CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-enabled skin-theme-clientpref-day vector-sticky-header-enabled vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Malta - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-enabled skin-theme-clientpref-day vector-sticky-header-enabled vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""],"wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"98f6d827-6f4d-480d-b542-cd0ae8163899","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Malta","wgTitle":"Malta","wgCurRevisionId":16754886,"wgRevisionId":16754886,"wgArticleId":6515,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Pagini cu citări fără titluri","Pagini cu citări de simple URL-uri","Mentenanță CS1: URL impropriu","Articole cu surse în limba engleză (en)","Pagini cu legături externe nefuncționale","Webarchive template wayback links","Webarchive template archiveis links","Pagini ce folosesc legături automate către ISBN","Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română","Articole care necesită citări suplimentare","Pagini cu citări cu argumente redundante","Pagini cu citări ce folosesc parametri necunoscuți","1911 Britannica","Țări din Europa","Țări și teritorii de limbă engleză","State insulare","Malta","Insule din Marea Mediterană","Țările Uniunii Europene","Republici","Europa de Sud"],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Malta","wgRelevantArticleId":6515,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":200000,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true,"wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q233","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false}; RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","ext.cite.styles":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready"};RLPAGEMODULES=["ext.cite.ux-enhancements","mediawiki.page.media","ext.scribunto.logs","site","mediawiki.page.ready","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.cite.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.22"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Malta.svg/1200px-Flag_of_Malta.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="1200"> <meta property="og:image:height" content="800"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Malta.svg/800px-Flag_of_Malta.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="800"> <meta property="og:image:height" content="533"> <meta property="og:image" content="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Malta.svg/640px-Flag_of_Malta.svg.png"> <meta property="og:image:width" content="640"> <meta property="og:image:height" content="427"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Malta - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Malta"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=Malta&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Malta"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="auth.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Malta rootpage-Malta skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" title="Meniul principal" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Meniul principal </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z">Pagina principală</a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r">Schimbări recente</a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente">Cafenea</a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x">Articol aleatoriu</a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow">Facebook</a></li><li id="n-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale">Pagini speciale</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit">Cum încep pe Wikipedia</a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor">Ajutor</a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire">Portaluri tematice</a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute">Articole cerute</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"> Căutare </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Aspect </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="https://donate.wikimedia.org/?wmf_source=donate&wmf_medium=sidebar&wmf_campaign=ro.wikipedia.org&uselang=ro" class="">Donații</a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Malta" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class="">Creare cont</a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Malta" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class="">Autentificare</a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Unelte personale </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="https://donate.wikimedia.org/?wmf_source=donate&wmf_medium=sidebar&wmf_campaign=ro.wikipedia.org&uselang=ro">Donații</a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Malta" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"> Creare cont</a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Malta" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"> Autentificare</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Etimologia" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Etimologia"> <div class="vector-toc-text"> 1 Etimologia </div> </a> <ul id="toc-Etimologia-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Istoria" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Istoria"> <div class="vector-toc-text"> 2 Istoria </div> </a> <button aria-controls="toc-Istoria-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Istoria subsection </button> <ul id="toc-Istoria-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Preistoria" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Preistoria"> <div class="vector-toc-text"> 2.1 Preistoria </div> </a> <ul id="toc-Preistoria-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Grecii,_fenicienii,_cartaginezii_și_romanii" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Grecii,_fenicienii,_cartaginezii_și_romanii"> <div class="vector-toc-text"> 2.2 Grecii, fenicienii, cartaginezii și romanii </div> </a> <ul id="toc-Grecii,_fenicienii,_cartaginezii_și_romanii-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Perioada_musulmană_și_Evul_Mediu" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Perioada_musulmană_și_Evul_Mediu"> <div class="vector-toc-text"> 2.3 Perioada musulmană și Evul Mediu </div> </a> <ul id="toc-Perioada_musulmană_și_Evul_Mediu-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Cucerirea_normandă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Cucerirea_normandă"> <div class="vector-toc-text"> 2.4 Cucerirea normandă </div> </a> <ul id="toc-Cucerirea_normandă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Dominația_Coroanei_de_Aragon_și_Cavalerii_de_Malta" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Dominația_Coroanei_de_Aragon_și_Cavalerii_de_Malta"> <div class="vector-toc-text"> 2.5 Dominația Coroanei de Aragon și Cavalerii de Malta </div> </a> <ul id="toc-Dominația_Coroanei_de_Aragon_și_Cavalerii_de_Malta-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Perioada_franceză" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Perioada_franceză"> <div class="vector-toc-text"> 2.6 Perioada franceză </div> </a> <ul id="toc-Perioada_franceză-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Imperiul_Britanic_și_al_Doilea_Război_Mondial" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Imperiul_Britanic_și_al_Doilea_Război_Mondial"> <div class="vector-toc-text"> 2.7 Imperiul Britanic și al Doilea Război Mondial </div> </a> <ul id="toc-Imperiul_Britanic_și_al_Doilea_Război_Mondial-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Independența_și_Republica" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Independența_și_Republica"> <div class="vector-toc-text"> 2.8 Independența și Republica </div> </a> <ul id="toc-Independența_și_Republica-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Politica" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Politica"> <div class="vector-toc-text"> 3 Politica </div> </a> <button aria-controls="toc-Politica-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Politica subsection </button> <ul id="toc-Politica-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Împărțirea_administrativă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Împărțirea_administrativă"> <div class="vector-toc-text"> 3.1 Împărțirea administrativă </div> </a> <ul id="toc-Împărțirea_administrativă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Relații_externe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Relații_externe"> <div class="vector-toc-text"> 3.2 Relații externe </div> </a> <ul id="toc-Relații_externe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Armata" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Armata"> <div class="vector-toc-text"> 3.3 Armata </div> </a> <ul id="toc-Armata-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Geografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Geografie"> <div class="vector-toc-text"> 4 Geografie </div> </a> <button aria-controls="toc-Geografie-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Geografie subsection </button> <ul id="toc-Geografie-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Clima" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Clima"> <div class="vector-toc-text"> 4.1 Clima </div> </a> <ul id="toc-Clima-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Urbanizarea" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Urbanizarea"> <div class="vector-toc-text"> 4.2 Urbanizarea </div> </a> <ul id="toc-Urbanizarea-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Economia" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Economia"> <div class="vector-toc-text"> 5 Economia </div> </a> <button aria-controls="toc-Economia-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Economia subsection </button> <ul id="toc-Economia-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Bănci_și_finanțe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Bănci_și_finanțe"> <div class="vector-toc-text"> 5.1 Bănci și finanțe </div> </a> <ul id="toc-Bănci_și_finanțe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Transporturi" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Transporturi"> <div class="vector-toc-text"> 5.2 Transporturi </div> </a> <ul id="toc-Transporturi-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Comunicații" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Comunicații"> <div class="vector-toc-text"> 5.3 Comunicații </div> </a> <ul id="toc-Comunicații-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Moneda" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Moneda"> <div class="vector-toc-text"> 5.4 Moneda </div> </a> <ul id="toc-Moneda-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Turism" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Turism"> <div class="vector-toc-text"> 5.5 Turism </div> </a> <ul id="toc-Turism-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Știință_și_tehnologie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Știință_și_tehnologie"> <div class="vector-toc-text"> 5.6 Știință și tehnologie </div> </a> <ul id="toc-Știință_și_tehnologie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Demografia" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Demografia"> <div class="vector-toc-text"> 6 Demografia </div> </a> <button aria-controls="toc-Demografia-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Demografia subsection </button> <ul id="toc-Demografia-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Limbile" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Limbile"> <div class="vector-toc-text"> 6.1 Limbile </div> </a> <ul id="toc-Limbile-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Cele_mai_mari_orașe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Cele_mai_mari_orașe"> <div class="vector-toc-text"> 6.2 Cele mai mari orașe </div> </a> <ul id="toc-Cele_mai_mari_orașe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Religia" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Religia"> <div class="vector-toc-text"> 6.3 Religia </div> </a> <ul id="toc-Religia-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Migrația" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Migrația"> <div class="vector-toc-text"> 6.4 Migrația </div> </a> <ul id="toc-Migrația-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Imigrația" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Imigrația"> <div class="vector-toc-text"> 6.4.1 Imigrația </div> </a> <ul id="toc-Imigrația-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Emigrația" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Emigrația"> <div class="vector-toc-text"> 6.4.2 Emigrația </div> </a> <ul id="toc-Emigrația-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Educație" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Educație"> <div class="vector-toc-text"> 6.5 Educație </div> </a> <ul id="toc-Educație-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Asistență_medicală" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Asistență_medicală"> <div class="vector-toc-text"> 6.6 Asistență medicală </div> </a> <ul id="toc-Asistență_medicală-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Cultura" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Cultura"> <div class="vector-toc-text"> 7 Cultura </div> </a> <button aria-controls="toc-Cultura-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Cultura subsection </button> <ul id="toc-Cultura-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Muzica" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Muzica"> <div class="vector-toc-text"> 7.1 Muzica </div> </a> <ul id="toc-Muzica-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Literatura" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Literatura"> <div class="vector-toc-text"> 7.2 Literatura </div> </a> <ul id="toc-Literatura-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Arta_și_arhitectura" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Arta_și_arhitectura"> <div class="vector-toc-text"> 7.3 Arta și arhitectura </div> </a> <ul id="toc-Arta_și_arhitectura-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Bucătăria" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Bucătăria"> <div class="vector-toc-text"> 7.4 Bucătăria </div> </a> <ul id="toc-Bucătăria-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Obiceiuri" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Obiceiuri"> <div class="vector-toc-text"> 7.5 Obiceiuri </div> </a> <ul id="toc-Obiceiuri-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Tradiții" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Tradiții"> <div class="vector-toc-text"> 7.6 Tradiții </div> </a> <ul id="toc-Tradiții-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Festivaluri" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Festivaluri"> <div class="vector-toc-text"> 7.7 Festivaluri </div> </a> <ul id="toc-Festivaluri-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Mass-Media" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Mass-Media"> <div class="vector-toc-text"> 7.8 Mass-Media </div> </a> <ul id="toc-Mass-Media-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Sărbători" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Sărbători"> <div class="vector-toc-text"> 7.9 Sărbători </div> </a> <ul id="toc-Sărbători-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Sport" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Sport"> <div class="vector-toc-text"> 7.10 Sport </div> </a> <ul id="toc-Sport-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Referințe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Referințe"> <div class="vector-toc-text"> 8 Referințe </div> </a> <button aria-controls="toc-Referințe-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> Toggle Referințe subsection </button> <ul id="toc-Referințe-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Note" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Note"> <div class="vector-toc-text"> 8.1 Note </div> </a> <ul id="toc-Note-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Surse" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Surse"> <div class="vector-toc-text"> 8.2 Surse </div> </a> <ul id="toc-Surse-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Atribuiri" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Atribuiri"> <div class="vector-toc-text"> 8.3 Atribuiri </div> </a> <ul id="toc-Atribuiri-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Bibliografie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Bibliografie"> <div class="vector-toc-text"> 9 Bibliografie </div> </a> <ul id="toc-Bibliografie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Lectură_suplimentară" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Lectură_suplimentară"> <div class="vector-toc-text"> 10 Lectură suplimentară </div> </a> <ul id="toc-Lectură_suplimentară-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Vezi_și" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Vezi_și"> <div class="vector-toc-text"> 11 Vezi și </div> </a> <ul id="toc-Vezi_și-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Legături_externe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Legături_externe"> <div class="vector-toc-text"> 12 Legături externe </div> </a> <ul id="toc-Legături_externe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" title="Table of Contents" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Comută cuprinsul </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading">Malta</h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 269 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-269" aria-hidden="true" > 269 limbi </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-ab mw-list-item"><a href="https://ab.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D1%82%D0%B0" title="Мальта – abhază" lang="ab" hreflang="ab" data-title="Мальта" data-language-autonym="Аԥсшәа" data-language-local-name="abhază" class="interlanguage-link-target">Аԥсшәа</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ace mw-list-item"><a href="https://ace.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – aceh" lang="ace" hreflang="ace" data-title="Malta" data-language-autonym="Acèh" data-language-local-name="aceh" class="interlanguage-link-target">Acèh</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-af badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://af.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – afrikaans" lang="af" hreflang="af" data-title="Malta" data-language-autonym="Afrikaans" data-language-local-name="afrikaans" class="interlanguage-link-target">Afrikaans</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-als mw-list-item"><a href="https://als.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – germană (Elveția)" lang="gsw" hreflang="gsw" data-title="Malta" data-language-autonym="Alemannisch" data-language-local-name="germană (Elveția)" class="interlanguage-link-target">Alemannisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-am mw-list-item"><a href="https://am.wikipedia.org/wiki/%E1%88%9B%E1%88%8D%E1%89%B3" title="ማልታ – amharică" lang="am" hreflang="am" data-title="ማልታ" data-language-autonym="አማርኛ" data-language-local-name="amharică" class="interlanguage-link-target">አማርኛ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ami mw-list-item"><a href="https://ami.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – Amis" lang="ami" hreflang="ami" data-title="Malta" data-language-autonym="Pangcah" data-language-local-name="Amis" class="interlanguage-link-target">Pangcah</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-an mw-list-item"><a href="https://an.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – aragoneză" lang="an" hreflang="an" data-title="Malta" data-language-autonym="Aragonés" data-language-local-name="aragoneză" class="interlanguage-link-target">Aragonés</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ang mw-list-item"><a href="https://ang.wikipedia.org/wiki/Melita" title="Melita – engleză veche" lang="ang" hreflang="ang" data-title="Melita" data-language-autonym="Ænglisc" data-language-local-name="engleză veche" class="interlanguage-link-target">Ænglisc</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ann mw-list-item"><a href="https://ann.wikipedia.org/wiki/M%E1%BB%8Dlita" title="Mọlita – obolo" lang="ann" hreflang="ann" data-title="Mọlita" data-language-autonym="Obolo" data-language-local-name="obolo" class="interlanguage-link-target">Obolo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-anp mw-list-item"><a href="https://anp.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AE%E0%A4%BE%E0%A4%B2%E0%A5%8D%E0%A4%9F%E0%A4%BE" title="माल्टा – angika" lang="anp" hreflang="anp" data-title="माल्टा" data-language-autonym="अंगिका" data-language-local-name="angika" class="interlanguage-link-target">अंगिका</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ar mw-list-item"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/%D9%85%D8%A7%D9%84%D8%B7%D8%A7" title="مالطا – arabă" lang="ar" hreflang="ar" data-title="مالطا" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="arabă" class="interlanguage-link-target">العربية</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arc mw-list-item"><a href="https://arc.wikipedia.org/wiki/%DC%A1%DC%9D%DC%A0%DC%9B%DC%90" title="ܡܝܠܛܐ – aramaică" lang="arc" hreflang="arc" data-title="ܡܝܠܛܐ" data-language-autonym="ܐܪܡܝܐ" data-language-local-name="aramaică" class="interlanguage-link-target">ܐܪܡܝܐ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ary mw-list-item"><a href="https://ary.wikipedia.org/wiki/%D9%85%D8%A7%D9%84%D8%B7%D8%A7" title="مالطا – Moroccan Arabic" lang="ary" hreflang="ary" data-title="مالطا" data-language-autonym="الدارجة" data-language-local-name="Moroccan Arabic" class="interlanguage-link-target">الدارجة</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arz mw-list-item"><a href="https://arz.wikipedia.org/wiki/%D9%85%D8%A7%D9%84%D8%B7%D8%A7" title="مالطا – Egyptian Arabic" lang="arz" hreflang="arz" data-title="مالطا" data-language-autonym="مصرى" data-language-local-name="Egyptian Arabic" class="interlanguage-link-target">مصرى</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ast mw-list-item"><a href="https://ast.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – asturiană" lang="ast" hreflang="ast" data-title="Malta" data-language-autonym="Asturianu" data-language-local-name="asturiană" class="interlanguage-link-target">Asturianu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-av mw-list-item"><a href="https://av.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D1%82%D0%B0" title="Мальта – avară" lang="av" hreflang="av" data-title="Мальта" data-language-autonym="Авар" data-language-local-name="avară" class="interlanguage-link-target">Авар</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-avk mw-list-item"><a href="https://avk.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – Kotava" lang="avk" hreflang="avk" data-title="Malta" data-language-autonym="Kotava" data-language-local-name="Kotava" class="interlanguage-link-target">Kotava</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-awa mw-list-item"><a href="https://awa.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AE%E0%A4%BE%E0%A4%B2%E0%A5%8D%E0%A4%9F%E0%A4%BE" title="माल्टा – awadhi" lang="awa" hreflang="awa" data-title="माल्टा" data-language-autonym="अवधी" data-language-local-name="awadhi" class="interlanguage-link-target">अवधी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-az mw-list-item"><a href="https://az.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – azeră" lang="az" hreflang="az" data-title="Malta" data-language-autonym="Azərbaycanca" data-language-local-name="azeră" class="interlanguage-link-target">Azərbaycanca</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-azb mw-list-item"><a href="https://azb.wikipedia.org/wiki/%D9%85%D8%A7%D9%84%D8%AA" title="مالت – South Azerbaijani" lang="azb" hreflang="azb" data-title="مالت" data-language-autonym="تۆرکجه" data-language-local-name="South Azerbaijani" class="interlanguage-link-target">تۆرکجه</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ba mw-list-item"><a href="https://ba.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D1%82%D0%B0" title="Мальта – bașkiră" lang="ba" hreflang="ba" data-title="Мальта" data-language-autonym="Башҡортса" data-language-local-name="bașkiră" class="interlanguage-link-target">Башҡортса</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ban mw-list-item"><a href="https://ban.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – balineză" lang="ban" hreflang="ban" data-title="Malta" data-language-autonym="Basa Bali" data-language-local-name="balineză" class="interlanguage-link-target">Basa Bali</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bar mw-list-item"><a href="https://bar.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – Bavarian" lang="bar" hreflang="bar" data-title="Malta" data-language-autonym="Boarisch" data-language-local-name="Bavarian" class="interlanguage-link-target">Boarisch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bat-smg mw-list-item"><a href="https://bat-smg.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – Samogitian" lang="sgs" hreflang="sgs" data-title="Malta" data-language-autonym="Žemaitėška" data-language-local-name="Samogitian" class="interlanguage-link-target">Žemaitėška</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bcl mw-list-item"><a href="https://bcl.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – Central Bikol" lang="bcl" hreflang="bcl" data-title="Malta" data-language-autonym="Bikol Central" data-language-local-name="Central Bikol" class="interlanguage-link-target">Bikol Central</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be mw-list-item"><a href="https://be.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D1%82%D0%B0" title="Мальта – belarusă" lang="be" hreflang="be" data-title="Мальта" data-language-autonym="Беларуская" data-language-local-name="belarusă" class="interlanguage-link-target">Беларуская</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be-x-old mw-list-item"><a href="https://be-tarask.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D1%82%D0%B0" title="Мальта – Belarusian (Taraškievica orthography)" lang="be-tarask" hreflang="be-tarask" data-title="Мальта" data-language-autonym="Беларуская (тарашкевіца)" data-language-local-name="Belarusian (Taraškievica orthography)" class="interlanguage-link-target">Беларуская (тарашкевіца)</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bew mw-list-item"><a href="https://bew.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – Betawi" lang="bew" hreflang="bew" data-title="Malta" data-language-autonym="Betawi" data-language-local-name="Betawi" class="interlanguage-link-target">Betawi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bg mw-list-item"><a href="https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%BB%D1%82%D0%B0" title="Малта – bulgară" lang="bg" hreflang="bg" data-title="Малта" data-language-autonym="Български" data-language-local-name="bulgară" class="interlanguage-link-target">Български</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bh mw-list-item"><a href="https://bh.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AE%E0%A4%BE%E0%A4%B2%E0%A5%8D%E0%A4%9F%E0%A4%BE" title="माल्टा – Bhojpuri" lang="bh" hreflang="bh" data-title="माल्टा" data-language-autonym="भोजपुरी" data-language-local-name="Bhojpuri" class="interlanguage-link-target">भोजपुरी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bi mw-list-item"><a href="https://bi.wikipedia.org/wiki/Molta" title="Molta – bislama" lang="bi" hreflang="bi" data-title="Molta" data-language-autonym="Bislama" data-language-local-name="bislama" class="interlanguage-link-target">Bislama</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bn mw-list-item"><a href="https://bn.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%AE%E0%A6%BE%E0%A6%B2%E0%A7%8D%E0%A6%9F%E0%A6%BE" title="মাল্টা – bengaleză" lang="bn" hreflang="bn" data-title="মাল্টা" data-language-autonym="বাংলা" data-language-local-name="bengaleză" class="interlanguage-link-target">বাংলা</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bo mw-list-item"><a href="https://bo.wikipedia.org/wiki/%E0%BD%98%E0%BD%A3%E0%BC%8B%E0%BD%8F%E0%BC%8D" title="མལ་ཏ། – tibetană" lang="bo" hreflang="bo" data-title="མལ་ཏ།" data-language-autonym="བོད་ཡིག" data-language-local-name="tibetană" class="interlanguage-link-target">བོད་ཡིག</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bpy mw-list-item"><a href="https://bpy.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%AE%E0%A6%BE%E0%A6%B2%E0%A7%8D%E0%A6%9F%E0%A6%BE" title="মাল্টা – Bishnupriya" lang="bpy" hreflang="bpy" data-title="মাল্টা" data-language-autonym="বিষ্ণুপ্রিয়া মণিপুরী" data-language-local-name="Bishnupriya" class="interlanguage-link-target">বিষ্ণুপ্রিয়া মণিপুরী</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-br mw-list-item"><a href="https://br.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – bretonă" lang="br" hreflang="br" data-title="Malta" data-language-autonym="Brezhoneg" data-language-local-name="bretonă" class="interlanguage-link-target">Brezhoneg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bs badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://bs.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – bosniacă" lang="bs" hreflang="bs" data-title="Malta" data-language-autonym="Bosanski" data-language-local-name="bosniacă" class="interlanguage-link-target">Bosanski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bxr mw-list-item"><a href="https://bxr.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D1%82%D0%B0" title="Мальта – Russia Buriat" lang="bxr" hreflang="bxr" data-title="Мальта" data-language-autonym="Буряад" data-language-local-name="Russia Buriat" class="interlanguage-link-target">Буряад</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ca mw-list-item"><a href="https://ca.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – catalană" lang="ca" hreflang="ca" data-title="Malta" data-language-autonym="Català" data-language-local-name="catalană" class="interlanguage-link-target">Català</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cbk-zam mw-list-item"><a href="https://cbk-zam.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – Chavacano" lang="cbk" hreflang="cbk" data-title="Malta" data-language-autonym="Chavacano de Zamboanga" data-language-local-name="Chavacano" class="interlanguage-link-target">Chavacano de Zamboanga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cdo mw-list-item"><a href="https://cdo.wikipedia.org/wiki/M%C4%AB-l%C3%A9-d%C3%A2i" title="Mī-lé-dâi – Mindong" lang="cdo" hreflang="cdo" data-title="Mī-lé-dâi" data-language-autonym="閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄" data-language-local-name="Mindong" class="interlanguage-link-target">閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ce mw-list-item"><a href="https://ce.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%BB%D1%82%D0%B0" title="Малта – cecenă" lang="ce" hreflang="ce" data-title="Малта" data-language-autonym="Нохчийн" data-language-local-name="cecenă" class="interlanguage-link-target">Нохчийн</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ceb mw-list-item"><a href="https://ceb.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – cebuană" lang="ceb" hreflang="ceb" data-title="Malta" data-language-autonym="Cebuano" data-language-local-name="cebuană" class="interlanguage-link-target">Cebuano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ch mw-list-item"><a href="https://ch.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – chamorro" lang="ch" hreflang="ch" data-title="Malta" data-language-autonym="Chamoru" data-language-local-name="chamorro" class="interlanguage-link-target">Chamoru</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-chr mw-list-item"><a href="https://chr.wikipedia.org/wiki/%E1%8E%B9%E1%8E%B5%E1%8F%94" title="ᎹᎵᏔ – cherokee" lang="chr" hreflang="chr" data-title="ᎹᎵᏔ" data-language-autonym="ᏣᎳᎩ" data-language-local-name="cherokee" class="interlanguage-link-target">ᏣᎳᎩ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ckb mw-list-item"><a href="https://ckb.wikipedia.org/wiki/%D9%85%D8%A7%DA%B5%D8%AA%D8%A7" title="ماڵتا – kurdă centrală" lang="ckb" hreflang="ckb" data-title="ماڵتا" data-language-autonym="کوردی" data-language-local-name="kurdă centrală" class="interlanguage-link-target">کوردی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-co mw-list-item"><a href="https://co.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – corsicană" lang="co" hreflang="co" data-title="Malta" data-language-autonym="Corsu" data-language-local-name="corsicană" class="interlanguage-link-target">Corsu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-crh mw-list-item"><a href="https://crh.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – turcă crimeeană" lang="crh" hreflang="crh" data-title="Malta" data-language-autonym="Qırımtatarca" data-language-local-name="turcă crimeeană" class="interlanguage-link-target">Qırımtatarca</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs mw-list-item"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – cehă" lang="cs" hreflang="cs" data-title="Malta" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="cehă" class="interlanguage-link-target">Čeština</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-csb mw-list-item"><a href="https://csb.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – cașubiană" lang="csb" hreflang="csb" data-title="Malta" data-language-autonym="Kaszëbsczi" data-language-local-name="cașubiană" class="interlanguage-link-target">Kaszëbsczi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cu mw-list-item"><a href="https://cu.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%BB%D1%82%D0%B0" title="Малта – slavonă" lang="cu" hreflang="cu" data-title="Малта" data-language-autonym="Словѣньскъ / ⰔⰎⰑⰂⰡⰐⰠⰔⰍⰟ" data-language-local-name="slavonă" class="interlanguage-link-target">Словѣньскъ / ⰔⰎⰑⰂⰡⰐⰠⰔⰍⰟ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cv mw-list-item"><a href="https://cv.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D1%82%D0%B0_(%D0%BF%D0%B0%D1%82%D1%88%D0%B0%D0%BB%C4%83%D1%85)" title="Мальта (патшалăх) – ciuvașă" lang="cv" hreflang="cv" data-title="Мальта (патшалăх)" data-language-autonym="Чӑвашла" data-language-local-name="ciuvașă" class="interlanguage-link-target">Чӑвашла</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cy mw-list-item"><a href="https://cy.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – galeză" lang="cy" hreflang="cy" data-title="Malta" data-language-autonym="Cymraeg" data-language-local-name="galeză" class="interlanguage-link-target">Cymraeg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-da mw-list-item"><a href="https://da.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – daneză" lang="da" hreflang="da" data-title="Malta" data-language-autonym="Dansk" data-language-local-name="daneză" class="interlanguage-link-target">Dansk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-de mw-list-item"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – germană" lang="de" hreflang="de" data-title="Malta" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="germană" class="interlanguage-link-target">Deutsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-diq mw-list-item"><a href="https://diq.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – Dimli" lang="diq" hreflang="diq" data-title="Malta" data-language-autonym="Zazaki" data-language-local-name="Dimli" class="interlanguage-link-target">Zazaki</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dsb mw-list-item"><a href="https://dsb.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – sorabă de jos" lang="dsb" hreflang="dsb" data-title="Malta" data-language-autonym="Dolnoserbski" data-language-local-name="sorabă de jos" class="interlanguage-link-target">Dolnoserbski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dty mw-list-item"><a href="https://dty.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AE%E0%A4%BE%E0%A4%B2%E0%A5%8D%E0%A4%9F%E0%A4%BE" title="माल्टा – Doteli" lang="dty" hreflang="dty" data-title="माल्टा" data-language-autonym="डोटेली" data-language-local-name="Doteli" class="interlanguage-link-target">डोटेली</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-dv mw-list-item"><a href="https://dv.wikipedia.org/wiki/%DE%89%DE%AF%DE%8D%DE%B0%DE%93%DE%A7" title="މޯލްޓާ – divehi" lang="dv" hreflang="dv" data-title="މޯލްޓާ" data-language-autonym="ދިވެހިބަސް" data-language-local-name="divehi" class="interlanguage-link-target">ދިވެހިބަސް</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ee mw-list-item"><a href="https://ee.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – ewe" lang="ee" hreflang="ee" data-title="Malta" data-language-autonym="Eʋegbe" data-language-local-name="ewe" class="interlanguage-link-target">Eʋegbe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-el mw-list-item"><a href="https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%9C%CE%AC%CE%BB%CF%84%CE%B1" title="Μάλτα – greacă" lang="el" hreflang="el" data-title="Μάλτα" data-language-autonym="Ελληνικά" data-language-local-name="greacă" class="interlanguage-link-target">Ελληνικά</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eml mw-list-item"><a href="https://eml.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – Emiliano-Romagnolo" lang="egl" hreflang="egl" data-title="Malta" data-language-autonym="Emiliàn e rumagnòl" data-language-local-name="Emiliano-Romagnolo" class="interlanguage-link-target">Emiliàn e rumagnòl</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en mw-list-item"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="Malta" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target">English</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eo mw-list-item"><a href="https://eo.wikipedia.org/wiki/Malto" title="Malto – esperanto" lang="eo" hreflang="eo" data-title="Malto" data-language-autonym="Esperanto" data-language-local-name="esperanto" class="interlanguage-link-target">Esperanto</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es mw-list-item"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="Malta" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target">Español</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-et mw-list-item"><a href="https://et.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – estonă" lang="et" hreflang="et" data-title="Malta" data-language-autonym="Eesti" data-language-local-name="estonă" class="interlanguage-link-target">Eesti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eu mw-list-item"><a href="https://eu.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – bască" lang="eu" hreflang="eu" data-title="Malta" data-language-autonym="Euskara" data-language-local-name="bască" class="interlanguage-link-target">Euskara</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ext mw-list-item"><a href="https://ext.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – Extremaduran" lang="ext" hreflang="ext" data-title="Malta" data-language-autonym="Estremeñu" data-language-local-name="Extremaduran" class="interlanguage-link-target">Estremeñu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fa mw-list-item"><a href="https://fa.wikipedia.org/wiki/%D9%85%D8%A7%D9%84%D8%AA" title="مالت – persană" lang="fa" hreflang="fa" data-title="مالت" data-language-autonym="فارسی" data-language-local-name="persană" class="interlanguage-link-target">فارسی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ff mw-list-item"><a href="https://ff.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – fulah" lang="ff" hreflang="ff" data-title="Malta" data-language-autonym="Fulfulde" data-language-local-name="fulah" class="interlanguage-link-target">Fulfulde</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fi mw-list-item"><a href="https://fi.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – finlandeză" lang="fi" hreflang="fi" data-title="Malta" data-language-autonym="Suomi" data-language-local-name="finlandeză" class="interlanguage-link-target">Suomi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fiu-vro mw-list-item"><a href="https://fiu-vro.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – Võro" lang="vro" hreflang="vro" data-title="Malta" data-language-autonym="Võro" data-language-local-name="Võro" class="interlanguage-link-target">Võro</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fj mw-list-item"><a href="https://fj.wikipedia.org/wiki/Melita" title="Melita – fijiană" lang="fj" hreflang="fj" data-title="Melita" data-language-autonym="Na Vosa Vakaviti" data-language-local-name="fijiană" class="interlanguage-link-target">Na Vosa Vakaviti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fo mw-list-item"><a href="https://fo.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – feroeză" lang="fo" hreflang="fo" data-title="Malta" data-language-autonym="Føroyskt" data-language-local-name="feroeză" class="interlanguage-link-target">Føroyskt</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr mw-list-item"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/Malte" title="Malte – franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="Malte" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target">Français</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-frp mw-list-item"><a href="https://frp.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – Arpitan" lang="frp" hreflang="frp" data-title="Malta" data-language-autonym="Arpetan" data-language-local-name="Arpitan" class="interlanguage-link-target">Arpetan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-frr mw-list-item"><a href="https://frr.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – frizonă nordică" lang="frr" hreflang="frr" data-title="Malta" data-language-autonym="Nordfriisk" data-language-local-name="frizonă nordică" class="interlanguage-link-target">Nordfriisk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fur mw-list-item"><a href="https://fur.wikipedia.org/wiki/Malte" title="Malte – friulană" lang="fur" hreflang="fur" data-title="Malte" data-language-autonym="Furlan" data-language-local-name="friulană" class="interlanguage-link-target">Furlan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fy mw-list-item"><a href="https://fy.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – frizonă occidentală" lang="fy" hreflang="fy" data-title="Malta" data-language-autonym="Frysk" data-language-local-name="frizonă occidentală" class="interlanguage-link-target">Frysk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ga mw-list-item"><a href="https://ga.wikipedia.org/wiki/M%C3%A1lta" title="Málta – irlandeză" lang="ga" hreflang="ga" data-title="Málta" data-language-autonym="Gaeilge" data-language-local-name="irlandeză" class="interlanguage-link-target">Gaeilge</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gag mw-list-item"><a href="https://gag.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – găgăuză" lang="gag" hreflang="gag" data-title="Malta" data-language-autonym="Gagauz" data-language-local-name="găgăuză" class="interlanguage-link-target">Gagauz</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gcr mw-list-item"><a href="https://gcr.wikipedia.org/wiki/Malt" title="Malt – Guianan Creole" lang="gcr" hreflang="gcr" data-title="Malt" data-language-autonym="Kriyòl gwiyannen" data-language-local-name="Guianan Creole" class="interlanguage-link-target">Kriyòl gwiyannen</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gd mw-list-item"><a href="https://gd.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – gaelică scoțiană" lang="gd" hreflang="gd" data-title="Malta" data-language-autonym="Gàidhlig" data-language-local-name="gaelică scoțiană" class="interlanguage-link-target">Gàidhlig</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gl mw-list-item"><a href="https://gl.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – galiciană" lang="gl" hreflang="gl" data-title="Malta" data-language-autonym="Galego" data-language-local-name="galiciană" class="interlanguage-link-target">Galego</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gn mw-list-item"><a href="https://gn.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – guarani" lang="gn" hreflang="gn" data-title="Malta" data-language-autonym="Avañe'ẽ" data-language-local-name="guarani" class="interlanguage-link-target">Avañe'ẽ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gom mw-list-item"><a href="https://gom.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AE%E0%A4%BE%E0%A4%B2%E0%A5%8D%E0%A4%9F%E0%A4%BE" title="माल्टा – Goan Konkani" lang="gom" hreflang="gom" data-title="माल्टा" data-language-autonym="गोंयची कोंकणी / Gõychi Konknni" data-language-local-name="Goan Konkani" class="interlanguage-link-target">गोंयची कोंकणी / Gõychi Konknni</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-got mw-list-item"><a href="https://got.wikipedia.org/wiki/%F0%90%8C%BC%F0%90%8C%B0%F0%90%8C%BB%F0%90%8D%84%F0%90%8C%B0" title="𐌼𐌰𐌻𐍄𐌰 – gotică" lang="got" hreflang="got" data-title="𐌼𐌰𐌻𐍄𐌰" data-language-autonym="𐌲𐌿𐍄𐌹𐍃𐌺" data-language-local-name="gotică" class="interlanguage-link-target">𐌲𐌿𐍄𐌹𐍃𐌺</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gu mw-list-item"><a href="https://gu.wikipedia.org/wiki/%E0%AA%AE%E0%AA%BE%E0%AA%B2%E0%AB%8D%E0%AA%9F%E0%AA%BE" title="માલ્ટા – gujarati" lang="gu" hreflang="gu" data-title="માલ્ટા" data-language-autonym="ગુજરાતી" data-language-local-name="gujarati" class="interlanguage-link-target">ગુજરાતી</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gv mw-list-item"><a href="https://gv.wikipedia.org/wiki/Yn_Valta" title="Yn Valta – manx" lang="gv" hreflang="gv" data-title="Yn Valta" data-language-autonym="Gaelg" data-language-local-name="manx" class="interlanguage-link-target">Gaelg</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ha mw-list-item"><a href="https://ha.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – hausa" lang="ha" hreflang="ha" data-title="Malta" data-language-autonym="Hausa" data-language-local-name="hausa" class="interlanguage-link-target">Hausa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hak mw-list-item"><a href="https://hak.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – chineză hakka" lang="hak" hreflang="hak" data-title="Malta" data-language-autonym="客家語 / Hak-kâ-ngî" data-language-local-name="chineză hakka" class="interlanguage-link-target">客家語 / Hak-kâ-ngî</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-haw mw-list-item"><a href="https://haw.wikipedia.org/wiki/Malata" title="Malata – hawaiiană" lang="haw" hreflang="haw" data-title="Malata" data-language-autonym="Hawaiʻi" data-language-local-name="hawaiiană" class="interlanguage-link-target">Hawaiʻi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-he mw-list-item"><a href="https://he.wikipedia.org/wiki/%D7%9E%D7%9C%D7%98%D7%94" title="מלטה – ebraică" lang="he" hreflang="he" data-title="מלטה" data-language-autonym="עברית" data-language-local-name="ebraică" class="interlanguage-link-target">עברית</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hi mw-list-item"><a href="https://hi.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AE%E0%A4%BE%E0%A4%B2%E0%A5%8D%E0%A4%9F%E0%A4%BE" title="माल्टा – hindi" lang="hi" hreflang="hi" data-title="माल्टा" data-language-autonym="हिन्दी" data-language-local-name="hindi" class="interlanguage-link-target">हिन्दी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hif mw-list-item"><a href="https://hif.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – Fiji Hindi" lang="hif" hreflang="hif" data-title="Malta" data-language-autonym="Fiji Hindi" data-language-local-name="Fiji Hindi" class="interlanguage-link-target">Fiji Hindi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hr badge-Q17437796 badge-featuredarticle mw-list-item" title="articol de calitate"><a href="https://hr.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – croată" lang="hr" hreflang="hr" data-title="Malta" data-language-autonym="Hrvatski" data-language-local-name="croată" class="interlanguage-link-target">Hrvatski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hsb mw-list-item"><a href="https://hsb.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – sorabă de sus" lang="hsb" hreflang="hsb" data-title="Malta" data-language-autonym="Hornjoserbsce" data-language-local-name="sorabă de sus" class="interlanguage-link-target">Hornjoserbsce</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ht mw-list-item"><a href="https://ht.wikipedia.org/wiki/Malt" title="Malt – haitiană" lang="ht" hreflang="ht" data-title="Malt" data-language-autonym="Kreyòl ayisyen" data-language-local-name="haitiană" class="interlanguage-link-target">Kreyòl ayisyen</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hu mw-list-item"><a href="https://hu.wikipedia.org/wiki/M%C3%A1lta" title="Málta – maghiară" lang="hu" hreflang="hu" data-title="Málta" data-language-autonym="Magyar" data-language-local-name="maghiară" class="interlanguage-link-target">Magyar</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hy mw-list-item"><a href="https://hy.wikipedia.org/wiki/%D5%84%D5%A1%D5%AC%D5%A9%D5%A1" title="Մալթա – armeană" lang="hy" hreflang="hy" data-title="Մալթա" data-language-autonym="Հայերեն" data-language-local-name="armeană" class="interlanguage-link-target">Հայերեն</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hyw mw-list-item"><a href="https://hyw.wikipedia.org/wiki/%D5%84%D5%A1%D5%AC%D5%A9%D5%A1" title="Մալթա – Western Armenian" lang="hyw" hreflang="hyw" data-title="Մալթա" data-language-autonym="Արեւմտահայերէն" data-language-local-name="Western Armenian" class="interlanguage-link-target">Արեւմտահայերէն</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ia mw-list-item"><a href="https://ia.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – interlingua" lang="ia" hreflang="ia" data-title="Malta" data-language-autonym="Interlingua" data-language-local-name="interlingua" class="interlanguage-link-target">Interlingua</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-id mw-list-item"><a href="https://id.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – indoneziană" lang="id" hreflang="id" data-title="Malta" data-language-autonym="Bahasa Indonesia" data-language-local-name="indoneziană" class="interlanguage-link-target">Bahasa Indonesia</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ie mw-list-item"><a href="https://ie.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – interlingue" lang="ie" hreflang="ie" data-title="Malta" data-language-autonym="Interlingue" data-language-local-name="interlingue" class="interlanguage-link-target">Interlingue</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ig mw-list-item"><a href="https://ig.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – igbo" lang="ig" hreflang="ig" data-title="Malta" data-language-autonym="Igbo" data-language-local-name="igbo" class="interlanguage-link-target">Igbo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ilo mw-list-item"><a href="https://ilo.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – iloko" lang="ilo" hreflang="ilo" data-title="Malta" data-language-autonym="Ilokano" data-language-local-name="iloko" class="interlanguage-link-target">Ilokano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-io mw-list-item"><a href="https://io.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – ido" lang="io" hreflang="io" data-title="Malta" data-language-autonym="Ido" data-language-local-name="ido" class="interlanguage-link-target">Ido</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-is mw-list-item"><a href="https://is.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – islandeză" lang="is" hreflang="is" data-title="Malta" data-language-autonym="Íslenska" data-language-local-name="islandeză" class="interlanguage-link-target">Íslenska</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it mw-list-item"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – italiană" lang="it" hreflang="it" data-title="Malta" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiană" class="interlanguage-link-target">Italiano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ja mw-list-item"><a href="https://ja.wikipedia.org/wiki/%E3%83%9E%E3%83%AB%E3%82%BF" title="マルタ – japoneză" lang="ja" hreflang="ja" data-title="マルタ" data-language-autonym="日本語" data-language-local-name="japoneză" class="interlanguage-link-target">日本語</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jam mw-list-item"><a href="https://jam.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – Jamaican Creole English" lang="jam" hreflang="jam" data-title="Malta" data-language-autonym="Patois" data-language-local-name="Jamaican Creole English" class="interlanguage-link-target">Patois</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jbo mw-list-item"><a href="https://jbo.wikipedia.org/wiki/maltas" title="maltas – lojban" lang="jbo" hreflang="jbo" data-title="maltas" data-language-autonym="La .lojban." data-language-local-name="lojban" class="interlanguage-link-target">La .lojban.</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jv mw-list-item"><a href="https://jv.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – javaneză" lang="jv" hreflang="jv" data-title="Malta" data-language-autonym="Jawa" data-language-local-name="javaneză" class="interlanguage-link-target">Jawa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ka mw-list-item"><a href="https://ka.wikipedia.org/wiki/%E1%83%9B%E1%83%90%E1%83%9A%E1%83%A2%E1%83%90" title="მალტა – georgiană" lang="ka" hreflang="ka" data-title="მალტა" data-language-autonym="ქართული" data-language-local-name="georgiană" class="interlanguage-link-target">ქართული</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kaa mw-list-item"><a href="https://kaa.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – karakalpak" lang="kaa" hreflang="kaa" data-title="Malta" data-language-autonym="Qaraqalpaqsha" data-language-local-name="karakalpak" class="interlanguage-link-target">Qaraqalpaqsha</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kab mw-list-item"><a href="https://kab.wikipedia.org/wiki/Mal%E1%B9%ADa" title="Malṭa – kabyle" lang="kab" hreflang="kab" data-title="Malṭa" data-language-autonym="Taqbaylit" data-language-local-name="kabyle" class="interlanguage-link-target">Taqbaylit</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kbd mw-list-item"><a href="https://kbd.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%BB%D1%82%D1%8D" title="Малтэ – kabardian" lang="kbd" hreflang="kbd" data-title="Малтэ" data-language-autonym="Адыгэбзэ" data-language-local-name="kabardian" class="interlanguage-link-target">Адыгэбзэ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kg mw-list-item"><a href="https://kg.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – congoleză" lang="kg" hreflang="kg" data-title="Malta" data-language-autonym="Kongo" data-language-local-name="congoleză" class="interlanguage-link-target">Kongo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kge mw-list-item"><a href="https://kge.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – Komering" lang="kge" hreflang="kge" data-title="Malta" data-language-autonym="Kumoring" data-language-local-name="Komering" class="interlanguage-link-target">Kumoring</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kk mw-list-item"><a href="https://kk.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D1%82%D0%B0" title="Мальта – kazahă" lang="kk" hreflang="kk" data-title="Мальта" data-language-autonym="Қазақша" data-language-local-name="kazahă" class="interlanguage-link-target">Қазақша</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kn mw-list-item"><a href="https://kn.wikipedia.org/wiki/%E0%B2%AE%E0%B2%BE%E0%B2%B2%E0%B3%8D%E0%B2%9F" title="ಮಾಲ್ಟ – kannada" lang="kn" hreflang="kn" data-title="ಮಾಲ್ಟ" data-language-autonym="ಕನ್ನಡ" data-language-local-name="kannada" class="interlanguage-link-target">ಕನ್ನಡ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ko mw-list-item"><a href="https://ko.wikipedia.org/wiki/%EB%AA%B0%ED%83%80" title="몰타 – coreeană" lang="ko" hreflang="ko" data-title="몰타" data-language-autonym="한국어" data-language-local-name="coreeană" class="interlanguage-link-target">한국어</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-koi mw-list-item"><a href="https://koi.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D1%82%D0%B0" title="Мальта – komi-permiak" lang="koi" hreflang="koi" data-title="Мальта" data-language-autonym="Перем коми" data-language-local-name="komi-permiak" class="interlanguage-link-target">Перем коми</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-krc mw-list-item"><a href="https://krc.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D1%82%D0%B0" title="Мальта – karaceai-balkar" lang="krc" hreflang="krc" data-title="Мальта" data-language-autonym="Къарачай-малкъар" data-language-local-name="karaceai-balkar" class="interlanguage-link-target">Къарачай-малкъар</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ku mw-list-item"><a href="https://ku.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – kurdă" lang="ku" hreflang="ku" data-title="Malta" data-language-autonym="Kurdî" data-language-local-name="kurdă" class="interlanguage-link-target">Kurdî</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kv mw-list-item"><a href="https://kv.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D1%82%D0%B0" title="Мальта – komi" lang="kv" hreflang="kv" data-title="Мальта" data-language-autonym="Коми" data-language-local-name="komi" class="interlanguage-link-target">Коми</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kw mw-list-item"><a href="https://kw.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – cornică" lang="kw" hreflang="kw" data-title="Malta" data-language-autonym="Kernowek" data-language-local-name="cornică" class="interlanguage-link-target">Kernowek</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ky mw-list-item"><a href="https://ky.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D1%82%D0%B0" title="Мальта – kârgâză" lang="ky" hreflang="ky" data-title="Мальта" data-language-autonym="Кыргызча" data-language-local-name="kârgâză" class="interlanguage-link-target">Кыргызча</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-la mw-list-item"><a href="https://la.wikipedia.org/wiki/Melita_(res_publica)" title="Melita (res publica) – latină" lang="la" hreflang="la" data-title="Melita (res publica)" data-language-autonym="Latina" data-language-local-name="latină" class="interlanguage-link-target">Latina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lad mw-list-item"><a href="https://lad.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – ladino" lang="lad" hreflang="lad" data-title="Malta" data-language-autonym="Ladino" data-language-local-name="ladino" class="interlanguage-link-target">Ladino</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lb mw-list-item"><a href="https://lb.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – luxemburgheză" lang="lb" hreflang="lb" data-title="Malta" data-language-autonym="Lëtzebuergesch" data-language-local-name="luxemburgheză" class="interlanguage-link-target">Lëtzebuergesch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lbe mw-list-item"><a href="https://lbe.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D1%82%D0%B0" title="Мальта – Lak" lang="lbe" hreflang="lbe" data-title="Мальта" data-language-autonym="Лакку" data-language-local-name="Lak" class="interlanguage-link-target">Лакку</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lfn mw-list-item"><a href="https://lfn.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – Lingua Franca Nova" lang="lfn" hreflang="lfn" data-title="Malta" data-language-autonym="Lingua Franca Nova" data-language-local-name="Lingua Franca Nova" class="interlanguage-link-target">Lingua Franca Nova</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lg mw-list-item"><a href="https://lg.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – ganda" lang="lg" hreflang="lg" data-title="Malta" data-language-autonym="Luganda" data-language-local-name="ganda" class="interlanguage-link-target">Luganda</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-li mw-list-item"><a href="https://li.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – limburgheză" lang="li" hreflang="li" data-title="Malta" data-language-autonym="Limburgs" data-language-local-name="limburgheză" class="interlanguage-link-target">Limburgs</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lij mw-list-item"><a href="https://lij.wikipedia.org/wiki/M%C3%A2ta" title="Mâta – liguriană" lang="lij" hreflang="lij" data-title="Mâta" data-language-autonym="Ligure" data-language-local-name="liguriană" class="interlanguage-link-target">Ligure</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lld mw-list-item"><a href="https://lld.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – Ladin" lang="lld" hreflang="lld" data-title="Malta" data-language-autonym="Ladin" data-language-local-name="Ladin" class="interlanguage-link-target">Ladin</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lmo mw-list-item"><a href="https://lmo.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – lombardă" lang="lmo" hreflang="lmo" data-title="Malta" data-language-autonym="Lombard" data-language-local-name="lombardă" class="interlanguage-link-target">Lombard</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ln mw-list-item"><a href="https://ln.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – lingala" lang="ln" hreflang="ln" data-title="Malta" data-language-autonym="Lingála" data-language-local-name="lingala" class="interlanguage-link-target">Lingála</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lo mw-list-item"><a href="https://lo.wikipedia.org/wiki/%E0%BA%9B%E0%BA%B0%E0%BB%80%E0%BA%97%E0%BA%94%E0%BA%A1%E0%BA%B2%E0%BA%99%E0%BA%95%E0%BA%B2" title="ປະເທດມານຕາ – laoțiană" lang="lo" hreflang="lo" data-title="ປະເທດມານຕາ" data-language-autonym="ລາວ" data-language-local-name="laoțiană" class="interlanguage-link-target">ລາວ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lt mw-list-item"><a href="https://lt.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – lituaniană" lang="lt" hreflang="lt" data-title="Malta" data-language-autonym="Lietuvių" data-language-local-name="lituaniană" class="interlanguage-link-target">Lietuvių</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ltg mw-list-item"><a href="https://ltg.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – Latgalian" lang="ltg" hreflang="ltg" data-title="Malta" data-language-autonym="Latgaļu" data-language-local-name="Latgalian" class="interlanguage-link-target">Latgaļu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lv mw-list-item"><a href="https://lv.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – letonă" lang="lv" hreflang="lv" data-title="Malta" data-language-autonym="Latviešu" data-language-local-name="letonă" class="interlanguage-link-target">Latviešu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mad mw-list-item"><a href="https://mad.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – madureză" lang="mad" hreflang="mad" data-title="Malta" data-language-autonym="Madhurâ" data-language-local-name="madureză" class="interlanguage-link-target">Madhurâ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mai mw-list-item"><a href="https://mai.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AE%E0%A4%BE%E0%A4%B2%E0%A5%8D%E0%A4%9F%E0%A4%BE" title="माल्टा – maithili" lang="mai" hreflang="mai" data-title="माल्टा" data-language-autonym="मैथिली" data-language-local-name="maithili" class="interlanguage-link-target">मैथिली</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-map-bms mw-list-item"><a href="https://map-bms.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – Banyumasan" lang="jv-x-bms" hreflang="jv-x-bms" data-title="Malta" data-language-autonym="Basa Banyumasan" data-language-local-name="Banyumasan" class="interlanguage-link-target">Basa Banyumasan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mdf mw-list-item"><a href="https://mdf.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D1%82%D0%B0" title="Мальта – moksha" lang="mdf" hreflang="mdf" data-title="Мальта" data-language-autonym="Мокшень" data-language-local-name="moksha" class="interlanguage-link-target">Мокшень</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mg mw-list-item"><a href="https://mg.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – malgașă" lang="mg" hreflang="mg" data-title="Malta" data-language-autonym="Malagasy" data-language-local-name="malgașă" class="interlanguage-link-target">Malagasy</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mhr mw-list-item"><a href="https://mhr.