CINXE.COM

<!DOCTYPE html> <html class="client-nojs vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available" lang="ro" dir="ltr"> <head> <meta charset="UTF-8"> <title>Capitalism - Wikipedia</title> <script>(function(){var className="client-js vector-feature-language-in-header-enabled vector-feature-language-in-main-page-header-disabled vector-feature-sticky-header-disabled vector-feature-page-tools-pinned-disabled vector-feature-toc-pinned-clientpref-1 vector-feature-main-menu-pinned-disabled vector-feature-limited-width-clientpref-1 vector-feature-limited-width-content-enabled vector-feature-custom-font-size-clientpref-1 vector-feature-appearance-pinned-clientpref-1 vector-feature-night-mode-disabled skin-theme-clientpref-day vector-toc-available";var cookie=document.cookie.match(/(?:^|; )rowikimwclientpreferences=([^;]+)/);if(cookie){cookie[1].split('%2C').forEach(function(pref){className=className.replace(new RegExp('(^| )'+pref.replace(/-clientpref-\w+$|[^\w-]+/g,'')+'-clientpref-\\w+( |$)'),'$1'+pref+'$2');});}document.documentElement.className=className;}());RLCONF={"wgBreakFrames":false,"wgSeparatorTransformTable":[",\t.",".\t,"],"wgDigitTransformTable":["",""], "wgDefaultDateFormat":"dmy","wgMonthNames":["","ianuarie","februarie","martie","aprilie","mai","iunie","iulie","august","septembrie","octombrie","noiembrie","decembrie"],"wgRequestId":"e6144d21-8297-4452-9537-293f318c5aa6","wgCanonicalNamespace":"","wgCanonicalSpecialPageName":false,"wgNamespaceNumber":0,"wgPageName":"Capitalism","wgTitle":"Capitalism","wgCurRevisionId":16479938,"wgRevisionId":16479938,"wgArticleId":106681,"wgIsArticle":true,"wgIsRedirect":false,"wgAction":"view","wgUserName":null,"wgUserGroups":["*"],"wgCategories":["Erori CS1: date","Articole cu surse în limba engleză (en)","Mentenanță CS1: URL impropriu","Articole cu afirmații ce necesită clarificare","Erori CS1: legături externe","Articole cu surse în limba germană (de)","Pagini cu note pe 2 coloane","Articole Wikipedia cu identificatori BNE","Articole Wikipedia cu identificatori GND","Articole Wikipedia cu identificatori HDS","Articole Wikipedia cu identificatori LCCN", "Articole Wikipedia cu identificatori NARA","Articole Wikipedia cu identificatori NDL","Articole Wikipedia cu identificatori NKC","Articole Wikipedia cu control de autoritate","Capitalism"],"wgPageViewLanguage":"ro","wgPageContentLanguage":"ro","wgPageContentModel":"wikitext","wgRelevantPageName":"Capitalism","wgRelevantArticleId":106681,"wgTempUserName":null,"wgIsProbablyEditable":true,"wgRelevantPageIsProbablyEditable":true,"wgRestrictionEdit":[],"wgRestrictionMove":[],"wgNoticeProject":"wikipedia","wgCiteReferencePreviewsActive":true,"wgMediaViewerOnClick":true,"wgMediaViewerEnabledByDefault":true,"wgPopupsFlags":0,"wgVisualEditor":{"pageLanguageCode":"ro","pageLanguageDir":"ltr","pageVariantFallbacks":"ro"},"wgMFDisplayWikibaseDescriptions":{"search":true,"watchlist":true,"tagline":true,"nearby":true},"wgWMESchemaEditAttemptStepOversample":false,"wgWMEPageLength":80000,"wgRelatedArticlesCompat":[],"wgCentralAuthMobileDomain":false,"wgEditSubmitButtonLabelPublish":true, "wgULSPosition":"interlanguage","wgULSisCompactLinksEnabled":false,"wgVector2022LanguageInHeader":true,"wgULSisLanguageSelectorEmpty":false,"wgWikibaseItemId":"Q6206","wgCheckUserClientHintsHeadersJsApi":["brands","architecture","bitness","fullVersionList","mobile","model","platform","platformVersion"],"GEHomepageSuggestedEditsEnableTopics":true,"wgGETopicsMatchModeEnabled":false,"wgGEStructuredTaskRejectionReasonTextInputEnabled":false,"wgGELevelingUpEnabledForUser":false,"wgSiteNoticeId":"2.2"};RLSTATE={"ext.globalCssJs.user.styles":"ready","site.styles":"ready","user.styles":"ready","ext.globalCssJs.user":"ready","user":"ready","user.options":"loading","ext.cite.styles":"ready","skins.vector.search.codex.styles":"ready","skins.vector.styles":"ready","skins.vector.icons":"ready","ext.wikimediamessages.styles":"ready","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript":"ready","ext.uls.interlanguage":"ready","wikibase.client.init":"ready","ext.wikimediaBadges":"ready", "ext.dismissableSiteNotice.styles":"ready"};RLPAGEMODULES=["ext.cite.ux-enhancements","mediawiki.page.media","site","mediawiki.page.ready","mediawiki.toc","skins.vector.js","ext.centralNotice.geoIP","ext.centralNotice.startUp","ext.urlShortener.toolbar","ext.centralauth.centralautologin","mmv.bootstrap","ext.popups","ext.visualEditor.desktopArticleTarget.init","ext.visualEditor.targetLoader","ext.echo.centralauth","ext.eventLogging","ext.wikimediaEvents","ext.navigationTiming","ext.uls.interface","ext.cx.eventlogging.campaigns","ext.cx.uls.quick.actions","wikibase.client.vector-2022","ext.checkUser.clientHints","ext.growthExperiments.SuggestedEditSession","wikibase.sidebar.tracking","ext.dismissableSiteNotice"];</script> <script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.loader.impl(function(){return["user.options@12s5i",function($,jQuery,require,module){mw.user.tokens.set({"patrolToken":"+\\","watchToken":"+\\","csrfToken":"+\\"}); }];});});</script> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=ext.cite.styles%7Cext.dismissableSiteNotice.styles%7Cext.uls.interlanguage%7Cext.visualEditor.desktopArticleTarget.noscript%7Cext.wikimediaBadges%7Cext.wikimediamessages.styles%7Cskins.vector.icons%2Cstyles%7Cskins.vector.search.codex.styles%7Cwikibase.client.init&only=styles&skin=vector-2022"> <script async="" src="/w/load.php?lang=ro&modules=startup&only=scripts&raw=1&skin=vector-2022"></script> <meta name="ResourceLoaderDynamicStyles" content=""> <link rel="stylesheet" href="/w/load.php?lang=ro&modules=site.styles&only=styles&skin=vector-2022"> <meta name="generator" content="MediaWiki 1.44.0-wmf.4"> <meta name="referrer" content="origin"> <meta name="referrer" content="origin-when-cross-origin"> <meta name="robots" content="max-image-preview:standard"> <meta name="format-detection" content="telephone=no"> <meta name="viewport" content="width=1120"> <meta property="og:title" content="Capitalism - Wikipedia"> <meta property="og:type" content="website"> <link rel="preconnect" href="//upload.wikimedia.org"> <link rel="alternate" media="only screen and (max-width: 640px)" href="//ro.m.wikipedia.org/wiki/Capitalism"> <link rel="alternate" type="application/x-wiki" title="Modificare" href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit"> <link rel="apple-touch-icon" href="/static/apple-touch/wikipedia.png"> <link rel="icon" href="/static/favicon/wikipedia.ico"> <link rel="search" type="application/opensearchdescription+xml" href="/w/rest.php/v1/search" title="Wikipedia (ro)"> <link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" href="//ro.wikipedia.org/w/api.php?action=rsd"> <link rel="canonical" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Capitalism"> <link rel="license" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro"> <link rel="alternate" type="application/atom+xml" title="Wikipedia Abonare Atom" href="/w/index.php?title=Special:Schimb%C4%83ri_recente&feed=atom"> <link rel="dns-prefetch" href="//meta.wikimedia.org" /> <link rel="dns-prefetch" href="//login.wikimedia.org"> </head> <body class="skin--responsive skin-vector skin-vector-search-vue mediawiki ltr sitedir-ltr mw-hide-empty-elt ns-0 ns-subject mw-editable page-Capitalism rootpage-Capitalism skin-vector-2022 action-view"><a class="mw-jump-link" href="#bodyContent">Sari la conținut</a> <div class="vector-header-container"> <header class="vector-header mw-header"> <div class="vector-header-start"> <nav class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown vector-main-menu-dropdown vector-button-flush-left vector-button-flush-right" > <input type="checkbox" id="vector-main-menu-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-main-menu-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Meniul principal" > <label id="vector-main-menu-dropdown-label" for="vector-main-menu-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-menu mw-ui-icon-wikimedia-menu"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Meniul principal</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-main-menu-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-main-menu" class="vector-main-menu vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-main-menu-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="main-menu-pinned" data-pinnable-element-id="vector-main-menu" data-pinned-container-id="vector-main-menu-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-main-menu-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Meniul principal</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-main-menu.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-navigation" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-navigation" > <div class="vector-menu-heading"> Navigare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-mainpage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" title="Vedeți pagina principală [z]" accesskey="z"><span>Pagina principală</span></a></li><li id="n-recentchanges" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Schimb%C4%83ri_recente" title="Lista ultimelor schimbări realizate în acest wiki [r]" accesskey="r"><span>Schimbări recente</span></a></li><li id="n-currentevents" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Cafenea" title="Informații despre evenimentele curente"><span>Cafenea</span></a></li><li id="n-randompage" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Aleatoriu" title="Afișează o pagină aleatoare [x]" accesskey="x"><span>Articol aleatoriu</span></a></li><li id="n-Facebook" class="mw-list-item"><a href="https://www.facebook.com/WikipediaRomana" rel="nofollow"><span>Facebook</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-Participare" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-Participare" > <div class="vector-menu-heading"> Participare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="n-Cum-încep-pe-Wikipedia" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Bun_venit"><span>Cum încep pe Wikipedia</span></a></li><li id="n-help" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Ajutor:Cuprins" title="Locul în care găsiți ajutor"><span>Ajutor</span></a></li><li id="n-Portals" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Portal:R%C4%83sfoire"><span>Portaluri tematice</span></a></li><li id="n-Articole-cerute" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Articole_cerute"><span>Articole cerute</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> <a href="/wiki/Pagina_principal%C4%83" class="mw-logo"> <img class="mw-logo-icon" src="/static/images/icons/wikipedia.png" alt="" aria-hidden="true" height="50" width="50"> <span class="mw-logo-container skin-invert"> <img class="mw-logo-wordmark" alt="Wikipedia" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-wordmark-en.svg" style="width: 7.5em; height: 1.125em;"> <img class="mw-logo-tagline" alt="enciclopedia liberă" src="/static/images/mobile/copyright/wikipedia-tagline-ro.svg" width="120" height="13" style="width: 7.5em; height: 0.8125em;"> </span> </a> </div> <div class="vector-header-end"> <div id="p-search" role="search" class="vector-search-box-vue vector-search-box-collapses vector-search-box-show-thumbnail vector-search-box-auto-expand-width vector-search-box"> <a href="/wiki/Special:C%C4%83utare" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only search-toggle" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c"><span class="vector-icon mw-ui-icon-search mw-ui-icon-wikimedia-search"></span> <span>Căutare</span> </a> <div class="vector-typeahead-search-container"> <div class="cdx-typeahead-search cdx-typeahead-search--show-thumbnail cdx-typeahead-search--auto-expand-width"> <form action="/w/index.php" id="searchform" class="cdx-search-input cdx-search-input--has-end-button"> <div id="simpleSearch" class="cdx-search-input__input-wrapper" data-search-loc="header-moved"> <div class="cdx-text-input cdx-text-input--has-start-icon"> <input class="cdx-text-input__input" type="search" name="search" placeholder="Căutare în Wikipedia" aria-label="Căutare în Wikipedia" autocapitalize="sentences" title="Căutare în Wikipedia [c]" accesskey="c" id="searchInput" > <span class="cdx-text-input__icon cdx-text-input__start-icon"></span> </div> <input type="hidden" name="title" value="Special:Căutare"> </div> <button class="cdx-button cdx-search-input__end-button">Căutare</button> </form> </div> </div> </div> <nav class="vector-user-links vector-user-links-wide" aria-label="Unelte personale"> <div class="vector-user-links-main"> <div id="p-vector-user-menu-preferences" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-userpage" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown " title="Change the appearance of the page's font size, width, and color" > <input type="checkbox" id="vector-appearance-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-appearance-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Aspect" > <label id="vector-appearance-dropdown-label" for="vector-appearance-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-appearance mw-ui-icon-wikimedia-appearance"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Aspect</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-appearance-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <div id="p-vector-user-menu-notifications" class="vector-menu mw-portlet emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> <div id="p-vector-user-menu-overflow" class="vector-menu mw-portlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro" class=""><span>Donații</span></a> </li> <li id="pt-createaccount-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Capitalism" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu" class=""><span>Creare cont</span></a> </li> <li id="pt-login-2" class="user-links-collapsible-item mw-list-item user-links-collapsible-item"><a data-mw="interface" href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Capitalism" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o" class=""><span>Autentificare</span></a> </li> </ul> </div> </div> </div> <div id="vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown vector-user-menu vector-button-flush-right vector-user-menu-logged-out user-links-collapsible-item" title="Mai multe opțiuni" > <input type="checkbox" id="vector-user-links-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-user-links-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte personale" > <label id="vector-user-links-dropdown-label" for="vector-user-links-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-ellipsis mw-ui-icon-wikimedia-ellipsis"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Unelte personale</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-personal" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-personal user-links-collapsible-item" title="Meniul de utilizator" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="pt-sitesupport" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="//donate.wikimedia.org/wiki/Special:FundraiserRedirector?utm_source=donate&utm_medium=sidebar&utm_campaign=C13_ro.wikipedia.org&uselang=ro"><span>Donații</span></a></li><li id="pt-createaccount" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:%C3%8Enregistrare&returnto=Capitalism" title="Vă încurajăm să vă creați un cont și să vă autentificați; totuși, nu este obligatoriu"><span class="vector-icon mw-ui-icon-userAdd mw-ui-icon-wikimedia-userAdd"></span> <span>Creare cont</span></a></li><li id="pt-login" class="user-links-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Autentificare&returnto=Capitalism" title="Sunteți încurajat să vă autentificați, deși acest lucru nu este obligatoriu. [o]" accesskey="o"><span class="vector-icon mw-ui-icon-logIn mw-ui-icon-wikimedia-logIn"></span> <span>Autentificare</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </header> </div> <div class="mw-page-container"> <div class="mw-page-container-inner"> <div class="vector-sitenotice-container"> <div id="siteNotice"><div id="mw-dismissablenotice-anonplace"></div><script>(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice\"\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-close\"\u003E[\u003Ca tabindex=\"0\" role=\"button\"\u003Eascunde\u003C/a\u003E]\u003C/div\u003E\u003Cdiv class=\"mw-dismissable-notice-body\"\u003E\u003C!-- CentralNotice --\u003E\u003Cdiv id=\"localNotice\" data-nosnippet=\"\"\u003E\u003Cdiv class=\"anonnotice\" lang=\"ro\" dir=\"ltr\"\u003E\u003Cdiv class=\"plainlinks\" style=\"border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;\"\u003E\n\u003Cdiv class=\"nomobile\" style=\"float:right\"\u003E\n\u003Cspan typeof=\"mw:File\"\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003E\u003Cimg src=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/126px-Concurs_de_scriere.png\" decoding=\"async\" width=\"126\" height=\"95\" class=\"mw-file-element\" srcset=\"//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/189px-Concurs_de_scriere.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Concurs_de_scriere.png/251px-Concurs_de_scriere.png 2x\" data-file-width=\"506\" data-file-height=\"383\" /\u003E\u003C/a\u003E\u003C/span\u003E\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, \u0026#39;DejaVu Sans Condensed\u0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 12pt; position: relative;\"\u003EA început o nouă ediție a concursului de scriere! Sunteți cu drag invitați să participați la ediția cu numărul 22, cu articole scrise sau dezvoltate considerabil între 1 aprilie și 30 noiembrie 2024. Pentru înscriere de articole la concurs (nominalizări), condiții de eligibilitate, punctare și alte detalii, vă rugăm să accesați \u003Cb\u003E\u003Ca href=\"/wiki/Wikipedia:Concurs_de_scriere\" title=\"Wikipedia:Concurs de scriere\"\u003Epagina\u0026#160;concursului\u003C/a\u003E\u003C/b\u003E.\u003C/div\u003E\n\u003Cdiv style=\"clear: both;\"\u003E\u003C/div\u003E\n\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E\u003C/div\u003E";}}());</script></div> </div> <div class="vector-column-start"> <div class="vector-main-menu-container"> <div id="mw-navigation"> <nav id="mw-panel" class="vector-main-menu-landmark" aria-label="Site"> <div id="vector-main-menu-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> </div> </div> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav id="mw-panel-toc" aria-label="Cuprins" data-event-name="ui.sidebar-toc" class="mw-table-of-contents-container vector-toc-landmark"> <div id="vector-toc-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-toc" class="vector-toc vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-toc-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="toc-pinned" data-pinnable-element-id="vector-toc" > <h2 class="vector-pinnable-header-label">Cuprins</h2> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-toc.unpin">ascunde</button> </div> <ul class="vector-toc-contents" id="mw-panel-toc-list"> <li id="toc-mw-content-text" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a href="#" class="vector-toc-link"> <div class="vector-toc-text">Început</div> </a> </li> <li id="toc-Etimologie" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Etimologie"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">1</span> <span>Etimologie</span> </div> </a> <ul id="toc-Etimologie-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Definiție" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Definiție"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">2</span> <span>Definiție</span> </div> </a> <ul id="toc-Definiție-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Istoric" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Istoric"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3</span> <span>Istoric</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Istoric-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Istoric subsection</span> </button> <ul id="toc-Istoric-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Agrarismul" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Agrarismul"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.1</span> <span>Agrarismul</span> </div> </a> <ul id="toc-Agrarismul-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Mercantilism" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Mercantilism"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.2</span> <span>Mercantilism</span> </div> </a> <ul id="toc-Mercantilism-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Revoluția_Industrială" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Revoluția_Industrială"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.3</span> <span>Revoluția Industrială</span> </div> </a> <ul id="toc-Revoluția_Industrială-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Modernitate" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Modernitate"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.4</span> <span>Modernitate</span> </div> </a> <ul id="toc-Modernitate-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Relația_cu_democrația" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Relația_cu_democrația"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">3.4.1</span> <span>Relația cu democrația</span> </div> </a> <ul id="toc-Relația_cu_democrația-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Caracteristici" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Caracteristici"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4</span> <span>Caracteristici</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Caracteristici-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Caracteristici subsection</span> </button> <ul id="toc-Caracteristici-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Rezumat" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Rezumat"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.1</span> <span>Rezumat</span> </div> </a> <ul id="toc-Rezumat-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Piața_de_schimb" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Piața_de_schimb"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.2</span> <span>Piața de schimb</span> </div> </a> <ul id="toc-Piața_de_schimb-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Munca_salariată" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Munca_salariată"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.3</span> <span>Munca salariată</span> </div> </a> <ul id="toc-Munca_salariată-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Profitul" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Profitul"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.4</span> <span>Profitul</span> </div> </a> <ul id="toc-Profitul-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Proprietatea_privată" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Proprietatea_privată"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.5</span> <span>Proprietatea privată</span> </div> </a> <ul id="toc-Proprietatea_privată-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Concurența_de_piață" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Concurența_de_piață"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.6</span> <span>Concurența de piață</span> </div> </a> <ul id="toc-Concurența_de_piață-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Creștere_economică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Creștere_economică"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.7</span> <span>Creștere economică</span> </div> </a> <ul id="toc-Creștere_economică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Rolul_guvernului" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Rolul_guvernului"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">4.8</span> <span>Rolul guvernului</span> </div> </a> <ul id="toc-Rolul_guvernului-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Cerere_și_ofertă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Cerere_și_ofertă"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5</span> <span>Cerere și ofertă</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Cerere_și_ofertă-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Cerere și ofertă subsection</span> </button> <ul id="toc-Cerere_și_ofertă-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Program_de_aprovizionare" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Program_de_aprovizionare"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5.1</span> <span>Program de aprovizionare</span> </div> </a> <ul id="toc-Program_de_aprovizionare-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Cerere" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Cerere"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5.2</span> <span>Cerere</span> </div> </a> <ul id="toc-Cerere-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Echilibru" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Echilibru"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5.3</span> <span>Echilibru</span> </div> </a> <ul id="toc-Echilibru-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Echilibru_Parțial" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Echilibru_Parțial"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">5.4</span> <span>Echilibru Parțial</span> </div> </a> <ul id="toc-Echilibru_Parțial-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Tipuri_de_capitalism" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Tipuri_de_capitalism"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6</span> <span>Tipuri de capitalism</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Tipuri_de_capitalism-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Tipuri de capitalism subsection</span> </button> <ul id="toc-Tipuri_de_capitalism-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Capitalismul_avansat" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Capitalismul_avansat"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.1</span> <span>Capitalismul avansat</span> </div> </a> <ul id="toc-Capitalismul_avansat-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Finanțe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Finanțe"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.2</span> <span>Finanțe</span> </div> </a> <ul id="toc-Finanțe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Mercantilism_2" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Mercantilism_2"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.3</span> <span>Mercantilism</span> </div> </a> <ul id="toc-Mercantilism_2-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Economia_de_piață_liberă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Economia_de_piață_liberă"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.4</span> <span>Economia de piață liberă</span> </div> </a> <ul id="toc-Economia_de_piață_liberă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Economie_de_piață_socială" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Economie_de_piață_socială"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.5</span> <span>Economie de piață socială</span> </div> </a> <ul id="toc-Economie_de_piață_socială-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Capitalismul_de_stat" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Capitalismul_de_stat"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.6</span> <span>Capitalismul de stat</span> </div> </a> <ul id="toc-Capitalismul_de_stat-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Eco-capitalism" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Eco-capitalism"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.7</span> <span>Eco-capitalism</span> </div> </a> <ul id="toc-Eco-capitalism-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Capitalism_sustenabil" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Capitalism_sustenabil"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">6.8</span> <span>Capitalism sustenabil</span> </div> </a> <ul id="toc-Capitalism_sustenabil-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Acumulare_de_capital" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Acumulare_de_capital"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">7</span> <span>Acumulare de capital</span> </div> </a> <ul id="toc-Acumulare_de_capital-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Rolul_guvernului_2" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Rolul_guvernului_2"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">8</span> <span>Rolul guvernului</span> </div> </a> <ul id="toc-Rolul_guvernului_2-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Istoria_teoriei" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Istoria_teoriei"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">9</span> <span>Istoria teoriei</span> </div> </a> <button aria-controls="toc-Istoria_teoriei-sublist" class="cdx-button cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only vector-toc-toggle"> <span class="vector-icon mw-ui-icon-wikimedia-expand"></span> <span>Toggle Istoria teoriei subsection</span> </button> <ul id="toc-Istoria_teoriei-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Economiștii_preclasici" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Economiștii_preclasici"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">9.1</span> <span>Economiștii preclasici</span> </div> </a> <ul id="toc-Economiștii_preclasici-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Economia_clasică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Economia_clasică"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">9.2</span> <span>Economia clasică</span> </div> </a> <ul id="toc-Economia_clasică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Marxism" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Marxism"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">9.3</span> <span>Marxism</span> </div> </a> <ul id="toc-Marxism-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Teoria_neoclasică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Teoria_neoclasică"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">9.4</span> <span>Teoria neoclasică</span> </div> </a> <ul id="toc-Teoria_neoclasică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Școala_istorică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Școala_istorică"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">9.5</span> <span>Școala istorică</span> </div> </a> <ul id="toc-Școala_istorică-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Școala_Istorică_veche" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Școala_Istorică_veche"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">9.5.1</span> <span>Școala Istorică veche</span> </div> </a> <ul id="toc-Școala_Istorică_veche-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Școală_Istorică_tanără" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Școală_Istorică_tanără"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">9.5.2</span> <span>Școală Istorică tanără</span> </div> </a> <ul id="toc-Școală_Istorică_tanără-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-A_treia_școală_istorică" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#A_treia_școală_istorică"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">9.5.3</span> <span>A treia școală istorică</span> </div> </a> <ul id="toc-A_treia_școală_istorică-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Școala_Austriacă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Școala_Austriacă"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">9.6</span> <span>Școala Austriacă</span> </div> </a> <ul id="toc-Școala_Austriacă-sublist" class="vector-toc-list"> <li id="toc-Școala_austriacă_veche_și_nouă" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Școala_austriacă_veche_și_nouă"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">9.6.1</span> <span>Școala austriacă veche și nouă</span> </div> </a> <ul id="toc-Școala_austriacă_veche_și_nouă-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Joseph_Schumpeter" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-3"> <a class="vector-toc-link" href="#Joseph_Schumpeter"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">9.6.2</span> <span>Joseph Schumpeter</span> </div> </a> <ul id="toc-Joseph_Schumpeter-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Ordoliberalismul" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Ordoliberalismul"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">9.7</span> <span>Ordoliberalismul</span> </div> </a> <ul id="toc-Ordoliberalismul-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Keynesianismul" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Keynesianismul"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">9.8</span> <span>Keynesianismul</span> </div> </a> <ul id="toc-Keynesianismul-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> <li id="toc-Monetarismul" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-2"> <a class="vector-toc-link" href="#Monetarismul"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">9.9</span> <span>Monetarismul</span> </div> </a> <ul id="toc-Monetarismul-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </li> <li id="toc-Referințe" class="vector-toc-list-item vector-toc-level-1"> <a class="vector-toc-link" href="#Referințe"> <div class="vector-toc-text"> <span class="vector-toc-numb">10</span> <span>Referințe</span> </div> </a> <ul id="toc-Referințe-sublist" class="vector-toc-list"> </ul> </li> </ul> </div> </div> </nav> </div> </div> <div class="mw-content-container"> <main id="content" class="mw-body"> <header class="mw-body-header vector-page-titlebar"> <nav aria-label="Cuprins" class="vector-toc-landmark"> <div id="vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown vector-page-titlebar-toc vector-button-flush-left" > <input type="checkbox" id="vector-page-titlebar-toc-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-titlebar-toc" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Comută cuprinsul" > <label id="vector-page-titlebar-toc-label" for="vector-page-titlebar-toc-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--icon-only " aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-listBullet mw-ui-icon-wikimedia-listBullet"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">Comută cuprinsul</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-titlebar-toc-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> </div> </div> </div> </nav> <h1 id="firstHeading" class="firstHeading mw-first-heading"><span class="mw-page-title-main">Capitalism</span></h1> <div id="p-lang-btn" class="vector-dropdown mw-portlet mw-portlet-lang" > <input type="checkbox" id="p-lang-btn-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-p-lang-btn" class="vector-dropdown-checkbox mw-interlanguage-selector" aria-label="Mergeți la un articol în altă limbă. Disponibil în 153 limbi" > <label id="p-lang-btn-label" for="p-lang-btn-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet cdx-button--action-progressive mw-portlet-lang-heading-153" aria-hidden="true" ><span class="vector-icon mw-ui-icon-language-progressive mw-ui-icon-wikimedia-language-progressive"></span> <span class="vector-dropdown-label-text">153 limbi</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="interlanguage-link interwiki-af mw-list-item"><a href="https://af.wikipedia.org/wiki/Kapitalisme" title="Kapitalisme – afrikaans" lang="af" hreflang="af" data-title="Kapitalisme" data-language-autonym="Afrikaans" data-language-local-name="afrikaans" class="interlanguage-link-target"><span>Afrikaans</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-als mw-list-item"><a href="https://als.wikipedia.org/wiki/Kapitalismus" title="Kapitalismus – germană (Elveția)" lang="gsw" hreflang="gsw" data-title="Kapitalismus" data-language-autonym="Alemannisch" data-language-local-name="germană (Elveția)" class="interlanguage-link-target"><span>Alemannisch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-an mw-list-item"><a href="https://an.wikipedia.org/wiki/Capitalismo" title="Capitalismo – aragoneză" lang="an" hreflang="an" data-title="Capitalismo" data-language-autonym="Aragonés" data-language-local-name="aragoneză" class="interlanguage-link-target"><span>Aragonés</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ang mw-list-item"><a href="https://ang.wikipedia.org/wiki/%C7%A2htwealdes_endebyrdness" title="Ǣhtwealdes endebyrdness – engleză veche" lang="ang" hreflang="ang" data-title="Ǣhtwealdes endebyrdness" data-language-autonym="Ænglisc" data-language-local-name="engleză veche" class="interlanguage-link-target"><span>Ænglisc</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ar mw-list-item"><a href="https://ar.wikipedia.org/wiki/%D8%B1%D8%A3%D8%B3%D9%85%D8%A7%D9%84%D9%8A%D8%A9" title="رأسمالية – arabă" lang="ar" hreflang="ar" data-title="رأسمالية" data-language-autonym="العربية" data-language-local-name="arabă" class="interlanguage-link-target"><span>العربية</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arc mw-list-item"><a href="https://arc.wikipedia.org/wiki/%DC%AA%DC%9D%DC%AB%DC%A1%DC%A0%DC%98%DC%AC%DC%90" title="ܪܝܫܡܠܘܬܐ – aramaică" lang="arc" hreflang="arc" data-title="ܪܝܫܡܠܘܬܐ" data-language-autonym="ܐܪܡܝܐ" data-language-local-name="aramaică" class="interlanguage-link-target"><span>ܐܪܡܝܐ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ary mw-list-item"><a href="https://ary.wikipedia.org/wiki/%D8%B1%D8%A7%D8%B3%D9%85%D8%A7%D9%84%D9%8A%D8%A9" title="راسمالية – Moroccan Arabic" lang="ary" hreflang="ary" data-title="راسمالية" data-language-autonym="الدارجة" data-language-local-name="Moroccan Arabic" class="interlanguage-link-target"><span>الدارجة</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-arz mw-list-item"><a href="https://arz.wikipedia.org/wiki/%D8%B1%D8%A7%D8%B3%D9%85%D8%A7%D9%84%D9%8A%D9%87" title="راسماليه – Egyptian Arabic" lang="arz" hreflang="arz" data-title="راسماليه" data-language-autonym="مصرى" data-language-local-name="Egyptian Arabic" class="interlanguage-link-target"><span>مصرى</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-as mw-list-item"><a href="https://as.