CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Ungaria - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"7642ba42-f330-4ad0-8c38-07422382779d","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Ungaria","wgTitle":"Ungaria","wgCurRevisionId":16573645,"wgRevisionId":16573645,"wgArticleId":5669,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Articole cu surse în limba engleză (en)","Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română","Articole cu surse în limba maghiară (hu)","Webarchive template wayback links","Articole cu surse în limba croată (hr)","Pagini cu legături externe nefuncționale","Articole cu surse în limba spaniolă (es)","Pagini cu note flexibile de dimensiune diferită","Articole Wikipedia cu identificatori BIBSYS", "Articole Wikipedia cu identificatori BNE","Articole Wikipedia cu identificatori BNF","Articole Wikipedia cu identificatori CINII","Articole Wikipedia cu identificatori GND","Articole Wikipedia cu identificatori HDS","Articole Wikipedia cu identificatori ISNI","Articole Wikipedia cu identificatori KULTURNAV","Articole Wikipedia cu identificatori LCCN","Articole Wikipedia cu identificatori MusicBrainz area","Articole Wikipedia cu identificatori NARA","Articole Wikipedia cu identificatori NDL","Articole Wikipedia cu identificatori NKC","Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC","Articole Wikipedia cu identificatori VIAF","Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF","Control de autoritate cu 15 elemente","Articole Wikipedia cu control de autoritate","Republici","State membre ale Organizației Națiunilor Unite","Țările Uniunii Europene","Țările NATO","State fără ieșire la mare","Țări din Europa","Fondări în 895","Ungaria"],"wgPageViewLanguage":"ro", "wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Ungaria","wgRelevantArticleId":5669,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":false,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":false,"wgRestrictionEdit":["autoconfirmed"],"wgRestrictionMove":["sysop"],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":200000,"wgRelatedArticlesCompat":[],"wgCentralAuthMobileDomain":false,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q28","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":[ "brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false,"wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","ext.cite.styles":"ready","ext.tmh.player.styles":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","jquery.tablesorter.styles":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready","ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"};RLPAGEMODULES=["ext.cite.ux-enhancements","ext.tmh.player","mediawiki.page.media","ext.scribunto.logs","site", "mediawiki.page.ready","jquery.tablesorter","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession","wikibase.sidebar.tracking","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.cite.styles%7Cext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.tmh.player.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cjquery.tablesorter.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.4"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c1/Flag_of_Hungary.svg/1200px-Flag_of_Hungary.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="600"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c1/Flag_of_Hungary.svg/800px-Flag_of_Hungary.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="400"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c1/Flag_of_Hungary.svg/640px-Flag_of_Hungary.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="320"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Ungaria - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Ungaria"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Ungaria"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="//login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject page-Ungaria rootpage-Ungaria skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Meniul principal </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z">Pagina principală</a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r">Schimbări recente</a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente">Cafenea</a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x">Articol aleatoriu</a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow">Facebook</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit">Cum încep pe Wikipedia</a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor">Ajutor</a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire">Portaluri tematice</a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute">Articole cerute</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"> Căutare </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Aspect </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro" class="">Donații</a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Ungaria" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class="">Creare cont</a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Ungaria" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class="">Autentificare</a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Unelte personale </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro">Donații</a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Ungaria" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"> Creare cont</a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Ungaria" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"> Autentificare</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EA început o nouă ediție a concursului de scriere! Sunteți cu drag invitați să participați la ediția cu numărul 22, cu articole scrise sau dezvoltate considerabil între 1 aprilie și 30 noiembrie 2024. Pentru înscriere de articole la concurs (nominalizări), condiții de eligibilitate, punctare și alte detalii, vă rugăm să accesați \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Epagina\u0026#160;concursului\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Etimologie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Etimologie"> <div class="vector-toc-text"> 1 Etimologie </div> </a> <ul id="toc-Etimologie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Istorie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Istorie"> <div class="vector-toc-text"> 2 Istorie </div> </a> <button aria-controls="toc-Istorie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Istorie subsection </button> <ul id="toc-Istorie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Înainte_de_895" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Înainte_de_895"> <div class="vector-toc-text"> 2.1 Înainte de 895 </div> </a> <ul id="toc-Înainte_de_895-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Ungaria_medievală_(895–1526)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Ungaria_medievală_(895–1526)"> <div class="vector-toc-text"> 2.2 Ungaria medievală (895–1526) </div> </a> <ul id="toc-Ungaria_medievală_(895–1526)-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Epoca_regilor_Árpádieni" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Epoca_regilor_Árpádieni"> <div class="vector-toc-text"> 2.2.1 Epoca regilor Árpádieni </div> </a> <ul id="toc-Epoca_regilor_Árpádieni-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Epoca_monarhiei_elective" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Epoca_monarhiei_elective"> <div class="vector-toc-text"> 2.2.2 Epoca monarhiei elective </div> </a> <ul id="toc-Epoca_monarhiei_elective-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Declinul_Ungariei_(1490–1526)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Declinul_Ungariei_(1490–1526)"> <div class="vector-toc-text"> 2.2.3 Declinul Ungariei (1490–1526) </div> </a> <ul id="toc-Declinul_Ungariei_(1490–1526)-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Războaiele_otomane_(1526–1699)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Războaiele_otomane_(1526–1699)"> <div class="vector-toc-text"> 2.3 Războaiele otomane (1526–1699) </div> </a> <ul id="toc-Războaiele_otomane_(1526–1699)-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Din_secolul_al_XVIII-lea_până_la_Primul_Război_Mondial_(1699–1918)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Din_secolul_al_XVIII-lea_până_la_Primul_Război_Mondial_(1699–1918)"> <div class="vector-toc-text"> 2.4 Din secolul al XVIII-lea până la Primul Război Mondial (1699–1918) </div> </a> <ul id="toc-Din_secolul_al_XVIII-lea_până_la_Primul_Război_Mondial_(1699–1918)-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Între_războaiele_mondiale_(1918–1941)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Între_războaiele_mondiale_(1918–1941)"> <div class="vector-toc-text"> 2.5 Între războaiele mondiale (1918–1941) </div> </a> <ul id="toc-Între_războaiele_mondiale_(1918–1941)-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Al_Doilea_Război_Mondial_(1941–1945)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Al_Doilea_Război_Mondial_(1941–1945)"> <div class="vector-toc-text"> 2.6 Al Doilea Război Mondial (1941–1945) </div> </a> <ul id="toc-Al_Doilea_Război_Mondial_(1941–1945)-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Comunismul_(1945–1989)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Comunismul_(1945–1989)"> <div class="vector-toc-text"> 2.7 Comunismul (1945–1989) </div> </a> <ul id="toc-Comunismul_(1945–1989)-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Epoca_lui_Kádár_(1956–1988)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Epoca_lui_Kádár_(1956–1988)"> <div class="vector-toc-text"> 2.7.1 Epoca lui Kádár (1956–1988) </div> </a> <ul id="toc-Epoca_lui_Kádár_(1956–1988)-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-A_treia_republică_(1989-prezent)" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#A_treia_republică_(1989-prezent)"> <div class="vector-toc-text"> 2.8 A treia republică (1989-prezent) </div> </a> <ul id="toc-A_treia_republică_(1989-prezent)-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Geografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Geografie"> <div class="vector-toc-text"> 3 Geografie </div> </a> <button aria-controls="toc-Geografie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Geografie subsection </button> <ul id="toc-Geografie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Climă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Climă"> <div class="vector-toc-text"> 3.1 Climă </div> </a> <ul id="toc-Climă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Guvernare_și_politică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Guvernare_și_politică"> <div class="vector-toc-text"> 4 Guvernare și politică </div> </a> <button aria-controls="toc-Guvernare_și_politică-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Guvernare și politică subsection </button> <ul id="toc-Guvernare_și_politică-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Partide_politice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Partide_politice"> <div class="vector-toc-text"> 4.1 Partide politice </div> </a> <ul id="toc-Partide_politice-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Sistemul_judiciar" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Sistemul_judiciar"> <div class="vector-toc-text"> 4.2 Sistemul judiciar </div> </a> <ul id="toc-Sistemul_judiciar-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Împărțire_administrativă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Împărțire_administrativă"> <div class="vector-toc-text"> 4.3 Împărțire administrativă </div> </a> <ul id="toc-Împărțire_administrativă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Relațiile_externe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Relațiile_externe"> <div class="vector-toc-text"> 4.4 Relațiile externe </div> </a> <ul id="toc-Relațiile_externe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Armata" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Armata"> <div class="vector-toc-text"> 4.5 Armata </div> </a> <ul id="toc-Armata-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Economie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Economie"> <div class="vector-toc-text"> 5 Economie </div> </a> <button aria-controls="toc-Economie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Economie subsection </button> <ul id="toc-Economie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Știință_și_tehnologie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Știință_și_tehnologie"> <div class="vector-toc-text"> 5.1 Știință și tehnologie </div> </a> <ul id="toc-Știință_și_tehnologie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Transport" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Transport"> <div class="vector-toc-text"> 5.2 Transport </div> </a> <ul id="toc-Transport-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Demografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Demografie"> <div class="vector-toc-text"> 6 Demografie </div> </a> <button aria-controls="toc-Demografie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Demografie subsection </button> <ul id="toc-Demografie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Urbanizarea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Urbanizarea"> <div class="vector-toc-text"> 6.1 Urbanizarea </div> </a> <ul id="toc-Urbanizarea-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Limbi" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Limbi"> <div class="vector-toc-text"> 6.2 Limbi </div> </a> <ul id="toc-Limbi-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Religie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Religie"> <div class="vector-toc-text"> 6.3 Religie </div> </a> <ul id="toc-Religie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Educație" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Educație"> <div class="vector-toc-text"> 6.4 Educație </div> </a> <ul id="toc-Educație-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Sănătate" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Sănătate"> <div class="vector-toc-text"> 6.5 Sănătate </div> </a> <ul id="toc-Sănătate-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Cultură" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Cultură"> <div class="vector-toc-text"> 7 Cultură </div> </a> <button aria-controls="toc-Cultură-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Cultură subsection </button> <ul id="toc-Cultură-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Arhitectură" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Arhitectură"> <div class="vector-toc-text"> 7.1 Arhitectură </div> </a> <ul id="toc-Arhitectură-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Muzică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Muzică"> <div class="vector-toc-text"> 7.2 Muzică </div> </a> <ul id="toc-Muzică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Literatură" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Literatură"> <div class="vector-toc-text"> 7.3 Literatură </div> </a> <ul id="toc-Literatură-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Bucătărie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Bucătărie"> <div class="vector-toc-text"> 7.4 Bucătărie </div> </a> <ul id="toc-Bucătărie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Recreere" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Recreere"> <div class="vector-toc-text"> 7.5 Recreere </div> </a> <ul id="toc-Recreere-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Artă_populară" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Artă_populară"> <div class="vector-toc-text"> 7.6 Artă populară </div> </a> <ul id="toc-Artă_populară-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Porțelanuri" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Porțelanuri"> <div class="vector-toc-text"> 7.7 Porțelanuri </div> </a> <ul id="toc-Porțelanuri-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Sport" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Sport"> <div class="vector-toc-text"> 7.8 Sport </div> </a> <ul id="toc-Sport-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Fotbal" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Fotbal"> <div class="vector-toc-text"> 7.8.1 Fotbal </div> </a> <ul id="toc-Fotbal-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Note_de_completare" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Note_de_completare"> <div class="vector-toc-text"> 8 Note de completare </div> </a> <ul id="toc-Note_de_completare-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Note_bibliografice" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Note_bibliografice"> <div class="vector-toc-text"> 9 Note bibliografice </div> </a> <ul id="toc-Note_bibliografice-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Comută cuprinsul </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading">Ungaria</h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 279 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-279" aria-hidden="true" > 279 limbi </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-ab mw-list-item"><a href="https://ab.wikipedia.org/wiki/%D0%92%D0%B5%D0%BD%D0%B3%D1%80%D0%B8%D0%B0" title="Венгриа – abhază" lang="ab" hreflang="ab" data-title="Венгриа" data-language-autonym="Аԥсшәа" data-language-local-name="abhază" class="interlanguage-link-target">Аԥсшәа</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ace mw-list-item"><a href="https://ace.wikipedia.org/wiki/Hongaria" title="Hongaria – aceh" lang="ace" hreflang="ace" data-title="Hongaria" data-language-autonym="Acèh" data-language-local-name="aceh" class="interlanguage-link-target">Acèh</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ady mw-list-item"><a href="https://ady.wikipedia.org/wiki/%D0%A5%D1%83%D0%BD%D0%B3%D0%B0%D1%80%D0%B8%D0%B5" title="Хунгарие – adyghe" lang="ady" hreflang="ady" data-title="Хунгарие" data-language-autonym="Адыгабзэ" data-language-local-name="adyghe" class="interlanguage-link-target">Адыгабзэ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-af mw-list-item"><a href="https://af.wikipedia.org/wiki/Hongarye" title="Hongarye – afrikaans" lang="af" hreflang="af" data-title="Hongarye" data-language-autonym="Afrikaans" data-language-local-name="afrikaans" class="interlanguage-link-target">Afrikaans</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-als mw-list-item"><a href="https://als.wikipedia.org/wiki/Ungarn" title="Ungarn – germană (Elveția)" lang="gsw" hreflang="gsw" data-title="Ungarn" data-language-autonym="Alemannisch" data-language-local-name="germană (Elveția)" class="interlanguage-link-target">Alemannisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-am mw-list-item"><a href="https://am.wikipedia.org/wiki/%E1%88%80%E1%8A%95%E1%8C%8B%E1%88%AA" title="ሀንጋሪ – amharică" lang="am" hreflang="am" data-title="ሀንጋሪ" data-language-autonym="አማርኛ" data-language-local-name="amharică" class="interlanguage-link-target">አማርኛ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ami mw-list-item"><a href="https://ami.wikipedia.org/wiki/Hungary" title="Hungary – Amis" lang="ami" hreflang="ami" data-title="Hungary" data-language-autonym="Pangcah" data-language-local-name="Amis" class="interlanguage-link-target">Pangcah</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-an mw-list-item"><a href="https://an.wikipedia.org/wiki/Hongr%C3%ADa" title="Hongría – aragoneză" lang="an" hreflang="an" data-title="Hongría" data-language-autonym="Aragonés" data-language-local-name="aragoneză" class="interlanguage-link-target">Aragonés</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ang mw-list-item"><a href="https://ang.wikipedia.org/wiki/Ungerland" title="Ungerland – engleză veche" lang="ang" hreflang="ang" data-title="Ungerland" data-language-autonym="Ænglisc" data-language-local-name="engleză veche" class="interlanguage-link-target">Ænglisc</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ann mw-list-item"><a href="https://ann.wikipedia.org/wiki/%E1%BB%8Cn%CC%84gari" title="Ọn̄gari – obolo" lang="ann" hreflang="ann" data-title="Ọn̄gari" data-language-autonym="Obolo" data-language-local-name="obolo" class="interlanguage-link-target">Obolo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-anp mw-list-item"><a href="https://anp.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B9%E0%A4%82%E0%A4%97%E0%A4%B0%E0%A5%80" title="हंगरी – angika" lang="anp" hreflang="anp" data-title="हंगरी" data-language-autonym="अंगिका" data-language-local-name="angika" class="interlanguage-link-target">अंगिका</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ar mw-list-item"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D9%84%D9%85%D8%AC%D8%B1" title="المجر – arabă" lang="ar" hreflang="ar" data-title="المجر" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="arabă" class="interlanguage-link-target">العربية</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arc mw-list-item"><a href="https://arc.wikipedia.org/wiki/%DC%A1%DC%93%DC%AA" title="ܡܓܪ – aramaică" lang="arc" hreflang="arc" data-title="ܡܓܪ" data-language-autonym="ܐܪܡܝܐ" data-language-local-name="aramaică" class="interlanguage-link-target">ܐܪܡܝܐ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ary mw-list-item"><a href="https://ary.wikipedia.org/wiki/%D9%87%D9%86%DD%A3%D8%A7%D8%B1%D9%8A%D8%A7" title="هنݣاريا – Moroccan Arabic" lang="ary" hreflang="ary" data-title="هنݣاريا" data-language-autonym="الدارجة" data-language-local-name="Moroccan Arabic" class="interlanguage-link-target">الدارجة</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arz mw-list-item"><a href="https://arz.wikipedia.org/wiki/%D8%A7%D9%84%D9%85%D8%AC%D8%B1" title="المجر – Egyptian Arabic" lang="arz" hreflang="arz" data-title="المجر" data-language-autonym="مصرى" data-language-local-name="Egyptian Arabic" class="interlanguage-link-target">مصرى</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ast mw-list-item"><a href="https://ast.wikipedia.org/wiki/Hungr%C3%ADa" title="Hungría – asturiană" lang="ast" hreflang="ast" data-title="Hungría" data-language-autonym="Asturianu" data-language-local-name="asturiană" class="interlanguage-link-target">Asturianu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-av mw-list-item"><a href="https://av.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%B6%D0%B0%D1%80" title="Мажар – avară" lang="av" hreflang="av" data-title="Мажар" data-language-autonym="Авар" data-language-local-name="avară" class="interlanguage-link-target">Авар</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-avk mw-list-item"><a href="https://avk.wikipedia.org/wiki/Magyara" title="Magyara – Kotava" lang="avk" hreflang="avk" data-title="Magyara" data-language-autonym="Kotava" data-language-local-name="Kotava" class="interlanguage-link-target">Kotava</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-awa mw-list-item"><a href="https://awa.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B9%E0%A4%82%E0%A4%97%E0%A4%B0%E0%A5%80" title="हंगरी – awadhi" lang="awa" hreflang="awa" data-title="हंगरी" data-language-autonym="अवधी" data-language-local-name="awadhi" class="interlanguage-link-target">अवधी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ay mw-list-item"><a href="https://ay.wikipedia.org/wiki/Hunkariya" title="Hunkariya – aymara" lang="ay" hreflang="ay" data-title="Hunkariya" data-language-autonym="Aymar aru" data-language-local-name="aymara" class="interlanguage-link-target">Aymar aru</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-az mw-list-item"><a href="https://az.wikipedia.org/wiki/Macar%C4%B1stan" title="Macarıstan – azeră" lang="az" hreflang="az" data-title="Macarıstan" data-language-autonym="Azərbaycanca" data-language-local-name="azeră" class="interlanguage-link-target">Azərbaycanca</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-azb mw-list-item"><a href="https://azb.wikipedia.org/wiki/%D9%85%D8%A7%D8%AC%D8%A7%D8%B1%DB%8C%D8%B3%D8%AA%D8%A7%D9%86" title="ماجاریستان – South Azerbaijani" lang="azb" hreflang="azb" data-title="ماجاریستان" data-language-autonym="تۆرکجه" data-language-local-name="South Azerbaijani" class="interlanguage-link-target">تۆرکجه</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ba mw-list-item"><a href="https://ba.wikipedia.org/wiki/%D0%92%D0%B5%D0%BD%D0%B3%D1%80%D0%B8%D1%8F" title="Венгрия – bașkiră" lang="ba" hreflang="ba" data-title="Венгрия" data-language-autonym="Башҡортса" data-language-local-name="bașkiră" class="interlanguage-link-target">Башҡортса</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bar mw-list-item"><a href="https://bar.wikipedia.org/wiki/Ungarn" title="Ungarn – Bavarian" lang="bar" hreflang="bar" data-title="Ungarn" data-language-autonym="Boarisch" data-language-local-name="Bavarian" class="interlanguage-link-target">Boarisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bat-smg mw-list-item"><a href="https://bat-smg.wikipedia.org/wiki/Vingr%C4%97j%C4%97" title="Vingrėjė – Samogitian" lang="sgs" hreflang="sgs" data-title="Vingrėjė" data-language-autonym="Žemaitėška" data-language-local-name="Samogitian" class="interlanguage-link-target">Žemaitėška</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bbc mw-list-item"><a href="https://bbc.wikipedia.org/wiki/Hungaria" title="Hungaria – Batak Toba" lang="bbc" hreflang="bbc" data-title="Hungaria" data-language-autonym="Batak Toba" data-language-local-name="Batak Toba" class="interlanguage-link-target">Batak Toba</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bcl mw-list-item"><a href="https://bcl.wikipedia.org/wiki/Hungriya" title="Hungriya – Central Bikol" lang="bcl" hreflang="bcl" data-title="Hungriya" data-language-autonym="Bikol Central" data-language-local-name="Central Bikol" class="interlanguage-link-target">Bikol Central</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be mw-list-item"><a href="https://be.wikipedia.org/wiki/%D0%92%D0%B5%D0%BD%D0%B3%D1%80%D1%8B%D1%8F" title="Венгрыя – belarusă" lang="be" hreflang="be" data-title="Венгрыя" data-language-autonym="Беларуская" data-language-local-name="belarusă" class="interlanguage-link-target">Беларуская</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be-x-old mw-list-item"><a href="https://be-tarask.wikipedia.org/wiki/%D0%92%D1%83%D0%B3%D0%BE%D1%80%D1%88%D1%87%D1%8B%D0%BD%D0%B0" title="Вугоршчына – Belarusian (Taraškievica orthography)" lang="be-tarask" hreflang="be-tarask" data-title="Вугоршчына" data-language-autonym="Беларуская (тарашкевіца)" data-language-local-name="Belarusian (Taraškievica orthography)" class="interlanguage-link-target">Беларуская (тарашкевіца)</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bew mw-list-item"><a href="https://bew.wikipedia.org/wiki/Honggari" title="Honggari – Betawi" lang="bew" hreflang="bew" data-title="Honggari" data-language-autonym="Betawi" data-language-local-name="Betawi" class="interlanguage-link-target">Betawi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bg mw-list-item"><a href="https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%A3%D0%BD%D0%B3%D0%B0%D1%80%D0%B8%D1%8F" title="Унгария – bulgară" lang="bg" hreflang="bg" data-title="Унгария" data-language-autonym="Български" data-language-local-name="bulgară" class="interlanguage-link-target">Български</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bh mw-list-item"><a href="https://bh.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B9%E0%A4%82%E0%A4%97%E0%A4%B0%E0%A5%80" title="हंगरी – Bhojpuri" lang="bh" hreflang="bh" data-title="हंगरी" data-language-autonym="भोजपुरी" data-language-local-name="Bhojpuri" class="interlanguage-link-target">भोजपुरी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bi mw-list-item"><a href="https://bi.wikipedia.org/wiki/Hangari" title="Hangari – bislama" lang="bi" hreflang="bi" data-title="Hangari" data-language-autonym="Bislama" data-language-local-name="bislama" class="interlanguage-link-target">Bislama</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-blk mw-list-item"><a href="https://blk.wikipedia.org/wiki/%E1%80%9F%E1%80%94%E1%80%BA%E1%80%82%E1%80%B1%E1%80%9B%E1%80%AE%E1%80%81%E1%80%99%E1%80%BA%E1%80%B8%E1%80%91%E1%80%AE" title="ဟန်ဂေရီခမ်းထီ – Pa'O" lang="blk" hreflang="blk" data-title="ဟန်ဂေရီခမ်းထီ" data-language-autonym="ပအိုဝ်ႏဘာႏသာႏ" data-language-local-name="Pa'O" class="interlanguage-link-target">ပအိုဝ်ႏဘာႏသာႏ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bn mw-list-item"><a href="https://bn.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%B9%E0%A6%BE%E0%A6%99%E0%A7%8D%E0%A6%97%E0%A7%87%E0%A6%B0%E0%A6%BF" title="হাঙ্গেরি – bengaleză" lang="bn" hreflang="bn" data-title="হাঙ্গেরি" data-language-autonym="বাংলা" data-language-local-name="bengaleză" class="interlanguage-link-target">বাংলা</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bo mw-list-item"><a href="https://bo.wikipedia.org/wiki/%E0%BD%A7%E0%BD%B4%E0%BD%84%E0%BC%8B%E0%BD%82%E0%BE%B7%E0%BC%8B%E0%BD%A2%E0%BD%B2%E0%BC%8D" title="ཧུང་གྷ་རི། – tibetană" lang="bo" hreflang="bo" data-title="ཧུང་གྷ་རི།" data-language-autonym="བོད་ཡིག" data-language-local-name="tibetană" class="interlanguage-link-target">བོད་ཡིག</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bpy mw-list-item"><a href="https://bpy.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%B9%E0%A6%BE%E0%A6%99%E0%A7%8D%E0%A6%97%E0%A7%87%E0%A6%B0%E0%A7%80" title="হাঙ্গেরী – Bishnupriya" lang="bpy" hreflang="bpy" data-title="হাঙ্গেরী" data-language-autonym="বিষ্ণুপ্রিয়া মণিপুরী" data-language-local-name="Bishnupriya" class="interlanguage-link-target">বিষ্ণুপ্রিয়া মণিপুরী</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-br mw-list-item"><a href="https://br.wikipedia.org/wiki/Hungaria" title="Hungaria – bretonă" lang="br" hreflang="br" data-title="Hungaria" data-language-autonym="Brezhoneg" data-language-local-name="bretonă" class="interlanguage-link-target">Brezhoneg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bs mw-list-item"><a href="https://bs.wikipedia.org/wiki/Ma%C4%91arska" title="Mađarska – bosniacă" lang="bs" hreflang="bs" data-title="Mađarska" data-language-autonym="Bosanski" data-language-local-name="bosniacă" class="interlanguage-link-target">Bosanski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bxr mw-list-item"><a href="https://bxr.wikipedia.org/wiki/%D0%A3%D0%BD%D0%B3%D0%B0%D1%80" title="Унгар – Russia Buriat" lang="bxr" hreflang="bxr" data-title="Унгар" data-language-autonym="Буряад" data-language-local-name="Russia Buriat" class="interlanguage-link-target">Буряад</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ca mw-list-item"><a href="https://ca.wikipedia.org/wiki/Hongria" title="Hongria – catalană" lang="ca" hreflang="ca" data-title="Hongria" data-language-autonym="Català" data-language-local-name="catalană" class="interlanguage-link-target">Català</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cbk-zam mw-list-item"><a href="https://cbk-zam.wikipedia.org/wiki/Hungr%C3%ADa" title="Hungría – Chavacano" lang="cbk" hreflang="cbk" data-title="Hungría" data-language-autonym="Chavacano de Zamboanga" data-language-local-name="Chavacano" class="interlanguage-link-target">Chavacano de Zamboanga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cdo mw-list-item"><a href="https://cdo.wikipedia.org/wiki/H%E1%B9%B3%CC%86ng-ng%C3%A0-l%C3%A9" title="Hṳ̆ng-ngà-lé – Mindong" lang="cdo" hreflang="cdo" data-title="Hṳ̆ng-ngà-lé" data-language-autonym="閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄" data-language-local-name="Mindong" class="interlanguage-link-target">閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ce mw-list-item"><a href="https://ce.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%B6%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%B9%D1%87%D0%BE%D1%8C" title="Мажаройчоь – cecenă" lang="ce" hreflang="ce" data-title="Мажаройчоь" data-language-autonym="Нохчийн" data-language-local-name="cecenă" class="interlanguage-link-target">Нохчийн</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ceb mw-list-item"><a href="https://ceb.wikipedia.org/wiki/Unggriya" title="Unggriya – cebuană" lang="ceb" hreflang="ceb" data-title="Unggriya" data-language-autonym="Cebuano" data-language-local-name="cebuană" class="interlanguage-link-target">Cebuano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ch mw-list-item"><a href="https://ch.wikipedia.org/wiki/Hunggria" title="Hunggria – chamorro" lang="ch" hreflang="ch" data-title="Hunggria" data-language-autonym="Chamoru" data-language-local-name="chamorro" class="interlanguage-link-target">Chamoru</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-chr mw-list-item"><a href="https://chr.wikipedia.org/wiki/%E1%8E%B2%E1%8F%82%E1%8E%A6%E1%8E%B5" title="ᎲᏂᎦᎵ – cherokee" lang="chr" hreflang="chr" data-title="ᎲᏂᎦᎵ" data-language-autonym="ᏣᎳᎩ" data-language-local-name="cherokee" class="interlanguage-link-target">ᏣᎳᎩ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ckb mw-list-item"><a href="https://ckb.wikipedia.org/wiki/%D9%85%DB%95%D8%AC%D8%A7%D8%B1%D8%B3%D8%AA%D8%A7%D9%86" title="مەجارستان – kurdă centrală" lang="ckb" hreflang="ckb" data-title="مەجارستان" data-language-autonym="کوردی" data-language-local-name="kurdă centrală" class="interlanguage-link-target">کوردی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-co mw-list-item"><a href="https://co.wikipedia.org/wiki/Ungheria" title="Ungheria – corsicană" lang="co" hreflang="co" data-title="Ungheria" data-language-autonym="Corsu" data-language-local-name="corsicană" class="interlanguage-link-target">Corsu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-crh mw-list-item"><a href="https://crh.wikipedia.org/wiki/Macaristan" title="Macaristan – turcă crimeeană" lang="crh" hreflang="crh" data-title="Macaristan" data-language-autonym="Qırımtatarca" data-language-local-name="turcă crimeeană" class="interlanguage-link-target">Qırımtatarca</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs mw-list-item"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/Ma%C4%8Farsko" title="Maďarsko – cehă" lang="cs" hreflang="cs" data-title="Maďarsko" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="cehă" class="interlanguage-link-target">Čeština</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-csb mw-list-item"><a href="https://csb.wikipedia.org/wiki/Mad%C5%BCarsk%C3%B4" title="Madżarskô – cașubiană" lang="csb" hreflang="csb" data-title="Madżarskô" data-language-autonym="Kaszëbsczi" data-language-local-name="cașubiană" class="interlanguage-link-target">Kaszëbsczi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cu mw-list-item"><a href="https://cu.wikipedia.org/wiki/%D1%AA%D0%B3%D1%80%D0%B8" title="Ѫгри – slavonă" lang="cu" hreflang="cu" data-title="Ѫгри" data-language-autonym="Словѣньскъ / ⰔⰎⰑⰂⰡⰐⰠⰔⰍⰟ" data-language-local-name="slavonă" class="interlanguage-link-target">Словѣньскъ / ⰔⰎⰑⰂⰡⰐⰠⰔⰍⰟ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cv mw-list-item"><a href="https://cv.wikipedia.org/wiki/%D0%A5%D1%83%D0%BD%D0%BA%C4%83%D1%80%D0%B8" title="Хункăри – ciuvașă" lang="cv" hreflang="cv" data-title="Хункăри" data-language-autonym="Чӑвашла" data-language-local-name="ciuvașă" class="interlanguage-link-target">Чӑвашла</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cy mw-list-item"><a href="https://cy.wikipedia.org/wiki/Hwngari" title="Hwngari – galeză" lang="cy" hreflang="cy" data-title="Hwngari" data-language-autonym="Cymraeg" data-language-local-name="galeză" class="interlanguage-link-target">Cymraeg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-da mw-list-item"><a href="https://da.wikipedia.org/wiki/Ungarn" title="Ungarn – daneză" lang="da" hreflang="da" data-title="Ungarn" data-language-autonym="Dansk" data-language-local-name="daneză" class="interlanguage-link-target">Dansk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dag mw-list-item"><a href="https://dag.wikipedia.org/wiki/Hungary" title="Hungary – Dagbani" lang="dag" hreflang="dag" data-title="Hungary" data-language-autonym="Dagbanli" data-language-local-name="Dagbani" class="interlanguage-link-target">Dagbanli</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-de badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Ungarn" title="Ungarn – germană" lang="de" hreflang="de" data-title="Ungarn" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="germană" class="interlanguage-link-target">Deutsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-diq mw-list-item"><a href="https://diq.wikipedia.org/wiki/Macar%C4%B1stan" title="Macarıstan – Zazaki" lang="diq" hreflang="diq" data-title="Macarıstan" data-language-autonym="Zazaki" data-language-local-name="Zazaki" class="interlanguage-link-target">Zazaki</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dsb mw-list-item"><a href="https://dsb.wikipedia.org/wiki/Hungorska" title="Hungorska – sorabă de jos" lang="dsb" hreflang="dsb" data-title="Hungorska" data-language-autonym="Dolnoserbski" data-language-local-name="sorabă de jos" class="interlanguage-link-target">Dolnoserbski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dty mw-list-item"><a href="https://dty.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B9%E0%A4%82%E0%A4%97%E0%A5%87%E0%A4%B0%E0%A5%80" title="हंगेरी – Doteli" lang="dty" hreflang="dty" data-title="हंगेरी" data-language-autonym="डोटेली" data-language-local-name="Doteli" class="interlanguage-link-target">डोटेली</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dv mw-list-item"><a href="https://dv.wikipedia.org/wiki/%DE%80%DE%A6%DE%82%DE%B0%DE%8E%DE%AD%DE%83%DE%A9" title="ހަންގޭރީ – divehi" lang="dv" hreflang="dv" data-title="ހަންގޭރީ" data-language-autonym="ދިވެހިބަސް" data-language-local-name="divehi" class="interlanguage-link-target">ދިވެހިބަސް</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ee mw-list-item"><a href="https://ee.wikipedia.org/wiki/Hungary" title="Hungary – ewe" lang="ee" hreflang="ee" data-title="Hungary" data-language-autonym="Eʋegbe" data-language-local-name="ewe" class="interlanguage-link-target">Eʋegbe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-el mw-list-item"><a href="https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%9F%CF%85%CE%B3%CE%B3%CE%B1%CF%81%CE%AF%CE%B1" title="Ουγγαρία – greacă" lang="el" hreflang="el" data-title="Ουγγαρία" data-language-autonym="Ελληνικά" data-language-local-name="greacă" class="interlanguage-link-target">Ελληνικά</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eml mw-list-item"><a href="https://eml.wikipedia.org/wiki/Ungher%C3%AE" title="Ungherî – Emiliano-Romagnolo" lang="egl" hreflang="egl" data-title="Ungherî" data-language-autonym="Emiliàn e rumagnòl" data-language-local-name="Emiliano-Romagnolo" class="interlanguage-link-target">Emiliàn e rumagnòl</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en mw-list-item"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Hungary" title="Hungary – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="Hungary" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target">English</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eo badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://eo.wikipedia.org/wiki/Hungario" title="Hungario – esperanto" lang="eo" hreflang="eo" data-title="Hungario" data-language-autonym="Esperanto" data-language-local-name="esperanto" class="interlanguage-link-target">Esperanto</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es mw-list-item"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Hungr%C3%ADa" title="Hungría – spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="Hungría" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target">Español</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-et mw-list-item"><a href="https://et.wikipedia.org/wiki/Ungari" title="Ungari – estonă" lang="et" hreflang="et" data-title="Ungari" data-language-autonym="Eesti" data-language-local-name="estonă" class="interlanguage-link-target">Eesti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eu mw-list-item"><a href="https://eu.wikipedia.org/wiki/Hungaria" title="Hungaria – bască" lang="eu" hreflang="eu" data-title="Hungaria" data-language-autonym="Euskara" data-language-local-name="bască" class="interlanguage-link-target">Euskara</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ext mw-list-item"><a href="https://ext.wikipedia.org/wiki/Ungria" title="Ungria – Extremaduran" lang="ext" hreflang="ext" data-title="Ungria" data-language-autonym="Estremeñu" data-language-local-name="Extremaduran" class="interlanguage-link-target">Estremeñu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fa mw-list-item"><a href="https://fa.wikipedia.org/wiki/%D9%85%D8%AC%D8%A7%D8%B1%D8%B3%D8%AA%D8%A7%D9%86" title="مجارستان – persană" lang="fa" hreflang="fa" data-title="مجارستان" data-language-autonym="فارسی" data-language-local-name="persană" class="interlanguage-link-target">فارسی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ff mw-list-item"><a href="https://ff.wikipedia.org/wiki/Hunngariya" title="Hunngariya – fulah" lang="ff" hreflang="ff" data-title="Hunngariya" data-language-autonym="Fulfulde" data-language-local-name="fulah" class="interlanguage-link-target">Fulfulde</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fi mw-list-item"><a href="https://fi.wikipedia.org/wiki/Unkari" title="Unkari – finlandeză" lang="fi" hreflang="fi" data-title="Unkari" data-language-autonym="Suomi" data-language-local-name="finlandeză" class="interlanguage-link-target">Suomi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fiu-vro mw-list-item"><a href="https://fiu-vro.wikipedia.org/wiki/Ungari" title="Ungari – Võro" lang="vro" hreflang="vro" data-title="Ungari" data-language-autonym="Võro" data-language-local-name="Võro" class="interlanguage-link-target">Võro</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fo mw-list-item"><a href="https://fo.wikipedia.org/wiki/Ungarn" title="Ungarn – feroeză" lang="fo" hreflang="fo" data-title="Ungarn" data-language-autonym="Føroyskt" data-language-local-name="feroeză" class="interlanguage-link-target">Føroyskt</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr mw-list-item"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/Hongrie" title="Hongrie – franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="Hongrie" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target">Français</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-frp mw-list-item"><a href="https://frp.wikipedia.org/wiki/Hongries" title="Hongries – Arpitan" lang="frp" hreflang="frp" data-title="Hongries" data-language-autonym="Arpetan" data-language-local-name="Arpitan" class="interlanguage-link-target">Arpetan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-frr mw-list-item"><a href="https://frr.wikipedia.org/wiki/Ungarn/fe" title="Ungarn/fe – frizonă nordică" lang="frr" hreflang="frr" data-title="Ungarn/fe" data-language-autonym="Nordfriisk" data-language-local-name="frizonă nordică" class="interlanguage-link-target">Nordfriisk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fur mw-list-item"><a href="https://fur.wikipedia.org/wiki/Ongjarie" title="Ongjarie – friulană" lang="fur" hreflang="fur" data-title="Ongjarie" data-language-autonym="Furlan" data-language-local-name="friulană" class="interlanguage-link-target">Furlan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fy mw-list-item"><a href="https://fy.wikipedia.org/wiki/Hongarije" title="Hongarije – frizonă occidentală" lang="fy" hreflang="fy" data-title="Hongarije" data-language-autonym="Frysk" data-language-local-name="frizonă occidentală" class="interlanguage-link-target">Frysk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ga mw-list-item"><a href="https://ga.wikipedia.org/wiki/An_Ung%C3%A1ir" title="An Ungáir – irlandeză" lang="ga" hreflang="ga" data-title="An Ungáir" data-language-autonym="Gaeilge" data-language-local-name="irlandeză" class="interlanguage-link-target">Gaeilge</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gag mw-list-item"><a href="https://gag.wikipedia.org/wiki/Ungariya" title="Ungariya – găgăuză" lang="gag" hreflang="gag" data-title="Ungariya" data-language-autonym="Gagauz" data-language-local-name="găgăuză" class="interlanguage-link-target">Gagauz</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gcr mw-list-item"><a href="https://gcr.wikipedia.org/wiki/Ongri" title="Ongri – Guianan Creole" lang="gcr" hreflang="gcr" data-title="Ongri" data-language-autonym="Kriyòl gwiyannen" data-language-local-name="Guianan Creole" class="interlanguage-link-target">Kriyòl gwiyannen</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gd mw-list-item"><a href="https://gd.wikipedia.org/wiki/An_Ungair" title="An Ungair – gaelică scoțiană" lang="gd" hreflang="gd" data-title="An Ungair" data-language-autonym="Gàidhlig" data-language-local-name="gaelică scoțiană" class="interlanguage-link-target">Gàidhlig</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gl mw-list-item"><a href="https://gl.wikipedia.org/wiki/Hungr%C3%ADa" title="Hungría – galiciană" lang="gl" hreflang="gl" data-title="Hungría" data-language-autonym="Galego" data-language-local-name="galiciană" class="interlanguage-link-target">Galego</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gn mw-list-item"><a href="https://gn.wikipedia.org/wiki/Hungyria" title="Hungyria – guarani" lang="gn" hreflang="gn" data-title="Hungyria" data-language-autonym="Avañe'ẽ" data-language-local-name="guarani" class="interlanguage-link-target">Avañe'ẽ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gom mw-list-item"><a href="https://gom.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B9%E0%A4%82%E0%A4%97%E0%A5%87%E0%A4%B0%E0%A5%80" title="हंगेरी – Goan Konkani" lang="gom" hreflang="gom" data-title="हंगेरी" data-language-autonym="गोंयची कोंकणी / Gõychi Konknni" data-language-local-name="Goan Konkani" class="interlanguage-link-target">गोंयची कोंकणी / Gõychi Konknni</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-got mw-list-item"><a href="https://got.wikipedia.org/wiki/%F0%90%8C%BF%F0%90%8C%B2%F0%90%8C%B2%F0%90%8C%B0%F0%90%8D%82%F0%90%8C%BB%F0%90%8C%B0%F0%90%8C%BD%F0%90%8C%B3" title="𐌿𐌲𐌲𐌰𐍂𐌻𐌰𐌽𐌳 – gotică" lang="got" hreflang="got" data-title="𐌿𐌲𐌲𐌰𐍂𐌻𐌰𐌽𐌳" data-language-autonym="𐌲𐌿𐍄𐌹𐍃𐌺" data-language-local-name="gotică" class="interlanguage-link-target">𐌲𐌿𐍄𐌹𐍃𐌺</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gu mw-list-item"><a href="https://gu.wikipedia.org/wiki/%E0%AA%B9%E0%AA%82%E0%AA%97%E0%AB%87%E0%AA%B0%E0%AB%80" title="હંગેરી – gujarati" lang="gu" hreflang="gu" data-title="હંગેરી" data-language-autonym="ગુજરાતી" data-language-local-name="gujarati" class="interlanguage-link-target">ગુજરાતી</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gv mw-list-item"><a href="https://gv.wikipedia.org/wiki/Yn_Ungaar" title="Yn Ungaar – manx" lang="gv" hreflang="gv" data-title="Yn Ungaar" data-language-autonym="Gaelg" data-language-local-name="manx" class="interlanguage-link-target">Gaelg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ha mw-list-item"><a href="https://ha.wikipedia.org/wiki/Hungariya" title="Hungariya – hausa" lang="ha" hreflang="ha" data-title="Hungariya" data-language-autonym="Hausa" data-language-local-name="hausa" class="interlanguage-link-target">Hausa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hak mw-list-item"><a href="https://hak.wikipedia.org/wiki/Hi%C3%BBng-ng%C3%A0-li" title="Hiûng-ngà-li – chineză hakka" lang="hak" hreflang="hak" data-title="Hiûng-ngà-li" data-language-autonym="客家語 / Hak-kâ-ngî" data-language-local-name="chineză hakka" class="interlanguage-link-target">客家語 / Hak-kâ-ngî</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-haw mw-list-item"><a href="https://haw.wikipedia.org/wiki/Hunakalia" title="Hunakalia – hawaiiană" lang="haw" hreflang="haw" data-title="Hunakalia" data-language-autonym="Hawaiʻi" data-language-local-name="hawaiiană" class="interlanguage-link-target">Hawaiʻi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-he mw-list-item"><a href="https://he.wikipedia.org/wiki/%D7%94%D7%95%D7%A0%D7%92%D7%A8%D7%99%D7%94" title="הונגריה – ebraică" lang="he" hreflang="he" data-title="הונגריה" data-language-autonym="עברית" data-language-local-name="ebraică" class="interlanguage-link-target">עברית</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hi mw-list-item"><a href="https://hi.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B9%E0%A4%82%E0%A4%97%E0%A4%B0%E0%A5%80" title="हंगरी – hindi" lang="hi" hreflang="hi" data-title="हंगरी" data-language-autonym="हिन्दी" data-language-local-name="hindi" class="interlanguage-link-target">हिन्दी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hif mw-list-item"><a href="https://hif.wikipedia.org/wiki/Hungary" title="Hungary – Fiji Hindi" lang="hif" hreflang="hif" data-title="Hungary" data-language-autonym="Fiji Hindi" data-language-local-name="Fiji Hindi" class="interlanguage-link-target">Fiji Hindi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hr mw-list-item"><a href="https://hr.wikipedia.org/wiki/Ma%C4%91arska" title="Mađarska – croată" lang="hr" hreflang="hr" data-title="Mađarska" data-language-autonym="Hrvatski" data-language-local-name="croată" class="interlanguage-link-target">Hrvatski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hsb mw-list-item"><a href="https://hsb.wikipedia.org/wiki/Mad%C5%BAarska" title="Madźarska – sorabă de sus" lang="hsb" hreflang="hsb" data-title="Madźarska" data-language-autonym="Hornjoserbsce" data-language-local-name="sorabă de sus" class="interlanguage-link-target">Hornjoserbsce</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ht mw-list-item"><a href="https://ht.wikipedia.org/wiki/Ongri" title="Ongri – haitiană" lang="ht" hreflang="ht" data-title="Ongri" data-language-autonym="Kreyòl ayisyen" data-language-local-name="haitiană" class="interlanguage-link-target">Kreyòl ayisyen</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hu mw-list-item"><a href="https://hu.wikipedia.org/wiki/Magyarorsz%C3%A1g" title="Magyarország – maghiară" lang="hu" hreflang="hu" data-title="Magyarország" data-language-autonym="Magyar" data-language-local-name="maghiară" class="interlanguage-link-target">Magyar</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hy mw-list-item"><a href="https://hy.wikipedia.org/wiki/%D5%80%D5%B8%D6%82%D5%B6%D5%A3%D5%A1%D6%80%D5%AB%D5%A1" title="Հունգարիա – armeană" lang="hy" hreflang="hy" data-title="Հունգարիա" data-language-autonym="Հայերեն" data-language-local-name="armeană" class="interlanguage-link-target">Հայերեն</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hyw mw-list-item"><a href="https://hyw.wikipedia.org/wiki/%D5%80%D5%B8%D6%82%D5%B6%D5%A3%D5%A1%D6%80%D5%AB%D5%A1" title="Հունգարիա – Western Armenian" lang="hyw" hreflang="hyw" data-title="Հունգարիա" data-language-autonym="Արեւմտահայերէն" data-language-local-name="Western Armenian" class="interlanguage-link-target">Արեւմտահայերէն</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ia mw-list-item"><a href="https://ia.wikipedia.org/wiki/Hungaria" title="Hungaria – interlingua" lang="ia" hreflang="ia" data-title="Hungaria" data-language-autonym="Interlingua" data-language-local-name="interlingua" class="interlanguage-link-target">Interlingua</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-iba mw-list-item"><a href="https://iba.wikipedia.org/wiki/Hungari" title="Hungari – iban" lang="iba" hreflang="iba" data-title="Hungari" data-language-autonym="Jaku Iban" data-language-local-name="iban" class="interlanguage-link-target">Jaku Iban</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-id mw-list-item"><a href="https://id.wikipedia.org/wiki/Hungaria" title="Hungaria – indoneziană" lang="id" hreflang="id" data-title="Hungaria" data-language-autonym="Bahasa Indonesia" data-language-local-name="indoneziană" class="interlanguage-link-target">Bahasa Indonesia</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ie mw-list-item"><a href="https://ie.wikipedia.org/wiki/Hungaria" title="Hungaria – interlingue" lang="ie" hreflang="ie" data-title="Hungaria" data-language-autonym="Interlingue" data-language-local-name="interlingue" class="interlanguage-link-target">Interlingue</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ig mw-list-item"><a href="https://ig.wikipedia.org/wiki/Hungary" title="Hungary – igbo" lang="ig" hreflang="ig" data-title="Hungary" data-language-autonym="Igbo" data-language-local-name="igbo" class="interlanguage-link-target">Igbo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ik mw-list-item"><a href="https://ik.wikipedia.org/wiki/Makiaruusaaq" title="Makiaruusaaq – inupiak" lang="ik" hreflang="ik" data-title="Makiaruusaaq" data-language-autonym="Iñupiatun" data-language-local-name="inupiak" class="interlanguage-link-target">Iñupiatun</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ilo mw-list-item"><a href="https://ilo.wikipedia.org/wiki/Hungaria" title="Hungaria – iloko" lang="ilo" hreflang="ilo" data-title="Hungaria" data-language-autonym="Ilokano" data-language-local-name="iloko" class="interlanguage-link-target">Ilokano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-inh mw-list-item"><a href="https://inh.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%B4%D0%B6%D0%B0%D1%80%D1%87%D0%B5" title="Маджарче – ingușă" lang="inh" hreflang="inh" data-title="Маджарче" data-language-autonym="ГӀалгӀай" data-language-local-name="ingușă" class="interlanguage-link-target">ГӀалгӀай</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-io mw-list-item"><a href="https://io.wikipedia.org/wiki/Hungaria" title="Hungaria – ido" lang="io" hreflang="io" data-title="Hungaria" data-language-autonym="Ido" data-language-local-name="ido" class="interlanguage-link-target">Ido</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-is badge-Q17437798 badge-goodarticle mw-list-item" title="articol bun"><a href="https://is.wikipedia.org/wiki/Ungverjaland" title="Ungverjaland – islandeză" lang="is" hreflang="is" data-title="Ungverjaland" data-language-autonym="Íslenska" data-language-local-name="islandeză" class="interlanguage-link-target">Íslenska</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it mw-list-item"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Ungheria" title="Ungheria – italiană" lang="it" hreflang="it" data-title="Ungheria" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiană" class="interlanguage-link-target">Italiano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ja mw-list-item"><a href="https://ja.wikipedia.org/wiki/%E3%83%8F%E3%83%B3%E3%82%AC%E3%83%AA%E3%83%BC" title="ハンガリー – japoneză" lang="ja" hreflang="ja" data-title="ハンガリー" data-language-autonym="日本語" data-language-local-name="japoneză" class="interlanguage-link-target">日本語</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jam mw-list-item"><a href="https://jam.wikipedia.org/wiki/Onggari" title="Onggari – Jamaican Creole English" lang="jam" hreflang="jam" data-title="Onggari" data-language-autonym="Patois" data-language-local-name="Jamaican Creole English" class="interlanguage-link-target">Patois</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jbo mw-list-item"><a href="https://jbo.wikipedia.org/wiki/madjiar" title="madjiar – lojban" lang="jbo" hreflang="jbo" data-title="madjiar" data-language-autonym="La .lojban." data-language-local-name="lojban" class="interlanguage-link-target">La .lojban.</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jv mw-list-item"><a href="https://jv.wikipedia.org/wiki/Honggari" title="Honggari – javaneză" lang="jv" hreflang="jv" data-title="Honggari" data-language-autonym="Jawa" data-language-local-name="javaneză" class="interlanguage-link-target">Jawa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ka mw-list-item"><a href="https://ka.wikipedia.org/wiki/%E1%83%A3%E1%83%9C%E1%83%92%E1%83%A0%E1%83%94%E1%83%97%E1%83%98" title="უნგრეთი – georgiană" lang="ka" hreflang="ka" data-title="უნგრეთი" data-language-autonym="ქართული" data-language-local-name="georgiană" class="interlanguage-link-target">ქართული</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kaa mw-list-item"><a href="https://kaa.wikipedia.org/wiki/Vengriya" title="Vengriya – karakalpak" lang="kaa" hreflang="kaa" data-title="Vengriya" data-language-autonym="Qaraqalpaqsha" data-language-local-name="karakalpak" class="interlanguage-link-target">Qaraqalpaqsha</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kab mw-list-item"><a href="https://kab.wikipedia.org/wiki/Ma%C7%A7ar" title="Maǧar – kabyle" lang="kab" hreflang="kab" data-title="Maǧar" data-language-autonym="Taqbaylit" data-language-local-name="kabyle" class="interlanguage-link-target">Taqbaylit</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kbd mw-list-item"><a href="https://kbd.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D1%8D%D0%B6%D0%B0%D1%80%D0%B5%D0%B9" title="Мэжарей – kabardian" lang="kbd" hreflang="kbd" data-title="Мэжарей" data-language-autonym="Адыгэбзэ" data-language-local-name="kabardian" class="interlanguage-link-target">Адыгэбзэ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kbp mw-list-item"><a href="https://kbp.wikipedia.org/wiki/H%C9%94%C5%8Birii" title="Hɔŋirii – Kabiye" lang="kbp" hreflang="kbp" data-title="Hɔŋirii" data-language-autonym="Kabɩyɛ" data-language-local-name="Kabiye" class="interlanguage-link-target">Kabɩyɛ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kcg mw-list-item"><a href="https://kcg.wikipedia.org/wiki/Honggi%CC%B1ri" title="Honggi̱ri – tyap" lang="kcg" hreflang="kcg" data-title="Honggi̱ri" data-language-autonym="Tyap" data-language-local-name="tyap" class="interlanguage-link-target">Tyap</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kg mw-list-item"><a href="https://kg.wikipedia.org/wiki/Hongrie" title="Hongrie – congoleză" lang="kg" hreflang="kg" data-title="Hongrie" data-language-autonym="Kongo" data-language-local-name="congoleză" class="interlanguage-link-target">Kongo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ki mw-list-item"><a href="https://ki.wikipedia.org/wiki/Hangar%C4%A9" title="Hangarĩ – kikuyu" lang="ki" hreflang="ki" data-title="Hangarĩ" data-language-autonym="Gĩkũyũ" data-language-local-name="kikuyu" class="interlanguage-link-target">Gĩkũyũ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kk mw-list-item"><a href="https://kk.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%B6%D0%B0%D1%80%D1%81%D1%82%D0%B0%D0%BD" title="Мажарстан – kazahă" lang="kk" hreflang="kk" data-title="Мажарстан" data-language-autonym="Қазақша" data-language-local-name="kazahă" class="interlanguage-link-target">Қазақша</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-km mw-list-item"><a href="https://km.wikipedia.org/wiki/%E1%9E%A0%E1%9E%BB%E1%9E%84%E1%9E%82%E1%9F%92%E1%9E%9A%E1%9E%B8" title="ហុងគ្រី – khmeră" lang="km" hreflang="km" data-title="ហុងគ្រី" data-language-autonym="ភាសាខ្មែរ" data-language-local-name="khmeră" class="interlanguage-link-target">ភាសាខ្មែរ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kn mw-list-item"><a href="https://kn.wikipedia.org/wiki/%E0%B2%B9%E0%B2%82%E0%B2%97%E0%B2%B0%E0%B2%BF" title="ಹಂಗರಿ – kannada" lang="kn" hreflang="kn" data-title="ಹಂಗರಿ" data-language-autonym="ಕನ್ನಡ" data-language-local-name="kannada" class="interlanguage-link-target">ಕನ್ನಡ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ko mw-list-item"><a href="https://ko.wikipedia.org/wiki/%ED%97%9D%EA%B0%80%EB%A6%AC" title="헝가리 – coreeană" lang="ko" hreflang="ko" data-title="헝가리" data-language-autonym="한국어" data-language-local-name="coreeană" class="interlanguage-link-target">한국어</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-koi mw-list-item"><a href="https://koi.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%B4%D1%8C%D1%8F%D1%80%D0%BC%D1%83" title="Мадьярму – komi-permiak" lang="koi" hreflang="koi" data-title="Мадьярму" data-language-autonym="Перем коми" data-language-local-name="komi-permiak" class="interlanguage-link-target">Перем коми</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-krc mw-list-item"><a href="https://krc.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%B4%D0%B6%D0%B0%D1%80" title="Маджар – karaceai-balkar" lang="krc" hreflang="krc" data-title="Маджар" data-language-autonym="Къарачай-малкъар" data-language-local-name="karaceai-balkar" class="interlanguage-link-target">Къарачай-малкъар</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ku mw-list-item"><a href="https://ku.wikipedia.org/wiki/Mecaristan" title="Mecaristan – kurdă" lang="ku" hreflang="ku" data-title="Mecaristan" data-language-autonym="Kurdî" data-language-local-name="kurdă" class="interlanguage-link-target">Kurdî</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kv mw-list-item"><a href="https://kv.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%B4%D0%B4%D1%8F%D1%80_%D0%9C%D1%83" title="Маддяр Му – komi" lang="kv" hreflang="kv" data-title="Маддяр Му" data-language-autonym="Коми" data-language-local-name="komi" class="interlanguage-link-target">Коми</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kw mw-list-item"><a href="https://kw.wikipedia.org/wiki/Hungari" title="Hungari – cornică" lang="kw" hreflang="kw" data-title="Hungari" data-language-autonym="Kernowek" data-language-local-name="cornică" class="interlanguage-link-target">Kernowek</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ky mw-list-item"><a href="https://ky.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%B6%D0%B0%D1%80%D1%81%D1%82%D0%B0%D0%BD" title="Мажарстан – kârgâză" lang="ky" hreflang="ky" data-title="Мажарстан" data-language-autonym="Кыргызча" data-language-local-name="kârgâză" class="interlanguage-link-target">Кыргызча</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-la mw-list-item"><a href="https://la.wikipedia.org/wiki/Hungaria" title="Hungaria – latină" lang="la" hreflang="la" data-title="Hungaria" data-language-autonym="Latina" data-language-local-name="latină" class="interlanguage-link-target">Latina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lad mw-list-item"><a href="https://lad.wikipedia.org/wiki/Madjaristan" title="Madjaristan – ladino" lang="lad" hreflang="lad" data-title="Madjaristan" data-language-autonym="Ladino" data-language-local-name="ladino" class="interlanguage-link-target">Ladino</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lb mw-list-item"><a href="https://lb.wikipedia.org/wiki/Ungarn" title="Ungarn – luxemburgheză" lang="lb" hreflang="lb" data-title="Ungarn" data-language-autonym="Lëtzebuergesch" data-language-local-name="luxemburgheză" class="interlanguage-link-target">Lëtzebuergesch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lez mw-list-item"><a href="https://lez.wikipedia.org/wiki/%D0%92%D0%B5%D0%BD%D0%B3%D1%80%D0%B8%D1%8F" title="Венгрия – lezghian" lang="lez" hreflang="lez" data-title="Венгрия" data-language-autonym="Лезги" data-language-local-name="lezghian" class="interlanguage-link-target">Лезги</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lfn mw-list-item"><a href="https://lfn.wikipedia.org/wiki/Magiar" title="Magiar – Lingua Franca Nova" lang="lfn" hreflang="lfn" data-title="Magiar" data-language-autonym="Lingua Franca Nova" data-language-local-name="Lingua Franca Nova" class="interlanguage-link-target">Lingua Franca Nova</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-li mw-list-item"><a href="https://li.wikipedia.org/wiki/Hongarie%C3%AB" title="Hongarieë – limburgheză" lang="li" hreflang="li" data-title="Hongarieë" data-language-autonym="Limburgs" data-language-local-name="limburgheză" class="interlanguage-link-target">Limburgs</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lij mw-list-item"><a href="https://lij.wikipedia.org/wiki/Ungher%C3%AEa" title="Ungherîa – liguriană" lang="lij" hreflang="lij" data-title="Ungherîa" data-language-autonym="Ligure" data-language-local-name="liguriană" class="interlanguage-link-target">Ligure</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lld mw-list-item"><a href="https://lld.wikipedia.org/wiki/Ungaria" title="Ungaria – Ladin" lang="lld" hreflang="lld" data-title="Ungaria" data-language-autonym="Ladin" data-language-local-name="Ladin" class="interlanguage-link-target">Ladin</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lmo mw-list-item"><a href="https://lmo.wikipedia.org/wiki/%C3%9Cngheria" title="Üngheria – Lombard" lang="lmo" hreflang="lmo" data-title="Üngheria" data-language-autonym="Lombard" data-language-local-name="Lombard" class="interlanguage-link-target">Lombard</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ln mw-list-item"><a href="https://ln.wikipedia.org/wiki/Ungri" title="Ungri – lingala" lang="ln" hreflang="ln" data-title="Ungri" data-language-autonym="Lingála" data-language-local-name="lingala" class="interlanguage-link-target">Lingála</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lo mw-list-item"><a href="https://lo.wikipedia.org/wiki/%E0%BA%9B%E0%BA%B0%E0%BB%80%E0%BA%97%E0%BA%94%E0%BA%AE%E0%BA%BB%E0%BA%87%E0%BA%81%E0%BA%B2%E0%BA%A5%E0%BA%B5" title="ປະເທດຮົງກາລີ – laoțiană" lang="lo" hreflang="lo" data-title="ປະເທດຮົງກາລີ" data-language-autonym="ລາວ" data-language-local-name="laoțiană" class="interlanguage-link-target">ລາວ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lt mw-list-item"><a href="https://lt.wikipedia.org/wiki/Vengrija" title="Vengrija – lituaniană" lang="lt" hreflang="lt" data-title="Vengrija" data-language-autonym="Lietuvių" data-language-local-name="lituaniană" class="interlanguage-link-target">Lietuvių</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ltg mw-list-item"><a href="https://ltg.wikipedia.org/wiki/Vengreja" title="Vengreja – Latgalian" lang="ltg" hreflang="ltg" data-title="Vengreja" data-language-autonym="Latgaļu" data-language-local-name="Latgalian" class="interlanguage-link-target">Latgaļu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lv mw-list-item"><a href="https://lv.wikipedia.org/wiki/Ung%C4%81rija" title="Ungārija – letonă" lang="lv" hreflang="lv" data-title="Ungārija" data-language-autonym="Latviešu" data-language-local-name="letonă" class="interlanguage-link-target">Latviešu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mad mw-list-item"><a href="https://mad.wikipedia.org/wiki/Hongaria" title="Hongaria – madureză" lang="mad" hreflang="mad" data-title="Hongaria" data-language-autonym="Madhurâ" data-language-local-name="madureză" class="interlanguage-link-target">Madhurâ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-map-bms mw-list-item"><a href="https://map-bms.wikipedia.org/wiki/Hongaria" title="Hongaria – Banyumasan" lang="jv-x-bms" hreflang="jv-x-bms" data-title="Hongaria" data-language-autonym="Basa Banyumasan" data-language-local-name="Banyumasan" class="interlanguage-link-target">Basa Banyumasan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mdf mw-list-item"><a href="https://mdf.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%B4%D1%8F%D1%80%D0%BC%D0%B0%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%80" title="Мадярмастор – moksha" lang="mdf" hreflang="mdf" data-title="Мадярмастор" data-language-autonym="Мокшень" data-language-local-name="moksha" class="interlanguage-link-target">Мокшень</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mg mw-list-item"><a href="https://mg.wikipedia.org/wiki/H%C3%B4ngria" title="Hôngria – malgașă" lang="mg" hreflang="mg" data-title="Hôngria" data-language-autonym="Malagasy" data-language-local-name="malgașă" class="interlanguage-link-target">Malagasy</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mhr mw-list-item"><a href="https://mhr.wikipedia.org/wiki/%D0%92%D0%B5%D0%BD%D0%B3%D1%80%D0%B8%D0%B9" title="Венгрий – Eastern Mari" lang="mhr" hreflang="mhr" data-title="Венгрий" data-language-autonym="Олык марий" data-language-local-name="Eastern Mari" class="interlanguage-link-target">Олык марий</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mi mw-list-item"><a href="https://mi.wikipedia.org/wiki/Hanekeria" title="Hanekeria – maori" lang="mi" hreflang="mi" data-title="Hanekeria" data-language-autonym="Māori" data-language-local-name="maori" class="interlanguage-link-target">Māori</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-min mw-list-item"><a href="https://min.wikipedia.org/wiki/Hungaria" title="Hungaria – minangkabau" lang="min" hreflang="min" data-title="Hungaria" data-language-autonym="Minangkabau" data-language-local-name="minangkabau" class="interlanguage-link-target">Minangkabau</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mk mw-list-item"><a href="https://mk.wikipedia.org/wiki/%D0%A3%D0%BD%D0%B3%D0%B0%D1%80%D0%B8%D1%98%D0%B0" title="Унгарија – macedoneană" lang="mk" hreflang="mk" data-title="Унгарија" data-language-autonym="Македонски" data-language-local-name="macedoneană" class="interlanguage-link-target">Македонски</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ml mw-list-item"><a href="https://ml.wikipedia.org/wiki/%E0%B4%B9%E0%B4%82%E0%B4%97%E0%B4%B1%E0%B4%BF" title="ഹംഗറി – malayalam" lang="ml" hreflang="ml" data-title="ഹംഗറി" data-language-autonym="മലയാളം" data-language-local-name="malayalam" class="interlanguage-link-target">മലയാളം</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mn mw-list-item"><a href="https://mn.wikipedia.org/wiki/%D0%A3%D0%BD%D0%B3%D0%B0%D1%80" title="Унгар – mongolă" lang="mn" hreflang="mn" data-title="Унгар" data-language-autonym="Монгол" data-language-local-name="mongolă" class="interlanguage-link-target">Монгол</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mni mw-list-item"><a href="https://mni.wikipedia.org/wiki/%EA%AF%8D%EA%AF%AA%EA%AF%92%EA%AF%A6%EA%AF%94%EA%AF%A4" title="ꯍꯪꯒꯦꯔꯤ – manipuri" lang="mni" hreflang="mni" data-title="ꯍꯪꯒꯦꯔꯤ" data-language-autonym="ꯃꯤꯇꯩ ꯂꯣꯟ" data-language-local-name="manipuri" class="interlanguage-link-target">ꯃꯤꯇꯩ ꯂꯣꯟ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mr mw-list-item"><a href="https://mr.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B9%E0%A4%82%E0%A4%97%E0%A5%87%E0%A4%B0%E0%A5%80" title="हंगेरी – marathi" lang="mr" hreflang="mr" data-title="हंगेरी" data-language-autonym="मराठी" data-language-local-name="marathi" class="interlanguage-link-target">मराठी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mrj mw-list-item"><a href="https://mrj.wikipedia.org/wiki/%D0%92%D0%B5%D0%BD%D0%B3%D1%80%D0%B8" title="Венгри – Western Mari" lang="mrj" hreflang="mrj" data-title="Венгри" data-language-autonym="Кырык мары" data-language-local-name="Western Mari" class="interlanguage-link-target">Кырык мары</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ms mw-list-item"><a href="https://ms.wikipedia.org/wiki/Hungary" title="Hungary – malaeză" lang="ms" hreflang="ms" data-title="Hungary" data-language-autonym="Bahasa Melayu" data-language-local-name="malaeză" class="interlanguage-link-target">Bahasa Melayu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mt mw-list-item"><a href="https://mt.wikipedia.org/wiki/Ungerija" title="Ungerija – malteză" lang="mt" hreflang="mt" data-title="Ungerija" data-language-autonym="Malti" data-language-local-name="malteză" class="interlanguage-link-target">Malti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mwl mw-list-item"><a href="https://mwl.wikipedia.org/wiki/Hungrie" title="Hungrie – mirandeză" lang="mwl" hreflang="mwl" data-title="Hungrie" data-language-autonym="Mirandés" data-language-local-name="mirandeză" class="interlanguage-link-target">Mirandés</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-my mw-list-item"><a href="https://my.wikipedia.org/wiki/%E1%80%9F%E1%80%94%E1%80%BA%E1%80%82%E1%80%B1%E1%80%9B%E1%80%AE%E1%80%94%E1%80%AD%E1%80%AF%E1%80%84%E1%80%BA%E1%80%84%E1%80%B6" title="ဟန်ဂေရီနိုင်ငံ – birmană" lang="my" hreflang="my" data-title="ဟန်ဂေရီနိုင်ငံ" data-language-autonym="မြန်မာဘာသာ" data-language-local-name="birmană" class="interlanguage-link-target">မြန်မာဘာသာ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-myv mw-list-item"><a href="https://myv.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%B4%D1%8C%D1%8F%D1%80%D0%BE%D0%BD%D1%8C_%D0%9C%D0%B0%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%80" title="Мадьяронь Мастор – erzya" lang="myv" hreflang="myv" data-title="Мадьяронь Мастор" data-language-autonym="Эрзянь" data-language-local-name="erzya" class="interlanguage-link-target">Эрзянь</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mzn mw-list-item"><a href="https://mzn.wikipedia.org/wiki/%D9%85%D8%AC%D8%A7%D8%B1%D8%B3%D8%AA%D9%88%D9%86" title="مجارستون – mazanderani" lang="mzn" hreflang="mzn" data-title="مجارستون" data-language-autonym="مازِرونی" data-language-local-name="mazanderani" class="interlanguage-link-target">مازِرونی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nap mw-list-item"><a href="https://nap.wikipedia.org/wiki/Ungaria" title="Ungaria – napolitană" lang="nap" hreflang="nap" data-title="Ungaria" data-language-autonym="Napulitano" data-language-local-name="napolitană" class="interlanguage-link-target">Napulitano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds mw-list-item"><a href="https://nds.wikipedia.org/wiki/Ungarn" title="Ungarn – germana de jos" lang="nds" hreflang="nds" data-title="Ungarn" data-language-autonym="Plattdüütsch" data-language-local-name="germana de jos" class="interlanguage-link-target">Plattdüütsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds-nl mw-list-item"><a href="https://nds-nl.wikipedia.org/wiki/Hongaarnlaand" title="Hongaarnlaand – saxona de jos" lang="nds-NL" hreflang="nds-NL" data-title="Hongaarnlaand" data-language-autonym="Nedersaksies" data-language-local-name="saxona de jos" class="interlanguage-link-target">Nedersaksies</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ne mw-list-item"><a href="https://ne.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B9%E0%A4%99%E0%A5%8D%E0%A4%97%E0%A5%87%E0%A4%B0%E0%A5%80" title="हङ्गेरी – nepaleză" lang="ne" hreflang="ne" data-title="हङ्गेरी" data-language-autonym="नेपाली" data-language-local-name="nepaleză" class="interlanguage-link-target">नेपाली</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-new mw-list-item"><a href="https://new.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B9%E0%A4%99%E0%A5%8D%E0%A4%97%E0%A5%87%E0%A4%B0%E0%A5%80" title="हङ्गेरी – newari" lang="new" hreflang="new" data-title="हङ्गेरी" data-language-autonym="नेपाल भाषा" data-language-local-name="newari" class="interlanguage-link-target">नेपाल भाषा</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl mw-list-item"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/Hongarije" title="Hongarije – neerlandeză" lang="nl" hreflang="nl" data-title="Hongarije" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandeză" class="interlanguage-link-target">Nederlands</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nn mw-list-item"><a href="https://nn.wikipedia.org/wiki/Ungarn" title="Ungarn – norvegiană nynorsk" lang="nn" hreflang="nn" data-title="Ungarn" data-language-autonym="Norsk nynorsk" data-language-local-name="norvegiană nynorsk" class="interlanguage-link-target">Norsk nynorsk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-no mw-list-item"><a href="https://no.wikipedia.org/wiki/Ungarn" title="Ungarn – norvegiană bokmål" lang="nb" hreflang="nb" data-title="Ungarn" data-language-autonym="Norsk bokmål" data-language-local-name="norvegiană bokmål" class="interlanguage-link-target">Norsk bokmål</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nov mw-list-item"><a href="https://nov.wikipedia.org/wiki/Hungaria" title="Hungaria – Novial" lang="nov" hreflang="nov" data-title="Hungaria" data-language-autonym="Novial" data-language-local-name="Novial" class="interlanguage-link-target">Novial</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nrm mw-list-item"><a href="https://nrm.wikipedia.org/wiki/Hongrie" title="Hongrie – Norman" lang="nrf" hreflang="nrf" data-title="Hongrie" data-language-autonym="Nouormand" data-language-local-name="Norman" class="interlanguage-link-target">Nouormand</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nv mw-list-item"><a href="https://nv.wikipedia.org/wiki/Azeed%C3%ADch%CA%BC%C3%AD%C3%AD%CA%BC_Dine%CA%BC%C3%A9_Bik%C3%A9yah" title="Azeedíchʼííʼ Dineʼé Bikéyah – navajo" lang="nv" hreflang="nv" data-title="Azeedíchʼííʼ Dineʼé Bikéyah" data-language-autonym="Diné bizaad" data-language-local-name="navajo" class="interlanguage-link-target">Diné bizaad</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-oc mw-list-item"><a href="https://oc.wikipedia.org/wiki/Ongria" title="Ongria – occitană" lang="oc" hreflang="oc" data-title="Ongria" data-language-autonym="Occitan" data-language-local-name="occitană" class="interlanguage-link-target">Occitan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-olo mw-list-item"><a href="https://olo.wikipedia.org/wiki/Vengrii" title="Vengrii – Livvi-Karelian" lang="olo" hreflang="olo" data-title="Vengrii" data-language-autonym="Livvinkarjala" data-language-local-name="Livvi-Karelian" class="interlanguage-link-target">Livvinkarjala</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-om mw-list-item"><a href="https://om.wikipedia.org/wiki/Hangaarii" title="Hangaarii – oromo" lang="om" hreflang="om" data-title="Hangaarii" data-language-autonym="Oromoo" data-language-local-name="oromo" class="interlanguage-link-target">Oromoo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-os mw-list-item"><a href="https://os.wikipedia.org/wiki/%D0%92%D0%B5%D0%BD%D0%B3%D1%80%D0%B8" title="Венгри – osetă" lang="os" hreflang="os" data-title="Венгри" data-language-autonym="Ирон" data-language-local-name="osetă" class="interlanguage-link-target">Ирон</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pa mw-list-item"><a href="https://pa.wikipedia.org/wiki/%E0%A8%B9%E0%A9%B0%E0%A8%97%E0%A8%B0%E0%A9%80" title="ਹੰਗਰੀ – punjabi" lang="pa" hreflang="pa" data-title="ਹੰਗਰੀ" data-language-autonym="ਪੰਜਾਬੀ" data-language-local-name="punjabi" class="interlanguage-link-target">ਪੰਜਾਬੀ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pag mw-list-item"><a href="https://pag.wikipedia.org/wiki/Hungary" title="Hungary – pangasinan" lang="pag" hreflang="pag" data-title="Hungary" data-language-autonym="Pangasinan" data-language-local-name="pangasinan" class="interlanguage-link-target">Pangasinan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pam mw-list-item"><a href="https://pam.wikipedia.org/wiki/Unggr%C3%ADa" title="Unggría – pampanga" lang="pam" hreflang="pam" data-title="Unggría" data-language-autonym="Kapampangan" data-language-local-name="pampanga" class="interlanguage-link-target">Kapampangan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pap mw-list-item"><a href="https://pap.wikipedia.org/wiki/Hungria" title="Hungria – papiamento" lang="pap" hreflang="pap" data-title="Hungria" data-language-autonym="Papiamentu" data-language-local-name="papiamento" class="interlanguage-link-target">Papiamentu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pcd mw-list-item"><a href="https://pcd.wikipedia.org/wiki/Hongrie" title="Hongrie – Picard" lang="pcd" hreflang="pcd" data-title="Hongrie" data-language-autonym="Picard" data-language-local-name="Picard" class="interlanguage-link-target">Picard</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pdc mw-list-item"><a href="https://pdc.wikipedia.org/wiki/Ungarn" title="Ungarn – Pennsylvania German" lang="pdc" hreflang="pdc" data-title="Ungarn" data-language-autonym="Deitsch" data-language-local-name="Pennsylvania German" class="interlanguage-link-target">Deitsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pi mw-list-item"><a href="https://pi.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B9%E0%A4%82%E0%A4%97%E0%A4%B0%E0%A5%80" title="हंगरी – pali" lang="pi" hreflang="pi" data-title="हंगरी" data-language-autonym="पालि" data-language-local-name="pali" class="interlanguage-link-target">पालि</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pih mw-list-item"><a href="https://pih.wikipedia.org/wiki/Hungrii" title="Hungrii – Norfuk / Pitkern" lang="pih" hreflang="pih" data-title="Hungrii" data-language-autonym="Norfuk / Pitkern" data-language-local-name="Norfuk / Pitkern" class="interlanguage-link-target">Norfuk / Pitkern</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl mw-list-item"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/W%C4%99gry" title="Węgry – poloneză" lang="pl" hreflang="pl" data-title="Węgry" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="poloneză" class="interlanguage-link-target">Polski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pms mw-list-item"><a href="https://pms.wikipedia.org/wiki/Ungher%C3%ACa" title="Ungherìa – Piedmontese" lang="pms" hreflang="pms" data-title="Ungherìa" data-language-autonym="Piemontèis" data-language-local-name="Piedmontese" class="interlanguage-link-target">Piemontèis</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnb mw-list-item"><a href="https://pnb.wikipedia.org/wiki/%DB%81%D9%86%DA%AF%D8%B1%DB%8C" title="ہنگری – Western Punjabi" lang="pnb" hreflang="pnb" data-title="ہنگری" data-language-autonym="پنجابی" data-language-local-name="Western Punjabi" class="interlanguage-link-target">پنجابی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnt mw-list-item"><a href="https://pnt.wikipedia.org/wiki/%CE%9F%CF%85%CE%B3%CE%B3%CE%B1%CF%81%CE%AF%CE%B1" title="Ουγγαρία – Pontic" lang="pnt" hreflang="pnt" data-title="Ουγγαρία" data-language-autonym="Ποντιακά" data-language-local-name="Pontic" class="interlanguage-link-target">Ποντιακά</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ps mw-list-item"><a href="https://ps.wikipedia.org/wiki/%D9%87%D9%86%DA%AB%D8%B1%D9%8A" title="هنګري – paștună" lang="ps" hreflang="ps" data-title="هنګري" data-language-autonym="پښتو" data-language-local-name="paștună" class="interlanguage-link-target">پښتو</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt mw-list-item"><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/Hungria" title="Hungria – portugheză" lang="pt" hreflang="pt" data-title="Hungria" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugheză" class="interlanguage-link-target">Português</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-qu mw-list-item"><a href="https://qu.wikipedia.org/wiki/Unriya" title="Unriya – quechua" lang="qu" hreflang="qu" data-title="Unriya" data-language-autonym="Runa Simi" data-language-local-name="quechua" class="interlanguage-link-target">Runa Simi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rm mw-list-item"><a href="https://rm.wikipedia.org/wiki/Ungaria" title="Ungaria – romanșă" lang="rm" hreflang="rm" data-title="Ungaria" data-language-autonym="Rumantsch" data-language-local-name="romanșă" class="interlanguage-link-target">Rumantsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rmy mw-list-item"><a href="https://rmy.wikipedia.org/wiki/Ungariya" title="Ungariya – Vlax Romani" lang="rmy" hreflang="rmy" data-title="Ungariya" data-language-autonym="Romani čhib" data-language-local-name="Vlax Romani" class="interlanguage-link-target">Romani čhib</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-roa-rup mw-list-item"><a href="https://roa-rup.wikipedia.org/wiki/Ung%C3%A3rii" title="Ungãrii – aromână" lang="rup" hreflang="rup" data-title="Ungãrii" data-language-autonym="Armãneashti" data-language-local-name="aromână" class="interlanguage-link-target">Armãneashti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-roa-tara mw-list-item"><a href="https://roa-tara.wikipedia.org/wiki/Ungherie" title="Ungherie – Tarantino" lang="nap-x-tara" hreflang="nap-x-tara" data-title="Ungherie" data-language-autonym="Tarandíne" data-language-local-name="Tarantino" class="interlanguage-link-target">Tarandíne</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru mw-list-item"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%92%D0%B5%D0%BD%D0%B3%D1%80%D0%B8%D1%8F" title="Венгрия – rusă" lang="ru" hreflang="ru" data-title="Венгрия" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="rusă" class="interlanguage-link-target">Русский</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rue mw-list-item"><a href="https://rue.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%B4%D1%8F%D1%80%D1%8C%D1%81%D0%BA%D0%BE" title="Мадярьско – Rusyn" lang="rue" hreflang="rue" data-title="Мадярьско" data-language-autonym="Русиньскый" data-language-local-name="Rusyn" class="interlanguage-link-target">Русиньскый</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rw mw-list-item"><a href="https://rw.wikipedia.org/wiki/Hongiriya" title="Hongiriya – kinyarwanda" lang="rw" hreflang="rw" data-title="Hongiriya" data-language-autonym="Ikinyarwanda" data-language-local-name="kinyarwanda" class="interlanguage-link-target">Ikinyarwanda</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sa mw-list-item"><a href="https://sa.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%B9%E0%A4%99%E0%A5%8D%E0%A4%97%E0%A4%B0%E0%A5%80" title="हङ्गरी – sanscrită" lang="sa" hreflang="sa" data-title="हङ्गरी" data-language-autonym="संस्कृतम्" data-language-local-name="sanscrită" class="interlanguage-link-target">संस्कृतम्</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sah mw-list-item"><a href="https://sah.