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D1%82%D0%B0" title="Мальта – Eastern Mari" lang="mhr" hreflang="mhr" data-title="Мальта" data-language-autonym="Олык марий" data-language-local-name="Eastern Mari" class="interlanguage-link-target">Олык марий</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mi mw-list-item"><a href="https://mi.wikipedia.org/wiki/M%C4%81rata" title="Mārata – maori" lang="mi" hreflang="mi" data-title="Mārata" data-language-autonym="Māori" data-language-local-name="maori" class="interlanguage-link-target">Māori</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-min mw-list-item"><a href="https://min.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – minangkabau" lang="min" hreflang="min" data-title="Malta" data-language-autonym="Minangkabau" data-language-local-name="minangkabau" class="interlanguage-link-target">Minangkabau</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mk mw-list-item"><a href="https://mk.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%BB%D1%82%D0%B0" title="Малта – macedoneană" lang="mk" hreflang="mk" data-title="Малта" data-language-autonym="Македонски" data-language-local-name="macedoneană" class="interlanguage-link-target">Македонски</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ml mw-list-item"><a href="https://ml.wikipedia.org/wiki/%E0%B4%AE%E0%B4%BE%E0%B5%BE%E0%B4%9F%E0%B5%8D%E0%B4%9F" title="മാൾട്ട – malayalam" lang="ml" hreflang="ml" data-title="മാൾട്ട" data-language-autonym="മലയാളം" data-language-local-name="malayalam" class="interlanguage-link-target">മലയാളം</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mn mw-list-item"><a href="https://mn.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D1%82%D0%B0" title="Мальта – mongolă" lang="mn" hreflang="mn" data-title="Мальта" data-language-autonym="Монгол" data-language-local-name="mongolă" class="interlanguage-link-target">Монгол</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mni mw-list-item"><a href="https://mni.wikipedia.org/wiki/%EA%AF%83%EA%AF%A5%EA%AF%9C%EA%AF%87%EA%AF%A5" title="ꯃꯥꯜꯇꯥ – manipuri" lang="mni" hreflang="mni" data-title="ꯃꯥꯜꯇꯥ" data-language-autonym="ꯃꯤꯇꯩ ꯂꯣꯟ" data-language-local-name="manipuri" class="interlanguage-link-target">ꯃꯤꯇꯩ ꯂꯣꯟ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mr mw-list-item"><a href="https://mr.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AE%E0%A4%BE%E0%A4%B2%E0%A5%8D%E0%A4%9F%E0%A4%BE" title="माल्टा – marathi" lang="mr" hreflang="mr" data-title="माल्टा" data-language-autonym="मराठी" data-language-local-name="marathi" class="interlanguage-link-target">मराठी</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ms mw-list-item"><a href="https://ms.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – malaeză" lang="ms" hreflang="ms" data-title="Malta" data-language-autonym="Bahasa Melayu" data-language-local-name="malaeză" class="interlanguage-link-target">Bahasa Melayu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mt mw-list-item"><a href="https://mt.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – malteză" lang="mt" hreflang="mt" data-title="Malta" data-language-autonym="Malti" data-language-local-name="malteză" class="interlanguage-link-target">Malti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mwl mw-list-item"><a href="https://mwl.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – mirandeză" lang="mwl" hreflang="mwl" data-title="Malta" data-language-autonym="Mirandés" data-language-local-name="mirandeză" class="interlanguage-link-target">Mirandés</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-my mw-list-item"><a href="https://my.wikipedia.org/wiki/%E1%80%99%E1%80%B1%E1%80%AC%E1%80%BA%E1%80%9C%E1%80%90%E1%80%AC%E1%80%94%E1%80%AD%E1%80%AF%E1%80%84%E1%80%BA%E1%80%84%E1%80%B6" title="မော်လတာနိုင်ငံ – birmană" lang="my" hreflang="my" data-title="မော်လတာနိုင်ငံ" data-language-autonym="မြန်မာဘာသာ" data-language-local-name="birmană" class="interlanguage-link-target">မြန်မာဘာသာ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-myv mw-list-item"><a href="https://myv.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D1%82%D0%B0_%D0%9C%D0%B0%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%80" title="Мальта Мастор – erzya" lang="myv" hreflang="myv" data-title="Мальта Мастор" data-language-autonym="Эрзянь" data-language-local-name="erzya" class="interlanguage-link-target">Эрзянь</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mzn mw-list-item"><a href="https://mzn.wikipedia.org/wiki/%D9%85%D8%A7%D9%84%D8%AA%D8%A7" title="مالتا – mazanderani" lang="mzn" hreflang="mzn" data-title="مالتا" data-language-autonym="مازِرونی" data-language-local-name="mazanderani" class="interlanguage-link-target">مازِرونی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nap mw-list-item"><a href="https://nap.wikipedia.org/wiki/Malta_(state)" title="Malta (state) – napolitană" lang="nap" hreflang="nap" data-title="Malta (state)" data-language-autonym="Napulitano" data-language-local-name="napolitană" class="interlanguage-link-target">Napulitano</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds mw-list-item"><a href="https://nds.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – germana de jos" lang="nds" hreflang="nds" data-title="Malta" data-language-autonym="Plattdüütsch" data-language-local-name="germana de jos" class="interlanguage-link-target">Plattdüütsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds-nl mw-list-item"><a href="https://nds-nl.wikipedia.org/wiki/Malta_(laand)" title="Malta (laand) – saxona de jos" lang="nds-NL" hreflang="nds-NL" data-title="Malta (laand)" data-language-autonym="Nedersaksies" data-language-local-name="saxona de jos" class="interlanguage-link-target">Nedersaksies</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ne mw-list-item"><a href="https://ne.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AE%E0%A4%BE%E0%A4%B2%E0%A5%8D%E0%A4%9F%E0%A4%BE" title="माल्टा – nepaleză" lang="ne" hreflang="ne" data-title="माल्टा" data-language-autonym="नेपाली" data-language-local-name="nepaleză" class="interlanguage-link-target">नेपाली</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-new mw-list-item"><a href="https://new.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AE%E0%A4%BE%E0%A4%B2%E0%A5%8D%E0%A4%9F%E0%A4%BE" title="माल्टा – newari" lang="new" hreflang="new" data-title="माल्टा" data-language-autonym="नेपाल भाषा" data-language-local-name="newari" class="interlanguage-link-target">नेपाल भाषा</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl mw-list-item"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/Malta_(land)" title="Malta (land) – neerlandeză" lang="nl" hreflang="nl" data-title="Malta (land)" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandeză" class="interlanguage-link-target">Nederlands</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nn mw-list-item"><a href="https://nn.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – norvegiană nynorsk" lang="nn" hreflang="nn" data-title="Malta" data-language-autonym="Norsk nynorsk" data-language-local-name="norvegiană nynorsk" class="interlanguage-link-target">Norsk nynorsk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-no mw-list-item"><a href="https://no.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – norvegiană bokmål" lang="nb" hreflang="nb" data-title="Malta" data-language-autonym="Norsk bokmål" data-language-local-name="norvegiană bokmål" class="interlanguage-link-target">Norsk bokmål</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nov mw-list-item"><a href="https://nov.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – Novial" lang="nov" hreflang="nov" data-title="Malta" data-language-autonym="Novial" data-language-local-name="Novial" class="interlanguage-link-target">Novial</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nrm mw-list-item"><a href="https://nrm.wikipedia.org/wiki/Malte" title="Malte – Norman" lang="nrf" hreflang="nrf" data-title="Malte" data-language-autonym="Nouormand" data-language-local-name="Norman" class="interlanguage-link-target">Nouormand</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nv mw-list-item"><a href="https://nv.wikipedia.org/wiki/T%C3%A1%C5%82k%C3%A1%C3%A1%CA%BC_Bine%CA%BC_Na%CA%BCadzi%CA%BCnii_Bik%C3%A9yah" title="Táłkááʼ Bineʼ Naʼadziʼnii Bikéyah – navajo" lang="nv" hreflang="nv" data-title="Táłkááʼ Bineʼ Naʼadziʼnii Bikéyah" data-language-autonym="Diné bizaad" data-language-local-name="navajo" class="interlanguage-link-target">Diné bizaad</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-oc mw-list-item"><a href="https://oc.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – occitană" lang="oc" hreflang="oc" data-title="Malta" data-language-autonym="Occitan" data-language-local-name="occitană" class="interlanguage-link-target">Occitan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-olo mw-list-item"><a href="https://olo.wikipedia.org/wiki/Mal%27tu" title="Mal'tu – Livvi-Karelian" lang="olo" hreflang="olo" data-title="Mal'tu" data-language-autonym="Livvinkarjala" data-language-local-name="Livvi-Karelian" class="interlanguage-link-target">Livvinkarjala</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-om mw-list-item"><a href="https://om.wikipedia.org/wiki/Mooltaa" title="Mooltaa – oromo" lang="om" hreflang="om" data-title="Mooltaa" data-language-autonym="Oromoo" data-language-local-name="oromo" class="interlanguage-link-target">Oromoo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-or mw-list-item"><a href="https://or.wikipedia.org/wiki/%E0%AC%AE%E0%AC%BE%E0%AC%B2%E0%AC%9F%E0%AC%BE" title="ମାଲଟା – odia" lang="or" hreflang="or" data-title="ମାଲଟା" data-language-autonym="ଓଡ଼ିଆ" data-language-local-name="odia" class="interlanguage-link-target">ଓଡ଼ିଆ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-os mw-list-item"><a href="https://os.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D1%82%C3%A6" title="Мальтæ – osetă" lang="os" hreflang="os" data-title="Мальтæ" data-language-autonym="Ирон" data-language-local-name="osetă" class="interlanguage-link-target">Ирон</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pa mw-list-item"><a href="https://pa.wikipedia.org/wiki/%E0%A8%AE%E0%A8%BE%E0%A8%B2%E0%A8%9F%E0%A8%BE" title="ਮਾਲਟਾ – punjabi" lang="pa" hreflang="pa" data-title="ਮਾਲਟਾ" data-language-autonym="ਪੰਜਾਬੀ" data-language-local-name="punjabi" class="interlanguage-link-target">ਪੰਜਾਬੀ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pag mw-list-item"><a href="https://pag.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – pangasinan" lang="pag" hreflang="pag" data-title="Malta" data-language-autonym="Pangasinan" data-language-local-name="pangasinan" class="interlanguage-link-target">Pangasinan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pam mw-list-item"><a href="https://pam.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – pampanga" lang="pam" hreflang="pam" data-title="Malta" data-language-autonym="Kapampangan" data-language-local-name="pampanga" class="interlanguage-link-target">Kapampangan</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pap mw-list-item"><a href="https://pap.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – papiamento" lang="pap" hreflang="pap" data-title="Malta" data-language-autonym="Papiamentu" data-language-local-name="papiamento" class="interlanguage-link-target">Papiamentu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pcd mw-list-item"><a href="https://pcd.wikipedia.org/wiki/Malte" title="Malte – Picard" lang="pcd" hreflang="pcd" data-title="Malte" data-language-autonym="Picard" data-language-local-name="Picard" class="interlanguage-link-target">Picard</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pi mw-list-item"><a href="https://pi.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AE%E0%A4%BE%E0%A4%B2%E0%A5%8D%E0%A4%9F%E0%A4%BE" title="माल्टा – pali" lang="pi" hreflang="pi" data-title="माल्टा" data-language-autonym="पालि" data-language-local-name="pali" class="interlanguage-link-target">पालि</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl mw-list-item"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – poloneză" lang="pl" hreflang="pl" data-title="Malta" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="poloneză" class="interlanguage-link-target">Polski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pms mw-list-item"><a href="https://pms.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – Piedmontese" lang="pms" hreflang="pms" data-title="Malta" data-language-autonym="Piemontèis" data-language-local-name="Piedmontese" class="interlanguage-link-target">Piemontèis</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnb mw-list-item"><a href="https://pnb.wikipedia.org/wiki/%D9%85%D8%A7%D9%84%D9%B9%D8%A7" title="مالٹا – Western Punjabi" lang="pnb" hreflang="pnb" data-title="مالٹا" data-language-autonym="پنجابی" data-language-local-name="Western Punjabi" class="interlanguage-link-target">پنجابی</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnt mw-list-item"><a href="https://pnt.wikipedia.org/wiki/%CE%9C%CE%AC%CE%BB%CF%84%CE%B1" title="Μάλτα – Pontic" lang="pnt" hreflang="pnt" data-title="Μάλτα" data-language-autonym="Ποντιακά" data-language-local-name="Pontic" class="interlanguage-link-target">Ποντιακά</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ps mw-list-item"><a href="https://ps.wikipedia.org/wiki/%D9%85%D8%A7%D9%84%D9%BC%D8%A7" title="مالټا – paștună" lang="ps" hreflang="ps" data-title="مالټا" data-language-autonym="پښتو" data-language-local-name="paștună" class="interlanguage-link-target">پښتو</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt mw-list-item"><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – portugheză" lang="pt" hreflang="pt" data-title="Malta" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugheză" class="interlanguage-link-target">Português</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-qu mw-list-item"><a href="https://qu.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – quechua" lang="qu" hreflang="qu" data-title="Malta" data-language-autonym="Runa Simi" data-language-local-name="quechua" class="interlanguage-link-target">Runa Simi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rm mw-list-item"><a href="https://rm.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – romanșă" lang="rm" hreflang="rm" data-title="Malta" data-language-autonym="Rumantsch" data-language-local-name="romanșă" class="interlanguage-link-target">Rumantsch</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rmy mw-list-item"><a href="https://rmy.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – Vlax Romani" lang="rmy" hreflang="rmy" data-title="Malta" data-language-autonym="Romani čhib" data-language-local-name="Vlax Romani" class="interlanguage-link-target">Romani čhib</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-roa-rup mw-list-item"><a href="https://roa-rup.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – aromână" lang="rup" hreflang="rup" data-title="Malta" data-language-autonym="Armãneashti" data-language-local-name="aromână" class="interlanguage-link-target">Armãneashti</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-roa-tara mw-list-item"><a href="https://roa-tara.wikipedia.org/wiki/Malte" title="Malte – Tarantino" lang="nap-x-tara" hreflang="nap-x-tara" data-title="Malte" data-language-autonym="Tarandíne" data-language-local-name="Tarantino" class="interlanguage-link-target">Tarandíne</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru mw-list-item"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D1%82%D0%B0" title="Мальта – rusă" lang="ru" hreflang="ru" data-title="Мальта" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="rusă" class="interlanguage-link-target">Русский</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rue mw-list-item"><a href="https://rue.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%BB%D1%82%D0%B0" title="Малта – Rusyn" lang="rue" hreflang="rue" data-title="Малта" data-language-autonym="Русиньскый" data-language-local-name="Rusyn" class="interlanguage-link-target">Русиньскый</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rw mw-list-item"><a href="https://rw.wikipedia.org/wiki/Malita" title="Malita – kinyarwanda" lang="rw" hreflang="rw" data-title="Malita" data-language-autonym="Ikinyarwanda" data-language-local-name="kinyarwanda" class="interlanguage-link-target">Ikinyarwanda</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sa mw-list-item"><a href="https://sa.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AE%E0%A4%BE%E0%A4%B2%E0%A5%8D%E0%A4%9F%E0%A4%BE" title="माल्टा – sanscrită" lang="sa" hreflang="sa" data-title="माल्टा" data-language-autonym="संस्कृतम्" data-language-local-name="sanscrită" class="interlanguage-link-target">संस्कृतम्</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sah mw-list-item"><a href="https://sah.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D1%82%D0%B0" title="Мальта – sakha" lang="sah" hreflang="sah" data-title="Мальта" data-language-autonym="Саха тыла" data-language-local-name="sakha" class="interlanguage-link-target">Саха тыла</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sat mw-list-item"><a href="https://sat.wikipedia.org/wiki/%E1%B1%A2%E1%B1%9F%E1%B1%9E%E1%B1%B4%E1%B1%9F" title="ᱢᱟᱞᱴᱟ – santali" lang="sat" hreflang="sat" data-title="ᱢᱟᱞᱴᱟ" data-language-autonym="ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ" data-language-local-name="santali" class="interlanguage-link-target">ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sc mw-list-item"><a href="https://sc.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – sardiniană" lang="sc" hreflang="sc" data-title="Malta" data-language-autonym="Sardu" data-language-local-name="sardiniană" class="interlanguage-link-target">Sardu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-scn mw-list-item"><a href="https://scn.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – siciliană" lang="scn" hreflang="scn" data-title="Malta" data-language-autonym="Sicilianu" data-language-local-name="siciliană" class="interlanguage-link-target">Sicilianu</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sco mw-list-item"><a href="https://sco.wikipedia.org/wiki/Maltae" title="Maltae – scots" lang="sco" hreflang="sco" data-title="Maltae" data-language-autonym="Scots" data-language-local-name="scots" class="interlanguage-link-target">Scots</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sd mw-list-item"><a href="https://sd.wikipedia.org/wiki/%D9%85%D8%A7%D9%84%D9%BD%D8%A7" title="مالٽا – sindhi" lang="sd" hreflang="sd" data-title="مالٽا" data-language-autonym="سنڌي" data-language-local-name="sindhi" class="interlanguage-link-target">سنڌي</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-se mw-list-item"><a href="https://se.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – sami de nord" lang="se" hreflang="se" data-title="Malta" data-language-autonym="Davvisámegiella" data-language-local-name="sami de nord" class="interlanguage-link-target">Davvisámegiella</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sh mw-list-item"><a href="https://sh.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – sârbo-croată" lang="sh" hreflang="sh" data-title="Malta" data-language-autonym="Srpskohrvatski / српскохрватски" data-language-local-name="sârbo-croată" class="interlanguage-link-target">Srpskohrvatski / српскохрватски</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-shi mw-list-item"><a href="https://shi.wikipedia.org/wiki/Mal%E1%B9%ADa" title="Malṭa – tachelhit" lang="shi" hreflang="shi" data-title="Malṭa" data-language-autonym="Taclḥit" data-language-local-name="tachelhit" class="interlanguage-link-target">Taclḥit</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-shn mw-list-item"><a href="https://shn.wikipedia.org/wiki/%E1%80%99%E1%80%AD%E1%80%B0%E1%80%84%E1%80%BA%E1%80%B8%E1%80%99%E1%80%B1%E1%82%83%E1%80%B8%E1%80%90%E1%82%83%E1%82%87" title="မိူင်းမေႃးတႃႇ – shan" lang="shn" hreflang="shn" data-title="မိူင်းမေႃးတႃႇ" data-language-autonym="တႆး" data-language-local-name="shan" class="interlanguage-link-target">တႆး</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-si mw-list-item"><a href="https://si.wikipedia.org/wiki/%E0%B6%B8%E0%B7%9D%E0%B6%BD%E0%B7%8A%E0%B6%A7%E0%B7%8F%E0%B7%80" title="මෝල්ටාව – singhaleză" lang="si" hreflang="si" data-title="මෝල්ටාව" data-language-autonym="සිංහල" data-language-local-name="singhaleză" class="interlanguage-link-target">සිංහල</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-simple mw-list-item"><a href="https://simple.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – Simple English" lang="en-simple" hreflang="en-simple" data-title="Malta" data-language-autonym="Simple English" data-language-local-name="Simple English" class="interlanguage-link-target">Simple English</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sk mw-list-item"><a href="https://sk.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – slovacă" lang="sk" hreflang="sk" data-title="Malta" data-language-autonym="Slovenčina" data-language-local-name="slovacă" class="interlanguage-link-target">Slovenčina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sl mw-list-item"><a href="https://sl.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – slovenă" lang="sl" hreflang="sl" data-title="Malta" data-language-autonym="Slovenščina" data-language-local-name="slovenă" class="interlanguage-link-target">Slovenščina</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sm mw-list-item"><a href="https://sm.wikipedia.org/wiki/Melita" title="Melita – samoană" lang="sm" hreflang="sm" data-title="Melita" data-language-autonym="Gagana Samoa" data-language-local-name="samoană" class="interlanguage-link-target">Gagana Samoa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-smn mw-list-item"><a href="https://smn.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – sami inari" lang="smn" hreflang="smn" data-title="Malta" data-language-autonym="Anarâškielâ" data-language-local-name="sami inari" class="interlanguage-link-target">Anarâškielâ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sn mw-list-item"><a href="https://sn.wikipedia.org/wiki/Maruta_(nyika)" title="Maruta (nyika) – shona" lang="sn" hreflang="sn" data-title="Maruta (nyika)" data-language-autonym="ChiShona" data-language-local-name="shona" class="interlanguage-link-target">ChiShona</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-so mw-list-item"><a href="https://so.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – somaleză" lang="so" hreflang="so" data-title="Malta" data-language-autonym="Soomaaliga" data-language-local-name="somaleză" class="interlanguage-link-target">Soomaaliga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sq mw-list-item"><a href="https://sq.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – albaneză" lang="sq" hreflang="sq" data-title="Malta" data-language-autonym="Shqip" data-language-local-name="albaneză" class="interlanguage-link-target">Shqip</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr mw-list-item"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%BB%D1%82%D0%B0" title="Малта – sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Малта" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target">Српски / srpski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-srn mw-list-item"><a href="https://srn.wikipedia.org/wiki/Maltakondre" title="Maltakondre – sranan tongo" lang="srn" hreflang="srn" data-title="Maltakondre" data-language-autonym="Sranantongo" data-language-local-name="sranan tongo" class="interlanguage-link-target">Sranantongo</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ss mw-list-item"><a href="https://ss.wikipedia.org/wiki/IMalitha" title="IMalitha – swati" lang="ss" hreflang="ss" data-title="IMalitha" data-language-autonym="SiSwati" data-language-local-name="swati" class="interlanguage-link-target">SiSwati</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-stq mw-list-item"><a href="https://stq.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – Saterland Frisian" lang="stq" hreflang="stq" data-title="Malta" data-language-autonym="Seeltersk" data-language-local-name="Saterland Frisian" class="interlanguage-link-target">Seeltersk</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-su mw-list-item"><a href="https://su.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – sundaneză" lang="su" hreflang="su" data-title="Malta" data-language-autonym="Sunda" data-language-local-name="sundaneză" class="interlanguage-link-target">Sunda</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sv mw-list-item"><a href="https://sv.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – suedeză" lang="sv" hreflang="sv" data-title="Malta" data-language-autonym="Svenska" data-language-local-name="suedeză" class="interlanguage-link-target">Svenska</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sw mw-list-item"><a href="https://sw.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – swahili" lang="sw" hreflang="sw" data-title="Malta" data-language-autonym="Kiswahili" data-language-local-name="swahili" class="interlanguage-link-target">Kiswahili</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-syl mw-list-item"><a href="https://syl.wikipedia.org/wiki/%EA%A0%9D%EA%A0%A3%EA%A0%9F%EA%A0%86%EA%A0%90%EA%A0%A3" title="ꠝꠣꠟ꠆ꠐꠣ – Sylheti" lang="syl" hreflang="syl" data-title="ꠝꠣꠟ꠆ꠐꠣ" data-language-autonym="ꠍꠤꠟꠐꠤ" data-language-local-name="Sylheti" class="interlanguage-link-target">ꠍꠤꠟꠐꠤ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-szl mw-list-item"><a href="https://szl.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – sileziană" lang="szl" hreflang="szl" data-title="Malta" data-language-autonym="Ślůnski" data-language-local-name="sileziană" class="interlanguage-link-target">Ślůnski</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-szy mw-list-item"><a href="https://szy.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – Sakizaya" lang="szy" hreflang="szy" data-title="Malta" data-language-autonym="Sakizaya" data-language-local-name="Sakizaya" class="interlanguage-link-target">Sakizaya</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ta mw-list-item"><a href="https://ta.wikipedia.org/wiki/%E0%AE%AE%E0%AE%BE%E0%AE%B2%E0%AF%8D%E0%AE%9F%E0%AF%8D%E0%AE%9F%E0%AE%BE" title="மால்ட்டா – tamilă" lang="ta" hreflang="ta" data-title="மால்ட்டா" data-language-autonym="தமிழ்" data-language-local-name="tamilă" class="interlanguage-link-target">தமிழ்</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tay mw-list-item"><a href="https://tay.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – Atayal" lang="tay" hreflang="tay" data-title="Malta" data-language-autonym="Tayal" data-language-local-name="Atayal" class="interlanguage-link-target">Tayal</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-te mw-list-item"><a href="https://te.wikipedia.org/wiki/%E0%B0%AE%E0%B0%BE%E0%B0%B2%E0%B1%8D%E0%B0%9F%E0%B0%BE" title="మాల్టా – telugu" lang="te" hreflang="te" data-title="మాల్టా" data-language-autonym="తెలుగు" data-language-local-name="telugu" class="interlanguage-link-target">తెలుగు</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tet mw-list-item"><a href="https://tet.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – tetum" lang="tet" hreflang="tet" data-title="Malta" data-language-autonym="Tetun" data-language-local-name="tetum" class="interlanguage-link-target">Tetun</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tg mw-list-item"><a href="https://tg.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%BB%D1%82%D0%B0" title="Малта – tadjică" lang="tg" hreflang="tg" data-title="Малта" data-language-autonym="Тоҷикӣ" data-language-local-name="tadjică" class="interlanguage-link-target">Тоҷикӣ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-th mw-list-item"><a href="https://th.wikipedia.org/wiki/%E0%B8%9B%E0%B8%A3%E0%B8%B0%E0%B9%80%E0%B8%97%E0%B8%A8%E0%B8%A1%E0%B8%AD%E0%B8%A5%E0%B8%95%E0%B8%B2" title="ประเทศมอลตา – thailandeză" lang="th" hreflang="th" data-title="ประเทศมอลตา" data-language-autonym="ไทย" data-language-local-name="thailandeză" class="interlanguage-link-target">ไทย</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tk mw-list-item"><a href="https://tk.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – turkmenă" lang="tk" hreflang="tk" data-title="Malta" data-language-autonym="Türkmençe" data-language-local-name="turkmenă" class="interlanguage-link-target">Türkmençe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tl mw-list-item"><a href="https://tl.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – tagalog" lang="tl" hreflang="tl" data-title="Malta" data-language-autonym="Tagalog" data-language-local-name="tagalog" class="interlanguage-link-target">Tagalog</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tly mw-list-item"><a href="https://tly.wikipedia.org/wiki/Malt%C9%99" title="Maltə – Talysh" lang="tly" hreflang="tly" data-title="Maltə" data-language-autonym="Tolışi" data-language-local-name="Talysh" class="interlanguage-link-target">Tolışi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-to mw-list-item"><a href="https://to.wikipedia.org/wiki/Malita" title="Malita – tongană" lang="to" hreflang="to" data-title="Malita" data-language-autonym="Lea faka-Tonga" data-language-local-name="tongană" class="interlanguage-link-target">Lea faka-Tonga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – turcă" lang="tr" hreflang="tr" data-title="Malta" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turcă" class="interlanguage-link-target">Türkçe</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-trv mw-list-item"><a href="https://trv.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – taroko" lang="trv" hreflang="trv" data-title="Malta" data-language-autonym="Seediq" data-language-local-name="taroko" class="interlanguage-link-target">Seediq</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ts mw-list-item"><a href="https://ts.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – tsonga" lang="ts" hreflang="ts" data-title="Malta" data-language-autonym="Xitsonga" data-language-local-name="tsonga" class="interlanguage-link-target">Xitsonga</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tt mw-list-item"><a href="https://tt.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D1%82%D0%B0" title="Мальта – tătară" lang="tt" hreflang="tt" data-title="Мальта" data-language-autonym="Татарча / tatarça" data-language-local-name="tătară" class="interlanguage-link-target">Татарча / tatarça</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tum mw-list-item"><a href="https://tum.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – tumbuka" lang="tum" hreflang="tum" data-title="Malta" data-language-autonym="ChiTumbuka" data-language-local-name="tumbuka" class="interlanguage-link-target">ChiTumbuka</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tw mw-list-item"><a href="https://tw.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – twi" lang="tw" hreflang="tw" data-title="Malta" data-language-autonym="Twi" data-language-local-name="twi" class="interlanguage-link-target">Twi</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-udm mw-list-item"><a href="https://udm.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D1%82%D0%B0" title="Мальта – udmurt" lang="udm" hreflang="udm" data-title="Мальта" data-language-autonym="Удмурт" data-language-local-name="udmurt" class="interlanguage-link-target">Удмурт</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ug mw-list-item"><a href="https://ug.wikipedia.org/wiki/%D9%85%D8%A7%D9%84%D8%AA%D8%A7" title="مالتا – uigură" lang="ug" hreflang="ug" data-title="مالتا" data-language-autonym="ئۇيغۇرچە / Uyghurche" data-language-local-name="uigură" class="interlanguage-link-target">ئۇيغۇرچە / Uyghurche</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D0%BB%D1%8C%D1%82%D0%B0" title="Мальта – ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Мальта" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target">Українська</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ur mw-list-item"><a href="https://ur.wikipedia.org/wiki/%D9%85%D8%A7%D9%84%D9%B9%D8%A7" title="مالٹا – urdu" lang="ur" hreflang="ur" data-title="مالٹا" data-language-autonym="اردو" data-language-local-name="urdu" class="interlanguage-link-target">اردو</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uz mw-list-item"><a href="https://uz.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – uzbecă" lang="uz" hreflang="uz" data-title="Malta" data-language-autonym="Oʻzbekcha / ўзбекча" data-language-local-name="uzbecă" class="interlanguage-link-target">Oʻzbekcha / ўзбекча</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vec mw-list-item"><a href="https://vec.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – venetă" lang="vec" hreflang="vec" data-title="Malta" data-language-autonym="Vèneto" data-language-local-name="venetă" class="interlanguage-link-target">Vèneto</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vep mw-list-item"><a href="https://vep.wikipedia.org/wiki/Mal%27t" title="Mal't – Veps" lang="vep" hreflang="vep" data-title="Mal't" data-language-autonym="Vepsän kel’" data-language-local-name="Veps" class="interlanguage-link-target">Vepsän kel’</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vi mw-list-item"><a href="https://vi.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – vietnameză" lang="vi" hreflang="vi" data-title="Malta" data-language-autonym="Tiếng Việt" data-language-local-name="vietnameză" class="interlanguage-link-target">Tiếng Việt</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vls mw-list-item"><a href="https://vls.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – West Flemish" lang="vls" hreflang="vls" data-title="Malta" data-language-autonym="West-Vlams" data-language-local-name="West Flemish" class="interlanguage-link-target">West-Vlams</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vo mw-list-item"><a href="https://vo.wikipedia.org/wiki/Malte%C3%A4n" title="Malteän – volapuk" lang="vo" hreflang="vo" data-title="Malteän" data-language-autonym="Volapük" data-language-local-name="volapuk" class="interlanguage-link-target">Volapük</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wa mw-list-item"><a href="https://wa.wikipedia.org/wiki/Male" title="Male – valonă" lang="wa" hreflang="wa" data-title="Male" data-language-autonym="Walon" data-language-local-name="valonă" class="interlanguage-link-target">Walon</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-war mw-list-item"><a href="https://war.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – waray" lang="war" hreflang="war" data-title="Malta" data-language-autonym="Winaray" data-language-local-name="waray" class="interlanguage-link-target">Winaray</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wo mw-list-item"><a href="https://wo.wikipedia.org/wiki/Malt" title="Malt – wolof" lang="wo" hreflang="wo" data-title="Malt" data-language-autonym="Wolof" data-language-local-name="wolof" class="interlanguage-link-target">Wolof</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wuu mw-list-item"><a href="https://wuu.wikipedia.org/wiki/%E9%A9%AC%E8%80%B3%E4%BB%96" title="马耳他 – chineză wu" lang="wuu" hreflang="wuu" data-title="马耳他" data-language-autonym="吴语" data-language-local-name="chineză wu" class="interlanguage-link-target">吴语</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-xh mw-list-item"><a href="https://xh.wikipedia.org/wiki/Maltha" title="Maltha – xhosa" lang="xh" hreflang="xh" data-title="Maltha" data-language-autonym="IsiXhosa" data-language-local-name="xhosa" class="interlanguage-link-target">IsiXhosa</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-xmf mw-list-item"><a href="https://xmf.wikipedia.org/wiki/%E1%83%9B%E1%83%90%E1%83%9A%E1%83%A2%E1%83%90" title="მალტა – Mingrelian" lang="xmf" hreflang="xmf" data-title="მალტა" data-language-autonym="მარგალური" data-language-local-name="Mingrelian" class="interlanguage-link-target">მარგალური</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yi mw-list-item"><a href="https://yi.wikipedia.org/wiki/%D7%9E%D7%90%D7%9C%D7%98%D7%90" title="מאלטא – idiș" lang="yi" hreflang="yi" data-title="מאלטא" data-language-autonym="ייִדיש" data-language-local-name="idiș" class="interlanguage-link-target">ייִדיש</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yo mw-list-item"><a href="https://yo.wikipedia.org/wiki/M%C3%A1lt%C3%A0" title="Máltà – yoruba" lang="yo" hreflang="yo" data-title="Máltà" data-language-autonym="Yorùbá" data-language-local-name="yoruba" class="interlanguage-link-target">Yorùbá</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-za mw-list-item"><a href="https://za.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – zhuang" lang="za" hreflang="za" data-title="Malta" data-language-autonym="Vahcuengh" data-language-local-name="zhuang" class="interlanguage-link-target">Vahcuengh</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zea mw-list-item"><a href="https://zea.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – Zeelandic" lang="zea" hreflang="zea" data-title="Malta" data-language-autonym="Zeêuws" data-language-local-name="Zeelandic" class="interlanguage-link-target">Zeêuws</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zgh mw-list-item"><a href="https://zgh.wikipedia.org/wiki/%E2%B5%8E%E2%B4%B0%E2%B5%8D%E2%B5%9F%E2%B4%B0" title="ⵎⴰⵍⵟⴰ – tamazight standard marocană" lang="zgh" hreflang="zgh" data-title="ⵎⴰⵍⵟⴰ" data-language-autonym="ⵜⴰⵎⴰⵣⵉⵖⵜ ⵜⴰⵏⴰⵡⴰⵢⵜ" data-language-local-name="tamazight standard marocană" class="interlanguage-link-target">ⵜⴰⵎⴰⵣⵉⵖⵜ ⵜⴰⵏⴰⵡⴰⵢⵜ</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh mw-list-item"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/%E9%A9%AC%E8%80%B3%E4%BB%96" title="马耳他 – chineză" lang="zh" hreflang="zh" data-title="马耳他" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chineză" class="interlanguage-link-target">中文</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-classical mw-list-item"><a href="https://zh-classical.wikipedia.org/wiki/%E9%A6%AC%E7%88%BE%E4%BB%96" title="馬爾他 – Literary Chinese" lang="lzh" hreflang="lzh" data-title="馬爾他" data-language-autonym="文言" data-language-local-name="Literary Chinese" class="interlanguage-link-target">文言</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-min-nan mw-list-item"><a href="https://zh-min-nan.wikipedia.org/wiki/Malta" title="Malta – chineză min nan" lang="nan" hreflang="nan" data-title="Malta" data-language-autonym="閩南語 / Bân-lâm-gú" data-language-local-name="chineză min nan" class="interlanguage-link-target">閩南語 / Bân-lâm-gú</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-yue mw-list-item"><a href="https://zh-yue.wikipedia.org/wiki/%E9%A6%AC%E7%88%BE%E4%BB%96" title="馬爾他 – cantoneză" lang="yue" hreflang="yue" data-title="馬爾他" data-language-autonym="粵語" data-language-local-name="cantoneză" class="interlanguage-link-target">粵語</a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zu mw-list-item"><a href="https://zu.wikipedia.org/wiki/IMalta" title="IMalta – zulu" lang="zu" hreflang="zu" data-title="IMalta" data-language-autonym="IsiZulu" data-language-local-name="zulu" class="interlanguage-link-target">IsiZulu</a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q233#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Malta" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a">Articol</a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Malta" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t">Discuție</a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >română </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Malta">Lectură</a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v">Modificare</a></li><li id="ca-edit" class="collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e">Modificare sursă</a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Malta&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" >Unelte </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Malta">Lectură</a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v">Modificare</a></li><li id="ca-more-edit" class="collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e">Modificare sursă</a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Malta&action=history">Istoric</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Malta" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j">Ce trimite aici</a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Malta" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k">Schimbări corelate</a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="//ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Trimite_fișier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u">Trimite fișier</a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Malta&oldid=16754886" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini">Legătură permanentă</a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Malta&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină">Informații despre pagină</a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=Malta&id=16754886&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini">Citează acest articol</a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FMalta">Obține URL scurtat</a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FMalta">Descărcați codul QR</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=Malta">Creare carte</a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=Malta&action=show-download-screen">Descărcare ca PDF</a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Malta&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p">Versiune de tipărit</a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-commons mw-list-item"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Malta" hreflang="en">Wikimedia Commons</a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikivoyage mw-list-item"><a href="https://ro.wikivoyage.org/wiki/Malta" hreflang="ro">Wikivoyage</a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q233" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g">Element Wikidata</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><table class="infocaseta"><tbody><tr><td colspan="2" class="antet harta" style="background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Malta</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;background: linear-gradient( to right, rgba(204, 210, 217, 1), rgba(204, 210, 217, 1), rgba(204, 210, 217, 1), rgba(156, 163, 170, 1)) repeat-y right; font-size: 130%; line-height: 1.2em; padding-top: 0;">Republic of Malta (<a href="/wiki/Limba_englez%C4%83" title="Limba engleză">engleză</a>) Malta (<a href="/wiki/Limba_englez%C4%83" title="Limba engleză">engleză</a> și <a href="/wiki/Limba_maltez%C4%83" title="Limba malteză">malteză</a>) Repubblika ta' Malta (<a href="/wiki/Limba_maltez%C4%83" title="Limba malteză">malteză</a>)</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><table align="center" style="width:100%; background:none;"><tbody><tr><td width="58%"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Malta.svg" class="mw-file-description" title="Drapelul Maltei"><img alt="Drapelul Maltei" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Malta.svg/125px-Flag_of_Malta.svg.png" decoding="async" width="125" height="83" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Malta.svg/188px-Flag_of_Malta.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Malta.svg/250px-Flag_of_Malta.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></a></td><td><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Malta.svg" class="mw-file-description" title="Stema Maltei"><img alt="Stema Maltei" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/eb/Coat_of_arms_of_Malta.svg/120px-Coat_of_arms_of_Malta.svg.png" decoding="async" width="85" height="109" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/eb/Coat_of_arms_of_Malta.svg/250px-Coat_of_arms_of_Malta.svg.png 1.5x" data-file-width="859" data-file-height="1100" /></a></td></tr><tr><td align="center"><a href="/wiki/Drapelul_Maltei" title="Drapelul Maltei">Drapelul Maltei</a></td><td align="center"><a href="/wiki/Stema_Maltei" title="Stema Maltei">Stema Maltei</a></td></tr></tbody></table></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><a href="/wiki/Deviz%C4%83" class="mw-redirect" title="Deviză">Deviză</a>: Virtute et Constantia</td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><div style="margin:auto;text-align:center"><div style="margin-bottom:20"><a href="/wiki/Imn" title="Imn">Imn</a>: <a href="/wiki/L-Innu_Malti" title="L-Innu Malti">L-Innu Malti</a></div></div></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><table><tbody><tr><td><figure class="mw-halign-center" typeof="mw:File"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:EU-Malta.svg" class="mw-file-description" title="Amplasarea Maltei (verde închis): — în cadrul Europei (verde deschis și gri închis) — în cadrul Uniunii Europene (verde deschis)"><img alt="Amplasarea Maltei (verde închis): — în cadrul Europei (verde deschis și gri închis) — în cadrul Uniunii Europene (verde deschis)" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/63/EU-Malta.svg/330px-EU-Malta.svg.png" decoding="async" width="290" height="244" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/63/EU-Malta.svg/500px-EU-Malta.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/63/EU-Malta.svg/960px-EU-Malta.svg.png 2x" data-file-width="2045" data-file-height="1720" /></a><figcaption>Amplasarea Maltei (verde închis): — în cadrul <a href="/wiki/Europa" title="Europa">Europei</a> (verde deschis și gri închis) — în cadrul <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunii Europene</a> (verde deschis)</figcaption></figure></td></tr><tr><td><div style="position:relative;top:0.3em">Amplasarea Maltei (verde închis): — în cadrul <a href="/wiki/Europa" title="Europa">Europei</a> (verde deschis și gri închis) — în cadrul <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunii Europene</a> (verde deschis)</div></td></tr></tbody></table></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Geografie</th></tr><tr><th style=";">Suprafață</th><td colspan="1" class="" style=";"> </td></tr><tr><th style=";font-weight: normal;"> - totală</th><td colspan="1" class="" style=";">316 km² (<a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_suprafa%C8%9B%C4%83" title="Lista țărilor după suprafață">locul 185</a>)</td></tr><tr><th style=";">Cel mai înalt punct</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Ta%27_Dmejrek" title="Ta' Dmejrek">Ta' Dmejrek</a> (253 m) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q233#P610" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Cel mai jos punct</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Marea_Mediteran%C4%83" title="Marea Mediterană">Marea Mediterană</a> (0 m) <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q233#P1589" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Cel mai mare oraș</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Birkirkara" title="Birkirkara">Birkirkara</a></td></tr><tr><th style=";">Vecini</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q233#P47" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Fus_orar" title="Fus orar">Fus orar</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/UTC%2B1" title="UTC+1">UTC+1</a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Or%C4%83_de_var%C4%83" class="mw-redirect" title="Oră de vară">Ora de vară</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/UTC%2B2" title="UTC+2">UTC+2</a> (<a href="/wiki/UTC%2B1" title="UTC+1">UTC+1</a>)</td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Populație</th></tr><tr><th style=";">Densitate</th><td colspan="1" class="" style=";">1431 loc/km²</td></tr><tr><th style=";"> - Estimare 2023</th><td colspan="1" class="" style=";">553.214</td></tr><tr><th style=";">Limbi oficiale</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Limba_maltez%C4%83" title="Limba malteză">malteza</a>, <a href="/wiki/Limba_englez%C4%83" title="Limba engleză">engleza</a></td></tr><tr><th style=";">Etnonim</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Maltezi" title="Maltezi">maltezi</a></td></tr><tr><th style=";">Grupuri etnice</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Maltezi" title="Maltezi">maltezi</a> 95,3%, <a href="/wiki/Britanici" title="Britanici">britanici</a> 1,6%, alte 3,1% <a href="#cite_note-1">[1]</a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Guvernare</th></tr><tr><th style=";">Sistem politic</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Republic%C4%83" title="Republică">republică</a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/w/index.php?title=Pre%C8%99edinte_al_Maltei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Președinte al Maltei — pagină inexistentă">Președinte</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q796593" class="extiw" title="d:Q796593">d</a>)</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1647394" class="extiw" title="d:Q1647394">Myriam Spiteri Debono</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr>[[Myriam Spiteri Debono (11th president of the Republic of Malta)|]] <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q233#P35" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/w/index.php?title=Prim-ministru_al_Maltei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prim-ministru al Maltei — pagină inexistentă">Prim-ministru</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q152814" class="extiw" title="d:Q152814">d</a>)</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q37860840" class="extiw" title="d:Q37860840">Robert Abela</a><abbr title="Articolul încă nu există în acest wiki">[*]</abbr><a href="/w/index.php?title=Robert_Abela_(politician_maltez)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Robert Abela (politician maltez) — pagină inexistentă"></a><a href="#cite_note-252deb2b5cfaaeb35af0cb48d6420b45-3">[3]</a><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16236537">.mw-parser-output cite.citation{font-style:inherit}.mw-parser-output .citation q{quotes:"„""”""«""»"}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-free a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-limited a,.mw-parser-output .citation .cs1-lock-registration a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Lock-gray-alt-2.svg/9px-Lock-gray-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-subscription a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Lock-red-alt-2.svg/9px-Lock-red-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration{color:#555}.mw-parser-output .cs1-subscription span,.mw-parser-output .cs1-registration span{border-bottom:1px dotted;cursor:help}.mw-parser-output .cs1-ws-icon a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output code.cs1-code{color:inherit;background:inherit;border:inherit;padding:inherit}.mw-parser-output .cs1-hidden-error{display:none;font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-visible-error{font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-maint{display:none;color:#33aa33;margin-left:0.3em}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration,.mw-parser-output .cs1-format{font-size:95%}.mw-parser-output .cs1-kern-left,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-left{padding-left:0.2em}.mw-parser-output .cs1-kern-right,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-right{padding-right:0.2em}</style> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q233#P6" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Legislativ</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Parlamentul_Maltei" title="Parlamentul Maltei">Parlamentul Maltei</a> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q233#P194" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Capitala</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Valletta" title="Valletta">Valletta</a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Istorie</th></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;">Independență</td></tr><tr><th style=";">față de <a href="/wiki/Regatul_Unit" class="mw-redirect" title="Regatul Unit">Regatul Unit</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/21_septembrie" title="21 septembrie">21 septembrie</a> <a href="/wiki/1964" title="1964">1964</a></td></tr><tr><th style=";">republică</th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/13_decembrie" title="13 decembrie">13 decembrie</a> <a href="/wiki/1974" title="1974">1974</a></td></tr><tr><th style=";">Aderare la <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">UE</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/1_mai" title="1 mai">1 mai</a> <a href="/wiki/2004" title="2004">2004</a></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Economie</th></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Produs_intern_brut" class="mw-redirect" title="Produs intern brut">PIB</a> (<a href="/wiki/Paritatea_puterii_de_cump%C4%83rare" title="Paritatea puterii de cumpărare">PPC</a>)</th><td colspan="1" class="" style=";"> </td></tr><tr><th style=";"> - Total</th><td colspan="1" class="" style=";">7.574 miliarde $</td></tr><tr><th style=";"> - Pe cap de locuitor</th><td colspan="1" class="" style=";">19,302 $</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Produs_intern_brut" class="mw-redirect" title="Produs intern brut">PIB</a> (nominal)</th><td colspan="1" class="" style=";"><time datetime="2022">2022</time></td></tr><tr><th style=";"> - Total</th><td colspan="1" class="" style=";">17.765.270.015 $<a href="#cite_note-d3051402fac8e7f4a0bc864b5a76e57c-4">[4]</a><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q233#P2131" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Coeficientul_lui_Gini" title="Coeficientul lui Gini">Gini</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q233#P1125" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a>31</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Indicele_dezvolt%C4%83rii_umane" title="Indicele dezvoltării umane">IDU</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q233#P1081" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a>0,918</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Valut%C4%83" title="Valută">Monedă</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/Euro" title="Euro">Euro</a>1 (<code><a href="/wiki/ISO_4217" title="ISO 4217">EUR</a></code>)</td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Coduri și identificatori</th></tr><tr><th style=";">Cod <a href="/wiki/Comitetul_Olimpic_Interna%C8%9Bional" title="Comitetul Olimpic Internațional">CIO</a></th><td colspan="1" class="" style=";">MLT <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q233#P984" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Cod mobil</th><td colspan="1" class="" style=";">278 <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q233#P2258" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";">Prefix telefonic</th><td colspan="1" class="" style=";">356</td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/ISO_3166-2" title="ISO 3166-2">ISO 3166-2</a></th><td colspan="1" class="" style=";">MT <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q233#P297" title="Modificați la Wikidata"><img alt="Modificați la Wikidata" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/20px-Blue_pencil.svg.png" decoding="async" width="10" height="10" class="mw-file-element" data-file-width="600" data-file-height="600" /></a></td></tr><tr><th style=";"><a href="/wiki/Domeniu_na%C8%9Bional_de_nivel_superior" title="Domeniu național de nivel superior">Domeniu Internet</a></th><td colspan="1" class="" style=";"><a href="/wiki/.mt" title=".mt">.mt</a></td></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><div style="font-size:smaller;text-align:left">1 Până la <a href="/wiki/1_ianuarie" title="1 ianuarie">1 ianuarie</a> <a href="/wiki/2008" title="2008">2008</a>, <a href="/wiki/Lir%C4%83_maltez%C4%83" title="Liră malteză">lira malteză</a> (MTL)</div></td></tr><tr><th colspan="2" class="" style="text-align:center;background-color:#ccd2d9;color:#000000;">Prezență online</th></tr><tr><td colspan="2" class="" style="text-align:center;;"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gov.mt/">site web oficial</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://x.com/MaltaGov">cont X</a> <a class="external text" href="https://hashtags-hub.toolforge.org/Malta">hasthtag</a></td></tr><tr><td class="navigation-only" colspan="2" style="border-top: 2px ##ccd2d9 solid; font-size: 80%; background:inherit; color:var(--color-base, #000); text-align: right;">Modifică <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q233" class="extiw" title="d:Q233">date</a> / <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=0">text</a> <a href="//ro.wikipedia.org/wiki/Format:Infocaseta_%C8%9Aar%C4%83" title="Consultați documentația formatului"><img alt="Consultați documentația formatului" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/20px-Gtk-dialog-info.svg.png" decoding="async" width="12" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/40px-Gtk-dialog-info.svg.png 2x" data-file-width="60" data-file-height="60" /></a></td></tr></tbody></table><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16861271">.mw-parser-output .infocaseta{background:var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa);color:var(--color-base,#000)}.mw-parser-output .infobox-subbox{padding:0;border:none;margin:-3px;width:auto;min-width:100%;font-size:100%;clear:none;float:none;background-color:transparent}.mw-parser-output .infobox-3cols-child{margin:auto}.mw-parser-output .infobox .navbar{font-size:100%}body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-header,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-subheader,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-above,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-title,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-image,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-full-data,body.skin-minerva .mw-parser-output .infobox-below{text-align:center}</style> Malta, denumire oficială Republica Malta (în <a href="/wiki/Limba_maltez%C4%83" title="Limba malteză">malteză</a> Repubblika ta' Malta, în <a href="/wiki/Limba_englez%C4%83" title="Limba engleză">engleză</a> Republic of Malta), este o <a href="/wiki/%C8%9Aar%C4%83_insular%C4%83" title="Țară insulară">țară insulară</a> din <a href="/wiki/Europa_de_Sud" title="Europa de Sud">Europa de Sud</a>, formată dintr-un <a href="/wiki/Arhipelag" title="Arhipelag">arhipelag</a> în <a href="/wiki/Marea_Mediteran%C4%83" title="Marea Mediterană">Marea Mediterană</a>. Acesta se află la 80 km sud de <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a>, la 284 km la est de <a href="/wiki/Tunisia" title="Tunisia">Tunisia</a>, și la 333 km nord de <a href="/wiki/Libia" title="Libia">Libia</a>. Țara acoperă doar puțin peste 316 km2, și are o populație sub 450.000 de locuitori (în ciuda unui amplu program de emigrare derulat după al Doilea Război Mondial),<a href="#cite_note-Estimated-7">[7]</a> ceea ce o face să fie una din <a href="/wiki/Microstat" title="Microstat">cele mai mici</a> țări din lume<a href="#cite_note-8">[8]</a><a href="#cite_note-9">[9]</a><a href="#cite_note-10">[10]</a> și una din <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_densitatea_popula%C8%9Biei" title="Lista țărilor după densitatea populației">cele mai dens populate</a>. Capitala Maltei este<a href="/wiki/Valletta" title="Valletta"> Valletta</a>, care, cu 0,8 km2, este cea mai mică capitală națională din <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a>.<a href="#cite_note-11">[11]</a> Malta are două limbi oficiale: <a href="/wiki/Limba_maltez%C4%83" title="Limba malteză">malteza</a> și <a href="/wiki/Limba_englez%C4%83" title="Limba engleză">engleza</a>.<a href="#cite_note-12">[12]</a> Poziția Maltei a făcut-o să aibă de-a lungul istoriei o mare importanță strategică ca bază navală, și o succesiune de puteri, între care <a href="/wiki/Fenicia" title="Fenicia">fenicienii</a>, <a href="/wiki/Cartagina" title="Cartagina">cartaginezii</a>, <a href="/wiki/Roma_Antic%C4%83" title="Roma Antică">romanii</a>, <a href="/wiki/Emiratul_Siciliei" title="Emiratul Siciliei">maurii</a>, <a href="/w/index.php?title=Comitatul_Sicilia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Comitatul Sicilia — pagină inexistentă">normanzii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1917014" class="extiw" title="d:Q1917014">d</a>), <a href="/wiki/Regatul_Siciliei" title="Regatul Siciliei">sicilienii</a>, <a href="/wiki/Spania_Habsburgic%C4%83" title="Spania Habsburgică">spaniolii</a>, <a href="/wiki/Ordinul_Ospitalierilor" title="Ordinul Ospitalierilor">cavalerii ioaniți</a>, <a href="/wiki/Prima_Republic%C4%83_Francez%C4%83" title="Prima Republică Franceză">francezii</a> și <a href="/wiki/Imperiul_Britanic" title="Imperiul Britanic">britanicii</a>, au dominat insulele. <a href="/wiki/George_al_VI-lea_al_Regatului_Unit" title="George al VI-lea al Regatului Unit">Regele George al VI-lea</a> al Regatului Unit <a href="/w/index.php?title=Decorarea_Maltei_cu_Crucea_lui_George&action=edit&redlink=1" class="new" title="Decorarea Maltei cu Crucea lui George — pagină inexistentă">a acordat Maltei Crucea lui George</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4829842" class="extiw" title="d:Q4829842">d</a>) în 1942 pentru curajul țării în <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Al Doilea Război Mondial">al Doilea Război Mondial</a>.<a href="#cite_note-13">[13]</a> <a href="/wiki/Crucea_lui_George" title="Crucea lui George">Crucea lui George</a> continuă să apară pe drapelul național maltez.<a href="#cite_note-14">[14]</a> Conform Legii Independenței Maltei, adoptată de <a href="/wiki/Parlamentul_Regatului_Unit" title="Parlamentul Regatului Unit">Parlamentul Britanic</a> în anul 1964, Malta a dobândit independență față de Regatul Unit, ca teritoriu suveran și independent al Commonwealth-ului, cunoscut oficial din 1964 până în 1974 ca <a href="/w/index.php?title=Statul_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Statul Malta — pagină inexistentă">Statul Malta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7603765" class="extiw" title="d:Q7603765">d</a>), având-o pe <a href="/wiki/Elisabeta_a_II-a" title="Elisabeta a II-a">Elisabeta a II-a</a> ca șef de stat.<a href="#cite_note-15">[15]</a> Țara a devenit republică în anul 1974, și, deși nu mai este țară a Commonwealth-ului, rămâne <a href="/w/index.php?title=Stat_membru_al_Commonwealth-ului_Na%C8%9Biunilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stat membru al Commonwealth-ului Națiunilor — pagină inexistentă">stat membru</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1757823" class="extiw" title="d:Q1757823">d</a>) al Commonwealth-ului Națiunilor. Malta a fost admisă în <a href="/wiki/Organiza%C8%9Bia_Na%C8%9Biunilor_Unite" title="Organizația Națiunilor Unite">Organizația Națiunilor Unite</a> în 1964 și în Uniunea Europeană în 2004, iar în 2008 a devenit parte din <a href="/wiki/Zona_euro" title="Zona euro">zona Euro</a>. Malta are o îndelungată istorie creștină și <a href="/w/index.php?title=Arhiepiscopia_Romano-Catolic%C4%83_de_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arhiepiscopia Romano-Catolică de Malta — pagină inexistentă">Arhiepiscopia Romano-Catolică de Malta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q664066" class="extiw" title="d:Q664066">d</a>) se pretinde a fi scaun apostolic întrucât, în conformitate cu <a href="/wiki/Faptele_Apostolilor" title="Faptele Apostolilor">Faptele Apostolilor</a>,<a href="#cite_note-16">[16]</a> <a href="/wiki/Pavel_(apostol)" title="Pavel (apostol)">Apostolul Pavel</a> ar fi naufragiat în Malta.<a href="#cite_note-doi.gov.mt-17">[17]</a> <a href="/wiki/Biserica_Catolic%C4%83" title="Biserica Catolică">Catolicismul</a> este religia <a href="/wiki/Religie_de_stat" title="Religie de stat">oficială</a> a<a href="/wiki/Maltei" class="mw-redirect" title="Maltei"> Maltei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3407513" class="extiw" title="d:Q3407513">d</a>).<a href="#cite_note-cia-18">[18]</a><a href="#cite_note-19">[19]</a> Malta este o destinație turistică populară, cu o climă caldă, numeroase zone de agrement și monumente arhitecturale și istorice, între care trei <a href="/wiki/Locuri_din_Patrimoniul_Mondial_UNESCO" title="Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO">situri din Patrimoniul Mondial UNESCO</a>: <a href="/w/index.php?title=Hipogeul_%C4%A6al-Saflieni&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hipogeul Ħal-Saflieni — pagină inexistentă">Hipogeul Ħal-Saflieni</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q755514" class="extiw" title="d:Q755514">d</a>),<a href="#cite_note-20">[20]</a> orașul <a href="/wiki/Valletta" title="Valletta">Valletta</a>,<a href="#cite_note-21">[21]</a> și șapte <a href="/w/index.php?title=Templele_megalitice_din_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Templele megalitice din Malta — pagină inexistentă">Temple Megalitice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q753383" class="extiw" title="d:Q753383">d</a>), care sunt unele dintre cele mai vechi structuri din lume.