px dotted">eɪ</span></a></span><span class="IPA nopopups"><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional"><span title="/ʒ/ 's' in 'pleasure'" style="border-bottom:1px dotted">ʒ</span></a></span><span class="IPA nopopups"><a href="/wiki/Alfabetul_Fonetic_Interna%C8%9Bional" title="Alfabetul Fonetic Internațional"><span title="/ə/ 'u' in 'syrup'" style="border-bottom:1px dotted">ə</span></a></span><span class="AFI nowrap" title="Notație în Alfabetul Fonetic Internațional" lang="und-Latn-fonipa">/</span></span> <span title="English pronunciation respelling" class="Unicode"><a href="/wiki/Wikipedia:Pronun%C8%9Bie" title="Wikipedia:Pronunție"><i><b><span class="smallcaps"><span class="SMALLCAPS" style="FONT-VARIANT:SMALL-CAPS;"><span class="NOCAPS" style="TEXT-TRANSFORM:LOWERCASE;">AY</span></span></span></b>-zhə</i></a></span>, <span title="English pronunciation respelling" class="Unicode"><a href="/wiki/Wikipedia:Pronun%C8%9Bie" title="Wikipedia:Pronunție"><i><b><span class="smallcaps"><span class="SMALLCAPS" style="FONT-VARIANT:SMALL-CAPS;"><span class="NOCAPS" style="TEXT-TRANSFORM:LOWERCASE;">AY</span></span></span></b>-shə</i></a></span>) este cel mai mare <a href="/wiki/Continent" title="Continent">continent</a><sup id="cite_ref-3" class="reference"><a href="#cite_note-3"><span class="cite-bracket">[</span>nota 1<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-4" class="reference"><a href="#cite_note-4"><span class="cite-bracket">[</span>3<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-Boudreau_5-0" class="reference"><a href="#cite_note-Boudreau-5"><span class="cite-bracket">[</span>4<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> din lume atât după suprafața terestră, cât și după populație.<sup id="cite_ref-Boudreau_5-1" class="reference"><a href="#cite_note-Boudreau-5"><span class="cite-bracket">[</span>4<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Acesta acoperă o suprafață de peste 44 de milioane de kilometri pătrați,<sup id="cite_ref-6" class="reference"><a href="#cite_note-6"><span class="cite-bracket">[</span>nota 2<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> aproximativ 30% din suprafața totală a Pământului și 8% din suprafața totală a Pământului. Continentul, care a găzduit mult timp majoritatea <a href="/w/index.php?title=Popula%C8%9Biei_umane&action=edit&redlink=1" class="new" title="Populației umane — pagină inexistentă">populației umane</a>,<sup id="cite_ref-7" class="reference"><a href="#cite_note-7"><span class="cite-bracket">[</span>5<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> a fost locul multor dintre <a href="/w/index.php?title=Primele_civiliza%C8%9Bii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Primele civilizații — pagină inexistentă">primele civilizații</a>. Cele 4,7 miliarde de locuitori constituie aproximativ 60% din populația mondială. </p><p>Asia împarte <a href="/w/index.php?title=Masa_terestr%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Masa terestră — pagină inexistentă">masa terestră</a> a <a href="/wiki/Eurasia" title="Eurasia">Eurasiiei</a> cu <a href="/wiki/Europa" title="Europa">Europa</a> și a <a href="/wiki/Afro-Eurasia" title="Afro-Eurasia">Afro-Eurasiiei</a> cu atât Europa, cât și <a href="/wiki/Africa" title="Africa">Africa</a>. În termeni generali, este delimitată la est de <a href="/wiki/Oceanul_Pacific" title="Oceanul Pacific">Oceanul Pacific</a>, la sud de <a href="/wiki/Oceanul_Indian" title="Oceanul Indian">Oceanul Indian</a> și la nord de <a href="/wiki/Oceanul_Arctic" title="Oceanul Arctic">Oceanul Arctic</a>. Granița Asiei cu Europa este o <a href="/w/index.php?title=Constructivism_social&action=edit&redlink=1" class="new" title="Constructivism social — pagină inexistentă">construcție istorică și culturală</a>, deoarece nu există o separare fizică și geografică clară între ele. O diviziune acceptată în general plasează Asia la est de <a href="/wiki/Canalul_Suez" title="Canalul Suez">Canalul Suez</a>, separând-o de Africa; și la est de <a href="/w/index.php?title=Str%C3%A2mtorile_Turce%C8%99ti&action=edit&redlink=1" class="new" title="Strâmtorile Turcești — pagină inexistentă">Strâmtorile Turcești</a>, <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Ural" title="Munții Ural">Munții Ural</a> și <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Ural" class="mw-redirect" title="Râul Ural">Râul Ural</a>, și la sud de <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Caucaz" title="Munții Caucaz">Munții Caucaz</a> și de <a href="/wiki/Marea_Caspic%C4%83" title="Marea Caspică">Caspică</a> și <a href="/wiki/Marea_Neagr%C4%83" title="Marea Neagră">Neagră</a>, separând-o de Europa.<sup id="cite_ref-National_Geographic-1999_8-0" class="reference"><a href="#cite_note-National_Geographic-1999-8"><span class="cite-bracket">[</span>6<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Deoarece conceptul de Asia derivă din termenul pentru regiunea estică dintr-o perspectivă europeană, Asia este restul vast al Eurasiiei minus Europa. Prin urmare, Asia este o regiune în care coexistă diverse culturi independente, mai degrabă decât să împartă o singură cultură, iar granița cu Europa este oarecum arbitrară și s-a mutat de la prima sa concepție în <a href="/wiki/Antichitatea_clasic%C4%83" class="mw-redirect" title="Antichitatea clasică">antichitatea clasică</a>. Împărțirea Eurasiiei în două continente reflectă diferențe culturale <a href="/w/index.php?title=Dihotomia_Est-Vest&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dihotomia Est-Vest — pagină inexistentă">Est-Vest</a>, unele dintre acestea variind pe un spectru. </p><p><a href="/wiki/China" title="China">China</a> și <a href="/wiki/India" title="India">India</a> și-au schimbat locurile ca <a href="/w/index.php?title=Lista_regiunilor_dup%C4%83_PIB_istoric_(PPC)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista regiunilor după PIB istoric (PPC) — pagină inexistentă">cele mai mari economii din lume</a> între anii 1 și 1800 d.Hr. China a fost o mare putere economică pentru mare parte din istoria înregistrată, având cel mai mare <a href="/w/index.php?title=PIB_pe_cap_de_locuitor&action=edit&redlink=1" class="new" title="PIB pe cap de locuitor — pagină inexistentă">PIB pe cap de locuitor</a> până în 1500.<sup id="cite_ref-9" class="reference"><a href="#cite_note-9"><span class="cite-bracket">[</span>7<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-10" class="reference"><a href="#cite_note-10"><span class="cite-bracket">[</span>8<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <a href="/wiki/Drumul_M%C4%83t%C4%83sii" class="mw-redirect" title="Drumul Mătăsii">Drumul Mătăsii</a> a devenit principala rută comercială est-vest în hinterlandul asiatic, în timp ce <a href="/wiki/Str%C3%A2mtoarea_Malacca" title="Strâmtoarea Malacca">Strâmtoarea Malacca</a> a rămas o rută maritimă majoră. Asia a demonstrat <a href="/w/index.php?title=Dinamism_economic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dinamism economic — pagină inexistentă">dinamism economic</a>, precum și o creștere robustă a populației în timpul secolului al XX-lea, dar creșterea generală a populației a scăzut de atunci.<sup id="cite_ref-11" class="reference"><a href="#cite_note-11"><span class="cite-bracket">[</span>9<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Asia a fost locul de naștere al majorității religiilor principale ale lumii, inclusiv <a href="/wiki/Budism" title="Budism">Budism</a>, <a href="/wiki/Cre%C8%99tinism" title="Creștinism">Creștinism</a>, <a href="/wiki/Confucianism" title="Confucianism">Confucianism</a>, <a href="/wiki/Hinduism" title="Hinduism">Hinduism</a>, <a href="/wiki/Islam" title="Islam">Islam</a>, <a href="/wiki/Jainism" title="Jainism">Jainism</a>, <a href="/wiki/Iudaism" title="Iudaism">Iudaism</a>, <a href="/wiki/Sikhism" title="Sikhism">Sikhism</a>, <a href="/wiki/Taoism" title="Taoism">Taoism</a>, <a href="/wiki/Zoroastrism" title="Zoroastrism">Zoroastrism</a> și multe alte religii. </p><p>Asia variază foarte mult între și în cadrul <a href="/w/index.php?title=Regiunile_Asiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Regiunile Asiei — pagină inexistentă">regiunilor sale</a> în ceea ce privește grupurile etnice, culturile, mediile, economiile, legăturile istorice și sistemele de guvernare. De asemenea, are o combinație de multe climaturi diferite, de la sudul ecuatorial până la deșerturile fierbinți din părți ale <a href="/wiki/Asia_de_Vest" title="Asia de Vest">Asiei de Vest</a>, <a href="/wiki/Asia_Central%C4%83" title="Asia Centrală">Asiei Centrale</a> și <a href="/wiki/Asia_de_Sud" title="Asia de Sud">Asiei de Sud</a>, zone temperate din est și centrul continental până la zone vaste subarctice și polare din <a href="/wiki/Asia_de_Nord" title="Asia de Nord">Asia de Nord</a>. </p> <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Definiție_și_granițe"><span id="Defini.C8.9Bie_.C8.99i_grani.C8.9Be"></span>Definiție și granițe</h2></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Granița_Asia–Africa"><span id="Grani.C8.9Ba_Asia.E2.80.93Africa"></span>Granița Asia–Africa</h3></div> <p>Granița dintre Asia și Africa este formată din <a href="/wiki/Canalul_Suez" title="Canalul Suez">Canalul Suez</a>, <a href="/wiki/Golful_Suez" title="Golful Suez">Golful Suez</a>, <a href="/wiki/Marea_Ro%C8%99ie" title="Marea Roșie">Marea Roșie</a> și <a href="/w/index.php?title=Str%C3%A2mtoarea_Bab-el-Mandeb&action=edit&redlink=1" class="new" title="Strâmtoarea Bab-el-Mandeb — pagină inexistentă">Strâmtoarea Bab-el-Mandeb</a>.<sup id="cite_ref-12" class="reference"><a href="#cite_note-12"><span class="cite-bracket">[</span>10<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Acest lucru face din <a href="/wiki/Egipt" title="Egipt">Egipt</a> o <a href="/w/index.php?title=%C8%9Aar%C4%83_transcontinental%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Țară transcontinentală — pagină inexistentă">țară transcontinentală</a>, cu <a href="/wiki/Peninsula_Sinai" title="Peninsula Sinai">Peninsula Sinai</a> în Asia și restul țării în Africa. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Granița_Asia–Europa"><span id="Grani.C8.9Ba_Asia.E2.80.93Europa"></span>Granița Asia–Europa</h3></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Possible_definitions_of_the_boundary_between_Europe_and_Asia.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Possible_definitions_of_the_boundary_between_Europe_and_Asia.png/220px-Possible_definitions_of_the_boundary_between_Europe_and_Asia.png" decoding="async" width="220" height="341" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Possible_definitions_of_the_boundary_between_Europe_and_Asia.png/330px-Possible_definitions_of_the_boundary_between_Europe_and_Asia.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Possible_definitions_of_the_boundary_between_Europe_and_Asia.png/440px-Possible_definitions_of_the_boundary_between_Europe_and_Asia.png 2x" data-file-width="729" data-file-height="1129" /></a><figcaption>Definiții utilizate pentru granița dintre Asia și Europa în diferite perioade istorice. <a class="mw-selflink-fragment" href="#Definiția_modernă">Definițiile moderne</a> se potrivesc în mare parte cu liniile <i>B</i> și <i>F</i> indicate.</figcaption></figure> <p>Împărțirea <a href="/wiki/Lumea_Veche" title="Lumea Veche">Lumii Vechi</a> în trei continente – Africa, Asia și Europa – a fost utilizată încă din secolul al VI-lea î.Hr., datorită geografilor greci precum <a href="/wiki/Anaximander" class="mw-redirect" title="Anaximander">Anaximander</a> și <a href="/w/index.php?title=Hecataeus_din_Milet&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hecataeus din Milet — pagină inexistentă">Hecataeus din Milet</a>.<sup id="cite_ref-13" class="reference"><a href="#cite_note-13"><span class="cite-bracket">[</span>11<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Anaximander a plasat granița dintre Asia și Europa de-a lungul <a href="/w/index.php?title=R%C3%A2ul_Phasis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Râul Phasis — pagină inexistentă">Râului Phasis</a> (acum Rioni) în <a href="/wiki/Georgia_(%C8%9Bar%C4%83)" class="mw-redirect" title="Georgia (țară)">Georgia</a> din Caucaz (de la gura sa lângă <a href="/wiki/Poti" title="Poti">Poti</a> pe coasta <a href="/wiki/Marea_Neagr%C4%83" title="Marea Neagră">Mării Negre</a>, prin <a href="/w/index.php?title=Pasul_Surami&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pasul Surami — pagină inexistentă">Pasul Surami</a> și de-a lungul <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Kura" class="mw-redirect" title="Râul Kura">Râului Kura</a> până la <a href="/wiki/Marea_Caspic%C4%83" title="Marea Caspică">Marea Caspică</a>), o convenție urmată și de <a href="/wiki/Herodot" title="Herodot">Herodot</a> în secolul al V-lea î.Hr.<sup id="cite_ref-14" class="reference"><a href="#cite_note-14"><span class="cite-bracket">[</span>12<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În timpul <a href="/wiki/Perioada_elenistic%C4%83" class="mw-redirect" title="Perioada elenistică">perioadei elenistice</a>,<sup id="cite_ref-15" class="reference"><a href="#cite_note-15"><span class="cite-bracket">[</span>13<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> această convenție a fost revizuită, iar granița dintre Europa și Asia a fost considerată a fi <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Don" class="mw-redirect" title="Râul Don">Tanais</a> (actualul Râu Don). Această convenție a fost utilizată de autori din epoca romană precum <a href="/w/index.php?title=Posidonius&action=edit&redlink=1" class="new" title="Posidonius — pagină inexistentă">Posidonius</a>,<sup id="cite_ref-16" class="reference"><a href="#cite_note-16"><span class="cite-bracket">[</span>14<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <a href="/wiki/Strabon" title="Strabon">Strabon</a><sup id="cite_ref-17" class="reference"><a href="#cite_note-17"><span class="cite-bracket">[</span>15<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> și <a href="/wiki/Ptolomeu" class="mw-redirect" title="Ptolomeu">Ptolomeu</a>.<sup id="cite_ref-18" class="reference"><a href="#cite_note-18"><span class="cite-bracket">[</span>16<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Granița dintre Asia și Europa a fost definită istoric de academicienii europeni.<sup id="cite_ref-Lineback-2013_19-0" class="reference"><a href="#cite_note-Lineback-2013-19"><span class="cite-bracket">[</span>17<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În Suedia, cinci ani după moartea lui Petru, în anul 1730, <a href="/w/index.php?title=Philip_Johan_von_Strahlenberg&action=edit&redlink=1" class="new" title="Philip Johan von Strahlenberg — pagină inexistentă">Philip Johan von Strahlenberg</a> a publicat un nou atlas propunând <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Ural" title="Munții Ural">Munții Ural</a> ca graniță a Asiei. Tatishchev a anunțat că îi propusese ideea lui von Strahlenberg. Acesta din urmă sugerase <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Emba" title="Râul Emba">Râul Emba</a> ca graniță inferioară. De-a lungul secolului următor, au fost făcute diverse propuneri până când <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Ural" class="mw-redirect" title="Râul Ural">Râul Ural</a> a prevalat la mijlocul secolului al XIX-lea. Granița fusese mutată în mod forțat de la Marea Neagră la Marea Caspică, în care se varsă Râul Ural.<sup id="cite_ref-20" class="reference"><a href="#cite_note-20"><span class="cite-bracket">[</span>18<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Granița dintre Marea Neagră și Marea Caspică este de obicei plasată de-a lungul crestei <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Caucaz" title="Munții Caucaz">Munților Caucaz</a>, deși uneori este plasată mai la nord. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Granița_Asia–Oceania"><span id="Grani.C8.9Ba_Asia.E2.80.93Oceania"></span>Granița Asia–Oceania</h3></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Map_of_Sunda_and_Sahul.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6d/Map_of_Sunda_and_Sahul.svg/220px-Map_of_Sunda_and_Sahul.svg.png" decoding="async" width="220" height="204" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6d/Map_of_Sunda_and_Sahul.svg/330px-Map_of_Sunda_and_Sahul.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6d/Map_of_Sunda_and_Sahul.svg/440px-Map_of_Sunda_and_Sahul.svg.png 2x" data-file-width="976" data-file-height="907" /></a><figcaption>Definiții ale graniței dintre Asia și Oceania</figcaption></figure> <p>Granița dintre Asia și <a href="/wiki/Oceania" title="Oceania">Oceania</a> este de obicei plasată undeva în <a href="/wiki/Arhipelagul_Indonezian" class="mw-redirect" title="Arhipelagul Indonezian">Arhipelagul Indonezian</a>, mai precis în <a href="/w/index.php?title=Indonezia_de_Est&action=edit&redlink=1" class="new" title="Indonezia de Est — pagină inexistentă">Indonezia de Est</a>. <a href="/wiki/Linia_Wallace" title="Linia Wallace">Linia Wallace</a> separă regnurile biogeografice asiatice și <a href="/w/index.php?title=Wallacea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Wallacea — pagină inexistentă">Wallacea</a>, o zonă de tranziție formată din strâmtori de apă adâncă între platformele continentale ale Asiei și Australiei. <a href="/w/index.php?title=Linia_lui_Weber&action=edit&redlink=1" class="new" title="Linia lui Weber — pagină inexistentă">Linia lui Weber</a> împarte regiunea în două, în funcție de balanța faunei de origine asiatică sau australo-papuașă.<sup id="cite_ref-Simpson-1977_21-0" class="reference"><a href="#cite_note-Simpson-1977-21"><span class="cite-bracket">[</span>19<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Granița estică a Wallaceei cu <a href="/wiki/Australia_(continent)" title="Australia (continent)">Sahul</a> este reprezentată de <a href="/w/index.php?title=Linia_lui_Lydekker&action=edit&redlink=1" class="new" title="Linia lui Lydekker — pagină inexistentă">Linia lui Lydekker</a>.<sup id="cite_ref-22" class="reference"><a href="#cite_note-22"><span class="cite-bracket">[</span>20<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-23" class="reference"><a href="#cite_note-23"><span class="cite-bracket">[</span>21<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <a href="/w/index.php?title=Insulele_Maluku&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insulele Maluku — pagină inexistentă">Insulele Maluku</a> (cu excepția Insulelor Aru) sunt adesea considerate a fi situate la granița dintre Asia de Sud-Est și Oceania, cu <a href="/w/index.php?title=Insulele_Aru&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insulele Aru — pagină inexistentă">Insulele Aru</a> și <a href="/w/index.php?title=Noua_Guinee_de_Vest&action=edit&redlink=1" class="new" title="Noua Guinee de Vest — pagină inexistentă">Noua Guinee de Vest</a>, la est de Linia lui Lydekker, făcând parte în întregime din Oceania, deoarece ambele se află pe placa continentală australiană.<sup id="cite_ref-Simpson-1977_21-1" class="reference"><a href="#cite_note-Simpson-1977-21"><span class="cite-bracket">[</span>19<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Din punct de vedere cultural, regiunea Wallacea a marcat tranziția dintre popoarele <a href="/w/index.php?title=Austronezieni&action=edit&redlink=1" class="new" title="Austronezieni — pagină inexistentă">austroneziene</a> și <a href="/wiki/Melanezieni" title="Melanezieni">melaneziene</a>, cu grade variate de amestec între cele două. În general, cu cât o regiune este mai vestică și mai costieră, cu atât influențele austroneziene sunt mai puternice, iar cu cât o regiune este mai estică și mai interioară, cu atât influențele melaneziene sunt mai puternice.<sup id="cite_ref-24" class="reference"><a href="#cite_note-24"><span class="cite-bracket">[</span>22<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Termenii Asia de Sud-Est și Oceania, creați în secolul al XIX-lea, au avut mai multe semnificații geografice foarte diferite de la început. Principalul factor în determinarea insulelor din Arhipelagul Indonezian care fac parte din Asia a fost locația posesiunilor coloniale ale diferitelor imperii de acolo (nu toate europene). Lewis și Wigen afirmă: „Îngustarea 'Asiei de Sud-Est' la granițele sale actuale a fost, așadar, un proces gradual.”<sup id="cite_ref-25" class="reference"><a href="#cite_note-25"><span class="cite-bracket">[</span>23<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Granița_Asia–America_de_Nord"><span id="Grani.C8.9Ba_Asia.E2.80.93America_de_Nord"></span>Granița Asia–America de Nord</h3></div> <div role="note" class="dezambiguizare">Vezi și: <a href="/w/index.php?title=Asia_de_Nord-Est&action=edit&redlink=1" class="new" title="Asia de Nord-Est — pagină inexistentă">Asia de Nord-Est</a>.</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Us-su-maritime.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/98/Us-su-maritime.jpg/250px-Us-su-maritime.jpg" decoding="async" width="220" height="191" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/98/Us-su-maritime.jpg/330px-Us-su-maritime.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/98/Us-su-maritime.jpg/500px-Us-su-maritime.jpg 2x" data-file-width="600" data-file-height="522" /></a><figcaption>Granița maritimă dintre Statele Unite și Rusia conform <a href="/w/index.php?title=Acordului_de_grani%C8%9B%C4%83_maritim%C4%83_URSS%E2%80%93SUA&action=edit&redlink=1" class="new" title="Acordului de graniță maritimă URSS–SUA — pagină inexistentă">Acordului de graniță maritimă URSS–SUA</a></figcaption></figure> <p><a href="/wiki/Str%C3%A2mtoarea_Bering" title="Strâmtoarea Bering">Strâmtoarea Bering</a> și <a href="/wiki/Marea_Bering" title="Marea Bering">Marea Bering</a> separă masele de uscat ale Asiei și <a href="/wiki/America_de_Nord" title="America de Nord">Americii de Nord</a>, precum și formează granița internațională dintre Rusia și Statele Unite. Această graniță <a href="/w/index.php?title=Grani%C8%9B%C4%83_na%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Graniță națională — pagină inexistentă">națională</a> și continentală separă <a href="/wiki/Insulele_Diomede" title="Insulele Diomede">Insulele Diomede</a> din Strâmtoarea Bering, cu <a href="/w/index.php?title=Insula_Diomede_Mare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insula Diomede Mare — pagină inexistentă">Insula Diomede Mare</a> în <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a> și <a href="/w/index.php?title=Insula_Diomede_Mic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insula Diomede Mică — pagină inexistentă">Insula Diomede Mică</a> în <a href="/wiki/Statele_Unite_ale_Americii" title="Statele Unite ale Americii">Statele Unite</a>. <a href="/wiki/Insulele_Aleutine" title="Insulele Aleutine">Insulele Aleutine</a> sunt un lanț de insule care se extinde spre vest de la <a href="/wiki/Peninsula_Alaska" title="Peninsula Alaska">Peninsula Alaska</a> spre <a href="/wiki/Insulele_Komandorski" class="mw-redirect" title="Insulele Komandorski">Insulele Komandorski</a> și <a href="/wiki/Peninsula_Kamceatka" class="mw-redirect" title="Peninsula Kamceatka">Peninsula Kamceatka</a> ale Rusiei. Majoritatea lor sunt întotdeauna asociate cu America de Nord, cu excepția grupului cel mai vestic, <a href="/w/index.php?title=Insulele_Near&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insulele Near — pagină inexistentă">Insulele Near</a>, care se află pe platforma continentală a Asiei, dincolo de <a href="/w/index.php?title=Bazinul_Aleutinelor_de_Nord&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bazinul Aleutinelor de Nord — pagină inexistentă">Bazinul Aleutinelor de Nord</a> și, în rare ocazii, ar putea fi asociate cu Asia, ceea ce ar permite ca Statele Unite să fie considerate o țară transcontinentală. Insulele Aleutine sunt uneori asociate cu Oceania, datorită statutului lor de insule îndepărtate din Pacific și proximității față de Placa Pacificului.<sup id="cite_ref-26" class="reference"><a href="#cite_note-26"><span class="cite-bracket">[</span>24<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-27" class="reference"><a href="#cite_note-27"><span class="cite-bracket">[</span>25<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-28" class="reference"><a href="#cite_note-28"><span class="cite-bracket">[</span>26<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Acest lucru este extrem de rar, însă, datorită biogeografiei lor netropicale, precum și a <a href="/w/index.php?title=Aleu%C8%9Bi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Aleuți — pagină inexistentă">locuitorilor</a> lor, care au fost istoric legați de <a href="/w/index.php?title=Popoarele_indigene_ale_Americii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Popoarele indigene ale Americii — pagină inexistentă">Popoarele indigene ale Americii</a>.<sup id="cite_ref-29" class="reference"><a href="#cite_note-29"><span class="cite-bracket">[</span>27<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-30" class="reference"><a href="#cite_note-30"><span class="cite-bracket">[</span>28<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p><a href="/w/index.php?title=Insula_Sf._Lawrence&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insula Sf. Lawrence — pagină inexistentă">Insula Sf. Lawrence</a> din nordul Mării Bering aparține statului american <a href="/wiki/Alaska" title="Alaska">Alaska</a> și poate fi asociată cu oricare dintre continente, dar este aproape întotdeauna considerată parte a Americii de Nord, la fel ca și <a href="/w/index.php?title=Insulele_Rat&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insulele Rat — pagină inexistentă">Insulele Rat</a> din lanțul Aleutin. În punctele lor cele mai apropiate, Alaska și Rusia sunt separate doar de 4 kilometri (2,5 mile). </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Definiție_contemporană"><span id="Defini.C8.9Bie_contemporan.C4.83"></span>Definiție contemporană</h3></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Afro-Eurasia_(orthographic_projection)_political.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9d/Afro-Eurasia_%28orthographic_projection%29_political.svg/220px-Afro-Eurasia_%28orthographic_projection%29_political.svg.png" decoding="async" width="220" height="220" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9d/Afro-Eurasia_%28orthographic_projection%29_political.svg/330px-Afro-Eurasia_%28orthographic_projection%29_political.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9d/Afro-Eurasia_%28orthographic_projection%29_political.svg/440px-Afro-Eurasia_%28orthographic_projection%29_political.svg.png 2x" data-file-width="550" data-file-height="550" /></a><figcaption>Afro-Eurasia</figcaption></figure> <p>Asia geografică este un artefact cultural al concepțiilor europene despre lume, începând cu <a href="/wiki/Grecii_antici" class="mw-redirect" title="Grecii antici">Grecii antici</a>, fiind impusă altor culturi, un concept imprecis care provoacă dispute endemice despre ceea ce înseamnă. Asia nu corespunde exact granițelor culturale ale diferitelor sale componente.<sup id="cite_ref-31" class="reference"><a href="#cite_note-31"><span class="cite-bracket">[</span>29<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Încă din vremea lui Herodot, o minoritate de geografi au respins sistemul de trei continente (Europa, Africa, Asia) pe motiv că nu există o separare fizică substanțială între ele.<sup id="cite_ref-32" class="reference"><a href="#cite_note-32"><span class="cite-bracket">[</span>30<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> De exemplu, Sir <a href="/wiki/Barry_Cunliffe" title="Barry Cunliffe">Barry Cunliffe</a>, profesor emerit de arheologie europeană la Oxford, susține că Europa a fost din punct de vedere geografic și cultural doar „excreșcența vestică a continentului Asia”.<sup id="cite_ref-33" class="reference"><a href="#cite_note-33"><span class="cite-bracket">[</span>31<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Din punct de vedere geografic, Asia este componenta majoră estică a continentului <a href="/wiki/Eurasia" title="Eurasia">Eurasia</a>, Europa fiind o <a href="/wiki/Peninsul%C4%83" title="Peninsulă">peninsulă</a> nord-vestică a acestei mase de uscat. Asia, Europa și Africa formează o singură masă de uscat continuă—<a href="/wiki/Afro-Eurasia" title="Afro-Eurasia">Afro-Eurasia</a>—și împărtășesc o aceeași <a href="/wiki/Platform%C4%83_continental%C4%83" title="Platformă continentală">platformă continentală</a>. Aproape toată Europa și o mare parte a Asiei se află deasupra <a href="/w/index.php?title=Placa_Eurasian%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Placa Eurasiană — pagină inexistentă">Plăcii Eurasiatice</a>, adiacentă la sud de <a href="/w/index.php?title=Placa_Arab%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Placa Arabă — pagină inexistentă">Placa Arabă</a> și <a href="/w/index.php?title=Placa_Indian%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Placa Indiană — pagină inexistentă">Indiană</a>, iar partea cea mai estică a Siberiei (la est de <a href="/w/index.php?title=Lan%C8%9Bul_Chersky&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lanțul Chersky — pagină inexistentă">Lanțul Chersky</a>) se află pe <a href="/w/index.php?title=Placa_Nord-American%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Placa Nord-Americană — pagină inexistentă">Placa Nord-Americană</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Etimologie">Etimologie</h2></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Gulf5..JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f6/Gulf5..JPG/220px-Gulf5..JPG" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f6/Gulf5..JPG/330px-Gulf5..JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f6/Gulf5..JPG/440px-Gulf5..JPG 2x" data-file-width="3072" data-file-height="2304" /></a><figcaption>Asia lui Ptolemeu</figcaption></figure> <p>Termenul „Asia” este considerat a proveni din toponimul din <a href="/wiki/Epoca_Bronzului" title="Epoca Bronzului">Epoca Bronzului</a> (<a href="/wiki/Limba_hitit%C4%83" title="Limba hitită">hitită</a> <span lang="hit" style="font-style:italic">𒀸𒋗𒉿</span>), care se referea inițial doar la o porțiune din nord-vestul <a href="/wiki/Anatolia" title="Anatolia">Anatoliei</a>. Termenul apare în <a href="/w/index.php?title=Texte_hitite&action=edit&redlink=1" class="new" title="Texte hitite — pagină inexistentă">înregistrările hitite</a> care relatează cum o confederație de state Assuwa, inclusiv <a href="/wiki/Troia" title="Troia">Troia</a>, s-a răzvrătit fără succes împotriva regelui hitit <a href="/w/index.php?title=Tudhaliya_I&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tudhaliya I — pagină inexistentă">Tudhaliya I</a> în jurul anului 1400 î.Hr.<sup id="cite_ref-34" class="reference"><a href="#cite_note-34"><span class="cite-bracket">[</span>32<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-35" class="reference"><a href="#cite_note-35"><span class="cite-bracket">[</span>33<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-36" class="reference"><a href="#cite_note-36"><span class="cite-bracket">[</span>34<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Documente <a href="/w/index.php?title=Linear_B&action=edit&redlink=1" class="new" title="Linear B — pagină inexistentă">Lineare B</a> aproximativ contemporane conțin termenul <a href="/w/index.php?title=Format:Tlit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Format:Tlit — pagină inexistentă">Format:Tlit</a> (<a href="/wiki/Limba_micenian%C4%83" title="Limba miceniană">miceniană</a> <span lang="gmy" style="font-style:italic">𐀀𐀯𐀹𐀊</span>), aparent referindu-se la prizonieri din aceeași zonă.<sup id="cite_ref-37" class="reference"><a href="#cite_note-37"><span class="cite-bracket">[</span>35<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-38" class="reference"><a href="#cite_note-38"><span class="cite-bracket">[</span>36<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Roman_Empire_-_Asia_(125_AD).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Roman_Empire_-_Asia_%28125_AD%29.svg/220px-Roman_Empire_-_Asia_%28125_AD%29.svg.png" decoding="async" width="220" height="183" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Roman_Empire_-_Asia_%28125_AD%29.svg/330px-Roman_Empire_-_Asia_%28125_AD%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Roman_Empire_-_Asia_%28125_AD%29.svg/440px-Roman_Empire_-_Asia_%28125_AD%29.svg.png 2x" data-file-width="2186" data-file-height="1817" /></a><figcaption>Provincia <a href="/wiki/Asia_(provincie_roman%C4%83)" title="Asia (provincie romană)">Asia</a> în cadrul Imperiului Roman</figcaption></figure> <p>Herodot a folosit termenul în referire la <a href="/wiki/Anatolia" title="Anatolia">Anatolia</a> și teritoriul <a href="/wiki/Imperiul_Ahemenid" title="Imperiul Ahemenid">Imperiului Ahemenid</a>, în contrast cu Grecia și Egipt. El relatează că grecii presupuneau că Asia a fost numită după soția lui <a href="/wiki/Prometeu" title="Prometeu">Prometeu</a>, dar că <a href="/wiki/Lidia" class="mw-redirect mw-disambig" title="Lidia">lidienii</a> spun că a fost numită după <i>Asies</i>, fiul lui Cotys, care a transmis numele unei triburi de la <a href="/wiki/Sardis" class="mw-redirect" title="Sardis">Sardis</a>.<sup id="cite_ref-39" class="reference"><a href="#cite_note-39"><span class="cite-bracket">[</span>37<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În <a href="/wiki/Mitologia_greac%C4%83" title="Mitologia greacă">mitologia greacă</a>, „Asia” (<span lang="grc" style="font-style:italic">Ἀσία</span> sau <span lang="grc" style="font-style:italic">Ἀσίη</span>) era numele unei „<a href="/wiki/Nimf%C4%83" class="mw-redirect mw-disambig" title="Nimfă">nimfe</a> sau <a href="/wiki/Titan_(mitologie)" class="mw-redirect" title="Titan (mitologie)">zeițe titane</a> din Lidia”.<sup id="cite_ref-40" class="reference"><a href="#cite_note-40"><span class="cite-bracket">[</span>38<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <a href="/wiki/Iliada" title="Iliada">Iliada</a> (atribuită de grecii antici lui <a href="/wiki/Homer" title="Homer">Homer</a>) menționează doi frigieni în <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Troian" class="mw-redirect" title="Războiul Troian">Războiul Troian</a> numiți <a href="/w/index.php?title=Asios_(mitologie)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Asios (mitologie) — pagină inexistentă">Asios</a> (literalmente „asiatici”);<sup id="cite_ref-41" class="reference"><a href="#cite_note-41"><span class="cite-bracket">[</span>39<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> și, de asemenea, o mlaștină sau o zonă joasă care conține o mlaștină în Lidia ca <span lang="grc" style="font-style:italic">ασιος</span>.<sup id="cite_ref-42" class="reference"><a href="#cite_note-42"><span class="cite-bracket">[</span>40<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Termenul a fost adoptat mai târziu de <a href="/wiki/Romani" class="mw-disambig" title="Romani">romani</a>, care l-au folosit în referire la <a href="/w/index.php?title=Provincia_Asia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Provincia Asia — pagină inexistentă">provincia Asia</a>, situată în vestul Anatoliei.<sup id="cite_ref-43" class="reference"><a href="#cite_note-43"><span class="cite-bracket">[</span>41<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Unul dintre primii scriitori care a folosit Asia ca nume al întregului continent a fost <a href="/wiki/Plinius_cel_B%C4%83tr%C3%A2n" title="Plinius cel Bătrân">Plinius</a>.<sup id="cite_ref-44" class="reference"><a href="#cite_note-44"><span class="cite-bracket">[</span>42<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Istorie">Istorie</h2></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Istoria_Asiei" title="Istoria Asiei">Istoria Asiei</a></div><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16785627">@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .rellink{display:flex;gap:0.5ch}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .rellink{display:flex;gap:0.5ch}}</style> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Epoca_antică"><span id="Epoca_antic.C4.83"></span>Epoca antică</h3></div> <div role="note" class="dezambiguizare">Vezi și: <a href="/w/index.php?title=Sinosfer%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sinosferă — pagină inexistentă">Sinosferă</a>, <a href="/w/index.php?title=Marele_India&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marele India — pagină inexistentă">Marele India</a> și <a href="/w/index.php?title=Marele_Iran&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marele Iran — pagină inexistentă">Marele Iran</a>.</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Silkroutes.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cb/Silkroutes.jpg/220px-Silkroutes.jpg" decoding="async" width="220" height="194" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cb/Silkroutes.jpg/330px-Silkroutes.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cb/Silkroutes.jpg/440px-Silkroutes.jpg 2x" data-file-width="750" data-file-height="660" /></a><figcaption><a href="/wiki/Drumul_M%C4%83t%C4%83sii" class="mw-redirect" title="Drumul Mătăsii">Drumul Mătăsii</a> a conectat civilizațiile din Asia<sup id="cite_ref-45" class="reference"><a href="#cite_note-45"><span class="cite-bracket">[</span>43<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></figcaption></figure> <p>Istoria Asiei poate fi văzută ca istoriile distincte ale mai multor regiuni periferice de coastă: <a href="/wiki/Asia_de_Est" title="Asia de Est">Asia de Est</a>, <a href="/wiki/Asia_de_Sud" title="Asia de Sud">Asia de Sud</a>, <a href="/wiki/Asia_de_Sud-Est" title="Asia de Sud-Est">Asia de Sud-Est</a>, <a href="/wiki/Asia_Central%C4%83" title="Asia Centrală">Asia Centrală</a> și <a href="/wiki/Asia_de_Vest" title="Asia de Vest">Asia de Vest</a>. Periferia costieră a găzduit unele dintre cele mai vechi civilizații cunoscute ale lumii, fiecare dintre acestea dezvoltându-se în jurul văilor fertile ale râurilor. Civilizațiile din <a href="/wiki/Mesopotamia" title="Mesopotamia">Mesopotamia</a>, <a href="/w/index.php?title=Valea_Indusului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Valea Indusului — pagină inexistentă">Valea Indusului</a> și <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Galben" class="mw-redirect mw-disambig" title="Râul Galben">Râul Galben</a> au împărtășit multe asemănări. Aceste civilizații ar fi putut schimba tehnologii și idei, cum ar fi <a href="/wiki/Matematica" class="mw-redirect" title="Matematica">matematica</a> și <a href="/wiki/Roata" class="mw-redirect" title="Roata">roata</a>. Alte inovații, cum ar fi scrisul, par să fi fost dezvoltate individual în fiecare zonă. Orașe, state și imperii s-au dezvoltat în aceste zone joase. </p><p>Regiunea centrală a stepelor a fost mult timp locuită de nomazi călare pe cai, care puteau ajunge în toate zonele Asiei din <a href="/wiki/Step%C4%83" title="Stepă">stepe</a>. Cea mai timpurie expansiune postulată din stepă este cea a <a href="/wiki/Indo-Europeni" class="mw-redirect" title="Indo-Europeni">Indo-Europenilor</a>, care și-au răspândit limbile în Asia de Vest, Asia de Sud și la granițele Chinei, unde locuiau <a href="/w/index.php?title=Tocharienii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tocharienii — pagină inexistentă">Tocharienii</a>. Cea mai nordică parte a Asiei, inclusiv o mare parte din <a href="/wiki/Siberia" title="Siberia">Siberia</a>, a fost în mare parte inaccesibilă pentru nomazii din stepă, din cauza pădurilor dense, climatului și <a href="/w/index.php?title=Tundrei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tundrei — pagină inexistentă">tundrei</a>. Aceste zone au rămas foarte puțin populate. </p><p>Centrul și periferiile au fost în mare parte separate de munți și deșerturi. Munții <a href="/wiki/Caucaz" title="Caucaz">Caucaz</a> și <a href="/wiki/Himalaya" title="Himalaya">Himalaya</a>, precum și deșerturile <a href="/wiki/Karakum" title="Karakum">Karakum</a> și <a href="/wiki/Gobi" class="mw-redirect" title="Gobi">Gobi</a> au format bariere pe care călăreții din stepă le puteau traversa doar cu dificultate. Deși locuitorii orașelor erau mai avansați tehnologic și social, în multe cazuri nu puteau face prea multe din punct de vedere militar pentru a se apăra împotriva hoardelor călare din stepă. Cu toate acestea, zonele joase nu aveau suficiente pajiști deschise pentru a susține o forță ecvestră mare; din acest motiv și din alte motive, nomazii care au cucerit state în China, India și Orientul Mijlociu s-au adaptat adesea societăților locale, mai prospere. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Epoca_medievală"><span id="Epoca_medieval.C4.83"></span>Epoca medievală</h3></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Mongol_dominions1.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3f/Mongol_dominions1.jpg/220px-Mongol_dominions1.jpg" decoding="async" width="220" height="161" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3f/Mongol_dominions1.jpg/330px-Mongol_dominions1.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3f/Mongol_dominions1.jpg/440px-Mongol_dominions1.jpg 2x" data-file-width="1280" data-file-height="938" /></a><figcaption><a href="/wiki/Imperiul_Mongol" title="Imperiul Mongol">Imperiul Mongol</a> la cea mai mare extindere. Zona gri reprezintă ulteriorul <a href="/w/index.php?title=Imperiul_Timurizilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Imperiul Timurizilor — pagină inexistentă">Imperiul Timurizilor</a></figcaption></figure> <p>Înfrângerile <a href="/wiki/Califat" title="Califat">Califatului</a> Islamic împotriva <a href="/wiki/Imperiul_Bizantin" class="mw-redirect" title="Imperiul Bizantin">Imperiului Bizantin</a> și <a href="/wiki/Imperiul_Persan" title="Imperiul Persan">Persan</a> au dus la controlul Asiei de Vest și a părților sudice ale <a href="/wiki/Asia_Central%C4%83" title="Asia Centrală">Asiei Centrale</a> și a părților vestice ale <a href="/wiki/Asia_de_Sud" title="Asia de Sud">Asiei de Sud</a> în timpul <a href="/w/index.php?title=Cuceririle_musulmane_timpurii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cuceririle musulmane timpurii — pagină inexistentă">cuceririlor</a> din secolul al VII-lea; Islamul s-a răspândit, de asemenea, pe parcursul secolelor în regiunile sudice ale Indiei și ale Asiei de Sud-Est prin comerț de-a lungul <a href="/w/index.php?title=Drumul_M%C4%83t%C4%83sii_Maritim&action=edit&redlink=1" class="new" title="Drumul Mătăsii Maritim — pagină inexistentă">Drumului Mătăsii Maritime</a>.<sup id="cite_ref-46" class="reference"><a href="#cite_note-46"><span class="cite-bracket">[</span>44<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-47" class="reference"><a href="#cite_note-47"><span class="cite-bracket">[</span>45<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <a href="/wiki/Imperiul_Mongol" title="Imperiul Mongol">Imperiul Mongol</a> a cucerit o mare parte a Asiei în secolul al XIII-lea, o zonă care se întindea de la China până în Europa. Înainte de invazia mongolă, <a href="/wiki/Dinastia_Song" title="Dinastia Song">Dinastia Song</a> avea aproximativ 120 de milioane de cetățeni; recensământul din anul 1300 care a urmat invaziei a raportat aproximativ 60 de milioane de persoane.<sup id="cite_ref-48" class="reference"><a href="#cite_note-48"><span class="cite-bracket">[</span>46<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p><a href="/wiki/Ciuma_Neagr%C4%83" class="mw-redirect" title="Ciuma Neagră">Ciuma Neagră</a>, una dintre cele mai devastatoare <a href="/wiki/Pandemie" title="Pandemie">pandemii</a> din istoria omenirii, se crede că a avut originea în câmpiile aride ale Asiei Centrale, de unde a călătorit apoi de-a lungul <a href="/wiki/Drumul_M%C4%83t%C4%83sii" class="mw-redirect" title="Drumul Mătăsii">Drumului Mătăsii</a>.<sup id="cite_ref-49" class="reference"><a href="#cite_note-49"><span class="cite-bracket">[</span>47<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Epoca_modernă"><span id="Epoca_modern.C4.83"></span>Epoca modernă</h3></div> <div role="note" class="dezambiguizare">Vezi și: <a href="/w/index.php?title=Istoria_EurasieiEpoca_modern%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria EurasieiEpoca modernă — pagină inexistentă">Istoria EurasieiEpoca modernă</a> și <a href="/w/index.php?title=Afro-AsiaEpoca_modern%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Afro-AsiaEpoca modernă — pagină inexistentă">Afro-AsiaEpoca modernă</a>.</div><p>Implicarea europeană în Asia a devenit mai semnificativă începând cu <a href="/wiki/Epoca_Marilor_Descoperiri" class="mw-redirect" title="Epoca Marilor Descoperiri">Epoca Marilor Descoperiri</a>, marinarii sponsorizați de iberici, precum <a href="/wiki/Cristofor_Columb" title="Cristofor Columb">Cristofor Columb</a> și <a href="/wiki/Vasco_da_Gama" title="Vasco da Gama">Vasco da Gama</a>, deschizând noi căi de la <a href="/w/index.php?title=Europa_Atlantic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Europa Atlantică — pagină inexistentă">Europa Atlantică</a> la <a href="/w/index.php?title=Asia_Pacific&action=edit&redlink=1" class="new" title="Asia Pacific — pagină inexistentă">Asia Pacific</a> și, respectiv, Oceanul Indian la sfârșitul secolului al XV-lea.<sup id="cite_ref-50" class="reference"><a href="#cite_note-50"><span class="cite-bracket">[</span>48<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <a href="/wiki/Imperiul_Rus" title="Imperiul Rus">Imperiul Rus</a> a început, de asemenea, să se extindă în nord-vestul Asiei începând din secolul al XVII-lea și, până la sfârșitul secolului al XIX-lea, a ajuns să controleze întreaga Siberie și cea mai mare parte a Asiei Centrale. </p><p>Printre imperiile ne-europene, <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">Imperiul Otoman</a> a controlat Anatolia, cea mai mare parte a Orientului Mijlociu, Africa de Nord și Balcani începând din mijlocul secolului al XVI-lea, în timp ce în secolul al XVII-lea, <a href="/w/index.php?title=Manciurienii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Manciurienii — pagină inexistentă">Manciurienii</a> au cucerit China și au stabilit <a href="/wiki/Dinastia_Qing" title="Dinastia Qing">Dinastia Qing</a>. <a href="/w/index.php?title=Imperiul_Mughal&action=edit&redlink=1" class="new" title="Imperiul Mughal — pagină inexistentă">Imperiul Mughal</a> islamic (precedat de <a href="/wiki/Sultanatul_Delhi" class="mw-redirect" title="Sultanatul Delhi">Sultanatul Delhi</a> din secolele al XIII-lea până la începutul secolului al XVI-lea)<sup id="cite_ref-51" class="reference"><a href="#cite_note-51"><span class="cite-bracket">[</span>49<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> și <a href="/w/index.php?title=Imperiul_Maratha&action=edit&redlink=1" class="new" title="Imperiul Maratha — pagină inexistentă">Imperiul Maratha</a> hindus au controlat o mare parte a Indiei în secolele al XVI-lea și, respectiv, al XVIII-lea.<sup id="cite_ref-52" class="reference"><a href="#cite_note-52"><span class="cite-bracket">[</span>50<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16858508/mw-parser-output/.tmulti">.mw-parser-output .tmulti .thumbinner{display:flex;flex-direction:column}.mw-parser-output .tmulti .trow{display:flex;flex-direction:row;clear:left;flex-wrap:wrap;width:100%;box-sizing:border-box}.mw-parser-output .tmulti .tsingle{margin:1px;float:left}.mw-parser-output .tmulti .theader{clear:both;font-weight:bold;text-align:center;align-self:center;background-color:transparent;width:100%}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption{text-align:left;background-color:transparent}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption-center{text-align:center;background-color:transparent}.mw-parser-output .tmulti .text-align-left{text-align:left}.mw-parser-output .tmulti .text-align-right{text-align:right}.mw-parser-output .tmulti .text-align-center{text-align:center}@media all and (max-width:720px){.mw-parser-output .tmulti .thumbinner{width:100%!important;box-sizing:border-box;max-width:none!important;align-items:center}.mw-parser-output .tmulti .trow{justify-content:center}.mw-parser-output .tmulti .tsingle{float:none!important;max-width:100%!important;box-sizing:border-box;text-align:center}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption{text-align:center}}</style><div class="thumb tmulti tleft"><div class="thumbinner" style="width:342px;max-width:342px"><div class="trow"><div class="tsingle" style="width:122px;max-width:122px"><div class="thumbimage" style="height:93px;overflow:hidden"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Robert_Clive_and_Mir_Jafar_after_the_Battle_of_Plassey,_1757_by_Francis_Hayman.jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/43/Robert_Clive_and_Mir_Jafar_after_the_Battle_of_Plassey%2C_1757_by_Francis_Hayman.jpg/120px-Robert_Clive_and_Mir_Jafar_after_the_Battle_of_Plassey%2C_1757_by_Francis_Hayman.jpg" decoding="async" width="120" height="94" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/43/Robert_Clive_and_Mir_Jafar_after_the_Battle_of_Plassey%2C_1757_by_Francis_Hayman.jpg/250px-Robert_Clive_and_Mir_Jafar_after_the_Battle_of_Plassey%2C_1757_by_Francis_Hayman.jpg 1.5x" data-file-width="2400" data-file-height="1870" /></a></span></div><div class="thumbcaption">Urmările <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Plassey&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Plassey — pagină inexistentă">Bătăliei de la Plassey</a> din 1757, care a dus în cele din urmă la India Britanică.</div></div><div class="tsingle" style="width:67px;max-width:67px"><div class="thumbimage" style="height:93px;overflow:hidden"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:China,_the_cake_of_kings_and_emperors,_Le_Petit_Journal_1898.jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/93/China%2C_the_cake_of_kings_and_emperors%2C_Le_Petit_Journal_1898.jpg/65px-China%2C_the_cake_of_kings_and_emperors%2C_Le_Petit_Journal_1898.jpg" decoding="async" width="65" height="94" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/93/China%2C_the_cake_of_kings_and_emperors%2C_Le_Petit_Journal_1898.jpg/98px-China%2C_the_cake_of_kings_and_emperors%2C_Le_Petit_Journal_1898.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/93/China%2C_the_cake_of_kings_and_emperors%2C_Le_Petit_Journal_1898.jpg/130px-China%2C_the_cake_of_kings_and_emperors%2C_Le_Petit_Journal_1898.jpg 2x" data-file-width="5481" data-file-height="7908" /></a></span></div><div class="thumbcaption">O reprezentare din 1898 a puterilor occidentale <a href="/w/index.php?title=Concesiuni_str%C4%83ine_%C3%AEn_China&action=edit&redlink=1" class="new" title="Concesiuni străine în China — pagină inexistentă">divizând China</a>.</div></div><div class="tsingle" style="width:147px;max-width:147px"><div class="thumbimage" style="height:93px;overflow:hidden"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Victor_Gillam_A_Thing_Well_Begun_Is_Half_Done_1899_Cornell_CUL_PJM_1136_01.jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/39/Victor_Gillam_A_Thing_Well_Begun_Is_Half_Done_1899_Cornell_CUL_PJM_1136_01.jpg/250px-Victor_Gillam_A_Thing_Well_Begun_Is_Half_Done_1899_Cornell_CUL_PJM_1136_01.jpg" decoding="async" width="145" height="94" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/39/Victor_Gillam_A_Thing_Well_Begun_Is_Half_Done_1899_Cornell_CUL_PJM_1136_01.jpg/330px-Victor_Gillam_A_Thing_Well_Begun_Is_Half_Done_1899_Cornell_CUL_PJM_1136_01.jpg 2x" data-file-width="4000" data-file-height="2593" /></a></span></div><div class="thumbcaption">O reprezentare a Americii construind <a href="/wiki/Canalul_Panama" title="Canalul Panama">conexiuni către Pacific</a> și colonia sa filipineză (stânga) după <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Hispano-American" title="Războiul Hispano-American">Războiul Hispano-American</a> din 1898.</div></div></div></div></div> <p><a href="/w/index.php?title=Imperialismul_occidental_%C3%AEn_Asia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Imperialismul occidental în Asia — pagină inexistentă">Imperialismul occidental în Asia</a> din secolele XVIII-XX a coincis cu <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_Industrial%C4%83" class="mw-redirect" title="Revoluția Industrială">Revoluția Industrială</a> din Occident și detronarea Indiei și Chinei ca principale economii ale lumii.<sup id="cite_ref-53" class="reference"><a href="#cite_note-53"><span class="cite-bracket">[</span>51<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <a href="/wiki/Imperiul_Britanic" title="Imperiul Britanic">Imperiul Britanic</a> a devenit mai întâi dominant în Asia de Sud, cea mai mare parte a regiunii fiind <a href="/w/index.php?title=Domina%C8%9Bia_Companiei_%C3%AEn_India&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dominația Companiei în India — pagină inexistentă">cucerită de comercianții britanici</a> la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, înainte de a intra sub <a href="/wiki/Rajul_Britanic" class="mw-redirect" title="Rajul Britanic">stăpânire britanică directă</a> după o <a href="/w/index.php?title=Revolta_din_1857&action=edit&redlink=1" class="new" title="Revolta din 1857 — pagină inexistentă">revoltă eșuată din 1857</a>; finalizarea <a href="/wiki/Canalul_Suez" title="Canalul Suez">Canalului Suez</a> în 1869, care a crescut accesul britanic la India, a dus la <a href="/w/index.php?title=Noul_Imperialism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Noul Imperialism — pagină inexistentă">o influență europeană și mai mare</a> asupra Africii și Asiei.<sup id="cite_ref-54" class="reference"><a href="#cite_note-54"><span class="cite-bracket">[</span>52<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În această perioadă, puterile occidentale au început să domine China în ceea ce a devenit cunoscut ulterior ca <a href="/wiki/Secolul_umilin%C8%9Bei" title="Secolul umilinței">secolul umilinței</a>, cu comerțul de opiu sprijinit de britanici și ulterior <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Opiumului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războaiele Opiumului — pagină inexistentă">Războaiele Opiumului</a> ducând la situația fără precedent în care China a fost forțată să importe mai mult decât să exporte.<sup id="cite_ref-55" class="reference"><a href="#cite_note-55"><span class="cite-bracket">[</span>53<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-56" class="reference"><a href="#cite_note-56"><span class="cite-bracket">[</span>54<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Dominația străină asupra Chinei a fost consolidată de <a href="/w/index.php?title=Imperiul_Colonial_Japonez&action=edit&redlink=1" class="new" title="Imperiul Colonial Japonez — pagină inexistentă">Imperiul Colonial Japonez</a>, care a controlat o parte din Asia de Est și, pentru scurt timp, o mare parte din Asia de Sud-Est (care fusese anterior <a href="/w/index.php?title=Colonizarea_european%C4%83_a_Asiei_de_Sud-Est&action=edit&redlink=1" class="new" title="Colonizarea europeană a Asiei de Sud-Est — pagină inexistentă">preluată</a> de britanici, olandezi și francezi la sfârșitul secolului al XIX-lea),<sup id="cite_ref-57" class="reference"><a href="#cite_note-57"><span class="cite-bracket">[</span>55<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <a href="/wiki/Noua_Guinee" title="Noua Guinee">Noua Guinee</a> și <a href="/wiki/Insulele_Pacificului" title="Insulele Pacificului">Insulele Pacificului</a>; dominația Japoniei a fost facilitată de ascensiunea sa rapidă care a avut loc în timpul <a href="/wiki/Epoca_Meiji" class="mw-redirect" title="Epoca Meiji">epocii Meiji</a> de la sfârșitul secolului al XIX-lea, în care a aplicat cunoștințe industriale învățate de la Occident și astfel a depășit restul Asiei.<sup id="cite_ref-58" class="reference"><a href="#cite_note-58"><span class="cite-bracket">[</span>56<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-59" class="reference"><a href="#cite_note-59"><span class="cite-bracket">[</span>57<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> O influență semnificativă asupra Japoniei a avut-o <a href="/wiki/Statele_Unite_ale_Americii" title="Statele Unite ale Americii">Statele Unite</a>, care începuse să-și proiecteze influența peste Pacific după <a href="/w/index.php?title=Expansiunea_spre_vest&action=edit&redlink=1" class="new" title="Expansiunea spre vest — pagină inexistentă">expansiunea sa spre vest</a> de la începutul până la mijlocul secolului al XIX-lea.<sup id="cite_ref-60" class="reference"><a href="#cite_note-60"><span class="cite-bracket">[</span>58<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <a href="/wiki/Declinul_Imperiului_Otoman" title="Declinul Imperiului Otoman">Desființarea Imperiului Otoman</a> la începutul secolului al XX-lea a dus la faptul că Orientul Mijlociu a fost, de asemenea, <a href="/wiki/Istoria_Orientului_Mijlociu#Orientul_Mijlociu_modern" title="Istoria Orientului Mijlociu">contestat și împărțit</a> de britanici și francezi.<sup id="cite_ref-61" class="reference"><a href="#cite_note-61"><span class="cite-bracket">[</span>59<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Epoca_contemporană"><span id="Epoca_contemporan.C4.83"></span>Epoca contemporană</h3></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Soviet_Union_and_China_map_including_the_three_co-bordering_countries.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/92/Soviet_Union_and_China_map_including_the_three_co-bordering_countries.svg/250px-Soviet_Union_and_China_map_including_the_three_co-bordering_countries.svg.png" decoding="async" width="220" height="117" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/92/Soviet_Union_and_China_map_including_the_three_co-bordering_countries.svg/330px-Soviet_Union_and_China_map_including_the_three_co-bordering_countries.