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D0%B8%D1%8D%D0%BD%D0%B3%D0%B8%D1%80%D0%B8%D0%B9%D1%8D" title="Биэнгирийэ – sakha" lang="sah" hreflang="sah" data-title="Биэнгирийэ" data-language-autonym="Саха тыла" data-language-local-name="sakha" class="interlanguage-link-target">Саха тыла</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sat mw-list-item"><a href="https://sat.wikipedia.org/wiki/%E1%B1%A6%E1%B1%9F%E1%B1%9D%E1%B1%9C%E1%B1%AE%E1%B1%A8%E1%B1%A4" title="ᱦᱟᱝᱜᱮᱨᱤ – santali" lang="sat" hreflang="sat" data-title="ᱦᱟᱝᱜᱮᱨᱤ" data-language-autonym="ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ" data-language-local-name="santali" class="interlanguage-link-target">ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sc mw-list-item"><a href="https://sc.wikipedia.org/wiki/Ungheria" title="Ungheria – sardiniană" lang="sc" hreflang="sc" data-title="Ungheria" data-language-autonym="Sardu" data-language-local-name="sardiniană" class="interlanguage-link-target">Sardu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-scn mw-list-item"><a href="https://scn.wikipedia.org/wiki/Unghir%C3%ACa" title="Unghirìa – siciliană" lang="scn" hreflang="scn" data-title="Unghirìa" data-language-autonym="Sicilianu" data-language-local-name="siciliană" class="interlanguage-link-target">Sicilianu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sco mw-list-item"><a href="https://sco.wikipedia.org/wiki/Hungary" title="Hungary – scots" lang="sco" hreflang="sco" data-title="Hungary" data-language-autonym="Scots" data-language-local-name="scots" class="interlanguage-link-target">Scots</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sd mw-list-item"><a href="https://sd.wikipedia.org/wiki/%D9%87%D9%86%DA%AF%D8%B1%D9%8A" title="هنگري – sindhi" lang="sd" hreflang="sd" data-title="هنگري" data-language-autonym="سنڌي" data-language-local-name="sindhi" class="interlanguage-link-target">سنڌي</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-se mw-list-item"><a href="https://se.wikipedia.org/wiki/Ung%C3%A1ra" title="Ungára – sami de nord" lang="se" hreflang="se" data-title="Ungára" data-language-autonym="Davvisámegiella" data-language-local-name="sami de nord" class="interlanguage-link-target">Davvisámegiella</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sh mw-list-item"><a href="https://sh.wikipedia.org/wiki/Ma%C4%91arska" title="Mađarska – sârbo-croată" lang="sh" hreflang="sh" data-title="Mađarska" data-language-autonym="Srpskohrvatski / српскохрватски" data-language-local-name="sârbo-croată" class="interlanguage-link-target">Srpskohrvatski / српскохрватски</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-shi mw-list-item"><a href="https://shi.wikipedia.org/wiki/Hungarya" title="Hungarya – tachelhit" lang="shi" hreflang="shi" data-title="Hungarya" data-language-autonym="Taclḥit" data-language-local-name="tachelhit" class="interlanguage-link-target">Taclḥit</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-shn mw-list-item"><a href="https://shn.wikipedia.org/wiki/%E1%80%99%E1%80%AD%E1%80%B0%E1%80%84%E1%80%BA%E1%80%B8%E1%82%81%E1%81%A2%E1%80%84%E1%80%BA%E1%82%87%E1%81%B5%E1%80%B1%E1%82%87%E1%80%9B%E1%80%AE%E1%82%87" title="မိူင်းႁၢင်ႇၵေႇရီႇ – shan" lang="shn" hreflang="shn" data-title="မိူင်းႁၢင်ႇၵေႇရီႇ" data-language-autonym="ၽႃႇသႃႇတႆး " data-language-local-name="shan" class="interlanguage-link-target">ၽႃႇသႃႇတႆး </a></li><li class="interlanguage-link interwiki-si mw-list-item"><a href="https://si.wikipedia.org/wiki/%E0%B7%84%E0%B6%B1%E0%B7%8A%E0%B6%9C%E0%B7%9A%E0%B6%BB%E0%B7%92%E0%B6%BA%E0%B7%8F%E0%B6%B1%E0%B7%94_%E0%B7%83%E0%B6%B8%E0%B7%94%E0%B7%84%E0%B7%8F%E0%B6%AB%E0%B7%8A%E0%B6%A9%E0%B7%94%E0%B7%80" title="හන්ගේරියානු සමුහාණ්ඩුව – singhaleză" lang="si" hreflang="si" data-title="හන්ගේරියානු සමුහාණ්ඩුව" data-language-autonym="සිංහල" data-language-local-name="singhaleză" class="interlanguage-link-target">සිංහල</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-simple mw-list-item"><a href="https://simple.wikipedia.org/wiki/Hungary" title="Hungary – Simple English" lang="en-simple" hreflang="en-simple" data-title="Hungary" data-language-autonym="Simple English" data-language-local-name="Simple English" class="interlanguage-link-target">Simple English</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sk mw-list-item"><a href="https://sk.wikipedia.org/wiki/Ma%C4%8Farsko" title="Maďarsko – slovacă" lang="sk" hreflang="sk" data-title="Maďarsko" data-language-autonym="Slovenčina" data-language-local-name="slovacă" class="interlanguage-link-target">Slovenčina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-skr mw-list-item"><a href="https://skr.wikipedia.org/wiki/%DB%81%D9%86%DA%AF%D8%B1%DB%8C" title="ہنگری – Saraiki" lang="skr" hreflang="skr" data-title="ہنگری" data-language-autonym="سرائیکی" data-language-local-name="Saraiki" class="interlanguage-link-target">سرائیکی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sl badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://sl.wikipedia.org/wiki/Mad%C5%BEarska" title="Madžarska – slovenă" lang="sl" hreflang="sl" data-title="Madžarska" data-language-autonym="Slovenščina" data-language-local-name="slovenă" class="interlanguage-link-target">Slovenščina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sm mw-list-item"><a href="https://sm.wikipedia.org/wiki/Hanikeri" title="Hanikeri – samoană" lang="sm" hreflang="sm" data-title="Hanikeri" data-language-autonym="Gagana Samoa" data-language-local-name="samoană" class="interlanguage-link-target">Gagana Samoa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-smn mw-list-item"><a href="https://smn.wikipedia.org/wiki/U%C5%8Bgar" title="Uŋgar – sami inari" lang="smn" hreflang="smn" data-title="Uŋgar" data-language-autonym="Anarâškielâ" data-language-local-name="sami inari" class="interlanguage-link-target">Anarâškielâ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sn mw-list-item"><a href="https://sn.wikipedia.org/wiki/Hungariya" title="Hungariya – shona" lang="sn" hreflang="sn" data-title="Hungariya" data-language-autonym="ChiShona" data-language-local-name="shona" class="interlanguage-link-target">ChiShona</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-so mw-list-item"><a href="https://so.wikipedia.org/wiki/Hungariya" title="Hungariya – somaleză" lang="so" hreflang="so" data-title="Hungariya" data-language-autonym="Soomaaliga" data-language-local-name="somaleză" class="interlanguage-link-target">Soomaaliga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sq mw-list-item"><a href="https://sq.wikipedia.org/wiki/Hungaria" title="Hungaria – albaneză" lang="sq" hreflang="sq" data-title="Hungaria" data-language-autonym="Shqip" data-language-local-name="albaneză" class="interlanguage-link-target">Shqip</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr mw-list-item"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D1%92%D0%B0%D1%80%D1%81%D0%BA%D0%B0" title="Мађарска – sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Мађарска" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target">Српски / srpski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-srn mw-list-item"><a href="https://srn.wikipedia.org/wiki/Ogarnikondre" title="Ogarnikondre – sranan tongo" lang="srn" hreflang="srn" data-title="Ogarnikondre" data-language-autonym="Sranantongo" data-language-local-name="sranan tongo" class="interlanguage-link-target">Sranantongo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ss mw-list-item"><a href="https://ss.wikipedia.org/wiki/IHangareyi" title="IHangareyi – swati" lang="ss" hreflang="ss" data-title="IHangareyi" data-language-autonym="SiSwati" data-language-local-name="swati" class="interlanguage-link-target">SiSwati</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-st mw-list-item"><a href="https://st.wikipedia.org/wiki/Hungary" title="Hungary – sesotho" lang="st" hreflang="st" data-title="Hungary" data-language-autonym="Sesotho" data-language-local-name="sesotho" class="interlanguage-link-target">Sesotho</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-stq mw-list-item"><a href="https://stq.wikipedia.org/wiki/Ungarn" title="Ungarn – Saterland Frisian" lang="stq" hreflang="stq" data-title="Ungarn" data-language-autonym="Seeltersk" data-language-local-name="Saterland Frisian" class="interlanguage-link-target">Seeltersk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-su mw-list-item"><a href="https://su.wikipedia.org/wiki/Hungaria" title="Hungaria – sundaneză" lang="su" hreflang="su" data-title="Hungaria" data-language-autonym="Sunda" data-language-local-name="sundaneză" class="interlanguage-link-target">Sunda</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sv mw-list-item"><a href="https://sv.wikipedia.org/wiki/Ungern" title="Ungern – suedeză" lang="sv" hreflang="sv" data-title="Ungern" data-language-autonym="Svenska" data-language-local-name="suedeză" class="interlanguage-link-target">Svenska</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sw mw-list-item"><a href="https://sw.wikipedia.org/wiki/Hungaria" title="Hungaria – swahili" lang="sw" hreflang="sw" data-title="Hungaria" data-language-autonym="Kiswahili" data-language-local-name="swahili" class="interlanguage-link-target">Kiswahili</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-szl mw-list-item"><a href="https://szl.wikipedia.org/wiki/Mad%C5%BAary" title="Madźary – Silesian" lang="szl" hreflang="szl" data-title="Madźary" data-language-autonym="Ślůnski" data-language-local-name="Silesian" class="interlanguage-link-target">Ślůnski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-szy mw-list-item"><a href="https://szy.wikipedia.org/wiki/Hungary" title="Hungary – Sakizaya" lang="szy" hreflang="szy" data-title="Hungary" data-language-autonym="Sakizaya" data-language-local-name="Sakizaya" class="interlanguage-link-target">Sakizaya</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ta mw-list-item"><a href="https://ta.wikipedia.org/wiki/%E0%AE%85%E0%AE%99%E0%AF%8D%E0%AE%95%E0%AF%87%E0%AE%B0%E0%AE%BF" title="அங்கேரி – tamilă" lang="ta" hreflang="ta" data-title="அங்கேரி" data-language-autonym="தமிழ்" data-language-local-name="tamilă" class="interlanguage-link-target">தமிழ்</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tay mw-list-item"><a href="https://tay.wikipedia.org/wiki/Hungary" title="Hungary – Tayal" lang="tay" hreflang="tay" data-title="Hungary" data-language-autonym="Tayal" data-language-local-name="Tayal" class="interlanguage-link-target">Tayal</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-te mw-list-item"><a href="https://te.wikipedia.org/wiki/%E0%B0%B9%E0%B0%82%E0%B0%97%E0%B0%B0%E0%B0%BF" title="హంగరి – telugu" lang="te" hreflang="te" data-title="హంగరి" data-language-autonym="తెలుగు" data-language-local-name="telugu" class="interlanguage-link-target">తెలుగు</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tet mw-list-item"><a href="https://tet.wikipedia.org/wiki/Ungria" title="Ungria – tetum" lang="tet" hreflang="tet" data-title="Ungria" data-language-autonym="Tetun" data-language-local-name="tetum" class="interlanguage-link-target">Tetun</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tg mw-list-item"><a href="https://tg.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D2%B7%D0%BE%D1%80%D0%B8%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%BD" title="Маҷористон – tadjică" lang="tg" hreflang="tg" data-title="Маҷористон" data-language-autonym="Тоҷикӣ" data-language-local-name="tadjică" class="interlanguage-link-target">Тоҷикӣ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-th mw-list-item"><a href="https://th.wikipedia.org/wiki/%E0%B8%9B%E0%B8%A3%E0%B8%B0%E0%B9%80%E0%B8%97%E0%B8%A8%E0%B8%AE%E0%B8%B1%E0%B8%87%E0%B8%81%E0%B8%B2%E0%B8%A3%E0%B8%B5" title="ประเทศฮังการี – thailandeză" lang="th" hreflang="th" data-title="ประเทศฮังการี" data-language-autonym="ไทย" data-language-local-name="thailandeză" class="interlanguage-link-target">ไทย</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tk mw-list-item"><a href="https://tk.wikipedia.org/wiki/Wengri%C3%BDa" title="Wengriýa – turkmenă" lang="tk" hreflang="tk" data-title="Wengriýa" data-language-autonym="Türkmençe" data-language-local-name="turkmenă" class="interlanguage-link-target">Türkmençe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tl mw-list-item"><a href="https://tl.wikipedia.org/wiki/Unggriya" title="Unggriya – tagalog" lang="tl" hreflang="tl" data-title="Unggriya" data-language-autonym="Tagalog" data-language-local-name="tagalog" class="interlanguage-link-target">Tagalog</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tly mw-list-item"><a href="https://tly.wikipedia.org/wiki/Ma%C4%8Daryston" title="Mačaryston – Talysh" lang="tly" hreflang="tly" data-title="Mačaryston" data-language-autonym="Tolışi" data-language-local-name="Talysh" class="interlanguage-link-target">Tolışi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-to mw-list-item"><a href="https://to.wikipedia.org/wiki/Hungakalia" title="Hungakalia – tongană" lang="to" hreflang="to" data-title="Hungakalia" data-language-autonym="Lea faka-Tonga" data-language-local-name="tongană" class="interlanguage-link-target">Lea faka-Tonga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tpi mw-list-item"><a href="https://tpi.wikipedia.org/wiki/Hangari" title="Hangari – tok pisin" lang="tpi" hreflang="tpi" data-title="Hangari" data-language-autonym="Tok Pisin" data-language-local-name="tok pisin" class="interlanguage-link-target">Tok Pisin</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/Macaristan" title="Macaristan – turcă" lang="tr" hreflang="tr" data-title="Macaristan" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turcă" class="interlanguage-link-target">Türkçe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-trv mw-list-item"><a href="https://trv.wikipedia.org/wiki/Hungary" title="Hungary – taroko" lang="trv" hreflang="trv" data-title="Hungary" data-language-autonym="Seediq" data-language-local-name="taroko" class="interlanguage-link-target">Seediq</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ts mw-list-item"><a href="https://ts.wikipedia.org/wiki/Hungary" title="Hungary – tsonga" lang="ts" hreflang="ts" data-title="Hungary" data-language-autonym="Xitsonga" data-language-local-name="tsonga" class="interlanguage-link-target">Xitsonga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tt mw-list-item"><a href="https://tt.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D2%97%D0%B0%D1%80%D1%81%D1%82%D0%B0%D0%BD" title="Маҗарстан – tătară" lang="tt" hreflang="tt" data-title="Маҗарстан" data-language-autonym="Татарча / tatarça" data-language-local-name="tătară" class="interlanguage-link-target">Татарча / tatarça</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tum mw-list-item"><a href="https://tum.wikipedia.org/wiki/Hungary" title="Hungary – tumbuka" lang="tum" hreflang="tum" data-title="Hungary" data-language-autonym="ChiTumbuka" data-language-local-name="tumbuka" class="interlanguage-link-target">ChiTumbuka</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tw mw-list-item"><a href="https://tw.wikipedia.org/wiki/Hungary" title="Hungary – twi" lang="tw" hreflang="tw" data-title="Hungary" data-language-autonym="Twi" data-language-local-name="twi" class="interlanguage-link-target">Twi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-udm mw-list-item"><a href="https://udm.wikipedia.org/wiki/%D0%92%D0%B5%D0%BD%D0%B3%D1%80%D0%B8%D1%8F" title="Венгрия – udmurt" lang="udm" hreflang="udm" data-title="Венгрия" data-language-autonym="Удмурт" data-language-local-name="udmurt" class="interlanguage-link-target">Удмурт</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ug mw-list-item"><a href="https://ug.wikipedia.org/wiki/%DB%8B%DB%90%D9%86%DA%AF%D8%B1%D9%89%D9%8A%DB%95" title="ۋېنگرىيە – uigură" lang="ug" hreflang="ug" data-title="ۋېنگرىيە" data-language-autonym="ئۇيغۇرچە / Uyghurche" data-language-local-name="uigură" class="interlanguage-link-target">ئۇيغۇرچە / Uyghurche</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%A3%D0%B3%D0%BE%D1%80%D1%89%D0%B8%D0%BD%D0%B0" title="Угорщина – ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Угорщина" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target">Українська</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ur mw-list-item"><a href="https://ur.wikipedia.org/wiki/%D9%85%D8%AC%D8%A7%D8%B1%D8%B3%D8%AA%D8%A7%D9%86" title="مجارستان – urdu" lang="ur" hreflang="ur" data-title="مجارستان" data-language-autonym="اردو" data-language-local-name="urdu" class="interlanguage-link-target">اردو</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uz mw-list-item"><a href="https://uz.wikipedia.org/wiki/Vengriya" title="Vengriya – uzbecă" lang="uz" hreflang="uz" data-title="Vengriya" data-language-autonym="Oʻzbekcha / ўзбекча" data-language-local-name="uzbecă" class="interlanguage-link-target">Oʻzbekcha / ўзбекча</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vec mw-list-item"><a href="https://vec.wikipedia.org/wiki/Ongar%C3%ACa" title="Ongarìa – venetă" lang="vec" hreflang="vec" data-title="Ongarìa" data-language-autonym="Vèneto" data-language-local-name="venetă" class="interlanguage-link-target">Vèneto</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vep mw-list-item"><a href="https://vep.wikipedia.org/wiki/Mad%27jaranma" title="Mad'jaranma – Veps" lang="vep" hreflang="vep" data-title="Mad'jaranma" data-language-autonym="Vepsän kel’" data-language-local-name="Veps" class="interlanguage-link-target">Vepsän kel’</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vi mw-list-item"><a href="https://vi.wikipedia.org/wiki/Hungary" title="Hungary – vietnameză" lang="vi" hreflang="vi" data-title="Hungary" data-language-autonym="Tiếng Việt" data-language-local-name="vietnameză" class="interlanguage-link-target">Tiếng Việt</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vls mw-list-item"><a href="https://vls.wikipedia.org/wiki/Hongareye" title="Hongareye – West Flemish" lang="vls" hreflang="vls" data-title="Hongareye" data-language-autonym="West-Vlams" data-language-local-name="West Flemish" class="interlanguage-link-target">West-Vlams</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vo mw-list-item"><a href="https://vo.wikipedia.org/wiki/Macar%C3%A4n" title="Macarän – volapuk" lang="vo" hreflang="vo" data-title="Macarän" data-language-autonym="Volapük" data-language-local-name="volapuk" class="interlanguage-link-target">Volapük</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wa mw-list-item"><a href="https://wa.wikipedia.org/wiki/Hongreye" title="Hongreye – valonă" lang="wa" hreflang="wa" data-title="Hongreye" data-language-autonym="Walon" data-language-local-name="valonă" class="interlanguage-link-target">Walon</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-war mw-list-item"><a href="https://war.wikipedia.org/wiki/Hungarya" title="Hungarya – waray" lang="war" hreflang="war" data-title="Hungarya" data-language-autonym="Winaray" data-language-local-name="waray" class="interlanguage-link-target">Winaray</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wo mw-list-item"><a href="https://wo.wikipedia.org/wiki/Ongiri" title="Ongiri – wolof" lang="wo" hreflang="wo" data-title="Ongiri" data-language-autonym="Wolof" data-language-local-name="wolof" class="interlanguage-link-target">Wolof</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wuu mw-list-item"><a href="https://wuu.wikipedia.org/wiki/%E5%8C%88%E7%89%99%E5%88%A9" title="匈牙利 – chineză wu" lang="wuu" hreflang="wuu" data-title="匈牙利" data-language-autonym="吴语" data-language-local-name="chineză wu" class="interlanguage-link-target">吴语</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-xmf mw-list-item"><a href="https://xmf.wikipedia.org/wiki/%E1%83%A3%E1%83%9C%E1%83%92%E1%83%A0%E1%83%94%E1%83%97%E1%83%98" title="უნგრეთი – Mingrelian" lang="xmf" hreflang="xmf" data-title="უნგრეთი" data-language-autonym="მარგალური" data-language-local-name="Mingrelian" class="interlanguage-link-target">მარგალური</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yi mw-list-item"><a href="https://yi.wikipedia.org/wiki/%D7%90%D7%95%D7%A0%D7%92%D7%90%D7%A8%D7%9F" title="אונגארן – idiș" lang="yi" hreflang="yi" data-title="אונגארן" data-language-autonym="ייִדיש" data-language-local-name="idiș" class="interlanguage-link-target">ייִדיש</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yo mw-list-item"><a href="https://yo.wikipedia.org/wiki/H%C3%BAng%C3%A1r%C3%AC" title="Húngárì – yoruba" lang="yo" hreflang="yo" data-title="Húngárì" data-language-autonym="Yorùbá" data-language-local-name="yoruba" class="interlanguage-link-target">Yorùbá</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-za mw-list-item"><a href="https://za.wikipedia.org/wiki/Yunghyazleih" title="Yunghyazleih – zhuang" lang="za" hreflang="za" data-title="Yunghyazleih" data-language-autonym="Vahcuengh" data-language-local-name="zhuang" class="interlanguage-link-target">Vahcuengh</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zea mw-list-item"><a href="https://zea.wikipedia.org/wiki/Honharije" title="Honharije – Zeelandic" lang="zea" hreflang="zea" data-title="Honharije" data-language-autonym="Zeêuws" data-language-local-name="Zeelandic" class="interlanguage-link-target">Zeêuws</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zgh mw-list-item"><a href="https://zgh.wikipedia.org/wiki/%E2%B5%80%E2%B5%93%E2%B5%8F%E2%B4%B3%E2%B4%B0%E2%B5%94%E2%B5%A2%E2%B4%B0" title="ⵀⵓⵏⴳⴰⵔⵢⴰ – tamazight standard marocană" lang="zgh" hreflang="zgh" data-title="ⵀⵓⵏⴳⴰⵔⵢⴰ" data-language-autonym="ⵜⴰⵎⴰⵣⵉⵖⵜ ⵜⴰⵏⴰⵡⴰⵢⵜ" data-language-local-name="tamazight standard marocană" class="interlanguage-link-target">ⵜⴰⵎⴰⵣⵉⵖⵜ ⵜⴰⵏⴰⵡⴰⵢⵜ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh mw-list-item"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/%E5%8C%88%E7%89%99%E5%88%A9" title="匈牙利 – chineză" lang="zh" hreflang="zh" data-title="匈牙利" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chineză" class="interlanguage-link-target">中文</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-classical mw-list-item"><a href="https://zh-classical.wikipedia.org/wiki/%E5%8C%88%E7%89%99%E5%88%A9" title="匈牙利 – Literary Chinese" lang="lzh" hreflang="lzh" data-title="匈牙利" data-language-autonym="文言" data-language-local-name="Literary Chinese" class="interlanguage-link-target">文言</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-min-nan mw-list-item"><a href="https://zh-min-nan.wikipedia.org/wiki/H%C3%B4ng-g%C3%A2-l%C4%AB" title="Hông-gâ-lī – chineză min nan" lang="nan" hreflang="nan" data-title="Hông-gâ-lī" data-language-autonym="閩南語 / Bân-lâm-gú" data-language-local-name="chineză min nan" class="interlanguage-link-target">閩南語 / Bân-lâm-gú</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-yue mw-list-item"><a href="https://zh-yue.wikipedia.org/wiki/%E5%8C%88%E7%89%99%E5%88%A9" title="匈牙利 – cantoneză" lang="yue" hreflang="yue" data-title="匈牙利" data-language-autonym="粵語" data-language-local-name="cantoneză" class="interlanguage-link-target">粵語</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zu mw-list-item"><a href="https://zu.wikipedia.org/wiki/IHungariya" title="IHungariya – zulu" lang="zu" hreflang="zu" data-title="IHungariya" data-language-autonym="IsiZulu" data-language-local-name="zulu" class="interlanguage-link-target">IsiZulu</a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q28#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Ungaria" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a">Articol</a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Ungaria" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t">Discuție</a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >română </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Ungaria">Lectură</a></li><li id="ca-viewsource" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Ungaria&action=edit" title="Această pagină este protejată. Puteți vizualiza doar codul sursă [e]" accesskey="e">Vedeți sursa</a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Ungaria&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >Unelte </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Ungaria">Lectură</a></li><li id="ca-more-viewsource" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Ungaria&action=edit">Vedeți sursa</a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Ungaria&action=history">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Ungaria" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j">Ce trimite aici</a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Ungaria" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k">Schimbări corelate</a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u">Trimite fișier</a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q">Pagini speciale</a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Ungaria&oldid=16573645" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini">Legătură permanentă</a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Ungaria&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină">Informații despre pagină</a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=Ungaria&id=16573645&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini">Citează acest articol</a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FUngaria">Obține URL scurtat</a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FUngaria">Descărcați codul QR</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=Ungaria">Creare carte</a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=Ungaria&action=show-download-screen">Descărcare ca PDF</a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Ungaria&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p">Versiune de tipărit</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-commons mw-list-item"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Magyarorsz%C3%A1g" hreflang="en">Wikimedia Commons</a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikinews mw-list-item"><a href="https://ro.wikinews.org/wiki/Categorie:Ungaria" hreflang="ro">Wikiștiri</a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikivoyage mw-list-item"><a href="https://ro.wikivoyage.org/wiki/Ungaria" hreflang="ro">Wikivoyage</a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q28" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g">Element Wikidata</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><table class="infocaseta"><tbody><tr><td colspan="2" class="antet harta" style="background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Ungaria</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;background: linear-gradient( to right, rgba(204, 210, 217, 1), rgba(204, 210, 217, 1), rgba(204, 210, 217, 1), rgba(156, 163, 170, 1)) repeat-y right; font-size: 130%; line-height: 1.2em; padding-top: 0;">Magyarország (<a href="/wiki/Limba_maghiar%C4%83" title="Limba maghiară">maghiară</a>)</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><table align="center" style="width:100%; background:none;"><tbody><tr><td width="58%"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Hungary.svg" class="mw-file-description" title="Drapelul Ungariei"><img alt="Drapelul Ungariei" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c1/Flag_of_Hungary.svg/125px-Flag_of_Hungary.svg.png" decoding="async" width="125" height="63" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c1/Flag_of_Hungary.svg/188px-Flag_of_Hungary.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c1/Flag_of_Hungary.svg/250px-Flag_of_Hungary.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="600" /></a></td><td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Hungary.svg" class="mw-file-description" title="Stema Ungariei"><img alt="Stema Ungariei" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/34/Coat_of_arms_of_Hungary.svg/85px-Coat_of_arms_of_Hungary.svg.png" decoding="async" width="85" height="181" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/34/Coat_of_arms_of_Hungary.svg/128px-Coat_of_arms_of_Hungary.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/34/Coat_of_arms_of_Hungary.svg/170px-Coat_of_arms_of_Hungary.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="2130" /></a></td></tr><tr><td align="center"><a href="/wiki/Drapelul_Ungariei" title="Drapelul Ungariei">Drapelul Ungariei</a></td><td align="center"><a href="/wiki/Stema_Ungariei" title="Stema Ungariei">Stema Ungariei</a></td></tr></tbody></table></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><a href="/wiki/Deviz%C4%83" class="mw-redirect" title="Deviză">Deviză</a>: Think Hungary more than expected <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q28#P1546" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><div style="margin:auto;text-align:center"><div style="margin-bottom:20"><a href="/wiki/Imn" title="Imn">Imn</a>: <div style="font-style:italic"><a href="/wiki/Himnusz" title="Himnusz">Himnusz</a></div></div> <div style="margin:auto"><audio id="mwe_player_0" controls="" preload="none" data-mw-tmh="" class="mw-file-element" width="220" style="width:220px;" data-durationhint="65" data-mwtitle="Himnusz_1920s.ogg" data-mwprovider="wikimediacommons"><source src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/61/Himnusz_1920s.ogg" type="audio/ogg; codecs="vorbis"" data-width="0" data-height="0" /><source src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/transcoded/6/61/Himnusz_1920s.ogg/Himnusz_1920s.ogg.mp3" type="audio/mpeg" data-transcodekey="mp3" data-width="0" data-height="0" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AHimnusz_1920s.ogg&lang=en&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="en" label="English ‪(en)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AHimnusz_1920s.ogg&lang=hu-formal&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="hu-x-formal" label="magyar (formal) ‪(hu-formal)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AHimnusz_1920s.ogg&lang=hu&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="hu" label="magyar ‪(hu)‬" data-dir="ltr" /><track src="https://commons.wikimedia.org/w/api.php?action=timedtext&title=File%3AHimnusz_1920s.ogg&lang=id&trackformat=vtt&origin=%2A" kind="subtitles" type="text/vtt" srclang="id" label="Bahasa Indonesia ‪(id)‬" data-dir="ltr" /></audio></div></div></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><table><tbody><tr><td><figure class="mw-halign-center" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:EU-Hungary.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/60/EU-Hungary.svg/290px-EU-Hungary.svg.png" decoding="async" width="290" height="244" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/60/EU-Hungary.svg/435px-EU-Hungary.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/60/EU-Hungary.svg/580px-EU-Hungary.svg.png 2x" data-file-width="2045" data-file-height="1720" /></a><figcaption></figcaption></figure></td></tr><tr><td><div style="position:relative;top:0.3em"></div></td></tr></tbody></table></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><table><tbody><tr><td><figure class="mw-halign-center" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:LocationHungary.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2d/LocationHungary.svg/290px-LocationHungary.svg.png" decoding="async" width="290" height="145" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2d/LocationHungary.svg/435px-LocationHungary.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2d/LocationHungary.svg/580px-LocationHungary.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="500" /></a><figcaption></figcaption></figure></td></tr><tr><td><div style="position:relative;top:0.3em"></div></td></tr></tbody></table></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><table><tbody><tr><td><figure class="mw-halign-center" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Hungary_on_the_globe_(Europe_centered).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1e/Hungary_on_the_globe_%28Europe_centered%29.svg/290px-Hungary_on_the_globe_%28Europe_centered%29.svg.png" decoding="async" width="290" height="290" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1e/Hungary_on_the_globe_%28Europe_centered%29.svg/435px-Hungary_on_the_globe_%28Europe_centered%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1e/Hungary_on_the_globe_%28Europe_centered%29.svg/580px-Hungary_on_the_globe_%28Europe_centered%29.svg.png 2x" data-file-width="1032" data-file-height="1032" /></a><figcaption></figcaption></figure></td></tr><tr><td><div style="position:relative;top:0.3em"></div></td></tr></tbody></table></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Geografie</th></tr><tr><th style=";">Suprafață</th><td colspan="1" class="" style=";"> </td></tr><tr><th style=";font-weight: normal;"> - totală</th><td colspan="1" class="" style=";">93 030<a href="#cite_note-area-1">[1]</a> km² (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_suprafa%C8%9B%C4%83" title="Lista țărilor după suprafață">locul 108</a>)</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Ap%C4%83" title="Apă">Apă</a> (<a href="/wiki/Procentaj" class="mw-redirect" title="Procentaj">%</a>)</th><td colspan="1" class="" style=";">3,70<a href="#cite_note-2">[2]</a></td></tr><tr><th style=";">Cel mai înalt punct</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/K%C3%A9kes" title="Kékes">Kékes</a> (1.015 m) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q28#P610" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Cel mai jos punct</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q718914" class="extiw" title="d:Q718914">Gyálarét</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr>[[Gyálarét (city part of Szeged, Hungary; lowest point of the country)|]] (75,8 m) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q28#P1589" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Vecini</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Slovacia" title="Slovacia">Slovacia</a> <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a> <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a> <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> <a href="/wiki/Slovenia" title="Slovenia">Slovenia</a> <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q28#P47" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Fus_orar" title="Fus orar">Fus orar</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/UTC%2B1" title="UTC+1">UTC+1</a>/<a href="/wiki/Or%C4%83_de_var%C4%83" class="mw-redirect" title="Oră de vară">+2</a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Populație</th></tr><tr><th style=";">Densitate</th><td colspan="1" class="" style=";">105 loc/km²</td></tr><tr><th style=";"> - Estimare 2023</th><td colspan="1" class="" style=";">9.599.744</td></tr><tr><th style=";">Limbi oficiale</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Limba_maghiar%C4%83" title="Limba maghiară">limba maghiară</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q28#P37" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Etnonim</th><td colspan="1" class="" style=";">(masc.) ungur, (fem.) unguroaică, (pl.) <a href="/wiki/Unguri" class="mw-redirect" title="Unguri">unguri</a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Guvernare</th></tr><tr><th style=";">Sistem politic</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Republic%C4%83_parlamentar%C4%83" title="Republică parlamentară">Republică parlamentară</a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Pre%C8%99edinte_al_Ungariei" class="mw-redirect" title="Președinte al Ungariei">Președinte</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q520765" class="extiw" title="d:Q520765">d</a>)</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q28599854" class="extiw" title="d:Q28599854">Tamás Sulyok</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><a href="/w/index.php?title=Tam%C3%A1s_Sulyok_(avocat_maghiar)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tamás Sulyok (avocat maghiar) — pagină inexistentă"></a><a href="#cite_note-74b34568dfd415ad69dbeeed35d71197-7">[7]</a><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16236537">.mw-parser-output cite.citation{font-style:inherit}.mw-parser-output .citation q{quotes:"„""”""«""»"}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-free a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-limited a,.mw-parser-output .citation .cs1-lock-registration a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Lock-gray-alt-2.svg/9px-Lock-gray-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-subscription a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Lock-red-alt-2.svg/9px-Lock-red-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration{color:#555}.mw-parser-output .cs1-subscription span,.mw-parser-output .cs1-registration span{border-bottom:1px dotted;cursor:help}.mw-parser-output .cs1-ws-icon a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output code.cs1-code{color:inherit;background:inherit;border:inherit;padding:inherit}.mw-parser-output .cs1-hidden-error{display:none;font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-visible-error{font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-maint{display:none;color:#33aa33;margin-left:0.3em}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration,.mw-parser-output .cs1-format{font-size:95%}.mw-parser-output .cs1-kern-left,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-left{padding-left:0.2em}.mw-parser-output .cs1-kern-right,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-right{padding-right:0.2em}</style> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q28#P35" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Prim-ministru_al_Ungariei" class="mw-redirect" title="Prim-ministru al Ungariei">Prim-ministru</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3315094" class="extiw" title="d:Q3315094">d</a>)</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Viktor_Orb%C3%A1n" title="Viktor Orbán">Orbán Viktor</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q28#P6" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Legislativ</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/w/index.php?title=Adunarea_Na%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Adunarea Națională — pagină inexistentă">Adunarea Națională</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q648716" class="extiw" title="d:Q648716">d</a>) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q28#P194" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Capitala</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Budapesta" title="Budapesta">Budapesta</a> () <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q28#P36" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Istorie</th></tr><tr><th style=";">Descălecarea Principatului</th><td colspan="1" class="" style=";">895</td></tr><tr><th style=";">Creștinarea</th><td colspan="1" class="" style=";">decembrie 1000</td></tr><tr><th style=";">Eliberarea Budei</th><td colspan="1" class="" style=";">2 septembrie 1686</td></tr><tr><th style=";">Compromisul Austro-Ungar</th><td colspan="1" class="" style=";">20 martie 1867</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Tratatul_de_la_Trianon" title="Tratatul de la Trianon">Tratatul de la Trianon</a></th><td colspan="1" class="" style=";">4 iunie 1920</td></tr><tr><th style=";">Aderare la <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">UE</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><time datetime="2004-05-01">1 mai 2004</time></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Economie</th></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Produs_intern_brut" class="mw-redirect" title="Produs intern brut">PIB</a> (<a href="/wiki/Paritatea_puterii_de_cump%C4%83rare" title="Paritatea puterii de cumpărare">PPC</a>)</th><td colspan="1" class="" style=";">2021</td></tr><tr><th style=";"> - Total</th><td colspan="1" class="" style=";">▲ $359.901 miliarde<a href="#cite_note-IMFWEOHU-3">[3]</a> (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_PIB_(PPC)" title="Lista țărilor în funcție de PIB (PPC)">locul 53</a>)</td></tr><tr><th style=";"> - Pe cap de locuitor</th><td colspan="1" class="" style=";">▲ $36.848<a href="#cite_note-IMFWEOHU-3">[3]</a> (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_PIB_(PPC)" title="Lista țărilor în funcție de PIB (PPC)">locul 41</a>)</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Produs_intern_brut" class="mw-redirect" title="Produs intern brut">PIB</a> (nominal)</th><td colspan="1" class="" style=";">2021</td></tr><tr><th style=";"> - Total</th><td colspan="1" class="" style=";">▲ $180.959 miliarde<a href="#cite_note-IMFWEOHU-3">[3]</a> (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_PIB_(nominal)" title="Lista țărilor în funcție de PIB (nominal)">locul 53</a>)</td></tr><tr><th style=";"> - Pe cap de locuitor</th><td colspan="1" class="" style=";"> (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_PIB_(nominal)" title="Lista țărilor în funcție de PIB (nominal)">locul 45</a>)▲ $18.527<a href="#cite_note-IMFWEOHU-3">[3]</a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Coeficientul_lui_Gini" title="Coeficientul lui Gini">Gini</a> (2020)</th><td colspan="1" class="" style=";">(scăzut) 28.3 (locul 16)</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Indicele_dezvolt%C4%83rii_umane" title="Indicele dezvoltării umane">IDU</a> (2019)</th><td colspan="1" class="" style=";">▲ 0.854 (foarte ridicat) (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_indicele_dezvolt%C4%83rii_umane" title="Lista țărilor după indicele dezvoltării umane">locul 40</a>)</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Valut%C4%83" title="Valută">Monedă</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Forint" title="Forint">Forint</a> (<a href="/wiki/ISO_4217" title="ISO 4217">HUF</a>)</td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Coduri și identificatori</th></tr><tr><th style=";">Cod <a href="/wiki/Comitetul_Olimpic_Interna%C8%9Bional" title="Comitetul Olimpic Internațional">CIO</a></th><td colspan="1" class="" style=";">HUN <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q28#P984" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Cod mobil</th><td colspan="1" class="" style=";">216 <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q28#P2258" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Prefix telefonic</th><td colspan="1" class="" style=";">36</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/ISO_3166-2" title="ISO 3166-2">ISO 3166-2</a></th><td colspan="1" class="" style=";">HU <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q28#P297" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/15px-Blue_pencil.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png 2x" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Domeniu_na%C8%9Bional_de_nivel_superior" title="Domeniu național de nivel superior">Domeniu Internet</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/.hu" title=".hu">.hu</a>, <a href="/wiki/.eu" title=".eu">.eu</a>1</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><div style="font-size:smaller;text-align:left">1Codul .eu aparține <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunii Europene</a>, din care Ungaria face parte</div></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Prezență online</th></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.kormany.hu/en">site web oficial</a> <a class="external text" href="https://hashtags-hub.toolforge.org/Hungary">hasthtag</a></td></tr><tr><td class="navigation-only" colspan="2" style="border-top: 2px ##ccd2d9 solid; font-size: 80%; background:inherit; color:var(--color-base, #000); text-align: right;">Modifică <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q28" class="extiw" title="d:Q28">date</a> / <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ungaria&action=edit&section=0">text</a> <a href="//ro.wikipedia.org/wiki/Format:Infocaseta_%C8%9Aar%C4%83" title="Consultați documentația formatului"><img alt="Consultați documentația formatului" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/12px-Gtk-dialog-info.svg.png" decoding="async" width="12" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/18px-Gtk-dialog-info.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/24px-Gtk-dialog-info.svg.png 2x" data-file-width="60" data-file-height="60" /></a></td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16573438">.mw-parser-output .infocaseta{background:var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa);color:var(--color-base,#000)}.mw-parser-output .infobox-subbox{padding:0;border:none;margin:-3px;width:auto;min-width:100%;font-size:100%;clear:none;float:none;background-color:transparent}.mw-parser-output .infobox-3cols-child{margin:auto}.mw-parser-output .infobox .navbar{font-size:100%}body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-header,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-subheader,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-above,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-title,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-image,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-full-data,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-below{text-align:center}</style> Ungaria (în <a href="/wiki/Limba_maghiar%C4%83" title="Limba maghiară">maghiară</a> Magyarország <a href="/wiki/Wikipedia:Pronun%C8%9Bie" title="Wikipedia:Pronunție">/ˈmɒɟɒrorsaːɡ/</a>  (<img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/21/Speaker_Icon.svg/13px-Speaker_Icon.svg.png" decoding="async" width="13" height="13" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/21/Speaker_Icon.svg/20px-Speaker_Icon.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/21/Speaker_Icon.svg/26px-Speaker_Icon.svg.png 2x" data-file-width="500" data-file-height="500" /> <a href="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/20/Hu-Magyarorsz%C3%A1g.ogg" class="internal" title="Hu-Magyarország.ogg">audio</a>)) este o <a href="/wiki/Stat_f%C4%83r%C4%83_ie%C8%99ire_la_mare" title="Stat fără ieșire la mare">țară fără ieșire</a> la mare din <a href="/wiki/Europa_Central%C4%83" title="Europa Centrală">Europa Centrală</a>.<a href="#cite_note-Flaw-8">[8]</a> Se întinde pe 93.030 km² din <a href="/wiki/Bazinul_Panonic" title="Bazinul Panonic">Bazinul Panonic</a>, se învecinează cu <a href="/wiki/Slovacia" title="Slovacia">Slovacia</a> la nord, <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a> la nord-est, <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> la est și sud-est, <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a> la sud, <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> și <a href="/wiki/Slovenia" title="Slovenia">Slovenia</a> la sud-vest și <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a> la vest. Ungaria are o populație de aproape 10 milioane de locuitori, în mare parte <a href="/wiki/Maghiari" title="Maghiari">etnici maghiari</a> cu o <a href="/wiki/Romii_din_Ungaria" title="Romii din Ungaria">minoritate semnificativă de romi</a>. <a href="/wiki/Limba_maghiar%C4%83" title="Limba maghiară">Maghiara</a>, limba oficială, este cea mai vorbită <a href="/wiki/Limbi_uralice" title="Limbi uralice">limbă uralică</a> din lume și printre puținele limbi care nu sunt <a href="/wiki/Limbi_indo-europene" title="Limbi indo-europene">indo-europene</a>, dar se vorbesc pe scară largă în Europa.<a href="#cite_note-9">[9]</a> <a href="/wiki/Budapesta" title="Budapesta">Budapesta</a> este capitala țării și <a href="/wiki/Lista_ora%C8%99elor_din_Ungaria" title="Lista orașelor din Ungaria">cel mai mare oraș</a>; alte zone urbane importante sunt <a href="/wiki/Debre%C8%9Bin" title="Debrețin">Debrețin</a>, <a href="/wiki/Seghedin" title="Seghedin">Seghedin</a>, <a href="/wiki/Miskolc" title="Miskolc">Miskolc</a>, <a href="/wiki/P%C3%A9cs" title="Pécs">Pécs</a> și <a href="/wiki/Gy%C5%91r" title="Győr">Győr</a>. Teritoriul Ungariei de astăzi a fost de secole o răscruce de drumuri pentru diverse popoare, între care <a href="/wiki/Cel%C8%9Bi" title="Celți">celți</a>, <a href="/wiki/Roma_Antic%C4%83" title="Roma Antică">romani</a>, <a href="/wiki/Triburi_germanice" title="Triburi germanice">triburi germanice</a>, <a href="/wiki/Huni" title="Huni">huni</a>, <a href="/wiki/Slavi_apuseni" title="Slavi apuseni">slavi apuseni</a> și <a href="/wiki/Avari" title="Avari">avari</a>. Bazele statului maghiar au fost stabilite la sfârșitul secolului al IX-lea e.n. odată cu <a href="/wiki/Cucerirea_de_c%C4%83tre_unguri_a_Bazinului_Panonic" title="Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic">cucerirea Bazinului Panonic</a> de către marele conducător <a href="/wiki/Maghiari" title="Maghiari">maghiar</a> <a href="/wiki/%C3%81rp%C3%A1d" title="Árpád">Árpád</a>.<a href="#cite_note-10">[10]</a><a href="#cite_note-Acta_orientalia_Academiae_Scientiarum_Hungaricae-11">[11]</a> Strănepotul său, <a href="/wiki/%C8%98tefan_I_al_Ungariei" title="Ștefan I al Ungariei">Ștefan I</a>, a urcat pe tron în anul 1000, transformând teritoriul respectiv într-un <a href="/wiki/Regatul_Ungariei" title="Regatul Ungariei">regat creștin</a>. Până în secolul al XII-lea, Ungaria a devenit o putere regională, atingând <a href="/wiki/Regatul_Ungariei" title="Regatul Ungariei">apogeul cultural și politic în secolul al XV-lea</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16056854" class="extiw" title="d:Q16056854">d</a>).<a href="#cite_note-12">[12]</a> În urma <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Moh%C3%A1cs_(1526)" title="Bătălia de la Mohács (1526)">bătăliei de la Mohács</a> din 1526, a fost parțial <a href="/wiki/Ungaria_Otoman%C4%83" title="Ungaria Otomană">ocupată de Imperiul Otoman</a> (1541–1699). Ungaria a intrat sub <a href="/wiki/Monarhia_Habsburgic%C4%83" title="Monarhia Habsburgică">stăpânire habsburgică</a> la începutul secolului al XVIII-lea, <a href="/wiki/Compromisul_austro-ungar_din_1867" title="Compromisul austro-ungar din 1867">reapărând apoi</a> mai târziu ca entitate politică alături de <a href="/wiki/Imperiul_Austriac" title="Imperiul Austriac">Imperiul Austriac</a> în statul dual <a href="/wiki/Austro-Ungaria" title="Austro-Ungaria">Austro-Ungaria</a>, o <a href="/wiki/Mare_putere" title="Mare putere">mare putere</a> la începutul secolului al XX-lea.<a href="#cite_note-13">[13]</a> Austro-Ungaria s-a prăbușit după <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">Primul Război Mondial</a>, iar ulterior <a href="/wiki/Tratatul_de_la_Trianon" title="Tratatul de la Trianon">tratatul de la Trianon</a> a stabilit granițele actuale ale Ungariei, ducând la pierderea a 71% din teritoriul părții maghiare a statului dual, a 58% din populație și a <a href="/w/index.php?title=Diaspora_maghiar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Diaspora maghiară — pagină inexistentă">32% din etnicii maghiari</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q466395" class="extiw" title="d:Q466395">d</a>).<a href="#cite_note-14">[14]</a><a href="#cite_note-15">[15]</a><a href="#cite_note-16">[16]</a> În urma tumultoasei <a href="/w/index.php?title=Ungaria_%C3%AEn_perioada_interbelic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ungaria în perioada interbelică — pagină inexistentă">perioade interbelice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16845565" class="extiw" title="d:Q16845565">d</a>), Ungaria s-a alăturat <a href="/wiki/Puterile_Axei" title="Puterile Axei">Puterilor Axei</a> în <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Al Doilea Război Mondial">al Doilea Război Mondial</a>, suferind pagube și pierderi semnificative.<a href="#cite_note-Montgomery-17">[17]</a><a href="#cite_note-Thomas,_pg._11-18">[18]</a> Ungaria postbelică a devenit un <a href="/wiki/Stat_satelit" title="Stat satelit">stat satelit</a> al <a href="/wiki/Uniunea_Republicilor_Sovietice_Socialiste" title="Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste">Uniunii Sovietice</a>, ducând la înființarea <a href="/wiki/Republica_Popular%C4%83_Ungar%C4%83" title="Republica Populară Ungară">Republicii Populare Ungare</a>. În urma <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_ungar%C4%83_din_1956" class="mw-redirect" title="Revoluția ungară din 1956">revoluției eșuate din 1956</a>, Ungaria a devenit un membru <a href="/wiki/Gula%C8%99comunism" title="Gulașcomunism">relativ mai liber</a>, deși încă represiv, al <a href="/wiki/Blocul_r%C4%83s%C4%83ritean" title="Blocul răsăritean">Blocului Răsăritean</a>. <a href="/wiki/%C3%8Enl%C4%83turarea_gardului_de_la_frontiera_Ungariei_cu_Austria" title="Înlăturarea gardului de la frontiera Ungariei cu Austria">Înlăturarea gardului de frontieră a Ungariei cu Austria</a> a accelerat prăbușirea Blocului Răsăritean și, <a href="/wiki/Destr%C4%83marea_Uniunii_Republicilor_Sovietice_Socialiste" title="Destrămarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste">ulterior, a Uniunii Sovietice</a>.<a href="#cite_note-19">[19]</a> La <time datetime="1989-10-23">23 octombrie 1989</time>, Ungaria a devenit o <a href="/wiki/Republic%C4%83_parlamentar%C4%83" title="Republică parlamentară">republică parlamentară</a> <a href="/wiki/Democra%C8%9Bie" title="Democrație">democratică</a>.<a href="#cite_note-20">[20]</a> Ungaria a aderat la <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a> în 2004 și face parte din <a href="/wiki/Spa%C8%9Biul_Schengen" title="Spațiul Schengen">spațiul Schengen</a> din 2007.<a href="#cite_note-21">[21]</a> Ungaria este o <a href="/wiki/Putere_medie" class="mw-redirect" title="Putere medie">putere mijlocie</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1322988" class="extiw" title="d:Q1322988">d</a>) în afacerile internaționale, în principal datorită influenței sale <a href="/w/index.php?title=Cultura_Ungariei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cultura Ungariei — pagină inexistentă">culturale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q246505" class="extiw" title="d:Q246505">d</a>) și economice.<a href="#cite_note-22">[22]</a> Este considerată o <a href="/wiki/%C8%9Aar%C4%83_dezvoltat%C4%83" title="Țară dezvoltată">țară dezvoltată,</a> cu o <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_cu_venituri_mari_conform_B%C4%83ncii_Mondiale" title="Lista țărilor cu venituri mari conform Băncii Mondiale">economie cu venituri mari</a> și ocupă locul 40 în <a href="/wiki/Indicele_dezvolt%C4%83rii_umane" title="Indicele dezvoltării umane">Indicele dezvoltării umane</a>, cetățenii beneficiind de <a href="/w/index.php?title=Asisten%C8%9Ba_medical%C4%83_%C3%AEn_Ungaria&action=edit&redlink=1" class="new" title="Asistența medicală în Ungaria — pagină inexistentă">asistență medicală universală</a> și de <a href="/w/index.php?title=Lista_universit%C4%83%C8%9Bilor_din_Ungaria&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista universităților din Ungaria — pagină inexistentă">învățământ secundar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q269064" class="extiw" title="d:Q269064">d</a>) gratuit.<a href="#cite_note-auto-23">[23]</a><a href="#cite_note-europa-24">[24]</a> Ungaria are un lung istoric de contribuții semnificative în domeniile <a href="/w/index.php?title=Arta_ungar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arta ungară — pagină inexistentă">artei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q737079" class="extiw" title="d:Q737079">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Muzica_%C3%AEn_Ungaria&action=edit&redlink=1" class="new" title="Muzica în Ungaria — pagină inexistentă">muzicii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q932477" class="extiw" title="d:Q932477">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Literatura_maghiar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Literatura maghiară — pagină inexistentă">literaturii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q935268" class="extiw" title="d:Q935268">d</a>), <a href="/wiki/Ungaria_la_Jocurile_Olimpice" title="Ungaria la Jocurile Olimpice">sportului</a>, <a href="/wiki/%C8%98tiin%C8%9Ba_%C8%99i_tehnologia_%C3%AEn_Ungaria" title="Știința și tehnologia în Ungaria">științei și tehnologiei</a>.<a href="#cite_note-25">[25]</a><a href="#cite_note-26">[26]</a><a href="#cite_note-Britannic_.=-27">[27]</a><a href="#cite_note-28">[28]</a> Este a <a href="/w/index.php?title=World_Tourism_rankings&action=edit&redlink=1" class="new" title="World Tourism rankings — pagină inexistentă">treisprezecea cea mai populară</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1976242" class="extiw" title="d:Q1976242">d</a>) <a href="/wiki/Turismul_%C3%AEn_Ungaria" title="Turismul în Ungaria">destinație turistică</a> din Europa, atrăgând 15,8 milioane de turiști internaționali în 2017.<a href="#cite_note-WTO_Tourism_Highlights_2016_Edition-29">[29]</a> Este membru al numeroaselor organizații internaționale, inclusiv <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Na%C8%9Biunilor_Unite" title="Organizația Națiunilor Unite">Națiunile Unite</a>, <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Tratatului_Atlanticului_de_Nord" title="Organizația Tratatului Atlanticului de Nord">NATO</a>, <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Mondial%C4%83_a_Comer%C8%9Bului" title="Organizația Mondială a Comerțului">OMC</a>, <a href="/wiki/Banca_Mondial%C4%83" title="Banca Mondială">Banca Mondială</a>, <a href="/w/index.php?title=IIB&action=edit&redlink=1" class="new" title="IIB — pagină inexistentă">IIB</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1824234" class="extiw" title="d:Q1824234">d</a>), <a href="/w/index.php?title=AIIB&action=edit&redlink=1" class="new" title="AIIB — pagină inexistentă">AIIB</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q18109843" class="extiw" title="d:Q18109843">d</a>), <a href="/wiki/Consiliul_Europei" title="Consiliul Europei">Consiliul Europei</a>, <a href="/wiki/Grupul_de_la_Visegr%C3%A1d" title="Grupul de la Visegrád">Grupul Visegrád</a> și este stat observator în <a href="/wiki/Consiliul_Turcic" title="Consiliul Turcic">Organizația Statelor Turcice</a>.<a href="#cite_note-30">[30]</a> <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Etimologie">Etimologie</h2></div> Inițiala „H” din numele latinesc Hungaria (care stă și la baza denumirii țării în unele limbi moderne) se datorează cel mai probabil asocierii istorice cu <a href="/wiki/Huni" title="Huni">hunii</a>, care s-au stabilit în Ungaria de astăzi înaintea <a href="/wiki/Avari" title="Avari">avarilor</a>. Restul cuvântului (și numele românesc al țării) provine din forma latinizată a termenului <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83_medieval%C4%83" title="Limba greacă medievală">grec bizantin</a> Oungroi (Οὔγγροι). Acest nume grecesc a fost împrumutat din termenul <a href="/wiki/Limba_slav%C4%83_veche" title="Limba slavă veche">bulgăresc vechi</a> ągrinŭ, la rândul său împrumutat din denumirea <a href="/w/index.php?title=Oghur-turc%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Oghur-turcă — pagină inexistentă">oghur-turcă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1422731" class="extiw" title="d:Q1422731">d</a>) <a href="/wiki/Onoguri" title="Onoguri">onogur</a> („zece [triburi ale] <a href="/wiki/Onoguri" title="Onoguri">ogurilor</a>”). Onogur a fost numele colectiv pentru triburile care s-au alăturat ulterior confederației tribale <a href="/wiki/Protobulgari" title="Protobulgari">bulgare</a> care a dominat părțile de est ale Ungariei după avari.<a href="#cite_note-Király-31">[31]</a><a href="#cite_note-32">[32]</a> <a href="/wiki/Exonim_%C8%99i_endonim" title="Exonim și endonim">Endonimul</a> maghiar este Magyarország, compus din cuvintele magyar („maghiar”) și ország („țară”). „Magyar”, care se referă la locuitorii țării, reflectă mai exact numele țării în alte limbi, cum ar fi <a href="/wiki/Limba_turc%C4%83" title="Limba turcă">turca</a>, <a href="/wiki/Limba_persan%C4%83" title="Limba persană">persana</a> și alte limbi, care folosesc termenul Magyaristan, adică Țara Maghiarilor, sau similare. Cuvântul maghiar este preluat din numele unuia dintre cele șapte triburi maghiare seminomade majore, magyeri.<a href="#cite_note-33">[33]</a><a href="#cite_note-34">[34]</a><a href="#cite_note-35">[35]</a> Primul element, magy, provine probabil din <a href="/wiki/Limbi_ugrice" title="Limbi ugrice">proto-ugricul</a> * mäńć- „om, persoană”, găsit și în numele <a href="/w/index.php?title=Mansi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mansi — pagină inexistentă">poporului mansi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q467790" class="extiw" title="d:Q467790">d</a>) (mäńćī, mańśi, måńś). Al doilea element, eri, „bărbat, bărbați, descendență”, supraviețuiește în maghiara modernă ca férj, „soț”, și este înrudit cu termenul erge, „fiu”, din <a href="/wiki/Limba_mari" title="Limba mari">limba mari</a>, precum și cu arhaismul <a href="/wiki/Limba_finlandez%C4%83" title="Limba finlandeză">finlandez</a> yrkä, „tânăr”.<a href="#cite_note-36">[36]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Istorie">Istorie</h2></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Înainte_de_895">Înainte de 895</h3></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Roman_provinces_of_Illyricum,_Macedonia,_Dacia,_Moesia,_Pannonia_and_Thracia.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b1/Roman_provinces_of_Illyricum%2C_Macedonia%2C_Dacia%2C_Moesia%2C_Pannonia_and_Thracia.jpg/220px-Roman_provinces_of_Illyricum%2C_Macedonia%2C_Dacia%2C_Moesia%2C_Pannonia_and_Thracia.jpg" decoding="async" width="220" height="178" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b1/Roman_provinces_of_Illyricum%2C_Macedonia%2C_Dacia%2C_Moesia%2C_Pannonia_and_Thracia.jpg/330px-Roman_provinces_of_Illyricum%2C_Macedonia%2C_Dacia%2C_Moesia%2C_Pannonia_and_Thracia.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b1/Roman_provinces_of_Illyricum%2C_Macedonia%2C_Dacia%2C_Moesia%2C_Pannonia_and_Thracia.jpg/440px-Roman_provinces_of_Illyricum%2C_Macedonia%2C_Dacia%2C_Moesia%2C_Pannonia_and_Thracia.jpg 2x" data-file-width="2817" data-file-height="2284" /></a><figcaption> Provinciile romane: Ilyricum, Macedonia, Dacia, Moesia, Pannonia, Tracia</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:MorThanFeastofAttila.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b5/MorThanFeastofAttila.jpg/220px-MorThanFeastofAttila.jpg" decoding="async" width="220" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b5/MorThanFeastofAttila.jpg/330px-MorThanFeastofAttila.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b5/MorThanFeastofAttila.jpg/440px-MorThanFeastofAttila.jpg 2x" data-file-width="999" data-file-height="680" /></a><figcaption> Attila, regele hunilor (434/444–453)</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Hungarian_warrior.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cf/Hungarian_warrior.jpg/220px-Hungarian_warrior.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cf/Hungarian_warrior.jpg/330px-Hungarian_warrior.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cf/Hungarian_warrior.jpg/440px-Hungarian_warrior.jpg 2x" data-file-width="734" data-file-height="552" /></a><figcaption> Frescă italiană — războinic maghiar trăgând înapoi</figcaption></figure> Imperiul Roman a cucerit teritoriul dintre <a href="/wiki/Alpi" title="Alpi">Alpi</a> și malul vestic al <a href="/wiki/Dun%C4%83rea" title="Dunărea">Dunării</a> între anii 16 și 15 î.e.n., fluviul Dunărea fiind noua frontieră a imperiului.<a href="#cite_note-Kershaw-37">[37]</a> În anul 14 î.e.n., partea de vest a Bazinului Carpatic, Pannonia care include vestul Ungariei de astăzi, a fost declarată de împăratul <a href="/wiki/Octavianus_Augustus" title="Octavianus Augustus">Augustus</a> în <a href="/w/index.php?title=Res_Gestae_Divi_Augusti&action=edit&redlink=1" class="new" title="Res Gestae Divi Augusti — pagină inexistentă">Res Gestae Divi Augusti</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q734095" class="extiw" title="d:Q734095">d</a>) parte a Imperiului Roman.<a href="#cite_note-Kershaw-37">[37]</a> Zona de la sud-est de Pannonia și la sud de Dacia a fost organizată drept provincia romană Moesia în anul 6 î.e.n.<a href="#cite_note-Kershaw-37">[37]</a> O zonă de est de râul <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Tisa" title="Râul Tisa">Tisa</a> a devenit provincia romană <a href="/wiki/Dacia" title="Dacia">Dacia</a> în anul 106 e.n., incluzând și estul Ungariei de astăzi, și a rămas sub stăpânire romană până în 271.<a href="#cite_note-Scarre-38">[38]</a> Din 235, Imperiul Roman a trecut prin vremuri tulburi, cauzate de revolte, rivalitate și succesiune rapidă a împăraților. Imperiul Roman de Apus s-a prăbușit în secolul al V-lea sub presiunea migrației <a href="/wiki/Triburi_germanice" title="Triburi germanice">triburilor germanice</a> și a presiunii <a href="/wiki/Carpi" title="Carpi">carpilor</a>.<a href="#cite_note-Scarre-38">[38]</a> Această perioadă a adus mulți invadatori în Europa Centrală, începând cu <a href="/wiki/Huni" title="Huni">Imperiul Hun</a> (c. 370–469). Cel mai puternic conducător al Imperiului Hun a fost <a href="/wiki/Attila" title="Attila">Attila</a> (434–453), care avea ulterior să devină o figură centrală a mitologiei maghiare.<a href="#cite_note-Kelly-39">[39]</a> După dezintegrarea Imperiului Hun, un trib germanic răsăritean, care fusese vasalizat de huni, gepizii, și-au stabilit propriul regat în Bazinul Carpatic.<a href="#cite_note-Bona_The_Gepids_during_and_after_the_Hun_Period-40">[40]</a> Alte grupuri care au ajuns în Bazinul Carpatic în perioada migrației au fost <a href="/wiki/Go%C8%9Bi" title="Goți">goții</a>, <a href="/wiki/Vandali" title="Vandali">vandalii</a>, <a href="/wiki/Longobarzi" title="Longobarzi">lombarzii</a> și <a href="/w/index.php?title=Slavii_timpurii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Slavii timpurii — pagină inexistentă">slavii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2378782" class="extiw" title="d:Q2378782">d</a>).<a href="#cite_note-Scarre-38">[38]</a> În anii 560, <a href="/wiki/Avari" title="Avari">avarii</a> au pus bazele Haganatului Avar, un stat care și-a menținut supremația în regiune timp de mai bine de două secole. <a href="/wiki/Franci" title="Franci">Francii</a> sub <a href="/wiki/Carol_cel_Mare" title="Carol cel Mare">Carol cel Mare</a> i-au învins pe avari într-o serie de campanii în anii 790.<a href="#cite_note-Gubcsi-41">[41]</a> Între 804 și 829, <a href="/wiki/Primul_%C8%9Aarat_Bulgar" title="Primul Țarat Bulgar">Primul Țarat Bulgar</a> a cucerit ținuturile de la est de Dunăre și a preluat stăpânirea triburilor locale slave și a rămășițelor avarilor.<a href="#cite_note-Skutsch-42">[42]</a> Până la mijlocul secolului al IX-lea, <a href="/w/index.php?title=Principatul_de_pe_Balaton&action=edit&redlink=1" class="new" title="Principatul de pe Balaton — pagină inexistentă">Principatul de pe Balaton</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q104840813" class="extiw" title="d:Q104840813">d</a>), cunoscut și sub numele de Pannonia Inferioară, a fost înființat la vest de Dunăre, ca parte a <a href="/wiki/Marca_de_Pannonia" title="Marca de Pannonia">mărcii france a Panoniei</a>.<a href="#cite_note-Luthar-43">[43]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Ungaria_medievală_(895–1526)">Ungaria medievală (895–1526)</h3></div> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Munkacsy_Mihaly_Honfoglalas_(colored).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/53/Munkacsy_Mihaly_Honfoglalas_%28colored%29.jpg/340px-Munkacsy_Mihaly_Honfoglalas_%28colored%29.jpg" decoding="async" width="340" height="111" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/53/Munkacsy_Mihaly_Honfoglalas_%28colored%29.jpg/510px-Munkacsy_Mihaly_Honfoglalas_%28colored%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/53/Munkacsy_Mihaly_Honfoglalas_%28colored%29.jpg/680px-Munkacsy_Mihaly_Honfoglalas_%28colored%29.jpg 2x" data-file-width="3152" data-file-height="1028" /></a><figcaption> Cucerirea maghiară — tablou de <a href="/w/index.php?title=Mih%C3%A1ly_Munk%C3%A1csy&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mihály Munkácsy — pagină inexistentă">Mihály Munkácsy</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q551652" class="extiw" title="d:Q551652">d</a>)</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Kalandozasok.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/99/Kalandozasok.jpg/220px-Kalandozasok.jpg" decoding="async" width="220" height="151" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/99/Kalandozasok.jpg/330px-Kalandozasok.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/99/Kalandozasok.jpg/440px-Kalandozasok.jpg 2x" data-file-width="724" data-file-height="496" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Invaziile_maghiarilor_%C3%AEn_Europa" title="Invaziile maghiarilor în Europa">Raiduri maghiare în secolul al X-lea</a></figcaption></figure> <a href="/wiki/Triburile_maghiare" title="Triburile maghiare">Maghiarii</a> proaspăt unificați<a href="#cite_note-44">[44]</a> în frunte cu <a href="/wiki/%C3%81rp%C3%A1d" title="Árpád">Árpád</a> (conform legendei, urmaș al lui Attila), s-au stabilit în Bazinul Panonic începând cu anul 895.<a href="#cite_note-A_Country_Study:_Hungary-45">[45]</a><a href="#cite_note-Eliznik.org.uk-46">[46]</a> Conform <a href="/wiki/Limbi_fino-ugrice" title="Limbi fino-ugrice">teoriei fino-ugrice</a>, ei provin dintr-o străveche populație vorbitoare de <a href="/wiki/Limbi_uralice" title="Limbi uralice">limbi uralice</a>, care a locuit anterior în zona împădurită dintre <a href="/wiki/Volga" title="Volga">râul Volga</a> și <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Ural" title="Munții Ural">Munții Urali</a>.<a href="#cite_note-47">[47]</a> <a href="/wiki/Cucerirea_de_c%C4%83tre_unguri_a_Bazinului_Panonic" title="Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic">Ungaria a fost fondată în 895</a> ca federație de triburi unite, la aproximativ 50 de ani după împărțirea <a href="/wiki/Imperiul_Carolingian" title="Imperiul Carolingian">Imperiului Carolingian</a> la <a href="/wiki/Tratatul_de_la_Verdun" title="Tratatul de la Verdun">tratatul de la Verdun</a> din 843. Inițial, <a href="/wiki/Principatul_Ungariei" title="Principatul Ungariei">Principatul Ungariei</a> („Tourkia Apuseană” în izvoarele grecești medievale)<a href="#cite_note-48">[48]</a> a fost un stat creat de un popor semi-nomad. El a trecut printr-o enormă transformare într-un regat creștin de-a lungul secolului al X-lea.<a href="#cite_note-Stephen_Wyley-49">[49]</a> Statul era funcțional, iar puterea militară a țării le-a permis maghiarilor să desfășoare <a href="/wiki/Invaziile_maghiarilor_%C3%AEn_Europa" title="Invaziile maghiarilor în Europa">campanii și raiduri aprige</a> reușite, de la <a href="/wiki/Constantinopol" title="Constantinopol">Constantinopol</a> până în Spania de astăzi.<a href="#cite_note-Stephen_Wyley-49">[49]</a> Maghiarii au învins nu mai puțin de <a href="/wiki/Invaziile_maghiarilor_%C3%AEn_Europa" title="Invaziile maghiarilor în Europa">trei armate imperiale majore ale francilor răsăriteni</a> între 907 și 910.<a href="#cite_note-50">[50]</a> Înfrângerea ulterioară în <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Lechfeld" title="Bătălia de la Lechfeld">bătălia de la Lechfeld</a> din 955 a semnalat încheierea provizorie a majorității campaniilor pe teritoriile străine, cel puțin către vest. <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Epoca_regilor_Árpádieni">Epoca regilor Árpádieni</h4></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Istvan-ChroniconPictum.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d9/Istvan-ChroniconPictum.jpg/220px-Istvan-ChroniconPictum.jpg" decoding="async" width="220" height="215" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d9/Istvan-ChroniconPictum.jpg/330px-Istvan-ChroniconPictum.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d9/Istvan-ChroniconPictum.jpg/440px-Istvan-ChroniconPictum.jpg 2x" data-file-width="511" data-file-height="500" /></a><figcaption> <a href="/wiki/%C8%98tefan_I_al_Ungariei" title="Ștefan I al Ungariei">Sfântul Ștefan</a>, primul <a href="/wiki/Rege_al_Ungariei" title="Rege al Ungariei">rege al Ungariei</a>, a convertit poporul său la creștinism.</figcaption></figure> Anul 972 a marcat data la care prințul conducător (în <a href="/wiki/Limba_maghiar%C4%83" title="Limba maghiară">maghiară</a> fejedelem) <a href="/wiki/G%C3%A9za_al_Ungariei" title="Géza al Ungariei">Géza</a> din <a href="/wiki/Dinastia_Arpadian%C4%83" title="Dinastia Arpadiană">dinastia Árpád</a> a început oficial să integreze Ungaria în Europa occidentală creștină.<a href="#cite_note-51">[51]</a> Primul său fiu, <a href="/wiki/%C8%98tefan_I_al_Ungariei" title="Ștefan I al Ungariei">Ștefan I</a>, a devenit primul <a href="/wiki/Rege_al_Ungariei" title="Rege al Ungariei">rege al Ungariei</a> după ce și-a învins unchiul <a href="/wiki/P%C4%83g%C3%A2nism" title="Păgânism">păgân</a> <a href="/w/index.php?title=Kopp%C3%A1ny&action=edit&redlink=1" class="new" title="Koppány — pagină inexistentă">Koppány</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q260303" class="extiw" title="d:Q260303">d</a>), care și el pretindea tronul. Sub Ștefan, Ungaria a fost recunoscută ca <a href="/w/index.php?title=Regat_Apostolic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Regat Apostolic — pagină inexistentă">Regat Apostolic</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3843023" class="extiw" title="d:Q3843023">d</a>) catolic.<a href="#cite_note-52">[52]</a> Adresându-se <a href="/wiki/Papa_Silvestru_al_II-lea" title="Papa Silvestru al II-lea">papei Silvestru al II-lea</a>, Ștefan a primit de la papalitate însemnele regalității (inclusiv probabil o parte din <a href="/wiki/Coroana_Sf%C3%A2ntului_%C8%98tefan" title="Coroana Sfântului Ștefan">Sfânta Coroană a Ungariei</a>, păstrată în prezent în <a href="/wiki/Parlamentul_din_Budapesta" title="Parlamentul din Budapesta">Parlamentul Ungariei</a>). În 1006, Ștefan își consolidase puterea, și a început reforme radicale pentru a transforma Ungaria într-un <a href="/wiki/Feudalism" title="Feudalism">stat feudal</a> occidental. Țara a trecut la utilizarea <a href="/wiki/Limba_latin%C4%83" title="Limba latină">limbii latine</a> și până în 1844, latina a rămas limba oficială a Ungariei. În această perioadă, Ungaria a început să devină un regat puternic. <a href="/wiki/Ladislau_I_al_Ungariei" title="Ladislau I al Ungariei">Ladislau I</a> a extins granițele Ungariei cucerind Transilvania vecină spre est și invadând vecina de la sud, <a href="/w/index.php?title=Regatul_Croa%C8%9Biei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Regatul Croației — pagină inexistentă">Croația</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q858841" class="extiw" title="d:Q858841">d</a>), în 1091.<a href="#cite_note-53">[53]</a><a href="#cite_note-54">[54]</a><a href="#cite_note-55">[55]</a><a href="#cite_note-56">[56]</a> Campania croată a culminat cu <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Muntele_Gvozd&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bătălia de la Muntele Gvozd — pagină inexistentă">bătălia de la Muntele Gvozd</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q842361" class="extiw" title="d:Q842361">d</a>) din 1097 și cu <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia_%C3%AEn_uniune_cu_Ungaria" title="Croația în uniune cu Ungaria">uniunea personală a Croației și Ungariei</a> în 1102, în frunte cu <a href="/wiki/Coloman_I_al_Ungariei" title="Coloman I al Ungariei">Coloman</a> (Könyves Kálmán).<a href="#cite_note-HR-HU-Heka-57">[57]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:A_Szent_Korona_el%C3%B6lr%C5%91l_2.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/21/A_Szent_Korona_el%C3%B6lr%C5%91l_2.jpg/170px-A_Szent_Korona_el%C3%B6lr%C5%91l_2.jpg" decoding="async" width="170" height="198" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/21/A_Szent_Korona_el%C3%B6lr%C5%91l_2.jpg/255px-A_Szent_Korona_el%C3%B6lr%C5%91l_2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/21/A_Szent_Korona_el%C3%B6lr%C5%91l_2.jpg/340px-A_Szent_Korona_el%C3%B6lr%C5%91l_2.jpg 2x" data-file-width="1500" data-file-height="1750" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Coroana_Sf%C3%A2ntului_%C8%98tefan" title="Coroana Sfântului Ștefan">Sfânta Coroană</a> (Szent Korona), unul dintre simbolurile esențiale ale Ungariei</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:The_Greek_Pantokrator_on_the_Hungarian_Holy_Crown.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/57/The_Greek_Pantokrator_on_the_Hungarian_Holy_Crown.jpg/220px-The_Greek_Pantokrator_on_the_Hungarian_Holy_Crown.jpg" decoding="async" width="220" height="200" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/57/The_Greek_Pantokrator_on_the_Hungarian_Holy_Crown.jpg/330px-The_Greek_Pantokrator_on_the_Hungarian_Holy_Crown.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/57/The_Greek_Pantokrator_on_the_Hungarian_Holy_Crown.jpg/440px-The_Greek_Pantokrator_on_the_Hungarian_Holy_Crown.jpg 2x" data-file-width="1119" data-file-height="1019" /></a><figcaption> Isus Hristos <a href="/wiki/Pantocrator" title="Pantocrator">Atotputernicul</a>, pe <a href="/wiki/Coroana_Sf%C3%A2ntului_%C8%98tefan" title="Coroana Sfântului Ștefan">Sfânta Coroană a Ungariei</a>. Ungaria este prin tradiție o țară creștină.</figcaption></figure> Cel mai puternic și mai bogat rege al dinastiei Árpád a fost <a href="/wiki/B%C3%A9la_al_III-lea_al_Ungariei" title="Béla al III-lea al Ungariei">Béla al III-lea</a>, care dispunea de echivalentul a 23 de tone de argint pur pe an, sumă care depășea venitul regelui francez (estimat la 17 tone) și era dublu față de încasările Coroanei Engleze.<a href="#cite_note-58">[58]</a> <a href="/wiki/Andrei_al_II-lea_al_Ungariei" title="Andrei al II-lea al Ungariei">Andrei al II-lea</a> a emis <a href="/wiki/Diploma_andrean%C4%83" title="Diploma andreană">Diploma Andreanum</a>, care asigura privilegiile speciale ale <a href="/wiki/Sa%C8%99i" title="Sași">sașilor transilvăneni</a>, și este considerată prima lege de <a href="/wiki/Autonomie" title="Autonomie">autonomie</a> din lume.<a href="#cite_note-59">[59]</a> El a condus <a href="/wiki/Cruciada_a_cincea" title="Cruciada a cincea">Cruciada a cincea</a> în <a href="/wiki/%C8%9Aara_Sf%C3%A2nt%C4%83" title="Țara Sfântă">Țara Sfântă</a> în 1217, înființând cea mai mare armată regală din istoria cruciadelor. <a href="/wiki/Bula_de_aur_a_regelui_Andrei_al_II-lea_(1222)" title="Bula de aur a regelui Andrei al II-lea (1222)">Bula sa de Aur din 1222</a> a fost prima constituție din <a href="/wiki/Europa_continental%C4%83" title="Europa continentală">Europa continentală</a>. Nobilii mai mici au început să îi prezinte lui Andrei plângeri, practică ce evoluat în instituția parlamentului (parlamentum publicum). În 1241–1242, regatul a primit o lovitură majoră cu <a href="/wiki/Marea_invazie_mongol%C4%83" title="Marea invazie mongolă">invazia mongolă (tătară)</a>. Până la jumătate din populația de atunci de 2.000.000 de locuitori a Ungariei a căzut victimă invaziei.<a href="#cite_note-60">[60]</a> Regele Béla al IV-lea i-a lăsat pe <a href="/wiki/Cumani" title="Cumani">cumani</a> și <a href="/wiki/Ia%C8%99i_(popor)" title="Iași (popor)">iași</a>, care fugeau de mongoli, să intre în țară.<a href="#cite_note-61">[61]</a> De-a lungul secolelor, ei au fost pe deplin asimilați în populația maghiară.<a href="#cite_note-62">[62]</a> În consecință, după ce mongolii s-au retras, regele Béla a ordonat construirea a sute de castele și fortificații de piatră, pentru a se apăra împotriva unei posibile a doua invazii mongole. <a href="/w/index.php?title=A_doua_invazie_mongol%C4%83_a_Ungariei&action=edit&redlink=1" class="new" title="A doua invazie mongolă a Ungariei — pagină inexistentă">Mongolii s-au întors în Ungaria</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16933809" class="extiw" title="d:Q16933809">d</a>) în 1285, dar sistemele nou construite de castele de piatră și noile tactici (folosind o proporție mai mare de cavaleri puternic înarmați) i-au oprit. Forța mongolă invadatoare a fost înfrântă<a href="#cite_note-63">[63]</a> lângă Pesta de armata regală a lui Ladislau al IV-lea al Ungariei. Invazia a fost respinsă cu ușurință, mongolii pierzând o mare parte din forța lor de invadare, ceea ce s-a întâmplat și în cazul altor invazii ulterioare. <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Epoca_monarhiei_elective">Epoca monarhiei elective</h4></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Louis%27s_kingdoms_and_his_vassal_territories.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f9/Louis%27s_kingdoms_and_his_vassal_territories.png/220px-Louis%27s_kingdoms_and_his_vassal_territories.png" decoding="async" width="220" height="136" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f9/Louis%27s_kingdoms_and_his_vassal_territories.png/330px-Louis%27s_kingdoms_and_his_vassal_territories.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f9/Louis%27s_kingdoms_and_his_vassal_territories.png/440px-Louis%27s_kingdoms_and_his_vassal_territories.png 2x" data-file-width="1817" data-file-height="1120" /></a><figcaption> O hartă a teritoriilor aflate sub dominația lui <a href="/wiki/Ludovic_I_al_Ungariei" title="Ludovic I al Ungariei">Ludovic cel Mare</a></figcaption></figure> <a href="/wiki/Regatul_Ungariei" title="Regatul Ungariei">Regatul Ungariei</a> a atins una din cele mai mari extinderi în timpul regilor arpadieni, dar puterea regală a fost slăbită la sfârșitul domniei lor în 1301. Ultimul rege arpadian a fost <a href="/wiki/Andrei_al_III-lea_al_Ungariei" title="Andrei al III-lea al Ungariei">Andrei al III-lea al Ungariei</a> (1290-1301). După o distrugătoare perioadă de <a href="/wiki/Interregn" title="Interregn">interregn</a> (1301–1308) s-a impus <a href="/wiki/Casa_de_Anjou" title="Casa de Anjou">Casa de Anjou</a>. Primul rege angevin, <a href="/wiki/Carol_Robert_de_Anjou" title="Carol Robert de Anjou">Carol Robert de Anjou</a> — un urmaș biliniar al dinastiei Árpád — a reușit să restabilească puterea regală și a învins rivalii oligarhi, așa-numiții „mici regi”. Al doilea rege angevin maghiar, <a href="/wiki/Ludovic_I_al_Ungariei" title="Ludovic I al Ungariei">Ludovic cel Mare</a> (1342–1382), a efectuat multe campanii militare de succes din Lituania până în sudul Italiei (Regatul Neapolelui), și a fost și <a href="/wiki/Lista_conduc%C4%83torilor_polonezi" title="Lista conducătorilor polonezi">rege al Poloniei</a> din 1370. După ce regele Ludovic a murit fără un moștenitor de sex masculin, țara s-a stabilizat doar atunci când a urcat pe tron <a href="/wiki/Sigismund_de_Luxemburg" title="Sigismund de Luxemburg">Sigismund de Luxemburg</a> (1387–1437), care în 1433 a devenit și <a href="/wiki/%C3%8Emp%C4%83ra%C8%9Bi_ai_Sf%C3%A2ntului_Imperiu_Roman" title="Împărați ai Sfântului Imperiu Roman">sfânt împărat roman</a>. Sigismund a fost și el (în mai multe feluri) un descendent biliniar al dinastiei Árpád. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:The_wars_of_Matthias_Corvinus_of_Hungary_(1458-1490).png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a4/The_wars_of_Matthias_Corvinus_of_Hungary_%281458-1490%29.png/220px-The_wars_of_Matthias_Corvinus_of_Hungary_%281458-1490%29.png" decoding="async" width="220" height="221" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a4/The_wars_of_Matthias_Corvinus_of_Hungary_%281458-1490%29.png/330px-The_wars_of_Matthias_Corvinus_of_Hungary_%281458-1490%29.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a4/The_wars_of_Matthias_Corvinus_of_Hungary_%281458-1490%29.png/440px-The_wars_of_Matthias_Corvinus_of_Hungary_%281458-1490%29.png 2x" data-file-width="1700" data-file-height="1707" /></a><figcaption> Cuceririle occidentale ale lui <a href="/wiki/Matia_Corvin" title="Matia Corvin">Matia Corvin</a></figcaption></figure> Prima <a href="/wiki/List%C4%83_de_traduc%C4%83tori_ai_Bibliei" title="Listă de traducători ai Bibliei">traducere a Bibliei</a> în limba maghiară a fost finalizată în 1439. Timp de jumătate de an, în 1437, în <a href="/wiki/Transilvania" title="Transilvania">Transilvania</a> a avut loc o răscoală țărănească antifeudală și anticlericală, <a href="/wiki/R%C4%83scoala_de_la_Bob%C3%A2lna" title="Răscoala de la Bobâlna">Răscoala de la Bobâlna</a>, condusă de <a href="/wiki/Budai_Nagy_Antal" class="mw-redirect" title="Budai Nagy Antal">Budai Nagy Antal</a>, puternic influențată de ideile <a href="/wiki/Husi%C8%9Bi" title="Husiți">husite</a>. Dintr-o mică familie nobiliară din Transilvania, <a href="/wiki/Ioan_de_Hunedoara" title="Ioan de Hunedoara">Ioan de Hunedoara</a> a devenit unul dintre cei mai puternici nobili ai țării, datorită capacităților sale remarcabile de comandant de mercenari. A fost ales guvernator al Transilvaniei, și apoi regent al Ungariei. A avut mare succes împotriva turcilor otomani, una dintre cele mai mari victorii ale sale fiind <a href="/wiki/Asediul_Belgradului_(1456)" title="Asediul Belgradului (1456)">asediul Belgradului</a> din 1456. Ultimul rege puternic al Ungariei medievale a fost regele renascentist <a href="/wiki/Matia_Corvin" title="Matia Corvin">Matia Corvin</a> (1458–1490), fiul lui Ioan de Hunedoara. Alegerea sa a fost prima dată când pe tronul regal al Ungariei a urcat un nobil fără descendență dinastică. El a fost un lider militar de succes și un protector iluminat al artelor și al științei.<a href="#cite_note-britannica1-64">[64]</a> Biblioteca sa, <a href="/wiki/Bibliotheca_Corviniana" title="Bibliotheca Corviniana">Bibliotheca Corviniana</a>, a fost cea mai mare colecție de cronici istorice, lucrări filozofice și științifice din Europa secolului al XV-lea și a doua ca mărime după <a href="/wiki/Biblioteca_Apostolic%C4%83_Vatican%C4%83" title="Biblioteca Apostolică Vaticană">Biblioteca Vaticanului</a>. Articole din Bibliotheca Corviniana au fost înscrise în <a href="/wiki/Registrul_Memoria_Lumii" title="Registrul Memoria Lumii">Registrul Memoria Lumii</a> al <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Na%C8%9Biunilor_Unite_pentru_Educa%C8%9Bie,_%C8%98tiin%C8%9B%C4%83_%C8%99i_Cultur%C4%83" title="Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură">UNESCO</a> în 2005.<a href="#cite_note-65">[65]</a> Iobagii și poporul de rând l-au considerat un conducător drept pentru că i-a protejat față de solicitările excesive și alte abuzuri ale marilor nobili.<a href="#cite_note-66">[66]</a> Sub conducerea sa, în 1479, armata maghiară a distrus trupele otomane și muntenești în <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_C%C3%A2mpul_P%C3%A2inii" title="Bătălia de la Câmpul Pâinii">bătălia de la Câmpia Pâinii</a>. În străinătate, el a învins armatele imperiale poloneze și germane ale lui Frederic la Breslau (<a href="/wiki/Wroc%C5%82aw" title="Wrocław">Wrocław</a>). Armata permanentă de mercenari a lui Matia, <a href="/w/index.php?title=Armata_Neagr%C4%83_a_Ungariei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Armata Neagră a Ungariei — pagină inexistentă">Armata Neagră a Ungariei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q998354" class="extiw" title="d:Q998354">d</a>), era o armată neobișnuit de mare pentru vremea ei și a cucerit părți din Austria, Viena (1485) și părți ale <a href="/wiki/Boemia" title="Boemia">Boemiei</a>. <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Declinul_Ungariei_(1490–1526)">Declinul Ungariei (1490–1526)</h4></div> Regele Matia a murit fără fii legitimi, iar marii nobili maghiari au negociat urcarea pe tron a polonezului <a href="/wiki/Vladislav_al_II-lea_al_Ungariei" title="Vladislav al II-lea al Ungariei">Vladislav al II-lea</a> (1490–1516), probabil din cauza influenței slabe pe care ar fi avut-o el asupra aristocrației maghiare.<a href="#cite_note-britannica1-64">[64]</a> Rolul internațional al Ungariei s-a diminuat, stabilitatea politică a fost zdruncinată, iar progresul social a fost blocat.<a href="#cite_note-67">[67]</a> În 1514, bătrânul și slăbitul rege Vladislaus al II-lea s-a confruntat cu o răscoală țărănească majoră condusă de secuiul <a href="/wiki/Gheorghe_Doja" title="Gheorghe Doja">Gheorghe Doja</a>, care a fost zdrobită fără milă de <a href="/wiki/Titluri_nobiliare_maghiare" title="Titluri nobiliare maghiare">nobili</a>, în frunte cu <a href="/wiki/Ioan_I_Z%C3%A1polya" title="Ioan I Zápolya">Ioan Zápolya</a>. Frământările ce au urmat au deschis calea dominației otomane. În 1521, cea mai puternică cetate maghiară din sud, <a href="/wiki/Belgrad" title="Belgrad">Belgradul</a>, <a href="/wiki/Asediul_Belgradului_(1521)" title="Asediul Belgradului (1521)">a căzut în mâinile turcilor</a>. Primele apariții ale protestantismului au înrăutățit și mai mult relațiile interne din țară. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Războaiele_otomane_(1526–1699)">Războaiele otomane (1526–1699)</h3></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Sz%C3%A9kely,_Bertalan_-_The_Women_of_Eger_-_Google_Art_Project.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b3/Sz%C3%A9kely%2C_Bertalan_-_The_Women_of_Eger_-_Google_Art_Project.jpg/170px-Sz%C3%A9kely%2C_Bertalan_-_The_Women_of_Eger_-_Google_Art_Project.jpg" decoding="async" width="170" height="220" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b3/Sz%C3%A9kely%2C_Bertalan_-_The_Women_of_Eger_-_Google_Art_Project.jpg/255px-Sz%C3%A9kely%2C_Bertalan_-_The_Women_of_Eger_-_Google_Art_Project.