<a href="#cite_note-22">[22]</a><a href="#cite_note-23">[23]</a><a href="#cite_note-b1-24">[24]</a> <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Etimologia">Etimologia</h2>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=1" title="Modifică secțiunea: Etimologia" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=1" title="Edit section's source code: Etimologia">modificare sursă</a>]</div> Originea termenului Malta este incertă, și variațiile moderne provin din <a href="/wiki/Limba_maltez%C4%83" title="Limba malteză">limba malteză</a>. Cea mai frecventă <a href="/wiki/Etimologie" title="Etimologie">etimologie</a> vehiculată este că cuvântul Malta derivă din cuvântul <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83" title="Limba greacă">grecesc</a> μέλι, meli, „miere”.<a href="#cite_note-25">[25]</a> Grecii antici au numit insula Μελίτη (Melitē), însemnând „dulce ca <a href="/wiki/Miere" title="Miere">mierea</a>” (nume dat, printre altele, și unei <a href="/wiki/Nereide" title="Nereide">nereide</a><a href="#cite_note-26">[26]</a>), probabil din cauza producției de miere din arhipelag; pe insulă trăiește o specie <a href="/wiki/Endemism" title="Endemism">endemică</a> de <a href="/wiki/Apis_mellifera_ruttneri" title="Apis mellifera ruttneri">albine</a>. Romanii au preluat denumirea adaptând-o ca Melita,<a href="#cite_note-malticross-27">[27]</a> care poate fi considerată fie o latinizare din grecescul Μελίτη, fie o adaptare a pronunției dorice grecești a aceluiași cuvânt Μελίτα.<a href="#cite_note-28">[28]</a> O altă ipoteză sugerează că cuvântul Malta ar veni de la cuvântul <a href="/wiki/Limba_fenician%C4%83" title="Limba feniciană">fenician</a> Maleth, „sălaș”<a href="#cite_note-29">[29]</a> sau „port”<a href="#cite_note-30">[30]</a> cu referire la numeroasele golfuri ale Maltei. Alte câteva mențiuni etimologice apar în literatura clasică, termenul de Malta apărând în forma sa actuală în Itinerarul Antonin (Itin. Marit. p. 518; Sil. Ital. xiv. 251).<a href="#cite_note-31">[31]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Istoria">Istoria</h2>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=2" title="Modifică secțiunea: Istoria" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=2" title="Edit section's source code: Istoria">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Istoria_Maltei" title="Istoria Maltei">Istoria Maltei</a></div><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16785627">@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .rellink{display:flex;gap:0.5ch}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .rellink{display:flex;gap:0.5ch}}</style> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Preistoria">Preistoria</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=3" title="Modifică secțiunea: Preistoria" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=3" title="Edit section's source code: Preistoria">modificare sursă</a>]</div> <a href="/wiki/Ol%C4%83rit" title="Olărit">Ceramica</a> găsită de <a href="/wiki/Arheologie" title="Arheologie">arheologi</a> la <a href="/w/index.php?title=Templele_Skorba&action=edit&redlink=1" class="new" title="Templele Skorba — pagină inexistentă">Templele Skorba</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q672456" class="extiw" title="d:Q672456">d</a>) se aseamănă cu cea găsită în Italia, și sugerează că insulele malteze au fost colonizate pentru prima dată în 5200 î.e.n., în principal, de vânători-culegători din <a href="/wiki/Epoca_de_piatr%C4%83" title="Epoca de piatră">Epoca de Piatră</a> care au sosit din insula italiană <a href="/wiki/Sicilia" title="Sicilia">Sicilia</a>, posibil <a href="/w/index.php?title=Sicani&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sicani — pagină inexistentă">Sicani</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q952123" class="extiw" title="d:Q952123">d</a>). Dispariția <a href="/w/index.php?title=Hippopotamus_meltensis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hippopotamus meltensis — pagină inexistentă">hipopotamului pitic</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2715773" class="extiw" title="d:Q2715773">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Elephas_falconeri&action=edit&redlink=1" class="new" title="Elephas falconeri — pagină inexistentă">elefanților pitici</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q727788" class="extiw" title="d:Q727788">d</a>) a fost legată de apariția celor mai timpurii oameni de pe Malta.<a href="#cite_note-32">[32]</a> Așezări agricole preistorice datând din perioada <a href="/wiki/Neolitic" title="Neolitic">neoliticului timpuriu</a> au fost descoperite în zone deschise și în peșteri, cum ar fi <a href="/wiki/G%C4%A7ar_Dalam" title="Għar Dalam">Għar Dalam</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q742598" class="extiw" title="d:Q742598">d</a>).<a href="#cite_note-Skeates2010-33">[33]</a> <a href="/w/index.php?title=Sicanii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sicanii — pagină inexistentă">Sicanii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q952123" class="extiw" title="d:Q952123">d</a>) erau singurul trib despre care se știe că locuia pe insulă în acest moment<a href="#cite_note-gozo-34">[34]</a><a href="#cite_note-35">[35]</a> și, în general, este considerat a fi strâns legat de <a href="/w/index.php?title=Iberi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Iberi — pagină inexistentă">iberici</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q190992" class="extiw" title="d:Q190992">d</a>).<a href="#cite_note-36">[36]</a> Populația Maltei cultiva <a href="/wiki/Cereale" title="Cereale">cereale</a>, creștea animale și, ca și alte culturi antice mediteraneene, se închinau unei <a href="/wiki/P%C4%83m%C3%A2nt_(mitologie)" title="Pământ (mitologie)">reprezentări a fertilității</a> ilustrată pe artefactele preistorice malteze cu proporții similare cu unele statuete, cum ar fi <a href="/wiki/Venus_din_Willendorf" title="Venus din Willendorf">Venus din Willendorf</a>. <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Ggantija_Temples,_Xaghra,_Gozo.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b8/Ggantija_Temples%2C_Xaghra%2C_Gozo.jpg/220px-Ggantija_Temples%2C_Xaghra%2C_Gozo.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b8/Ggantija_Temples%2C_Xaghra%2C_Gozo.jpg/330px-Ggantija_Temples%2C_Xaghra%2C_Gozo.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b8/Ggantija_Temples%2C_Xaghra%2C_Gozo.jpg/440px-Ggantija_Temples%2C_Xaghra%2C_Gozo.jpg 2x" data-file-width="3871" data-file-height="2581" /></a><figcaption>Complexul de temple <a href="/wiki/Megalit" title="Megalit">megalitice</a> <a href="/wiki/%C4%A0gantija" title="Ġgantija">Ġgantija</a></figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Mnajdra.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/Mnajdra.jpg/170px-Mnajdra.jpg" decoding="async" width="170" height="113" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/Mnajdra.jpg/255px-Mnajdra.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/Mnajdra.jpg/340px-Mnajdra.jpg 2x" data-file-width="3008" data-file-height="2000" /></a><figcaption>Complexul de temple <a href="/w/index.php?title=Mnajdra&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mnajdra — pagină inexistentă">Mnajdra</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q584366" class="extiw" title="d:Q584366">d</a>)</figcaption></figure> Ceramica din faza Għar Dalam este similară cu ceramica găsită în <a href="/wiki/Agrigento" title="Agrigento">Agrigento</a>, Sicilia. O cultură de constructori de temple temple <a href="/wiki/Megalit" title="Megalit">megalitice</a> fie a înlocuit-o, fie a apărut în această perioadă timpurie. Pe la 3500 î.e.n., acești oameni au construit unele dintre cele mai vechi structuri de sine stătătoare încă existente din lume, în forma templelor megalitice <a href="/wiki/%C4%A0gantija" title="Ġgantija">Ġgantija</a> de pe <a href="/wiki/Insula_Gozo" title="Insula Gozo">insula Gozo</a>;<a href="#cite_note-otsf-37">[37]</a> alte temple timpurii sunt și cele de la <a href="/w/index.php?title=%C4%A6a%C4%A1ar_Qim&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ħaġar Qim — pagină inexistentă">Ħaġar Qim</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q343053" class="extiw" title="d:Q343053">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Mnajdra&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mnajdra — pagină inexistentă">Mnajdra</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q584366" class="extiw" title="d:Q584366">d</a>).<a href="#cite_note-b1-24">[24]</a><a href="#cite_note-38">[38]</a><a href="#cite_note-39">[39]</a> Templele au o arhitectură distinctivă, de obicei un design în formă de trifoi complex, și au fost utilizate între anii 4000 și 2500 î.e.n. Oase de animale și un cuțit găsit în spatele unui altar de piatră detașabil sugerează că ritualurile practicate în templu includeau <a href="/w/index.php?title=Sacrificiu_animal&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sacrificiu animal — pagină inexistentă">sacrificii de animale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2142916" class="extiw" title="d:Q2142916">d</a>). Unele crâmpeie de informații sugerează că sacrificiile ar fi fost dedicate zeiței fertilității, a cărei statuie se află acum în Muzeul Național de Arheologie din Valletta.<a href="#cite_note-40">[40]</a> Cultura se pare că a dispărut din Insulele Malteze în jurul anului 2500 î.e.n. Arheologii speculează că constructorii templului a căzut victimă foametei sau unei boli, dar acest lucru nu este sigur. O altă trăsătură arheologică interesantă a insulelor Malteze adesea pusă pe seama acestor constructori antici, sunt șleaurile uniforme și <a href="/wiki/Echidistant" title="Echidistant">echidistante</a> denumite „urme de care” sau „șleauri de car”, care pot fi găsite în mai multe locuri de-a lungul insulelor, cele mai importante fiind cele găsite în <a href="/w/index.php?title=Misra%C4%A7_G%C4%A7ar_il-Kbir&action=edit&redlink=1" class="new" title="Misraħ Għar il-Kbir — pagină inexistentă">Misraħ Għar il-Kbir</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1760477" class="extiw" title="d:Q1760477">d</a>), informal denumite „Răscrucea Clapham”. Acestea ar putea fi produse de erodarea pietrei calcaroase moi de către roțile de lemn ale carelor.<a href="#cite_note-41">[41]</a><a href="#cite_note-42">[42]</a> După 2500 î.e.n., Insulele Malteze au fost depopulate timp de mai multe decenii, până la sosirea unui nou aflux de imigranți în <a href="/wiki/Epoca_Bronzului" title="Epoca Bronzului">Epoca Bronzului</a>, o cultură care își <a href="/wiki/Incinera%C8%9Bie" title="Incinerație">incinera</a> morții și a introdus în Malta structuri megalitice mai mici numite <a href="/wiki/Dolmen" title="Dolmen">dolmene</a>.<a href="#cite_note-43">[43]</a> În cele mai multe cazuri, acestea sunt camere mici, cu capac dintr-o lespede mare plasat pe pietre verticale. Se afirmă că acestea ar aparține unei populații cu siguranță diferită de cea care a construit templele megalitice anterioare. Din cauza similitudinii dolmenelor malteze cu unele construcții mici găsite în <a href="/wiki/Sicilia" title="Sicilia">Sicilia</a>, se presupune că această populație a venit de acolo.<a href="#cite_note-Piccolo-dolmens-44">[44]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Grecii,_fenicienii,_cartaginezii_și_romanii">Grecii, fenicienii, cartaginezii și romanii</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=4" title="Modifică secțiunea: Grecii, fenicienii, cartaginezii și romanii" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=4" title="Edit section's source code: Grecii, fenicienii, cartaginezii și romanii">modificare sursă</a>]</div> Negustorii fenicieni,<a href="#cite_note-ndmh-45">[45]</a> care au utilizat insulele ca punct de popas în rutele lor comerciale din <a href="/wiki/Marea_Mediteran%C4%83" title="Marea Mediterană">Mediterana</a> de Est până în <a href="/wiki/Cornwall" title="Cornwall">Cornwall</a>, s-au alăturat prezenței permanente a băștinașilor.<a href="#cite_note-46">[46]</a> Fenicienii au locuit zona denumită astăzi <a href="/wiki/Mdina" title="Mdina">Mdina</a>, și orașul înconjurător <a href="/wiki/Rabat" title="Rabat">Rabat</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q44381" class="extiw" title="d:Q44381">d</a>), pe care l-au denumit <a href="/w/index.php?title=Melite_(ora%C8%99_antic)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Melite (oraș antic) — pagină inexistentă">Maleth</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q25352142" class="extiw" title="d:Q25352142">d</a>).<a href="#cite_note-47">[47]</a><a href="#cite_note-cassar53–55-48">[48]</a> <a href="/wiki/Roma_Antic%C4%83" title="Roma Antică">Romanii</a>, care au locuit și ei mult mai târziu Mdina, îl denumeau (și pe el, dar și pe insulă) Melita.<a href="#cite_note-malticross-27">[27]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Roman_Malta.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/Roman_Malta.jpg/220px-Roman_Malta.jpg" decoding="async" width="220" height="172" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/Roman_Malta.jpg/330px-Roman_Malta.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/Roman_Malta.jpg/440px-Roman_Malta.jpg 2x" data-file-width="500" data-file-height="391" /></a><figcaption>Mozaic <a href="/wiki/Roma_Antic%C4%83" title="Roma Antică">roman</a> din <a href="/w/index.php?title=Domvs_Romana&action=edit&redlink=1" class="new" title="Domvs Romana — pagină inexistentă">Domvs Romana</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5291392" class="extiw" title="d:Q5291392">d</a>).</figcaption></figure> După <a href="/w/index.php?title=Asediul_Tyrului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Asediul Tyrului — pagină inexistentă">căderea Feniciei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q815233" class="extiw" title="d:Q815233">d</a>) in 332 BC, zona a intrat sub controlul <a href="/wiki/Cartagina" title="Cartagina">Cartaginei</a>, o fostă colonie feniciană.<a href="#cite_note-maltihist-49">[49]</a> În această perioadă, locuitorii Maltei cultivau în principal <a href="/wiki/M%C4%83slin" title="Măslin">măsline</a> și <a href="/wiki/Ro%C8%99cov" title="Roșcov">roșcov</a> și produceau textile.<a href="#cite_note-maltihist-49">[49]</a> În timpul <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Punic" title="Primul Război Punic">Primului Război Punic</a>, insula a fost cucerită după lupte grele de către <a href="/wiki/Marcus_Atilius_Regulus" title="Marcus Atilius Regulus">Marcus Atilius Regulus</a>.<a href="#cite_note-ei-50">[50]</a> După eșecul expediției lui, insula a recăzut în mâinile Cartaginei, doar pentru a fi cucerită din nou în 218 î.e.n., după <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Punic" title="Al Doilea Război Punic">al Doilea Război Punic</a>, de către consulul roman <a href="/w/index.php?title=Tiberius_Sempronius_Longus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tiberius Sempronius Longus — pagină inexistentă">Tiberius Sempronius Longus</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q382276" class="extiw" title="d:Q382276">d</a>).<a href="#cite_note-ei-50">[50]</a> De atunci, Malta a devenit <a href="/w/index.php?title=Civitas&action=edit&redlink=1" class="new" title="Civitas — pagină inexistentă">Foederata Civitas</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1094545" class="extiw" title="d:Q1094545">d</a>), titlu care venea împreună cu o scutire de la plata <a href="/wiki/Tribut" title="Tribut">tributului</a> și de impunerea <a href="/wiki/Drept_roman" title="Drept roman">legii romane</a>, și a intrat sub jurisdicția<a href="/wiki/Sicilia_(provincie_roman%C4%83)" title="Sicilia (provincie romană)"> provinciei Sicilia</a>.<a href="#cite_note-malticross-27">[27]</a> Influența punică a rămas însă vibrantă în insule, celebrele <a href="/w/index.php?title=Cippusurile_din_Melqart&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cippusurile din Melqart — pagină inexistentă">Cippusuri din Melqart</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5121287" class="extiw" title="d:Q5121287">d</a>), artefacte cu rol esențial în descifrarea <a href="/wiki/Limbajul_punic" class="mw-redirect" title="Limbajul punic">limbii punice</a>, fiind realizate în secolul al II-lea î.e.n.<a href="#cite_note-51">[51]</a><a href="#cite_note-52">[52]</a> Monedele bătute aici în perioada romană, care au dispărut abia în secolul I î.e.n.,<a href="#cite_note-cassar56–57-53">[53]</a> indică ritmul lent al romanizării insulei, întrucât ultimele monezi bătute aici încă mai purtau pe avers inscripții în <a href="/wiki/Limba_greac%C4%83_veche" title="Limba greacă veche">greaca veche</a> (cum ar fi „MEΛΙΤΑΙΩ”, adică „al maltezilor”) și motive punice, ceea ce demonsrează rezistența culturilor greacă și punică.<a href="#cite_note-54">[54]</a> În secolul 1 î.e.n., senatorul și oratorul roman <a href="/wiki/Marcus_Tullius_Cicero" title="Marcus Tullius Cicero">Cicero</a> a comentat cu privire la importanța <a href="/w/index.php?title=Templului_Iunonei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Templului Iunonei — pagină inexistentă">Templului Iunonei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7687070" class="extiw" title="d:Q7687070">d</a>), și pe marginea comportamentului extravagant al guvernatorului roman din Sicilia, <a href="/wiki/Verres" class="mw-redirect" title="Verres">Verres</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q368219" class="extiw" title="d:Q368219">d</a>).<a href="#cite_note-vm-55">[55]</a> În secolul 1 î.e.n., insula a fost menționată de <a href="/wiki/Plinius_cel_B%C4%83tr%C3%A2n" title="Plinius cel Bătrân">Pliniu cel Bătrân</a> și de <a href="/wiki/Diodorus_Siculus" title="Diodorus Siculus">Diodorus Siculus</a>: acesta din urmă i-a lăudat porturile, bogăția locuitorilor, casele bogat decorate și calitatea produselor textile. În secolul al 2-lea, împăratul <a href="/wiki/Hadrian" title="Hadrian">Hadrian</a> (117-38) a ridicat Malta la rang de <a href="/wiki/Municipium" title="Municipium">municipium</a> sau oraș liber: afacerile locale ale insulei erau administrate de patru <a href="/w/index.php?title=Quattuorviri_iuri_dicundo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Quattuorviri iuri dicundo — pagină inexistentă">quattuorviri iuri dicundo</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1266474" class="extiw" title="d:Q1266474">d</a>) și de senatul municipal, în timp ce un <a href="/wiki/Procurator" title="Procurator">procurator</a> roman, cu reședința lan <a href="/wiki/Mdina" title="Mdina">Mdina</a>, îl reprezenta pe <a href="/wiki/Proconsul" title="Proconsul">proconsulul</a> Siciliei.<a href="#cite_note-ei-50">[50]</a> În anul 58 e.n., <a href="/wiki/Pavel_(apostol)" title="Pavel (apostol)">Apostolul Pavel</a> a naufragiat pe insule, împreună cu <a href="/wiki/Luca_Evanghelistul" title="Luca Evanghelistul">evanghelistul Luca</a> după ce nava lor a fost distrusă.<a href="#cite_note-ei-50">[50]</a> <a href="/wiki/Pavel_(apostol)" title="Pavel (apostol)">Apostolul Pavel</a> a rămas pe insule trei luni, predicând creștinismul, care a prosperat în Malta.<a href="#cite_note-ei-50">[50]</a> Din perioada romană s-au păstrat până astăzi puține relicve arheologice, singura excepție importantă fiind Domul roman, aflat chiar în afara zidurilor Mdinei. În 395, când <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_R%C4%83s%C4%83rit" title="Imperiul Roman de Răsărit">Imperiul Roman a fost împărțit pentru ultima dată</a> la moartea lui <a href="/wiki/Teodosiu_I" title="Teodosiu I">Teodosie I</a>, ca și Sicilia, și Malta a intrat sub controlul <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_Apus" title="Imperiul Roman de Apus">Imperiului Roman de Apus</a>.<a href="#cite_note-56">[56]</a> În timpul <a href="/wiki/Migra%C8%9Bia_popoarelor" title="Migrația popoarelor">Perioadei Migrațiilor</a>, <a href="/wiki/Declinul_%C8%99i_c%C4%83derea_Imperiului_Roman_de_Apus" title="Declinul și căderea Imperiului Roman de Apus">Imperiul Roman de Apus a intrat în declin</a>, iar Malta devenit ținta atacurilor altor puteri și a fost cucerită sau ocupată de mai multe ori.<a href="#cite_note-cassar56–57-53">[53]</a> Între 454 și 464, insulele au fost supuse de către <a href="/wiki/Vandali" title="Vandali">vandali</a>, iar după 464 de <a href="/wiki/Ostrogo%C8%9Bi" title="Ostrogoți">ostrogoți</a>.<a href="#cite_note-ei-50">[50]</a> În 533, <a href="/wiki/Belisarie" class="mw-redirect" title="Belisarie">Belisarius</a>, pe drumul său către campaniile împotriva <a href="/w/index.php?title=Regatul_Vandal&action=edit&redlink=1" class="new" title="Regatul Vandal — pagină inexistentă">Regatului Vandal</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q10416611" class="extiw" title="d:Q10416611">d</a>) din Africa de Nord, a reunit insulele sub domnia imperială (<a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_R%C4%83s%C4%83rit" title="Imperiul Roman de Răsărit">Orientală</a>).<a href="#cite_note-ei-50">[50]</a> Se știu foarte puține despre stăpânirea bizantină a Maltei: insula depindea de <a href="/w/index.php?title=Thema_Sicilia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Thema Sicilia — pagină inexistentă">thema Siciliei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1895939" class="extiw" title="d:Q1895939">d</a>) și avea guvernatori greci și o mică garnizoană bizantină.<a href="#cite_note-ei-50">[50]</a> În timp ce mare parte a populației erau vechii locuitori romanizați, în această perioadă afilierea religioasă a acestora a oscilat între <a href="/wiki/Pap%C4%83" title="Papă">Papa</a> și <a href="/wiki/Patriarhia_Ecumenic%C4%83_de_Constantinopol" title="Patriarhia Ecumenică de Constantinopol">Patriarhul de Constantinopol</a>.<a href="#cite_note-ei-50">[50]</a> Stăpânirea bizantină a introdus și familii <a href="/wiki/Greci" title="Greci">greacești</a> în populația malteză.<a href="#cite_note-57">[57]</a> Malta a rămas sub <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_R%C4%83s%C4%83rit" title="Imperiul Roman de Răsărit">Imperiul Bizantin</a> până la 870, când a căzut în mâinile arabilor.<a href="#cite_note-ei-50">[50]</a><a href="#cite_note-58">[58]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Perioada_musulmană_și_Evul_Mediu">Perioada musulmană și Evul Mediu</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=5" title="Modifică secțiunea: Perioada musulmană și Evul Mediu" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=5" title="Edit section's source code: Perioada musulmană și Evul Mediu">modificare sursă</a>]</div> Malta a devenit implicată în Războaiele Musulmano–Bizantine, și cucerirea ei este strâns legată de <a href="/w/index.php?title=Cucerirea_musulman%C4%83_a_Siciliei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cucerirea musulmană a Siciliei — pagină inexistentă">cea a Siciliei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3687154" class="extiw" title="d:Q3687154">d</a>), care a început în 827 după trădarea de către amiralul <a href="/wiki/Eufemius_de_Messina" title="Eufemius de Messina">Euphemius</a> a colegilor săi bizantini, acesta cerând <a href="/wiki/Aghlabizi" title="Aghlabizi">Aghlabizilor</a> să invadeze insula.<a href="#cite_note-stan-59">[59]</a> Cronicarul și geograful musulman <a href="/w/index.php?title=Al-Himyari&action=edit&redlink=1" class="new" title="Al-Himyari — pagină inexistentă">al-Himyari</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6417674" class="extiw" title="d:Q6417674">d</a>) povestește că, în 870 e.n., după o luptă violentă împotriva bizantinilor, invadatorii Musulmani, în frunte mai întâi cu Halaf al-Hadim, și mai târziu cu Sawada ibn Muhammad,<a href="#cite_note-Travel_Malta-60">[60]</a> au prădat și au jefuit insula, distrugând cele mai importante clădiri, și lăsând-o practic nelocuită până când a fost recolonizată de către musulmanii din Sicilia în anii 1048-1049 e.n.<a href="#cite_note-Travel_Malta-60">[60]</a> Nu se știe dacă această nouă colonizare a avut loc ca o consecință a expansiunii demografice din Sicilia, ca urmare a creșterii nivelului de trai în Sicilia (caz în care recolonizarea ar fi putut avea loc cu câteva decenii înainte), sau ca urmare a războiului civil care a izbucnit între conducătorii musulmani din Sicilia în 1038.<a href="#cite_note-61">[61]</a> Musulmanii au introdus noi <a href="/wiki/Iriga%C8%9Bie" title="Irigație">sisteme de irigare</a>, unele fructe și bumbac și limba <a href="/w/index.php?title=Limba_siculo-arab%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Limba siculo-arabă — pagină inexistentă">siculo-arabă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1069489" class="extiw" title="d:Q1069489">d</a>) a fost adoptată pe insulă din Sicilia: în cele din urmă aceasta avea să evolueze în <a href="/wiki/Limba_maltez%C4%83" title="Limba malteză">limba malteză</a>.<a href="#cite_note-62">[62]</a> Creștinii de pe insulă au primit <a href="/wiki/Libertate_religioas%C4%83" title="Libertate religioasă">libertate de religie</a>; ei a trebuit să plătească <a href="/wiki/Jizia" title="Jizia">jizya</a>, o taxă pentru non-musulmani, dar au fost scutiți de la plata taxei pe care trebuia să o plătească musulmanii (<a href="/wiki/Dania_ritual%C4%83_%C3%AEn_islam" title="Dania rituală în islam">zakat</a>).<a href="#cite_note-gozmalt-63">[63]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Cucerirea_normandă">Cucerirea normandă</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=6" title="Modifică secțiunea: Cucerirea normandă" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=6" title="Edit section's source code: Cucerirea normandă">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Roger_I_of_Sicily_(Troina).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b8/Roger_I_of_Sicily_%28Troina%29.jpg/220px-Roger_I_of_Sicily_%28Troina%29.jpg" decoding="async" width="220" height="311" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b8/Roger_I_of_Sicily_%28Troina%29.jpg/330px-Roger_I_of_Sicily_%28Troina%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b8/Roger_I_of_Sicily_%28Troina%29.jpg/440px-Roger_I_of_Sicily_%28Troina%29.jpg 2x" data-file-width="482" data-file-height="681" /></a><figcaption><a href="/wiki/Roger_I_al_Siciliei" title="Roger I al Siciliei">Roger I al Siciliei</a> a readus Malta sub dominație creștină.</figcaption></figure> <a href="/wiki/Normanzi" title="Normanzi">Normanzii</a> au capturat Malta în 1091, ca parte a <a href="/wiki/Cuceririle_normande_%C3%AEn_Italia_de_sud" title="Cuceririle normande în Italia de sud">cuceririi Siciliei</a> de către ei.<a href="#cite_note-64">[64]</a> Conducătorul normand, <a href="/wiki/Roger_I_al_Siciliei" title="Roger I al Siciliei">Roger I al Siciliei</a>, a fost bine primit de către creștinii autohtoni.<a href="#cite_note-malticross-27">[27]</a> Ideea că contele Roger I ar fi smuls o parte din drapelul său în carouri alb-roșii și l-a prezentat <a href="/wiki/Maltezi" title="Maltezi">maltezilor</a> formând baza <a href="/wiki/Drapelul_Maltei" title="Drapelul Maltei">drapelului actual al Maltei</a>, în semn de recunoștință pentru că au luptat în numele său – este o legendă.<a href="#cite_note-malticross-27">[27]</a><a href="#cite_note-Blouet,_B._1987-65">[65]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Malta_by_Piri_Reis.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1e/Malta_by_Piri_Reis.jpg/170px-Malta_by_Piri_Reis.jpg" decoding="async" width="170" height="253" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1e/Malta_by_Piri_Reis.jpg/255px-Malta_by_Piri_Reis.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1e/Malta_by_Piri_Reis.jpg/340px-Malta_by_Piri_Reis.jpg 2x" data-file-width="546" data-file-height="812" /></a><figcaption>Hartă <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">otomană</a> a Maltei, de <a href="/wiki/Piri_Reis" title="Piri Reis">Piri Reis</a></figcaption></figure> Perioada normandă a fost una productivă; Malta a devenit parte a nou formatului <a href="/wiki/Regatul_Siciliei" title="Regatul Siciliei">Regat al Siciliei</a>, care cuprindea și insula Sicilia și jumătatea sudică a <a href="/wiki/Peninsula_Italic%C4%83" title="Peninsula Italică">Peninsulei Italice</a>.<a href="#cite_note-malticross-27">[27]</a> Biserica Catolică a fost readusă în rolul de religie de stat, Malta intrând sub autoritatea ecleziastică a <a href="/w/index.php?title=Arhiepiscopia_Romano-Catolic%C4%83_de_Palermo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arhiepiscopia Romano-Catolică de Palermo — pagină inexistentă">Episcopiei de Palermo</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1365235" class="extiw" title="d:Q1365235">d</a>), iar unele elemente de <a href="/w/index.php?title=Arhitectur%C4%83_normand%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arhitectură normandă — pagină inexistentă">arhitectură normandă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q136693" class="extiw" title="d:Q136693">d</a>) au apărut în jurul Maltei în special în vechea capitală <a href="/wiki/Mdina" title="Mdina">Mdina</a>.<a href="#cite_note-malticross-27">[27]</a> <a href="/wiki/Tancred_al_Siciliei" title="Tancred al Siciliei">Tancred, regele Siciliei</a>, ultimul monarh normand, a făcut din Malta <a href="/wiki/Feud%C4%83" title="Feudă">feudă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q188063" class="extiw" title="d:Q188063">d</a>) al regatului și a instalat un <a href="/w/index.php?title=Conte_de_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Conte de Malta — pagină inexistentă">conte de Malta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1986982" class="extiw" title="d:Q1986982">d</a>). Întrucât insulele erau foarte râvnite din cauza importanței lor strategice, în acest timp populația malteză a fost <a href="/w/index.php?title=Militarizare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Militarizare — pagină inexistentă">militarizată</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2575688" class="extiw" title="d:Q2575688">d</a>) pentru a se apăra de eventualele încercări de capturare; primii conți au fost și pricepuți <a href="/wiki/Corsar" title="Corsar">corsari</a> <a href="/wiki/Republica_Genova" title="Republica Genova">genovezi</a>.<a href="#cite_note-malticross-27">[27]</a> Regatul a trecut în mâinile dinastiei <a href="/wiki/Hohenstaufen" title="Hohenstaufen">Hohenstaufen</a> din 1194 până în 1266. În această perioadă, când Frederick al II-lea de Hohenstaufen a început să-și reorganizeze regatul sicilian, cultura și religia occidentale au început să-și exercite influența mai intens.<a href="#cite_note-Blouet,_B._1987-65">[65]</a> Malta a făcut parte din <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Roman" title="Sfântul Imperiu Roman">Sfântul Imperiu Roman</a> timp de 72 de ani. Malta a fost declarată comitat și <a href="/wiki/Marchiz" title="Marchiz">marchizat</a>, dar comerțul său a ajuns o ruină. Pentru o lungă perioadă de timp, a rămas doar o <a href="/wiki/Garnizoan%C4%83" title="Garnizoană">garnizoană</a> fortificată.<a href="#cite_note-66">[66]</a> Expulzarea în masă a arabilor a avut loc în 1224 și întreaga populație creștină de sex masculin din <a href="/wiki/Celano" title="Celano">Celano</a> din Abruzzo a fost deportată în Malta, în același an.<a href="#cite_note-malticross-27">[27]</a> În 1249, <a href="/wiki/Frederic_al_II-lea_al_Sf%C3%A2ntului_Imperiu_Roman" title="Frederic al II-lea al Sfântului Imperiu Roman">Frederick al II-lea, sfânt împărat roman</a>, a decretat expulzarea tuturor celorlalți musulmani din Malta<a href="#cite_note-67">[67]</a> sau obligarea lor să treacă la creștinism.<a href="#cite_note-68">[68]</a><a href="#cite_note-69">[69]</a> Pentru o scurtă perioadă, regatul a trecut la <a href="/wiki/Casa_de_Anjou" title="Casa de Anjou">Casa Capețiană de Anjou</a>, dar birurile mari au făcut-o pe aceasta nepopulară în Malta, în parte din pricina războiului dus de <a href="/wiki/Carol_I_al_Neapolelui" title="Carol I al Neapolelui">Carol de Anjou</a> împotriva Republicii Genoveze, și insula <a href="/wiki/Insula_Gozo" title="Insula Gozo">Gozo</a> a fost prădată în 1275.<a href="#cite_note-malticross-27">[27]</a> O mare revoltă în Sicilia, denumită <a href="/wiki/Vecerniile_siciliene" title="Vecerniile siciliene">Vesperele Siciliene</a> a urmat după aceste atacuri, care au dus la separarea peninsulei în Regatul Neapolelui. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Dominația_Coroanei_de_Aragon_și_Cavalerii_de_Malta">Dominația Coroanei de Aragon și Cavalerii de Malta</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=7" title="Modifică secțiunea: Dominația Coroanei de Aragon și Cavalerii de Malta" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=7" title="Edit section's source code: Dominația Coroanei de Aragon și Cavalerii de Malta">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Bandiera_del_Regno_di_Sicilia_4.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/Bandiera_del_Regno_di_Sicilia_4.svg/250px-Bandiera_del_Regno_di_Sicilia_4.svg.png" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/Bandiera_del_Regno_di_Sicilia_4.svg/330px-Bandiera_del_Regno_di_Sicilia_4.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/Bandiera_del_Regno_di_Sicilia_4.svg/500px-Bandiera_del_Regno_di_Sicilia_4.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></a><figcaption>Steagul <a href="/wiki/Regatul_Siciliei" title="Regatul Siciliei">Regatului Aragonez al Siciliei</a></figcaption></figure> Malta a fost guvernată de <a href="/w/index.php?title=Casa_de_Barcelona&action=edit&redlink=1" class="new" title="Casa de Barcelona — pagină inexistentă">Casa de Barcelona</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q661534" class="extiw" title="d:Q661534">d</a>), o dinastie aragoneză, de la 1282 la 1409,<a href="#cite_note-culturalheritage.gov.mt-70">[70]</a> aragonezii ajutându-i pe insurgenții maltezi cu ocazia <a href="/wiki/Vecerniile_siciliene" title="Vecerniile siciliene">Vesperelor Siciliene</a> într-<a href="/w/index.php?title=O_b%C4%83t%C4%83lie_naval%C4%83_%C3%AEn_Portul_cel_Mare_la_1283&action=edit&redlink=1" class="new" title="O bătălie navală în Portul cel Mare la 1283 — pagină inexistentă">o bătălie navală în Portul cel Mare la 1283</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2889222" class="extiw" title="d:Q2889222">d</a>). Rude ale <a href="/wiki/Lista_de_monarhi_ai_Regatului_Aragonului" title="Lista de monarhi ai Regatului Aragonului">regilor Aragonului</a> au condus insula până în 1409, când ea a trecut în mod oficial la <a href="/wiki/Coroana_Aragonului" title="Coroana Aragonului">Coroana Aragonului</a>. De timpuriu, în dinastia Aragoneză, fiii monarhului primeau titlul de „conte de Malta”. În această perioadă s-a format în mare nobilimea locală. În 1397 însă, purtarea titlului de „conte de Malta” a revenit pe baze feudale, două familii luptându-se pe această distincție, ceea ce a provocat unele conflicte. Acest lucru a dus la desființarea titlului de către <a href="/w/index.php?title=Martin_I_al_Siciliei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Martin I al Siciliei — pagină inexistentă">Martin I al Siciliei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q468616" class="extiw" title="d:Q468616">d</a>). Disputa pentru acest titlu a reapărut după ce titlul a fost reinstituit câțiva ani mai târziu și maltezii, în frunte cu nobilimea locală, s-au ridicat împotriva contelui Gonsalvo Monroy.<a href="#cite_note-malticross-27">[27]</a> Deși se opuneau contelui, maltezii și-au exprimat loialitatea față de <a href="/wiki/Lista_monarhilor_Siciliei" title="Lista monarhilor Siciliei">coroana siciliană</a>, ceea ce l-a impresionat pe <a href="/wiki/Alfonso_al_V-lea_al_Aragonului" title="Alfonso al V-lea al Aragonului">Alfonso al V-lea al Aragonului</a> într-atât încât nu i-a pedepsit deloc pe rebeli. În schimb, el a promis să nu mai acorde niciodată titlul unui terț, și a încorporat teritoriul în coroana sa. Orașul <a href="/wiki/Mdina" title="Mdina">Mdina</a> a primit titlul de Città Notabile ca urmare a acestui șir de evenimente.<a href="#cite_note-malticross-27">[27]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:JPDV.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2e/JPDV.jpg/170px-JPDV.jpg" decoding="async" width="170" height="255" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2e/JPDV.jpg/255px-JPDV.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2e/JPDV.jpg/340px-JPDV.jpg 2x" data-file-width="400" data-file-height="600" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Jean_de_Valette_Parisot&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jean de Valette Parisot — pagină inexistentă">Jean de Valette Parisot</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q264097" class="extiw" title="d:Q264097">d</a>), fondatorul <a href="/wiki/Valletta" title="Valletta">Vallettei</a></figcaption></figure> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Malta_Mdina_BW_2011-10-05_12-41-38.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9c/Malta_Mdina_BW_2011-10-05_12-41-38.JPG/250px-Malta_Mdina_BW_2011-10-05_12-41-38.JPG" decoding="async" width="220" height="167" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9c/Malta_Mdina_BW_2011-10-05_12-41-38.JPG/330px-Malta_Mdina_BW_2011-10-05_12-41-38.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9c/Malta_Mdina_BW_2011-10-05_12-41-38.JPG/500px-Malta_Mdina_BW_2011-10-05_12-41-38.JPG 2x" data-file-width="3388" data-file-height="2578" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Catedrala_Sfin%C8%9Bii_Petru_%C8%99i_Paul_din_Mdina&action=edit&redlink=1" class="new" title="Catedrala Sfinții Petru și Paul din Mdina — pagină inexistentă">Catedrala Sf. Paul din Mdina</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1630170" class="extiw" title="d:Q1630170">d</a>), construită în <a href="/wiki/Arhitectur%C4%83_baroc%C4%83" class="mw-redirect" title="Arhitectură barocă">stil baroc</a>.</figcaption></figure> La 23 martie 1530,<a href="#cite_note-71">[71]</a> <a href="/wiki/Carol_Quintul" title="Carol Quintul">Carol al V-lea, sfânt împărat roman</a>, a dat insulele <a href="/wiki/Ordinul_Ospitalierilor" title="Ordinul Ospitalierilor">cavalerilor ospitalieri</a> în frunte cu francezul <a href="/w/index.php?title=Philippe_Villiers_de_L%27Isle-Adam&action=edit&redlink=1" class="new" title="Philippe Villiers de L'Isle-Adam — pagină inexistentă">Philippe Villiers de L' Isle-Adam</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q379765" class="extiw" title="d:Q379765">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Mare_maestru_al_Cavalerilor_de_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mare maestru al Cavalerilor de Malta — pagină inexistentă">Marele Maestru al Ordinului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q952136" class="extiw" title="d:Q952136">d</a>),<a href="#cite_note-72">[72]</a><a href="#cite_note-autogenerated2-73">[73]</a> în chirie permanentă, pentru care ei urmau să trimită anual ca <a href="/w/index.php?title=Tributul_%C3%AEn_%C8%99oimi_maltezi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tributul în șoimi maltezi — pagină inexistentă">tribut un șoim maltez</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2657335" class="extiw" title="d:Q2657335">d</a>).<a href="#cite_note-autogenerated6-74">[74]</a><a href="#cite_note-odonnel-75">[75]</a><a href="#cite_note-perez-76">[76]</a><a href="#cite_note-elpais-77">[77]</a><a href="#cite_note-wp-78">[78]</a><a href="#cite_note-tc1-79">[79]</a><a href="#cite_note-tc2-80">[80]</a><a href="#cite_note-abc-81">[81]</a><a href="#cite_note-conf-82">[82]</a> Acești cavaleri, un ordin militar religios astăzi denumit <a href="/wiki/Ordinul_Ospitalierilor" title="Ordinul Ospitalierilor">Cavalerii de Malta</a>, au fost alungați din <a href="/wiki/Rodos" title="Rodos">Rhodos</a> de către <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">Imperiul Otoman</a> în 1522. În 1551, populația de pe insula <a href="/wiki/Insula_Gozo" title="Insula Gozo">Gozo</a> (în jur de 5.000 de persoane) a fost luată în sclavie de <a href="/w/index.php?title=Pira%C8%9Bi_berberi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pirați berberi — pagină inexistentă">pirați</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q899359" class="extiw" title="d:Q899359">d</a>) și duși pe <a href="/w/index.php?title=Coasta_Berber%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Coasta Berberă — pagină inexistentă">Coasta Berberă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q501768" class="extiw" title="d:Q501768">d</a>) în <a href="/wiki/Libia" title="Libia">Libia</a> de astăzi. Cavalerii, conduși de francezul <a href="/w/index.php?title=Jean_de_Valette_Parisot&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jean de Valette Parisot — pagină inexistentă">Jean de Valette Parisot</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q264097" class="extiw" title="d:Q264097">d</a>), marele maestru al Ordinului, a rezistat <a href="/w/index.php?title=Marele_asediu_al_Maltei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marele asediu al Maltei — pagină inexistentă">Marelui Asediu al Maltei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q58732" class="extiw" title="d:Q58732">d</a>) de către otomani în 1565.<a href="#cite_note-autogenerated2-73">[73]</a> Cu ajutorul forțelor spaniole și malteze, cavalerii au învins și au respins atacul. Vorbind despre această luptă, <a href="/wiki/Voltaire" title="Voltaire">Voltaire</a> spunea: „nimic nu este mai bine cunoscut decât asediul Maltei.”<a href="#cite_note-83">[83]</a><a href="#cite_note-84">[84]</a> După asediu, ei au hotărât să extindă <a href="/wiki/Fortifica%C8%9Bie" title="Fortificație">fortificațiile</a> Maltei, în special în zona portului interior, unde a fost ridicat și noul oraș <a href="/wiki/Valletta" title="Valletta">Valletta</a>, numit în onoarea lui Valette. Ei au amenajat și <a href="/wiki/Foi%C8%99or" title="Foișor">foișoare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q947103" class="extiw" title="d:Q947103">d</a>) pentru observație de-a lungul coastelor – <a href="/w/index.php?title=Turnurile_Wignacourt&action=edit&redlink=1" class="new" title="Turnurile Wignacourt — pagină inexistentă">turnurile Wignacourt</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1539291" class="extiw" title="d:Q1539291">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Turnurile_Lascaris&action=edit&redlink=1" class="new" title="Turnurile Lascaris — pagină inexistentă">Lascaris</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q260953" class="extiw" title="d:Q260953">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Turnurile_De_Redin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Turnurile De Redin — pagină inexistentă">De Redin</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1180261" class="extiw" title="d:Q1180261">d</a>) – numite după marii maeștri care au comandat lucrarea fiecărui grup de construcții. Prezența cavalerilor pe insulă a dus la finalizarea mai multor proiecte culturale și de arhitectură, între care înfrumusețarea Città Vittoriosa (astăzi, <a href="/w/index.php?title=Birgu&action=edit&redlink=1" class="new" title="Birgu — pagină inexistentă">Birgu</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q752346" class="extiw" title="d:Q752346">d</a>)), construirea de noi orașe, între care Città Rohan (astăzi <a href="/w/index.php?title=%C5%BBebbu%C4%A1&action=edit&redlink=1" class="new" title="Żebbuġ — pagină inexistentă">Żebbuġ</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q44573" class="extiw" title="d:Q44573">d</a>)) și Città Hompesch (astazi, <a href="/w/index.php?title=%C5%BBabbar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Żabbar — pagină inexistentă">Żabbar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q39518" class="extiw" title="d:Q39518">d</a>)) și introducerea de noi resurse academice și sociale. Circa 11.000 de persoane dintr-o populație de 60.000 au murit de <a href="/wiki/Pest%C4%83" title="Pestă">ciumă</a> în anul 1675.<a href="#cite_note-85">[85]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Michelangelo_Caravaggio_021.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/42/Michelangelo_Caravaggio_021.jpg/220px-Michelangelo_Caravaggio_021.jpg" decoding="async" width="220" height="149" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/42/Michelangelo_Caravaggio_021.jpg/330px-Michelangelo_Caravaggio_021.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/42/Michelangelo_Caravaggio_021.jpg/440px-Michelangelo_Caravaggio_021.jpg 2x" data-file-width="3200" data-file-height="2173" /></a><figcaption><a href="/wiki/T%C4%83ierea_Capului_Sf%C3%A2ntului_Ioan_Botez%C4%83torul" class="mw-redirect" title="Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul">Tăierea capului Sfântului Ioan</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2727560" class="extiw" title="d:Q2727560">d</a>), de <a href="/wiki/Caravaggio" title="Caravaggio">Caravaggio</a>. Ulei pe pânză, 361 cm × 520 cm (142.13 <a href="/wiki/%C8%9Aol_(unitate)" class="mw-redirect" title="Țol (unitate)">în</a> × 204.72 in). Oratoriul <a href="/w/index.php?title=Co-catedrala_Sf%C3%A2ntul_Ioan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Co-catedrala Sfântul Ioan — pagină inexistentă">Co-Catedralei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q613619" class="extiw" title="d:Q613619">d</a>).</figcaption></figure> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Perioada_franceză">Perioada franceză</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=8" title="Modifică secțiunea: Perioada franceză" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=8" title="Edit section's source code: Perioada franceză">modificare sursă</a>]</div> Dominația cavalerilor a luat sfârșit după ce <a href="/wiki/Napoleon_I" title="Napoleon I">Napoleon</a> a capturat Malta în drumul său spre <a href="/wiki/Egipt" title="Egipt">Egipt</a> în timpul <a href="/wiki/R%C4%83zboaiele_Revolu%C8%9Biei_Franceze" title="Războaiele Revoluției Franceze">Războaielor Revoluției Franceze</a> în 1798. De-a lungul anilor dinaintea cuceririi napoleoniene a insulei, puterea Cavalerilor a scăzut constant și Ordinul a devenit nepopular. Acest lucru a fost în jurul perioadei când valorile universale ale libertății și independenței au fost întrupate de către <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83" class="mw-redirect" title="Revoluția franceză">Revoluția Franceză</a>. Atât persoane din interiorul Ordinului cât și din afara lui au apelat la <a href="/wiki/Napoleon_I" title="Napoleon I">Napoleon Bonaparte</a> pentru îndepărtarea acestuia. Napoleon Bonaparte nu a ezitat. Flota sa a ajuns în 1798, în drum spre expediția din Egipt. Pentru a-i păcăli pe Cavaleri, Napoleon a cerut doar un port sigur pentru aprovizionarea navelor sale, după care a întors armele împotriva gazdelor lui odată aflat în siguranță în interiorul Vallettei. Marele Maestru <a href="/w/index.php?title=Hompesch&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hompesch — pagină inexistentă">Hompesch</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q77187" class="extiw" title="d:Q77187">d</a>) a capitulat, iar Napoleon a intrat în Malta. <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Napoleonbonapartemalta.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/09/Napoleonbonapartemalta.jpg/250px-Napoleonbonapartemalta.jpg" decoding="async" width="150" height="200" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/09/Napoleonbonapartemalta.jpg/330px-Napoleonbonapartemalta.jpg 2x" data-file-width="1536" data-file-height="2048" /></a><figcaption>Bustul lui Bonaparte la <a href="/w/index.php?title=Palazzo_Parisio&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palazzo Parisio — pagină inexistentă">Palazzo Parisio</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q20949685" class="extiw" title="d:Q20949685">d</a>) din Valetta</figcaption></figure> În perioada 12-18 iunie 1798, Napoleon a locuit la <a href="/w/index.php?title=Palazzo_Parisio&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palazzo Parisio — pagină inexistentă">Palazzo Parisio</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q20949685" class="extiw" title="d:Q20949685">d</a>) în Valletta.<a href="#cite_note-86">[86]</a><a href="#cite_note-87">[87]</a><a href="#cite_note-88">[88]</a> A reformat administrația națională, înființând o Comisie Guvernamentală, a împărțit teritoriul în douăsprezece comune, a înființat o administrație a finanțelor publice, a eliminat toate privilegiile feudale, a <a href="/wiki/Aboli%C8%9Bionism" title="Aboliționism">abolit sclavia</a> și a acordat libertate tuturor robilor turci și evrei.<a href="#cite_note-89">[89]</a><a href="#cite_note-stbenedict-90">[90]</a> La nivel judiciar, a fost întocmit codul familiei și au fost numiți doisprezece judecători. Învățământul public a fost organizat pe principiile stabilite de către Bonaparte însuși, pentru învățământul primar și secundar.<a href="#cite_note-stbenedict-90">[90]</a><a href="#cite_note-91">[91]</a> După aceasta, el a plecat spre Egipt, lăsând o substanțială garnizoană în Malta. Forțele franceze lăsate în urmă au devenit însă nepopulare în rândul maltezilor, în special din cauza ostilității forțelor franceze față de catolicism și a jefuirii bisericilor locale pentru finanțarea eforturilor de război ale lui Napoleon. Politicile financiară și religioasă ale francezilor i-au înfuriat pe maltezi până când aceștia s-au răzvrătit, izgonindu-i pe francezi. Marea Britanie, împreună cu <a href="/wiki/Regatul_de_Neapole" title="Regatul de Neapole">Regatul Neapolelui</a> și <a href="/wiki/Regatul_Siciliei" title="Regatul Siciliei">Regatul Siciliei</a>, au trimis muniție și ajutor maltezilor, iar Marea Britanie și-a trimis și<a href="/wiki/Marina_Regal%C4%83_Britanic%C4%83" title="Marina Regală Britanică"> flota militară</a>, care a instaurat o blocadă asupra insulelor.<a href="#cite_note-stbenedict-90">[90]</a> Generalul <a href="/w/index.php?title=Claude-Henri_Belgrand_de_Vaubois&action=edit&redlink=1" class="new" title="Claude-Henri Belgrand de Vaubois — pagină inexistentă">Claude-Henri Belgrand de Vaubois</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2958137" class="extiw" title="d:Q2958137">d</a>) s-a predat în numele forțelor franceze în 1800.<a href="#cite_note-stbenedict-90">[90]</a> Liderii maltezi i-au prezentat insula lui Sir <a href="/w/index.php?title=Alexander_Ball&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alexander Ball — pagină inexistentă">Alexander Ball</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q445924" class="extiw" title="d:Q445924">d</a>), cerându-i că insula să devină <a href="/wiki/Dominion" title="Dominion">dominion</a> britanic. Poporul maltez a întocmit o Declarație a Drepturilor, în care au acceptat să intre „sub protecția și suveranitatea Regelui oamenilor liberi, Majestatea Sa Regele Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei”. Declarația specifica și că „Majestatea sa nu are dreptul de a ceda aceste Insule niciunei puteri, dacă alege să-și retragă protecția și să-și abandoneze suveranitatea, dreptul de a alege un alt suveran, sau a unei alte conduceri a acestor Insule, ne aparține numai nouă, locuitorii și băștinași ei, și fără vreun control.”<a href="#cite_note-stbenedict-90">[90]</a><a href="#cite_note-92">[92]</a> <div style="clear:left"></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Imperiul_Britanic_și_al_Doilea_Război_Mondial">Imperiul Britanic și al Doilea Război Mondial</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=9" title="Modifică secțiunea: Imperiul Britanic și al Doilea Război Mondial" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=9" title="Edit section's source code: Imperiul Britanic și al Doilea Război Mondial">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:British_palazzo_parisio.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/British_palazzo_parisio.jpg/170px-British_palazzo_parisio.jpg" decoding="async" width="170" height="228" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/British_palazzo_parisio.jpg/255px-British_palazzo_parisio.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/British_palazzo_parisio.jpg/340px-British_palazzo_parisio.jpg 2x" data-file-width="1532" data-file-height="2052" /></a><figcaption>Placa <a href="/w/index.php?title=Drepturilor_Omului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Drepturilor Omului — pagină inexistentă">Drepturilor Omului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q979108" class="extiw" title="d:Q979108">d</a>) în timpul <a href="/w/index.php?title=Colonia_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Colonia Malta — pagină inexistentă">Protectoratului Britanic</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6744657" class="extiw" title="d:Q6744657">d</a>) (1802), la <a href="/w/index.php?title=Palazzo_Parisio&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palazzo Parisio — pagină inexistentă">Palazzo Parisio</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q20949685" class="extiw" title="d:Q20949685">d</a>)</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:BombDamageMalta.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3b/BombDamageMalta.jpg/220px-BombDamageMalta.jpg" decoding="async" width="220" height="167" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3b/BombDamageMalta.jpg/330px-BombDamageMalta.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3b/BombDamageMalta.jpg/440px-BombDamageMalta.jpg 2x" data-file-width="1300" data-file-height="985" /></a><figcaption>Kingsway (acum Strada Republicii) din <a href="/wiki/Valletta" title="Valletta">Valletta</a>, puternic lovită de bombe în timpul <a href="/w/index.php?title=Asediul_Maltei_%C3%AEn_al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial&action=edit&redlink=1" class="new" title="Asediul Maltei în al Doilea Război Mondial — pagină inexistentă">Asediului Maltei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q682452" class="extiw" title="d:Q682452">d</a>), 1942.</figcaption></figure> În 1814, ca parte a <a href="/wiki/Tratatul_de_la_Paris_(1814)" title="Tratatul de la Paris (1814)">Tratatului de la Paris</a>,<a href="#cite_note-stbenedict-90">[90]</a><a href="#cite_note-DIC_11-93">[93]</a> Malta a devenit oficial parte a <a href="/wiki/Imperiul_Britanic" title="Imperiul Britanic">Imperiului Britanic</a> și a fost folosită ca stație pentru transportul maritim și drept cartier general al flotei. După deschiderea <a href="/wiki/Canalul_Suez" title="Canalul Suez">Canalului Suez</a> în 1869, poziția Maltei la jumătatea drumului între <a href="/wiki/Str%C3%A2mtoarea_Gibraltar" title="Strâmtoarea Gibraltar">Strâmtoarea Gibraltar</a> și Egipt s-a dovedit a fi principalul său atu, ea fiind considerată un punct important pe drumul spre India, o rută comercială centrală pentru britanici. Datorită poziției sale, au fost introduse în Malta mai multe produse culinare și botanice; unele exemple (conform National Book of Trade Customs, document găsit la Biblioteca Națională) sunt grâul (din care se face pâine) și șunca. Între 1915 și 1918, în timpul <a href="/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial" title="Primul Război Mondial">Primului Război Mondial</a>, Malta a devenit cunoscută sub porecla de Sora medicală a Mări Mediterane, din cauza numărului mare de soldați răniți care au fost aduși în Malta.<a href="#cite_note-94">[94]</a> În 1919, trupele britanice au deschis focul asupra unui miting de protest împotriva unor noi taxe, omorând patru bărbați maltezi. Evenimentul, cunoscut sub numele de <a href="/w/index.php?title=Sette_Giugno&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sette Giugno — pagină inexistentă">Sette Giugno</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3805712" class="extiw" title="d:Q3805712">d</a>) (7 iunie în limba italiană), este comemorat în fiecare an și este una dintre cele cinci zile naționale.<a href="#cite_note-95">[95]</a><a href="#cite_note-96">[96]</a> Înainte de <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Al Doilea Război Mondial">al Doilea Război Mondial</a>, la Valletta a fost sediul central al Flotei Mediterane a <a href="/wiki/Marina_Regal%C4%83_Britanic%C4%83" title="Marina Regală Britanică">Royal Navy</a>. Cu toate acestea, în ciuda obiecțiilor lui <a href="/wiki/Winston_Churchill" title="Winston Churchill">Winston Churchill</a>,<a href="#cite_note-BJandCS-p36-97">[97]</a> comandamentul a fost mutat la <a href="/wiki/Alexandria,_Egipt" title="Alexandria, Egipt">Alexandria</a>, <a href="/wiki/Egipt" title="Egipt">Egipt</a>, în aprilie 1937, de teama că ar fi fost prea sensibil la atacurile aeriene din Europa.<a href="#cite_note-BJandCS-p36-97">[97]</a><a href="#cite_note-98">[98]</a><a href="#cite_note-ElliottP--pxx-99">[99]</a> În timpul celui de al Doilea Război Mondial, Malta a jucat un rol foarte important pentru <a href="/wiki/Alia%C8%9Bii_din_al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" class="mw-redirect" title="Aliații din al Doilea Război Mondial">Aliați</a>; fiind o colonie britanică, situată aproape de Sicilia și de coridoarele de transport ale <a href="/wiki/Puterile_Axei" title="Puterile Axei">Axei</a>, Malta a fost bombardată de forțele aeriene italiană și germană. Malta a fost folosită de britanici pentru a lansa atacuri asupra marinei italiene și a avut o bază de submarine. Ea a fost folosită și ca post de ascultare și de citire a mesajelor radio germane, inclusiv pentru decriptarea traficului <a href="/wiki/Ma%C8%99ina_Enigma" title="Mașina Enigma">Enigma</a>.<a href="#cite_note-CP-p42-44-100">[100]</a> Curajul maltezilor în cel de-al doilea <a href="/w/index.php?title=Asediul_Maltei_%C3%AEn_al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial&action=edit&redlink=1" class="new" title="Asediul Maltei în al Doilea Război Mondial — pagină inexistentă">Asediu al Maltei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q682452" class="extiw" title="d:Q682452">d</a>) l-a impresionat pe <a href="/wiki/George_al_VI-lea_al_Regatului_Unit" title="George al VI-lea al Regatului Unit">regele George al VI-lea</a>, care a acordat colectiv întregii Malte <a href="/w/index.php?title=Decorarea_Maltei_cu_Crucea_lui_George&action=edit&redlink=1" class="new" title="Decorarea Maltei cu Crucea lui George — pagină inexistentă">Crucea lui George</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4829842" class="extiw" title="d:Q4829842">d</a>) la 15 aprilie 1942 „pentru a sta mărturie unui act de eroism și devotament, care va rămâne multă vreme celebru în istorie”. Unii istorici susțin că această decorație a făcut ca Marea Britanie să accepte pierderi disproporționate în apărarea Maltei, întrucât credibilitatea Imperiului Britanic ar fi avut de suferit dacă Malta ar fi capitulat, <a href="/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Singapore" title="Bătălia de la Singapore">așa cum au făcut forțele britanice din Singapore</a>.<a href="#cite_note-101">[101]</a> O reprezentare a lui Crucii lui George apare acum în colțul de la hampă în partea superioară a <a href="/wiki/Drapelul_Maltei" title="Drapelul Maltei">drapelului Maltei</a>. Decorarea colectivă a rămas ceva unic până în aprilie 1999, când <a href="/w/index.php?title=Royal_Ulster_Constabulary&action=edit&redlink=1" class="new" title="Royal Ulster Constabulary — pagină inexistentă">Royal Ulster Constabulary</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1482143" class="extiw" title="d:Q1482143">d</a>) a devenit cel al doilea grup – și, până în prezent singurul alături de Malta – care a primit în colectiv Crucea lui George.<a href="#cite_note-102">[102]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Independența_și_Republica">Independența și Republica</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=10" title="Modifică secțiunea: Independența și Republica" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=10" title="Edit section's source code: Independența și Republica">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Denkmal_an_die_Unabh%C3%A4ngigkeit_Maltas_in_Valletta.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5a/Denkmal_an_die_Unabh%C3%A4ngigkeit_Maltas_in_Valletta.jpg/220px-Denkmal_an_die_Unabh%C3%A4ngigkeit_Maltas_in_Valletta.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5a/Denkmal_an_die_Unabh%C3%A4ngigkeit_Maltas_in_Valletta.jpg/330px-Denkmal_an_die_Unabh%C3%A4ngigkeit_Maltas_in_Valletta.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5a/Denkmal_an_die_Unabh%C3%A4ngigkeit_Maltas_in_Valletta.jpg/440px-Denkmal_an_die_Unabh%C3%A4ngigkeit_Maltas_in_Valletta.jpg 2x" data-file-width="3888" data-file-height="2592" /></a><figcaption>Monumentul independenței din Malta în <a href="/w/index.php?title=Floriana&action=edit&redlink=1" class="new" title="Floriana — pagină inexistentă">Floriana</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q832807" class="extiw" title="d:Q832807">d</a>)</figcaption></figure> Malta și-a obținut independența pe 21 septembrie 1964 (<a href="/w/index.php?title=Ziua_Independen%C8%9Bei_Maltei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ziua Independenței Maltei — pagină inexistentă">Ziua Independenței</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q19850845" class="extiw" title="d:Q19850845">d</a>)), după negocieri intense cu Regatul Unit, conduse de prim-ministrul Maltez<a href="/w/index.php?title=%C4%A0or%C4%A1_Borg_Olivier&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ġorġ Borg Olivier — pagină inexistentă">, George Borġ Olivier</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q983140" class="extiw" title="d:Q983140">d</a>). Conform constituției din 1964, Malta a păstrat-o inițial pe regina <a href="/wiki/Elisabeta_a_II-a" title="Elisabeta a II-a">Elisabeta a II-a</a> ca <a href="/w/index.php?title=Regin%C4%83_a_Maltei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Regină a Maltei — pagină inexistentă">regină a Maltei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6898092" class="extiw" title="d:Q6898092">d</a>) și, astfel, ca <a href="/wiki/%C8%98ef_de_stat" title="Șef de stat">șef al statului</a>, cu un <a href="/w/index.php?title=Guvernator_general&action=edit&redlink=1" class="new" title="Guvernator general — pagină inexistentă">guvernator general</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q382844" class="extiw" title="d:Q382844">d</a>) care exercita autoritatea executivă în numele ei. În 1971, <a href="/w/index.php?title=Partidul_Laburist_din_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Partidul Laburist din Malta — pagină inexistentă">Partidul Laburist Maltez</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q684886" class="extiw" title="d:Q684886">d</a>), condus de <a href="/w/index.php?title=Dom_Mintoff&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dom Mintoff — pagină inexistentă">Dom Mintoff</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q167307" class="extiw" title="d:Q167307">d</a>), a câștigat alegerile generale, și ca urmare Malta s-a proclamat republică pe 13 decembrie 1974 (<a href="/w/index.php?title=Ziua_Republicii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ziua Republicii — pagină inexistentă">Ziua Republicii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q802614" class="extiw" title="d:Q802614">d</a>)) în cadrul <a href="/wiki/Comunitatea_Na%C8%9Biunilor" title="Comunitatea Națiunilor">Commonwealth-ului</a>, cu un <a href="/w/index.php?title=Pre%C8%99edinte_al_Maltei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Președinte al Maltei — pagină inexistentă">președinte</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q796593" class="extiw" title="d:Q796593">d</a>) ca șef al statului. Un acord în domeniul apărării, semnat la scurt timp după independență (și renegociat în 1972) a expirat la 31 martie 1979. <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Tratado_de_Lisboa_13_12_2007_(081).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7c/Tratado_de_Lisboa_13_12_2007_%28081%29.jpg/220px-Tratado_de_Lisboa_13_12_2007_%28081%29.jpg" decoding="async" width="220" height="131" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7c/Tratado_de_Lisboa_13_12_2007_%28081%29.jpg/330px-Tratado_de_Lisboa_13_12_2007_%28081%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7c/Tratado_de_Lisboa_13_12_2007_%28081%29.jpg/440px-Tratado_de_Lisboa_13_12_2007_%28081%29.jpg 2x" data-file-width="521" data-file-height="310" /></a><figcaption>Malta a aderat la Uniunea Europeană în 2004 și semnat <a href="/wiki/Tratatul_de_la_Lisabona" title="Tratatul de la Lisabona">tratatul de la Lisabona</a> în 2007.