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/92/Soviet_Union_and_China_map_including_the_three_co-bordering_countries.svg/440px-Soviet_Union_and_China_map_including_the_three_co-bordering_countries.svg.png 2x" data-file-width="317" data-file-height="169" /></a><figcaption>Uniunea Sovietică (în roșu) și China (în galben) controlau cea mai mare parte a Asiei la sfârșitul secolului XX</figcaption></figure> <p>Odată cu sfârșitul <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Al Doilea Război Mondial"> celui de-Al Doilea Război Mondial</a> în 1945 și distrugerile cauzate de război în Europa și Japonia imperială, multe țări din Asia au reușit să se elibereze rapid de dominația colonială <a href="/w/index.php?title=Decolonizarea_Asiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Decolonizarea Asiei — pagină inexistentă">decolonizându-se</a>.<sup id="cite_ref-62" class="reference"><a href="#cite_note-62"><span class="cite-bracket">[</span>60<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <a href="/w/index.php?title=Independen%C8%9Ba_Indiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Independența Indiei — pagină inexistentă">Independența Indiei</a> a fost însoțită de <a href="/w/index.php?title=Parti%C8%9Bia_Indiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Partiția Indiei — pagină inexistentă">crearea unui stat separat</a> pentru majoritatea musulmanilor din Asia de Sud, care în 1971 s-a divizat și mai mult în Pakistan și <a href="/wiki/Bangladesh" title="Bangladesh">Bangladesh</a>;<sup id="cite_ref-63" class="reference"><a href="#cite_note-63"><span class="cite-bracket">[</span>61<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_Rece_%C3%AEn_Asia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războiul Rece în Asia — pagină inexistentă">Războiul Rece în Asia</a> a tensionat relațiile dintre India și Pakistan și a influențat puternic întreaga regiune.<sup id="cite_ref-64" class="reference"><a href="#cite_note-64"><span class="cite-bracket">[</span>62<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <a href="/w/index.php?title=Sf%C3%A2r%C8%99itul_R%C4%83zboiului_Rece&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sfârșitul Războiului Rece — pagină inexistentă">Sfârșitul Războiului Rece</a> și <a href="/w/index.php?title=Dizolvarea_Uniunii_Sovietice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dizolvarea Uniunii Sovietice — pagină inexistentă">prăbușirea Uniunii Sovietice</a> până în 1991 au dus la independența celor cinci state moderne din Asia Centrală.<sup id="cite_ref-65" class="reference"><a href="#cite_note-65"><span class="cite-bracket">[</span>63<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Unele țări arabe au beneficiat economic de marile rezerve de petrol descoperite pe teritoriul lor, devenind influente la nivel global,<sup id="cite_ref-66" class="reference"><a href="#cite_note-66"><span class="cite-bracket">[</span>64<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> însă stabilitatea în <a href="/wiki/Orientul_Mijlociu" title="Orientul Mijlociu">Orientul Mijlociu</a> a fost afectată din anul 1948 de <a href="/wiki/Conflictul_arabo-israelian" title="Conflictul arabo-israelian">Conflictul arabo-israelian</a> și de <a href="/w/index.php?title=Politica_extern%C4%83_a_Statelor_Unite_%C3%AEn_Orientul_Mijlociu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Politica externă a Statelor Unite în Orientul Mijlociu — pagină inexistentă">intervențiile conduse de SUA</a>.<sup id="cite_ref-67" class="reference"><a href="#cite_note-67"><span class="cite-bracket">[</span>65<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-68" class="reference"><a href="#cite_note-68"><span class="cite-bracket">[</span>66<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Țările din <a href="/wiki/Asia_de_Est" title="Asia de Est">Asia de Est</a> (alături de <a href="/wiki/Singapore" title="Singapore">Singapore</a> din <a href="/wiki/Asia_de_Sud-Est" title="Asia de Sud-Est">Asia de Sud-Est</a>) au devenit prospere economic, formând așa-numitele "<a href="/w/index.php?title=Economii_tigru&action=edit&redlink=1" class="new" title="Economii tigru — pagină inexistentă">economii tigru</a>";<sup id="cite_ref-69" class="reference"><a href="#cite_note-69"><span class="cite-bracket">[</span>67<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <a href="/wiki/China" title="China">China</a>, după ce a trecut prin <a href="/w/index.php?title=Reforma_economic%C4%83_chinez%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Reforma economică chineză — pagină inexistentă">reforme economice de piață</a> sub conducerea lui <a href="/wiki/Deng_Xiaoping" title="Deng Xiaoping">Deng Xiaoping</a>,<sup id="cite_ref-70" class="reference"><a href="#cite_note-70"><span class="cite-bracket">[</span>68<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> și-a recăpătat poziția printre cele mai mari două economii ale lumii în secolul XXI.<sup id="cite_ref-71" class="reference"><a href="#cite_note-71"><span class="cite-bracket">[</span>69<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <a href="/wiki/India" title="India">India</a> a cunoscut, de asemenea, o creștere semnificativă datorită <a href="/w/index.php?title=Liberalizarea_economic%C4%83_%C3%AEn_India&action=edit&redlink=1" class="new" title="Liberalizarea economică în India — pagină inexistentă">reformelor economice</a> începute în anii 1990,<sup id="cite_ref-72" class="reference"><a href="#cite_note-72"><span class="cite-bracket">[</span>70<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> reducând sărăcia extremă sub 20%.<sup id="cite_ref-73" class="reference"><a href="#cite_note-73"><span class="cite-bracket">[</span>71<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Ascensiunea Indiei și a Chinei a coincis cu tensiuni tot mai mari între cele două, <a href="/w/index.php?title=Indo-Pacific&action=edit&redlink=1" class="new" title="Indo-Pacific — pagină inexistentă">Indo-Pacific</a> devenind o regiune disputată între China și forțele de echilibrare.<sup id="cite_ref-74" class="reference"><a href="#cite_note-74"><span class="cite-bracket">[</span>72<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Geografie">Geografie</h2></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/w/index.php?title=Geografia_Asiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Geografia Asiei — pagină inexistentă">Geografia Asiei</a></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16785627" /> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Himalayas.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/79/Himalayas.jpg/220px-Himalayas.jpg" decoding="async" width="220" height="145" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/79/Himalayas.jpg/330px-Himalayas.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/79/Himalayas.jpg/440px-Himalayas.jpg 2x" data-file-width="3032" data-file-height="1998" /></a><figcaption>Lanțul <a href="/wiki/Himalaya" title="Himalaya">Himalayan</a> găzduiește unele dintre cele mai înalte vârfuri ale planetei</figcaption></figure> <p>Asia este cel mai mare continent de pe Pământ. Acoperă 9% din suprafața totală a Pământului (sau 30% din suprafața sa terestră) și are cea mai lungă coastă, de 62.800 kilometri (39.022 mi). Asia este definită în general ca fiind compusă din cele patru cincimi estice ale Eurasiei. Este situată la est de <a href="/wiki/Canalul_Suez" title="Canalul Suez">Canalul Suez</a> și de <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Ural" title="Munții Ural">Munții Ural</a> și la sud de <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Caucaz" title="Munții Caucaz">Munții Caucaz</a> (sau <a href="/w/index.php?title=Depresiunea_Kuma%E2%80%93Manych&action=edit&redlink=1" class="new" title="Depresiunea Kuma–Manych — pagină inexistentă">Depresiunea Kuma–Manych</a>) și de <a href="/wiki/Marea_Caspic%C4%83" title="Marea Caspică">Caspică</a> și <a href="/wiki/Marea_Neagr%C4%83" title="Marea Neagră">Neagră</a>.<sup id="cite_ref-75" class="reference"><a href="#cite_note-75"><span class="cite-bracket">[</span>73<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Este mărginită la est de <a href="/wiki/Oceanul_Pacific" title="Oceanul Pacific">Oceanul Pacific</a>, la sud de <a href="/wiki/Oceanul_Indian" title="Oceanul Indian">Oceanul Indian</a> și la nord de <a href="/wiki/Oceanul_Arctic" title="Oceanul Arctic">Oceanul Arctic</a>. Asia este subdivizată în 49 de țări, cinci dintre ele (<a href="/wiki/Georgia_(%C8%9Bar%C4%83)" class="mw-redirect" title="Georgia (țară)">Georgia</a>, <a href="/wiki/Azerbaijan" class="mw-redirect" title="Azerbaijan">Azerbaijan</a>, <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a>, <a href="/wiki/Kazahstan" title="Kazahstan">Kazahstan</a> și <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a>) fiind <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83ri_transcontinentale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Țări transcontinentale — pagină inexistentă">țări transcontinentale</a> situate parțial în Europa. Geografic, Rusia este parțial în Asia, dar este considerată o națiune <a href="/w/index.php?title=Lista_statelor_suverane_%C8%99i_teritoriilor_dependente_din_Europa&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista statelor suverane și teritoriilor dependente din Europa — pagină inexistentă">europeană</a>, atât din punct de vedere <a href="/w/index.php?title=Cultura_rus%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cultura rusă — pagină inexistentă">cultural</a>, cât și politic. </p> <p><a href="/wiki/De%C8%99ertul_Gobi" title="Deșertul Gobi">Deșertul Gobi</a> se află în Mongolia, iar <a href="/w/index.php?title=De%C8%99ertul_Arabiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Deșertul Arabiei — pagină inexistentă">Deșertul Arabiei</a> se întinde pe o mare parte din Orientul Mijlociu. <a href="/wiki/Yangtze" title="Yangtze">Yangtze</a> din China este cel mai lung râu de pe continent. Himalaya, între Nepal și China, este cel mai înalt lanț montan din lume. <a href="/wiki/P%C4%83duri_tropicale" class="mw-redirect" title="Păduri tropicale">Păduri tropicale</a> se întind pe o mare parte din sudul Asiei, iar pădurile de conifere și <a href="/wiki/Foioase" class="mw-redirect" title="Foioase">foioase</a> se află mai la nord.</p><ul class="gallery mw-gallery-traditional"> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Tundra_in_Siberia.jpg" class="mw-file-description" title="Tundră siberiană"><img alt="Tundră siberiană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/87/Tundra_in_Siberia.jpg/120px-Tundra_in_Siberia.jpg" decoding="async" width="120" height="79" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/87/Tundra_in_Siberia.jpg/250px-Tundra_in_Siberia.jpg 1.5x" data-file-width="911" data-file-height="600" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/Tundr%C4%83" title="Tundră">Tundră</a> <a href="/wiki/Siberia" title="Siberia">siberiană</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Gunung_Palung_Jungle.jpg" class="mw-file-description" title="Pădure tropicală în Borneo"><img alt="Pădure tropicală în Borneo" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8e/Gunung_Palung_Jungle.jpg/120px-Gunung_Palung_Jungle.jpg" decoding="async" width="120" height="80" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8e/Gunung_Palung_Jungle.jpg/250px-Gunung_Palung_Jungle.jpg 1.5x" data-file-width="1600" data-file-height="1067" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/P%C4%83dure_tropical%C4%83" title="Pădure tropicală">Pădure tropicală</a> în <a href="/wiki/Borneo" title="Borneo">Borneo</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Kerala_Backwaters,_India.JPG" class="mw-file-description" title="Kerala backwaters"><img alt="Kerala backwaters" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f1/Kerala_Backwaters%2C_India.JPG/120px-Kerala_Backwaters%2C_India.JPG" decoding="async" width="120" height="90" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f1/Kerala_Backwaters%2C_India.JPG/180px-Kerala_Backwaters%2C_India.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f1/Kerala_Backwaters%2C_India.JPG/240px-Kerala_Backwaters%2C_India.JPG 2x" data-file-width="2272" data-file-height="1704" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=Kerala_backwaters&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kerala backwaters — pagină inexistentă">Kerala backwaters</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Naadam_rider_2.jpg" class="mw-file-description" title="Stepă mongolă"><img alt="Stepă mongolă" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/Naadam_rider_2.jpg/120px-Naadam_rider_2.jpg" decoding="async" width="120" height="90" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/Naadam_rider_2.jpg/250px-Naadam_rider_2.jpg 1.5x" data-file-width="1603" data-file-height="1203" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/Step%C4%83" title="Stepă">Stepă</a> mongolă</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:1_li_jiang_guilin_yangshuo_2011.jpg" class="mw-file-description" title="Carstul din China de Sud"><img alt="Carstul din China de Sud" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/92/1_li_jiang_guilin_yangshuo_2011.jpg/120px-1_li_jiang_guilin_yangshuo_2011.jpg" decoding="async" width="120" height="80" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/92/1_li_jiang_guilin_yangshuo_2011.jpg/180px-1_li_jiang_guilin_yangshuo_2011.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/92/1_li_jiang_guilin_yangshuo_2011.jpg/240px-1_li_jiang_guilin_yangshuo_2011.jpg 2x" data-file-width="3983" data-file-height="2640" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=Carstul_din_China_de_Sud&action=edit&redlink=1" class="new" title="Carstul din China de Sud — pagină inexistentă">Carstul din China de Sud</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Taman_Negara,_Malaysia,_Panoramic_view.jpg" class="mw-file-description" title="Taman Negara, Peninsula Malacca"><img alt="Taman Negara, Peninsula Malacca" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/89/Taman_Negara%2C_Malaysia%2C_Panoramic_view.jpg/120px-Taman_Negara%2C_Malaysia%2C_Panoramic_view.jpg" decoding="async" width="120" height="80" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/89/Taman_Negara%2C_Malaysia%2C_Panoramic_view.jpg/250px-Taman_Negara%2C_Malaysia%2C_Panoramic_view.jpg 1.5x" data-file-width="3984" data-file-height="2656" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/Taman_Negara" class="mw-redirect" title="Taman Negara">Taman Negara</a>, <a href="/wiki/Peninsula_Malacca" title="Peninsula Malacca">Peninsula Malacca</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Akkem_Valley_2011.jpg" class="mw-file-description" title="Munții Altai"><img alt="Munții Altai" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5f/Akkem_Valley_2011.jpg/120px-Akkem_Valley_2011.jpg" decoding="async" width="120" height="80" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5f/Akkem_Valley_2011.jpg/250px-Akkem_Valley_2011.jpg 1.5x" data-file-width="4176" data-file-height="2784" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Altai" title="Munții Altai">Munții Altai</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Hunza_Valley_from_Eagle_Point.jpg" class="mw-file-description" title="Valea Hunza"><img alt="Valea Hunza" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b1/Hunza_Valley_from_Eagle_Point.jpg/120px-Hunza_Valley_from_Eagle_Point.jpg" decoding="async" width="120" height="90" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b1/Hunza_Valley_from_Eagle_Point.jpg/250px-Hunza_Valley_from_Eagle_Point.jpg 1.5x" data-file-width="2048" data-file-height="1536" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/Valea_Hunza" title="Valea Hunza">Valea Hunza</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Baa_atoll_islands.JPG" class="mw-file-description" title="Atolii din Maldive"><img alt="Atolii din Maldive" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a8/Baa_atoll_islands.JPG/120px-Baa_atoll_islands.JPG" decoding="async" width="120" height="90" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a8/Baa_atoll_islands.JPG/180px-Baa_atoll_islands.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a8/Baa_atoll_islands.JPG/240px-Baa_atoll_islands.JPG 2x" data-file-width="4000" data-file-height="3000" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=Atolii_din_Maldive&action=edit&redlink=1" class="new" title="Atolii din Maldive — pagină inexistentă">Atolii din Maldive</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Red_sand_of_the_Wadi_Rum_desert.jpg" class="mw-file-description" title="Wadi Rum din Iordania"><img alt="Wadi Rum din Iordania" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5b/Red_sand_of_the_Wadi_Rum_desert.jpg/120px-Red_sand_of_the_Wadi_Rum_desert.jpg" decoding="async" width="120" height="90" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5b/Red_sand_of_the_Wadi_Rum_desert.jpg/180px-Red_sand_of_the_Wadi_Rum_desert.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5b/Red_sand_of_the_Wadi_Rum_desert.jpg/240px-Red_sand_of_the_Wadi_Rum_desert.jpg 2x" data-file-width="7296" data-file-height="5472" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/Wadi_Rum" title="Wadi Rum">Wadi Rum</a> din <a href="/wiki/Iordania" title="Iordania">Iordania</a></div> </li> </ul> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Regiuni_principale">Regiuni principale</h3></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Detailed_map_of_Asian_regions.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c5/Detailed_map_of_Asian_regions.png/250px-Detailed_map_of_Asian_regions.png" decoding="async" width="220" height="217" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c5/Detailed_map_of_Asian_regions.png/330px-Detailed_map_of_Asian_regions.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c5/Detailed_map_of_Asian_regions.png/500px-Detailed_map_of_Asian_regions.png 2x" data-file-width="3465" data-file-height="3417" /></a><figcaption>Hartă detaliată a regiunilor Asiei</figcaption></figure> <p>Există diverse abordări ale divizării regionale a Asiei. Următoarea subdiviziune în regiuni este utilizată, printre altele, de <a href="/w/index.php?title=Divizia_de_Statistic%C4%83_a_Na%C8%9Biunilor_Unite&action=edit&redlink=1" class="new" title="Divizia de Statistică a Națiunilor Unite — pagină inexistentă">Divizia de Statistică a Națiunilor Unite</a> (UNSD). Această împărțire a Asiei în regiuni de către Națiunile Unite este făcută doar în scopuri statistice și nu implică nicio presupunere despre afilierile politice sau alte afilieri ale țărilor și teritoriilor.<sup id="cite_ref-76" class="reference"><a href="#cite_note-76"><span class="cite-bracket">[</span>74<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <ul><li><a href="/wiki/Asia_de_Nord" title="Asia de Nord">Asia de Nord</a> (<a href="/wiki/Siberia" title="Siberia">Siberia</a>)</li> <li><a href="/wiki/Asia_Central%C4%83" title="Asia Centrală">Asia Centrală</a></li> <li><a href="/wiki/Asia_de_Vest" title="Asia de Vest">Asia de Vest</a> (<a href="/wiki/Orientul_Mijlociu" title="Orientul Mijlociu">Orientul Mijlociu</a> sau <a href="/wiki/Orientul_Apropiat" title="Orientul Apropiat">Orientul Apropiat</a> și o parte din <a href="/wiki/Caucaz" title="Caucaz">Caucaz</a>)</li> <li><a href="/wiki/Asia_de_Sud" title="Asia de Sud">Asia de Sud</a> (<a href="/wiki/Subcontinentul_Indian" title="Subcontinentul Indian">Subcontinentul Indian</a>)</li> <li><a href="/wiki/Asia_de_Est" title="Asia de Est">Asia de Est</a> (<a href="/wiki/Orientul_%C3%8Endep%C4%83rtat" title="Orientul Îndepărtat">Orientul Îndepărtat</a>)</li> <li><a href="/wiki/Asia_de_Sud-Est" title="Asia de Sud-Est">Asia de Sud-Est</a> (<a href="/wiki/Indiile_de_Est" title="Indiile de Est">Indiile de Est</a> și <a href="/wiki/Indochina" title="Indochina">Indochina</a>)</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Harta_politică_a_Asiei"><span id="Harta_politic.C4.83_a_Asiei"></span>Harta politică a Asiei</h3></div> <div class="nounderlines" style="width: 650px; float: none; margin: none; padding: none; border: none; clear: none; background-color: #ffffff; position: relative;"> <div style="background-color: ;"><span typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/95/Asia-blank_map.png/650px-Asia-blank_map.png" decoding="async" width="650" height="495" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/95/Asia-blank_map.png/975px-Asia-blank_map.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/95/Asia-blank_map.png 2x" data-file-width="1100" data-file-height="837" /></span></span></div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:244px; top: 87px;"><a href="/wiki/Rusia" title="Rusia"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Federația Rusă</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:309px; top: 157px;"><a href="/wiki/Mongolia" title="Mongolia"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Mongolia</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:334px; top: 217px;"><a href="/wiki/Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83" title="Republica Populară Chineză"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">China</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:519px; top: 212px;"><a href="/wiki/Japonia" title="Japonia"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Japonia</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:424px; top: 207px;"><a href="/wiki/Coreea_de_Sud" title="Coreea de Sud"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Coreea de Sud</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:424px; top: 197px;"><a href="/wiki/Coreea_de_Nord" title="Coreea de Nord"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Coreea de Nord</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:456.5px; top: 272px;"><a href="/wiki/Taiwan" title="Taiwan"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Taiwan</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:254px; top: 282px;"><a href="/wiki/India" title="India"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">India</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:199px; top: 247px;"><a href="/wiki/Pakistan" title="Pakistan"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Pakistan</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:269px; top: 249.5px;"><a href="/wiki/Nepal" title="Nepal"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Nepal</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:294px; top: 254.5px;"><a href="/wiki/Bhutan" title="Bhutan"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Bhutan</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:294px; top: 267px;"><a href="/wiki/Bangladesh" title="Bangladesh"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Bangladesh</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:225px; top: 352px;"><a href="/wiki/Maldive" title="Maldive"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Maldive</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:225px; top: 392px;"><a href="/wiki/Teritoriul_Britanic_din_Oceanul_Indian" title="Teritoriul Britanic din Oceanul Indian"><span style="color: blue; font-size: 0.85em"><i>Teritoriul Britanic din Oceanul Indian</i></span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:279px; top: 352px;"><a href="/wiki/Sri_Lanka" title="Sri Lanka"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Sri Lanka</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:394px; top: 307px;"><a href="/wiki/Vietnam" title="Vietnam"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Vietnam</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:354px; top: 314.5px;"><a href="/wiki/Thailand" class="mw-redirect" title="Thailand"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Thailand</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:364px; top: 297px;"><a href="/wiki/Laos" title="Laos"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Laos</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:369px; top: 329.5px;"><a href="/wiki/Cambodgia" title="Cambodgia"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Cambodgia</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:329px; top: 287px;"><a href="/wiki/Burma" class="mw-redirect" title="Burma"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Burma</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:381.5px; top: 372px;"><a href="/wiki/Malaezia" class="mw-redirect" title="Malaezia"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Malaezia</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:419px; top: 362px;"><a href="/wiki/Brunei" title="Brunei"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Brunei</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:381.5px; top: 379.5px;"><a href="/wiki/Singapore" title="Singapore"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Singapore</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:481.5px; top: 327px;"><a href="/wiki/Filipine" title="Filipine"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Filipine</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:404px; top: 422px;"><a href="/wiki/Indonezia" title="Indonezia"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Indonezia</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:459px; top: 452px;"><a href="/wiki/Timorul_de_Est" title="Timorul de Est"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Timorul de Est</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:174px; top: 152px;"><a href="/wiki/Kazahstan" title="Kazahstan"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Kazahstan</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:154px; top: 174.5px;"><a href="/wiki/Uzbekistan" title="Uzbekistan"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Uzbekistan</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:209px; top: 182px;"><a href="/wiki/K%C3%A2rg%C3%A2zstan" title="Kârgâzstan"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Kârgâzstan</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:209px; top: 197px;"><a href="/wiki/Tadjikistan" title="Tadjikistan"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Tadjikistan</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:154px; top: 197px;"><a href="/wiki/Turkmenistan" title="Turkmenistan"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Turkmenistan</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:179px; top: 227px;"><a href="/wiki/Afganistan" title="Afganistan"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Afganistan</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:146.5px; top: 227px;"><a href="/wiki/Iran" title="Iran"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Iran</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:86.5px; top: 279.5px;"><a href="/wiki/Arabia_Saudita" class="mw-redirect" title="Arabia Saudita"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Arabia Saudita</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:161.5px; top: 292px;"><a href="/wiki/Oman" title="Oman"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Oman</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:114px; top: 317px;"><a href="/wiki/Yemen" title="Yemen"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Yemen</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:154px; top: 282px;"><a href="/wiki/Emiratele_Arabe_Unite" title="Emiratele Arabe Unite"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">EAU</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:130px; top: 272px;"><a href="/wiki/Qatar" title="Qatar"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Qat.</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:130px; top: 262px;"><a href="/wiki/Bahrain" title="Bahrain"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Bah.</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:123px; top: 252px;"><a href="/wiki/Kuweit" title="Kuweit"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Kuw.</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:99px; top: 232px;"><a href="/wiki/Iraq" class="mw-redirect" title="Iraq"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Iraq</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:69px; top: 242px;"><a href="/wiki/Iordania" title="Iordania"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Iordania</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:54px; top: 232px;"><a href="/wiki/Israel" title="Israel"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Isr.</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:69px; top: 217px;"><a href="/wiki/Siria" title="Siria"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Siria</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:69px; top: 227px;"><a href="/wiki/Liban" title="Liban"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Liban.</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:59px; top: 192px;"><a href="/wiki/Turcia" title="Turcia"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Turcia</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:41.5px; top: 224.5px;"><a href="/wiki/Cipru" title="Cipru"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Cip.</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:94px; top: 182px;"><a href="/wiki/Azerbaijan" class="mw-redirect" title="Azerbaijan"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Azerbaijan</span></a></div> </div> <div style="font-size: smaller; line-height: 10px;"><div style="position: absolute; text-align: center; left:94px; top: 192px;"><a href="/wiki/Armenia" title="Armenia"><span style="color: blue; font-size: 0.85em">Armenia</span></a></div> </div> </div> <p><br /> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Cele_mai_mari_aglomerații_urbane_din_Asia"><span id="Cele_mai_mari_aglomera.C8.9Bii_urbane_din_Asia"></span>Cele mai mari aglomerații urbane din Asia</h3></div> <table class="wikitable" border="1"> <tbody><tr> <th>Zona metropolitană </th> <th>Populație (<a href="/wiki/2010" title="2010">2010</a>) </th> <th>Țară </th> <th>Imagine panoramică </th></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Istanbul" title="Istanbul">Istanbul</a> </td> <td>14.350.423 loc. </td> <td><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Flag_of_Turkey.svg/23px-Flag_of_Turkey.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Flag_of_Turkey.svg/35px-Flag_of_Turkey.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Flag_of_Turkey.svg/45px-Flag_of_Turkey.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="800" /></span></span> </span><a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a> </td> <td> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Dacca" title="Dacca">Dhaka</a> </td> <td>13.240.743 loc. </td> <td><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f9/Flag_of_Bangladesh.svg/23px-Flag_of_Bangladesh.svg.png" decoding="async" width="23" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f9/Flag_of_Bangladesh.svg/35px-Flag_of_Bangladesh.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f9/Flag_of_Bangladesh.svg/46px-Flag_of_Bangladesh.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="307" /></span></span> </span><a href="/wiki/Bangladesh" title="Bangladesh">Bangladesh</a> </td> <td><figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Lalbager_Kella_01.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/be/Lalbager_Kella_01.jpg/250px-Lalbager_Kella_01.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/be/Lalbager_Kella_01.jpg/330px-Lalbager_Kella_01.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/be/Lalbager_Kella_01.jpg/500px-Lalbager_Kella_01.jpg 2x" data-file-width="640" data-file-height="480" /></a><figcaption></figcaption></figure> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Mumbai" title="Mumbai">Mumbay</a> </td> <td>21.900.967 loc. </td> <td><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Flag_of_India.svg/23px-Flag_of_India.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Flag_of_India.svg/35px-Flag_of_India.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Flag_of_India.svg/45px-Flag_of_India.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></span></span> </span><a href="/wiki/India" title="India">India</a> </td> <td><figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Mumbai_03-2016_77_sunset_at_Marine_Drive.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4f/Mumbai_03-2016_77_sunset_at_Marine_Drive.jpg/220px-Mumbai_03-2016_77_sunset_at_Marine_Drive.jpg" decoding="async" width="220" height="124" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4f/Mumbai_03-2016_77_sunset_at_Marine_Drive.jpg/330px-Mumbai_03-2016_77_sunset_at_Marine_Drive.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4f/Mumbai_03-2016_77_sunset_at_Marine_Drive.jpg/440px-Mumbai_03-2016_77_sunset_at_Marine_Drive.jpg 2x" data-file-width="5424" data-file-height="3051" /></a><figcaption></figcaption></figure> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Delhi" title="Delhi">Delhi</a> </td> <td>18.916.8900 loc. </td> <td><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Flag_of_India.svg/23px-Flag_of_India.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Flag_of_India.svg/35px-Flag_of_India.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Flag_of_India.svg/45px-Flag_of_India.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></span></span> </span><a href="/wiki/India" title="India">India</a> </td> <td><figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:LotusDelhi.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fc/LotusDelhi.jpg/220px-LotusDelhi.jpg" decoding="async" width="220" height="136" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fc/LotusDelhi.jpg/330px-LotusDelhi.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fc/LotusDelhi.jpg/440px-LotusDelhi.jpg 2x" data-file-width="1014" data-file-height="626" /></a><figcaption></figcaption></figure> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Calcutta" title="Calcutta">Calcutta</a> </td> <td>15.644.040 loc. </td> <td><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Flag_of_India.svg/23px-Flag_of_India.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Flag_of_India.svg/35px-Flag_of_India.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Flag_of_India.svg/45px-Flag_of_India.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></span></span> </span><a href="/wiki/India" title="India">India</a> </td> <td><figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Dakshineswar_Kali_Temple,_Dakshineswar,_West_Bengal,_India_(2007).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/95/Dakshineswar_Kali_Temple%2C_Dakshineswar%2C_West_Bengal%2C_India_%282007%29.jpg/220px-Dakshineswar_Kali_Temple%2C_Dakshineswar%2C_West_Bengal%2C_India_%282007%29.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/95/Dakshineswar_Kali_Temple%2C_Dakshineswar%2C_West_Bengal%2C_India_%282007%29.jpg/330px-Dakshineswar_Kali_Temple%2C_Dakshineswar%2C_West_Bengal%2C_India_%282007%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/95/Dakshineswar_Kali_Temple%2C_Dakshineswar%2C_West_Bengal%2C_India_%282007%29.jpg/440px-Dakshineswar_Kali_Temple%2C_Dakshineswar%2C_West_Bengal%2C_India_%282007%29.jpg 2x" data-file-width="1632" data-file-height="1088" /></a><figcaption></figcaption></figure> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Teheran" title="Teheran">Teheran</a> </td> <td>13.413.348 loc. </td> <td><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Flag_of_Iran.svg/40px-Flag_of_Iran.svg.png" decoding="async" width="23" height="13" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Flag_of_Iran.svg/60px-Flag_of_Iran.svg.png 2x" data-file-width="630" data-file-height="360" /></span></span> </span><a href="/wiki/Iran" title="Iran">Iran</a> </td> <td><figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Tehran_skyline_may_2007.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/74/Tehran_skyline_may_2007.jpg/250px-Tehran_skyline_may_2007.jpg" decoding="async" width="220" height="119" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/74/Tehran_skyline_may_2007.jpg/330px-Tehran_skyline_may_2007.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/74/Tehran_skyline_may_2007.jpg/500px-Tehran_skyline_may_2007.jpg 2x" data-file-width="800" data-file-height="431" /></a><figcaption></figcaption></figure> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Karachi" title="Karachi">Karachi</a> </td> <td>13.052.000 loc. </td> <td><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/32/Flag_of_Pakistan.svg/23px-Flag_of_Pakistan.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/32/Flag_of_Pakistan.svg/35px-Flag_of_Pakistan.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/32/Flag_of_Pakistan.svg/45px-Flag_of_Pakistan.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></span></span> </span><a href="/wiki/Pakistan" title="Pakistan">Pakistan</a> </td> <td><figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Nagan_Ch_Karachi.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/62/Nagan_Ch_Karachi.jpg/220px-Nagan_Ch_Karachi.jpg" decoding="async" width="220" height="146" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/62/Nagan_Ch_Karachi.jpg/330px-Nagan_Ch_Karachi.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/62/Nagan_Ch_Karachi.jpg/440px-Nagan_Ch_Karachi.jpg 2x" data-file-width="1024" data-file-height="681" /></a><figcaption></figcaption></figure> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Shanghai" title="Shanghai">Shanghai</a> </td> <td>19.210.000 loc. </td> <td><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg/23px-Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg/35px-Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg/45px-Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></span></span> </span><a href="/wiki/Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83" title="Republica Populară Chineză">China</a> </td> <td><figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Shanghaiviewpic1.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ad/Shanghaiviewpic1.jpg/220px-Shanghaiviewpic1.jpg" decoding="async" width="220" height="146" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ad/Shanghaiviewpic1.jpg/330px-Shanghaiviewpic1.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ad/Shanghaiviewpic1.jpg/440px-Shanghaiviewpic1.jpg 2x" data-file-width="4288" data-file-height="2848" /></a><figcaption></figcaption></figure> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Beijing" title="Beijing">Beijing</a> </td> <td>12.230.029 loc. </td> <td><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg/23px-Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg/35px-Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg/45px-Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></span></span> </span><a href="/wiki/Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83" title="Republica Populară Chineză">China</a> </td> <td> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Chongqing" title="Chongqing">Chongqing</a> </td> <td>31.442.300 loc. </td> <td><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg/23px-Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg/35px-Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg/45px-Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></span></span> </span><a href="/wiki/Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83" title="Republica Populară Chineză">China</a> </td> <td><figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:CQ_WTC.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/78/CQ_WTC.jpg/250px-CQ_WTC.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/78/CQ_WTC.jpg/330px-CQ_WTC.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/78/CQ_WTC.jpg/500px-CQ_WTC.jpg 2x" data-file-width="1632" data-file-height="1224" /></a><figcaption></figcaption></figure> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Seul" title="Seul">Seul</a> </td> <td>22.692.652 loc. </td> <td><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/09/Flag_of_South_Korea.svg/40px-Flag_of_South_Korea.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/09/Flag_of_South_Korea.svg/60px-Flag_of_South_Korea.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></span></span> </span><a href="/wiki/Coreea_de_Sud" title="Coreea de Sud">Coreea de Sud</a> </td> <td><figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Samsung_headquarters.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e2/Samsung_headquarters.jpg/250px-Samsung_headquarters.jpg" decoding="async" width="220" height="174" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e2/Samsung_headquarters.jpg/330px-Samsung_headquarters.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e2/Samsung_headquarters.jpg/500px-Samsung_headquarters.jpg 2x" data-file-width="3594" data-file-height="2848" /></a><figcaption></figcaption></figure> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Jakarta" title="Jakarta">Jakarta</a> </td> <td>18.588.548 loc. </td> <td><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9f/Flag_of_Indonesia.svg/23px-Flag_of_Indonesia.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9f/Flag_of_Indonesia.svg/35px-Flag_of_Indonesia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9f/Flag_of_Indonesia.svg/45px-Flag_of_Indonesia.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></span></span> </span><a href="/wiki/Indonezia" title="Indonezia">Indonezia</a> </td> <td><figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Jakarta_Skyline_Part_2.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b6/Jakarta_Skyline_Part_2.jpg/250px-Jakarta_Skyline_Part_2.jpg" decoding="async" width="220" height="109" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b6/Jakarta_Skyline_Part_2.jpg/330px-Jakarta_Skyline_Part_2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b6/Jakarta_Skyline_Part_2.jpg/500px-Jakarta_Skyline_Part_2.jpg 2x" data-file-width="1546" data-file-height="768" /></a><figcaption></figcaption></figure> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Tokio" class="mw-redirect" title="Tokio">Tokyo</a> </td> <td>37.730.064 loc. </td> <td><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/Flag_of_Japan.svg/40px-Flag_of_Japan.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/Flag_of_Japan.svg/60px-Flag_of_Japan.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></span></span> </span><a href="/wiki/Japonia" title="Japonia">Japonia</a> </td> <td><figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Skyscrapers_of_Shinjuku_2009_January.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b2/Skyscrapers_of_Shinjuku_2009_January.jpg/250px-Skyscrapers_of_Shinjuku_2009_January.jpg" decoding="async" width="220" height="117" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b2/Skyscrapers_of_Shinjuku_2009_January.jpg/330px-Skyscrapers_of_Shinjuku_2009_January.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b2/Skyscrapers_of_Shinjuku_2009_January.jpg/500px-Skyscrapers_of_Shinjuku_2009_January.jpg 2x" data-file-width="2560" data-file-height="1364" /></a><figcaption></figcaption></figure> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Osaka" title="Osaka">Osaka</a> </td> <td>17.409.585 loc. </td> <td><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/Flag_of_Japan.svg/40px-Flag_of_Japan.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/Flag_of_Japan.svg/60px-Flag_of_Japan.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></span></span> </span><a href="/wiki/Japonia" title="Japonia">Japonia</a> </td> <td><figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Osaka_Castle_03bs3200.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Osaka_Castle_03bs3200.jpg/250px-Osaka_Castle_03bs3200.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Osaka_Castle_03bs3200.jpg/330px-Osaka_Castle_03bs3200.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Osaka_Castle_03bs3200.jpg/500px-Osaka_Castle_03bs3200.jpg 2x" data-file-width="3200" data-file-height="2133" /></a><figcaption></figcaption></figure> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Manila" title="Manila">Manila</a> </td> <td>20.795.000 loc. </td> <td><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/99/Flag_of_the_Philippines.svg/40px-Flag_of_the_Philippines.svg.png" decoding="async" width="23" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/99/Flag_of_the_Philippines.svg/60px-Flag_of_the_Philippines.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="600" /></span></span> </span><a href="/wiki/Filipine" title="Filipine">Filipine</a> </td> <td> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Bangkok" title="Bangkok">Bangkok</a> </td> <td>11.971.000 loc. </td> <td><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a9/Flag_of_Thailand.svg/23px-Flag_of_Thailand.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a9/Flag_of_Thailand.svg/35px-Flag_of_Thailand.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a9/Flag_of_Thailand.svg/45px-Flag_of_Thailand.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></span></span> </span><a href="/wiki/Thailanda" title="Thailanda">Thailanda</a> </td> <td> </td></tr></tbody></table> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Climă"><span id="Clim.C4.83"></span>Climă</h3></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/w/index.php?title=Clima_Asiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Clima Asiei — pagină inexistentă">Clima Asiei</a></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16785627" /> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Koppen-Geiger_Map_Asia_present.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/16/Koppen-Geiger_Map_Asia_present.svg/250px-Koppen-Geiger_Map_Asia_present.svg.png" decoding="async" width="220" height="104" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/16/Koppen-Geiger_Map_Asia_present.svg/330px-Koppen-Geiger_Map_Asia_present.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/16/Koppen-Geiger_Map_Asia_present.svg/500px-Koppen-Geiger_Map_Asia_present.svg.png 2x" data-file-width="1800" data-file-height="850" /></a><figcaption>Hartă a clasificării climatice <a href="/w/index.php?title=Clasificarea_climatic%C4%83_K%C3%B6ppen-Geiger&action=edit&redlink=1" class="new" title="Clasificarea climatică Köppen-Geiger — pagină inexistentă">Köppen-Geiger</a> pentru Asia<sup id="cite_ref-77" class="reference"><a href="#cite_note-77"><span class="cite-bracket">[</span>75<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></figcaption></figure> <p>Asia are caracteristici climatice extrem de diverse. Climele variază de la <a href="/wiki/Arctic" class="mw-redirect" title="Arctic">Arctic</a> și <a href="/w/index.php?title=Subarctic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Subarctic — pagină inexistentă">subarctic</a> în Siberia la tropical în sudul Indiei și Asia de Sud-Est. Este umed în secțiunile sud-estice și uscat în cea mai mare parte a interiorului. Unele dintre cele mai mari variații zilnice de temperatură de pe Pământ au loc în secțiunile vestice ale Asiei. Circulația <a href="/wiki/Muson" title="Muson">musonilor</a> domină în secțiunile sudice și estice, datorită prezenței Himalayei care forțează formarea unei depresiuni termice care atrage umezeala în timpul verii. Secțiunile sud-vestice ale continentului sunt fierbinți. Siberia este unul dintre cele mai reci locuri din <a href="/w/index.php?title=Emisfera_Nordic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Emisfera Nordică — pagină inexistentă">Emisfera Nordică</a> și poate acționa ca o sursă de mase de aer arctic pentru America de Nord. Cel mai activ loc de pe Pământ pentru activitatea <a href="/w/index.php?title=Cicloni_tropicali&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cicloni tropicali — pagină inexistentă">ciclonilor tropicali</a> se află la nord-est de <a href="/wiki/Filipine" title="Filipine">Filipine</a> și la sud de Japonia. </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Schimbări_climatice"><span id="Schimb.C4.83ri_climatice"></span>Schimbări climatice</h4></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:2022_Pakistan_Floods_-_August_27,_2021_vs._August_27,_2022_in_Sindh.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/53/2022_Pakistan_Floods_-_August_27%2C_2021_vs._August_27%2C_2022_in_Sindh.jpg/250px-2022_Pakistan_Floods_-_August_27%2C_2021_vs._August_27%2C_2022_in_Sindh.jpg" decoding="async" width="220" height="144" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/53/2022_Pakistan_Floods_-_August_27%2C_2021_vs._August_27%2C_2022_in_Sindh.jpg/330px-2022_Pakistan_Floods_-_August_27%2C_2021_vs._August_27%2C_2022_in_Sindh.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/53/2022_Pakistan_Floods_-_August_27%2C_2021_vs._August_27%2C_2022_in_Sindh.jpg/500px-2022_Pakistan_Floods_-_August_27%2C_2021_vs._August_27%2C_2022_in_Sindh.jpg 2x" data-file-width="8830" data-file-height="5792" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Inunda%C8%9Biile_din_Asia_de_Sud_din_2022&action=edit&redlink=1" class="new" title="Inundațiile din Asia de Sud din 2022 — pagină inexistentă">Inundațiile din Asia de Sud din 2022</a>, inclusiv în <a href="/w/index.php?title=Inunda%C8%9Biile_din_Pakistan_din_2022&action=edit&redlink=1" class="new" title="Inundațiile din Pakistan din 2022 — pagină inexistentă">Pakistan</a> (fotografiate), sunt un exemplu de impact al schimbărilor climatice.<sup id="cite_ref-78" class="reference"><a href="#cite_note-78"><span class="cite-bracket">[</span>76<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-79" class="reference"><a href="#cite_note-79"><span class="cite-bracket">[</span>77<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></figcaption></figure> <p><a href="/wiki/Schimb%C4%83rile_climatice" class="mw-redirect" title="Schimbările climatice">Schimbările climatice</a> sunt deosebit de importante în <a class="mw-selflink selflink">Asia</a>, deoarece continentul reprezintă majoritatea populației umane. Încălzirea din secolul al XX-lea crește amenințarea <a href="/w/index.php?title=Valuri_de_c%C4%83ldur%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Valuri de căldură — pagină inexistentă">valurilor de căldură</a> pe întreg continentul.<sup id="cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-0" class="reference"><a href="#cite_note-AR6_WGII_Chapter10-80"><span class="cite-bracket">[</span>78<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup class="reference" style="white-space:nowrap;">:1459</sup> Valurile de căldură duc la o creștere a mortalității, iar cererea de <a href="/wiki/Aer_condi%C8%9Bionat" title="Aer condiționat">aer condiționat</a> accelerează rapid ca urmare. Până în 2080, se estimează că aproximativ 1 miliard de oameni din orașele din <a href="/wiki/Asia_de_Sud" title="Asia de Sud">Sud</a> și <a href="/wiki/Asia_de_Sud-Est" title="Asia de Sud-Est">Asia de Sud-Est</a> vor experimenta aproximativ o lună de căldură extremă în fiecare an.<sup id="cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-1" class="reference"><a href="#cite_note-AR6_WGII_Chapter10-80"><span class="cite-bracket">[</span>78<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup class="reference" style="white-space:nowrap;">:1460</sup> <a href="/w/index.php?title=Efectele_schimb%C4%83rilor_climatice_asupra_ciclului_apei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Efectele schimbărilor climatice asupra ciclului apei — pagină inexistentă">Impactul asupra ciclului apei</a> este mai complicat: regiunile deja aride, situate în principal în <a href="/wiki/Asia_de_Vest" title="Asia de Vest">Asia de Vest</a> și <a href="/wiki/Asia_Central%C4%83" title="Asia Centrală">Asia Centrală</a>, vor experimenta mai multe <a href="/wiki/Secet%C4%83" title="Secetă">secete</a>, în timp ce zonele din <a href="/wiki/Asia_de_Est" title="Asia de Est">Est</a>, Asia de Sud-Est și Asia de Sud, care sunt deja umede datorită <a href="/wiki/Muson" title="Muson">musonilor</a>, vor experimenta mai multe inundații.<sup id="cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-2" class="reference"><a href="#cite_note-AR6_WGII_Chapter10-80"><span class="cite-bracket">[</span>78<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup class="reference" style="white-space:nowrap;">:1459</sup> </p><p>Apele din jurul Asiei sunt supuse acelorași <a href="/w/index.php?title=Efectele_schimb%C4%83rilor_climatice_asupra_oceanelor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Efectele schimbărilor climatice asupra oceanelor — pagină inexistentă">impacturi</a> ca și în alte părți, cum ar fi încălzirea crescută și <a href="/wiki/Acidificarea_oceanelor" title="Acidificarea oceanelor">acidificarea oceanelor</a>.<sup id="cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-3" class="reference"><a href="#cite_note-AR6_WGII_Chapter10-80"><span class="cite-bracket">[</span>78<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup class="reference" style="white-space:nowrap;">:1465</sup> Există multe <a href="/w/index.php?title=Recife_de_corali&action=edit&redlink=1" class="new" title="Recife de corali — pagină inexistentă">recife de corali</a> în regiune, iar acestea sunt foarte vulnerabile la schimbările climatice,<sup id="cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-4" class="reference"><a href="#cite_note-AR6_WGII_Chapter10-80"><span class="cite-bracket">[</span>78<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup class="reference" style="white-space:nowrap;">:1459</sup> până în punctul în care practic toate vor fi pierdute dacă încălzirea depășește 1,5 °C (2,7 °F).<sup id="cite_ref-ArmstrongMcKay2022_81-0" class="reference"><a href="#cite_note-ArmstrongMcKay2022-81"><span class="cite-bracket">[</span>79<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-ArmstrongMcKayExplainer_82-0" class="reference"><a href="#cite_note-ArmstrongMcKayExplainer-82"><span class="cite-bracket">[</span>80<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Ecosistemele distinctive de <a href="/wiki/Mangrove" class="mw-redirect" title="Mangrove">mangrove</a> din Asia sunt, de asemenea, foarte vulnerabile la <a href="/wiki/Cre%C8%99terea_nivelului_m%C4%83rii" title="Creșterea nivelului mării">creșterea nivelului mării</a>.<sup id="cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-5" class="reference"><a href="#cite_note-AR6_WGII_Chapter10-80"><span class="cite-bracket">[</span>78<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup class="reference" style="white-space:nowrap;">:1459</sup> Asia are, de asemenea, mai multe țări cu populații mari de coastă decât orice alt continent, ceea ce ar provoca impacturi economice majore din cauza creșterii nivelului mării.<sup id="cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-6" class="reference"><a href="#cite_note-AR6_WGII_Chapter10-80"><span class="cite-bracket">[</span>78<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup class="reference" style="white-space:nowrap;">:1459</sup> Aprovizionarea cu apă în regiunea <a href="/w/index.php?title=Hindu_Kush&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hindu Kush — pagină inexistentă">Hindu Kush</a> va deveni mai instabilă pe măsură ce ghețarii săi enormi, cunoscuți sub numele de „turnuri de apă asiatice”, se vor topi treptat.<sup id="cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-7" class="reference"><a href="#cite_note-AR6_WGII_Chapter10-80"><span class="cite-bracket">[</span>78<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup class="reference" style="white-space:nowrap;">:1459</sup> Aceste schimbări ale ciclului apei afectează, de asemenea, distribuția bolilor transmise de vectori, malaria și febra dengue fiind așteptate să devină mai predominante în regiunile tropicale și subtropicale.<sup id="cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-8" class="reference"><a href="#cite_note-AR6_WGII_Chapter10-80"><span class="cite-bracket">[</span>78<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup class="reference" style="white-space:nowrap;">:1459</sup> <a href="/w/index.php?title=Securitatea_alimentar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Securitatea alimentară — pagină inexistentă">Securitatea alimentară</a> va deveni mai inegală, iar țările din Asia de Sud ar putea experimenta impacturi semnificative din cauza volatilității prețurilor globale ale alimentelor.<sup id="cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-9" class="reference"><a href="#cite_note-AR6_WGII_Chapter10-80"><span class="cite-bracket">[</span>78<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup class="reference" style="white-space:nowrap;">:1494</sup> </p> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Kang_2018_NCP_irrigation_RCPs.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6c/Kang_2018_NCP_irrigation_RCPs.png/250px-Kang_2018_NCP_irrigation_RCPs.png" decoding="async" width="220" height="245" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6c/Kang_2018_NCP_irrigation_RCPs.png/330px-Kang_2018_NCP_irrigation_RCPs.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6c/Kang_2018_NCP_irrigation_RCPs.png/500px-Kang_2018_NCP_irrigation_RCPs.png 2x" data-file-width="2049" data-file-height="2282" /></a><figcaption>Se așteaptă ca schimbările climatice să exacerbeze <a href="/w/index.php?title=Stresul_termic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stresul termic — pagină inexistentă">stresul termic</a> pe <a href="/w/index.php?title=C%C3%A2mpia_Chinei_de_Nord&action=edit&redlink=1" class="new" title="Câmpia Chinei de Nord — pagină inexistentă">Câmpia Chinei de Nord</a>, care este deosebit de vulnerabilă deoarece irigația pe scară largă duce la un aer foarte umed. Există riscul ca lucrătorii agricoli să nu fie capabili fizic să lucreze în aer liber în zilele fierbinți de vară la sfârșitul secolului, în special în scenariul cel mai mare al emisiilor și încălzirii.