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%AA%E0%A7%81%E0%A6%81%E0%A6%9C%E0%A6%BF%E0%A6%AC%E0%A6%BE%E0%A6%A6" title="পুঁজিবাদ – asameză" lang="as" hreflang="as" data-title="পুঁজিবাদ" data-language-autonym="অসমীয়া" data-language-local-name="asameză" class="interlanguage-link-target"><span>অসমীয়া</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ast mw-list-item"><a href="https://ast.wikipedia.org/wiki/Capitalismu" title="Capitalismu – asturiană" lang="ast" hreflang="ast" data-title="Capitalismu" data-language-autonym="Asturianu" data-language-local-name="asturiană" class="interlanguage-link-target"><span>Asturianu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-az mw-list-item"><a href="https://az.wikipedia.org/wiki/Kapitalizm" title="Kapitalizm – azeră" lang="az" hreflang="az" data-title="Kapitalizm" data-language-autonym="Azərbaycanca" data-language-local-name="azeră" class="interlanguage-link-target"><span>Azərbaycanca</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-azb mw-list-item"><a href="https://azb.wikipedia.org/wiki/%DA%A9%D8%A7%D9%BE%DB%8C%D8%AA%D8%A7%D9%84%DB%8C%D8%B3%D9%85" title="کاپیتالیسم – South Azerbaijani" lang="azb" hreflang="azb" data-title="کاپیتالیسم" data-language-autonym="تۆرکجه" data-language-local-name="South Azerbaijani" class="interlanguage-link-target"><span>تۆرکجه</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ba mw-list-item"><a href="https://ba.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B0%D0%BF%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BB%D0%B8%D0%B7%D0%BC" title="Капитализм – bașkiră" lang="ba" hreflang="ba" data-title="Капитализм" data-language-autonym="Башҡортса" data-language-local-name="bașkiră" class="interlanguage-link-target"><span>Башҡортса</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bat-smg mw-list-item"><a href="https://bat-smg.wikipedia.org/wiki/Kap%C4%97tal%C4%97zmos" title="Kapėtalėzmos – Samogitian" lang="sgs" hreflang="sgs" data-title="Kapėtalėzmos" data-language-autonym="Žemaitėška" data-language-local-name="Samogitian" class="interlanguage-link-target"><span>Žemaitėška</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bcl mw-list-item"><a href="https://bcl.wikipedia.org/wiki/Kapitalismo" title="Kapitalismo – Central Bikol" lang="bcl" hreflang="bcl" data-title="Kapitalismo" data-language-autonym="Bikol Central" data-language-local-name="Central Bikol" class="interlanguage-link-target"><span>Bikol Central</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be mw-list-item"><a href="https://be.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B0%D0%BF%D1%96%D1%82%D0%B0%D0%BB%D1%96%D0%B7%D0%BC" title="Капіталізм – belarusă" lang="be" hreflang="be" data-title="Капіталізм" data-language-autonym="Беларуская" data-language-local-name="belarusă" class="interlanguage-link-target"><span>Беларуская</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-be-x-old mw-list-item"><a href="https://be-tarask.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B0%D0%BF%D1%96%D1%82%D0%B0%D0%BB%D1%96%D0%B7%D0%BC" title="Капіталізм – Belarusian (Taraškievica orthography)" lang="be-tarask" hreflang="be-tarask" data-title="Капіталізм" data-language-autonym="Беларуская (тарашкевіца)" data-language-local-name="Belarusian (Taraškievica orthography)" class="interlanguage-link-target"><span>Беларуская (тарашкевіца)</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bew mw-list-item"><a href="https://bew.wikipedia.org/wiki/Kepuncian" title="Kepuncian – Betawi" lang="bew" hreflang="bew" data-title="Kepuncian" data-language-autonym="Betawi" data-language-local-name="Betawi" class="interlanguage-link-target"><span>Betawi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bg mw-list-item"><a href="https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B0%D0%BF%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BB%D0%B8%D0%B7%D1%8A%D0%BC" title="Капитализъм – bulgară" lang="bg" hreflang="bg" data-title="Капитализъм" data-language-autonym="Български" data-language-local-name="bulgară" class="interlanguage-link-target"><span>Български</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bh mw-list-item"><a href="https://bh.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AA%E0%A5%82%E0%A4%81%E0%A4%9C%E0%A5%80%E0%A4%B5%E0%A4%BE%E0%A4%A6" title="पूँजीवाद – Bhojpuri" lang="bh" hreflang="bh" data-title="पूँजीवाद" data-language-autonym="भोजपुरी" data-language-local-name="Bhojpuri" class="interlanguage-link-target"><span>भोजपुरी</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bn mw-list-item"><a href="https://bn.wikipedia.org/wiki/%E0%A6%AA%E0%A7%81%E0%A6%81%E0%A6%9C%E0%A6%BF%E0%A6%AC%E0%A6%BE%E0%A6%A6" title="পুঁজিবাদ – bengaleză" lang="bn" hreflang="bn" data-title="পুঁজিবাদ" data-language-autonym="বাংলা" data-language-local-name="bengaleză" class="interlanguage-link-target"><span>বাংলা</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-br mw-list-item"><a href="https://br.wikipedia.org/wiki/Kevalaouriezh" title="Kevalaouriezh – bretonă" lang="br" hreflang="br" data-title="Kevalaouriezh" data-language-autonym="Brezhoneg" data-language-local-name="bretonă" class="interlanguage-link-target"><span>Brezhoneg</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bs mw-list-item"><a href="https://bs.wikipedia.org/wiki/Kapitalizam" title="Kapitalizam – bosniacă" lang="bs" hreflang="bs" data-title="Kapitalizam" data-language-autonym="Bosanski" data-language-local-name="bosniacă" class="interlanguage-link-target"><span>Bosanski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-btm mw-list-item"><a href="https://btm.wikipedia.org/wiki/Kapitalisme" title="Kapitalisme – Batak Mandailing" lang="btm" hreflang="btm" data-title="Kapitalisme" data-language-autonym="Batak Mandailing" data-language-local-name="Batak Mandailing" class="interlanguage-link-target"><span>Batak Mandailing</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-bxr mw-list-item"><a href="https://bxr.wikipedia.org/wiki/%D0%A5%D2%AF%D1%80%D1%8D%D0%BD%D0%B3%D1%8D%D1%82%D1%8D_%D0%B6%D1%83%D1%80%D0%B0%D0%BC" title="Хүрэнгэтэ журам – Russia Buriat" lang="bxr" hreflang="bxr" data-title="Хүрэнгэтэ журам" data-language-autonym="Буряад" data-language-local-name="Russia Buriat" class="interlanguage-link-target"><span>Буряад</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ca mw-list-item"><a href="https://ca.wikipedia.org/wiki/Capitalisme" title="Capitalisme – catalană" lang="ca" hreflang="ca" data-title="Capitalisme" data-language-autonym="Català" data-language-local-name="catalană" class="interlanguage-link-target"><span>Català</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cdo mw-list-item"><a href="https://cdo.wikipedia.org/wiki/C%E1%B9%B3%CC%86-bu%C5%8Dng-ci%C5%8D-ngi%C3%AA" title="Cṳ̆-buōng-ciō-ngiê – Mindong" lang="cdo" hreflang="cdo" data-title="Cṳ̆-buōng-ciō-ngiê" data-language-autonym="閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄" data-language-local-name="Mindong" class="interlanguage-link-target"><span>閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ce mw-list-item"><a href="https://ce.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B0%D0%BF%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BB%D0%B8%D0%B7%D0%BC" title="Капитализм – cecenă" lang="ce" hreflang="ce" data-title="Капитализм" data-language-autonym="Нохчийн" data-language-local-name="cecenă" class="interlanguage-link-target"><span>Нохчийн</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ckb mw-list-item"><a href="https://ckb.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%DB%95%D8%B1%D9%85%D8%A7%DB%8C%DB%95%D8%AF%D8%A7%D8%B1%DB%8C" title="سەرمایەداری – kurdă centrală" lang="ckb" hreflang="ckb" data-title="سەرمایەداری" data-language-autonym="کوردی" data-language-local-name="kurdă centrală" class="interlanguage-link-target"><span>کوردی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cs mw-list-item"><a href="https://cs.wikipedia.org/wiki/Kapitalismus" title="Kapitalismus – cehă" lang="cs" hreflang="cs" data-title="Kapitalismus" data-language-autonym="Čeština" data-language-local-name="cehă" class="interlanguage-link-target"><span>Čeština</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-csb mw-list-item"><a href="https://csb.wikipedia.org/wiki/Kapitalizm" title="Kapitalizm – cașubiană" lang="csb" hreflang="csb" data-title="Kapitalizm" data-language-autonym="Kaszëbsczi" data-language-local-name="cașubiană" class="interlanguage-link-target"><span>Kaszëbsczi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-cy mw-list-item"><a href="https://cy.wikipedia.org/wiki/Cyfalafiaeth" title="Cyfalafiaeth – galeză" lang="cy" hreflang="cy" data-title="Cyfalafiaeth" data-language-autonym="Cymraeg" data-language-local-name="galeză" class="interlanguage-link-target"><span>Cymraeg</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-da mw-list-item"><a href="https://da.wikipedia.org/wiki/Kapitalisme" title="Kapitalisme – daneză" lang="da" hreflang="da" data-title="Kapitalisme" data-language-autonym="Dansk" data-language-local-name="daneză" class="interlanguage-link-target"><span>Dansk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-de mw-list-item"><a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Kapitalismus" title="Kapitalismus – germană" lang="de" hreflang="de" data-title="Kapitalismus" data-language-autonym="Deutsch" data-language-local-name="germană" class="interlanguage-link-target"><span>Deutsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-diq mw-list-item"><a href="https://diq.wikipedia.org/wiki/Kapitalizm" title="Kapitalizm – Zazaki" lang="diq" hreflang="diq" data-title="Kapitalizm" data-language-autonym="Zazaki" data-language-local-name="Zazaki" class="interlanguage-link-target"><span>Zazaki</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-el mw-list-item"><a href="https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%9A%CE%B1%CF%80%CE%B9%CF%84%CE%B1%CE%BB%CE%B9%CF%83%CE%BC%CF%8C%CF%82" title="Καπιταλισμός – greacă" lang="el" hreflang="el" data-title="Καπιταλισμός" data-language-autonym="Ελληνικά" data-language-local-name="greacă" class="interlanguage-link-target"><span>Ελληνικά</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-en mw-list-item"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Capitalism" title="Capitalism – engleză" lang="en" hreflang="en" data-title="Capitalism" data-language-autonym="English" data-language-local-name="engleză" class="interlanguage-link-target"><span>English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eo mw-list-item"><a href="https://eo.wikipedia.org/wiki/Kapitalismo" title="Kapitalismo – esperanto" lang="eo" hreflang="eo" data-title="Kapitalismo" data-language-autonym="Esperanto" data-language-local-name="esperanto" class="interlanguage-link-target"><span>Esperanto</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-es mw-list-item"><a href="https://es.wikipedia.org/wiki/Capitalismo" title="Capitalismo – spaniolă" lang="es" hreflang="es" data-title="Capitalismo" data-language-autonym="Español" data-language-local-name="spaniolă" class="interlanguage-link-target"><span>Español</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-et mw-list-item"><a href="https://et.wikipedia.org/wiki/Kapitalism" title="Kapitalism – estonă" lang="et" hreflang="et" data-title="Kapitalism" data-language-autonym="Eesti" data-language-local-name="estonă" class="interlanguage-link-target"><span>Eesti</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-eu mw-list-item"><a href="https://eu.wikipedia.org/wiki/Kapitalismo" title="Kapitalismo – bască" lang="eu" hreflang="eu" data-title="Kapitalismo" data-language-autonym="Euskara" data-language-local-name="bască" class="interlanguage-link-target"><span>Euskara</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ext mw-list-item"><a href="https://ext.wikipedia.org/wiki/Capitalismu" title="Capitalismu – Extremaduran" lang="ext" hreflang="ext" data-title="Capitalismu" data-language-autonym="Estremeñu" data-language-local-name="Extremaduran" class="interlanguage-link-target"><span>Estremeñu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fa mw-list-item"><a href="https://fa.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%D8%B1%D9%85%D8%A7%DB%8C%D9%87%E2%80%8C%D8%AF%D8%A7%D8%B1%DB%8C" title="سرمایه‌داری – persană" lang="fa" hreflang="fa" data-title="سرمایه‌داری" data-language-autonym="فارسی" data-language-local-name="persană" class="interlanguage-link-target"><span>فارسی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fi mw-list-item"><a href="https://fi.wikipedia.org/wiki/Kapitalismi" title="Kapitalismi – finlandeză" lang="fi" hreflang="fi" data-title="Kapitalismi" data-language-autonym="Suomi" data-language-local-name="finlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Suomi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fiu-vro mw-list-item"><a href="https://fiu-vro.wikipedia.org/wiki/Kapitalism" title="Kapitalism – Võro" lang="vro" hreflang="vro" data-title="Kapitalism" data-language-autonym="Võro" data-language-local-name="Võro" class="interlanguage-link-target"><span>Võro</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fo mw-list-item"><a href="https://fo.wikipedia.org/wiki/Kapitalisma" title="Kapitalisma – feroeză" lang="fo" hreflang="fo" data-title="Kapitalisma" data-language-autonym="Føroyskt" data-language-local-name="feroeză" class="interlanguage-link-target"><span>Føroyskt</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fr mw-list-item"><a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/Capitalisme" title="Capitalisme – franceză" lang="fr" hreflang="fr" data-title="Capitalisme" data-language-autonym="Français" data-language-local-name="franceză" class="interlanguage-link-target"><span>Français</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fur mw-list-item"><a href="https://fur.wikipedia.org/wiki/Capitalisim" title="Capitalisim – friulană" lang="fur" hreflang="fur" data-title="Capitalisim" data-language-autonym="Furlan" data-language-local-name="friulană" class="interlanguage-link-target"><span>Furlan</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-fy mw-list-item"><a href="https://fy.wikipedia.org/wiki/Kapitalisme" title="Kapitalisme – frizonă occidentală" lang="fy" hreflang="fy" data-title="Kapitalisme" data-language-autonym="Frysk" data-language-local-name="frizonă occidentală" class="interlanguage-link-target"><span>Frysk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ga mw-list-item"><a href="https://ga.wikipedia.org/wiki/Caipitleachas" title="Caipitleachas – irlandeză" lang="ga" hreflang="ga" data-title="Caipitleachas" data-language-autonym="Gaeilge" data-language-local-name="irlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Gaeilge</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gan mw-list-item"><a href="https://gan.wikipedia.org/wiki/%E8%B3%87%E6%9C%AC%E4%B8%BB%E7%BE%A9" title="資本主義 – chineză gan" lang="gan" hreflang="gan" data-title="資本主義" data-language-autonym="贛語" data-language-local-name="chineză gan" class="interlanguage-link-target"><span>贛語</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gcr mw-list-item"><a href="https://gcr.wikipedia.org/wiki/Kapitalism" title="Kapitalism – Guianan Creole" lang="gcr" hreflang="gcr" data-title="Kapitalism" data-language-autonym="Kriyòl gwiyannen" data-language-local-name="Guianan Creole" class="interlanguage-link-target"><span>Kriyòl gwiyannen</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gd mw-list-item"><a href="https://gd.wikipedia.org/wiki/Calpachas" title="Calpachas – gaelică scoțiană" lang="gd" hreflang="gd" data-title="Calpachas" data-language-autonym="Gàidhlig" data-language-local-name="gaelică scoțiană" class="interlanguage-link-target"><span>Gàidhlig</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gl mw-list-item"><a href="https://gl.wikipedia.org/wiki/Capitalismo" title="Capitalismo – galiciană" lang="gl" hreflang="gl" data-title="Capitalismo" data-language-autonym="Galego" data-language-local-name="galiciană" class="interlanguage-link-target"><span>Galego</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gn mw-list-item"><a href="https://gn.wikipedia.org/wiki/Capitalismo" title="Capitalismo – guarani" lang="gn" hreflang="gn" data-title="Capitalismo" data-language-autonym="Avañe'ẽ" data-language-local-name="guarani" class="interlanguage-link-target"><span>Avañe'ẽ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-gu mw-list-item"><a href="https://gu.wikipedia.org/wiki/%E0%AA%AE%E0%AB%82%E0%AA%A1%E0%AB%80%E0%AA%B5%E0%AA%BE%E0%AA%A6" title="મૂડીવાદ – gujarati" lang="gu" hreflang="gu" data-title="મૂડીવાદ" data-language-autonym="ગુજરાતી" data-language-local-name="gujarati" class="interlanguage-link-target"><span>ગુજરાતી</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ha mw-list-item"><a href="https://ha.wikipedia.org/wiki/Jari-hujja" title="Jari-hujja – hausa" lang="ha" hreflang="ha" data-title="Jari-hujja" data-language-autonym="Hausa" data-language-local-name="hausa" class="interlanguage-link-target"><span>Hausa</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hak mw-list-item"><a href="https://hak.wikipedia.org/wiki/Ch%E1%B9%B3%CC%82-p%C3%BAn_ch%C3%BA-ngi" title="Chṳ̂-pún chú-ngi – chineză hakka" lang="hak" hreflang="hak" data-title="Chṳ̂-pún chú-ngi" data-language-autonym="客家語 / Hak-kâ-ngî" data-language-local-name="chineză hakka" class="interlanguage-link-target"><span>客家語 / Hak-kâ-ngî</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-he mw-list-item"><a href="https://he.wikipedia.org/wiki/%D7%A7%D7%A4%D7%99%D7%98%D7%9C%D7%99%D7%96%D7%9D" title="קפיטליזם – ebraică" lang="he" hreflang="he" data-title="קפיטליזם" data-language-autonym="עברית" data-language-local-name="ebraică" class="interlanguage-link-target"><span>עברית</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hi mw-list-item"><a href="https://hi.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AA%E0%A5%82%E0%A4%82%E0%A4%9C%E0%A5%80%E0%A4%B5%E0%A4%BE%E0%A4%A6" title="पूंजीवाद – hindi" lang="hi" hreflang="hi" data-title="पूंजीवाद" data-language-autonym="हिन्दी" data-language-local-name="hindi" class="interlanguage-link-target"><span>हिन्दी</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hif mw-list-item"><a href="https://hif.wikipedia.org/wiki/Punjiwaad" title="Punjiwaad – Fiji Hindi" lang="hif" hreflang="hif" data-title="Punjiwaad" data-language-autonym="Fiji Hindi" data-language-local-name="Fiji Hindi" class="interlanguage-link-target"><span>Fiji Hindi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hr mw-list-item"><a href="https://hr.wikipedia.org/wiki/Kapitalizam" title="Kapitalizam – croată" lang="hr" hreflang="hr" data-title="Kapitalizam" data-language-autonym="Hrvatski" data-language-local-name="croată" class="interlanguage-link-target"><span>Hrvatski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hu mw-list-item"><a href="https://hu.wikipedia.org/wiki/Kapitalizmus" title="Kapitalizmus – maghiară" lang="hu" hreflang="hu" data-title="Kapitalizmus" data-language-autonym="Magyar" data-language-local-name="maghiară" class="interlanguage-link-target"><span>Magyar</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-hy mw-list-item"><a href="https://hy.wikipedia.org/wiki/%D4%BF%D5%A1%D5%BA%D5%AB%D5%BF%D5%A1%D5%AC%D5%AB%D5%A6%D5%B4" title="Կապիտալիզմ – armeană" lang="hy" hreflang="hy" data-title="Կապիտալիզմ" data-language-autonym="Հայերեն" data-language-local-name="armeană" class="interlanguage-link-target"><span>Հայերեն</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-id mw-list-item"><a href="https://id.wikipedia.org/wiki/Kapitalisme" title="Kapitalisme – indoneziană" lang="id" hreflang="id" data-title="Kapitalisme" data-language-autonym="Bahasa Indonesia" data-language-local-name="indoneziană" class="interlanguage-link-target"><span>Bahasa Indonesia</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ilo mw-list-item"><a href="https://ilo.wikipedia.org/wiki/Kapitalismo" title="Kapitalismo – iloko" lang="ilo" hreflang="ilo" data-title="Kapitalismo" data-language-autonym="Ilokano" data-language-local-name="iloko" class="interlanguage-link-target"><span>Ilokano</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-io mw-list-item"><a href="https://io.wikipedia.org/wiki/Kapitalismo" title="Kapitalismo – ido" lang="io" hreflang="io" data-title="Kapitalismo" data-language-autonym="Ido" data-language-local-name="ido" class="interlanguage-link-target"><span>Ido</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-is mw-list-item"><a href="https://is.wikipedia.org/wiki/Kap%C3%ADtalismi" title="Kapítalismi – islandeză" lang="is" hreflang="is" data-title="Kapítalismi" data-language-autonym="Íslenska" data-language-local-name="islandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Íslenska</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-it mw-list-item"><a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Capitalismo" title="Capitalismo – italiană" lang="it" hreflang="it" data-title="Capitalismo" data-language-autonym="Italiano" data-language-local-name="italiană" class="interlanguage-link-target"><span>Italiano</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ja mw-list-item"><a href="https://ja.wikipedia.org/wiki/%E8%B3%87%E6%9C%AC%E4%B8%BB%E7%BE%A9" title="資本主義 – japoneză" lang="ja" hreflang="ja" data-title="資本主義" data-language-autonym="日本語" data-language-local-name="japoneză" class="interlanguage-link-target"><span>日本語</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jam mw-list-item"><a href="https://jam.wikipedia.org/wiki/Kiapitalizam" title="Kiapitalizam – Jamaican Creole English" lang="jam" hreflang="jam" data-title="Kiapitalizam" data-language-autonym="Patois" data-language-local-name="Jamaican Creole English" class="interlanguage-link-target"><span>Patois</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-jv mw-list-item"><a href="https://jv.wikipedia.org/wiki/Kapitalisme" title="Kapitalisme – javaneză" lang="jv" hreflang="jv" data-title="Kapitalisme" data-language-autonym="Jawa" data-language-local-name="javaneză" class="interlanguage-link-target"><span>Jawa</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ka mw-list-item"><a href="https://ka.wikipedia.org/wiki/%E1%83%99%E1%83%90%E1%83%9E%E1%83%98%E1%83%A2%E1%83%90%E1%83%9A%E1%83%98%E1%83%96%E1%83%9B%E1%83%98" title="კაპიტალიზმი – georgiană" lang="ka" hreflang="ka" data-title="კაპიტალიზმი" data-language-autonym="ქართული" data-language-local-name="georgiană" class="interlanguage-link-target"><span>ქართული</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kbp mw-list-item"><a href="https://kbp.wikipedia.org/wiki/Kapitaalism" title="Kapitaalism – Kabiye" lang="kbp" hreflang="kbp" data-title="Kapitaalism" data-language-autonym="Kabɩyɛ" data-language-local-name="Kabiye" class="interlanguage-link-target"><span>Kabɩyɛ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kk mw-list-item"><a href="https://kk.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B0%D0%BF%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BB%D0%B8%D0%B7%D0%BC" title="Капитализм – kazahă" lang="kk" hreflang="kk" data-title="Капитализм" data-language-autonym="Қазақша" data-language-local-name="kazahă" class="interlanguage-link-target"><span>Қазақша</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-kn mw-list-item"><a href="https://kn.wikipedia.org/wiki/%E0%B2%AC%E0%B2%82%E0%B2%A1%E0%B2%B5%E0%B2%BE%E0%B2%B3%E0%B2%B6%E0%B2%BE%E0%B2%B9%E0%B2%BF" title="ಬಂಡವಾಳಶಾಹಿ – kannada" lang="kn" hreflang="kn" data-title="ಬಂಡವಾಳಶಾಹಿ" data-language-autonym="ಕನ್ನಡ" data-language-local-name="kannada" class="interlanguage-link-target"><span>ಕನ್ನಡ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ko mw-list-item"><a href="https://ko.wikipedia.org/wiki/%EC%9E%90%EB%B3%B8%EC%A3%BC%EC%9D%98" title="자본주의 – coreeană" lang="ko" hreflang="ko" data-title="자본주의" data-language-autonym="한국어" data-language-local-name="coreeană" class="interlanguage-link-target"><span>한국어</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-krc mw-list-item"><a href="https://krc.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B0%D0%BF%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BB%D0%B8%D0%B7%D0%BC" title="Капитализм – karaceai-balkar" lang="krc" hreflang="krc" data-title="Капитализм" data-language-autonym="Къарачай-малкъар" data-language-local-name="karaceai-balkar" class="interlanguage-link-target"><span>Къарачай-малкъар</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ku mw-list-item"><a href="https://ku.wikipedia.org/wiki/Kap%C3%AEtal%C3%AEzm" title="Kapîtalîzm – kurdă" lang="ku" hreflang="ku" data-title="Kapîtalîzm" data-language-autonym="Kurdî" data-language-local-name="kurdă" class="interlanguage-link-target"><span>Kurdî</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ky mw-list-item"><a href="https://ky.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B0%D0%BF%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BB%D0%B8%D0%B7%D0%BC" title="Капитализм – kârgâză" lang="ky" hreflang="ky" data-title="Капитализм" data-language-autonym="Кыргызча" data-language-local-name="kârgâză" class="interlanguage-link-target"><span>Кыргызча</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-la mw-list-item"><a href="https://la.wikipedia.org/wiki/Capitalismus" title="Capitalismus – latină" lang="la" hreflang="la" data-title="Capitalismus" data-language-autonym="Latina" data-language-local-name="latină" class="interlanguage-link-target"><span>Latina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lb mw-list-item"><a href="https://lb.wikipedia.org/wiki/Kapitalismus" title="Kapitalismus – luxemburgheză" lang="lb" hreflang="lb" data-title="Kapitalismus" data-language-autonym="Lëtzebuergesch" data-language-local-name="luxemburgheză" class="interlanguage-link-target"><span>Lëtzebuergesch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lfn mw-list-item"><a href="https://lfn.wikipedia.org/wiki/Capitalisme" title="Capitalisme – Lingua Franca Nova" lang="lfn" hreflang="lfn" data-title="Capitalisme" data-language-autonym="Lingua Franca Nova" data-language-local-name="Lingua Franca Nova" class="interlanguage-link-target"><span>Lingua Franca Nova</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-li mw-list-item"><a href="https://li.wikipedia.org/wiki/Kapitalisme" title="Kapitalisme – limburgheză" lang="li" hreflang="li" data-title="Kapitalisme" data-language-autonym="Limburgs" data-language-local-name="limburgheză" class="interlanguage-link-target"><span>Limburgs</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lmo mw-list-item"><a href="https://lmo.wikipedia.org/wiki/Capitalism" title="Capitalism – Lombard" lang="lmo" hreflang="lmo" data-title="Capitalism" data-language-autonym="Lombard" data-language-local-name="Lombard" class="interlanguage-link-target"><span>Lombard</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ln mw-list-item"><a href="https://ln.wikipedia.org/wiki/Kapitalism%C9%9B" title="Kapitalismɛ – lingala" lang="ln" hreflang="ln" data-title="Kapitalismɛ" data-language-autonym="Lingála" data-language-local-name="lingala" class="interlanguage-link-target"><span>Lingála</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lo mw-list-item"><a href="https://lo.wikipedia.org/wiki/%E0%BA%A5%E0%BA%B1%E0%BA%94%E0%BA%97%E0%BA%B4%E0%BA%97%E0%BA%B6%E0%BA%99%E0%BA%99%E0%BA%B4%E0%BA%8D%E0%BA%BB%E0%BA%A1" title="ລັດທິທຶນນິຍົມ – laoțiană" lang="lo" hreflang="lo" data-title="ລັດທິທຶນນິຍົມ" data-language-autonym="ລາວ" data-language-local-name="laoțiană" class="interlanguage-link-target"><span>ລາວ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lt mw-list-item"><a href="https://lt.wikipedia.org/wiki/Kapitalizmas" title="Kapitalizmas – lituaniană" lang="lt" hreflang="lt" data-title="Kapitalizmas" data-language-autonym="Lietuvių" data-language-local-name="lituaniană" class="interlanguage-link-target"><span>Lietuvių</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-lv mw-list-item"><a href="https://lv.wikipedia.org/wiki/Kapit%C4%81lisms" title="Kapitālisms – letonă" lang="lv" hreflang="lv" data-title="Kapitālisms" data-language-autonym="Latviešu" data-language-local-name="letonă" class="interlanguage-link-target"><span>Latviešu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mg mw-list-item"><a href="https://mg.wikipedia.org/wiki/Kapitalisma" title="Kapitalisma – malgașă" lang="mg" hreflang="mg" data-title="Kapitalisma" data-language-autonym="Malagasy" data-language-local-name="malgașă" class="interlanguage-link-target"><span>Malagasy</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-min mw-list-item"><a href="https://min.wikipedia.org/wiki/Kapitalisme" title="Kapitalisme – minangkabau" lang="min" hreflang="min" data-title="Kapitalisme" data-language-autonym="Minangkabau" data-language-local-name="minangkabau" class="interlanguage-link-target"><span>Minangkabau</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mk mw-list-item"><a href="https://mk.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B0%D0%BF%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BB%D0%B8%D0%B7%D0%B0%D0%BC" title="Капитализам – macedoneană" lang="mk" hreflang="mk" data-title="Капитализам" data-language-autonym="Македонски" data-language-local-name="macedoneană" class="interlanguage-link-target"><span>Македонски</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ml mw-list-item"><a href="https://ml.wikipedia.org/wiki/%E0%B4%AE%E0%B5%81%E0%B4%A4%E0%B4%B2%E0%B4%BE%E0%B4%B3%E0%B4%BF%E0%B4%A4%E0%B5%8D%E0%B4%A4%E0%B4%82" title="മുതലാളിത്തം – malayalam" lang="ml" hreflang="ml" data-title="മുതലാളിത്തം" data-language-autonym="മലയാളം" data-language-local-name="malayalam" class="interlanguage-link-target"><span>മലയാളം</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mn mw-list-item"><a href="https://mn.