</figcaption></figure> Malta a adoptat o politică de <a href="/wiki/Stat_neutru" title="Stat neutru">neutralitate</a> în 1980.<a href="#cite_note-103">[103]</a> În 1989, la Malta, a avut loc un <a href="/wiki/Summitul_din_Malta" title="Summitul din Malta">summit</a> între președintele american <a href="/wiki/George_H._W._Bush" title="George H. W. Bush">George H. W. Bush</a> și liderul sovietic <a href="/wiki/Mihail_Gorbaciov" title="Mihail Gorbaciov">Mihail Gorbaciov</a>, prima lor întâlnire față-în-față, care a semnalat sfârșitul <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Rece" title="Războiul Rece">Războiului Rece</a>.<a href="#cite_note-104">[104]</a> La 16 iulie 1990, prin ministrul de externe, <a href="/w/index.php?title=Guido_de_Marco&action=edit&redlink=1" class="new" title="Guido de Marco — pagină inexistentă">Guido de Marco</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q167724" class="extiw" title="d:Q167724">d</a>), Malta a cerut oficial aderarea la Uniunea Europeană.<a href="#cite_note-105">[105]</a> După negocieri dificile, a avut loc un referendum pe 8 martie 2003, care a dus la un vot favorabil.<a href="#cite_note-106">[106]</a> Alegerile generale au avut loc la 12 aprilie 2003, și au dat prim-ministrului, <a href="/w/index.php?title=Eddie_Fenech_Adami&action=edit&redlink=1" class="new" title="Eddie Fenech Adami — pagină inexistentă">Eddie Fenech Adami</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q152511" class="extiw" title="d:Q152511">d</a>), un mandat ferm pentru semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană, la 16 aprilie 2003, la <a href="/wiki/Atena" title="Atena">Atena</a>, Grecia.<a href="#cite_note-107">[107]</a> Malta a aderat la <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a> la 1 mai 2004.<a href="#cite_note-108">[108]</a> În urma Consiliului European din 21-22 iunie 2007, Malta a aderat la <a href="/wiki/Zona_euro" title="Zona euro">zona euro</a> la 1 ianuarie 2008.<a href="#cite_note-109">[109]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Politica">Politica</h2>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=11" title="Modifică secțiunea: Politica" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=11" title="Edit section's source code: Politica">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Politica_Maltei" title="Politica Maltei">Politica Maltei</a></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16785627" /> <style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16858508/mw-parser-output/.tmulti">.mw-parser-output .tmulti .thumbinner{display:flex;flex-direction:column}.mw-parser-output .tmulti .trow{display:flex;flex-direction:row;clear:left;flex-wrap:wrap;width:100%;box-sizing:border-box}.mw-parser-output .tmulti .tsingle{margin:1px;float:left}.mw-parser-output .tmulti .theader{clear:both;font-weight:bold;text-align:center;align-self:center;background-color:transparent;width:100%}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption{text-align:left;background-color:transparent}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption-center{text-align:center;background-color:transparent}.mw-parser-output .tmulti .text-align-left{text-align:left}.mw-parser-output .tmulti .text-align-right{text-align:right}.mw-parser-output .tmulti .text-align-center{text-align:center}@media all and (max-width:720px){.mw-parser-output .tmulti .thumbinner{width:100%!important;box-sizing:border-box;max-width:none!important;align-items:center}.mw-parser-output .tmulti .trow{justify-content:center}.mw-parser-output .tmulti .tsingle{float:none!important;max-width:100%!important;box-sizing:border-box;text-align:center}.mw-parser-output .tmulti .thumbcaption{text-align:center}}</style><div class="thumb tmulti tleft"><div class="thumbinner" style="width:392px;max-width:392px"><div class="trow"><div class="tsingle" style="width:194px;max-width:194px"><div class="thumbimage" style="height:255px;overflow:hidden"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Myriam_Spiteri_Debono_on_April_20,_2024_(cropped).jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3b/Myriam_Spiteri_Debono_on_April_20%2C_2024_%28cropped%29.jpg/192px-Myriam_Spiteri_Debono_on_April_20%2C_2024_%28cropped%29.jpg" decoding="async" width="192" height="255" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3b/Myriam_Spiteri_Debono_on_April_20%2C_2024_%28cropped%29.jpg/288px-Myriam_Spiteri_Debono_on_April_20%2C_2024_%28cropped%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3b/Myriam_Spiteri_Debono_on_April_20%2C_2024_%28cropped%29.jpg/384px-Myriam_Spiteri_Debono_on_April_20%2C_2024_%28cropped%29.jpg 2x" data-file-width="561" data-file-height="746" /></a></div></div><div class="tsingle" style="width:194px;max-width:194px"><div class="thumbimage" style="height:255px;overflow:hidden"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Robert_Abela_-_Official_Portrait_2022_(cropped).jpg" class="mw-file-description"><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bf/Robert_Abela_-_Official_Portrait_2022_%28cropped%29.jpg/192px-Robert_Abela_-_Official_Portrait_2022_%28cropped%29.jpg" decoding="async" width="192" height="256" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bf/Robert_Abela_-_Official_Portrait_2022_%28cropped%29.jpg/288px-Robert_Abela_-_Official_Portrait_2022_%28cropped%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bf/Robert_Abela_-_Official_Portrait_2022_%28cropped%29.jpg/384px-Robert_Abela_-_Official_Portrait_2022_%28cropped%29.jpg 2x" data-file-width="957" data-file-height="1276" /></a></div></div></div><div class="trow"><div class="thumbcaption" style="background-color:transparent;color:var(--color-base, #000)">Președintele <a href="/w/index.php?title=Myriam_Spiteri_Debono&action=edit&redlink=1" class="new" title="Myriam Spiteri Debono — pagină inexistentă">Myriam Spiteri Debono</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1647394" class="extiw" title="d:Q1647394">d</a>); și prim-ministrul <a href="/w/index.php?title=Robert_Abela&action=edit&redlink=1" class="new" title="Robert Abela — pagină inexistentă">Robert Abela</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q37860840" class="extiw" title="d:Q37860840">d</a>)</div></div></div></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Malta_Valletta_BW_2011-10-07_10-41-05.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fc/Malta_Valletta_BW_2011-10-07_10-41-05.JPG/220px-Malta_Valletta_BW_2011-10-07_10-41-05.JPG" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fc/Malta_Valletta_BW_2011-10-07_10-41-05.JPG/330px-Malta_Valletta_BW_2011-10-07_10-41-05.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fc/Malta_Valletta_BW_2011-10-07_10-41-05.JPG/440px-Malta_Valletta_BW_2011-10-07_10-41-05.JPG 2x" data-file-width="3431" data-file-height="2566" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Cl%C4%83direa_Cur%C8%9Bii_de_Justi%C8%9Bie_din_Valletta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Clădirea Curții de Justiție din Valletta — pagină inexistentă">Clădirea Curții de Justiție</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q26233269" class="extiw" title="d:Q26233269">d</a>) din <a href="/wiki/Valletta" title="Valletta">Valletta</a></figcaption></figure> Malta este o republică<a href="#cite_note-110">[110]</a> al cărui <a href="/wiki/Sistem_parlamentar" title="Sistem parlamentar">sistem parlamentar</a> și <a href="/wiki/Administra%C8%9Bie_public%C4%83" title="Administrație publică">administrația publică</a> sunt strâns modelate pe <a href="/wiki/Sistemul_Westminster" title="Sistemul Westminster">sistemul Westminster</a>. Malta a avut a doua cea mai mare <a href="/w/index.php?title=Prezen%C8%9B%C4%83_la_vot&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prezență la vot — pagină inexistentă">prezență la vot</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1339847" class="extiw" title="d:Q1339847">d</a>) din lume (și cea mai mare pentru țările fără <a href="/wiki/Vot_obligatoriu" title="Vot obligatoriu">vot obligatoriu</a>), pe baza prezenței la vot în alegerile generale pentru <a href="/wiki/Camera_inferioar%C4%83" title="Camera inferioară">camera inferioară</a> între 1960 și 1995.<a href="#cite_note-111">[111]</a> Parlamentull<a href="/wiki/Unicameralism" title="Unicameralism">unicameral</a>, format doar din <a href="/wiki/Parlamentul_Maltei" title="Parlamentul Maltei">Camera Deputaților</a>, (în malteză, Kamra tad-Deputati), este ales prin vot universal direct, cu un sistem cu <a href="/w/index.php?title=Vot_unic_transferabil&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vot unic transferabil — pagină inexistentă">vot unic transferabil</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q115807" class="extiw" title="d:Q115807">d</a>) la fiecare cinci ani, cu excepția cazului în care parlamentul este dizolvat mai devreme de <a href="/w/index.php?title=Pre%C8%99edinte_al_Maltei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Președinte al Maltei — pagină inexistentă">președinte</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q796593" class="extiw" title="d:Q796593">d</a>) la recomandarea <a href="/w/index.php?title=Prim-ministru_al_Maltei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Prim-ministru al Maltei — pagină inexistentă">prim-ministrului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q152814" class="extiw" title="d:Q152814">d</a>). Camera Deputaților este formată din 69 de parlamentari. Cu toate acestea, în cazul în care un partid câștigă o majoritate absolută a voturilor, dar nu are o majoritate a locurilor, acest partid primește locuri suplimentare pentru a-i asigura o majoritate parlamentară. <a href="/wiki/Constitu%C8%9Bia_Maltei" title="Constituția Maltei">Constituția Maltei</a> prevede că președintele numește ca prim-ministru pe parlamentarul cel mai în măsură să obțină majoritatea în Cameră. Președintele Maltei are un mandat de cinci ani, și este numit printr-o rezoluție a Camerei Deputaților efectuată cu majoritate simplă. Rolul președintelui ca șef al statului este în mare parte ceremonial. Principalele partide politice sunt <a href="/w/index.php?title=Partidul_Na%C8%9Bionalist_din_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Partidul Naționalist din Malta — pagină inexistentă">Partid Naționalist</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q594056" class="extiw" title="d:Q594056">d</a>), de orientare <a href="/wiki/Cre%C8%99tin_democra%C8%9Bie" class="mw-redirect" title="Creștin democrație">creștin-democrată</a>, și <a href="/w/index.php?title=Partidul_Laburist_din_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Partidul Laburist din Malta — pagină inexistentă">Partidul Laburist</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q684886" class="extiw" title="d:Q684886">d</a>), de orientare <a href="/wiki/Social-democra%C8%9Bie" title="Social-democrație">social-democrată</a>. Partidul Laburist este în prezent la guvernare, prim-ministru fiind <a href="/wiki/Joseph_Muscat" title="Joseph Muscat">Joseph Muscat</a>. Partidul Naționalist, cu <a href="/wiki/Simon_Busuttil" title="Simon Busuttil">Simon Busuttil</a>, ca lider, este în opoziție. În Malta există și alte partide politice mai mici, care în prezent nu au reprezentare parlamentară. Până la <a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Al Doilea Război Mondial">al Doilea Război Mondial</a>, politica malteză a fost dominată de <a href="/w/index.php?title=Limbile_Maltei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Limbile Maltei — pagină inexistentă">chestiunea limbii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1154524" class="extiw" title="d:Q1154524">d</a>), dezbătută între <a href="/w/index.php?title=Filoitalienism&action=edit&redlink=1" class="new" title="Filoitalienism — pagină inexistentă">italofili</a> și <a href="/wiki/Anglofil" title="Anglofil">anglofili</a>.<a href="#cite_note-112">[112]</a> Politica postbelică a tratat chestiuni constituționale privind relațiile cu Regatul Unit (în primul rând <a href="/w/index.php?title=Referendumul_privind_integrarea_Maltei_%C3%AEn_Regatul_Unit,_1956&action=edit&redlink=1" class="new" title="Referendumul privind integrarea Maltei în Regatul Unit, 1956 — pagină inexistentă">integrarea</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6744821" class="extiw" title="d:Q6744821">d</a>) apoi <a href="/w/index.php?title=Ziua_Independen%C8%9Bei_Maltei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ziua Independenței Maltei — pagină inexistentă">independența</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q19850845" class="extiw" title="d:Q19850845">d</a>)) și, în cele din urmă, relațiile cu <a href="/wiki/Istoria_Maltei" title="Istoria Maltei">Uniunea Europeană</a>. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Împărțirea_administrativă">Împărțirea administrativă</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=12" title="Modifică secțiunea: Împărțirea administrativă" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=12" title="Edit section's source code: Împărțirea administrativă">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Malta_location_map.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b3/Malta_location_map.svg/250px-Malta_location_map.svg.png" decoding="async" width="220" height="205" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b3/Malta_location_map.svg/330px-Malta_location_map.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b3/Malta_location_map.svg/500px-Malta_location_map.svg.png 2x" data-file-width="773" data-file-height="719" /></a><figcaption><a href="/wiki/Consiliile_locale_ale_Maltei" title="Consiliile locale ale Maltei">Diviziunile administrative</a> ale Maltei.</figcaption></figure> Malta are un sistem de guvernare locală din 1993,<a href="#cite_note-113">[113]</a> bazat pe <a href="/wiki/Carta_European%C4%83_a_Autonomiei_Locale" title="Carta Europeană a Autonomiei Locale">Carta Europeană a Autonomiei Locale</a>. Țara este împărțită în <a href="/wiki/Regiunile_Maltei" title="Regiunile Maltei">cinci regiuni</a>, fiecare regiune avand propriul Comitet Regional, servind ca intermediar între nivelul administrației locale și cel al guvernării naționale.<a href="#cite_note-114">[114]</a> Regiunile sunt împărțite în <a href="/wiki/Consiliile_locale_ale_Maltei" title="Consiliile locale ale Maltei">consilii locale</a>, din care există în prezent 68 (54 în Malta și 14 în <a href="/wiki/Insula_Gozo" title="Insula Gozo">Gozo</a>). Șaisprezece „cătune”, care fac parte din consiliile locale, au propriul lor Comitet Administrativ. Cele <a href="/wiki/District" class="mw-disambig" title="District">șase districte</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2540340" class="extiw" title="d:Q2540340">d</a>) (cinci pe insula principală) servesc în primul rând unor scopuri statistice.<a href="#cite_note-115">[115]</a> Fiecare consiliu este alcătuit dintr-un număr de consilieri de la 5 la 13, în funcție de și relativ la populația pe care o reprezintă. Un primar și un <a href="/wiki/Viceprimar" title="Viceprimar">viceprimar</a> sunt aleși de către și din rândul consilierilor. Secretarul executiv, care este numit de către consiliu, este conducătorul executive, administrativ și financiar al consiliului. Consilierii sunt aleși la fiecare patru ani prin <a href="/w/index.php?title=Vot_unic_transferabil&action=edit&redlink=1" class="new" title="Vot unic transferabil — pagină inexistentă">vot unic transferabil</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q115807" class="extiw" title="d:Q115807">d</a>). Au drept de vot persoanele eligibile pentru a vota în alegerile pentru Parlament, precum și <a href="/wiki/Cet%C4%83%C8%9Benia_Uniunii_Europene" title="Cetățenia Uniunii Europene">cetățenii UE</a> rezidenți. Datorită reformării sistemului, nu au avut loc alegeri înainte de 2012. De atunci, au avut loc alegeri la fiecare doi ani pentru jumătate din consilii, alternativ. Consiliile locale sunt responsabile pentru întreținerea și înfrumusețarea generală a localității (inclusiv reparații la drumuri secundare), alocarea gardienilor publici și colectarea deșeurilor; ele îndeplinesc și îndatoriri administrative generale pentru guvernul central, cum ar fi colectarea chiriilor și fondurilor guvernamentale și răspunsul la interpelări ale cetățenilor. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Relații_externe">Relații externe</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=13" title="Modifică secțiunea: Relații externe" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=13" title="Edit section's source code: Relații externe">modificare sursă</a>]</div> În ansamblul ei, Republica Malta are un acord de <a href="/wiki/Ora%C8%99e_%C3%AEnfr%C4%83%C8%9Bite" title="Orașe înfrățite">înfrățire</a> cu  <ul><li><a href="/wiki/United_States" title="United States"><img alt="United States" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a4/Flag_of_the_United_States.svg/23px-Flag_of_the_United_States.svg.png" decoding="async" width="23" height="12" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a4/Flag_of_the_United_States.svg/35px-Flag_of_the_United_States.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a4/Flag_of_the_United_States.svg/46px-Flag_of_the_United_States.svg.png 2x" data-file-width="1235" data-file-height="650" /></a> <a href="/wiki/Bainbridge,_Washington" title="Bainbridge, Washington">Insula Bainbridge, Washington</a></li></ul> În plus, o serie de orașe și sate individuale din Malta sunt înfrățite cu unități administrative din străinătate. Malta, ca membru al Uniunii Europene, are relații bilaterale cu cele mai multe țări din Europa. Relațiile bilaterale ale țării pe alte continente sunt foarte limitate, cu unele țări neexistând relații bilaterale. Japonia, Filipine și Australia și-au exprimat dorința de cooperare cu Malta în vederea unor viitoare relații bilaterale. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Armata">Armata</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=14" title="Modifică secțiunea: Armata" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=14" title="Edit section's source code: Armata">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:US_Navy_111205-N-FV216-139_The_Armed_Forces_of_Malta_counter_piracy_vessel_protection_detachment_demonstrates_aerial_boarding_procedures_during_Eur.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b2/US_Navy_111205-N-FV216-139_The_Armed_Forces_of_Malta_counter_piracy_vessel_protection_detachment_demonstrates_aerial_boarding_procedures_during_Eur.jpg/250px-US_Navy_111205-N-FV216-139_The_Armed_Forces_of_Malta_counter_piracy_vessel_protection_detachment_demonstrates_aerial_boarding_procedures_during_Eur.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b2/US_Navy_111205-N-FV216-139_The_Armed_Forces_of_Malta_counter_piracy_vessel_protection_detachment_demonstrates_aerial_boarding_procedures_during_Eur.jpg/330px-US_Navy_111205-N-FV216-139_The_Armed_Forces_of_Malta_counter_piracy_vessel_protection_detachment_demonstrates_aerial_boarding_procedures_during_Eur.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b2/US_Navy_111205-N-FV216-139_The_Armed_Forces_of_Malta_counter_piracy_vessel_protection_detachment_demonstrates_aerial_boarding_procedures_during_Eur.jpg/500px-US_Navy_111205-N-FV216-139_The_Armed_Forces_of_Malta_counter_piracy_vessel_protection_detachment_demonstrates_aerial_boarding_procedures_during_Eur.jpg 2x" data-file-width="4145" data-file-height="2770" /></a><figcaption>Nave de patrulare de clasa Protector ale Escadronului Maritim al AFM.</figcaption></figure> Obiectivul Forțelor Armate din Malta (AFM) este menținerea unei organizații militare, cu scopul principal de a apăra integritatea insulelor potrivit rolurilor stabilite de guvern într-un mod eficient și rentabil. Acest lucru este realizat prin păstrarea integrității apelor teritoriale și a spațiului aerian maltez.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16584850">.mw-parser-output .citationNeeded{background-color:#ffeaea;color:#444444}</style> AFM efectuează și operațiuni de combatere a terorismului, luptă împotriva traficului ilicit de droguri, efectuarea de operațiuni împotriva imigrației ilegale, patrule și operațiuni împotriva pescuitului ilegal, operațiuni de <a href="/w/index.php?title=C%C4%83utare_%C8%99i_salvare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Căutare și salvare — pagină inexistentă">căutare și salvare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q741964" class="extiw" title="d:Q741964">d</a>), securitate/supraveghere fizică/electronică a unor locații sensibile. Zona de căutare și salvare a Maltei se întinde de la est de <a href="/wiki/Tunisia" title="Tunisia">Tunisia</a> până la vest de <a href="/wiki/Creta" title="Creta">Creta</a>, și acoperă o suprafață de aproximativ 250.000 km2.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> Ca organizație militară, AFM oferă sprijin de rezervă <a href="/w/index.php?title=Poli%C8%9Bia_Maltez%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Poliția Malteză — pagină inexistentă">Poliției Malteze</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2413538" class="extiw" title="d:Q2413538">d</a>) (MFP) și altor departamente guvernamentale/agenții în situațiile prevăzute în mod organizat, disciplinat, în caz de urgențe la nivel național (cum ar fi dezastrele naturale) sau în cazul unor probleme de securitate internă și pentru eliminarea bombelor.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> La un alt nivel, AFM stabilește și/sau consolidează cooperarea bilaterală cu alte țări pentru a ajunge la mărirea eficacității operaționale în raport cu rolurile AFM.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Geografie">Geografie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=15" title="Modifică secțiunea: Geografie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=15" title="Edit section's source code: Geografie">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Geografia_Maltei" title="Geografia Maltei">Geografia Maltei</a></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16785627" /> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:General_map_of_Malta.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9b/General_map_of_Malta.svg/220px-General_map_of_Malta.svg.png" decoding="async" width="220" height="190" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9b/General_map_of_Malta.svg/330px-General_map_of_Malta.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9b/General_map_of_Malta.svg/440px-General_map_of_Malta.svg.png 2x" data-file-width="502" data-file-height="433" /></a><figcaption>Hartă fizică a Maltei</figcaption></figure> Malta este un <a href="/wiki/Arhipelag" title="Arhipelag">arhipelag</a> în <a href="/wiki/Marea_Mediteran%C4%83" title="Marea Mediterană">Mediterana</a> centrală (în bazinul estic), la circa 80 km (50 mile) sud de insula italiană <a href="/wiki/Sicilia" title="Sicilia">Sicilia</a>, peste <a href="/w/index.php?title=Canalul_Maltez&action=edit&redlink=1" class="new" title="Canalul Maltez — pagină inexistentă">Canalul Maltez</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2455699" class="extiw" title="d:Q2455699">d</a>). Numai cele mai mari trei insule – <a href="/wiki/Insula_Malta" title="Insula Malta">Malta</a> (Malta), <a href="/wiki/Insula_Gozo" title="Insula Gozo">Gozo</a> (Għawdex) și <a href="/wiki/Insula_Comino" title="Insula Comino">Comino</a> (Kemmuna) – sunt locuite. Insulele mici (a se vedea mai jos) sunt nelocuite. Insulele din arhipelag se află pe Platoul Maltez, un platou superficial submarin format din puncte înalte ale unei punți terestre între Sicilia și Africa de Nord, care au devenit izolate după ce nivelul mării a crescut după ultima <a href="/wiki/Glacia%C8%9Bie" class="mw-redirect" title="Glaciație">Eră Glaciară</a>.<a href="#cite_note-116">[116]</a> Arhipelagul este, prim urmare, situat în zona dintre plăcile tectonice Eurasiatică și Africană.<a href="#cite_note-117">[117]</a><a href="#cite_note-118">[118]</a> Numeroase golfuri de-a lungul coastei meandrate oferă locuri bune pentru amenajarea de porturi. Relieful este alcătuit din dealuri joase cu câmpii terasate. Cel mai înalt punct din Malta este <a href="/wiki/Ta%27_Dmejrek" title="Ta' Dmejrek">Ta' Dmejrek</a>, la 253 m , in apropiere de <a href="/w/index.php?title=Dingli&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dingli — pagină inexistentă">Dingli</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q905641" class="extiw" title="d:Q905641">d</a>). Deși există unele râuri mici în perioadele de ploi abundente, nu există cursuri de apă permanente sau lacuri în Malta. Cu toate acestea, unele izvoare au apă dulce pe tot parcursul anului la <a href="/w/index.php?title=Ba%C4%A7rija&action=edit&redlink=1" class="new" title="Baħrija — pagină inexistentă">Baħrija</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q586551" class="extiw" title="d:Q586551">d</a>) aproape de <a href="/w/index.php?title=Ras_ir-Ra%C4%A7eb&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ras ir-Raħeb — pagină inexistentă">Ras ir-Raħeb</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q15950102" class="extiw" title="d:Q15950102">d</a>), la l-Imtaħleb și San Martin, precum și în Valea Lunzjata din Gozo. Din punct de vedere <a href="/wiki/Fitogeografie" class="mw-redirect" title="Fitogeografie">fitogeografic</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q771220" class="extiw" title="d:Q771220">d</a>), Malta aparține provinciei Liguro-Tireniene a <a href="/wiki/Zona_mediteranean%C4%83" class="mw-redirect" title="Zona mediteraneană">Regiunii Mediteraneene</a> din cadrul <a href="/wiki/Regatul_Boreal" title="Regatul Boreal">Regatului Boreal</a>. Potrivit <a href="/wiki/World_Wide_Fund_for_Nature" title="World Wide Fund for Nature">WWF</a>, teritoriul Maltei aparține <a href="/wiki/Ecoregiune" title="Ecoregiune">ecoregiunii</a> „Pădurilor și Tufărișurilor Mediteraneene”.<a href="#cite_note-119">[119]</a> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:View_of_Nature_Reserve_from_St._Agatha%27s_Tower.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6b/View_of_Nature_Reserve_from_St._Agatha%27s_Tower.JPG/220px-View_of_Nature_Reserve_from_St._Agatha%27s_Tower.JPG" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6b/View_of_Nature_Reserve_from_St._Agatha%27s_Tower.JPG/330px-View_of_Nature_Reserve_from_St._Agatha%27s_Tower.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6b/View_of_Nature_Reserve_from_St._Agatha%27s_Tower.JPG/440px-View_of_Nature_Reserve_from_St._Agatha%27s_Tower.JPG 2x" data-file-width="3072" data-file-height="2304" /></a><figcaption>Peisaj maltez, Għadira</figcaption></figure> Insulele mai mici care fac parte din arhipelag sunt nelocuite și cuprind: <div class="div-col columns column-width" style="-moz-column-width: 30em; -webkit-column-width: 30em; column-width: 30em;"> <ul><li>Stânca Barbaġanni (<a href="/wiki/Gozo" class="mw-redirect" title="Gozo">Gozo</a>)</li> <li><a href="/w/index.php?title=Cominotto&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cominotto — pagină inexistentă">Cominotto</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q828250" class="extiw" title="d:Q828250">d</a>), (Kemmunett)</li> <li>Dellimara Island (<a href="/w/index.php?title=Marsaxlokk&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marsaxlokk — pagină inexistentă">Marsaxlokk</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q781921" class="extiw" title="d:Q781921">d</a>))</li> <li><a href="/wiki/Filfla" class="mw-redirect" title="Filfla">Filfla</a> (<a href="/w/index.php?title=%C5%BBurrieq&action=edit&redlink=1" class="new" title="Żurrieq — pagină inexistentă">Żurrieq</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q44417" class="extiw" title="d:Q44417">d</a>))/(<a href="/w/index.php?title=Si%C4%A1%C4%A1iewi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Siġġiewi — pagină inexistentă">Siġġiewi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q919908" class="extiw" title="d:Q919908">d</a>))</li> <li>Stânca Fessej</li> <li><a href="/w/index.php?title=St%C3%A2nca_Fungus&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stânca Fungus — pagină inexistentă">Stânca Fungus</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q537627" class="extiw" title="d:Q537627">d</a>), (Il-Ġebla tal-Ġeneral) (<a href="/wiki/Gozo" class="mw-redirect" title="Gozo">Gozo</a>)</li> <li>Stânca Għallis (<a href="/w/index.php?title=Naxxar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Naxxar — pagină inexistentă">Naxxar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q44397" class="extiw" title="d:Q44397">d</a>))</li> <li>Stânca Ħalfa (<a href="/wiki/Gozo" class="mw-redirect" title="Gozo">Gozo</a>)</li> <li>Large Blue Lagoon Rocks (<a href="/wiki/Comino" class="mw-redirect" title="Comino">Comino</a>)</li> <li><a href="/w/index.php?title=Insulele_Sf._Paul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insulele Sf. Paul — pagină inexistentă">Insulele Sf. Paul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q755984" class="extiw" title="d:Q755984">d</a>)/Selmunett Island (<a href="/wiki/Mellie%C4%A7a" title="Mellieħa">Mellieħa</a>)</li> <li><a href="/w/index.php?title=Insula_Manoel&action=edit&redlink=1" class="new" title="Insula Manoel — pagină inexistentă">Insula Manoel</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q949457" class="extiw" title="d:Q949457">d</a>), legată printr-un pod cu orașul <a href="/w/index.php?title=G%C5%BCira&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gżira — pagină inexistentă">Gżira</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q632097" class="extiw" title="d:Q632097">d</a>), de pe insula principală</li> <li>Stâncile Mistra (<a href="/w/index.php?title=Golful_Sf%C3%A2ntul_Paul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Golful Sfântul Paul — pagină inexistentă">Golful Sfântul Paul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q39521" class="extiw" title="d:Q39521">d</a>))</li> <li>Stânca Taċ-Ċawl (<a href="/wiki/Gozo" class="mw-redirect" title="Gozo">Gozo</a>)</li> <li>Punctul Qawra/Insula Ta' Fraben (<a href="/w/index.php?title=Golful_Sf%C3%A2ntul_Paul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Golful Sfântul Paul — pagină inexistentă">Golful Sfântul Paul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q39521" class="extiw" title="d:Q39521">d</a>))</li> <li>Stâncile Micii Lagune Albastre (<a href="/wiki/Comino" class="mw-redirect" title="Comino">Comino</a>)</li> <li>Stânca Sala (<a href="/w/index.php?title=%C5%BBabbar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Żabbar — pagină inexistentă">Żabbar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q39518" class="extiw" title="d:Q39518">d</a>))</li> <li>Stânca Xrobb l-Għaġin (<a href="/w/index.php?title=Marsaxlokk&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marsaxlokk — pagină inexistentă">Marsaxlokk</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q781921" class="extiw" title="d:Q781921">d</a>))</li> <li>Stânca Ta' taħt il-Mazz</li></ul> </div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Clima">Clima</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=16" title="Modifică secțiunea: Clima" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=16" title="Edit section's source code: Clima">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Blue_Lagoon_and_Cominotto.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3e/Blue_Lagoon_and_Cominotto.JPG/220px-Blue_Lagoon_and_Cominotto.JPG" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3e/Blue_Lagoon_and_Cominotto.JPG/330px-Blue_Lagoon_and_Cominotto.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3e/Blue_Lagoon_and_Cominotto.JPG/440px-Blue_Lagoon_and_Cominotto.JPG 2x" data-file-width="2592" data-file-height="1944" /></a><figcaption>Golful Laguna Albastră dintre <a href="/wiki/Insula_Comino" title="Insula Comino">Comino</a> și insula <a href="/w/index.php?title=Cominotto&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cominotto — pagină inexistentă">Cominotto</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q828250" class="extiw" title="d:Q828250">d</a>)</figcaption></figure> Malta are un <a href="/wiki/Clim%C4%83_mediteranean%C4%83" class="mw-redirect" title="Climă mediteraneană">climat mediteranean</a> (în <a href="/wiki/Clasificarea_climatic%C4%83_K%C3%B6ppen" title="Clasificarea climatică Köppen">clasificarea climatică Köppen</a> Csa),<a href="#cite_note-cia-18">[18]</a><a href="#cite_note-120">[120]</a> cu ierni foarte blânde și veri calde până la fierbinți. Ploaia apare mai ales toamna și iarna, vara fiind, în general uscată. Potrivit <a href="/w/index.php?title=International_Living&action=edit&redlink=1" class="new" title="International Living — pagină inexistentă">International Living</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16997187" class="extiw" title="d:Q16997187">d</a>), Malta este țara cu cea mai bună climă din lume.<a href="#cite_note-121">[121]</a> Temperatura medie anuală este în jurul valorii de 23 °C (73 °F) în timpul zilei și 16 °C (61 °F) pe timp de noapte. În cea mai rece lună – ianuarie – de obicei temperatura maximă variază de la 12 la 20 °C (54-68 °F) în timpul zilei și cu minime de 7-12 °C (de la 45 la 54 °F) pe timp de noapte. În cea mai caldă lună, august – de obicei temperatura maximă variază de la 28 la 34 °C (82 la 93 °F) în timpul zilei și minimele de la 20 la 24 °C (68 la 75 °F) pe timp de noapte. În general – verile/sezonul de vacanță durează până la 8 luni, începând cu jumătatea lunii aprilie, cu temperaturi de 19-23 °C (66-73 °F) în timpul zilei și 13-14 °C (55-57 °F) pe timp de noapte, și se încheie în noiembrie, cu temperaturi de 17-23 °C (63-73 °F) în timpul zilei și 11-20 °C (52-68 °F) pe timp de noapte, deși și în restul de 4 luni temperaturile pot ajunge la 20 °C (68 °F). Dintre toate capitalele din Europa, Valletta, capitala Maltei, are cele mai calde ierni, cu temperaturi medii de aproximativ 16 °C (61 °F) în timpul zilei și 10 °C (50 °F) pe timp de noapte, în perioada ianuarie–februarie. În martie și decembrie temperatura medie este în jurul valorii de 17 °C (63 °F) în timpul zilei și 11 °C (52 °F) pe timp de noapte.<a href="#cite_note-Met_Office-122">[122]</a> Fluctuații mari de temperatură sunt rare. Temperatura medie anuală a apei mării este de 20 °C (68 °F), de la 15-16 °C (59-61 °F) în februarie la 26 °C (79 °F) în luna August. În 6 luni – din iunie până în noiembrie – temperatura medie a apei mării depășește 20 °C (68 °F).<a href="#cite_note-weather2travel-123">[123]</a><a href="#cite_note-maltaweather-124">[124]</a><a href="#cite_note-125">[125]</a> <a href="/w/index.php?title=Durata_de_str%C4%83lucire_a_soarelui&action=edit&redlink=1" class="new" title="Durata de strălucire a soarelui — pagină inexistentă">Durata de strălucire a soarelui</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q14907183" class="extiw" title="d:Q14907183">d</a>) totalizează circa 3.000 de ore pe an (cel mai mare număr din Europa), de la o medie de 5,2 ore de soare pe zi în decembrie la o medie de peste 12 ore în luna iulie.<a href="#cite_note-maltaweather-124">[124]</a><a href="#cite_note-noaa-126">[126]</a> Aceasta este aproximativ dublu față de orașele din jumătatea de nord a Europei, pentru comparație: Londra – 1.461;<a href="#cite_note-London_climate-127">[127]</a> cu toate acestea, în timpul iernii are până la de patru ori mai mult soare; pentru comparație: în luna decembrie, Londra are 37 de ore de soare<a href="#cite_note-London_climate-127">[127]</a> , în timp ce Malta are peste 160. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Urbanizarea">Urbanizarea</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=17" title="Modifică secțiunea: Urbanizarea" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=17" title="Edit section's source code: Urbanizarea">modificare sursă</a>]</div> Potrivit <a href="/wiki/Eurostat" title="Eurostat">Eurostat</a>, Malta este compusă din două <a href="/w/index.php?title=Zon%C4%83_urban%C4%83_l%C4%83rgit%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Zonă urbană lărgită — pagină inexistentă">zone urbane lărgite</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3175539" class="extiw" title="d:Q3175539">d</a>), denumite „Valletta” (pe principala insulă Malta) și „Gozo”.<a href="#cite_note-128">[128]</a> Conform cu <a href="/w/index.php?title=Wendell_Cox&action=edit&redlink=1" class="new" title="Wendell Cox — pagină inexistentă">Wendell Cox</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7982406" class="extiw" title="d:Q7982406">d</a>), statul este identificat ca zonă urbană.<a href="#cite_note-129">[129]</a> Potrivit <a href="/w/index.php?title=Re%C8%9Beaua_European%C4%83_de_Observare_a_Dezvolt%C4%83rii_%C8%99i_Coeziunii_Teritoriale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rețeaua Europeană de Observare a Dezvoltării și Coeziunii Teritoriale — pagină inexistentă">Rețelei Europene de Observare a Planificării Spațiale</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1147323" class="extiw" title="d:Q1147323">d</a>), Malta este identificată ca fiind Arie Urbană Funcțională.<a href="#cite_note-130">[130]</a> Potrivit Organizației Națiunilor Unite, circa 95% din suprafața Maltei este zonă urbană și numărul este în creștere an de an.<a href="#cite_note-131">[131]</a> Conform rezultatelor studiilor ESPON și ale Comisiei Europene, „întreg teritoriul republicii Malta constituie o singură regiune urbană”.<a href="#cite_note-132">[132]</a> Ocazional, în mass-media și publicații oficiale, Malta este menționată ca <a href="/wiki/Ora%C8%99-stat" title="Oraș-stat">oraș-stat</a>.<a href="#cite_note-133">[133]</a><a href="#cite_note-134">[134]</a> Stema Maltei poartă și o <a href="/wiki/Coroan%C4%83_mural%C4%83" title="Coroană murală">coroană murală</a> care „reprezintă fortificațiile Maltei și denotă orașul-stat”.<a href="#cite_note-135">[135]</a> Malta, cu o suprafață de 316 km2 (122 sq mi) și o populație de 0,4 milioane de locuitori, este una dintre <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_densitatea_popula%C8%9Biei" title="Lista țărilor după densitatea populației">cele mai dens populate</a> țări din întreaga lume. <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Economia">Economia</h2>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=18" title="Modifică secțiunea: Economia" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=18" title="Edit section's source code: Economia">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:AIDAcara_Valetta.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5d/AIDAcara_Valetta.jpg/220px-AIDAcara_Valetta.jpg" decoding="async" width="220" height="146" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5d/AIDAcara_Valetta.jpg/330px-AIDAcara_Valetta.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5d/AIDAcara_Valetta.jpg/440px-AIDAcara_Valetta.jpg 2x" data-file-width="3008" data-file-height="2000" /></a><figcaption>Zona industrială maritimă Valletta</figcaption></figure> Malta este clasificată ca <a href="/wiki/%C8%9Aar%C4%83_dezvoltat%C4%83" title="Țară dezvoltată">economie avansată</a>, împreună cu alte 32 de țări, potrivit Fondului Monetar Internațional (FMI).<a href="#cite_note-136">[136]</a> Până in 1800, exporturile Maltei depindeau de bumbac, tutun și de șantierele navale. Intrată sub control britanic, ele au ajuns să depindă de șantierele navale militare pentru sprijinul <a href="/wiki/Marina_Regal%C4%83_Britanic%C4%83" title="Marina Regală Britanică">Marinei Regale</a>, în special în timpul <a href="/wiki/R%C4%83zboiul_Crimeii" title="Războiul Crimeii">Războiului Crimeei</a> din 1854.  În 1869, deschiderea <a href="/wiki/Canalul_Suez" title="Canalul Suez">Canalului Suez</a> a dat economiei Maltei un impuls mare, întrucât s-a manifestat o creștere masivă a transportului maritim prin portul maltez. Navele ce opreau la docurile din Malta pentru realimentare a ajutat comerțul de antrepozit, care a adus beneficii suplimentare insulei.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> Cu toate acestea, spre sfârșitul secolului al XIX-lea economia a început să scadă, și până în anii 1940, era în criză gravă. Un factor care a contribuit la criză a fost creșterea autonomiei noilor nave comerciale, care aveau mai rar nevoie de opriri pentru alimentare. <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Mediterraneo_dolphin_show_1.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/56/Mediterraneo_dolphin_show_1.JPG/220px-Mediterraneo_dolphin_show_1.JPG" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/56/Mediterraneo_dolphin_show_1.JPG/330px-Mediterraneo_dolphin_show_1.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/56/Mediterraneo_dolphin_show_1.JPG/440px-Mediterraneo_dolphin_show_1.JPG 2x" data-file-width="2592" data-file-height="1944" /></a><figcaption>Spectacol cu delfini la Mediterraneo Marine Park. Turismul generează o parte semnificativă a PIB-ului Maltei.</figcaption></figure> În prezent, cele mai importante resurse ale Maltei sunt <a href="/wiki/Calcar" title="Calcar">calcarul</a>, poziția geografică favorabilă și productivitatea ridicată a forței de muncă. Malta produce doar aproximativ 20% din nevoile sale alimentare, are provizii limitate de apă dulce din cauza secetei din timpul verii și nu are surse interne de energie, cu excepția potențialului de exploatare a <a href="/wiki/Energie_solar%C4%83" title="Energie solară">energiei solare</a>, lumina soarelui fiind abundentă.<a href="#cite_note-137">[137]</a> Economia este dependentă de comerțul exterior (servind ca nod de transport internațional de mărfuri), de industria prelucrătoare (în special electronice și textile) și de turism.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> Producția de film aduce o tot mai mare contribuție la economia malteză.<a href="#cite_note-138">[138]</a> Primul film în Malta a fost filmat în 1925 (Fiii mării);<a href="#cite_note-139">[139]</a> de atunci s-au turnat peste 100 de filme complet sau parțial în Malta.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> Malta a servit și ca decor pentru o mare varietate de locații și perioade istorice, inclusiv Grecia Antică, Roma Antică și cea modernă, Irak, Orientul Mijlociu și multe altele.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> Guvernul Maltez a introdus stimulente financiare pentru producătorii de film în 2005.<a href="#cite_note-140">[140]</a> Stimulentele pentru producătorii străini se ridică la 25%, la care se adaugă încă 2%, în cazul în care acțiunea filmului are loc în Malta. <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Eurozone.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/08/Eurozone.svg/250px-Eurozone.svg.png" decoding="async" width="220" height="223" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/08/Eurozone.svg/330px-Eurozone.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/08/Eurozone.svg/440px-Eurozone.svg.png 2x" data-file-width="450" data-file-height="456" /></a><figcaption>Malta face parte din <a href="/wiki/Zona_euro" title="Zona euro">zona euro</a> (albastru inchis)</figcaption></figure> Guvernul investește masiv în educație, inclusiv în învățământul superior. În cursul pregătirilor pentru aderarea Maltei la <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a>, la 1 mai 2004, au fost <a href="/wiki/Privatizare" title="Privatizare">privatizate</a> unele firme controlate de stat și unele piețe au fost liberalizate. De exemplu, guvernul a anunțat la 8 ianuarie 2007, că își vinde participațiunea de 40% la <a href="/w/index.php?title=MaltaPost&action=edit&redlink=1" class="new" title="MaltaPost — pagină inexistentă">MaltaPost</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4171158" class="extiw" title="d:Q4171158">d</a>), pentru a finaliza un proces de privatizare care desfășurat de-a lungul a cinci ani. În 2010, Malta a reușit să privatizeze serviciile de telecomunicații, serviciile poștale, șantierele navale și construcțiile navale. Malta a făcut pași importanți și substanțiali către afirmarea ca actor global în administrația fondurilor transfrontaliere pentru afaceri. Concurând împotriva unor țări precum <a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a> și <a href="/wiki/Luxemburg" title="Luxemburg">Luxemburg</a>, Malta se laudă cu forța de muncă multilingvă și cu un puternic sistem juridic. Malta are o reputație de transparență, combinată cu un Indice DAW de 6, și există o perspectivă de îmbunătățire a ambelor, pe măsură ce se va adopta din ce în ce mai mult din cadrul legislativ cuprinzător pentru servicii financiare.<a href="#cite_note-141">[141]</a> Malta are o autoritate de reglementare, MFSA, cu o mentalitate orientată spre dezvoltare, și țara a avut succes în atragerea de afaceri cu jocuri, avioane și nave de înregistrare, licențe de bănci emițătoare de carduri de credit și administrare de fonduri. Furnizorii de servicii pentru aceste industrii, inclusiv afaceri cu fonduri fiduciare, sunt o parte esențială a strategiei de creștere a insulei. Malta a făcut puternice progrese în punerea în aplicare a directivei UE privind Serviciile Financiare, inclusiv UCITs IV și, în curând, DAFIA. Ca bază pentru manageri de active alternative, care trebuie să se conformeze noilor directive, Malta a atras mai mulți jucători-cheie, între care IDS, Iconic Funds, Apex Fund Services și TMF/Customs House.<a href="#cite_note-142">[142]</a> Malta și <a href="/wiki/Tunisia" title="Tunisia">Tunisia</a> discută în prezent exploatarea comercială a platoului continental dintre țările lor, în special pentru explorarea zăcămintelor de petrol. Discuții similare sunt în curs și cu <a href="/wiki/Libia" title="Libia">Libia</a> pentru acorduri similare. Malta nu are un impozit pe proprietate. Piața proprietăților, în special în zona portului, este într-o explozie constantă, prețurile la apartamente în unele orașe, cum ar fi Sliema și Gzira fiind exorbitante.<a href="#cite_note-143">[143]</a> Potrivit datelor <a href="/wiki/Eurostat" title="Eurostat">Eurostat</a>, PIB-ul pe cap de locuitor al Maltei era la nivelul a <a href="/wiki/Economia_Uniunii_Europene" title="Economia Uniunii Europene">96% din media UE</a> în anul 2017 la paritatea puterii de cumparare, cu 32.300 de euro.<a href="#cite_note-Eurostat_2012-144">[144]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Bănci_și_finanțe">Bănci și finanțe</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=19" title="Modifică secțiunea: Bănci și finanțe" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=19" title="Edit section's source code: Bănci și finanțe">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Malta_-_St._Julian%27s_(Triq_it-Torri_(Sliema))_03_ies.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/13/Malta_-_St._Julian%27s_%28Triq_it-Torri_%28Sliema%29%29_03_ies.jpg/250px-Malta_-_St._Julian%27s_%28Triq_it-Torri_%28Sliema%29%29_03_ies.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/13/Malta_-_St._Julian%27s_%28Triq_it-Torri_%28Sliema%29%29_03_ies.jpg/330px-Malta_-_St._Julian%27s_%28Triq_it-Torri_%28Sliema%29%29_03_ies.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/13/Malta_-_St._Julian%27s_%28Triq_it-Torri_%28Sliema%29%29_03_ies.jpg/500px-Malta_-_St._Julian%27s_%28Triq_it-Torri_%28Sliema%29%29_03_ies.jpg 2x" data-file-width="5616" data-file-height="3744" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Portomaso_Business_Tower&action=edit&redlink=1" class="new" title="Portomaso Business Tower — pagină inexistentă">Portomaso Business Tower</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q815493" class="extiw" title="d:Q815493">d</a>), cea mai înaltă clădire din Malta.</figcaption></figure> Cele mai mari două bănci comerciale sunt <a href="/w/index.php?title=Bank_of_Valletta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bank of Valletta — pagină inexistentă">Bank of Valletta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4856195" class="extiw" title="d:Q4856195">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=HSBC_Bank_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="HSBC Bank Malta — pagină inexistentă">HSBC Bank Malta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5635863" class="extiw" title="d:Q5635863">d</a>), ambele avându-și originile în secolul al XIX-lea. <a href="/w/index.php?title=Banca_Central%C4%83_Maltez%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Banca Centrală Malteză — pagină inexistentă">Banca Centrală Malteză</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q74690" class="extiw" title="d:Q74690">d</a>) (Bank Ċentrali ta' Malta) are două domenii-cheie de responsabilitate: formularea și implementarea politicii monetare și promovarea unei bune și eficiente a sistemului financiar. Ea a fost înființată prin lege la 17 aprilie 1968. Guvernul maltez a intrat în <a href="/wiki/Mecanismul_European_al_Ratelor_de_Schimb" title="Mecanismul European al Ratelor de Schimb">ERM II</a> la 4 mai 2005, și a adoptat euro ca monedă a țării la 1 ianuarie 2008.<a href="#cite_note-145">[145]</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.financemalta.org/">FinanceMalta</a> este organizația cvasi-guvernamentală însărcinată cu pregătirea și informarea liderilor de afaceri care vin la Malta și organizează seminarii și evenimente în întreaga lume subliniind puterea emergentă a Maltei ca jurisdicție pentru bănci și finanțe și asigurări.<a href="#cite_note-146">[146]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Transporturi">Transporturi</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=20" title="Modifică secțiunea: Transporturi" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=20" title="Edit section's source code: Transporturi">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Map_of_Malta_2.png" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/Map_of_Malta_2.png/220px-Map_of_Malta_2.png" decoding="async" width="220" height="248" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/Map_of_Malta_2.png/330px-Map_of_Malta_2.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/Map_of_Malta_2.png/440px-Map_of_Malta_2.png 2x" data-file-width="987" data-file-height="1114" /></a><figcaption>Principalele șosele</figcaption></figure> În Malta se <a href="/w/index.php?title=Circula%C8%9Bia_pe_partea_st%C3%A2ng%C4%83_sau_dreapt%C4%83_a_drumului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Circulația pe partea stângă sau dreaptă a drumului — pagină inexistentă">conduce pe stânga</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q220656" class="extiw" title="d:Q220656">d</a>). Numărul de vehicule din Malta este extrem de mare, având în vedere dimensiunile foarte mici ale insulelor; rata deținerii de autovehicule în raport cu populația este a patra ca mărime din Uniunea Europeană. Numărul de mașini înmatriculate în 1990 se ridica la 182.254, adică o densitate de automobile de 582/km2 (1,510/sq mi).<a href="#cite_note-147">[147]</a> Malta are 2254 km de drumuri, din care 1972 km (87,5%) sunt asfaltați și 282 km sunt neasfaltați (decembrie 2003).<a href="#cite_note-148">[148]</a> Principalele drumuri din Malta de la cel mai sudic punct la punctul cel mai nordic sunt acestea: Triq Birzhebbuga în <a href="/wiki/Bir%C5%BCebbu%C4%A1a" title="Birżebbuġa">Birzhebbuga</a>, drumul Għar Dalam și drumul Tal-Barrani în Żejtun, Santa Luċija Avenue în Paola, Strada Aldo Moro (drum principal), strada 13 decembrie și centura <a href="/wiki/%C4%A6amrun" title="Ħamrun">Ħamrun</a>-Marsa în Marsa, Drumul Regional din Santa Venera/Msida/Gżira/San Ġwann, Drumul Sfântul Andrei în Swieqi/Pembroke, Drumul de Coastă în Baħar iċ-Ċagħaq, Drumul Salina, Kennedy Drive, centura Sfântul Paul și Xemxija Hill în San Pawl il-Baħar, <a href="/wiki/Mistras" title="Mistras">Mistra</a> Hill, Strada Wettinger (Mellieħa by-pass) și Drumul Marfa în Mellieħa. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Malta_Buses_(cropped_2).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/72/Malta_Buses_%28cropped_2%29.jpg/220px-Malta_Buses_%28cropped_2%29.jpg" decoding="async" width="220" height="138" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/72/Malta_Buses_%28cropped_2%29.jpg/330px-Malta_Buses_%28cropped_2%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/72/Malta_Buses_%28cropped_2%29.jpg/440px-Malta_Buses_%28cropped_2%29.jpg 2x" data-file-width="2815" data-file-height="1770" /></a><figcaption>Autobuze malteze</figcaption></figure> <a href="/w/index.php?title=Autobuzele&action=edit&redlink=1" class="new" title="Autobuzele — pagină inexistentă">Autobuzele</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4279480" class="extiw" title="d:Q4279480">d</a>) (xarabank sau karozza tal-linj) sunt principala metodă de transport public. Înființată în 1905, compania a operat în insulele Malteze până în 2011 și autobuzele ei au devenit ele însele atracții turistice. Actualmente, ele sunt folosite și ca mijloc de publicitate, fiind reprezentate și ele pe diversele suveniruri vândute turiștilor. Serviciul de autobuze a suferit o reformă extinsă în iulie 2011. Structura de management s-a schimbat de la șoferi independenți care conduceau propriile vehicule la un serviciu oferit de o singură companie, printr-un contract public (în Gozo, fiind considerat o rețea mică, serviciul a fost contractat prin atribuire directă).<a href="#cite_note-149">[149]</a> Licitația publică a fost câștigată de către Arriva Malta, un membru al grupului <a href="/w/index.php?title=Arriva&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arriva — pagină inexistentă">Arriva</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q680991" class="extiw" title="d:Q680991">d</a>), care a introdus o flotă de autobuze noi, construite de <a href="/w/index.php?title=King_Long,&action=edit&redlink=1" class="new" title="King Long, — pagină inexistentă">King Long,</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3273406" class="extiw" title="d:Q3273406">d</a>) în special pentru deservirea Arriva Malta și cuprinzând și o mică flotă de <a href="/wiki/Autobuz_articulat" title="Autobuz articulat">autobuze articulate</a> aduse de la <a href="/w/index.php?title=Arriva_Londra&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arriva Londra — pagină inexistentă">Arriva Londra</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4796013" class="extiw" title="d:Q4796013">d</a>). A folosit și două autobuze mai mici, pentru un traseu doar prin <a href="/wiki/Valletta" title="Valletta">Valleta</a> și 61 de autobuze de nouă metri, care au fost utilizate pentru a fluidiza traficul pe rutele de înaltă densitate. În total Arriva Malta a rulat 264 autobuze. La 1 ianuarie 2014, din cauza dificultăților financiare,, Arriva a încetat operațiunile în Malta, care au fost naționalizate sub numle de Malta Public Transport de către guvernul maltez, un nou operator de autobuze urmând să preia operațiunile în viitorul apropiat.<a href="#cite_note-150">[150]</a><a href="#cite_note-151">[151]</a> Guvernul a ales Autobuses Urbanos de León ca operator de autobuz pentru țară în octombrie 2014.<a href="#cite_note-152">[152]</a> Compania a preluat serviciul de transport pe 8 ianuarie 2015, păstrând în același timp numele Malta Public Transport,<a href="#cite_note-153">[153]</a> introducând cardul preplătit „tallinja card”. Cu tarife mai mici decât tariful plătit la utilizare, acesta poate fi alimentat on-line, prin intermediul tallinja.com.<a href="#cite_note-154">[154]</a> Cardul nu a fost bine primit la început, după cum relatau mai multe site-uri de știri locale.<a href="#cite_note-155">[155]</a> În prima săptămână din luna august 2015, au sosit încă 40 de autobuze de la producătorul turc <a href="/wiki/Otokar" title="Otokar">Otokar</a> și au fost puse în funcțiune.<a href="#cite_note-156">[156]</a> Între 1883 și 1931, Malta a avut o linie de cale ferată care lega <a href="/wiki/Valletta" title="Valletta">Valletta</a> de cazărmile de la <a href="/w/index.php?title=Mtarfa&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mtarfa — pagină inexistentă">Mtarfa</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q656837" class="extiw" title="d:Q656837">d</a>) trecând prin <a href="/wiki/Mdina" title="Mdina">Mdina</a> și prin mai multe orașe și sate. Calea ferată a fost însă din ce în ce mai puțin utilizată și în cele din urmă închisă în totalitate, în urma introducerii de tramvaie electrice și autobuze. La apogeul bombardamentelor din timpul celui de al Doilea Război Mondial, <a href="/wiki/Benito_Mussolini" title="Benito Mussolini">Mussolini</a> a anunțat că forțele sale au distrus sistemul feroviar, dar la izbucnirea războiului, ruta feroviară era deja suspendată de peste nouă ani. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Valletta-Harbour.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/97/Valletta-Harbour.jpg/250px-Valletta-Harbour.jpg" decoding="async" width="220" height="97" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/97/Valletta-Harbour.jpg/330px-Valletta-Harbour.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/97/Valletta-Harbour.jpg/500px-Valletta-Harbour.jpg 2x" data-file-width="1200" data-file-height="527" /></a><figcaption>Grand Harbour</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Malta_Freeport_from_Pretty_Bay_at_Birzebbuga.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a0/Malta_Freeport_from_Pretty_Bay_at_Birzebbuga.jpg/220px-Malta_Freeport_from_Pretty_Bay_at_Birzebbuga.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a0/Malta_Freeport_from_Pretty_Bay_at_Birzebbuga.jpg/330px-Malta_Freeport_from_Pretty_Bay_at_Birzebbuga.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a0/Malta_Freeport_from_Pretty_Bay_at_Birzebbuga.jpg/440px-Malta_Freeport_from_Pretty_Bay_at_Birzebbuga.jpg 2x" data-file-width="1280" data-file-height="960" /></a><figcaption>Malta Freeport, una dintre cele mai mari porturi europene.</figcaption></figure> Malta are trei mari porturi pe insula principală: <ul><li><a href="/w/index.php?title=Grand_Harbour&action=edit&redlink=1" class="new" title="Grand Harbour — pagină inexistentă">Grand Harbour</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q220899" class="extiw" title="d:Q220899">d</a>) (sau Port il-Kbir), situat la est de capitala <a href="/wiki/Valletta" title="Valletta">Valletta</a>, este port din timpurile <a href="/wiki/Imperiul_Roman" title="Imperiul Roman">romane</a>. Ea are mai multe <a href="/wiki/Doc" title="Doc">docuri</a> și <a href="/wiki/Cheu" class="mw-redirect" title="Cheu">cheiuri</a>, precum și un terminal pentru linii de croazieră. Un terminal de la Grand Harbour deservește <a href="/wiki/Feribot" title="Feribot">feriboturile</a> care conectează Malta de <a href="/wiki/Pozzallo" title="Pozzallo">Pozzallo</a> și <a href="/wiki/Catania" title="Catania">Catania</a> , în Sicilia.</li> <li>Portul Marsamxett, situat în zona de vest a Vallettei, adăpostește mai multe porturi de iahturi.</li> <li>Marsaxlokk Harbour (Malta Freeport), în <a href="/wiki/Bir%C5%BCebbu%C4%A1a" title="Birżebbuġa">Birżebbuġa</a> în partea de sud-est a Maltei, este terminalul de mărfuri principal al arhipelagului. Malta Freeport este al 11lea cel mai aglomerat port de containere din Europa și al 46-lea din lume , cu un volum comercial de 2,3 milioane de TEU în 2008.<a href="#cite_note-157">[157]</a></li></ul> Există și două limane artificiale, unde s-au amenajat porturi unde funcționează serviciile de pasageri și de feribot serviciu care leagă portul <a href="/w/index.php?title=%C4%8Airkewwa&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ċirkewwa — pagină inexistentă">Ċirkewwa</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q336509" class="extiw" title="d:Q336509">d</a>) de pe Malta și <a href="/w/index.php?title=Portul_Mgarr&action=edit&redlink=1" class="new" title="Portul Mgarr — pagină inexistentă">Portul Mgarr</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q737590" class="extiw" title="d:Q737590">d</a>) de pe <a href="/wiki/Insula_Gozo" title="Insula Gozo">Gozo</a>. Feribotul face numeroase curse zilnice. <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Malta_International_Airport2.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3a/Malta_International_Airport2.jpg/250px-Malta_International_Airport2.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3a/Malta_International_Airport2.jpg/330px-Malta_International_Airport2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3a/Malta_International_Airport2.jpg/500px-Malta_International_Airport2.jpg 2x" data-file-width="2272" data-file-height="1704" /></a><figcaption><a href="/wiki/Aeroportul_Interna%C8%9Bional_Malta" title="Aeroportul Internațional Malta">Aeroportul Internațional Malta</a></figcaption></figure> <a href="/wiki/Aeroportul_Interna%C8%9Bional_Malta" title="Aeroportul Internațional Malta">Aeroportul Internațional Malta</a> (Ajruport Internazzjonali ta' Malta) este singurul aeroport care deservește insulele Malteze. Acesta este construit pe terenuri ocupate anterior de baza aeriană <a href="/w/index.php?title=RAF_Luqa&action=edit&redlink=1" class="new" title="RAF Luqa — pagină inexistentă">RAF Luqa</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7275456" class="extiw" title="d:Q7275456">d</a>). Acolo este și un heliport, dar serviciul regulat către Gozo a încetat în 2006. Heliportul din Gozo se află în <a href="/w/index.php?title=Xewkija&action=edit&redlink=1" class="new" title="Xewkija — pagină inexistentă">Xewkija</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q919921" class="extiw" title="d:Q919921">d</a>). Din iunie 2007, <a href="/w/index.php?title=Harbour_Air_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Harbour Air Malta — pagină inexistentă">Harbour Air Malta</a> operează o cursă de hidroavion de trei ori pe zi între terminalul maritim din Grand Harbour și Portul Mgarr din Gozo. Alte două aerodromuri, de la <a href="/w/index.php?title=Ta%27_Qali&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ta' Qali — pagină inexistentă">Ta' Qali</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1042361" class="extiw" title="d:Q1042361">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=%C4%A6al_Far&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ħal Far — pagină inexistentă">Ħal Far</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q342947" class="extiw" title="d:Q342947">d</a>), au funcționat în timpul celui de al Doilea Război Mondial și în anii 1960, dar acum sunt închise. Astăzi, la <a href="/w/index.php?title=Ta%27_Qali&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ta' Qali — pagină inexistentă">Ta' Qali</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1042361" class="extiw" title="d:Q1042361">d</a>) se află un parc național, un <a href="/w/index.php?title=Stadionul_Na%C8%9Bional_Ta%27_Qali&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stadionul Național Ta' Qali — pagină inexistentă">stadion</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1354010" class="extiw" title="d:Q1354010">d</a>), atracția turistică Satul Meșteșugurilor și <a href="/w/index.php?title=Muzeul_Avia%C8%9Biei_din_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Muzeul Aviației din Malta — pagină inexistentă">Muzeul Aviației din Malta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q18060014" class="extiw" title="d:Q18060014">d</a>). Acest muzeu conservă mai multe aeronave, inclusiv avioane de luptă <a href="/wiki/Hawker_Hurricane" title="Hawker Hurricane">Hurricane</a> și <a href="/wiki/Supermarine_Spitfire" title="Supermarine Spitfire">Spitfire</a> care au apărat insula în al Doilea Război Mondial. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:9H-AEO_(39217900532).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cc/9H-AEO_%2839217900532%29.jpg/220px-9H-AEO_%2839217900532%29.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cc/9H-AEO_%2839217900532%29.jpg/330px-9H-AEO_%2839217900532%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cc/9H-AEO_%2839217900532%29.jpg/440px-9H-AEO_%2839217900532%29.jpg 2x" data-file-width="1280" data-file-height="853" /></a><figcaption>Airbus A320 al <a href="/w/index.php?title=Air_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Air Malta — pagină inexistentă">Air Malta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q221604" class="extiw" title="d:Q221604">d</a>).