<sup id="cite_ref-Kang2018_83-0" class="reference"><a href="#cite_note-Kang2018-83"><span class="cite-bracket">[</span>81<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></figcaption></figure> <p>Emisiile istorice din Asia sunt mai mici decât cele din Europa și America de Nord. Cu toate acestea, China a fost cel mai mare emitent de gaze cu efect de seră din secolul al XXI-lea, în timp ce India este al treilea cel mai mare emitent. În ansamblu, Asia reprezintă în prezent 36% din consumul mondial de <a href="/wiki/Energie" title="Energie">energie</a> primară, care este așteptat să crească la 48% până în anul 2050. Până în anul 2040, se așteaptă, de asemenea, să reprezinte 80% din consumul mondial de <a href="/wiki/C%C4%83rbune" title="Cărbune">cărbune</a> și 26% din consumul mondial de <a href="/wiki/Gaz_natural" title="Gaz natural">gaz natural</a>.<sup id="cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-10" class="reference"><a href="#cite_note-AR6_WGII_Chapter10-80"><span class="cite-bracket">[</span>78<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup class="reference" style="white-space:nowrap;">:1468</sup> În timp ce <a href="/wiki/Statele_Unite_ale_Americii" title="Statele Unite ale Americii">Statele Unite</a> rămân cel mai mare consumator de <a href="/wiki/Petrol" title="Petrol">petrol</a> din lume, până în anul 2050 este proiectat să se mute pe locul trei, în spatele Chinei și Indiei.<sup id="cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-11" class="reference"><a href="#cite_note-AR6_WGII_Chapter10-80"><span class="cite-bracket">[</span>78<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup class="reference" style="white-space:nowrap;">:1470</sup> În timp ce aproape jumătate din noua capacitate de <a href="/wiki/Energie_regenerabil%C4%83" title="Energie regenerabilă">energie regenerabilă</a> a lumii este construită în Asia,<sup id="cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-12" class="reference"><a href="#cite_note-AR6_WGII_Chapter10-80"><span class="cite-bracket">[</span>78<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup class="reference" style="white-space:nowrap;">:1470</sup> acest lucru nu este încă suficient pentru a atinge obiectivele <a href="/wiki/Acordul_de_la_Paris" title="Acordul de la Paris">Acordului de la Paris</a>. Acestea implică faptul că energiile regenerabile ar reprezenta 35% din consumul total de energie din Asia până în 2030.<sup id="cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-13" class="reference"><a href="#cite_note-AR6_WGII_Chapter10-80"><span class="cite-bracket">[</span>78<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup class="reference" style="white-space:nowrap;">:1471</sup> </p><p><a href="/w/index.php?title=Adaptarea_la_schimb%C4%83rile_climatice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Adaptarea la schimbările climatice — pagină inexistentă">Adaptarea la schimbările climatice</a> este deja o realitate pentru multe țări asiatice, cu o gamă largă de strategii încercate pe întreg continentul.<sup id="cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-14" class="reference"><a href="#cite_note-AR6_WGII_Chapter10-80"><span class="cite-bracket">[</span>78<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup class="reference" style="white-space:nowrap;">:1534</sup> Exemple importante includ implementarea în creștere a <a href="/w/index.php?title=Agriculturii_inteligente_la_nivel_climatic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Agriculturii inteligente la nivel climatic — pagină inexistentă">agriculturii inteligente la nivel climatic</a> în anumite țări sau principiile de planificare „<a href="/w/index.php?title=Ora%C8%99-spongie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Oraș-spongie — pagină inexistentă">oraș-spongie</a>” din China.<sup id="cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-15" class="reference"><a href="#cite_note-AR6_WGII_Chapter10-80"><span class="cite-bracket">[</span>78<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup class="reference" style="white-space:nowrap;">:1534</sup> În timp ce unele țări au elaborat cadre extinse, cum ar fi Planul Delta din Bangladesh sau Legea privind adaptarea la schimbările climatice din Japonia,<sup id="cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-16" class="reference"><a href="#cite_note-AR6_WGII_Chapter10-80"><span class="cite-bracket">[</span>78<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup class="reference" style="white-space:nowrap;">:1508</sup> altele se bazează încă pe acțiuni localizate care nu sunt scalate eficient.<sup id="cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-17" class="reference"><a href="#cite_note-AR6_WGII_Chapter10-80"><span class="cite-bracket">[</span>78<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup class="reference" style="white-space:nowrap;">:1534</sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Regiuni_geografice">Regiuni geografice</h3></div> <p>Considerând că o regiune geografică este o zonă mai mult sau mai puțin definită, caracterizată prin anumite aspecte fizice și umane, ar fi posibil să găsim zeci de astfel de regiuni pe <a href="/wiki/Continent" title="Continent">continent</a> și chiar câteva în aceeași țară. Din acest motiv, și pentru a facilita studiul și înțelegerea caracteristicilor și problemelor politice și sociale ale unui continent atât de vast, vom simplifica împărțirea sa studiind-o prin șase mari regiuni geografice. Acestea sunt: <a href="/wiki/Orientul_Mijlociu" title="Orientul Mijlociu">Orientul Mijlociu</a>, <a href="/wiki/Subcontinentul_indian" class="mw-redirect" title="Subcontinentul indian">subcontinentul indian</a>, <a href="/w/index.php?title=Sud-estul_Asiatic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sud-estul Asiatic — pagină inexistentă">sud-estul Asiatic</a>, centru-est, <a href="/wiki/Extremul_Orient" class="mw-redirect" title="Extremul Orient">Extremul Orient</a> și partea asiatică a <a href="/wiki/Comunitatea_Statelor_Independente" title="Comunitatea Statelor Independente">Comunității Statelor Independente</a>.<sup id="cite_ref-84" class="reference"><a href="#cite_note-84"><span class="cite-bracket">[</span>82<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Orientul_Mijlociu">Orientul Mijlociu</h4></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Orientul_Mijlociu" title="Orientul Mijlociu">Orientul Mijlociu</a></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16785627" /> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Middle_east_graphic_2003.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/Middle_east_graphic_2003.jpg/250px-Middle_east_graphic_2003.jpg" decoding="async" width="250" height="226" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/Middle_east_graphic_2003.jpg/375px-Middle_east_graphic_2003.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/Middle_east_graphic_2003.jpg/500px-Middle_east_graphic_2003.jpg 2x" data-file-width="2973" data-file-height="2685" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Hart%C4%83_politic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hartă politică — pagină inexistentă">Hartă politică</a> a Orientului Mijlociu</figcaption></figure> <p>Această zonă se întinde din <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a> până în <a href="/wiki/Afganistan" title="Afganistan">Afganistan</a>. Caracteristica fizică dominantă a regiunii este predominanța climatului uscat, ceea ce duce la existența deșerturilor. Din punct de vedere al populației, se remarcă ocuparea de către albi și este una dintre cele mai scăzute <a href="/w/index.php?title=Densitate_demografic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Densitate demografică — pagină inexistentă">densități demografice</a> ale continentului.<sup id="cite_ref-ANTUNES_80_85-0" class="reference"><a href="#cite_note-ANTUNES_80-85"><span class="cite-bracket">[</span>83<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p><a href="/wiki/Orientul_Mijlociu" title="Orientul Mijlociu">Orientul Mijlociu</a> reunește 16 țări independente, foarte importante datorită rezervelor notabile de <a href="/wiki/Petrol" title="Petrol">petrol</a> pe care unele le posedă și datorită poziției lor strategice, deoarece această <a href="/wiki/Regiune" title="Regiune">regiune</a> este legătura dintre <a href="/wiki/Europa" title="Europa">Europa</a>, Asia și <a href="/wiki/Africa" title="Africa">Africa</a>. Este o zonă constant agitată de conflicte de origini diverse: antagonismul istoric dintre aceste țări; amestecul mare de secte și religii (<a href="/wiki/Islamism" title="Islamism">islamism</a>, <a href="/wiki/Cre%C8%99tinism" title="Creștinism">creștinism</a>, <a href="/wiki/Iudaism" title="Iudaism">iudaism</a>); sistemele <a href="/wiki/Politic%C4%83" title="Politică">politice</a>-<a href="/wiki/Economie" title="Economie">economice</a> în vigoare, ducând la alinierea cu <a href="/wiki/Statele_Unite" class="mw-redirect" title="Statele Unite">Statele Unite</a> sau cu Rusia.<sup id="cite_ref-ANTUNES_80_85-1" class="reference"><a href="#cite_note-ANTUNES_80-85"><span class="cite-bracket">[</span>83<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În ciuda tuturor acestor diferențe, există multe asemănări, în special la nivel economic: majoritatea statelor sunt <a href="/wiki/Lumea_a_treia" title="Lumea a treia">subdezvoltate</a> (cu excepția <a href="/wiki/Israel" title="Israel">Israel</a>, <a href="/wiki/Qatar" title="Qatar">Qatar</a> și <a href="/wiki/Emiratele_Arabe_Unite" title="Emiratele Arabe Unite">Emiratele Arabe Unite</a>) și în ele <a href="/w/index.php?title=Industria_de_transformare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Industria de transformare — pagină inexistentă">activitatea industrială de transformare</a> este destul de redusă, predominând mici industrii <a href="/w/index.php?title=Industria_textil%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Industria textilă — pagină inexistentă">textile</a> și <a href="/wiki/Industria_alimentar%C4%83" class="mw-redirect" title="Industria alimentară">alimentare</a>. <a href="/wiki/Agricultura" class="mw-redirect" title="Agricultura">Agricultura</a> este practicată în puținele regiuni unde nu există <a href="/wiki/De%C8%99ert" title="Deșert">deșert</a>. Principalele produse agricole sunt <a href="/wiki/Gr%C3%A2u" title="Grâu">grâu</a>, <a href="/wiki/Orz" title="Orz">orz</a>, <a href="/wiki/Porumb" title="Porumb">porumb</a>, <a href="/wiki/Orez" title="Orez">orez</a> și <a href="/wiki/Citrice" title="Citrice">citrice</a>, cultivate mai ales în <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a>, <a href="/wiki/Siria" title="Siria">Siria</a>, <a href="/wiki/Liban" title="Liban">Liban</a>, Israel și <a href="/wiki/Irak" title="Irak">Irak</a>. <a href="/wiki/P%C4%83storit" title="Păstorit">Păstoritul</a> se limitează la <a href="/w/index.php?title=P%C4%83storit_nomad&action=edit&redlink=1" class="new" title="Păstorit nomad — pagină inexistentă">păstoritul nomad</a> de <a href="/wiki/C%C4%83mil%C4%83" title="Cămilă">cămile</a>, <a href="/wiki/Capr%C4%83" title="Capră">capre</a> și <a href="/wiki/Oaie" class="mw-redirect" title="Oaie">oi</a>.<sup id="cite_ref-ANTUNES_80_85-2" class="reference"><a href="#cite_note-ANTUNES_80-85"><span class="cite-bracket">[</span>83<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Marea evidență economică a Orientului Mijlociu, la nivel internațional, este exploatarea petrolului, care a fost responsabilă pentru intrarea unor profituri fabuloase în țările producătoare. Profiturile din petrol, totuși, au contribuit puțin pentru a atenua gradul ridicat de subdezvoltare al majorității țărilor din această zonă, accentuând, dimpotrivă, disparitatea enormă în <a href="/w/index.php?title=Distribu%C8%9Bia_veniturilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Distribuția veniturilor — pagină inexistentă">distribuția veniturilor</a>.<sup id="cite_ref-ANTUNES_81_86-0" class="reference"><a href="#cite_note-ANTUNES_81-86"><span class="cite-bracket">[</span>84<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În anul 1960, <a href="/wiki/Arabia_Saudit%C4%83" title="Arabia Saudită">Arabia Saudită</a>, <a href="/wiki/Irak" title="Irak">Irak</a>, <a href="/wiki/Iran" title="Iran">Iran</a>, <a href="/wiki/Kuweit" title="Kuweit">Kuweit</a> și <a href="/wiki/Venezuela" title="Venezuela">Venezuela</a> au creat <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_%C8%9A%C4%83rilor_Exportatoare_de_Petrol" class="mw-redirect" title="Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol">Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol</a> (<a href="/wiki/OPEC" title="OPEC">OPEC</a>), căreia i s-au alăturat în anii <a href="/wiki/Anii_1960" title="Anii 1960">1960</a> și <a href="/wiki/Anii_1970" title="Anii 1970">1970</a>: <a href="/wiki/Qatar" title="Qatar">Qatar</a> și <a href="/wiki/Abu_Dhabi" title="Abu Dhabi">Abu Dhabi</a> (un oraș din <a href="/wiki/Emiratele_Arabe_Unite" title="Emiratele Arabe Unite">Emiratele Arabe Unite</a>), <a href="/wiki/Indonezia" title="Indonezia">Indonezia</a> (țară din <a href="/w/index.php?title=Insulindia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insulindia — pagină inexistentă">Insulindia</a>), <a href="/wiki/Ecuador" title="Ecuador">Ecuador</a>, <a href="/wiki/Libia" title="Libia">Libia</a>, <a href="/wiki/Algeria" title="Algeria">Algeria</a>, <a href="/wiki/Nigeria" title="Nigeria">Nigeria</a> și <a href="/wiki/Gabon" title="Gabon">Gabon</a>. Condusă de țările arabe, OPEC are ca obiectiv controlul prețului petrolului. În 1973, această organizație a multiplicat prețul <a href="/wiki/Baril_de_petrol" title="Baril de petrol">barilului de petrol</a>, provocând o serie de dezechilibre economice în țările importatoare, ceea ce a devenit cunoscut sub numele de <a href="/wiki/Criza_petrolului_din_1973" title="Criza petrolului din 1973">criza petrolului</a>. Diverse dintre aceste țări au început să exploateze zăcăminte considerate anterior nerentabile și au dezvoltat surse alternative de <a href="/wiki/Energie" title="Energie">energie</a>. Din această cauză, OPEC a fost obligată mai târziu să reducă prețul barilului de petrol, al cărui consum s-a redus.<sup id="cite_ref-ANTUNES_81_86-1" class="reference"><a href="#cite_note-ANTUNES_81-86"><span class="cite-bracket">[</span>84<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Cea mai mare parte a Orientului Mijlociu este ocupată de țările arabe. Situate în <a href="/wiki/Peninsula_Arabic%C4%83" title="Peninsula Arabică">Peninsula Arabică</a> și vecinătăți, sunt națiuni fundamental agro-păstorale, cazul <a href="/wiki/Yemen" title="Yemen">Yemen</a>, în timp ce în <a href="/wiki/Arabia_Saudit%C4%83" title="Arabia Saudită">Arabia Saudită</a>, <a href="/wiki/Kuweit" title="Kuweit">Kuweit</a>, <a href="/wiki/Emiratele_Arabe_Unite" title="Emiratele Arabe Unite">Emiratele Arabe Unite</a>, <a href="/wiki/Irak" title="Irak">Irak</a>, <a href="/wiki/Oman" title="Oman">Oman</a>, <a href="/wiki/Qatar" title="Qatar">Qatar</a> și <a href="/wiki/Bahrain" title="Bahrain">Bahrain</a> <a href="/wiki/Petrolul" class="mw-redirect" title="Petrolul">petrolul</a> este marea bogăție națională, impunând un peisaj de turnuri și <a href="/w/index.php?title=Conduct%C4%83_de_petrol&action=edit&redlink=1" class="new" title="Conductă de petrol — pagină inexistentă">conducte de petrol</a> unde timp de secole a existat doar un deșert fără folos economic.<sup id="cite_ref-ANTUNES_81_86-2" class="reference"><a href="#cite_note-ANTUNES_81-86"><span class="cite-bracket">[</span>84<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Mai există și <a href="/wiki/Liban" title="Liban">Libanul</a> și <a href="/wiki/Siria" title="Siria">Siria</a>, țări ale căror <a href="/wiki/Agricultur%C4%83" title="Agricultură">agricultură</a> și <a href="/wiki/Industrie" title="Industrie">industrie</a> sunt mai dezvoltate, deși Libanul, devastat de conflicte interminabile, supraviețuiește cu mari dificultăți. <a href="/wiki/Iordania" title="Iordania">Iordania</a> diferă de toate prin activitatea sa minieră caracterizată prin exploatarea <a href="/wiki/Fosfat" title="Fosfat">fosfatului</a> și <a href="/wiki/Marmur%C4%83" title="Marmură">marmurei</a>.<sup id="cite_ref-ANTUNES_81_86-3" class="reference"><a href="#cite_note-ANTUNES_81-86"><span class="cite-bracket">[</span>84<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Printre țările ne-arabe, se află <a href="/wiki/Israel" title="Israel">Israel</a>, cea mai industrializată și dezvoltată națiune din <a href="/wiki/Orientul_Mijlociu" title="Orientul Mijlociu">Orientul Mijlociu</a>, precum și trei mari state — <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a>, <a href="/wiki/Iran" title="Iran">Iran</a> și <a href="/wiki/Afganistan" title="Afganistan">Afganistan</a>. <a href="/wiki/Industrie" title="Industrie">Industria</a> turcă se dezvoltă rapid, datorită stimulentelor guvernamentale și bogățiilor minerale ale țării, cum ar fi <a href="/wiki/C%C4%83rbune" title="Cărbune">cărbune</a>, <a href="/wiki/Fier" title="Fier">fier</a>, <a href="/wiki/Mangan" title="Mangan">mangan</a>, <a href="/wiki/Crom" title="Crom">crom</a> și <a href="/wiki/Cupru" title="Cupru">cupru</a>. Economia iraniană se bazează în principal pe extragerea și comercializarea petrolului, în timp ce agro-păstoritul este baza economică a Afganistanului.<sup id="cite_ref-ANTUNES_81_86-4" class="reference"><a href="#cite_note-ANTUNES_81-86"><span class="cite-bracket">[</span>84<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Subcontinentul_Indian">Subcontinentul Indian</h4></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Subcontinentul_Indian" title="Subcontinentul Indian">Subcontinentul Indian</a></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16785627" /> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:India_78.40398E_20.74980N.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/77/India_78.40398E_20.74980N.jpg/250px-India_78.40398E_20.74980N.jpg" decoding="async" width="250" height="187" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/77/India_78.40398E_20.74980N.jpg/375px-India_78.40398E_20.74980N.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/77/India_78.40398E_20.74980N.jpg/500px-India_78.40398E_20.74980N.jpg 2x" data-file-width="1280" data-file-height="958" /></a><figcaption>Imagine din satelit a subcontinentului indian, cu indicarea statelor care îl compun</figcaption></figure> <p>În sudul Asiei se află marea <a href="/w/index.php?title=Peninsula_Hindustan%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Peninsula Hindustană — pagină inexistentă">Peninsulă Hindustană</a>, care se întinde peste <a href="/wiki/Oceanul_Indian" title="Oceanul Indian">Oceanul Indian</a>. Prezentând <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Himalaya" class="mw-redirect" title="Munții Himalaya">Munții Himalaya</a> la nord, relieful regiunii este dominat de vastul Platou al <a href="/wiki/Deccan" class="mw-redirect" title="Deccan">Deccan</a> și, între acesta și munți, de marea <a href="/w/index.php?title=C%C3%A2mpie_Indo-Gangetic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Câmpie Indo-Gangetică — pagină inexistentă">Câmpie Indo-Gangetică</a>, străbătută de <a href="/wiki/Indus" title="Indus">râul Indus</a> și de <a href="/w/index.php?title=Ganges&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ganges — pagină inexistentă">râul Ganges</a>, râuri cu un volum mare de apă. Regiunea este tipic tropicală, iar verile sunt marcate de sosirea vânturilor musonice.<sup id="cite_ref-ANTUNES_81_86-5" class="reference"><a href="#cite_note-ANTUNES_81-86"><span class="cite-bracket">[</span>84<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p><a href="/wiki/India" title="India">India</a>, <a href="/wiki/Pakistan" title="Pakistan">Pakistan</a> și <a href="/wiki/Bangladesh" title="Bangladesh">Bangladesh</a> sunt țările centrale ale regiunii; în mijlocul <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Himalaya" class="mw-redirect" title="Munții Himalaya">Munților Himalaya</a> se află, de asemenea, micile regate ale <a href="/wiki/Nepal" title="Nepal">Nepalului</a> și <a href="/wiki/Bhutan" title="Bhutan">Bhutanului</a>. La sud-est de India se află <a href="/wiki/Sri_Lanka" title="Sri Lanka">Sri Lanka</a>, țară cunoscută în trecut sub numele de Ceylon, iar la sud-vest, arhipelagul <a href="/wiki/Maldive" title="Maldive">Maldive</a>.<sup id="cite_ref-ANTUNES_82_87-0" class="reference"><a href="#cite_note-ANTUNES_82-87"><span class="cite-bracket">[</span>85<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Aproximativ jumătate din teritoriul Indiei este acoperit de plantații de <a href="/wiki/Orez" title="Orez">orez</a>, care beneficiază de <a href="/w/index.php?title=Clim%C4%83_musonic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Climă musonică — pagină inexistentă">clima musonică</a>; se cultivă, de asemenea, pe scară largă <a href="/wiki/Gr%C3%A2u" title="Grâu">grâu</a> și <a href="/wiki/Porumb" title="Porumb">porumb</a>, precum și <a href="/wiki/Bumbac" title="Bumbac">bumbac</a>, <a href="/wiki/Ceai" title="Ceai">ceai</a>, <a href="/wiki/Iut%C4%83" title="Iută">iută</a> și alte produse. <a href="/wiki/Cre%C8%99terea_animalelor" class="mw-redirect" title="Creșterea animalelor">Creșterea animalelor</a>, în ciuda turmelor uriașe de <a href="/wiki/Bovine" class="mw-redirect" title="Bovine">bovine</a>, nu are o importanță economică majoră.<sup id="cite_ref-ANTUNES_82_87-1" class="reference"><a href="#cite_note-ANTUNES_82-87"><span class="cite-bracket">[</span>85<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În ceea ce privește resursele minerale, India posedă mari zăcăminte de <a href="/wiki/Fier" title="Fier">fier</a>, precum și produce cea mai mare parte a <a href="/wiki/Petrol" title="Petrol">petrolului</a> pe care îl consumă. De asemenea, are rezerve abundente de <a href="/wiki/C%C4%83rbune" title="Cărbune">cărbune</a>, <a href="/wiki/Mic%C4%83" title="Mică">mică</a>, <a href="/wiki/Mangan" title="Mangan">mangan</a>, <a href="/wiki/Aluminiu" title="Aluminiu">aluminiu</a> și alte resurse de importanță mai mică.<sup id="cite_ref-ANTUNES_82_87-2" class="reference"><a href="#cite_note-ANTUNES_82-87"><span class="cite-bracket">[</span>85<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Printre țările asiatice, India este una dintre cele mai industrializate, având câteva zone industriale importante, cum ar fi regiunea <a href="/wiki/Mumbai" title="Mumbai">Bombay</a>, <a href="/wiki/Calcutta" title="Calcutta">Calcutta</a> în est, cea din <a href="/wiki/Punjab" class="mw-disambig" title="Punjab">Punjab</a>–<a href="/wiki/New_Delhi" title="New Delhi">New Delhi</a> în nord, și <a href="/wiki/Madras" class="mw-redirect" title="Madras">Madras</a>, în sud. Ramurile industriale cele mai importante sunt <a href="/w/index.php?title=Industria_textil%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Industria textilă — pagină inexistentă">industria textilă</a>, <a href="/wiki/Industrie_alimentar%C4%83" title="Industrie alimentară">industria alimentară</a>, <a href="/w/index.php?title=Industria_mecanic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Industria mecanică — pagină inexistentă">industria mecanică</a>, <a href="/wiki/Siderurgie" title="Siderurgie">industria siderurgică</a> și <a href="/wiki/Industrie_chimic%C4%83" title="Industrie chimică">industria chimică</a>.<sup id="cite_ref-ANTUNES_82_87-3" class="reference"><a href="#cite_note-ANTUNES_82-87"><span class="cite-bracket">[</span>85<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În plus, India deține tehnologia <a href="/wiki/Energie_nuclear%C4%83" title="Energie nucleară">energiei nucleare</a>, având capacitatea de a produce <a href="/wiki/Bomb%C4%83_atomic%C4%83" class="mw-redirect" title="Bombă atomică">bombe atomice</a>. De asemenea, în domeniul <a href="/wiki/Sateli%C8%9Bi_artificiali" class="mw-redirect" title="Sateliți artificiali">sateliților artificiali</a>, această țară a realizat progrese semnificative, lansând deja primul său satelit de <a href="/wiki/Comunica%C8%9Bii" class="mw-redirect" title="Comunicații">comunicații</a>.<sup id="cite_ref-ANTUNES_82_87-4" class="reference"><a href="#cite_note-ANTUNES_82-87"><span class="cite-bracket">[</span>85<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p><a href="/wiki/Demografia_Indiei" title="Demografia Indiei">Populația Indiei</a> este extrem de săracă: trei sferturi trăiesc în condiții precare de alimentație, sănătate, educație și locuință.<sup id="cite_ref-ANTUNES_83_88-0" class="reference"><a href="#cite_note-ANTUNES_83-88"><span class="cite-bracket">[</span>86<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Cu peste 700 de locuitori pe kilometru pătrat, <a href="/wiki/Bangladesh" title="Bangladesh">Bangladesh</a> seamănă cu India prin condițiile de viață scăzute. Situația nu este mult mai bună în <a href="/wiki/Pakistan" title="Pakistan">Pakistan</a>, deși are o <a href="/w/index.php?title=Densitate_a_popula%C8%9Biei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Densitate a populației — pagină inexistentă">densitate a populației</a> semnificativ mai mică decât vecinii săi, dispune de zone relativ reduse pentru activitățile agricole și pastorale, care constituie activitatea economică a majorității locuitorilor.<sup id="cite_ref-ANTUNES_83_88-1" class="reference"><a href="#cite_note-ANTUNES_83-88"><span class="cite-bracket">[</span>86<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p><a href="/wiki/Sri_Lanka" title="Sri Lanka">Sri Lanka</a>, cu contraste sociale mai puțin evidente, este o republică care își sprijină economia pe cultivarea <a href="/wiki/Ceai" title="Ceai">ceaiului</a>, <a href="/wiki/Orez" title="Orez">orezului</a>, <a href="/wiki/Cauciuc" title="Cauciuc">cauciucului</a> și <a href="/wiki/Nuc%C4%83_de_cocos" class="mw-redirect" title="Nucă de cocos">cocosului</a>, precum și pe <a href="/wiki/Pescuit" title="Pescuit">pescuit</a>. <a href="/wiki/Maldive" title="Maldive">Maldive</a> au o economie precară, bazată în principal pe pescuitul rudimentar și pe extragerea <a href="/wiki/Ulei" title="Ulei">uleiului</a> din <a href="/wiki/Copr%C4%83" title="Copră">copra</a> (nucă de cocos uscată).<sup id="cite_ref-ANTUNES_83_88-2" class="reference"><a href="#cite_note-ANTUNES_83-88"><span class="cite-bracket">[</span>86<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Țările montane — <a href="/wiki/Nepal" title="Nepal">Nepal</a> și <a href="/wiki/Bhutan" title="Bhutan">Bhutan</a> — se confruntă cu problema izolării, determinată de altitudinile ridicate ale reliefului și particularitățile climatice, care îngreunează construcția și întreținerea drumurilor, precum și de lipsa accesului la ocean. În aceste țări mici, se practică agricultura în puținele zone în care acest lucru este posibil, iar populația crește animale. Mai mult de jumătate din populație este <a href="/wiki/Analfabetism" title="Analfabetism">analfabetă</a>, iar obiceiurile și tradițiile tribale guvernează viața majorității locuitorilor.<sup id="cite_ref-ANTUNES_83_88-3" class="reference"><a href="#cite_note-ANTUNES_83-88"><span class="cite-bracket">[</span>86<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În toate țările din centrul-sudul Asiei, populația <a href="/wiki/Mediu_rural" title="Mediu rural">rurală</a> este dominantă, deși există câteva orașe mari, în special în India, unde activitatea industrială este diversificată, iar nivelul de informare și <a href="/w/index.php?title=Politizare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Politizare — pagină inexistentă">politizare</a> al locuitorilor este mult mai avansat. Cele mai mari orașe ale regiunii sunt <a href="/wiki/Calcutta" title="Calcutta">Calcutta</a>, <a href="/wiki/Bombay" class="mw-redirect" title="Bombay">Bombay</a>, <a href="/wiki/Madras" class="mw-redirect" title="Madras">Madras</a>, <a href="/wiki/New_Delhi" title="New Delhi">New Delhi</a> (India), <a href="/wiki/Karachi" title="Karachi">Karachi</a> (<a href="/wiki/Pakistan" title="Pakistan">Pakistan</a>) și <a href="/wiki/Dhaka" class="mw-redirect" title="Dhaka">Dhaka</a> (<a href="/wiki/Bangladesh" title="Bangladesh">Bangladesh</a>).<sup id="cite_ref-ANTUNES_83_88-4" class="reference"><a href="#cite_note-ANTUNES_83-88"><span class="cite-bracket">[</span>86<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Asia_de_Sud-Est">Asia de Sud-Est</h4></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Asia_de_Sud-Est" title="Asia de Sud-Est">Asia de Sud-Est</a></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16785627" /> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:ASEAN_members.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/ASEAN_members.png/250px-ASEAN_members.png" decoding="async" width="250" height="110" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/ASEAN_members.png/375px-ASEAN_members.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/ASEAN_members.png/500px-ASEAN_members.png 2x" data-file-width="1427" data-file-height="628" /></a><figcaption>Locația Asiei de Sud-Est</figcaption></figure> <p>Această regiune este formată din nouă țări independente: <a href="/wiki/Myanmar" title="Myanmar">Myanmar</a> (Birmania), <a href="/wiki/Thailanda" title="Thailanda">Thailanda</a>, <a href="/wiki/Laos" title="Laos">Laos</a>, <a href="/wiki/Vietnam" title="Vietnam">Vietnam</a>, <a href="/wiki/Cambodgia" title="Cambodgia">Cambodgia</a>, <a href="/wiki/Malaysia" title="Malaysia">Malaysia</a> și <a href="/wiki/Singapore" title="Singapore">Singapore</a> — situate pe peninsula <a href="/wiki/Indochina" title="Indochina">Indochina</a> — și <a href="/wiki/Indonezia" title="Indonezia">Indonezia</a>, <a href="/wiki/Brunei" title="Brunei">Brunei</a>, <a href="/wiki/Filipine" title="Filipine">Filipine</a> și <a href="/wiki/Timorul_de_Est" title="Timorul de Est">Timorul de Est</a> — care constituie arhipelagul <a href="/w/index.php?title=Insulindia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insulindia — pagină inexistentă">Insulindia</a>. Malaysia are o parte a teritoriului său situată pe peninsula Indochina și o altă parte pe <a href="/wiki/Insula_Borneo" class="mw-redirect" title="Insula Borneo">insula Borneo</a>, cea mai mare parte a acesteia aparținând Indoneziei. Brunei este situat în întregime pe această insulă.<sup id="cite_ref-ANTUNES_83_88-5" class="reference"><a href="#cite_note-ANTUNES_83-88"><span class="cite-bracket">[</span>86<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Principalul punct forte economic al <a href="/w/index.php?title=Asiei_de_Sud-Est&action=edit&redlink=1" class="new" title="Asiei de Sud-Est — pagină inexistentă">Asiei de Sud-Est</a> este exploatarea mineralelor pentru <a href="/wiki/Export" title="Export">export</a>, în special în <a href="/wiki/Indonezia" title="Indonezia">Indonezia</a> și <a href="/wiki/Malaysia" title="Malaysia">Malaysia</a>. Indonezia, membru al <a href="/w/index.php?title=OPEP&action=edit&redlink=1" class="new" title="OPEP — pagină inexistentă">OPEP</a>, este unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de petrol (<a href="/wiki/Borneo" title="Borneo">Borneo</a>) și minerale metalice, cu accent pe <a href="/wiki/Staniu" title="Staniu">staniu</a>, <a href="/wiki/Fier" title="Fier">fier</a>, <a href="/wiki/Bauxit%C4%83" title="Bauxită">bauxită</a> și <a href="/wiki/Aur" title="Aur">aur</a>. <a href="/wiki/Brunei" title="Brunei">Brunei</a>, sultanat situat pe insula Borneo, depinde în principal de exportul de petrol.<sup id="cite_ref-ANTUNES_1991_84_89-0" class="reference"><a href="#cite_note-ANTUNES_1991_84-89"><span class="cite-bracket">[</span>87<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Deși este bogată în <a href="/wiki/Minerale" class="mw-redirect" title="Minerale">minerale</a>, <a href="/wiki/Asia_de_Sud-Est" title="Asia de Sud-Est">Asia de Sud-Est</a> are o <a href="/wiki/Industrie" title="Industrie">industrie</a> puțin dezvoltată din cauza lipsei de <a href="/wiki/Capital_(economie)" title="Capital (economie)">capital</a> pentru investiții în <a href="/wiki/Infrastructur%C4%83" title="Infrastructură">infrastructură</a>. Principalele industrii sunt cele de prelucrare a <a href="/wiki/Materii_prime" class="mw-redirect" title="Materii prime">materii prime</a> pentru <a href="/wiki/Export" title="Export">export</a>, cum ar fi industria textilă din <a href="/wiki/Indochina" title="Indochina">Indochina</a> și fabricile de zahăr din <a href="/wiki/Indonezia" title="Indonezia">Indonezia</a>. <a href="/wiki/Singapore" title="Singapore">Singapore</a> constituie o excepție de la scăzuta <a href="/wiki/Industrializare" title="Industrializare">industrializare</a> a regiunii. Această mică insulă este unul dintre „tigrii asiatici”, țări cu o industrializare recentă și un creștere accelerată. Industria din Malaysia și Thailanda este, de asemenea, în expansiune, dar celelalte economii continuă să depindă în principal de activități agricole.<sup id="cite_ref-ANTUNES_1991_84_89-1" class="reference"><a href="#cite_note-ANTUNES_1991_84-89"><span class="cite-bracket">[</span>87<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Pe lângă <a href="/wiki/Fermier" title="Fermier">activitățile de subzistență</a>, în care se remarcă cultivarea <a href="/wiki/Orez" title="Orez">orezului</a>, <a href="/wiki/Agricultura" class="mw-redirect" title="Agricultura">agricultura</a> acestei regiuni asiatice oferă, de asemenea, produse tropicale cultivate în sistem de <i><a href="/wiki/Plantation" title="Plantation">plantation</a></i>, o moștenire a colonizării <a href="/wiki/Europa" title="Europa">europene</a>. Axate în principal pe <a href="/wiki/Export" title="Export">export</a>, acest sector al economiei angajează cea mai mare parte a <a href="/w/index.php?title=Popula%C8%9Bie_activ%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Populație activă — pagină inexistentă">populației active</a>. Principalele culturi pentru export sunt <a href="/wiki/Cauciuc" title="Cauciuc">cauciucul</a> în <a href="/wiki/Malaysia" title="Malaysia">Malaysia</a>, <a href="/wiki/Myanmar" title="Myanmar">Myanmar</a> și <a href="/wiki/Indonezia" title="Indonezia">Indonezia</a>; <a href="/wiki/Ceai" title="Ceai">ceaiul</a> în Indonezia; precum și orezul — cultivat pe terase pe versanții munților — care este exportat de <a href="/wiki/Thailanda" title="Thailanda">Thailanda</a>, <a href="/wiki/Vietnam" title="Vietnam">Vietnam</a> și Indonezia.<sup id="cite_ref-ANTUNES_1991_84_89-2" class="reference"><a href="#cite_note-ANTUNES_1991_84-89"><span class="cite-bracket">[</span>87<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Principalele orașe ale regiunii sunt: <a href="/wiki/Jakarta" title="Jakarta">Jakarta</a> (<a href="/wiki/Indonezia" title="Indonezia">Indonezia</a>), <a href="/wiki/Manila" title="Manila">Manila</a> (<a href="/wiki/Filipine" title="Filipine">Filipine</a>) și <a href="/wiki/Bangkok" title="Bangkok">Bangkok</a> (<a href="/wiki/Thailanda" title="Thailanda">Thailanda</a>), ale căror <a href="/wiki/Zon%C4%83_metropolitan%C4%83" title="Zonă metropolitană">zone metropolitane</a> adăpostesc peste cinci milioane de locuitori.<sup id="cite_ref-ANTUNES_1991_85_90-0" class="reference"><a href="#cite_note-ANTUNES_1991_85-90"><span class="cite-bracket">[</span>88<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Această regiune a globului s-a caracterizat prin diverse probleme politice, de la succesiuni de lovituri de <a href="/wiki/Stat" title="Stat">stat</a> la războaie lungi și sângeroase care au implicat confruntarea dintre <a href="/wiki/Capitalism" title="Capitalism">capitalism</a> și <a href="/wiki/Socialism" title="Socialism">socialism</a>, cum a fost cel din <a href="/wiki/Vietnam" title="Vietnam">Vietnam</a> (1960-1975). Diversitatea grupurilor etnice, numărul mare de religii practicate și nivelurile de viață extrem de diferențiate sunt factori care contribuie la a face această regiune și mai tulburată.<sup id="cite_ref-ANTUNES_1991_85_90-1" class="reference"><a href="#cite_note-ANTUNES_1991_85-90"><span class="cite-bracket">[</span>88<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Asia_de_Est">Asia de Est</h4></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Asia_de_Est" title="Asia de Est">Asia de Est</a></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16785627" /> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:East_Asia_(Geog).PNG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/48/East_Asia_%28Geog%29.PNG/250px-East_Asia_%28Geog%29.PNG" decoding="async" width="250" height="190" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/48/East_Asia_%28Geog%29.PNG/500px-East_Asia_%28Geog%29.PNG 1.5x" data-file-width="525" data-file-height="399" /></a><figcaption>Localizare Asiei de Est pe harta Asiei</figcaption></figure> <p>Având al treilea cel mai mare teritoriu din lume și găzduind peste un miliard de oameni – aproximativ 20% din întreaga populație a lumii –, <a href="/wiki/China" title="China">China</a> are un rol semnificativ la nivel global. Totuși, din cauza faptului că cea mai mare parte a teritoriului său este ocupată de <a href="/wiki/De%C8%99ert" title="Deșert">deșerturi</a> și munți, populația chineză este concentrată aproape în întregime în partea estică a țării, singura regiune care poate fi exploatată pe deplin.<sup id="cite_ref-ANTUNES_1991_85_90-2" class="reference"><a href="#cite_note-ANTUNES_1991_85-90"><span class="cite-bracket">[</span>88<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Activitatea economică care angajează cel mai mare număr de muncitori este agricultura, al cărei scop principal este hrănirea populației numeroase. Aceasta se desfășoară printr-un sistem comunitar, în care statul oferă pământul și furnizează mijloacele de producție (<a href="/wiki/Ma%C8%99in%C4%83" title="Mașină">mașinării</a>, <a href="/wiki/Unealt%C4%83" class="mw-redirect" title="Unealtă">unelte</a>, <a href="/wiki/%C3%8Engr%C4%83%C8%99%C4%83m%C3%A2nt" title="Îngrășământ">îngrășăminte</a> etc.). China se remarcă la nivel mondial în producția de <a href="/wiki/Orez" title="Orez">orez</a>, <a href="/wiki/Gr%C3%A2u" title="Grâu">grâu</a>, <a href="/wiki/Soia" title="Soia">soia</a> și alte culturi, cultivate în special în valea <a href="/wiki/Yangtze" title="Yangtze">Yangtze</a>. De asemenea, în domeniul creșterii animalelor (<a href="/wiki/Porc" class="mw-redirect" title="Porc">porcine</a>, <a href="/wiki/Oaie" class="mw-redirect" title="Oaie">ovine</a> și bovine), China se află printre primii cinci producători mondiali.<sup id="cite_ref-ANTUNES_1991_85_90-3" class="reference"><a href="#cite_note-ANTUNES_1991_85-90"><span class="cite-bracket">[</span>88<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>China deține resurse minerale abundente și un considerabil potențial <a href="/wiki/Hidroelectricitate" title="Hidroelectricitate">hidroelectric</a> și <a href="/wiki/Petrol" title="Petrol">petrolifer</a>, ceea ce, combinat cu forța sa de muncă ieftină și populația numeroasă, creează condiții pentru dezvoltarea <a href="/wiki/Industrie" title="Industrie">industriei</a>. Deși industria este în mare parte de stat și orientată spre piața internă, producția sa are ca scop furnizarea de bunuri esențiale, fără accent pe produse de lux, pentru a fi accesibile muncitorilor și țăranilor.<sup id="cite_ref-Centro-Leste_86_91-0" class="reference"><a href="#cite_note-Centro-Leste_86-91"><span class="cite-bracket">[</span>89<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Țara dispune de un important sector de <a href="/w/index.php?title=Industrie_grea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Industrie grea — pagină inexistentă">industrie grea</a>, esențial pentru proiectele statului. Principalele regiuni industriale se află în apropierea marilor centre urbane din estul Chinei, precum <a href="/wiki/Shanghai" title="Shanghai">Shanghai</a> și <a href="/wiki/Beijing" title="Beijing">Beijing</a>, sau în zone recent dezvoltate, cum ar fi <a href="/wiki/Manciuria" title="Manciuria">Manciuria</a>.<sup id="cite_ref-Centro-Leste_86_91-1" class="reference"><a href="#cite_note-Centro-Leste_86-91"><span class="cite-bracket">[</span>89<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>China are un nivel de dezvoltare comparabil cu cel al marilor puteri mondiale, fiind o <a href="/wiki/Na%C8%9Biune" title="Națiune">națiune</a> în care distribuția veniturilor și a bunurilor este mai echilibrată. <a href="/wiki/Standard_de_via%C8%9B%C4%83" title="Standard de viață">Nivelul de trai</a> este relativ egal pentru toți, iar sărăcia extremă și consecințele sale sunt aproape inexistente.<sup id="cite_ref-Centro-Leste_86_91-2" class="reference"><a href="#cite_note-Centro-Leste_86-91"><span class="cite-bracket">[</span>89<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Începând cu 1984, guvernul chinez a început să încurajeze investițiile străine în țară, însă acestea au fost reduse în 1989 din cauza reprimării mișcărilor pentru mai multe libertăți politice.<sup id="cite_ref-Centro-Leste_86_91-3" class="reference"><a href="#cite_note-Centro-Leste_86-91"><span class="cite-bracket">[</span>89<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p><a href="/wiki/Taiwan" title="Taiwan">Taiwan</a> (cunoscut și ca <a href="/wiki/Republica_Chinez%C4%83" class="mw-redirect" title="Republica Chineză">Republica Chineză</a>) a devenit independent de China în 1949, la sfârșitul <a href="/w/index.php?title=Revolu%C8%9Bia_Comunist%C4%83_Chinez%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Revoluția Comunistă Chineză — pagină inexistentă">Revoluției Comuniste Chineze</a>. Având o economie capitalistă, Taiwanul a beneficiat de investiții din partea <a href="/wiki/Statele_Unite_ale_Americii" title="Statele Unite ale Americii">Statelor Unite</a> și a <a href="/wiki/Japonia" title="Japonia">Japoniei</a>, dezvoltându-se economic atât în agricultură, cât și în industrie, datorită resurselor minerale bogate și forței de muncă ieftine.<sup id="cite_ref-Centro-Leste_86_91-4" class="reference"><a href="#cite_note-Centro-Leste_86-91"><span class="cite-bracket">[</span>89<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Taiwanul este unul dintre așa-numiții "Tigrii asiatici", alături de <a href="/wiki/Hong_Kong" title="Hong Kong">Hong Kong</a>, care a fost o colonie britanică până în 1997, când a revenit Chinei, devenind o regiune administrativă specială.<sup id="cite_ref-Centro-Leste_87_92-0" class="reference"><a href="#cite_note-Centro-Leste_87-92"><span class="cite-bracket">[</span>90<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p><a href="/wiki/Mongolia" title="Mongolia">Mongolia</a> se află în partea centrală a Asiei, între China și <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a>. Timp de mulți ani, a fost un punct de dispută între aceste două state. Astăzi, Mongolia a fost aliată blocului sovietic. Populația sa este redusă comparativ cu suprafața extinsă a țării, iar condițiile naturale dificile îngreunează dezvoltarea economică. Principalul sector economic este agricultura și creșterea animalelor, iar capitala țării este <a href="/wiki/Ulaanbaatar" title="Ulaanbaatar">Ulaanbaatar</a>.<sup id="cite_ref-Centro-Leste_87_92-1" class="reference"><a href="#cite_note-Centro-Leste_87-92"><span class="cite-bracket">[</span>90<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Orientul_îndepărtat_(Extremul_Orient)"><span id="Orientul_.C3.AEndep.C4.83rtat_.28Extremul_Orient.29"></span>Orientul îndepărtat (Extremul Orient)</h4></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Extremul_Orient" class="mw-redirect" title="Extremul Orient">Extremul Orient</a></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16785627" /> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Far_east1.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e5/Far_east1.png/250px-Far_east1.png" decoding="async" width="250" height="127" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e5/Far_east1.png/375px-Far_east1.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e5/Far_east1.png/500px-Far_east1.png 2x" data-file-width="2539" data-file-height="1288" /></a><figcaption>Locația Orientului Îndepărtat</figcaption></figure> <p><a href="/wiki/Japonia" title="Japonia">Japonia</a> este un <a href="/wiki/Stat" title="Stat">stat</a> <a href="/wiki/Monarhie" title="Monarhie">monarhic</a>, foarte dezvoltat și industrializat, situat la est de continentul asiatic, în plin <a href="/wiki/Oceanul_Pacific" title="Oceanul Pacific">Oceanul Pacific</a>, și format din peste trei mii de insule, deși doar cele patru mai mari sunt importante din punct de vedere economic.<sup id="cite_ref-Extremo_Oriente_87_93-0" class="reference"><a href="#cite_note-Extremo_Oriente_87-93"><span class="cite-bracket">[</span>91<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Suprafața sa totală este puțin mai mare decât cea a statului <a href="/wiki/Maranh%C3%A3o" title="Maranhão">Maranhão</a>, dar deține o <a href="/w/index.php?title=Popula%C8%9Bie_absolut%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Populație absolută — pagină inexistentă">populație absolută</a> mare (127 de milioane de <a href="/wiki/Locuitori" title="Locuitori">locuitori</a> în 2007) și o densitate demografică ridicată (337 de locuitori pe <a href="/wiki/Kilometru_p%C4%83trat" title="Kilometru pătrat">kilometru pătrat</a>). Această aglomerare populațională devine și mai gravă atunci când se constată că doar o cincime din teritoriul japonez poate fi locuit, deoarece restul este ocupat de <a href="/wiki/Mun%C8%9Bi" class="mw-redirect" title="Munți">munți</a> înalți. Pe de altă parte, creșterea vegetativă a <a href="/wiki/Japoniei" class="mw-redirect" title="Japoniei">Japoniei</a> este aproape nulă, deoarece <a href="/wiki/Rata_natalit%C4%83%C8%9Bii" class="mw-redirect" title="Rata natalității">ratele natalității</a> abia compensează ratele <a href="/wiki/Rata_mortalit%C4%83%C8%9Bii" class="mw-redirect" title="Rata mortalității">mortalității</a>.<sup id="cite_ref-Extremo_Oriente_87_93-1" class="reference"><a href="#cite_note-Extremo_Oriente_87-93"><span class="cite-bracket">[</span>91<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Fiind parte a primei lumi, deci <a href="/wiki/Capitalism" title="Capitalism">capitalistă</a> și <a href="/wiki/Dezvoltare_economic%C4%83" title="Dezvoltare economică">dezvoltată</a>, <a href="/wiki/Japonia" title="Japonia">Japonia</a> prezintă, printre altele, următoarele caracteristici: <i><a href="/w/index.php?title=Venit_pe_cap_de_locuitor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Venit pe cap de locuitor — pagină inexistentă">venit pe cap de locuitor</a></i> destul de ridicat; locuințe, <a href="/wiki/S%C4%83n%C4%83tate" title="Sănătate">sănătate</a> și <a href="/wiki/Educa%C8%9Bie" title="Educație">educație</a> de un nivel bun, accesibile pentru toți; <a href="/wiki/Agricultur%C4%83" title="Agricultură">agricultură</a>, <a href="/wiki/Industrie" title="Industrie">industrie</a> și rețea de <a href="/wiki/Servicii" class="mw-redirect" title="Servicii">servicii</a> avansate tehnologic.<sup id="cite_ref-Extremo_Oriente_87_93-2" class="reference"><a href="#cite_note-Extremo_Oriente_87-93"><span class="cite-bracket">[</span>91<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Dezvoltarea și prosperitatea Japoniei, în special după încheierea <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Al Doilea Război Mondial">Celui de-al Doilea Război Mondial</a>, moment în care țara a fost parțial distrusă de <a href="/wiki/Bombardament" title="Bombardament">bombardamente</a>, constituie un adevărat miracol economic, în opinia specialiștilor din domeniu. Pentru aceasta, au contribuit următorii factori: ajutor militar și financiar din partea <a href="/wiki/Statelor_Unite" class="mw-redirect" title="Statelor Unite">Statelor Unite</a>, prin <a href="/wiki/Planul_Marshall" title="Planul Marshall">Planul Marshall</a>; adoptarea unei politici de control strict al populației; prioritizarea educației și stăpânirii tehnologiei; producție orientată către export. Începând cu <a href="/wiki/Anii_1950" title="Anii 1950">anii 1950</a>, <a href="/wiki/Japonia" title="Japonia">Japonia</a> a atins un stadiu de dezvoltare mare și este astăzi una dintre cele mai mari puteri mondiale.<sup id="cite_ref-Extremo_Oriente_88_94-0" class="reference"><a href="#cite_note-Extremo_Oriente_88-94"><span class="cite-bracket">[</span>92<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Deși dispune de puține <a href="/wiki/Materii_prime" class="mw-redirect" title="Materii prime">materii prime</a> și aproape niciun combustibil, țara este bine servită de <a href="/wiki/Hidroelectricitate" title="Hidroelectricitate">hidroelectricitate</a>. Astăzi este primul producător mondial de <a href="/wiki/Nave" class="mw-redirect" title="Nave">nave</a>, al doilea de <a href="/wiki/Automobile" class="mw-redirect" title="Automobile">automobile</a> și al treilea de oțel și <a href="/wiki/Aluminiu" title="Aluminiu">aluminiu</a>, iar produsele sale <a href="/wiki/Electrocasnice" class="mw-redirect" title="Electrocasnice">electrice</a> și <a href="/w/index.php?title=Electronice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Electronice — pagină inexistentă">electronice</a>, cum ar fi <a href="/wiki/Radio" title="Radio">radiouri</a>, <a href="/wiki/Televizor" title="Televizor">televizoare</a>, <a href="/wiki/Calculatoare" class="mw-redirect" title="Calculatoare">calculatoare</a> și numeroase altele, se găsesc în întreaga <a href="/wiki/Lume" title="Lume">lume</a>.<sup id="cite_ref-Extremo_Oriente_88_94-1" class="reference"><a href="#cite_note-Extremo_Oriente_88-94"><span class="cite-bracket">[</span>92<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Datorită gradului ridicat de <a href="/wiki/Industrializare" title="Industrializare">industrializare</a> al <a href="/wiki/Japoniei" class="mw-redirect" title="Japoniei">Japoniei</a>, cea mai mare parte a locuitorilor săi trăiește în <a href="/wiki/Ora%C8%99" title="Oraș">mediul urban</a>, iar <a href="/w/index.php?title=Regiunea_Metropolitan%C4%83_Tokyo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Regiunea Metropolitană Tokyo — pagină inexistentă">Regiunea Metropolitană Tokyo</a> are peste 37 de milioane de locuitori,<sup id="cite_ref-population_95-0" class="reference"><a href="#cite_note-population-95"><span class="cite-bracket">[</span>93<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> ceea ce face ca aglomerarea Tokyo, indiferent de cum este definită, să fie cea mai populată zonă urbană din lume;<sup id="cite_ref-96" class="reference"><a href="#cite_note-96"><span class="cite-bracket">[</span>94<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> la nivel național, este urmată de <a href="/wiki/Osaka" title="Osaka">Osaka</a>, <a href="/wiki/Nagoya" title="Nagoya">Nagoya</a>, <a href="/wiki/Yokohama" title="Yokohama">Yokohama</a> și <a href="/wiki/Kyoto" title="Kyoto">Kyoto</a>.<sup id="cite_ref-Extremo_Oriente_88_94-2" class="reference"><a href="#cite_note-Extremo_Oriente_88-94"><span class="cite-bracket">[</span>92<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Situate în <a href="/wiki/Peninsula_Coreea" class="mw-redirect" title="Peninsula Coreea">Peninsula Coreea</a>, se află Republica Populară Democrată Coreea (<a href="/wiki/Coreea_de_Nord" title="Coreea de Nord">Coreea de Nord</a>) și Republica Coreea (<a href="/wiki/Coreea_de_Sud" title="Coreea de Sud">Coreea de Sud</a>), care până în 1948 formau o singură țară. Împărțirea în două state a fost consecința ocupării teritoriului de către <a href="/wiki/Uniunea_Sovietic%C4%83" class="mw-redirect" title="Uniunea Sovietică">sovietici</a>, la nord, și <a href="/wiki/Statele_Unite_ale_Americii" title="Statele Unite ale Americii">americani</a>, la sud, la încheierea <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Al Doilea Război Mondial">Celui de-al Doilea Război Mondial</a>.<sup id="cite_ref-Extremo_Oriente_88_94-3" class="reference"><a href="#cite_note-Extremo_Oriente_88-94"><span class="cite-bracket">[</span>92<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>De la separare, Coreea de Nord este <a href="/wiki/Socialism" title="Socialism">socialistă</a>, cu o economie săracă și subdezvoltată, iar Coreea de Sud, <a href="/wiki/Capitalism" title="Capitalism">capitalistă</a>, fiind o <a href="/wiki/%C8%9Aar%C4%83_dezvoltat%C4%83" title="Țară dezvoltată">țară dezvoltată</a>, cu valori foarte ridicate ale <a href="/wiki/Indicele_Dezvolt%C4%83rii_Umane" class="mw-redirect" title="Indicele Dezvoltării Umane">IDU</a> (locul 15 la nivel mondial în 2011)<sup id="cite_ref-97" class="reference"><a href="#cite_note-97"><span class="cite-bracket">[</span>95<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> și ale <a href="/w/index.php?title=Produs_Intern_Brut_pe_cap_de_locuitor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Produs Intern Brut pe cap de locuitor — pagină inexistentă">PIB (PPC) pe cap de locuitor</a> (locul 27 la nivel mondial în 2011, conform <a href="/wiki/Fondul_Monetar_Interna%C8%9Bional" title="Fondul Monetar Internațional">FMI</a><sup id="cite_ref-98" class="reference"><a href="#cite_note-98"><span class="cite-bracket">[</span>96<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> și locul 29 conform <a href="/wiki/Banca_Mondial%C4%83" title="Banca Mondială">Băncii Mondiale</a><sup id="cite_ref-99" class="reference"><a href="#cite_note-99"><span class="cite-bracket">[</span>97<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> și <a href="/wiki/The_World_Factbook" title="The World Factbook">CIA</a>,<sup id="cite_ref-100" class="reference"><a href="#cite_note-100"><span class="cite-bracket">[</span>98<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> cu o economie cu mari investiții în <a href="/wiki/Servicii" class="mw-redirect" title="Servicii">servicii</a> și <a href="/w/index.php?title=Tehnologie_%C3%AEnalt%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tehnologie înaltă — pagină inexistentă">tehnologie înaltă</a>. <a href="/wiki/Coreea_de_Nord" title="Coreea de Nord">Coreea de Nord</a> rămâne în esență agricolă, cu o economie subdezvoltată, cu accent pe cultivarea <a href="/wiki/Orez" title="Orez">orezului</a> și <a href="/wiki/Gr%C3%A2u" title="Grâu">grâului</a>, dar <a href="/wiki/Coreea_de_Sud" title="Coreea de Sud">Coreea de Sud</a> — care, la fel ca <a href="/wiki/Singapore" title="Singapore">Singapore</a>, <a href="/wiki/Taiwan" title="Taiwan">Taiwan</a> și <a href="/wiki/Hong_Kong" title="Hong Kong">Hong Kong</a>, este unul dintre „tigrii asiatici” — a atins un grad mare de dezvoltare industrială în <a href="/wiki/Anii_1980" title="Anii 1980">anii 1980</a>.<sup id="cite_ref-101" class="reference"><a href="#cite_note-101"><span class="cite-bracket">[</span>99<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Diferențele dintre steagurile celor două Corei sunt următoarele: </p> <ul><li><a href="/wiki/Steagul_Coreei_de_Sud" class="mw-redirect" title="Steagul Coreei de Sud">Steagul Coreei de Sud</a> este un <a href="/wiki/Dreptunghi" title="Dreptunghi">dreptunghi</a> alb cu un <a href="/wiki/Cerc" title="Cerc">cerc</a> cu două jumătăți ondulate de roșu deasupra și albastru dedesubt, care reprezintă pozitiv și negativ; cele patru <a href="/w/index.php?title=Trigram%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Trigramă — pagină inexistentă">trigrame</a> reprezintă cele patru elemente ale <a href="/wiki/P%C4%83m%C3%A2nt" title="Pământ">Pământului</a>: apă, pământ, aer și foc; de aici noțiunea de poziție și echilibru;</li> <li><a href="/wiki/Steagul_Coreei_de_Nord" class="mw-redirect" title="Steagul Coreei de Nord">Steagul Coreei de Nord</a> este un <a href="/wiki/Dreptunghi" title="Dreptunghi">dreptunghi</a> compus din trei benzi orizontale de dimensiuni și proporții inegale de albastru, roșu (trei cincimi) și albastru; cele trei cincimi ale benzii <a href="/wiki/Ro%C8%99ii" class="mw-redirect" title="Roșii">roșii</a> sunt încadrate de alb; în centru, în stânga, se află un <a href="/wiki/Cerc" title="Cerc">cerc</a> alb cu o mare <a href="/wiki/Stea" title="Stea">stea</a> roșie cu cinci colțuri, care reprezintă speranța de a construi <a href="/wiki/Socialism" title="Socialism">socialismul</a> sub conducerea Partidului Muncitorilor din Coreea.</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Comunitatea_Statelor_Independente">Comunitatea Statelor Independente</h4></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Comunitatea_Statelor_Independente" title="Comunitatea Statelor Independente">Comunitatea Statelor Independente</a></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16785627" /> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ceimap123.PNG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/93/Ceimap123.PNG/250px-Ceimap123.PNG" decoding="async" width="250" height="116" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/93/Ceimap123.PNG/375px-Ceimap123.PNG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/93/Ceimap123.PNG/500px-Ceimap123.PNG 2x" data-file-width="1357" data-file-height="628" /></a><figcaption>Harta Comunității Statelor Independente</figcaption></figure> <p>Partea asiatică a <a href="/wiki/Comunitatea_Statelor_Independente" title="Comunitatea Statelor Independente">Comunității Statelor Independente</a>, deși corespunde aproximativ la patru cincimi din teritoriul administrat de această <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bie_interna%C8%9Bional%C4%83" title="Organizație internațională">organizație internațională</a>, are o importanță economică modestă în comparație cu partea europeană.<sup id="cite_ref-CEI_102-0" class="reference"><a href="#cite_note-CEI-102"><span class="cite-bracket">[</span>100<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Datorită, în principal, ostilității mediului natural — <a href="/wiki/De%C8%99erturi" class="mw-redirect" title="Deșerturi">deșerturi</a>, zone întinse înghețate la nord și <a href="/wiki/Mun%C8%9Bi" class="mw-redirect" title="Munți">munți</a> înalți la sud — această <a href="/wiki/Regiune" title="Regiune">regiune</a> nu prezintă condiții ideale pentru agricultură și creșterea animalelor. Cu toate acestea, în limitele cu <a href="/wiki/Europa" title="Europa">Europa</a>, se cultivă <a href="/wiki/Gr%C3%A2u" title="Grâu">grâu</a> și <a href="/wiki/Porumb" title="Porumb">porumb</a>; la sud-vest, în stepă din apropierea mărilor <a href="/wiki/Marea_Caspic%C4%83" title="Marea Caspică">Caspice</a> și <a href="/wiki/Marea_Aral" title="Marea Aral">Aral</a>, se cresc pe scară largă oi și capre și se cultivă bumbac și fructe, iar în zonele mai reci ale <a href="/wiki/Siberiei" class="mw-redirect" title="Siberiei">Siberiei</a> se cresc <a href="/wiki/Reni" title="Reni">reni</a>.