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b3/Sz%C3%A9kely%2C_Bertalan_-_The_Women_of_Eger_-_Google_Art_Project.jpg/340px-Sz%C3%A9kely%2C_Bertalan_-_The_Women_of_Eger_-_Google_Art_Project.jpg 2x" data-file-width="1884" data-file-height="2437" /></a><figcaption>Pictură care comemorează <a href="/w/index.php?title=Asediul_Egerului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Asediul Egerului — pagină inexistentă">asediul Egerului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3321519" class="extiw" title="d:Q3321519">d</a>), o victorie majoră împotriva otomanilor</figcaption></figure> După aproximativ <a href="/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_Otomane_%C3%AEn_Europa&action=edit&redlink=1" class="new" title="Războaiele Otomane în Europa — pagină inexistentă">150 de ani de războaie</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q698985" class="extiw" title="d:Q698985">d</a>) cu mai multe state, între care și cel maghiar, otomanii au obținut o victorie decisivă asupra armatei maghiare în <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Moh%C3%A1cs_(1526)" title="Bătălia de la Mohács (1526)">bătălia de la Mohács</a> din 1526, unde <a href="/wiki/Ludovic_al_II-lea_al_Ungariei_%C8%99i_Boemiei" title="Ludovic al II-lea al Ungariei și Boemiei">regele Ludovic al II-lea</a> a murit în timp ce fugea. Pe fondul haosului politic, <a href="/wiki/Titluri_nobiliare_maghiare" title="Titluri nobiliare maghiare">nobilimea maghiară</a> divizată a ales doi regi simultan, pe <a href="/wiki/Ioan_I_Z%C3%A1polya" title="Ioan I Zápolya">Ioan Zápolya</a> și pe <a href="/wiki/Ferdinand_I_al_Sf%C3%A2ntului_Imperiu_Roman" title="Ferdinand I al Sfântului Imperiu Roman">Ferdinand I</a> din dinastia Habsburg. Odată cu cucerirea Budei de către turci în 1541, Ungaria a fost împărțită în trei părți și a rămas așa până la sfârșitul secolului al XVII-lea. Partea de nord-vest, numită <a href="/wiki/Regatul_Ungariei_(1526-1867)" class="mw-redirect" title="Regatul Ungariei (1526-1867)">Ungaria Regală</a>, a fost anexată de împărații Habsburgi care au domnit ca regi ai Ungariei. Partea de est a regatului a devenit independentă ca <a href="/wiki/Principatul_Transilvaniei" title="Principatul Transilvaniei">Principatul Transilvaniei</a>, aflat sub <a href="/w/index.php?title=Suzeranitate&action=edit&redlink=1" class="new" title="Suzeranitate — pagină inexistentă">suzeranitate</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q463573" class="extiw" title="d:Q463573">d</a>) otomană (și mai târziu habsburgică). Zona centrală rămasă, inclusiv capitala Buda, a fost încorporată Imperiului Otoman, și a rămas în istorie ca <a href="/wiki/Ungaria_Otoman%C4%83" title="Ungaria Otomană">pașalâcul de la Buda</a>. Marea majoritate a celor 17–19.000 de soldați otomani aflați în serviciu în cetățile otomane de pe teritoriul Ungariei erau de fapt slavi balcanici ortodocși sau musulmani, și în mai mică măsură etnici turci.<a href="#cite_note-68">[68]</a> Slavii meridionali ortodocși serveau și ca <a href="/wiki/Achingiu" title="Achingiu">achingii</a> și alte trupe ușoare lăsate să jefuiască pe teritoriul Ungariei de astăzi.<a href="#cite_note-69">[69]</a> În 1686, armata <a href="/wiki/Liga_Sf%C3%A2nt%C4%83_(1684)" title="Liga Sfântă (1684)">Ligii Sfinte</a>, cuprinzând peste 74.000 de oameni de diverse naționalități, a <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Buda_(1686)" title="Bătălia de la Buda (1686)">recucerit Buda</a> de la turci. După câteva <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_austro-turc_din_1716-1718" title="Războiul austro-turc din 1716-1718">înfrângeri zdrobitoare produse otomanilor</a> în următorii câțiva ani, întregul Regat al Ungariei a fost scos de sub stăpânirea otomană până în 1718. Ultimul raid în Ungaria al vasalilor <a href="/wiki/Hanatul_Crimeii" title="Hanatul Crimeii">tătari crimeeni</a> ai otomanilor a avut loc în 1717.<a href="#cite_note-70">[70]</a> Eforturile Contrareformei habsburgice din secolul al XVII-lea au reconvertit majoritatea regatului la catolicism. Compoziția etnică a Ungariei a fost schimbată fundamental ca urmare a războiului prelungit cu turcii. O mare parte a țării a fost devastată, creșterea populației a fost oprită și multe așezări mai mici au dispărut.<a href="#cite_note-71">[71]</a> Guvernul austro-habsburgic a colonizat populații însemnate de sârbi și alți slavi în sudul depopulat, și a stabilit <a href="/wiki/Germanii_din_Ungaria" title="Germanii din Ungaria">germani</a> (numiți <a href="/wiki/%C8%98vabi_dun%C4%83reni" title="Șvabi dunăreni">șvabi dunăreni</a>) în diferite zone, însă maghiarilor nu li s-a permis să se strămute sau să colonizee sudul <a href="/wiki/Bazinul_Panonic" title="Bazinul Panonic">Marii Câmpii</a>.<a href="#cite_note-72">[72]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Din_secolul_al_XVIII-lea_până_la_Primul_Război_Mondial_(1699–1918)">Din secolul al XVIII-lea până la Primul Război Mondial (1699–1918)</h3></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:M%C3%A1nyoki,_%C3%81dam_-_Portrait_of_Prince_Ferenc_R%C3%A1k%C3%B3czi_II_-_Google_Art_Project.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5d/M%C3%A1nyoki%2C_%C3%81dam_-_Portrait_of_Prince_Ferenc_R%C3%A1k%C3%B3czi_II_-_Google_Art_Project.jpg/170px-M%C3%A1nyoki%2C_%C3%81dam_-_Portrait_of_Prince_Ferenc_R%C3%A1k%C3%B3czi_II_-_Google_Art_Project.jpg" decoding="async" width="170" height="207" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5d/M%C3%A1nyoki%2C_%C3%81dam_-_Portrait_of_Prince_Ferenc_R%C3%A1k%C3%B3czi_II_-_Google_Art_Project.jpg/255px-M%C3%A1nyoki%2C_%C3%81dam_-_Portrait_of_Prince_Ferenc_R%C3%A1k%C3%B3czi_II_-_Google_Art_Project.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5d/M%C3%A1nyoki%2C_%C3%81dam_-_Portrait_of_Prince_Ferenc_R%C3%A1k%C3%B3czi_II_-_Google_Art_Project.jpg/340px-M%C3%A1nyoki%2C_%C3%81dam_-_Portrait_of_Prince_Ferenc_R%C3%A1k%C3%B3czi_II_-_Google_Art_Project.jpg 2x" data-file-width="2568" data-file-height="3124" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Francisc_R%C3%A1k%C3%B3czi_al_II-lea" title="Francisc Rákóczi al II-lea">Francisc al II-lea Rákóczi</a>, liderul răscoalei antihabsburgice din 1703–1711</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Gr%C3%B3f_Sz%C3%A9chenyi_Istv%C3%A1n.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cb/Gr%C3%B3f_Sz%C3%A9chenyi_Istv%C3%A1n.jpg/170px-Gr%C3%B3f_Sz%C3%A9chenyi_Istv%C3%A1n.jpg" decoding="async" width="170" height="217" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cb/Gr%C3%B3f_Sz%C3%A9chenyi_Istv%C3%A1n.jpg/255px-Gr%C3%B3f_Sz%C3%A9chenyi_Istv%C3%A1n.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cb/Gr%C3%B3f_Sz%C3%A9chenyi_Istv%C3%A1n.jpg/340px-Gr%C3%B3f_Sz%C3%A9chenyi_Istv%C3%A1n.jpg 2x" data-file-width="700" data-file-height="893" /></a><figcaption> Contele <a href="/wiki/Istv%C3%A1n_Sz%C3%A9chenyi" title="István Széchenyi">István Széchenyi</a> a oferit venitul pe un an pentru înființarea <a href="/wiki/Academia_Maghiar%C4%83_de_%C8%98tiin%C8%9Be" title="Academia Maghiară de Științe">Academiei Maghiare de Științe</a>.</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:E._Poulton_Portrait_of_Lajos_Kossuth_1860s.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5a/E._Poulton_Portrait_of_Lajos_Kossuth_1860s.jpg/170px-E._Poulton_Portrait_of_Lajos_Kossuth_1860s.jpg" decoding="async" width="170" height="220" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5a/E._Poulton_Portrait_of_Lajos_Kossuth_1860s.jpg/255px-E._Poulton_Portrait_of_Lajos_Kossuth_1860s.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5a/E._Poulton_Portrait_of_Lajos_Kossuth_1860s.jpg/340px-E._Poulton_Portrait_of_Lajos_Kossuth_1860s.jpg 2x" data-file-width="445" data-file-height="577" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Lajos_Kossuth" title="Lajos Kossuth">Lajos Kossuth</a>, președinte-regent în timpul <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_Maghiar%C4%83_din_1848" title="Revoluția Maghiară din 1848">revoluției maghiare din 1848</a></figcaption></figure> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Austria-Hungary_map.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/66/Austria-Hungary_map.svg/220px-Austria-Hungary_map.svg.png" decoding="async" width="220" height="170" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/66/Austria-Hungary_map.svg/330px-Austria-Hungary_map.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/66/Austria-Hungary_map.svg/440px-Austria-Hungary_map.svg.png 2x" data-file-width="783" data-file-height="605" /></a><figcaption> Țările Coroanei Sfântului Ștefan constau din teritoriile <a href="/wiki/Regatul_Ungariei" title="Regatul Ungariei">Regatului Ungariei</a> (16) și ale <a href="/wiki/Regatul_autonom_Croa%C8%9Bia-Slavonia" title="Regatul autonom Croația-Slavonia">Regatului Croației-Slavoniei</a> (17).</figcaption></figure> Între 1703 și 1711, a avut loc o răscoală pe scară largă condusă de <a href="/wiki/Francisc_R%C3%A1k%C3%B3czi_al_II-lea" title="Francisc Rákóczi al II-lea">Francisc al II-lea Rákóczi</a>, care, după detronarea Habsburgilor în 1707 la Dieta de la <a href="/wiki/%C3%93nod,_Borsod-Aba%C3%BAj-Zempl%C3%A9n" title="Ónod, Borsod-Abaúj-Zemplén">Ónod</a>, a preluat puterea provizoriu ca principe domnitor al Ungariei pe perioada războiului, dar a refuzat coroana maghiară și titlul de „rege”. Răscoala a durat ani de zile. Deși a reușit să controleze cea mai mare parte a teritoriului, armata maghiară a <a href="/wiki/Curu%C8%9Bi" title="Curuți">curuților</a> a pierdut <a href="/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_principal%C4%83_de_la_Trencs%C3%A9n&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bătălia principală de la Trencsén — pagină inexistentă">bătălia principală de la Trencsén</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q720641" class="extiw" title="d:Q720641">d</a>) (1708). Trei ani mai târziu, din cauza dezertărilor din ce în ce mai multe, a defetismului și a moralului scăzut, forțele curuților au capitulat.<a href="#cite_note-73">[73]</a> În timpul <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Napoleoniene" title="Războaiele Napoleoniene">războaielor napoleoniene</a> și după aceea, Dieta maghiară nu s-a reunit deloc.<a href="#cite_note-74">[74]</a> În anii 1820, după câteva decenii, împăratul a fost nevoit să convoace Dieta, care a marcat începutul unei perioade de reformă (1825–1848, în <a href="/wiki/Limba_maghiar%C4%83" title="Limba maghiară">maghiară</a> reformkor). Contele <a href="/wiki/Istv%C3%A1n_Sz%C3%A9chenyi" title="István Széchenyi">István Széchenyi</a>, unul dintre cei mai proeminenți oameni de stat ai țării, a recunoscut nevoia urgentă de modernizare și mesajul său a penetrat. Parlamentul Ungariei s-a reunit din nou în 1825 pentru a face față nevoilor financiare. A apărut un partid liberal care s-a concentrat pe emanciparea țărănimii. <a href="/wiki/Lajos_Kossuth" title="Lajos Kossuth">Lajos Kossuth</a> — un celebru jurnalist al vremii — a devenit lider al micii nobilimi în Parlament. O creștere remarcabilă a început pe măsură ce țara și-a concentrat forțele asupra modernizării, chiar dacă monarhii habsburgi au obstrucționat toate legile liberale importante referitoare la <a href="/wiki/Drepturi_civile_%C8%99i_politice" title="Drepturi civile și politice">drepturile civile și politice</a> și reformele economice. Mulți reformatori (<a href="/wiki/Lajos_Kossuth" title="Lajos Kossuth">Lajos Kossuth</a>, <a href="/w/index.php?title=Mih%C3%A1ly_T%C3%A1ncsics&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mihály Táncsics — pagină inexistentă">Mihály Táncsics</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q713534" class="extiw" title="d:Q713534">d</a>)) au fost închiși de autorități. <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Orsz%C3%A1ggy%C5%B1l%C3%A9s_megnyit%C3%A1sa_1848.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/37/Orsz%C3%A1ggy%C5%B1l%C3%A9s_megnyit%C3%A1sa_1848.jpg/220px-Orsz%C3%A1ggy%C5%B1l%C3%A9s_megnyit%C3%A1sa_1848.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/37/Orsz%C3%A1ggy%C5%B1l%C3%A9s_megnyit%C3%A1sa_1848.jpg/330px-Orsz%C3%A1ggy%C5%B1l%C3%A9s_megnyit%C3%A1sa_1848.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/37/Orsz%C3%A1ggy%C5%B1l%C3%A9s_megnyit%C3%A1sa_1848.jpg/440px-Orsz%C3%A1ggy%C5%B1l%C3%A9s_megnyit%C3%A1sa_1848.jpg 2x" data-file-width="1540" data-file-height="1030" /></a><figcaption> <time datetime="1848-07-05">5 iulie 1848</time>: Ceremonia de deschidere a primului parlament, bazat pe reprezentarea populară. Membrii primului guvern sunt pe balcon.</figcaption></figure> La <time datetime="1848-03-15">15 martie 1848</time>, demonstrațiile în masă din Pesta și Buda le-au permis reformiștilor maghiari să promoveze o listă de <a href="/wiki/Cele_12_puncte_ale_Revolu%C8%9Biei_Maghiare_din_1848" title="Cele 12 puncte ale Revoluției Maghiare din 1848">12 revendicări</a>. Sub guvernatorul și președintele <a href="/wiki/Lajos_Kossuth" title="Lajos Kossuth">Lajos Kossuth</a> și primul prim-ministru, <a href="/wiki/Lajos_Batthy%C3%A1ny" title="Lajos Batthyány">Lajos Batthyány</a>, <a href="/wiki/Casa_de_Habsburg" title="Casa de Habsburg">Casa de Habsburg</a> a fost detronată. Reformele promovate de noul guvern maghiar aveau și o componentă de uniformizare etnică (maghiarizare) a teritoriului Ungariei, de inspirație <a href="/wiki/Clubul_Iacobinilor" title="Clubul Iacobinilor">iacobină</a>, ceea ce a stârnit nemulțumirea țărănimii croate, sârbe, românești și slovace, care s-a răsculat la rândul său împotriva guvernului maghiar. Împărații habsburgi au profitat de aceste nemulțmiri, deși etnicii germani și ruteni și cea mai mare parte a evreilor din regat, ca și mai mulți voluntari polonezi, austrieci și italieni, au sprijinit revoluția.<a href="#cite_note-75">[75]</a> În iulie 1849, Parlamentul Ungariei s-a lăsat convins și a promovat unele legi ale <a href="/w/index.php?title=Drepturilor_etnice_%C8%99i_ale_minorit%C4%83%C8%9Bilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Drepturilor etnice și ale minorităților — pagină inexistentă">drepturilor etnice și ale minorităților</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1369260" class="extiw" title="d:Q1369260">d</a>).<a href="#cite_note-76">[76]</a> Unii membri ai altor naționalități au reușit în sfârșit astfel să acceadă la funcții în cadrul armatei maghiare, cum ar fi generalul <a href="/w/index.php?title=J%C3%A1nos_Damjanich&action=edit&redlink=1" class="new" title="János Damjanich — pagină inexistentă">János Damjanich</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q695383" class="extiw" title="d:Q695383">d</a>), un etnic sârb care avea să devină erou național maghiar prin comanda sa al Corpului 3 al armatei maghiare sau <a href="/wiki/J%C3%B3zef_Bem" title="Józef Bem">Józef Bem</a>, care era polonez și a devenit și erou național în Ungaria. Forțele maghiare (<a href="/wiki/For%C8%9Bele_de_ap%C4%83rare_regale_maghiare" class="mw-redirect" title="Forțele de apărare regale maghiare">Honvédség</a>) au învins la început armatele austriece, dar, pentru a contracara succesele armatei revoluționare maghiare, împăratul habsburgic <a href="/wiki/Franz_Joseph_al_Austriei" title="Franz Joseph al Austriei">Franz Joseph I</a> a cerut ajutorul „Jandarmului Europei”, țarul <a href="/wiki/Nicolae_I_al_Rusiei" title="Nicolae I al Rusiei">Nicolae I</a>, ale cărui armate rusești au invadat Ungaria, iar <a href="/wiki/Art%C3%BAr_G%C3%B6rgei" title="Artúr Görgei">Artúr Görgey</a> a capitulat în august 1849. Liderul armatei austriece, <a href="/wiki/Julius_Jacob_von_Haynau" title="Julius Jacob von Haynau">Julius Jacob von Haynau</a>, a devenit guvernator al Ungariei pentru câteva luni și a ordonat executarea <a href="/wiki/Cei_13_de_la_Arad" title="Cei 13 de la Arad">celor 13 martiri de la Arad</a>, lideri ai armatei maghiare, și a prim-ministrului Batthyány în octombrie 1849. Lajos Kossuth a fugit în exil. După războiul din 1848–1849, maghiarii din Regat au trecut la o „rezistență pasivă”. <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ferenc_J%C3%B3zsef_koron%C3%A1z%C3%A1sa_Bud%C3%A1n.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/18/Ferenc_J%C3%B3zsef_koron%C3%A1z%C3%A1sa_Bud%C3%A1n.jpg/220px-Ferenc_J%C3%B3zsef_koron%C3%A1z%C3%A1sa_Bud%C3%A1n.jpg" decoding="async" width="220" height="142" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/18/Ferenc_J%C3%B3zsef_koron%C3%A1z%C3%A1sa_Bud%C3%A1n.jpg/330px-Ferenc_J%C3%B3zsef_koron%C3%A1z%C3%A1sa_Bud%C3%A1n.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/18/Ferenc_J%C3%B3zsef_koron%C3%A1z%C3%A1sa_Bud%C3%A1n.jpg/440px-Ferenc_J%C3%B3zsef_koron%C3%A1z%C3%A1sa_Bud%C3%A1n.jpg 2x" data-file-width="894" data-file-height="577" /></a><figcaption> <a href="/w/index.php?title=%C3%8Encoronarea_monarhului_Ungariei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Încoronarea monarhului Ungariei — pagină inexistentă">Încoronarea</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3812488" class="extiw" title="d:Q3812488">d</a>) lui <a href="/wiki/Franz_Joseph_al_Austriei" title="Franz Joseph al Austriei">Franz Joseph I</a> și a <a href="/wiki/Elisabeta,_%C3%AEmp%C4%83r%C4%83teasa_Austriei" title="Elisabeta, împărăteasa Austriei">Elisabetei Amalie</a> în <a href="/wiki/Biserica_M%C3%A1ty%C3%A1s" title="Biserica Mátyás">Biserica Sfântul Matia</a>, <a href="/wiki/Buda" title="Buda">Buda</a>, <time datetime="1867-06-08">8 iunie 1867</time>.</figcaption></figure> Din cauza problemelor externe și interne, reformele păreau inevitabile, iar înfrângerile militare majore ale Austriei i-au forțat pe Habsburgi să negocieze <a href="/wiki/Compromisul_austro-ungar_din_1867" title="Compromisul austro-ungar din 1867">Compromisul Austro-Ungar din 1867</a>, prin care s-a format dubla Monarhie a <a href="/wiki/Austro-Ungaria" title="Austro-Ungaria">Austro-Ungariei</a>. Acest Imperiu era al doilea ca suprafață din Europa (după <a href="/wiki/Imperiul_Rus" title="Imperiul Rus">Imperiul Rus</a>) și a fost al treilea ca populație (după Rusia și <a href="/wiki/Imperiul_German" title="Imperiul German">Imperiul German</a>). Cele două țări constituente erau guvernate separat de două parlamente din două capitale, cu un monarh comun și politici externă și militară comune. Din punct de vedere economic, imperiul era o uniune vamală. Vechea Constituție a Ungariei a fost restaurată, iar Franz Joseph I a fost încoronat ca <a href="/wiki/Rege_al_Ungariei" title="Rege al Ungariei">rege al Ungariei</a>. Epoca a cunoscut o dezvoltare economică impresionantă. Economia maghiară, anterior înapoiată, a devenit relativ modernă și industrializată la începutul secolului al XX-lea, deși agricultura a rămas dominantă până în 1890. În 1873, vechea capitală <a href="/wiki/Buda" title="Buda">Buda</a> și orașul <a href="/w/index.php?title=%C3%93buda&action=edit&redlink=1" class="new" title="Óbuda — pagină inexistentă">Óbuda</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q292927" class="extiw" title="d:Q292927">d</a>) au fost unite oficial cu <a href="/wiki/Pesta_(ora%C8%99)" title="Pesta (oraș)">Pesta</a>,<a href="#cite_note-77">[77]</a> formând noua metropolă a <a href="/wiki/Budapesta" title="Budapesta">Budapestei</a>. În această perioadă au fost înființate multe dintre instituțiile statului și sistemul administrativ modern al Ungariei. După <a href="/wiki/Atentatul_de_la_Sarajevo" title="Atentatul de la Sarajevo">asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand</a> la Sarajevo, prim-ministrul maghiar <a href="/wiki/Istv%C3%A1n_Tisza" title="István Tisza">István Tisza</a> și cabinetul său au încercat să evite izbucnirea și escaladarea unui război în Europa, dar eforturile lor diplomatice au fost fără succes. <a href="/wiki/Austro-Ungaria" title="Austro-Ungaria">Austro-Ungaria</a> a recrutat 9 milioane (din care combatanți: 7,8 milioane) de soldați în Primul Război Mondial (dintre care peste 4 milioane din Regatul Ungariei) de partea Germaniei, Bulgariei și Turciei. Trupele adunate în Regatul Ungariei au petrecut puțin timp apărând teritoriul propriu-zis al Ungariei, cu excepția <a href="/wiki/Ofensiva_Brusilov" title="Ofensiva Brusilov">Ofensivei Brusilov</a> din iunie 1916 și câteva luni mai târziu, când armata română a atacat Transilvania,<a href="#cite_note-78">[78]</a> ambele au fost respinse. În comparație, din totalul armatei, rata pierderilor Ungariei a fost mai mare decât a oricărei alte entități componente a Austro-Ungariei. <a href="/wiki/Puterile_Centrale" title="Puterile Centrale">Puterile Centrale</a> au cucerit Serbia. România a declarat război. Puterile Centrale au ocupat sudul României cu capitala, <a href="/wiki/Bucure%C8%99ti" title="București">București</a>. În 1916, împăratul Franz Joseph a murit, iar noul monarh <a href="/wiki/Carol_I_al_Austriei" title="Carol I al Austriei">Carol al IV-lea</a> simpatiza cu pacifiștii. Cu mare dificultate, puterile centrale au oprit și au respins atacurile Imperiului Rus. <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Szent_Istvan.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/28/Szent_Istvan.jpg/220px-Szent_Istvan.jpg" decoding="async" width="220" height="118" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/28/Szent_Istvan.jpg/330px-Szent_Istvan.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/28/Szent_Istvan.jpg/440px-Szent_Istvan.jpg 2x" data-file-width="861" data-file-height="460" /></a><figcaption> Nava de luptă <a href="/w/index.php?title=Dreadnought&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dreadnought — pagină inexistentă">Dreadnought</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q847109" class="extiw" title="d:Q847109">d</a>) construită în Ungaria <a href="/w/index.php?title=SMS_Szent_Istv%C3%A1n&action=edit&redlink=1" class="new" title="SMS Szent István — pagină inexistentă">SMS Szent István</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q642429" class="extiw" title="d:Q642429">d</a>) în Primul Război Mondial</figcaption></figure> Frontul de Est al <a href="/wiki/Alia%C8%9Bii_din_Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Aliații din Primul Război Mondial">Antantei</a> s-a prăbușit complet după <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rus%C4%83_din_1917" title="Revoluția Rusă din 1917">Revoluția Rusă</a>, dar pe frontul italian, armata austro-ungară nu a făcut niciun progres împotriva Italiei după ianuarie 1918. În ciuda marilor succese din est, Germania a suferit o înfrângere totală pe frontul de vest, cel mai important. Până în 1918, situația economică s-a deteriorat (grevele din fabrici erau organizate de mișcările de stânga și pacifiste) și revoltele din armată deveniseră fapt divers. În capitale, mișcările liberale de stânga austriacă și maghiară (partidele nonconformiste) și liderii lor au susținut separatismul minorităților etnice. Austro-Ungaria a semnat un armistițiu general la <a href="/wiki/Padova" title="Padova">Padova</a> la <time datetime="1918-11-03">3 noiembrie 1918</time>.<a href="#cite_note-79">[79]</a> În octombrie 1918, uniunea Ungariei cu Austria a fost dizolvată. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Între_războaiele_mondiale_(1918–1941)">Între războaiele mondiale (1918–1941)</h3></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Trianon_consequences.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/Trianon_consequences.png/220px-Trianon_consequences.png" decoding="async" width="220" height="149" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/Trianon_consequences.png/330px-Trianon_consequences.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/Trianon_consequences.png/440px-Trianon_consequences.png 2x" data-file-width="1140" data-file-height="774" /></a><figcaption>Odată cu <a href="/wiki/Tratatul_de_la_Trianon" title="Tratatul de la Trianon">Tratatul de la Trianon</a>, Ungaria a pierdut 72% din teritoriul său, porturile maritime și 3.425.000 de etnici maghiari.<a href="#cite_note-80">[80]</a><a href="#cite_note-81">[81]</a></figcaption></figure> După Primul Război Mondial, Ungaria a trecut printr-o perioadă de profunde tulburări politice, începând cu <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_Crizantemelor" title="Revoluția Crizantemelor">Revoluția Crizantemelor</a> din 1918, care l-a adus la putere pe social-democratul <a href="/wiki/Mih%C3%A1ly_K%C3%A1rolyi" title="Mihály Károlyi">Mihály Károlyi</a> ca prim-ministru. Armata <a href="/wiki/For%C8%9Bele_Teritoriale_Regale_Ungare" title="Forțele Teritoriale Regale Ungare">regală maghiară Honvéd</a> încă avea peste 1.400.000 de soldați<a href="#cite_note-82">[82]</a><a href="#cite_note-83">[83]</a> când Mihály Károlyi a fost anunțat ca prim-ministru al Ungariei. Károlyi a acceptat solicitările <a href="/wiki/Pacifism" title="Pacifism">pacifiste</a> ale președintelui american <a href="/wiki/Woodrow_Wilson" title="Woodrow Wilson">Woodrow Wilson</a>, ordonând dezarmarea armatei maghiare. Acest lucru s-a întâmplat sub conducerea lui <a href="/w/index.php?title=B%C3%A9la_Linder&action=edit&redlink=1" class="new" title="Béla Linder — pagină inexistentă">Béla Linder</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q659835" class="extiw" title="d:Q659835">d</a>), ministru de război în guvernul Károlyi.<a href="#cite_note-Dixon_1986-84">[84]</a><a href="#cite_note-Sharp_2008-85">[85]</a> Datorită dezarmării complete a armatei sale, Ungaria avea să rămână fără apărare națională într-un moment de vulnerabilitate deosebită. În timpul guvernării cabinetului pacifist al lui Károlyi, Ungaria a pierdut controlul asupra a cca. 75% din fostele sale teritorii dinainte de Primul Război Mondial (325.411 km² ) în urma înfrângerii în război. <a href="/wiki/Ungaria_de_Sus" title="Ungaria de Sus">Ungaria Superioară</a> (Slovacia de astăzi) a intrat sub controlul majorității slovace, care a format Cehoslovacia, împreună cu cehii din Austria; românii din <a href="/wiki/Transilvania" title="Transilvania">Transilvania</a> <a href="/wiki/Marea_Adunare_Na%C8%9Bional%C4%83_de_la_Alba_Iulia" title="Marea Adunare Națională de la Alba Iulia">au proclamat unirea cu România</a> la <time datetime="1918-12-01">1 decembrie 1918</time>, după care armata română a înaintat în acel teritoriu; o forță <a href="/wiki/Regatul_Serbiei" title="Regatul Serbiei">sârbo</a>-<a href="/w/index.php?title=Armata_Terestr%C4%83_Francez%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Armata Terestră Franceză — pagină inexistentă">franceză</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1076619" class="extiw" title="d:Q1076619">d</a>) a ocupat <a href="/wiki/Voivodina" title="Voivodina">Voivodina</a> și alte regiuni din sud. În martie 1919, comuniștii conduși de <a href="/wiki/B%C3%A9la_Kun" title="Béla Kun">Béla Kun</a> au înlăturat guvernul Károlyi și au proclamat <a href="/wiki/Republica_Sovietic%C4%83_Ungaria" title="Republica Sovietică Ungaria">Republica Sovietică Maghiară</a> (Tanácsköztársaság), urmată de o campanie intensă de <a href="/w/index.php?title=Teroarea_Ro%C8%99ie_(Ungaria)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Teroarea Roșie (Ungaria) — pagină inexistentă">Teroare Roșie</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7888455" class="extiw" title="d:Q7888455">d</a>). România și Cehoslovacia <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_rom%C3%A2no-ungar_din_1919" title="Războiul româno-ungar din 1919">au invadat apoi Ungaria</a> în sprijinul forțelor anticomuniste, iar tabăra lui Kun a rămas în cele din urmă în imposibilitatea de a rezista invaziei; până în august 1919, trupele românești ocupaseră Budapesta și l-au înlăturat pe Kun. <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Portraits_de_Mikl%C3%B3s_Horthy.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ec/Portraits_de_Mikl%C3%B3s_Horthy.jpg/170px-Portraits_de_Mikl%C3%B3s_Horthy.jpg" decoding="async" width="170" height="229" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ec/Portraits_de_Mikl%C3%B3s_Horthy.jpg/255px-Portraits_de_Mikl%C3%B3s_Horthy.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ec/Portraits_de_Mikl%C3%B3s_Horthy.jpg/340px-Portraits_de_Mikl%C3%B3s_Horthy.jpg 2x" data-file-width="1416" data-file-height="1904" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Mikl%C3%B3s_Horthy" title="Miklós Horthy">Miklós Horthy</a>, regent al Regatului Ungariei (1920–1944)</figcaption></figure> În noiembrie 1919, forțele de dreapta conduse de fostul amiral austro-ungar <a href="/wiki/Mikl%C3%B3s_Horthy" title="Miklós Horthy">Miklós Horthy</a> au intrat în Budapesta; epuizată de război și de urmările acestuia, populația l-a acceptat pe Horthy drept conducător. În ianuarie 1920, au avut loc alegeri parlamentare și Horthy a fost proclamat regent al <a href="/wiki/Regatul_Ungariei_(1920%E2%80%931944)" title="Regatul Ungariei (1920–1944)">Regatului Ungariei</a>, inaugurând așa-numita „epocă Horthy” (Horthy-kor). Noul guvern a lucrat rapid pentru a normaliza relațiile externe, în timp ce închidea ochii la <a href="/w/index.php?title=Teroarea_Alb%C4%83_(Ungaria)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Teroarea Albă (Ungaria) — pagină inexistentă">Teroarea Albă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q902242" class="extiw" title="d:Q902242">d</a>) care a cuprins mediul rural; omorurile extrajudiciare împotriva presupușilor comuniști și evrei au durat până în 1920. La <time datetime="1920-06-04">4 iunie</time> în acel an, <a href="/wiki/Tratatul_de_la_Trianon" title="Tratatul de la Trianon">tratatul de la Trianon</a> a stabilit noile frontiere ale Ungariei. Țara își pierduse în acest răstimp 71% din teritoriul său și 66% din populația antebelică, precum și multe surse de materii prime și unicul său <a href="/wiki/Port" title="Port">port</a> maritim, <a href="/wiki/Rijeka" title="Rijeka">Fiume</a>.<a href="#cite_note-Macartney37-86">[86]</a><a href="#cite_note-87">[87]</a> Deși revizuirea Tratatului a ajuns rapid în fruntea agendei politice naționale, guvernul Horthy nu a fost dispus să recurgă la intervenție militară pentru a face acest lucru. În primii ani, regimul Horthy a fost preocupat de încercările de puci ale lui <a href="/wiki/Carol_I_al_Austriei" title="Carol I al Austriei">Carol al IV-lea</a>, <a href="/wiki/Pretendent_la_tron" title="Pretendent la tron">pretendentul</a> la tronul austro-ungar; de suprimarea continuă a comuniștilor; și de o criză migrațională declanșată de schimbările teritoriale de la Trianon. Deși au continuat să se țină alegeri oarecum libere, personalitatea lui Horthy și cea a premierilor săi aleși personal au dominat scena politică. Acțiunile guvernului au continuat să se orienteze spre dreapta odată cu adoptarea unor legi antisemite. Iredentismul declarat fățiș de clasa politică maghiară a făcut ca vecinii Ungariei să se coalizeze în <a href="/wiki/Mica_Antant%C4%83" title="Mica Antantă">Mica Înțelegere</a>, și ca urmare țara a gravitat economic și apoi și politic către <a href="/wiki/Regatul_Italiei_(1861-1946)" title="Regatul Italiei (1861-1946)">Italia</a> și <a href="/wiki/Germania_Nazist%C4%83" title="Germania Nazistă">Germania</a>. <a href="/wiki/Marea_criz%C4%83_economic%C4%83" title="Marea criză economică">Marea Criză Economică</a> a exacerbat și mai mult situația, iar popularitatea politicienilor fasciști precum <a href="/wiki/Gyula_G%C3%B6mb%C3%B6s" title="Gyula Gömbös">Gyula Gömbös</a> și <a href="/wiki/Ferenc_Sz%C3%A1lasi" title="Ferenc Szálasi">Ferenc Szálasi</a>, care promiteau redresare economică și socială, a crescut. Agenda naționalistă a lui Horthy a atins apogeul în 1938 și 1940, când naziștii au răsplătit politica externă ferm pro-germană a Ungariei cu <a href="/wiki/Primul_dictat_de_la_Viena" title="Primul dictat de la Viena">Primul</a> și, respectiv, <a href="/wiki/Dictatul_de_la_Viena" title="Dictatul de la Viena">al Doilea Dictat de la Viena</a>, readucând Ungariei prin presiuni diplomatice și amenințări cu războiul, teritoriile majoritar maghiare pierdute după Trianon, precum și alte teritorii majoritar românești, slovace și rutenești. În 1939, Ungaria a recâștigat și mai multe teritorii de la Cehoslovacia <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_slovaco-ungar" title="Războiul slovaco-ungar">prin forță</a>. Ungaria <a href="/wiki/Pactul_Tripartit" title="Pactul Tripartit">s-a alăturat oficial</a> <a href="/wiki/Puterile_Axei" title="Puterile Axei">Puterilor Axei</a> la <time datetime="1940-11-20">20 noiembrie 1940</time> și, în 1941, a participat la <a href="/wiki/Invadarea_Iugoslaviei" title="Invadarea Iugoslaviei">invazia Iugoslaviei</a>, obținând o parte a fostelor sale teritorii din sud. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Al_Doilea_Război_Mondial_(1941–1945)">Al Doilea Război Mondial (1941–1945)</h3></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Hungary_1941-44_Administrative_Map.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1f/Hungary_1941-44_Administrative_Map.png/220px-Hungary_1941-44_Administrative_Map.png" decoding="async" width="220" height="119" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1f/Hungary_1941-44_Administrative_Map.png/330px-Hungary_1941-44_Administrative_Map.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1f/Hungary_1941-44_Administrative_Map.png/440px-Hungary_1941-44_Administrative_Map.png 2x" data-file-width="4000" data-file-height="2157" /></a><figcaption> Regatul Ungariei, 1941–44</figcaption></figure> Ungaria a intrat oficial în al Doilea Război Mondial ca Putere a Axei la <time datetime="1941-06-26">26 iunie 1941</time>, declarând război <a href="/wiki/Uniunea_Republicilor_Sovietice_Socialiste" title="Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste">Uniunii Sovietice</a> la cererea lui Hitler. Trupele maghiare au luptat pe <a href="/wiki/Frontul_de_R%C4%83s%C4%83rit_(Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial)" title="Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial)">Frontul de Est</a> timp de doi ani. În ciuda <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Uman" title="Bătălia de la Uman">unor succese timpurii</a>,<a href="#cite_note-J._Lee_Ready_1995_page_130-88">[88]</a> guvernul maghiar a început să caute un pact secret de pace cu <a href="/wiki/Alia%C8%9Bii_din_Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Aliații din Al Doilea Război Mondial">Aliații</a>, după ce <a href="/w/index.php?title=Armata_a_II-a&action=edit&redlink=1" class="new" title="Armata a II-a — pagină inexistentă">Armata a II-a</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q209512" class="extiw" title="d:Q209512">d</a>) a suferit pierderi catastrofale pe <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Don" class="mw-redirect" title="Râul Don">râul Don</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q562797" class="extiw" title="d:Q562797">d</a>) în ianuarie 1943. Aflând despre dezertarea planificată, trupele germane <a href="/wiki/Opera%C8%9Biunea_Margareta" title="Operațiunea Margareta">au ocupat Ungaria</a> la <time datetime="1944-03-19">19 martie 1944</time> pentru a garanta obediența lui Horthy. În octombrie, pe măsură ce frontul sovietic se apropia și guvernul maghiar depunea eforturi suplimentare pentru a se retrage din război, trupele germane l-au înlăturat pe Horthy și au instalat un guvern-marionetă al partidului fascist al <a href="/wiki/Partidul_Crucilor_cu_S%C4%83ge%C8%9Bi" title="Partidul Crucilor cu Săgeți">Crucilor cu Săgeți</a> condus de Szálasi.<a href="#cite_note-J._Lee_Ready_1995_page_130-88">[88]</a> Szálasi a angajat toate capacitățile țării în serviciul mașinii de război germane. Până în octombrie 1944, sovieticii și românii au ajuns la râul Tisa și, în ciuda <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Debre%C8%9Bin" title="Bătălia de la Debrețin">unor pierderi</a>, au reușit să încercuiască și <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Budapesta" title="Bătălia de la Budapesta">să asedieze Budapesta</a> în decembrie. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Bundesarchiv_Bild_101I-680-8285A-08,_Budapest,_Festnahme_von_Juden.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/64/Bundesarchiv_Bild_101I-680-8285A-08%2C_Budapest%2C_Festnahme_von_Juden.jpg/220px-Bundesarchiv_Bild_101I-680-8285A-08%2C_Budapest%2C_Festnahme_von_Juden.jpg" decoding="async" width="220" height="142" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/64/Bundesarchiv_Bild_101I-680-8285A-08%2C_Budapest%2C_Festnahme_von_Juden.jpg/330px-Bundesarchiv_Bild_101I-680-8285A-08%2C_Budapest%2C_Festnahme_von_Juden.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/64/Bundesarchiv_Bild_101I-680-8285A-08%2C_Budapest%2C_Festnahme_von_Juden.jpg/440px-Bundesarchiv_Bild_101I-680-8285A-08%2C_Budapest%2C_Festnahme_von_Juden.jpg 2x" data-file-width="796" data-file-height="512" /></a><figcaption> Femei <a href="/wiki/Evrei" title="Evrei">evreice</a> arestate pe strada Wesselényi din <a href="/wiki/Budapesta" title="Budapesta">Budapesta</a> în timpul <a href="/wiki/Holocaust" title="Holocaust">Holocaustului</a>, <abbr title="circa">c.</abbr> <time datetime="1944-10-20">20</time>–<time datetime="1944-10-22">22 octombrie 1944</time></figcaption></figure> Ungaria a <a href="/w/index.php?title=Holocaustul_%C3%AEn_Ungaria&action=edit&redlink=1" class="new" title="Holocaustul în Ungaria — pagină inexistentă">participat</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q926080" class="extiw" title="d:Q926080">d</a>) la <a href="/wiki/Holocaust" title="Holocaust">Holocaust</a> și prin guvernul antisemit al lui Horthy,<a href="#cite_note-91">[a]</a> dar regimul Crucilor cu Săgeți a fost mult mai sângeros.<a href="#cite_note-bbc-no-warning-to-hungary-jews-92">[91]</a><a href="#cite_note-93">[92]</a> În timpul ocupației germane din mai-iunie 1944, poliția maghiară a deportat aproape 440.000 de evrei, în principal la <a href="/wiki/Lag%C4%83rul_de_concentrare_Auschwitz" title="Lagărul de concentrare Auschwitz">Auschwitz</a>. Aproape toți au fost uciși.<a href="#cite_note-94">[93]</a><a href="#cite_note-95">[94]</a> Diplomatul suedez <a href="/wiki/Raoul_Wallenberg" title="Raoul Wallenberg">Raoul Wallenberg</a> a reușit să salveze un număr considerabil de evrei maghiari dându-le pașapoarte suedeze.<a href="#cite_note-96">[95]</a> <a href="/wiki/Rudolf_Kasztner" title="Rudolf Kasztner">Rezső Kasztner</a>, unul dintre liderii <a href="/wiki/Comitetul_de_Ajutor_%C8%99i_Salvare" title="Comitetul de Ajutor și Salvare">Comitetului Ungar de Ajutor și Salvare</a>, a mituit ofițeri superiori SS, precum <a href="/wiki/Adolf_Eichmann" title="Adolf Eichmann">Adolf Eichmann</a>, pentru a le permite unor evrei să scape.<a href="#cite_note-97">[96]</a><a href="#cite_note-98">[97]</a><a href="#cite_note-99">[98]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Lanc_hid_-_Budapest_3_Febr_1946_Foto_Takkk_Hungary.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c0/Lanc_hid_-_Budapest_3_Febr_1946_Foto_Takkk_Hungary.jpg/220px-Lanc_hid_-_Budapest_3_Febr_1946_Foto_Takkk_Hungary.jpg" decoding="async" width="220" height="157" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c0/Lanc_hid_-_Budapest_3_Febr_1946_Foto_Takkk_Hungary.jpg/330px-Lanc_hid_-_Budapest_3_Febr_1946_Foto_Takkk_Hungary.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c0/Lanc_hid_-_Budapest_3_Febr_1946_Foto_Takkk_Hungary.jpg/440px-Lanc_hid_-_Budapest_3_Febr_1946_Foto_Takkk_Hungary.jpg 2x" data-file-width="3840" data-file-height="2748" /></a><figcaption> Podul cu <a href="/wiki/Podul_cu_Lan%C8%9Buri_din_Budapesta" title="Podul cu Lanțuri din Budapesta">Lanțuri Széchenyi</a> și <a href="/wiki/Castelul_Buda" title="Castelul Buda">Castelul Buda</a> în ruine după al Doilea Război Mondial (1946)</figcaption></figure> Războiul a lăsat Ungaria devastată, distrugând peste 60% din economie și provocând <a href="/w/index.php?title=Pierderi_omene%C8%99ti_%C3%AEn_cel_de-al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pierderi omenești în cel de-al Doilea Război Mondial — pagină inexistentă">pierderi semnificative de vieți omenești</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q471779" class="extiw" title="d:Q471779">d</a>). Pe lângă cei peste 600.000 de evrei maghiari uciși,<a href="#cite_note-ind09/96-100">[99]</a> până la 280.000<a href="#cite_note-EU38-101">[100]</a><a href="#cite_note-102">[101]</a> alți maghiari au fost victimele violurilor, omorurilor, execuțiilor și deportărilor pentru muncă forțată efectuate de Cehoslovacia,<a href="#cite_note-103">[102]</a><a href="#cite_note-104">[103]</a><a href="#cite_note-105">[104]</a><a href="#cite_note-106">[105]</a><a href="#cite_note-107">[106]</a><a href="#cite_note-108">[107]</a> <a href="/wiki/Armata_Ro%C8%99ie" title="Armata Roșie">Armata Roșie</a> sovietică,<a href="#cite_note-109">[108]</a><a href="#cite_note-110">[109]</a><a href="#cite_note-111">[110]</a> și Iugoslavia.<a href="#cite_note-112">[111]</a> La <time datetime="1945-02-13">13 februarie 1945</time>, Budapesta a capitulat; până în aprilie, trupele germane au părăsit țara, care a intrat sub ocupație militară sovietică. 200.000 de maghiari au fost expulzați din Cehoslovacia în schimbul a 70.000 de slovaci care trăiau în Ungaria. 202.000 de etnici germani au fost expulzați în Germania,<a href="#cite_note-113">[112]</a> iar prin <a href="/wiki/Tratatele_de_pace_de_la_Paris_(1947)" title="Tratatele de pace de la Paris (1947)">tratatele de pace de la Paris</a> din 1947, Ungaria a fost readusă la granițele sale de după Trianon. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Comunismul_(1945–1989)">Comunismul (1945–1989)</h3></div> După înfrângerea Germaniei naziste, Ungaria a devenit un <a href="/wiki/Stat_satelit" title="Stat satelit">stat satelit</a> al Uniunii Sovietice. Conducerea sovietică l-a ales pe <a href="/wiki/M%C3%A1ty%C3%A1s_R%C3%A1kosi" title="Mátyás Rákosi">Mátyás Rákosi</a> în fruntea <a href="/wiki/Stalinism" title="Stalinism">stalinizării</a> țării, iar Rákosi a condus de facto Ungaria între 1949 și 1956. Politicile guvernului de militarizare, industrializare, colectivizare și despăgubiri de război au dus la o scădere severă a nivelului de trai. Imitând <a href="/wiki/KGB" title="KGB">KGB</a>-ul lui Stalin, guvernul Rákosi a înființat o poliție politică secretă, <a href="/wiki/%C3%81llamv%C3%A9delmi_Hat%C3%B3s%C3%A1g" title="Államvédelmi Hatóság">ÁVH</a>, pentru a impune noul regim. În epurările care au urmat, aproximativ 350.000 de foști oficiali și de intelectuali au fost închiși sau executați între 1948 și 1956.<a href="#cite_note-114">[113]</a> Mulți liber-gânditori, democrați și demnitari din epoca Horthy au fost arestați în secret și internați extrajudiciar în Gulaguri interne și în <a href="/wiki/Gulag" title="Gulag">străinătate</a>. Aproximativ 600.000 de maghiari au fost deportați în lagărele de muncă sovietice, unde au murit cel puțin 200.000.<a href="#cite_note-115">[114]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Sz%C3%A9tl%C5%91tt_harckocsi_a_M%C3%B3ricz_Zsigmond_k%C3%B6rt%C3%A9ren.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/07/Sz%C3%A9tl%C5%91tt_harckocsi_a_M%C3%B3ricz_Zsigmond_k%C3%B6rt%C3%A9ren.jpg/220px-Sz%C3%A9tl%C5%91tt_harckocsi_a_M%C3%B3ricz_Zsigmond_k%C3%B6rt%C3%A9ren.jpg" decoding="async" width="220" height="152" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/07/Sz%C3%A9tl%C5%91tt_harckocsi_a_M%C3%B3ricz_Zsigmond_k%C3%B6rt%C3%A9ren.jpg/330px-Sz%C3%A9tl%C5%91tt_harckocsi_a_M%C3%B3ricz_Zsigmond_k%C3%B6rt%C3%A9ren.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/07/Sz%C3%A9tl%C5%91tt_harckocsi_a_M%C3%B3ricz_Zsigmond_k%C3%B6rt%C3%A9ren.jpg/440px-Sz%C3%A9tl%C5%91tt_harckocsi_a_M%C3%B3ricz_Zsigmond_k%C3%B6rt%C3%A9ren.jpg 2x" data-file-width="2243" data-file-height="1552" /></a><figcaption> Un tanc sovietic distrus la Budapesta în timpul <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_ungar%C4%83_din_1956" class="mw-redirect" title="Revoluția ungară din 1956">Revoluției din 1956</a> ; <a href="/wiki/Time_Person_of_the_Year" title="Time Person of the Year">Omul anului</a> al revistei <a href="/wiki/Time" title="Time">Time</a> pentru 1956 a fost luptătorul maghiar pentru libertate</figcaption></figure> După moartea lui Stalin în 1953, Uniunea Sovietică a urmat un program de <a href="/wiki/Destalinizare" class="mw-redirect" title="Destalinizare">destalinizare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q277560" class="extiw" title="d:Q277560">d</a>) neprielnic pentru Rákosi, care a fost destituit. Relaxarea politică ce a urmat a adus ascensiunea lui <a href="/wiki/Imre_Nagy" title="Imre Nagy">Imre Nagy</a> la funcția de premier și interesul crescând al studenților și intelectualilor pentru viața politică. Nagy a promis liberalizarea pieței și deschiderea politică, în timp ce Rákosi se opunea cu fermitate ambelor. Rákosi a reușit în cele din urmă să-l discrediteze pe Nagy și să-l înlocuiască cu comunistul mai conservator <a href="/wiki/Ern%C5%91_Ger%C5%91" title="Ernő Gerő">Ernő Gerő</a>. Ungaria a aderat la <a href="/wiki/Pactul_de_la_Var%C8%99ovia" title="Pactul de la Varșovia">Pactul de la Varșovia</a> în mai 1955, pe măsură ce nemulțumirea societății față de regim creștea. După ce poliția secretă și soldații sovietici au tras asupra demonstranților pașnici la mitingurile din toată țara din <time datetime="1956-10-23">23 octombrie 1956</time>, protestatarii au ieșit în stradă la Budapesta, declanșând <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_ungar%C4%83_din_1956" class="mw-redirect" title="Revoluția ungară din 1956">Revoluția din 1956</a>. În efortul de a potoli haosul, Nagy a revenit ca premier, a promis alegeri libere și a scos Ungaria din Pactul de la Varșovia. Violențele au continuat însă, și au apărut miliții revoluționare împotriva Armatei Sovietice și AVH-ului; cei aproximativ 3.000 de opozanți au luptat împotriva tancurilor sovietice folosind <a href="/wiki/Cocktail_Molotov" title="Cocktail Molotov">cocktail-uri Molotov</a> și pistoale-mitralieră. Deși avantajul numeric și tehnic al sovieticilor era imens, aceștia au suferit pierderi grele, iar până la <time datetime="1956-10-30">30 octombrie 1956</time>, majoritatea trupelor sovietice s-au retras din Budapesta în zona rurală. Pentru o vreme, conducerea sovietică nu a fost sigură cum să răspundă la evoluțiile din Ungaria, dar în cele din urmă a decis să intervină pentru a preveni destabilizarea blocului sovietic. Pe <time datetime="1956-11-04">4 noiembrie</time>, au intrat în țară din Uniunea Sovietică întăriri de peste 150.000 de militari și 2.500 de tancuri.<a href="#cite_note-116">[115]</a> Aproape 20.000 de maghiari au fost uciși opunându-se intervenției, în timp ce alți 21.600 au fost închiși ulterior din motive politice. Aproximativ 13.000 au fost internați și 230 au fost judecați și executați. Nagy a fost judecat în secret, găsit vinovat, condamnat la moarte și executat prin spânzurare în iunie 1958. Deoarece granițele au fost deschise pentru scurt timp, aproape un sfert de milion de oameni au fugit din țară până în momentul în care revoluția a fost înăbușită.<a href="#cite_note-117">[116]</a> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Epoca_lui_Kádár_(1956–1988)">Epoca lui Kádár (1956–1988)</h4></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:J%C3%A1nos_K%C3%A1d%C3%A1r_1962.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/39/J%C3%A1nos_K%C3%A1d%C3%A1r_1962.jpg/170px-J%C3%A1nos_K%C3%A1d%C3%A1r_1962.jpg" decoding="async" width="170" height="235" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/39/J%C3%A1nos_K%C3%A1d%C3%A1r_1962.jpg/255px-J%C3%A1nos_K%C3%A1d%C3%A1r_1962.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/39/J%C3%A1nos_K%C3%A1d%C3%A1r_1962.jpg/340px-J%C3%A1nos_K%C3%A1d%C3%A1r_1962.jpg 2x" data-file-width="1380" data-file-height="1908" /></a><figcaption> <a href="/wiki/J%C3%A1nos_K%C3%A1d%C3%A1r" title="János Kádár">János Kádár</a>, secretar general al MSZMP, <a href="/w/index.php?title=Partidul_Socialist_Muncitoresc_din_Ungaria&action=edit&redlink=1" class="new" title="Partidul Socialist Muncitoresc din Ungaria — pagină inexistentă">Partidul Socialist Muncitoresc Maghiar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16412" class="extiw" title="d:Q16412">d</a>) (1956–1988)</figcaption></figure> După o a doua perioadă, mai scurtă, de ocupație militară sovietică, <a href="/wiki/J%C3%A1nos_K%C3%A1d%C3%A1r" title="János Kádár">János Kádár</a>, fostul ministru de stat al lui Nagy, a fost ales de conducerea sovietică să conducă noul guvern și să prezideze noul <a href="/w/index.php?title=Partidul_Socialist_Muncitoresc_din_Ungaria&action=edit&redlink=1" class="new" title="Partidul Socialist Muncitoresc din Ungaria — pagină inexistentă">Partid Socialist Muncitoresc</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16412" class="extiw" title="d:Q16412">d</a>) (MSzMP), aflat la guvernare. Kádár a normalizat rapid situația. În 1963, guvernul a acordat o amnistie generală și i-a eliberat pe majoritatea celor închiși pentru participarea lor activă la revoluție. Kádár a proclamat o nouă linie de politică, conform căreia oamenii nu mai erau obligați să-și declare loialitatea față de partid dacă acceptau în mod tacit regimul socialist ca pe un fapt al vieții. În multe discursuri, el și-a descris filosofia în cuvintele: „cei care nu sunt împotriva noastră sunt cu noi”. Kádár a introdus noi priorități ale planificării economiei, cum ar fi acordarea de loturi semnificative de teren privat fermierilor în cadrul sistemului fermelor colective (háztáji gazdálkodás). Nivelul de trai a crescut pe măsură ce bunurile de consum și producția de alimente au căpătat prioritate față de producția militară, care a fost redusă la o zecime din nivelurile dinainte de 1956. În 1968, <a href="/w/index.php?title=Noul_Mecanism_Economic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Noul Mecanism Economic — pagină inexistentă">Noul Mecanism Economic</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q953137" class="extiw" title="d:Q953137">d</a>) (NME) a introdus elemente de piață liberă în economia socialistă. Din anii 1960 până la sfârșitul anilor 1980, Ungaria a fost adesea menționată drept „<a href="/wiki/Gula%C8%99comunism" title="Gulașcomunism">cea mai fericită baracă</a>” din <a href="/wiki/Blocul_r%C4%83s%C4%83ritean" title="Blocul răsăritean">Blocul Răsăritean</a>. În ultima parte a Războiului Rece, PIB-ul pe cap de locuitor al Ungariei ajunsese patrulea numai după <a href="/wiki/Republica_Democrat%C4%83_German%C4%83" title="Republica Democrată Germană">Germania de Est</a>, <a href="/wiki/Republica_Socialist%C4%83_Cehoslovac%C4%83" title="Republica Socialistă Cehoslovacă">Cehoslovacia</a> și Uniunea Sovietică însăși.<a href="#cite_note-madison185-118">[117]</a> Ca urmare a acestui nivel de trai relativ ridicat, a unei economii mai liberalizate, a unei prese mai puțin cenzurate și a drepturilor de călătorie mai puțin restricționate, Ungaria era în general considerată una dintre țările mai liberale din Europa Centrală în timpul comunismului. În anii 1980, totuși, nivelul de trai a scăzut din nou brusc din cauza unei <a href="/w/index.php?title=Recesiunea_de_la_%C3%AEnceputul_anilor_1980&action=edit&redlink=1" class="new" title="Recesiunea de la începutul anilor 1980 — pagină inexistentă">recesiuni la nivel mondial</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5326569" class="extiw" title="d:Q5326569">d</a>) la care sistemele comuniste nu au știut cum să răspundă.<a href="#cite_note-119">[118]</a> Până la moartea lui Kádár, în 1989, Uniunea Sovietică era într-un declin abrupt, și o generație mai tânără de reformiști considera liberalizarea ca soluție la problemele economice și sociale. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="A_treia_republică_(1989-prezent)">A treia republică (1989-prezent)</h3></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Foundation_of_the_Visegr%C3%A1d_Group.tiff" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/36/Foundation_of_the_Visegr%C3%A1d_Group.tiff/lossy-page1-220px-Foundation_of_the_Visegr%C3%A1d_Group.tiff.jpg" decoding="async" width="220" height="116" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/36/Foundation_of_the_Visegr%C3%A1d_Group.tiff/lossy-page1-330px-Foundation_of_the_Visegr%C3%A1d_Group.tiff.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/36/Foundation_of_the_Visegr%C3%A1d_Group.tiff/lossy-page1-440px-Foundation_of_the_Visegr%C3%A1d_Group.tiff.jpg 2x" data-file-width="1020" data-file-height="540" /></a><figcaption> Ceremonia de semnare a acordului <a href="/wiki/Grupul_de_la_Visegr%C3%A1d" title="Grupul de la Visegrád">grupului de la Visegrád</a> în februarie 1991</figcaption></figure> <a href="/wiki/Revolu%C8%9Biile_de_la_1989" title="Revoluțiile de la 1989">Tranziția Ungariei de la comunism</a> la democrație și capitalism (rendszerváltás, „schimbarea de regim”) a fost pașnică și determinată de stagnarea economică, presiunea politică internă și schimbarea relațiilor cu celelalte țări ale <a href="/wiki/Pactul_de_la_Var%C8%99ovia" title="Pactul de la Varșovia">Pactului de la Varșovia</a>. Deși MSzMP a început discuțiile la <a href="/w/index.php?title=Masa_rotund%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Masa rotundă — pagină inexistentă">masa rotundă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q988941" class="extiw" title="d:Q988941">d</a>) cu diferite grupări de opoziție în martie 1989, reînhumarea lui Imre Nagy ca martir revoluționar din iunie este considerată sfârșitul simbolic al comunismului în Ungaria. Peste 100.000 de oameni au participat la ceremonia de la Budapesta fără nicio intervenție semnificativă a guvernului, iar mulți vorbitori au cerut deschis trupelor sovietice să părăsească țara. Alegeri libere au avut loc <a href="/w/index.php?title=Alegeri_legislative_%C3%AEn_Ungaria,_1990&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alegeri legislative în Ungaria, 1990 — pagină inexistentă">în mai 1990</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q636414" class="extiw" title="d:Q636414">d</a>), iar <a href="/w/index.php?title=Forumul_Democrat_Maghiar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Forumul Democrat Maghiar — pagină inexistentă">Forumul Democrat Maghiar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q766275" class="extiw" title="d:Q766275">d</a>), un important grup conservator de opoziție, a fost ales în fruntea unui guvern de coaliție. <a href="/wiki/J%C3%B3zsef_Antall" title="József Antall">József Antall</a> a devenit primul prim-ministru ales democratic după al Doilea Război Mondial. Odată cu eliminarea subvențiilor de stat și privatizarea rapidă în 1991, Ungaria a fost afectată de o recesiune economică severă. Măsurile de austeritate ale guvernului Antall s-au dovedit nepopulare, iar moștenitorul legal și politic al Partidului Comunist, <a href="/wiki/Partidul_Socialist_Maghiar" title="Partidul Socialist Maghiar">Partidul Socialist</a>, a câștigat <a href="/w/index.php?title=Alegeri_legislative_%C3%AEn_Ungaria,_1994&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alegeri legislative în Ungaria, 1994 — pagină inexistentă">alegerile ulterioare din 1994</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2306364" class="extiw" title="d:Q2306364">d</a>). Această schimbare bruscă a peisajului politic s-a repetat în <a href="/w/index.php?title=Alegeri_legislative_%C3%AEn_Ungaria,_1998&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alegeri legislative în Ungaria, 1998 — pagină inexistentă">1998</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2553341" class="extiw" title="d:Q2553341">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Alegeri_legislative_%C3%AEn_Ungaria,_2002&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alegeri legislative în Ungaria, 2002 — pagină inexistentă">2002</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2553710" class="extiw" title="d:Q2553710">d</a>); în fiecare ciclu electoral, partidul de guvernare era înlăturat și fosta opoziție venea la putere. La fel ca majoritatea statelor europene post-comuniste, totuși, Ungaria a urmărit în linii mari o agendă <a href="/wiki/Integrare_european%C4%83" title="Integrare europeană">integraționistă</a>, <a href="/w/index.php?title=L%C4%83rgirea_NATO&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lărgirea NATO — pagină inexistentă">aderând la</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1367724" class="extiw" title="d:Q1367724">d</a>) <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Tratatului_Atlanticului_de_Nord" title="Organizația Tratatului Atlanticului de Nord">NATO</a> în 1999 și la Uniunea Europeană <a href="/w/index.php?title=Referendumul_din_Ungaria,_2003&action=edit&redlink=1" class="new" title="Referendumul din Ungaria, 2003 — pagină inexistentă">în 2004</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1221325" class="extiw" title="d:Q1221325">d</a>). Ca membru NATO, Ungaria a fost implicată în <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Iugoslave" title="Războaiele Iugoslave">războaiele din Iugoslavia</a>. În 2006, au izbucnit <a href="/w/index.php?title=Protestele_din_Ungaria_din_2006&action=edit&redlink=1" class="new" title="Protestele din Ungaria din 2006 — pagină inexistentă">mari proteste</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q180834" class="extiw" title="d:Q180834">d</a>) izbucnit după ce s-a dezvăluit că prim-ministrul <a href="/wiki/Ferenc_Gyurcs%C3%A1ny" title="Ferenc Gyurcsány">Ferenc Gyurcsány</a> a susținut într-un <a href="/w/index.php?title=Discurs_cu_u%C8%99ile_%C3%AEnchise&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discurs cu ușile închise — pagină inexistentă">discurs cu ușile închise</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q386634" class="extiw" title="d:Q386634">d</a>) că <a href="/wiki/Partidul_Socialist_Maghiar" title="Partidul Socialist Maghiar">partidul său</a> „a mințit” pentru a câștiga <a href="/wiki/Alegerile_parlamentare_din_Ungaria,_2006" title="Alegerile parlamentare din Ungaria, 2006">recentele alegeri</a>. Popularitatea partidelor de stânga a scăzut în urma revoltelor politice care au urmat, iar în 2010, <a href="/wiki/Fidesz" title="Fidesz">Fidesz</a>, partidul <a href="/wiki/Conservatorism_na%C8%9Bional" title="Conservatorism național">naționalist-conservator</a> al lui <a href="/wiki/Viktor_Orb%C3%A1n" title="Viktor Orbán">Viktor Orbán</a>, a fost <a href="/wiki/Ales" class="mw-redirect" title="Ales">ales</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q597892" class="extiw" title="d:Q597892">d</a>) cu o <a href="/w/index.php?title=Supermajoritate&action=edit&redlink=1" class="new" title="Supermajoritate — pagină inexistentă">supermajoritate</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1362323" class="extiw" title="d:Q1362323">d</a>) parlamentară. În consecință, legislativul a aprobat o <a href="/wiki/Constitu%C8%9Bia_Ungariei_(1848)" title="Constituția Ungariei (1848)">nouă constituție</a>, printre alte modificări guvernamentale și legale radicale. Deși aceste evoluții încă generează controverse, Fidesz și-a asigurat o a doua supermajoritate parlamentară <a href="/w/index.php?title=Alegeri_legislative_%C3%AEn_Ungaria,_2014&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alegeri legislative în Ungaria, 2014 — pagină inexistentă">în 2014</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4275093" class="extiw" title="d:Q4275093">d</a>) și o a treia <a href="/w/index.php?title=Alegeri_legislative_%C3%AEn_Ungaria,_2018&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alegeri legislative în Ungaria, 2018 — pagină inexistentă">în 2018</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q28723346" class="extiw" title="d:Q28723346">d</a>).<a href="#cite_note-120">[119]</a> Spre sfârșitul anilor 2010, Orbán s-a declarat adeptul unui concept numit <a href="/wiki/Democra%C8%9Bie_iliberal%C4%83" title="Democrație iliberală">„democrație iliberală”</a>, un sistem în care libertățile individuale trec pe plan secund față de interesul statului. Încălcările drepturilor omului și regulilor statului de drept au adus țara sub atenția organizațiilor internaționale. În 2018, <a href="/wiki/Parlamentul_European" title="Parlamentul European">Parlamentul European</a> a votat pentru a acționa împotriva Ungariei în condițiile <a href="/w/index.php?title=Articolului_7_din_Tratatul_privind_Uniunea_European%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Articolului 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană — pagină inexistentă">articolului 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q31887416" class="extiw" title="d:Q31887416">d</a>), deși guvernul lui Orbán contestă acuzațiile.<a href="#cite_note-121">[120]</a> Atitudinea prietenoasă cu regimurile autoritare din lume, în special cu cel din <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a> lui <a href="/wiki/Vladimir_Putin" title="Vladimir Putin">Vladimir Putin</a><a href="#cite_note-DW.COM_2022-03-22-122">[121]</a> au dus la o crescândă izolare diplomatică în cadrul Uniunii Europene în contextul <a href="/wiki/Invazia_Rusiei_%C3%AEn_Ucraina_(2022)" class="mw-redirect" title="Invazia Rusiei în Ucraina (2022)">invaziei rusești a Ucrainei în 2022</a>, inclusiv o la îndepărtare a Ungariei de cel mai apropiat aliat al său, <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a>.<a href="#cite_note-124">[b]</a><a href="#cite_note-Nepszava.hu/3149431_varso-romania-orban-putyin_2022-03-22-125">[123]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Geografie">Geografie</h2></div> <figure typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Hungary-geographic_map-en.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1e/Hungary-geographic_map-en.svg/400px-Hungary-geographic_map-en.svg.png" decoding="async" width="400" height="259" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1e/Hungary-geographic_map-en.svg/600px-Hungary-geographic_map-en.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1e/Hungary-geographic_map-en.svg/800px-Hungary-geographic_map-en.svg.png 2x" data-file-width="1855" data-file-height="1200" /></a><figcaption> Harta fizică a Ungariei</figcaption></figure> Geografia Ungariei a fost în mod tradițional definită de cele două căi navigabile principale ale sale, <a href="/wiki/Dun%C4%83rea" title="Dunărea">Dunărea</a> și <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Tisa" title="Râul Tisa">Tisa</a>. Aceasta se reflectă în frecventa împărțire a țării în trei secțiuni — Dunántúl („dincolo de Dunăre”, <a href="/wiki/Transdanubia" title="Transdanubia">Transdanubia</a>), <a href="/w/index.php?title=Tisz%C3%A1ntul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tiszántul — pagină inexistentă">Tiszántúl</a> („dincolo de Tisa”) și Duna-Tisza kőze („între Dunăre și Tisa”). Dunărea curge pe direcția nord-sud chiar prin centrul Ungariei, iar întreaga țară se află în <a href="/wiki/Bazin_hidrografic" title="Bazin hidrografic">bazinul său hidrografic</a>. <a href="/wiki/Transdanubia" title="Transdanubia">Transdanubia</a>, care se întinde spre vest din centrul țării spre Austria, este o regiune predominant deluroasă, cu un relief variat care urcă până la niște munți de joasă înălțime: porțiunea orientală a <a href="/wiki/Alpi" title="Alpi">Alpilor</a>, <a href="/w/index.php?title=Alpokalja&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alpokalja — pagină inexistentă">Alpokalja</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q550060" class="extiw" title="d:Q550060">d</a>), în vestul țării, <a href="/w/index.php?title=Mun%C8%9Bii_Transdanubieni&action=edit&redlink=1" class="new" title="Munții Transdanubieni — pagină inexistentă">Munții Transdunăreni</a> din regiunea centrală a Transdanubiei și Munții <a href="/wiki/Mecsek" title="Mecsek">Mecsek</a> și Munții <a href="/w/index.php?title=Mun%C8%9Bii_Vill%C3%A1ny&action=edit&redlink=1" class="new" title="Munții Villány — pagină inexistentă">Villány</a> în sud. Cel mai înalt punct al zonei este Írott-kő din Alpi, la 882 m. <a href="/wiki/Mica_C%C3%A2mpie_Ungar%C4%83" title="Mica Câmpie Ungară">Mica Câmpie Ungară</a> (Kisalfőld) se găsește în nordul Transdanubiei. <a href="/wiki/Lacul_Balaton" title="Lacul Balaton">Lacul Balaton</a>, cel mai mare lac din Europa Centrală, și <a href="/w/index.php?title=Lacul_H%C3%A9v%C3%ADz&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lacul Hévíz — pagină inexistentă">Lacul Hévíz</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q249992" class="extiw" title="d:Q249992">d</a>), cel mai mare lac termal din lume, se află în Transdanubia. Duna-Tisza kőze și Tiszántúl sunt caracterizate în principal prin <a href="/wiki/Marea_C%C3%A2mpie_Ungar%C4%83" title="Marea Câmpie Ungară">Marea Câmpie Ungară</a> (Alfőld), care se întinde pe majoritatea zonelor de est și sud-est ale țării. La nord de Câmpie se află poalele <a href="/wiki/Mun%C8%9Bii_Carpa%C8%9Bi" title="Munții Carpați">Carpaților</a> într-o bandă largă lângă granița cu <a href="/wiki/Slovacia" title="Slovacia">Slovacia</a>. Vârful <a href="/wiki/K%C3%A9kes" title="Kékes">Kékes</a>, de 1.014 m, este cel mai înalt munte din Ungaria și se găsește aici. <a href="/wiki/Fitogeografie" class="mw-redirect" title="Fitogeografie">Fitogeografic</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q771220" class="extiw" title="d:Q771220">d</a>), Ungaria face parte din provincia central europeană a <a href="/w/index.php?title=Regiunea_Circumboreal%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Regiunea Circumboreală — pagină inexistentă">Regiunii Circumboreale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q968104" class="extiw" title="d:Q968104">d</a>) a <a href="/wiki/Regatul_Boreal" title="Regatul Boreal">Regatului Boreal</a>. Potrivit <a href="/wiki/World_Wide_Fund_for_Nature" title="World Wide Fund for Nature">WWF</a>, teritoriul Ungariei aparține ecoregiunii terestre a <a href="/w/index.php?title=P%C4%83durilor_mixte_panonice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pădurilor mixte panonice — pagină inexistentă">pădurilor mixte panonice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q771194" class="extiw" title="d:Q771194">d</a>).<a href="#cite_note-DinersteinOlson2017-126">[124]</a> În 2019, Ungaria avea un scor mediu al <a href="/w/index.php?title=Indicelui_de_integritate_a_peisajului_forestier&action=edit&redlink=1" class="new" title="Indicelui de integritate a peisajului forestier — pagină inexistentă">indicelui de integritate a peisajului forestier</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q104520600" class="extiw" title="d:Q104520600">d</a>) de 2,25/10, prin care se poziționa pe locul 156 la nivel global din 172 de țări.<a href="#cite_note-FLII-Supplementary-127">[125]</a> În Ungaria sunt 10 parcuri naționale, 145 de rezervații naturale minore și 35 de zone de peisaj protejat. Ungaria <a href="/wiki/Stat_f%C4%83r%C4%83_ie%C8%99ire_la_mare" title="Stat fără ieșire la mare">nu are ieșire la mare</a>. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Climă">Climă</h3></div> Ungaria are o <a href="/wiki/Zona_temperat%C4%83" title="Zona temperată">climă sezonieră temperată</a>,<a href="#cite_note-128">[126]</a><a href="#cite_note-129">[127]</a> cu veri în general calde, cu niveluri generale scăzute de umiditate, dar cu averse de ploaie frecvente și ierni reci cu zăpadă. Temperatura medie anuală este de 9,7 °C. Temperaturile extreme istorice sunt 41,9 °C la <time datetime="2007-07-20">20 iulie 2007</time> la Kiskunhalas vara și −35 °C la <time datetime="1940-02-16">16 februarie 1940</time> la Miskolc-Gőrőmbőlytapolca iarna. Maxima medie din timpul verii este între 23–28 °C și minima medie din timpul iernii este între −7 și −3 °C. Precipitațiile medii anuale sunt de aproximativ 600 mm. Ungaria ocupă locul șase în indicele de protecție a mediului calculat de către GW/<a href="/wiki/CAN" class="mw-disambig" title="CAN">CAN</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q391372" class="extiw" title="d:Q391372">d</a>).<a href="#cite_note-130">[128]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Guvernare_și_politică">Guvernare și politică</h2></div> <style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r13393782/mw-parser-output/.tmulti">.mw-parser-output .tmulti .thumbinner{display:flex;flex-direction:column}.mw-parser-output .tmulti .trow{display:flex;flex-direction:row;clear:left;flex-wrap:wrap;width:100%;box-sizing:border-box}.mw-parser-output .tmulti .tsingle{margin:1px;float:left}.mw-parser-output .tmulti .theader{clear:both;font-weight:bold;text-align:center;align-self:center;background-color:transparent;width:100%}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption{text-align:left;background-color:transparent}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption-center{text-align:center;background-color:transparent}.mw-parser-output .tmulti .text-align-left{text-align:left}.mw-parser-output .tmulti .text-align-right{text-align:right}.mw-parser-output .tmulti .text-align-center{text-align:center}@media all and (max-width:720px){.mw-parser-output .tmulti .thumbinner{width:100%!important;box-sizing:border-box;max-width:none!important;align-items:center}.mw-parser-output .tmulti .trow{justify-content:center}.mw-parser-output .tmulti .tsingle{float:none!important;max-width:100%!important;box-sizing:border-box;text-align:center}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption{text-align:center}}</style><div class="thumb tmulti tright"><div class="thumbinner" style="width:392px;max-width:392px"><div class="trow"><div class="tsingle" style="width:232px;max-width:232px"><div class="thumbimage" style="height:231px;overflow:hidden"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Sulyok_Tam%C3%A1s_hivatalos_portr%C3%A9ja.jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/53/Sulyok_Tam%C3%A1s_hivatalos_portr%C3%A9ja.jpg/230px-Sulyok_Tam%C3%A1s_hivatalos_portr%C3%A9ja.jpg" decoding="async" width="230" height="231" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/53/Sulyok_Tam%C3%A1s_hivatalos_portr%C3%A9ja.jpg/345px-Sulyok_Tam%C3%A1s_hivatalos_portr%C3%A9ja.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/53/Sulyok_Tam%C3%A1s_hivatalos_portr%C3%A9ja.jpg/460px-Sulyok_Tam%C3%A1s_hivatalos_portr%C3%A9ja.jpg 2x" data-file-width="1710" data-file-height="1718" /></a></div></div><div class="tsingle" style="width:156px;max-width:156px"><div class="thumbimage" style="height:231px;overflow:hidden"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Viktor_Orban.2024.jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0b/Viktor_Orban.2024.jpg/154px-Viktor_Orban.2024.jpg" decoding="async" width="154" height="231" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0b/Viktor_Orban.2024.jpg/231px-Viktor_Orban.2024.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0b/Viktor_Orban.2024.jpg/308px-Viktor_Orban.2024.jpg 2x" data-file-width="2001" data-file-height="3001" /></a></div></div></div><div class="trow"><div class="thumbcaption" style="background-color:transparent;color:var(--color-base, #000)">Șeful de stat, <a href="/w/index.php?title=Tam%C3%A1s_Sulyok&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tamás Sulyok — pagină inexistentă">Tamás Sulyok</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q28599854" class="extiw" title="d:Q28599854">d</a>); și șeful guvernului, <a href="/wiki/Viktor_Orb%C3%A1n" title="Viktor Orbán">Viktor Orbán</a></div></div></div></div> Ungaria este o republică <a href="/wiki/Stat_unitar" title="Stat unitar">unitară</a>, <a href="/wiki/Republic%C4%83_parlamentar%C4%83" title="Republică parlamentară">parlamentară</a>. Sistemul politic maghiar funcționează într-un cadru reformat în 2012; acest document constituțional este <a href="/wiki/Constitu%C8%9Bia_Ungariei_(1848)" title="Constituția Ungariei (1848)">Legea fundamentală a Ungariei</a>. Amendamentele necesită, în general, o majoritate de două treimi din parlament; principiile fundamentale ale constituției (așa cum sunt exprimate în articolele care garantează demnitatea umană, separarea puterilor, structura statului și <a href="/wiki/Suprema%C8%9Bia_dreptului" title="Supremația dreptului">statul de drept</a>) sunt valabile în permanență. 199 de deputați ai Parlamentului (országgyűlési képviselő) sunt aleși în cel mai înalt organ al autorității de stat, <a href="/w/index.php?title=Adunarea_Na%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Adunarea Națională — pagină inexistentă">Országgyűlés</a> (Adunarea Națională) <a href="/wiki/Unicameralism" title="Unicameralism">unicamerală</a>, la fiecare patru ani, într-un singur tur de scrutin, cu un <a href="/w/index.php?title=Prag_electoral&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prag electoral — pagină inexistentă">prag electoral</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q217032" class="extiw" title="d:Q217032">d</a>) de 5%.  <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:S%C3%A1ndor-palota_naps%C3%BCt%C3%A9sben.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/S%C3%A1ndor-palota_naps%C3%BCt%C3%A9sben.jpg/220px-S%C3%A1ndor-palota_naps%C3%BCt%C3%A9sben.jpg" decoding="async" width="220" height="146" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/S%C3%A1ndor-palota_naps%C3%BCt%C3%A9sben.jpg/330px-S%C3%A1ndor-palota_naps%C3%BCt%C3%A9sben.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/S%C3%A1ndor-palota_naps%C3%BCt%C3%A9sben.jpg/440px-S%C3%A1ndor-palota_naps%C3%BCt%C3%A9sben.jpg 2x" data-file-width="4448" data-file-height="2945" /></a><figcaption> <a href="/w/index.php?title=Palatul_S%C3%A1ndor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palatul Sándor — pagină inexistentă">Palatul Sándor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q927806" class="extiw" title="d:Q927806">d</a>) este <a href="/w/index.php?title=Re%C8%99edin%C8%9B%C4%83_oficial%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Reședință oficială — pagină inexistentă">reședința oficială</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q481289" class="extiw" title="d:Q481289">d</a>) a <a href="/wiki/Pre%C8%99edinte_al_Ungariei" class="mw-redirect" title="Președinte al Ungariei">președintelui Ungariei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q520765" class="extiw" title="d:Q520765">d</a>)</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Budapest_Hungarian_Parliament_(31363963556).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/60/Budapest_Hungarian_Parliament_%2831363963556%29.jpg/220px-Budapest_Hungarian_Parliament_%2831363963556%29.jpg" decoding="async" width="220" height="132" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/60/Budapest_Hungarian_Parliament_%2831363963556%29.jpg/330px-Budapest_Hungarian_Parliament_%2831363963556%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/60/Budapest_Hungarian_Parliament_%2831363963556%29.jpg/440px-Budapest_Hungarian_Parliament_%2831363963556%29.jpg 2x" data-file-width="3825" data-file-height="2295" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Parlamentul_din_Budapesta" title="Parlamentul din Budapesta">Clădirea Parlamentului Ungariei</a> de pe malul Dunării la <a href="/wiki/Budapesta" title="Budapesta">Budapesta</a></figcaption></figure> <a href="/wiki/Pre%C8%99edinte_al_Ungariei" class="mw-redirect" title="Președinte al Ungariei">Președintele Republicii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q520765" class="extiw" title="d:Q520765">d</a>) (köztársasági elnök) servește ca <a href="/wiki/%C8%98ef_de_stat" title="Șef de stat">șef al statului</a> și este ales de Adunarea Națională la fiecare cinci ani. Președintele este învestit în primul rând cu responsabilități și puteri reprezentative: primirea șefilor de stat străini, nominalizarea oficială a prim-ministrului la recomandarea Adunării Naționale și funcția de <a href="/w/index.php?title=Comandant_suprem&action=edit&redlink=1" class="new" title="Comandant suprem — pagină inexistentă">comandant suprem</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q380782" class="extiw" title="d:Q380782">d</a>) al <a href="/w/index.php?title=For%C8%9Bele_Terestre_ale_Ungariei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Forțele Terestre ale Ungariei — pagină inexistentă">forțelor armate</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3277832" class="extiw" title="d:Q3277832">d</a>). Important este că președintele este învestit și cu <a href="/wiki/Veto" title="Veto">drept de veto</a> și poate trimite legile adoptate către <a href="/wiki/Curtea_Constitu%C8%9Bional%C4%83" class="mw-disambig" title="Curtea Constituțională">Curtea Constituțională</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q923292" class="extiw" title="d:Q923292">d</a>), formată din 15 membri, pentru revizuire. Al treilea post guvernamental ca importanță în Ungaria este președintele Adunării Naționale, care este ales de Adunarea Națională și responsabil cu supervizarea sesiunilor zilnice ale legislativului.  <a href="/wiki/Prim-ministru_al_Ungariei" class="mw-redirect" title="Prim-ministru al Ungariei">Prim-ministrul</a> (miniszterelnök) este ales de Adunarea Națională, servește ca <a href="/wiki/%C8%98ef_de_guvern" title="Șef de guvern">șef al guvernului</a> și exercită <a href="/wiki/Executiv" title="Executiv">puterea executivă</a>. În mod tradițional, prim-ministrul este liderul celui mai mare partid din parlament. Prim-ministrul selectează miniștrii cabinetului și are dreptul exclusiv de a-i demite, deși candidații trebuie să se prezinte înaintea audierilor deschise consultative în fața uneia sau mai multor comisii parlamentare, să treacă de un vot în Adunarea Națională și să fie aprobați oficial de președinte. Cabinetul raportează parlamentului.  În 2009, din cauza dificultăților economice puternice, Ungaria a fost nevoită să solicite ajutorul FMI pentru aproximativ 9 miliarde de euro.<a href="#cite_note-131">[129]</a> Raportul datorie/PIB al Ungariei a avut apogeul în 2011, când a fost de 83% și a scăzut de atunci. Potrivit <a href="/wiki/Eurostat" title="Eurostat">Eurostat</a>, <a href="/wiki/Datorie_public%C4%83" title="Datorie publică">datoria publică</a> a Ungariei se ridică la 25.119 miliarde HUF sau 74,1% din <a href="/wiki/Produs_intern_brut" class="mw-redirect" title="Produs intern brut">PIB</a>-ul său în 2016.<a href="#cite_note-132">[130]</a> Guvernul a atins un deficit bugetar de 1,9% din PIB în 2015.<a href="#cite_note-133">[131]</a> Ratingul de credit al Ungariei de către <a href="/w/index.php?title=Agen%C8%9Biile_de_rating&action=edit&redlink=1" class="new" title="Agențiile de rating — pagină inexistentă">agențiile de rating</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q765517" class="extiw" title="d:Q765517">d</a>) <a href="/wiki/S%26P_Global_Ratings" title="S&P Global Ratings">Standard & Poor's</a>, Moody's și <a href="/wiki/Fitch_Ratings" title="Fitch Ratings">Fitch Ratings</a> se situează la Investment Grade BBB, cu o perspectivă stabilă în 2016. Pe <a href="/wiki/Indicele_de_percep%C8%9Bie_a_corup%C8%9Biei" title="Indicele de percepție a corupției">indicele de percepție a corupției</a> din 2019 de la <a href="/wiki/Transparency_International" title="Transparency International">Transparency International</a>, <a href="/wiki/Sectorul_public" title="Sectorul public">sectorul public</a> al Ungariei s-a deteriorat de la un scor de 51 în 2015 la 44 în 2019, devenind al doilea cel mai corupt membru al UE la egalitate cu România și în urma Bulgariei.<a href="#cite_note-134">[132]</a> După un deceniu de guvernare <a href="/wiki/Fidesz" title="Fidesz">Fidesz</a>-<a href="/w/index.php?title=Partidul_Popular_Cre%C8%99tin-Democrat&action=edit&redlink=1" class="new" title="Partidul Popular Creștin-Democrat — pagină inexistentă">KDNP</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q277879" class="extiw" title="d:Q277879">d</a>) condus de <a href="/wiki/Viktor_Orb%C3%A1n" title="Viktor Orbán">Viktor Orbán</a>, raportul Nations in Transit 2020 întocmit de <a href="/wiki/Freedom_House" title="Freedom House">Freedom House</a> a retrogradat Ungaria de la statutul de <a href="/wiki/Democra%C8%9Bie" title="Democrație">democrație</a> la cel de <a href="/w/index.php?title=Regim_hibrid&action=edit&redlink=1" class="new" title="Regim hibrid — pagină inexistentă">regim de tranziție sau hibrid</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q66424254" class="extiw" title="d:Q66424254">d</a>). Potrivit raportului, „alianța de dreapta... a subminat treptat statul de drept în Ungaria și a impus un control strict asupra instituțiilor independente ale țării... [a] rescris constant constituția maghiară și a eliminat garanțiile democratice întruchipate statutar de Curtea Constituțională, Parchetul, Autoritatea de presă și Oficiul de Audit al Statului...”. De asemenea, a limitat supravegherea parlamentară, <a href="/wiki/Pres%C4%83_(mijloace_de_informare)" title="Presă (mijloace de informare)">mass-media</a> independente, <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bie_neguvernamental%C4%83" title="Organizație neguvernamentală">organizațiile neguvernamentale</a> și <a href="/w/index.php?title=Libertatea_academic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Libertatea academică — pagină inexistentă">mediul academic</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q414706" class="extiw" title="d:Q414706">d</a>), consolidând în același timp puterea în jurul guvernului central.<a href="#cite_note-135">[133]</a> Și alte barometre ale nivelului de democrație au evaluat Ungaria ca stat nedemocratic și există o mare varietate de etichete pentru sistemul politic al Ungariei găsite în lucrările de specialitate.<a href="#cite_note-136">[134]</a><a href="#cite_note-137">[135]</a> Conform datelor <a href="/w/index.php?title=Institutului_V-Dem&action=edit&redlink=1" class="new" title="Institutului V-Dem — pagină inexistentă">Institutului V-Dem</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q96413535" class="extiw" title="d:Q96413535">d</a>), Ungaria era în 2021 una dintre țările cu cele mai rapide ritmuri de <a href="/w/index.php?title=Autocratizare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Autocratizare — pagină inexistentă">autocratizare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q30676252" class="extiw" title="d:Q30676252">d</a>) din lume.<a href="#cite_note-138">[136]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Partide_politice">Partide politice</h3></div> De la căderea comunismului, Ungaria are un <a href="/wiki/Pluripartidism" title="Pluripartidism">sistem multipartid</a>. <a href="/w/index.php?title=Alegeri_legislative_%C3%AEn_Ungaria,_2018&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alegeri legislative în Ungaria, 2018 — pagină inexistentă">Ultimele alegeri parlamentare din Ungaria</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q28723346" class="extiw" title="d:Q28723346">d</a>) au avut loc la 8 aprilie 2018. <a href="#cite_note-139">[137]</a> Aceste alegeri parlamentare au fost al șaptelea de la <a href="/w/index.php?title=Alegeri_legislative_%C3%AEn_Ungaria,_1990&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alegeri legislative în Ungaria, 1990 — pagină inexistentă">primele alegeri multipartide din 1990</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q636414" class="extiw" title="d:Q636414">d</a>). Rezultatul a fost o victorie pentru alianța <a href="/wiki/Fidesz" title="Fidesz">Fidesz</a>–KDNP, care și-a păstrat majoritatea de două treimi, <a href="/wiki/Viktor_Orb%C3%A1n" title="Viktor Orbán">Viktor Orbán</a> rămânând prim-ministru. <a href="#cite_note-140">[138]</a> A fost al doilea scrutin conform noii <a href="/wiki/Constitu%C8%9Bia_Ungariei_(1848)" title="Constituția Ungariei (1848)">Constituții a Ungariei</a>, care a intrat în vigoare la <time datetime="2012-01-01">1 ianuarie 2012</time>. Noua lege electorală a intrat și ea în vigoare în acea zi. Alegătorii au ales 199 de parlamentari în loc de 386 de parlamentari, cum era înainte.<a href="#cite_note-141">[139]</a><a href="#cite_note-142">[140]</a> Peisajul politic actual din Ungaria este dominat de gruparea conservatoare <a href="/wiki/Fidesz" title="Fidesz">Fidesz</a>, care are aproape o supermajoritate, și de două partide de dimensiuni medii, <a href="/w/index.php?title=Coali%C8%9Bia_Democratic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Coaliția Democratică — pagină inexistentă">Coaliția Democrată</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q847504" class="extiw" title="d:Q847504">d</a>) de stânga (DK) și partidul liberal <a href="/w/index.php?title=Mi%C8%99carea_Momentum&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mișcarea Momentum — pagină inexistentă">Momentum</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q28563736" class="extiw" title="d:Q28563736">d</a>). Caracterul democratic al parlamentului maghiar a fost restabilit odată cu <a href="/wiki/Revolu%C8%9Biile_de_la_1989" title="Revoluțiile de la 1989">căderea Cortinei de Fier</a> și sfârșitul dictaturii comuniste în 1989. Parlamentul de astăzi este încă numit Országgyűlés la fel ca pe vremea regală, dar pentru a face diferența între dieta regală istorică, este denumit astăzi „Adunarea Națională”. <a href="/wiki/Dieta_Ungariei" title="Dieta Ungariei">Dieta Ungariei</a> a fost o instituție legislativă în <a href="/wiki/Regatul_Ungariei" title="Regatul Ungariei">regatul medieval al Ungariei</a> începând cu anii 1290,<a href="#cite_note-143">[141]</a><a href="#cite_note-144">[142]</a> și în statele sale succesoare, <a href="/wiki/Regatul_Ungariei_(1526-1867)" class="mw-redirect" title="Regatul Ungariei (1526-1867)">Ungaria Regală</a> și <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_Coroanei_Sf%C3%A2ntului_%C8%98tefan" title="Țările Coroanei Sfântului Ștefan">regatul habsburgic al Ungariei</a> în <a href="/wiki/Epoca_modern%C4%83_timpurie" title="Epoca modernă timpurie">perioada modernă timpurie</a>. Articolele dietei din 1790 stabileau că dieta ar trebui să se întâlnească cel puțin o dată la 3 ani, dar, deoarece dieta era numită de <a href="/wiki/Monarhia_Habsburgic%C4%83" title="Monarhia Habsburgică">monarhia habsburgică</a>, această promisiune nu a fost ținută de mai multe ori după aceea. Ca urmare a <a href="/wiki/Compromisul_austro-ungar_din_1867" title="Compromisul austro-ungar din 1867">Compromisului Austro-Ungar</a>, legislativul a fost reconstituit în 1867. Termenul latin Natio Hungarica („națiunea ungară”) a fost folosit pentru a desemna elita politică care avea drept de participare la dietă, formată din <a href="/wiki/Titluri_nobiliare_maghiare" title="Titluri nobiliare maghiare">nobilime</a>, clerul catolic și câțiva burghezi cu drepturi speciale,<a href="#cite_note-145">[143]</a><a href="#cite_note-146">[144]</a> indiferent de limbă sau etnie.<a href="#cite_note-147">[145]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Sistemul_judiciar">Sistemul judiciar</h3></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:NeprajziMuzeumFotoThalerTamas1.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/eb/NeprajziMuzeumFotoThalerTamas1.JPG/220px-NeprajziMuzeumFotoThalerTamas1.JPG" decoding="async" width="220" height="121" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/eb/NeprajziMuzeumFotoThalerTamas1.JPG/330px-NeprajziMuzeumFotoThalerTamas1.