</figcaption></figure> Compania aeriană națională este <a href="/w/index.php?title=Air_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Air Malta — pagină inexistentă">Air Malta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q221604" class="extiw" title="d:Q221604">d</a>), cu baza la Aeroportul Internațional Malta. Ea operează servicii cu 36 de destinații din Europa și Africa de Nord. Proprietarii Air Malta sunt <a href="/w/index.php?title=Guvernul_Maltei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Guvernul Maltei — pagină inexistentă">Guvernul Maltei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5589242" class="extiw" title="d:Q5589242">d</a>) (98%) și investitori privați (2%). Air Malta are 1547 de angajați și deține o participațiune de 25% în <a href="/w/index.php?title=Medavia&action=edit&redlink=1" class="new" title="Medavia — pagină inexistentă">Medavia</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q907891" class="extiw" title="d:Q907891">d</a>). Air Malta a încheiat peste 191 de acorduri interlinie de vânzare de bilete cu alte companii aeriene din IATA. Ea are și un acord de codeshare cu <a href="/wiki/Qantas" title="Qantas">Qantas</a> pe trei rute. În septembrie 2007, Air Malta a încheiat două acorduri cu Etihad Airways din Abu Dhabi prin care Air Malta închiria în sistem wet-lease două aeronave Airbus către <a href="/w/index.php?title=Etihad_Airways&action=edit&redlink=1" class="new" title="Etihad Airways — pagină inexistentă">Etihad Airways</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q212304" class="extiw" title="d:Q212304">d</a>) pe perioada iernii, începând cu 1 septembrie 2007, și oferea sprijin operațional pe un alt Airbus A320 închiriat către Etihad Airways. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Comunicații">Comunicații</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=21" title="Modifică secțiunea: Comunicații" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=21" title="Edit section's source code: Comunicații">modificare sursă</a>]</div> Rata de penetrare a telefoniei mobile în Malta se ridică la 101,3% la sfârșitul anului 2009.<a href="#cite_note-158">[158]</a> Malta folosește rețele de telefonie mobilă <a href="/wiki/GSM" title="GSM">GSM</a>900 & UMTS(3G), compatibil cu restul țărilor europene, cu Australia și cu Noua Zeelandă. Numerele de telefon mobil au opt cifre, după ce anterior aveau doar șase. Nu există niciun fel de <a href="/wiki/Prefix_telefonic" title="Prefix telefonic">coduri zonale</a> în Malta, cu toate acestea, după perioada de început, primele două cifre, și în prezent, a treia și a patra, erau atribuite în funcție de localitate. Numerele de <a href="/w/index.php?title=Telefonie_fix%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Telefonie fixă — pagină inexistentă">telefon fix</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q738621" class="extiw" title="d:Q738621">d</a>) au prefixul 21 și 27, deși întreprinderile pot avea numere incepand cu 22 sau 23. Un exemplu ar fi 2*80**** pentru <a href="/w/index.php?title=%C5%BBabbar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Żabbar — pagină inexistentă">Żabbar</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q39518" class="extiw" title="d:Q39518">d</a>), și 2*23**** pentru <a href="/w/index.php?title=Marsa&action=edit&redlink=1" class="new" title="Marsa — pagină inexistentă">Marsa</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q267431" class="extiw" title="d:Q267431">d</a>). Numerele de telefon din Gozitan sunt în general de forma 2*56****. Numere de telefonie mobilă au prefixul 79, 77, 98 sau 99. Când se apelează din străinătate un număr din Malta, se formează mai întâi codul de acces internațional (+), apoi codul țării, 356, și apoi numărul abonatului. Numărul de abonați ai serviciilor TV cu plată a scăzut în 2012, întrucât abonații au început să se bazeze tot mai mult pe <a href="/wiki/IPTV" title="IPTV">IPTV</a>: numărul de abonați IPTV s-a dublat în șase luni, până în iunie 2012. La sfârșitul anului 2012, <a href="/wiki/GO" class="mw-disambig" title="GO">GO</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5514119" class="extiw" title="d:Q5514119">d</a>) a început să își extindă rețeaua FttH, oferind viteze de până la 200Mbit/s pentru serviciul „rapido”. Pe la începutul anului 2012, Guvernul a cerut să se construiască o rețea națională FttH, cu ridicarea ratei minime de transfer de date în bandă largă de la 4Mbit/s la 100Mbit/s.<a href="#cite_note-159">[159]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Moneda">Moneda</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=22" title="Modifică secțiunea: Moneda" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=22" title="Edit section's source code: Moneda">modificare sursă</a>]</div> <a href="/wiki/Monedele_euro_malteze" title="Monedele euro malteze">Monedele euro malteze</a> prezintă <a href="/wiki/Crucea_maltez%C4%83" class="mw-redirect" title="Crucea malteză">crucea Malteză</a> pe monedele de 1 și 2 euro, <a href="/wiki/Stema_Maltei" title="Stema Maltei">stema Maltei</a> pe cele de €0,50, €0,20 €0,10 monede, și templele de la <a href="/w/index.php?title=Mnajdra&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mnajdra — pagină inexistentă">Mnajdra</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q584366" class="extiw" title="d:Q584366">d</a>) pe cele de €0,05, €0,02 și €0,01.<a href="#cite_note-160">[160]</a> Malta a produs monede pentru colecționari cu valori nominale de la 10 la 50 de euro. Aceste monede continuă practica națională existentă de realizare de monede de aur și argint comemorative. Spre deosebire de emisiunile normale, aceste monede nu sunt mijloc legal de plată în toate zona euro. De exemplu, o monedă comemorativă malteză de 10 € nu poate fi utilizat în nicio altă țară. Din 1972 până la introducerea Euro în 2008, moneda națională a fost <a href="/wiki/Lir%C4%83_maltez%C4%83" title="Liră malteză">lira malteză</a>, care a înlocuit poundul maltez. Poundul înlocuise și el la rândul său <a href="/w/index.php?title=Scudo_maltez&action=edit&redlink=1" class="new" title="Scudo maltez — pagină inexistentă">scudo maltez</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q967990" class="extiw" title="d:Q967990">d</a>) în 1825. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Turism">Turism</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=23" title="Modifică secțiunea: Turism" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=23" title="Edit section's source code: Turism">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Mellieha_Bay_beach_Malta_1.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ea/Mellieha_Bay_beach_Malta_1.jpg/250px-Mellieha_Bay_beach_Malta_1.jpg" decoding="async" width="220" height="122" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ea/Mellieha_Bay_beach_Malta_1.jpg/330px-Mellieha_Bay_beach_Malta_1.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ea/Mellieha_Bay_beach_Malta_1.jpg/500px-Mellieha_Bay_beach_Malta_1.jpg 2x" data-file-width="3000" data-file-height="1667" /></a><figcaption>Plaja Mellieħa Bay</figcaption></figure> Malta este o destinație turistică populară, cu 1,6 milioane de turiști pe an.<a href="#cite_note-161">[161]</a> De trei ori mai mulți turiști vizitează țara anual decât numărul de rezidenti. Infrastructura de turism a crescut dramatic în ultimii ani și pe insulă sunt prezente mai multe hoteluri de bună calitate, deși supradezvoltarea și distrugerea locuințelor tradiționale este un motiv de îngrijorare crescândă. Un număr tot mai mare de maltezi călătoresc în străinătate în vacanță.<a href="#cite_note-162">[162]</a> În ultimii ani, Malta s-a promovat și ca destinație de <a href="/w/index.php?title=Turism_medical&action=edit&redlink=1" class="new" title="Turism medical — pagină inexistentă">turism medical</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q757232" class="extiw" title="d:Q757232">d</a>),<a href="#cite_note-163">[163]</a> această industrie fiind dezvoltată de mai mulți <a href="/w/index.php?title=Agent_de_turism_medical&action=edit&redlink=1" class="new" title="Agent de turism medical — pagină inexistentă">furnizori de servicii de turism medical</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q17091479" class="extiw" title="d:Q17091479">d</a>) . Cu toate acestea, niciun spital maltez nu este <a href="/w/index.php?title=Acreditare_interna%C8%9Bional%C4%83_pentru_servicii_medicale&action=edit&redlink=1" class="new" title="Acreditare internațională pentru servicii medicale — pagină inexistentă">acreditat internațional pentru servicii sanitare</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6054696" class="extiw" title="d:Q6054696">d</a>). Malta este populară în rândul turiștilor medicali britanici,<a href="#cite_note-164">[164]</a> ceea ce face spitalele malteze să obțină mai degrabă acreditări de compatibilitate cu serviciile britanice, cum ar fi cu <a href="/w/index.php?title=Schema_de_acreditare_Trent&action=edit&redlink=1" class="new" title="Schema de acreditare Trent — pagină inexistentă">schema de acreditare Trent</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7838355" class="extiw" title="d:Q7838355">d</a>). Dubla acreditare la Comisia Mixtă de orientare americană este necesară spitalelor din Malta dacă doresc să concureze cu Orientul Mijlociu și America Latină pentru turiștii medicali din Statele Unite ale Americii. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Știință_și_tehnologie">Știință și tehnologie</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=24" title="Modifică secțiunea: Știință și tehnologie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=24" title="Edit section's source code: Știință și tehnologie">modificare sursă</a>]</div> Malta a semnat un acord de cooperare cu <a href="/wiki/Agen%C8%9Bia_Spa%C8%9Bial%C4%83_European%C4%83" title="Agenția Spațială Europeană">Agenția Spațială Europeană</a> (ESA) pentru cooperarea mai intensă în proiecte ESA.<a href="#cite_note-Malta_signs_Cooperation_Agreement_with_ESA-165">[165]</a> Consiliul Maltez pentru Știință și Tehnologie (MCST) este organismul civil responsabil pentru dezvoltarea științei și tehnologiei la nivel educațional și social. Majoritatea studenților din domeniul științelor în Malta absolvă Universitatea din Malta și sunt reprezentați de S-Cubed (Societatea Studenților în Științe), UESA (Asociația Studenților în Inginerie) și ICTSA (Asociația Studenților din ICT al Universității din Malta).<a href="#cite_note-166">[166]</a><a href="#cite_note-167">[167]</a><a href="#cite_note-168">[168]</a> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Demografia">Demografia</h2>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=25" title="Modifică secțiunea: Demografia" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=25" title="Edit section's source code: Demografia">modificare sursă</a>]</div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Demografia_Maltei" title="Demografia Maltei">Demografia Maltei</a></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16785627" /> Malta efectuează recensăminte ale populației și locuințelor la fiecare zece ani. Recensământul din noiembrie 2005 a numărat circa 96% din populație.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> Un raport preliminar a fost eliberat în aprilie 2006, iar rezultatele au fost ponderate pentru a estima pentru 100% din populație. <a href="/w/index.php?title=Maltezii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Maltezii — pagină inexistentă">Maltezii</a> autohtoni alcătuiesc majoritatea pe insulă. Cu toate acestea, există minorități, dintre care cele mai mari sunt cea de <a href="/wiki/Britanici" title="Britanici">britanici</a>, dintre care mulți sunt pensionari. Populația Maltei era în iulie 2011 estimată la 408.000 de locuitori.<a href="#cite_note-cia-18">[18]</a> În 2005, 17% aveau vârsta sub 14 ani, 68% au fost în grupa de vârstă 15-64 ani, în timp ce restul de 13% aveau 65 de ani și peste. Densitatea populației în Malta este de 1,282 pe km², de departe cea mai mare din UE și una dintre cele mai mari din lume. Prin comparație, <a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_densitatea_popula%C8%9Biei" title="Lista țărilor după densitatea populației">densitatea medie a populației</a> pentru întreaga <a href="/wiki/Lume" title="Lume">lume</a> (numai uscatul, cu excepția <a href="/wiki/Antarctida" title="Antarctida">Antarcticiia</a>) era de 54 pop./km² în iulie 2014. Singurul recensământ care arată o scădere a populației a fost cel din 1967, cu o scădere totală de 1,7%, ce poate fi atribuită unui val de emigrație a rezidenților maltezi.<a href="#cite_note-Census2005-169">[169]</a> Populația rezidentă de maltezi pentru anul 2004 a fost estimată la 97.0 indicii% din totalul populației rezidente.<a href="#cite_note-Demo2004-170">[170]</a> Toate recensămintele de la 1842 încoace au arătat un ușor exces al femeilor fată de bărbați. Recensămitnele din 1901 și 1911 au fost cel mai aproape de a înregistra un echilibru. Cel mai mare raport femei-bărbați a fost atins în anul 1957 (1088:1000), dar de atunci raportul a scăzut continuu. Recensământul din 2005 a arătat un raport de 1013:1000. Creșterea populației a încetinit, de la +9.5% între recensămintele din 1985 și 1995, la +6.9% între recensămintele din 1995 și 2005 (o medie anuală de +0.7%). Rata natalității se ridica la 3860 (o scădere de 21,8% la recensământul din 1995) și rata deceselor la 3025. Astfel, a existat o creștere naturală a populației de 835 (comparativ cu +888 pentru anul 2004, din care peste o sută au fost rezidenți străini).<a href="#cite_note-NSO_20060711-171">[171]</a> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Panorama_of_Valletta.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/68/Panorama_of_Valletta.jpg/250px-Panorama_of_Valletta.jpg" decoding="async" width="220" height="124" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/68/Panorama_of_Valletta.jpg/330px-Panorama_of_Valletta.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/68/Panorama_of_Valletta.jpg/500px-Panorama_of_Valletta.jpg 2x" data-file-width="5148" data-file-height="2896" /></a><figcaption><a href="/wiki/Valletta" title="Valletta">Valletta</a>, capitala istorică a Maltei</figcaption></figure> Structura pe vârste a populației este similară cu structura pe vârste în toată UE. Din 1967 s-a observat o tendință care indică o populație în curs de îmbătrânire, și este de așteptat să continue în viitorul apropiat. În Malta, raportul de depentență a vârstnicilor a crescut de la 17,2% în 1995 la 19,8% în anul 2005, rezonabil mai mic decât media UE de 24,9%; 31,5% din populația malteză este în vârstă de sub 25 de ani (în comparație cu UE, 29,1%); dar grupul de vârstă 50-64 constituie 20,3% din populație, semnificativ mai mare decât în ansamblul UE, 17,9%. Acest raport este de așteptat să continue să crească în mod constant în următorii ani. Legislația malteză recunoaște atât căsătoriile civile, cât și cele religioase. Anulările căsătoriilor de către instanțele ecleziastice și de către cele civile sunt independente și nu sunt neapărat reciproc recunoscute. Malta a votat în favoarea unei noi legislații a divorțului într-un referendum ce a avut loc pe 28 mai 2011.<a href="#cite_note-172">[172]</a> Avortul în Malta este ilegal. O persoană trebuie să fie de 16 ani să se căsătorească.<a href="#cite_note-173">[173]</a> Numărul mireselor cu vârsta sub 25 de ani a scăzut de la 1471, în 1997, la 766 în 2005, în timp ce numărul de miri sub 25 de ani a scăzut de la 823 la 311. Există o tendință constantă ca femeile să fie mai predispuse decât bărbații să se căsătorească la o vârstă mai fragedă. În anul 2005 au fost 51 de mirese cu vârste cuprinse între 16 și 19 ani, în comparație cu 8 miri.<a href="#cite_note-NSO_20060711-171">[171]</a> La sfârșitul anului 2007, populația din Insulele Malteze se ridica la 410.290 de locuitori și era de așteptat să ajungă la 424.028 până în 2025. În momentul de față, [<a href="/wiki/Wikipedia:Date_%C8%99i_numere" title="Wikipedia:Date și numere">când?</a>] femeile sunt ceva mai numeroase decât bărbații, alcătuind 50,3% din populație. Cea mai mare proporție a persoanelor – 7,5% – erau în vârstă de 25-29 de ani, și de 7,3%, în fiecare dintre categoriile de vârstă 45-49 și 55-59.<a href="#cite_note-174">[174]</a> <a href="/w/index.php?title=Rata_fertilit%C4%83%C8%9Bii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rata fertilității — pagină inexistentă">Rata totală a fertilității</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q285897" class="extiw" title="d:Q285897">d</a>) era estimată în 2013 la 1,53 copii născuți/femeie, care este sub rata de înlocuire de 2,1.<a href="#cite_note-cia.gov-175">[175]</a> În 2012, 25,8% din nașteri au fost de la femei necăsătorite.<a href="#cite_note-176">[176]</a> <a href="/wiki/Speran%C8%9B%C4%83_de_via%C8%9B%C4%83" title="Speranță de viață">Speranța de viață</a> în anul 2013 a fost estimată la 79,98 ani (77,69 ani bărbații, 82,41 de ani femeile).<a href="#cite_note-cia.gov-175">[175]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Limbile">Limbile</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=26" title="Modifică secțiunea: Limbile" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=26" title="Edit section's source code: Limbile">modificare sursă</a>]</div> <a href="/wiki/Limba_maltez%C4%83" title="Limba malteză">Limba Malteză</a> (în <a href="/wiki/Limba_maltez%C4%83" title="Limba malteză">malteză</a> Malti) este prin Constituție <a href="/wiki/Limb%C4%83_na%C8%9Bional%C4%83" title="Limbă națională">limba națională</a> din Malta, devenind și limbă oficială însă abia în anul 1934. Anterior, limba oficială și culturală în Malta fusese <a href="/wiki/Limba_sicilian%C4%83" title="Limba siciliană">siciliana</a> din secolul al XII-lea, și dialectul italian <a href="/w/index.php?title=Limba_toscan%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Limba toscană — pagină inexistentă">toscan</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1990745" class="extiw" title="d:Q1990745">d</a>) din secolul al XVI-lea. Alături de malteză, engleza (impusă de britanici după 1800) este și ea limbă oficială a țării și, prin urmare, legile țării sunt adoptate atât în malteză cât și în engleză. Cu toate acestea, Constituția prevede că dacă există vreun conflict între textele de lege în malteză și în engleză, textul în limba malteză va prevala.<a href="#cite_note-constitution-177">[177]</a> Malteza este o <a href="/wiki/Limbi_semitice" title="Limbi semitice">limbă semitică</a> care se trage din actualmente defuncta arabă siciliană (<a href="/w/index.php?title=Limba_siculo-arab%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Limba siculo-arabă — pagină inexistentă">siculo-arabă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1069489" class="extiw" title="d:Q1069489">d</a>)), din <a href="/wiki/Italia_de_Sud" title="Italia de Sud">sudul Italiei</a>.<a href="#cite_note-MED-178">[178]</a> <a href="/w/index.php?title=Alfabetul_maltez&action=edit&redlink=1" class="new" title="Alfabetul maltez — pagină inexistentă">Alfabetul maltez</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2335779" class="extiw" title="d:Q2335779">d</a>) este format din 30 de litere bazate pe <a href="/wiki/Alfabetul_latin" title="Alfabetul latin">alfabetul latin</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q41670" class="extiw" title="d:Q41670">d</a>), inclusiv <a href="/wiki/Semn_diacritic" title="Semn diacritic">diacriticele</a> <a href="/w/index.php?title=%C5%BB&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ż — pagină inexistentă">ż</a>, <a href="/w/index.php?title=%C4%8A&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ċ — pagină inexistentă">ċ</a> și <a href="/w/index.php?title=%C4%A0&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ġ — pagină inexistentă">ġ</a>, precum și simbolurile <a href="/w/index.php?title=Gh&action=edit&redlink=1" class="new" title="Gh — pagină inexistentă">gh</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2293917" class="extiw" title="d:Q2293917">d</a>), <a href="/wiki/%C4%A6" title="Ħ">ħ</a>, și <a href="/w/index.php?title=Ie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ie — pagină inexistentă">ie</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q14932387" class="extiw" title="d:Q14932387">d</a>). Malteza are un substrat semitic cu împrumuturi substanțiale din <a href="/wiki/Limba_sicilian%C4%83" title="Limba siciliană">siciliană</a>, din <a href="/wiki/Limba_italian%C4%83" title="Limba italiană">italiană</a>, puțin din <a href="/wiki/Limba_francez%C4%83" title="Limba franceză">franceză</a>, și, mai recent, și din ce în ce mai mult, din engleză.<a href="#cite_note-179">[179]</a> Caracterul hibrid al limbii malteze a fost acumulat într-o perioadă lungă de bilingvism urban maltezo-sicilian care a transformat treptat vorbirea rurală și care s-a încheiat la începutul secolului al XIX-lea când malteza a ajuns limbă de comunicare pentru întreaga populație autohtonă. Limba cuprinde dialecte diferite, care pot varia foarte mult de la un oraș la altul sau de la o insulă la alta. <a href="/wiki/Eurobarometru" title="Eurobarometru">Eurobarometrul</a> afirmă că 100% din populație vorbește limba malteză. De asemenea, 88% din populație vorbește limba engleză, 66% în limba italiană, și 17% limba franceză.<a href="#cite_note-180">[180]</a> Această cunoaștere pe scară largă a unei <a href="/wiki/Limb%C4%83_secund%C4%83" title="Limbă secundă">a doua limbi</a> face ca Malta să fie una dintre cele mai multilingve țări din <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a>. Un sondaj de opinie publică ce a întrebat în ce limbă „preferă” respondenții a descoperit că 86% din populație și-a exprimat preferința pentru malteză, 12% pentru limba engleză, și 2% pentru italiană.<a href="#cite_note-LinguisticView-181">[181]</a> Chiar și așa, canalele de televiziune în italiană care emit din Italia, cum ar fi <a href="/wiki/Mediaset" title="Mediaset">Mediaset</a> și <a href="/wiki/RAI" title="RAI">RAI</a>, sunt recepționate în Malta și rămân populare.<a href="#cite_note-LinguisticView-181">[181]</a><a href="#cite_note-182">[182]</a><a href="#cite_note-183">[183]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Cele_mai_mari_orașe">Cele mai mari orașe</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=27" title="Modifică secțiunea: Cele mai mari orașe" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=27" title="Edit section's source code: Cele mai mari orașe">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Religia">Religia</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=28" title="Modifică secțiunea: Religia" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=28" title="Edit section's source code: Religia">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:St_Johns_Co-Cathedral.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/08/St_Johns_Co-Cathedral.jpg/220px-St_Johns_Co-Cathedral.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/08/St_Johns_Co-Cathedral.jpg/330px-St_Johns_Co-Cathedral.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/08/St_Johns_Co-Cathedral.jpg/440px-St_Johns_Co-Cathedral.jpg 2x" data-file-width="1019" data-file-height="763" /></a><figcaption>Fațada <a href="/w/index.php?title=Co-catedrala_Sf%C3%A2ntul_Ioan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Co-catedrala Sfântul Ioan — pagină inexistentă">Co-catedralei Sf. Ioan</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q613619" class="extiw" title="d:Q613619">d</a>)</figcaption></figure> <a href="/wiki/Constitu%C8%9Bia_Maltei" title="Constituția Maltei">Constituția Maltei</a> declară <a href="/wiki/Biserica_Romano-Catolic%C4%83" title="Biserica Romano-Catolică">catolicismul</a> ca religie de stat, deși anumite stipulări permit libertatea de religie. Freedom House și <a href="/wiki/The_World_Factbook" title="The World Factbook">CIA World Factbook</a> raportează că 98% din populație este catolică. Există peste 360 de biserici în Malta, Gozo și Comino, sau o biserică pentru fiecare 1.000 de locuitori. Biserica parohială (malteză: "il-parroċċa", sau "il-knisja parrokkjali") este punctul central al fiecărui oraș sau sat maltez, din punct de vedere arhitectural și geografic, și principala sursă de mândrie civică. Această mândrie civică se manifestă în mod spectaculos în timpul festas locale din fiecare sat, care marchează hramul fiecărei parohii cu fanfare, procesiuni religioase, <a href="/wiki/Mis%C4%83" class="mw-redirect" title="Misă">liturghii</a> speciale, <a href="/wiki/Artificii" title="Artificii">focuri de artificii</a> (mai ales petarde) și alte festivități. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Domen_i_Mosta.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2f/Domen_i_Mosta.jpg/220px-Domen_i_Mosta.jpg" decoding="async" width="220" height="189" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2f/Domen_i_Mosta.jpg/330px-Domen_i_Mosta.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2f/Domen_i_Mosta.jpg/440px-Domen_i_Mosta.jpg 2x" data-file-width="1754" data-file-height="1504" /></a><figcaption>Domul Mosta cunoscut sub numele de "Ir-Rotunda"</figcaption></figure> Malta este <a href="/w/index.php?title=Scaun_apostolic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Scaun apostolic — pagină inexistentă">scaun apostolic</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1147274" class="extiw" title="d:Q1147274">d</a>); <a href="/wiki/Faptele_Apostolilor" title="Faptele Apostolilor">Faptele Apostolilor</a> relatează cum <a href="/wiki/Pavel_(apostol)" title="Pavel (apostol)">Sfântul Paul</a>, pe drumul de la Ierusalim la Roma pentru a fi judecat, a fost naufragiat pe insula "Melite", pe care mulți cercetători ai Bibliei o identifică cu Malta, episod datat în jurul anului 60.<a href="#cite_note-doi.gov.mt-17">[17]</a> Conform Faptelor Apostolilor, Sfântul Paul a petrecut trei luni pe insulă în drumul său spre Roma, vindecând bolnavi, inclusiv pe tatăl lui Publius, „conducătorul insulei”. Cu această relatare sunt asociate diferite tradiții. Se spune că naufragiul ar fi avut loc în punctul astăzi cunoscut sub numele de <a href="/w/index.php?title=Golful_Sf%C3%A2ntul_Paul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Golful Sfântul Paul — pagină inexistentă">Golful Sf. Paul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q39521" class="extiw" title="d:Q39521">d</a>). Se spune că sfântul maltez <a href="/w/index.php?title=Publius_din_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Publius din Malta — pagină inexistentă">Publius</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q468622" class="extiw" title="d:Q468622">d</a>) a fost făcut primul episcop al Maltei și o grotă din <a href="/wiki/Rabat" title="Rabat">Rabat</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q44381" class="extiw" title="d:Q44381">d</a>), acum cunoscut sub numele de „Grota Sfântul Paul” (și în imediata apropiere a căreia au fost găsite urme de morminte și ritualuri creștine din secolul al III-lea e.n.), este printre cele mai vechi lăcașuri de cult creștin de pe insulă. Alte dovezi de practici și credințe creștine din timpul perioadei de persecuție romană apar în <a href="/wiki/Catacombe" title="Catacombe">catacombe</a> aflate sub diverse locuri din Malta, între care catacomba Sf. Paul și catacomba Sf. Agatha din Rabat, chiar în afara zidurilor <a href="/wiki/Mdina" title="Mdina">Mdinei</a>. Acesta din urmă, în special, avea fresce frumoase între 1200 și 1480, deși jefuitorii <a href="/wiki/Imperiul_Otoman" title="Imperiul Otoman">turci</a> au distrus multe dintre ele în anii 1550. Există și o serie de biserici rupestre, între care grota de la <a href="/wiki/Mellie%C4%A7a" title="Mellieħa">Mellieħa</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4405866" class="extiw" title="d:Q4405866">d</a>), un altar al Nașterii Maicii Domnului, unde, conform legendei, <a href="/wiki/Luca_Evanghelistul" title="Luca Evanghelistul">Sfântul Luca</a> a pictat o imagine a <a href="/w/index.php?title=Madonna_%C3%AEn_art%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Madonna în artă — pagină inexistentă">Madonnei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q926743" class="extiw" title="d:Q926743">d</a>). Acesta este loc de pelerinaj încă din vremurile <a href="/wiki/Evul_Mediu" title="Evul Mediu">medievale</a>. Actele <a href="/wiki/Conciliul_de_la_Calcedon" title="Conciliul de la Calcedon">Sinodului de la Calcedon</a> consemnează că în 451 e.n. un anume Acachie era episcop de Malta (Melitenus Episcopus). De asemenea, este cunoscut faptul că în 501 e.n., un anume Constantinus, Episcopus Melitenensis, a fost prezent la <a href="/wiki/Al_doilea_conciliu_de_la_Constantinopol" title="Al doilea conciliu de la Constantinopol">al Cincilea Sinod Ecumenic</a>. În 588 e.n., <a href="/wiki/Papa_Grigore_I_cel_Mare" title="Papa Grigore I cel Mare">Papa Grigore I</a> l-a înlăturat pe Tucillus, Miletinae civitatis episcopus și clerul și oamenii de Malta l-au ales ca succesor al lui pe Traian, în 599 e.n. Ultimul episcop de Malta atestat înainte de invazia insulelor a fost un grec pe nume Manas, care, ulterior, a fost încarcerat la <a href="/wiki/Palermo" title="Palermo">Palermo</a>.<a href="#cite_note-184">[184]</a> Istoricul maltez <a href="/w/index.php?title=Giovanni_Francesco_Abela&action=edit&redlink=1" class="new" title="Giovanni Francesco Abela — pagină inexistentă">Giovanni Francesco Abela</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2190405" class="extiw" title="d:Q2190405">d</a>) afirmă că, după convertirea lor la creștinism de către <a href="/wiki/Pavel_(apostol)" title="Pavel (apostol)">Sf. Paul</a>, maltezii au păstrat religia creștină, în ciuda invaziei <a href="/wiki/Califatul_Fatimid" title="Califatul Fatimid">fatimide</a>.<a href="#cite_note-185">[185]</a> Scrierile lui Abela prezintă Malta ca „bastion al civilizației europene creștine împotriva răspândirii islamului în Mediterana”.<a href="#cite_note-186">[186]</a> Comunitatea creștină autohtonă care l-a primit pe <a href="/wiki/Roger_I_al_Siciliei" title="Roger I al Siciliei">Roger I al Siciliei</a><a href="#cite_note-malticross-27">[27]</a> a fost susținută în continuare de imigrația în Malta din Italia, în secolele al XII-lea și al XIII-lea. <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:ZTN_city_center.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/07/ZTN_city_center.jpg/250px-ZTN_city_center.jpg" decoding="async" width="220" height="152" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/07/ZTN_city_center.jpg/330px-ZTN_city_center.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/07/ZTN_city_center.jpg/500px-ZTN_city_center.jpg 2x" data-file-width="500" data-file-height="345" /></a><figcaption>Biserica parohială din centrul orașului <a href="/wiki/%C5%BBejtun" title="Żejtun">Żejtun</a></figcaption></figure> Timp de secole, biserica din Malta a fost subordonată <a href="/w/index.php?title=Arhiepiscopia_Romano-Catolic%C4%83_de_Palermo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Arhiepiscopia Romano-Catolică de Palermo — pagină inexistentă">Episcopiei de Palermo</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1365235" class="extiw" title="d:Q1365235">d</a>), cu excepția perioadei când acesta a fost sub <a href="/wiki/Carol_I_al_Neapolelui" title="Carol I al Neapolelui">Carol de Anjou</a>, care a numit episcopii Maltei, așa cum au făcut – în cazuri rare – și spaniolii și, mai târziu, Cavalerii. Din 1808 toți episcopii Maltei au fost maltezi. Ca urmare a perioadelor <a href="/wiki/Istoria_Maltei" title="Istoria Maltei">normandă</a> și spaniolă, și a dominației Cavalerilor, Malta a devenit o țară fervent catolică, așa cum este astăzi. Este de remarcat faptul că funcția de <a href="/w/index.php?title=Inchizi%C8%9Bia_Roman%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Inchiziția Romană — pagină inexistentă">inchizitor de Malta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3286938" class="extiw" title="d:Q3286938">d</a>) a existat o perioadă foarte îndelungată pe insulă după înființarea sa în 1530: ultimul Inchizitor a părăsit insulele în 1798, după ce Cavalerii au capitulat în fața forțelor lui <a href="/wiki/Napoleon_I" title="Napoleon I">Napoleon Bonaparte</a>. În timpul perioadei <a href="/wiki/Republica_Vene%C8%9Bian%C4%83" title="Republica Venețiană">Republicii Venețiene</a>, mai multe familii malteze au emigrat în <a href="/wiki/Corfu" title="Corfu">Corfu</a>. Urmașii lor reprezintă aproximativ două treimi din comunitatea de aproximativ 4.000 de catolici care trăiesc acum pe insulă. Sfinții protectori ai Maltei sunt <a href="/wiki/Pavel_(apostol)" title="Pavel (apostol)">Sfântul Paul</a>, <a href="/w/index.php?title=Publius_din_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Publius din Malta — pagină inexistentă">Sfântul Publius</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q468622" class="extiw" title="d:Q468622">d</a>) și <a href="/wiki/Sf%C3%A2nta_Agatha" class="mw-redirect" title="Sfânta Agatha">Sfânta Agatha</a>. Deși nu este sfânt protector, <a href="/w/index.php?title=George_Preca&action=edit&redlink=1" class="new" title="George Preca — pagină inexistentă">Sf. George Preca</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q607845" class="extiw" title="d:Q607845">d</a>) (San Ġorġ Preca) este foarte venerat ca fiind al doilea maltez canonizat după <a href="/w/index.php?title=Publius_din_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Publius din Malta — pagină inexistentă">Sf. Publius</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q468622" class="extiw" title="d:Q468622">d</a>), primul sfânt din Malta recunoscut și canonizat în anul 1634. <a href="/wiki/Papa_Benedict_al_XVI-lea" title="Papa Benedict al XVI-lea">Papa Benedict al XVI-lea</a> l-a canonizat pe Preca la data de 3 iunie 2007. De asemenea, mai mulți maltezi sunt recunoscuți ca <a href="/wiki/Beatificare" title="Beatificare">fericiți</a>, între care <a href="/w/index.php?title=Maria_Adeodata_Pisani&action=edit&redlink=1" class="new" title="Maria Adeodata Pisani — pagină inexistentă">Maria Adeodata Pisani</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q281427" class="extiw" title="d:Q281427">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Nazju_Falzon&action=edit&redlink=1" class="new" title="Nazju Falzon — pagină inexistentă">Nazju Falzon</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1225497" class="extiw" title="d:Q1225497">d</a>), beatificați de <a href="/wiki/Papa_Ioan_Paul_al_II-lea" title="Papa Ioan Paul al II-lea">Papa Ioan Paul al II-lea</a> în anul 2001. Diverse ordine religioase romano-catolice sunt prezente în Malta, între care <a href="/wiki/Ordinul_iezuit" title="Ordinul iezuit">iezuiții</a>, <a href="/w/index.php?title=Franciscanii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Franciscanii — pagină inexistentă">franciscanii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16837589" class="extiw" title="d:Q16837589">d</a>), <a href="/wiki/Ordinul_dominican" title="Ordinul dominican">dominicanii</a> și <a href="/w/index.php?title=Micile_Surori_ale_S%C4%83rmanilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Micile Surori ale Sărmanilor — pagină inexistentă">Micile Surori ale Sărmanilor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1781570" class="extiw" title="d:Q1781570">d</a>). Majoritatea membrilor congregațiilor bisericilor locale <a href="/wiki/Protestantism" title="Protestantism">protestante</a> nu sunt maltezi; enoriașii lor sunt mai ales pensionari britanici care trăiesc în țară și turiști din multe alte națiuni. Există aproximativ 600 de <a href="/wiki/Martorii_lui_Iehova" title="Martorii lui Iehova">martori ai lui Iehova</a>.<a href="#cite_note-187">[187]</a> <a href="/wiki/Biserica_lui_Isus_Hristos_a_Sfin%C8%9Bilor_din_Zilele_din_Urm%C4%83" title="Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă">Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă</a> (mormonii), Biserica Baptistă, și <a href="/w/index.php?title=Fr%C4%83%C8%9Bia_Bisericilor_Evanghelice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Frăția Bisericilor Evanghelice — pagină inexistentă">Frăția Bisericilor Evanghelice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5442529" class="extiw" title="d:Q5442529">d</a>) au fiecare aproximativ 60 de afiliați. Există și unele biserici de alte confesiuni, între care <a href="/w/index.php?title=Biserica_sco%C8%9Bian%C4%83_Sf%C3%A2ntul_Andrei_din_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica scoțiană Sfântul Andrei din Malta — pagină inexistentă">biserica scoțiană Sf. Andrei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7586902" class="extiw" title="d:Q7586902">d</a>) din Valletta (de confesiune comună <a href="/wiki/Presbiterianism" class="mw-redirect" title="Presbiterianism">presbiteriană</a> și <a href="/w/index.php?title=Biserica_Metodist%C4%83_din_Marea_Britanie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica Metodistă din Marea Britanie — pagină inexistentă">metodistă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q769691" class="extiw" title="d:Q769691">d</a>)) și <a href="/w/index.php?title=Catedrala_anglican%C4%83_Sf._Paul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Catedrala anglicană Sf. Paul — pagină inexistentă">catedrala anglicană Sf. Paul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1280848" class="extiw" title="d:Q1280848">d</a>), precum și o biserică <a href="/wiki/Biserica_Adventist%C4%83_de_Ziua_a_%C8%98aptea" title="Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea">adventistă de ziua a șaptea</a> în <a href="/wiki/Birkirkara" title="Birkirkara">Birkirkara</a>. O congregație a <a href="/wiki/Biserica_Nouapostolic%C4%83" title="Biserica Nouapostolică">Noii Biserici Apostolice</a> a fost fondată în anul 1983 în Gwardamangia.<a href="#cite_note-archive.maltatoday.com.mt-188">[188]</a> Populația evreiască din Malta a atins apogeul în Evul Mediu sub dominația normandă. În 1479, Malta și <a href="/wiki/Sicilia" title="Sicilia">Sicilia</a> au intrat sub dominație <a href="/wiki/Regatul_Aragonului" title="Regatul Aragonului">aragoneză</a> și <a href="/wiki/Decretul_de_la_Alhambra" title="Decretul de la Alhambra">Decretul de la Alhambra</a> din 1492 i-a obligat pe evrei să părăsească țara, permițându-li-se să ia cu ei doar câteva dintre bunuri. Mai multe zeci de evrei maltezi s-au <a href="/wiki/Convertire_religioas%C4%83" title="Convertire religioasă">convertit</a> la creștinism în acea vreme, pentru a rămâne în țară. Astăzi, mai există o singură comunitate evreiască.<a href="#cite_note-archive.maltatoday.com.mt-188">[188]</a> <a href="/wiki/Zen" title="Zen">Budismul Zen</a> și <a href="/wiki/Credin%C8%9Ba_Bah%C3%A1%27%C3%AD" title="Credința Bahá'í">Credința Bahá'í</a> revendică fiecare câte circa 40 de membri.<a href="#cite_note-archive.maltatoday.com.mt-188">[188]</a> Există o singură moschee musulmană, <a href="/w/index.php?title=Moscheea_Mariam_Al-Batool&action=edit&redlink=1" class="new" title="Moscheea Mariam Al-Batool — pagină inexistentă">moscheea Mariam Al-Batool</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q21476646" class="extiw" title="d:Q21476646">d</a>). O școală primară musulmană s-a deschis recent. Din cei circa 3000 de <a href="/w/index.php?title=Islamul_%C3%AEn_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Islamul în Malta — pagină inexistentă">musulmani din Malta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2499380" class="extiw" title="d:Q2499380">d</a>), circa 2.250 sunt străini, circa 600 sunt cetățeni naturalizați, și aproximativ 150 sunt maltezi autohtoni.<a href="#cite_note-189">[189]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Migrația">Migrația</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=29" title="Modifică secțiunea: Migrația" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=29" title="Edit section's source code: Migrația">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Imigrația">Imigrația</h4>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=30" title="Modifică secțiunea: Imigrația" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=30" title="Edit section's source code: Imigrația">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Malta-halfar-containers-nov2009.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a2/Malta-halfar-containers-nov2009.jpg/220px-Malta-halfar-containers-nov2009.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a2/Malta-halfar-containers-nov2009.jpg/330px-Malta-halfar-containers-nov2009.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a2/Malta-halfar-containers-nov2009.jpg/440px-Malta-halfar-containers-nov2009.jpg 2x" data-file-width="5616" data-file-height="3744" /></a><figcaption>Imigranți africani în tabăra de refugiați <a href="/w/index.php?title=%C4%A6al_Far&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ħal Far — pagină inexistentă">Ħal Far</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q342947" class="extiw" title="d:Q342947">d</a>).</figcaption></figure> Ca stat membru al UE și parte la <a href="/wiki/Acordul_de_la_Schengen" title="Acordul de la Schengen">Acordul Schengen</a>, Malta aplică <a href="/w/index.php?title=Politica_de_vize_a_Uniunii_Europene&action=edit&redlink=1" class="new" title="Politica de vize a Uniunii Europene — pagină inexistentă">politica UE în domeniul vizelor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q24321" class="extiw" title="d:Q24321">d</a>). Acest lucru înseamnă că, pentru a intra în țară: <ul><li>Cetățenii din UE și <a href="/wiki/Spa%C8%9Biul_Economic_European" title="Spațiul Economic European">Spațiul Economic European (SEE)</a> (<a href="/wiki/Norvegia" title="Norvegia">Norvegia</a>, <a href="/wiki/Islanda" title="Islanda">Islanda</a> și <a href="/wiki/Liechtenstein" title="Liechtenstein">Liechtenstein</a>) și din teritoriile speciale ale acestora și ceidin <a href="/wiki/Elve%C8%9Bia" title="Elveția">Elveția</a> au nevoie doar de un pașaport sau o carte de identitate națională. Cu excepția croaților, cetățenii din această categorie de țări nu au nevoie de un permis de ședere și de muncă legal în Malta.<a href="#cite_note-WorkPermits-190">[190]</a></li> <li>Cetățenii mai multor țări din afara UE și SEE (majoritatea țărilor din <a href="/wiki/Peninsula_Balcanic%C4%83" title="Peninsula Balcanică">Balcanii de Vest</a>, <a href="/wiki/Republica_Moldova" title="Republica Moldova">Republica Moldova</a>, cele mai multe țări de pe continentul American, Australia, <a href="/wiki/Noua_Zeeland%C4%83" title="Noua Zeelandă">Noua Zeelandă</a>, <a href="/wiki/Coreea_de_Sud" title="Coreea de Sud">Coreea de Sud</a>, <a href="/wiki/Malaezia" class="mw-redirect" title="Malaezia">Malaezia</a> și Japonia) au nevoie doar de un pașaport și nu și de <a href="/wiki/Viz%C4%83" title="Viză">viză</a> de ședere în Malta pentru mai mult de 90 de zile.</li> <li>Cetățenii din alte țări au nevoie de un pașaport și o <a href="/wiki/Viz%C4%83" title="Viză">viză</a> pentru a intra în țară, vizele fiind valabile timp de o lună.</li></ul> Fluxul net estimat (folosind datele pentru 2002-2004) era de 1913 persoane anual. În ultimii 10 ani, Malta a acceptat înapoi o medie anuală de 425 de emigranți reveniți.<a href="#cite_note-Demo2004-170">[170]</a> În 2006, un total de 1.800 de imigranți ilegali au ajuns în Malta trecând marea de pe coasta Africii de Nord. Cei mai mulți dintre ei intenționau să ajungă în Europa continentală și s-a întâmplat să ajungă în Malta din cauza lor defectării ambarcațiunilor lor sub-standard sau după ce au fost prinși de autoritățile malteze sau ale altor țări europene.<a href="#cite_note-191">[191]</a><a href="#cite_note-192">[192]</a> În prima jumătate a anului 2006, 967 de imigranți ilegali au ajuns în Malta – aproape dublu față de cei 473 care ajunseseră în aceeași perioadă a anului 2005.<a href="#cite_note-Frendo03072006-193">[193]</a> Mulți imigranți au murit în calatoria pe Marea Mediterană, un notabil incident fiind <a href="/w/index.php?title=Naufragiul_b%C4%83rcii_de_migran%C8%9Bi_din_Malta,_mai_2007&action=edit&redlink=1" class="new" title="Naufragiul bărcii de migranți din Malta, mai 2007 — pagină inexistentă">dezastrul bărcii de migranți din mai 2007 din Malta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6796334" class="extiw" title="d:Q6796334">d</a>). Din acel moment, au mai fost multe alte scufundări de astfel de ambarcațiuni, și doar recent, în aprilie 2015, aproximativ 700 de imigranți au pierit în drum spre Italia, atunci când barca lor s-a răsturnat.<a href="#cite_note-194">[194]</a> În 2014, aproximativ 3.500 de imigranți s-au înecat în încercarea lor de a ajunge în Europa. Circa 45% dintre imigranții care debarcă în Malta primesc statut de <a href="/wiki/Refugiat" title="Refugiat">refugiați</a> (5%) sau de persoane protejate umanitar (40%). În 2005 a fost emis un document propune acordarea cetățeniei malteze pentru refugiații care locuiesc în Malta timp de peste zece. Din punct de vedere istoric, Malta a acordat refugiu (și a ajutat la reașezare) pentru circa opt sute de asiatici din Africa de Est care fuseseră expulzați din <a href="/wiki/Uganda" title="Uganda">Uganda</a> de către <a href="/wiki/Idi_Amin" title="Idi Amin">Idi Amin</a> și pentru doar sub o mie de irakieni care au fugit de regimul dictatorial al lui <a href="/wiki/Saddam_Hussein" title="Saddam Hussein">Saddam Hussein</a>. Costurile de detenție pentru prima jumătate a anului 2006 se ridicau la 746.385 de euro.<a href="#cite_note-195">[195]</a> În 2005, Malta a solicitat ajutorul UE în ceea ce privește primirea imigranților ilegali, repatrierea celor cărora li se refuza statutul de refugiat, relocarea refugiaților în țările UE și securitatea maritimă.<a href="#cite_note-196">[196]</a> În decembrie 2005, <a href="/wiki/Consiliul_European" title="Consiliul European">Consiliul European</a> a adoptat Abordarea Globală a Migrației: Acțiuni Prioritare cu Accent pe Africa și Marea Mediterană; dar implementarea acestor acțiunile a fost limitată la Mediterana de Vest, punând astfel o presiune suplimentară pe ruta mediteraneeană centrală pentru imigrația ilegală din care Malta face parte. În ianuarie 2014, Malta a început acordarea cetățeniei în schimbul unei contribuții de 650.000 de euro plus investiții, supusă unor condiții de rezidență și cazier judiciar.<a href="#cite_note-197">[197]</a> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Emigrația">Emigrația</h4>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=31" title="Modifică secțiunea: Emigrația" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=31" title="Edit section's source code: Emigrația">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Malta_-mix-_2019_by-RaBoe_067.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/07/Malta_-mix-_2019_by-RaBoe_067.jpg/220px-Malta_-mix-_2019_by-RaBoe_067.jpg" decoding="async" width="220" height="146" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/07/Malta_-mix-_2019_by-RaBoe_067.jpg/330px-Malta_-mix-_2019_by-RaBoe_067.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/07/Malta_-mix-_2019_by-RaBoe_067.jpg/440px-Malta_-mix-_2019_by-RaBoe_067.jpg 2x" data-file-width="4288" data-file-height="2848" /></a><figcaption>Memorialul Copiilor Migranți de pe <a href="/w/index.php?title=Cheul_Valetta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cheul Valetta — pagină inexistentă">cheul Valletta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7911962" class="extiw" title="d:Q7911962">d</a>), comemorând 310 copii care au călătorit în Australia, între 1950 și 1965.</figcaption></figure> În secolul al XIX-lea, mare parte din emigrația din Malta mergea către Africa de Nord și Orientul Mijlociu, deși ratele de <a href="/w/index.php?title=Repatriere&action=edit&redlink=1" class="new" title="Repatriere — pagină inexistentă">întoarcere a emigranților</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1331684" class="extiw" title="d:Q1331684">d</a>) în Malta erau ridicate.<a href="#cite_note-Jones-198">[198]</a> Cu toate acestea, în aceste regiuni s-au format comunități malteze. În 1900, de exemplu, estimările consulare britanice sugerează că circa 15.326 de maltezi trăiau în <a href="/wiki/Tunisia" title="Tunisia">Tunisia</a>, și în 1903 s-a susținut că 15.000 de persoane de origine malteză trăiau în <a href="/wiki/Algeria" title="Algeria">Algeria</a>.<a href="#cite_note-Attard-199">[199]</a> Malta a suferit o emigrare masivă, ca urmare a colapsului unei bule financiare în domeniul construcțiilor în 1907 și după cel de-al Doilea Război Mondial, când <a href="/wiki/Natalitate" title="Natalitate">rata natalității</a> a crescut în mod semnificativ, dar în secolul al XX-lea cei mai mulți emigranți se îndreptau către<a href="/wiki/Lumea_Nou%C4%83" title="Lumea Nouă"> Lumea Nouă</a>, în special în Australia, Canada și Statele Unite ale Americii. După cel de-al Doilea Război Mondial, Departamentul de Emigrare din Malta ajuta emigranții să plătească costul călătoriei. Între 1948 și 1967, 30% din populație a emigrat.<a href="#cite_note-Jones-198">[198]</a> Între 1946 și la sfârșitul anilor 1970, peste 140.000 de oameni au părăsit Malta prin schemele de emigrare asistată 57,6% migrând în Australia, 22% în Regatul Unit, 13% în Canada și 7% în Statele Unite.<a href="#cite_note-King-200">[200]</a> Emigrarea a scăzut dramatic după mijlocul anilor 1970, și de atunci a încetat să mai fie un fenomen social important. Cu toate acestea, după ce Malta a aderat la UE în 2004, au apărut comunități de <a href="/wiki/Expatriat" title="Expatriat">expați</a> maltezi în mai multe țări europene, în special în Belgia și <a href="/wiki/Luxemburg" title="Luxemburg">Luxemburg</a>. <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Educație">Educație</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=32" title="Modifică secțiunea: Educație" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=32" title="Edit section's source code: Educație">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Uni-20malta.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/df/Uni-20malta.jpg/250px-Uni-20malta.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/df/Uni-20malta.jpg/330px-Uni-20malta.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/df/Uni-20malta.jpg/500px-Uni-20malta.jpg 2x" data-file-width="640" data-file-height="480" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Universitatea_din_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universitatea din Malta — pagină inexistentă">Universitatea din Malta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q426045" class="extiw" title="d:Q426045">d</a>)</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:National_Library_in_Valletta.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f4/National_Library_in_Valletta.jpg/220px-National_Library_in_Valletta.jpg" decoding="async" width="220" height="158" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f4/National_Library_in_Valletta.jpg/330px-National_Library_in_Valletta.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f4/National_Library_in_Valletta.jpg/440px-National_Library_in_Valletta.jpg 2x" data-file-width="3523" data-file-height="2535" /></a><figcaption>Biblioteca din <a href="/wiki/Valletta" title="Valletta">Valletta</a></figcaption></figure> Învățământul primar este obligatoriu din 1946; învățământul secundar până la vârsta de șaisprezece ani a devenit obligatoriu în 1971. Statul și <a href="/wiki/Biserica_Catolic%C4%83" title="Biserica Catolică">Biserica</a> oferă educație gratuită, ambele întreținând mai multe școli în Malta și <a href="/wiki/Insula_Gozo" title="Insula Gozo">Gozo</a>, între care <a href="/w/index.php?title=Colegiul_De_La_Salle&action=edit&redlink=1" class="new" title="Colegiul De La Salle — pagină inexistentă">Colegiul De La Salle</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5244513" class="extiw" title="d:Q5244513">d</a>) din <a href="/w/index.php?title=Bormla&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bormla — pagină inexistentă">Bormla</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q757225" class="extiw" title="d:Q757225">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Colegiul_St._Aloysius&action=edit&redlink=1" class="new" title="Colegiul St. Aloysius — pagină inexistentă">Colegiul St. Aloysius</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7592299" class="extiw" title="d:Q7592299">d</a>) din <a href="/wiki/Birkirkara" title="Birkirkara">Birkirkara</a>, <a href="/w/index.php?title=Colegiul_Misionar_Sf._Paul&action=edit&redlink=1" class="new" title="Colegiul Misionar Sf. Paul — pagină inexistentă">Colegiul Misionar Sf. Paul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7591175" class="extiw" title="d:Q7591175">d</a>) din <a href="/wiki/Rabat" title="Rabat">Rabat</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q44381" class="extiw" title="d:Q44381">d</a>), Școala St. Joseph din <a href="/w/index.php?title=Blata_l-Bajda&action=edit&redlink=1" class="new" title="Blata l-Bajda — pagină inexistentă">Blata l-Bajda</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2376034" class="extiw" title="d:Q2376034">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=%C8%98coala_de_Fete_Saint_Monica&action=edit&redlink=1" class="new" title="Școala de Fete Saint Monica — pagină inexistentă">Școala de Fete Saint Monica</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6637631" class="extiw" title="d:Q6637631">d</a>) din <a href="/wiki/Mosta" title="Mosta">Mosta</a>. Din 2006<a class="external text" href="https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Malta&action=edit">[update]</a>, școlile de stat sunt organizate în rețele cunoscut sub numele de colegii și cuprind grădiniță, școală primară și secundară. În Malta funcționează și școli private, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=%C8%98coala_San_Andrea&action=edit&redlink=1" class="new" title="Școala San Andrea — pagină inexistentă">Școala San Andrea</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7413224" class="extiw" title="d:Q7413224">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=%C8%98coala_San_Anton&action=edit&redlink=1" class="new" title="Școala San Anton — pagină inexistentă">Școala San Anton</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7413277" class="extiw" title="d:Q7413277">d</a>) în valea L-Imselliet (l/o <a href="/w/index.php?title=Mgarr&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mgarr — pagină inexistentă">Mgarr</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q691220" class="extiw" title="d:Q691220">d</a>)), <a href="/w/index.php?title=Colegiul_St._Martin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Colegiul St. Martin — pagină inexistentă">Colegiul St. Martin</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7594194" class="extiw" title="d:Q7594194">d</a>) din Troy și Școala Sf. Mihail din <a href="/w/index.php?title=San_%C4%A0wann&action=edit&redlink=1" class="new" title="San Ġwann — pagină inexistentă">San Ġwann</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q39507" class="extiw" title="d:Q39507">d</a>). Liceul St. Catherine, Pembroke oferă curs pentru studenții care doresc să învețe limba engleză înainte de intrarea în învățământul de masă. Din 2008<a class="external text" href="https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Malta&action=edit">[update]</a>, există două școli internaționale, Școala Internațională Verdala și QSI Malta. Statul plătește o parte din salariile profesorilor din școlile eclesiastice.<a href="#cite_note-201">[201]</a> Educație în Malta se bazează pe <a href="/w/index.php?title=Educa%C8%9Bia_%C3%AEn_Regatul_Unit&action=edit&redlink=1" class="new" title="Educația în Regatul Unit — pagină inexistentă">modelul britanic</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1154307" class="extiw" title="d:Q1154307">d</a>). Școala primară durează șase ani. La vârsta de 11 ani, elevii dau un examen pentru a intra la un liceu, sau la o <a href="/w/index.php?title=%C8%98coal%C4%83_cre%C8%99tin%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Școală creștină — pagină inexistentă">școală bisericească</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q867738" class="extiw" title="d:Q867738">d</a>) (examenul comun de admitere) sau la o <a href="/w/index.php?title=Educa%C8%9Bie_public%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Educație publică — pagină inexistentă">școală de stat</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1080794" class="extiw" title="d:Q1080794">d</a>). Elevii dau un nou examen la vârsta de 16 ani, la care este obligatorie obținerea unei note de trecere la anumite materii cum ar fi matematica, limba engleză și <a href="/wiki/Limba_maltez%C4%83" title="Limba malteză">limba malteză</a>. Elevii pot opta să-și continue studiile la un colegiu, cum ar fi Gan Frangisk Abela Junior College, St. Aloysius College, Giovanni Curmi Higher Secondary, Colegiul De La Salle, Colegiul St. Edward, sau la o altă instituție post-secundară, cum ar fi <a href="/w/index.php?title=Malta_College_of_Arts,_Science_and_Technology&action=edit&redlink=1" class="new" title="Malta College of Arts, Science and Technology — pagină inexistentă">Malta College of Arts, Science and Technology</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6714831" class="extiw" title="d:Q6714831">d</a>). Această etapă durează doi ani, și la sfârșitul ei elevii dau un nou examen. În funcție de performanță, ei pot apoi să se înscrie la cursuri de licență sau diplomă. <a href="/w/index.php?title=Universitatea_din_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universitatea din Malta — pagină inexistentă">Universitatea din Malta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q426045" class="extiw" title="d:Q426045">d</a>) oferă cursuri de diplomă, licență și postuniversitare. <a href="/wiki/Alfabetizare" title="Alfabetizare">Rata de alfabetizare</a> a adulților este de 99,5%.<a href="#cite_note-202">[202]</a> Malteza și engleză sunt utilizate ambele ca limbi de predare în școala primară și secundară, și ambele limbi sunt materii obligatorii de studiu. <a href="/w/index.php?title=Educa%C8%9Bie_public%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Educație publică — pagină inexistentă">Școlile publice</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1080794" class="extiw" title="d:Q1080794">d</a>) au tendința de a utiliza atât malteza cât și engleză într-un mod echilibrat. Școlile private preferă să folosească limba engleză pentru predare, cum este cazul cu cele mai multe departamente ale <a href="/w/index.php?title=Universitatea_din_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universitatea din Malta — pagină inexistentă">Universității din Malta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q426045" class="extiw" title="d:Q426045">d</a>); acest lucru are un efect limitativ asupra capacității și dezvoltării de limbii malteze.<a href="#cite_note-LinguisticView-181">[181]</a> Cele mai multe cursuri universitare sunt în limba engleză.<a href="#cite_note-MED-178">[178]</a> Din numărul total de elevi care studiază o limbă străină la nivel secundar, 51% studiază italiana, în timp ce 38% aleg franceza. Alte opțiuni sunt germana, rusa, spaniola, latina, chineza și araba.<a href="#cite_note-LinguisticView-181">[181]</a> [link mort]<a href="#cite_note-203">[203]</a> Malta este și o destinație populară pentru studiul limbii engleze, care a atras peste 80.000 de studenți în anul 2012.<a href="#cite_note-204">[204]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Asistență_medicală">Asistență medicală</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=33" title="Modifică secțiunea: Asistență medicală" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=33" title="Edit section's source code: Asistență medicală">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Malta_-_Valletta_-_Triq_il-Mediterran-Triq_it-Tramuntana_-_Mediterranean_Conference_Centre_01_ies.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9b/Malta_-_Valletta_-_Triq_il-Mediterran-Triq_it-Tramuntana_-_Mediterranean_Conference_Centre_01_ies.jpg/250px-Malta_-_Valletta_-_Triq_il-Mediterran-Triq_it-Tramuntana_-_Mediterranean_Conference_Centre_01_ies.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9b/Malta_-_Valletta_-_Triq_il-Mediterran-Triq_it-Tramuntana_-_Mediterranean_Conference_Centre_01_ies.jpg/330px-Malta_-_Valletta_-_Triq_il-Mediterran-Triq_it-Tramuntana_-_Mediterranean_Conference_Centre_01_ies.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9b/Malta_-_Valletta_-_Triq_il-Mediterran-Triq_it-Tramuntana_-_Mediterranean_Conference_Centre_01_ies.jpg/500px-Malta_-_Valletta_-_Triq_il-Mediterran-Triq_it-Tramuntana_-_Mediterranean_Conference_Centre_01_ies.jpg 2x" data-file-width="5616" data-file-height="3744" /></a><figcaption>Sacra Infermeria a fost utilizată ca spital între secolele al XVI-lea și al XX-lea. Astăzi ea este <a href="/w/index.php?title=Sacra_Infermeria&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sacra Infermeria — pagină inexistentă">Centrul Mediteranean de Conferințe</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16894983" class="extiw" title="d:Q16894983">d</a>).</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Mater_Dei_01.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3e/Mater_Dei_01.jpg/250px-Mater_Dei_01.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3e/Mater_Dei_01.jpg/330px-Mater_Dei_01.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/3e/Mater_Dei_01.jpg/500px-Mater_Dei_01.jpg 2x" data-file-width="4347" data-file-height="2898" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Spitalul_Mater_Dei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Spitalul Mater Dei — pagină inexistentă">Spitalul Mater Dei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6786508" class="extiw" title="d:Q6786508">d</a>)</figcaption></figure> Malta are de mult timp un <a href="/w/index.php?title=Sistem_sanitar_public&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sistem sanitar public — pagină inexistentă">sistem sanitar finanțat public</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5410489" class="extiw" title="d:Q5410489">d</a>). Primul spital atestat în țară funcționa încă din 1372.<a href="#cite_note-205">[205]</a> Astăzi, Malta are atât un sistem public de sănătate, unde asistența medicală este gratuită, cât și un <a href="/w/index.php?title=Medicin%C4%83_privat%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Medicină privată — pagină inexistentă">sistem privat de asistență medicală</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q615678" class="extiw" title="d:Q615678">d</a>).<a href="#cite_note-206">[206]</a><a href="#cite_note-207">[207]</a> Malta are un sistem de îngrijire primară puternic bazat pe rețeaua de medici generaliști și spitalele publice oferă îngrijire mai complexă. Ministerul Sănătății din Malta recomandă rezidenților străini să își facă asigurare medicală privată.<a href="#cite_note-208">[208]</a> Malta are și organizații de voluntariat, cum ar fi Alpha Medical (Avanced Care), Emergency Fire & Rescue Unit (E. F. R. U.), St John Ambulance și Crucea Roșie Malteză care oferă primul ajutor/servicii de îngrijire medicală în timpul evenimentelor care implică mulțimi. <a href="/w/index.php?title=Spitalul_Mater_Dei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Spitalul Mater Dei — pagină inexistentă">Spitalul Mater Dei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6786508" class="extiw" title="d:Q6786508">d</a>), principalul spital din Malta, s-a deschis în 2007 și are una dintre cele mai mari clădiri medicale din Europa. <a href="/w/index.php?title=Universitatea_din_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Universitatea din Malta — pagină inexistentă">Universitatea din Malta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q426045" class="extiw" title="d:Q426045">d</a>) are o <a href="/wiki/Facultatea_de_Medicin%C4%83" title="Facultatea de Medicină">facultate de medicină</a> și una de <a href="/w/index.php?title=%C8%98tiin%C8%9Be_ale_s%C4%83n%C4%83t%C4%83%C8%9Bii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Științe ale sănătății — pagină inexistentă">științe ale sănătății</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q843601" class="extiw" title="d:Q843601">d</a>), acesta din urmă oferind studii de licență și postuniversitare în nmai multe discipline conexe medicinei. Asociația Medicală din Malta reprezintă profesioniștii din medicină. Asociația Studenților Mediciniști din Malta (MMSA) este un organism separat reprezentând studenții la medicină, și este membră a <a href="/w/index.php?title=EMSA&action=edit&redlink=1" class="new" title="EMSA — pagină inexistentă">EMSA</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1376773" class="extiw" title="d:Q1376773">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=IFMSA&action=edit&redlink=1" class="new" title="IFMSA — pagină inexistentă">IFMSA</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1537047" class="extiw" title="d:Q1537047">d</a>). <a href="/wiki/MIME" title="MIME">MIME</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6744670" class="extiw" title="d:Q6744670">d</a>), Institutul Maltez pentru Educație Medicală, este un institut înființat recent pentru a oferi CME medicilor din Malta, precum și studenților la medicină. Foundation Program urmat în Regatul Unit a fost introdus și în Malta pentru a opri „exodul de creiere” al proaspeților absolvenți către Insulele Britanice. În Asociația de Studenților Stomatologi din Malta (MADS) este o asociație studențească înființată pentru a promova drepturile de studenților la chirurgie stomatologică din cadrul Facultății de Chirurgie Stomatologică a Universității din Malta. Este afiliată cu <a href="/w/index.php?title=IADS&action=edit&redlink=1" class="new" title="IADS — pagină inexistentă">IADS</a>, Asociația Internațională a Studenților Stomatologi. <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Cultura">Cultura</h2>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=34" title="Modifică secțiunea: Cultura" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=34" title="Edit section's source code: Cultura">modificare sursă</a>]</div> Cultura Maltei reflectă diferitele culturi care au venit în contact cu Insulele Malteze de-a lungul secolelor, inclusiv ale țărilor vecine mediteraneene și culturi ale țărilor care au dominat Malta pentru perioade lungi de timp înainte de <a href="/w/index.php?title=Ziua_Independen%C8%9Bei_Maltei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ziua Independenței Maltei — pagină inexistentă">independența</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q19850845" class="extiw" title="d:Q19850845">d</a>) din 1964.