<sup id="cite_ref-CEI_102-1" class="reference"><a href="#cite_note-CEI-102"><span class="cite-bracket">[</span>100<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Începând cu <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rus%C4%83_din_1917" title="Revoluția Rusă din 1917">revoluția socialistă din 1917</a> și, în special, după încheierea <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Al Doilea Război Mondial">Celui de-al Doilea Război Mondial</a>, această regiune cunoscută ca fosta <a href="/wiki/Uniunea_Sovietic%C4%83" class="mw-redirect" title="Uniunea Sovietică">Uniune Sovietică</a> a început să fie mai valorizată, datorită, în principal, abundenței resurselor sale minerale. Datorită acestei caracteristici, a început să găzduiască, în principal, <a href="/wiki/Industrie" title="Industrie">industrie</a> grea, localizată în câteva centre din <a href="/wiki/Siberia" title="Siberia">Siberia</a> și <a href="/wiki/Kazahstan" title="Kazahstan">Kazahstan</a>. De asemenea, poate fi menționat orașul <a href="/wiki/Vladivostok" title="Vladivostok">Vladivostok</a>, situat în extremitatea estică, care, pe lângă faptul că este un punct strategic important, centralizează numeroase industrii diversificate.<sup id="cite_ref-CEI_102-2" class="reference"><a href="#cite_note-CEI-102"><span class="cite-bracket">[</span>100<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Economie">Economie</h2></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articole principale: <a href="/w/index.php?title=Economia_Asiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Economia Asiei — pagină inexistentă">Economia Asiei</a>, <a href="/w/index.php?title=Lista_%C8%9B%C4%83rilor_asiatice_dup%C4%83_PIB&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista țărilor asiatice după PIB — pagină inexistentă">Lista țărilor asiatice după PIB</a>, <a href="/w/index.php?title=Lista_%C8%9B%C4%83rilor_din_Asia-Pacific_dup%C4%83_PIB_(nominal)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista țărilor din Asia-Pacific după PIB (nominal) — pagină inexistentă">Lista țărilor din Asia-Pacific după PIB (nominal)</a> și <a href="/w/index.php?title=Lista_%C8%9B%C4%83rilor_din_Asia_%C8%99i_Pacific_dup%C4%83_PIB_(PPC)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista țărilor din Asia și Pacific după PIB (PPC) — pagină inexistentă">Lista țărilor din Asia și Pacific după PIB (PPC)</a></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16785627" /> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:1_Singapore_city_skyline_2010_day_panorama.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/82/1_Singapore_city_skyline_2010_day_panorama.jpg/220px-1_Singapore_city_skyline_2010_day_panorama.jpg" decoding="async" width="220" height="93" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/82/1_Singapore_city_skyline_2010_day_panorama.jpg/330px-1_Singapore_city_skyline_2010_day_panorama.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/82/1_Singapore_city_skyline_2010_day_panorama.jpg/440px-1_Singapore_city_skyline_2010_day_panorama.jpg 2x" data-file-width="4036" data-file-height="1703" /></a><figcaption>Singapore are unul dintre cele mai aglomerate <a href="/w/index.php?title=Lista_celor_mai_aglomerate_porturi_de_containere&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista celor mai aglomerate porturi de containere — pagină inexistentă">porturi de containere din lume</a> și este al patrulea cel mai mare centru de tranzacționare <a href="/wiki/Schimb_valutar" class="mw-redirect" title="Schimb valutar">valutar</a> din lume</figcaption></figure> <p>Asia are cea mai mare economie continentală din lume atât în ceea ce privește <a href="/w/index.php?title=Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_PIB_(nominal)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista țărilor după PIB (nominal) — pagină inexistentă">PIB nominal</a>, cât și <a href="/wiki/Paritatea_puterii_de_cump%C4%83rare" title="Paritatea puterii de cumpărare">PPC</a>, și este cea mai rapidă regiune economică în creștere.<sup id="cite_ref-International_Monetary_Fund_103-0" class="reference"><a href="#cite_note-International_Monetary_Fund-103"><span class="cite-bracket">[</span>101<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <a href="/wiki/Limba_latin%C4%83" title="Limba latină">latină</a> <span lang="la" style="font-style:italic">2023</span>, <a href="/wiki/China" title="China">China</a> este de departe cea mai mare economie de pe continent, reprezentând aproape jumătate din economia continentului după PIB nominal. Urmează Japonia, India, Coreea de Sud, Indonezia, Arabia Saudită și Turcia, toate clasate printre primele 20 de economii mondiale atât după valoarea nominală, cât și după PPC.<sup id="cite_ref-104" class="reference"><a href="#cite_note-104"><span class="cite-bracket">[</span>102<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Pe baza Global Office Locations 2011, Asia a dominat locațiile pentru birouri, cu 4 din primele 5 fiind în Asia: Hong Kong, Singapore, <a href="/wiki/Tokyo" class="mw-redirect" title="Tokyo">Tokyo</a> și <a href="/wiki/Seoul" class="mw-redirect" title="Seoul">Seoul</a>. Aproximativ 68% dintre firmele internaționale au un birou în Hong Kong.<sup id="cite_ref-105" class="reference"><a href="#cite_note-105"><span class="cite-bracket">[</span>103<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>La sfârșitul anilor 1990 și începutul anilor 2000, economia Chinei<sup id="cite_ref-106" class="reference"><a href="#cite_note-106"><span class="cite-bracket">[</span>104<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> a avut o rată medie anuală de creștere de peste 8%. Potrivit istoricului economic <a href="/w/index.php?title=Angus_Maddison&action=edit&redlink=1" class="new" title="Angus Maddison — pagină inexistentă">Angus Maddison</a>, India a avut cea mai mare economie din lume pentru o mare parte din ultimele trei milenii înainte de secolul al XIX-lea, reprezentând 25% din producția industrială mondială.<sup id="cite_ref-107" class="reference"><a href="#cite_note-107"><span class="cite-bracket">[</span>105<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-108" class="reference"><a href="#cite_note-108"><span class="cite-bracket">[</span>106<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-109" class="reference"><a href="#cite_note-109"><span class="cite-bracket">[</span>107<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-110" class="reference"><a href="#cite_note-110"><span class="cite-bracket">[</span>108<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> China a fost cea mai mare și mai avansată economie de pe Pământ pentru o mare parte din istoria înregistrată și a împărțit mantaua cu India.<sup id="cite_ref-111" class="reference"><a href="#cite_note-111"><span class="cite-bracket">[</span>109<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-Eric.ed.gov-20002_112-0" class="reference"><a href="#cite_note-Eric.ed.gov-20002-112"><span class="cite-bracket">[</span>110<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-113" class="reference"><a href="#cite_note-113"><span class="cite-bracket">[</span>111<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Timp de câteva decenii la sfârșitul secolului al XX-lea, Japonia a fost cea mai mare economie din Asia și a doua cea mai mare economie a oricărei națiuni din lume, după ce a depășit <a href="/wiki/Uniunea_Sovietic%C4%83" class="mw-redirect" title="Uniunea Sovietică">Uniunea Sovietică</a> (măsurată în produs material net) în 1990 și Germania în 1968. (NB: Un număr de economii supranaționale sunt mai mari, cum ar fi <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a> (UE), <a href="/w/index.php?title=Acordul_de_Liber_Schimb_Nord-American&action=edit&redlink=1" class="new" title="Acordul de Liber Schimb Nord-American — pagină inexistentă">Acordul de Liber Schimb Nord-American</a> (NAFTA) sau <a href="/wiki/APEC" class="mw-redirect" title="APEC">APEC</a>). Acest lucru s-a încheiat în anul 2010, când China a depășit Japonia pentru a deveni a doua cea mai mare economie din lume. Se preconizează că India va depăși Japonia în ceea ce privește PIB-ul nominal până în anul 2027.<sup id="cite_ref-International_Monetary_Fund_103-1" class="reference"><a href="#cite_note-International_Monetary_Fund-103"><span class="cite-bracket">[</span>101<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>La sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor 1990, PIB-ul Japoniei în funcție de ratele de schimb valutar era aproape la fel de mare ca cel al restului Asiei combinate.<sup id="cite_ref-International_Monetary_Fund_103-2" class="reference"><a href="#cite_note-International_Monetary_Fund-103"><span class="cite-bracket">[</span>101<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În 1995, economia Japoniei a fost aproape egală cu cea a SUA ca cea mai mare economie din lume pentru o zi, după ce moneda japoneză a atins un maxim istoric de 79 <a href="/wiki/Yen" title="Yen">yen</a>/USD. Creșterea economică din Asia de la <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Al Doilea Război Mondial">Al Doilea Război Mondial</a> până în anii 1990 a fost concentrată în Japonia, precum și în cele patru regiuni ale Coreei de Sud, Taiwanului, Hong Kongului și Singaporeului situate în <a href="/wiki/Pacific_Rim" class="mw-redirect" title="Pacific Rim">Pacific Rim</a>, cunoscute sub numele de <a href="/w/index.php?title=Tigrii_Asiatici&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tigrii Asiatici — pagină inexistentă">Tigrii Asiatici</a>, care sunt acum toate considerate economii dezvoltate, având printre cele mai mari PIB-uri pe cap de locuitor din Asia.<sup id="cite_ref-114" class="reference"><a href="#cite_note-114"><span class="cite-bracket">[</span>112<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-International_Monetary_Fund_103-3" class="reference"><a href="#cite_note-International_Monetary_Fund-103"><span class="cite-bracket">[</span>101<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Mumbai_skyline_BWSL.jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bc/Mumbai_skyline_BWSL.jpg/220px-Mumbai_skyline_BWSL.jpg" decoding="async" width="220" height="174" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bc/Mumbai_skyline_BWSL.jpg/330px-Mumbai_skyline_BWSL.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bc/Mumbai_skyline_BWSL.jpg/440px-Mumbai_skyline_BWSL.jpg 2x" data-file-width="707" data-file-height="560" /></a><figcaption>Mumbai este unul dintre cele mai populate orașe din Asia, precum și un centru economic și turistic</figcaption></figure> <p>Asia este cel mai mare continent din lume cu o marjă considerabilă și este bogată în resurse naturale, cum ar fi <a href="/wiki/Petrol" title="Petrol">petrol</a>, <a href="/wiki/P%C4%83duri" class="mw-redirect" title="Păduri">păduri</a>, <a href="/wiki/Pe%C8%99te" title="Pește">pește</a>, <a href="/wiki/Ap%C4%83" title="Apă">apă</a>, <a href="/wiki/Orez" title="Orez">orez</a>, <a href="/wiki/Cupru" title="Cupru">cupru</a> și <a href="/wiki/Argint" title="Argint">argint</a>. Producția industrială din Asia a fost tradițional cea mai puternică în Asia de Est și de Sud-Est, în special în China, <a href="/wiki/Taiwan" title="Taiwan">Taiwan</a>, Coreea de Sud, Japonia, India, Filipine și Singapore. Japonia și Coreea de Sud continuă să domine în domeniul <a href="/w/index.php?title=Corporatii_multina%C8%9Bionale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Corporatii multinaționale — pagină inexistentă">corporatiilor multinaționale</a>, dar din ce în ce mai mult China și India fac progrese semnificative. Multe companii din Europa, America de Nord, Coreea de Sud și Japonia au operațiuni în țările în curs de dezvoltare din Asia pentru a profita de oferta sa abundentă de forță de muncă ieftină și de infrastructura relativ dezvoltată.<sup id="cite_ref-115" class="reference"><a href="#cite_note-115"><span class="cite-bracket">[</span>113<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-116" class="reference"><a href="#cite_note-116"><span class="cite-bracket">[</span>114<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Potrivit <a href="/wiki/Citigroup" title="Citigroup">Citigroup</a> în anul 2011, 9 din 11 țări <a href="/w/index.php?title=3G_countries&action=edit&redlink=1" class="new" title="3G countries — pagină inexistentă">Generatoare de Creștere Globală</a> proveneau din Asia, fiind motivate de creșterea populației și a veniturilor. Acestea sunt Bangladesh, China, India, Indonezia, Irak, Mongolia, Filipine, Sri Lanka și Vietnam.<sup id="cite_ref-117" class="reference"><a href="#cite_note-117"><span class="cite-bracket">[</span>115<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Asia are trei centre financiare principale: Hong Kong, Tokyo și Singapore. <a href="/w/index.php?title=Centre_de_apel&action=edit&redlink=1" class="new" title="Centre de apel — pagină inexistentă">Centre de apel</a> și <a href="/w/index.php?title=Externalizarea_proceselor_de_afaceri&action=edit&redlink=1" class="new" title="Externalizarea proceselor de afaceri — pagină inexistentă">externalizarea proceselor de afaceri</a> (BPO) devin angajatori majori în India și Filipine datorită disponibilității unui pool mare de lucrători foarte calificați și vorbitori de engleză. Creșterea utilizării externalizării a contribuit la ascensiunea Indiei și Chinei ca centre financiare. Datorită industriei sale mari și extrem de competitive de tehnologie a informației, India a devenit un centru major pentru externalizare.<sup id="cite_ref-118" class="reference"><a href="#cite_note-118"><span class="cite-bracket">[</span>116<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Comerțul dintre țările asiatice și țările de pe alte continente este realizat în mare parte pe căile maritime care sunt importante pentru Asia. Au apărut rute principale individuale din această cauză. Ruta principală duce de pe coasta chineză spre sud, prin Hanoi, la Jakarta, Singapore și Kuala Lumpur, prin <a href="/wiki/Str%C3%A2mtoarea_Malacca" title="Strâmtoarea Malacca">Strâmtoarea Malacca</a>, prin Colombo din Sri Lanka până la capătul sudic al Indiei, prin Malé până în Africa de Est <a href="/wiki/Mombasa" title="Mombasa">Mombasa</a> (vezi și: <a href="/w/index.php?title=Indo-Pacific&action=edit&redlink=1" class="new" title="Indo-Pacific — pagină inexistentă">Indo-Pacific</a>), de acolo la <a href="/wiki/Djibouti" title="Djibouti">Djibouti</a>, apoi prin Marea Roșie peste <a href="/wiki/Canalul_Suez" title="Canalul Suez">Canalul Suez</a> în Marea Mediterană (vezi și: <a href="/w/index.php?title=Indo-Mediteranean&action=edit&redlink=1" class="new" title="Indo-Mediteranean — pagină inexistentă">Indo-Mediteranean</a>), de acolo prin Haifa, Istanbul și <a href="/wiki/Atena" title="Atena">Atena</a> până în partea superioară a Adriaticii la hub-ul nord-italian <a href="/wiki/Trieste" title="Trieste">Trieste</a> cu conexiunile sale feroviare către Europa Centrală și de Est sau mai departe la <a href="/wiki/Barcelona" title="Barcelona">Barcelona</a> și în jurul Spaniei și Franței până la porturile nordice europene. O parte mult mai mică a traficului de mărfuri trece prin <a href="/w/index.php?title=Cape_Route&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cape Route — pagină inexistentă">Africa de Sud către Europa</a>. O parte deosebit de semnificativă a traficului de mărfuri din Asia este realizată pe <a href="/wiki/Pacific_Rim" class="mw-redirect" title="Pacific Rim">Pacific Rim</a>, către <a href="/wiki/Los_Angeles" title="Los Angeles">Los Angeles</a> și <a href="/w/index.php?title=Long_Beach&action=edit&redlink=1" class="new" title="Long Beach — pagină inexistentă">Long Beach</a>. Topirea Arcticului deschide, de asemenea, calea către <a href="/w/index.php?title=Rute_maritime_arctice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rute maritime arctice — pagină inexistentă">noi rute maritime</a> din Asia de Nord-Est către Europa și America de Nord.<sup id="cite_ref-119" class="reference"><a href="#cite_note-119"><span class="cite-bracket">[</span>117<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Ruta terestră către Europa este subiectul unor proiecte de construcție, comparativ mai mici ca amploare. Comerțul intra-asiatic, inclusiv comerțul maritim, crește rapid.<sup id="cite_ref-120" class="reference"><a href="#cite_note-120"><span class="cite-bracket">[</span>118<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-121" class="reference"><a href="#cite_note-121"><span class="cite-bracket">[</span>119<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-122" class="reference"><a href="#cite_note-122"><span class="cite-bracket">[</span>120<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-123" class="reference"><a href="#cite_note-123"><span class="cite-bracket">[</span>121<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-124" class="reference"><a href="#cite_note-124"><span class="cite-bracket">[</span>122<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-125" class="reference"><a href="#cite_note-125"><span class="cite-bracket">[</span>123<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-126" class="reference"><a href="#cite_note-126"><span class="cite-bracket">[</span>124<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În 2010, Asia avea 3,3 milioane de milionari (persoane cu o valoare netă de peste 1 milion USD, excluzând locuințele), ușor sub America de Nord, cu 3,4 milioane de milionari. În 2011, Asia a depășit Europa în numărul de milionari.<sup id="cite_ref-127" class="reference"><a href="#cite_note-127"><span class="cite-bracket">[</span>125<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Citigroup în Raportul de Bogăție 2012 a declarat că bogăția totală a persoanelor din Asia cu active de peste 100 de milioane USD a depășit pentru prima dată cea a omologilor lor din America de Nord, pe măsură ce „centrul de greutate economic” al lumii continua să se deplaseze spre est. La sfârșitul anului 2011, existau 18.000 de persoane din Asia, în principal din Asia de Sud-Est, China și Japonia, care aveau cel puțin 100 de milioane USD în active disponibile, în timp ce America de Nord avea 17.000 de persoane și Europa de Vest 14.000.<sup id="cite_ref-128" class="reference"><a href="#cite_note-128"><span class="cite-bracket">[</span>126<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <table class="wikitable" style="text-align: right; float:left; border:1px solid #aaa; margin:10px"> <tbody><tr> <th>Rang </th> <th>Țară </th> <th><a href="/w/index.php?title=Lista_%C8%9B%C4%83rilor_clasate_de_FMI_dup%C4%83_PIB-ul_nominal_trecut_%C8%99i_proiectat&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista țărilor clasate de FMI după PIB-ul nominal trecut și proiectat — pagină inexistentă">PIB</a> <small>(nominal, Anul de vârf)</small> <p><small>milioane de <a href="/w/index.php?title=Dolar_interna%C8%9Bional&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dolar internațional — pagină inexistentă">USD</a></small> </p> </th> <th>Anul de vârf </th></tr> <tr> <td>1 </td> <td align="left"><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg/23px-Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg/35px-Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg/45px-Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></span></span> </span><a href="/wiki/Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83" title="Republica Populară Chineză">China</a> </td> <td>18.273.357 </td> <td>2024 </td></tr> <tr> <td>2 </td> <td align="left"><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/Flag_of_Japan.svg/40px-Flag_of_Japan.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/Flag_of_Japan.svg/60px-Flag_of_Japan.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></span></span> </span><a href="/wiki/Japonia" title="Japonia">Japonia</a><sup id="cite_ref-129" class="reference"><a href="#cite_note-129"><span class="cite-bracket">[</span>127<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </td> <td>6.272.363 </td> <td>2012 </td></tr> <tr> <td>3 </td> <td align="left"><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Flag_of_India.svg/23px-Flag_of_India.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Flag_of_India.svg/35px-Flag_of_India.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Flag_of_India.svg/45px-Flag_of_India.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></span></span> </span><a href="/wiki/India" title="India">India</a> </td> <td>3.889.130 </td> <td>2024 </td></tr> <tr> <td>4 </td> <td align="left"><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/23px-Flag_of_Russia.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/35px-Flag_of_Russia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/45px-Flag_of_Russia.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></span></span> </span><a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a><sup id="cite_ref-130" class="reference"><a href="#cite_note-130"><span class="cite-bracket">[</span>128<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </td> <td>2.292.470 </td> <td>2013 </td></tr> <tr> <td>5 </td> <td align="left"><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/09/Flag_of_South_Korea.svg/40px-Flag_of_South_Korea.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/09/Flag_of_South_Korea.svg/60px-Flag_of_South_Korea.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></span></span> </span><a href="/wiki/Coreea_de_Sud" title="Coreea de Sud">Coreea de Sud</a> </td> <td>1.942.314 </td> <td>2021 </td></tr> <tr> <td>6 </td> <td align="left"><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9f/Flag_of_Indonesia.svg/23px-Flag_of_Indonesia.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9f/Flag_of_Indonesia.svg/35px-Flag_of_Indonesia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9f/Flag_of_Indonesia.svg/45px-Flag_of_Indonesia.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></span></span> </span><a href="/wiki/Indonezia" title="Indonezia">Indonezia</a> </td> <td>1.402.590 </td> <td>2024 </td></tr> <tr> <td>7 </td> <td align="left"><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Flag_of_Turkey.svg/23px-Flag_of_Turkey.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Flag_of_Turkey.svg/35px-Flag_of_Turkey.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Flag_of_Turkey.svg/45px-Flag_of_Turkey.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="800" /></span></span> </span><a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a> </td> <td>1.344.318 </td> <td>2024 </td></tr> <tr> <td>8 </td> <td align="left"><span style="white-space:nowrap;"><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0d/Flag_of_Saudi_Arabia.svg/40px-Flag_of_Saudi_Arabia.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0d/Flag_of_Saudi_Arabia.svg/60px-Flag_of_Saudi_Arabia.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></span></span> </span><a href="/wiki/Arabia_Saudit%C4%83" title="Arabia Saudită">Arabia Saudită</a></span> </td> <td>1.108.572 </td> <td>2022 </td></tr> <tr> <td>9 </td> <td align="left"><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/72/Flag_of_the_Republic_of_China.svg/40px-Flag_of_the_Republic_of_China.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/72/Flag_of_the_Republic_of_China.svg/60px-Flag_of_the_Republic_of_China.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></span></span> </span><a href="/wiki/Taiwan" title="Taiwan">Taiwan</a> </td> <td>775.017 </td> <td>2024 </td></tr> <tr> <td>10 </td> <td align="left"><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Flag_of_Iran.svg/40px-Flag_of_Iran.svg.png" decoding="async" width="23" height="13" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Flag_of_Iran.svg/60px-Flag_of_Iran.svg.png 2x" data-file-width="630" data-file-height="360" /></span></span> </span><a href="/wiki/Iran" title="Iran">Iran</a><sup id="cite_ref-131" class="reference"><a href="#cite_note-131"><span class="cite-bracket">[</span>129<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </td> <td>644.036 </td> <td>2012 </td></tr></tbody></table> <table class="wikitable" style="text-align: right; float:left; border:1px solid #aaa; margin:10px"> <tbody><tr> <th>Rang </th> <th>Țară </th> <th><a href="/w/index.php?title=Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_PIB-ul_trecut_%C8%99i_proiectat_(PPC)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista țărilor după PIB-ul trecut și proiectat (PPC) — pagină inexistentă">PIB</a> <small>(PPC, Anul de vârf)</small> <p><small>milioane de <a href="/w/index.php?title=Dolar_interna%C8%9Bional&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dolar internațional — pagină inexistentă">USD</a></small> </p> </th> <th>Anul de vârf </th></tr> <tr> <td>1 </td> <td align="left"><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg/23px-Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg/35px-Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fa/Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg/45px-Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></span></span> </span><a href="/wiki/Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83" title="Republica Populară Chineză">China</a> </td> <td>37.072.086 </td> <td>2024 </td></tr> <tr> <td>2 </td> <td align="left"><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Flag_of_India.svg/23px-Flag_of_India.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Flag_of_India.svg/35px-Flag_of_India.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Flag_of_India.svg/45px-Flag_of_India.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></span></span> </span><a href="/wiki/India" title="India">India</a> </td> <td>16.019.970 </td> <td>2024 </td></tr> <tr> <td>3 </td> <td align="left"><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/23px-Flag_of_Russia.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/35px-Flag_of_Russia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Flag_of_Russia.svg/45px-Flag_of_Russia.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></span></span> </span><a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a> </td> <td>6.909.381 </td> <td>2024 </td></tr> <tr> <td>4 </td> <td align="left"><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/Flag_of_Japan.svg/40px-Flag_of_Japan.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/Flag_of_Japan.svg/60px-Flag_of_Japan.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></span></span> </span><a href="/wiki/Japonia" title="Japonia">Japonia</a> </td> <td>6.572.198 </td> <td>2024 </td></tr> <tr> <td>5 </td> <td align="left"><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9f/Flag_of_Indonesia.svg/23px-Flag_of_Indonesia.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9f/Flag_of_Indonesia.svg/35px-Flag_of_Indonesia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9f/Flag_of_Indonesia.svg/45px-Flag_of_Indonesia.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></span></span> </span><a href="/wiki/Indonezia" title="Indonezia">Indonezia</a> </td> <td>4.658.321 </td> <td>2024 </td></tr> <tr> <td>6 </td> <td align="left"><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Flag_of_Turkey.svg/23px-Flag_of_Turkey.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Flag_of_Turkey.svg/35px-Flag_of_Turkey.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Flag_of_Turkey.svg/45px-Flag_of_Turkey.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="800" /></span></span> </span><a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a><sup id="cite_ref-132" class="reference"><a href="#cite_note-132"><span class="cite-bracket">[</span>130<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </td> <td>3.767.230 </td> <td>2023 </td></tr> <tr> <td>7 </td> <td align="left"><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/09/Flag_of_South_Korea.svg/40px-Flag_of_South_Korea.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/09/Flag_of_South_Korea.svg/60px-Flag_of_South_Korea.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></span></span> </span><a href="/wiki/Coreea_de_Sud" title="Coreea de Sud">Coreea de Sud</a> </td> <td>3.258.366 </td> <td>2024 </td></tr> <tr> <td>8 </td> <td align="left"><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fe/Flag_of_Egypt.svg/23px-Flag_of_Egypt.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fe/Flag_of_Egypt.svg/35px-Flag_of_Egypt.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fe/Flag_of_Egypt.svg/45px-Flag_of_Egypt.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></span></span> </span><a href="/wiki/Egipt" title="Egipt">Egipt</a> </td> <td>2.231.822 </td> <td>2024 </td></tr> <tr> <td>9 </td> <td align="left"><span style="white-space:nowrap;"><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0d/Flag_of_Saudi_Arabia.svg/40px-Flag_of_Saudi_Arabia.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0d/Flag_of_Saudi_Arabia.svg/60px-Flag_of_Saudi_Arabia.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></span></span> </span><a href="/wiki/Arabia_Saudit%C4%83" title="Arabia Saudită">Arabia Saudită</a></span> </td> <td>2.112.880 </td> <td>2024 </td></tr> <tr> <td>10 </td> <td align="left"><span class="flagicon"><span class="mw-image-border" typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/72/Flag_of_the_Republic_of_China.svg/40px-Flag_of_the_Republic_of_China.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/72/Flag_of_the_Republic_of_China.svg/60px-Flag_of_the_Republic_of_China.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></span></span> </span><a href="/wiki/Taiwan" title="Taiwan">Taiwan</a> </td> <td>1.843.016 </td> <td>2024 </td></tr></tbody></table> <p><br /> </p><p><br /> </p><p><br /> </p><p><br /> </p><p><br /> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Turism">Turism</h2></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:%E0%B8%A7%E0%B8%B1%E0%B8%94%E0%B8%9E%E0%B8%A3%E0%B8%B0%E0%B8%A8%E0%B8%A3%E0%B8%B5%E0%B8%A3%E0%B8%B1%E0%B8%95%E0%B8%99%E0%B8%A8%E0%B8%B2%E0%B8%AA%E0%B8%94%E0%B8%B2%E0%B8%A3%E0%B8%B2%E0%B8%A1-5.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/08/%E0%B8%A7%E0%B8%B1%E0%B8%94%E0%B8%9E%E0%B8%A3%E0%B8%B0%E0%B8%A8%E0%B8%A3%E0%B8%B5%E0%B8%A3%E0%B8%B1%E0%B8%95%E0%B8%99%E0%B8%A8%E0%B8%B2%E0%B8%AA%E0%B8%94%E0%B8%B2%E0%B8%A3%E0%B8%B2%E0%B8%A1-5.jpg/250px-%E0%B8%A7%E0%B8%B1%E0%B8%94%E0%B8%9E%E0%B8%A3%E0%B8%B0%E0%B8%A8%E0%B8%A3%E0%B8%B5%E0%B8%A3%E0%B8%B1%E0%B8%95%E0%B8%99%E0%B8%A8%E0%B8%B2%E0%B8%AA%E0%B8%94%E0%B8%B2%E0%B8%A3%E0%B8%B2%E0%B8%A1-5.jpg" decoding="async" width="220" height="124" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/08/%E0%B8%A7%E0%B8%B1%E0%B8%94%E0%B8%9E%E0%B8%A3%E0%B8%B0%E0%B8%A8%E0%B8%A3%E0%B8%B5%E0%B8%A3%E0%B8%B1%E0%B8%95%E0%B8%99%E0%B8%A8%E0%B8%B2%E0%B8%AA%E0%B8%94%E0%B8%B2%E0%B8%A3%E0%B8%B2%E0%B8%A1-5.jpg/330px-%E0%B8%A7%E0%B8%B1%E0%B8%94%E0%B8%9E%E0%B8%A3%E0%B8%B0%E0%B8%A8%E0%B8%A3%E0%B8%B5%E0%B8%A3%E0%B8%B1%E0%B8%95%E0%B8%99%E0%B8%A8%E0%B8%B2%E0%B8%AA%E0%B8%94%E0%B8%B2%E0%B8%A3%E0%B8%B2%E0%B8%A1-5.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/08/%E0%B8%A7%E0%B8%B1%E0%B8%94%E0%B8%9E%E0%B8%A3%E0%B8%B0%E0%B8%A8%E0%B8%A3%E0%B8%B5%E0%B8%A3%E0%B8%B1%E0%B8%95%E0%B8%99%E0%B8%A8%E0%B8%B2%E0%B8%AA%E0%B8%94%E0%B8%B2%E0%B8%A3%E0%B8%B2%E0%B8%A1-5.jpg/500px-%E0%B8%A7%E0%B8%B1%E0%B8%94%E0%B8%9E%E0%B8%A3%E0%B8%B0%E0%B8%A8%E0%B8%A3%E0%B8%B5%E0%B8%A3%E0%B8%B1%E0%B8%95%E0%B8%99%E0%B8%A8%E0%B8%B2%E0%B8%AA%E0%B8%94%E0%B8%B2%E0%B8%A3%E0%B8%B2%E0%B8%A1-5.jpg 2x" data-file-width="6596" data-file-height="3710" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Wat_Phra_Kaew&action=edit&redlink=1" class="new" title="Wat Phra Kaew — pagină inexistentă">Wat Phra Kaew</a> din <a href="/w/index.php?title=Palatul_Grand&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palatul Grand — pagină inexistentă">Palatul Grand</a> este una dintre principalele atracții turistice din <a href="/wiki/Bangkok" title="Bangkok">Bangkok</a>.</figcaption></figure> <div role="note" class="dezambiguizare">Vezi și: <a href="/w/index.php?title=Turism_%C3%AEn_Asia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Turism în Asia — pagină inexistentă">Turism în Asia</a> și <a href="/w/index.php?title=Transport_%C3%AEn_Asia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Transport în Asia — pagină inexistentă">Transport în Asia</a>.</div><p>Cu creșterea turismului regional, dominat de vizitatorii chinezi, <a href="/wiki/MasterCard" title="MasterCard">MasterCard</a> a lansat Indicele Orașelor Destinație Globală 2013, în care 10 din 20 sunt dominate de orașe din regiunea Asia și Pacific, iar pentru prima dată un oraș dintr-o țară din Asia (<a href="/wiki/Bangkok" title="Bangkok">Bangkok</a>) s-a clasat pe primul loc cu 15,98 milioane de vizitatori internaționali.<sup id="cite_ref-133" class="reference"><a href="#cite_note-133"><span class="cite-bracket">[</span>131<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Demografie">Demografie</h2></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/w/index.php?title=Demografia_Asiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Demografia Asiei — pagină inexistentă">Demografia Asiei</a></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16785627" /><div role="note" class="dezambiguizare">Vezi și: <a href="/w/index.php?title=Lista_%C8%9B%C4%83rilor_asiatice_dup%C4%83_popula%C8%9Bie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista țărilor asiatice după populație — pagină inexistentă">Lista țărilor asiatice după populație</a> și <a href="/w/index.php?title=Lista_%C8%9B%C4%83rilor_asiatice_dup%C4%83_speran%C8%9Ba_de_via%C8%9B%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista țărilor asiatice după speranța de viață — pagină inexistentă">Lista țărilor asiatice după speranța de viață</a>.</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:WorldPopulation.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/61/WorldPopulation.png/250px-WorldPopulation.png" decoding="async" width="220" height="160" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/61/WorldPopulation.png/330px-WorldPopulation.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/61/WorldPopulation.png/500px-WorldPopulation.png 2x" data-file-width="916" data-file-height="666" /></a><figcaption>Populația mondială</figcaption></figure> <p>Asia de Est a avut cea mai puternică îmbunătățire a <a href="/wiki/Indicele_Dezvolt%C4%83rii_Umane" class="mw-redirect" title="Indicele Dezvoltării Umane">Indicelui Dezvoltării Umane</a> (IDU) dintre toate regiunile din lume, aproape dublând realizările medii ale IDU în ultimii 40 de ani, conform analizei raportului privind datele de sănătate, educație și venituri. China, cea de-a doua cea mai mare realizatoare din lume în ceea ce privește îmbunătățirea IDU din anul 1970, este singura țară din lista „Top 10 Movers” datorită veniturilor, nu a realizărilor în sănătate sau educație. Venitul său pe cap de locuitor a crescut uimitor de 21 de ori în ultimele patru decenii, ridicând, de asemenea, sute de milioane de oameni din sărăcia de venit. Cu toate acestea, nu a fost printre cei mai buni performeri ai regiunii în îmbunătățirea înscrierii la școală și a speranței de viață.<sup id="cite_ref-2010_Human_Development_Report2_134-0" class="reference"><a href="#cite_note-2010_Human_Development_Report2-134"><span class="cite-bracket">[</span>132<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p><a href="/wiki/Nepal" title="Nepal">Nepal</a>, o țară din Asia de Sud, apare ca una dintre cele mai rapide mișcări din lume din 1970, în principal datorită realizărilor în sănătate și educație. Speranța sa actuală de viață este cu 25 de ani mai lungă decât în anii 1970. Mai mult de patru din fiecare cinci copii în vârstă de școală din Nepal frecventează acum școala primară, față de doar unul din cinci acum 40 de ani.<sup id="cite_ref-2010_Human_Development_Report2_134-1" class="reference"><a href="#cite_note-2010_Human_Development_Report2-134"><span class="cite-bracket">[</span>132<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Hong Kong s-a clasat cel mai bine printre țările grupate pe IDU (locul 7 în lume, care se află în categoria „dezvoltare umană foarte ridicată”), urmat de Singapore (9), Japonia (19) și Coreea de Sud (22). <a href="/wiki/Afganistan" title="Afganistan">Afganistan</a> (155) s-a clasat cel mai slab printre țările asiatice din cele 169 de țări evaluate.<sup id="cite_ref-2010_Human_Development_Report2_134-2" class="reference"><a href="#cite_note-2010_Human_Development_Report2-134"><span class="cite-bracket">[</span>132<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Limbi">Limbi</h3></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/w/index.php?title=Limbile_Asiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Limbile Asiei — pagină inexistentă">Limbile Asiei</a></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16785627" /><p>Asia găzduiește mai multe <a href="/wiki/Familii_de_limbi" class="mw-redirect" title="Familii de limbi">familii de limbi</a> și multe <a href="/wiki/Limbi_izolate" title="Limbi izolate">limbi izolate</a>. Majoritatea țărilor asiatice au mai mult de o limbă vorbită nativ. De exemplu, conform <a href="/wiki/Ethnologue" title="Ethnologue">Ethnologue</a>, în Indonezia se vorbesc peste 700 de limbi, în India peste 400 de limbi, iar în Filipine peste 100. China are multe limbi și dialecte în diferite provincii. </p><div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Religii">Religii</h3></div> <div role="note" class="dezambiguizare">Vezi și: <a href="/w/index.php?title=Filozofia_oriental%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Filozofia orientală — pagină inexistentă">Filozofia orientală</a>, <a href="/w/index.php?title=Religia_%C3%AEn_Asia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Religia în Asia — pagină inexistentă">Religia în Asia</a> și <a href="/w/index.php?title=Lista_mitologiilor_asiatice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista mitologiilor asiatice — pagină inexistentă">Lista mitologiilor asiatice</a>.</div><p>Multe dintre <a href="/w/index.php?title=Religiile_majore_ale_lumii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Religiile majore ale lumii — pagină inexistentă">religiile majore ale lumii</a> își au originile în Asia, inclusiv cele mai practicate cinci din lume (excluzând <a href="/w/index.php?title=Ireligiozitatea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ireligiozitatea — pagină inexistentă">ireligiozitatea</a>), care sunt creștinismul, islamul, hinduismul, religia populară chineză (clasificată ca confucianism și taoism) și budismul. Mitologia asiatică este complexă și diversă. Povestea <a href="/w/index.php?title=Marele_Potop&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marele Potop — pagină inexistentă">Marelui Potop</a>, de exemplu, așa cum este prezentată evreilor în <a href="/wiki/Biblia_ebraic%C4%83" title="Biblia ebraică">Biblia ebraică</a> în narațiunea despre <a href="/wiki/Noe" title="Noe">Noe</a>—și mai târziu creștinilor în <a href="/wiki/Vechiul_Testament" title="Vechiul Testament">Vechiul Testament</a>, și musulmanilor în <a href="/wiki/Coran" title="Coran">Coran</a>—se găsește cel mai devreme în <a href="/wiki/Mitologia_mesopotamian%C4%83" title="Mitologia mesopotamiană">mitologia mesopotamiană</a>, în <a href="/wiki/En%C3%BBma_Eli%C5%A1" class="mw-redirect" title="Enûma Eliš">Enûma Eliš</a> și <i><a href="/w/index.php?title=Epicul_lui_Ghilgame%C8%99&action=edit&redlink=1" class="new" title="Epicul lui Ghilgameș — pagină inexistentă">Epicul lui Ghilgameș</a></i>. <a href="/w/index.php?title=Mitologia_hindus%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mitologia hindusă — pagină inexistentă">Mitologia hindusă</a> spune, de asemenea, despre un <a href="/wiki/Avatar" title="Avatar">avatar</a> al lui <a href="/wiki/Vishnu" class="mw-redirect" title="Vishnu">Vishnu</a> sub forma unui <a href="/wiki/Matsya" title="Matsya">pește</a> care l-a avertizat pe <a href="/w/index.php?title=Sraddhadeva_Manu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sraddhadeva Manu — pagină inexistentă">Manu</a> despre un potop teribil. <a href="/wiki/Mitologia_chinez%C4%83" title="Mitologia chineză">Mitologia chineză</a> antică relatează, de asemenea, despre un <a href="/w/index.php?title=Marele_Potop_(China)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marele Potop (China) — pagină inexistentă">Mare Potop</a> care a durat generații, unul care a necesitat eforturile combinate ale împăraților și divinităților pentru a fi controlat. </p><div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Religii_Abrahamice">Religii Abrahamice</h4></div> <div role="note" class="dezambiguizare">Vezi și: <a href="/w/index.php?title=Cre%C8%99tinismul_%C3%AEn_Asia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Creștinismul în Asia — pagină inexistentă">Creștinismul în Asia</a> și <a href="/w/index.php?title=Islamul_%C3%AEn_Asia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Islamul în Asia — pagină inexistentă">Islamul în Asia</a>.</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Westernwall2.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/Westernwall2.jpg/220px-Westernwall2.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/Westernwall2.jpg/330px-Westernwall2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/Westernwall2.jpg/440px-Westernwall2.jpg 2x" data-file-width="2592" data-file-height="1944" /></a><figcaption><a href="/wiki/Zidul_de_Vest" class="mw-redirect" title="Zidul de Vest">Zidul de Vest</a> și <a href="/wiki/Cupola_St%C3%A2ncii" title="Cupola Stâncii">Cupola Stâncii</a>, <a href="/wiki/Ierusalim" title="Ierusalim">Ierusalim</a></figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Church_of_the_Nativity_(7703592746).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/61/Church_of_the_Nativity_%287703592746%29.jpg/250px-Church_of_the_Nativity_%287703592746%29.jpg" decoding="async" width="220" height="146" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/61/Church_of_the_Nativity_%287703592746%29.jpg/330px-Church_of_the_Nativity_%287703592746%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/61/Church_of_the_Nativity_%287703592746%29.jpg/500px-Church_of_the_Nativity_%287703592746%29.jpg 2x" data-file-width="4288" data-file-height="2848" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Biserica_Na%C8%99terii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica Nașterii — pagină inexistentă">Biserica Nașterii</a> din <a href="/wiki/Bethleem" class="mw-redirect" title="Bethleem">Bethleem</a></figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Kaaba_mirror_edit_jj.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Kaaba_mirror_edit_jj.jpg/250px-Kaaba_mirror_edit_jj.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Kaaba_mirror_edit_jj.jpg/330px-Kaaba_mirror_edit_jj.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Kaaba_mirror_edit_jj.jpg/500px-Kaaba_mirror_edit_jj.jpg 2x" data-file-width="1200" data-file-height="900" /></a><figcaption>Pelerini în cadrul <a href="/wiki/Hajj" title="Hajj">Hajj-ului</a> anual la <a href="/wiki/Kaaba" title="Kaaba">Kaaba</a> din <a href="/wiki/Mecca" title="Mecca">Mecca</a></figcaption></figure> <p><a href="/w/index.php?title=Religiile_abrahamice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Religiile abrahamice — pagină inexistentă">Religiile abrahamice</a>, inclusiv <a href="/w/index.php?title=Iudaismul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Iudaismul — pagină inexistentă">iudaismul</a>, <a href="/wiki/Cre%C8%99tinismul" class="mw-redirect" title="Creștinismul">creștinismul</a>, <a href="/wiki/Islamul" class="mw-redirect" title="Islamul">islamul</a>, <a href="/w/index.php?title=Credin%C8%9Ba_druz%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Credința druză — pagină inexistentă">credința druză</a>,<sup id="cite_ref-135" class="reference"><a href="#cite_note-135"><span class="cite-bracket">[</span>133<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> și <a href="/w/index.php?title=Credin%C8%9Ba_Bah%C3%A1%CA%BC%C3%AD&action=edit&redlink=1" class="new" title="Credința Baháʼí — pagină inexistentă">credința Baháʼí</a>, își au originile în Asia de Vest.<sup id="cite_ref-136" class="reference"><a href="#cite_note-136"><span class="cite-bracket">[</span>134<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-137" class="reference"><a href="#cite_note-137"><span class="cite-bracket">[</span>135<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p><a href="/w/index.php?title=Iudaismul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Iudaismul — pagină inexistentă">Iudaismul</a>, cea mai veche dintre credințele abrahamice, este practicat în principal în <a href="/wiki/Israel" title="Israel">Israel</a>, patria indigenă și locul de naștere istoric al <a href="/wiki/Evrei" title="Evrei">națiunii evreiești</a>: care astăzi constă atât din acei <a href="/wiki/Evrei" title="Evrei">Evrei</a> care au rămas în <a href="/wiki/Evrei_mizrahi" title="Evrei mizrahi">Orientul Mijlociu</a>, cât și din cei care s-au întors din <a href="/w/index.php?title=Diaspora_evreiasc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Diaspora evreiască — pagină inexistentă">diaspora</a> din Europa, America de Nord și alte regiuni;<sup id="cite_ref-138" class="reference"><a href="#cite_note-138"><span class="cite-bracket">[</span>136<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> deși diverse comunități de diaspora persistă în întreaga lume. Evreii sunt grupul etnic predominant în <a href="/wiki/Israel" title="Israel">Israel</a> (75,6%), numărând aproximativ 6,1 milioane,<sup id="cite_ref-139" class="reference"><a href="#cite_note-139"><span class="cite-bracket">[</span>137<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> deși nivelurile de adeziune la religia iudaică variază. În afara Israelului, există mici comunități evreiești antice în <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a> (17.400),<sup id="cite_ref-140" class="reference"><a href="#cite_note-140"><span class="cite-bracket">[</span>138<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <a href="/wiki/Azerbaijan" class="mw-redirect" title="Azerbaijan">Azerbaijan</a> (9.100),<sup id="cite_ref-141" class="reference"><a href="#cite_note-141"><span class="cite-bracket">[</span>139<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Iran (8.756),<sup id="cite_ref-142" class="reference"><a href="#cite_note-142"><span class="cite-bracket">[</span>140<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> India (5.000) și <a href="/wiki/Uzbekistan" title="Uzbekistan">Uzbekistan</a> (4.000),<sup id="cite_ref-143" class="reference"><a href="#cite_note-143"><span class="cite-bracket">[</span>141<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> printre multe alte locuri. În 2016, se estimează că există 14,4–17,5 milioane (2016, est.)<sup id="cite_ref-144" class="reference"><a href="#cite_note-144"><span class="cite-bracket">[</span>142<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> de evrei în viață în lumea de astăzi, ceea ce îi face una dintre cele mai mici minorități asiatice, reprezentând aproximativ 0,3–0,4% din populația totală a continentului. </p><p><a href="/wiki/Cre%C8%99tinismul" class="mw-redirect" title="Creștinismul">Creștinismul</a> este o religie răspândită în Asia, cu peste 286 de milioane de adepți în 2010 conform <a href="/w/index.php?title=Pew_Research_Center&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pew Research Center — pagină inexistentă">Pew Research Center</a>,<sup id="cite_ref-145" class="reference"><a href="#cite_note-145"><span class="cite-bracket">[</span>143<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> și aproape 364 de milioane conform <a href="/wiki/Britannica" class="mw-redirect" title="Britannica">Britannica</a> Book of the Year 2014.<sup id="cite_ref-146" class="reference"><a href="#cite_note-146"><span class="cite-bracket">[</span>144<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Creștinii constituie aproximativ 12,6% din populația totală a Asiei. În Filipine și <a href="/wiki/Timorul_de_Est" title="Timorul de Est">Timorul de Est</a>, <a href="/w/index.php?title=Catolicismul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Catolicismul — pagină inexistentă">catolicismul</a> este religia predominantă;<sup id="cite_ref-Pew_Research_Center2_147-0" class="reference"><a href="#cite_note-Pew_Research_Center2-147"><span class="cite-bracket">[</span>145<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> a fost introdus de spanioli și portughezi, respectiv. În <a href="/wiki/Armenia" title="Armenia">Armenia</a> și Georgia, <a href="/wiki/Ortodoxia" class="mw-redirect" title="Ortodoxia">ortodoxia</a> este religia predominantă.<sup id="cite_ref-Pew_Research_Center2_147-1" class="reference"><a href="#cite_note-Pew_Research_Center2-147"><span class="cite-bracket">[</span>145<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În Orientul Mijlociu, cum ar fi în <a href="/wiki/Levant" title="Levant">Levant</a>, <a href="/wiki/Anatolia" title="Anatolia">Anatolia</a> și <a href="/w/index.php?title=Fars_(teritoriu)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fars (teritoriu) — pagină inexistentă">Fars</a>, <a href="/w/index.php?title=Cre%C8%99tinismul_sirian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Creștinismul sirian — pagină inexistentă">creștinismul sirian</a> (<a href="/w/index.php?title=Biserica_R%C4%83s%C4%83ritului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica Răsăritului — pagină inexistentă">Biserica Răsăritului</a>) și <a href="/w/index.php?title=Ortodoxia_oriental%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ortodoxia orientală — pagină inexistentă">ortodoxia orientală</a> sunt denominații minoritare prevalente,<sup id="cite_ref-148" class="reference"><a href="#cite_note-148"><span class="cite-bracket">[</span>146<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> care sunt ambele secte creștine orientale aderate în principal de <a href="/wiki/Asirieni" title="Asirieni">asirieni</a> sau creștini sirieni. Minorități indigene vibrante din <a href="/wiki/Asia_de_Vest" title="Asia de Vest">Asia de Vest</a> aderă la <a href="/w/index.php?title=Bisericile_Catolice_Orientale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bisericile Catolice Orientale — pagină inexistentă">Bisericile Catolice Orientale</a> și <a href="/wiki/Ortodoxia" class="mw-redirect" title="Ortodoxia">ortodoxia</a>.<sup id="cite_ref-Pew_Research_Center2_147-2" class="reference"><a href="#cite_note-Pew_Research_Center2-147"><span class="cite-bracket">[</span>145<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <a href="/w/index.php?title=Cre%C8%99tinii_Sf%C3%A2ntului_Toma&action=edit&redlink=1" class="new" title="Creștinii Sfântului Toma — pagină inexistentă">Creștinii Sfântului Toma</a> din India își trag originile din activitatea evanghelistică a <a href="/w/index.php?title=Toma_Apostolul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Toma Apostolul — pagină inexistentă">Toma Apostolului</a> în secolul I.<sup id="cite_ref-149" class="reference"><a href="#cite_note-149"><span class="cite-bracket">[</span>147<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Comunități creștine semnificative se găsesc, de asemenea, în <a href="/wiki/Asia_Central%C4%83" title="Asia Centrală">Asia Centrală</a>, <a href="/wiki/Asia_de_Sud" title="Asia de Sud">Asia de Sud</a>, <a href="/wiki/Asia_de_Sud-Est" title="Asia de Sud-Est">Asia de Sud-Est</a> și <a href="/wiki/Asia_de_Est" title="Asia de Est">Asia de Est</a>.<sup id="cite_ref-Pew_Research_Center2_147-3" class="reference"><a href="#cite_note-Pew_Research_Center2-147"><span class="cite-bracket">[</span>145<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p><a href="/wiki/Islamul" class="mw-redirect" title="Islamul">Islamul</a>, care își are originile în <a href="/wiki/Hejaz" class="mw-redirect" title="Hejaz">Hejaz</a> situat în Arabia Saudită modernă, este a doua cea mai mare și cea mai răspândită religie din Asia, cu cel puțin 1 miliard de musulmani, constituind aproximativ 23,8% din populația totală a Asiei.<sup id="cite_ref-150" class="reference"><a href="#cite_note-150"><span class="cite-bracket">[</span>148<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Cu 12,7% din populația musulmană mondială, țara cu cea mai mare populație musulmană din lume este Indonezia, urmată de Pakistan (11,5%), India (10%), Bangladesh, Iran și Turcia. <a href="/wiki/Mecca" title="Mecca">Mecca</a>, <a href="/wiki/Medina" class="mw-redirect" title="Medina">Medina</a> și <a href="/w/index.php?title=Cele_mai_sfinte_locuri_din_islam&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cele mai sfinte locuri din islam — pagină inexistentă">Ierusalim</a> sunt cele trei cele mai sfinte orașe pentru islam din întreaga lume. <a href="/wiki/Hajj" title="Hajj">Hajj</a> și <a href="/w/index.php?title=Umrah&action=edit&redlink=1" class="new" title="Umrah — pagină inexistentă">Umrah</a> atrag un număr mare de credincioși musulmani din întreaga lume la Mecca și Medina. Iranul este cea mai mare țară <a href="/w/index.php?title=%C8%98ia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Șia — pagină inexistentă">șia</a>. </p><p><a href="/w/index.php?title=Druzii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Druzii — pagină inexistentă">Druzii</a> își au originea în Asia de Vest, fiind o religie monoteistă bazată pe învățăturile unor figuri precum <a href="/w/index.php?title=Hamza_ibn_Ali&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hamza ibn Ali — pagină inexistentă">Hamza ibn Ali</a> și <a href="/wiki/Al-Hakim_bi-Amr_Allah" title="Al-Hakim bi-Amr Allah">al-Hakim bi-Amr Allah</a>, precum și ale filosofilor greci precum <a href="/wiki/Platon" title="Platon">Platon</a> și <a href="/wiki/Aristotel" title="Aristotel">Aristotel</a>. Numărul de <a href="/w/index.php?title=Druz&action=edit&redlink=1" class="new" title="Druz — pagină inexistentă">druz</a> din întreaga lume este de aproximativ un milion. Aproximativ 45–50% trăiesc în <a href="/wiki/Siria" title="Siria">Siria</a>, 35% până la 40% trăiesc în <a href="/wiki/Liban" title="Liban">Liban</a>, și mai puțin de 10% trăiesc în <a href="/wiki/Israel" title="Israel">Israel</a>. Recent, a apărut o diaspora druză în creștere.<sup id="cite_ref-151" class="reference"><a href="#cite_note-151"><span class="cite-bracket">[</span>149<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p><a href="/w/index.php?title=Credin%C8%9Ba_Bah%C3%A1%CA%BC%C3%AD&action=edit&redlink=1" class="new" title="Credința Baháʼí — pagină inexistentă">Credința Baháʼí</a> își are originile în Asia, în Iran (Persia), și s-a răspândit de acolo în Imperiul Otoman, Asia Centrală, India și Burma în timpul vieții lui <a href="/wiki/Bah%C3%A1%27u%27ll%C3%A1h" title="Bahá'u'lláh">Bahá'u'lláh</a>. De la mijlocul secolului al XX-lea, creșterea a avut loc în special în alte țări asiatice, deoarece activitățile Baháʼí în multe țări musulmane au fost <a href="/w/index.php?title=Persecu%C8%9Bia_Bah%C3%A1%CA%BC%C3%AD&action=edit&redlink=1" class="new" title="Persecuția Baháʼí — pagină inexistentă">suprimate sever</a> de autorități. <a href="/w/index.php?title=Templul_Lotus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Templul Lotus — pagină inexistentă">Templul Lotus</a> este un mare <a href="/w/index.php?title=Templu_Bah%C3%A1%CA%BC%C3%AD&action=edit&redlink=1" class="new" title="Templu Baháʼí — pagină inexistentă">templu Baháʼí</a> din India. </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Religii_indiene_și_est-asiatice"><span id="Religii_indiene_.C8.99i_est-asiatice"></span>Religii indiene și est-asiatice</h4></div> <div role="note" class="dezambiguizare">Vezi și: <a href="/w/index.php?title=Religiile_orientale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Religiile orientale — pagină inexistentă">Religiile orientale</a>.</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Akshardham_Lotus.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a4/Akshardham_Lotus.jpg/220px-Akshardham_Lotus.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a4/Akshardham_Lotus.jpg/330px-Akshardham_Lotus.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a4/Akshardham_Lotus.jpg 2x" data-file-width="435" data-file-height="327" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Templul_Akshardham&action=edit&redlink=1" class="new" title="Templul Akshardham — pagină inexistentă">Templul Akshardham</a> <a href="/w/index.php?title=Swaminarayan_Hinduism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Swaminarayan Hinduism — pagină inexistentă">Swaminarayan</a> din <a href="/wiki/Delhi" title="Delhi">Delhi</a>, conform <a href="/w/index.php?title=Carte_Recordurilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Carte Recordurilor — pagină inexistentă">Cărții Recordurilor Guinness</a>, este cel mai mare templu hindus din lume.