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/eb/NeprajziMuzeumFotoThalerTamas1.JPG/440px-NeprajziMuzeumFotoThalerTamas1.JPG 2x" data-file-width="2976" data-file-height="1636" /></a><figcaption> Sediul inițial și viitor al Curiei, <a href="/w/index.php?title=Curtea_suprem%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Curtea supremă — pagină inexistentă">instanța supremă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q190752" class="extiw" title="d:Q190752">d</a>) din Ungaria</figcaption></figure> Sistemul judiciar din Ungaria este un sistem de <a href="/wiki/Drept_civil_(sistem_juridic)" title="Drept civil (sistem juridic)">drept civil</a> împărțit între <a href="/wiki/Tribunal" title="Tribunal">instanțe</a> cu jurisdicție civilă și penală obișnuită și <a href="/w/index.php?title=Instan%C8%9Be_administrative&action=edit&redlink=1" class="new" title="Instanțe administrative — pagină inexistentă">instanțe administrative</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1641572" class="extiw" title="d:Q1641572">d</a>) cu competență în litigiile dintre persoane fizice și administrația publică. Dreptul maghiar este codificat și bazat pe <a href="/w/index.php?title=Dreptul_german&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dreptul german — pagină inexistentă">dreptul german</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q695742" class="extiw" title="d:Q695742">d</a>) și, într-un sens mai larg, pe dreptul civil sau <a href="/wiki/Drept_roman" title="Drept roman">dreptul roman</a>. Sistemul judiciar de jurisdicție civilă și penală este format din instanțele locale (járásbíróság), curțile de apel regionale (ítélőtábla) și curtea supremă (Kúria). Cele mai înalte <a href="/wiki/Tribunal" title="Tribunal">instanțe</a> din Ungaria se află la <a href="/wiki/Budapesta" title="Budapesta">Budapesta</a>.<a href="#cite_note-148">[146]</a> Aplicarea legii în Ungaria este împărțită între <a href="/wiki/Poli%C8%9Bie" title="Poliție">poliție</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q458882" class="extiw" title="d:Q458882">d</a>) și Administrația Națională Fiscală și Vamală. Poliția Maghiară este principala și cea mai mare <a href="/w/index.php?title=For%C8%9Be_de_ordine&action=edit&redlink=1" class="new" title="Forțe de ordine — pagină inexistentă">agenție de aplicare a legii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q732717" class="extiw" title="d:Q732717">d</a>) din Ungaria. Ea îndeplinește aproape toate sarcinile generale ale poliției, cum ar fi ancheta penală, activitatea de patrulare, poliția rutieră, controlul la frontieră. Este condusă de Comisarul Național al Poliției sub controlul <a href="/w/index.php?title=Ministrului_de_interne&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ministrului de interne — pagină inexistentă">ministrului de interne</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q792611" class="extiw" title="d:Q792611">d</a>). Organismul este împărțit în departamente de poliție județene, care sunt, la rândul lor, împărțite în departamente de poliție regionale și orășenești. Poliția Națională are și agenții subordonate cu jurisdicție la nivel național, precum Nemzeti Nyomozó Iroda (Biroul Național de Investigații), o forță de poliție civilă specializată în investigarea infracțiunilor grave, și Készenléti Rendőrség (poliția în așteptare) care se ocupă în principal de controlul mulțimilor și adesea întărește forțele de poliție locale. Datorită aderării Ungariei la <a href="/wiki/Acordul_de_la_Schengen" title="Acordul de la Schengen">tratatul Schengen</a>, poliția și polițiștii de frontieră au fost comasate într-un singur corp național, polițiștii de frontieră devenind ofițeri de poliție. Această fuziune a avut loc în ianuarie 2008. Autoritatea de Vamă și Accize a rămas în subordinea Ministerului Finanțelor sub Administrația Națională Fiscală și Vamală.<a href="#cite_note-149">[147]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Împărțire_administrativă">Împărțire administrativă</h3></div> Ungaria este un <a href="/wiki/Stat_unitar" title="Stat unitar">stat național unitar</a> împărțit în 19 <a href="/wiki/Jude%C8%9Bele_Ungariei" title="Județele Ungariei">județe</a> (vármegye). În plus, capitala (főváros), <a href="/wiki/Budapesta" title="Budapesta">Budapesta</a>, este o entitate independentă. Județele și capitala sunt cele 20 de unități <a href="/wiki/NUTS" class="mw-redirect" title="NUTS">NUTS</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q193083" class="extiw" title="d:Q193083">d</a>) de nivelul trei ale Ungariei. Ele sunt în continuare subdivizate în 174 de <a href="/wiki/Districtele_Ungariei" title="Districtele Ungariei">districte</a> (járás) introduse în 2013.<a href="#cite_note-150">[148]</a> Districtele sunt împărțite în continuare în <a href="/wiki/Lista_ora%C8%99elor_din_Ungaria" title="Lista orașelor din Ungaria">orașe și sate</a>, dintre care 23 sunt <a href="/w/index.php?title=Ora%C8%99e_desemnate_cu_drepturi_de_jude%C8%9B&action=edit&redlink=1" class="new" title="Orașe desemnate cu drepturi de județ — pagină inexistentă">orașe desemnate cu drepturi de județ</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q681277" class="extiw" title="d:Q681277">d</a>) (megyei jogú város), sau „municipii”. Autoritățile locale ale acestor orașe au competențe extinse, dar aceste orașe aparțin teritoriului districtului respectiv și nu sunt unități teritoriale independente. Consiliile județene și districtuale, și comunele au roluri diferite și responsabilități separate în ceea ce privește administrația locală. Rolul județelor este în principiu administrativ și se concentrează pe dezvoltarea strategică, în timp ce grădinițele, utilitățile publice de apă, gestionarea deșeurilor, îngrijirea vârstnicilor și serviciile de urgență sunt administrate de comune. Din 1996, județele și orașul Budapesta au fost grupate în șapte <a href="/wiki/Regiunile_Ungariei" title="Regiunile Ungariei">regiuni</a> în scopuri statistice și de dezvoltare. Aceste șapte regiuni constituie unitățile <a href="/w/index.php?title=Nomenclatorul_unit%C4%83%C8%9Bilor_teritoriale_de_statistic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică — pagină inexistentă">NUTS</a> de nivel doi ale Ungariei. Acestea sunt <a href="/wiki/Ungaria_Central%C4%83" title="Ungaria Centrală">Ungaria Centrală</a>, <a href="/wiki/Transdanubia_Central%C4%83" title="Transdanubia Centrală">Transdanubia Centrală</a>, <a href="/wiki/Nordul_Marii_C%C3%A2mpii" title="Nordul Marii Câmpii">Nordul Marii Câmpii</a>, <a href="/wiki/Ungaria_de_Nord" title="Ungaria de Nord">Ungaria de Nord</a>, <a href="/wiki/Transdanubia_de_Sud" title="Transdanubia de Sud">Transdanubia de Sud</a>, <a href="/wiki/Sudul_Marii_C%C3%A2mpii" title="Sudul Marii Câmpii">Sudul Marii Câmpii</a> și <a href="/wiki/Transdanubia_de_Vest" title="Transdanubia de Vest">Transdanubia de Vest</a>. <figure class="mw-halign-center" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Counties_of_Hungary_2020.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7b/Counties_of_Hungary_2020.png/700px-Counties_of_Hungary_2020.png" decoding="async" width="700" height="459" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7b/Counties_of_Hungary_2020.png/1050px-Counties_of_Hungary_2020.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7b/Counties_of_Hungary_2020.png/1400px-Counties_of_Hungary_2020.png 2x" data-file-width="2440" data-file-height="1600" /></a><figcaption></figcaption></figure> <table class="sortable wikitable" style="font-size:85%;"> <tbody><tr> <th scope="col"><a href="/wiki/Jude%C8%9Bele_Ungariei" title="Județele Ungariei">Județ </a> <a href="/wiki/Jude%C8%9Bele_Ungariei" title="Județele Ungariei">(megye)</a> </th> <th scope="col">Centrul administrativ </th> <th scope="col">Populația </th> <th scope="col"><a href="/wiki/Regiunile_Ungariei" title="Regiunile Ungariei">Regiunea</a> </th></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Bacs-kiskun-megye.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1f/Bacs-kiskun-megye.svg/25px-Bacs-kiskun-megye.svg.png" decoding="async" width="25" height="37" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1f/Bacs-kiskun-megye.svg/38px-Bacs-kiskun-megye.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1f/Bacs-kiskun-megye.svg/50px-Bacs-kiskun-megye.svg.png 2x" data-file-width="493" data-file-height="726" /></a> <a href="/wiki/Jude%C8%9Bul_B%C3%A1cs-Kiskun" title="Județul Bács-Kiskun">Bács-Kiskun</a> </td> <td><a href="/wiki/Kecskem%C3%A9t" title="Kecskemét">Kecskemét</a> </td> <td>524.841 </td> <td><a href="/wiki/Sudul_Marii_C%C3%A2mpii" title="Sudul Marii Câmpii">Sudul Marii Câmpii</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:HUN_Baranya_megye_COA.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/30/HUN_Baranya_megye_COA.png/25px-HUN_Baranya_megye_COA.png" decoding="async" width="25" height="26" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/30/HUN_Baranya_megye_COA.png/38px-HUN_Baranya_megye_COA.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/30/HUN_Baranya_megye_COA.png/51px-HUN_Baranya_megye_COA.png 2x" data-file-width="2000" data-file-height="2053" /></a> <a href="/wiki/Jude%C8%9Bul_Baranya" title="Județul Baranya">Baranya</a> </td> <td><a href="/wiki/P%C3%A9cs" title="Pécs">Pécs</a> </td> <td>391.455 </td> <td><a href="/wiki/Transdanubia_de_Sud" title="Transdanubia de Sud">Transdanubia de Sud</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:B%C3%A9k%C3%A9s_departemento_blazono.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c0/B%C3%A9k%C3%A9s_departemento_blazono.svg/25px-B%C3%A9k%C3%A9s_departemento_blazono.svg.png" decoding="async" width="25" height="25" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c0/B%C3%A9k%C3%A9s_departemento_blazono.svg/38px-B%C3%A9k%C3%A9s_departemento_blazono.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c0/B%C3%A9k%C3%A9s_departemento_blazono.svg/50px-B%C3%A9k%C3%A9s_departemento_blazono.svg.png 2x" data-file-width="2499" data-file-height="2458" /></a> <a href="/wiki/Jude%C8%9Bul_B%C3%A9k%C3%A9s" title="Județul Békés">Békés</a> </td> <td><a href="/wiki/Bichi%C8%99ciaba" title="Bichișciaba">Békéscsaba</a> </td> <td>361.802 </td> <td><a href="/wiki/Sudul_Marii_C%C3%A2mpii" title="Sudul Marii Câmpii">Sudul Marii Câmpii</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Borsod-Aba%C3%BAj-Zempl%C3%A9n_departemento_blazono.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/87/Borsod-Aba%C3%BAj-Zempl%C3%A9n_departemento_blazono.svg/25px-Borsod-Aba%C3%BAj-Zempl%C3%A9n_departemento_blazono.svg.png" decoding="async" width="25" height="35" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/87/Borsod-Aba%C3%BAj-Zempl%C3%A9n_departemento_blazono.svg/38px-Borsod-Aba%C3%BAj-Zempl%C3%A9n_departemento_blazono.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/87/Borsod-Aba%C3%BAj-Zempl%C3%A9n_departemento_blazono.svg/50px-Borsod-Aba%C3%BAj-Zempl%C3%A9n_departemento_blazono.svg.png 2x" data-file-width="2498" data-file-height="3478" /></a> <a href="/wiki/Jude%C8%9Bul_Borsod-Aba%C3%BAj-Zempl%C3%A9n" title="Județul Borsod-Abaúj-Zemplén">Borsod-Abaúj-Zemplén</a> </td> <td><a href="/wiki/Miskolc" title="Miskolc">Miskolc</a> </td> <td>684.793 </td> <td><a href="/wiki/Ungaria_de_Nord" title="Ungaria de Nord">Ungaria de Nord</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coa_Hungary_Town_Budapest_big.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/43/Coa_Hungary_Town_Budapest_big.svg/25px-Coa_Hungary_Town_Budapest_big.svg.png" decoding="async" width="25" height="20" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/43/Coa_Hungary_Town_Budapest_big.svg/38px-Coa_Hungary_Town_Budapest_big.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/43/Coa_Hungary_Town_Budapest_big.svg/50px-Coa_Hungary_Town_Budapest_big.svg.png 2x" data-file-width="658" data-file-height="529" /></a> <a href="/wiki/Budapesta" title="Budapesta">Capitala Budapesta</a> </td> <td><a href="/wiki/Budapesta" title="Budapesta">Budapesta</a> </td> <td>1.744.665 </td> <td><a href="/wiki/Ungaria_Central%C4%83" title="Ungaria Centrală">Ungaria Centrală</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:HU_Csongr%C3%A1d_megye_COA.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/HU_Csongr%C3%A1d_megye_COA.svg/25px-HU_Csongr%C3%A1d_megye_COA.svg.png" decoding="async" width="25" height="18" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/HU_Csongr%C3%A1d_megye_COA.svg/38px-HU_Csongr%C3%A1d_megye_COA.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/HU_Csongr%C3%A1d_megye_COA.svg/50px-HU_Csongr%C3%A1d_megye_COA.svg.png 2x" data-file-width="1351" data-file-height="965" /></a> <a href="/wiki/Jude%C8%9Bul_Csongr%C3%A1d-Csan%C3%A1d" title="Județul Csongrád-Csanád">Csongrád-Csanád</a> </td> <td><a href="/wiki/Seghedin" title="Seghedin">Seghedin</a> </td> <td>421.827 </td> <td><a href="/wiki/Sudul_Marii_C%C3%A2mpii" title="Sudul Marii Câmpii">Sudul Marii Câmpii</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:HUN_Fej%C3%A9r_megye_COA.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c8/HUN_Fej%C3%A9r_megye_COA.png/25px-HUN_Fej%C3%A9r_megye_COA.png" decoding="async" width="25" height="25" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c8/HUN_Fej%C3%A9r_megye_COA.png/38px-HUN_Fej%C3%A9r_megye_COA.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c8/HUN_Fej%C3%A9r_megye_COA.png/50px-HUN_Fej%C3%A9r_megye_COA.png 2x" data-file-width="2000" data-file-height="1999" /></a> <a href="/wiki/Jude%C8%9Bul_Fej%C3%A9r" title="Județul Fejér">Fejér</a> </td> <td><a href="/wiki/Sz%C3%A9kesfeh%C3%A9rv%C3%A1r" title="Székesfehérvár">Székesfehérvár</a> </td> <td>426.120 </td> <td><a href="/wiki/Transdanubia_Central%C4%83" title="Transdanubia Centrală">Transdanubia Centrală</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:HUN_Gy%C5%91r-Moson-Sopron_megye_COA.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/48/HUN_Gy%C5%91r-Moson-Sopron_megye_COA.png/25px-HUN_Gy%C5%91r-Moson-Sopron_megye_COA.png" decoding="async" width="25" height="39" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/48/HUN_Gy%C5%91r-Moson-Sopron_megye_COA.png/37px-HUN_Gy%C5%91r-Moson-Sopron_megye_COA.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/48/HUN_Gy%C5%91r-Moson-Sopron_megye_COA.png/49px-HUN_Gy%C5%91r-Moson-Sopron_megye_COA.png 2x" data-file-width="2000" data-file-height="3143" /></a> <a href="/wiki/Jude%C8%9Bul_Gy%C5%91r-Moson-Sopron" title="Județul Győr-Moson-Sopron">Győr-Moson-Sopron</a> </td> <td><a href="/wiki/Gy%C5%91r" title="Győr">Győr</a> </td> <td>449.967 </td> <td><a href="/wiki/Transdanubia_de_Vest" title="Transdanubia de Vest">Transdanubia de Vest</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:HUN_Hajd%C3%BA-Bihar_COA.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c9/HUN_Hajd%C3%BA-Bihar_COA.svg/25px-HUN_Hajd%C3%BA-Bihar_COA.svg.png" decoding="async" width="25" height="18" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c9/HUN_Hajd%C3%BA-Bihar_COA.svg/38px-HUN_Hajd%C3%BA-Bihar_COA.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c9/HUN_Hajd%C3%BA-Bihar_COA.svg/50px-HUN_Hajd%C3%BA-Bihar_COA.svg.png 2x" data-file-width="2501" data-file-height="1833" /></a> <a href="/wiki/Jude%C8%9Bul_Hajd%C3%BA-Bihar" title="Județul Hajdú-Bihar">Hajdú-Bihar</a> </td> <td><a href="/wiki/Debre%C8%9Bin" title="Debrețin">Debrețin</a> </td> <td>565.674 </td> <td><a href="/wiki/Nordul_Marii_C%C3%A2mpii" title="Nordul Marii Câmpii">Nordul Marii Câmpii</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coa_Hungary_County_Heves.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/82/Coa_Hungary_County_Heves.svg/25px-Coa_Hungary_County_Heves.svg.png" decoding="async" width="25" height="28" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/82/Coa_Hungary_County_Heves.svg/37px-Coa_Hungary_County_Heves.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/82/Coa_Hungary_County_Heves.svg/49px-Coa_Hungary_County_Heves.svg.png 2x" data-file-width="264" data-file-height="300" /></a> <a href="/wiki/Jude%C8%9Bul_Heves" title="Județul Heves">Heves</a> </td> <td><a href="/wiki/Eger" title="Eger">Eger</a> </td> <td>307.985 </td> <td><a href="/wiki/Ungaria_de_Nord" title="Ungaria de Nord">Ungaria de Nord</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:HUN_J%C3%A1sz-Nagykun-Szolnok_megye_COA.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d1/HUN_J%C3%A1sz-Nagykun-Szolnok_megye_COA.png/25px-HUN_J%C3%A1sz-Nagykun-Szolnok_megye_COA.png" decoding="async" width="25" height="28" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d1/HUN_J%C3%A1sz-Nagykun-Szolnok_megye_COA.png/38px-HUN_J%C3%A1sz-Nagykun-Szolnok_megye_COA.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d1/HUN_J%C3%A1sz-Nagykun-Szolnok_megye_COA.png/51px-HUN_J%C3%A1sz-Nagykun-Szolnok_megye_COA.png 2x" data-file-width="2000" data-file-height="2215" /></a> <a href="/wiki/Jude%C8%9Bul_J%C3%A1sz-Nagykun-Szolnok" title="Județul Jász-Nagykun-Szolnok">Jász-Nagykun-Szolnok</a> </td> <td><a href="/wiki/Solnoca" class="mw-redirect" title="Solnoca">Szolnok</a> </td> <td>386.752 </td> <td><a href="/wiki/Nordul_Marii_C%C3%A2mpii" title="Nordul Marii Câmpii">Nordul Marii Câmpii</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:HUN_Kom%C3%A1rom-Esztergom_megye_COA.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ef/HUN_Kom%C3%A1rom-Esztergom_megye_COA.png/25px-HUN_Kom%C3%A1rom-Esztergom_megye_COA.png" decoding="async" width="25" height="16" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ef/HUN_Kom%C3%A1rom-Esztergom_megye_COA.png/38px-HUN_Kom%C3%A1rom-Esztergom_megye_COA.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ef/HUN_Kom%C3%A1rom-Esztergom_megye_COA.png/50px-HUN_Kom%C3%A1rom-Esztergom_megye_COA.png 2x" data-file-width="2000" data-file-height="1256" /></a> <a href="/wiki/Jude%C8%9Bul_Kom%C3%A1rom-Esztergom" title="Județul Komárom-Esztergom">Komárom-Esztergom</a> </td> <td><a href="/wiki/Tatab%C3%A1nya" title="Tatabánya">Tatabánya</a> </td> <td>311.411 </td> <td><a href="/wiki/Transdanubia_Central%C4%83" title="Transdanubia Centrală">Transdanubia Centrală</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coa_Hungary_County_N%C3%B3gr%C3%A1d.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/06/Coa_Hungary_County_N%C3%B3gr%C3%A1d.svg/25px-Coa_Hungary_County_N%C3%B3gr%C3%A1d.svg.png" decoding="async" width="25" height="29" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/06/Coa_Hungary_County_N%C3%B3gr%C3%A1d.svg/38px-Coa_Hungary_County_N%C3%B3gr%C3%A1d.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/06/Coa_Hungary_County_N%C3%B3gr%C3%A1d.svg/50px-Coa_Hungary_County_N%C3%B3gr%C3%A1d.svg.png 2x" data-file-width="420" data-file-height="490" /></a> <a href="/wiki/Jude%C8%9Bul_N%C3%B3gr%C3%A1d" title="Județul Nógrád">Nógrád</a> </td> <td><a href="/wiki/Salg%C3%B3tarj%C3%A1n" title="Salgótarján">Salgótarján</a> </td> <td>201.919 </td> <td><a href="/wiki/Ungaria_de_Nord" title="Ungaria de Nord">Ungaria de Nord</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:HUN_Pest_megye_COA.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/18/HUN_Pest_megye_COA.svg/25px-HUN_Pest_megye_COA.svg.png" decoding="async" width="25" height="30" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/18/HUN_Pest_megye_COA.svg/38px-HUN_Pest_megye_COA.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/18/HUN_Pest_megye_COA.svg/50px-HUN_Pest_megye_COA.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="610" /></a> <a href="/wiki/Jude%C8%9Bul_Pesta" title="Județul Pesta">Pesta</a> </td> <td><a href="/wiki/Budapesta" title="Budapesta">Budapesta</a> </td> <td>1.237.561 </td> <td><a href="/wiki/Ungaria_Central%C4%83" title="Ungaria Centrală">Ungaria Centrală</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:HUN_Somogy_megye_COA.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cc/HUN_Somogy_megye_COA.svg/25px-HUN_Somogy_megye_COA.svg.png" decoding="async" width="25" height="25" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cc/HUN_Somogy_megye_COA.svg/38px-HUN_Somogy_megye_COA.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cc/HUN_Somogy_megye_COA.svg/50px-HUN_Somogy_megye_COA.svg.png 2x" data-file-width="2501" data-file-height="2507" /></a> <a href="/wiki/Jude%C8%9Bul_Somogy" title="Județul Somogy">Somogy</a> </td> <td><a href="/wiki/Kaposv%C3%A1r" title="Kaposvár">Kaposvár</a> </td> <td>317.947 </td> <td><a href="/wiki/Transdanubia_de_Sud" title="Transdanubia de Sud">Transdanubia de Sud</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:HUN_Szabolcs-Szatm%C3%A1r-Bereg_megye_COA.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/HUN_Szabolcs-Szatm%C3%A1r-Bereg_megye_COA.svg/25px-HUN_Szabolcs-Szatm%C3%A1r-Bereg_megye_COA.svg.png" decoding="async" width="25" height="16" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/HUN_Szabolcs-Szatm%C3%A1r-Bereg_megye_COA.svg/38px-HUN_Szabolcs-Szatm%C3%A1r-Bereg_megye_COA.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/20/HUN_Szabolcs-Szatm%C3%A1r-Bereg_megye_COA.svg/50px-HUN_Szabolcs-Szatm%C3%A1r-Bereg_megye_COA.svg.png 2x" data-file-width="1611" data-file-height="1057" /></a> <a href="/wiki/Jude%C8%9Bul_Szabolcs-Szatm%C3%A1r-Bereg" title="Județul Szabolcs-Szatmár-Bereg">Szabolcs-Szatmár-Bereg</a> </td> <td><a href="/wiki/Ny%C3%ADregyh%C3%A1za" title="Nyíregyháza">Nyíregyháza</a> </td> <td>552.000 </td> <td><a href="/wiki/Nordul_Marii_C%C3%A2mpii" title="Nordul Marii Câmpii">Nordul Marii Câmpii</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:HUN_Tolna_megye_COA.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1c/HUN_Tolna_megye_COA.png/25px-HUN_Tolna_megye_COA.png" decoding="async" width="25" height="26" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1c/HUN_Tolna_megye_COA.png/37px-HUN_Tolna_megye_COA.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1c/HUN_Tolna_megye_COA.png/50px-HUN_Tolna_megye_COA.png 2x" data-file-width="2000" data-file-height="2087" /></a> <a href="/wiki/Jude%C8%9Bul_Tolna" title="Județul Tolna">Tolna</a> </td> <td><a href="/wiki/Szeksz%C3%A1rd" title="Szekszárd">Szekszárd</a> </td> <td>231.183 </td> <td><a href="/wiki/Transdanubia_de_Sud" title="Transdanubia de Sud">Transdanubia de Sud</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:HUN_Vas_megye_COA.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/87/HUN_Vas_megye_COA.png/25px-HUN_Vas_megye_COA.png" decoding="async" width="25" height="21" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/87/HUN_Vas_megye_COA.png/38px-HUN_Vas_megye_COA.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/87/HUN_Vas_megye_COA.png/50px-HUN_Vas_megye_COA.png 2x" data-file-width="2000" data-file-height="1679" /></a> <a href="/wiki/Jude%C8%9Bul_Vas" title="Județul Vas">Vas</a> </td> <td><a href="/wiki/Szombathely" title="Szombathely">Szombathely</a> </td> <td>257.688 </td> <td><a href="/wiki/Transdanubia_de_Vest" title="Transdanubia de Vest">Transdanubia de Vest</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coa_Hungary_County_Veszpr%C3%A9m.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Coa_Hungary_County_Veszpr%C3%A9m.svg/25px-Coa_Hungary_County_Veszpr%C3%A9m.svg.png" decoding="async" width="25" height="29" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Coa_Hungary_County_Veszpr%C3%A9m.svg/38px-Coa_Hungary_County_Veszpr%C3%A9m.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/Coa_Hungary_County_Veszpr%C3%A9m.svg/50px-Coa_Hungary_County_Veszpr%C3%A9m.svg.png 2x" data-file-width="260" data-file-height="300" /></a> <a href="/wiki/Jude%C8%9Bul_Veszpr%C3%A9m" title="Județul Veszprém">Veszprém</a> </td> <td><a href="/wiki/Veszpr%C3%A9m" title="Veszprém">Veszprém</a> </td> <td>353.068 </td> <td><a href="/wiki/Transdanubia_Central%C4%83" title="Transdanubia Centrală">Transdanubia Centrală</a> </td></tr> <tr> <td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coa_Hungary_County_Zala_(2010-).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Coa_Hungary_County_Zala_%282010-%29.svg/25px-Coa_Hungary_County_Zala_%282010-%29.svg.png" decoding="async" width="25" height="29" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Coa_Hungary_County_Zala_%282010-%29.svg/38px-Coa_Hungary_County_Zala_%282010-%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Coa_Hungary_County_Zala_%282010-%29.svg/50px-Coa_Hungary_County_Zala_%282010-%29.svg.png 2x" data-file-width="257" data-file-height="300" /></a> <a href="/wiki/Jude%C8%9Bul_Zala" title="Județul Zala">Zala</a> </td> <td><a href="/wiki/Zalaegerszeg" title="Zalaegerszeg">Zalaegerszeg</a> </td> <td>287.043 </td> <td><a href="/wiki/Transdanubia_de_Vest" title="Transdanubia de Vest">Transdanubia de Vest</a> </td></tr></tbody></table> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Relațiile_externe">Relațiile externe</h3></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Necasmeeting.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/47/Necasmeeting.jpg/220px-Necasmeeting.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/47/Necasmeeting.jpg/330px-Necasmeeting.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/47/Necasmeeting.jpg/440px-Necasmeeting.jpg 2x" data-file-width="1417" data-file-height="945" /></a><figcaption> Întâlnirea liderilor <a href="/wiki/Grupul_de_la_Visegr%C3%A1d" title="Grupul de la Visegrád">Grupului de la Visegrád</a>, plus Germania și Franța în 2013</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:BIMUN_2012_opening_1.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f7/BIMUN_2012_opening_1.jpg/220px-BIMUN_2012_opening_1.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f7/BIMUN_2012_opening_1.jpg/330px-BIMUN_2012_opening_1.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f7/BIMUN_2012_opening_1.jpg/440px-BIMUN_2012_opening_1.jpg 2x" data-file-width="1024" data-file-height="682" /></a><figcaption> Conferința <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Na%C8%9Biunilor_Unite" title="Organizația Națiunilor Unite">Națiunilor Unite</a> în sala de adunări a <a href="/wiki/Camera_Magna%C8%9Bilor" title="Camera Magnaților">Camerei Magnaților</a> din <a href="/wiki/Parlamentul_din_Budapesta" title="Parlamentul din Budapesta">Parlamentul Ungariei</a></figcaption></figure> Ungaria este membră a <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Na%C8%9Biunilor_Unite" title="Organizația Națiunilor Unite">Națiunilor Unite</a> din decembrie 1955 și membră a <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunii Europene</a>, <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Tratatului_Atlanticului_de_Nord" title="Organizația Tratatului Atlanticului de Nord">NATO</a>, <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentru_Cooperare_%C8%99i_Dezvoltare_Economic%C4%83" title="Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică">OCDE</a>, a <a href="/wiki/Grupul_de_la_Visegr%C3%A1d" title="Grupul de la Visegrád">Grupului de la Visegrád</a>, <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Mondial%C4%83_a_Comer%C8%9Bului" title="Organizația Mondială a Comerțului">OMC</a>, <a href="/wiki/Banca_Mondial%C4%83" title="Banca Mondială">Băncii Mondiale</a>, <a href="/w/index.php?title=AIIB&action=edit&redlink=1" class="new" title="AIIB — pagină inexistentă">AIIB</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q18109843" class="extiw" title="d:Q18109843">d</a>) și <a href="/wiki/Fondul_Monetar_Interna%C8%9Bional" title="Fondul Monetar Internațional">FMI</a>. Ungaria a preluat președinția <a href="/wiki/Consiliul_Uniunii_Europene" title="Consiliul Uniunii Europene">Consiliului Uniunii Europene</a> pentru o jumătate de an în 2011, iar următoarea dată îi va veni rândul în 2024. În 2015, Ungaria a fost al cincilea cel mai mare donator din <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentru_Cooperare_%C8%99i_Dezvoltare_Economic%C4%83" title="Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică">OCDE</a> de <a href="/w/index.php?title=Ajutor_pentru_dezvoltare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ajutor pentru dezvoltare — pagină inexistentă">ajutor pentru dezvoltare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q865909" class="extiw" title="d:Q865909">d</a>) non-DAC din lume, ceea ce reprezintă <a href="/w/index.php?title=Lista_guvernelor_dup%C4%83_ajutorul_pentru_dezvoltare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista guvernelor după ajutorul pentru dezvoltare — pagină inexistentă">0,13% din venitul său național brut</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6621787" class="extiw" title="d:Q6621787">d</a>). În capitala Ungariei, Budapesta, se află peste 100 de ambasade și organisme reprezentative ale unor actori politici internaționali.<a href="#cite_note-151">[149]</a> Ungaria găzduiește și sediul principal și regional al multor organizații internaționale, dintre care <a href="/wiki/Institutul_European_de_Inovare_%C8%99i_Tehnologie" title="Institutul European de Inovare și Tehnologie">Institutul European de Inovare și Tehnologie</a>, <a href="/wiki/Agen%C8%9Bia_Uniunii_Europene_pentru_Formarea_Poli%C8%9Bi%C8%99tilor" title="Agenția Uniunii Europene pentru Formarea Polițiștilor">Colegiul European de Poliție</a>, <a href="/wiki/%C3%8Enaltul_Comisariat_al_Na%C8%9Biunilor_Unite_pentru_Refugia%C8%9Bi" title="Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați">Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați</a>, Organizația Națiunilor Unite pentru <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentru_Alimenta%C8%9Bie_%C8%99i_Agricultur%C4%83" title="Organizația pentru Alimentație și Agricultură">Alimentație și Agricultură</a>, <a href="/w/index.php?title=Centrul_Interna%C8%9Bional_pentru_Tranzi%C8%9Bie_Democratic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Centrul Internațional pentru Tranziție Democratică — pagină inexistentă">Centrul Internațional pentru Tranziție Democratică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q578629" class="extiw" title="d:Q578629">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Institutul_de_Educa%C8%9Bie_Interna%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Institutul de Educație Internațională — pagină inexistentă">Institutul de Educație Internațională</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6040460" class="extiw" title="d:Q6040460">d</a>), <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Interna%C8%9Bional%C4%83_a_Muncii" title="Organizația Internațională a Muncii">Organizația Internațională a Muncii</a>, <a href="/w/index.php?title=Organiza%C8%9Bia_Interna%C8%9Bional%C4%83_pentru_Migra%C8%9Bie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Organizația Internațională pentru Migrație — pagină inexistentă">Organizația Internațională pentru Migrație</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q472311" class="extiw" title="d:Q472311">d</a>), <a href="/wiki/Federa%C8%9Bia_Interna%C8%9Bional%C4%83_a_Societ%C4%83%C8%9Bilor_de_Cruce_Ro%C8%99ie_%C8%99i_Semilun%C4%83_Ro%C8%99ie" title="Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie">Crucea Roșie Internațională</a>, <a href="/w/index.php?title=Centrul_Regional_de_Mediu_pentru_Europa_Central%C4%83_%C8%99i_de_Est&action=edit&redlink=1" class="new" title="Centrul Regional de Mediu pentru Europa Centrală și de Est — pagină inexistentă">Centrul Regional de Mediu pentru Europa Centrală și de Est</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3338551" class="extiw" title="d:Q3338551">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Comisia_Dun%C4%83rii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Comisia Dunării — pagină inexistentă">Comisia Dunării</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q911204" class="extiw" title="d:Q911204">d</a>) și altele.<a href="#cite_note-152">[150]</a> Din 1989, principalul obiectiv al politicii externe al Ungariei a fost realizarea integrării în organizațiile economice și de securitate occidentale. Ungaria s-a alăturat programului <a href="/wiki/Parteneriatul_pentru_Pace" title="Parteneriatul pentru Pace">Parteneriat pentru Pace</a> în 1994 și a sprijinit activ misiunile <a href="/w/index.php?title=IFOR&action=edit&redlink=1" class="new" title="IFOR — pagină inexistentă">IFOR</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q313577" class="extiw" title="d:Q313577">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=SFOR&action=edit&redlink=1" class="new" title="SFOR — pagină inexistentă">SFOR</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q313440" class="extiw" title="d:Q313440">d</a>) din Bosnia. Din 1989, Ungaria și-a îmbunătățit relațiile de vecinătate adesea înghețate prin semnarea tratatelor de bază cu <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a>, <a href="/wiki/Slovacia" title="Slovacia">Slovacia</a> și <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a>. Prin acestea, ea a renunțat la orice revendicări teritoriale mai vechi și a pus bazele unor relații constructive. Cu toate acestea, problema drepturilor <a href="/w/index.php?title=Diaspora_maghiar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Diaspora maghiară — pagină inexistentă">minorităților etnice maghiare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q466395" class="extiw" title="d:Q466395">d</a>) din România, Slovacia și Serbia provoacă periodic tensiuni în relațiile bilaterale. Din 2017, <a href="/w/index.php?title=Rela%C8%9Biile_%C3%AEntre_Ucraina_%C8%99i_Ungaria&action=edit&redlink=1" class="new" title="Relațiile între Ucraina și Ungaria — pagină inexistentă">relațiile cu Ucraina</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q12164283" class="extiw" title="d:Q12164283">d</a>) s-au deteriorat rapid din cauza problemei <a href="/w/index.php?title=Maghiarii_din_Ucraina&action=edit&redlink=1" class="new" title="Maghiarii din Ucraina — pagină inexistentă">minorității maghiare din Ucraina</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q726205" class="extiw" title="d:Q726205">d</a>), dar și din cauza relațiilor amicale ale Ungariei cu Rusia.<a href="#cite_note-153">[151]</a> Din 1989, Ungaria a semnat toate documentele <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentru_Securitate_%C8%99i_Cooperare_%C3%AEn_Europa" title="Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa">OSCE</a> și a fost președinte în exercițiu al OSCE în 1997. Din punct de vedere istoric, Ungaria a avut <a href="/w/index.php?title=Rela%C8%9Bii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Relații — pagină inexistentă">relații</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q605918" class="extiw" title="d:Q605918">d</a>) deosebit de prietenoase cu <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a>; această relație specială a fost recunoscută de parlamentele ambelor țări în 2007 prin declararea comună a zilei de 23 martie drept „Ziua prieteniei polono-maghiare”.<a href="#cite_note-154">[152]</a> Aceste relații s-au răcit însă din cauza pozițiilor divergente ale celor două țări pe marginea <a href="/wiki/Invazia_Rusiei_%C3%AEn_Ucraina_(2022)" class="mw-redirect" title="Invazia Rusiei în Ucraina (2022)">invaziei ruse a Ucrainei</a>. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Armata">Armata</h3></div> <a href="/wiki/List%C4%83_de_pre%C8%99edin%C8%9Bi_ai_Ungariei" title="Listă de președinți ai Ungariei">Președintele</a> deține titlul de <a href="/w/index.php?title=Comandant_suprem&action=edit&redlink=1" class="new" title="Comandant suprem — pagină inexistentă">comandant suprem</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q380782" class="extiw" title="d:Q380782">d</a>) al forțelor armate ale țării. <a href="/wiki/Ministerul_Ap%C4%83r%C4%83rii" class="mw-disambig" title="Ministerul Apărării">Ministerul Apărării</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q282907" class="extiw" title="d:Q282907">d</a>), împreună cu <a href="/w/index.php?title=%C8%98eful_statului_major&action=edit&redlink=1" class="new" title="Șeful statului major — pagină inexistentă">șeful statului major</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1055007" class="extiw" title="d:Q1055007">d</a>), administrează forțele armate, compuse în principal din <a href="/w/index.php?title=For%C8%9Bele_Terestre_ale_Ungariei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Forțele Terestre ale Ungariei — pagină inexistentă">Forțele Terestre Ungare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3277832" class="extiw" title="d:Q3277832">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=For%C8%9Bele_Aeriene_Ungare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Forțele Aeriene Ungare — pagină inexistentă">Forțele Aeriene Ungare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1092290" class="extiw" title="d:Q1092290">d</a>). Din 2007, Forțele Armate Ungare se află sub o structură de comandă unificată. Ministerul Apărării menține controlul politic și civil asupra armatei. Comandamentul subordonat al forțelor comune coordonează și comandă HDF. În 2016, forțele armate aveau 31.080 de persoane în serviciu activ, rezerva operativă ducând numărul total de trupe la cincizeci de mii. În 2016, cheltuielile militare pentru anul următor urmau să fie de 1,21 miliarde de dolari, aproximativ 0,94% din PIB-ul țării, cu mult sub ținta NATO de 2%. În 2012, guvernul a adoptat o rezoluție în care se angajează să crească cheltuielile pentru apărare la 1,4% din PIB până în 2022.<a href="#cite_note-155">[153]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Hunspec.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4f/Hunspec.jpg/220px-Hunspec.jpg" decoding="async" width="220" height="141" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4f/Hunspec.jpg/330px-Hunspec.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4f/Hunspec.jpg/440px-Hunspec.jpg 2x" data-file-width="1500" data-file-height="961" /></a><figcaption> <a href="/w/index.php?title=Batalionul_34_For%C8%9Be_Speciale_HDF&action=edit&redlink=1" class="new" title="Batalionul 34 Forțe Speciale HDF — pagină inexistentă">Batalionul 34 Forțe Speciale HDF</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1160956" class="extiw" title="d:Q1160956">d</a>)</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:JAS_39_pair_HuAF_Kecskem%C3%A9t_2007.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/08/JAS_39_pair_HuAF_Kecskem%C3%A9t_2007.JPG/220px-JAS_39_pair_HuAF_Kecskem%C3%A9t_2007.JPG" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/08/JAS_39_pair_HuAF_Kecskem%C3%A9t_2007.JPG/330px-JAS_39_pair_HuAF_Kecskem%C3%A9t_2007.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/08/JAS_39_pair_HuAF_Kecskem%C3%A9t_2007.JPG/440px-JAS_39_pair_HuAF_Kecskem%C3%A9t_2007.JPG 2x" data-file-width="1548" data-file-height="1031" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Avion_de_lupt%C4%83_multirol" title="Avion de luptă multirol">Avion de luptă multirol</a> <a href="/wiki/JAS_39_Gripen" title="JAS 39 Gripen">JAS 39 Gripen</a></figcaption></figure> <a href="/w/index.php?title=Serviciu_militar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Serviciu militar — pagină inexistentă">Serviciul militar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q209572" class="extiw" title="d:Q209572">d</a>) este voluntar, dar pe timp de război se pot fac <a href="/w/index.php?title=Conscrip%C8%9Bie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Conscripție — pagină inexistentă">încorporări obligatorii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q580750" class="extiw" title="d:Q580750">d</a>). Pentru modernizare, Ungaria a decis în 2001 să cumpere 14 avioane de luptă <a href="/wiki/JAS_39_Gripen" title="JAS 39 Gripen">JAS 39 Gripen</a> pentru aproximativ 800 milioane de euro. Centrul Național de Securitate Cibernetică a Ungariei a fost reorganizat în 2016 pentru a deveni mai eficient.<a href="#cite_note-156">[154]</a> În 2016, armata maghiară avea aproximativ 700 de soldați staționați în țări străine ca parte a forțelor internaționale de menținere a păcii, inclusiv 100 de militari HDF în forța <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Tratatului_Atlanticului_de_Nord" title="Organizația Tratatului Atlanticului de Nord">ISAF</a> condusă de <a href="/wiki/For%C8%9Ba_Interna%C8%9Bional%C4%83_de_Asisten%C8%9B%C4%83_pentru_Securitate" title="Forța Internațională de Asistență pentru Securitate">NATO</a> în <a href="/wiki/Afganistan" title="Afganistan">Afganistan</a>, 210 soldați maghiari în <a href="/wiki/Kosovo" title="Kosovo">Kosovo</a>, sub comanda <a href="/wiki/KFOR" title="KFOR">KFOR</a>, și 160 de militari în <a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia și Herțegovina</a>. Ungaria a trimis o unitate logistică de 300 de oameni în Irak pentru a sprijini acțiunile SUA cu convoaie de transport armate, deși opinia publică s-a opus participării țării la război. <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Economie">Economie</h2></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:EU_Single_Market.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3f/EU_Single_Market.svg/220px-EU_Single_Market.svg.png" decoding="async" width="220" height="220" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3f/EU_Single_Market.svg/330px-EU_Single_Market.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3f/EU_Single_Market.svg/440px-EU_Single_Market.svg.png 2x" data-file-width="1300" data-file-height="1300" /></a><figcaption> Ungaria face parte din <a href="/wiki/Pia%C8%9Ba_Unic%C4%83_European%C4%83" title="Piața Unică Europeană">piața internă</a> a <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunii Europene</a> cu 508 milioane de consumatori și face parte din <a href="/wiki/Spa%C8%9Biul_Schengen" title="Spațiul Schengen">spațiul Schengen</a></figcaption></figure> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Hungary_Product_Exports_(2019).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4b/Hungary_Product_Exports_%282019%29.svg/220px-Hungary_Product_Exports_%282019%29.svg.png" decoding="async" width="220" height="143" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4b/Hungary_Product_Exports_%282019%29.svg/330px-Hungary_Product_Exports_%282019%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4b/Hungary_Product_Exports_%282019%29.svg/440px-Hungary_Product_Exports_%282019%29.svg.png 2x" data-file-width="1100" data-file-height="715" /></a><figcaption> O reprezentare proporțională a exporturilor Ungariei, 2019</figcaption></figure> Ungaria este o <a href="/wiki/Economie_mixt%C4%83" title="Economie mixtă">economie mixt</a> cu <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_cu_venituri_mari_conform_B%C4%83ncii_Mondiale" title="Lista țărilor cu venituri mari conform Băncii Mondiale">venituri mari</a> inclusă în <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentru_Cooperare_%C8%99i_Dezvoltare_Economic%C4%83" title="Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică">OCDE</a>, cu un <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_indicele_dezvolt%C4%83rii_umane" title="Lista țărilor după indicele dezvoltării umane">indice de dezvoltare umană foarte ridicat</a> și forță de muncă calificată, cu a <a href="/wiki/List%C4%83_de_%C8%9B%C4%83ri_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_distribu%C8%9Bia_venitului" title="Listă de țări în funcție de distribuția venitului">16-a cea mai mică inegalitate a veniturilor</a> din lume.<a href="#cite_note-157">[155]</a> În plus, este a <a href="/w/index.php?title=Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_complexitatea_economic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista țărilor după complexitatea economică — pagină inexistentă">9-a cea mai complexă economie</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4163517" class="extiw" title="d:Q4163517">d</a>) conform Indicelui Complexității Economice.<a href="#cite_note-158">[156]</a> Economia maghiară este a <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_PIB_(PPC)" title="Lista țărilor în funcție de PIB (PPC)">57-a ca mărime din lume</a> (din 188 de țări măsurate de <a href="/wiki/Fondul_Monetar_Interna%C8%9Bional" title="Fondul Monetar Internațional">FMI</a>) cu un produs total de 265.037 miliarde de dolari,<a href="#cite_note-imf2-159">[157]</a> și ocupă locul <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_PIB-ul_(PPC)_pe_cap_de_locuitor" title="Lista țărilor în funcție de PIB-ul (PPC) pe cap de locuitor">49 în lume în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor</a> măsurat prin <a href="/wiki/Paritatea_puterii_de_cump%C4%83rare" title="Paritatea puterii de cumpărare">paritatea puterii de cumpărare</a>. Ungaria este o <a href="/wiki/Economie_de_pia%C8%9B%C4%83" title="Economie de piață">economie de piață</a> orientată spre export, cu un accent puternic pe <a href="/wiki/Comer%C8%9B_interna%C8%9Bional" title="Comerț internațional">comerțul exterior</a>, astfel țara este a <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_valoarea_exporturilor" title="Lista țărilor în funcție de valoarea exporturilor">36-a cea mai mare economie de export</a> din lume. A exportat de peste 100 de miliarde de dolari în 2015, cu un <a href="/w/index.php?title=Surplus_comercial&action=edit&redlink=1" class="new" title="Surplus comercial — pagină inexistentă">surplus comercial</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q192796" class="extiw" title="d:Q192796">d</a>) de 9.003 miliarde de euro, din care 79% a mers către UE și 21% a fost comerț extra-UE.<a href="#cite_note-160">[158]</a> Ungaria are o <a href="/wiki/Sectorul_privat" title="Sectorul privat">economie privată</a> în proporție de peste 80%, cu <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_nivelul_veniturilor_fiscale_ca_pondere_din_PIB" title="Lista țărilor în funcție de nivelul veniturilor fiscale ca pondere din PIB">o impozitare totală de 39,1%</a>, care oferă baza pentru <a href="/wiki/Stat_social" title="Stat social">cheltuielile sociale ale statului</a>. În ceea ce privește cheltuielile, <a href="/w/index.php?title=Consum&action=edit&redlink=1" class="new" title="Consum — pagină inexistentă">consumul gospodăriilor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q192270" class="extiw" title="d:Q192270">d</a>) este componenta principală a <a href="/wiki/Produs_intern_brut" class="mw-redirect" title="Produs intern brut">PIB</a> și reprezintă 50 la sută din utilizarea totală a acestuia, urmat de <a href="/w/index.php?title=Formarea_de_capital_fix&action=edit&redlink=1" class="new" title="Formarea de capital fix — pagină inexistentă">formarea de capital fix</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5035700" class="extiw" title="d:Q5035700">d</a>) cu 22 la sută și de <a href="/w/index.php?title=Cheltuieli_publice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cheltuieli publice — pagină inexistentă">cheltuielile publice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7257739" class="extiw" title="d:Q7257739">d</a>) cu 20 la sută.<a href="#cite_note-161">[159]</a> Ungaria continuă să fie una dintre principalele țări atrăgătoare pentru <a href="/w/index.php?title=Investi%C8%9Bii_str%C4%83ine_directe&action=edit&redlink=1" class="new" title="Investiții străine directe — pagină inexistentă">investițiile străine directe</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q490513" class="extiw" title="d:Q490513">d</a>) în <a href="/wiki/Europa_Central%C4%83_%C8%99i_de_Est" title="Europa Centrală și de Est">Europa Centrală și de Est</a>, FDI-ul țării fiind de 119,8 miliarde de dolari în 2015, în timp ce Ungaria investește peste 50 de miliarde de dolari în străinătate.<a href="#cite_note-162">[160]</a> În 2015, principalii parteneri comerciali ai Ungariei erau Germania, Austria, România, Slovacia, Franța, Italia, Polonia și Republica Cehă.<a href="#cite_note-163">[161]</a> Principalele industrii erau prelucrarea alimentelor, produsele farmaceutice, autovehiculele, tehnologia informației, produsele chimice, metalurgia, mașinile, produsele electrice și turismul (în 2014 Ungaria a primit 12,1 milioane de turiști internaționali).<a href="#cite_note-164">[162]</a> Ungaria este cel mai mare producător de electronice din <a href="/wiki/Europa_Central%C4%83_%C8%99i_de_Est" title="Europa Centrală și de Est">Europa Centrală și de Est</a>. Producția și cercetarea în domeniul <a href="/wiki/Electronic%C4%83" title="Electronică">ingineriei electronice</a> sunt printre principalii factori de <a href="/wiki/Inova%C8%9Bie" title="Inovație">inovare</a> și creștere economică ai țării. În ultimii 20 de ani, Ungaria a devenit și un centru major pentru tehnologia mobilă, <a href="/wiki/Securitatea_informa%C8%9Biei" title="Securitatea informației">securitatea informațiilor</a> și cercetarea hardware aferentă.<a href="#cite_note-165">[163]</a> <a href="/w/index.php?title=Rata_de_ocupare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rata de ocupare — pagină inexistentă">Rata de ocupare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q829714" class="extiw" title="d:Q829714">d</a>) în economie a fost de 68,3% în 2017,<a href="#cite_note-166">[164]</a> structura ocupării prezentând caracteristici ale <a href="/wiki/Societate_post-industrial%C4%83" class="mw-redirect" title="Societate post-industrială">economiilor postindustriale</a>, 63,2% din forța de muncă angajată lucrează în sectorul serviciilor, industria a contribuit cu 29,7%, în timp ce agricultura cu 7,1%. Rata șomajului a fost de 4,1% în septembrie 2017,<a href="#cite_note-167">[165]</a> în scădere față de 11% în timpul crizei financiare din 2007–2008. Ungaria face parte din <a href="/wiki/Pia%C8%9Ba_Unic%C4%83_European%C4%83" title="Piața Unică Europeană">piața unică europeană,</a> care reprezintă peste 508 milioane de consumatori. Mai multe politici comerciale interne sunt determinate de acorduri între membrii Uniunii Europene și de legislația UE. <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Sz%C3%A9chenyi_Chain_Bridge_in_Budapest_at_night.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/Sz%C3%A9chenyi_Chain_Bridge_in_Budapest_at_night.jpg/220px-Sz%C3%A9chenyi_Chain_Bridge_in_Budapest_at_night.jpg" decoding="async" width="220" height="123" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/Sz%C3%A9chenyi_Chain_Bridge_in_Budapest_at_night.jpg/330px-Sz%C3%A9chenyi_Chain_Bridge_in_Budapest_at_night.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/Sz%C3%A9chenyi_Chain_Bridge_in_Budapest_at_night.jpg/440px-Sz%C3%A9chenyi_Chain_Bridge_in_Budapest_at_night.jpg 2x" data-file-width="3580" data-file-height="2000" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Budapesta" title="Budapesta">Budapesta</a> este unul din principalele <a href="/w/index.php?title=Centru_financiar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Centru financiar — pagină inexistentă">centre financiare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1066984" class="extiw" title="d:Q1066984">d</a>) și de <a href="/w/index.php?title=Cercetare-dezvoltare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cercetare-dezvoltare — pagină inexistentă">R&D</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q276099" class="extiw" title="d:Q276099">d</a>) din <a href="/wiki/Europa_Central%C4%83_%C8%99i_de_Est" title="Europa Centrală și de Est">Europa Centrală și de Est</a></figcaption></figure> Marile <a href="/wiki/List%C4%83_de_companii_din_Ungaria" title="Listă de companii din Ungaria">companii maghiare</a> sunt incluse în <a href="/w/index.php?title=BUX&action=edit&redlink=1" class="new" title="BUX — pagină inexistentă">BUX</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q787725" class="extiw" title="d:Q787725">d</a>), indicele bursier maghiar listat la <a href="/wiki/Bursa_din_Budapesta" title="Bursa din Budapesta">Bursa de Valori din Budapesta</a>. Printre companiile cunoscute se numără firma <a href="/wiki/MOL" title="MOL">MOL Group</a> din <a href="/wiki/Fortune_Global_500" title="Fortune Global 500">Fortune Global 500</a>, <a href="/wiki/OTP_Bank_Group" title="OTP Bank Group">OTP Bank</a>, <a href="/wiki/Gedeon_Richter_(companie)" title="Gedeon Richter (companie)">Gedeon Richter Plc.</a>, <a href="/w/index.php?title=Magyar_Telekom&action=edit&redlink=1" class="new" title="Magyar Telekom — pagină inexistentă">Magyar Telekom</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q458944" class="extiw" title="d:Q458944">d</a>), <a href="/w/index.php?title=CIG_Pannonia&action=edit&redlink=1" class="new" title="CIG Pannonia — pagină inexistentă">CIG Pannonia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16740251" class="extiw" title="d:Q16740251">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Banca_Ipoteca_FHB&action=edit&redlink=1" class="new" title="Banca Ipoteca FHB — pagină inexistentă">FHB Bank</a>, <a href="/w/index.php?title=Lichior_Zwack&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lichior Zwack — pagină inexistentă">Zwack Unicum</a> și multe altele.<a href="#cite_note-168">[166]</a> Pe lângă aceasta, Ungaria are o mare parte de <a href="/wiki/%C3%8Entreprinderi_mici_%C8%99i_mijlocii" title="Întreprinderi mici și mijlocii">întreprinderi mici și mijlocii</a> specializate, de exemplu un număr semnificativ de furnizori de componente de automobile și <a href="/wiki/Startup" title="Startup">start-upuri</a> de tehnologie, printre altele.<a href="#cite_note-169">[167]</a> <a href="/wiki/Budapesta" title="Budapesta">Budapesta</a> este capitala financiară și de afaceri a Ungariei. Capitala este un centru economic important, clasificat drept <a href="/wiki/Ora%C8%99_global" title="Oraș global">oraș global Alpha</a> în studiul <a href="/w/index.php?title=Globalization_and_World_Cities_Research_Network&action=edit&redlink=1" class="new" title="Globalization and World Cities Research Network — pagină inexistentă">Globalization and World Cities Research Network</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1531726" class="extiw" title="d:Q1531726">d</a>) și este a doua <a href="/w/index.php?title=Economie_urban%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Economie urbană — pagină inexistentă">economie urbană</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q385256" class="extiw" title="d:Q385256">d</a>) cu cea mai rapidă dezvoltare din <a href="/wiki/Europa" title="Europa">Europa</a>, deoarece PIB-ul pe cap de locuitor în oraș a crescut cu 2,4% și ocuparea forței de muncă cu 4,7% față de anul precedent în 2014.<a href="#cite_note-170">[168]</a><a href="#cite_note-171">[169]</a> La nivel național, Budapesta este <a href="/w/index.php?title=Ora%C8%99ul_primat&action=edit&redlink=1" class="new" title="Orașul primat — pagină inexistentă">orașul primat</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1422929" class="extiw" title="d:Q1422929">d</a>) al Ungariei în materie de afaceri și economie, reprezentând 39% din venitul național, având un <a href="/w/index.php?title=Produs_metropolitan_brut&action=edit&redlink=1" class="new" title="Produs metropolitan brut — pagină inexistentă">produs metropolitan brut</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q994837" class="extiw" title="d:Q994837">d</a>) de peste 100 de miliarde dolari în 2015, una dintre cele mai mari economii regionale din <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a>.<a href="#cite_note-172">[170]</a><a href="#cite_note-173">[171]</a> Budapesta se numără și printre primele 100 de orașe cu performanțe în PIB din lume, măsurate de <a href="/wiki/PricewaterhouseCoopers" title="PricewaterhouseCoopers">PricewaterhouseCoopers</a>. Într-un clasament global al competitivității orașelor efectuat de <a href="/w/index.php?title=EIU&action=edit&redlink=1" class="new" title="EIU — pagină inexistentă">EIU</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1063288" class="extiw" title="d:Q1063288">d</a>), Budapesta se situează înaintea <a href="/wiki/Tel_Aviv" title="Tel Aviv">Tel Avivului</a>, <a href="/wiki/Lisabona" title="Lisabona">Lisabonei</a>, <a href="/wiki/Moscova" title="Moscova">Moscovei</a> și <a href="/wiki/Johannesburg" title="Johannesburg">Johannesburgului</a>, printre altele.<a href="#cite_note-174">[172]</a><a href="#cite_note-175">[173]</a> Mai mult, rata impozitului pe profit din Ungaria este de numai 9%, valoare relativ scăzută pentru statele UE.<a href="#cite_note-176">[174]</a> Ungaria își menține propria monedă, <a href="/wiki/Forint" title="Forint">forintul maghiar</a> (HUF), deși economia îndeplinește <a href="/wiki/Criteriile_de_la_Maastricht" title="Criteriile de la Maastricht">criteriile de la Maastricht,</a> cu excepția datoriei publice, care era însă sub <a href="/wiki/List%C4%83_de_%C8%9B%C4%83ri_dup%C4%83_datoria_public%C4%83" title="Listă de țări după datoria publică">media UE</a>, la un nivel de 75,3% în 2015. <a href="/w/index.php?title=Banca_Na%C8%9Bional%C4%83_a_Ungariei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Banca Națională a Ungariei — pagină inexistentă">Banca Națională a Ungariei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q774636" class="extiw" title="d:Q774636">d</a>) — înființată în 1924, după dizolvarea <a href="/wiki/Austro-Ungaria" title="Austro-Ungaria">Imperiului Austro-Ungar</a> — se concentrează în prezent pe stabilitatea prețurilor cu o țintă de inflație de 3%.<a href="#cite_note-177">[175]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Știință_și_tehnologie">Știință și tehnologie</h3></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Szentgyorgyi_Albert_es_a_c_vitamin_keplete_1937_okt_31_Pesti_Naplo.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/19/Szentgyorgyi_Albert_es_a_c_vitamin_keplete_1937_okt_31_Pesti_Naplo.jpg/220px-Szentgyorgyi_Albert_es_a_c_vitamin_keplete_1937_okt_31_Pesti_Naplo.jpg" decoding="async" width="220" height="161" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/19/Szentgyorgyi_Albert_es_a_c_vitamin_keplete_1937_okt_31_Pesti_Naplo.jpg/330px-Szentgyorgyi_Albert_es_a_c_vitamin_keplete_1937_okt_31_Pesti_Naplo.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/19/Szentgyorgyi_Albert_es_a_c_vitamin_keplete_1937_okt_31_Pesti_Naplo.jpg/440px-Szentgyorgyi_Albert_es_a_c_vitamin_keplete_1937_okt_31_Pesti_Naplo.jpg 2x" data-file-width="1118" data-file-height="817" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Albert_Szent-Gy%C3%B6rgyi" title="Albert Szent-Györgyi">Albert Szent-Györgyi</a>, <a href="/wiki/Premiul_Nobel" title="Premiul Nobel">laureat al Premiului Nobel pentru Medicină,</a> pentru descoperirea <a href="/wiki/Vitamina_C" title="Vitamina C">vitaminei C.</a> <a href="/w/index.php?title=Lista_laurea%C8%9Bilor_maghiari_ai_Premiului_Nobel&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista laureaților maghiari ai Premiului Nobel — pagină inexistentă">13 maghiari</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q12815226" class="extiw" title="d:Q12815226">d</a>) au primit în istorie Premiul Nobel.</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Budapesti_M%C5%B1szaki_Egyetem_K_%C3%A9p%C3%BClet.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/05/Budapesti_M%C5%B1szaki_Egyetem_K_%C3%A9p%C3%BClet.jpg/220px-Budapesti_M%C5%B1szaki_Egyetem_K_%C3%A9p%C3%BClet.jpg" decoding="async" width="220" height="121" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/05/Budapesti_M%C5%B1szaki_Egyetem_K_%C3%A9p%C3%BClet.jpg/330px-Budapesti_M%C5%B1szaki_Egyetem_K_%C3%A9p%C3%BClet.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/05/Budapesti_M%C5%B1szaki_Egyetem_K_%C3%A9p%C3%BClet.jpg/440px-Budapesti_M%C5%B1szaki_Egyetem_K_%C3%A9p%C3%BClet.jpg 2x" data-file-width="3493" data-file-height="1917" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Universitatea_de_Tehnologie_%C8%99i_Economie_din_Budapesta" title="Universitatea de Tehnologie și Economie din Budapesta">Universitatea de Tehnologie și Economie din Budapesta</a> este cel mai vechi <a href="/w/index.php?title=Universitatea_tehnic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universitatea tehnică — pagină inexistentă">institut de tehnologie</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1371037" class="extiw" title="d:Q1371037">d</a>) încă funcțional din lume, fondat în 1782</figcaption></figure> În <a href="/wiki/%C8%98tiin%C8%9B%C4%83" title="Știință">știință</a> și <a href="/wiki/Tehnologie" title="Tehnologie">tehnologie</a>, eforturile de <a href="/w/index.php?title=Cercetare-dezvoltare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cercetare-dezvoltare — pagină inexistentă">cercetare și dezvoltare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q276099" class="extiw" title="d:Q276099">d</a>) fac parte integrantă din <a href="/wiki/Economia_Ungariei" title="Economia Ungariei">economia țării</a>. Ungaria a cheltuit 1,4% din produsul său intern brut (PIB) pentru cercetare și dezvoltare civilă în 2015, ceea ce este al <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_cheltuielile_de_cercetare_%C8%99i_dezvoltare" class="mw-redirect" title="Lista țărilor în funcție de cheltuielile de cercetare și dezvoltare">25-lea cea mai mare proporție din lume</a>.<a href="#cite_note-oecd-178">[176]</a> Ungaria ocupă locul 32 printre cele mai inovatoare țări în <a href="/wiki/Bloomberg" title="Bloomberg">indicele de inovație Bloomberg</a>, deasupra <a href="/wiki/Hong_Kong" title="Hong Kong">Hong Kongului</a>, <a href="/wiki/Islanda" title="Islanda">Islandei</a> și <a href="/wiki/Malta" title="Malta">Maltei</a>.<a href="#cite_note-179">[177]</a> Ungaria s-a clasat pe locul 34 în <a href="/wiki/Indicele_global_al_inov%C4%83rii" title="Indicele global al inovării">Global Innovation Index</a> în 2021, în scădere de la locul 33 în 2019.<a href="#cite_note-180">[178]</a><a href="#cite_note-181">[179]</a><a href="#cite_note-182">[180]</a><a href="#cite_note-183">[181]</a><a href="#cite_note-184">[182]</a> În 2014, Ungaria a numărat 2.651 de cercetători la un milion de locuitori, în creștere constantă de la 2.131 în 2010 și comparativ cu 3.984 în SUA sau 4.380 în Germania.<a href="#cite_note-185">[183]</a> Industria de <a href="/wiki/%C3%8Enalt%C4%83_tehnologie" title="Înaltă tehnologie">înaltă tehnologie</a> a Ungariei a beneficiat atât de forța de muncă calificată a țării, cât și de prezența puternică a firmelor străine de înaltă tehnologie și a <a href="/wiki/Centru_de_cercetare" title="Centru de cercetare">centrelor de cercetare</a>. Ungaria are una dintre cele mai mari rate de <a href="/wiki/Brevet_de_inven%C8%9Bie" title="Brevet de invenție">brevete</a> depuse, al șaselea cel mai mare raport de producție de înaltă tehnologie și tehnologie înaltă-medie în producția industrială totală, al 12-lea cel mai mare flux de <a href="/w/index.php?title=Investi%C8%9Bii_str%C4%83ine_directe&action=edit&redlink=1" class="new" title="Investiții străine directe — pagină inexistentă">investiții străine directe</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q490513" class="extiw" title="d:Q490513">d</a>), este pe locul 14 la talentul de cercetare în întreprinderile de afaceri și are al 17-lea cel mai bun raport de eficiență generală a inovației din lume.<a href="#cite_note-186">[184]</a> Actorul cheie al cercetării și dezvoltării în Ungaria este Biroul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare (BN-CDI), care este o agenție națională strategică și de finanțare pentru cercetarea științifică, dezvoltare și inovare, sursa principală de consiliere cu privire la politica CDI pentru Guvernul Ungariei și agenția principală de finanțare a CDI. Rolul său este de a dezvolta politica de CDI și de a se asigura că Ungaria investește în mod adecvat în CDI prin finanțarea cercetăriilor și sprijinirea inovației pentru a crește competitivitatea și pentru a pregăti strategia de CDI a Guvernului Ungariei, pentru a gestiona Fondul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare și reprezintă Guvernul maghiar și o comunitate maghiară de CDI în organizațiile internaționale. <a href="#cite_note-187">[185]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Richter-Gedeon-Nyrt-P5010610.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7c/Richter-Gedeon-Nyrt-P5010610.jpg/220px-Richter-Gedeon-Nyrt-P5010610.jpg" decoding="async" width="220" height="156" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7c/Richter-Gedeon-Nyrt-P5010610.jpg/330px-Richter-Gedeon-Nyrt-P5010610.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7c/Richter-Gedeon-Nyrt-P5010610.jpg/440px-Richter-Gedeon-Nyrt-P5010610.jpg 2x" data-file-width="1000" data-file-height="711" /></a><figcaption> Centrul de <a href="/w/index.php?title=Cercetare-dezvoltare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cercetare-dezvoltare — pagină inexistentă">cercetare și dezvoltare</a> al <a href="/wiki/Gedeon_Richter_(companie)" title="Gedeon Richter (companie)">Gedeon Richter Plc.</a> din <a href="/wiki/Budapesta" title="Budapesta">Budapesta</a>, una dintre cele mai mari companii de <a href="/wiki/Biotehnologie" title="Biotehnologie">biotehnologie</a> din <a href="/wiki/Europa_Central%C4%83_%C8%99i_de_Est" title="Europa Centrală și de Est">Europa Centrală și de Est</a></figcaption></figure> Cercetarea științifică din țară este susținută parțial de industrie și parțial de stat, prin <a href="/w/index.php?title=Lista_universit%C4%83%C8%9Bilor_din_Ungaria&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista universităților din Ungaria — pagină inexistentă">rețeaua universităților maghiare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q269064" class="extiw" title="d:Q269064">d</a>) și de instituții științifice de stat precum <a href="/wiki/Academia_Maghiar%C4%83_de_%C8%98tiin%C8%9Be" title="Academia Maghiară de Științe">Academia Maghiară de Științe</a>.<a href="#cite_note-188">[186]</a><a href="#cite_note-189">[187]</a> Din Ungaria provin câțiva proeminenți cercetători din diverse discipline științifice, în special <a href="/wiki/Fizic%C4%83" title="Fizică">fizică</a>, <a href="/wiki/Matematic%C4%83" title="Matematică">matematică</a>, <a href="/wiki/Chimie" title="Chimie">chimie</a> și <a href="/wiki/Inginerie" title="Inginerie">inginerie</a>. Până în 2022, <a href="/w/index.php?title=Lista_laurea%C8%9Bilor_maghiari_ai_Premiului_Nobel&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista laureaților maghiari ai Premiului Nobel — pagină inexistentă">doisprezece oameni de știință maghiari</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q12815226" class="extiw" title="d:Q12815226">d</a>) au primit un <a href="/wiki/Premiul_Nobel" title="Premiul Nobel">premiu Nobel</a>.<a href="#cite_note-190">[188]</a> Până în 2012, trei persoane: Csoma, <a href="/wiki/J%C3%A1nos_Bolyai" title="János Bolyai">János Bolyai</a> și Tihanyi au fost incluse în registrul UNESCO Memoria lumii, alături de contribuțiile colective: <a href="/w/index.php?title=Tabula_Hungariae&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tabula Hungariae — pagină inexistentă">Tabula Hungariae</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q699404" class="extiw" title="d:Q699404">d</a>) și <a href="/wiki/Bibliotheca_Corviniana" title="Bibliotheca Corviniana">Bibliotheca Corviniana</a>. Printre oamenii de știință maghiari contemporani, cunoscuți la nivel internațional, se numără matematicianul <a href="/wiki/L%C3%A1szl%C3%B3_Lov%C3%A1sz" title="László Lovász">László Lovász</a>, fizicianul <a href="/wiki/Albert-L%C3%A1szl%C3%B3_Barab%C3%A1si" title="Albert-László Barabási">Albert-László Barabási</a>, fizicianul <a href="/wiki/Ferenc_Krausz" title="Ferenc Krausz">Ferenc Krausz</a> și biochimistul <a href="/w/index.php?title=%C3%81rp%C3%A1d_Pusztai&action=edit&redlink=1" class="new" title="Árpád Pusztai — pagină inexistentă">Árpád Pusztai</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q252398" class="extiw" title="d:Q252398">d</a>). Ungaria este renumită pentru educația în matematică, care a pregătit numeroși oameni de știință remarcabili. Printre matematicienii maghiari renumiți se numără tatăl <a href="/wiki/Farkas_Bolyai" title="Farkas Bolyai">Farkas Bolyai</a> și fiul <a href="/wiki/J%C3%A1nos_Bolyai" title="János Bolyai">János Bolyai</a>, care a fost unul dintre fondatorii <a href="/wiki/Geometrii_neeuclidiene" title="Geometrii neeuclidiene">geometriei neeuclidiene</a>; <a href="/wiki/Paul_Erd%C5%91s" title="Paul Erdős">Paul Erdős</a>, renumit pentru publicarea în peste patruzeci de limbi și pentru <a href="/wiki/Num%C4%83r_Erd%C5%91s" title="Număr Erdős">numărul Erdős</a>, denumit după el și care încă este urmărit, și <a href="/wiki/John_von_Neumann" title="John von Neumann">John von Neumann</a>, un important contribuitor în domeniul <a href="/wiki/Mecanic%C4%83_cuantic%C4%83" title="Mecanică cuantică">mecanicii cuantice</a> și al <a href="/wiki/Teoria_jocurilor" title="Teoria jocurilor">teoriei jocurilor</a>, un pionier al <a href="/wiki/Calculator" title="Calculator">calculului digital</a> și matematicianul-șef al <a href="/wiki/Proiectul_Manhattan" title="Proiectul Manhattan">Proiectului Manhattan</a>. Printre invențiile maghiare notabile se numără <a href="/wiki/Chibrit" title="Chibrit">chibritul</a> cu <a href="/w/index.php?title=Dioxid_de_plumb&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dioxid de plumb — pagină inexistentă">dioxid de plumb</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q410749" class="extiw" title="d:Q410749">d</a>) (<a href="/wiki/J%C3%A1nos_Irinyi" title="János Irinyi">János Irinyi</a>), un tip de <a href="/wiki/Carburator" title="Carburator">carburator</a> (<a href="/w/index.php?title=Don%C3%A1t_B%C3%A1nki&action=edit&redlink=1" class="new" title="Donát Bánki — pagină inexistentă">Donát Bánki</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q853095" class="extiw" title="d:Q853095">d</a>), <a href="/w/index.php?title=J%C3%A1nos_Csonka&action=edit&redlink=1" class="new" title="János Csonka — pagină inexistentă">János Csonka</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q742363" class="extiw" title="d:Q742363">d</a>)), locomotiva electrică (AC) și generatorul (<a href="/w/index.php?title=K%C3%A1lm%C3%A1n_Kand%C3%B3&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kálmán Kandó — pagină inexistentă">Kálmán Kandó</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q704391" class="extiw" title="d:Q704391">d</a>)), <a href="/wiki/Holografie" title="Holografie">holografia</a> (<a href="/wiki/Dennis_Gabor" title="Dennis Gabor">Dennis Gabor</a>), <a href="/w/index.php?title=Filtrul_Kalman&action=edit&redlink=1" class="new" title="Filtrul Kalman — pagină inexistentă">filtrul Kalman</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q846780" class="extiw" title="d:Q846780">d</a>) (<a href="/w/index.php?title=Rudolf_E._K%C3%A1lm%C3%A1n&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rudolf E. Kálmán — pagină inexistentă">Rudolf E. Kálmán</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q384687" class="extiw" title="d:Q384687">d</a>)), și <a href="/wiki/Cubul_Rubik" title="Cubul Rubik">cubul Rubik</a> (<a href="/wiki/Ern%C5%91_Rubik" title="Ernő Rubik">Ernő Rubik</a>). <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Transport">Transport</h3></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Esztergom.desiro.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Esztergom.desiro.JPG/220px-Esztergom.desiro.JPG" decoding="async" width="220" height="105" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Esztergom.desiro.JPG/330px-Esztergom.desiro.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Esztergom.desiro.JPG/440px-Esztergom.desiro.JPG 2x" data-file-width="2271" data-file-height="1088" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Desiro" class="mw-redirect" title="Desiro">Siemens Desiro</a> pe rețeaua de <a href="/wiki/M%C3%81V" title="MÁV">căi ferate de stat maghiare</a>, care este <a href="/w/index.php?title=Una_dintre_cele_mai_dense_din_lume&action=edit&redlink=1" class="new" title="Una dintre cele mai dense din lume — pagină inexistentă">una dintre cele mai dense din lume</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q592945" class="extiw" title="d:Q592945">d</a>)</figcaption></figure> Ungaria are un sistem de transport rutier, feroviar, aerian și pe apă foarte dezvoltat. Budapesta, capitala, servește ca un nod important pentru <a href="/wiki/M%C3%81V" title="MÁV">sistemul feroviar maghiar</a> (MÁV). Capitala este deservită de trei gări mari numite <a href="/wiki/Gara_Keleti-Budapesta" title="Gara Keleti-Budapesta">Keleti</a> (de est), <a href="/wiki/Gara_Nyugati-Budapesta" title="Gara Nyugati-Budapesta">Nyugati</a> (de vest) și <a href="/wiki/Gara_D%C3%A9li-Budapesta" title="Gara Déli-Budapesta">Déli</a> (de sud) pályaudvar (<a href="/wiki/Gar%C4%83" title="Gară">terminus</a>). <a href="/wiki/Solnoca" class="mw-redirect" title="Solnoca">Szolnok</a> este cel mai important nod feroviar din afara Budapestei, în timp ce <a href="/w/index.php?title=Gara_Tiszai&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gara Tiszai — pagină inexistentă">gara Tiszai</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q854118" class="extiw" title="d:Q854118">d</a>) din <a href="/wiki/Miskolc" title="Miskolc">Miskolc</a> și principalele gări <a href="/wiki/Szombathely" title="Szombathely">Szombathely</a>, <a href="/wiki/Gy%C5%91r" title="Győr">Győr</a>, <a href="/wiki/Seghedin" title="Seghedin">Szeged</a> și <a href="/wiki/Sz%C3%A9kesfeh%C3%A9rv%C3%A1r" title="Székesfehérvár">Székesfehérvár</a> sunt importante în rețea. Budapesta, <a href="/wiki/Debre%C8%9Bin" title="Debrețin">Debrețin</a>, <a href="/wiki/Miskolc" title="Miskolc">Miskolc</a> și <a href="/wiki/Seghedin" title="Seghedin">Seghedin</a> au rețele de tramvai. <a href="/wiki/Metroul_din_Budapesta" title="Metroul din Budapesta">Metroul din Budapesta</a> este al doilea cel mai vechi sistem de <a href="/wiki/Metrou" title="Metrou">metrou</a> subteran din lume; <a href="/wiki/Linia_de_metrou_M1_(Budapesta)" title="Linia de metrou M1 (Budapesta)">Linia sa 1</a> datează din 1896. Sistemul este format din patru linii. Un sistem <a href="/wiki/Tren_regional" title="Tren regional">feroviar de navetiști</a>, <a href="/wiki/BH%C3%89V" title="BHÉV">HÉV</a>, funcționează în zona metropolitană a Budapestei. Ungaria are o lungime totală de aproximativ 1.314 km de autostrăzi (în <a href="/wiki/Limba_maghiar%C4%83" title="Limba maghiară">maghiară</a> autópálya). Încă se adaugă tronsoane de autostradă la rețeaua existentă, care leagă deja multe orașe importante din punct de vedere economic de capitală. Cel mai important port este Budapesta. Alte porturi importante sunt <a href="/wiki/Duna%C3%BAjv%C3%A1ros" title="Dunaújváros">Dunaújváros</a> și <a href="/wiki/Baja" title="Baja">Baja</a>. Există cinci aeroporturi internaționale în Ungaria: <a href="/wiki/Aeroportul_Interna%C8%9Bional_Budapesta_Liszt_Ferenc" title="Aeroportul Internațional Budapesta Liszt Ferenc">Franz Liszt Budapesta</a> (numit informal „Ferihegy”), <a href="/wiki/Aeroportul_Interna%C8%9Bional_Debrecen" class="mw-redirect" title="Aeroportul Internațional Debrecen">Debrețin</a>, <a href="/wiki/Aeroportul_H%C3%A9v%C3%ADz%E2%80%93Balaton" class="mw-redirect" title="Aeroportul Hévíz–Balaton">Hévíz–Balaton</a> (numit și Aeroportul Sármellék), <a href="/w/index.php?title=Gy%C5%91r-P%C3%A9r&action=edit&redlink=1" class="new" title="Győr-Pér — pagină inexistentă">Győr-Pér</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q930606" class="extiw" title="d:Q930606">d</a>) și <a href="/wiki/Aeroportul_Interna%C8%9Bional_P%C3%A9cs-Pog%C3%A1ny" title="Aeroportul Internațional Pécs-Pogány">Pécs-Pogány</a>, dar doar două dintre acestea (Budapesta și Debrețin) primesc zboruri programate. Transportatorul național, <a href="/wiki/Mal%C3%A9v" title="Malév">MALÉV</a>, a operat zboruri către peste 60 de orașe, în mare parte europene, dar și-a încetat operațiunile în 2012. Compania aeriană low-cost <a href="/wiki/Wizz_Air" title="Wizz Air">WizzAir</a> are sediul în Ungaria, la Ferihegy. <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Demografie">Demografie</h2></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Population_density_in_Hungary.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e6/Population_density_in_Hungary.png/220px-Population_density_in_Hungary.png" decoding="async" width="220" height="137" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e6/Population_density_in_Hungary.png/330px-Population_density_in_Hungary.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e6/Population_density_in_Hungary.png/440px-Population_density_in_Hungary.png 2x" data-file-width="870" data-file-height="540" /></a><figcaption> Densitatea populației în Ungaria pe <a href="/wiki/Districtele_Ungariei" title="Districtele Ungariei">districte</a></figcaption></figure> Populația Ungariei era de 9.937.628, conform <a href="/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2nt" title="Recensământ">recensământului din</a> 2011, ceea ce o face a cincea cea mai populată țară din <a href="/wiki/Europa_Central%C4%83_%C8%99i_de_Est" title="Europa Centrală și de Est">Europa Centrală și de Est</a> și un stat membru al Uniunii Europene de dimensiune medie. <a href="/wiki/Densitatea_popula%C8%9Biei" title="Densitatea populației">Densitatea populației</a> este de 107 locuitori pe kilometru pătrat, ceea ce este de aproximativ două ori mai mare decât <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_densitatea_popula%C8%9Biei" title="Lista țărilor după densitatea populației">media mondială</a>. Mai mult de un sfert din populație locuia în <a href="/w/index.php?title=Zona_metropolitan%C4%83_Budapesta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zona metropolitană Budapesta — pagină inexistentă">zona metropolitană Budapesta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q339373" class="extiw" title="d:Q339373">d</a>), și 6.903.858 de persoane (69,5%) în <a href="/wiki/Lista_ora%C8%99elor_din_Ungaria" title="Lista orașelor din Ungaria">orașe</a> în total. <a href="#cite_note-Census2011-191">[189]</a> La fel ca majoritatea celorlalte țări europene, Ungaria se confruntă cu o <a href="/w/index.php?title=Denatalitate&action=edit&redlink=1" class="new" title="Denatalitate — pagină inexistentă">fertilitate sub pragul de înlocuire</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q598949" class="extiw" title="d:Q598949">d</a>); <a href="/w/index.php?title=Rata_fertilit%C4%83%C8%9Bii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rata fertilității — pagină inexistentă">rata sa totală de fertilitate</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q285897" class="extiw" title="d:Q285897">d</a>), de 1,43 copii per femeie este cu mult sub rata de înlocuire de 2,1,<a href="#cite_note-192">[190]</a> deși mai mare decât minimul istoric de 1,28 în 1999,<a href="#cite_note-193">[191]</a> și rămâne considerabil sub nivelul maxim de 5,59 copii născuți per femeie în 1884.<a href="#cite_note-194">[192]</a> Ca urmare, populația sa a scăzut treptat și îmbătrânește rapid. În 2011, guvernul conservator a început un program de creștere a natalității, cu accent pe etnicii maghiari, prin restabilirea concediului de maternitate de 3 ani, precum și prin stimularea locurilor de muncă cu jumătate de normă. Rata fertilității a crescut treptat de la 1,27 copii născuți/femeie în 2011.<a href="#cite_note-195">[193]</a> Scăderea naturală în primele 10 luni ale anului 2016 a fost de doar 25.828, cu 8.162 mai puțin decât perioada corespunzătoare din 2015.<a href="#cite_note-196">[194]</a> În 2015, 47,9% din nașteri au fost la femei necăsătorite.<a href="#cite_note-197">[195]</a> Ungaria are una dintre cele mai îmbătrânite populații din lume, cu vârsta medie de 42,7 ani.<a href="#cite_note-198">[196]</a> <a href="/wiki/Speran%C8%9B%C4%83_de_via%C8%9B%C4%83" title="Speranță de viață">Speranța de viață</a> era de 71,96 ani pentru bărbați și 79,62 ani pentru femei în 2015,<a href="#cite_note-199">[197]</a> crescând continuu de la <a href="/wiki/Sf%C3%A2r%C8%99itul_regimului_comunist_din_Ungaria" title="Sfârșitul regimului comunist din Ungaria">căderea comunismului</a>.<a href="#cite_note-200">[198]</a> Ungaria recunoaște două grupuri minoritare considerabile, desemnate drept „minorități naționale”, deoarece strămoșii lor au trăit în regiunile lor respective de secole în Ungaria: o <a href="/wiki/Germanii_din_Ungaria" title="Germanii din Ungaria">comunitate germană</a> de aproximativ 130.000 de persoane care trăiește în toată țara și o <a href="/wiki/Romii_din_Ungaria" title="Romii din Ungaria">minoritate de romi</a> numeroasă, din care în jur de 300.000 de persoane locuiesc în principal în <a href="/wiki/Ungaria_de_Nord" title="Ungaria de Nord">partea de nord a țării</a>. Unele studii indică un număr considerabil mai mare de romi în Ungaria (876.000 de persoane – aproximativ 9% din populație).<a href="#cite_note-201">[199]</a><a href="#cite_note-202">[200]</a> Conform recensământului din 2011, erau 8.314.029 (83,7%) etnici <a href="/wiki/Maghiari" title="Maghiari">maghiari</a>, 308.957 (3,1%) <a href="/wiki/Romi" title="Romi">romi</a>, 131.951 (1,3%) <a href="/wiki/Germani" title="Germani">germani</a>, 29.647 (0,3%) <a href="/wiki/Slovaci" title="Slovaci">slovaci</a>, 26.345 (0,3%) <a href="/wiki/Rom%C3%A2nii_din_Ungaria" title="Românii din Ungaria">români</a> și 23.561 <a href="/wiki/Croa%C8%9Bi" title="Croați">croați</a> în Ungaria; 1.455.883 de persoane (14,7% din totalul populației) nu și-au declarat etnia. Astfel, maghiarii reprezentau mai mult de 90% dintre persoanele care și-au declarat etnia.<a href="#cite_note-Census2011det-203">[201]</a> În Ungaria, oamenii pot declara mai multe etnii, astfel încât suma etniilor este mai mare decât populația totală.<a href="#cite_note-204">[202]</a> Astăzi, aproximativ <a href="/w/index.php?title=Diaspora_maghiar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Diaspora maghiară — pagină inexistentă">5 milioane de maghiari trăiesc în afara Ungariei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q466395" class="extiw" title="d:Q466395">d</a>). <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Urbanizarea">Urbanizarea</h3></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Budapest,_Hungary_(explored)_(14995308504).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9d/Budapest%2C_Hungary_%28explored%29_%2814995308504%29.jpg/220px-Budapest%2C_Hungary_%28explored%29_%2814995308504%29.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9d/Budapest%2C_Hungary_%28explored%29_%2814995308504%29.jpg/330px-Budapest%2C_Hungary_%28explored%29_%2814995308504%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9d/Budapest%2C_Hungary_%28explored%29_%2814995308504%29.jpg/440px-Budapest%2C_Hungary_%28explored%29_%2814995308504%29.jpg 2x" data-file-width="5223" data-file-height="3481" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Budapesta" title="Budapesta">Budapesta</a></figcaption></figure> <table class="wikitable"> <tbody><tr> <th>rang </th> <th>Nume </th> <th>jud </th> <th>pop. </th> <th>ref. </th></tr> <tr> <td>1 </td> <td>Budapesta </td> <td>Budapesta </td> <td>1.772 milioane </td> <td><a href="#cite_note-205">[203]</a> </td></tr></tbody></table> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Hungary_local_administration.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/12/Hungary_local_administration.png/220px-Hungary_local_administration.png" decoding="async" width="220" height="141" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/12/Hungary_local_administration.png/330px-Hungary_local_administration.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/12/Hungary_local_administration.png/440px-Hungary_local_administration.png 2x" data-file-width="1601" data-file-height="1025" /></a><figcaption> Orașe și sate din Ungaria</figcaption></figure> Ungaria avea 3.152 de localități la <time datetime="2013-07-15">15 iulie 2013</time>. 346 de orașe (în <a href="/wiki/Limba_maghiar%C4%83" title="Limba maghiară">maghiară</a> város, plural: városok; terminologia nu face distincție între <a href="/wiki/Ora%C8%99" title="Oraș">orașele mari</a> și <a href="/wiki/Ora%C8%99_mic" title="Oraș mic">cele mici</a> – termenul „oraș” este folosit în toate documentele oficiale) și 2.806 sate (în <a href="/wiki/Limba_maghiar%C4%83" title="Limba maghiară">maghiară</a> község, plural: községek). Numărul de orașe se poate schimba, deoarece satele pot fi ridicate la statutul de oraș prin decret prezidențial. Capitala Budapesta are un statut special și nu este inclusă în niciun județ, în timp ce 23 dintre orașe sunt așa-numite orașe cu drepturi de județ (megyei jogú város). Toate reședințele de județ, cu excepția Budapestei, sunt astfel de orașe. Patru dintre orașe (<a href="/wiki/Budapesta" title="Budapesta">Budapesta</a>, <a href="/wiki/Miskolc" title="Miskolc">Miskolc</a>, <a href="/wiki/Gy%C5%91r" title="Győr">Győr</a> și <a href="/wiki/P%C3%A9cs" title="Pécs">Pécs</a>) au zone metropolitane, iar Oficiul Maghiar de Statistică distinge alte șaptesprezece zone în stadiile anterioare de dezvoltare a aglomerației urbane.<a href="#cite_note-portal-206">[204]</a> Cel mai mare oraș este capitala, Budapesta, în timp ce cel mai mic oraș este <a href="/wiki/P%C3%A1lh%C3%A1za" title="Pálháza">Pálháza</a> cu 1.038 de locuitori în 2010. Cel mai mare sat este <a href="/wiki/Solym%C3%A1r,_Pesta" title="Solymár, Pesta">Solymár</a>, cu o populație de 10.123 de locuitori în 2010. Există peste 100 de sate cu mai puțin de 100 de locuitori, în timp ce cele mai mici sate au mai puțin de 20 de locuitori. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Limbi">Limbi</h3></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Dist_of_hu_lang_europe.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/Dist_of_hu_lang_europe.svg/langro-220px-Dist_of_hu_lang_europe.svg.png" decoding="async" width="220" height="140" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/Dist_of_hu_lang_europe.svg/langro-330px-Dist_of_hu_lang_europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/Dist_of_hu_lang_europe.svg/langro-440px-Dist_of_hu_lang_europe.svg.png 2x" data-file-width="688" data-file-height="438" /></a><figcaption> Regiunile actuale din Europa Centrală și de Est locuite de vorbitori de limba maghiară</figcaption></figure> <a href="/wiki/Limba_maghiar%C4%83" title="Limba maghiară">Maghiara</a> este limba <a href="/wiki/Limb%C4%83_oficial%C4%83" title="Limbă oficială">oficială</a> și predominantă vorbită în Ungaria. Este <a href="/wiki/Limbile_Europei" title="Limbile Europei">a 13-a cea mai vorbită limbă primară din Europa</a>, cu aproximativ 13 milioane de vorbitori nativi și este una dintre cele 24 de limbi oficiale și de lucru ale Uniunii Europene.<a href="#cite_note-207">[205]</a> În afara Ungariei, este vorbită și de comunitățile de maghiari din țările vecine și de comunitățile din <a href="/w/index.php?title=Diaspora_maghiar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Diaspora maghiară — pagină inexistentă">diaspora maghiară</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q466395" class="extiw" title="d:Q466395">d</a>) din întreaga lume. Conform recensământului din 2011, 9.896.333 de persoane (99,6%) vorbesc maghiara în Ungaria, dintre care 9.827.875 de persoane (99%) o vorbesc ca <a href="/wiki/Limba_matern%C4%83" title="Limba maternă">primă limbă</a>, în timp ce 68.458 de persoane (0,7%) o vorbesc ca a <a href="/wiki/Limb%C4%83_secund%C4%83" title="Limbă secundă">doua limbă</a>.<a href="#cite_note-Census2011det-203">[201]</a> Engleza (1.589.180 de vorbitori, 16,0%) și germana (1.111.997 de vorbitori, 11,2%) sunt cele mai vorbite <a href="/wiki/Limb%C4%83_str%C4%83in%C4%83" title="Limbă străină">limbi străine</a>, dar există și câteva limbi minoritare recunoscute în Ungaria (<a href="/wiki/Limba_armean%C4%83" title="Limba armeană">armeana</a>, <a href="/wiki/Limba_bulgar%C4%83" title="Limba bulgară">bulgara</a>, <a href="/wiki/Limba_croat%C4%83" title="Limba croată">croata</a>, <a href="/wiki/Limba_german%C4%83" title="Limba germană">germana</a>, <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">greaca</a>, <a href="/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Limba română">româna</a>, <a href="/wiki/Limba_romani" title="Limba romani">romani</a>, <a href="/wiki/Limba_rutean%C4%83" title="Limba ruteană">ruteana</a>, <a href="/wiki/Limba_s%C3%A2rb%C4%83" title="Limba sârbă">sârba</a>, <a href="/wiki/Limba_slovac%C4%83" title="Limba slovacă">slovaca</a>, <a href="/wiki/Limba_sloven%C4%83" title="Limba slovenă">slovena</a> și <a href="/wiki/Limba_ucrainean%C4%83" title="Limba ucraineană">ucraineana</a>).