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Muzica">Muzica</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=35" title="Modifică secțiunea: Muzica" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=35" title="Edit section's source code: Muzica">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Manoel_theatre_(12851453033).jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8a/Manoel_theatre_%2812851453033%29.jpg/250px-Manoel_theatre_%2812851453033%29.jpg" decoding="async" width="220" height="118" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8a/Manoel_theatre_%2812851453033%29.jpg/330px-Manoel_theatre_%2812851453033%29.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8a/Manoel_theatre_%2812851453033%29.jpg/500px-Manoel_theatre_%2812851453033%29.jpg 2x" data-file-width="649" data-file-height="347" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Teatrul_Manoel&action=edit&redlink=1" class="new" title="Teatrul Manoel — pagină inexistentă">Teatrul Manoel</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q576800" class="extiw" title="d:Q576800">d</a>), al treilea teatru din Europa ca vechime. Astăzi, Teatrul Național al Maltei și sediu al Orchestrei Filarmonice din Malta.</figcaption></figure> Deși muzica malteză de astăzi este în mare măsură occidentală, muzica tradițională malteză include ceea ce este cunoscut sub numele de għana. Aceasta constă într-un acompaniament de <a href="/w/index.php?title=Chitar%C4%83_folk&action=edit&redlink=1" class="new" title="Chitară folk — pagină inexistentă">chitară folk</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2563510" class="extiw" title="d:Q2563510">d</a>), în timp ce câțiva oameni, în general, bărbați, cântă pe rând la voce argumentând fiecare câte o idee. Scopul versurilor, care sunt improvizate, este acela de a crea o atmosferă amicală, dar provocatoare, și este nevoie de mai mulți ani de exercițiu pentru a putea combina calitățile artistice necesare cu capacitatea de a <a href="/wiki/Dezbatere" title="Dezbatere">dezbate</a> în mod eficient.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Literatura">Literatura</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=36" title="Modifică secțiunea: Literatura" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=36" title="Edit section's source code: Literatura">modificare sursă</a>]</div> Literatura malteză este atestată de circa 200 de ani. Cu toate acestea, o baladă de dragoste recent descoperită sugerează o activitate literară în limba locală din perioada medievală. Malta a urmat tradiția literară romantică, culminând cu lucrările lui <a href="/w/index.php?title=Dun_Karm_Psaila&action=edit&redlink=1" class="new" title="Dun Karm Psaila — pagină inexistentă">Dun Karm Psaila</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q575350" class="extiw" title="d:Q575350">d</a>), poetul național al Maltei. Ulterior, scriitori ca <a href="/w/index.php?title=Ru%C5%BCar_Briffa&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rużar Briffa — pagină inexistentă">Rużar Briffa</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3805846" class="extiw" title="d:Q3805846">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Karmenu_Vassallo&action=edit&redlink=1" class="new" title="Karmenu Vassallo — pagină inexistentă">Karmenu Vassallo</a> au încercat să se îndepărteze de rigiditatea temelor și versificației formale.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> Abia spre sfârșitul anilor 1960, literatura malteză a trecut prin cea mai radicală transformare între poeți, prozatori și dramaturgi. Numele unor poeți importanți remarcați în ultimul sfert al secolului al XX-lea sunt <a href="/w/index.php?title=Mario_Philip_Azzopardi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mario Philip Azzopardi — pagină inexistentă">Mario Philip Azzopardi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3092164" class="extiw" title="d:Q3092164">d</a>), Victor Fenech, <a href="/w/index.php?title=Oliver_Friggieri&action=edit&redlink=1" class="new" title="Oliver Friggieri — pagină inexistentă">Oliver Friggieri</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q949560" class="extiw" title="d:Q949560">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Joe_Friggieri&action=edit&redlink=1" class="new" title="Joe Friggieri — pagină inexistentă">Joe Friggieri</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6209932" class="extiw" title="d:Q6209932">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Charles_Flores&action=edit&redlink=1" class="new" title="Charles Flores — pagină inexistentă">Charles Flores</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1064375" class="extiw" title="d:Q1064375">d</a>), Daniel Massa, Maria Ganado, Lillian Sciberras și Achille Mizzi. În proză, <a href="/wiki/Frans_Sammut" title="Frans Sammut">Frans Sammut</a> (scriitorul național modern al Maltei), Paul P. Borg și Joe J. Camilleri au condus <a href="/wiki/Avangard%C4%83_(art%C4%83)" title="Avangardă (artă)">avangarda</a>, în timp ce printre numele importante din dramaturgie se numără <a href="/wiki/Francis_Ebejer" title="Francis Ebejer">Francis Ebejer</a>, Alfred Sant, Doreen Micallef, Oreste Calleja, Joe Friggieri și Martin Gauci.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> Următoarea generație de scriitori a lărgit și mai mult sfera, mai ales în proză. Guze' Stagno, <a href="/wiki/Karl_Schembri" title="Karl Schembri">Karl Schembri</a> și Clare Azzopardi sunt tineri scriitori care se afirmă în ritm alert, în timp ce în poezie, nume importante sunt Adrian Grima, <a href="/w/index.php?title=Immanuel_Mifsud&action=edit&redlink=1" class="new" title="Immanuel Mifsud — pagină inexistentă">Immanuel Mifsud</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3805881" class="extiw" title="d:Q3805881">d</a>), Norbert Bugeja și Simone Inguanez.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:San_Giulian,_Marina.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5d/San_Giulian%2C_Marina.jpg/220px-San_Giulian%2C_Marina.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5d/San_Giulian%2C_Marina.jpg/330px-San_Giulian%2C_Marina.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5d/San_Giulian%2C_Marina.jpg/440px-San_Giulian%2C_Marina.jpg 2x" data-file-width="1280" data-file-height="960" /></a><figcaption>Arhitectura tipică construită în ultimii ani în Malta.</figcaption></figure> În critica literară, <a href="/w/index.php?title=Peter_Serracino_Inglott&action=edit&redlink=1" class="new" title="Peter Serracino Inglott — pagină inexistentă">Peter Serracino Inglott</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3376874" class="extiw" title="d:Q3376874">d</a>), Oliver Friggieri și Charles Briffa au introdus teme istorice, filosofice și psiho-sociale. Ivan Callus, actualul șef al catedrei de engleză de la Universitatea din Malta, este și un critic literar cunoscut pe plan internațional în cercurile academice pentru limba engleză.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> Alți scriitori, născuți în Malta sau de origine malteză, și-au făcut o carieră în străinătate. Între aceștia se numără romancierul <a href="/w/index.php?title=Trezza_Azzopardi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Trezza Azzopardi — pagină inexistentă">Trezza Azzopardi</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2756320" class="extiw" title="d:Q2756320">d</a>), autorul pentru copii <a href="/w/index.php?title=Saviour_Pirotta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Saviour Pirotta — pagină inexistentă">Saviour Pirotta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7428347" class="extiw" title="d:Q7428347">d</a>) și artistul de benzi desenate și jurnalistul <a href="/w/index.php?title=Joe_Sacco&action=edit&redlink=1" class="new" title="Joe Sacco — pagină inexistentă">Joe Sacco</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q335397" class="extiw" title="d:Q335397">d</a>).[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Arta_și_arhitectura">Arta și arhitectura</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=37" title="Modifică secțiunea: Arta și arhitectura" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=37" title="Edit section's source code: Arta și arhitectura">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Valletta_Lower_Barrakka_gardens_Malta_2014_2.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/Valletta_Lower_Barrakka_gardens_Malta_2014_2.jpg/220px-Valletta_Lower_Barrakka_gardens_Malta_2014_2.jpg" decoding="async" width="220" height="147" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/Valletta_Lower_Barrakka_gardens_Malta_2014_2.jpg/330px-Valletta_Lower_Barrakka_gardens_Malta_2014_2.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2b/Valletta_Lower_Barrakka_gardens_Malta_2014_2.jpg/440px-Valletta_Lower_Barrakka_gardens_Malta_2014_2.jpg 2x" data-file-width="3000" data-file-height="2000" /></a><figcaption>Grădinile Lower Barrakka</figcaption></figure> Arhitectura malteză a fost influențată de mai multe culturi mediteraneene și de arhitectura Britanică de-a lungul istoriei sale. Primii coloniști de pe insulă au construit <a href="/wiki/%C4%A0gantija" title="Ġgantija">Ġgantija</a>, una dintre cele mai vechi structuri artificiale de sine stătătoare din lume. Constructorii templelor neolitice din 3800-2500 î.e.n. au dotat numeroasele temple din Malta și Gozo cu basoreliefuri complicate, între care spirale care evocă arborele vieții portrete de animale, modele pictate în ocru roșu, ceramică și o vastă colecție de sculpturi antropomorfe dintre care se remarcă Venus din Malta. Acestea pot fi vizualizate chiar la temple (mai ales la templele Hypogeum și Tarxien), și la Muzeul Național de Arheologie din <a href="/wiki/Valletta" title="Valletta">Valletta</a>. Malta desfășoară în prezent proiecte de construcție pe scară largă, între care construcția <a href="/w/index.php?title=SmartCity_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="SmartCity Malta — pagină inexistentă">SmartCity Malta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7543840" class="extiw" title="d:Q7543840">d</a>), a <a href="/w/index.php?title=M-Turnurilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="M-Turnurilor — pagină inexistentă">M-Turnurilor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6712079" class="extiw" title="d:Q6712079">d</a>) și a <a href="/w/index.php?title=Pendergardens&action=edit&redlink=1" class="new" title="Pendergardens — pagină inexistentă">Pendergardens</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7162399" class="extiw" title="d:Q7162399">d</a>), în timp ce domenii precum <a href="/w/index.php?title=Cheul_Valetta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cheul Valetta — pagină inexistentă">Cheul Valletta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7911962" class="extiw" title="d:Q7911962">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Punctul_Tign%C3%A9&action=edit&redlink=1" class="new" title="Punctul Tigné — pagină inexistentă">Punctul Tigné</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7801673" class="extiw" title="d:Q7801673">d</a>) au fost sau sunt în curs de renovare.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> Perioada romană a introdus elemente decorative, pardoseli din mozaic, colonade de marmură și statui clasice, resturile cărora sunt foarte bine conservate și prezentate în Domul Roman, o vilă rustică aflată în afara zidurilor <a href="/wiki/Mdina" title="Mdina">Mdinei</a>. Frescele creștine timpurii care decorează <a href="/wiki/Catacombe" title="Catacombe">catacombele</a> de sub Malta dezvăluie o înclinație spre gusturile orientale, <a href="/wiki/Imperiul_Roman_de_R%C4%83s%C4%83rit" title="Imperiul Roman de Răsărit">bizantine</a>. Aceste gusturi au continuat să informeze eforturile artiștilor maltezi <a href="/wiki/Evul_Mediu" title="Evul Mediu">medievali</a>, dar ei au fost din ce în ce mai influențați de mișcarea <a href="/wiki/Arta_romanic%C4%83" title="Arta romanică">romanescă</a>. Spre sfârșitul secolului al XV-lea, artiști maltezi, ca și omologii lor din Sicilia învecinată, au intrat sub influența școlii lui <a href="/w/index.php?title=Antonello_da_Messina&action=edit&redlink=1" class="new" title="Antonello da Messina — pagină inexistentă">Antonello da Messina</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5594" class="extiw" title="d:Q5594">d</a>), care a introdus idelaurile și conceptele <a href="/wiki/Rena%C8%99terea" title="Renașterea">Renașterii</a> în artele decorative din Malta.<a href="#cite_note-hopeandoptimism1-209">[209]</a> Templele malteze, cum ar fi Imnajdra, sunt pline de istorie și au o poveste în spatele lor. <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:CaravaggioJeromeValletta.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b1/CaravaggioJeromeValletta.jpg/250px-CaravaggioJeromeValletta.jpg" decoding="async" width="220" height="152" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b1/CaravaggioJeromeValletta.jpg/330px-CaravaggioJeromeValletta.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b1/CaravaggioJeromeValletta.jpg/500px-CaravaggioJeromeValletta.jpg 2x" data-file-width="1037" data-file-height="716" /></a><figcaption>Sfântul Ieronim scriind, de Caravaggio. Pictură din Co-Catedrala Sf. Ioan din Valletta.</figcaption></figure> Patrimoniul artistic al Maltei a înflorit sub dominația <a href="/wiki/Ordinul_Ospitalierilor" title="Ordinul Ospitalierilor">Cavalerilor Ioaniți</a>, care au adus pictori <a href="/wiki/Manierism" title="Manierism">manieriști</a> italieni și flamanzi pentru a decora palatele și bisericile din aceste insule, în special <a href="/w/index.php?title=Matteo_P%C3%A9rez&action=edit&redlink=1" class="new" title="Matteo Pérez — pagină inexistentă">Matteo Pérez</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q927064" class="extiw" title="d:Q927064">d</a>), ale cărui opere apar în <a href="/w/index.php?title=Palatul_Marelui_Maestru&action=edit&redlink=1" class="new" title="Palatul Marelui Maestru — pagină inexistentă">Palatul Magistral</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1368885" class="extiw" title="d:Q1368885">d</a>) și în <a href="/w/index.php?title=Co-catedrala_Sf%C3%A2ntul_Ioan&action=edit&redlink=1" class="new" title="Co-catedrala Sfântul Ioan — pagină inexistentă">Biserica Monahală Sf. Ioan</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q613619" class="extiw" title="d:Q613619">d</a>) din Valletta, și Filippo Paladini, care a fost activ în Malta din 1590 până în 1595. Pentru mulți ani, manierismul a continuat să informeze gusturile și idealurile artiștilor maltezi locali.<a href="#cite_note-hopeandoptimism1-209">[209]</a> Sosirea lui <a href="/wiki/Caravaggio" title="Caravaggio">Caravaggio</a>, care a pictat cel puțin șapte opere în timpul celor 15 luni de ședere pe aceste insule, a revoluționat și mai mult arta locală. Două din cele mai notabile lucrări ale lui Caravaggio, <a href="/wiki/T%C4%83ierea_Capului_Sf%C3%A2ntului_Ioan_Botez%C4%83torul" class="mw-redirect" title="Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul">Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2727560" class="extiw" title="d:Q2727560">d</a>) și <a href="/w/index.php?title=Sf%C3%A2ntul_Ieronim_scriind&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sfântul Ieronim scriind — pagină inexistentă">Sfântul Ieronim scriind</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q510799" class="extiw" title="d:Q510799">d</a>), sunt expuse în <a href="/wiki/Oratoriu_(edificiu)" title="Oratoriu (edificiu)">Oratoriul</a> de Bisericii Sf. Ioan. Moștenirea lui este evidentă în lucrările artiștilor locali Giulio Cassarino (1582-1637) și Stefano Erardi (1630-1716). Cu toate acestea, mișcarea <a href="/wiki/Baroc" title="Baroc">barocă</a> care a urmat avea să aibă cel mai de durată impact asupra artei și arhitecturii malteze. Glorioasele picturi funerare ale cunoscutului artist calabrez <a href="/w/index.php?title=Mattia_Preti&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mattia Preti — pagină inexistentă">Mattia Preti</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q468632" class="extiw" title="d:Q468632">d</a>) au transformat interioarele manieriste severe ale bisericii Sf. Ioan într-o capodoperă în stil baroc. Preti și-a petrecut ultimii 40 de ani din viață în Malta, unde a creat multe din cele mai reușite lucrări, expuse acum la Muzeul de Arte Frumoase din <a href="/wiki/Valletta" title="Valletta">Valletta</a>. În această perioadă, sculptorul local <a href="/w/index.php?title=Melchior_Gaf%C3%A0&action=edit&redlink=1" class="new" title="Melchior Gafà — pagină inexistentă">Melchior Gafà</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q983429" class="extiw" title="d:Q983429">d</a>) (1639-1667) a apărut ca unul  dintre primii sculptori baroci ai Școlii Romane.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:The_Siege_of_Malta-_Flight_of_the_Turks,_13_September_1565_RMG_L9745.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/13/The_Siege_of_Malta-_Flight_of_the_Turks%2C_13_September_1565_RMG_L9745.jpg/250px-The_Siege_of_Malta-_Flight_of_the_Turks%2C_13_September_1565_RMG_L9745.jpg" decoding="async" width="220" height="144" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/13/The_Siege_of_Malta-_Flight_of_the_Turks%2C_13_September_1565_RMG_L9745.jpg/330px-The_Siege_of_Malta-_Flight_of_the_Turks%2C_13_September_1565_RMG_L9745.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/13/The_Siege_of_Malta-_Flight_of_the_Turks%2C_13_September_1565_RMG_L9745.jpg/500px-The_Siege_of_Malta-_Flight_of_the_Turks%2C_13_September_1565_RMG_L9745.jpg 2x" data-file-width="1237" data-file-height="807" /></a><figcaption>Asediul Maltei – Fuga turcilor, de Matteo Perez d'Aleccio</figcaption></figure> În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, infliențele <a href="/wiki/Napoli" title="Napoli">napolitană</a> și <a href="/wiki/Rococo" title="Rococo">rococo</a> au apărut în operele pictorilor italieni, <a href="/w/index.php?title=Luca_Giordano&action=edit&redlink=1" class="new" title="Luca Giordano — pagină inexistentă">Luca Giordano</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q332494" class="extiw" title="d:Q332494">d</a>) (1632-1705) și <a href="/w/index.php?title=Francesco_Solimena&action=edit&redlink=1" class="new" title="Francesco Solimena — pagină inexistentă">Francesco Solimena</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q736065" class="extiw" title="d:Q736065">d</a>) (1657-1747), iar aceste evoluții pot fi văzute în activitatea contemporanilor lor maltezi, cum ar fi Giovanni Nicola Buhagiar (1698-1752) și Francesco Zahra (1710-1773). Mișcarea rococo a fost mult îmbunătățită prin mutarea în Malta a lui Antoine de Favray (1706-1798), care și-a asumat poziția de pictor la curtea Marelui Maestru Pinto, în 1744.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> <a href="/wiki/Neoclasicism" title="Neoclasicism">Neo-clasicismul</a> a făcut câteva incursiuni în rândul artiștilor locali maltezi în secolul al XVIII-lea, dar această tendință a fost inversată în secolul al XIX-lea, când autoritățile ecleziastice locale – poate într-un efort de a consolida poziția catolicismului împotriva amenințării percepute a protestantismului în primele zile ale dominației britanice în Malta – au favorizat și au promovat insistent teme religioase îmbrățișate de <a href="/w/index.php?title=Mi%C8%99carea_nazaren%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mișcarea nazarenă — pagină inexistentă">mișcarea artistică nazarenă</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q422681" class="extiw" title="d:Q422681">d</a>). <a href="/wiki/Romantism" title="Romantism">Romantismul</a>, temperat de naturalismul introdus în Malta de către <a href="/w/index.php?title=Giuseppe_Cal%C3%AC&action=edit&redlink=1" class="new" title="Giuseppe Calì — pagină inexistentă">Giuseppe Calì</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3805703" class="extiw" title="d:Q3805703">d</a>), a influențat artiștii „de salon” de la începutul secolului al XX-lea, între care Edward și Robert Caruana Dingli.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> Parlamentul a înființat Școala Națională de Artă în anii 1920. În perioada de reconstrucție care a urmat celui de al Doilea Război Mondial, apariția „Grupului de Artă Modernă”, între ai cărui membri se numărau Josef Kalleya (1898-1998), George Preca (1909-1984), Anton Inglott (1915-1945), Emvin Cremona (1919-1986), Frank Portelli (n. 1922), Antoine Camilleri (n. 1922) și Esprit Barthet (n. 1919) a îmbunătățit mult scena artistică locală. În Valletta, <a href="/w/index.php?title=Muzeul_Na%C8%9Bional_de_Arte_Frumoase_al_Maltei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Muzeul Național de Arte Frumoase al Maltei — pagină inexistentă">Muzeul Național de Arte Frumoase</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6974470" class="extiw" title="d:Q6974470">d</a>) prezintă operele unor artiști ca <a href="/w/index.php?title=H._Craig_Hanna&action=edit&redlink=1" class="new" title="H. Craig Hanna — pagină inexistentă">H. Craig Hanna</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3124689" class="extiw" title="d:Q3124689">d</a>).<a href="#cite_note-MaltaInd-210">[210]</a> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Bucătăria">Bucătăria</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=38" title="Modifică secțiunea: Bucătăria" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=38" title="Edit section's source code: Bucătăria">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Malta_Pastizzi.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fc/Malta_Pastizzi.JPG/220px-Malta_Pastizzi.JPG" decoding="async" width="220" height="220" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/fc/Malta_Pastizzi.JPG 1.5x" data-file-width="230" data-file-height="230" /></a><figcaption>"Pastizzi", o gustare specific malteză</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Malta_ftira.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/71/Malta_ftira.JPG/220px-Malta_ftira.JPG" decoding="async" width="220" height="172" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/71/Malta_ftira.JPG/330px-Malta_ftira.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/71/Malta_ftira.JPG 2x" data-file-width="361" data-file-height="283" /></a><figcaption><a href="/wiki/Lipie" title="Lipie">lipie</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q666242" class="extiw" title="d:Q666242">d</a>), un tip de pâine malteză</figcaption></figure> Preparate din bucătăria malteză prezintă puternice influențe siciliene și engleze, precum și influențe din bucătăria <a href="/wiki/Buc%C4%83t%C4%83ria_spaniol%C4%83" title="Bucătăria spaniolă">spaniolă</a>, <a href="/w/index.php?title=Buc%C4%83t%C4%83ria_maghrebian%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bucătăria maghrebiană — pagină inexistentă">maghrebiană</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1381737" class="extiw" title="d:Q1381737">d</a>) și <a href="/wiki/Proven%C8%9Ba" title="Provența">provensală</a> bucătării. Se observă o serie de variante regionale, în special în ceea ce privește Gozo, precum și variații sezoniere asociate cu disponibilitatea sezonieră a produselor și a sărbătorilor creștine (cum ar fi <a href="/wiki/Postul_Mare" title="Postul Mare">Postul Mare</a>, Paștele și Crăciunul). Mâncarea a fost importantă din punct de vedere istoric în dezvoltarea unei identități naționale, în special fenkata (adică consumul cărnii de iepure fiartă sau prăjită).[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Obiceiuri">Obiceiuri</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=39" title="Modifică secțiunea: Obiceiuri" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=39" title="Edit section's source code: Obiceiuri">modificare sursă</a>]</div> Un studiu din 2010 efectuat de Charities Aid Foundation a constatat că maltezii sunt cel mai generos popoar din lume, 83% dintre ei contribuind la acțiuni de caritate.<a href="#cite_note-211">[211]</a> Basmele populare malteze includ diverse povești despre creaturi misterioase și evenimente supranaturale. Cele mai cuprinzătoare culegeri de astfel de povești au fost realizate de savantul (și pionierul <a href="/wiki/Arheologie" title="Arheologie">arheologiei</a> malteze) <a href="/w/index.php?title=Manwel_Magri&action=edit&redlink=1" class="new" title="Manwel Magri — pagină inexistentă">Manwel Magri</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q6491031" class="extiw" title="d:Q6491031">d</a>)<a href="#cite_note-212">[212]</a> în opera sa de căpătâi "Ħrejjef Missirijietna" („Fabule de la strămoșii noștri”). Această colecție de materiale a inspirat pe cercetătorii și cadrele universitare de mai târziu să culeagă <a href="/wiki/Folclor" title="Folclor">povești</a>, <a href="/wiki/Fabul%C4%83" title="Fabulă">fabule</a> și <a href="/wiki/Legend%C4%83" title="Legendă">legende</a> din tot arhipelagul.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> Opera lui Magri a inspirat și o serie de cărți de benzi desenate (lansate de Klabb Kotba Maltin în 1984): titluri ca Bin e-Sultan Jiźźewweġ x-Xebba tat-Tronġiet Mewwija și Ir-Rjieħ. Multe dintre aceste povești au fost rescrise ca literatură pentru copii de autori care scriu în <a href="/wiki/Limba_maltez%C4%83" title="Limba malteză">limba malteză</a>, precum <a href="/w/index.php?title=Trevor_%C5%BBahra&action=edit&redlink=1" class="new" title="Trevor Żahra — pagină inexistentă">Trevor Żahra</a>. În timp ce uriașii, vrăjitoarele și dragonii apar în multe povești, unele conțin creaturi originale malteze ca Kaw kaw, Il-Belliegħa și L-Imħalla, printre altele. Obsesia tradițională malteză cu întreținerea purității spirituale (sau rituale)<a href="#cite_note-213">[213]</a> înseamnă că multe dintre aceste creaturi au rolul de a păzi zone interzise și de a ataca pe cei care încalcă codurile stricte de conduită ce caracterizau societatea preindustrială a insulelor.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Tradiții">Tradiții</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=40" title="Modifică secțiunea: Tradiții" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=40" title="Edit section's source code: Tradiții">modificare sursă</a>]</div> Proverbele tradiționale malteze dezvăluie o importanță culturală acordată nașterii și fertilității: „iż-żwieġ mingħajr tarbija ma fihx tgawdija” (o căsătorie fără copii nu poate fi una fericită). Aceasta este o credință pe care Malta o împărtășește cu multe alte culturi mediteraneene. În basmele populare malteze, varianta locală a clasicei formule de incheiere, „și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți” este „u għammru u tgħammru, u spiċċat” (și au trăit împreună și au avut copii împreună, iar povestea s-a terminat).<a href="#cite_note-214">[214]</a> Malta rurală are în comun cu societățile mediteraneene o serie de superstiții legate de fertilitate, menstruație și sarcină, inclusiv evitarea cimitirelor în timpul lunilor dinaintea nașterii, și evitarea pregătirii anumitor alimente în timpul menstruației. Femeile gravide sunt încurajate să își satisfacă <a href="/wiki/Poft%C4%83" class="mw-redirect" title="Poftă">poftele</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q4311845" class="extiw" title="d:Q4311845">d</a>) de anumite alimente, de teamă că copilul nenăscut ar putea avea un semn din naștere (în malteză, xewqa, în traducere literală „dorință” sau „poftă”). Femeile malteze și siciliene au în comun unele tradiții care sunt considerate a prezice sexul unui copil nenăscut, cum ar fi ciclul lunii în data anticipată a nașterii, dacă copilul este purtat „sus” sau „jos” în timpul sarcinii, și mișcarea unei verighete, atârnată pe un fir deasupra abdomenului (lateral denotă o fată, înainte și înapoi denotă un băiat).[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> În mod tradițional, nou-născuții maltezi sunt botezați cât mai curând posibil, pentru ca în cazul în care copilul moare în copilărie; și, parțial, pentru că în conformitate cu folclorul maltez (și sicilian)-un copil nebotezat nu este încă creștin, ci „tot turc”. Delicatesele tradiționale malteze servite la masa de botez includ biskuttini tal-magħmudija (macaroons de migdale acoperite cu cremă albă sau roz), l-torta tal-marmorata (tarte picante în formă de inimă, din ciocolată cu aromă de pastă de migdale), și un lichior cunoscut sub numele de rożolin, făcut cu petale de trandafir, violete și migdale.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> La prima aniversare a copilului, într-o tradiție care încă mai supraviețuiește astăzi, părinții maltezi organizează un joc cunoscut sub numele de il-quċċija, în care o varietate de obiecte simbolice sunt plasate la întâmplare în jurul copilului așezat. Acestea pot include un ou fiert tare, o Biblie, <a href="/wiki/Crucifix" title="Crucifix">un crucifix</a> sau o <a href="/wiki/Rozariu" title="Rozariu">cruciuliță</a>, o carte, și așa mai departe. Se crede că obiectul față de care copilul prezintă cel mai mare interes dezvăluie calea în viață și norocul la vârsta adultă.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> Banii se referă la un viitor bogat în timp ce o carte exprimă inteligență și o posibilă carieră ca profesor. Sugarii care aleg un creion sau un stilou sunt considerați a urma o carieră scriitoricească. Alegerea Bibliei sau a mărgelelor rozariului prevăd o viață preoțească sau monahală. Dacă copilul alege un ou fiert tare, acesta va avea o viață lungă și mulți copii. Completări includ calculatoare de birou (cu referire la contabilitate), ață (pentru moda) și linguri de lemn (pentru gătit și poftă de mâncare).[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> La nunțile tradiționale malteze, grupul miresei merge în procesiune sub un baldachin ornat, din casa familiei miresei, la biserica parohială, cu cântăreți care intonează serenade miresei și mirelui. Cuvântul maltez pentru acest obicei este il-ġilwa. Acest obicei împreună cu multe altele, a dispărut de mult timp din insule, în fața practicilor moderne.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> Noile soții purtau <a href="/wiki/G%C4%A7onnella" title="Għonnella">Għonnella</a>, un element tradițional maltez de îmbrăcăminte. Cu toate acestea, ea nu mai este purtată în Malta moderne de Malta. Astăzi cuplurile sunt căsătorite în biserici sau în capele în satul sau orașul pe care și-l aleg. Nunta este, de obicei, urmată de o petrecere generoasă și veselă, de multe ori cu mai multe sute de invitați. Uneori, cuplurile vor încerca să includă elemente ale nunții tradiționale malteze în celebrarea lor. Un interes renăscut în nuntă tradițională a fost evident în mai 2007, când mii de maltezi și turiști au participat la o nuntă tradițională malteză în stilul secolului al XVI-lea, în satul <a href="/w/index.php?title=%C5%BBurrieq&action=edit&redlink=1" class="new" title="Żurrieq — pagină inexistentă">Żurrieq</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q44417" class="extiw" title="d:Q44417">d</a>). Aceasta a inclus il-ġilwa, care a condus mireasa și mirele la o ceremonie de cununie care a avut loc pe <a href="/w/index.php?title=Parvis&action=edit&redlink=1" class="new" title="Parvis — pagină inexistentă">parvisul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q283977" class="extiw" title="d:Q283977">d</a>) de capelei Sf. Andrei. Petrecerea care a urmat a avut muzică (<a href="/w/index.php?title=G%C4%A7ana&action=edit&redlink=1" class="new" title="Għana — pagină inexistentă">għana</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1452401" class="extiw" title="d:Q1452401">d</a>)) și dansuri populare.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Festivaluri">Festivaluri</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=41" title="Modifică secțiunea: Festivaluri" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=41" title="Edit section's source code: Festivaluri">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:The_statue_of_St._George_issuing_from_the_Basilica_on_the_third_Sunday_of_July.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/The_statue_of_St._George_issuing_from_the_Basilica_on_the_third_Sunday_of_July.jpg/250px-The_statue_of_St._George_issuing_from_the_Basilica_on_the_third_Sunday_of_July.jpg" decoding="async" width="170" height="227" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/The_statue_of_St._George_issuing_from_the_Basilica_on_the_third_Sunday_of_July.jpg/330px-The_statue_of_St._George_issuing_from_the_Basilica_on_the_third_Sunday_of_July.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/The_statue_of_St._George_issuing_from_the_Basilica_on_the_third_Sunday_of_July.jpg/500px-The_statue_of_St._George_issuing_from_the_Basilica_on_the_third_Sunday_of_July.jpg 2x" data-file-width="1712" data-file-height="2288" /></a><figcaption>Statuia Sf. Gheorghe la festa din <a href="/wiki/Victoria,_Malta" title="Victoria, Malta">Victoria, Gozo</a>.</figcaption></figure> Festivaluri locale, similare cu cele din Sudul Italiei, sunt un lucru obișnuit în Malta și Gozo, celebrând nunți, <a href="/wiki/Botez" title="Botez">botezuri</a> și, cel mai vizibil, zilele <a href="/wiki/Sf%C3%A2nt" title="Sfânt">sfinților</a> care cinstesc sfântul patron al parohiei locale. De zilele sfinților, festa atinge apogeul cu o <a href="/wiki/Mis%C4%83" class="mw-redirect" title="Misă">Mare Liturghie</a> cu o predică despre viața și realizările sfântului, după care o <a href="/wiki/Statuie" title="Statuie">statuie</a> a sfântului este purtată pe străzile localității, în procesiune solemnă, cu credincioșii în rugăciune. Atmosfera de pioșenie religioasă face însă repede loc sărbătorii și veseliei: procesiunii de trupe, <a href="/wiki/Artificii" title="Artificii">focuri de artificii</a> și petreceri până noaptea târziu. <a href="/w/index.php?title=Carnavalul_Maltez&action=edit&redlink=1" class="new" title="Carnavalul Maltez — pagină inexistentă">Carnavalul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q25687998" class="extiw" title="d:Q25687998">d</a>) (în malteză, il-zakynthos ta' Malta) a avut un loc important pe agenda culturală după ce a fost introdus în insulă de <a href="/w/index.php?title=Mare_Maestru&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mare Maestru — pagină inexistentă">Marele Maestru</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q622601" class="extiw" title="d:Q622601">d</a>) <a href="/w/index.php?title=Piero_de_Ponte&action=edit&redlink=1" class="new" title="Piero de Ponte — pagină inexistentă">Piero de Ponte</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1379630" class="extiw" title="d:Q1379630">d</a>) din 1535. Acesta este organizat în săptămâna dinainte de <a href="/wiki/Miercurea_Cenu%C8%99ii" title="Miercurea Cenușii">Miercurea Cenușii</a>, și include de obicei baluri mascate, concursuri de costume ciudate și de măști grotești concursuri, petreceri de noapte, o paradă de <a href="/wiki/Car_alegoric" title="Car alegoric">care alegorice</a> prezidată de Regele Carnavalului (în malteză, ir-Re tal-Zakynthos), fanfare și petrecăreți costumați.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> Săptămâna Mare (în malteză, il-Ġimgħa Mqaddsa) începe în <a href="/wiki/Duminica_Floriilor" title="Duminica Floriilor">Duminica Floriilor</a> (Ħadd il-Palmier) și se termină în <a href="/wiki/Pa%C8%99ti" title="Paști">Duminica Paștelui</a> (Ħadd il-Għid). Numeroase tradiții religioase, cele mai multe dintre ele moștenite de la o generație la alta, fac parte din sărbătorile pascale în Insulele Malteze, cinstind moartea și învierea lui Isus.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> Mnarja, sau l-Imnarja este una dintre cele mai importante date din calendarul cultural maltez. Oficial, acesta este un festival național dedicat sărbătorii <a href="/wiki/Sf%C3%A2nt" title="Sfânt">Sfinților</a> <a href="/wiki/Simon_Petru" title="Simon Petru">Petru</a> și<a href="/wiki/Pavel_(apostol)" title="Pavel (apostol)"> Paul</a>. Rădăcinile sale pot fi urmărite înapoi la păgân sărbătoarea păgână <a href="/wiki/Roma_Antic%C4%83" title="Roma Antică">romană</a> Luminaria (literal, „iluminare”), cu torțele și focurile care se aprind în noaptea de 29 iunie.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> Sărbătoare națională din timpul dominației <a href="/wiki/Ordinul_Ospitalierilor" title="Ordinul Ospitalierilor">cavalerilor</a>, Mnarja este un tradițional festival maltez de mâncare, religie și muzică. Festivitățile încă încep și astăzi cu citirea „bandu”, un anunț oficial guvernamental, citire care are loc în Malta încă din secolul al XVI-lea. Inițial, Mnarja era sărbătorit în fața Grotei Sf. Paul, în nordul Maltei. Cu toate acestea, prin 1613 punctul central al festivităților s-a deplasat la Catedrala <a href="/wiki/Pavel_(apostol)" title="Pavel (apostol)">Sf. Paul</a>, din <a href="/wiki/Mdina" title="Mdina">Mdina</a>, și cuprinde procesiuni cu torțe, aprinderea a 100 de petarde, curse de cai, și curse pentru bărbați, băieți și sclavi. Festivaluri moderne de Mnarja au loc în și în jurul pădurilor din <a href="/w/index.php?title=Buskett_Gardens&action=edit&redlink=1" class="new" title="Buskett Gardens — pagină inexistentă">Buskett Gardens</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1017641" class="extiw" title="d:Q1017641">d</a>), chiar în afara orașului <a href="/wiki/Rabat" title="Rabat">Rabat</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q44381" class="extiw" title="d:Q44381">d</a>).[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> Se spune că în vremea cavalerilor, aceasta era singura zi din an când maltezilor li se permitea să vâneze și să mănânce <a href="/wiki/Iepure" title="Iepure">iepure sălbatic</a>, privilegiu altfel rezervat cavalerilor. Legătura strânsă între Mnarja și tocana de iepure (în malteză, „fenkata”) rămâne puternică și astăzi.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> În 1854, guvernatorul britanic William Reid a lansat un târg agricol la Buskett, care se desfășoară și astăzi. Expoziția fermierilor este încă p parte importantă a festivităților actuale de Mnarja.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> Mnarja este astăzi una dintre puținele ocazii când participanții pot auzi muzica tradițională „<a href="/w/index.php?title=G%C4%A7ana&action=edit&redlink=1" class="new" title="Għana — pagină inexistentă">għana</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1452401" class="extiw" title="d:Q1452401">d</a>)”. În mod tradițional, mirii se angajează să-și ia miresele la Mnarja în primul an de căsătorie. Pentru noroc, multe dintre mirese participau în rochia de mireasă cu voal, deși acest obicei a dispărut de mult timp din insule.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> Isle of MTV este un festival de o zi de muzica produsă și difuzată anual de către MTV. Festivalul a fost organizat anual în Malta din 2007, artiști pop cântând în fiecare an. În 2012 au fost spectacole ale artiștilor de anvergură mondială Flo Rida, Nelly Furtado și Will.I.Am în Piața Fosos din Floriana. Peste 50.000 de persoane au participat, cea mai mare prezență de până atunci.<a href="#cite_note-215">[215]</a> În 2009, a fost organizată în Malta prima petrecere de revelion pe stradă, în paralel cu alte țări importante din lume. Deși evenimentul nu a fost foarte mediatizate și controversat, din cauza închiderii unei artere rutiere importante, este considerată a fi avut succes și va fi, cel mai probabil, organizată în fiecare an.<a href="#cite_note-216">[216]</a> Festivalul Internațional de Focuri de Artificii se organizează anual în Portul Mare din Valletta începând cu 2003. Festivalul oferă focuri de artificii de la mai multe firme malteze și străine. Festivalul are loc de obicei în ultima săptămână din aprilie în fiecare an.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Mass-Media">Mass-Media</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=42" title="Modifică secțiunea: Mass-Media" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=42" title="Edit section's source code: Mass-Media">modificare sursă</a>]</div> Cele mai citite și mai puternice din punct de vedere financiar ziare sunt publicate de către Allied Newspapers Ltd., în principal <a href="/wiki/The_Times" title="The Times">The Times</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1735231" class="extiw" title="d:Q1735231">d</a>) (27%) și The Sunday Times (51.6%). Din cauza <a href="/wiki/Multilingvism" title="Multilingvism">bilingvismului</a>, jumătate din ziare sunt publicate în limba engleză, iar cealaltă jumătate în <a href="/wiki/Limba_maltez%C4%83" title="Limba malteză">malteză</a>. Ziarul de duminică L-Torċa („Torța”), publicat de Union Press, o filială a <a href="/wiki/Uniunea_General%C4%83_a_Muncitorilor" title="Uniunea Generală a Muncitorilor">Uniunii Generale a Muncitorilor</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3550296" class="extiw" title="d:Q3550296">d</a>), este cel mai mare ziar în limba malteză. Ziarul său-frate, L-Orizzont („Orizontul”), este cotidianul maltez cu cea mai mare circulație. Există mai multe cotidiane sau săptămânale, în medie un ziar pentru fiecare 28.000 de locuitori. Publicitatea, vânzările și <a href="/wiki/Subven%C8%9Bie" title="Subvenție">subvenția</a> sunt cele trei metode principale de finanțare a ziarelor și revistelor. Cu toate acestea, cele mai multe dintre ziarele și revistele legate de instituții sunt subvenționate de către aceleași instituții, ele depinzând de publicitate sau de finanțarea proprietarilor lor.<a href="#cite_note-a1-217">[217]</a> Există opt posturi de <a href="/wiki/Televiziune_terestr%C4%83" title="Televiziune terestră">televiziune cu emisie terestră</a> în Malta: <a href="/wiki/TVM" class="mw-redirect" title="TVM">TVM</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2038434" class="extiw" title="d:Q2038434">d</a>), <a href="/w/index.php?title=TVMNews%2B&action=edit&redlink=1" class="new" title="TVMNews+ — pagină inexistentă">TVMNews+</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q25349172" class="extiw" title="d:Q25349172">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Parliament_TV&action=edit&redlink=1" class="new" title="Parliament TV — pagină inexistentă">Parliament TV</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q23682890" class="extiw" title="d:Q23682890">d</a>), <a href="/wiki/One" class="mw-redirect mw-disambig" title="One">One</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1253283" class="extiw" title="d:Q1253283">d</a>), <a href="/w/index.php?title=NET_Television&action=edit&redlink=1" class="new" title="NET Television — pagină inexistentă">NET Television</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16885995" class="extiw" title="d:Q16885995">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Smash_Television&action=edit&redlink=1" class="new" title="Smash Television — pagină inexistentă">Smash Television</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7544234" class="extiw" title="d:Q7544234">d</a>), F Living și Xejk. Aceste canale sunt transmise prin semnale digitale terestră, gratuite pe canalul 66 <a href="/w/index.php?title=Ultra_%C3%AEnalt%C4%83_frecven%C8%9B%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ultra înaltă frecvență — pagină inexistentă">UHF</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q628096" class="extiw" title="d:Q628096">d</a>).<a href="#cite_note-218">[218]</a> Statul și partidele politice subvenționează cele mai multe dintre aceste posturi de televiziune. TVM, TVM2 și Parliament TV sunt administrate de <a href="/w/index.php?title=Public_Broadcasting_Services&action=edit&redlink=1" class="new" title="Public Broadcasting Services — pagină inexistentă">Public Broadcasting Services</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q731913" class="extiw" title="d:Q731913">d</a>), <a href="/w/index.php?title=Radioteleviziune_public%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Radioteleviziune publică — pagină inexistentă">televiziunea națională</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q26398" class="extiw" title="d:Q26398">d</a>) și membru al <a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83_de_Radio_%C8%99i_Televiziune" title="Uniunea Europeană de Radio și Televiziune">UER</a>. Media.link Communications Ltd., proprietarul NET Television, și <a href="/w/index.php?title=One_Productions_Ltd&action=edit&redlink=1" class="new" title="One Productions Ltd — pagină inexistentă">One Productions Ltd</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7093131" class="extiw" title="d:Q7093131">d</a>)., proprietarul One, sunt afiliate cu partidele <a href="/w/index.php?title=Partidul_Na%C8%9Bionalist_din_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Partidul Naționalist din Malta — pagină inexistentă">Naționalist</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q594056" class="extiw" title="d:Q594056">d</a>) și, respectiv, <a href="/w/index.php?title=Partidul_Laburist_din_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Partidul Laburist din Malta — pagină inexistentă">Laburist</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q684886" class="extiw" title="d:Q684886">d</a>). Restul sunt în proprietate privată. Autoritatea Audiovizualului din Malta supraveghează toate stațiile locale de radiodifuziune și asigură conformitatea cu prevederile legale și a obligațiilor de licență precum și conservarea imparțialității în ceea ce privește aspectele de politică sau controversele industriale sau legate de sistemul de politici publice, precum și repartizează corect timpul de emisie între persoanele care fac parte din diferite partide politice. Autoritatea Audiovizualului asigură că serviciile de radiodifuziune și televiziune locale difuzează o ofertă variată și cuprinzătoare de programe pentru toate interesele și gusturile.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> Autoritatea de Comunicatii a raportat că existau 147.896 abonamente TV cu plată active la sfârșitul anului 2012, inclusiv televiziune analogică și digitală prin cablu, televiziune digitală terestră cu plată și IPTV.<a href="#cite_note-219">[219]</a> Pentru referință, ultimul recensământ număra 139.583 de gospodării în Malta.<a href="#cite_note-220">[220]</a> Prin recepție prin satelit sunt disponibile și alte rețele de televiziune europene, cum ar fi <a href="/wiki/British_Broadcasting_Corporation" title="British Broadcasting Corporation">BBC</a> din Regatul Unit și <a href="/wiki/RAI" title="RAI">RAI</a> și <a href="/wiki/Mediaset" title="Mediaset">Mediaset</a> din Italia.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Sărbători">Sărbători</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=43" title="Modifică secțiunea: Sărbători" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=43" title="Edit section's source code: Sărbători">modificare sursă</a>]</div> <table class="wikitable"> <caption>Sărbătorile legale malteze </caption> <tbody><tr> <th>Zi </th> <th>Sărbătoare </th></tr> <tr> <td>1 ianuarie </td> <td>Anul Nou </td></tr> <tr> <td>10 februarie </td> <td><a href="/w/index.php?title=Biserica_colegial%C4%83_%E2%80%9ENaufragiul_Sf%C3%A2ntului_Paul%E2%80%9D_din_Valetta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Biserica colegială „Naufragiul Sfântului Paul” din Valetta — pagină inexistentă">Naufragiul Sf. Paul</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5146972" class="extiw" title="d:Q5146972">d</a>) </td></tr> <tr> <td>19 martie </td> <td>Sf. Iosif </td></tr> <tr> <td>31 martie </td> <td><a href="/w/index.php?title=Ziua_Libert%C4%83%C8%9Bii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ziua Libertății — pagină inexistentă">Ziua Libertății</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1091428" class="extiw" title="d:Q1091428">d</a>) </td></tr> <tr> <td>martie/aprilie (dată variabilă) </td> <td><a href="/wiki/Vinerea_Mare" title="Vinerea Mare">Vinerea Mare</a> </td></tr> <tr> <td>1 Mai </td> <td><a href="/wiki/Ziua_Muncii" title="Ziua Muncii">Ziua Muncii</a> </td></tr> <tr> <td>7 iunie </td> <td><a href="/w/index.php?title=Sette_Giugno&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sette Giugno — pagină inexistentă">Sette Giugno</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q3805712" class="extiw" title="d:Q3805712">d</a>) </td></tr> <tr> <td>29 iunie </td> <td><a href="/wiki/S%C4%83rb%C4%83toarea_Sfin%C8%9Bilor_Petru_%C8%99i_Pavel" title="Sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel">Sfinții Petru și Paul (L-Imnarja)</a> </td></tr> <tr> <td>15 August </td> <td><a href="/wiki/Adormirea_Maicii_Domnului" title="Adormirea Maicii Domnului">Adormirea Maicii Domnului (Santa Marija)</a> </td></tr> <tr> <td>8 septembrie </td> <td><a href="/w/index.php?title=Ziua_Victoriei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ziua Victoriei — pagină inexistentă">Ziua Victoriei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q7927487" class="extiw" title="d:Q7927487">d</a>) </td></tr> <tr> <td>21 septembrie </td> <td><a href="/w/index.php?title=Ziua_Independen%C8%9Bei_Maltei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ziua Independenței Maltei — pagină inexistentă">Ziua Independenței</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q19850845" class="extiw" title="d:Q19850845">d</a>) </td></tr> <tr> <td>8 decembrie </td> <td><a href="/wiki/Concep%C8%9Bia_Imaculat%C4%83" title="Concepția Imaculată">Imaculata Concepție</a> </td></tr> <tr> <td>13 decembrie </td> <td><a href="/w/index.php?title=Ziua_Republicii&action=edit&redlink=1" class="new" title="Ziua Republicii — pagină inexistentă">Ziua Republicii</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q802614" class="extiw" title="d:Q802614">d</a>) </td></tr> <tr> <td>25 decembrie </td> <td>Crăciunul </td></tr></tbody></table> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Sport">Sport</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=44" title="Modifică secțiunea: Sport" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=44" title="Edit section's source code: Sport">modificare sursă</a>]</div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Malta_TaQali.JPG" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/66/Malta_TaQali.JPG/220px-Malta_TaQali.JPG" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/66/Malta_TaQali.JPG/330px-Malta_TaQali.JPG 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/66/Malta_TaQali.JPG/440px-Malta_TaQali.JPG 2x" data-file-width="3072" data-file-height="2304" /></a><figcaption><a href="/w/index.php?title=Stadionul_Na%C8%9Bional_Ta%27_Qali&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stadionul Național Ta' Qali — pagină inexistentă">Stadionul Național Ta' Qali</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1354010" class="extiw" title="d:Q1354010">d</a>) este terenul propriu al <a href="/wiki/Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_fotbal_a_Maltei" title="Echipa națională de fotbal a Maltei">echipei naționale de fotbal a Maltei</a></figcaption></figure> Fotbalul este cel mai popular sport în Malta. Stadionul național se numește <a href="/w/index.php?title=Stadionul_Na%C8%9Bional_Ta%27_Qali&action=edit&redlink=1" class="new" title="Stadionul Național Ta' Qali — pagină inexistentă">Stadionul Ta' Qali</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1354010" class="extiw" title="d:Q1354010">d</a>). <a href="/wiki/Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_fotbal_a_Maltei" title="Echipa națională de fotbal a Maltei">Echipa națională de fotbal</a> a câștigat mai multe meciuri împotriva unor adversari puternici, ajunși în fazele finale ale <a href="/wiki/Campionatul_Mondial_de_Fotbal" title="Campionatul Mondial de Fotbal">Cupelor Mondiale</a>, cum ar fi <a href="/wiki/Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_fotbal_a_Belgiei" title="Echipa națională de fotbal a Belgiei">Belgia</a> și <a href="/wiki/Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_fotbal_a_Ungariei" title="Echipa națională de fotbal a Ungariei">Ungaria</a>. Recent s-au construit pe insule mai multe terenuri de fotbal. Prima ligă de fotbal din Malta este numit <a href="/wiki/Prima_Lig%C4%83_Maltez%C4%83" class="mw-redirect" title="Prima Ligă Malteză">Maltese Premier League</a>, și este formată din 12 echipe. <a href="/wiki/Futsal" title="Futsal">Futsalul</a> este și el foarte popular.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> <a href="/wiki/Polo_pe_ap%C4%83" title="Polo pe apă">Polo pe apă</a> este un alt sport popular în Malta. Echipa națională de polo pe apă a obținut niște rezultate foarte bune împotriva unor echipe puternice, și a participat de două ori la Jocurile Olimpice. Cluburile malteze participă în competiții europene inter-cluburi organizate de LEN, fiind considerate a fi între primele 10 ligi din Europa.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> <a href="/w/index.php?title=Rugby_%C3%AEn_13&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rugby în 13 — pagină inexistentă">Rugby-ul în 13</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q10962" class="extiw" title="d:Q10962">d</a>) se practică în Malta. În luna septembrie 2015, echipa națională masculină s-a clasat pe locul 23 în lume. Echipa națională este denumită <a href="/w/index.php?title=Asocia%C8%9Bia_Maltez%C4%83_de_Rugby&action=edit&redlink=1" class="new" title="Asociația Malteză de Rugby — pagină inexistentă">Cavalerii de Malta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q16956632" class="extiw" title="d:Q16956632">d</a>), și dispune de jucători care joacă în prezent în Superliga Europeană.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> <a href="/w/index.php?title=Rugby_%C3%AEn_XV&action=edit&redlink=1" class="new" title="Rugby în XV — pagină inexistentă">Rugby-ul în 15</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5849" class="extiw" title="d:Q5849">d</a>) este popular în Malta. În martie 2014, echipa națională masculină s-a clasat pe locul 43 în lume. Ea a reușit să obțină recent unele victorii cu Suedia, Croația și Letonia.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> <a href="/wiki/Sport_cu_motor" title="Sport cu motor">Sporturile cu motor</a> includ curse de raliu, recent piloții maltezi de raliuri participând și la Campionatele Europene ale FIA. Există și curse de autocross (ASMK), raliu în pantă (Insula Club Auto), motocross, karting și banger.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> Malta găzduiește și o rundă de <a href="/wiki/Snooker" title="Snooker">snooker</a>, Malta Cup, care la data de 2008<a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Malta&action=edit">[update]</a> a devenit un eveniment fără impact în clasamente.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> În 2008, maltezul <a href="/w/index.php?title=Tony_Drago&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tony Drago — pagină inexistentă">Tony Drago</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q640724" class="extiw" title="d:Q640724">d</a>) a fost un membru al unei echipei europene victorioase în <a href="/w/index.php?title=Mosconi_Cup&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mosconi Cup — pagină inexistentă">Mosconi Cup</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1426380" class="extiw" title="d:Q1426380">d</a>), care s-a disputat în Portomaso, Malta.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> <a href="/w/index.php?title=Claudio_Cassar&action=edit&redlink=1" class="new" title="Claudio Cassar — pagină inexistentă">Claudio Cassar</a> a fost campion mondial de blackball în 2014. Boxerul <a href="/w/index.php?title=Jeff_Fenech&action=edit&redlink=1" class="new" title="Jeff Fenech — pagină inexistentă">Jeff Fenech</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1686300" class="extiw" title="d:Q1686300">d</a>) este de descendență malteză.<a href="#cite_note-221">[221]</a> Recent, sporturile de contact, cum ar fi <a href="/wiki/Box" title="Box">boxul</a> și <a href="/wiki/Kickboxing" title="Kickboxing">kickboxingul</a> au devenit din ce în ce mai populare.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> Malta este un loc bun pentru surfing și oferă o mulțime de locuri diferite de surf.<a href="#cite_note-222">[222]</a> În timpul iernii, cele mai multe dintre plaje se transformă în locuri de adunare pentru surferi. Împreună cu alte sporturi, tenisul este o activitate populară în Malta și Gozo. Insulele oferă o gamă largă de opțiuni atât pentru începători cât și pentru jucătorii de elită. Cluburile sunt răspândite în Malta și se joacă partide tot timpul anului.<a rel="nofollow" class="external autonumber" href="http://maltatennis.com">[1]</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160603065902/http://maltatennis.com/">Arhivat</a> în <time datetime="2016-06-03">3 iunie 2016</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. Există peste 1.200 de rute de <a href="/wiki/Alpinism" title="Alpinism">alpinism</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1154336" class="extiw" title="d:Q1154336">d</a>) în Malta. Insula ofera un amestec de <a href="/wiki/Escalada_%C3%AEn_teren_de_aventur%C4%83" title="Escalada în teren de aventură">alpinism tradițional</a> și <a href="/wiki/Escalad%C4%83_sportiv%C4%83" title="Escaladă sportivă">alpinism sportiv</a> și oferă o varietate de locuri de <a href="/wiki/Bouldering" title="Bouldering">bouldering</a> și <a href="/w/index.php?title=Deep-water_soloing&action=edit&redlink=1" class="new" title="Deep-water soloing — pagină inexistentă">deep-water soloing</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1182429" class="extiw" title="d:Q1182429">d</a>). Geografia și dimensiunile mici ale insulei fac ca locurile de alpinism să fie ușor accesibile. Sportul are o popularitate în creștere în comunitățile locale, precum și în rândul turiștilor și vizitatorilor.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> Boċċi este versiunea malteză a jocului italian <a href="/w/index.php?title=Bocce&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bocce — pagină inexistentă">bocce</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2258363" class="extiw" title="d:Q2258363">d</a>), a <a href="/wiki/P%C3%A9tanque" title="Pétanque">petanque-ului</a> francez și a <a href="/w/index.php?title=Bowlsului&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bowlsului — pagină inexistentă">bowlsului</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q895471" class="extiw" title="d:Q895471">d</a>) britanic. În afara anumitor diferențe de reguli și teren de joc, una dintre cele mai evidente diferențe între boċċi maltez și echivalentele străine este forma bilei, care are tendința de a fi cilindrică, mai degrabă decât sferică. Multe cluburi mici (de obicei numit Klabbs tal-Boċċi în <a href="/wiki/Limba_maltez%C4%83" title="Limba malteză">malteză</a>) pot fi găsite în localități malteze și gozitane, și sunt, de obicei, bine frecventate și destul de active la nivel local și european.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> South End Core este un grup de suporteri sau „<a href="/wiki/Ultras" title="Ultras">ultras</a>” care susțin echipele naționale malteze. În principal, ei participă la meciuri de fotbal, <a href="/wiki/Futsal" title="Futsal">futsal</a>, polo și rugby. Ei organizează coregrafii, bannere și scandează în favoarea echipei susținute.[<a href="/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor" title="Wikipedia:Citarea surselor">necesită citare</a>]<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16584850" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Referințe">Referințe</h2>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=45" title="Modifică secțiunea: Referințe" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=45" title="Edit section's source code: Referințe">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Note">Note</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=46" title="Modifică secțiunea: Note" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=46" title="Edit section's source code: Note">modificare sursă</a>]</div> <div class="mw-references-wrap mw-references-columns"><ol class="references"> <li id="cite_note-1"><a href="#cite_ref-1">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090625153524/http://www.populstat.info/Europe/maltag.htm">„Malta: General data of the country”</a>. Populstat.info. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.populstat.info/Europe/maltag.htm">original</a> la <time datetime="2009-06-25">25 iunie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2010-11-14">14 noiembrie 2010</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Malta%3A+General+data+of+the+country&rft.pub=Populstat.info&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.populstat.info%2FEurope%2Fmaltag.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-3df419a37e1dd783a7ee636b334b8c66-2"><a href="#cite_ref-3df419a37e1dd783a7ee636b334b8c66_2-0">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://data.worldbank.org/country/malta?view=chart">World Bank Open Data</a>, accesat în <time datetime="2024-07-10">10 iulie 2024</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=%3Cspan+lang%3D%22en%22%3EWorld+Bank+Open+Data%3C%2Fspan%3E&rft_id=https%3A%2F%2Fdata.worldbank.org%2Fcountry%2Fmalta%3Fview%3Dchart&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988">  </li> <li id="cite_note-252deb2b5cfaaeb35af0cb48d6420b45-3"><a href="#cite_ref-252deb2b5cfaaeb35af0cb48d6420b45_3-0">^</a> <cite class="citation"> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.gov.mt/en/Government/Government%20of%20Malta/Prime%20Ministers%20of%20Malta/Pages/Prime%20Ministers%20of%20Malta.aspx">https://www.gov.mt/en/Government/Government%20of%20Malta/Prime%20Ministers%20of%20Malta/Pages/Prime%20Ministers%20of%20Malta.aspx</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.gov.mt%2Fen%2FGovernment%2FGovernment%2520of%2520Malta%2FPrime%2520Ministers%2520of%2520Malta%2FPages%2FPrime%2520Ministers%2520of%2520Malta.aspx&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988">  Lipsește sau este vid: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|title=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#citation_missing_title" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>) </li> <li id="cite_note-d3051402fac8e7f4a0bc864b5a76e57c-4"><a href="#cite_ref-d3051402fac8e7f4a0bc864b5a76e57c_4-0">^</a> <cite class="citation">, <a href="/wiki/Banca_Mondial%C4%83" title="Banca Mondială">Banca Mondială</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD">https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD</a>, accesat în <time datetime="2023-08-26">26 august 2023</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.pub=Banca+Mondial%C4%83&rft_id=https%3A%2F%2Fdata.worldbank.org%2Findicator%2FNY.GDP.MKTP.CD&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988">  Lipsește sau este vid: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|title=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#citation_missing_title" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>) </li> <li id="cite_note-8f499ad3b3f4fbe732a4b253ad107af9-5"><a href="#cite_ref-8f499ad3b3f4fbe732a4b253ad107af9_5-0">^</a> <cite class="citation"> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI">https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI</a></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft_id=https%3A%2F%2Fdata.worldbank.org%2Findicator%2FSI.POV.GINI&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988">  Lipsește sau este vid: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|title=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#citation_missing_title" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>) </li> <li id="cite_note-3c961c7df12d4aeb22cf5d11432b5a5b-6"><a href="#cite_ref-3c961c7df12d4aeb22cf5d11432b5a5b_6-0">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://hdr.undp.org/data-center/human-development-index#/indicies/HDI">Raportul Dezvoltării Umane</a>, <time datetime="2022">2022</time></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Raportul+Dezvolt%C4%83rii+Umane&rft.date=2022&rft_id=https%3A%2F%2Fhdr.undp.org%2Fdata-center%2Fhuman-development-index%23%2Findicies%2FHDI&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988">  </li> <li id="cite_note-Estimated-7"><a href="#cite_ref-Estimated_7-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150621211549/https://secure2.gov.mt/localgovernment/file.aspx?f=7810">„Estimated Population by Locality 31st March, 2014”</a>. <a href="/w/index.php?title=Guvernul_Maltei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Guvernul Maltei — pagină inexistentă">Guvernul Maltei</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q5589242" class="extiw" title="d:Q5589242">d</a>). <time datetime="2014-05-16">16 mai 2014</time>. Arhivat din original în <time datetime="2015-06-21">21 iunie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Estimated+Population+by+Locality+31st+March%2C+2014&rft.pub=%3AGuvernul+Maltei%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Guvernul+Maltei+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.date=2014-05-16&rft_id=https%3A%2F%2Fsecure2.gov.mt%2Flocalgovernment%2Ffile.aspx%3Ff%3D7810&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> Mentenanță CS1: URL impropriu (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_URL_impropriu" title="Categorie:Mentenanță CS1: URL impropriu">link</a>) <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-8"><a href="#cite_ref-8">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.traveltips24.com/European_Microstates.htm">„European Microstates”</a>. Traveltips24.com. <time datetime="2008-12-22">22 decembrie 2008</time>. Accesat în <time datetime="2009-03-31">31 martie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=European+Microstates&rft.pub=Traveltips24.com&rft.date=2008-12-22&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.traveltips24.com%2FEuropean_Microstates.