<sup id="cite_ref-152" class="reference"><a href="#cite_note-152"><span class="cite-bracket">[</span>150<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></figcaption></figure> <p>Aproape toate religiile asiatice au un caracter filosofic, iar tradițiile filosofice asiatice acoperă un spectru larg de gânduri și scrieri filosofice. <a href="/w/index.php?title=Filosofia_indian%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Filosofia indiană — pagină inexistentă">Filosofia indiană</a> include <a href="/w/index.php?title=Filosofia_hindus%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Filosofia hindusă — pagină inexistentă">filosofia hindusă</a> și <a href="/w/index.php?title=Filosofia_budist%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Filosofia budistă — pagină inexistentă">filosofia budistă</a>. Acestea includ elemente ale căutărilor nemateriale, în timp ce o altă școală de gândire din India, <a href="/w/index.php?title=C%C4%81rv%C4%81ka&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cārvāka — pagină inexistentă">Cārvāka</a>, predica bucuria lumii materiale. Religiile <a href="/w/index.php?title=Hinduismului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hinduismului — pagină inexistentă">hinduismului</a>, <a href="/w/index.php?title=Budismului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Budismului — pagină inexistentă">budismului</a>, <a href="/w/index.php?title=Jainismului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jainismului — pagină inexistentă">jainismului</a> și <a href="/w/index.php?title=Sikhismului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sikhismului — pagină inexistentă">sikhismului</a> își au originile în India, Asia de Sud. În Asia de Est, în special în China și Japonia, <a href="/w/index.php?title=Confucianismul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Confucianismul — pagină inexistentă">confucianismul</a>, <a href="/w/index.php?title=Taoismul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Taoismul — pagină inexistentă">taoismul</a> și <a href="/w/index.php?title=Zen_budismul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zen budismul — pagină inexistentă">Zen budismul</a> și-au luat formă. </p><p><a href="/wiki/Limba_latin%C4%83" title="Limba latină">latină</a> <span lang="la" style="font-style:italic">2012</span>, hinduismul are aproximativ 1,1 miliarde de adepți. Credința reprezintă aproximativ 25% din populația Asiei și este cea mai mare religie din Asia. Cu toate acestea, este concentrată în principal în Asia de Sud. Peste 80% din populațiile atât din India, cât și din Nepal aderă la hinduism, alături de comunități semnificative din Bangladesh, Pakistan, Bhutan, Sri Lanka și <a href="/wiki/Bali" title="Bali">Bali</a>, Indonezia. Mulți indieni din străinătate din țări precum Birmania, Singapore și Malaezia aderă, de asemenea, la hinduism. </p> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Angkor_Wat_reflejado_en_un_estanque_02.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ef/Angkor_Wat_reflejado_en_un_estanque_02.jpg/250px-Angkor_Wat_reflejado_en_un_estanque_02.jpg" decoding="async" width="220" height="146" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ef/Angkor_Wat_reflejado_en_un_estanque_02.jpg/330px-Angkor_Wat_reflejado_en_un_estanque_02.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ef/Angkor_Wat_reflejado_en_un_estanque_02.jpg/500px-Angkor_Wat_reflejado_en_un_estanque_02.jpg 2x" data-file-width="3928" data-file-height="2600" /></a><figcaption>Angkor Wat din Cambodgia, un templu hindus-budist și cel mai mare monument religios din lume</figcaption></figure> <p>Budismul are un număr mare de adepți în Asia de Sud-Est continentală și Asia de Est. Budismul este religia majorității populațiilor din Cambodgia (96%), <a href="/wiki/Thailanda" title="Thailanda">Thailanda</a> (95%), <a href="/wiki/Birmania" class="mw-redirect" title="Birmania">Birmania</a> (80–89%), Japonia (36–96%), <a href="/wiki/Bhutan" title="Bhutan">Bhutan</a> (75–84%), <a href="/wiki/Sri_Lanka" title="Sri Lanka">Sri Lanka</a> (70%), <a href="/wiki/Laos" title="Laos">Laos</a> (60–67%) și <a href="/wiki/Mongolia" title="Mongolia">Mongolia</a> (53–93%). <a href="/wiki/Taiwan" title="Taiwan">Taiwan</a> (35–93%),<sup id="cite_ref-153" class="reference"><a href="#cite_note-153"><span class="cite-bracket">[</span>151<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-154" class="reference"><a href="#cite_note-154"><span class="cite-bracket">[</span>152<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-155" class="reference"><a href="#cite_note-155"><span class="cite-bracket">[</span>153<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Coreea de Sud (23–50%), <a href="/wiki/Malaezia" class="mw-redirect" title="Malaezia">Malaezia</a> (19–21%), <a href="/wiki/Nepal" title="Nepal">Nepal</a> (9–11%), <a href="/wiki/Vietnam" title="Vietnam">Vietnam</a> (10–75%), China (20–50%),<sup id="cite_ref-156" class="reference"><a href="#cite_note-156"><span class="cite-bracket">[</span>154<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <a href="/wiki/Coreea_de_Nord" title="Coreea de Nord">Coreea de Nord</a> (2–14%),<sup id="cite_ref-157" class="reference"><a href="#cite_note-157"><span class="cite-bracket">[</span>155<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-158" class="reference"><a href="#cite_note-158"><span class="cite-bracket">[</span>156<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> și comunități mici din India și Bangladesh. Țările guvernate de comuniști precum China, Vietnam și Coreea de Nord sunt oficial atee, astfel încât numărul de budiști și alți adepți religiosi poate fi subestimat. </p> <p><a href="/w/index.php?title=Jainismul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jainismul — pagină inexistentă">Jainismul</a> se găsește în principal în India și în comunitățile indiene din străinătate, cum ar fi Statele Unite și Malaezia. <a href="/w/index.php?title=Sikhismul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sikhismul — pagină inexistentă">Sikhismul</a> se găsește în India de Nord și în comunitățile indiene din străinătate din alte părți ale Asiei, în special Asia de Sud-Est. <a href="/w/index.php?title=Confucianismul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Confucianismul — pagină inexistentă">Confucianismul</a> se găsește predominant în China continentală, Coreea de Sud, Taiwan și în populațiile chinezești din străinătate. <a href="/w/index.php?title=Taoismul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Taoismul — pagină inexistentă">Taoismul</a> se găsește în principal în China continentală, Taiwan, Malaezia și Singapore. În multe comunități chinezești, taoismul este ușor sincretizat cu <a href="/w/index.php?title=Budismul_Mahayana&action=edit&redlink=1" class="new" title="Budismul Mahayana — pagină inexistentă">budismul Mahayana</a>, astfel încât statisticile religioase exacte sunt dificil de obținut și pot fi subestimate sau supraestimate.</p><ul class="gallery mw-gallery-traditional"> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Traditional_wedding_at_Meji-jingu_72570539_f30636e2ef_o.jpg" class="mw-file-description" title="Nuntă japoneză la Altarul Meiji"><img alt="Nuntă japoneză la Altarul Meiji" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/08/Traditional_wedding_at_Meji-jingu_72570539_f30636e2ef_o.jpg/120px-Traditional_wedding_at_Meji-jingu_72570539_f30636e2ef_o.jpg" decoding="async" width="120" height="90" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/08/Traditional_wedding_at_Meji-jingu_72570539_f30636e2ef_o.jpg/180px-Traditional_wedding_at_Meji-jingu_72570539_f30636e2ef_o.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/08/Traditional_wedding_at_Meji-jingu_72570539_f30636e2ef_o.jpg/240px-Traditional_wedding_at_Meji-jingu_72570539_f30636e2ef_o.jpg 2x" data-file-width="800" data-file-height="600" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/w/index.php?title=C%C4%83s%C4%83torie_%C3%AEn_Japonia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Căsătorie în Japonia — pagină inexistentă">Nuntă japoneză</a> la <a href="/w/index.php?title=Altarul_Meiji&action=edit&redlink=1" class="new" title="Altarul Meiji — pagină inexistentă">Altarul Meiji</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:A_day_of_devotion_%E2%80%93_Thaipusam_in_Singapore_(4316108409).jpg" class="mw-file-description" title="Festival hindus celebrat de comunitatea tamilă din Singapore"><img alt="Festival hindus celebrat de comunitatea tamilă din Singapore" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/01/A_day_of_devotion_%E2%80%93_Thaipusam_in_Singapore_%284316108409%29.jpg/120px-A_day_of_devotion_%E2%80%93_Thaipusam_in_Singapore_%284316108409%29.jpg" decoding="async" width="120" height="80" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/01/A_day_of_devotion_%E2%80%93_Thaipusam_in_Singapore_%284316108409%29.jpg/250px-A_day_of_devotion_%E2%80%93_Thaipusam_in_Singapore_%284316108409%29.jpg 1.5x" data-file-width="1417" data-file-height="948" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Festival <a href="/w/index.php?title=Thaipusam&action=edit&redlink=1" class="new" title="Thaipusam — pagină inexistentă">hindus</a> celebrat de comunitatea <a href="/w/index.php?title=Tamil_(popor)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tamil (popor) — pagină inexistentă">tamilă</a> din Singapore</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Bar_Mitzvah_Western_Wall.jpg" class="mw-file-description" title="Bar mitzvah la Zidul de Vest din Ierusalim"><img alt="Bar mitzvah la Zidul de Vest din Ierusalim" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Bar_Mitzvah_Western_Wall.jpg/120px-Bar_Mitzvah_Western_Wall.jpg" decoding="async" width="120" height="80" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/41/Bar_Mitzvah_Western_Wall.jpg/250px-Bar_Mitzvah_Western_Wall.jpg 1.5x" data-file-width="3046" data-file-height="2030" /></a></span></div> <div class="gallerytext"><a href="/wiki/Bar_mitzvah" class="mw-redirect" title="Bar mitzvah">Bar mitzvah</a> la Zidul de Vest din Ierusalim</div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Feast_of_Black_Nazarene,_Quiapo,_Manila.JPG" class="mw-file-description" title="Procesiune catolică a Nazarenului Negru în Manila"><img alt="Procesiune catolică a Nazarenului Negru în Manila" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/Feast_of_Black_Nazarene%2C_Quiapo%2C_Manila.JPG/120px-Feast_of_Black_Nazarene%2C_Quiapo%2C_Manila.JPG" decoding="async" width="120" height="80" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/Feast_of_Black_Nazarene%2C_Quiapo%2C_Manila.JPG/180px-Feast_of_Black_Nazarene%2C_Quiapo%2C_Manila.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/Feast_of_Black_Nazarene%2C_Quiapo%2C_Manila.JPG/240px-Feast_of_Black_Nazarene%2C_Quiapo%2C_Manila.JPG 2x" data-file-width="4883" data-file-height="3255" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Procesiune catolică a <a href="/w/index.php?title=Nazarenului_Negru&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nazarenului Negru — pagină inexistentă">Nazarenului Negru</a> în <a href="/wiki/Manila" title="Manila">Manila</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flickr_-_Government_Press_Office_(GPO)_-_Nebi_Shueib_Festival.jpg" class="mw-file-description" title="Dignitari druz sărbătorind festivalul Ziyarat al-Nabi Shu'ayb la mormântul profetului din Hittin"><img alt="Dignitari druz sărbătorind festivalul Ziyarat al-Nabi Shu'ayb la mormântul profetului din Hittin" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b3/Flickr_-_Government_Press_Office_%28GPO%29_-_Nebi_Shueib_Festival.jpg/120px-Flickr_-_Government_Press_Office_%28GPO%29_-_Nebi_Shueib_Festival.jpg" decoding="async" width="120" height="85" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b3/Flickr_-_Government_Press_Office_%28GPO%29_-_Nebi_Shueib_Festival.jpg/180px-Flickr_-_Government_Press_Office_%28GPO%29_-_Nebi_Shueib_Festival.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b3/Flickr_-_Government_Press_Office_%28GPO%29_-_Nebi_Shueib_Festival.jpg/240px-Flickr_-_Government_Press_Office_%28GPO%29_-_Nebi_Shueib_Festival.jpg 2x" data-file-width="2984" data-file-height="2104" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Dignitari <a href="/w/index.php?title=Druzii_israelieni&action=edit&redlink=1" class="new" title="Druzii israelieni — pagină inexistentă">druz</a> sărbătorind festivalul <a href="/w/index.php?title=Ziyarat_al-Nabi_Shu%27ayb&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ziyarat al-Nabi Shu'ayb — pagină inexistentă">Ziyarat al-Nabi Shu'ayb</a> la mormântul profetului din <a href="/w/index.php?title=Hittin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hittin — pagină inexistentă">Hittin</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Echmiadzin_Cathedral,_Armenia_(5047080550).jpg" class="mw-file-description" title="Creștini armeni care se roagă la Catedrala Etchmiadzin din Vagharshapat"><img alt="Creștini armeni care se roagă la Catedrala Etchmiadzin din Vagharshapat" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/35/Echmiadzin_Cathedral%2C_Armenia_%285047080550%29.jpg/120px-Echmiadzin_Cathedral%2C_Armenia_%285047080550%29.jpg" decoding="async" width="120" height="90" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/35/Echmiadzin_Cathedral%2C_Armenia_%285047080550%29.jpg/250px-Echmiadzin_Cathedral%2C_Armenia_%285047080550%29.jpg 1.5x" data-file-width="4032" data-file-height="3024" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Creștini armeni care se roagă la <a href="/w/index.php?title=Catedrala_Etchmiadzin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Catedrala Etchmiadzin — pagină inexistentă">Catedrala Etchmiadzin</a> din <a href="/wiki/Vagharshapat" class="mw-redirect" title="Vagharshapat">Vagharshapat</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:%C4%B0stanbul_4258.jpg" class="mw-file-description" title="Bărbați musulmani care se roagă la Moscheea Ortaköy din Istanbul"><img alt="Bărbați musulmani care se roagă la Moscheea Ortaköy din Istanbul" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cf/%C4%B0stanbul_4258.jpg/120px-%C4%B0stanbul_4258.jpg" decoding="async" width="120" height="90" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cf/%C4%B0stanbul_4258.jpg/180px-%C4%B0stanbul_4258.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cf/%C4%B0stanbul_4258.jpg/240px-%C4%B0stanbul_4258.jpg 2x" data-file-width="2576" data-file-height="1932" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Bărbați musulmani care se roagă la <a href="/wiki/Moscheea_Ortak%C3%B6y" title="Moscheea Ortaköy">Moscheea Ortaköy</a> din <a href="/wiki/Istanbul" title="Istanbul">Istanbul</a></div> </li> <li class="gallerybox" style="width: 155px"> <div class="thumb" style="width: 150px; height: 150px;"><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Buddhist_Monks_performing_traditional_Sand_mandala_made_from_coloured_sand.jpg" class="mw-file-description" title="Călugări budiști care realizează un mandala tradițional din nisip colorat"><img alt="Călugări budiști care realizează un mandala tradițional din nisip colorat" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/Buddhist_Monks_performing_traditional_Sand_mandala_made_from_coloured_sand.jpg/120px-Buddhist_Monks_performing_traditional_Sand_mandala_made_from_coloured_sand.jpg" decoding="async" width="120" height="90" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/Buddhist_Monks_performing_traditional_Sand_mandala_made_from_coloured_sand.jpg/180px-Buddhist_Monks_performing_traditional_Sand_mandala_made_from_coloured_sand.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/Buddhist_Monks_performing_traditional_Sand_mandala_made_from_coloured_sand.jpg/240px-Buddhist_Monks_performing_traditional_Sand_mandala_made_from_coloured_sand.jpg 2x" data-file-width="4032" data-file-height="3024" /></a></span></div> <div class="gallerytext">Călugări budiști care realizează un mandala tradițional din nisip colorat</div> </li> </ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Cultură"><span id="Cultur.C4.83"></span>Cultură</h2></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/w/index.php?title=Cultura_Asiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cultura Asiei — pagină inexistentă">Cultura Asiei</a></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16785627" /><p><a href="/w/index.php?title=Cultura_Asiei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cultura Asiei — pagină inexistentă">Cultura Asiei</a> este un amestec divers de obiceiuri și tradiții care au fost practicate de diferitele grupuri etnice ale continentului de secole. Continentul este împărțit în șase sub-regiuni geografice: <a href="/wiki/Asia_Central%C4%83" title="Asia Centrală">Asia Centrală</a>, <a href="/w/index.php?title=Sfera_cultural%C4%83_est-asiatic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sfera culturală est-asiatică — pagină inexistentă">Asia de Est</a>, <a href="/wiki/Asia_de_Nord" title="Asia de Nord">Asia de Nord</a>, <a href="/w/index.php?title=Grupuri_etnice_din_Asia_de_Sud&action=edit&redlink=1" class="new" title="Grupuri etnice din Asia de Sud — pagină inexistentă">Asia de Sud</a>, <a href="/wiki/Asia_de_Sud-Est" title="Asia de Sud-Est">Asia de Sud-Est</a> și <a href="/wiki/Asia_de_Vest" title="Asia de Vest">Asia de Vest</a>.<sup id="cite_ref-159" class="reference"><a href="#cite_note-159"><span class="cite-bracket">[</span>157<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Aceste regiuni sunt definite de similaritățile lor culturale, inclusiv religii comune, limbi și etnii. Asia de Vest, cunoscută și sub numele de Asia de Sud-Vest sau <a href="/wiki/Orientul_Mijlociu" title="Orientul Mijlociu">Orientul Mijlociu</a>, are rădăcini culturale în civilizațiile antice ale <a href="/w/index.php?title=Semicercul_Fertile&action=edit&redlink=1" class="new" title="Semicercul Fertile — pagină inexistentă">Semicercului Fertile</a> și <a href="/wiki/Mesopotamia" title="Mesopotamia">Mesopotamia</a>, care au dat naștere imperiilor <a href="/wiki/Iran" title="Iran">persan</a>, <a href="/wiki/Lumea_arab%C4%83" title="Lumea arabă">arab</a>, <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">otoman</a>, precum și religiilor abrahamice: iudaism, creștinism și islam.<sup id="cite_ref-160" class="reference"><a href="#cite_note-160"><span class="cite-bracket">[</span>158<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Aceste civilizații, care se află în <a href="/w/index.php?title=Flancurile_deluroase&action=edit&redlink=1" class="new" title="Flancurile deluroase — pagină inexistentă">Flancurile deluroase</a>, sunt printre cele mai vechi din lume, cu dovezi ale agriculturii datând din jurul anului 9000 î.Hr.<sup id="cite_ref-161" class="reference"><a href="#cite_note-161"><span class="cite-bracket">[</span>159<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În ciuda provocărilor puse de mărimea vastă a continentului și de prezența barierelor naturale, cum ar fi deșerturile și lanțurile montane, comerțul a contribuit la crearea unei culturi <a href="/w/index.php?title=Pan-Asian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pan-Asian — pagină inexistentă">Pan-Asian</a> care este împărtășită în întreaga regiune.<sup id="cite_ref-162" class="reference"><a href="#cite_note-162"><span class="cite-bracket">[</span>160<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Laureați_ai_Premiului_Nobel"><span id="Laurea.C8.9Bi_ai_Premiului_Nobel"></span>Laureați ai Premiului Nobel</h3></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Rabindranath_Tagore_in_1909.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/91/Rabindranath_Tagore_in_1909.jpg/220px-Rabindranath_Tagore_in_1909.jpg" decoding="async" width="220" height="308" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/91/Rabindranath_Tagore_in_1909.jpg/330px-Rabindranath_Tagore_in_1909.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/91/Rabindranath_Tagore_in_1909.jpg/440px-Rabindranath_Tagore_in_1909.jpg 2x" data-file-width="1071" data-file-height="1500" /></a><figcaption><a href="/wiki/Rabindranath_Tagore" title="Rabindranath Tagore">Rabindranath Tagore</a>, câștigător al <a href="/wiki/Premiul_Nobel_pentru_Literatur%C4%83" class="mw-redirect" title="Premiul Nobel pentru Literatură">Premiului Nobel pentru Literatură</a> în 1913 și primul laureat Nobel din Asia</figcaption></figure> <p><a href="/wiki/Rabindranath_Tagore" title="Rabindranath Tagore">Rabindranath Tagore</a>, un dramaturg și autor <a href="/w/index.php?title=Literatura_bengalez%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Literatura bengaleză — pagină inexistentă">bengalez</a> din <a href="/w/index.php?title=Santiniketan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Santiniketan — pagină inexistentă">Santiniketan</a> (acum în <a href="/w/index.php?title=West_Bengal&action=edit&redlink=1" class="new" title="West Bengal — pagină inexistentă">West Bengal</a>, India), a câștigat <a href="/wiki/Premiul_Nobel_pentru_Literatur%C4%83" class="mw-redirect" title="Premiul Nobel pentru Literatură">Premiul Nobel pentru Literatură</a> în anul 1913, devenind primul laureat Nobel din Asia. Premiul i-a fost acordat pentru proza și poeziile sale, care au avut un impact semnificativ asupra literaturilor naționale din întreaga lume occidentală. Tagore a scris, de asemenea, imnurile naționale ale Indiei și Bangladeshului. </p><p>Alți scriitori asiatici care au câștigat Premiul Nobel pentru Literatură includ <a href="/wiki/Yasunari_Kawabata" title="Yasunari Kawabata">Yasunari Kawabata</a> (Japonia, 1968), <a href="/wiki/Kenzabur%C5%8D_%C5%8Ce" title="Kenzaburō Ōe">Kenzaburō Ōe</a> (Japonia, 1994), <a href="/wiki/Gao_Xingjian" title="Gao Xingjian">Gao Xingjian</a> (China, 2000), <a href="/wiki/Orhan_Pamuk" title="Orhan Pamuk">Orhan Pamuk</a> (Turcia, 2006) și <a href="/wiki/Mo_Yan" title="Mo Yan">Mo Yan</a> (China, 2012). Unii o consideră pe scriitoarea americană <a href="/wiki/Pearl_S._Buck" title="Pearl S. Buck">Pearl S. Buck</a> o laureată Nobel „onorifică” din Asia, deoarece a petrecut mult timp în China ca fiică a unor misionari și și-a bazat multe dintre romanele sale, inclusiv <i><a href="/w/index.php?title=The_Good_Earth&action=edit&redlink=1" class="new" title="The Good Earth — pagină inexistentă">The Good Earth</a></i> (1931) și <i><a href="/w/index.php?title=The_Mother_(1934_novel)&action=edit&redlink=1" class="new" title="The Mother (1934 novel) — pagină inexistentă">The Mother</a></i> (1933), pe experiențele ei din această țară. Biografiile părinților săi despre perioada petrecută în China, <i><a href="/w/index.php?title=The_Exile_(1936_book)&action=edit&redlink=1" class="new" title="The Exile (1936 book) — pagină inexistentă">The Exile</a></i> și <i><a href="/w/index.php?title=Fighting_Angel&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fighting Angel — pagină inexistentă">Fighting Angel</a></i>, i-au adus Premiul Nobel pentru Literatură în 1938. </p><p><a href="/wiki/Maica_Tereza" title="Maica Tereza">Maica Tereza</a> din India și <a href="/wiki/Shirin_Ebadi" title="Shirin Ebadi">Shirin Ebadi</a> din Iran au fost premiate cu Premiul Nobel pentru Pace pentru eforturile lor semnificative și inovatoare pentru <a href="/wiki/Democra%C8%9Bie" title="Democrație">democrație</a> și drepturile omului, în special pentru drepturile femeilor și copiilor. Ebadi este prima iraniană și prima femeie musulmană care a primit acest premiu. O altă laureată a Premiului Nobel pentru Pace este <a href="/wiki/Aung_San_Suu_Kyi" title="Aung San Suu Kyi">Aung San Suu Kyi</a> din <a href="/wiki/Birmania" class="mw-redirect" title="Birmania">Birmania</a>, recunoscută pentru lupta sa pașnică și non-violentă sub dictatura militară din Birmania. Este o activistă pro-democrație, lideră a Ligii Naționale pentru Democrație și o importantă prizonieră de conștiință. De religie <a href="/wiki/Budism" title="Budism">buddhistă</a>, a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace în anul 1991. Dizidentul chinez <a href="/wiki/Liu_Xiaobo" title="Liu Xiaobo">Liu Xiaobo</a> a primit Premiul Nobel pentru Pace pe 8 octombrie 2010 pentru „lupta sa îndelungată și non-violentă pentru drepturile fundamentale ale omului în China”. Este primul cetățean chinez care a primit un Premiu Nobel în timp ce locuia în China. În 2014, <a href="/wiki/Kailash_Satyarthi" title="Kailash Satyarthi">Kailash Satyarthi</a> din India și <a href="/wiki/Malala_Yousafzai" title="Malala Yousafzai">Malala Yousafzai</a> din Pakistan au fost distinși cu Premiul Nobel pentru Pace „pentru lupta lor împotriva suprimării copiilor și tinerilor și pentru dreptul tuturor copiilor la educație”. </p><p><a href="/wiki/C.V._Raman" class="mw-redirect" title="C.V. Raman">C.V. Raman</a> este primul asiatic care a câștigat un Premiu Nobel în domeniul științei. A primit <a href="/wiki/Premiul_Nobel_pentru_Fizic%C4%83" class="mw-redirect" title="Premiul Nobel pentru Fizică">Premiul Nobel pentru Fizică</a> „pentru munca sa asupra împrăștierii luminii și pentru descoperirea <a href="/w/index.php?title=Efect_Raman&action=edit&redlink=1" class="new" title="Efect Raman — pagină inexistentă">efectului Raman</a>”. </p><p>Japonia este țara asiatică cu cele mai multe premii Nobel, având 24 de laureați, urmată de India, cu 13 laureați.<a href="/w/index.php?title=Format:Update_after&action=edit&redlink=1" class="new" title="Format:Update after — pagină inexistentă">Format:Update after</a> </p><p><a href="/wiki/Amartya_Sen" title="Amartya Sen">Amartya Sen</a> este un economist indian care a fost distins cu <a href="/wiki/Premiul_Nobel_pentru_%C8%98tiin%C8%9Be_Economice" class="mw-redirect" title="Premiul Nobel pentru Științe Economice">Premiul Nobel pentru Științe Economice</a> în 1998 pentru contribuțiile sale la economia bunăstării și <a href="/wiki/Teoria_alegerii_sociale" title="Teoria alegerii sociale">teoria alegerii sociale</a>, precum și pentru interesul său pentru problemele celor mai săraci membri ai societății. </p><p>Alți laureați asiatici ai Premiului Nobel includ <a href="/wiki/Subrahmanyan_Chandrasekhar" title="Subrahmanyan Chandrasekhar">Subrahmanyan Chandrasekhar</a>, <a href="/wiki/Abdus_Salam" title="Abdus Salam">Abdus Salam</a>, <a href="/wiki/Robert_Aumann" class="mw-redirect" title="Robert Aumann">Robert Aumann</a>, <a href="/wiki/Menachem_Begin" class="mw-redirect" title="Menachem Begin">Menachem Begin</a>, <a href="/wiki/Aaron_Ciechanover" title="Aaron Ciechanover">Aaron Ciechanover</a>, <a href="/wiki/Avram_Hershko" title="Avram Hershko">Avram Hershko</a>, <a href="/wiki/Daniel_Kahneman" title="Daniel Kahneman">Daniel Kahneman</a>, <a href="/wiki/Shimon_Peres" class="mw-redirect" title="Shimon Peres">Shimon Peres</a>, <a href="/wiki/Yitzhak_Rabin" class="mw-redirect" title="Yitzhak Rabin">Yitzhak Rabin</a>, <a href="/wiki/Ada_Yonath" title="Ada Yonath">Ada Yonath</a>, <a href="/wiki/Yasser_Arafat" title="Yasser Arafat">Yasser Arafat</a>, <a href="/w/index.php?title=Jos%C3%A9_Ramos-Horta&action=edit&redlink=1" class="new" title="José Ramos-Horta — pagină inexistentă">José Ramos-Horta</a> și episcopul <a href="/w/index.php?title=Carlos_Filipe_Ximenes_Belo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Carlos Filipe Ximenes Belo — pagină inexistentă">Carlos Filipe Ximenes Belo</a> din <a href="/wiki/Timorul_de_Est" title="Timorul de Est">Timorul de Est</a>, <a href="/wiki/Kim_Dae-jung" title="Kim Dae-jung">Kim Dae-jung</a>, și 13 oameni de știință japonezi. Cei mai mulți dintre aceștia provin din Japonia și <a href="/wiki/Israel" title="Israel">Israel</a>, cu excepția lui Chandrasekhar și Raman (India), Abdus Salam (Pakistan), Arafat (Palestina), Kim (Coreea de Sud), Horta și Belo (Timorul de Est).<a href="/w/index.php?title=Format:Update_after&action=edit&redlink=1" class="new" title="Format:Update after — pagină inexistentă">Format:Update after</a> </p><p>În 2006, bancherul și economistul <a href="/w/index.php?title=Muhammad_Yunus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Muhammad Yunus — pagină inexistentă">Muhammad Yunus</a> din Bangladesh a fost premiat cu Premiul Nobel pentru Pace pentru înființarea <a href="/wiki/Grameen_Bank" title="Grameen Bank">Grameen Bank</a>, o bancă de dezvoltare comunitară care oferă împrumuturi persoanelor sărace, în special femeilor. El este cunoscut pentru conceptul de microcredit, care permite persoanelor aflate în nevoie să împrumute sume mici de bani, cu o rată scăzută de neplată. Yunus a devenit, de asemenea, liderul unui <a href="/w/index.php?title=Yunus_interim_government&action=edit&redlink=1" class="new" title="Yunus interim government — pagină inexistentă">guvern interimar</a> după <a href="/w/index.php?title=2024_Bangladesh_quota_reform_movement&action=edit&redlink=1" class="new" title="2024 Bangladesh quota reform movement — pagină inexistentă">mișcarea de reformă a cotelor din Bangladesh din 2024</a>.<sup id="cite_ref-163" class="reference"><a href="#cite_note-163"><span class="cite-bracket">[</span>161<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <a href="/wiki/Dalai_Lama" title="Dalai Lama">Dalai Lama</a> a primit Premiul Nobel pentru Pace în <a href="/wiki/Oslo" title="Oslo">Oslo</a>, Norvegia, în 1989.<sup id="cite_ref-164" class="reference"><a href="#cite_note-164"><span class="cite-bracket">[</span>162<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note">Note</h2></div> <div class="mw-references-wrap mw-references-columns"><ol class="references"> <li id="cite_note-1"><b><a href="#cite_ref-1">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation encyclopaedia"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.oxfordlearnersdictionaries.com/definition/english/asia?q=Asia">„Asia”</a>. <i>Oxford Learner's Dictionaries</i>. Oxford University PRess.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Asia&rft.btitle=Oxford+Learner%27s+Dictionaries&rft.pub=Oxford+University+PRess&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.oxfordlearnersdictionaries.com%2Fdefinition%2Fenglish%2Fasia%3Fq%3DAsia&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16236537">.mw-parser-output cite.citation{font-style:inherit}.mw-parser-output .citation q{quotes:"„""”""«""»"}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-free a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-limited a,.mw-parser-output .citation .cs1-lock-registration a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Lock-gray-alt-2.svg/9px-Lock-gray-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-subscription a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Lock-red-alt-2.svg/9px-Lock-red-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration{color:#555}.mw-parser-output .cs1-subscription span,.mw-parser-output .cs1-registration span{border-bottom:1px dotted;cursor:help}.mw-parser-output .cs1-ws-icon a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output code.cs1-code{color:inherit;background:inherit;border:inherit;padding:inherit}.mw-parser-output .cs1-hidden-error{display:none;font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-visible-error{font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-maint{display:none;color:#33aa33;margin-left:0.3em}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration,.mw-parser-output .cs1-format{font-size:95%}.mw-parser-output .cs1-kern-left,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-left{padding-left:0.2em}.mw-parser-output .cs1-kern-right,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-right{padding-right:0.2em}</style></span> </li> <li id="cite_note-2"><b><a href="#cite_ref-2">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.merriam-webster.com/dictionary/Asia">„Asia”</a>. <i><a href="/w/index.php?title=Merriam-Webster&action=edit&redlink=1" class="new" title="Merriam-Webster — pagină inexistentă">Merriam-Webster Dictionary</a></i>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Merriam-Webster+Dictionary&rft.atitle=Asia&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.merriam-webster.com%2Fdictionary%2FAsia&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-4"><b><a href="#cite_ref-4">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20221007001521/https://www.bbc.co.uk/bitesize/articles/zmh4bdm">„Asia: Cel mai mare continent de pe Pământ”</a>. BBC Bitesize. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/bitesize/articles/zmh4bdm">original</a> la <time datetime="2022-10-07">7 octombrie 2022</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Asia%3A+Cel+mai+mare+continent+de+pe+P%C4%83m%C3%A2nt&rft.pub=BBC+Bitesize&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fbitesize%2Farticles%2Fzmh4bdm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-Boudreau-5">^ <a href="#cite_ref-Boudreau_5-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Boudreau_5-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><cite class="citation web">Boudreau, Diane; McDaniel, Melissa; Sprout, Erin; Turgeon, Andrew. Evers, Jeannie; West, Kara, ed. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20220630200953/https://education.nationalgeographic.org/resource/asia">„Asia: Geografie fizică”</a>. <i>National Geographic Society</i>. Crooks, Mary; Gunther, Tim; Wynne, Nancy. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://education.nationalgeographic.org/resource/asia/">original</a> la <time datetime="2022-06-30">30 iunie 2022</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2023-02-04">4 februarie 2023</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=National+Geographic+Society&rft.atitle=Asia%3A+Geografie+fizic%C4%83&rft.aulast=Boudreau&rft.aufirst=Diane&rft.au=McDaniel%2C+Melissa&rft.au=Sprout%2C+Erin&rft.au=Turgeon%2C+Andrew&rft_id=https%3A%2F%2Feducation.nationalgeographic.org%2Fresource%2Fasia%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-7"><b><a href="#cite_ref-7">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160305042434/http://www.un.org/esa/population/publications/sixbillion/sixbillion.htm">„Lumea la șase miliarde”</a>. Divizia de Populație a ONU. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.un.org/esa/population/publications/sixbillion/sixbillion.htm">original</a> la <time datetime="2016-03-05">5 martie 2016</time>,</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Lumea+la+%C8%99ase+miliarde&rft.pub=Divizia+de+Popula%C8%9Bie+a+ONU&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.un.org%2Fesa%2Fpopulation%2Fpublications%2Fsixbillion%2Fsixbillion.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160101220025/http://www.un.org/esa/population/publications/sixbillion/sixbilpart1.pdf">„Tabelul 2”</a> <span style="font-size:85%;">(PDF)</span>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.un.org/esa/population/publications/sixbillion/sixbilpart1.pdf">original</a> <span style="font-size:85%;">(PDF)</span> la <time datetime="2016-01-01">1 ianuarie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Tabelul+2&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.un.org%2Fesa%2Fpopulation%2Fpublications%2Fsixbillion%2Fsixbilpart1.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-National_Geographic-1999-8"><b><a href="#cite_ref-National_Geographic-1999_8-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book"><i>Atlasul National Geographic al Lumii</i> (ed. a 7-a). Washington, D.C.: <a href="/wiki/National_Geographic_Society" title="National Geographic Society">National Geographic</a>. <time datetime="1999">1999</time>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7922-7528-2" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7922-7528-2">978-0-7922-7528-2</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Atlasul+National+Geographic+al+Lumii&rft.place=Washington%2C+D.C.&rft.edition=a+7-a&rft.pub=National+Geographic&rft.date=1999&rft.isbn=978-0-7922-7528-2&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> „Europa” (pp. 68–69); „Asia” (pp. 90–91): „O diviziune acceptată în general între Asia și Europa este formată de Munții Ural, Râul Ural, Marea Caspică, Munții Caucaz și Marea Neagră cu ieșirile sale, Bosfor și Dardanele.”</span> </li> <li id="cite_note-9"><b><a href="#cite_ref-9">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web">Nalapat, M. D. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100110045822/http://www.bharat-rakshak.com/SRR/Volume14/nalapat.html">„Asigurând „ascensiunea pașnică" a Chinei”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.bharat-rakshak.com/SRR/Volume14/nalapat.html">original</a> la <time datetime="2010-01-10">10 ianuarie 2010</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2016-01-22">22 ianuarie 2016</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Asigur%C3%A2nd+%E2%80%9Eascensiunea+pa%C8%99nic%C4%83%E2%80%9D+a+Chinei&rft.aulast=Nalapat&rft.aufirst=M.+D.&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bharat-rakshak.com%2FSRR%2FVolume14%2Fnalapat.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-10"><b><a href="#cite_ref-10">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20161227234147/http://www.economist.com/surveys/displaystory.cfm?story_id=E1_PNTJQTR">„Adevăratul Mare Salt Înainte”</a>. <i>The Economist</i>. <time datetime="2004-09-30">30 septembrie 2004</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.economist.com/special-report/2004/10/02/the-real-great-leap-forward">original</a> la <time datetime="2016-12-27">27 decembrie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Economist&rft.atitle=Adev%C4%83ratul+Mare+Salt+%C3%8Enainte&rft.date=2004-09-30&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.economist.com%2Fspecial-report%2F2004%2F10%2F02%2Fthe-real-great-leap-forward&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-11"><b><a href="#cite_ref-11">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation magazine"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100104100155/http://www.economist.com/diversions/millennium/displayStory.cfm?Story_ID=346605">„Ca heringii într-un butoi”</a>. <i>The Economist</i>. Nr. Număr mileniu: Populație. <time datetime="1999-12-23">23 decembrie 1999</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.economist.com/diversions/millennium/displayStory.cfm?Story_ID=346605">original</a> la <time datetime="2010-01-04">4 ianuarie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Ca+heringii+%C3%AEntr-un+butoi&rft.date=1999-12-23&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.economist.com%2Fdiversions%2Fmillennium%2FdisplayStory.cfm%3FStory_ID%3D346605&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-12"><b><a href="#cite_ref-12">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation encyclopaedia">„Suez Canal: 1250 to 1920: Middle East”. <i>Cultural Sociology of the Middle East, Asia, & Africa: An Encyclopedia</i>. Sage. <time datetime="2012">2012</time>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.4135%2F9781452218458.n112">10.4135/9781452218458.n112</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-4129-8176-7" title="Special:Referințe în cărți/978-1-4129-8176-7">978-1-4129-8176-7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Suez+Canal%3A+1250+to+1920%3A+Middle+East&rft.btitle=Cultural+Sociology+of+the+Middle+East%2C+Asia%2C+%26+Africa%3A+An+Encyclopedia&rft.pub=Sage&rft.date=2012&rft_id=info%3Adoi%2F10.4135%2F9781452218458.n112&rft.isbn=978-1-4129-8176-7&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-13"><b><a href="#cite_ref-13">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Slomp, Hans (<time datetime="2011">2011</time>). <i>Europe, A Political Profile: An American Companion to European Politics</i> (ed. Illustrată, revizuită). ABC-CLIO. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0313391828" title="Special:Referințe în cărți/978-0313391828">978-0313391828</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Europe%2C+A+Political+Profile%3A+An+American+Companion+to+European+Politics&rft.edition=Illustrat%C4%83%2C+revizuit%C4%83&rft.pub=ABC-CLIO&rft.date=2011&rft.isbn=978-0313391828&rft.aulast=Slomp&rft.aufirst=Hans&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-14"><b><a href="#cite_ref-14">^</a></b> <span class="reference-text"><i><a href="/wiki/Istorii_(Herodot)" title="Istorii (Herodot)">Istorii</a></i> 4.38. Cf. James Rennell, <i>The Geographical System of Herodotus Examined and Explained</i>, Volumul 1, Rivington 1830, <a href="//archive.org/details/bub_gb_enQ-AAAAcAAJ/page/n274" class="extiw" title="iarchive:bub gb enQ-AAAAcAAJ/page/n274">p. 244</a>.</span> </li> <li id="cite_note-15"><b><a href="#cite_ref-15">^</a></b> <span class="reference-text">conform lui Strabon (<i><a href="/w/index.php?title=Geographica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Geographica — pagină inexistentă">Geographica</a></i> 11.7.4), chiar și în timpul lui <a href="/wiki/Alexandru_cel_Mare" title="Alexandru cel Mare">Alexandru</a>, „era acceptat de toți că râul Tanais separa Asia de Europa” (<span lang="grc" style="font-style:italic">ὡμολόγητο ἐκ πάντων ὅτι διείργει τὴν Ἀσίαν ἀπὸ τῆς Εὐρώπης ὁ Τάναϊς ποταμός</span>; cf. Duane W. Roller, <i>Geografia lui Eratostene</i>, Princeton University Press, 2010, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-691-14267-8" title="Special:Referințe în cărți/978-0-691-14267-8">ISBN: 978-0-691-14267-8</a>, <cite class="citation book">Eratostene (<time datetime="2010-01-24">24 ianuarie 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20220326125152/https://books.google.com/books?id=8peKyWK_SWsC&pg=PA57"><i>Geografia</i></a>. Princeton University Press. p. 57. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-691-14267-8" title="Special:Referințe în cărți/978-0-691-14267-8">978-0-691-14267-8</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=8peKyWK_SWsC&pg=PA57">original</a> la <time datetime="2022-03-26">26 martie 2022</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2020-01-21">21 ianuarie 2020</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Geografia&rft.pages=57&rft.pub=Princeton+University+Press&rft.date=2010-01-24&rft.isbn=978-0-691-14267-8&rft.au=Eratostene&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D8peKyWK_SWsC%26pg%3DPA57&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" />)</span> </li> <li id="cite_note-16"><b><a href="#cite_ref-16">^</a></b> <span class="reference-text">W. Theiler, <i>Posidonios. Die Fragmente</i>, vol. 1. Berlin: De Gruyter, 1982, fragm. 47a.</span> </li> <li id="cite_note-17"><b><a href="#cite_ref-17">^</a></b> <span class="reference-text">I. G. Kidd (ed.), <i>Posidonius: Comentariul</i>, Cambridge University Press, 2004, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-521-60443-7" title="Special:Referințe în cărți/978-0-521-60443-7">ISBN: 978-0-521-60443-7</a>, <cite class="citation book">Posidonius (<time datetime="1989">1989</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200801115807/https://books.google.com/books?id=_iXs1aCr1ckC&pg=PA738"><i>p. 738</i></a>. Cambridge University Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-521-60443-7" title="Special:Referințe în cărți/978-0-521-60443-7">978-0-521-60443-7</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=_iXs1aCr1ckC&pg=PA738">original</a> la <time datetime="2020-08-01">1 august 2020</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2020-01-21">21 ianuarie 2020</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=p.+738&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=1989&rft.isbn=978-0-521-60443-7&rft.au=Posidonius&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D_iXs1aCr1ckC%26pg%3DPA738&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-18"><b><a href="#cite_ref-18">^</a></b> <span class="reference-text"><i><a href="/w/index.php?title=Geographia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Geographia — pagină inexistentă">Geographia</a></i> 7.5.6 (ed. Nobbe 1845, <cite class="citation book">Ptolomeu, Claudio (<time datetime="1845">1845</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200524011208/https://books.google.com/books?id=vHMCAAAAQAAJ"><i>Geographia</i></a>. <b>2</b>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=vHMCAAAAQAAJ">original</a> la <time datetime="2020-05-24">24 mai 2020</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2020-01-21">21 ianuarie 2020</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Geographia&rft.date=1845&rft.aulast=Ptolomeu&rft.aufirst=Claudio&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DvHMCAAAAQAAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" />, p. 178). <span lang="grc" style="font-style:italic">Καὶ τῇ Εὐρώπῃ δὲ συνάπτει διὰ τοῦ μεταξὺ αὐχένος τῆς τε Μαιώτιδος λίμνης καὶ τοῦ Σαρματικοῦ Ὠκεανοῦ ἐπὶ τῆς διαβάσεως τοῦ Τανάϊδος ποταμοῦ.</span> „Și [Asia] este conectată cu Europa prin strâmtoarea terestră dintre Lacul Maiotis și Oceanul Sarmatic, unde râul Tanais trece.”</span> </li> <li id="cite_note-Lineback-2013-19"><b><a href="#cite_ref-Lineback-2013_19-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation magazine">Lineback, Neal (<time datetime="2013-07-09">9 iulie 2013</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160508224947/http://voices.nationalgeographic.com/2013/07/09/geography-in-the-news-eurasias-boundaries/">„Geografia în știri: Granițele Eurasiei”</a>. <i>National Geographic</i>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://voices.nationalgeographic.com/2013/07/09/geography-in-the-news-eurasias-boundaries/">original</a> la <time datetime="2016-05-08">8 mai 2016</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2016-06-09">9 iunie 2016</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Geografia+%C3%AEn+%C8%99tiri%3A+Grani%C8%9Bele+Eurasiei&rft.date=2013-07-09&rft.aulast=Lineback&rft.aufirst=Neal&rft_id=http%3A%2F%2Fvoices.nationalgeographic.com%2F2013%2F07%2F09%2Fgeography-in-the-news-eurasias-boundaries%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-20"><b><a href="#cite_ref-20">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFLewisWigen1997">Lewis & Wigen 1997</a>, pp. 27–28. .</span> </li> <li id="cite_note-Simpson-1977-21">^ <a href="#cite_ref-Simpson-1977_21-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Simpson-1977_21-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><cite class="citation journal">Simpson, George Gaylord (<time datetime="1977">1977</time>). „Prea multe linii: limitele regiunilor zoogeografice orientale și australiene”. <i>Proceedings of the American Philosophical Society</i>. American Philosophical Society. <b>121</b> (2): 107–120. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/0003-049X">0003-049X</a>. <a href="/wiki/JSTOR" title="JSTOR">JSTOR</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.jstor.org/stable/986523">986523</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Proceedings+of+the+American+Philosophical+Society&rft.atitle=Prea+multe+linii%3A+limitele+regiunilor+zoogeografice+orientale+%C8%99i+australiene&rft.volume=121&rft.issue=2&rft.pages=107-120&rft.date=1977&rft_id=%2F%2Fwww.jstor.org%2Fstable%2F986523&rft.issn=0003-049X&rft.aulast=Simpson&rft.aufirst=George+Gaylord&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-22"><b><a href="#cite_ref-22">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation journal">Kealy, Shimona; Louys, Julien; o'Connor, Sue (<time datetime="2015">2015</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.researchgate.net/publication/287798057">„Insule sub mare: o trecere în revistă a rutelor de dispersie ale omului modern timpuriu și a ipotezelor de migrație prin Wallacea”</a>. <i>The Journal of Island and Coastal Archaeology</i>. <b>11</b> (3): 364–384. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1080%2F15564894.2015.1119218">10.1080/15564894.2015.1119218</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/1556-4894">1556-4894</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Journal+of+Island+and+Coastal+Archaeology&rft.atitle=Insule+sub+mare%3A+o+trecere+%C3%AEn+revist%C4%83+a+rutelor+de+dispersie+ale+omului+modern+timpuriu+%C8%99i+a+ipotezelor+de+migra%C8%9Bie+prin+Wallacea&rft.volume=11&rft.issue=3&rft.pages=364-384&rft.date=2015&rft_id=info%3Adoi%2F10.1080%2F15564894.2015.1119218&rft.issn=1556-4894&rft.aulast=Kealy&rft.aufirst=Shimona&rft.au=Louys%2C+Julien&rft.au=o%27Connor%2C+Sue&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.researchgate.net%2Fpublication%2F287798057&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-23"><b><a href="#cite_ref-23">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation journal">New, T. R. (<time datetime="2002">2002</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://actazool.nhmus.hu/48Suppl2/newwallace.pdf">„Neuroptera din Wallacea: o faună de tranziție între regiunile geografice majore”</a> <span style="font-size:85%;">(PDF)</span>. <i>Acta Zoologica Academiae Scientiarum Hungaricae</i>. <b>48</b> (2): 217–227.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Acta+Zoologica+Academiae+Scientiarum+Hungaricae&rft.atitle=Neuroptera+din+Wallacea%3A+o+faun%C4%83+de+tranzi%C8%9Bie+%C3%AEntre+regiunile+geografice+majore&rft.volume=48&rft.issue=2&rft.pages=217-227&rft.date=2002&rft.aulast=New&rft.aufirst=T.+R.&rft_id=http%3A%2F%2Factazool.nhmus.hu%2F48Suppl2%2Fnewwallace.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-24"><b><a href="#cite_ref-24">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation magazine"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://nationalgeographic.grid.id/read/13302465/jejak-pembauran-melanesia-dan-austronesia">„Urmele amestecului dintre Melanezia și Austronezia”</a>. <i>National Geographic</i> (în indoneziană). <time datetime="2015-11-26">26 noiembrie 2015</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2024-06-11">11 iunie 2024</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Urmele+amestecului+dintre+Melanezia+%C8%99i+Austronezia&rft.date=2015-11-26&rft_id=https%3A%2F%2Fnationalgeographic.grid.id%2Fread%2F13302465%2Fjejak-pembauran-melanesia-dan-austronesia&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-25"><b><a href="#cite_ref-25">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFLewisWigen1997">Lewis & Wigen 1997</a>, pp. 170–173. .</span> </li> <li id="cite_note-26"><b><a href="#cite_ref-26">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Danver, Steven L. (<time datetime="2015">2015</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20230404181817/https://books.google.com/books?id=vf4TBwAAQBAJ&dq=%22aleutians%22+%22part+of+oceania%22&pg=PA185"><i>Popoarele indigene ale lumii: o enciclopedie a grupurilor, culturilor și problemelor contemporane</i></a>. Taylor & Francis. p. 185. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1317464006" title="Special:Referințe în cărți/978-1317464006">978-1317464006</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=vf4TBwAAQBAJ&dq=%22aleutians%22+%22part+of+oceania%22&pg=PA185">original</a> la <time datetime="2023-04-04">4 aprilie 2023</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2022-04-23">23 aprilie 2022</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Popoarele+indigene+ale+lumii%3A+o+enciclopedie+a+grupurilor%2C+culturilor+%C8%99i+problemelor+contemporane&rft.pages=185&rft.pub=Taylor+%26+Francis&rft.date=2015&rft.isbn=978-1317464006&rft.aulast=Danver&rft.aufirst=Steven+L.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Dvf4TBwAAQBAJ%26dq%3D%2522aleutians%2522%2B%2522part%2Bof%2Boceania%2522%26pg%3DPA185&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-27"><b><a href="#cite_ref-27">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Wallace, Alfred Russel (<time datetime="1879">1879</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20220730064236/https://www.google.com.au/books/edition/Australasia/e2kcAAAAMAAJ?hl=en&gbpv=1&dq=%22oceania+is+the+word+often%22&pg=PA2&printsec=frontcover"><i>Australasia</i></a>. University of Michigan. p. 2. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=e2kcAAAAMAAJ&dq=%22oceania+is+the+word+often%22&pg=PA2">original</a> la <time datetime="2022-07-30">30 iulie 2022</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2022-03-12">12 martie 2022</time></span>. <q>Secțiunea mai nordică, situată între Japonia și California și între Arhipelagul Aleutin și Hawaii, este marcată doar de câteva recife și stânci solitare la intervale enorm de mari.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Australasia&rft.pages=2&rft.pub=University+of+Michigan&rft.date=1879&rft.aulast=Wallace&rft.aufirst=Alfred+Russel&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3De2kcAAAAMAAJ%26dq%3D%2522oceania%2Bis%2Bthe%2Bword%2Boften%2522%26pg%3DPA2&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-28"><b><a href="#cite_ref-28">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Kohlhoff, Dean (<time datetime="2002">2002</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20230517051213/https://books.google.com/books?id=kSWn8lbI4q4C&dq=%22aleutian+islands%22+%22oceania%22&pg=PA6"><i>Amchitka și bomba: testele nucleare din Alaska</i></a>. University of Washington Press. p. 6. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0295800509" title="Special:Referințe în cărți/978-0295800509">978-0295800509</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=kSWn8lbI4q4C&dq=%22aleutian+islands%22+%22oceania%22&pg=PA6">original</a> la <time datetime="2023-05-17">17 mai 2023</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2022-03-12">12 martie 2022</time></span>. <q>Numele regional al insulelor din Pacific este potrivit: Oceania, o mare de insule, inclusiv cele din Alaska și Hawaii. Bazinul Pacificului nu este insignifiant sau îndepărtat. Acoperă o treime din suprafața globului. Granița sa nordică este lanțul Insulelor Aleutine.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Amchitka+%C8%99i+bomba%3A+testele+nucleare+din+Alaska&rft.pages=6&rft.pub=University+of+Washington+Press&rft.date=2002&rft.isbn=978-0295800509&rft.aulast=Kohlhoff&rft.aufirst=Dean&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DkSWn8lbI4q4C%26dq%3D%2522aleutian%2Bislands%2522%2B%2522oceania%2522%26pg%3DPA6&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-29"><b><a href="#cite_ref-29">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Flick, Alexander Clarence (<time datetime="1926">1926</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20220730064936/https://www.google.com.au/books/edition/Modern_World_History_1776_1926/PhGHAAAAMAAJ?hl=en&gbpv=0&bsq=Modern+World+History%2C+1776-1926A+Survey+of+the+Origins+and+Development+of+Contemporary+Civilization"><i>Istoria lumii moderne, 1776-1926: o trecere în revistă a originilor și dezvoltării civilizației contemporane</i></a>. A. A. Knopf. p. 492. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=PhGHAAAAMAAJ&q=Modern%20World%20History,%201776-1926A%20Survey%20of%20the%20Origins%20and%20Development%20of%20Contemporary%20Civilization">original</a> la <time datetime="2022-07-30">30 iulie 2022</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2022-07-10">10 iulie 2022</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Istoria+lumii+moderne%2C+1776-1926%3A+o+trecere+%C3%AEn+revist%C4%83+a+originilor+%C8%99i+dezvolt%C4%83rii+civiliza%C8%9Biei+contemporane&rft.pages=492&rft.pub=A.+A.+Knopf&rft.date=1926&rft.aulast=Flick&rft.aufirst=Alexander+Clarence&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DPhGHAAAAMAAJ%26q%3DModern%2520World%2520History%2C%25201776-1926A%2520Survey%2520of%2520the%2520Origins%2520and%2520Development%2520of%2520Contemporary%2520Civilization&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-30"><b><a href="#cite_ref-30">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Henderson, John William (<time datetime="1971">1971</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20230406111120/https://books.google.com/books?id=NuOIqt-UQowC&dq=%22oceania%22+%22aleutian+islands%22&pg=PR5"><i>Ghid de zonă pentru Oceania</i></a>. U.S. Government Printing Office. p. 5. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=NuOIqt-UQowC&dq=%22oceania%22+%22aleutian+islands%22&pg=PR5">original</a> la <time datetime="2023-04-06">6 aprilie 2023</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2022-03-11">11 martie 2022</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Ghid+de+zon%C4%83+pentru+Oceania&rft.pages=5&rft.pub=U.S.+Government+Printing+Office&rft.date=1971&rft.aulast=Henderson&rft.aufirst=John+William&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DNuOIqt-UQowC%26dq%3D%2522oceania%2522%2B%2522aleutian%2Bislands%2522%26pg%3DPR5&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-31"><b><a href="#cite_ref-31">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFLewisWigen1997">Lewis & Wigen 1997</a>, pp. 7–9. .</span> </li> <li id="cite_note-32"><b><a href="#cite_ref-32">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20111127141127/http://accessscience.com/abstract.aspx?id=054800&referURL=http%3A%2F%2Faccessscience.com%2Fcontent.aspx%3Fid%3D054800">„Asia”</a>. <i>AccessScience</i>. McGraw-Hill. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://accessscience.com/abstract.aspx?id=054800&referURL=http%3a%2f%2faccessscience.com%2fcontent.aspx%3fid%3d054800">original</a> la <time datetime="2011-11-27">27 noiembrie 2011</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2011-07-26">26 iulie 2011</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=AccessScience&rft.atitle=Asia&rft_id=http%3A%2F%2Faccessscience.com%2Fabstract.aspx%3Fid%3D054800%26referURL%3Dhttp%253a%252f%252faccessscience.com%252fcontent.aspx%253fid%253d054800&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-33"><b><a href="#cite_ref-33">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation magazine">Schwartz, Benjamin (decembrie 2008). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090930211221/http://www.theatlantic.com/doc/200812/editors-choice">„Geografia este destin”</a>. <i>The Atlantic</i>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theatlantic.com/doc/200812/editors-choice">original</a> la <time datetime="2009-09-30">30 septembrie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Geografia+este+destin&rft.date=2008-12&rft.aulast=Schwartz&rft.aufirst=Benjamin&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theatlantic.com%2Fdoc%2F200812%2Feditors-choice&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-34"><b><a href="#cite_ref-34">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation encyclopaedia">McMahon, Gregory (<time datetime="2011">2011</time>). „Țara și popoarele Anatoliei prin ochii antici”. În Steadman, Sharon; McMahon, Gregory. <i>The Oxford Handbook of Ancient Anatolia</i>. Oxford University Press. p. 21. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1093%2Foxfordhb%2F9780195376142.013.0002">10.1093/oxfordhb/9780195376142.013.0002</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=%C8%9Aara+%C8%99i+popoarele+Anatoliei+prin+ochii+antici&rft.btitle=The+Oxford+Handbook+of+Ancient+Anatolia&rft.pages=21&rft.pub=Oxford+University+Press&rft.date=2011&rft_id=info%3Adoi%2F10.1093%2Foxfordhb%2F9780195376142.013.0002&rft.aulast=McMahon&rft.aufirst=Gregory&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-35"><b><a href="#cite_ref-35">^</a></b> <span class="reference-text">Bossert, Helmut T., <i>Asia</i>, Istanbul, 1946.</span> </li> <li id="cite_note-36"><b><a href="#cite_ref-36">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Rose, Charles Brian (<time datetime="2013">2013</time>). <i>Arheologia Troiei grecești și romane</i>. Cambridge University Press. pp. 108–109. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-521-76207-6" title="Special:Referințe în cărți/978-0-521-76207-6">978-0-521-76207-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Arheologia+Troiei+grece%C8%99ti+%C8%99i+romane&rft.pages=108-109&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=2013&rft.isbn=978-0-521-76207-6&rft.aulast=Rose&rft.aufirst=Charles+Brian&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-37"><b><a href="#cite_ref-37">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="#CITEREFVentrisChadwick1973">Ventris & Chadwick 1973</a>, pp. 410, 536. .</span> </li> <li id="cite_note-38"><b><a href="#cite_ref-38">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Collins, Billie Jean; Bachvarova, Mary R.; Rutherford, Ian (<time datetime="2010-03-28">28 martie 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20221204010301/https://books.google.com/books?id=7KemAwAAQBAJ&pg=PT146"><i>Interfețe anatoliene: hitiți, greci și vecinii lor</i></a>. Oxbow. p. 120. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-78297-475-8" title="Special:Referințe în cărți/978-1-78297-475-8">978-1-78297-475-8</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=7KemAwAAQBAJ&pg=PT146">original</a> la <time datetime="2022-12-04">4 decembrie 2022</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2023-03-07">7 martie 2023</time></span>. <q>assuwa pylos "aswia" = Linear B A-si-wi-ja</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Interfe%C8%9Be+anatoliene%3A+hiti%C8%9Bi%2C+greci+%C8%99i+vecinii+lor&rft.pages=120&rft.pub=Oxbow&rft.date=2010-03-28&rft.isbn=978-1-78297-475-8&rft.aulast=Collins&rft.aufirst=Billie+Jean&rft.au=Bachvarova%2C+Mary+R.&rft.au=Rutherford%2C+Ian&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D7KemAwAAQBAJ%26pg%3DPT146&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-39"><b><a href="#cite_ref-39">^</a></b> <span class="reference-text">Cartea IV, Articolul 45.</span> </li> <li id="cite_note-40"><b><a href="#cite_ref-40">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation encyclopaedia"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100604045105/http://www.theoi.com/Nymphe/NympheAsie.html">„Asie”</a>. <i>Enciclopedie: Zei, spirite și monștri greci</i>. Theoi Greek Mythology, Exploring Mythology in Classical Literature and Art. <time datetime="2000">2000</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.theoi.com/Nymphe/NympheAsie.html">original</a> la <time datetime="2010-06-04">4 iunie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Asie&rft.btitle=Enciclopedie%3A+Zei%2C+spirite+%C8%99i+mon%C8%99tri+greci&rft.pub=Theoi+Greek+Mythology%2C+Exploring+Mythology+in+Classical+Literature+and+Art&rft.date=2000%2F2011&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.theoi.com%2FNymphe%2FNympheAsie.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-41"><b><a href="#cite_ref-41">^</a></b> <span class="reference-text">Μ95, Π717.</span> </li> <li id="cite_note-42"><b><a href="#cite_ref-42">^</a></b> <span class="reference-text">Β461.</span> </li> <li id="cite_note-43"><b><a href="#cite_ref-43">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation encyclopaedia">Liddell, Henry George; Scott, Robert; Jones, Henry Stuart; McKenzie, Roderick (<time datetime="2007">2007</time>) [1940]. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110427042823/http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus%3Atext%3A1999.04.0057%3Aentry%3D*%29asi%2Fa">„Ἀσία”</a>. <i>Lexicon greac-englez</i>. Medford: Perseus Digital Library, Tufts University. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus%3Atext%3A1999.04.0057%3Aentry%3D*%29asi%2Fa">original</a> la <time datetime="2011-04-27">27 aprilie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=%E1%BC%88%CF%83%CE%AF%CE%B1&rft.btitle=Lexicon+greac-englez&rft.place=Medford&rft.pub=Perseus+Digital+Library%2C+Tufts+University&rft.date=2007&rft.aulast=Liddell&rft.aufirst=Henry+George&rft.au=Scott%2C+Robert&rft.au=Jones%2C+Henry+Stuart&rft.au=McKenzie%2C+Roderick&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.perseus.tufts.edu%2Fhopper%2Ftext%3Fdoc%3DPerseus%253Atext%253A1999.04.0057%253Aentry%253D%2A%2529asi%252Fa&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-44"><b><a href="#cite_ref-44">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation encyclopaedia"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170525113914/http://etymonline.com/index.php?term=Asia&allowed_in_frame=0">„Asia”</a>. <i>Etymonline.com</i>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://etymonline.com/index.php?term=Asia&allowed_in_frame=0">original</a> la <time datetime="2017-05-25">25 mai 2017</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2017-11-09">9 noiembrie 2017</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Asia&rft.btitle=Etymonline.com&rft_id=http%3A%2F%2Fetymonline.com%2Findex.php%3Fterm%3DAsia%26allowed_in_frame%3D0&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-45"><b><a href="#cite_ref-45">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web">Lee, Adela C. Y. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20171108022054/http://www.silk-road.com/artl/srtravelmain.shtml">„Călători antici pe Drumul Mătăsii”</a>. <i>Silk-road.com</i>. Fundația Silkroad. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.silk-road.com/artl/srtravelmain.shtml">original</a> la <time datetime="2017-11-08">8 noiembrie 2017</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2017-11-09">9 noiembrie 2017</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Silk-road.com&rft.atitle=C%C4%83l%C4%83tori+antici+pe+Drumul+M%C4%83t%C4%83sii&rft.aulast=Lee&rft.aufirst=Adela+C.+Y.&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.silk-road.com%2Fartl%2Fsrtravelmain.shtml&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-46"><b><a href="#cite_ref-46">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://yaqeeninstitute.org/read/paper/how-islam-spread-throughout-the-world">„Cum s-a răspândit Islamul în întreaga lume”</a>. <i>Institutul Yaqeen pentru Cercetări Islamice</i><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2024-08-08">8 august 2024</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Institutul+Yaqeen+pentru+Cercet%C4%83ri+Islamice&rft.atitle=Cum+s-a+r%C4%83sp%C3%A2ndit+Islamul+%C3%AEn+%C3%AEntreaga+lume&rft_id=https%3A%2F%2Fyaqeeninstitute.org%2Fread%2Fpaper%2Fhow-islam-spread-throughout-the-world&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-47"><b><a href="#cite_ref-47">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://en.unesco.org/silkroad/content/did-you-know-spread-islam-southeast-asia-through-trade-routes">„Știați că?: Răspândirea Islamului în Asia de Sud-Est prin căile comerciale”</a>. <i>en.unesco.org</i><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2024-08-08">8 august 2024</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=en.unesco.org&rft.atitle=%C8%98tia%C8%9Bi+c%C4%83%3F%3A+R%C4%83sp%C3%A2ndirea+Islamului+%C3%AEn+Asia+de+Sud-Est+prin+c%C4%83ile+comerciale&rft_id=https%3A%2F%2Fen.unesco.org%2Fsilkroad%2Fcontent%2Fdid-you-know-spread-islam-southeast-asia-through-trade-routes&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-48"><b><a href="#cite_ref-48">^</a></b> <span class="reference-text">Ping-ti Ho. "O estimare a populației totale a Chinei Song-Chin", în <i>Études Song</i>, Seria 1, Nr. 1, (1970). pp. 33–53.</span> </li> <li id="cite_note-49"><b><a href="#cite_ref-49">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120605000815/http://www.bbc.co.uk/history/british/middle_ages/blackdisease_01.shtml">„Ciuma Neagră”</a>. BBC. <time datetime="2011-02-17">17 februarie 2011</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/history/british/middle_ages/blackdisease_01.shtml">original</a> la <time datetime="2012-06-05">5 iunie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Ciuma+Neagr%C4%83&rft.pub=BBC&rft.date=2011-02-17&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fhistory%2Fbritish%2Fmiddle_ages%2Fblackdisease_01.shtml&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-50"><b><a href="#cite_ref-50">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation journal">Hu-DeHart, Evelyn; López, Kathleen (<time datetime="2008">2008</time>). „Diasporele Asiatice în America Latină și Caraibe: O privire istorică”. <i>Afro-Hispanic Review</i>. <b>27</b> (1): 9–21. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/0278-8969">0278-8969</a>. <a href="/wiki/JSTOR" title="JSTOR">JSTOR</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.jstor.org/stable/23055220">23055220</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Afro-Hispanic+Review&rft.atitle=Diasporele+Asiatice+%C3%AEn+America+Latin%C4%83+%C8%99i+Caraibe%3A+O+privire+istoric%C4%83&rft.volume=27&rft.issue=1&rft.pages=9-21&rft.date=2008&rft_id=%2F%2Fwww.jstor.org%2Fstable%2F23055220&rft.issn=0278-8969&rft.aulast=Hu-DeHart&rft.aufirst=Evelyn&rft.au=L%C3%B3pez%2C+Kathleen&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-51"><b><a href="#cite_ref-51">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.pbs.org/thestoryofindia/timeline/5/">„Povestea Indiei”</a>. <i>www.pbs.org</i>. PBS<span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2024-08-08">8 august 2024</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.pbs.org&rft.atitle=Povestea+Indiei&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.pbs.org%2Fthestoryofindia%2Ftimeline%2F5%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-52"><b><a href="#cite_ref-52">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Sen, Sailendra Nath (<time datetime="2010">2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200422184802/https://books.google.com/books?id=bXWiACEwPR8C&pg=PA1941-IA82"><i>O istorie avansată a Indiei moderne</i></a>. Macmillan. p. 11. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-230-32885-3" title="Special:Referințe în cărți/978-0-230-32885-3">978-0-230-32885-3</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=bXWiACEwPR8C&pg=PA1941-IA82">original</a> la <time datetime="2020-04-22">22 aprilie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=O+istorie+avansat%C4%83+a+Indiei+moderne&rft.pages=11&rft.pub=Macmillan&rft.date=2010&rft.isbn=978-0-230-32885-3&rft.aulast=Sen&rft.aufirst=Sailendra+Nath&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DbXWiACEwPR8C%26pg%3DPA1941-IA82&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-53"><b><a href="#cite_ref-53">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation magazine"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20230831071229/https://time.com/6297539/how-india-economy-will-surpass-us/">„Cum economia Indiei va depăși cea a SUA”</a>. <i>Time</i>. <time datetime="2023-07-28">28 iulie 2023</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://time.com/6297539/how-india-economy-will-surpass-us/">original</a> la <time datetime="2023-08-31">31 august 2023</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2023-08-31">31 august 2023</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Cum+economia+Indiei+va+dep%C4%83%C8%99i+cea+a+SUA&rft.date=2023-07-28&rft_id=https%3A%2F%2Ftime.com%2F6297539%2Fhow-india-economy-will-surpass-us%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-54"><b><a href="#cite_ref-54">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation magazine"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://thewire.in/history/suez-canal-relevance-europe-colonialism">„În spatele relevanței de durată a Canalului Suez se află umbra lungă a colonialismului european”</a>. <i>The Wire</i><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2024-08-09">9 august 2024</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%C3%8En+spatele+relevan%C8%9Bei+de+durat%C4%83+a+Canalului+Suez+se+afl%C4%83+umbra+lung%C4%83+a+colonialismului+european&rft_id=https%3A%2F%2Fthewire.in%2Fhistory%2Fsuez-canal-relevance-europe-colonialism&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-55"><b><a href="#cite_ref-55">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20230831071219/https://history.state.gov/milestones/1830-1860/china-1">„Repere istorice: 1830–1860 – Biroul Istoricului”</a>. <i>history.state.gov</i>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://history.state.gov/milestones/1830-1860/china-1">original</a> la <time datetime="2023-08-31">31 august 2023</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2023-08-31">31 august 2023</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=history.state.gov&rft.atitle=Repere+istorice%3A+1830%E2%80%931860+%E2%80%93+Biroul+Istoricului&rft_id=https%3A%2F%2Fhistory.state.gov%2Fmilestones%2F1830-1860%2Fchina-1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-56"><b><a href="#cite_ref-56">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20230831071219/https://www.scmp.com/comment/opinion/article/3150233/china-history-matters-still-century-humiliation">„Pentru China, istoria care contează este „secolul umilinței<span style="padding-right:0.2em;">"</span>”</a>. <i>South China Morning Post</i>. <time datetime="2021-09-28">28 septembrie 2021</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.scmp.com/comment/opinion/article/3150233/china-history-matters-still-century-humiliation">original</a> la <time datetime="2023-08-31">31 august 2023</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2023-08-31">31 august 2023</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=South+China+Morning+Post&rft.atitle=Pentru+China%2C+istoria+care+conteaz%C4%83+este+%E2%80%9Esecolul+umilin%C8%9Bei%E2%80%9D&rft.date=2021-09-28&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.scmp.com%2Fcomment%2Fopinion%2Farticle%2F3150233%2Fchina-history-matters-still-century-humiliation&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-57"><b><a href="#cite_ref-57">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20230831071219/https://www.metmuseum.org/toah/ht/10/sse.html">„Asia de Sud-Est, 1800–1900 d.Hr”</a>. <i>Cronologia Heilbrunn a Istoriei Artei a Met</i>. Muzeul Metropolitan de Artă. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.metmuseum.org/toah/ht/10/sse.html">original</a> la <time datetime="2023-08-31">31 august 2023</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2023-08-31">31 august 2023</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Cronologia+Heilbrunn+a+Istoriei+Artei+a+Met&rft.atitle=Asia+de+Sud-Est%2C+1800%E2%80%931900+d.Hr.&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.metmuseum.org%2Ftoah%2Fht%2F10%2Fsse.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-58"><b><a href="#cite_ref-58">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20230831071219/https://apjjf.org/2020/20/Zohar.html">„Introducere: Rasă și Imperiu în Japonia Meiji”</a>. <i>The Asia–Pacific Journal: Japan Focus</i>. <time datetime="2020-10-15">15 octombrie 2020</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://apjjf.org/2020/20/Zohar.html">original</a> la <time datetime="2023-08-31">31 august 2023</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2023-08-31">31 august 2023</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=The+Asia%E2%80%93Pacific+Journal%3A+Japan+Focus&rft.atitle=Introducere%3A+Ras%C4%83+%C8%99i+Imperiu+%C3%AEn+Japonia+Meiji&rft.date=2020-10-15&rft_id=https%3A%2F%2Fapjjf.org%2F2020%2F20%2FZohar.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-59"><b><a href="#cite_ref-59">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Huffman, James L. (<time datetime="2019">2019</time>). <i>Ascensiunea și evoluția Japoniei Meiji</i>. Amsterdam University Press. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.2307%2Fj.ctvzgb64z">10.2307/j.ctvzgb64z</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-898823-94-0" title="Special:Referințe în cărți/978-1-898823-94-0">978-1-898823-94-0</a>. <a href="/wiki/JSTOR" title="JSTOR">JSTOR</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.jstor.org/stable/j.ctvzgb64z">j.ctvzgb64z</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Ascensiunea+%C8%99i+evolu%C8%9Bia+Japoniei+Meiji&rft.pub=Amsterdam+University+Press&rft.date=2019&rft_id=%2F%2Fwww.jstor.org%2Fstable%2Fj.ctvzgb64z&rft_id=info%3Adoi%2F10.2307%2Fj.ctvzgb64z&rft.isbn=978-1-898823-94-0&rft.aulast=Huffman&rft.aufirst=James+L.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-60"><b><a href="#cite_ref-60">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://history.state.gov/milestones/1830-1860/opening-to-japan">„Statele Unite și deschiderea către Japonia, 1853”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Statele+Unite+%C8%99i+deschiderea+c%C4%83tre+Japonia%2C+1853&rft_id=https%3A%2F%2Fhistory.state.gov%2Fmilestones%2F1830-1860%2Fopening-to-japan&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-61"><b><a href="#cite_ref-61">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation journal">Yakoubi, Myriam (<time datetime="2022-01-04">4 ianuarie 2022</time>). „Francezii, britanicii și mandatele lor din Orientul Mijlociu (1918-1939): Două strategii politice”. <i>Revue Française de Civilisation Britannique. French Journal of British Studies</i>. XXVII (1). <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<span class="plainlinks"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.4000%2Frfcb.8787">10.4000/rfcb.8787</a> <span typeof="mw:File"><span title="Accesibil gratuit"><img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></span></span></span>. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/0248-9015">0248-9015</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Revue+Fran%C3%A7aise+de+Civilisation+Britannique.+French+Journal+of+British+Studies&rft.atitle=Francezii%2C+britanicii+%C8%99i+mandatele+lor+din+Orientul+Mijlociu+%281918-1939%29%3A+Dou%C4%83+strategii+politice&rft.volume=XXVII&rft.issue=1&rft.date=2022-01-04&rft_id=info%3Adoi%2F10.4000%2Frfcb.8787&rft.issn=0248-9015&rft.aulast=Yakoubi&rft.aufirst=Myriam&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-62"><b><a href="#cite_ref-62">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Kennedy, Dane (<time datetime="2016">2016</time>). „Global war's colonial consequence”. <i>Decolonization: A Very Short Introduction</i>. Oxford University Press. pp. 25–45. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1093%2Factrade%2F9780199340491.003.0003">10.1093/actrade/9780199340491.003.0003</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-19-934049-1" title="Special:Referințe în cărți/978-0-19-934049-1">978-0-19-934049-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Global+war%27s+colonial+consequence&rft.btitle=Decolonization%3A+A+Very+Short+Introduction&rft.pages=25-45&rft.pub=Oxford+University+Press&rft.date=2016&rft_id=info%3Adoi%2F10.1093%2Factrade%2F9780199340491.003.0003&rft.isbn=978-0-19-934049-1&rft.aulast=Kennedy&rft.aufirst=Dane&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-63"><b><a href="#cite_ref-63">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation magazine">Dalrymple, William (<time datetime="2015-06-22">22 iunie 2015</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190423182031/https://www.newyorker.com/magazine/2015/06/29/the-great-divide-books-dalrymple">„The Mutual Genocide of Indian Partition”</a>. <i>The New Yorker</i>. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/0028-792X">0028-792X</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.newyorker.com/magazine/2015/06/29/the-great-divide-books-dalrymple">original</a> la <time datetime="2019-04-23">23 aprilie 2019</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2023-08-31">31 august 2023</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Mutual+Genocide+of+Indian+Partition&rft.date=2015-06-22&rft.issn=0028-792X&rft.aulast=Dalrymple&rft.aufirst=William&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.newyorker.com%2Fmagazine%2F2015%2F06%2F29%2Fthe-great-divide-books-dalrymple&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-64"><b><a href="#cite_ref-64">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation magazine"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://thediplomat.com/2021/03/how-the-cold-war-shaped-bangladeshs-liberation-war/">„How the Cold War Shaped Bangladesh's Liberation War”</a>. <i>the Diplomat</i><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2024-08-07">7 august 2024</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=How+the+Cold+War+Shaped+Bangladesh%27s+Liberation+War&rft_id=https%3A%2F%2Fthediplomat.com%2F2021%2F03%2Fhow-the-cold-war-shaped-bangladeshs-liberation-war%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-65"><b><a href="#cite_ref-65">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation magazine">Foust, Joshua (<time datetime="2011-12-16">16 decembrie 2011</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theatlantic.com/international/archive/2011/12/no-great-game-the-story-of-post-cold-war-powers-in-central-asia/250010/">„No Great Game: The Story of Post-Cold War Powers in Central Asia”</a>. <i>The Atlantic</i><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2024-08-08">8 august 2024</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=No+Great+Game%3A+The+Story+of+Post-Cold+War+Powers+in+Central+Asia&rft.date=2011-12-16&rft.aulast=Foust&rft.aufirst=Joshua&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theatlantic.com%2Finternational%2Farchive%2F2011%2F12%2Fno-great-game-the-story-of-post-cold-war-powers-in-central-asia%2F250010%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-66"><b><a href="#cite_ref-66">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20231203035632/https://education.nationalgeographic.org/resource/oil-discovered-saudi-arabia/">„Oil Discovered in Saudi Arabia”</a>. <i>education.nationalgeographic.org</i>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://education.nationalgeographic.org/resource/oil-discovered-saudi-arabia/">original</a> la <time datetime="2023-12-03">3 decembrie 2023</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2023-08-31">31 august 2023</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=education.nationalgeographic.org&rft.atitle=Oil+Discovered+in+Saudi+Arabia&rft_id=https%3A%2F%2Feducation.nationalgeographic.org%2Fresource%2Foil-discovered-saudi-arabia%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-67"><b><a href="#cite_ref-67">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation news">Bazelon, Emily (<time datetime="2024-02-01">1 februarie 2024</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.nytimes.com/interactive/2024/02/01/magazine/israel-founding-palestinian-conflict.html">„The Road to 1948, and the Roots of a Perpetual Conflict”</a>. <i>The New York Times</i>. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/0362-4331">0362-4331</a><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2024-08-08">8 august 2024</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+New+York+Times&rft.atitle=The+Road+to+1948%2C+and+the+Roots+of+a+Perpetual+Conflict&rft.date=2024-02-01&rft.issn=0362-4331&rft.aulast=Bazelon&rft.aufirst=Emily&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.nytimes.com%2Finteractive%2F2024%2F02%2F01%2Fmagazine%2Fisrael-founding-palestinian-conflict.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-68"><b><a href="#cite_ref-68">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.npr.org/sections/parallels/2014/08/25/341892606/america-s-middle-east-scorecard-many-interventions-few-successes">„America's Middle East Scorecard: Many Interventions, Few Successes”</a>. <i>NPR</i>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=NPR&rft.atitle=America%27s+Middle+East+Scorecard%3A+Many+Interventions%2C+Few+Successes&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.npr.org%2Fsections%2Fparallels%2F2014%2F08%2F25%2F341892606%2Famerica-s-middle-east-scorecard-many-interventions-few-successes&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-69"><b><a href="#cite_ref-69">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20230320132157/https://www.imf.org/external/pubs/ft/issues1/">„Economic Issues 1 – Growth in East Asia”</a>. <i>imf.org</i>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.imf.org/external/pubs/ft/issues1/">original</a> la <time datetime="2023-03-20">20 martie 2023</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2023-08-31">31 august 2023</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=imf.org&rft.atitle=Economic+Issues+1+%E2%80%93+Growth+in+East+Asia&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.imf.org%2Fexternal%2Fpubs%2Fft%2Fissues1%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-70"><b><a href="#cite_ref-70">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cato.org/publications/chinas-post-1978-economic-development-entry-global-trading-system">„China's Post-1978 Economic Development and Entry into the Global Trading System”</a>. <i>The Cato Institute</i><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2024-08-09">9 august 2024</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=The+Cato+Institute&rft.atitle=China%27s+Post-1978+Economic+Development+and+Entry+into+the+Global+Trading+System&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cato.org%2Fpublications%2Fchinas-post-1978-economic-development-entry-global-trading-system&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-71"><b><a href="#cite_ref-71">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation news">Saul, Derek. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20230705185916/https://www.forbes.com/sites/dereksaul/2022/12/06/china-and-india-will-overtake-us-economically-by-2075-goldman-sachs-economists-say/">„China And India Will Overtake U.S. Economically By 2075, Goldman Sachs Economists Say”</a>. <i>Forbes</i>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.forbes.com/sites/dereksaul/2022/12/06/china-and-india-will-overtake-us-economically-by-2075-goldman-sachs-economists-say/">original</a> la <time datetime="2023-07-05">5 iulie 2023</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2023-08-31">31 august 2023</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Forbes&rft.atitle=China+And+India+Will+Overtake+U.S.+Economically+By+2075%2C+Goldman+Sachs+Economists+Say&rft.aulast=Saul&rft.aufirst=Derek&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.forbes.com%2Fsites%2Fdereksaul%2F2022%2F12%2F06%2Fchina-and-india-will-overtake-us-economically-by-2075-goldman-sachs-economists-say%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-72"><b><a href="#cite_ref-72">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20230904005244/https://www.firstpost.com/business/25-years-of-liberalisation-a-glimpse-of-indias-growth-in-14-charts-2877654.html">„25 years of liberalisation: A glimpse of India's growth in 14 charts”</a>. <i>Firstpost</i>. <time datetime="2016-07-07">7 iulie 2016</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.firstpost.com/business/25-years-of-liberalisation-a-glimpse-of-indias-growth-in-14-charts-2877654.html">original</a> la <time datetime="2023-09-04">4 septembrie 2023</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2023-09-04">4 septembrie 2023</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Firstpost&rft.atitle=25+years+of+liberalisation%3A+A+glimpse+of+India%27s+growth+in+14+charts&rft.date=2016-07-07&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.firstpost.com%2Fbusiness%2F25-years-of-liberalisation-a-glimpse-of-indias-growth-in-14-charts-2877654.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-73"><b><a href="#cite_ref-73">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation news">Kumar, Manoj (<time datetime="2023-07-17">17 iulie 2023</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20230904034523/https://www.reuters.com/world/india/one-tenth-indias-population-escaped-poverty-5-years-government-report-2023-07-17/">„One-tenth of India's population escaped poverty in 5 years – government report”</a>. <i>Reuters</i>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.reuters.com/world/india/one-tenth-indias-population-escaped-poverty-5-years-government-report-2023-07-17/">original</a> la <time datetime="2023-09-04">4 septembrie 2023</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2023-09-04">4 septembrie 2023</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Reuters&rft.atitle=One-tenth+of+India%27s+population+escaped+poverty+in+5+years+%E2%80%93+government+report&rft.date=2023-07-17&rft.aulast=Kumar&rft.aufirst=Manoj&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.reuters.com%2Fworld%2Findia%2Fone-tenth-indias-population-escaped-poverty-5-years-government-report-2023-07-17%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-74"><b><a href="#cite_ref-74">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation news">Matamis, Joaquin (<time datetime="2024-06-16">16 iunie 2024</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.stimson.org/2024/from-the-mountains-to-the-seas-india-china-competition-in-the-wake-of-galwan/">„From the Mountains to the Seas: India-China Competition in the Wake of Galwan”</a>. <i>Stimson Center</i><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2024-08-08">8 august 2024</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Stimson+Center&rft.atitle=From+the+Mountains+to+the+Seas%3A+India-China+Competition+in+the+Wake+of+Galwan&rft.date=2024-06-16&rft.aulast=Matamis&rft.aufirst=Joaquin&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.stimson.org%2F2024%2Ffrom-the-mountains-to-the-seas-india-china-competition-in-the-wake-of-galwan%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-75"><b><a href="#cite_ref-75">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation encyclopaedia"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20081118141016/https://www.britannica.com/eb/article-9110518/Asia">„Asia”</a>. <i><a href="/wiki/Encyclop%C3%A6dia_Britannica" title="Encyclopædia Britannica">Encyclopædia Britannica</a> Online</i>. <time datetime="2006">2006</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.britannica.com/eb/article-9110518/Asia">original</a> la <time datetime="2008-11-18">18 noiembrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Asia&rft.btitle=Encyclop%C3%A6dia+Britannica+Online&rft.date=2006&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2Feb%2Farticle-9110518%2FAsia&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-76"><b><a href="#cite_ref-76">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170830170949/https://unstats.un.org/unsd/methodology/m49/">„Coduri standard de țară sau zonă pentru utilizare statistică (Standardul M49)”</a>. Divizia de Statistică a ONU. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://unstats.un.org/unsd/methodology/m49/">original</a> la <time datetime="2017-08-30">30 august 2017</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2020-05-02">2 mai 2020</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Coduri+standard+de+%C8%9Bar%C4%83+sau+zon%C4%83+pentru+utilizare+statistic%C4%83+%28Standardul+M49%29&rft.pub=Divizia+de+Statistic%C4%83+a+ONU&rft_id=https%3A%2F%2Funstats.un.org%2Funsd%2Fmethodology%2Fm49%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> "Geographic Regions" anklicken Zitat: "Atribuirea țărilor sau zonelor la grupări specifice este pentru comoditate statistică și nu implică nicio presupunere cu privire la afilierea politică sau altă afiliere a țărilor sau teritoriilor de către Națiunile Unite."</span> </li> <li id="cite_note-77"><b><a href="#cite_ref-77">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation journal">Beck, Hylke E.; Zimmermann, Niklaus E.; McVicar, Tim R.; Vergopolan, Noemi; Berg, Alexis; <a href="/w/index.php?title=Eric_Franklin_Wood&action=edit&redlink=1" class="new" title="Eric Franklin Wood — pagină inexistentă">Wood, Eric F.</a> (<time datetime="2018-10-30">30 octombrie 2018</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6207062">„Hărți ale clasificării climatice Köppen-Geiger actuale și viitoare la o rezoluție de 1 km”</a>. <i>Scientific Data</i>. <b>5</b>: 180214. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2018NatSD...580214B">2018NatSD...580214B</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1038%2Fsdata.2018.214">10.1038/sdata.2018.214</a>. <a href="/wiki/PubMed_Central" title="PubMed Central">PMC</a> <span class="plainlinks"><a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6207062">6207062</a> <span typeof="mw:File"><span title="Accesibil gratuit"><img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></span></span></span>. <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/30375988">30375988</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Scientific+Data&rft.atitle=H%C4%83r%C8%9Bi+ale+clasific%C4%83rii+climatice+K%C3%B6ppen-Geiger+actuale+%C8%99i+viitoare+la+o+rezolu%C8%9Bie+de+1+km&rft.volume=5&rft.pages=180214&rft.date=2018-10-30&rft_id=%2F%2Fwww.ncbi.nlm.nih.gov%2Fpmc%2Farticles%2FPMC6207062&rft_id=info%3Apmid%2F30375988&rft_id=info%3Adoi%2F10.1038%2Fsdata.2018.214&rft_id=info%3Abibcode%2F2018NatSD...580214B&rft.aulast=Beck&rft.aufirst=Hylke+E.&rft.au=Zimmermann%2C+Niklaus+E.&rft.au=McVicar%2C+Tim+R.&rft.au=Vergopolan%2C+Noemi&rft.au=Berg%2C+Alexis&rft.au=Wood%2C+Eric+F.&rft_id=%2F%2Fwww.ncbi.nlm.nih.gov%2Fpmc%2Farticles%2FPMC6207062&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-78"><b><a href="#cite_ref-78">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20220909114854/https://www.npr.org/2022/09/04/1120952641/how-melting-glaciers-caused-by-climate-change-led-to-to-floods-in-pakistan">„Cum topirea ghețarilor a contribuit la inundațiile din Pakistan”</a>. <i>NPR.org</i> (în engleză). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.npr.org/2022/09/04/1120952641/how-melting-glaciers-caused-by-climate-change-led-to-to-floods-in-pakistan">original</a> la <time datetime="2022-09-09">9 septembrie 2022</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2022-09-09">9 septembrie 2022</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=NPR.org&rft.atitle=Cum+topirea+ghe%C8%9Barilor+a+contribuit+la+inunda%C8%9Biile+din+Pakistan&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.npr.org%2F2022%2F09%2F04%2F1120952641%2Fhow-melting-glaciers-caused-by-climate-change-led-to-to-floods-in-pakistan&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-79"><b><a href="#cite_ref-79">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20220908170625/https://www.theguardian.com/world/2022/aug/30/pakistan-monsoon-on-steroids-flooding-warning-antonio-guterres">„Pakistan nu este de vină pentru inundațiile cauzate de criza climatică, spune prim-ministrul Shehbaz Sharif”</a>. <i>the Guardian</i> (în engleză). <time datetime="2022-08-31">31 august 2022</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/world/2022/aug/30/pakistan-monsoon-on-steroids-flooding-warning-antonio-guterres">original</a> la <time datetime="2022-09-08">8 septembrie 2022</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2022-09-09">9 septembrie 2022</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=the+Guardian&rft.atitle=Pakistan+nu+este+de+vin%C4%83+pentru+inunda%C8%9Biile+cauzate+de+criza+climatic%C4%83%2C+spune+prim-ministrul+Shehbaz+Sharif&rft.date=2022-08-31&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Fworld%2F2022%2Faug%2F30%2Fpakistan-monsoon-on-steroids-flooding-warning-antonio-guterres&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-AR6_WGII_Chapter10-80">^ <a href="#cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-3"><sup><i><b>d</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-4"><sup><i><b>e</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-5"><sup><i><b>f</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-6"><sup><i><b>g</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-7"><sup><i><b>h</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-8"><sup><i><b>i</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-9"><sup><i><b>j</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-10"><sup><i><b>k</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-11"><sup><i><b>l</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-12"><sup><i><b>m</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-13"><sup><i><b>n</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-14"><sup><i><b>o</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-15"><sup><i><b>p</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-16"><sup><i><b>q</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-AR6_WGII_Chapter10_80-17"><sup><i><b>r</b></i></sup></a> <span class="reference-text">Shaw, R., Y. Luo, T. S. Cheong, S. Abdul Halim, S. Chaturvedi, M. Hashizume, G. E. Insarov, Y. Ishikawa, M. Jafari, A. Kitoh, J. Pulhin, C. Singh, K. Vasant, and Z. Zhang, 2022: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.ipcc.ch/report/ar6/wg2/downloads/report/IPCC_AR6_WGII_Chapter10.pdf">Capitolul 10: Asia</a>. În <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.ipcc.ch/report/ar6/wg2/">Schimbări climatice 2022: Impacte, adaptare și vulnerabilitate</a> [H.-O. Pörtner, D. C. Roberts, M. Tignor, E. S. Poloczanska, K. Mintenbeck, A. Alegría, M. Craig, S. Langsdorf, S. Löschke, V. Möller, A. Okem, B. Rama (eds.)]. Cambridge University Press, Cambridge, Regatul Unit și New York, New York, SUA, pp. 1457–1579 |doi=10.1017/9781009325844.012.</span> </li> <li id="cite_note-ArmstrongMcKay2022-81"><b><a href="#cite_ref-ArmstrongMcKay2022_81-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation journal">Armstrong McKay, David; Abrams, Jesse; Winkelmann, Ricarda; Sakschewski, Boris; Loriani, Sina; Fetzer, Ingo; Cornell, Sarah; Rockström, Johan; Staal, Arie; Lenton, Timothy (<time datetime="2022-09-09">9 septembrie 2022</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.science.org/doi/10.1126/science.abn7950">„Depășirea încălzirii globale de 1,5°C ar putea declanșa mai multe puncte critice climatice”</a>. <i>Science</i> (în engleză). <b>377</b> (6611): eabn7950. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1126%2Fscience.abn7950">10.1126/science.abn7950</a>. <a href="/wiki/Handle_System" title="Handle System">hdl</a>:<span class="plainlinks"><a rel="nofollow" class="external text" href="//hdl.handle.net/10871%2F131584">10871/131584</a> <span typeof="mw:File"><span title="Accesibil gratuit"><img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></span></span></span>. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/0036-8075">0036-8075</a>. <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/36074831">36074831</a> <span style="font-size:100%" class="error citation-comment">Verificați valoarea <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|pmid=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#bad_pmid" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)</span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Science&rft.atitle=Dep%C4%83%C8%99irea+%C3%AEnc%C4%83lzirii+globale+de+1%2C5%C2%B0C+ar+putea+declan%C8%99a+mai+multe+puncte+critice+climatice&rft.volume=377&rft.issue=6611&rft.pages=eabn7950&rft.date=2022-09-09&rft_id=info%3Ahdl%2F10871%2F131584&rft.issn=0036-8075&rft_id=info%3Apmid%2F36074831&rft_id=info%3Adoi%2F10.1126%2Fscience.abn7950&rft.aulast=Armstrong+McKay&rft.aufirst=David&rft.au=Abrams%2C+Jesse&rft.au=Winkelmann%2C+Ricarda&rft.au=Sakschewski%2C+Boris&rft.au=Loriani%2C+Sina&rft.au=Fetzer%2C+Ingo&rft.au=Cornell%2C+Sarah&rft.au=Rockstr%C3%B6m%2C+Johan&rft.au=Staal%2C+Arie&rft.au=Lenton%2C+Timothy&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.science.org%2Fdoi%2F10.1126%2Fscience.abn7950&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-ArmstrongMcKayExplainer-82"><b><a href="#cite_ref-ArmstrongMcKayExplainer_82-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web">Armstrong McKay, David (<time datetime="2022-09-09">9 septembrie 2022</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://climatetippingpoints.info/2022/09/09/climate-tipping-points-reassessment-explainer/">„Depășirea încălzirii globale de 1,5°C ar putea declanșa mai multe puncte critice climatice – explicație”</a>. <i>climatetippingpoints.info</i> (în engleză)<span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2022-10-02">2 octombrie 2022</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=climatetippingpoints.info&rft.atitle=Dep%C4%83%C8%99irea+%C3%AEnc%C4%83lzirii+globale+de+1%2C5%C2%B0C+ar+putea+declan%C8%99a+mai+multe+puncte+critice+climatice+%E2%80%93+explica%C8%9Bie&rft.date=2022-09-09&rft.aulast=Armstrong+McKay&rft.aufirst=David&rft_id=https%3A%2F%2Fclimatetippingpoints.info%2F2022%2F09%2F09%2Fclimate-tipping-points-reassessment-explainer%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-Kang2018-83"><b><a href="#cite_ref-Kang2018_83-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation journal">Kang, Suchul; Eltahir, Elfatih A. B. (<time datetime="2018-07-31">31 iulie 2018</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10319847">„Câmpia Chinei de Nord amenințată de valuri de căldură mortale din cauza schimbărilor climatice și irigației”</a>. <i>Nature Communications</i>. <b>9</b> (1): 3528. <a href="/wiki/Bibcode" title="Bibcode">Bibcode</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="http://adsabs.harvard.edu/abs/2023NatCo..14.3528K">2023NatCo..14.3528K</a>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<span class="plainlinks"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1038%2Fs41467-023-38906-7">10.1038/s41467-023-38906-7</a> <span typeof="mw:File"><span title="Accesibil gratuit"><img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></span></span></span>. <a href="/wiki/PubMed_Central" title="PubMed Central">PMC</a> <span class="plainlinks"><a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10319847">10319847</a> <span typeof="mw:File"><span title="Accesibil gratuit"><img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></span></span></span>. <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/37402712">37402712</a> <span style="font-size:100%" class="error citation-comment">Verificați valoarea <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|pmid=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#bad_pmid" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)</span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Nature+Communications&rft.atitle=C%C3%A2mpia+Chinei+de+Nord+amenin%C8%9Bat%C4%83+de+valuri+de+c%C4%83ldur%C4%83+mortale+din+cauza+schimb%C4%83rilor+climatice+%C8%99i+iriga%C8%9Biei&rft.volume=9&rft.issue=1&rft.pages=3528&rft.date=2018-07-31&rft_id=%2F%2Fwww.ncbi.nlm.nih.gov%2Fpmc%2Farticles%2FPMC10319847&rft_id=info%3Apmid%2F37402712&rft_id=info%3Adoi%2F10.1038%2Fs41467-023-38906-7&rft_id=info%3Abibcode%2F2023NatCo..14.3528K&rft.aulast=Kang&rft.aufirst=Suchul&rft.au=Eltahir%2C+Elfatih+A.+B.&rft_id=%2F%2Fwww.ncbi.nlm.nih.gov%2Fpmc%2Farticles%2FPMC10319847&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-84"><b><a href="#cite_ref-84">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">ANTUNES, Celso (<time datetime="1991">1991</time>). <i>Geografia e participação: Europa, Ásia, África e Oceania</i>. <b>4</b>. Scipione. p. 79.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Geografia+e+participa%C3%A7%C3%A3o%3A+Europa%2C+%C3%81sia%2C+%C3%81frica+e+Oceania&rft.pages=79&rft.pub=Scipione&rft.date=1991&rft.aulast=ANTUNES&rft.aufirst=Celso&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-ANTUNES_80-85">^ <a href="#cite_ref-ANTUNES_80_85-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ANTUNES_80_85-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ANTUNES_80_85-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><cite class="citation book">ANTUNES, Celso (<time datetime="1991">1991</time>). <i>Geografia e participação: Europa, Ásia, África e Oceania, volumul 4</i>. Scipione. p. 80.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Geografia+e+participa%C3%A7%C3%A3o%3A+Europa%2C+%C3%81sia%2C+%C3%81frica+e+Oceania%2C+volumul+4&rft.pages=80&rft.pub=Scipione&rft.date=1991&rft.au=ANTUNES%2C+Celso&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-ANTUNES_81-86">^ <a href="#cite_ref-ANTUNES_81_86-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ANTUNES_81_86-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ANTUNES_81_86-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ANTUNES_81_86-3"><sup><i><b>d</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ANTUNES_81_86-4"><sup><i><b>e</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ANTUNES_81_86-5"><sup><i><b>f</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><cite class="citation book">ANTUNES, Celso (<time datetime="1991">1991</time>). <i>Geografia e participação: Europa, Ásia, África e Oceania, volumul 4</i>. Scipione. p. 81.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Geografia+e+participa%C3%A7%C3%A3o%3A+Europa%2C+%C3%81sia%2C+%C3%81frica+e+Oceania%2C+volumul+4&rft.pages=81&rft.pub=Scipione&rft.date=1991&rft.au=ANTUNES%2C+Celso&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-ANTUNES_82-87">^ <a href="#cite_ref-ANTUNES_82_87-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ANTUNES_82_87-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ANTUNES_82_87-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ANTUNES_82_87-3"><sup><i><b>d</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ANTUNES_82_87-4"><sup><i><b>e</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><cite class="citation book">ANTUNES, Celso (<time datetime="1991">1991</time>). <i>Geografia e participação: Europa, Ásia, África e Oceania</i>. <b>4</b>. Scipione. p. 82.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Geografia+e+participa%C3%A7%C3%A3o%3A+Europa%2C+%C3%81sia%2C+%C3%81frica+e+Oceania&rft.pages=82&rft.pub=Scipione&rft.date=1991&rft.au=ANTUNES%2C+Celso&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-ANTUNES_83-88">^ <a href="#cite_ref-ANTUNES_83_88-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ANTUNES_83_88-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ANTUNES_83_88-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ANTUNES_83_88-3"><sup><i><b>d</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ANTUNES_83_88-4"><sup><i><b>e</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ANTUNES_83_88-5"><sup><i><b>f</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><cite class="citation book">ANTUNES, Celso (<time datetime="1991">1991</time>). <i>Geografia e participação: Europa, Ásia, África e Oceania, volumul 4</i>. <b>4</b>. São Paulo: Scipione. p. 83.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Geografia+e+participa%C3%A7%C3%A3o%3A+Europa%2C+%C3%81sia%2C+%C3%81frica+e+Oceania%2C+volumul+4&rft.place=S%C3%A3o+Paulo&rft.pages=83&rft.pub=Scipione&rft.date=1991&rft.au=ANTUNES%2C+Celso&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-ANTUNES_1991_84-89">^ <a href="#cite_ref-ANTUNES_1991_84_89-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ANTUNES_1991_84_89-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ANTUNES_1991_84_89-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><cite class="citation book">ANTUNES, Celso (<time datetime="1991">1991</time>). <i>Geografia e participação: Europa, Ásia, África e Oceania, volumul 4</i>. São Paulo: Scipione. p. 84.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Geografia+e+participa%C3%A7%C3%A3o%3A+Europa%2C+%C3%81sia%2C+%C3%81frica+e+Oceania%2C+volumul+4&rft.place=S%C3%A3o+Paulo&rft.pages=84&rft.pub=Scipione&rft.date=1991&rft.au=ANTUNES%2C+Celso&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-ANTUNES_1991_85-90">^ <a href="#cite_ref-ANTUNES_1991_85_90-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ANTUNES_1991_85_90-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ANTUNES_1991_85_90-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ANTUNES_1991_85_90-3"><sup><i><b>d</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><cite class="citation book">ANTUNES, Celso (<time datetime="1991">1991</time>). <i>Geografia e participação: Europa, Ásia, África e Oceania, volumul 4</i>. São Paulo: Scipione. p. 85.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Geografia+e+participa%C3%A7%C3%A3o%3A+Europa%2C+%C3%81sia%2C+%C3%81frica+e+Oceania%2C+volumul+4&rft.place=S%C3%A3o+Paulo&rft.pages=85&rft.pub=Scipione&rft.date=1991&rft.au=ANTUNES%2C+Celso&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-Centro-Leste_86-91">^ <a href="#cite_ref-Centro-Leste_86_91-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Centro-Leste_86_91-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Centro-Leste_86_91-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Centro-Leste_86_91-3"><sup><i><b>d</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Centro-Leste_86_91-4"><sup><i><b>e</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><cite class="citation book">ANTUNES, Celso (<time datetime="1991">1991</time>). <i>Geografia e participação: Europa, Ásia, África e Oceania</i>. <b>4</b>. São Paulo: Scipione. p. 86.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Geografia+e+participa%C3%A7%C3%A3o%3A+Europa%2C+%C3%81sia%2C+%C3%81frica+e+Oceania&rft.place=S%C3%A3o+Paulo&rft.pages=86&rft.pub=Scipione&rft.date=1991&rft.au=ANTUNES%2C+Celso&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-Centro-Leste_87-92">^ <a href="#cite_ref-Centro-Leste_87_92-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Centro-Leste_87_92-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><cite class="citation book">ANTUNES, Celso (<time datetime="1991">1991</time>). <i>Geografia e participação: Europa, Ásia, África e Oceania, volumul 4</i>. São Paulo: Scipione. p. 87.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Geografia+e+participa%C3%A7%C3%A3o%3A+Europa%2C+%C3%81sia%2C+%C3%81frica+e+Oceania%2C+volumul+4&rft.place=S%C3%A3o+Paulo&rft.pages=87&rft.pub=Scipione&rft.date=1991&rft.au=ANTUNES%2C+Celso&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-Extremo_Oriente_87-93">^ <a href="#cite_ref-Extremo_Oriente_87_93-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Extremo_Oriente_87_93-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Extremo_Oriente_87_93-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><cite class="citation book">ANTUNES, Celso (<time datetime="1991">1991</time>). <i>Geografia e participação: Europa, Ásia, África e Oceania, volumul 4</i>. São Paulo: Scipione. p. 87.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Geografia+e+participa%C3%A7%C3%A3o%3A+Europa%2C+%C3%81sia%2C+%C3%81frica+e+Oceania%2C+volumul+4&rft.place=S%C3%A3o+Paulo&rft.pages=87&rft.pub=Scipione&rft.date=1991&rft.au=ANTUNES%2C+Celso&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-Extremo_Oriente_88-94">^ <a href="#cite_ref-Extremo_Oriente_88_94-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Extremo_Oriente_88_94-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Extremo_Oriente_88_94-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Extremo_Oriente_88_94-3"><sup><i><b>d</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><cite class="citation book">ANTUNES, Celso (<time datetime="1991">1991</time>). <i>Geografia e participação: Europa, Ásia, África e Oceania, volumul 4</i>. São Paulo: Scipione. p. 88.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Geografia+e+participa%C3%A7%C3%A3o%3A+Europa%2C+%C3%81sia%2C+%C3%81frica+e+Oceania%2C+volumul+4&rft.place=S%C3%A3o+Paulo&rft.pages=88&rft.pub=Scipione&rft.date=1991&rft.au=ANTUNES%2C+Celso&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-population-95"><b><a href="#cite_ref-population_95-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://bevoelkerungsstatistik.de/wg.php?x=1132419689&men=gcis&lng=de&gln=xx&dat=32&srt=pnan&col=aohdq&pt=a&va=x">„Welt: Ballungsräume”</a> (în germană). World Gazetteer<span class="reference-accessdate">. Accesat în <span class="nowrap">30 mai</span> 2008</span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Welt%3A+Ballungsr%C3%A4ume&rft.pub=World+Gazetteer&rft_id=http%3A%2F%2Fbevoelkerungsstatistik.de%2Fwg.php%3Fx%3D1132419689%26men%3Dgcis%26lng%3Dde%26gln%3Dxx%26dat%3D32%26srt%3Dpnan%26col%3Daohdq%26pt%3Da%26va%3Dx&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span> <span style="font-size:100%" class="error citation-comment">Verificați datele pentru: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|access-date=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#bad_date" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)</span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-96"><b><a href="#cite_ref-96">^</a></b> <span class="reference-text">Moriconi-Ebrard, François. <i>De Babylone à Tōkyō : Les grandes agglomérations du monde</i>, Ed. Ophrys, 2000, p. 330.</span> </li> <li id="cite_note-97"><b><a href="#cite_ref-97">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://hdr.undp.org/en/media/HDR_2011_EN_Complete.pdf">„Human Development Report 2011”</a> <span style="font-size:85%;">(PDF)</span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Human+Development+Report+2011&rft_id=http%3A%2F%2Fhdr.undp.org%2Fen%2Fmedia%2FHDR_2011_EN_Complete.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-98"><b><a href="#cite_ref-98">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2012/01/weodata/weorept.aspx?sy=2011&ey=2011&scsm=1&ssd=1&sic=1&sort=country&ds=%2C&br=0&pr1.x=37&pr1.y=14&c=512%2C941%2C914%2C446%2C612%2C666%2C614%2C668%2C311%2C672%2C213%2C946%2C911%2C137%2C193%2C962%2C122%2C674%2C912%2C676%2C313%2C548%2C419%2C556%2C513%2C678%2C316%2C181%2C913%2C682%2C124%2C684%2C339%2C273%2C638%2C921%2C514%2C948%2C218%2C943%2C963%2C686%2C616%2C688%2C223%2C518%2C516%2C728%2C918%2C558%2C748%2C138%2C618%2C196%2C522%2C278%2C622%2C692%2C156%2C694%2C624%2C142%2C626%2C449%2C628%2C564%2C228%2C283%2C924%2C853%2C233%2C288%2C632%2C293%2C636%2C566%2C634%2C964%2C238%2C182%2C662%2C453%2C960%2C968%2C423%2C922%2C935%2C714%2C128%2C862%2C611%2C716%2C321%2C456%2C243%2C722%2C248%2C942%2C469%2C718%2C253%2C724%2C642%2C576%2C643%2C936%2C939%2C961%2C644%2C813%2C819%2C199%2C172%2C184%2C132%2C524%2C646%2C361%2C648%2C362%2C915%2C364%2C134%2C732%2C652%2C366%2C174%2C734%2C328%2C144%2C258%2C146%2C656%2C463%2C654%2C528%2C336%2C923%2C263%2C738%2C268%2C578%2C532%2C537%2C944%2C742%2C176%2C866%2C534%2C369%2C536%2C744%2C429%2C186%2C433%2C925%2C178%2C869%2C436%2C746%2C136%2C926%2C343%2C466%2C158%2C112%2C439%2C111%2C916%2C298%2C664%2C927%2C826%2C846%2C542%2C299%2C967%2C582%2C443%2C474%2C917%2C754%2C544%2C698&s=PPPPC&grp=0&a=">„Lista PIB nominal pe țări. Date pentru anul 2011”</a>. Fondul Monetar Internațional, World Economic Outlook Database. Aprilie 2012.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Lista+PIB+nominal+pe+%C8%9B%C4%83ri.+Date+pentru+anul+2011&rft.pub=Fondul+Monetar+Interna%C8%9Bional%2C+World+Economic+Outlook+Database&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.imf.org%2Fexternal%2Fpubs%2Fft%2Fweo%2F2012%2F01%2Fweodata%2Fweorept.aspx%3Fsy%3D2011%26ey%3D2011%26scsm%3D1%26ssd%3D1%26sic%3D1%26sort%3Dcountry%26ds%3D%252C%26br%3D0%26pr1.x%3D37%26pr1.y%3D14%26c%3D512%252C941%252C914%252C446%252C612%252C666%252C614%252C668%252C311%252C672%252C213%252C946%252C911%252C137%252C193%252C962%252C122%252C674%252C912%252C676%252C313%252C548%252C419%252C556%252C513%252C678%252C316%252C181%252C913%252C682%252C124%252C684%252C339%252C273%252C638%252C921%252C514%252C948%252C218%252C943%252C963%252C686%252C616%252C688%252C223%252C518%252C516%252C728%252C918%252C558%252C748%252C138%252C618%252C196%252C522%252C278%252C622%252C692%252C156%252C694%252C624%252C142%252C626%252C449%252C628%252C564%252C228%252C283%252C924%252C853%252C233%252C288%252C632%252C293%252C636%252C566%252C634%252C964%252C238%252C182%252C662%252C453%252C960%252C968%252C423%252C922%252C935%252C714%252C128%252C862%252C611%252C716%252C321%252C456%252C243%252C722%252C248%252C942%252C469%252C718%252C253%252C724%252C642%252C576%252C643%252C936%252C939%252C961%252C644%252C813%252C819%252C199%252C172%252C184%252C132%252C524%252C646%252C361%252C648%252C362%252C915%252C364%252C134%252C732%252C652%252C366%252C174%252C734%252C328%252C144%252C258%252C146%252C656%252C463%252C654%252C528%252C336%252C923%252C263%252C738%252C268%252C578%252C532%252C537%252C944%252C742%252C176%252C866%252C534%252C369%252C536%252C744%252C429%252C186%252C433%252C925%252C178%252C869%252C436%252C746%252C136%252C926%252C343%252C466%252C158%252C112%252C439%252C111%252C916%252C298%252C664%252C927%252C826%252C846%252C542%252C299%252C967%252C582%252C443%252C474%252C917%252C754%252C544%252C698%26s%3DPPPPC%26grp%3D0%26a%3D&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span> <span style="font-size:100%" class="error citation-comment">Verificați datele pentru: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|date=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#bad_date" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)</span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-99"><b><a href="#cite_ref-99">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://databank.worldbank.org/ddp/home.do?Step=12&id=4&CNO=2">„Baza de date a indicatorilor de dezvoltare mondială, Date majoritar referitoare la 2011”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Baza+de+date+a+indicatorilor+de+dezvoltare+mondial%C4%83%2C+Date+majoritar+referitoare+la+2011&rft_id=http%3A%2F%2Fdatabank.worldbank.org%2Fddp%2Fhome.do%3FStep%3D12%26id%3D4%26CNO%3D2&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> <a href="/wiki/Banca_Mondial%C4%83" title="Banca Mondială">Banca Mondială</a></span> </li> <li id="cite_note-100"><b><a href="#cite_ref-100">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2004rank.html">„PIB - pe cap de locuitor (PPC)”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=PIB+-+pe+cap+de+locuitor+%28PPC%29&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Flibrary%2Fpublications%2Fthe-world-factbook%2Frankorder%2F2004rank.