<a href="#cite_note-Census2011-191">[189]</a> Maghiara este membră a familiei <a href="/wiki/Limbi_uralice" title="Limbi uralice">limbilor uralice</a>, fără legătură cu nicio limbă învecinată și înrudită de departe cu <a href="/wiki/Limba_finlandez%C4%83" title="Limba finlandeză">finlandeza</a> și <a href="/wiki/Limba_eston%C4%83" title="Limba estonă">estona</a>. Este cea mai mare dintre limbile uralice din punct de vedere al numărului de vorbitori și singura vorbită în <a href="/wiki/Europa_Central%C4%83" title="Europa Centrală">Europa Centrală</a>. Există populații considerabile de vorbitori de maghiară în România, Cehia, Slovacia, fosta Iugoslavie, Ucraina, Israel și SUA. Grupuri mai mici de vorbitori de maghiară trăiesc în Canada, Slovenia și Austria, dar și în Australia, Brazilia, Argentina, Mexic, Venezuela și Chile. Limba maghiară standard se bazează pe varianta vorbită în capitala <a href="/wiki/Budapesta" title="Budapesta">Budapesta</a>. Deși utilizarea dialectului standard este impusă, maghiara are o serie de <a href="/wiki/Dialect" title="Dialect">dialecte</a> urbane și rurale. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Religie">Religie</h3></div> Ungaria a fost în istoria ei o țară <a href="/wiki/Cre%C8%99tinism" title="Creștinism">creștină</a>. Istoriografia maghiară identifică întemeierea statului maghiar cu <a href="/wiki/Botez" title="Botez">botezul</a> lui <a href="/wiki/%C8%98tefan_I_al_Ungariei" title="Ștefan I al Ungariei">Ștefan I</a> și încoronarea cu <a href="/wiki/Coroana_Sf%C3%A2ntului_%C8%98tefan" title="Coroana Sfântului Ștefan">Sfânta Coroană</a> în anul 1000 e.n. Ștefan a promovat <a href="/wiki/Biserica_Catolic%C4%83" title="Biserica Catolică">catolicismul</a> ca religie de stat, iar succesorii săi au fost cunoscuți în mod tradițional sub numele de <a href="/w/index.php?title=Regii_Apostolici&action=edit&redlink=1" class="new" title="Regii Apostolici — pagină inexistentă">Regii Apostolici</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3843023" class="extiw" title="d:Q3843023">d</a>). <a href="/wiki/Biserica_Romano-Catolic%C4%83_din_Ungaria" title="Biserica Romano-Catolică din Ungaria">Biserica Catolică din Ungaria</a> a rămas puternică de-a lungul secolelor, iar <a href="/wiki/Arhidieceza_de_Esztergom-Budapesta" title="Arhidieceza de Esztergom-Budapesta">arhiepiscopului de Esztergom</a> i s-au acordat privilegii temporale extraordinare ca <a href="/w/index.php?title=Principe-primat&action=edit&redlink=1" class="new" title="Principe-primat — pagină inexistentă">principe-primat</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q315652" class="extiw" title="d:Q315652">d</a>) (hercegprímás) al Ungariei. <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Bencz%C3%BAr_-_Painting_of_St_Stephen_in_the_Basilica_of_Budapest.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/31/Bencz%C3%BAr_-_Painting_of_St_Stephen_in_the_Basilica_of_Budapest.jpg/170px-Bencz%C3%BAr_-_Painting_of_St_Stephen_in_the_Basilica_of_Budapest.jpg" decoding="async" width="170" height="245" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/31/Bencz%C3%BAr_-_Painting_of_St_Stephen_in_the_Basilica_of_Budapest.jpg/255px-Bencz%C3%BAr_-_Painting_of_St_Stephen_in_the_Basilica_of_Budapest.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/31/Bencz%C3%BAr_-_Painting_of_St_Stephen_in_the_Basilica_of_Budapest.jpg/340px-Bencz%C3%BAr_-_Painting_of_St_Stephen_in_the_Basilica_of_Budapest.jpg 2x" data-file-width="1796" data-file-height="2585" /></a><figcaption> <a href="/wiki/%C8%98tefan_I_al_Ungariei" title="Ștefan I al Ungariei">Sfântul Rege Ștefan</a> oferind coroana maghiară <a href="/wiki/Fecioara_Maria" title="Fecioara Maria">Fecioarei Maria</a> – pictură de Gyula Benczúr, în Bazilica Sfântul Ștefan</figcaption></figure> Deși Ungaria contemporană nu are <a href="/wiki/Religie_de_stat" title="Religie de stat">religie oficială</a> și recunoaște <a href="/wiki/Libertate_religioas%C4%83" title="Libertate religioasă">libertatea religioasă</a> ca un drept fundamental, constituția maghiară „recunoaște rolul creștinismului în edificarea națiunii” în preambul<a href="#cite_note-208">[206]</a> și în articolul VII afirmă că „statul poate coopera cu bisericile pentru obiectivele comunității”.<a href="#cite_note-209">[207]</a> Recensământul din 2011 a arătat că majoritatea maghiarilor erau creștini (54,2%), <a href="/wiki/Biserica_Romano-Catolic%C4%83_din_Ungaria" title="Biserica Romano-Catolică din Ungaria">romano-catolicii</a> (37,1%) și <a href="/wiki/Biserica_Reformat%C4%83_din_Ungaria" title="Biserica Reformată din Ungaria">reformații maghiari</a> <a href="/wiki/Calvinism" class="mw-redirect" title="Calvinism">calvini</a> (11,1%) constituind cea mai mare parte a acestora, alături de <a href="/wiki/Luteranism" title="Luteranism">luterani</a> (2,2%), <a href="/wiki/Greco-catolici" title="Greco-catolici">greco-catolici</a> (1,8%) și alți creștini (1,3%). Comunitățile <a href="/wiki/Evrei" title="Evrei">evreiești</a> (0,1%), <a href="/wiki/Budism" title="Budism">budiste</a> (0,1%) și <a href="/wiki/Musulman" title="Musulman">musulmane</a> (0,06%) sunt minoritare. 27,2% din populație nu și-a declarat o apartenență religioasă, în timp ce 16,7% s-au declarat în mod explicit <a href="/wiki/Ireligiozitate" title="Ireligiozitate">nereligioși</a>, iar 1,5% <a href="/wiki/Ateism" title="Ateism">atei</a>.<a href="#cite_note-Census2011det-203">[201]</a> În fazele inițiale ale <a href="/wiki/Reforma_Protestant%C4%83" title="Reforma Protestantă">Reformei Protestante</a>, majoritatea maghiarilor au adoptat mai întâi <a href="/wiki/Luteranism" title="Luteranism">luteranismul</a> și apoi <a href="/wiki/Calvinism" class="mw-redirect" title="Calvinism">calvinismul</a> sub forma <a href="/wiki/Biserica_Reformat%C4%83_din_Ungaria" title="Biserica Reformată din Ungaria">Bisericii Reformate Maghiare</a>. În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, <a href="/wiki/Ordinul_iezuit" title="Ordinul iezuit">iezuiții</a> au efectuat o campanie de <a href="/wiki/Contrareforma" title="Contrareforma">Contrareformă</a>, iar populația a devenit din nou predominant catolică. Această campanie a avut însă un succes doar parțial, iar nobilimea maghiară (în principal reformată) a reușit să asigure libertatea religioasă pentru protestanți. În practică, aceasta însemna <a href="/wiki/Cuius_regio,_eius_religio" title="Cuius regio, eius religio">cuius regio, eius religio</a>; astfel că majoritatea localităților individuale din Ungaria sunt încă identificabile drept catolice, luterane sau reformate din punct de vedere istoric. Regiunile estice ale țării, în special în jurul <a href="/wiki/Debre%C8%9Bin" title="Debrețin">Debreținului</a> („Roma calvină”), rămân aproape complet reformate,<a href="#cite_note-210">[208]</a> trăsătură pe care o împărtășesc cu <a href="/wiki/Maghiarii_din_Rom%C3%A2nia" title="Maghiarii din România">etnicii maghiari din regiunile istorice învecinate</a> din România. <a href="/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83" title="Biserica Ortodoxă">Creștinismul ortodox</a> din Ungaria este asociat cu minoritățile etnice ale țării: <a href="/wiki/Armeni_(popor)" class="mw-redirect" title="Armeni (popor)">armeni</a>, <a href="/wiki/Bulgari" title="Bulgari">bulgari</a>, <a href="/wiki/Greci" title="Greci">greci</a>, <a href="/wiki/Rom%C3%A2ni" title="Români">români</a>, <a href="/wiki/Ruteni" title="Ruteni">ruteni</a>, <a href="/wiki/Ucraineni" title="Ucraineni">ucraineni</a> și <a href="/wiki/S%C3%A2rbi" title="Sârbi">sârbi</a>. Ungaria a găzduit în istoria ei o <a href="/w/index.php?title=Istoria_evreilor_din_Ungaria&action=edit&redlink=1" class="new" title="Istoria evreilor din Ungaria — pagină inexistentă">comunitate evreiască semnificativă,</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q469544" class="extiw" title="d:Q469544">d</a>) cu o populație de peste 800.000 de locuitori înaintea celui de <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Al Doilea Război Mondial">al Doilea Război Mondial</a>, dar se estimează că puțin peste 564.000 de evrei maghiari au fost uciși între 1941 și 1945 în timpul <a href="/w/index.php?title=Holocaustul_%C3%AEn_Ungaria&action=edit&redlink=1" class="new" title="Holocaustul în Ungaria — pagină inexistentă">Holocaustului din Ungaria</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q926080" class="extiw" title="d:Q926080">d</a>).<a href="#cite_note-211">[209]</a> Numai între <time datetime="1944-05-15">15 mai</time> și <time datetime="1944-07-09">9 iulie 1944</time>, peste 434.000 de evrei au fost deportați în 147 de trenuri,<a href="#cite_note-FOOTNOTEBraham2016771,_774–775-212">[210]</a> majoritatea la <a href="/wiki/Lag%C4%83rul_de_concentrare_Auschwitz" title="Lagărul de concentrare Auschwitz">Auschwitz</a>, unde aproximativ 80% au fost gazați la sosire. Unii evrei au reușit să scape, dar cei mai mulți au fost fie deportați în lagăre de concentrare, unde au fost uciși sau uciși în Ungaria de membrii <a href="/wiki/Partidul_Crucilor_cu_S%C4%83ge%C8%9Bi" title="Partidul Crucilor cu Săgeți">Partidului Crucilor cu Săgeți</a>. Din cei peste 800.000 de evrei care trăiau în granițele Ungariei în 1941–1944, se crede că aproximativ 255.500 au supraviețuit. Există aproximativ 120.000 de evrei în Ungaria astăzi.<a href="#cite_note-213">[211]</a><a href="#cite_note-214">[212]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Educație">Educație</h3></div> Educația în Ungaria este predominant publică, condusă de <a href="/wiki/Ministerul_Educa%C8%9Biei" class="mw-redirect" title="Ministerul Educației">Ministerul Educației</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1162888" class="extiw" title="d:Q1162888">d</a>). <a href="/w/index.php?title=%C3%8Env%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2ntul_pre%C8%99colar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Învățământul preșcolar — pagină inexistentă">Învățământul preșcolar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1076052" class="extiw" title="d:Q1076052">d</a>), <a href="/wiki/Gr%C4%83dini%C8%9B%C4%83" title="Grădiniță">grădinița</a>, este <a href="/wiki/Educa%C8%9Bie_obligatorie" title="Educație obligatorie">obligatorie</a> și asigurată pentru toți copiii între trei și șase ani, după care frecventarea școlii este <a href="/wiki/Educa%C8%9Bie_obligatorie" title="Educație obligatorie">obligatorie</a> și ea până la vârsta de șaisprezece ani.<a href="#cite_note-europa-24">[24]</a> <a href="/wiki/%C8%98coal%C4%83_primar%C4%83" class="mw-redirect" title="Școală primară">Învățământul elementar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q975085" class="extiw" title="d:Q975085">d</a>) durează de obicei opt ani. <a href="/wiki/%C3%8Env%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2nt_secundar" title="Învățământ secundar">Învățământul secundar</a> cuprinde trei tipuri tradiționale de școli axate pe diferite niveluri academice: <a href="/wiki/Gimnaziu" title="Gimnaziu">gimnaziul</a> înscrie cei mai dotați copii și pregătește studenții pentru studii universitare; școlile secundare profesionale pentru elevi medii durează patru ani, iar școala tehnică pregătește elevii pentru <a href="/wiki/Educa%C8%9Bie_voca%C8%9Bional%C4%83" title="Educație vocațională">învățământul profesional</a> și câmpul muncii. Sistemul este parțial flexibil și există punți, absolvenții unei școli profesionale pot realiza un program de doi ani pentru a avea acces la învățământul superior profesional, de exemplu.<a href="#cite_note-215">[213]</a> Studiul <a href="/w/index.php?title=Trends_in_International_Mathematics_and_Science_Study&action=edit&redlink=1" class="new" title="Trends in International Mathematics and Science Study — pagină inexistentă">Trends in International Mathematics and Science Study</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q588485" class="extiw" title="d:Q588485">d</a>) (TIMSS) a evaluat elevii de 13-14 ani din Ungaria printre cei mai buni din lume la matematică și știință. <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Iskola-Lotz3.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/48/Iskola-Lotz3.JPG/220px-Iskola-Lotz3.JPG" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/48/Iskola-Lotz3.JPG/330px-Iskola-Lotz3.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/48/Iskola-Lotz3.JPG/440px-Iskola-Lotz3.JPG 2x" data-file-width="3648" data-file-height="2432" /></a><figcaption> Sala Consiliului Rectoral a <a href="/w/index.php?title=%C8%98colii_de_Afaceri_din_Budapesta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Școlii de Afaceri din Budapesta — pagină inexistentă">Școlii de Afaceri din Budapesta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q573061" class="extiw" title="d:Q573061">d</a>), prima <a href="/w/index.php?title=Facultate_de_afaceri&action=edit&redlink=1" class="new" title="Facultate de afaceri — pagină inexistentă">școală economică publică</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1143635" class="extiw" title="d:Q1143635">d</a>) din lume, fondată în 1857</figcaption></figure> Majoritatea <a href="/w/index.php?title=Lista_universit%C4%83%C8%9Bilor_din_Ungaria&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lista universităților din Ungaria — pagină inexistentă">universităților maghiare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q269064" class="extiw" title="d:Q269064">d</a>) sunt <a href="/wiki/Universitate_public%C4%83" title="Universitate publică">instituții publice</a>, iar studenții studiază în mod tradițional fără taxă. Cerința generală pentru universitate este absolvirea examenului <a href="/w/index.php?title=Matura&action=edit&redlink=1" class="new" title="Matura — pagină inexistentă">Matura</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q694222" class="extiw" title="d:Q694222">d</a>). Sistemul public de <a href="/wiki/%C3%8Env%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2nt_superior" title="Învățământ superior">învățământ superior</a> maghiar include universități și alte institute de învățământ superior, care oferă atât programe de învățământ, cât și diplome conexe până la doctorat și contribuie și la activități de cercetare. Asigurarea de sănătate pentru studenți este gratuită până la sfârșitul studiilor. Limba engleză și germană sunt importante în învățământul superior maghiar, există o serie de programe de studii care sunt predate în aceste limbi, ceea ce atrage mii de <a href="/w/index.php?title=Studen%C8%9Bi_str%C4%83ini&action=edit&redlink=1" class="new" title="Studenți străini — pagină inexistentă">studenți străini</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q375471" class="extiw" title="d:Q375471">d</a>) în fiecare an. Învățământul superior și formarea din Ungaria s-au clasat pe locul 44 din 148 de țări în Raportul Global de Competitivitate 2014.<a href="#cite_note-216">[214]</a> Ungaria are o lungă tradiție de învățământ superior care reflectă existența unei <a href="/w/index.php?title=Economii_bazate_pe_cunoa%C8%99tere&action=edit&redlink=1" class="new" title="Economii bazate pe cunoaștere — pagină inexistentă">economii bazate pe cunoaștere</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q375471" class="extiw" title="d:Q375471">d</a>). Printre universitățile din Ungaria se numără unele dintre cele mai vechi din lume, prima a fost <a href="/w/index.php?title=Universitatea_din_P%C3%A9cs&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universitatea din Pécs — pagină inexistentă">Universitatea din Pécs</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1187444" class="extiw" title="d:Q1187444">d</a>) fondată în 1367 care încă funcționează, deși, în anul 1276, universitatea din <a href="/wiki/Veszpr%C3%A9m" title="Veszprém">Veszprém</a> a fost distrusă de trupele lui <a href="/w/index.php?title=Peter_Cs%C3%A1k&action=edit&redlink=1" class="new" title="Peter Csák — pagină inexistentă">Peter Csák</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q875049" class="extiw" title="d:Q875049">d</a>), dar nu a fost niciodată reînființată. <a href="/wiki/Sigismund_(dezambiguizare)" class="mw-disambig" title="Sigismund (dezambiguizare)">Sigismund</a> a înființat <a href="/w/index.php?title=Universitatea_%C3%93buda&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universitatea Óbuda — pagină inexistentă">Universitatea Óbuda</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1412435" class="extiw" title="d:Q1412435">d</a>) în 1395. O alta, <a href="/w/index.php?title=Universitas_Istropolitana&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universitas Istropolitana — pagină inexistentă">Universitas Istropolitana</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q481659" class="extiw" title="d:Q481659">d</a>), a fost înființată în 1465 la <a href="/wiki/Bratislava" title="Bratislava">Pozsony</a> de către <a href="/wiki/Matia_Corvin" title="Matia Corvin">Matia Corvin</a>. Universitatea din <a href="/wiki/Trnava" title="Trnava">Nagyszombat</a> a fost fondată în 1635 și s-a mutat la Buda în 1777, numindu-se astăzi <a href="/wiki/Universitatea_%E2%80%9EE%C3%B6tv%C3%B6s_Lor%C3%A1nd%E2%80%9D_din_Budapesta" title="Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta">Universitatea Eötvös Loránd</a>. Primul <a href="/w/index.php?title=Universitatea_tehnic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universitatea tehnică — pagină inexistentă">institut tehnologic</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1371037" class="extiw" title="d:Q1371037">d</a>) lume a fost fondat în <a href="/wiki/Bansk%C3%A1_%C5%A0tiavnica" title="Banská Štiavnica">Selmecbánya</a>, în Regatul Ungariei, în 1735, succesorul său legal fiind <a href="/w/index.php?title=Universitatea_din_Miskolc&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universitatea din Miskolc — pagină inexistentă">Universitatea din Miskolc</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q729786" class="extiw" title="d:Q729786">d</a>). <a href="/wiki/Universitatea_de_Tehnologie_%C8%99i_Economie_din_Budapesta" title="Universitatea de Tehnologie și Economie din Budapesta">Universitatea de Tehnologie și Economie din Budapesta</a> este considerată cel mai vechi institut de tehnologie din lume cu rang și structură universitară, predecesorul său legal, Institutum Geometrico-Hydrotechnicum, fiind fondat în 1782 de către <a href="/wiki/Iosif_al_II-lea_al_Sf%C3%A2ntului_Imperiu_Roman" title="Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman">împăratul Iosif al II-lea</a>. Ungaria ocupă locul al patrulea (înaintea României și în urma Chinei, Statelor Unite și Rusiei) la numărul de medalii obținute la <a href="/wiki/Olimpiada_Interna%C8%9Bional%C4%83_de_Matematic%C4%83" title="Olimpiada Internațională de Matematică">Olimpiada Internațională de Matematică</a>, cu un total de 336 de medalii, obținute începând cu 1959. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Sănătate">Sănătate</h3></div> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Szentistvankorhazcivertanlegi.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/90/Szentistvankorhazcivertanlegi.jpg/250px-Szentistvankorhazcivertanlegi.jpg" decoding="async" width="250" height="181" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/90/Szentistvankorhazcivertanlegi.jpg/375px-Szentistvankorhazcivertanlegi.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/90/Szentistvankorhazcivertanlegi.jpg 2x" data-file-width="450" data-file-height="325" /></a><figcaption> Szent István Kórház (Spitalul <a href="/wiki/%C8%98tefan_I_al_Ungariei" title="Ștefan I al Ungariei">Sfântul Ștefan</a>) de pe <a href="/w/index.php?title=Bulevardul_%C3%9Cll%C5%91i&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bulevardul Üllői — pagină inexistentă">Bulevardul Üllői</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q283063" class="extiw" title="d:Q283063">d</a>), <a href="/wiki/Budapesta" title="Budapesta">Budapesta</a>. Este cel mai mare complex spitalicesc din Ungaria, construit la începutul secolului al XIX-lea și al XX-lea.</figcaption></figure> Ungaria denține un <a href="/w/index.php?title=Sistem_sanitar_universal&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sistem sanitar universal — pagină inexistentă">sistem de asistență medicală universală</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3274205" class="extiw" title="d:Q3274205">d</a>) finanțat în mare parte de <a href="/w/index.php?title=Asigurarea_nationala_de_sanatate&action=edit&redlink=1" class="new" title="Asigurarea nationala de sanatate — pagină inexistentă">asigurările naționale de sănătate</a> guvernamentale. Potrivit <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentru_Cooperare_%C8%99i_Dezvoltare_Economic%C4%83" title="Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică">OCDE</a>, 100% din populație este acoperită de asigurarea universală de sănătate,<a href="#cite_note-auto-23">[23]</a> care este gratuită pentru <a href="/wiki/Copil" title="Copil">copii</a>, <a href="/wiki/Student" title="Student">studenți</a>, <a href="/wiki/Pensionar" class="mw-redirect" title="Pensionar">pensionari</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1749879" class="extiw" title="d:Q1749879">d</a>), <a href="/wiki/S%C4%83r%C4%83cie" title="Sărăcie">persoane cu venituri mici</a>, persoane cu <a href="/wiki/Dizabilitate" title="Dizabilitate">handicap</a> și angajați ai bisericii.<a href="#cite_note-217">[215]</a><a href="#cite_note-218">[216]</a> Ungaria cheltuiește 7,2% din PIB pe asistență medicală, cheltuind 2.045 dolari pe cap de locuitor, din care 1.365 dolari sunt asigurați de guvern.<a href="#cite_note-219">[217]</a> Ungaria este una dintre principalele destinații de turism medical din <a href="/wiki/Europa" title="Europa">Europa</a>, în special în <a href="/w/index.php?title=Turism_medical&action=edit&redlink=1" class="new" title="Turism medical — pagină inexistentă">turismul stomatologic</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q757232" class="extiw" title="d:Q757232">d</a>),<a href="#cite_note-220">[218]</a><a href="#cite_note-BBJ1-221">[219]</a> în care ponderea sa este de 42% în Europa și 21% la nivel mondial.<a href="#cite_note-BBJ1-221">[219]</a><a href="#cite_note-BBJ2-222">[220]</a> <a href="/wiki/Chirurgie_plastic%C4%83-microchirurgie_reconstructiv%C4%83" title="Chirurgie plastică-microchirurgie reconstructivă">Chirurgia plastică</a> este și ea un sector-cheie, 30% dintre clienți venind din străinătate. Ungaria este bine cunoscută pentru cultura sa balneară și găzduiește <a href="/w/index.php?title=Cultura_Ungariei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cultura Ungariei — pagină inexistentă">numeroase stațiuni balneare medicinale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q246505" class="extiw" title="d:Q246505">d</a>),<a href="#cite_note-IMTJ-223">[221]</a> care atrag turismul balnear.<a href="#cite_note-BBJ3-224">[222]</a> La fel ca și țările dezvoltate, <a href="/wiki/Boli_cardiovasculare" title="Boli cardiovasculare">bolile cardiovasculare</a> reprezintă o cauză principală de mortalitate, reprezentând 49,4% (62.979) din toate decesele în 2013.<a href="#cite_note-KSH-225">[223]</a> Cu toate acestea, acest număr a atins apogeul în 1985, cu 79.355 de decese și a scăzut continuu de la căderea comunismului.<a href="#cite_note-KSH-225">[223]</a> A doua cauză de deces este <a href="/wiki/Cancer" title="Cancer">cancerul</a> cu 33.274 (26,2%), care a stagnat din anii 1990.<a href="#cite_note-KSH-225">[223]</a> Decesele din <a href="/wiki/Accident" title="Accident">accidente</a> au scăzut de la 8.760 în 1990 la 3.654 în 2013; numărul de <a href="/wiki/Sinucidere" title="Sinucidere">sinucideri</a> a scăzut brusc de la 4.911 în 1983 la 2.093 în 2013 (21,1 la 100.000 de persoane), cel mai scăzut din 1956.<a href="#cite_note-KSH-225">[223]</a> Există diferențe considerabile de sănătate între partea de vest și cea de est a Ungariei; <a href="/wiki/Boli_cardiovasculare" title="Boli cardiovasculare">bolile de inimă</a>, <a href="/wiki/Hipertensiune_arterial%C4%83" title="Hipertensiune arterială">hipertensiunea arterială</a>, <a href="/wiki/Accident_vascular_cerebral" title="Accident vascular cerebral">accidentul vascular cerebral</a> și <a href="/wiki/Sinucidere" title="Sinucidere">sinuciderea</a> sunt predominante în regiunea <a href="/wiki/Marea_C%C3%A2mpie_Ungar%C4%83" title="Marea Câmpie Ungară">Marii Câmpii</a>, predominant <a href="/wiki/Agricultur%C4%83" title="Agricultură">agricolă</a> și cu venituri mici, din est, dar mai rare în zonele cu venituri mari, dominate de <a href="/w/index.php?title=Clas%C4%83_de_mijloc&action=edit&redlink=1" class="new" title="Clasă de mijloc — pagină inexistentă">clasa mijlocie</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q241588" class="extiw" title="d:Q241588">d</a>) din <a href="/wiki/Transdanubia_de_Vest" title="Transdanubia de Vest">Transdanubia de Vest</a> și <a href="/wiki/Ungaria_Central%C4%83" title="Ungaria Centrală">Ungaria Centrală</a>.<a href="#cite_note-226">[224]</a> <a href="/wiki/Fumat" title="Fumat">Fumatul</a> este o cauză principală de deces în țară, deși este în scădere abruptă: proporția fumătorilor adulți a scăzut la 19% în 2013 de la 28% în 2012, din cauza unor reglementări stricte, cum ar fi interzicerea fumatului la nivel național în toate locurile publice interioare și limitarea vânzărilor de tutun la „Magazinele Naționale de Tutun” controlate de stat.<a href="#cite_note-227">[225]</a> Ungaria este a 17-a cea mai sigură țară din lume, cu o rată a omuciderilor de 1,3 la 100.000 de oameni.<a href="#cite_note-228">[226]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Cultură">Cultură</h2></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Arhitectură">Arhitectură</h3></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Esterh%C3%A1zy-kast%C3%A9ly_(4051._sz%C3%A1m%C3%BA_m%C5%B1eml%C3%A9k)_2.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9f/Esterh%C3%A1zy-kast%C3%A9ly_%284051._sz%C3%A1m%C3%BA_m%C5%B1eml%C3%A9k%29_2.jpg/220px-Esterh%C3%A1zy-kast%C3%A9ly_%284051._sz%C3%A1m%C3%BA_m%C5%B1eml%C3%A9k%29_2.jpg" decoding="async" width="220" height="87" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9f/Esterh%C3%A1zy-kast%C3%A9ly_%284051._sz%C3%A1m%C3%BA_m%C5%B1eml%C3%A9k%29_2.jpg/330px-Esterh%C3%A1zy-kast%C3%A9ly_%284051._sz%C3%A1m%C3%BA_m%C5%B1eml%C3%A9k%29_2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9f/Esterh%C3%A1zy-kast%C3%A9ly_%284051._sz%C3%A1m%C3%BA_m%C5%B1eml%C3%A9k%29_2.jpg/440px-Esterh%C3%A1zy-kast%C3%A9ly_%284051._sz%C3%A1m%C3%BA_m%C5%B1eml%C3%A9k%29_2.jpg 2x" data-file-width="10303" data-file-height="4077" /></a><figcaption> <a href="/w/index.php?title=Palatul_Eszterh%C3%A1za&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palatul Eszterháza — pagină inexistentă">Palatul Eszterháza</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q925864" class="extiw" title="d:Q925864">d</a>), „Versailles-ul maghiar” din <a href="/wiki/Fert%C5%91d" title="Fertőd">Fertőd</a>, <a href="/wiki/Jude%C8%9Bul_Gy%C5%91r-Moson-Sopron" title="Județul Győr-Moson-Sopron">județul Győr-Moson-Sopron</a></figcaption></figure> În Ungaria se află cea mai mare sinagogă din Europa (<a href="/wiki/Sinagoga_de_pe_strada_Doh%C3%A1ny" title="Sinagoga de pe strada Dohány">Marea Sinagogă</a>), construită în 1859 în stil renascentist maur cu o capacitate de 3.000 de persoane, cele mai mari băi medicinale din Europa (<a href="/w/index.php?title=B%C4%83ile_Sz%C3%A9chenyi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Băile Széchenyi — pagină inexistentă">Băile Széchenyi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q194783" class="extiw" title="d:Q194783">d</a>)), finalizate în 1913 în stil renascentist modern și situate în parcul orașului Budapesta, cea mai mare clădire din Ungaria, cu o lungime de 268 m (Parlamentul), una dintre cele mai mari bazilici din Europa (<a href="/wiki/Bazilica_din_Esztergom" title="Bazilica din Esztergom">bazilica din Esztergom</a>), a doua cea mai mare mănăstire teritorială din lume (<a href="/wiki/Aba%C8%9Bia_Pannonhalma" title="Abația Pannonhalma">arhiabația Pannonhalma</a>), și cea mai mare necropolă creștină timpurie din afara Italiei (<a href="/wiki/P%C3%A9cs" title="Pécs">Pécs</a>). <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ap%C3%A1ts%C3%A1gi_templom_(8941._sz%C3%A1m%C3%BA_m%C5%B1eml%C3%A9k)_7.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/dd/Ap%C3%A1ts%C3%A1gi_templom_%288941._sz%C3%A1m%C3%BA_m%C5%B1eml%C3%A9k%29_7.jpg/220px-Ap%C3%A1ts%C3%A1gi_templom_%288941._sz%C3%A1m%C3%BA_m%C5%B1eml%C3%A9k%29_7.jpg" decoding="async" width="220" height="146" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/dd/Ap%C3%A1ts%C3%A1gi_templom_%288941._sz%C3%A1m%C3%BA_m%C5%B1eml%C3%A9k%29_7.jpg/330px-Ap%C3%A1ts%C3%A1gi_templom_%288941._sz%C3%A1m%C3%BA_m%C5%B1eml%C3%A9k%29_7.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/dd/Ap%C3%A1ts%C3%A1gi_templom_%288941._sz%C3%A1m%C3%BA_m%C5%B1eml%C3%A9k%29_7.jpg/440px-Ap%C3%A1ts%C3%A1gi_templom_%288941._sz%C3%A1m%C3%BA_m%C5%B1eml%C3%A9k%29_7.jpg 2x" data-file-width="1556" data-file-height="1032" /></a><figcaption> <a href="/w/index.php?title=J%C3%A1k_Abbey&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ják Abbey — pagină inexistentă">Abația Ják</a>, <a href="/wiki/Jude%C8%9Bul_Vas" title="Județul Vas">județul Vas</a>, construită în stil romanesc între 1220 și 1256.</figcaption></figure> Printre stilurile arhitecturale notabile din Ungaria se numără <a href="/wiki/Istoricism" title="Istoricism">istoricismul</a> și <a href="/wiki/Art_Nouveau" title="Art Nouveau">Art Nouveau</a>, sau mai degrabă mai multe variante de Art Nouveau. Spre deosebire de istoricism, art nouveau-ul maghiar se bazează pe caracteristicile arhitecturale naționale. Ținând cont de originile asiatice ale maghiarilor, <a href="/w/index.php?title=%C3%96d%C3%B6n_Lechner&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ödön Lechner — pagină inexistentă">Ödön Lechner</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q294065" class="extiw" title="d:Q294065">d</a>) (1845–1914), cea mai importantă figură din Art Nouveau-ul maghiar, s-a inspirat la început din arhitectura indiană și siriană, iar mai târziu din desenele decorative tradiționale maghiare. Astfel, el a creat o sinteză originală de stiluri arhitecturale. Aplicându-le elementelor arhitecturale tridimensionale, el a produs o versiune de Art Nouveau care era specifică Ungariei. Îndepărtându-se de stilul lui Lechner, dar inspirându-se totuși din abordarea sa, grupul de „Tineri” (Fiatalok), din care făceau parte <a href="/wiki/K%C3%A1roly_K%C3%B3s" title="Károly Kós">Károly Kós</a> și Dezsö Zrumeczky, avea să folosească structurile și formele caracteristice ale arhitecturii tradiționale maghiare pentru a atinge același obiectiv. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Museum_of_Applied_Arts_(Budapest).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/11/Museum_of_Applied_Arts_%28Budapest%29.jpg/220px-Museum_of_Applied_Arts_%28Budapest%29.jpg" decoding="async" width="220" height="171" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/11/Museum_of_Applied_Arts_%28Budapest%29.jpg/330px-Museum_of_Applied_Arts_%28Budapest%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/11/Museum_of_Applied_Arts_%28Budapest%29.jpg/440px-Museum_of_Applied_Arts_%28Budapest%29.jpg 2x" data-file-width="1000" data-file-height="778" /></a><figcaption> <a href="/w/index.php?title=Muzeul_de_Arte_Aplicate&action=edit&redlink=1" class="new" title="Muzeul de Arte Aplicate — pagină inexistentă">Muzeul de Arte Aplicate</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1088467" class="extiw" title="d:Q1088467">d</a>), o clădire <a href="/wiki/Art_Nouveau" title="Art Nouveau">Art Nouveau</a> proiectată de <a href="/w/index.php?title=%C3%96d%C3%B6n_Lechner&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ödön Lechner — pagină inexistentă">Ödön Lechner</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q294065" class="extiw" title="d:Q294065">d</a>)</figcaption></figure> Pe lângă cele două stiluri principale, în Budapesta sunt vizibile și versiuni locale ale tendințelor care provin din alte țări europene. Stilul Sezession din <a href="/wiki/Viena" title="Viena">Viena</a>, <a href="/wiki/Jugendstil" title="Jugendstil">Jugendstilul</a> german, Art Nouveau din Belgia și Franța și influența arhitecturii engleze și finlandeze sunt toate reflectate în clădirile construite la începutul secolului al XX-lea. <a href="/w/index.php?title=B%C3%A9la_Lajta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Béla Lajta — pagină inexistentă">Béla Lajta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q466064" class="extiw" title="d:Q466064">d</a>) a adoptat inițial stilul lui Lechner, inspirându-se ulterior și din tendințele engleze și finlandeze; după ce a dezvoltat un interes pentru stilul <a href="/wiki/Egiptul_Antic" title="Egiptul Antic">egiptean</a>, a ajuns în sfârșit la arhitectura modernă. <a href="/w/index.php?title=Alad%C3%A1r_%C3%81rkay&action=edit&redlink=1" class="new" title="Aladár Árkay — pagină inexistentă">Aladár Árkay</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q226131" class="extiw" title="d:Q226131">d</a>) a urmat aproape același traseu. <a href="/w/index.php?title=Istv%C3%A1n_Medgyaszay&action=edit&redlink=1" class="new" title="István Medgyaszay — pagină inexistentă">István Medgyaszay</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q930036" class="extiw" title="d:Q930036">d</a>) și-a dezvoltat propriul stil, care diferă de cel al lui Lechner, folosind motive tradiționale stilizate pentru a crea modele decorative din beton. În sfera artelor aplicate, responsabilii principali pentru promovarea răspândirii Art Nouveau au fost Școala și Muzeul de Arte Decorative, care s-a deschis în 1896. În mod neașteptat, o mare parte a cetățenilor locuiește în clădiri vechi și valoroase din punct de vedere arhitectural. În centrul <a href="/wiki/Budapesta" title="Budapesta">Budapestei</a> aproape toate clădirile au o vechime de aproximativ o sută de ani, cu pereți groși, tavane înalte și motive pe peretele din față.<a href="#cite_note-Eliznik.org.uk-46">[46]</a><a href="#cite_note-229">[227]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Muzică">Muzică</h3></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Hungarian_State_Opera_House(PDXdj).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6e/Hungarian_State_Opera_House%28PDXdj%29.jpg/220px-Hungarian_State_Opera_House%28PDXdj%29.jpg" decoding="async" width="220" height="146" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6e/Hungarian_State_Opera_House%28PDXdj%29.jpg/330px-Hungarian_State_Opera_House%28PDXdj%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6e/Hungarian_State_Opera_House%28PDXdj%29.jpg/440px-Hungarian_State_Opera_House%28PDXdj%29.jpg 2x" data-file-width="1024" data-file-height="681" /></a><figcaption> <a href="/w/index.php?title=Opera_Maghiar%C4%83_de_Stat&action=edit&redlink=1" class="new" title="Opera Maghiară de Stat — pagină inexistentă">Opera Maghiară de Stat</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q36833" class="extiw" title="d:Q36833">d</a>) de pe <a href="/wiki/Bulevardul_Andr%C3%A1ssy" title="Bulevardul Andrássy">Andrássy út</a> (Patrimoniul Mondial UNESCO)</figcaption></figure> Muzica maghiară constă în principal din <a href="/w/index.php?title=Muzic%C4%83_popular%C4%83_tradi%C8%9Bional%C4%83_maghiar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Muzică populară tradițională maghiară — pagină inexistentă">muzică populară tradițională maghiară</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q722989" class="extiw" title="d:Q722989">d</a>) și din muzica unor mari compozitori precum <a href="/wiki/Franz_Liszt" title="Franz Liszt">Liszt</a> și <a href="/wiki/B%C3%A9la_Bart%C3%B3k" title="Béla Bartók">Bartók</a>, considerați a fi printre cei mai mari compozitori maghiari. Alți compozitori renumiți sunt <a href="/wiki/Ernst_von_Dohn%C3%A1nyi" title="Ernst von Dohnányi">Dohnányi</a>, <a href="/w/index.php?title=Franz_Schmidt&action=edit&redlink=1" class="new" title="Franz Schmidt — pagină inexistentă">Franz Schmidt</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1448923" class="extiw" title="d:Q1448923">d</a>), <a href="/wiki/Zolt%C3%A1n_Kod%C3%A1ly" title="Zoltán Kodály">Zoltán Kodály</a>, <a href="/w/index.php?title=Gabriel_von_Wayditch&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gabriel von Wayditch — pagină inexistentă">Gabriel von Wayditch</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4102453" class="extiw" title="d:Q4102453">d</a>), <a href="/wiki/Rudolf_Wagner-R%C3%A9geny" title="Rudolf Wagner-Régeny">Rudolf Wagner-Régeny</a>, <a href="/w/index.php?title=L%C3%A1szl%C3%B3_Lajtha&action=edit&redlink=1" class="new" title="László Lajtha — pagină inexistentă">László Lajtha</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q956324" class="extiw" title="d:Q956324">d</a>), <a href="/wiki/Franz_Leh%C3%A1r" title="Franz Lehár">Franz Lehár</a>, <a href="/wiki/Emmerich_K%C3%A1lm%C3%A1n" title="Emmerich Kálmán">Imre Kálmán</a>, <a href="/w/index.php?title=S%C3%A1ndor_Veress&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sándor Veress — pagină inexistentă">Sándor Veress</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q665460" class="extiw" title="d:Q665460">d</a>) și <a href="/wiki/Mikl%C3%B3s_R%C3%B3zsa" title="Miklós Rózsa">Rózsa</a>. Muzica tradițională maghiară tinde să aibă un ritm <a href="/wiki/Dactil" title="Dactil">dactilic</a> puternic, deoarece limba maghiară are invariabil accentul pe prima silabă a fiecărui cuvânt. Ungaria are compozitori renumiți de muzică clasică contemporană, printre care <a href="/wiki/Gy%C3%B6rgy_Ligeti" title="György Ligeti">György Ligeti</a>, <a href="/wiki/Gy%C3%B6rgy_Kurt%C3%A1g" title="György Kurtág">György Kurtág</a>, <a href="/w/index.php?title=P%C3%A9ter_E%C3%B6tv%C3%B6s&action=edit&redlink=1" class="new" title="Péter Eötvös — pagină inexistentă">Péter Eötvös</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q389851" class="extiw" title="d:Q389851">d</a>), <a href="/wiki/Zolt%C3%A1n_Kod%C3%A1ly" title="Zoltán Kodály">Zoltán Kodály</a> și <a href="/w/index.php?title=Zolt%C3%A1n_Jeney&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zoltán Jeney — pagină inexistentă">Zoltán Jeney</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q897065" class="extiw" title="d:Q897065">d</a>). Unul dintre cei mai mari compozitori maghiari, <a href="/wiki/B%C3%A9la_Bart%C3%B3k" title="Béla Bartók">Béla Bartók</a>, a fost, de asemenea, printre cei mai importanți muzicieni ai secolului al XX-lea. Muzica sa a fost revigorată de temele, modurile și modelele ritmice ale tradițiilor de muzică populară ale maghiarilor și popoarelor vecine pe care le-a studiat, pe care le-a sintetizat cu influențe de la contemporanii săi în stilul său distinctiv.<a href="#cite_note-230">[228]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Liszt_1858.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Liszt_1858.jpg/170px-Liszt_1858.jpg" decoding="async" width="170" height="344" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Liszt_1858.jpg/255px-Liszt_1858.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Liszt_1858.jpg/340px-Liszt_1858.jpg 2x" data-file-width="667" data-file-height="1351" /></a><figcaption><a href="/wiki/Franz_Liszt" title="Franz Liszt">Franz Liszt</a>, unul dintre cei mai mari pianiști ai tuturor timpurilor; cunoscut compozitor și dirijor</figcaption></figure> Ungaria a adus numeroase contribuții în domeniul <a href="/wiki/Folk_music" class="mw-redirect" title="Folk music">muzicii folk</a>, <a href="/wiki/Muzic%C4%83_distractiv%C4%83" title="Muzică distractivă">populare</a> și <a href="/wiki/Muzic%C4%83_clasic%C4%83" title="Muzică clasică">clasice</a>. Muzica populară maghiară este o parte proeminentă a identității naționale și continuă să joace un rol major în muzica maghiară. Muzica populară maghiară a fost semnificativă în fostele părți ale țării care aparțin – de la <a href="/wiki/Tratatul_de_la_Trianon" title="Tratatul de la Trianon">Tratatul de la Trianon din 1920</a> – țărilor vecine precum România, Slovacia, Polonia și mai ales în sudul Slovaciei și <a href="/wiki/Transilvania" title="Transilvania">Transilvania</a>; ambele regiuni au un număr semnificativ de maghiari. După înființarea unei academii de muzică condusă de <a href="/wiki/Ferenc_Erkel" title="Ferenc Erkel">Ferenc Erkel</a> și <a href="/wiki/Franz_Liszt" title="Franz Liszt">Franz Liszt</a>, Ungaria a produs un număr important de muzicieni de artă: <ul><li>Pianiști: <a href="/wiki/Ernst_von_Dohn%C3%A1nyi" title="Ernst von Dohnányi">Ernő von Dohnányi</a>, <a href="/wiki/Ervin_Ny%C3%ADregyh%C3%A1zi" title="Ervin Nyíregyházi">Ervin Nyiregyházi</a>, <a href="/w/index.php?title=Andor_F%C3%B6ldes&action=edit&redlink=1" class="new" title="Andor Földes — pagină inexistentă">Andor Földes</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q323355" class="extiw" title="d:Q323355">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Tam%C3%A1s_V%C3%A1s%C3%A1ry&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tamás Vásáry — pagină inexistentă">Tamás Vásáry</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q961302" class="extiw" title="d:Q961302">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Gy%C3%B6rgy_S%C3%A1ndor&action=edit&redlink=1" class="new" title="György Sándor — pagină inexistentă">György Sándor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1347757" class="extiw" title="d:Q1347757">d</a>), <a href="/wiki/G%C3%A9za_Anda" title="Géza Anda">Géza Anda</a>, <a href="/w/index.php?title=Annie_Fischer&action=edit&redlink=1" class="new" title="Annie Fischer — pagină inexistentă">Annie Fischer</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q291667" class="extiw" title="d:Q291667">d</a>), <a href="/wiki/Gy%C3%B6rgy_Cziffra" title="György Cziffra">György Cziffra</a>, <a href="/w/index.php?title=Edward_Kil%C3%A9nyi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Edward Kilényi — pagină inexistentă">Edward Kilényi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3048588" class="extiw" title="d:Q3048588">d</a>), <a href="/w/index.php?title=B%C3%A1lint_V%C3%A1zsonyi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bálint Vázsonyi — pagină inexistentă">Bálint Vázsonyi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4850957" class="extiw" title="d:Q4850957">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Andr%C3%A1s_Schiff&action=edit&redlink=1" class="new" title="András Schiff — pagină inexistentă">András Schiff</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q427319" class="extiw" title="d:Q427319">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Zolt%C3%A1n_Kocsis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zoltán Kocsis — pagină inexistentă">Zoltán Kocsis</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q218958" class="extiw" title="d:Q218958">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Dezs%C5%91_R%C3%A1nki&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dezső Ránki — pagină inexistentă">Dezső Ránki</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q780748" class="extiw" title="d:Q780748">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Jen%C5%91_Jand%C3%B3&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jenő Jandó — pagină inexistentă">Jenő Jandó</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q712013" class="extiw" title="d:Q712013">d</a>) și alții.</li> <li>Violoniști: <a href="/wiki/Joseph_Joachim" title="Joseph Joachim">Joseph Joachim</a>, <a href="/w/index.php?title=Leopold_Auer&action=edit&redlink=1" class="new" title="Leopold Auer — pagină inexistentă">Leopold Auer</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q368583" class="extiw" title="d:Q368583">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Jen%C5%91_Hubay&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jenő Hubay — pagină inexistentă">Jenő Hubay</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q709178" class="extiw" title="d:Q709178">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Jeleu_d%27Ar%C3%A1nyi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jeleu d'Arányi — pagină inexistentă">Jelly d'Arányi</a>, <a href="/w/index.php?title=Iosif_Szigeti&action=edit&redlink=1" class="new" title="Iosif Szigeti — pagină inexistentă">Joseph Szigeti</a>, <a href="/w/index.php?title=S%C3%A1ndor_V%C3%A9gh&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sándor Végh — pagină inexistentă">Sándor Végh</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q567031" class="extiw" title="d:Q567031">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Emil_Telm%C3%A1nyi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Emil Telmányi — pagină inexistentă">Emil Telmanyi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q155177" class="extiw" title="d:Q155177">d</a>), Ede Zathurecky, <a href="/w/index.php?title=Zsigmondy&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zsigmondy — pagină inexistentă">Zsigmondy</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q21448084" class="extiw" title="d:Q21448084">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Franz_von_Vecsey&action=edit&redlink=1" class="new" title="Franz von Vecsey — pagină inexistentă">Franz von Vecsey</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q923270" class="extiw" title="d:Q923270">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Zolt%C3%A1n_Sz%C3%A9kely&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zoltán Székely — pagină inexistentă">Zoltán Székely</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q219031" class="extiw" title="d:Q219031">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Tibor_Varga_(violonist)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tibor Varga (violonist) — pagină inexistentă">Tibor Varga</a> și nou-veniții <a href="/w/index.php?title=Antal_Szalai&action=edit&redlink=1" class="new" title="Antal Szalai — pagină inexistentă">Antal Szalai</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q951960" class="extiw" title="d:Q951960">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Vilmos_Szabadi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vilmos Szabadi — pagină inexistentă">Vilmos Szabadi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q785431" class="extiw" title="d:Q785431">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Krist%C3%B3f_Bar%C3%A1ti&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kristóf Baráti — pagină inexistentă">Kristóf Baráti</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q791092" class="extiw" title="d:Q791092">d</a>) b. 79) și alții.</li> <li>Cântăreți de operă: <a href="/w/index.php?title=Astrid_Varnay&action=edit&redlink=1" class="new" title="Astrid Varnay — pagină inexistentă">Astrid Varnay</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q254518" class="extiw" title="d:Q254518">d</a>), <a href="/w/index.php?title=J%C3%B3zsef_Sim%C3%A1ndy&action=edit&redlink=1" class="new" title="József Simándy — pagină inexistentă">József Simándy</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q832195" class="extiw" title="d:Q832195">d</a>), <a href="/wiki/Julia_Varady" title="Julia Varady">Júlia Várady</a>, <a href="/wiki/Julia_Hamari" title="Julia Hamari">Júlia Hamari</a>, Kolos Kováts (Barbă-Albastră din Barbă-Albastră de Bartók)</li> <li>Dirijori: <a href="/w/index.php?title=Eugen_Ormandy&action=edit&redlink=1" class="new" title="Eugen Ormandy — pagină inexistentă">Eugene Ormandy</a>, <a href="/w/index.php?title=George_Szell&action=edit&redlink=1" class="new" title="George Szell — pagină inexistentă">George Szell</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q310638" class="extiw" title="d:Q310638">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Antal_Dor%C3%A1ti&action=edit&redlink=1" class="new" title="Antal Doráti — pagină inexistentă">Antal Doráti</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q355978" class="extiw" title="d:Q355978">d</a>), <a href="/w/index.php?title=J%C3%A1nos_Ferencsik&action=edit&redlink=1" class="new" title="János Ferencsik — pagină inexistentă">János Ferencsik</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q967828" class="extiw" title="d:Q967828">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Fritz_Reiner&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fritz Reiner — pagină inexistentă">Fritz Reiner</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q364179" class="extiw" title="d:Q364179">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Sir_Georg_Solti&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sir Georg Solti — pagină inexistentă">sir Georg Solti</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q128085" class="extiw" title="d:Q128085">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Istv%C3%A1n_Kert%C3%A9sz_(dirijor)&action=edit&redlink=1" class="new" title="István Kertész (dirijor) — pagină inexistentă">István Kertész</a>, <a href="/w/index.php?title=Ferenc_Fricsay&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ferenc Fricsay — pagină inexistentă">Ferenc Fricsay</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q315589" class="extiw" title="d:Q315589">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Zolt%C3%A1n_Rozsnyai&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zoltán Rozsnyai — pagină inexistentă">Zoltán Rozsnyai</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q848559" class="extiw" title="d:Q848559">d</a>), <a href="/w/index.php?title=S%C3%A1ndor_V%C3%A9gh&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sándor Végh — pagină inexistentă">Sándor Végh</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q567031" class="extiw" title="d:Q567031">d</a>), <a href="/w/index.php?title=%C3%81rp%C3%A1d_Jo%C3%B3&action=edit&redlink=1" class="new" title="Árpád Joó — pagină inexistentă">Árpád Joó</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4205956" class="extiw" title="d:Q4205956">d</a>), <a href="/w/index.php?title=%C3%81d%C3%A1m_Fischer&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ádám Fischer — pagină inexistentă">Ádám Fischer</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q249545" class="extiw" title="d:Q249545">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Iv%C3%A1n_Fischer&action=edit&redlink=1" class="new" title="Iván Fischer — pagină inexistentă">Iván Fischer</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q933913" class="extiw" title="d:Q933913">d</a>), <a href="/w/index.php?title=P%C3%A9ter_E%C3%B6tv%C3%B6s&action=edit&redlink=1" class="new" title="Péter Eötvös — pagină inexistentă">Péter Eötvös</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q389851" class="extiw" title="d:Q389851">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Zolt%C3%A1n_Kocsis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zoltán Kocsis — pagină inexistentă">Zoltán Kocsis</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q218958" class="extiw" title="d:Q218958">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Tam%C3%A1s_V%C3%A1s%C3%A1ry&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tamás Vásáry — pagină inexistentă">Tamás Vásáry</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q961302" class="extiw" title="d:Q961302">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Gilbert_Varga&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gilbert Varga — pagină inexistentă">Gilbert Varga</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5561252" class="extiw" title="d:Q5561252">d</a>) și alții</li> <li>Cvartete de coarde: <a href="/w/index.php?title=Cvartetul_din_Budapesta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cvartetul din Budapesta — pagină inexistentă">Cvartetul din Budapesta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1000664" class="extiw" title="d:Q1000664">d</a>), Cvartetul Maghiar, Cvartetul Végh, Cvartetul Takács Quartet, Cvartetul Kodály, Cvartetul Éder, Cvartetul Festetics.</li></ul> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Bart%C3%B3k_B%C3%A9la_1927.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/66/Bart%C3%B3k_B%C3%A9la_1927.jpg/220px-Bart%C3%B3k_B%C3%A9la_1927.jpg" decoding="async" width="220" height="203" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/66/Bart%C3%B3k_B%C3%A9la_1927.jpg/330px-Bart%C3%B3k_B%C3%A9la_1927.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/66/Bart%C3%B3k_B%C3%A9la_1927.jpg 2x" data-file-width="411" data-file-height="379" /></a><figcaption> <a href="/wiki/B%C3%A9la_Bart%C3%B3k" title="Béla Bartók">Béla Bartók</a>, un influent compozitor de la începutul secolului al XX-lea; unul dintre fondatorii <a href="/w/index.php?title=Etnomuzicologie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Etnomuzicologie — pagină inexistentă">etnomuzicologiei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q208365" class="extiw" title="d:Q208365">d</a>)</figcaption></figure> Broughton susține că „molipsitorul sunet al Ungariei a fost surprinzător de influent asupra țărilor vecine (datorită poate istoriei comune austro-ungare) și nu este neobișnuit să auzi melodii cu sonoritate maghiară în România, Slovacia și Polonia”.<a href="#cite_note-231">[229]</a> De asemenea, este puternic în zona <a href="/wiki/Jude%C8%9Bul_Szabolcs-Szatm%C3%A1r-Bereg" title="Județul Szabolcs-Szatmár-Bereg">Szabolcs-Szatmár</a> și în partea de sud-vest a <a href="/wiki/Transdanubia" title="Transdanubia">Transdanubiei</a>, lângă granița cu Croația. Carnavalul <a href="/w/index.php?title=Bus%C3%B3j%C3%A1r%C3%A1s&action=edit&redlink=1" class="new" title="Busójárás — pagină inexistentă">Busójárás</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q852316" class="extiw" title="d:Q852316">d</a>) din <a href="/wiki/Moh%C3%A1cs" title="Mohács">Mohács</a> este un mare eveniment al muzicii populare maghiare, având în trecut ca principală atracție vechea și respectata <a href="/w/index.php?title=Orchestra_Bogyiszl%C3%B3&action=edit&redlink=1" class="new" title="Orchestra Bogyiszló — pagină inexistentă">orchestră Bogyiszló</a>.<a href="#cite_note-Broughton-232">[230]</a> <a href="/wiki/Muzic%C4%83_clasic%C4%83" title="Muzică clasică">Muzica clasică</a> maghiară a fost de multă vreme un „experiment, realizat din antecedente maghiare și pe pământ maghiar, pentru a crea o cultură muzicală conștientă [folosind] lumea muzicală a cântecului popular”.<a href="#cite_note-233">[231]</a> Deși clasa superioară maghiară a avut multă vreme legături culturale și politice cu restul Europei, ceea ce a dus la un aflux de idei muzicale europene, țăranii și-au păstrat propriile tradiții, astfel încât, până la sfârșitul secolului al XIX-lea, compozitorii maghiari puteau să se inspire din muzica țărănească pentru a (re)crea un stil clasic maghiar.<a href="#cite_note-Szabolcsi-234">[232]</a> De exemplu, Bartók a cules cântece populare din toată Europa Centrală și de Est, inclusiv din România și Slovacia, în timp ce Kodály era mai interesat de crearea unui stil muzical distinctiv maghiar. În perioada regimului comunist din Ungaria (1944–1989), un Comitet al Cântecului a cercetat și cenzurat muzica populară pentru a găsi urme de subversiune și impurități ideologice. De atunci, însă, industria muzicală maghiară a început să se redreseze, producând interpreți de succes în domeniile <a href="/wiki/Jazz" title="Jazz">jazzului</a>, precum trompetistul <a href="/w/index.php?title=Rudolf_Tomsits&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rudolf Tomsits — pagină inexistentă">Rudolf Tomsits</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q739314" class="extiw" title="d:Q739314">d</a>), pianistul-compozitor <a href="/w/index.php?title=K%C3%A1roly_Binder&action=edit&redlink=1" class="new" title="Károly Binder — pagină inexistentă">Károly Binder</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1793152" class="extiw" title="d:Q1793152">d</a>) și, într-o formă modernizată de folk maghiar, <a href="/w/index.php?title=Ferenc_Seb%C5%91&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ferenc Sebő — pagină inexistentă">Ferenc Sebő</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q714933" class="extiw" title="d:Q714933">d</a>) și <a href="/wiki/M%C3%A1rta_Sebesty%C3%A9n" title="Márta Sebestyén">Márta Sebestyén</a>. Cei trei giganți ai rock-ului maghiar, <a href="/w/index.php?title=Ill%C3%A9s&action=edit&redlink=1" class="new" title="Illés — pagină inexistentă">Illés</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16947120" class="extiw" title="d:Q16947120">d</a>), <a href="/wiki/Metro" class="mw-disambig" title="Metro">Metró</a> și <a href="/wiki/Omega_(forma%C8%9Bie)" title="Omega (formație)">Omega</a>, rămân foarte populari, în special Omega, care are admiratori în Germania și nu numai, precum și în Ungaria. Formații underground veterane mai vechi, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Beatrice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Beatrice — pagină inexistentă">Beatrice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q714872" class="extiw" title="d:Q714872">d</a>), din anii 1980, rămân și ele populare. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Literatură">Literatură</h3></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Szekely_Hungarian_Rovas_alphabet_Szekely_magyar_rovas_ABC.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c7/Szekely_Hungarian_Rovas_alphabet_Szekely_magyar_rovas_ABC.svg/220px-Szekely_Hungarian_Rovas_alphabet_Szekely_magyar_rovas_ABC.svg.png" decoding="async" width="220" height="56" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c7/Szekely_Hungarian_Rovas_alphabet_Szekely_magyar_rovas_ABC.svg/330px-Szekely_Hungarian_Rovas_alphabet_Szekely_magyar_rovas_ABC.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c7/Szekely_Hungarian_Rovas_alphabet_Szekely_magyar_rovas_ABC.svg/440px-Szekely_Hungarian_Rovas_alphabet_Szekely_magyar_rovas_ABC.svg.png 2x" data-file-width="1028" data-file-height="260" /></a><figcaption> Alfabetul <a href="/wiki/Scrierea_maghiar%C4%83_veche" title="Scrierea maghiară veche">grafiei maghiare secuiești Rovás</a>; țara a trecut la utilizarea alfabetului latin sub regele <a href="/wiki/%C8%98tefan_I_al_Ungariei" title="Ștefan I al Ungariei">Ștefan cel Sfânt</a> (domnie: 1000–1038)</figcaption></figure> În cele mai vechi timpuri, <a href="/wiki/Limba_maghiar%C4%83" title="Limba maghiară">limba maghiară</a> era scrisă cu <a href="/wiki/Scrierea_maghiar%C4%83_veche" title="Scrierea maghiară veche">o grafie asemănătoare celei runice</a> (deși nu a fost folosită în scopuri literare în accepțiune modernă). Țara a trecut la <a href="/wiki/Alfabetul_latin" title="Alfabetul latin">alfabetul latin</a> după ce s-a creștinat sub domnia lui <a href="/wiki/%C8%98tefan_I_al_Ungariei" title="Ștefan I al Ungariei">Ștefan I al Ungariei</a> (1000–1038).Cel mai vechi document scris păstrat în limba maghiară este un fragment din <a href="/w/index.php?title=Carta_de_%C3%AEnfiin%C8%9Bare_a_aba%C8%9Biei_din_Tihany&action=edit&redlink=1" class="new" title="Carta de înființare a abației din Tihany — pagină inexistentă">Carta de înființare a abației din Tihany</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1320984" class="extiw" title="d:Q1320984">d</a>) (1055) care conține mai mulți termeni maghiari, printre care și cuvintele feheruuaru rea meneh hodu utu rea, „în sus pe drumul militar spre <a href="/wiki/Sz%C3%A9kesfeh%C3%A9rv%C3%A1r" title="Székesfehérvár">Fehérvár</a>”. Restul a documentului este scris în latină. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ohlm_original.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/6/61/Ohlm_original.jpg/170px-Ohlm_original.jpg" decoding="async" width="170" height="221" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/6/61/Ohlm_original.jpg/255px-Ohlm_original.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/6/61/Ohlm_original.jpg/340px-Ohlm_original.jpg 2x" data-file-width="460" data-file-height="599" /></a><figcaption> Cel mai vechi poem maghiar existent, <a href="/w/index.php?title=Bocetul_Mariei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bocetul Mariei — pagină inexistentă">Bocetul Mariei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q777400" class="extiw" title="d:Q777400">d</a>) (1190)</figcaption></figure> Cel mai vechi text complet păstrat în limba maghiară este <a href="/w/index.php?title=Predica_%C8%99i_rug%C4%83ciunea_%C3%AEnmorm%C3%A2nt%C4%83rii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Predica și rugăciunea înmormântării — pagină inexistentă">Predica și rugăciunea înmormântării</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q830214" class="extiw" title="d:Q830214">d</a>) (Halotti beszéd és könyörgés; 1192–1195), o traducere a unei predici în latină. Cea mai veche poezie în limba maghiară este <a href="/w/index.php?title=Bocetul_Mariei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bocetul Mariei — pagină inexistentă">Bocetul Mariei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q777400" class="extiw" title="d:Q777400">d</a>) (Ómagyar Mária-siralom), tot o traducere (nu foarte strictă) din latină, din secolul al XIII-lea. Este, de asemenea, cel mai vechi poem <a href="/wiki/Limbi_uralice" title="Limbi uralice">uralic</a> care a supraviețuit.Printre primele cronici despre istoria maghiară s-au numărat <a href="/wiki/Gesta_Hungarorum" title="Gesta Hungarorum">Gesta Hungarorum</a> („Faptele ungurilor”) a autorului necunoscut numit de obicei Anonymus și <a href="/wiki/Gesta_Hunnorum_et_Hungarorum" title="Gesta Hunnorum et Hungarorum">Gesta Hunnorum et Hungarorum</a> („Faptele hunilor și ungurilor”) de Simon Kézai. Ambele sunt în latină. Aceste cronici amestecă istoria cu legendele, astfel că din punct de vedere istoric nu sunt întotdeauna autentice. O altă cronică este Képes kronika (Cronica pictată), care a fost scrisă pentru <a href="/wiki/Ludovic_I_al_Ungariei" title="Ludovic I al Ungariei">Ludovic cel Mare</a>. Literatura <a href="/wiki/Rena%C8%99terea" title="Renașterea">renascentistă</a> a înflorit sub domnia <a href="/wiki/Matia_Corvin" title="Matia Corvin">regelui Matia</a> (1458–1490). <a href="/wiki/Janus_Pannonius" title="Janus Pannonius">Janus Pannonius</a>, deși a scris în latină, este una dintre cele mai importante persoane din literatura maghiară, fiind singurul poet umanist maghiar semnificativ al epocii. Prima tipografie a fost fondată tot în timpul domniei lui Matia, de către <a href="/w/index.php?title=Andr%C3%A1s_Hess&action=edit&redlink=1" class="new" title="András Hess — pagină inexistentă">András Hess</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q653993" class="extiw" title="d:Q653993">d</a>), la Buda. Prima carte tipărită în Ungaria a fost <a href="/w/index.php?title=Chronica_Hungarorum&action=edit&redlink=1" class="new" title="Chronica Hungarorum — pagină inexistentă">Chronica Hungarorum</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q867045" class="extiw" title="d:Q867045">d</a>). Cei mai importanți poeți ai perioadei au fost <a href="/wiki/B%C3%A1lint_Balassi" title="Bálint Balassi">Bálint Balassi</a> (1554–1594) și <a href="/wiki/Mikl%C3%B3s_Zr%C3%ADnyi" title="Miklós Zrínyi">Miklós Zrínyi</a> (1620–1664). Poezia lui Balassi prezintă influențe medievale, poeziile sale putând fi împărțite în trei categorii: poezii de dragoste, poezii de război și poezii religioase. Cea mai semnificativă lucrare a lui Zrínyi, epopeea <a href="/w/index.php?title=Szigeti_veszedelem&action=edit&redlink=1" class="new" title="Szigeti veszedelem — pagină inexistentă">Szigeti veszedelem</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q286150" class="extiw" title="d:Q286150">d</a>) („Asediul Szigetului”, scrisă în 1648/49) este scrisă într-un mod similar cu <a href="/wiki/Iliada" title="Iliada">Iliada</a> și povestește eroica <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Szigetv%C3%A1r" title="Bătălia de la Szigetvár">bătălie de la Szigetvár</a>, unde străbunicul său a murit în timp ce apăra castelul din Szigetvár. Dintre operele literare religioase, cea mai importantă este traducerea Bibliei de <a href="/w/index.php?title=G%C3%A1sp%C3%A1r_K%C3%A1roli&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gáspár Károli — pagină inexistentă">Gáspár Károli</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q304346" class="extiw" title="d:Q304346">d</a>) (a doua traducere a Bibliei în maghiară), pastorul protestant din <a href="/wiki/G%C3%B6nc" title="Gönc">Gönc</a>, în 1590. Traducerea se numește Biblia din Vizsoly, după orașul în care a fost publicată pentru prima dată. <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Petofi.gif" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Petofi.gif/170px-Petofi.gif" decoding="async" width="170" height="224" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Petofi.gif/255px-Petofi.gif 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ca/Petofi.gif/340px-Petofi.gif 2x" data-file-width="675" data-file-height="888" /></a><figcaption><a href="/wiki/S%C3%A1ndor_Pet%C5%91fi" title="Sándor Petőfi">Sándor Petőfi</a>, poet și revoluționar maghiar.</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Marai2.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/27/Marai2.jpg/170px-Marai2.jpg" decoding="async" width="170" height="240" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/27/Marai2.jpg/255px-Marai2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/27/Marai2.jpg/340px-Marai2.jpg 2x" data-file-width="444" data-file-height="627" /></a><figcaption><a href="/wiki/S%C3%A1ndor_M%C3%A1rai" title="Sándor Márai">Sándor Márai</a>, scriitor și jurnalist maghiar</figcaption></figure> Iluminismul maghiar a avut loc la aproximativ cincizeci de ani după <a href="/wiki/Iluminism" title="Iluminism">iluminismul</a> francez. Primii scriitori luminați au fost gărzile <a href="/wiki/Maria_Terezia_a_Austriei" title="Maria Terezia a Austriei">Mariei Theresia</a> (<a href="/wiki/Gy%C3%B6rgy_Bessenyei" title="György Bessenyei">György Bessenyei</a>, <a href="/wiki/J%C3%A1nos_Bats%C3%A1nyi" title="János Batsányi">János Batsányi</a> și alții). Cei mai mari poeți ai vremii au fost <a href="/wiki/Mih%C3%A1ly_Csokonai_Vit%C3%A9z" title="Mihály Csokonai Vitéz">Mihály Csokonai Vitéz</a> și <a href="/wiki/D%C3%A1niel_Berzsenyi" title="Dániel Berzsenyi">Dániel Berzsenyi</a>. Cea mai mare figură a reformei lingvistice a fost <a href="/wiki/Ferenc_Kazinczy" title="Ferenc Kazinczy">Ferenc Kazinczy</a>. <a href="/wiki/Limba_maghiar%C4%83" title="Limba maghiară">Limba maghiară</a> a devenit utilizabilă pentru toate tipurile de explicații științifice din această perioadă și, în plus, au fost inventate multe cuvinte noi pentru a descrie noile invenții. <a href="/w/index.php?title=Literatura_maghiar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Literatura maghiară — pagină inexistentă">Literatura maghiară</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q935268" class="extiw" title="d:Q935268">d</a>) a dobândit recent un oarecare renume în afara granițelor Ungariei (mai ales prin traduceri în germană, franceză și engleză). Unii autori maghiari moderni au devenit din ce în ce mai populari în Germania și Italia, în special <a href="/wiki/S%C3%A1ndor_M%C3%A1rai" title="Sándor Márai">Sándor Márai</a>, <a href="/wiki/P%C3%A9ter_Esterh%C3%A1zy" title="Péter Esterházy">Péter Esterházy</a>, <a href="/wiki/P%C3%A9ter_N%C3%A1das" title="Péter Nádas">Péter Nádas</a> și <a href="/wiki/Imre_Kert%C3%A9sz" title="Imre Kertész">Imre Kertész</a>. Acesta din urmă este un scriitor evreu contemporan care a supraviețuit Holocaustului și a câștigat Premiul Nobel pentru literatură în 2002. Clasicii mai vechi ai literaturii maghiare și ai poeziei maghiare au rămas aproape total necunoscuți în afara Ungariei. <a href="/wiki/J%C3%A1nos_Arany" title="János Arany">János Arany</a>, un celebru poet maghiar din secolul al XIX-lea, este încă foarte iubit în Ungaria (în special colecția sa de <a href="/wiki/Balad%C4%83" title="Baladă">Balade</a>), printre câțiva alți „adevărați clasici” precum <a href="/wiki/S%C3%A1ndor_Pet%C5%91fi" title="Sándor Petőfi">Sándor Petőfi</a>, poetul Revoluției din 1848, <a href="/wiki/Endre_Ady" title="Endre Ady">Endre Ady</a>, <a href="/wiki/Mih%C3%A1ly_Babits" title="Mihály Babits">Mihály Babits</a>, <a href="/wiki/Dezs%C5%91_Kosztol%C3%A1nyi" title="Dezső Kosztolányi">Dezső Kosztolányi</a>, <a href="/wiki/Attila_J%C3%B3zsef" title="Attila József">Attila József</a>, <a href="/wiki/Mikl%C3%B3s_Radn%C3%B3ti" title="Miklós Radnóti">Miklós Radnóti</a> și <a href="/wiki/J%C3%A1nos_Pilinszky" title="János Pilinszky">János Pilinszky</a>. Alți autori maghiari cunoscuți sunt <a href="/wiki/M%C3%B3r_J%C3%B3kai" title="Mór Jókai">Mór Jókai</a>, <a href="/wiki/Frigyes_Karinthy" title="Frigyes Karinthy">Frigyes Karinthy</a>, <a href="/wiki/L%C3%A1szl%C3%B3_Krasznahorkai" title="László Krasznahorkai">László Krasznahorkai</a>, <a href="/wiki/Ferenc_M%C3%B3ra" title="Ferenc Móra">Ferenc Móra</a>, <a href="/wiki/G%C3%A9za_G%C3%A1rdonyi" title="Géza Gárdonyi">Géza Gárdonyi</a>, <a href="/wiki/Zsigmond_M%C3%B3ricz" title="Zsigmond Móricz">Zsigmond Móricz</a>, <a href="/wiki/Ephraim_Kishon" title="Ephraim Kishon">Ephraim Kishon</a>, <a href="/wiki/G%C3%A9za_G%C3%A1rdonyi" title="Géza Gárdonyi">Géza Gárdonyi</a>, <a href="/wiki/Arthur_Koestler" title="Arthur Koestler">Arthur Koestler</a>, <a href="/wiki/Ferenc_Moln%C3%A1r" title="Ferenc Molnár">Ferenc Molnár</a>, <a href="/wiki/Elie_Wiesel" title="Elie Wiesel">Elie Wiesel</a>, <a href="/wiki/K%C3%A1lm%C3%A1n_Miksz%C3%A1th" title="Kálmán Mikszáth">Kálmán Mikszáth</a>, <a href="/wiki/Gyula_Illy%C3%A9s" title="Gyula Illyés">Gyula Illyés</a>, <a href="/wiki/Mikl%C3%B3s_Szentkuthy" title="Miklós Szentkuthy">Miklós Szentkuthy</a>, <a href="/wiki/Magda_Szab%C3%B3" title="Magda Szabó">Magda Szabó</a> și <a href="/w/index.php?title=Stephen_Vizinczey&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stephen Vizinczey — pagină inexistentă">Stephen Vizinczey</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1233847" class="extiw" title="d:Q1233847">d</a>). <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Bucătărie">Bucătărie</h3></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Hortobagy_palacsinta.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/97/Hortobagy_palacsinta.JPG/220px-Hortobagy_palacsinta.JPG" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/97/Hortobagy_palacsinta.JPG/330px-Hortobagy_palacsinta.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/97/Hortobagy_palacsinta.JPG/440px-Hortobagy_palacsinta.JPG 2x" data-file-width="2400" data-file-height="1600" /></a><figcaption> <a href="/w/index.php?title=Pl%C4%83cint%C4%83_Hortob%C3%A1gyi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Plăcintă Hortobágyi — pagină inexistentă">Plăcintă Hortobágyi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3360757" class="extiw" title="d:Q3360757">d</a>) în <a href="/wiki/Sopron" title="Sopron">Sopron</a></figcaption></figure> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Dobos_cake_(Gerbeaud_Confectionery_Budapest_Hungary).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3f/Dobos_cake_%28Gerbeaud_Confectionery_Budapest_Hungary%29.jpg/220px-Dobos_cake_%28Gerbeaud_Confectionery_Budapest_Hungary%29.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3f/Dobos_cake_%28Gerbeaud_Confectionery_Budapest_Hungary%29.jpg/330px-Dobos_cake_%28Gerbeaud_Confectionery_Budapest_Hungary%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3f/Dobos_cake_%28Gerbeaud_Confectionery_Budapest_Hungary%29.jpg/440px-Dobos_cake_%28Gerbeaud_Confectionery_Budapest_Hungary%29.jpg 2x" data-file-width="1280" data-file-height="853" /></a><figcaption> <a href="/w/index.php?title=Tort_Dobos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tort Dobos — pagină inexistentă">Tort Dobos</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q295568" class="extiw" title="d:Q295568">d</a>)</figcaption></figure> Mâncăruri tradiționale, cum ar fi celebrul <a href="/wiki/Gula%C8%99" title="Gulaș">gulaș</a> (gulyás tocană sau supă) ocupă un loc proeminent în bucătăria maghiară. Mâncărurile sunt adesea aromate cu <a href="/wiki/Boia_(condiment)" title="Boia (condiment)">boia</a> de ardei (ardei roșu măcinat), o inovație maghiară.<a href="#cite_note-235">[233]</a> Pudra de boia de ardei, obținută dintr-un tip special de ardei, este unul dintre cele mai comune condimente folosite în bucătăria tipic maghiară. <a href="/wiki/Sm%C3%A2nt%C3%A2n%C4%83" title="Smântână">Smântâna</a> ungurească groasă numită tejföl este adesea folosită pentru a atenua aroma preparatelor. Celebra supă fierbinte ungurească de pește de râu numită „ciorba pescarului” sau <a href="/wiki/Hal%C3%A1szl%C3%A9" title="Halászlé">halászlé</a> este de obicei un amestec bogat de mai multe feluri de pește.<a href="#cite_note-236">[234]</a> Alte feluri de mâncare sunt <a href="/w/index.php?title=Paprica%C8%99ul_de_pui&action=edit&redlink=1" class="new" title="Papricașul de pui — pagină inexistentă">papricașul de pui</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q645522" class="extiw" title="d:Q645522">d</a>), <a href="/wiki/Foie_gras" title="Foie gras">foie gras</a> din ficat de gâscă, tocană <a href="/w/index.php?title=P%C3%B6rk%C3%B6lt&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pörkölt — pagină inexistentă">Pörkölt</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1058306" class="extiw" title="d:Q1058306">d</a>), vadas, (tocană de vânat cu sos de legume și <a href="/w/index.php?title=Sp%C3%A4tzle&action=edit&redlink=1" class="new" title="Spätzle — pagină inexistentă">Spätzle</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q20065" class="extiw" title="d:Q20065">d</a>)), <a href="/wiki/P%C4%83str%C4%83v" title="Păstrăv">păstrăv</a> cu migdale și găluște sărate și dulci, precum <a href="/w/index.php?title=T%C3%BAr%C3%B3s_csusza&action=edit&redlink=1" class="new" title="Túrós csusza — pagină inexistentă">Túrós csusza</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q723975" class="extiw" title="d:Q723975">d</a>), (găluște cu brânză <a href="/wiki/Quark" title="Quark">quark</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q259642" class="extiw" title="d:Q259642">d</a>) proaspătă și smântână grasă). Printre deserturi se numără emblematicul <a href="/w/index.php?title=Tort_Dobos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tort Dobos — pagină inexistentă">tort Dobos</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q295568" class="extiw" title="d:Q295568">d</a>), <a href="/w/index.php?title=%C8%98trudelul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ștrudelul — pagină inexistentă">ștrudelul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q59170" class="extiw" title="d:Q59170">d</a>) (rétes), umplut cu mere, cireșe, mac sau brânză, <a href="/wiki/Pala%C4%8Dinka" title="Palačinka">clătitele Gundel</a>, găluștele cu prune (szilvás gombóc), găluște somlói, supe de desert ca <a href="/w/index.php?title=Supa_de_vi%C8%99ine&action=edit&redlink=1" class="new" title="Supa de vișine — pagină inexistentă">supa de vișine</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q30698" class="extiw" title="d:Q30698">d</a>) și piureul de castane dulci gesztenyepüré (<a href="/w/index.php?title=Castanea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Castanea — pagină inexistentă">castane</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q129324" class="extiw" title="d:Q129324">d</a>) fierte pasate cu zahăr și rom și fărâmițate în pesmet, acoperite cu frișcă). <a href="/wiki/Covrig" title="Covrig">Perec</a> și <a href="/w/index.php?title=Kifli&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kifli — pagină inexistentă">Kifli</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q877538" class="extiw" title="d:Q877538">d</a>) sunt produse de patiserie foarte populare.<a href="#cite_note-237">[235]</a> Csárda este un tip specific de han unguresc, o tavernă în stil vechi care oferă preparate și băuturi tradiționale. Borozó este de obicei o mică tavernă de vinuri, pince este o cramă de bere sau de vinuri, iar un söröző este un <a href="/wiki/Local" title="Local">birt</a> care oferă bere la halbă și uneori mese. Bisztró este un restaurant ieftin, adesea cu autoservire. Büfé este cel mai ieftin tip de local, deși acolo servirea se poate face la tejghea. Produsele de patiserie, prăjiturile și cafeaua sunt servite la cofetăriile numite cukrászda, în timp cafenelele se numesc eszpresszó. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Tokaji_6p_1989.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/16/Tokaji_6p_1989.jpg/170px-Tokaji_6p_1989.jpg" decoding="async" width="170" height="255" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/16/Tokaji_6p_1989.jpg/255px-Tokaji_6p_1989.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/16/Tokaji_6p_1989.jpg/340px-Tokaji_6p_1989.jpg 2x" data-file-width="880" data-file-height="1320" /></a><figcaption>Celebrul <a href="/wiki/Vin_de_Tokaj" title="Vin de Tokaj">vin de Tokaji</a>. A fost numit Vinum Regum, Rex Vinorum („Vinul regilor, regele vinurilor”) de către <a href="/wiki/Ludovic_al_XIV-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic al XIV-lea al Franței">Ludovic al XIV-lea al Franței</a></figcaption></figure> <a href="/wiki/Palinc%C4%83" class="mw-redirect" title="Palincă">Palinca</a>, băutură dublu distilată din fructe este specifică zonei <a href="/wiki/Marea_C%C3%A2mpie_Ungar%C4%83" title="Marea Câmpie Ungară">Marii Câmpii Ungare</a>. Această băutură vine într-o varietate de arome, inclusiv caise (barack) și cireșe (cseresznye), dar cea mai populară este cea de prune (szilva). Berea se potrivește bine cu multe preparate tradiționale maghiare. Cele cinci mărci de bere maghiare principale sunt: <a href="/w/index.php?title=Borsodi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Borsodi — pagină inexistentă">Borsodi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1502941" class="extiw" title="d:Q1502941">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Soproni&action=edit&redlink=1" class="new" title="Soproni — pagină inexistentă">Soproni</a>, <a href="/w/index.php?title=Arany_%C3%81szok&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arany Ászok — pagină inexistentă">Arany Ászok</a>, <a href="/w/index.php?title=K%C3%B5b%C3%A1nyai&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kõbányai — pagină inexistentă">Kõbányai</a> și <a href="/w/index.php?title=Dreher&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dreher — pagină inexistentă">Dreher</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q909817" class="extiw" title="d:Q909817">d</a>).<a href="#cite_note-238">[236]</a> În Ungaria nu se ciocnesc paharele sau halbele atunci când se bea bere. Există o legendă urbană în cultura maghiară conform căreia generalii austrieci și-au ciocnit paharele de bere pentru a sărbători execuția <a href="/wiki/Cei_13_de_la_Arad" title="Cei 13 de la Arad">celor 13 martiri de la Arad</a> în 1849. Mulți oameni încă urmează tradiția, deși cei mai tineri o ignoră, invocând că jurământul era menit să dureze doar 150 de ani.<a href="#cite_note-239">[237]</a> După cum spune Hugh Johnson în The History of Wine, teritoriul Ungariei este ideal pentru vinificație, iar țara poate fi împărțită în șase regiuni viticole: Nord-Transdanubia, Lacul Balaton, Sud-Pannónia, Regiunea Duna sau Alföld, Ungaria Superioară și Tokaj-Hegyalja.<a href="#cite_note-240">[238]</a> Romanii au adus vița de vie în <a href="/wiki/Panonia" title="Panonia">Pannonia</a>, iar până în secolul al V-lea e.n., există date despre podgorii extinse în Ungaria de astăzi. <a href="/wiki/Maghiari" title="Maghiari">Maghiarii</a> au adus și ei cunoștințe de vinificație din Orient. Potrivit lui <a href="/w/index.php?title=Ibn_Rustah&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ibn Rustah — pagină inexistentă">Ibn Rustah</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q269296" class="extiw" title="d:Q269296">d</a>), triburile maghiare erau familiarizate cu vinificația cu mult timp înainte de <a href="/wiki/Cucerirea_de_c%C4%83tre_unguri_a_Bazinului_Panonic" title="Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic">cucerirea maghiară a Bazinului Carpatic</a>.<a href="#cite_note-241">[239]</a> Regiunile viticole maghiare oferă o mare varietate de stiluri: principalele produse ale țării sunt vinurile albe seci tari, cu o aciditate bună, deși vinurile albe dulci complexe (Tokaj), elegante (<a href="/wiki/Eger" title="Eger">Eger</a>) și roșii robuste tari (<a href="/wiki/Vill%C3%A1ny" title="Villány">Villany</a> și <a href="/wiki/Szeksz%C3%A1rd" title="Szekszárd">Szekszárd</a>). Principalele soiuri cultivate sunt: <a href="/wiki/Riesling_Italian" title="Riesling Italian">Olaszrizling</a>, <a href="/wiki/Frunz%C4%83_de_Tei" title="Frunză de Tei">Hárslevelű</a>, <a href="/wiki/Furmint" title="Furmint">Furmint</a>, <a href="/wiki/Pinot_Gris" title="Pinot Gris">Pinot gris</a> sau Szürkebarát, <a href="/wiki/Chardonnay" title="Chardonnay">Chardonnay</a> (alb), <a href="/w/index.php?title=K%C3%A9kfrankos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Kékfrankos — pagină inexistentă">Kékfrankos</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q882859" class="extiw" title="d:Q882859">d</a>) (sau Blaufränkisch în germană), <a href="/wiki/Cadarc%C4%83_de_Mini%C8%99" title="Cadarcă de Miniș">Kadarka</a>, <a href="/w/index.php?title=Portugieser&action=edit&redlink=1" class="new" title="Portugieser — pagină inexistentă">Portugieser</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q646799" class="extiw" title="d:Q646799">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Zweigelt&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zweigelt — pagină inexistentă">Zweigelt</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q232825" class="extiw" title="d:Q232825">d</a>), <a href="/wiki/Cabernet-Sauvignon" class="mw-redirect" title="Cabernet-Sauvignon">Cabernet sauvignon</a>, <a href="/w/index.php?title=Cabernet_franc&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cabernet franc — pagină inexistentă">Cabernet franc</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q63591" class="extiw" title="d:Q63591">d</a>) și <a href="/wiki/Merlot" title="Merlot">Merlot</a>. Cele mai cunoscute vinuri originare din Ungaria sunt <a href="/wiki/Vin_de_Tokaj" title="Vin de Tokaj">Tokaji Aszú</a> și <a href="/w/index.php?title=Egri_bikav%C3%A9r&action=edit&redlink=1" class="new" title="Egri bikavér — pagină inexistentă">Egri Bikavér</a>.<a href="#cite_note-242">[240]</a><a href="#cite_note-243">[241]</a> <a href="/wiki/Vin_de_Tokaj" title="Vin de Tokaj">Tokaji</a>, care înseamnă „din Tokaj” în maghiară, este folosit pentru a eticheta vinurile din regiunea viticolă <a href="/w/index.php?title=Tokaj-Hegyalja&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tokaj-Hegyalja — pagină inexistentă">Tokaj-Hegyalja</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q828125" class="extiw" title="d:Q828125">d</a>). Vinul de Tokaj a primit laude de la numeroși mari scriitori și compozitori, inclusiv <a href="/wiki/Ludwig_van_Beethoven" title="Ludwig van Beethoven">Beethoven</a>, <a href="/wiki/Franz_Liszt" title="Franz Liszt">Liszt</a>, <a href="/wiki/Franz_Schubert" title="Franz Schubert">Schubert</a> și <a href="/wiki/Johann_Wolfgang_von_Goethe" title="Johann Wolfgang von Goethe">Goethe</a>; Vinul preferat al lui <a href="/wiki/Joseph_Haydn" title="Joseph Haydn">Joseph Haydn</a> a fost un Tokaji.<a href="#cite_note-royal_tokaji-244">[242]</a> <a href="/wiki/Ludovic_al_XV-lea_al_Fran%C8%9Bei" title="Ludovic al XV-lea al Franței">Ludovic al XV-lea</a> și <a href="/wiki/Frederic_al_II-lea_al_Prusiei" title="Frederic al II-lea al Prusiei">Frederic cel Mare</a> foloseau vinul Tokaji încercând să se depășească unul pe celălalt când primeau oaspeți. Napoleon al III-lea, ultimul împărat al Franței, comanda 30-40 de butoaie de Tokaji la Curtea Regală Franceză în fiecare an. Gustav al III-lea, regele Suediei, era un iubitor de Tokaji.<a href="#cite_note-royal_tokaji-244">[242]</a> În Rusia, printre clienți se numărau Petru cel Mare și împărăteasa Elisabeta, în timp ce Ecaterina cea Mare a postat o garnizoană rusă în orașul Tokaj, cu scopul de a asigura livrări regulate de vin la Sankt Petersburg.<a href="#cite_note-royal_tokaji-244">[242]</a> De peste 150 de ani, un amestec de patruzeci de ierburi maghiare a fost folosit pentru a crea lichiorul <a href="/w/index.php?title=Unicum&action=edit&redlink=1" class="new" title="Unicum — pagină inexistentă">Unicum</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q765604" class="extiw" title="d:Q765604">d</a>). Unicum este un lichior amar, de culoare închisă, care poate fi băut ca aperitiv sau după masă, ajutând astfel digestia.<a href="#cite_note-245">[243]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Recreere">Recreere</h3></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:H%C3%A9v%C3%ADz.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/H%C3%A9v%C3%ADz.jpg/220px-H%C3%A9v%C3%ADz.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/H%C3%A9v%C3%ADz.jpg/330px-H%C3%A9v%C3%ADz.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/H%C3%A9v%C3%ADz.jpg/440px-H%C3%A9v%C3%ADz.jpg 2x" data-file-width="800" data-file-height="600" /></a><figcaption> <a href="/w/index.php?title=Lacul_H%C3%A9v%C3%ADz&action=edit&redlink=1" class="new" title="Lacul Hévíz — pagină inexistentă">Lacul Hévíz</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q249992" class="extiw" title="d:Q249992">d</a>), cel mai mare lac termal din Europa</figcaption></figure> Ungaria este o țară a apelor <a href="/wiki/Spa_(fizioterapie)" title="Spa (fizioterapie)">termale</a>. <a href="/wiki/Istoria_Ungariei" title="Istoria Ungariei">Istoria maghiară</a> a fost de la bun început legată de cultura balneară. Construcțiile balneare ungurești prezintă elemente arhitecturale <a href="/wiki/Roma_Antic%C4%83" title="Roma Antică">romane</a>, grecești, turcești și nordice.<a href="#cite_note-246">[244]</a> Datorită unei poziții geografice avantajoase, apa termală de bună calitate poate fi găsită în cantități mari pe peste 80% din teritoriul Ungariei. În Ungaria se găsesc circa 1.500 de izvoare termale, dintre care mai mult de 100 doar în zona Capitalei. Există aproximativ 450 de băi publice în Ungaria.