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B0%D0%BF%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BB%D0%B8%D0%B7%D0%BC" title="Капитализм – mongolă" lang="mn" hreflang="mn" data-title="Капитализм" data-language-autonym="Монгол" data-language-local-name="mongolă" class="interlanguage-link-target"><span>Монгол</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mr mw-list-item"><a href="https://mr.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AD%E0%A4%BE%E0%A4%82%E0%A4%A1%E0%A4%B5%E0%A4%B2%E0%A4%B6%E0%A4%BE%E0%A4%B9%E0%A5%80" title="भांडवलशाही – marathi" lang="mr" hreflang="mr" data-title="भांडवलशाही" data-language-autonym="मराठी" data-language-local-name="marathi" class="interlanguage-link-target"><span>मराठी</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ms mw-list-item"><a href="https://ms.wikipedia.org/wiki/Kapitalisme" title="Kapitalisme – malaeză" lang="ms" hreflang="ms" data-title="Kapitalisme" data-language-autonym="Bahasa Melayu" data-language-local-name="malaeză" class="interlanguage-link-target"><span>Bahasa Melayu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-mwl mw-list-item"><a href="https://mwl.wikipedia.org/wiki/Capitalismo" title="Capitalismo – mirandeză" lang="mwl" hreflang="mwl" data-title="Capitalismo" data-language-autonym="Mirandés" data-language-local-name="mirandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Mirandés</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-my mw-list-item"><a href="https://my.wikipedia.org/wiki/%E1%80%A1%E1%80%9B%E1%80%84%E1%80%BA%E1%80%B8%E1%80%9B%E1%80%BE%E1%80%84%E1%80%BA%E1%80%9D%E1%80%AB%E1%80%92" title="အရင်းရှင်ဝါဒ – birmană" lang="my" hreflang="my" data-title="အရင်းရှင်ဝါဒ" data-language-autonym="မြန်မာဘာသာ" data-language-local-name="birmană" class="interlanguage-link-target"><span>မြန်မာဘာသာ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds mw-list-item"><a href="https://nds.wikipedia.org/wiki/Kapitalismus" title="Kapitalismus – germana de jos" lang="nds" hreflang="nds" data-title="Kapitalismus" data-language-autonym="Plattdüütsch" data-language-local-name="germana de jos" class="interlanguage-link-target"><span>Plattdüütsch</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nds-nl mw-list-item"><a href="https://nds-nl.wikipedia.org/wiki/Kapitalisme" title="Kapitalisme – saxona de jos" lang="nds-NL" hreflang="nds-NL" data-title="Kapitalisme" data-language-autonym="Nedersaksies" data-language-local-name="saxona de jos" class="interlanguage-link-target"><span>Nedersaksies</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ne mw-list-item"><a href="https://ne.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AA%E0%A5%82%E0%A4%81%E0%A4%9C%E0%A5%80%E0%A4%B5%E0%A4%BE%E0%A4%A6" title="पूँजीवाद – nepaleză" lang="ne" hreflang="ne" data-title="पूँजीवाद" data-language-autonym="नेपाली" data-language-local-name="nepaleză" class="interlanguage-link-target"><span>नेपाली</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-new mw-list-item"><a href="https://new.wikipedia.org/wiki/%E0%A4%AA%E0%A5%82%E0%A4%81%E0%A4%9C%E0%A5%80%E0%A4%B5%E0%A4%BE%E0%A4%A6" title="पूँजीवाद – newari" lang="new" hreflang="new" data-title="पूँजीवाद" data-language-autonym="नेपाल भाषा" data-language-local-name="newari" class="interlanguage-link-target"><span>नेपाल भाषा</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nl mw-list-item"><a href="https://nl.wikipedia.org/wiki/Kapitalisme" title="Kapitalisme – neerlandeză" lang="nl" hreflang="nl" data-title="Kapitalisme" data-language-autonym="Nederlands" data-language-local-name="neerlandeză" class="interlanguage-link-target"><span>Nederlands</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-nn mw-list-item"><a href="https://nn.wikipedia.org/wiki/Kapitalisme" title="Kapitalisme – norvegiană nynorsk" lang="nn" hreflang="nn" data-title="Kapitalisme" data-language-autonym="Norsk nynorsk" data-language-local-name="norvegiană nynorsk" class="interlanguage-link-target"><span>Norsk nynorsk</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-no mw-list-item"><a href="https://no.wikipedia.org/wiki/Kapitalisme" title="Kapitalisme – norvegiană bokmål" lang="nb" hreflang="nb" data-title="Kapitalisme" data-language-autonym="Norsk bokmål" data-language-local-name="norvegiană bokmål" class="interlanguage-link-target"><span>Norsk bokmål</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-oc mw-list-item"><a href="https://oc.wikipedia.org/wiki/Capitalisme" title="Capitalisme – occitană" lang="oc" hreflang="oc" data-title="Capitalisme" data-language-autonym="Occitan" data-language-local-name="occitană" class="interlanguage-link-target"><span>Occitan</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-om mw-list-item"><a href="https://om.wikipedia.org/wiki/Dilbeetummaa" title="Dilbeetummaa – oromo" lang="om" hreflang="om" data-title="Dilbeetummaa" data-language-autonym="Oromoo" data-language-local-name="oromo" class="interlanguage-link-target"><span>Oromoo</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pa mw-list-item"><a href="https://pa.wikipedia.org/wiki/%E0%A8%AA%E0%A9%82%E0%A9%B0%E0%A8%9C%E0%A9%80%E0%A8%B5%E0%A8%BE%E0%A8%A6" title="ਪੂੰਜੀਵਾਦ – punjabi" lang="pa" hreflang="pa" data-title="ਪੂੰਜੀਵਾਦ" data-language-autonym="ਪੰਜਾਬੀ" data-language-local-name="punjabi" class="interlanguage-link-target"><span>ਪੰਜਾਬੀ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pap mw-list-item"><a href="https://pap.wikipedia.org/wiki/Kapitalismo" title="Kapitalismo – papiamento" lang="pap" hreflang="pap" data-title="Kapitalismo" data-language-autonym="Papiamentu" data-language-local-name="papiamento" class="interlanguage-link-target"><span>Papiamentu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pl mw-list-item"><a href="https://pl.wikipedia.org/wiki/Kapitalizm" title="Kapitalizm – poloneză" lang="pl" hreflang="pl" data-title="Kapitalizm" data-language-autonym="Polski" data-language-local-name="poloneză" class="interlanguage-link-target"><span>Polski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pms mw-list-item"><a href="https://pms.wikipedia.org/wiki/Capitalism" title="Capitalism – Piedmontese" lang="pms" hreflang="pms" data-title="Capitalism" data-language-autonym="Piemontèis" data-language-local-name="Piedmontese" class="interlanguage-link-target"><span>Piemontèis</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pnb mw-list-item"><a href="https://pnb.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%D8%B1%D9%85%D8%A7%DB%8C%DB%81_%D8%AF%D8%A7%D8%B1%DB%8C_%D9%86%D8%B8%D8%A7%D9%85" title="سرمایہ داری نظام – Western Punjabi" lang="pnb" hreflang="pnb" data-title="سرمایہ داری نظام" data-language-autonym="پنجابی" data-language-local-name="Western Punjabi" class="interlanguage-link-target"><span>پنجابی</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ps mw-list-item"><a href="https://ps.wikipedia.org/wiki/%D9%BE%D8%A7%D9%86%DA%AF%D9%88%D9%84%D9%8A" title="پانگولي – paștună" lang="ps" hreflang="ps" data-title="پانگولي" data-language-autonym="پښتو" data-language-local-name="paștună" class="interlanguage-link-target"><span>پښتو</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-pt mw-list-item"><a href="https://pt.wikipedia.org/wiki/Capitalismo" title="Capitalismo – portugheză" lang="pt" hreflang="pt" data-title="Capitalismo" data-language-autonym="Português" data-language-local-name="portugheză" class="interlanguage-link-target"><span>Português</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-qu mw-list-item"><a href="https://qu.wikipedia.org/wiki/Kapitalismu" title="Kapitalismu – quechua" lang="qu" hreflang="qu" data-title="Kapitalismu" data-language-autonym="Runa Simi" data-language-local-name="quechua" class="interlanguage-link-target"><span>Runa Simi</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ru mw-list-item"><a href="https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B0%D0%BF%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BB%D0%B8%D0%B7%D0%BC" title="Капитализм – rusă" lang="ru" hreflang="ru" data-title="Капитализм" data-language-autonym="Русский" data-language-local-name="rusă" class="interlanguage-link-target"><span>Русский</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-rue mw-list-item"><a href="https://rue.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B0%D0%BF%D1%96%D1%82%D0%B0%D0%BB%D1%96%D0%B7%D0%BC" title="Капіталізм – Rusyn" lang="rue" hreflang="rue" data-title="Капіталізм" data-language-autonym="Русиньскый" data-language-local-name="Rusyn" class="interlanguage-link-target"><span>Русиньскый</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sah mw-list-item"><a href="https://sah.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B0%D0%BF%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BB%D0%B8%D0%B7%D0%BC" title="Капитализм – sakha" lang="sah" hreflang="sah" data-title="Капитализм" data-language-autonym="Саха тыла" data-language-local-name="sakha" class="interlanguage-link-target"><span>Саха тыла</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sat mw-list-item"><a href="https://sat.wikipedia.org/wiki/%E1%B1%AF%E1%B1%A9%E1%B1%B8%E1%B1%A1%E1%B1%A4%E1%B1%B5%E1%B1%9F%E1%B1%AB%E1%B1%BD" title="ᱯᱩᱸᱡᱤᱵᱟᱫᱽ – santali" lang="sat" hreflang="sat" data-title="ᱯᱩᱸᱡᱤᱵᱟᱫᱽ" data-language-autonym="ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ" data-language-local-name="santali" class="interlanguage-link-target"><span>ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-scn mw-list-item"><a href="https://scn.wikipedia.org/wiki/Capitalismu" title="Capitalismu – siciliană" lang="scn" hreflang="scn" data-title="Capitalismu" data-language-autonym="Sicilianu" data-language-local-name="siciliană" class="interlanguage-link-target"><span>Sicilianu</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sco mw-list-item"><a href="https://sco.wikipedia.org/wiki/Caipitalism" title="Caipitalism – scots" lang="sco" hreflang="sco" data-title="Caipitalism" data-language-autonym="Scots" data-language-local-name="scots" class="interlanguage-link-target"><span>Scots</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sd mw-list-item"><a href="https://sd.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%D8%B1%D9%85%D8%A7%D8%A6%D9%8A%D8%AF%D8%A7%D8%B1%D8%A7%D9%86%DB%81_%D9%86%D8%B8%D8%A7%D9%85" title="سرمائيدارانہ نظام – sindhi" lang="sd" hreflang="sd" data-title="سرمائيدارانہ نظام" data-language-autonym="سنڌي" data-language-local-name="sindhi" class="interlanguage-link-target"><span>سنڌي</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sh mw-list-item"><a href="https://sh.wikipedia.org/wiki/Kapitalizam" title="Kapitalizam – sârbo-croată" lang="sh" hreflang="sh" data-title="Kapitalizam" data-language-autonym="Srpskohrvatski / српскохрватски" data-language-local-name="sârbo-croată" class="interlanguage-link-target"><span>Srpskohrvatski / српскохрватски</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-si mw-list-item"><a href="https://si.wikipedia.org/wiki/%E0%B6%B0%E0%B6%B1%E0%B7%80%E0%B7%8F%E0%B6%AF%E0%B6%BA" title="ධනවාදය – singhaleză" lang="si" hreflang="si" data-title="ධනවාදය" data-language-autonym="සිංහල" data-language-local-name="singhaleză" class="interlanguage-link-target"><span>සිංහල</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-simple mw-list-item"><a href="https://simple.wikipedia.org/wiki/Capitalism" title="Capitalism – Simple English" lang="en-simple" hreflang="en-simple" data-title="Capitalism" data-language-autonym="Simple English" data-language-local-name="Simple English" class="interlanguage-link-target"><span>Simple English</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sk mw-list-item"><a href="https://sk.wikipedia.org/wiki/Kapitalizmus" title="Kapitalizmus – slovacă" lang="sk" hreflang="sk" data-title="Kapitalizmus" data-language-autonym="Slovenčina" data-language-local-name="slovacă" class="interlanguage-link-target"><span>Slovenčina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sl mw-list-item"><a href="https://sl.wikipedia.org/wiki/Kapitalizem" title="Kapitalizem – slovenă" lang="sl" hreflang="sl" data-title="Kapitalizem" data-language-autonym="Slovenščina" data-language-local-name="slovenă" class="interlanguage-link-target"><span>Slovenščina</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-so mw-list-item"><a href="https://so.wikipedia.org/wiki/Hanteynta" title="Hanteynta – somaleză" lang="so" hreflang="so" data-title="Hanteynta" data-language-autonym="Soomaaliga" data-language-local-name="somaleză" class="interlanguage-link-target"><span>Soomaaliga</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sq mw-list-item"><a href="https://sq.wikipedia.org/wiki/Kapitalizmi" title="Kapitalizmi – albaneză" lang="sq" hreflang="sq" data-title="Kapitalizmi" data-language-autonym="Shqip" data-language-local-name="albaneză" class="interlanguage-link-target"><span>Shqip</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sr mw-list-item"><a href="https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B0%D0%BF%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BB%D0%B8%D0%B7%D0%B0%D0%BC" title="Капитализам – sârbă" lang="sr" hreflang="sr" data-title="Капитализам" data-language-autonym="Српски / srpski" data-language-local-name="sârbă" class="interlanguage-link-target"><span>Српски / srpski</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sv mw-list-item"><a href="https://sv.wikipedia.org/wiki/Kapitalism" title="Kapitalism – suedeză" lang="sv" hreflang="sv" data-title="Kapitalism" data-language-autonym="Svenska" data-language-local-name="suedeză" class="interlanguage-link-target"><span>Svenska</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-sw mw-list-item"><a href="https://sw.wikipedia.org/wiki/Ubepari" title="Ubepari – swahili" lang="sw" hreflang="sw" data-title="Ubepari" data-language-autonym="Kiswahili" data-language-local-name="swahili" class="interlanguage-link-target"><span>Kiswahili</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ta mw-list-item"><a href="https://ta.wikipedia.org/wiki/%E0%AE%AE%E0%AF%81%E0%AE%A4%E0%AE%B2%E0%AE%BE%E0%AE%B3%E0%AE%BF%E0%AE%A4%E0%AF%8D%E0%AE%A4%E0%AF%81%E0%AE%B5%E0%AE%AE%E0%AF%8D" title="முதலாளித்துவம் – tamilă" lang="ta" hreflang="ta" data-title="முதலாளித்துவம்" data-language-autonym="தமிழ்" data-language-local-name="tamilă" class="interlanguage-link-target"><span>தமிழ்</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-te mw-list-item"><a href="https://te.wikipedia.org/wiki/%E0%B0%AA%E0%B1%86%E0%B0%9F%E0%B1%8D%E0%B0%9F%E0%B1%81%E0%B0%AC%E0%B0%A1%E0%B0%BF%E0%B0%A6%E0%B0%BE%E0%B0%B0%E0%B1%80_%E0%B0%B5%E0%B0%BF%E0%B0%A7%E0%B0%BE%E0%B0%A8%E0%B0%82" title="పెట్టుబడిదారీ విధానం – telugu" lang="te" hreflang="te" data-title="పెట్టుబడిదారీ విధానం" data-language-autonym="తెలుగు" data-language-local-name="telugu" class="interlanguage-link-target"><span>తెలుగు</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tg mw-list-item"><a href="https://tg.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B0%D0%BF%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BB%D0%B8%D0%B7%D0%BC" title="Капитализм – tadjică" lang="tg" hreflang="tg" data-title="Капитализм" data-language-autonym="Тоҷикӣ" data-language-local-name="tadjică" class="interlanguage-link-target"><span>Тоҷикӣ</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-th mw-list-item"><a href="https://th.wikipedia.org/wiki/%E0%B8%97%E0%B8%B8%E0%B8%99%E0%B8%99%E0%B8%B4%E0%B8%A2%E0%B8%A1" title="ทุนนิยม – thailandeză" lang="th" hreflang="th" data-title="ทุนนิยม" data-language-autonym="ไทย" data-language-local-name="thailandeză" class="interlanguage-link-target"><span>ไทย</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tl mw-list-item"><a href="https://tl.wikipedia.org/wiki/Kapitalismo" title="Kapitalismo – tagalog" lang="tl" hreflang="tl" data-title="Kapitalismo" data-language-autonym="Tagalog" data-language-local-name="tagalog" class="interlanguage-link-target"><span>Tagalog</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tr mw-list-item"><a href="https://tr.wikipedia.org/wiki/Kapitalizm" title="Kapitalizm – turcă" lang="tr" hreflang="tr" data-title="Kapitalizm" data-language-autonym="Türkçe" data-language-local-name="turcă" class="interlanguage-link-target"><span>Türkçe</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-tt mw-list-item"><a href="https://tt.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B0%D0%BF%D0%B8%D1%82%D0%B0%D0%BB%D0%B8%D0%B7%D0%BC" title="Капитализм – tătară" lang="tt" hreflang="tt" data-title="Капитализм" data-language-autonym="Татарча / tatarça" data-language-local-name="tătară" class="interlanguage-link-target"><span>Татарча / tatarça</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uk mw-list-item"><a href="https://uk.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D0%B0%D0%BF%D1%96%D1%82%D0%B0%D0%BB%D1%96%D0%B7%D0%BC" title="Капіталізм – ucraineană" lang="uk" hreflang="uk" data-title="Капіталізм" data-language-autonym="Українська" data-language-local-name="ucraineană" class="interlanguage-link-target"><span>Українська</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-ur mw-list-item"><a href="https://ur.wikipedia.org/wiki/%D8%B3%D8%B1%D9%85%D8%A7%DB%8C%DB%81_%D8%AF%D8%A7%D8%B1%DB%8C_%D9%86%D8%B8%D8%A7%D9%85" title="سرمایہ داری نظام – urdu" lang="ur" hreflang="ur" data-title="سرمایہ داری نظام" data-language-autonym="اردو" data-language-local-name="urdu" class="interlanguage-link-target"><span>اردو</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-uz mw-list-item"><a href="https://uz.wikipedia.org/wiki/Kapitalizm" title="Kapitalizm – uzbecă" lang="uz" hreflang="uz" data-title="Kapitalizm" data-language-autonym="Oʻzbekcha / ўзбекча" data-language-local-name="uzbecă" class="interlanguage-link-target"><span>Oʻzbekcha / ўзбекча</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vec mw-list-item"><a href="https://vec.wikipedia.org/wiki/Capita%C5%82ixmo" title="Capitałixmo – venetă" lang="vec" hreflang="vec" data-title="Capitałixmo" data-language-autonym="Vèneto" data-language-local-name="venetă" class="interlanguage-link-target"><span>Vèneto</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vep mw-list-item"><a href="https://vep.wikipedia.org/wiki/Kapitalizm" title="Kapitalizm – Veps" lang="vep" hreflang="vep" data-title="Kapitalizm" data-language-autonym="Vepsän kel’" data-language-local-name="Veps" class="interlanguage-link-target"><span>Vepsän kel’</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-vi mw-list-item"><a href="https://vi.wikipedia.org/wiki/Ch%E1%BB%A7_ngh%C4%A9a_t%C6%B0_b%E1%BA%A3n" title="Chủ nghĩa tư bản – vietnameză" lang="vi" hreflang="vi" data-title="Chủ nghĩa tư bản" data-language-autonym="Tiếng Việt" data-language-local-name="vietnameză" class="interlanguage-link-target"><span>Tiếng Việt</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-war mw-list-item"><a href="https://war.wikipedia.org/wiki/Kapitalismo" title="Kapitalismo – waray" lang="war" hreflang="war" data-title="Kapitalismo" data-language-autonym="Winaray" data-language-local-name="waray" class="interlanguage-link-target"><span>Winaray</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-wuu mw-list-item"><a href="https://wuu.wikipedia.org/wiki/%E8%B3%87%E6%9C%AC%E4%B8%BB%E7%BE%A9" title="資本主義 – chineză wu" lang="wuu" hreflang="wuu" data-title="資本主義" data-language-autonym="吴语" data-language-local-name="chineză wu" class="interlanguage-link-target"><span>吴语</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-xmf mw-list-item"><a href="https://xmf.wikipedia.org/wiki/%E1%83%99%E1%83%90%E1%83%9E%E1%83%98%E1%83%A2%E1%83%90%E1%83%9A%E1%83%98%E1%83%96%E1%83%9B%E1%83%98" title="კაპიტალიზმი – Mingrelian" lang="xmf" hreflang="xmf" data-title="კაპიტალიზმი" data-language-autonym="მარგალური" data-language-local-name="Mingrelian" class="interlanguage-link-target"><span>მარგალური</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-yi mw-list-item"><a href="https://yi.wikipedia.org/wiki/%D7%A7%D7%90%D7%A4%D7%99%D7%98%D7%90%D7%9C%D7%99%D7%96%D7%9D" title="קאפיטאליזם – idiș" lang="yi" hreflang="yi" data-title="קאפיטאליזם" data-language-autonym="ייִדיש" data-language-local-name="idiș" class="interlanguage-link-target"><span>ייִדיש</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh mw-list-item"><a href="https://zh.wikipedia.org/wiki/%E8%B5%84%E6%9C%AC%E4%B8%BB%E4%B9%89" title="资本主义 – chineză" lang="zh" hreflang="zh" data-title="资本主义" data-language-autonym="中文" data-language-local-name="chineză" class="interlanguage-link-target"><span>中文</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-min-nan mw-list-item"><a href="https://zh-min-nan.wikipedia.org/wiki/Chu-p%C3%BAn-ch%C3%BA-g%C4%AB" title="Chu-pún-chú-gī – chineză min nan" lang="nan" hreflang="nan" data-title="Chu-pún-chú-gī" data-language-autonym="閩南語 / Bân-lâm-gú" data-language-local-name="chineză min nan" class="interlanguage-link-target"><span>閩南語 / Bân-lâm-gú</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zh-yue mw-list-item"><a href="https://zh-yue.wikipedia.org/wiki/%E8%B3%87%E6%9C%AC%E4%B8%BB%E7%BE%A9" title="資本主義 – cantoneză" lang="yue" hreflang="yue" data-title="資本主義" data-language-autonym="粵語" data-language-local-name="cantoneză" class="interlanguage-link-target"><span>粵語</span></a></li><li class="interlanguage-link interwiki-zu mw-list-item"><a href="https://zu.wikipedia.org/wiki/Ubuhlohlesakhe" title="Ubuhlohlesakhe – zulu" lang="zu" hreflang="zu" data-title="Ubuhlohlesakhe" data-language-autonym="IsiZulu" data-language-local-name="zulu" class="interlanguage-link-target"><span>IsiZulu</span></a></li> </ul> <div class="after-portlet after-portlet-lang"><span class="wb-langlinks-edit wb-langlinks-link"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q6206#sitelinks-wikipedia" title="Modifică legăturile interlinguale" class="wbc-editpage">Modifică legăturile</a></span></div> </div> </div> </div> </header> <div class="vector-page-toolbar"> <div class="vector-page-toolbar-container"> <div id="left-navigation"> <nav aria-label="Spații de nume"> <div id="p-associated-pages" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-associated-pages" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-nstab-main" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Capitalism" title="Vedeți conținutul paginii [a]" accesskey="a"><span>Articol</span></a></li><li id="ca-talk" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Discu%C8%9Bie:Capitalism" rel="discussion" title="Discuții despre această pagină [t]" accesskey="t"><span>Discuție</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown emptyPortlet" > <input type="checkbox" id="vector-variants-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-variants-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Change language variant" > <label id="vector-variants-dropdown-label" for="vector-variants-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">română</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="p-variants" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-variants emptyPortlet" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> </ul> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> <div id="right-navigation" class="vector-collapsible"> <nav aria-label="Vizualizări"> <div id="p-views" class="vector-menu vector-menu-tabs mw-portlet mw-portlet-views" > <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-view" class="selected vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/wiki/Capitalism"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-ve-edit" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-edit" class="collapsible vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-history" class="vector-tab-noicon mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=history" title="Versiunile anterioare ale paginii și autorii lor. [h]" accesskey="h"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> </nav> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown vector-page-tools-dropdown" > <input type="checkbox" id="vector-page-tools-dropdown-checkbox" role="button" aria-haspopup="true" data-event-name="ui.dropdown-vector-page-tools-dropdown" class="vector-dropdown-checkbox " aria-label="Unelte" > <label id="vector-page-tools-dropdown-label" for="vector-page-tools-dropdown-checkbox" class="vector-dropdown-label cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--fake-button--enabled cdx-button--weight-quiet" aria-hidden="true" ><span class="vector-dropdown-label-text">Unelte</span> </label> <div class="vector-dropdown-content"> <div id="vector-page-tools-unpinned-container" class="vector-unpinned-container"> <div id="vector-page-tools" class="vector-page-tools vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-page-tools-pinnable-header vector-pinnable-header-unpinned" data-feature-name="page-tools-pinned" data-pinnable-element-id="vector-page-tools" data-pinned-container-id="vector-page-tools-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-page-tools-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Unelte</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-page-tools.unpin">ascunde</button> </div> <div id="p-cactions" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-cactions emptyPortlet vector-has-collapsible-items" title="Mai multe opțiuni" > <div class="vector-menu-heading"> Acțiuni </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="ca-more-view" class="selected vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/wiki/Capitalism"><span>Lectură</span></a></li><li id="ca-more-ve-edit" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit" title="Modificați această pagină cu EditorulVizual [v]" accesskey="v"><span>Modificare</span></a></li><li id="ca-more-edit" class="collapsible vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit" title="Modificați codul sursă al acestei pagini [e]" accesskey="e"><span>Modificare sursă</span></a></li><li id="ca-more-history" class="vector-more-collapsible-item mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=history"><span>Istoric</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-tb" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-tb" > <div class="vector-menu-heading"> General </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="t-whatlinkshere" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Ce_se_leag%C4%83_aici/Capitalism" title="Lista tuturor paginilor wiki care conduc spre această pagină [j]" accesskey="j"><span>Ce trimite aici</span></a></li><li id="t-recentchangeslinked" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Modific%C4%83ri_corelate/Capitalism" rel="nofollow" title="Schimbări recente în legătură cu această pagină [k]" accesskey="k"><span>Schimbări corelate</span></a></li><li id="t-upload" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Wikipedia:Trimite_fi%C8%99ier" title="Încărcare fișiere [u]" accesskey="u"><span>Trimite fișier</span></a></li><li id="t-specialpages" class="mw-list-item"><a href="/wiki/Special:Pagini_speciale" title="Lista tuturor paginilor speciale [q]" accesskey="q"><span>Pagini speciale</span></a></li><li id="t-permalink" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Capitalism&oldid=16479938" title="Legătură permanentă către această versiune a acestei pagini"><span>Legătură permanentă</span></a></li><li id="t-info" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=info" title="Mai multe informații despre această pagină"><span>Informații despre pagină</span></a></li><li id="t-cite" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Citeaz%C4%83&page=Capitalism&id=16479938&wpFormIdentifier=titleform" title="Informații cu privire la modul de citare a acestei pagini"><span>Citează acest articol</span></a></li><li id="t-urlshortener" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:UrlShortener&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FCapitalism"><span>Obține URL scurtat</span></a></li><li id="t-urlshortener-qrcode" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:QrCode&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FCapitalism"><span>Descărcați codul QR</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-coll-print_export" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-coll-print_export" > <div class="vector-menu-heading"> Tipărire/exportare </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li id="coll-create_a_book" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=Capitalism"><span>Creare carte</span></a></li><li id="coll-download-as-rl" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=Capitalism&action=show-download-screen"><span>Descărcare ca PDF</span></a></li><li id="t-print" class="mw-list-item"><a href="/w/index.php?title=Capitalism&printable=yes" title="Versiunea de tipărit a acestei pagini [p]" accesskey="p"><span>Versiune de tipărit</span></a></li> </ul> </div> </div> <div id="p-wikibase-otherprojects" class="vector-menu mw-portlet mw-portlet-wikibase-otherprojects" > <div class="vector-menu-heading"> În alte proiecte </div> <div class="vector-menu-content"> <ul class="vector-menu-content-list"> <li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-commons mw-list-item"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Capitalism" hreflang="en"><span>Wikimedia Commons</span></a></li><li class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikiquote mw-list-item"><a href="https://ro.wikiquote.org/wiki/Capitalism" hreflang="ro"><span>Wikicitat</span></a></li><li id="t-wikibase" class="wb-otherproject-link wb-otherproject-wikibase-dataitem mw-list-item"><a href="https://www.wikidata.org/wiki/Special:EntityPage/Q6206" title="Legătură către elementul asociat din depozitul de date [g]" accesskey="g"><span>Element Wikidata</span></a></li> </ul> </div> </div> </div> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> </div> <div class="vector-column-end"> <div class="vector-sticky-pinned-container"> <nav class="vector-page-tools-landmark" aria-label="Page tools"> <div id="vector-page-tools-pinned-container" class="vector-pinned-container"> </div> </nav> <nav class="vector-appearance-landmark" aria-label="Aspect"> <div id="vector-appearance-pinned-container" class="vector-pinned-container"> <div id="vector-appearance" class="vector-appearance vector-pinnable-element"> <div class="vector-pinnable-header vector-appearance-pinnable-header vector-pinnable-header-pinned" data-feature-name="appearance-pinned" data-pinnable-element-id="vector-appearance" data-pinned-container-id="vector-appearance-pinned-container" data-unpinned-container-id="vector-appearance-unpinned-container" > <div class="vector-pinnable-header-label">Aspect</div> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-pin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.pin">mută în bara laterală</button> <button class="vector-pinnable-header-toggle-button vector-pinnable-header-unpin-button" data-event-name="pinnable-header.vector-appearance.unpin">ascunde</button> </div> </div> </div> </nav> </div> </div> <div id="bodyContent" class="vector-body" aria-labelledby="firstHeading" data-mw-ve-target-container> <div class="vector-body-before-content"> <div class="mw-indicators"> </div> <div id="siteSub" class="noprint">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</div> </div> <div id="contentSub"><div id="mw-content-subtitle"></div></div> <div id="mw-content-text" class="mw-body-content"><div class="mw-content-ltr mw-parser-output" lang="ro" dir="ltr"><table cellpadding="0" cellspacing="0" align="right" style="clear: right; float: right !important; margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-bottom-width: 2px; background:#FFFFFF; text-align:center; font-size: 88%; background-color: #F9F9F9; width:25em"> <tbody><tr> <td style="padding: 0 0em 0em 0em; font-family: sans-serif; font-size: 100%; background-color: #b1e2bc;"><b>Parte <a href="/wiki/Categorie:Capitalism" title="Categorie:Capitalism">a seriei</a> despre </b> </td></tr> <tr> <td style="padding: 0 0em 0em 0em; font-family: sans-serif; font-size: 200%; background-color: #b1e2bc;"><b><a class="mw-selflink selflink">Capitalism</a></b> </td></tr> <tr> <td style="padding: 0.3em 0.3em 1em 0.3em;"><div style="text-align:center"><span typeof="mw:File"><span><img alt="" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/85/Economic_template.svg/80px-Economic_template.svg.png" decoding="async" width="80" height="69" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/85/Economic_template.svg/120px-Economic_template.