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> <a href="/wiki/The_World_Factbook" title="The World Factbook">The World Factbook</a>, <a href="/wiki/Central_Intelligence_Agency" title="Central Intelligence Agency">Central Intelligence Agency</a>.</span> </li> <li id="cite_note-101"><b><a href="#cite_ref-101">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">ANTUNES, Celso (<time datetime="1991">1991</time>). <i>Geografia e participação: Europa, Ásia, África e Oceania, volumul 4</i>. São Paulo: Scipione. p. 89.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Geografia+e+participa%C3%A7%C3%A3o%3A+Europa%2C+%C3%81sia%2C+%C3%81frica+e+Oceania%2C+volumul+4&rft.place=S%C3%A3o+Paulo&rft.pages=89&rft.pub=Scipione&rft.date=1991&rft.au=ANTUNES%2C+Celso&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-CEI-102">^ <a href="#cite_ref-CEI_102-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-CEI_102-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-CEI_102-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><cite class="citation book">ANTUNES, Celso (<time datetime="1991">1991</time>). <i>Geografia e participação, volumul 4</i>. São Paulo: Scipione. p. 89.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Geografia+e+participa%C3%A7%C3%A3o%2C+volumul+4&rft.place=S%C3%A3o+Paulo&rft.pages=89&rft.pub=Scipione&rft.date=1991&rft.au=ANTUNES%2C+Celso&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-International_Monetary_Fund-103">^ <a href="#cite_ref-International_Monetary_Fund_103-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-International_Monetary_Fund_103-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-International_Monetary_Fund_103-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-International_Monetary_Fund_103-3"><sup><i><b>d</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><cite class="citation web">Fondul Monetar Internațional. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20230413194731/https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2023/April">„Baza de date privind perspectiva economică mondială, aprilie 2023”</a>. <a href="/wiki/Fondul_Monetar_Interna%C8%9Bional" title="Fondul Monetar Internațional">Fondul Monetar Internațional</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2023/April">original</a> la <time datetime="2023-04-13">13 aprilie 2023</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2023-05-07">7 mai 2023</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Baza+de+date+privind+perspectiva+economic%C4%83+mondial%C4%83%2C+aprilie+2023&rft.pub=Fondul+Monetar+Interna%C8%9Bional&rft.au=Fondul+Monetar+Interna%C8%9Bional&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.imf.org%2Fen%2FPublications%2FWEO%2Fweo-database%2F2023%2FApril&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-104"><b><a href="#cite_ref-104">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20220730041726/https://www.aneki.com/countries2.php?t=Largest_Economies_in_Asia&table=fb126&places=2&unit=%2A&order=desc&dependency=independent&number=5&cntdn=n&r=-201-202-203-204-205-206-207-208-209-210-211-212-116-214-215-216-217-218-219-220&c=asia&measures=Country--GDP&units=%2A--%24%2A&decimals=%2A--%2A">„Cele mai mari economii din Asia”</a>. <i>Aneki.com</i>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.aneki.com/countries2.php?t=Largest_Economies_in_Asia&table=fb126&places=2&unit=*&order=desc&dependency=independent&number=5&cntdn=n&r=-201-202-203-204-205-206-207-208-209-210-211-212-116-214-215-216-217-218-219-220&c=asia&measures=Country--GDP&units=*--$*&decimals=*--*">original</a> la <time datetime="2022-07-30">30 iulie 2022</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2017-11-09">9 noiembrie 2017</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Aneki.com&rft.atitle=Cele+mai+mari+economii+din+Asia&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.aneki.com%2Fcountries2.php%3Ft%3DLargest_Economies_in_Asia%26table%3Dfb126%26places%3D2%26unit%3D%2A%26order%3Ddesc%26dependency%3Dindependent%26number%3D5%26cntdn%3Dn%26r%3D-201-202-203-204-205-206-207-208-209-210-211-212-116-214-215-216-217-218-219-220%26c%3Dasia%26measures%3DCountry--GDP%26units%3D%2A--%24%2A%26decimals%3D%2A--%2A&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-105"><b><a href="#cite_ref-105">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110807011203/http://www.cfoinnovation.com/content/hong-kong-singapore-tokyo-worlds-top-office-destinations">„Hong Kong, Singapore, Tokyo sunt cele mai importante destinații pentru birouri din lume”</a>. <i>CFO innovation ASIA</i>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.cfoinnovation.com/content/hong-kong-singapore-tokyo-worlds-top-office-destinations">original</a> la <time datetime="2011-08-07">7 august 2011</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2011-07-21">21 iulie 2011</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=CFO+innovation+ASIA&rft.atitle=Hong+Kong%2C+Singapore%2C+Tokyo+sunt+cele+mai+importante+destina%C8%9Bii+pentru+birouri+din+lume&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.cfoinnovation.com%2Fcontent%2Fhong-kong-singapore-tokyo-worlds-top-office-destinations&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-106"><b><a href="#cite_ref-106">^</a></b> <span class="reference-text"><cite id="CITEREFFarah2006" class="citation">Farah, Paolo Davide (<time datetime="2006-08-04">4 august 2006</time>), <i>Cinci ani de membru al Chinei în OMC: Perspectivele UE și SUA privind respectarea angajamentelor de transparență și mecanismul de revizuire tranzitorie</i>, <a href="/w/index.php?title=Social_Science_Research_Network&action=edit&redlink=1" class="new" title="Social Science Research Network — pagină inexistentă">SSRN</a> <span class="plainlinks"><a rel="nofollow" class="external text" href="//ssrn.com/abstract=916768">916768</a> <span typeof="mw:File"><span title="Accesibil gratuit"><img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" /></span></span></span></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Cinci+ani+de+membru+al+Chinei+%C3%AEn+OMC%3A+Perspectivele+UE+%C8%99i+SUA+privind+respectarea+angajamentelor+de+transparen%C8%9B%C4%83+%C8%99i+mecanismul+de+revizuire+tranzitorie&rft.date=2006-08-04&rft_id=%2F%2Fssrn.com%2Fabstract%3D916768&rft.aulast=Farah&rft.aufirst=Paolo+Davide&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-107"><b><a href="#cite_ref-107">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Maddison, Angus (<time datetime="2007-09-20">20 septembrie 2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200924191955/https://books.google.com/books?id=a-JGGp2suQUC&dq=angus+maddison&hl=en"><i>Conturile economiei mondiale 1-2030 d.Hr.: Eseuri de istorie macroeconomică</i></a>. Oxford University Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-19-164758-1" title="Special:Referințe în cărți/978-0-19-164758-1">978-0-19-164758-1</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=a-JGGp2suQUC&q=angus+maddison">original</a> la <time datetime="2020-09-24">24 septembrie 2020</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2021-05-30">30 mai 2021</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Conturile+economiei+mondiale+1-2030+d.Hr.%3A+Eseuri+de+istorie+macroeconomic%C4%83&rft.pub=Oxford+University+Press&rft.date=2007-09-20&rft.isbn=978-0-19-164758-1&rft.aulast=Maddison&rft.aufirst=Angus&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Da-JGGp2suQUC%26q%3Dangus%2Bmaddison&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-108"><b><a href="#cite_ref-108">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Angus, Maddison (<time datetime="2003">2003</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20210414054608/https://books.google.com/books?id=rHJGz3HiJbcC&pg=PA261"><i>Studii ale Centrului de Dezvoltare: Statistici istorice ale economiei mondiale</i></a>. OECD. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-9264104143" title="Special:Referințe în cărți/978-9264104143">978-9264104143</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=rHJGz3HiJbcC&pg=PA261">original</a> la <time datetime="2021-04-14">14 aprilie 2021</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2021-05-30">30 mai 2021</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Studii+ale+Centrului+de+Dezvoltare%3A+Statistici+istorice+ale+economiei+mondiale&rft.pub=OECD&rft.date=2003&rft.isbn=978-9264104143&rft.aulast=Angus&rft.aufirst=Maddison&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DrHJGz3HiJbcC%26pg%3DPA261&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-109"><b><a href="#cite_ref-109">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Bairoch, Paul (<time datetime="1995">1995</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/economicsworldhi00bair_0"><i>Economie și istorie mondială: Mituri și paradoxuri</i></a>. University of Chicago Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-226-03463-8" title="Special:Referințe în cărți/978-0-226-03463-8">978-0-226-03463-8</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Economie+%C8%99i+istorie+mondial%C4%83%3A+Mituri+%C8%99i+paradoxuri&rft.pub=University+of+Chicago+Press&rft.date=1995&rft.isbn=978-0-226-03463-8&rft.aulast=Bairoch&rft.aufirst=Paul&rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Feconomicsworldhi00bair_0&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-110"><b><a href="#cite_ref-110">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130722202625/http://www.theworldeconomy.org/MaddisonTables/MaddisontableB-18.pdf">„Tabelul B–18. PIB mondial, 20 de țări și totaluri regionale, 0–1998 d.Hr”</a> <span style="font-size:85%;">(PDF)</span>. <i>theworldeconomy.org</i>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.theworldeconomy.org/MaddisonTables/MaddisontableB-18.pdf">original</a> <span style="font-size:85%;">(PDF)</span> la <time datetime="2013-07-22">22 iulie 2013</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2021-09-20">20 septembrie 2021</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=theworldeconomy.org&rft.atitle=Tabelul+B%E2%80%9318.+PIB+mondial%2C+20+de+%C8%9B%C4%83ri+%C8%99i+totaluri+regionale%2C+0%E2%80%931998+d.Hr.&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.theworldeconomy.org%2FMaddisonTables%2FMaddisontableB-18.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-111"><b><a href="#cite_ref-111">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web">Nalapat, M. D. (<time datetime="2001-09-11">11 septembrie 2001</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100110045822/http://www.bharat-rakshak.com/SRR/Volume14/nalapat.html">„Asigurarea „ascensiunii pașnice" a Chinei”</a>. Bharat-rakshak.com. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.bharat-rakshak.com/SRR/Volume14/nalapat.html">original</a> la <time datetime="2010-01-10">10 ianuarie 2010</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2010-06-01">1 iunie 2010</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Asigurarea+%E2%80%9Eascensiunii+pa%C8%99nice%E2%80%9D+a+Chinei&rft.pub=Bharat-rakshak.com&rft.date=2001-09-11&rft.aulast=Nalapat&rft.aufirst=M.+D.&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bharat-rakshak.com%2FSRR%2FVolume14%2Fnalapat.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-Eric.ed.gov-20002-112"><b><a href="#cite_ref-Eric.ed.gov-20002_112-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080304235359/http://www.eric.ed.gov/ERICWebPortal/custom/portlets/recordDetails/detailmini.jsp?_nfpb=true&_&ERICExtSearch_SearchValue_0=ED460052&ERICExtSearch_SearchType_0=no&accno=ED460052"><i>Dahlman, Carl J; Aubert, Jean-Eric. China și economia cunoașterii: Captarea secolului XXI. Studii de dezvoltare WBI. Publicații ale Băncii Mondiale. Accesat la 30 ianuarie 2008</i></a>. Eric.ed.gov. <time datetime="2000">2000</time>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8213-5005-8" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8213-5005-8">978-0-8213-5005-8</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.eric.ed.gov/ERICWebPortal/custom/portlets/recordDetails/detailmini.jsp?_nfpb=true&_&ERICExtSearch_SearchValue_0=ED460052&ERICExtSearch_SearchType_0=no&accno=ED460052">original</a> la <time datetime="2008-03-04">4 martie 2008</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2010-06-01">1 iunie 2010</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Dahlman%2C+Carl+J%3B+Aubert%2C+Jean-Eric.+China+%C8%99i+economia+cunoa%C8%99terii%3A+Captarea+secolului+XXI.+Studii+de+dezvoltare+WBI.+Publica%C8%9Bii+ale+B%C4%83ncii+Mondiale.+Accesat+la+30+ianuarie+2008&rft.pub=Eric.ed.gov&rft.date=2000&rft.isbn=978-0-8213-5005-8&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.eric.ed.gov%2FERICWebPortal%2Fcustom%2Fportlets%2FrecordDetails%2Fdetailmini.jsp%3F_nfpb%3Dtrue%26_%26ERICExtSearch_SearchValue_0%3DED460052%26ERICExtSearch_SearchType_0%3Dno%26accno%3DED460052&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-113"><b><a href="#cite_ref-113">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20161227234147/http://www.economist.com/surveys/displaystory.cfm?story_id=E1_PNTJQTR">„Adevăratul Mare Salt Înainte”</a>. <i>The Economist</i>. <time datetime="2004-09-30">30 septembrie 2004</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.economist.com/surveys/displaystory.cfm?story_id=E1_PNTJQTR">original</a> la <time datetime="2016-12-27">27 decembrie 2016</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2010-06-01">1 iunie 2010</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Economist&rft.atitle=Adev%C4%83ratul+Mare+Salt+%C3%8Enainte&rft.date=2004-09-30&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.economist.com%2Fsurveys%2Fdisplaystory.cfm%3Fstory_id%3DE1_PNTJQTR&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-114"><b><a href="#cite_ref-114">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100422013118/http://www.emergingdragon.com/">„Ascensiunea Japoniei și a celor 4 Tigri Asiatici”</a>. emergingdragon.com. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.emergingdragon.com/">original</a> la <time datetime="2010-04-22">22 aprilie 2010</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2010-06-01">1 iunie 2010</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Ascensiunea+Japoniei+%C8%99i+a+celor+4+Tigri+Asiatici&rft.pub=emergingdragon.com&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.emergingdragon.com%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-115"><b><a href="#cite_ref-115">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation news">Fairless, Tom. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.wsj.com/economy/business-immigrant-low-skilled-labor-addiction-bf009a83">„Țările bogate devin dependente de forța de muncă ieftină”</a>. <i>The Wall Street Journal</i><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2024-06-04">4 iunie 2024</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Wall+Street+Journal&rft.atitle=%C8%9A%C4%83rile+bogate+devin+dependente+de+for%C8%9Ba+de+munc%C4%83+ieftin%C4%83&rft.aulast=Fairless&rft.aufirst=Tom&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.wsj.com%2Feconomy%2Fbusiness-immigrant-low-skilled-labor-addiction-bf009a83&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-116"><b><a href="#cite_ref-116">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.economist.com/business/2023/02/20/global-firms-are-eyeing-asian-alternatives-to-chinese-manufacturing">„Firmele globale caută alternative asiatice la producția chinezească”</a>. <i>The Economist</i><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2024-06-04">4 iunie 2024</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Economist&rft.atitle=Firmele+globale+caut%C4%83+alternative+asiatice+la+produc%C8%9Bia+chinezeasc%C4%83&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.economist.com%2Fbusiness%2F2023%2F02%2F20%2Fglobal-firms-are-eyeing-asian-alternatives-to-chinese-manufacturing&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-117"><b><a href="#cite_ref-117">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110424124759/https://www.sme.com.ph/sme-news/news.php?newsid=2324">„Potențialul filipinez menționat”</a>. <i>SME</i>. <time datetime="2011-02-24">24 februarie 2011</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.sme.com.ph/sme-news/news.php?newsid=2324">original</a> la <time datetime="2011-04-24">24 aprilie 2011</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2011-03-01">1 martie 2011</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=SME&rft.atitle=Poten%C8%9Bialul+filipinez+men%C8%9Bionat&rft.date=2011-02-24&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.sme.com.ph%2Fsme-news%2Fnews.php%3Fnewsid%3D2324&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-118"><b><a href="#cite_ref-118">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.businesstoday.in/latest/corporate/story/india-growing-as-offshore-outsourcing-hub-even-for-non-it-roles-randstad-india-310773-2021-10-28">„India crește ca centru de externalizare offshore chiar și pentru roluri non-IT: Randstad India”</a>. <i>Business Today</i>. <time datetime="2021-10-28">28 octombrie 2021</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2024-06-04">4 iunie 2024</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Business+Today&rft.atitle=India+cre%C8%99te+ca+centru+de+externalizare+offshore+chiar+%C8%99i+pentru+roluri+non-IT%3A+Randstad+India&rft.date=2021-10-28&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.businesstoday.in%2Flatest%2Fcorporate%2Fstory%2Findia-growing-as-offshore-outsourcing-hub-even-for-non-it-roles-randstad-india-310773-2021-10-28&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-119"><b><a href="#cite_ref-119">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.brown.edu/news/2022-06-22/arctic">„Topirea gheții arctice ar putea transforma rutele de transport internațional, arată un studiu”</a>. <i>Brown University</i>. <time datetime="2024-09-19">19 septembrie 2024</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2024-11-20">20 noiembrie 2024</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Brown+University&rft.atitle=Topirea+ghe%C8%9Bii+arctice+ar+putea+transforma+rutele+de+transport+interna%C8%9Bional%2C+arat%C4%83+un+studiu&rft.date=2024-09-19&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.brown.edu%2Fnews%2F2022-06-22%2Farctic&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-120"><b><a href="#cite_ref-120">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20210412162434/https://www.futurenautics.com/wp-content/uploads/2013/10/GlobalMarineTrends2030Report.pdf">„Raportul Global Marine Trends 2030”</a> <span style="font-size:85%;">(PDF)</span>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.futurenautics.com/wp-content/uploads/2013/10/GlobalMarineTrends2030Report.pdf">original</a> <span style="font-size:85%;">(PDF)</span> la <time datetime="2021-04-12">12 aprilie 2021</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2021-01-26">26 ianuarie 2021</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Raportul+Global+Marine+Trends+2030&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.futurenautics.com%2Fwp-content%2Fuploads%2F2013%2F10%2FGlobalMarineTrends2030Report.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-121"><b><a href="#cite_ref-121">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20210319005146/https://www.sciencedirect.com/topics/earth-and-planetary-sciences/maritime-trade">„Comerțul maritim”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.sciencedirect.com/topics/earth-and-planetary-sciences/maritime-trade">original</a> la <time datetime="2021-03-19">19 martie 2021</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2021-01-26">26 ianuarie 2021</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Comer%C8%9Bul+maritim&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.sciencedirect.com%2Ftopics%2Fearth-and-planetary-sciences%2Fmaritime-trade&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-122"><b><a href="#cite_ref-122">^</a></b> <span class="reference-text">Harry G. Broadman. "Afrika's Silk Road" (2007), pp. 59.</span> </li> <li id="cite_note-123"><b><a href="#cite_ref-123">^</a></b> <span class="reference-text">Harry de Wilt. Is One Belt, One Road a China crisis for North Sea main ports? in World Cargo News, 17 decembrie 2019.</span> </li> <li id="cite_note-124"><b><a href="#cite_ref-124">^</a></b> <span class="reference-text">Bernhard Simon: Can The New Silk Road Compete With The Maritime Silk Road? in The Maritime Executive, 1 ianuarie 2020.</span> </li> <li id="cite_note-125"><b><a href="#cite_ref-125">^</a></b> <span class="reference-text">Jean-Marc F. Blanchard "China's Maritime Silk Road Initiative and South Asia" (2018).</span> </li> <li id="cite_note-126"><b><a href="#cite_ref-126">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20210126022043/https://www.joc.com/maritime-news/trade-lanes/intra-asia">„INTRA-ASIA”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.joc.com/maritime-news/trade-lanes/intra-asia">original</a> la <time datetime="2021-01-26">26 ianuarie 2021</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2021-01-26">26 ianuarie 2021</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=INTRA-ASIA&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.joc.com%2Fmaritime-news%2Ftrade-lanes%2Fintra-asia&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-127"><b><a href="#cite_ref-127">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110625124306/http://www.theglobeandmail.com/report-on-business/international-news/asian-pacific/asias-millionaire-population-overtakes-europe/article2072205/">„Asia are mai mulți milionari decât Europa”</a>. Toronto. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theglobeandmail.com/report-on-business/international-news/asian-pacific/asias-millionaire-population-overtakes-europe/article2072205/">original</a> la <time datetime="2011-06-25">25 iunie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Asia+are+mai+mul%C8%9Bi+milionari+dec%C3%A2t+Europa&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theglobeandmail.com%2Freport-on-business%2Finternational-news%2Fasian-pacific%2Fasias-millionaire-population-overtakes-europe%2Farticle2072205%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-128"><b><a href="#cite_ref-128">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation news">Vallikappen, Sanat (<time datetime="2012-03-28">28 martie 2012</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150114212900/http://www.bloomberg.com/news/2012-03-27/citigroup-study-shows-asian-rich-topping-north-american.html">„Studiul Citigroup arată că bogăția asiaticilor depășește cea a nord-americanilor”</a>. Bloomberg. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bloomberg.com/news/2012-03-27/citigroup-study-shows-asian-rich-topping-north-american.html">original</a> la <time datetime="2015-01-14">14 ianuarie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Studiul+Citigroup+arat%C4%83+c%C4%83+bog%C4%83%C8%9Bia+asiaticilor+dep%C4%83%C8%99e%C8%99te+cea+a+nord-americanilor&rft.date=2012-03-28&rft.aulast=Vallikappen&rft.aufirst=Sanat&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bloomberg.com%2Fnews%2F2012-03-27%2Fcitigroup-study-shows-asian-rich-topping-north-american.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-129"><b><a href="#cite_ref-129">^</a></b> <span class="reference-text"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD?end=2012&locations=JP-FR-BR-SA-AR-SE&start=1960">Datele PIB (Nominal) ale Băncii Mondiale pentru Japonia</a></span> </li> <li id="cite_note-130"><b><a href="#cite_ref-130">^</a></b> <span class="reference-text"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD?end=2013&locations=RU&most_recent_value_desc=true&start=1988">Datele PIB (Nominal) ale Băncii Mondiale pentru Rusia</a></span> </li> <li id="cite_note-131"><b><a href="#cite_ref-131">^</a></b> <span class="reference-text"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD?end=2012&locations=IR&start=1960">Datele PIB (Nominal) ale Băncii Mondiale pentru Iran</a></span> </li> <li id="cite_note-132"><b><a href="#cite_ref-132">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.PP.CD">„PIB (PPC) de vârf pentru Turcia”</a><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2024-11-10">10 noiembrie 2024</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=PIB+%28PPC%29+de+v%C3%A2rf+pentru+Turcia&rft_id=https%3A%2F%2Fdata.worldbank.org%2Findicator%2FNY.GDP.MKTP.PP.CD&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-133"><b><a href="#cite_ref-133">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20171017220531/http://www.italianvenue.com/news/20135281339-milan-and-rome-named-among-the-most-widely-visited-cities-in-the-world-in-the-mastercard-global-destination-cities-index-report/">„Milan și Roma numite printre cele mai vizitate orașe din lume în raportul Mastercard Global Destination Cities Index”</a>. <i>Italianavenue.com</i>. <time datetime="2013-05-28">28 mai 2013</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.italianvenue.com/news/20135281339-milan-and-rome-named-among-the-most-widely-visited-cities-in-the-world-in-the-mastercard-global-destination-cities-index-report/">original</a> la <time datetime="2017-10-17">17 octombrie 2017</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2017-11-09">9 noiembrie 2017</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Italianavenue.com&rft.atitle=Milan+%C8%99i+Roma+numite+printre+cele+mai+vizitate+ora%C8%99e+din+lume+%C3%AEn+raportul+Mastercard+Global+Destination+Cities+Index&rft.date=2013-05-28&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.italianvenue.com%2Fnews%2F20135281339-milan-and-rome-named-among-the-most-widely-visited-cities-in-the-world-in-the-mastercard-global-destination-cities-index-report%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-2010_Human_Development_Report2-134">^ <a href="#cite_ref-2010_Human_Development_Report2_134-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-2010_Human_Development_Report2_134-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-2010_Human_Development_Report2_134-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20101121161015/http://hdr.undp.org/en/media/PR6-HDR10-RegRBAP-E-rev5-sm.pdf">„Raportul Dezvoltării Umane 2010: Țările asiatice conduc progresul dezvoltării în ultimii 40 de ani”</a> <span style="font-size:85%;">(PDF)</span>. UNDP. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://hdr.undp.org/en/media/PR6-HDR10-RegRBAP-E-rev5-sm.pdf">original</a> <span style="font-size:85%;">(PDF)</span> la <time datetime="2010-11-21">21 noiembrie 2010</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2010-12-22">22 decembrie 2010</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=Raportul+Dezvolt%C4%83rii+Umane+2010%3A+%C8%9A%C4%83rile+asiatice+conduc+progresul+dezvolt%C4%83rii+%C3%AEn+ultimii+40+de+ani&rft_id=http%3A%2F%2Fhdr.undp.org%2Fen%2Fmedia%2FPR6-HDR10-RegRBAP-E-rev5-sm.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-135"><b><a href="#cite_ref-135">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Obeid, Anis (<time datetime="2006">2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=FejqBQAAQBAJ&pg=PT1"><i>The Druze & Their Faith in Tawhid</i></a>. Syracuse University Press. p. 1. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8156-5257-1" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8156-5257-1">978-0-8156-5257-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Druze+%26+Their+Faith+in+Tawhid&rft.pages=1&rft.pub=Syracuse+University+Press&rft.date=2006&rft.isbn=978-0-8156-5257-1&rft.aulast=Obeid&rft.aufirst=Anis&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DFejqBQAAQBAJ%26pg%3DPT1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-136"><b><a href="#cite_ref-136">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">MacQueen, Benjamin (<time datetime="2013">2013</time>). <i>An Introduction to Middle East Politics: Continuity, Change, Conflict and Co-operation</i>. SAGE. p. 5. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-4462-8976-1" title="Special:Referințe în cărți/978-1-4462-8976-1">978-1-4462-8976-1</a>. <q>Orientul Mijlociu este leagănul celor trei credințe monoteiste: iudaismul, creștinismul și islamul.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=An+Introduction+to+Middle+East+Politics%3A+Continuity%2C+Change%2C+Conflict+and+Co-operation&rft.pages=5&rft.pub=SAGE&rft.date=2013&rft.isbn=978-1-4462-8976-1&rft.aulast=MacQueen&rft.aufirst=Benjamin&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-137"><b><a href="#cite_ref-137">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Takacs, Sarolta (<time datetime="2015">2015</time>). <i>The Modern World: Civilizations of Africa, Civilizations of Europe, Civilizations of the Americas, Civilizations of the Middle East and Southwest Asia, Civilizations of Asia and the Pacific</i>. Routledge. p. 552. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-317-45572-1" title="Special:Referințe în cărți/978-1-317-45572-1">978-1-317-45572-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Modern+World%3A+Civilizations+of+Africa%2C+Civilizations+of+Europe%2C+Civilizations+of+the+Americas%2C+Civilizations+of+the+Middle+East+and+Southwest+Asia%2C+Civilizations+of+Asia+and+the+Pacific&rft.pages=552&rft.pub=Routledge&rft.date=2015&rft.isbn=978-1-317-45572-1&rft.aulast=Takacs&rft.aufirst=Sarolta&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-138"><b><a href="#cite_ref-138">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100621102211/http://www.jewishvirtuallibrary.org/jsource/Judaism/jewpop.html">„Populația evreiască a lumii”</a>. Jewishvirtuallibrary.org. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.jewishvirtuallibrary.org/jsource/Judaism/jewpop.html">original</a> la <time datetime="2010-06-21">21 iunie 2010</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2010-06-01">1 iunie 2010</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Popula%C8%9Bia+evreiasc%C4%83+a+lumii&rft.pub=Jewishvirtuallibrary.org&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.jewishvirtuallibrary.org%2Fjsource%2FJudaism%2Fjewpop.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-139"><b><a href="#cite_ref-139">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation news">Ettinger, Yoram (<time datetime="2013-04-05">5 aprilie 2013</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131029191655/http://www.israelhayom.com/site/newsletter_opinion.php?id=3913">„Defying demographic projections”</a>. <i><a href="/w/index.php?title=Israel_Hayom&action=edit&redlink=1" class="new" title="Israel Hayom — pagină inexistentă">Israel Hayom</a></i>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.israelhayom.com/site/newsletter_opinion.php?id=3913">original</a> la <time datetime="2013-10-29">29 octombrie 2013</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2013-10-29">29 octombrie 2013</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Israel+Hayom&rft.atitle=Defying+demographic+projections&rft.date=2013-04-05&rft.aulast=Ettinger&rft.aufirst=Yoram&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.israelhayom.com%2Fsite%2Fnewsletter_opinion.php%3Fid%3D3913&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-140"><b><a href="#cite_ref-140">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20141011161052/http://www.jewishvirtuallibrary.org/jsource/vjw/Turkey.html">„Turcia Tur istoric evreiesc virtual | Biblioteca Virtuală Evreiască”</a>. jewishvirtuallibrary.org. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.jewishvirtuallibrary.org/jsource/vjw/Turkey.html">original</a> la <time datetime="2014-10-11">11 octombrie 2014</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2014-12-15">15 decembrie 2014</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Turcia+Tur+istoric+evreiesc+virtual+%26%23124%3B+Biblioteca+Virtual%C4%83+Evreiasc%C4%83&rft.pub=jewishvirtuallibrary.org&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.jewishvirtuallibrary.org%2Fjsource%2Fvjw%2FTurkey.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-141"><b><a href="#cite_ref-141">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120207161726/http://pop-stat.mashke.org/azerbaijan-ethnic2009.htm">„Compoziția etnică a Azerbaidjanului 2009”</a>. Pop-stat.mashke.org. <time datetime="1971-04-07">7 aprilie 1971</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://pop-stat.mashke.org/azerbaijan-ethnic2009.htm">original</a> la <time datetime="2012-02-07">7 februarie 2012</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2012-12-22">22 decembrie 2012</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Compozi%C8%9Bia+etnic%C4%83+a+Azerbaidjanului+2009&rft.pub=Pop-stat.mashke.org&rft.date=1971-04-07&rft_id=http%3A%2F%2Fpop-stat.mashke.org%2Fazerbaijan-ethnic2009.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-142"><b><a href="#cite_ref-142">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140819102713/http://www.timesofisrael.com/jewish-woman-brutally-murdered-in-iran-over-property-dispute/#ixzz3Ac6duaqw">„Femeie evreică ucisă brutal în Iran din cauza unui conflict de proprietate”</a>. <i>The Times of Israel</i>. <time datetime="2012-11-28">28 noiembrie 2012</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.timesofisrael.com/jewish-woman-brutally-murdered-in-iran-over-property-dispute/">original</a> la <time datetime="2014-08-19">19 august 2014</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2014-08-16">16 august 2014</time></span>. <q>Un recensământ guvernamental publicat mai devreme în acest an a indicat că mai erau doar 8.756 de evrei în Iran</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Times+of+Israel&rft.atitle=Femeie+evreic%C4%83+ucis%C4%83+brutal+%C3%AEn+Iran+din+cauza+unui+conflict+de+proprietate&rft.date=2012-11-28&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.timesofisrael.com%2Fjewish-woman-brutally-murdered-in-iran-over-property-dispute%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> Vezi <a href="/w/index.php?title=Evrei_persani&action=edit&redlink=1" class="new" title="Evrei persani — pagină inexistentă">Evrei persani#Iran</a></span> </li> <li id="cite_note-143"><b><a href="#cite_ref-143">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090326020910/http://www.ajcarchives.org/AJC_DATA/Files/AJYB727.CV.pdf">„Populația evreiască mondială 2007”</a> <span style="font-size:85%;">(PDF)</span>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ajcarchives.org/AJC_DATA/Files/AJYB727.CV.pdf">original</a> <span style="font-size:85%;">(PDF)</span> la <time datetime="2009-03-26">26 martie 2009</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2015-07-18">18 iulie 2015</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Popula%C8%9Bia+evreiasc%C4%83+mondial%C4%83+2007&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ajcarchives.org%2FAJC_DATA%2FFiles%2FAJYB727.CV.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" />, <i>American Jewish Yearbook</i>, vol. 107 (2007), p. 592.</span> </li> <li id="cite_note-144"><b><a href="#cite_ref-144">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170930084907/http://www.jewishdatabank.org/Studies/details.cfm?StudyID=831">„Populația evreiască mondială 2016”</a>. <i>Berman Jewish DataBank</i>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.jewishdatabank.org/Studies/details.cfm?StudyID=831">original</a> la <time datetime="2017-09-30">30 septembrie 2017</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2018-03-24">24 martie 2018</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Berman+Jewish+DataBank&rft.atitle=Popula%C8%9Bia+evreiasc%C4%83+mondial%C4%83+2016&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.jewishdatabank.org%2FStudies%2Fdetails.cfm%3FStudyID%3D831&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-145"><b><a href="#cite_ref-145">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150310002132/http://www.pewforum.org/2012/12/18/global-religious-landscape-christians/">„Creștinii”</a>. <i>Pew Research Center's Religion & Public Life Project</i>. <time datetime="2012-12-18">18 decembrie 2012</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.pewforum.org/2012/12/18/global-religious-landscape-christians/">original</a> la <time datetime="2015-03-10">10 martie 2015</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2015-03-13">13 martie 2015</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Pew+Research+Center%27s+Religion+%26+Public+Life+Project&rft.atitle=Cre%C8%99tinii&rft.date=2012-12-18&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.pewforum.org%2F2012%2F12%2F18%2Fglobal-religious-landscape-christians%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-146"><b><a href="#cite_ref-146">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160429073722/https://books.google.com/books?id=LccRAwAAQBAJ&pg=PA324&q=reconciled%20table%20%22worldwide%20by%20religion%22&f=falsePew"><i>Britannica Book of the Year 2014</i></a>. Encyclopedia Britannica. <time datetime="2014">2014</time>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-62513-171-3" title="Special:Referințe în cărți/978-1-62513-171-3">978-1-62513-171-3</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=LccRAwAAQBAJ&q=reconciled%20table%20%22worldwide%20by%20religion%22&pg=PA324">original</a> la <time datetime="2016-04-29">29 aprilie 2016</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2015-03-13">13 martie 2015</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Britannica+Book+of+the+Year+2014&rft.pub=Encyclopedia+Britannica&rft.date=2014&rft.isbn=978-1-62513-171-3&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DLccRAwAAQBAJ%26q%3Dreconciled%2520table%2520%2522worldwide%2520by%2520religion%2522%26pg%3DPA324&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-Pew_Research_Center2-147">^ <a href="#cite_ref-Pew_Research_Center2_147-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Pew_Research_Center2_147-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Pew_Research_Center2_147-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Pew_Research_Center2_147-3"><sup><i><b>d</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20210809110719/https://assets.pewresearch.org/wp-content/uploads/sites/11/2011/12/Christianity-fullreport-web.pdf">„Creștinismul global – Un raport privind dimensiunea și distribuția populației creștine din lume”</a> <span style="font-size:85%;">(PDF)</span>. Pew Research Center. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://assets.pewresearch.org/wp-content/uploads/sites/11/2011/12/Christianity-fullreport-web.pdf">original</a> <span style="font-size:85%;">(PDF)</span> la <time datetime="2021-08-09">9 august 2021</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2022-02-16">16 februarie 2022</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Cre%C8%99tinismul+global+%E2%80%93+Un+raport+privind+dimensiunea+%C8%99i+distribu%C8%9Bia+popula%C8%9Biei+cre%C8%99tine+din+lume&rft.pub=Pew+Research+Center&rft_id=https%3A%2F%2Fassets.pewresearch.org%2Fwp-content%2Fuploads%2Fsites%2F11%2F2011%2F12%2FChristianity-fullreport-web.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-148"><b><a href="#cite_ref-148">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Hindson, Edward E.; Mitchell, Daniel R. (<time datetime="2013-08-01">1 august 2013</time>). <i>The Popular Encyclopedia of Church History</i>. Harvest House. p. 225. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7369-4807-4" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7369-4807-4">978-0-7369-4807-4</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Popular+Encyclopedia+of+Church+History&rft.pages=225&rft.pub=Harvest+House&rft.date=2013-08-01&rft.isbn=978-0-7369-4807-4&rft.aulast=Hindson&rft.aufirst=Edward+E.&rft.au=Mitchell%2C+Daniel+R.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-149"><b><a href="#cite_ref-149">^</a></b> <span class="reference-text"><i>The Encyclopedia of Christianity</i>, Volume 5 by Erwin Fahlbusch. Wm. B. Eerdmans. 2008, p. 285. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8028-2417-2" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8028-2417-2">ISBN: 978-0-8028-2417-2</a>.</span> </li> <li id="cite_note-150"><b><a href="#cite_ref-150">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20171010061404/http://www.pewforum.org/2011/01/27/future-of-the-global-muslim-population-regional-asia/">„Regiune: Asia–Pacific”</a>. <i>Pewforum.org</i>. <time datetime="2011-01-27">27 ianuarie 2011</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.pewforum.org/2011/01/27/future-of-the-global-muslim-population-regional-asia/">original</a> la <time datetime="2017-10-10">10 octombrie 2017</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2017-11-09">9 noiembrie 2017</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Pewforum.org&rft.atitle=Regiune%3A+Asia%E2%80%93Pacific&rft.date=2011-01-27&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.pewforum.org%2F2011%2F01%2F27%2Ffuture-of-the-global-muslim-population-regional-asia%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-151"><b><a href="#cite_ref-151">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Colbert, C. Held (<time datetime="2008">2008</time>). <i>Middle East Patterns: Places, People, and Politics</i>. Routledge. p. 109. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-429-96200-4" title="Special:Referințe în cărți/978-0-429-96200-4">978-0-429-96200-4</a>. <q>La nivel mondial, numără 1 milion sau cam așa ceva, cu aproximativ 45 până la 50 la sută în Siria, 35 până la 40 la sută în Liban și mai puțin de 10 la sută în Israel. Recent, a apărut o diaspora druză în creștere.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Middle+East+Patterns%3A+Places%2C+People%2C+and+Politics&rft.pages=109&rft.pub=Routledge&rft.date=2008&rft.isbn=978-0-429-96200-4&rft.aulast=Colbert&rft.aufirst=C.+Held&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-152"><b><a href="#cite_ref-152">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation news">Jha, Preeti (<time datetime="2007-12-26">26 decembrie 2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20071228055300/http://www.expressindia.com/latest-news/Guinness-comes-to-east-Delhi-Akshardham-worlds-largest-Hindu-temple/254631/">„Guinness vine în estul Delhi: Akshardham, cel mai mare templu hindus din lume”</a>. <i><a href="/w/index.php?title=The_Indian_Express&action=edit&redlink=1" class="new" title="The Indian Express — pagină inexistentă">The Indian Express</a></i>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.expressindia.com/latest-news/Guinness-comes-to-east-Delhi-Akshardham-worlds-largest-Hindu-temple/254631/">original</a> la <time datetime="2007-12-28">28 decembrie 2007</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2008-01-02">2 ianuarie 2008</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Indian+Express&rft.atitle=Guinness+vine+%C3%AEn+estul+Delhi%3A+Akshardham%2C+cel+mai+mare+templu+hindus+din+lume&rft.date=2007-12-26&rft.aulast=Jha&rft.aufirst=Preeti&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.expressindia.com%2Flatest-news%2FGuinness-comes-to-east-Delhi-Akshardham-worlds-largest-Hindu-temple%2F254631%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-153"><b><a href="#cite_ref-153">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20201226103042/https://2001-2009.state.gov/g/drl/rls/irf/2005/51508.htm">„China (include doar Taiwan): Raportul privind libertatea religioasă internațională 2005”</a>. Departamentul de Stat al SUA: <a href="/w/index.php?title=Biroul_pentru_Democra%C8%9Bie,_Drepturile_Omului_%C8%99i_Munc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biroul pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă — pagină inexistentă">Biroul pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă</a>. <time datetime="2005-11-08">8 noiembrie 2005</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://2001-2009.state.gov/g/drl/rls/irf/2005/51508.htm">original</a> la <time datetime="2020-12-26">26 decembrie 2020</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2008-01-24">24 ianuarie 2008</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=China+%28include+doar+Taiwan%29%3A+Raportul+privind+libertatea+religioas%C4%83+interna%C8%9Bional%C4%83+2005&rft.pub=Departamentul+de+Stat+al+SUA%3A+Biroul+pentru+Democra%C8%9Bie%2C+Drepturile+Omului+%C8%99i+Munc%C4%83&rft.date=2005-11-08&rft_id=https%3A%2F%2F2001-2009.state.gov%2Fg%2Fdrl%2Frls%2Firf%2F2005%2F51508.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-154"><b><a href="#cite_ref-154">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200917184720/https://2001-2009.state.gov/g/drl/rls/irf/2006/71337.htm/">„China (include doar Taiwan): Raportul privind libertatea religioasă internațională 2006”</a>. <a href="/wiki/Departamentul_de_Stat_al_SUA" class="mw-redirect" title="Departamentul de Stat al SUA">Departamentul de Stat al SUA</a>: <a href="/w/index.php?title=Biroul_pentru_Democra%C8%9Bie,_Drepturile_Omului_%C8%99i_Munc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biroul pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă — pagină inexistentă">Biroul pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă</a>. <time datetime="2006-09-15">15 septembrie 2006</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://2001-2009.state.gov/g/drl/rls/irf/2006/71337.htm">original</a> la <time datetime="2020-09-17">17 septembrie 2020</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2008-02-24">24 februarie 2008</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=China+%28include+doar+Taiwan%29%3A+Raportul+privind+libertatea+religioas%C4%83+interna%C8%9Bional%C4%83+2006&rft.pub=Departamentul+de+Stat+al+SUA%3A+Biroul+pentru+Democra%C8%9Bie%2C+Drepturile+Omului+%C8%99i+Munc%C4%83&rft.date=2006-09-15&rft_id=https%3A%2F%2F2001-2009.state.gov%2Fg%2Fdrl%2Frls%2Firf%2F2006%2F71337.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-155"><b><a href="#cite_ref-155">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200625070300/https://2001-2009.state.gov/g/drl/rls/irf/2007/90134.htm">„China (include doar Taiwan): Raportul privind libertatea religioasă internațională 2007”</a>. <a href="/wiki/Departamentul_de_Stat_al_SUA" class="mw-redirect" title="Departamentul de Stat al SUA">Departamentul de Stat al SUA</a>: <a href="/w/index.php?title=Biroul_pentru_Democra%C8%9Bie,_Drepturile_Omului_%C8%99i_Munc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biroul pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă — pagină inexistentă">Biroul pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă</a>. <time datetime="2006-09-15">15 septembrie 2006</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://2001-2009.state.gov/g/drl/rls/irf/2007/90134.htm">original</a> la <time datetime="2020-06-25">25 iunie 2020</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2008-02-24">24 februarie 2008</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=China+%28include+doar+Taiwan%29%3A+Raportul+privind+libertatea+religioas%C4%83+interna%C8%9Bional%C4%83+2007&rft.pub=Departamentul+de+Stat+al+SUA%3A+Biroul+pentru+Democra%C8%9Bie%2C+Drepturile+Omului+%C8%99i+Munc%C4%83&rft.date=2006-09-15&rft_id=https%3A%2F%2F2001-2009.state.gov%2Fg%2Fdrl%2Frls%2Firf%2F2007%2F90134.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-156"><b><a href="#cite_ref-156">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20171017220534/https://www.travelchinaguide.com/intro/nationality/han/">„Naționalitatea chineză Han: Limbă, Religie, Obiceiuri”</a>. <i>Travelchinaguide.com</i>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.travelchinaguide.com/intro/nationality/han/">original</a> la <time datetime="2017-10-17">17 octombrie 2017</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2017-11-09">9 noiembrie 2017</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Travelchinaguide.com&rft.atitle=Na%C8%9Bionalitatea+chinez%C4%83+Han%3A+Limb%C4%83%2C+Religie%2C+Obiceiuri&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.travelchinaguide.com%2Fintro%2Fnationality%2Fhan%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-157"><b><a href="#cite_ref-157">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090805183929/http://www.everyculture.com/Ja-Ma/North-Korea.html">„Cultura Coreei de Nord – Nume alternativ, Istorie și relații etnice”</a>. <i>Țări și Culturile Lor</i>. Advameg. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.everyculture.com/Ja-Ma/North-Korea.html">original</a> la <time datetime="2009-08-05">5 august 2009</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2009-07-04">4 iulie 2009</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=%C8%9A%C4%83ri+%C8%99i+Culturile+Lor&rft.atitle=Cultura+Coreei+de+Nord+%E2%80%93+Nume+alternativ%2C+Istorie+%C8%99i+rela%C8%9Bii+etnice&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.everyculture.com%2FJa-Ma%2FNorth-Korea.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-158"><b><a href="#cite_ref-158">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web">Biroul pentru Afaceri din Asia de Est și Pacific (<time datetime="2009">2009</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200818233244/https://2009-2017.state.gov/r/pa/ei/bgn/2792.htm">„Notă de fond: Coreea de Nord”</a>. Departamentul de Stat al SUA. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://2009-2017.state.gov/r/pa/ei/bgn/2792.htm">original</a> la <time datetime="2020-08-18">18 august 2020</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2009-07-04">4 iulie 2009</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Not%C4%83+de+fond%3A+Coreea+de+Nord&rft.pub=Departamentul+de+Stat+al+SUA&rft.date=2009&rft.au=Biroul+pentru+Afaceri+din+Asia+de+Est+%C8%99i+Pacific&rft_id=https%3A%2F%2F2009-2017.state.gov%2Fr%2Fpa%2Fei%2Fbgn%2F2792.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-159"><b><a href="#cite_ref-159">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170830170949/https://unstats.un.org/unsd/methodology/m49/">„Regiuni geografice”</a>. Națiunile Unite. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://unstats.un.org/unsd/methodology/m49/">original</a> la <time datetime="2017-08-30">30 august 2017</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2018-03-31">31 martie 2018</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Regiuni+geografice&rft.pub=Na%C8%9Biunile+Unite&rft_id=https%3A%2F%2Funstats.un.org%2Funsd%2Fmethodology%2Fm49%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-160"><b><a href="#cite_ref-160">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web">Collon, Dominique. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20230102042221/https://www.bbc.co.uk/history/ancient/cultures/mesopotamia_gallery.shtml">„BBC – Istorie – Istorie antică în profunzime: Mesopotamia”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/history/ancient/cultures/mesopotamia_gallery.shtml">original</a> la <time datetime="2023-01-02">2 ianuarie 2023</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2018-03-31">31 martie 2018</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=BBC+%E2%80%93+Istorie+%E2%80%93+Istorie+antic%C4%83+%C3%AEn+profunzime%3A+Mesopotamia&rft.aulast=Collon&rft.aufirst=Dominique&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fhistory%2Fancient%2Fcultures%2Fmesopotamia_gallery.shtml&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-161"><b><a href="#cite_ref-161">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Morris, Ian (<time datetime="2011">2011</time>). <i>De ce Occidentul domnește – pentru moment: modelele istoriei și ce ne dezvăluie despre viitor</i>. Profile. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1846682087" title="Special:Referințe în cărți/978-1846682087">978-1846682087</a>. <a href="/wiki/OCLC" title="OCLC">OCLC</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/oclc/751789199">751789199</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=De+ce+Occidentul+domne%C8%99te+%E2%80%93+pentru+moment%3A+modelele+istoriei+%C8%99i+ce+ne+dezv%C4%83luie+despre+viitor&rft.pub=Profile&rft.date=2011&rft_id=info%3Aoclcnum%2F751789199&rft.isbn=978-1846682087&rft.aulast=Morris&rft.aufirst=Ian&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-162"><b><a href="#cite_ref-162">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Lockard, Craig A. (<time datetime="2014-06-19">19 iunie 2014</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20230326205006/https://books.google.com/books?id=lTEeCgAAQBAJ&q=Indianized+kingdoms&pg=PA299"><i>Societăți, Rețele și Tranziții, Volumul I: Până în 1500: O Istorie Globală</i></a>. Cengage. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1285783086" title="Special:Referințe în cărți/978-1285783086">978-1285783086</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=lTEeCgAAQBAJ&q=Indianized+kingdoms&pg=PA299">original</a> la <time datetime="2023-03-26">26 martie 2023</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2018-03-31">31 martie 2018</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Societ%C4%83%C8%9Bi%2C+Re%C8%9Bele+%C8%99i+Tranzi%C8%9Bii%2C+Volumul+I%3A+P%C3%A2n%C4%83+%C3%AEn+1500%3A+O+Istorie+Global%C4%83&rft.pub=Cengage&rft.date=2014-06-19&rft.isbn=978-1285783086&rft.aulast=Lockard&rft.aufirst=Craig+A.&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DlTEeCgAAQBAJ%26q%3DIndianized%2Bkingdoms%26pg%3DPA299&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-163"><b><a href="#cite_ref-163">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.aljazeera.com/news/2024/8/8/muhammad-yunus-returns-to-bangladesh-to-lead-interim-government">„Muhammad Yunus returns to Bangladesh to lead interim government”</a>. <i>Al Jazeera</i><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2024-09-11">11 septembrie 2024</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Al+Jazeera&rft.atitle=Muhammad+Yunus+returns+to+Bangladesh+to+lead+interim+government&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.aljazeera.com%2Fnews%2F2024%2F8%2F8%2Fmuhammad-yunus-returns-to-bangladesh-to-lead-interim-government&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> <li id="cite_note-164"><b><a href="#cite_ref-164">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web">His Holiness's Teachings at TCV. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100525181231/http://www.dalailama.com/biography/a-brief-biography">„A Brief Biography – The Office of His Holiness The Dalai Lama”</a>. Dalailama.com. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.dalailama.com/biography/a-brief-biography">original</a> la <time datetime="2010-05-25">25 mai 2010</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2010-06-01">1 iunie 2010</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=A+Brief+Biography+%E2%80%93+The+Office+of+His+Holiness+The+Dalai+Lama&rft.pub=Dalailama.com&rft.au=His+Holiness%27s+Teachings+at+TCV&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.dalailama.com%2Fbiography%2Fa-brief-biography&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AAsia" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></span> </li> </ol></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Vezi_și"><span id="Vezi_.C8.99i"></span>Vezi și</h2></div> <ul><li><a href="/wiki/List%C4%83_de_fluvii_din_Asia" title="Listă de fluvii din Asia">Listă de fluvii din Asia</a></li></ul> <p><br /> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Legături_externe"><span id="Leg.C4.83turi_externe"></span>Legături externe</h2></div> <div class="noprint" style="clear:right;border:solid #aaa 1px;margin:0 0 1em 1em;font-size:90%;background:var(--background-color-interactive-subtle, #f8f9f9);color:color:var(--color-base, #000);width:230px;padding:2px;spacing:2px;text-align:center;float:right"><div style="float:left;vertical-align:middle"><figure class="mw-halign-none" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Commons-logo.svg" class="mw-file-description" title="Commons"><img alt="Commons" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/40px-Commons-logo.svg.png" decoding="async" width="30" height="40" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/60px-Commons-logo.svg.png 1.5x" data-file-width="1024" data-file-height="1376" /></a><figcaption>Commons</figcaption></figure></div><div style="margin-left:35px;line-height:normal;vertical-align:middle"><a href="/wiki/Wikimedia_Commons" title="Wikimedia Commons">Wikimedia Commons</a> conține materiale multimedia legate de <span class="plainlinks"><b><a class="external text" href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Asia?uselang=ro">Asia</a></b></span></div></div> <ul><li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://adevarul.ro/international/asia/">Știri din Asia</a>, <i>Adevărul</i></li></ul> <div role="navigation" class="navbox" aria-labelledby="Pământ" style="padding:3px"><table class="nowraplinks hlist collapsible autocollapse navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="col" class="navbox-title" colspan="3"><div class="plainlinks hlist navbar mini"><ul><li class="nv-view"><a href="/wiki/Format:P%C4%83m%C3%A2ntul_fizic" title="Format:Pământul fizic"><abbr title="Vizualizează acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">v</abbr></a></li><li class="nv-talk"><a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:P%C4%83m%C3%A2ntul_fizic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Pământul fizic — pagină inexistentă"><abbr title="Discută acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">d</abbr></a></li><li class="nv-edit"><a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:P%C4%83m%C3%A2ntul_fizic&action=edit"><abbr title="Modifică acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">m</abbr></a></li></ul></div><div id="Pământ" class="whiteText" style="font-size:100%;margin:0 4em"><a href="/wiki/P%C4%83m%C3%A2nt" title="Pământ">Pământ</a></div></th></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Continent" title="Continent">Continente</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/Africa" title="Africa">Africa</a></li> <li><a href="/wiki/Antarctica" title="Antarctica">Antarctica</a></li> <li><a class="mw-selflink selflink">Asia</a></li> <li><a href="/wiki/Australia_(continent)" title="Australia (continent)">Australia</a></li> <li><a href="/wiki/Europa" title="Europa">Europa</a></li> <li><a href="/wiki/America_de_Nord" title="America de Nord">America de Nord</a></li> <li><a href="/wiki/America_de_Sud" title="America de Sud">America de Sud</a></li></ul> </div></td><td class="navbox-image" rowspan="5" style="width:1px;padding:0px 0px 0px 2px"><div><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Earth" title="Earth"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7b/Earth_Western_Hemisphere.jpg/75px-Earth_Western_Hemisphere.jpg" decoding="async" width="75" height="75" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7b/Earth_Western_Hemisphere.jpg/113px-Earth_Western_Hemisphere.