<a href="#cite_note-247">[245]</a> <a href="/wiki/Roma_Antic%C4%83" title="Roma Antică">Romanii</a> au adus prima epocă a stațiunilor balneare din Ungaria. Rămășițele complexelor lor de băi se văd încă în <a href="/w/index.php?title=%C3%93buda&action=edit&redlink=1" class="new" title="Óbuda — pagină inexistentă">Óbuda</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q292927" class="extiw" title="d:Q292927">d</a>). Cultura balneară a fost reînviată în timpul <a href="/wiki/Pa%C8%99al%C3%A2cul_Buda" title="Pașalâcul Buda">invaziei turcești</a>, iar izvoarele termale din <a href="/wiki/Buda" title="Buda">Buda</a> au fost folosite pentru construirea unui număr de băi, dintre care unele (cum ar fi <a href="/w/index.php?title=B%C4%83ile_Kir%C3%A1ly&action=edit&redlink=1" class="new" title="Băile Király — pagină inexistentă">Băile Király</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q195545" class="extiw" title="d:Q195545">d</a>), <a href="/wiki/B%C4%83ile_Rudas" title="Băile Rudas">Băile Rudas</a>) încă funcționează. În secolul al XIX-lea, progresele în domeniul forajelor de adâncime și în știința medicală a oferit rampa de lansare pentru un nou salt al culturii scăldatului. Marile centre balneare, cum ar fi <a href="/wiki/B%C4%83ile_Medicinale_Gell%C3%A9rt" title="Băile Medicinale Gellért">Băile Gellért</a>, Băile Lukács, <a href="/wiki/Insula_Margareta" title="Insula Margareta">Insula Margareta</a> și <a href="/w/index.php?title=B%C4%83ile_Medicinale_Sz%C3%A9chenyi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Băile Medicinale Széchenyi — pagină inexistentă">Băile Medicinale Széchenyi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q194783" class="extiw" title="d:Q194783">d</a>) sunt o reflectare a acestei renașteri a popularității. Băile termale Széchenyi sunt cel mai mare complex balnear din Europa și au fost prima baie termală construită în zona Pesta a Budapestei.<a href="#cite_note-248">[246]</a> Această clădire este un exemplu remarcabil de stil renascentist modern. Situate în partea Buda a Budapestei, Băile Gellért sunt cel mai celebru și luxos complex termal al Capitalei.<a href="#cite_note-249">[247]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Artă_populară">Artă populară</h3></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7b/Voivodina_Hungarians_national_costume_and_dance_6.jpg/220px-Voivodina_Hungarians_national_costume_and_dance_6.jpg"><img resource="/wiki/Fi%C8%99ier:Voivodina_Hungarians_national_costume_and_dance_6.jpg" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7b/Voivodina_Hungarians_national_costume_and_dance_6.jpg/220px-Voivodina_Hungarians_national_costume_and_dance_6.jpg" decoding="async" width="220" height="226" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7b/Voivodina_Hungarians_national_costume_and_dance_6.jpg/330px-Voivodina_Hungarians_national_costume_and_dance_6.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7b/Voivodina_Hungarians_national_costume_and_dance_6.jpg/440px-Voivodina_Hungarians_national_costume_and_dance_6.jpg 2x" data-file-width="1302" data-file-height="1340" /></a><figcaption> Maghiar dansând <a href="/wiki/Cearda%C8%99" title="Ceardaș">ceardaș</a> în costume populare</figcaption></figure> <a href="/w/index.php?title=Ugr%C3%B3s&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ugrós — pagină inexistentă">Ugrós</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7877922" class="extiw" title="d:Q7877922">d</a>) (dansuri săltate) sunt dansuri în stil vechi care datează din <a href="/wiki/Evul_Mediu" title="Evul Mediu">Evul Mediu</a>. Din acest grup fac parte dansuri solo sau pe perechi însoțite de muzică în stil vechi, dansuri ciobănești și alte dansuri solo bărbătești din <a href="/wiki/Transilvania" title="Transilvania">Transilvania</a> și dansuri de marș împreună cu unele dansuri medievale cu arme. <a href="/w/index.php?title=Karik%C3%A1z%C3%B3&action=edit&redlink=1" class="new" title="Karikázó — pagină inexistentă">Karikázó</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2194662" class="extiw" title="d:Q2194662">d</a>) este un dans în cerc interpretat de femei însoțit doar de cântece populare vocale. <a href="/wiki/Cearda%C8%99" title="Ceardaș">Ceardaș</a> este o familie de dansuri de stil nou dezvoltate în secolele al XVIII-lea–al XIX-lea, cu costume ungurești brodate și muzică energică. De la dansurile complicate ale bărbaților care își lovesc cizmele cu palma până la vechile dansuri în cerc pentru femei, ceardașul denotă o exuberanță a dansului popular maghiar încă sărbătorit la țară. <a href="/w/index.php?title=Verbunkos&action=edit&redlink=1" class="new" title="Verbunkos — pagină inexistentă">Verbunkos</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q220535" class="extiw" title="d:Q220535">d</a>) este un dans bărbătesc solo, evoluat din spectacolele de recrutare ale armatei <a href="/wiki/Austro-Ungaria" title="Austro-Ungaria">austro-ungare</a>. La începutul secolului al XVIII-lea a luat contur stilul actual de artă populară maghiară, încorporând atât elemente <a href="/wiki/Rena%C8%99terea" title="Renașterea">renascentiste</a>, cât și <a href="/wiki/Baroc" title="Baroc">baroce</a>, în funcție de zonă, precum și influențe persane <a href="/wiki/Imperiul_Sasanid" title="Imperiul Sasanid">sasanide</a>. Florile și frunzele, uneori o pasăre sau un ornament în spirală, sunt principalele teme decorative. Ornamentul cel mai frecvent este o floare cu o piesă centrală care seamănă cu ochiul unei pene de păun. Aproape toate manifestările de artă populară practicate în alte părți ale Europei au înflorit și în rândul țărănimii <a href="/wiki/Maghiari" title="Maghiari">maghiare</a> la un moment sau altul, ceramica și textilele acestora fiind cele mai dezvoltate dintre toate. În Ungaria, Sárköz din <a href="/wiki/Transdanubia" title="Transdanubia">Transdanubia</a> și <a href="/wiki/Mez%C5%91k%C3%B6vesd" title="Mezőkövesd">Matyóföld</a> din <a href="/wiki/Marea_C%C3%A2mpie_Ungar%C4%83" title="Marea Câmpie Ungară">Marea Câmpie Ungară</a> produc cele mai bune broderii. În regiunea <a href="/wiki/Jude%C8%9Bul_Tolna" title="Județul Tolna">Sárköz</a>, șepcile pentru femei prezintă modele alb-negru la fel de delicate precum dantelă. Motivele de broderie aplicate îmbrăcămintei pentru femei au fost transpuse și pe fețe de masă și ștergare potrivite pentru uz modern ca decorațiuni de perete. Aceste vase, realizate din lut negru, reflectă mai bine de trei sute de ani de modele și forme populare tradiționale transdanubiene. Nu există două exact la fel, deoarece toate lucrările sunt realizate manual, inclusiv atât modelarea, cât și decorarea. Ele sunt „semnate” prin lăsarea amprentei degetului mare sau de un deget al ceramistului care realizează piesa. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Porțelanuri">Porțelanuri</h3></div> Fondată în 1826, <a href="/w/index.php?title=Herend_Porcelain&action=edit&redlink=1" class="new" title="Herend Porcelain — pagină inexistentă">Herend Porcelain</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q653530" class="extiw" title="d:Q653530">d</a>) este una dintre cele mai mari fabrici de ceramică din lume, specializată în <a href="/wiki/Por%C8%9Belan" title="Porțelan">porțelan</a> de lux pictat și aurit manual. La mijlocul secolului al XIX-lea, era furnizorul <a href="/wiki/Casa_de_Habsburg" title="Casa de Habsburg">dinastiei Habsburgilor</a> și clienților aristocrați din întreaga Europă. Multe dintre modelele sale clasice sunt încă în producție. După căderea comunismului în Ungaria, fabrica a fost privatizată și acum este deținută în proporție de 75% de foștii manageri și angajați exportând în peste 60 de țări ale lumii.<a href="#cite_note-250">[248]</a> Zsolnay Porcelain Manufacture este un producător maghiar de porțelanuri, ceramică, vase de lut, gresie și teracotă. Compania a introdus procesul de glazurare cu eozină și ceramica pirogranită. Fabrica Zsolnay a fost înființată de Miklós Zsolnay în <a href="/wiki/P%C3%A9cs" title="Pécs">Pécs</a>, pentru a produce gresie și ceramică în 1853. În 1863, fiul său, <a href="/w/index.php?title=Vilmos_Zsolnay&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vilmos Zsolnay — pagină inexistentă">Vilmos Zsolnay</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q687070" class="extiw" title="d:Q687070">d</a>) (1828–1900) s-a alăturat companiei și a devenit patron și director după câțiva ani. El a adus fabricii anvergură mondială prin demonstrarea produselor sale inovatoare la târguri mondiale și expoziții internaționale, inclusiv la Târgul Mondial din 1873 de la Viena, apoi la Târgul Mondial din 1878 de la Paris, unde Zsolnay a primit Marele Premiu. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Sport">Sport</h3></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2e/Vaterpolo_Hungary_vs_Italy_semifinal_game2.jpg/220px-Vaterpolo_Hungary_vs_Italy_semifinal_game2.jpg"><img resource="/wiki/Fi%C8%99ier:Vaterpolo_Hungary_vs_Italy_semifinal_game2.jpg" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2e/Vaterpolo_Hungary_vs_Italy_semifinal_game2.jpg/220px-Vaterpolo_Hungary_vs_Italy_semifinal_game2.jpg" decoding="async" width="220" height="164" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2e/Vaterpolo_Hungary_vs_Italy_semifinal_game2.jpg/330px-Vaterpolo_Hungary_vs_Italy_semifinal_game2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2e/Vaterpolo_Hungary_vs_Italy_semifinal_game2.jpg/440px-Vaterpolo_Hungary_vs_Italy_semifinal_game2.jpg 2x" data-file-width="2592" data-file-height="1936" /></a><figcaption> <a href="/w/index.php?title=Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_masculin%C4%83_de_polo_pe_ap%C4%83_a_Ungariei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Echipa națională masculină de polo pe apă a Ungariei — pagină inexistentă">Echipa națională masculină de polo pe apă a Ungariei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1079703" class="extiw" title="d:Q1079703">d</a>) este considerată printre cele mai bune din lume, și deține cele mai multe medalii olimpice și cele mai multe medalii olimpice de aur.</figcaption></figure> <a href="/wiki/Ungaria_la_Jocurile_Olimpice" title="Ungaria la Jocurile Olimpice">Sportivii maghiari</a> au concurat cu succes la <a href="/wiki/Jocurile_Olimpice" title="Jocurile Olimpice">Jocurile Olimpice</a>, doar zece țări câștigând mai multe medalii olimpice decât Ungaria, cu un total de 498 de medalii, ocupând locul opt într-un număr de medalii din <a href="/wiki/Clasamentul_na%C8%9Biunilor_dup%C4%83_medalii_olimpice" title="Clasamentul națiunilor după medalii olimpice">toate timpurile la Jocurile Olimpice</a>. Ungaria are al treilea cel mai mare număr de <a href="/w/index.php?title=Medalie_olimpic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Medalie olimpică — pagină inexistentă">medalii olimpice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q636830" class="extiw" title="d:Q636830">d</a>) pe cap de locuitor și al doilea cel mai mare număr de medalii de aur pe cap de locuitor din lume.<a href="#cite_note-251">[249]</a> Ungaria a excelat în sporturile olimpice acvatice. La <a href="/wiki/Polo_pe_ap%C4%83" title="Polo pe apă">polo pe apă</a>, echipa maghiară este de departe <a href="/wiki/Polo_pe_ap%C4%83_la_Jocurile_Olimpice" title="Polo pe apă la Jocurile Olimpice">cea mai mare câștigătoare de medalii</a>, iar la înot, bărbații maghiari ocupă locul al patrulea în general, în timp ce femeile ocupă locul opt în general. Ei au înregistrat, de asemenea, succese la <a href="/wiki/Caiac_canoe_la_Jocurile_Olimpice" title="Caiac canoe la Jocurile Olimpice">caiac-canoe</a>, la care se află pe locul trei.  <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/af/Groupama_Arena_Budapest_%2817267881892%29.jpg/220px-Groupama_Arena_Budapest_%2817267881892%29.jpg"><img resource="/wiki/Fi%C8%99ier:Groupama_Arena_Budapest_(17267881892).jpg" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/af/Groupama_Arena_Budapest_%2817267881892%29.jpg/220px-Groupama_Arena_Budapest_%2817267881892%29.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/af/Groupama_Arena_Budapest_%2817267881892%29.jpg/330px-Groupama_Arena_Budapest_%2817267881892%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/af/Groupama_Arena_Budapest_%2817267881892%29.jpg/440px-Groupama_Arena_Budapest_%2817267881892%29.jpg 2x" data-file-width="5465" data-file-height="3644" /></a><figcaption> <a href="/wiki/Groupama_Arena" title="Groupama Arena">Groupama Arena</a>, <a href="/wiki/Clasificarea_stadioanelor_UEFA" title="Clasificarea stadioanelor UEFA">stadionul de categoria patru UEFA</a> al lui <a href="/wiki/Ferencv%C3%A1ros_TC" title="Ferencváros TC">Ferencvárosi TC</a></figcaption></figure> Ungaria a câștigat prima medalie de aur la Jocurile Olimpice de iarnă din 2018 la patinaj viteză pe pistă scurtă masculină cu o echipă de patru: Csaba Burján, Sándor Liu, Shaoang Liu, Viktor Knoch.<a href="#cite_note-252">[250]</a> În 2015, Adunarea <a href="/w/index.php?title=Comitetului_Olimpic_Maghiar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Comitetului Olimpic Maghiar — pagină inexistentă">Comitetului Olimpic Maghiar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q543216" class="extiw" title="d:Q543216">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Adunarea_de_la_Budapesta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Adunarea de la Budapesta — pagină inexistentă">Adunarea de la Budapesta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1006850" class="extiw" title="d:Q1006850">d</a>) au decis să intre în cursa pentru găzduirea <a href="/wiki/Jocurile_Olimpice_de_var%C4%83_din_2024" title="Jocurile Olimpice de vară din 2024">Jocurilor Olimpice de vară din 2024,</a> care în cele din urmă au fost atribuite <a href="/wiki/Paris" title="Paris">Parisului</a>. Budapesta a pierdut mai multe competiții pentru găzduirea jocurilor olimpice, în <a href="/wiki/Jocurile_Olimpice_de_var%C4%83_din_1916" title="Jocurile Olimpice de vară din 1916">1916</a>, <a href="/wiki/Jocurile_Olimpice_de_var%C4%83_din_1920" title="Jocurile Olimpice de vară din 1920">1920</a>, <a href="/wiki/Jocurile_Olimpice_de_var%C4%83_din_1936" title="Jocurile Olimpice de vară din 1936">1936</a>, <a href="/wiki/Jocurile_Olimpice_de_var%C4%83_din_1944" title="Jocurile Olimpice de vară din 1944">1944</a> și <a href="/wiki/Jocurile_Olimpice_de_var%C4%83_din_1960" title="Jocurile Olimpice de vară din 1960">1960</a> în fața <a href="/wiki/Berlin" title="Berlin">Berlinului</a>, <a href="/wiki/Anvers" title="Anvers">Antwerpenului</a>, <a href="/wiki/Londra" title="Londra">Londrei</a> și, respectiv, <a href="/wiki/Roma" title="Roma">Romei</a>.<a href="#cite_note-253">[251]</a><a href="#cite_note-254">[252]</a> Ungaria a găzduit multe evenimente <a href="/wiki/Sport" title="Sport">sportive</a> globale în trecut, printre altele Campionatele Mondiale de Box Amator din 1997, <a href="/wiki/Campionatul_Mondial_de_Scrim%C4%83_din_2000" title="Campionatul Mondial de Scrimă din 2000">Campionatele Mondiale de Scrimă din 2000</a>, Campionatele Mondiale de Patinaj Viteză 2001, Jocurile Mondiale Interuniversitare 2008, Campionatele Mondiale de Pentatlon Modern 2008, ITU World Championship Series 2010, <a href="/wiki/Campionatul_Mondial_de_Hochei_pe_Ghea%C8%9B%C4%83" title="Campionatul Mondial de Hochei pe Gheață">Campionatul Mondial de Hochei pe Gheață din 2011</a>, <a href="/wiki/Campionatul_Mondial_de_Scrim%C4%83_din_2013" title="Campionatul Mondial de Scrimă din 2013">Campionatul Mondial de scrimă din 2013</a>, Campionatul Mondial de Lupte din 2013, Campionatul World Masters Athletics Championships 2014, World Aquatics Championship 2017 șiCampionatul mondial de judo 2017, doar în ultimele două decenii. Pe lângă acestea, Ungaria a fost gazda multor turnee la nivel european, cum ar fi European Aquatics Championship 2006, European Aquatics Championship 2010, Campionatul European de Judo din 2013, Campionatul European de Karate 2013, Campionatul European de Gimnastică Ritmică 2017 și a găzduit 4 meciuri din <a href="/wiki/Campionatul_European_de_Fotbal_2020" title="Campionatul European de Fotbal 2020">UEFA Euro 2020</a>, pe noul <a href="/w/index.php?title=Stadion_polivalent&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stadion polivalent — pagină inexistentă">stadion polivalent</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1049757" class="extiw" title="d:Q1049757">d</a>) <a href="/wiki/Pusk%C3%A1s_Ar%C3%A9na" title="Puskás Aréna">Ferenc Puskás</a>, cu 67.889 de locuri. <a href="/wiki/Marele_Premiu_al_Ungariei" title="Marele Premiu al Ungariei">Marele Premiu al Ungariei</a> de <a href="/wiki/Formula_1" title="Formula 1">Formula 1</a> a avut loc la <a href="/wiki/Circuitul_Hungaroring" title="Circuitul Hungaroring">Hungaroring</a>, chiar lângă <a href="/wiki/Budapesta" title="Budapesta">Budapesta</a>, circuit care are licență <a href="/wiki/Federa%C8%9Bia_Interna%C8%9Bional%C4%83_de_Automobilism" title="Federația Internațională de Automobilism">FIA</a> de gradul 1.<a href="#cite_note-255">[253]</a> Din 1986, cursa a fost o rundă a Campionatului Mondial de <a href="/wiki/Formula_1" title="Formula 1">Formula 1</a> organizat de <a href="/wiki/Federa%C8%9Bia_Interna%C8%9Bional%C4%83_de_Automobilism" title="Federația Internațională de Automobilism">FIA</a> . Pista a fost complet reasfaltată pentru prima dată la începutul anului 2016 și s-a anunțat că acordul Grand Prix-ului a fost prelungit pentru încă cinci ani, până în 2026.<a href="#cite_note-256">[254]</a> <a href="/wiki/%C8%98ah_(joc)" title="Șah (joc)">Șahul</a> este, de asemenea, un sport popular și de succes în Ungaria, jucătorii maghiari fiind pe locul 10 în clasamentul <a href="/wiki/Federa%C8%9Bia_Interna%C8%9Bional%C4%83_de_%C8%98ah" title="Federația Internațională de Șah">Federației Mondiale de Șah</a>.<a href="#cite_note-257">[255]</a> Există aproximativ 54 de <a href="/wiki/Mare_maestru_la_%C8%99ah" title="Mare maestru la șah">mari maeștri</a> și 118 de maeștri internaționali în Ungaria, ceea ce este mai mult decât în <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> sau <a href="/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord" title="Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord">Regatul Unit</a>. Richárd Rapport este un jucător important la juniori, în timp ce <a href="/wiki/Judit_Polg%C3%A1r" title="Judit Polgár">Judit Polgár</a> este considerată în general cea mai puternică jucătoare de șah din toate timpurile. Unii dintre cei mai buni scrimeri din lume de-a lungul istoriei provin din Ungaria,<a href="#cite_note-258">[256]</a><a href="#cite_note-259">[257]</a> iar în 2009, <a href="/w/index.php?title=Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_masculin%C4%83_de_hochei_pe_ghea%C8%9B%C4%83_a_Ungariei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Echipa națională masculină de hochei pe gheață a Ungariei — pagină inexistentă">echipa națională masculină de hochei pe gheață a Ungariei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q628206" class="extiw" title="d:Q628206">d</a>) s-a calificat pentru primul <a href="/wiki/Campionatul_Mondial_de_Hochei_pe_Ghea%C8%9B%C4%83" title="Campionatul Mondial de Hochei pe Gheață">Campionat Mondial IIHF</a>, iar în 2015, s-a calificat pentru al doilea Campionat Mondial în divizia superioară. <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Fotbal">Fotbal</h4></div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ferenc_Pusk%C3%A1s.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/74/Ferenc_Pusk%C3%A1s.jpg/170px-Ferenc_Pusk%C3%A1s.jpg" decoding="async" width="170" height="259" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/74/Ferenc_Pusk%C3%A1s.jpg/255px-Ferenc_Pusk%C3%A1s.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/74/Ferenc_Pusk%C3%A1s.jpg/340px-Ferenc_Pusk%C3%A1s.jpg 2x" data-file-width="2399" data-file-height="3650" /></a><figcaption><a href="/wiki/Ferenc_Pusk%C3%A1s" title="Ferenc Puskás">Ferenc Puskás</a>, cel mai bun marcator al secolului al XX-lea. <a href="/w/index.php?title=Premiul_Pusk%C3%A1s&action=edit&redlink=1" class="new" title="Premiul Puskás — pagină inexistentă">Premiul Puskás</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q616031" class="extiw" title="d:Q616031">d</a>) este numit după el.</figcaption></figure> Ungaria a câștigat trei titluri olimpice de fotbal, a terminat pe locul secund la Cupele Mondiale FIFA din <a href="/wiki/Campionatul_Mondial_de_Fotbal_1938" title="Campionatul Mondial de Fotbal 1938">1938</a> și <a href="/wiki/Campionatul_Mondial_de_Fotbal_1954" title="Campionatul Mondial de Fotbal 1954">1954</a> și pe locul trei la <a href="/wiki/Campionatul_European_de_Fotbal_1964" class="mw-redirect" title="Campionatul European de Fotbal 1964">Euro 1964</a>. Ungaria a revoluționat sportul în anii 1950, punând bazele tactice ale <a href="/wiki/Fotbal_total" title="Fotbal total">fotbalului total</a> și dominând fotbalul internațional cu <a href="/wiki/Echipa_de_Aur_a_Ungariei" title="Echipa de Aur a Ungariei">Aranycsapat</a> („Echipa de Aur”), din care făcea parte <a href="/wiki/Ferenc_Pusk%C3%A1s" title="Ferenc Puskás">Ferenc Puskás</a>, cel mai bun marcator al secolului al XX-lea,<a href="#cite_note-FIFA_benefit-260">[258]</a><a href="#cite_note-Spanish_obit-261">[259]</a><a href="#cite_note-Puskás_auction-262">[260]</a> căruia FIFA i-a dedicat<a href="#cite_note-263">[261]</a> cel mai nou premiu al său, <a href="/w/index.php?title=Premiul_Pusk%C3%A1s&action=edit&redlink=1" class="new" title="Premiul Puskás — pagină inexistentă">Premiul Puskás</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q616031" class="extiw" title="d:Q616031">d</a>). Echipa din acea vreme are al doilea <a href="/wiki/World_Football_Elo_Ratings" title="World Football Elo Ratings">cel mai ridicat rating Elo din lume</a>, cu 2166, și una dintre cele mai lungi serii de invincibilitate din istoria fotbalului, rămânând neînvinsă în 31 de jocuri pe parcursul a peste patru ani.<a href="#cite_note-264">[262]</a> Deceniile de după epoca de aur au adus o slăbire treptată a Ungariei, deși recent există o reînnoire în toate aspectele. Federația Maghiară de Fotbal pentru Copii a fost înființată în 2008, iar dezvoltarea fotbalului juvenil este explozivă. Pentru prima dată în istoria fotbalului maghiar, țara a găzduit Campionatul UEFA de futsal din 2010 la <a href="/wiki/Budapesta" title="Budapesta">Budapesta</a> și <a href="/wiki/Debre%C8%9Bin" title="Debrețin">Debrețin</a>, prima dată când <a href="/wiki/Federa%C8%9Bia_Maghiar%C4%83_de_Fotbal" title="Federația Maghiară de Fotbal">MLSZ</a> a organizat un turneu final <a href="/wiki/UEFA" title="UEFA">UEFA</a>. De asemenea, echipele naționale au înregistrat câteva succese surpriză, cum ar fi învingerea câștigătoarei <a href="/wiki/Campionatul_European_de_Fotbal_2004" title="Campionatul European de Fotbal 2004">Euro 2004</a>, <a href="/wiki/Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_fotbal_a_Greciei" title="Echipa națională de fotbal a Greciei">Grecia</a>, cu 3–2<a href="#cite_note-265">[263]</a> și a câștigătoarei <a href="/wiki/Campionatul_Mondial_de_Fotbal_2006" title="Campionatul Mondial de Fotbal 2006">Cupei Mondiale FIFA 2006</a>, <a href="/wiki/Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_fotbal_a_Italiei" title="Echipa națională de fotbal a Italiei">Italia</a>, cu 3–1.<a href="#cite_note-266">[264]</a> În timpul <a href="/wiki/Campionatul_European_de_Fotbal_2016" title="Campionatul European de Fotbal 2016">UEFA Euro 2016</a>, Ungaria a câștigat <a href="/wiki/Campionatul_European_de_Fotbal_2016_%E2%80%93_Grupa_F" title="Campionatul European de Fotbal 2016 – Grupa F">Grupa F</a> și a fost în cele din urmă învinsă în optimile de finală. În UEFA Nations League din 2022, Ungaria a jucat în prima divizie și în grupa sa a surclasat Anglia cu 4-0 pe terenul acesteia,<a href="#cite_note-267">[265]</a> și a ținut piept cu brio Germaniei.<a href="#cite_note-268">[266]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note_de_completare">Note de completare</h2></div> <div class="references-small" style="list-style-type: lower-alpha;"> <div class="mw-references-wrap"><ol class="references"> <li id="cite_note-91"><a href="#cite_ref-91">^</a> Regimul Horthy a discriminat constant evreii de la instituirea sa, a adoptat legi antisemite dure începând cu 1938, apoi în timpul războiului a deportat evreii cărora le refuzase cetățenia în Ucraina ocupată de naziști pentru a fi masacrați, sau la muncă forțată în Germania nazistă. Armata maghiară a comis masacre direcționate în special împotriva evreilor, dar și împotriva celorlalte etnii nemaghiare din teritoriile ocupate în timpul războiului: <a href="/wiki/Masacrul_de_la_Novi_Sad" title="Masacrul de la Novi Sad">masacrul de la Novi Sad</a> în <a href="/wiki/Voievodina" class="mw-redirect" title="Voievodina">Voievodina</a> ocupată,<a href="#cite_note-Smithsonian_Magazine_2022-03-23-89">[89]</a> <a href="/wiki/Masacrul_de_la_Ip" class="mw-redirect" title="Masacrul de la Ip">masacrele de la Ip</a> și <a href="/wiki/Masacrul_de_la_Treznea" title="Masacrul de la Treznea">Treznea</a> în <a href="/wiki/Transilvania_de_Nord" title="Transilvania de Nord">Transilvania de Nord</a>.<a href="#cite_note-www.evenimentulistoric.ro_2022-03-23-90">[90]</a> </li> <li id="cite_note-124"><a href="#cite_ref-124">^</a> Polonia este o altă țară din UE care încerca la sfârșitul anilor 2010 să ocolească limitările constituționale privind drepturile indivizilor cu scopul de a limita libertăți personale.<a href="#cite_note-RFI_2020-11-17-123">[122]</a> Pe planul politicii externe însă, Polonia se opunea puternic tendințelor expansioniste ale Rusiei </li> </ol></div></div> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Note_bibliografice">Note bibliografice</h2></div> <div class="mw-references-wrap mw-references-columns"><ol class="references"> <li id="cite_note-area-1"><a href="#cite_ref-area_1-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/hungary/">„Hungary”</a>. CIA The World Factbook. Accesat în <time datetime="2014-03-27">27 martie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Hungary&rft.pub=CIA+The+World+Factbook&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Fthe-world-factbook%2Fcountries%2Fhungary%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-2"><a href="#cite_ref-2">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/hungary/">„CIA World Factbook weboldal”</a>. Accesat în <time datetime="2009-06-03">3 iunie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=CIA+World+Factbook+weboldal&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Fthe-world-factbook%2Fcountries%2Fhungary%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-IMFWEOHU-3">^ <a href="#cite_ref-IMFWEOHU_3-0">a</a> <a href="#cite_ref-IMFWEOHU_3-1">b</a> <a href="#cite_ref-IMFWEOHU_3-2">c</a> <a href="#cite_ref-IMFWEOHU_3-3">d</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2021/October/weo-report?c=944,&s=NGDPD,PPPGDP,NGDPDPC,PPPPC,&sy=2021&ey=2021&ssm=0&scsm=1&scc=0&ssd=1&ssc=0&sic=0&sort=country&ds=.&br=1">„Report for Selected Countries and Subjects”</a>. IMF (în engleză). Accesat în <time datetime="2021-10-26">26 octombrie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=IMF&rft.atitle=Report+for+Selected+Countries+and+Subjects&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.imf.org%2Fen%2FPublications%2FWEO%2Fweo-database%2F2021%2FOctober%2Fweo-report%3Fc%3D944%2C%26s%3DNGDPD%2CPPPGDP%2CNGDPDPC%2CPPPPC%2C%26sy%3D2021%26ey%3D2021%26ssm%3D0%26scsm%3D1%26scc%3D0%26ssd%3D1%26ssc%3D0%26sic%3D0%26sort%3Dcountry%26ds%3D.%26br%3D1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-eurogini-4"><a href="#cite_ref-eurogini_4-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tessi190&plugin=1">„Gini coefficient of equivalised disposable income – EU-SILC survey”</a>. ec.europa.eu. <a href="/wiki/Eurostat" title="Eurostat">Eurostat</a>. Accesat în <time datetime="2020-04-17">17 aprilie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=ec.europa.eu&rft.atitle=Gini+coefficient+of+equivalised+disposable+income+%E2%80%93+EU-SILC+survey&rft_id=https%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Feurostat%2Ftgm%2Ftable.do%3Ftab%3Dtable%26init%3D1%26language%3Den%26pcode%3Dtessi190%26plugin%3D1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-UNHDR-5"><a href="#cite_ref-UNHDR_5-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://hdr.undp.org/sites/default/files/hdr2020.pdf">„Human Development Report 2020”</a> (PDF) (în engleză). <a href="/wiki/Programul_Na%C8%9Biunilor_Unite_pentru_Dezvoltare" title="Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare">United Nations Development Programme</a>. <time datetime="2020-12-15">15 decembrie 2020</time>. Accesat în <time datetime="2020-12-15">15 decembrie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Human+Development+Report+2020&rft.pub=United+Nations+Development+Programme&rft.date=2020-12-15&rft_id=http%3A%2F%2Fhdr.undp.org%2Fsites%2Fdefault%2Ffiles%2Fhdr2020.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-41e718517011fb7897801b11e1291ecb-6"><a href="#cite_ref-41e718517011fb7897801b11e1291ecb_6-0">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.ksh.hu/stadat_files/nep/hu/nep0001.html">Hungarian Central Statistical Office</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=%3Cspan+lang%3D%22en%22%3EHungarian+Central+Statistical+Office%3C%2Fspan%3E&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.ksh.hu%2Fstadat_files%2Fnep%2Fhu%2Fnep0001.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988">  </li> <li id="cite_note-74b34568dfd415ad69dbeeed35d71197-7"><a href="#cite_ref-74b34568dfd415ad69dbeeed35d71197_7-0">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://telex.hu/belfold/2024/02/26/kover-laszlo-atmeneti-idoszak-koztarsasagi-elnok">Nyolc napig Kövér László lesz a köztársasági elnök, az ő kezében a svédek NATO-csatlakozása</a> (în maghiară), <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q98924172" class="extiw" title="d:Q98924172">Telex.hu</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr>[[Telex.hu (Hungarian online newspaper)|]], <time datetime="2024-02-26">26 februarie 2024</time>, accesat în <time datetime="2024-02-27">27 februarie 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Nyolc+napig+K%C3%B6v%C3%A9r+L%C3%A1szl%C3%B3+lesz+a+k%C3%B6zt%C3%A1rsas%C3%A1gi+eln%C3%B6k%2C+az+%C5%91+kez%C3%A9ben+a+sv%C3%A9dek+NATO-csatlakoz%C3%A1sa&rft.pub=%3Cspan+lang%3D%22hu%22%3ETelex.hu%3C%2Fspan%3E%3Cabbr+title%3D%27Articolul+%C3%AEnc%C4%83+nu+exist%C4%83+%C3%AEn+acest+wiki%27%3E%5B%2A%5D%3C%2Fabbr%3E%3Cspan+style%3D%22display%3Anone%22%3E%26%238203%3B%3C%2Fspan%3ECategorie%3AArticole+cu+leg%C4%83turi+c%C4%83tre+elemente+f%C4%83r%C4%83+etichet%C4%83+%C3%AEn+limba+rom%C3%A2n%C4%83&rft.date=2024-02-26&rft_id=https%3A%2F%2Ftelex.hu%2Fbelfold%2F2024%2F02%2F26%2Fkover-laszlo-atmeneti-idoszak-koztarsasagi-elnok&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988">  </li> <li id="cite_note-Flaw-8"><a href="#cite_ref-Flaw_8-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140629205136/http://www.kormany.hu/download/e/02/00000/The%20New%20Fundamental%20Law%20of%20Hungary.pdf">„The Fundamental Law of Hungary”</a> (PDF). Hungarian State. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.kormany.hu/download/e/02/00000/The%20New%20Fundamental%20Law%20of%20Hungary.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2014-06-29">29 iunie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2017-05-08">8 mai 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Fundamental+Law+of+Hungary&rft.pub=Hungarian+State&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.kormany.hu%2Fdownload%2Fe%2F02%2F00000%2FThe%2520New%2520Fundamental%2520Law%2520of%2520Hungary.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-9"><a href="#cite_ref-9">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.helsinki.fi/~tasalmin/fu.html">„Uralic (Finno-Ugrian) languages, Classification of the Uralic (Finno-Ugrian) languages, with present numbers of speakers and areas of distribution (last updated 24 September 201)”</a>. helsinki.fi. <time datetime="2017-06-06">6 iunie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2017-06-06">6 iunie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Uralic+%28Finno-Ugrian%29+languages%2C+Classification+of+the+Uralic+%28Finno-Ugrian%29+languages%2C+with+present+numbers+of+speakers+and+areas+of+distribution+%28last+updated+24+September+201%29&rft.pub=helsinki.fi&rft.date=2017-06-06&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.helsinki.fi%2F~tasalmin%2Ffu.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-10"><a href="#cite_ref-10">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://mek.oszk.hu/09100/09132/09132.pdf">„Hungary in the Carpathian Basin”</a> (PDF). Lajos Gubcsi, PhD. <time datetime="2017-06-06">6 iunie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2017-06-06">6 iunie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Hungary+in+the+Carpathian+Basin&rft.pub=Lajos+Gubcsi%2C+PhD&rft.date=2017-06-06&rft_id=http%3A%2F%2Fmek.oszk.hu%2F09100%2F09132%2F09132.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Acta_orientalia_Academiae_Scientiarum_Hungaricae-11"><a href="#cite_ref-Acta_orientalia_Academiae_Scientiarum_Hungaricae_11-0">^</a> <cite class="citation book"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=kNkTAQAAMAAJ">Acta Orientalia Academiae Scientiarum Hungaricae</a>. 36. Magyar Tudományos Akadémia (Hungarian Academy of Sciences). <time datetime="1982">1982</time>. p. 419.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Acta+Orientalia+Academiae+Scientiarum+Hungaricae&rft.pages=419&rft.pub=Magyar+Tudom%C3%A1nyos+Akad%C3%A9mia+%28Hungarian+Academy+of+Sciences%29&rft.date=1982&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DkNkTAQAAMAAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-12"><a href="#cite_ref-12">^</a> Kristó Gyula – Barta János – Gergely Jenő: Magyarország története előidőktől 2000-ig (History of Hungary from the prehistory to 2000), Pannonica Kiadó, Budapest, 2002, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/963-9252-56-5" title="Special:Referințe în cărți/963-9252-56-5">ISBN: 963-9252-56-5</a>, p. 687, pp. 37, pp. 113 ("Magyarország a 12. század második felére jelentős európai tényezővé, középhatalommá vált"/"By the 12th century Hungary became an important European constituent, became a middle power", "A Nyugat részévé vált Magyarország . </li> <li id="cite_note-13"><a href="#cite_ref-13">^</a> <cite class="citation encyclopaedia"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.britannica.com/place/Austria-Hungary">„Austria-Hungary, HISTORICAL EMPIRE, EUROPE”</a>. <a href="/wiki/Encyclop%C3%A6dia_Britannica" title="Encyclopædia Britannica">Encyclopædia Britannica</a>. <time datetime="2017-06-06">6 iunie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2017-06-06">6 iunie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Austria-Hungary%2C+HISTORICAL+EMPIRE%2C+EUROPE&rft.btitle=Encyclop%C3%A6dia+Britannica&rft.date=2017-06-06&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2Fplace%2FAustria-Hungary&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-14"><a href="#cite_ref-14">^</a> <cite class="citation book">Richard C. Frucht (<time datetime="2004-12-31">31 decembrie 2004</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=lVBB1a0rC70C">Eastern Europe: An Introduction to the People, Lands, and Culture</a>. ABC-CLIO. p. 360. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-57607-800-6" title="Special:Referințe în cărți/978-1-57607-800-6">978-1-57607-800-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Eastern+Europe%3A+An+Introduction+to+the+People%2C+Lands%2C+and+Culture&rft.pages=360&rft.pub=ABC-CLIO&rft.date=2004-12-31&rft.isbn=978-1-57607-800-6&rft.au=Richard+C.+Frucht&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DlVBB1a0rC70C&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-15"><a href="#cite_ref-15">^</a> <cite class="citation encyclopaedia"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.encyclopedia.com/doc/1E1-TrianonTr.html">„Trianon, Treaty of”</a>. <a href="/w/index.php?title=The_Columbia_Encyclopedia&action=edit&redlink=1" class="new" title="The Columbia Encyclopedia — pagină inexistentă">The Columbia Encyclopedia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q595827" class="extiw" title="d:Q595827">d</a>). <time datetime="2009">2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Trianon%2C+Treaty+of&rft.btitle=%3AThe+Columbia+Encyclopedia%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22The+Columbia+Encyclopedia+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.date=2009&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.encyclopedia.com%2Fdoc%2F1E1-TrianonTr.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-16"><a href="#cite_ref-16">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://wwi.lib.byu.edu/index.php/Treaty_of_Trianon">„Text of the Treaty, Treaty of Peace Between The Allied and Associated Powers and Hungary And Protocol and Declaration, Signed at Trianon June 4, 1920”</a>. Accesat în <time datetime="2009-06-10">10 iunie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Text+of+the+Treaty%2C+Treaty+of+Peace+Between+The+Allied+and+Associated+Powers+and+Hungary+And+Protocol+and+Declaration%2C+Signed+at+Trianon+June+4%2C+1920&rft_id=http%3A%2F%2Fwwi.lib.byu.edu%2Findex.php%2FTreaty_of_Trianon&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Montgomery-17"><a href="#cite_ref-Montgomery_17-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://historicaltextarchive.com/books.php?op=viewbook&bookid=7&pre=1">Hungary: The Unwilling Satellite</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070216070442/http://historicaltextarchive.com/books.php?op=viewbook&bookid=7&pre=1">Arhivat</a> în <time datetime="2007-02-16">16 februarie 2007</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. John F. Montgomery, Hungary: The Unwilling Satellite.<a rel="nofollow" class="external free" href="http://kapos.hu/hirek/kis_szines/2018-06-16/megerkezett_az_idei_balaton_sound_himnusza.html">http://kapos.hu/hirek/kis_szines/2018-06-16/megerkezett_az_idei_balaton_sound_himnusza.html</a> Devin-Adair Company, New York, 1947. </li> <li id="cite_note-Thomas,_pg._11-18"><a href="#cite_ref-Thomas,_pg._11_18-0">^</a> Thomas, The Royal Hungarian Army in World War II, pg. 11 </li> <li id="cite_note-19"><a href="#cite_ref-19">^</a> <cite class="citation news"><a href="/w/index.php?title=Brian_Hanrahan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Brian Hanrahan — pagină inexistentă">Hanrahan, Brian</a> (<time datetime="2009-05-09">9 mai 2009</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/2/hi/8036685.stm">„Hungary's Role in the 1989 Revolutions”</a>. <a href="/wiki/BBC_News" title="BBC News">BBC News</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=BBC+News&rft.atitle=Hungary%27s+Role+in+the+1989+Revolutions&rft.date=2009-05-09&rft.aulast=Hanrahan&rft.aufirst=Brian&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F2%2Fhi%2F8036685.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-20"><a href="#cite_ref-20">^</a> <cite class="citation journal">„1989. évi XXXI. törvény az Alkotmány módosításáról” [Act XXXI of 1989 on the Amendment of the Constitution]. Magyar Közlöny (în maghiară). Budapest: Pallas Lap- és Könyvkiadó Vállalat. 44 (74): 1219. <time datetime="1989-10-23">23 octombrie 1989</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Magyar+K%C3%B6zl%C3%B6ny&rft.atitle=1989.+%C3%A9vi+XXXI.+t%C3%B6rv%C3%A9ny+az+Alkotm%C3%A1ny+m%C3%B3dos%C3%ADt%C3%A1s%C3%A1r%C3%B3l&rft.volume=44&rft.issue=74&rft.pages=1219&rft.date=1989-10-23&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-21"><a href="#cite_ref-21">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170608120246/http://www.mkik.hu/en/magyar-kereskedelmi-es-iparkamara/benefits-of-eu-membership-2630">„Benefits of EU Membership”</a>. Hungarian Chamber of Commerce and Industry. <time datetime="2017-06-06">6 iunie 2017</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mkik.hu/en/magyar-kereskedelmi-es-iparkamara/benefits-of-eu-membership-2630">original</a> la <time datetime="2017-06-08">8 iunie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2017-06-06">6 iunie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Benefits+of+EU+Membership&rft.pub=Hungarian+Chamber+of+Commerce+and+Industry&rft.date=2017-06-06&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.mkik.hu%2Fen%2Fmagyar-kereskedelmi-es-iparkamara%2Fbenefits-of-eu-membership-2630&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-22"><a href="#cite_ref-22">^</a> <cite class="citation journal">Higgott, Richard A.; Cooper, Andrew Fenton (<time datetime="1990">1990</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.jstor.org/stable/2706854">„Middle Power Leadership and Coalition Building: Australia, the Cairns Group, and the Uruguay Round of Trade Negotiations”</a>. International Organization. 44 (4): 589–632. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1017%2FS0020818300035414">10.1017/S0020818300035414</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/0020-8183">0020-8183</a>. <a href="/wiki/JSTOR" title="JSTOR">JSTOR</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.jstor.org/stable/2706854">2706854</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=International+Organization&rft.atitle=Middle+Power+Leadership+and+Coalition+Building%3A+Australia%2C+the+Cairns+Group%2C+and+the+Uruguay+Round+of+Trade+Negotiations&rft.volume=44&rft.issue=4&rft.pages=589-632&rft.date=1990&rft.issn=0020-8183&rft_id=%2F%2Fwww.jstor.org%2Fstable%2F2706854&rft_id=info%3Adoi%2F10.1017%2FS0020818300035414&rft.aulast=Higgott&rft.aufirst=Richard+A.&rft.au=Cooper%2C+Andrew+Fenton&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.jstor.org%2Fstable%2F2706854&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-auto-23">^ <a href="#cite_ref-auto_23-0">a</a> <a href="#cite_ref-auto_23-1">b</a> <cite class="citation journal">OECD (<time datetime="2013-06-27">27 iunie 2013</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.oecd-ilibrary.org/social-issues-migration-health/data/oecd-health-statistics/oecd-health-data-social-protection_data-00544-en">„OECD Health Data: Social protection”</a>. OECD Health Statistics (Database). <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1787%2Fdata-00544-en">10.1787/data-00544-en</a>. Accesat în <time datetime="2013-07-14">14 iulie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=OECD+Health+Statistics+%28Database%29&rft.atitle=OECD+Health+Data%3A+Social+protection&rft.date=2013-06-27&rft_id=info%3Adoi%2F10.1787%2Fdata-00544-en&rft.au=OECD&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.oecd-ilibrary.org%2Fsocial-issues-migration-health%2Fdata%2Foecd-health-statistics%2Foecd-health-data-social-protection_data-00544-en&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-europa-24">^ <a href="#cite_ref-europa_24-0">a</a> <a href="#cite_ref-europa_24-1">b</a> <cite class="citation web">Eurydice. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://arquivo.pt/wayback/20131106181321/http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/facts_and_figures/compulsory_education_EN.pdf">„Compulsory Education in Europe 2013/2014”</a> (PDF). European commission. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/facts_and_figures/compulsory_education_EN.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2013-11-06">6 noiembrie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2014-05-19">19 mai 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Compulsory+Education+in+Europe+2013%2F2014&rft.pub=European+commission&rft.au=Eurydice&rft_id=http%3A%2F%2Feacea.ec.europa.eu%2Feducation%2Feurydice%2Fdocuments%2Ffacts_and_figures%2Fcompulsory_education_EN.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-25"><a href="#cite_ref-25">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://mta.hu/english/hungarys-nobel-prize-winners-106018">„Hungary's Nobel Prize Winners, 13 Hungarian win Nobel Prize yet”</a>. <a href="/wiki/Academia_Maghiar%C4%83_de_%C8%98tiin%C8%9Be" title="Academia Maghiară de Științe">Hungarian Academy of Sciences</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Hungarian+Academy+of+Sciences&rft.atitle=Hungary%27s+Nobel+Prize+Winners%2C+13+Hungarian+win+Nobel+Prize+yet&rft_id=http%3A%2F%2Fmta.hu%2Fenglish%2Fhungarys-nobel-prize-winners-106018&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-26"><a href="#cite_ref-26">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170730144712/http://www.medalspercapita.com/#golds-per-capita:all-time">„Population per Gold Medal. Hungary has the second highest gold medal per capita in the world. All together it has 175 gold medal until 2016”</a>. medalspercapita.com. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.medalspercapita.com/#golds-per-capita:all-time">original</a> la <time datetime="2017-07-30">30 iulie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2022-07-27">27 iulie 2022</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=medalspercapita.com&rft.atitle=Population+per+Gold+Medal.+Hungary+has+the+second+highest+gold+medal+per+capita+in+the+world.+All+together+it+has+175+gold+medal+until+2016.&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.medalspercapita.com%2F%23golds-per-capita%3Aall-time&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Britannic_.=-27"><a href="#cite_ref-Britannic_.=_27-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/EBchecked/topic/276684/Hungarian-literature">Hungarian literature – ”Popular poetry is the only real poetry was the opinion of Sándor Petőfi, one of the greatest Hungarian poets, whose best poems rank among the masterpieces of world literature”.</a>, Encyclopædia Britannica, 2012 edition </li> <li id="cite_note-28"><a href="#cite_ref-28">^</a> Szalipszki, pg.12 Refers to the country as "widely considered" to be a "home of music". </li> <li id="cite_note-WTO_Tourism_Highlights_2016_Edition-29"><a href="#cite_ref-WTO_Tourism_Highlights_2016_Edition_29-0">^</a> <cite class="citation book">UNWTO Tourism Highlights: 2018 Edition. <time datetime="2018">2018</time>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.18111%2F9789284419876">10.18111/9789284419876</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9789284419876" title="Special:Referințe în cărți/9789284419876">9789284419876</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=UNWTO+Tourism+Highlights%3A+2018+Edition&rft.date=2018&rft_id=info%3Adoi%2F10.18111%2F9789284419876&rft.isbn=9789284419876&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-30"><a href="#cite_ref-30">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160313115736/http://www.mfa.gov.hu/kum2005/Templates/alapsablon.aspx?NRMODE=Published&NRORIGINALURL=%2Fkum%2Fen%2Fbal%2Fforeign_policy%2Fun_sc%2Finternational_organisations.htm&NRNODEGUID=%7B45550E06-66FE-4183-A899-EDF5BD040EB5%7D&NRCACHEHINT=NoModifyGuest&printable=true">„International organizations in Hungary”</a>. Ministry of Foreign Affairs. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mfa.gov.hu/kum2005/Templates/alapsablon.aspx?NRMODE=Published&NRORIGINALURL=%2Fkum%2Fen%2Fbal%2Fforeign_policy%2Fun_sc%2Finternational_organisations.htm&NRNODEGUID=%7B45550E06-66FE-4183-A899-EDF5BD040EB5%7D&NRCACHEHINT=NoModifyGuest&printable=true">original</a> la <time datetime="2016-03-13">13 martie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2016-11-20">20 noiembrie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=International+organizations+in+Hungary&rft.pub=Ministry+of+Foreign+Affairs&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.mfa.gov.hu%2Fkum2005%2FTemplates%2Falapsablon.aspx%3FNRMODE%3DPublished%26NRORIGINALURL%3D%252Fkum%252Fen%252Fbal%252Fforeign_policy%252Fun_sc%252Finternational_organisations.htm%26NRNODEGUID%3D%257B45550E06-66FE-4183-A899-EDF5BD040EB5%257D%26NRCACHEHINT%3DNoModifyGuest%26printable%3Dtrue&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Király-31"><a href="#cite_ref-Király_31-0">^</a> <cite class="citation book">Király, Péter (<time datetime="1997">1997</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140413130130/http://webshop.animare.hu/honfoglalas+es+nyelveszet+83813.html">A magyarok elnevezése a korai európai forrásokban (The Names of the Magyars in Early European Sources) /In: Honfoglalás és nyelvészet ("The Occupation of Our county" and Linguistics)/</a>. Budapest: Balassi Kiadó. p. 266. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-963-506-108-2" title="Special:Referințe în cărți/978-963-506-108-2">978-963-506-108-2</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://webshop.animare.hu/honfoglalas+es+nyelveszet+83813.html">original</a> la <time datetime="2014-04-13">13 aprilie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2015-10-07">7 octombrie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+magyarok+elnevez%C3%A9se+a+korai+eur%C3%B3pai+forr%C3%A1sokban+%28The+Names+of+the+Magyars+in+Early+European+Sources%29+%2FIn%3A+Honfoglal%C3%A1s+%C3%A9s+nyelv%C3%A9szet+%28%22The+Occupation+of+Our+county%22+and+Linguistics%29%2F&rft.place=Budapest&rft.pages=266&rft.pub=Balassi+Kiad%C3%B3&rft.date=1997&rft.isbn=978-963-506-108-2&rft.aulast=Kir%C3%A1ly&rft.aufirst=P%C3%A9ter&rft_id=http%3A%2F%2Fwebshop.animare.hu%2Fhonfoglalas%2Bes%2Bnyelveszet%2B83813.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-32"><a href="#cite_ref-32">^</a> <cite class="citation book">Peter F. Sugar, ed. (<time datetime="1990-11-22">22 noiembrie 1990</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=SKwmGQCT0MAC&pg=PA9">A History of Hungary</a>. Indiana University Press. p. 9. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-253-20867-5" title="Special:Referințe în cărți/978-0-253-20867-5">978-0-253-20867-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+History+of+Hungary&rft.pages=9&rft.pub=Indiana+University+Press&rft.date=1990-11-22&rft.isbn=978-0-253-20867-5&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DSKwmGQCT0MAC%26pg%3DPA9&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-33"><a href="#cite_ref-33">^</a> György Balázs, Károly Szelényi, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=4NlnAAAAMAAJ">The Magyars: the birth of a European nation</a>, Corvina, 1989, p. 8 </li> <li id="cite_note-34"><a href="#cite_ref-34">^</a> Alan W. Ertl, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=X9PGRaZt-zcC&pg=PA358">Toward an Understanding of Europe: A Political Economic Précis of Continental Integration</a>, Universal-Publishers, 2008, p. 358 </li> <li id="cite_note-35"><a href="#cite_ref-35">^</a> Z. J. Kosztolnyik, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=NPBnAAAAMAAJ">Hungary under the early Árpáds: 890s to 1063</a>, Eastern European Monographs, 2002, p. 3 </li> <li id="cite_note-36"><a href="#cite_ref-36">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?root=config&morpho=0&basename=%5Cdata%5Curalic%5Curalet&first=1&text_proto=&method_proto=substring&ic_proto=on&text_meaning=&method_meaning=substring&ic_meaning=on&text_germmean=&method_germmean=substring&ic_germmean=on&text_fin=&method_fin=substring&ic_fin=on&text_est=&method_est=substring&ic_est=on&text_saa=&method_saa=substring&ic_saa=on&text_mrd=&method_mrd=substring&ic_mrd=on&text_mar=&method_mar=substring&ic_mar=on&text_udm=&method_udm=substring&ic_udm=on&text_kom=&method_kom=substring&ic_kom=on&text_khn=&method_khn=substring&ic_khn=on&text_man=&method_man=substring&ic_man=on&text_ugr=magyar&method_ugr=substring&ic_ugr=on&text_smd=&method_smd=substring&ic_smd=on&text_nen=&method_nen=substring&ic_nen=on&text_enc=&method_enc=substring&ic_enc=on&text_nga=&method_nga=substring&ic_nga=on&text_slk=&method_slk=substring&ic_slk=on&text_kam=&method_kam=substring&ic_kam=on&text_janh=&method_janh=substring&ic_janh=on&text_samm2=&method_samm2=substring&ic_samm2=on&text_redei=&method_redei=substring&ic_redei=on&text_add=&method_add=substring&ic_add=on&text_reshet=&method_reshet=substring&ic_reshet=on&text_yuk=&method_yuk=substring&ic_yuk=on&text_lit=&method_lit=substring&ic_lit=on&text_any=&method_any=substring&sort=number&ic_any=on">„Uralic etymology : Query result”</a>. starling.rinet.ru.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=starling.rinet.ru&rft.atitle=Uralic+etymology+%3A+Query+result&rft_id=https%3A%2F%2Fstarling.rinet.ru%2Fcgi-bin%2Fresponse.cgi%3Froot%3Dconfig%26morpho%3D0%26basename%3D%255Cdata%255Curalic%255Curalet%26first%3D1%26text_proto%3D%26method_proto%3Dsubstring%26ic_proto%3Don%26text_meaning%3D%26method_meaning%3Dsubstring%26ic_meaning%3Don%26text_germmean%3D%26method_germmean%3Dsubstring%26ic_germmean%3Don%26text_fin%3D%26method_fin%3Dsubstring%26ic_fin%3Don%26text_est%3D%26method_est%3Dsubstring%26ic_est%3Don%26text_saa%3D%26method_saa%3Dsubstring%26ic_saa%3Don%26text_mrd%3D%26method_mrd%3Dsubstring%26ic_mrd%3Don%26text_mar%3D%26method_mar%3Dsubstring%26ic_mar%3Don%26text_udm%3D%26method_udm%3Dsubstring%26ic_udm%3Don%26text_kom%3D%26method_kom%3Dsubstring%26ic_kom%3Don%26text_khn%3D%26method_khn%3Dsubstring%26ic_khn%3Don%26text_man%3D%26method_man%3Dsubstring%26ic_man%3Don%26text_ugr%3Dmagyar%26method_ugr%3Dsubstring%26ic_ugr%3Don%26text_smd%3D%26method_smd%3Dsubstring%26ic_smd%3Don%26text_nen%3D%26method_nen%3Dsubstring%26ic_nen%3Don%26text_enc%3D%26method_enc%3Dsubstring%26ic_enc%3Don%26text_nga%3D%26method_nga%3Dsubstring%26ic_nga%3Don%26text_slk%3D%26method_slk%3Dsubstring%26ic_slk%3Don%26text_kam%3D%26method_kam%3Dsubstring%26ic_kam%3Don%26text_janh%3D%26method_janh%3Dsubstring%26ic_janh%3Don%26text_samm2%3D%26method_samm2%3Dsubstring%26ic_samm2%3Don%26text_redei%3D%26method_redei%3Dsubstring%26ic_redei%3Don%26text_add%3D%26method_add%3Dsubstring%26ic_add%3Don%26text_reshet%3D%26method_reshet%3Dsubstring%26ic_reshet%3Don%26text_yuk%3D%26method_yuk%3Dsubstring%26ic_yuk%3Don%26text_lit%3D%26method_lit%3Dsubstring%26ic_lit%3Don%26text_any%3D%26method_any%3Dsubstring%26sort%3Dnumber%26ic_any%3Don&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Kershaw-37">^ <a href="#cite_ref-Kershaw_37-0">a</a> <a href="#cite_ref-Kershaw_37-1">b</a> <a href="#cite_ref-Kershaw_37-2">c</a> Kershaw, Stephen P. (2013). </li> <li id="cite_note-Scarre-38">^ <a href="#cite_ref-Scarre_38-0">a</a> <a href="#cite_ref-Scarre_38-1">b</a> <a href="#cite_ref-Scarre_38-2">c</a> Scarre, Chris (2012). </li> <li id="cite_note-Kelly-39"><a href="#cite_ref-Kelly_39-0">^</a> Kelly, Christopher (2008). </li> <li id="cite_note-Bona_The_Gepids_during_and_after_the_Hun_Period-40"><a href="#cite_ref-Bona_The_Gepids_during_and_after_the_Hun_Period_40-0">^</a> <cite class="citation book">Bóna, István (<time datetime="2001">2001</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://mek.oszk.hu/03400/03407/html/34.html">„From Dacia to Transylvania: The Period of the Great Migrations (271–895); The Kingdom of the Gepids; The Gepids during and after the Hun Period”</a>. În Köpeczi, Béla; Barta, Gábor; Makkai, László; Mócsy, András. History of Transylvania. Hungarian Research Institute of Canada (Distributed by Columbia University Press). <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-88033-479-7" title="Special:Referințe în cărți/0-88033-479-7">0-88033-479-7</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=From+Dacia+to+Transylvania%3A+The+Period+of+the+Great+Migrations+%28271%26ndash%3B895%29%3B+The+Kingdom+of+the+Gepids%3B+The+Gepids+during+and+after+the+Hun+Period&rft.btitle=History+of+Transylvania&rft.pub=Hungarian+Research+Institute+of+Canada+%28Distributed+by+Columbia+University+Press%29&rft.date=2001&rft.isbn=0-88033-479-7&rft.aulast=B%C3%B3na&rft.aufirst=Istv%C3%A1n&rft_id=http%3A%2F%2Fmek.oszk.hu%2F03400%2F03407%2Fhtml%2F34.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Gubcsi-41"><a href="#cite_ref-Gubcsi_41-0">^</a> Lajos Gubcsi, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://mek.oszk.hu/09100/09132/09132.pdf">Hungary in the Carpathian Basin</a>, MoD Zrínyi Media Ltd, 2011 </li> <li id="cite_note-Skutsch-42"><a href="#cite_ref-Skutsch_42-0">^</a> Skutsch, Carl, ed. (2005). </li> <li id="cite_note-Luthar-43"><a href="#cite_ref-Luthar_43-0">^</a> Luthar, Oto, ed. (2008). </li> <li id="cite_note-44"><a href="#cite_ref-44">^</a> <cite class="citation book">Encyclopedia Americana. 24. 370: Grolier Incorporated. <time datetime="2000">2000</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Encyclopedia+Americana&rft.place=370&rft.pub=Grolier+Incorporated&rft.date=2000&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-A_Country_Study:_Hungary-45"><a href="#cite_ref-A_Country_Study:_Hungary_45-0">^</a> <cite class="citation book"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd/cstdy:@field(DOCID+hu0013)">A Country Study: Hungary</a>. Federal Research Division, <a href="/wiki/Library_of_Congress" class="mw-redirect" title="Library of Congress">Library of Congress</a>. Accesat în <time datetime="2009-03-06">6 martie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+Country+Study%3A+Hungary&rft.pub=Federal+Research+Division%2C+Library+of+Congress&rft_id=http%3A%2F%2Flcweb2.loc.gov%2Fcgi-bin%2Fquery%2Fr%3Ffrd%2Fcstdy%3A%40field%28DOCID%2Bhu0013%29&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Eliznik.org.uk-46">^ <a href="#cite_ref-Eliznik.org.uk_46-0">a</a> <a href="#cite_ref-Eliznik.org.uk_46-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20081006210045/http://www.eliznik.org.uk/EastEurope/History/migration-map/hungarian-migration.htm">„Magyar (Hungarian) migration, 9th century”</a>. Eliznik.org.uk. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.eliznik.org.uk/EastEurope/History/migration-map/hungarian-migration.htm">original</a> la <time datetime="2008-10-06">6 octombrie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2009-09-20">20 septembrie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Magyar+%28Hungarian%29+migration%2C+9th+century&rft.pub=Eliznik.org.uk&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.eliznik.org.uk%2FEastEurope%2FHistory%2Fmigration-map%2Fhungarian-migration.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-47"><a href="#cite_ref-47">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://countrystudies.us/hungary/49.htm">Origins and Language</a>. </li> <li id="cite_note-48"><a href="#cite_ref-48">^</a> Peter B. Golden, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=K2ppAAAAMAAJ">Nomads and their neighbours in the Russian steppe: Turks, Khazars and Qipchaqs</a>, Ashgate/Variorum, 2003. </li> <li id="cite_note-Stephen_Wyley-49">^ <a href="#cite_ref-Stephen_Wyley_49-0">a</a> <a href="#cite_ref-Stephen_Wyley_49-1">b</a> <cite class="citation web">Stephen Wyley (<time datetime="2001-05-30">30 mai 2001</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20091021171416/http://geocities.com/egfrothos/magyars/magyars.html">„The Magyars of Hungary”</a>. Geocities.com. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.geocities.com/egfrothos/magyars/magyars.html">original</a> la <time datetime="2009-10-21">21 octombrie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2009-09-20">20 septembrie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Magyars+of+Hungary&rft.pub=Geocities.com&rft.date=2001-05-30&rft.au=Stephen+Wyley&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.geocities.com%2Fegfrothos%2Fmagyars%2Fmagyars.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-50"><a href="#cite_ref-50">^</a> <cite class="citation book">Peter Heather (<time datetime="2010">2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=iX_QNvxR4K0C&pg=PT227">Empires and Barbarians: Migration, Development and the Birth of Europe</a>. Pan Macmillan. p. 227. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-330-54021-6" title="Special:Referințe în cărți/978-0-330-54021-6">978-0-330-54021-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Empires+and+Barbarians%3A+Migration%2C+Development+and+the+Birth+of+Europe&rft.pages=227&rft.pub=Pan+Macmillan&rft.date=2010&rft.isbn=978-0-330-54021-6&rft.au=Peter+Heather&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DiX_QNvxR4K0C%26pg%3DPT227&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-51"><a href="#cite_ref-51">^</a> Attila Zsoldos, <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=IgoiAQAAIAAJ">Saint Stephen and his country: a newborn kingdom in Central Europe: Hungary</a>, Lucidus, 2001, p. 40 </li> <li id="cite_note-52"><a href="#cite_ref-52">^</a> <cite class="citation web">Asia Travel Europe. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080905161209/http://asiatravel.com/europe/hungaria/travelinfo.html">„Hungaria Travel Information | Asia Travel Europe”</a>. Asiatravel.com. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.asiatravel.com/europe/hungaria/travelinfo.html">original</a> la <time datetime="2008-09-05">5 septembrie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2008-11-21">21 noiembrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Hungaria+Travel+Information+%26%23124%3B+Asia+Travel+Europe&rft.pub=Asiatravel.com&rft.au=Asia+Travel+Europe&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.asiatravel.com%2Feurope%2Fhungaria%2Ftravelinfo.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-53"><a href="#cite_ref-53">^</a> <cite class="citation book">Encyclopaedia Britannica, inc (<time datetime="2002">2002</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=FIVUAAAAMAAJ">Encyclopedia Britannica</a>. Encyclopaedia Britannica. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-85229-787-2" title="Special:Referințe în cărți/978-0-85229-787-2">978-0-85229-787-2</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Encyclopedia+Britannica&rft.pub=Encyclopaedia+Britannica&rft.date=2002&rft.isbn=978-0-85229-787-2&rft.au=Encyclopaedia+Britannica%2C+inc&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DFIVUAAAAMAAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-54"><a href="#cite_ref-54">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20171010075636/http://www.korcula.net/history/mmarelic/byzant.htm">„Marko Marelic: The Byzantine and Slavic worlds”</a>. Korcula.net. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.korcula.net/history/mmarelic/byzant.htm">original</a> la <time datetime="2017-10-10">10 octombrie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2017-08-03">3 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Korcula.net&rft.atitle=Marko+Marelic%3A+The+Byzantine+and+Slavic+worlds&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.korcula.net%2Fhistory%2Fmmarelic%2Fbyzant.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-55"><a href="#cite_ref-55">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090206114100/http://www.hungarian-history.hu/lib/hunyadi/hu02.htm">„Hungary in American History Textbooks”</a>. Hungarian-history.hu. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.hungarian-history.hu/lib/hunyadi/hu02.htm">original</a> la <time datetime="2009-02-06">6 februarie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2017-08-03">3 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Hungarian-history.hu&rft.atitle=Hungary+in+American+History+Textbooks&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.hungarian-history.hu%2Flib%2Fhunyadi%2Fhu02.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-56"><a href="#cite_ref-56">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://erwin.bernhardt.net.nz/hungary/hungaryfacts.html">„Hungary, facts and history in brief”</a>. Erwin.bernhardt.net.nz. Accesat în <time datetime="2017-08-03">3 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Erwin.bernhardt.net.nz&rft.atitle=Hungary%2C+facts+and+history+in+brief&rft_id=http%3A%2F%2Ferwin.bernhardt.net.nz%2Fhungary%2Fhungaryfacts.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-HR-HU-Heka-57"><a href="#cite_ref-HR-HU-Heka_57-0">^</a> <cite class="citation journal">Ladislav Heka (octombrie 2008). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://hrcak.srce.hr/index.php?show=clanak&id_clanak_jezik=68144">„Hrvatsko-ugarski odnosi od sredinjega vijeka do nagodbe iz 1868. s posebnim osvrtom na pitanja Slavonije”</a> [Croatian-Hungarian relations from the Middle Ages to the Compromise of 1868, with a special survey of the Slavonian issue]. Scrinia Slavonica (în croată). 8 (1): 152–173. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/1332-4853">1332-4853</a>. Accesat în <time datetime="2011-10-16">16 octombrie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Scrinia+Slavonica&rft.atitle=Hrvatsko-ugarski+odnosi+od+sredinjega+vijeka+do+nagodbe+iz+1868.+s+posebnim+osvrtom+na+pitanja+Slavonije&rft.volume=8&rft.issue=1&rft.pages=152-173&rft.date=2008-10&rft.issn=1332-4853&rft.au=Ladislav+Heka&rft_id=http%3A%2F%2Fhrcak.srce.hr%2Findex.php%3Fshow%3Dclanak%26id_clanak_jezik%3D68144&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-58"><a href="#cite_ref-58">^</a> <cite class="citation book">Miklós Molnár (<time datetime="2001">2001</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/concisehistoryof00moln">A Concise History of Hungary</a>. Cambridge University Press. p. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/concisehistoryof00moln/page/46">46</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-521-66736-4" title="Special:Referințe în cărți/978-0-521-66736-4">978-0-521-66736-4</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+Concise+History+of+Hungary&rft.pages=46&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=2001&rft.isbn=978-0-521-66736-4&rft.au=Mikl%C3%B3s+Moln%C3%A1r&rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Fconcisehistoryof00moln&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-59"><a href="#cite_ref-59">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.hungarianhistory.com/lib/autonomy/komlossy.pdf">„Hungarianhistory.com”</a> (PDF). Accesat în <time datetime="2010-11-25">25 noiembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Hungarianhistory.com&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.hungarianhistory.com%2Flib%2Fautonomy%2Fkomlossy.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-60"><a href="#cite_ref-60">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/eb/article-34789/Hungary">The Mongol invasion: the last Arpad kings</a>, Encyclopædia Britannica – "The country lost about half its population, the incidence ranging from 60 percent in the Alföld (100 percent in parts of it) to 20 percent in Transdanubia; only parts of Transylvania and the northwest came off fairly lightly." </li> <li id="cite_note-61"><a href="#cite_ref-61">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://hungarianhistory.com/lib/hevizi/hevizi.pdf">Autonomies in Europe and Hungary</a>. </li> <li id="cite_note-62"><a href="#cite_ref-62">^</a> <cite class="citation web">cs. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080729054659/http://www.nemzetijelkepek.hu/onkormanyzat-jaszbereny_en.shtml">„National and historical symbols of Hungary”</a>. Nemzetijelkepek.hu. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.nemzetijelkepek.hu/onkormanyzat-jaszbereny_en.shtml">original</a> la <time datetime="2008-07-29">29 iulie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2009-09-20">20 septembrie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=National+and+historical+symbols+of+Hungary&rft.pub=Nemzetijelkepek.hu&rft.au=cs&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.nemzetijelkepek.hu%2Fonkormanyzat-jaszbereny_en.shtml&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-63"><a href="#cite_ref-63">^</a> <cite class="citation book">Pál Engel (<time datetime="2005">2005</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=vEJNBqanT_8C&pg=PA109">Realm of St. Stephen: A History of Medieval Hungary</a>. I.B.Tauris. p. 109. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-85043-977-6" title="Special:Referințe în cărți/978-1-85043-977-6">978-1-85043-977-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Realm+of+St.+Stephen%3A+A+History+of+Medieval+Hungary&rft.pages=109&rft.pub=I.B.Tauris&rft.date=2005&rft.isbn=978-1-85043-977-6&rft.au=P%C3%A1l+Engel&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DvEJNBqanT_8C%26pg%3DPA109&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-britannica1-64">^ <a href="#cite_ref-britannica1_64-0">a</a> <a href="#cite_ref-britannica1_64-1">b</a> <cite class="citation encyclopaedia"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.britannica.com/EBchecked/topic/276730/Hungary#tab=active~checked%2Citems~checked&title=Hungary%20--%20Britannica%20Online%20Encyclopedia">„Hungary – Britannica Online Encyclopedia”</a>. Britannica.com. Accesat în <time datetime="2008-11-21">21 noiembrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=Hungary+%E2%80%93+Britannica+Online+Encyclopedia&rft.btitle=Britannica.com&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2FEBchecked%2Ftopic%2F276730%2FHungary%23tab%3Dactive~checked%252Citems~checked%26title%3DHungary%2520--%2520Britannica%2520Online%2520Encyclopedia&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-65"><a href="#cite_ref-65">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.today/20080318044516/http://portal.unesco.org/ci/en/ev.php-URL_ID=15976&URL_DO=DO_TOPIC&URL_SECTION=201.html">„Hungary – The Bibliotheca Corviniana Collection: UNESCO-CI”</a>. Portal.unesco.org. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://portal.unesco.org/ci/en/ev.php-URL_ID=15976&URL_DO=DO_TOPIC&URL_SECTION=201.html">original</a> la <time datetime="2008-03-18">18 martie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2008-11-21">21 noiembrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Hungary+%E2%80%93+The+Bibliotheca+Corviniana+Collection%3A+UNESCO-CI&rft.pub=Portal.unesco.org&rft_id=http%3A%2F%2Fportal.unesco.org%2Fci%2Fen%2Fev.php-URL_ID%3D15976%26URL_DO%3DDO_TOPIC%26URL_SECTION%3D201.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-66"><a href="#cite_ref-66">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://countrystudies.us/hungary/9.htm">„Hungary – Renaissance And Reformation”</a>. Countrystudies.us. Accesat în <time datetime="2009-09-20">20 septembrie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Hungary+%E2%80%93+Renaissance+And+Reformation&rft.pub=Countrystudies.us&rft_id=http%3A%2F%2Fcountrystudies.us%2Fhungary%2F9.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-67"><a href="#cite_ref-67">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.today/20120708070759/http://geography.about.com/gi/dynamic/offsite.htm?site=http://lcweb2.loc.gov/frd/cs/hutoc.html">„A Country Study: Hungary”</a>. Geography.about.com. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://geography.about.com/gi/dynamic/offsite.htm?site=http://lcweb2.loc.gov/frd/cs/hutoc.html">original</a> la <time datetime="2012-07-08">8 iulie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2009-09-20">20 septembrie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=A+Country+Study%3A+Hungary&rft.pub=Geography.about.com&rft_id=http%3A%2F%2Fgeography.about.com%2Fgi%2Fdynamic%2Foffsite.htm%3Fsite%3Dhttp%3A%2F%2Flcweb2.loc.gov%2Ffrd%2Fcs%2Fhutoc.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-68"><a href="#cite_ref-68">^</a> Laszlo Kontler, "A History of Hungary" p. 145 </li> <li id="cite_note-69"><a href="#cite_ref-69">^</a> Inalcik Halil: "The Ottoman Empire" </li> <li id="cite_note-70"><a href="#cite_ref-70">^</a> <cite class="citation book">Géza Dávid; Pál Fodor (<time datetime="2007">2007</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=00ZuXUdx2GgC">Ransom Slavery Along the Ottoman Borders: (Early Fifteenth – Early Eighteenth Centuries)</a>. BRILL. p. 203. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-90-04-15704-0" title="Special:Referințe în cărți/978-90-04-15704-0">978-90-04-15704-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Ransom+Slavery+Along+the+Ottoman+Borders%3A+%28Early+Fifteenth+%E2%80%93+Early+Eighteenth+Centuries%29&rft.pages=203&rft.pub=BRILL&rft.date=2007&rft.isbn=978-90-04-15704-0&rft.au=G%C3%A9za+D%C3%A1vid&rft.au=P%C3%A1l+Fodor&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D00ZuXUdx2GgC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-71"><a href="#cite_ref-71">^</a> <cite class="citation news">Csepeli, Gyorgy (<time datetime="2009-06-02">2 iunie 2009</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.today/20120709161536/http://findarticles.com/p/articles/mi_m2267/is_n1_v63/ai_18501094/">„The changing facets of Hungarian nationalism – Nationalism Reexamined | Social Research | Find Articles at BNET”</a>. Findarticles.com. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://findarticles.com/p/articles/mi_m2267/is_n1_v63/ai_18501094/">original</a> la <time datetime="2012-07-09">9 iulie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2009-09-20">20 septembrie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=The+changing+facets+of+Hungarian+nationalism+%E2%80%93+Nationalism+Reexamined+%26%23124%3B+Social+Research+%26%23124%3B+Find+Articles+at+BNET&rft.date=2009-06-02&rft.aulast=Csepeli&rft.aufirst=Gyorgy&rft_id=http%3A%2F%2Ffindarticles.com%2Fp%2Farticles%2Fmi_m2267%2Fis_n1_v63%2Fai_18501094%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-72"><a href="#cite_ref-72">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110204132452/http://www.hungarian-history.hu/lib/unmaking/part1-7.pdf">„Ch7 A Short Demographic History of Hungary”</a> (PDF). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.hungarian-history.hu/lib/unmaking/part1-7.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2011-02-04">4 februarie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2009-09-20">20 septembrie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Ch7+A+Short+Demographic+History+of+Hungary&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.hungarian-history.hu%2Flib%2Funmaking%2Fpart1-7.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-73"><a href="#cite_ref-73">^</a> <cite class="citation book">Paul Lendvai (<time datetime="2003">2003</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=UtIr97n3tP0C&pg=PA152">The Hungarians: A Thousand Years of Victory in Defeat</a>. C. Hurst & Co. Publishers. p. 152. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-85065-673-9" title="Special:Referințe în cărți/978-1-85065-673-9">978-1-85065-673-9</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Hungarians%3A+A+Thousand+Years+of+Victory+in+Defeat&rft.pages=152&rft.pub=C.+Hurst+%26+Co.+Publishers&rft.date=2003&rft.isbn=978-1-85065-673-9&rft.au=Paul+Lendvai&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DUtIr97n3tP0C%26pg%3DPA152&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-74"><a href="#cite_ref-74">^</a> Peter N Stearns, The Oxford encyclopedia of the modern world, Volume 4, Oxford University Press, 2008, p. 64 </li> <li id="cite_note-75"><a href="#cite_ref-75">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.hungarianhistory.com/lib/jeszenszky/ethnic.pdf">Géza Jeszenszky: From "Eastern Switzerland" to Ethnic Cleansing</a>, address at Duquesne History Forum, 17 November 2000, The author is former Ambassador of Hungary to the United States and was Foreign Minister in 1990 – 1994. </li> <li id="cite_note-76"><a href="#cite_ref-76">^</a> Laszlo Peter, Martyn C. Rady, Peter A. Sherwood: Lajos Kossuth sas word...: papers delivered on the occasion of the bicentenary of Kossuth's birth (page 101) </li> <li id="cite_note-77"><a href="#cite_ref-77">^</a> <cite class="citation book">Kinga Frojimovics (<time datetime="1999">1999</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=-wUg6rlWS2kC&pg=PA67">Jewish Budapest: Monuments, Rites, History</a>. Central European University Press. p. 67. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-963-9116-37-5" title="Special:Referințe în cărți/978-963-9116-37-5">978-963-9116-37-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Jewish+Budapest%3A+Monuments%2C+Rites%2C+History&rft.pages=67&rft.pub=Central+European+University+Press&rft.date=1999&rft.isbn=978-963-9116-37-5&rft.au=Kinga+Frojimovics&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D-wUg6rlWS2kC%26pg%3DPA67&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-78"><a href="#cite_ref-78">^</a> <cite id="CITEREFGlenn_E._Torrey2011" class="citation">Glenn E. Torrey (<time datetime="2011">2011</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=YxDQygAACAAJ">The Romanian Battlefront in World War I</a> (în engleză), University Press of Kansas</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Romanian+Battlefront+in+World+War+I&rft.pub=University+Press+of+Kansas&rft.date=2011&rft.au=Glenn+E.+Torrey&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DYxDQygAACAAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-79"><a href="#cite_ref-79">^</a> <cite class="citation book">François Bugnion (<time datetime="2003">2003</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=6K9IAAAAYAAJ">The International Committee of the Red Cross and the Protection of War Victims</a>. Macmillan Education. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-333-74771-1" title="Special:Referințe în cărți/978-0-333-74771-1">978-0-333-74771-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+International+Committee+of+the+Red+Cross+and+the+Protection+of+War+Victims&rft.pub=Macmillan+Education&rft.date=2003&rft.isbn=978-0-333-74771-1&rft.au=Fran%C3%A7ois+Bugnion&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D6K9IAAAAYAAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-80"><a href="#cite_ref-80">^</a> <cite class="citation book">Miklós Molnár (<time datetime="2001">2001</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/concisehistoryof00moln">A Concise History of Hungary</a>. Cambridge University Press. p. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/concisehistoryof00moln/page/262">262</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-521-66736-4" title="Special:Referințe în cărți/978-0-521-66736-4">978-0-521-66736-4</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+Concise+History+of+Hungary&rft.pages=262&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=2001&rft.isbn=978-0-521-66736-4&rft.au=Mikl%C3%B3s+Moln%C3%A1r&rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Fconcisehistoryof00moln&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-81"><a href="#cite_ref-81">^</a> <cite class="citation book"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=lVBB1a0rC70C&pg=RA1-PA360">Western Europe: Challenge and Change</a>. ABC-CLIO. <time datetime="1990">1990</time>. pp. 359–360. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-57607-800-6" title="Special:Referințe în cărți/978-1-57607-800-6">978-1-57607-800-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Western+Europe%3A+Challenge+and+Change&rft.pages=359-360&rft.pub=ABC-CLIO&rft.date=1990&rft.isbn=978-1-57607-800-6&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DlVBB1a0rC70C%26pg%3DRA1-PA360&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-82"><a href="#cite_ref-82">^</a> <cite class="citation book"><a href="/w/index.php?title=Martin_Kitchen&action=edit&redlink=1" class="new" title="Martin Kitchen — pagină inexistentă">Martin Kitchen</a> (<time datetime="2014">2014</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=36WsAgAAQBAJ&pg=PA190">Europe Between the Wars</a>. <a href="/wiki/Routledge" title="Routledge">Routledge</a>. p. 190. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9781317867531" title="Special:Referințe în cărți/9781317867531">9781317867531</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Europe+Between+the+Wars&rft.pages=190&rft.pub=Routledge&rft.date=2014&rft.isbn=9781317867531&rft.au=Martin+Kitchen&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D36WsAgAAQBAJ%26pg%3DPA190&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-83"><a href="#cite_ref-83">^</a> <cite class="citation book">Ignác Romsics (<time datetime="2002">2002</time>). Dismantling of Historic Hungary: The Peace Treaty of Trianon, 1920 Issue 3 of CHSP Hungarian authors series East European monographs. Social Science Monographs. p. 62. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9780880335058" title="Special:Referințe în cărți/9780880335058">9780880335058</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Dismantling+of+Historic+Hungary%3A+The+Peace+Treaty+of+Trianon%2C+1920+Issue+3+of+CHSP+Hungarian+authors+series+East+European+monographs&rft.pages=62&rft.pub=Social+Science+Monographs&rft.date=2002&rft.isbn=9780880335058&rft.au=Ign%C3%A1c+Romsics&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Dixon_1986-84"><a href="#cite_ref-Dixon_1986_84-0">^</a> Dixon J. C. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=OKDRvNHdraoC&pg=PA34">Defeat and Disarmament, Allied Diplomacy and Politics of Military Affairs in Austria, 1918–1922</a>. </li> <li id="cite_note-Sharp_2008-85"><a href="#cite_ref-Sharp_2008_85-0">^</a> Sharp A. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=NQodBQAAQBAJ&pg=PA156">The Versailles Settlement: Peacemaking after the First World War, 1919–1923</a>[<a href="/wiki/Wikipedia:Leg%C4%83turi_externe" title="Wikipedia:Legături externe">nefuncțională</a>]. </li> <li id="cite_note-Macartney37-86"><a href="#cite_ref-Macartney37_86-0">^</a> <cite class="citation book">Macartney, C. A. (<time datetime="1937">1937</time>). Hungary and her successors: The Treaty of Trianon and Its Consequences 1919–1937. Oxford University Press.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Hungary+and+her+successors%3A+The+Treaty+of+Trianon+and+Its+Consequences+1919%E2%80%931937&rft.pub=Oxford+University+Press&rft.date=1937&rft.aulast=Macartney&rft.aufirst=C.+A.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-87"><a href="#cite_ref-87">^</a> <cite class="citation news">Bernstein, Richard (<time datetime="2003-08-09">9 august 2003</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://query.nytimes.com/gst/fullpage.html?res=9B07E3D91531F93AA3575BC0A9659C8B63&pagewanted=2">„East on the Danube: Hungary's Tragic Century”</a>. The New York Times. Accesat în <time datetime="2008-03-15">15 martie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+New+York+Times&rft.atitle=East+on+the+Danube%3A+Hungary%27s+Tragic+Century&rft.date=2003-08-09&rft.aulast=Bernstein&rft.aufirst=Richard&rft_id=https%3A%2F%2Fquery.nytimes.com%2Fgst%2Ffullpage.html%3Fres%3D9B07E3D91531F93AA3575BC0A9659C8B63%26pagewanted%3D2&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-J._Lee_Ready_1995_page_130-88">^ <a href="#cite_ref-J._Lee_Ready_1995_page_130_88-0">a</a> <a href="#cite_ref-J._Lee_Ready_1995_page_130_88-1">b</a> J. Lee Ready (1995), World War Two. </li> <li id="cite_note-Smithsonian_Magazine_2022-03-23-89"><a href="#cite_ref-Smithsonian_Magazine_2022-03-23_89-0">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.smithsonianmag.com/history/holocaust-and-hungary-prime-minister-180964139/">„Why It Matters That Hungary's Prime Minister Denounced His Country's Role in the Holocaust”</a>, Smithsonian Magazine, accesat în <time datetime="2022-03-23">23 martie 2022</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Smithsonian+Magazine&rft.atitle=Why+It+Matters+That+Hungary%27s+Prime+Minister+Denounced+His+Country%E2%80%99s+Role+in+the+Holocaust&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.smithsonianmag.com%2Fhistory%2Fholocaust-and-hungary-prime-minister-180964139%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-www.evenimentulistoric.ro_2022-03-23-90"><a href="#cite_ref-www.evenimentulistoric.ro_2022-03-23_90-0">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://evenimentulistoric.ro/79-de-ani-de-la-masacrele-de-la-treznea-si-ip-printre-cele-mai-m.html">„79 de ani de la masacrele de la Treznea și Ip. Printre cele mai mari tragedii românești”</a>, www.evenimentulistoric.ro, accesat în <time datetime="2022-03-23">23 martie 2022</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=www.evenimentulistoric.ro&rft.atitle=79+de+ani+de+la+masacrele+de+la+Treznea+%C8%99i+Ip.+Printre+cele+mai+mari+tragedii+rom%C3%A2ne%C8%99ti&rft_id=https%3A%2F%2Fevenimentulistoric.ro%2F79-de-ani-de-la-masacrele-de-la-treznea-si-ip-printre-cele-mai-m.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-bbc-no-warning-to-hungary-jews-92"><a href="#cite_ref-bbc-no-warning-to-hungary-jews_92-0">^</a> <cite class="citation web">Mike Thomson (<time datetime="2012-11-13">13 noiembrie 2012</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/news/world-europe-20267659">„Could the BBC have done more to help Hungarian Jews?”</a>. BBC (British broadcasting service). <q>the BBC broadcast every day, giving updates on the war, general news and opinion pieces on Hungarian politics. But among all these broadcasts, there were crucial things that were not being said, things that might have warned thousands of Hungarian Jews of the horrors to come in the event of German occupation. A memo setting out policy for the BBC Hungarian Service in 1942 states: "We shouldn't mention the Jews at all". By 1943, the BBC Polish Service was broadcasting the exterminations. And yet his policy of silence on the Jews was followed until the German invasion in March 1944. After the tanks rolled in, the Hungarian Service did then broadcast warnings. But by then it was too late "Many Hungarian Jews who survived the deportations claimed that they had not been informed by their leaders, that no one had told them. But there's plenty of evidence that they could have known," said David Cesarani, professor of history at Royal Holloway, University of London.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Could+the+BBC+have+done+more+to+help+Hungarian+Jews%3F&rft.pub=BBC+%28British+broadcasting+service%29&rft.date=2012-11-13&rft.au=Mike+Thomson&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bbc.co.uk%2Fnews%2Fworld-europe-20267659&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-93"><a href="#cite_ref-93">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ushmm.org/wlc/en/article.php?ModuleId=10007259">„Auschwitz: Chronology”</a>. Ushmm.org. Accesat în <time datetime="2013-02-13">13 februarie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Auschwitz%3A+Chronology&rft.pub=Ushmm.org&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ushmm.org%2Fwlc%2Fen%2Farticle.php%3FModuleId%3D10007259&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-94"><a href="#cite_ref-94">^</a> Herczl, Moshe Y. Christianity and the Holocaust of Hungarian Jewry (1993) <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.jstor.org/stable/j.ctt9qg6vj?Search=yes&resultItemClick=true&searchText=%22%3A+Christianity+and+the+Holocaust+of+Hungarian+Jewry%22&searchUri=%2Faction%2FdoBasicSearch%3FQuery%3D%2522%253A%2BChristianity%2Band%2Bthe%2BHolocaust%2Bof%2BHungarian%2BJewry%2522%26amp%3Bacc%3Don%26amp%3Bwc%3Don%26amp%3Bfc%3Doff%26amp%3Bgroup%3Dnone&ab_segments=0%2Fbasic_search%2Fcontrol&refreqid=search%3A4c10eb461bf299248303b912e3bb43db">online</a> </li> <li id="cite_note-95"><a href="#cite_ref-95">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ushmm.org/information/exhibitions/online-features/special-focus/the-holocaust-in-hungary">„The Holocaust in Hungary”</a>. United States Holocaust Memorial Museum; Holocaust Encyclopedia.