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/85/Economic_template.svg/160px-Economic_template.svg.png 2x" data-file-width="37" data-file-height="32" /></span></span></div> </td></tr> <tr> <td style="padding-top: 0.2em; background-color: #b1e2bc;"><span style="color:black;"><b>Concepte</b></span> </td></tr> <tr> <td style="padding: 0 0.3em 0 0.3em; font-size: 100%"> <p>• <a href="/wiki/Afacere" title="Afacere">Afacere</a> • <a href="/wiki/Capital_(economie)" title="Capital (economie)">Capital</a> • <a href="/wiki/Cerere_%C8%99i_ofert%C4%83" title="Cerere și ofertă">Cerere și ofertă</a> • <a href="/wiki/Antreprenoriat" title="Antreprenoriat">Antreprenoriat</a> • <a href="/wiki/Comer%C8%9B_liber" title="Comerț liber">Comerț liber</a> • <a href="/wiki/Companie" title="Companie">Companie</a> • <a href="/wiki/Concuren%C8%9B%C4%83" title="Concurență">Concurență</a> • <a href="/wiki/Dezvoltare_economic%C4%83" title="Dezvoltare economică">Dezvoltare economică</a> • <a href="/wiki/Planificare_economic%C4%83" title="Planificare economică">Planificare economică</a> • <a href="/wiki/Globalizare" title="Globalizare">Globalizare</a> • <a href="/wiki/Corpora%C8%9Bie" title="Corporație">Corporație</a> • <a href="/wiki/Liberalizarea_economic%C4%83" class="mw-redirect" title="Liberalizarea economică">Liberalizare</a> • <a href="/wiki/Marginalism" title="Marginalism">Marginalism</a> • <a href="/wiki/M%C3%A2na_invizibil%C4%83" title="Mâna invizibilă">Mâna invizibilă</a> • <a href="/wiki/Pia%C8%9B%C4%83_liber%C4%83" class="mw-redirect" title="Piață liberă">Piață liberă</a> • <a href="/wiki/Pia%C8%9B%C4%83_financiar%C4%83" title="Piață financiară">Piață financiară</a> • <a href="/wiki/Inven%C8%9Bie" title="Invenție">Invenție</a> • <a href="/wiki/Economie_de_pia%C8%9B%C4%83" title="Economie de piață">Economie de piață</a> • <a href="/w/index.php?title=E%C8%99ecul_pie%C8%9Bei&action=edit&redlink=1" class="new" title="Eșecul pieței — pagină inexistentă">Eșecul pieței</a> • <a href="/wiki/Drept_de_proprietate" title="Drept de proprietate">Drept de proprietate</a> • <a href="/wiki/Privatizare" title="Privatizare">Privatizare</a> • <a href="/wiki/Profit" title="Profit">Profit</a> • <a href="/wiki/Meritocra%C8%9Bie" title="Meritocrație">Meritocrație</a> • <a href="/wiki/Na%C8%9Bionalizare" title="Naționalizare">Naționalizare</a> • <a href="/wiki/Recesiune_(economie)" title="Recesiune (economie)">Recesiune</a> • <a href="/wiki/Criz%C4%83_economic%C4%83" title="Criză economică">Criză economică</a> • <a href="/w/index.php?title=Regulament&action=edit&redlink=1" class="new" title="Regulament — pagină inexistentă">Regulament</a> • <a href="/wiki/M%C3%A2na_de_lucru_salariat%C4%83" title="Mâna de lucru salariată">Mâna de lucru salariată</a> • <a href="/wiki/Bog%C4%83%C8%9Bie" title="Bogăție">Bogăție</a> </p> </td></tr> <tr> <td style="padding-top: 0.2em; background-color: #b1e2bc;"><span style="color:black;"><b>Sisteme economice</b></span> </td></tr> <tr> <td style="padding: 0 0.3em 0 0.3em; font-size: 100%"> <p>• <a href="/w/index.php?title=Pia%C8%9B%C4%83_regulat%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Piață regulată — pagină inexistentă">Piață regulată</a> • <a href="/wiki/Modelul_anglo-saxon" title="Modelul anglo-saxon">Modelul anglo-saxon</a> • <a href="/w/index.php?title=Modelul_nordic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Modelul nordic — pagină inexistentă">Modelul nordic</a> • <a href="/w/index.php?title=Modelul_asiatic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Modelul asiatic — pagină inexistentă">Modelul asiatic</a> </p> </td></tr> <tr> <td style="padding-top: 0.2em; background-color: #b1e2bc;"><span style="color:black;"><b>Teorii economice</b></span> </td></tr> <tr> <td style="padding: 0 0.3em 0 0.3em; font-size: 100%"> <p>• <a href="/w/index.php?title=Economia_clasic%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Economia clasică — pagină inexistentă">Economia clasică</a> • <a href="/wiki/Keynesianism" title="Keynesianism">Keynesianismul</a> • <a href="/w/index.php?title=%C8%98coala_american%C4%83_de_economie&action=edit&redlink=1" class="new" title="Școala americană de economie — pagină inexistentă">Școala americană</a> • <a href="/wiki/%C8%98coala_austriac%C4%83_de_economie" title="Școala austriacă de economie">Școala austriacă</a> • <a href="/wiki/Curentul_neoclasic_%C3%AEn_economie" title="Curentul neoclasic în economie">Economia neoclasică</a> • <a href="/wiki/Economie_de_pia%C8%9B%C4%83" title="Economie de piață">Economie de piață</a> </p> </td></tr> <tr> <td style="padding-top: 0.2em; background-color: #b1e2bc;"><span style="color:black;"><b>Aspecte sociale</b></span> </td></tr> <tr> <td style="padding: 0 0.3em 0 0.3em; font-size: 100%"> <p>• <a href="/wiki/Angajare" title="Angajare">Angajare</a> • <a href="/wiki/%C8%98omaj" title="Șomaj">Șomaj</a> </p> </td></tr> <tr> <td style="padding-top: 0.2em; background-color: #b1e2bc;"><span style="color:black;"><b>Origini ale capitalismului</b></span> </td></tr> <tr> <td style="padding: 0 0.3em 0 0.3em; font-size: 100%"> <p>• <a href="/wiki/Iluminism" title="Iluminism">Iluminismul</a> • <a href="/w/index.php?title=Revolu%C8%9Bia_comercial%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Revoluția comercială — pagină inexistentă">Revoluția comercială</a> • <a href="/wiki/Feudalism" title="Feudalism">Feudalismul</a> • <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_industrial%C4%83" title="Revoluția industrială">Revoluția industrială</a> • <a href="/wiki/Mercantilism" title="Mercantilism">Mercantilismul</a> </p> </td></tr> <tr> <td style="padding-top: 0.2em; background-color: #b1e2bc;"><span style="color:black;"><b>Economiști</b></span> </td></tr> <tr> <td style="padding: 0 0.3em 0 0.3em; font-size: 100%"> <p>• <a href="/wiki/Adam_Smith" title="Adam Smith">Adam Smith</a> • <a href="/wiki/John_Stuart_Mill" title="John Stuart Mill">John Stuart Mill</a> • <a href="/wiki/David_Ricardo" title="David Ricardo">David Ricardo</a> • <a href="/wiki/Thomas_Robert_Malthus" class="mw-redirect" title="Thomas Robert Malthus">Thomas Malthus</a> • <a href="/wiki/Jean-Baptiste_Say" title="Jean-Baptiste Say">Jean-Baptiste Say</a> • <a href="/wiki/Milton_Friedman" title="Milton Friedman">Milton Friedman</a> • <a href="/wiki/Friedrich_Hayek" title="Friedrich Hayek">Friedrich Hayek</a> • <a href="/wiki/John_Maynard_Keynes" title="John Maynard Keynes">John Maynard Keynes</a> • <a href="/wiki/Alfred_Marshall" title="Alfred Marshall">Alfred Marshall</a> • <a href="/wiki/Ludwig_von_Mises" title="Ludwig von Mises">Ludwig von Mises</a> • <a href="/wiki/Murray_Rothbard" title="Murray Rothbard">Murray Rothbard</a> • <a href="/wiki/Joseph_Schumpeter" title="Joseph Schumpeter">Joseph Schumpeter</a> • <a href="/wiki/Thorstein_Veblen" title="Thorstein Veblen">Thorstein Veblen</a> • <a href="/wiki/Max_Weber" title="Max Weber">Max Weber</a> • <a href="/wiki/Ronald_Coase" title="Ronald Coase">Ronald Coase</a> </p> </td></tr> <tr> <td style="padding-top: 0.2em; background-color: #b1e2bc;"><span style="color:black;"><b>Vezi și</b></span> </td></tr> <tr> <td style="padding: 0 0.3em 0 0.3em; font-size: 100%"> <p>• <a href="/wiki/Corporatism" title="Corporatism">Corporatism</a> • <a href="/wiki/Consumerism" title="Consumerism">Consumerism</a> • <a href="/wiki/Globalizare" title="Globalizare">Globalizare</a> • <a href="/wiki/Anarho-capitalism" title="Anarho-capitalism">Anarho-capitalism</a> • <a href="/wiki/Liberalism" title="Liberalism">Liberalism</a> (<a href="/wiki/Liberalism_economic" title="Liberalism economic">economic</a>) • <a href="/wiki/Libertarianism" title="Libertarianism">Libertarianism</a> • <a href="/wiki/Neo-capitalism" title="Neo-capitalism">Neo-capitalism</a> • <a href="/wiki/Protec%C8%9Bionism" title="Protecționism">Protecționism</a> </p> </td></tr> <tr> <td style="padding-top: 0.2em; background-color: #b1e2bc;"><span style="color:black;"><b>Portaluri</b></span> </td></tr> <tr> <td style="padding: 0 0.3em 0 0.3em; font-size: 100%"> <p>• <a href="/wiki/Portal:Capitalism" title="Portal:Capitalism">Portal capitalism</a> • <a href="/wiki/Portal:Economie" title="Portal:Economie">Portal economie</a> • <a href="/wiki/Portal:Filozofie" title="Portal:Filozofie">Portal filozofie</a> • <a href="/wiki/Portal:Politic%C4%83" title="Portal:Politică">Portal politică</a> </p> </td></tr> <tr> <td align="right" colspan="3"><small class="editlink noprint plainlinksneverexpand"><a class="external text" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Capitalism&action=edit">editează</a></small> </td></tr> </tbody></table> <p><b>Capitalismul</b> este un <a href="/wiki/Sistem_economic" title="Sistem economic">sistem economic</a> care se distinge prin <a href="/wiki/Proprietate" title="Proprietate">proprietatea</a> privată asupra <a href="/wiki/Factor_de_produc%C8%9Bie" title="Factor de producție">factorilor de producție</a>, precum și prin urmărirea profitului, în general pe o <a href="/wiki/Pia%C8%9B%C4%83" title="Piață">piață</a> competitivă. Caracteristicile centrale ale capitalismului includ <a href="/wiki/Proprietate_privat%C4%83" title="Proprietate privată">proprietatea privată</a>, acumularea de capital, schimbul voluntar de mărfuri (i.e. <a href="/wiki/Comer%C8%9B" title="Comerț">comerț</a>), un <a href="/w/index.php?title=Sistem_de_pre%C8%9Buri&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sistem de prețuri — pagină inexistentă">sistem de prețuri</a> și <a href="/wiki/Pia%C8%9B%C4%83" title="Piață">piețe</a> competitive.<sup id="cite_ref-1" class="reference"><a href="#cite_note-1"><span class="cite-bracket">[</span>1<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-2" class="reference"><a href="#cite_note-2"><span class="cite-bracket">[</span>2<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Într-o economie de piață capitalistă, deciziile și planurile de investiție sunt făcute de către proprietarii factorilor de producție în <a href="/wiki/Pia%C8%9B%C4%83_financiar%C4%83" title="Piață financiară">piețele financiare</a> și de <a href="/w/index.php?title=Pia%C8%9B%C4%83_de_capital&action=edit&redlink=1" class="new" title="Piață de capital — pagină inexistentă">capital</a>, iar prețurile și distribuția de bunuri sunt determinate în principal de <a href="/w/index.php?title=Concuren%C8%9Ba_de_pia%C8%9B%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Concurența de piață — pagină inexistentă">concurența de piață</a>.<sup id="cite_ref-3" class="reference"><a href="#cite_note-3"><span class="cite-bracket">[</span>3<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-4" class="reference"><a href="#cite_note-4"><span class="cite-bracket">[</span>4<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În practică, capitalismul poate avea mai multe forme, care au fost studiate de economiști și istorici. Acestea includ <a href="/wiki/Laissez-faire" title="Laissez-faire">laissez-faire</a> sau capitalismul <a href="/wiki/Comer%C8%9B_liber" title="Comerț liber">pieței libere</a>, <a href="/wiki/Capitalism_social" title="Capitalism social">capitalism social</a>, sau <a href="/w/index.php?title=Capitalism_de_stat&action=edit&redlink=1" class="new" title="Capitalism de stat — pagină inexistentă">capitalismul de stat</a>. Diferite forme de capitalism sunt caracterizate prin grade diferite de libertate în comerț, proprietate publică,<sup id="cite_ref-5" class="reference"><a href="#cite_note-5"><span class="cite-bracket">[</span>5<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> precum și obstacole pentru libera concurență (e.g. <a href="/wiki/Protec%C8%9Bionism" title="Protecționism">protecționism</a>) sau politici sociale sancționate de stat. Gradul de concurență de pe piețele de comerț, rolul de <a href="/w/index.php?title=Inverven%C8%9Bionism_economic&action=edit&redlink=1" class="new" title="Invervenționism economic — pagină inexistentă">intervenție</a>, reglementare și mărimea <a href="/w/index.php?title=Sector_de_stat&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sector de stat — pagină inexistentă">sectoarelor de stat</a> sau <a href="/w/index.php?title=Sector_privat&action=edit&redlink=1" class="new" title="Sector privat — pagină inexistentă">private</a> variază în funcție de diferite modele de capitalism;<sup id="cite_ref-Modern_Economics_1986,_p._54_6-0" class="reference"><a href="#cite_note-Modern_Economics_1986,_p._54-6"><span class="cite-bracket">[</span>6<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Pe de altă parte, nivelul de libertate economică, precum și normele care definesc proprietatea privată, sunt chestiuni ce țin de <a href="/wiki/Politic%C4%83" title="Politică">politică</a>. Cele mai multe țări capitaliste au <a href="/wiki/Economie_mixt%C4%83" title="Economie mixtă">economii mixte</a>, care combină elemente de <a href="/wiki/Comer%C8%9B_liber" title="Comerț liber">comerț liber</a> cu intervenția statului sau <a href="/wiki/Protec%C8%9Bionism" title="Protecționism">protecționism</a>, și în unele cazuri, cu <a href="/wiki/Planificare_economic%C4%83" title="Planificare economică">planificare economică</a>.<sup id="cite_ref-Stilwell_7-0" class="reference"><a href="#cite_note-Stilwell-7"><span class="cite-bracket">[</span>7<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>De-a lungul istoriei, economii de piață au existat sub multe forme de guvernare, în diferite timpuri, locuri și culturi. Cu toate acestea, în <a href="/wiki/Europa_de_Vest" title="Europa de Vest">Europa de Vest</a> s-au dezvoltat începând cu secolul al XVI-lea societăți capitaliste marcate printr-o universalizare a contractelor sociale bazate pe bani, o clasă largă de muncitori care trebuie să lucreze pentru salarii și o clasă capitalistă ce domina controlul resurselor și puterea politică. Începând cu <a href="/wiki/Revolu%C8%9Bia_industrial%C4%83" title="Revoluția industrială">revoluția industrială</a>, sisteme capitaliste cu diferite grade de intervenție a guvernului au devenit dominante în <a href="/wiki/Lumea_Occidental%C4%83" class="mw-redirect" title="Lumea Occidentală">lumea Occidentală</a> și continuă să se răspândească în lume. </p><p>Capitalismul oferă atât avantaje cât și dezavantaje. Suporterii susțin că datorită competiției oferă produse mai bune, creează o puternică creștere economică, oferă productivitate și prosperitate societății, fiind și cel mai eficient sistem de alocare a resurselor. Capitalismul a fost criticat pentru stabilirea puterii în mâinile unei minorități, clasa capitalistă, care este susținută prin exploatarea unei clase muncitoare majoritate; pentru prioritizarea profitului peste binele social, resursele naturale și mediu; și pentru a fi un motor de inegalitate economică. </p> <meta property="mw:PageProp/toc" /> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Etimologie">Etimologie</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=1" title="Modifică secțiunea: Etimologie" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=1" title="Edit section's source code: Etimologie"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Termenul "capitalist", adică proprietar al capitalului, a apărut mai devreme decât termenul "capitalism" și datează de la mijlocul secolului al XVII-lea. "Capitalism" derivă din <i>capital</i>, care a evoluat din <i>capitale</i>, un cuvânt latin târziu bazat pe <i>caput</i>, adică "cap". <i>Capitale</i> a apărut în secolele XII-XIII, în sensul referinței la fonduri, stoc de mărfuri, sumă de bani sau bani purtători de interese.<sup id="cite_ref-Braudel-1979_8-0" class="reference"><a href="#cite_note-Braudel-1979-8"><span class="cite-bracket">[</span>8<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup class="reference" style="white-space:nowrap;">:232</sup><sup id="cite_ref-9" class="reference"><a href="#cite_note-9"><span class="cite-bracket">[</span>9<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-OED-93_10-0" class="reference"><a href="#cite_note-OED-93-10"><span class="cite-bracket">[</span>10<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Până în 1283, a fost folosit în sensul activele de capital ale unei firme de tranzacționare și a fost frecvent schimbată cu o serie de alte cuvinte - avere, bani, fonduri, bunuri, active, proprietăți și așa mai departe.<sup id="cite_ref-Braudel-1979_8-1" class="reference"><a href="#cite_note-Braudel-1979-8"><span class="cite-bracket">[</span>8<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup class="reference" style="white-space:nowrap;">:233</sup> </p><p><i>Hollandische Mercurius</i> utilizează "capitaliști" în 1633 și 1654 pentru a se referi la proprietarii capitalului.<sup id="cite_ref-Braudel-1979_8-2" class="reference"><a href="#cite_note-Braudel-1979-8"><span class="cite-bracket">[</span>8<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup class="reference" style="white-space:nowrap;">:234</sup> În limba franceză, <a href="/w/index.php?title=%C3%89tienne_Clavier&action=edit&redlink=1" class="new" title="Étienne Clavier — pagină inexistentă">Étienne Clavier</a> a făcut referire la capitaliști în 1788,<sup id="cite_ref-11" class="reference"><a href="#cite_note-11"><span class="cite-bracket">[</span>11<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> cu șase ani înainte de prima utilizare în limba engleză, de către scriitorul Arthur Young în lucrarea sa <i>Travels in France</i> (1792).<sup id="cite_ref-OED-93_10-1" class="reference"><a href="#cite_note-OED-93-10"><span class="cite-bracket">[</span>10<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-12" class="reference"><a href="#cite_note-12"><span class="cite-bracket">[</span>12<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> În "Principiile Economiei Politice și Impozitarea" (1817), <a href="/wiki/David_Ricardo" title="David Ricardo">David Ricardo</a> a făcut referire la "capitalist" de mai multe ori.<sup id="cite_ref-13" class="reference"><a href="#cite_note-13"><span class="cite-bracket">[</span>13<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Poetul englez <a href="/wiki/Samuel_Taylor_Coleridge" title="Samuel Taylor Coleridge">Samuel Taylor Coleridge</a>, a folosit "capitalist" în lucrarea <i>Talk Talk</i> (1823).<sup id="cite_ref-14" class="reference"><a href="#cite_note-14"><span class="cite-bracket">[</span>14<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> <a href="/wiki/Pierre-Joseph_Proudhon" title="Pierre-Joseph Proudhon">Pierre-Joseph Proudhon</a> a folosit termenul "capitalist" în prima sa lucrare, <i>Ce este proprietatea?</i> (1840), pentru a se referi la proprietarii de capital. <a href="/wiki/Benjamin_Disraeli" title="Benjamin Disraeli">Benjamin Disraeli</a> a folosit termenul "capitalist" în romanul <i>Sybil</i> din 1845.<sup id="cite_ref-OED-93_10-2" class="reference"><a href="#cite_note-OED-93-10"><span class="cite-bracket">[</span>10<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Folosirea inițială a termenului "capitalism" în sensul său modern a fost atribuită lui <a href="/wiki/Louis_Blanc" title="Louis Blanc">Louis Blanc</a> în 1850 ("Ce numesc eu 'capitalism' reprezintă aproprierea capitalului de către unii în detrimentul altora") și Pierre-Joseph Proudhon în 1861 ("Capitalismul este regimul economic și social în care capitalul, sursa de venit, nu aparține în general celor care îl fac să producă prin munca lor").<sup id="cite_ref-Braudel-1979_8-3" class="reference"><a href="#cite_note-Braudel-1979-8"><span class="cite-bracket">[</span>8<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup class="reference" style="white-space:nowrap;">:237</sup> <a href="/wiki/Karl_Marx" title="Karl Marx">Karl Marx</a> și <a href="/wiki/Friedrich_Engels" title="Friedrich Engels">Friedrich Engels</a> s-au referit la "sistemul capitalist"<sup id="cite_ref-15" class="reference"><a href="#cite_note-15"><span class="cite-bracket">[</span>15<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-16" class="reference"><a href="#cite_note-16"><span class="cite-bracket">[</span>16<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> și la "modul capitalist de producție" în "Capitalul" (1867).<sup id="cite_ref-17" class="reference"><a href="#cite_note-17"><span class="cite-bracket">[</span>17<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Utilizarea cuvântului "capitalism" în raport cu un sistem economic apare de două ori în Volumul I al <i>Capitalului</i>, p. 124 (ediția germană) și în <i>Teorii ale plusvalorii</i>, vol. II, p. 493 (ediția germană). Marx nu folosea extensiv termenul "capitalism", ci "capitalist" și "modul capitalist de producție", care apar de peste 2.600 de ori în trilogia <i>Capitalul</i>. Potrivit <i><a href="/wiki/Oxford_English_Dictionary" title="Oxford English Dictionary">Oxford English Dictionary</a></i> (OED), termenul "capitalism" apare prima dată în limba engleză în 1845 în romanul <i>The Newcomes</i> al lui <a href="/wiki/William_Makepeace_Thackeray" title="William Makepeace Thackeray">William Makepeace Thackeray</a>, unde el însemna "deținerea capitalului".<sup id="cite_ref-OED-94_18-0" class="reference"><a href="#cite_note-OED-94-18"><span class="cite-bracket">[</span>18<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> De asemenea, potrivit OED, <a href="/w/index.php?title=Carl_Adolph_Douai&action=edit&redlink=1" class="new" title="Carl Adolph Douai — pagină inexistentă">Carl Adolph Douai</a>, un socialist și aboliționist germano-american, a folosit expresia "capitalism privat" în 1863. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Definiție"><span id="Defini.C8.9Bie"></span>Definiție</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=2" title="Modifică secțiunea: Definiție" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=2" title="Edit section's source code: Definiție"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Nu există o definiție general acceptată a noțiunii de capitalism. Totuși, este general acceptat faptul că proprietatea privată asupra factorilor de producție, crearea de bunuri și servicii pentru obținerea profitului și prețurile și salariile sunt elemente care definesc capitalismul. Uneori capitalismul este definit ca fiind sistemul în care toți factorii de producție se află în proprietate privată. Alteori este folosită o definiție conform căreia doar marea majoritate se află în proprietate privată, dar acest tip de economie este privit de unii economiști ca fiind o economie mixtă. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Istoric">Istoric</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=3" title="Modifică secțiunea: Istoric" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=3" title="Edit section's source code: Istoric"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Jacopo_Pontormo_055.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bf/Jacopo_Pontormo_055.jpg/220px-Jacopo_Pontormo_055.jpg" decoding="async" width="220" height="296" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bf/Jacopo_Pontormo_055.jpg/330px-Jacopo_Pontormo_055.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bf/Jacopo_Pontormo_055.jpg/440px-Jacopo_Pontormo_055.jpg 2x" data-file-width="2024" data-file-height="2721" /></a><figcaption>Cosimo de' Medici (fotografiat într-un portret din secolul al XVI-lea de Pontormo) a construit un imperiu financiar internațional.</figcaption></figure> <p>Capitalismul, în forma sa modernă, poate fi urmărit până la apariția capitalismului agrar și mercantilismului în timpul Renascentismului timpuriu, în orașe-state precum Florența. Capitalul a existat incipient la o scară mică timp de secole în forma activităților comerciale, de închiriere și împrumut, și ocazional ca industrie la scară mică cu o anumită muncă salariată. Schimbul simplu de mărfuri și, implicit, producția simplă de mărfuri, care constituie baza inițială pentru creșterea capitalului prin comerț, au o istorie foarte lungă. În timpul Epocii de Aur Islamice, arabii au promovat politici economice capitaliste precum liberul schimb și sistemul bancar. Folosirea lor a numerelor indo-arabe a facilitat contabilitatea.<sup id="cite_ref-19" class="reference"><a href="#cite_note-19"><span class="cite-bracket">[</span>19<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Aceste inovații s-au extins în Europa prin intermediul partenerilor de comerț din orașe precum Veneția și Pisa. Matematicienii italieni au călătorit în Mediterană discutând cu comercianții arabi și s-au întors pentru a populariza utilizarea numerelor indo-arabe în Europa.<sup id="cite_ref-20" class="reference"><a href="#cite_note-20"><span class="cite-bracket">[</span>20<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Agrarismul">Agrarismul</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=4" title="Modifică secțiunea: Agrarismul" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=4" title="Edit section's source code: Agrarismul"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Augsburg_-_Markt.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/Augsburg_-_Markt.jpg/220px-Augsburg_-_Markt.jpg" decoding="async" width="220" height="134" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/Augsburg_-_Markt.jpg/330px-Augsburg_-_Markt.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/Augsburg_-_Markt.jpg/440px-Augsburg_-_Markt.jpg 2x" data-file-width="4370" data-file-height="2657" /></a><figcaption>Augsburg, centrul capitalismului.</figcaption></figure> <p>În Anglia secolului al XVI-lea, fundațiile economice ale sistemului feudal agricol au început să se schimbe substanțial, pe măsură ce sistemul feudal de tip moșierie se dezintegra și pământul începea să se concentreze în mâinile unui număr mai mic de proprietari foncieri cu domenii tot mai mari. În locul unui sistem de muncă bazat pe iobăgie, lucrătorii erau din ce în ce mai mult angajați în cadrul unei economii monetare mai largi și în expansiune. Sistemul exercita presiune atât asupra proprietarilor cât și asupra chiriașilor să crească productivitatea agriculturii pentru a obține profit; slăbirea puterii aristocrației de a extrage surplusuri de la țărani îi încuraja să încerce metode mai bune, iar chiriașii aveau, de asemenea, stimulente să-și îmbunătățească metodele pentru a prospera într-un piață competitivă a forței de muncă. Termenii chiriei pentru pământ deveneau supuși forțelor economice ale pieței în locul vechiului sistem stagnant al obiceiului și obligației feudale.<sup id="cite_ref-21" class="reference"><a href="#cite_note-21"><span class="cite-bracket">[</span>21<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Mercantilism">Mercantilism</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=5" title="Modifică secțiunea: Mercantilism" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=5" title="Edit section's source code: Mercantilism"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Lorrain.seaport.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/29/Lorrain.seaport.jpg/220px-Lorrain.seaport.jpg" decoding="async" width="220" height="165" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/29/Lorrain.seaport.jpg/330px-Lorrain.seaport.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/29/Lorrain.seaport.jpg/440px-Lorrain.seaport.jpg 2x" data-file-width="1089" data-file-height="818" /></a><figcaption>O pictură cu un port maritim francez din 1638 la apogeul mercantilismului.</figcaption></figure> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Clive.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4f/Clive.jpg/220px-Clive.jpg" decoding="async" width="220" height="171" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4f/Clive.jpg/330px-Clive.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4f/Clive.jpg/440px-Clive.jpg 2x" data-file-width="2400" data-file-height="1870" /></a><figcaption>Robert Clive cu Nawabs din Bengal după bătălia de la Plassey, care a început stăpânirea britanică în India.</figcaption></figure> <p>Doctrina economică dominantă în perioada secolului al XVI-lea până în secolul al XVIII-lea este cunoscută în mod obișnuit sub numele de mercantilism. Această perioadă, Epoca Descoperirilor, a fost asociată cu explorarea geografică a terenurilor străine de către comercianții negustori, în special din Anglia și <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos" title="Țările de Jos">Țările de Jos</a>. Mercantilismul era un sistem de comerț pentru profit, deși bunurile erau în mare parte produse încă prin metode non-capitaliste. Cei mai mulți cercetători consideră perioada capitalismului comercial și a mercantilismului ca fiind originea capitalismului modern, deși <a href="/w/index.php?title=Karl_Polanyi&action=edit&redlink=1" class="new" title="Karl Polanyi — pagină inexistentă">Karl Polanyi</a> a susținut că trăsătura distinctivă a capitalismului este instituirea piețelor generalizate pentru ceea ce el numea "bunuri fictive", adică pământul, muncă și bani. În consecință, el a argumentat că "abia în 1834 a fost stabilită o piață a muncii competitive în <a href="/wiki/Anglia" title="Anglia">Anglia</a>, așadar capitalismul industrial ca sistem social nu poate fi considerat că a existat înainte de această dată".<sup id="cite_ref-22" class="reference"><a href="#cite_note-22"><span class="cite-bracket">[</span>22<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În <a href="/wiki/Anglia" title="Anglia">Anglia</a> a început o abordare extinsă și integrativă a mercantilismului în timpul Epocii Elisabetane (1558–1603). O explicație sistematică și coerentă a balanței comerciale a fost făcută publică prin argumentul lui Thomas Mun în lucrarea England's Treasure by Forraign Trade, or the Balance of our Forraign Trade is The Rule of Our Treasure. Aceasta a fost scrisă în anii 1620 și publicată în 1664. </p><p>Negustorii europeni, sprijiniți de controalele statului, subvenții și monopoluri, și-au obținut cea mai mare parte din profituri prin cumpărarea și vânzarea de bunuri. În cuvintele lui <a href="/wiki/Francis_Bacon" title="Francis Bacon">Francis Bacon</a>, scopul mercantilismului era "deschiderea și echilibrarea comerțului. </p><p>După perioada de proto-industrializare, Compania Britanică a Indiilor de Est și Compania Olandeză a Indiilor de Est, după contribuții masive din partea Bengalului Mughal, au inaugurat o eră expansivă a comerțului și schimburilor comerciale.<sup id="cite_ref-23" class="reference"><a href="#cite_note-23"><span class="cite-bracket">[</span>23<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Revoluția_Industrială"><span id="Revolu.C8.9Bia_Industrial.C4.83"></span>Revoluția Industrială</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=6" title="Modifică secțiunea: Revoluția Industrială" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=6" title="Edit section's source code: Revoluția Industrială"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Maquina_vapor_Watt_ETSIIM.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/Maquina_vapor_Watt_ETSIIM.jpg/220px-Maquina_vapor_Watt_ETSIIM.jpg" decoding="async" width="220" height="163" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/Maquina_vapor_Watt_ETSIIM.jpg/330px-Maquina_vapor_Watt_ETSIIM.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9e/Maquina_vapor_Watt_ETSIIM.jpg/440px-Maquina_vapor_Watt_ETSIIM.jpg 2x" data-file-width="1024" data-file-height="760" /></a><figcaption>Motorul cu abur Watt, alimentat în principal cu cărbune, a propulsat revoluția industrială în Marea Britanie..</figcaption></figure> <p>În mijlocul secolului al XVIII-lea, un grup de teoreticieni economici, condus de <a href="/wiki/David_Hume" title="David Hume">David Hume</a> (1711–1776) și <a href="/wiki/Adam_Smith" title="Adam Smith">Adam Smith</a> (1723–1790), a contestat doctrinele fundamentale ale mercantilismului, cum ar fi credința că bogăția lumii rămâne constantă și că un stat poate să-și crească bogăția doar în detrimentul altui stat. </p><p>În timpul Revoluției Industriale, industrialiștii au înlocuit comercianții ca factor dominant în sistemul capitalist și au determinat declinul meșteșugarilor. Capitalismul industrial a marcat dezvoltarea sistemului de fabrici, caracterizat de o diviziune complexă a muncii. </p><p>Marea Britanie industrială a renunțat în cele din urmă la politica protecționistă prescrisă anterior de mercantilism. În secolul al XIX-lea, <a href="/w/index.php?title=Richard_Cobden&action=edit&redlink=1" class="new" title="Richard Cobden — pagină inexistentă">Richard Cobden</a> (1804–1865) și <a href="/w/index.php?title=John_Bright&action=edit&redlink=1" class="new" title="John Bright — pagină inexistentă">John Bright</a> (1811–1889), care și-au fundamentat credințele pe Școala de la Manchester, au inițiat o mișcare pentru reducerea tarifelor. În anii 1840, Marea Britanie a adoptat o politică mai puțin protecționistă, cu abrogarea legilor Corn și abrogarea actelor de navigație din 1846, respectiv 1849.<sup id="cite_ref-24" class="reference"><a href="#cite_note-24"><span class="cite-bracket">[</span>24<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Modernitate">Modernitate</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=7" title="Modifică secțiunea: Modernitate" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=7" title="Edit section's source code: Modernitate"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:McKinley_Prosperity.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/McKinley_Prosperity.jpg/220px-McKinley_Prosperity.jpg" decoding="async" width="220" height="337" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/McKinley_Prosperity.jpg/330px-McKinley_Prosperity.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/McKinley_Prosperity.jpg/440px-McKinley_Prosperity.jpg 2x" data-file-width="2786" data-file-height="4267" /></a><figcaption>Standard-ul aurului a format baza financiară a economiei internaționale din 1870 până în 1914.</figcaption></figure> <p>Procesele mai largi ale globalizării au dus capitalismul în întreaga lume. La începutul secolului al XIX-lea, o serie de sisteme de piață vag conectate s-au unit ca un sistem global relativ integrat, intensificând în același timp procesele de globalizare economică și alte tipuri de globalizare. La sfârșitul secolului al XX-lea, capitalismul a învins o provocare din partea economiilor cu planificare centralizată și acum este sistemul dominant la nivel mondial, cu economia mixtă ca forma dominantă în lumea industrializată occidentală. </p><p>Industrializarea a permis producția ieftină a articolelor de uz casnic folosind economiile de scară, în timp ce creșterea rapidă a populației a creat o cerere susținută pentru mărfuri. </p><p>După Războaiele Opiumului din 1839–1860 și finalizarea cuceririi britanice a Indiei până în 1858, populațiile vaste din <a href="/wiki/Asia" title="Asia">Asia</a> au devenit consumatori ai exporturilor europene. Europenii au colonizat zone din Africa sub-sahariană și insulele din Pacific. Colonizarea de către europeni, în special a Africii sub-sahariene, a generat resurse naturale valoroase precum cauciucul, diamantele și cărbunele și a contribuit la stimularea comerțului și investițiilor între puterile imperiale europene, coloniile lor și Statele Unite:<sup id="cite_ref-25" class="reference"><a href="#cite_note-25"><span class="cite-bracket">[</span>25<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Locuitorul Londrei putea comanda telefonic diverse produse din întreaga lume și să se aștepte în mod rezonabil la livrarea lor pe pragul ușii sale. </p> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:NY_stock_exchange_traders_floor_LC-U9-10548-6.