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7b/Earth_Western_Hemisphere.jpg/150px-Earth_Western_Hemisphere.jpg 2x" data-file-width="2048" data-file-height="2048" /></a></span></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Ocean" title="Ocean">Oceane</a></th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/Oceanul_Arctic" title="Oceanul Arctic">Oceanul Arctic</a></li> <li><a href="/wiki/Oceanul_Atlantic" title="Oceanul Atlantic">Oceanul Atlantic</a></li> <li><a href="/wiki/Oceanul_Indian" title="Oceanul Indian">Oceanul Indian</a></li> <li><a href="/wiki/Oceanul_Pacific" title="Oceanul Pacific">Oceanul Pacific</a></li> <li><a href="/wiki/Oceanul_Antarctic" title="Oceanul Antarctic">Oceanul Antarctic</a></li></ul> </div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/P%C4%83m%C3%A2nt" title="Pământ">Pământ</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/Geografie" title="Geografie">Geografie</a></li> <li><a href="/wiki/Geologie" title="Geologie">Geologie</a></li> <li><a href="/wiki/Viitorul_P%C4%83m%C3%A2ntului" title="Viitorul Pământului">Viitorul Pământului</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Istoria_geologic%C4%83_a_P%C4%83m%C3%A2ntului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria geologică a Pământului — pagină inexistentă">Istoria geologică a Pământului</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2389585" class="extiw" title="d:Q2389585"><span title="Istoria geologică a Pământului la Wikidata">d</span></a>)</small></sup></li> <li><a href="/wiki/Istoria_P%C4%83m%C3%A2ntului" title="Istoria Pământului">Istoria Pământului</a></li> <li><a href="/wiki/Tectonica_pl%C4%83cilor" title="Tectonica plăcilor">Tectonica plăcilor</a></li> <li><a href="/wiki/Straturile_P%C4%83m%C3%A2ntului" title="Straturile Pământului">Straturile Pământului</a></li></ul> </div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Mediu" title="Mediu">Mediu</a></th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/Biom" title="Biom">Biom</a></li> <li><a href="/wiki/Ecologie" title="Ecologie">Ecologie</a></li> <li><a href="/wiki/Ecosistem" title="Ecosistem">Ecosistem</a></li> <li><a href="/wiki/Natur%C4%83" title="Natură">Natură</a></li></ul> </div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%">Subiecte conexe</th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/Ziua_Planetei_P%C4%83m%C3%A2nt" title="Ziua Planetei Pământ">Ziua Pământului</a></li> <li><a href="/w/index.php?title=Geologia_planetelor_solare_terestre&action=edit&redlink=1" class="new" title="Geologia planetelor solare terestre — pagină inexistentă">Geologia planetelor solare terestre</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5535416" class="extiw" title="d:Q5535416"><span title="Geologia planetelor solare terestre la Wikidata">d</span></a>)</small></sup></li> <li><a href="/w/index.php?title=Localizarea_P%C4%83m%C3%A2ntului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Localizarea Pământului — pagină inexistentă">Localizarea Pământului</a><sup><small>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6664809" class="extiw" title="d:Q6664809"><span title="Localizarea Pământului la Wikidata">d</span></a>)</small></sup></li> <li><a href="/wiki/Sistemul_solar" title="Sistemul solar">Sistemul solar</a></li> <li><a href="/wiki/Lume" title="Lume">Lume</a></li></ul> </div></td></tr><tr><td class="navbox-abovebelow" colspan="3"><div> <ul><li><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Symbol_category_class.svg" class="mw-file-description" title="Categorie"><img alt="Categorie" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Symbol_category_class.svg/16px-Symbol_category_class.svg.png" decoding="async" width="16" height="16" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Symbol_category_class.svg/24px-Symbol_category_class.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Symbol_category_class.svg/32px-Symbol_category_class.svg.png 2x" data-file-width="180" data-file-height="185" /></a></span> <b><a href="/wiki/Categorie:Terra" class="mw-redirect" title="Categorie:Terra">Terra</a></b></li> <li><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Symbol_category_class.svg" class="mw-file-description" title="Categorie"><img alt="Categorie" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Symbol_category_class.svg/16px-Symbol_category_class.svg.png" decoding="async" width="16" height="16" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Symbol_category_class.svg/24px-Symbol_category_class.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Symbol_category_class.svg/32px-Symbol_category_class.svg.png 2x" data-file-width="180" data-file-height="185" /></a></span> <b><a href="/wiki/Categorie:Natur%C4%83" title="Categorie:Natură">Natură</a></b></li> <li><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Portal-puzzle.svg" class="mw-file-description" title="Portal"><img alt="Portal" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/Portal-puzzle.svg/16px-Portal-puzzle.svg.png" decoding="async" width="16" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/Portal-puzzle.svg/24px-Portal-puzzle.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/Portal-puzzle.svg/32px-Portal-puzzle.svg.png 2x" data-file-width="32" data-file-height="28" /></a></span> <b><a href="/wiki/Portal:Terra" title="Portal:Terra">Portal Terra</a></b></li> <li><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Portal-puzzle.svg" class="mw-file-description" title="Portal"><img alt="Portal" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/Portal-puzzle.svg/16px-Portal-puzzle.svg.png" decoding="async" width="16" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/Portal-puzzle.svg/24px-Portal-puzzle.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/Portal-puzzle.svg/32px-Portal-puzzle.svg.png 2x" data-file-width="32" data-file-height="28" /></a></span> <b><a href="/wiki/Portal:Sistemul_solar" title="Portal:Sistemul solar">Portal Sistemul solar</a></b></li> <li><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Portal-puzzle.svg" class="mw-file-description" title="Portal"><img alt="Portal" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/Portal-puzzle.svg/16px-Portal-puzzle.svg.png" decoding="async" width="16" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/Portal-puzzle.svg/24px-Portal-puzzle.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/Portal-puzzle.svg/32px-Portal-puzzle.svg.png 2x" data-file-width="32" data-file-height="28" /></a></span> <b><a href="/wiki/Portal:%C8%98tiin%C8%9B%C4%83" title="Portal:Știință">Portal Știință</a></b></li> <li><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Portal-puzzle.svg" class="mw-file-description" title="Portal"><img alt="Portal" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/Portal-puzzle.svg/16px-Portal-puzzle.svg.png" decoding="async" width="16" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/Portal-puzzle.svg/24px-Portal-puzzle.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/Portal-puzzle.svg/32px-Portal-puzzle.svg.png 2x" data-file-width="32" data-file-height="28" /></a></span> <b><a href="/wiki/Portal:%C8%98tiin%C8%9Bele_P%C4%83m%C3%A2ntului" title="Portal:Științele Pământului">Portal Științele Pământului</a></b></li></ul> </div></td></tr></tbody></table></div><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16786155">.mw-parser-output .navbox{box-sizing:border-box;border:1px solid #a2a9b1;width:100%;clear:both;font-size:88%;text-align:center;padding:1px;margin:0 auto 0}.mw-parser-output .navbox .navbox{margin-top:0}.mw-parser-output .navbox+.navbox,.mw-parser-output .navbox+.navbox-styles+.navbox{margin-top:-1px}.mw-parser-output .navbox-inner,.mw-parser-output .navbox-subgroup{width:100%}.mw-parser-output .navbox-group,.mw-parser-output .navbox-title,.mw-parser-output .navbox-abovebelow{padding:0.25em 1em;line-height:1.5em;text-align:center}.mw-parser-output .navbox-group{white-space:nowrap;text-align:right}.mw-parser-output .navbox,.mw-parser-output .navbox-subgroup{background-color:#fdfdfd}.mw-parser-output .navbox-list{line-height:1.5em;border-color:#fdfdfd}.mw-parser-output .navbox-list-with-group{text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid}.mw-parser-output tr+tr>.navbox-abovebelow,.mw-parser-output tr+tr>.navbox-group,.mw-parser-output tr+tr>.navbox-image,.mw-parser-output tr+tr>.navbox-list{border-top:2px solid #fdfdfd}.mw-parser-output .navbox-title{background-color:#ccf}.mw-parser-output .navbox-abovebelow,.mw-parser-output .navbox-group,.mw-parser-output .navbox-subgroup .navbox-title{background-color:#ddf}.mw-parser-output .navbox-subgroup .navbox-group,.mw-parser-output .navbox-subgroup .navbox-abovebelow{background-color:#e6e6ff}.mw-parser-output .navbox-even{background-color:#f7f7f7}.mw-parser-output .navbox-odd{background-color:transparent}.mw-parser-output .navbox .hlist td dl,.mw-parser-output .navbox .hlist td ol,.mw-parser-output .navbox .hlist td ul,.mw-parser-output .navbox td.hlist dl,.mw-parser-output .navbox td.hlist ol,.mw-parser-output .navbox td.hlist ul{padding:0.125em 0}.mw-parser-output .navbox .navbar{display:block;font-size:100%}.mw-parser-output .navbox-title .navbar{float:left;text-align:left;margin-right:0.5em}body.skin--responsive .mw-parser-output .navbox-image img{max-width:none!important}@media print{body.ns-0 .mw-parser-output .navbox{display:none!important}}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-image,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-list{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-subgroup,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-even,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-title{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .whiteText{color:#fff}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-image,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-list{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-subgroup,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-even,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-title{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .whiteText{color:#fff}}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbar li a abbr{color:var(--color-base)!important;background:transparent!important}@media(prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbar li a abbr{color:var(--color-base)!important;background:transparent!important}}@media print{.mw-parser-output .navbar{display:none!important}}</style> <div role="navigation" class="navbox" aria-labelledby="Continentele_lumii" style="padding:3px"><table class="nowraplinks collapsible autocollapse navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="col" class="navbox-title" colspan="2"><div class="plainlinks hlist navbar mini"><ul><li class="nv-view"><a href="/wiki/Format:Continente" title="Format:Continente"><abbr title="Vizualizează acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">v</abbr></a></li><li class="nv-talk"><a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Continente&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Continente — pagină inexistentă"><abbr title="Discută acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">d</abbr></a></li><li class="nv-edit"><a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Continente&action=edit"><abbr title="Modifică acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">m</abbr></a></li></ul></div><div id="Continentele_lumii" class="whiteText" style="font-size:100%;margin:0 4em"><b><a href="/wiki/Continent" title="Continent">Continentele</a> lumii</b></div></th></tr><tr><td colspan="2" class="navbox-list navbox-odd" style="width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"></div><table class="nowraplinks navbox-subgroup" style="border-spacing:0"><tbody><tr><td colspan="2" class="navbox-list navbox-odd" style="width:100%;padding:0px"><div style="padding:0px;"><table cellspacing="0" class="navbox-columns-table" style="text-align:left;width:auto;margin-left:auto;margin-right:auto;"><tbody><tr style="vertical-align:top;"><td style="width:5em;">   </td><td style="padding:0em 0.25em;text-align:center;;;;width:14%;"><div><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Africa" title="Africa"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/86/Africa_%28orthographic_projection%29.svg/75px-Africa_%28orthographic_projection%29.svg.png" decoding="async" width="75" height="75" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/86/Africa_%28orthographic_projection%29.svg/113px-Africa_%28orthographic_projection%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/86/Africa_%28orthographic_projection%29.svg/150px-Africa_%28orthographic_projection%29.svg.png 2x" data-file-width="550" data-file-height="550" /></a></span><br /><a href="/wiki/Africa" title="Africa">Africa</a></div></td><td style="border-left:2px solid #fdfdfd;padding:0em 0.25em;text-align:center;;;;width:14%;"><div><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Antarctida" title="Antarctida"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f2/Antarctica_%28orthographic_projection%29.svg/75px-Antarctica_%28orthographic_projection%29.svg.png" decoding="async" width="75" height="75" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f2/Antarctica_%28orthographic_projection%29.svg/113px-Antarctica_%28orthographic_projection%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f2/Antarctica_%28orthographic_projection%29.svg/150px-Antarctica_%28orthographic_projection%29.svg.png 2x" data-file-width="537" data-file-height="536" /></a></span><br /><a href="/wiki/Antarctida" title="Antarctida">Antarctida</a></div></td><td style="border-left:2px solid #fdfdfd;padding:0em 0.25em;text-align:center;;;;width:14%;"><div><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Asia" title="Asia"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/Asia_%28orthographic_projection%29.svg/75px-Asia_%28orthographic_projection%29.svg.png" decoding="async" width="75" height="75" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/Asia_%28orthographic_projection%29.svg/113px-Asia_%28orthographic_projection%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/Asia_%28orthographic_projection%29.svg/150px-Asia_%28orthographic_projection%29.svg.png 2x" data-file-width="541" data-file-height="541" /></a></span><br /><a class="mw-selflink selflink">Asia</a></div></td><td style="border-left:2px solid #fdfdfd;padding:0em 0.25em;text-align:center;;;;width:14%;"><div><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Australia_(continent)" title="Australia (continent)"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e8/Australia-New_Guinea_%28orthographic_projection%29.svg/75px-Australia-New_Guinea_%28orthographic_projection%29.svg.png" decoding="async" width="75" height="75" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e8/Australia-New_Guinea_%28orthographic_projection%29.svg/113px-Australia-New_Guinea_%28orthographic_projection%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e8/Australia-New_Guinea_%28orthographic_projection%29.svg/150px-Australia-New_Guinea_%28orthographic_projection%29.svg.png 2x" data-file-width="541" data-file-height="541" /></a></span><br /><a href="/wiki/Australia_(continent)" title="Australia (continent)">Australia</a></div></td><td style="border-left:2px solid #fdfdfd;padding:0em 0.25em;text-align:center;;;;width:14%;"><div><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Europa" title="Europa"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/de/Europe_orthographic_Caucasus_Urals_boundary.svg/75px-Europe_orthographic_Caucasus_Urals_boundary.svg.png" decoding="async" width="75" height="75" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/de/Europe_orthographic_Caucasus_Urals_boundary.svg/113px-Europe_orthographic_Caucasus_Urals_boundary.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/de/Europe_orthographic_Caucasus_Urals_boundary.svg/150px-Europe_orthographic_Caucasus_Urals_boundary.svg.png 2x" data-file-width="537" data-file-height="536" /></a></span><br /><a href="/wiki/Europa" title="Europa">Europa</a></div></td><td style="border-left:2px solid #fdfdfd;padding:0em 0.25em;text-align:center;;;;width:14%;"><div><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/America_de_Nord" title="America de Nord"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/43/Location_North_America.svg/120px-Location_North_America.svg.png" decoding="async" width="75" height="75" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/43/Location_North_America.svg/250px-Location_North_America.svg.png 2x" data-file-width="550" data-file-height="550" /></a></span><br /><a href="/wiki/America_de_Nord" title="America de Nord">America de Nord</a></div></td><td style="border-left:2px solid #fdfdfd;padding:0em 0.25em;text-align:center;;;;width:14%;"><div><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/America_de_Sud" title="America de Sud"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/South_America_%28orthographic_projection%29.svg/75px-South_America_%28orthographic_projection%29.svg.png" decoding="async" width="75" height="75" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/South_America_%28orthographic_projection%29.svg/113px-South_America_%28orthographic_projection%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/South_America_%28orthographic_projection%29.svg/150px-South_America_%28orthographic_projection%29.svg.png 2x" data-file-width="541" data-file-height="541" /></a></span><br /><a href="/wiki/America_de_Sud" title="America de Sud">America de Sud</a></div></td> </tr></tbody></table></div></td></tr></tbody></table><div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16786155" /></div></td></tr><tr><td colspan="2" class="navbox-list navbox-odd" style="width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"></div><table class="nowraplinks navbox-subgroup" style="border-spacing:0"><tbody><tr><td colspan="2" class="navbox-list navbox-even" style="width:100%;padding:0px"><div style="padding:0px;"><table cellspacing="0" class="navbox-columns-table" style="text-align:left;width:auto;margin-left:auto;margin-right:auto;"><tbody><tr style="vertical-align:top;"><td style="width:5em;">   </td><td style="padding:0em 0.25em;text-align:center;;;;width:25%;"><div><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Afro-Eurasia" title="Afro-Eurasia"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9d/Afro-Eurasia_%28orthographic_projection%29_political.svg/75px-Afro-Eurasia_%28orthographic_projection%29_political.svg.png" decoding="async" width="75" height="75" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9d/Afro-Eurasia_%28orthographic_projection%29_political.svg/113px-Afro-Eurasia_%28orthographic_projection%29_political.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9d/Afro-Eurasia_%28orthographic_projection%29_political.svg/150px-Afro-Eurasia_%28orthographic_projection%29_political.svg.png 2x" data-file-width="550" data-file-height="550" /></a></span><br /><a href="/wiki/Afro-Eurasia" title="Afro-Eurasia">Afro-Eurasia</a> (<a href="/wiki/Lumea_Veche" title="Lumea Veche">Lumea Veche</a>)</div></td><td style="border-left:2px solid #fdfdfd;padding:0em 0.25em;text-align:center;;;;width:25%;"><div><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/America" title="America"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Americas_%28orthographic_projection%29.svg/75px-Americas_%28orthographic_projection%29.svg.png" decoding="async" width="75" height="75" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Americas_%28orthographic_projection%29.svg/113px-Americas_%28orthographic_projection%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Americas_%28orthographic_projection%29.svg/150px-Americas_%28orthographic_projection%29.svg.png 2x" data-file-width="550" data-file-height="550" /></a></span><br /><a href="/wiki/America" title="America">America</a> (<a href="/wiki/Lumea_Nou%C4%83" title="Lumea Nouă">Lumea Nouă</a>)</div></td><td style="border-left:2px solid #fdfdfd;padding:0em 0.25em;text-align:center;;;;width:25%;"><div><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Eurasia" title="Eurasia"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/30/Eurasia_%28orthographic_projection%29.svg/120px-Eurasia_%28orthographic_projection%29.svg.png" decoding="async" width="75" height="75" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/30/Eurasia_%28orthographic_projection%29.svg/250px-Eurasia_%28orthographic_projection%29.svg.png 2x" data-file-width="550" data-file-height="550" /></a></span><br /><a href="/wiki/Eurasia" title="Eurasia">Eurasia</a></div></td><td style="border-left:2px solid #fdfdfd;padding:0em 0.25em;text-align:center;;;;width:25%;"><div><span typeof="mw:File"><a href="/wiki/Oceania" title="Oceania"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8e/Oceania_%28orthographic_projection%29.svg/120px-Oceania_%28orthographic_projection%29.svg.png" decoding="async" width="75" height="75" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8e/Oceania_%28orthographic_projection%29.svg/250px-Oceania_%28orthographic_projection%29.svg.png 2x" data-file-width="541" data-file-height="541" /></a></span><br /><a href="/wiki/Oceania" title="Oceania">Oceania</a></div></td> </tr></tbody></table></div></td></tr></tbody></table><div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16786155" /></div></td></tr><tr><td colspan="2" class="navbox-list navbox-odd" style="width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"></div><table class="nowraplinks navbox-subgroup" style="border-spacing:0"><tbody><tr><td colspan="2" class="navbox-list navbox-odd" style="width:100%;padding:0px"><div style="padding:0px;"><table cellspacing="0" class="navbox-columns-table" style="text-align:left;width:auto;margin-left:auto;margin-right:auto;"><tbody><tr style="vertical-align:top;"><td style="width:5em;">   </td><td style="padding:0em 0.25em;padding-left:1.0em;text-align:center; padding-right:1.0em;;;;width:35%;"><div><span style="font-size:110%;"><b><a href="/wiki/Supercontinent" title="Supercontinent">Supercontinente</a> preistorice</b></span><br /><a href="/w/index.php?title=Columbia_(supercontinent)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Columbia (supercontinent) — pagină inexistentă">Columbia</a> · <a href="/wiki/Gondwana" title="Gondwana">Gondwana</a> · <a href="/wiki/Kenorland" title="Kenorland">Kenorland</a> · <a href="/wiki/Laurasia" title="Laurasia">Laurasia</a> · <a href="/w/index.php?title=Nena_(supercontinent)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nena (supercontinent) — pagină inexistentă">Nena</a> · <a href="/wiki/Pangaea" class="mw-redirect" title="Pangaea">Pangaea</a> · <a href="/wiki/Pannotia" title="Pannotia">Pannotia</a> · <a href="/wiki/Rodinia" title="Rodinia">Rodinia</a> · <a href="/w/index.php?title=Ur_(continent)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ur (continent) — pagină inexistentă">Ur</a> · <a href="/wiki/Vaalbara" title="Vaalbara">Vaalbara</a></div></td><td style="border-left:2px solid #fdfdfd;padding:0em 0.25em;padding-left:1.0em;text-align:center; padding-right:1.0em;;;;width:65%;"><div><span style="font-size:110%;"><b>Alte continente preistorice</b></span><br /><a href="/w/index.php?title=Cratonul_amazonian&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cratonul amazonian — pagină inexistentă">Amazonia</a> · <a href="/w/index.php?title=Arctica_(continent)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arctica (continent) — pagină inexistentă">Arctica</a> · <a href="/w/index.php?title=Asiamerica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Asiamerica — pagină inexistentă">Asiamerica</a> · <a href="/w/index.php?title=Atlantica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Atlantica — pagină inexistentă">Atlantica</a> · <a href="/wiki/Avalonia" title="Avalonia">Avalonia</a> · <a href="/w/index.php?title=Baltica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Baltica — pagină inexistentă">Baltica</a> · <a href="/w/index.php?title=Chilenia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Chilenia — pagină inexistentă">Chilenia</a> · <a href="/w/index.php?title=Cimmeria_(continent)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cimmeria (continent) — pagină inexistentă">Cimmeria</a> · <a href="/w/index.php?title=Cratonul_congolez&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cratonul congolez — pagină inexistentă">Cratonul congolez</a> · <a href="/w/index.php?title=Cuyania&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cuyania — pagină inexistentă">Cuyania</a> · <a href="/w/index.php?title=Antarctica_de_Est&action=edit&redlink=1" class="new" title="Antarctica de Est — pagină inexistentă">Antarctica de Est</a> · <a href="/wiki/Euramerica" title="Euramerica">Euramerica</a> · <a href="/w/index.php?title=Kalaharia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kalaharia — pagină inexistentă">Kalaharia</a> · <a href="/w/index.php?title=Kazakhstania&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kazakhstania — pagină inexistentă">Kazakhstania</a> · <a href="/w/index.php?title=Laramidia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Laramidia — pagină inexistentă">Laramidia</a> · <a href="/wiki/Lauren%C8%9Bia" title="Laurenția">Laurenția</a> · <a href="/w/index.php?title=China_de_Nord_(continent)&action=edit&redlink=1" class="new" title="China de Nord (continent) — pagină inexistentă">China de Nord</a> · <a href="/w/index.php?title=Pampia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pampia — pagină inexistentă">Pampia</a> · <a href="/w/index.php?title=Sahul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sahul — pagină inexistentă">Sahul</a> · <a href="/w/index.php?title=Siberia_(continent)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Siberia (continent) — pagină inexistentă">Siberia</a> · <a href="/w/index.php?title=China_de_Sud_(continent)&action=edit&redlink=1" class="new" title="China de Sud (continent) — pagină inexistentă">China de Sud</a></div></td> </tr></tbody></table></div></td></tr></tbody></table><div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16786155" /></div></td></tr><tr><td colspan="2" class="navbox-list navbox-odd" style="width:100%;padding:0px;border-bottom:0;"><div style="padding:0em 0.25em"></div><table class="nowraplinks navbox-subgroup" style="border-spacing:0"><tbody><tr><td colspan="2" class="navbox-list navbox-even" style="width:100%;padding:0px"><div style="padding:0px;"><table cellspacing="0" class="navbox-columns-table" style="text-align:left;width:auto;margin-left:auto;margin-right:auto;"><tbody><tr style="vertical-align:top;"><td style="width:5em;">   </td><td style="padding:0em 0.25em;padding-left:1.0em;text-align:center;padding-right:1.0em;;;;width:25%;"><div><span style="font-size:110%;"><b><a href="/wiki/Platform%C4%83_continental%C4%83" title="Platformă continentală">Suprafețe</a>/<a href="/w/index.php?title=Continent_scufundat&action=edit&redlink=1" class="new" title="Continent scufundat — pagină inexistentă">continente scufundate</a> și <a href="/w/index.php?title=Fragment_continental&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fragment continental — pagină inexistentă">microcontinente</a></b></span><br /><a href="/wiki/Beringia" title="Beringia">Beringia</a> · <a href="/wiki/Doggerland" title="Doggerland">Doggerland</a> · <a href="/w/index.php?title=Jan_Mayen_Microcontinent&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jan Mayen Microcontinent — pagină inexistentă">Jan Mayen</a> · <a href="/w/index.php?title=Kerguelen_Plateau&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kerguelen Plateau — pagină inexistentă">Kerguelen Plateau</a> · <a href="/wiki/Madagascar" title="Madagascar">Madagascar</a> · <a href="/w/index.php?title=Mauritia_(microcontinent)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mauritia (microcontinent) — pagină inexistentă">Mauritia</a> · <a href="/w/index.php?title=Platforma_Sahul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Platforma Sahul — pagină inexistentă">Sahul</a> · <a href="/w/index.php?title=Seychelles_Microcontinent&action=edit&redlink=1" class="new" title="Seychelles Microcontinent — pagină inexistentă">Seychelles</a> · <a href="/w/index.php?title=Platforma_Sunda&action=edit&redlink=1" class="new" title="Platforma Sunda — pagină inexistentă">Sunda</a> · <a href="/wiki/Zealandia" title="Zealandia">Zealandia</a></div></td><td style="border-left:2px solid #fdfdfd;padding:0em 0.25em;padding-left:1.0em;text-align:center;padding-right:1.0em;;;;width:20%;"><div><span style="font-size:110%;"><b>Posibile viitoare supercontinente</b></span><br /><a href="/wiki/Amasia_(continent)" title="Amasia (continent)">Amasia</a> · <a href="/w/index.php?title=Aurica_(supercontinent)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Aurica (supercontinent) — pagină inexistentă">Aurica</a> · <a href="/wiki/Novopangaea" title="Novopangaea">Novopangaea</a> · <a href="/wiki/Pangaea_Proxima" class="mw-redirect" title="Pangaea Proxima">Pangaea Proxima</a></div></td><td style="border-left:2px solid #fdfdfd;padding:0em 0.25em;padding-left:1.0em;text-align:center;padding-right:1.0em;;;;width:25%;"><div><span style="font-size:110%;"><b>Continente <a href="/w/index.php?title=Insul%C4%83_fantom%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insulă fantomă — pagină inexistentă">ipotetice</a>, <a href="/w/index.php?title=List%C4%83_de_p%C4%83m%C3%A2nturi_pierdute&action=edit&redlink=1" class="new" title="Listă de pământuri pierdute — pagină inexistentă">pierdute</a> sau <a href="/w/index.php?title=List%C4%83_de_locuri_mitologice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Listă de locuri mitologice — pagină inexistentă">mitice</a></b></span><br /><a href="/wiki/Atlantis" title="Atlantis">Atlantis</a> · <a href="/wiki/Hyperborea" class="mw-redirect" title="Hyperborea">Hyperborea</a> · <a href="/wiki/Kumari_Kandam" title="Kumari Kandam">Kumari Kandam</a> · <a href="/wiki/Lemuria" title="Lemuria">Lemuria</a> · <a href="/w/index.php?title=Meropis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Meropis — pagină inexistentă">Meropis</a> · <a href="/wiki/Mu_(continent)" title="Mu (continent)">Mu</a> · <i><a href="/wiki/Terra_Australis" title="Terra Australis">Terra Australis</a></i></div></td><td style="border-left:2px solid #fdfdfd;padding:0em 0.25em;padding-left:1.0em;text-align:center;padding-right:1.0em;;;;width:30%;"><div><span style="font-size:110%;"><b><a href="/wiki/Subcontinent" title="Subcontinent">Subcontinente</a></b></span><br /><a href="/wiki/Alaska" title="Alaska">Alaska</a> · <a href="/wiki/Peninsula_Arabic%C4%83" title="Peninsula Arabică">Arabia</a> · <a href="/wiki/America_Central%C4%83" title="America Centrală">America Centrală</a> · <a href="/wiki/Groenlanda" title="Groenlanda">Groenlanda</a> · <a href="/wiki/Subcontinentul_Indian" title="Subcontinentul Indian">Subcontinentul Indian</a> · <a href="/wiki/Conul_Sudic" title="Conul Sudic">Conul Sudic</a></div></td> </tr></tbody></table></div></td></tr></tbody></table><div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16786155" /></div></td></tr><tr><td class="navbox-abovebelow" colspan="2"><div><b><a href="/wiki/Format:Continente" title="Format:Continente">Continente</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Format:Oceanele_%C8%99i_m%C4%83rile_P%C4%83m%C3%A2ntului" title="Format:Oceanele și mările Pământului">Oceanele și mările Pământului</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Format:Regiunile_P%C4%83m%C3%A2ntului" title="Format:Regiunile Pământului">Regiunile Pământului</a>  <span style="font-weight:bold;">·</span>  <a href="/wiki/Format:Teritorii_%C3%AEn_Antarctica" title="Format:Teritorii în Antarctica">Teritorii în Antarctica</a></b></div></td></tr></tbody></table></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16786155" /> <div role="navigation" class="navbox" aria-labelledby="Regiunile_Pământului" style="padding:3px"><table class="nowraplinks collapsible autocollapse navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="col" class="navbox-title" colspan="2"><div class="plainlinks hlist navbar mini"><ul><li class="nv-view"><a href="/wiki/Format:Regiunile_P%C4%83m%C3%A2ntului" title="Format:Regiunile Pământului"><abbr title="Vizualizează acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">v</abbr></a></li><li class="nv-talk"><a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Regiunile_P%C4%83m%C3%A2ntului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Regiunile Pământului — pagină inexistentă"><abbr title="Discută acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">d</abbr></a></li><li class="nv-edit"><a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Regiunile_P%C4%83m%C3%A2ntului&action=edit"><abbr title="Modifică acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">m</abbr></a></li></ul></div><div id="Regiunile_Pământului" class="whiteText" style="font-size:100%;margin:0 4em">Regiunile <a href="/wiki/P%C4%83m%C3%A2nt" title="Pământ">Pământului</a></div></th></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Africa" title="Africa">Africa</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Africa_Central%C4%83" title="Africa Centrală">Africa Centrală</a> · <a href="/wiki/Africa_R%C4%83s%C4%83ritean%C4%83" title="Africa Răsăriteană">Africa Răsăriteană</a> · <a href="/wiki/Africa_Nordic%C4%83" title="Africa Nordică">Africa Nordică</a> · <a href="/wiki/Africa_Sudic%C4%83" title="Africa Sudică">Africa Sudică</a> · <a href="/wiki/Africa_Occidental%C4%83" title="Africa Occidentală">Africa Occidentală</a> <br /> <a href="/wiki/Marile_Lacuri_Africane" title="Marile Lacuri Africane">Marile Lacuri Africane</a> · <a href="/wiki/Guineea_(regiune)" title="Guineea (regiune)">Guineea</a> · <a href="/wiki/Cornul_Africii" title="Cornul Africii">Cornul Africii</a> · <a href="/wiki/Magreb" title="Magreb">Magreb</a> · <a href="/wiki/Zona_mediteran%C4%83" title="Zona mediterană">Zona mediterană</a> · <a href="/wiki/Orientul_Mijlociu" title="Orientul Mijlociu">Orientul Mijlociu</a> · <a href="/wiki/Sahel" title="Sahel">Sahel</a> · <a href="/wiki/Africa_Subsaharian%C4%83" title="Africa Subsahariană">Africa Subsahariană</a> · <a href="/wiki/Sudan_(regiune)" title="Sudan (regiune)">Sudan</a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/America" title="America">America</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"></div><table class="nowraplinks navbox-subgroup" style="border-spacing:0"><tbody><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%;padding-left:0em;padding-right:0em;width: 10em;"><div style="padding:0em 0.75em;"><a href="/wiki/America_de_Nord" title="America de Nord">America de Nord</a></div></th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px;width: auto;"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Caraibe" title="Caraibe">Caraibe</a> · <a href="/wiki/America_Central%C4%83" title="America Centrală">America Centrală</a> <br /><a href="/wiki/Marele_Bazin" title="Marele Bazin">Marele Bazin</a> · <a href="/wiki/Marile_Lacuri" class="mw-redirect" title="Marile Lacuri">Marile Lacuri</a> · <a href="/wiki/Marile_C%C3%A2mpii" title="Marile Câmpii">Marile Câmpii</a> · <a href="/wiki/America_Latin%C4%83" title="America Latină">America Latină</a> · <a href="/wiki/Pacificul_de_Nord-Vest" title="Pacificul de Nord-Vest">Pacificul de Nord-Vest</a> · <a href="/wiki/Coroana_Pacificului" class="mw-redirect" title="Coroana Pacificului">Coroana Pacificului</a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%;padding-left:0em;padding-right:0em;width: 10em;"><div style="padding:0em 0.75em;"><a href="/wiki/America_de_Sud" title="America de Sud">America de Sud</a></div></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px;width: auto;"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Statele_Andine" title="Statele Andine">Statele Andine</a> · <a href="/wiki/Guiana" class="mw-redirect" title="Guiana">Guiana</a> · <a href="/wiki/America_Latin%C4%83" title="America Latină">America Latină</a> · <a href="/wiki/Patagonia" title="Patagonia">Patagonia</a> · <a href="/wiki/Coroana_Pacificului" class="mw-redirect" title="Coroana Pacificului">Coroana Pacificului</a> · <a href="/wiki/Conul_Sudic" title="Conul Sudic">Conul Sudic</a></div></td></tr></tbody></table><div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16786155" /></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Eurasia" title="Eurasia">Eurasia</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"></div><table class="nowraplinks navbox-subgroup" style="border-spacing:0"><tbody><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%;padding-left:0em;padding-right:0em;width: 10em;"><div style="padding:0em 0.75em;"><a class="mw-selflink selflink">Asia</a></div></th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px;width: auto;"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Asia_Central%C4%83" title="Asia Centrală">Asia Centrală</a> · <a href="/wiki/Asia_R%C4%83s%C4%83ritean%C4%83" class="mw-redirect" title="Asia Răsăriteană">Asia Răsăriteană</a> · <a href="/wiki/Asia_Nordic%C4%83" class="mw-redirect" title="Asia Nordică">Asia Nordică</a> · <a href="/wiki/Asia_Sudic%C4%83" class="mw-redirect" title="Asia Sudică">Asia Sudică</a> · <a href="/wiki/Asia_de_Sud-Est" title="Asia de Sud-Est">Asia de Sud-Est</a> · <a href="/wiki/Asia_de_Vest" title="Asia de Vest">Asia de Vest</a> <br /> <a href="/wiki/Anatolia" title="Anatolia">Anatolia</a> · <a href="/wiki/Peninsula_Arabic%C4%83" title="Peninsula Arabică">Peninsula Arabică</a> · <a href="/wiki/Caucaz" title="Caucaz">Caucazul</a> · <a href="/wiki/Orientul_%C3%8Endep%C4%83rtat" title="Orientul Îndepărtat">Orientul Îndepărtat</a> · <a href="/wiki/Indiile_R%C4%83s%C4%83ritene" class="mw-redirect" title="Indiile Răsăritene">Indiile Răsăritene</a> · <a href="/wiki/Subcontinentul_Indian" title="Subcontinentul Indian">India</a> · <a href="/wiki/Levant" title="Levant">Levantul</a> · <a href="/wiki/Orientul_Mijlociu" title="Orientul Mijlociu">Orientul Mijlociu</a> · <a href="/wiki/Orientul_Apropiat" title="Orientul Apropiat">Orientul Apropiat</a> · <a href="/wiki/Coroana_Pacificului" class="mw-redirect" title="Coroana Pacificului">Coroana Pacificului</a> · <a href="/wiki/Siberia" title="Siberia">Siberia</a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%;padding-left:0em;padding-right:0em;width: 10em;"><div style="padding:0em 0.75em;"><a href="/wiki/Europa" title="Europa">Europa</a></div></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px;width: auto;"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Europa_de_Est" title="Europa de Est">Europa de Est</a> · <a href="/wiki/Europa_de_Nord" title="Europa de Nord">Europa de Nord</a> · <a href="/wiki/Europa_de_Sud" title="Europa de Sud">Europa de Sud</a> · <a href="/wiki/Europa_de_Vest" title="Europa de Vest">Europa de Vest</a> · <a href="/wiki/Europa_Central%C4%83" title="Europa Centrală">Europa Centrală</a> · <br /> <a href="/wiki/Peninsula_Balcanic%C4%83" title="Peninsula Balcanică">Balcanii</a> · <a href="/wiki/Regiunea_Baltic%C4%83" title="Regiunea Baltică">Regiunea Baltică</a> · <a href="/wiki/Benelux" title="Benelux">Benelux</a> · <a href="/wiki/Insulele_Britanice" title="Insulele Britanice">Insulele Britanice</a> · <a href="/wiki/Caucaz" title="Caucaz">Caucazul</a> · <a href="/wiki/Zona_mediteran%C4%83" title="Zona mediterană">Zona mediterană</a> · <i><a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_Nordice" class="mw-redirect" title="Țările Nordice">Țările Nordice</a></i> · <a href="/wiki/Scandinavia" title="Scandinavia">Scandinavia</a></div></td></tr></tbody></table><div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16786155" /></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Oceania" title="Oceania">Oceania</a></th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Australasia" title="Australasia">Australasia</a> · <a href="/wiki/Melanezia" title="Melanezia">Melanezia</a> · <a href="/wiki/Micronezia" title="Micronezia">Micronezia</a> · <a href="/wiki/Polinezia" title="Polinezia">Polinezia</a> · <a href="/wiki/Coroana_Pacificului" class="mw-redirect" title="Coroana Pacificului">Coroana Pacificului</a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Ocean" title="Ocean">Oceane</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Oceanul_Arctic" title="Oceanul Arctic">Arctic</a> · <a href="/wiki/Oceanul_Atlantic" title="Oceanul Atlantic">Atlantic</a> · <a href="/wiki/Oceanul_Indian" title="Oceanul Indian">Indian</a> · <a href="/wiki/Oceanul_Pacific" title="Oceanul Pacific">Pacific</a> · <a href="/wiki/Oceanul_Antarctic" title="Oceanul Antarctic">Antarctic</a> · <a href="/wiki/Oceanul_planetar" title="Oceanul planetar">Planetar</a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Regiunea_polar%C4%83" class="mw-redirect" title="Regiunea polară">Polii</a></th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Arctica" title="Arctica">Arctica</a> · <a href="/wiki/Antarctica" title="Antarctica">Antarctica</a> (<a href="/wiki/Antarctida" title="Antarctida">Antarctida</a>)</div></td></tr></tbody></table></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16786155" /> <div role="navigation" class="navbox" aria-label="Navbox" style="padding:3px"><table class="nowraplinks hlist navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate">Control de autoritate</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Bibsys" title="Bibsys">BIBSYS</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://authority.bibsys.no/authority/rest/authorities/html/15042903">15042903</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Biblioteca_Nacional_de_Espa%C3%B1a" class="mw-redirect" title="Biblioteca Nacional de España">BNE</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://catalogo.bne.es/uhtbin/authoritybrowse.cgi?action=display&authority_id=XX450848">XX450848</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Integrated_Authority_File" class="mw-redirect" title="Integrated Authority File">GND</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://d-nb.info/gnd/4003217-6">4003217-6</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/KulturNav" title="KulturNav">KulturNav</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://kulturnav.org/bb2afaa4-2fe1-4ffa-86f5-680f711889d1">bb2afaa4-2fe1-4ffa-86f5-680f711889d1</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Library_of_Congress_Control_Number" class="mw-redirect" title="Library of Congress Control Number">LCCN</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://id.loc.gov/authorities/subjects/sh85008606">sh85008606</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/National_Archives_and_Records_Administration" title="National Archives and Records Administration">NARA</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://catalog.archives.gov/id/10035693">10035693</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/National_Diet_Library" class="mw-redirect" title="National Diet Library">NDL</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://id.ndl.go.jp/auth/ndlna/00560427">00560427</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/National_Library_of_the_Czech_Republic" class="mw-redirect" title="National Library of the Czech Republic">NKC</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://aleph.nkp.cz/F/?func=find-c&local_base=aut&ccl_term=ica=ge131486&CON_LNG=ENG">ge131486</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/LIBRIS" title="LIBRIS">SELIBR</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://libris.kb.se/auth/139940">139940</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Virtual_International_Authority_File" title="Virtual International Authority File">VIAF</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://viaf.org/viaf/315526119">315526119</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"> <a href="/wiki/WorldCat_Identities" class="mw-redirect" title="WorldCat Identities">WorldCat Identities</a> (via VIAF): <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.worldcat.org/identities/containsVIAFID/315526119">315526119</a></span></li></ul> </div></td><td class="navbox-image" rowspan="1" style="width:1px;padding:0px 0px 0px 2px"><div><span class="skin-invert" typeof="mw:File/Frameless"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/20px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png" decoding="async" width="20" height="20" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/30px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/40px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 2x" data-file-width="20" data-file-height="20" /></a></span></div></td></tr></tbody></table></div> <div class="mw-references-wrap"><ol class="references"> <li id="cite_note-3"><b><a href="#cite_ref-3">^</a></b> <span class="reference-text">Asia este considerată în mod normal un continent propriu în lumea vorbitoare de limbă engleză, care folosește modelul celor șapte continente.<sup id="cite_ref-1" class="reference"><a href="#cite_note-1"><span class="cite-bracket">[</span>1<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-2" class="reference"><a href="#cite_note-2"><span class="cite-bracket">[</span>2<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Alte modele consideră Asia ca parte a unui continent eurasiatic sau afro-eurasiatic (vezi <a href="/wiki/Continent#Number" title="Continent">Continent § Number</a>).</span> </li> <li id="cite_note-6"><b><a href="#cite_ref-6">^</a></b> <span class="reference-text">44.579.000 de kilometri pătrați (17.212.000 mile pătrate)</span> </li> </ol></div>    </div><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?useformat=desktop&type=1x1&usesul3=0" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Asia&oldid=16894616">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Asia&oldid=16894616</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorie</a>: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Asia" title="Categorie:Asia">Asia</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_indonezian%C4%83_(id)" title="Categorie:Articole cu surse în limba indoneziană (id)">Articole cu surse în limba indoneziană (id)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_englez%C4%83_(en)" title="Categorie:Articole cu surse în limba engleză (en)">Articole cu surse în limba engleză (en)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Erori_CS1:_PMID" title="Categorie:Erori CS1: PMID">Erori CS1: PMID</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Erori_CS1:_date" title="Categorie:Erori CS1: date">Erori CS1: date</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_german%C4%83_(de)" title="Categorie:Articole cu surse în limba germană (de)">Articole cu surse în limba germană (de)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_semiprotejate" title="Categorie:Pagini semiprotejate">Pagini semiprotejate</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_care_includ_pronun%C8%9B%C4%83ri_%C3%AEnregistrate" title="Categorie:Articole care includ pronunțări înregistrate">Articole care includ pronunțări înregistrate</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_care_utilizeaz%C4%83_imagini_multiple_scalate_automat" title="Categorie:Pagini care utilizează imagini multiple scalate automat">Pagini care utilizează imagini multiple scalate automat</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BIBSYS" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BIBSYS">Articole Wikipedia cu identificatori BIBSYS</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BNE" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BNE">Articole Wikipedia cu identificatori BNE</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_GND" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori GND">Articole Wikipedia cu identificatori GND</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_KULTURNAV" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori KULTURNAV">Articole Wikipedia cu identificatori KULTURNAV</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_LCCN" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori LCCN">Articole Wikipedia cu identificatori LCCN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NARA" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NARA">Articole Wikipedia cu identificatori NARA</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NDL" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NDL">Articole Wikipedia cu identificatori NDL</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NKC" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NKC">Articole Wikipedia cu identificatori NKC</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_SELIBR" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori SELIBR">Articole Wikipedia cu identificatori SELIBR</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_VIAF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori VIAF">Articole Wikipedia cu identificatori VIAF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_WorldCat-VIAF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF">Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_control_de_autoritate" title="Categorie:Articole Wikipedia cu control de autoritate">Articole Wikipedia cu control de autoritate</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 26 martie 2025, ora 18:08.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Asia&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://www.wikimedia.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><picture><source media="(min-width: 500px)" srcset="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29"><img src="/static/images/footer/wikimedia.svg" width="25" height="25" alt="Wikimedia Foundation" lang="en" loading="lazy"></picture></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><picture><source media="(min-width: 500px)" srcset="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" width="88" height="31"><img src="/w/resources/assets/mediawiki_compact.svg" alt="Powered by MediaWiki" lang="en" width="25" height="25" loading="lazy"></picture></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-header-container vector-sticky-header-container"> <div id="vector-sticky-header" class="vector-sticky-header"> <div class="vector-sticky-header-start"> <div class="vector-sticky-header-icon-start vector-button-flush-left vector-button-flush-right" aria-hidden="true"> <button class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-sticky-header-search-toggle" tabindex="-1" data-event-name="ui.vector-sticky-search-form.icon"><span class="vector-icon mw-ui-icon-search mw-ui-icon-wikimedia-search"></span> <span>Căutare</span> </button> </div> <div role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box"> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail"> <form action="/w/index.php" id="vector-sticky-search-form" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia"> <span class="cdx-text-input__icon cdx-text-input__start-icon"></span> </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <div class="vector-sticky-header-context-bar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-sticky-header-toc" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-sticky-header-toc vector-sticky-header-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-sticky-header-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-sticky-header-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-sticky-header-toc-label" for="vector-sticky-header-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-listBullet mw-ui-icon-wikimedia-listBullet"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Comută cuprinsul</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-sticky-header-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div class="vector-sticky-header-context-bar-primary" aria-hidden="true" ><span class="mw-page-title-main">Asia</span></div> </div> </div> <div class="vector-sticky-header-end" aria-hidden="true"> <div class="vector-sticky-header-icons"> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-talk-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="talk-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-speechBubbles mw-ui-icon-wikimedia-speechBubbles"></span> <span></span> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-subject-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="subject-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-article mw-ui-icon-wikimedia-article"></span> <span></span> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-history-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="history-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-history mw-ui-icon-wikimedia-wikimedia-history"></span> <span></span> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only mw-watchlink" id="ca-watchstar-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="watch-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-star mw-ui-icon-wikimedia-wikimedia-star"></span> <span></span> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-edit-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="wikitext-edit-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-wikiText mw-ui-icon-wikimedia-wikimedia-wikiText"></span> <span></span> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-ve-edit-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="ve-edit-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-edit mw-ui-icon-wikimedia-wikimedia-edit"></span> <span></span> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-viewsource-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="ve-edit-protected-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-editLock mw-ui-icon-wikimedia-wikimedia-editLock"></span> <span></span> </a> </div> <div class="vector-sticky-header-buttons"> <button class="cdx-button cdx-button--weight-quiet mw-interlanguage-selector" id="p-lang-btn-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-language mw-ui-icon-wikimedia-wikimedia-language"></span> <span>305 limbi</span> </button> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive" id="ca-addsection-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="addsection-sticky-header"><span class="vector-icon mw-ui-icon-speechBubbleAdd-progressive mw-ui-icon-wikimedia-speechBubbleAdd-progressive"></span> <span>Adăugare subiect</span> </a> </div> <div class="vector-sticky-header-icon-end"> <div class="vector-user-links"> </div> </div> </div> </div> </div> <div class="mw-portlet mw-portlet-dock-bottom emptyPortlet" id="p-dock-bottom"> <ul> </ul> </div> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-5c6f46dcf-bdr7w","wgBackendResponseTime":321,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"1.734","walltime":"2.130","ppvisitednodes":{"value":19024,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":478350,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":26687,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":17,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":13,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":1,"limit":20},"unstrip-size":{"value":553186,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":8,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 1616.502 1 -total"," 13.56% 219.217 50 Format:Cite_web"," 10.59% 171.266 3 Format:Convert"," 6.68% 107.914 2 Format:Langx"," 6.49% 104.903 28 Format:Cite_book"," 5.02% 81.135 8 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 4.82% 77.943 22 Format:Cite_news"," 4.65% 75.247 1 Format:Pământul_fizic"," 4.50% 72.797 1 Format:Navbox"," 3.10% 50.084 36 Format:Flag"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.911","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":42365344,"limit":52428800}},"cachereport":{"origin":"mw-web.codfw.main-5c6f46dcf-qg852","timestamp":"20250329164625","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"Asia","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Asia","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q48","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q48","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2004-09-24T08:54:01Z","dateModified":"2025-03-26T16:08:46Z","image":"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/8\/80\/Asia_%28orthographic_projection%29.svg","headline":"cel mai mare continent din lume"}</script> </body> </html>