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Holocaust+in+Hungary&rft.pub=United+States+Holocaust+Memorial+Museum%3B+Holocaust+Encyclopedia&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ushmm.org%2Finformation%2Fexhibitions%2Fonline-features%2Fspecial-focus%2Fthe-holocaust-in-hungary&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-96"><a href="#cite_ref-96">^</a> Alfred de Zayas "Raoul Wallenberg" in Dinah Shelton Encyclopedia of Genocide (Macmillan Reference 2005, vol. 3) </li> <li id="cite_note-97"><a href="#cite_ref-97">^</a> Braham, Randolph (2004): Rescue Operations in Hungary: Myths and Realities, East European Quarterly 38(2): 173–203. </li> <li id="cite_note-98"><a href="#cite_ref-98">^</a> Bauer, Yehuda (1994): Jews for Sale?, Yale University Press. </li> <li id="cite_note-99"><a href="#cite_ref-99">^</a> Bilsky, Leora (2004): Transformative Justice: Israeli Identity on Trial (Law, Meaning, and Violence), University of Michigan Press. </li> <li id="cite_note-ind09/96-100"><a href="#cite_ref-ind09/96_100-0">^</a> <cite class="citation news">Bridge, Adrian (<time datetime="1996-09-05">5 septembrie 1996</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.independent.co.uk/news/world/hungarys-jews-marvel-at-their-golden-future-1361842.html">„Hungary's Jews Marvel at Their Golden Future”</a>. The Independent. Accesat în <time datetime="2009-04-20">20 aprilie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Independent&rft.atitle=Hungary%27s+Jews+Marvel+at+Their+Golden+Future&rft.date=1996-09-05&rft.aulast=Bridge&rft.aufirst=Adrian&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.independent.co.uk%2Fnews%2Fworld%2Fhungarys-jews-marvel-at-their-golden-future-1361842.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-EU38-101"><a href="#cite_ref-EU38_101-0">^</a> <cite class="citation web">Prauser, Steffen; Rees, Arfon (decembrie 2004). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20091001022039/http://cadmus.iue.it/dspace/bitstream/1814/2599/1/HEC04-01.pdf">„The Expulsion of 'German' Communities from Eastern Europe at the end of the Second World War”</a> (PDF). San Domenico, Florence: European University Institute. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://cadmus.iue.it/dspace/bitstream/1814/2599/1/HEC04-01.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2009-10-01">1 octombrie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2013-08-05">5 august 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Expulsion+of+%27German%27+Communities+from+Eastern+Europe+at+the+end+of+the+Second+World+War&rft.place=San+Domenico%2C+Florence&rft.pub=European+University+Institute&rft.date=2004-12&rft.aulast=Prauser&rft.aufirst=Steffen&rft.au=Rees%2C+Arfon&rft_id=http%3A%2F%2Fcadmus.iue.it%2Fdspace%2Fbitstream%2F1814%2F2599%2F1%2FHEC04-01.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-102"><a href="#cite_ref-102">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160528161847/http://www.hungarian-history.hu/lib/cseres/">„www.hungarian-history.hu”</a>. Hungarian-history.hu. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.hungarian-history.hu/lib/cseres/">original</a> la <time datetime="2016-05-28">28 mai 2016</time>. Accesat în <time datetime="2017-08-03">3 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Hungarian-history.hu&rft.atitle=www.hungarian-history.hu&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.hungarian-history.hu%2Flib%2Fcseres%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-103"><a href="#cite_ref-103">^</a> University of Chicago. </li> <li id="cite_note-104"><a href="#cite_ref-104">^</a> <cite class="citation book">Istvan S. Pogany (<time datetime="1997">1997</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=BB4NAQAAIAAJ&pg=RA1-PA202">Righting Wrongs in Eastern Europe</a>. Manchester University Press. p. 202. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7190-3042-0" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7190-3042-0">978-0-7190-3042-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Righting+Wrongs+in+Eastern+Europe&rft.pages=202&rft.pub=Manchester+University+Press&rft.date=1997&rft.isbn=978-0-7190-3042-0&rft.au=Istvan+S.+Pogany&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DBB4NAQAAIAAJ%26pg%3DRA1-PA202&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-105"><a href="#cite_ref-105">^</a> <cite class="citation book">Alfred J. Rieber (<time datetime="2000">2000</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=it0-Zi2nEX0C&pg=PA90">Forced Migration in Central and Eastern Europe, 1939–1950</a>. Psychology Press. p. 50. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7146-5132-3" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7146-5132-3">978-0-7146-5132-3</a>. <q>A presidential decree imposing an obligation on individuals not engaged in useful work to accept jobs served as the basis for this action. As a result, according to documentation in the ministry of foreign affairs of the USSR, approximately 50,000 Hungarians were sent to work in factories and agricultural enterprises in the Czech Republic.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Forced+Migration+in+Central+and+Eastern+Europe%2C+1939%E2%80%931950&rft.pages=50&rft.pub=Psychology+Press&rft.date=2000&rft.isbn=978-0-7146-5132-3&rft.au=Alfred+J.+Rieber&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Dit0-Zi2nEX0C%26pg%3DPA90&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-106"><a href="#cite_ref-106">^</a> Canadian Association of Slavists, Revue canadienne des slavistes, Volume 25, Canadian Association of Slavists., 1983 </li> <li id="cite_note-107"><a href="#cite_ref-107">^</a> S. J. Magyarody, The East-central European Syndrome: Unsolved conflict in the Carpathian Basin, Matthias Corvinus Pub., 2002 </li> <li id="cite_note-108"><a href="#cite_ref-108">^</a> <cite class="citation book">Anna Fenyvesi (<time datetime="2005">2005</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=y3JYwHGYn7MC&pg=PA50">Hungarian Language Contact Outside Hungary: Studies on Hungarian as a Minority Language</a>. John Benjamins Publishing. p. 50. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-90-272-1858-2" title="Special:Referințe în cărți/978-90-272-1858-2">978-90-272-1858-2</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Hungarian+Language+Contact+Outside+Hungary%3A+Studies+on+Hungarian+as+a+Minority+Language&rft.pages=50&rft.pub=John+Benjamins+Publishing&rft.date=2005&rft.isbn=978-90-272-1858-2&rft.au=Anna+Fenyvesi&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Dy3JYwHGYn7MC%26pg%3DPA50&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-109"><a href="#cite_ref-109">^</a> <cite class="citation book">Norman M. Naimark (<time datetime="1995">1995</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=MVSjHNKUKoEC&pg=PA70">The Russians in Germany: A History of the Soviet Zone of Occupation, 1945–1949</a>. Harvard University Press. p. 70. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-674-78405-5" title="Special:Referințe în cărți/978-0-674-78405-5">978-0-674-78405-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Russians+in+Germany%3A+A+History+of+the+Soviet+Zone+of+Occupation%2C+1945%E2%80%931949&rft.pages=70&rft.pub=Harvard+University+Press&rft.date=1995&rft.isbn=978-0-674-78405-5&rft.au=Norman+M.+Naimark&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DMVSjHNKUKoEC%26pg%3DPA70&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-110"><a href="#cite_ref-110">^</a> <cite class="citation book">László Borhi (<time datetime="2004">2004</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=IO-4TxlTaMAC&pg=PA57">Hungary in the Cold War, 1945–1956: Between the United States and the Soviet Union</a>. Central European University Press. p. 57. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-963-9241-80-0" title="Special:Referințe în cărți/978-963-9241-80-0">978-963-9241-80-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Hungary+in+the+Cold+War%2C+1945%E2%80%931956%3A+Between+the+United+States+and+the+Soviet+Union&rft.pages=57&rft.pub=Central+European+University+Press&rft.date=2004&rft.isbn=978-963-9241-80-0&rft.au=L%C3%A1szl%C3%B3+Borhi&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DIO-4TxlTaMAC%26pg%3DPA57&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-111"><a href="#cite_ref-111">^</a> <cite class="citation book"><a href="/w/index.php?title=Richard_Bessel&action=edit&redlink=1" class="new" title="Richard Bessel — pagină inexistentă">Richard Bessel</a>; Dirk Schumann (<time datetime="2003">2003</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=NilW70Yol74C&pg=PA133">Life After Death: Approaches to a Cultural and Social History of Europe During the 1940s and 1950s</a>. Cambridge University Press. p. 142. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-521-00922-5" title="Special:Referințe în cărți/978-0-521-00922-5">978-0-521-00922-5</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Life+After+Death%3A+Approaches+to+a+Cultural+and+Social+History+of+Europe+During+the+1940s+and+1950s&rft.pages=142&rft.pub=Cambridge+University+Press&rft.date=2003&rft.isbn=978-0-521-00922-5&rft.au=Richard+Bessel&rft.au=Dirk+Schumann&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DNilW70Yol74C%26pg%3DPA133&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-112"><a href="#cite_ref-112">^</a> <cite class="citation book">Tibor Cseres (<time datetime="1993">1993</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/titoistatrocitie0000cser">Titoist Atrocities in Vojvodina, 1944–1945: Serbian Vendetta in Bácska</a>. Hunyadi Pub. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-882785-01-8" title="Special:Referințe în cărți/978-1-882785-01-8">978-1-882785-01-8</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Titoist+Atrocities+in+Vojvodina%2C+1944%E2%80%931945%3A+Serbian+Vendetta+in+B%C3%A1cska&rft.pub=Hunyadi+Pub.&rft.date=1993&rft.isbn=978-1-882785-01-8&rft.au=Tibor+Cseres&rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Ftitoistatrocitie0000cser&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-113"><a href="#cite_ref-113">^</a> Alfred de Zayas "A Terrible Revenge" (Palgrave/Macmillan 2006) </li> <li id="cite_note-114"><a href="#cite_ref-114">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.tamupress.com/product/First-Domino,4091.aspx">„Granville/ frm”</a> (PDF). Accesat în <time datetime="2009-09-20">20 septembrie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Granville%2F+frm&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.tamupress.com%2Fproduct%2FFirst-Domino%2C4091.aspx&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-115"><a href="#cite_ref-115">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/2/hi/programmes/from_our_own_correspondent/8347146.stm">„Hungary's 'forgotten' war victims”</a>. BBC News. <time datetime="2009-11-07">7 noiembrie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2010-02-04">4 februarie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=BBC+News&rft.atitle=Hungary%27s+%27forgotten%27+war+victims&rft.date=2009-11-07&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F2%2Fhi%2Fprogrammes%2Ffrom_our_own_correspondent%2F8347146.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-116"><a href="#cite_ref-116">^</a> Findley, Carter V., and John Rothney. </li> <li id="cite_note-117"><a href="#cite_ref-117">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/2/hi/business/6065398.stm">"Hungary's 1956 brain drain"</a>, BBC News, 23 October 2006 </li> <li id="cite_note-madison185-118"><a href="#cite_ref-madison185_118-0">^</a> <cite class="citation book">Maddison, Angus (<time datetime="2006">2006</time>). The world economy. OECD Publishing. p. 185. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-92-64-02261-4" title="Special:Referințe în cărți/978-92-64-02261-4">978-92-64-02261-4</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+world+economy&rft.pages=185&rft.pub=OECD+Publishing&rft.date=2006&rft.isbn=978-92-64-02261-4&rft.aulast=Maddison&rft.aufirst=Angus&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"><cite class="citation book cs1" id="CITEREFMaddison2006">The world economy. OECD Publishing. p. 185. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-92-64-02261-4" title="Special:Referințe în cărți/978-92-64-02261-4"><bdi>978-92-64-02261-4</bdi></a>.</cite> </li> <li id="cite_note-119"><a href="#cite_ref-119">^</a> <cite class="citation web">Watkins, Theyer. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20141207184439/http://www.sjsu.edu/faculty/watkins/hungary.htm">„Economic History and the Economy of Hungary”</a>. sjsu.edu. San José State University Department of Economics. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.sjsu.edu/faculty/watkins/hungary.htm">original</a> la <time datetime="2014-12-07">7 decembrie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2014-08-06">6 august 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=sjsu.edu&rft.atitle=Economic+History+and+the+Economy+of+Hungary&rft.aulast=Watkins&rft.aufirst=Theyer&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.sjsu.edu%2Ffaculty%2Fwatkins%2Fhungary.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-120"><a href="#cite_ref-120">^</a> Krekó, Péter and Juhász, Attila, The Hungarian Far Right: Social Demand, Political Supply, and International Context (Stuttgart: ibidem Verlag, 2017), <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-3-8382-1184-8" title="Special:Referințe în cărți/978-3-8382-1184-8">ISBN: 978-3-8382-1184-8</a>. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.h-net.org/reviews/showrev.php?id=52361">online review</a> </li> <li id="cite_note-121"><a href="#cite_ref-121">^</a> <cite class="citation web">Rankin, Jennifer (<time datetime="2018-09-12">12 septembrie 2018</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/world/2018/sep/12/eu-meps-vote-to-pursue-action-against-hungary-over-orban-crackdown">„MEPs vote to pursue action against Hungary over Orbán crackdown”</a>. the Guardian (în engleză). Accesat în <time datetime="2018-09-24">24 septembrie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=the+Guardian&rft.atitle=MEPs+vote+to+pursue+action+against+Hungary+over+Orb%C3%A1n+crackdown&rft.date=2018-09-12&rft.aulast=Rankin&rft.aufirst=Jennifer&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Fworld%2F2018%2Fsep%2F12%2Feu-meps-vote-to-pursue-action-against-hungary-over-orban-crackdown&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-DW.COM_2022-03-22-122"><a href="#cite_ref-DW.COM_2022-03-22_122-0">^</a> <cite id="CITEREFBoris_Kalnoky2019" class="citation">Boris Kalnoky (<time datetime="2019-10-30">30 octombrie 2019</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.dw.com/ro/putin-%C8%99i-orb%C3%A1n-salvatorii-cre%C8%99tinismului/a-51043773">„Putin și Orbán, salvatorii creștinismului”</a>, DW.COM, accesat în <time datetime="2022-03-22">22 martie 2022</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=DW.COM&rft.atitle=Putin+%C8%99i+Orb%C3%A1n%2C+salvatorii+cre%C8%99tinismului&rft.date=2019-10-30&rft.au=Boris+Kalnoky&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.dw.com%2Fro%2Fputin-%25C8%2599i-orb%25C3%25A1n-salvatorii-cre%25C8%2599tinismului%2Fa-51043773&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-RFI_2020-11-17-123"><a href="#cite_ref-RFI_2020-11-17_123-0">^</a> <cite id="CITEREFOctavian_Milewski2020" class="citation">Octavian Milewski (<time datetime="2020-11-17">17 noiembrie 2020</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20201216095410/https://www.rfi.ro/politica-127540-polonia-si-ungaria-pun-pe-jar-europa-de-ce-isi-taie-varsovia-craca-de-sub-picioare">„Polonia și Ungaria pun pe jar Europa. De ce își taie Varșovia craca de sub picioare”</a>, RFI, arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.rfi.ro/politica-127540-polonia-si-ungaria-pun-pe-jar-europa-de-ce-isi-taie-varsovia-craca-de-sub-picioare">original</a> la <time datetime="2020-12-16">16 decembrie 2020</time>, accesat în <time datetime="2020-11-17">17 noiembrie 2020</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=RFI&rft.atitle=Polonia+%C8%99i+Ungaria+pun+pe+jar+Europa.+De+ce+%C3%AE%C8%99i+taie+Var%C8%99ovia+craca+de+sub+picioare&rft.date=2020-11-17&rft.au=Octavian+Milewski&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.rfi.ro%2Fpolitica-127540-polonia-si-ungaria-pun-pe-jar-europa-de-ce-isi-taie-varsovia-craca-de-sub-picioare&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Nepszava.hu/3149431_varso-romania-orban-putyin_2022-03-22-125"><a href="#cite_ref-Nepszava.hu/3149431_varso-romania-orban-putyin_2022-03-22_125-0">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://nepszava.hu/3149431_varso-romania-orban-putyin">„Új barátság kezdődik: Varsó Bukarestre cserélte Budapestet”</a>, Nepszava.hu/3149431_varso-romania-orban-putyin, accesat în <time datetime="2022-03-22">22 martie 2022</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Nepszava.hu%2F3149431_varso-romania-orban-putyin&rft.atitle=%C3%9Aj+bar%C3%A1ts%C3%A1g+kezd%C5%91dik%3A+Vars%C3%B3+Bukarestre+cser%C3%A9lte+Budapestet&rft_id=https%3A%2F%2Fnepszava.hu%2F3149431_varso-romania-orban-putyin&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-DinersteinOlson2017-126"><a href="#cite_ref-DinersteinOlson2017_126-0">^</a> <cite class="citation journal">Dinerstein, Eric; Olson, David; Joshi, Anup; Vynne, Carly; Burgess, Neil D.; Wikramanayake, Eric; Hahn, Nathan; Palminteri, Suzanne; Hedao, Prashant (<time datetime="2017">2017</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5451287">„An Ecoregion-Based Approach to Protecting Half the Terrestrial Realm”</a>. BioScience. 67 (6): 534–545. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1093%2Fbiosci%2Fbix014">10.1093/biosci/bix014</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/0006-3568">0006-3568</a>. <a href="/wiki/PubMed_Central" title="PubMed Central">PMC</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5451287">5451287</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />. <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28608869">28608869</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=BioScience&rft.atitle=An+Ecoregion-Based+Approach+to+Protecting+Half+the+Terrestrial+Realm&rft.volume=67&rft.issue=6&rft.pages=534-545&rft.date=2017&rft_id=%2F%2Fwww.ncbi.nlm.nih.gov%2Fpmc%2Farticles%2FPMC5451287&rft.issn=0006-3568&rft_id=info%3Apmid%2F28608869&rft_id=info%3Adoi%2F10.1093%2Fbiosci%2Fbix014&rft.aulast=Dinerstein&rft.aufirst=Eric&rft.au=Olson%2C+David&rft.au=Joshi%2C+Anup&rft.au=Vynne%2C+Carly&rft.au=Burgess%2C+Neil+D.&rft.au=Wikramanayake%2C+Eric&rft.au=Hahn%2C+Nathan&rft.au=Palminteri%2C+Suzanne&rft.au=Hedao%2C+Prashant&rft_id=%2F%2Fwww.ncbi.nlm.nih.gov%2Fpmc%2Farticles%2FPMC5451287&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-FLII-Supplementary-127"><a href="#cite_ref-FLII-Supplementary_127-0">^</a> <cite class="citation journal">Grantham, H. S.; Duncan, A.; Evans, T. D.; Jones, K. R.; Beyer, H. L.; Schuster, R.; Walston, J.; Ray, J. C.; Robinson, J. G. (<time datetime="2020">2020</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7723057">„Anthropogenic modification of forests means only 40% of remaining forests have high ecosystem integrity - Supplementary Material”</a>. Nature Communications. 11 (1): 5978. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1038%2Fs41467-020-19493-3">10.1038/s41467-020-19493-3</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/2041-1723">2041-1723</a>. <a href="/wiki/PubMed_Central" title="PubMed Central">PMC</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7723057">7723057</a> <img alt="Accesibil gratuit" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png" decoding="async" width="9" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/14px-Lock-green.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/18px-Lock-green.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="813" />. <a href="/wiki/PubMed_Identifier" title="PubMed Identifier">PMID</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/33293507">33293507</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Nature+Communications&rft.atitle=Anthropogenic+modification+of+forests+means+only+40%25+of+remaining+forests+have+high+ecosystem+integrity+-+Supplementary+Material&rft.volume=11&rft.issue=1&rft.pages=5978&rft.date=2020&rft_id=%2F%2Fwww.ncbi.nlm.nih.gov%2Fpmc%2Farticles%2FPMC7723057&rft.issn=2041-1723&rft_id=info%3Apmid%2F33293507&rft_id=info%3Adoi%2F10.1038%2Fs41467-020-19493-3&rft.aulast=Grantham&rft.aufirst=H.+S.&rft.au=Duncan%2C+A.&rft.au=Evans%2C+T.+D.&rft.au=Jones%2C+K.+R.&rft.au=Beyer%2C+H.+L.&rft.au=Schuster%2C+R.&rft.au=Walston%2C+J.&rft.au=Ray%2C+J.+C.&rft.au=Robinson%2C+J.+G.&rft_id=%2F%2Fwww.ncbi.nlm.nih.gov%2Fpmc%2Farticles%2FPMC7723057&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-128"><a href="#cite_ref-128">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://en.climate-data.org/europe/hungary-20/">„Hungary climate: Average Temperature, weather by month, Hungary weather averages”</a>. Climate-Data.org. Accesat în <time datetime="2018-11-21">21 noiembrie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Hungary+climate%3A+Average+Temperature%2C+weather+by+month%2C+Hungary+weather+averages&rft.pub=Climate-Data.org&rft_id=https%3A%2F%2Fen.climate-data.org%2Feurope%2Fhungary-20%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-129"><a href="#cite_ref-129">^</a> <cite class="citation web">Andrew Speedy. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20081204115841/http://www.fao.org/ag/agp/agpc/doc/Counprof/Hungary/hungary.htm">„Hungary”</a>. Fao.org. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.fao.org/ag/agp/agpc/doc/Counprof/Hungary/hungary.htm">original</a> la <time datetime="2008-12-04">4 decembrie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2008-11-21">21 noiembrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Hungary&rft.pub=Fao.org&rft.au=Andrew+Speedy&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.fao.org%2Fag%2Fagp%2Fagpc%2Fdoc%2FCounprof%2FHungary%2Fhungary.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-130"><a href="#cite_ref-130">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140223144327/http://www.caboodle.hu/nc/news/news_archive/single_page/article/11/hungary_rank-1/">„Hungary ranked sixth in world for environmental protection”</a>. Caboodle.hu. <time datetime="2007-12-10">10 decembrie 2007</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.caboodle.hu/nc/news/news_archive/single_page/article/11/hungary_rank-1/">original</a> la <time datetime="2014-02-23">23 februarie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2010-05-29">29 mai 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Hungary+ranked+sixth+in+world+for+environmental+protection&rft.pub=Caboodle.hu&rft.date=2007-12-10&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.caboodle.hu%2Fnc%2Fnews%2Fnews_archive%2Fsingle_page%2Farticle%2F11%2Fhungary_rank-1%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-131"><a href="#cite_ref-131">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://ec.europa.eu/economy_finance/articles/financial_operations/pdf/mou_hu_20100121_en.pdf">„Third supplemental memorandum of understanding”</a> (PDF). Accesat în <time datetime="2019-06-21">21 iunie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Third+supplemental+memorandum+of+understanding&rft_id=http%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Feconomy_finance%2Farticles%2Ffinancial_operations%2Fpdf%2Fmou_hu_20100121_en.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-132"><a href="#cite_ref-132">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20161120213438/http://akk.hu/en">„Central Government Gross Debt, 2016-09-30: 25 119,91 Billion HUF; Maastricht debt ratio, 2016-09-30: 74.159%”</a>. ÁKK. <time datetime="2016-11-20">20 noiembrie 2016</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://akk.hu/en">original</a> la <time datetime="2016-11-20">20 noiembrie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2016-11-20">20 noiembrie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Central+Government+Gross+Debt%2C+2016-09-30%3A+25+119%2C91+Billion+HUF%3B+Maastricht+debt+ratio%2C+2016-09-30%3A+74.159%25&rft.pub=%C3%81KK&rft.date=2016-11-20&rft_id=http%3A%2F%2Fakk.hu%2Fen&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-133"><a href="#cite_ref-133">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://bbj.hu/economy/ksh-hungarys-deficit-to-gdp-reaches-19-in-2015_113848">„KSH: Hungary's deficit to GDP reaches 1.9% in 2015”</a>. BBJ. <time datetime="2016-11-20">20 noiembrie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2016-11-20">20 noiembrie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=KSH%3A+Hungary%27s+deficit+to+GDP+reaches+1.9%25+in+2015&rft.pub=BBJ&rft.date=2016-11-20&rft_id=http%3A%2F%2Fbbj.hu%2Feconomy%2Fksh-hungarys-deficit-to-gdp-reaches-19-in-2015_113848&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-134"><a href="#cite_ref-134">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20200218183558/https://files.transparency.org/content/download/2428/14734/file/2019_CPI_Report_EN.pdf">„Corruption Perceptions Index 2019”</a> (PDF). transparency.org. <a href="/wiki/Transparency_International" title="Transparency International">Transparency International</a>. p. 22. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://files.transparency.org/content/download/2428/14734/file/2019_CPI_Report_EN.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2020-02-18">18 februarie 2020</time>. Accesat în <time datetime="2020-02-06">6 februarie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=transparency.org&rft.atitle=Corruption+Perceptions+Index+2019&rft.pages=22&rft_id=https%3A%2F%2Ffiles.transparency.org%2Fcontent%2Fdownload%2F2428%2F14734%2Ffile%2F2019_CPI_Report_EN.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-135"><a href="#cite_ref-135">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://freedomhouse.org/country/hungary/nations-transit/2020">„Hungary”</a>. Freedom House (în engleză). <time datetime="2020">2020</time>. Accesat în <time datetime="2020-05-06">6 mai 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Freedom+House&rft.atitle=Hungary&rft.date=2020&rft_id=https%3A%2F%2Ffreedomhouse.org%2Fcountry%2Fhungary%2Fnations-transit%2F2020&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-136"><a href="#cite_ref-136">^</a> <cite class="citation book">Körösényi, András; Illés, Gábor; Gyulai, Attila (<time datetime="2020">2020</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=YWDdDwAAQBAJ&q=scholarly+consensus+on+how+to+characterise+the+contemporary+regime+that+has+emerged+in+Hungary">The Orbán Regime: Plebiscitary Leader Democracy in the Making</a> (în engleză). Routledge. p. 16. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-429-62441-4" title="Special:Referințe în cărți/978-0-429-62441-4">978-0-429-62441-4</a>. <q>This colourful and wide picture of labelling shows not only the inventive imagination of scholars, but also the lack of scholarly consensus on how to characterise the contemporary regime that has emerged in Hungary</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Orb%C3%A1n+Regime%3A+Plebiscitary+Leader+Democracy+in+the+Making&rft.pages=16&rft.pub=Routledge&rft.date=2020&rft.isbn=978-0-429-62441-4&rft.aulast=K%C3%B6r%C3%B6s%C3%A9nyi&rft.aufirst=Andr%C3%A1s&rft.au=Ill%C3%A9s%2C+G%C3%A1bor&rft.au=Gyulai%2C+Attila&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DYWDdDwAAQBAJ%26q%3Dscholarly%2Bconsensus%2Bon%2Bhow%2Bto%2Bcharacterise%2Bthe%2Bcontemporary%2Bregime%2Bthat%2Bhas%2Bemerged%2Bin%2BHungary&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-137"><a href="#cite_ref-137">^</a> <cite class="citation book">Boda, Zsolt; Szúcs, Zoltán Gábor (<time datetime="2021">2021</time>). „When Illiberalism Meets Neoliberalism: State and the Social Sciences in Present Hungary”. Political Science in the Shadow of the State: Research, Relevance, Deference (în engleză). Springer International Publishing. pp. 203–230 [208]. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-3-030-75918-6" title="Special:Referințe în cărți/978-3-030-75918-6">978-3-030-75918-6</a>. <q>By now there is widespread agreement on the fact that Hungary is not a democracy anymore (as reflected in the conclusions of V-Dem, Freedom House and a range of global democracy barometers).</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=When+Illiberalism+Meets+Neoliberalism%3A+State+and+the+Social+Sciences+in+Present+Hungary&rft.btitle=Political+Science+in+the+Shadow+of+the+State%3A+Research%2C+Relevance%2C+Deference&rft.pages=203-230+208&rft.pub=Springer+International+Publishing&rft.date=2021&rft.isbn=978-3-030-75918-6&rft.aulast=Boda&rft.aufirst=Zsolt&rft.au=Sz%C3%BAcs%2C+Zolt%C3%A1n+G%C3%A1bor&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-138"><a href="#cite_ref-138">^</a> <cite class="citation journal">Hellmeier, Sebastian; Cole, Rowan; Grahn, Sandra; Kolvani, Palina; Lachapelle, Jean; Lührmann, Anna; Maerz, Seraphine F.; Pillai, Shreeya; Lindberg, Staffan I. (<time datetime="2021-08-18">18 august 2021</time>). „State of the world 2020: autocratization turns viral”. Democratization. 28 (6): 1053–1074. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1080%2F13510347.2021.1922390">10.1080/13510347.2021.1922390</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Democratization&rft.atitle=State+of+the+world+2020%3A+autocratization+turns+viral&rft.volume=28&rft.issue=6&rft.pages=1053-1074&rft.date=2021-08-18&rft_id=info%3Adoi%2F10.1080%2F13510347.2021.1922390&rft.aulast=Hellmeier&rft.aufirst=Sebastian&rft.au=Cole%2C+Rowan&rft.au=Grahn%2C+Sandra&rft.au=Kolvani%2C+Palina&rft.au=Lachapelle%2C+Jean&rft.au=L%C3%BChrmann%2C+Anna&rft.au=Maerz%2C+Seraphine+F.&rft.au=Pillai%2C+Shreeya&rft.au=Lindberg%2C+Staffan+I.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-139"><a href="#cite_ref-139">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140201220541/http://www.politics.hu/20140118/ader-sets-date-of-2014-election-for-april-6/">„Áder sets date of 2014 election for April 6”</a>. <time datetime="2014-01-18">18 ianuarie 2014</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.politics.hu/20140118/ader-sets-date-of-2014-election-for-april-6/">original</a> la <time datetime="2014-02-01">1 februarie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2014-01-18">18 ianuarie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%C3%81der+sets+date+of+2014+election+for+April+6&rft.date=2014-01-18&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.politics.hu%2F20140118%2Fader-sets-date-of-2014-election-for-april-6%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-140"><a href="#cite_ref-140">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.com/news/world-europe-26908404">„Hungary election: PM Viktor Orban heads for victory”</a>. bbc. <time datetime="2014-04-06">6 aprilie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=bbc&rft.atitle=Hungary+election%3A+PM+Viktor+Orban+heads+for+victory&rft.date=2014-04-06&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bbc.com%2Fnews%2Fworld-europe-26908404&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-141"><a href="#cite_ref-141">^</a> Az országgyűlési képviselők választásáról szóló 2011. évi CCIII. törvény. </li> <li id="cite_note-142"><a href="#cite_ref-142">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120513052826/http://mno.hu/belfold/eletbe-lep-az-uj-valasztojogi-torveny-1040139">„Életbe lép az új választójogi törvény”</a>. <a href="/w/index.php?title=Magyar_Nemzet&action=edit&redlink=1" class="new" title="Magyar Nemzet — pagină inexistentă">Magyar Nemzet</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q338921" class="extiw" title="d:Q338921">d</a>) (în maghiară). <time datetime="2011-12-29">29 decembrie 2011</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://mno.hu/belfold/eletbe-lep-az-uj-valasztojogi-torveny-1040139">original</a> la <time datetime="2012-05-13">13 mai 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-01-02">2 ianuarie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=%3AMagyar+Nemzet%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Magyar+Nemzet+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.atitle=%C3%89letbe+l%C3%A9p+az+%C3%BAj+v%C3%A1laszt%C3%B3jogi+t%C3%B6rv%C3%A9ny&rft.date=2011-12-29&rft_id=http%3A%2F%2Fmno.hu%2Fbelfold%2Feletbe-lep-az-uj-valasztojogi-torveny-1040139&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-143"><a href="#cite_ref-143">^</a> András Gergely, Gábor Máthé: The Hungarian state: thousand years in Europe (published in 2000) </li> <li id="cite_note-144"><a href="#cite_ref-144">^</a> Elemér Hantos: The Magna Carta of the English And of the Hungarian Constitution (1904) </li> <li id="cite_note-145"><a href="#cite_ref-145">^</a> John M. Merriman, J. M. Winter, Europe 1789 to 1914: encyclopedia of the age of industry and empire, Charles Scribner's Sons, 2006, p. 140, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-684-31359-7" title="Special:Referințe în cărți/978-0-684-31359-7">ISBN: 978-0-684-31359-7</a> </li> <li id="cite_note-146"><a href="#cite_ref-146">^</a> Tadayuki Hayashi, Hiroshi Fukuda, Regions in Central and Eastern Europe: past and present, Slavic Research Center, Hokkaido University, 2007, p. 158, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-4-938637-43-9" title="Special:Referințe în cărți/978-4-938637-43-9">ISBN: 978-4-938637-43-9</a> </li> <li id="cite_note-147"><a href="#cite_ref-147">^</a> <cite class="citation book">Katerina Zacharia (<time datetime="2008">2008</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=H1fGJRxUG6wC">Hellenisms: Culture, Identity, and Ethnicity from Antiquity to Modernity</a>. Ashgate Publishing, Ltd. p. 237. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-7546-6525-0" title="Special:Referințe în cărți/978-0-7546-6525-0">978-0-7546-6525-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Hellenisms%3A+Culture%2C+Identity%2C+and+Ethnicity+from+Antiquity+to+Modernity&rft.pages=237&rft.pub=Ashgate+Publishing%2C+Ltd.&rft.date=2008&rft.isbn=978-0-7546-6525-0&rft.au=Katerina+Zacharia&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DH1fGJRxUG6wC&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-148"><a href="#cite_ref-148">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.birosag.hu/en/curia-hungary">„Curia of Hungary”</a>. National Office for the Judiciary. Accesat în <time datetime="2014-05-12">12 mai 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Curia+of+Hungary&rft.pub=National+Office+for+the+Judiciary&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.birosag.hu%2Fen%2Fcuria-hungary&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-149"><a href="#cite_ref-149">^</a> Interpol <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20040621161237/http://www.interpol.int/Public/Region/Europe/pjsystems/Hungary.asp#21">entry</a> Retrieved 15 May 2007. </li> <li id="cite_note-150"><a href="#cite_ref-150">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.kozlonyok.hu/nkonline/MKPDF/hiteles/MK14170.pdf">„Magyar Közlöny, Hungary's Official Journal”</a> (PDF). Magyar Közlöny. <time datetime="2016-11-20">20 noiembrie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2016-11-20">20 noiembrie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Magyar+K%C3%B6zl%C3%B6ny%2C+Hungary%27s+Official+Journal&rft.pub=Magyar+K%C3%B6zl%C3%B6ny&rft.date=2016-11-20&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.kozlonyok.hu%2Fnkonline%2FMKPDF%2Fhiteles%2FMK14170.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-151"><a href="#cite_ref-151">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.kulugyminiszterium.hu/dtwebe/Irodak.aspx">„Embassies in Budapest”</a>. Kulugyminiszterium.hu. <time datetime="2014">2014</time>. Accesat în <time datetime="2020-04-16">16 aprilie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Embassies+in+Budapest&rft.pub=Kulugyminiszterium.hu&rft.date=2014&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.kulugyminiszterium.hu%2Fdtwebe%2FIrodak.aspx&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-152"><a href="#cite_ref-152">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160313115736/http://www.mfa.gov.hu/kum2005/Templates/alapsablon.aspx?NRMODE=Published&NRORIGINALURL=%2Fkum%2Fen%2Fbal%2Fforeign_policy%2Fun_sc%2Finternational_organisations.htm&NRNODEGUID=%7B45550E06-66FE-4183-A899-EDF5BD040EB5%7D&NRCACHEHINT=NoModifyGuest&printable=true">„International organizations in Hungary”</a>. Ministry of Foreign Affairs. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mfa.gov.hu/kum2005/Templates/alapsablon.aspx?NRMODE=Published&NRORIGINALURL=%2Fkum%2Fen%2Fbal%2Fforeign_policy%2Fun_sc%2Finternational_organisations.htm&NRNODEGUID=%7B45550E06-66FE-4183-A899-EDF5BD040EB5%7D&NRCACHEHINT=NoModifyGuest&printable=true">original</a> la <time datetime="2016-03-13">13 martie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2016-11-20">20 noiembrie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=International+organizations+in+Hungary&rft.pub=Ministry+of+Foreign+Affairs&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.mfa.gov.hu%2Fkum2005%2FTemplates%2Falapsablon.aspx%3FNRMODE%3DPublished%26NRORIGINALURL%3D%252Fkum%252Fen%252Fbal%252Fforeign_policy%252Fun_sc%252Finternational_organisations.htm%26NRNODEGUID%3D%257B45550E06-66FE-4183-A899-EDF5BD040EB5%257D%26NRCACHEHINT%3DNoModifyGuest%26printable%3Dtrue&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-153"><a href="#cite_ref-153">^</a> "<a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.neweurope.eu/article/hungary-ukraine-relations-hit-new-low-troop-deployment/">Hungary-Ukraine relations hit new low over troop deployment</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190331181346/https://www.neweurope.eu/article/hungary-ukraine-relations-hit-new-low-troop-deployment/">Arhivat</a> în <time datetime="2019-03-31">31 martie 2019</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" class="mw-redirect" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.". </li> <li id="cite_note-154"><a href="#cite_ref-154">^</a> <cite class="citation web">Quinn Hargitai (<time datetime="2017-02-13">13 februarie 2017</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.com/travel/article/20170210-two-countries-as-close-as-brothers">„In a world of global tension and conflict, it's both endearing and unusual that two countries that don't even share a border have set aside a day solely to appreciate their friendship”</a>. <a href="/wiki/BBC" class="mw-redirect" title="BBC">BBC</a>. Accesat în <time datetime="2021-09-14">14 septembrie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=BBC&rft.atitle=In+a+world+of+global+tension+and+conflict%2C+it%27s+both+endearing+and+unusual+that+two+countries+that+don%27t+even+share+a+border+have+set+aside+a+day+solely+to+appreciate+their+friendship.&rft.date=2017-02-13&rft.au=Quinn+Hargitai&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bbc.com%2Ftravel%2Farticle%2F20170210-two-countries-as-close-as-brothers&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-155"><a href="#cite_ref-155">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20171010075425/http://hungarytoday.hu/news/budget-2017-hungary-spend-e3-7-billion-revenues-next-year-95159">„Budget 2017: Hungary to spend €3.7 billion more than it should next year”</a>. hungarytoday.hu. <time datetime="2016-04-28">28 aprilie 2016</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://hungarytoday.hu/news/budget-2017-hungary-spend-e3-7-billion-revenues-next-year-95159">original</a> la <time datetime="2017-10-10">10 octombrie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2016-04-28">28 aprilie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Budget+2017%3A+Hungary+to+spend+%E2%82%AC3.7+billion+more+than+it+should+next+year&rft.pub=hungarytoday.hu&rft.date=2016-04-28&rft_id=http%3A%2F%2Fhungarytoday.hu%2Fnews%2Fbudget-2017-hungary-spend-e3-7-billion-revenues-next-year-95159&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-156"><a href="#cite_ref-156">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.enisa.europa.eu/about-enisa/structure-organization/national-liaison-office/meetings/june-2016/revised-hungarian-it-security-policy">„Revised Hungarian IT Security Policy”</a>. National Cyber Security Center. Accesat în <time datetime="2016-11-20">20 noiembrie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Revised+Hungarian+IT+Security+Policy&rft.pub=National+Cyber+Security+Center&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.enisa.europa.eu%2Fabout-enisa%2Fstructure-organization%2Fnational-liaison-office%2Fmeetings%2Fjune-2016%2Frevised-hungarian-it-security-policy&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-157"><a href="#cite_ref-157">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080524215837/http://web.worldbank.org/WBSITE/EXTERNAL/DATASTATISTICS/0%2C%2CcontentMDK%3A20421402~pagePK%3A64133150~piPK%3A64133175~theSitePK%3A239419%2C00.html">„World Bank Country Classification”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://web.worldbank.org/WBSITE/EXTERNAL/DATASTATISTICS/0,,contentMDK:20421402~pagePK:64133150~piPK:64133175~theSitePK:239419,00.html#High_income">original</a> la <time datetime="2008-05-24">24 mai 2008</time>. Accesat în <time datetime="2014-09-30">30 septembrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=World+Bank+Country+Classification&rft_id=http%3A%2F%2Fweb.worldbank.org%2FWBSITE%2FEXTERNAL%2FDATASTATISTICS%2F0%2C%2CcontentMDK%3A20421402~pagePK%3A64133150~piPK%3A64133175~theSitePK%3A239419%2C00.html%23High_income&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-158"><a href="#cite_ref-158">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://atlas.cid.harvard.edu/rankings/">„The Atlas of Economic Complexity by @HarvardGrwthLab”</a>. atlas.cid.harvard.edu. <time datetime="2018">2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=atlas.cid.harvard.edu&rft.atitle=The+Atlas+of+Economic+Complexity+by+%40HarvardGrwthLab&rft.date=2018&rft_id=https%3A%2F%2Fatlas.cid.harvard.edu%2Frankings%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-imf2-159"><a href="#cite_ref-imf2_159-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2017/02/weodata/weorept.aspx?pr.x=43&pr.y=13&sy=2017&ey=2022&scsm=1&ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&c=944&s=NGDPD%2CNGDPDPC%2CPPPGDP%2CPPPPC&grp=0&a=">„Hungary”</a>. International Monetary Fund. Accesat în <time datetime="2017-04-29">29 aprilie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Hungary&rft.pub=International+Monetary+Fund&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.imf.org%2Fexternal%2Fpubs%2Fft%2Fweo%2F2017%2F02%2Fweodata%2Fweorept.aspx%3Fpr.x%3D43%26pr.y%3D13%26sy%3D2017%26ey%3D2022%26scsm%3D1%26ssd%3D1%26sort%3Dcountry%26ds%3D.%26br%3D1%26c%3D944%26s%3DNGDPD%252CNGDPDPC%252CPPPGDP%252CPPPPC%26grp%3D0%26a%3D&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-160"><a href="#cite_ref-160">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ksh.hu/gyorstajekoztatok/#/en/document/kul1512">„External trade surplus was EUR 604 million in December”</a>. <a href="/w/index.php?title=Hungarian_Central_Statistical_Office&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hungarian Central Statistical Office — pagină inexistentă">Hungarian Central Statistical Office</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1125966" class="extiw" title="d:Q1125966">d</a>). <time datetime="2016-03-10">10 martie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2016-03-10">10 martie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=%3AHungarian+Central+Statistical+Office%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Hungarian+Central+Statistical+Office+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.atitle=External+trade+surplus+was+EUR+604+million+in+December&rft.date=2016-03-10&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ksh.hu%2Fgyorstajekoztatok%2F%23%2Fen%2Fdocument%2Fkul1512&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-161"><a href="#cite_ref-161">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20180212083454/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2050.html#hu">„GDP – composition, by end use”</a>. <a href="/wiki/CIA_World_Factbook" class="mw-redirect" title="CIA World Factbook">CIA World Factbook</a>. <time datetime="2016">2016</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2050.html#hu">original</a> la <time datetime="2018-02-12">12 februarie 2018</time>. Accesat în <time datetime="2016-03-11">11 martie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=GDP+%E2%80%93+composition%2C+by+end+use&rft.pub=CIA+World+Factbook&rft.date=2016&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Flibrary%2Fpublications%2Fthe-world-factbook%2Ffields%2F2050.html%23hu&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-162"><a href="#cite_ref-162">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/hungary/">„Hungary”</a>. <a href="/wiki/CIA_World_Factbook" class="mw-redirect" title="CIA World Factbook">CIA World Factbook</a>. <time datetime="2016">2016</time>. Accesat în <time datetime="2016-03-11">11 martie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Hungary&rft.pub=CIA+World+Factbook&rft.date=2016&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Fthe-world-factbook%2Fcountries%2Fhungary%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-163"><a href="#cite_ref-163">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20180212083454/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2050.html#hu">„Export Partners of Hungary”</a>. <a href="/wiki/CIA_World_Factbook" class="mw-redirect" title="CIA World Factbook">CIA World Factbook</a>. <time datetime="2016">2016</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2050.html#hu">original</a> la <time datetime="2018-02-12">12 februarie 2018</time>. Accesat în <time datetime="2016-03-11">11 martie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Export+Partners+of+Hungary&rft.pub=CIA+World+Factbook&rft.date=2016&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Flibrary%2Fpublications%2Fthe-world-factbook%2Ffields%2F2050.html%23hu&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-164"><a href="#cite_ref-164">^</a> <cite class="citation book">UNWTO Tourism Highlights, 2015 Edition. <time datetime="2016-03-10">10 martie 2016</time>. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.18111%2F9789284416899">10.18111/9789284416899</a>. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9789284416899" title="Special:Referințe în cărți/9789284416899">9789284416899</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=UNWTO+Tourism+Highlights%2C+2015+Edition&rft.date=2016-03-10&rft_id=info%3Adoi%2F10.18111%2F9789284416899&rft.isbn=9789284416899&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-165"><a href="#cite_ref-165">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20151023011250/http://hipa.hu/en/key-sectors/electronics/">„Electronics”</a>. HIPA. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://hipa.hu/en/key-sectors/electronics/">original</a> la <time datetime="2015-10-23">23 octombrie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2016-03-11">11 martie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Electronics&rft.pub=HIPA&rft_id=https%3A%2F%2Fhipa.hu%2Fen%2Fkey-sectors%2Felectronics%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-166"><a href="#cite_ref-166">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.ksh.hu/docs/eng/xftp/gyor/fog/efog1707.html">„The employment rate of people aged 15–64 increased to 68.3%”</a>. KSH. Accesat în <time datetime="2017-08-30">30 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+employment+rate+of+people+aged+15%E2%80%9364+increased+to+68.3%25&rft.pub=KSH&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.ksh.hu%2Fdocs%2Feng%2Fxftp%2Fgyor%2Ffog%2Fefog1707.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-167"><a href="#cite_ref-167">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ksh.hu/gyorstajekoztatok/#/en/document/mun1709">„Unemployment rate decreased to 4.1%”</a>. <a href="/w/index.php?title=Hungarian_Central_Statistical_Office&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hungarian Central Statistical Office — pagină inexistentă">Hungarian Central Statistical Office</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1125966" class="extiw" title="d:Q1125966">d</a>). Accesat în <time datetime="2017-10-26">26 octombrie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Unemployment+rate+decreased+to+4.1%25&rft.pub=%3AHungarian+Central+Statistical+Office%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Hungarian+Central+Statistical+Office+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ksh.hu%2Fgyorstajekoztatok%2F%23%2Fen%2Fdocument%2Fmun1709&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-168"><a href="#cite_ref-168">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://money.cnn.com/magazines/fortune/global500/2012/countries/Hungary.html?iid=smlrr">„Global 500 – Countries: Hungary – Fortune”</a>. <a href="/w/index.php?title=Money&action=edit&redlink=1" class="new" title="Money — pagină inexistentă">Money</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q825316" class="extiw" title="d:Q825316">d</a>). <time datetime="2012-07-23">23 iulie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2013-06-10">10 iunie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=%3AMoney%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Money+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.atitle=Global+500+%E2%80%93+Countries%3A+Hungary+%E2%80%93+Fortune&rft.date=2012-07-23&rft_id=https%3A%2F%2Fmoney.cnn.com%2Fmagazines%2Ffortune%2Fglobal500%2F2012%2Fcountries%2FHungary.html%3Fiid%3Dsmlrr&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-169"><a href="#cite_ref-169">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.startupranking.com/top/hungary">„Top – Hungary”</a>. startupRANKING. Accesat în <time datetime="2016-03-10">10 martie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Top+%E2%80%93+Hungary&rft.pub=startupRANKING&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.startupranking.com%2Ftop%2Fhungary&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-170"><a href="#cite_ref-170">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20171010075722/http://hungarytoday.hu/news/budapest-europes-second-fastest-developing-urban-economy-study-reveals-29576">„Budapest's Europe's Second Fastest-Developing Urban Economy, Study Reveals – The study examines the development of the world's 300 largest urban economies, ranking them according to the pace of development”</a>. Brookings Institution. <time datetime="2015-01-23">23 ianuarie 2015</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://hungarytoday.hu/news/budapest-europes-second-fastest-developing-urban-economy-study-reveals-29576">original</a> la <time datetime="2017-10-10">10 octombrie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2016-03-08">8 martie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Budapest%27s+Europe%27s+Second+Fastest-Developing+Urban+Economy%2C+Study+Reveals+%E2%80%93+The+study+examines+the+development+of+the+world%27s+300+largest+urban+economies%2C+ranking+them+according+to+the+pace+of+development.&rft.pub=Brookings+Institution&rft.date=2015-01-23&rft_id=http%3A%2F%2Fhungarytoday.hu%2Fnews%2Fbudapest-europes-second-fastest-developing-urban-economy-study-reveals-29576&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-171"><a href="#cite_ref-171">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.lboro.ac.uk/gawc/world2008t.html">„The World According to GaWC 2010”</a>. lboro.ac.uk. <time datetime="2010-04-13">13 aprilie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2014-05-12">12 mai 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+World+According+to+GaWC+2010&rft.pub=lboro.ac.uk&rft.date=2010-04-13&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.lboro.ac.uk%2Fgawc%2Fworld2008t.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-172"><a href="#cite_ref-172">^</a> <cite class="citation web">Istrate, Emilia. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130605135349/http://www.brookings.edu/research/interactives/global-metro-monitor-3">„Global MetroMonitor | Brookings Institution”</a>. Brookings.edu. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.brookings.edu/research/interactives/global-metro-monitor-3">original</a> la <time datetime="2013-06-05">5 iunie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-06-10">10 iunie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Global+MetroMonitor+%26%23124%3B+Brookings+Institution&rft.pub=Brookings.edu&rft.aulast=Istrate&rft.aufirst=Emilia&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.brookings.edu%2Fresearch%2Finteractives%2Fglobal-metro-monitor-3&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-173"><a href="#cite_ref-173">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160303190038/http://www.portfolio.hu/users/elofizetes_info.php?t=cikk&i=167708">„Hungary's GDP (IMF, 2016 est.) is $265.037 billion x 39% = $103,36 billion”</a>. Portfolio online financial journal. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.portfolio.hu/users/elofizetes_info.php?t=cikk&i=167708">original</a> la <time datetime="2016-03-03">3 martie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2013-06-10">10 iunie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Hungary%27s+GDP+%28IMF%2C+2016+est.%29+is+%24265.037+billion+x+39%25+%3D+%24103%2C36+billion&rft.pub=Portfolio+online+financial+journal&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.portfolio.hu%2Fusers%2Felofizetes_info.php%3Ft%3Dcikk%26i%3D167708&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-174"><a href="#cite_ref-174">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140709133545/http://www.economistinsights.com/sites/default/files/downloads/Hot%20Spots.pdf">„Benchmarking global city competitiveness”</a> (PDF). Economist Intelligence Unit. <time datetime="2012">2012</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.economistinsights.com/sites/default/files/downloads/Hot%20Spots.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2014-07-09">9 iulie 2014</time>. Accesat în <time datetime="2014-05-12">12 mai 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Benchmarking+global+city+competitiveness&rft.pub=Economist+Intelligence+Unit&rft.date=2012&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.economistinsights.com%2Fsites%2Fdefault%2Ffiles%2Fdownloads%2FHot%2520Spots.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-175"><a href="#cite_ref-175">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130531000745/http://www.ukmediacentre.pwc.com/imagelibrary/downloadMedia.ashx?MediaDetailsID=1562">„ukmediacentre.pwc.com”</a>. PricewaterhouseCoopers. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.ukmediacentre.pwc.com/imagelibrary/downloadMedia.ashx?MediaDetailsID=1562">original</a> la <time datetime="2013-05-31">31 mai 2013</time>. Accesat în <time datetime="2014-05-12">12 mai 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=ukmediacentre.pwc.com&rft.pub=PricewaterhouseCoopers&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.ukmediacentre.pwc.com%2Fimagelibrary%2FdownloadMedia.ashx%3FMediaDetailsID%3D1562&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-176"><a href="#cite_ref-176">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://hngary.com/tips-doing-business-in-hungary/">„hngary.com”</a>. <a href="/w/index.php?title=Hngary.com&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hngary.com — pagină inexistentă">hngary.com</a>. <time datetime="2017">2017</time>. Accesat în <time datetime="2018-08-28">28 august 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=hngary.com&rft.pub=hngary.com&rft.date=2017&rft_id=https%3A%2F%2Fhngary.com%2Ftips-doing-business-in-hungary%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-177"><a href="#cite_ref-177">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mnb.hu/en/monetary-policy">„Monetary Policy”</a>. <a href="/w/index.php?title=Hungarian_National_Bank&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hungarian National Bank — pagină inexistentă">Hungarian National Bank</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q774636" class="extiw" title="d:Q774636">d</a>). Accesat în <time datetime="2016-03-10">10 martie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Monetary+Policy&rft.pub=%3AHungarian+National+Bank%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Hungarian+National+Bank+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.mnb.hu%2Fen%2Fmonetary-policy&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-oecd-178"><a href="#cite_ref-oecd_178-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170114013730/https://data.oecd.org/rd/gross-domestic-spending-on-r-d.htm">„Research and development (R&D) – Gross domestic spending on R&D – OECD Data”</a>. data.oecd.org. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://data.oecd.org/rd/gross-domestic-spending-on-r-d.htm">original</a> la <time datetime="2017-01-14">14 ianuarie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2016-02-10">10 februarie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=data.oecd.org&rft.atitle=Research+and+development+%28R%26D%29+%E2%80%93+Gross+domestic+spending+on+R%26D+%E2%80%93+OECD+Data&rft_id=https%3A%2F%2Fdata.oecd.org%2Frd%2Fgross-domestic-spending-on-r-d.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-179"><a href="#cite_ref-179">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bloomberg.com/graphics/2015-innovative-countries/">„The Bloomberg Innovation Index”</a>. Bloomberg.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Bloomberg&rft.atitle=The+Bloomberg+Innovation+Index&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.bloomberg.com%2Fgraphics%2F2015-innovative-countries%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-180"><a href="#cite_ref-180">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.wipo.int/global_innovation_index/en/2021/">„Global Innovation Index 2021”</a>. <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Mondial%C4%83_a_Propriet%C4%83%C8%9Bii_Intelectuale" title="Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale">World Intellectual Property Organization</a> (în engleză). <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Na%C8%9Biunilor_Unite" title="Organizația Națiunilor Unite">United Nations</a>. Accesat în <time datetime="2022-03-05">5 martie 2022</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=World+Intellectual+Property+Organization&rft.atitle=Global+Innovation+Index+2021&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.wipo.int%2Fglobal_innovation_index%2Fen%2F2021%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-181"><a href="#cite_ref-181">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.wipo.int/global_innovation_index/en/2019/index.html">„Global Innovation Index 2019”</a>. www.wipo.int (în engleză). Accesat în <time datetime="2021-09-02">2 septembrie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.wipo.int&rft.atitle=Global+Innovation+Index+2019&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.wipo.int%2Fglobal_innovation_index%2Fen%2F2019%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-182"><a href="#cite_ref-182">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://ec.europa.eu/newsroom/rtd/items/691898">„RTD - Item”</a>. ec.europa.eu. Accesat în <time datetime="2021-09-02">2 septembrie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=ec.europa.eu&rft.atitle=RTD+-+Item&rft_id=https%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Fnewsroom%2Frtd%2Fitems%2F691898&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-183"><a href="#cite_ref-183">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20210902101622/https://knowledge.insead.edu/entrepreneurship-innovation/global-innovation-index-2930">„Global Innovation Index”</a>. INSEAD Knowledge (în engleză). <time datetime="2013-10-28">28 octombrie 2013</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://knowledge.insead.edu/entrepreneurship-innovation/global-innovation-index-2930">original</a> la <time datetime="2021-09-02">2 septembrie 2021</time>. Accesat în <time datetime="2021-09-02">2 septembrie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=INSEAD+Knowledge&rft.atitle=Global+Innovation+Index&rft.date=2013-10-28&rft_id=https%3A%2F%2Fknowledge.insead.edu%2Fentrepreneurship-innovation%2Fglobal-innovation-index-2930&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-184"><a href="#cite_ref-184">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190720052025/https://www.globalinnovationindex.org/analysis-indicator">„Global Innovation Index”</a>. <a href="/wiki/Cornell_University" class="mw-redirect" title="Cornell University">Cornell University</a>, <a href="/w/index.php?title=INSEAD&action=edit&redlink=1" class="new" title="INSEAD — pagină inexistentă">INSEAD</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1136829" class="extiw" title="d:Q1136829">d</a>), and the <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Mondial%C4%83_a_Propriet%C4%83%C8%9Bii_Intelectuale" title="Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale">World Intellectual Property Organization</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.globalinnovationindex.org/analysis-indicator">original</a> la <time datetime="2019-07-20">20 iulie 2019</time>. Accesat în <time datetime="2022-07-27">27 iulie 2022</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Cornell+University%2C+%3AINSEAD%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22INSEAD+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E%2C+and+the+World+Intellectual+Property+Organization&rft.atitle=Global+Innovation+Index&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.globalinnovationindex.org%2Fanalysis-indicator&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-185"><a href="#cite_ref-185">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://data.worldbank.org/indicator/SP.POP.SCIE.RD.P6?locations=HU">„Researchers in R&D (per million people)”</a>. <a href="/wiki/Banca_Mondial%C4%83" title="Banca Mondială">World Bank</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=World+Bank&rft.atitle=Researchers+in+R%26D+%28per+million+people%29&rft_id=http%3A%2F%2Fdata.worldbank.org%2Findicator%2FSP.POP.SCIE.RD.P6%3Flocations%3DHU&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-186"><a href="#cite_ref-186">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20220224054436/https://www.globalinnovationindex.org/analysis-economy">„Global Innovation Index – ANALYSIS – Hungary”</a>. <a href="/wiki/Cornell_University" class="mw-redirect" title="Cornell University">Cornell University</a>, <a href="/w/index.php?title=INSEAD&action=edit&redlink=1" class="new" title="INSEAD — pagină inexistentă">INSEAD</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1136829" class="extiw" title="d:Q1136829">d</a>), and the <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Mondial%C4%83_a_Propriet%C4%83%C8%9Bii_Intelectuale" title="Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale">World Intellectual Property Organization</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.globalinnovationindex.org/analysis-economy">original</a> la <time datetime="2022-02-24">24 februarie 2022</time>. Accesat în <time datetime="2022-07-27">27 iulie 2022</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Cornell+University%2C+%3AINSEAD%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22INSEAD+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E%2C+and+the+World+Intellectual+Property+Organization&rft.atitle=Global+Innovation+Index+%E2%80%93+ANALYSIS+%E2%80%93+Hungary&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.globalinnovationindex.org%2Fanalysis-economy&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-187"><a href="#cite_ref-187">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://nkfih.gov.hu/the-office">„The National Research, Development and Innovation Office”</a>. NRDI Office.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=NRDI+Office&rft.atitle=The+National+Research%2C+Development+and+Innovation+Office&rft_id=http%3A%2F%2Fnkfih.gov.hu%2Fthe-office&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-188"><a href="#cite_ref-188">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://mta.hu/english/mta-and-science-106125">„MTA and Science (Infograpihcs)”</a>. <a href="/wiki/Academia_Maghiar%C4%83_de_%C8%98tiin%C8%9Be" title="Academia Maghiară de Științe">Hungarian Academy of Sciences</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Hungarian+Academy+of+Sciences&rft.atitle=MTA+and+Science+%28Infograpihcs%29&rft_id=http%3A%2F%2Fmta.hu%2Fenglish%2Fmta-and-science-106125&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-189"><a href="#cite_ref-189">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://mta.hu/english/mtas-research-centres-and-institutes-106085">„MTA's Research Centres and Institutes”</a>. <a href="/wiki/Academia_Maghiar%C4%83_de_%C8%98tiin%C8%9Be" title="Academia Maghiară de Științe">Hungarian Academy of Sciences</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Hungarian+Academy+of+Sciences&rft.atitle=MTA%27s+Research+Centres+and+Institutes&rft_id=http%3A%2F%2Fmta.hu%2Fenglish%2Fmtas-research-centres-and-institutes-106085&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-190"><a href="#cite_ref-190">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://mta.hu/english/hungarys-nobel-prize-winners-106018">„Hungary's Nobel Prize Winners”</a>. <a href="/wiki/Academia_Maghiar%C4%83_de_%C8%98tiin%C8%9Be" title="Academia Maghiară de Științe">Hungarian Academy of Sciences</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Hungarian+Academy+of+Sciences&rft.atitle=Hungary%27s+Nobel+Prize+Winners&rft_id=http%3A%2F%2Fmta.hu%2Fenglish%2Fhungarys-nobel-prize-winners-106018&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Census2011-191">^ <a href="#cite_ref-Census2011_191-0">a</a> <a href="#cite_ref-Census2011_191-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ksh.hu/docs/hun/xftp/idoszaki/nepsz2011/nepsz_orsz_2011.pdf">„2011 Hungary Census Report”</a> (PDF). ksh.hu.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=2011+Hungary+Census+Report&rft.pub=ksh.hu&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ksh.hu%2Fdocs%2Fhun%2Fxftp%2Fidoszaki%2Fnepsz2011%2Fnepsz_orsz_2011.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-192"><a href="#cite_ref-192">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/hungary/">„The World Factbook”</a>. Cia.gov. Accesat în <time datetime="2014-09-30">30 septembrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Cia.gov&rft.atitle=The+World+Factbook&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Fthe-world-factbook%2Fcountries%2Fhungary%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-193"><a href="#cite_ref-193">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.google.co.za/publicdata/explore?ds=d5bncppjof8f9_&met_y=sp_dyn_tfrt_in&idim=country:HUN:POL:CZE&dl=en">„World Development Indicators : Google Public Data Explorer”</a>. Google.co.za. Accesat în <time datetime="2017-08-03">3 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Google.co.za&rft.atitle=World+Development+Indicators+%3A+Google+Public+Data+Explorer&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.google.co.za%2Fpublicdata%2Fexplore%3Fds%3Dd5bncppjof8f9_%26met_y%3Dsp_dyn_tfrt_in%26idim%3Dcountry%3AHUN%3APOL%3ACZE%26dl%3Den&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-194"><a href="#cite_ref-194">^</a> <cite id="CITEREFMax_Roser2014" class="citation">Max Roser (<time datetime="2014">2014</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://ourworldindata.org/grapher/children-born-per-woman?year=1800&country=HUN">„Total Fertility Rate around the world over the last centuries”</a>, <a href="/w/index.php?title=Our_World_In_Data&action=edit&redlink=1" class="new" title="Our World In Data — pagină inexistentă">Our World In Data</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q23680080" class="extiw" title="d:Q23680080">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Gapminder_Foundation&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gapminder Foundation — pagină inexistentă">Gapminder Foundation</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2790593" class="extiw" title="d:Q2790593">d</a>)</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=%3AOur+World+In+Data%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Our+World+In+Data+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E%2C+%3AGapminder+Foundation%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Gapminder+Foundation+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.atitle=Total+Fertility+Rate+around+the+world+over+the+last+centuries&rft.date=2014&rft.au=Max+Roser&rft_id=https%3A%2F%2Fourworldindata.org%2Fgrapher%2Fchildren-born-per-woman%3Fyear%3D1800%26country%3DHUN&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-195"><a href="#cite_ref-195">^</a> <cite class="citation news">Stolz, Joëlle (<time datetime="2011-01-11">11 ianuarie 2011</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/world/2011/jan/11/hungary-birth-rate-women-stolz">„Hungarian government sends women home to make babies”</a>. <a href="/wiki/The_Guardian" title="The Guardian">The Guardian</a>. Accesat în <time datetime="2017-08-03">3 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Guardian&rft.atitle=Hungarian+government+sends+women+home+to+make+babies&rft.date=2011-01-11&rft.aulast=Stolz&rft.aufirst=Jo%C3%ABlle&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Fworld%2F2011%2Fjan%2F11%2Fhungary-birth-rate-women-stolz&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-196"><a href="#cite_ref-196">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://bbj.hu/economy/hungarys-natural-decrease-decelerates-further_126579">„Hungary's natural decrease decelerates further”</a>. Bbj.hu. Accesat în <time datetime="2017-08-03">3 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Bbj.hu&rft.atitle=Hungary%27s+natural+decrease+decelerates+further&rft_id=http%3A%2F%2Fbbj.hu%2Feconomy%2Fhungarys-natural-decrease-decelerates-further_126579&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-197"><a href="#cite_ref-197">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tps00018&plugin=1">„Eurostat – Tables, Graphs and Maps Interface (TGM) table”</a>. ec.europa.eu. Accesat în <time datetime="2017-08-03">3 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=ec.europa.eu&rft.atitle=Eurostat+%E2%80%93+Tables%2C+Graphs+and+Maps+Interface+%28TGM%29+table&rft_id=http%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Feurostat%2Ftgm%2Ftable.do%3Ftab%3Dtable%26init%3D1%26language%3Den%26pcode%3Dtps00018%26plugin%3D1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-198"><a href="#cite_ref-198">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/hungary/">„World Factbook EUROPE : HUNGARY”</a>, <a href="/wiki/The_World_Factbook" title="The World Factbook">The World Factbook</a>, <time datetime="2018-07-12">12 iulie 2018</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+World+Factbook&rft.atitle=World+Factbook+EUROPE+%3A+HUNGARY&rft.date=2018-07-12&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Fthe-world-factbook%2Fcountries%2Fhungary%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-199"><a href="#cite_ref-199">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/hungary/">„The World Factbook Life Expectancy”</a>. The World Factbook. <time datetime="2021-09-29">29 septembrie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+World+Factbook+Life+Expectancy&rft.pub=The+World+Factbook&rft.date=2021-09-29&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Fthe-world-factbook%2Fcountries%2Fhungary%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-200"><a href="#cite_ref-200">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ksh.hu/docs/hun/xstadat/xstadat_hosszu/h_wdsd001a.html">„Vital statistics, Hungarian Central Statistical Office (KSH)”</a>. <a href="/w/index.php?title=Hungarian_Central_Statistical_Office&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hungarian Central Statistical Office — pagină inexistentă">Hungarian Central Statistical Office</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1125966" class="extiw" title="d:Q1125966">d</a>). Accesat în <time datetime="2014-09-30">30 septembrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Vital+statistics%2C+Hungarian+Central+Statistical+Office+%28KSH%29&rft.pub=%3AHungarian+Central+Statistical+Office%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Hungarian+Central+Statistical+Office+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ksh.hu%2Fdocs%2Fhun%2Fxstadat%2Fxstadat_hosszu%2Fh_wdsd001a.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-201"><a href="#cite_ref-201">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ksh.hu/docs/hun/xftp/terstat/2018/01/ts580101.pdf">A roma népesség területi megoszlásának változása Magyarországon az elmúlt évtizedekben Changes in the Spatial Distribution of the Roma Population in Hungary During the Last Decades</a>. ksh.hu Retrieved 1 January 2018. </li> <li id="cite_note-202"><a href="#cite_ref-202">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://hvg.hu/itthon/20180222_Ennyi_roma_el_Magyarorszagon">Ennyi roma él Magyarországon</a>. hvg.hu. </li> <li id="cite_note-Census2011det-203">^ <a href="#cite_ref-Census2011det_203-0">a</a> <a href="#cite_ref-Census2011det_203-1">b</a> <a href="#cite_ref-Census2011det_203-2">c</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ksh.hu/nepszamlalas/tablak_teruleti_00">„Hungarian census 2011 / Országos adatok (National data) / 1.1.4.2. A népesség nyelvismeret és nemek szerint (population by spoken language), 1.1.6.1 A népesség anyanyelv, nemzetiség és nemek szerint (population by mother tongue and ethnicity), 2.1.7.1 A népesség vallás, felekezet, és fontosabb demográfiai ismérvek szerint (population by religion, denomination and main demographical indicators) (Hungarian)”</a>. Ksh.hu. Accesat în <time datetime="2014-09-30">30 septembrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Ksh.hu&rft.atitle=Hungarian+census+2011+%2F+Orsz%C3%A1gos+adatok+%28National+data%29+%2F+1.1.4.2.+A+n%C3%A9pess%C3%A9g+nyelvismeret+%C3%A9s+nemek+szerint+%28population+by+spoken+language%29%2C+1.1.6.1+A+n%C3%A9pess%C3%A9g+anyanyelv%2C+nemzetis%C3%A9g+%C3%A9s+nemek+szerint+%28population+by+mother+tongue+and+ethnicity%29%2C+2.1.7.1+A+n%C3%A9pess%C3%A9g+vall%C3%A1s%2C+felekezet%2C+%C3%A9s+fontosabb+demogr%C3%A1fiai+ism%C3%A9rvek+szerint+%28population+by+religion%2C+denomination+and+main+demographical+indicators%29+%28Hungarian%29&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ksh.hu%2Fnepszamlalas%2Ftablak_teruleti_00&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-204"><a href="#cite_ref-204">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ksh.hu/docs/hun/xftp/idoszaki/nepsz2011/nepsz_03_00_2011.pdf">„Hungarian census 2011 – final data and methodology”</a> (PDF) (în maghiară). <a href="/w/index.php?title=Hungarian_Central_Statistical_Office&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hungarian Central Statistical Office — pagină inexistentă">Hungarian Central Statistical Office</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1125966" class="extiw" title="d:Q1125966">d</a>).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Hungarian+census+2011+%E2%80%93+final+data+and+methodology&rft.pub=%3AHungarian+Central+Statistical+Office%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Hungarian+Central+Statistical+Office+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ksh.hu%2Fdocs%2Fhun%2Fxftp%2Fidoszaki%2Fnepsz2011%2Fnepsz_03_00_2011.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-205"><a href="#cite_ref-205">^</a> <cite class="citation web">Central Intelligence Agency (<time datetime="2021-12-14">14 decembrie 2021</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/hungary">„The World Factbook 2021 | Hungary - The World Factbook”</a>. Washington D.C. Accesat în <time datetime="2021-12-29">29 decembrie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+World+Factbook+2021+%7C+Hungary+-+The+World+Factbook&rft.place=Washington+D.C.&rft.date=2021-12-14&rft.au=Central+Intelligence+Agency&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Fthe-world-factbook%2Fcountries%2Fhungary&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-portal-206"><a href="#cite_ref-portal_206-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20060319223706/http://portal.ksh.hu/portal/page?_pageid=37,412178&_dad=portal&_schema=PORTAL#sett">„portal.ksh.hu/portal/page?_pageid=37,412178&_dad=portal&_schema=PORTAL#sett”</a>. portal.ksh.hu. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://portal.ksh.hu/portal/page?_pageid=37,412178&_dad=portal&_schema=PORTAL#sett">original</a> la <time datetime="2006-03-19">19 martie 2006</time>. Accesat în <time datetime="2021-01-23">23 ianuarie 2021</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=portal.ksh.hu&rft.atitle=portal.ksh.hu%2Fportal%2Fpage%3F_pageid%3D37%2C412178%26_dad%3Dportal%26_schema%3DPORTAL%23sett&rft_id=http%3A%2F%2Fportal.ksh.hu%2Fportal%2Fpage%3F_pageid%3D37%2C412178%26_dad%3Dportal%26_schema%3DPORTAL%23sett&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-207"><a href="#cite_ref-207">^</a> <cite class="citation web">European Commission. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://ec.europa.eu/languages/policy/linguistic-diversity/official-languages-eu_en.htm">„Official Languages”</a>. Accesat în <time datetime="2014-07-29">29 iulie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Official+Languages&rft.au=European+Commission&rft_id=http%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Flanguages%2Fpolicy%2Flinguistic-diversity%2Fofficial-languages-eu_en.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-208"><a href="#cite_ref-208">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.parlament.hu/irom39/02627/02627.pdf">„Magyarország Alaptörvénye”</a> (PDF). Parlament.hu. Hungarian Parliament. Accesat în <time datetime="2014-08-02">2 august 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Parlament.hu&rft.atitle=Magyarorsz%C3%A1g+Alapt%C3%B6rv%C3%A9nye&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.parlament.hu%2Firom39%2F02627%2F02627.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-209"><a href="#cite_ref-209">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.constituteproject.org/constitution/Hungary_2011.pdf">„Hungary's Constitution of 2011”</a> (PDF).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Hungary%27s+Constitution+of+2011&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.constituteproject.org%2Fconstitution%2FHungary_2011.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-210"><a href="#cite_ref-210">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.reformatus.hu/mutat/6819/">„Facts and Statistics”</a>. Reformatus.hu. <time datetime="2013-03-04">4 martie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-03-26">26 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Facts+and+Statistics&rft.pub=Reformatus.hu&rft.date=2013-03-04&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.reformatus.hu%2Fmutat%2F6819%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-211"><a href="#cite_ref-211">^</a> <cite class="citation book"><a href="/w/index.php?title=Randolph_L._Braham&action=edit&redlink=1" class="new" title="Randolph L. Braham — pagină inexistentă">Braham, Randolph L.</a> (<time datetime="2016">2016</time>). The Politics of Genocide: The Holocaust in Hungary. 2. New York: Columbia University Press. p. 1509. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0880337113" title="Special:Referințe în cărți/978-0880337113">978-0880337113</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Politics+of+Genocide%3A+The+Holocaust+in+Hungary&rft.place=New+York&rft.pages=1509&rft.pub=Columbia+University+Press&rft.date=2016&rft.isbn=978-0880337113&rft.aulast=Braham&rft.aufirst=Randolph+L.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-FOOTNOTEBraham2016771,_774–775-212"><a href="#cite_ref-FOOTNOTEBraham2016771,_774–775_212-0">^</a> <a href="#CITEREFBraham2016">Braham 2016</a>, p. 771, 774–775. </li> <li id="cite_note-213"><a href="#cite_ref-213">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20131016205357/http://www.jdc.org/news/features/jewish-life-takes-to-the.html">„Jewish Life Takes to the Streets at Hungary's Celebrated Judafest”</a>. Jewish Federation of North America. <time datetime="2012-05-09">9 mai 2012</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.jdc.org/news/features/jewish-life-takes-to-the.html">original</a> la <time datetime="2013-10-16">16 octombrie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-03-04">4 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Jewish+Life+Takes+to+the+Streets+at+Hungary%27s+Celebrated+Judafest&rft.pub=Jewish+Federation+of+North+America&rft.date=2012-05-09&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.jdc.org%2Fnews%2Ffeatures%2Fjewish-life-takes-to-the.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-214"><a href="#cite_ref-214">^</a> <cite class="citation web">Myles, Robert (<time datetime="2013-02-09">9 februarie 2013</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130315122050/http://www.digitaljournal.com/article/343168">„Hungary: A new synagogue for Budapest but anti-Semitism on rise”</a>. Digital Journal. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://digitaljournal.com/article/343168">original</a> la <time datetime="2013-03-15">15 martie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-03-04">4 martie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Hungary%3A+A+new+synagogue+for+Budapest+but+anti-Semitism+on+rise&rft.pub=Digital+Journal&rft.date=2013-02-09&rft.au=Myles%2C+Robert&rft_id=http%3A%2F%2Fdigitaljournal.com%2Farticle%2F343168&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-215"><a href="#cite_ref-215">^</a> <cite class="citation web">UNESCO-UNEVOC (octombrie 2013). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.unevoc.unesco.org/worldtvetdatabase1.php?ct=HUN">„Vocational Education in Hungary”</a>. Accesat în <time datetime="2014-05-19">19 mai 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Vocational+Education+in+Hungary&rft.date=2013-10&rft.au=UNESCO-UNEVOC&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.unevoc.unesco.org%2Fworldtvetdatabase1.php%3Fct%3DHUN&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-216"><a href="#cite_ref-216">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110604005151/http://www.forbes.com/feeds/afx/2007/06/12/afx3810988.html">„Global Competitiveness Record 2013/2014”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www3.weforum.org/docs/WEF_GlobalCompetitivenessReport_2013-14.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2011-06-04">4 iunie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2014-05-19">19 mai 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Global+Competitiveness+Record+2013%2F2014&rft_id=http%3A%2F%2Fwww3.weforum.org%2Fdocs%2FWEF_GlobalCompetitivenessReport_2013-14.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-217"><a href="#cite_ref-217">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.oep.hu/pls/portal/docs/PAGE/LAKOSSAG/OEPHULAK_EBELLAT/ELLATASMO/KIZAROLAG_EU_SZOLG_JOGOSULTAK_2013_01.PDF">„List of the entitled people for free insurance, National Healthcare Fund, 2013”</a> (PDF).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=List+of+the+entitled+people+for+free+insurance%2C+National+Healthcare+Fund%2C+2013&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.oep.hu%2Fpls%2Fportal%2Fdocs%2FPAGE%2FLAKOSSAG%2FOEPHULAK_EBELLAT%2FELLATASMO%2FKIZAROLAG_EU_SZOLG_JOGOSULTAK_2013_01.PDF&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-218"><a href="#cite_ref-218">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150417095046/http://figyelo.hu/cikkek/376719_dozsolok_es_szukolkodok___mibol_gazdalkodnak_az_egyhazak">„Dőzsölők és szűkölködők – Miből gazdálkodnak az egyházak?, Figyelő (financial status of the churches in Hungary, Hungarian)”</a>. Figyelo.hu. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://figyelo.hu/cikkek/376719_dozsolok_es_szukolkodok___mibol_gazdalkodnak_az_egyhazak">original</a> la <time datetime="2015-04-17">17 aprilie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2017-08-03">3 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Figyelo.hu&rft.atitle=D%C5%91zs%C3%B6l%C5%91k+%C3%A9s+sz%C5%B1k%C3%B6lk%C3%B6d%C5%91k+%E2%80%93+Mib%C5%91l+gazd%C3%A1lkodnak+az+egyh%C3%A1zak%3F%2C+Figyel%C5%91+%28financial+status+of+the+churches+in+Hungary%2C+Hungarian%29&rft_id=http%3A%2F%2Ffigyelo.hu%2Fcikkek%2F376719_dozsolok_es_szukolkodok___mibol_gazdalkodnak_az_egyhazak&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-219"><a href="#cite_ref-219">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://stats.oecd.org/index.aspx?DataSetCode=HEALTH_STAT">„Health Status”</a>. stats.oecd.org. Accesat în <time datetime="2019-04-11">11 aprilie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=stats.oecd.org&rft.atitle=Health+Status&rft_id=https%3A%2F%2Fstats.oecd.org%2Findex.aspx%3FDataSetCode%3DHEALTH_STAT&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-220"><a href="#cite_ref-220">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20220319075342/http://www.budapestagent.com/hungary-leading-dental-tourism.html">„Hungary leading in Dental Tourism in Europe – BudapestAgent.com”</a>. Budapestagent.com. <time datetime="2012-06-20">20 iunie 2012</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.budapestagent.com/hungary-leading-dental-tourism.html">original</a> la <time datetime="2022-03-19">19 martie 2022</time>. Accesat în <time datetime="2017-08-03">3 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Budapestagent.com&rft.atitle=Hungary+leading+in+Dental+Tourism+in+Europe+%E2%80%93+BudapestAgent.com&rft.date=2012-06-20&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.budapestagent.com%2Fhungary-leading-dental-tourism.