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-9"><a href="#cite_ref-9">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110406130024/http://www.ingentaconnect.com/content/klu/adco/1998/00000020/00000001/00135717">„Career guidance in Malta: A Mediterranean microstate in transitio”</a>. Ingentaconnect.com. <time datetime="2006-06-16">16 iunie 2006</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ingentaconnect.com/content/klu/adco/1998/00000020/00000001/00135717#aff_1">original</a> la <time datetime="2011-04-06">6 aprilie 2011</time>. Accesat în <time datetime="2009-03-31">31 martie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Career+guidance+in+Malta%3A+A+Mediterranean+microstate+in+transitio&rft.pub=Ingentaconnect.com&rft.date=2006-06-16&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ingentaconnect.com%2Fcontent%2Fklu%2Fadco%2F1998%2F00000020%2F00000001%2F00135717%23aff_1&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-10"><a href="#cite_ref-10">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.environmentalgraffiti.com/offbeat-news/the-microstate-environmental-world-cup-malta-vs-san-marino/613">„The Microstate Environmental World Cup: Malta vs. San Marino”</a>. Environmentalgraffiti.com. <time datetime="2007-12-15">15 decembrie 2007</time>. Accesat în <time datetime="2009-03-31">31 martie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Microstate+Environmental+World+Cup%3A+Malta+vs.+San+Marino&rft.pub=Environmentalgraffiti.com&rft.date=2007-12-15&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.environmentalgraffiti.com%2Foffbeat-news%2Fthe-microstate-environmental-world-cup-malta-vs-san-marino%2F613&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-11"><a href="#cite_ref-11">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130510145723/http://blog.mercury-direct.co.uk/post/144/top-10-things-to-see-and-do-in-malta">„Top 10 Things to See and Do in Malta”</a>. Mercury Direct. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://blog.mercury-direct.co.uk/post/144/top-10-things-to-see-and-do-in-malta">original</a> la <time datetime="2013-05-10">10 mai 2013</time>. Accesat în <time datetime="2013-04-10">10 aprilie 2013</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Top+10+Things+to+See+and+Do+in+Malta&rft.pub=Mercury+Direct&rft_id=http%3A%2F%2Fblog.mercury-direct.co.uk%2Fpost%2F144%2Ftop-10-things-to-see-and-do-in-malta&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-12"><a href="#cite_ref-12">^</a> <cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.visitmalta.com/en/a/language/">Language</a> (în engleză), Visit Malta</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Language&rft.pub=Visit+Malta&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.visitmalta.com%2Fen%2Fa%2Flanguage%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-13"><a href="#cite_ref-13">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.visitmalta.com/en/event-details/2015-04/george-cross-award-commemoration-6501">„GEORGE CROSS AWARD COMMEMORATION”</a>. VisitMalta.com. <time datetime="2015-04-14">14 aprilie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2015-04-20">20 aprilie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=VisitMalta.com&rft.atitle=GEORGE+CROSS+AWARD+COMMEMORATION&rft.date=2015-04-14&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.visitmalta.com%2Fen%2Fevent-details%2F2015-04%2Fgeorge-cross-award-commemoration-6501&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-14"><a href="#cite_ref-14">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.timesofmalta.com/articles/view/20120429/education/Should-the-George-Cross-still-be-on-Malta-s-flag-.417564">„Should the George Cross still be on Malta's flag?”</a>. <a href="/w/index.php?title=Times_of_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Times of Malta — pagină inexistentă">Times of Malta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1735231" class="extiw" title="d:Q1735231">d</a>). <time datetime="2012-04-29">29 aprilie 2012</time>. Accesat în <time datetime="2015-04-20">20 aprilie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=%3ATimes+of+Malta%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Times+of+Malta+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.atitle=Should+the+George+Cross+still+be+on+Malta%E2%80%99s+flag%3F&rft.date=2012-04-29&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.timesofmalta.com%2Farticles%2Fview%2F20120429%2Feducation%2FShould-the-George-Cross-still-be-on-Malta-s-flag-.417564&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-15"><a href="#cite_ref-15">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.royal.gov.uk/ImagesandBroadcasts/TheQueensChristmasBroadcasts/Queen's%20Christmas%20Broadcasts%20listing/ChristmasBroadcast1967.aspx">„Christmas Broadcast 1967”</a>. Accesat în <time datetime="2015-04-20">20 aprilie 2015</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Christmas+Broadcast+1967&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.royal.gov.uk%2FImagesandBroadcasts%2FTheQueensChristmasBroadcasts%2FQueen%27s%2520Christmas%2520Broadcasts%2520listing%2FChristmasBroadcast1967.aspx&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-16"><a href="#cite_ref-16">^</a> (<a href="https://ro.wikisource.org/wiki/Biblia/Noul_Testament/Faptele_Apostolilor/Capitolul_27" class="extiw" title="s:Biblia/Noul Testament/Faptele Apostolilor/Capitolul 27">Faptele Apostolilor 27:39–42</a>; <a href="https://ro.wikisource.org/wiki/Biblia/Noul_Testament/Faptele_Apostolilor/Capitolul_28" class="extiw" title="s:Biblia/Noul Testament/Faptele Apostolilor/Capitolul 28">Faptele Apostolilor 28:1–11</a>) </li> <li id="cite_note-doi.gov.mt-17">^ <a href="#cite_ref-doi.gov.mt_17-0">a</a> <a href="#cite_ref-doi.gov.mt_17-1">b</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20091125021207/http://www.doi.gov.mt/EN/islands/dates.asp">„Department of Information”</a>. Doi.gov.mt. <time datetime="2008-03-03">3 martie 2008</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.doi.gov.mt/EN/islands/dates.asp">original</a> la <time datetime="2009-11-25">25 noiembrie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2008-08-02">2 august 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Department+of+Information&rft.pub=Doi.gov.mt&rft.date=2008-03-03&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.doi.gov.mt%2FEN%2Fislands%2Fdates.asp&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-cia-18">^ <a href="#cite_ref-cia_18-0">a</a> <a href="#cite_ref-cia_18-1">b</a> <a href="#cite_ref-cia_18-2">c</a> <cite class="citation web">Central Intelligence Agency (CIA). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20151016010540/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/mt.html">„Malta”</a>. <a href="/wiki/The_World_Factbook" title="The World Factbook">The World Factbook</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/mt.html">original</a> la <time datetime="2015-10-16">16 octombrie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2016-03-11">11 martie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=The+World+Factbook&rft.atitle=Malta&rft.au=Central+Intelligence+Agency+%28CIA%29&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Flibrary%2Fpublications%2Fthe-world-factbook%2Fgeos%2Fmt.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-19"><a href="#cite_ref-19">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110827044831/http://www.legal-malta.com/law/constitution-1.htm">„Chapter 1 – The Republic of Malta”</a>. Legal-Malta. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.legal-malta.com/law/constitution-1.htm">original</a> la <time datetime="2011-08-27">27 august 2011</time>. Accesat în <time datetime="2011-09-04">4 septembrie 2011</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Chapter+1+%E2%80%93+The+Republic+of+Malta&rft.pub=Legal-Malta&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.legal-malta.com%2Flaw%2Fconstitution-1.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-20"><a href="#cite_ref-20">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://whc.unesco.org/en/list/130">„Hal Saflieni Hypogeum”</a>. UNESCO. Accesat în <time datetime="2014-01-18">18 ianuarie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Hal+Saflieni+Hypogeum&rft.pub=UNESCO&rft_id=http%3A%2F%2Fwhc.unesco.org%2Fen%2Flist%2F130&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-21"><a href="#cite_ref-21">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://whc.unesco.org/en/list/131">„City of Valletta”</a>. UNESCO. Accesat în <time datetime="2014-01-18">18 ianuarie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=City+of+Valletta&rft.pub=UNESCO&rft_id=http%3A%2F%2Fwhc.unesco.org%2Fen%2Flist%2F131&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-22"><a href="#cite_ref-22">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://whc.unesco.org/en/list/132">„Megalithic Temples of Malta”</a>. UNESCO. Accesat în <time datetime="2014-01-18">18 ianuarie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Megalithic+Temples+of+Malta&rft.pub=UNESCO&rft_id=http%3A%2F%2Fwhc.unesco.org%2Fen%2Flist%2F132&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-23"><a href="#cite_ref-23">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.otsf.org/">„Malta Temples and The OTS Foundation”</a>. Otsf.org. Accesat în <time datetime="2009-03-31">31 martie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Malta+Temples+and+The+OTS+Foundation&rft.pub=Otsf.org&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.otsf.org%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-b1-24">^ <a href="#cite_ref-b1_24-0">a</a> <a href="#cite_ref-b1_24-1">b</a> Daniel Cilia, Malta Before History (2004: Miranda Publishers) <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9990985081" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 9990985081</a> </li> <li id="cite_note-25"><a href="#cite_ref-25">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus:text:1999.04.0057:entry=me/li^">μέλι </a>. </li> <li id="cite_note-26"><a href="#cite_ref-26">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus%3Atext%3A1999.04.0073%3Aentry%3D*meli%2Fth">Μελίτη</a>, Georg Autenrieth, A Homeric Dictionary, at the Perseus Project. </li> <li id="cite_note-malticross-27">^ <a href="#cite_ref-malticross_27-0">a</a> <a href="#cite_ref-malticross_27-1">b</a> <a href="#cite_ref-malticross_27-2">c</a> <a href="#cite_ref-malticross_27-3">d</a> <a href="#cite_ref-malticross_27-4">e</a> <a href="#cite_ref-malticross_27-5">f</a> <a href="#cite_ref-malticross_27-6">g</a> <a href="#cite_ref-malticross_27-7">h</a> <a href="#cite_ref-malticross_27-8">i</a> <a href="#cite_ref-malticross_27-9">j</a> <a href="#cite_ref-malticross_27-10">k</a> <a href="#cite_ref-malticross_27-11">l</a> <a href="#cite_ref-malticross_27-12">m</a> Castillo, Dennis Angelo (2006). </li> <li id="cite_note-28"><a href="#cite_ref-28">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus:text:1999.04.0059:entry=Melita">Melita</a>. </li> <li id="cite_note-29"><a href="#cite_ref-29">^</a> <cite class="citation book">Pickles, Tim (<time datetime="1998">1998</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=0LuvbRQ78sIC&pg=PA11">Malta 1565: Last Battle of the Crusades</a>. Osprey Publishing. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-85532-603-3" title="Special:Referințe în cărți/978-1-85532-603-3">978-1-85532-603-3</a>. Accesat în <time datetime="2016-03-11">11 martie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Malta+1565%3A+Last+Battle+of+the+Crusades&rft.pub=Osprey+Publishing&rft.date=1998&rft.isbn=978-1-85532-603-3&rft.aulast=Pickles&rft.aufirst=Tim&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3D0LuvbRQ78sIC%26pg%3DPA11&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" />[<a href="/wiki/Wikipedia:Leg%C4%83turi_externe" title="Wikipedia:Legături externe">nefuncțională</a>] </li> <li id="cite_note-30"><a href="#cite_ref-30">^</a> <cite class="citation web">Allied Newspapers Ltd. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.timesofmalta.com/articles/view/20111001/letters/Renaming-Malta-the-Republic-of-Phoenicia.387184">„Renaming Malta the Republic of Phoenicia”</a>. Times of Malta.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Times+of+Malta&rft.atitle=Renaming+Malta+the+Republic+of+Phoenicia&rft.au=Allied+Newspapers+Ltd&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.timesofmalta.com%2Farticles%2Fview%2F20111001%2Fletters%2FRenaming-Malta-the-Republic-of-Phoenicia.387184&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-31"><a href="#cite_ref-31">^</a> <cite class="citation book"><a href="/wiki/William_Smith" class="mw-disambig" title="William Smith">William Smith</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q559411" class="extiw" title="d:Q559411">d</a>) (<time datetime="1872">1872</time>). John Murray, ed. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/adictionarygree13smitgoog">A dictionary of Greek and Roman geography</a>. II. p. 320.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+dictionary+of+Greek+and+Roman+geography&rft.pages=320&rft.date=1872&rft.au=%3AWilliam+Smith%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22William+Smith+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft_id=https%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Fadictionarygree13smitgoog&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-32"><a href="#cite_ref-32">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/19990117003916/http://www.geocities.com/RainForest/3096/palaeol.html">Palaeolithic Man in the Maltese Islands</a>, A. Mifsud, C. Savona-Ventura, S. Mifsud </li> <li id="cite_note-Skeates2010-33"><a href="#cite_ref-Skeates2010_33-0">^</a> <cite class="citation book">Robin Skeates (<time datetime="2010">2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=HOjDB8M27wkC&pg=PA124">An Archaeology of the Senses: Prehistoric Malta</a>. Oxford University Press. pp. 124–132. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-19-921660-4" title="Special:Referințe în cărți/978-0-19-921660-4">978-0-19-921660-4</a>. Accesat în <time datetime="2016-03-11">11 martie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=An+Archaeology+of+the+Senses%3A+Prehistoric+Malta&rft.pages=124-132&rft.pub=Oxford+University+Press&rft.date=2010&rft.isbn=978-0-19-921660-4&rft.au=Robin+Skeates&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DHOjDB8M27wkC%26pg%3DPA124&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-gozo-34"><a href="#cite_ref-gozo_34-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090321192841/http://www.islandofgozo.org/history.htm">"Gozo"</a>. </li> <li id="cite_note-35"><a href="#cite_ref-35">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.localhistories.org/malta.html">"Brief History of Malta"</a>. </li> <li id="cite_note-36"><a href="#cite_ref-36">^</a> Anthon, Charles (1848). </li> <li id="cite_note-otsf-37"><a href="#cite_ref-otsf_37-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.otsf.org/">"Old Temples Study Foundation"</a>. </li> <li id="cite_note-38"><a href="#cite_ref-38">^</a> Sheehan, Sean (2000). </li> <li id="cite_note-39"><a href="#cite_ref-39">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20081212031419/http://users.aber.ac.uk/jpg/malta/arch.html">"Archaeology and prehistory"</a>. </li> <li id="cite_note-40"><a href="#cite_ref-40">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.visitmalta.com/museum-of-archaeology">"Visit Malta-Malta,Gozo,Comino-Museums in Malta-Museum of Archaeology"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100329164847/http://visitmalta.com/museum-of-archaeology">Arhivat</a> în <time datetime="2010-03-29">29 martie 2010</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. </li> <li id="cite_note-41"><a href="#cite_ref-41">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20101229050005/http://www.port.ac.uk/aboutus/newsandevents/news/archive2009/april2009/title,94480,en.html">"Ancient mystery solved by geographers"</a>. </li> <li id="cite_note-42"><a href="#cite_ref-42">^</a> Mottershead, Derek; Alastair Pearson & Martin Schaefer (2008). </li> <li id="cite_note-43"><a href="#cite_ref-43">^</a> Daniel Cilia, <a rel="nofollow" class="external text" href="http://web.infinito.it/utenti/m/malta_mega_temples/linetime.html">"Malta Before Common Era", in The Megalithic Temples of Malta</a>. </li> <li id="cite_note-Piccolo-dolmens-44"><a href="#cite_ref-Piccolo-dolmens_44-0">^</a> Piccolo, Salvatore; Darvill, Timothy (2013). </li> <li id="cite_note-ndmh-45"><a href="#cite_ref-ndmh_45-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.doi.gov.mt/EN/islands/dates.asp">"Notable dates in Malta's history"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20091125021207/http://www.doi.gov.mt/EN/islands/dates.asp">Arhivat</a> în <time datetime="2009-11-25">25 noiembrie 2009</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. </li> <li id="cite_note-46"><a href="#cite_ref-46">^</a> Owen, Charles (1969). </li> <li id="cite_note-47"><a href="#cite_ref-47">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.edrichton.com/Excursions/Mdinaknights/index.htm">"History of Mdina"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160304105117/http://www.edrichton.com/Excursions/Mdinaknights/index.htm">Arhivat</a> în <time datetime="2016-03-04">4 martie 2016</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. </li> <li id="cite_note-cassar53–55-48"><a href="#cite_ref-cassar53–55_48-0">^</a> <a href="#CITEREFCassar2000">Cassar 2000</a>, pp. 53–55 </li> <li id="cite_note-maltihist-49">^ <a href="#cite_ref-maltihist_49-0">a</a> <a href="#cite_ref-maltihist_49-1">b</a> Terterov, Marat (2005). </li> <li id="cite_note-ei-50">^ <a href="#cite_ref-ei_50-0">a</a> <a href="#cite_ref-ei_50-1">b</a> <a href="#cite_ref-ei_50-2">c</a> <a href="#cite_ref-ei_50-3">d</a> <a href="#cite_ref-ei_50-4">e</a> <a href="#cite_ref-ei_50-5">f</a> <a href="#cite_ref-ei_50-6">g</a> <a href="#cite_ref-ei_50-7">h</a> <a href="#cite_ref-ei_50-8">i</a> <a href="#cite_ref-ei_50-9">j</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.treccani.it/enciclopedia/malta_(Enciclopedia-Italiana)/">"Malta"</a>. www.treccani.it (in Italian). </li> <li id="cite_note-51"><a href="#cite_ref-51">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=wmRVAAAAcAAJ">The Art Journal: The Illustrated Catalogue of the Industry of All Nations, Volume 2</a>. </li> <li id="cite_note-52"><a href="#cite_ref-52">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.patrimonju.org/content.aspx?id=176541&subId=176539">"Volume 16, Issue 1"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140221102448/http://www.patrimonju.org/content.aspx?id=176541&subId=176539">Arhivat</a> în <time datetime="2014-02-21">21 februarie 2014</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. </li> <li id="cite_note-cassar56–57-53">^ <a href="#cite_ref-cassar56–57_53-0">a</a> <a href="#cite_ref-cassar56–57_53-1">b</a> <a href="#CITEREFCassar2000">Cassar 2000</a>, pp. 56–57 </li> <li id="cite_note-54"><a href="#cite_ref-54">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150126230408/http://www.centralbankmalta.org/timeline-coins">"218 BC – 395 AD Roman Coinage"</a>. www.centralbankmalta.org. </li> <li id="cite_note-vm-55"><a href="#cite_ref-vm_55-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.visitmalta.com/en/roman-times">"Roman Times"</a>.<span class="Z3988" title="ctx_ver=Z39.88-2004&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AMalta&rft.btitle=Roman+Times&rft.genre=unknown&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.visitmalta.com%2Fen%2Froman-times&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook">  </li> <li id="cite_note-56"><a href="#cite_ref-56">^</a> Brown, Thomas S. (1991). </li> <li id="cite_note-57"><a href="#cite_ref-57">^</a> <cite class="citation book" id="CITEREFEdwardsGaddHammond1975">Edwards, I. E. S.; Gadd, C. J.; Hammond, N. G. L. (1975). </cite> </li> <li id="cite_note-58"><a href="#cite_ref-58">^</a> Christian W. Troll; C.T.R. Hewer (12 Sep 2012). </li> <li id="cite_note-stan-59"><a href="#cite_ref-stan_59-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.stanford.edu/group/mountpolizzo/handbookPDF/MPHandbook5.pdf">"Brief history of Sicily"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120119004221/http://www.stanford.edu/group/mountpolizzo/handbookPDF/MPHandbook5.pdf">Arhivat</a> în <time datetime="2012-01-19">19 ianuarie 2012</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. (PDF). </li> <li id="cite_note-Travel_Malta-60">^ <a href="#cite_ref-Travel_Malta_60-0">a</a> <a href="#cite_ref-Travel_Malta_60-1">b</a> Travel Malta. </li> <li id="cite_note-61"><a href="#cite_ref-61">^</a> Brincat, M.J. (1995) Malta 870–1054 Al-Himyari's Account and its Linguistic Implications. </li> <li id="cite_note-62"><a href="#cite_ref-62">^</a> Wilson, Andrew (2006). </li> <li id="cite_note-gozmalt-63"><a href="#cite_ref-gozmalt_63-0">^</a> Bain, Carolyn (2004). </li> <li id="cite_note-64"><a href="#cite_ref-64">^</a> Previté-Orton (1971), pg. 507–11 </li> <li id="cite_note-Blouet,_B._1987-65">^ <a href="#cite_ref-Blouet,_B._1987_65-0">a</a> <a href="#cite_ref-Blouet,_B._1987_65-1">b</a> Blouet, B. (1987) The Story of Malta. </li> <li id="cite_note-66"><a href="#cite_ref-66">^</a> Robert Montgomery Martin. </li> <li id="cite_note-67"><a href="#cite_ref-67">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.aboutmalta.com/history/time-Line.htm">"Time-Line"</a>. </li> <li id="cite_note-68"><a href="#cite_ref-68">^</a> Stefan Goodwin. </li> <li id="cite_note-69"><a href="#cite_ref-69">^</a> Christian Peregin. </li> <li id="cite_note-culturalheritage.gov.mt-70"><a href="#cite_ref-culturalheritage.gov.mt_70-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.culturalheritage.gov.mt/textpage.asp?p=3107&l=1&v=1">"Superintendance of Cultural Heritage"</a>. </li> <li id="cite_note-71"><a href="#cite_ref-71">^</a> Denaro, Victor F. (1963). </li> <li id="cite_note-72"><a href="#cite_ref-72">^</a> Abbe de Vertot, The History of the Knights of Malta vol. </li> <li id="cite_note-autogenerated2-73">^ <a href="#cite_ref-autogenerated2_73-0">a</a> <a href="#cite_ref-autogenerated2_73-1">b</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.jimdiamondmd.com/malta_history.htm">"Malta History"</a>. </li> <li id="cite_note-autogenerated6-74"><a href="#cite_ref-autogenerated6_74-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.carnaval.com/malta/history/knights/">"Malta History 1000 AD–present"</a>. </li> <li id="cite_note-odonnel-75"><a href="#cite_ref-odonnel_75-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.orderofmalta.int/wp-content/uploads/archive/pubblicazioni/La_cesion_de_Malta.pdf">"La cesión de Malta a los Caballeros de San Juan a través de la cédula del 4 de marzo de 1530"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150924074926/http://www.orderofmalta.int/wp-content/uploads/archive/pubblicazioni/La_cesion_de_Malta.pdf">Arhivat</a> în <time datetime="2015-09-24">24 septembrie 2015</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. (PDF).<span class="Z3988" title="ctx_ver=Z39.88-2004&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AMalta&rft.atitle=La+cesi%C3%B3n+de+Malta+a+los+Caballeros+de+San+Juan+a+trav%C3%A9s+de+la+c%C3%A9dula+del+4+de+marzo+de+1530&rft.genre=article&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.orderofmalta.int%2Fwp-content%2Fuploads%2Farchive%2Fpubblicazioni%2FLa_cesion_de_Malta.pdf&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal">  </li> <li id="cite_note-perez-76"><a href="#cite_ref-perez_76-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://riuma.uma.es/xmlui/bitstream/handle/10630/4735/TESIS%20ORDEN%20DE%20MALTA%20%20A%20TRAV%C3%89S%20DE%20DIEZ%20SIGLOS.pdf?sequence=1">"LA SOBERANA ORDEN DE MALTA A TRAVÉS DE DIEZ SIGLOS DE HISTORIA Y SU RELACIÓN CON LA ACCIÓN HUMANITARIA"</a> (PDF).<span class="Z3988" title="ctx_ver=Z39.88-2004&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AMalta&rft.atitle=LA+SOBERANA+ORDEN+DE+MALTA+A+TRAV%C3%89S+DE+DIEZ++SIGLOS+DE+HISTORIA+Y+SU+RELACI%C3%93N+CON+LA+ACCI%C3%93N+HUMANITARIA&rft.genre=article&rft_id=http%3A%2F%2Friuma.uma.es%2Fxmlui%2Fbitstream%2Fhandle%2F10630%2F4735%2FTESIS%2520ORDEN%2520DE%2520MALTA%2520%2520A%2520TRAV%25C3%2589S%2520DE%2520DIEZ%2520SIGLOS.pdf%3Fsequence%3D1&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal">  </li> <li id="cite_note-elpais-77"><a href="#cite_ref-elpais_77-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://elpais.com/diario/2005/08/14/revistaverano/1123970413_850215.html">"El halcón maltés regresará a España dos siglos después"</a>.<span class="Z3988" title="ctx_ver=Z39.88-2004&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AMalta&rft.atitle=El+halc%C3%B3n+malt%C3%A9s+regresar%C3%A1+a+Espa%C3%B1a+dos+siglos+despu%C3%A9s&rft.genre=article&rft_id=http%3A%2F%2Felpais.com%2Fdiario%2F2005%2F08%2F14%2Frevistaverano%2F1123970413_850215.html&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal">  </li> <li id="cite_note-wp-78"><a href="#cite_ref-wp_78-0">^</a> <a href="/w/index.php?title=Tributul_%C3%AEn_%C8%99oimi_maltezi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Tributul în șoimi maltezi — pagină inexistentă">Tributo del Halcón Maltés</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q2657335" class="extiw" title="d:Q2657335">d</a>) </li> <li id="cite_note-tc1-79"><a href="#cite_ref-tc1_79-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.trofeocaza.com/noticia/1154/Entrevistas/La-verdadera-historia-del-halcon-maltes.html">"La verdadera historia del halcón maltés"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160530023226/http://www.trofeocaza.com/noticia/1154/Entrevistas/La-verdadera-historia-del-halcon-maltes.html">Arhivat</a> în <time datetime="2016-05-30">30 mai 2016</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. </li> <li id="cite_note-tc2-80"><a href="#cite_ref-tc2_80-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.trofeocaza.com/noticia/545/Reportajes/El-halcon-y-el-mar.html">"El halcón y el mar"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160530023233/http://www.trofeocaza.com/noticia/545/Reportajes/El-halcon-y-el-mar.html">Arhivat</a> în <time datetime="2016-05-30">30 mai 2016</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. </li> <li id="cite_note-abc-81"><a href="#cite_ref-abc_81-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.abc.es/20111011/contraportada/abcp-ignacio-palomo-alvarez-volvera-20111011.html">"El Rey volverá a tener otro halcón maltés en primavera"</a>. </li> <li id="cite_note-conf-82"><a href="#cite_ref-conf_82-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://instea.org/2011/03/conferencia-de-antonio-de-castro-garcia-de-tejada-halconero-mayor-del-reino">"Conferencia de Antonio de Castro García de Tejada, Halconero Mayor del Reino"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.is/20130415031633/http://instea.org/2011/03/conferencia-de-antonio-de-castro-garcia-de-tejada-halconero-mayor-del-reino">Arhivat</a> în <time datetime="2013-04-15">15 aprilie 2013</time>, la <a href="/wiki/Archive.is" class="mw-redirect" title="Archive.is">Archive.is</a>.<span class="Z3988" title="ctx_ver=Z39.88-2004&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AMalta&rft.atitle=Conferencia+de+Antonio+de+Castro+Garc%C3a+de+Tejada%2C+Halconero+Mayor+del+Reino&rft.genre=article&rft_id=http%3A%2F%2Finstea.org%2F2011%2F03%2Fconferencia-de-antonio-de-castro-garcia-de-tejada-halconero-mayor-del-reino&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal">  </li> <li id="cite_note-83"><a href="#cite_ref-83">^</a> Dennis Angelo Castillo (2006). </li> <li id="cite_note-84"><a href="#cite_ref-84">^</a> Fernand Braudel, The Mediterranean and the Mediterranean World in the Age of Philip II, vol. </li> <li id="cite_note-85"><a href="#cite_ref-85">^</a> Robert Montgomery Martin "<a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=XMU_AAAAcAAJ&pg=PA574">Statistics of the colonies of the British empire</a>" (1839). p. 574. </li> <li id="cite_note-86"><a href="#cite_ref-86">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://foreignaffairs.gov.mt/en/Pages/Palazzo-Parisio.aspx">"Palazzo Parisio"</a>. gov.mt. </li> <li id="cite_note-87"><a href="#cite_ref-87">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://blog.maltaweathersite.com/2014/01/napoleons-bedroom-at-palazzo-parisio-in-valletta/">"Napoleon's bedroom at Palazzo Parisio in Valletta!"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160304195826/http://blog.maltaweathersite.com/2014/01/napoleons-bedroom-at-palazzo-parisio-in-valletta/">Arhivat</a> în <time datetime="2016-03-04">4 martie 2016</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. maltaweathersite.com. </li> <li id="cite_note-88"><a href="#cite_ref-88">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://archive.maltatoday.com.mt/2010/01/24/interview.html">"MaltaToday"</a>. maltatoday.com.mt.<span class="Z3988" title="ctx_ver=Z39.88-2004&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AMalta&rft.atitle=MaltaToday&rft.genre=unknown&rft_id=http%3A%2F%2Farchive.maltatoday.com.mt%2F2010%2F01%2F24%2Finterview.html&rft.jtitle=maltatoday.com.mt&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal">  </li> <li id="cite_note-89"><a href="#cite_ref-89">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140519165352/http://www.clevelandjewishnews.com/cjnconnect/blogs/article_057a78b4-3f44-5375-a20d-a850a62b2194.html">"This day, May 15, in Jewish history"</a>. </li> <li id="cite_note-stbenedict-90">^ <a href="#cite_ref-stbenedict_90-0">a</a> <a href="#cite_ref-stbenedict_90-1">b</a> <a href="#cite_ref-stbenedict_90-2">c</a> <a href="#cite_ref-stbenedict_90-3">d</a> <a href="#cite_ref-stbenedict_90-4">e</a> <a href="#cite_ref-stbenedict_90-5">f</a> Sciberras, Sandro. </li> <li id="cite_note-91"><a href="#cite_ref-91">^</a> <a href="/wiki/Ben_Weider" title="Ben Weider">Weider, Ben</a>. </li> <li id="cite_note-92"><a href="#cite_ref-92">^</a> Holland, James (2003). </li> <li id="cite_note-DIC_11-93"><a href="#cite_ref-DIC_11_93-0">^</a> <a href="#CITEREFRudolf_.26_Berg2010">Rudolf & Berg 2010</a>, p. 11 </li> <li id="cite_note-94"><a href="#cite_ref-94">^</a> <cite class="citation news">Galea, Michael (<time datetime="2014-11-16">16 noiembrie 2014</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160206134215/http://www.timesofmalta.com/articles/view/20141116/life-features/Malta-earns-the-title-nurse-of-the-Mediterranean-.544455">„Malta earns the title 'nurse of the Mediterranean'”</a>. <a href="/w/index.php?title=Times_of_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Times of Malta — pagină inexistentă">Times of Malta</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1735231" class="extiw" title="d:Q1735231">d</a>). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.timesofmalta.com/articles/view/20141116/life-features/Malta-earns-the-title-nurse-of-the-Mediterranean-.544455">original</a> la <time datetime="2016-02-06">6 februarie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=%3ATimes+of+Malta%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Times+of+Malta+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.atitle=Malta+earns+the+title+%27nurse+of+the+Mediterranean%27&rft.date=2014-11-16&rft.aulast=Galea&rft.aufirst=Michael&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.timesofmalta.com%2Farticles%2Fview%2F20141116%2Flife-features%2FMalta-earns-the-title-nurse-of-the-Mediterranean-.544455&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-95"><a href="#cite_ref-95">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://encyclopedia2.thefreedictionary.com/Malta">"Malta definition of Malta in the Free Online Encyclopedia."</a> </li> <li id="cite_note-96"><a href="#cite_ref-96">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.visitmalta.com/en/event-details/2013-06/sette-giugno-6533">"SETTE GIUGNO"</a>. </li> <li id="cite_note-BJandCS-p36-97">^ <a href="#cite_ref-BJandCS-p36_97-0">a</a> <a href="#cite_ref-BJandCS-p36_97-1">b</a> Bierman, John & Colin Smith (2002). </li> <li id="cite_note-98"><a href="#cite_ref-98">^</a> Titterton, G. A. (2002). </li> <li id="cite_note-ElliottP--pxx-99"><a href="#cite_ref-ElliottP--pxx_99-0">^</a> Elliott, Peter (1980). </li> <li id="cite_note-CP-p42-44-100"><a href="#cite_ref-CP-p42-44_100-0">^</a> Calvocoressi, Peter (1981). </li> <li id="cite_note-101"><a href="#cite_ref-101">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/history/worldwars/wwtwo/siege_malta_06.shtml">"The Siege of Malta in World War Two"</a>. </li> <li id="cite_note-102"><a href="#cite_ref-102">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/2/hi/uk_news/northern_ireland/533170.stm">"RUC awarded George Cross"</a>. </li> <li id="cite_note-103"><a href="#cite_ref-103">^</a> Breacher, Michael (1997). </li> <li id="cite_note-104"><a href="#cite_ref-104">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/onthisday/hi/dates/stories/december/3/newsid_4119000/4119950.stm">"1989: Malta summit ends Cold War"</a>. </li> <li id="cite_note-105"><a href="#cite_ref-105">^</a> Grima, Noel (2 October 2011). </li> <li id="cite_note-106"><a href="#cite_ref-106">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20030313220750/http://www.cnn.com/2003/WORLD/europe/03/09/malta.yes/">"Malta votes 'yes' to EU membership"</a>. </li> <li id="cite_note-107"><a href="#cite_ref-107">^</a> Jesmond Bonello (17 April 2013). </li> <li id="cite_note-108"><a href="#cite_ref-108">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20071011051104/http://europa.eu/abc/history/2000_today/index_en.htm">"The History of the European Union – 2000–today"</a>. </li> <li id="cite_note-109"><a href="#cite_ref-109">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090130041939/http://www.euractiv.com/en/euro/cyprus-malta-set-join-eurozone-2008/article-163836">"Cyprus and Malta set to join eurozone in 2008"</a>. 16 May 2007. </li> <li id="cite_note-110"><a href="#cite_ref-110">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070929075606/http://www.legal-malta.com/law/constitution-1.htm">"Chapter 1 / The Republic of Malta / Maltese Constitution"</a>. </li> <li id="cite_note-111"><a href="#cite_ref-111">^</a> Mark N. Franklin. </li> <li id="cite_note-112"><a href="#cite_ref-112">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.maltavoyager.com/history_independence.html">Maltavoyager.com – History – The Independence</a> [dead link] at www.maltavoyager.com </li> <li id="cite_note-113"><a href="#cite_ref-113">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130616004627/http://www.maltadata.com/loc-act.pdf">"Local Council Act of Malta"</a> (PDF). </li> <li id="cite_note-114"><a href="#cite_ref-114">^</a> (Maltese) <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.lc.gov.mt/mediacenter/PDFs/1_Protocol.revised.pdf">Protokol Lokali u Reġjonali</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120617100535/http://www.lc.gov.mt/mediacenter/PDFs/1_Protocol.revised.pdf">Arhivat</a> în <time datetime="2012-06-17">17 iunie 2012</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. (PDF). </li> <li id="cite_note-115"><a href="#cite_ref-115">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130208122702/http://www.aer.eu/fileadmin/user_upload/MainIssues/Regional_Democracy/AER_Regionalism_Report/Report_by_country/MALTA_2010.pdf">"Malta"</a> (PDF). </li> <li id="cite_note-116"><a href="#cite_ref-116">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.reading.ac.uk/nmsruntime/saveasdialog.aspx?lID=12783">"Island Landscape Dynamics: Examples from the Mediterranean"</a>. </li> <li id="cite_note-117"><a href="#cite_ref-117">^</a> Commission for the Geological Map of the World. </li> <li id="cite_note-118"><a href="#cite_ref-118">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gerom.org/page.asp?ID=7">"Geothermal Engineering Research Office Malta"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120426065336/http://www.gerom.org/page.asp?ID=7">Arhivat</a> în <time datetime="2012-04-26">26 aprilie 2012</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>..<span class="Z3988" title="ctx_ver=Z39.88-2004&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AMalta&rft.btitle=Geothermal+Engineering+Research+Office+Malta&rft.genre=unknown&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.gerom.org%2Fpage.asp%3FID%3D7&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook">  </li> <li id="cite_note-119"><a href="#cite_ref-119">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080313050219/http://www.panda.org/about_wwf/where_we_work/ecoregions/mediterranean_forests_scrub.cfm">"Mediterranean Forests, Woodlands and Scrub – A Global Ecoregion"</a>. </li> <li id="cite_note-120"><a href="#cite_ref-120">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.doi.gov.mt/en/islands/location.asp">The Maltese Islands</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070703093532/http://www.doi.gov.mt/en/islands/location.asp">Arhivat</a> în <time datetime="2007-07-03">3 iulie 2007</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>., Department of Information – Malta. </li> <li id="cite_note-121"><a href="#cite_ref-121">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ccmalta.com/news/malta_best_climate_in_the_world">"Malta tops International Living's 2011 Quality of Life Best Climate Index"</a>. ccmalta.com. </li> <li id="cite_note-Met_Office-122"><a href="#cite_ref-Met_Office_122-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.maltairport.com/weather/page.asp?p=17148&l=1">Weather of Malta</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20100906074233/http://www.maltairport.com/weather/page.asp?p=17148&l=1">Arhivat</a> în <time datetime="2010-09-06">6 septembrie 2010</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. – MET Office in Malta International Airport </li> <li id="cite_note-weather2travel-123"><a href="#cite_ref-weather2travel_123-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.weather2travel.com/climate-guides/malta/valletta.php">"Valletta Climate Guide"</a>. </li> <li id="cite_note-maltaweather-124">^ <a href="#cite_ref-maltaweather_124-0">a</a> <a href="#cite_ref-maltaweather_124-1">b</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.maltaweather.com/?page_id=37">"Malta's Climate"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20151016040844/http://www.maltaweather.com/?page_id=37">Arhivat</a> în <time datetime="2015-10-16">16 octombrie 2015</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. </li> <li id="cite_note-125"><a href="#cite_ref-125">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.seatemperature.org/europe/malta/birzebbuga-december.htm">Birżebbuġa, Malta average sea temperature</a> – seatemperature.org </li> <li id="cite_note-noaa-126"><a href="#cite_ref-noaa_126-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="ftp://dossier.ogp.noaa.gov/GCOS/WMO-Normals/RA-VI/ML/16597.TXT">"Climate Data for Luqa"</a>. </li> <li id="cite_note-London_climate-127">^ <a href="#cite_ref-London_climate_127-0">a</a> <a href="#cite_ref-London_climate_127-1">b</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.metoffice.gov.uk/climate/uk/averages/19712000/sites/greenwich.html">"Met Office: Climate averages 1971–2000"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20101209172359/http://www.metoffice.gov.uk/climate/uk/averages/19712000/sites/greenwich.html">Arhivat</a> în <time datetime="2010-12-09">9 decembrie 2010</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. </li> <li id="cite_note-128"><a href="#cite_ref-128">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.urbanaudit.org/DataAccessed.aspx">"Eurostat, Malta"</a>. </li> <li id="cite_note-129"><a href="#cite_ref-129">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.demographia.com/db-worldua.pdf">"Demographia: World Urban Areas"</a> (PDF). </li> <li id="cite_note-130"><a href="#cite_ref-130">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.espon.eu/export/sites/default/Documents/Projects/ESPON2006Projects/StudiesScientificSupportProjects/UrbanFunctions/fr-1.4.3_April2007-final.pdf">"Study on Urban Functions"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150924002318/http://www.espon.eu/export/sites/default/Documents/Projects/ESPON2006Projects/StudiesScientificSupportProjects/UrbanFunctions/fr-1.4.3_April2007-final.pdf">Arhivat</a> în <time datetime="2015-09-24">24 septembrie 2015</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. – European Spatial Planning Observation Network, 2007 </li> <li id="cite_note-131"><a href="#cite_ref-131">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.un.org/esa/population/publications/wup2007/2007WUP_Highlights_web.pdf">"World Urbanization Prospects"</a> – Department of Economic and Social Affairs/Population Division, United Nations (Table A.2; page 79) </li> <li id="cite_note-132"><a href="#cite_ref-132">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/coheter/coheter_en.pdf">"Interim Territorial Cohesion Report"</a> – Preliminary results of ESPON and EU Commission studies </li> <li id="cite_note-133"><a href="#cite_ref-133">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.dailymail.co.uk/news/article-1306213/England-populated-country-EU.html">"England most over-populated country in EU – Daily Mail Online"</a>. </li> <li id="cite_note-134"><a href="#cite_ref-134">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.creativemalta.gov.mt/internationalisation/introduction">"Draft National Strategy for the Cultural and Creative Industries – Creative Malta"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130728080308/http://www.creativemalta.gov.mt/internationalisation/introduction">Arhivat</a> în <time datetime="2013-07-28">28 iulie 2013</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. </li> <li id="cite_note-135"><a href="#cite_ref-135">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.doi.gov.mt/en/state/symbols.asp">""The emblem of Malta", Department of Information"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120730034326/http://www.doi.gov.mt/EN/state/symbols.asp">Arhivat</a> în <time datetime="2012-07-30">30 iulie 2012</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. </li> <li id="cite_note-136"><a href="#cite_ref-136">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2010/02/index.htm">"IMF World Economic Outlook (WEO) – Recovery, Risk, and Rebalancing, October 2010 – Table of Contents"</a>. </li> <li id="cite_note-137"><a href="#cite_ref-137">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.powersolutions.com.mt/seven-reasons-why-you-need-to-invest-in-solar-energy/">„Power Solutions - 7 Reasons Why You Need to Invest in Solar Energy”</a>. www.powersolutions.com.mt. Accesat în <time datetime="2020-10-24">24 octombrie 2020</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=www.powersolutions.com.mt&rft.atitle=Power+Solutions+-+7+Reasons+Why+You+Need+to+Invest+in+Solar+Energy&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.powersolutions.com.mt%2Fseven-reasons-why-you-need-to-invest-in-solar-energy%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-138"><a href="#cite_ref-138">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.timesofmalta.com/articles/view/20100721/local/unprecedented-growth-for-maltas-film-industry.318866">"Unprecedented growth for Malta's film industry"</a>. </li> <li id="cite_note-139"><a href="#cite_ref-139">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.timesofmalta.com/articles/view/20121104/arts-entertainment/silent-films-showed-scenes-shot-in-malta.444013">"Silent films showed scenes shot in Malta"</a>. </li> <li id="cite_note-140"><a href="#cite_ref-140">^</a> <cite class="citation news">Carabott, Michael (<time datetime="2005-07-14">14 iulie 2005</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://arquivo.pt/wayback/20160515152414/http://www.independent.com.mt/mobile/2005-07-14/news/incentives-to-boost-film-production-in-malta-77911/">„Incentives To boost film production in Malta”</a>. The Malta Independent. Standard Publications Ltd. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.independent.com.mt/mobile/2005-07-14/news/incentives-to-boost-film-production-in-malta-77911/">original</a> la <time datetime="2016-05-15">15 mai 2016</time>. Accesat în <time datetime="2014-10-01">1 octombrie 2014</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Malta+Independent&rft.atitle=Incentives+To+boost+film+production+in+Malta&rft.date=2005-07-14&rft.aulast=Carabott&rft.aufirst=Michael&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.independent.com.mt%2Fmobile%2F2005-07-14%2Fnews%2Fincentives-to-boost-film-production-in-malta-77911%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-141"><a href="#cite_ref-141">^</a> Transparency International and <a rel="nofollow" class="external free" href="http://www.mfsa.com.mt">http://www.mfsa.com.mt</a> </li> <li id="cite_note-142"><a href="#cite_ref-142">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.financemalta.org/funds">"Malta funds"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130304201347/http://www.financemalta.org/funds">Arhivat</a> în <time datetime="2013-03-04">4 martie 2013</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. </li> <li id="cite_note-143"><a href="#cite_ref-143">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://apartments.com.mt/location/sliema/">"Apartments.com.mt"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20151110232735/http://apartments.com.mt/location/sliema/">Arhivat</a> în <time datetime="2015-11-10">10 noiembrie 2015</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. apartments.com.mt. 10 February 2016. </li> <li id="cite_note-Eurostat_2012-144"><a href="#cite_ref-Eurostat_2012_144-0">^</a> Eurostat (21 March 2013). </li> <li id="cite_note-145"><a href="#cite_ref-145">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/2/hi/business/6288084.stm">"Cyprus and Malta to adopt euros"</a>. </li> <li id="cite_note-146"><a href="#cite_ref-146">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.financemalta.org">"promoting financial services in Malta"</a>. </li> <li id="cite_note-147"><a href="#cite_ref-147">^</a> Michael Sammut; Charles Savona-Ventura (1996). </li> <li id="cite_note-148"><a href="#cite_ref-148">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.nationmaster.com/country/mt-malta/tra-transportation">"NationMaster – Transportation statistics"</a>. </li> <li id="cite_note-149"><a href="#cite_ref-149">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120113172538/https://mitc.gov.mt/page.aspx?pageid=52">"Ministeru għall-Infrastruttura Transport u Komunikazzjoni – Transport Pubbliku"</a>. </li> <li id="cite_note-150"><a href="#cite_ref-150">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.di-ve.com/news/arriva-future-decided">"Arriva Future Decided"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160627050948/http://www.di-ve.com/news/arriva-future-decided">Arhivat</a> în <time datetime="2016-06-27">27 iunie 2016</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. di-ve.com news. 22 December 2013. </li> <li id="cite_note-151"><a href="#cite_ref-151">^</a> Sansone, Kurt (23 December 2013). </li> <li id="cite_note-152"><a href="#cite_ref-152">^</a> <cite class="citation news">Dalli, Kim (<time datetime="2014-10-01">1 octombrie 2014</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.timesofmalta.com/articles/view/20141001/local/New-bus-operator-to-start-in-January.537947">„New bus operator to start in January”</a>. <a href="/wiki/The_Times" title="The Times">The Times</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q1735231" class="extiw" title="d:Q1735231">d</a>).</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=%3AThe+Times%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22The+Times+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.atitle=New+bus+operator+to+start+in+January&rft.date=2014-10-01&rft.aulast=Dalli&rft.aufirst=Kim&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.timesofmalta.com%2Farticles%2Fview%2F20141001%2Flocal%2FNew-bus-operator-to-start-in-January.537947&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-153"><a href="#cite_ref-153">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.timesofmalta.com/articles/view/20150108/local/spanish-company-takes-over-bus-service.551080">"Spanish company takes over bus service"</a>. </li> <li id="cite_note-154"><a href="#cite_ref-154">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.tallinja.com">"Topping up the card"</a>.<span class="Z3988" title="ctx_ver=Z39.88-2004&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AMalta&rft.btitle=Topping+up+the+card&rft.genre=unknown&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.tallinja.com&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook">  </li> <li id="cite_note-155"><a href="#cite_ref-155">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.timesofmalta.com/articles/view/20150708/local/no-discrimination-against-tourists-says-bus-company.575672">"Tallinja card havoc"</a>.<span class="Z3988" title="ctx_ver=Z39.88-2004&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AMalta&rft.btitle=Tallinja+card+havoc&rft.genre=unknown&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.timesofmalta.com%2Farticles%2Fview%2F20150708%2Flocal%2Fno-discrimination-against-tourists-says-bus-company.575672&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook">  </li> <li id="cite_note-156"><a href="#cite_ref-156">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.independent.com.mt/articles/2015-08-06/local-news/Another-40-new-buses-for-Malta-Public-Transport-will-be-put-in-service-this-weekend-6736140101">"More buses arriving"</a>.<span class="Z3988" title="ctx_ver=Z39.88-2004&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AMalta&rft.btitle=More+buses+arriving&rft.genre=unknown&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.independent.com.mt%2Farticles%2F2015-08-06%2Flocal-news%2FAnother-40-new-buses-for-Malta-Public-Transport-will-be-put-in-service-this-weekend-6736140101&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook">  </li> <li id="cite_note-157"><a href="#cite_ref-157">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://aapa.files.cms-plus.com/Statistics/WORLD%20PORT%20RANKINGS%2020081.pdf">"AAPA World Port Rankings 2008"</a> (PDF). </li> <li id="cite_note-158"><a href="#cite_ref-158">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20101114021810/http://www.nso.gov.mt/statdoc/document_file.aspx?id=2701">Post and Telecommunications: Q4/2009</a>, nso.gov.mt [dead link] </li> <li id="cite_note-159"><a href="#cite_ref-159">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.buddeblog.com.au/frompaulsdesk/investment-in-fibre-networks-stimulates-national-ftth-ambitions-in-malta/">"Investment in fibre networks stimulates national FttH ambitions in Malta – BuddeBlog"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140201213926/http://www.buddeblog.com.au/frompaulsdesk/investment-in-fibre-networks-stimulates-national-ftth-ambitions-in-malta/">Arhivat</a> în <time datetime="2014-02-01">1 februarie 2014</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. </li> <li id="cite_note-160"><a href="#cite_ref-160">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.dailymalta.com/wt/2006/06/maltese-cross-on-euro-coins.shtml">"Maltese Cross on the Euro coins"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080410170038/http://www.dailymalta.com/wt/2006/06/maltese-cross-on-euro-coins.shtml">Arhivat</a> în <time datetime="2008-04-10">10 aprilie 2008</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. </li> <li id="cite_note-161"><a href="#cite_ref-161">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://mkt.unwto.org/en/publication/unwto-tourism-highlights-2014-edition">"UNWTO Tourism Highlights, 2015 Edition"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150315072518/http://mkt.unwto.org/en/publication/unwto-tourism-highlights-2014-edition">Arhivat</a> în <time datetime="2015-03-15">15 martie 2015</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. unwto.org.<span class="Z3988" title="ctx_ver=Z39.88-2004&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AMalta&rft.atitle=UNWTO+Tourism+Highlights%2C+2015+Edition&rft.genre=unknown&rft_id=http%3A%2F%2Fmkt.unwto.org%2Fen%2Fpublication%2Funwto-tourism-highlights-2014-edition&rft.jtitle=unwto.org&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal">  </li> <li id="cite_note-162"><a href="#cite_ref-162">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20071215013655/http://www.independent.com.mt/news.asp?newsitemid=57309">"More Maltese travel abroad"</a>. </li> <li id="cite_note-163"><a href="#cite_ref-163">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20091216064632/http://www.independent.com.mt/news.asp?newsitemid=61027">"M for Malta and medical tourism"</a>. </li> <li id="cite_note-164"><a href="#cite_ref-164">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.treatmentabroad.net/medical-tourism/news/november-2007/malta-popular-with-uk-medical-tourists">"Malta popular with UK medical tourists"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20091216023654/http://www.treatmentabroad.net/medical-tourism/news/november-2007/malta-popular-with-uk-medical-tourists/">Arhivat</a> în <time datetime="2009-12-16">16 decembrie 2009</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. </li> <li id="cite_note-Malta_signs_Cooperation_Agreement_with_ESA-165"><a href="#cite_ref-Malta_signs_Cooperation_Agreement_with_ESA_165-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.esa.int/esaCP/SEMH012YRYG_index_0.html">Malta signs Cooperation Agreement with ESA</a>. </li> <li id="cite_note-166"><a href="#cite_ref-166">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.scubed.org.mt/">"S-Cubed – Science Student Society"</a>. </li> <li id="cite_note-167"><a href="#cite_ref-167">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.uesa-mt.com/">"UESA – University Engineering Students Association"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20160926002212/http://www.uesa-mt.com/">Arhivat</a> în <time datetime="2016-09-26">26 septembrie 2016</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. uesa-mt.com. </li> <li id="cite_note-168"><a href="#cite_ref-168">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ictsamalta.org/">"ICTSA"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20150702151353/http://www.ictsamalta.org/">Arhivat</a> în <time datetime="2015-07-02">2 iulie 2015</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. ictsamalta.org. </li> <li id="cite_note-Census2005-169"><a href="#cite_ref-Census2005_169-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110920210030/http://www.nso.gov.mt/statdoc/document_file.aspx?id=1653">Census of Population and Housing 2005: Preliminary Report</a>. </li> <li id="cite_note-Demo2004-170">^ <a href="#cite_ref-Demo2004_170-0">a</a> <a href="#cite_ref-Demo2004_170-1">b</a> National Statistics Office (2005). </li> <li id="cite_note-NSO_20060711-171">^ <a href="#cite_ref-NSO_20060711_171-0">a</a> <a href="#cite_ref-NSO_20060711_171-1">b</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070927190022/http://www.nso.gov.mt/statdoc/document_file.aspx?id=1719">"World Population Day – 2006: Special Observances"</a> (Press release). </li> <li id="cite_note-172"><a href="#cite_ref-172">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/news/world-europe-13588834">"BBC News – Malta votes 'Yes' in divorce referendum"</a>. </li> <li id="cite_note-173"><a href="#cite_ref-173">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20040731001906/http://docs.justice.gov.mt/lom/legislation/english/leg/vol_6/chapt255.pdf">„"Chapter 255”</a> (PDF). Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://docs.justice.gov.mt/lom/legislation/english/leg/vol_6/chapt255.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2004-07-31">31 iulie 2004</time>. Accesat în <time datetime="2016-09-21">21 septembrie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%22Chapter+255.&rft_id=http%3A%2F%2Fdocs.justice.gov.mt%2Flom%2Flegislation%2Fenglish%2Fleg%2Fvol_6%2Fchapt255.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-174"><a href="#cite_ref-174">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.timesofmalta.com/articles/view/20080712/local/population-in-malta-gozo-exceeds-410-000">Timesofmalta.com – Population in Malta, Gozo exceeds 410,000</a>. </li> <li id="cite_note-cia.gov-175">^ <a href="#cite_ref-cia.gov_175-0">a</a> <a href="#cite_ref-cia.gov_175-1">b</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/mt.html">"The World Factbook"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20151016010540/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/mt.html">Arhivat</a> în <time datetime="2015-10-16">16 octombrie 2015</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. cia.gov. </li> <li id="cite_note-176"><a href="#cite_ref-176">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20141006114113/http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&plugin=1&language=en&pcode=tps00018">"Eurostat – Tables, Graphs and Maps Interface (TGM) table"</a>. europa.eu. </li> <li id="cite_note-constitution-177"><a href="#cite_ref-constitution_177-0">^</a> <cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20181001103554/http://justiceservices.gov.mt/DownloadDocument.aspx?app=lom&itemid=8566">„Constitution of Malta”</a> [Constituția Maltei]. Ministerul Justiției, Culturii și Guvernării Locale. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://justiceservices.gov.mt/DownloadDocument.aspx?app=lom&itemid=8566">original</a> la <time datetime="2018-10-01">1 octombrie 2018</time>. Accesat în <time datetime="2018-02-10">10 februarie 2018</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Constitution+of+Malta&rft.pub=Ministerul+Justi%C8%9Biei%2C+Culturii+%C8%99i+Guvern%C4%83rii+Locale&rft_id=http%3A%2F%2Fjusticeservices.gov.mt%2FDownloadDocument.aspx%3Fapp%3Dlom%26itemid%3D8566&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-MED-178">^ <a href="#cite_ref-MED_178-0">a</a> <a href="#cite_ref-MED_178-1">b</a> Joseph M. Brincat <a rel="nofollow" class="external text" href="http://macmillandictionaries.com/MED-Magazine/February2005/27-LI-Maltese.htm">Maltese – an unusual formula</a>, MED Magazine (February 2005) </li> <li id="cite_note-179"><a href="#cite_ref-179">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.aboutmalta.com/grazio/study2.html">"Evolution of the Maltese Language"</a>.<span class="Z3988" title="ctx_ver=Z39.88-2004&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AMalta&rft.btitle=Evolution+of+the+Maltese+Language&rft.genre=unknown&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.aboutmalta.com%2Fgrazio%2Fstudy2.html&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook">  </li> <li id="cite_note-180"><a href="#cite_ref-180">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_243_en.pdf">Europeans and their Languages</a>, 2006 </li> <li id="cite_note-LinguisticView-181">^ <a href="#cite_ref-LinguisticView_181-0">a</a> <a href="#cite_ref-LinguisticView_181-1">b</a> <a href="#cite_ref-LinguisticView_181-2">c</a> <a href="#cite_ref-LinguisticView_181-3">d</a> Ignasi Badia i Capdevila; <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www6.gencat.net/llengcat/noves/hm04primavera-estiu/a_badia2_3.htm">A view of the linguistic situation in Malta</a>; NovesSl; 2004. </li> <li id="cite_note-182"><a href="#cite_ref-182">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/country_profiles/1045691.stm">Country profile: Malta</a>. </li> <li id="cite_note-183"><a href="#cite_ref-183">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_237.en.pdf">"Europeans and languages"</a> (PDF). </li> <li id="cite_note-184"><a href="#cite_ref-184">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.newadvent.org/cathen/09574a.htm">"Malta"</a>. </li> <li id="cite_note-185"><a href="#cite_ref-185">^</a> G.F. Abela, Della Descrittione di Malta (1647) Malta. </li> <li id="cite_note-186"><a href="#cite_ref-186">^</a> A. Luttrell, The Making of Christian Malta: From the Early Middle Ages to 1530, Aldershot, Hants.: Ashgate Varorium, 2002 <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0860788490" class="internal mw-magiclink-isbn">ISBN 0-86078849-0</a>. </li> <li id="cite_note-187"><a href="#cite_ref-187">^</a> Yearbook of Jehovah's Witnesses. </li> <li id="cite_note-archive.maltatoday.com.mt-188">^ <a href="#cite_ref-archive.maltatoday.com.mt_188-0">a</a> <a href="#cite_ref-archive.maltatoday.com.mt_188-1">b</a> <a href="#cite_ref-archive.maltatoday.com.mt_188-2">c</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://archive.maltatoday.com.mt/2009/04/08/t5.html">"Malta Today"</a>. 2009-4-8.<span class="Z3988" title="ctx_ver=Z39.88-2004&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AMalta&rft.btitle=Malta+Today&rft.genre=unknown&rft_id=http%3A%2F%2Farchive.maltatoday.com.mt%2F2009%2F04%2F08%2Ft5.html&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook">  </li> <li id="cite_note-189"><a href="#cite_ref-189">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.state.gov/g/drl/rls/irf/2003/24422.htm">"International Religious Freedom Report 2003 – Malta"</a>. </li> <li id="cite_note-WorkPermits-190"><a href="#cite_ref-WorkPermits_190-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://europa.eu/youreurope/citizens/work/abroad/work-permits/index_en.htm">"EU Work permits and restrictions to labour market in EU countries-Your Europe"</a>. </li> <li id="cite_note-191"><a href="#cite_ref-191">^</a> <cite class="citation pressrelease"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20060723083938/http://www.foreign.gov.mt/showdoc.aspx?id=210&filesource=4&file=Press%20release%20EU%20Commissioners%20300106.pdf">„Frendo holds talks with three European Union Commission Members”</a> (PDF) (Press release). Valletta: Ministry of Foreign Affairs. <time datetime="2006-01-30">30 ianuarie 2006</time>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.foreign.gov.mt/showdoc.aspx?id=210&filesource=4&file=Press%20release%20EU%20Commissioners%20300106.pdf">original</a> (PDF) la <time datetime="2006-07-23">23 iulie 2006</time>. Accesat în <time datetime="2006-07-06">6 iulie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Frendo+holds+talks+with+three+European+Union+Commission+Members&rft.place=Valletta&rft.pub=Ministry+of+Foreign+Affairs&rft.date=2006-01-30&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.foreign.gov.mt%2Fshowdoc.aspx%3Fid%3D210%26filesource%3D4%26file%3DPress%2520release%2520EU%2520Commissioners%2520300106.