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ea/NY_stock_exchange_traders_floor_LC-U9-10548-6.jpg/220px-NY_stock_exchange_traders_floor_LC-U9-10548-6.jpg" decoding="async" width="220" height="146" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ea/NY_stock_exchange_traders_floor_LC-U9-10548-6.jpg/330px-NY_stock_exchange_traders_floor_LC-U9-10548-6.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ea/NY_stock_exchange_traders_floor_LC-U9-10548-6.jpg/440px-NY_stock_exchange_traders_floor_LC-U9-10548-6.jpg 2x" data-file-width="4537" data-file-height="3004" /></a><figcaption>Bursa din New York (1963)</figcaption></figure> <p>Din anii 1870 până la începutul anilor 1920, sistemul financiar global a fost în principal legat de prețul aurului. <a href="/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_Irlandei" title="Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei">Regatul Unit</a> a adoptat în mod formal acest standard pentru prima dată în 1821. Curând au urmat <a href="/wiki/Canada" title="Canada">Canada</a> în 1853, Newfoundland în 1865, <a href="/wiki/Statele_Unite_ale_Americii" title="Statele Unite ale Americii">Statele Unite ale Americii</a> și <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a> în 1873. Noile tehnologii, cum ar fi telegraful, cablul transatlantic, radiotelefonul, vaporul cu aburi și căile ferate au permis bunurilor și informațiilor să circule în jurul lumii într-o măsură fără precedent. </p><p>În Statele Unite, termenul „capitalist” se referea în principal la oamenii de afaceri puternici până în anii 1920, datorită scepticismului și criticilor generalizate din societate la adresa capitalismului. </p><p>Societățile capitaliste contemporane s-au dezvoltat în Occident între anii 1950 și prezent, iar acest tip de sistem continuă în întreaga lume - exemple relevante au început în Statele Unite după anii 1950, în <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a> după anii 1960, în <a href="/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a> după anii 1970, în <a href="/wiki/Polonia" title="Polonia">Polonia</a> după 2015 și altele.<sup id="cite_ref-26" class="reference"><a href="#cite_note-26"><span class="cite-bracket">[</span>26<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Relația_cu_democrația"><span id="Rela.C8.9Bia_cu_democra.C8.9Bia"></span>Relația cu democrația</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=8" title="Modifică secțiunea: Relația cu democrația" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=8" title="Edit section's source code: Relația cu democrația"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Relația dintre democrație și capitalism este o zonă contestată în teorie și în mișcările politice populare. Extinderea votului universal masculin în <a href="/wiki/Marea_Britanie" title="Marea Britanie">Marea Britanie</a> din secolul al XIX-lea a avut loc odată cu dezvoltarea capitalismului industrial și democratia reprezentativă a devenit răspândită în același timp cu capitalismul, ceea ce a determinat capitaliștii să propună o relație cauzală sau mutuală între ele. Cu toate acestea, potrivit unor autori din secolul al XX-lea, capitalismul a însoțit și o varietate de forme politice cu totul distincte de democrațiile liberale, inclusiv regimurile fasciste, monarhiile absolute și statele cu partid unic. Teoria păcii democratice susține că democrațiile rareori se luptă între ele, dar alții sugerează că acest lucru se poate datora similarității sau stabilității politice, mai degrabă decât faptului că sunt "democratice" sau "capitaliste". Criticii susțin că, deși creșterea economică sub capitalism a condus la democrație, acest lucru nu ar putea fi valabil în viitor, deoarece regimurile autoritare au reușit să gestioneze creșterea economică folosind unele dintre principiile competitive ale capitalismului fără a face concesii în ceea ce privește libertatea politică. </p><p>Oamenii de știință politici <a href="/w/index.php?title=Torben_Iversen&action=edit&redlink=1" class="new" title="Torben Iversen — pagină inexistentă">Torben Iversen</a> și <a href="/w/index.php?title=David_Soskice&action=edit&redlink=1" class="new" title="David Soskice — pagină inexistentă">David Soskice</a> consideră că democrația și capitalismul se susțin reciproc. <a href="/w/index.php?title=Robert_Dahl&action=edit&redlink=1" class="new" title="Robert Dahl — pagină inexistentă">Robert Dahl</a> a argumentat în lucrarea sa Despre Democrație că capitalismul era benefic pentru democrație deoarece creșterea economică și o clasă mijlocie mare erau bune pentru democrație.<sup id="cite_ref-27" class="reference"><a href="#cite_note-27"><span class="cite-bracket">[</span>27<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În cartea sa „Drumul către Sclavie” (1944), <a href="/wiki/Friedrich_Hayek" title="Friedrich Hayek">Friedrich Hayek</a> (1899–1992) a afirmat că înțelegerea libertății economice prezentă în capitalism este un prealabil al libertății politice. A argumentat că mecanismul pieței este singura modalitate de a decide ce să producă și cum să distribuie bunurile fără a folosi coerciția. <a href="/wiki/Milton_Friedman" title="Milton Friedman">Milton Friedman</a> și <a href="/wiki/Ronald_Reagan" title="Ronald Reagan">Ronald Reagan</a> au promovat, de asemenea, acest punct de vedere. Friedman a susținut că operațiunile economice centralizate sunt întotdeauna însoțite de represiune politică. </p><p>Statele cu sisteme economice capitaliste au prosperat sub regimuri politice considerate a fi autoritare sau opresive. <a href="/wiki/Singapore" title="Singapore">Singapore</a> are o economie de piață deschisă de succes datorită climatului competitiv prietenos cu afacerile și a robustei stăpâniri a legii. Cu toate acestea, este adesea criticată pentru stilul său de guvernare, care, deși democratic și consistent unul dintre cele mai puțin corupte, operează în mare parte sub un regim de partid unic.<sup id="cite_ref-28" class="reference"><a href="#cite_note-28"><span class="cite-bracket">[</span>28<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Termenul "capitalism" în sensul său modern este adesea atribuit lui <a href="/wiki/Karl_Marx" title="Karl Marx">Karl Marx</a>. În lucrarea sa "Das Kapital", Marx a analizat "modul de producție capitalist" folosind o metodă de înțelegere cunoscută astăzi sub numele de marxism. Cu toate acestea, Marx însuși a folosit rareori termenul "capitalism", în timp ce acesta a fost folosit de două ori în interpretările mai politice ale lucrării sale, în principal autorizate de colaboratorul său Friedrich Engels. </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Caracteristici">Caracteristici</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=9" title="Modifică secțiunea: Caracteristici" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=9" title="Edit section's source code: Caracteristici"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Rezumat">Rezumat</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=10" title="Modifică secțiunea: Rezumat" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=10" title="Edit section's source code: Rezumat"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>În general, capitalismul, ca sistem economic și mod de producție, are următoarele caracteristici:<sup id="cite_ref-29" class="reference"><a href="#cite_note-29"><span class="cite-bracket">[</span>29<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <ul><li><a href="/w/index.php?title=Acumularea_de_Capital&action=edit&redlink=1" class="new" title="Acumularea de Capital — pagină inexistentă">Acumularea de Capital</a>:<sup id="cite_ref-ch32_30-0" class="reference"><a href="#cite_note-ch32-30"><span class="cite-bracket">[</span>30<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Producția de bunuri pentru profit este scopul implicit al (aproape) tuturor factorilor de producție, precum și eliminarea producției anterioare efectuate pentru scopuri sociale sau pentru uz casnic individual.<sup id="cite_ref-xxx31_31-0" class="reference"><a href="#cite_note-xxx31-31"><span class="cite-bracket">[</span>31<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li><a href="/w/index.php?title=Produc%C8%9Bia_de_m%C4%83rfuri&action=edit&redlink=1" class="new" title="Producția de mărfuri — pagină inexistentă">Producția de mărfuri</a>: Producția este destinată pentru schimb pe o piață, pentru a maximiza prețul și nu utilitatea unui bun.</li> <li><a href="/w/index.php?title=Proprietatea_privat%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Proprietatea privată — pagină inexistentă">Proprietatea privată</a> asupra mijloacelor de producție<sup id="cite_ref-Modern_Economics_1986,_p._54_6-1" class="reference"><a href="#cite_note-Modern_Economics_1986,_p._54-6"><span class="cite-bracket">[</span>6<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Niveluri ridicate de <a href="/wiki/Salariu" class="mw-redirect" title="Salariu">salarizare a muncii</a>.<sup id="cite_ref-32" class="reference"><a href="#cite_note-32"><span class="cite-bracket">[</span>32<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li><a href="/wiki/Investi%C8%9Bie" title="Investiție">Investiții</a> de bani pentru a face profit.<sup id="cite_ref-33" class="reference"><a href="#cite_note-33"><span class="cite-bracket">[</span>33<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Utilizarea <a href="/w/index.php?title=Mecanism_de_pre%C8%9B&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mecanism de preț — pagină inexistentă">mecanismului de preț</a> pentru alocarea resurselor între diferite utilizări. Mai exact, dacă trebuie luată o decizie legată de alocarea unor resurse pentru diferite utilizări, se va lua decizia care maximizează profitul. <sup id="cite_ref-Modern_Economics_1986,_p._54_6-2" class="reference"><a href="#cite_note-Modern_Economics_1986,_p._54-6"><span class="cite-bracket">[</span>6<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li> <li>Libertatea capitaliștilor de a acționa în propriul lor interes în gestionarea afacerilor și investițiilor lor.</li> <li>Furnizarea de capital de către "unicul proprietar al unei firme sau de către acționari în cazul unei societăți pe acțiuni."</li></ul> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Piața_de_schimb"><span id="Pia.C8.9Ba_de_schimb"></span>Piața de schimb</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=11" title="Modifică secțiunea: Piața de schimb" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=11" title="Edit section's source code: Piața de schimb"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-right" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Supply-and-demand.svg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7a/Supply-and-demand.svg/240px-Supply-and-demand.svg.png" decoding="async" width="240" height="240" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7a/Supply-and-demand.svg/360px-Supply-and-demand.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7a/Supply-and-demand.svg/480px-Supply-and-demand.svg.png 2x" data-file-width="500" data-file-height="500" /></a><figcaption>Prețul (P) al unui produs este determinat de echilibrul între oferta la acel preț (oferta S) și cererea celor cu <a href="/w/index.php?title=Putere_de_cump%C4%83rare&action=edit&redlink=1" class="new" title="Putere de cumpărare — pagină inexistentă">putere de cumpărare</a> la acel preț (cererea D): acest lucru duce la un echilibru al pieței, cu o anumită cantitate (Q) de produs vândută; o creștere a cererii va duce la o creștere a prețurilor și o creștere în ofertă</figcaption></figure> <p>În formele de capitalism de tip <a href="/wiki/Pia%C8%9B%C4%83_liber%C4%83" class="mw-redirect" title="Piață liberă">piață liberă</a> și <a href="/wiki/Laissez-faire" title="Laissez-faire">laissez-faire</a>, piețele de schimb sunt cele mai utilizate pe scară largă, unde nu există constrângeri în mecanismul de stabilire a prețurilor. În economiile mixte, care sunt aproape universale în ziua de astăzi,<sup id="cite_ref-34" class="reference"><a href="#cite_note-34"><span class="cite-bracket">[</span>34<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> piețele continuă să joace un rol dominant, dar sunt reglementate într-o anumită măsură de către guvern, cu scopul de a corecta eșecurile pieței, de a promova bunăstare socială, de a conserva resursele naturale sau din motive de apărare, siguranță publică sau pentru alte motive. În sisteme "capitaliste de stat", piețele sunt în mare parte libere, dar statul se bazează puternic pe întreprinderile de stat sau planificări economice pentru a acumula capital. </p><p>Oferta este cantitatea dintr-un bun sau serviciu produs de o firmă și care este disponibil spre vânzare. Cererea este cantitatea pe care oamenii sunt dispuși să o cumpere la un anumit preț. Prețurile tind să crească atunci când cererea depășește oferta, și scad atunci când oferta depășește cererea. În teorie, piața este capabilă să se adapteze și să atingă un nou echilibru între preț și cantitate.<sup id="cite_ref-35" class="reference"><a href="#cite_note-35"><span class="cite-bracket">[</span>35<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Competiția apare atunci când mai mult de un producător încearcă să vândă produse identice sau similare acelorași cumpărători. În teoria capitalistă, concurența duce automat la inovare și la prețuri mai accesibile. Fără concurență, monopoluri sau carteluri pot apărea. Un monopol apare atunci când există o singură firmă ce furnizează un produs de pe piață; pentru că nu are frică de concurență, firma poate limita cantitatea de marfă produsă, ceea ce duce la creșterea prețurilor. Un cartel este un grup de firme care acționează împreună într-un monopol pentru a controla producția și prețurile. Peste tot în lume sunt depuse eforturi de către guverne pentru a preveni crearea de monopoluri și carteluri. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Munca_salariată"><span id="Munca_salariat.C4.83"></span>Munca salariată</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=12" title="Modifică secțiunea: Munca salariată" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=12" title="Edit section's source code: Munca salariată"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Munca salariată, adesea denumită muncă plătită, angajare plătită sau muncă remunerată, se referă la relația socioeconomică dintre un lucrător și un angajator în care lucrătorul își vinde puterea de muncă în cadrul unui contract de muncă formal sau informal. Aceste tranzacții au loc de obicei pe o piață a muncii în care salariile sau remunerațiile sunt determinate de piață.<sup id="cite_ref-36" class="reference"><a href="#cite_note-36"><span class="cite-bracket">[</span>36<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În schimbul banilor plătiți sub formă de salarii sau remunerații, produsul muncii devine în general proprietatea nediferențiată a angajatorului. Un muncitor salariat este o persoană al cărei mijloc principal de venit provine din vânzarea muncii lor în acest fel.<sup id="cite_ref-37" class="reference"><a href="#cite_note-37"><span class="cite-bracket">[</span>37<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Profitul">Profitul</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=13" title="Modifică secțiunea: Profitul" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=13" title="Edit section's source code: Profitul"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Într-un sistem capitalist venitul provine din cel putin două surse: profit și salarii. În anumite contexte, venitul realizat prin deținerea de resurse naturale sub forma chiriilor este privit ca o a treia sursă de venit, distinctă de profit și salarii. </p><p>Profitul este ceea ce se obține în urma deținerii controlului asupra mijloacelor de producție de către cei care dețin capitalul. Deseori profitul este folosit pentru dezvoltarea afacerii, ceea ce duce la crearea mai multor locuri de muncă și la creșterea economiei. </p><p>Salariile sunt primite de către salariați (cei care oferă servicii firmelor, dar nu sunt proprietari). Salariații își primesc salariul conform contractului de muncă, indiferent dacă firma are profit sau pierdere.<sup id="cite_ref-38" class="reference"><a href="#cite_note-38"><span class="cite-bracket">[</span>38<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Proprietatea_privată"><span id="Proprietatea_privat.C4.83"></span>Proprietatea privată</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=14" title="Modifică secțiunea: Proprietatea privată" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=14" title="Edit section's source code: Proprietatea privată"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Relația între <a href="/wiki/Stat" title="Stat">stat</a> și societățile capitaliste a fost dezbătută în mai multe domenii de teorie socială și politică, existând discuții active încă din secolul al XIX-lea. <a href="/w/index.php?title=Hernando_de_Soto_(economist)&action=edit&redlink=1" class="new" title="Hernando de Soto (economist) — pagină inexistentă">Hernando de Soto</a> este un economist contemporan care susținea că, într-un sistem capitalist, este importantă protecția drepturilor de proprietate printr-un sistem unde drepturile de proprietate și tranzacțiile sunt clar înregistrate și respectate. <sup id="cite_ref-39" class="reference"><a href="#cite_note-39"><span class="cite-bracket">[</span>39<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Potrivit lui de Soto, înregistrarea bunurilor în acest sistem de tranzacționare este procesul prin care bunurile materiale sunt transformate în capital, care la rândul său poate fi folosit mult mai eficient și în mai multe moduri în economia de piață. Un număr de economiști <a href="/wiki/Marxism" title="Marxism">marxisti</a> susțin că astfel de legislații implementate în <a href="/wiki/Anglia" title="Anglia">Anglia</a> și în alte țări a fost o parte integrantă a <a href="/w/index.php?title=Acumulare_primitiv%C4%83&action=edit&redlink=1" class="new" title="Acumulare primitivă — pagină inexistentă">acumulării primitive</a> a capitalismului și că anumite sisteme juridice ale proprietății private a terenurilor agricole au fost esențiale pentru dezvoltarea capitalismului.<sup id="cite_ref-40" class="reference"><a href="#cite_note-40"><span class="cite-bracket">[</span>40<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-41" class="reference"><a href="#cite_note-41"><span class="cite-bracket">[</span>41<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Concurența_de_piață"><span id="Concuren.C8.9Ba_de_pia.C8.9B.C4.83"></span>Concurența de piață</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=15" title="Modifică secțiunea: Concurența de piață" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=15" title="Edit section's source code: Concurența de piață"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>În economia capitalistă, concurența de piață este o rivalitate între vânzători în încercarea de a crește profitul, cota de piață și volumul vânzărilor prin modificarea diferitelor elemente de marketing: prețul, produsul, distribuția și promovarea. </p><p>Concurența de piață a fost descrisă de <a href="/wiki/Adam_Smith" title="Adam Smith">Adam Smith</a> în lucrarea sa <a href="/w/index.php?title=Avu%C8%9Bia_Na%C8%9Biunilor&action=edit&redlink=1" class="new" title="Avuția Națiunilor — pagină inexistentă">Avuția Națiunilor</a> (1776), iar mai târziu și de alți economiști, ca fiind alocarea resurselor productive celor mai "valorase utilizări",<sup id="cite_ref-42" class="reference"><a href="#cite_note-42"><span class="cite-bracket">[</span>42<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> încurajând așadar eficiența. Smith și alte economiști clasici, înainte de Cournot, au descris ideea de rivalitate între producători, atât din punct de vedere al prețurilor cât și alte aspecte, pentru a-și vinde marfa în cele mai bune condiții, prin "licitarea de cumpărători".<sup id="cite_ref-43" class="reference"><a href="#cite_note-43"><span class="cite-bracket">[</span>43<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Concurența este larg răspândită în <a href="/wiki/Economie_de_pia%C8%9B%C4%83" title="Economie de piață">economia de piață</a> și este o caracteristică esențială a acesteia, în care "cumpărătorii concurează cu alți cumpărători, iar vânzătorii concurează cu alți vânzători".<sup id="cite_ref-ewot2014_44-0" class="reference"><a href="#cite_note-ewot2014-44"><span class="cite-bracket">[</span>44<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Din perspectiva cumpărătorilor, aceștia concurează cu alți cumpărători pentru cumpărarea anumitor cantități de mărfuri care sunt disponibile, sau ar putea fi disponibile în cazul în care s-ar vinde astfel de bunuri. În mod similar, vânzătorii concurează cu alți vânzători în oferirea de bunuri pe piață, pentru atenția cumpărătorilor și pentru schimbul de resurse cu aceștia. </p><p>Competiția rezultă din lipsuri – nu există niciodată suficiente resurse pentru a satisface absolut toate nevoile oamenilor – și apare atunci când "oamenii se străduiesc să îndeplinească criteriile care sunt folosite pentru a determina cine și ce cumpără/vinde".<sup id="cite_ref-ewot2014_44-1" class="reference"><a href="#cite_note-ewot2014-44"><span class="cite-bracket">[</span>44<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Creștere_economică"><span id="Cre.C8.99tere_economic.C4.83"></span>Creștere economică</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=16" title="Modifică secțiunea: Creștere economică" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=16" title="Edit section's source code: Creștere economică"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Creșterea economică este o tendință caracteristică a economiilor capitaliste. Cu toate acestea, economiile capitaliste pot experimenta fluctuații în creștere care nu pot fi explicate de schimbările demografice sau tehnologice. Aceste fluctuații, care implică perioade susținute de creștere economică și recesiune, sunt denumite cicluri economice în macroeconomie. Creșterea economică este măsurată ca creștere în investiții, producție economică și consum economic pe cap de locuitor. Schimbările în numărul de ore de muncă per se nu sunt considerate un factor de creștere economică.<sup id="cite_ref-45" class="reference"><a href="#cite_note-45"><span class="cite-bracket">[</span>45<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Rolul_guvernului">Rolul guvernului</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=17" title="Modifică secțiunea: Rolul guvernului" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=17" title="Edit section's source code: Rolul guvernului"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Agențiile guvernamentale reglementează standardele de servicii în multe industrii, cum ar fi companiile aeriene și radiodifuziunea, precum și finanțează o gamă largă de programe. În plus, guvernul reglementează fluxul de capital și folosește instrumente financiare precum rata dobânzii pentru a controla factori precum inflația și șomajul.<sup id="cite_ref-46" class="reference"><a href="#cite_note-46"><span class="cite-bracket">[</span>46<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Cerere_și_ofertă"><span id="Cerere_.C8.99i_ofert.C4.83"></span>Cerere și ofertă</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=18" title="Modifică secțiunea: Cerere și ofertă" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=18" title="Edit section's source code: Cerere și ofertă"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>În structurile economice capitaliste, cererea și oferta reprezintă un model economic de determinare a prețurilor într-o piață. Acesta arată că într-o piață perfect competitivă, prețul unitar pentru un bun specific va varia până când se stabilizează la un punct în care cantitatea cerută de consumatori (la prețul actual) va fi egală cu cantitatea oferită de producători (la prețul actual), rezultând o echilibru economic pentru preț și cantitate. </p><p>Legile de bază ale cererii și ofertei, așa cum sunt descrise de David Besanko și Ronald Braeutigam, sunt următoarele patru: </p> <ol><li>Dacă cererea crește (curba cererii se deplasează spre dreapta) și oferta rămâne neschimbată, atunci apare o penurie, ducând la un preț de echilibru mai mare.</li> <li>Dacă cererea scade (curba cererii se deplasează spre stânga) și oferta rămâne neschimbată, atunci apare un surplus, ducând la un preț de echilibru mai mic.</li> <li>Dacă cererea rămâne neschimbată și oferta crește (curba ofertei se deplasează spre dreapta), atunci apare un surplus, ducând la un preț de echilibru mai mic.</li> <li>Dacă cererea rămâne neschimbată și oferta scade (curba ofertei se deplasează spre stânga), atunci apare o penurie, ducând la un preț de echilibru mai mare.</li></ol> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Program_de_aprovizionare">Program de aprovizionare</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=19" title="Modifică secțiunea: Program de aprovizionare" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=19" title="Edit section's source code: Program de aprovizionare"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Un tabel de ofertă este o tabelă care arată relația dintre prețul unui bun și cantitatea oferită.<sup id="cite_ref-47" class="reference"><a href="#cite_note-47"><span class="cite-bracket">[</span>47<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Cerere">Cerere</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=20" title="Modifică secțiunea: Cerere" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=20" title="Edit section's source code: Cerere"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Un tabel de cerere, reprezentat grafic sub forma unei curbe de cerere, arată cantitatea de bunuri pe care cumpărătorii sunt dispuși și capabili să le achiziționeze la diferite prețuri, presupunând că toți factorii determinanți ai cererii, în afara prețului bunului în discuție, cum ar fi venitul, gusturile și preferințele, prețul bunurilor substituibile și prețul bunurilor complementare, rămân la fel. Conform legii cererii, curba de cerere este aproape întotdeauna reprezentată ca având o pantă descendentă, ceea ce înseamnă că, pe măsură ce prețul scade, consumatorii vor cumpăra mai mult din bun. </p><p>La fel ca și curbele de ofertă reflectă curbele de cost marginal, curbele de cerere sunt determinate de curbele de utilitate marginală. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Echilibru">Echilibru</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=21" title="Modifică secțiunea: Echilibru" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=21" title="Edit section's source code: Echilibru"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>În contextul cererii și ofertei, echilibrul economic se referă la o stare în care forțele economice, cum ar fi cererea și oferta, sunt echilibrate și în absența influențelor externe valorile (de echilibru) ale variabilelor economice nu se vor schimba. De exemplu, în modelul standard de concurență perfectă din manuale, echilibrul apare în punctul în care cantitatea cerută și cantitatea oferită sunt egale. Echilibrul pieței, în acest caz, se referă la o condiție în care un preț de piață este stabilit prin competiție, astfel încât cantitatea de bunuri sau servicii căutată de cumpărători să fie egală cu cantitatea de bunuri sau servicii produse de vânzători.<sup id="cite_ref-48" class="reference"><a href="#cite_note-48"><span class="cite-bracket">[</span>48<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Echilibru_Parțial"><span id="Echilibru_Par.C8.9Bial"></span>Echilibru Parțial</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=22" title="Modifică secțiunea: Echilibru Parțial" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=22" title="Edit section's source code: Echilibru Parțial"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Echilibrul parțial, așa cum sugerează și numele, ia în considerare doar o parte a pieței pentru a atinge echilibrul. Jain propune: "Un echilibru parțial este unul care se bazează doar pe o gamă restrânsă de date, un exemplu standard fiind prețul unui singur produs, prețurile tuturor celorlalte produse fiind menținute constante în timpul analizei". </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Tipuri_de_capitalism">Tipuri de capitalism</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=23" title="Modifică secțiunea: Tipuri de capitalism" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=23" title="Edit section's source code: Tipuri de capitalism"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Există mai multe variante de capitalism, care diferă în funcție de țară și regiune. Caracteristicile comune includ producția de bunuri și servicii pentru profit, alocarea resurselor pe piețe economice, precum și acumularea de capital. </p><p>Ele includ capitalism avansat, capitalism corporatist, capitalism financiar, capitalism de piață liberă, mercantilism, capitalism social, capitalism de stat și capitalism de bunăstare. Alte variante teoretice ale capitalismului includ anarho-capitalismul, capitalismul comunitar, capitalismul umanist, neo-capitalismul, capitalismul de monopol de stat și tehnocapitalismul.<sup id="cite_ref-49" class="reference"><a href="#cite_note-49"><span class="cite-bracket">[</span>49<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Capitalismul_avansat">Capitalismul avansat</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=24" title="Modifică secțiunea: Capitalismul avansat" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=24" title="Edit section's source code: Capitalismul avansat"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Capitalismul avansat se referă la o societate în care modelul capitalist a fost integrat și dezvoltat intens pe o perioadă lungă de timp. Diverși scriitori îl identifică pe <a href="/wiki/Antonio_Gramsci" title="Antonio Gramsci">Antonio Gramsci</a> ca un influent teoretician al capitalismului avansat, ce a încercat să explice cum capitalismul s-a adaptat pentru a evita răsturnarea revoluționară care părea inevitabilă în secolul al XIX-lea. Explicația lui a fost declinul constrângerilor forțate folosite de clasa politică, înlocuite de instituțiile societății civile pentru a manipula ideologia populației în favoarea capitaliștilor.<sup id="cite_ref-50" class="reference"><a href="#cite_note-50"><span class="cite-bracket">[</span>50<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-51" class="reference"><a href="#cite_note-51"><span class="cite-bracket">[</span>51<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-52" class="reference"><a href="#cite_note-52"><span class="cite-bracket">[</span>52<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p><a href="/wiki/J%C3%BCrgen_Habermas" title="Jürgen Habermas">Jürgen Habermas</a> a fost făcut contribuții majore la analiza societăților capitaliste avansate. Habermas observă patru caracteristici generale ale capitalismului avansat: </p> <ul><li>Concentrația activității industriale în câteva firme mari</li> <li>Dependența constantă de stat pentru a stabiliza sistemul economic</li> <li>Un guvern democratic, care legitimează activitatea statului și care ia în considerare opoziția față de sistem</li> <li>Utilizarea creșterilor salariale nominale pentru a pacifica cele mai agitate segmente ale forței de muncă <sup id="cite_ref-53" class="reference"><a href="#cite_note-53"><span class="cite-bracket">[</span>53<span class="cite-bracket">]</span></a></sup></li></ul> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Finanțe"><span id="Finan.C8.9Be"></span>Finanțe</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=25" title="Modifică secțiunea: Finanțe" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=25" title="Edit section's source code: Finanțe"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Capitalismul financiar este subordonarea proceselor de producție acumulării de profituri în sistemul financiar. În criticile lor la adresa capitalismului, marxismul și leninismul subliniază ambele rolul capitalului financiar ca interes determinat și de clasă dominantă în societatea capitalistă, în special în etapele sale ulterioare.<sup id="cite_ref-54" class="reference"><a href="#cite_note-54"><span class="cite-bracket">[</span>54<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Rudolf Hilferding este creditat cu aducerea termenului de capitalism financiar în prim-plan prin lucrarea sa din 1910, "Capitalul financiar", un studiu al legăturilor dintre trusturile, băncile și monopolurile germane - un studiu integrat de Vladimir Lenin în "Imperialismul, stadiul superior al capitalismului" (1917), analiza sa a relațiilor imperialiste ale marilor puteri mondiale. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Mercantilism_2">Mercantilism</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=26" title="Modifică secțiunea: Mercantilism" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=26" title="Edit section's source code: Mercantilism"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Microcosm_of_London_Plate_049_-_Lloyd%27s_Subscription_Room_edited.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1a/Microcosm_of_London_Plate_049_-_Lloyd%27s_Subscription_Room_edited.jpg/220px-Microcosm_of_London_Plate_049_-_Lloyd%27s_Subscription_Room_edited.jpg" decoding="async" width="220" height="164" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1a/Microcosm_of_London_Plate_049_-_Lloyd%27s_Subscription_Room_edited.jpg/330px-Microcosm_of_London_Plate_049_-_Lloyd%27s_Subscription_Room_edited.