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-BBJ1-221">^ <a href="#cite_ref-BBJ1_221-0">a</a> <a href="#cite_ref-BBJ1_221-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.bbj.hu/business/hungary-aims-at-bigger-bite-of-dental-tourism_63662">„Hungary aims at bigger bite of dental tourism”</a>. Bbj.hu. Accesat în <time datetime="2017-08-03">3 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Bbj.hu&rft.atitle=Hungary+aims+at+bigger+bite+of+dental+tourism&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bbj.hu%2Fbusiness%2Fhungary-aims-at-bigger-bite-of-dental-tourism_63662&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-BBJ2-222"><a href="#cite_ref-BBJ2_222-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.bbj.hu/business/dental-tourism-development-clinics-turnover-up-19percent_69020">„Dental Tourism Development clinics turnover up 19%”</a>. Bbj.hu. Accesat în <time datetime="2017-08-03">3 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Bbj.hu&rft.atitle=Dental+Tourism+Development+clinics+turnover+up+19%25&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bbj.hu%2Fbusiness%2Fdental-tourism-development-clinics-turnover-up-19percent_69020&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-IMTJ-223"><a href="#cite_ref-IMTJ_223-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.imtj.com/news/?entryid82=416494">„Hungarian Tourism promotes medical tourism – IMTJ”</a>. Imtj.com. Accesat în <time datetime="2017-08-03">3 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Imtj.com&rft.atitle=Hungarian+Tourism+promotes+medical+tourism+%E2%80%93+IMTJ&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.imtj.com%2Fnews%2F%3Fentryid82%3D416494&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-BBJ3-224"><a href="#cite_ref-BBJ3_224-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.bbj.hu/business/medical-tourism-in-good-health_63661">„Medical tourism in good health”</a>. Imtj.com. Accesat în <time datetime="2017-08-03">3 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Imtj.com&rft.atitle=Medical+tourism+in+good+health&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bbj.hu%2Fbusiness%2Fmedical-tourism-in-good-health_63661&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-KSH-225">^ <a href="#cite_ref-KSH_225-0">a</a> <a href="#cite_ref-KSH_225-1">b</a> <a href="#cite_ref-KSH_225-2">c</a> <a href="#cite_ref-KSH_225-3">d</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ksh.hu/docs/hun/xstadat/xstadat_hosszu/h_wdsd001a.html">„STADAT – 1.1. Népesség, népmozgalom (1900–)”</a>. Ksh.hu. Accesat în <time datetime="2017-08-03">3 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Ksh.hu&rft.atitle=STADAT+%E2%80%93+1.1.+N%C3%A9pess%C3%A9g%2C+n%C3%A9pmozgalom+%281900%E2%80%93%29&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ksh.hu%2Fdocs%2Fhun%2Fxstadat%2Fxstadat_hosszu%2Fh_wdsd001a.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-226"><a href="#cite_ref-226">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160404092802/http://www.oefi.hu/olef/OLEF2003/Jelentesek/KronikusBbetegsegekOLEF2003.pdf">„Egészségjelentés 2016”</a> (PDF). Oefi.hu. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.oefi.hu/olef/OLEF2003/Jelentesek/KronikusBbetegsegekOLEF2003.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2016-04-04">4 aprilie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2017-08-03">3 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Oefi.hu&rft.atitle=Eg%C3%A9szs%C3%A9gjelent%C3%A9s+2016&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.oefi.hu%2Folef%2FOLEF2003%2FJelentesek%2FKronikusBbetegsegekOLEF2003.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-227"><a href="#cite_ref-227">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170803172219/https://bbj.hu/economy/govt-allocates-huf-450-mln-to-company-facilitating-tobacco-sales-monopoly_64136">„Govt allocates HUF 450 mln to company facilitating tobacco sales monopoly”</a>. Bbj.hu. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.bbj.hu/economy/govt-allocates-huf-450-mln-to-company-facilitating-tobacco-sales-monopoly_64136">original</a> la <time datetime="2017-08-03">3 august 2017</time>. Accesat în <time datetime="2017-08-03">3 august 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Bbj.hu&rft.atitle=Govt+allocates+HUF+450+mln+to+company+facilitating+tobacco+sales+monopoly&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bbj.hu%2Feconomy%2Fgovt-allocates-huf-450-mln-to-company-facilitating-tobacco-sales-monopoly_64136&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-228"><a href="#cite_ref-228">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20190429070743/http://visionofhumanity.org/app/uploads/2018/06/Global-Peace-Index-2018-2.pdf">„Archived copy”</a> (PDF). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://visionofhumanity.org/app/uploads/2018/06/Global-Peace-Index-2018-2.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2019-04-29">29 aprilie 2019</time>. Accesat în <time datetime="2019-04-07">7 aprilie 2019</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Archived+copy&rft_id=http%3A%2F%2Fvisionofhumanity.org%2Fapp%2Fuploads%2F2018%2F06%2FGlobal-Peace-Index-2018-2.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-229"><a href="#cite_ref-229">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20101214123942/http://budapestcorner.com/index.php/flats/general-information">„General information on various student flats and building types in Budapest”</a>. Budapest Corner. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://budapestcorner.com/index.php/flats/general-information">original</a> la <time datetime="2010-12-14">14 decembrie 2010</time>. Accesat în <time datetime="2010-12-11">11 decembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=General+information+on+various+student+flats+and+building+types+in+Budapest&rft.pub=Budapest+Corner&rft_id=http%3A%2F%2Fbudapestcorner.com%2Findex.php%2Fflats%2Fgeneral-information&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-230"><a href="#cite_ref-230">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=aEzVNpVqENYC&pg=PA814">The European Union</a> (în engleză), PediaPress, p. 814</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+European+Union&rft.pages=814&rft.pub=PediaPress&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DaEzVNpVqENYC%26pg%3DPA814&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-231"><a href="#cite_ref-231">^</a> Szalipszki, p. 12 Refers to the country as "widely considered" to be a "home of music". </li> <li id="cite_note-Broughton-232"><a href="#cite_ref-Broughton_232-0">^</a> Broughton, pp. 159–167 </li> <li id="cite_note-233"><a href="#cite_ref-233">^</a> Szabolcsi, The Specific Conditions of Hungarian Musical Development "Every experiment, made from Hungarian antecedents and on Hungarian soil, to create a conscious musical culture (music written by composers, as different from folk music), had instinctively or consciously striven to develop widely and universally the musical world of the folk song. </li> <li id="cite_note-Szabolcsi-234"><a href="#cite_ref-Szabolcsi_234-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://mek.oszk.hu/02100/02172/html/index.html">„Szabolcsi”</a>. Mek.oszk.hu. Accesat în <time datetime="2009-09-20">20 septembrie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Szabolcsi&rft.pub=Mek.oszk.hu&rft_id=http%3A%2F%2Fmek.oszk.hu%2F02100%2F02172%2Fhtml%2Findex.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-235"><a href="#cite_ref-235">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080620004145/http://www.sulinet.hu/tart/fcikk/Kjc/0/23144/1">„Sulinet: Magyar növény-e a paprika?”</a>. Sulinet.hu. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.sulinet.hu/tart/fcikk/Kjc/0/23144/1">original</a> la <time datetime="2008-06-20">20 iunie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2008-11-21">21 noiembrie 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Sulinet%3A+Magyar+n%C3%B6v%C3%A9ny-e+a+paprika%3F&rft.pub=Sulinet.hu&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.sulinet.hu%2Ftart%2Ffcikk%2FKjc%2F0%2F23144%2F1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-236"><a href="#cite_ref-236">^</a> <cite class="citation book">Gundel, Karoly (<time datetime="1992">1992</time>). Gundel's Hungarian cookbook. Budapest: Corvina. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/963-13-3600-X" title="Special:Referințe în cărți/963-13-3600-X">963-13-3600-X</a>. <a href="/wiki/OCLC" title="OCLC">OCLC</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/oclc/32227400">32227400</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Gundel%27s+Hungarian+cookbook&rft.place=Budapest&rft.pub=Corvina&rft.date=1992&rft_id=info%3Aoclcnum%2F32227400&rft.isbn=963-13-3600-X&rft.aulast=Gundel&rft.aufirst=Karoly&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-237"><a href="#cite_ref-237">^</a> <cite class="citation book">Czégény, Clara Margaret (<time datetime="2006">2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=AuM9b9dCG08C&q=kifli+bread&pg=PA157">Helen's Hungarian Heritage Recipes</a> (în engleză). Dream Machine Publishing. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-9780254-0-3" title="Special:Referințe în cărți/978-0-9780254-0-3">978-0-9780254-0-3</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Helen%27s+Hungarian+Heritage+Recipes&rft.pub=Dream+Machine+Publishing&rft.date=2006&rft.isbn=978-0-9780254-0-3&rft.aulast=Cz%C3%A9g%C3%A9ny&rft.aufirst=Clara+Margaret&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DAuM9b9dCG08C%26q%3Dkifli%2Bbread%26pg%3DPA157&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-238"><a href="#cite_ref-238">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20170304184347/http://www.gaultmillau.hu/kalauz-2017/sorhelyzet-magyarorszag-2016">„Sörhelyzet, Magyarország 2016 – Gault&Millau kalauz – Gault&Millau Magyarország”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gaultmillau.hu/kalauz-2017/sorhelyzet-magyarorszag-2016">original</a> la <time datetime="2017-03-04">4 martie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2017-03-19">19 martie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=S%C3%B6rhelyzet%2C+Magyarorsz%C3%A1g+2016+%E2%80%93+Gault%26Millau+kalauz+%E2%80%93+Gault%26Millau+Magyarorsz%C3%A1g&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.gaultmillau.hu%2Fkalauz-2017%2Fsorhelyzet-magyarorszag-2016&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-239"><a href="#cite_ref-239">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090309015613/http://www.urbanlegends.hu/2005/06/17/koccintas-sorrel/">„Koccintás sörrel”</a> (în maghiară). <time datetime="2005-06-17">17 iunie 2005</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.urbanlegends.hu/2005/06/17/koccintas-sorrel/">original</a> la <time datetime="2009-03-09">9 martie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2011-07-29">29 iulie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Koccint%C3%A1s+s%C3%B6rrel&rft.date=2005-06-17&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.urbanlegends.hu%2F2005%2F06%2F17%2Fkoccintas-sorrel%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-240"><a href="#cite_ref-240">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.njt.hu/cgi_bin/njt_doc.cgi?docid=125985">„127/2009. (IX. 29.) FVM rendelet a szőlészeti és a borászati adatszolgáltatás, valamint a származási bizonyítványok kiadásának rendjéről, továbbá a borászati termékek előállításáról, forgalomba hozataláról és jelöléséről”</a> (în maghiară). <a href="/w/index.php?title=Nemzeti_Jogszab%C3%A1lyt%C3%A1r&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nemzeti Jogszabálytár — pagină inexistentă">Nemzeti Jogszabálytár</a>. <time datetime="2012-12-27">27 decembrie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2012-12-27">27 decembrie 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=127%2F2009.+%28IX.+29.%29+FVM+rendelet+a+sz%C5%91l%C3%A9szeti+%C3%A9s+a+bor%C3%A1szati+adatszolg%C3%A1ltat%C3%A1s%2C+valamint+a+sz%C3%A1rmaz%C3%A1si+bizony%C3%ADtv%C3%A1nyok+kiad%C3%A1s%C3%A1nak+rendj%C3%A9r%C5%91l%2C+tov%C3%A1bb%C3%A1+a+bor%C3%A1szati+term%C3%A9kek+el%C5%91%C3%A1ll%C3%ADt%C3%A1s%C3%A1r%C3%B3l%2C+forgalomba+hozatal%C3%A1r%C3%B3l+%C3%A9s+jel%C3%B6l%C3%A9s%C3%A9r%C5%91l&rft.pub=Nemzeti+Jogszab%C3%A1lyt%C3%A1r&rft.date=2012-12-27&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.njt.hu%2Fcgi_bin%2Fnjt_doc.cgi%3Fdocid%3D125985&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-241"><a href="#cite_ref-241">^</a> Ian Spencer Hornsey, The Chemistry and Biology of Winemaking, Royal Society of Chemistry, 2007, p. 49, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9780854042661" title="Special:Referințe în cărți/9780854042661">ISBN: 9780854042661</a> </li> <li id="cite_note-242"><a href="#cite_ref-242">^</a> This is the world-famous sweet, topaz-colored wine known throughout the English-speaking world as Tokay. </li> <li id="cite_note-243"><a href="#cite_ref-243">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://eger.hu/hu/hirek/vezeto-hirek/c/egri-bikaver-hungarikum-lett-a-voros-cuvee-16832">„Egri Bikavér – Hungarikum Lett a Vörös Cuvée”</a>. Eger.hu.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Egri+Bikav%C3%A9r+%E2%80%93+Hungarikum+Lett+a+V%C3%B6r%C3%B6s+Cuv%C3%A9e&rft.pub=Eger.hu&rft_id=http%3A%2F%2Feger.hu%2Fhu%2Fhirek%2Fvezeto-hirek%2Fc%2Fegri-bikaver-hungarikum-lett-a-voros-cuvee-16832&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-royal_tokaji-244">^ <a href="#cite_ref-royal_tokaji_244-0">a</a> <a href="#cite_ref-royal_tokaji_244-1">b</a> <a href="#cite_ref-royal_tokaji_244-2">c</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20210728095846/http://www.royal-tokaji.com/wine_of_kings.php">„True Heritage – Vinum Regum, Rex Vinorum – Wine of Kings, King of Wines”</a>. The Royal Tokaji Wine Company, 2013. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.royal-tokaji.com/wine_of_kings.php">original</a> la <time datetime="2021-07-28">28 iulie 2021</time>. Accesat în <time datetime="2022-07-27">27 iulie 2022</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=True+Heritage+%E2%80%93+Vinum+Regum%2C+Rex+Vinorum+%E2%80%93+Wine+of+Kings%2C+King+of+Wines&rft.pub=The+Royal+Tokaji+Wine+Company%2C+2013&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.royal-tokaji.com%2Fwine_of_kings.php&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-245"><a href="#cite_ref-245">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://zwackunicum.hu/en/markaink/unicum/">„Unicum”</a>. <a href="/w/index.php?title=Zwack&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zwack — pagină inexistentă">Zwack</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q56648140" class="extiw" title="d:Q56648140">d</a>).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Unicum&rft.pub=%3AZwack%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Zwack+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft_id=https%3A%2F%2Fzwackunicum.hu%2Fen%2Fmarkaink%2Funicum%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-246"><a href="#cite_ref-246">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.visitspas.eu/hungary/">„Hungary (Magyarország) – spa resorts & hotels”</a>. Visitspas.eu. Accesat în <time datetime="2012-08-18">18 august 2012</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Hungary+%28Magyarorsz%C3%A1g%29+%E2%80%93+spa+resorts+%26+hotels&rft.pub=Visitspas.eu&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.visitspas.eu%2Fhungary%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-247"><a href="#cite_ref-247">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.umvp.eu/english/about-hungary.html">„New Hungary Rural Development Programme”</a>. Umvp.eu. Accesat în <time datetime="2017-01-23">23 ianuarie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Umvp.eu&rft.atitle=New+Hungary+Rural+Development+Programme&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.umvp.eu%2Fenglish%2Fabout-hungary.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-248"><a href="#cite_ref-248">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ticket.info.hu/en/program/baths-of-budapest/szechenyi-bath">„Széchenyi Bath”</a>. Budapest: Hungária Koncert Kft. Accesat în <time datetime="2015-07-13">13 iulie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Sz%C3%A9chenyi+Bath&rft.place=Budapest&rft.pub=Hung%C3%A1ria+Koncert+Kft.&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ticket.info.hu%2Fen%2Fprogram%2Fbaths-of-budapest%2Fszechenyi-bath&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-249"><a href="#cite_ref-249">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.danubiushotels.com/en/our-hotels-budapest/danubius-hotel-gellert">„Hotel Gellért. Its stately building, at the foot of the Gellért hill, also houses the world-famous Gellért Baths, which include an outdoor pool with the original wave-generating device installed in 1927.”</a>. Budapest: Danubius Hotels Group. Accesat în <time datetime="2017-07-06">6 iulie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Hotel+Gell%C3%A9rt.+Its+stately+building%2C+at+the+foot+of+the+Gell%C3%A9rt+hill%2C+also+houses+the+world-famous+Gell%C3%A9rt+Baths%2C+which+include+an+outdoor+pool+with+the+original+wave-generating+device+installed+in+1927.&rft.place=Budapest&rft.pub=Danubius+Hotels+Group&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.danubiushotels.com%2Fen%2Four-hotels-budapest%2Fdanubius-hotel-gellert&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-250"><a href="#cite_ref-250">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.herend.com/">„Herend Porcelain Manufactory Ltd”</a>. Herend.com. Accesat în <time datetime="2009-09-20">20 septembrie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Herend+Porcelain+Manufactory+Ltd&rft.pub=Herend.com&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.herend.com%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-251"><a href="#cite_ref-251">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20161125025222/http://www.medalspercapita.com/">„Medals Per Capita”</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://medalspercapita.com/">original</a> la <time datetime="2016-11-25">25 noiembrie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2016-11-19">19 noiembrie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Medals+Per+Capita&rft_id=http%3A%2F%2Fmedalspercapita.com%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-252"><a href="#cite_ref-252">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://hungarianfreepress.com/2018/02/22/chinese-hungarian-brothers-win-gold-for-hungary-at-winter-olympics/">„Chinese-Hungarian brothers win gold for Hungary at Winter Olympics”</a>. Hungarian Free Press (în engleză). <time datetime="2018-02-22">22 februarie 2018</time>. Accesat în <time datetime="2018-03-04">4 martie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Hungarian+Free+Press&rft.atitle=Chinese-Hungarian+brothers+win+gold+for+Hungary+at+Winter+Olympics&rft.date=2018-02-22&rft_id=http%3A%2F%2Fhungarianfreepress.com%2F2018%2F02%2F22%2Fchinese-hungarian-brothers-win-gold-for-hungary-at-winter-olympics%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-253"><a href="#cite_ref-253">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150704054018/http://www.mob.hu/budapest-2024/a-mob-kozgyulese-tamogatja-a-budapesti-olimpiapalyazat-szandeknyilatkozatanak-benyujtasat">„A MOB közgyűlése támogatja a budapesti olympic”</a> (în maghiară). <a href="/w/index.php?title=Hungarian_Olympic_Committee&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hungarian Olympic Committee — pagină inexistentă">Hungarian Olympic Committee</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q543216" class="extiw" title="d:Q543216">d</a>) (MOB). <time datetime="2015-06-10">10 iunie 2015</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mob.hu/budapest-2024/a-mob-kozgyulese-tamogatja-a-budapesti-olimpiapalyazat-szandeknyilatkozatanak-benyujtasat">original</a> la <time datetime="2015-07-04">4 iulie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2015-06-23">23 iunie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=A+MOB+k%C3%B6zgy%C5%B1l%C3%A9se+t%C3%A1mogatja+a+budapesti+olympic&rft.pub=%3AHungarian+Olympic+Committee%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Hungarian+Olympic+Committee+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E+%28MOB%29&rft.date=2015-06-10&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.mob.hu%2Fbudapest-2024%2Fa-mob-kozgyulese-tamogatja-a-budapesti-olimpiapalyazat-szandeknyilatkozatanak-benyujtasat&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-254"><a href="#cite_ref-254">^</a> <cite class="citation web">Tenczer Gábor (<time datetime="2015-06-23">23 iunie 2015</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://index.hu/belfold/budapest/2015/06/23/kell-e_olimpia_-_most_dont_a_fovaros/">„A Olympics”</a> (în maghiară). <a href="/wiki/Index" class="mw-disambig" title="Index">Index</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1096870" class="extiw" title="d:Q1096870">d</a>). Accesat în <time datetime="2015-06-23">23 iunie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=A+Olympics&rft.pub=%3AIndex%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Index+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.date=2015-06-23&rft.au=Tenczer+G%C3%A1bor&rft_id=http%3A%2F%2Findex.hu%2Fbelfold%2Fbudapest%2F2015%2F06%2F23%2Fkell-e_olimpia_-_most_dont_a_fovaros%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-255"><a href="#cite_ref-255">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.fia.com/sites/default/files/tableaulicencescircuit.pdf">„List of FIA Licensed Circuits”</a> (PDF). <a href="/wiki/FIA" class="mw-redirect" title="FIA">FIA</a>. <time datetime="2015-02-06">6 februarie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2015-05-28">28 mai 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=List+of+FIA+Licensed+Circuits&rft.pub=FIA&rft.date=2015-02-06&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.fia.com%2Fsites%2Fdefault%2Ffiles%2Ftableaulicencescircuit.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-256"><a href="#cite_ref-256">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://hungaroring.hu/hu/hirek/aszfaltavato-a-hungaroringen">„Aszfaltavató a Hungaroringen”</a> (în maghiară). <a href="/wiki/Hungaroring" class="mw-redirect" title="Hungaroring">Hungaroring</a>. <time datetime="2016-04-14">14 aprilie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2016-04-15">15 aprilie 2016</time>. <q>"A Magyar Nagydíj szerződését újabb öt évvel meghosszabbítottuk, ami azt jelenti, hogy a futamunknak 2026-ig helye van a Formula–1-es versenynaptárban." Translates as "We have extended the Hungarian Grand Prix's contract for a further 5 years, which means that our race has a place on the F1 calendar until 2026".</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Aszfaltavat%C3%B3+a+Hungaroringen&rft.pub=Hungaroring&rft.date=2016-04-14&rft_id=http%3A%2F%2Fhungaroring.hu%2Fhu%2Fhirek%2Faszfaltavato-a-hungaroringen&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-257"><a href="#cite_ref-257">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://ratings.fide.com/topfed.phtml">„Federations Ranking”</a>. <a href="/wiki/FIDE" class="mw-redirect" title="FIDE">FIDE</a>. <time datetime="2016-11-19">19 noiembrie 2016</time>. Accesat în <time datetime="2016-11-19">19 noiembrie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Federations+Ranking&rft.pub=FIDE&rft.date=2016-11-19&rft_id=https%3A%2F%2Fratings.fide.com%2Ftopfed.phtml&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-258"><a href="#cite_ref-258">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.fie.ch/Competitions/RankingList.aspx?param=8C508173B39155DD53B81E624647082B999A7254268EA043313A21E19F3CCE115928F31266BFED5C96744EFE404921371BA0B553CB9419D947CC609C9FC6CCFB48C6AE112ABA5A4EB917D1B7B1AFEA73D9301125242F40950B39007F8B30803B1428FD85451599C7E8B640F55FBB99F96E85563733B996F4DA086222E241E75C">„FIE 2009–2010 men's rankings”</a>. Fie.ch. Accesat în <time datetime="2011-06-22">22 iunie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=FIE+2009%E2%80%932010+men%27s+rankings&rft.pub=Fie.ch&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.fie.ch%2FCompetitions%2FRankingList.aspx%3Fparam%3D8C508173B39155DD53B81E624647082B999A7254268EA043313A21E19F3CCE115928F31266BFED5C96744EFE404921371BA0B553CB9419D947CC609C9FC6CCFB48C6AE112ABA5A4EB917D1B7B1AFEA73D9301125242F40950B39007F8B30803B1428FD85451599C7E8B640F55FBB99F96E85563733B996F4DA086222E241E75C&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-259"><a href="#cite_ref-259">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.fie.ch/Competitions/RankingList.aspx?param=F822EFF311A4B9B772C67048D9DA32F4B0EED82CC9D791272D364D08FDA7CEAE08236B030B5BAF7869033790E5CBFE0B1DE4945E6BF24D1B417CA444D76B51ABFDBEC84449C9BB34B6AC942A1FF403A3D9301125242F40950B39007F8B30803B1428FD85451599C7E8B640F55FBB99F96E85563733B996F4DA086222E241E75C">„FIE 2009–2010 women's rankings”</a>. Fie.ch. Accesat în <time datetime="2011-06-22">22 iunie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=FIE+2009%E2%80%932010+women%27s+rankings&rft.pub=Fie.ch&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.fie.ch%2FCompetitions%2FRankingList.aspx%3Fparam%3DF822EFF311A4B9B772C67048D9DA32F4B0EED82CC9D791272D364D08FDA7CEAE08236B030B5BAF7869033790E5CBFE0B1DE4945E6BF24D1B417CA444D76B51ABFDBEC84449C9BB34B6AC942A1FF403A3D9301125242F40950B39007F8B30803B1428FD85451599C7E8B640F55FBB99F96E85563733B996F4DA086222E241E75C&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-FIFA_benefit-260"><a href="#cite_ref-FIFA_benefit_260-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20061007122035/http://www.fifa.com/en/organisation/president/index/0%2C4095%2C110412%2C00.html?articleid=110412">„FIFA President: FIFA to help the Galloping Major”</a>. <a href="/wiki/FIFA" title="FIFA">FIFA</a>. <time datetime="2005-10-12">12 octombrie 2005</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.fifa.com/en/organisation/president/index/0,4095,110412,00.html?articleid=110412">original</a> la <time datetime="2006-10-07">7 octombrie 2006</time>. Accesat în <time datetime="2006-11-17">17 noiembrie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=FIFA+President%3A+FIFA+to+help+the+Galloping+Major&rft.pub=FIFA&rft.date=2005-10-12&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.fifa.com%2Fen%2Forganisation%2Fpresident%2Findex%2F0%2C4095%2C110412%2C00.html%3Farticleid%3D110412&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Spanish_obit-261"><a href="#cite_ref-Spanish_obit_261-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.as.com/articulo/Futbol/Coronel/Puskas/zurdo/oro/dasftb/20061117dasdasftb_2/Tes/">„Coronel Puskas, el zurdo de oro”</a>. <a href="/wiki/AS" class="mw-disambig" title="AS">AS</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q719880" class="extiw" title="d:Q719880">d</a>) (în spaniolă). <time datetime="2006-11-17">17 noiembrie 2006</time>. Accesat în <time datetime="2006-11-17">17 noiembrie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=%3AAS%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22AS+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.atitle=Coronel+Puskas%2C+el+zurdo+de+oro&rft.date=2006-11-17&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.as.com%2Farticulo%2FFutbol%2FCoronel%2FPuskas%2Fzurdo%2Foro%2Fdasftb%2F20061117dasdasftb_2%2FTes%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-Puskás_auction-262"><a href="#cite_ref-Puskás_auction_262-0">^</a> <cite class="citation news">Mackay, Duncan (<time datetime="2005-10-13">13 octombrie 2005</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://sport.guardian.co.uk/golf/story/0,10069,1590809,00.html">„Lineker tees up another nice little earner”</a>. The Guardian. London. Accesat în <time datetime="2006-11-17">17 noiembrie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Guardian&rft.atitle=Lineker+tees+up+another+nice+little+earner&rft.date=2005-10-13&rft.aulast=Mackay&rft.aufirst=Duncan&rft_id=http%3A%2F%2Fsport.guardian.co.uk%2Fgolf%2Fstory%2F0%2C10069%2C1590809%2C00.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-263"><a href="#cite_ref-263">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110430045505/http://www.fifa.com/classicfootball/awards/gala/news/newsid%3D1120835.html">„Blatter unveils FIFA Puskas Award”</a>. Fifa.com. <time datetime="2009-10-21">21 octombrie 2009</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.fifa.com/classicfootball/awards/gala/news/newsid=1120835.html">original</a> la <time datetime="2011-04-30">30 aprilie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2011-06-22">22 iunie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Blatter+unveils+FIFA+Puskas+Award&rft.pub=Fifa.com&rft.date=2009-10-21&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.fifa.com%2Fclassicfootball%2Fawards%2Fgala%2Fnews%2Fnewsid%3D1120835.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-264"><a href="#cite_ref-264">^</a> <cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.eloratings.net/Hungary.htm">„World Football Elo Ratings: Hungary”</a>. <time datetime="2017-07-06">6 iulie 2017</time>. Accesat în <time datetime="2017-07-06">6 iulie 2017</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.atitle=World+Football+Elo+Ratings%3A+Hungary&rft.date=2017-07-06&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.eloratings.net%2FHungary.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-265"><a href="#cite_ref-265">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130117001558/http://soccernet.espn.go.com/report?id=238244&cc=5739">„Hungary 3–2 Greece: Euro champions stunned”</a>. ESPN. <time datetime="2008-05-24">24 mai 2008</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://soccernet.espn.go.com/report?id=238244&cc=5739">original</a> la <time datetime="2013-01-17">17 ianuarie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2011-06-22">22 iunie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Hungary+3%E2%80%932+Greece%3A+Euro+champions+stunned&rft.pub=ESPN&rft.date=2008-05-24&rft_id=http%3A%2F%2Fsoccernet.espn.go.com%2Freport%3Fid%3D238244%26cc%3D5739&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-266"><a href="#cite_ref-266">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130117001619/http://soccernet.espn.go.com/report?id=223003&cc=5739">„Hungary 3–1 Italy: World Champions stunned”</a>. ESPN. <time datetime="2007-08-22">22 august 2007</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://soccernet.espn.go.com/report?id=223003&cc=5739">original</a> la <time datetime="2013-01-17">17 ianuarie 2013</time>. Accesat în <time datetime="2011-06-22">22 iunie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Hungary+3%E2%80%931+Italy%3A+World+Champions+stunned&rft.pub=ESPN&rft.date=2007-08-22&rft_id=http%3A%2F%2Fsoccernet.espn.go.com%2Freport%3Fid%3D223003%26cc%3D5739&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-267"><a href="#cite_ref-267">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.eurosport.com/football/uefa-nations-league/2022-2023/england-0-4-hungary-gareth-southgate-s-side-booed-off-as-poor-run-of-nations-league-form-continues-a_sto8990978/story.shtml">„England 0-4 Hungary: Gareth Southgate's side booed off as poor run of Nations League form continues at Molineux”</a> (în engleză). Eurosport. <time datetime="2022-06-14">14 iunie 2022</time>. Accesat în <time datetime="2022-07-27">27 iulie 2022</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=England+0-4+Hungary%3A+Gareth+Southgate%27s+side+booed+off+as+poor+run+of+Nations+League+form+continues+at+Molineux&rft.pub=Eurosport&rft.date=2022-06-14&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.eurosport.com%2Ffootball%2Fuefa-nations-league%2F2022-2023%2Fengland-0-4-hungary-gareth-southgate-s-side-booed-off-as-poor-run-of-nations-league-form-continues-a_sto8990978%2Fstory.shtml&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> <li id="cite_note-268"><a href="#cite_ref-268">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.beinsports.com/en/uefa-nations-league/news/brave-hungary-hold-germany-in-nations-league/1898291">„Brave Hungary hold Germany in Nations League”</a> (în engleză). beIN SPORTS. Accesat în <time datetime="2022-07-27">27 iulie 2022</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Brave+Hungary+hold+Germany+in+Nations+League&rft.pub=beIN+SPORTS&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.beinsports.com%2Fen%2Fuefa-nations-league%2Fnews%2Fbrave-hungary-hold-germany-in-nations-league%2F1898291&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AUngaria" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"> </li> </ol></div> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:Subiecte_Ungaria" title="Format:Subiecte Ungaria">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Subiecte_Ungaria&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Subiecte Ungaria — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Subiecte_Ungaria&action=edit">m</a></div></div><a class="mw-selflink selflink">Ungaria</a> — <a href="/wiki/Categorie:Maghiari" title="Categorie:Maghiari">Maghiari</a> — <a href="/wiki/Limba_maghiar%C4%83" title="Limba maghiară">Limba maghiară</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Ungaria </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Armata_Ungariei" title="Armata Ungariei">Apărare</a> • <a href="/w/index.php?title=List%C4%83_de_localit%C4%83%C8%9Bi_din_Ungaria&action=edit&redlink=1" class="new" title="Listă de localități din Ungaria — pagină inexistentă">Așezări</a> • <a href="/wiki/Bursa_din_Budapesta" title="Bursa din Budapesta">Bursa</a> • <a href="/wiki/Budapesta" title="Budapesta">Capitala</a> • <a href="/w/index.php?title=Clima_Ungariei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Clima Ungariei — pagină inexistentă">Climă</a> • <a href="/wiki/List%C4%83_de_conduc%C4%83tori_ai_Ungariei" class="mw-redirect" title="Listă de conducători ai Ungariei">Conducători</a> • <a href="/w/index.php?title=Cultura_Ungariei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cultura Ungariei — pagină inexistentă">Cultură</a> • <a href="/w/index.php?title=Demografia_Ungariei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Demografia Ungariei — pagină inexistentă">Demografie</a> • <a href="/wiki/Drapelul_Ungariei" title="Drapelul Ungariei">Drapel</a> • <a href="/wiki/Economia_Ungariei" title="Economia Ungariei">Economie</a> • <a href="/w/index.php?title=Flora_Ungariei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Flora Ungariei — pagină inexistentă">Floră</a> • <a href="/w/index.php?title=Fauna_Ungariei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fauna Ungariei — pagină inexistentă">Faună</a> • <a href="/w/index.php?title=Educa%C8%9Bia_%C3%AEn_Ungaria&action=edit&redlink=1" class="new" title="Educația în Ungaria — pagină inexistentă">Educație</a> • <a href="/w/index.php?title=Geografia_Ungariei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Geografia Ungariei — pagină inexistentă">Geografie</a> • <a href="/w/index.php?title=Hidrografia_Ungariei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hidrografia Ungariei — pagină inexistentă">Hidrografie</a> • <a href="/wiki/Istoria_Ungariei" title="Istoria Ungariei">Istorie</a> • <a href="/wiki/%C3%8Emp%C4%83r%C8%9Birea_administrativ%C4%83_a_Ungariei" class="mw-redirect" title="Împărțirea administrativă a Ungariei">Împărțire administrativă</a> • <a href="/wiki/Lista_ora%C8%99elor_din_Ungaria" title="Lista orașelor din Ungaria">Orașe</a> • <a href="/wiki/Politica_Ungariei" title="Politica Ungariei">Politică</a> • <a href="/w/index.php?title=S%C4%83n%C4%83tatea_%C3%AEn_Ungaria&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sănătatea în Ungaria — pagină inexistentă">Sănătate</a> • <a href="/w/index.php?title=Sportul_%C3%AEn_Ungaria&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sportul în Ungaria — pagină inexistentă">Sport</a> • <a href="/wiki/Stema_Ungariei" title="Stema Ungariei">Stemă</a> • <a href="/wiki/%C8%98tiin%C8%9Ba_%C8%99i_tehnologia_%C3%AEn_Ungaria" title="Știința și tehnologia în Ungaria">Știință și tehnologie</a> • <a href="/wiki/Turismul_%C3%AEn_Ungaria" title="Turismul în Ungaria">Turism</a></div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="9"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Hungary.svg" class="mw-file-description" title="Drapelul Ungariei"><img alt="Drapelul Ungariei" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c1/Flag_of_Hungary.svg/70px-Flag_of_Hungary.svg.png" decoding="async" width="70" height="35" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c1/Flag_of_Hungary.svg/105px-Flag_of_Hungary.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c1/Flag_of_Hungary.svg/140px-Flag_of_Hungary.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="600" /></a> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Maghiarii din lume </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Maghiari" title="Maghiari">Maghiari</a> • <a href="/wiki/Maghiarii_din_Rom%C3%A2nia" title="Maghiarii din România">Maghiarii din România</a> • <a href="/wiki/Maghiarii_din_SUA" title="Maghiarii din SUA">Maghiarii din SUA</a> • <a href="/wiki/Maghiarii_din_Canada" title="Maghiarii din Canada">Maghiarii din Canada</a> • <a href="/wiki/Maghiarii_din_Slovacia" title="Maghiarii din Slovacia">Maghiarii din Slovacia</a> • <a href="/wiki/Maghiarii_din_Serbia" title="Maghiarii din Serbia">Maghiarii din Serbia</a> • <a href="/w/index.php?title=Maghiarii_din_Ucraina&action=edit&redlink=1" class="new" title="Maghiarii din Ucraina — pagină inexistentă">Maghiarii din Ucraina</a> • <a href="/w/index.php?title=Maghiarii_din_Croa%C8%9Bia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Maghiarii din Croația — pagină inexistentă">Maghiarii din Croația</a> • <a href="/w/index.php?title=Maghiarii_din_Slovenia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Maghiarii din Slovenia — pagină inexistentă">Maghiarii din Slovenia</a> • <a href="/w/index.php?title=Maghiarii_din_Austria&action=edit&redlink=1" class="new" title="Maghiarii din Austria — pagină inexistentă">Maghiarii din Austria</a> • <a href="/w/index.php?title=Maghiarii_din_Germania&action=edit&redlink=1" class="new" title="Maghiarii din Germania — pagină inexistentă">Maghiarii din Germania</a> • <a href="/w/index.php?title=Maghiarii_din_Marea_Britanie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Maghiarii din Marea Britanie — pagină inexistentă">Maghiarii din Marea Britanie</a> • <a href="/w/index.php?title=Maghiarii_din_Israel&action=edit&redlink=1" class="new" title="Maghiarii din Israel — pagină inexistentă">Maghiarii din Israel</a> • <a href="/w/index.php?title=Maghiarii_din_Uruguay&action=edit&redlink=1" class="new" title="Maghiarii din Uruguay — pagină inexistentă">Maghiarii din Uruguay</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Grupuri etnice maghiare și maghiarofone </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> • <a href="/wiki/Secui" title="Secui">Secui</a> • <a href="/wiki/Palo%C8%9Bi" title="Paloți">Paloți</a> • <a href="/wiki/Ceang%C4%83i" title="Ceangăi">Ceangăi</a> • • <a href="/w/index.php?title=Ceang%C4%83ii_din_Moldova&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ceangăii din Moldova — pagină inexistentă">Ceangăii din Moldova</a> • • <a href="/w/index.php?title=Ceang%C4%83ii_din_%C8%9Aara_B%C3%A2rsei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ceangăii din Țara Bârsei — pagină inexistentă">Ceangăii din Țara Bârsei</a> • • <a href="/w/index.php?title=Ceang%C4%83ii_ghime%C8%99eni&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ceangăii ghimeșeni — pagină inexistentă">Ceangăii ghimeșeni</a> • • <a href="/wiki/Secuii_din_Bucovina" title="Secuii din Bucovina">Secuii din Bucovina</a> • <a href="/w/index.php?title=Ia%C8%99i_(Ungaria)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Iași (Ungaria) — pagină inexistentă">Iași (Ungaria)</a> • <a href="/w/index.php?title=Cumani_(Ungaria)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cumani (Ungaria) — pagină inexistentă">Cumani (Ungaria)</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Teritorii cu populație semnificativă maghiară </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a class="mw-selflink selflink">Ungaria</a> • <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> • <a href="/wiki/Transilvania" title="Transilvania">Transilvania</a> • <a href="/wiki/%C8%9Ainutul_Secuiesc" title="Ținutul Secuiesc">Ținutul Secuiesc</a> • <a href="/wiki/Cri%C8%99ana" title="Crișana">Crișana</a> • <a href="/wiki/Maramure%C8%99" title="Maramureș">Maramureș</a> • <a href="/wiki/Banat" title="Banat">Banat</a> • • <a href="/wiki/Bucovina" title="Bucovina">Bucovina</a> • • <a href="/wiki/Moldova" title="Moldova">Moldova</a> • • <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a> • <a href="/wiki/Voivodina" title="Voivodina">Voivodina</a> • <a href="/wiki/Slovacia" title="Slovacia">Slovacia</a> • <a href="/wiki/Ungaria_de_Sus" title="Ungaria de Sus">Ungaria de Sus</a> • <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a> • <a href="/wiki/Regiunea_Transcarpatia" title="Regiunea Transcarpatia">Regiunea Transcarpatia</a> • <a href="/wiki/Bugeac" title="Bugeac">Bugeac</a> • <a href="/wiki/Slovenia" title="Slovenia">Slovenia</a> • <a href="/wiki/Prekmurje" title="Prekmurje">Prekmurje</a> • <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a> • <a href="/wiki/Burgenland" title="Burgenland">Burgenland</a> </div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Limba și cultura </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Limba_maghiar%C4%83" title="Limba maghiară">Limba maghiară</a> • <a href="/w/index.php?title=Literatura_maghiar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Literatura maghiară — pagină inexistentă">Literatura maghiară</a> • <a href="/w/index.php?title=Cultura_%C8%99i_civiliza%C8%9Bia_maghiar%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cultura și civilizația maghiară — pagină inexistentă">Cultura și civilizația maghiară</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style=";" colspan="3"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Atlas_of_Hungary" class="extiw" title="commons:Atlas of Hungary">Atlas</a> <a href="/wiki/Categorie:Cioturi_Ungaria" title="Categorie:Cioturi Ungaria">Cioturi</a> • <a href="/wiki/Categorie:Formate_Ungaria" title="Categorie:Formate Ungaria">Formate</a> • <a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Hungary" class="extiw" title="commons:Category:Hungary">Imagini</a> • <a href="/wiki/Portal:Ungaria" title="Portal:Ungaria">Portal</a> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16513826">.mw-parser-output .navbox{margin:0 auto 0}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-image[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-list[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-subgroup[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-even[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow[style],html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-title[style]{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}}</style> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Format:Țări europene">v</a> • <a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Discuție Format:Țări europene">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:%C8%9A%C4%83ri_europene&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">Țări independente sau recunoscute parțial și regiuni nesuverane în Europa</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><a href="/wiki/List%C4%83_de_%C8%9B%C4%83ri_europene" class="mw-redirect" title="Listă de țări europene">Țări independente</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <div> <a href="/wiki/Albania" title="Albania">Albania</a> · <a href="/wiki/Andorra" title="Andorra">Andorra</a> · <a href="/wiki/Armenia" title="Armenia">Armenia</a>1 · <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a> · <a href="/wiki/Azerbaidjan" title="Azerbaidjan">Azerbaidjan</a>2 · <a href="/wiki/Belarus" title="Belarus">Belarus</a> · <a href="/wiki/Belgia" title="Belgia">Belgia</a> · <a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia și Herțegovina</a> · <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> · <a href="/wiki/Cehia" title="Cehia">Cehia</a> · <a href="/wiki/Cipru" title="Cipru">Cipru</a>1 · <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> · <a href="/wiki/Danemarca" title="Danemarca">Danemarca</a> · <a href="/wiki/Elve%C8%9Bia" title="Elveția">Elveția</a> · <a href="/wiki/Estonia" title="Estonia">Estonia</a> · <a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda">Finlanda</a> · <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> · <a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a>2 · <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a> · <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a>  · <a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a> · <a href="/wiki/Islanda" title="Islanda">Islanda</a> · <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> · <a href="/wiki/Letonia" title="Letonia">Letonia</a> · <a href="/wiki/Liechtenstein" title="Liechtenstein">Liechtenstein</a> · <a href="/wiki/Lituania" title="Lituania">Lituania</a> · <a href="/wiki/Luxemburg" title="Luxemburg">Luxemburg</a> · <a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Macedonia de Nord</a> · <a href="/wiki/Malta" title="Malta">Malta</a> · <a href="/wiki/Republica_Moldova" title="Republica Moldova">Republica Moldova</a> · <a href="/wiki/Monaco" title="Monaco">Monaco</a> · <a href="/wiki/Muntenegru" title="Muntenegru">Muntenegru</a> · <a href="/wiki/Norvegia" title="Norvegia">Norvegia</a> · <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a> · <a href="/wiki/Portugalia" title="Portugalia">Portugalia</a> · <a href="/wiki/Regatul_Unit" class="mw-redirect" title="Regatul Unit">Regatul Unit</a> · <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> · <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a>3 · <a href="/wiki/San_Marino" title="San Marino">San Marino</a> · <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a> · <a href="/wiki/Slovacia" title="Slovacia">Slovacia</a> · <a href="/wiki/Slovenia" title="Slovenia">Slovenia</a> · <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a> · <a href="/wiki/Suedia" title="Suedia">Suedia</a> · <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a>3 · <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Țările de Jos">Țările de Jos</a> · <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a> · <a class="mw-selflink selflink">Ungaria</a> · <a href="/wiki/Vatican" title="Vatican">Vatican</a> </div></div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="5"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Europe_(orthographic_projection).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/150px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png" decoding="async" width="150" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/225px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/300px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png 2x" data-file-width="541" data-file-height="541" /></a> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">Republici, teritorii și regiuni recunoscute parțial</a></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <div> <a href="/wiki/Abhazia" title="Abhazia">Abhazia</a>2 · <a href="/wiki/Republica_Turc%C4%83_a_Ciprului_de_Nord" title="Republica Turcă a Ciprului de Nord">Ciprul de Nord</a>1 · <a href="/wiki/Republica_Kosovo" class="mw-redirect" title="Republica Kosovo">Kosovo</a> · <a href="/wiki/Osetia_de_Sud" title="Osetia de Sud">Osetia de Sud</a>2 · <a href="/wiki/Republica_Moldoveneasc%C4%83_Nistrean%C4%83" title="Republica Moldovenească Nistreană">Republica Moldovenească Nistreană</a> </div></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">Teritorii și regiuni nesuverane</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <div> </div> <table cellspacing="0" class="nowraplinks navbox-subgroup" style="width:100%;;;"> <tbody><tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Danemarca</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Insulele_Feroe" title="Insulele Feroe">Insulele Feroe</a> · <a href="/wiki/Groenlanda" title="Groenlanda">Groenlanda</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Finlanda</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Insulele_%C3%85land" title="Insulele Åland">Insulele Åland</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Grecia</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Muntele_Athos" title="Muntele Athos">Muntele Athos</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Norvegia</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Svalbard" title="Svalbard">Svalbard</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative;"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Regatul Unit</div></div> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Akrotiri_%C8%99i_Dhekelia" title="Akrotiri și Dhekelia">Akrotiri și Dhekelia</a>1 · <a href="/wiki/Gibraltar" title="Gibraltar">Gibraltar</a> · <a href="/wiki/Guernsey" title="Guernsey">Guernsey</a> · <a href="/wiki/Insula_Man" title="Insula Man">Insula Man</a> · <a href="/wiki/Insula_Jersey" title="Insula Jersey">Jersey</a></div> </td></tr></tbody></table> <div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> </div></div> </td></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-abovebelow" style=";" colspan="3">1 În întregime în Asia, dar din punct de vedere istoric este considerat european  · 2 Parțial sau în întregime în Asia, în funcție de definirea graniței  · 3 Stat transcontinental (preponderent asiatic) Țări după continent: <a href="/wiki/Format:Africa" title="Format:Africa">Africa</a>  · <a href="/wiki/Format:America_de_Nord" title="Format:America de Nord">America de Nord</a>  · <a href="/wiki/Format:America_de_Sud" title="Format:America de Sud">America de Sud</a>  · <a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_%C3%AEn_Asia" title="Format:Țări în Asia">Asia</a>  · <a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Format:Țări europene">Europa</a>  · <a href="/wiki/Format:Oceania" title="Format:Oceania">Oceania</a> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:TariUE" title="Format:TariUE">v</a> • <a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:TariUE" title="Discuție Format:TariUE">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:TariUE&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a> și <a href="/wiki/Extinderea_Uniunii_Europene" title="Extinderea Uniunii Europene">țări candidate la extindere</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Țări membre </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a> · <a href="/wiki/Belgia" title="Belgia">Belgia</a> · <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> · <a href="/wiki/Cehia" title="Cehia">Cehia</a> · <a href="/wiki/Cipru" title="Cipru">Cipru</a> · <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> · <a href="/wiki/Danemarca" title="Danemarca">Danemarca</a> · <a href="/wiki/Estonia" title="Estonia">Estonia</a> · <a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda">Finlanda</a> · <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> · <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a> · <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a> · <a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a> · <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> · <a href="/wiki/Letonia" title="Letonia">Letonia</a> · <a href="/wiki/Lituania" title="Lituania">Lituania</a> · <a href="/wiki/Luxemburg" title="Luxemburg">Luxemburg</a> · <a href="/wiki/Malta" title="Malta">Malta</a> · <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a> · <a href="/wiki/Portugalia" title="Portugalia">Portugalia</a> · <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> · <a href="/wiki/Slovacia" title="Slovacia">Slovacia</a> · <a href="/wiki/Slovenia" title="Slovenia">Slovenia</a> · <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a> · <a href="/wiki/Suedia" title="Suedia">Suedia</a> · <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Țările de Jos">Țările de Jos</a> · <a class="mw-selflink selflink">Ungaria</a></div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="5"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Europe.svg" class="mw-file-description" title="Uniunea Europeană"><img alt="Uniunea Europeană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/75px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="75" height="50" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/113px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/150px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Țări candidate </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Albania" title="Albania">Albania</a> · <a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Macedonia de Nord</a> · <a href="/wiki/Rela%C8%9Biile_dintre_Republica_Moldova_%C8%99i_Uniunea_European%C4%83" title="Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană">Republica Moldova</a> · <a href="/wiki/Muntenegru" title="Muntenegru">Muntenegru</a> · <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a> · <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a> · <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Țări aplicante </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia și Herțegovina</a> · <a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a></div> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="2" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:Popoare_fino-ugrice" title="Format:Popoare fino-ugrice">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Popoare_fino-ugrice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Popoare fino-ugrice — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Popoare_fino-ugrice&action=edit">m</a></div></div>Popoare vorbitoare de <a href="/wiki/Limbi_fino-ugrice" title="Limbi fino-ugrice">limbi fino-ugrice</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/w/index.php?title=Limbi_fino-permice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Limbi fino-permice — pagină inexistentă">Limbi fino-permice</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Karelia.svg" class="mw-file-description" title="Carelia"><img alt="Carelia" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/69/Flag_of_Karelia.svg/22px-Flag_of_Karelia.svg.png" decoding="async" width="22" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/69/Flag_of_Karelia.svg/33px-Flag_of_Karelia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/69/Flag_of_Karelia.svg/44px-Flag_of_Karelia.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></a> <a href="/wiki/Republica_Carelia" title="Republica Carelia">Carelia</a> • <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Estonia.svg" class="mw-file-description" title="Estonia"><img alt="Estonia" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Flag_of_Estonia.svg/22px-Flag_of_Estonia.svg.png" decoding="async" width="22" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Flag_of_Estonia.svg/33px-Flag_of_Estonia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8f/Flag_of_Estonia.svg/44px-Flag_of_Estonia.svg.png 2x" data-file-width="990" data-file-height="630" /></a> <a href="/wiki/Estonia" title="Estonia">Estonia</a> • <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Finland.svg" class="mw-file-description" title="Finlanda"><img alt="Finlanda" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bc/Flag_of_Finland.svg/22px-Flag_of_Finland.svg.png" decoding="async" width="22" height="13" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bc/Flag_of_Finland.svg/33px-Flag_of_Finland.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bc/Flag_of_Finland.svg/44px-Flag_of_Finland.svg.png 2x" data-file-width="1800" data-file-height="1100" /></a> <a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda">Finlanda</a> • <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Komi.svg" class="mw-file-description" title="Republica Komi"><img alt="Republica Komi" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/Flag_of_Komi.svg/22px-Flag_of_Komi.svg.png" decoding="async" width="22" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/Flag_of_Komi.svg/33px-Flag_of_Komi.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/Flag_of_Komi.svg/44px-Flag_of_Komi.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="800" /></a> <a href="/wiki/Republica_Komi" class="mw-redirect" title="Republica Komi">Komi</a> • <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Sami_flag.svg" class="mw-file-description" title="Laponia"><img alt="Laponia" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Sami_flag.svg/22px-Sami_flag.svg.png" decoding="async" width="22" height="16" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Sami_flag.svg/33px-Sami_flag.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/Sami_flag.svg/44px-Sami_flag.svg.png 2x" data-file-width="808" data-file-height="600" /></a> <a href="/wiki/Laponia" title="Laponia">Laponia</a> • <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Mari_El.svg" class="mw-file-description" title="Mari El"><img alt="Mari El" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a7/Flag_of_Mari_El.svg/22px-Flag_of_Mari_El.svg.png" decoding="async" width="22" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a7/Flag_of_Mari_El.svg/33px-Flag_of_Mari_El.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a7/Flag_of_Mari_El.svg/44px-Flag_of_Mari_El.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></a> <a href="/wiki/Mari_El" title="Mari El">Mari El</a> • <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Mordovia.svg" class="mw-file-description" title="Mordovia"><img alt="Mordovia" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2f/Flag_of_Mordovia.svg/22px-Flag_of_Mordovia.svg.png" decoding="async" width="22" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2f/Flag_of_Mordovia.svg/33px-Flag_of_Mordovia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2f/Flag_of_Mordovia.svg/44px-Flag_of_Mordovia.svg.png 2x" data-file-width="512" data-file-height="341" /></a> <a href="/wiki/Mordovia" title="Mordovia">Mordovia</a> • <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Udmurtia.svg" class="mw-file-description" title="Udmurtia"><img alt="Udmurtia" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c7/Flag_of_Udmurtia.svg/22px-Flag_of_Udmurtia.svg.png" decoding="async" width="22" height="11" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c7/Flag_of_Udmurtia.svg/33px-Flag_of_Udmurtia.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c7/Flag_of_Udmurtia.svg/44px-Flag_of_Udmurtia.svg.png 2x" data-file-width="540" data-file-height="270" /></a> <a href="/wiki/Udmurtia" title="Udmurtia">Udmurtia</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;"><a href="/wiki/Limbi_ugrice" title="Limbi ugrice">Limbi ugrice</a> </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Yugra.svg" class="mw-file-description" title="Hantî şi Mansi"><img alt="Hantî şi Mansi" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/70/Flag_of_Yugra.svg/22px-Flag_of_Yugra.svg.png" decoding="async" width="22" height="11" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/70/Flag_of_Yugra.svg/33px-Flag_of_Yugra.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/70/Flag_of_Yugra.svg/44px-Flag_of_Yugra.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="600" /></a> <a href="/wiki/Districtul_Autonom_Hant%C3%AE-Mansi" class="mw-redirect" title="Districtul Autonom Hantî-Mansi">Districtul Autonom Hantî-Mansi</a> • <a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Hungary.svg" class="mw-file-description" title="Ungaria"><img alt="Ungaria" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c1/Flag_of_Hungary.svg/22px-Flag_of_Hungary.svg.png" decoding="async" width="22" height="11" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c1/Flag_of_Hungary.svg/33px-Flag_of_Hungary.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c1/Flag_of_Hungary.svg/44px-Flag_of_Hungary.svg.png 2x" data-file-width="1200" data-file-height="600" /></a> <a class="mw-selflink selflink">Ungaria</a></div> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <table class="navbox" cellspacing="0" style=""> <tbody><tr> <td style="padding:2px;"> <table cellspacing="0" class="nowraplinks collapsible autocollapse" style="width:100%;background:transparent;color:inherit;;"> <tbody><tr> <th style=";" colspan="3" class="navbox-title"><div style="float:left; width:6em;text-align:left;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:Dun%C4%83re" title="Format:Dunăre">v</a> • <a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:Dun%C4%83re" title="Discuție Format:Dunăre">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Dun%C4%83re&action=edit">m</a></div></div><a href="/wiki/Dun%C4%83rea" title="Dunărea">Dunărea</a> </th></tr> <tr style="height:2px;"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Țări </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"> <div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a> · <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a> · <a href="/wiki/Slovacia" title="Slovacia">Slovacia</a> · <a class="mw-selflink selflink">Ungaria</a> · <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> · <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a> · <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> · <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> · <a href="/wiki/Republica_Moldova" title="Republica Moldova">Republica Moldova</a> · <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a></div> </td> <td class="navbox-image" style="width:0%;padding:0px 0px 0px 2px;" rowspan="7"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Danubemap.png" class="mw-file-description" title="Map indicating the Danube"><img alt="Map indicating the Danube" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Danubemap.png/120px-Danubemap.png" decoding="async" width="120" height="77" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Danubemap.png/180px-Danubemap.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/96/Danubemap.png/240px-Danubemap.png 2x" data-file-width="747" data-file-height="480" /></a> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Orașe </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Donaueschingen" title="Donaueschingen">Donaueschingen</a> · <a href="/wiki/Ulm_(ora%C8%99)" title="Ulm (oraș)">Ulm</a> · <a href="/wiki/Ingolstadt" title="Ingolstadt">Ingolstadt</a> · <a href="/wiki/Regensburg" title="Regensburg">Regensburg</a> · <a href="/wiki/Passau" title="Passau">Passau</a> · <a href="/wiki/Linz" title="Linz">Linz</a> · <a href="/wiki/Viena" title="Viena">Viena</a> · <a href="/wiki/Bratislava" title="Bratislava">Bratislava</a> · <a href="/wiki/Gy%C5%91r" title="Győr">Győr</a> · <a href="/wiki/Kom%C3%A1rom" title="Komárom">Komárom</a> · <a href="/wiki/Kom%C3%A1rno" title="Komárno">Komárno</a> · <a href="/wiki/Esztergom" title="Esztergom">Esztergom</a> · <a href="/wiki/Budapesta" title="Budapesta">Budapesta</a> · <a href="/wiki/Duna%C3%BAjv%C3%A1ros" title="Dunaújváros">Dunaújváros</a> · <a href="/wiki/Baja" title="Baja">Baja</a> · <a href="/wiki/Vukovar" title="Vukovar">Vukovar</a> · <a href="/wiki/Novi_Sad" title="Novi Sad">Novi Sad</a> · <a href="/wiki/Belgrad" title="Belgrad">Belgrad</a> · <a href="/wiki/Semendria" title="Semendria">Smederevo</a> · <a href="/wiki/Drobeta-Turnu_Severin" title="Drobeta-Turnu Severin">Drobeta-Turnu Severin</a> · <a href="/wiki/Negotin" title="Negotin">Negotin</a> · <a href="/wiki/Calafat" title="Calafat">Calafat</a> · <a href="/wiki/Vidin" title="Vidin">Vidin</a> · <a href="/wiki/Lom_(Bulgaria)" title="Lom (Bulgaria)">Lom</a> · <a href="/wiki/Svi%C8%99tov" title="Sviștov">Sviștov</a> · <a href="/wiki/Giurgiu" title="Giurgiu">Giurgiu</a> · <a href="/wiki/Ruse" title="Ruse">Ruse</a> · <a href="/wiki/Silistra" title="Silistra">Silistra</a> · <a href="/wiki/C%C4%83l%C4%83ra%C8%99i" title="Călărași">Călărași</a> · <a href="/wiki/Cernavod%C4%83" title="Cernavodă">Cernavodă</a> · <a href="/wiki/Br%C4%83ila" title="Brăila">Brăila</a> · <a href="/wiki/Gala%C8%9Bi" title="Galați">Galați</a> · <a href="/wiki/Ismail" title="Ismail">Ismail</a> · <a href="/wiki/Tulcea" title="Tulcea">Tulcea</a> · <a href="/wiki/Sulina" title="Sulina">Sulina</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Afluenți </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-odd"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Iller" title="Iller">Iller</a>  · <a href="/wiki/Brenz_(r%C3%A2u)" title="Brenz (râu)">Brenz</a>  · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Lech" title="Râul Lech">Lech</a> · <a href="/wiki/Regen_(r%C3%A2u)" title="Regen (râu)">Regen</a> · <a href="/wiki/Isar" title="Isar">Isar</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Inn" title="Râul Inn">Inn</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Morava" title="Râul Morava">Morava</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_V%C3%A1h" title="Râul Váh">Váh</a>  · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Hron" title="Râul Hron">Hron</a>  · <a href="/w/index.php?title=Ipe%C4%BE&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ipeľ — pagină inexistentă">Ipeľ</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Drava" title="Râul Drava">Drava</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Tisa" title="Râul Tisa">Tisa</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Sava" title="Râul Sava">Sava</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Timi%C8%99,_Dun%C4%83re" class="mw-redirect" title="Râul Timiș, Dunăre">Timiș</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Nera" title="Râul Nera">Nera</a> · <a href="/wiki/Velika_Morava" title="Velika Morava">Velika Morava</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Timoc" title="Râul Timoc">Timoc</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Cerna,_Dun%C4%83re" title="Râul Cerna, Dunăre">Cerna</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Jiu" title="Râul Jiu">Jiu</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Isk%C4%83r" title="Râul Iskăr">Iskăr</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Olt" title="Râul Olt">Olt</a> · <a href="/wiki/Osam" class="mw-redirect" title="Osam">Osam</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Iantra" title="Râul Iantra">Iantra</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Vedea" title="Râul Vedea">Vedea</a> · <a href="/wiki/Rusenski_Lom" title="Rusenski Lom">Rusenski Lom</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Arge%C8%99" title="Râul Argeș">Argeș</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Mosti%C8%99tea" title="Râul Mostiștea">Mostiștea</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Ialomi%C8%9Ba" title="Râul Ialomița">Ialomița</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Siret" title="Râul Siret">Siret</a> · <a href="/wiki/R%C3%A2ul_Prut" title="Râul Prut">Prut</a></div> </td></tr> <tr style="height:2px"> <td> </td></tr> <tr> <td class="navbox-group" style=";;">Insule </td> <td style="text-align:left;border-left:2px solid #fdfdfd;width:100%;padding:0px;;;" class="navbox-list navbox-even"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Acalia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Acalia — pagină inexistentă">Acalia</a> · <a href="/w/index.php?title=Ada_Huja&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ada Huja — pagină inexistentă">Ada Huja</a> · <a href="/wiki/Insula_Ada_Kaleh" title="Insula Ada Kaleh">Ada Kaleh</a> (actualmente scufundată) · <a href="/wiki/Balta_Ialomi%C8%9Bei" title="Balta Ialomiței">Balta Ialomiței</a> · <a href="/w/index.php?title=Insula_B%C4%83loi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insula Băloi — pagină inexistentă">Băloi</a>  · <a href="/w/index.php?title=B%C4%83loi_Mic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Băloi Mic — pagină inexistentă">Băloi Mic</a> · <a href="/wiki/Insula_Belene" title="Insula Belene">Belene</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Blizna%C8%9Bi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Bliznați — pagină inexistentă">Bliznațite</a> · <a href="/wiki/Insula_Mare_a_Br%C4%83ilei" title="Insula Mare a Brăilei">Insula Mare a Brăilei</a> · <a href="/wiki/Insula_Mic%C4%83_a_Br%C4%83ilei" title="Insula Mică a Brăilei">Insula Mică a Brăilei</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Calafatul_Mare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Calafatul Mare — pagină inexistentă">Calafatul Mare</a> · <a href="/wiki/Insula_Calinov%C4%83%C8%9B" title="Insula Calinovăț">Calinovăț</a> · <a href="/wiki/Insula_Ciobanu" title="Insula Ciobanu">Ciobanu</a> · <a href="/wiki/Ostrovul_Cioc%C4%83ne%C8%99ti" title="Ostrovul Ciocănești">Ciocănești</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Cop%C4%83ni%C8%9Ba&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Copănița — pagină inexistentă">Copănița</a> · <a href="/wiki/Insula_Csepel" title="Insula Csepel">Csepel</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Doichov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Doichov — pagină inexistentă">Doichov</a> · <a href="/wiki/Donauinsel" title="Donauinsel">Donauinsel</a> · <a href="/wiki/Insula_Dranov" title="Insula Dranov">Dranov</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Esperanto&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Esperanto — pagină inexistentă">Esperanto</a> · <a href="/wiki/Forkontumac" title="Forkontumac">Forkontumac</a> · <a href="/w/index.php?title=Insula_G%C3%A2rcov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insula Gârcov — pagină inexistentă">Gârcov</a> · <a href="/w/index.php?title=Insula_Gr%C4%83di%C8%99tea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insula Grădiștea — pagină inexistentă">Grădiștea</a> · <a href="/w/index.php?title=Insula_Go%C8%99tinu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insula Goștinu — pagină inexistentă">Goștinu</a>  · <a href="/wiki/St%C3%A2nca_lui_Ioan" title="Stânca lui Ioan">Jochenstein</a> · <a href="/w/index.php?title=Komleks_Aleko_Telika&action=edit&redlink=1" class="new" title="Komleks Aleko Telika — pagină inexistentă">Komleks Aleko Telika</a> · <a href="/wiki/Insula_Kozlodui" title="Insula Kozlodui">Kozlodui</a> · <a href="/wiki/Insula_Kr%C4%8Dedin" title="Insula Krčedin">Krčedin</a> · <a href="/wiki/Insula_Kutovo" title="Insula Kutovo">Kutovo</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Lakt&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Lakt — pagină inexistentă">Lakt</a> · <a href="/wiki/Ostrovul_Limba" title="Ostrovul Limba">Limba</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Lungu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Lungu — pagină inexistentă">Lungu</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Lungu_II&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Lungu II — pagină inexistentă">Lungu II</a> · <a href="/wiki/Insula_Lupa" title="Insula Lupa">Lupa</a> · <a href="/wiki/Insula_Maican" title="Insula Maican">Maican</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Malak_Boril&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Malak Boril — pagină inexistentă">Malak Boril</a> · <a href="/wiki/Ostrovul_Mare" class="mw-redirect" title="Ostrovul Mare">Mare</a> · <a href="/wiki/Marea_Insul%C4%83_a_R%C4%83zboiului" title="Marea Insulă a Războiului">Marea Insulă a Războiului</a> · <a href="/wiki/Insula_Margareta" title="Insula Margareta">Margareta</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Milka&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Milka — pagină inexistentă">Milka</a> · <a href="/wiki/Ostrovul_Mocanu" class="mw-redirect" title="Ostrovul Mocanu">Mocanu</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Moc%C4%83na%C8%99u&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Mocănașu — pagină inexistentă">Mocănașu</a> · <a href="/wiki/Ostrovul_Moldova_Veche" title="Ostrovul Moldova Veche">Moldova Veche</a> · <a href="/wiki/Insula_%C3%93buda" title="Insula Óbuda">Óbuda</a> · <a href="/wiki/Insula_Ostrovo" title="Insula Ostrovo">Ostrovo</a> (actualmente peninsulă) · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Paleu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Paleu — pagină inexistentă">Paleu</a> · <a href="/w/index.php?title=Insula_Plopi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insula Plopi — pagină inexistentă">Plopi</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_P%C4%83p%C4%83diei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Păpădiei — pagină inexistentă">Păpădiei</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Pozarevo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Pozarevo — pagină inexistentă">Pozarevo</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Pletri%C8%99&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Pletriș — pagină inexistentă">Pletriș</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Sredneak&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Sredneak — pagină inexistentă">Sredneak</a> · <a href="/w/index.php?title=Stariat_Dab&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stariat Dab — pagină inexistentă">Stariat Dab</a> · <a href="/wiki/Insula_Szentendre" title="Insula Szentendre">Szentendre</a> · <a href="/wiki/Insula_%C8%98imian" title="Insula Șimian">Șimian</a> · <a href="/wiki/Insula_%C5%A0arengrad" title="Insula Šarengrad">Šarengrad</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_%C8%9Aibar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Țibar — pagină inexistentă">Țibar</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Van%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Vană — pagină inexistentă">Vană</a> · <a href="/wiki/Insula_Vardim" title="Insula Vardim">Vardim</a> · <a href="/w/index.php?title=Insula_V%C3%A2n%C4%83tori&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insula Vânători — pagină inexistentă">Vânători</a> · <a href="/w/index.php?title=Ostrovul_Verde&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ostrovul Verde — pagină inexistentă">Verde</a> · <a href="/w/index.php?title=Insula_Veriga&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insula Veriga — pagină inexistentă">Veriga</a> · <a href="/wiki/Insula_Vukovar" title="Insula Vukovar">Vukovar</a> · <a href="/w/index.php?title=%C5%BDitn%C3%BD_ostrov&action=edit&redlink=1" class="new" title="Žitný ostrov — pagină inexistentă">Žitný ostrov</a> · <a href="/w/index.php?title=Insula_Zlobia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insula Zlobia — pagină inexistentă">Zlobia</a></div> </td></tr></tbody></table> </td></tr></tbody></table><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16513826"> <div role="navigation" class="navbox" aria-label="Navbox" style="padding:3px"><table class="nowraplinks hlist navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate">Control de autoritate</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><a href="/wiki/Bibsys" title="Bibsys">BIBSYS</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://authority.bibsys.no/authority/rest/authorities/html/90723506">90723506</a></li> <li><a href="/wiki/Biblioteca_Nacional_de_Espa%C3%B1a" class="mw-redirect" title="Biblioteca Nacional de España">BNE</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="http://catalogo.bne.es/uhtbin/authoritybrowse.cgi?action=display&authority_id=XX451386">XX451386</a></li> <li><a href="/wiki/Biblioth%C3%A8que_nationale_de_France" title="Bibliothèque nationale de France">BNF</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://catalogue.bnf.fr/ark:/12148/cb152385422">cb152385422</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb152385422">(data)</a></li> <li><a href="/wiki/CiNii" title="CiNii">CiNii</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://ci.nii.ac.jp/author/DA00830303?l=en">DA00830303</a></li> <li><a href="/wiki/Integrated_Authority_File" class="mw-redirect" title="Integrated Authority File">GND</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://d-nb.info/gnd/4078541-5">4078541-5</a></li> <li><a href="/wiki/Historical_Dictionary_of_Switzerland" class="mw-redirect" title="Historical Dictionary of Switzerland">HDS</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://hls-dhs-dss.ch/fr/articles/003375">003375</a></li> <li><a href="/wiki/International_Standard_Name_Identifier" title="International Standard Name Identifier">ISNI</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="http://isni.org/isni/0000000122540380">0000 0001 2254 0380</a></li> <li><a href="/wiki/KulturNav" title="KulturNav">KulturNav</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="http://kulturnav.org/e83dc6ef-d1e1-4fab-bbcf-478cfa448af8">e83dc6ef-d1e1-4fab-bbcf-478cfa448af8</a></li> <li><a href="/wiki/Library_of_Congress_Control_Number" class="mw-redirect" title="Library of Congress Control Number">LCCN</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://id.loc.gov/authorities/names/n79053090">n79053090</a></li> <li><a href="/wiki/MusicBrainz" title="MusicBrainz">MusicBrainz</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://musicbrainz.org/area/312bc5bb-7e43-3e63-81c6-b4d712b37b2c">312bc5bb-7e43-3e63-81c6-b4d712b37b2c</a></li> <li><a href="/wiki/National_Archives_and_Records_Administration" title="National Archives and Records Administration">NARA</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://catalog.archives.gov/id/10045318">10045318</a></li> <li><a href="/wiki/National_Diet_Library" class="mw-redirect" title="National Diet Library">NDL</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://id.ndl.go.jp/auth/ndlna/00562919">00562919</a></li> <li><a href="/wiki/National_Library_of_the_Czech_Republic" class="mw-redirect" title="National Library of the Czech Republic">NKC</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://aleph.nkp.cz/F/?func=find-c&local_base=aut&ccl_term=ica=ge129985&CON_LNG=ENG">ge129985</a></li> <li><a href="/wiki/Syst%C3%A8me_universitaire_de_documentation" title="Système universitaire de documentation">SUDOC</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.idref.fr/026385538">026385538</a></li> <li><a href="/wiki/Virtual_International_Authority_File" title="Virtual International Authority File">VIAF</a>: <a rel="nofollow" class="external text" href="https://viaf.org/viaf/128544491">128544491</a></li> <li> <a href="/wiki/WorldCat_Identities" class="mw-redirect" title="WorldCat Identities">WorldCat Identities</a> (via VIAF): <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.worldcat.org/identities/containsVIAFID/128544491">128544491</a></li></ul> </div></td><td class="navbox-image" rowspan="1" style="width:1px;padding:0px 0px 0px 2px"><div><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/20px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png" decoding="async" width="20" height="20" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/30px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/40px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 2x" data-file-width="20" data-file-height="20" /></a></div></td></tr></tbody></table></div>    </div><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ungaria&oldid=16573645">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ungaria&oldid=16573645</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorii</a>: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Republici" title="Categorie:Republici">Republici</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:State_membre_ale_Organiza%C8%9Biei_Na%C8%9Biunilor_Unite" title="Categorie:State membre ale Organizației Națiunilor Unite">State membre ale Organizației Națiunilor Unite</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:%C8%9A%C4%83rile_Uniunii_Europene" title="Categorie:Țările Uniunii Europene">Țările Uniunii Europene</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:%C8%9A%C4%83rile_NATO" title="Categorie:Țările NATO">Țările NATO</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:State_f%C4%83r%C4%83_ie%C8%99ire_la_mare" title="Categorie:State fără ieșire la mare">State fără ieșire la mare</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:%C8%9A%C4%83ri_din_Europa" title="Categorie:Țări din Europa">Țări din Europa</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Fond%C4%83ri_%C3%AEn_895" title="Categorie:Fondări în 895">Fondări în 895</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Ungaria" title="Categorie:Ungaria">Ungaria</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_englez%C4%83_(en)" title="Categorie:Articole cu surse în limba engleză (en)">Articole cu surse în limba engleză (en)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_leg%C4%83turi_c%C4%83tre_elemente_f%C4%83r%C4%83_etichet%C4%83_%C3%AEn_limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Categorie:Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română">Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_maghiar%C4%83_(hu)" title="Categorie:Articole cu surse în limba maghiară (hu)">Articole cu surse în limba maghiară (hu)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Webarchive_template_wayback_links" title="Categorie:Webarchive template wayback links">Webarchive template wayback links</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_croat%C4%83_(hr)" title="Categorie:Articole cu surse în limba croată (hr)">Articole cu surse în limba croată (hr)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_leg%C4%83turi_externe_nefunc%C8%9Bionale" title="Categorie:Pagini cu legături externe nefuncționale">Pagini cu legături externe nefuncționale</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_spaniol%C4%83_(es)" title="Categorie:Articole cu surse în limba spaniolă (es)">Articole cu surse în limba spaniolă (es)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_note_flexibile_de_dimensiune_diferit%C4%83" title="Categorie:Pagini cu note flexibile de dimensiune diferită">Pagini cu note flexibile de dimensiune diferită</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BIBSYS" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BIBSYS">Articole Wikipedia cu identificatori BIBSYS</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BNE" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BNE">Articole Wikipedia cu identificatori BNE</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BNF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BNF">Articole Wikipedia cu identificatori BNF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_CINII" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori CINII">Articole Wikipedia cu identificatori CINII</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_GND" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori GND">Articole Wikipedia cu identificatori GND</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_HDS" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori HDS">Articole Wikipedia cu identificatori HDS</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_ISNI" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori ISNI">Articole Wikipedia cu identificatori ISNI</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_KULTURNAV" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori KULTURNAV">Articole Wikipedia cu identificatori KULTURNAV</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_LCCN" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori LCCN">Articole Wikipedia cu identificatori LCCN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_MusicBrainz_area" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori MusicBrainz area">Articole Wikipedia cu identificatori MusicBrainz area</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NARA" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NARA">Articole Wikipedia cu identificatori NARA</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NDL" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NDL">Articole Wikipedia cu identificatori NDL</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NKC" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NKC">Articole Wikipedia cu identificatori NKC</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_SUDOC" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC">Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_VIAF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori VIAF">Articole Wikipedia cu identificatori VIAF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_WorldCat-VIAF" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF">Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Control_de_autoritate_cu_15_elemente" title="Categorie:Control de autoritate cu 15 elemente">Control de autoritate cu 15 elemente</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_control_de_autoritate" title="Categorie:Articole Wikipedia cu control de autoritate">Articole Wikipedia cu control de autoritate</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 19 octombrie 2024, ora 02:34.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Ungaria&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-f69cdc8f6-5w7wd","wgBackendResponseTime":175,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"3.271","walltime":"7.961","ppvisitednodes":{"value":19097,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":730128,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":141620,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":21,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":21,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":1,"limit":20},"unstrip-size":{"value":713050,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":17,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 6762.306 1 -total"," 62.10% 4199.586 309 Format:Ill-wd"," 13.82% 934.605 1 Format:Infocaseta_Țară"," 9.69% 654.945 130 Format:Citat_web"," 2.11% 142.642 6 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 1.87% 126.581 20 Format:Citat_știre"," 1.72% 116.228 36 Format:Citat_carte"," 1.19% 80.468 66 Format:Lang"," 0.97% 65.587 1 Format:Subiecte_Ungaria"," 0.84% 56.620 9 Format:Citation"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"1.908","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":17288744,"limit":52428800},"limitreport-logs":"number1 = 9599744\nnumber2 = 9599744\nnumber1 = \"93030\"\nnumber2 = 93030\nnumber1 = \"325411\"\nnumber2 = 325411\nnumber1 = \"882\"\nnumber2 = 882\nnumber1 = \"1014\"\nnumber2 = 1014\nnumber1 = \"9.7\"\nnumber2 = 9.7\nnumber1 = \"41.9\"\nnumber2 = 41.9\nnumber1 = \"-35\"\nnumber2 = -35\nnumber1 = \"23\"\nnumber2 = 23\nnumber1 = \"28\"\nnumber2 = 28\nnumber1 = \"-3\"\nnumber2 = -3\nnumber1 = \"600\"\nnumber2 = 600\nnumber1 = \"265037\"\nnumber2 = 265037\nnumber1 = \"9003\"\nnumber2 = 9003\nnumber1 = \"1314\"\nnumber2 = 1314\nnumber1 = \"23561\"\nnumber2 = 23561\nnumber1 = \"268\"\nnumber2 = 268\n","limitreport-profile":[["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getLabelByLanguage","280","15.4"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getEntityStatements","240","13.2"],["dataWrapper \u003Cmw.lua:672\u003E","220","12.1"],["recursiveClone \u003CmwInit.lua:45\u003E","120","6.6"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::preprocess","120","6.6"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::callParserFunction","100","5.5"],["?","80","4.4"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getEntity","80","4.4"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getSiteLinkPageName","60","3.3"],["init \u003CModul:Citation/CS1\u003E","60","3.3"],["[others]","460","25.3"]]},"cachereport":{"origin":"mw-web.eqiad.main-5dc468848-bl2bm","timestamp":"20241123091723","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"Ungaria","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Ungaria","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q28","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q28","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2004-02-04T08:59:03Z","dateModified":"2024-10-19T00:34:49Z","image":"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/c\/c1\/Flag_of_Hungary.svg","headline":"\u021bar\u0103 din Europa Central\u0103"}</script> </body> </html>