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-192"><a href="#cite_ref-192">^</a> <cite class="citation news">Sandford, Daniel (<time datetime="2005-10-21">21 octombrie 2005</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/4365030.stm">„Immigrant frustration for Malta”</a>. BBC News Europe. Accesat în <time datetime="2007-10-12">12 octombrie 2007</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=BBC+News+Europe&rft.atitle=Immigrant+frustration+for+Malta&rft.date=2005-10-21&rft.aulast=Sandford&rft.aufirst=Daniel&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2F2%2Fhi%2Feurope%2F4365030.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-Frendo03072006-193"><a href="#cite_ref-Frendo03072006_193-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20060723083924/http://www.foreign.gov.mt/showdoc.aspx?id=210&filesource=4&file=Illegal%20Immigration%20-%20Statement%20for%20EU%20Ambassadors%20030706.pdf">"Statement by the Minister of Foreign Affairs Dr. Michael Frendo to resident EU Ambassadors on irregular immigration in Malta"</a> (PDF) (Press release). </li> <li id="cite_note-194"><a href="#cite_ref-194">^</a> Mediterranean migrants: Hundreds feared dead after boat capsizes URL: <a rel="nofollow" class="external free" href="https://www.bbc.com/news/world-europe-32371348">http://www.bbc.com/news/world-europe-32371348</a> </li> <li id="cite_note-195"><a href="#cite_ref-195">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.timesofmalta.com/articles/view/20060716/local/immigrants-refused-entry-into-malta.47557">"Immigrants refused entry into Malta"</a>. </li> <li id="cite_note-196"><a href="#cite_ref-196">^</a> Frendo, Michael (5 July 2005). </li> <li id="cite_note-197"><a href="#cite_ref-197">^</a> Jason Clenfield (11 March 2015). </li> <li id="cite_note-Jones-198">^ <a href="#cite_ref-Jones_198-0">a</a> <a href="#cite_ref-Jones_198-1">b</a> Jones, Huw R. (1973). </li> <li id="cite_note-Attard-199"><a href="#cite_ref-Attard_199-0">^</a> Attard, Lawrence E. (1989). </li> <li id="cite_note-King-200"><a href="#cite_ref-King_200-0">^</a> King, Russell (1979). </li> <li id="cite_note-201"><a href="#cite_ref-201">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.aboutmalta.com/grazio/education.html">"Education in Malta"</a>. </li> <li id="cite_note-202"><a href="#cite_ref-202">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.indexmundi.com/facts/malta/literacy-rate">"Malta – Literacy rate"</a>. </li> <li id="cite_note-203"><a href="#cite_ref-203">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090114113545/http://www.nso.gov.mt/statdoc/document_file.aspx?id=580">"Foreign Language Learning; National Statistics Office – Malta; 1 September 2004"</a>. gov.mt. </li> <li id="cite_note-204"><a href="#cite_ref-204">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://monitor.icef.com/2013/04/malta-on-the-rebound-language-student-arrivals-up-18-2-over-last-year/">"Malta on the rebound, language student arrivals up 18.2% over last year – ICEF Monitor – Market intelligence for international student recruitment"</a>. </li> <li id="cite_note-205"><a href="#cite_ref-205">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20091020134711/http://geocities.com/HotSprings/2615/medhist/hospital2.htm">"Civil Hospitals in Malta in the Last Two Hundred Years"</a>. </li> <li id="cite_note-206"><a href="#cite_ref-206">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070711220500/http://www.sahha.gov.mt/pages.aspx?page=156">"The Health Care System in Malta_1"</a>. </li> <li id="cite_note-207"><a href="#cite_ref-207">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20050305122930/http://www.gov.mt/servicecluster.asp?s=4&l=2">"Government of Malta – Health Services"</a>. </li> <li id="cite_note-208"><a href="#cite_ref-208">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.alloexpat.com/moving_to_malta_forum/healthcare-in-malta-t162.html">"Healthcare in Malta – Allo' Expat Malta"</a>. </li> <li id="cite_note-hopeandoptimism1-209">^ <a href="#cite_ref-hopeandoptimism1_209-0">a</a> <a href="#cite_ref-hopeandoptimism1_209-1">b</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.hopeandoptimism.com/essay.htm">"D. Cutajar, "An Overview of the Art of Malta""</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20081206001808/http://www.hopeandoptimism.com/essay.htm">Arhivat</a> în <time datetime="2008-12-06">6 decembrie 2008</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. </li> <li id="cite_note-MaltaInd-210"><a href="#cite_ref-MaltaInd_210-0">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.independent.com.mt/articles/2006-04-23/news/right-outside-my-window-90329/">"Right Outside my Window"</a>, The Malta Independent, 23 April 2006. </li> <li id="cite_note-211"><a href="#cite_ref-211">^</a> <cite class="citation news">Crary, David (<time datetime="2010-09-09">9 septembrie 2010</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://silentrebellion.newsvine.com/_news/2010/09/09/5079433-11-most-generous-countries-of-2010">„Study finds Americans in generous mood”</a>. The Huffington Post via Burlington Free Press.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Huffington+Post+via+Burlington+Free+Press&rft.atitle=Study+finds+Americans+in+generous+mood&rft.date=2010-09-09&rft.aulast=Crary&rft.aufirst=David&rft_id=http%3A%2F%2Fsilentrebellion.newsvine.com%2F_news%2F2010%2F09%2F09%2F5079433-11-most-generous-countries-of-2010&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-212"><a href="#cite_ref-212">^</a> "Patri Manwel Magri u l-Ipoġew", Lil Ħbiebna, November 2003, pp. 195–197. </li> <li id="cite_note-213"><a href="#cite_ref-213">^</a> Zarb, T. (1998) Folklore of An Island. </li> <li id="cite_note-214"><a href="#cite_ref-214">^</a> J. Cassar Pullicino, "A New Look at Old Customs", in <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=2TbaAAAAMAAJ">Studies in Maltese Folklore</a>, Malta University Press (1992). </li> <li id="cite_note-215"><a href="#cite_ref-215">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gozoandmalta.com/galleries/index.php/Isle-of-MTV-2012---Photos-by-Clint-Gerald-Attard">"Isle of MTV 2012"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120708022315/http://www.gozoandmalta.com/galleries/index.php/Isle-of-MTV-2012---Photos-by-Clint-Gerald-Attard">Arhivat</a> în <time datetime="2012-07-08">8 iulie 2012</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. gozoandmalta. </li> <li id="cite_note-216"><a href="#cite_ref-216">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.maltanewyearseve.com">"Malta New Years Eve Celebrations"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20101206100908/http://www.maltanewyearseve.com/">Arhivat</a> în <time datetime="2010-12-06">6 decembrie 2010</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. </li> <li id="cite_note-a1-217"><a href="#cite_ref-a1_217-0">^</a> Joseph Borg. </li> <li id="cite_note-218"><a href="#cite_ref-218">^</a> <cite class="citation news">Debattista, Martin (<time datetime="2011-10-20">20 octombrie 2011</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.timesofmalta.com/articles/view/20111020/technology/Analogue-TV-is-dead-Long-live-digital-TV-.389995">„Analogue TV is dead: Long live digital TV!”</a>. Times of Malta. Accesat în <time datetime="2016-03-03">3 martie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Times+of+Malta&rft.atitle=Analogue+TV+is+dead%3A+Long+live+digital+TV%21&rft.date=2011-10-20&rft.aulast=Debattista&rft.aufirst=Martin&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.timesofmalta.com%2Farticles%2Fview%2F20111020%2Ftechnology%2FAnalogue-TV-is-dead-Long-live-digital-TV-.389995&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /> </li> <li id="cite_note-219"><a href="#cite_ref-219">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.mca.org.mt/sites/default/files/attachments/reports/2013/cmr-sh-2012-report-24-04-2012.pdf">"MCA Communications Market Review, July to December 2012"</a> (PDF). </li> <li id="cite_note-220"><a href="#cite_ref-220">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20130515202638/http://nso.gov.mt/statdoc/document_file.aspx?id=3424">"Census of Population and Housing 2011 (Preliminary Report)"</a>. </li> <li id="cite_note-221"><a href="#cite_ref-221">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.youngvictorboxing.com.au/jeff_fenech2.htm">"Jeff Fenech"</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090326042826/http://www.youngvictorboxing.com.au/jeff_fenech2.htm">Arhivat</a> în <time datetime="2009-03-26">26 martie 2009</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.. </li> <li id="cite_note-222"><a href="#cite_ref-222">^</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="http://surfmalta.com/spots/">"Surf Malta"</a>.<span class="Z3988" title="ctx_ver=Z39.88-2004&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AMalta&rft.btitle=Surf+Malta&rft.genre=unknown&rft_id=http%3A%2F%2Fsurfmalta.com%2Fspots%2F&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook">  </li> </ol></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Surse">Surse</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=47" title="Modifică secțiunea: Surse" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=47" title="Edit section's source code: Surse">modificare sursă</a>]</div> <ul><li><cite class="citation book">Cramer, John Anthony (<time datetime="1828">1828</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=A38OAAAAQAAJ&printsec=frontcover">Geographical and Historical Description of Ancient Greece</a>. Clarendon Press. pp. 45–46.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Geographical+and+Historical+Description+of+Ancient+Greece&rft.pages=45-46&rft.pub=Clarendon+Press&rft.date=1828&rft.aulast=Cramer&rft.aufirst=John+Anthony&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3DA38OAAAAQAAJ%26printsec%3Dfrontcover&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20090716061437/http://www.maltastreetmap.com/">„Map of Malta and Gozo”</a>. Street Map of Malta and Gozo. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.maltastreetmap.com/">original</a> la <time datetime="2009-07-16">16 iulie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2009-04-10">10 aprilie 2009</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Street+Map+of+Malta+and+Gozo&rft.atitle=Map+of+Malta+and+Gozo&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.maltastreetmap.com%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988">  Mai multe valori specificate pentru <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|lucrare=</code> și <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|work=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#redundant_parameters" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gozo.us">„Photos of Gozo sister island of Malta”</a>. Photos of Gozo. Accesat în <time datetime="2006-11-17">17 noiembrie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Photos+of+Gozo&rft.atitle=Photos+of+Gozo+sister+island+of+Malta&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.gozo.us&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988">  Mai multe valori specificate pentru <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|lucrare=</code> și <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|work=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#redundant_parameters" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.pvv.org/~bct/malta/">„Photos of Malta”</a>. Photos of Malta. Accesat în <time datetime="2008-05-26">26 mai 2008</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Photos+of+Malta&rft.atitle=Photos+of+Malta&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.pvv.org%2F~bct%2Fmalta%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988">  Mai multe valori specificate pentru <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|lucrare=</code> și <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|work=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#redundant_parameters" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20151016010540/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/mt.html">„Malta”</a>. <a href="/wiki/The_World_Factbook" title="The World Factbook">The World Factbook</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/mt.html">original</a> la <time datetime="2015-10-16">16 octombrie 2015</time>. Accesat în <time datetime="2016-03-11">11 martie 2016</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=The+World+Factbook&rft.atitle=Malta&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.cia.gov%2Flibrary%2Fpublications%2Fthe-world-factbook%2Fgeos%2Fmt.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988">  Mai multe valori specificate pentru <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|lucrare=</code> și <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|work=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#redundant_parameters" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gov.mt">„Gov.mt”</a>. Government of Malta. Accesat în <time datetime="2005-11-01">1 noiembrie 2005</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Government+of+Malta&rft.atitle=Gov.mt&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.gov.mt&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988">  Mai multe valori specificate pentru <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|lucrare=</code> și <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|work=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#redundant_parameters" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20070613181149/http://www.omertaa.org/volumes/volume20071/index/index.html">Omertaa, Revista de Antropologie Aplicată</a> – Volumul 2007/1, Tematice Problema pe Malta</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Atribuiri">Atribuiri</h3>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=48" title="Modifică secțiunea: Atribuiri" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=48" title="Edit section's source code: Atribuiri">modificare sursă</a>]</div> <ul><li>Acest articol conține text din <a href="/wiki/Encyclop%C3%A6dia_Britannica_1911" title="Encyclopædia Britannica 1911">Encyclopædia Britannica 1911</a>, o publicație aparținând <a href="/wiki/Domeniu_public" title="Domeniu public">domeniului public</a>.</li> <li><cite class="citation encyclopaedia"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20091028215840/http://encarta.msn.com/encyclopedia_761555566/Malta.html">Malta</a>. Arhivat din <a rel="nofollow" class="external text" href="https://encarta.msn.com/encyclopedia_761555566/Malta.html">original</a> la <time datetime="2009-10-28">28 octombrie 2009</time>. Accesat în <time datetime="2005-11-01">1 noiembrie 2005</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Malta&rft_id=http%3A%2F%2Fencarta.msn.com%2Fencyclopedia_761555566%2FMalta.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988">  Mai multe valori specificate pentru <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|accessdate=</code> și <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|access-date=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#redundant_parameters" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Bibliografie">Bibliografie</h2>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=49" title="Modifică secțiunea: Bibliografie" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=49" title="Edit section's source code: Bibliografie">modificare sursă</a>]</div> <ul><li><cite class="citation news"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://news.bbc.co.uk/onthisday/hi/dates/stories/april/15/newsid_3530000/3530301.stm">„1942: Malta gets George Cross for bravery”</a>. BBC "On this day". <time datetime="1942-04-15">15 aprilie 1942</time>. Accesat în <time datetime="2006-06-22">22 iunie 2006</time>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=BBC+%22On+this+day%22&rft.atitle=1942%3A+Malta+gets+George+Cross+for+bravery&rft.date=1942-04-15&rft_id=http%3A%2F%2Fnews.bbc.co.uk%2Fonthisday%2Fhi%2Fdates%2Fstories%2Fapril%2F15%2Fnewsid_3530000%2F3530301.stm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite class="citation book">Jones, H. Bowen (<time datetime="1962">1962</time>). Malta Background for Development. Dhurham College. <a href="/wiki/OCLC" title="OCLC">OCLC</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/oclc/204863">204863</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Malta+Background+for+Development&rft.pub=Dhurham+College&rft.date=1962&rft_id=info%3Aoclcnum%2F204863&rft.aulast=Jones&rft.aufirst=H.+Bowen&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988">  Parametru necunoscut <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|arată-autori=</code> ignorat (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#parameter_ignored" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)<link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="CITEREFCassar2000" class="citation book">Cassar, Carmel (<time datetime="2000">2000</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=c3nJnQEACAAJ">A Concise History of Malta</a>. <a href="/w/index.php?title=Msida&action=edit&redlink=1" class="new" title="Msida — pagină inexistentă">Msida</a>⁠(<a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q585187" class="extiw" title="d:Q585187">d</a>): Mireva Publications. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1870579526" title="Special:Referințe în cărți/1870579526">1870579526</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=A+Concise+History+of+Malta&rft.place=%3AMsida%3Csup%3E%3Csmall%3E%E2%81%A0%28%3Cspan+title%3D%22Msida+la+Wikidata%22%3Ed%3C%2Fspan%3E%29%3C%2Fsmall%3E%3C%2Fsup%3E&rft.pub=Mireva+Publications&rft.date=2000&rft.isbn=1870579526&rft.aulast=Cassar&rft.aufirst=Carmel&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.com%2Fbooks%3Fid%3Dc3nJnQEACAAJ&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li>Correggio, Francesco Balbi di <cite id="CITEREFFrancesco_Balbi_di_Correggio_1568_translated_Ernle_Bradford1965" class="citation book">Francesco Balbi di Correggio 1568 translated Ernle Bradford (<time datetime="1965">1965</time>). „chapter II”. The Siege Of Malta 1565. Penguin 2003. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-14-101202-1" title="Special:Referințe în cărți/0-14-101202-1">0-14-101202-1</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=bookitem&rft.atitle=chapter+II&rft.btitle=The+Siege+Of+Malta+1565&rft.pub=Penguin+2003&rft.date=1965&rft.isbn=0-14-101202-1&rft.au=Francesco+Balbi+di+Correggio+1568+translated+Ernle+Bradford&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite class="citation book">Carolyn Bain (<time datetime="2004">2004</time>). Malta. Lonely Planet Publication. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/1-74059-178-X" title="Special:Referințe în cărți/1-74059-178-X">1-74059-178-X</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Malta&rft.pub=Lonely+Planet+Publication&rft.date=2004&rft.isbn=1-74059-178-X&rft.au=Carolyn+Bain&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li>Charles Mifsud, The Climatological History of The Maltese Islands, Minerva 1984</li> <li><cite class="citation book">Paul Williams (<time datetime="2009">2009</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.pen-and-sword.co.uk/?product_id=1860">Malta – Island Under Siege</a>. Pen and Sword Books. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-84884-012-6" title="Special:Referințe în cărți/978-1-84884-012-6">978-1-84884-012-6</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Malta+%E2%80%93+Island+Under+Siege&rft.pub=Pen+and+Sword+Books&rft.date=2009&rft.isbn=978-1-84884-012-6&rft.au=Paul+Williams&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.pen-and-sword.co.uk%2F%3Fproduct_id%3D1860&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite id="DIC_11" class="citation book">Rudolf, Uwe Jens; Berg, W. G. (<time datetime="2010">2010</time>). Historical Dictionary of Malta. USA: Scarecrow Press. p. 43. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9780810853171" title="Special:Referințe în cărți/9780810853171">9780810853171</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Historical+Dictionary+of+Malta&rft.place=USA&rft.pages=43&rft.pub=Scarecrow+Press&rft.date=2010&rft.isbn=9780810853171&rft.aulast=Rudolf&rft.aufirst=Uwe+Jens&rft.au=Berg%2C+W.+G.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li> <li><cite class="citation book">United Nations Development Programme (<time datetime="2006">2006</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="http://hdr.undp.org/reports/global/2005/">Human Development Report 2005 – International cooperation at a crossroads: Aid, trade and security in an unequal world</a>. Oxford University Press. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/0-19-522146-X" title="Special:Referințe în cărți/0-19-522146-X">0-19-522146-X</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Human+Development+Report+2005+%E2%80%93+International+cooperation+at+a+crossroads%3A+Aid%2C+trade+and+security+in+an+unequal+world&rft.pub=Oxford+University+Press&rft.date=2006&rft.isbn=0-19-522146-X&rft.au=United+Nations+Development+Programme&rft_id=http%3A%2F%2Fhdr.undp.org%2Freports%2Fglobal%2F2005%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3AMalta" class="Z3988"> <link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537" /></li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Lectură_suplimentară">Lectură suplimentară</h2>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=50" title="Modifică secțiunea: Lectură suplimentară" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=50" title="Edit section's source code: Lectură suplimentară">modificare sursă</a>]</div> <ul><li>Bianco, Lino. Freedom Monument, Malta: Conceptual Design Sketches and Ultimate Realisation. În: Transilvania, no. 10, p. 60-76, 2023 (accesibil <a rel="nofollow" class="external text" href="https://revistatransilvania.ro/wp-content/uploads/2023/12/RT10-2023-Bianco-revised.pdf">online</a>) ISSN 0255-0539</li> <li>Zahra, Lorenzo. Freedom monument needs to be renewed. Times of Malta, December 5, 2013, 15 (vezi: https://timesofmalta.com/ articles/view/Freedom-monument-needs-to-be-renewed.497629).</li> <li>Xuereb, Anthony. Making of a monument. În: Times of Malta, March 31, 2017, p.16.</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Vezi_și">Vezi și</h2>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=51" title="Modifică secțiunea: Vezi și" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=51" title="Edit section's source code: Vezi și">modificare sursă</a>]</div> <ul><li><a href="/wiki/Malta_(protectorat)" title="Malta (protectorat)">Malta (protectorat)</a></li></ul> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Legături_externe">Legături externe</h2>[<a href="/w/index.php?title=Malta&veaction=edit&section=52" title="Modifică secțiunea: Legături externe" class="mw-editsection-visualeditor">modificare</a> | <a href="/w/index.php?title=Malta&action=edit&section=52" title="Edit section's source code: Legături externe">modificare sursă</a>]</div> <ul><li><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Commons-logo.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/20px-Commons-logo.svg.png" decoding="async" width="12" height="16" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/40px-Commons-logo.svg.png 2x" data-file-width="1024" data-file-height="1376" /></a> Materiale media legate de <a class="external text" href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Malta?uselang=ro">Malta</a> la <a href="/wiki/Wikimedia_Commons" title="Wikimedia Commons">Wikimedia Commons</a></li></ul> <dl><dt>Guvernul</dt></dl> <ul><li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.gov.mt/">Gov. mt</a> – site-ul oficial al Guvernului Maltez </li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://justiceservices.gov.mt/LOM.aspx?pageid=24">Legile din Malta</a> – Site-ul oficial al Legilor din Malta.</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.afm.gov.mt/">Forțelor Armate Malteze</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20120415023934/http://afm.gov.mt/">Arhivat</a> în <time datetime="2012-04-15">15 aprilie 2012</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mepa.org.mt/">Autoritatea Malteză de Mediu și de Planificare</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20081208023159/http://www.mepa.org.mt/">Arhivat</a> în <time datetime="2008-12-08">8 decembrie 2008</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>.: <a href="/wiki/GIS" class="mw-redirect" title="GIS">GIS</a></li></ul> <dl><dt>Informații generale</dt></dl> <ul><li><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/mt.html">Malta</a> la <a href="/wiki/The_World_Factbook" title="The World Factbook">The World Factbook</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://ucblibraries.colorado.edu/govpubs/for/malta.htm">Malta</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20081015235341/http://ucblibraries.colorado.edu/govpubs/for/malta.htm">Arhivat</a> în <time datetime="2008-10-15">15 octombrie 2008</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. de la UCB Biblioteci GovPubs</li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.curlie.org/Regional/Europe/Malta/">Malta</a> pe <a href="/wiki/Curlie" title="Curlie">Curlie</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.bbc.co.uk/news/world-europe-17597837">Malta profil</a> de la <a href="/wiki/BBC_News" title="BBC News">BBC News</a></li> <li class="mw-empty-elt"></li> <li><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Atlas_of_Malta" class="extiw" title="commons:Atlas of Malta">Atlasul Wikimedia pentru Malta</a></li> <li><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/Openstreetmap_logo.svg/16px-Openstreetmap_logo.svg.png" decoding="async" width="16" height="16" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/Openstreetmap_logo.svg/24px-Openstreetmap_logo.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b0/Openstreetmap_logo.svg/32px-Openstreetmap_logo.svg.png 2x" data-file-width="256" data-file-height="256" /> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.openstreetmap.org/browse/relation/365307">Date geografice legate de Malta</a> la <a href="/wiki/OpenStreetMap" title="OpenStreetMap">OpenStreetMap</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.wix.com/btrcameron/migrationmalta">Migrația Malta</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20110406130026/http://www.wix.com/btrcameron/migrationmalta">Arhivat</a> în <time datetime="2011-04-06">6 aprilie 2011</time>, la <a href="/wiki/Wayback_Machine" title="Wayback Machine">Wayback Machine</a>. – O sursă de informații privind imigrația și Malta (articole științifice, documente de politici, comunicate de presă etc.)</li></ul> <dl><dt>Mass-Media</dt></dl> <ul><li><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.timesofmalta.com/">Times of Malta</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.mfc.com.mt/">Comisia Malteză de Film</a></li></ul> <dl><dt>Călătorie</dt></dl> <ul><li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.visitmalta.com/">Site-ul oficialul de turism</a></li> <li><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.maltaattraction.com/">Valletta Living History</a></li></ul> <div style="text-align:center"> <table class="toc noprint" cellpadding="0" width="95%" cellspacing="2" style="align:center; text-align:center;clear:all;"> <tbody><tr> <th rowspan="2"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Malta.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Malta.svg/90px-Flag_of_Malta.svg.png" decoding="async" width="90" height="60" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Malta.svg/135px-Flag_of_Malta.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Malta.svg/180px-Flag_of_Malta.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></a> </th> <th bgcolor="#EEE8AA">Subiecte <a class="mw-selflink selflink">Malta</a> — <a href="/wiki/Categorie:Maltezi" title="Categorie:Maltezi">Maltezi</a> — Limbile <a href="/wiki/Limba_maltez%C4%83" title="Limba malteză">malteză</a> și <a href="/wiki/Limba_englez%C4%83" title="Limba engleză">engleză</a> <div style="float:right; width:5em;"><div class="noprint plainlinks" style="padding:0; font-size:xx-small; color:var(--color-base, #000); white-space:nowrap; ;"><a href="/wiki/Format:Subiecte_Malta" title="Format:Subiecte Malta">v</a> • <a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Subiecte_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Subiecte Malta — pagină inexistentă">d</a> • <a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Subiecte_Malta&action=edit">m</a></div></div> </th></tr> <tr> <td style="font-size:95%"> <a href="/w/index.php?title=Ap%C4%83rarea_Maltei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Apărarea Maltei — pagină inexistentă">Apărare</a>  • <a href="/w/index.php?title=List%C4%83_de_localit%C4%83%C8%9Bi_din_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Listă de localități din Malta — pagină inexistentă">Așezări</a>  • <a href="/wiki/La_Valletta" class="mw-redirect" title="La Valletta">Capitala</a>  • <a href="/w/index.php?title=Clima_Maltei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Clima Maltei — pagină inexistentă">Climă</a>  • <a href="/w/index.php?title=List%C4%83_de_conduc%C4%83tori_ai_Maltei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Listă de conducători ai Maltei — pagină inexistentă">Conducători</a>  • <a href="/w/index.php?title=Cultura_Maltei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Cultura Maltei — pagină inexistentă">Cultură</a>  • <a href="/wiki/Demografia_Maltei" title="Demografia Maltei">Demografie</a> <a href="/wiki/Economia_Maltei" title="Economia Maltei">Economie</a>  • <a href="/w/index.php?title=Educa%C8%9Bia_%C3%AEn_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Educația în Malta — pagină inexistentă">Educație</a>  • <a href="/w/index.php?title=Fauna_Maltei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Fauna Maltei — pagină inexistentă">Faună</a>  • <a href="/w/index.php?title=Flora_Maltei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Flora Maltei — pagină inexistentă">Floră</a>  • <a href="/wiki/Geografia_Maltei" title="Geografia Maltei">Geografie</a>  • <a href="/w/index.php?title=Hidrografia_Maltei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hidrografia Maltei — pagină inexistentă">Hidrografie</a>  • <a href="/wiki/Istoria_Maltei" title="Istoria Maltei">Istorie</a>  • <a href="/wiki/Lista_ora%C8%99elor_din_Malta" title="Lista orașelor din Malta">Orașe</a>  • <a href="/wiki/Politica_Maltei" title="Politica Maltei">Politică</a> <a href="/w/index.php?title=S%C4%83n%C4%83tatea_%C3%AEn_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sănătatea în Malta — pagină inexistentă">Sănătate</a>  • <a href="/w/index.php?title=Sportul_%C3%AEn_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sportul în Malta — pagină inexistentă">Sport</a>  • <a href="/wiki/Steagul_Maltei" class="mw-redirect" title="Steagul Maltei">Steag</a>  • <a href="/wiki/Stema_Maltei" title="Stema Maltei">Stemă</a>  • <a href="/wiki/Regiunile_Maltei" title="Regiunile Maltei">Subdiviziuni</a>  • <a href="/w/index.php?title=Turismul_%C3%AEn_Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Turismul în Malta — pagină inexistentă">Turism</a>  • • <a href="/wiki/Categorie:Cioturi_Malta" title="Categorie:Cioturi Malta">Cioturi</a>  • • <a href="/wiki/Categorie:Formate_Malta" title="Categorie:Formate Malta">Formate</a>  • • <a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Malta" class="extiw" title="commons:Category:Malta">Imagini</a>  • • <a href="/w/index.php?title=Portal:Malta&action=edit&redlink=1" class="new" title="Portal:Malta — pagină inexistentă">Portal</a> </td></tr></tbody></table></div> <div role="navigation" class="navbox" aria-labelledby="Microstate_europene" style="padding:3px"><table class="nowraplinks collapsible autocollapse navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="col" class="navbox-title" colspan="2"><div class="plainlinks hlist navbar mini"><ul><li class="nv-view"><a href="/wiki/Format:Microstate_europene" title="Format:Microstate europene"><abbr title="Vizualizează acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">v</abbr></a></li><li class="nv-talk"><a href="/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Format:Microstate_europene&action=edit&redlink=1" class="new" title="Discuție Format:Microstate europene — pagină inexistentă"><abbr title="Discută acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">d</abbr></a></li><li class="nv-edit"><a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Microstate_europene&action=edit"><abbr title="Modifică acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">m</abbr></a></li></ul></div><div id="Microstate_europene" class="whiteText" style="font-size:100%;margin:0 4em"><a href="/wiki/Microstat" title="Microstat">Microstate</a> <a href="/wiki/Microstate_europene" title="Microstate europene">europene</a></div></th></tr><tr><td colspan="2" class="navbox-list navbox-odd" style="width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Andorra" title="Andorra"><img alt="Andorra" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/19/Flag_of_Andorra.svg/22px-Flag_of_Andorra.svg.png" decoding="async" width="22" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/19/Flag_of_Andorra.svg/33px-Flag_of_Andorra.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/19/Flag_of_Andorra.svg/43px-Flag_of_Andorra.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="700" /></a> <a href="/wiki/Andorra" title="Andorra">Andorra</a> · <a href="/wiki/Liechtenstein" title="Liechtenstein"><img alt="Liechtenstein" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/47/Flag_of_Liechtenstein.svg/40px-Flag_of_Liechtenstein.svg.png" decoding="async" width="23" height="14" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/47/Flag_of_Liechtenstein.svg/60px-Flag_of_Liechtenstein.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="600" /></a> <a href="/wiki/Liechtenstein" title="Liechtenstein">Liechtenstein</a> · <a href="/wiki/Malta" title="Malta"><img alt="Malta" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Malta.svg/23px-Flag_of_Malta.svg.png" decoding="async" width="23" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Malta.svg/35px-Flag_of_Malta.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Malta.svg/45px-Flag_of_Malta.svg.png 2x" data-file-width="900" data-file-height="600" /></a> <a class="mw-selflink selflink">Malta</a> · <a href="/wiki/Monaco" title="Monaco"><img alt="Monaco" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ea/Flag_of_Monaco.svg/19px-Flag_of_Monaco.svg.png" decoding="async" width="19" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ea/Flag_of_Monaco.svg/29px-Flag_of_Monaco.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ea/Flag_of_Monaco.svg/38px-Flag_of_Monaco.svg.png 2x" data-file-width="1000" data-file-height="800" /></a> <a href="/wiki/Monaco" title="Monaco">Monaco</a> · <a href="/wiki/San_Marino" title="San Marino"><img alt="San Marino" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b1/Flag_of_San_Marino.svg/20px-Flag_of_San_Marino.svg.png" decoding="async" width="20" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b1/Flag_of_San_Marino.svg/31px-Flag_of_San_Marino.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b1/Flag_of_San_Marino.svg/40px-Flag_of_San_Marino.svg.png 2x" data-file-width="800" data-file-height="600" /></a> <a href="/wiki/San_Marino" title="San Marino">San Marino</a> · <a href="/wiki/Vatican" title="Vatican"><img alt="Vatican" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b3/Flag_of_Vatican_City_%282023%E2%80%93present%29.svg/20px-Flag_of_Vatican_City_%282023%E2%80%93present%29.svg.png" decoding="async" width="15" height="15" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b3/Flag_of_Vatican_City_%282023%E2%80%93present%29.svg/40px-Flag_of_Vatican_City_%282023%E2%80%93present%29.svg.png 1.5x" data-file-width="1000" data-file-height="1000" /></a> <a href="/wiki/Vatican" title="Vatican">Vatican</a></div></td></tr></tbody></table></div><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16786155">.mw-parser-output .navbox{box-sizing:border-box;border:1px solid #a2a9b1;width:100%;clear:both;font-size:88%;text-align:center;padding:1px;margin:0 auto 0}.mw-parser-output .navbox .navbox{margin-top:0}.mw-parser-output .navbox+.navbox,.mw-parser-output .navbox+.navbox-styles+.navbox{margin-top:-1px}.mw-parser-output .navbox-inner,.mw-parser-output .navbox-subgroup{width:100%}.mw-parser-output .navbox-group,.mw-parser-output .navbox-title,.mw-parser-output .navbox-abovebelow{padding:0.25em 1em;line-height:1.5em;text-align:center}.mw-parser-output .navbox-group{white-space:nowrap;text-align:right}.mw-parser-output .navbox,.mw-parser-output .navbox-subgroup{background-color:#fdfdfd}.mw-parser-output .navbox-list{line-height:1.5em;border-color:#fdfdfd}.mw-parser-output .navbox-list-with-group{text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid}.mw-parser-output tr+tr>.navbox-abovebelow,.mw-parser-output tr+tr>.navbox-group,.mw-parser-output tr+tr>.navbox-image,.mw-parser-output tr+tr>.navbox-list{border-top:2px solid #fdfdfd}.mw-parser-output .navbox-title{background-color:#ccf}.mw-parser-output .navbox-abovebelow,.mw-parser-output .navbox-group,.mw-parser-output .navbox-subgroup .navbox-title{background-color:#ddf}.mw-parser-output .navbox-subgroup .navbox-group,.mw-parser-output .navbox-subgroup .navbox-abovebelow{background-color:#e6e6ff}.mw-parser-output .navbox-even{background-color:#f7f7f7}.mw-parser-output .navbox-odd{background-color:transparent}.mw-parser-output .navbox .hlist td dl,.mw-parser-output .navbox .hlist td ol,.mw-parser-output .navbox .hlist td ul,.mw-parser-output .navbox td.hlist dl,.mw-parser-output .navbox td.hlist ol,.mw-parser-output .navbox td.hlist ul{padding:0.125em 0}.mw-parser-output .navbox .navbar{display:block;font-size:100%}.mw-parser-output .navbox-title .navbar{float:left;text-align:left;margin-right:0.5em}body.skin--responsive .mw-parser-output .navbox-image img{max-width:none!important}@media print{body.ns-0 .mw-parser-output .navbox{display:none!important}}@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-image,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-list{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-subgroup,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-group,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-even,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-abovebelow,html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbox-title{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .whiteText{color:#fff}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-image,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-list{background:inherit!important;color:inherit!important;border-top:2px solid #fdfdfd!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-subgroup,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-group,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-even,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-abovebelow,html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbox-title{background:inherit!important;color:inherit!important;border-color:#54595d!important}html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .whiteText{color:#fff}}html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .navbar li a abbr{color:var(--color-base)!important;background:transparent!important}@media(prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .navbar li a abbr{color:var(--color-base)!important;background:transparent!important}}@media print{.mw-parser-output .navbar{display:none!important}}</style> <div role="navigation" class="navbox" aria-labelledby="Uniunea_Europeană_și_țări_candidate_la_extindere" style="padding:3px"><table class="nowraplinks collapsible autocollapse navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="col" class="navbox-title" colspan="3"><div class="plainlinks hlist navbar mini"><ul><li class="nv-view"><a href="/wiki/Format:TariUE" title="Format:TariUE"><abbr title="Vizualizează acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">v</abbr></a></li><li class="nv-talk"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:TariUE" title="Discuție Format:TariUE"><abbr title="Discută acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">d</abbr></a></li><li class="nv-edit"><a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:TariUE&action=edit"><abbr title="Modifică acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">m</abbr></a></li></ul></div><div id="Uniunea_Europeană_și_țări_candidate_la_extindere" class="whiteText" style="font-size:100%;margin:0 4em"><a href="/wiki/Uniunea_European%C4%83" title="Uniunea Europeană">Uniunea Europeană</a> și <a href="/wiki/Extinderea_Uniunii_Europene" title="Extinderea Uniunii Europene">țări candidate la extindere</a></div></th></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%">Țări membre</th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a> · <a href="/wiki/Belgia" title="Belgia">Belgia</a> · <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> · <a href="/wiki/Cehia" title="Cehia">Cehia</a> · <a href="/wiki/Cipru" title="Cipru">Cipru</a> · <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> · <a href="/wiki/Danemarca" title="Danemarca">Danemarca</a> · <a href="/wiki/Estonia" title="Estonia">Estonia</a> · <a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda">Finlanda</a> · <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> · <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a> · <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a> · <a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a> · <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> · <a href="/wiki/Letonia" title="Letonia">Letonia</a> · <a href="/wiki/Lituania" title="Lituania">Lituania</a> · <a href="/wiki/Luxemburg" title="Luxemburg">Luxemburg</a> · <a class="mw-selflink selflink">Malta</a> · <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a> · <a href="/wiki/Portugalia" title="Portugalia">Portugalia</a> · <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> · <a href="/wiki/Slovacia" title="Slovacia">Slovacia</a> · <a href="/wiki/Slovenia" title="Slovenia">Slovenia</a> · <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a> · <a href="/wiki/Suedia" title="Suedia">Suedia</a> · <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Țările de Jos">Țările de Jos</a> · <a href="/wiki/Ungaria" title="Ungaria">Ungaria</a></div></td><td class="navbox-image" rowspan="3" style="width:1px;padding:0px 0px 0px 2px"><div><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Europe.svg" class="mw-file-description" title="Uniunea Europeană"><img alt="Uniunea Europeană" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/75px-Flag_of_Europe.svg.png" decoding="async" width="75" height="50" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/113px-Flag_of_Europe.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b7/Flag_of_Europe.svg/150px-Flag_of_Europe.svg.png 2x" data-file-width="810" data-file-height="540" /></a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%">Țări candidate</th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Albania" title="Albania">Albania</a> · <a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Macedonia de Nord</a> · <a href="/wiki/Rela%C8%9Biile_dintre_Republica_Moldova_%C8%99i_Uniunea_European%C4%83" title="Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană">Republica Moldova</a> · <a href="/wiki/Muntenegru" title="Muntenegru">Muntenegru</a> · <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a> · <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a> · <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%">Țări aplicante</th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia și Herțegovina</a> · <a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a></div></td></tr></tbody></table></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16786155" /> <div role="navigation" class="navbox" aria-labelledby="Țări_și_teritorii_din_Europa" style="padding:3px"><table class="nowraplinks collapsible autocollapse navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="col" class="navbox-title" colspan="3"><div class="plainlinks hlist navbar mini"><ul><li class="nv-view"><a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Format:Țări europene"><abbr title="Vizualizează acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">v</abbr></a></li><li class="nv-talk"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie_Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Discuție Format:Țări europene"><abbr title="Discută acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">d</abbr></a></li><li class="nv-edit"><a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:%C8%9A%C4%83ri_europene&action=edit"><abbr title="Modifică acest format" style=";;border:none;-moz-box-shadow:none;-webkit-box-shadow:none;box-shadow:none;">m</abbr></a></li></ul></div><div id="Țări_și_teritorii_din_Europa" class="whiteText" style="font-size:100%;margin:0 4em"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">Țări și teritorii din Europa</a></div></th></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><a href="/wiki/List%C4%83_de_%C8%9B%C4%83ri_europene" class="mw-redirect" title="Listă de țări europene">State suverane</a></div></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><div> <a href="/wiki/Albania" title="Albania">Albania</a> · <a href="/wiki/Andorra" title="Andorra">Andorra</a> · <a href="/wiki/Armenia" title="Armenia">Armenia</a>2 · <a href="/wiki/Austria" title="Austria">Austria</a> · <a href="/wiki/Azerbaidjan" title="Azerbaidjan">Azerbaidjan</a>1 · <a href="/wiki/Belarus" title="Belarus">Belarus</a> · <a href="/wiki/Belgia" title="Belgia">Belgia</a> · <a href="/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovina" title="Bosnia și Herțegovina">Bosnia și Herțegovina</a> · <a href="/wiki/Bulgaria" title="Bulgaria">Bulgaria</a> · <a href="/wiki/Cehia" title="Cehia">Cehia</a> · <a href="/wiki/Cipru" title="Cipru">Cipru</a>2 · <a href="/wiki/Croa%C8%9Bia" title="Croația">Croația</a> · <a href="/wiki/Danemarca" title="Danemarca">Danemarca</a> · <a href="/wiki/Elve%C8%9Bia" title="Elveția">Elveția</a> · <a href="/wiki/Estonia" title="Estonia">Estonia</a> · <a href="/wiki/Finlanda" title="Finlanda">Finlanda</a> · <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> · <a href="/wiki/Georgia" title="Georgia">Georgia</a>1 · <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a> · <a href="/wiki/Grecia" title="Grecia">Grecia</a>  · <a href="/wiki/Irlanda" title="Irlanda">Irlanda</a> · <a href="/wiki/Islanda" title="Islanda">Islanda</a> · 3 <a href="/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> · <a href="/wiki/Kazahstan" title="Kazahstan">Kazahstan</a> · 1 <a href="/wiki/Letonia" title="Letonia">Letonia</a> · <a href="/wiki/Liechtenstein" title="Liechtenstein">Liechtenstein</a> · <a href="/wiki/Lituania" title="Lituania">Lituania</a> · <a href="/wiki/Luxemburg" title="Luxemburg">Luxemburg</a> · <a href="/wiki/Macedonia_de_Nord" title="Macedonia de Nord">Macedonia de Nord</a> · <a class="mw-selflink selflink">Malta</a> · <a href="/wiki/Republica_Moldova" title="Republica Moldova">Republica Moldova</a> · <a href="/wiki/Monaco" title="Monaco">Monaco</a> · <a href="/wiki/Muntenegru" title="Muntenegru">Muntenegru</a> · <a href="/wiki/Norvegia" title="Norvegia">Norvegia</a> · <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a> · <a href="/wiki/Portugalia" title="Portugalia">Portugalia</a> · <a href="/wiki/Regatul_Unit" class="mw-redirect" title="Regatul Unit">Regatul Unit</a> · <a href="/wiki/Rom%C3%A2nia" title="România">România</a> · <a href="/wiki/Rusia" title="Rusia">Rusia</a>1 · <a href="/wiki/San_Marino" title="San Marino">San Marino</a> · <a href="/wiki/Serbia" title="Serbia">Serbia</a> · <a href="/wiki/Slovacia" title="Slovacia">Slovacia</a> · <a href="/wiki/Slovenia" title="Slovenia">Slovenia</a> · <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a> · <a href="/wiki/Suedia" title="Suedia">Suedia</a> · <a href="/wiki/Turcia" title="Turcia">Turcia</a>1 · <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Țările de Jos">Țările de Jos</a> · <a href="/wiki/Ucraina" title="Ucraina">Ucraina</a> · <a href="/wiki/Ungaria" title="Ungaria">Ungaria</a> · <a href="/wiki/Vatican" title="Vatican">Vatican</a>4 </div></div></td><td class="navbox-image" rowspan="4" style="width:1px;padding:0px 0px 0px 2px"><div><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Europe_(orthographic_projection).svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/250px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png" decoding="async" width="150" height="150" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg/330px-Europe_%28orthographic_projection%29.svg.png 2x" data-file-width="541" data-file-height="541" /></a></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">State cu recunoaștere limitată</a></div></th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><div> <a href="/wiki/Abhazia" title="Abhazia">Abhazia</a>2 · <a href="/wiki/Republica_Turc%C4%83_a_Ciprului_de_Nord" title="Republica Turcă a Ciprului de Nord">Ciprul de Nord</a>1 · <a href="/wiki/Republica_Kosovo" class="mw-redirect" title="Republica Kosovo">Kosovo</a> · <a href="/wiki/Osetia_de_Sud" title="Osetia de Sud">Osetia de Sud</a>2 · <a href="/wiki/Republica_Moldoveneasc%C4%83_Nistrean%C4%83" title="Republica Moldovenească Nistreană">Republica Moldovenească Nistreană</a> </div></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;"><a href="/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C8%99i_teritoriilor_nesuverane_europene" title="Lista țărilor și teritoriilor nesuverane europene">Teritorii nesuverane</a></div></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><div> </div><table class="nowraplinks navbox-subgroup" style="border-spacing:0"><tbody><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%;padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Danemarca</div></div></th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Insulele_Feroe" title="Insulele Feroe">Insulele Feroe</a>3</div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%;padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Regatul Unit</div></div></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Akrotiri_%C8%99i_Dhekelia" title="Akrotiri și Dhekelia">Akrotiri și Dhekelia</a>2 · <a href="/wiki/Gibraltar" title="Gibraltar">Gibraltar</a> · <a href="/wiki/Guernsey" title="Guernsey">Guernsey</a> · <a href="/wiki/Insula_Man" title="Insula Man">Insula Man</a> · <a href="/wiki/Insula_Jersey" title="Insula Jersey">Jersey</a></div></td></tr></tbody></table><div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16786155" /> </div></div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Teritorii suverane</div></th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><div> </div><table class="nowraplinks navbox-subgroup" style="border-spacing:0"><tbody><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%;padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Finlanda</div></div></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Insulele_%C3%85land" title="Insulele Åland">Insulele Åland</a> (regiune autonomă supusă <a href="/wiki/Conven%C8%9Bia_%C3%85land" class="mw-redirect" title="Convenția Åland">convenției Åland</a> din 1921)</div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%;padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Norvegia</div></div></th><td class="navbox-list navbox-even" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"><a href="/wiki/Svalbard" title="Svalbard">Svalbard</a> (zonă neîncorporată care face obiectul <a href="/wiki/Tratatul_Svalbardului" title="Tratatul Svalbardului">Tratatul Svalbardului</a>)</div></td></tr><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%;padding-left:0em;padding-right:0em;width:relative"><div style="padding:0em 0.75em;"><div class="center" style="width:auto; margin-left:auto; margin-right:auto;">Regatul Unit</div></div></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <a href="/wiki/Anglia" title="Anglia">Anglia</a> · <a href="/wiki/%C8%9Aara_Galilor" title="Țara Galilor">Țara Galilor</a> · <a href="/wiki/Sco%C8%9Bia" title="Scoția">Scoția</a> · <a href="/wiki/Irlanda_de_Nord" title="Irlanda de Nord">Irlanda de Nord</a> (în baza <a href="/wiki/Acordul_de_la_Belfast" title="Acordul de la Belfast">Acordului de la Belfast</a>)</div></td></tr></tbody></table><div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16786155" /> </div></div></td></tr><tr><td class="navbox-abovebelow" colspan="3"><div>1 Întinde granița convențională dintre Europa și un alt continent. 2 Este considerat european din motive culturale, politice și istorice, dar se află geografic în Asia de Vest. 3 Insulele oceanice aflate în apropierea Europei sunt de obicei incluse în cadrul continentului, chiar dacă nu se află pe platforma sa continentală.4 Este guvernat de <a href="/wiki/Sf%C3%A2ntul_Scaun" title="Sfântul Scaun">Sfântul Scaun</a>, care are suveranitate asupra <a href="/wiki/Vatican" title="Vatican">Vaticanului</a>. Țări după continent: <a href="/wiki/Format:Africa" title="Format:Africa">Africa</a>  · <a href="/wiki/Format:America_de_Nord" title="Format:America de Nord">America de Nord</a>  · <a href="/wiki/Format:America_de_Sud" title="Format:America de Sud">America de Sud</a>  · <a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_%C3%AEn_Asia" title="Format:Țări în Asia">Asia</a>  · <a href="/wiki/Format:%C8%9A%C4%83ri_europene" title="Format:Țări europene">Europa</a>  · <a href="/wiki/Format:Oceania" title="Format:Oceania">Oceania</a></div></td></tr></tbody></table></div><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16786155" />    </div><noscript><img src="https://auth.wikimedia.org/loginwiki/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?useformat=desktop&type=1x1&usesul3=1" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Malta&oldid=16754886">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Malta&oldid=16754886</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorii</a>: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:1911_Britannica" title="Categorie:1911 Britannica">1911 Britannica</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:%C8%9A%C4%83ri_din_Europa" title="Categorie:Țări din Europa">Țări din Europa</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:%C8%9A%C4%83ri_%C8%99i_teritorii_de_limb%C4%83_englez%C4%83" title="Categorie:Țări și teritorii de limbă engleză">Țări și teritorii de limbă engleză</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:State_insulare" title="Categorie:State insulare">State insulare</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Malta" title="Categorie:Malta">Malta</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Insule_din_Marea_Mediteran%C4%83" title="Categorie:Insule din Marea Mediterană">Insule din Marea Mediterană</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:%C8%9A%C4%83rile_Uniunii_Europene" title="Categorie:Țările Uniunii Europene">Țările Uniunii Europene</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Republici" title="Categorie:Republici">Republici</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Europa_de_Sud" title="Categorie:Europa de Sud">Europa de Sud</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_cit%C4%83ri_f%C4%83r%C4%83_titluri" title="Categorie:Pagini cu citări fără titluri">Pagini cu citări fără titluri</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_cit%C4%83ri_de_simple_URL-uri" title="Categorie:Pagini cu citări de simple URL-uri">Pagini cu citări de simple URL-uri</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_URL_impropriu" title="Categorie:Mentenanță CS1: URL impropriu">Mentenanță CS1: URL impropriu</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_englez%C4%83_(en)" title="Categorie:Articole cu surse în limba engleză (en)">Articole cu surse în limba engleză (en)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_leg%C4%83turi_externe_nefunc%C8%9Bionale" title="Categorie:Pagini cu legături externe nefuncționale">Pagini cu legături externe nefuncționale</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Webarchive_template_wayback_links" title="Categorie:Webarchive template wayback links">Webarchive template wayback links</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Webarchive_template_archiveis_links" title="Categorie:Webarchive template archiveis links">Webarchive template archiveis links</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_ce_folosesc_leg%C4%83turi_automate_c%C4%83tre_ISBN" title="Categorie:Pagini ce folosesc legături automate către ISBN">Pagini ce folosesc legături automate către ISBN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_leg%C4%83turi_c%C4%83tre_elemente_f%C4%83r%C4%83_etichet%C4%83_%C3%AEn_limba_rom%C3%A2n%C4%83" title="Categorie:Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română">Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_care_necesit%C4%83_cit%C4%83ri_suplimentare" title="Categorie:Articole care necesită citări suplimentare">Articole care necesită citări suplimentare</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_cit%C4%83ri_cu_argumente_redundante" title="Categorie:Pagini cu citări cu argumente redundante">Pagini cu citări cu argumente redundante</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_cit%C4%83ri_ce_folosesc_parametri_necunoscu%C8%9Bi" title="Categorie:Pagini cu citări ce folosesc parametri necunoscuți">Pagini cu citări ce folosesc parametri necunoscuți</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 15 ianuarie 2025, ora 04:35.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Malta&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://www.wikimedia.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><picture><source media="(min-width: 500px)" srcset="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29"><img src="/static/images/footer/wikimedia.svg" width="25" height="25" alt="Wikimedia Foundation" lang="en" loading="lazy"></picture></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><picture><source media="(min-width: 500px)" srcset="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" width="88" height="31"><img src="/w/resources/assets/mediawiki_compact.svg" alt="Powered by MediaWiki" lang="en" width="25" height="25" loading="lazy"></picture></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-header-container vector-sticky-header-container"> <div id="vector-sticky-header" class="vector-sticky-header"> <div class="vector-sticky-header-start"> <div class="vector-sticky-header-icon-start vector-button-flush-left vector-button-flush-right" aria-hidden="true"> <button class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-sticky-header-search-toggle" tabindex="-1" data-event-name="ui.vector-sticky-search-form.icon"> Căutare </button> </div> <div role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box"> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail"> <form action="/w/index.php" id="vector-sticky-search-form" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia"> </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <div class="vector-sticky-header-context-bar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-sticky-header-toc" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-sticky-header-toc vector-sticky-header-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-sticky-header-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-sticky-header-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-sticky-header-toc-label" for="vector-sticky-header-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" > Comută cuprinsul </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-sticky-header-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div class="vector-sticky-header-context-bar-primary" aria-hidden="true" >Malta</div> </div> </div> <div class="vector-sticky-header-end" aria-hidden="true"> <div class="vector-sticky-header-icons"> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-talk-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="talk-sticky-header"> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-subject-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="subject-sticky-header"> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-history-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="history-sticky-header"> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only mw-watchlink" id="ca-watchstar-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="watch-sticky-header"> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-ve-edit-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="ve-edit-sticky-header"> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-edit-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="wikitext-edit-sticky-header"> </a> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only" id="ca-viewsource-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="ve-edit-protected-sticky-header"> </a> </div> <div class="vector-sticky-header-buttons"> <button class="cdx-button cdx-button--weight-quiet mw-interlanguage-selector" id="p-lang-btn-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn-sticky-header"> 269 limbi </button> <a href="#" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive" id="ca-addsection-sticky-header" tabindex="-1" data-event-name="addsection-sticky-header"> Adăugare subiect </a> </div> <div class="vector-sticky-header-icon-end"> <div class="vector-user-links"> </div> </div> </div> </div> </div> <div class="mw-portlet mw-portlet-dock-bottom emptyPortlet" id="p-dock-bottom"> <ul> </ul> </div> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-7ccc697c5f-7lzzm","wgBackendResponseTime":3676,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"2.026","walltime":"3.295","ppvisitednodes":{"value":11125,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":311291,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":3980,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":12,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":4,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":1,"limit":20},"unstrip-size":{"value":269742,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":16,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 2745.095 1 -total"," 54.64% 1499.824 309 Format:Ill-wd"," 19.89% 545.969 1 Format:Infocaseta_Țară"," 4.19% 114.924 5 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 3.15% 86.370 19 Format:Cite_web"," 2.54% 69.626 1 Format:Microstate_europene"," 1.92% 52.646 38 Format:Webarchive"," 1.37% 37.690 6 Format:Cite_news"," 1.26% 34.518 1 Format:TariEuropene"," 1.17% 32.111 8 Format:Citat_carte"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"1.187","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":12357337,"limit":52428800},"limitreport-logs":"number1 = \"+31\"\nnumber2 = 31\nnumber1 = \"+0.918\"\nnumber2 = 0.918\nnumber1 = 316\nnumber2 = 316\nnumber1 = 553214\nnumber2 = 553214\ntable#1 {\n metatable = table#2\n \"Faptele Apostolilor\",\n \"27\",\n \"39–42\",\n}\n\"\"\ntable#1 {\n metatable = table#2\n \"Faptele Apostolilor\",\n \"28\",\n \"1–11\",\n}\n\"\"\n","limitreport-profile":[["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getEntityStatements","160","12.7"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getSiteLinkPageName","160","12.7"],["recursiveClone \u003CmwInit.lua:45\u003E","140","11.1"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getLabelByLanguage","140","11.1"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::callParserFunction","120","9.5"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getLabel","100","7.9"],["?","80","6.3"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::getEntity","40","3.2"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::plain","40","3.2"],["MediaWiki\\Extension\\Scribunto\\Engines\\LuaSandbox\\LuaSandboxCallback::find","40","3.2"],["[others]","240","19.0"]]},"cachereport":{"origin":"mw-web.codfw.main-7ccc697c5f-7lzzm","timestamp":"20250402051115","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"Malta","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Malta","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q233","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q233","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2004-03-06T15:18:28Z","dateModified":"2025-01-15T01:35:41Z","image":"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/7\/73\/Flag_of_Malta.svg","headline":"\u021bar\u0103 din Europa"}</script> </body> </html>