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1a/Microcosm_of_London_Plate_049_-_Lloyd%27s_Subscription_Room_edited.jpg/440px-Microcosm_of_London_Plate_049_-_Lloyd%27s_Subscription_Room_edited.jpg 2x" data-file-width="828" data-file-height="617" /></a><figcaption>Camera de înscriere a Lloyd's din Londra (companie de asigurări), în secolul al 19-lea</figcaption></figure> <p><a href="/wiki/Mercantilism" title="Mercantilism">Mercantilismul</a>, în ciuda opiniei populare nu este capitalism,<sup id="cite_ref-55" class="reference"><a href="#cite_note-55"><span class="cite-bracket">[</span>55<span class="cite-bracket">]</span></a></sup><sup id="cite_ref-56" class="reference"><a href="#cite_note-56"><span class="cite-bracket">[</span>56<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> ci o formă timpurie de <a href="/wiki/Corporatism" title="Corporatism">corporatism</a> naționalist,<sup id="cite_ref-57" class="reference"><a href="#cite_note-57"><span class="cite-bracket">[</span>57<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> într-o economie planificată<sup id="cite_ref-58" class="reference"><a href="#cite_note-58"><span class="cite-bracket">[</span>58<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> cu <a href="/wiki/Monopol" title="Monopol">monopoluri</a> ale căror privilegii sunt acordate și reglementate de <a href="/wiki/Stat" title="Stat">stat</a>,<sup id="cite_ref-59" class="reference"><a href="#cite_note-59"><span class="cite-bracket">[</span>59<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> apărând ca teorie economică din secolul al XVI-lea. Acesta este caracterizat prin împletirea intereselor de afacerilor cu interesele naționale și imperialism, prin urmare, aparatul de stat este utilizat pentru a promova interesele naționale de afaceri în străinătate. Un exemplu de sistem mercantilist erau primii coloniști care trăiau în America și cărora le era permis sa facă comerț doar cu țara mamă (de exemplu, <a href="/wiki/Marea_Britanie" title="Marea Britanie">Marea Britanie</a>, <a href="/wiki/Portugalia" title="Portugalia">Portugalia</a>, <a href="/wiki/Fran%C8%9Ba" title="Franța">Franța</a>). Aceștia erau controlați de o „corporație mamă” iar organizarea soci-economică era de tip <a href="/wiki/Colectivism" title="Colectivism">colectivist</a> <a href="/wiki/Religie" title="Religie">religios</a>,<sup id="cite_ref-60" class="reference"><a href="#cite_note-60"><span class="cite-bracket">[</span>60<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> dupa eșecurile inițiale unde mulți au murit și îndurat <a href="/wiki/Foamete" title="Foamete">foamete</a> coloniștii au fost lăsați liberi.<sup id="cite_ref-61" class="reference"><a href="#cite_note-61"><span class="cite-bracket">[</span>61<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Mercantilismul era motivat de convingerea că bogăția unei națiuni putea să crească printr-un schimb comercial pozitiv cu alte națiuni; ea corespunde unei etapei de dezvoltare capitalistă numită <a href="/w/index.php?title=Acumularea_primitiv%C4%83_de_capital&action=edit&redlink=1" class="new" title="Acumularea primitivă de capital — pagină inexistentă">acumularea primitivă de capital</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Economia_de_piață_liberă"><span id="Economia_de_pia.C8.9B.C4.83_liber.C4.83"></span>Economia de piață liberă</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=27" title="Modifică secțiunea: Economia de piață liberă" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=27" title="Edit section's source code: Economia de piață liberă"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div role="note" class="dezambiguizare rellink boilerplate seealso">Articol principal: <a href="/wiki/Pia%C8%9B%C4%83_liber%C4%83" class="mw-redirect" title="Piață liberă">Piață liberă</a>.</div><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16505893">@media screen{html.skin-theme-clientpref-night .mw-parser-output .rellink{display:flex}}@media screen and (prefers-color-scheme:dark){html.skin-theme-clientpref-os .mw-parser-output .rellink{display:flex}}</style> <p>Economia de <a href="/wiki/Pia%C8%9B%C4%83_liber%C4%83" class="mw-redirect" title="Piață liberă">piață liberă</a> se referă la un sistem economic capitalist unde prețurile pentru bunuri și servicii sunt stabilite în mod liber de către cerere și ofertă și unde prețurile sunt lăsate să ajungă la punctul lor de echilibru, fără intervenția politică a guvernului. Acest sistem economic sprijină piețele extrem de competitive și dreptul de proprietate privată asupra întreprinderilor productive. <a href="/wiki/Laissez-faire" title="Laissez-faire">Laissez-faire</a> (din fr. "lăsat liber") este o formă mult mai extinsă de economie de piață liberă, în care rolul statului se limitează doar la protejarea drepturilor de proprietate. </p><p>Fernand Braudel a argumentat că schimbul liber pe piață și capitalismul sunt într-o oarecare măsură opuse; schimbul liber pe piață implică tranzacții publice transparente și un număr mare de competitori egali, în timp ce capitalismul implică un număr mic de participanți care folosesc capitalul lor pentru a controla piața prin tranzacții private, controlul informațiilor și limitarea concurenței.<sup id="cite_ref-62" class="reference"><a href="#cite_note-62"><span class="cite-bracket">[</span>62<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Economie_de_piață_socială"><span id="Economie_de_pia.C8.9B.C4.83_social.C4.83"></span>Economie de piață socială</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=28" title="Modifică secțiunea: Economie de piață socială" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=28" title="Edit section's source code: Economie de piață socială"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-halign-left" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:SL_C20_Gamla_Stan,_Stockholm.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/SL_C20_Gamla_Stan%2C_Stockholm.jpg/300px-SL_C20_Gamla_Stan%2C_Stockholm.jpg" decoding="async" width="300" height="185" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/SL_C20_Gamla_Stan%2C_Stockholm.jpg/450px-SL_C20_Gamla_Stan%2C_Stockholm.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f3/SL_C20_Gamla_Stan%2C_Stockholm.jpg/600px-SL_C20_Gamla_Stan%2C_Stockholm.jpg 2x" data-file-width="5363" data-file-height="3311" /></a><figcaption><a href="/wiki/Suedia" title="Suedia">Suedia</a>, precum și alte <a href="/w/index.php?title=%C8%9A%C4%83rile_nordice&action=edit&redlink=1" class="new" title="Țările nordice — pagină inexistentă">țări nordice</a>, au o economie de piață socială. Poza: <a href="/wiki/Stockholm" title="Stockholm">Stockholm</a>, Suedia.</figcaption></figure> <p>O economie de piață socială este un sistem de piață liberă unde intervenția statului în formarea prețurilor este menținută la un nivel minim, dar statul oferă servicii semnificative în domeniul securității sociale, ajutoare de șomaj și de recunoaștere a drepturilor de muncă prin contracte colective de muncă naționale. Acest model este proeminent în <a href="/wiki/Europa_de_Vest" title="Europa de Vest">Europa de Vest</a>, <a href="/wiki/%C8%9A%C4%83rile_Nordice" class="mw-redirect" title="Țările Nordice">Țările Nordice</a> și <a href="/wiki/Japonia" title="Japonia">Japonia</a>, deși în configurații diferite. Marea majoritate a întreprinderilor sunt private. </p><p><a href="/w/index.php?title=Capitalismul_de_Rin&action=edit&redlink=1" class="new" title="Capitalismul de Rin — pagină inexistentă">Capitalismul de Rin</a> se referă la modelul contemporan de capitalism care există astăzi în <a href="/wiki/Europa_Continental%C4%83" class="mw-redirect" title="Europa Continentală">Europa Continentală</a> de Vest. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Capitalismul_de_stat">Capitalismul de stat</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=29" title="Modifică secțiunea: Capitalismul de stat" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=29" title="Edit section's source code: Capitalismul de stat"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Capitalismul de stat este o economie de piață capitalistă dominată de întreprinderile de stat, în cazul în care întreprinderile de stat sunt organizate ca întreprinderi comerciale pentru profit. Denumirea a fost folosită pe scară largă de-a lungul secolului 20 pentru a desemna diferite sisteme economice, variind de la proprietățile de stat din economiile de piață până la economiile planificate din fostul <a href="/wiki/Blocul_Estic" class="mw-redirect" title="Blocul Estic">Bloc Estic</a>. Potrivit lui <a href="/w/index.php?title=Aldo_Musacchio&action=edit&redlink=1" class="new" title="Aldo Musacchio — pagină inexistentă">Aldo Musacchio</a>, un profesor de la Harvard Business School, capitalismul de stat este un sistem în care guvernele, fie democratice sau autocratice, exercită influență pe scară largă asupra economiei, atât prin companii de stat cât și prin subvenții. Musacchio observă o serie de diferențe între capitalismul de stat din ziua de astăzi și predecesorii săi. În opinia sa, guvernele din ziua de astăzi nu mai numesc birocrați pentru a conduce companii: cele mai mari întreprinderi de stat sunt astăzi tranzacționate pe piețele publice și păstrate în stare bună de mari investitori instituționali. Capitalismul de stat este asociat în zilele noastre cu model de capitalism al <a href="/wiki/Asia_de_Est" title="Asia de Est">Asiei de Est</a> și cu economia Norvegiei.<sup id="cite_ref-63" class="reference"><a href="#cite_note-63"><span class="cite-bracket">[</span>63<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> Alternativ, Merriam-Webster definește capitalismul de stat ca fiind "un sistem economic de capitalismul privat modificat, ce are un grad variabil de proprietate și control guvernamental". <sup id="cite_ref-64" class="reference"><a href="#cite_note-64"><span class="cite-bracket">[</span>64<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Eco-capitalism">Eco-capitalism</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=30" title="Modifică secțiunea: Eco-capitalism" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=30" title="Edit section's source code: Eco-capitalism"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Eco-capitalism, cunoscut și sub numele de "capitalismul ecologic" sau (uneori) "capitalismul verde", este perspectiva conform căreia capitalul există în natură sub forma "capitalului natural" (ecosisteme care produc randament ecologic) de care depinde toată bogăția. Prin urmare, guvernele ar trebui să folosească instrumente de politică bazate pe piață (cum ar fi un impozit pe carbon) pentru a rezolva problemele de mediu.<sup id="cite_ref-65" class="reference"><a href="#cite_note-65"><span class="cite-bracket">[</span>65<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Capitalism_sustenabil">Capitalism sustenabil</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=31" title="Modifică secțiunea: Capitalism sustenabil" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=31" title="Edit section's source code: Capitalism sustenabil"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Capitalismul sustenabil este o formă conceptuală de capitalism bazată pe practici durabile care caută să conserve umanitatea și planeta, reducând în același timp externalitățile și prezentând o asemănare cu politica economică capitalistă. O economie capitalistă trebuie să se extindă pentru a supraviețui și să găsească noi piețe pentru a susține această expansiune. Sistemele capitaliste sunt adesea distructive pentru mediu, precum și pentru anumiți indivizi fără acces la o reprezentare adecvată. Cu toate acestea, sustenabilitatea oferă exact opusul; implică nu numai o continuare, ci și o reînnoire a resurselor. Sustenabilitatea este adesea considerată a fi legată de ecologism, iar capitalismul durabil aplică principii sustenabile guvernării economice și aspectelor sociale ale capitalismului.<sup id="cite_ref-66" class="reference"><a href="#cite_note-66"><span class="cite-bracket">[</span>66<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Importanța capitalismului durabil a fost recunoscută mai recent, dar conceptul nu este nou. Schimbările la modelul economic actual ar avea consecințe sociale, de mediu și economice semnificative și ar necesita eforturile individuale, precum și conformitatea guvernelor locale, statale și federale. Controversa înconjoară acest concept deoarece necesită o creștere a practicilor durabile și o scădere marcată a comportamentelor consumiste curente.<sup id="cite_ref-67" class="reference"><a href="#cite_note-67"><span class="cite-bracket">[</span>67<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Acumulare_de_capital">Acumulare de capital</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=32" title="Modifică secțiunea: Acumulare de capital" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=32" title="Edit section's source code: Acumulare de capital"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Accumularea de capital este procesul de "facere de bani" sau creșterea unei sume inițiale de bani prin investiții în producție. Capitalismul se bazează pe acumularea de capital, prin care capitalul financiar este investit pentru a obține un profit și apoi reinvestit într-o producție ulterioară într-un proces continuu de acumulare. În teoria economică marxistă, această dinamică se numește legea valorii. Accumularea de capital formează baza capitalismului, unde activitatea economică este structurată în jurul acumulării de capital, definită ca investiție în scopul realizării unui profit financiar.<sup id="cite_ref-68" class="reference"><a href="#cite_note-68"><span class="cite-bracket">[</span>68<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>În economia principală, contabilitate și economia marxistă, acumularea de capital este adesea echivalată cu investiția veniturilor din profit sau economii, în special în bunuri de capital reale. Concentrarea și centralizarea capitalului sunt două dintre rezultatele unei astfel de acumulări. În macroeconomia modernă și econometrie, sintagma "formarea de capital" este adesea folosită în loc de "acumulare", deși Conferința Națiunilor Unite privind Comerțul și Dezvoltarea (UNCTAD) se referă astăzi la "acumulare". Termenul "acumulare" este utilizat ocazional în contabilitatea națională.<sup id="cite_ref-69" class="reference"><a href="#cite_note-69"><span class="cite-bracket">[</span>69<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Rolul_guvernului_2">Rolul guvernului</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=33" title="Modifică secțiunea: Rolul guvernului" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=33" title="Edit section's source code: Rolul guvernului"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Într-un sistem capitalist, guvernul nu interzice proprietatea privată și lasă oamenii să lucreze unde vor ei. De asemenea, guvernul oferă firmelor posibilitatea să stabilească ce salarii plătesc angajaților și ce prețuri vor percepe pentru produsele lor. Cu toate acestea, multe țări au legislație pentru salariul minim și standarde minime de siguranță. </p><p>În unele versiuni ale capitalismului, guvernul îndeplinește o serie de funcții economice, cum ar fi emiterea banilor, supravegherea utilităților publice și executarea contractelor private. Multe țări au legi ale concurenței de piață care interzic monopolurile și formarea de carteluri. În ciuda legilor anti-monopol, corporațiile mari pot forma "monopoluri aproximative" în unele industrii. Așadar, astfel de corporații pot să scadă temporar prețurile și să accepte pierderi pentru a preveni concurența să intre pe piață, și apoi să le ridice odată ce amenințarea concurenței este redusă. În multe țări, companiile de utilități publice (de exemplu energie electrică, încălzire cu combustibil, comunicații) sunt capabile să funcționeze ca un monopol chiar dacă respectă regulamentul guvernului, datorită nivelului ridicat al economiei de scară. </p><p>Agențiile guvernamentale au rolul de a reglementa standardele de servicii în multe industrii, cum ar fi industria aeriană sau de televiziune. În plus, guvernul reglementează fluxul de capital și utilizează instrumente financiare, cum ar fi rata dobânzii, pentru a controla inflația sau șomajul.<sup id="cite_ref-70" class="reference"><a href="#cite_note-70"><span class="cite-bracket">[</span>70<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Istoria_teoriei">Istoria teoriei</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=34" title="Modifică secțiunea: Istoria teoriei" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=34" title="Edit section's source code: Istoria teoriei"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Economiștii_preclasici"><span id="Economi.C8.99tii_preclasici"></span>Economiștii preclasici</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=35" title="Modifică secțiunea: Economiștii preclasici" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=35" title="Edit section's source code: Economiștii preclasici"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Primele idei fundamentale ale capitalismului pot fi găsite în fiziocrați. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Economia_clasică"><span id="Economia_clasic.C4.83"></span>Economia clasică</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=36" title="Modifică secțiunea: Economia clasică" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=36" title="Edit section's source code: Economia clasică"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:AdamSmith.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/AdamSmith.jpg/220px-AdamSmith.jpg" decoding="async" width="220" height="328" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/AdamSmith.jpg/330px-AdamSmith.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0a/AdamSmith.jpg/440px-AdamSmith.jpg 2x" data-file-width="1456" data-file-height="2173" /></a><figcaption><a href="/wiki/Adam_Smith" title="Adam Smith">Adam Smith</a>, primul teoretician al capitalismului.</figcaption></figure> <p>Un important teoretician al capitalismului este economistul și filosoful moral scoțian <a href="/wiki/Adam_Smith" title="Adam Smith">Adam Smith</a> (1723–1790), cu lucrarea sa majoră "Bogățiile Națiunilor" (1776). Deși Smith este adesea numit "Părintele Capitalismului", acesta nu a folosit termenul de capitalism. </p><p>Smith descrie o societate bazată pe diviziunea muncii în care oamenii schimbă bunuri. Acesta vede tendința de a schimba ca fiind înrădăcinată în natura umană. Oamenii fac schimburi din interes propriu. Diviziunea muncii în curs de dezvoltare sau specializarea crește productivitatea, care este factorul decisiv în creșterea prosperității unei țări: crește abilitatea muncitorului în domeniul său, economisește timp și încurajează muncitorul să utilizeze mașini utile să inventeze lucruri care fac munca mai ușoară.<sup id="cite_ref-71" class="reference"><a href="#cite_note-71"><span class="cite-bracket">[</span>71<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Banii sunt un mijloc util de schimb în societatea comercială. Smith susține o teorie funcțională a banilor. Atunci când oamenii au început să producă conform diviziunii muncii, producătorii de bunuri au observat că ar putea schimba bunurile lor mai ușor dacă aveau unele bunuri pe care aproape toți oamenii le acceptau. În timp, oamenii au preferat metalele pentru că erau durabile și puteau fi divizate sau recombinate după dorința celor care fac schimburi. Autoritățile statale au preluat controlul asupra calității și cantității de bani metalici. Cu toate acestea, banii nu sunt cel puțin neutrii în ceea ce privește creșterea, deoarece facilitează schimbul și promovează creșterea reală a unei țări. Societatea este împărțită în trei clase principale: proprietarii de terenuri, muncitorii cu salariu și proprietarii de capital. Aceștia au fiecare sursele de venit de bază: proprietatea, munca și capitalul, cu ajutorul cărora primesc tipuri corespunzătoare de venit, respectiv chirie pentru teren, salarii și profit.<sup id="cite_ref-72" class="reference"><a href="#cite_note-72"><span class="cite-bracket">[</span>72<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Deși în principiu este posibil ca o persoană să aibă mai multe surse de venit, cum ar fi un muncitor independent în cazul căruia salariile și profiturile coincid, Smith considera astfel de cazuri drept excepții. În mod obișnuit, muncitorii cultivă terenurile unui proprietar de terenuri și trebuie să-i dea acestuia o parte din produsul lor pentru a primi chiria pentru teren. Adesea, ei nu au mijloace să supraviețuiască până la recoltă. Un chiriaș le plătește salarii și îi întreține până atunci. Chiriașul își aproprie o parte din produs ca profit. În plus, proprietarul de capital poate împrumuta capitalul său pentru a obține dobânzi. </p><p>În lucrarea sa, Smith afirmă că în societatea modernă proprietatea este distribuită inegal, că venitul din proprietate se bazează adesea pe munca altora și că statul protejează aceste condiții; Dar Smith contracarează clar aceasta cu avantajele: datorită diviziunii muncii, standardul de viață crește chiar și pentru clasele cele mai sărace și salariile reale sunt mai mari decât în vremurile anterioare, care au precedat proprietatea privată asupra terenurilor și formarea de capital, astfel încât muncitorul deținea întregul produs al muncii sale. Smith observă și unele consecințe negative ale specializării. </p><p>Smith vede capitalul ca o rezervă profitabilă de bunuri. Dacă cineva are o rezervă destul de mare pentru a se întreține timp de luni sau ani, probabil va dori să folosească o parte din ea pentru a genera un venit. Smith numește doar această parte a rezervei capital; Partea rămasă, care servește consumului imediat, nu este considerată capital conform lui Smith. Smith aplică conceptul său atât la indivizi, cât și la societăți. Cu toate acestea, el observă o diferență. Un individ poate folosi o parte din stocul său de bunuri destinate consumului imediat ca capitalul său prin împrumuturi, închirieri, etc. În contrast, o societate poate deveni mai bogată doar prin producția mai multă.<sup id="cite_ref-73" class="reference"><a href="#cite_note-73"><span class="cite-bracket">[</span>73<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p><p>Smith a dezvoltat o teorie a costurilor de producție a valorii. Acesta consideră munca ca fiind măsura universală a valorii de schimb a unei mărfuri. Valoarea de schimb este măsurată în cantitatea de muncă străină pe care proprietarul mărfii o poate comanda cu mărfurile sale. Prețurile de piață, care gravitează în jurul prețurilor naturale, tind în cele din urmă către prețurile naturale pe măsură ce acumularea de capital și concurența determină salariile, chiria și profitul să tindă către ratele lor naturale. Smith credea că acumularea de capital era esențială pentru creșterea bogăției unei țări. Pentru a crește valoarea produsului total al unei țări, este necesar, în mod tipic, mai mult capital pentru a angaja mai mulți muncitori sau pentru a obține o productivitate mai mare a muncii. </p><p>Smith este adesea văzut ca un teoretician al capitalismului modern sau industrial. Voci critice precum cea a lui David McNally contrazic faptul că în cazul lui Smith ar trebui totuși să vorbim de un capitalism agrar. Smith consideră sectorul agricol drept cel mai productiv și dezvoltă un model de creștere bazat pe producția agricolă.<sup id="cite_ref-74" class="reference"><a href="#cite_note-74"><span class="cite-bracket">[</span>74<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Marxism">Marxism</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=37" title="Modifică secțiunea: Marxism" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=37" title="Edit section's source code: Marxism"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <figure class="mw-default-size" typeof="mw:File/Thumb"><a href="/wiki/Fi%C8%99ier:Karl_Marx_001.jpg" class="mw-file-description"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d4/Karl_Marx_001.jpg/220px-Karl_Marx_001.jpg" decoding="async" width="220" height="316" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d4/Karl_Marx_001.jpg/330px-Karl_Marx_001.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d4/Karl_Marx_001.jpg/440px-Karl_Marx_001.jpg 2x" data-file-width="1428" data-file-height="2048" /></a><figcaption><a href="/wiki/Karl_Marx" title="Karl Marx">Karl Marx</a>, unul dintre teoreticienii care au criticat capitalismul. </figcaption></figure> <p>În tradiția marxistă, "capitalismul" se referă la "modul de producție bazat pe producția de mărfuri, economia de piață, investiția de capital, muncă salarială și profit". </p><p><a href="/wiki/Karl_Marx" title="Karl Marx">Karl Marx</a> (1818–1883) a folosit rar termenul de capitalism în lucrările sale, în schimb, el vorbea despre "modul capitalist de producție". Marx nu dorea să stabilească un sistem socialist în "Capital". El a criticat disciplina economiei politice în ceea ce privește interesul său pentru cunoaștere și categoriile fundamentale. El nu dorea în primul rând să descrie capitalismul industrial englez din secolul al XIX-lea. În primul rând, Marx a explorat legile mișcării care sunt esențiale pentru modul capitalist de producție, indiferent cât de dezvoltat este acest mod de producție. Prin dobândirea unei înțelegeri despre modul în care funcționează, Marx dorea să arate că acest mod de producție nu este în interesul muncitorilor, astfel încât aceștia să poată răsturna condițiile existente. </p><p>Marx examinează mai întâi forma de marfă, pe care o consideră fundamentală pentru înțelegerea modului capitalist de producție. O marfă este un produs al muncii umane care are o valoare de utilizare, a fost produs pentru alții și este dobândit în schimbul pe piață. Valoarea sa abstractă apare în valoarea de schimb a mărfii. Conform distincției între valoarea de utilizare și valoarea de schimb, Marx face, de asemenea, distincția între diferite tipuri de muncă. Munca concretă este cheltuiala de muncă umană într-o formă specifică, perceptibilă simțurilor și produce un ansamblu specific de bunuri. A fi o marfă nu este o proprietate fizică a unei mărfi individuale, ci o construcție socială pură care nu poate fi înțeleasă în mărfură individuală, ci poate apărea doar în relație cu alte mărfuri. Valoarea sau munca abstractă este o relație socială de validitate: într-o societate cu un grad ridicat de divizare a muncii, ai cărei membri își schimbă produsele pe piață, producătorii își stabilesc conexiunea socială prin produsele lor; Doar prin schimb devine clar dacă munca concretă individuală are o parte în munca globală a societății. </p><p>Marx critică clasicii nu doar pentru că nu recunosc natura muncii abstracte, ci și pentru că nu înțeleg legătura dintre valoare și forma valorii. În timp ce clasicii tratează banii ca pe ceva pe care proprietarii de mărfuri îl aleg conștient deoarece îl consideră util în facilitarea schimbului de mărfuri, Marx concepe banii ca pe ceva necesar. Valoarea are nevoie de o formă adecvată de valoare. Banii reprezintă forma independentă a valorii care încarnează valoarea ca atare și servește ca formă de valoare social valabilă în general. </p><p>Prin schimbul produselor lor prin intermediul unei piețe, producătorii privați ai unei societăți bazate pe diviziunea muncii transferă caracterul social al muncii lor în lucruri și relația lor socială devine o relație între lucruri; De aceea, cei implicați în această practică consideră valoarea o proprietate materială, naturală a unei mărfi sau, mai degrabă, toate produsele muncii sunt văzute în mod istoric ca mărfuri, indiferent de contextul social în care au fost efectiv produse. </p><p>Marx examinează relația între capitalul individual și capitalul social total la diferite niveluri. În primul volum, Marx privește capitalul total mai mult ca suma capitalurilor individuale. Pe măsură ce capitalurile individuale se acumulează, se acumulează și capitalul total. Această concentrare permite unor părți ale unui capital să se desprindă și să devină independente. Astfel, ele formează materialul pentru centralizare: pe măsură ce capitalurile concurează între ele și folosesc sistemul de credit, ele conduc la fuzionarea capitalurilor. În al doilea volum, Marx afirmă că capitalul total este format din capitalurile individuale, care sunt conectate între ele prin circulația mărfurilor; Pentru ca capitalul total să se reproducă sau să se acumuleze, elementele produsului total trebuie să aibă anumite relații cantitative și de valoare între ele. În al treilea volum, el descrie cum, din cauza concurenței dintre capitalurile individuale, ratele de profit individuale tind să se egaleze pentru a forma o rată de profit generală sau medie. </p><p>Clasa muncitoare își poate crește nivelul de trai prin organizarea sa și folosirea creșterilor de productivitate pentru salarii reale mai mari sau, de exemplu, prin limitarea orelor de lucru printr-o zi standard de lucru stabilită prin lege. Cu toate acestea, modul capitalist de producție are mecanisme care reglementează nivelul salariilor în favoarea capitalului. În plus, crizele pun repetat sub semnul întrebării realizările clasei muncitoare și ale statului. </p><p>Marx nu era preocupat de perioadizare în "Capital". În tradiția marxistă, capitalismul este împărțit în fazele capitalismului timpuriu sau de tranziție, capitalismul competitiv, capitalismul monopolist și imperialismul. După cel de-<a href="/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial" title="Al Doilea Război Mondial">Al Doilea Război Mondial</a>, "școlile" s-au divizat în capitalismul de stat-monopol (marxism ortodox) și capitalismul târziu (marxismul occidental). </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Teoria_neoclasică"><span id="Teoria_neoclasic.C4.83"></span>Teoria neoclasică</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=38" title="Modifică secțiunea: Teoria neoclasică" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=38" title="Edit section's source code: Teoria neoclasică"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Teoria neoclasică a dezvoltat fundamente esențiale ale economiei moderne. Aceasta presupune că actorii economici se comportă rațional și încearcă să-și maximizeze propriul beneficiu. Acest beneficiu nu trebuie neapărat să fie de natură financiară, adică profit financiar. Poate fi la fel de bine o creștere a beneficiilor emoționale (adică fericire și veselie), o creștere a drepturilor și influenței, o creștere a beneficiilor ideale sau ceva similar. Prin această aliniere cu principiile economice, piața poate asigura distribuția optimă a resurselor limitate - sub asumpțiuni foarte restrictive și adesea nerealiste. Dacă aceste presupuneri nu sunt îndeplinite, teoria neoclasică prezice un așa-numit eșec de piață. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Școala_istorică"><span id=".C8.98coala_istoric.C4.83"></span>Școala istorică</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=39" title="Modifică secțiunea: Școala istorică" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=39" title="Edit section's source code: Școala istorică"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Școala_Istorică_veche"><span id=".C8.98coala_Istoric.C4.83_veche"></span>Școala Istorică veche</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=40" title="Modifică secțiunea: Școala Istorică veche" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=40" title="Edit section's source code: Școala Istorică veche"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Școala istorică de economie, care a apărut în <a href="/wiki/Germania" title="Germania">Germania</a> din 1850, a respins ideea legilor economice general aplicabile care se întorc la economia clasică și la raționalism. Legile generale ale economiei clasice se aplică doar sistemului economic capitalist. </p><p>Cei mai importanți reprezentanți ai acestei perioade sunt <a href="/w/index.php?title=Wilhelm_Roscher&action=edit&redlink=1" class="new" title="Wilhelm Roscher — pagină inexistentă">Wilhelm Roscher</a>, <a href="/w/index.php?title=Bruno_Hildebrand&action=edit&redlink=1" class="new" title="Bruno Hildebrand — pagină inexistentă">Bruno Hildebrand</a> și <a href="/wiki/Gustav_von_Schmoller" title="Gustav von Schmoller">Gustav von Schmoller</a>. </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Școală_Istorică_tanără"><span id=".C8.98coal.C4.83_Istoric.C4.83_tan.C4.83r.C4.83"></span>Școală Istorică tanără</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=41" title="Modifică secțiunea: Școală Istorică tanără" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=41" title="Edit section's source code: Școală Istorică tanără"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p><a href="/w/index.php?title=Georg_Friedrich_Knapp&action=edit&redlink=1" class="new" title="Georg Friedrich Knapp — pagină inexistentă">Georg Friedrich Knapp</a> distinge capitalismul de erele economice anterioare prin apariția companiilor mari. </p><p>În scrierea sa, <i>Origin of National Economy (1917)</i>, <a href="/w/index.php?title=Karl_B%C3%BCcher&action=edit&redlink=1" class="new" title="Karl Bücher — pagină inexistentă">Karl Bücher</a> descrie capitalismul ca epoca economică în care toate relațiile economice sunt definite în funcție de relația lor cu capitalul. <a href="/wiki/Werner_Sombart" title="Werner Sombart">Werner Sombart</a> s-a opus ferm acestei caracterizări în a doua ediție a Modern Capitalism. </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="A_treia_școală_istorică"><span id="A_treia_.C8.99coal.C4.83_istoric.C4.83"></span>A treia școală istorică</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=42" title="Modifică secțiunea: A treia școală istorică" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=42" title="Edit section's source code: A treia școală istorică"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Așa numita Școală Istorică Tânără caracterizează capitalismul printr-o mentalitate capitalistă emergentă și a fondat studiul sociologic al capitalismului. </p><p>Werner Sombart a văzut această atitudine manifestată în principiul achiziției, raționalității și individualismului. În Modern Capitalism (1902) a proiectat divizarea răspândită a capitalismului în fazele de dezvoltare ale capitalismului timpuriu. În capitalismul târziu, el a văzut intervenția statului tot mai mare ca primele semne ale unei legi de dezvoltare către socializarea mijloacelor de producție. Termenul "distrugere creativă", ulterior popularizat de <a href="/wiki/Joseph_Schumpeter" title="Joseph Schumpeter">Joseph Schumpeter</a>, provine de la el. </p><p><a href="/wiki/Max_Weber" title="Max Weber">Max Weber</a> înțelege și explică capitalismul ca raționalism occidental și se concentrează pe aspirația către raționalitate care afectează toate nivelele societății. Toate deciziile în sistemul capitalist se bazează pe utilitate sau maximizare a profitului. Se poate presupune că acțiunea socială este orientată rațional. </p><p>Statul, birocrația și legea conferă capitalismului timpuriu o formă socială stabilă pentru dezvoltarea sa. Religia, sub forma culturii ca acțiune socială, reprezintă cea mai puternică forță în ceea ce privește trăirea rațională și metodologică. </p><p>În cartea sa, Weber susține teza că capitalismul în Europa de nord-vest și <a href="/wiki/SUA" class="mw-redirect" title="SUA">SUA</a> a apărut din motive religioase și reprezintă o dezvoltare ulterioară a mișcării reformiste. Deoarece această teză nu era valabilă pentru <a href="/wiki/Japonia" title="Japonia">Japonia</a>, Weber a examinat rolul samurailor. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Școala_Austriacă"><span id=".C8.98coala_Austriac.C4.83"></span>Școala Austriacă</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=43" title="Modifică secțiunea: Școala Austriacă" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=43" title="Edit section's source code: Școala Austriacă"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Școala_austriacă_veche_și_nouă"><span id=".C8.98coala_austriac.C4.83_veche_.C8.99i_nou.C4.83"></span>Școala austriacă veche și nouă</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=44" title="Modifică secțiunea: Școala austriacă veche și nouă" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=44" title="Edit section's source code: Școala austriacă veche și nouă"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>La sfârșitul secolului al XIX-lea, Școala Austriacă s-a format la <a href="/wiki/Viena" title="Viena">Viena</a> în jurul lui <a href="/wiki/Carl_Menger" title="Carl Menger">Carl Menger</a>. Aceasta a respins teoriile relativiste și deterministe istorice ale capitalismului. Legile economice li se aplică întotdeauna și derivă din lipsa bunurilor și din relația subiectivă a oamenilor cu acestea. </p><p>Școala Austriacă respinge economia clasică ca fiind nerealistă și include, de asemenea, obiective non-economice în teoria sa. Intervenția statului în sistemul economic este în general respinsă. </p><p><a href="/wiki/Ludwig_von_Mises" title="Ludwig von Mises">Ludwig von Mises</a> credea că capitalismul era singurul sistem economic logic posibil. Socialismul nu este funcțional din cauza imposibilității calculului economic în socialism. Mises scrie: "Cercetările economice au arătat că niciun alt sistem economic nu ar putea atinge același grad de prosperitate ca și capitalismul." </p><p>Pentru economiștii austrieci, urmărirea profitului nu este o caracteristică a societății capitaliste, deoarece producția trebuie să vizeze creșterea valorii bunurilor corespunzătoare pentru a satisface nevoile. Singura diferență este că în capitalism "profitul" poate fi realizat numai rațional prin contabilitatea costurilor sensibilă. </p><p>Potrivit lui Mises, profitul unui antreprenor provine din anticiparea mai bună a nevoilor viitoare ale consumatorilor decât concurenții săi și utilizarea capitalului său în consecință. În ceea ce privește formarea monopolurilor, Mises a argumentat că monopolurile nu pot apărea într-o economie de piață liberă sau nu rezistă în timp. Monopolurile apar doar prin intervenția guvernamentală. </p><p>Cei mai importanți reprezentanți ai Școlii Austriece sunt <a href="/wiki/Ludwig_von_Mises" title="Ludwig von Mises">Ludwig von Mises</a> <i>(Human Action, 1949)</i> și laureatul Premiului Nobel <a href="/w/index.php?title=Friedrich_von_Hayek&action=edit&redlink=1" class="new" title="Friedrich von Hayek — pagină inexistentă">Friedrich von Hayek</a>. Thatcherismul se bazează în parte pe analiza lui Hayek <i>(The Road to Serfdom, 1944)</i>. </p> <div class="mw-heading mw-heading4"><h4 id="Joseph_Schumpeter">Joseph Schumpeter</h4><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=45" title="Modifică secțiunea: Joseph Schumpeter" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=45" title="Edit section's source code: Joseph Schumpeter"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p><a href="/w/index.php?title=Joseph_Alois_Schumpeter&action=edit&redlink=1" class="new" title="Joseph Alois Schumpeter — pagină inexistentă">Joseph Alois Schumpeter</a> (1883–1950) a definit capitalismul funcțional ca "modelul liberal al unei economii fără intervenții în care se aplică doar legile pieței libere și în care nu există structuri monopoliste care să poată folosi puterea statului pentru a proteja interese parțiale în detrimentul impunerii intereselor generale". </p><p>Schumpeter vedea antreprenorul ca pe impulsul central al economiei capitaliste. Funcția antreprenorială este doar de a introduce inovații. Antreprenorul ca atare nu trebuie să fie proprietar de capital care își riscă propriile active; nu trebuie să provină dintr-o anumită clasă și nu este legat de nicio formă de societate. De asemenea, nu trebuie să fie nici inventator. Inovațiile includ în principal noi bunuri, noi metode de producție, noi surse de materii prime și piețe de vânzare, precum și reorganizarea unei industrii, cum ar fi crearea sau ruperea unui monopol. </p><p>Schumpeter înțelegea capitalul în termeni monetari. Capitalul constă din mijloace de plată cu care antreprenorul cumpără bunurile de pe piață de care are nevoie pentru afacerea sa. Acestea pot fi, de exemplu, terenuri, materii prime, mașini sau forță de muncă. Bunurile achiziționate, totuși, nu sunt capital. Prin urmare, banii nu sunt doar un mijloc de schimb, ci au funcția de capital. Capitalul este și un mijloc de dominare: nu este altceva decât pârghia antreprenorului pentru a controla aceste bunuri. </p><p>Faptul că inovațiile sunt mediate prin intermediul unei piețe este o caracteristică specifică a sistemului economic capitalist. De asemenea, specific este și faptul că bunurile necesare pentru inovație sunt transferate folosind creditul. În centrul acestui proces sunt băncile care creează fonduri care nu sunt contrabalansate de oferirea de bunuri. În contrast cu aceasta, sunt economiile planificate. În acestea nu există capital în acest sens. Prin ordin, mijloacele de producție necesare pentru inovație sunt retrase dintr-o zonă și transferate în alta. </p><p>În contrast conștient cu considerațiile de echilibru ale neoclasicilor și ale lui <a href="/wiki/L%C3%A9on_Walras" title="Léon Walras">Léon Walras</a> (1834–1910), Schumpeter a subliniat că forma economică capitalistă creează dezechilibre datorită dinamicii sale interne. Un antreprenor care este primul care introduce o inovație cu care produce, de exemplu, mai ieftin decât concurenții săi pot vinde la prețul de piață pentru a obține un profit antreprenorial. Inovația este factorul esențial în competiție. Acestea schimbă, de asemenea, compoziția clasei de mijloc: antreprenorii de succes concurează adesea cu alții și ei sau familia lor urcă la niveluri mai înalte; simplii administratori ai averilor moștenite, pe de altă parte, de obicei, dispar după câteva generații. </p><p>În scrierea "Capitalism, Socialism and Democracy", Schumpeter a argumentat că capitalismul va colapsa datorită dinamicii sale interne. Inițial, el l-a văzut ca pe un motor al dezvoltării sociale. Cu toate acestea, el produce tot mai mult o "criză în statul fiscal" prin slăbirea statului. Dinamica capitalistă duce la automatizarea progresului și, în consecință, la pierderea importanței funcției antreprenoriale. Antreprenorul care își urmează intuiția este tot mai mult înlocuit de specialiști care inventează ceva într-un mod rutinat și calculat. </p><p>Cu toate acestea, antreprenorii de succes care urcă în clasa capitalistă și partea burgheziei care se mișcă între aventurierul antreprenor și simplul administrator al proprietății moștenite creează veniturile din care trăiește întreaga clasă. Veniturile capitaliștilor industriali ar deveni salarii pentru munca administrativă normală în unități industriale vaste și extrem de birocratizate; clasa capitalistă își va pierde funcția. </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Ordoliberalismul">Ordoliberalismul</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=46" title="Modifică secțiunea: Ordoliberalismul" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=46" title="Edit section's source code: Ordoliberalismul"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Ordoliberalismul solicită o ordine economică în care un cadru regulator creat de stat ar trebui să garanteze competiția economică și libertatea cetățenilor pe piață. Prin includerea abordării într-o teorie general aplicabilă a ordinii, utilitatea analitică a termenului "capitalism" pentru economie pare dubioasă pentru expertul <a href="/w/index.php?title=Walter_Eucken&action=edit&redlink=1" class="new" title="Walter Eucken — pagină inexistentă">Walter Eucken</a>. Mai degrabă, sistemele economice există în paralel de-a lungul timpului pentru a rezolva problemele și conflictele sociale de interes. Utilizarea curentă a economiei de piață și a economiei de administrare centrală se întoarce la această teorie a ordinii.<sup id="cite_ref-75" class="reference"><a href="#cite_note-75"><span class="cite-bracket">[</span>75<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Keynesianismul">Keynesianismul</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=47" title="Modifică secțiunea: Keynesianismul" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=47" title="Edit section's source code: Keynesianismul"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>Keynesianismul se întoarce la lucrarea din 1936 a lui <a href="/wiki/John_Maynard_Keynes" title="John Maynard Keynes">John Maynard Keynes</a>, "Teoria generală a ocupării, dobânzii și banilor", care a pus bazele unei schimbări de paradigmă în economie. Lucrarea este în primul rând o critică la teoria echilibrului general din perioada neoclasică și la rolul minimalist al statului în procesul economic pe care îl solicită. Este încă discutată controversat astăzi, dar este unanim recunoscut faptul că Keynes a reușit să pună bazele gândirii în termeni de variabile macroeconomice precum consumul, economisirea, investițiile și veniturile.<sup id="cite_ref-76" class="reference"><a href="#cite_note-76"><span class="cite-bracket">[</span>76<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading3"><h3 id="Monetarismul">Monetarismul</h3><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=48" title="Modifică secțiunea: Monetarismul" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=48" title="Edit section's source code: Monetarismul"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <p>În contrast cu keynesienii, care cer întreaga gamă de instrumente ale politicii economice de stat (în special politica financiară contraciclică), monetarismul se concentrează pe efectele de stabilizare ale unei politici monetare orientate pe termen mediu. Potrivit analizei monetariste, capitalismul tinde către un echilibru stabil cu prețuri flexibile. Prin urmare, este recomandată doar urmărirea unei politici monetare continue orientate pe tendință, care asigură susținerea monetară a creșterii reale. Scopul stabilității nivelului prețurilor primează deoarece acesta este văzut ca o condiție prealabilă pentru funcționarea procesului de ajustare a economiei de piață. Pe de altă parte, obiectivul ocupării forței de muncă va fi realizat în mod natural dacă se creează spațiu pentru jocul liber al pieței. Statul ar trebui, în principiu, să se limiteze la sarcini de reglementare și politici de concurență.<sup id="cite_ref-77" class="reference"><a href="#cite_note-77"><span class="cite-bracket">[</span>77<span class="cite-bracket">]</span></a></sup> </p> <div class="mw-heading mw-heading2"><h2 id="Referințe"><span id="Referin.C8.9Be"></span>Referințe</h2><span class="mw-editsection"><span class="mw-editsection-bracket">[</span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&veaction=edit&section=49" title="Modifică secțiunea: Referințe" class="mw-editsection-visualeditor"><span>modificare</span></a><span class="mw-editsection-divider"> | </span><a href="/w/index.php?title=Capitalism&action=edit&section=49" title="Edit section's source code: Referințe"><span>modificare sursă</span></a><span class="mw-editsection-bracket">]</span></span></div> <div class="references-small columns references-column-count references-column-count-2" style="-moz-column-count: 2; -webkit-column-count: 2; column-count: 2; list-style-type: decimal;"> <div class="mw-references-wrap mw-references-columns"><ol class="references"> <li id="cite_note-1"><b><a href="#cite_ref-1">^</a></b> <span class="reference-text">Heilbroner, Robert L. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.dictionaryofeconomics.com/article?id=pde2008_C000053">"Capitalism"</a>. Steven N. Durlauf and Lawrence E. Blume, eds. <i>The New Palgrave Dictionary of Economics</i>. 2nd <abbr title="edition">ed.</abbr> (Palgrave Macmillan, 2008) <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://dx.doi.org/10.1057/9780230226203.0198">10.1057/9780230226203.0198</a></span> </li> <li id="cite_note-2"><b><a href="#cite_ref-2">^</a></b> <span class="reference-text">Louis Hyman and Edward E. Baptist (2014). <i><a rel="nofollow" class="external text" href="http://books.simonandschuster.com/American-Capitalism/Louis-Hyman/9781476784311">American Capitalism: A Reader</a>.</i> <a href="/wiki/Simon_%26_Schuster" title="Simon & Schuster">Simon & Schuster</a>. <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-4767-8431-1" title="Special:Referințe în cărți/978-1-4767-8431-1">ISBN: 978-1-4767-8431-1</a>.</span> </li> <li id="cite_note-3"><b><a href="#cite_ref-3">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Gregory and Stuart, Paul and Robert (<time datetime="2013-02-28">28 februarie 2013</time>). <i>The Global Economy and its Economic Systems</i>. South-Western College Pub. p. 41. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-285-05535-0" title="Special:Referințe în cărți/978-1-285-05535-0">978-1-285-05535-0</a>. <q>Capitalism is characterized by private ownership of the factors of production. Decision making is decentralized and rests with the owners of the factors of production. Their decision making is coordinated by the market, which provides the necessary information. Material incentives are used to motivate participants.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Global+Economy+and+its+Economic+Systems&rft.pages=41&rft.pub=South-Western+College+Pub&rft.date=2013-02-28&rft.isbn=978-1-285-05535-0&rft.aulast=Gregory+and+Stuart&rft.aufirst=Paul+and+Robert&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><style data-mw-deduplicate="TemplateStyles:r16236537">.mw-parser-output cite.citation{font-style:inherit}.mw-parser-output .citation q{quotes:"„""”""«""»"}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-free a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-limited a,.mw-parser-output .citation .cs1-lock-registration a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Lock-gray-alt-2.svg/9px-Lock-gray-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-subscription a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Lock-red-alt-2.svg/9px-Lock-red-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration{color:#555}.mw-parser-output .cs1-subscription span,.mw-parser-output .cs1-registration span{border-bottom:1px dotted;cursor:help}.mw-parser-output .cs1-ws-icon a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output code.cs1-code{color:inherit;background:inherit;border:inherit;padding:inherit}.mw-parser-output .cs1-hidden-error{display:none;font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-visible-error{font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-maint{display:none;color:#33aa33;margin-left:0.3em}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration,.mw-parser-output .cs1-format{font-size:95%}.mw-parser-output .cs1-kern-left,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-left{padding-left:0.2em}.mw-parser-output .cs1-kern-right,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-right{padding-right:0.2em}</style></span> </li> <li id="cite_note-4"><b><a href="#cite_ref-4">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.merriam-webster.com/dictionary/capitalism">„Definition of CAPITALISM”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Definition+of+CAPITALISM&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.merriam-webster.com%2Fdictionary%2Fcapitalism&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-5"><b><a href="#cite_ref-5">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Gregory and Stuart, Paul and Robert (<time datetime="2013-02-28">28 februarie 2013</time>). <i>The Global Economy and its Economic Systems</i>. South-Western College Pub. p. 107. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-285-05535-0" title="Special:Referințe în cărți/978-1-285-05535-0">978-1-285-05535-0</a>. <q>Real-world capitalist systems are mixed, some having higher shares of public ownership than others. The mix changes when privatization or nationalization occurs. Privatization is when property that had been state-owned is transferred to private owners. Nationalization occurs when privately owned property becomes publicly owned.</q></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Global+Economy+and+its+Economic+Systems&rft.pages=107&rft.pub=South-Western+College+Pub&rft.date=2013-02-28&rft.isbn=978-1-285-05535-0&rft.aulast=Gregory+and+Stuart&rft.aufirst=Paul+and+Robert&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-Modern_Economics_1986,_p._54-6">^ <a href="#cite_ref-Modern_Economics_1986,_p._54_6-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Modern_Economics_1986,_p._54_6-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Modern_Economics_1986,_p._54_6-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><i>Macmillan Dictionary of Modern Economics</i>, 3rd Ed., 1986, p. 54.</span> </li> <li id="cite_note-Stilwell-7"><b><a href="#cite_ref-Stilwell_7-0">^</a></b> <span class="reference-text">Stilwell, Frank. “Political Economy: the Contest of Economic Ideas.” First Edition. Oxford University Press. Melbourne, Australia. 2002.</span> </li> <li id="cite_note-Braudel-1979-8">^ <a href="#cite_ref-Braudel-1979_8-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Braudel-1979_8-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Braudel-1979_8-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-Braudel-1979_8-3"><sup><i><b>d</b></i></sup></a> <span class="reference-text">Braudel, Fernand. The Wheels of Commerce: Civilization and Capitalism 15th–18th Century, Harper and Row, 1979</span> </li> <li id="cite_note-9"><b><a href="#cite_ref-9">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web">Harper, Douglas. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.etymonline.com/?term=cattle">„cattle”</a>. <i><a href="/w/index.php?title=Online_Etymology_Dictionary&action=edit&redlink=1" class="new" title="Online Etymology Dictionary — pagină inexistentă">Online Etymology Dictionary</a></i>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=unknown&rft.jtitle=Online+Etymology+Dictionary&rft.atitle=cattle&rft.au=Harper%2C+Douglas&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.etymonline.com%2F%3Fterm%3Dcattle&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-OED-93-10">^ <a href="#cite_ref-OED-93_10-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-OED-93_10-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-OED-93_10-2"><sup><i><b>c</b></i></sup></a> <span class="reference-text">James Augustus Henry Murray. "Capital". <a rel="nofollow" class="external text" href="https://archive.org/details/oedvol02">A New English Dictionary on Historical Principles</a>. <i>Oxford English Press</i>. <abbr title="Volume">Vol.</abbr> 2. p. 93.</span> </li> <li id="cite_note-11"><b><a href="#cite_ref-11">^</a></b> <span class="reference-text">E.g., "L'Angleterre a-t-elle l'heureux privilège de n'avoir ni Agioteurs, ni Banquiers, ni Faiseurs de services, ni Capitalistes ?" in [Étienne Clavier] (1788) <i>De la foi publique envers les créanciers de l'état : lettres à M. Linguet sur le n° CXVI de ses annales</i> <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=ESMVAAAAQAAJ&pg=PA19">p. 19</a></span> </li> <li id="cite_note-12"><b><a href="#cite_ref-12">^</a></b> <span class="reference-text">Arthur Young. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=l10JAAAAQAAJ"><i>Travels in France</i></a>.</span> </li> <li id="cite_note-13"><b><a href="#cite_ref-13">^</a></b> <span class="reference-text">Ricardo, David. Principles of Political Economy and Taxation. 1821. John Murray Publisher, 3rd edition.</span> </li> <li id="cite_note-14"><b><a href="#cite_ref-14">^</a></b> <span class="reference-text">Samuel Taylor Coleridge. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.com/books?id=ma-4W-XiGkIC">Tabel <i>The Complete Works of Samuel Taylor Coleridge</i></a>. p. 267.</span> </li> <li id="cite_note-15"><b><a href="#cite_ref-15">^</a></b> <span class="reference-text">Karl Marx. Chapter 16: "Absolute and Relative Surplus-Value." <i><a href="/wiki/Das_Kapital" class="mw-redirect" title="Das Kapital">Das Kapital</a></i>: "The prolongation of the working-day beyond the point at which the laborer would have produced just an equivalent for the value of his labor-power, and the appropriation of that surplus-labor by capital, this is production of absolute surplus-value. It forms the general groundwork of the <i>capitalist system</i>, and the starting-point for the production of relative surplus-value."</span> </li> <li id="cite_note-16"><b><a href="#cite_ref-16">^</a></b> <span class="reference-text">Karl Marx. Chapter Twenty-Five: "The General Law of Capitalist Accumulation". <i>Das Kapital</i>.</span> </li> <li id="cite_note-17"><b><a href="#cite_ref-17">^</a></b> <span class="reference-text">Saunders, Peter (1995). <i>Capitalism</i>. University of Minnesota Press. p. 1.</span> </li> <li id="cite_note-OED-94-18"><b><a href="#cite_ref-OED-94_18-0">^</a></b> <span class="reference-text">James Augustus Henry Murray. "Capitalism" p. 94.</span> </li> <li id="cite_note-19"><b><a href="#cite_ref-19">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://dx.doi.org/10.1086/652519">„Books Received”</a>, <i>Studies in the Decorative Arts</i>, <b>16</b> (2), pp. 195–196, 2009-01, <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1086%2F652519">10.1086/652519</a>, <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/1069-8825">1069-8825</a><span class="reference-accessdate">, accesat în <span class="nowrap">13 aprilie</span> 2024</span></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Studies+in+the+Decorative+Arts&rft.atitle=Books+Received&rft.chron=2009-01&rft.volume=16&rft.issue=2&rft.pages=195-196&rft_id=info%3Adoi%2F10.1086%2F652519&rft.issn=1069-8825&rft_id=http%3A%2F%2Fdx.doi.org%2F10.1086%2F652519&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span> <span style="font-size:100%" class="error citation-comment">Verificați datele pentru: <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|date=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#bad_date" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)</span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-20"><b><a href="#cite_ref-20">^</a></b> <span class="reference-text">Koehler, Benedikt (2014). <i>Early Islam and the Birth of Capitalism</i>. Lexington Books. p. 2. <q>In Baghdad, by the early tenth century a fully-fledged banking sector had come into being...</q></span> </li> <li id="cite_note-21"><b><a href="#cite_ref-21">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web">Marxism, Ellen Meiksins WoodTopics: (<time datetime="1998-07-01">1 iulie 1998</time>). <a rel="nofollow" class="external text" href="https://monthlyreview.org/1998/07/01/the-agrarian-origins-of-capitalism/">„Monthly Review | The Agrarian Origins of Capitalism”</a> (în engleză). Monthly Review<span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2024-04-13">13 aprilie 2024</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Monthly+Review+%7C+The+Agrarian+Origins+of+Capitalism&rft.pub=Monthly+Review&rft.date=1998-07-01&rft.aulast=Marxism&rft.aufirst=Ellen+Meiksins+WoodTopics%3A&rft_id=https%3A%2F%2Fmonthlyreview.org%2F1998%2F07%2F01%2Fthe-agrarian-origins-of-capitalism%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-22"><b><a href="#cite_ref-22">^</a></b> <span class="reference-text"><cite id="CITEREFMandel2002" class="citation">Mandel, Ernest (<time datetime="2002">2002</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.ro/books?id=Pf9Jd1sIMJ0C&redir_esc=y"><i>An Introduction to Marxist Economic Theory</i></a> (în engleză), Resistance Books, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-1-876646-30-1" title="Special:Referințe în cărți/978-1-876646-30-1">978-1-876646-30-1</a><span class="reference-accessdate">, accesat în <time datetime="2024-04-13">13 aprilie 2024</time></span></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=An+Introduction+to+Marxist+Economic+Theory&rft.pub=Resistance+Books&rft.date=2002&rft.isbn=978-1-876646-30-1&rft.aulast=Mandel&rft.aufirst=Ernest&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.ro%2Fbooks%3Fid%3DPf9Jd1sIMJ0C%26redir_esc%3Dy&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-23"><b><a href="#cite_ref-23">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation"><a class="external text" href="https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Peter_Burnham&oldid=1194005478">„Peter Burnham”</a>, <i>Wikipedia</i> (în engleză), <time datetime="2024-01-06">6 ianuarie 2024</time><span class="reference-accessdate">, accesat în <time datetime="2024-04-13">13 aprilie 2024</time></span></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Wikipedia&rft.atitle=Peter+Burnham&rft.date=2024-01-06&rft_id=https%3A%2F%2Fen.wikipedia.org%2Fw%2Findex.php%3Ftitle%3DPeter_Burnham%26oldid%3D1194005478&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-24"><b><a href="#cite_ref-24">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20081202050426/http://www.bartleby.com/65/la/laissezf.html">„laissez-faire. The Columbia Encyclopedia, Sixth Edition. 2001-07”</a>. web.archive.org. <time datetime="2008-12-02">2 decembrie 2008</time>. Arhivat din original în <time datetime="2008-12-02">2 decembrie 2008</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2024-04-13">13 aprilie 2024</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=laissez-faire.+The+Columbia+Encyclopedia%2C+Sixth+Edition.+2001-07&rft.pub=web.archive.org&rft.date=2008-12-02&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bartleby.com%2F65%2Fla%2Flaissezf.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><span class="citation-comment" style="display:none; color:#33aa33; margin-left:0.3em">Mentenanță CS1: URL impropriu (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_URL_impropriu" title="Categorie:Mentenanță CS1: URL impropriu">link</a>) </span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-25"><b><a href="#cite_ref-25">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.britannica.com/money/capitalism">„Britannica Money”</a> (în engleză). www.britannica.com. <time datetime="2024-03-08">8 martie 2024</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2024-04-13">13 aprilie 2024</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Britannica+Money&rft.pub=www.britannica.com&rft.date=2024-03-08&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.britannica.com%2Fmoney%2Fcapitalism&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-26"><b><a href="#cite_ref-26">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.pbs.org/wgbh/commandingheights/shared/minitext/tr_show01.html">„Commanding Heights : Episode 1 | on PBS”</a>. www.pbs.org<span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2024-04-13">13 aprilie 2024</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Commanding+Heights+%3A+Episode+1+%7C+on+PBS&rft.pub=www.pbs.org&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.pbs.org%2Fwgbh%2Fcommandingheights%2Fshared%2Fminitext%2Ftr_show01.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-27"><b><a href="#cite_ref-27">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20080220154505/http://www.foreignaffairs.org/20050901faessay84507/bruce-bueno-de-mesquita-george-w-downs/development-and-democracy.html">„Foreign Affairs - Development and Democracy - Bruce Bueno de Mesquita and George W. Downs”</a>. web.archive.org. <time datetime="2008-02-20">20 februarie 2008</time>. Arhivat din original în <time datetime="2008-02-20">20 februarie 2008</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2024-04-13">13 aprilie 2024</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Foreign+Affairs+-+Development+and+Democracy+-+Bruce+Bueno+de+Mesquita+and+George+W.+Downs&rft.pub=web.archive.org&rft.date=2008-02-20&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.foreignaffairs.org%2F20050901faessay84507%2Fbruce-bueno-de-mesquita-george-w-downs%2Fdevelopment-and-democracy.html&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><span class="citation-comment" style="display:none; color:#33aa33; margin-left:0.3em">Mentenanță CS1: URL impropriu (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_URL_impropriu" title="Categorie:Mentenanță CS1: URL impropriu">link</a>) </span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-28"><b><a href="#cite_ref-28">^</a></b> <span class="reference-text"><cite id="CITEREFIversenSoskice2019" class="citation">Iversen, Torben; Soskice, David (<time datetime="2019">2019</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.jstor.org/stable/j.ctv4g1r3n"><i>Democracy and Prosperity: Reinventing Capitalism through a Turbulent Century</i></a>, Princeton University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-691-18273-5" title="Special:Referințe în cărți/978-0-691-18273-5">978-0-691-18273-5</a><span class="reference-accessdate">, accesat în <time datetime="2024-04-13">13 aprilie 2024</time></span></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Democracy+and+Prosperity%3A+Reinventing+Capitalism+through+a+Turbulent+Century&rft.pub=Princeton+University+Press&rft.date=2019&rft.isbn=978-0-691-18273-5&rft.aulast=Iversen&rft.aufirst=Torben&rft.au=Soskice%2C+David&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.jstor.org%2Fstable%2Fj.ctv4g1r3n&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-29"><b><a href="#cite_ref-29">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://publishing.cdlib.org/ucpressebooks/view?docId=ft3n39n8x3&chunk.id=d0e1212&toc.id=&brand=ucpress">„Althusser and the Renewal of Marxist Social Theory”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Althusser+and+the+Renewal+of+Marxist+Social+Theory&rft_id=http%3A%2F%2Fpublishing.cdlib.org%2Fucpressebooks%2Fview%3FdocId%3Dft3n39n8x3%26chunk.id%3Dd0e1212%26toc.id%3D%26brand%3Ducpress&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-ch32-30"><b><a href="#cite_ref-ch32_30-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web">Marx, Karl. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.marxists.org/archive/marx/works/1867-c1/ch32.htm">„Economic Manuscripts: Capital Vol. I – Chapter Thirty Two”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Economic+Manuscripts%3A+Capital+Vol.+I+%E2%80%93+Chapter+Thirty+Two&rft.aulast=Marx&rft.aufirst=Karl&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.marxists.org%2Farchive%2Fmarx%2Fworks%2F1867-c1%2Fch32.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-xxx31-31"><b><a href="#cite_ref-xxx31_31-0">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.dsp.org.au/node/31">„The contradictions of capitalism – Democratic Socialist Perspective”</a>. dsp.org.au.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+contradictions+of+capitalism+%E2%80%93+Democratic+Socialist+Perspective&rft.pub=dsp.org.au&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.dsp.org.au%2Fnode%2F31&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-32"><b><a href="#cite_ref-32">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web">Foundation, Internet Memory. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.ons.gov.uk/ons/rel/lmac/self-employed-workers-in-the-uk/2014/rep-self-employed-workers-in-the-uk-2014.html#tab-Self-employed-workers-in-the-UK---2014">„[ARCHIVED CONTENT] UK Government Web Archive – The National Archives”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=%5BARCHIVED+CONTENT%5D+UK+Government+Web+Archive+%E2%80%93+The+National+Archives&rft.aulast=Foundation&rft.aufirst=Internet+Memory&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.ons.gov.uk%2Fons%2Frel%2Flmac%2Fself-employed-workers-in-the-uk%2F2014%2Frep-self-employed-workers-in-the-uk-2014.html%23tab-Self-employed-workers-in-the-UK---2014&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-33"><b><a href="#cite_ref-33">^</a></b> <span class="reference-text">James Fulcher, <i>Capitalism A Very Short Introduction</i>, "the investment of money in order to make a profit, the essential feature of capitalism", p. 14, Oxford, 2004, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-19-280218-7" title="Special:Referințe în cărți/978-0-19-280218-7">ISBN: 978-0-19-280218-7</a>.</span> </li> <li id="cite_note-34"><b><a href="#cite_ref-34">^</a></b> <span class="reference-text">James Fulcher, <i>Capitalism A Very Short Introduction</i>, "...in the wake of the 1970 crisis, the neo-liberal model of capitalism became intellectually and ideologically dominant", p. 58, Oxford, 2004, <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-19-280218-7" title="Special:Referințe în cărți/978-0-19-280218-7">ISBN: 978-0-19-280218-7</a>.</span> </li> <li id="cite_note-35"><b><a href="#cite_ref-35">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.investopedia.com/terms/m/monopoly.asp">„What Is a Monopoly? Types, Regulations, and Impact on Markets”</a> (în engleză). Investopedia<span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2024-04-13">13 aprilie 2024</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=What+Is+a+Monopoly%3F+Types%2C+Regulations%2C+and+Impact+on+Markets&rft.pub=Investopedia&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.investopedia.com%2Fterms%2Fm%2Fmonopoly.asp&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-36"><b><a href="#cite_ref-36">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation"><a class="external text" href="https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Capitalism&oldid=1218024826">„Capitalism”</a>, <i>Wikipedia</i> (în engleză), <time datetime="2024-04-09">9 aprilie 2024</time><span class="reference-accessdate">, accesat în <time datetime="2024-04-13">13 aprilie 2024</time></span></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Wikipedia&rft.atitle=Capitalism&rft.date=2024-04-09&rft_id=https%3A%2F%2Fen.wikipedia.org%2Fw%2Findex.php%3Ftitle%3DCapitalism%26oldid%3D1218024826&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-37"><b><a href="#cite_ref-37">^</a></b> <span class="reference-text">Editorial Board (2013). "W". <i>Concise Dictionary of Economics</i>. V&S Publishers. p. 278. ISBN <bdi>978-93-5057-032-6</bdi>.</span> </li> <li id="cite_note-38"><b><a href="#cite_ref-38">^</a></b> <span class="reference-text">Hazlitt, Henry. "The Function of Profits". <i>Economics in One Lesson</i>. Ludwig Von Mises Institute. Web. 22 April 2013.</span> </li> <li id="cite_note-39"><b><a href="#cite_ref-39">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web">Hernando de Soto. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.imf.org/external/pubs/ft/fandd/2001/03/desoto.htm">„The mystery of capital”</a><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2008-02-26">26 februarie 2008</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+mystery+of+capital&rft.au=Hernando+de+Soto&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.imf.org%2Fexternal%2Fpubs%2Fft%2Ffandd%2F2001%2F03%2Fdesoto.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-40"><b><a href="#cite_ref-40">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web">Karl Marx. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.marxists.org/archive/marx/works/1867-c1/ch27.htm">„Capital, v. 1. Part VIII: primitive accumulation”</a><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2008-02-26">26 februarie 2008</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Capital%2C+v.+1.+Part+VIII%3A+primitive+accumulation&rft.au=Karl+Marx&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.marxists.org%2Farchive%2Fmarx%2Fworks%2F1867-c1%2Fch27.htm&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-41"><b><a href="#cite_ref-41">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation journal">N. F. R. Crafts (aprilie 1978). „Enclosure and labor supply revisited”. <i>Explorations in economic history</i>. <b>15</b> (15): 172–83. <a href="/wiki/Digital_object_identifier" title="Digital object identifier">doi</a>:<a rel="nofollow" class="external text" href="https://doi.org/10.1016%2F0014-4983%2878%2990019-0">10.1016/0014-4983(78)90019-0</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Explorations+in+economic+history&rft.atitle=Enclosure+and+labor+supply+revisited&rft.volume=15&rft.issue=15&rft.pages=172-83&rft.date=1978-04&rft_id=info%3Adoi%2F10.1016%2F0014-4983%2878%2990019-0&rft.au=N.+F.+R.+Crafts&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-42"><b><a href="#cite_ref-42">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="/wiki/George_J._Stigler" class="mw-redirect" title="George J. Stigler">George J. Stigler</a>, 2008. (<a href="/w/index.php?title=The_New_Palgrave:_A_Dictionary_of_Economics&action=edit&redlink=1" class="new" title="The New Palgrave: A Dictionary of Economics — pagină inexistentă">[1987]</a> <sup class="noprint Inline-Template"><span title="Textul din vecinătatea acestei etichete necesită clarificare sau eliminarea unor termeni neclari din April 2016" style="white-space: nowrap;">[<i><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Please_clarify" class="extiw" title="en:Wikipedia:Please clarify">necesită clarificare</a></i>]</span></sup> 2008 <sup class="noprint Inline-Template"><span title="Textul din vecinătatea acestei etichete necesită clarificare sau eliminarea unor termeni neclari din April 2016" style="white-space: nowrap;">[<i><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Please_clarify" class="extiw" title="en:Wikipedia:Please clarify">necesită clarificare</a></i>]</span></sup>. "competition", <i><a href="/w/index.php?title=The_New_Palgrave_Dictionary_of_Economics&action=edit&redlink=1" class="new" title="The New Palgrave Dictionary of Economics — pagină inexistentă">The New Palgrave Dictionary of Economics</a></i>. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.dictionaryofeconomics.com/article?id=pde2008_C000261&q=competition&topicid=&result_number=6">Abstract.</a></span> </li> <li id="cite_note-43"><b><a href="#cite_ref-43">^</a></b> <span class="reference-text"><a href="/w/index.php?title=Mark_Blaug&action=edit&redlink=1" class="new" title="Mark Blaug — pagină inexistentă">Mark Blaug</a>, 2008. "Invisible hand", <i>The New Palgrave Dictionary of Economics</i>, 2nd Edition, v. 4, p. 565. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.dictionaryofeconomics.com/article?id=pde2008_I000220&edition=current&q=Invisible%20hand&topicid=&result_number=1">Abstract</a>.</span> </li> <li id="cite_note-ewot2014-44">^ <a href="#cite_ref-ewot2014_44-0"><sup><i><b>a</b></i></sup></a> <a href="#cite_ref-ewot2014_44-1"><sup><i><b>b</b></i></sup></a> <span class="reference-text"><cite class="citation book">Heyne, Paul; Boettke, Peter J.; Prychitko, David L. (<time datetime="2014">2014</time>). <i>The Economic Way of Thinking</i> (ed. 13th). Pearson. pp. 102–06. <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-13-299129-2" title="Special:Referințe în cărți/978-0-13-299129-2">978-0-13-299129-2</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=The+Economic+Way+of+Thinking&rft.pages=102-06&rft.edition=13th&rft.pub=Pearson&rft.date=2014&rft.isbn=978-0-13-299129-2&rft.aulast=Heyne&rft.aufirst=Paul&rft.au=Boettke%2C+Peter+J.&rft.au=Prychitko%2C+David+L.&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-45"><b><a href="#cite_ref-45">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation"><a class="external text" href="https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Cambridge_Journal_of_Economics&oldid=1215147857">„Cambridge Journal of Economics”</a>, <i>Wikipedia</i> (în engleză), <time datetime="2024-03-23">23 martie 2024</time><span class="reference-accessdate">, accesat în <time datetime="2024-04-13">13 aprilie 2024</time></span></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Wikipedia&rft.atitle=Cambridge+Journal+of+Economics&rft.date=2024-03-23&rft_id=https%3A%2F%2Fen.wikipedia.org%2Fw%2Findex.php%3Ftitle%3DCambridge_Journal_of_Economics%26oldid%3D1215147857&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-46"><b><a href="#cite_ref-46">^</a></b> <span class="reference-text">"Capitalism." World Book Encyclopedia. 1988. p. 194.</span> </li> <li id="cite_note-47"><b><a href="#cite_ref-47">^</a></b> <span class="reference-text">Besanko, David; Braeutigam, Ronald (2010). <i>Microeconomics</i> (4th ed.). Wiley.</span> </li> <li id="cite_note-48"><b><a href="#cite_ref-48">^</a></b> <span class="reference-text"><cite id="CITEREFHal_R._Varian1992" class="citation">Hal R. Varian (<time datetime="1992">1992</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="http://archive.org/details/microeconomicana00vari_0"><i>Microeconomic analysis</i></a>, Internet Archive, Norton, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-393-95735-8" title="Special:Referințe în cărți/978-0-393-95735-8">978-0-393-95735-8</a><span class="reference-accessdate">, accesat în <time datetime="2024-04-13">13 aprilie 2024</time></span></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Microeconomic+analysis&rft.pub=Norton&rft.date=1992&rft.isbn=978-0-393-95735-8&rft.au=Hal+R.+Varian&rft_id=http%3A%2F%2Farchive.org%2Fdetails%2Fmicroeconomicana00vari_0&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-49"><b><a href="#cite_ref-49">^</a></b> <span class="reference-text">Hall, Peter A.; Soskice, David (20 September 2001). <i>Varieties Of Capitalism: The Institutional Foundations of Comparative Advantage</i>. Oxford University Press, U.S.A. ISBN <bdi>0-19-924775-7</bdi>.</span> </li> <li id="cite_note-50"><b><a href="#cite_ref-50">^</a></b> <span class="reference-text">Lears, T. J. Jackson (1985) "The Concept of Cultural Hegemony"</span> </li> <li id="cite_note-51"><b><a href="#cite_ref-51">^</a></b> <span class="reference-text">Holub, Renate (2005) <i>Antonio Gramsci: Beyond Marxism and Postmodernism</i></span> </li> <li id="cite_note-52"><b><a href="#cite_ref-52">^</a></b> <span class="reference-text">Boggs, Carl (2012) <i>Ecology and Revolution: Global Crisis and the Political Challenge</i></span> </li> <li id="cite_note-53"><b><a href="#cite_ref-53">^</a></b> <span class="reference-text">Habermas, 1988: 37, 75.</span> </li> <li id="cite_note-54"><b><a href="#cite_ref-54">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation"><a class="external text" href="https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Imperialism,_the_Highest_Stage_of_Capitalism&oldid=1197223132">„Imperialism, the Highest Stage of Capitalism”</a>, <i>Wikipedia</i> (în engleză), <time datetime="2024-01-19">19 ianuarie 2024</time><span class="reference-accessdate">, accesat în <time datetime="2024-04-13">13 aprilie 2024</time></span></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Wikipedia&rft.atitle=Imperialism%2C+the+Highest+Stage+of+Capitalism&rft.date=2024-01-19&rft_id=https%3A%2F%2Fen.wikipedia.org%2Fw%2Findex.php%3Ftitle%3DImperialism%2C_the_Highest_Stage_of_Capitalism%26oldid%3D1197223132&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-55"><b><a href="#cite_ref-55">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web">Foreign Policy. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://foreignpolicy.com/2012/04/16/mercantilism-is-a-state-of-mind/">„Mercantilism is a state of mind”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Mercantilism+is+a+state+of+mind&rft.au=Foreign+Policy&rft_id=http%3A%2F%2Fforeignpolicy.com%2F2012%2F04%2F16%2Fmercantilism-is-a-state-of-mind%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-56"><b><a href="#cite_ref-56">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web">Political-Economy. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://political-economy.com/capitalism-vs-mercantilism/">„Capitalism vs mercantilism”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Capitalism+vs+mercantilism&rft.au=Political-Economy&rft_id=http%3A%2F%2Fpolitical-economy.com%2Fcapitalism-vs-mercantilism%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-57"><b><a href="#cite_ref-57">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web">Ben Shapiro. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.creators.com/read/ben-shapiro/09/11/theres-no-such-thing-as-quotcrony-capitalismquot">„There's No Such Thing as "Crony Capitalism<span style="padding-right:0.2em;">"</span>”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=There%27s+No+Such+Thing+as+%22Crony+Capitalism%22&rft.au=Ben+Shapiro&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.creators.com%2Fread%2Fben-shapiro%2F09%2F11%2Ftheres-no-such-thing-as-quotcrony-capitalismquot&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-58"><b><a href="#cite_ref-58">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web">Richard M. Ebeling. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://capitalismmagazine.com/2016/11/mercantilism-as-monarchys-planned-economy-economic-ideas/">„Mercantilism as Monarchy's Planned Economy: Economic Ideas”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Mercantilism+as+Monarchy%E2%80%99s+Planned+Economy%3A+Economic+Ideas&rft.au=Richard+M.+Ebeling&rft_id=http%3A%2F%2Fcapitalismmagazine.com%2F2016%2F11%2Fmercantilism-as-monarchys-planned-economy-economic-ideas%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-59"><b><a href="#cite_ref-59">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web">Tejvan Pettinger. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.economicshelp.org/blog/17553/trade/mercantilism-theory-and-examples/">„Mercantilism theory and examples”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Mercantilism+theory+and+examples&rft.au=Tejvan+Pettinger&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.economicshelp.org%2Fblog%2F17553%2Ftrade%2Fmercantilism-theory-and-examples%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-60"><b><a href="#cite_ref-60">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web">Richard M. Ebeling. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://capitalismmagazine.com/2017/11/true-story-behind-thanksgiving/">„The Real Meaning of Thanksgiving: The Triumph of Capitalism over Collectivism”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+Real+Meaning+of+Thanksgiving%3A+The+Triumph+of+Capitalism+over+Collectivism&rft.au=Richard+M.+Ebeling&rft_id=http%3A%2F%2Fcapitalismmagazine.com%2F2017%2F11%2Ftrue-story-behind-thanksgiving%2F&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-61"><b><a href="#cite_ref-61">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web">Rev. Ben Johnson. <a rel="nofollow" class="external text" href="https://acton.org/publications/transatlantic/2017/11/22/other-capitalist-thanksgiving-story-how-trade-saved-pilgrims">„The other capitalist Thanksgiving story: How trade saved the Pilgrims, and the U.S”</a>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+other+capitalist+Thanksgiving+story%3A+How+trade+saved+the+Pilgrims%2C+and+the+U.S.&rft.au=Rev.+Ben+Johnson&rft_id=https%3A%2F%2Facton.org%2Fpublications%2Ftransatlantic%2F2017%2F11%2F22%2Fother-capitalist-thanksgiving-story-how-trade-saved-pilgrims&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-62"><b><a href="#cite_ref-62">^</a></b> <span class="reference-text"><cite id="CITEREFBraudel1977" class="citation">Braudel, Fernand (<time datetime="1977">1977</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://books.google.ro/books?id=1eVdAAAAIAAJ&redir_esc=y"><i>Afterthoughts on Material Civilization and Capitalism</i></a> (în engleză), Johns Hopkins University Press, <a href="/wiki/International_Standard_Book_Number" title="International Standard Book Number">ISBN</a> <a href="/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/978-0-8018-1901-8" title="Special:Referințe în cărți/978-0-8018-1901-8">978-0-8018-1901-8</a><span class="reference-accessdate">, accesat în <time datetime="2024-04-13">13 aprilie 2024</time></span></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=book&rft.btitle=Afterthoughts+on+Material+Civilization+and+Capitalism&rft.pub=Johns+Hopkins+University+Press&rft.date=1977&rft.isbn=978-0-8018-1901-8&rft.aulast=Braudel&rft.aufirst=Fernand&rft_id=https%3A%2F%2Fbooks.google.ro%2Fbooks%3Fid%3D1eVdAAAAIAAJ%26redir_esc%3Dy&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-63"><b><a href="#cite_ref-63">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation news">Musacchio, Aldo. <a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.economist.com/debate/days/view/802">„Economist Debates: State capitalism: Statements”</a>. <i>The Economist</i>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Economist&rft.atitle=Economist+Debates%3A+State+capitalism%3A+Statements&rft.aulast=Musacchio&rft.aufirst=Aldo&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.economist.com%2Fdebate%2Fdays%2Fview%2F802&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-64"><b><a href="#cite_ref-64">^</a></b> <span class="reference-text"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://www.merriam-webster.com/dictionary/state%20capitalism">State capitalism</a>. <a href="/w/index.php?title=Merriam-Webster&action=edit&redlink=1" class="new" title="Merriam-Webster — pagină inexistentă">Merriam-Webster</a>. Retrieved 7 July 2015.</span> </li> <li id="cite_note-65"><b><a href="#cite_ref-65">^</a></b> <span class="reference-text"><cite id="CITEREFBalch2019" class="citation">Balch, Oliver (<time datetime="2019-11-24">24 noiembrie 2019</time>), <a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.theguardian.com/world/2019/nov/24/b-corps-captalism-for-an-environmentally-endangered-age">„Good company: the capitalists putting purpose ahead of profit”</a>, <i>The Guardian</i> (în engleză), <a href="/wiki/International_Standard_Serial_Number" title="International Standard Serial Number">ISSN</a> <a rel="nofollow" class="external text" href="//www.worldcat.org/issn/0261-3077">0261-3077</a><span class="reference-accessdate">, accesat în <time datetime="2024-04-13">13 aprilie 2024</time></span></cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=The+Guardian&rft.atitle=Good+company%3A+the+capitalists+putting+purpose+ahead+of+profit&rft.date=2019-11-24&rft.issn=0261-3077&rft.aulast=Balch&rft.aufirst=Oliver&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.theguardian.com%2Fworld%2F2019%2Fnov%2F24%2Fb-corps-captalism-for-an-environmentally-endangered-age&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-66"><b><a href="#cite_ref-66">^</a></b> <span class="reference-text">Mitra, Basavadatta; Gadhok, Saagar; Salhotra, Shivam; Agarwal, Sakshi (2011). "The convergence of sustainable capitalism". <i>2011 IEEE International Professional Communication Conference</i>. pp. 1–7.</span> </li> <li id="cite_note-67"><b><a href="#cite_ref-67">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://web.archive.org/web/20140124005644/https://www.genfound.org/media/pdf-wsj-manifesto-sustainable-capitalism-14-12-11.pdf">„Wayback Machine”</a> <span style="font-size:85%;">(PDF)</span>. web.archive.org. Arhivat din original în <time datetime="2014-01-24">24 ianuarie 2014</time><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2024-04-13">13 aprilie 2024</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Wayback+Machine&rft.pub=web.archive.org&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.genfound.org%2Fmedia%2Fpdf-wsj-manifesto-sustainable-capitalism-14-12-11.pdf&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><span class="citation-comment" style="display:none; color:#33aa33; margin-left:0.3em">Mentenanță CS1: URL impropriu (<a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_URL_impropriu" title="Categorie:Mentenanță CS1: URL impropriu">link</a>) </span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-68"><b><a href="#cite_ref-68">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://www.marxists.org/glossary/terms/c/a.htm#capital">„Glossary of Terms: Ca”</a>. www.marxists.org<span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2024-04-13">13 aprilie 2024</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Glossary+of+Terms%3A+Ca&rft.pub=www.marxists.org&rft_id=https%3A%2F%2Fwww.marxists.org%2Fglossary%2Fterms%2Fc%2Fa.htm%23capital&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-69"><b><a href="#cite_ref-69">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://economist.com/economics-a-to-z">„The A to Z of economics”</a> (în engleză). The Economist<span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2024-04-13">13 aprilie 2024</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=The+A+to+Z+of+economics&rft.pub=The+Economist&rft_id=https%3A%2F%2Feconomist.com%2Feconomics-a-to-z&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-70"><b><a href="#cite_ref-70">^</a></b> <span class="reference-text">"Capitalism." World Book Encyclopedia. 1988. p. 194.</span> </li> <li id="cite_note-71"><b><a href="#cite_ref-71">^</a></b> <span class="reference-text">Adam Smith:  . Ed.: Edwin Cannan. Volume 1. Methuen, London 1904, p. 26–30 (English).</span> </li> <li id="cite_note-72"><b><a href="#cite_ref-72">^</a></b> <span class="reference-text">Ralph Anderegg:  . R. Oldenbourg Verlag, Munich/Vienna 2007, p. 155 .</span> </li> <li id="cite_note-73"><b><a href="#cite_ref-73">^</a></b> <span class="reference-text">Heinz J. Bontrup:  . 2nd Edition. Oldenbourg Verlag, Munich/Vienna 2008, p. 29-30 .</span> </li> <li id="cite_note-74"><b><a href="#cite_ref-74">^</a></b> <span class="reference-text">Lisa Hill:  . In:  . Volume 7 (3), 2007, p. 347 (English).</span> </li> <li id="cite_note-75"><b><a href="#cite_ref-75">^</a></b> <span class="reference-text">Walter Eucken:  . 6th edition. UTB Mohr/Siebeck, Tübingen 1990, p. 206 sq.m.</span> </li> <li id="cite_note-76"><b><a href="#cite_ref-76">^</a></b> <span class="reference-text"><cite class="citation web"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://wirtschaftslexikon.gabler.de/definition/keynesianismus-38052">„Definition: Keynesianismus”</a> (în germană). <a rel="nofollow" class="external free" href="https://wirtschaftslexikon.gabler.de/definition/keynesianismus-38052">https://wirtschaftslexikon.gabler.de/definition/keynesianismus-38052</a><span class="reference-accessdate">. Accesat în <time datetime="2024-04-16">16 aprilie 2024</time></span>.</cite><span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook&rft.genre=unknown&rft.btitle=Definition%3A+Keynesianismus&rft.pub=https%3A%2F%2Fwirtschaftslexikon.gabler.de%2Fdefinition%2Fkeynesianismus-38052&rft_id=https%3A%2F%2Fwirtschaftslexikon.gabler.de%2Fdefinition%2Fkeynesianismus-38052&rfr_id=info%3Asid%2Fro.wikipedia.org%3ACapitalism" class="Z3988"><span style="display:none;"> </span></span> <span style="font-size:100%" class="error citation-comment">Legătură externa în <code style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;">|publisher=</code> (<a href="/wiki/Ajutor:Erori_CS1#param_has_ext_link" title="Ajutor:Erori CS1">ajutor</a>)</span><link rel="mw-deduplicated-inline-style" href="mw-data:TemplateStyles:r16236537"></span> </li> <li id="cite_note-77"><b><a href="#cite_ref-77">^</a></b> <span class="reference-text">Milton Friedman:  . Eichborn, 2002, ISBN 3-8218-3960-0 .</span> </li> </ol></div></div> <div role="navigation" class="navbox" aria-label="Navbox" style="padding:3px"><table class="nowraplinks hlist navbox-inner" style="border-spacing:0;color:inherit"><tbody><tr><th scope="row" class="navbox-group" style="width:1%"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate">Control de autoritate</a></th><td class="navbox-list navbox-odd" style="text-align:left;border-left-width:2px;border-left-style:solid;width:100%;padding:0px"><div style="padding:0em 0.25em"> <ul><li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Biblioteca_Nacional_de_Espa%C3%B1a" class="mw-redirect" title="Biblioteca Nacional de España">BNE</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="http://catalogo.bne.es/uhtbin/authoritybrowse.cgi?action=display&authority_id=XX526040">XX526040</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Integrated_Authority_File" class="mw-redirect" title="Integrated Authority File">GND</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://d-nb.info/gnd/4029577-1">4029577-1</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Historical_Dictionary_of_Switzerland" class="mw-redirect" title="Historical Dictionary of Switzerland">HDS</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://hls-dhs-dss.ch/fr/articles/015982">015982</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/Library_of_Congress_Control_Number" class="mw-redirect" title="Library of Congress Control Number">LCCN</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://id.loc.gov/authorities/subjects/sh85019958">sh85019958</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/National_Archives_and_Records_Administration" title="National Archives and Records Administration">NARA</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://catalog.archives.gov/id/10638013">10638013</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/National_Diet_Library" class="mw-redirect" title="National Diet Library">NDL</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://id.ndl.go.jp/auth/ndlna/00570922">00570922</a></span></span></li> <li><span class="nowrap"><a href="/wiki/National_Library_of_the_Czech_Republic" class="mw-redirect" title="National Library of the Czech Republic">NKC</a>: <span class="uid"><a rel="nofollow" class="external text" href="https://aleph.nkp.cz/F/?func=find-c&local_base=aut&ccl_term=ica=ph121442&CON_LNG=ENG">ph121442</a></span></span></li></ul> </div></td><td class="navbox-image" rowspan="1" style="width:1px;padding:0px 0px 0px 2px"><div><span class="skin-invert" typeof="mw:File/Frameless"><a href="/wiki/Ajutor:Control_de_autoritate" title="Ajutor:Control de autoritate"><img src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/20px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png" decoding="async" width="20" height="20" class="mw-file-element" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/30px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg/40px-OOjs_UI_icon_helpNotice-ltr.svg.png 2x" data-file-width="20" data-file-height="20" /></a></span></div></td></tr></tbody></table></div>    </div><noscript><img src="https://login.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;"></noscript> <div class="printfooter" data-nosnippet="">Adus de la <a dir="ltr" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Capitalism&oldid=16479938">https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Capitalism&oldid=16479938</a></div></div> <div id="catlinks" class="catlinks" data-mw="interface"><div id="mw-normal-catlinks" class="mw-normal-catlinks"><a href="/wiki/Special:Categorii" title="Special:Categorii">Categorie</a>: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Capitalism" title="Categorie:Capitalism">Capitalism</a></li></ul></div><div id="mw-hidden-catlinks" class="mw-hidden-catlinks mw-hidden-cats-hidden">Categorii ascunse: <ul><li><a href="/wiki/Categorie:Erori_CS1:_date" title="Categorie:Erori CS1: date">Erori CS1: date</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_englez%C4%83_(en)" title="Categorie:Articole cu surse în limba engleză (en)">Articole cu surse în limba engleză (en)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Mentenan%C8%9B%C4%83_CS1:_URL_impropriu" title="Categorie:Mentenanță CS1: URL impropriu">Mentenanță CS1: URL impropriu</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_afirma%C8%9Bii_ce_necesit%C4%83_clarificare" title="Categorie:Articole cu afirmații ce necesită clarificare">Articole cu afirmații ce necesită clarificare</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Erori_CS1:_leg%C4%83turi_externe" title="Categorie:Erori CS1: legături externe">Erori CS1: legături externe</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_cu_surse_%C3%AEn_limba_german%C4%83_(de)" title="Categorie:Articole cu surse în limba germană (de)">Articole cu surse în limba germană (de)</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Pagini_cu_note_pe_2_coloane" title="Categorie:Pagini cu note pe 2 coloane">Pagini cu note pe 2 coloane</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_BNE" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori BNE">Articole Wikipedia cu identificatori BNE</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_GND" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori GND">Articole Wikipedia cu identificatori GND</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_HDS" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori HDS">Articole Wikipedia cu identificatori HDS</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_LCCN" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori LCCN">Articole Wikipedia cu identificatori LCCN</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NARA" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NARA">Articole Wikipedia cu identificatori NARA</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NDL" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NDL">Articole Wikipedia cu identificatori NDL</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_identificatori_NKC" title="Categorie:Articole Wikipedia cu identificatori NKC">Articole Wikipedia cu identificatori NKC</a></li><li><a href="/wiki/Categorie:Articole_Wikipedia_cu_control_de_autoritate" title="Categorie:Articole Wikipedia cu control de autoritate">Articole Wikipedia cu control de autoritate</a></li></ul></div></div> </div> </main> </div> <div class="mw-footer-container"> <footer id="footer" class="mw-footer" > <ul id="footer-info"> <li id="footer-info-lastmod"> Ultima editare a paginii a fost efectuată la 11 septembrie 2024, ora 08:05.</li> <li id="footer-info-copyright">Acest text este disponibil sub licența <a rel="nofollow" class="external text" href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro">Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice</a>; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la <a class="external text" href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Terms_of_Use">Termenii de utilizare</a>.</li> </ul> <ul id="footer-places"> <li id="footer-places-privacy"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Privacy_policy">Politica de confidențialitate</a></li> <li id="footer-places-about"><a href="/wiki/Wikipedia:Despre">Despre Wikipedia</a></li> <li id="footer-places-disclaimers"><a href="/wiki/Wikipedia:Termeni">Termeni</a></li> <li id="footer-places-wm-codeofconduct"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct">Cod de conduită</a></li> <li id="footer-places-developers"><a href="https://developer.wikimedia.org">Dezvoltatori</a></li> <li id="footer-places-statslink"><a href="https://stats.wikimedia.org/#/ro.wikipedia.org">Statistici</a></li> <li id="footer-places-cookiestatement"><a href="https://foundation.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Policy:Cookie_statement">Declarație cookie</a></li> <li id="footer-places-mobileview"><a href="//ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Capitalism&mobileaction=toggle_view_mobile" class="noprint stopMobileRedirectToggle">Versiune mobilă</a></li> </ul> <ul id="footer-icons" class="noprint"> <li id="footer-copyrightico"><a href="https://wikimediafoundation.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/static/images/footer/wikimedia-button.svg" width="84" height="29" alt="Wikimedia Foundation" loading="lazy"></a></li> <li id="footer-poweredbyico"><a href="https://www.mediawiki.org/" class="cdx-button cdx-button--fake-button cdx-button--size-large cdx-button--fake-button--enabled"><img src="/w/resources/assets/poweredby_mediawiki.svg" alt="Powered by MediaWiki" width="88" height="31" loading="lazy"></a></li> </ul> </footer> </div> </div> </div> <div class="vector-settings" id="p-dock-bottom"> <ul></ul> </div><script>(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgHostname":"mw-web.codfw.main-f69cdc8f6-nb8ts","wgBackendResponseTime":161,"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.494","walltime":"0.658","ppvisitednodes":{"value":2784,"limit":1000000},"postexpandincludesize":{"value":91455,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":727,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":9,"limit":100},"expensivefunctioncount":{"value":7,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":1,"limit":20},"unstrip-size":{"value":139605,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":1,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 510.820 1 -total"," 66.48% 339.580 1 Format:Listănote"," 15.99% 81.694 1 Format:Control_de_autoritate"," 15.23% 77.785 3 Format:Cite_book"," 12.72% 64.996 17 Format:Citat_web"," 9.90% 50.596 10 Format:Citation"," 6.70% 34.238 1 Format:Articol_principal"," 5.89% 30.105 8 Format:Cite_web"," 4.64% 23.683 1 Format:Cite_journal"," 2.20% 11.224 2 Format:Clarify"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.233","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":3081528,"limit":52428800}},"cachereport":{"origin":"mw-api-ext.eqiad.main-bfb7464d7-q8k7x","timestamp":"20241107180641","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});</script> <script type="application/ld+json">{"@context":"https:\/\/schema.org","@type":"Article","name":"Capitalism","url":"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Capitalism","sameAs":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q6206","mainEntity":"http:\/\/www.wikidata.org\/entity\/Q6206","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https:\/\/www.wikimedia.org\/static\/images\/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2006-08-24T08:03:26Z","dateModified":"2024-09-11T06:05:32Z"}</script> </body> </html>